DEZBATERI PARLAMENTARE

Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XVI-a

SESIUNEA a IV-a ORDINARA – OCTOMBRIE 2006

Sedinta din ziua de 5 octombrie 2006

(STENOGRAMA)

SUMAR

1. Declararea sedintei ca fiind deliberativa.

2. Dezbateri asupra ordinii de zi, adoptarea ei.

3. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.3732 pentru completarea unor acte legislative (Legea privind actele legislative – art.22; Legea cu privire la Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei – art.5, 6, 7; s.a.).

4. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului titlului IX din Codul fiscal nr.2483.

5. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.2484 pentru punerea in aplicare a titlului IX din Codul fiscal.

6. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.2485 pentru modificarea si completarea unor acte legislative (Legea fondului rutier – art. 2, 4, 5, 6, s.a.; Codul fiscal – art.6; s.a).

7. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura, dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.3591 pentru modificarea Legii nr.365-XV din
25 septembrie 2003 privind stabilirea unui regim facilitar de vize (art.1).

8. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura, dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.2709 privind anularea datoriilor la bugetul asigurarilor sociale de stat, calculate pentru anul 2005, ale producatorilor agricoli care prelucreaza terenurile situate dupa traseul Ribnita – Tiraspol.

9. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.1940 privind modificarea si completarea Legii asistentei sociale nr.547-XV din
25 decembrie 2003 (art. 12, 13, 14, 19).

10. I n t r e b a r i s i i n t e r p e l a r i.

9. Declaratia Fractiunii parlamentare “Alianta «Moldova Noastra»” (prezinta domnul deputat Leonid Bujor).

10. Declaratia doamnei deputat Zoia Jalba.

11. Declaratia Fractiunii parlamentare a Partidului Popular Crestin Democrat (prezinta domnul deputat Ion Varta).

12. Declaratia doamnei deputat Vitalia Pavlicenco.

13. Declaratia Fractiunii parlamentare a Partidului Democrat din Moldova (prezinta domnul presedinte al Fractiunii Dumitru Diacov).

14. Declaratia Fractiunii parlamentare a Partidului Comunistilor din Republica Moldova (prezinta doamna presedinte a Fractiunii Eugenia Ostapciuc).

Sedinta incepe la ora 10.00.

Lucrarile sint conduse de domnul Marian LUPU, Presedintele Parlamentului.

Domnul Maxim Ganaciuc – director general adjunct al Aparatului
 Parlamentului:

Doamnelor si domnilor deputati,

Buna dimineata. Va anunt ca, la lucrarile sedintei de astazi a Parlamentului, din totalul celor 101 de deputati si-au inregistrat prezenta 84 de deputati. Absenteaza deputatii: Maria Postoico, Valeriu Cosarciuc – in delegatie; Iurie Rosca, Mircea Anton, Iosif Chetraru, Gheorghe Musteata, Dumitru Prijmireanu, Vasile Balan, Vasile Colta, Alexandru Oleinic, Ion Neagu, Valentina Serpul, Ion Varta, Igor Klipii, Oleg Serebrian.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Stimati colegi,

Buna dimineata. Sedinta este deliberativa. Anunt deschiderea celei de a IV-a sesiuni a Parlamentului de legislatura a XVI-a. Rog sa onoram Imnul de Stat si Drapelul de Stat. (Se intoneaza Imnul de Stat si se onoreaza Drapelul de Stat).

Multumesc.

Stimati colegi,

Doamnelor si domnilor deputati,

Conform procedurilor regulamentare, astazi reluam activitatea in cadrul ultimei sesiuni din acest an. Cu acest prilej, tin sa mentionez sarcinile pentru urmatoarele trei luni, dar si prioritatile care deriva din functiile si atributiile parlamentare.

In contextul exercitiului legislativ, voi incepe cu mentionarea documentelor de importanta primordiala, precum Legea bugetului pe anul 2007, Legea fondurilor asigurarilor obligatorii de asistenta medicala pentru anul viitor, Legea bugetului asigurarilor sociale de stat, Legea privind protectia sociala a persoanelor cu dizabilitati si a familiilor acestora, noua redactie a Legii cu privire la asigurari, noua Lege cu privire la medierea in cauzele civile. Desigur, vor fi examinate minutios si alte proiecte de legi care vor intregi si perfectiona cadrul legislativ national.

Inceputul acestei sesiuni este marcat de examinarea proiectului de lege in urma adoptarii caruia va deveni obligatorie expertiza anticoruptie atit a legilor, cit si a hotaririlor de Guvern.

Ma refer la prima pozitie din ordinea de zi propusa: proiectul de Lege pentru completarea si modificarea unor acte legislative. Evident, punerea in aplicare a aceste legi necesita si stabilirea mecanismului relevant, inclusiv la componenta parlamentara. Voi propune sa discutam acest subiect in cadrul Biroului permanent cu o eventuala optiune de a crea o subcomisie in cadrul uneia dintre comisiile permanente ale Parlamentului. Si aceasta optiune urmeaza sa fie inclusa in varianta finala a proiectului de Lege care vizeaza modificarea Regulamentului, pe care o vom adopta cu dumneavoastra dupa primele expertize de la Consiliul Europei.

Tin sa mentionez ca, pentru asigurarea transparentei, aceasta activitate va derula in coparticiparea cu sectorul asociativ si, in primul rind, cu Centrul de Analiza si Prevenire a Coruptiei. In acest fel, o data creat cadrul necesar, incepind cu octombrie 2006, Parlamentul va accepta spre examinare doar proiectele de legi insotite de expertiza anticoruptie.

Urmeaza sa finalizam indeplinirea programului calendaristic al actiunilor legislative in conformitate cu rezolutia si recomandarile Comisiei pentru respectarea obligatiunilor si angajamentelor statelor membre ale Consiliului Europei, program pe care l-am adoptat acum circa un an in urma, in noiembrie 2005.

Ma refer la adoptarea finala a proiectelor de legi aprobate in prima lectura in sesiunea anterioara si expediate pentru expertiza Consiliului Europei. Acestea tin de consolidarea autoguvernarii locale, de reformarea si consolidarea sistemului judecatoresc, de perfectionarea activitatii Serviciului de Informatii si Securitate, precum si de modificarile operate in Regulamentul Parlamentului. De asemenea, urmeaza sa recuperam si restantele. Aici ma refer, in special, la Legea cu privire la partidele politice.

Aditional, urmeaza sa aducem la bun sfirsit inca un aspect al reformelor, demarat prin adoptarea amendamentelor la articolul 16 din Codul civil, care vizeaza responsabilitatea pentru defaimare. Acest proces urmeaza a fi completat prin elaborarea, examinarea si adoptarea unei Legi cu privire la libertatea exprimarii.

In continuarea subiectului, tin sa amintesc faptul ca sintem in pragul ultimului an de implementare a prevederilor Planului de actiuni “Republica Moldova – Uniunea Europeana”, raportul de evaluare urmind a fi publicat de Comisia Europeana foarte curind, la inceputul lunii decembrie.

Data fiind intercorectiunea dintre acest document si mentionatul program calendaristic la capitolul “Dialog si reforme politice”, aprecierea serviciilor comunitare urmeaza a fi completate de evaluarea implementarii Programului comun al Comisiei Europene si Consiliului Europei pentru sustinerea reformelor democratice in Republica Moldova. Aceasta evaluare va fi efectuata de catre cele doua foruri legislative, ma refer la Parlamentul Republicii Moldova si la Consiliul Europei.

Ramine a fi dusa la bun sfirsit formatarea procesului de armonizare a legislatiei moldovenesti cu acquis-ul comunitar prin punerea in aplicare, incepind cu 1 septembrie curent, a Legii pentru modificarea si completarea unor acte legislative, document care introduce cerintele absolut obligatorii in procesul legislativ.

Corpul deputatilor isi va aduce in continuare contributia prin exercitarea mai eficienta a functiei de control parlamentar, unul dintre instrumentele in acest sens fiind audierile in cadrul comisiilor de specialitate, precum si in cadrul sedintelor plenare.

Urmind aceste constatari, consider ca se impune efectuarea unei inventarieri a cadrului juridic national, suplimentata de analiza impactului politic si socioeconomic al legilor adoptate. Abordarea data, fiind una complexa, ar permite ordonarea procesului legislativ si ridicarea nivelului calitativ al legislatiei, raspunzind la necesitatile de termen mediu si lung.

In acest sens, ar fi de mare ajutor contributia continuie a comunitatii de afaceri, a mediului academic, precum si a sectorului asociativ, care in procesul cooperarii cu legislativul, a demonstrat existenta unor capacitati impresionante.

De altfel, Conceptia de Cooperare a Parlamentului cu societatea civila este suficient de consistenta si flexibila pentru a oferi cadrul si instrumentele relevante pentru organizarea acestei activitati, urmind o abordare sectoriala in algoritmul prevederilor Planului de actiuni “Republica Moldova – Uniunea Europeana”.

Finalmente, tin sa mentionez ca aceasta sesiune va fi marcata si de subiecte de importanta externa. In acest context, membrii Comitetului de Cooperare Parlamentara “Republica Moldova – Uniunea Europeana” se vor intruni in sedinta la Strasbourg, o delegatie oficiala va efectua o vizita la Adunarea nationala a Frantei. Concomitent, Parlamentul va fi vizitat de Presedintele Bundestagului German domnul Norbert Lamert, de presedintii comisiilor pentru politica externa si pentru integrare europeana din cadrul Parlamentului turc, de grupul parlamentar de prietenie moldo-britanic.

De asemenea, vom gazdui summitul Adunarii Parlamentare GUUAM, sedinta Comisiei Adunarii interparlamentare a CSI pentru cultura, informatie, invatamint si sport, sedinta Comisiei politico-juridice a Adunarii Parlamentare CE.

Stimati colegi,

Fiind trasate prioritatile si formulate sarcinile, vreau sa inchei prin a va dori o foarte buna capacitate de munca, multa virtute si sa va indemn sa dati dovada de colegialitate si constructivism.

Inainte de a purcede la deschiderea propriu-zisa a sedintei de astazi, vreau sa anunt ca astazi, 5 octombrie, este Ziua mondiala a educatiei, la fel este Ziua profesionala a lucratorilor din invatamint in Republica Moldova. Si cu acest prilej, in numele intregului corp legiuitor, as dori sa ii felicit pe reprezentantii corpului didactic din Republica Moldova, dorindu-le multa sanatate si mari succese.

Si un ultim anunt. In spirit de colegialitate va aduc la cunostinta ca, dupa incheierea sesiunii primavara – vara a Parlamentului, in perioada premergatoare a acestei prime sedinte a sesiunii de toamna si-au sarbatorit zilele de nastere un numar impunator din colegii nostri. O sa dau citire acestei liste: domnul Gheorghe Susarenco, domnul Anton Miron, domnul Mihail Mocan, domnul Ghenadi Bulgacov, doamna Serafima Borgan, domnul Arcadi Pasecinic, domnul Ion Plesca, doamna Valentina Buliga, domnul Sergiu Stati, domnul Vasile Bodisteanu, domnul Alexandru Lipcan, doamna Lora Grosu, doamna Valentina Golban, domnul Vlad Cubreacov, domnul Albert Datco, doamna Ludmila Borgula, domnul Vladimir Eremciuc, domnul Vladimir Braga, domnul Iurie Bolboceanu. Sa le dorim multa sanatate, succese si frumoase realizari. (Aplauze).

O ultima formalitate de procedura pentru subiectele care au fost propuse de catre Biroul permanent pentru ordinea de zi pe perioada 5 – 13 octombrie, voi supune votului aprobarea ordinii de zi. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Microfonul nr.4.

Domnul Leonid Bujor:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Domnule Presedinte,

Doamnelor si domnilor deputati,

Permiteti-mi, in numele Fractiunii parlamentare “Alianta «Moldova Noastra»”, sa va aduc la cunostinta urmatoarea hotarire adoptata la 3 octombrie 2006.

Fractiunea parlamentara “Alianta «Moldova Noastra»” a hotarit:

1. Se aproba excluderea din componenta fractiunii a deputatilor Vitalia Pavlicenco, Anatol Taranu si Vasile Colta.

2. Se retrage calitatea de vicepresedinte al Fractiunii “Alianta «Moldova Noastra»” a deputatului Vitalia Pavlicenco.

3. Se retrage candidatura deputatului Vitalia Pavlicenco din functia de vicepresedinte al Comisiei pentru politica externa si integrare europeana, din componenta delegatiei la Adunarea parlamentara NATO si din delegatia la Comitetul parlamentar de cooperare “Republica Moldova – Uniunea Europeana”.

4. Se retrage candidatura deputatului Vasile Colta din functia de secretar al Comisiei pentru agricultura si industria alimentara si din delegatia la Adunarea interparlamentara a tarilor membre ale CSI.

5. Se retrage candidatura deputatului Anatol Taranu din componenta delegatiei la Adunarea parlamentara a francofoniei si din membru supleant din componenta delegatiei la Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei.

Va multumesc.

Domnule Presedinte al Parlamentului,

Rog sa ma inscrieti pentru o declaratie in numele fractiunii la sfirsitul sedintei de astazi.

Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Luat act.

Va multumesc.

Microfonul nr.5.

Doamna Zoia Jalba:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Vreau sa ma inscriu si eu la sfirsitul sedintei pentru a da citire unei declaratii.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Si la fel microfonul 4.

Domnul Ion Varta:

Multumesc, domnule Presedinte.

Solicit si eu sa fiu inscris in lista celor care vor prezenta declaratii la sfirsitul sedintei de astazi.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc, domnule Presedinte.

Luind in considerare starea dezastruoasa care s-a creat in sectorul viti-vinicol din tara, eu cred ca si colegii nostri sint patrunsi de aceasta responsabilitate pe care o purtam, si sa cerem ca, pina la sfirsitul sedintei, sa vina Guvernul cu o informatie asupra masurilor de redresare a situatiei in acest sector.

Domnul Marian Lupu:

Da, voi supune votului aceasta propunere.

Microfonul nr.4.

Domnul Veaceslav Untila:

Multumesc.

Domnule Presedinte,

Propun constituirea unui grup de lucru pentru elaborarea unui proiect de declaratie a Parlamentului Republicii Moldova cu privire la situatia creata privind procesul de redobindire a cetateniei Romaniei. Este necesar sa solicitam colegilor nostri de la Bucuresti simplificarea procedurii respective.

Consider ca acesta este putinul pe care noi, cei investiti cu increderea poporului, putem face pentru sutele de mii de oameni care aspira spre un trai decent si civilizat in familia europeana.

Si al doilea moment. Propun constituirea unui grup de lucru pentru elaborarea unui proiect de declaratie a Parlamentului Republicii Moldova cu privire la situatia de criza creata in ultimul timp in Georgia in urma ultimelor actiuni intreprinse de Federatia Rusa. Este de datoria noastra sa luam atitudine si sa sprijinim Georgia, unul dintre partenerii strategici ai Republicii Moldova.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Voi supune votului aceste doua propuneri.

Microfonul nr.3.

Domnul Victor Stepaniuc:

Multumesc, domnule Presedinte.

Solicitam si noi timp pentru o mica declaratie la sfirsitul sedintei.

Domnul Marian Lupu:

De acord.

Microfonul nr.5.

Domnul Alexandru Lipcan:

Multumesc, domnule Presedinte.

Rog sa ma inscrieti pentru luare de cuvint pe prima chestiune din ordinea
de zi.

Domnul Marian Lupu:

Proiectul nr.3732. De acord.

In continuare microfonul nr.5.

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Domnule Presedinte,

Va rog sa ma inscrieti cu o declaratie la sfirsitul sedintei. Si, de asemenea, cu ocazia Zilei pedagogilor, profesorilor, cadrelor didactice vrem sa aducem felicitari tuturor celor care activeaza in acest domeniu, in sfera invatamintului, inclusiv si in primul rind, sa-i felicitam pe profesorii din Transnistria, care rezista in conditii speciale in fata regimului separatist.

Si inca o precizare. As vrea sa vin in sprijinul propunerii facute de Veaceslav Untila, legata de situatia din Georgia. Si vreau sa aduc un plus de argumente, avind in vedere temerea ca nu se va accepta asa ceva. Vreau sa va spun ca Mihail Saakasvili a intins o mina de sprijin actualului Presedinte Voronin si actualei Guvernari in plina campanie electorala.

Noi, Republica Moldova, sintem membri ai GUUAM, ai forului optiunii democratice. Cunoastem ca presedintele Lituaniei, presedintele Ucrainei si presedintele Poloniei si-au exprimat sprijinul pentru Georgia. In plus, nu se poate sti ce poate fi miine in relatiile moldo-ruse si ar fi bine ca sa-l avem pe Saakasvili in viitor ca sprijin si sa nu rosim in fata lui.

Eu cred ca clasa politica de la noi trebuie sa aiba maturitatea de a fi consecventa in relatiile sale cu partenerii care conduc tarile ce au iesit din Uniunea Sovietica. Si sa avem in vedere faptul ca presa noastra a dat sugestii foarte bune clasei politice, ce ar trebui sa facem astazi: Sa iesim din CSI, sa modificam Constitutia la capitolul “Neutralitate”, sa ne pregatim sa aderam la NATO si sa beneficiem de deschiderea si disponibilitatea SUA de a ne sprijini astazi si pe viitor in aceste deziderate.

Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Domnul Dumitru Diacov:

Domnule Presedinte,

Dumneavoastra ati enumerat aici o lista intreaga de proiecte care trebuie sa fie sprijinite de Parlamentul Republicii Moldova. Noi, de la bun inceput, vrem sa declaram ca vom incerca sa fim foarte activi, sa colaboram cu toate fractiunile parlamentare ca sa contribuim la epuizarea acestei liste si sa indeplinim, din punct de vedere legislativ, toate angajamentele noastre fata de structurile europene, fata de cetatenii Republicii Moldova.

In acelasi timp, nu au fost enumerate o serie de evenimente care au sa aiba loc in Republica Moldova: alegerile din Gagauzia, as spune, alte lucruri, situatia economico-sociala ramine destul de incordata. De aceea, desigur, Parlamentul trebuie sa isi manifeste calitatea sa de organ care controleaza activitatea Executivului. Cerem si noi timp pentru o scurta declaratie la sfirsitul sedintei ca sa expunem punctul de vedere al Partidului Democrat referitor la aceasta situatie.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

Doamna Eugenia Ostapciuc:

Rog timp pentru o declaratie la sfirsitul sedintei.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Domnul Serafim Urechean:

Stimate domnule Presedinte,

La finele ultimei sedinte a Parlamentului noi am adus la cunostinta, cu lux de amanunte, ceea ce se intimpla in economia Republicii Moldova.

De aceea, «Alianta “Moldova Noastra”», in legatura cu situatia de criza, mai ales in agricultura, energetica, propunem convocarea unei sedinte speciale, cu invitarea Guvernului, Presedintelui Republicii si sa punem in discutie situatia de criza in Republica Moldova, deoarece de acum am intrat intr-un proces de criza ireversibila. Va rog sa puneti la vot aceasta propunere.

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Acestea au fost propunerile dumneavoastra la inceputul sedintei de astazi. Voi supune votului propunerile a trei colegi evocate aici, in sala plenului. Cine este pentru a accepta propunerea doamnei Valentina Cusnir de a invita astazi, pina la finele sedintei, reprezentantii Guvernului cu prezentarea unei informatii detaliate referitor la situatia in sectorul viti-vinicol, rog sa voteze.

Stimatii mei colegi numaratori,

Eu o sa rog sa anuntati pentru stenograma.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 0.

Sectorul nr.2 – 5.

Sectorul nr.3 – 13.

Domnul Marian Lupu:

18 voturi “pentru”. Propunerea nu a fost acceptata de plenul Parlamentului.

Cele doua propuneri ale domnului Untila: constituirea grupului de lucru pentru elaborarea declaratiei la subiectul mentionat de dumnealui. Cine este pentru, rog sa voteze.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 0.

Sectorul nr.2 – 6.

Domnul Marian Lupu:

Da, cu cetatenia. Prima propunere.

Numaratorii:

Sectorul nr.3 – 7.

Domnul Marian Lupu:

13 voturi “pro”. Propunerea nu a fost acceptata de plenul Parlamentului.

Cea de a doua propunere, care vizeaza formarea unui grup de lucru pentru a elabora un proiect de declaratie privind situatia din Georgia. Cine este pentru a accepta aceasta propunere, rog sa voteze. La fel rog sa fie anuntate rezultatele.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 0.

Sectorul nr.2 – 5.

Sectorul nr.3 – 18.

Domnul Marian Lupu:

23 de voturi. Propunerea la fel nu a fost acceptata. Si ultima propunere inaintata de domnul Urechean privind organizarea sedintei speciale la subiectul evocat de dumnealui. Cine este pentru acceptarea acestei propuneri, rog sa voteze. Rog sa fie anuntate rezultatele.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 0.

Sectorul nr.2 – 8.

Sectorul nr.3 – 11.

Domnul Marian Lupu:

19 voturi “pro”. Aceeasi situatie, propunerea nu a fost acceptata de plenul Parlamentului.

Stimati colegi,

In aceste conditii, purcedem la examinarea subiectelor incluse pe ordinea de zi a sedintei de astazi – 5 octombrie.

Proiectul de Lege nr.3732 pentru completarea unor acte legislative (Legea privind actele legislative, Legea cu privire la Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei s.a.). Guvernul.

Domnule Esanu,

Va rog.

Domnul Nicolae Esanu – reprezentantul permanent al Guvernului in
 Parlament:

Stimate domnule Presedinte,

Doamnelor si domnilor deputati,

Proiectul supus atentiei dumneavoastra are drept obiect instituirea unui mecanism privind expertizarea anticoruptie a tuturor proiectelor de acte legislative si acte normative. Aceasta expertiza urmeaza sa fie efectuata de catre Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei, avind in vedere ca este organul care, in prezent, detine cea mai buna capacitate umana, intelectuala, de personal etc. Vreau sa mentionez ca urmeaza sa fie supuse expertizei anticoruptie toate proiectele de acte normative, inclusiv proiectele de acte normative adoptate de catre organele locale. Rugam sustinerea dumneavoastra pentru adoptarea proiectului mentionat in prima lectura.

Multumim.

Domnul Marian Lupu:

Da, va multumesc.

Stimati colegi,

Intrebari?

Microfonul nr.4.

Domnul Vladimir Filat:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimate domnule Esanu,

Dumneavoastra ati facut o evaluare sumara macar cam cite acte normative si legislative urmeaza ca Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei sa expertizeze pe parcursul unui an, ca sa luam un punct de referinta?

Domnul Nicolae Esanu:

Deci, s-au facut investigatii, problema consta in aceea ca numarul de proiecte difera de la an la an, dar pentru anul viitor... eu nu posed acum cifrele cu mine, dar sint toate actele prezentate in Parlament si cele prezentate la Guvern.

Domnul Vladimir Filat:

Domnule Esanu,

Deci, dupa calculele noastre, circa 90% prin prisma hotaririi de Guvern, care a fost adoptata si s-au stabilit principiile sau domeniile care vizeaza actele respective, care, ulterior, urmeaza a fi expertizate. Circa 90% din toate aceste acte normative urmeaza ca Centrul sa le expertizeze. Intrebarea este fireasca, deoarece apare o intrebare: are oare capacitate o institutie care, in fond, este o institutie de ancheta, nu de expertizare, sa reuseasca sa expertizeze aceste acte profesional, echidistant si in fond, daca vreti?

Domnul Nicolae Esanu:

Deci, vreau sa mentionez ca, in conformitate cu legislatia in vigoare, Centrul nu are doar competenta in ceea ce priveste ancheta. Spre exemplu, Centrul este coordonator al executarii planului de actiuni privind combaterea coruptiei. In prezent, Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei este organul care dispune de cea mai buna capacitate pentru indeplinirea acestor sarcini.

Indiscutabil, in prezent nici numarul de persoane pe care il detine Centrul, nici experienta pe care o are pina in prezent nu sint suficiente pentru efectuarea expertizei la standardele pe care noi le asteptam.

Dar in cadrul Guvernului se examineaza problema de a intari capacitatea Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei si a altor organe. Pentru ca daca din nota informativa si din actul adoptat de catre Guvern se vede ca expertiza la prima etapa urmeaza sa o efectueze insusi organele care elaboreaza proiectele de legi. Deci, toate organele statutului, in principiu, vor trebui sa isi perfectioneze capacitatile privind efectuarea unei expertize. Si noi consideram ca la prima etapa Centrul nu va putea sa asigure efectuarea expertizei in volum deplin. Vreau sa mentionez ca deja se efectueaza expertiza si unele proiecte care o sa vina in Parlament deja au expertiza anticoruptie.

Va multumesc.

Domnul Vladimir Filat:

Eu va multumesc, domnule Esanu.

Dar din raspunsul dumneavoastra apare, ca si din actul propriu-zis si nota informativa, un confuz total. Ba la prima etapa expertii vor verifica, ba in alta varianta Centrul s.a.m.d.

Domnule Presedinte,

Eu va rog sa ma inscrieti cu luare de cuvint la proiectul respectiv, unde ne vom expune pozitia noastra vizavi de proiect. Dar din ceea ce a spus domnul Esanu as putea sa inteleg ca urmeaza sa avem modificari la buget pentru a suplimenta cheltuielile Centrului, pentru a suplimenta numarul de specialisti, dotare tehnica, expertizari s.a.m.d. sau nu? Va fi nevoie de o cheltuiala suplimentara sau nu?

Domnul Nicolae Esanu:

In masura in care vor fi atribuite unitati suplimentare Centrului, desigur, vor fi necesare cheltuieli suplimentare, dar se examineaza posibilitatea in limita bugetului pe care il are Centrul in prezent.

Domnul Vladimir Filat:

Multumesc, domnule Esanu.

Ar fi fost...

Domnul Nicolae Esanu:

Dupa cum cunoasteti, este o regula ca toate institutiile bugetare nu asigura cheltuirea 100% a mijloacelor bugetare care le-au fost asigurate. Deci, exista rezerve interne pe care noi urmeaza sa le folosim, dar, in acelasi timp, se examineaza si problema alocarii mijloacelor suplimentare.

Domnul Marian Lupu:

Da.

Domnul Vladimir Filat:

Eu nu am inteles nimic din raspuns, dar, ma rog, poate pe viitor...

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

Domnul Gheorghe Susarenco:

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu am citeva intrebari si as dori un raspuns concret si mai scurt asa, nu tare academic. Care este practica internationala, daca a fost studiata ea in domeniul respectiv? Si cum se coreleaza legea propusa de Guvern cu asa-numitul lobbysm in parlamentele lumii?

Domnul Nicolae Esanu:

Deci, practica internationala, ca si, practic, in toate domeniile, este foarte variata, dar cu certitudine este o distinctie categorica intre lobbysm si coruptie. Lobbysmul este o activitate desfasurata, in limitele legii, pentru atingerea unor scopuri legitime si nicidecum nu putem vorbi despre coruptie in cazul lobbysmului.

Domnul Gheorghe Susarenco:

Am inteles. Care, daca cunoasteti, este cifra aproximativa macar, citi doctori in drept avem noi in cadrul Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei, ca sa poata expertiza proiectele de legi?

Domnul Nicolae Esanu:

Deci, eu nu cunosc cifra doctorilor in drept. Cu certitudine nu exista o regula – expert poate sa fie doar un doctor in drept. Nu este nici in legislatia Republicii Moldova o asemenea cerinta si nu exista nici o legatura intre nivelul capacitatii profesionale a unei persoane si detinerea unui titlu.

Domnul Gheorghe Susarenco:

Atunci citi, daca exista asa, dumneavoastra puneti pe seama Centrului, de fapt, Parlamentul, daca sa spunem asa. Si citi absolventi avem ai Universitatii de Stat, ai Facultatii de Drept si citi ai Academiei de Politie?

Domnul Nicolae Esanu:

Deci, din cite cunosc eu, sint in jurul la 1000 de absolventi ai Universitatii de Stat anual, dar problema nu este in numarul absolventilor Universitatii de Stat, problema este in numarul concret de persoane care vor efectua expertiza. In ceea ce priveste faptul ca...

Domnul Gheorghe Susarenco:

Bine, dar mai concret. Spuneti-mi ce o sa controleze ei, ce o sa expertizeze? Ce o sa caute ei in acele legi?

Domnul Nicolae Esanu:

Vor controla daca prin textele legilor nu se creeaza anumite mecanisme care vor permite functionarilor, in cadrul aplicarii legilor, sa savirseasca acte de coruptie. In ceea ce priveste faptul ca Centrul se va situa undeva deasupra Parlamentului... Deci, evident, din legile in vigoare, plus modificarile pe care le introducem noi, avizul respectiv este o opinie a unui expert. Decizia, in final, privind varianta textului de lege, care urmeaza sa fie adoptata, este in puterea suverana a Parlamentului. Deci, nici Centrul, nici Guvernul nu vor putea impune Parlamentului adoptarea unei legi intr-o varianta sau alta.

Domnul Gheorghe Susarenco:

Atunci mai concret, cu referire la articolul 68. Cum se coreleaza legea propusa de dumneavoastra cu alineatul (1) articolul 68, care spune ca “In exercitarea mandatului, deputatii sint in serviciul poporului”, si nu al SIS-ului si nu al Centrului.

Domnule Presedinte,

Va rog sa ma inscrieti la luare de cuvint.

Domnul Nicolae Esanu:

Deci, dupa parerea mea, nu este nici o legatura intre instituirea mecanismului de expertiza si continutul articolului pe care l-ati citit dumneavoastra. Trebuie sa repet inca o data si daca eventual exista anumite dubii sau neintelegeri, se poate de stipulat expres inca o data, in lege expertiza anticoruptie reprezinta opinia Centrului cu privire la continutul unui text de lege. Mai mult decit atit, conform metodologiei adoptate deja de catre Guvern, opinia Centrului nu este obligatorie nici chiar pentru Guvern. Deci, Centrul efectueaza o expertiza care se remite organului care elaboreaza proiectul de lege. Organul respectiv examineaza expertiza si fie accepta opinia Centului, fie o respinge. Si in tabelul de divergente indica motivele: de ce opinia Centrului nu a fost luata in considerare. Decizia finala: fie se accepta opinia Centrului, fie nu apartine Guvernului, care va adopta proiectul...

Domnul Marian Lupu:

E clar.

Domnul Nicolae Esanu:

...in varianta finala si il va remite Parlamentului...

Domnul Marian Lupu:

Domnule ministru...

Domnul Nicolae Esanu:

...care, la rindul sau, desigur, nu este tinut de varianta propusa de catre Guvern.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Microfonul nr.4.

Domnul Ion Varta:

Domnule Esanu,

Vreau sa va intreb, nu era mai indicat sa fie sugerata o alta solutie. Poate un grup independent de experti, in cadrul caruia sa fie inclusi cei mai reprezentativi specialisti in materie de jurisprudenta, economie etc. Si atunci avem un organ care intr-adevar poate sa dea maxima eficienta. Astfel dumneavoastra investiti o institutie a statutului, subordonata Guvernului cu aceasta prerogativa care, pina la urma, nu va putea sa isi exercite plenar functia, deoarece va fi somata in anumite situatii sa ia o atitudine mai loiala fata de un proiect sau altul.

Domnul Nicolae Esanu:

Deci, indiscutabil ca nu se exclude posibilitatea unei expertize din partea unor experti independenti, in varianta in care ati propus dumneavoastra. Dar vreau sa va atrag atentia ca Guvernul nu poate obliga anumiti experti independenti sa efectueze expertiza. Guvernul sau statul, Parlamentul poate obliga un organ al statutului sa efectueze o expertiza. Varianta propusa de dumneavoastra indiscutabil ca va fi folosita paralel, dar aici este vorba de faptul ca in cazul in care expertii sint independenti, este necesar de a aloca mijloace suplimentare pentru a asigura costul expertizei respective.

Paralel, pe linga expertiza care va fi facuta de catre Centru, destul de multe proiecte, cum si astazi, pe linga avizele prezentate in mod obligatoriu de toate organele responsabile, se preiau avize si in viitor se va prelua expertiza si a organelor independente. Aceeasi societate civila, eu sint convins, va fi antrenata in expertizarea proiectelor de legi. Mai mult decit atit, astazi, conform practicii, este obligatoriu ca pe paginile web ale organelor statale sa fie afisate proiectele de legi. Deci, societatea civila, in masura in care va considera ca un anumit proiect trebuie sa fie expertizat, poate sa il expertizeze independent si sa remita expertiza respectiva Parlamentului, independent de Guvern.

Domnul Marian Lupu:

De acord.

Domnul Nicolae Esanu:

Deci, mecanismele propuse nu se exclud reciproc.

Domnul Ion Varta:

Domnule Esanu,

Daca tinem atit de mult ca sa facem o evaluare corecta la capitolul coruptibilitatea, poate ca merita intr-adevar sa investim ceva bani si sa facem o expertiza obiectiva corecta, care sa ne protejeze de acest viciu, cu care se confrunta societatea noastra. Poate ca intr-adevar acesti independenti din cadrul acestui grup sa fie remunerati, sa isi faca meseria in mod profesional si interesat.

Domnul Nicolae Esanu:

Eu, desi am spus ca accept ca, intr-o oarecare masura, expertiza respectiva sa fie efectuata, cred ca noi nu putem porni din start de la premisa ca toti functionarii de stat sint persoane corupte sau persoane care nu vor putea efectua profesional o expertiza. Noi vorbim de expertiza pe care o efectueaza organele de stat in cadrul procesului de elaborare a proiectelor de acte normative de care este responsabil statul. Si noi nu putem vorbi aici, cind putem implica in mod obligatoriu alte organe decit organele de stat.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

Doamna Valentina Cusnir:

Domnule ministru,

In cadrul examinarii in comisie am incercat sa va dau o intrebare la care nu am primit raspuns si vin cu ea acum in plenul Parlamentului. V-am intrebat atunci, sa-mi aduceti niste exemple si nu unul, dar mai multe, ca au fost cazuri de aprobare a unor legi, acte normative in care s-a deschis portita catre coruptie. Cine a depistat ca aceste legi au fost aprobate? Daca cumva este Centrul pentru Combaterea Crimei Economice si Coruptiei? Ce masuri au fost intreprinse, o data ce veniti cu un proiect de lege si vreti sa demonstrati ca a devenit o traditie ca Parlamentul sa adopte legi, Guvernul sa adopte acte normative care deschid larg poarta coruptiei.

Domnul Nicolae Esanu:

Deci, noi nu pornim de la prezumtia ca Parlamentul sau Guvernul deschide larg poarta coruptiei. Instituirea unor mecanisme de prevenire nu presupune ca, in mod obligatoriu, trebuie sa existe fenomenul respectiv. Si pentru ilustrare pot sa dau un exemplu extrem. Noi stipulam pedeapsa penala pentru furt, dar nu pornim de la prezumtia ca toata lumea fura. Dar este necesar sa existe anumite mecanisme care sa previna unele fenomene negative.

Noi nu am facut in procesul elaborarii legii o analiza speciala a anumitor legi care contin elemente ce permit coruptia. Eu am raspuns si in comisie si acum: mecanismul propus de noi nu porneste de la o prezumtie ca exista astazi legi care favorizeaza coruptia. Noi pornim de la prezumtia sa nu admitem pe viitor asemenea legi.

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc.

Eu cred ca anume niste exemple ne-ar putea convinge pe noi, deputatii, ca este nevoie de o atare lege. Asa si nu am inteles la ce stadiu se va face aceasta expertiza? Din cite am inteles, la stadiul de proiect. Dar un proiect trece mai multe etape. Si daca stim ca, conform Legii nr.780 privind actele legislative, chiar si in timpul examinarii proiectului de lege in lectura a doua se poate veni cu amendamente care pot fi votate. Atunci care este rostul acelei expertize la un nivel mult mai jos, la o etapa mult mai joasa. Ca adica in aceasta lege poate patrunde tot ce s-a vrut, se poate patrunde la ultima etapa, atunci cind se voteaza in lectura a doua.

Domnul Nicolae Esanu:

Dupa cum a mentionat si domnul Presedinte initial, proiectul respectiv de lege prevedea si expertiza anticoruptie la etapa examinarii proiectului in Parlament. Pentru moment, in legatura cu faptul ca exista deja un proiect de lege de amendare a Regulamentului Parlamentului, am considerat ca este binevenit sa excludem din proiectul prezentat dumneavoastra partea aceasta si urmeaza ca aici, in Parlament, la etapa cind se va examina proiectul de lege remis spre expertiza Consiliului Europei, sa se includa si mecanismul expertizei la nivel parlamentar, pentru a se exclude situatia pe care ati mentionat-o dumneavoastra.

Doamna Valentina Cusnir:

Dupa parerea mea, cea mai buna etapa de filtrare, care a fost si exista, este promulgarea legii de catre Presedintele Republicii, care este garantul Constitutiei. Si trebuie acolo sa fie acel filtru si stop, ca sa nu treaca aceasta. Si ultima intrebare: cind va intra in vigoare aceasta lege? Pe etape, cum? Nu este stipulat in acest proiect, doar este mentionat la articolul 4 ca Guvernul va elabora toate actele necesare pentru implementarea acestei legi. Nu avem o data. Sau, cum zic eu, pe etape, cind va fi. Din nota informativa am inteles, ca de la inceput doar actele legislative si Guvernul ramine sa isi faca in continuare hotaririle sale, cum le facea. Si acolo este cel mai tare deschisa poarta coruptiei.

Domnul Nicolae Esanu:

Eu cred ca ar trebui sa nu fiu de acord cu afirmatia ca la Guvern este deschisa larg poarta coruptiei. Si as porni iarasi de la argumentul pe care il spuneti dumneavoastra, ca trebuie de facut o analiza a actelor care au fost adoptate de catre Guvern. Si in cazul in care vom constata ca exista asemenea acte, vom putea aborda aceasta problema. In ceea ce priveste momentul intrarii in vigoare a legii, intr-adevar, nu este stipulat. Si urmeaza sa fie aplicata regula generala: legea intra in vigoare de la data publicarii. Anume pornind de la aceea, ca noi am fost constienti ca trebuie sa intre cit mai repede in vigoare mecanismul respectiv, noi deja la proiectele care se examineaza astazi de catre Guvern efectuam expertiza anticoruptie pentru a putea respecta legea. Deci, in moment in care ea intra in vigoare, toate proiectele care vin in Parlament, trebuie sa fie insotite de expertiza anticoruptie.

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc.

Parerea mea este ca, o data cu adoptarea acestei legi, ne vom abate de la lupta esentiala cu coruptia si ne vom duce doar la examinarea proiectelor s.a. Adica ne vom abate de la cauza pe care o avem a o face foarte stringent si repede.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Doamna Valentina Buliga:

Stimate domnule viceministru,

Spuneti-mi, va rog, de ce Guvernul Republicii Moldova nu a acceptat, in procesul examinarii acestui proiect de lege, propunerile parvenite din partea unor institutii, cum ar fi Ministerul Finantelor, Serviciul de Informatii si Securitate al Republicii Moldova, Procuratura Generala referitor la modificarea articolului 41, care ar fi prevazut ca toate proiectele de acte normative ale Guvernului si acte normative ale autoritatilor administratiei publice sa fie supuse acestei expertize.

Deoarece nu o data, analizind unele regulamente, cerinte, analizind buletinul Agentiei Rezerve Materiale, Achizitii Publice si Ajutoare Umanitare, care publica documentele elaborate de unele ministere si autoritati publice atit centrale, cit si locale, intilnesti reglementari de detaliere, care se limiteaza citeodata chiar si la centimetri, forma, ambalaj si multe altele.

De ce nu ati sustinut aceasta propunere care, in viziunea mea, ar contribui ca intr-adevar actele subnormative, elaborate sublegislativ, ar pune, intr-o masura oarecare, capat acestui flagel al coruptiei.

Domnul Nicolae Esanu:

Nu, noi am sustinut proiectul. Da, initial era vorba doar de actele legislative. Dar articolul 41 prevede: actele normative, deci toate actele normative. Pentru ca legea respectiva prin notiunea de act normativ, include atit actele Guvernului, cit si actele ministerelor.

Doamna Valentina Buliga:

Atunci sinteza propusa nu este facuta clar si trebuie de revenit si de tinut cont de aceste propuneri ca, intr-adevar, toate actele normative si legislative sa fie supuse expertizei.

Domnul Nicolae Esanu:

De acord.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

Domnul Vladimir Turcan:

Multumesc.

Eu, inainte de a pune intrebarea, as vrea sa mentionez ca, de fapt, mai multe intrebari, totusi, tin nu de concept, dar sint un fel de propuneri pentru lectura a doua. Deci, aceasta este prima intrebare, asa, cu o mica remarca.

Deci, am o intrebare legata de concept. Avind in vedere ca se presupune expertizarea nu numai a proiectelor de legi, dar inclusiv a actelor normative, este clar ca trebuie de presupus si actele normative de nivel local.

Care va fi mecanismul pentru expertizarea acestor acte la nivel local, acelasi Centru, subdiviziunile lui, deci, se vor ocupa sau nu? Aceasta este prima intrebare.

Domnul Nicolae Esanu:

Deci, aceasta este o problema foarte dificila, avind in vedere ceea ce s-a mentionat aici ca sint necesare resurse foarte multe, problema aceasta nu este solutionata definitiv. Dar, dupa cum vedeti, la articolul 4 este prevazut ca Guvernul va elabora si va aproba mecanismul necesar si in cadrul acestui mecanism urmeaza sa fie propusa si o solutie pentru aceasta.

Pentru prezent eu nu pot sa vin cu o solutie definitiva pentru ca ea nu a fost adoptata de catre Guvern.

Domnul Vladimir Turcan:

Este clar. Eu de ce am pus intrebarea, deoarece, daca este vorba de a insarcina insasi Centrul prin lege, atunci momentele acestea trebuie prevazute chiar in acest proiect de lege. Aceasta e prima intrebare.

Si a doua intrebare. Intr-adevar, mai multe probleme apar nu din punctul de vedere ca este necesara sau nu aceasta expertiza, dar daca va fi capabil insusi Centrul, din punct de vedere si uman, si financiar s.a.m.d.

Daca Guvernul este preocupat de aceasta problema, din punctul de vedere al initierii negocierilor sau poate deja sint solicitari, propuneri, oferte referitor la obtinerea unor granturi, pentru a crea intr-adevar un centru care s-ar ocupa de aceasta expertiza.

Domnul Nicolae Esanu:

Da, desigur, deja s-au intreprins anumite actiuni. Specialistii Centrului au frecventat de acum anumite cursuri de perfectionare din contul granturilor straine si se continua eforturile in aceasta directie. Eu vreau sa mentionez si mai larg, pentru ca noi introducem si mecanismul de ajustare a legislatiei la acquis-ul comunitar si in aceasta directie, de asemenea, noi intreprindem eforturi.

Exista discutii destul de avansate privind posibilitatea obtinerii finantarii straine pentru indeplinirea acestor sarcini cu succes.

Domnul Vladimir Turcan:

Da, va multumesc.

Domnule Presedinte,

Va rog sa ma inscrieti pentru luare de cuvint.

Domnul Marian Lupu:

Da, microfonul nr.5.

Domnul Vlad Cubreacov:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimate domnule viceministru,

Acest proiect este prezentat de Guvern si a fost elaborat in cadrul ministerului dumneavoastra, nota informativa este semnata de dumneavoastra personal, deci va asumati integral acest proiect ca si concept, dar si ca text propus dezbaterii Parlamentului.

In nota informativa, dar si in intreg cuprinsul acestui proiect, fara exceptie, in toate articolele care urmeaza a fi modificate sau completate, dumneavoastra vorbiti de coruptibilitatea proiectelor de acte legislative si normative.

Vreau sa va intreb ce... pentru ca aici trebuie sa fim atenti si exista legi in vigoare cu privire la procesul legislativ, la actele legislative, care ne obliga sa respectam cel putin logica elementara si normele lingvistice elementare, ce intelegeti dumneavoastra prin coruptibilitatea unor legi? Pentru ca coruptibil inseamna, se refera exclusiv, in limba noastra, la persoane care pot fi corupte. Aceasta inseamna coruptibil. Cuvintul “coruptibilitate” nu este atestat de nici un dictionar, este un termen artificial. Am putea forta nota si admite ca... pentru ca in jurul lui se desfasoara toata discutia, am putea admite ca este un termen format prin analogie, un termen nou. Si aici exista intr-adevar loc pentru creativitate.

Dar dumneavoastra, conceptul acestei legi se refera la caracterul coruptibil al actelor legislative, si nu al persoanelor. Actele in sine nu pot fi corupte. De aceea, eu cred ca conceptul acestui proiect trebuie sa fie modificat sau abandonat si sa veniti cu un alt proiect, pentru ca nimeni nu este impotriva combaterii coruptiei. Dar dupa aceasta intentie nobila a dumneavoastra, prin acesti termeni nu stiu la ce sa ne asteptam, ce se ascunde.

Probabil, este vorba de expertiza anticoruptie. Aceasta am intelege pentru ca dumneavoastra faceti trimitere la o serie de standarde internationale si nationale. Noi am ratificat o serie de conventii, in special europene, in aceasta materie de combatere a coruptiei, ele se numesc “anticoruptie”, acesta este termenul general utilizat si corect. Probabil, dumneavoastra la aceasta v-ati referit.

Dar asemenea termen de “coruptibilitate”, mai ales cu referire la instrumente juridice, nu poate fi acceptat. De aceea, eu cred ca pentru un moment ar trebui sa va retrageti proiectul de lege din dezbatere pina il veti aduce la conditia ceruta de legile in vigoare in privinta proiectelor de legi si in privinta procesului legislativ. De aceea, aceasta era prima intrebare.

Ce intelegeti dumneavoastra, ca un intelectual si functionar public inalt, autor de proiect, prin acest cuvint si prin aceasta sintagma: coruptibilitatea proiectelor de acte legislative si normative?

A doua intrebare tine de ceea ce la ce s-a referit tangential colega noastra doamna Valentina Buliga. Dumneavoastra credeti ca coruptia se face prin ratificarea, de exemplu printr-un proiect de lege de ratificare a unei conventii europene, sa zicem cu privire la peisaj. Si acesta este un proiect de lege organica. Nu cred ca acest proiect trebuie neaparat trimis Centrului pentru expertizare.

Dar exista dispozitii ale Prim-ministrului, de exemplu, ale Guvernului, prin care se dispune si acestea nu sint acte normative, se dispune in privinta fondului de rezerva a Guvernului. Zeci de milioane de lei se dau prin fereastra de multe ori. Raportul Curtii de Conturi ne ofera exemple cu duiumul in acest sens. Si iata ca nu este vorba de acte normative, ci de acte administrative cu destinatie clara, e vorba de milioane de lei, adesea risipiti si aceste documente nu trebuie sa treaca expertiza anticoruptie.

Cum explicati dumneavoastra acest dublu standard si aceasta atitudine diferentiata, pentru ca locul pentru coruptie este tocmai in cazul actelor cu destinatie, cu destinatar clar, nu in cazul unor acte generale, unor acte normative.

Multumesc.

Domnul Nicolae Esanu:

Deci, cu privire la prima intrebare, referitor la conceptul legii, este evident ca nu trebuie de facut o confuzie intre conceptul unei legi si o notiune folosita, chiar daca respectiva notiune este gresita. In masura in care noi vorbim despre inlocuirea unui termen, nu putem vorbi despre faptul ca nu putem accepta conceptul legii, este evident.

Cu parere de rau, exista inca foarte multe probleme la capitolul imbunatatirii capacitatii organelor noastre de a elabora proiecte de legi conforme standardelor minime, macar nationale, daca nu vorbim de standardele internationale. In acest context, eu consider ca nu putem discuta despre faptul ca conceptul legii nu poate fi acceptat si urmeaza sa fie retras.

In ceea ce priveste partea a doua a problemei, toate exemplele pe care le-ati enumerat dumneavoastra se refera la situatii reglementate totusi de acte normative, folosirea banilor din fondul de rezerva a bugetului se face prin hotarire de Guvern, care este act normativ si care, conform conceptului proiectului de lege supus atentiei dumneavoastra, urmeaza sa fie supus expertizei anticoruptie.

In ceea ce priveste, in fond, obiectia dumneavoastra cu privire la eventualitatea expertizei actelor administrative, lucrul acesta, dupa parerea mea, este imposibil, pentru ca proiectele actelor administrative, nu acte normative, nu urmeaza o procedura care ar putea permite includerea elementului expertizei anticoruptie la etapa adoptarii actului administrativ respectiv, care reprezinta, de fapt, o decizie unilaterala luata de o persoana cu functii de raspundere in scopul executarii legii. Si pentru persoana respectiva, in cadrul actelor administrative, exista alte mecanisme care permit prevenirea coruptiei. Persoanele respective vor purta raspundere personala, inclusiv penala.

Noi vorbim de acte normative adoptate colegial, acte in care nu poate exista raspunderea personala a celor care le-au adoptat, fapt care implica necesitatea crearii unui mecanism suplimentar de protectie impotriva eventualelor posibilitati de a genera coruptia.

Domnul Vlad Cubreacov:

Stimate domnule viceministru,

Chiar daca dumneavoastra nu ati raspuns exact la intrebarea foarte precis formulata asupra sensului pe care dumneavoastra il puneti intr-un termen de baza, cu care operati si pe care il intilnim in absolut toate articolele dezbatute astazi, eu cred ca dumneavoastra, din moment ce va exprimati gresit si abracadabrant, ginditi gresit.

Este vorba de expertiza anticoruptie si nimeni nu este impotriva expertizei anticoruptie. Dar pentru aceasta ar trebui sa va retrageti proiectul pentru o zi, doua, sa il reformulati, sa il aduceti in conformitate cu criteriile elementare stabilite de lege pentru orice proiect de lege propus Parlamentului, ca autor, sa va conformati legii in vigoare si dupa aceea vom relua discutia. Aceasta este replica la primul dumneavoastra raspuns.

In ceea ce priveste actele administrative. Mie imi pare rau, noi, ca deputati, am avut o serie, o multime de cazuri cind am sesizat chiar in privinta unor hotariri de Guvern Curtea Constitutionala, aceasta si-a declinat competentele pe motiv ca nu era vorba de acte normative. A fost vorba si de lacurile transmise la Apele Moldovei, este vorba de bunuri trecute dintr-o proprietate in alta, din proprietatea administratiei locale in cea centrala. Acte evident abuzive, dar Curtea Constitutionala a trimis intotdeauna autorii sesizarilor in procedura de contencios administrativ, in instantele noastre comune, spunind ca nu este vorba de acte normative.

Iata ca tocmai acolo unde sint mari nereguli, unde sint litigii si unde se constata aceste cazuri de coruptie, de mare coruptie in administratia de stat, tocmai aceste acte nu vor fi supuse expertizei anticoruptie.

Si pentru a nu reveni la acest microfon, as vrea sa spun ca noi am modificat legislatia in sesiunea anterioara si toate proiectele de legi vor fi supuse expertizei de euroconformitate. Eu inteleg ca aceasta expertiza, care va fi una multiaspectuala, va avea in vedere, mai ales ca noi am aderat la o serie de documente internationale in materie de combatere a coruptiei, vor lua in vedere si acest aspect anticoruptie, neadmiterea coruptiei sau nefavorizarea ei prin legi si acte normative.

De aceea, probabil, ar trebui sa urmam exemplul altor Parlamente, al Cehiei, pe care l-am vizitat impreuna cu mai multi colegi ai nostri anul curent si am vazut ca asemenea expertiza anticoruptie, ca si expertiza de euroconformitate, se face in Parlament intr-o structura special creata, abilitata prin lege cu asemenea competente. Expertiza este una completa, exhaustiva, serioasa si ofera garantii legiuitorilor in procesul legislativ, ca nu vor gresi sau diminueaza posibilitatea de greseala.

De aceea, eu cred ca acest proiect este unul neinspirat, chiar daca porneste de la o idee nobila pe care noi o imbratisam si as propune retragerea pentru un moment din dezbatere a acestui proiect. Nu se intimpla nimic grav daca vom astepta. Noi am avut o vacanta lunga si va amintiti ca Partidul Popular Crestin Democrat a propus sa convocam o sedinta extraordinara de o saptamina – doua, astfel incit sa lichidam o serie de restante sau sa ne concentram pe asemenea proiecte de lege atit de necesare. Lucrul, din pacate, nu a fost acceptat, initiativei nu s-a dat curs.

Eu cred ca nu va fi nimic grav daca acest proiect va fi retras provizoriu din dezbatere, pentru aducerea lui in conformitate cu normele elementare privind proiectele de legi.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Domnul Ivan Banari:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule viceministru,

Rog sa imi explicati cum intelegeti dumneavoastra principiul constitutional de separare a puterilor in stat. Ceea ce propuneti dumneavoastra astazi din numele Guvernului este nu altceva decit implicarea in modul cel mai direct a unei structuri executive in procesul legislativ. Asa inteleg eu.

Domnul Nicolae Esanu:

Vreau sa va asigur ca nu este cazul pe care l-ati mentionat dumneavoastra pentru ca procesul legislativ este reglementat de Regulamentul Parlamentului. Deci procedura dupa care se examineaza proiectele de catre Parlament este reglementata strict de catre Regulamentul Parlamentului.

Noi includem normele respective pentru acei care elaboreaza proiecte de legi si le prezinta Parlamentului, dar care vor fi documentele care vor fi anexate la proiectele de legi prezentate in Parlament, se va stabili doar in Regulamentul Parlamentului. Eu inteleg ca aici apare problema, sint obligati deputatii care vor inainta proiecte de legi sa asigure efectuarea expertizei anticoruptie. Pornind de la amendamentele care se propun astazi, daca nu va fi modificat Regulamentul Parlamentului pentru a se include asemenea obligatii, raspunsul este negativ. Pentru ca documentele care trebuie sa fie anexate la regulament, la actele care vin in Parlament sint indicate in Regulamentul Parlamentului.

Eu as putea spune mai mult. Din reglementarile respective chiar si Guvernul eventual poate veni in Parlament fara sa aiba anexata expertiza anticoruptie. Pentru ca daca in Regulamentul Parlamentului nu va fi stipulat ca nu se inregistreaza in Parlament si nu se examineaza proiectul la care nu este anexata expertiza anticoruptie, aceasta nu va fi o norma obligatorie. Guvernul va fi obligat sa efectueze asemenea expertize. Parlamentul urmeaza sa cenzureze daca Guvernul a executat sau nu proiectul de lege, ca si alti subiecti cu drept de initiativa legislativa.

Domnul Ivan Banari:

Domnule viceministru,

Va multumesc.

Dar noi si astazi discutam in Parlament legi la care este anexa Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei si el putea s-o faca fara aceste schimbari in legislatie si mai departe. Si atunci, eu vreau totusi sa va intreb, deci, unde va trebui sa mearga un parlamentar dupa ce se vor introduce aceste schimbari: la Cancelaria Parlamentului sau la Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei cu un proiect de lege?

Domnul Nicolae Esanu:

Conform Regulamentului in vigoare al Parlamentului, trebuie sa mearga la Cancelaria Parlamentului. Deci, Regulamentul Parlamentului nu prevede obligativitatea deputatului de a merge la Centru pentru efectuarea expertizei.

In ceea ce priveste faptul ca astazi Centrul tot efectueaza expertiza, desigur ca aceasta se efectueaza, dar nu este obligatoriu. Aceasta se face in dependenta de faptul daca solicita autorii proiectului.

Domnul Ivan Banari:

Domnule viceministru,

Nu sinteti convingator. Sint doua legi egale, legea privind Regulamentul Parlamentului si legea pentru care dumneavoastra propuneti schimbari. Deci sint doua legi egale. Deci cine va vrea, va urmari prima lege, cine va vrea – a doua lege. Deci, asa iese. Dumneavoastra introduceti aici o confuzie.

Eu va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Eu va rog fara replici de pe loc.

Microfonul nr.4.

Domnul Igor Klipii:

Multumesc.

Domnule viceministru,

Noi incercam, printr-o serie de argumente logice, sa demonstram ca ceea ce propuneti dumneavoastra este absolut alogic si este dificil sa faci acest lucru.

Spuneti, va rog, un deputat care a inaintat un proiect de lege va fi invitat le Centru pentru a explica?

Domnul Nicolae Esanu:

Deci, Centrul poate invita un deputat in momentul in care o sa-i poata invoca.

Domnul Igor Klipii:

Dar el pleaca de acolo pe urma, ori ramine acolo?

Domnul Nicolae Esanu:

Un text de lege care permite sa-l invite. Conform legislatiei in vigoare, astazi, Centrul nu poate invita un deputat nici pentru expertiza anticoruptie, eventual nici pentru alte actiuni.

Domnul Igor Klipii:

Aceasta seamana mai mult a monopolizare a domeniului de coruptie in Republica Moldova, decit a reglementare de lupta impotriva coruptiei.

Si inca o intrebare, va rog. In cazul in care va fi un aviz al Centrului si el va fi neglijat de Parlament, atunci care va fi consecinta, vom fi considerati ca persoane care... sau Parlamentul care promoveaza coruptia in Republica Moldova, sau cum?

Domnul Nicolae Esanu:

Deci, nu cred ca putem trage o asemenea concluzie, pentru ca expertiza efectuata de oricare expert fie al Centrului, fie un expert international, reprezinta doar opinia persoanei care a efectuat expertiza. Si nimic mai mult. Toti expertii straini mentioneaza expres acest lucru in expertiza. Nimeni nu detine monopolul adevarului suveran in determinarea continutului final al unui text de lege, este Parlamentul.

Domnul Igor Klipii:

Am inteles.

Domnule ministru,

Ultima constatare. Noi am avut o declaratie si la nivel de Guvern, si la nivel de Parlament, ca prioritatea este integrarea europeana si racordarea legislatiei la normele si acquis-ul european.

Nu credeti ca ar fi mai logic sa ne ocupam de aceasta decit sa inventam bufonade propagandistice anticoruptie?

Domnul Nicolae Esanu:

Eu vreau sa mentionez...

Domnul Igor Klipii:

Si inca o intrebare. Am inteles. Inca o intrebare. In cazul in care se constata ulterior ca propunerea Centrului a creat un mecanism de coruptie, cine poarta responsabilitate pentru ceea ce a facut Centrul. Mai ales ca Centrul are acum imaginea unei bite politice, nu stiu care este procentul de dosare intentate care sau se destrama, sau nici nu ajung in judecata si noi acordam acestui Centru, cu statut semiclar, care ar fi trebuit normal sa discutam resubordonarea lui unor structuri legale, deci unor structuri democratice in tara, noi ii acordam imputerniciri care, pur si simplu, sint inexplicabile.

Eu propun ca dumneavoastra sa retrageti acest proiect de lege.

Domnul Nicolae Esanu:

Deci, vreau sa mentionez cu privire la prima intrebare pe care ati mentionat-o dumneavoastra, ca expertiza pe care o sa o efectueze Centrul va avea exact aceeasi valoare juridica ca oricare aviz facut de oricare organ de stat obstesc sau de expertii internationali.

Si daca ar trebui sa urmam firul dumneavoastra logic, ar urma ca Parlamentul trebuie invinuit in toate cazurile in care nu urmeaza recomandarile expertilor internationali, fapt care nu a sugerat nici un expert international si au nu cred ca se va sugera pe viitor.

In ceea ce priveste problema a doua, cu privire la statutul Centrului, obiectul de reglementare a acestui proiect de lege, deci statutul Centrului nu este obiect de reglementare a acestui proiect de lege.

Problema poate fi pusa in discutie numai in privinta faptului daca expertiza trebuie efectuata de Centru sau de un alt organ. Vreau sa va asigur ca au fost discutii foarte multe la acest capitol si la etapa elaborarii proiectului respectiv de lege. Noi am pornit de la prezumtia ca Centrul este organul care va putea asigura in cea mai buna masura efectuarea expertizelor astazi. In masura in care Parlamentul considera ca un alt organ trebuie sa efectueze aceasta expertiza, decizia, desigur, apartine Parlamentului.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.2.

Doamna Galina Balmos:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule ministru,

De fapt, expertiza anticoruptie este expertiza constiintei fiecarui care participa la actul legislativ. Astazi, prin acest proiect, noi incercam sa punem inca o bariera in conditiile actuale unor momente care s-ar putea strecura la elaborarea unor acte normative si mai putin trezeste discutii acest concept. Se convine ca este necesara o expertiza anticoruptie. Alt moment este cine face aceasta expertiza, pentru ca pe anumite segmente dumneavoastra va cam contraziceti cind ziceti ca acelasi Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei a organizat niste cursuri de perfectionare.

Expertiza si cursurile de perfectionare, cam asa, stau cu semne de intrebare cind le punem alaturi aceste doua cuvinte. Alta e problema. Acest Centru,
intr-adevar acceptam si acest moment, si-ar da avizul, avizul poate anticoruptie a proiectelor legislative la aceasta etapa ca apoi, totusi, sa urmeze segmentul acelor centre despre care ati vorbit si dumneavoastra si s-a vorbit si in Parlament despre un Centru de expertiza a actelor normative.

Intrebarea este: daca nu se refera cumva sau ce se va intimpla cu actele normative aprobate anterior?

Domnul Nicolae Esanu:

Deci, cu privire la prima parte, referitor la cursurile de perfectionare, era vorba despre cursurile de perfectionare a colaboratorilor Centrului in scopul sporirii capacitatii acestora de a efectua expertiza. In ceea ce priveste intrebarea referitor la soarta actelor adoptate anterior, proiectul respectiv de lege va urma regula generala – legea nu are efect retroactiv. Deci, se refera doar la proiectele care vor fi inaintate Parlamentului dupa data cind va intra legea in vigoare.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

Domnul Anatol Taranu:

Domnule ministru,

De fapt, Vlad Cubreacov, domnul Cubreacov acum mi-a sugerat o idee foarte frumoasa, dupa parerea mea. In Europa exista o tara Finlanda, in care nivelul de coruptie este cel mai jos.

Nu ati incercat sa utilizati experienta acestei tari in ceea ce priveste expertizarea legislatiei?

Domnul Nicolae Esanu:

Nu. Cu parere de rau, nu am avut acces si asistenta din partea expertilor din Finlanda.

Domnul Anatol Taranu:

Domnule ministru,

Vreau sa va spun un lucru, ca sa nu ies dupa aceea la tribuna centrala. Stiinta politica demult a descris cit de eficient functioneaza sistemele executive. Trebuie sa fie o legislatie buna si functionarul public trebuie sa se inscrie perfect in aceasta legislatie. Adica el trebuie sa stie ce trebuie sa faca de la A la Z.

Cum numai functionarului public ii oferi posibilitatea sa demonstreze creativitate in afara limitelor unor instructiuni, regulamente s.a.m.d., prima ce face acest functionar incepe sa isi umple buzunarele. De fapt, ceea ce propuneti dumneavoastra este intr-un fel scoaterea acestui functionar dintr-un sistem foarte rigid de norme si regulamente.

Profesia mea primara este cea de istoric si deseori gindesc in termenii documentelor istorice. In 1947, cind republica noastra a fost cumplit lovita de foamete, surugiii, care transportau piinea de la punctele “хлебозаготовки” raionale inspre satele infometate, mai furau din piinea aceasta pe drum, ei singuri erau infometati si atunci organele comsomoliste au pus cite un comsomolist in fiecare caruta care ducea aceasta piine ca sa il controleze pe surugiu.

Si foarte repede s-a demonstrat ca comsomolistii intrau in intelegere, in cirdasie cu surugiii si atunci comitetele raionale de partid au luat decizia in afara de comsomolisti sa mai puna inca cite un reprezentant al Comitetului raional sa ii supravegheze.

Iata ceea ce propuneti dumneavoastra, de fapt, pina la urma o sa aduca ca vom fi nevoiti sa mai cream inca un centru care ar trebui sa raspunda de capacitatea Centrului dumneavoastra de a face expertiza.

Fiindca stiti, noi acum, prin aceasta lege, prin acest proiect pe care dumneavoastra il propuneti, dupa parerea mea, noi ratam o fericita ocazie pe banii statului sa dezvoltam sectorul societatii civile in republica noastra.

Conceptual, deci ceea ce propuneti, ideea este foarte buna, problema este ca conceptul nu este prea bun. Nu statul trebuie sa se ocupe de expertizare, statul doar trebuie sa organizeze expertizarea. Aceasta ar insemna ca Centrul, pe care dumneavoastra il propuneti, ar trebui, in baza unor regulamente foarte stricte, sa selecteze experti independenti din zona sferei civile, sa aiba un buget ca sa plateasca acesti experti, fiindca si dumneavoastra ati recunoscut ca vom avea nevoie de surse bugetare pentru a mentine acest Centru. In loc sa cheltuim bani pentru salarii, pentru intretinerea acestor birocrati, mai bine acesti bani i-ati folosi pentru selectarea expertilor din zona societatii civile.

Si sa stiti ca eficienta ar fi cu mult mai mare decit eficienta unui functionar de stat care, in virtutea obligatiunilor sale, este nevoit sa se ocupe de ceea ce propuneti dumneavoastra. Mie mi se pare ca propunerea formulata privind retragerea proiectului de lege si revederea conceptiei are suport logic.

Multumesc.

Domnul Nicolae Esanu:

Deci din...

Domnul Marian Lupu:

Pe scurt, domnule ministru, compact.

Domnul Nicolae Esanu:

...toate problemele...

Domnul Marian Lupu:

Compact.

Domnul Nicolae Esanu:

Da, compact. Dintre toate se refera doar o singura problema, conceptul legii, daca expertiza urmeaza sa fie efectuata de Centru sau de societatea civila. Vreau sa mentionez din start ca statul nu are dreptul sa transfere obligatiile sale in sarcina societatii civile. Statul poate folosi resursele societatii civile in subsidiar. Deci, in masura in care noi vorbim ca exista un proces bine determinat de elaborare a proiectelor de legi si de adoptare a acestora, sarcina care revine organelor de stat, noi consideram ca in interiorul acestui mecanism trebuie sa existe un control anticoruptional al proiectelor de legi.

Propunerea privind implicarea societatii civile poate fi acceptata si eu am mentionat aceasta de mai multe ori, dar ea nu tine nemijlocit de proiectul de lege pe care l-am prezentat noi.

Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Domnul Valeriu Guma:

Multumesc, domnule Presedinte.

Vreau sa mentionez, de la bun inceput, ca sub o idee frumoasa ati facut, practic, un continut zero si un efect tot zero. Avem ca astazi avizul Centrului devine mai important decit cel al Guvernului, ce nu este normal intr-o... pina la urma o intrebare concreta.

Spuneti, va rog, expertizarea actelor legislative si a mecanismelor de implementare va fi efectuata de Centru, da, dumneavoastra spuneti. Cine va aviza mecanismul de implementare despre care spuneti dumneavoastra ca Guvernul vi
l-a elabora pentru proiectul acesta?

Domnul Nicolae Esanu:

Deci, va expertiza tot Centrul.

Domnul Valeriu Guma:

Tot Centrul.

Domnul Nicolae Esanu:

Deci, acum revenind la intrebarea pe care ati formulat-o dumneavoastra, referitor la subordonarea Guvernului, eventual ca Centrul o sa devina mai important. Este mentionat si in nota informativa am spus ca, daca este necesar, sa stipulam expres si in lege. Lucru care, in principiu, este evident in textul prezentat ca Centrul prezinta o expertiza.

Eventual, daca se insista asupra notiunilor un aviz, deci cum se prezinta si astazi, care nu poate fi obligatoriu nici pentru acei care au elaborat proiectul de lege, nici pentru Guvern. Este obligatoriu sa se faca expertiza, nicidecum nu poate fi obligatoriu sa se tina cont de opinia expusa de catre expert. Aceasta este de neimaginat.

Domnul Valeriu Guma:

Si spuneti inca o data ca aceasta va avea un efect zero. Spuneti, va rog, astazi, daca Centrul vine cu un mecanism, cu o initiativa a lui, cine va expertiza initiativele Centrului?

Domnul Nicolae Esanu:

Initiativele Centrului o sa le expertizeze Centrul.

Domnul Valeriu Guma:

Tot Centrul.

Domnul Nicolae Esanu:

La capitolul anticoruptie, desi pare lucru amuzant, lucrurile acestea sint inevitabile in drept. Vreau sa va dau un exemplu. Ministerul Justitiei, care efectueaza ultimul expertiza juridica a tuturor proiectelor, isi face propria expertiza juridica a propriilor proiecte.

Deci exista o situatie fara iesire. Si daca dumneavoastra o sa propuneti solutii pentru acestea, poftim, dar situatiile respective sint fara solutii.

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Inainte de a continua, am o rugaminte. La microfonul nr.5 sint doi colegi, care au avut deja interventii, o sa va rog foarte scurt, cu mai mult decit atit ca au fost acceptate luarile de cuvint de la tribuna. Foarte compact.

Domnul Gheorghe Susarenco:

Numai o intrebare suplimentara.

Domnule ministru,

Cunoastem toata lumea ca Presedintele tarii, seful statului emite decrete. Unele dintre ele sint cu caracter normativ. Cine va expertiza si se prevede mecanismul de expertizare a actelor emise de seful statului? Or, cunoastem ca acolo sint probleme foarte dificile, ca sa nu fac aici mare vilva la microfon, voi da un argument din practica fostului sef de stat, a domnului Lucinschi, care a acordat cetatenie arhiepiscopului de Tiraspol, care ne umple Nistrul cu gunoi si murdarie impotriva statului Republica Moldova.

Sa va aducem mapa cu documente la Centru sau nu?

Domnul Nicolae Esanu:

Deci, exemplul invocat de dumneavoastra nu va cadea sub expertiza nici intr-un caz, pentru ca este vorba de un act individual cu privire la acordarea cetateniei. Deci, se dau individual si nu sint acte normative si nu urmeaza sa fie supuse expertizei anticoruptie.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Domnul Dumitru Braghis:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule ministru,

De citeva ori ati spus ca avizul Centrului nu va avea un efect obligatoriu pentru Parlamentul Republicii Moldova. Atunci pentru cine trebuie schimbate aceste legi?

Domnul Nicolae Esanu:

Pentru ca sa avem un mecanism, care sa permita evaluarea de catre o persoana special pregatita a tuturor proiectelor, in scopul identificarii eventualelor norme care pot genera coruptie. Acesta este scopul proiectului de lege.

Domnul Dumitru Braghis:

Bine. Atunci, daca dumneavoastra ati fi dorit sa faceti acest lucru il faceati foarte simplu. La sedinta Guvernului ati fi modificat regulamentul de activitate a Guvernului, inclusiv regulamentul de aprobare a proiectelor de legi in cadrul sedintei Guvernului, nu ati fi ajuns la Parlament, nu ne-ati fi rapit o ora si ceva de lucru, nu discutam in gol niste lucruri care nu vor da nici un efect. Ati fi discutat la Guvern 5 minute, ati fi aprobat decizia si mergeati mai departe. Si ati fi prezentat avizul respectiv, inclusiv si Parlamentului.

Domnul Nicolae Esanu:

Este posibila si varianta pe care ati propus-o dumneavoastra, dar aceasta ar presupune activitatea Guvernului in afara controlului parlamentar. Deci noi am intentionat ca lucrul acesta sa fie stipulat in lege, sa devina pentru Guvern obligatoriu, deci nu Guvernul sa isi stipuleze cind el vrea sa faca expertiza, dar sa fie stipulat ca Guvernul este totdeauna obligat si Parlamentul, in temeiul legii, nu in baza unei hotariri de Guvern, sa poata solicita Guvernului sa indeplineasca aceasta obligatie.

Domnul Dumitru Braghis:

Multumesc.

Domnule ministru,

Poate nu aveam sa spun acest lucru, dar am impresia ca Guvernul lucreaza in afara controlului parlamentar deja al VI-lea an, de aceea nu stiu daca aceasta modificare va duce la schimbarea rolului si locului Parlamentului in relatiile cu Guvernul.

Dar ceea ce am propus eu, repet inca o data, avea sa solutioneze problema foarte simplu si foarte repede. Regulamentul de activitate a Guvernului este aprobat de Guvern, este obligatoriu pentru toti acei care sint subordonati Guvernului si, respectiv, acest aviz putea fi prezentat Parlamentului.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

Domnul Ion Varta:

Domnule Presedinte,

Scurt de tot.

Domnule ministru,

Nu este mai bine ca acest grup de experti sa fie constituit pe linga Parlamentul Republicii Moldova, fiindca aceasta initiativa legislativa a dumneavoastra lezeaza, stirbeste din imaginea si prestigiul institutiei noastre, a Parlamentului. Si atunci, o data ce ele nu sint obligatorii, dar sint cu caracter consultativ, sa avem acest grup de experti in cadrul Parlamentului si sa ne ofere aceasta informatie cu referire la aspectul anticoruptie al proiectelor legilor care urmeaza sa fie votate, supuse adoptarii.

Domnul Nicolae Esanu:

Dupa cum am mentionat anterior, la etapa elaborarii proiectului de lege, acesta continea un mecanism de avizare a proiectelor si la nivelul Parlamentului. Dupa coordonarea cu Parlamentul, cu conducerea Parlamentului, s-a convenit ca este mai bine ca acest proiect...

Domnul Marian Lupu:

Rog putina liniste.

Domnul Nicolae Esanu:

...sa nu amendeze Regulamentul Parlamentului pentru ca noi intentionam sa amendam Regulamentul Parlamentului, sa lasam problema respectiva pentru etapa cind va fi examinat in Parlament proiectul care deja este in vigoare. Si, in acest caz, va fi instituit mecanismul de care vorbiti dumneavoastra.

Dar aceasta decizie ramine sa fie adoptata de catre Parlament.

Domnul Ion Varta:

Regulamentul nostru prevede crearea, constituirea unor grupuri de experti, pentru a face o expertizare a proiectelor de legi care vor fi supuse votului. Deci, prin urmare, nu va fi nevoie de revizuirea acestui regulament.

Domnul Nicolae Esanu:

Nu, este.

Domnul Marian Lupu:

Este nevoie.

Domnul Nicolae Esanu:

Era vorba despre faptul ca regulamentul sa prevada ca, in mod obligatoriu, proiectele sint supuse expertizei, plus la aceasta nu este posibil ca de fiecare data sa se creeze grupuri de experti. Este nevoie de un organ institutionalizat caruia permanent sa ii fie transmise proiectele respective inscrise pe rolul Parlamentului.

Domnul Marian Lupu:

Da, multumesc.

Eu rog ultima interventie scurta.

Microfonul nr.4

Doamna Valentina Cusnir:

Vreau doar sa amintesc ca am venit cu acea propunere si consider ca este poate cea mai buna. In ceea ce priveste actele legislative, ca sa fie expertizate doar legile adoptate inainte de promulgare, la Presedintie. Fiindca foarte multe proiecte se pierd pe drum.

Domnul Marian Lupu:

Bine, noi am inteles ideea.

Doamna Valentina Cusnir:

De ce sa lucram asupra lor, sa se faca expertiza, daca ele apoi se retrag, are dreptul deputatul sau cine, autorul sa o retraga si atunci se cheltuie foarte multi bani, absolut fara nici o...

Domnul Marian Lupu:

Am inteles ideea.

Va multumesc.

Domnul Nicolae Esanu:

Cu parere de rau, conceptual, noi nu putem sa acceptam ideea ca proiectul sa nu fie supus expertizei pina la adoptare in Parlament. Se presupune ca, conform regulii generale, dupa adoptarea in Parlament, legea capata o anumita forta juridica si urmeaza doar sa fie promulgata de catre Presedinte si daca noi vom interveni la aceasta etapa, va fi necesar ca Parlamentul sa revina sa se pronunte asupra expertizei daca se accepta sau nu, ceea ce va crea un mecanism, dupa mine, neviabil.

Domnul Marian Lupu:

Domnule ministru,

Va multumesc.

Rog sa luati loc.

Rog comisia.

Domnul Iurie Stoicov:

Mult stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Stimati deputati,

Onorata asistenta,

Comisia pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica a examinat proiectul de Lege pentru completarea unor acte legislative inaintat cu titlu de initiativa legislativa de catre Guvernul Republicii Moldova, la fel si avizele comisiilor permanente ale Parlamentului si a Directiei juridice a Aparatului Parlamentului.

Proiectul nominalizat prevede completarea Legii privind actele legislative, Legea cu privire la Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei si Legea privind actele normative ale Guvernului si ale altor autoritati ale administratiei publice centrale si locale.

Proiectul prezentat de lege are drept scop crearea unui spectru legal pentru efectuarea expertizei anticoruptie, a proiectelor de legi legislative in scopul preintimpinarii aparitiei unor reglementari care pot genera acte de coruptie. Proiectul de lege determina organul care va efectua astfel de expertize. Comisia pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica constata importanta si actualitatea acestui proiect de lege, care este prevazut in Strategia nationala pentru lupta cu coruptia si a Planului de actiuni pentru implementarea strategiei pentru anul 2006.

Vreau sa informez Parlamentul ca in alte tari exista, in special in Franta, Lituania si alte tari exista, deci, metodologii de expertiza a proiectelor de legi. Pornind de la cele expuse, Comisia pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica propune adoptarea proiectului de lege in prima lectura.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Intrebari pentru comisie?

Microfonul nr.4.

Domnul Dumitru Braghis:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule presedinte al comisiei,

In mai multe materiale pe care le-am citit, inclusiv din cele prezentate de societatea civila din ultimul timp, se vorbeste nu despre legislatia slaba din Republica Moldova, ci despre neaplicarea sau implementarea cu un iz politic a acestei legislatii. De aceea, cum credeti dumneavoastra, nu este oare cazul sa vorbim in general de implementarea legislatiei? Si sa vedem unde Guvernul, Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei nu activeaza cum trebuie, decit sa discutam atit de mult o problema, care poate fi rezolvata la nivelul Guvernului in timp de 5 secunde.

Domnul Iurie Stoicov:

Lupta cu coruptia se face la mai multe etape. Si la executarea legislatiei si la adoptarea legislatiei, si, in special, lupta si cu functionarii nemijlociti, care executa aceasta legislatie. Eu vreau sa va aduc aminte ca noi avem adoptata strategia nationala de lupta cu coruptia, unde acest proiect de lege este stipulat ca obligatoriu de a fi elaborat. Totodata, anual noi adoptam planul de actiuni anual pentru implementarea strategiei nationale. Poftim, daca cineva nu este de acord cu aceasta strategie este in drept sa propuna careva schimbari s.a.m.d. Dar acest proiect de lege revine tocmai din acea strategie.

Domnul Dumitru Braghis:

Domnule Presedinte,

Problema este ca aceasta strategie, noi si atunci cind am vorbit , am spus ca ea nu va da efectul respectiv, fiindca nu se lupta cu coruptia, dar face imagine de lupta cu coruptia, aproba legi, aproba hotariri care nu duc la curmarea coruptiei. Iata care este problema. De aceea, eu inca o data va pun intrebarea: nu este oare cazul sa vorbim astazi nu despre legile care, conform opiniei internationale, sint cit de cit bunicele, ci sa vorbim de implementarea acestor legi. Iata despre ce este vorba.

Si, domnule Presedinte al Parlamentului,

Rog sa ma inscrieti pentru cuvintare.

Domnul Iurie Stoicov:

Domnule deputat Braghis,

Eu regret ca dumneavoastra nu cunoasteti ce se intimpla in Republica Moldova, ce se face pentru a implementa strategia nationala. Vreau sa va informez ca lunar se convoaca cite o sedinta a grupului de monitorizare. Printre altele, in acest grup de monitorizare sint inclusi si asista permanent foarte multe structuri nonguvernamentale. Eu v-as invita la o sedinta. Si eu sint convins ca va veti aprecia ca se fac multe lucruri bune in Republica Moldova pentru implementarea strategiei nationale.

Domnul Dumitru Braghis:

Multumesc.

Domnul Iurie Stoicov:

La ultima sedinta au fost prezenti si a prezentat rapoarte Procuratura Generala in frunte cu Procurorul General, Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei si alte persoane care oricum ne informeaza despre ceea ce se intimpla in acest domeniu.

Domnul Dumitru Braghis:

Da, multumesc.

Domnul Iurie Stoicov:

Dar acest domeniu este destul de complicat si nu-i asa de simplu, se poate de raspuns in felul cum faceti dumneavoastra, ma scuzati...

Domnul Dumitru Braghis:

Multumesc, domnule Presedinte.

Chiar saptamina aceasta am primit raportul voluminos de activitate a acestei comisii si am inteles ca, daca lucram asa in continuare, coruptia o sa infloreasca in Republica Moldova. De aceea, pot sa vin si la sedinta, dar nu se va schimba nimic de la prezenta mea la aceasta sedinta.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

Domnul Ion Gutu:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimati colegi,

Domnule presedinte al comisiei,

O intrebare adresata personal dumneavoastra. Sinteti unul dintre promotorii activi ai crearii acestui Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei. Deci, ar fi foarte bine daca, dupa atitea ani de activitate, noi am putea sa fi informati cum se indeplineste aceasta Lege privind crearea acestui Centru. Dar intrebarea urmeaza.

Eu cred ca noi astazi discutam o chestiune la care nu a ajuns la un numitor comun nici Guvernul. Eu sint absolut convins ca... Cum se voteaza la Guvern noi stim. De ce aceeasi formula ca trebuie sa fie obligatoriu sa dea o expertiza anticoruptie, de ce nu poate sa dea Procuratura, unde lucreaza juristi 100% . De ce nu poate sa dea o expertiza anticoruptie SIB-ul sau Ministerul Afacerilor Interne? Cine trebuie sa ii oblige?

Aceste ministere toate trebuie sa dea, nu numai un Centru care nu are potentialul respectiv astazi. Si de ce Ministerul Justitiei, care este singurul organ al Guvernului este obligat, prin regulament, si este o functie speciala a ministerului sa expertizeze orice document oficial in Republica Moldova? Si el acum se da intr-o parte. Eu cred ca este un proiect de lege, nu, pur si simplu, binevenit, dar un proiect de lege care, practic, o sa dea posibilitate sa inlature din acest proces mai multe organe care trebuie sa fie, in primul rind, responsabili de aceasta activitate in Republica Moldova.

Domnul Iurie Stoicov:

Astfel de intrebari au aparut si in comisie cind am discutat. Vreau sa va informez ca oricum expertiza finala a proiectului de lege o sa fie efectuata de catre Ministerul Justitiei. Dar noi, deputatii, am avut asemenea idei ca aceasta expertiza sa fie totusi efectuata de Ministerul Justitiei. Dar Guvernul considera ca in prezent, la etapa actuala, Centrul are specialisti mai buni si este mai bine initiat in aceasta intrebare.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Domnul Dumitru Diacov:

Este un proiect de lege, trebuie sa recunoastem, si eu cred ca toti deputatii, 95% din aceasta sala, inteleg ca este foarte problematic acest proiect de lege, fiindca el introduce mai multa confuzie decit clarifica situatia. Centrul trebuie sa se ocupe de lupta cu coruptia, asa cum este scris in lege. Si noi dorim ca el sa se ocupe cu aceasta problema foarte serioasa a Republicii Moldova. Desigur, este de dorit de depolitizat si multe, multe alte lucruri. Dar sa se ocupe de aceasta activitate, el este un organ de forta. Eu am mai multe intrebari. De exemplu,
intr-adevar, daca Centrul da un aviz negativ, dar Procuratura sau Ministerul Justitiei, sau Serviciul de Informatii si Securitate da aviz pozitiv, cui dam noi prioritate? O intrebare.

A doua intrebare ar fi: astazi Centrul are dreptul sa dea aviz la orice proiect de lege? A treia intrebare este: spuneti, va rog, dar noi, dindu-i Centrului prerogativele, exclusiv prin aceasta lege, noi nu facem asa ca Centrul acesta devine participant la procesul legislativ? Si noi aici, cind citim Constitutia, este scris foarte clar cine este participant la procesul legislativ. Este o problema. Ea nu este foarte explicit expusa, dar, in principiu, prin acordarea acestor atributii Centrului, printr-o lege speciala, intr-un fel sau altul el devine participant la procesul legislativ. Lucrul acesta este normalsau nu?

Multumesc.

Domnul Iurie Stoicov:

Si in prezent nici Centrul, nici Procuratura, nici Serviciul de Informatii si Securitate cu prezinta aviz in Parlament. Acest aviz va fi la nivel de Guvern. Deci, Guvernul va prezenta avizul Guvernului, unde se va contine si aceasta expertiza. Si domnul viceministru Esanu de acum a mentionat ca va fi luata aceasta expertiza in vedere ori nu, aceasta va fi a doua intrebare a Parlamentului. Si, de asemenea, aceasta expertiza va fi un prim filtru pentru legi. Al doilea filtru, eu sint de acord ca trebuie sa fie in Parlament. Si trebuie sa ne gindim cum vom stipula acest al doilea filtru anticoruptional in Regulament.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

Domnul Vlad Cubreacov:

Stimate domnule Presedinte al comisiei,

Vorbiti de la acest microfon, si a vorbit si reprezentantul autorului, despre avize. De fapt, substituindu-se premeditat termenii, nicaieri in acest proiect nu este vorba de vreun aviz. Si de faptul ca Centrul ar fi limitat in drepturile sale de a formula aviz la un proiect de lege sau altul. Este vorba de expertiza si expertizare, ceea ce este un proces cu mult mai complex, cu mult mai costisitor si cu mult mai complicat.

Deci, este vorba totusi de simpla avizare a proiectelor de legi, asa cum adesea se intimpla ca toate proiectele se duc pe la toate comisiile, pe la toate ministerele si acestea spun ca au examinat proiectul si obiectii nu au. Este o joaca de-a avizele, pentru ca nici aici nu avem regula in procesul legislativ.

Deci, daca termenul utilizat este “expertiza”, eu inteleg ca acest centru va fi, in conceptia autorilor, singurul organ de stat, singura institutie din stat abilitata cu expertiza legilor si, de fapt, a proiectelor de legi. Daca este asa, atunci lucrurile sint grave, pentru ca noi, in legislatia noastra, mai avem prevazut cazul de expertizare a legilor deja adoptate sau a proiectelor de lege de catre experti internationali, in special ai Consiliului Europei si avem un mecanism care priveste Parlamentul, Ministerul Justitiei, il cunoasteti.

De aceea, eu inteleg ca rolul si functiile acestui centru sint ridicate deasupra Parlamentului si deasupra Ministerului Justitiei si este echivalat chiar cu Consiliul Europei. Pentru ca nici un alt organ nu are functia de expertiza completa, exhaustiva, competenta, asa cum ni se propune aici. Nu este vorba de un simplu aviz. Daca pe dumneavoastra v-ar durea problema acestei proceduri de avizare, atunci, probabil, ca ar fi trebuit, in loc sa spuneti ca expertiza este obligatorie si in cazul absolut al tuturor proiectelor, care nu au de a face cu coruptia, inclusiv al proiectelor de lege prin care noi ratificam documente internationale, asa se spune aici.

Totul este formulat la modul hotarit, cu articol hotarit. “Proiectele legislative, proiectele normative sint supuse, proiectul este supus obligatoriu”. Nu este vorba de obligativitatea Centrului de a elibera un aviz sau de a expertiza. Este vorba de autori si proiecte care, in mod obligatoriu, trebuie sa mearga la acest centru. Asa rezulta in mod clar si logic, daca cunoastem sensul cuvintelor.

Ar fi trebuit, probabil, si vreau sa va cer parerea aici. De ce nu ati mers pe varianta: “Centrul poate aviza orice proiect de lege sau de act normativ”. Are dreptul sa avizeze. De ce nu ati mers pe aceasta formula? Si ati mers pe formula obligatorie pentru toate actele legislative si normative si comisia nu propune, si nu inteleg de ce, includerea in procedura de expertizare a proiectelor de documente administrative care sint individuale, unde exista marea coruptie. Si ne-am convins, daca am citit raportul Curtii de Conturi pe care l-am invocat, vedem ca, de regula, este vorba de acest tip de acte, nu este vorba de actele normative.

Si a doua intrebare se refera la faptul ca, daca am merge pe logica dumneavoastra, care spune sau sugereaza ca in Republica Moldova coruptia in administratia de stat infloreste din cauza unui cadru legislativ deficitar, sau omisiv, insuficient, atunci, probabil, trebuie sa ne ocupam de cadrul legislativ in vigoare, de aceea ce am adoptat pina acum. Or, aceasta expertiza nu o face nici un organ in stat, nimeni nu are competentele legale in aceasta privinta.

Si vreau sa cer parerea comisiei: cum ramine cu actele in vigoare? Pentru ca noi avem mecanisme proportionale, echilibrate de control al cadrului legislativ, dupa aderarea lui, inclusiv dreptul de sesizare a Curtii Constitutionale de catre Guvern, de catre toti subiectii indreptatiti. Si aceste mecanisme sint normale, ele au analogii peste tot in Europa. Ceea ce propuneti dumneavoastra este un lucru cu specific moldovenesc, nemaiintilnit nicaieri. In tarile Consiliului Europei stiu acest lucru, pentru ca am verificat pe perioada vacantei. Si vreau sa va intreb: ce facem cu cadrul legislativ deja adoptat si de ce nu mergeti pe varianta “poate aviza unele proiecte”, atunci cind este solicitat, cind este cazul? Sa scoatem ideea de obligativitate.

Domnul Iurie Stoicov:

Ceea ce tine de cadrul existent legislativ, eu cred ca insusi legislatia in vigoare nu permite ca noi sa facem careva expertize, sa le anulam s.a.m.d. Dar aceasta eu cred ca este in drept fiecare deputat si fiecare fractiune sa revina la acest cadru legislativ, daca el gaseste de cuviinta ca este necesar. Acest proiect de lege se refera numai la legile care vor fi si la actele normative care vor fi adoptate pe viitor. Ceea ce tine de obligativitate? Deci, vreau sa va informez ca aceasta intrebare la noi tot a aparut in comisie. Si noi am gasit de cuviinta ca, in primul rind, si in proiectul de lege trebuie cumva de gindit, ca sa nu obligam toate aspectele, toate legile sa fie expertizate. Dar stiu ca in hotarirea de Guvern tocmai ca sint domeniile de acte legislative unde efectuarea acestei expertize este obligatorie. Deci, nu se refera la suta de procente de legi.

Domnul Vlad Cubreacov:

Si posibilitatea expertizarii sau avizarii proiectelor de documente administrative cu caracter individual, acolo cind este vorba de aspecte patrimoniale si financiare. Unde este marea coruptie din Republica Moldova, daca sintem seriosi? De ce autorii se opun cu vehementa, ca si comisia, includerii obligativitatii acestei expertize pentru toate tipurile de acte adoptate de aceleasi organe ale statului, de Guvern in special?

Domnul Iurie Stoicov:

Iata tocmai ca comisia nu se opune si pentru lectura a doua vom discuta si aceasta propunere.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Domnul Igor Klipii:

Domnule Presedinte,

Doua intrebari scurte. Am ramas surprins de declaratiile, afirmatiile facute de domnul Esanu, dar pe urma le-am constatat la dumneavoastra. Ele jignesc nu numai Ministerul Justitiei, jignesc si Parlamentul intr-un fel, ca noi nu avem specialisti atit de buni cum ii are Centrul. Cum se explica faptul ca la Parlament si la Ministerul Justitiei specialistii sint mai slab pregatiti? Este o chestie jignitoare, care cred ca nu este un argument pentru a promova un proiect de lege.

Domnul Iurie Stoicov:

Domeniul coruptiei, eu ma intorc la dinsul, este un domeniu specific. Si, daca vorbim sincer, tocmai de acest domeniu Centrul se ocupa. Este un domeniu specific si de dinsii este mai bine cunoscut.

Domnul Igor Klipii:

Si a doua intrebare. Nu credeti ca ar fi poate mai logic ca un centru similar sa existe pe linga Parlament, care ar cuprinde si acest domeniu de activitate? Mai ales ca parlamentarii nu au un consilier. Noi avem 300 de lei pentru convorbiri telefonice si seful Garajului decide cind putem pleca din Parlament pe 5 ore. In rest, noi sintem, practic, lipsiti de biblioteca, cum are Presedintia acum, de consilieri, de consultanti.

Domnul Iurie Stoicov:

Lasam…

Domnul Igor Klipii:

N-ar fi logic sa avem un Centru pe linga Parlament? Parerea dumneavoastra?

Domnul Iurie Stoicov:

La aceasta intrebare a raspuns de acum domnul Esanu. Eu tot consider ca in Parlament ar trebui sa fie un al doilea filtru al proiectelor de legi privind coruptia, expertiza coruptiei.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, domnule Presedinte al comisiei.

Stimati colegi,

Inainte de a purcede la exercitiul de vot, cinci parlamentari s-au inscris pentru luari de cuvint, primul fiind domnul Lipcan, pe care il invit la tribuna centrala.

Domnul Alexandru Lipcan:

Multumesc, domnule Presedinte.

Pentru inceput, vreau sa fac doua observatii. Din cele relatate de domnul Esanu, totusi am constatat ca impactul asupra proiectelor de legi, care vor trece expertiza, o sa fie zero, fiindca respectarea acestei expertize de catre Parlament nu este obligatorie. Al doilea moment, vreau sa spun ca totusi proiectul de lege obliga ca toate proiectele de legi sa fie trecute prin expertiza anticoruptie. Deci, respectiv si legile pregatite de catre deputati.

Din start, doresc sa constat, ca si de alte ori, graba cu care este promovat proiectul de lege, aflat la acest moment in discutie. Desi inregistrat in Parlament doar in ziua de 27 a lunii precedente, s-a reusit totusi ca acest document banuitor de operativ sa fie examinat in toate comisiile permanente si propus de catre Biroul permanent al Parlamentului spre examinare pentru sedinta de astazi.

Amintesc aici prevederile articolului 45 alineatul (2) din Regulamentul Parlamentului potrivit caruia proiectele de legi si propunerile legislative nu pot fi incluse in ordinea de zi decit dupa 15 zile de lucru. Din avizele la proiectele de lege in cauza am sesizat ca acesta a fost elaborat la indicatia Consiliului Suprem de Securitate. Bine, dar aceasta nu inseamna ca Parlamentul este in drept sa incalce procedura legislativa prevazuta de lege chiar si sub acoperisul Planului de actiuni Republica Moldova – Uniunea Europeana.

Graba cu care s-a procedat la examinarea acestui proiect in Parlament se rasfringe negativ asupra calitatii documentului propriu-zis, fapt pe care toti impreuna l-am constatat in aceasta sala pina acum. Astfel, din nota informativa la proiectul de lege in cauza, aflam ca acesta din urma are menirea de a legaliza, de fapt, mecanismul deja elaborat de catre Guvern, hotarirea de Guvern in acest sens urmind sa fie adoptata in cel mai apropiat timp.

Conform acestui mecanism, proiectele de lege vor fi supuse expertizei anticoruptie in doua etape, prima dintre care se va efectua de catre institutiile interesate dupa o metoda elaboarta si aprobata de Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei, iar a doua etapa – de catre expertii Centrului. In legatura cu aceasta constatare, apar citeva intrebari care, de fapt, au mai rasunat astazi in sala. De ce noi astazi, ca deputati, nu avem pe masa si proiectul mecanismului despre care am vorbit mai sus, caci prin acest mecanism, se vede, vor trece si proiecte de lege inaintate de parlamentari in mod de sine statator?

A doua intrebare: de ce metodologia de avizare anticoruptie trebuie sa fie elaborata si aprobata de Centru si nu de catre Parlament?

Si a treia intrebare: Centrul, fiind mai degraba o institutie de investigatii operative, de unde va lua experti pentru efectuarea expertizei, care este un lucru mai mult analitic decit operativ.

In aceeasi nota informativa se face referire la articolul 2 din proiect, prin care s-ar propune modificari la Regulamentul Parlamentului, ce aveau menirea sa instituie o a treia etapa de examinare sub aspectul anticoruptional a proiectelor de acte legislative. Se vorbeste de o subcomisie, care urma sa efectueze expertiza coruptibilitatii, asa cum este scris in nota informativa a proiectelor de legi, in special a initiativelor legislative ale deputatilor.

Nu-mi pot explica unde a disparut acest articol – 2, despre care se vorbeste in nota informativa. Or, nota informativa nu corespunde insusi proiectului de lege care a fost prezentat spre examinare deputatilor, fapt care deruteaza deputatii la luarea de atitudine pentru a se pronunta asupra acestui proiect.

In proiectul pe care il avem la mina este cu totul alt continut si anume se refera la investirea cu competenta suplimentara a Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei. Or, aceasta, de fapt, dupa cum s-a mentionat, este o palida consecinta a grabei cu care se promoveaza proiectul de lege, derutind prin aceasta deputatii la luarea deciziei vizavi de acest document.

Totodata, doresc sa imi exprim nedumerirea fata de aceasta umilire la care este supus Parlamentul ca organ legislativ prin faptul ca proiectele de legi vor fi supuse expertizei anticoruptie, efectuate de Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei, care este o structura a Guvernului si nicidecum nu poate participa de sine statator, asa cum s-a mentionat astazi aici, la procedura legislativa.

Pe de alta parte, sintem de acord cu acei care constata ca exista problema expertizei proiectelor de lege initiate sau propuse insusi de catre Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei.

Nu-mi este clar de ce este inlaturat de la activitatea de expertiza a coruptibilitatii proiectelor de acte normative Ministerul Justitiei, a carui sarcina principala este expertiza juridica a proiectelor de lege si a altor acte normative.

Fractiunea “Alianta «Moldova Noastra»” sustine in principiu ideea de infiintare a unui filtru anticoruptional. Dar in viziunea noastra acesta trebuie sa fie un organ numit de Parlament, in a carui componenta sa-si gaseasca neaparat locul specialisti cu experienta in materie si reprezentanti ai societatii civile, fata de care ne-am declarat disponibilitatea, de a o implica in perfectionarea cadrului legislativ asa cum prevede si hotarirea Parlamentului, adoptata in acest sens la 29 decembrie 2005.

Avind in vedere cele expuse mai sus, “Alianta «Moldova Noastra»” propune remiterea proiectului de Lege nr.3732 Guvernului pentru o imbunatatire calitativa a acestuia, inclusiv si a conceptiei.

Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Il ivit la tribuna centrala pe domnul Filat.

Domnul Vladimir Filat:

Domnule Presedinte,

Stimati colegi deputati,

As vrea sa incep de la faptul ca proiectul de lege prezentat noua, deputatilor, nu coincide nici ca forma, nici ca continut ideii care a stat la baza lui. Si noi tinem minte foarte bine de unde a pornit aceasta idee, de a expertiza proiectele de acte normative prin prisma anticoruptionala.

Acest lucru a inceput de la sedinta Guvernului, la care a participat Presedintele Republicii Moldova, unde a dat o indicatie si, ca de obicei, indicatiile date de Presedinte, care foarte frecvent sint bine structurate si cu scop bine definit, se implementeaza cam in modul in care se incearca implementarea in cazul proiectului respectiv.

Stimati colegi,

Activitatea de prevenire a manifestarilor de coruptie necesita adoptarea unor acte legislative care ar spori transparenta procesului decizional si ar facilita accesul cetatenilor la procesul de luare a deciziilor. Un rol aparte in acest proces il reprezinta analiza complexa si sub toate aspectele a proiectelor de acte normative, pentru a evita orice fel de abuzuri fata de cetateni si a diverselor autoritati prin investirea acestora cu functii improprii, stabilirea unor proceduri greu de urmat si pe alocuri chiar ireale.

Acelasi lucru l-am asteptat si de la acest proiect de lege, care, in loc sa solutioneze problemele despre care am amintit, ne provoaca o stare de ingrijorare, deoarece in opinia noastra contine dispozitii care, in loc sa limiteze unele abuzuri, ar genera mai degraba altele, la fel sau poate chiar mult mai grave.

Atribuirea competentei de expertiza a proiectelor de legi Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei este in contradictie, fapt remarcat si de alte institutii care au dat avize cu prevederile Legii nr.900 din 27 iunie 1996 privind combaterea coruptiei si protectionismului, deoarece combaterea coruptiei este in competenta mai multor institutii ale statului.

Sistemul specializat de combaterea coruptiei si protectionismului include subdiviziunile specializate ale Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei, Serviciului de Informatii si Securitate, Procuraturii Generale si a Curtii de Conturi. Prin adoptarea proiectului, institutiile mentionate vor fi excluse de la procesul evaluarii unui proiect de lege. Ramine de vazut daca nu este si in interesul acestor institutii sa se eschiveze de la sarcina care rezulta din legea amintita mai sus.

Stimati colegi,

Coruptibilitatea actelor legislative nu este un termen clar definit in nici un act legislativ. Nota informativa la fel nu face nici o explicatie a termenului “coruptibilitate”. Opinia publica ar putea sa fie dusa in eroare prin acest termen impropriu si s-ar crea impresia ca coruptia ar fi provocata nu de coruptibilitatea functionarilor, ci de coruptibilitatea legilor si de faptul ca organul legislativ este acel responsabil pentru situatia in domeniul coruptiei, si nu functionarii corupti.

Pentru evitarea acestei situatii, trebuie sa fie folosit un termen adecvat, care ar indica exact ce se va expertiza in baza unor criterii de analiza obiectiva, proceduri complicate care ofera prea multe drepturi functionarilor, depasirea autoritatii, achizitiile publice etc.

Tin sa mentionez ca la 23 august 2006 Guvernul a adoptat deja o Hotarire privind expertiza coruptibilitatii proiectelor de acte legislative sub numarul de 977 din data de 23 august 2006. Conform acestui document, la coruptibilitate se refera dreptul constitutional si administrativ, justitia si afacerile interne, drepturile si libertatile omului, economia si comertul, bugetul si finantele, educatia si invatamintul, cultura, cultele, mass-media, legislatia muncii, asigurarea sociala, ocrotirea sanatatii si familiei.

Conform acestor criterii, peste 90% din proiectele de legi, venite din partea autoritatilor centrale, vor fi avizate de catre Centru, care va aprecia daca un act este coruptibil sau nu. Conform acestei hotariri de Guvern, mentionate in cazul respingerii recomandarilor din partea Centrului, organul care a elaborat proiectul intocmeste o nota informativa in care argumenteaza motivele respingerii recomandarilor din expertiza.

Ce se va intimpla in cazul unei initiative legislative lansate din partea deputatilor? Va trebui ei sa se justifice in fata Centrului si sa argumenteze ca nu sint coruptibili, corupti si ca nu promoveaza legi care promoveaza, la rindul lor, coruptia.

In practica, orice proiect, initiativa va putea fi declarata coruptibila, fapt care ii va pune pe autori in situatia de a demonstra ca ei nu sint promotori ai coruptiei.

Proiectul propune ca expertiza se va face cu respectarea principiilor, criteriilor si procedurilor de efectuare, ceea ce este stipulat la articolul 2 alineatul (2) din proiect, ceea ce inseamna ca criteriile pentru expertizarea proiectelor de legi le va elabora chiar Centrul, fapt confirmat si prin nota de insotire.

In consecinta, criteriile de expertiza a proiectelor venite de la Guvern si alte autoritati centrale se va face in baza principiilor aprobate de catre Guvern, iar criteriile pentru proiectele venite din partea deputatilor se va face in baza criteriilor aprobate de Centru.

In proiect, la articolul 1 se propune de a verifica corespunderea continutului proiectului standardelor anticoruptiei nationale si internationale. Notele de fundamentare nu specifica la care standarde se refera si care sint acestea. Asemenea standarde, daca sa vorbim serios, nici nu exista in realitate. Pentru a cunoaste standardele internationale la care face referire Ministerul Justitiei, ar fi interesant sa ni se comunice in ce tara se mai practica expertiza proiectelor de legi de catre un organ de ancheta.

Stimati colegi,

Anual, sint aprobate mii de proiecte de acte normative. Am pus intrebarea de la microfonul din sala si vreau sa mai scot in evidenta inca o data aceasta problema. Care este capacitatea Centrului de a face o analiza juridica competenta si cu adevarat profunda si nu in ultimul rind echidistanta a unui proiect sau altui. Ar fi fost normal sa ni se prezinte macar un exemplu de analiza de acest fel, caci Hotarirea de Guvern de care am vorbit anterior este deja in vigoare din luna august si ar fi fost normal sa existe deja asemenea expertize. Cum arata aceste concluzii, cit de competente si realiste sint, si-au demonstrat utilitatea sau nu.

La articolul 3 se propun de a expertiza proiectele de acte normative ale Guvernului. Este absolut justificat de a expertiza aceste proiecte, dar nu e prevazut conform caror criterii se va face expertiza. Hotarirea de Guvern mentionata privind expertiza coruptibilitatii proiectelor de acte legislative se refera la actele legislative al caror autor este Guvernul si nu la cele adoptate de Guvern. In consecinta, hotaririle de Guvern nu vor fi evaluate, ceea ce rezulta din documentul propriu-zis, deoarece criteriile de evaluare nu se refera la aceste acte, chiar daca anume ele pot contin prevederi care ar favoriza actele de coruptie.

Si aici as vrea sa sustin colegii care au scos in evidenta un lucru cunoscut de toti, actele, mai bine spus legile, in Republica Moldova, mai mult sau mai putin recunoscute de catre organizatiile internationale sint bune. Din pacate, actele care vin intru implementarea acestor legi sint de asa natura ca avem situatia pe care o avem si coruptia la nivelul pe care il avem in Republica Moldova.

Proiectul nu prevede ce se va intimpla cu amendamentele depuse de deputati. Daca in plen vor fi facute amendamente la unele proiecte, va fi necesara si in acest caz o expertiza a propunerilor sau nu. Nota informativa la proiectul de lege se refera la modificarile Regulamentului Parlamentului, ceea ce s-a mentionat. In realitate, proiectul nu contine nici o prevedere referitoare la modificarea Regulamentului.

Explicatiile aduse in plen de catre domnul ministru adjunct Esanu, ca si cum prevederea respectiva a fost retrasa in ultima etapa de pe ordinea de zi sau din proiectul respectiv din partea Guvernului, nu acorda nici o justificare Guvernului ca sa vina in fata deputatilor cu un proiect de lege care este diferit fata de ceea ce se explica prin actele de fundamentare.

Stimati colegi,

Expertizarea juridica, care este obligatorie, trebuie sa cuprinda si analiza faptului daca o norma sau alta poate sa favorizeze fenomenul coruptiei. Aceasta este prevazut de Legea privind actele legislative, prin articolul 22 alineatul (1) – pentru evaluarea proiectului de act legislativ se efectueaza expertiza juridica, economica, financiara, stiintifica, ecologica si de ce nu de pus in continuare si prin prisma anticoruptionala.

Sa nu se inteleaga aici gresit ca cineva doreste sa lupte cu coruptia si altcineva nu. Noi am fost pe pozitia si raminem pe aceasta ca orice act legislativ inaintat spre adoptare in Parlamentul Republicii Moldova trebuie sa contina norme care sa solutioneze problemele invocate, dar nu forme declarative fara efect.

Eu va multumesc.

Si Partidul Democrat propune, de fapt solidar cu antivorbitorii, ca acest proiect de lege sa fie remis Guvernului, sa fie creata, daca doriti, o comisie speciala ca sa vina cu un proiect de lege, daca se doreste acest lucru sa raspunda la cerinta invocata la elaborarea proiectului respectiv.

Eu va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Il invit la tribuna centrala pe domnul deputat Gheorghe Susarenco.

Domnul Gheorghe Susarenco:

Onorat Parlament,

Discutiile de la inceputul acestei sesiuni ne demonstreaza atit noua, cit si celor care ne urmaresc si ne asculta cum se profaneaza o ideie nobila in Republica Moldova. In opinia noastra, Parlamentul nu este in drept sa inceapa sesiunea de toamna–iarna cu stingul, votind acest proiect de lege. In primul rind, este un proiect, in opinia mea, dubios, care duce la uzurparea puterii in stat, proces care deja a demarat demult. Ideea este ca se vizeaza direct Parlamentul.

Or, noi cunoastem si nu sintem noi acei care am votat in acest Parlament privatizarea Holercanilor, Complexul “Ustia”, “Orasul vinului” si multe altele. Parca noi nu am cunoaste cine ingradeste sute de hectare de paduri cu garduri din beton armat, incalcind in picioare articolul 127 din Constitutie care spune ca padurile, bogatiile subsolului, apele, aerul apartine poporului Republicii Moldova.

Procesul care incearca Guvernul sa il implementeze este, de fapt, o incalcare, dupa cum au spus si alti colegi, a principiului separarii puterii in stat si a pune Parlamentul sub controlul complect al Executivului.

Noi nu sintem impotriva luptei cu coruptia, dupa cum au mentionat si colegii nostri, sintem impotriva uzurparii competentelor Parlamentului care, conform articolului 60 din Constitutie, este organul reprezentativ suprem si unica autoritate legiuitoare a tarii.

Acest proiect este o incercare de a pune Parlamentul, dupa cum spuneam, sub controlul puterii executive si noi cunoastem cine controleaza acest Centru, care, de fapt, este o anexa sub umbrela sefului statului si a Consiliului de Securitate.

Acest proiect reprezinta un pericol pentru fragila noastra democratie. Un ultim argument care s-a mai spus aici, noi avem in acest stat o Curte Constitutionala, care are dreptul si competentele de a exercita controlul constitutionalitatii actelor normative, avem curs de drept comun care sint in drept sa efectueze un control administrativ al actelor normative, administrative.

Grupul pe care il reprezint nu va sprijini acest proiect de lege care aduce atingere imaginii si asa destul de sifonata a actualului Parlament. De aceea, facem apel catre toti deputatii sa respingem acest proiect, sa cream, daca este necesar acum, un grup de lucru pentru a crea o lege buna, chibzuita si un mecanism concret si coerent, fiindca mi-ar fi straniu, acelasi Presedinte al statului este, de fapt, subiect cu drept de initiativa legislativa si are dreptul sa initieze orice problema in Parlament, orice proiect de lege. As vedea cum vor fi verificate aceste proiecte de legi la coruptibilitate sau cum spune ministrul...

Va multumesc pentru atentie.

Domnul Marian Lupu:

Il invit la tribuna centrala pe domnul Dumitru Braghis. Solicitat. Sinteti pe lista. Cer scuze, eu nu le-am notat in ordine.

Multumesc.

Domnul Dumitru Braghis:

Multumesc, domnule Presedinte.

Am avut impresia ca domnul Turcan a cerut cuvint inaintea mea, de aceea si m-am uimit de faptul ca mi-ati oferit acest cuvint. Vreau sa pun o intrebare, la care as vrea sa avem un raspuns cu totii, daca e posibil. Cine a expertizat acest proiect de lege? As vrea sa inteleg: exista o expertiza ca sa vedem ca acest proiect de lege nu este insui el un document care va duce la coruptie?

Daca tot Centrul, atunci este clar. Daca altcineva as vrea sa stiu si eu, fiindca imi pun o alta intrebare, astazi s-a vorbit nu o data la acest lucru, dar cine a hotarit, cine a decis ca astazi Centrul este cel mai bun si cel mai eficient mecanism de lupta cu coruptia in Republica Moldova.

Eu, de exemplu, am incercat sa analizez niste cifre si pot sa vi le aduc si dumneavoastra la cunostinta. In anul 2005 au fost instrumentate 600 de dosare pe cazuri de coruptie ale functionarilor de diferit rang. In rezultat, doar o persoana a fost condamnata la privatiune de libertate. Aceasta este eficienta Centrului. Daca da, se pune intrebarea: de ce dar il consideram cel mai mult, cel mai bun?

Cred ca coruptia exista in acest caz si in Centru, nu am probele respective, dar gindesc asa ceva, fiindca altfel poate exista o alta explicatie ca coruptia atunci este in sistemul judecatoresc care este condus totalmente de iarasi guvernanti. Fiindca daca Centrul a produs documente normale si judecatoria nu le-a acceptat din motive de coruptie, este o situatie, daca nu, daca judecatoria este normala, atunci Centrul a produs documente care sint absolut anormale si nu pot fi puse in aplicatie de catre sistemul nostru judecatoresc.

Sondajul efectuat de “Transparency itenrational” demonstreaza ca doar 10 la suta de respondenti s-ar adresa in judecatorie in cazul in care cineva din persoanele oficiale i-ar solicita mita. Si raspunsul este ca marea majoritate considera ca aceasta nu ar schimba nimic sau ar crea si mai mari probleme.

Iata de ce am pus intrebarea ceva mai inainte. Este vorba de credibilitatea cetatenilor in sistemul de justitie si in sistemul statal in general de a lupta cu coruptia. Si o asemenea atmosfera pe care o avem noi astazi si in sistemul justitiei, si in sistemul luptei cu coruptia cred ca demonstreaza destul de clar ca si acest proiect de lege nu va aduce la nimic. O sa ma refer in continuare la citeva lucruri concrete.

Inca o problema. Da, nu va aduce nimic din simplul motiv ca organele de stat se controleaza pe ele insusi. Ar trebui sa fie incluse aici organele care reprezinta societatea civila, care reprezinta niste institutii independente de stat. Si cred ca poate macar atunci aceste institutii vor da un aviz sau o expertiza care ar corespunde realitatii, dar nu un aviz care corespunde viziunilor politice ale unei persoane sau ale unei institutii care dirijeaza acest centru.

Conform “Transparency international” daca in anul 2000 acei implicati in actele de coruptie trebuiau sa plateasca 34 la suta din suma de despagubire sau din suma care a fost prejudiciata statului, atunci in anul 2005 aceasta cifra se ridica pina la 40 la suta. Aceasta se refera la ceea ce a vorbit aici domnul Stoicov – eficienta activitatii de lupta cu coruptia. De la 34 ne-am ridicat la 40 la suta. Cred ca acest lucru, de asemenea, demonstreaza destul de clar ca in organele statale prin lupta cu coruptia se intelege totalmente altceva decit ceea ce vorbim noi aici la tribuna.

Exista si o alta explicatie, cred eu, a acestui lucru, cind, de la microfoanele din Parlament, am incercat sa spun ca programul national anticoruptie nu va duce la efectele respective, peste citeva zile am citit ca un numar intreg de deputati din Parlament sint impotriva luptei cu coruptia. Daca si astazi se va interpreta la fel, acest lucru si toate discursurile din Parlament cred ca vom avea aceleasi rezultate si in continuare, fiindca atunci cind un ministru este destituit din functie pe motive de coruptie, iar peste citeva zile este numit la un alt post mult mai inalt, nu mai putem vorbi despre functionarii publici care vor lupta cu coruptia, mai ales, acei care au functii mult mai mici.

Proiectul propus de Guvern incalca flagrant principiul separatiei puterilor in stat. Se propune ca o structura a puterii executive sa fie abilitata cu atributii legislative. Eu, in general, am considerat intotdeauna ca exclusivitatea este in sine insasi inca un pretext de coruptie. Astazi, prin acest document se propune ca, in exclusivitate, Centrul sa fie abilitat cu dreptul de expertiza a legilor promulgate in Parlament.

Lupta cu coruptia nu poate fi, bineinteles, redusa doar la expertizarea legislatiei. Ea trebuie sa fie una din preocuparile primordiale ale tuturor structurilor statului si atunci se pune intrebarea: de ce aceasta exclusivitate pe de o parte, iar pe de alta parte de ce sint excluse din sistemul de expertizare asemenea institutii ca Procuratura, Ministerul Justitiei, Ministerul Afacerilor Interne, Directia juridica a Parlamentului, Serviciul Juridic al Presedintelui tarii, care au si ele specialisti, ar putea si contribui destul de mult la o expertiza anticoruptie a legilor?

Bineinteles, am vorbit despre acest lucru ceva mai inainte, ca nu legile in sine insesi sint cel mai mare izvor al coruptiei. Acest lucru a fost demonstrat de mai multe ori si in cazul Republicii Moldova. Cel mai serios izvor de coruptie este modalitatea de implementare a legislatiei in vigoare, modalitatea de activitate a functionarilor. Iata la ce capitol ar trebui sa ne gindim foarte mult, fiindca chiar daca o sa avem legi absolut perfecte, dar functionarii publici vor lucra si mai departe asa cum lucreaza pina acum, cred ca nu se va schimba nimic in acest lucru.

Inclusiv nu se va schimba nimic din acea cauza ca avem un sistem judecatoresc care este totalmente dependent de putere, de guvernare si nu are posibilitate sa rezolve problemele in conformitate cu legislatia in vigoare, o alta parte a problemei in executarea legislatiei.

Unul din mecanismele eficiente de lupta cu coruptia, o cunoastem cred ca toti, este transparenta. Si tot noi cunoastem ca Centrul este unul dintre cele mai netransparente structuri ale organelor statele din Republica Moldova. Atunci vreau sa inteleg de ce expertizarea se propune unui organism care nu are transparenta in activitatea sa si nu o poate avea chiar si din punct de vedere formal, fiindca este un organ care se ocupa inclusiv si cu lucrul de ancheta.

De aceea, Centrul, fiind pe de o parte ineficient, am vorbit la inceput de acest lucru, pe de alta parte fiind un organ cu activitati specifice, nu cred ca va duce la schimbarea situatiei in domeniu. Mai mult decit atit, am impresia sa nu ajungem la situatia ca Centrul va bloca completamente si procesul legislativ, neavind posibilitatile respective de a expertiza legislatia cum se cade.

Acum eu as vrea sa ma refer la citeva momente. Expertizarea corupti-bilitatii este obligatorie si are menirea de a contribui la corespunderea continutului proiectului standardelor anticoruptie nationale si internationale.

Din cele ce cunosc eu, asemenea standarde in legislatia nationala nu exista. Si in legislatia internationala nu exista. Sint mai multe acorduri, conventii, documente semnate de tarile lumii in lupta cu coruptia. Standarde nu exista. Atunci imi pun intrebarea: ce va lua la baza Centrul atunci cind va expertiza legea, daca in lege este propus un document care nu exista? Cum va activa acest centru?

Un alt document, o alta prevedere: “inclusiv prin efectuarea expertizei coruptibilitatii proiectelor de acte legislative si normative cu respectarea principiilor, criteriilor si procedurii de efectuare ale acesteia”.

Spuneti-mi, va rog, astazi, cineva din Parlament cunoaste aceste principii, criterii si proceduri de efectuare a acestora? Nu le cunoaste. In orice caz, eu personal nu le cunosc. Si atunci noi cu dumneavoastra vrem sa votam aceste documente? Pai, sa ne uitam sincer la ceea ce facem.

Haideti, sa vorbim ca nu exista prevederile, nu exista asigurarea cu materiale normative, cu documente normative si legislative a acestui proiect de lege. Dar daca nu exista, pentru ce il aprobam? Ca sa raportam la urmatoarea sedinta a Parlamentului, la una dintre urmatoarele sedinte ale Parlamentului ca noi am executat planul de lupta sau planul respectiv anticoruptie si am aprobat prevederile legii. Asa cum am vorbit atunci: prevederi care nu vor schimba situatia in domeniul respectiv.

De aceea eu cred ca este o idee buna, este o idee care ar permite sa luptam cu coruptia in Republica Moldova, insa formula, mecanismul care este propus – acesta este conceptul acestei legi, mecanismul care este propus. Este un mecanism care nu va duce la nimic nu numai ca nu va schimba situatia, dar poate chiar va bloca lupta cu coruptia in Republica Moldova.

Mai mult decit atit, ca eu am spus astazi de la microfon ca Guvernul are toate posibilitatile legale de a expertiza toate legile, proiectele de legi si documente, acte normative aprobate de catre Guvern pina la discutia si aprobarea lor in sedintele de Guvern. Poate fi schimbat acest lucru foarte simplu. Si atunci am o singura opinie, acest proiect de lege a aparut aici doar pentru a mai lustrui din imaginea Guvernului, care in ultimul timp se cam stirbeste.

Domnul Marian Lupu:

Vreau sa mentionez ca ati avut dreptate. Este inca o persoana inscrisa pe lista. Am observat. Imi exprim scuzele mele.

Domnule Turcan, va rog.

Domnul Vladimir Turcan:

Onorat Parlament,

Din punct de vedere lingvistic si in mod traditional, prin coruptie se intelege utilizarea abuziva a puterii de stat in scopul extragerii de profituri personale. Subminarea dezvoltarii economiei durabile, debalantarea mecanismelor de piata si afectarea valorilor democratice sint consecinte grave ale coruptiei si determina caracterul ei deosebit de periculos. Perceptia publica a coruptiei in organele guvernamentale diminueaza autoritatea acestor institutii si reduc considerabil increderea societatii in autoritatea statului.

In ultimii ani, problema coruptiei este plasata in centrul atentiei organelor statale si a opiniei publice din republica. A fost elaborata strategia corespunzatoare la nivelul national, s-a inasprit activitatea organelor de drept. … sint date publicitatii diverse fapte de coruptie in care sint implicati, spre regret, reprezentantii autoritatilor statale, functionari de diverse ranguri. Dupa cum se stie evaluarea eficacitatii acestor masuri se efectueaza de catre structurile independente.

De exemplu, organizatia nonguvernamentala “Transparency international” editeaza anual asa-zisul rating al coruptiei. In anul 2005 potrivit indiciului perceperii coruptiei, Republica Moldova s-a plasat pe locul 95 din 159 de state incluse in clasament, fata de anul 2004, in care a fost plasata pe locul 117. Acest fapt semnifica un anumit progres in domeniul prevenirii si combaterii coruptiei in tara.

Este clar ca aprecierile respective sint si pot fi interpretate in mod diferit, dar, in primul rind, ne demonstreaza ca acest viciu social este luat sub controlul strict al puterii actuale. Cea mai evidenta combatere este atunci cind diferite persoane cu functii de raspundere sint retinute in flagrant delict. Dar aceasta este o metoda relativ mai simpla. Mai complexa este problema combaterii cauzelor care contribuie la existenta coruptiei. Aceste cauze, potrivit analizei acelorasi ONG-uri se considera: ineficacitatea mecanismului controlului administrativ, presiunea economiei tenebre, calitatea morala joasa a functionarilor publici si a demnitarilor de stat, imperfectiunea legislatiei, la fel ca si aplicarea acesteia intr-un mod necorespunzator si alti factori.

Cadrul legislativ actual contine un sir de masuri in realizarea strategiei nationale de prevenire si combatere a coruptiei. Totodata, avind in vedere ca anume statul stabileste asa-numitele reguli de joc in societate, este necesar deja, la etapa elaborarii actelor normative si legislative, sa fie prevazute toate consecintele ce pot surveni ca urmare a implementarii lor, iar legile sa fie clare, strict reglementate, liberale, sa corespunda principiilor economiei de piata.

Efectuarea expertizei actelor legislative si normative sub aspectul anticoruptie constituie un obiectiv al strategiei nationale de prevenire si combatere a coruptiei si a planului de actiuni, aprobat prin Hotarirea Parlamentului din 16 decembrie 2004. De fapt, acest obiectiv si este propus prin prezentul proiect de lege, care are ca scop asigurarea transparentei in procesul de elaborare, inca o data subliniez, de elaborare a actelor legislative, inlaturarea deja la etapa aceasta a contradictiilor si ambiguitatilor care au ca efect interpretarea dubla a legislatiei si pot genera acte de coruptie.

Din acest punct de vedere ma mira faptul ca unii dintre colegi, spre regret, stau pe pozitia respingerii acestui proiect de lege. Se creeaza chiar impresia ca le este frica de aceasta expertiza. Tinind cont de importanta prevenirii si combaterii coruptiei in Republica Moldova, aceasta poate fi apreciata, in primul rind, ca o problema politica si apoi analizind sub aspect juridic. Din acest considerent fractiunea PCRM apreciaza acest proiect de lege ca unul binevenit si necesar pentru intreaga societate.

Totodata, sint si unele intrebari si propuneri concrete referitoare la perfectiunea si calitatea acestui proiect de lege. De exemplu, dupa parerea noastra, este necesar de prevazut crearea unui mecanism de expertizare a actelor normative de nivel local.

Organele centrale de specialitate si alte autoritati administrative, de asemenea urmeaza a fi antrenate in procesul efectuarii analizei proiectelor de acte normative si legislative sub aspectul prevenirii coruptiei, procedura pe care Guvernul o va stabili prin Regulamentul respectiv.

Totodata, este oportun de prevazut crearea conditiilor reale de participare a organizatiilor nonguvernamentale, specializate in domeniul respectiv, in analiza anticoruptionala a actelor normative si legislative.

Conceptul propus in prezentul proiect vizeaza nemijlocit si unele aspecte ale procedurii legislative. De aceea, sint necesare unele modificari in acest sens ale Regulamentului Parlamentului, ceea ce noi, sint sigur, vom face cind vom examina proiectul respectiv. Deci, il vom pregati pentru lectura a doua.

Si ultimul moment. Eu nu intimplator am pus intrebarea, deoarece intr-adevar au fost mai multe obiectii referitoare la capacitatea Centrului. De aceea, eu pot sa expun pozitia. Actualmente, anume Centrul este specializat in problema combaterii coruptiei. Atunci de aici rezulta ca anume Centrul cel mai bine cunoaste toate cauzele care provoaca acest viciu social. Si este clar ca anume din acest punct de vedere anume Centrul astazi este cel mai bine pregatit pentru a face aceasta expertiza.

La etapa a doua, fara doar si poate, cind va fi hotarita problema cu crearea unui centru care ar expertiza toate actele legislative si normative din punct de vedere al euroconfirmarii, fara doar si poate, anume in acest Centru si va fi posibil de a crea o subdiviziune care ar prelungi acest lucru de expertizare din punct de vedere anticoruptie.

In jurul acestui proiect de lege, dupa cum se observa, deja exista mai multe opinii chiar si contraverse. Dar in mod general, realizarea modificarilor propuse ar contribui la reducerea, la etapa crearii cadrului legal, a factorilor de risc, care admit fenomenul coruptiei. Si ar fi, totodata, un semnal politic din partea Republicii Moldova pentru Comunitatea Europeana in sensul disponibilitatii autoritatilor publice de a preveni coruptia la orice etapa.

In concluzie, Fractiunea Partidului Comunistilor totusi propune si ma adresez tuturor colegilor din alte fractiuni ca sa va dezbaierati de, ma rog, unele gusturi si politice, poate si de unele ambitii politice si, luind in considerare importanta acestei probleme, sa votam impreuna acest proiect de Lege nr.3732 in prima lectura si sa participam cu totii activ la pregatirea acestui proiect de lege in mod prioritar pentru lectura a doua.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Stimati colegi,

In aceste conditii, dupa luarile de cuvint care au fost solicitate, sintem la etapa exercitiului de vot. Comisia, in raportul prezentat a propus aprobarea in prima lectura a acestui proiect de lege si, respectiv, sa munceasca serios pe dimensiunea de continut, fiindca au sunat mai multe propuneri logice, argumentate care trebuie sa isi gaseasca reflectia pentru lectura a doua in acest proiect de lege. Unii dintre colegii nostri au lansat in sala, deci, propunerea de a remite proiectul Guvernului.

Tin sa va atrag atentia ca conform prevederilor articolului 62, nu avem o atare formula. Guvernul isi retrage proiectele de legi doar prin hotarire proprie, pe care motiv voi supune votului propunerea comisiei, care se inscrie perfect in normele de procedura conform articolului 62, dar nu inainte de a solicita colegilor numaratori din cele trei sectoare sa imi anunte prezenta deputatilor in sala.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 31.

Sectorul nr.2 – 33.

Sectorul nr.3 – 17.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

88 de deputati. Va readuc aminte ca in prima lectura proiectele de legi se aproba prin hotarire de Parlament, avind majoritatea celor prezenti in sala, pe care motiv am si solicitat anuntarea acestor rezultate. Supun votului. Cine este pentru aprobarea in prima lectura a proiectului de lege nr. 3732, rog sa voteze. Rog sa fie anuntate rezultatele pentru stenograma.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 31.

Sectorul nr.2 – 21.

Domnul Marian Lupu:

– 21.

Numaratorii:

Sectorul nr.3 – 0.

Domnul Marian Lupu:

52 de voturi “pro”. Deci, proiectul de Lege nr.3732 este aprobat in prima lectura.

Proiectul titlului IX din Codul fiscal. Proiectul nr.2483.

Prezinta Guvernul, domnul Pop, ministrul finantelor.

Stimati colegi,

Inainte de a oferi cuvintul domnului Pop, constat ca sintem aproape la ora 12.20 si vreau sa va consult vizavi de programul in continuare al sedintei in plen a Parlamentului. Se doreste ulterior o scurta pauza, continuam fara pauza? Am nevoie de pozitia dumneavoastra.

Stimati colegi,

Eu cred ca in aceste conditii avansam cu acest proiect, dupa care voi anunta o pauza. Jumatate de ora va fi normal?

Bine. Revenim mai tirziu la durata acestei pauze.

Domnule ministru, va rog.

Domnul Mihail Pop – ministrul finantelor:

Domnule Presedinte,

Onorat Parlament,

Se prezinta spre examinare proiectul titlului IX din Codul fiscal “Taxele rutiere” si proiectul de Lege pentru punerea in aplicare a titlului IX din Codul fiscal “Taxele rutiere”, aprobate prin Hotarirea Guvernului nr.702 din iunie curent, care au fost elaborate in scopul codificarii in continuare a legislatiei fiscale.

Din cele 9 taxe cuprinse in Legea fondului rutier numai 6 din ele constituie obiectul de reglementare a proiectului titlului IX din Codul fiscal si anume: Taxa pentru posesorii de mijloace de transport auto inregistrate in Republica Moldova, taxele pentru folosirea drumurilor de catre mijloacele de transport auto neinregistrate in Republica Moldova si a caror masa totala, sarcina masica pe osie si gabarite depasesc limitele admise, taxele pentru folosirea zonei de protectie a drumurilor de stat in scopul efectuarii lucrarilor de constructie si montaj, amplasarii publicitatii exterioare si amplasarii obiectivelor de prestare a serviciilor rutiere.

In proiect, in cea mai mare parte, s-au pastrat regulile prevazute de Legea fondului rutier referitor la obiectul si subiectii impunerii cotei taxelor, modul de calculare si achitare, inlesnirile fiscale. Exceptie constituie taxa pentru folosirea drumurilor de catre mijloacele de transport auto, a caror masa totala, sarcina masica pe osie si gabarite depasesc limitele admise, care au fost unificate intr-o singura cota in schimbul celor doua cote aplicate, pornind concomitent de la fiecare kilometru parcurs si intrare in tara si a carei marime a fost stabilita tinind cont de limitele prevazute pentru depasirea sarcinii masice pe osie si/sau gabaritelor.

Inlesniri fiscale suplimentare fata de cele in vigoare s-au propus la taxa pentru posesorii de mijloace de transport auto, inregistrate in Republica Moldova, care se refera la mijloacele de transport in comun pe fir electric, la mijloacele speciale de transport si la tractoarele subiectilor impunerii, imputerniciti sa execute reparatia si reconstructia drumurilor, la autovehicule de baza si autovehicule speciale ale Departamentului Situatii Exceptionale din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, la taxa pentru folosirea drumurilor Republicii Moldova de catre mijloacele de transport auto neinregistrate in Republica Moldova, care se refera la autoturisme si la remorcile autoturismelor. Proiectul de lege prevede punerea in aplicare a titlului IX din Codul fiscal incepind cu 1 ianuarie 2007.

Onorat Parlament,

Solicit sustinerea proiectului inaintat.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Stimati colegi,

Intrebari pentru domnul ministru?

Microfonul nr.4.

Domnul Dumitru Braghis:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule ministru,

Am citeva intrebari. Ati calculat dumneavoastra cumva efectul implementarii acestei legi? Vor fi venituri la buget, vom avea de pierdut de pe urma aprobarii acestei legi? Care este situatia in acest domeniu si care este experienta altor tari in sectorul mentionat?

Domnul Mihail Pop:

Deci, acest proiect de lege, practic, preia normele stipulate in Legea fondului rutier. Dar ia numai 6 taxe din 9 existente, dat fiind faptul ca aceste 6 taxe se inscriu in Codul fiscal. Si de aceea taxele propuse si veniturile preconizate sint la nivelul anilor in derulare.

Domnul Dumitru Braghis:

Bine, taxe suplimentare se introduc doar prin aceasta lege?

Domnul Mihail Pop:

Nu s-au introdus taxe suplimentare. S-au modificat taxele referitor la...

Domnul Dumitru Braghis:

Cer scuze. S-au marit taxele, astfel ar fi corect spus.

Domnul Mihail Pop:

Nu s-au marit.

Domnul Dumitru Braghis:

Cum nu s-au marit?

Domnul Mihail Pop:

Deci, s-a modificat numai taxa, anexele nr.2 si nr.4, ceea ce se refera la kilometrajul parcurs, care este in vigoare la momentul actual si este greu de administrat. S-a propus numai sa fie pentru depasirea greutatii si gabaritelor.

Domnul Dumitru Braghis:

Deci se mareste. Si a doua chestiune...

Domnul Mihail Pop:

Se inlocuieste, mai bine spus.

Domnul Dumitru Braghis:

...Si a doua chestiune care, in opinia mea, este absolut importanta, se propune modificarea la capitolul 6 articolul 358, articolul 359. Este vorba de folosirea si amplasarea publicitatii exterioare in zonele de protectie a drumurilor.

Noi vorbim foarte mult de integrarea europeana si in mai multe tari sau in majoritatea tarilor europene, in general, pe traseele, pe drumurile nationale, a cum se propune aici in acest proiect de lege, este interzisa, nu ca se plateste, dar este interzisa publicitatea, pornind de la problemele de securitate a circulatiei. Noi, in loc sa excludem acest lucru, vorbim de apropierea de Europa, introducem taxele respective.

Domnul Mihail Pop:

Deci, taxele respective sint si in momentul de fata, acestea se propun sa fie transferate si in titlul IX din Codul fiscal. Dar este un obiect de discutii pentru lectura a doua.

Domnul Dumitru Braghis:

Eu propun pentru lectura a doua, in general, sa vedem modificarile si a altor proiecte de legi care sa interzica amplasarea publicitatii pe traseele nationale, mai ales a celor care tin de problemele privind securitatea la trafic.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.2.

Domnul Dmitri Todoroglo:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule ministru,

Apare o intrebare referitoare la articolul 338, punctul 2), unde se mentioneaza ca tractoarele folosite in agricultura, in activitatea agricola nu constituie obiect al impunerii.

Dar cind vorbim despre activitatea agricola, avem in vedere indeplinirea unui sir de actiuni ce tin de producerea productiei in fitotehnie sau zootehnie, este o tehnologie.

Si in continuare scrieti: daca ea este folosita pentru transportarea a ceva, acest moment o sa fie inclus neaparat ca un obiect al impunerii. Dar noi vorbim despre aceea ca transportarea ingrasamintelor in cimp pentru folosirea cu destinatie, transportarea chimicalelor si altor lucruri – toate acestea intra in activitatea agricola.

De aceea, ar fi bine ca punctul 2) sau alineatul (2) din acest punct... o sa fie alta problema, daca tehnica s-ar folosi in alta activitate care nu este legata de producerea productiei agricole, ea poate sa fie pusa la impunere, din cauza ca este o tehnologie care trebuie sa fie neaparat indeplinita.

Noi nu putem sa taiem rotile unui tractor, jumatate de tractor lucreaza nemijlocit in cimp, dar alta parte aduce toate cele necesare pentru indeplinirea acestui lucru.

De aceea, pentru lectura a doua, trebuie sa excludem aceasta tehnica agricola din obiecte ale impunerii, macar ceea ce tine de producerea productiei.

Domnul Mihail Pop:

Se accepta, pentru ca este un moment de ordin redactional. De aceea cred ca in lectura a doua...

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

Domnul Ion Gutu:

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu am iesit al doilea, dar i-ati dat cuvintul domnului Todoroglo.           

Domnul Marian Lupu:

Imi cer scuze.

Domnul Ion Gutu:

Aceasta nu este o observatie. Inteleg, da. In genere, sa-i raspund domnului Dumitru Braghis. Aceasta lege nu propune nimic esential pentru ca sa fie, eu stiu, mai multe acumulari la buget sau...

Domnule ministru,

Un automobil cucapacitatea de 10 tone plateste anual si el nu o sa fie incarcat niciodata, nu o sa treaca limita de 10 tone, el plateste 800 sau 900 de lei anual, da?

Domnul Mihail Pop:

Dumneavoastra va referiti la anexa nr.1?

Domnul Ion Gutu:

Da. 900 de lei. Eu vreau sa va atrag atentia asupra unui principu, legea este pregatita si accentul se pune pe gabarite. Daca este mai mult decit atitea tone pe osie, daca este mai larga, mai lunga, mai lata s.a.m.d. Dar daca un automobil de
10 tone, va lucra un an de zile pe drumurile Republicii Moldova, care va fi efectul, cite drumuri va deteriora el?

Si, in general, vreau sa va spun ca nu este hotarita problema transportului inregistrat in Republica Moldova. Legea este orientata pentru camioane mari pentru tranzit. Acei care intra pe teritoriul Republicii Moldova... la hotare sint specialisti, este fel de fel de utilaj, cintare care pot sa aprecieze gabaritele, tonajul s.a.m.d. Deci intrebarea este hotarita. Dar cu transportul intern legea nu hotaraste nici o problema.

Trebuie sa fim constienti ca in Republica Moldova au aparut camioane foarte puternice cu incarcatura de 20-30 de tone greutate. De la Soroca pina la Chisinau automobilele merg cu limita de 25 de tone, se incarca pina la 35 de tone. Si este suficient sa treaca o data incolo sau doua automobile si drumul este deteriorat. Si ei platesc. Si nu este mecanismul de apreciere care este limita gabaritului, care este iesirea din limita respectiva: 3 tone, 5 tone, 6 tone? Nu este prevazut in lege. Deci, este un punct 353, unde amenda se achita prin intermediul institutiilor financiare. Pe teritoriul Republicii Moldova amenda poate fi aplicata in modul stabilit de catre organele politiei rutiere. Ar fi foarte interesant cum o sa cintareasca ei aceste automobile? Iar la punctele de trecere ale frontierei de stat de catre intreprinderea de stat Agentia Moldovei “Amtaime”...

Eu cred ca este o neclaritate absolut in acest mecanism. Si vreau sa va spun ca aceasta lege nu hotaraste problema si nu se propune o solutie oarecare. De aceea, eu cred ca nu numai pentru lectura a doua, acesta este un moment conceptual.

Domnule ministru,

Va rog, care este parerea dumneavoastra? Cum vedeti singur iesirea din aceasta situatie?

Domnul Mihail Pop:

In primul rind, anexa nr. 3 rezolva problema mentionata pentru transportul autohton, a producatorilor autohtoni, fiindca este in dependenta de numarul, sa spunem asa, al axelor, diferite limite de tonaj. Si pentru fiecare este spus cit se plateste pentru un km parcurs. Ceea ce se refera la administrare, care este... intrebarea aceasta a fost discutata si in cadrul comisiei. Credem noi ca politia rutiera poate administra aceasta intrebare pe motivul ca orice incarcatura trebuie sa fie insotita de o factura de expeditie.

Diferenta dintre parametrii tehnici ai transportului si greutatea indicata in factura de expeditie poate fi luata pentru calculul inclusiv, daca nu a declarat anticipat si sa plateasca anticipat taxa respectiva si pentru calculul amenzii care rezulta din acest proiect de lege si care este egal cu marimea dubla a taxei necesare pentru depasirea incarcaturii.

Domnul Ion Gutu:

Domnule ministru,

Eu inteleg ca aceasta poate nu este problema nemijlocita a Ministerului Finantelor, dar este o problema foarte principiala si de aceea cred ca asupra acestui proiect de lege trebuie foarte serios de gindit: ce facem cu transportul inregistrat in Republica Moldova? Nu este inaintata o propunere. Tot ceea ce se refera la anexa nr.3 sint amenzi. Vasazica, aceste amenzi trebuie argumentate, ca anume au fost mai mult de 3 tone, de 4 tone s.a.m.d.

Eu consider ca ar trebui de schimbat conceptual, ca automobilele grele care se ocupa cu... eu stiu, circula pe drumurile Republicii Moldova, sa plateasca masiv nu 900 de lei, dar sa plateasca pentru un an 50 de mii de lei. Si lasa sa umble deserte, incarcate, cum doresc. Atunci ar fi efect.

Stimati colegi,

Al doilea moment. In toata lumea automobilistii platesc pentru drumuri prin accizul la benzina si motorina. Republica Moldova este o exceptie. Daca nu revenim la aceasta situatie, inseamna ca nu o sa fie achitate niciodata, fiindca persoana care poseda un “Jiguli” si persoana care poseda, eu stiu, un automobil greu, ei platesc cam la acelasi nivel din cantitatea folosita de benzina si motorina. Noi negam acest lucru.

Domnule ministru,

Vreau sa aflu parerea dumeatale la acest compartiment. Sintem noi capabili sa preluam practica internationala: sa plateasca fiecare automobilist prin accizul concret? Poftim, plateste 20% numai, dar trebuie sa plateasca, practic, tot.

Domnul Mihail Pop:

Problema accizelor este o problema aparte. Fiecare transportator plateste pentru drumuri prin accize, in dependenta de consumul de benzina sau motorina pe care il au la exploatarea transportului. Ceea ce se refera la propunerea de a plati careva taxe suplimentare esentiale pentru camioanele mari, probabil, noi ar trebui sa inversam problema, in viziunea mea. Noi trebuie, cu timpul, sa construim drumuri bune, ca totusi transportul sa lucreze si sa mentina economia in dezvoltare. Aceasta este o opinie, dar pentru discutii pe viitor…

Domnul Marian Lupu:

Asa o pauza cam.

Microfonul nr.4, va rog.

Domnul Vladimir Filat:

Va multumesc frumos.

Stimate domnule ministru,

Noi sustinem intrutotul ideea nobila de a drumuri bune. Dar de calitatea documentului respectiv va depinde calitatea acestor drumuri. Eu nu as fi de acord cu ideea enuntata anterior ca trebuie sa plateasca o suma anume si sa umble pe drumuri. Din contra, Guvernul trebuie sa se autosesizeze.

Pentru acest lucru ar fi bine sa mearga pina la Rezina, eventual de la Orhei la Rezina, sa faca de vreo 2 – 3 ori tur-retur si o sa inteleaga ca legile in vigoare trebuie si administrate. Si depasirea greutatii pe axa, sa ne exprimam in termeni tehnici, trebuie sa fie interzisa, dar nu printr-o plata suplimentara, sa li se permita sa distruga drumurile in continuare.

Dar la subiect. Conceptual, noi sustinem proiectul respectiv. Este absolut normal ca normele respective sa se regaseasca in cadrul Codului fiscal.

Domnule ministru,

As avea o intrebare si o obiectie vizavi de reglementarile propuse la capitolul 2 articolul 338 – obiectul impunerii. Nu as vrea sa reiterez cele expuse de domnul Todoroglo, fiindca norma, cum este ea prezentata la litera a), din nou da posibilitate functionarilor sa ia si sa stabileasca care este activitatea respectiva a acelui care activeaza pe o unitate de transport sau in domeniul agricol.

Si daca cetateanul cultiva roada, eu nu stiu, pe terenul sau si urmeaza sa duca roada catre depozitare, care este procedura? Deci, urmeaza a fi specificat foarte clar, sa fie fara echivoc.

Si cuprinsul literei (c) tot ma uimeste. Noi cunoastem foarte bine ca exceptiile tot timpul deschid portile pentru abuzuri. Spre exemplu, la litera (c) este specificat ca nu constituie obiect al impunerii mijloacelor speciale de transport si tractoarele subiectilor impunerii, imputerniciti sa execute reparatia si constructia drumurilor de stat. In perioada cind repara, in perioada cind construiesc sau pe toata perioada. Si spuneti-mi, va rog frumos, daca acesti agenti economici care, in marea lor majoritate, sint de proprietate privata, da? Ei ofera lucrari mai ieftine sau cum? Noi am propune ca, in general, in legile care vin sub aspect fiscal exceptiile sa fie...

Domnul Mihail Pop:

...Limitate.

Domnul Vladimir Filat:

...Sa fie scoase in general.

Domnule Presedinte,

Eu imi cer scuze. Urmatorul proiect de lege. Eu nu am inteles exact, le discutam in pachet sau nu? Ca sa nu intervin.

Domnule ministru,

Pentru dumneavoastra o sa fie usor de raspuns. Legea pentru punerea in aplicare a titlului IX din Codul Fiscal. M-as referi la articolul 2 “Dispozitii finale si tranzitorii”, alineatul (3), care specifica ca in anii 2006-2010 inclusiv sint scutiti de taxa pentru posedarea de mijloace de transport auto inregistrare in Republica Moldova agentii economici producatori agricoli, indiferent de forma juridica de organizare, a caror activitate de baza efectiva este prevazuta de articolul 3 s.a.m.d.

Domnul Mihail Pop:

Deci eu cred...

Domnul Vladimir Filat:

Intrebarea ar fi: spuneti-mi, va rog, dar care mijloace de transport? Ca daca este un agent economic care practica business in agricultura si are limuzine s.a.m.d. el urmeaza sa nu plateasca taxa sau nu?

Domnule ministru,

Eu nu vreau raspuns. Eu vreau ca specificatiile sa fie foarte clare. Si ca sa nu existe temei de intrebare s.a.m.d.

Va multumesc.

Domnul Mihail Pop:

Referitor la articolul 3. El undeva, in precizarea articolului 358 eu cred ca ar trebui, pentru lectura a doua, probabil, sa fie exclus. Si ceea ce se refera la inlesnirile pe care dumneavoastra le-ati mentionat pentru lectura a doua pot fi discutate referitor la... sa ramina sau sa fie excluse. Dar ceea ce se refera la greutatea maxima, in anexa 4 sint limitate greutatile maxime.

Domnul Marian Lupu:

Domnule ministru,

De fapt, colegul nostru a avut o intelegere perfecta a situatiei, fiindca proiectul nr.2484 vine ca o lege, ca un supliment la Legea pentru punerea in aplicare a titlului IX. Eu rog sa ii faceti o scurta prezentare. Acei colegi din sala care ar dori sa ofere intrebari si la proiectul nr.2484, ca dupa aceasta comisia sa ne prezinte ambele proiecte integrate in raportul sau.

Domnul Mihail Pop:

Deci, se propune pentru prima lectura si proiectul de Lege cu privire la punerea in aplicare a titlului IX din Codul fiscal, care prevede ca Guvernul, intr-un termen de trei luni, sa isi aduca actele normative in concordanta cu titlul IX din Codul fiscal. Deci, obligatiile fiscale privind taxele rutiere care au aparut pina la 1 ianuarie 2007, deci, ca datorii in perioada de dupa intrarea in vigoare a titlului IX din Codul fiscal sa fie achitate in conditiile fondului rutier.

Si este punctul 3 despre care a vorbit domnului Filat, care prevede o perioada de 5 ani ca sa nu fie platite de catre lucratorii din agricultura. Dar dat fiind faptul ca in legea de baza este scris ca “permanent”, atunci titlul III, punctul 3 ar trebui sa fie exclus pentru lectura a doua. Deci, este document integru.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Stimati colegi,

Intrebari referitoare la proiectul nr.2484? Nu sint.

Va multumesc, domnul ministru.

Rog comisia.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Onorata asistenta,

Proiectul inaintat de Guvern prevede de a include taxele percepute in fondul rutier ca parte componenta a Codului fiscal, care, conform articolului 6 din Codul fiscal, sint taxele generale de stat si fac parte din veniturile acumulate la bugetul de stat. Astfel, din Legea fondului rutier nr.720 din 2 februarie 1996 au fost concepute in Codul fiscal taxele percepute pentru folosirea drumurilor de catre vehicule, precum si taxele stabilite pentru folosirea zonei de protectie a drumurilor si pentru efectuarea de constructii sau amplasarea obiectivelor de prestari a serviciilor.

Comisia in fond sustine propunerea Guvernului de a consolida toate impozitele, taxele si alte plati impozabile in cadrul Codului fiscal. Dar, totodata, referitor la proiectul mentionat pentru lectura a doua comisia are un sir de obiectii. Ele sint incluse in raport. Vreau sa mentionez ca noi am primit avizele de la comisiile permanente. Toate avizele sint pozitive, dar tot in avize sint propuneri si obiectii. Noi toate propunerile si toate obiectiile o sa le examinam pentru lectura a doua. Comisia propune proiectul de Lege titlul IX din Codul fiscal sa fie adoptat in prima lectura.

Domnul Marian Lupu:

Si la 2484?

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Si la nr.2484 Comisia pentru politica economica, buget si finante a examinat proiectul susmentionat, inaintat cu titlu de initiativa legislativa de catre Guvernul Republicii Moldova si constata urmatoarele. Proiectul de lege are ca scop punerea in aplicare a titlului IX “taxele rutiere” din Codul fiscal, care reglementeaza sistemul taxelor rutiere din Republica Moldova.

In acest context, proiectul de lege prevede termenii de depunere in aplicare a titlului IX din Codul fiscal si raporturile fiscale aparute pina la si dupa data punerii in aplicare a acestuia. Tinind cont de cele mentionate, comisia propune ca proiectul de lege sa fie acceptat conceptual de Parlament. Concomitent, comisia va tine cont de avizele comisiilor permanente ale Parlamentului si de amendamentele deputatilor la examinarea proiectului de lege in cauza in a doua lectura. Pornind de la cele mentionate, comisia propune proiectul de lege Parlamentului spre adoptare in prima lectura.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Stimati colegi,

Intrebari pe marginea acestor doua proiecte pentru comisie? Nu sint.

Domnule Bondarciuc,

Va multumesc.

In aceste conditii, voi supune votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.2483. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.2483 este aprobat in prima lectura.

Supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.2484. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.2483 este aprobat in prima lectura.

Stimati colegi,

Anunt o pauza. Cer scuze, doar o clipa.

Stimati colegi,

Acum a fost anuntat de catre colegul nostru domnul Victor Stepaniuc, ca zilele acestea, la Chisinau, se desfasoara sedinta Comisiei Adunarii interparlamentare CSI pentru cultura, informatie, invatamint si sport. Si participantii la aceasta sedinta intra acum in sala. Doream sa facem un gest colegial, frumos pentru a-i saluta si de a le dori o activitate prodigioasa in cadrul sedintei acestei comisii, care se desfasoara astazi si miine la Chisinau.

Значит, уважаемые друзья, повторю то, что сказал на молдавском языке. Сегодня и завтра в Кишиневе работает заседание Комиссии Межпарламентской Ассамблеи СНГ по культуре, информации, образованию и спорту. Наши коллеги, которые представляют парламенты различных стран и участвуют в работе данного заседания комиссии присутствуют сегодня в зале. Мы их приветствуем. Я хотел бы представить наших коллег:

Господин Джафаров – заместитель генерального секретаря Совета МПА СНГ (Aplauze), представитель Меджлиса Азербайджанской Республики в этой организации.

Господин Аршакян Агаси Арамаисович – заместитель председателя комиссии, член постоянной комиссии Национального Собрания Республики Армения (Aplauze).

Господин Величко Олег Иванович – председатель постоянной комиссии Палаты представителей Национального Собрания Республики Беларусь (Aplauze).

Господин Шатько Александр Викторович – член постоянной комиссии Палаты представителей Национального Собрания Республики Беларусь. Тоже в пути. Ну, мы его по любому приветствуем (Aplauze).

Госпожа Джалмагамбетова Светлана Жакияновна – член Комитета Сената Парламента Республики Казахстан.

Господин Аяшев Аналбай Аяшевич – секретарь Комитета Мажилиса Парламента Республики Казахстан (Aplauze).

Госпожа Драпенко Елена Григорьевна – заместитель председателя Комитета Государственной Думы Федерального Собрания Российской Федерации (Aplauze).

Госпожа Дорошенко Галина Степановна – первый заместитель председателя Комитета Государственной Думы Федерального Собрания Российской Федерации (Aplauze).

И господин Нахушев Заурби Ахмедович – заместитель председателя Комитета Государственной Думы Федерального Собрания Российской Федерации (Aplauze).

Уважаемые коллеги,

мы от всей души приветствуем вас в Республике Молдова. Желаем очень продуктивной и хорошей работы в рамках заседания этой очень важной комиссии. Вы наши желанные гости. Я уверен, что заседание данной комиссии будет очень результативным и будет содействовать развитию межпарламентских связей между нашими странами как на многосторонней, так и на двусторонней основе. Мы вас приветствуем еще раз (Aplauze).

Stimati colegi,

Anunt pauza la care am convenit anterior.

Reluam activitatea plenului Parlamentului la orele 13.15.

P A U Z A

*

* *

D U P A P A U Z A

Domnul Marian Lupu:

Ocupati locurile. Secretariatul m-a anuntat ca in sala sint prezenti peste 52 de deputati. Numarul necesar pentru a constata ca sedinta este in continuare deliberativa. O data ce am examinat cu dumneavoastra proiectele de legi nr.2483, nr.2484, in pachet cu proiectele de legi mentionate vine si proiectul nr.2485, pe care motiv propun sa continuam cu examinarea acestui proiect, proiectul de Lege pentru modificarea si completarea unor acte legislative (Legea fondului rutier, Codul Fiscal s.a.).

Prezinta Guvernul.

Domnule ministru al finantelor Mihail Pop, va rog.

Domnul Mihail Pop:

Domnule Presedinte,

Onorat Parlament,

Se prezinta spre examinare proiectul de Lege pentru modificarea si completarea unor acte legislative. Proiectul de Lege este promovat concomitent cu proiectul titlului IX din Codul fiscal, “taxele rutiere” si proiectul de Lege pentru punerea in aplicare a titlului IX din Codul fiscal si prevede revizuirea a trei acte legislative: Codul fiscal, Legea fondului rutier, Legea privind finantele publice locale.

Amendamentele vizeaza racordarea denumirii taxelor ce se cuprind in aceste legi cu cele incluse in proiectul titlului IX din Codul Fiscal – “taxele rutiere” Si excluderea unor taxe si aceasta anume din Legea fondului rutier, pe care noi eu
l-am prezentat in legea precedenta. Proiectul de Lege pentru modificarea si completarea unor acte legislative se propune a fi pus in aplicare incepind cu
1 ianuarie 2007, o data cu intrarea in vigoare a titlului IX din Codul Fiscal. Rog sa sustineti proiectele inaintate.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Intrebari pentru domnul ministru? Nu sint.

Domnule Mihail Pop,

Va multumesc.

Rog, comisia.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Onorat Parlament,

Proiectul de Lege prezentat a fost elaborat in scopul ajustarii legislatiei in vigoare la prevederile noului titlul IX din Codul fiscal – “taxele rutiere”. Si are ca subiect substituirea cuvintelor “taxei percepute in fondul rutier” si “taxa pentru folosirea drumurilor percepute de la posesorii mijloacelor de transport, inmatriculate in Republica Moldova” cu cuvintele “taxa rutiera” la cele concepute in titlul IX din Codul fiscal.

Comisia sustine modificarile inaintate si, in contextul avizelor pozitive prezentate de comisiile permanente si Directia juridica, propune proiectul de lege mentionat Parlamentului spre adoptare in prima lectura.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Stimati colegi,

Intrebari? Nu sint.

Va multumesc, domnule Bondarciuc.

In aceste conditii, supun votului aprobarea proiectului de Lege nr.2485 in prima lectura. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.2485 este aprobat in prima lectura. Comisia a propus a doua lectura la fel? Prima lectura.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.3591 pentru modificarea Legii privind stabilirea unui regim facilitar de vize.

Guvernul.

Doamna Eugenia Kistruga – viceministru al afacerilor externe si integrarii
 europene:

Multumesc, domnule Presedinte.

Mult stimate domnule Presedinte,

Mult stimati doamnelor si domnilor deputati,

Onorata asistenta,

Legea privind stabilirea unui regim facilitar de vize din 25 septembrie 2003 a stabilit regimul facilitar de vize al calatorilor, cetatenilor straini in perioada Zilei Nationale a Vinului, fapt care a favorizat circulatia libera a cetatenilor straini si stabilirea relatiilor de colaborare in vederea promovarii productiei nationale pe piata externa.

Proiectul propus de modificare a legii mentionate prevede extinderea termenului regimului facilitar de vize pentru cetatenii straini de la 15 zile la 30 de zile, care va avea un impact pozitiv asupra largirii posibilitatilor de a familiariza cetatenii straini cu produsele nationale si va contribui la extinderea in continuare a pietelor de desfacere a productiei vinicole si va atrage mai multi investitori straini in Republica Moldova. Proiectul mentionat este o continuare logica a actiunilor Guvernului, expuse la sedinta Parlamentului din 25 mai curent referitoare la abolirea regimului de vize pentru cetatenii statelor membre ale Uniunii Europene, Statelor Unite, Canadei, Confederatiei Elvetiene si Japoniei, precum si o continuare a dialogului cu Uniunea Europeana la subiectul facilitarii regimului de vize pentru cetatenii Republicii Moldova.

Din toate punctele de vedere, modificarea legii mentionate va demonstra inca o data deschiderea tarii noastre si, bineinteles, va contribui la dezvoltarea relatiilor de cooperare si la consolidarea legaturilor comerciale si economice dintre Republica Moldova si alte state. In acest context, rugam sustinerea proiectului de lege supus atentiei dumneavoastra.

Va multumesc mult.

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Stimati colegi,

Intrebari pentru doamna ministru?

Microfonul nr.4.

Domnul Vladimir Filat:

Stimata doamna ministru,

Este o intrebare mai mult de precizare. Noi toti am primit invitatii, toata lumea cunoaste ca sarbatoarea vinului incepe deja de miine, din cite stim noi sau de poimiine. Spuneti va rog, proiectul respectiv de lege va intra in vigoare dupa publicarea lui. Ce se intimpla in perioada respectiva de timp?

Doamna Eugenia Kistruga:

Stimate domnule deputat,

Am convenit cu Directia juridica ca va face tot posibilul ca pentru miine sa fie publicat in Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Domnul Vladimir Filat:

Deci, dumneavoastra presupun...

Va multumesc frumos.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

Domnul Vladimir Braga:

Multumesc, domnule Presedinte.

Doamna ministru,

Vreau sa va adresez o intrebare. Daca ati efectuat careva calcule, care este costul veniturilor omise la bugetul de stat in conformitate cu aceasta lege?

Doamna Eugenia Kistruga:

Stimate domnule deputat,

Eu cred ca se vor efectua exact toate calculele deja dupa ce se va termina aceasta perioada. Dar din cele ce avem de la Ministerul Finantelor, de la Ministerul Culturii si Turismului, acele venituri care vin in urma sosirii cetatenilor straini pe teritoriul Republicii Moldova acopera cu mult cheltuielile care ar fi fost pentru vize. Plus la aceasta, vreau sa va spun ca Republica Moldova are deja acorduri in jur de 30 de state, cu care sint stabilite regimuri facilitare de acordare a vizelor.

Domnul Vladimir Braga:

Doamna ministru,

Va multumesc.

Eu v-am intrebat cu totul altceva. Nu v-am intrebat care vor fi veniturile. Eu v-am intrebat care sint veniturile omise la buget, planificate pentru bugetul 2006? Si nu vor fi acumulate din motivul ca prin aceasta lege, pina la urma, nu vor fi acumulate.

Doamna Eugenia Kistruga:

Daca nu aveti nimic impotriva, datele acestea vi le furnizam in mod...

Domnul Vladimir Braga:

Pai, era obligatoriu sa le furnizati nu dupa, dar inainte de aprobarea legii. Mai mult decit atit, eu vreau sa va spun ca, in conformitate cu Constitutia, noi trebuie sa intervenim si la schimbarea Legii bugetului pentru a adopta aceasta lege.

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi si stimate coleg,

La fel nu va suparati, va rog. Vreau doar sa mentionez un moment, ca este o actiune traditionala si sint mai mult ca sigur ca la programarea Bugetului pe anul 2006, tinind cont ca exercitiul dat de scutire de plata pentru vize a fost luat in calcul, precis ca e greu sa vorbim de pierderi la buget, fiind o actiune planificata si calculata.

Doamna Eugenia Kistruga:

Ele au fost transmise intr-adevar …

Domnul Vladimir Braga:

Eu inteleg ca este o chestie delicata.

Domnule Presedinte,

Pot sa fiu chiar si de acord. Dar noi putem omite un singur lucru.

Domnul Marian Lupu:

De acord.

Domnul Vladimir Braga:

Ceea ce a spus odinioara colegul din Partidul Democrat. Deci, legea nu are, nu poate avea putere retroactiva.

Doamna ministru,

Chiar daca si este, sa admitem, ceea ce ati spus dumneavoastra, ca aveti intelegerea ca sa fie urgent promulgata si sa fie urgent publicata, ea nu are putere retroactiva pentru precedentele doua saptamini, in cadrul carora dumneavoastra deja ati acordat vize pentru 30 de zile. Si atunci cum stam cu problema data?

Doamna Eugenia Kistruga:

30 de zile, se are in vedere in general 15 zile pina si 15 zile dupa. Nu se au in vedere 30 de zile pina la festival nemijlocit.

Domnul Vladimir Braga:

Daca inteleg corect, in viza nu se scrie dupa festival sau pina la festival. Dar se scrie ca se acorda viza pentru 30 de zile. Si aceasta a fost acordata pe data de 28, 29 septembrie, 27, atunci cind legea sau chiar astazi 5 octombrie, cind legea nu este aprobata. Nu este adoptata, nu este publicata, nu este in vigoare, mai corect fiind spus.

Doamna Eugenia Kistruga:

Noi o sa efectuam toate aceste calcule si o sa vi le transmitem dumneavoastra.

Domnul Vladimir Braga:

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc, domnule Presedinte.

Vreau sa-i spun colegului nostru ca aceasta lege nu este o lege noua, este o lege care functioneaza deja mai multi ani. Si noi doar am marit acest termen.

Intrebarea mea este de alta natura. Insasi legea consta din doua articole, dar in proiectul prezentat de dumneavoastra se face trimitere, nu stiu de ce, la articolul unic si se mai scrie articolul 1, ce se intimpla cu articolul 2 din lege?

Doamna Eugenia Kistruga:

Este o chestiune pur redactionala.

Domnul Marian Lupu:

Deci o eliminam pentru lectura a doua imediat.

Stimata colega,

Aveti perfecta dreptate si multumesc ca ati observat acest lucru. Alte intrebari? Nu sint.

Doamna viceministru,

Va multumesc.

Rog comisia.

Domnul Iurie Stoicov:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati deputati,

Onorata asistenta,

Comisia pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica a examinat proiectul de Lege privind stabilirea unui regim facilitar de vize, inaintat cu titlu de initiativa legislativa de Guvernul Republicii Moldova.

Proiectul in cauza prevede extinderea termenului regimului facilitar de vize de la 15 la 30 de zile pentru cetatenii altor state, care viziteaza Republica Moldova in perioada Zilei Nationale a Vinului. Aceasta masura, la parerea autorului si a comisiei, va facilita si va contribui in continuare la promovarea imaginii pozitive a Republicii Moldova in calitate de producator al materialelor vinicole de calitate, va stimula interesul cetatenilor straini fata de Republica Moldova, favorizind astfel dezvoltarea turismului si stabilirea relatiilor economice, in vederea promovarii productiei nationale pe piata externa.

Comisiile permanente si Directia juridica a Aparatului Parlamentului, prin avizele sale, sustin prezenta initiativa legislativa si se pronunta pentru examinarea si adoptarea acesteia.

Tinind cont de cele expuse, Comisia pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica propune adoptarea proiectului de lege in prima lectura, dar daca nu vor fi obiectii esentiale, si pentru lectura a doua.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Intrebari pentru comisie? Nu sint.

Domnule Stoicov,

Va multumesc.

Stimati colegi,

Supun votului aprobarea proiectului de Lege nr.3591. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Pentru lectura a doua colega ne-a semnalat o problema tehnica, eu am sa rog la microfonul nr.1 sa se dea citire amendamentului propus pentru lectura a doua.

Microfonul nr.1.

Domnul Ion Creanga – seful Directiei juridice a Aparatului Parlamentului:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati deputati,

Nu este nici o problema tehnica. Deci, articolul unic, modifica articolul unic care exista astazi in lege, de aceea este corect cum este scris in lege.

Domnul Marian Lupu:

De acord? Deci specialistii ne-au clarificat situatia.

In acest context, supun votului adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.3591. Cine este pentru, rog sa voteze. Rog sa fie anuntate rezultatele.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 29.

Sectorul nr.2 – 32.

Sectorul nr.3 –10.

Domnul Marian Lupu:

71 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi. Deci, proiectul de Lege nr.3591 este adoptat in lectura a doua.

Microfonul nr.4.

Doamna Valentina Cusnir:

Cer scuze. Dar atunci prevederile articolului 1 nu se aplica persoanelor care au obtinut viza de intrare – iesire pina la intrarea in vigoare a prezentei legi. Deci, nu se incadreaza.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.1.

Domnule Creanga,

Ce ne spuneti la acest subiect?

Domnul Ion Creanga:

Nu este asa ceva in acest proiect al nostru.

Domnul Marian Lupu:

Deci, noi avem proiecte diferite inca, da?

Microfonul nr.4.

Doamna Valentina Cusnir:

Este insasi legea nr.365 care consta din doua articole si la articolul 2 se mentioneaza ca prevederile articolului 1 nu se aplica persoanelor care au obtinut viza de intrare – iesire pina la intrarea in vigoare a prezentei legi. Deci, noi modificind articolul 1, il inchidem prin articolul 2. El nu are drept la viata.

Domnul Ion Creanga:

Aceea este o norma tranzitorie care s-a consumat demult si atit. Aceasta este o alta lege care intra in vigoare la data cind e publicata. Si atunci efectul si-l zice. Nu este nici o greseala.

Domnul Marian Lupu: 15.12

Stimata colega,

Articolul 2 din Legea nr.365, si-a avut actiunea in momentul in care a fost adoptata Legea nr.365. Noi adoptam astazi amendament la aceasta lege, care nu se refera la articolul 2 si intra in vigoare din momentul adoptarii. Deci, aceasta este situatia. Bine.

Va multumesc.

Doamna Valentina Cusnir:

Nu este corect. Legea ramine.

Domnul Marian Lupu:

Continuam. Bine.

Proiectul de Lege nr.2709 privind anularea datoriilor la bugetul asigurarilor sociale de stat, calculate pentru anul 2005, ale producatorilor agricoli, care prelucreaza terenurile situate dupa traseul Ribnita-Tiraspol.

Guvernul.

Domnul Victor Mindru – viceministru al sanatatii si protectiei sociale:

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Stimati deputati,

Onorata asistenta,

Proiectul de Lege privind anularea datoriilor la bugetul asigurarilor sociale de stat, calculate pentru anul 2005, ale producatorilor agricoli care prelucreaza terenurile situate dupa traseul Ribnita-Tiraspol a fost elaborata intru ameliorarea situatiei social-economice a producatorilor agricoli, care, din motive obiective, nu si-au putut prelucra terenurile amplasate in zona de securitate si, respectiv, nu isi pot onora obligatiunile fata de bugetul asigurarilor sociale de stat.

Cheltuielile suportate de catre producatorii agricoli in procesul prelucrarii terenurilor agricole, situate dupa traseul Ribnita-Tiraspol, vor fi compensate din contul bugetului de stat prin transferul la bugetul asigurarilor sociale de stat in suma de 121,4 mii de lei. Luind in considerare cele expuse, rog sa sustineti adoptarea proiectului de lege mentionat.

Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc si eu.

Stimati colegi,

Intrebari pentru domnul ministru? Nu sint.

Va multumesc, domnule Mindru.

Rog comisia.

Doamna Valentina Buliga:

Mult stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi deputati,

Comisia pentru protectie sociala, sanatate si familie a examinat acest proiect de lege parvenit de la Guvern. A fost avizat de toate comisiile permanente. Totodata, comisia sesizata in fond propune ca cuvintul “anulare” sa fie substituit prin cuvintul “compensare” si, respectiv, modificarea textului proiectului ce decurge din aceasta substituire. In rest, obiectii de la comisiile permanente nu au parvenit. Propunem adoptarea acestui proiect de lege in prima lectura. Si daca nu vor fi obiectii, si in lectura a doua.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Stimati colegi,

Intrebari pentru comisie?

Microfonul nr.5.

Doamna Adriana Chiriac:

Eu am o obiectie, o redactare de ordin lingvistic, daca vreti. Sa ne debarasam de aceasta expresie calchiata din limba rusa “a prelucra pamintul”. Corect in romana este “a cultiva” sau “a lucra pamintul”.

Domnul Marian Lupu:

Comisia.

Doamna Valentina Buliga:

Sustinem aceasta propunere.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc, domnule Presedinte.

Doamna presedinte,

Cer scuze, nu am reusit sa ii pun intrebarea domnului ministru. In luna decembrie, printr-o hotarire de Guvern, au fost alocate din fondul de rezerva al Guvernului Consiliului raional Dubasari 4,74 milioane de lei pentru compensarea cheltuielilor suportate de producatorii agricoli in procesul prelucrarii terenurilor agricole, situate dupa traseul Ribnita – Tiraspol. Vroiam sa stiu, daca nu se dubleaza cumva?

Doamna Valentina Buliga:

Nu, este vorba de alte cheltuieli. Nu, doamna are in vedere alte cheltuieli, acordate Consiliului raional pentru restituirea cheltuielilor suportate de agentii economici. Aici este vorba de contributiile de asigurari sociale de stat, care vor fi compensate din bugetul de stat.

Doamna Valentina Cusnir:

Stiu, am inteles, dar este o suma de 4 milioane si ceva, aproape 5. Trebuie sa vedem daca nu e dublu?

Doamna Valentina Buliga:

Nu poate sa fie dublu.

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Alte intrebari? Nu sint.

Doamna presedinte de comisie,

Va multumesc.

Stimati colegi,

In aceste conditii, supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.2709. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.2709 este aprobat in prima lectura, cu acele propuneri inaintate si sustinute de comisie. Supun votului adoptarea in lectura a doua a proiectului de lege nr.2709. Cine este pentru, rog sa voteze. Rog sa fie anuntate rezultatele.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 29.

Sectorul nr.2 – 31.

Sectorul nr.3 – 14.

Domnul Marian Lupu:

74 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.2709 este adoptat in lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.1940 privind modificarea si completarea Legii asistentei sociale.

Guvernul.

Domnul Victor Mindru:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati deputati,

Onorata asistenta,

Permiteti-mi sa va prezint proiectul de Lege privind modificarea si completarea Legii asistentei sociale din 25 decembrie 2003. Modificarea si completarea legii mentionate porneste de la necesitatea aducerii ei in concordanta cu reorganizarea unor ministere si autoritati administrative centrale conform Hotaririi Guvernului nr.357 din 23 aprilie 2005 privind masurile de reorganizare a unor ministere si autoritati administrative centrale ale Republicii Moldova.

Un subiect aparte din proiectul dat este modificarea articolului 14 din legea in cauza. Evaluarea realizarii prevederilor legii mentionate a constatat ca, de fapt, alineatul (3) al articolului 14 nu functioneaza. Actualmente, alineatul prevede ca consiliile locale, in limitele statelor de personal ale aparatului primariilor si ale posibilitatilor financiare existente, si instituie o unitate de asistent social.

Aceasta prevedere a creat o situatie confuza pentru unele consilii locale, care se explica prin faptul ca numarul statelor de personal ale primariilor este foarte limitat, iar mijloacele financiare pentru asigurarea asistentilor sociali in majoritatea cazurilor – inexistente.

Astfel, pe parcursul anilor 2004-2006 au fost angajati asistenti sociali doar in 68 de primarii. In acelasi timp, cadrul de dezvoltare din Republica Moldova presupune imbunatatirea sistemului de protectii sociale, dezvoltarea si diversificarea serviciilor comunitare, directionarea mai buna a prestatiilor sociale cu scopul de a largi accesul la asistenta sociala pentru acei mai vulnerabili.

Aceste eforturi presupun consolidarea capacitatii unitatilor administrative la nivel de comuna prin angajarea obligatorie in fiecare primarie a cel putin a unui asistent social calificat, cu studii si capacitati de identificare a celor mai vulnerabili, de evaluare a veniturilor si necesitatilor si de cuprindere, includerea acestor persoane in sistemul de asistenta sociala.

Tinind cont de cele mentionate si constientizind ca angajarea asistentilor sociali la nivel local este strict necesara, Guvernul propune imbunatatirea alineatului (3) al articolului 14 din Legea asistentei sociale, asigurind angajarea obligatorie a asistentilor sociali pe linga primarii. Pornind de la cele expuse, rog sa sustineti proiectul de lege propus.

Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Stimati colegi,

Intrebari?

Microfonul nr.4.

Doamna Valentina Golban:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule ministru,

O intrebare si ati anticipat-o, dar vreau sa imi confirmati inca o data acest principiu de obligativitate pentru ca esenta, de fapt, a modificarilor consta in modificarea articolului 14 cu instituirea acestei unitati de asistent social despre care tot vorbim, necesitatea includerii, efectuarea, necesitatea efectuarii unei radiograme in aspectul social.

Si pentru ca a existat si a fost stipulat, dar nu erau posibilitati financiare, vreau sa va intreb daca s-a prevazut deja in bugetul de stat pe anul viitor finantarea acestor unitati, asta este intrebarea. Si m-a bucurat foarte mult ca ati mentionat acest principiu al obligativitatii pentru ca teama imi este ca iarasi, din lipsa banilor, se vor gasi diferite motive, aceasta e prima intrebare, adica referitor la bani, finantarea.

Si a doua intrebare, pentru ca aici cu adevarat este si se prevede instituirea unei unitati, si vreau sa va intreb care a fost criteriul de stabilire a unei unitati pentru primarie, pentru ca stim care va fi lucrul enorm al acestui asistent social si este o inechitate pentru un asistent care exercita o munca intr-o localitate cu o populatie de 1500 sau cu o populatie de 10 mii, sau chiar in municipii care sint, dumneavoastra stiti cit de numeroase.

Si as vrea sa sugerez, poate este cazul sa revenim la un principiu, la un criteriu, numarul de populatie, numarul populatiei vulnerabile, sa ne determinam ca, din start, o sa cream conflicte mari si acel asistent cu o facultate absolvita, cu un grup de risc, pentru ca este vorba de lucru cu persoanele din grupul vulnerabil, in localitati se va intilni si cu violenta si va fi supus riscului, va primi un salariu de 504 lei si iarasi revin la acest principiu al inechitatii si mai am apoi sa va spun niste sugestii.

Domnul Victor Mindru:

Va multumesc.

In ceea ce priveste prima parte a intrebarii dumneavoastra.

Doamna deputat,

Intr-adevar, deja in proiectul bugetului de stat pe anul 2007 sint preconizate surse financiare pentru a acoperi angajarea, adica salarizarea acestor asistenti sociali. De asemenea, ministerul duce convorbiri, tratative cu donatorii si deja sint inregistrate rezultate pozitive si speram si facem tot posibilul si asa si se prevede ca, pe parcursul anului 2007, absolut toate primariile republicii, sa angajeze cite un asistent social.

In ceea ce priveste partea a doua parte a intrebarii dumneavoastra, vreau sa va aduc la cunostinta ca, prin hotarirea colegiului Ministerului Sanatatii si Protectiei Sociale nr.11 din 29 decembrie 2005, a fost elaborata si intarita deja fisa de post tip al asistentului social, care prevede anume toate momentele expuse de dumneavoastra. Adica prevede cerintele, functiile s.a.m.d.

In ceea ce priveste mecanismul, adica cum vor fi incadrati acesti asistenti sociali, se elaboreaza mecanismul de angajare a asistentilor sociali care va fi aprobat prin hotarire de Guvern.

Doamna Valentina Golban:

Domnule ministru,

Eu consider ca acest lucru este foarte important. Din start, sa fie corect si dumneavoastra sa prevedeti aceste lucruri. Eu cred ca nu ne dorim modificari de dragul aparitiei altor probleme, de a complica lucrurile.

Si dumneavoastra propuneti aici includerea unui litere g), cu rumatorul cuprins: “dezvolta sistemul de servicii sociale”. Ma refer la autoritatea publica centrala. Dar noi cunoastem ca autoritatea publica centrala elaboreaza, este responsabila de elaborarea politicilor, depunerea obiectivelor, monitorizeaza, evalueaza realizarea acestor obiective si acestor politici si nicicum nu se ocupa de crearea serviciilor. De crearea serviciilor se ocupa administratia publica locala si eu cred ca ar trebui sa fie stipulate undeva coordonarea, cooperarea cu administratia publica locala.

Si, de aceea, pentru lectura a doua am sa propun sa fie exclus acest lucru si a fost, probabil, si o omitere. Eu imi cer scuze ca va pun aceste intrebari, nu ati fost prezent la sedinta comisiei, probabil, obiectiv, nu am avut aceasta posibilitate, dar a fost, probabil, omis pentru ca la articolul 12 mai exista in legea existenta actuala punctul 5) – Departamentul Asistenta Sociala exercita urmatoarele, nu mai exista departamentul, adica sa aveti grija sa nu fie niste omisiuni.

Multumesc mult.

Domnul Victor Mindru:

Va multumesc doamna deputat.

In principiu, toate aceste momente sint si in proiectul mentionat. Si unele momente pe care dumneavoastra le-ati expus, in principiu, ele sint in legea de baza, adica in Legea asistentei sociale.

Adica care sint functiile ministerului, ce intra in functiile ministerului, care este conlucrarea cu APL, adica administratia publica locala, cit si celelalte momente.

Va multumesc.

Doamna Valentina Golban:

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

In continuare microfonul nr.4.

Domnul Leonid Bujor:

Multumesc.

Domnule ministru,

Intrebarea mea este urmatoarea: ati luat dumneavoastra cunostinta de avizul Directiei juridice a primariei? Imi cer scuze, a Parlamentului? Concret, referitor la articolul 14 sau alineatul (4) din proiect, nostalgia.

Domnul Marian Lupu:

Se explica, da.

Domnul Leonid Bujor:

Da poate si perspectiva viitorului, imi cer scuze.

Poftim, domnule ministru.

Domnul Marian Lupu:

Prima cu certitudine este valabila, urmatoarea ramine de vazut.

Domnule ministru...

Domnul Victor Mindru:

Nu, nu am luat cunostinta.

Domnul Leonid Bujor:

Domnule ministru,

Da, deci daca e sa tinem cont de cele fixate de Comisia juridica, pentru numiri si imunitati in acest aviz referitor la articolul 14, rezulta ca noi ar trebui nu sa respingem, dar sa retragem acest proiect de lege. Cred ca aceasta nu este perspectiva cea mai buna si, respectiv, atunci apare a doua intrebare. De la care considerente s-a pornit atunci cind s-a propus in proiectul de lege de a substitui textul, ca sa nu-l citesc integral, prin cuvintele “pe linga primarie”. Ce schimba in esenta?

Domnul Victor Mindru:

Inca o data. Imi cer scuze, nu am inteles intrebarea.

Domnul Leonid Bujor:

Deci, la articolul 4 din proiectul de lege este scris in felul urmator: la articolul 14 alineatul (3), cuvintele “in limitele statelor de personal ale aparatului primariei si ale posibilitatilor financiare existente”, da?

Domnul Victor Mindru:

Da.

Domnul Leonid Bujor:

Acesta este textul din lege, se substituie cu cuvintele “pe linga primarie”. Ce schimba in esenta iata aceasta?

Domnul Victor Mindru:

Ca nu intra in statele de personal a primariei.

Domnul Leonid Bujor:

Nu intra in state. Si aceasta inseamna ca vor fi finantati.

Domnul Victor Mindru:

Dumneavoastra stiti ca.

Domnul Leonid Bujor:

Din bugetul republican.

Domnul Victor Mindru:

Nu, aceasta vine, da, din finantarea din bugetul de stat. Si dumneavoastra stiti ca se aproba organigrama, statele de personal in fiecare primarie, in fiecare consiliu. In acest caz ele nu intra in unitatile intarite prin organigrama, care este intarita de consiliul raional.

Domnul Leonid Bujor:

Eu am inteles.

Domnul Victor Mindru:

Si de consiliile locale.

Domnul Leonid Bujor:

Va multumesc frumos.

Eu am inteles raspunsul la intrebarea dumneavoastra. Care este garantia ca ei vor fi finantati din bugetul de stat?

Domnul Victor Mindru:

Aceasta este expus in proiectul mentionat.

Domnul Leonid Bujor:

Domnule ministru,

Mi e frica ca se va ajunge peste o perioada scurta de timp, dar nu in termenul pe care il intelegeti dumneavoastra...

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Eu rog sa ordonam putin discutiile.

Domnul Leonid Bujor:

Caci vom ajunge ca se va propune ca aceste persoane sa fie finantate din sursele speciale. Si atunci va dati seama ca majoritatea absoluta a primariilor nu vor realiza aceasta prevedere.

Domnul Victor Mindru:

Nu. Eu va multumesc pentru intrebare.

Domnule deputat,

Eu am spus deja ca in proiectul bugetului de stat pe anul 2007 deja sint preconizate o parte din sursele financiare. Noi ducem tratative cu organismele internationale si ceea ce s-a spus, ei vor fi finantati din bugetul de stat.

Domnul Leonid Bujor:

Bine. Eu am intrebat acest lucru dat fiind faptul ca in avizul Directiei juridice si aici este domnul Creanga, rezulta ca, pentru a adopta si a implementa ceea ce propuneti dumneavoastra, se impune modificarea cel putin a inca doua legi. De aceea, in viziunea mea, era normal, pur si simplu, ca cuprinsul legii in vigoare de lasat doar cuvintele: “in limitele statelor de personal ale aparatului primariei” si de exclus “si ale posibilitatilor financiare. Ceea ce i-a obligat pe ei ca sa aiba finantare.

Va multumesc.

Domnul Victor Mindru:

Da, va multumesc.

Domnul Leonid Bujor:

Si sa aveti cadre.

Domnul Marian Lupu:

In continuare microfonul nr.4.

Doamna Valentina Serpul:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule viceministru,

Mentionati in nota informativa ca la momentul actual au fost angajati 45 de asistenti sociali si ca necesitatea se estimeaza la 938 de unitati de asistenti sociali. Iar acest numar de 938 va fi majorat pe etape.

Concretizati ce ati avut in vedere si citi asistenti vor fi angajati in 2007 si, ca o completare la aceasta intrebare, daca exista posibilitati reale de a angaja specialisti calificati.

Domnul Victor Mindru:

Va multumesc.

In ceea ce priveste... iata etapele acestea au fost... dat fiind faptul ca proiectul a fost prezentat in luna mai. in aceasta perioada au parvenit deja unele schimbari. Se pune telul si scopul ca toti sa fie angajati in anul 2007 si este vorba de 1135 de asistenti sociali.

Doamna Valentina Serpul:

Si exista posibilitati reale ca toti acesti peste 1000 de asistenti sociali sa fie cadre calificate?

Domnul Victor Mindru:

Da.

Doamna Valentina Serpul:

Si a doua intrebare. Sintagma “pe linga primarie” nu confera claritate totala. Vreau sa-mi spuneti, acest serviciu va fi desconcentrat sau descentralizat?

Domnul Victor Mindru:

Desconcentrat.

Doamna Valentina Serpul:

Da, va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

Domnul Vladimir Eremciuc:

Спасибо.

Domnule ministru,

закон о социальной помощи был принят еще в 2003 году, и я не говорю о тех международных обязательствах. уже три года прошло, скажите, почему так медленно мы продвигаем такой закон большой социальной значимости?

Domnul Victor Mindru:

Да. Спасибо.

Что касается...

Domnul Vladimir Eremciuc:

Я прошу слово по данному законопроекту.

Domnul Victor Mindru:

Было сказано, почему за такой период, два года, столь мало данных работников было ангажировано. Потому что в местных бюджетах не хватало финансовых средств. Поэтому мы и выходим с таким предложением.

Domnul Marian Lupu:

Alte intrebari? Nu sint.

Va multumesc, domnule ministru.

Rog comisia.

Doamna Valentina Buliga:

Mult stimate domnule Presedinte,

Stimati deputati,

Comisia pentru protectie sociala, sanatate si familie a examinat proiectul de Lege privind modificarea si completarea Legii asistentei sociale nr.547 din
25 decembrie 2003, prezentata de Guvern, si constata urmatoarele. Scopul elaborarii proiectului de lege a fost actualizarea unor prevederi ale Legii asistentei sociale, caree decurg din reorganizarile ce s-au efectuat in cadrul administratiei publice centrale, precum si nemijlocit a structurii si efectivului limita a unor ministere si autoritati administrative centrale.

Insa dat fiind faptul ca si dupa elaborarea proiectului au avut loc unele reorganizari in cadrul autoritatilor centrale, comisia propune modificarea punctului 1 din articolul I al proiectului, inlocuind sintagma: “Ministerul Educatiei, Tineretului si Sportului” cu sintagma “Ministerul Educatiei si Tineretului”.

Iar din punctul 5 al proiectului, prin care se propune modificarea articolului 19 alineatul (2), sa fie exclusa si sintagma “Ministerul Sanatatii”. Aceste obiectii au fost mentionate si in avizul Directiei juridice a Aparatului Parlamentului.

Concomitent, in proiect se propune modificarea articolului 14 alineatul (3), care actualmente prevede includerea in statele de personal ale primariilor a unei unitati de asistent social.

Guvernul propune ca unitatile de asistent social sa fie instituite pe linga primarie, invocind ca actuala prevedere a articolului respectiv, prin care este stipulata instituirea acestei unitati in limitele statelor de personal ale Aparatului primariei si ale posibilitatilor financiare existente, nu stimuleaza autoritatile administratiei publice locale in instituirea acestei functii. In acest sens, sint elocvente cifrele. Pina in momentul de fata avem doar 45, domnul ministru ne-a spus ca 68 deja, de asistenti locali in teritoriu.

Comisiile permanente, prin avizele prezentate, sustin proiectul de lege fara obiectii si propuneri suplimentare.

Pornind de la cele relatate, comisia propune aprobarea proiectului de Lege privind modificarea si completarea Legii asistentei sociale in prima lectura.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Intrebari pentru comisie? Nu sint.

Doamna Buliga,

Va multumesc.

Doamna Valentina Buliga:

In principiu, noi am fi dorit sa adoptam aceasta lege si in lectura a doua. Aveti amendamente, da? Bine, dar lasam.

Domnul Marian Lupu:

Bine. Deci, daca sint amendamente, nu cred ca incepem dezbaterile in sala.

Doamna Valentina Buliga:

Da, am inteles.

Domnul Marian Lupu:

Comisia sa lucreze, daca se reuseste chiar si saptamina viitoare amendam ordinea de zi. Ati avut o intrebare? Luare de cuvint?

Doamna Buliga,

Eu va multumesc.

Domnule Eremciuc, va rog la tribuna centrala pentru luare de cuvint.

Domnul Vladimir Eremciuc:

Уважаемый господин Председатель,

уважаемые коллеги,

обсуждаемый законопроект, предусматривающий внесение изменений и дополнений в Закон о социальной помощи, принятый Парламентом Республики Молдова 25 декабря 2003 года, заслуживает внимания и поддержки, потому что разрешает проблему создания структуры службы социальной помощи.

В соответствии с положениями части (3) статьи 14 Закона о социальной помощи решение данной проблемы переносится на плечи органов местного публичного управления в пределах штатного аппарата примэрии, а мы знаем финансовые возможности некоторых примэрий и кадровый потенциал на селе, поэтому на сегодняшний день из необходимых по республике более тысячи единиц социальных работников имеются, как подтвердил господин министр, 68 человек.

Многие коллеги, сидящие в зале, работали в органах публичного управления и знают, что сегодня на уровне коммун и сел социальная помощь находится в компетенции местного совета, примаря, а фактически делегирована секретарю примэрии, который, как правило, не имеет специальной и профессиональной подготовки в этой области, да и, откровенно сказать, необходимого времени для этой очень важной работы.

Сегодня, к большому сожалению, приходится констатировать, что отвечающая современным требованиям служба социальной помощи у нас в республике еще не сформирована.

Социальные работники, которые имеются сейчас практически в каждом селе и оказывают помощь по уходу за одинокими престарелыми и инвалидами, это еще далеко не та социальная помощь.

Республика Молдова взяла на себя много обязательств перед международными организациями. Правительством разработан ряд национальных программ и стратегий, предусматривающих повышение уровня и качества социальных услуг, охвата этими услугами всего нуждающегося населения.

Здесь есть ответ на вопрос коллеги Бужора, который спросил, где гарантия, что государственный бюджет будет финансировать эту службу. Хочу сказать, что, наверное, самой настоящей или достоверной гарантией является то, что мы имеем соответствующие обязательства в этой сфере, которые включены в совместный План «Европейский Союз – Молдова», в национальную стратегию по защите детей, в национальный план по правам человека, национальный план по воспитанию для всех и т.д. То есть, ряд документов, которые приняты на уровне нашего Правительства, дает нам гарантию, что эта служба будет финансироваться.

Эти обстоятельства и явились отправным моментом для того, чтобы в законодательном плане приступить к формированию на национальном уровне службы социальной помощи, сущность которой будет заключаться в поддержке граждан, временно или постоянно имеющих проблемы социального, материального, медицинского характера, которые мешают им достойно жить на этой земле.

В соответствии с законопроектом предусматривается должность социального работникам на уровне примэрии, в компетенцию которого войдут такие вопросы, как аккумулирование и рациональное распределение финансов, направленных на социальную помощь; обеспечение повышенного внимания к старикам, инвалидам, многодетным семьям и другим гражданам, оказавшимся в условиях социального риска; использование всевозможных форм социальной помощи для улучшения положения малообеспеченных граждан; составление социального паспорта на каждого жителя примэрии и разработка социальных программ по социальному интегрированию в общество.

Естественно, для выполнения такой работы нужны специально подготовленные работники социальной службы, которые называются социальными ассистентами.

С целью подбора квалифицированных кадров Коллегия Министерства здравоохранения и социальной защиты, как уже было отмечено, 29 ноября 2005 года утвердила Этический кодекс социального ассистента, единый личный листок работника социальной сферы, типовой регламент социального работника. Создание самой структуры социальной помощи предусматривается в три этапа. Здесь уже говорилось об этом, но я немного конкретизирую.

Первый этап – это 2007 год. Предусматривается ввести 600 единиц ассистентов. для их содержания в бюджете страны на 2007 год уже выделено более 8 миллионов леев.

Второй этап – 2008 год, в котором предусматривается ввести
535 единиц.

Третий этап – 2009 год, в котором завершается комплектование социальными ассистентами всех примэрий в количестве, зависящем от численности населения, на что поставила акцент депутат Голбан.

Фракция коммунистов считает, что принятия данного закона ждут наши граждане, особенно оказавшиеся в условиях социального риска: одинокие старики, многодетные семьи, инвалиды.

Сидящие в зале, наверное, не единыжды встречались на местах со случаями, когда наши, будем говорить, обиженные судьбой люди оказываются без квартиры, без жилья, теряют недвижимость. Все это связано с тем, что на местах нет соответствующей юридической консультации, нет соответствующей помощи, некому им посоветовать, да и некому их защитить. Вот эта задача возлагается именно на социальных работников.

Проблема опекунства с целью завладения жильем, завладения имущественными долями и т. д. и т. д. – тоже проблема, существующая сегодня в стране лишь потому, что социальная служба у нас практически в этом плане не развита и не работает.

Фракция коммунистов предлагает и призывает всех коллег – депутатов Парламента поддержать данный законопроект.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Stimati colegi,

In aceste conditii, supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.1940. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.1940 este aprobat in prima lectura.

Suntem la ora 14.02 minute si, conform normelor regulamentare, incepem Ora intrebarilor si interpelarilor, care va dura, conform Regulamentului, cel mult pina la ora 15.02.

Intre timp, o sa rog reprezentantii grupurilor politice, la fel Secretariatul sa anunte, caci peste o ora incepe etapa sedintei plenului cind vor fi date citirii declaratiile persoanelor care s-au inscris pe lista. O parte sint in sala, o alta parte absenteaza. Deci, catre ora 15.00 sa fie prezenti.

Microfonul nr.5.

Doamna Zoia Jalba:

Multumesc, domnule Presedinte.

In discutia indelungata si foarte anevoioasa care am avut-o astazi vizavi de proiectul de Lege propus de Guvernul Republicii Moldova in ceea ce priveste lupta cu coruptia cam in aceeasi ordine de idei sint cele doua interpelari ale mele.

Prima o adresez Procuraturii Generale a Republicii Moldova, domnului Procuror General Valeriu Balaban, prin care as vrea sa comunic despre faptul ca am citit cu indignare articolul “Cine a pus in buzunar Hotelul “Chisinau” si
12 milioane de dolari din “Gazeta libera” nr.32 din 21 septembrie 2006.

Zic cu indignare, pentru ca in adresa mea, dar sint sigura ca si in adresa celorlalti colegi ai mei vin scrisori ale cetatenilor Republicii Moldova in care se pling, ca statul i-a furat in repetate rinduri: cu depunerile la bancile de economii, cu deportarile si furtul averilor, dar si cu bonurile patrimoniale. Anume despre aceasta se spune in articolul cu pricina.

Stimate domnule Procuror General,

De aceea, solicit elucidarea acestui caz departe de a fi unicul si prezentarea unui raspuns amplu asupra lui. In primul rind, cum de s-a putut ca un grup de escroci sa actioneze in acest stat in asa fel ca Societatea pe Actiuni Hotelul “Chisinau” si acei peste 6 500 de actionari sa ramina in final doar cu denumirea si stampila? Cum se poate ca in centrul Chisinaului un metru patrat de hotel sa coste 1 leu? Care este situatia, de fapt, in acest caz? Cui ii apartine hotelul? Si ce statut are el?

Si a doua interpelare o inaintez Guvernului Republicii Moldova domnului Prim-ministru Vasile Tarlev. Stimate domnule Prim-ministru, conform Hotaririi de Guvern cu nr.900 din 8 august 2006, Republica Moldova sustine financiar copiii orfani, cetateni ai Republicii Moldova recomandati si admisi la studii peste hotare. Este un lucru bun, dupa mine, dar in aceasta ordine de idei solicit o informatie la acest capitol si anume: cine recomanda si admite acesti copii la studii peste hotare? Care sint criteriile de selectare? Care sint institutiile de invatamint superior din cele doua state in care studiaza copiii nostri? Care este lista nominala a copiilor care au fost recomandati si din ce orfelinate din Republica Moldova provin ei?

In hotarirea cu pricina se spune: “Ca sint incheiate contracte intre Ministerul Educatiei si acesti copii”. De aceea, as solicita un exemplar al acestei copii de asemenea fel. Pentru ca ei sint impusi in continuare sa lucreze 3 ani conform specializarii in Republica Moldova.

Si, de fapt, care este eficienta acestei hotariri de Guvern, daca toate cheltuielile sint suportate de Ministerul Educatiei si Tineretului? Conform calculelor dumneavoastra, anual, pentru un copil care pleaca in Federatia Rusa e nevoie de 39 125 de lei, iar pentru un copil care pleaca in Slovacia – 35 505 lei.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Domnul Anatolie Onceanu:

Multumesc.

O interpelare pentru ministerul Educatiei si tineretului. Recent, a devenit vacant postul de director al Scolii profesionale din orasul Ocnita. Ea, de fapt, este una dintre cele mai puternice si cu traditii institutii de invatamint din nordul republicii. Corpul didactic al scolii are in componenta sa mai multi specialisti cu abilitati profesionale, capacitati organizatorice si experienta de viata care ar putea fi promovati in aceasta functie.

In acelasi timp, presedintia raionului insista sa fie desemnat ca director al scolii o persoana care cu un an in urma a fost eliberata din functia de vicepresedinte al raionului pentru abuz de putere si care a adus mari prejudicii materiale statului. Acest fapt a cauzat nemultumirea deschisa exprimata a majoritatii colectivului pedagogic.

Eu rog Ministerul Educatiei si Tineretului sa studieze cu atentie situatia creata la Scoala Profesionala din Ocnita si sa selecteze cea mai destoinica candidatura la functia de director, tinindu-se cont in acest sens si de opinia colectivului pedagogic. Aceasta in contextul cerintelor unei societati democratice si al promovarii in ultimul timp de catre minister, cel putin in declaratie, a principiilor autonomiei institutiilor de invatamint. Raspunsul il astept in scris.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

Domnul Iurie Stoicov:

Multumesc, domnule Presedinte.

Interpelare catre Procuratura Generala. In legatura cu declaratiile domnului deputat Anatol Taranu, prin care el afirma ca in Сampania electorala din 2005 «Alianta “Moldova Noastra”» a fost finantata din exterior, prin ceea ce se incalca Codul electoral, articolul 36, care stipuleaza: “Se interzice finantarea directa si indirecta, sustinerea materiala sub orice forma a campaniilor electorale ale candidatilor la alegeri si al concretului electorat de catre alte state.”

Totodata, dumnealui afirma ca liderul Fractiunii «Alianta “Moldova Noastra”» domnul Serafim Urechean ar fi vindut locurile de pe listele electorale. In legatura cu aceste afirmatii, solicit Procuraturii Generale sa investigheze aceste cazuri si sa ma informeze in termenele prevazute de legislatie.

Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.2.

Domnul Vladimir Filat:

Va multumesc, domnule Presedinte.

O interpelare scurta la adresa Guvernului Republicii Moldova, care va decide cine sa vina sa dea raspuns, in legatura cu discutiile care, sint sigur, o sa urmeze vizavi de tarifele la gaz, de situatia in general privind asigurarea cu gaz natural a cetatenilor Republicii Moldova. In primavara acestui an am avut o interpelare la adresa Guvernului vizavi de concesionarea datoriilor “Moldovagaz” catre o alta companie si nu a “Gazprom”-lui. Am primit raspunsuri, daca vreti, foarte evazive atunci, ca nu s-a luat inca legatura cu noul creditor. Rog insistent ca Guvernul sa vina, in termenele stabilite de lege, in plen sa ne informeze vizavi de situatia care, din cite stim noi, devine din ce in ce mai serioasa.

Multumesc frumos.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

Doamna Adriana Chiriac:

Am o rugaminte, o interpelare catre domnul Prim-ministru.

Incepind din luna mai curent, am incercat sa clarific o situatie care s-a creat in urma ratificarii Legii cu privire la sistemul de salarizare in sectorul bugetar la stabilirea salariilor pentru colectivul Centrului fiziopneumologic de reabilitare pentru copii din satul Tirnova, raionul Donduseni.

Incepind cu luna mai si pina acum am facut un schimb intens de corespondenta cu Ministerul Economiei si Comertului si Ministerul Sanatatii si Protectiei Sociale, insa fara a clarifica aceasta situatie. Adevarul este ca pedagogii de la aceasta institutie s-au pomenit a fi salarizati conform grilei aplicate in sectorul extrascolar, si nu in baza retelei tarifare unice pentru cadrele didactice din institutiile de invatamint primar, secundar general, secundar profesional si mediu de specialitate, asa cum au fost salarizati pina la aceasta lege.

Din raspunsurile pe care le-am primit de la domnul ministru Ion Ababii citez: “Rezulta ca conditiile de salarizare pentru cadrele didactice si alte categorii de personal din institutiile si organizatiile de invatamint preunivesritar, stabilite in anexa nr.1 la Hotarirea Guvernului nr.381 din 13 aprilie 2006, nu reglementeaza clar salarizarea personalului pedagogic din institutia data.”

In acelasi timp, intr-o scrisoare de la Ministerul Economiei si Comertului, semnata de domnul viceministru Sainciuc, se mentioneaza ca atribuirea cadrelor didactice, indicate la acest compartiment, alte forme de invatamint... a fost efectuata intrucit Centrul ftiziopneumologic de reabilitare pentru copii Tirnova, dupa cum a fost mentionat mai sus, este o institutie curativ-profilactica din sistemul Ministerului Sanatatii si Protectiei Sociale, si nu o institutie de invatamint secundar de sine statatoare. Fapt care mi se pare ca nu tine de competenta Ministerului Economiei si Comertului, pentru ca, de fapt, Ministerul Educatiei si Tineretului ar trebui sa decida aceasta categorie.

In acelasi timp, domnul viceministru spune ca majorarea salariilor de functie pina la nivelul celor prevazute pentru cadrele didactice din invatamintul secundar general, cu pastrarea inlesnirilor prevazute pentru personalul Centrului, va crea un decalaj si mai mare intre nivelul de salarizare al lor si al medicilor, salariul pedagogilor devenind cu 50 la suta mai mare decit al medicilor. Aceasta inechitate poate duce la situatii de conflict si tensiune in colectiv.

Imi pare foarte rau ca domnul viceministru aplica astfel legea, adica luind in calcul posibilele conflicte in colectiv. Nu cred ca aceste criterii ar trebui sa stea la baza acestei probleme. Pe de alta parte, in momentul de fata, tot domnul Sainciuc mentioneaza, nu este clara eficienta existentei acestui compartiment in cadrul Centrului, intrucit copiii supusi reabilitarii in el nu sint bolnavi, nu prezinta pericol pentru oamenii sanatosi si pot frecventa cu succes orele de studii la scoala din sat.

Aceasta mi se pare, in general, iesit din comun si nu tine de competenta respectivului minister. Luind in considerare cele expuse, rog, reiterez interpelarea mea catre domnul Prim-ministru, pentru a clarifica aceasta situatie, pentru ca deja este foarte mult timp asupra ei.

Si a doua interpelare. De fapt, ii rog pe domnul Procuror General Balaban si pe domnul ministru al administratiei publice locale domnul Vrabie sa imi raspunda la interpelarile pe care le-am adresat cu o luna in urma referitor la o situatie de conflict intre un grup de cetateni din Drochia cu administratia publica locala. Deci, interpelarile au fost adresate si inregistrate la data de 4 septembrie.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Doamna Valentina Golban:

Multumesc, domnule Presedinte.

Interpelarea mea o adresez domnului director al Agentiei Nationale pentru Reglementari in Telecomunicatii si Informatica Iurie Tabirta, precum si domnului Director General al Societatii pe Actiuni “Moldtelecom” Gheorghe Ursachi. De la 1 septembrie, Societatea pe Actiuni “Moldtelecom” presteaza un nou serviciu de informatie contra plata – 1189.

In acelasi timp, serviciul 1188 functioneaza in continuare, dar accesul populatiei la bazele de date, oferite de acest serviciu, este limitat. In particular, abonatii care solicita informatii la acest serviciu sint in fel si chip fortati sa apeleze la serviciul 1189, facindu-se trimitere la faptul ca in solicitarea informatiei nu se prezinta informatia completa. In acest sens, dind curs numeroaselor plingeri pe care le primesc zilnic din partea alegatorilor, solicit raspuns la urmatoarele intrebari.

1. Care a fost temeiul juridic pentru modificarea Regulamentului privind prestarea serviciilor de telefonie fixa? Ori se creeaza impresia ca acest Regulament a fost modificat intentionat in asa fel, incit “Telecom”-ul sa aiba o posibilitate legala de jacmanire a populatiei, sporindu-si astfel enorm veniturile.

2. In acelasi context, ma intereseaza cine a venit cu propunerea data si care au fost argumentele pentru implementarea unui serviciu contra plata suplimentara?

3. Ce inseamna informatia completa, invocata de operatoarele “Moldtelecom”-ului? Oare nu este explicita solicitarea telefoanelor de contact ale Garii Feroviare? In conditiile in care exista o singura Gara Feroviara in Chisinau, de ce atunci operatoarele “Telecom”-ului insista si asupra strazii pe care este situata gara?

4. De ce aceeasi informatie pina nu demult era accesibila la 1188, iar peste noapte in bazele de date lipsesc in ghilimele datele complete?

5. Cum functioneaza bazele de date, devreme ce o informatie indisponibila la 1188 este disponibila la 1189? Pentru ce mai platesc abonatii “Telecom”-ului taxa de abonare, care nu este deloc simbolica?

Pentru a raspunde la aceasta intrebare, invit in sedinta plenara pe domnul Iurie Tabirta, directorul Agentiei Nationale pentru Reglementari in Telecomunicatii si Informatica in data de 19 octombrie.

Ma adresez, in acelasi timp, si Procurorului General domnului Valeriu Balaban cu urmatorul demers. Solicit Procuraturii Generale sa verifice legalitatea modificarilor operate de Agentia Nationala pentru Reglementari in Telecomunicatii si Informatica in Regulamentul prestarii serviciilor de telefoane fixe si, eventual, sa atace acest act administrativ in instantele de contencios administrativ.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Deci, doar o singura precizare. Daca nu gresesc, domnul Iurie Tabirta nu mai detine acest post si trebuie sa presupunem, in stenograma la fel sa se mentioneze, ca este vorba de actualul director sau director ad-interim, in functie de cine este conducator al acestei institutii astazi.

Doamna Valentina Golban:

Domnule Presedinte,

Eu va multumesc pentru aceasta precizare. Cred ca aceasta nu va prezenta dificultati, pentru a veni si a-mi raspunde.

Multumesc mult.

Domnul Marian Lupu:

De acord.

Microfonul nr.2.

Domnul Dumitru Ivanov:

La marea insistenta a actualului bascan al Gagauziei a fost demis din functie acum un an si ceva rectorul Universitatii din Comrat. A fost instalata in fotoliu o doamna, care, pe parcursul a mai mult timp, a facut un dezastru in activitatea acestei institutii. Ca rezultat, oamenii care au inaintat plingeri la adresa formatiunii noastre si nu numai, au fost intimidati si actualmente mai mult de jumatate din ei sint eliberati din functie.

Cer Ministerului Educatiei si Tineretului sa faca o investigatie vizavi de activitatea angajatilor din aceasta institutie si sa vina cu un raspuns foarte clar, in ce consta vina lor, daca au incercat sa faca ordine in aceasta institutie.

Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

Domnul Veaceslav Untila:

Adresez aceasta interpelare Consiliului Audiovizualului, domnului Mihailo Ion si Companiei “Teleradio-Moldova”, domnului Telescu Ilie. In ultima sedinta a Parlamentului Republicii Moldova din sesiunea iarna – vara 2006 Fractiunea parlamentara “Alianta «Moldova Noastra»”, in forma de protest, a parasit sala de sedinte. Aceasta actiune a opozitiei nu a fost mediatizata. Ba mai mult, in emisiunea “Rezonans” din 29 iulie 2006 Constantin Staris, folosind imagini video din Fondul Televiziunii, a prezentat sedinta festiva cu prezenta in sala a membrilor Fractiunii parlamentare “Alianta «Moldova Noastra»”. Solicit raspuns la urmatoarele intrebari.

1. De ce a fost falsificata aceasta emisiune?

2. Cum se incadreaza acest lucru in Codul deontologic?

3. Care vor fi masurile aplicate domnului Staris?

4. Care este responsabilitatea Companiei “Teleradio-Moldova”?

5. Cind vom avea dreptul la replica in cadrul Televiziunii Nationale la emisiunea “Rezonans”, care permanent poarta un caracter antiopozitional in Republica Moldova?

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Domnul Igor Klipii:

O interpelare domnului Procuror General Valeriu Balban in legatura cu situatia tot mai tensionata din orasul Ungheni, in legatura cu activitatea primarului ad-interim Ciocan. Solicit o informatie referitoare la... explicatii in legatura cu faptul ca domnul Ciocan continua... in pofida deciziei Curtii de Apel Balti, care a declarat ilegala perceperea de taxe de la populatie, taxe suplimentare pentru gazificare si care a fost sesizat de catre Procuratura Generala, dar care continua sa incheie contracte si sa perceapa de la populatie aceste taxe.

Ii solicit la fel domnului Procuror General sa trimita un reprezentant luni la ora 11.00 in Primaria orasului Ungheni, unde voi avea intilniri cu cetatenii. Si consider ca ar trebui sa fie prezent poate chiar si domnul Primar la aceasta intilnire.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Domnul primar?

Microfonul nr.5.

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc, domnule Presedinte.

Solicit Guvernului Republicii Moldova sa prezinte in sedinta din joia viitoare de la tribuna centrala a Parlamentului o informatie privitor la masurile intreprinse pentru ameliorarea situatiei dezastruoase in sectorul agrovitivinicol si, in special, referitor la comercializarea strugurilor si productiei agricole, la situatia creata la intreprinderile vinicole, inclusiv la Fabrica din Calarasi, unde a fost emis deja al doilea ordin de disponibilizare a 55 de angajati, in urma celor 123 de persoane disponibilizate la sfirsitul anului trecut.

A doua interpelare o adresez, de asemenea, Guvernului Republicii Moldova. La 4 septembrie am adresat o interpelare, in care ma refeream si ceream o informatie privitor la repartizarea in ziua de 27 August in Piata Marii Adunari Nationale a steguletelor tricolore cu Stema de Stat a Republicii Moldova in numar nelimitat tuturor doritorilor. Steguletele erau folosite ca obiecte de joc de catre copii si aruncate apoi la nimereala prin parc si in lada de gunoi. Vreau sa stiu, cu concursul cui a fost initiata masura? Care a fost scopul? Cine a suportat cheltuielile? Si daca cineva a fost pedepsit pentru profanarea simbolurilor de stat?

Eu, personal, am sustras atare stegulete din una si aceeasi urna. Multe erau calcate in picioare. Vreau sa spun ca am primit raspuns la aceasta interpelare, prin care Ministrul Culturii si Turismului imi spune ca “in conceptia sarbatorii “Ziua Independentei” nu a fost preconizata repartizarea steguletelor tricolore si nici mijloace financiare pentru confectionarea lor”.

Din informatia parvenita de la directorul sarbatorii, aceste stegulete au fost repartizate de catre angajatii Companiei “Moldcell”. Am mai primit un raspuns de la Primarul general interimar, care imi spune ca Primaria nu poate sa se faca responsabila de faradelegea comisa, la care am facut eu trimitere, cu mai mult decit atit ca nu a eliberat nimanui vreo autorizatie in acest sens. Am intrebat Guvernul atunci ce fel de educatie patriotica am facut in acea zi, in Ziua Independentei.

Solicit raspuns la aceasta interpelare reiterata de la tribuna centrala a Parlamentului.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Domnul Igor Klipii:

Domnule Presedinte,

Am vrut sa precizez, numai ca raspuns la interpelare solicit domnului Procuror la tribuna centrala a Parlamentului.

Multumesc.

Doamna Valentina Serpul:

Multumesc, domnule Presedinte.

Adresez aceasta interpelare domnului Prim-ministru Vasile Tarlev.

Stimate domnule Prim-ministru,

Readuc in atentia dumneavoastra, prin aceasta interpelare, cazul incalcarii grave a drepturilor unui grup de cetateni din satul Hirbovat, raionul Anenii Noi.

Acestor cetateni, participanti la razboiul pentru apararea independentei si integritatii teritoriale a Republicii Moldova, timp de 7 ani nu li s-au eliberat legitimatii de tip nou, de participant la acest conflict armat. Vina pentru aceasta scapare ilegala o poarta responsabilii din diverse structuri ale puterii executive. Astfel, acesti cetateni, timp de 7 ani, au fost lipsiti de drepturile oferite prin lege celor care si-au riscat propria viata pentru apararea statului nostru.

Urmare a unei interpelari pe care am facut-o la inceputul acestui an, cazul cetatenilor respectivi a fost examinat si solutionat, dar cu o mare intirziere, de aceea acesti oameni, deoarece nu au fost despagubiti pentru anii in care au fost lipsiti in mod ilegal de drepturile ce li se cuveneau, s-au adresat in continuare cu un alt demers pentru a fi examinata aceasta stare de lucruri.

Domnule Prim-ministru,

Va solicit, sa dispuneti ca acest caz sa fie examinat din toate punctele de vedere si sa fie achitate platile restante cetatenilor la care m-am referit prin prezenta interpelare. Alaturat la aceasta interpelare, va prezint documente justificative. Solicit raspunsul in forma scrisa.

A doua interpelare o adresez domnului ministru al educatiei si tineretului Victor Tvircun. In cadrul unei vizite recente la Liceul Teoretic Dorotcaia, raionul Dubasari am constatat ca elevii din satul Pohrebea, situat la 10 kilometri, se deplaseaza zilnic pe jos, ceea ce contravine prevederilor Legii invatamintului si constituie o incalcare grava a drepturilor omului, garantate de Constitutia Republicii Moldova.

In anul precedent de studii, administratia liceului a adresat demersuri catre factorii de decizie locali, de asemenea catre Ministerul Educatiei si Tineretului, dar situatia ramine nesolutionata pina in momentul actual. Trebuie sa constat ca acest caz nu este unul izolat, am atestat situatii similare si in alte localitati ale republicii.

Solicit Ministerului Educatiei si Tineretului interventia operativa in solutionarea acestui caz. De asemenea, solicit o informatie exhaustiva privind localitatile situate la o distanta de peste 3 kilometri, asa cum prevede Legea invatamintului, de localitatea in care sint situate institutiile de invatamint, catre care sint nevoiti, in virtutea unor circumstante obiective, sa se deplaseze copiii, specificindu-se in fiecare caz aparte modul in care este solutionata problema deplasarii copiilor pe parcursul perioadei scolare a anului. Solicit informatia, de asemenea, in scris.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Prima interpelare o adresez domnului ministru de interne Gheorghe Papuc, care consta in urmatoarele.

Domnule ministru,

S-a facut multa vilva in presa atunci cind s-a modificat Codul circulatiei rutiere si s-a spus ca participantii la trafic nu vor mai fi deranjati cu orice ocazie de catre agentii circulatiei rutiere, care nu au dreptul decit in baza unor suspiciuni sau altor indicatii, sau materiale documentare sa inspecteze orice masina care participa la trafic.

Din pacate, acest lucru nu se intimpla, pentru ca se opereaza adesea ori un fel de actiuni sau operatiuni numite ba “musafirul”, ba altfel, eu personal fiind victima acestei operatiuni dubioase.

Ma intereseaza cit de frecvent se opereaza si se introduce declansarea unor asemenea actiuni speciale, in baza carei legislatii, care este frecventa, care este eficienta si daca nu cumva asemenea actiuni si operatiuni au menirea sa anuleze prevederea de care s-a facut atita galagie in legatura cu dreptul limitat al politistilor de a inspecta masinile si daca nu cumva aceste operatiuni sint si o modalitate pentru politisti de a se deda la actiuni mai putin acceptabile intr-un stat civilizat si democratic. Astept raspuns in scris.

A doua interpelare o adresez domnului ministru de externe si al integrarii europene Andrei Stratan si domnului Prim-ministru Vasile Tarlev in legatura cu neprezentarea, pina in prezent, in Parlament a proiectului de conceptie privind politica externa a statului Republica Moldova si a conceptiei privind securitatea nationala.

La o interpelare anterioara facuta de mine mi s-a raspuns ca, potrivit deciziei Guvernului trebuia sa fie prezentate sau pregatite pina pe la 1 mai, daca nu ma insel, dar pina acum acest lucru nu s-a intimplat, nu am vazut, nu sintem informati nici ca membri ai Comisiei pentru politica externa si integrare europeana.

Desigur, in acest context l-as intreba si as solicita domnului ministru al afacerilor externe Andrei Stratan sa-mi spuna daca nu cumva lipsa unui asemenea document nu ii permite Ministerului Afacerilor Externe si Integrarii Europene sa aiba o atitudine si o pozitie clara in problema relatiilor ruso-georgiene si daca nu este cazul de urgenta ca macar Ministerul de Externe sa adopte o declaratie transanta in acest sens si sa asigure consecventa declaratei sau perceputei, poate false, senzatii privind reorientarea politicii externe a Republicii Moldova spre Vest dupa campania electorala, la care a participat si Presedintele georgian Mihail Saakasvili.

Astept raspuns in scris.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Doamna Lora Grosu:

Da, multumesc.

Interpelarea mea este adresata Ministerului Educatiei si Tineretului, Consiliului raional Soldanesti, Consiliului local Oliscani, raionul Soldanesti pentru a gasi modalitatea de a face reparatie la liceul din satul Oliscani, raionul Soldanesti.

Plus la aceasta, cer ca Departamentul de Revizii si Control sa faca un control destul de serios pentru perioada de 2005, cind in acest liceu s-a facut o reparatie si as cere inca sa fie inclus si un specialist in constructii pentru a evalua lucrarile efectuate in perioada aceasta, cind s-a facut aceasta reparatie.

Multumesc mult.

Raspunsul il astept in scris.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

Domnul Vlad Cubreacov:

Multumesc, domnule Presedinte.

Am o singura interpelare pentru raspuns in scris, coordonat, o interpelare adresata mai multor institutii concomitent. Este vorba de Ministerul Afacerilor Externe si Integrarii Europene al Republicii Moldova, de Guvernul Republicii Moldova si, in special, de Serviciul de Stat pentru Problemele Cultelor, de Procuratura Generala a Republicii Moldova si de Serviciul de Informatii si Securitate.

Potrivit unor recente informatii de presa, care se confirma in realitate, in a doua jumatate a lunii septembrie, dupa desfasurarea unui referendum anticonstitutional in Moldova de peste Nistru, la adresa liderului separatist de la Tiraspol Igor Smirnov au sosit un numar important de scrisori si telegrame de felicitare din partea unui sir intreg de ierarhi ai bisericii ortodoxe ruse, ai Patriarhiei Moscovei, printre care si capul acestei biserici, Patriarhul Alexei al
II-lea Ridigher, Patriarhul Moscovei.

Unul dintre ierarhi provine din Ucraina, este Mitropolitul de Odesa si Ismail, Agafanghel, care spune urmatoarele in scrisoarea sa: “Va felicitam din suflet cu prilejul stralucitului bilant al referendumului. Acest eveniment va contribui la consolidarea relatiilor de fratie dintre popoarele slave de rasarit, iar procesul de consolidare a statalitatii si independentei Republicii Transnistrene este unul ireversibil”, scrie mitropolitul de Odesa, Agafanghel.

Insusi patriarhul Moscovei si al intregii Rusii, cum spuneam, Alexei al II-lea, in scrisoarea sa, ii doreste liderului de la Tiraspol putere fizica si spirituala pentru a continua lucrarile nespus de utile la locul slujirii domniei sale.

La inceputul scrisorii, patriarhul Alexei recunoaste si apreciaza politica manifestata de Igor Smirnov in Moldova de peste Nistru si i se adreseaza cu formule specifice sefilor de state, excelentei sale, Presedintelui Republicii Moldovenesti Nistrene.

Nu este pentru prima data cind asistam la asa ceva, incepind cu anul 1992, o data cu declansarea ostilitatilor in Moldova de peste Nistru, cu implicarea armatei ruse si a clerului de obedienta rusa. Patriarhia Moscovei a fost in permanenta in complicitate cu acest regim, pe care la creditat moral, l-a incurajat. Capeteniile acestui regim au fost gratificate in mod repetat cu diplome de merit, cu cele mai inalte distinctii ale Bisericii ortodoxe ruse, inclusiv cu un ou pascal de aur din partea Patriarhului Alexei in 1996. O situatie care nu ne poate lasa indiferenti, pentru ca asistam la implicatii ale factorului rusesc ecleziastic impotriva Republicii Moldova, implicatii care submineaza statalitatea si integritatea Republicii Moldova. Este vorba de un sir intreg de acte vadit dusmanoase, fatis dusmanoase la adresa Republicii Moldova si a poporului ei.

In aceasta situatie sesizez toti acesti factori numiti: Ministerul de Externe, Guvernul, Serviciul pentru Culte, Procuratura Generala si Serviciul de Informatii si Securitate sa-mi prezinte o informatie ampla si completa asupra acestui fenomen, sa sesizeze, daca este cazul, misiunile diplomatice ale Republicii Moldova din Ucraina si Federatia Rusa asupra fenomenului in vederea prezentarii informatiei cit mai complet. Iar Procuratura Generala, intru-cit avem acorduri de cooperare in materie civila si penala cu Federatia Rusa si Ucraina, sa se autosesizeze sau sa raspunda acestei sesizari pentru ca, la rindul sau, sa instiinteze sau sa sesizeze procuraturile Federatiei Ruse si ale Ucrainei in cazul acestor instigari la separatism, pentru ca este vorba de instigare vadita la separatism si de acte dusmanoase publice la adresa statutului nostru.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr. 4.

Domnul Ion Varta:

Multumesc, domnule Presedinte.

Prima interpelare i-o adresez domnului Prim-ministru Vasile Tarlev. Ea se refera la situatia dezastruoasa in care s-au pomenit un numar considerabil de gospodari din raioanele de nord ale Republicii Moldova, pentru care activitatea pe care o practica cotidian – ingrijirea animalelor, sectorul zootehnic este una care le asigura existenta. Dar aceasta sfera de activitate nu este sustinuta si ei s-au pomenit in fata unor fenomene absolut reprobabile pe fundalul unor majorari considerabile ale preturilor la motorina, benzina, gaze naturale, preturile de achizitie a laptelui continue sa se diminueze in mod constant. In felul acesta, acelasi lucru se intimpla si cu preturile de achizitie la productia de carne.

Si in felul acesta scade in mod considerabil nivelul de viata al populatiei antrenate in acest gen de activitate. Din pacate, este o situatie strigatoare la cer, fiindca si asa preturile de achizitie din anul trecut, care erau nesatisfacatoare si erau echivalente cu 2 lei 30, 2 lei 20, in anul acesta, in vara anului curent au scazut pina la 1 leu 90 de banuti. Mai mult decit atit, Combinatul de Lactate de la Cupcini, care achizitioneaza laptele din raioanele din nordul Republicii Moldova s-a facut dator cu sume enorme fata de producatorii din aceste raioane. N-a achitat pentru mai multe luni in sir datoriile pentru laptele colectat.

De aceea, solicit domnului Prim-ministru sa dispuna o investigatie serioasa a acestor fenomene regretabile pentru a restabili aceasta, pentru a lichida aceste fenomene anormale si a contribui cumva la mentinerea interesului acestor gospodari care continue sa persevereze si vor sa faca activitate, sa desfasoare in continuare activitatea in acest sector important pentru economia noastra nationala. Raspunsul il solicit in varianta scrisa.

Si a doua interpelare i-o adresez domnului Procuror General Valeriu Balaban. Mi-a parvenit o plingere semnata de citiva locuitori ai comunei Parcani, raionul Soroca. In aceasta plingere se relateaza ca in sedinta Consiliului comunal Parcani din februarie 2006 a fost prezentat actul de revizie, prin care se constata ca primarul si primaria Parcani se faceau vinovati de o delapidare in sume enorme. Si in aceasta plingere sint trecute in revista, practic, toate aceste delapidari.

Este cazul ca Procuratura Generala sa se autosesizeze si sa ia act de aceasta plingere, pe care am sa o expediez domnului Procuror General, pentru a face lumina in acest caz deosebit de grav. Sint sume, pur si simplu, astronomice si este absolut necesara o investigatie serioasa pertinenta, pentru a depista cine se face vinovat de aceste delapidari de bani publici din bugetul acestei primarii.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

Doamna Angela Arama:

Am o interpelare catre Consiliul Superior al Magistraturii si catre Procuratura Generala. As vrea sa aduc in atentia acestor onorate instante un caz care, actualmente, este examinat in prima instanta in orasul Balti. Si anume, este vorba de cazul Cooperativei de Constructii Locative nr.65 catre Directia de executare a deciziilor judiciare Oficiul Balti si Banca Sociala. Nu ma voi referi la esenta acestui litigiu, care, de altfel... examinarea acestuia este tergiversata deja de mai mult de jumatate de an. Cred ca o voi face intr-o alta sedinta a Parlamentului. As vrea doar sa remarc ca, in legatura cu acest caz, am descoperit la fata locului o ilegalitate, care mi se pare absolut inadmisibila, daca dorim sa construim o justitie echidistanta si conform legislatiei in vigoare.

Deci, am descoperit acolo ca acest caz este judecat, examinat de un judecator, al carui mandat a expirat in luna mai. Deci, este vorba de judecatorul Ratoi, care nu isi mai poate exercita functia din luna mai. As vrea sa mi se raspunda: care vor fi actiunile intreprinse in acest caz de acele doua instante carora ma adresez? Si cum vor fi calificate deciziile luate de acest judecator din luna mai pina in prezent? Cum vor fi calificate celelalte cazuri judecate de el?

As vrea sa mentionez, ca o asemenea situatie a mai existat si cred ca nu numai una singura in Republica Moldova. Si pe un asemenea caz Republica Moldova a fost amendata la CEDO, cred ca nu vom mai ajunge si cu acest caz acolo.

As ruga sa mi se raspunda deocamdata in scris.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

Domnul Ion Gutu:

Multumesc.

Stimati colegi,

O interpelare domnului Prim-ministru al Republicii Moldova Vasile Tarlev. Am fost curios sa aflu din “Monitorul Oficial” decizia Guvernului Republicii Moldova, ca in vremea apropiata va fi deschisa o noua ambasada a Republicii Moldova in Tibilisi, in Georgia. Si pornind din discutia chiar de astazi din Parlament si din activitatile noastre, adica ale guvernarii, rezulta ca Republica Moldova devine a treia forta, dupa Statele Unite ale Americii, Rusia, care si-a indreptat vectorul sau spre a cuceri Caucazul.

A fost deschisa o ambasada in Azerbaidjan. Era argumentat faptul prin privatizarea si prin investitiile care trebuiau sa vina din Azerbaidjan, dar sintem toti la curent cu ce s-a terminat. Deci, eu cred ca daca deschiderea Ambasadei este un act de multumire pentru participarea lui Saakasvili la alegerile parlamentare, aceasta este una. Sau poate Gruzia are un interes sa privatizeze ceva in Republica Moldova? Acesta este al doilea poate argument. Dar eu as vrea, intr-adevar, sa primesc un argument economic. Care este argumentarea economica, chiar poate si politica, pentru a deschide o ambasada in Tibilisi? Sau, poate, chiar sa mergem si mai departe sa deschidem o ambasada si in Erevan?

Domnul Marian Lupu:

Alte intrebari? Nu sint.

Eu va multumesc.

Stimati colegi,

Deci, continuam sedinta plenului Parlamentului de astazi, intrata in ultima sa faza. Eu rog putina atentie. Sapte din colegii nostri s-au inscris pe lista de declaratii. Da, este un record, dar cred ca se explica foarte usor. Este prima sedinta a sesiunii, primul fiind domnul Leonid Bujor, pe care il invit la tribuna centrala.

Domnul Leonid Bujor:

Domnule Presedinte,

Doamnelor si domnilor deputati,

“Alianta «Moldova Noastra»” constata cu ingrijorare ca introducerea cursului de “Istorie integrata”, incepind cu 1 septembrie 2006, constituie un joc politic periculos si de prost gust al actualei guvernari.

Astfel se incearca instituirea ideologiei comuniste la nivel de ideologie de stat, fapt ce contravine alineatului (2) al articolului 5 din Constitutia Republicii Moldova, care prevede ca nici o ideologie nu poate fi instituita ca ideologie oficiala a statului Republica Moldova.

Impunerea cursului de “Istorie integrata” urmareste scopul de a sterge din memorie identitatea noastra nationala, de a educa o societate de mancurti. Editate in regim de urgenta, fara antrenarea istoricilor valorosi din Republica Moldova, manualele respective contin sute de greseli si poarta un caracter antistiintific, antidemocratic si antinational. Iar manualul pentru clasa a IX-a este o mostra a politizarii si a ideologizarii educatiei scolare si o ofensa la adresa natiunii titulare a tarii noastre. Autorii, exprimind viziuni antinationale, antieuropene si prosovietice au ignorat adevarul stiintific, principiile obiectivitatii istorice, au pus la baza manualului o conceptie invechita depasita de timp.

Conceptual, manualul de clasa a IX-a este alcatuit cu ignorarea faptelor istorice obiective, adevaratelor documente istorice. Elevilor li se impune opinia autorilor si a unor persoane aflate in slujba actualei puteri, alese, deci, dupa principii politice. Pentru autorii manualului de clasa a IX-a, cele 200 de pagini au fost neincapatoare pentru a prezenta integral textul declaratiei de independenta a Republicii Moldova, documentul de fondare a statului nostru. In schimb au gasit suficient spatiu, imi cer scuze, pentru fotografiile lui Igor Smirnov, liderul separatistilor din stinga Nistrului, precum si ale mai multor personalitati odioase, dictatori ai secolului al XX-lea. 7 imagini cu Hitler, 5 cu Stalin si alaturi de ei Musolini, Franco si multi altii.

Din primele pagini se impune elevilor o atitudine negativa, ostila fata de Romania, fata de tot ceea ce este romanesc, dar este elogiat trecutul sovietic al Republicii Moldova. Elevilor li se ascunde dimensiunea tragediei nationale, cauzate de teroarea stalinista, numarul miilor de represati si deportati.

Sint trecute cu vederea exterminarile in masa a persoanelor care se opuneau sovietizarii. Indicatiile domnului Presedinte al Republicii Moldova Vladimir Voronin de a elimina unele lacune admise de executorii comenzii politice la editarea unei noi editii a manualelor respective sint inacceptabile, deoarece aceasta ar insemna a educa in urmatorii ani elevi in baza unor neadevaruri.

Este o capcana si tactica duplicitara a celor de la Ministerul Educatiei si Tineretului, care arata ca pedagogii pot folosi si manualele vechi. Da, profesorii de istorie constienti refuza in general sa le utilizeze pe cele noi. Dar este cunoscut, curriculla prevede ca elevii sa sustina examene in baza noilor manuale si deci ei sint fortati astfel sa studieze “Istoria integrata”, iar functionarii dispun de suficiente pirghii pentru a intimida profesorii de istorie.

“Alianta «Moldova Noastra»” a incercat sa previna editarea manualelor si irosirea banilor publici in acest scop. Fractiunea a organizat intilniri cu profesorii de istorie care se opun cursului antistiintific cu participarea Asociatiei istoricilor din Moldova. In citeva rinduri, la acest subiect au fost adresate interpelari catre Ministerul Educatiei si Tineretului. Alaturi de colegii din alte fractiuni, a fost semnata declaratia deputatilor istorici din Parlament.

Recent, organizatia de tineret a “Aliantei «Moldova Noastra»”, in numele a mii de studenti, a cerut retragerea cursului de “Istorie integrata”. Trebuie sa se stie ca liderul nostru, domnul Serafim Urechean, acum citiva ani, a fost unicul membru al Guvernului care s-a pronuntat impotriva initierii cursului de “Istorie integrata”.

Stimati colegi,

Fractiunea “Alianta «Moldova Noastra»” se solidarizeaza cu cerintele specialistilor, colectivelor pedagogice, societatii civile, elevilor si parintilor de a retrage fara intirziere manualul de “Istorie integrata”. Cerem Ministerului Educatiei si Tineretului anularea ordinului privind introducerea acestui curs.

Propunem crearea unui grup de experti, cu includerea obligatorie a istoricilor valorosi, pentru perfectionarea conceptiei de predare a istoriei in Republica Moldova. Cerem autoritatilor respectarea stricta a moratoriului cerut de rezolutia Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei din anul 2002 asupra modificarilor programelor de studiere a istoriei in Republica Moldova.

Ne adresam Consiliului Europei, Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei cu rugamintea de a lua atitudini fata de pozitia guvernarii actuale care incearca sa transfere responsabilitatea pentru continutul antistiintific, antinational si antidemocratic al cursului de “Istorie integrata” pe seama expertilor europeni.

In cazul in care guvernarea nu va retrage manualele de “Istorie integrata” din institutiile de invatamint, “Alianta «Moldova Noastra»” se va include activ in miscarea de protest impotriva acestui curs fals si antinational impus copiilor nostri.

Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

O invit la tribuna centrala pe doamna Jalba.

Doamna Zoia Jalba:

Multumesc, domnule Presedinte.

Catre Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei, catre toate ambasadele din republica, acreditate in Republica Moldova, catre toate serviciile mass-media din Republica Moldova si de peste hotare

Declaratie

Subsemnata, Zoia Jalba, cetatean al Republicii Moldova, profesor de istorie, deputat in Parlamentul Republicii Moldova, declar urmatoarele. De la obtinerea independentei Republicii Moldova incoace fortele oculte din aceasta tara mereu au cautat cai si metode de sugrumare si inlaturare a germenului democratic. Accentul a fost pus pe sistemul educational, in general, si pe cel lingvistic si istoric, in particular.

Prima tentativa oficiala a fost cea de a inlocui cursul de “Istorie a romanilor ” cu “Istoria Moldovei” in 1995, dar a esuat in urma protestelor studentilor, profesorilor si parintilor. Personal, am participat la aceste manifestatii impreuna cu colectivul profesoral de la Gimnaziul “Mihai Eminescu”, Orhei. Dar fortele antinationale nu s-au linistit.

Spre surprinderea tuturor, in noiembrie 1995, plenara Comisiei Superioare de Atestare de pe linga Guvernul Republicii Moldova a substituit, in mod arbitrar, printr-o hotarire abuziva, specialitatea “Istoria romanilor” din nomenclatorul specialitatilor pentru conferirea gradelor stiintifice prin “Istoria patriei”, aceasta fiind o imitare oarba a rusilor care introduceau in tara lor “Отечественная история”, dupa destramarea Uniunii Sovietice.

Dar nu numai atit. S-a mers mai departe. Cu totii cunoastem si foarte multi dintre noi, acei care au protestat in primavara lui 2002, am facut-o pentru ca sa biruie dreptatea si adevarul. In ploaie si frig, flaminzi si insetati, am tinut sus drapelul demnitatii personale si nationale. Am fost auziti pina la urma.

Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei a instituit un memorandum in problema predarii istoriei in Republica Moldova. Dar guvernarea de la Chisinau nu stie sapte, paseste victorios peste sutele si miile de protestatari, chiar peste recomandarile Consiliului Europei in aceste probleme pentru a-si indeplini scopul odios si pentru ca numai intr-o societate foarte saraca ia nastere un regim dictatorial, aceasta tara este Republica Moldova.

In conditiile cind corpul didactic se afla intr-o situatie precara, guvernarea comunista de la Chisinau, prin dictat, pe ascuns, pe intuneric, a decis introducerea de la 1 septembrie 2006 cursul de “Istorie integrata” in scoli. Astfel, este subminat sistemul de invatamint istoric, constituit dupa proclamarea independentei Republicii Moldova.

Prin aceste actiuni, se urmareste izolarea generatiilor in crestere de valorile spirituale create de-a lungul veacurilor in spatiul romanesc. Manualele de “Istorie integrata”, elaborate la comanda si in lipsa de transparenta, propaga tezele ideologice din perioada totalitarismului sovietic. Manualul de clasa a IX-a promoveaza ideea comunista, proimperiala.

Este negat caracterul totalitar si antidemocratic al sistemului politic sovietic. Este uitata cu buna stiinta realitatea privind represiunile din perioada sovietica. Dar ce sa-i faci? Aceasta stiu si aceasta fac.

Guvernantii de la Chisinau incearca sa transforme predarea istoriei intr-un instrument de manipulare si indoctrinare ideologica si propagandistica. O astfel de politica in domeniul invatamintului istoric este sortita esecului, fiind incompatibila cu valorile democratice.

In aceasta situatie, personal, dar si impreuna cu colegii mei, profesori de istorie si colegi de Parlament, ma adresez guvernarii Republicii Moldova, dar si celor ce se afla in parteneriat politic, cu urmatoarele cerinte:

- retragerea urgenta a manualelor de istorie integrata si stoparea dezmatului ideologic in invatamintul istoric;

- respectarea normelor elementare de democratie in invatamint;

- respectarea moratoriului asupra predarii istoriei in Republica Moldova, instituit prin recomandarile APCE din aprilie 2002;

- incetarea presiunilor si intimidarilor in rindurile profesorilor care au respins manualele de “Istorie integrata”.

 5 octombrie 2006

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Il invit la tribuna centrala pe domnul Ion Varta.

Domnul Ion Varta:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Onorata asistenta,

Fractiunea parlamentara a Partidului Popular Crestin Democrat, luind in mod repetat atitudine, prin mai multe declaratii oficiale, prezentate de la tribuna Parlamentului, a atras atentia asupra gravelor consecinte pe care le comporta maniera abuziva de implementare in invatamintul preuniversitar a metodei integrate de predare, studiere a istoriei.

Partidul Popular Crestin Democrat si-a manifestat si continue sa isi manifeste dezacordul fata de maniera in care este implementat acest principiu european in tara noastra, si nu fata de respectiva metoda ca atare.

Spre regretul nostru, in Republica Moldova implementarea acestui procedeu de predare, invatare a istoriei le serveste doar unor reprezentanti retrograzi ai actualei guvernari ca pretext pentru excluderea din circuit a manualelor de istorie, promovate incepind cu anul 1996, cu concursul expertilor Consiliului Europei, al Bancii Mondiale si al Institutului “Georg Ekkerd” din Germania.

Ministerul Educatiei si Tineretului a incalcat multiple rigori si norme indispensabile procesului de elaborare si promovare a unor manuale scolare. Au lipsit cu desavirsire transparenta si dezbaterile in procesul de elaborare si aprobare a conceptiei si curricullumului la “Istoria integrata”. Conceptia cursului de istorie integrata si programele de studiu nu au fost elaborate, discutate si aprobate in prealabil. Nu a fost anuntat un concurs de selectare a ofertelor pentru elaborarea respectivelor manuale.

Mai grav, a fost neglijat cu desavirsire unul dintre criteriile europene privind invatamintul, manualele de “Istorie integrata”, recent editate, nu au avut o alternativa. Aceste manuale nu au fost supuse unei expertize prealabile nationale. Cu exceptia manualului pentru clasa a V-a, ele nu au trecut procedura experimentarii. Institutul de Istorie al Academiei de Stiinte a Moldovei, facultatile de istorie, catedrele de profil au fost ignorate cu desavirsire si nu au fost antrenate in procedura de evaluare a manualelor la istoria integrata.

In schimb, in calitate de evaluatori figureaza niste personaje anonime, selectate din cohorta experimentatorilor istoriei integrate. Numele unora dintre ei fiind prezente pe coperta respectivelor manuale si in calitate de coautori. In felul acesta, unele si aceleasi persoane au elaborat manualele si tot ele le-au si evaluat, situatie grava si absolut inadmisibila in pedagogie. Implementarea manualelor de “Istorie integrata” tinteste suprimarea continuturilor manualelor in vigoare prin reanimarea falsurilor istoriografiei staliniste, cu referire la istoria noastra nationala.

Constatam ca manualele respective constituie un grav esec. Ele nu pot fi utilizate in procesul de instruire istorica. De asemenea, ele sufera de o prezentare distorsionata a evenimentelor istorice din perioada interbelica si postbelica a spatiului geografic de la est de Prut.

In mod premeditat, au fost omise teme de importanta majora din istoria nationala. In felul acesta, istoria deformata si plina de falsuri revine in scoala din Republica Moldova sub un vesmint european si anume metoda predarii istoriei in versiune integrata. Mai monstruoasa si nefireasca simbioza nici nu putea fi inventata. Promotorii unei istorii integrate intr-o formula strimba, antieuropeana urmaresc in mod premeditat o tensionare a relatiilor Republicii Moldova cu Romania, tara care de la 1 ianuarie 2007 va face parte din marea familie europeana. O atare abordare contravine in mod flagrant optiunii prooccidentale a Republicii Moldova.

Tentativele de manipulare a istoriei in interes politicianist vin in contradictie flagranta cu prevederile recomandarii a 15-a a Comitetului de Ministri al Consiliului Europei, adoptat la 31 octombrie 2001. In felul acesta, instruirea istorica din Republica Moldova, o data cu implementarea manualelor la “Istoria integrata” intr-o atare formula antistiintifica, va suporta un grav si serios regres. Aceasta constituie nu o evolutie, ci o involutie. O revenire cu 50 de ani inapoi.

Constatam ca Ministerul Educatiei si Tineretului a creat un conflict artificial in societatea din Republica Moldova. Iar acum, dupa ce majoritatea profesorilor, elevilor si parintilor si-au exprimat in mod hotarit dezacordul cu practicile ministerului in problema predarii istoriei in scoala, acesta refuza dialogul constructiv cu reprezentantii mediului academic si pedagogic, pentru depasirea acestei situatii de conflict.

In opinia noastra, imbratisata si de expertii europeni, cursurile scolare de istorie trebuie sa fie un produs al stiintei, dar nu al luptei politice. In loc sa impace intreaga societate in aceasta chestiune, Ministerul Educatiei si Tineretului seamana zizanie, tensiune, confruntare si ura.

Sa nu uitam ca rezolutia Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei nr.1303, cu privire la functionarea institutiilor democratice in Republica Moldova din 26 septembrie 2002, defineste moratoriul instituit in tara noastra drept factor de stabilitate politica in societate. Moratoriul a fost incalcat. Stabilitatea politica si asa fragila este amenintata. Ministerul Educatiei si Tineretului, prin aventura la care s-a dedat cu aceste manuale indoielnice, se face direct vinovat de crearea actualei situatii, destul de periculoase. Intelegem cu totii ca Ministerul Educatiei si Tineretului se joaca cu focul.

In aceasta situatie, grupul parlamentar al Partidului Popular Crestin Democrat lanseaza un avertisment public si cere oficial:

1. Anularea deciziei Colegiului Ministerului Educatiei si Tineretului cu privire la introducerea in invatamintul preuniversitar din Republica Moldova a noilor manuale la “Istoria integrata”.

2. Revenirea la moratoriul instituit prin rezolutiile Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei din 24 aprilie si 26 septembrie 2002 cu privire la functionarea institutiilor democratice in Republica Moldova.

3. Instituirea variantei zero si constituirea unei comisii reprezentative, alcatuite din cei mai valorosi specialisti in cercetarea si predarea istoriei, in vederea elaborarii unor manuale de istorie conforme adevarului istoric si metodelor europene moderne de predare a istoriei.

4. Elaborarea si aprobarea unor manuale de istorie de alternativa in conformitate cu practicile europene in domeniu.

5. Predarea cursurilor de istorie in toate scolile publice din Republica Moldova in limba oficiala a tarii, conform recomandarilor si standardelor OSCE si ale Consiliului Europei.

Fractiunea Partidului Popular Crestin Democrat cere Aparatului Parlamentului sa trimita aceasta declaratie, cu titlul de interpelare, Guvernului Republicii Moldova si Ministerului Educatiei si Tineretului, autoritati responsabile direct de crearea acestei situatii conflictuale, care risca sa dinamiteze echilibrul din intreaga societate.

Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

O invit la tribuna ventrala pe doamna Pavlicenco.

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Declaratia pe care o voi citi se numeste “Declaratie privind derapajul “Aliantei «Moldova Noastra»” de la valorile liberale si nationale”.

Prin deciziile Consiliului National al AMN de excludere din fractiune si din partid a deputatilor Vatalia Pavlicenco si Anatol Taranu, prin declaratiile de parasire a acestuia de catre Mircea Rusu si Anatol Vidrascu, a demarat procesul de eliminare din formatiune a aripei liberale.

In acest fel, AMN se transforma intr-un partid clientelar, care serveste nu cauza nationala si valorile liberale, ci interesele oculte ale unei grupari fara identitate doctrinara. Acest lucru a fost posibil, in special, din cauza tradarii din motive conjuncturale la care s-au dedat reprezentantii curentului liberal in conducerea partidului Veaceslav Untila si Iurie Colesnic. Prin aceasta tradare, ei
s-au plasat in afara curentului respectiv de neconceput in Republica Moldova, fara impartasirea valorilor nationale.

Pe parcursul unui an parlamentar, conducerea partidului a torpilat continuu initiativele deputatilor liberali, inaintate conform programului partidului si planului de actiuni al fractiunii. Dupa congresul al VI-a, AMN a regresat mereu in sondajele de opinie publica, fapt ce demonstreaza incapacitatea echipei de conducere in frunte cu Serafim Urechean si Veaceslav Untila de a garanta realizarea scopurilor programatice ale formatiunii si de a raspunde asteptarilor electoratului democratic privind debarcarea comunistilor de la putere.

Prin eliminarea aripii liberale din partid se urmareste preluarea definitiva a controlului partidului de catre grupari oligarhice ce privesc puterea politica nu ca un scop programatic in vederea pregatirii Republicii Moldova pentru integrarea in Uniunea Europeana si NATO, ci pentru inavutirea personala. Controlul asupra partidului este exercitata astazi de gruparea: Urechean, Gutu, Untila, care asa si nu au acceptat valorile liberale si ale renasterii nationale.

Decizia Consiliului National al AMN este rezultatul executarii unei comenzi politice din exterior, prin care s-a urmarit eliminarea factorului national si aservirea politicii partidului unor interese straine idealurilor democratice ale populatiei noastre. Prin aceasta decizie, incepe si procesul de depopulare de catre intelectuali a AMN si de prefacere a partidului intr-un conglomerat criptocomunist de tip agrarian.

In aceste conditii, adresam tuturor liberalilor din ANM si din afara partidului apelul de a se organiza in vederea relansarii expresiei politice autentice a optiunii liberale. Consideram necesara coagularea tuturor fortelor liberale din societate intr-un partid liberal unic, de natura sa opreasca tavalugul comunist si dezastrul generat de guvernarea Voronin in vederea preluarii puterii si apropierii perspectivei europene pentru Republica Moldova prin reforme liberale.

Vitalia Pavlicenco, Anatol Taranu, Mircea Rusu, Anatol Vidrascu.

Domnul Marian Lupu:

Il invit la tribuna centrala pe domnul deputat Dumitru Diacov.

Domnul Dumitru Diacov:

Stimati colegi,

S-a instalat, cred ca, o buna traditie la sfirsit de sesiune de a face un bilant al activitatii Parlamentului si fiecare fractiune, fiecare reprezentant intr-un fel prezinta darea de seama, iata ce am facut, ce am indeplinit, ce am realizat.

Eu cred ca nu mai proasta ar fi initiativa de a avea si astfel de discursuri la inceput de sesiune. Ca fiecare fractiune, fiecare grup politic sa isi expuna punctul sau de vedere cum vede el urmatoarele luni, fiindca a face bilantul este ceva mai usor, dar a te angaja public sa activezi in conformitate cu asteptarile cetatenilor este putin mai complicat, deoarece pe urma trebuie sa iti onorezi aceste obligatiuni.

Desigur astazi, cind am cerut cuvintul m-am gindit ca noi toti vom incerca, de comun acord, sa elaboram aceasta strategie.

Domnilor,

Noi sintem cetateni ai acestei tari, cetatenii au votat un Parlament sau partide politice. Iata noi intram in sesiune, dupa o vacanta istovitoare de doua luni si ceva, alte parlamente demult lucreaza, dar, ma rog, acesta este cadrul legal deocamdata.

Noi traim in aceasta tara. In afara de cladirea Parlamentului, cred ca mai comunicam si cu alegatorii nostri, si cu oamenii, si cu reprezentanti ai diferitelor paturi, sa spunem, din Republica Moldova si stim ca in Republica Moldova exista foarte multe probleme.

Din pacate, cu tristete trebuie sa constatam ca numarul acestor probleme nu se diminueaza. Sau, intr-o masura oarecare, ele se diminueaza intr-o parte, dar apar foarte grele probleme in alta parte parte. Cum raspunde la aceste intrebari, la aceste doleante, la aceste framintari, la aceste intrebari pe care le pun oamenii, Parlamentul Republicii Moldova? Ce o sa faca Parlamentul din 5 octombrie pina la 29 decembrie ca sa usureze viata concetatenilor nostri, familiilor noastre, copiilor nostri s.a.m.d.? In ce masura Parlamentul Republicii Moldova va influenta viata reala?

Desigur, datoria noastra, prima datorie este sa adoptam legi bune e de dorit, legi care functioneaza si schimba viata. Dar Parlamentul are o functie extrem de serioasa si importanta in conditiile constitutionale ale Republicii Moldova sa efectueze controlul activitatii Guvernului.

Eu am vorbit si data trecuta, vorbesc si acum, ca aceasta calitate noi, trebuie sa recunoastem, o indeplinim foarte modest. Ca majoritatea se rusineaza sa puna aceasta intrebare fata de Guvernul ei, ca ceilalti nu reusesc si racnim aici lozinci, dar nu facem si nu depunem eforturi ca sa ne consolidam.

Stimata majoritate,

Stimata opozitie,

Sa ne asezam sa elaboram o lista de probleme pe care noi impreuna trebuie sa o influentam, si, in rest, ramine loc pentru discutii, pentru dezbateri, pentru diferite puncte de vedere.

La inceputul sedintei am gasit, cred ca Fractiunea Comunistilor a repartizat o brosurica si am vazut inca o data cuvintarea Presedintelui Republicii Moldova de la aceasta tribuna la sfirsitul sesiunii precedente, in care se spune ca traditia noastra trebuie sa o schimbam, care s-a incetatanit deja, de a prezenta public, de o manera aproape triumfalista, realitatile noastre.

Eu pornesc de la aceasta fraza si de la acele idei care au fost expuse de Presedinte in acea cuvintare, care a vorbit despre liberalizarea relatiilor economice in Republica Moldova. El a vorbit despre inlaturarea cinovnicului de la luarea deciziilor si a vorbit despre crearea conditiilor pentru afaceri in Republica Moldova, lucru pe care noi, Partidul Democrat, il salutam cu desavirsire.

Noi consideram ca relatiile economice in Republica Moldova trebuie liberalizate, statul trebuie inlaturat sau sa existe o distanta anumita intre stat si mediul de afaceri si sa cream, intr-adevar, acele conditii despre care toate guvernarile au vorbit si comunistii vorbesc foarte mult despre crearea conditiilor pentru afaceri, nu numai pentru investitii straine, care, de fapt, tot nu exista, dar pentru investitii al cetatenilor Republicii Moldova care traiesc si vor sa construiasca in tara aceasta.

Cum va inchipuiti dumneavoastra ca noi putem sa progresam, ca noi putem sa speram la o viata mai buna in aceasta tara daca aceste conditii ramin numai in declaratii? Cum putem noi sa speram ca o sa acumulam mai multe venituri la buget? De la cine trebuie sa acumulam noi venituri la buget? De la mediul de afaceri. De la agentii privati si agentii de stat. Inseamna ca statul trebuie sa creeze conditii mai bune cu fiecare luna ca acesti oameni sa lucreze, sa primeasca salariu si sa plateasca impozite si statul sa acumuleze de la acestia impozite si sa dee celor saraci. Sa cheltuiasca banii eficient la serviciile de stat.

De aceea, desigur, aceasta intrebare o sa ramina pe parcursul intregii sesiuni. Stim ca aceasta toamna, din diferite puncte de vedere, este problematica pentru Moldova. O sa ne confruntam cu niste situatii cu care nu ne-am confruntat pina acum si stim foarte bine despre ce este vorba. Producatorii autohtoni, asa cum spunem noi, au mari probleme, multi dintre ei nu isi pot realiza marfa. Foarte multi dintre ei se descurajeaza sa mai lucreze, sa mai investeasca pe perioadele urmatoare.

Noi cunoastem foarte bine ca, practic, nu numai vinurile, despre care noi vorbim, dar si productia cealalta agricola nu are piata de desfacere. Noi cunoastem foarte bine ca mediul de afaceri este foarte problematic pentru Republica Moldova. De ce miliardul acesta, care vine de peste hotare, nu se gaseste in investitii serioase, nu apar fabrici, nu apar mici intreprinderi, uzine s.a.m.d.? Din cauza ca oamenii nu au incredere.

De ce noi ne rusinam sa recunoastem lucrul acesta? De ce noi nu incercam sa schimbam, sa influentam? Eu cred ca este o problema pe care Parlamentul trebuie sa o discute intr-un fel sau altul. Era foarte bine ca aceasta discutie sa aiba loc chiar la initiativa fractiunii majoritare. Din fiecare fractiune sa se adune 3 – 4 oameni sa discutam ce avem noi de facut toti in comun acord? Toti, fiindca si opozitia, si ceilalti sint cetateni ai acestei tari.

Eu as sugera, eu v-am vorbit, ca, la prima sau a doua sesiune, era bine ca Presedintele Republicii Moldova, care, recunoaste toata lumea si nu este un secret, are o influenta mare asupra Guvernului, asupra Parlamentului, fractiunii majoritare, in orice caz, si asupra altor structuri ale administratiei publice locale, odata, la inceputul sesiunii... uitati-va cum a facut ieri Putin si daunazi Basescu, au convocat liderii fractiunilor parlamentare si au discutat calendarul, ce avem noi de facut toti impreuna. Eu cred ca este o idee nu proasta.

Eu cred ca aceasta perioada care urmeaza o sa fie, asa cum s-a anuntat aici, foarte aprinsa. Si referitor la asa-zisul cosul umanitar, problemele umanitare. Problema care tine si de introducerea manualului al “Istoriei integrata”.

Eu va spun sincer ca noi sintem la mijloc intre aceste pozitii. Noi am avut grup de oameni, care au insistat sa avem un manual care era “Istoria romanilor” si acela a fost intr-o masura oarecare politizat, care a fost introdus tot asa peste noapte si care nu a fost acceptat de o parte a mediului politic sau, sa spunem asa, a cetatenilor.        

A aparut aceasta idee, hai sa facem un manual bazat pe experienta europeana. Foarte buna treaba. S-a gasit o denumire neutra. Foarte buna treaba. Dar s-a facut moldoveneste, s-a facut prosteste, au pus trei activisti, profesori asa-numiti, si au facut un manual care a trezit spiritele in alta parte a societatii.

Obiectul de istorie, comparativ cu celelalte obiecte, care sint biologia, matematica s.a.m.d., este singurul obiect, este recunoscuta in toata lumea chestia aceasta care este in stare sa consolideze societatea si este in stare sa dezbine societatea. Noi de ce facem chestia aceasta?

De ce nu am facut un obiect de istorie, un manual de istorie care sa uneasca moldovenii care se spun... pe acei care se spun romani, pe rusi, pe ucraineni, pe evrei, pe toti sa ii uneasca si sa fie acceptata de toata lumea. Istoria Republicii Moldova este foarte dramatica, istoria Republicii Moldova nu este foarte univoca, din aceste motive istoria trebuie facuta de oameni depolitizati.

De ce nu s-a luat un grup in frunte cu Petrenco si alt grup in frunte cu altcineva si lasa acesti oameni sa discute un an de zile, sa se bata acolo, sa elaboreze un manual care sa impace spiritele. De ce s-a facut in stilul acesta care s-a facut la noi in Republica Moldova?

Desigur, acest manual va fi condamnat de o parte de societate si cu cit se va opune din partea aceasta, cu atit criza o sa se aprofundeze. De aceea, Parlamentul, eu consider, sub egida Presedintelui Parlamentului... poate de convocat o discutie la aceasta tema, s-ar implica si Presedintele Republicii. Noi trebuie sa iesim din aceasta situatie cit mai repede si cit mai destept, daca vreti.

Cam aceeasi este situatia, ca si cu obiectul acesta, si cu pasapoartele. Uitati-va si aici a sunat si acel fenomen foarte rusinos, printre altele. Mai numiti o tara in Europa care isi rupe gitul sa capete pasapoarte straine. Dar ce noi nu stim? Sau care lucru e mai bun? Sa ai pasaport romanesc sau altii cheama sa ai pasaport rusesc sau coada ceea de la Ambasada Bulgariei, pasapoarte bulgaresti sau pasapoarte ale Israelului, noi ce facem?

Bine, noi avem o lege, cetatenii primesc aceasta cetatenie in conformitate cu legislatia in vigoare, insa ce-i secret? Noi avem deputati, noi avem ministri, noi avem procurori, noi avem, cred ca, si in servicii speciale oameni cu doua, cu trei pasapoarte in buzunar. Intereselor cui servesc acesti oameni? Si cind ii este comod, scoate un pasaport, cind ii este comod, scoate alt pasaport.

In Republica Moldova cetateanul bun are aceste drepturi, dar functionarul de stat lupta pentru interesele statului, ale cetatenilor, daca el are 3 pasapoarte in buzunar? Este o intrebare? Este o intrebare.

Calitatea Guvernului. Nu este nici un secret ca noi avem membri ai Guvernului foarte slabi. Noi avem ministri aroganti, slabi, nepregatiti s.a.m.d. Este o problema a guvernarii sau este o problema a partidului de la guvernare, sau este o problema a Republicii Moldova?

Sigur ca, pe de-o parte este a partidului, dar pe de alta parte este o problema a noastra, a tuturor. Eu cind il vad, nu vreau sa il numesc, pe un ministru, mie imi este rusine ca locuiesc in aceasta tara cu astfel de ministru, care nu poate deschide gura, dar daca o deschide mai bine sa o inchida.

Domnul Marian Lupu:

Domnule Diacov,

Inca un minut.

Domnul Dumitru Diacov:

Si unele decizii de care sufera toata lumea si autoritatea partidului de la guvernare, eu vreau sa va spun parerea mea personala, este din cauza ca noi il vedem ca este slab, il vedem ca de abia gifiie, creeaza probleme mari in domeniul pe care il conduce. Eu nu vreau acum, nu este momentul, cred ca, acum sa dau nume, cind te intilnesti cu oameni din domeniul acesta isi pun miinile in cap. Zic: “Noua ne este rusine sa ne ducem la sedinta s.a.m.d.”. Bine, descifrati dumneavoastra.

La sfirsitul acestei sesiuni, la inceputul viitoarei sesiuni, Partidul Democrat o sa implineasca 10 ani de activitate. Pe unii ii bucura, pe unii nu ii prea bucura, dar eu vreau sa spun ca este unul dintre putinele partide care are aceasta experienta de 10 ani. Si in aceasta perioada Partidul Democrat a incercat sa conlucreze cu toti. Noi am conlucrat si cu PPCD, noi am incercat si cu PFD, noi am conlucrat si cu partidul domnului Snegur, noi am incercat si incercam sa conlucram cu Partidul Comunistilor, nu avem alta situatie.

Noi sintem foarte buni de batai si foarte greu la aceea ca noi sa ne intelegem. Si spunem ca si in continuare in aceasta sesiune o sa incercam sa conlucram cu toate fractiunile parlamentare, chiar si cu “Alianta «Moldova Noastra»” daca o sa mai ramina pina la sfirsitul sesiunii. O sa incercam cu unii oameni care sint acolo sa lucram.

Stimati prieteni,

Eu vreau sa va spun si ma adresez mai ales fractiunii majoritare sa nu exploateze aceasta dorinta de conlucrare. Noi avem, am spus, 30 de initiative legislative, unele dintre ele, pur si simplu, sint ignorate.

Domnul Agachi a umblat 2 – 3 luni de zile pe la toate instantele cu Prim-ministrul, cu Presedintele in privinta canalului acesta de la Soroca, in privinta aprovizionarii cu apa. Da, ieri s-a convocat o sedinta la Presedintie, il cautam cu lupa acolo nu l-am vazut pe domnul Agachi, toti erau, domnul Agachi nu era. Era bine sa fi fost invitat, fiindca domnul Agachi cunoaste, are experienta, a lucrat foarte mult in directia aceasta.

Noi inaintam initiativa legislativa, peste o saptamina apare initiativa de la Guvern sau de dincolo. Eu va chem ca noi intr-adevar sa conlucram in fapte si sa facem ca viata in Republica Moldova sa se schimbe spre bine. Partidul Democrat, cu toate criticile care apar din stinga si din dreapta o sa incerce sa conlucreze cu toti pentru binele tarii noastre.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

O invit la tribuna centrala pe doamna deputat Eugenia Ostapciuc.

Doamna Eugenia Ostapciuc:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Fractiunea PCRM mi-a incredintat sa vorbesc de la aceasta tribuna in numele ei din mai multe considerente. In primul rind, pentru ca, pe parcursul vacantei de vara, in tara noastra si pe arena internationala s-au produs citeva evenimente care necesita o anumita explicatie si apreciere.

In al doilea rind, pentru ca declaratiile reprezentantilor opozitiei adesea au un caracter vadit propagandistic, aprecierile sint unilaterale si tendentioase, induc in eroare opinia publica.

Un alt motiv tine de dorinta de a aduce la cunostinta colegilor, alegatorilor care ne privesc si ne asculta punctul de vedere al Fractiunii PCRM asupra sesiunii de toamna – iarna care incepe azi.

Atitudinea noastra fata de asa-zisul referendum, desfasurat pe data de
17 septembrie de regimul transnistrean a fost exprimat in cadrul sedintei Fractiunii parlamentare a PCRM din 19 septembrie curent. Ea porneste de la declaratia Parlamentului, adoptata la 30 iulie, cu privire la intentiile administratiei de la Tiraspol de a desfasura un referendum ilegal de separare de teritoriul tarii si coincide cu pozitia celorlalte structuri ale puterii a societatii civile din tara noastra, cu pozitia organismelor internationale.

Exprimindu-ne sustinerea si respectul fata de populatia din stinga Nistrului, noi, concomitent, nu putem recunoaste rezultatele unui referendum, care a fost organizat in conditii nedemocratice, netransparente. De aceea, unele voci care rasuna si din partea dreapta a Nistrului ca, chipurile, rezultatele alegerilor constituie optiunea poporului din Transnistria, nu sint corecte si cu contribuie la solutionarea echitabila a problemei raioanelor de est.

Parlamentul Republicii Moldova, fractiunea noastra, opteaza pentru activizarea procesului de reunificare pasnica si democratica a tarii si a poporului. Noi salutam optiunile tuturor fortelor politice, ale structurilor societatii civile, ale oamenilor simpli de pe ambele maluri ale Nistrului si de a-si uni eforturile pentru solutionarea acestui conflict in baza Constitutiei Republicii Moldova si a normelor legale, unanim acceptate de comunitatea internationala.

Un alt eveniment care a atras atentia opiniei publice pe parcursul verii, a fost problema adresarilor in masa ale cetatenilor pentru asa-zisa redobindire a cetateniei romane. Noi am ajuns la concluzia ca este vorba de o problema creata in mod artificial, din necunoasterea situatiei reale sau chiar din rea- vointa, cu scopul de a tensiona situatia. De fapt, este vorba de o incercare a unor oameni de a-si asigura deplasarea libera in Europa dupa aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, dar care a reiesit dintr-o interpretare gresita a acestui moment, pentru ca aderarea Romaniei si a Bulgariei la Uniunea Europeana nu inseamna in mod automat si admiterea lor in zona Shengen.

Cu parere de rau, anumite forte politice au incercat sa dea acestui fapt o coloratura politica, pentru a demonstra ca, chipurile, populatia moldoveneasca accepta in masa cetatenia Romaniei. Fractiunea noastra considera ca iesirea din situatie consta in crearea de conditii reale pentru facilitatea calatoriei cetatenilor nostri in Europa, prin eliminarea formalitatilor de obtinere a vizelor, prin adoptarea unor facilitati din partea Uniunii Europene in vederea acordarii pentru cetatenii tarii noastre a vizelor Shengen, deschiderea la Chisinau a unui oficiu unic pentru eliberarea vizelor pentru tarile europene etc.

Noi salutam actiunile intreprinse de Guvern in aceste directii. Concomitent, consideram ca actiunile respective trebuie urgentate. Pe de alta parte, agitatia creata in aceasta problema este, in mare masura, rezultatul lipsei unor informatii si explicatii operative a adevaratei stari de lucruri. De aceea, fractiunea si-a exprimat regretul ca organele si persoanele oficiale abilitate nu au reactionat la situatia creata inca in faza initiala, pentru a nu admite agitatia de prisos in jurul acestei probleme, politizarea ei.

Un alt eveniment, nu atit de important pentru majoritatea populatiei, dar cu consecinte directe asupra imaginii Parlamentului, este retinerea de catre Vama romana a deputatului “Aliantei «Moldova Noastra»” Vasile Colta pentru contrabanda cu tigari. La prima vedere, s-ar parea ca este o chestiune particulara a deputatului respectiv si a fractiunii din care face parte. Dar nu este chiar asa. Pentru ca atare actiune a unui deputat, investit cu mandatul alegatorilor, afecteaza nu doar imaginea persoanei respective, dar si a intregului corp de legiuitori, pentru ca oamenii ne incredinteaza sa lucram in Parlament spre a aborda problemele stringente ale statutului si ale poporului. Dar nu pentru a ne ascunde in dosul mandatului si a solutiona problemele, propriile probleme, inclusiv pe cale ilicita. Pe de alta parte, acest caz a demonstrat inca o data faptul ca dosarele penale deschise impotriva lui Colta nu sint nicidecum o rafuiala politica, precum comentau conducatorii “Aliantei «Moldova Noastra»” la timpul respectiv, dar reflecta o situatie reala.

Onorata asistenta,

Sesiunea care incepe astazi e mult mai scurta decit cea de primavara – vara. Dar nu este mai putin complexa. Ne asteapta, dupa cum stiti, o munca intensa asupra principalelor documente financiare ale statului: bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat si bugetul Companiei Nationale de Asigurari in Medicina, adoptarea unor alte acte importante legislative. Noi, deputatii din fractiunea PCRM dorim sa formam un buget real si echilibrat, care sa porneasca de la posibilitatile de astazi ale economiei, dar si sa asigure functionarea buna a institutiilor finantate de la buget, deservirea datoriei externe, alte necesitati ale statutului si societatii, inclusiv rezolvarea problemelor sociale.

Tin sa ma adresez colegilor din alte fractiuni. A sosit timpul sa lucram asupra bugetului cu totii, sa il votam impreuna, pentru ca numai asigurind realizarea plenara a bugetului, functionarea normala a economiei si sferei sociale, putem vorbi de realizarea noii etape a dezvoltarii noastre.

Stimati colegi,

Va chem, sa nu politizam examinarea proiectului de buget, sa nu intervenim cu propuneri populiste, de care sintem singuri ca nu pot fi realizate la etapa actuala.

Vreau sa cred ca parlamentarii nostri au depasit etapa cind opozitia nu participa la adoptarea bugetului, in schimb se angaja plenar in critica lui imediat dupa adoptare. Sper ca vom conlucra cu totii si in vederea examinarii si adoptarii bugetului asigurarilor sociale de stat. Sarcina noastra este de a contribui, prin mijloacele legislative, la faptul ca si in anul viitor completarea lui sa se faca in bune conditii, pentru a putea efectua achitarea la timp si in volum deplin a pensiilor, a altor plati catre categoriile respective de populatie.

Stimati colegi,

Onorata asistenta,

Fiind aproape de jumatatea mandatului legislaturii a XVI-a, putem spune ca deja avem o anumita experienta de conlucrare in legislativ, mai ales in ceea ce priveste atingerea unor obiective majore, cum ar fi: integrarea europeana, solutionarea conflictului din raioanele de est ale republicii, democratizarea si reformarea societatii, ridicarea calitatii vietii populatiei si altele.

Majoritatea deputatilor, inclusiv o parte din parlamentarii fractiunilor din opozitie, sint personalitati politice cu experienta. De aceea, sper si doresc sincer ca ei sa participe plenar la edificarea unei societati prospere.

Stimati colegi,

Va indemn sa ne dezicem de orice actiune neconstructiva, care conduce doar la destabilizarea situatiei, dezbina fortele societatii, le distrag de la munca de zi de zi spre binele intregii populatii. Cred ca nimeni nu va avea de pierdut daca Moldova va deveni prima tara fara opozitii extremiste.

Pornind de la principalele documente de program, reforma electorala a partidului si planului individual de actiuni Republica Moldova – Uniunea Europeana, deputatii comunisti sint dispusi sa conlucreze cu dumneavoastra in mod constructiv si eficient in vederea crearii cadrului legal adecvat solutionarii problemelor stringente ale societatii. Pentru ca anume acesta si este scopul aflarii noastre, a tuturora, in Parlament. In calitate de deputati, trebuie sa ne exercitam functiile cu cea mai mare responsabilitate, cu sincera dorinta de a lucra in numele poporului, de a pune interesele statului si ale societatii mai presus de toate.

Va multumesc pentru atentie. (Aplauze.)

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Prima sedinta a acestei sesiuni o declar inchisa.

Urmatoarea sedinta va avea loc miine, 6 octombrie, la orele 10.00.

Va multumesc.

Sedinta s-a incheiat la ora 15.30.

Stenograma a fost pregatita spre publicare
in Directia documentare parlamentara a
Aparatului Parlamentului.