Stimati colegi,

Doamne si domni membri ai Parlamentului,

Onorata asistenta,

In aceasta ultima pentru anul 2005 sedinta plenara facem, traditional, o totalizare a activitatii noastre pe parcursul a circa 3 luni.

Inainte de toate, tin sa-mi exprim gratitudinea pentru eforturile depuse de membrii Parlamentului de legislatura a XVI-a intru pastrarea, dar si consolidarea acelui consens politic, care ne-a permis, pana la moment, sa continuam in acelasi spirit de parteneriat realizarea obligatiunilor noastre ca exponenti ai poporului in contextul obiectivelor strategice ale Moldovei - integrarea europeana si reintegrarea tarii.

Voi incepe prin a reitera cele patru prioritati, pe care si le-a trasat Parlamentul la inceputul exercitarii mandatului sau si in contextul carora am continuat sa activam, si anume: eficientizarea activitatii legislative in ansamblu; consolidarea si dezvoltarea interactiunii intre ramurile legislativa si executiva ale puterii de stat; stabilirea prioritatilor politicii externe; asigurarea unei transparente mai inalte in activitatea organului legislativ suprem al tarii.

Pornind de la functia legislativa, tin sa constat ca, in cadrul celor 24 sedinte plenare, s-a reusit examinarea si adoptarea a 170 acte legislative, au fost ratificate 15 aranjamente internationale. Acesti parametri statistici cantitativi necesita a fi comentati si in aspect calitativ.

In aceasta ordine de idei, tin sa mentionez caracteristica traditionala a sesiunilor parlamentare de toamna - adoptarea "constitutiei financiare" a tarii, Legii bugetului de stat pentru anul 2006. Documentul dat stipuleaza o majorare considerabila a investitiilor si o crestere cu 16 la suta a bugetului national. Tin sa mentionez ca aceste venituri ne ofera posibilitatea de a aloca circa 800 milioane lei pentru realizarea partii practice a Conceptiei reformei sistemului de salarizare.

In cadrul acestei sesiuni am reusit sa asiguram si baza juridica a reformei mentionate prin adoptarea Legii cu privire la salarizarea in sistemul bugetar. Pentru prima data se pune in aplicare o abordare sistemica a modului, nivelului si conditiilor de salarizare a angajatilor din administratia publica si din institutiile finantate din bugetul public national prin stabilirea unui sistem transparent, unic si, totodata, flexibil, bazat pe performante profesionale individuale, care va permite majorarea salariului mediu de circa 2,5. Inca sunt proaspete amintirile despre dinamismul si emotionalitatea dezbaterilor acestui document pe motivul caracterului de pionerat al acestuia, iar urmatoarele cateva luni vor demonstra nivelul de corectitudine al prevederilor. Totusi, deja putem afirma ca aceasta lege permite reducerea decalajului dintre nivelul de salarizare a angajatilor bugetari si celor din sectorul real al economiei, contribuind la mentinerea in serviciul public si sfera sociala a profesionistilor de inalta calificare. Indicele salarizarii, fiind unul dintre factorii de baza ai combaterii coruptiei, este si un element indispensabil si stimulativ, plasat la baza Strategiei de Crestere Economica si Combatere a Saraciei.

Contributia organului legislativ pe parcursul celor trei luni s-a manifestat prin adoptarea Legilor bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2006, a fondurilor asigurarilor obligatorii de asistenta medicala, pentru modificarea Legii privind alocatiile sociale de stat pentru unele categorii de cetateni, pentru completarea Legii cu privire la protectia sociala suplimentara a invalizilor de razboi, a participantilor la cel de al II-lea razboi mondial si a familiilor lor. De rand cu acestea, in pachetul actelor de orientare sociale se inscriu si Legile cu privire la drepturile si responsabilitatile pacientului, dar si cu privire la exercitarea profesiunii de medic.

S-a muncit intens asupra perfectionarii in continuare a politicii de impozitare prin adoptarea unui sir de amendamente la Codul fiscal. Nu a fost trecut cu vederea si sistemul judecatoresc, fiind adoptate amendamente la Codul penal si cel de procedura penala, la Codul contraventiilor administrative.

Necesita a fi mentionate si amendamentele la legislatia in vigoare, prin care considerabil se simplifica procedurile de inregistrare ale cetatenilor straini, care viziteaza Moldova.

In exercitarea atributiei sale de legiuitor, Parlamentul a actionat intru definitivarea unui sir de sarcini, pe care si le-a stabilit in sesiunea precedenta. Ma refer la adoptarea Programului legislativ pentru anii 2005-2009, urmata si completata de adoptarea Programului calendarisctic al actiunilor legislative in conformitate cu Rezolutia si Recomandarile Consiliului Europei. Totodata, acest ultim document este conceput si ca un instrument de automonitorizare date fiind termenele foarte exacte ale actiunilor preconizate.

Aditional la activitatea de elaborare a legislatiei, Parlamentul s-a axat asupra punerii in aplicare a legilor adoptate pe parcursul celor 2 sesiuni. Aici ma refer la constituirea Comisiei Electorale Centrale, Curtii de Conturi, Consiliului Superior al Magistraturii. Gratie mentinerii parteneriatului politic, s-a reusit implementarea nu numai de jure, dar si de facto a principiilor democratice in aceste institutii de prima importanta.

Tin sa mentionez, ca aceste rezultate, marcand doar primii pasi pe calea realizarii sarcinilor ce s-au identificat pe parcursul sesiunii anterioare, totodata formeaza premisele, care determina in cea mai mare parte actiunile care vor sta la baza activitatii noastre in sesiunea urmatoare.

Aici ma refer la versiunile consolidate ale proiectelor de legi pentru modificarea Regulamentului Parlamentului si cu privire la Audiovizual. Discutiile pe marginea acestor documente vor fi deschise odata cu reluarea activitatii corpului deputatilor. Aditional, vom avansa in scopul adoptarii finale a proiectului de lege despre cultele religioase si partile lor componente.

Urmand aceiasi linie de continuitate, ne vom axa cu toata responsabilitatea asupra continutului actelor, indicate in Programul calendaristic ce vizeaza onorarea angajamentelor noastre fata de Consiliul Europei, si anume proiectele de legi pentru modificarea si completarea legilor cu privire la:

• organizarea judecatoreasca;
• statutul judecatorului;
• Consiliul Superior al Magistraturii;
• Colegiul disciplinar si raspunderea disciplinara a judecatorilor;
• Colegiul de calificare si atestare a judecatorilor;
• Procuratura.

Aditional la aceste legi de modificare si completare, vor fi elaborate si adoptate legile cu privire la:

• Institutul National al Justitiei;
• statutul organelor de executare si al grefierelor;
• statutul colaboratorului serviciului de securitate;
• avocatura in redactie noua.

In acelasi context, mentionez necesitatea stringenta a perfectionarii legislatiei ce vine sa consolideze autonomia administratiei publice locale. In acest scop, intentionez sa pun in discutie instituirea, in primavara anului ce urmeaza, a unei comisii parlamentare speciale, care se va ocupa de elaborarea proiectelor de legi vizand distribuirea imputernicirilor administratiei de nivel central si local, a relatiilor bugetare si controlului financiar.

Tinand cont de faptul ca scopurile urmarite prin adoptarea cat a Programului legislativ, atat si a Planului calendaristic au fost mentionate in repetate randuri si cu diferite ocazii, nu voi insista din nou verbal asupra importantei acestora in contextul executarii Planului de Actiuni RM-UE. Consider ca a venit timpul sa mai incetinim cu declaratiile si sa demonstram seriozitatea intentiilor prin fapte concrete si vreau sa lansez acelasi apel colegial si in adresa Guvernului, pentru ca reusita Republicii Moldova ca stat este posibila doar prin conjugarea eforturilor noastre. In caz contrar, riscam sa pierdem din credibilitatea Consiliului Europei, dar si a Uniunii Europene vis-a-vis de capacitatea Moldovei de a ajunge sa corespunda criteriilor Copenhaga.

Intru atenuarea acestor riscuri, Legislativul a continuat sa-si consolideze capacitatile in exercitarea functiei de control parlamentar prin urmarea calendarului audierilor tematice ale institutiilor guvernamentale de catre comisiile de profil, prin asumarea responsabilitatii pentru executarea in termenii fixati a Programului calendaristic, urmand a stabili un mecanism similar pentru executarea Programului legislativ. Ma refer la acest document ca punct de pornire pentru formalizarea in aspect juridic si institutional a procesului de armonizare a legislatiei nationale cu Acquis-ul comunitar.

Data fiind complexitatea acestui proces multidimensional, am adresat solicitari de asistenta consultativa colegilor din parlamentele tarilor recent devenite membre ale Uniunii Europene. Urmare a unor reactii extrem de binevoitoare, delegatiile parlamentare au vizitat parlamentele Ungariei, Belgiei, Lituaniei, Letoniei, Romaniei. In mare parte, aceste vizite s-au soldat cu semnarea unor aranjamente de cooperare interparlamentara. Aditional, presedintii comisiilor pentru de specialitate din legislativele Suediei, Letoniei si Moldovei semneaza un Memorandum, insotit de un document de proiect, care stabileste un sir de actiuni in contextul preluarii experientei parlamentarilor din tarile mentionate in scopul asistentei reciproce im armonizarea legislatiei nationale cu Acquis-ul comunitar. Aceste actiuni de cooperare dintre membri ai parlamentului sunt intregite de stabilirea contactelor si la nivel de aparate.

In acest fel, pe linie de continuitate este pusa dimensiunea externa a activitatii parlamentare. In aceeasi ordine de idei, tin sa-mi exprim satisfactia si pentru intensificarea dialogului cu Rada din Ucraina, precum si pentru reluarea contactelor cu colegii din Federatia Rusa. Vreau sa reiterez intentia de a completa si diversifica instrumentariul parlamentar, aplicabil in contextul relatiilor cu partenerii nostri externi. In acest scop, se definitiveaza conceptia diplomatiei parlamentare, care va fi propusa corpului deputatilor la momentul reluarii activitatii noastre dupa vacanta de iarna.

Tot aici, vreau sa felicit delegatia noastra la Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei, pentru rezultatele obtinute in cadrul dezbaterilor, in luna septembrie al acestui an, a Raportului comisiei de monitorizare, soldate cu aprobarea Rezolutiei si Recomandarilor, care ne ofera o perspectiva reala pentru ridicarea monitorizarii si trecerea la urmatoarea etapa de cooperare cu acest for prestigios, al carui membru este Republica Moldova.

In continuare ma voi referi si la cea din urma, dar deloc ultima prioritate - deschiderea Parlamentului catre societate, bazata pe principiul transparentei. O actiune de pionerat este adoptarea Hotararii cu privire la Conceptia de cooperare a Parlamentului cu organizatiile neguvernamentale, elaborata in cea mai strinsa conexiune cu aceste formatiuni si calificata de catre expertii Consiliului Europei ca fiind una dintre cele mai avansate si perormante. Acum va urma perioada de testare a corectitudinii procedurilor si instrumentelor propuse, fapt ce va permite perfectionarea mecanismului functie de viziunile ambilor parteneri - legislativ si exponenti ai societatii civile.

In acelasi spectru al deschiderii se incadreaza si noua practica de audiere in sedintele plenare a expunerilor partenerilor nostri din comunitatea donatorilor. Cred ca veti fi de acord, ca cele doua prelegeri, care ne-au fost oferite de reprezentantii permanenti ai Bancii Mondiale si Programului pentru Dezvoltare al Natiunilor Unite au un efect dublu - oferind informatii exhaustive privind activitatea acestor institutii in Moldova, dar si fiind un semnal pozitiv pentru partenerii nostri externi de dezvoltare privind deschiderea si profesionalismul membrilor Parlamentului Republicii Moldova. Consider ca aceasta practica merita a fi continuata.

Stimati colegi,

Dupa aceasta trecere in revista a bilanturilor activitatii conform atributiilor parlamentare, tin sa ma refer succint la un aspect mai diferit, care vizeaza activitatea proiectului de asistenta tehnica, gestionat de Oficiul din Chisinau al Programului de Dezvoltare a Natiunilor Unite. Pe parcursul lunii curente, din data lansarii proiectului, s-a reusit efectuarea auditului tehnic, care presupune inventarierea dotarii cu tehnica de calcul a corpului parlamentar si a aparatului concomitent cu evaluarea performantelor tehnicii disponibile la moment. Aditional, este initiata analiza functionala a aparatului parlamentului, precum si evaluarea proceselor tehnologice de circulatie a documentelor. Aceste actiuni se vor solda cu prezentarea concluziilor si recomandarilor, care vor contribui la imbunatatirea activitatii deputatilor.

Onorata asistenta,

Intreaga istorie a formatiunilor social-politice denota ca rigiditatea si permanenta stabilitate sunt niste caracteristici improprii configuratiilor politice. Evident, aceasta constatare este valabila si pentru parlament. De altfel, si evenimentele recente confirma acest fapt.

Totusi, indiferent de prezentul si viitorul relatiilor intraparlamentare, aprecierea activitatii deputatilor legislativului moldovean pe parcursul sesiunii care se incheie urmeaza a fi data doar tinand cont de rezultatele obtinute si doar de catre cei care si-au exprimat vointa in buletinele de vot. Iar sarcina noastra este sa muncim cu perseverenta in realizarea obiectivelor, pe care ni le-am stabilit in debutul activitatii Parlamentului de legislatura a XVI-a.