DEZBATERI PARLAMENTARE

Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XVI-a

SESIUNEA a III-a ORDINARA – FEBRUARIE 2006

Sedinta din ziua de 9 februarie 2006

(STENOGRAMA)

SUMAR

1. Declararea sedintei ca fiind deliberativa.

2. Dezbateri asupra ordinii de zi a sedintei, adoptarea ei.

3. Informatie privind situatia din sistemul energetic.

4. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege cu privire la zona sustinerii suplimentare a activitatii de antreprenoriat. Nr. de intrare 4110.

5. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege pentru modificarea si completarea Legii nr.198-XV din 15 mai 2003 cu privire la arenda in agricultura (art.2, 5, 6 s.a.). Nr. de intrare 3630.

6. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege pentru modificarea si completarea unor acte legislative (Codul cu privire la contraventiile administrative – art.174⁵, 174⁶, 174²⁶ s.a.; Legea cu privire la politie – art.13; Legea cu privire la antreprenoriat si intreprinderi – art.35 s.a.). Nr. de intrare 3577.

7. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege pentru modificarea si completarea unor acte legislative (Legea privind protectia sociala a cetatenilor care au avut de suferit de pe urma catastrofei de la Cernobil – art.6, 8; Legea privind finantele publice locale – art.14). Nr. de intrare 4373.

8. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege cu privire la asigurarea sanselor egale pentru femei si barbati. Nr. de intrare 1628.

9. Dezbaterea si aprobarea proiectului de Hotarire privind desemnarea componentei nominale a Comisiei interparlamentare de cooperare intre Parlamentul Republicii Moldova si Adunarea Federala a Federatiei Ruse. Nr. de intrare 289.

10. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege pentru completarea Codului cu privire la contraventiile administrative si modificarea Legii privind asigurarea sanitaro-epidemiologica a populatiei. Nr. de intrare 1685.

11. Reexaminarea Legii nr.283-XVI din 10 noiembrie 2005 pentru modificarea si completarea unor acte legislative. Nr. de intrare 4050.

12. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege pentru modificarea si completarea Codului muncii al Republicii Moldova
(art.5,10, 12 s.a.). Nr. de intrare 195.

13. Dezbaterea si aprobarea proiectului de Hotarire privind instituirea Comisiei speciale pentru controlul si monitorizarea procesului de restituire a depunerilor banesti ale deponentilor Bancii Comerciale “Guineia” – S.A. si Concernului “Intercapital”. Nr. de intrare 301.

14. Reexaminarea Legii nr.355-XVI din 23 decembrie 2005 cu privire la sistemul de salarizare in sectorul bugetar. Nr. de intrare 145.

15. Aprobarea proiectului de Hotarire privind declararea vacantei unui mandat de deputat in Parlament. Nr. de intrare 374.

16. Declaratia privind sprijinirea Rezolutiei A.P.C.E. nr.1489 din 2006 cu privire la condamnarea de catre comunitatea internationala a crimelor regimurilor comuniste totalitare si refuzul Partidului Comunistilor de a se distanta ferm de crimele comise de regimurile comuniste totalitare. (Prezinta doamna Vitalia Pavlicenco, Fractiunea “Alianta «Moldova Noastra»”).

17. Declaratia Fractiunii Partidului Comunistilor din Republica Moldova. (Prezinta domnul Grigore Petrenco, membru al fractiunii).

18. Discursul domnului Dumitru Diacov, presedintele Partidului Democrat din Moldova.

19. Discursul domnului Vlad Cubreacov, presedintele Fractiunii Partidului Popular Crestin Democrat.

Sedinta incepe la ora 10.00

Lucrarile sint conduse de domnul Marian LUPU, Presedintele Parlamentului.

Domnul Maxim Ganaciuc – director general adjunct al Aparatului

 Parlamentului:

Doamnelor si domnilor deputati,

Buna dimineata. Va anunt ca, din totalul celor 101 deputati, si-au inregistrat prezenta 92. Absenteaza deputatii: Oleinic Nicolae, Rosca Iurie, Filat Vladimir, Taranu Anatol – in delegatie; Postoico Maria – din motive de sanatate; Grosu Lora, Deatovschi Nicolae.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Stimati colegi,

Sedinta este deliberativa. Anunt deschisa sesiunea a treia a Parlamentului de legislatura a XVI-a.

Rog sa onoram Drapelul de Stat si Imnul de Stat. (Se onoreaza Drapelul de Stat si se intoneaza Imnul de Stat).

Multumesc.

Stimati colegi,

La inceputul sedintei, inainte de a purcede la subiectele care o vizeaza, as dori sa readuc aminte o veste trista. Pe data de 12 ianuarie curent s-a stins din viata prematur colegul nostru deputatul Alexei Ivanov. Propun sa pastram un moment de reculegere in memoria lui.

Va multumesc.

Ordinea de zi. Microfonul nr.4.

Domnul Veaceslav Untila:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Comisia pentru administratia publica, ecologie si dezvoltarea teritoriului propune sa fie exclus din ordinea de zi proiectul nr.4393. Chestiunea a opta din ordinea de zi, pentru 16, 17 februarie.

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Domnul Veaceslav Untila:

Fractiunea “Alianta «Moldova Noastra»” propune de a introduce in ordinea de zi Hotarirea privind crearea unei Comisii de ancheta pentru examinarea declaratiei cu privire la tentativa de omor a liderului P.P.C.D. Iurie Rosca. Proiectul este pregatit, daca il acceptati, il prezentam.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Microfonul nr.5.

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Domnule Presedinte,

Stimati colegi,

“Alianta «Moldova Noastra»” propune sa examinam, in regim de urgenta, proiectul de Hotarire nr.442, ca acesta sa fie inclus pe ordinea de zi de astazi in legatura cu adoptarea de catre Consiliul Europei a Rezolutiei nr.1489, 2006 cu privire la condamnarea de catre comunitatea internationala a crimelor regimurilor comuniste totalitare si as ruga sprijinul dumneavoastra. Sa procedam la fel cum am procedat in prima zi a legislaturii, cind, in regim de urgenta si ad-hoc, am adoptat Declaratia cu privire la parteneriatul politic pentru realizarea obiectivelor integrarii europene a Republicii Moldova.

Deci proiectul de hotarire este depus. As ruga ca domnul Presedinte al Parlamentului sa dispuna multiplicarea si remiterea acestui proiect de hotarire pentru a fi examinat astazi in regim de urgenta. Eu vreau, cu ocazia aceasta, si prin prisma adoptarii rezolutiei de catre Consiliul Europei.

Domnul Marian Lupu:

Doamna Pavlicenco,

Cer scuze, sintem la ordinea de zi. Va indemn sa nu incepem cu piciorul sting.

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Da, in legatura cu ordinea de zi.

Domnul Marian Lupu:

Alte propuneri?

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Alte propuneri. Ne inscrieti cu o declaratie la sfirsitul sedintei.

Domnul Marian Lupu:

Da.

In continuare, microfonul nr.5.

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc, domnule Presedinte.

Fractiunea Partidului Popular Crestin Democrat cere aminarea pentru joia viitoare a proiectului nr.4357 in legatura cu faptul ca prea tirziu am primit informatia si nu am reusit sa il examinam. Cere o examinare adaugatoare.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Rog sa specificati ce numar are acest proiect.

Doamna Valentina Cusnir:

Numarul 4357, punctul 5 din ordinea de zi pentru ziua de miine, 10 februarie.

Domnul Marian Lupu:

Nr. 4357.

Doamna Valentina Cusnir:

Da, pentru joia viitoare.

Domnul Marian Lupu:

Aminarea pentru data de 16 februarie. Notat.

Microfonul nr.5.

Domnul Ion Gutu:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimati colegi,

Una dintre cele mai serioase probleme, care se discuta astazi in societate, este situatia creata in sectorul energetic si in legatura cu majorarea preturilor la gazele naturale, si, respectiv, preturile la altele – energia electrica, termica, care vor urma.

Spre regret, noi, Parlamentul, pina acum nu am reactionat, nu am discutat aceasta problema in sedinta Parlamentului sau, stiu eu, la sedintele comisiilor parlamentare. Noi am fost martorii a mai multor declaratii. De exemplu, ca preturile nu vor fi majorate, ca daca va trebui vom ingheta fara gazul rusesc si eu cred ca Parlamentul este obligat ca in zilele urmatoare sa puna in discutie o informatie a Guvernului Republicii Moldova privind situatia in sectorul energetic si masurile respective in legatura cu consecintele majorarii preturilor.

Eu propun, din partea fractiunii, ca aceasta informatie sa fie introdusa pentru ziua de miine si rog colegii sa ma sustina.

Domnul Marian Lupu:

Stimate coleg,

Propunerea, in esenta, este una foarte relevanta, dar trebuie sa constat ca este si una putin tardiva, pe un simplu motiv. Guvernul a inaintat initiativa sa se prezinte chiar astazi, la inceputul sedintei, pentru a veni cu o informatie detaliata vizavi de situatia in sectorul energetic, pe diferite domenii ale acestui sector. Il avem aici pe domnul ministru al industriei si infrastructurii si, dupa ce era sa ascult toate propunerile dumneavoastra, intentionam si intentionez sa propun completarea ordinii de zi pentru astazi cu acest subiect cu numarul 1 pe ordinea de zi.

Microfonul nr.5.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Multumesc, domnule Presedinte.

Comisia pentru agricultura si industria alimentara propune sa fie exclus din ordinea de zi proiectul nr.3804 din 16, 17 februarie, pentru ca sa mai lucram asupra acestui proiect.

Domnul Marian Lupu:

Da.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Notat.

Multumesc.

Microfonul nr.3.

Doamna Eugenia Ostapciuc:

Stimate domnule Presedinte,

Noi, fractiunea comunistilor, cerem, la sfirsitul sedintei, timp pentru o declaratie. Sa fie inclusa in ordinea de zi.

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Microfonul nr.4.

Domnul Dumitru Braghis:

Multumesc, domnule Presedinte.

Noi, in toamna anului trecut, mai bine zis chiar in vara anului precedent, inainte de vacanta, am aprobat o decizie pribind formarea unei comisii care sa examineze unele actiuni ale Guvernului, care, in opinia noastra, contraziceau legislatia in vigoare.

Am ridicat aceasta problema o data la sedinta Biroului permanent, daca nu gresesc, la inceputul lunii decembrie. Cu parere de rau, au trecut deja 6 luni, chiar mai mult – 7 luni de la aprobarea acestei decizii, hotarirea de Parlament este aprobata. Conform Regulamentului, timp de o luna de zile comisia respectiva trebuia sa informeze Parlamentul. Astazi sintem, daca nu gresesc, la a opta luna degraba si nici informatie nu avem. Din cele ce cunosc eu, nici sedintele comisiei nu au fost convocate, nici o sedinta.

Consider ca este cazul sa examinam aceasta chestiune, poate sa o introducem in ordinea de zi pentru urmatoarele doua saptamini de zile, daca nu pentru azi – miine, si sa revenim la aceasta chestiune destul de importanta in opinia mea.

Domnul Marian Lupu:

Proiectul a fost inregistrat?

Domnul Dumitru Braghis:

Domnule Presedinte, proiectul a fost, decizia a fost publicata in Monitorul Oficial in luna iulie 2005.

Domnul Marian Lupu:

Asa.

Domnul Dumitru Braghis:

Comisia din iulie 2005 nu activeaza.

Domnul Marian Lupu:

Cine conduce comisia?

Domnul Dumitru Braghis:

Nu stiu, nu cunosc.

Domnul Marian Lupu:

Propunerea mea este urmatoarea. In momentul in care, pe parcursul saptaminii viitoare, va fi convocata sedinta Biroului permanent, rog secretariatul sa introduca pe ordinea de zi a sedintei Biroului acest subiect, pentru a ne clarifica in toate detaliile necesare. Si, finalmente, sa vedem, actioneaza ori nu comisia, care sint problemele, care sint motivele. Va dau perfecta dreptate in acest sens ca am dori sa vedem ce se intimpla in cadrul acestei comisii. Si, respectiv, fara a tergiversa deloc, vom examina cu cea mai mare atentie includerea acestui subiect in programul bisaptaminal din a doua jumatate a lunii februarie.

Domnul Dumitru Braghis:

Eu sper, dar vreau sa mentionez inca o data ca eu am ridicat aceasta intrebare deja la Biroul permanent si, cu parere de rau, peste o luna si jumatate sau aproape doua luni, nici o reactie.

Domnul Marian Lupu:

Ne pregatim pentru o discutie detaliata in cadrul Biroului permanent de aceasta data. Alte propuneri?

Microfonul nr.3.

Domnul Dumitru Prijmireanu:

Multumesc.

Stimate domnule Presedinte, Fractiunea Partidului Comunistilor nu este de acord ca propunerea doamnei Pavlicenco in legatura cu rezolutia Consiliului Europei, Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei sa fie inclusa in ordinea de zi in regim de urgenta. Nu este nimic urgent. Trebuie de respectat Regulamentul, adica, prin sedinta Biroului permanent, sa fie difuzat, tapat, inregistrat etc. si atunci putem sa convenim la aceasta problema. Deci noi ne pronuntam impotriva punerii la vot a acestei probleme, propuneri.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Doamna Pavlicenco,

Nu va grabiti. Va rog, nu as dori sa initiem dezbateri pe marginea subiectului. Sintem la subiectul – ordinea de zi. Voi supune votului aceasta propunere, modul in care sa definitivam paleta subiectelor care vor fi supuse examinarii in cadrul sedintei de astazi.

Stimati colegi, au fost inaintate trei propuneri plus doua solicitari de declaratii, pe care prezidiul urmeaza sa le includa in mod automat pe ordinea de zi, ceea ce am si facut-o. Propunerea domnului Braghis, sper ca am convenit pentru o discutie foarte detaliata si serioasa de aici in citeva zile in cadrul Biroului permanent. Ramine pe agenda sa decidem asupra proiectului de hotarire a Parlamentului privind Comisia de ancheta, dar nu am auzit alte propuneri sau obiectii. Este cazul sau nu?

Da, microfonul nr.3.

Domnul Iurie Stoicov:

Multumesc, domnule Presedinte.

Propunerea cu privire la formarea Comisiei de ancheta privind tentativa de omor a deputatului Rosca. Eu consider ca nu exista nici o necesitate, dat fiind faptul ca este deschis dosar penal pe acest caz. Implicarea Parlamentului cumva in cazul acesta ar insemna implicarea in urmarirea penala. Deci aceasta Comisie de ancheta nu este necesara.

Domnul Marian Lupu:

Bine,

Deci sint doua propuneri asupra carora sint inregistrate doua opinii diferite, lucru care ma face sa supun votului includerea pe ordinea de zi a acestora.

Deci, supun votului. Cine este pentru introducerea pe ordinea de zi a proiectului de Hotarire a Parlamentului privind Comisia de ancheta propusa de deputatul Untila? Cine este pentru, rog sa voteze. Rog sa fie anuntate, pentru stenograma, rezultatele.

N u m a r a t o r i i:

Sectorul nr.1 – 0. Sectorul nr.2 – 6. Sectorul nr.3 – 16.

Domnul Marian Lupu:

22 de voturi. Aceasta propunere nu intruneste conditiile necesare pentru a fi acceptata. Cea de a doua propunere care se refera la proiectul nr.442 inaintat de doamna Pavlicenco. Cine este pentru... noi sintem in procesul de vot fara precizari, va rog sa urmam normele Regulamentului, stimati colegi. Sintem in procesul de vot. Si este foarte clar indicat, toti au inteles foarte bine despre ce este vorba. Nu sint momente de neclaritate. Deci, cine este pentru introducerea pe ordinea de zi a acestei propuneri, rog sa voteze. Rog sa fie anuntate rezultatele.

N u m a r a t o r i i:

Sectorul nr.1 – 0. Sectorul nr.2 – 6. Sectorul nr.3 – 23.

Domnul Marian Lupu:

29 de voturi. Situatia este similara. Propunerea nu se accepta.

Stimati colegi,

Deci urmare a acestui exercitiu, va propun atentiei dumneavoastra doua subiecte. Primul, cel deja prealabil anuntat, o informatie, un raport care vizeaza situatia in sectorul energetic, ce urmeaza a fi prezentat de membrul Guvernului, domnul ministru al industriei si infrastructurii, Vladimir Antosii.

Cel de al doilea subiect vizeaza un proiect de hotarire a Parlamentului care se refera la declararea vacantei unui mandat de deputat in Parlament.

Obiectii la aceste propuneri? Nu sint. In aceste conditii, supun votului aprobarea ordinii de zi a sedintelor Parlamentului pentru perioada 9–17 februarie curent. Cine este pentru, rog sa voteze.

Majoritatea.

Va multumesc.

Il invit la tribuna centrala pe domnul Antosii, ministrul industriei si infrastructurii, pentru prezentarea informatiei care vizeaza situatia in sectorul energetic si toate subiectele derivate de aici.

Va rog.

Domnul Vladimir Antosii – ministrul industriei si infrastructurii:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati deputati,

Onorata asistenta,

Datorita elaborarii si implementarii unei politici echilibrate a statului in domeniul energeticii, datorita realizarii masurilor stipulate in planul de activitate a Guvernului in anul 2005, evolutia indicatorilor economici in intreprinderile din complexul energetic demonstreaza o crestere a lor. In ansamblu, volumul productiei in sectorul energetic in preturi curente a inregistrat o crestere de 5,2%. Ponderea productiei din activitatea complexului energetic in volumul total pe tara constituie 9,9%. Concomitent a crescut si volumul vinzarilor nete. In perioada de dare de seama ele au constituit cu 8% mai mult decit in aceeasi perioada a anului trecut.

Este pozitiv faptul ca anume indicatorul vinzarilor productiei fabricate are tendinta de crestere. Ritmul de crestere in sectorul energetic a constituit 105,2%.

In continuare ma voi referi la actiunile intreprinse pina in prezent. Guvernul considera ca gazificarea republicii este o sarcina prioritara pentru dezvoltarea economiei nationale a Moldovei.

Conform Programului national de gazificare, aprobat prin Hotarirea Guvernului nr.1643 din 10 decembrie 2000, lucrarile de constructie a obiectelor de gazificare urmeaza a fi realizate in trei etape.

Etapa intii. Lucrari privind constructia gazoductelor nefinisate si extinderea retelelor de distributie a gazelor pina in anul 2005, s-au gazificat toate centrele raionale.

Etapa a doua. Lucrari privind constructia gazoductelor pina in anul 2010, perioada de durata medie.

Si etapa a treia. Lucrari privind constructia gazoductelor pina in anul 2020, perioada de durata lunga.

De catre consiliile raionale, in comun cu Ministerul Industriei si Infrastructurii, au fost elaborate planurile de gazificare raionale a tuturor localitatilor din tara, care prevede gazificarea integrala a tarii pina in anul 2009, aducerea flacarii albastre in fiecare localitate. In total in republica, la data de 1 ianuarie 2006, au fost gazificare 614 localitati, inclusiv in anul 2005 au fost gazificate 143 de localitati.

Pentru finantarea investitiilor capitale din bugetul de stat, in anul 2005 au fost alocate si valorificate la constructia retelelor de gaze 249 milioane
884 mii de lei. Dezvoltarea conductelor de gaze magistrale tine de competenta Guvernului. In plan strategic, statul intreprinde masuri pentru constructia conductelor magistrale de gaze pe teritoriul republicii, cooperind in acest scop si cu alte tari.

Pornind de la aceasta, Guvernul intreprinde mereu masuri pentru atragerea investitiilor in constructia obiectelor de gazificare. Tinind cont de cererea sporita in gaze naturale in republica, in programul de gazificare se prevede constructia gazoductului-bransament Drochia – Ungheni – Iasi. In scopul accelerarii lucrarilor de constructie, se duc tratative cu Romania, pentru a determina volumele de gaze naturale necesare si atragerea investitiilor pentru constructie.

Totodata, pentru aprovizionarea viabila cu gaze naturale a municipiului Chisinau se preconizeaza constructia gazoductului-bransament Tocuz – Cainari – Mereni. Gazoductul mentionat va asigura cu gaze naturale, in volume necesare, orasul Chisinau, raioanele Ialoveni, Causeni, Anenii Noi, solutionind si problema limitarii gazelor naturale in sezonul rece.

Intru asigurarea aprovizionarii viabile a economiei nationale si a populatiei cu gaze naturale in anul 2005, Societatea pe Actiuni “Moldovagaz” a semnat contract de furnizare a gazelor naturale in valoare de 3 miliarde 170 milioane m³, inclusiv 1 miliard 570 cu “Satgazprom” si 1 miliard 600 cu S.R.L. “Gazexport”.

Platile curente pentru gazele naturale consumate de consumatorii republicii in anul 2005 fata de furnizori au fost achitate de catre Societatea pe Actiuni “Moldovagaz” la nivel de 100%.

Totodata, au fost formate grupuri de lucru la nivel de Guvern pentru a purta tratative cu Guvernul Federatiei Rusiei si “Gazprom” privind pretul de furnizare a gazelor naturale in Republica Moldova pentru anul 2006. In urma negocierilor purtate a fost semnat contractul dintre “Moldovagaz” si “Gazprom” de livrare a gazelor Republicii Moldova in primul trimestru al anului 2006 la un pret de 110 dolari S.U.A. pentru 1000 m³ .

Totodata, tratativele cu “Gazprom” continue pentru a stabili pretul de livrare a gazelor naturale pentru anul 2006 si in perspectiva de lunga durata. Concomitent, Guvernul preconizeaza modalitatea de contractare a gazelor naturale din surse alternative direct de la producatori.

In scopul asigurarii functionarii viabile a complexului energetic in perioada de referinta, au mai fost intreprinse urmatoarele actiuni. S-a finalizat constructia si a fost data in exploatare la data de 1 iulie 2005 linia de 110 kw Anenii Noi – Causeni cu o lungime de 34 km, ceea ce a permis aprovizionarea viabila a tuturor localitatilor din regiunea de securitate.

Se acorda asistenta pragmatica investitorului strain privind constructia centralei electrice in apropierea satului Burlaceni raionul Cahul, conform Hotaririi Guvernului nr.713 din 23 iunie 2004.

A demarat Programul National de renovare si de centralizare a sistemului de alimentare cu caldura a localitatilor republicii. In cadrul primei faze a programului au fost construite 12 centrale termice in orasele Cantemir, Falasti, Floresti, Straseni pentru alimentarea a 20 de obiecte publice, inclusiv 8 institutii scolare, 5 gradinite de copii, 7 institutii social-culturale. Au fost construite, de asemenea, 9 centrale termice, care vor asigura alimentarea cu energie termica a obiectelor publice de importanta sociala din raionalele Leova, Nisporeni, Briceni, Ialoveni, Falesti, municipiile Balti si Chisinau.

Se cere mentionat faptul ca, in total pe tara, au fost construite 408 centrale termice, inclusiv 106 au fost construite in anul 2003, 154 – in anul 2004 si, respectiv, in anul 2005–148. In anul 2005 intreprinderile de distributie, aflate in proprietatea statului, au furnizat consumatorilor energie electrica in volum de 702 milioane kw/ore in suma de 490,7 milioane de lei, inregistrind o crestere cu 7 la suta comparativ cu anul precedent.

In ansamblu pe tara, consumul de energie electrica a constituit 3 miliarde 460 milioane kw/ore, adica cu 9,4% mai mult decit in anul 2004. S-a majorat ponderea energiei electrice produse la CET autohtone. Astfel, in anul 2005 aceasta pondere a constituit circa 28,5%, raportata la cota de doar 22,3 % in anul 2004. Pe parcursul anului 2005, centralele electrice cu termoficare au produs energie electrica la nivelul anului 2004 in volum de 823,3 milioane kw/ore, iar energia termica, tot in acest an, in valoare de 1 milion 687 mii gigacalorii sau cu 23,8 la suta mai mult decit in anul precedent.

Nivelul colectarilor mijloacelor financiare pentru energia electrica livrata consumatorilor atinge 97,7 la suta, inclusiv S.A. “RED Nord” – 96,5, S.A. “RED Nord -Vest” – 100,4 in anul precedent. In anul precedent fiind doar de 97%.

Astfel, companiile de distributie au ridicat nivelul de colectare a platilor pentru consumul de energie electrica in jurul a 102%. Si au reusit sa micsoreze esential pierderile de energie de la 32,3% in anul 2001 la 19,5 in anul 2004, iar in anul 2005 s-a atins cifra de 18,9%. Realizarile mentionate au condus la un grad inalt de pregatire a complexului energetic pentru functionarea in conditii de iarna. Fapt demonstrat si in perioada de racire brusca a timpului.

Monitorizarea lucrarilor de pregatire a obiectelor energetice, de asigurare a economiei nationale si a populatiei cu resurse energetice, precum si de creare a conditiilor optime de activitate a institutiilor bugetare in sezonul rece se efectueaza in cadrul comisiei guvernamentale pentru redresarea situatiei in complexul energetic, care, pina in prezent, s-a convocat cu regularitate si in cadrul careia au fost luate decizii executorii de solutionare a tuturor problemelor ce tin de domeniul vizat.

Cea mai recenta convocare a comisiei guvernamentale a avut loc la 26 ianuarie 2006 in cadrul careia au fost audiati conducatorii tuturor autoritatilor administrative centrale si s-a confirmat ca toate institutiile bugetare activeaza in regim normal. O trecere in revista a starii de lucruri in teritoriu privind pregatirea catre sezonul rece s-a efectuat in cadrul conferintei televizate din 24 ianuarie 2006, la care toti presedintii de raioane au confirmat ca toate institutiile din sistemele educational, medicinal, social si cultural, inclusiv fondul locativ, sint pregatite pentru sezonul rece. Cu toate surprizele neplacute, consideram ca gradul de pregatire este satisfacator.

Onorata asistenta,

Facind aceasta trecere in revista a realizarilor obtinute pina in prezent, care, in ansamblu, sint pozitive, noi nu ne autolinistim. Sintem constienti de importanta strategica a complexului energetic pentru economia nationala si in ansamblu pentru tara. Sintem constienti si de faptul ca sint inca multe de facut. Fiind in tara fara resurse energetice primare, noi importam circa 98% din necesar, iar daca mai luam in considerare si factorii subiectivi, in natura subversiva, ca, de exemplu, sistarea unilaterala a livrarii de energie electrica din 8 noiembrie 2005 de catre noii proprietari ai Centralei Electrice de la Cuciurgan, precum si declansarea crizei gazelor, care a afectat tot spatiul Europei de Est, problema aprovizionarii tarii cu resurse energetice devine si mai complexa.

Iata de ce consideram de o importanta vitala identificarea surselor alternative de resurse energetice. In acest scop, printr-o dispozitie guvernamentala, la 4 ianuarie curent, a fost creat un consiliu coordonator in care intra conducatori de prim rang ai Academiei de Stiinte, ai Ministerului Industriei si Infrastructurii, ai Ministerului Economiei si Comertului, ai Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare, ai Ministerului Ecologiei si Resurselor Naturale si ai altor factori de decizie.

Una din sarcinile importante, pusa in fata consiliului mentionat, este elaborarea si implementarea unui program national de utilizare a resurselor regenerabile. Programul va include actiuni concrete privind valorificarea potentialului tehnic amenajabil al resurselor regenerabile de origine solara, biomasa, eoliana, hidro etc. Pentru fiecare domeniu de utilizare a resurselor regenerabile se vor identifica doar proiecte eligibile, care vor conduce la reducerea consumului de energie si combustibil fosil si care vor avea un grad inalt de performanta tehnica.

Pentru saptamina viitoare s-a programat audierea unui raport al Consiliului coordonator privind planul de activitate si masurile deja intreprinse. Cu aceasta insa masurile care se cer intreprinse nu se vor limita. In scopul aprovizionarii viabile a tuturor consumatorilor cu energie electrica, se intreprind urmatoarele actiuni:

S-au purtat si se duc in continuare negocieri cu Ucraina in vederea majorarii la maximum a volumului de energie electrica importata. Se asigura majorarea la maximum a volumelor de energie electrica produsa de centralele electrice autohtone. Cu Societatea Comerciala “Energetic Holding” din Romania s-a semnat un contract de vinzare a energiei electrice de rezerva pentru cazuri exceptionale, care prevad punerea la dispozitia Moldovei a energiei necesare.

Au fost inaintate masuri organizatorice privind constructia liniei electrice Balti – Novodnestrovsc, Balti – Suceava si Gotesti – Falesti – Falciu, care ar permite imbunatatirea esentiala a situatiei in sistemul energetic. Au fost inaintate masuri in vederea majorarii prin extindere a retehnologizarii capacitatilor generatoare de energie la “CET-2” si “CET-Nord”. Au fost expediate scrisori instantelor europene de a acorda Moldovei suport financiar in vederea evitarii crizei energetice, consolidarii sistemului energetic si in ansamblu, a securitatii energetice a tarii.

Ca raspuns la apelurile noastre insistente, avem deja reactii favorabile de la Comisia Europeana. Astfel, recent ne-a vizitat tara un expert al Directoratului general pentru energie al Comisiei europene, a carui misiune a fost de a identifica caracterul unor eventuale asistente si modalitatea de acordare a acestora.

Ne-au fost transmise mesaje promitatoare, conform carora sprijinul acordat se manifesta prin actiuni concrete, cum ar fi elaborarea studiului de fezabilitate prin proiectele privind constructia liniilor electrice de inalta tensiune, de interconexiune cu tarile vecine Ucraina si Romania, finantarea unui proiect TACIS privind eficientizarea complexului energetic, precum si identificarea unor sume financiare suplimentare, examinarea pozitiva a demersurilor noastre privind aderarea Moldovei cu statut de membru cu drepturi depline la tratatul energetic in Europa de Sud-Est.

A raspuns la demersurile noastre si Guvernul Statelor Unite ale Americii. Un expert al Guvernului S.U.A. se afla pe parcursul acestei saptamini in tara noastra pentru a ne oferi consultatii pe intreg spectrul de probleme cu care se confrunta astazi complexul energetic.

Onorata asistenta,

Aceste fiind relatate, Guvernul va asigura ca situatia privind aprovizionarea tarii cu resurse energetice este sub control si ca vom intreprinde toate masurile in vederea dezvoltarii tuturor sectoarelor din complexul energetic si a consolidarii in ansamblu a securitatii energetice.

Va multumesc pentru atentie.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, domnule ministru.

Stimati colegi, intrebari.

Microfonul nr. 4.

Domnul Dumitru Diacov:

Domnule ministru, spuneti, va rog, care a fost pretul pentru persoanele fizice la 1000 m³ de gaz pina la Anul Nou?

Domnul Vladimir Antosii:

Pina la Anul Nou, in dolari? 114 dolari.

Domnul Dumitru Diacov:

Era bine in lei, ca lumea sa inteleaga mai bine.

Domnul Vladimir Antosii:

In lei...

Domnul Dumitru Diacov:

Ati prezentat un raport destul de amplu. Dar eu nu cred ca acei care ne privesc au inteles foarte bine ce ii asteapta. Fiindca, pina la urma, nu trebuie sa linistiti Parlamentul, trebuie sa linistiti populatia. Spuneti, va rog, dupa negocieri si dupa semnarea acordului la 4 ianuarie, asa am inteles, care va fi pretul la 1000 de m³ pentru persoanele fizice, pentru populatie si pentru agentii economici?

Noi am inteles ca negocierile continua si exista sansa ca pretul sa fie majorat. Exista aceasta sansa sau nu exista? Ieri a fost difuzat la televiziune un comunicat al A.N.R.E. si, cam mai mult in gluma sau in serios, a sunat ca intii A.N.R.E. moldovenesc o sa stabileasca tarifele si dupa aceasta noi o sa negociem cu “Gazprom”. Ce, “Gazprom” se subordoneaza A.N.R.E. moldovenesti? Este clar ca buna ziua ca ceva la mijloc nu este clar. Si va rog, daca se poate, daca negocierile cu “Gazprom” presupun o mai mare majorare a preturilor decit 110, care este acum stabilit.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Domnule ministru, o clipa doar. Stimate domnule coleg,... Da, da, eu inteleg prea bine. Ati vorbit de notiunea “sansa”. In intelegerea mea notiunea de “sansa” este echivalenta cu notiunea de “speranta”, ceva spre care tindem. Deci, nu cred ca este ceva spre care tindem – 160 de dolari pentru 1000 m³ . Presupun ca vorbim de riscuri.

Domnule ministru, va rog.

Domnul Vladimir Antosii:

Da, va multumesc, domnule deputat. Intr-adevar, s-au dus negocieri si avem ce avem. Pe primul trimestru avem la intrare 110 dolari. Deci, daca vedem... Eu raspund ce avem. Avem contract 110 la intrare in tara. Pretul care a fost 80... Daca luam aritmetic si impartim, vedem ca avem o majorare in jurul la 37%. Deci A.N.R.E. se afla la ziua de azi... si eu nu stiu ce comunicat a fost facut. A.N.R.E. se afla in lucru astazi. Si cred ca zilele apropiate vor fi, totusi, definitivate tarifele pentru populatie. Atit.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr. 4.

Domnul Vladimir Antosii:

In ceea ce priveste... Daca se poate pe toate?

Domnul Dumitru Diacov:

Da, ca sa intelegem mai bine, domnule ministru. Eu cu bune intentii. Dumneavoastra ati spus ca pretul pentru populatie pina la Anul Nou a fost de 114 dolari. Eu ma refer la ceea ce a spus domnul.

Domnul Vladimir Antosii:

Nu 1000. Daca a fost 1080 de lei, daca vorbim...

Domnul Dumitru Diacov:

1080 de lei pentru persoanele fizice, pentru populatie.

Domnul Vladimir Antosii:

Da.

Domnul Dumitru Diacov:

Aceasta pina la semnarea acordului cu “Gazprom” la 110? Acum A.N.R.E. stabileste pretul pornind de la acest pret pentru populatie, de la 110, da? Si care va fi pretul acesta pentru persoanele fizice?

Domnul Vladimir Antosii:

Daca luam... Eu va spun inca o data. Astazi nu pot sa spun cum, deoarece A.N.R.E., cind stabileste tarifele, urmareste si bilantul de activitate a Societatii pe Actiuni “Moldovagaz”, se iau in considerare mai multi factori si nu luam proportionala aritmetica, daca e 37 - e 37. Noi nu putem spune astazi ce tarif.

Domnul Marian Lupu:

Domnule ministru, o clipa doar. Sa structuram mai bine discutia. Cind anume, pe ce data A.N.R.E. va finaliza calculele si va determina tarifele?

Domnul Vladimir Antosii:

Conform datelor de care dispun, pina la inceputul zilei de marti A.N.R.E. este gata sa prezinte aceasta informatie.

Domnul Dumitru Diacov:

Si aceasta informatie o sa se refere la perioada de 3 luni de zile, cit dureaza pretul de 110 dolari, da? Ca sa intelegem mai bine.

Domnul Vladimir Antosii:

Noi vorbim de preturi si vorbim de contractul pe care il avem.

Domnul Dumitru Diacov:

Da, bine, multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr. 5.

Domnul Iurie Bolboceanu:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule ministru, de la 1 ianuarie avem o majorare de preturi la gaze de 30 de dolari la 1000 de m³ . Spuneti, va rog, care va fi impactul acestor majorari asupra preturilor la gazele naturale consumate de populatie, de agentii economici si de institutiile bugetare? Impactul asupra bugetului?

Domnul Vladimir Antosii:

Multumesc.

Daca vorbim de impactul pe care il avem, noi am efectuat si aceste calcule. Direct influenta carburantilor... daca luam la intreprinderile care folosesc la incalzire, majorarea poate sa fie pina la 13–14%. Se are in vedere numai si numai componenta carburantilor, gazelor.

Domnul Iurie Bolboceanu:

Da, va multumesc.

Si mai am o intrebare. Din declaratia dumneavoastra am inteles ca, totusi, majorarile la gazele naturale vor fi atit catre populatie, cit si catre agentii economici si institutiile bugetare. Atunci spuneti, va rog, cum apreciati declaratiile unor membri ai Guvernului din ianuarie, care au afirmat ca preturile la gazele naturale pentru populatie nu vor fi majorate, si majorarile nu vor avea un impact negativ asupra bugetului?

Domnul Vladimir Antosii:

Eu nu stiu cine a facut asemenea declaratii ca pentru populatie nu vor fi majorate. Deci, inca o data va spun ca nu stiu cine a facut asemenea declaratii. Noi, o buna parte, am dori asa ceva. In orice caz, daca se vorbeste... aici sint diferite categorii... De aceea, cind A.N.R.E. stabileste tarifele, dumneavoastra stiti ce ia in vedere. De aceea, la aceasta intrebare va pot raspunde ca nu este prerogativa ministerului de a stabili tarifele.

Domnul Iurie Bolboceanu:

Domnule ministru,

Ca sa cunoasteti, aceste declaratii au fost facute de catre Prim-ministru, de catre ministrul economiei si comertului si de catre ministrul finantelor.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr. 4.

Domnul Iurie Bolboceanu:

Ca membru al Guvernului ar trebui sa cunoasteti.

Domnul Vladimir Antosii:

Noi am facut declaratii ca avem toate sansele pe parcurs. Le-am facut eu ca ministru. Pe parcursul anului 2006 la consumatorii finali tariful la energia electrica nu va fi schimbat. Aceasta declaratie am facut-o.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Domnul Vladimir Antosii:

Si pentru aceasta este baza.

Domnul Marian Lupu:

Domnule ministru, putin mai buna organizare.

Domnul Leonid Bujor:

Da, domnule Presedinte al Parlamentului,

Va multumesc.

Domnule ministru,

Pe parcursul perioadei de criza, atunci cind reprezentantii Republicii Moldova negociau la Moscova, domnul Prim-ministru Vasile Tarlev a declarat de nenumarate ori, pentru a linisti populatia, opinia publica si, in special, oamenii de la tara, ca pretul nu se va majora, va ramine acelasi, de 80 de dolari. Ba mai mult, dumnealui spunea ca sint sanse ca pretul sa fie si mai mic.

Spuneti, va rog, ce s-a intimplat ca nu s-a pastrat pretul de 80, dar s-a semnat un acord cu un pret de 110 dolari, avind in vedere si acele cedari care au mai fost facute de Republica Moldova, si cine poarta raspundere pentru declaratiile populiste din acea perioada?

Va multumesc.

Astept raspuns.

Domnul Vladimir Antosii:

Ca membru al grupului de lucru, care a participat la negocieri, pot sa va raspund ca doleanta noastra a fost de 80 si, la moment, daca am lua real... sa luam si cum «Gazprom» anunta astazi ca lucreaza in regim de piata si sa analizam... republica de alaturi, tarile de alaturi – Romania, si daca analizam Ucraina, noi platim deja pretul de piata de vreo 5 ani in urma.

De aceea 80, intr-adevar, acest pret este pentru noi pret maxim care... da, cu parere de rau, nu sint relatii de piata, deoarece noi am adus motivul si calcule ca la ziua de azi populatia, cu salariul mediu de 120 de dolari, se platesc acele 114. In Romania salariul mediu e 275, platesc gazele 280. Asa ca paritatea este. Nu s-a luat in considerare, cred ca in cea de a doua runda, e clar ca nu este vorba de 80 de dolari. Era vorba 80 de dolari, daca era permisiunea unor firme deja cu care s-au dus tratative sa fie tranzitat, Rusia sa fi tranzitat gazele direct de la sonda, atunci, in amestec, se putea, precum se face la ziua de azi. Asa este.

Domnul Leonid Bujor:

Domnule ministru, va multumesc.

Ati raspuns doar partial, nici la o jumatate din intrebarea mea. Astept raspuns nu numai eu si deputatii, dar si poporul. Vreau sa subliniez ca dumneavoastra ati spus ca va avea loc o majorare doar cu 13–14%, ceea ce nu corespunde adevarului.

Domnul Vladimir Antosii:

La intreprinderi.

Domnul Leonid Bujor:

Va rog foarte frumos, atunci cind pretul constituia 80 de dolari, da, el era vindut populatiei cu 108 dolari. Un calcul simplu demonstreaza ca la pretul de 110 populatia va primi cu pretul nu mai mic decit 148–149 de dolari. Deci este o majorare substantiala de circa 40 de dolari si pentru oamenii simpli de la tara acesta este un pret de circa 35– 40%.

Noi trebuie sa le spunem oamenilor adevarul. Sa nu ne trezim iar peste doua–trei saptamini si sa incercam sa ii ducem in eroare ca s-a intimplat ceva iesit din comun. Deci, cetatenii simpli ai Republicii Moldova trebuie sa cunoasca atit realizarile noastre pozitive, cit si greselile comise, fiindca au fost rostite declaratii. Eu am fost in patru raioane si oamenii intreaba de ce li s-a promis ca se va pastra pretul, dar ii impunem sa plateasca mai mult.

Domnul Vladimir Antosii:

Domnule deputat, va multumesc.

Eu v-am spus de la inceput ca nu este prerogativa ministerului si a Guvernului de a stabili pretul. E prematur sa ne grabim astazi sa facem declaratii, sa incepem a atentiona populatia, deoarece nu stim rezultatele cu ce se vor definitiva la Agentia Nationala pentru Reglementare in Energetica. Eu cred ca nu este chiar asa cum spuneti dumneavoastra. Dar o sa vedem, nu a mai ramas mult timp. Mai mult ca atit ca Agentia... dumneavoastra stiti cine coordoneaza si cum se hotarasc intrebarile.

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Microfonul nr.3.

Domnul Valeriu Calmatui:

Da, multumesc domnule Presedinte.

Deci, inainte de a pune o intrebare... imi place foarte mult cum se vehiculeaza aici si cum jongleaza colegii cu niste chestiuni care sint foarte evidente si stiute de toata lumea. Preturile se negociaza si toata lumea a negociat cu «Gazprom», nu numai Moldova, au negociat si altii. Daca s-a ajuns... (Rumoare in sala.) eu spun pentru alegatori ceea ce vorbiti dumneavoastra aici, va antrenati...

Domnul Marian Lupu:

Domnule Calmatui, o clipa.

Stimati colegi,

Din partea mea dreapta a salii, eu am oferit timp celor doi antivorbitori nu doar pentru intrebari, dar si pentru a face unele constatari. Rog sa manifestam putina toleranta in ambele sensuri.

Domnul Valeriu Calmatui:

Mie imi pare bine ca dumneavoastra aveti o asemenea reactie. Se observa inca o data ca ceea ce am mentionat inainte e corect, adica se jongleaza, dar nu vreau ca populatia sa inteleaga corect ce este la ziua de astazi. Deci s-a negociat 110. Desigur, domnul ministru a spus foarte corect ca la buget se va majora, bugetul va suporta cheltuieli suplimentare – 14%, dumnealui nu a spus numai ca acesta va fi integral pentru toata populatia.

Dar noi stim ca in 2000, la inceputul anului 2004 noi am facut o rectificare, prin care, pentru consumatorii casnici, care consuma gaz numai pentru pregatire, s-a stabilit cel mai mic tarif pentru 30 m³ de gaz consumat. Al doilea tarif este fixat pentru acei care consuma mai mult de 30m³, care folosesc gazele pentru a incalzi incaperile, apartamentele si casele. Si mai este un tarif pentru agentii economici.

Deci cunoastem cu totii ca sintem pentru economia de piata, ca tarifele la energia electrica, termica si gaze se reglementeaza si se stabilesc de catre A.N.R.E.

In cazul de fata, domnul ministru sa raspunda care o sa fie astazi tarifele, desigur ca intelegem cu totii ca e foarte complicat, ca nu poate dumnealui sa raspunda acum, aici, fiindca acolo sint metode, metodologii de a calcula tarifele.

Eu doresc sa aflu, totusi, de la dumneavoastra, domnule ministru… Capacitatile de producere a energiei electrice din republica noastra sint foarte mici, desigur ca nu avem surse de generare. Totusi, care ar fi, in viziunea dumneavoastra, posibilitatea de a urgenta constructia, fiindca eu, in viziunea mea, vad ca pentru a poseda cit mai multe surse generatoare de energie electrica este necesar nu numai de a construi noi statii electrice, ci si, totodata, de a efectua, interconexiunea cu retelele din tarile vecine.

Si iata anume constructia liniilor de la Balti spre Suceava si constructia liniilor de la Balti spre Dnestrovsc, Ucraina ar da posibilitate tranzitarii energiei electrice. Totodata, ca noi sa putem consuma mai multa energie electrica. Desi a crescut, noi cu… si inca un lucru. Spuneti, va rog, cite procente de gaze naturale consuma astazi populatia noastra?

Iata la aceste doua intrebpri as vrea sa raspundeti.

Domnul Vladimir Antosii:

Multumesc, domnule deputat. (Rumoare in sala.)

Domnul Marian Lupu:

Eu va rog liniste in sala.

Domnul Vladimir Antosii:

Daca ati vazut, noi am spus ca in consumul total, eu imi cer scuze…

Domnul Marian Lupu:

Domnule ministru, o clipa.

Stimati colegi, eu va rog sa terminam cu comentariile din sala si sa ascultam raspunsul la intrebare.

Va rog.

Domnul Vladimir Antosii:

In consumul total, 29% e producerea autohtona, generarea de la centralele noastre – 29 la suta. Restul 71% astazi se importa din Ucraina pe liniile de interconexiune. De durata scurta programa care merge constructia liniei Novodnestrovsc – Balti care o sa mareasca capacitatea cu inca in jurul a 200 de megawati. Asa-i linia. Si a doua capacitate de a permite Ucrainei cu un surplus mare de energie produsa, a merge in Romania.

Prin aceasta statul nostru va beneficia si de surse financiare de la exportul de energie electrica. In ceea ce priveste consumul, in jurul a 28% e consumul populatiei la gaze.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

Domnul Gheorghe Susarenco:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Domnule ministru,

Am o intrebare: conform datelor furnizate de unii membri ai Guvernului, recent, prin intermediul mass-media, 1,6% din totalul de actiuni in Societatea pe Actiuni “Moldovagaz” apartine cu drept de proprietate privata unor persoane fizice. Rog o informatie, daca ne-o puteti oferi, referitor la persoanele fizice detinatoare de actiuni in Societatea pe Actiuni “Moldovagaz” si modul de dobindire a acestor actiuni.

Va multumesc.

Domnul Vladimir Antosii:

Multumesc domnule deputat.

E clar ca asemenea informatie poate sa fie numai la societatea pe actiuni, atare informatie e confidentiala. Deci registrul detine, registratorul independent si cred ca ministerul... Dar dupa toate, eu nu stiu de 1,6 ca bilantul… daca vedem… daca 3 componente, punem partea Moldova, Guvernul Moldovei, punem “Tiraspoltransgaz” si punem “Gazprom”, iese cam diferenta in jurul la 09, 08.

 Domnul Gheorghe Susarenco:

Aceasta informatie, dupa cite cunosc eu, a fost prezentata de colegul dumneavoastra…

Domnul Vladimir Antosii:

Eu va numesc din aceleasi surse care...

Domnul Gheorghe Susarenco:

...De ministrul economiei si comertului, si nu consider eu, ca jurist, nu stiu dumneavoastra daca imi aratati sursa de unde considerati ca o informatie privind detinatorii de actiuni…

Domnul Vladimir Antosii:

Noi am fost.

Domnul Gheorghe Susarenco:

Este confidentiala. Eu va rog, daca nu puteti prezenta acuma informatia, sa o prezentati joia viitore la urmatoarea sedinta a Orei Guvernului.

Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Domnul Marcel Raducan:

Da, multumesc, domnule Presedinte.

Stimate domnule ministru,

Pe parcursul discutiilor dumneavoastra ati vorbit despre cautarea, ceea ce este si normal, a surselor de alternativa. Deci, dupa cite cunosc, exista un proiect de contract de intentie intre Guvernul Republicii Moldova si Societatea pe Actiuni “Ascomgrup” privind livrarea a 3 miliarde de m³ de gaze din Kazahstan la un pret de 50 de dolari. Deci ati putea dumneavoastra sa spuneti care este soarta acestui protocol de intentii si cit este de real ca in viitor sa avem o sursa de alternativa sigura si la un pret mai sigur.

Multumesc.

Domnul Vladimir Antosii:

Da, multumesc domnule deputat.

Intr-adevar, noi, paralel, ducem cu grupul “Ascom”… “Ascom”, cu parere de rau, din cauza frigurilor care au fost, deci este vorba de 1 miliard si jumatate de m³ care, intr-adevar, o sa fie majorate volumele lor precedente si numai incepind cu luna iunie. Deja noi lucram asupra contractului cu grupul “Ascom”. Avem procesul-verbal de intentii si ducem… Deci e vorba de unde sa-l luam… de la sonda, de la hotarul Rusiei, de la hotarul Ucrainei.

Domnul Marcel Raducan:

Va multumesc.

Domnul Vladimir Antosii:

Poftim.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5. Sinteti 3 persoane la rind, va rog sa va determinati.

Domnul Ion Gutu:

Da, multumesc domnule Presedinte.

Interesul este prea mare. Ne-ati provocat, domnule Presedinte al Parlamentului cu initiativa, cred ca a dumneavoastra.

Domule ministru,

Ati inceput informatia dumneavoastra cu o formula ca a fost elaborata o politica echilibrata a statului in domeniul energetic.

In 5 ani de zile au fost numai declaratii. Si in situatia critica in care noi, impreuna, ne-am aflat in aceste luni as vrea sa va intreb: personal pe Prim-ministru si pe Presedintele tarii, care a fost participarea lor nemijlocita pentru a iesi din acesta criza, eu stiu poate cu alt pret? Fiindca ucrainenii, dumneavoastra stiti, au contactat la nivel de Presedinte, au contactat la nivel de Prim-ministru, au plecat de mai multe ori delegatii in frunte cu Prim-ministrul la Moscova. Care a fost aportul primelor persoane din stat?

Domnul Vladimir Antosii:

Nu, in primul rind, e clar ca nu este vorba despre largirea capacitatilor. Daca era liniste cu centrala de la Cuciurgan, deoarece centrala cu capacitate de 2500 de megawati e un monstru, care se gaseste in teritoriu, aici, bine chibzuit si deoarece ea nu exista si astazi ea nu participa la livrarile de energie pe teritoriul partii drepte a Moldovei, centrala de la Cuciurgan lucreaza in regim numai cu un bloc si livreaza energie numai pentru partea stinga a Moldovei.

Deci, ce contributie a adus Presedintele, e clar ca daca nu era intelegerea la nivel inalt cu Ucraina, cu presedintele Ucrainei, nu se mergea la un risc, deoarece se spune asa ca noi pe linii, 3 linii de interconexiune, am riscat dublu. Regiunea Odesa sta pe liniile noastre, pe linia noastra Novodnestrovsc si sta pe a lor doua, stam si noi impreuna cu... De aceea au riscat 50 la 50 si am mers cu tot acest maximum pe care l-am avut.

In cele din urma este clar ca aceasta e o sustinere, mai mult ca atit, noi avem pretul pe care dumneavoastra il stiti, care-i negociat...

Domnul Ion Gutu:

Domnule ministru,

Eu am intrebat cine sint primele persoane care au contactat cu Moscova? Cu Kievul noi stim cu ce s-a finalizat.

Domnul Vladimir Antosii:

Din primele persoane a contactat domnul Tarlev, a fost si grupul de lucru si eu cred ca si Ucraina, eu nu cred ca acolo tare multe contacte a avut presedintele, deoarece noi am stat aproape o saptamina la Moscova si am vazut. Acolo grupul de lucru de asemenea a contactat cu “Gazprom”.

Domnul Ion Gutu:

Multumesc.

Si inca o intrebare foarte scurta: credeti dumneavoastra ca putem intr-adevar sa rezolvam problema asigurarii securitatii energetice a statului fara centrala de la Cuciurgan?

Domnul Vladimir Antosii:

Domnule deputat,

Daca noi am avea doua linii de interconexiune… Ucraina, dupa cum stiti, a proiectat deja cea de a doua linie (Adjalic – Usato) si daca noi primim nu un an… chiar daca n-o dam in exploatare in 2006, dar in 2006 Ucraina o da deja, fiindca au demarat lucrarile de constructie a liniei si linia o sa fie definitivata la 1 noiembrie. E clar ca atunci garant pentru noi in teritoriu este centrala de la Novodnestrovsc. Aceasta e centrala. Acum noua ne trebuie centrala de la Cuciurgan, vorbesc deschis, ne trebuie pentru sustinerea balantei in caz de criza.

Domnul Ion Gutu:

Domnule ministru,

Cred ca nu o sa treaca multa vreme si o sa va schimbati parerea si mai cred, domnul Presedinte a anuntat deja lucrul acesta, ca statia de la Cuciurgan va deveni o gramada de metal uzat si dupa aceasta se da comanda ca sa lucrati dumneavoastra personal cu statiile de la Cuciurgan, deci apreciati-va. Eu cred ca aceasta este o greseala foarte mare.

Domnul Vladimir Antosii:

Domnule deputat,

Noi n-am spus… pe parcursul acesta s-a creat o parere gresita ca partea moldoveana vrea sa blocheze centrala de la Cuciurgan. E o crima, e clar ca asa potential sa fie, dar nu e vina partilor moldovene, credeti-ma ca am dus… am participat la toate…

Noi am ajuns acum la fine si am rezolvat problema. Le-am spus, poftim, este linia de interconexiune de 400, Vulcanesti – Isaccea, Romania, poftim, dumneavoastra vreti ca sa lucreze la capacitate deplina, poftim, va punem la dispozitie, platiti numai tranzitarea, contractul l-am expediat deja partii rusesti la “Interaues” si se afla acolo de acum timp de o saptamina. I-am spus, astazi noi nu putem procura de la dumneavoastra energie electrica cu 5 centi. Mai mult ca atit, ca pina la majorarea pretului la gaze nu ne-a putut da o lamurire clara. care este totusi costul real. A fost o declaratie 4.08, 38% majorare nemajorind pretul la gaze.

Astazi s-a majorat si am spus ca au venit cu propunerea de 5 centi, mai scump decit la centrala din Romania. Deci e clar ca noi am spus nu puneti...
s[ o blocam, sa facem metal uzat, dar am spus, poftim, tranzitati, oameni buni, si duceti-va in Europa, duceti-va in Balcani, duceti-va unde vreti. Si atunci lucrati si dumneavoastra, aveti partea economica, dar noi o sa lucram, caci avem contract pe anul 2006 cu Odesa si, paralel, constructia de scurta durata a liniilor si toate acestea…

Iata cam aceasta este informatia de ultima ora.

Domnul Marian Lupu:

Da, microfonul nr.4.

Domnul Valeriu Guma:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule ministru,

Spuneti-mi, va rog, cind va fi implementat mecanismul care ar permite liberalizarea pietei energetice cind consumatorii mari de energie electrica ar avea posibilitate sa se conecteze la reteaua de 110 kilowati.

Domnul Vladimir Antosii:

Kilovolti.

Domnul Valeriu Guma:

Kilovolti, ma scuzati.

Domnul Vladimir Antosii:

Multumesc.

Intrebarea e foarte interesanta. Mai mult ca atit, stiti ca era deja preconizat, era un interes foarte mare de a liberaliza si, slava domnului, ca atunci cind a avut loc Conferinta Internationala “Energetica Moldovei – 2005”, la care a participat si Secretarul General, dumneaei a inteles destul de clar ca nici in tarile care au o generare de 80 la suta nu poate fi efectuata liberalizarea.

Noi, cu demararea proiectului “Energetic–2” ce punem…care este telul? A avea evidenta la intrare si evidenta la iesire. Evidenta performanta. Nu am in vedere acea evidenta cind toti sed si invirtesc cu degetul acolo si fac evidenta, dar evidenta care se monitorizeaza ... De aceea, o data cu terminarea proiectului, dar el se termina in luna octombrie 2007, trebuie sa fie pusa si intrebarea liberalizarii pietei. Ce vrem noi astazi? Cu un deficit de 70% de energie si cu posibilitatea limitata de aceasta…

Domnul Valeriu Guma:

Multumesc, domnule ministru.

Inca o intrebare scurta. Spuneti, va rog, care este datoria fata de “Gazprom” a Societatii pe Actiuni “Moldovagaz” si structura acestei datorii?

Domnul Vladimir Antosii:

Daca este vorba, e clar ca…

Domnul Valeriu Guma:

A Republicii Moldova, fara Transnistria?

Domnul Vladimir Antosii:

Este clar ca dumneavoastra vreti, timp de 4 luni de zile, cit activeaza ministrul, ori in 7 luni, dar 3 luni dureaza numai formarea ministerului, unirea. Eu pot sa va raspund, deoarece datoria… este clar ca partea moldoveana este de 120 de milioane de dolari.

Domnul Valeriu Guma:

Structura? Cine o plateste?

Domnul Vladimir Antosii:

Structura? Trebuie sa …

Domnul Valeriu Guma:

Noi stim ca oamenii, consumatorii de rind, platesc. Totodata, avem datorii istorice si nu se sting. Avem tarife majorate de la “Moldovagaz” deja de un an de zile. Dar datoriile istorice nu se achita, stiind foarte bine ca populatia plateste suta la suta. Atunci ma intreb, cine nu plateste gazul in Republica Moldova cu tarife majorate, la preturi vechi? Ce o sa fie acum?

Domnul Vladimir Antosii:

Eu nu pot sa va spun cit.

Domnul Valeriu Guma:

Bine, am inteles. Nu puteti spune. Alta intrebare in contextul acesta.

Domnul Vladimir Antosii:

Nu, nu, eu vreau sa va spun dumneavoastra…

Domnul Valeriu Guma:

Cer scuze, domnule ministru, aceasta e alta intrebare.

Domnul Vladimir Antosii:

Intrebarea imi este adresata mie, imi dati voie sa raspund?

Domnul Marian Lupu:

Stati putin. Vorbiti, va rog, pe rind.

Domnul Valeriu Guma:

Eu vreau sa-mi termin gindul. Nu puteti raspunde, foarte bine. Atunci noi cunoastem, ca “CET”-urile in Republica Moldova, mai ales acestea din Chisinau, sint niste furnizori de gaze care, dupa capacitate, sint consumatori foarte mari de gaze, care, la vremea lor, au fost prevazute tehnologic pentru arderea cu pacura. Apoi cazanele au fost transformate pentru arderea cu gaze, care nu au un efect economic normal si cit nu ai face presiunea de gaze, gazul acesta arde aiurea. Arde, nu are nici un randament. Si ele, “CET”-urile acestea, nu platesc. Consumatorii de rind din republica achita pentru intreprinderea de stat, “CET”-urile, datoriile acestea permanent. Cind o sa se facuta regula aici?

Dumneavoastra, la o emisiune televizata, v-ati permis sa vorbiti, sa luati consumatorii de la “Termocom”, uite ce-i bine ca este asa si asa. Dar “Termocom”, “CET”-urile nu platesc pentru gaze, domnule ministru?

Domnul Vladimir Antosii:

Am inteles. Deci, daca este vorba de arderea gazului si a pacurii, dati sa fim sinceri si sa spunem, dati sa luam o tona de pacura, astazi ea costa 350 de dolari tona si dati sa luam 1000 m³ de gaze, nu este vorba care si cit. Este vorba ca acesta e mai eficient. Noi am dori ca astazi... la ziua de azi nu s-a procurat absolut pacura in sezonul acesta de catre “CET”-uri. De ce anume? De aceea ca avem plata fata… una din conditiile fata de “Gazprom” este de a avea suta de procente.

Dumneavoastra nu aveti perfecta dreptate, deoarece voi spune ca se platesc. Daca se platesc gazele, se plateste energia electrica, nu se plateste energia termica. Unul dintre cei mai mari consumatori ai energiei termice, ai agentului termic este “Termocom”. Platile “Termocom”–ului fata de centrale este la nivel de 28–30%. Dar “Termocom” nu primeste banii de la populatie. Si iata “CET”-ul cela, care trebuie sa-l rezolvam noi, totusi, odata, sa nu generam in fiecare an pierderi, care pe urma cu procente fata de “Gazprom” se maresc sumele. Iata la aceasta trebuie sa ne intoarcem foarte repede si trebuie de hotarit.

In ceea ce priveste ce este mai eficient la “CET” pacura ori gazul? Eu voi spune ca toata lumea lucreaza pe gaz, cit permite gazul. Cind gazul o sa fie 300, e clar ca n-o sa fie eficient.

Domnul Marian Lupu:

Da, domnule ministru, vorbiti putin mai incet, ca se aude bine in sala.

Domnul Vladimir Antosii:

Mai incet? Imi cer scuze. Eu pentru prima data, poate ... Imi cer scuze.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr. 3, va rog.

Doamna Eugenia Ostapciuc:

Stimate domnule Presedinte,

Eu as vrea sa aduc aminte colegilor nostri ca noi am avut, in timp de 5–6 ani de zile, inainte de 2001, atunci cind se vorbea despre securitatea energetica in fiecare casa, cind era intuneric timp de 24 de ore, 20 nu era lumina in genere, pentru ca aveam datorii enorme. Si atunci cind au inceput sa lucreze toti agentii economici, sa conduca cu tara asa cum se conduce acum si cind am inceput sa achitam datoriile, noi avem din 2001 energie electrica in fiecare casa si primim multumiri foarte mari de la cetatenii Republicii Moldova. Eu vreau sa fim sinceri, stimati colegi, si ma adresez catre cetateni, ca o sa fie o majorare, pentru ca noi procuram gazul, si a fost majorare nu numai pentru Republica Moldova, dar pentru toti acei care procura gaz de la “Gazprom”. De aceea, cred eu, cetatenii nostri inteleg si din nou ma adresez si vreau sa spun ca cetatenii Republicii Moldova sint intelepti si vor intelege situatia.

Va multumesc.

Domnul Vladimir Antosii:

Da, eu as vrea succint. Intr-adevar, acele 120 de milioane, dumneavoastra stiti de cind sint acestea, pina in 2001 si asa suma aceea se mentine. Mai departe nu s-a majorat suma absolut de fel.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr. 5.

Domnul Vlad Cubreacov:

Stimate domnule ministru,

Eu am doua intrebari. Partial, dumneavoastra ati raspuns la una, dar cred ca avem nevoie de detalii suplimentare. Am vazut ieri pe agentiile de presa o stire referitoare la o decizie a Guvernului privind perfectarea de contracte de export in Romania a energiei electrice fabricate la Termocentrala electrica moldoveneasca de la Cuciurgan, care, asa cum se stie, se afla in afara teritoriului controlat de autoritatile legitime ale statului. A fost acaparata de regimul banditesc al lui Igor Smirnov si, ulterior, privatizata de Compania ruseasca “Inter RAO EAS”, condusa de Anatolii Ciubais, consiliat in acea vreme de stralucitul sau consilier Valeriu Pasat.

As vrea sa stiu, cine sint partenerii din Romania in aceasta afacere? Care este interesul Republicii Moldova si, daca cumva, prin aceasta decizie, Guvernul isi contrazice declaratiile anterioare ca nu recunoaste privatizarea Termocentralei electrice moldovenesti de la Cuciurgan de catre Compania condusa de Ciubais consiliat de Pasat? Puteti varsa lumina suplimentara asupra acestui caz?

Va multumesc.

Si voi avea a doua intrebare.

Domnul Vladimir Antosii:

La prima. Da, va multumesc, domnule deputat. Intr-adevar, problema dumneavoastra. Eu mi-am expus parerea, aceasta nu inseamna ca declaratia care a facut-o ieri, poate asa inteleg, mass-media intelege, dar noi la negocieri acuma sintem in stadiu final de a permite si i-am dat contractul de livrare statiei, dar statia nu efectuieaza direct livrarea, deoarece ea nu are posibilitate, nu este inregistrata legal. Si atunci noi procuram, Intreprinderea de Stat “Energocom” procura de la dumnealor, ori mai mult decit atit, efectueaza lucrul de deservire. Noi de la centrala o ducem pina la hotar. Pentru aceasta plateste la Moldova la “Moldelectrica”, in contract aparte se platesc acei 3,59 de lei tariful care este de transportare si pierderile in suma de 3,25%. Moldova beneficiaza astazi linia de 400, care este Vulcanesti – Isaccea, se gaseste sub tensiune ca sa nu fie soarta liniei de 750, care este destramata.

Si de aceea noi suportam… in primul rind, paza este organizata acolo impreuna cu Ucraina si avem cheltuieli la energie. De aceea, economic eu nu ma dau, cine e acolo? Ciubais e acolo ori cine? Partea politica pe mine, ca minister, nu ma intereseaza. Pe mine ma intereseaza ca ea sa nu fie distrusa, ca daca turbinele nu vor functiona in continuare, ea, intr-adevar, o sa se transforme in metal uzat. Dar mai departe ce fac ei si cum o vind, si cui o vind, aceasta este problema economica a lor.

Cind noua o sa ne fie interesant economic, noi o sa incheiem contract cu dinsii si o sa cumpere si partea moldoveana. Deci, astazi la direct ei nu fac. Noi nu numai ca luam parte, va spun inca o data, dar ii ajutam, intr-o oarecare masura, la perfectarea documentatiei, capatind pentru aceasta sume. Eu vreau sa va spun ca daca volumul cela care... suma poate sa atinga nivelul de circa 6–7 milioane de dolari numai de la transportare.

Domnul Vlad Cubreacov:

Da, multumesc.

Deci eu inteleg ca grija dumneavoastra este pentru buna functionare a turbinelor de la Cuciurgan, pentru asigurarea pietei de desfacere pentru acest agent economic, care nu contribuie cu impozite la bugetul de stat al Republicii Moldova, un agent economic care si-a obtinut statutul in mod ilegal, lucru pe care Guvernul Republicii Moldova l-a declarat anterior.

Domnul Vladimir Antosii:

Nu primeste nici un statut.

Domnul Vlad Cubreacov:

Nu recunoaste. Deci inteleg ca este vorba de un soi de complicitate economica cu regimul de la Tiraspol, care, in definitiv, este beneficiarul unor plati importante, care vor fi varsate din Romania catre acest agent economic rusesc din teritoriul scos de sub controlul Guvernului Republicii Moldova. Eu cred ca pe dumneavoastra trebuie sa va intereseze si partea politica, pentru ca aveti o functie politica, sinteti desemnat pe criteriul politic intr-un Guvern.

A doua intrebare se refera la Societatea pe Actiuni “Moldovagaz”. Asa cum cunoasteti, acum 7 ani structura actiunilor acestei companii a suportat modificari esentiale. Din 2000 aceasta schimbare a devenit foarte clara, astfel incit “Gazprom” este actionar majoritar, plus Republica Moldova, plus filiala “Gazprom”-ului de la Tiraspol, ca sa spunem lucrurilor pe nume. Din acel moment, in ultimii 6 ani s-au facut investitii importante in retelele de distribuire a gazelor. Sint investitii directe facute de persoane fizice, de populatia Republicii Moldova. Si ne aud acum alegatorii nostri. Stiti dumneavoastra, in special populatia de la sate, taranii, pensionarii ramasi in satele noastre, au contribuit cu mii de lei fiecare pentru a avea aceasta teava de distributie a gazelor naturale acasa.

In plus, fonduri de investitii. In ultimii 6–7 ani s-au investit milioane, zeci si sute de milioane de lei, plus bugetele locale care au contribuit la bugetele satelor si comunelor raioanelor, judetelor intr-o perioada, pina la bugetul central, unde am avut discutii foarte mari. Vreau sa va intreb, ca pe ministru in domeniu, cum s-a schimbat, tinind cont de aceste investitii de multe sute de milioane de lei in ansamblu, cum s-a schimbat structura actiunilor Societatii pe Actiuni “Moldovagaz”, cum se prezinta, sub aspect juridic, aceasta situatie acum?

Daca au aparut alti actionari si daca, sa zicem, cetateanul X sau consiliul local X a devenit actionar prin investitia directa pe care a facut-o? Am impresia ca, de multe ori, investitiile facute depasesc sau prezinta un procent mare raportat la pretul de vinzare a actiunilor acum sase ani.

Domnul Vladimir Antosii:

Multumesc.

Deci, structura nu s-a schimbat nicidecum. Da, noile investitii sint facute de partea Moldovei, impreuna si Guvernul, si administratia locala, si populatia. Noi avem acum un patrimoniu, daca am socoti in retele, in jurul a 900 milioane de lei. La tratative noi… Eu vorbescc de 900 de milioane. Acestea sint retelele care au fost construite. Noi am dus tratative cu “Gazprom”… Una din probleme, cea mai mare, este de a majora cota statului… Trebuia de facut aceasta emisie. N-au mers la aceasta.

A doua problema pusa este de a da acest patrimoniu in contul datoriilor. Guvernul nu a mers la aceasta nicidecum. Dar, deoarece acum sistemul de gestionare a acestora prin raioane este foarte rau, sa spunem asa, s-a cautat modalitate de a da in gestiune, sa fie gestionate profesional de “Gazprom”, deoarece noi putem pierde multe conducte.

Domnul Marian Lupu:

Adica de “Moldovagaz”, domnule ministru.

Domnul Vladimir Antosii:

Deci, fara plata.

Domnul Marian Lupu:

Gestionata de “Moldovagaz”.

Domnul Vladimir Antosii:

De “Moldovagaz”, da.

Domnul Vlad Cubreacov:

Domnule ministru,

Eu spuneam altceva. Daca dumneavoastra cunoasteti care este structura acestor investitii si cum a influentat ea, am inteles ca structura, in ansamblu, nu a influentat juridic nici intr-un fel.

Domnul Vladimir Antosii:

Nu a influentat.

Domnul Vlad Cubreacov:

Dar sa va dau un exemplu. Satul meu de bastina Crihana Veche, Cahul nu era cuprins in acest plan de gazificare. Acum este. A venit gazul la Crihana Veche. Taica-meu, care este actualmente pensionar, a achitat initial 13 mii de lei din pensia lui, din economiile pe care le-a facut, asa cum au facut sute de tarani pensionari din satul meu. Un fond de investitii a alocat pina la 85 la suta din banii necesari pentru retelele mari, pentru tevile mari de distributie pina la hotarul localitatii.

“Moldovagaz” si actionarul sau majoritar “Gazprom” nu au contribuit cu un banut, dar juridic, in pofida acestor investitii importante, am dat exemplul unei singure localitati, dar sint sute, a devenit proprietar si poate dispune de aceste retele. Am impresia ca aici nu se aplica legea. Si nu stiu ce face ministerul dumneavoastra pentru a proteja interesul cetateanului in aceasta situatie?

Domnul Vladimir Antosii:

Domnule deputat,

Eu am inteles. Este clar, vedeti cum e. Este bine, era problema ca nu se construia nimic, e mai mare problema cind a inceput sa se construiasca. Este clar ca trebuie de construit. Trebuie de gazificat. Dar, totusi, aici noi cautam modalitatea. Eu v-am spus, in jurul a 900 de milioane. Cum o sa marim cota-parte, ori o sa pe activele acestea o sa apara altele? Noi sintem la examinarea intrebarii. De aceea aici se duce. Nu s-a dus.

Domnul Vlad Cubreacov:

Care sint propunerile? Sau acesti bani trebuie restituiti populatiei. Eu asa inteleg. Si vreau sa inteleg care sint demersurile intreprinse de dumneavoastra. Ce initiative ati avut? Nu ati vorbit despre ele.

Domnul Vladimir Antosii:

Noi sintem in cautare.

Domnul Vlad Cubreacov:

Inteleg ca depindeti in totalitate de “Gazprom” si de “Moldovagaz”.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr. 4.

Domnul Igor Klipii:

Domnule ministru,

Probabil veti fi de acord cu faptul ca starea de lucruri in societate nu depinde de ceea ce se declara la microfon, cum face doamna Ostapciuc, dar de starea reala din societate. Si daca un partid politic pierde la alegeri 15% din mandate, lucrurile merg prost de tot. Doua intrebari. Revin la intrebarea cu privatizarea in Transnistria. Totusi, care este atitudinea fata de acest proces de privatizare? In special, in domeniul pe care il gestionati dumneavoastra? Fiindca nu ati raspuns la aceasta intrebare.

Si a doua intrebare, tine de statutul actiunilor Transnistriei in Societatea pe Actiuni “Moldovagaz”. Cum se explica faptul? Poate eu nu inteleg ceva. Ca partea transnistreana, care nu exista juridic, detine un pachet de actiuni intr-o societate care parca este creata de statul Republica Moldova.

Domnul Vladimir Antosii:

Dumneavoastra foarte bine stiti ce inseamna Societatea pe Actiuni “Moldovagaz” si stiti ce inseamna “Tiraspoltransgaz”. “Tiraspoltransgaz” este o “fiica” a Societatii pe Actiuni “Moldovagaz”. Si acele 14% care sint acolo, aceasta este in componenta societatii pe actiuni. Acestea sint activele care se gasesc acolo, care se gasesc pe teritoriul cela. Acesta a fost un complex unic cind era Moldova. Asa ca nu putem noi vorbi aici. Dar trebuie de prezentat o informatie mai detaliata, noi va putem prezenta.

Domnul Igor Klipii:

Multumesc.

Si la prima intrebare: atitudinea dumneavoastra referitor la procesul de privatizare in Transnistria in general si referitor la…

Domnul Vladimir Antosii:

Nu cunosc materia si de aceea nu ma apuc sa comentez.

Domnul Igor Klipii:

Dumneavoastra sinteti ministru. Sinteti responsabil de procesul de privatizare, de problemele respective. Atitudinea dumneavoastra fata de aceste proces?

Domnul Vladimir Antosii:

Ministerul Industriei si Infrastructurii nu se ocupa de problema privatizarii. Este Ministerul Economiei si Comertului si este structura care se ocupa de aceasta.

Domnul Igor Klipii:

Multumesc, v-am inteles.

Domnul Vladimir Antosii:

Va multumesc si scuzati.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr. 5, ultima intrebare.

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Domnule ministru, din ceea ce ati spus am inteles ca valabilitatea declaratiei Primului ministru Vasile Tarlev in legatura cu faptul ca nu se vor majora preturile nu se mentine. Ati mai spus ca preturile sint stabilite de A.N.R.E.. Inteleg ca problema este ca A.N.R.E., atunci cind stabileste niste preturi, porneste de la pretul pentru gaze care a fost negociat printr-un acord cu “Gazprom”.

Intrebarea mea este urmatoarea. Avind in vedere declaratiile facute, intentiile de a nu avea un impact prea mare in majorarea pretului pentru gaze, desi este un impact evident si mi se pare ca ati constatat cu totii ca preturile au sarit deja in sus la aproape toate produsele si marfurile.

 Va pun intrebarea: ce masuri compensatorii prevede Guvernul, pentru ca imi inchipui ca si dumneavoastra o sa contribuiti la aceasta, pentru a amortiza efectul majorarii pretului pentru gazele rusesti, care vizeaza in mod direct populatia, in special unele categorii foarte defavorizate. Aceasta este prima intrebare.

Domnul Vladimir Antosii:

Eu cred ca dumneavoastra cunoasteti foarte bine si atunci si A.N.R.E. a luat in considerare cind au fost stabilite tarifele si ramine acelasi sistem de compensare. Este categoria social-vulnerabila care primea, in aceeasi proportie, daca primea 50 la 50 tot asa o sa primeasca aici. Pur si simplu, suma de acum la tariful acesta o sa fie 50%.

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Puteti fi mai concret in sensul acesta si sa spuneti daca se prevede.

Domnul Vladimir Antosii:

Eu sint mai concret.

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Si extinderea categoriilor, daca spuneti asa.

Domnul Vladimir Antosii:

Ca sa nu va mint, extinderea nu o cunosc la moment. Daca trebuie o informatie, eu o voi prezenta.

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Adica pot sa inteleg ca nu exista inca un concept foarte clar care vor fi masurile compensatorii pentru populatie.

Domnul Vladimir Antosii:

Ministerul, noi una ce am adresat-o comunitatii europene, intr-adevar, de a avea un… deoarece bugetul deja este adoptat. Trebuie o sustinere financiara pentru a sustine populatia si sfera sociala intr-o masura oarecare. Deoarece aceasta are loc dupa adoptarea bugetului.

Doamna Vitalia Pavlicenco:

A doua intrebare este urmatoarea. Au fost diferite declaratii si aprecieri politico-juridice in legatura cu privatizarea Centralei Termoelectrice de la Cuciurgan. De la faptul ca a fost privatizata in mod criminal si niciodata nu se va recunoaste, exista si hotarirea Guvernului in acest sens, care are un concept univoc, un tratament univoc pina la faptul ca nu se va negocia cu aceasta centrala termoelectrica si pina la anuntarea unor negocieri acum.

Totusi, ma intereseaza care este aprecierea politico-juridica univoca a conducerii Republicii Moldova fata de privatizarea acestei Centrale Termoelectrice de la Cuciurgan si care este tactica privind negocierile, necesitatea, prioritatea sau lipsa de necesitate a negocierilor cu acest subiect economic. Astept raspuns ca sa adaug ceva…

Domnul Vladimir Antosii:

Da. Aici eu n-o sa ma rusinez, domnilor deputati, si o sa va aduc la cunostinta. Intr-adevar, dumneavoastra stiti, deoarece era foarte aprinsa atunci intrebarea de liberalizare a pietei pentru ce… Centrala si conducerea “Inter RAO EAS”, atunci au procurat in mod grosolan o intreprindere care nu a activat nici o zi, dar avind cadrul legal si licenta pentru a fi legitimati in Moldova.

Si atunci, intr-adevar, s-a constatat ca intreprinderea ceea este ilegala si dumneavoastra stiti foarte bine cine este si, slava Domnului, ca la vreme s-a ajuns ca sa nu... Conducerea tarii nu este ferma aici, nu poate sa fie ea legitimata. S-a pus acum problema, poftim, in mod legal treceti inregistrarea la noi. Un moment.

Al doilea moment. Ceea ce noi permitem si comunitatea europeana spune, oameni buni, nu tineti, noi avem nevoie de energie, nu tineti, nu faceti politica din aceasta, cistigati bani la tranzitare si atit. Puneti cadrul vostru legitim, puneti intreprinderea voastra care se monitorizeaza. In orice caz, daca ei incalca regulile de joc, noi am terminat contractul si gata.

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Domnule ministru,

Faptul ca acei de la Centrala Termoelectrica de la Cuciurgan au spus mereu ca au nevoie sa vinda electricitate. Din cauza aceasta ca nu au unde vinde, blocurile lor nu sint toate in functiune, de aceea nu as spune eu ca ei nu doresc sa vinda.

Altceva este: care a fost pozitia politica a Republicii Moldova care a impiedicat poate aceste negocieri la care, pina la urma, totusi s-a ajuns, dar ar fi bine ca negocierile sa fie transparente si toate operatiunile si tranzactiile sa fie la fel transparente si sa nu se faca prin off-chore-uri, cu ceea ce am spus eu in atitea interpelari ca se fac atitia bani.

Si aici vreau sa va spun, sa-i multumesc domnului speaker Marian Lupu pentru faptul ca a tolerat interventia atit de lunga a domnului Calmatui. As dori ca acest lucru sa nu mai aiba loc loc pe viitor si ma gindesc ca poate aceasta este din cauza ca domnul Marian Lupu a intrat in rindul Partidului Comunistilor, fapt cu care vreau sa-l felicit in contextul rezolutiei A.P.C.E. privind condamnarea crimelor comunismului. Poate domnul Lupu va contribui la condamnarea de catre partidul dumneavoastra a acestor crime.

Domnul Vladimir Antosii:

Eu cred ca…

Domnul Marian Lupu:

Domnule ministru…

Domnul Vladimir Antosii:

Doamna deputat…

Domnul Marian Lupu:

O clipa va rog. In primul rind, tin sa ii multumesc colegii mele, fiindca felicitarile dumneaei sint de o valoare absolut deosebita pentru mine. In al doilea rind, doamna Pavlicenco, ati mai mentionat si anterior, in multiple reprize. Daca atrageti atentie, interventiile dumneavoastra au depasit dublu, cred eu, interventiile domnului Calmatui, pe care cu aceeasi liniste si cu acelasi calm le-am tolerat. Domnule ministru, va rog.

Domnul Vladimir Antosii:

Totodata, domnule Presedinte, vreau sa le multumesc si domnilor deputati pentru ca, intr-adevar, problema dumneavoastra... stiti ca nu e numai azi iesirea mea la tribuna, dar si mai inainte solicitarea de a... Va multumesc ca vedeti cit de acuta este problema energetica. Vreau sa va spun cu toata sinceritatea si sa va aduc la cunostinta ca pe teritoriul Moldovei toate tranzactiile cu energia electrica se fac transparente. Asa ca aici si cu centrala de la Cuciurgan nu o sa fie comisa absolut nici o greseala.

Domnul Marian Lupu:

Nu-mi ramine decit sa-mi exprim deplina satisfactie pentru acea armonie si sinceritate care s-au stabilit in cadrul discutiilor in aceasta sala.

Microfonul nr.4, va rog.

Domnul Dumitru Braghis:

Multumesc, domnule Presedinte. Eu ma gindesc, cum sa procedez mai bine, sa cer cuvintul dupa raportul domnului ministru sau sa procedez ca doamna Ostapciuc, sa spun citeva idei pe care am de gind sa le spun. De aceea, daca se poate sa iau cuvintul peste citeva minute, sint gata s-o fac, sau sa vorbesc acum ceva mai mult. Intrebarea este insa urmatoare> in tariful la gaz sint inclusi 5 dolari pentru achitarea datoriilor istorice…

Domnul Vladimir Antosii:

4 dolari.

Domnul Dumitru Braghis:

4 dolari de inmultiti cu 3,3 milioane consumate pe an se obtin aproximativ 12, 13 milioane de dolari. Din 2001, 2002, 2003, 2004 si 2005 avem 5 ani cite 12 milioane – 60 milioane de dolari. Intrebarea mea este urmatoarea: aceste 60 de milioane... Dumneavoastra ati anuntat ca datoriile fata de “Gazprom” nu s-au redus. Aceste 60 de milioane au fost furate sau unde sint ei?

Domnul Vladimir Antosii:

Datoriile, Ministerul Finantelor si statul are datorii externe nu numai fata de “Gazprom”, de aceea ele merg acolo. Cu acesti bani nu “Gazprom” manipuleaza, dar Ministerul Finantelor. (Rumoare in sala). Aici nu e corect.

Domnul Dumitru Braghis:

Bine. Si inca o problema care… si atunci nu mai cer cuvintul, fiindca cred ca este clar ce s-a spus. Inca o problema. Dumneavoastra ati incercat astazi permanent sa ne spuneti ca nu aveti nici o implicatie sau sa ne dati cumva de inteles ca nu aveti implicatie. Imi pare ca nu este corect, fiindca ministerul dumneavoastra sau Guvernul are reprezentantul sau in comitetul de conducere, in bordul de conducere al Societatii pe Actiuni “Moldovagaz”. Ei acolo impreuna calculeaza, examineaza si aproba deciziile respective, inclusiv la capitolul tarife si multe, multe alte lucruri.

De aceea, eu as vrea sa inteleg, de ce se incearca astazi, dumneavoastra incercati sa puneti toata vina sau toata responsabilitatea pentru tariful la gaz pe umerii A.N.R.E. care, de fapt, invers, apara in cazul dat interesele consumatorilor, dar nu a producatorilor, ca regula, fiindca ei mai scot din acele cheltuieli care sint introduse de catre reprezentantii nostri in firmele respective si, pina la urma, astazi dumneavoastra incercati sa spuneti A.N.R.E., A.N.R.E., A.N.R.E.

Pai este cu totul invers. Noi, cei care sintem statul, reprezentanti in “Moldovagaz” in “RED-Nord”, in “RED Nord-Vest”… ei introduc acolo tarifele respective, A.N.R.E. le taie. De aceea, nu trebuie sa inducem in eroare populatia, fiindca iese cu totul invers. Nu A.N.R.E. stabileste tariful, el scoate din tarif acele lucruri care sint propuse de “Moldovagaz”, dar in “Moldovagaz” noi avem reprezentantii Guvernului.

Domnul Vladimir Antosii:

Domnule deputat, dati-mi voie sa nu fiu de acord cu dumneavoastra.
Intr-adevar, A.N.R.E. stabileste, de ce am lungit-o pina la ziua de azi, de aceea ca trebuie de avut bilantul anual, “Moldovagaz” trebuie sa prezinte bilantul anual, de vazut partea financiara, de vazut unde s-au dus cheltuielile si aceasta o face numai A.N.R.E., ministerul poate numai sa se uite la acele cheltuieli care s-au facut neproductive si sa aduca… dar in rest aceasta e prerogativa agentiei, si nu a ministerului.

Domnul Dumitru Braghis:

Domnule ministru, dumneavoastra sau nu cunoasteti, sau va faceti ca nu cunoasteti procedura. Reprezentantul dumneavoastra lucreaza in “Moldovagaz”, care prezinta Agentiei Nationale pentru Reglementare in Energetica calculele. Aceste calcule sint curatate de catre Agentia Nationala pentru Reglementare in Energetica, care trebuie sa apere interesele consumatorilor si numai dupa aceasta sint acceptate. De aceea, nu trebuie sa induceti in eroare, repet inca o data, populatia si pe noi toti.

Domnul Vladimir Antosii:

Domnule deputat…

Domnul Dumitru Braghis:

Fiindca A.N.R.E. nu stabileste, ea scoate acele cheltuieli pr care le considera incorecte si nu le accepta la acei furnizori de servicii cum sint “Termocom”, “Moldovagaz” retelele electrice s.a.m.d. Da, ei, pina la urma, reduc, eu nu am vazut ca A.N.R.E. sa majoreze, ei reduc intotdeauna tarifele propuse de catre furnizori. Nu trebuie, repet inca o data, sa incercati sa intoarceti oamenii de la ministerul dumneavoastra, de la “Moldovagaz”, de la retelele electrice s.a.m.d. la A.N.R.E. Este absolut incorect.

Domnul Vladimir Antosii:

Domnule deputat, Societatea pe Actiuni are consiliu si reprezentantul nostru in consiliu este prezentat cu 35%.

Domnul Dumitru Braghis:

Da, eu cunosc.

Domnul Vladimir Antosii:

De aceea, unanim, daca “Gazprom”…, orice propunere am da noi… poate s-o ia, poate sa n-o ia. Se stabileste prin vot.

Domnul Dumitru Braghis:

Domnule ministru…

Domnul Vladimir Antosii:

Si de aceea A.N.R.E. inca o data primeste anual raportul financiar, dupa aceasta incep calculele.

Domnul Dumitru Braghis:

Domnule ministru,

Eu cunosc foarte bine, numai ca dumneavoastra ati spus aici, in sala, fata de noi toti, ca nu aveti nici o implicatie la formarea pretului si a tarifelor. Eu va repet inca o data, reprezentantul dumneavoastra sta in consiliul de administrare la “Moldovagaz”. Si el acolo voteaza, accepta sau nu accepta niste lucruri.

Domnul Vladimir Antosii:

Impotriva la 3.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Multumesc, domnule Presedinte.

Fractiunea parlamentara “Alianta «Moldova Noastra»” de nenumarate ori a adresat in Parlament propunerea ca sa fie organizate audieri. Si in iulie 2004, si in octombrie, nu, 2005, si in octombrie 2005. Si daca acest lucru se intimpla mai devreme, eu cred ca multe probleme din complexul energetic erau discutate la timp si nu aparea situatia de criza.

Domnule ministru,

Intrebarea este urmatoarea. Puteti sa-mi spuneti, care este cota resurselor regenerabile folosite pentru producerea energiei electrice, energiei termice in Republica Moldova?

Domnul Vladimir Antosii:

Astazi dumneavoastra tare bine cunoasteti, e 1%, daca este, si maximal ce ar putea fi in Moldova, asa va spun cu tot cu Academie ar fi 6%. Nu ne facem noi mare iluzii ca o sa avem.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule ministru,

Atunci urmatoarea intrebare. Dumneavoastra, ca ministru al industriei si infrastructurii, de cite ori ati audiat la minister sau la Guvern executarea Hotaririi Guvernului nr. 1092 din 31 octombrie cu privire la utilizarea resurselor energetice regenerabile? Spuneti, va rog, de cite ori ati examinat aceasta hotarire si ati luat masuri ca ea sa fie executata?

Domnul Vladimir Antosii:

In cadrul acestei hotariri, va spun ca in 2005 am organizat si o conferinta internationala, deoarece tarile vecine au experienta in acest domeniu si noi am desfasurat aceasta conferinta, au fost prezentate peste 65 de rapoarte, care acum se gasesc in lucru si servesc la elaborarea planului de lucru, care o sa fie si strategie in intregime. Noi folosim si pilda, si experienta celor 35 de tari care au participat la conferinta mentionata.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule ministru,

Aceasta hotarire continea un plan de actiuni concrete, repartizate pe ani, adica unde si ce vom face in 2001, 2002, 2003, 2004, 2005. Era necesar ca sa avem aceasta criza si noi sa incepem a vorbi despre sursele energetice regenerabile si de a constitui acest consiliu coordonator pe care l-ati format la 4 ianuarie. Adica este hotarirea, care trebuia sa fie executata si aici e scris si despre biomasa, si despre biogaz, si toate aceste chestiuni. Si dumneavoastra nu sinteti corecti cu cifra de 6%.

Noi avem analiza resurselor energetice regenerabile care a fost facuta inca in 2003 printr-un proiect al Bancii Mondiale, care vorbeste ca Republica Moldova are un potential de 20% de a folosi resursele energetice regenerabile pentru a produce energie termica si energie electrica. Aceasta este si practica Republicii Cehe, si a Daniei, Olandei, Finlandei, Suediei.

Domnul Vladimir Antosii:

Domnule deputat, dumneavoastra stiti foarte bine, eu nu vreau sa intorc inapoi ca eu tot nu sint de pe luna, tot in Moldova am activat si foarte bine. Deci si eu pot sa va intreb si pe dumneavoastra: de ce nu s-a elaborat proiectul privind biogazul la statia de purificare? Si dumneavoastra nu o sa-mi raspundeti, proiectul… da, s-au cheltuit finante.

Lasam intrebarea aceasta. Eu v-as ruga, daca imi permiteti sa mai vin o data aici, deoarece acum a venit omologul, ministrul Placikov din Ucraina, pentru a participa la sedinta mixta moldo-ucraineana, eu sint membru acolo si trebuie sa semnez un acord privind constructia liniei. Si, daca se poate, permiteti-mi sa plec.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnul…

Domnul Vladimir Antosii:

Intrebari, eu va spun, poftim si nu fug de tribuna si nu ne...

Domnul Marian Lupu:

Rapid.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule Presedinte al Parlamentului,

Stimate domnule ministru.

Eu accept ceea ce spuneti dumneavoastra, dar, va rog, sa raspundeti ceea ce faceti dumneavoastra, in primul rind, si ceea ce nu ati facut pina la momentul actual. Fiindca hotarirea este in vigoare si nimeni nu a anulat-o din 2000 pina acum, in 2006.

Domnul Marian Lupu:

Bine o sa-i facem o…

Domnul Vladimir Antosii:

Una ce am facut, domnule deputat, din doua ministere…

Domnul Marian Lupu:

Domnule ministru, dumneavoastra ati rugat, eu incerc sa va ajut sa plecati mai repede, dar dumneavoastra intoarceti carul inapoi. Nu mai inteleg ce se intimpla? Tot, gata.

Microfonul nr.4, va rog.

Domnul Serafim Urechean:

Domnule ministru,

Doua intrebari foarte mici. Prima: care este soarta actiunilor Guvernului in “Moldovagaz”. Care este soarta actiunilor 1344… care este tot patrimoniul Moldovei in raioanele din stinga Nistrului. Au fost sau nu transmise “Gazprom”-ului si care este viitorul lor?

Si a doua intrebare: ce o asteapta pe Republica Moldova, ce ne asteapta pe noi, consumatorii, dupa 1 aprilie, deoarece stim ce se intimpla in Turkmenistan, foarte bine este mediatizata Ucraina si, in general, toata Europa, in Moldova totul este confidential sau este incompetent.

Multumesc frumos.

Domnul Vladimir Antosii:

Ce s-a intimplat cu actiunile dumneavoastra v-am spus. In consiliul de administrare la aceste 35 noi avem reprezentantul nostru de la Ministerul Finantelor, monitorizam. E clar ca ministerul aici monitorizeaza intrebarea. In ceea ce priveste actiunile de la “Tiraspoltransgaz”, dumnealor au adus la cunostinta si au declarat ca vor sa iasa din societate. Este legea cu privire la societatile pe actiuni. Societatea pe Actiuni “Moldovagaz” este inregistrat in Moldova, conform legilor Moldovei, este legea si noi i-am spus “Gazprom”-ului, conform legii, poftim.

Este vorba numai de actiuni, nu este vorba de patrimoniu. Deci ei si asa, pe parcursul acestor 3 ani de zile, votul prin procura il detinea “Gazprom”. Asa ca reprezentantul de la “Transgaz” nu era. La primirea deciziilor “Gazprom” venea cu tot pachetul de 50 al lor plus 14.

La ziua de azi da, noi ne aflam in negocieri cu dinsii, noi le-am spus ca putem, poate fi acceptat transferul acesta in numai baza cadrului legal al Moldovei, conform legislatiei Moldovei, in conformitate cu Legea privind societatile pe actiuni. De patrimoniu nici nu poate fi vorba. Aceasta e la… Dar in ceea ce priveste…

Domnul Marian Lupu:

Eu va rog, microfonul nr.5, dar cu strictete sa ne incadram in 2 minute in intrebare, raspuns.

Domnul Vladimir Antosii:

Ce o sa fie dupa luna aprilie… dupa luna aprilie, noi, dupa ce v-am spus ca A.N.R.E. declara si vorbeste, si publica… ne deplasam la Moscova.

Domnul Marian Lupu:

De acord.

Domnul Vladimir Antosii:

Continuam tratativele.

Domnul Marian Lupu:

De acord.

Microfonul nr.5.

Domnul Alexandru Oleinic:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule ministru,

In contextul intrebarii domnului Urechean, intreprinderea mixta “Moldovagaz” a fost formata in 1999. Dupa multe negocieri, care s-au dus atunci, s-a ajuns la o intelegere ca, totusi, partea rusa detine 50% plus o actiune de... cum se numeste… cum se numea ea…

Domnul Vladimir Antosii:

De aur.

Domnul Alexandru Oleinic:

Partea moldoveneasca tine 50% plus managementul Societatii de Actiuni “Moldovagaz” care este desemnata de “Gazprom”. Acestea sint conditiile contractului, dupa cum tin eu minte. In cazul cind dumneavoastra acum ati accentuat ca, partea transnistreana a primit decizia de a transmite pachetul si partea moldoveneasca..., mai bine-zis, toate 50% sint ale partii moldovenesti, dumneavoastra ati accentuat ca ea este inscrisa in registrul detinatorului de actiuni. Este registratorul si este inregistrata in Moldova.

Dumneavoastra vreti sa spuneti ca, totusi, Ministerul de Finante, mai bine-zis cine este reprezentantul in consiliul de administrare, va sustine transmiterea pachetului de actiuni al partii transnistrene Companiei “Gazprom”? In cazul dat noi pierdem posibilitatea de a desemna echipa de management in Societatea pe Actiuni “Moldovagaz”. Asa reiese din spusele dumneavoastra.

Domnul Vladimir Antosii:

Domnule deputat,

Nu este chiar asa. Eu v-am spus ca “Tiraspoltransgaz” este o “fiica” a Societatii de Actiuni “Moldovagaz”. N-are nimic aici cu... In “Tiraspoltransgaz”... acolo administratia sau cine poate sa intre. Dar aceasta e o “fiica”, inca o data numesc, a S.A. “Moldovagaz”. Si nu transmite Tiraspolul, conducerea de la Tiraspol, dar intentia a facut-o anume conducerea “Tiraspoltransgaz”.

Domnul Alexandru Oleinic:

Eu am vrut sa intreb, partea moldoveneasca, reprezentantul in consiliul de administrare… Dumneavoastra sinteti ministerul care gestioneaza Societatea pe Actiuni “Moldovagaz”.

Domnul Vladimir Antosii:

Da, ea reprezinta 35% partea moldoveneasca.

Domnul Alexandru Oleinic:

Partea moldoveneasca va sustine decizia de a transmite aceste 15% Companiei “Gazprom” sau nu?

Domnul Vladimir Antosii:

Nu. E clar ca nu. Daca la ziua de astazi ne gasim in dialog cu dinsii, in convorbire de a gasi modalitatea. Noi daca sustineam, era deja dusa.

Domnul Alexandru Oleinic:

Vedeti, in presa a aparut multa informatie, chiar si unii demnitari la televiziune, unde spuneau, ca noua ne ajung si 25% pentru a avea influenta in Societatea pe Actiuni “Moldovagaz”. De aceea, e si foarte important ca dumneavoastra, in calitate de ministru… ministerul care duce politica si gestionarea patrimoniului… Pozitia dumneavoastra e clara. Dumneavoastra nu sustineti.

Domnul Vladimir Antosii:

Ce, transmiterea?

Domnul Alexandru Oleinic:

Da.

Domnul Vladimir Antosii:

Nu. Dar pe baza acestuia ar putea fi, deoarece noi avem deja pachetul de blocaj. Asa ca nu poate fi. Ori acolo sint 50%, ori sa fie 64%. Pachetul de blocaj este aici. Deciziile prioritare. Nu pot ei face nimic.

Domnul Alexandru Oleinic:

In cazul cind dumneavoastra sustineti transmiterea, pierdeti managementul. Si aceasta este destul de clar.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Domnule ministru, rog sa luati loc.

Domnul Vladimir Antosii:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnul Marian Lupu:

Aveti permisiunea sa plecati la sedinta.

Stimati colegi,

La aceasta etapa, anunt o pauza in sedinta plenului Parlamentului. Revenim in sala la ora 12.00, cind vom continua sedinta in plen.

Va multumesc.

                                    P A U Z A

* * *

 D U P A P A U Z A

Domnul Marian Lupu:

E ora 12.01. Reluam sedinta. Ordinea de zi. Proiectul de Lege cu privire la zona sustinerii suplimentare a activitatii de antreprenoriat. Proiectul nr.4110.

Rog Guvernul. Domnul Dodon.

Domnul Igor Dodon – viceministru al economiei si comertului:

Mult stimate domnule Presedinte,

Stimati deputati,

Onorat Parlament,

Guvernul a elaborat si prezinta spre examinare proiectul de Lege privind zona sustinerii suplimentare a activitatii de antreprenoriat.

Scopul acestui proiect de lege este crearea unor conditii mai avantajoase, mai benefice pentru accelerarea dezvoltarii social-economice a unor localitati din zona de securitate, in care climatul investitional si conditiile pentru desfasurarea activitatii de antreprenoriat, din motive politice si economice, sint mai dificile decit pe restul teritoriulu al Republicii Moldova.

Din start, as dori sa mentionez ca, sub incidenta acestei legi, cad, in special, 8 sate. As putea sa le nominalizez. Este vorba de satele: Cocieri, Vasilevca, Corjova, Mahalac, Cosnita, Pohrebea, Molovata Noua si Roghi.

Scopul acestei legi este acordarea unor conditii benefice, unor inlesniri si fiscale, si la inregistrarea intreprinderilor, la care ma voi opri in continuare, pentru a crea un climat investitional mai favorabil si a atrage investitii in aceasta zona. In special, facilitatile propuse pot fi urmatoarele.

In primul rind, este vorba de inregistrarea de stat a intreprinderii. Se va efectua pe gratis, fara achitarea taxelor respective.

As dori sa mentionez ca, in acest moment, sint inregistrati, in zona respectiva, 216 agenti economici.

Urmatoarea facilitate. Este vorba de eliberarea de plata pentru obtinerea licentelor.

In prezent sint eliberate licente pentru 22 de agenti economici in zona respectiva. Suma totala, achitata de catre acesti agenti economici pentru licentele in vigoare in momentul de fata, este de 70 400 de lei.

De asemenea, se presupune ca acei agenti economici care isi vor desfasura activitatea in aceasta zona vor obtine compensari integrale privind impozitul pe venit, obtinut de la realizarea marfurilor si serviciilor, produse si prestate in zona pe un termen de cinci perioade fiscale.

As dori sa mentionez ca, la ora actuala, in baza informatiei obtinute de la organele fiscale, sint calculate si obtinute venituri in bugetul de stat si local pe toate tipurile de venituri, adica nu doar impozitul pe venit, dar si alte tipuri de venituri, cum ar fi: T.V.A. si altele, este de circa 17 milioane de lei. In bugetul de stat sint percepute in momentul de fata 10 milioane de lei, in bugetul local – 6 422 000 de lei. Aduc aceste cifre pentru a evalua estimativ, care ar fi impactul in cazul aprobarii prezentei legi.

In afara de aceasta, o masura destul de esentiala, care, consideram, va avea un efect benefic pentru agentii economici inregistrati in aceasta zona, ar fi posibilitatea inregistrarii in calitate de platitor al T.V.A. de la 50 000 de lei. Cunoastem ca, actualmente, posibilitatea si obligatiunea este de la 200 000 de lei.

In afara de aceasta, se propun unele inlesniri, in special pentru agentii economici, detinatorii de terenuri agricole, situate dupa traseul Ribnita-Tiraspol, unele inlesniri suplimentare, deoarece cunoastem ca in prezent acesti agenti economici suporta pierderi esentiale din considerente ca nu au acces la aceste terenuri.

Stimati deputati,

Guvernul a elaborat acest proiect de lege. Vine cu propunerea si cu rugamintea de a sustine acest proiect, deoarece este destul de important si ar putea sa dea un imbold pentru zona respectiva. Propun sa fie sustinut in prima lectura.

Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Intrebari, stimati colegi?

Microfonul nr.5.

Domnul Iurie Bolboceanu:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule ministru, noi la comisie am discutat, ca aceste compensatii, pe care le vor primi agentii economici din satele din stinga Nistrului, enumerate in proiect, sa nu fie obiectul impunerii fiscale. Si ar fi trebuit sa apara in acest proiect un alineat care ar determina aceasta situatie.

Nu am auzit nimic. La comisie dumneavoastra ati acceptat. Dar din raport nu am auzit nimic despre aceasta propunere. S-a schimbat ceva?

Domnul Igor Dodon:

Va multumesc, stimate domnule deputat, pentru aceasta interventie.

Intr-adevar, nu am specificat, probabil va fi in raportul comisiei. Insa as dori sa mentionez ca au parvenit citeva propuneri destul de utile care ar imbunatati considerabil acest proiect. Ma refer, in special, la ceea ce deja am specificat. Un moment.

Al doilea. Noi deja am discutat ca, pentru preintimpinarea unor probleme ce tin de administrarea fiscala, va fi stipulat expres in proiectul de lege, ca acei agenti economici pot profita de aceste inlesniri doar in cazul activitatii de producere sau de prestare a serviciilor nemijlocit in zona respectiva.

De aceea, din aceste considerente au fost si unele propuneri, au fost propuneri si vizavi de denumirea legii. Au fost propuneri ca ar fi bine sa fie o alta denumire pentru a nu confunda notiunea de “zona” cu notiunea de “zone economice libere”, care, cred, vor fi luate in considerare pentru lectura a doua.

Domnul Iurie Bolboceanu:

Va multumesc.

Mai am inca o intrebare. Dumneavoastra ati mentionat ca situatia in aceste sate este cu mult mai dificila decit pe intreg teritoriul Republicii Moldova.

Eu am putin o alta pozitie si nu cred ca situatia la Molovata este cu mult mai dificila, de exemplu, decit situatia la Girbova Ocnita in privinta promovarii antreprenoriatului in satele Republicii Moldova.

Noi cunoastem situatia ca majoritatea agentilor economici se inregistreaza in municipii, in orase si in orasele si foarte putini se inregistreaza in satele Republicii Moldova. Pentru favorizarea acestui proces pe intreg teritoriul Republicii Moldova, mai ales in satele Republicii Moldova, care ar impulsiona chiar si promovarea Programului “Satul moldovenesc”, pe care noi l-am primit, declarativ el este, dar foarte si foarte lent se implementeaza...

Cum credeti dumneavoastra, daca aceste facilitati la inregistrarea intreprinderilor in satele republicii, la impozitul pe venit, la taxele vamale, care sint preconizate pentru intreprinderile din aceste sate din stinga Nistrului, s-ar referi si la acele intreprinderi de producere care ar fi deschise in toate satele Republicii Moldova? Aceasta va duce si la formarea locurilor de munca, la crearea infrastructurii in satele Republicii Moldova, la incadrarea cetatenilor, care locuiesc in satele Republicii Moldova, in cimpul muncii s.a.m.d.

Domnul Igor Dodon:

Va multumesc pentru intrebare.

Bineinteles, Guvernul este preocupat de dezvoltarea durabila a satelor din Republica Moldova, as spune chiar de dezvoltarea regiunilor din Republica Moldova. In momentul de fata se pregateste un program si un plan de actiuni concret vizavi de dezvoltarea sau lansarea diferitelor activitati si nu numai de producere, dar si de prestare a serviciilor cu unele inlesniri in zonele rurale. Examinam chiar si unele posibilitati de acordare a unor inlesniri la importul unor utilaje, daca va fi cazul, pentru a dezvolta diferite produceri in diferite regiuni.

Insa, dati sa fim constienti de faptul ca in prezent, totusi, agentii economici, rezidentii acestei zone sint pusi intr-o situatie mult mai dezavantajoasa, decit acei agenti economici care activeaza in partea dreapta a Nistrului. Anume din aceste considerente si am venit cu aceasta initiativa la aceasta etapa, fiind doar primul pas in acea politica, in acel plan de actiuni despre care deja am mentionat.

Domnul Iurie Bolboceanu:

Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Domnul Leonid Bujor:

Multumesc, domnule Presedinte.

Desigur, domnule ministru, sint de acord cu dumneavoastra, ca proiectul de lege, propus spre examinare, este foarte important atit din punct de vedere economic, cit si din punct de vedere politic, avind in vedere situatia din regiunea respectiva si el merita a fi sustinut.

Am doua intrebari scurte. Prima intrebare. In nota informativa nu vorbiti nimic despre aspectul economico-financiar al realizarii acestui document. Lucru foarte important. Avind in vedere ca noi am aprobat bugetul pentru anul 2006. Care sint posibilitatile realizarii lui?

Domnul Igor Dodon:

Sa raspund?

Domnul Leonid Bujor:

Da, raspundeti.

Domnul Igor Dodon:

Anume din aceste considerente am venit cu acele date statistice nemijlocit in ceea ce tine deja de activitatea agentilor economici din aceasta zona. Dupa cum am mentionat, daca vorbim de bugetele locale, toate veniturile calculate pe toate tipurile de impozite au fost de 6,4 milioane de lei. Aici sint incluse toate impozitele. Pentru a estima, care ar fi pierderile bugetelor locale necesare pentru a fi compensate din bugetul de stat?

Noi avem toata informatia respectiva, nu am prezentat-o o data cu nota informativa, deoarece ne-am dorit sa avem niste cifre mai relevante la o data mai actuala. Avem absolut toata informatia.

Domnul Leonid Bujor:

Am inteles. Deci, mijloacele financiare necesare sint prevazute. A doua intrebare, de asemenea foarte scurta si simpla. Dumneavoastra ati vorbit, ca la momentul de fata in aceste localitati avem inregistrati 216 agenti economici, da?

Domnul Igor Dodon:

Da.

Domnul Leonid Bujor:

In proiectul de lege, din ceea ce-am inteles eu, poate juristii ma vor contrazice, nu este prevazut un mecanism sau un principiu, nu stiu cum sa-l numesc, prin care am preveni o situatie, ca sa nu se intimple ca din 216 agenti, avind in vedere inlesnirile care se acorda, peste o luna-doua ne trezim cu citeva mii de agenti economici noi. Sau ceea ce vorbiti dumneavoastra se prevede in exclusivitate pentru acei 216 agenti economici?

Domnul Igor Dodon:

Stimate domnule deputat,

Acesta si este scopul proiectului de lege mentionat: de a majora numarul agentilor economici amplasati in aceasta zona, doar al acelor agenti economici care vor practica activitati de producere si de prestare a serviciilor anume in zona respectiva.

Din aceste considerente am intervenit ca, la articolul 2 litera b), sa fie introduse unele modificari privind stipularea expres. Este vorba de toti agentii economici care vor fi inregistrati pentru activitatea de producere si de prestare a serviciilor.

Toate acestea cu scopul de a preintimpina unele probleme in administrarea fiscala. Pentru a preintimpina cazurile cind cineva va deschide doar adresa juridica, va inregistra un agent economic pentru a profita de aceste inlesniri. Scopul este ca de la 216 agenti economici, sau acestia isi vor majora investitiile respective, sau vor veni in continuare si alti agenti economici.

Domnul Leonid Bujor:

Va multumesc.

Prima parte a raspunsului, desigur, este salutabila, nu trebuie sa limitam numarul agentilor economici la acei 216.

A doua parte a raspunsului dumneavoastra, totusi, eu va rog pentru lectura a doua sa examinati in mod serios, sa nu se creeze o capcana pentru unii agenti economici. Se inregistreaza formal acolo, presteaza servicii, activitati in alte parti ale republicii, in alte localitati s.a.m.d.

Domnul Igor Dodon:

Sintem preocupati de acest fapt si este foarte important.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule ministru,

La articolul 1 alineatul (3) dumneavoastra spuneti: zona este parte a teritoriului Republicii Moldova. Prin aceasta formula dumneavoastra puneti la indoiala ca acest teritoriu nu apartine Republicii Moldova?

Domnul Igor Dodon:

Nicidecum nu.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

D-apoi cum asa: zona este parte a teritoriului Republicii Moldova prin lege. Noi avem Constitutie, avem tara sau nu avem tara? Cum asa: zona este parte a teritoriului Republicii Moldova? Noi spunem prin lege.

Domnul Igor Dodon:

Stimate domnule Cosarciuc,

In cazul in care sint unele redactari sau propuneri redactionale, cred ca vor fi luate in considerare pentru lectura a doua.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Si inca o intrebare, domnule viceministru. Aceasta iarasi vorbeste despre calitatea proiectelor de legi care sint propuse Parlamentului. Conform Legii privind actele legislative, atunci cind un proiect de lege prevede majorari de cheltuieli s.a.m.d. la nota informativa trebuie sa fie anexata fundamentarea
economico-financiara. Unde este aceasta fundamentare, domnule viceministru?

Domnul Igor Dodon:

Deja m-am referit…

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Dumneavoastra v-ati referit, ati spus niste cifre. Eu inteleg ca trebuie sa fie puse pe hirtie, noi trebuie sa le avem, sa le analizam si sa intrebam, dar nu 17 milioane, 20 de milioane...

Domnul Igor Dodon:

Stimate domnule deputat,

Daca este cazul sa fie prezentata o nota detaliata, suplimentara pentru lectura a doua, va promit ca Guvernul o va face.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Nu ca este cazul, este lege. Legea privind actele legislative prevede, domnule viceministru. Nu ca daca este cazul, este obligatoriu.

Domnul Igor Dodon:

Bine. Va fi prezentat.

Domnul Marian Lupu:

Alte intrebari? Nu sint.

Va multumesc, domnule viceministru. Rog sa luati lor.

Rog comisia.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Onorata asistenta,

Comisia pentru politica economica, buget si finante a examinat proiectul de Lege cu privire la zona sustinerii suplimentare a activitatii de antreprenoriat, initiativa legislativa a Guvernului.

Proiectul in cauza prevede facilitati pentru agentii economici cu resedinta in comunele: Cocieri, Corjova, Cosnita, Molovata Noua, Dorotcaia si Pirita prin crearea unei zone de sustinere suplimentara din partea statului a dezvoltarii
social–economice, favorizind activitatea de antreprenoriat. In aceste localitati, investitorilor li se vor acorda regimuri preferentiale speciale de stimulare a activitatii de antreprenoriat.

La proiectul in cauza au parvenit avize pozitive din partea tuturor comisiilor permanente ale Parlamentului, precum si din partea Directiei juridice a Aparatului Parlamentului, unde sint aduse propuneri de imbunatatire a continutului proiectului si care vor fi luate in considerare in lectura a doua.

Noi, in cadrul sedintei comisiei, am discutat toate momentele care au fost ridicate astazi si o sa prezentam aceste modificari pentru lectura a doua. Drept concept, acest proiect de lege este binevenit.

Pornind de la cele relatate, Comisia pentru politica economica, buget si finante propune adoptarea legii mentionate in prima lectura.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Intrebari pentru comisie? Nu sint.

Va multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Luari de cuvint?

Microfonul nr.4, va rog.

Domnul Ion Varta:

Multumesc, domnule Presedinte. Stimati colegi,

Din start, voi mentiona ca aceasta initiativa legislativa este una salutabila si binevenita, ea constituie un exemplu de politica economica reusita, poate unul dintre putinele exemple pe care le avem.

Grupul parlamentar al Partidului Popular Crestin Democrat va vota aceasta initiativa legislativa si va invita si pe dumneavoastra sa procedati la fel. Bineinteles, cu conditia ca acele observatii absolut pertinente, care au fost facute de colegii nostri, sa fie luate in considerare pentru lectura a doua.

Crearea unui regim preferential in aceasta regiune va avea, fara indoiala, multiple conotatii pozitive. Votarea acestui proiect de lege va constitui, in mod sigur, un mesaj pozitiv catre populatia regiunii atit de discriminata si nedreptatita de autoritatile secesioniste. Va avea un efect benefic si pentru restul populatiei din stinga Nistrului. In cazul dat este vorba despre o regiune cu un potential economic modest, una aproape exclusiva agrara.

Dupa cum bine se cunoaste, lipsurile si neajunsurile se amplifica in mod artificial si in rezultatul tratamentului inuman din partea regimului anticonstitutional de la Tiraspol.

Adoptarea unei asemenea legi va stimula, in primul rind, activitatile cu caracter economic in regiune, va contribui la inviorarea economiei si a spiritului intreprinzator. Multiplicarea resurselor financiare va asigura o dezvoltare si o modernizare a economiei acestei regiuni.

O atare lege ar putea asigura si participarea capitalului strain prin stimularea investitiilor, o sfera de plasament al capitalurilor eficiente externe. O asemenea lege va contribui la amplificarea legaturilor economice dintre cele doua maluri ale Nistrului si ar putea deveni o pirghie sigura, care va contribui la reunificarea celor doua maluri ale Nistrului.

Nu este exclus faptul ca factorii economici ar putea fi mai eficienti decit factorii politici in reconstituirea integritatii teritoriale a Republicii Moldova. Sau, cel putin, acestia ar putea genera un impuls concludent acestui proces, care treneaza atitea ani si din lipsa unor pirghii economice ale autoritatilor centrale ale Republicii Moldova.

Cu siguranta, catre aceasta regiune economica vor gravita si alte localitati din regiunea de est a Republicii Moldova. O atare lege ar putea constitui o pirghie eficienta in readucerea pe aceasta cale in circuitul unic economic al tarii a regiunii de est si restabilirea legaturilor din cadrul anumitor ramuri si care, pina la urma, va contribui la refacerea organismului unic economic al Republicii Moldova.

 Si conjunctura politica internationala va favoriza, fara indoiala, realizarea acestui proiect, mai ales din perspectiva obtinerii de catre Republica Moldova a statutului de stat vecin cu Uniunea Europeana dintr-o perspectiva mai apropiata. Fructificarea in mod eficient a acestor oportunitati va genera efecte pozitive si in sfera sociala a acestei regiuni. Invitam colegii nostri din celelalte fractiuni parlamentare sa sustina acest proiect de lege.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Da, alte luari de cuvint? Nu sint.

Va multumesc.

Stimati colegi,

Supun votului aprobarea proiectului de Lege nr. 4110 in prima lectura. Cine este pentru, va rog sa votati. Unanim. Proiectul de Lege nr.4110 este aprobat in prima lectura. Va multumesc.

Proiectul de Lege pentru modificarea si completarea Legii cu privire la arenda in agricultura. Lectura a doua. Proiectul nr. 3630. Rog comisia.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Stimate domnule Presedinte, stimati colegi, Comisia pentru agricultura si industria alimentara a examinat obiectiile si propunerile de imbunatatire a proiectului de Lege pentru modificarea si completarea Legii cu privire la arenda in agricultura, facute de deputati si comisiile permanente, si deciziile asupra lor sint expuse in acest tabel la raport. Eu as vrea sa ma opresc, cu permisiunea dumneavoastra, numai la acele obiectii sau propuneri ale comisiilor care nu au fost acceptate si care a fost decizia, sa anunt si decizia comisiei.

Articolul 5 alineatul (2). Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a propus la inceput ca acest alineat (2) de la articolul 5 sa fie exclus. In cadrul discutiilor, a fost acceptat amendamentul deputatului Vladimir Turcan. La articolul 5, alineatul (2) va avea urmatorul cuprins: “Decizia de transmitere in arenda a bunurilor agricole comune se adopta de catre copartasi cu majoritate de voturi. Majoritatea de voturi se determina in functie de marimea cotelor-parti. La contractul de arenda al bunurilor agricole comune se anexeaza lista copartasilor, inclusiv cu semnaturile acelora care au acceptat conditiile contractului”.

Alineatul (3) devine alineatul (4).

La articolul 7, Comisia pentru politica economica a propus ca litera e) sa fie mentinuta, fiindca Guvernul a propus sa fie exclusa. Nu se accepta, fiindca in locul continutului la litera e) se include la articolul 16 – Cartea istoriei cimpurilor. Si aceasta chestiune ce tine de culturile premargatoare va fi inclusa in Cartea istoriei cimpurilor.

La articolul 7 alineatul (3) deputatul Musteata a propus ca litera e) sa nu fie exclusa. Aceasta propunere se accepta partial in varianta expusa de domnul deputat Todoroglo:

“Si valoarea bunurilor agricole evaluate conform prevederilor legislatiei”. Aceasta va fi formula care va ramine in lege. In varianta initiala a fost “evaluarea de piata a bunurilor”, adica aceasta modificare a fost acceptata de catre comisie si amendamentul domnilor deputati Musteata si Todoroglo.

Celelalte propuneri au fost acceptate si, in final, comisia propune ca proiectul de lege mentionat, cu modificarile acceptate, sa fie votat in lectura a doua.

Domnul Marian Lupu:

Da, va multumesc.

Propuneri pentru lectura a doua, stimati colegi? Nu sint.

Va multumesc, domnule Presedinte.

Supun votului adoptarea proiectului de Lege nr. 3660 in lectura a doua. Cine este pentru, rog sa voteze. Rog sa fie anuntate rezultatele. Sectorul nr.1?

N u m a r a t o r i i:

Sectorul nr.1 – 27, sectorul nr. 2 – 36, sectorul nr. 3 – 2.

Domnul Marian Lupu:

65 de voturi “pentru”. “Impotriva”? Zero voturi. Proiectul de Lege nr. 3630 este adoptat in a doua lectura.

Va multumesc.

Proiectul de Lege pentru modificarea si completarea unor acte legislative, proiectul nr.3577. Rog Guvernul. Domnul Esanu.

Domnul Nicolae Esanu – reprezentant permanent al Guvernului in

 Parlament:

Stimate domnule Presedinte,

Doamnelor si domnilor deputati,

Supunem atentiei dumneavoastra proiectul de Lege pentru modificarea si completarea unor acte legislative prin care se prevede modificarea unui sir de acte legislative in scopul de a asigura corelatia cu Codul de executare si de a asigura buna functionare a oficiilor de executare, care este o conditie indispensabila pentru asigurarea executarii hotaririlor judecatoresti.

In special, modificarile propuse se refera la modificarea Codului cu privire la contraventiile administrative in scopul instituirii unor garantii ale inviolabilitatii executorului, care, in procesul executarii silite, de foarte multe ori este obligat sa depaseasca rezistenta debitorilor sau a altor persoane si, in scopul de a asigura niste garantii pentru activitatea lui, este necesara completarea Codului cu privire la contraventiile administrative, in scopul sanctionarii persoanelor care impiedica in mod ilicit activitatea legitima a executorului.

A doua grupa de modificari se refera la simplificarea procedurii de executare a deciziilor privind aplicarea sanctiunilor administrative, care constituie in prezent marea majoritate a actelor executorii, a caror asigurare este efectuata de catre executorii judiciari. Noi propunem ca deciziile privind sanctionarea administrativa aplicata de diferite organe de stat sa nu fie remise executorilor judiciari, care in prezent, practic, sint niste intermediari, care preiau aceste decizii executorii si le remit la locul de munca sau la locul de unde primesc alte venituri persoanele ca din... pentru a se efectua retineri din sumele respective.

Noi propunem ca deciziile sa fie remise de catre aceste organe la locul de lucru al cetateanului si numai in cazul in care persoana sanctionata administrativ nu lucreaza si nu are loc de munca sau nu pot fi efectuate retinerile din contul salariilor, pensiilor etc., respectivele decizii sa fie remise organelor de executare care vor asigura executarea silita din contul altor bunuri.

Consideram ca in acest caz, pe linga eficientizarea procedurii de executare, noi vom asigura si economisirea unor mijloace, pentru ca exista foarte multe decizii prin care chiar astazi sint sanctionate cu 9 lei persoanele pentru contraventii administrative, cheltuielile de executare depasind cu mult, in unele cazuri, sumele respective.

A treia grupa de modificari introduse intr-un sir de legi se refera la posibilitatea obtinerii de catre executorul judiciar a informatiilor despre starea patrimoniala a debitorilor. Foarte multe hotariri judecatoresti ramin neexecutate in prezent din simplul motiv ca noi nu dispunem de informatiile cu privire la patrimoniul care apartine debitorilor.

Noi propunem ca intr-un sir de legi sa fie introdus expres dreptul executorilor judiciari de a solicita si de a beneficia de informatii gratuite despre toate informatiile necesare cu privire la patrimoniul debitorilor. Ramine controversata, dar noi insistam sa fie acceptata si aceasta modificare – dreptul executorilor de a primi informatiile care constituie secret comercial, in special informatia pe care bancile o atribuie la secretul comercial. Daca noi nu vom primi informatii despre conturile bancare pe care le detine debitorul, noi nu vom putea asigura executarea.

O alta modificare pe care o propunem noi se refera la o problema foarte controversata – problema incasarii pensiilor alimentare. In prezent, foarte multe persoane nu lucreaza in mod oficial si, in legatura cu faptul ca pensia alimentara se calculeaza in procente din veniturile persoanelor, noi nu avem un criteriu stabilit legal privind modul de determinare a restantelor la pensia alimentara. Si in acest caz noi propunem ca sa fie stipulat in Codul familiei ca in cazul in care debitorul nu a prezentat informatii despre veniturile pe care le-a obtinut, restanta la pensie sa fie calculata pornind de la salariul mediu pe tara.

Alte modificari se refera, de asemenea, la imbunatatirea procedurilor de executare, in special noi propunem modificarea regulilor de efectuare a inscrierilor in registrul actionarilor. In prezent, exista o problema complicata cu privire la executarea hotaririlor in partea ce se refera la executarea hotaririlor prin care au fost schimbati detinatorii pachetelor de actiuni. Noi propunem ca in legislatie sa fie prevazut expres ca, in temeiul hotaririlor judecatoresti, in registrul actionarilor se vor face mentiuni cu privire la titularii actiunilor.

Consideram ca propunerile pe care le-am facut noi vor contribui la imbunatatirea procesului de executare a hotaririlor judecatoresti si rugam sustinerea dumneavoastra pentru adoptarea in prima lectura.

Multumim.

Domnul Marian Lupu:

Da, va multumesc.

Intrebari pentru autor.

Microfonul nr. 5.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule ministru,

Spuneti, va rog, cite decizii judecatoresti nu sint executate in momentul de fata in Republica Moldova?

Domnul Nicolai Esanu:

Acum nu pot sa va spun. La sfirsitul anului erau peste 18 mii de hotariri.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Ceea ce dumneavoastra ati mentionat, domnule ministru, ne demonstreaza ca in Republica Moldova justitia nu poate fi executata. Adica noi nu avem pirghiile de a executa deciziile. Si ceea ce dumneavoastra ati prezentat astazi ca proiect de lege si scrieti in nota informativa, dumneavoastra ca viceministru, domnule Esanu, speram ca operarea modificarilor va duce la executare. Eu inteleg cind dumneavoastra, ca Guvern, veniti cu un proiect de lege, nu sperati, dar stiti precis ca aceste modificari vor aduce la executarea neconditionata a deciziilor judecatoresti. Atunci intrebarea este urmatoarea: totusi modificarile propuse vor solutiona problema neexecutarii sau nu, domnule ministru?

Domnul Nicolae Esanu:

Eu, in primul rind, vreau sa mentionez ca, desi avem un numar foarte mare de hotariri judecatoresti, care nu au fost executate, noi nu putem astazi sa afirmam ca in Republica Moldova nu exista un mecanism de executare silita. Un numar foarte mare de hotariri care nu pot fi executate nu se executa din motive obiective, indiferent de mecanismul pe care noi l-am crea. Spre exemplu, lipsa patrimoniului la debitor. Deci, este o situatie in care nu se poate de asigurat nici intr-o tara executarea.

Dar, intr-adevar, exista diferite carente in ceea ce priveste mecanismul de executare si noi sintem siguri ca modificarile propuse vor contribui la executare. Totdeauna noi putem sa spunem ca aceasta este doar o speranta. Si aici este vorba de notiunea folosita, pe care... si eu as recunoaste ca, in momentul cind am semnat nota informativa, am folosit o sintagma care nu ar fi trebuit sa apara in nota informativa. Dar aceasta nu are nici o influenta asupra calitatii propunerilor pe care le facem.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule ministru,

Totusi la articolul 174²⁶ pe care dumneavoastra il propuneti acum, sanctiunea de 100–200 de lei. Credeti ca aceasta sanctiune ii va aduce pe acei care trebuie sa se prezinte la executor ca ei s-o faca sau nu?

Domnul Nicolae Esanu:

Noi consideram ca aceste sanctiuni vor contribui, intr-o oarecare masura, dar marimea sanctiunilor reiese din ansamblul reglementarii. Deci, noi nu putem sa stabilim pentru aceasta contraventie o sanctiune care depaseste principiile puse la baza elaborarii Codului contraventional. Noi speram ca, in viitorul apropiat, va fi pregatit noul Cod contraventional si acolo sanctiunile respective vor fi corelate in dependenta de gravitatea contraventiei. Dar astazi, pornind de la conceptul cuprins in Codul cu privire la contraventiile administrative in vigoare, consideram ca acestea sint sanctiunile care ar fi trebuit sa fie impuse. Daca Parlamentul considera ca trebuie sa fie majorate, noi acceptam aceasta modificare.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr. 5.

Domnul Gheorghe Susarenco:

Grupul nostru parlamentar sustine, in principiu, acest proiect de lege de modificare a cadrului legislativ ce tine de executarea hotaririlor judecatoresti, fiindca la noi, cu parere de rau, aceasta este o problema foarte dureroasa. Dar as vrea, inainte de aceasta, sa ascultam citeva raspunsuri in contextul a ceea ce a intrebat si domnul Cosarciuc, colegul nostru. Cite decizii C.E.D.O. avem noi, cetatenii Republicii Moldova, versus statul nostru, cite condamnari are statul nostru pentru neexecutarea deciziilor judecatoresti? Si daca aveti informatia, cite cereri avem pe rol la Curtea Europeana pe aceleasi motive?

Domnul Nicolae Esanu:

Nu cunosc cifra exacta. 8 sau 9 hotariri avem pentru neexecutarea hotaririlor judecatoresti. Cite sint pe rol? Ultima cifra, pe care am luat-o eu din registrul pe care il tinem, era 155. Cite pentru neexecutare, eu nu pot sa spun.

Domnul Gheorghe Susarenco:

Multumesc.

 Avind o asa problema si avind cifrele pe care dumneavoastra le-ati expus aici, as vrea totusi, avem sau nu dosare penale intentate in privinta factorilor de decizie pentru neexecutarea hotaririlor judecatoresti? Fiindca aceasta este o conditie constitutionala: hotaririle si sentintele trebuie sa fie executate. Cite, daca detineti informatia, cite informatii sau demersuri au fost facute pe linga Procuratura Generala si cite dosare penale avem sau nu avem?

Domnul Nicolae Esanu:

Deci, nu exista o statistica speciala a numarului de demersuri facute pe linga Procuratura Generala. Pot sa va asigur ca sint destul de multe semnate, chiar si de mine personal. Dosare penale, cu parere de rau, nu avem. Pentru ca Procuratura Generala refuza intentarea dosarelor penale, considerind ca nu exista componenta infractiunii. Vreau sa atrag atentia ca nu orisice caz de neexecutare de catre un organ a unei hotariri judecatoresti atrage dupa sine raspunderea persoanei respective.

Si dau un exemplu. Hotaririle C.E.D.O., noi am fost condamnati in toate cazurile pentru ca organele locale nu au executat hotaririle privind restituirea prejudiciului cauzat victimelor represiunilor politice. Si dupa cum cunoasteti, in bugetele organelor locale nu sint prevazute asemenea mijloace. Si, evident, persoanele cu functii de raspundere nu pot fi atrase la raspundere pentru neexecutare, deoarece lipseste unul din elementele componentei de infractiune si anume vinovatia persoanei respective.

Domnul Gheorghe Susarenco:

Va multumesc.

Si ultima intrebare. Dumneavoastra ati mentionat in raport referitor la posibilitatea executorului judecatoresc de a avea acces la informatia bancara. Aceasta o mentioneaza, adica ne atentioneaza si Comisia pentru politica economica, buget si finante la aceasta problema, ea fiind impotriva. Dar totusi exista aici un moment, ca executarea, intr-adevar, poate avea loc numai atunci cind executorul cunoaste real in ce situatie se afla debitorul. Si de aici, a fost sau nu studiata practica internationala vizavi de executarea si de accesul la baza de date a institutiilor bancare a executorului judecatoresc?

Domnul Nicolae Esanu:

Referitor la accesul la baza de date a institutiilor bancare nu a fost studiata practica internationala si noi nici nu cerem sa avem acces la bazele de date ale institutiilor bancare. Noi cerem, noi intentionam sa includem in legislatie norme care ne-ar permite sa inaintam demersuri institutiilor bancare si sa primim informatii de la aceste institutii. Si aceasta propunere este in concordanta cu practica internationala. In principiu, scopul executarii unei hotariri judecatoresti este de a asigura ultimul act al justitiei.

Si in acest scop nici o regula cu privire la secrete nu trebuie sa fie un impediment pentru executarea unei hotariri judecatoresti. Consideram ca in cazul in care doar aceasta informatie va contribui la executarea unei hotariri judecatoresti, oficiile de executare trebuie sa aiba acces la asemenea informatii.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr. 5.

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Domnule ministru adjunct,

Cunoasteti datele facute publice chiar recent de Centrul Asociatia Obsteasca “Juristii pentru drepturile omului”, care au spus ca, pina in prezent, Guvernul Republicii Moldova a platit compensatii morale si materiale in suma de peste 315 mii de euro si 30 de mii de euro pentru cheltuielile de judecata. Deci, sint aproape 6 milioane de lei, care sint platiti pentru faptul ca nu s-a facut un act de justitie corect.

Ma intereseaza, in acest sens, in sensul acestor bani pierduti, inclusiv pentru neexecutarea unor decizii, daca ati constatat in cadrul corpului de executori fapte de coruptie, de atitudine subiectiva pentru neaplicarea intentionata, neexecutarea intentionata a unor decizii, care sint ca urmare a unei mituiri, a unor influente, trafic de influenta de catre putere s.a.m.d.? Daca ati analizat acest lucru si daca Ministerul Justitiei a facut ceva in sensul profilaxiei, ca sa spun asa, al atitudinii executorilor absolut conform legii? Pentru ca trebuie sa fiti de acord ca exista un asemenea fenomen la noi.

Va multumesc.

Domnul Nicolae Esanu:

Desigur, noi analizam permanent activitatea executorilor judecatoresti si, cu parere de rau, putem constata ca exista cazuri in care executorii judecatoresti nu-si exercita in modul corespunzator obligatiile de serviciu, ei fiind sanctionati. In acelasi timp, vreau sa atrag atentia ca noi nu am putut constata situatii pe care le-ati mentionat dumneavoastra, adica cazuri in care executorii judecatoresti au fost mituiti pentru a nu executa hotaririle sau au fost altfel influentati de catre factorii de decizie. Au fost constatate doar abateri disciplinare ale executorilor judecatoresti.

In toate cazurile in care noi constatam in activitatile executorilor judecatoresti abateri de la legislatia in vigoare, intreprindem masurile respective, inclusiv concedierea. Iar in cazurile in care se intrunesc semnele unor contraventii sau ale unor infractiuni, fie legate de executori, fie legate de oricare alte persoane, noi remitem materialele respective organelor competente pentru a se pronunta, daca exista componenta de infractiune sau de contraventie.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr. 5.

Domnul Iurie Bolboceanu:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Domnule ministru,

De mai multi ani, cind apare o problema pe un segment sau altul sau cind apar niste efecte care stopeaza activitatile intr-un domeniu sau altul, Guvernul, in majoritatea cazurilor, vine cu modificarea Codului contraventiilor administrative, cu introducerea a noi contraventii sau cu majorarea celor existente, neluind in considerare, in primul rind, eliminarea barierelor organizatorice, financiare, structurale s.a.m.d. Si efectele, in consecinta, sint negative.

O sa va aduc un singur exemplu. La finele anului 2003, noi, Parlamentul, am majorat sanctiunile pentru incalcarile regulilor de circulatie rutiera, mi se pare ca de doua ori si jumatate. In bugetul tarii, in 2003, au fost acumulate venituri de la aceste sanctiuni in jurul a 50 de milioane. Si in 2004 in buget s-au acumulat tot aproximativ 50 de milioane de lei, dar sanctiunile s-au majorat de doua ori si jumatate. Deci efectele care au urmat nu mai cer comentarii adaugatoare. In cazul acesta nu va fi o situatie similara? Si cum puteti comenta dumneavoastra o asa situatie?

Domnul Nicolae Esanu:

Multumim.

Eu as incepe cu comentariul la ultima. Deci, matematica poate ca avea un suport daca erau majorate absolut toate sanctiunile de doua ori. Majorarea unor grupuri de sanctiuni, si va asigur eu ca sanctiunile aplicate de catre colaboratorii politiei rutiere nu constituie nici macar majoritatea din sanctiunile administrative aplicate, nu puteau sa influenteze in sensul in care ati dorit dumneavoastra. Plus la aceasta, nu uitati ca asupra sumelor incasate influenteaza nu doar marimea sanctiunilor aplicate, ci si un sir de alte circumstante, una dintre care este procentul in care se executa hotaririle, deciziile administrative.

In ceea ce priveste faptul ca de catre Guvern nu se intreprind masuri pentru a inlatura bariere administrative sau de alta natura, vreau sa afirm cu toata responsabilitatea ca asemenea masuri sint intreprinse de catre Guvern. Nu uitati ca exista o comisie pentru reglementarea activitatii de intreprinzator, care supune expertizei toate actele care vizeaza activitatea de intreprinzator. Ministerul Justitiei, care este responsabil de inregistrarea actelor normative departamentale care vizeaza activitatea de intreprinzator, remite toate aceste acte pentru a fi examinate de catre comisia mentionata.

Si vreau sa va informez ca, din peste 90 de acte care au fost prezentate pentru inregistrare, Ministerul Justitiei a inregistrat doar in jurul a 20, celelalte fiind respinse pe motiv ca nu erau in concordanta cu legislatia in vigoare si prevedeau inclusiv bariere administrative pentru activitatea de intreprinzator, care nu se justifica.

De aceea, eu nu pot sa fiu de acord ca nu se intreprind masuri. Ca mai avem ceva de lucru in acest sens, desigur si in acest sens noi am venit deja si cu proiecte de legi in Parlament.

Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, domnule ministru. Rog sa luati loc.

De fapt, stimati colegi, in momentul in care se apropie la tribuna centrala domnul Turcan, as dori sa mentionez ca aceste sanctiuni nu au deloc o menire fiscala. Deci, aceste sanctiuni au alta menire si, in mod normal, inasprirea lor poate iesi bine, ca aduc la diminuarea numarului de incalcari, pe acest motiv si se acumuleaza aceeasi suma la buget.

Domnule presedinte al comisiei, va rog.

Domnul Vladimir Turcan:

Va multumesc.

Onorat Parlament,

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a examinat proiectul de lege nominalizat, care este initiativa Guvernului si are ca scop aducerea in concordanta a legislatiei in vigoare cu prevederile Codului de executare al Republicii Moldova. Modificarile care sint propuse vizeaza 13 acte legislative, legi ale Republicii Moldova si, dupa cum a fost mentionat, au ca menire crearea unui mecanism mai eficient, crearea conditiilor respective pentru executarea hotaririlor instantelor de judecata. Proiectul de lege a fost avizat pozitiv de comisiile permanente si de Directia juridica a Aparatului Parlamentului, cu unele amendamente ce vor fi luate in considerare pentru lectura a doua.

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati propune examinarea si adoptarea proiectului de lege in prima lectura drept concept, iar pentru lectura a doua va veni cu unele amendamente.

Domnul Marian Lupu:

Da, va multumesc.

Intrebari pentru comisie? Nu sint.

Va multumesc, domnule Presedinte.

Stimati colegi,

In aceste conditii supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.3577. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc. Proiectul de Lege nr. 3577 este aprobat in prima lectura.

Proiectul de Lege nr.4373 pentru modificarea si completarea unor acte legislative. Rog Guvernul, domnul Pop.

Domnul Mihail Pop – ministrul finantelor:

Domnule Presedinte,

Onorat Parlament,

Potrivit articolelor 7 si 8 din Legea nr. 909 din 30 ianuarie 1992 privind protectia sociala a cetatenilor care au avut de suferit de pe urma catastrofei de la Cernobil, membrii familiilor celor care si-au pierdut viata in urma avariei de Cernobil, celor care au decedat in urma bolii actinice si invalizilor decedati, cit si membrii familiilor participantilor la lichidarea urmarilor avariei de la Cernobil in anii 1986-1987 au dreptul de a beneficia, din contul bugetului de stat, de stingerea totala sau partiala a creditului, inclusiv a dobinzii aferente.

Insa de acest drept categoriile nominalizate nu beneficiaza pe motivul ca autoritatile administratiei publice locale nu elibereaza garantii pentru aceste imprumuturi. Pentru inlaturarea acestor discrepante se propune de a completa articolul 14 alineatul 3 din Legea privind finantele publice locale cu urmatoarele:

“Membrilor familiilor celor care si-au pierdut viata in urma avariei de la Cernobil, ale celor care au decedat in urma bolii actinice, ale invalizilor decedati, membrilor familiilor participantilor la lichidarea urmarilor avariei de la Cernobil, care au decedat”.

Totodata, in scopul tratarii univoce a notiunii “membru al familiei” se propune de completat Legea privind protectia sociala a cetatenilor care au avut de suferit de pe urma catastrofei de la Cernobil cu notiunea in cauza. Rog sustinerea dumneavoastra privind proiectul inaintat pentru discutie.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc. Intrebari pentru domnul ministru. Nu sint.

Va multumesc. Rog sa luati loc.

Rog Comisia.

Doamna Valentina Buliga:

Mult stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Stimati deputati,

Comisia pentru protectia sociala, sanatate si familie a examinat acest proiect de lege si, tinind cont de faptul ca se cere clarificarea si o notiune de “membru al familiei” si modificarea articolului 14 din Legea 397 din 16 octombrie 2003 privind finantele publice, propune aprobarea in prima lectura a acestui proiect de lege. De toate obiectiile si propunerile parvenite de la comisiile permanente si din partea Directiei juridice se va tine cont in lectura a doua.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Intrebari pentru comisie? Nu sint.

Va multumesc, doamna presedinte.

Stimati colegi, in aceste conditii, supun votului aprobarea proiectului de Lege nr. 4373 in prima lectura. Cine este pentru, rog sa voteze. Votat unanim.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr. 4373 este aprobat in prima lectura.

Proiectul de Lege cu privire la asigurarea sanselor egale pentru femei si barbati. Proiectul nr. 1628. Lectura a doua.

Rog comisia.

Domnul Stefan Secareanu:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi deputati,

Proiectul de Lege cu privire la asigurarea sanselor egale pentru femei si barbati, elaborat de catre Guvern, a fost examinat la 23 iunie anul trecut in prima lectura, concomitent cu proiectul de Lege privind egalitatea genurilor, care a fost inaintat cu titlu de initiativa legislativa de catre un grup de deputati in Parlamentul de legislatura a XV-a. Drept proiect de baza a fost considerat proiectul de Lege cu privire la asigurarea sanselor egale pentru femei si barbati, elaborat de catre Guvern.

La imbunatatirea proiectului de lege mentionat s-a tinut cont de unele prevederi din proiectul de lege al grupului de deputati, lucru fixat in sinteza pe care o aveti anexata la prezentul raport.

Propunerile parvenite din partea comisiilor permanente, a deputatului Mihail Sidorov si a Directiei juridice a Aparatului Parlamentului au fost examinate de catre comisie in comun cu autorii acestui proiect, cu Directia juridica si alti specialisti in materie, majoritatea dintre acestia fiind acceptate.

In continuare ma voi referi doar la unele propuneri care nu au fost acceptate de catre comisie si anume.

Nu a fost acceptata propunerea Comisiei pentru protectie sociala, sanatate si familie de a se specifica subdiviziunile Parlamentului si ale Guvernului abilitate cu atributii in domeniul egalitatii genurilor. La articolul 1 din hotarirea Parlamentului din 8 aprilie 2005 se stipuleaza ca problemele privind asigurarea sanselor egale pentru femei si barbati tin de domeniile de activitate ale Comisiei pentru drepturile omului, iar, potrivit articolului 18 din proiectul de lege, in cadrul Guvernului se prevede functionarea comisiei guvernamentale pentru egalitatea genurilor.

Nu a fost sustinuta si propunerea Comisiei juridice pentru numiri si imunitati de a exclude articolul 21 din proiect. Acest articol a fost expus intr-o redactie noua si anume: “Avocatii parlamentari asigura garantarea si respectarea egalitatii genurilor ca parte integranta a drepturilor si libertatilor constitutionale ale omului conform legislatiei”.

A fost si o propunere din partea Comisiei pentru politica economica, buget si finante de a omite din proiect cota stabilita in proportie de cel putin 30 la suta la asigurarea reprezentarii fiecaruia dintre genuri pe listele electorale. Initial, comisia a respins aceasta propunere.

La 8 februarie curent comisia a elaborat un supliment la raport, pentru ca aceasta propunere a provocat din partea comisiei respective mai multe discutii in cadrul fractiunilor parlamentare. Comisia a revenit la examinarea prevederii respective si la 8 februarie curent a decis, cu majoritate de voturi, ca litera b) de la articolul 7 alineatul (2) din proiectul de lege sa fie expusa in urmatoarea redactie: “Asigurarea reprezentarii fiecaruia dintre genuri conform principiului nondiscriminatoriu pe listele electorale”.

La acelasi articol alineatul (2), cuvintul “gender” se substituie prin cuvintul “genurilor”. Prin urmare, comisia a acceptat si propunerea Comisiei pentru politica economica, buget si finante, expusa in punctul 2 din sinteza anexata la raportul din 12 iulie 2005.

Cam acestea au fost propunerile pe marginea proiectului de lege. In cadrul comisiei a fost organizat, constituit un grup de lucru, care a examinat minutios toate propunerile. Referitor la litera b) sau propunerea pe care a facut-o comisia, formula care a fost propusa de comisie acum, ieri. Bineinteles, cineva mi-a replicat in pauza ca in compartimentul “notiuni generale” din proiect n-ar fi explicata notiunea de “principiu nondiscriminatoriu”.

Si aici, ma rog, am putea redacta un pic aceasta fraza si eu as propune ca aceasta sa fie redactata in felul urmator: “Asigurarea reprezentarii fara discriminare de gen a femeilor si barbatilor pe listele electorale”. Intrucit sintagma “discriminare pe criterii de gen” este fixata in notiunile generale din proiectul de lege.

Eu sper ca membrii comisiei si colegii mei din Parlament vor sustine aceasta parere si, astfel, proiectul de lege va fi adoptat in cea de a doua lectura.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Stimati colegi,

Din momentul in care domnul Secareanu, colegul nostru, presedintele Comisiei pentru drepturile omului, a propus aceasta noua redactie, mai sint careva propuneri la acest articol, la acest subiect si la aceasta sintagma? Da sau nu?

Microfonul nr. 4.

Domnul Dumitru Diacov:

Da, domnule Presedinte.

La acest articol, la articolul 7 si la acest subiect. De fiecare data cind modificam legea, urmarim scopul de a imbunatati legea si conditiile pe care le creeaza legea pentru activitatea agentilor economici, societatii s.a.m.d. In plan international, exista multe discutii si in aceasta sala au fost multe discutii referitoare la aceasta tema.

Republica Moldova este un stat tinar, care doreste sa se alinieze la traditiile si normele europene, doreste sa devina un partener sigur. Si noi, de multe ori, apelam la aceste norme si traditii europene, la documentele adoptate, in special, de Consiliul Europei.

Eu tin minte cind a fost adoptata legea, au fost foarte multe discutii fierbinti, care ar fi acest procent ca sa facem un pas inainte.

Este absolut clar ca acesti 30 la suta poate este putin, dar de ce 30 dar nu 40 s.a.m.d. Dar este clar ca aceasta cifra, aceasta limita a fost introdusa pentru a stimula partidele politice sa sprijine activitatea sau atragerea femeilor in politica, este un lucru pozitiv, este un lucru acceptabil, este un lucru care creeaza si in societate un oarecare echilibru. Noi avem aceasta cifra introdusa in legea care este astazi de baza – 30 la suta.

Bine, situatia din Parlament, daca nu gresesc noi avem astazi reprezentate 23 la suta din femei. Este un lucru care a stimulat partidele politice si noi ne-am apropiat comparativ cu cele 14% care erau in Parlamentul din 1994.

Acum se propune o formula foarte vaga, o propunere care este foarte usor de interpretat, nu un discriminatoriu de egalitate s.a.m.d., fiecare partid interpreteaza in felul sau.

Domnul Marian Lupu:

Propunerea, domnule Diacov.

Domnul Dumitru Diacov:

Propunerea mea e sa mentinem aceasta cifra de 30 la suta obligatiune, eu tin minte, prin ’99, noi cu domnul Voronin chiar am facut o declaratie ca sprijinim aceasta tendinta. Este o formula care creeaza un orizont oarecare si o orientare pentru partidele politice, pe cind formula propusa de catre comisie astazi este o formula care o sa trezeasca comentarii in structurile europene, noi o sa avem discutii si in Parlamentul European si la Consiliul Europei pe aceasta tema si, oricum, ne pune intr-o situatie nu prea frumoasa cu colegele noastre din Parlament si din partidele politice.

Domnul Marian Lupu:

Luat act.

Deci, stimati colegi…

Domnul Dumitru Diacov:

Eu as propune sa punem la vot aceasta cifra de 30 la suta, stimate domnule Presedinte.

Domnul Marian Lupu:

Nu se va pune la vot, stimati colegi pe un foarte simplu motiv de procedura, fiindca, daca cititi regulamentul, in momentul in care sint doua propuneri care, de fapt, se autoexclud automat si noi avem situatia cind colegul nostru domnul Secareanu a inaintat aceasta propunere ca fiind prima propunere si eu o voi supune votului, daca, in mod normal, ea va trece, se exclude supunerea votului celei de a doua propuneri. Deci la acest articol 7, dar va rog nu expuneri de pozitii, sintem in lectura a doua, nu in lectura intii de concept.

Nu mai sint propuneri? Nu. Aici la articolul 7? Nu, sintem in lectura a doua.

Deci, stimati colegi, supun votului propunerea, deci redactia acestui articol.

Domnul Stefan Secareanu:

Da, eu pot s-o repet daca este cazul.

Domnul Marian Lupu:

Da, va rog.

Domnul Stefan Secareanu:

Deci articolul, alineatul respectiv litera b) propunem sa aiba urmatorul cuprins: “Asigurarea reprezentarii fara discriminare de criterii de gen a femeilor si barbatilor pe listele electorale”.

Domnul Marian Lupu:

Cine este pentru a accepta aceasta propunere, rog sa voteze. Rog sa fie anuntate rezultatele.

N u m a r a t o r i i:

Sectorul nr.1 – 27. Sectorul nr.2 – 26. Sectorul nr.3 vad 10, da.

Domnul Marian Lupu:

Ajutati-l cineva pe colegul Secareanu.

Domnul Stefan Secareanu:

Eu am numarat deja.

N u m a r a t o r i i:

– 10.

Domnul Marian Lupu:

Citi sint, domnule Stefan?

Domnul Stefan Secareanu:

– 10.

Domnul Marian Lupu:

10. 63 de voturi “pro”. “Impotriva”?

Domnul Stefan Secareanu:

Nu, eu am vazut de aici mai bine.

Domnul Marian Lupu:

63 de voturi. Rezultatul fixat de la tribuna se vede foarte bine, credeti-ma. “Impotriva”? Zero. Va rog sa anuntati.

N u m a r a t o r i i:

Sectorul nr.1 – 0; sectorul nr.2 – 7; 8, 9 la noi voteaza.

Domnul Marian Lupu:

Sectorul nr.3 ?

N u m a r a t o r i i:

– 12.

Domnul Marian Lupu:

21 de voturi.

Stimati colegi, liniste, va rog, in sala. Numaratorii, luati loc, va rog.

Deci cu 63 de voturi “pro” si 21 de voturi “impotriva” propunerea inaintata de catre colegul nostru domnul Secareanu a fost acceptata. Continuam.

Microfonul nr.4.

Domnul Dumitru Diacov:

Domnule Presedinte,

Imi pare foarte rau, eu nu ies cu chestii de acestea la microfon, dar este absolut incorect.

Domnul Marian Lupu:

Ce anume?

Domnul Dumitru Diacov:

3, 4 reprezentanti ai P.P.C.D. au votat impotriva, nu aveau de unde fi 10 voturi “pentru”. Va rog “pentru”, voturi si asa ajung, dar trebuie sa fie o expresie corecta.

Domnul Marian Lupu:

Eu ii fac deplina incredere domnului Secareanu. Continuam.

Microfonul nr.5. Da, va rog propuneri doar pentru lectura a doua.

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Eu totusi as spune ca este o problema in care noi ar trebui cu totii sa ne unim si, chiar daca s-a votat deja ceea ce a propus domnul Secareanu, am putea pune virgula dupa ceea ce s-a formulat si s-a votat si sa spunem: “Cu prezenta pe liste a cel putin 30 la suta din reprezentantii fiecarui gen”, indiferent de faptul femeie sau barbat. Si va spun de ce ar fi bine totusi sa facem aceasta.

Noi, ca partide, participam la diferite seminare, conferinte, organizate cu suportul occidentalilor, care vor foarte mult sa asigure promovarea acestei cote, avind in vedere experienta straina si, intr-adevar, tinara noastra democratie.

Nu cred ca faptul acesta … ca noi ne temem sa dam un 30 la suta minimum pentru reprezentantii oricarui gen, noi nu specificam, se poate intimpla ca intr-un partid sa fie numai femei si barbatii sa fie discriminati. Nu cred ca este un semnal bun pe care noi il dam celor care mereu vin sa ne ajute ca sa ne sensibilizeze in sensul prezentei femeilor in sferele decizionale.

Eu totusi propun sa ne mai gindim, sa punem virgula si sa formulam aceasta cota ca un inceput. Vom vedea ca este un fenomen politic care are loc, putem sa revenim si pe urma sa scoatem sa nu fie considerat. Dar este un fel de discriminare pozitiva, asa se numeste principiul acesta in experienta politica si legislativa straina.

Domnul Marian Lupu:

Bine. Din momentul din care s-a dorit sa se declanseze o discutie in sala, acest subiect asa sa fie.

Da, va rog domnule Secareanu.

Domnul Stefan Secareanu:

Pentru ca este vorba de partidele politice, stimati colegi, eu nu cred ca un partid politic doctrinar, care imbratiseaza si promoveaza valorile si principiile europene, poate sa admita o asemenea discriminare. Cum spuneau colegii nostri din Estonia, care au fost daunazi la noi aici, pentru ca la dinsii nu exista o asemenea prevedere, au spus ca, in general, acest lucru vorbeste despre… este un indiciu al civilizatiei unui popor. Nu sintem noi poporul care am discriminat sau discriminam sau avem de gind sa discriminam femeia.

Eu cred ca statul trebuie sa creeze conditiile necesare pentru consolidarea partidelor democratice, partidelor doctrinare care sa aiba afiliere internationala si care sa promoveze aceste principii europene.

Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Da, va multumesc si eu.

Microfonul nr.2.

Doamna Galina Balmos:

Multumesc, domnule Presedinte.

De fapt, am vrut s-o spun un pic anterior. Eu ma gindesc ca proclamarea unor drepturi inca nu inseamna ca putem afirma despre instaurarea unor egalitati ale sanselor intre femei si barbati. Avem inca foarte mult sa muncim de la proclamare si pina la instaurarea unor drepturi egale.

Totodata, vorbind despre aceasta cota de reprezentare, din start ma gindesc ca conceptul acesta este discriminatoriu si este umilitor. 30% vorbind astazi pentru femei, de fapt, am dori o afirmare sau o promovare numai pe principiul apartenentei la un gen. Adica daca este femeie, numaidecit trebuie sa fie acolo pentru faptul ca ea este femeie.

Este umilitor acest gind si acest concept, pentru ca o femeie trebuie promovata pe baza criteriului egalitatii intre genuri pentru potentialul ei pentru profesionalism, si nu pentru apartenenta la un gen. (Rumoare in sala.) Si mi-am permis sa vorbesc la acest moment, pentru ca nu mi s-a permis anterior, dar s-a declansat discutia.

Totodata, vreau sa zic ca noi, femeile, ar trebui sa depasim acele stereotipuri instaurate in societatea noastra. De fapt, intreaga societate trebuie sa depaseasca niste stereotipuri patriarhale si avem foarte mult a munci in acest domeniu. Si noi dorim sa fim promovate, sa dorim a ne impune si nu stiu daca astazi sint, nu vad eu, de exemplu, o discriminare la acest capitol astazi.

Deci eu as sustine opinia comisiei si practica internationala, acelasi studiu despre care s-a vorbit, a vorbit si domnul Secareanu, prezinta ca exista state in care exista o astfel de cota, dar exista cealalta jumatate unde nu exista o astfel de cota, o atare cota zic si eu, si vreau sa reiterez inca o data gindul, ca este destul de umilitoare.

Domnul Marian Lupu:

Da, va multumesc.

Stimati colegi,

Eu rog sa notati ca am admis aceasta derogare de la prevederile Regulamentului si, acceptind acest moment, astept ca si dumneavoastra veti fi concisi si destul de rapizi in expunerile dumneavoastra.

Microfonul nr.4.

Doamna Valentina Buliga:

Eu vreau doar sa completez, sa spun ca aceasta practica exista in 81 de tari. Colega din Estonia, domnule Secareanu, la a carei discutie am participat si eu, a spus ca acum nu mai exista aceasta cota, dar in '98…

Domnul Stefan Secareanu:

Nu, aceasta a fost din Letonia. Va rog sa ma iertati. Eu vorbesc…

Doamna Valentina Buliga:

Dumneavoastra ati spus si eu va… eu stiu care a fost…

Domnul Stefan Secareanu:

Eu am vorbit de Estonia, dar au fost si din Letonia.

Doamna Valentina Buliga:

Bine, imi cer scuze. In 81 de tari aceasta cota a existat din '98 pina in 2006, la ei in tara deja s-au copt si au ajuns la respectarea acestui principiu de egalitate a sanselor. Ce tine de colega care a mentionat ca este discriminator sau umilitor pentru noi, femeile… in lege nu se vorbeste despre 30% pentru femei, dar si pentru dumneavoastra, stimati barbati, poate sa vina timpul cind dumneavoastra o sa va zbateti sa fiti reprezentanti.

Domnul Marian Lupu:

Dea domnul, doamna Valentina, sa fie tocmai asa.

Doamna Valentina Buliga:

Dar sanse egale pentru toti si nu e vorba doar de noi.

Domnul Stefan Secareanu:

Depinde de partidele politice care sint la noi in tara. Noi deja am dat exemplul acesta si este concludent.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4 in continuare. Urmeaza apoi microfonul nr.5.

Doamna Valentina Golban:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimati colegi,

Acest procent de 23 de femei aflate aici, in Parlament, eu cred ca se datoreaza si in buna parte faptului ca unele partide politice au respectat acest principiu datorita indicatiilor sau anumitor articole stipulate in statute. Si eu cred ca noi trebuie sa ne mindrim ca sintem totusi la acest capitol si un exemplu pentru multe alte state.

Eu nu vad de ce ne-am teme. O data ce Republica Moldova doreste integrarea in Uniunea Europeana, iar organismele internationale, cit si Consiliul Europei si chiar cerintele Uniunii Europene, sint promovarea femeilor in principiul egalitatii, eu cred ca ar fi mai mult un gest politic, facut de tara noastra, si am fi un exemplu pentru alte tari.

Acele tari care au refuzat aceasta cota au refuzat dupa existenta acestei cote pentru o perioada si drept exemplu este Lituania care a avut pe perioada din 1998 pina nu demult aceasta prevedere pentru ca s-a dovedit, experienta a aratat ca existenta cotei la inceput pentru o perioada este binevenita aceasta. Si totusi, stimati colegi, daca noi nu intelegem aici, in Parlament, ce inseamna reprezentarea, imi cer scuze, reprezentarea pe genuri si doar interpretam ca femeile isi doresc aceasta cota de 30% sa nu se intimple, intr-adevar, sa devina o discriminare pozitiva, cind femeile, pentru ca vreau sa fiti de acord ca femeile au dovedit ca sint si mai buni primari, si cei mai buni conducatori, si electoratul isi va spune pentru viitor … asa ca as ruga totusi sa fiti mai intelegatori cind se discuta acest principiu de 30%.

Domnul Marian Lupu:

Da, microfonul nr.5.

Domnul Vlad Cubreacov:

Stimati colegi,

As exprima, intii de toate, un regret pentru spiritul de competitie de confruntare si de concurenta pe care il cultiva unii dintre colegii nostri aici, fie ca sint barbati, fie ca sint femei. Eu cred ca atunci cind ne referim la Uniunea Europeana si la Consiliul Europei ar trebui sa vorbim in cunostinta de cauza. Nu exista nici o reglementare, nici o directiva, nici o rezolutie si nici o recomandare in aceasta materie a stabilirii de cote.

Singurele lucruri despre care vorbeste si Uniunea Europeana, si Consiliul Europei este nediscriminarea unora sau altora sau a unora in detrimentul celorlalti. De aceea, trebuie sa pornim de la scopul pe care si-l propune legea. Scopul este sa nu discriminam pe nimeni, sa asiguram sanse sau oportunitati egale pentru toata lumea … barbati si femei.

In momentul in care se va stabili o cota, indiferent care este – 90 la suta pentru femei, oricum aceasta va insemna o discriminare si noi nu avem voie sa admitem nici un fel de discriminari. De aceea, lucrurile trebuie abordate in principiu, sa pornim de la principiu si principiile sa fie aplicate, iar aplicarea sa ramina la latitudinea fiecaruia.

In momentul in care vom stabili o cota, indiferent care, si cineva va incalca aceasta cota care va fi sanctiunea, dragii mei. Ori nu cred ca putem impune unui partid al femeilor, de exemplu o liga a femeilor ca organizatie politica sa aiba 50 la suta barbati pe lista. De aceea, cred ca discutia trebuie incheiata aici, sa ne limitam la definirea clara a principiului nediscriminarii care este principiul euroconform si deriva din documentele europene la care Republica Moldova a aderat. Sa nu mai vorbim de nici un fel de cote, pentru ca discutia este contraproductiva.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Da, va multumesc si cred ca discutia declansata cred ca aici a si ajuns la sfirsitul sau.

Domnul Stefan Secareanu:

Da, comisia propune sa fie votat in lectura a doua.

Domnul Marian Lupu:

De acord.

Va multumesc, domnule presedinte. Rog sa luati loc.

Stimati colegi,

In aceste conditii, supun votului adoptarea proiectului de Lege nr.1628 in lectura a doua, tinindu-se cont de rezultatele evocate in raportul comisiei si de propunerea pe care am votat-o in mod particular. Cine este pentru, rog sa voteze. In mod evident, rezultatele.

N u m a r a t o r i i:

Sectorul nr.1 – 27. Sectorul nr.2 – 27. Sectorul nr.2 – 11.

Domnul Marian Lupu:

65 de voturi “pro”. “Impotriva”? Vad un vot. Un vot “impotriva”, doua. Cine mai mult, cer scuze. Doua voturi. Va multumesc. Deci cu 65 de voturi “pro”, si doua voturi “impotriva” proiectul de lege nr.1628 este adoptat in a doua lectura.

Va multumesc. Rog putina liniste.

Proiectul de Hotarire nr.289 privind desemnarea componentei nominale a comisiei interparlamentare de cooperare intre Parlamentul Republicii Moldova si Adunarea Federala a Federatiei Ruse. Domnul Stati.

Domnul Sergiu Stati:

Da, multumesc domnule Presedinte. Stimati colegi, vreau sa mentionez, in primul rind, ca proiectul respectiv este in deplina concordanta cu legea anterior adoptata astazi, deci si in acest context se inscrie pe deplin in aceasta lege.

Deci, Comisia pentru politica externa si integrare europeana, in corespundere cu prevederile acordului bilateral dintre Parlamentul Republicii Moldova si Adunarea Federala a Federatiei Ruse, a propus fractiunilor parlamentare ca inaintarea candidaturilor pentru desemnarea in componenta Comisiei interparlamentare de cooperare intre Parlamentul Republicii Moldova si Adunarea Federala a Federatiei Ruse. Deci, pornind de la principiul de proportionalitate, au fost inaintate urmatoarele candidaturi, care au fost incluse in proiectul de hotarire si pe care comisia il propune sa fie aprobat in sedinta in plen.

Doamna Ostapciuc Eugenia, Fractiunea P.C.R.M., in calitate de copresedinte al acestei comisii. Bondarenco Elena…

Domnul Marian Lupu:

Domnule Stati, cer scuze, de fapt nu are rost sa dati citirii componenta fiindca sint modificari.

Domnul Sergiu Stati:

De aceea, daca imi permiteti…

Domnul Marian Lupu:

In momentul in care sint modificari, va rog.

Domnul Sergiu Stati:

Da. Bulgacov Ghenadii – P.C.R.M., Iovv Vasile – P.C.R.M., Mantorov Oleg – P.C.R.M., Prijmireanu Dumitru – P.C.R.M., Stepaniuc Victor – P.C.R.M., Ursul Ala – P.C.R.M., Gutu Ivan – P.C.R.M., Gutu Ion – A.M.N., Oleinic Alexandru – A.M.N., Urechean Serafim – A.M.N., Susarenco Gheorghe – P.P.C.D., Varta Ion –P.P.C.D., Diacov Dumitru – Partidul Democrat din Moldova.

Tinind cont de cele expuse, Comisia pentru politica externa si integrare europeana propune si solicita votarea in sedinta in plen a Parlamentului.

Domnul Marian Lupu:

Pai, dar unde sint modificarile, ca e o coincidenta deplina cu ceea ce avem noi distribuit aici.

Microfonul nr.3 va rog.

 Doamna Eugenia Ostapciuc:

...In legatura cu faptul ca doamna Ursul Ala si domnul Bulgacov Ghenadii si-au retras candidaturile din componenta comisiei de la fractiunea comunistilor, se propun alte doua candidaturi: domnul Nicolae Bondarciuc si domnul Vladimir Turcan.

Domnul Marian Lupu:

Da, notat. Intrebari pentru raportor? Nu.

Domnule presedinte al comisiei va multumesc. Rog sa luati loc.

Domnul Sergiu Stati:

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

De fapt tin sa va aduc la cunostinta ca inregistrez o situatie putin mai neordinara. Astazi a fost prezentata o cerere din partea colegului nostru domnul deputat Vladimir Braga, una pe principiu foarte salutabila, fiindca da dovada de luare de pozitie si inainteaza solicitarea sa fie inclus in componenta acestei comisii cu rugamintea ca aceasta solicitare sa fie supusa votului in plenul Parlamentului.

Deci, din partea dumnealui, ca deputat independent. In mod normal aceasta este situatia, pe care motiv solicit opinia dumneavoastra. De acord. E necesar sa supun votului sau acceptam in baza de consens. Nici nu ma asteptam sa fie atit de pozitiv.

Microfonul nr.5 va rog.

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Stimati colegi,

Nu este cazul de a zimbi in asemenea probleme. Noi trebuie sa vedem daca acceptam... si la ce conduc aceste precedente. Pentru ca eram la comisie cind discutam, am avut probleme cu modificarea grupurilor in comitetul “U.E. – Republica Moldova”, unde, desigur, in baza proiectului prezentat de “Alianta «Moldova Noastra»”, se propune retragerea unor persoane si introducerea altora. Fireste, acei care sint retrasi spun ca de ce, dar, pe de alta parte, legislatia prevede Regulamentul ca din partea fractiunilor… Nu am absolut nimic personal cu domnul Braga.

Domnul Marian Lupu:

De acord.

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Eu vorbesc despre principii, Regulament si precedente.

Domnul Marian Lupu:

De acord, si precedente. Da. Eu vreau sa va atrag atentia ca acest caz nu cred ca poate sa formeze de iure un precedent pentru delegatiile parlamentare pe un simplu motiv ca, fata de toate delegatiile parlamentare pe care le-am adoptat anterior prin hotariri de Parlament, aceasta este una deosebita, ma refer la aceasta comisie, care e formata in baza unei intelegeri absolut separate ca natura si caracter si componenta aceasteia nu poate fi comparata cu o componenta a unei delegatii parlamentare si cred ca intelegeti acest lucru, pe care motiv juridic cazul dat nu poate sa serveasca ca precedent pentru cazurile la care m-am referit anterior. Si, daca acceptati acest principiu, mergem cu el inainte.

Microfonul nr.5.

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Daca dumneavoastra sustineti ca acesta nu este un precedent…

Domnul Marian Lupu:

Nu este precedent.

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Pentru alte transformari in alte comisii, unde fractiunile au totala prerogativa sa inainteze si sa retraga, eu cred ca nu poate fi o problema.

Domnul Marian Lupu:

Sustin si, conform reactiei pe care o inregistrez de la colegii deputati, care sint foarte tari in materie juridica, asa si este. Cazul dat nu poate si nu va servi ca precedent. Deci din momentul din care acceptam aceasta propunere, tinind cont de ea, supun votului aprobarea proiectului de Hotarire nr. 289. Cine este pentru, rog sa voteze.

Majoritatea.

Va multumesc. Proiectul de Hotarire a Parlamentului nr. 289 este aprobat.

Proiectul de Lege nr.1685 pentru completarea Codului cu privire la contraventiile administrative si modificarea Legii privind asigurarea sanitaro-epidemiologica a populatiei. Guvernul. Domnul Bahnarel.

Domnul Ion Bahnarel – medicul-sef sanitar de stat al republicii:

Mult stimate domnule Presedinte,

Stimati deputati,

Prezentul proiect de lege vine cu propuneri de completare a Codului cu privire la contraventiile administrative si de modificare a Legii privind asigurarea sanitaro-epidemiologica a populatiei. Completarile si modificarile propuse au drep scop implementarea prevederilor Legii privind produsele alimentare, optimizarea atributiilor si a responsabilitatilor factorilor de decizie abilitati cu functii de supraveghere a inofensivitatii circuitului alimentar.

Proiectul a fost elaborat in comun cu ministerele si serviciile interesate. Astfel, in Codul cu privire la contraventiile administrative se prevede introducerea dupa articolul 42² a noua articole noi. Aceste articole prevad aplicarea sanctiunilor in cazurile incalcarilor prevederilor actelor normative in vigoare, in special ale Legii privind produsele alimentare.

Proiectul de lege a fost conditionat si de sutele de petitii privind calitatea si inofensivitatea produselor alimentare, de morbiditatea sporita prin boli, independente de circuitul alimentar, cum ar fi salmonelozele, dizenteria, hepatita virala (A), interitele, parazitozele, echinococoza. In articolele propuse sint specificate incalcarile concrete pentru care se aplica sanctiuni. Sanctiunile urmeaza a fi aplicate in cazurile in care incalcarile actelor normative privind produsele alimentare, prin conditiile de fabricare a lor, de manipulare, deplasare pe piata prezinta pericol direct sau indirect pentru sanatatea populatiei.

Marimea amenzilor este proportionata cu gravitatea incalcarilor stipulate la articolele respective, cu gravitatea pericolului pe care il prezinta respectivele incalcari pentru sanatatea omului. De exemplu, se stie ca bolile diareice acute se transmit, in special, prin intermediul produselor alimentare. De aceea, calculele medico-economice denota ca diminuarea incidentei bolilor infectioase, conditionate de factorii alimentar si hidric cu 14 cazuri la mia de populatie in anul 2004 (aceste calcule se refera la perioada 2004-2005), a adus la preintimpinarea unui prejudiciu economic de 22,7 milioane de lei necesari pentru tratamentul unui bolnav, nemaivorbind de impactul economic general si impactul moral asupra familiei.

Deci, daca este vorba de articolul 42², dupa el urmeaza 42³ “Plasarea pe piata a tipurilor noi de produse alimentare si materiale in contact cu produsele alimentare neaprobate”. Aici exista riscul actiunii potential toxice, genotoxice, cancerigene, mutagene sau produse medicamentoase, cum ar fi plantele medicinale sau produsele genetic modificate.

La articolul 42⁴:“Producerea, depozitarea, transportarea si distribuirea produselor alimentare si a materialelor in contact cu produsele alimentare in spatii si conditii necorespunzatoare regulilor sanitare”. Este pericolul de contaminare cu microorganisme patogene, helminti, accesul rozatoarelor, degradarea produselor si alterarea lor.

La articolul 42⁵: “Neasigurarea trasabilitatii”. Este pericolul bioxinelor, boala vacii nebune, reziduuri de pesticide, contaminarea radioactiva, iar masura este una de baza in legislatia Uniunii Europene si este necesara pentru acceptarea exportului produselor alimentare din Moldova in Uniunea Europeana.

Articolul 42⁶:“Nesistarea plasarii pe piata a produselor alimentare periculoase si a materialelor in contact cu produsele alimentare periculoase”. Este vorba despre situatia cind agentul economic, in mod constient, pune in pericol sanatatea si viata populatiei.

Articolul 42⁷ :“Angajarea in intreprinderile alimentare a personalului fara examene medicale si/sau fara instruire igienica si/sau fara calificarea profesionala necesara”. Pericol personal neinstruit sau purtator de microorganisme patogene, care manipuleaza produsele alimentare, pune in pericol un numar mare de populatie, pericol demonstrat in eruptiile de boli infectioase care au avut loc.

42⁸: “Atribuirea ilegala a produselor alimentare a proprietatilor profilactice si saude tratament”. Este un mare pericol. De ce? In prezent exista o epidemie de atribuire produselor alimentare a proprietatilor curative sau profilactice, fara ca ele sa le detina si fara o confirmare stiintifica. Uneori, bolnavilor, in loc de medicamente ieftine si eficiente, li se prescriu suplimente alimentare, care, evident, nu au efectul medicamentelor.

Articolul 42⁹: “Plasarea pe piata a produselor alimentare perisabile, fara indicarea datei-limita de consum si dupa expirarea acesteia”. Pericol imediat pentru sanatate din punct de vedere microbiologic, numar mare de plingeri din partea populatiei.

Si 42¹⁰: “Folosirea la fabricarea (prepararea) produselor alimentare a materiei prime cu termenul de valabilitate expirat”. De asemenea, este un pericol imediat pentru sanatate din punct de vedere epidemiologic.

Si in final, articolul 42¹¹: “Plasarea pe piata a produselor alimentare pentru care a fost decisa fortificarea, dar nu au fost supuse fortificarii”. As vrea sa aduc aici la cunostinta faptul ca impactul economic al deficientei numai de iod in alimentatie depaseste cifra de 6 milioane de dolari. Iar impactul economic al deficientei de fier in alimentatie este de aproximativ 10,7 milioane de dolari.

Conform Legii privind produsele alimentare, Ministerul Sanatatii si Protectiei Sociale decide fortificarea produselor alimentare si, actualmente, fortificarea este decisa doar pentru sarea iodata, pentru sare. Si urmeaza deciderea fortificarii fainii cu fier. Aceasta in ceea ce priveste Codul contraventiilor administrative. Articolul 2 se refera la Legea privind asigurarea sanitaro-epidemiologica a populatiei.

Domnul Marian Lupu:

Domnule ministru,

De fapt, sintem pentru lectura intii, daca nu gresesc. Deci, nu va aprofundati in detalii. Ne prezentati foarte succint, conceptual proiectul de lege si avansam.

Domnul Ion Bahnarel:

Domnule Presedinte,

Exact citeva secunde. Articolul 2 se refera la schimbarile care au avut loc in organizarea administratiei publice centrale: medicul-sef sanitar de stat era numit de catre Guvern, acum este numit de catre ministrul sanatatii si protectiei sociale.

Multumesc de atentie.

Domnul Marian Lupu:

Perfect. Intrebari, stimati colegi, pentru raportor? Nu sint.

Va multumesc, domnule raportor.

Domnul Ion Bahnarel:

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Rog comisia.

Doamna Valentina Buliga:

Mult stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi deputati,

Comisia pentru protectia sociala, sanatate si familie a examinat acest proiect de lege si, tinind cont de faptul ca sintem impotriva ca sa mai avem, sa marim numarul amenzilor si sumelor pentru amenzi, dar, totodata, tinind cont de importanta produselor alimentare si de riscurile care pot sa apara in cazul utilizarii produselor alimentare neconforme, sustinem acest proiect de lege si il propunem pentru adoptare in prima lectura.

Totodata, de obiectiile comisiilor parlamentare si de avizele Directiei juridice vom tine cont pentru lectura a doua. De asemenea, se propune sa inlocuim cuvintele “salarii minime” din proiect cu cuvintele “unitati conventionale” conform deja articolului 26 din Codul cu privire la contraventiile administrative din 29 martie 1985. De aceea, propunem sa sustineti acest proiect de lege pentru prima lectura.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Intrebari pentru comisie? Nu sint.

Va multumesc, doamna presedinte.

In aceste conditii, supun votului aprobarea proiectului de Lege nr.1685 in prima lectura. Cine este pentru, rog sa voteze.

Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr. 1685 este aprobat in prima lectura.

Reexaminarea Legii nr.283-XVI din 10 noiembrie 2005 pentru modificarea si completarea unor acte legislative, Legea nr. 4050. Rog comisia. Domnul Eremciuc.

Domnul Vladimir Eremciuc:

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Stimati colegi,

Legea nr. 283 pentru modificarea si completarea unor acte legislative, adoptata de Parlamentul Republicii Moldova la 10 noiembrie 2005, a fost prezentata pentru promulgare Presedintelui Republicii Moldova. Prin scrisoarea cu numarul 01/1 din 30 noiembrie 2005, legea nominalizata a fost remisa Parlamentului spre reexaminare, cu propunerea de a expune articolul 22 alineatul (1) literele b) si d) din Legea nr. 190 din 8 mai 2003 cu privire la veterani in felul urmator:

b) Persoanelor decorate cu ordine, cu exceptia persoanelor decorate cu “Ordinul Republicii”, Ordinul “Stefan cel Mare” si Ordinul «Gloria Muncii” de clasele I, II si III” si a persoanelor care detin titlul de Erou al Muncii Socialiste – 50 de lei, iar persoanelor decorate cu “Ordinul Republicii”, Ordinul “Stefan cel Mare” si Ordinul “Gloria Muncii” de clasele I, II si III si persoanelor care detin titlul de Erou al Muncii Socialiste – 500 de lei.

Comisia pentru protectie sociala, sanatate si familie a examinat propunerea Presedintelui Republicii Moldova de a include si detinatorii Ordinului “Stefan cel Mare” in categoria de beneficiari de alocatii nominale pentru merite deosebite fata de stat in marime de 500 de lei si constata urmatoarele. Propunerea de a extinde cercul de persoane care vor putea beneficia de alocatii nominale cu cuantumul de 500 de lei lunar au fost expuse si in amendamentele unor deputati pe parcursul examinarii Legii nr. 283 in Parlament.

In aceste propuneri au fost nominalizati si detinatorii Ordinului “Stefan cel Mare”. Tinind cont de prevederile articolului 131 alineatul (4) din Constitutia Republicii Moldova, care stipuleaza ca orice propunere legislativa care atrage majorarea sau reducerea cheltuielilor bugetare pot fi adoptate numai dupa ce sint acceptate de Guvern.

Comisia sesizata in fond a solicitat, prin scrisoarea numarul 1268 din 7 noiembrie 2005, opinia Guvernului privitor la amendamentele deputatilor. Ca raspuns, la 10 noiembrie 2005, Guvernul a adus la cunostinta comisiei ca, prin decizia protocolara, a fost aprobata completarea listei distinctiilor ai caror detinatori vor obtine dreptul la alocatii nominale pentru merite deosebite fata de stat in marime de 500 de lei doar cu “Ordinul Republicii”.

Se cere de mentionat ca, in conformitate cu prevederile Hotaririi Parlamentului nr. 533 din 13 iulie 1995 cu privire la drepturile cetatenilor Republicii Moldova decorati cu distinctii de stat ale fostei U.R.S.S., prin care s-a stabilit corespunderea distinctiilor de stat ale fostei U.R.S.S. cu distinctiile de stat ale Republicii Moldova conform importantei lor, Ordinului “Stefan cel Mare” ii corespund cinci ordine ale fostei U.R.S.S.

Din informatia prezentata de catre Ministerul Sanatatii si Protectiei Sociale numarul detinatorilor acestei distinctii de stat, care, la momentul de fata, sint beneficiari de pensie, constituie circa 11 mii 600 de persoane. Costul financiar provenit din includerea detinatorilor ai acestei distinctii in lista beneficierilor de alocatii nominale majorate pentru merite deosebite fata de stat ar constitui circa 6 milioane lunar sau circa 70 milioane de lei in calcul anual, suma neprevazuta in Legea bugetului de stat pentru anul 2006.

Totodata, comisia mentioneaza ca, desi detinatorii Ordinului “Stefan cel Mare” sint protejati de Legea nr.121, comisia considera ca aceasta protejarea nu este suficienta. Detinatorilor, mai ales acelor care au grad de invaliditate, este necesar sa li se acorde alocatii mai mari. Si de aceea majoritatea membrilor comisiei s-au pronuntat pentru elaborarea unui nou proiect de lege, al carui obiect va constitui extinderea prevederilor articolului 22 si asupra altor detinatori ai distinctiilor de stat.

In procesul examinarii propunerilor Presedintelui tarii in cadrul comisiei, deputatii Golban, Serpul si Urechean s-au pronuntat pentru sustinerea acestora. Tinind cont de argumentele mentionate mai sus, comisia sesizata in fond, cu majoritate de voturi, propune mentinerea hotaririi adoptate de Parlament la 10 noiembrie 2005.

Domnul Marian Lupu:

Da, va multumesc.

Microfonul nr. 5.

Domnul Vlad Cubreacov:

Stimate domnule raportor,

Stimati colegi,

Era de asteptat sa ajungem in aceasta situatie dupa dezbaterile febrile pe care le-am avut in prima si a doua lectura anul trecut. Era vorba de o abordare de principiu si de respectul pe care il acordam cetatenilor, concetatenilor nostri cu merite deosebite fata de Republica Moldova.

Presedintele Vladimir Voronin a sesizat discrepanta pe care o crea Parlamentul prin legea votata si trimisa spre promulgare si a propus includerea cavalerilor Ordinului “Stefan cel Mare” in aceasta lista in mod expres. Este vorba, vreau sa va amintesc doar de 95 de persoane. Este adevarat ca ceea ce spune domnul raportor vizeaza, daca incepem sa interpretam hotaririle, nu legile Parlamentului, 11 mii 600 de persoane.

Dar, fiti atenti, in aceste doua aliniate in cauza este vorba de enumerarea expresa, de citarea in mod expres a persoanelor care sint decorate cu anumite ordine, de exemplu, “Ordinul Republicii”, Ordinul “Gloria Muncii” de clasele I, II si III. Vedem ca din acest sir al distinctiilor echivalate cu “Ordinul Republicii” avem trecuti chiar in legea adoptata doar cavalerii Ordinului “Gloria Muncii” de clasele I, II si III, plus eroii care detin titlul de “Erou al Muncii Socialiste”. Acelasi lucru avem in al doilea alineat.

Deci, votarea prin lege, nu prin hotarirea privind distinctiile, a unor prevederi ne obliga la interpretarea a ceea ce scriem noi expres. Nu ne obliga sa interpretam. Sirul este exhaustiv. Se epuizeaza prin ceea ce scrie aici in lege. De aceea, Presedintele, pornind de la realitatea ca in Republica Moldova avem doar 95 de persoane in aceasta situatie, decorate cu Ordinul “Stefan cel Mare” face aceasta propunere in consens cu foarte multi dintre membrii Parlamentului. De aceea, nu vad o problema si nu vad de ce am aborda speculativ lucrurile?

Faptul ca normele interne din Parlament ne obliga sa solicitam avizul Guvernului, nu inseamna ca Guvernul isi poate impune vointa politica in fata Parlamentului, care totusi este singurul organ in masura sa legiuiasca asa cum gaseste potrivit.

De aceea, fac un apel la ratiunea tuturor si va indemn sa sustinem initiativa Presedintelui Voronin, care este una rezonabila, care porneste de la realitate. Altminteri vom crea discriminari, disproportii de tratament si vom fi nevoiti sa punem aceasta problema intr-o lumina adevarata, cea a eroilor muncii capitaliste sau socialiste, nu stiu cum, din Parlament. Avem noi foarte multi eroi aici, fara ordine, care si-au insusit sume cu mult mai mari decit ar beneficia acesti 95 de cetateni ai Republicii Moldova, care au merite cu mult mai mari decit fiecare dintre deputatii din Parlament.

De aceea, vreau sa va intreb, stimate domnule raportor, de ce atunci cind avem o lista exhaustiva, o citare expresa a detinatorilor unor distinctii ale Republicii Moldova sau echivalate, dumneavoastra interpretati liber situatia si vorbiti de 16, 11 mii 600 de detinatori, nu de 95, citi are in vedere Presedintele Voronin si textul pe care ni-l propuneti spre votare.

Multumesc.

Domnul Vladimir Eremciuc:

Eu, stimate domnule Cubreacov, am adus la cunostinta hotarirea comisiei sesizate in fond, dar nu parerea mea.

Domnul Marian Lupu:

Da, microfonul nr. 4.

Domnul Dumitru Diacov:

Eu cred ca, intr-adevar, noi nu trebuie sa discutam emotional aceasta chestiune, fiindca atunci mergem prea departe. Fractiunea Partidului Democrat a fost acea care a propus sa introducem “Ordinul Republicii” si cavalerii Ordinului “Stefan cel Mare” in acest proiect. Eu cred ca Presedintele a sesizat aceasta discutie in Parlament si a ajuns la aceeasi concluzie ca acesti 95 de persoane, cavaleri ai Ordinului “Stefan cel Mare”, care au merite fata de Republica Moldova, merita sa fie introdusi in aceasta lista si nu trebuie sa facem aceasta interpretare, sa mai aducem acele 11 mii. Eu propun colegilor ca noi sa sprijinim in cazul de fata propunerea Presedintelui Republicii.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr. 5.

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Domnule Eremciuc,

Sint de acord cu dumneavoastra ca ati spus ca este pozitia comisiei si eu, cind am anuntat ca am o declaratie astazi, am vrut sa spun ca este din partea Aliantei, nu cum a fost interpretata ca e declaratia Vitaliei Pavlicenco. Aceasta e una.

A doua. Spuneti, va rog, avind o pozitie – comisia, unde majoritatea sint reprezentanti ai Partidului Comunistilor, si alta pozitie – Presedintele Voronin cu consilierii lui, sa credem ca exista o dezbinare in partidul de guvernamint, care nu priveste la fel fara discriminari pe cetatenii nostri, pe acei care au depus efortul pentru a ridica prin munca si prin fapte de eroism aceasta societate? Ma intereseaza foarte mult, ca sa stim, pe ce contam?

Pentru ca nu cred ca asemenea divizari si discriminari sint binevenite. Si chiar va intreb: daca nu considerati o asemenea abordare duplicitara drept o manifestare de discriminare pe criterii etnice si politice a cetatenilor nostri, mai ales in contextul Rezolutiei privind condamnarea crimelor comuniste.

Domnul Vladimir Eremciuc:

Уважаемая госпожа Павличенко, дискриминация, о которой вы говорите, etnice s.a.m.d. Nimeni nu a facut analiza dupa etnii la detinatori si nimeni nu va face aceasta. Si nici nu este necesar.

Я еще раз хочу напомнить, что большинство, практически 100% членов нашей комиссии поддерживают эту инициативу. Но мы не хотим принимать закон, который не подтверждено с финансовой стороны.

И мы обязались, внести новую законодательную инициативу. Коллега Чайковски взял на себя эту обязанность, он над ней работает. Фракция работает совместно с Правительством для того, чтобы данная инициатива была финансово подкреплена. И мы эту инициативу в скором времени зарегистрируем и обеспечим её рассмотрение в Парламенте.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Domnul Leonid Bujor:

Domnule Presedinte al Parlamentului,

Va multumesc frumos. Intrebarea mea este urmatoarea. Nici intr-un document, act normativ nu este fixat faptul ca avizul Guvernului trebuie sa fie numaidecit pozitiv. Se solicita avizul Guvernului, care a fost prezentat, si nu trebuie sa fim indusi in eroare.

In acelasi timp, argumentele Presedintelui tarii domnului Vladimir Voronin sint mult mai convingatoare decit argumentele aduse de o parte din membrii comisiei. Fiindca trei membri ai comisiei au alta optiune. Patru membri, imi cer scuze. Nu este cazul sa operam cu cifra de 11 600 – 70 milioane de lei. Ele nu se includ aici. Fiindca in nota Presedintelui este scris foarte clar la care categorie de cetateni.

De asemenea, eu am bunel, care a murit in cel de al II-ea Razboi Mondial, am o atitudine de stima si respect fata de toti detinatorii de ordine si medalii sovietice. In acelasi timp, argumentul precum ca Ordinului “Stefan cel Mare” ii corespund cinci ordine ale fostei Uniuni Sovietice, de asemenea, aici plesneste foarte usor. Fiindca, in nota informativa a Presedintelui se vorbeste foarte clar: este vorba despre detinatorii Ordinului “Stefan cel Mare”, si nu despre acele ordine care sint echivalente cu Ordinul “Stefan cel Mare”.

De aceea, eu consider ca avem tot dreptul juridic, legal si avem obligatiunea morala de a vota si a sustine propunerea Presedintelui tarii, daca, cu adevarat, avem o atitudine plina de respect fata de cetatenii Ordinului “Stefan cel Mare si Sfint”.

Daca dumneavoastra detineti alte argumente, eu va rog, poftim, sint gata sa ascult raspuns.

Domnul Vladimir Eremciuc:

Я свои аргументы уже привёл.

Domnul Leonid Bujor:

Eu am spus: inclusiv fata de detinatori. Domnule Stepaniuc.

Domnul Vladimir Eremciuc:

Единственный аргумент, который можно еще добавить это те письма, которые уже идут о награжденными орденами «Ленина», от награжденными орденами, которые приравниваются к ордену «Штефан чел Маре».

Domnul Leonid Bujor:

Imi cer iertare, acesta de acum nu este raspuns.

Domnul Vladimir Eremciuc:

Мы тоже не должны забывать.

Domnul Leonid Bujor:

Acesta se numeste comentariu la un meci de fotbal dupa repriza trei, care nu exista.

Domnul Vladimir Eremciuc:

Aceasta este parerea dumneavoastra.

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi, rog putina liniste. Stimati colegi, oameni maturi sintem, nu? Elita societatii. Eu va rog pe toti.

Permiteti-mi sa va aduc la cunostinta unele informatii, care, poate, o sa toarne putina lumina mai mult pe acest caz. Dupa ce aceasta scrisoare, de la Presedintie, a fost prezentata Parlamentului, eu personal am fost contactat de acei experti si consultanti de la Presedintie, care au fost incadrati in procesul de examinare si redactare a acestei scrisori si acele persoane mi-au marturisit ca, in fond, ei au scapat aceasta norma juridica de echivalare. Si cele 11 600 de persoane cu adevarat vor fi acoperite in mod automat de prevederile acestui proiect.

Si cind colegul s-a referit la 70 milioane de lei, sa stiti ca nu este un truc si nu este o trisare a situatiei, este un adevar, care e cunoscut la acest moment si de persoanele respective de la Presedintie. Ca o informatie pentru dumneavoastra.

Microfonul nr.5, va rog.

Domnul Gheorghe Susarenco:

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu vreau, asa din fuga, sa-mi expun opinia. Acei consultanti, consilieri de la Presedintie, daca ei au spus asa, cum spuneti dumneavoastra, dar eu consider ca anume asa si a fost, eu i-as sugera Presedintelui Republicii Moldova sa-i elibereze imediat din functie pe acei care dau asa consultatii Presedintelui Parlamentului si Presedintelui Republicii.

Ori aceste 95 de nume, pe care le propune Presedintele Republicii sa fie alaturati la acei pe care i-am votat noi, nu au nimic comun cu acei 11 600, despre care s-a vorbit aici si nu au nimic comun cu aceasta lege, pe care o propune Presedintele s-o reexaminam, cu acea hotarire a Parlamentului despre echivalarea ordinelor si

 medaliilor, distinctiilor de stat, mai corect spus ale Republicii Moldova, cu distinctiile de stat pe care le-au primit cetatenii acestui stat in fosta Uniune Sovietica. Nu au nimic comun.

Aceasta este o ecuatie juridica foarte usor rezolvabila. De aceea, consideram ca adaugarea la aceasta lista a celor care au fost distinsi cu Ordinul “Stefan cel Mare” nu-i acopera nicidecum pe acei care echivaleaza. Fiindca avem doua acte normative de nivel diferit. Acum noi adoptam o lege, iar echivalarea a fost efectuata printr-o hotarire de Guvern.

Doi. Actul normativ pe care noi il vom adopta azi, daca va fi votat, nu are nimic in comun cu o hotarire a Parlamentului care a fost votata anterior. De aceea, din punct de vedere juridic, noi nu comitem nici o greseala. Din punct de vedere politic, eu consider ca este necesar ca fractiunea majoritara sa se gindeasca inca o data. Fiindca noi avem de a face cu 95 de persoane care au primit ordinul cel mai inalt, distinctia de stat a Republicii Moldova. Noi stim ca aceasta distinctie a fost acordata celor care si-au pus capul la Nistru.

Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Domnule vicepresedinte al comisiei, rog sa luati loc. Situatia ne este clara.

Prima propunere, care a fost inaintata de catre comisia de profil, a fost cea de a mentine votul asupra Legii nr.4050. Aceasta a fost propunerea comisiei. Pornim de la aceasta propunere. Rog sa votati. Cine este pentru mentinerea votului asupra Legii nr.4050 in modul in care acest lucru a fost propus in raportul comisiei sesizate in fond, rog sa voteze. Rog sa fie anuntate rezultatele.

N u m a r a t o r i i:

Sectorul nr.1 – 27. Sectorul nr.2 – 25. Sectorul nr.3 – 0.

Domnul Marian Lupu:

52 de voturi “pro”. Impotriva? Da, mai vioi, va rog.

N u m a r a t o r i i:

Sectorul nr. 1 – 0.

Domnul Marian Lupu:

Sectorul nr.2 ?

N u m a r a t o r i i:

Sectorul nr.2 – 9.

Domnul Marian Lupu:

Sectorul nr. 3?

N u m a r a t o r i i:

Sectorul nr. 3 – 16.

Domnul Marian Lupu:

25 de voturi. Cu aceste rezultate se mentine votul asupra Legii nr.4050 si se remite repetat pentru promulgare Presedintelui tarii.

Microfonul nr.3.

Domnul Valeriu Calmatui:

Va multumesc.

Pentru stenograma. Dumneavoastra ati numit Legea nr.4050. Modificari la Legea nr.283 noi facem. Se mentine votul pentru modificarea care a fost la Legea nr.283.

Domnul Marian Lupu:

Corect. Multumesc pentru precizare. Sa fie introdusa in stenograma. Microfonul nr.5.

Domnul Gheorghe Susarenco:

Domnule Presedinte, de procedura.

Va multumesc. Conform Hotaririi Curtii Constitutionale din 26 februarie 1998 privind interpretarea unor prevederi din articolul 93 alineatul (2) din Constitutie se vorbeste despre interpretarea articolului privind promulgarea, mentinerea votului… trebuie sa fie nu mai putine voturi decit atunci cind legea a fost votata prima data.

De aceea, eu va rog sa concretizam la Secretariat, cu cite voturi a fost votata prima data legea. Si daca 52 de voturi sint suficiente pentru a mentine legea respectiva.

Eu va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Ce ne spune Directia juridica?

Microfonul nr.1.

Domnul Ion Creanga – seful Directiei juridice:

Domnule Presedinte, stimati deputati,

Intr-adevar, Curtea Constitutionala a interpretat in mai multe rinduri articolul 93 referitor la promulgare. Totusi discutiile, de care vorbeste domnul deputat Susarenco, au fost pe parcursul acestor dezbateri la Curtea Constitutionala. Pina la urma, Curtea Constitutionala a hotarit ca mentinerea votului trebuie sa fie echivalata cu voturile prevazute la articolul 74 din Regulament. Adica, nu mai putin de 52 de voturi – lege organica, lege ordinara – majoritatea celor prezenti s.a.m.d.

Domnul Gheorghe Susarenco:

Domnule Presedinte, eu rog. Domnule Creanga, eu am facut referinta la Hotarirea Curtii Constitutionale din 26 februarie 1998. Eu va rog s-o ridicati si sa cititi in Parlament textul acestei hotariri.

Domnul Marian Lupu:

Anunt o pauza pentru a fi gasite materialele. Cit timp va trebuie? Fiindca, ca si economistii, doi juristi – trei opinii. Fix asa se intimpla in toate domeniile. Dar subiectul este mult prea important ca sa dam dovada de o atitudine foarte lejera, pe care motiv nu vad, conform Regulamentului, unele posibilitati ca sa mergem cumva pe principiu si apoi sa mai revenim. Ori ne clarificam acum, ori…

Microfonul nr.4.

Domnul Dumitru Diacov:

Domnule Presedinte,

Eu propun ca noi sa continuam discutiile, dar domnul Creanga sa se duca sa aduca decizia respectiva. El o are la indemina. Si o sa vina si o sa ne informeze.

Domnul Marian Lupu:

Acceptam? E bine asa? E bine. In cazul dat continuam cu examinarea subiectelor pe ordinea de zi. O sa rog juristii sa faca rost de acele documente si informatii care ar putea sa ne redea situatia de iure si de facto asa cum este referitor la aceste norme de procedura. Rugamintea mea este sa se faca acest lucru mai rapid.

Bine. Rog putina liniste, doamnelor si domnilor.

Proiectul de Lege nr.195 pentru modificarea si completarea Codului muncii. Lectura a doua. Rog comisia.

Doamna Valentina Buliga:

Comisia pentru protectie sociala, sanatate si familie a examinat proiectul de Lege pentru modificarea si completarea Codului muncii al Republicii Moldova, aprobat in prima lectura prin Hotarirea Parlamentului nr.124-XVI din 23 iunie 2005 si constata urmatoarele.

Pe marginea proiectului de lege au parvenit multiple propuneri, amendamente si obiectii din partea comisiilor permanente, Directiei juridice a Aparatului Parlamentului, Guvernului, in colaborare cu partenerii sai sociali, cu patronatele si sindicatele si Curtea Suprema de Justitie. Comisia sesizata in fond, in urma dezbaterilor, s-a pronuntat asupra acestor propuneri, amendamente si obiectii, iar rezultatele dezbaterilor sint expuse in anexa la prezentul raport.

Pornind de la cele expuse, Comisia pentru protectie sociala, sanatate si familie prezinta proiectul de Lege pentru modificarea si completarea Codului muncii cu propuneri, amendamentele si cu obiectiile acceptate de comisie spre adoptare de catre Parlament in lectura a doua.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Propuneri pentru lectura a doua. Propunere, da?

Microfonul nr.5.

Doamna Valentina Cusnir:

Stimata doamna presedinte al comisiei,

Din partea Comisiei pentru agricultura si industria alimentara au fost doua propuneri care nu au fost acceptate de comisie si as vrea sa revenim la ele. Au fost propunerile mele, dar prin intermediul comisiei. Privitor la punctul 51 din proiect articolul 86 alineatul (1).

Doamna Valentina Buliga:

Va rog, doamna Valentina, articolul, punctul din anexa, ca sa ma orientez mai usor.

Doamna Valentin Cusnir:

Din anexa dumneavoastra?

Doamna Valentina Buliga:

Da, din anexa noastra, punctul sau articolul.

Doamna Valentina Cusnir:

In proiectul de lege este punctul 51.

Domnul Marian Lupu:

Stimata colega, mai repejor cumva.

Doamna Valentina Cusnir:

53 din sinteza dumneavoastra.

Domnul Marian Lupu:

53. Bine.

Doamna Valentina Buliga:

 53. Articolul 186. Indemnizatia de eliberare din serviciu. Articolul 186. De mentinut in redactia veche. Nu am acceptat, deoarece…

Doamna Valentina Cusnir:

Va spun de ce. Aici autorul a propus ca, daca unitatea a fost succesorul de drept al unei unitati reorganizate anterior si contractul individual de munca cu salariatii in cauza nu a fost intrerupt, atunci se vor include toti anii de activitate.

Noi stim foarte bine ca atunci cind vine un succesor al intreprinderii numaidecit intrerupe contractele de munca si revin la un contract nou. Si atunci, lucrind 30–40 de ani, pierzi toti anii acestia, ca peste un an se reduc statele si nu primesti aceasta indemnizatie decit pentru un an sau doi ani maximum.

Din aceste considerente am propus ca sa ramina in redactia veche, ca sa primesti indemnizatia pentru toti anii lucrati la intreprindere.

Doamna Valentina Buliga:

Nu a fost acceptat, deoarece redactia propusa de autor precizeaza si ajusteaza doar modul de acordare a garantiilor in caz de disponibilizare a salariatilor.

Doamna Valentina Cusnir:

Aceasta inrautateste foarte mult situatia. Rog sa fie pusa la vot aceasta propunere.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.1.

Domnul Sergiu Sainciuc – viceministru al economiei si comertului:

Multumesc.

De fapt, redactia propusa in proiectul de modificare a Codului muncii este o norma mai avansata decit ceea ce este prevazut in codul in vigoare.

Deci, anume la momentul reorganizarii urmeaza sa fie preavizate numai persoanele care urmeaza sa fie disponibilizate. Tot celalalt personal nu se preavizeaza. Deci, contractul individual de munca nu se modifica. Si in acest context, pentru intreaga perioada personale respective vor primi indemnizatia de concediere.

Doamna Valentina Cusnir:

Nu aveti dreptate. Daca s-a intrerupt contractul, nu se iau in vedere anii lucrati pina la intreruperea contractului si se incheie un nou contract. Ai lucrat un an, esti disponibilizat si primesti numai pentru un an.

Domnul Sergiu Sainciuc:

In proiect nu se mentioneaza ca aceasta indemnizatie se plateste de la ultima angajare. Lucrul acesta nu este stipulat.

Doamna Valentina Cusnir:

Aici se spune: in cazul cind contractul nu a fost intrerupt. Dar, in marea majoritate, contractele sint intrerupte. De ce sa fie? Este in redactia care este acum in Codul muncii, nu este specificat si atunci salariatul sau cel disponibilizat primeste pentru toti anii, pentru toata vechimea in munca, nu pentru un an.

Doamna Valentina Buliga:

Articolul 82 prevede clar cind inceteaza contractul individual de munca in circumstante ce nu depind de vointa partilor sau pe durata determinata.

Domnul Marian Lupu:

Domnule Sainciuc, aveti ceva precizari la tema aceasta?

Domnul Sergiu Sainciuc:

Nu, domnule Presedinte. Deci, tot ce am mentionat, acela a fost argumentul. Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Bine. Supunem votului amendamentul ori propunerea la articolul 86,
alineatul (1), care a fost evocat de colega noastra doamna Cusnir. Cine este pentru, rog sa voteze. Rog sa anuntati.

N u m a r a t o r i i:

Sectorul nr.1 – 0, sectorul nr.2 – 3, sectorul nr.3 – 16.

Domnul Marian Lupu:

–19 pro. Propunerea nu este acceptata. Urmatoarea, cea de a doua.

Doamna Valentina Cusnir:

Si a doua propunere este referitor la punctul 69) din proiectul de lege.

Domnul Marian Lupu:

Sinteza. Cu referinta la care articol?

Doamna Valentina Cusnir:

La articolul 330 din Codul Muncii.

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Doamna Valentina Cusnir:

63 din sinteza dumneavoastra.

Doamna Valentina Buliga:

Da, 330 – 63.

Doamna Valentina Cusnir:

Este vorba de alineatul (3) din articolul 330.

Doamna Valentina Buliga:

In caz de retinere din vina angajatorului a salariului, a indemnizatiei de concediu, a platilor in caz de eliberare din serviciu sau a altor plati cuvenite salariatului, acestuia i se platesc suplimentar pentru fiecare zi de intirziere 5 la suta din suma neplatita in termen. Dumneavoastra ati propus. In noua redactie se propune ca sa fie substituit cu 0,1% si propunem mentinerea.

Doamna Valentina Cusnir:

Nu noi am propus.

Doamna Valentina Buliga:

Comisia.

Doamna Valentina Cusnir:

Autorul a propus si comisia a sustinut. Noi am propus sa ramina 5 la suta, asa cum este. Fiindca alineatul (3) din articolul 330 si, in genere, articolul 330 se refera la obligatia angajatorului de a repara prejudiciul cauzat persoanei, ca rezultat al privarii ilegale de posibilitatea de a munci.

Domnul Marian Lupu:

E clar.

Doamna Valentina Cusnir:

Si alineatul (3), in caz de eliberare din serviciu. Nu este aceea ce aduceti dumneavoastra argumente de restantele la salariu. Restantele la salariu este alt capitol si articolul 145-146 prevede procentul pentru retinere pentru fiecare zi a salariului. Aici este altceva si de aceasta am propus sa ramina in acea redactie, ca este foarte binevenit 5 la suta. Aceasta atunci cind te-ai eliberat si trebuie sa umbli ani de zile “ca nu sint bani, vina miine, vina poimiine”. Daca va fi micsorat inca si mai rau va fi.

Doamna Valentina Buliga:

Aceasta norma este obligatorie pentru angajator ca sa plateasca la timp salariul angajatului.

Doamna Valentina Cusnir:

Inseamna ca noi ar trebui sa inasprim. De aceea ca astazi avem foarte multi salariati, fosti salariati care umbla pe drum si nu si-au primit salariile.

Domnul Marian Lupu:

Supun votului.

Doamna Valentina Buliga:

Nu s-a acceptat aceasta propunere, deoarece compensarea in vigoare de 5% pentru fiecare zi de retinere a platilor ce i se cuvin salariatului este mare, in primul rind. Si se rasfringe negativ asupra starii social-economice a colectivelor de munca si comisia a ajuns la concluzia sa mentina propunerea autorului – 0,1%.

Doamna Valentina Cusnir:

Doamna Presedinte,

Am spus ca nu se refera la salarii, la suma salariilor.

Doamna Valentina Buliga:

La retineri.

Doamna Valentina Cusnir:

Da, mie directorul mi-a retinut din salaiu 300 de lei. Si mi-i da ani de zile. Si eu ma judec, si dupa aceasta mi-i da. Si-mi da tot 300 de lei.

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Doamna Valentina Buliga:

El este obligat sa va…

Doamna Valentina Cusnir:

Aceasta este.

Domnul Marian Lupu:

Bine. Doamnele, o pauza, va rog.

Doamna Valentina Buliga:

Nu, doamna Cusnir, nu.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr. 1.

Domnul Sergiu Sainciuc:

Anul trecut Parlamentul a modificat Codul contraventional, prin care a inasprit sanctiunile in cazul incalcarii legislatiei muncii si inclusiv in cazul neachitarii la timp a salariilor sau a retinerii lor. Deci, anume despre ce dumneavoastra ati mentionat. Si prin aceasta norma, deci, tinind cont de faptul ca au fost adoptate deja si modificari in Codul contraventional, se propune ca aceasta norma sa fie modificata, dar compensarea oricum exista.

Lucrul acesta s-a mai facut si din simplul motiv ca sint situatii cind suma care urmeaza sa fie platita, pornind de la norma actuala, falimenteaza, in genere, intreprinderea si astfel ramine in strada nu un singur salariat, dar ramin toti angajatii. Totodata, tinind cont de faptul ca norma privind responsabilitatea angajatorilor de a respecta legislatia muncii a fost adoptata anul trecut, s-a propus lucrul acesta in coordonare si cu sindicatele, si cu patronatele si cu consiliul economic de pe linga Prim- ministru.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Insistati sa supunem votului, avind aceasta informatie ca a fost coordonat si cu patronatele, si cu sindicatele?

Doamna Valentina Cusnir:

Proiectul de lege a aparut dupa, inainte de a fi…

Domnul Marian Lupu:

Bine, conteaza situatia la moment.

Doamna Valentina Cusnir:

Bine, eu tot insist sa fie pusa la vot propunerea Comisiei pentru agricultura si industria alimentara. O sa revenim la aceasta.

Domnul Marian Lupu:

Supun votului aceasta propunere care se refera la articolul 330, alineatul (3). Cine este pentru, rog sa voteze. Rog sa fie anuntate rezultatele.

N u m a r a t o r i i:

Sectorul nr.1 – 0. Sectorul nr. 2 – 3. Sectorul nr. 3 – 16.

Domnul Marian Lupu:

19 persoane in total au sustinut propunerea care in aceste conditii nu se accepta. Alte propuneri?

Doamna Valentina Cusnir:

Imi pare foarte rau.

Domnul Marian Lupu:

Alte propuneri? Nu sint.

Va multumesc, doamna Presedinte. Va rog sa luati loc.

In aceste conditii, stimati colegi, supun votului adoptarea in ansamblu in lectura a doua a proiectului de Lege nr.195. Cine este pentru, rog sa voteze.

N u m a r a t o r i i:

Sectorul nr. 1 – 27. Sectorul nr. 2 – 35. Sectorul nr. 3 – 3.

Domnul Marian Lupu:

65 de voturi “pro”. “Impotriva”? Zero voturi. Proiectul de Lege nr. 195 este adoptat in a doua lectura.

Proiectul de Hotarire nr.301 privind instituirea comisiei speciale pentru controlul si monitorizarea procesului de restituire a depunerilor banesti, ale deponentilor Bancii Comerciale “Ghineea” – S.A. si a Concernului “Intercapital”. Domnul Bondarciuc.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Stimati colegi,

Comisia pentru politica economica, buget si finante a examinat proiectul de Hotarire privind instituirea Comisiei speciale pentru controlul si monitorizarea procesului de restituire a depunerilor banesti ale deponentilor Bancii Comerciale “Ghineea” – S.A. si a Concernului “Intercapital”, care prevede instituirea unei comisii speciale, al carui scop final este solutionarea definitiva a problemei restituirii depunerilor banesti ale deponentilor Bancii “Ghineea” si ai Concernului “Intercapital”. Si propune Parlamentului adoptarea hotaririi mentionate. Aici, in componenta comisiei, aveti proiectul, vedeti colegii. Dar trebuie sa introducem niste corectari. Domnul Pintea si domnul Guma sint in componenta Comisiei pentru politica economica, buget si finante.

Domnul Marian Lupu:

Da, va multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Intrebari? Nu sint. Va multumesc. Rog sa luati loc.

Stimati colegi,

Supun votului aprobarea proiectului de Hotarire a Parlamentul nr.301. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc. Proiectul de Hotarire nr. 301 este aprobat.

Legea nr. 355-XVI din 23 decembrie 2005 cu privire la sistemul de salarizare in sectorul bugetar. Proiectul nr.145, reexaminare. Rog comisia.

Domnul Vladimir Eremciuc:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Legea nr. 355 din 23 decembrie 2005 cu privire la sistemul de salarizare in sectorul bugetar, adoptata de Parlament la 23 decembrie 2005, a fost prezentata pentru promulgare. La 21 ianuarie 2006, prin scrisoarea nr.01/1, legea nominalizata a fost remisa Parlamentului spre reexaminare, fiind invocate un sir de obiectii si propuneri pe marginea acesteia.

Comisia pentru protectie sociala, sanatate si familie a examinat in sedinta sa toate obiectiile si propunerile expuse si, tinind cont de rationalitatea si oportunitatea lor in fond, le-a acceptat si propune modificarile unor articole ale legii in temeiul acestor obiectii si propuneri. Decizia a fost luata cu majoritate de voturi. Sinteza obiectiilor si a propunerilor Presedintelui Republicii Moldova si modificarile propuse de catre comisia sesizata in fond spre a fi operate in Legea nr.355 din 23 decembrie 2005 pe marginea acestora se anexeaza.

Dumneavoastra aveti propuneri si obiectii, sa va aduc la cunostinta ca era vorba de anexa nr. 3 si de articolul 5 – in categoria personalului care detine functii de demnitate publica sint incluse si persoane, a caror numire in functie nu este reglementata prin lege, dar prin alte acte normative inferior legii, conducerea Aparatului Parlamentului, conducerea Aparatului Guvernului, conducerea Inspectoratului Fiscal s.a.m.d. De aceea, a fost propusa redactia finala, titlul capitolului 3 din Lege se va expune astfel:

“Salarizarea persoanelor care ocupa functii de demnitate publica si a persoanelor ce detin functii publice de rangul I”.

Am modificat titlul anexei nr. 3 dupa cum urmeaza:

“Salariile lunare ale persoanelor din cadrul autoritatilor publice numite in functie, conform legii, si ale persoanelor care detin functii publice de rangul I”.

A fost vorba despre egalarea consilierilor. Consilierii Presedintelui Parlamentului, consilierilor Aparatului Guvernului si ai Presedintiei. Este vorba despre includerea sporului pentru cunoasterea unor limbi straine, intrucit acest spor este stabilit de Legea serviciului public. A fost vorba despre excluderea Companiei investitionale, Comisiei pentru valorile imobiliare, a fost propunerea domnului deputat Oleinic si a Comisiei pentru politica economica, buget si finante. A fost propunerea de la Presedintie sa excludem Compania Nationala de Asigurari in Medicina.

Vreau sa va spun ca din noua propuneri parvenite de la Presedintie au fost acceptate opt. Nu a fost acceptata propunerea cu numarul 6 privind anexa “Functiile stabilite pentru Casa Nationala de Asigurari Sociale”, nu corespund cu functiile prevazute pentru Casa Nationala de Asigurari Sociale.

Functiile indicate in compartimentul Casa Nationala de Asigurari Sociale din anexa nr. 5 corespund cu cele prevazute in anexa nr.6 la Hotarirea Guvernului nr.139 din 9 februarie 1998. Din redactia Hotaririi Guvernului 438 din 18 mai 2005, in care sint specificate functiile si categoriile la salarizare pentru personalul Casei Nationale de Asigurari Sociale. Prevederile anexelor nr.1 si nr.2 la Hotarirea Guvernului nr.128 din 2001 sint depasite si urmeaza sa fie modificate, din care cauza Ministerul Sanatatii si Protectiei Sociale a elaborat proiectul de Hotarire respectiv. Comisia propune sa fie votate propunerile comisiei.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, domnule vicepresedinte al comisiei.

Microfonul nr. 4.

Doamna Valentina Golban:

Domnule vicepresedinte,

Conform articolului 28 alineatul (2) din Regulamentul Parlamentului, as fi avut dreptul sa fie reflectat in raportul dumneavoastra opinia mea personala, la care am insistat in timpul sedintei comisiei. Vreau sa va intreb, de fapt, altceva, pentru ca aici, la propuneri si obiectii, este alineatul, decizia comisiei sesizate in fond se accepta, nu se accepta. Si vreau sa va spun ca am fost prezenta la sedinta comisiei, unde deja s-a pus la dispozitia membrilor comisiei aceste propuneri si vreau sa va intreb, de fapt, cine a decis: comisia sau totusi Guvernul?

Ma refer la stabilirea salariului pentru consilierii Republicii Moldova, Presedintelui Republicii Moldova si pentru ceilalti consilieri, adica de la ce ati pornit atunci cind ati stabilit aceasta suma pentru salarizare? Aceasta este prima intrebare. Si a doua intrebare. Legea s-a adoptat in Parlament la 23 decembrie. Au fost facute 74 de amendamente si amendamentul meu la acea zi cu numarul 59 al Fractiunii Partidului Democrat, inclusiv al Fractiunii Partidului Comunist a fost pentru a introduce anume salarizarea Companiei Nationale de Asigurari in Medicina in aceasta lege.

Pentru ca ni se spunea ca conceptul legii consta in unificarea modului de salarizare, in unificarea sistemului de salarizare. Acum vreau sa inteleg ce se urmareste, pentru ca ce s-a schimbat? Atunci ati avut aceasta optiune, acum va retrageti aceasta optiune. Si daca sinteti de acord ca anume permiterea salarizarii acestor angajati anume face ca modul de majorare a salariilor angajatilor din institutiile medicale sa fie una derizorie, pentru ca ei sint acei care isi stabilesc salarii pe care doar ei le cunosc si majorarea salariilor angajatilor este una foarte derizorie. Aceastea sint cele doua intrebari, va rog.

Domnul Vladimir Eremciuc:

Уважаемая коллега, эти вопросы вы поднимаете неоднократно, в отношении Национальной медицинской страховой компании хочу сказать следующее: принципом включения в данное приложение является принадлежность к государственным служащим. Работники страховой компании, Национальной медицинской страховой компании не являются государственными служащими. Их заработная плата определяется в соответствии с постановлением Правительства, ею решениями. Они финансируются, размер их заработной платы определяется на уровне
медико-санитарных учреждений системы здравоохранения Республики Молдова.

Domnul Marian Lupu:

Aveti ceva de adaugat de la microfonul nr.1?

Domnul Sergiu Sainciuc:

Da, multumesc. Doar la prima intrebare, care a fost pusa. Tinind cont de faptul ca s-a modificat titlul 3 al legii si denumirea anexei nr.3, prin care s-a stipulat ca salariile lunare ale personalului din cadrul autoritatilor publice, numite in functie conform legii, si ale persoanelor care detin functiile de rangul intii. Deci, functiile de consilier al Presedintelui tarii, al Presedintelui Parlamentului si al Prim-ministrului au fost trecute in anexa nr.3, tinind cont de faptul ca aceste persoane, deci, aceste functii sint raportate la rangul I.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr. 4. La ce nu ati primit raspuns, stimata colega?

Doamna Valentina Golban:

N-am primit raspunsul deplin referitor la Compania Nationala de Asigurari. Doar dumneavoastra ati facut amendament si doamna Borgula inclusiv a cerut de la acel microfon ca aceasta companie sa treaca la salarizare. Dumneavoastra, ca membru al comitetului de administrare, cunoasteti ca oricum ei opereaza cu bani publici, cu banii cetatenilor Republicii Moldova si nu putem … nu serveste drept argument faptul ca este un fond special si lor li se permite. Da, salarizarea se efectueaza prin Hotarirea de Guvern nr.1583, dar nu cred ca acesta este motivul si argumentul cel mai bun.

Domnul Marian Lupu:

Stati asa.

Domnul Vladimir Eremciuc:

Stimata doamna colega, eu va invit la sedinta…

Domnul Marian Lupu:

Domnule Eremciuc.

Domnul Vladimir Eremciuc:

… Consiliului administrativ si va dovedesc ca totul este transparent. In primul rind. Si in al doilea rind, aici se stabileste si a fost inclusa aceasta companie, se stabileste salariul numai pentru director. Dar in rest are loc conform hotaririi Parlamentului ca tot sistemul sanatatii…

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr. 5.

Domnul Ion Plesca:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Stimate domnule vicepresedinte al comisiei,

La sedinta precedenta eu am venit cu un amendament, sustinut totalmente de catre Parlament, in care am solicitat ca salariile reprezentantilor celor trei puteri in stat: legislativa, judecatoreasca si executiva sa fie de acelasi nivel, la acelasi nivel. Asa si s-a hotarit ca deputatii, judecatorii Curtii Supreme si ministrii sa aiba acelasi salariu. Acum cind ne uitam in anexa nr. 3, unui judecator de la Curtea Suprema i se stabileste un salariu cu mult mai mic decit unui deputat sau unui ministru. Pina si unui sef de directie de la Curtea de Conturi i se propune un salariu mai mare decit unui judecator de la Curtea Suprema. Si noi vrem sa vorbim despre o justitie independenta, adevarata? Examinati si diferenta dintre salariul Presedintelui Curtii Supreme si al judecatorilor de la Curtea Suprema, este o diferenta de trei mii de lei.

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi…

Domnul Vladimir Eremciuc:

Уважаемые коллеги...

Domnul Marian Lupu:

Domnule Eremciuc, o secunda. Eu cred ca noi sintem doar in discutii pe acel coridor care a fost determinat de obiectiile Presedintelui tarii. Nu avem dreptul juridic sa iesim in afara acestui coridor.

Domnul Ion Plesca:

Corect. Atunci de ce s-au schimbat cifrele interior? Ele au fost atunci aprobate.

Domnul Marian Lupu:

Va rog, domnule Eremciuc, poate dumneavoastra intelegeti mai bine.

Domnul Vladimir Eremciuc:

Мы сегодня рассматриваем только те вопросы, которые поставил перед нами Президент, не промулгировав этот законодательный акт.

Domnul Ion Plesca:

Dar cine a facut schimbarile referitoare la judecatori, atunci au fost altele.

Domnul Vladimir Eremciuc:

Nu au fost, cum a fost in prima varianta asa si a ramas.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.1, precizari.

Domnul Sergiu Sainciuc – viceministru al economiei si comertului:

Multumesc domnule Presedinte.

Ceea ce tine de functiile cu statut de magistrat sau procuror, venitul acestor persoane se formeaza din doua plati: salariul care este indicat in anexa nr.3 plus sporul la salariu pentru gradul de calificare. Si deci ambele plati se racordeaza cu platile celorlalte functii.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Domnul Vladimir Braga:

Multumesc domnule Presedinte.

Avind in vedere ca in proiectul remis de la Presedintie, anexa nr.5, in partea unde sint consilierii principali ai Parlamentului s.a.m.d., conform textului, se prevede tratarea consilierilor din comisiile permanente in contextul celorlalti consilieri, propun ca punctul acesta sa fie votat separat din motivul ca in Parlament sint consilieri pentru diferite scopuri, iar consilierii din comisiile permanente, cer scuze, consultantii, da, imi cer scuze, consultantii din comisiile permanente au un volum mult mai mare de lucru, sint chiar, intr-o mare masura, si ca experti, daca imi permiteti asa ceva, adica au un volum de lucru mult mai mare. Rog ca acest punct sa fie pus la vot separat, inainte de a vota proiectul remis de la Presedintie.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Domnule Braga, stati putin. Inainte de a solicita sa fie supus votului, sa ascultam care este explicatia comisiei. Ar putea sa fie o situatie cind nu va fi necesar sa…

Domnul Vladimir Braga:

Da, multumesc.

Domnul Marian Lupu:

…sa solicitati acest lucru. Domnul Eremciuc.

Domnul Vladimir Eremciuc:

В последнем варианте законопроекта там представлены два понятия,: консультант, главный консультант комиссии и старший консультант фракции. Это понятие введено в связи с тем, что в постановлении Парламента, которое утверждает структуру Парламента, записано, что во фракции есть старший консультант и референт, а в комиссиях – главный консультант и референт.

Domnul Vladimir Braga:

Este schimbat, pur si simplu, i-ati nominalizat altfel.

Domnul Vladimir Eremciuc:

Da.

Domnul Vladimir Braga:

Si in cazul acesta se pastreaza varianta salariala care a fost votata deja in Parlament. Asa trebuie sa inteleg.

Domnul Vladimir Eremciuc:

И следующее. Есть две статьи 14 и 18, которые дают возможность руководству в значительной степени регулировать размер заработной платы за счет определенных надбавок, которые определяются этими двумя статьями.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

Domnul Gheorghe Susarenco:

Multumesc domnule Presedinte.

Am o intrebare catre domnul raportor. Dar, mai intii de toate, as vrea sa pornim de la prevederile Constitutiei: ce ar insemna promulgarea? Promulgarea, adica reexaminarea. Presedintele Republicii Moldova, conform articolului 93 alineatul (2) din Constitutie, este in drept, in cazul in care are obiectii asupra unei legi, sa o remita, spre reexaminare, Parlamentului.

Intrebarea mea este urmatoarea: ceea ce ne-ati dat dumneavoastra adaugator, anexa la raport, sint obiectiile Presedintelui Republicii Moldova sau sint inventiile comisiei? In scrisoarea de remitere a legii pentru reexaminare in Parlament eu nu am gasit aceste propuneri pe care le propuneti dumneavoastra aici.

Domnul Vladimir Eremciuc:

Propunerile sint corecte.

Domnul Gheorghe Susarenco:

Si concret. Presedintele Republicii Moldova personal a avut obiectii la salariul consultantilor sai sau nu, eu nu am vazut din scrisoarea dumnealui.

Domnul Vladimir Eremciuc:

Noi putem sa va…

Domnul Gheorghe Susarenco:

Noi vorbim… Eu acum va intreb in privinta procedurii de reexaminare a legii. Anexele acestea pe care ni le-ati dat dumneavoastra sint obiectiile Presedintelui sau sint propunerile dumneavoastra?

Domnul Vladimir Eremciuc:

E corect, obiectiile Presedintelui. Noi putem sa va aducem scrisoarea care a parvenit. Dumneavoastra aveti scrisoarea?

Domnul Marian Lupu:

Scrisoarea nu a fost distribuita?

Domnul Gheorghe Susarenco:

Scrisoarea a fort distribuita, dar eu nu am vazut in scrisoare propunerile comisiei. Ele trebuie sa fie in scrisoarea Presedintelui Republicii Moldova, asa inteleg eu procedura de obiectii la o lege din partea sefului statului.

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Cred ca acesta nu este un motiv ca sa examinam scrisoarea Presedintelui de la primul pina la ultimul punct. Cine, avind si una si alta, va rog, ce inregistrati ca diferenta dintre aceste doua documente si sa trecem peste ele. In caz de coincidenta deplina, care mai e rostul.

Deci, daca s-a mentionat ca exista inexactitati si incoerente intre continutul scrisorii Presedintelui, pe de o parte, si nota de sinteza a comisiei, pe de alta parte, rog sa indicati cu maxima precizie unde, la ce se refera.

Microfonul nr.1.

Domnul Sergiu Sainciuc:

Multumesc domnule Presedinte. Deci in punctul 7 al raportului comisiei este mentionat faptul la care s-a referit domnul Susarenco. Deci autorul lui, deci anume lucrul acesta este in scrisoarea domnului Presedinte.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr. 4.

Domnul Dumitru Diacov:

Domnule Presedinte, eu cred ca trebuie sa examinam inca o data documentele care au fost trimise de catre Presedintele Republicii. Orice virgula, orice cuvint trebuie sa se mentina in adresarea Presedintelui catre Parlament. Daca aceste modificari nu sint exprimate expres sub semnatura Presedintelui, noi, pur si simplu, nu avem dreptul sa examinam. Si colegii au dreptate in cazul de fata.

Domnul Marian Lupu:

Eu inteleg ca colegii au dreptate, dar pina in prezent eu nu am auzit decit declaratii generale. Eu nu am auzit nici o referinta concreta, ca obiectia X din scrisoarea Presedintelui nu este reflectata in sinteza. Ori sinteza contine niste, deci anumite continuturi care nu reflecta scrisoarea Presedintelui. Va indemn sa lucram concret.

Domnul Dumitru Diacov:

Atunci trebuie sa clarificam. Ori noi nu am primit toate documentele care au venit de la Presedintie, ori din ceea ce am primit, anexa cu salarizarea nu era in documentul pe care eu, de exemplu, l-am vazut.

Domnul Marian Lupu:

La Presedintie.

Domnul Dumitru Diacov:

Aceasta a fost o anexa facta de catre minister, de catre Guvern sau nu stiu de cine.

Domnul Marian Lupu:

De la Presedintie a venit o singura scrisoare.

Domnul Dumitru Diacov:

In scrisoare Presedintele nu propune modificari de salarii concret. Noi am citit foarte atent aceasta scrisoare, da. De aceea eu cred ca se cere o pauza ca sa vedem, sa nu intram intr-o situatie juridica neplacuta.

Domnul Marian Lupu:

Nu-mi vine a crede, intr-un fel, fiindca reprezentantii tuturor fractiunilor au muncit atita timp in comisie si acum eu sa ma trezesc in sedinta cu asemenea chestii. Cum se explica lucrul acessta? Si apoi ce, este o manifestare de lipsa, intr-un fel, de incredere in reprezentantii fractiunilor dumneavoastra in aceasta comisie. Situatia e putin stranie.

Sa trecem la concret. Eu inteleg prea bine ce are in vedere domnul Diacov, ca Presedintele nu spune ca salariul consilierului cutare trebuie sa fie la nivelul cutare. Presedintele spune ca salariile tuturor trebuie sa fie egalate si atunci ce se intimpla? Unde este problema sau poate si este, ele nu au fost egale.

Microfonul nr.5.

Domnul Vlad Cubreacov:

Multumesc.

Stimate domnule Presedinte,

Intr-adevar, sintem in al doilea impas astazi si trebuie sa gasim o solutie. Ceea ce constatam este, pe de o parte, ca aceasta dezbatere nu are obiect de discutie. Este regretabil ca aceiasi consilieri dublicitari de la Presedintie, care isi schimba parerile pe mica pe ceas si il consulta pe Presedinte intr-un fel, iar pe dumneavoastra in alt fel, fara sa fie obligati, si atunci cind isi schimba parerea nu au si inspiratia sa-si retraga initiativa din Parlament si sa urmeze procedura legala si Presedintele sa promulge legea, iata ca aceiasi consilieri fac o gafa repetat, recidiveaza. In mod normal, aceasta scrisoare a Presedintelui trebuia sa cuprinda o sinteza, o anexa pe care nu o gasim, in care Presedintele sa propuna formula pe care o gaseste necesar+.

Ca principiu da, si noi sintem de acord, si asta a spus si Parlamentul. Imi amintesc, chiar la acest microfon am vorbit despre necesitatea echivalarii modului de remunerare a consilierilor dintr-un loc sau in altul. Am vorbit, cred, un sfert de ora. Si acum cind observam discrepanta pe care o remarca si Presedintele, Presedintele nu sugereaza, nu indica o cifra, din pacate, echivalarea trebuie sa se faca in sensul majorarii salariului sau a micsorarii celuilalt, pentru ca avem mai multe variante. Pe care mergem? Ne lasam pe mina comisiei, care nu are nici o competenta, nici o prerogativa din punct de vedere legal la acest stadiu al procedurii legislative?

Problema este juridica, este de procedura si noi nu putem incalca procedurile. De aceea, eu cred ca ar trebui sa renuntam la discutarea oricarei sinteze emanate de comisie, sa mergem pe textul scrisorii Presedintelui Voronin si in momentul in care gasim o formula concreta propusa, acolo ne oprim si ne pronuntam prin vot.

In cazul in care nu observam asa ceva, nu avem obiect de discutie si asta indica o data in plus calitatea activitatii acestor consilieri foarte bine remunerati dupa cum observam de la Presedintie.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.1.

Domnul Sergiu Sainciuc:

Multumesc. In prima pagina a Legii nr.355 este scrisoarea domnului Presedinte cu obiectiile si amendamentele dumnealui. Aceste obiectii si amendamente au fost separate pe 9 categorii de probleme. Daca luam din prima pagina, deci incepind cu alineatul (6), unde se incepe cu cuvintele “Potrivit articolului 5 din lege, functia de demnitate publica este functia publica care se ocupa prin mandat obtinut direct in urma alegerilor organizate sau indirect prin numire in conditiile legii”. Deci alineatele (6), (7) si (8), adica pina la sfirsitul paginii, sint reflectate in punctul 2) din raportul comisiei.

Deci, urmind acestor obiectii si propuneri de la domnul Presedinte, in ultimul alineat se mentioneaza, de aceea consider necesar de a stabili ca salariul acestor functionari reprezinta unica forma de salarizare a activitatii lor. In acest context, am fost nevoit sa modificam si anexa nr.2, si anexa nr.3, prin care salariile s-au majorat cu 20 la suta, excluzind premiul. Din aceste considerente, a fost necesar sa fie propus un cuprins nou noua pentru anexele 2 si 3. Deci aceasta se refera la punctul 2).

La punctul 1) din raportul comisiei sint reflectate in pagina 2 a scrisorii domnului Presedinte. Este vorba despre alineatele (1) si (2), prin care s-a propus ca sa fie modificata denumirea titlului III si denumirea anexei nr.3, prin care s-a mentinut ca anume persoanele care au fost numite in conditiile legii, precum si functionarii publici de rangul I. Aceasta se refera la punctul 2) din raport.

Toate punctele pregatite in raportul comisiei, conform numarului, reies promt din obiectiile si propunerile domnului Presedinte. Deci ceea ce se refera la consilieri este stipulat in punctul 7), dar se refera la obiectiile domnului Presedinte din pagina 2, incepind cu alineatele (3), (4), alineatul (4) propozitia a doua, a treia.

Deci absolut toate obiectiile si propunerile expuse de domnul Presedinte au fost luate in considerare, ele au fost selectate si formulate in 9 puncte.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

Domnul Sergiu Sainciuc:

Deci nu s-au pus alte sume absolut deloc. Deci s-au pus acele sume pentru anexele 2 si 3, deci absolut in varianta care a fost adoptata, deci salariile au fost micsorate cu 20 la suta, dar a fost introdus un premiu lunar de 25%. Deci am revenit la formula initiala. Salariile au fost majorate cu 20 la suta si constituie unica sursa de venit.

Domnul Marian Lupu:

Clar.

Domnul Sergiu Sainciuc:

Din care a fost necesar sa fie modificata anexa.

Domnul Marian Lupu:

Clar. Microfonul nr.5.

Domnul Vlad Cubreacov:

Multumesc.

Stimate domnule ministru, eu constat aici, din toata divagatia pe care am ascultat-o, o lipsa totala de respect fata de institutia prezidentiala a Republicii Moldova si fata de lege. Legea indica in mod clar procedura de legiuire. Parlamentul are competentele sale, avem subiectii cu drept de initiativa si Presedintele are prerogativa exclusiva de promulgare si de returnare a legii spre reexaminare in anumite conditii si intr-o anumita forma.

De aceea, Presedintele Republicii Moldova putea doar sa faca propuneri concrete pe care sa nu le mai concretizeze altcineva prin vointa suplimentara. Excluderea unui cuvint, a unui pasaj, a unui alineat, a unui articol, a unui capitol, completarea cu un articol, cu un pasaj, cu un cuvint s.a.m.d. sau sa prezinte o noua formula din legea sau din anexa concreta.

Domnul Marian Lupu:

Unde?

Domnul Vlad Cubreacov:

Ori nu am avut nimic concret in acest caz. Nu avem nevoie, cum spuneti dumneavoastra, ca lucrurile sa reiasa, acesta-i cuvintul pe care il folositi dumneavoastra ca membru al Guvernului, sau comisia a selectat. Nu putem vorbi despre selectari sau comisia a formulat. Noi putem discuta doar ceea ce vrea Presedintele, ce propune dumnealui concret.

Observam din aceasta scrisoare, spre deosebire de scrisoarea de la legea anterioara reexaminata, ca nu avem nimic concret. De aceea spuneam – nu avem obiect de discutie. In legea anterioara ati vazut, s-a dat formula noua, propusa de Presedinte, in care cuvintele, sintagma «cavalerii, detinatorii Ordinului “Stefan cel Mare”» era inserata in textul votat al legii.

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Domnul Vlad Cubreacov:

Asta trebuie sa avem.

Domnul Marian Lupu:

Stimate coleg…

Domnul Vlad Cubreacov:

Asa a fost pina acum si nu cred ca putem crea un precedent periculos cind o comisie poate substitui institutia prezidentiala din Republica Moldova si vointa ei. Sa fim corecti, legea este lege pentru toti si nimeni mai presus de lege.

Domnul Marian Lupu:

De acord.

Stimati colegi,

De fapt, ar exista oare o lege care, in mod expres, ar prevedea cu precizie forma in care Presedintele tarii trebuie, este obligat sa ne trimita pentru reexaminare cutare sau cutare proiect. Da sau nu? Fiindca daca nu exista o atare forma extraprecisa, in cazul dat el este liber sa isi alega forma prezentarii acestei scrisori si a acestor propuneri. In caz contrar, eu cer parerea, da, nu parerea, eu cer referinta la lege, daca exista.

Microfonul nr.5.

Domnul Gheorghe Susarenco:

Domnule Presedinte,

Numai o lege poate sa existe – Regulamentul Parlamentului. Regulamentul Parlamentului, foarte succint, prevede procedura de promulgare a legii sau mecanismul, dar noi vorbim despre o norma constitutionala, de articolul 93 din Constitutie. Interpretarea acestui articol este competenta exclusiva a Curtii Constitutionale, dupa cum a spus domnul Creanga, si noi vom asculta imediat ce ne va spune dumnealui la prima parte, numai Curtea Constitutionala poate sa explice mecanismul de trimitere a legii spre reexaminare, ceea ce si a facut Curtea de nenumarate ori pe parcurs.

Se spunea ca trebuie prin decret sau prin scrisoare, se spunea altfel. In orice caz, Curtea dintotdeauna a spus ca Presedintele trebuie sa faca obiectii, sa trimita obiectii la lege si obiectiile sint obiectul, ma scuzati de repetari, au discutii in Parlament. Adica Presedintele spune, articolul cutare, eu am obiectii din motivele cutare si eu va propun sa-l votati in varianta cutare. Si-a mentinut votul Parlamentul, bine, nu, propunerea nu se accepta. Iata acesta este mecanismul.

Domnul Marian Lupu:

Domnul Susarenco.

Domnul Gheorghe Susarenco:

Dar din aceasta scrisoare, dupa cum vedem, Presedintele a facut o expunere, o sensibilizare, o expunere a legii, a parcurs-o. In urma … s-ar putea asa … si comisia, dupa cum s-a spus, sa nu-l repet pe domnul Cubreacov, comisia a facut propuneri. Dumneavoastra puneti alaturi doua anexe si veti vedea ca prima data a fost un salariu pentru un functionar in felul acesta, in anexa pe care ne-o propune comisia este cu totul alta cifra. Presedintele nu vorbeste nimic despre aceasta in scrisoarea sa.

Domnul Marian Lupu:

...Stiti ce ma agaseaza cel mai mult? Ca e o discutie de ordin general. De ce nu avem la mina hotarirea Curtii Constitutionale. Eu vreau sa vad citate din aceasta hotarire, care se refera la acest subiect, ori noi totusi discutam in baza unor generalitati. Daca dorim sa discutam concret, sa nu facem referinta la ceva cvasiexistent, poate si exista. Sa vedem unde e.

Microfonul nr.5.

Domnul Vlad Cubreacov:

Domnule Presedinte,

Eu accept acest mod speculativ prin excelenta dumneavoastra de a aborda un subiect de maxima importanta, cind riscam sa cream un precedent periculos in actul legiuitor din aceasta tara. Il accept doar ca o provocare. Si vreau sa va intreb, vreti dumneavoastra sa-mi aratati o hotarire a Curtii Constitutionale sau o lege, sau un regulament, sau o hotarire de Guvern sau de Parlament in care se spune ca comisia, una sau doua sau mai multe din Parlament, are dreptul sa interpreteze scrisorile Presedintelui, sa faca sinteze din care sa reiasa, sa formuleze, cum spunea domnul ministru?

Aveti o asemenea prevedere de care incercati sa va prevalati? Nu. Nu exista si nu poate exista.

Domnul Marian Lupu:

Domnule Cubreacov, stati putin.

Domnul Vlad Cubreacov:

De aceea…

Domnul Marian Lupu:

Sinteti atit de grabit cu raspunsul la intrebarile pe care mi le acordati…

Domnul Vlad Cubreacov:

Mie imi pare rau ca Biroul permanent, pe care dumneavoastra il conduceti, nu a luat in dezbatere la nivelul cuvenit aceasta greseala pe care consilierii de la Presedintie au comis, dind dovada de incompetenta si expunind acum Parlamentul pentru discutii de ordin procedural…

Domnul Marian Lupu:

As putea sa va rog sa fiti putin mai concis, stimate coleg. Deci, atunci cind adresezi intrebarea concret… Eu stiu ca puteti vorbi mult de tot. Cunoastem acest lucru.

Problema nu e in aceasta, problema este ca eu am legea in fata mea care spune: Presedintele Republicii Moldova poate cere Parlamentului doar o singura data reexaminarea legii pentru orice motive ce fac legea in ansamblu, sau o parte a ei, inacceptabila. Si, la rindul meu, va intreb: la ce faceti referinta dumneavoastra? Pur si simplu sa avem acest document.

Si nu este vorba de nici un fel de speculatii. Va indemn sa operam cu lucruri absolut clare si normale. Vorbim de ceva concret ori discutam in gol?

Microfonul nr. 4, va rog.

Domnul Dumitru Diacov:

Domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Nimeni nu doreste sa intre in contradictie cu Presedintele. Sa nu fie inteles incorect ca noi aici discutam salariile unor consilieri s.a.m.d. Nu este vorba de aceasta. Este vorba de document.

In acest Parlament sint, cel putin, treizeci de deputati, care stiu foarte bine, au adoptat 100 de reexaminari, au discutat. La fiecare articol – formula concreta. Amendament la lege. Si Parlamentul ori isi mentine votul, ori accepta ceea ce propune Presedintele, la fiecare articol.

Iata am scrisoarea in fata mea. Aici nu este nicaieri stipulat ca anexele nr.1 si nr.2 se anexeaza. Ceea ce-a urmat, si comisia, si reprezentantul Guvernului, acestea sint interpretari si fantezii.

Domnul Marian Lupu:

Domnule Diacov, noi intelegem ca este vorba de precedente, ca asa a fost. Dar aveati intrebarea: ce spune legea? Sau nu are dreptul la intrebare?

Domnul Dumitru Diacov:

Pai, n-au existat.

Domnul Marian Lupu:

Are dreptul aceasta intrebare: ce spune legea Republicii Moldova la acest subiect? Aceasta imi este intrebarea.

Domnul Dumitru Diacov:

Noi, daca citim atent scrisoarea Presedintelui, trebuie sa formulam un proiect de lege nou si sa luam in considerare. Presedintele nu propune amendamente la legea adoptata de Parlament.

Domnul Marian Lupu:

Aici, in lege, scrie: Presedintele propune obiectii.

Domnul Dumitru Diacov:

Sint meditatii.

Domnul Marian Lupu:

“Obiectii” e scris in Regulamentul nostru. Obiectii, ci nu formule concrete. Dati-mi alte prevederi ale legii, ori incetam discutia, fiindca imi pare deja virtuala.

Domnul Dumitru Diacov:

Sint foarte multi juristi care inteleg aceasta situatie. Ori noi ne mentinem votul, mentinem legea adoptata de Parlament si atunci, poftim, sa venim cu amendamente la alte legi, ori noi intram intr-o colizie juridica. Si e pacat ca Parlamentul nu se manifesta ca organ competent in aceasta problema.

Domnul Marian Lupu:

Parlamentul trebuie sa se manifeste ca organ competent pe toate directiile si in toate domeniile, inclusiv si tinand cont de acea sarcina sau obiectiv, ca sute de mii de persoane, care cad sub incidenta aceste legi, sint in asteptarea ei. Eu cred ca de aici trebuie sa plecam in primul si in primul rind.

Microfonul nr.3.

Doamna Eugenia Ostapciuc:

Stimate domnule Presedinte,

Noi, fractiunea majoritara, propunem sa fie pus la vot. S-a lucrat foarte mult, propunerile au fost examinate si de comisia speciala de la Guvern si de comisia noastra permanenta, de fractiune si, cred ca, de fractiunile colegilor. Punem la vot si trecem mai departe.

Domnul Marian Lupu:

Propuneri concrete? Microfonul nr.4.

Domnul Igor Klipii:

Intrebare pentru domnul Eremciuc.

Domnul Marian Lupu:

De fapt, pentru reexaminare nu prea avem coridor de intrebari – raspunsuri, doar propuneri.

Domnul Igor Klipii:

Am o propunere.

Domnul Marian Lupu:

Va rog, microfonul nr.4.

Domnul Igor Klipii:

Multumesc. Am o intrebare pentru domnul Eremciuc. Spuneti, va rog, nu credeti ca, totusi, este o batjocura la adresa Parlamentului faptul ca noi discutam salariile consilierilor Presedintelui si aceasta poate deveni o mutilare a procedurii legislative, in conditiile in care salariul unui lector universitar este de 500 de lei maximum.

Iar propunerea este, a facut-o si domnul Diacov, sa mentinem votul facut anterior.

Domnul Vladimir Eremciuc:

Уважаемые коллеги, Председатель Парламента подчеркнул, около двухсот тысяч бюджетников ждут этого закона и вот тут всё, что мы тянем с декабря месяца это всё нежелание наших коллег чтобы этот закон был принят. Я предлагаю поставить на голосование.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc. Domnule vicepresedinte al comisiei,

Rog, sa luati loc.

Stimati colegi,

Plecind de la propunerea comisiei, propunerea care se contine in raportul comisiei, supun votului. Cine este pentru adoptarea Legii nr.355, tinindu-se cont de acele propuneri ale Presedintelui Republicii Moldova, care au fost acceptate de catre comisie si reflectate in raportul acesteia, rog sa voteze. Sa fie anuntate rezultatele.

N u m a r a t o r i i:

Sectorul nr.1 – 27. Sectorul nr. 2 – 25. Sectorul nr. 3 – 1.

Domnul Marian Lupu:

53 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi. Eu cred ca este momentul cel mai potrivit, inainte de a incheia examinarea acestui subiect si avind rezultatele votului – 53, sa-i oferim cuvintul sau sa le oferim cuvintul, sint asa tocmai vizavi, pentru aducerea la cunostintea Parlamentului a informatiilor care vizeaza pozitia Curtii Constitutionale privind modul de votare in cadrul reexaminarii subiectelor. Cu cine incepem?

Domnul Creanga.

Domnul Ion Creanga:

Domnule Presedinte,

Stimati deputati. Domnul Susarenco se refera la Hotarirea Curtii Constitutionale nr.9 din 26 februarie 1998, care… In acest citat, se face trimitere la Hotarirea 13-B din 26 mai 1996, unde se expune aceasta pozitie, in fine se spune: insa numarul de voturi nu poate fi mai mic decit numarul de voturi cu care s-a votat initial legea.

Dupa care, in aceeasi zi, Curtea Constitutionala a depistat aceasta situatie incert si emite decizia nr.1-A, unde se mentioneaza ca, in virtutea celor expuse, Hotarirea nr.13-B din 1996 cu privire la interpretarea articolului 93 din Constitutia Republicii si-a pierdut efectul juridic la 19 decembrie 1996, data intrarii in vigoare a Legii pentru adoptarea Regulamentului Parlamentului.

Dupa aceasta, noi avem Hotarirea Curtii Constitutionale nr.27 din
13 octombrie 1997, unde declara constitutional articolul 74 din Regulamentul Parlamentului, care face trimitere la procedura de votare, la articolul 75. Deci, prin urmare, in cazul votarii cu 52 de voturi se mentine legea organica.

Domnul Marian Lupu:

Perfect. Microfonul nr.5.

Domnul Gheorghe Susarenco:

Domnule Presedinte, va multumesc.

Nu stiu de unde a descoperit domnul Creanga completarile, eu nu le gasesc in culegerile de hotariri si decizii ale Curtii Constitutionale. Eu fac trimitere, din nou, la Hotarirea Curtii Constitutionale, repet, aceea care am spus-o prima data. Stati putin. Nu gata, ca aici nu sintem la colhoz.

Hotarirea Curtii Constitutionale nr.9 din 26 februarie 1998, publicata in “Monitorul Oficial” al Republicii Moldova nr.2627 din 26 martie 1998, unde la pagina 3, este publicata in culegere… se spune… la pagina 24 din culegerea de hotariri ale Curtii de Conturi se spune: la 26 mai 1996 Curtea Constitutionala a examinat, la sesizarea Presedintelui Republicii Moldova, chestiunea cu privire la interpretarea articolului 93 din Constitutie si a adoptat Hotarirea nr.13-B. Potrivit hotaririi mentionate, in baza articolului 93 din Constitutie se considera ca Parlamentul si-a mentinut hotarirea adoptata anterior, daca pentru aceasta hotarire s-a votat cu majoritate de voturi prevazute pentru aceasta procedura de Regulamentul Parlamentului. Insa numarul de voturi nu poate fi mai mic decit numarul de voturi cu care s-a votat initial legea.

Domnul Marian Lupu:

Aceasta a fost citat.

Domnul Gheorghe Susarenco:

Aceasta s-a publicat in 1998. Si eu va rog sa vedem, cum s-a votat prima lege initial si cu cit s-a votat a doua oara. Si cu cit s-a votat initial Legea privind salarizarea si cu cit s-a votat acum? In cazul in care nu s-a votat cu numarul initial de voturi, propunerile Presedintelui nu au fost acceptate de catre Parlament.

Domnul Marian Lupu:

La microfonul 1, va rog, sa faceti referinta, care este sursa acelei de a doua decizii, la care ati facut referinta din aceeasi zi?

Domnul Ion Creanga:

Am inteles, domnule Presedinte.

Domnule Susarenco, daca aveti hotaririle Curtii Constitutionale din 1998, atunci deschideti la paginile 26–27 si pe urmatoarea pagina este decizia pe care ati citit-o dumneavoastra, este exact ceea ce am citit eu. Deci, este publicata in Monitorul Oficial nr.4041 din 7 mai 1998.

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Presupun ca tuturor ne face o mare placere sa asistam la o lectie-duel in materie juridica, dar cred ca n-am putea sa ne permitem luxul de a ramine pe aceasta dimensiune ore si ore in sir. Pe care motiv, avind aceasta referinta, avind tot dreptul deputatilor la contestare, inclusiv la Curtea Constitutionala, eu rog sa ne oprim aici.

Si avind aceasta referinta foarte clara, facuta de catre seful Directiei juridice, pare a fi una concreta si convingatoare, propun sa incheiem doua subiecte: situatia cu Legea nr.355, pentru care au fost acumulate 53 de voturi. Ea a fost adoptata acceptind propunerile Presedintelui Republicii Moldova, practic, toate. Bine, cele reflectate in raport. Pe care motiv constatam, pentru stenograma, ca legea este adoptata si o trimitem repetat cu aceste modificari pentru promulgare Presedintelui tarii.

In acest context, rog putina liniste, revin la proiectul nr.4050, o situatie similara, au fost acumulate 52 de voturi. La fel pentru stenograma, trebuie sa incheiem si la acest capitol situatia in ansamblu. Concluzia si hotarirea plenului Parlamentului ca Parlamentul si-a mentinut votul sau anterior pentru proiectul de Lege nr.283. In acest mod, fara schimbari, il reintoarcem pentru promulgare repetat Presedintelui tarii.

Va multumesc.

In continuare proiectul de Hotarire a Parlamentului nr. 374. Bine, avem o situatie delicata si trista, aici ma refer la informatia pe care am facut-o la inceputul sedintei. In aceste conditii, cu permisiunea dumneavoastra, voi spune ca vi s-a distribuit raportul Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati si proiectul de Hotarire a Parlamentului, care declara vacant un loc de deputat in Parlament, urmare a unor situatii triste. Nu cred ca urmeaza sa mai dam detalii si sa ne aprofundam.

In aceste conditii, supun votului. Cine este pentru adoptarea Hotaririi Parlamentului privind declararea vacantei unui mandat de deputat in Parlament, cine este pentru aprobarea acesteia, rog sa voteze. Vot unanim.

Va multumesc.

Proiectul de Hotarire nr.374 este aprobat.

Acum, intrebarea mea este urmatoarea:

Stimati colegi, nu credeti ca ar fi rational sa acceptam o situatie, runda de intrebari si interpelari s-o transferam pentru ziua de miine, avind inca declaratiile care au fost solicitate. Miine vom avea 12 subiecte si vom continua cu Ora Guvernului. Deci, de azi pe miine. Nu vorbesc de saptamina viitoare. Se accepta? Da, tot asa, domnule Cubreacov. Se accepta? E necesar sa supun votului? De acord.

Va multumesc.

In aceasta situatie o invit la tribuna centrala pe doamna Vitalia Pavlicenco pentru declaratia solicitata.

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Stimati colegi,

Va prezint declaratia Fractiunii “Alianta «Moldova Noastra»”. Se numeste “Declaratie privind sprijinirea Rezolutiei A.P.C.E. nr.1489 din 2006 cu privire la condamnarea de catre comunitatea internationala a crimelor regimurilor comuniste totalitare si refuzul Partidului Comunistilor de a se distanta ferm de crimele comise de regimurile comuniste totalitare.”

Fractiunea “Alianta «Moldova Noastra»” saluta si sprijina integral Rezolutia cu privire la condamnarea crimelor regimurilor comuniste totalitare, adoptata de A.P.C.E. la 25 ianuarie 2006. Deputatii A.M.N. condamna in mod univoc violarile masive ale drepturilor omului, comise de catre regimurile comuniste totalitare si isi aduc omagiul victimelor acestor crime.

Absoluta majoritate a populatiei Republicii Moldova o constituie urmasii celor supusi represiunilor comuniste. Sintem siguri ca toti oamenii de buna credinta condamna regimurile comuniste din secolul trecut, ca si pe cele existente, care, fara exceptie, au incalcat masiv drepturile omului si ale unor popoare intregi.

Pactul nazisto-comunist din 1939 a pus semnul egalitatii intre cele doua dictaturi si a deturnat evolutia fireasca a teritoriilor romanesti de la est de Prut. Din acel moment, a inceput holocaustul poporului nostru. Au fost supusi genocidului prin teroare, executie, deportari, infometare, deznationalizare si prin exproprieri a peste un milion de bastinasi.

La inceputul acestei legislaturi, Parlamentul a adoptat, cu vot unanim, Declaratia cu privire la parteneriatul politic pentru realizarea obiectivelor integrarii europene a Republicii Moldova. Calificind aprecierea politica data rezolutiei A.P.C.E. de catre P.C.R.M., ne intrebam insa cum se coreleaza aceasta cu optiunea proeuropeana declarata de actualii guvernanti?

Pentru ca acestia refuza sa accepte, fara rezerve, Rezolutia Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei si sa se disocieze clar de crimele regimului comunist totalitar.

Dimpotriva, pretinsii eurocomunisti au sfidat atit documentul, cit si forul european ce l-a adoptat. P.C.R.M. constituie sa fie si membru al unei asociatii de partide comuniste din spatiul ex-sovietic, ce urmareste refacerea colosului totalitar sovietic prabusit.

Este o manifestare de fariseism cind deputatii comunisti se vor in familia democratica si decomunizata, pe de alta parte insa voteaza la Strasbourg impotriva Rezolutiei A.P.C.E., recunoscindu-se complici si responsabili si de crimele totalitare.

Ca si la Moscova, unde semneaza declaratia virulenta a plenarei Uniunii partidelor comuniste pe baza P.C.E.U.S.E, in care ii numesc pe autorii Rezolutiei Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei provocatori fascizati, slugoi ai capitalului mondial. La fel, vicespeaker-ul Postoico ii numeste pe viitorii nostri parteneri din Uniunea Europeana forte europene reactionare.

Ce credibilitate poate avea astfel Republica Moldova, condusa astazi de un Partid Comunist incapabil sa renunte la ideologia si apucaturile bolsevicilor, leninistilor si stalinistilor?

Pentru ca si astazi se incalca sistematic in Republica Moldova drepturile si libertatile fundamentale ale omului, sint prigoniti oponentii politici, e supusa deznationalizarii populatia bastinasa, are loc subminarea justitiei, exista o avalansa de dosare ale cetatenilor nostri la C.E.D.O., sint discriminate victimele regimurilor comuniste totalitare, dar este omagiat satrapul Lenin.

Comunistii, care au operat in Basarabia, nu au fost si nu sint exponentii populatiei autohtone, nu cunosc si nu vor sa-si asume suferintele poporului nostru. Aceasta trista realitate contravine flagrant articolului 13 din Rezolutia A.P.C.E., care invita toate partidele comuniste sau postcomuniste sa condamne, fara ambiguitate, crimele regimurilor comuniste totalitare.

In legatura cu aceasta, Fractiunea “Alianta «Moldova Noastra»” apreciaza ca imperativ condamnarea oficiala de catre Parlamentul Republicii Moldova a crimelor si a metodelor totalitare ce ne-au marcat trecutul, pentru a demonstra sinceritatea aspiratiilor proclamate de catre toti deputatii la 24 martie 2005 prin Declaratia cu privire la parteneriatul politic pentru realizarea obiectivelor integrarii europene a Republicii Moldova.

Initierea de catre Parlament, in termen de o luna, a unui comitet al expertilor independenti ce va colecta si va analiza la nivel national datele despre violarile drepturilor omului, comise sub regimul comunist totalitar, in vederea unei colaborari strinse cu Consiliul Europei.

Trei. Conformarea deplina a Guvernului Republicii Moldova Rezolutiei nr.1096, 1996 a Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei cu privire la masurile de demontare a mostenirii fostelor regimuri totalitare comuniste si lichidarea pina la 31 decembrie 2006 a tuturor simbolurilor si a monumentelor leninist-comuniste de pe teritoriul tarii noastre.

Chisinau 9 februarie 2006.

Domnul Marian Lupu:

 Stimati colegi,

Continuam sedinta. A fost solicitat cuvintul pentru o declaratie din partea Fractiunii P.C.R.M. Domnul Petrenco presupun, da? Va rog la tribuna centrala.

Domnul Grigore Petrenco:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati deputati,

In alte circumstante, mai mult decit sigur ca nu as fi iesit la aceasta tribuna pentru a vorbi din numele Fractiunii P.C.R.M. vizavi de o tema care ar parea lipsita de perspectiva. Noi, insa, am considerat oportun sa replicam inca o data tuturor anticomunistilor si adeptilor destabilizarii in societate.

Mentionez din start ca Partidul Comunistilor din Republica Moldova si-a expus deja pozitia referitor la Rezolutia A.P.C.E. cu privire la condamnarea de catre comunitatea internationala a crimelor regimurilor comuniste totalitare, aprobind la ultima plenara a Comitetului Central o declaratie in acest sens.

Am aici doar citeva citate de baza din declaratia oficiala a P.C.R.M. pentru acei deputati din opozitie care, dupa cum am inteles, nu citesc ziare si nu urmaresc stirile la televizor, precum si pentru amatorii de a arunca piatra in ograda vecinului si in trecut.

Citez: “Comitetul Central al P.C.R.M. atrage atentia asupra faptului ca atit proiectul rezolutiei, cit si proiectul recomandarilor anexat au provocat o reactie negativa nu doar din partea miscarilor comuniste reprezentante in A.P.C.E., dar si din partea formatiunilor de orientare social-democrata. Ca rezultat al votarii consolidate al comunistilor si socialistilor, proiectul recomandarilor a fost respins de catre A.P.C.E., iar rezolutia a pierdut o buna parte din elementele si aprecierile odioase, elemente ce puteau apartine doar politicienilor de dreapta si de extrema dreapta.

Totodata, este apreciabil faptul ca rezolutia a recunoscut contributia comunistilor in dezvoltarea democratiei europene. Cu toate acestea, in rezolutie au ramas puncte inacceptabile nu doar pentru P.C.R.M. si aliatii nostri de idei din Europa. Printre acestea se evidentiaza condamnarea faptului ca partidele si miscarile comuniste continua sa functioneze legal. Indiscutabil, concluziile de acest fel parasesc spatiul principiilor si valorilor democratice. Insusi prezentarea unui asemenea document pare a fi absurda in conditiile actuale, deoarece nu corespunde primejdiilor reale reaparute la inceputul secolului al XXI-lea.

In primul rind, este vorba de primejdiile extremismului de dreapta, a nationalismului radicalist si a xenofobiei, care sint din ce in ce mai raspindite in Europa. Astfel de miscari ar trebui sa fie dezaprobate neconditionat, dar nu fenomenele politice care au ramas in trecutul indepartat si care au fost deja condamnate de multe ori.

Revenind la aprecierile politice si istorice ale practicii totalitare, cu includerea stalinismului si neostalinismului ca forme ale comunismului totalitar, noi, comunistii din Moldova, condamnam neconditionat aceasta practica. Nu putem sa nu dezaprobam acele manifestari monstruoase ale comunismului care au discreditat insusi miscarea de stinga din Europa.

Constientizam insa ca noi, comunistii, condamnam aceasta practica deja de mai mult timp. Printre valorile noastre incontestabile nu exista valori mai importante decit libertatea omului si democratia. Reamintim ca in cadrul comunismului european antistalinismul reprezinta o traditie la fel de puternica si cu o autoritate ca in social-democratie. Anume aceasta traditie a permis si ne permite si in continuare noua, comunistilor, sa raminem o putere politica cu autoritate, sa luptam pentru echitatea sociala, pentru respectarea drepturilor omului si progrese in mai multe tari europene.” Am incheiat citatul.

In acest context, as remarca ca noi, comunistii, dezaprobam totalitarismul ca fenomen, precum si practica totalitara, indiferent de forma pe care o imbraca: comunista, liberala sau a democratiei ghidate. Raportul prezentat in cadrul sedintei A.P.C.E., din pacate, nu a tras o linie de demarcare clara intre incalcarile flagrante ale drepturilor omului comise de asa-zisele regimuri comuniste si comunismul ca atare, ca un curent politic ale carui idealuri sint contrarii crimelor care ii sint incriminate.

Este putin probabil ca aceste actiuni au aparut accidental, din senin. Nu intimplator, deputatii A.P.C.E. de diverse orientari politice, comunisti si necomunisti, au caracterizat o astfel de interpretare ca inacceptabila, departe de valorile si principiile Consiliului Europei. Ca urmare, acesti deputati au votat contra raportului si recomandarilor sau au refuzat sa participe la votare.

Tentativa de astazi a deputatilor din Fractiunea “Alianta «Moldova Noastra»” de a include pe ordinea de zi aceasta chestiune este o banala provocare. Voi, acei care ati devenit liberali 5 minute in urma, fiind, de fapt, ex-nomenclaturisti de partid si un produs suta la suta al puterii sovietice nu va sfiiti sa ridicati aceasta problema astazi, dupa ce v-ati folosit ieri de toate privilegiile sistemului.

Tin sa mentionez (Aplauze.) ca doar 30 la suta din membrii P.C.R.M. au fost anterior membri ai Partidului Comunist al Uniunii Sovietice. Anume voi fosti bosi partinici si de comsomol, anume voi domnilor Gutu, Urechean, Braghis, Banari, Pavlicenco, Cosarciuc ati facut slujbe pe timpurile sovietice, ati fost ciinii de paza ai sistemului, ati luptat cu cei ce gindesc diferit. Anume voi si sinteti, de fapt, intruchiparea totalitarismului sovietic.

Exemplul vostru merita sa fie studiat pentru ca arata cum pot fi denaturate cele mai curate idealuri, idealurile echitatii sociale, ale democratiei si ale drepturilor omului. Voi, fosti lectori ai comunismului si stiintific, nu aveti nici principii, nici onoare si nici demnitate. Astazi luptati cu ceea ce ati propagat ieri sub cele mai primitive si dogmatice forme. Astazi voi, elita fostei nomenclaturi partinice in esenta anticomunista, ex-secretari ai comitetelor centrale ale P.C.M. si ale comsomolului sovietic, secretari ai organizatiilor de partid, doamna Pavlicenco, v-ati transformat peste noapte in niste anticomunisti inraiti.

In timpurile puterii sovietice anume voi ati demonstrat cum poate fi discreditata insusi notiunea de putere a poporului. Iar in anii '90 tot voi ati demonstrat cit de totalitar poate fi un regim democratic. V-ati fixat pe tema anticomunismului pentru ca, in afara de aceasta tema, voi, utilizatori ai fostelor magazine de uz inchis si ai vilelor guvernamentale, nu aveti ce discuta si ce propune oamenilor.

Isteria anticomunista din Parlament are deja un iz insuportabil, fiind dupa limita cinismului. Sub paravanul steagurilor anticomuniste, voi incercati sa imitati rolul de avocati ai libertatii si democratiei. De facto insa, voi, dupa ce ati discreditat cindva comunismul, discreditati astazi democratia. Ati interzis Partidul Comunist in anii '90, pentru ca v-ati obisnuit sa inchideti gura celor care au o pozitie diferita de a voastra. Anume voi si sinteti mostenitorii lui Stalin. Anume voi, continuatorii celor mai negre manifestari din perioada sovietica, trebuie sa va caiti in fata oamenilor, in fata noastra, in fata adevaratilor comunisti si adevaratilor democrati. (Aplauze.)

Domnul Marian Lupu:

Alte declaratii? Stati putin. Deci declaratiile au fost solicitate, s-a dat cuvintul pentru declaratii. Nu s-au inregistrat alte inscrieri pe lista pentru declaratii. Nu, nu au fost. Deci se doreste o declaratie?

Stimati colegi, opinia, oricum, va rog, solicitari la declaratie.

Domnul Dumitru Diacov:

Nu-i frumos ca parasiti sala, fiindca eu nu am de gind sa continui ceea ce a spus si unul, si altul. Dumneavoastra il transformati pe domnul Petrenco intr-un fel de Pavlic Morozov si chestia aceasta nu-i prea buna, fiindca noi chemam la un echilibru, noi chemam la faptul ca in Republica Moldova sa se produca o consolidare a societatii.

De aceea, stimati prieteni, eu am fost singur reprezentant in Adunarea Parlamentara care am luat cuvintul si am pledat pentru adoptarea acestui proiect. Aceasta nu inseamna ca eu accept pozitii de extrema din alta parte. Si mie imi pare rau ca “Alianta «Moldova Noastra»” a iesit cu o declaratie foarte fulminanta, dar reprezentantul “Aliantei «Moldovei Noastra»”, la Consiliul Europei, nici nu s-a inscris macar la cuvint, ca sa stim parerea lor la Strasbourg. De aceea, noi nu condamnam ideile, noi nu condamnam visurile si idealurile oamenilor, noi condamnam fapte, noi condamnam crimele. Asa este scris in acest proiect de Hotarire a Consiliului Europei.

Necesitatea condamnarii crimelor comunismului, dar nu a visurilor si idealurilor unor oameni care au mers pe front, cum se spune, cu aceste idei. De aceea, eu nu inteleg cum in Parlamentul Moldovei poate sa se gaseasca cineva, o singura persoana care este impotriva acestor lucruri. Milioane, zeci, sute de milioane de oameni au fost ingropati in numele unor idealuri bune. De aceea, stimati colegi, eu nu cred ca… eu nu am intilnit nicaieri ca actualul partid comunist al Republicii Moldova s-a declarat succesor al fostului Partid Comunist.

De aceea, nu inteleg aceasta reactie foarte bolnavicioasa. Eu nu accept, si grupul socialist in Consiliul Europei a contribuit foarte mult la echilibrarea acestui document si a avut o pozitie distincta si de stinga radicala, si de dreapta radicala. Si eu nu accept, noi astazi nu am votat pentru aceea ca sa folosim acest moment ca sa agravam, sa tensionam situatia in Republica Moldova.

Eu sper ca noi, de comun acord, toate fractiunile parlamentare din Republica Moldova, vom gasi posibilitate sa elaboram un document prin care sa spunem clar – Republica Moldova nu doreste si fortele politice prezente in Parlament astazi nu vor permite revenirea Republicii Moldova la un sistem totalitar. Noi nu putem sa construim statul independent Republica Moldova, fara a face acest bilant cu trecutul. Noi nu putem sa privim sigur viitorul nostru, noi, copiii nostri care urmeaza sa vina. De aceea, noi nu vrem sa tensionam situatia dintre stinga si dreapta in Republica Moldova.

Eu, in orice caz, Partidul Democrat este categoric impotriva, dar este absolut necesar, stimati prieteni, ca noi sa facem acest bilant, sa spunem lucrurilor pe nume. Chiar domnul Petrenco, care aici e foarte inflacarat, a facut niste afirmatii ca noi condamnam acest… Hai sa ne distantam de acest trecut. Hai sa confirmam printr-o declaratie ceea ce spune ca vrea sa faca actualul partid de guvernare. Noi vrem sa traim intr-o tara democrata, civilizata, sa constuirm Republica Moldova care doreste sa devina factor de stabilitate in Europa.

De aceea, eu va chem la calm, ii chem si pe colegii din dreapta, fiindca noi nu cred ca o sa gasim pe cineva in aceasta sala care accepta extremismul si totalitarismul de dreapta. Sint cazuri in istorie si ar fi bine ca noi, intr-adevar, sa spunem ca sintem impotriva unui sistem totalitar. Noi nu dorim sa traim intr-un sistem totalitar in Republica Moldova. Si aici are si dreapta radicala, si stinga radicala posibilitatea sa contribuie la faptul ca Republica Moldova sa devina,
intr-adevar, un factor de stabilitate.

Eu va chem la calm, eu va chem ca sa privim lucrurile acestea cu intelegere. Noi condamnam trecutul istoric negativ si foarte dramatic al acestei tari si al acestei populatii.

Multumesc pentru atentie.

Domnul Marian Lupu:

Da, domnule Cubreacov, va rog.

Domnul Vlad Cubreacov:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Nu a fost anuntata o dezbatere in acest subiect, dar dat fiind faptul ca reprezentantii a doua grupuri, parca intelegindu-se intre ei, au venit cu temele pregatite de acasa in acelasi subiect, e o coincidenta oare? Tin sa precizez, in numele grupului Partidului Popular Crestin Democrat din Parlamentul nostru, ca noi condamnam, pe de o parte, anticomunismul de parada al fostilor nomenclaturisti, dar si minia proletara cu care se raspunde la acest anticomunism in mare masura simulat, tinind cont de trecutul celor pe care il exprima.

Cit priveste dezbaterea din Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei, a fost o dezbatere de substanta. Am participat acolo, m-am inscris la cuvint si doar din lipsa de timp, fiind prezent in sala, nu mi s-a acordat cuvintul, dar discursul meu a fost publicat. Au fost doar 3 discursuri publicate in addenda la
procesul-verbal de sedinta al Adunarii Parlamentare si am exprimat acolo un punct de vedere care este valabil si a fost sustinut de Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei.

In forma in care a avut loc dezbaterea in acest Parlament astazi mai bine nu avea loc, pentru ca totusi, sa retinem un lucru, nu este bine sa discutam in contradictoriu cu Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei care, printr-o majoritate zdrobitoare a sa, a votat totusi Rezolutia cu privire la condamnarea de catre comunitatea internationala a crimelor regimurilor comuniste totalitare din Europa, dupa ce, in 1997, votase o rezolutie si o recomandare care este obligatorie, trimisa cu titlu executoriu Comitetului de Ministri al Consiliului Europei cu privire la demolarea mostenirii regimurilor totalitare comuniste din Europa, recomandare valabila si obligatorie pentru Republica Moldova.

Nu au ajuns in Adunarea Parlamentara de la Strasbourg doar 12 voturi necesare pentru intrunirea celor 2/3 obligatorii pentru adoptarea unei recomandari, dar totusi o majoritate zdrobitoare a fost intrunita pentru rezolutie, care are valoare de document politic si condamna international crimele comunismului totalitar. Luam act de acest fapt cu intelepciune, fara patima si fara polemici sterile, cum s-a incercat astazi aici.

Pe de alta parte, sa vedem putin mai larg. Republica Moldova declara ca, prin Parlamentul sau care concentreaza la aceasta tribuna suveranitatea poporului nostru, s-a angajat la modul serios si responsabil pe calea integrarii europene. E bine, un proiect de document in aceeasi materie exista pe masa deputatilor din Parlamentul european la Bruxelles.

Vreau sa va amintesc ca acest proiect de rezolutie si de recomandare la Strasbourg a fost initiat tocmai de presedintele, fostul presedinte al grupului Partidului Popular European Rene Vanderlinden din Olanda. Raportul a fost prezentat de domnul Limbland si, dupa esecul cu recomandarea de la Strasbourg, se va insista pe adoptarea unui document in aceeasi materie, in acelasi spirit la Uniunea Europeana.

Daca Republica Moldova doreste sa se integreze in structurile Uniunii Europene, atunci va trebui sa recunoasca si valabilitatea acelor acte. Va amintesc ca Partidul Popular European detine o majoritate mai mult decit confortabila in Parlamentului comunitar de la Bruxelles si acolo nu exista clauza numerica de 2/3 pentru adoptarea unor documente. Sa fim atenti, sa vedem cu mult inainte, sa tratam asemenea subiecte de mare sensibilitate cu toata prudenta posibila.

Sigur ca noi ne desolidarizam si condamnam crimele regimurilor comuniste totalitare din Europa. Trebuie sa vedem si componenta geopolitica in toata aceasta discutie care a avut loc la Strasbourg si in care, din fericire, reprezentantii Republicii Moldova nu s-au angajat.

Sa stiti ca nu datorita deputatilor comunisti de la Strasbourg nu a fost votata recomandarea in cauza, ci tocmai datorita reprezentantilor sau din cauza reprezentantilor, celor mai multi reprezentanti ai delegatiei ruse, ai delegatiei turce si a unor reprezentanti din diverse grupuri din tarile occidentale care nu au cunoscut aceasta experienta trista a totalitarismului comunist.

De aceea, eu va indemn la abandonarea tonului polemic steril, la un plus de sinceritate. Sa facem un examen de constiinta fiecare nu numai ca persoana, dar si ca grupari politice, sa nu cadem in ridicol. Subiectul este prea sensibil, prea serios si nu as vrea ca printr-o asemenea discutie sa compromitem viitorul si sansele de integrare a Republicii Moldova in Uniunea Europeana.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Nu aveti drept la replica, fiindca e vorba de declaratii. (Rumoare in sala.)

Stimati colegi,

Replica este in cadrul sedintei, dar nu in cadrul declaratiilor, nu se comenteaza. Deci inscrieti-va pentru o declaratie miine, voi accepta. Sedinta o declar inchisa.

Va multumesc.

Sedinta s-a incheiat la ora 15.20.

Stenograma a fost pregatita spre publicare

in Directia documentare parlamentara

a Aparatului Parlamentului.