DEZBATERI   PARLAMENTARE

Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XVII-a

SESIUNEA  I  ORDINARĂ – IUNIE 2009

Şedinţa din ziua de 10 iunie 2009

(STENOGRAMA)

sumar

1. Declararea şedinţei ca fiind deliberativă.

2. Dezbaterea şi adoptarea proiectului ordinii de zi a şedinţei.

3. Prezentarea Programului de activitate al Guvernului Republicii Moldova şi a întregii liste a Guvernului – doamna Zinaida Greceanîi, candidat pentru funcţia de Prim-ministru al Guvernului Republicii Moldova.

4. Dezbateri asupra Programului de activitate al Guvernului Republicii Moldova şi a întregii liste a Guvernului.

5. Luări de cuvînt asupra Programului de activitate al Guvernului Republicii Moldova şi a întregii liste a Guvernului.

6. Dezbaterea şi adoptarea proiectului de Hotărîre nr.797 din 9 iunie 2009 cu privire la acordarea votului de încredere Programului de activitate şi întregii liste a Guvernului.

7. Dezbaterea şi adoptarea proiectului de Hotărîre nr.761 din 3 iunie 2009 pentru modificarea Hotărîrii Parlamentului nr.22-XV din 29 martie 2001 cu privire la structura Aparatului Parlamentului, la statul de funcţii al Aparatului şi al Parlamentului şi la asigurarea materială a personalului Aparatului şi a deputaţilor în Parlament (anexa nr.5).

8. Declaraţia doamnei deputat Corina Fusu – Fracţiunea Partidului Liberal.

 

Şedinţa începe la ora 10.00.

Lucrările sînt prezidate de domnul Vladimir VORONIN, Preşedintele Parlamentului, asistat de domnul Vladimir Ţurcan, prim-vicepreşedinte al Parlamentului,  şi domnul Grigore Petrenco, vicepreşedinte al Parlamentului.

 

Domnul Maxim Ganaciuc – director general adjunct al Aparatului Parlamentului:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Bună dimineaţa.

Vă anunţ că la lucrările şedinţei de astăzi a Parlamentului, din totalul celor 101 de deputaţi, şi-au înregistrat prezenţa 97 de deputaţi. Nu s-au înregistrat deputaţii: Marian Lupu, Chirtoacă Dorin, Palihovici Liliana şi Ghileţchi Valeriu.

 

Domnul Vladimir Voronin:

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Bună dimineaţa. Şedinţa noastră este deliberativă.

Rog să onorăm Drapelul Republicii Moldova. (Se onorează Drapelul de Stat al Republicii Moldova.)

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Astăzi, conform calendarului zilelor importante, este Ziua Grănicerilor Republicii Moldova. Permiteţi-mi, din numele dumneavoastră, din numele Parlamentului Republicii Moldova, să îi felicităm pe aceşti bravi soldaţi ai Patriei noastre, care păzesc hotarele Republicii Moldova, şi să le dorim multe succese în activitatea lor! (Aplauze.)

Mulţumesc.

Biroul permanent al Parlamentului prezintă spre aprobare proiectul ordinii de zi a şedinţei Parlamentului din ziua de astăzi, 10 iunie, care v-a fost înmînat dumneavoastră.

Propuneri referitor la ordinea de zi sînt? Avem doi reprezentanţi la două microfoane. Cine a apărut primul? Dumneavoastră, da, domnul...

Poftim, microfonul nr.4.

 

Domnul Veaceslav Untilă:

Mult stimate domnule Preşedinte,

Fracţiunea parlamentară „Alianţa «Moldova Noastră»” propune suspendarea şedinţei de astăzi, fiindcă noi, acei din „Alianţa «Moldova Noastră»”, am pregătit materiale pentru Curtea Constituţională, unde demonstrăm ilegalitatea aflării în funcţie a Preşedintelui Republicii Moldova. Reieşind din norma imperativă, Preşedintele Republicii Moldova nu poate să exercite două... mai mult de două mandate.

Norma generală vorbeşte că el poate fi pînă ce va fi ales următorul. Dar aceasta este norma generală. De aceea, reieşind din norma imperativă, domnule Preşedinte, cu toate că tot ce se va lua... deciziile de astăzi, care vin în baza Decretului dumneavoastră, vor fi ilegale. De aceea, poate mai bine să aşteptăm ce ne va spune Curtea Constituţională.

Vă mulţumesc.

 

Domnul Vladimir Voronin:

Mulţumesc pentru propuneri.

Poftim, microfonul nr.5.

 

Domnul Vitalie Nagacevschi:

Avînd în vedere experienţa anterioară, din start, de la începutul şedinţei în plen a Parlamentului, solicit ca, în conformitate cu articolul 105 alineatul (2) din Regulamentul  Parlamentului, să ia cuvîntul privind prima chestiune următorii deputaţi ai PLDM: Vladimir Filat, Alexandru Tănase, Mihai Godea, Iurie Ţap, Ion Balan, Iurie Leancă, Mihail Şleahtiţchi şi Simion Furdui.

Iar la întrebarea a doua aş dori să iau cuvînt eu. De aceea, chiar din start, pentru a nu fi învinuiţi că nu am prezentat la timp solicitarea, vă rog să luaţi în considerare şi să ne oferiţi posibilitatea de a lua cuvînt privind aceste probleme.

 

Domnul Vladimir Voronin:

Mulţumesc.

Microfonul nr.4.

 

Doamna Corina Fusu:

Fracţiunea Partidului Liberal insistă asupra includerii pe ordinea de zi a chestiunii cu privire la accesul liber la „Teleradio-Moldova” al tuturor actorilor din societatea civilă şi partidele politice.

 

Domnul Vladimir Voronin:

Mulţumesc.

Gata, aţi terminat? Mai repede, mai repede.

Domnule Mihai Ghimpu,

Poftim, microfonul nr.4.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Bună dimineaţa.

Rog să fie inclus în ordinea de zi un raport din partea prietenilor opoziţiei, a Procurorului General şi al şefului SIS-ului, vizavi de încălcarea legislaţiei în vigoare. Am în vedere Procurorul General a încălcat Legea cu privire la Procuratură, activitatea Procuraturii Republicii Moldova, şeful SIS-ului – o informaţie privind evenimentele din 7, 8 aprilie. Oricum noi trebuie o dată şi o dată să scoatem în evidenţă ce a avut loc la 6,  7 aprilie.

 

Domnul Vladimir Voronin:

Propunerea este auzită.

Mulţumesc.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Rog să fiu înscris pentru luare de cuvînt la întrebarea unu din ordinea de zi.

Mulţumesc.

 

Domnul Vladimir Voronin:

La prima întrebare, da?

Mulţumesc.

Alte propuneri? Cine este pentru aprobarea proiectului ordinii de zi, rog să voteze.

 

Numărătorii:

Sectorul nr.1 – 35.

Sectorul nr.2 – 24.

Sectorul nr.3 – 0.

 

Domnul Vladimir Voronin:

Ordinea de zi este aprobată cu majoritatea de voturi.

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Înainte de a purcede la examinarea primului subiect inclus în ordinea de zi, permiteţi-mi să vă propun modalitatea desfăşurării acestei examinări.

Doamnei Zinaida Greceanîi, Prim-ministru desemnat, pentru prezentarea Programului de activitate al Guvernului – pînă la 20 de minute. Pentru întrebări şi răspunsuri adresate doamnei Zinaida Greceanîi şi membrilor Guvernului se propun pînă la 30 de minute.

Audierea raportului Comisiei juridice, pentru numiri şi imunităţi privind Programul de activitate al Guvernului şi lista nominală a acestuia, conform articolului 92 alineatul (2) din Regulamentul Parlamentului şi întrebări pe marginea raportului prezentat; dezbateri asupra Programului şi listei Guvernului cu luări de cuvînt din partea fracţiunilor parlamentare conform articolului 105 alineatul (2)  din Regulamentul Parlamentului – pînă la 7 minute.

Cine este pentru modalitatea propusă de a discuta astăzi ordinea de zi, rog să voteze. Numărăm voturile.

 

Numărătorii:

Sectorul nr.1 – 35.

Sectorul nr.2 – 24.

 

Domnul Vladimir Voronin:

Sectorul nr.3?

 

Numărătorii:

Tot zero.

 

Domnul Vladimir Voronin:

Zero.

Mulţumesc.

Ordinea de zi se aprobă.

O invit la tribună pe doamna Zinaida Greceanîi, Prim-ministru desemnat, pentru prezentarea Programului de activitate a Guvernului şi a listei acestuia. Poftim.

Doamnă Greceanîi,

O clipă, vă rog. Eu cer scuze, am uitat de întrebările de procedură propuse şi privind completarea ordinii de zi de astăzi. Prima chestiune propusă? Poftim.

 

Domnul Vladimir Ţurcan:

Prima propunere a fost cea a domului deputat Veaceslav Untilă, privind suspendarea şedinţei de astăzi. Cine este pentru acceptarea acestei propuneri, rog să voteze. Numărătorii.

 

Numărătorii:

Sectorul nr.1 – 0.

Sectorul nr.2 – 0.

Sectorul nr.3 – 38.

 

Domnul Vladimir Ţurcan:

Este clar. Deci nu se acceptă, nu a acumulat majoritatea.

Următoarea propunere este cea a doamnei deputat Corina Fusu, privind includerea în ordinea de zi a întrebării referitoare la accesul la televiziunea publică, întrebare care, de fapt, nu ştiu cum de... cam cum de... Bine, punem la vot ca propunere, aşa cum a fost formulată de către doamna Fusu. Cine este pentru a susţine această propunere, rog să voteze.

 

Numărătorii:

Sectorul nr.1 – 0.

Sectorul nr.2 – 0.

Sectorul nr.3 – 38.

 

Domnul Vladimir Ţurcan:

Vă mulţumesc.

Nu a trecut, nu a acumulat voturile necesare.

Următoarea propunere este cea a domului deputat Mihai Ghimpu, de a audia astăzi raportul Procurorului General şi al directorului SIS-ului privind problemele anunţate de dumnealui. Cine este pentru această propunere, rog să voteze.

 

Numărătorii:

Sectorul nr.1 – 0.

Sectorul nr.2 – 0.

Sectorul nr.3 – 38.

 

Domnul Vladimir Ţurcan:

Treizeci şi opt.

Nu a acumulat numărul de voturi necesare. Nu se acceptă.

 

Domnul Vladimir Voronin:

Mulţumesc.

Poftim, doamnă Greceanîi.

 

Doamna Zinaida Greceanîi:

Stimate domnule Preşedinte,

Onorat Parlament,

Permiteţi-mi să prezint atenţiei domniilor voastre viziunile echipei guvernamentale, a cărei menire principală este asigurarea, în condiţii de instabilitate politică accentuată, a bunei funcţionări a instituţiilor democratice ale statului, iar în sens final – păstrarea Republicii Moldova ca stat independent şi suveran.

Pentru orice cetăţean al Moldovei situaţia actuală din ţară este foarte alarmantă, iar evenimentele postelectorale de după 5 aprilie, culminate cu actul suprem de iresponsabilitate politică care impune dizolvarea Parlamentului, pot avea consecinţe foarte grave pentru poporul ţării. Amplificat de efectele crizei economice mondiale, acest impact pune în pericol însăşi existenţa Republicii Moldova ca stat.

În aceste condiţii, primordial pentru echipa guvernamentală, pe care am onoarea să o prezint Parlamentului, este asigurarea desfăşurării democratice a alegerilor parlamentare anticipate şi a gradului maximal posibil de securitate economică şi socială a fiecărui cetăţean al Moldovei.

Setul de acţiuni asupra cărora se va concentra Guvernul pe durata acestui mandat restrîns este determinat de specificul situaţiei în care se află Republica Moldova şi de posibilităţile limitate pe care ni le oferă cadrul legislativ actual.

În acelaşi timp, orice acţiune a Executivului se va baza pe politicile economice şi sociale promovate anterior şi va constitui o punte de lansare pentru realizarea obiectivelor de dezvoltare pe termen mediu. Guvernului îi revine în această perioadă şi gestionarea în condiţii extreme a crizei economice amplificate de instabilitatea politică din ţară.

Pe durata mandatului, vom fi preocupaţi în mod prioritar de asigurarea funcţionării statului de drept, condiţie indispensabilă pentru desfăşurarea democratică a scrutinului electoral şi pentru asigurarea securităţii statului şi a cetăţenilor.

Vom asigura buna funcţionare şi sporirea încrederii cetăţenilor ţării şi a organismelor internaţionale în instituţiile democratice ale statului. Vom solicita şi contăm pe suportul Consiliului Europei, Uniunii Europene şi CSI în procesul de monitorizare a campaniei electorale şi sîntem hotărîţi să încurajăm activitatea de monitoring  a oricărei misiuni internaţionale sau locale echidistante.

În acelaşi timp, vom curma hotărît orice imixtiune în procesul electoral a forţelor distructive externe. Experienţa după 5 aprilie curent impune reconsiderarea şi reformarea cardinală a activităţii organelor de forţă ale statului, care în mare măsură nu au fost în stare să prevină distrugerea simbolurilor statalităţii ţării.

Un rol important în funcţionarea instituţiilor democratice ale statului şi în dezvoltarea economică îi revine sistemului judiciar al ţării. Guvernul şi majoritatea cetăţenilor ţării sînt îngrijoraţi de modul în care funcţionează acest sistem, fapt ce impune operarea unor reforme imediate în justiţia moldovenească.

Această reformă trebuie desfăşurată în plină concordanţă cu standardele  europene şi va avea ca scop principal consolidarea independenţei statului, sistemului judiciar, sporirea eficienţei, precum şi prevenirea şi contracararea corupţiei în justiţia moldovenească.

Elaborarea modificărilor cadrului legislativ ce reglementează funcţionarea sistemului judiciar va constitui una dintre preocupările imediate ale Guvernului.

Corupţia, alături de problema transnistreană şi lista incompletă a acordurilor interstatale de bază care consfinţesc hotarele şi suveranitatea ţării, reprezintă impedimentul principal în procesul constituirii Moldovei ca stat de drept şi cu o economie de piaţă dezvoltată.

Adevăraţi factori nocivi pentru prosperarea ţării, aceste elemente distructive sînt puternic interdependente şi atentează în egală măsură asupra securităţii politice şi economice a statului.

În aceste condiţii, Guvernul este hotărît să trateze problema corupţiei ca luptă pentru existenţa şi prosperarea ţării. Dialogul social şi parteneriatul durabil  edificat în ultimii ani între Guvern, sindicate şi patronate este una dintre căile sigure de instaurare a consensului social şi civic în ţară. Guvernul va încuraja acest parteneriat şi mizează pe rezultatele dialogului social. Dezideratul incontestabil al majorităţii cetăţenilor noştri, integrarea ţării în Uniunea Europeană reprezintă prioritatea ireversibilă şi firească a politicii interne şi externe a Guvernului  Republicii Moldova.

Prioritatea esenţială a Guvernului în contextul integrării europene este negocierea şi semnarea în cel mai apropiat timp a noului acord politico-juridic cu Uniunea Europeană.

Perioada electorală nu trebuie să constituie un impediment pentru acest proces, ori noul acord va semnifica apropierea reală de comunitatea europeană, va asigura nivelul scontat de libertate a circulaţiei cetăţenilor noştri, mărfurilor, serviciilor şi capitalului.

Activitatea Guvernului în domeniul politicii externe se va axa pe promovarea unei relaţii bilaterale şi multilaterale conforme normelor internaţionale bazate pe respectarea reciprocă a principiului suveranităţii şi independenţei statale, pe promovarea şi apărarea intereselor economice şi politice ale statului şi cetăţenilor săi în corelare deplină cu obiectivul suprem de reunificare a ţării şi de integrare europeană a Republicii Moldova.

Reglementarea diferendului transnistrean şi reintegrarea ţării reprezintă o condiţie de bază pentru existenţa şi prosperarea statului nostru. Natura acestui conflict îi atribuie problemei transnistrene un nivel înalt de complexitate amplificată, evident, şi de evenimentele din perioada postelectorală din ţară.

Acţiunile iresponsabile ale forţelor politice care au provocat criza politică din ţară sînt capabile să influenţeze în cel mai negativ mod procesul de reglementare a acestui conflict. Alternarea instrumentarului politico-diplomatic de reglementare a conflictului transnistrean, utilizînd formatul de negocieri „cinci plus doi” cu acţiunile concrete de apropiere pe dimensiunea economică şi socială a celor două maluri ale Nistrului, denotă debutul unei dinamici pozitive în procesul de soluţionare a acestui diferend.

Sîntem hotărîţi să dezvoltăm această dinamică de apropiere social- economică a regiunilor ţării. Una din sarcinile prioritare ale Guvernului este gestionarea eficientă a crizei economice şi relansarea neîntîrziată a economiei naţionale. Creşterea economică înregistrată în ultimii ani a fost bazată pe politicile economice stimulatoare ale activităţii de antreprenoriat, de îmbunătăţire a climatului de afaceri  şi de sporire a atractivităţii investiţionale a ţării.

Elemente-cheie în acest proces au fost menţinerea stabilităţii macroeconomice şi promovarea politicilor monetare şi bugetar-fiscale echilibrate. Rămânem fideli acestor abordări şi sîntem hotărîţi să aplicăm măsuri suplimentare în acest context. În comun cu Banca Naţională a Moldovei, vom asigura nivelul adecvat de stabilitate a preţurilor. Vor fi promovate politici bugetar-fiscale monetare stimulatorii pentru creşterea economică şi activitatea investiţională, inclusiv menite să favorizeze exporturile şi să faciliteze accesul sectorului real al economiei la lichidităţi financiare necesare pentru desfăşurarea activităţilor economice.

Recesiunea economică şi necesitatea onorării obligaţiunilor sociale ale statului impun revizuirea cadrului de cheltuieli ale bugetului public naţional. În acest context, vom continua optimizarea cheltuielilor publice neprioritare. Deşi a provocat rezistenţă acerbă din partea unor conducători ai autorităţilor publice locale şi o politizare neadecvată, vom reduce cu minimum 20% cheltuielile bugetare legate, fiţi atenţi, de întreţinerea administraţiei publice la nivel central şi local.

Aceste reduceri nu vor viza în nici un fel salariile angajaţilor din sfera socială, inclusiv ale pedagogilor şi medicilor. În calitate de măsură de susţinere a economiei în perioada crizei, Guvernul va  menţine volumul planificat de investiţii publice în infrastructură, efectul acestora fiind unul multiplicator.

Vor continua reabilitarea reţelei de drumuri publice,  construcţia noilor gazoducte şi sisteme de aprovizionare cu apă şi canalizare. În pofida situaţiei politice instabile, Guvernul va depune toate eforturile pentru implementarea proiectelor investiţionale private deja lansate şi atragerea unor noi investiţii.

O prioritate evidentă pentru activitatea Guvernului va constitui şi asigurarea securităţii energetice a ţării. Criza regională a gazelor este departe de soluţionarea finală, existînd pericolul real pentru repetarea acesteia.

Guvernul va ţine cont de aceste probleme şi va întreprinde toate acţiunile pentru asigurarea unui grad adecvat al securităţii energetice a ţării. Una dintre îngrijorările esenţiale ale Guvernului se referă la situaţia sistemului de termoficare din ţară.

Există pericolul iminent pentru funcţionarea acestui sistem în următorul sezon de încălzire, iar soluţiile viabile pentru depăşirea acestei probleme urmează a fi identificate de autorităţile publice locale în cel mai restrîns termen. Guvernul va avea o atitudine cooperantă cu administraţiile publice locale, care sînt chemate să întreprindă măsuri urgente de remediere a situaţiei din sistemul de termoficare.

Sîntem cu toţii conştienţi de faptul că, pe lîngă efectele negative pe care le are situaţia de instabilitate politică din ţară asupra economiei, cele mai grave consecinţe ar putea fi resimţite în sectorul social. În aceste condiţii, Guvernul este hotărît şi are capacitatea  de a menţine nivelul necesar de asigurare şi asistenţă socială a populaţiei. Vor fi extinse capacităţile serviciilor sociale adresate persoanelor în nevoie. Începînd cu 1 iulie 2009, va fi implementată următoarea etapă a Legii cu privire la ajutorul social, prin care va fi mărit numărul beneficiarilor de această asistenţă. Va fi asigurată achitarea la timp a pensiilor, indemnizaţiilor şi a tuturor plăţilor sociale garantate de către stat.

 O atenţie deosebită va fi acordată pieţei forţei de muncă şi problemelor majore cu care se confruntă cetăţenii rămaşi fără locuri de muncă şi cei reveniţi în ţară de la muncă de peste hotare. Acţiunile Guvernului în această direcţie vor fi orientate spre oferirea unui grad mai înalt de protecţie socială a şomerilor, instruirea şi reprofilarea profesională. Împreună cu sindicatele vor fi elaborate şi întreprinse măsuri urgente de asigurare a unui nivel adecvat de protecţie a intereselor salariaţilor. Pe durata mandatului, toţi profesorii, medicii, lucrătorii din domeniul culturii şi orice alţi salariaţi din sfera bugetară vor fi remuneraţi în strictă corespundere cu legislaţia în vigoare.

Mai mult decît atît, în condiţiile restaurării stabilităţii politice în ţară şi revenirii la starea normală de lucruri în stat, toate etapele de majorare a salariilor prevăzute în legislaţia actuală vor fi implementate. Guvernul va asigura buna funcţionare a sistemului de educaţie, desfăşurarea procesului de admitere în instituţiile de învăţămînt în conformitate cu planurile de admitere aprobate şi începerea normală a anului de studii.

În perioada exercitării mandatului, va fi asigurată funcţionarea stabilă a sistemului de ocrotire a sănătăţii, inclusiv vor fi intensificate măsurile profilactice pentru protejarea antiepidemică a cetăţenilor statului. În scopul asigurării unui acces mai sporit al populaţiei la produsele farmaceutice, Guvernul va revedea politica de formare a preţurilor de comercializare a medicamentelor, reducînd cota admisă a adaosului comercial şi asigurînd un control riguros al funcţionării pieţei farmaceutice din ţară. Guvernul va continua implementarea politicilor de susţinere  a tineretului.

O atenţie sporită va fi acordată încadrării în cîmpul de muncă a absolvenţilor instituţiilor de învăţămînt din ţară. Vor fi finanţate în continuare  programele de abilitare economică a tinerilor şi de asigurare cu spaţiu locativ a tinerilor specialişti angajaţi în sfera bugetară în localităţile rurale.

Stimaţi deputaţi,

Mandatul Guvernului care, în eventualitatea votului dumneavoastră  pozitiv, va depune astăzi jurămîntul, va fi unul redus în timp, dar viziunea echipei guvernamentale nu se reduce la perioada de pînă la alegerile parlamentare anticipate. Toate acţiunile Executivului au ca scop continuarea edificării Republicii Moldova ca stat independent şi suveran, continuarea implementării planurilor strategice de dezvoltare economico-socială a ţării şi depăşirea situaţiei de criză cu cele mai reduse costuri sociale. Această misiune este una dificilă, dar realizabilă în condiţiile conştientizării de către întreaga societate a problemelor cu care se confruntă ţara noastră la momentul actual şi în special conştientizarea de către toţi deputaţii în Parlament, care reprezintă ţara.

Acum, onorat Parlament, îmi permiteţi să prezint echipa guvernamentală:

Prim-ministru, conform decretului prezidenţial – Zinaida Greceanîi.

Prim-viceprim-ministru, ministrul economiei şi comerţului – domnul Igor Dodon;

viceprim-ministru, responsabil de problemele sociale – domnul Victor Stepaniuc;

viceprim-ministru, ministrul afacerilor externe şi integrării europene – domnul Andrei Stratan;

ministrul finanţelor – doamna Mariana Durleşteanu;

ministrul agriculturii şi industriei alimentare – domnul Anatolie Gorodenco;

ministrul construcţiei şi dezvoltării teritoriului – domnul Vladimir Baldovici;

ministrul ecologiei şi resurselor naturale – doamna Violeta Ivanov;

ministrul educaţiei şi tineretului – doamna Larisa  Şavga;

ministrul sănătăţii – doamna Larisa Catrinici;

ministrul protecţiei sociale, familiei şi copilului – doamna Galina Balmoş;

ministrul culturii şi turismului – domnul Mihail Barbulat;

ministrul justiţiei – domnul Vitalie Pîrlog;

ministrul afacerilor interne – domnul Gheorghe Papuc;

ministrul apărării – domnul Vitalie Vrabie;.

ministrul dezvoltării informaţionale – domnul Pavel Buceaţchi;

ministrul reintegrării – domnul Vasile Şova;

ministrul administraţiei publice locale – domnul Iacob Timciuc.

Stimaţi deputaţi,

Aici sînt nevoită să îmi cer scuze de la dumneavoastră. Domnul Timciuc nu este prezent, fiindcă trebuie să îndeplinească toate procedurile protocolare, conform rigorilor prevăzute, pe urmă revine în ţară. Dar guvernatorul UTA Găgăuzia, domnul Mihail Formuzal... Preşedintele Academiei de Ştiinţe a Moldovei, domnul Gheorghe Duca, este, din păcate, în concediu medical şi nu este prezent.

Stimaţi deputaţi,

Onorat Parlament,

Vă mulţumesc pentru atenţie şi solicităm, desigur, toată echipa guvernamentală suportul domniilor voastre.

Mulţumesc.

(Aplauze.)

 

Domnul Vladimir Voronin:

Poftim, stimaţi deputaţi, întrebări către doamna Zinaida Greceanîi.

Cu Regulamentul noi am convenit, 30 de minute.

Microfonul nr. 5.

 

Domnul Leonid Bujor:

Vă mulţumesc, domnule Preşedinte al şedinţei.

Doamnă Prim-ministru,

Aşa cum prevede Regulamentul, voi adresa două întrebări.   Prima întrebare. Deci constatăm că domnul Stratan a fost degradat din funcţia de prim-viceprim-ministru. De aici şi întrebarea: oare integrarea europeană a Republicii Moldova nu mai este o prioritate pentru Guvernul dumneavoastră, care va activa cîteva luni?

 

Doamna Zinaida Greceanîi:

Îmi permiteţi să vă răspund?

 

Domnul Leonid Bujor:

Sînteţi obligată conform legii.

 

Doamna Zinaida Greceanîi:

Ar fi fost cazul ca dumneavoastră, ca deputat, ca fost deputat în precedentul Parlament, să cunoaşteţi că domnul Stratan nu a fost prim-viceprim-ministru. Prim-viceprim-ministru a fost domnul Dodon, care a fost şi ministru al economiei şi comerţului.

 

Domnul Leonid Bujor:

Foarte frumos, mulţumesc pentru răspuns.

Nu vă supăraţi, propunerea noastră este ca dumnealui să deţină una din funcţiile de prim-viceprim-ministru al Guvernului, dat fiind faptul că în cele două luări de cuvînt, atunci cînd v-aţi prezentat în calitate de candidat pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova, aţi declarat în cîteva rînduri că integrarea europeană a Republicii Moldova este una din priorităţi.

Vă mulţumesc.

Întrebarea a doua.

 

Doamna Zinaida Greceanîi:

Şi acum tot.   

 

Domnul Leonid Bujor:

Nu ştiu, nu ne-am convins.   

 

Domnul Vladimir Voronin:

Întrebările fără comentarii, vă rog. Pe urmă comentariile.

 

Domnul Leonid Bujor:

Timpul ne rezervează dreptul la comentariu, domnule Preşedinte al şedinţei.

 

Domnul Vladimir Voronin:

Eu vă rog mult.

 

Domnul Leonid Bujor:

Da. Întrebarea a doua este nemijlocit din textul raportului, în care, într-o formă foarte modestă, dumneavoastră, din start, spuneţi că este un manifest în esenţa lui. Chiar la pagina 1, alineatul (doi): „Majoritatea cetăţenilor ţării au optat la 5 aprilie pentru Republica Moldova şi noi sîntem hotărîţi să ne consacrăm completamente cauzei democraţiei şi consolidării statului nostru”. Întrebarea este logică şi regret că cineva v-a inserat dumneavoastră  aşa o frază în acest text. Consideraţi dumneavoastră, doamnă Prim-ministru, că acei peste 50% din cetăţenii Republicii Moldova, care au votat partidele parlamentare de opoziţie sau alte partide, care nu au acces în Parlament, că aceşti peste 50% de cetăţeni ai ţării noastre sînt împotriva statalităţii Republicii Moldova?

 

Doamna Zinaida Greceanîi:

Consider că toţi cetăţenii Moldovei sînt pentru menţinerea statalităţii Republicii Moldova şi existenţei Moldovei ca stat suveran şi independent. Altă chestie, consider că unii cetăţeni au greşit acordînd cuiva votul de încredere. Aceasta este viziunea mea. (Aplauze.)

 

Domnul Leonid Bujor:

Doamnă Prim-ministru,

Eu respect  viziunea dumneavoastră  ca femeie.

 

Domnul Vladimir Voronin:

Microfonul nr. 4, poftim.

 

Domnul Alexandru Tănase:

Este deconectat. 

Doamnă candidat pentru funcţia de Prim-ministru,

În Programul dumneavoastră nu am auzit nimic legat de combaterea corupţiei, nimic substanţial. În acest sens, am următoarea întrebare legată de activitatea Guvernului, pe care l-aţi condus dumneavoastră  pe parcursul unui an de zile. La 1 iulie 2008, Guvernul dumneavoastră  a organizat un concurs comercial pentru înstrăinarea Sanatoriului  „Moldova” din Odesa.

La acest concurs au participat mai multe companii. Guvernul dumneavoastră  a decis vînzarea acestui bun la preţul de 71 de milioane de lei, în timp ce a existat un ofertant care a propus suma de 349, pardon, 420 de milioane de lei. Care a fost raţiunea că aţi dat  cîştig de cauză unei societăţi care a fost înfiinţată cu o săptămînă înainte de concurs, prejudiciind bugetul de stat al Republicii Moldova cu 349 de milioane de lei.

Doi la mînă. În presa ucraineană s-a scris foarte mult despre acest subiect şi s-a menţionat că autorii proiectului au fost recompensaţi cu suma de 20 de milioane de dolari. Vreau să ştiu la cine au ajuns aceşti bani? La cineva dintre persoanele care fac parte din Guvernul dumneavoastră  sau în fondul electoral al Partidului Comuniştilor?

 

Doamna Zinaida Greceanîi:

Eu vă asigur că concursul desfăşurat, a fost absolut în conformitate cu prevederile legale. Pentru aceasta avem toate organele de drept, inclusiv sistemul judiciar, dacă există careva dubii. De aceea, nu a fost prejudiciat absolut cu nimic statul şi a fost în interesul statului să privatizeze acest obiect, pentru a-l scăpa de distrugere. Altceva, ceea ce scrie presa ucraineană şi ceea ce scrie presa noastră, dacă noi toate le luăm în consideraţie, căci această presă deseori scrie la comanda cuiva, atunci noi ajungem „departe”. Şi dumneavoastră doar sînteţi jurist şi înţelegeţi foarte bine.

 

Domnul Vladimir Voronin:

Microfonul nr. 5.

Poftim, domnule Nagacevschi.

 

Domnul Vitalie Nagacevschi:

Dacă nu vă supăraţi, dumnealui are a doua întrebare, nu?

 

Domnul Vladimir Voronin:

Nu are a doua întrebare.

Dumneavoastră,  poftim.  

 

Domnul Vitalie Nagacevschi:

Doamnă Greceanîi,

Eu am o întrebare vizavi de responsabilitatea personală pentru actul de guvernare. Şi am să mă refer la un caz concret. În 2003, Ministerul Finanţelor era dator unei Societăţi Comerciale „Oferta Plus” 20 de milioane de lei. Ulterior, eşalonînd această datorie, Ministerul Finanţelor a achitat 5 milioane de lei. Şi în 2004 datoria deja era de 15 milioane de lei faţă de această firmă. Ulterior, în urma scrisorii dumneavoastră,  Procuratura Generală a declanşat o urmărire penală.

Totodată, dumneavoastră aţi semnat o cerere de revizuire, în care aţi solicitat anularea unor hotărîri judecătoreşti definitive şi irevocabile, ceea ce şi au făcut instanţele noastre independente şi imparţiale în ghilimele. Rezultatul întregii activităţi a dumneavoastră  în speţa respectivă a fost  condamnarea Republicii Moldova pe două dosare. „Oferta Plus”, versus Republica Moldova, şi Cibotari, versus Republica Moldova. Suma totală încasată din buget pe aceste două dosare constituie 2 milioane 547 de mii 604 euro, ceea ce constituie la momentul actual aproximativ 38 de milioane şi jumătate de lei. Din  suma restantă în 2003 şi suma încasată, de fapt, din bugetul de stat este de aproximativ 24 de milioane de lei.

Această sumă de 24 de milioane de lei reprezintă prejudiciul direct, cauzat bugetului Republicii Moldova în urma activităţii dumneavoastră  defectuoase. Apropo, vina dumneavoastră se confirmă şi prin faptul că în hotărîrile Curţii Europene a Dreptului Omului numele dumneavoastră  figurează expres. În cazul în care nu este vorba de o persoană culpabilă, Curtea indică numai iniţialele persoanei respective.

 

Domnul Vladimir Voronin:

Doamnă Greceanîi,

Dumneavoastră aţi înţeles întrebarea, da? Poftim, explicaţi unde sînt milioanele.

 

Domnul Vitalie Nagacevschi:

Dacă doriţi, eu...

 

Domnul Vladimir Voronin:

Cuvîntări pe urmă.

Deconectaţi microfonul nr. 5.

 

Domnul Vitalie Nagacevschi:

2000… (Vorbeşte din sală.)

 

Doamna Zinaida Greceanîi:

Domnule Nagacevschi,

Eu am înţeles întrebarea. 

 

Domnul Vladimir Voronin:

Da, da, pînă deseară...

 

Doamna Zinaida Greceanîi:

Nu. Să le restituie trebuie acei care, într-adevăr, au prejudiciat statul. Acei apărători ai intereselor cuiva, numai nu ale statului, care nu văd Moldova ca un stat.

 

Domnul Vladimir Voronin:

Liniştiţi-vă, Zinaida Petrovna, liniştit, ei special vor...

Microfonul nr.5 este deconectat. Dacă mai răspundeţi, poftim, microfonul nr. 4.

(Domnul V. Nagacevschi vorbeşte din sală.)

 

Domnul Vladimir Voronin:

Chemaţi salvarea, invitaţi-o  încoace.

Microfonul nr. 4, poftim.

Microfonul nr. 3.

 

Domnul Iurie Colesnic:

Doamnă candidat,

Vreau să vă întreb: în baza căror criterii a fost selectat ministrul culturii? Criteriul unu – că a fost şef de orchestră sau criteriul doi – că este profesor de engleză?

 

Doamna Zinaida Greceanîi:

Domnul Barbulat are o experienţă foarte bogată în administrarea publică. În afară de aceasta, are şi o experienţă internaţională şi are studiile respective, care  i-ar permite să gestioneze sistemul respectiv. Cred că face faţă.

 

Domnul Iurie Colesnic:

Dar nu are autoritate în lumea culturii, aşa cred că este un caz deosebit.

 

Doamna Zinaida Greceanîi:

Autoritatea trebuie să o cîştigi.

 

Domnul Vladimir Voronin:

Discuţiile nu au loc acum.

Microfonul nr. 4. Poftim.

 

Doamna Zinaida Greceanîi:

Şi cred că autoritatea respectivă o are.

 

Domnul Mihail Şleahtiţchi:

Doamnă pretendentă la funcţia de Prim-ministru,

Referindu-vă, în particular, la educaţie, dumneavoastră  afirmaţi că în acest domeniu, citez: „...va fi asigurată o dezvoltare dinamică”. Această dezvoltare dinamică, cum o numiţi dumneavoastră, o vedeţi prin prisma, citez: „menţinerii parametrilor existenţi de finanţare”.

Mă refer la pagina 12 din proiectul Programului. Întrebarea mea este următoarea: chiar credeţi că o dezvoltare dinamică a domeniului nominalizat este posibilă în situaţia în care cadrul didactic va continua să fie insuficient remunerat? Iar sălile de studii, laboratoarele, bibliotecile şi cabinetele specializate vor continua să nu corespundă cerinţelor curriculare de ultimă oră?

Vă mulţumesc.

Aceasta e prima întrebare.

 

Doamna Zinaida Greceanîi:

Da, mulţumesc. 

Dumneavoastră,  dacă aţi fost atent, de fapt, eu am simţit că nu prea... Eu, în spiciul meu, am menţionat acest lucru. Dezvoltarea dinamică în condiţiile actuale de criză economică anume înseamnă menţinerea parametrilor de finanţare bugetară. Noi avem bugetul aprobat de către Parlament. Guvernul nu vine acum cu modificarea Legii bugetului. Desigur, în condiţiile actule, noi trebuie să menţinem  parametrii actuali şi să ne gîndim ce trebuie să mai optimizăm, ce trebuie să mai reformăm în acest sistem, ca să îl facem mai eficient, ca mijloacele pe care le avem aprobate să fie cheltuite eficient pentru sistemul educaţiei.

 

Domnul Mihail Şleahtiţchi:

Aşadar, să înţeleg că dumneavoastră operaţi cu noţiunea de dezvoltare.

 

Domnul Vladimir Voronin:

Întrebarea numărul  2 .

 

Domnul Mihail Şleahtiţchi:

Presupunînd … spre stagnare.

 

Domnul Vladimir Voronin:

Întrebarea nr. 2, poftim, dacă aveţi. Aveţi?

 

Domnul Mihail Şleahtiţchi:

Am întrebarea a doua. 

 

Domnul Vladimir Voronin:

Da, poftim, nu uitaţi.

 

Domnul Mihail Şleahtiţchi:

Cum explică Guvernul reducerea drastică a planului de înmatriculare la universităţile de stat şi la cele particulare la ciclul 1 licenţă, forma de învăţămînt cu frecvenţă redusă? Acestei forme de învăţămînt, voi reaminti, i-au fost alocate doar 5,5% din numărul total de locuri şi toate, apropo, cu taxă. Cum poate fi explicată o asemenea discriminare? De ce este îngrădit dreptul cetăţenilor Republicii Moldova, mai ales al cetăţenilor cu vîrsta cuprinsă între 30 şi 50 de ani, de a avea acces la ridicarea calificării sau la recalificare prin învăţămîntul cu frecvenţă redusă?

Vă mulţumesc.

 

Doamna Zinaida Greceanîi:

Noi, în ultima perioadă de timp, cred că... bazele au fost puse prin anii 90... cam am pierdut din calitatea învăţămîntului nostru superior. De aceea, învăţămîntul cu frecvenţă redusă sau învăţămîntul seral, considerăm noi, este o etapă deja care se depăşeşte. Să vedem cum să asigurăm noi calitatea studiilor de la bun început pentru învăţămîntul superior, careva reduceri, nu reduceri, dar reprofilări în învăţămînt noi trebuie să facem în conformitate cu necesităţile economiei naţionale. Eu vreau să vă zic că pentru anul acesta înmatricularea s-a făcut, într-adevăr, conform cerinţelor economiei naţionale. Noi nu putem să producem specialişti, să învăţăm specialişti numai de dragul „că aşa vrem”. Trebuie să vedem care sînt necesităţile noastre. În conformitate cu aceasta şi s-a elaborat planul de înmatriculare.

 

Domnul Mihail Şleahtiţchi:

Lichidînd …

 

Domnul Vladimir Voronin:

Microfonul nr. 5, poftim.  Vedeţi, fără de rînd, domnule Filat, poftim.

 

Domnul Vladimir Filat:

Fără de rînd, domnule Voronin, exact. Aşa cum procedaţi dumneavoastră  deja cred că a suta oară astăzi. A conduce şedinţele Parlamentului nu înseamnă a interveni în luările de atitudine ale deputaţilor. Şi acum, stimate domnule Preşedinte al Parlamentului...

 

Domnul Vladimir Voronin:

Mulţumesc.

Poftim, întrebarea.

 

Domnul Vladimir Filat:

Nici nu este o întrebare, este de procedură. Norma regulamentară spune foarte clar cum se procedează şi în cazul în care Guvernul cere învestitură. Deputaţii au dreptul regulamentar să  adreseze două întrebări şi dreptul la replică în cazul în care răspunsul, mai ales în maniera în care răspunde doamna Prim-ministru... Şi nu puneţi la îndoială că un deputat înţelege sau nu ceea ce scrie în programul dumneavoastră  de guvernare, căci este mai mult un pamflet electoral, nu un program. Şi eu vă rog frumos, respectaţi drepturile deputaţilor. Noi aici nu sîntem la un „parthozaktiv”, dar sîntem în şedinţa plenară a Parlamentului Republicii Moldova, al statului Republicii Moldova, despre care vorbiţi atît de mult.

 

Domnul Vladimir Voronin:

Nu, da, mulţumesc.

Aşa şi este, aşa şi facem, ne străduim să facem, domnule Filat.

Poftim, microfonul nr. 5 încă o dată. 

 

Domnul Mihai Godea:

Am o întrebare către doamna Greceanîi. Ce înţelege doamna Prim-ministru prin „reconsiderarea şi reformarea cardinală a activităţii organelor de forţă ale statului” (citat din documentul propus)? Să ne aşteptăm la întărirea statului poliţienesc în Republica Moldova, creat de guvernarea comunistă? Şi cum explicaţi prezenţa domnului Gheorghe Papuc pe lista Guvernului propusă, dacă, după  5 aprilie, organele de forţă nu au reuşit „să prevină distrugerea simbolurilor statalităţii ţării” (citat închis din programul propus)?

 

Doamna Zinaida Greceanîi:

Anume acest lucru, domnule Godea, şi ne impune să intensificăm eforturile de sporire a capacităţilor profesionale ale angajaţilor structurilor respective.

 

Domnul Mihai Godea:

Şi ce facem cu acei care au dat dovadă de neprofesionalism?

 

Doamna Zinaida Greceanîi:

Păi, bine...  

 

Domnul Vladimir Voronin:

Poftim, a doua întrebare.

 

Domnul Mihai Godea:

Mulţumesc,

Nu mai am întrebări.

 

Domnul Vladimir Voronin:

Da, mulţumesc.

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Iurie Leancă:

Stimată doamnă candidat pentru funcţia de Prim-ministru,

În Programul de activitate aţi indicat că investigarea obiectivă, cu participarea structurilor internaţionale abilitate, a evenimentelor din 6 – 7 aprilie 2009 va constitui preocuparea imediată a Guvernului. O iniţiativă salutabilă de a antrena organismele internaţionale în examinarea a ceea ce a polarizat, după cum ştiţi dumneavoastră foarte bine, societatea noastră.

Întrebarea mea. Aţi adresat deja dumneavoastră un astfel de apel în scris forurilor internaţionale şi dacă nu, de ce nu? Şi care este opinia dumneavoastră personală despre faptul că, deşi rezultatele unei investigări încă nu sunt cunoscute, puterea a lansat deja o campanie masivă de isterizare a societăţii, iar factori de răspundere în societate din statul nostru acuză absolut fără vreun motiv liderii formaţiunilor parlamentare.

Vă mulţumesc.

 

Doamna Zinaida Greceanîi:

Mulţumesc.

Adresarea către organismele internaţionale a fost din partea Şefului Statului. Noi, Guvernul, subscriem această adresare. Şi, de fapt, toate organismele internaţionale au fost invitate să participe, ca, într-adevăr, să înţelegem ce s-a întîmplat atunci, pe 7 aprilie. Ceea ce se referă la campania lansată, uitaţi-vă în alte ziare, uitaţi-vă la alte posturi de televiziune, vedeţi-vă înşişi pe dumneavoastră, cei din opoziţie.

 

Domnul Iurie Leancă:

Nu, eu mă văd pe mine în altă poziţie. (Aplauze.)

 

Domnul Vladimir Voronin:

Microfonul nr.5.

Nu vă supăraţi, pentru că altfel eu nu observ cine şi la ce moment se apropie. Poftim.

 

Domnul Oleg Bodrug:

Mulţumesc.

Doamnă Zinaida Greceanîi,

Au fost anunţate diferite costuri privind aşa-zisa renovare a clădirilor Parlamentului şi a Preşedinţiei – de la 300 de milioane pînă la un miliard de lei. La finalizarea tuturor lucrărilor se va ajunge, adică se va depăşi şi această cifră uriaşă, adică uşor ne apropiem de 10% din valoarea bugetului anual.

Şi, în calitatea mea de membru al Comisiei pentru politică economică, buget şi finanţe, vă adresez următoarele două întrebări. Sînt legate una de alta şi o să le citesc împreună: care sînt costurile adevărate pentru renovarea acestor clădiri şi dacă a ofertat cineva devizul deplin de cheltuieli?

Şi  a doua întrebare. Din ce surse vor fi asigurate lucrările respective şi dacă sînt prevăzute aceste cheltuieli în Programul de activitate al Guvernului pe care îl reprezentaţi?

Vă mulţumesc.

 

Doamna Zinaida Greceanîi:

Mulţumesc.

Dumneavoastră cunoaşteţi că pentru reabilitarea clădirilor care sînt nişte simboluri ale statului, care au fost barbar devastate, a fost desfăşurat un tender. La tenderul respectiv s-a cîştigat licitaţia pentru reparaţia clădirilor respective sumele anunţate: 250 şi 250 de milioane de lei. Tenderul s-a desfăşurat absolut transparent.

Banii. Desigur, la această etapă, aceşti bani sînt extrabugetari. În buget banii respectivi nu sînt prevăzuţi. Dacă va fi necesară implicarea bugetului, Guvernul va veni cu rectificarea în Parlament, cu solicitarea Parlamentului de a susţine această reparaţie. Este altă chestie, tot acei care vehiculează în presă, în toate mijloacele de informare în masă că, uite, nu ne trebuie aceste clădiri, care sînt Parlamentul şi Preşedinţia, că le avem undeva, oare aceşti oameni, care sînt gata doar să distrugă, şi să nu zidească ceva, se gîndesc la independenţa statului nostru?

Vorbesc şi eu cu nişte manifestări cum s-a vorbit anterior în piaţă. Îmi cer scuze.

 

Domnul Oleg Bodrug:

Despre aceasta aţi vorbit deja. Eu am întrebat concret.

Mulţumesc.

Domnul Vladimir Voronin:

Microfonul nr.4.

Poftim.

 

Doamna Corina Fusu:

Doamnă Zinaida Greceanîi,

În programul dumneavoastră-manifest citim următoarele: „Organizarea noului scrutin parlamentar democratic... este datoria sfîntă a autorităţilor statului”. Care sînt priorităţile, în viziunea dumneavoastră, pentru crearea unui cadru corect, liber şi democratic pentru un scrutin?

 

Doamna Zinaida Greceanîi:

Cadrul legislativ îl creează Parlamentul. Guvernul în această perioadă are menirea să menţină stabilitatea politică şi socială în stat. Aceasta este menirea Guvernului. (Aplauze.)

 

Doamna Corina Fusu:

Colegul meu Iurie Leancă v-a adresat deja o întrebare în vederea solicitării unei misiuni internaţionale pentru a elucida cazurile extrem de grave ce au urmat protestelor din 6 şi 7 aprilie. Întrebarea mea se referă, repet aceeaşi întrebare pentru că nu aţi dat răspuns, şi aş vrea să mai ştiu care este situaţia în desfăşurarea anchetei de către Comisia specială instituită în Republica Moldova.

 

Doamna Zinaida Greceanîi:

Comisia specială are conducător, Prim-ministrul nu este conducătorul acestei Comisii.

 

Doamna Corina Fusu:

Întreb.

 

Doamna Zinaida Greceanîi:

Iar  investigarea...

 

Doamna Corina Fusu:

Poziţia dumneavoastră?

Doamna Zinaida Greceanîi:

Doamnă Fusu,

Dacă îmi permiteţi. Iniţial, investigarea trebuie să o pornim de la aceea de ce s-a întîmplat lucrul acesta. Cine au fost vinovaţi în devastarea care s-a întîmplat la 7 aprilie şi pe urmă să examinăm consecinţele. Să o pornim de la început.

 

Doamna Corina Fusu:

Să înţeleg că...

 

Domnul Vladimir Voronin:

Microfonul nr.1. (Aplauze.)

Microfonul nr.1, poftim.

Ce microfon e acolo la mata, doi? Nu mai este doi, unu.

Dumitru,

подойди к второму микрофону, быстренько, а то выключу сейчас. 

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Am o replică şi o întrebare, domnule Preşedinte. Replica mea e legată de ieşirea la microfon a colegului meu domnul Filat. Noi avem destulă experienţă în activitatea Parlamentului vechi şi ceea ce el a propus e corect şi...

Domnule Filat,

Ar fi bine ca împreună cu colegii dumneavoastră să luaţi Regulamentul şi să studiaţi în Fracţiune ce drepturi au acei care ies la microfon. Acei care ies la microfon trebuie să vorbească la tema care  se discută în odinea de zi, dar nu ceva ceea ce nu este la ordinea de zi. Aceasta va fi totuşi corect...

 

Domnul Vladimir Voronin:

Domnule deputat Todoroglo,

Eu vă rog întrebarea.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Una. Şi întrebarea.

Doamnă candidat,

Desigur, Programul de activitate prezentat de dumneavoastră cere sau nu cere nişte modificări privind legislaţia în vigoare, care o să dea dreptul Guvernului să acţioneze în continuare mai efectiv în această perioadă scurtă, care e necesar...

Mulţumesc.

 

Doamna Zinaida Greceanîi:

Da, întrebarea cred că este corectă. Eu cumva nu am cutezat să o abordez în discursul meu. Dar Guvernul, dacă primeşte astăzi mandatul dumneavoastră, chiar astăzi se va convoca într-o şedinţă în orele de după prînz şi va solicita Parlamentului posibilitatea de a adopta ordonanţă în unele sau alte domenii.

Desigur, în această perioadă foarte scurtă de timp, de două – trei luni, nu ştiu cît  va dura această perioadă, pentru toţi noi, pentru toată societatea este cel mai bine ca această perioadă să fie cît mai scurt posibilă, noi nu avem timp de pierdut, inclusiv în domeniul gestionării crizei economice. (Aplauze.)

 

Domnul Vladimir Voronin:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Simion Furdui:

Stimată doamnă candidat la postul de Prim-ministru,

Eu aş vrea să adresez întrebarea mea către domnul Dodon, dacă este posibil aceasta.

 

Doamna Zinaida Greceanîi:

Poftiţi.

 

Domnul Simion Furdui:

Stimate domnule candidat la postul de prim-viceprim-ministru al Republicii Moldova,

Dumneavoastră împreună cu noi toţi sîntem martorii unui conflict de interese în fiecare iarnă între Ucraina şi Rusia. Acest conflict de interese este vizat din punct de vedere economic şi politic şi, cu părere de rău, este folosit mai mult transportul de gaze naturale sau asigurarea cu gaze naturale a ţărilor care depind de Rusia şi Ucraina.

Cred că dumneavoastră vă este cunoscut cazul că pînă în anul 2000 „Moldovagaz” avea în fiecare an un contract de depozitare cu un depozit de păstrare a gazelor naturale din Ucraina. Aceste gaze erau folosite în situaţiile de criză, cînd interveneau anumite situaţii pentru securitatea energetică a ţării. Reieşind din politica tarifară pe care o promovează acum ANRE, reieşind din faptul că  „Moldovagaz” în fiecare an are supraprofit enorm, nu prea cred că este o problemă financiară de a cumpăra şi a depozita.

De aceea, întrebarea este în felul următor: cam care ar fi cauza şi de ce nu se încheie un astfel de contract pentru a ne asigura populaţia şi agenţii economici în situaţiile de criză?

Mulţumesc.

 

Doamna Zinaida Greceanîi:

Poftim, domnul...

 

Domnul Vladimir Voronin:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Igor Dodon:

Da, eu vă mulţumesc de întrebare.

Domnule Furdui,

În primul rînd, în ceea ce ţine  de profiturile obţinute de „Moldovagaz” sînt nişte profituri doar de bilanţ, dumneavoastră cunoaşteţi, deoarece sînt datorită datoriilor care au fost formate la „Moldovagaz”, inclusiv cînd eraţi dumneavoastră  acolo ca unul dintre conducătorii de vîrf. (Aplauze.)

De aceea, în ceea ce ţine de securitatea energetică a statului puteţi fi sigur că noi sîntem profund îngrijoraţi şi, de fapt, acţiunile lansate şi asigurate la începutul anului acesta demonstrează încă o dată că Guvernul prezent pînă acum şi sperăm că şi cel în continuare poate să îşi asume riscurile şi responsabilitatea pentru ca cetăţenii să fie asiguraţi la timp cu resurse energetice.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

 

Domnul Simion Furdui:

Dacă se poate o mică replică.

 

Domnul Vladimir Voronin:

Microfonul nr… Poftim.

 

Domnul Simion Furdui:

Domnule Preşedinte,

Am replică, dacă se poate.

 

Domnul Vladimir Voronin:

Da, poftim replica.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Simion Furdui:

Domnule Dodon,

Dumneavoastră trebuie să vă fie cunoscut foarte bine, mai bine ca multor altora, că eu datorii la „Moldovagaz” nu v-am făcut. Aceasta e una la mînă.

A doua la mînă. Aceste profituri nu sînt numai pe hîrtie, ele sînt destul de viabile şi, conform politicii tarifare, care a fost promovată pînă în anul 2000, există posibilitatea de a introduce o mărime oarecare în tarif, un număr oarecare de bani pentru a asigura această cantitate de gaze ca să o depozităm.

Mulţumesc.

 

Domnul Vladimir Voronin:

Am şi eu o replică, dar o să o spun altă dată, referitor la activitatea matale la „Moldovagaz”.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Mihai Silistraru:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Stimată doamnă Zinaida Greceanîi,

În raport, dumneavoastră aţi vorbit despre diminuarea bugetelor cu 20% la  capitolul „Întreţinerea instituţiilor de stat”. Dar vreau să vă spun că deja unităţile administrativ-teritoriale de două luni de zile primesc cu 20%... inclusiv salarii. Şi în scrisorile Ministrului Finanţelor către unităţile administrativ-teritoriale sumele stipulate acolo sînt din suma întreagă, inclusiv din salarizare.

De aceea, vreau să vă întreb cum o să fie mai departe, pentru că dacă numai din întreţinere, deci acea sumă va fi de 40, 50% sau dacă de 20% trebuie să fie transferate la timp toate aceste sume.

Mulţumesc.

 

Doamna Zinaida Greceanîi:

Da, mulţumesc de întrebare.

În primul rînd, eu nu în zadar în discursul meu am spus că această blocare a cheltuielilor cu 20 la sută a fost foarte mult politizată, inclusiv de autorităţile publice locale, care au făcut lucrul acesta din anumite considerente.

Autorităţile publice locale au început activitatea cu solduri la conturi la începutul anului de peste 510 milioane de lei. Pentru ce s-au cheltuit aceşti bani în situaţii de criză? Orice gospodar îşi face o rezervă. În primul rînd.

 În al doilea rînd, pentru autorităţile publice locale nu a fost redus bugetul în întregime cu 20 la sută, dar suma transferurilor a fost blocată de la bugetul de stat cu 20 la sută.

Tot ce se cîştigă în teritoriu absolut este la dispoziţia autorităţilor publice locale. Colectează restanţele, fac noi activităţi economice, îşi dezvoltă baza fiscală şi nimeni nu îi impune la altceva.

Cu atît mai mult, în toate scrisorile de la Ministerul Finanţelor a fost indicat: „nu se reduce salarizarea”. Pentru salarizare au fost alocate suplimentar surse de la bugetul de stat, repartizate prin hotărîre de Guvern. Haideţi să nu politizăm, să ne apucăm de treabă şi să lucrăm.

 

Domnul Mihai Silistraru:  

Nu trebuie de politizat, dar trebuie de făcut o întrunire cu preşedinţii de raioane…

Doamna Zinaida Greceanîi:

Facem…

 

Domnul Vladimir Voronin:

Ultimele două întrebări, Zinaida…

 

Doamna Zinaida Greceanîi:

Alegem Guvernul şi facem.

Domnul Vladimir Voronin:

Ultimele două întrebări.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Vadim Cojocaru:

Vă mulţumesc.

Stimată doamnă,

Spuneţi-mi, vă rog, în ultimul an ce măsuri concrete anticriză a întreprins Guvernul? Şi care sînt planurile pe jumătate de an, pe un an pe viitor? Dar vă rog concret ceva.

Vă mulţumesc.

 

Doamna Zinaida Greceanîi:

În primul rînd, atît Guvernul, cît de comun cu Banca Naţională în această perioadă a asigurat stabilitate macroeconomică. O măsură anticriză care au întreprins-o acum toate ţările a fost reducerea impozitelor pe venit. Cu un an în urmă, noi am introdus, începînd cu 1 ianuarie 2008, cota zero la impozitul pe venit pentru activitatea de antreprenoriat.

Ştiţi cît ne costă pentru buget acest lucru? Un miliard şi jumătate de lei lăsate la dispoziţia agenţilor economici care le rămîn la dezvoltare.

Plus la aceasta, toate acţiunile Guvernului în această perioadă au fost îndreptate anume pentru menţinerea stabilităţii macroeconomice. Noi avem o stabilitate cît de cît în sectorul financiar.

Da, este o temere, dar această temere tot timpul este impulsionată mai mult emotiv de către unele forţe, să zicem aşa, distructive din ţară.

 

Domnul Vadim Cojocaru:

Da. Şi încă o întrebare, pe urmă dreptul la replică. Spuneţi-mi, vă rog, în viziunea dumneavoastră ca Prim-ministru...

 

Domnul Vladimir Voronin:

Dumneavoastră nu aţi fost vizat, pe dumneavoastră nu v-a aninat nimeni în răspunsul doamnei Greceanîi. Nu aveţi dreptul la replică.

 

 

Domnul Vadim Cojocaru:

Păi, poate încă mă va anina...

 

Domnul Vladimir Voronin:

Microfonul nr.4, vă rog.

Două, două, poftim. Fără de replică.

A doua întrebare, microfonul nr.5.

 

Domnul Vadim Cojocaru:

Vă mulţumesc.

Stimată doamnă,

Spuneţi-mi, vă rog, care, în viziunea dumneavoastră şi a echipei propuse de dumneavoastră, sînt cele 4 – 5 ramuri prioritare pentru economia Republicii Moldova, ramuri care ne vor permite să ne integrăm în economia europeană. Fiindcă din spiciul dumneavoastră nu este clar.

Vă mulţumesc.

 

Doamna Zinaida Greceanîi:

Cred că Programul o să izbutiţi să îl citiţi, căci nu este atît de mare şi vedeţi care sînt priorităţile acolo.

 

Domnul Vadim Cojocaru:

Care?

 

Doamna Zinaida Greceanîi:

Ramurile cele mai importante pentru economia noastră sînt ramurile orientate spre export. Şi aceste acţiuni noi trebuie să le menţinem, să le susţinem. (Aplauze.)

 

Domnul Vladimir Voronin:

Şi ultima întrebare, microfonul nr.4.

 

Domnul Iurie Ţap:

Vă mulţumesc.

Stimată doamnă candidat pentru funcţia de Prim-ministru,

În Programul propus se menţionează: „vom reduce cu minimum 20 la sută cheltuielile bugetare legate de întreţinerea administraţiei publice la nivel central şi local”.

La nivel central nu avem întrebări. Pe plan local, cum se înscrie aceasta cu norma legală, mă refer la Legea n.436 privind administraţia publică locală, articolul 81.2 care spune: „procesul bugetar şi bugetele unităţilor administrativ- teritoriale de nivelul întîi şi al doilea sînt independente unul de altul, precum şi de bugetul de stat”.

Legea nr.435, articolul 12 la fel spune: „autorităţile publice locale se bucură, în condiţiile legii, de autonomie financiară, adoptă bugetele lor poprii care sînt independente de cel de stat”. Bugetele unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul unu au fost adoptate şi ele nu pot fi revăzute în acest context.

Cu atît mai mult că în majoritatea satelor şi comunelor cheltuielile de întreţinere a învăţămîntului constituie 70, 80 la sută. Reducerea cu 20 la sută, practic, înseamnă a reduce tot din cel puţin care este.

 

Doamna Zinaida Greceanîi:

Domnule deputat,

Poate dumneavoastră nu cunoaşteţi, dar sînt sigură că cunoaşteţi, că ne cunoaştem cu dumneavoastră demult. De fapt, Greceanîi este autorul Legii privind finanţele publice locale. Ce este scris în această lege eu cunosc foarte bine şi nu era necesar să pierdeţi timpul.

Al doilea moment. Bugetul de stat. Ministrul finanţelor nu a redus bugetele unităţilor administrativ-teritoriale şi nu a blocat cheltuielile bugetelor administrativ-teritoriale. A blocat cheltuielile doar ale bugetului de stat, care sînt şi transferuri către autorităţile publice locale la nivel de 20 la sută. Se încadrează în prevederile legii. (Aplauze.)

 

Domnul Iurie Ţap:

Cer iertare, doamnă candidat, dar eu am dreptul să formulez întrebarea cum o văd eu. Şi doi.

 

Domnul Vladimir Voronin:

Se deconectează microfonul nr.4.

Se oferă cuvînt preşedintelui Comisiei juridice, pentru numiri şi imunităţi.

Doamnă Greceanîi,

Mulţumim frumos.

Domnul Zagorodnîi, poftim.

 

Domnul Anatolie Zagorodnîi:

Stimate domnule Preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia juridică, pentru numiri şi imunităţi a examinat Programul de activitate şi întreaga listă a Guvernului, înregistrate în Parlament cu numărul nr.793 din 9 iunie 2009 şi a constatat că doamna Zinaida Greceanîi, candidat pentru funcţia de Prim-ministru, solicită Parlamentului acordarea votului de încredere întregii liste a Guvernului şi Programului de activitate al acestuia. Comisiile permanente ale Parlamentului, prin avizele prezentate, susţin întreaga listă a membrilor Guvernului şi Programul lui de activitate şi propun acordarea acestora a votului de încredere al Legislativului.

Avînd în vedere cele relatate, Comisia juridică, pentru numiri şi imunităţi a hotărît  cu majoritatea de voturi ale membrilor săi (6 – „pentru” şi 2 – „împotrivă” să propună Legislativului spre examinare şi adoptare un proiect de Hotărîre a Parlamentului pentru acordarea votului de încredere Programului de activitate şi întregii liste a Guvernului, care se anexează la prezentul raport.

Vă mulţumesc.

 

Domnul Vladimir Voronin:

Întrebări către preşedintele Comisiei juridice, pentru numiri şi imunităţi? Nu sînt.

Mulţumesc, domnule Zagorodnîi.

Stimaţi deputaţi,

Trecem la luări de cuvînt din partea fracţiunilor în ordinea în care dumneavoastră  v-aţi înregistrat.

Domnul Filat, din partea Fracţiunii PLDM, poftim.

 

Domnul Vladimir Filat:

Eu sper că o să aveţi răbdare pentru două minute, fiindcă am de gînd să dau o apreciere politică evenimentului de astăzi. În rest, colegii din Fracţiune se vor expune pe domenii. Răbdare.

Onorată asistenţă,

Stimaţi colegi deputaţi,

Vreau să vă spun că am avut ocazia pe parcursul anilor să citesc mai multe programe de guvernare.

Este pentru prima dată cînd am fost nevoit să citesc de trei ori acest document prezentat ieri pe la orele 14.00. Nu din cauză că am avut neclarităţi cu conţinutul. Am avut neclarităţi cu atitudinea şi abordarea de care a dat dovadă această echipă veche, care astăzi pretinde a fi nouă, de guvernare. Avem de a face, din păcate, stimaţi colegi, onorată asistenţă, cu o abordare caracteristică Partidului Comunist, care, în loc să abordeze problemele grave cu care se confruntă Republica Moldova serios în dezbateri, un exemplu elocvent sînt şi discuţiile din Parlamentul zilei de astăzi, abordează problema sfidător şi cu pretenţia că numai ei sînt acei care înţeleg ce se întîmplă şi mai ales aceea ce trebuie de făcut în această ţară, ca să trăim într-o societate consolidată, pentru ca cetăţenii Republicii Moldova să aibă o perspectivă clară, mai ales că şi voi vorbiţi despre o perspectivă europeană.

Din păcate, am citit un pamflet electoral, pe care, cu certitudine, îl veţi folosi voi, cei din partidul comunist, şi, din păcate, şi întreaga echipă guvernamentală prezentă azi, care îşi va continua activitatea ca staff electoral al Partidului Comunist în alegerile anticipate. Un pamflet electoral care este bun, probabil, pentru discuţiile în satele moldoveneşti. Dar, cu certitudine, nu reprezintă vreo soluţie pentru problemele pe care le avem în societate. Nu am întîlnit, cel puţin la nivel de intenţie, problema ce ţine de criza economică. Am asistat după alegeri la o  grijă şi la o constatare că avem criză în Republica Moldova.

A fost şi o întîlnire cu oamenii de afaceri. S-au anunţat măsuri anticriză. Unde sînt acele măsuri anticriză declarate în speculaţia vizavi de oamenii de afaceri? Nu urma să vină Guvernul cu iniţiative legislative, ca să fie aceste iniţiative cuprinse în modificările legislaţiei? Ca cel puţin pe perioada campaniei electorale să se poată administra Republica Moldova.

În concluzie, constatînd exact ceea ce se întîmplă astăzi în Parlamentul Republicii Moldova, noi nu vom participa la instaurarea unui staff electoral al unui partid care este; îi este locul şi, cu certitudine, va ocupa acest loc deja în istoria Republicii Moldova. Însă venim şi cu o rugăminte.

Stimaţi viitori membri ai Guvernului Greceanîi – II,

Campania electorală care urmează să aibă loc în Republica Moldova, este una determinantă pentru viitorul ţării. Încercaţi, cel puţin, să mimaţi elementarele norme democratice. Mă refer, în primul rînd, la acei care conduc instituţiile de forţă în Republica Moldova. Încercaţi, cel puţin, să mimaţi că cetăţeanul în această ţară are drepturi şi are libertăţi.

Iar Guvernul unei ţări este obligat, prin norma constituţională, dar şi prin norma morală, să asigure ca aceste drepturi şi libertăţi să le fie respectate. În urma alegerilor care urmează să le parcurgem, avem posibilă situaţia în care să coabităm, împreună să continuăm ceea ce înseamnă dezvoltarea Republicii Moldova. Or, şi lucrul acesta depinde în mare măsură de dumneavoastră. Avem posibilitatea să ne regăsim într-o societate şi mai dezbinată, şi mai duşmănoasă, să îi spunem aşa. Eu vă rog foarte mult să aveţi în vedere aceste lucruri.

Fracţiunea Partidului Liberal Democrat din Moldova nu va vota pentru acest Guvern şi pentru acest document care are pretenţia să fie prezentat ca şi program de guvernare.

Vă mulţumesc pentru atenţie. (Aplauze.)

 

Domnul Vladimir Voronin:

Domnul Oleinic, „Alianţa «Moldova Noastră»”.

Poftim. Ora 11 şi 9 minute. Poftim, domnule Oleinic.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Domnule Preşedinte,

Stimaţi colegi,

Onorată asistenţă,

Regretăm situaţia de astăzi în care sîntem nevoiţi să discutăm despre guvernarea provizorie. Dacă guvernarea comunistă ar fi asigurat cu adevărat, nu doar prin declaraţii, o stabilitate efectivă în această ţară, am fi avut un proces electoral democratic, corect, echitabil şi necompromis. Am fi discutat astăzi programul de guvernare pentru următorii patru ani, şi nu pentru două luni.

Preocuparea exclusivă a guvernării pentru imaginea ei şi pentru asigurarea aflării ei la putere a culminat în evenimentele de la 7 aprilie, ca mai apoi, în cel mai cinic mod, iniţiativa paşnică a celor care au protestat împotriva fraudării continue a actului de guvernare, să fie exploatată din plin de PCRM. Cel mai grav este că s-a atentat la libertatea fundamentală a cetăţenilor noştri, care au fost maltrataţi şi înjosiţi. Acest text a diminuat Programul de activitate al Guvernului Republicii Moldova. Este o confirmare în plus că guvernarea actuală nu a avut şi nici nu are capacitatea de a asigura o creştere continuă şi stabilă a bunăstării creşterii cetăţenilor noştri. Noi avem nevoie de un program anticriză, pe care îl solicităm Guvernului deja aproape un an.

Ba mai mult, "Alianţa «Moldova Noastră»" a intervenit cu propuneri concrete, iar guvernarea însă s-a încăpăţinat iresponsabil să recunoască criza iminentă, care, începînd cu luna august al anului trecut, se manifestă tot mai vizibil în Republica Moldova. În schimb, guvernarea a preferat să ascundă acest lucru, a utilizat din plin mijloacele mass-media pentru a induce populaţiei un sentiment fals de stabilitate şi o aparenţă  a bunăstării. Rezultatul cel mai vizibil al activităţii Guvernului, propus astăzi, este starea alarmantă din toate domeniile economiei, sfera socială şi politică, cauzată de gestionarea neeficientă a situaţiei de criză.

Astfel, Republica Moldova este a doua ţară din spaţiul ex-sovietic, care, în rezultatul aprofundării crizei economice, înregistrează cel mai înalt ritm de scădere a producţiei industriale cu peste 24 la sută. Exporturile s-au diminuat cu peste 20 la sută, fapt ce a condus la scăderea dramatică a veniturilor fiscale zilnice în bugetul de stat cu 32 la sută faţă de anul trecut şi la majorarea deficitului pînă la 10% din produsul intern brut, ceea ce constituie peste 1 miliard de dolari.

Scăderea fără precedent a investiţiilor capitale cu peste 40 la sută pune în pericol realizarea tuturor proiectelor investiţionale, incluse în bugetul de stat pentru anul 2009. Încercările Guvernului de a face faţă situaţiei dificile de a-şi acoperi deficitul bugetar prin utilizarea mijloacelor Băncii Naţionale este o încălcare flagrantă a legislaţiei în vigoare şi o intervenţie periculoasă în politica monetară a ţării. Aceste acţiuni vor compromite total credibilitatea ţării la nivel internaţional, iar în plan intern riscă să pună în pericol nu numai bunăstarea cetăţenilor Republicii Moldova, dar şi însăşi statalitatea ei. În asemenea situaţii de criză, pentru asemenea ţări ca Moldova cel mai indicat lucru este atragerea de resurse financiare.

De aceea, întrebăm: cine sau ce a încurcat guvernării în septembrie al anului 2008 să recunoască că suntem afectaţi de criză şi să negocieze  un program de asistenţă cu Fondul Monetar Internaţional, aşa cum au făcut-o vecinii noştri. Guvernul avea şi împuternicirile, şi mandatul necesar, doar că nu a avut curajul, dar şi mai grav: nu şi-a asumat responsabilitatea pentru greşelile la nivel macro-economic, la nivel de politici şi de promovare a businessului mic şi mijlociu şi nu a avut inteligenţa sau capacitatea de a recunoaşte în faţa cetăţeanului criza şi de a mobiliza societatea pentru depăşirea ei.

Rămîne doar să constatăm că pretinsul text al Programului de guvernare, prezentat astăzi prin aprobarea Parlamentului, este doar un manifest electoral al Partidului Comuniştilor, o declaraţie politico-ordinară  prin care guvernarea vine doar cu promisiuni lipsite de perspectiva reală. Din acest text reiese doar că guvernarea a găsit cine este vinovat pentru insuccesele ei şi pentru declinul continuu al bunăstării cetăţeanului nostru. De opt ani vorbim despre corupţie, de opt ani vorbim despre reformarea sistemului judiciar, de opt ani vorbim despre reducerea reglementării din partea organelor de stat, despre delimitarea clară a funcţiilor de control şi exact aceleaşi teze le regăsim în acest text. Dacă nu am fost capabili să rezolvăm aceste lucruri elementare pe parcursul a opt ani de zile, cum credeţi că le veţi face în aceste două luni?

Din 2005 încoace tot pretindem să ne integrăm în Uniunea Europeană. În realitate însă noi astăzi sîntem mai departe ca oricînd de Uniunea Europeană. Pentru că Uniunea Europeană, în primul rînd, înseamnă sistem de valori. Uniunea Europeană înseamnă instituţii care lucrează efectiv, nu doar declarativ în beneficiul fiecărui cetăţean în parte şi al societăţii în ansamblu. Uniunea Europeană înseamnă instituţii independente, şi nu din cele care acţionează la comandă.

Uniunea Europeană înseamnă o economie durabilă, şi nu una care se alimentează exclusiv din nefericirea şi munca deosebită, deseori insuportabilă, a cetăţenilor noştri peste hotare. Uniunea Europeană înseamnă relaţii economice, sociale şi culturale cu vecinii, cu partenerii economici şi politici. În ultimă instanţă, Uniunea Europeană înseamnă o stabilitate şi o previzibilitate pentru fiecare cetăţean, care vrea să fie.

 

Domnul Vladimir Voronin:

Ultimul minut. Terminaţi, domnule Oleinic.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Încă oleacă de adevăr, domnule Preşedinte, nu mult

 

Domnul Vladimir Voronin:

Da, vă rog, un minut. 

 

Domnul Alexandru Oleinic: 

Ce am realizat noi din toate acestea? Absolut nimic. Integrarea în Uniunea Europeană nu trebuie să fie condiţia creşterii bunăstării cetăţenilor. Integrarea în Uniunea Europeană trebuie să fie rezultatul transformării reale pe care trebuie să le realizăm. O justiţie cu adevărat independentă, o economie durabilă, un cetăţean informat, protejat şi cu oportunităţi reale de creştere şi dezvoltare socială.

Este făţarnic şi incorect să afirmăm că diferendul transnistrean este cauza insucceselor noastre economice sociale. Guvernarea a trebuit să recunoască şi să îşi asume responsabilitatea pentru acest lucru. Anume succesele noastre economice şi sociale sînt soluţia şi poate unica soluţie a diferendului transnistrean. Noi trebuie să ajungem acolo cînd un cetăţean al nostru cu mîndrie şi cu demnitate arată paşaportul moldovean. În numele Fracţiunii  „Alianţa «Moldova Noastră»” am să repet şi nu ştiu a cîta oară, că realizarea unei guvernări eficiente poate fi asigurată doar prin garantarea următoarelor principii de bază:

Independenţa reală a justiţiei, independenţa reală a instituţiilor de reglementare, de renunţare la practica de creare a barierelor în scopul protejării intereselor private, garantarea reală a independenţei instituţiilor mass-media pentru realizarea dreptului constituţional a fiecărui cetăţean de a fi informat corect şi eficient.

Stimaţi colegi,

Onorată asistenţă,

În concluzie, Fracţiunea  "Alianţa «Moldova Noastră»" constată repetat că, după opt ani de guvernare comunistă, Republica Moldova este o ţară cu cei mai slab indicatori în dezvoltarea social-economică din ţările din Europa de Est şi din ţările CSI.

Iar textul pe care ni l-a prezentat noul, vechiul Guvern  nu este un program de guvernare anticriză, cum este necesar şi era de aşteptat. Este un program de promovare a partidului de guvernămînt pentru perioada preelectorală. Este un semn clar al intenţiei de fraudare şi corupere indirectă a scrutinului care urmează să îl realizăm.

Mulţumesc. (Aplauze.)

 

Domnul Vladimir Voronin:

Bravo.  

Cuvînt i se oferă doamnei Ana Guţu, Partidul Liberal.

Doamna Ana Guţu:  

Stimaţi deputaţi,

Voi da citire declaraţiei Fracţiunii Partidului Liberal pe marginea Programului de activitate al Guvernului Republicii Moldova, Greceanîi – II. Conţinutul documentului propus spre aprobare Parlamentului demonstrează, de fapt, încă o dată justeţea nevotării de către fracţiunile din opoziţia parlamentară a candidatului partidului comuniştilor la Preşedinţia Republicii Moldova, deoarece avem în faţa noastră nu un program anticriză, integrat în conjunctura socio-economică, regională în particular şi europeană în general, ci un document foarte sumar, care nici pe departe nu satisface aşteptările electoratului.

Documentul prezentat pentru aprobare, care poartă denumirea pretenţioasă de Program de activitate al Guvernului Republicii Moldova, este, de fapt, un eseu pe temă liberă, care se încadrează perfectamente în strategia partidului de guvernămînt, strategie de măgulire a electoratului cu promisiuni vane, dincolo de care există doar inconsecvenţă, iresponsabilitate şi manipulare. Lipsit de esenţă, documentul cu nume pretenţios de program demarează prin apostila, citez: „Rostul principal al său de a păstra pe harta lumii statul Republica Moldova”.

Ideea obsedantă despre implicarea opoziţiei în organizarea unei pretinse lovituri de stat, i-a inspirat pe autorii acestui document, care au grifonat pe  13 pagini, cu interval 1,5, aidoma unor elevi restanţieri, nişte aliniate ce denotă mai degrabă incapacitatea şi nedorinţa comuniştilor de a-şi asuma responsabilitatea pentru actul guvernării de pînă şi după 7 aprilie.

Invocînd stabilitatea politică a celor opt ani de guvernare drept... citez: „pilon al statalităţii”, autorii documentului nu pierd ocazia de a face propagandă împotriva duşmanului imaginar, interior şi exterior, care, vezi Doamne, a zdruncinat Edenul din Republica Moldova şi... citez: „a compromis într-o clipă avantajele sale investiţionale”. Ne întrebăm şi vă întrebăm, stimaţi deputaţi comunişti, oare nu a fost compromis procesul investiţional în Republica Moldova odată cu venirea dumneavoastră  la putere? Atunci cînd a intrat la mare onoare şi respect mita, corupţia la nivel înalt, promovarea intereselor de clan şi înlăturarea de pe piaţă a concurenţilor nedoriţi?

Or, ce înseamnă în opinia dumneavoastră, citez: „Să optimizăm cheltuielile publice neprioritare”. De fapt, aţi şi răspuns la întrebare.  Aceasta înseamnă să reduceţi salariile profesorilor şi medicilor. De fapt, aceasta înseamnă să sporiţi finanţarea ministerelor de forţă, pe care o şi propuneţi în document. Cele 20% din cheltuielile bugetare pe care le veţi reduce la nivel local şi central sînt unica cifră care figurează în aşa-zisul Program de activitate. Care vă sînt priorităţile, stimaţi deputaţi comunişti? După cîte se vede, prioritatea dumneavoastră este reconstrucţia clădirilor Preşedinţiei şi Parlamentului, costul lucrărilor ridicîndu-se pînă la 1 miliard de lei. V-aţi agăţat în mod salvator de evenimentele din 7 aprilie, cu scopul de a motiva poftele insaţiabile pentru luxul exorbitant pe care vi-l construiţi, tot cu gîndul la inamovibilitatea puterii voastre. Declaraţi fariseic, că... citez „asigurarea funcţionării statului de drept este un obiectiv prioritar”. Oare în statul de drept oamenii sînt arestaţi fără motiv şi bătuţi pînă la moarte? Iar ucigaşii să plimbă nestingherit la libertate?

Oare în statul de drept Procurorul General al Republicii şi şeful Serviciului de Securitate fac figuraţii în filme de trei parale, plăsmuite în platourile televiziunii publice, alimentate din banii poporului? 

Oare în statul de drept cetăţenii îşi vorbesc în şoaptă de frică să nu fie imprimaţi şi ascultaţi?

Oare din statul de drept sînt expulzaţi ambasadorii ţărilor vecine în baza unor învinuiri nefondate şi aberante. Statul de drept, de fapt, pe care vreţi să îl construiţi, stimaţi deputaţi comunişti, este la cheremul unui clan unde justiţia se face la telefon, unde presa liberă este persecutată, unde fiecare cine nu e cu voi este împotriva voastră.

Citesc din document: „Guvernul este hotărît să  contribuie la implicarea mai activă a societăţii civile în actul guvernării”. Sfîrşitul citatului. Iată o recunoaştere, de fapt, stimaţi colegi, fără univoc a incapacităţii guvernării comuniste care este şi cea veche, de fapt, de a conlucra cu societatea civilă. Deoarece pînă acum guvernarea comunistă nu a făcut decît  să strîmtoreze ONG-urile din Republica Moldova şi să aibă grijă de contabilitatea acestor.

Aducem sincere felicitări autorilor documentului pentru însuşirea termenului de „acquisul comunitar”. După 8 ani de guvernare, Partidul Comuniştilor pune în circulaţie acest termen, inspirîndu-se, probabil, din Programul electoral al Partidului Liberal.

Dacă pentru dumneavoastră, stimaţi deputaţi comunişti, integrarea, citesc din document: „Integrarea ţării în UE reprezintă prioritatea ireversibilă şi firească”, de ce sînt ignorate în continuare recomandările Parlamentului European, formulate în rezoluţia sa pe marginea evenimentelor din 7 aprilie. De ce se introduc  vize pentru cetăţenii Uniunii Europene, a unui stat membru al UE – România? De ce sînt sfidate valorile europene şi se urmăreşte enclavizarea Republicii Moldova din toate punctele de vedere: economic, social şi politic.

Nu faceţi nici o referinţă la parteneriatul estic, iniţiativă polono-suedeză lansată la 7 mai la Praga, fie că nu doriţi, fie că nu sînteţi gata şi nu sînteţi capabili să asimilaţi fondurile europene pentru dezvoltare durabilă.

Diferendul transnistrean, conform documentului, constituie piatra de temelie şi condiţionalitatea, citez: „a prosperării Republicii Moldova”.

Citez în continuare: „acţiunile iresponsabile ale forţelor politice care au provocat criza politică din ţară sunt capabile să influenţeze în cel mai negativ mod procesul de reglementare a acestui conflict”. Am încheiat citatul.

Într-adevăr, aveţi dreptate, stimaţi deputaţi comunişti, ne rezervăm libertatea de  a afirma că dumneavoastră sînteţi acea forţă politică ce a  stat la baza declanşării violenţelor din 7 aprilie şi care a scenarizat ceea ce a urmat după 7 aprilie. Deci vă revine toată responsabilitatea pentru agravarea situaţiei din zonă, cu atît mai mult că aţi neglijat completamente formatul „cinci plus doi” şi aţi făcut naveta la Moscova pentru a secretiza la maximum procesul de negocieri în format „doi plus unu”, un fel de „menage a trois”

În domeniul economiei naţionale promiteţi, citez: „relansarea neîntîrziată a acesteia”, uitînd, de fapt, că aţi avut suficient timp pentru a demonstra eficienţă şi profesionalism. Este prea tîrziu să va preocupaţi de stabilitatea macroeconomică în condiţiile menţinerii artificiale a cursului valutei naţionale care a compromis eforturile producţiei agricole autohtone în condiţiile unui adevărat război ce este declanşat metodic împotriva businessului mic şi mijlociu prin intermediul numeroaselor organe de control menite să sufoce  întreprinzătorii din Republica Moldova.

Criza gazelor din iarna 2009 a demonstrat incapacitatea dumneavoastră de a face faţă problemelor energetice pe termen mediu şi lung. După 8 ani de guvernare, veniţi cu promisiuni deşarte de a asigura un grad adecvat al securităţii energetice a ţării, am citat, cînd, de fapt, întregul sistem energetic şi cel de termoficare a fost transformat într-un instrument corupţionist, de şantaj, la cheremul guvernării comuniste.

Documentul cu titlul pretenţios de program...

 

Domnul Vladimir Voronin:

Vremea dumneavoastră s-a terminat.

 

Doamna Ana Guţu:

...promite marea şi sarea în domeniul social...

 

Domnul Vladimir Voronin:

Şi la direct, şi la figurat.

Mulţumesc.

 

Doamna Ana Guţu:

...obstrucţionînd în realitate accesul tinerilor la studii prin instruirea... instituirea aşa-zisului plan de admitere...

 

Domnul Vladimir Voronin:

Doamnă Guţu,

Regulamentul...

 

Doamna Ana Guţu:

...care deja al patrulea an alungă tinerii din Republica Moldova peste hotarele ei. Guvernabilitatea Republicii Moldova, pe care aţi materializat-o în acest program, stimaţi deputaţi comunişti, a fost pusă la îndoială de către reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional, care nu au acordat finanţare Republicii Moldova şi au promis reluarea negocierilor după alegerile anticipate.

Ţinînd cont de cele pe care le-am menţionat în această declaraţie, Fracţiunea Partidului Liberal nu susţine Programul de activitate al Guvernului Republicii Moldova, Guvernului provizoriu Greceanîi – II şi reiterează că toată responsabi-litatea pentru gestionarea situaţiei socioeconomice din Republica Moldova, inclusiv în perioada de pînă şi după 7 aprilie, revine dumneavoastră, stimaţi deputaţi comunişti.  (Aplauze.)

 

Domnul Vladimir Voronin:

Mulţumesc, doamnă profesoară.

Aţi fost foarte convingătoare.

Domnule Muntean, PCRM,

Poftim, vă invit la microfon. Ora 11 şi 27 de minute.

 

Domnul Iurie Muntean:

Mult stimate domnule Preşedinte,

Stimaţi colegi,

Doamnelor şi domnilor,

În cele ce urmează ţin să exprim punctul de vedere al Fracţiunii PCRM asupra evenimentului de azi.

Şedinţa specială de astăzi a Parlamentului Republicii Moldova, consacrată acordării votului de încredere Programului de activitate şi componenţei nominale a Guvernului Republicii Moldova, prezintă un moment important în asigurarea continuităţii şi eficienţei conducerii statului nostru în condiţiile cînd evenimentele de după scrutinul parlamentar din 5 aprilie curent au condus, datorită acţiunilor iresponsabile ale opoziţiei, la organizarea de alegeri parlamentare anticipate.

Consumarea evenimentului de astăzi ne va da posibilitate tuturor să ne aplicăm plenar în realizarea obiectivelor propuse în Programul de guvernare, chiar dacă el este unul planificat doar pentru cîteva luni.

Dar cu cît mai mare este responsabilitatea membrilor Guvernului, cărora le revine, în condiţiile alegerilor anticipate, cînd Parlamentul nu este capabil să adopte legi şi hotărîri pentru a diminua efectele crizei economice, pentru a continua eforturile de integrare europeană şi a asigura independenţa şi suveranitatea Moldovei.

Este importantă conştientizarea faptului că unul din obiectivele prioritare ale echipei guvernamentale este instaurarea şi consolidarea păcii civice şi a consensului naţional.

În condiţiile aprofundării crizei economice mondiale, Guvernul urmează să întreprindă paşi eficienţi în direcţia stabilizării şi ameliorării situaţiei în sfera socială. Şi, în primul rînd, prin consolidarea bazei fiscale, optimizarea consecventă a cheltuielilor neprioritare. Este vorba de reducerea cu minimum 20 la sută a cheltuielilor legate de întreţinerea administraţiei publice, dar care nu va afecta în nici un fel salariile angajaţilor din sfera socială, inclusiv ale pedagogilor şi medicilor.

Concomitent, vor fi extinse capacităţile serviciilor sociale acordate păturilor vulnerabile ale populaţiei, va continua implementarea Legii cu privire la ajutorul social, va fi asigurată achitarea la timp a pensiilor, indemnizaţiilor, altor plăţi sociale garantate de stat.

În soluţionarea acestor şi altor sarcini importante, Executivul va avea drept punct de pornire politicile sociale şi economice promovate anterior şi va pune baza realizării obiectivelor de dezvoltare pe termen mediu, inclusiv prin continuarea investiţiilor masive în infrastructură.

Scopul de bază al Programului de guvernare constă în asigurarea gestionării în condiţii extreme a crizei economice amplificate de instabilitatea politică din ţară, agravate şi de anunţarea alegerilor parlamentare anticipate.

În planul combaterii efectelor crizei economice, salutăm intenţiile Guvernului de a continua promovarea politicilor monetare şi bugetar-fiscale echilibrate, continuarea suspendării şi eliminării reglementărilor excesive pe calea activităţii de întreprinzător, inclusiv importul şi exportul.

Reieşind din specificul situaţiei în care se află Republica Moldova în urma evenimentelor care au precedat alegerile anticipate, Fracţiunea noastră susţine eforturile prioritare ale Guvernului orientate spre asigurarea funcţionării statului de drept, condiţie indispensabilă pentru desfăşurarea democratică a scrutinului parlamentar anticipat, dar şi pentru asigurarea securităţii statului şi cetăţenilor.

Vor fi bine venite eforturile Executivului pentru sporirea încrederii cetăţenilor ţării şi a organismelor internaţionale în instituţiile democratice ale statului.

În acest context, salutăm intenţia de a solicita suportul Consiliului Europei, Uniunii Europene şi Comunităţii Statelor Independente în procesul de monitorizare a campaniei  electorale de a încuraja activitatea de monitoring a oricărei misiuni internaţionale sau locale, astfel cum a fost în cadrul alegerilor din 5 aprilie, cu excepţia cazurilor cînd acestea ar însemna un amestec direct în procesul electoral şi în treburile interne ale statului nostru.

Sperăm că toate aceste acţiuni vor asigura încă o dată transparenţa şi credibilitatea alegerilor parlamentare, recunoaşterea rezultatelor atît de organismele internaţionale, cît şi de oponenţii noştri politicii.

Considerăm corectă abordarea de către Guvern a problemelor de politică externă în perioada exercitării mandatului, abordare îndreptată spre continuarea cursului de integrare europeană a ţării, consolidarea poziţiilor Republicii Moldova pe arena internaţională, dezvoltarea relaţiilor mutual avantajoase cu ţările vecine, bazate pe principiul respectării suveranităţii şi independenţei statelor, reglementarea în condiţii echitabile a diferendului transnistrean.

Fracţiunea PCRM salută decizia Prim-ministrului desemnat de a păstra, în fond, echipa guvernamentală care a activat pînă în prezent. Am deplina certitudine că această componenţă personală a Guvernului va constitui o echipă puternică, lucrativă, capabilă să asigure realizarea plenară a Programului de guvernare pentru perioada de pînă la numirea noului Guvern constant.

Votul încrederii pe care noi, parlamentarii, urmează să îl acordăm Cabinetului Greceanîi va reprezenta, fără îndoială, o opţiune menită să asigure continuitatea în acţiunile noastre din ultimii 8 ani, o stabilitate politică şi civică în Republica Moldova, ceea ce ne va permite să continuăm realizarea reformelor democratice, dezideratelor integrării Republicii Moldova în Uniunea Europeană şi să ne respectăm angajamentele asumate atît pe plan extern, cît şi plan intern.

Doresc tuturor succes în atingerea acestor obiective!

Vă mulţumesc.

 

Domnul Vladimir Voronin:

Mulţumesc.

Da, conform alineatului (5) articolul 105 din Regulament, la acest capitol se încheie toate discuţiile. Şi permiteţi-mi să pun la vot Proiectul de hotărîre cu privire la acordarea votului de încredere Programului de activitate şi întregii liste a  Guvernului.

Cine este pentru?

Poftim, numărătorii.

 

Numărătorii:

Sectorul nr.1 – 35.

Sectorul nr.2 – 24.

 

Domnul Vladimir Voronin:

59 de voturi „pro”.

Cine este împotrivă? Împotrivă?

Domnul Filat,

Nu e nimeni, da…

Cine s-a abţinut?

 

Domnul Vladimir Filat:

Împotrivă sîntem asupra modalităţii în care se desfăşoară şedinţa.

 

Domnul Vladimir Voronin:

Da, deconectaţi microfonul nr.5, vă rog.

Stimaţi colegi,

Stimată doamnă Prim-ministru,

Stimaţi membri ai Guvernului,

Primiţi cele mai sincere felicitări cu ocazia formării Guvernului.

Vă dorim mult succes în activitate! (Aplauze.)

Sîntem ferm convinşi că devotamentul dumneavoastră, profesionismul dumneavoastră o să ne permită să reuşim să facem faţă încercărilor care stau astăzi în faţa ţării noastre.

Felicitările noastre!

 

Doamna Zinaida Greceanîi:

Mulţumim, domnule Preşedinte.

Mulţumesc, stimaţi colegi şi stimaţi deputaţi, pentru încrederea care aţi acordat-o Guvernului acesta fie el provizoriu pe un timp foarte scurt şi cu acţiuni foarte limitate, cu posibilităţi foarte limitate.

 Eu vreau să vă aduc toată încrederea, toată asigurarea că noi o să depunem eforturile care ne stau în posibilităţile noastre ca să depăşim şi situaţia de criză economică şi să asigurăm o stabilitate atît economică, cît şi politică în ţară.

Eu vreau să mulţumesc colegilor deputaţi din opoziţie pentru eforturile emotive depuse cu care aţi caracterizat echipa guvernamentală şi Programul de guvernare. Şi vreau să vă îndemn pe toţi să consolidăm eforturile noastre comune în jurul unei echipe care are capacitatea să consolideze toată societatea.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

 

Domnul Vladimir Voronin:

Stimaţi colegi,

Trecem la subiectul doi de pe ordinea de zi, Proiectul de Hotărîre pentru modificarea Hotărîrii Parlamentului nr.22-XV din 29 martie 2001 cu numărul de înregistrare în Parlament 761 din 3 iunie 2009.

Se invită la tribună domnul Anatolie Zagorodnîi. Poftim, domnule deputat şi preşedinte de Comisie. Ca autor şi raportul Comisiei respective.

Dumneavoastră de procedură, domnule Nagacevschi? De procedură?

Domnule deputat,

Poftim. În timpul cînd dumnealui e la tribună nu se acceptă pauză. Poftim, începeţi.

 

Domnul Anatolie Zagorodnîi:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Stimaţi colegi,

Permiteţi-mi să propun atenţiei dumneavoastră iniţiativa legislativă semnată de un grup de deputaţi, care prevede în sine modificarea anexei 5 la Hotărîrea Parlamentului din  29 martie 2001.

În conformitate cu prevederile Legii nr.39 din 7 aprilie 1994 despre statutul deputatului în Parlament, Parlamentul se alege prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat printr-un mandat de 4 ani. Calitatea de deputat încetează la data întrunirii alegerilor legale a Parlamentului nou-ales în caz de demisie sau deces.

Totodată, în conformitate cu prevederile constituţionale, Parlamentul poate fi dizolvat în cazul imposibilităţii formării Guvernului sau al blocării procedurii de adoptare a alegerilor timp de 3 luni, precum şi în cazul în care şi după alegerile repetate nu a fost ales Preşedintele Republicii Moldova.

Potrivit articolului 26 alineatul (1) din Legea nr.39 din 1994 despre statutul deputatului în Parlament, pentru exercitarea eficientă a mandatului deputatul în Parlament are drept la un salariu lunar în modul, condiţiile şi mărimile prevăzute de Legea nr.355 din 23 decembrie 2005 cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar, precum şi la diurne şi alte plăţi compensatorii în mărime stabilite de Parlament.

În acest sens, Parlamentul a adoptat Hotărîrea nr.22 din 29 martie 2001 cu privire la structura Aparatului Parlamentului la statul de funcţii al Aparatului şi al Parlamentului şi la asigurarea materială a personalului Aparatului şi a deputaţilor în Parlament, care, prin anexa nr.5, reglementează mărimea asigurărilor materiale şi garanţiile sociale ale deputaţilor în Parlament.

Astfel, potrivit punctului 5 din anexa vizată, deputaţii în Parlament beneficiază de o indemnizaţie unică neimpozabilă egală cu şase salarii ale funcţiei în cazul dizolvării sau expirării mandatului Parlamentului, ceea ce constituie aproximativ 4 milioane 400 mii de lei.

Luînd în consideraţie situaţia social-economică dificilă a ţării, precum şi faptul că asigurarea materială, inclusiv diurnele şi alte plăţi compensatorii sînt alocate şi îndreptate spre o activitate eficientă a deputaţilor în Parlament, iar dizolvarea Parlamentului survine în cazuri în care acesta nu îşi îndeplineşte pe deplin obligaţiunile asumate, ceea ce am avut în Parlamentul actual, se propune  ca indemnizaţia unică neimpozabilă în mărime de 6 salarii ale funcţiei să fie achitată doar în cazul expirării mandatului Parlamentului.

Aşadar, luînd în consideraţie cele expuse, în prezentul proiect de Hotărîre se revede excluderea din Hotărîrea nr.22 din 29 martie 2001 a reglementării privind acordarea indemnizaţiei unice în cazul dizolvării Parlamentului. Întru susţinerea acestui proiect de Hotărîre, autorii lui menţionează următoarele argumente.

Situaţia social-economică dificilă. Unu la mînă.

Doi. Existenţa premiselor ce impun dizolvarea Parlamentului, survenite ca rezultat al neîndeplinirii pe deplin de către corpul de deputaţi a obligaţiunilor asumate.

Trei. Lipsa temeiului obiectiv pentru acordarea indemnizaţiei indicate, care presupune o activitate eficientă a deputaţilor în Parlament.

Astfel, indemnizaţia unică se acorda deputaţilor numai în cazul expirării mandatului Parlamentului.

Prin avizele prezentate, toate comisiile permanente ale Parlamentului şi Direcţia juridică a Parlamentului susţin integral sau parţial proiectul de Hotărîre nr.761 din 3 iunie 2009 şi propun examinarea şi adoptarea lui la şedinţa în plen a Parlamentului.

Totodată, Comisia pentru tineret, învăţămînt, ştiinţă şi mijloace de informare în masă a propus ca cuantumul indemnizaţiei unice să depindă de durata activităţii Parlamentului pe parcursul unei legislaturi, iar Comisia pentru cultură, turism şi sport a propus ca în proiectul de Hotărîre să fie prevăzute doar micşorarea cuantumului indemnizaţiei unice de la 6 la 3 salarii ale funcţiei. Precizare făcută de domnul Hadîrcă.

În cadrul dezbaterilor la şedinţa Comisiei responsabile de prezentarea raportului s-a constatat că propunerile nominalizate nu armonizează cu cerinţa referitoare la exercitarea eficientă a mandatului de deputat, prevăzută de Legea despre statutul deputatului în Parlament, care serveşte ca temei pentru acordarea plăţilor corespunzător, inclusiv a indemnizaţiei unice.

Avînd în vedere cele expuse, Comisia juridică, pentru numiri şi imunităţi a hotărît să propună Legislativului examinarea şi adoptarea proiectului de Hotărîre a Parlamentului nr.761 din 3 iunie 2009 în redacţia autorilor.

Vă mulţumesc.

 

Domnul Vladimir Voronin:

Mulţumesc, domnule Zagorodnîi.

Întrebări, poftim, deputaţii, pe marginea proiectului?

Domule Hadârcă,

O întrebare, da? Da, poftim, microfonul nr.4.

 

Domnul Ion Hadârcă:

O precizare. Martori îmi sînt membrii Comisiei pentru cultură, turism şi sport, sînt domnul Babenco şi doamna Ursu. Ori ceva nu s-a înţeles, ori s-a trucat aici şi vreau colegii să confirme că în Comisie eu am avut susţinere deplină în baza proiectului înaintat de domnul Ţurcan şi nu am aici proiectul înaintat de domnul Ţurcan.

Deci acolo s-a propus, proiectul respectiv conţinea două elemente, indemnizaţiile neimpozitate în cazul dizolvării înainte de termen  a Parlamentului şi indemnizaţia în cazul expirării mandatului. Eu am propus partea întîi să fie susţinută în întregime. Deci este clar acest lucru, să fie susţinută în întregime această propunere înaintată de domnul Ţurcan şi în partea a doua am propus  să fie redusă la 3 salarii. Despre aceasta a fost vorba.

Acum eu fac o constatare în genere că deputaţii, la expirarea mandatului,  s-au grăbit să aleagă şi dacă ar fi fost vorba de o economie, atunci s-ar fi putut aplica această prevedere şi la expirarea mandatului, deci a Parlamentului respectiv  care şi-a încheiat mandatul pînă la 5 aprilie.

Deci nu poate fi aplicată această procedură în mod retrospectiv, dar în cazul respectiv s-ar fi făcut, în cazul nostru, s-ar fi făcut o economie, aşa încît eu insist la propunerea mea: după expirarea mandatului, de a reduce la 3 salarii. Eu cred că este suficient, în condiţiile de austeritate economică anume această propunere să fie susţinută.

 

Domnul Vladimir Voronin:

Domnule Zagorodnîi,

Explicaţi  poziţia Comisiei.

 

Domnul Anatolie Zagorodnîi:

Comisia nu a susţinut această propunere, reieşind din avizul prezentat de Comisia menţionată şi a susţinut proiectul iniţial, parvenit de la autori.

 

Domnul Vladimir Voronin:

Alte întrebări mai sînt? Întrebare, nu?

Mulţumesc.

S-au înscris doi deputaţi pentru a lua cuvînt în discursuri. În ordinea care este înregistrată aici la mine, domnul Nagacevschi, PLDM, Poftim, da. Insistaţi? Poftim.

 

Domnul Vitalie Nagacevschi:

Eu am să mă refer la respectiva iniţiativă legislativă din mai multe puncte de vedere. În primul rînd, din punct de vedere legal, dumneavoastră  cunoaşteţi sau nu cunoaşteţi că anexa nr.5, a cărei modificare se solicită, nici nu a fost publicată în „Monitorul Oficial”. În conformitate cu articolul 76 din Constituţie şi cu Legea privind modul de publicare şi intrare în vigoare a actelor oficiale, în asemenea circumstanţe, respectiva anexă nici nu există.

De altfel, Curtea Constituţională a Republicii Moldova s-a pronunţat de mai multe ori vizavi de modalitatea intrării în vigoare a actelor legislative, inclusiv a hotărîrilor Parlamentului Republicii Moldova. În cazul în care o hotărîre de Parlament, o lege fie ordinară, fie constituţională nu este publicată în „Monitorul Oficial”, această lege nu există. Acum eu nu înţeleg ce  se solicită de a fi modificat?  De altfel, eu îmi pun întrebarea cum reacţionează Curtea de Conturi la o asemenea stare de lucruri, cînd banii publici sînt vînturaţi fără vreo bază legislativă. Dar bine, pornim de la situaţia creată. De facto, se execută o hotărîre de Parlament, care, conform legii, nu există.

Înţeleg că respectiva iniţiativă legislativă se referă la legislatura actuală a Parlamentului Republicii Moldova. Eu vreau să menţionez cîteva chestii. O chestie extrem de importantă, o lege, o hotărîre de Parlament, dacă nu are un caracter individual, nu are, nu este de  o singură folosinţă. Ea se foloseşte de mai multe ori. Bine, actualmente sînt de acord, există o problemă. Deputaţii, în principiu, au lucrat sau nu au lucrat timp de două luni să primească o indemnizaţie de şase salarii lunare. Există o problemă. Sînt de acord.

Dar în cazul în care Parlamentul va lucra trei ani şi unsprezece  luni şi va fi dizolvat, atunci ce facem? De ce un Parlament, care lucrează patru ani, are dreptul la o asemenea indemnizaţie, iar un Parlament care lucrează trei ani şi unsprezece luni, cu o lună mai puţin, nu are dreptul la o asemenea indemnizaţie?

Mai este încă o problemă. În cazul în care vorbim despre o lege, modificarea acesteia, oricare modificare trebuie să fie armonizată cu întregul cîmp legislativ. Să nu uităm, de exemplu că un deputat, dacă  activează în calitate de deputat timp de doi ani, are dreptul la pensionare în condiţii facilitare. Păi, dacă noi mergem la refuzul acordării oricăror facilităţi deputatului în cazul dizolvării Parlamentului, în aşa caz, daţi să anulăm şi această facilitare. Altfel spus, deputaţii să aibă dreptul la pensionare în condiţii facilitare numai după încheierea întregului mandat de patru ani. Să corelăm deja legile de la „a” pînă la „z”.

Altă problemă, acţiunea legii în timp. Oricare lege acţionează în timp. De altfel, să ştiţi că noi, deputaţii legislaturii a XVII-a, fiind aleşi şi alegerile fiind validate sub  guvernarea anexei nr. 5 la Hotărîrea Parlamentului, care nu a fost modificată, noi sîntem sub guvernarea acesteia, adică modificarea ulterioară nu ne este aplicabilă nouă.

De altfel, o asemenea situaţie a fost examinată de către Curtea Europeană a drepturilor omului în speţă „Biner SRL” versus Republica Moldova. Şi Republica Moldova cu brio a pierdut un dosar. Anume situaţie sută la sută identică. În acelaşi timp, noi sîntem de acord, după cum am spus, căci noi nu avem dreptul moral să primim sau să pretindem la aceste indemnizaţii. Dar noi putem să refuzăm altfel aceste indemnizaţii, nu prin modificarea ilegală sau punerea în aplicare a unei modificări ilegale a unei hotărîri de Parlament.

De exemplu, Partidul Liberal Democrat din Moldova, Fracţiunea parlamentară a pregătit şi a înregistrat astăzi cereri prin care refuză această indemnizaţie expres. Dar, totodată, noi am solicitat ca banii respectivi să fie transferaţi la Centrul Medical „Memoria”, care se ocupă de tratarea şi reabilitarea victimelor torturilor, inclusiv a celor care au fost torturaţi de autorităţile comuniste, după evenimentele din 6 – 7 aprilie. Chemăm toţi deputaţii din Parlamentul Republicii Moldova să procedeze aşa cum am procedat şi noi. Aici sînt copiile de pe aceste cereri.

 

Domnul Vladimir Voronin:

Bravo.

Vă, mulţumesc.

 

Domnul Vitalie Nagacevschi:

Da, vreau încă două cuvinte.

 

Domnul Vladimir Voronin:

Da, poftim.

 

Domnul Vitalie Nagacevschi:

Să nu uităm de Guvernul Republicii Moldova. Miniştrii, de asemenea, se bucură de un asemenea drept. Au dreptul la şase salarii în caz de demisie. Actualul Guvern, cum a fost spus chiar şi de către deja doamna Prim-ministru, este, de asemenea, extrem de temporar. Este temporar, este foarte temporar, pe un timp foarte scurt. Înţeleg că actualmente nu  mai poate fi modificată Legea cu privire la Guvern, pornind de la principiul aplicabilităţii legii în timp. De aceea, aş propune şi membrilor Guvernului Republicii Moldova de pe acum deja să depună cererea de refuz de această indemnizaţie de şase salarii lunare, care urmează să le primească peste  o lună-două, cînd deja  se va schimba construcţia Parlamentului Republicii Moldova.

Şi ultima replică. Vreau să spun că eu am lucrat la Ministerul Justiţiei pînă în 2001, domnule Preşedinte. Nu am fost dat afară. Mi-am dat demisia ca şi colegul meu, domnul Leancă, care, de asemenea, nu a fost dat afară, dar şi-a dat demisia pe motiv că la guvernare au venit comuniştii. Vă rog să verificaţi cererea mea depusă la secţia cadre de la Ministerul Justiţiei. Acolo este scris că, avînd  în vedere că noţiunea de „comunist” este incompatibilă cu noţiunea „drepturile omului”, solicit să fiu eliberat din proprie dorinţă”.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

 

Domnul Vladimir Voronin:

Cine mai propune, să mai găsim undeva încă 4 milioane? Cui îi mai reducem aceste indemnizaţii? Mai are cineva propuneri?

Domnule Bujor,

Vă invit la tribuna centrală. Nu, bravo, aici Nagacevschi e bravo.

Mulţumesc.

 

Domnul Leonid Bujor:

Domnule Preşedinte,

Stimaţi colegi, 

Onorată asistenţă,

„Alianţa «Moldova Noastră»"  va vota proiectul documentului propus pentru examinare în cadrul şedinţei de astăzi, dar cu următoarele precizări.

În primul rînd, atragem atenţia opiniei publice că examinăm iniţiativa legislativă a patru deputaţi şi nu a Fracţiunii parlamentare comuniste, aşa cum s-a vorbit pe parcursul ultimelor două–trei zile, în special în mass-media care se află în serviciul Partidului  Comuniştilor.

2. Chiar ştiu uneori mai mult ca mata, domnule Stepaniuc. Doi. Această precizare este dictată de faptul că noi respingem încercările de a folosi şi acest proiect de hotărîre în calitate de acţiune propagandistică în perioada preelectorală.

3. Votul nostru, al deputaţilor Fracţiunii parlamentare „Alianţa «Moldova Noastră»”, este determinat, în primul rînd, de aspectul moral al problemei, lucru la care ne-am referit pe parcursul şedinţei de astăzi. Şi, în primul rînd, noi considerăm, că, într-adevăr, activitatea pe parcursul a două luni nu este suficientă pentru ca deputaţii să beneficieze de indemnizaţii pentru o perioadă de şase luni, în speranţa că acest exemplu va fi urmat şi de componenţa Guvernului, care a fost acum cîteva minute în urmă votată de către Parlament.

4. Propunem, domnule Preşedinte, ca în hotărîrea Parlamentului să fie inclus un articol nou, în care să indicăm concret destinaţia acestor mijloace financiare, economiste. S-a vehiculat cifra de circa 4 milioane de lei. Propunem ca variantă, de exemplu: „Pentru procurarea utilajului medical sau, de ce nu, pentru organizarea odihnei de vară a copiilor în taberele de odihnă”.

Solicităm ca această propunere să fie pusă la vot. În cazul în care deputaţii Fracţiunii majoritare resping aprobarea şi adoptarea acestui articol suplimentar, putem constata că se urmăresc alte scopuri de folosire a acestor mijloace financiare şi de ce nu, aşa cum se vehiculează deja în mass-media, democratică, probabil, chiar şi în scopuri electorale.

Vă mulţumesc.

 

Domnul Vladimir Voronin:

Vă mulţumesc.

Microfonul nr. 5, numai de procedură.

 

Domnul Mihai Godea:

Numai de procedură. 30 de secunde, domnule Preşedinte, aţi cerut nişte sfaturi. Eu aş propune ca să mai economisim, să renunţaţi la un salariu de al dumneavoastră ori de Preşedinte... ori de Preşedinte al Parlamentului şi mai economisim nişte bani.

Mulţumesc.

 

Domnul Vladimir Voronin:

Da, mulţumesc.

Este foarte interesantă propunerea. Mai mult decît atît, că eu m-am dezis de salariul Preşedintelui Parlamentului din prima zi, cînd am venit în postura de Preşedinte, cînd m-aţi ales şi nu am primit nici un bănuţ. Şi presa să audă, nu numai dumneavoastră. Chiar vă mulţumesc pentru întrebare. Astăzi, de fapt … au succese mari.

Domnule Stepaniuc,

Microfonul nr. 3.

 

Domnul Victor Stepaniuc:  

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Stimaţi colegi,

În principiu, toate comisiile parlamentare au sprijinit această iniţiativă a  deputaţilor, dar vreau să vă amintesc că Comisia noastră parlamentară, Comisia pentru tineret, învăţămînt, ştiinţă şi mijloace de informare în masă suplimentar, la iniţiativa respectivă a propus ca, într-adevăr, şi la expirarea termenului Parlamentului deputaţii să aibă posibilitatea să primească nu şase salarii totuşi, dar numai trei. Şi eu cred că această propunere ar trebui pusă astăzi la vot ca ea pe urmă să nu fie politizată.

 

Domnul Vladimir Voronin:

Mulţumesc.

Microfonul nr. 4.

 

Doamna Ana Gutu:

Partidului Liberal precizează că, dacă nu există un remediu pentru ireversibilitatea  aplicării acestei iniţiative legislative, şi este unica posibilitate de a renunţa la indemnizaţii,  noi susţinem această propunere. Însă la şedinţa Comisiei pentru tineret, învăţămînt, ştiinţă şi mijloace de informare în masă, eu personal am propus din partea Fracţiunii ca să fie formulat un pic altfel: „Pe timp de criză, orice tip de indemnizaţie să fie suspendată”. Nu doar indemnizaţiile primite de parlamentari, dar şi de orice funcţionar de stat, dacă există anumite facilităţi.

Ni s-a reproşat că nu există noţiunea de „criză” definită în legislaţia actuală. Eu cred că este un semn de întrebare, care va trebui rezolvat poate în Parlamentul de legislatura următoare.

 

Domnul Vladimir Voronin:

Foarte interesant.

Vă mulţumesc foarte mult.

Ceva, ceva s-a pornit normal. Da, trebuie să continuăm. Кто больше дает? Nu, noi o să o rugăm pe doamna Prim-ministru să dea indicaţii, să facă o analiză, într-adevăr, noi avem o informaţie foarte serioasă. De exemplu, mulţi primesc indemnizaţii astronomice, fiind, pur şi simplu, funcţionari de stat de rangul cel mai... I. Şi aici noi trebuie să ne clarificăm cu situaţia.  Trecem.

În aşa condiţii, trebuie să ajungem la fiecare şi să vedem care este acea situaţie. Şi aici eu personal îi mulţumesc încă o dată în mod foarte serios,  într-adevăr, sincer domnului Nagacevschi, pentru că trebuie de pus acest lucru pentru o bază foarte serioasă legislativă, legală, dar nu cu o ocazie sau cu emoţii, sau cu altceva. E vorba despre banii publici ai statului nostru. Nu despre altceva.

Doamnă Prim-ministru,

Îmi cer scuze.

Poftim, microfonul nr. 3.

 

Doamna Zinaida Greceanîi:

Domnule Preşedinte,

Stimaţi colegi,

Eu am dorit doar să vin cu o precizare. Nu am vrut lucrul acesta să îl declar înainte de vreme, fiindcă nu am ştiut: ne confirmaţi sau nu astăzi în funcţie. Dar noi astăzi pe ordinea de zi deja avem un proiect de modificare a legislaţiei, care prevede excluderea a tuturor înlesnirilor sociale pentru deputaţi şi membrii Guvernului.

Ceea ce aţi propus dumneavoastră, domnule Preşedinte, o să rugăm ca să votaţi această iniţiativă a Guvernului, chiar în următoarea şedinţă a Parlamentului. Ceea ce se referă la toţi ceilalţi funcţionari, procurori, judecători, la toţi, toţi care sînt mulţi, mulţi, mulţi, noi examinăm şi pentru viitorul Parlament venim cu pachetul respectiv.

 

Domnul Vladimir Voronin:

Şi militari, şi toţi. Acolo primesc cîte 300 – 400 de mii de lei cînd dimisionează sau cînd se duc la pensie.

 

Doamna Zinaida Greceanîi:

Şi la propunerea...

 

Domnul Vladimir Voronin:

Trebuie să vedem.

 

Doamna Zinaida Greceanîi:

Da, domnule Preşedinte,

Şi încă o remarcă vreau privind la ceea ce a menţionat domnul Nagacevschi referitor la cererea fracţiunii respective, ca banii respectivi să fie depuşi pentru nu ştiu care fonduri. Banii respectivi nu au fost prevăzuţi în buget, în bugetul Parlamentului. De aceea nu aveţi, dragii mei, ce depune. (Aplauze.)

 

Domnul Vladimir Voronin:

Bine. Aceste propuneri sînt de acum din altă operă. Noi le înţelegem, le conştientizăm foarte bine. Permiteţi-mi să pun la vot. Se pune la vot propunerea domnului Stepaniuc şi susţinută... şi paralel înaintată şi de domnul Hadârcă împreună. Punem la vot această propunere. Cine este pentru, rog să voteze.

 

Numărătorii:

Sectorul nr. 1 – 35.

 

Domnul Vladimir Voronin:

Nici pe domnul Hadârcă nu îl susţineţi? Ce este acolo? Ce neînţelegeri?

 

Numărătorii:

Sectorul nr. 2 – 34. 

 

Domnul Vladimir Voronin:

Numai domnul Hadârcă şi votează. Ce înseamnă aceasta? Так не честно. Сă nu proiectul, propunerea lui Stepaniuc şi a domnului Hadârcă. A domnului Hadârcă şi a domnului Stepaniuc, în ordinea respectivă. Poftim, cine este pentru? Dar atunci de ce înaintezi propunere, dacă nu votezi. Cine este împotrivă, cine s-a abţinut? Cu majoritatea de voturi, propunerea se acceptă.

Trecem în întregime la acest proiect de Hotărîre al Parlamentului cu modificările şi propunerile dumneavoastră  care au fost făcute. Cine este pentru, rog să voteze.

 

Numărătorii:

Sectorul nr. 1 – 35.

Sectorul nr. 2 – 24.

 

Domnul Vladimir Voronin:

Bravo, văd că vă duceţi la alegeri, „molodeţ”.

 

Numărătorii:

Sectorul nr. 3 – 38.

 

Domnul Vladimir Voronin:

Cît?

 

Numărătorii:

Sectorul nr. 3 – 38, domnule Preşedinte.

 

Domnul Vladimir Voronin:

38, mulţumesc.

Majoritatea.

Vă mulţumesc foarte frumos.

Proiectul de Hotărîre este adoptat.

Stimaţi deputaţi,

Pentru anunţ cuvînt i se oferă domnului Vladimir Ţurcan, prim-vicepreşedinte al Parlamentului.

 

Domnul Vladimir Ţurcan:

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Avînd în vedere situaţia în care noi astăzi ne aflăm în preajma alegerilor anticipate, mai bine spus, în preajma dizolvării Parlamentului şi solicitarea  doamnei Prim-ministru ca să fie totuşi creat pînă la dizolvarea Parlamentului un cadru juridic, ca Guvernul, într-adevăr, să aibă posibilitate să exercite atribuţiile,  funcţiile şi acele sarcini care stau în  faţa  Guvernului.

Totodată, ca să creăm şi cadrul legal normal pentru activitatea Comisiei Electorale Centrale, urmează ca în ultimele zile noi să ne axăm în activitatea noastră, eu am în vedere toate comisiile permanente, şi să examinăm în modul cel mai operativ următoarele proiecte de acte legislative: proiectul de Lege, înregistrat cu nr.778, cu privire la interpretarea articolului 76 alineatul (3). Se aude bine, da?  Proiectul de Lege nr.778 privind interpretarea articolului 76 alineatul (3) din Codul Electoral; proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte legislative, iniţiativa nr.788, proiectul de Lege, care, eu sper, mîine dimineaţa deja sau chiar astăzi înspre seară va fi înregistrat în Parlament privind abilitarea Guvernului cu dreptul de a emite ordonanţe. Deci, totodată, din partea Guvernului,  noi sîntem informaţi că vor fi prezentate şi două tratate internaţionale pentru ratificare, care sînt necesare pentru  perioada respectivă. În acest mod, se propune ca mîine, pe data de 11, toate comisiile permanente să aibă şedinţele respective, pentru ca să fie examinate aceste proiecte de legi.

După aceea, pe data de 12, vineri la ora 14.00 se propune ca noi să avem şedinţa în plen, la care să examinăm aceste proiecte de acte legislative în primă lectură. După aceea, urmează, cred că pentru luni, să avem şedinţa în plen, la care să examinăm aceleaşi acte legislative în lectura a doua. Eu vă rog să luaţi act de această propunere şi să activăm foarte normal şi constructiv în aceste zile.

Mulţumesc.

 

Domnul Vladimir Voronin:

Stimaţi colegi,

Pentru declaraţii s-a înscris doamna Corina Fusu. Dacă dumneaei insistă, eu o invit la microfon, poftim.

 

Doamna Corina Fusu:

Stimaţi colegi deputaţi,

Stimaţi invitaţi,

Stimaţi reprezentanţi ai mass-media,

Vreau să dau citire declaraţiei Fracţiunii Partidului Liberal cu privire la asigurarea accesului liber, nediscriminatoriu şi egal al tuturor actorilor societăţii civile şi al celor politici la Instituţia publică naţională a audiovizualului „Teleradio-Moldova”.

Fracţiunea Partidului Liberal consideră că criza politică şi economică din Republica Moldova poate fi depăşită doar prin alegeri libere şi corecte, prin supravegherea riguroasă a resurselor administrative, prin excluderea hărţuelii sistematice a opoziţiei şi a limbajului virulent folosit de autorităţi la adresa cetăţenilor şi a reprezentanţilor opoziţiei.

Neadmiterea utilizării organelor de drept în calitate de poliţie politică, tragerea la răspundere a celor care au ordonat şi aplicat acţiuni asimilate torturii, dar şi a celor care s-au dedat actelor de vandalism.

 Fracţiunea Partidului Liberal consideră că şi de această dată alegerile nu vor fi libere şi corecte, fără acces liber şi egal al partidelor de opoziţie la Instituţia publică naţională a audiovizualului „Teleradio-Moldova”, instituţie publică care, prin lege, este obligată să servească interesul public, este finanţată din bani publici, iar organul de control, Consiliul de Observatori, trebuie să garanteze respectarea interesului public.

În realitate, Instituţia publică naţională a audiovizualului „Teleradio-Moldova  a dat prioritate vădită ca frecvenţă şi durată în ştiri şi în emisiuni cu participarea actorilor politici, reprezentanţilor puterii în detrimentul opoziţiei, creînd un dezechilibru clar în favoarea partidului de guvernămînt, Partidul Comuniştilor din Republica Moldova.

Prin comportamentul adoptat în campania electorală, „Teleradio-Moldova”, finanţată din bani publici, a fost departe de interesul public. În realitate, posturile de radio şi televiziune publice au lustruit imaginea guvernării şi au denigrat contracandidaţii Partidului Comuniştilor din Republica Moldova, contribuind astfel la polarizarea publicului, influenţînd, în definitiv, într-un mod determinant opţiunile electoratului.

La reflectarea protestelor violente din 6 şi 7 aprilie şi a consecinţelor acestora, „Teleradio-Moldova” a avut un comportament ce nu a întrunit standardele profesionale, fiind încălcate flagrant principiile etice şi deontologice de reflectare a conflictelor.

Informarea neadecvată asupra motivelor şi a modului în care s-au derulat evenimentele, citarea unei singure părţi şi neincluderea surselor de alternativă, manipularea textului şi a imaginilor au făcut ca publicul să aibă acces doar la informaţie unilaterală, tendenţioasă, prezentată din perspectiva autorităţilor publice centrale.

Activitatea Consiliului de Observatori în perioada campaniei electorale denotă percepţia greşită a rolului acestuia în calitate de supraveghetor al activităţii „Teleradio-Moldova”.

Consiliul de Observatori şi-a neglijat rolul de reprezentant al interesului public şi, prin acţiunile sale, s-a manifestat ca avocat al Partidului Comuniştilor.

În perioada electorală, Consiliul Coordonator al Audiovizualului nu şi-a onorat corespunzător misiunii sale de garant al apărăii interesului public una din atribuţiile sale principale – supravegherea respectării legislaţiei în vigoare prin monitorizare permanentă a conţinutului emisiunilor şi sancţionarea abaterilor de la prevederile legale.

Consiliul Coordonator al Audiovizualului şi Consiliul de Observatori de la „Teleradio-Moldova”, ca organe abilitate de respectarea legislaţiei audiovizuale, prin lipsă de reacţie la încălcările semnalate, au încurajat perpetuarea acestora la „Teleradio-Moldova”. Reflectarea părtinitoare a evenimentelor confirmă cenzura şi discursul virulent al „Teleradio-Moldova”, controlată de partidul de la guvernare, îngrădind accesul partidelor de opoziţie la postul public. Rapoartele de monitorizare din perioadele preelectorale, electorale şi postelectorale indică asupra faptului că „Teleradio-Moldova” este utilizată pe rol de instrument de propagandă.

În aceste condiţii, cerem lichidarea cenzurii politice în Republica Moldova, practicată de Instituţia publică naţională a audiovizualului „Teledario-Moldova”, dar şi de alte posturi audiovizuale controlate de partidul de la guvernare. Asigurarea respectării de către mass-media a normelor legale şi standardelor profesionale, precum şi sancţionarea discursului virulent şi antidemocratic.

Doi, asigurarea accesului liber, nediscriminatoriu şi egal tuturor actorilor societăţii civile şi politici la posturile publice de radio şi televiziune.

Trei. Demiterea şi alegerea unei noi conduceri a audiovizualului public „Teleradio-Moldova”, necompromisă de introducerea cenzurii, stimulatoare a discursului virulent şi partizan din perioadele preelectorale şi postelectorale în Republica Moldova.

Demiterea şi alegerea unei noi componenţe a Consiliului de Observatori a „Teleradio-Moldova”, care să reprezinte şi să apere interesele tuturor cetăţenilor. Demiterea şi alegerea unei noi componenţe a Consiliului Coordonator al Audiovizualului, care să îşi exercite responsabil şi în măsură deplină funcţiile sale de autoritate publică autonomă şi independentă.

Patru. Solicităm vizita înaltului reprezentant al OSCE pentru libertatea mass-media cu ulterioara delegare a unui trimis special al său cu scopul de a promova acţiunile necesare pentru a asigura independenţa mass-mediei publice, încetarea discursului virulent, a propagandei xenofobe şi antidemocratice în mediile controlate de putere, respectarea legislaţiei în vigoare şi a Codului deontologic al jurnalistului.

Şi în final, apelăm la profesionalismul, demnitatea şi corectitudinea jurnaliştilor de la Instituţia publică naţională a audiovizualului „Teleradio- Moldova”, care pot şi trebuie să opună rezistenţă cenzurii şi propagandei instituite de mai mulţi ani de către Partidul Comuniştilor din Republica Moldova la „Teleradio-Moldova”.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

 

Domnul Vladimir Voronin:

Stimaţi colegi,

Şedinţa de astăzi a Parlamentului o declar închisă.

Următoarea şedinţă va avea loc la 12 iunie, ora 14.00.

Mulţumesc.

La revedere.

 

Şedinţa s-a încheiat la  ora 12.12.

 

Stenograma  a  fost  pregătită  spre

publicare  în Direcţia  documentare

parlamentară.