Doamnelor si Domnilor,

Stimati Oaspeti,

Onorata asistenta!

In primul rind vreau sa multumesc organizatorilor pentru invitatia de a participa la acest for remarcabil si sa doresc tuturor participantilor mult succes in promovarea ascendenta a politicilor de aderare la Uniunea Europeana, bazate pe reforme socio-economice interne cit mai eficiente.

Republica Moldova se mentine pe vectorul dezvoltarii ce poarta un caracter social. Aceasta directie de dezvoltare a tarii este una prioritara si a gasit reflectare atit in Constitutia Republicii Moldova cit si in asa documente de importanta nationala cum sint Strategia de Crestere Economica si Reducere a Saraciei, Planul de Actiuni RM-UE, Programul "Satul Moldovenesc".

As vrea sa mentionez ca Strategia de Crestere Economica si Reducere a Saraciei (SCERS) pentru perioada 2004-2006, aprobata de Parlamentul Republicii Moldova la 2 decembrie 2004, a impus crearea unui cadru institutional, legislativ si organizatoric favorabil dezvoltarii unei societati in care individul urmeaza sa joace rolul primordial, societatea, la rindul sau, satisfacindu-i necesitatile in materie de bunastare, ocrotire a sanatatii si protectie impotriva somajului.

Asadar, transformarile democratice desfasurate in Republica Moldova determina necesitatea existentei unor institutii sociale, capabile sa functioneze la nivelul rigorilor statelor dezvoltate. Societatea in tarile din estul Europei, printre care se numara si Republica Moldova, se afla inca la etapa acumularii experientei unei organizari riguroase a proceselor de dezvoltare. Noile state independente sint supuse unor procese inedite de generare a unor mecanisme sociale complexe, menite sa faca fata noilor standarde geo-politice.

La moment economia nationala se prezinta ca un sistem cu o structura institutionala care se afla in perpetua ajustare, beneficiind de un suport legislativ ascendent din punct de vedere al calitatii si complexitatii, ce tinde spre continua modernizare si armonizare la normele europene. In acest context, o dinamica gradual-ascendenta atesta dezvoltarea sectorului privat, potentialul eficientei si competitivitatii carui constituie inca o rezerva ne-explorata.

Pe parcursul ultimei perioade de timp, situatia macroeconomica a tarii a continuat sa se imbunatateasca. Astfel, incepind cu anul 2001 a fost oprita tendinta negativa, conturindu-se premise ferme de stabilizare si relansare social-economica - PIB-ul in perioada de referinta creste in medie pe an cu 7% . Pina la momentul de fata, PIB-ul a crescut cu peste 43%, prezentind in anul 2005 o crestere cu 7,1%. Indicatorul PIB-ului pe cap de locuitor a constituit valoarea de 860 Dolari SUA crescind fata de 2004 cu aproape 100 Dolari SUA (766 Dolari SUA).

Principalii indicatori ai activitatii economiei nationale confirma mentinerea si chiar amplificarea tendintelor de crestere economica. In anul 2005 volumul productiei industriale in RM s-a majorat cu 6,3% media anuala in perioada de referinta fiind de aproximativ 11%, a agriculturii cu 1,0% (media anuala - 3,6%), investitiilor capitale cu 9% (media anuala -9.2 %), vinzarea marfurilor cu amanuntul cu 4,7% (media anuala -15,5 %), darea in folosinta a caselor de locuit cu 29% (media anuala in 2003-2005 - 20,3%), exportul a crescut cu 10,8% (media anuala - 18,4 %), salariul mediu lunar al unui salariat in economia nationala s-a majorat cu 19,5% (media anuala -26,4 %) iar salariul real al unui salariat a crescut cu 6,8% (media anuala -15,1 %). Cit priveste Indicele Preturilor de Consum tendinta de scadere a acestuia incepind cu anul 2001 s-a mentinut practic pina la moment. In anul 2005 inflatia a constituit 11,9% relatind o diferenta de 0,5 puncte procentuale fata de indicele anului 2004 (12,4%). Numarul somerilor oficial inregistrati in anul 2005 (21,7 mii persoane) a scazut fata de anul 2004 (21,0 mii persoane) cu 700 persoane.

In ultimii ani situatia economica a creat conditii favorabile pentru ca prioritatile sociale de dezvoltare sa se atinga mai rapid si cu succes. Conducerea tarii a folosit posibilitatile cresterii economice pentru solutionarea multor probleme sociale. Resursele economice ale statului in ordine prioritara au fost indreptate spre majorarea pensiilor, salariilor, alocatiilor sociale, la finantarea educatiei si ocrotirii sanatatii. Ritmurile de crestere a cheltuielilor sociale pe parcursul ultimilor ani au depasit dinamica cresterii valorii principalilor indicatori ce caracterizeaza dezvoltarea economica a tarii.

Ca rezultat in sustinerea acestui cadru socio-economic evolutiv, pe parcursul ultimilor ani au fost promovate si lansate reforme structurale importante cu un pronuntat caracter social. Astfel in ultimii ani investitiile sociale directe au crescut de 6 ori. Nivelul salarizarii populatiei s-a majorat de peste 3 ori, iar pensia medie a crescut de aproape 5 ori. A fost asigurata deservirea medicala garantata pentru paturile socialmente vulnerabile (pensionari, copii, invalizi) si implementat sistemul de asigurari obligatorii de asistenta medicala, investitiile in domeniul sanatatii sporind de 3 ori. De asemenea, au fost dublate investitiile in sfera invatamintului, a crescut de 2 ori numarul studentilor care beneficiaza de bursa de stat, de 6 ori s-au majorat investitiile in sfera stiintei si inovarii. Un determinativ major al caracterului social al reformelor a fost si lansarea procesului de indexare a depunerilor banesti ale populatiei, devalorizate ca urmare a reformei monetare, efectuate in Moldova la inceputul anilor 90. Toate aceste componente, generind rezultate pozitive, au determinat scaderea graduala a nivelului saraciei populatiei in Republica Moldova. Astfel, in anul 2004 rata saraciei absolute a constituit 26,5 % iar cea a saraciei extreme -15% ceea ce constituie practic o diminuare cu 14,5 puncte procentuale fata de anul 2002 in ceea ce priveste saracia absoluta si cu 11,5 - saracia extrema.

Totusi, multe probleme sociale au ramas nehotarite. Principala din ele este problema mentinerii unui nivel inalt al inegalitatii veniturilor si cheltuielilor diferitor grupuri ale populatiei. Aceasta problema, de regula, se solutioneaza pe 2 cai. Prima - constituie fortificarea procesului de redistribuire a resurselor economice si bunurilor in favoarea celor mai nevoiase paturi ale populatiei. A doua cale reprezinta stimularea cresterii economice, a antreprenoriatului si angajarii in cimpul muncii.

Pina acum a fost pus in special accentul pe redistribuirea resurselor economice din care considerent, evident posibilitatile miscarii, in Republica Moldova, pe prima cale, gradual se diminueaza acestea ajungind la maximum. Deja pe parcursul la citiva ani statul consecvent corecteaza balanta distribuirii fondurilor publice in favoarea paturilor putin asigurate. Pentru aceasta au fost folosite inclusiv astfel de instrumente eficiente cum ar fi "Prognoza cheltuielilor pe termen mediu", alcatuirea bugetului in baza de programe. Miscarea in continuare pe calea redistribuirii poate deveni, insa, o frina pentru dezvoltarea sectorului privat, initiativei antreprenoriale si in final pentru cresterea economica, deoarece sursa si "donatorul" procesului de redistribuire in general este sectorul real al economiei. In acest context este necesara o reorientare spre sporirea volumului de resurse ce urmeaza a fi redistribuite prin intermediul acestor mecanisme. Aici accentul se pune asupra miscarii pe calea a doua.

Astfel, pentru Moldova principala conditie in solutionarea problemei inegalitatii sociale, la momentul actual si in perspectiva apropiata, se prezinta a fi mentinerea unor ritmuri durabile de crestere economica. De asemenea, este important de a pastra si de a imbunatati instrumentarul de redistribuire a resurselor si mentinere a unei "balante sociale" echitabile.

Trebuie de mentionat ca din punct de vedere al dezvoltarii sociale si al politicii sociale este foarte importanta "calitatea interna" a cresterii economice. De exemplu, cresterea economica poate sa nu fie insotita de cresterea numarului locurilor de munca sau de necesitatea sporirii calitatii fortei de munca. In asa caz, nu putem miza pe aparitia unor efecte sociale vadite in domeniul majorarii nivelului de salarizare si angajare in cimpul muncii. Din contra, numai cresterea economica ce contine o "calitate sociala" interna, poate duce la aparitia unor noi locuri de munca si la ridicarea calificarii si salarizarii fortei de munca.

Tinind cont de aceste circumstante, conducerea Republicii Moldova este orientata spre promovarea unei politici de asigurare a cresterii economice cu o puternica componenta sociala interna.

Bazindu-ne pe cadrul socio-economic national existent, cunoasterea etapelor principale in evolutia constructiei europene, precum si a mecanismului de corelare dintre domeniul economic si cel social ne permite unele concluzii importante pentru Republica Moldova. Evolutia Politicii sociale comunitare poate fi un model demn de urmat, atat din considerentele efectului pozitiv al acestei politici, cat si pentru omiterea pe viitor a unor greseli si confuzii anterioare. Modelul poate deveni viabil in tara noastra doar in cazul preluarii creative a acestuia, luindu-se in consideratie realitatile si necesitatile populatiei Republicii Moldova in perioada de tranzitie la economia de piata.

Principalele prioritati ce se evidentiaza in plan national trebuie sa corespunda tendintelor comunitare si anume.

1. Partidul de guvernamint initial in platforma sa electorala a pus accentul pe stabilizarea proceselor de dezvoltare concentrind accentele pe combaterea saraciei, stabilizarea economica si sociala. Urmatoarea etapa, evocata in noul programul de activitate, consta in modernizarea parametrilor de dezvoltare ce reprezinta sporirea potentialului uman, plasind accentele pe sfera stiintei si inovatiilor, tehnologiilor informationale performante si in genere a domeniilor cu o valoare adaugata inalta. Moldova nu are resurse strategice, pe care motiv, in procesul de dezvoltare, miza se face anume pe stimularea, cresterea si utilizarea potentialului uman. Pentru aceasta, in anul 2004 la initiativa conducerii tarii a fost adopt Codul cu privire la stiinta si inovare al Republicii Moldova care a consemnat practic inceputul unei etape de promovare intensa a valorilor potentialului uman in Republica Moldova.

2. In Republica Moldova tinind cont de faptul ca peste 60 % o constituie populatia rurala antrenata in cea mai mare parte in sectorul agricol si agro-alimentar, ponderea carui alcatuieste in jur de 50% din PIB, eficientizarea acestui sector nemijlocit va contribui la ameliorarea indicatorilor sociali din zona rurala. Actiunile intreprinse in acest sector pina la inceputul anilor 2000 nu au permis o crestere reala a acestora. Din contra, infiltrarile subventionale permanente din partea statului precum si privatizarea irationala a terenurilor agricole a generat conditii numai pentru mica producere. La moment insa se pune accentul pe consolidarea terenurilor agricole si trecerea la producerea marfurilor agricole in cadrul gospodariilor colective mari, formate in baza de proprietate privata, capabile sa promoveze si sa dezvolte potentialul acestui sector, avind la baza un cadru legal si fiscal stimulator. In acest context, extrem de importanta devine si problema reorientarii si recalificarii profesionale a populatiei rurale. Aceste masuri, bine structurate si coordonate impreuna cu dezvoltarea industriei prelucratoare, pot deveni o temelie a politicii sociale rurale. Numai concomitent cu aplicarea masurilor economice viabile in sectorul agrar pot sa apara resurse necesare si conditii adecvate de realizare a programelor sociale sectoriale.
Masurile in acest domeniu ar conduce nemijlocit la deschiderea si ridicarea atractivitatii noilor locuri de munca prin imbunatatirea conditiilor de munca si marirea salariilor, la reutilarea tehnica a intreprinderilor prin folosirea noilor tehnologii performante. Acestea, la rindul lor, ar permite sporirea numarului de tineri angajati pe plan local in campul muncii, la stoparea exodului cetatenilor Republicii Moldova si la regenerarea potentialului economic al tarii si diminuarea impactului generat de problemele sociale. Pentru aceasta trebuie modernizat cadrul legislativ, favorabil dezvoltarii economiei de piata, precum si formarea climatului investitional adecvat.

3. Pentru Republica Moldova ramane importanta si prioritara politica stimularii investitiilor in economia tarii. Dezvoltarea economica durabila este de neconceput fara prezenta unui astfel de sector bine dezvoltat si organizat. Pentru realizarea obiectivelor propuse de dublare a investitilor atit straine cit si locale pentru Republica Moldova ramane extrem de importanta exploatarea posibilitatilor legate de acordarea in contextul Politicii Noii Vecinatati, a regimului de comert asimetric cu UE; includerea in Pactul de Stabilitate in Sud-estul Europei si mai ales de aderare la OMC. Aceste aspecte vor avea un impact social direct pentru majoritatea populatiei republicii, sporind dezvoltarea sferei de afaceri a intreprinderilor mici si mijlocii ce la rindul sau va permite crearea a noi locuri de munca. Astfel in anul 2005 economia Moldovei a beneficiat de investitii straine directe in suma de 203 mln. Dolari SUA ce a constituit o crestere cu 41% fata de anul 2004.

4. Astazi potentialul economic in Republica Moldova se bazeaza pe concentrarea de capital si producerea PIB-ului in regiunea municipiului Chisinau cu o slaba polarizare in zona celorlalte municipii. Acest lucru nu asigura o dezvoltare omogena si durabila a republicii pe care motive sarcina se pune de a dezvolta baza economica a tarii plasind accentul pe sporirea activelor neagricole (serviciile, industria) la nivel regional si teritorial.
La acest capitol, statul se implica activ in politica de orientare a investitiilor, in special, la nivel teritorial prin implementarea prevederilor programului "Satul moldovenesc" lansat de presedintele tarii in anul 2005. Recent in suportul acestui program au fost operate unele modificari in legislatia nationala, astfel creindu-se cadrul institutional de implementare a acestui program, ce prevede ca, numai o politica regionala bine coordonata, bazata pe experienta bogata in domeniu a statelor europene, este conditia de baza a dezvoltarii echilibrate a regiunilor si a tarii in general

5. Un factor important in abordarea complexa a problemelor sociale in Republica Moldova este si problema egalitatii genurilor. In acest domeniu conducerea actuala a depus toate eforturile pentru a ajusta cadrul legal national la standardele europene si a crea un mediu favorabil pentru o activitate productiva si echitabila a femeilor in societatea noastra. Exemplu recent in aceasta privinta poate servi adoptarea de catre parlament in lectura a 2-a la 9 februarie 2006 a Legii cu privire la asigurarea sanselor egale pentru femei si barbati. De asemenea, la una din urmatoarele sedinte ale parlamentului va fi ratificata Conventia Consiliului Europei cu privire la lupta contra traficului de fiinte umane, semnata la 16 mai 2005 la Varsovia, Legea privind prevenirea si combaterea traficului de fiinte umane fiind adoptata de catre parlament in luna octombrie 2005. La acest capitol asi vrea sa mentionez ca problema respectiva in Republica Moldova este abordata foarte serios, tinind cont de faptul ca autoritatile europene pun accentul in solutionarea ei pe autoritatile nationale. Cu toate acestea ea nu este numai o problema locala, prezentind de asemenea, un aspect bilateral. Aici asi vrea sa mentionez faptul ca autoritatile europene urmeaza sa abordeze mai larg problema data si la nivel european, pentru a diminua cererea de marfa vie in statele UE.

6. Istoria integrarii europene ne-a demonstrat clar prioritatea negocierilor in adoptarea hotararilor de importanta majora, acceptate si realizate de toti membrii societatii. In Republica Moldova acest principiu se promoveaza tot mai vehement in ultimul timp. Doar o consolidare a societatii, un pact social veritabil poate conduce la formarea unui consens national stabilizator. Conducerea de varf a Republicii Moldova a initiat elaborarea unei Politici sociale de durata medie si lunga, convenabila pentru toate fortele politice ce pot eventual veni la putere in urmatorii ani. Politica va fi racordata la prevederile cadrului legal european in domeniu, fiind elaborata in conditii de transparenta totala cu implicarea reprezentantilor societatii civile, sferei de afaceri, partidelor politice si organelor administratiei publice si guvernamentale. Numai o astfel de abordare poate servi ca baza pentru un program real de activitate in domeniu social si poate ameliora situatia din republica, avand drept model Politica sociala comuna din UE.

Va multumesc pentru atentie.