DEZBATERI
PARLAMENTARE
Parlamentul
Republicii Moldova de legislatura a XVI-a
SESIUNEA
a VI-a ORDINARA – DECEMBRIE 2007
Sedinta
din ziua de 27 decembrie 2007
(STENOGRAMA)
SUMAR
1. Declararea sedintei ca fiind deliberativa.
2. Dezbateri asupra ordinii de zi,
adoptarea ei.
3. Dezbaterea si adoptarea in lectura a
doua a proiectului de Lege nr.3437 pentru modificarea si completarea Legii
nr.1100-XIV din 30 iunie 2000 cu privire la fabricarea si circulatia alcoolului
etilic si a productiei alcoolice (art.1, 4, 6 s.a.).
4. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura,
dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.4180 pentru
modificarea Legii nr.950-XIII din 19 iulie 1996 cu privire la colegiul
disciplinar si la raspunderea disciplinara a judecatorilor (art.12, 14).
5. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura
a proiectului de Lege nr.4231 privind protectia soiurilor de plante.
6. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura
a proiectului de Lege nr.4350 pentru modificarea si completarea Codului electoral
(art.1, 13, 17 s.a.).
7. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura
a proiectului de Lege nr.4449 pentru modificarea anexei nr.1 la Legea
nr.1380-XIII din 20 noiembrie 1997 cu privire la tariful vamal.
8. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura,
dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.4245 pentru
modificarea si completarea anexei nr.1 la Legea nr.1380-XIII din 20 noiembrie
1997 cu privire la tariful vamal.
9. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura
a proiectului de Lege nr.3835 pentru modificarea si completarea alin. (2), art.47
si alin. (3), art.48 din Codul electoral nr.1381-XIII din 21 noiembrie 1997.
10. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura
a proiectului de Lege nr.3887 pentru modificarea articolului 86 din Codul electoral
nr.1381-XIII din
21 noiembrie 1997.
11. Dezbaterea si remiterea in comisie a
proiectului de Lege nr.4292 cu privire la completarea articolului 44 din Codul
electoral.
12. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura,
dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.4523 pentru
modificarea si completarea Legii nr.113-XV din 13 martie 2003 cu privire la masurile
de redresare a situatiei economico-financiare a intreprinderilor zootehnice
(art.2, 3, 5 s.a.).
13. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura,
dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.4182 pentru
modificarea si completarea Legii nr.355-XVI din 23 decembrie 2005 cu privire la
sistemul de salarizare in sectorul bugetar (art.35, anexa nr.3, anexa nr.4, anexa
nr.5).
14. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura,
dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.4501 pentru
modificarea si completarea unor acte legislative (Legea cu privire la
asigurarea obligatorie de asistenta medicala – art.4; Legea cu privire la marimea,
modul si termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistenta
medicala – anexa nr.1, anexa nr.3).
15. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura,
dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.3972 privind
importul unui autovehicul cu destinatie medicala.
16. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura,
dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.4188 privind
importul unei unitati de transport.
17. Dezbaterea si adoptarea proiectului de
Hotarire nr.4217 privind modificarea si completarea Hotaririi Parlamentului
nr.421-XV din 16 decembrie 2004 pentru aprobarea Strategiei nationale de
prevenire si combatere a coruptiei si Planului de actiuni pentru realizarea
Strategiei nationale de prevenire si combatere a coruptiei (pct.3.3; 3.4;
anexa).
18. Dezbaterea si adoptarea proiectului de
Hotarire nr.4524 de aprobare a Regulamentului privind modul de utilizare a
mijloacelor fondului pentru subventionarea producatorilor agricoli.
19. Dezbaterea si adoptarea in lectura a
doua a proiectului de Lege nr.4100 pentru modificarea si completarea
articolului 276 din Codul de procedura penala al Republicii Moldova.
20. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura,
dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.4249 pentru
ratificarea Acordului dintre Guvernul Republicii Moldova si Guvernul
Principatului Liechtenstein privind asistenta umanitara si cooperarea tehnica.
21. Dezbaterea si adoptarea proiectului de
Hotarire nr.4596 pentru modificarea componentei nominale a unei comisii
permanente a Parlamentului.
22. Interpelari.
23. Declaratia domnului deputat Grigore
Petrenco – Fractiunea Partidului Comunistilor din Republica Moldova.
24. Declaratia doamnei deputat Vitalia
Pavlicenco.
Sedinta incepe la ora 9.00.
Lucrarile sint conduse de domnul Marian
LUPU, Presedintele Parlamentului, asistat de doamna Maria Postoico si domnul
Iurie Rosca, vicepresedinti ai Parlamentului.
Domnul Maxim Ganaciuc – director general adjunct al Aparatului
Parlamentului:
Doamnelor si domnilor deputati,
Buna dimineata.
Va anunt ca la lucrarile sedintei de astazi
a plenului Parlamentului, din totalul celor 101 de deputati, si-au inregistrat
prezenta 93 de deputati. Nu s-au inregistrat deputatii: Valentina Cusnir – la cerere;
Dumitru Braghis – din motive de sanatate; Ghenadii Bulgacov, Mihail Mocan,
Adriana Chiriac, Efim Agachi, Valeriu Guma, Dumitru Diacov, Gheorghe Susarenco.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Buna dimineata. Sedinta este deliberativa.
Rog sa onoram Drapelul de Stat. (Se onoreaza Drapelul de Stat.)
Propuneri la ordinea de zi?
Stimati colegi,
V-a fost distribuit suplimentul, care
include 3 proiecte propuse de comisii ca supliment la ordinea de zi aprobata saptamina
trecuta.
Microfonul nr.5.
Domnul Vlad Cubreacov:
Multumesc, domnule Presedinte.
Stimate domnule Presedinte,
Stimati colegi,
Pentru Ora Guvernului, in conformitate cu
prevederile Regulamentului, rog sa fie invitati reprezentantii Executivului, in
functie de cum va considera Guvernul, fie reprezentantii Serviciului Vamal, ai Serviciului
de Graniceri sau ai Serviciului de Informatii si Securitate in legatura cu urmatoarea
situatie produsa in seara zilei de ieri, 26 decembrie 2007, in Vama Sculeni din
raionul Ungheni. Mitropolitul Petru Paduraru al Mitropoliei Basarabiei a fost
supus timp de circa
2 ore unor controale si perchezitii riguroase si verificari intense, fara a i
se prezenta vreo explicatie coerenta, clara, suficienta, inalta fata
bisericeasca fiind obligata sa completeze formulare privind neposedarea de
droguri.
Am urmarit ieri seara stirile la un sir de
posturi de radio si televiziune, mitropolitul a calificat aceasta operatiune
drept o forma de intimidare asupra Mitropoliei Basarabiei. In contextul in
care cazul ei este monitorizat de Comitetul de Ministri al Consiliului Europei,
iar asupra reprezentantilor ei, in ultima luna de zile, s-au exercitat, de
asemenea, presiuni din partea agentilor statului, cum ar fi: reprezentantii
SIS, reprezentantii Ministerului Afacerilor Interne, un numar covirsitor de
preoti au fost vizitati, anchetati, interogati, intimidati in legatura cu
apartenenta lor la acest cult religios.
De aceea, rog sa ne fie prezentate, in
cadrul Orei Guvernului, explicatii privind cauzele si scopul acestei operatiuni
produse ieri in Vama Sculeni, persoanele implicate, rezultatele acestor
controale, zise si verificari, si existenta eventuala a unor indicatii in legatura
cu acest caz iesit din comun.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Domnul Ivan Banari:
Multumesc.
Domnule Presedinte,
Am studiat atent ordinea de zi pentru sedinta
de astazi si am vazut tocmai
4 proiecte de legi ce tin de regulile de joc, adica de alegerile viitoare in
Parlament. Se modifica Codul electoral, se modifica multe articole. Sint, intr-un
fel, indignat de faptul ca nu s-a gasit loc in aceasta ordine de zi si pentru
acele initiative legislative ce tin de abrogarea sau modificarea Legii nr.208
din 1 ianuarie 2009, care, stiti, tine de patenta de intreprinzator. Imi pare foarte
rau ca se taraganeaza si cred ca nu isi va gasi loc nici in primul trimestru al
anului viitor.
Vreau sa spun ca am in mina aproape 2 000
de semnaturi de la detinatorii de patenta din municipiul Balti, care roaga
transferarea termenului de executare de la 1 ianuarie 2008 la 1 ianuarie 2009 si
argumenteaza cu situatia creata in tara, deci, un an greu si oamenii nu au cu
ce supravietui iarna aceasta. Eu voi transmite aceste semnaturi. Poate gasim
loc pentru miine sau pentru primele sedinte din luna ianuarie.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.5.
Domnul Alexandru Lipcan:
Multumesc, domnule Presedinte.
Rog sa fiu inscris pentru luare de cuvint in
numele fractiunii la proiectul de Hotarire a Parlamentului nr.4217, nr.8 din
ordinea de zi.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Domnul Veaceslav Untila:
Domnule Presedinte,
Eu ma refer la chestiunea nr.8 din ordinea
de zi, proiectul nr.4217, este vorba despre Strategia Nationala de Prevenire si
Combatere a Coruptiei si Planul. Noi chiar si in cadrul comisiei am discutat ca
ar fi foarte bine si chiar este si decizia Comisiei, daca nu gresesc, ca, inainte
de a audia sau de a proceda la modificari la aceasta lege, sa audiem un raport,
ce s-a facut din 2004 pina acum in privinta combaterii coruptiei in Republica
Moldova? Este o chestie normala si eu cred ca ar fi bine daca noi am accepta
acest lucru. Si a doua chestiune: rog sa ma inscrieti la sfirsitul sedintei
pentru o declaratie din numele fractiunii.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Domnule Stoicov,
La subiectul evocat de domnul Untila.
Microfonul nr.3.
Domnul Iurie Stoicov:
Multumesc, domnule Presedinte.
Eu vreau sa il informez pe domnul Untila si
Parlamentul ca acest raport anual se examineaza la Conferinta Internationala
care are loc conform Strategiei Nationale de Prevenire si Combatere a Coruptiei.
Aceasta ce tine de bilanturile facute anual pe republica. Daca este necesara
vreo informatie suplimentara, mai intuiesc eu, careva audieri parlamentare.
Acesta este obiectul altei discutii. Fiecare fractiune a luat cunostinta de
acest raport. Eu l-am difuzat tuturor. Si nu vad necesitatea ca noi sa repetam
acest raport care deja a fost discutat.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Domnul Veaceslav Untila:
Multumesc, domnule Presedinte.
Eu cred ca noi vorbim cu totul despre
lucruri diferite, anapoda. Este vorba despre o lege pe care noi trebuie sa o
modificam astazi, este vorba de un Plan de actiuni. Eu vreau sa stiu: s-a
analizat acest Plan de actiuni? Sau mergem undeva la o conferinta, unde se face
conferinta aceasta? La Valea Perjei, unde se face? Luam tot Parlamentul si
mergem acolo. D-apoi nu este normal sa tratati astfel lucrurile.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Multumesc.
Stimati colegi,
Suficient la acest subiect.
Microfonul nr.5.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Eu va rog sa ma inscrieti pentru o declaratie
la sfirsitul sedintei.
Domnul Marian Lupu:
De acord.
Microfonul nr.4.
Domnul Vladimir Filat:
Multumesc, domnule Presedinte.
Valea Perjei este un sat foarte frumos,
apropo.
Domnule Presedinte,
Doua saptamini in urma am adresat o
interpelare catre Ministerul de Externe, am rugat sa imi prezinte raspuns in
plenul Parlamentului. Saptamina trecuta, nu stiu, nu intru in motivatia care a
stat la baza refuzului sa fie prezenti sa ofere raspunsul conform prevederilor
legale. Astazi, Secretariatul m-a informat ca Guvernul a luat decizie ca, la
Ora Guvernului, asa cum este stabilit de Regulament, nu va fi prezent nici un
reprezentant al Guvernului.
Eu rog respectuos, fiindca tine deja nu
numai de orgoliul meu personal, este o intrebare importanta. Spuneam si saptamina
trecuta, raspunsul sa il dea acel care considera dinsii, numai ca sint obligati
sa vina in plenul Parlamentului sa imi acorde acest raspuns. Si insist, domnule
Presedinte, respectuos ca acei care au fost interpelati sa fie prezenti astazi
la Ora Guvernului, sa imi prezinte raspunsurile conform prevederilor legale.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Rog Secretariatul sa atraga atentia asupra
acestui moment.
Microfonul nr.3.
Domnul Grigore Petrenco:
Multumesc.
Domnule Presedinte,
Rog sa fiu inscris pentru luare de cuvint
la sfirsitul sedintei. Da, declaratie.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.2.
Domnul Vladimir Vitiuc:
Спасибо. Небольшая ремарка в отношении
патентообладателей муниципия Бэлць. Я хотел бы довести до сведения своих
коллег, что буквально на прошлой неделе на территории муниципия,
непосредственно на рынке, была встреча с представителями Правительства, которые
собрали все замечания от патентообладателей, а также они встречались с
руководством примэрии. Сейчас все эти вопросы обобщаются и ведется над ними
работа.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Multumesc.
Stimati colegi,
Pe scurt.
Microfonul nr.4.
Domnul Ivan Banari:
Domnule Presedinte,
Nu avem nevoie de aceste comentarii.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Stimati colegi,...
Domnul Ivan Banari:
Deci eu m-am adresat, dinsul...
Domnul Marian Lupu:
De acord.
Domnule Banari,
De fapt, nici colegul nu a facut referinta
la familie, la nume. S-a referit pe scurt la subiect.
Stimati colegi,
In aceste conditii, voi supune votului
aprobarea ordinii de zi, tinind cont si de proiectele propuse in supliment.
Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.
Ordinea de zi este aprobata.
Proiectul de Lege nr.3437 pentru
modificarea si completarea Legii cu privire la fabricarea si circulatia
alcoolului etilic si a produselor alcoolice. Lectura a doua.
Rog Comisia.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Onorata asistenta,
Comisia pentru agricultura si industria
alimentara a examinat amendamentele privind proiectul de lege prezentat si va
propune sinteza la acest proiect de lege. Vreau sa va spun ca au fost inaintate
amendamente din partea deputatilor, domnul Valeriu Guma a inaintat mai multe
propuneri, unele din ele au fost acceptate, altele nu. Domnul Eriomin a inaintat
propuneri referitoare la proiectul de lege, au fost acceptate unele propuneri,
altele nu au fost acceptate. Toate aceste decizii ale comisiei sint inscrise in
aceasta sinteza.
Si in legatura cu faptul ca domnul Guma nu
este astazi prezent, inseamna ca nu ma voi referi la acele decizii pe care le-a
luat Comisia asupra propunerilor pe care le-a inaintat domnul Guma, fiindca ele
sint scrise aici, in sinteza. Si acelasi lucru il fac pentru domnul Eriomin.
Daca domnul Eriomin are ceva obiectii la ceea ce este inscris in sinteza, inseamna
ca atunci el ar putea sa insiste asupra tuturor articole cu privire la care
dumnealui a avut propuneri si nu au fost acceptate de Comisie. In rest, eu as
propune ca, in baza raportului Comisiei si in baza sintezei cu privire la
examinarea amendamentelor, proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr.1100 sa
fie votat in lectura a doua.
Domnul Marian Lupu:
Multumesc, domule presedinte al comisiei.
Alte propuneri decit cele evocate in
raportul Comisiei?
Microfonul nr.4.
Domnul Vasile Grozav:
Stimate domnule Presedinte,
Stimati colegi,
Noi, Legislativul, nu o data am mentionat ca
trebuie sa aparam interesele cetateanului, adica ale consumatorului. Desigur,
alcoolul este un produs alimentar pe care fiecare dintre noi il foloseste de sarbatori,
iar unii il folosesc chiar in fiecare zi. Dar, citeodata, daca ne ridem,
trebuie sa ne mai gindim ca dupa ris vine si plins.
Ce folosim noi? Ce fel de alcool? Veritabil,
calitativ sau contrafacut? Rideti, vad ca va place, iar eu va bat din palme. De
aceea, domnule presedinte al comisiei, la punctul 3 din sinteza, ce tine de
ambalarea sticlelor cu alcool, eu propun sa ramina ca in sinteza: “cu dopuri cu
dispersator.”
Dar in continuare unul dintre autori scrie aici:
“si altele.” Ei, putem, stiti, pe vremuri nu erau dopuri de pluta sau de
cauciuc si se punea de acestea de la porumb, stiti. Si, de aceea, consider ca
noi, daca acceptam asa, facilitam producatorul de alcool necalitativ. Va rog sa
ne oprim, pur si simplu, la punctul “dopuri cu dispersator”. Si atit.
Va multumesc, domnule Presedinte.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Da, va rog, domnule presedinte al comisiei.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Stimati colegi,
Eu as vrea sa va prezint o explicatie. Adica,
in initiativa de baza figura “dop cu dispersator”. Adica, era foarte clar ca
toate bauturile alcoolice trebuiau sa fie ambalate cu acest dop cu dispersator,
care nu ar fi permis ca sa fie bauturi alcoolice contrafacute. Noi am facut o
analiza a importatorilor si numai citeva firme din Rusia exporta in Republica
Moldova bauturi alcoolice fara dop cu dispersator. Si totul era bine pina nu a
aparut acest lobby din partea acestor companii, care importa si care exporta in
Republica Moldova.
De aceea, eu, de pilda, personal, fiindca
aici totusi decizia Comisiei a fost ca sa se accepte aceasta varianta “dopuri
cu dispersator sau alte dispozitive de dopasi ale firmelor producatoare,
testate de catre Serviciul Standardizare si Metrolodie s.a.m.d.” Sa ramina in
varianta “dop cu dispersator”, fara ca sa mai fie, ceea ce a propus si domnul
Grozav.
Dar va spun ca, pentru citeva firme care nu
pot sa isi permita producerea de bauturi alcoolice cu dop dispersator, noi
mergem si facem aceste abateri de la legea de baza, de la regula de baza. Si
aceasta a fost propunerea domnului Eriomin, care a fost, cu parere de rau,
acceptata de Comisie.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Microfonul nr.2.
Domnul Dmitri Todoroglo:
Multumesc, domnule Presedinte.
E adevarat ca ieri a avut loc o discutie la
aceasta tema, noi am cheltuit mult timp si, la urma urmei, totusi am ajuns la
varianta prevazuta in teze. De ce? In primul rind, dopurile, noi am luat
decizia singuri anul trecut, dar nimeni nu poate spune astazi ca aceasta este
unica varianta de lupta cu productia contrafacuta. Poate sa fie si altele si miine
poate sa fie si alta decizie. De aceea, dupa discutia pe care am avut-o noi
ieri la sedinta Comisiei, am ajuns la aceasta. De aceea, decizia privind aceasta
problema poate sa fie prin vot, cum o sa hotariti dumneavoastra, domnule Presedinte.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Alte propuneri? Nu sint.
Domnule presedinte al comisiei,
Va multumesc.
Stimati colegi,
In conditiile raportului Comisiei de profil...
Eu nu am auzit, domnule Grozav, la vot? Bine.
Stimati colegi,
Autorul propunerii evocate de la microfonul
nr.4 a rugat ca aceasta sa fie supusa votului in forma textului articolului
respectiv in care aceasta a fost prezentata de catre autor initial, fara a se tine
cont de ultima decizie a Comisiei de profil. Deci doar conditia ramine
dispersatoare. Asa este, da? Cine este pentru a sustine aceasta propunere, rog sa
voteze. Rog rezultatele.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 1.
Sectorul nr.2 – 9.
Sectorul nr.3 – 22.
Domnul Marian Lupu:
32 de voturi intru sustinerea acestei
propuneri. Plenul Parlamentului nu sustine aceasta propunere.
Stimati colegi,
Acum, votam pentru adoptarea acestui
proiect de lege in lectura a doua pe ansamblu. Proiectul nr.3437, in conditiile
raportului Comisiei de profil. Cine este pentru adoptarea acestui proiect, rog sa
voteze.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 31.
Sectorul nr.2 – 28.
Sectorul nr.3 – 4.
Domnul Marian Lupu:
63 de voturi intru sustinerea acestui
proiect de lege.
Impotriva? Rog rezultatele.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 0.
Sectorul nr.2 – 4.
Sectorul nr.3 – 17.
Domnul Marian Lupu:
21 de voturi “impotriva”. In conditiile
acestui bilant al exercitiului de vot, proiectul de Lege nr.3437 este adoptat in
lectura a doua.
Va multumesc.
Proiectul de Lege nr.4180 pentru
modificarea Legii cu privire la colegiul disciplinar si la raspunderea disciplinara
a judecatorilor.
Prezinta Guvernul.
Domnul Nicolae Esanu – viceministru al justitiei, reprezentantul perma-
nent al Guvernului in Parlament:
Stimate domnule Presedinte,
Doamnelor si domnilor deputati,
Proiectul de lege supus atentiei
dumneavoastra este elaborat in scopul aducerii in concordanta a Legii nr.950 cu
amendamentele operate de Parlament in Legea cu privire la Consiliul Superior al
Magistraturii, prin care s-a instituit inspectia judecatoreasca, transferind
astfel abilitatile de control asupra activitatii judecatorilor de la
colaboratorii Aparatului Consiliului Superior al Magistraturii la inspectorii
judecatoresti. Rugam sa sustineti proiectul supus atentiei dumneavoastra.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc, domnule viceministru.
Intrebari?
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Buliga:
Domnule Esanu,
Chiar ieri, in sedinta Guvernului, domnul Presedinte
a mentionat ca in Republica Moldova avem circa 50 si ceva de organe de control si
mai instituim unul – Inspectia Judiciara, ea este instituita, de fapt. Nu credeti
dumneavoastra ca ar fi mai logic ca sa fie nu inspector judecator, dar judecator
inspector? Mi se pare ca principala profesie este oricum de judecator, si nu de
inspector. O parere a mea personala.
Domnul Nicolae Esanu:
Multumesc.
In primul rind, as mentiona ca inspectorii
judecatori sau judecatorii inspectori, indiferent de denumire, nu pot fi
atribuiti la organele de control in sensul celor la care ati facut dumneavoastra
referinta, care asigura control asupra activitatii agentilor
economici. Aici este vorba de un organ care activeaza in interiorul puterii
judecatoresti. Deci, intrebarea pe care ati invocat-o dumneavoastra nu tine de
obiectul acestei legi. Eventual, putem sa revenim la Legea cu privire la
Consiliul Superior al Magistraturii, care a stabilit clar conceptul acestei
inspectii judecatoresti si a pus la baza vechimea in specialitatea juridica 10
ani neinstituind obligativitatea ca inspectorii sa fie judecatori. Deci este o
problema discutabila, dar nu tine de acest proiect de lege.
Doamna Valentina Buliga:
Doar ceea ce ati spus dumneavoastra, ca
organele de control care controleaza agentii economici... Noi avem structurile
Guvernului in teritoriu, care nu controleaza doar agentii economici. Adica, in
acele 58 intra inclusiv structurile guvernamentale. Si nu ati fost, pur si
simplu, corect in ceea ce-ati spus.
Va multumesc.
Domnul Nicolae Esanu:
Posibil. Dar eu sint unul dintre acei care
au intocmit cindva lista cu organele de control si va asigur ca in lista
respectiva, chiar daca sint organe de stat, au fost incluse organe care asigura
controlul agentilor economici. Daca vorbim de controlul in interiorul
administratiei publice centrale sau locale, numarul acesta, desigur, va fi mai
mare.
Marian Lupu:
Alte intrebari? Nu sint.
Va multumesc, domnule viceministru.
Rog comisia.
Domnul Ion Plesca:
Stimate domnule Presedinte,
Onorat Parlament,
Proiectul a fost inaintat cu titlu de initiativa
legislativa de catre Guvernul Republicii Moldova si are ca sens modificarea si
completarea Legii cu privire la raspunderea disciplinara a judecatorilor.
Modificarile si completarile propuse sint conditionate de prevederile Legii
nr.185 din 26 iulie 2007 pentru modificarea si completarea Legii cu privire la
Consiliul Superior al Magistraturii, prin care a fost instituita Inspectia
Judiciara. Astfel, inspectorii judiciari vor avea competenta de a verifica
temeiurile tragerii la raspundere disciplinara a judecatorilor. Proiectul mentionat
a fost avizat pozitiv de comisiile permanente, propunerile expuse in avizele
Directiei juridice a Aparatului Parlamentului au fost acceptate. Comisia
juridica, pentru numiri si imunitati propune examinarea si adoptarea acestui
proiect in prima si a doua lectura.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc, domnule vicepresedinte.
Stimati colegi,
Intrebari? Nu sint.
Multumesc, domnule Plesca.
Prima lectura. Cine este pentru aprobarea
proiectului nr.4180 in prima lectura, rog sa voteze. Majoritatea.
Va multumesc.
Proiectul este aprobat.
Fractiunile parlamentare, obiectii pentru
lectura a doua? Nu sint. Supun votului adoptarea, in conditiile raportului Comisiei
de profil, in a doua lectura a proiectului de Lege nr.4180. Cine este pentru,
rog sa voteze. Rog rezultatele.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 32.
Sectorul nr.2 – 33.
Sectorul nr.3 – 20.
Domnul Marian Lupu:
85 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.
Proiectul de Lege nr.4180 este adoptat in
lectura a doua.
Proiectul de Lege nr.4231 privind protectia
soiurilor de plante.
Guvernul.
Domnul Dorian Chirosca – directorul general al Agentiei de Stat pentru
Proprietatea
Intelectuala:
Mult stimate domnule Presedinte,
Onorati deputati,
Elaborarea proiectului de Lege privind
protectia soiurilor de plante, in redactie noua, este conditionata, in primul rind,
de necesitatea racordarii normelor de asigurare a protectiei soiurilor de
plante la standardele Uniunii Europene. Astfel, este cazul sa mentionam ca, de
fapt, proiectul nou de lege are in vedere armonizarea cu in jur de 4
regulamente ale Comunitatii Europene si 3 directive europene. Proiectul de lege
contine norme referitoare la formele si conditiile de protectie a soiurilor de
plante, modul si conditiile depunerii cererii de brevet, procedurile de
examinare a cererii, de acordare si de mentinere in vigoare a brevetului,
transmiterea drepturilor, asigurarea respectarii drepturilor.
La fel este cazul sa mentionam ca proiectul
de Lege privind protectia soiurilor de plante a fost elaborat cu sprijinul
expertilor Uniunii Europene, asistenta inclusa, in special, in analiza in
conformitate cu legislatia nationala in cadrul legislativ de protectie a
investitiilor in Uniunea Europeana si cu cele mai bune practici internationale.
Luind in consideratie multitudinea de modificari ce urmau a fi operate in Legea
actuala privind protectia soiurilor de plante s-a luat hotarirea de a exclude
legea in redactie noua. Astfel, propun Parlamentului sa sustina acest proiect
de lege.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Multumesc.
Intrebari?
Microfonul nr.5.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Multumesc, domnule Presedinte.
Domnule Chirosca,
Referitor la articolul 12. Noi l-am
discutat in Comisie... in privinta posibilitatii ca amelioratorul, care este
angajat de catre o intreprindere, de catre o institutie si participa la
elaborarea unui soi de plante, si elaboreaza acest soi de plante si institutia
capata acest brevet. Ca sa fie posibil totusi ca amelioratorul sa fie si el
coproprietar al acestui brevet. Fiindca noi avem de acum analiza in institutiile
noastre de cercetari stiintifice in domeniul agriculturii. Practic, la aceste
institutii nu vin tinerii cercetatori. Nu vin si din cauza ca ei nu pot sa isi obtina
dreptul la brevetele pe care le capata angajatorii, adica pe care le capata
institutiile stiintifice. Care este pozitia dumneavoastra totusi in acest caz,
fiindca este o chestie de concept.
Domnul Dorian Chirosca:
Multumesc, mult stimate domnule Cosarciuc.
Vreau sa va raspund, de fapt, ca nu este
vina angajatorului ca nu vin cercetatori tineri. Angajatorul investeste o
anumita suma de bani in utilaj. Amelioratorul lucreaza, el are posibilitatea sa
obtina brevetul pentru soiurile de plante peste 60 de zile, daca amelioratorul,
angajatorul nu se adreseaza la AGP.
De aceea, eu cred ca in cazul in care noi
acceptam ca amelioratorul sa devina coproprietar, va pune mai multe probleme in
angajarea sau investirea in echipament nou, pentru a efectua anumite cercetari.
Eu am mentionat ca amelioratorul are posibilitatea, la momentul angajarii, sa
negocieze in baza de contract anumite conditii in cazul valorificarii, obtinerii
unui brevet de inventii, brevet pentru soiul de plante. De aceea, in opinia
noastra, nu este corecta si deci directivele europene la fel mentioneaza ca nu
poate fi acceptat cotitularul in cazul brevetului pentru soiurile de plante.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Stimati colegi,
Este cunoscut ca in cercetari stiintifice
echipamentul, cladirea s.a.m.d. nu au importanta. Are importanta capitalul
uman, substanta cenusie a acestui capital uman. Nu exista capital uman, nu
exista substanta cenusie, nu exista nici un fel de brevete, nici un fel de … s.a.m.d.
Si daca noi, in Republica Moldova, nu constientizam acest fapt, inseamna ca, intr-un
viitor apropiat, institutiile noastre de cercetari stiintifice, mai ales in
domeniul agriculturii vor ramine fara cercetatori, fiindca, poftim, uitati-va
la institutele noastre si veti vedea care este structura acestor cercetatori.
Sint mai mult de 60 de ani si foarte putini
sint pina la 50 de ani, foarte putini. Eu ma adresez catre Parlamentul
Republicii Moldova, catre deputati ca noi sa constientizam si aici, la
articolul 12 “Soiurile create, descoperite si dezvoltate de catre salariati” sa
fie foarte clar scris, ca salariatul are dreptul de a deveni coproprietar al
acestui brevet. Si atunci noi vom da un semnal foarte clar pentru tinerii
cercetatori care sa vina in institutiile de cercetare.
Va multumesc, stimati colegi, si eu cred ca
aici trebuie sa constientizam acest factor.
Domnul Dorian Chirosca:
Daca imi permiteti, domnule deputat, in
principiu, noi avem, in momentul de fata, cereri pentru brevetele de inventie
300, dar, practic, nu avem implementari. De aceea, cred ca conteaza, in primul
rind, echipamentul in care putem utiliza, implementa substanta cenusie pe care
dumneavoastra o spuneti.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Da, aveti dreptate, domnule Chirosca. Din
toate brevetele pe care au fost elaborate ultimul timp, inclusiv din banii pe
care noi ii dam Academiei de Stiinte nici un brevet nu a devenit comercial,
nici un brevet nu a devenit comercial si aceasta vorbeste, de fapt, despre
calitatea acestor brevete, nu despre faptul ca noi nu putem sa implementam in
continuare aceste brevete. Depinde ce am capatat noi acolo, in urma acestor
cercetari, fiindca nu vin tinerii, nu vin acei care, de pilda, au alt potential
si care ar putea sa isi rezerve acest potential in institutiile noastre de
cercetari stiintifice.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Buliga:
Domnule director,
Articolul 31 “Licente obligatorii”. Mi se
pare ca ar fi fost logic, ca acest articol sa inceapa cu alineatul (5), care ar
specifica in care caz licenta obligatorie poate fi acordata unui titular de
brevet, referitor la un soi. Si, ulterior, sa spuneti care sint conditiile, ca
daca vor fi respectate conditiile, prevazute la alineatul (1), cind instantele
judecatoresti acorda... si in continuare conform textului. Pentru lectura a
doua, eu cred ca acest articol trebuie reexaminat, ca sa corespunda,
intr-adevar, denumirii si sa clarifice clar cazurile in care un titular de
brevet poate primi licenta si care sint conditiile care necesita a fi
respectate.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.5.
Domnul Ion Varta:
Multumesc, domnule Presedinte.
Stimate domnule raportor,
Mai multe formulari din cadrul acestui
proiect de lege sufera de anumite incoerente, de inadvertente, chiar de logica.
Si, probabil, ati elaborat acest proiect de lege in regim de urgenta, fiindca
aceasta este impresia care se creeaza de pe urma lecturii. De pilda, articolul
1, chiar incepem cu primul capitol, articolul 1. Este o fraza absolut confuza,
spuneti asa: “Prezenta lege stabileste drepturile si obligatiile ce rezulta din
crearea...”. Ale cui drepturi? La cine va referiti?
Domnul Dorian Chirosca:
Care rezulta din... drepturile care rezulta
din...
Domnul Ion Varta:
Ale cui sint aceste drepturi si obligatii? Cui
revin ele?
Domnul Dorin Chirosca:
Deci ele revin persoanei care a elaborat un
soi de plante – amelioratorului.
Domnul Ion Varta:
Pai, era necesar sa specificati, sa fie
clar, nu?
Domnul Dorin Chirosca:
Amelioratorului. Multumesc pentru intrebare.
De fapt, este elaborata o lege pentru specialisti. Deci este...
Domnul Ion Varta:
Fiecare lege trebuie sa contina formulari
exacte, care sa fie clar tuturor. Fiindca ea este destinata intregii societati,
nu doar specialistilor.
Domnul Dorin Chirosca:
Bine.
Domnul Ion Varta:
Aceeasi fraza, a doua parte a acestei fraze
– utilizarea soiurilor de plante de orice gen si specii. La ce se refera? Ce
fel de utilizare, in ce scop?
Domnul Dorin Chirosca:
Deci in continuare este notiunea de
utilizare, ceea ce este utilizare, adica comercializare, valorificare, punere in
circulatie etc.
Domnul Ion Varta:
Preambulul. Ma refer si la preambul. Daca raminem
pe aceeasi unda. De obicei, preambulul unei legi stipuleaza, contine niste
argumentari care demonstreaza oportunitatea adoptarii unei asemenea legi. Din pacate,
acest preambul nu are asemenea elemente. Deci, argumentarea lipseste cu desavirsire
si nu este clar care sint ratiunile, care sint necesitatile care impun
adoptarea unei atare legi. Era bine ca aceasta componenta sa fie prezenta.
Domnul Dorin Chirosca:
Sa va raspund? Bine …
Domnul Marian Lupu:
Deci, domnule Chirosca,
Eu cred ca vom proceda in felul urmator.
Domnul Ion Varta:
Ar fi bine, pentru lectura a doua, ca acest
proiect de lege sa suporte anumite...
Domnul Marian Lupu:
Domnule deputat, absolut corect, domnule
Varta.
Toate aceste carente, incoerente, probleme
de redactie toate sa fie solutionate.
Domnul Ion Varta:
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Alte intrebari?
Domnul Dorin Chirosca:
In lectura a doua o sa venim cu...
Domnul Marian Lupu:
Va multumim.
Alte intrebari? Nu sint.
Va multumesc.
Rog comisia.
Domnul Dmitri Todorglo:
Stimate domnule Presedinte,
Stimati colegi,
Comisia pentru agricultura si industria
alimentara a examinat proiectul de Lege privind protectia soiurilor de plante,
prezentat de Guvern, si expune urmatoarele. Legea in redactie noua este
prezentata in scopul racordarii normelor de asigurare a protectiei soiurilor de
plante la standardele Uniunii Europene si urmeaza sa asigure un nivel de protectie
si de respectare a drepturilor de proprietate intelectuala echivalent celuilalt
existent in Comunitatea Europeana. Toate avizele prezentate de comisiile
permanente sint pozitive si, prin acestea, proiectul de lege mentionat se
propune spre adoptare in prima lectura.
Directia juridica a Aparatului
Parlamentului, prin avizul prezentat, a expus obiectiile de ordin general si de
continut, care vor fi examinate in lectura a doua. In cadrul dezbaterilor,
deputatul Valeriu Cosarciuc a propus de specificat, la articolul 12, respectiv in
cuprinsul legii, ca amelioratorul angajat in calitate de salariat, care a creat
sau a descoperit si dezvoltat un nou soi de plante, sa fie coproprietar al
brevetului de rind cu angajatorul, considerind aceasta propunere de concept.
Autorii proiectului nu au sustinut aceasta
propunere, argumentind ca contravine standardelor Uniunii Europene. Majoritatea
membrilor Comisiei, in baza argumentelor aduse de autor, nu au acceptat
propunerea. Pornind de la argumentele aduse de autor privind necesitatea adoptarii
noii legi si avizele pozitive ale Comisiei permanente, cu 7 voturi pro si 3 impotriva,
Comisia sesizata in fond propune Parlamentului proiectul de Lege privind protectia
soiurilor de plante spre adoptare in prima lectura.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc, domnule vicepresedinte al
comisiei.
Intrebari pentru comisie? Nu sint.
Multumesc.
Stimati colegi,
In conditiile raportului comisiei de
profil, supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.4231.
Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.
Va multumesc.
Proiectul este aprobat in prima lectura.
Proiectul de Lege nr.4350 pentru
modificarea si completarea Codului electoral. Initiativa unui grup de deputati.
Prezinta domnul Zagorodnii.
Domnul Anatolie Zagorodnii:
Stimate domnule Presedinte,
Stimati colegi,
Permiteti-mi sa propun atentiei
dumneavoastra initiativa legislativa a unui grup de deputati, ceea ce tine de
modificarea Codului electoral al Republicii Moldova. In Rezolutia Adunarii
Parlamentare a Consiliului Europei nr.1572 din 2007 privind respectarea obligatiilor
si angajamentelor de catre Republica Moldova, adoptata la 2 octombrie 2007,
este mentionata necesitatea studierii suplimentare a recomandarilor expertilor in
domeniul legislatiei electorale pentru inlaturarea unor deficiente existente si
respectarea standardelor europene la acest capitol.
Examinarea suplimentara a Avizului comun al
Comisiei de la Venetia si OSCE / BIDO din martie 2006 asupra Codului electoral
al Republicii Moldova, precum si a Raportului final al observatorilor internationali
la alegerile locale din 2007, in care se mentioneaza necesitatea introducerii
unor modificari in Codul electoral, pentru a inlatura unele neclaritati si
contradictii, a condus la elaborarea prezentului proiect de lege, care vine sa indeplineasca
cerinta expusa in Rezolutia APCE.
Acest proiect vizeaza obiectii formulate de
experti asupra unor articole concrete, venind, in acelasi timp, cu modificari, a
caror necesitate a fost constatata in urma procesului electoral din cadrul
ultimelor alegeri generale locale, care au avut loc in Republica Moldova.
Modificarile propuse se refera la urmatoarele aspecte. La articolul 13 din
Codul electoral, expertii Comisiei de la Venetia au sugerat modificarea normei
ce se refera la restrictionarea dreptului de a alege, in conformitate cu un
principiu, care spune ca privarea de drepturi politice este admisa doar daca
aceasta se bazeaza pe condamnarea pentru infractiuni serioase si in
conformitate cu principiul proportionalitatii. Acest lucru a fost facut prin
introducerea la alineatul (1) litera c) a unei precizari pentru infractiuni
grave, deosebit de grave sau exceptional de grave.
Modificarea din alineatul (2) al aceluiasi
articol stabileste prevederi care ar ingradi accesul la functii publice
elective pentru persoanele cu antecedente penale nestinse. Iar la alineatul (3)
au fost precizate persoanele care suspenda activitatea in functia pe care o detin
din momentul inregistrarii lor in calitate de concurenti electorali.
Modificarea articolului 17 este propus in scopul asigurarii unui profesionalism
mai inalt al membrilor Comisiei Electorale Centrale si a continuitatii aflarii in
functie a acestor persoane.
Aceasta recomandare vine si din partea
Asociatiei functionarilor electorali din Europa, care sugereaza asigurarea unei
stabilitati a organelor electorale. Asemenea practici exista in Ungaria,
Ucraina, Federatia Rusa si alte tari. La articolul 18 se propun modificari de
ordin procedural, necesitatea efectuarii carora a fost confirmata de practica
electorala recenta. De asemenea, in urma desfasurarii ultimelor campanii
electorale, a fost propusa si modificarea articolului 32. Stipularea expresa a
raspunderii materiale a presedintilor consiliilor si birourilor electorale este
necesara, deoarece pierderea unor atribute electorale din perioada ultimelor
alegeri s-a cifrat la zece mii de lei.
La articolul 44, modificarile vin sa
clarifice unele aspecte procedurale privind termenul prezentarii documentelor
pentru inregistrarea si prezentarea simbolului electoral. Introducerea unui nou
alineat privind candidarea pentru un singur partid are menirea sa aduca in
concordanta cu prevederile similare din Legea privind partidele politice. La
articolele 46 si 47 se propun unele precizari necesare excluderii posibilelor
interpretari arbitrare din partea concurentilor electorali si a organelor
administratiei publice locale.
Iar introducerea unor prevederi legale ce
ar reglementa publicitatea electorala prin intermediul telefoniei mobile si reteaua
Internet este o necesitate stringenta, deoarece lipsa lor in Codul electoral a
dus la unele incalcari pe parcursul ultimelor campanii electorale. O
recomandare a expertilor Comisiei de la Venetia si de la OSCE se refera la
asigurarea secretului votului si face referire la procedura prevazuta in
prezent de Codul electoral de aplicare a stampilei sectiei de votare pe
buletinul de vot, dupa ce alegatorul si-a exprimat vointa sa si inainte de a
introduce in urna de vot. Aceasta practica este contestata de experti, fiind
solicitata modificarea ei.
Luind in consideratie experienta unor tari
la acest capitol, se propune excluderea aplicarii stampilei pe buletinul de
vot, procedura prevazuta la articolul 54 alineatul (5). Dar, in acelasi timp, se
propune introducerea pe buletinul de vot a doua numere. Unul va indica numarul
circumscriptiei electorale, iar celalalt – numarul sectiei de votare respective,
modificare prevazuta la articolul 49. Aceste modificari vor duce la indeplinirea
recomandarilor expertilor si va contribui la excluderea posibilitatii folosirii
buletinelor de la unele sectii de votare la altele, inlaturind pericolul
comiterii fraudelor electorale.
In cadrul procesului electoral s-au
constatat unele probleme ce se refera la actele de identitate, in baza carora
se efectueaza votarea. Comisia Electorala Centrala a stipulat aceste prevederi intr-un
regulament al sau, insa, luind in consideratie posibilitatea invocarii lipsei
acestor prevederi in Codul electoral, consideram necesar de a formula aceste
prevederi expres in Cod, expunind intr-o redactie noua alineatul (3) al
articolului 53. In Codul electoral nu exista prevederi ce ar reglementa
procedura solicitarii remunerarii votului.
In acest scop, se propune introducerea unui
alineat nou la articolul 60, care va prevedea ca enumerarea voturilor poate fi
solicitata de concurentii electorali pina la validarea rezultatelor alegerilor
de catre instantele abilitate.
La articolul 65, se propune introducerea
posibilitatii contestarii actiunilor, inactiunilor concurentilor electorali,
spre deosebire de situatia actuala cind pot fi contestate numai actiunile
organelor electorale. O problema mentionata de experti, care a fost remarcata in
perioada ultimelor alegeri locale, tine de competenta Comisiei Electorale
Centrale. Expertii considera ca Comisia Electorala Centrala trebuie sa dispuna
de unele pirghii eficiente pentru a dirija procesul electoral in cazul
admiterii incalcarii legislatiei electorale.
Luind in consideratie experienta diferitelor
tari la acest capitol, precum si experienta unor reglementari anterioare
excluse ulterior din Codul electoral, se propune introducerea unor prevederi
clare ce ar permite Comisiei Electorale Centrale sa poata interveni eficient
pentru inlaturarea incalcarilor constatate. In acest scop, se propune
introducerea la articolul 69 a prevederilor ce ar cuprinde sanctiuni pe care le
poate aplica sau le poate solicita Comisia Electorala Centrala, cum ar fi avertismentul
sau anularea inregistrarii.
Totodata, se specifica aplicarea acestor
sanctiuni, mentionind-se ca avertismentul se aplica de catre Comisia Electorala
Centrala, iar anularea inregistrarii – de catre instanta de judecata.
Avertismentul se aplica pentru incalcarile prevederilor Codului electoral, cu
exceptia celor prevazute la articolele 70, 71 din prezentul Cod, care prevad
contraventii administrative si infractiuni penale.
Inca o recomandare a expertilor Comisiei de
la Venetia tine de necesitatea prevederii posibilitatii excluderii
concurentului electoral din buletinul de vot numai in baza hotaririi definitive
a instantei de judecata. Aceste lucru a fost propus pentru modificarea
alineatului (2) din articolul 93 si a alineatului (2) al articolului 138.
Modificarea din articolul 119 este necesara
pentru a aduce prevederile date in concordanta cu prevederile existente in
Legea privind administratia publica locala. Un aspect ce necesita a fi prevazut
in Cod este reglementarea modificarii listelor candidatilor in cazul alegerilor
locale. Se propune de a introduce o referire expresa ca modificarile listelor
de candidati se efectueaza in conditiile articolului 80, care se aplica in
modul corespunzator.
Adoptarea acestor modificari va imbunatati
cadrul legislativ existent pentru organizarea unui proces electoral calitativ si
bine organizat.
Va multumesc pentru atentie si rog colegii
sa voteze adoptarea acestui proiect de lege.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Va multumesc.
Stimati colegi,
Intrebari?
Microfonul nr.5.
Domnul Ion Plesca:
Multumesc, domnule Presedinte.
Domnule Zagorodnii,
Dumneavoastra, la articolul 13, la restrictii,
aveti careva informatii cam cite persoane la ziua de astazi sint cu
antecedente penale nestinse?
Domnul Anatolie Zagorodnii:
La momentul examinarii propunerilor
respective noi nu am detinut numarul complet de persoane cu antecedente penale
nestinse. Dar consideram, tinind cont de propunerile expertilor, pe care le-am
dat citirii anterior, am considerat ca o persoana care poate, doreste sa
candideze la o functie electiva, fie de Parlament, fie locala, avind
antecedente penale nestinse, ar fi ca o restrictie ceea ce propunem noi la...
Mai mult decit atit, articolele care prevad...
se mai propune modificarea ce tine de... nu pot candida persoanele care nu
numai ca au antecedente penale nestinse, dar si care, printr-o sentinta,
printr-o hotarire definitiva a instantei de judecata, a fost aplicata si o
pedeapsa complementara cum este... deci este vorba de lipsa de a ocupa anumite
functii in diferite posturi.
Domnul Ion Plesca:
Si dumneavoastra considerati ca o persoana
fiind condamnata pentru un accident rutier cu suspendarea conditionata a executarii
pedepsei pe termen de
5 ani sa fie privata de dreptul de a candida? Aceasta e legal, constitutional?
Domnul Zagorodnii, da, va rog.
Domnul Anatolie Zagorodnii:
In primul rind, ceea ce tine... noi nu am
specificat anume categoriile de infractiuni, ca este accident rutier, ca sint alte
categorii. Deci, la alt articol, daca dumneavoastra ati fost atent si ati
studiat initiativa, noi am propus la general, dar pentru o specificare, noi
putem pentru lectura a doua sa venim cu careva anume concretizari daca este necesar,
ma rog. Si in cadrul Comisiei dumneavoastra puteti sa le inaintati.
Domnul Ion Plesca:
Domnule Zagorodnii,
Cea mai buna propunere o sa fie pentru
lectura a doua, de propus acest alineat in urmatoarea varianta: persoanele
condamnate prin hotarire definitiva a instantei de judecata care au antecedente
penale nestinse de doua sau mai multe ori. Adica au fost condamnate anterior de
doua sau mai multe ori. Pentru prima data aceasta e neconstitutional, e
categoric dreptul.
Domnul Anatolie Zagorodnii:
Nu, o sa examinam pentru lectura a doua, e
clar. O sa examinam ca propunere.
Domnul Ion Plesca:
Da. Si inca o intrebare. Tot la acest
articol 13, alineatul (1), litera c) – persoanele care nu pot participa la
votare. Ati propus care persoane.
Domnul Anatolie Zagorodnii:
Da, persoanele care au fost... pentru
infractiuni grave, deosebit de grave, da.
Domnul Ion Plesca:
Condamnate la privatiune de libertate, adica
isi ispasesc pedeapsa pentru infractiuni grave, deosebit de grave sau exceptional
de grave. Sint persoane care isi ispasesc pedeapsa si pentru infractiuni usoare
si mai putin grave, se afla in locurile de detentie. Cum vor participa ei la
votare?
Domnul Anatolie Zagorodnii:
Multumesc pentru intrebare.
Aceasta intrebare am abordat-o si eu
personal, adica aparind, in cadrul discutiei Comisiei, ne-am referit si la... facind
trimitere la articolul 17 din Codul penal, unde sint prevazute calificativele
infractiunilor, ceea ce tine de persoanele care sint condamnate pentru infractiuni
mai putin grave, deoarece pedeapsa pentru aceste infractiuni prevede de la 2 pina
la 5 ani, daca sa ne uitam real.
Deci pentru lectura a doua, noi, in cadrul
comisiei, o sa discutam si o sa vedem, fiindca e clar.
Domnul Ion Plesca:
Si propunerea mea, ca persoanele private de
dreptul de a ocupa anumite functii sau de a exercita o anumita activitate prin
hotarire definitiva a instantei de judecata... sa fie exclusa aceasta restrictie.
Nu este logic. Ce inseamna aceasta? El, pentru o anumita functie, este lipsit
de drepturi, dar pentru altele nu il lipseste instanta de judecata.
Domnul Anatolie Zagorodnii:
Bine, dumneavoastra o sa propuneti, noi o sa
examinam in cadrul Comisiei. Dar parerea noastra a fost, a autorilor, eu
vorbesc acum din numele autorilor si sinte persoane condamnate si pentru abuz in
serviciu, aflindu-se la functii elective. Sinte persoane condamnate, care au
activat in diferite functii si, ma rog, din nefericire, sa zicem asa, au avut
intentate dosare penale, au fost condamnati si au fost aplicate in privinta lor
si pedepse complementare cum este deci, da, lipsirea de dreptul de a ocupa
anumite functii. Dumneavoastra iar... pentru lectura a doua noi o sa examinam.
Domnul Ion Plesca:
Si inca una. Nu considerati ca ar fi
necesar de trimis acest proiect de lege pentru expertizare la Consiliul
Europei?
Domnul Anatolie Zagorodnii:
Domnule Plesca,
Eu vreau sa va spun ca noi am pornit de la
recomandarile expertilor Consiliului Europei, dupa cum am dat eu citire si in
nota informativa. Mai mult ca atit, detinem, este un raport al Comisiei
Europene pentru Democratie in Drept, Comisia de la Venetia, Codul bunelor
practici anume in domeniul electoral din 2002.
Avem si unele recomandari, avem si unele, ma
rog...
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Domnul Ion Plesca:
Ca informatie, imi cer iertare, eu v-am pus
prima intrebare: daca cunoasteti cifra persoanelor condamnate, cu suspendarea
executarii pedepsei, sint in jur de 30 de mii. Eu deja am sesizat.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Domnul Anatolie Zagorodnii:
Ma bucur ca cunoasteti.
Domnul Vladimir Filat:
Va multumesc, domnule Presedinte.
Desigur, reglementari sint multe, unele
chiar sint binevenite, s-a trecut cu vederea si iarasi interzicerea blocurilor
electorale. Dar am doua intrebari, domnule Zagorodnii, si, va rog frumos, daca
e posibil, sa imi raspundeti.
Alineatul (3) al... nu conteaza, deci
articolul 13, alineatul (3) – cetatenii Republicii Moldova care, in virtutea
functiei s.a.m.d. conform textului, invocati prevederile Constitutiei
Republicii Moldova, legile organice, din momentul inregistrarii lor in calitate
de concurenti electorali, isi suspenda activitatea in functia pe care o detin.
Toate enumerarile de mai sus le stergeti si
scrieti printr-o propozitie: “Persoanele care cad sub incidenta acestor
prevederi sint”. Daca am scris o data ca acei care sub incidenta prevederilor
legale, nu cred ca urma sa specifice. Si am sa explic de ce. Si stabiliti functiile:
ministrii, conducatorii autoritatilor publice centrale, presedintii si vicepresedintii
raioanelor, primarii, viceprimarii, pretorii si vicepretorii. Si atit?
Ce facem cu restul ce detin functii, care,
prin prisma functiilor pe care le detin, pot influenta, in modul cel mai direct,
rezultatul votului. Am in vedere si resursele administrative pe care le au la
dispozitie.
Eu propun, pentru lectura a doua, ori lasam
prevederile legale existente la ora actuala vizavi de functiile detinute, ori
identificam exact toate acele functii care pot, in mod direct, influenta
rezultatul votului, ca sa nu ne rezumam la acei care sint prezenti aici. Este
prima intrebare si, pentru lectura a doua, eu rog foarte frumos sa lucrati
serios la acest capitol.
Articolul 47, iarasi ati facut referinta la
Comisia de la Venetia, mai mult despre Europa s-a vorbit decit despre Republica
Moldova in cadrul initiativei respective. Am impresia ca Comisia de la Venetia
a elaborat legea. Articolul 47, alineatul (15) – publicitatea electorala in reteaua
internet si prin intermediul telefoniei mobile este asimilata publicitatii
electorale in presa scrisa.
Spuneti-mi, va rog frumos, stimate domnule
autor, cum si cine va evalua publicitatea respectiva sau actiunile care vor fi intreprinse
de catre concurentii electorali, utilizind telefonia mobila si serviciile
internet? Care sint acele domenii care vor cadea sub incidenta respectiva? Spre
exemplu, un mesaj transmis prin intermediul telefoniei mobile catre cetatenii
Republicii Moldova din partea unuia care nu este concurent electoral, dar in
folosul sau in dezavantajul unui concurent electoral.
Reteaua internet, eu nu stiu cum si cine o
sa reuseasca sa monitorizeze, sa evalueze si cum sa reglementam, care este, noi
ce facem, includem o norma care, ulterior, s-o reglementam printr-o hotarire
sau printr-un ordin al unei institutii centrale si sa dam posibilitate... iar inca
un instrument de a influenta procesul.
Am facut constatarea si propunerea mea este,
desigur, de a exclude prevederea respectiva pina in momentul in care nu vom
veni si cu un mecanism clar, care ar urma si sa implementeze norma respectiva.
Si ultima observatie, domnule autor,
articolul 53, ultima fiind adresata, caci sint mai multe. Pentru lectura a doua
vom reveni. Documentele necesare pentru a putea participa la procesul de vot,
ultimul alineat, livretul militar pentru ostasii in termen, livretul eliberat
de Serviciul de Alternativa pentru persoanele care isi satisfac serviciul de
alternativa. Acestia care isi satisfac serviciul de alternativa nu au buletin?
Au toate documentele necesare, de ce mai... (rumoare in sala) Poftim?
Domnul Anatolie Zagorodnii:
Nu au buletine, ei au anume acest livret
care provoaca careva incomoditati in procesul...
Domnul Vladimir Filat:
Eu nu am facut serviciul de alternativa, eu
am pus intrebarea, eu am facut armata asa cum scrie cartea. Bine atunci. Pentru
lectura a doua vom mai reveni cu precizari si intrebari.
Mersi.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.5
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Multumesc, domnule Presedinte.
Domnule raportor,
Am in fata mea spiciul domnului Marian Lupu
la Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei. In acest spici, domnul Lupu
spunea in felul urmator, ca in
2 ani de cind activeaza acest Parlament s-a facut mai mult decit in precedentii
15 ani de cind Republica Moldova a devenit membra a Consiliului Europei.
Tot aici dumnealui a mentionat ca noi
reformam legislatia, adica a reformat legislatia ca sa nu-i facem placere
cuiva, dar aceasta este in interesul populatiei si al Republicii Moldova. Si am
si raportul la aceasta sedinta a Adunarii Parlamentare, care a fost prezentat
de raportorii pentru Republica Moldova doamna ... si domnul Vareikes in ceea ce
priveste... si am si partea ce tine de Codul electoral, care a fost modificat in
2005. Si, printre altele, se mentioneaza in acest raport ca a fost facut un
lucru pozitiv.
Acum eu vreau sa va intreb, stimate domnule
autor: atunci, in interesul cui este acest proiect de lege, fiindca
dumneavoastra mergeti cu eliminarea blocurilor electorale, desi ele au fost mentionate
pozitiv in raportul raportorilor. Dumneavoastra faceti aici diferite chestiuni
care... cum ar fi la articolul 26, ca pentru incalcari grave in legislatie s.a.m.d.
se adreseaza Curtii Supreme de Justitie, neavind, de pilda, nici un fel de
formulare ce inseamna incalcari grave.
Adica, eu adresez atunci intrebarile pe rind.
In privinta blocului electoral, desi noi avem, ca formatiune politica, aceasta
experienta nu chiar atit de pozitiva, dar totusi de ce, care este argumentul ca
blocul electoral nu se permite in Republica Moldova. Ori dumneavoastra mergeti
pas cu pas ceea ce s-a facut in Rusia, ce face Putin, da, ce face Voronin in
Moldova.
Domnul Anatolie Zagorodnii:
Da, va multumesc pentru intrebare.
Stimate domnule coleg Cosarciuc,
Eu as raspunde in felul urmator.
Dumneavoastra ati comentat deja unele momente, ca practica din Republica
Moldova, care, din nefericire, s-a consumat cu ceea ce s-a consumat din 2005,
referitor la blocurile electorale.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Aceasta nu trebuie sa va afecteze pe voi.
Domnul Anatolie Zagorodnii:
Dar dumneavoastra... eu as vrea sa aduc si
alte argumente, ceea ce tine de practica europeana si anume in domeniul legislatiei
electorale care, nu stiu dumneavoastra, detineti si dumneavoastra informatie,
dar si noi ne-am condus de unele recomandari si de unele studii ale practicii
europene. Si vreau sa va spun ca in multe tari din Europa practica pentru
participari la alegeri pe liste de partid exista, adica unde nu exista blocuri,
sint interzise blocurile electorale si exista alegerile pe liste de partid, cum
este in Germania, Austria, Danemarca, Olanda, Portugalia, Cehia, Suedia,
Finlanda, Ungaria, Slovenia, Croatia, Rusia si in alte tari.
Totodata, eu vreau sa mentionez ca
eficacitatea acestor blocuri pentru Republica Moldova, in ultimii 2 ani, ne-a
demonstrat ca ele nu sint viabile. Aceasta este parerea mea ca autor.
Si vreau sa va mai spun ca, la formarea
acestor blocuri, noi, in primul rind, inducem in eroare alegatorul, el voteaza
pentru un bloc, dar in cazul in care dumnealui vrea sa voteze o formatiune si
vede ca formatiunea aceasta face parte dintr-un bloc care pe dumnealui nu il
aranjeaza, oare nu incalcam noi drepturile, alegatorul nu iese la votare, spre
exemplu, ca nu ii convine blocul respectiv s.a.m.d. Deci noi am tinut cont si
de aceste momente si de situatia reala care este, social-politica, in Republica
Moldova si, in primul rind, de practica internationala, fiindca Republica
Moldova nu este unica tara care interzice blocurile electorale.
Eu as vrea sa mai spun ca, deoarece
dumneavoastra ati facut trimitere la unele expertize si rezolutii ale expertilor
de la Consiliul Europei, tot mai frecvent de cind sintem, eu personal, in
Parlamentul actul, legislatura actuala, tot se trimbiteaza de la microfoane ca
noi trebuie sa tinem cont, mergem spre Europa. Noi la initiativa legislativa am
mers pas cu pas, tinind cont de practica europeana si de tot ceea ce ne
recomanda expertii europeni.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Domnule Presedinte...
Domnul Anatolie Zagorodnii:
Si daca noi aplicam aceasta practica si in
Republica Moldova, eu cred ca
nu-i nimic...
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Domnule raportor,
Eu cind am facut aceasta referinta, nu am facut-o
la experti, dar la raportori. Si as vrea sa va intreb, pentru dumneavoastra,
pentru acei din majoritatea comunista, documentele promovate si adoptate de catre
Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei sint relevante sau irelevante?
Adica aici este o practica si este scris
negru pe alb de acum, uitati-va, puteti sa ridicati, 2 octombrie 2007 Adunarea
Parlamentara a Consiliului Europei, raportul prezentat, document oficial care este
anexat de acum la rezolutie si la recomandari.
Domnul Anatolie Zagorodnii:
Bine. In acest caz, dumneavoastra imi aratati
un document in care s-a facut o analiza interna a astea. Dar eu vreu sa va spun
inca un moment, ca toti expertii, pina la urma, dau o apreciere, fiindca tot asa
folosesc o fraza sau sa zicem asa ca o sugestie, ca in dependenta de tara
respectiva, de situatia in statul respectiv, sistemul, stabilitatea
social-politica s.a.m.d.
Eu tot citesc recomandarile si expertizele si
poate...
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Este clar ca...
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Dumneavoastra credeti ca blocul induce in
eroare populatia, dar noi credem, de pilda, ca secera si ciocanul induce in
eroare populatia.
Domnul Marian Lupu:
La subiect mai sint?
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Mai sint. La articolul 53, alineatul (3).
Domnul Anatolie Zagorodnii:
Ceea ce tine de blocurile electorale, eu
vreau sa va spun ca, totodata, dumneavoastra nu ati participat cind a fost
adoptata Legea cu privire la partidele politice, deoarece si in legea
respectiva, votata de Parlament, a fost exclusa deja aceasta formatiune.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Votata de voi, tot.
Domnul Anatolie Zagorodnii:
Deci ca sa nu venim noi peste jumatate de
an cu ajustarea legislatiei.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Legea cu privire la partide nu este in
vigoare inca.
Domnul Anatolie Zagorodnii:
Pai, eu nu am spus ca ea e in vigoare, am
spus ca a fost votata in lectura a doua.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
La articolul 53, alineatul (3) – votarea se
efectueaza in baza urmatoarelor acte de identitate. As vrea sa va intreb: cit inca
pasapoartele de tip sovietic vor mai raminea in Republica Moldova? Sau
dumneavoastra va ginditi ca sinteti membri ai Uniunii Partidului Comunist din
fosta Uniune Sovietica si veti reveni la Uniunea Sovietica in continuare sau
ce?
Domnul Anatolie Zagorodnii:
Atit timp cit o sa fie necesar, fiindca astazi
populatia, noi avem precedente cind omul nu are posibilitate sa isi modifice, sa
isi schimbe.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Eu cred ca Guvernul Republicii Moldova de
acum este in stare sa ne dee pasapoarte ale Republicii Moldova, dar nu de tip
sovietic. Cred ca este o rusine pentru noi, caci noi scriem in continuare de
acum dupa atitia ani “pasapoarte de tip sovietic” in legislatia Republicii
Moldova.
Domnul Anatolie Zagorodnii:
Multumesc pentru intrebare.
Eu cred ca, prin aceasta propunere, anume
se asigura un drept al persoanelor, cetatenilor care nu au posibilitatea sa isi
perfecteze buletinele si le dam posibilitate sa isi exprime vointa prin vot. Asa
ca eu nu cred ca e ceva.
Domnul Marian Lupu:
Bine, stimati colegi,
Va rog sa va mai stapiniti supararile. Inainte
ca sa continuam, o remarca, eu vreau sa multumesc deputatilor care m-au inscris
pe lista clasicilor, care sint citati in aceasta sala. Sint flatat.
Eu va multumesc.
Continuam.
Microfonul nr.4.
Domnul Dumitru Ivanov:
Multumesc, domnule Presedinte.
Vreau sa intreb raportorul sau autorul initiativei:
spuneti, va rog, la articolul 13 din legea care functioneaza sint indicate
restrictii. Dumneavoastra propuneti la alineatul (2), dupa litera b) sa fie
introdusa o litera b) prim: “persoanele care nu pot fi alese, intre care si
cele care, pe linga cetatenia Republicii Moldova, detin si cetatenia altui
stat.”
Vreau sa va intreb un lucru, alineatul (2) incepe:
“persoanele mentionate la alineatul (1)”, dar la alineatul (1) sint “persoanele
condamnate la privatiune de libertate prin hotarire definitiva a instantei de
judecata.” Gasiti dumneavoastra ca acei care detin cetatenia altor state, de
asemenea, sint condamnati la privatiune de libertate? Fiindca i-ati egalat.
Si, mai intii, vreau sa imi spuneti: ce
document confirma ca cetateanul Republicii Moldova are dreptul la dubla cetatenie?
Si cu ce ocazie acela, care a fost adoptat anterior, astazi este printr-o initiativa
foarte simpla supus, nu vreau sa comentez. Va rog.
Domnul Anatolie Zagorodnii:
Va multumesc pentru intrebare.
Scopul prevederilor propuse la articolul 13
a fost acela de a introduce litera b) cu indicele 1: “Persoanele care, pe linga
cetatenia Republicii Moldova, detin cetatenia altui stat.” Este vorba despre
persoanele care au doua sau mai multe cetatenii. Aceasta propunere la alineatul
respectiv nu face parte din categoria celor mentionate de dumneavoastra, ca ii egalam
cu acei care au savirsit infractiuni, nicicacum.
Fiindca noi, prin aceasta initiativa la
restrictii, daca ati citit alineatul (1), litera c), sint specificate anume persoanele
care sint la acea categorie de... pentru ce categorii de infractiuni sint
condamnate, care nu pot fi alesi sau vota.
Altceva este ca persoanele care au dubla cetatenie
sau au doua ori trei cetatenii, ma rog, cetatenia altui stat, sa zicem asa, decit
cetatenia Republicii Moldova... Dumneavoastra m-ati intrebat prin care lege
este... Este Legea cu privire la cetatenie, in care se stipuleaza ca orice cetatean
al Republicii Moldova are dreptul sa detina dubla cetatenie. Ceea ce tine de
restrictii, pornind de la... iarasi fac trimitere la Legea cu privire la
partidele politice pe care am adoptat-o anterior, unde a fost propunerea, chiar
a mea: si primarii, si presedintii de raioane sa nu aiba dreptul la dubla cetatenie.
Domnul Dumitru Ivanov:
Luati seama ca dumneavoastra spuneti in
articolul propus, fara nici un comentariu: nu pot fi alesi.
Domnul Anatolie Zagorodnii:
Corect.
Domnul Dumitru Ivanov.
Indiferent de faptul cine o sa fie ei.
Consilier poate fi in primarii? Dumneavoastra nu specificati ce categorii nu
pot fi alese. Ce posturi care nu pot mentine. Dumneavoastra spuneti la general.
Si, fara sa specificati, dumneavoastra ingraditi dreptul la alegere ilegal si
vreti sa il culegeti prin lege.
Domnul Anatolie Zagorodnii:
Bine. Ca o propunere pentru lectura a doua.
Noi vom examina si vom argumenta.
Domnul Dumitru Ivanov:
Urmatoarea, va rog. Articolul 69, propuneti
sa aiba imputerniciri Comisia Electorala Centrala. Nu stiu pe cit este de
democrat aceasta si nu stiu pe cit este de bine ca Comisiei Electorale Centrale
inca i se da in mina si o bita. Dar vreau sa reveniti la formularea: “Comisia
Electorala Centrala poate aplica sau poate solicita aplicarea fata de concurentii
electorali urmatoarele sanctiuni.” Pai, spuneti, va rog, poate aplica sau poate
solicita? Ce-i cu dansul acesta? In lege, in viziunea mea, este inacceptabila o
asemenea formulare.
Mai mult decit atit ca in continuare, la
litera a) spuneti: “Avertisment.” Eu va rog foarte mult. Eu tot pot sa fac
treaba aceasta. “Avertisment Comisia Electorala Centrala.” Dar instanta de
judecata, anularea inregistrarii. Pai, atunci, formulati corect si prima parte
a propozitiei. Eu vad ca este. Dati posibilitate sau faceti asa...
Doamna Maria Postoico:
E clar, e clar.
Domnul Dumitru Ivanov:
Eu va rog frumos. Sau formulatu in felul
urmator: Comisia Electorala Centrala poate aplica sanctiuni fata de opozitie
sau poate solicita fata de ceilalti. Formulati, nu lasati niste cai asa de
ducere. Va rog, in lectura a doua.
Domnul Anatolie Zagorodnii:
In lectura a doua noi o sa examinam. Vreau
sa spun ca Comisia Electorala Centrala, printr-o hotarire, poate aplica
avertisment, dar ceea ce tine de momentul anularii inregistrarii, adica poate
solicita instanta de judecata pentru anularea inregistrarii respective.
Domnul Dumitru Ivanov:
Pai, specificati.
Domnul anatolie Zagorodnii:
Pai, mai jos este specificat. Punctele 3 si
4.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.5.
Domnul Vlad Cubreacov:
Multumesc.
Mai intii de toate o precizare. Domnul
raportor a facut trimitere la o asa-zisa Lege cu privire la dubla cetatenie.
Noi nu avem o Lege cu privire la dubla cetatenie. Este Legea cu privire la cetatenie,
in care exista prevederi in sensul admiterii dublei si multiplei cetatenii.
De aceea, vreau sa va intreb legat de acest
articol, alineatul (2), sa incercam sa modelam o situatie, pentru ca
legiuitorul trebuie sa ia in calcul toate situatiile posibile. Sa admitem ca persoanele
tot mai numeroase in Republica Moldova care detin dubla sau multipla cetatenie,
indiferent care este cetatenia facultativa pe linga cetatenia de baza a
Republicii Moldova, se asociaza intr-un partid al persoanelor cu dubla si
multipla cetatenie. Si acest partid vrea sa participe la viata politica din
Republica Moldova, inclusiv in alegeri si vrea sa-si desemneze candidatii. Cum
vom proceda intr-o asemenea situatie care nu trebuie exclusa din start? Pentru
ca exista deja sute de mii de cetateni ai Republicii Moldova care au si alte
cetatenii facultative. Aceasta este prima intrebare.
Iar a doua este legata de acelasi articol,
alineatul (3). Eu vroiam sa va propun, daca sinteti de acord, sa eliminam
sintagma “sau ai altor organizatii social politice”, intrucit a fost adoptata
recent Legea cu privire la partidele politice si termenul utilizat, inteleg ca
proiectul este anterior, este “partid” sau “partid politic”. Si atunci sa inlocuim
“sau a altor” cu notiunea de “partid politic”.
Mai departe. In acelasi articol, acelasi
alineat avem o enumerare exhaustiva, unul dintre deputatii antevorbitori a
precizat, pe buna dreptate, ca trebuie sa enumeram exhaustiv toate functiile
care cad sub incidenta acestei prevederi sau sa facem referinta de principiu.
Pentru ca, de exemplu, viceprimarii dintr-un sat sint indicati ca trebuie sa
fie suspendati din functie pe durata candidarii in campania electorala. Iar
viceministrii, care au functii cu mult mai de raspundere, si sint desemnati pe
criterii politice, nu sint prevazuti aici. Sau Seful statului, sau inaltii functionari
publici in general, sau adjunctii conducatorilor autoritatilor publice
centrale, viceguvernatorii Bancii Nationale, vicepresedintele Comisiei
Electorale Centrale etc., etc. Care este parerea dumneavoastra in acest sens?
Si ultima intrebare este legata de
articolul 53. La litera f), cind este vorba de militari sau marinari, indicati
circumstanta cind pot fi folosite aceste acte: in cazul alegerilor
parlamentare. Asa cum stim, Codul electoral reglementeaza si situatiile cind
avem referendumuri nationale. In cazul unui referendum la scara nationala, cind
participa cetatenii nostri la ambasade si consulate, inclusiv in baza acestor
acte, deci, de exemplu, marinarii sau militarii nostri care sint in misiune
peste hotare, in cazul referendumurilor, mi se pare, sint limitati sa se
legitimeze cu acest act pentru a-si exercita votul.
Nu credeti ca ar fi cazul sa completam
aceasta prevedere de la litera f) cu “si in cazul referendumurilor nationale”? Desigur,
cele locale sint excluse, pentru ca nici nu se refera la alegerile locale. In
plus, vreau sa va intreb tot la acest articol.
Doamna Maria Postoico:
Domnule Cubreacov,
Eu va rog. Avem dreptul numai la doua intrebari.
Lasati si pentru altcineva.
Domnul Vlad Cubreacov:
Nu, caci erau propuneri. Am avut doua
propuneri si o intrebare.
Doamna Maria Postoico:
Nu, nu, ati pus intrebari. Eu va rog.
Domnul Anatolie Zagorodnii:
Pentru lectura a doua noi vom examina ceea
ce dumneavoastra ati propus la articolul 53, litera f), ceea ce tine de
referendum. Iar ceea ce tine de articolul 13, alineatul (3), de asemenea,
pentru lectura a doua vom examina si alte functii in administratia publica
centrala, locala si alte persoane care pot cadea sub incidenta acestui articol.
Pentru lectura a doua vom examina.
Dar ceea ce tine de prima intrebare
referitor la articolul 13, litera b.1) “Persoanele care, pe linga cetatenia
Republicii Moldova, detin si cetatenia altui stat.” Deci eu cred ca noi deja am
discutat in Parlament o lege anterioara care a facut unele claritati asupra
momentelor respective si persoana in cauza nu are decit sa initieze procedura
de refuz a cetateniei statului respectiv, pe care o detine pe linga cetatenia
Republicii Moldova si, poftim, poate sa faca nu un partid, dar doua, trei sau
patru. Deci cam acesta ar fi raspunsul. In rest, ceea ce ati propus dumneavoastra
noi, pentru lectura a doua, o sa examinam si la comisie si o sa venim cu
argumentele corespunzatoare.
Domnul Vlad Cubreacov:
Totusi eu as fi vrut sa va intreb la acest
articol 53, este o intrebare de precizare, pentru ca tine de conceptul legii,
prezentati doua cazuri cind pot fi utilizate pasapoartele de tip sovietic
modelul anului 1974 “Pensionarii si persoanele care, din considerente
religioase, refuza eliberarea actelor de identitate ale Republicii Moldova.”
Exista situatii cind persoana nu este pensionara, are doi sau un an, sau jumatate
de an, o luna pina la pensie, nu a refuzat, dar nu are bani sa plateasca.
Pentru ca noi sintem unul din putinele state care solicita achitarea taxei
pentru eliberarea actelor de identitate, care sint proprietatea statului, nu sint
proprietatea cetateanului.
Aceste situatii nu sint reglementate. Am
impresia ca ori trebuie sa declari antistatal din motive religioase, ori
trebuie sa fii pensionar. Nu credeti ca mai simpla ar fi fost o prevedere de
principiu, care ar viza toate persoanele care,
dintr-un motiv obiectiv sau altul, nu detin acte decit de tip sovietic, modelul
anului 1974. Si aceasta ar fi eliminat toate situatiile conflictuale posibile.
Multumesc.
Domnul Anatolie Zagorodnii:
Pentru lectura a doua vom examina.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.4.
Domnul Leonid Bujor:
Multumesc frumos.
Domnule Zagorodnii,
Doua intrebari. Pagina a treia. Prima intrebare.
Dumneavoastra propuneti de a completa articolul 44 cu un alineat nou – (3) prim
cu cuprinsul: “O persoana poate candida la mai multe functii respective doar
din partea unui singur partid.” As vrea sa stiu care sint argumentele in
favoarea acestei propuneri?
Domnul Anatolie Zagorodnii:
Multumesc pentru intrebare.
Dar dumneavoastra cum va inchipuiti ca o
persoana sa candideze pe lista...
Domnul Leonid Bujor:
Eu am sa comentez cum imi inchipui, dar
acum raspundeti la intrebare.
Domnul Anatolie Zagorodnii:
Pai, eu asa am vazut situatia ca o persoana
nu poate sa candideze pe lista mai multor partide si, de aceea, s-a propus: si /
sau nu poate fi membru a mai multor partide, deoarece, inca o data fac
trimitere la Legea cu privire la partide, acolo deja este stipulata aceasta
restrictie, si noi am tinut cont de acest moment.
Domnul Leonid Bujor:
Multumesc frumos.
Dumneavoastra ati confirmat facind
trimitere la alta lege, ca acest articol este de prisos si eu, intr-adevar,
propun excluderea acestuia pentru lectura a doua, caci el e de prisos. Altfel
se transforma intr-o aberatie intr-o lege.
Intrebarea a doua.
Domnule Zagorodnii,
Articolul 26 se completeaza cu o litera noua,
ultima propozitie prevede urmatoarele, deci punctul 5, pagina 3 se refera la
articolul 26, alineatul (1). Curtea Suprema de Justitie va examina cererea si
va emite o hotarire corespunzatoare in decurs de trei zile. Totul e logic pina
aici. Dar nu mai tirziu de ziua anterioara alegerilor. Cum va inchipuiti
dumneavoastra un concurent electoral in ce mod legal isi va demonstra ca a fost
luat impotriva lui o decizie ilegala. Daca duminica, sa presupunem, sint
alegerile si simbata este luata decizia de a-l exclude pe acest concurent
electoral.
Domnul Anatolie Zagorodnii:
Propunerea respectiva... Intr-adevar, pina
la moment nu era in Codul electoral procedura respectiva de a contesta actiunile
de catre Comisia Electorala Centrala. La ceea ce va referiti dumneavoastra,
cazul pe care l-ati expus, pentru lectura a doua noi o sa examinam si o sa iesim
cu unele concretizari la acest articol. Pentru comisie, pentru lectura a doua.
Domnul Leonid Bujor:
Da, eu sint convins ca este necesar acest
termen. Si ultima propunere.
Doamna Maria Postoico:
Nu, nu, eu va rog, propunere sau intrebare?
Doua intrebari de acum ati pus.
Domnul Leonid Bujor:
Bine. Atunci intrebare. Eu am vrut sa fac o
propunere pentru a nu interveni suplimentar.
Doamna Maria Postoico:
Bine. Comisia este.
Domnul Leonid Bujor:
Este absolut clar ca buna ziua ca articolul
3 trebuie modificat intr-o formula acceptabila, asa cum s-au exprimat mai multi
colegi din diferite fractiuni, fiindca este o ilegalitate.
Domnul Anatolie Zagorodnii:
Da, bine.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.5.
Domnul Vasile Balan:
Domnule autor,
Doresc sa vin cu o propunere la articolul
18, sa mai punem alineatul 22. “Membrii Comisiei Electorale Centrale
trebuie sa aiba pregatire juridica superioara, o inalta pregatire profesionala si
o vechime in activitatea juridica de 10 ani.”
Domnul Anatolie Zagorodnii:
Pentru lectura a doua o sa examinam
propunerea dumneavoastra.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Domnul Oleg Serebrian:
Multumesc, domnule Presedinte.
Stimate domnule autor,
Prima intrebare se refera la articolul 13,
alineatul (1): “persoanele condamnate la privatiune de libertate prin hotarire
definitiva a instantei de judecata pentru infractiuni grave, deosebit de grave
sau exceptional de grave.” Si daca ulterior este o decizie CEDO care respinge,
anuleaza.
Domnul Anatolie Zagorodnii:
Ea nu poate sa...
Domnul Oleg Serebrian:
Bine. Poate sa-i dea dreptate.
Domnul Anatolie Zagorodnii:
Constata numai.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Continuam.
Domnul Oleg Serebrian:
Dar obliga statul sa anuleze.
Domnul Marian Lupu:
Stimate coleg,
Domnule Serebrian,
Nu sintem in discutie cu sala.
Domnule autor,
Va rog.
Domnul Anatolie Zagorodnii:
Va multumesc pentru intrebare.
CEDO, dupa cite cunosc eu, nu pronunta hotariri
ce tin de condamnarea sau de anularea unor hotariri intrate definitiv in
vigoare, doar poate sanctiona ca a fost incalcat un drept s.a.m.d.
Domnul Oleg Serebrian:
Corect.
Domnul Anatolie Zagorodnii:
Dar nu este vorba ca achita persoana data
sau o absolva de pedeapsa s.a.m.d. Este vorba despre... Noi cunoastem
caracterul juridic al hotaririlor CEDO si, de aceea, cred ca nu este cazul ca
noi sa introducem aici.
Domnul Oleg Serebrian:
Stimati colegi,
Nu stiu, poate ne da o explicatie cineva
din Directia juridica a Aparatului Parlamentului sau chiar domnul Esanu. Pentru
ca se poate anula.
Domnul Marian Lupu:
Bine. Cineva ne...
Doamna Postoico,
Va rog.
Doamna Maria Postoico:
Multumesc, domnule Presedinte.
Aici cind este numai instanta nationala.
Deci Curtea Europeana recomanda daca in acest caz este incalcat un drept
oarecare, dar oricum la nivel national. Nu poate sa fie CEDO ca sa repuna
drepturile.
Domnul Anatolie Zagorodnii:
Doamna,
Nu anuleaza nimic.
Doamna Maria Postoico:
Nu modifica defel, propune.
Domnul Oleg Serebrian:
Doamna Postoico,
Si daca in strainatate se intimpla acest
lucru? Daca o instanta din Romania, din Rusia, din Ucraina?
Doamna Maria Postoico:
Ei si ce? In acest caz e aici, la nivel national
se face tot.
Domnul Oleg Serebrian:
Cum la nivel national? O instanta...
Doamna Maria Postoico:
Pai, clar lucru.
Domnul Anatolie Zagorodnii:
Este vorba despre...
Doamna Maria Postoico:
Un moment. Toate modificarile sentintei au
loc aici, in tara.
Domnul Marian Lupu:
Bine, continuam.
Domnul Oleg Serebrian:
Bine, am inteles. Mai departe. La alineatul
(3) al aceluiasi articol: Enumerati aici o serie de persoane, ministri, conducatori,
dar Presedintele Republicii?
Domnul Anatolie Zagorodnii:
Deci eu deja m-am expus. Mai multi colegi
au abordat aceasta... Presedintele?
Domnul Oleg Serebrian:
Da, Presedintele Republicii, nu se retrage,
nu?
Domnul Anatolie Zagorodnii:
Deci Presedintele Republicii are alt statut
si activitatea lui este prevazuta prin noua lege.
Domnul Oleg Serebrian:
Si poate candida raminind in functie, in
exercitiul functiunii.
Domnul Anatolie Zagorodnii:
Este prevazut de o lege aparte.
Domnul Oleg Serebrian:
Dar Saacasvili in Georgia cum s-a retras? E
in Georgia. A?
Domnul Marian Lupu:
Continuam.
Domnul Oleg Serebrian:
Corect. Daca mai pot avea o intrebare?
Articolul 44: “O persoana poate candida la mai multe functii elective doar din
partea unui singur partid”. Dumneavoastra ati raspuns. Eu vreau sa va intreb:
dar daca el candideaza independent pentru o functie si din partea unui partid
alta functie? Cum nu are dreptul? Se intimpla. Fost primar care a candidat
independent si pe lista unui partid consilier.
Domnul Anatolie Zagorodnii:
E o situatie care il priveste. Dar pentru
lectura a doua o sa examinam.
Domnul Oleg Serebrian:
Pai, trebuie de examinat.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Domnul Oleg Serebrian:
Daca mai pot avea totusi intrebare, domnule
Presedinte.
Domnul Anatolie Zagorodnii:
Pentru comisie.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Continuam.
Domnul Oleg Serebrian:
La blocurile electorale inteleg ca excludeti
blocurile electorale?
Domnul Anatolie Zagorodnii:
Da.
Domnul Oleg Serebrian:
Dar daca pe lista unui partid politic
candideaza reprezentantii altui partid politic si se instituie o alianta
electorala de facto? Cum procedati in acest caz?
Domnul Marian Lupu:
Da, va rog.
Domnul Oleg Serebrian:
Cum procedati in acest caz?
Domnul Anatolie Zagorodnii:
Nu este vorba de lectura, este vorba despre
niste cazuri care nu pot sa priveasca expres fiecare moment in cadrul legal.
Noi avem situatii diferite care pot, cum mi-a sugerat si altcineva o idee, ca
el poate sa mearga in campania electorala si sa spuna, neoficial sa nu fie inregistrat
ca bloc, dar sa spuna, sa faca agitatie ca iata noi facem parte din blocul
respectiv si asa... Dar aceasta juridic nu are dreptul, sa fie formate
blocurile respective electorale.
Domnul Oleg Serebrian:
Va multumesc.
Stimate domnule Presedinte,
Fractiunea PDM va vota impotriva acestui
proiect.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.5.
Pe scurt, va rog, stimate coleg. Este a
doua iesire la microfon.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Multumesc, domnule Presedinte.
Eu am vrut sa va spun ca nu v-am inclus in
lista clasicilor romani, dar in lista clasicilor moldoveni care promoveaza
duble standarde. Unul pentru interior si altul pentru exterior. Aceasta am vrut
sa va spun, mai ales pentru presa si pentru colegii mei.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
La fel, pentru colegi si pentru toti cei prezenti,
stimatii mei: vanitatea niciodata nu a fost un indicator al inteligentei si al
virtutii. Continuam.
Microfonul nr.4.
Domnul Igor Klipii:
O singura intrebare, domnule raportor,
domnule autor. Spuneti, va rog, cine si cum va constata existenta dublei cetatenii?
Care va fi institutia si sub care forma se va demonstra ca persoana respectiva
este cetatean al altui stat, daca persoana respectiva a negat anterior ca ar detine
alt pasaport? Care este institutia si care este forma sub care se demonstreaza
dubla cetatenie, va rog.
Domnul Anatolie Zagorodnii:
Multumesc pentru intrebare.
Practic, eu deja am raspuns la aceasta intrebare.
Procedura respectiva este prevazuta de alt act legislativ, unde este stipulat ca
noi mizam pe buna constiinta a candidatului pina la moment...
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Domnul Anatolie Zagorodnii:
Dar procedura este prevazuta in alta...
Domnul Igor Klipii:
Pe care noi am votat-o, domnule Zagorodnii,
prevede principiul. Codul electoral va pune in functie, va aplica acest
principiu. Ma intereseaza care este institutia si sub ce forma se va demonstra
dubla cetatenie? Atit.
Domnul Anatolie Zagorognii:
Propria declaratie. Eu am spus: fiecare
persoana, prin propria raspundere, face...
Domnul Igor Klipii:
Domnul Voronin declara ca nu este. Altii
declara ca este. Si care ii cu buna credinta acum?
Domnul Anatolie Zagorodnii:
Si cind se va depista, cind va exista
careva informatie ca dumnealui, persoana respectiva a indus in eroare, deci se
va stabili prin ministerele respective.
Domnul Marian Lupu:
Bine, microfonul nr.5.
Domnul Ion Varta:
Multumesc.
Stimate raportor,
Vreau sa ma refer la articolul 26 alineatul
(1) pe care dumneavoastra propuneti sa-l complectati cu litera p). Aceasta
prevedere se spune ca pentru incalcari grave ale legislatiei in vigoare si ale
prezentului Cod adreseaza Curtii Supreme de Justitie o cerere de anulare a inregistrarii.
Sintagma “incalcari grave” este una care ofera o marja enorma de manevra si nu
are o precizare exacta. De aceea, consider ca este pirghie eficienta de a-i
scoate din componenta, de a-i exclude din concurs pe concurentii electorali din
comisie. Si poate chiar ofera prilej pentru arbitrare. De aceea, poate ar fi
corect ca sa fie precizat, fiindca notiunea de “incalcari grave” poate fi talmacita,
in mod subiectiv, in diferite feluri.
Domnul Anatolie Zagorodnii:
Da, bine. Eu va multumesc pentru intrebare.
Noi am propus aceasta varianta, deoarece
avem cazuri cind se incalca grav legislatia in vigoare, avem. Si pina in momentul
de fata in Codul respectiv nu exista careva sanctiuni sau careva atitudini fata
de aceste incalcari. De aceea, sub notiunea de “incalcari grave” sint deci, ca
sa va dau exemplu ca sa intelegeti.
Domnul Ion Varta:
Nu mai bine ca legea sa stipuleze exact
care sint acele incalcari grave pentru ca sa nu comentam noi, sa talmacim, sa rastalmacim.
Domnul Anatolie Zagorodnii:
Deci bine, pentru lectura a doua sa facem o
concretizare.
Domnul Ion Varta:
Pentru lectura a doua.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Fac o constatare: o sa avem mult de muncit
pentru lectura a doua.
Domnul Ion Varta:
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Domnule Cubreacov,
Am sa va rog succint, este a doua iesire la
microfon.
Microfonul nr.5.
Domnul Vlad Cubreacov:
Multumesc.
Stimate domnule raportor,
La articolul 13, litera c) persoanele
condamnate dupa hotarirea definitiva a instantei de judecata, care au
antecedente penale nestinse. In contextul acestei prevederi, vreau sa va
amintesc ca exista un acord intre Republica Moldova si regimul neconsti-tutional
ilegal de la Tiraspol in aceasta materie. Si avem deja mai multe cazuri cind
cetatenii Republicii Moldova au fost, pur si simplu, ridicati de politia sau
reprezentantii statului si predati autoritatilor ilegale de la Tiraspol, in
baza acestui acord, pentru pretinse cauze de natura penala.
Vreau sa va intreb daca acceptati
conceptual, sa specificam ca este vorba de instante legale de judecata, pentru
a exclude incidenta prevederilor acestui acord, in opinia mea daunator
Republicii Moldova si cetatenilor ei, in situatii de felul celor descrise de
litera c) al articolului 13. Trebuie sa specificam ca este vorba de instante
legale, fie ale Republicii Moldova, fie alte altor state. Sa excludem
posibilitatea interzicerii pentru cetatenii Republicii Moldova, condamnati dupa
diverse criterii de instantele judecatoresti ilegale din teritoriul de est al
Republicii Moldova.
Multumesc.
Domnul Anatolie Zagorodnii:
Da, va multumesc.
Eu cred ca notiunea de “instanta legala”
sau, daca ne uitam in tot cadrul din punct de vedere juridic al actelor
legislative, instantele legale de judecata, nu prea se practica in aceasta, dar...
Domnul Marian Lupu:
Bine, se gaseste o formula.
Domnul Anatolie Zagorodnii:
Daca sa luam, in principiu, de instanta de
drept ea si asa este legala, dar, ma rog. Aceasta este.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Domnul Vasile Grozav:
Domnule autor,
Asa o intrebare. Desigur, in alegerile din
2009 vor candida toti acei care nu detin decit o cetatenie. Persoanele care nu
cunosc limba de stat vor putea sa candideze la acele care sint interzise in
proiectul dumneavoastra?
Domnul Anatolie Zagorodnii:
Multumesc pentru intrebare.
Asemenea restrictii noi nu am pus si nu am inaintat
in acest proiect de lege. Daca dumneavoastra considerati ca vreti sa faceti
discriminare de vorbitori de limba... Noi avem un stat.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Domnul Anatolie Zagorodnii:
Eu spun ca acesta nu este obiectul. Noi nu
am propus restrictia respectiva, daca doriti, faceti o initiativa legislativa
aparte.
Domnul Marian Lupu:
Eu va multumesc, stimate coleg.
Rog comisia.
Domnul Vladimir Turcan:
Fara doar si poate, stimati colegi, dupa o astfel
de prezentare a acestui proiect, raportul Comisiei va fi foarte scurt. Comisia
a examinat proiectul mentionat. Am constatat ca acest proiect a fost avizat
pozitiv de sase comisii permanente, de Directia juridica a Aparatului si
Guvernului Republicii Moldova, care il sustin cu unele amendamente. Aceste
amendamente vor fi examinate si decizia respectiva va fi prezentata pentru
lectura a doua. La aceasta etapa, Comisia propune ca acest proiect de lege sa
fie adoptat in prima lectura.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Intrebari?
Microfonul nr. 4.
Doamna Valentina Buliga:
Domnule presedinte al comisiei,
Am doua intrebari la dumneavoastra. Spuneti,
va rog, nu vi se pare ca aceste modificari in Codul electoral si toate restrictiile
introduse si ceea ce se intimpla in viata politica din Republica Moldova va impinge
statul Republica Moldova intr-un proces electoral continuu, cu cheltuieli de
bani din bugetul statului, cu comune fara conducere, poate vom ajunge si intr-o
situatie cind tara va fi fara Parlament, deoarece din an in an numarul de
participanti la alegeri este in scadere, un fenomen care afecteaza nu doar
Republica Moldova, dar si mai multe tari din vecinatate. Care ar fi solutiile
propuse de catre guvernare in astfel de caz?
Domnul Vladimir Turcan:
In primul rind, nu-mi pare asa. Aceasta
este prima intrebare. Deci, si raspunsul.
In al doilea rind, aceste prevederi propuse
de catre autori se incadreaza in cerintele standardelor europene si de aceea eu
consider ca, daca noi, intr-adevar, tindem spre integrarea europeana, trebuie sa
tinem cont de practica respectiva a tarilor avansate.
Doamna Valentina Buliga:
Am examinat si eu aceste obiectii. Nu prea
corespund intru totul. Dar, ma rog, este parerea dumneavoastra. Imi aduc
aminte.
Domnul Vladimir Turcan:
Poftim, puteti sa puneti intrebarea care
anume nu corespunde si eu va voi da un exemplu din practica altui stat
european.
Doamna Valentina Buliga:
In lectura a doua eu am sa fac.
Domnule Turcan,
Spuneti-mi, va rog, noi cu totii ne aducem
aminte cind aici, in aceasta sala, o mare realizare a actualului Parlament si a
parteneriatului stabilit aici, in cadrul Parlamentului, a fost adoptarea
Codului electoral. Propunerea facuta de catre dumneavoastra si unul dintre
autori este si anume la capacitatea si stabilitatea activitatii Comisiei
Electorale Centrale. Nu vi se pare ca propunerea de a exclude alineatul (6) din
articolul 17 va crea pentru Comisia Electorala Centrala o stare de inactivitate
sau imposibilitate de a activa, cind acei care detin astazi majoritatea acolo
vor dori schimbarea acestei Comisii sau a unor membri, sau a conducerii
Comisiei Electorale Centrale. Si cum atunci vom desfasura sau vom crea aceasta
stabilitate pentru aceasta Comisie?
Domnul Vladimir Turcan:
Dupa parerea mea, aceasta propunere este
binevenita. Mai mult ca atit, ea se incadreaza iarasi, ma refer la practica
europeana, deoarece anume in raportul respectiv al Comisiei de la Venetia este
prevazut ca componenta respectiva trebuie sa fie, sa corespunda cerintelor de profesionalism.
Si in aceste conditii, noi, fara doar si poate, am introdus propunerea ca sa
fie introduse unele cerinte fata de membrii Comisiei Electorale Centrale. Eu
cred ca toti noi sintem cointeresati ca Comisia Electorala Centrala sa fie o
comisie a profesionalistilor, care vor conduce procesul electoral in baza
legii, dar nu in baza unui gust politic.
Doamna Valentina Buliga:
Domnule Presedinte,
La fel, eu am in fata acest raport, opinia
comuna cu privire la Codul electoral al Republicii Moldova, punctul 3) – comisiile
electorale. Am citit foarte atent, poate nu am inteles. Sa-mi spuneti, va rog,
care propunere, care punct anume v-a provocat pe dumneavoastra ca autori sa
propuneti excluderea alineatului (6)?
Domnul Vladimir Turcan:
Deci, sint mai multe rapoarte, daca
dumneavoastra doriti, poftim, eu pot sa va aduc la cunostinta aceste rapoarte.
Sint sase rapoarte. Inclusiv de la Comisia de la Venetia, referitor la
procesele electorale in tarile europene, inclusiv referitor la procesul
electoral in Republica Moldova. Exista acest document, el este la noi in
comisie. Poftim, pina la lectura a doua dumnea-voastra puteti sa luati cunostinta
de acest document voluminos.
Doamna Valentina Buliga:
Rapoartele sint atit de controversate.
Domnul Vladimir Turcan:
Daca nu ma insel, deci, acest document contine
undeva in jur la vreo 80 de pagini. Poftim, noi putem sa discutam in special,
daca aveti careva propunere concreta, putem sa discutam la sedinta Comisiei.
Doamna Valentina Buliga:
Bine, va multumesc.
Nu cred doar ca aceste rapoarte sint atit
de controversate, ca in unul se specifica anumite recomandari, dar in celalalt
atit de dur, dar, intr-adevar, accept propunerea dumneavoastra.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.3.
Doamna Larisa Zimin:
Multumesc, domnule Presedinte.
Stimate domnule presedinte al Comisiei
juridice, pentru numiri si imunitati,
Ma adresez dumneavoastra cu o intrebare, avind
in vedere ca dumneavoastra sinteti in viziunea mea si a fractiunii un jurist de
forta si un presedinte al unei comisii foarte importante. Spuneti-mi, va rog, indeobste
23 de concurenti electorali, care au participat la alegerile locale generale
din anul acesta, la 2 milioane si 3000 de alegatori sint destui, sint multi sau
putini? Va rog parerea dumneavoastra.
Multumesc.
Domnul Vladimir Turcan:
Nu, eu cred ca destul sau nu, aceasta
apreciere trebuie sa o dea insusi alegatorul. Dar faptul ca a fost asa o cifra
voluminoasa, confirma ca, intr-adevar, procesul electoral a fost foarte
democratic, ceea ce, de fapt, a fost confirmat si prin avizul respectiv al
observatorilor internationali.
Doamna Larisa Zimin:
Va multumesc.
Si a doua intrebare. As incepe de la faptul
ca in campania preelectorala concurentii electorali se adreseaza cu un deosebit
respect si chiar cu dragoste fata de alegatorii nostri. Ca atare o facem
aceasta pe parcursul intregului mandat. Si, desigur, daca vorbim de campania
electorala, preelectorala, li se propun alegatorilor nostri platforme si
promisiuni electorale.
Alegatorii fac alegerea asa cum o fac. Si
daca e sa vorbim de actualul Parlament, in componenta actualului Parlament a
venit Blocul Electoral “Alianta «Moldova Noastra»” in componenta a 34 de deputati.
Ca la numai o perioada foarte scurta de timp sa inceapa destramarea in mai
multe partide si partidele.
Cum este, de exemplu, Partidul Democrat cu
domnul Diacov, Partidul Social Liberal cu domnul Serebrian, Partidul Democratiei
Sociale cu domnul Braghis, Partidul National Liberal cu doamna Pavlicenco si
deputatii neafiliati. Spuneti-mi, va rog, iata, dumneavoastra ca jurist de forta,
nu se incalca aici drepturile cetatenilor, alegatorilor la indeplinirea
platformelor electorale, fiindca ei ca atare isi fac alegerea cuvenita la o
platforma electorala si pe parcursul activitatii se intimpla ceea ce se intimpla.
Multumesc.
Domnul Vladimir Turcan:
Da, eu cred ca totusi propunerea aceasta de
a exclude din Codul electoral notiunea de “bloc electoral” este motivata de
trei factori. Primul, necesitatea stabilirii, crearii unei stabilitati
social-politice.
Domnul Marian Lupu:
Liniste, va rog.
Domnul Vladimir Turcan:
Doi. Crearea conditiilor care vor da
posibilitatea ca partidele noastre,
intr-adevar, ca un element foarte important al sistemului politic al statului sa
fie, in sfirsit, consolidate si, daca doriti, maturizate. 3. Totusi prin
eliminarea aceasta a blocurilor sa fie sporita si responsabilitatea fiecarui
concurent electoral, cum este in acest caz partidul politic sau organizatia
social-politica. Eu, printre altele, la intrebarea domnului Cubreacov, care a
fost pusa autorului, as vrea sa va raspund ca in Legea cu privire la partidele
politice, tinind cont de prevederile articolului 41 din Constitutia Republicii
Moldova, noi am indicat ca aceasta lege se refera si la organizatiile social-politice
care au dreptul sa participe la alegeri. Este.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.5.
Domnul Vladimir Turcan:
41, alineatul (4).
Domnul Alexandru Lipcan:
Multumesc, domnule Presedinte.
Domnule presedinte al comisiei,
La articolul 13 alineatul (2) litera c)
“persoanele condamnate prin hotarirea definitiva a instantei de judecata, care
au antecedente penale nestinse”. Deci nu pot candida. Sa inteleg ca atunci cind
se declansa campania electorala, potentialii concurenti vor depune in setul de
documente la comisie sau la organele electorale si un cazier juridic?
Domnul Vladimir Turcan:
Da.
Domnul Alexandru Lipcan:
Da?
Domnul Vladimir Turcan:
Da. Concurentii respectivi trebuie sa
prezinte si cazier juridic.
Domnul Alexandru Lipcan:
Acestea sint mii de caziere juridice in tara.
Domnul Vladimir Turcan:
Totodata... Poftim?
Domnul Alexandru Lipcan:
Acestea sint mii de caziere juridice pe tara
la alegerile locale.
Domnul Vladimir Turcan:
De ce dumneavoastra considerati ca mii de
persoane, deci acel care cunoaste ca da, el nu are antecedente penale, deci nu o
sa aiba probleme, dar cel care cunoaste ca este asa o prevedere, dumnealui, pur
si simplu, nu va candida.
Domnul Alexandru Lipcan:
Da, dar ele costa. Costa bani si costa
timp. Si a doua intrebare, la acelasi alineat, litera c) cu indicele unu – personele
private de dreptul de a ocupa anumite functii sau de a exercita anumita
activitate prin hotarire definitiva a instantei de judecata.
Nu considerati dumneavoastra ca este o
lezare a dreptului constitutional al cetateanului de a fi ales prin faptul ca,
daca instanta de judecata l-a privat pe un cetatean de a detine functia de
contabil pe un termen de 5 ani, ce i-ar incurca lui sa candideze la o functie
electiva.
Domnul Vladimir Turcan:
Deci eu cred ca aceasta notiune trebuie sa
fie concretizata, avind in vedere ca... eu cred ca autorii au avut aici in
vedere asa-numita functie de raspundere sau posturile de conducere. In sensul
acesta, fara doar si poate. Si eu cred ca noi pentru lectura a doua vom
concretiza acest moment.
Domnul Alexandru Lipcan:
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Domnul Vladimir Filat:
Multumesc, domnule Presedinte.
Doamna Zimin,
Pentru urmatoarea iesire la microfon sa
pomeniti, va rog, si Partidul Liberal Democrat ca sa fie si mai puternic sirul
celor care, chipurile, au destramat.
Acum doua intrebari, domnule presedinte al
comisiei, pentru precizare. Nu va grabiti, caci degraba o sa vedeti. Doua intrebari
principiale vizavi de normele instituite de legea care urmeaza sa fie adoptata,
din cite vad, si cele care au fost adoptate anterior.
Domnul Zagorodnii, da, a facut o mentiune
de la tribuna precum ca pentru a candida este suficient, este expunerea dinsului,
este suficient de a initia procedura de renuntare la cetatenie. Daca va aduceti
aminte, noi am discutat cu dumneavoastra cind s-a votat legea anterioara si am
adresat intrebarea respectiva: cind cetateanul Republicii Moldova, care detine
o a doua cetatenie, poate candida: in momentul in care a initiat procedura de
renuntare sau in momentul in care are certificatul ca nu mai detine cea de a
doua cetatenie? Este un lucru principial, domnul...
Domnul Vladimir Turcan:
Da, eu cred ca aici noi totusi trebuie sa
reiesim din urmatoarele considerente. Prima. Articolul 13 prevede restrictii:
a) pentru persoanele care nu au dreptul sa
participe la procesul de votare; si b) persoanele care nu pot fi alese.
Si restrictia respectiva despre care
dumneavoastra ati spus, adica persoanele care au cetatenia multipla, se refera
la acei care nu au dreptul sa fie alesi. De aici rezulta ca anume la momentul
alegerii, validarii, daca doriti, persoana nu trebuie sa aiba cetatenia altui
stat. Fapt care trebuie sa fie verificat la momentul validarii.
Domnul Vladimir Filat:
Da. Domnule ministru,
Atunci apare o problema mare. Cetateanul
Republicii Moldova a initiat procedura de renuntare, procedura poate sa nu se
finalizeze nu din motive proprii ale acestui cetatean, din motive obiective ce tin
de institutiile statului a carui cetatenie o detine. A obtinut mandatul si nu-l...
(rumoare in sala) nu, pai eu aceasta intreb noi trebuie sa specificam
exact acest lucru ca ulterior sa nu intram intr-o colizie mare.
Si inca un lucru foarte important, domnule
ministru. Daca va aduceti aminte, cind discutam despre procedura de renuntare a
cetateniei, este una foarte complexa si eu spuneam data trecuta, pe alocuri mai
complexa decit cea a dobindirii cetateniei. Si mi-ati spus unde ati intilnit. Si
am examinat in continuare. Vreau sa va spun ca in majoritatea statelor
procedura de renuntare este una foarte complicata.
Si eu vreau sa va mai spun inca un lucru
foarte important si aici noi ca si stat, daca vreti, sintem Parlamentul
Republicii Moldova, trebuie sa avem in vedere ca in 2003 s-a modificat legislatia
prin care statul Republica Moldova a permis cetatenilor sa detina multipla cetatenie.
Acum, in momentul in care norma respectiva intervine, cetateni care ar vrea sa
renunte la cetatenie sa candideze noi nu le punem la dispozitie timpul
suficient ca sa renunte la cetatenie.
Domnul Vladimir Turcan:
Este clar. In principiu, pur teoretic intrebarea
intr-adevar.
Domnul Vladimir Filat:
Nu pur teoretic, e.
Domnul Vladimir Turcan:
Deci trebuie sa fie concretizata. Dar,
practic, avind in vedere ca alegerile parlamentare...
Domnul Vladimir Filat:
Nu 2 ani, un an si 4 luni.
Domnul Vladimir Turcan:
Deci vor avea loc in anul 2009, eu cred ca acei
care au de gind, care doresc, au timp suficient.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Domnul Vladimir Filat:
Da, si daca au de gind cu 6 luni inainte.
Domnule presedinte,
Eu am o mare rugaminte, pentru lectura a
doua sa meditam foarte serios, fiindca, ulterior, eu va garantez ca sint incalcate
drepturile cetatenilor si CEDO, vizavi de deciziile CEDO, va avea din nou motiv
sa munceasca in cazurile condamnarilor Republicii Moldova.
Si a doua intrebare. Cine vor fi acei care
vor fi responsabili pentru scoaterea in evidenta sau depistarea dublei cetatenii?
Intrebarea se repeta, am sa argumentez de ce. Fiindca in momentul in care ni se
raspunde ca acest lucru se pune pe seama cetateanului care candideaza, apare o intrebare
fireasca. Ce se intimpla in cazul in care cetateanul, noi mizam ca el are cea
mai buna intentie, declara ca nu detine dubla cetatenie, candideaza, obtine
mandatul, sa spunem de deputat, ulterior se demonstreaza ca dinsul detinea
dubla cetatenie. Ce se intimpla in acest caz?
Domnul Vladimir Turcan:
In acest caz este acea procedura care este in
orice situatie de incompatibilitate. Deci decizia respectiva referitor la
validarea acestui mandat va fi anulata. Aceasta e prima.
Domnul Vladimir Filat:
Domnule presedinte...
Domnul Vladimir Turcan:
Doi. Ceea ce tine de procedura verificarii,
deci domnul Zagorodnii v-a spus ca, in primul rind, e clar ca este problema a insusi
candidatului. Doi. In cazul in care va fi necesar de a verifica sau de a
confirma acest fapt, atunci in Legea cu privire la modificarea unui sir de acte
ce tin de problema cetateniei duble, noi acolo am prevazut in “Dispozitii
finale si tranzitorii” ca de aceste probleme se vor ocupa doua institutii.
Prima. Ministerul Dezvoltarii Informationale,
dar mai mult totusi, dupa mine si din practica pe care o am, mai mult e clar ca
se va ocupa Ministerul de Externe, deoarece anume prin intermediul acestui
minister va fi posibil de a solicita confirmarea informatiei respective.
Domnul Vladimir Filat:
Domnule ministru...
Domnul Vladimir Turcan:
Asa cum s-a facut, sa spunem.
Domnul Vladimir Filat:
Domnule presedinte,
Imi cer scuze.
Domnul Vladimir Turcan:
In situatia despre care eu deja am spus.
Domnul Vladimir Filat:
Pai, in cazul mandatului de deputat nu este
chiar asa de simplu. Pai, daca o sa fie simplu, stimate domnule Stoicov, acesta
a fost motivul de ce am scos in evidenta problematica respectiva. De datoria
noastra este, de fapt, sa venim si cu un mecanism foarte clar si sa fie inteles
de catre toata lumea, nu numai de catre cineva din sala, ca o sa fie simplu, o
sa fie clar.
Si eu vreau sa imi fie foarte clar care va
fi procedura care sa duca la indeplinirea normelor pe care incercati sa le
impuneti dumneavoastra prin...
Domnul Marian Lupu:
Eu o sa va rog, noi o sa avem timp
suficient, intr-adevar, intre prima si a doua lectura sa fie discutat de-a fir in
par absolut toate elementele, fiindca oricum astazi in aceasta sala nu ajungeti
la formula...
Domnul Vladimir Filat:
Eu sint de acord, domnule Presedinte, dar
aceleasi probleme au fost invocate si cind am discutat Legea privind functionarul
public, si care am amendat si Legea privind statutul deputatului. Exact asa am
vorbit.
Domnul Vladimir Turcan:
In rezultatul discutiilor, noi am stipulat
un mecanism clar pentru functionarii publici, in acest caz este vorba de
candidati la posturile respective, la functiile respective. Deci iarasi...
Domnul Vladimir Filat:
Multumesc.
Domnule presedinte,
Eu consider ca ceea ce am invocat eu este
suficient de relevant si eu mi-am facut datoria sa...
Domnul Vladimir Turcan:
Vom fi foarte recunoscatori daca
dumneavoastra o sa prezentati propuneri concrete.
Domnul Marian Lupu:
Da, microfonul nr.5.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Eu, stimati colegi, daca ati observat nu am
pus intrebari pentru ca este inutil. Acest proiect de lege, are dreptate doamna
Buliga, spunind ca este foarte controversat. Eu as spune ca este, de fapt, o
diversiune care se inscrie in logica interpretarilor de prin anturajele
prezidentiale care au spus ca in viitorul Parlament sa nu nimereasca nici un
democrat si nici un roman.
Eu as mai spune ca acest proiect de lege
este, de fapt, o incercare de a restabili articolul 6 din Constitutia sovietica
cu rolul conducator al Partidului Comunist. Si, in acest sens, dindu-i replica
doamnei comuniste de la microfonul nr.3, vreau sa va spun ca, de fapt, Partidul
Comunistilor, care a varsat riuri de singe, care a distrus milioane de oameni si
care ati adus si Republica Moldova la saracie, aceasta vreti sa faceti acum ca
sa ramineti la putere, sa distrugeti cu totul Republica Moldova care este al
doilea stat romanesc.
Si am o intrebare pentru domnul presedinte
al comisiei. Spuneti va rog, domnule Turcan, nu cumva acest proiect de lege il
adoptati, modificati legislatia, tradind intelegerile de la 4 aprilie, vedeti,
doamna Buliga ce inseamna ca ati votat pe 4 aprilie, ca sa obtineti in
perspectiva prevenirii fricii ca vor veni democratii in Parlament si vor pune,
de fapt, problema scoaterii in afara legii a Partidului Comunistilor care si
astazi sta pe arena politica ilegal, neinregistrat conform legii la Ministerul
Justitiei.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Si stiti foarte bine ca nu s-a aplicat si nu
a fost publicata Hotarirea cu privire la restabilirea Partidului Comunistilor.
Deci aceasta este, de fapt, oameni buni, o diversiune la adresa celui de-al
doilea stat romanesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Domnul Ivan Banari:
Multumesc.
Domnule presedinte,
Eu as vrea sa ma refer la alineatul (3),
unde se enumera...
Domnul Vladimir Turcan:
Articolul, care articol?
Domnul Ivan Banari:
Alineatul (3), articolul 1.
Domnul Vladimir Turcan:
Alineatul (3)?
Domnul Ivan Banari:
Prima pagina, alineatul (3) se expune in
urmatoarea redactie, da, este.
Domnul Marian Lupu:
Continuam, va rog.
Domnul Ivan Banari:
Pai, noi avem un singur articol aici, se
numeste “articol unic”. Deci, nu credeti dumneavoastra, as vrea sa aflu care e
diferenta dintre ministru si director de agentie, care e diferenta dintre
primar si secretarul general, el, ce, nu primeste bani publici? El are dreptul
sa candideze fara a demisiona din functie. Deci nu sint enumerati aici.
Domnul Vladimir Turcan:
Deci dumneavoastra aveti propuneri concrete
cine inca trebuie sa fie introdus in lista?
Domnul Ivan Banari:
Da, am propunere concreta, eu o voi
prezenta in scris pentru lectura a doua. Si cred ca ar trebui sa revenim la
acea formula, acest alineat care a fost pina in 2005. Caci in 2005 tot de la
aceasta tribuna, din numele Comisiei, ni se aduceau argumente ca e bine ca sa ii
eliberam pe toti, daca vrea se demisioneaza, daca nu vrea, nu demisioneaza.
Trebuie sa ne aducem aminte lucrul acesta. Si
acum a trecut un an si jumatate, noi de acum spunem ca da, trebuie demisionati
toti.
Domnul Vladimir Turcan:
Da, deci practica a demonstrat.
Domnul Ivan Banari:
Deci sa revenim la acel articol.
Domnul Vladimir Turcan:
Practica alegerilor generale.
Domnul Ivan Banari:
Da, eu o sa il pregatesc in scris.
Domnul Vladimir Turcan:
Se poate, da? Practica alegerilor generale
locale a demonstrat foarte bine pentru toti si initiatorul, de fapt, era, in
primul rind, Comisia Electorala Centrala, deoarece era foarte complicat de
monitorizat si de interpretat prevederea stipulata, care exista astazi.
Si de aceea s-a cerut si noi, Comisia
juridica, pentru numiri si imunitati a acceptat in calitate de concept ca totusi
trebue sa fie clar expres prevazut in lista persoanelor sau functiilor care, la
momentul campaniei electorale, trebuie sa sisteze activitatea lor in functia
respectiva.
Lista este propusa. Daca dumneavoastra aveti
careva propuneri, poftim.
Domnul Marian Lupu:
Da, microfonul nr.5.
Domnul Vlad Cubreacov:
Multumesc.
Stimate domnule presedinte al comisiei,
In cazul articolului 1 si al prevederii sau
al notiunii de “bloc electoral”, care se propune sa fie eliminata in tot cuprinsul
Codului electoral, dumneavoastra ati prezentat doar motive de oportunitate,
cele 3 motive, eu am fost foarte atent si nu au fost invocate motive juridice.
De exemplu, eu as vrea sa amintesc
colegilor nostri si sa spun mai mult pentru stenograma faptul ca titularii de
drepturi si drepturile electorale nu sint drepturi fundamentale, sint
persoanele fizice sau juridice. In cazul partidelor ca persoane juridice,
aceste drepturi pot fi limitate numai prin lege si daca este necesar intr-o
societate democratica.
De aceea, trebuie sa precizam ca asa cum a
fost prevazuta aceasta notiune in Codul electoral pina acum, blocurile
electorale nu erau entitati de drept, nu erau persoane juridice. Deci erau un
fel de aliante constituite ad-hoc si asa cum nu pot exista in baza principiului
de asociere sau dreptului de asociere partide ad-hoc neinregistrate, fara, neinzestrate
cu personalitate juridica asa nu pot exista alte tipuri de entitati create
ad-hoc pentru ca s-ar incalca principiul egalitatii dintre concurentii si
subiectii electorali.
De aceea, cred ca argumente de acest ordin,
de ordin juridic, trebuie prezentate dincolo de argumentele care pot fi
acceptate, vor fi valabile sau nu, de oportunitate.
Multumesc.
Domnul Vladimir Turcan:
In baza acestei decizii totusi se pune
oportunitatea, deoarece argumentul juridic pe care dumneavoastra l-ati invocat
nu prea se inscrie. De ce? Conform prevederilor Codului electoral, acest bloc
era subiectul acestei legi, era subiectul prevazut in lege. Dar, totodata, inca
o data repet: propunerea aceasta reiese din cele 3 pozitii pe care eu deja le-am
enumerat, inclusiv pornind de la practica europeana.
Domnul Zagorodnii a numit zeci de tari
membre, inclusiv ale Uniunii Europene, unde nu sint prevazute in legislatia
electorala blocuri electorale.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.3.
Domnul Victor Stepaniuc:
Multumesc, domnule Presedinte.
Eu nu am o intrebare catre domnul Turcan,
mie totul imi este clar din acest proiect de lege. As vrea sa adresez o mica
replica unor colegi de ai nostri care, cum ceva, ataca sistemul comunist si tot
ce este legat de Partidul Comunistilor.
Vreau sa spun ca noi, cea mai mare parte
din noi venim...
Domnul Marian Lupu:
La microfonul nr.5 ce a fost?
Domnul Victor Stepaniuc:
...din sistemul cela, inclusiv doamna
Pavlicenco.
Domnul Marian Lupu:
Da, eu nu am mentionat absolut, stati putin.
(Rumoare in sala.) Stimati colegi, in primul rind, aveti ceva de spus,
conform Regulamentului. Eu admit ce am admis si pina acum in aceasta sala,
chiar si lipsa de intrebari. Eu va rog frumos, putina atitudine si un comportament
cuviincios, fiindca ceea ce face unu inseamna ca fac si celalalt.
Microfonul nr.3, continuati, va rog.
Domnul Victor Stepaniuc:
Stimati colegi,
Este dreptul la replica si dreptul la
replica trebuie respectat, inclusiv dumneavoastra. Noi il respectam, domnule Taranu,
cind vorbiti dumneavoastra.
Vreau sa va spun ca nu trebuie de aruncat
totusi toate hirburile pe care dumneavoastra le aveti unite in creierul dumneavoastra,
le aruncasi in trecut, fiindca acel care impusca in trecut, trecutul de multe
ori impusca de acum in noi cu tunul. Si doamna Pavlicenco nu trebuie sa uite ca
a fost si ea lider de partid si acei care plecau in misiuni diplomatice peste
hotare, statul sovietic avea incredere deosebita fata de aceste persoane,
deosebita.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Domnul Victor Stepaniuc:
Si, de obicei, erau in liste aparte aceste
persoane.
Domnul Marian Lupu:
Asa si am crezut ca o sa fie.
Domnul Victor Stepaniuc:
Eu nu vreau sa incerc sa va ripostez
dumneavoastra... unora dintre dumneavoastra care ati scris teza de doctor in stiinta:
“Organizatia de partid si constructia socialista la sate”, “Organizatia de
partid si dezvoltarea complexului zootehnic”. Poftim, lucruri pe care le-ati facut
dumneavoastra. Asa ca lasati sistemul comunist, el a trecut, el e in trecut, sa
spunem, la ziua de astazi.
Daca vreti sa ne luptam ideologic, sa ne
luptam pentru ideologie in fata alegatorului. Sa o facem cinstit, omeneste.
Domnul Marian Lupu:
Bine. Si eu credeam ca noi ajungem la
exercitiul de vot. Da, toti au dreptul la replica. Eu va rog frumos, in
parametrii indicati de Regulament. Pe scurt.
Microfonul nr.5.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Vreau sa constat ca domnul Stepaniuc a
vorbit destul de mult.
Stimate coleg, domnule Stepaniuc, si alti
colegi,
Va spun inca o data si nu incercati sa
manipulati, eu nu am fost in misiune diplomatica peste hotare. Va spun inca o
data, daca nu intelegeti, ca aveti capul cam greu. Eu am fost ca sotie a sotului
meu care a fost chemat sa isi satisfaca serviciul militar ca traducator.
Si vreau sa va spun, printre altele, o
noutate. Sotului meu i s-a propus sa intre in Partidul Comunist si eu i-am
interzis si nu a intrat. Ati inteles? Si am facut bine. Si voi nu aveti, pur si
simplu, argumente si va trageti pe toti aliati de ai vostri, ca sa va acoperiti,
de fapt, crimele pe care le-ati facut si pe care nu vreti sa le condamnati.
Numai ca, domnule Stepaniuc, vreau sa va
spun ca, spre deosebire de unii care au fost membri ai PCUS, s-au lepadat de
satana, dumneavoastra nu v-ati lepadat si vreti intreaga Moldova s-o transformati
intr-o satana comunista.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi, (rumoare in sala)
Stimatii mei colegi,
Macar de satana in aceasta sala sa nu
vorbim.
Microfonul nr.4.
Domnul Leonid Bujor:
Da, va multumesc frumos.
Domnule presedinte al comisiei,
Totusi noi discutam astazi si revenim de
fiecare data la alineatul (3) si nu primim un raspuns concret. De aceea, care
este deosebirea din punctul 1) ca ministrii trebuie sa se prezinte, da, pentru
aceasta perioada, pe perioada campaniei electorale. Viceministrii nu, iar
pretorii, vicepretorii, primarii, viceprimarii totusi ii includem.
De aceea, eu vin cu urmatoarea propunere,
domnule Presedinte, fiindca totusi sintem intr-o tara care tinde spre Uniunea
Europeana, propun una din doua variante pentru lectura a doua. Deci lasam in
vigoare varianta “Isi pot suspenda activitatea” ca sa ii punem in conditii
egale pe toti. Sau daca nu, procedam cum e acceptat la Ion Creanga: “de la vladica
pina la opinca”, incepind cu Presedintele Tarii, colaboratorii Presedintiei, toti
functionarii administratiei publice centrale, si toti functionarii administratiei
publice locale. Fiindca atunci cind lasam noi ministrii, e clar ca ei vor
promova linia ministrului respectiv.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Saa procedam in felul urmator, domnule Turcan,
eu am sa fac o remarca.
Stimate domnule coleg,
O atare propunere deja a fost evocata si
s-a convenit ca pentru lectura a doua sa se lucreze foarte serios asupra listei
concrete a acelor posturi, functii care trebuie suspendate temporar.
Domnul Leonid Bujor:
Eu sint de acord cu dumneavoastra, dar dupa
acea interventie au mai fost intrebari la acest subiect si eu asa si nu am inteles,
pina la urma, se va examina in lectura a doua sau nu?
Domnul Marian Lupu:
Neaparat.
Domnul Vladimir Turcan:
In primul rind, va rog, inaintati propuneri
concrete.
Domnul Leonid Bujor:
Domnule Turcan,
Va rog, sa luati act ca sa nu o prezint in
scris.
Domnul Vladimir Turcan:
Stenograma o sa fie.
Domnul Marian Lupu:
Bine, stimati colegi.
Domnule Turcan,
Va multumesc.
Am avut o solicitare pentru luare de cuvint.
Ofer timp pentru aceasta solicitare domnului Rosca.
Domnul Iurie Rosca:
Domnule Presedinte,
Stimati colegi,
As exprima, mai intii, regretul in legatura
cu faptul ca acest proiect a aparut asa subit si, poate, ar fi fost mai bine
daca acest subiect, perfectionarea legislatiei electorale, ar fi fost rodul
unei initiative legislative elaborate in mod colegial de mai multe fractiuni
parlamentare, asa cum am facut pentru ziua de 22 iulie 2005, cind am votat in
unanimitate modificarile privind Codul electoral.
Spun acest lucru pentru ca sint in
imposibilitatea de a sustine acest proiect integral, desi, daca se va tine cont
de anumite sugestii, sint gata, impreuna cu colegii din Fractiunea Partidului
Popular Crestin Democrat, sa sustinem in lectura a doua acest proiect, care contine
lucruri valoroase si, in acelasi timp, prevederi care, cred eu, nu ar trebui sa
isi gaseasca locul in legislatia electorala a Republicii Moldova.
As vrea sa ma refer, mai intii, la
prevederea de eliminare din textul Codului a notiunii de “bloc electoral”. Odata
aceasta eliminare a blocurilor deja s-a produs prin Legea partidelor, pe care
noi am votat-o si am sustinut-o. Si am pornit de la ideea, unul din principiile
importante a fost, cum vor fi finantate partidele reprezentative in momentul in
care legea respectiva va intra in vigoare. Reprezentarea parlamentara si
reprezentarea in organele puterii locale de nivelul doi vor fi cele doua
elemente-cheie care vor determina sumele acordate fiecarui partid reprezentativ
lunar.
Iata, daca ne amintim, unul din motivele
pentru care intrarea in vigoare a acestei legi a fost aminata, a fost tocmai
situatia existenta la ora actuala, cum sa imparti finantele publice unui bloc
care s-a destramat? Nu e cel mai important aspect pe care am vrut sa il mentionez.
Vreau, de asemenea, sa ii amintesc domnului
raportor un element extrem de important, care tine de practica legislativa a Estoniei.
Dinsul a enumerat o serie de tari europene, membre ale Uniunii Europene, unde
blocurile electorale nu exista pur si simplu. Unele fiind limitate prin legislatie,
altele prin omisiune, prin omiterea unei trimiteri exprese de ordin juridic.
Va dau exemplul a doua tari, care mie mi se
par relevante si la care Republica Moldova este bine sa se raporteze si de acum
incolo, pentru ca avem sisteme constitutionale similare, sintem republici
parlamentare, iar parlamentele au aceeasi structura, ma refer la Estonia si
Letonia. Estonia avind 101 deputati, Letonia 100 de deputati, prin urmare, la
ei majoritatea e 50 plus 1, si avind aceeasi forma de alegere a Sefului
statului.
Dar am vrut sa vorbesc despre doua aspecte
electorale. Legislatia estoniana, puteti verifica, caci avem deja ambasada
acolo, interzice formarea blocurilor sau a aliantelor pina la alegeri, ele se
formeaza dupa alegeri. In Estonia nimeni nici nu spune altfel decit coalitia
versus opozitia. Pentru ca, de obicei, la guvernare sint mai multe partide care
se asociaza dupa alegeri. Noi formam partide politice nu cu scopul sa ajungem in
Parlament, ci sa exercitam puterea in stat. Daca ne ajung mandate, exercitam
separat, daca nu – ne aliem cu altii dupa alegeri.
In Letonia aceasta norma restrictiva nu
exista, insa in practica celor
7 parlamente succesiv niciodata aliante inainte de alegeri nu s-au format.
Toate
s-au format dupa alegeri. Martori sint acei 4 membri ai Parlamentului, deputati
din toate fractiunile parlamentare care impreuna cu mine ne-am intors citeva zile
in urma din Letonia. Cred ca nu este nimeni in aceasta sala care ar spune ca
cele doua tari, la care ma refer, ar avea legislatie electorala punitiva,
restrictiva, antidemocratica s.a.m.d. Problema noastra este insa atunci cind
noi facem proiecte de legi, deseori le raportam la propria noastra situatie de
moment, nu la perspectivele de consolidare a partidelor ca institutii
democratice fundamentale pentru un sistem pluralist. Odata.
Doi. A mentionat colegul Cubreacov si vreau
sa va amintesc ca dreptul la asociere in cazul cetatenilor este un drept
individual si nu colectiv. Mai mult decit atit, eu sustin aceasta idee si as
propune pentru lectura a doua doua adaosuri. Odata. O referinta expresa la
faptul ca pe listele electorale ale unor partide candideaza membrii de partide.
Apropo, legislatia Romaniei anume asa prevede: “Pe listele electorale candideaza
membrii de partide.” Dreptul de a candida este un drept constitutional, dar nu
este un drept fundamental reglementat de catre Conventia Europeana. Dreptul de
a alege este un drept fundamental. Deci cred ca ar fi o chestiune importanta.
Mai mult decit atit, noi avem aceasta
practica care se inscrie in perioada de tranzitie si care spune: “Avem trei
subiecti electorali: partide, blocuri si candidati independenti.” Sub aspect
juridic ei au aceleasi drepturi. In Parlamentul Republicii Moldova din 1994 pina
in prezent nu a ajuns si nu va ajunge niciodata un cetatean care este candidat
independent. Noi stim acest lucru si toleram in continuare aceasta irosire de
timp, de bani, de atentie a alegatorilor pentru candidatii independenti, motiv
pentru care, eu cred, trebuie sa eliminam si aceasta prevedere pentru lectura a
doua din Codul electoral atit pentru alegerile parlamentare, cit si pentru
alegerile locale.
Argumentez. Stimati prieteni, verificati in
orice tara membru al Uniunii Europene un primar care sa nu aiba culoare politica,
asa ceva nu se poate imagina. Un consilier local care sa nu aiba culoare
politica. Este o improvizatie in perioada de tranzitie a Republicii Moldova si
a altor tari care sint in curs de constituire a sistemului politic democratic
pluripartidist, iar noi persistam in aceasta practica vicioasa. Eu va aduc un
exemplu de alta natura. Atunci cind modificam Constitutia, foarte multi dintre
colegii nostri din aceasta sala, legislatura respectiva din 2000, sareau in sus
si spuneau: “Domnule, este antidemocratic sa alegem Seful statului de catre
Parlament.” Era rodul naivitatii noastre, nu era viciu nici o metoda. Fiindca majoritatea
tarilor membre ale Uniunii Europene isi aleg Seful statului prin Legislativ.
Deci, din acest punct de vedere, cred ca
eliminarea notiunii perimate de blocuri electorale, preelectorale, daca doriti
o calchiere, este binevenita si sa ne obisnuim ca si la nivel local, si la
nivel national, in acest caz parlamentele nationale, facem majoritati
postelectorale pentru a administra eficient treburile publice la nivel local si
la nivel central.
Anul curent am avut alegeri locale, in 22
de raioane partidele democratice s-au reunit in majoritati postelectorale. Este
o experienta recenta. E dreptul acestor partide sa exercite treburile publice
la nivel local. Si cred ca este o stare de normalitate spre care trebuie sa
tindem, indiferent de faptul ca aceasta initiativa este controversata si a fost
propusa de catre majoritatea parlamentara, ea nu este de respins in totalitate.
Intentia mea este sa contribuim la modul cel mai serios la perfectionarea
acestei legi, pentru ca ea tine de dezvoltarea democratica a Republicii Moldova
de acum incolo, indiferent daca noi, cei care vorbim de la acest microfon, vom
fi sau nu deputati. Noi pornim de la situatia de azi si cum sa facem sa dregem
ca sa ne conservam mandatele noastre de deputati. Nu cum sa dezvoltam sistemul
politic al Republicii Moldova.
Un alt aspect, care mi se pare extrem de
important si cel mai discutat poate: ce facem cu detinatorii dublei si
multiplei cetatenii? Este un element care ma face sa nu pot sustine acest
proiect. Sper ca va fi eliminat pentru lectura a doua si va spun de ce. Chiar
dumneavoastra, cei din majoritate, stiti foarte bine ca aceasta norma este
inaplicabila. Si raspunsurile la intrebari, care s-au dat astazi, dar si in sedinta
cind am discutat modificarea la o serie intreaga de legi a aratat ca aceasta
norma este inaplicabila. Si domnul raportor din partea grupului de autori, si
domnul presedinte al comisiei si de aceasta data au confirmat ca, de fapt, este
vorba de o declaratie pe propria raspundere. Adica, atunci cind cetateanul
candideaza, scrie: “Prin prezenta declar” va trebui sa adauge: “nu detin cetatenia
altui stat.” Si atit. Mecanismul de verificare nu exista si nici nu poate fi
inventat.
Problema este de ordin psihologic, de ordin
ideologic, de care vreti, nu tine de practica juridica sau de exercitiul
electoral propriu-zis. Este o tensiune psihologica intre noi inutila, oricum
aceasta norma nu va putea fi aplicata si nici macar nu poate fi privita cu ingrijorare,
cu regret, nu cu ingrijorare.
Domnul Marian Lupu:
Timpul, stimate coleg. Atentie la timp, va
rog.
Domnul Iurie Rosca:
Da. Foarte scurt. Mai am citeva observatii.
Cit priveste antecedentele penale nestinse. Nu vad nimic grav in aceasta.
Fiecare cetatean care a avut condamnari penale sa astepte momentul cind vor fi
stinse in mod legal si sa se candideze. Nu va doresc strictionarea
drepturilor.
Ceea ce mi se pare insa imposibil de
aplicat si tine de articolul 47 alineatul (15), deja domnul Filat a facut
trimitere la aceasta prevedere, mesajele electronice si mesajele SMS, ele nu
pot fi egalate cu textele publicate in presa scrisa sub nici o forma. Cineva transmite
altcuiva un mesaj SMS si cum il contabilizam, cum il verificam, cum il impozitam
sa.m.d.? Este o chestie care, mi se pare, poate fi eliminata fara nici un fel
de probleme, pentru ca aceasta tine de dreptul la secretul corespondentei, daca
doriti. Cu cine corespondez eu electronic, este treaba mea. Si, daca nu ma aflu
sub urmarire, nimeni nu are dreptul sa imi controleze mesajele mele
electronice. Exact la fel si telefonic.
Deci aceasta norma mi se pare nepotrivita.
Totusi revin si consider ca cea mai importanta latura a acestei initiative,
care trebuie sustinuta si care trebuie perfectionata pentru lectura a doua, tine
de eliminarea asa-numitelor blocuri sau aliante preelectorale sau electorale,
mai corect.
Si insist asupra initiativei, asupra
completarilor pe care le vom propune ca in Republica Moldova sa nu mai existe
aceasta prevedere naiva despre asa numitii candidati independenti. Partidele
politice sint subiecti de drept importante care trebuie sa isi asume raspundere,
inclusiv acei care candideaza sa fie membri de partid si sa raspunda rigorilor
legale care sint democratice. Si va rog sa ma credeti ca, daca se va elimina
prevederea nedorita de restrictionare a cetateniei, nici un fel de critici din
exterior nu vor avea ca tinta aceasta initiativa legislativa.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Domnul Prijmireanu.
Domnul Dumitru Prijmireanu.
Stimati colegi,
Onorata asistenta,
Perfectionarea legislatiei electorale este
un proces absolut indispensabil pentru toate tarile care se afla pe calea
instituirii unei democratii durabile. Acest lucru se manifesta indeosebi in
tinerele democratii, cum este si Republica Moldova. Dupa fiecare scrutin
electoral, atit observatorii si expertii internationali, cit si noi, acei care
participam la aceste scrutine, acumulam observatii si tragem concluzii care
necesita a fi luate in consideratie pentru a perfectiona cadrul legal existent si
a ne conforma recomandarilor Consiliului Europei, care ne solicita acest lucru
permanent, inclusiv in ultima rezolutie a Adunarii Parlamentare a Consiliului
Europei din octombrie 2007.
Astazi sint puse in discutie citeva
proiecte de legi care, dupa parerea mea, incearca sa raspunda recomandarilor
expertilor si sa ia in concluzie evolutiile in procesul politic din Republica
Moldova. Scopul propunerilor cuprinse in proiectul nr.4350 este de a asigura
formarea unor organe elective functionale si de a nu admite oxidarea la putere
a unor forte politice dezmembrate, care nu sint in masura sa reprezinte
interesele alegatorilor.
Trebuie sa recunoastem ca, in prezent,
asistam la consolidarea principalelor institutii democratice din tara noastra,
cum sint partidele politice. Acest lucru se datoreaza atit adoptarii recente a
noii Legi cu privire la partidele politice, cit si consolidarea propriu-zisa a
partidelor politice.
Referindu-ma nemijlocit la propunerile
cuprinse in proiect, tin sa mentionez ca noi am trecut prin mai multe alegeri,
am acumulat o anumita experienta in acest proces. Avem o legislatie electorala
corespunzatoare valorilor europene, de aceea propunerea referitoare la
excluderea blocurilor electorale, chiar daca pare a fi una neasteptata, este
totusi urmarea logica a evolutiei vietii politice din tara noastra. Noi sintem
convinsi ca interesele cetatenilor vor fi reprezentate mai bine de catre
partidele politice puternice si responsabile decit de blocurile electorale,
care se destrama, practic, a doua zi dupa alegeri, fapt demonstrat atit in anul
2001, cit si in anul 2005.
Excluderea blocurilor electorale nicidecum
nu va duce la incalcarea dreptului la asociere. Dimpotriva, partidele isi vor
reprezenta alegatorii sai cu mai mare responsabilitate, iar in cadrul activitatii
parlamentare pot fi create coalitii postelectorale viabile si functionale. In
ceea ce priveste propunerea in privinta candidatilor independenti, ca sa nu ma
repet, fractiunea sustine aceasta pozitie, care a fost destul de argumentata.
Nemultumirile exprimate de unii deputati ma
face sa ma intreb si sa va intreb: de ce ne temem? Cine se simte in pericol?
Este cert ca alegerile organizate in tara noastra pe parcursul mai multor ani
au fost recunoscute libere si democratice, am inregistrate progrese la
capitolul functionarii institutiilor democratice, de aceea, credem ca a venit
timpul sa avansam, preluind practica statelor cu traditii democratice si sa
permitem partidelor politice sa discute dreptul de a acceda la guvernare.
Noi va chemam sa tinem cont, mai intii de
toate, de interesele alegatorilor, ale caror voturi nu ar trebui sa se piarda
pentru blocurile electorale, care, dupa cum s-a demonstrat in anii precedenti,
nu le pot prezenta interesele pe motiv ca ele se destrama. Legislatia electorala
in majoritatea tarilor europene prevede participarea la alegeri pe liste de partid,
fiind specificat pragul electoral, care permite accedarea in Parlament.
Reglementari referitoare la participarea la
alegeri si a coalitiilor, si a aliantelor electorale sunt specificate in:
Bulgaria, Romania, Polonia, Italia, cu indicatia pragului electoral care
trebuie sa fie acumulat de acestea. Practica participarii la alegeri pe listele
de partid exista in mai multe tari europene, care au fost enumerate de catre
raportor. Totodata, fiecare stat este in drept sa isi stabileasca propriile
reglementari in aceasta privinta in functie de situatia social-politica.
Celelalte propuneri din proiect, la fel, rezulta din recomandarile expertilor,
sint bine venite si vor imbunatati considerabil legislatia electorala.
Stimati colegi,
Intelegem ca, in privinta acestor propuneri,
pot exista diverse viziuni, dar ca urmare a discutiilor in Parlament speram sa
ajungem la cele mai optime formulari care sa fie acceptabile pentru majoritatea
deputatilor.
Dragi colegi,
In concluzie, consideram ca adoptarea
proiectelor prezentate va contribui la desfasurarea unui proces electoral
transparent, echitabil si democratic in beneficiul intregii societati si a
fiecarui cetatean in parte, care va avea mai multa siguranta ca votul lui
conteaza, iar interesul lui, ca alegator, este protejat.
Noi sintem convinsi ca interesul alegatorului
de a fi reprezentant adecvat trebuie sa fie prioritatea noastra. Fractiunea
parlamentara a Partidului Comunistilor sustine proiectul mentionat si propune
colegilor sa fie votat.
Va multumesc pentru atentie.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Proiectul nr.4350, in conditiile raportului
Comisiei de profil, care, de fapt, contine si propunerea ca acest proiect sa
fie luat inclusiv ca proiect de baza in eventualitatea adoptarii in prima
lectura a unor alte proiecte cu referinta la Codul electoral si le vom examina
imediat ulterior, supun votului aprobarea in prima lectura, in aceste conditii,
a proiectului de Lege nr.4350. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.
Va multumesc.
Proiectul nr.4350 este aprobat in prima
lectura.
Eu propun sa facem putina abstractie de continutul
Codului electoral. Sa mai diversificam putin continutul discutiilor noastre si
sa examinam proiectul de Lege pentru modificarea si completarea anexei nr.1 la
Legea cu privire la tariful vamal. Proiectul nr.4245, al carui autor este
domnul deputat Valeriu Guma. Cineva este delegat poate de la fractiune? Atunci
vom incepe cu proiectul nr.4449, initiativa deputatilor Bondarciuc, Popa. Si am
sa il invit pe domnul Bondarciuc sa faca o prezentare atit din partea
autorilor, cit si raportul comisiei. Si eu am sa va rog sa va referiti, in
calitate de presedinte al comisiei, si la proiectul nr.4245.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Stimate domnule Presedinte,
Stimati colegi,
Sensul initiativei cu care au iesit deputatii
Bondarciuc si Popa este modificarea anexei nr.1 la Legea cu privire la tariful
vamal. Si scopul aici de baza al acestui proiect este de a sustine subiectii
din ramura industriei alimentare, stoparea declinului ramurii producerii de
cofetarie si alte momente. Am in vedere ca, pina in august 2007, la noi taxa
vamala la grasimi vegetale a fost in marime de 0 la suta, dar dupa aceea a fost
majorata pina la 15 la suta. Initiativa taman stipuleaza ca la pozitia tarifara
151620980, adica grasimi vegetale taxa vamala sa fie 0.
Comisia a examinat proiectul si l-a sustinut.
Noi avem avize pozitive din partea comisiilor si avem avizul pozitiv din partea
Guvernului. Dar pe parcursul discutiilor, in Comisie au aparut si alte momente legate
de problemele care sint consecintele secetei din anul curent, care au provocat
un impact negativ asupra asigurarii cu materie prima a intreprinderilor de
prelucrare a productiei agricole care au un caracter de activitate sezoniera.
In aceste conditii, in cadrul examinarii in
Comisie s-a decis de a sustine propunerea expusa in initiativa legislativa a
deputatului Guma si initiativa care a fost deja raportata, stabilind taxa vamala
0 pentru uleiurile vegetale de la pozitia tarifara 151620980 si pentru sucurile
de portocala cu o valoare Brix de peste 20 la suta, dar care sa nu depaseasca
67 de la pozitiile tarifare 200919910, 200919980, iar pentru sucurile de
portocala necongelate cu o valoare brix de maximum 20 se va aplica taxa vamala in
marime de 10 la suta. Initiativa a fost 5 la suta, dar autorul este de acord,
conform proiectului de lege comasat si anexat la raport.
Concomitent, Comisia, de comun acord cu
Guvernul, propune ca pentru marfurile importate in calitate de materie prima de
la pozitiile tarifare 200990490 amestecuri de sucuri de citrice 251741000,
granule de marmura si 340490900 sa fie aplicata taxa vamala la nivelul de cota
0.
In legatura cu consecintele secetei anului
curent si in scopul reducerii termenului sezonier de activitate a intreprinderilor
de prelucrare a legumelor si fructelor, in Comisie s-a discutat si Guvernul, in
avizul sau, a sustinut propunerea de a completa nota la anexa nr.1 din legea mentionata
cu punctul 7 in urmatoarea redactie: “In modul stabilit de Guvern pentru anul
2008 taxa vamala nu se percepe la importul marfurilor destinate proceselor
industriale de la pozitiile tarifare 200290310 cu un continut net, care sa depaseasca
100 kg pina la...
Noi la comisie am discutat pina la 1
august, dar Guvernul, in avizul sau, propune pina la 15 august si noi putem sustine
data aceasta. 200510009 alte legume omogenate cu un continut net care depaseste
100 kg – pina la 1 august 2008; 200799310 paste si piureuri de visina si cirese
cu un continut net care sa depaseasca 100 kg – pina la 10 iunie 2008. Si
200799980 paste si piureuri de caise, piersice si coacaza cu un continut net
care sa depaseasca 100 kg – pina la
15 iulie 2008. Pornind de la cele mentionate, Comisia propune... noi propunem sa
comasam aceste proiecte, sa avem un proiect, in sfirsit.
Cu completarile expuse mai sus, proiectul
de lege in varianta anexata la raport se inainteaza Parlamentului spre adoptare
in prima si a doua lectura.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc.
Stimati colegi,
Intrebari?
Microfonul nr.5.
Domnul Alexandru Oleinic:
Multumesc, domnule Presedinte.
Stimate domnule Bondarciuc,
Totusi “Alianta «Moldova Noastra»” nu o data
a iesit cu propunerea de a scuti de taxa vamala materia prima importata in tara
si, cu parere de rau, argumentele noastre nu au fost intr-atit de convingatoare
pentru Fractiunea majoritara si niciodata nu a fost primita nici o initiativa
din partea noastra ce tine de scutirile taxelor vamale la materia prima.
Acum se face o impresie ca la noi in tara
toti maninca numai ciocolata si beau suc de portocale. Eu vreau sa intreb totusi
citi subiecti economici cad sub incidenta acestei scutiri? Mai bine zis, citi
subiecti economici folosesc uleiul vegetal? Ce cantitate de uleiuri dupa suma
de ce cantitate este vorba? Si care va fi suma tarifului vamal care va fi
scutit in urma... eu anume ma refer la uleiurile vegetale, anume in urma
implementarii, mai bine zis a adoptarii acestei modificari?
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Pot sa va spun ca, in primul rind, toate
initiativele sau propunerile bune si din partea opozitiei, noi, de regula, in Comisie
le discutam si acceptam.
Domnul Alexandru Oleinic:
In trei ani de zile nici una nu a fost buna.
Aceasta e clar.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Nu, aceasta e prima. Eu pot sa va spun, iata
acum initiativa domnului Guma, care este prezent de la opozitie astazi. A fost
discutata in Comisie si a fost sustinuta. Acesta e primul moment. Al doilea
moment. Ceea ce se refera la...
Domnul Alexandru Oleinic:
Noi ne miram foarte mult. Eu cred ca...
Prima data si cred ca odata cu... trebuia si ceva...
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Nu, nu, nu. Si pot sa va spun ca daca o sa
ne referim la uleiurile vegetale, trei – patru firme care importa si utilizeaza
pentru producere...
Domnul Alexandru Oleinic:
Nu, care este cantitatea?
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Cantitatea, vreau sa va spun, mai mult de
1000 de tone. Dar important este ce? Caci la noi, in aceasta pozitie, la
materia prima, pina in august 2008, a fost taxa zero. A fost propunerea
Guvernului sa nivelam, sa excludem niste... vedeti greseli de la Serviciul
Vamal, unde a fost si taxa 0, si taxa 15, si sa nivelam la... Dar totusi
analiza a aratat ca noi, majorind taxa aceasta, majoram si sinecostul productiei.
Si productia concureaza cam greu pe piata.
Domnul Alexandru Oleinic:
Domnule Presedinte,
Si suma tarifului vamal care…?
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Nu o sa influenteze asupra venitului
bugetului, fara modificarile bugetului, Guvernul ne-a dat aviz pozitiv.
Domnul Alexandru Oleinic:
Bine, dar totusi suma, este o suma?
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Pot sa va spun ca noi nu am avut aceste
venituri, practic, numai acum doua luni au fost importate 100 de tone, 200 de tone.
Adica nu influenteaza deloc.
Domnul Alexandru Oleinic:
Eu sint absolut convins, domnule Presedinte,
ca in tara sint foarte multe probleme la compartimentul materie prima. Mai ales
daca noi luam in consideratie seceta care ne-a afectat anul curent intr-atit si
argumentele pe care dumneavoastra le aduceti tot ca in rezultatul afectarii de
pe urma secetei noi trebuie sa eliberam tariful vamal la uleiurile vegetale. Eu
cred ca noi trebuie sa eliberam de tariful vamal, in primul rind, semintele si
utilajul pentru agricultura, care este cu mult mai important decit acest
compartiment, macar ca noi am fost tot timpul pentru eliberarea de tarif vamal la
toata materia prima importata in tara pentru economia nationala.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Ceea ce se refera... Iata vedeti va sustinem
si pe dumneavoastra.
Domnul Marian Lupu:
Alte intrebari?
Microfonul nr.3.
Domnul Dmitri Todoroglo:
Multumesc, domnule Presedinte.
Mi se pare ca pentru noi, colegii, nu este
principal ca o sa fie problema a cui este propunerea, dar principalul, dupa parerea
mea, este ca o sa fie propunerea care conduce la o situatie mai buna. De aceea,
daca, la momentul de fata, noi vorbim despre situatia, cind noi am schimbat
politica tarifara in luna iulie, mi se pare ca atunci nu a fost clara situatia
cum o sa finalizam anul curent in agricultura. Acesta este un moment.
Si al doilea moment. Atunci noi am vorbit si
am avut diferite pareri si eu am avut alta parere ca... nu, am fost impotriva
la aceea ca sucurile sa fie majorate atunci, din cauza ca noi vorbim despre
importul concentratului pentru suc, noi nu vorbim ca moldovenii numaidecit
trebuie sa bea. Aceasta este o materie prima care merge din partea productiei
pentru export. Aceasta este principalul. Si al doilea moment. Totusi decizia pe
care noi o luam are un caracter temporar din cauza ca situatia rezulta din
realitatile pe care le avem noi cu productia agriculturii in anul curent.
Si situatia in anul viitor se schimba,
atunci si atitudinea va fi alta. Dar la momentul actual pornim de la situatia
pe care o avem: intreprinderile de procesare, care noi totusi vrem ca sa
activeze cu eficacitate, o sa aiba acces la piata, desigur, statul desi nu prea...
dupa parerea statului, in buget o sa fie acumulati mai multi bani, dar rezulta
din aceea ca totusi aceasta intreprindere trebuie sa activeze, sa creeze aceste...
sa micsoreze acest deficit al balantei despre care noi toti vorbim, inclusiv
colegul …
Da, multumesc.
Domnul Marian Lupu:
La fel.
Microfonul nr.4.
Domnul Ion Varta:
Va multumesc, domnule Presedinte.
Eu sint, de asemenea, de aceeasi parere, sint
probleme mult mai stringente care poate meritau a fi luate in consideratie si
aplicat acest tratament pe care ni-l propuneti dumneavoastra prin intermediul
acestei initiative legislative, care, de altfel, este cota parte din cresterea
acestor preturi inregistrate in urma stabilirii, instituirii acestui impozit,
acestui TVA de 15% asupra preturilor la productia de cofetarie. Am impresia ca
este ceva nesemnificativ, neimportant. Exista niste...
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Practic, vreau sa va spun ca pentru productia
care se produce din aceasta materie prima, sint majorari cu 15 la suta.
Domnul Ion Varta:
A fost mai rational, intr-adevar, tinind
cont de circumstantele grave in care au activat agricultorii in Republica
Moldova anul curent, poate sa operam aceleasi reduceri si pentru ei la importul
de utilaj agricol, ingrasaminte, pesticide.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Daca ati ascultat atent raportul, eu am
mentionat ca s-a propus si la Comisie s-a discutat, si este avizul pozitiv al
Guvernului referitor la alte pozitii tarifare ca: tomate preparate, alte legume
omogenizate, paste si piureuri din visine, cirese, caise, piersici si coacaza,
pe care nu le avem astazi ca materie prima si o sa dam posibilitatea ca
fabricile respective sa activeze, lumea sa lucreze si sa primeasca salariile.
Domnul Ion Varta:
Domnule presedinte,
Stiu ca exista concurenta acerba intre
productia noastra autohtona de cofetarie si cea de import, in special ucraineana.
Nu s-ar putea de protejat producatorul nostru autohton prin intermediul unor
politici protectioniste, pentru ca sa ii absolvim de o asemenea concurenta dura?
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Este destul de complicat.
Domnul Ion Varta:
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Alte intrebari? Nu sint.
Domnule Bondarciuc,
Va multumesc.
Deci domnul Bondarciuc a avut o prezentare asupra
proiectului nr.4449, concomitent expunem si pozitia Comisiei pe marginea
acestui proiect, expunind la fel si pozitia Comisiei privind proiectul nr.4245.
Nu pun la vot, stimati colegi, il invit la tribuna centrala pe domnul Guma,
pentru a face o prezentare asupra proiectului nr.4245. Asa e inainte de
Revelion, se mai intimpla si minuni, cind vorbeste la inceput Comisia, apoi
autorul.
Domnul Valeriu Guma:
Domnule Presedinte,
Stimati deputati,
Se propune proiectul de Lege privind
modificarea si completarea anexei nr.1 la Legea cu privire la tariful vamal.
Acest proiect are drept scop principal includerea unei pozitii noi tarifare in
aceasta anexa si anume 200912 – necongelate, cu o valoare de Brix de maximum 20
la suta, la care se atribuie sucul de portocale ambalat pentru consumul final al
carora li se va aplica tariful vamal la cota, cum am inteles pina la urma, nu
5, dar 10. Da? Sint de acord.
Totodata, se va stabili cota zero la suta
pentru pozitia 200919 – altele, deoarece la aceasta pozitie tarifara, ca si la
pozitia 200911 – congelate se atribuie sucul de portocale concentrat. Numai ca,
spre deosebire de ultima, acestea nu sint congelate. Trebuie sa mentionez
faptul ca, prin Legea nr.325 din 2006 pentru modificarea si completarea anexei
nr.1 la Legea cu privire la TVA, au fost modificate deja cuantumurile taxelor
vamale pentru pozitiile 200911, 200919 de la 10 la 0 si la 5 respectiv. Aceasta
modificare s-a facut pentru a da posibilitate agentilor economici importatori
de concentrate in scopuri industriale sa importe cu cheltuieli cit mai putine
materia prima pentru sucurile de portocale produse la fabricile specializate in
Moldova.
Insa deoarece lipsea pozitia 2009912 care,
de altfel, si trebuia sa fie impusa pe taxa vamala la import s-a ajuns la situatia
in care un tip de concentrat este eliberat de taxa vamala, iar alt tip este
impus cu taxa vamala 5 la suta. Totodata, sucurile ambalate din portocale de
import, care de altfel au inundat piata interna, nici nu sint prevazute in
legea care ne-o propunem sa o completam. Astfel, in cazul adoptarii proiectului
inaintat, anexa nr.1 la Legea privind tariful vamal va fi completat cu o pozitie
importanta ce lipseste in prezent: 200912 pentru sucuri ambalate, la care va fi
stabilita taxa in marime de 10 la suta, iar pentru pozitia 200919 sucuri de
portocale concentrate necongelate va fi stabilita aceeasi cota ca si la pozitia
911. Avind in vedere acele relatate, propun sa sustineti proiectul mentionat.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Intrebari? Nu sint.
Domnule autor,
Va multumesc.
In aceste conditii, supun votului aprobarea in
prima lectura a proiectului de Lege nr.4245. Cine este pentru, rog sa voteze.
Majoritatea.
Proiectul este aprobat.
Proiectul nr.4449. Cine este pentru aprobarea in
prima lectura, in conditiile raportului comisiei sesizate in fond, rog sa
voteze. Majoritatea.
Proiectul la fel este aprobat.
Comisia ne propune sa votam si in lectura a
doua, pe care motiv luam nr.4245 ca baza si ambele proiecte sint comasate si
votate in lectura a doua, in conditiile raportului comisiei sesizate in fond.
Cine este pentru, rog sa voteze. Rog rezultatele.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 32.
Sectorul nr.2 – 33.
Domnul Marian Lupu:
Sectorul nr.3?
Numaratorii:
Sectorul nr.3 – 2.
Domnul Marian Lupu:
Doua voturi.
Multumesc.
67 de voturi “pro”. Impotriva?
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 0.
Sectorul nr.2 – 0.
Sectorul nr.3 – 3.
Domnul Marian Lupu:
3 voturi “impotriva”.
In conditiile acestui bilant, proiectul
nr.4245, comasat cu nr.4449, este adoptat in lectura a doua.
Va multumesc.
Simt eu ca aveti dorinta sa revenim la
Codul electoral, pe care motiv anunt proiectul de Lege nr.3835 pentru
modificarea si completarea articolelor respective din Codul electoral. Initiativa
deputatului Diacov.
Prezinta domnul Tulea.
Domnul Oleg Tulea:
Onorat Parlament,
Permiteti sa prezint proiectul de Lege
pentru modificarea si completarea articolului 47 alineatului (2) si articolului
48 alineatul (3) din Codul electoral.
Prezentul proiect de lege include aceste
doua modificari, prima se refera la stabilirea univoca gratuita ... de catre
institutiile publice ale audiovizualului a timpului de antena pentru
publicitate electorala si dezbateri publice tuturor concurentilor electorali.
Totodata, modificarea alineatului (3) din
articolul 48 vine sa modifice tehnologia restabilirii ordinii inscrierii
concurentilor electorali in buletinele de vot.
Stim cu totii ca campaniile electorale,
oricare campanie electorala este un interes public enorm si alegatorul, pentru
a avea posibilitatea de a face o alegere constienta si libera, trebuie sa aiba
cit mai multa informatie despre toti concurenti electorali si, in aceste conditii,
statului ii revine misiunea de a asigura posibilitati echitabile pentru toti
concurenti electorali de a-si prezenta informatia electorala.
In conditiile in care a fost votata saptamina
trecuta Legea cu privire la partidele politice, statul nu dispune de resurse
bugetare pentru a finanta activitatea partidelor politice, institutiile publice
ale audiovizualului sint singurul instrument mediatic care poate fi pus in mod
egal si gratuit la dispozitia tuturor participantilor la competitia electorala.
Mai este un argument in plus pe care l-am
fixat noi si in nota informativa: faptul ca, in conditiile in care institutiile
publice sint finantate din bani publici de catre toti contribuabilii care sint
membri ai diferitor partide politice, atunci este normal ca acest timp sa fie
acordat gratuit concurentilor electorali.
Propunerea de a stabili ordinea inscrierii
concurentilor electorali in buletinul de vot prin tragere la sort este menita sa
formeze o procedura mai echitabila si sa evite situatii de conflict. Avem
experienta alegerilor din 2005, experienta alegerilor din 2007, cind acest
subiect al ordinii inscrierilor in buletinele de vot a fost un motiv pentru ...
situatie de conflict, pentru proces de judecata. De aceea, propunerea in acest proiect
de lege este ca sa se recurga la modalitatea tragerii la sorti pentru a depasi
aceste tensiuni.
In aceasta ordine de idei, va rugam sa sustineti
acest proiect de lege.
Doamna Maria Postoico:
Da, va multumim.
Intrebari?
Microfonul nr.3.
Domnul Iurie Stoicov:
Da, multumesc, doamna Presedinte al sedintei.
Privind finantarea campaniei de alegeri, nu
vi se pare ca apar practic doua finantari ale partidelor? Noi am adoptat deja
Legea cu privire la finantarea partidelor si acum propuneti inca o finantare
prin intermediul mass-mediei.
Daca-i finantam pe concurentii electorali
ca partid politic, lasa-l sa-si plateasca, cum se spune, datoria aceasta. De ce
trebuie statul de doua ori sa finanteze partidul?
Domnul Oleg Tulea:
Da, eu am facut referire la aceasta
prevedere. Daca va amintiti, legea, asa cum a fost votata saptamina trecuta,
prevede finantarea doar dupa 2009. Noi am putea sa presupunem ca aceasta – ar
fi una tranzitorie pina in 2009 atunci cind, intr-adevar, procesul de finantare
a partidelor politice ar fi unul transparent. Deocamdata nu vom avea aceasta
transparenta in procesul de finantare a partidelor politice. Noi credem ca ar
fi normal ca cel putin la legiunea publica spatiul de timp sa fie acordat
gratuit tuturor concurentilor electorali.
Domnul Iurie Stoicov:
Si inca o intrebare la subiectul al doilea,
daca se poate. Perioada de alegeri este doua luni. Unii concurenti electorali o
sa prezinte documentele respective a doua ori a treia zi, altii o sa le prezinte
peste o luna. Cit sa asteptam ca sa facem acea tragere la sort?
Domnul Oleg Tulea:
Mult stimate coleg,
Inregistrarea candidatilor si ordinea inscrierii
in buletinele de vot sint doua lucruri total diferite si total separate. Daca candidatul
odata inregistrat poate deja sa desfasoare campania electorala, atunci ordinea inscrierii
in buletinul de vot poate sa fie...
Domnul Iurie Stoicov:
Nu-i chiar corect, fiindca concurentii
electorali trebuie sa vorbeasca cu alegatorii al citulea el e pe lista ori in
ce ordine. Nu se poate asa.
Domnul Oleg Tulea:
Dumneavoastra va referiti la mecanismul
propriu-zis. Odata inregistrat concurentul deja poate sa-si inceapa campania
electorala. Ordinea buletinului de vot ar putea sa fie decisa prin tragere la
sort. Am spus ca mecanism nu insistam. Este si raportul.
Domnule Stoicov,
Imi dati...
Domnul Iurie Stoicov:
Ordinea e subiect de discutie cu alegatorii.
N-are...
Domnul Oleg Tulea:
Noi am spus ca nu insistam si, daca ati
citit si raportul comisiei de baza, exista elementul ca ar putea fi stipulat acest
mecanism in lectura a doua. Fie ca se trage de doua ori la sorti, la inceput de
campanie, la mijloc de campanie, dar, pentru ca sa evitam situatii de conflict,
acest mecanism se poate de concretizat in lectura a doua.
De principiu, noi propunem acest mecanism
de tragere la sort, care este unul echitabil si egal pentru toti concurentii
electorali.
Domnul Iurie Stoicov:
Aici trebuie de concretizat ca noi avem si
propunerea fractiunii.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.4.
Domnul Ion Varta:
Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.
Domnule raportor,
Prin intermediul prevederii cu referire la
acordarea timpului gratis, timpului de antena si la posturile de radio public, intr-un
fel, favorizam aceasta finantare dubla: una oficiala legala si alta voalata, fiindca,
pina la urma, cheltuielile pentru aceasta iesire in eter gratis vor fi
suportate, pentru ca oricum institutia respectiva activeaza, munca angajatilor
este remunerata, va fi suportata aceasta finantare suplimentara de catre
contribuabilul nostru care va trebui sa suporte consecintele si, intr-un fel,
este obligat sa finanteze de doua ori.
Domnul Oleg Tulea:
Am inteles. Eu am raspuns la aceasta intrebare
facind referinta si la legea votata saptamina trecuta. Cu referire la avizul
Guvernului care stipuleaza ca aceasta acordare de timp gratuit partidelor,
concurentilor electorali in campanii electorale ar afecta cumva stabilitatea
financiara, am vrut sa am doar o simpla remarca ca avem alegeri ... doar de 2
ani. Nu cred ca este cazul sa vorbim despre oricare instabilitate, provocare,
instabilitate financiara la institutia publica a audiovizualului.
Doamna Maria Postoico:
Da, domnule raportor, alte solicitari nu
mai sint.
Va multumim.
Comisia, domnul Turcan.
Domnul Vladimir Turcan:
Stimati colegi,
Comisia juridica, pentru numiri si imunitati
a examinat proiectul nr.3835. In rezultatul examinarii, membrii Comisiei au inaintat
obiectii referitor la conceptul acestuia si anume la propunerea din punctul 1),
ce prevede modificarea alineatului (2) al articolului 47 din Codul electoral.
Aceasta modificare se motiveaza prin faptul
ca obligarea... obiectiile, de fapt, ale comisiei se motiveaza prin faptul ca
obligarea institutiilor publice ale audiovizualului de a acorda concurentilor
electorali timp de antena numai in mod gratuit va fi indreptata in detrimentul
echilibrului financiar al acestei institutii.
Aceasta pozitie, pozitia comisiei, se
bazeaza pe avizul Guvernului Republicii Moldova, cit si al Comisiei pentru
politica economica, buget si finante Comisiei pentru securitatea nationala,
Comisiei pentru cultura, stiinta, invatamint. Referitor la propunerile din
punctul 2) al proiectului, ce se refera la stabilirea unui procedeu nou de inscriere
a concurentilor electorali in buletinele de vot prin metoda tragerii la sorti, Comisia
considera ca ele pot fi acceptate partial.
Astfel, pentru lectura a doua Comisia va
veni cu unele propuneri ce vor reglementa mecanismul acestei proceduri si anume
referitor la periodicitatea efectuarii acestui proces de tragere la sorti.
Proiectul a fost avizat de toate comisiile
permanente, dintre care 3 comisii care eu deja le-am numit, si Guvernul propun
excluderea punctului 1) din proiect. Celelalte obiectii, inclusiv propunerile si
obiectia Directiei juridice vor fi luate in consideratie pentru lectura a doua.
Comisia juridica, pentru numiri si imunitati
propune adoptarea acestui proiect de lege in prima lectura, cu obiectiile
expuse in prezentul raport. Dar pentru lectura a doua prevederile din punctul
2) al proiectului sa fie inglobate in proiectul de Lege nr.4350, care a fost acceptat
ca proiect de baza.
Doamna Maria Postoico:
Multumesc, domnule presedinte.
Intrebari catre comisie? Nu sint. De aceea,
este ca alternativa, da, la celalalt proiect.
Da, va multumim.
In aceasta ordine de idei, supun votului
proiectul de Lege pentru aprobare in prima lectura, nr.3835. Cine este pentru,
rog sa voteze. Majoritatea.
Va multumesc.
Proiectul de Lege nr.3887 pentru
modificarea articolului 86 din Codul electoral.
Prezinta domnul deputat Iurie Eriomin.
Domnul Iurie Eriomin:
Уважаемые коллеги, авторы предлагают
изменить в статье 86 порог прохождения в Парламент для партий, общественно-политических движений с 4 на 6%.
Парламентская практика с 2001 года показала, что именно этот оптимальный
процент позволяет партиям и общественно-политическим движениям, которые
пользуются в обществе наибольшим доверием, войти в Парламент, и сегодня в
Парламенте эти партии присутствуют.
Это позволило также партии, имеющей
большинство, консолидировать силы в Парламенте, своевременно избрать
Президента, Правительство, выполнять предвыборные обещания.
Это позволило также не допустить политического
кризиса в стране, что имело место в других государствах. Нынешний 4-процентный
порог позволяет многим партиям войти в Парламент, и это действительно усложняет
и избрание Президента, и избрание Правительства и ухудшает положение в стране.
Живой пример тому – примэрия Кишинэу, где больше 10 партий, и до сих пор мы не
имеем конкретных положительных результатов.
Мы должны вспомнить и нашу историю до 2001
года, когда в Парламент проходило много партий, и это не раз создавало сложную
обстановку, возникали противоречия между основными ветвями власти, между
Парламентом, Правительством, Президентом, что приводило к катастрофическому
ухудшению жизнеобеспечения нашего населения, невыплатам пенсий, зарплат и пр.
Поэтому авторы данного законопроекта просят
поддержать выдвинутое предложение.
Спасибо.
Doamna Maria Postoico:
Va multumim.
Intrebari catre raportor?
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Buliga:
Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.
Mult stimate domnule Eriomin,
Spuneti, va rog, cum puteti dumneavoastra sa
argumentati, sa fiti atit de convinsi ca stabilirea pragului electoral de 4%
pentru reprezentanti anumitelor partide va conduce la cresterea brusca a numarului
de formatiuni politice care vor intra in urmatorul, daca aceasta norma, in
primul rind, nu a fost testata nici o data.
Unde este consecutivitatea si practica
implementarii legii, despre care dumneavoastra ar trebui sa ne convingeti astazi?
Aceasta este prima intrebare.
Si mai am una, dar astept primul raspuns.
Domnul Iurie Eriomin:
Bine. Doar istoria noastra din 2001 a
argumentat ca se indeplinesc toate cerintele, se indeplinesc programele si
partidele tot participa la aceste chestiuni.
Doamna Maria Postoico:
1994 si 1998 a fost testat.
Doamna Valentina Buliga:
Cind a fost?
Doamna Maria Postoico:
In 1994 si 1998.
Doamna Valentina Buliga:
Ar fi fost normal, dupa modificarea pe care
am facut-o noi aici si dupa angajamentele si obligatiunile pe care vi le-ati
asumat Fractiunea Comunistilor acceptind atunci.
Doamna Maria Postoico:
Noi raspundem...
Doamna Valentina Buliga:
Domnule Eriomin,
Cum la fel puteti dumneavoastra sa spuneti
ca aceasta lege, iata, acum inteleg de ce la toate intilnirile cu alegatorii taranul
nostru saracit si chinuit spune ca nu mai votam alte partide, ca votind comunistii
ne-au dat, ne-au aprins lumina si ne-au dat pensiile. Si dumneavoastra astazi,
prin aceasta nota informativa, confirmati niste lucruri care, ca parlamentari,
nu ati avea dreptul.
Sistemul de pensionare a fost modificat si
contribuim cu totii, nu dumneavoastra ati dat aceste pensii din buzunarele
personale. Si astazi indrazniti ca daca a conditionat caderea nivelului
economiei si citi agenti economici au falimentat datorita acestui prag
electoral. Puteti spune citi sint ei?
Domnul Iurie Eriomin:
Trebuie sa ascultam taranul si o sa fie bine.
Doamna Valentina Buliga:
Noi ascultam taranul mai bine ca
dumneavoastra. Spuneti citi agenti economici au falimentat daca dumneavoastra in
nota informativa spuneti ca au falimentat agenti economici si cu cit a crescut somajul
datorita acestei norme?
Domnul Iurie Eriomin:
Ridicati istoria noastra pina in 2001 care
prezinta toata imaginea.
Doamna Valentina Buliga:
Eu v-as ruga sa va uitati de la 2001 incoace,
la fel sint indicatori care vorbesc despre... da, despre...
Domnul Iurie Eriomin:
Despre aceasta si vorbim.
Doamna Valentina Buliga:
Si cind noi va adresam ca un autor cred ca
ar fi fost normal sa imi raspundeti cu cifre concrete despre impactul despre care
dumneavoastra vorbiti.
Multumesc.
Domnul Iurie Eriomin:
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.5.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.
Stimate domnule autor,
Domnule Eriomin,
In acelasi document al Consiliului Europei
gasim ca pragul ce 6% in alegerile din 2005 a favorizat partidele mari. In
afara Parlamentului au ramas candidatii care au acumulat impreuna 16,4%.
Comisia de la Venetia a propus ca pragul electoral sa fie pina la 3%. Si am mentionat
ca in modificarile introduse in Codul electoral in 2005 a fost un pas inainte,
adica a fost introdus pragul electoral de 4%.
Si eu vreau sa va intreb, domnule Eriomin, in
general, noi mai facem vreo data referinta la ceea ce ne propun si la ceea ce
se identifica prin munca Consiliului Europei sau nu?
Domnul Iurie Eriomin:
Da, Europa face recomandari pentru noi, dar
noi avem tara noastra si noi decidem aici, in Parlament.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Clar...
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.4.
Domnul Leonid Bujor:
Da, va multumesc.
Din istoria parlamentara vreau sa va aduc
aminte ca acei care au ridicat pragul cu mai multi ani in urma, ulterior nu au
intrat in Parlamentul Republicii Moldova si acum se gasesc citiva in rindurile Fractiunii
majoritare.
Acum doua intrebari regulamentare. Daca
vorbim de istorie, deci apropo, stimati autori ai acestui proiect de lege, nu va
suparati, proiectul nu afecteaza in nici un fel Fractiunea parlamentara “Alianta
«Moldova Noastra»”, sintem convinsi ca vom fi in Parlament si mult mai multi
decit acum.
Deci prima intrebare.
Domnule Eriomin,
Partial ati raspuns comentind ceea ce a
spus domnul Cosarciuc. Este stiut faptul ca in luna iulie, imi pare ca la 22
iulie, daca nu gresesc, anul 2005, coborirea pragului electoral de la 6% la 4%
a fost argumentata prin recomandarile expertilor internationali si ale Comisiei
de la Venetia. Acela a fost argumentul forte. Nu mai vorbesc ca au fost discutii
preliminare in ajun de votare si mai departe. Aceasta lasam in istorie, asa s-a
convenit.
Intrebarea mea este: ce s-a schimbat esential
in viata politica din Republica Moldova ca veniti cu aceasta propunere de coborire
a pragului?
Domnul Iurie Eriomin:
Ce s-a schimbat...
Domnul Leonid Bujor:
In ridicare, imi cer scuze, la 6%. Ce s-a
schimbat esential in viata politica din Moldova, ca reveniti din nou la 6%?
Domnul Iurie Eriomin:
Ce s-a schimbat se vede...
Domnul Leonid Bujor:
In afara de primaria Chisinau, caci aceasta
stiu ca comentati toti.
Domnul Iurie Eriomin.
Mai multe noi partide mai apar si mai apar,
si mai apar, dar folos nu este din ele.
Domnul Leonid Bujor:
Ce, aparitia a noi partide? Eu ramin in asteptarea
raspunsului. Fiindca aparitia a noi partide nu este un act ilegal.
Domnul Iurie Eriomin:
Fiecare deputat are dreptul la initiativa
legislativa.
Domnul Leonid Bujor:
Bine. Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Este clara intrebarea.
Domnul Leonid Bujor:
Intrebarea a doua si ultima, ca sa nu mi se
spuna ca incalc Regulamentul.
Domnule Eriomin,
Va adresez dumneavoastra a doua intrebare,
care, mie mi se pare ca si eu salut curajul Comisiei juridice, pentru numiri si
imunitati, care, in unul din punctele sale, practic, confirma ca sint lipsa
argumentele juridice la acest proiect, sint unele pur de ordin politic.
Intrebarea mea este urmatoarea. Citez din
nota informativa care argumenteaza proiectul: “Aceasta circumstanta va pune in
dificultate si posibil chiar va bloca”, atentie: “procesul de alegere a Presedintelui
Tarii” si mai departe conform textului “a unui Guvern de coalitie viabil.” Intrebarea
mea este: acum, cu an jumatate inainte de alegerile parlamentare, dumneavoastra
recunoasteti ca fractiunea dumneavoastra avea un numar si nu va putea forma
Guvernul? Subscrieti la urmatoarea sau la infringerea din 2009 sau cum? Daca e
asa, eu sint gata sa votez, daca nu, inseamna ca...
Domnul Iurie Eriomin:
Cind se formeaza Guvernul, numaidecit are
loc consultatie si, de aceea, noi am votat impreuna. Cine nu a votat, aceasta
de acum e treaba lui.
Domnul Leonid Bujor:
Nu, domnule Eriomin, dumneavoastra scrieti...
Doamna Maria Postoico:
Este clar, este clar.
Domnul Leonid Bujor:
Ca 4%.
Doamna Maria Postoico:
Domnule Bujor,
Raspunsul a fost. Este clar, nu repetati, va
rog.
Domnul Leonid Bujor:
Da, va multumesc.
Nu, nu replica, vreau sa va aduc aminte ca
urmare a raspunsurilor domnului Eriomin, cind, de fapt, lipsesc raspunsuri,
fractiunea parlamentara va vota impotriva acestui proiect de lege.
Doamna Maria Postoico:
E dreptul dumneavoastra.
Microfonul nr.2.
Domnul Vadim Misin:
Спасибо. Я хотел бы внести небольшую
ясность, поскольку выступающие ссылаются на различные документы различных
европейских структур: вот Венецианская комиссия рекомендует нам 3%, Совет
Европы – 5%, другие – 6%. Я хочу сказать, не ссылаясь на документы, а
подчеркнуть момент, свидетелем и участником которого мне довелось быть.
Я представлял изменение в Конституцию
Республики Молдова на Венецианской комиссии, в заседании которой участвовала
госпожа Постойко, и она может подтвердить все, что я сейчас скажу. Перед нами
докладывали коллеги из Румынии об изменениях в румынскую Конституцию. И когда
министр юстиции Румынии начал докладывать о пороге парламентских выборов в
Румынии, председательствующий, заместитель Председателя Венецианской комиссии
господин Букикио, доктор права, остановил его очень корректно и сказал:
«Господин министр, это ни в коей мере не касается Венецианской комиссии и не
касается ни одной европейской структуры. Порог прохождения в Парламент – это
внутриполитическое дело любого государства и Парламента соответствующего
государства».
Поэтому, вы извините, уважаемые коллеги, но
порог прохождения в Парламент можем и должны определить только мы, исходя из
нашего опыта, исходя из нашей практики, исходя из цели сегодняшнего дня. Если
мы хотим иметь Парламент не разношерстный, не кричащий, не вопиющий, но ничего
не решающий, значит, порог надо поднимать. Для того чтобы в Парламент проходили
партии состоявшиеся, партии мощные, партии, которые пользуются настоящей
поддержкой большинства населения Республики Молдова. Поэтому я вношу
предложение: вместо 6%, которые внесли мои коллеги, определить порог 7%. Это
будет самый реальный и самый правильный порог для Молдовы. (Aplauze.)
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Domnul Vladimir Filat:
Domnule Presedinte,
Nu am sa particip la licitatie, nu am sa
propun nici majorare, nici coborire. As vrea sa adresez niste intrebari
domnului Eriomin, dar, avind in vedere raspunsurile pe care le acorda, as vrea
sa ma inscrieti cu o scurta luare de cuvint la sfirsitul prezentarii.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.5.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Multumesc, domnule Presedinte.
Atunci cind am mentionat despre Comisia de
la Venetia, nu am facut-o, pur si simplu, din tavan. Am luat-o din raportul
anexat la Rezolutia Consiliului Europei cu privire la indeplinirea
regulamentelor Republicii Moldova. Comisia de la Venetia considera aceasta masura
drept un progres, chiar daca in recomandare se prevedea un prag unic de la 3%.
Adica, a fost recomandarea Comisiei de la Venetia, care prevedea 3%. Aceasta este
scris in document, stimati colegi.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.3.
Domnul Arcadi Pasecinic:
Спасибо. Я вообще вышел к микрофону, потом
как коллега Мишин выступил, так сказать, мою тему снял с языка. Но опять меня
подвиг на выступление домнул Косарчук. Домнул Косарчук, мы с Вами вместе вроде
бы пару раз ездили в Страсбург, и Вы прекрасно знаете, что там на политической
Комиссии, после того как Турция подняла избирательный порог до 10%, был внесен
вопрос, и Парламентская Ассамблея Совета Европы закрыла этот вопрос, как они
говорят, навсегда. Вы сами слышали. Потому что это дело национальных законодательств,
и только их.
Спасибо.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.5.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Multumesc, domnule Presedinte.
Stimati colegi,
Nu este asa cum spune domnul Pasecinic, eu
citez ceea ce spune Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei cu privire la
Republica Moldova, nu la Turcia. Aceasta spune Adunarea Parlamentara a
Consiliului Europei.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Sa va aduc cunostintei dumneavoastra o
informatie. Au fost desfasurate anumite consultatii cu colegii de la Consiliul
Europei la acest subiect si ni s-a atras atentia ca, pe linga dezbaterile
referitor la pragul electoral in cadrul Consiliului Europei, in cadrul
comitetelor respective, ceea ce spunea si domnul Pasecinic, acest subiect a facut
si subiect de examinare in cadrul CEDO. CEDO s-a pronuntat pe marginea cazului
Turciei, oferind cistig de cauza Turciei, tarii, fixind, respectiv, ca acest
drept este dreptul exclusiv la nivel national.
Si vreau sa va atrag atentia ca toate
deciziile CEDO, indiferent de faptul ca fac referinta la o tara sau alta, dar
din momentul cind decizia CEDO este pronuntata, intra in joc principiul
precedentului. Deci, este un principiu universal care se refera la absolut
toate tarile. Este cu titlu de informare.
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Buliga:
Domnule Presedinte,
Stimati colegi,
Eu inteleg foarte bine ca este la nivel national,
decizia ne apartine. Dar vreau sa va intreb: acelasi Parlament, in aceeasi
componenta, aceeasi maturitate politica, aceeasi dorinta de consens si parteneriat,
unde noi, timp de un an si jumatate, ne-am schimbat pozitia, argumente nu avem,
precedente care sa ne demonstreze ca, intr-adevar, este aceasta, nu este. Nu va
ingrijorati, Partidul Democrat va asuma si va trece acest prag electoral, va
garantez. Dar nu trebuie sa stricam imaginea Parlamentului, dragii mei. Ma
doare capul, pentru ca fac parte din aceasta institutie si tin la ea.
Domnul Marian Lupu:
Stimatii mei colegi,
Cel putin respect pentru doamna. Alte intrebari?
Nu sint.
Va multumesc, domnule autor.
Rog comisia.
Domnul Vladimir Turcan:
Stimati colegi,
Comisia juridica, pentru numiri si imunitati
a examinat proiectul de Lege nr.3887. La acest proiect de lege au fost
prezentate avizele din partea tuturor comisiilor permanente, din partea
Guvernului si din partea Directiei juridice a Aparatului Parlamentului. Sapte
comisii au considerat ca prezentul proiect de lege poate fi propus pentru
examinare in sedinta in plen a Parlamentului. Comisia pentru agricultura si
industria alimentara nu a acceptat acest proiect de lege.
In rezultatul dezbaterilor, proiectul de
Lege nr.3887 a fost votat de catre membrii Comisiei juridice, pentru numiri si
imunitati si a fost sustinut pentru a fi prezentat in sedinta in plen pentru
examinare si adoptare. Totodata, s-a mentionat necesitatea ca, pentru lectura a
doua, prevederile proiectului de Lege nr.3887 sa fie incluse in proiectul de
Lege nr.4350 ca proiect de alternativa. In legatura cu cele mentionate, Comisia
propune adoptarea proiectului de Lege nr.3887 in prima lectura si comasarea, ca
proiect de alternativa, cu proiectul de Lege nr.4350.
Domnul Marian Lupu:
Multumesc.
Intrebari?
Microfonul nr.3.
Doamna Eugenia Ostapciuc:
Stimate domnule Presedinte,
In primul rind, vreau sa spun, ca baza, ca
noi am mai reveni inca o data la aceasta lege si o modificam. Pentru deputatii
care au pus aceste intrebari eu vreau sa spun ca sint alegeri locale la care au
participat 23 de concurenti, pina acum au fost 13 concurenti. Au fost cele mai
mici partide s.a.m.d. Desigur, pe cale democratica au dreptul sa participe, dar
noi am examinat foarte serios situatia din tara. Si a spus domnul Misin, au
spus si altii, ca, intr-adevar, noi trebuie sa avem o stabilitate in
Parlamentul Republicii Moldova, o stabilitate politica, ca sa putem lucra
constructiv, nu cu strigate la microfon, nu cu insinuari, dar sa lucram constructiv
si sa adoptam legi, sa cream baza legislativa conform cerintelor alegatorilor,
cetatenilor nostri, in primul rind.
Si totusi eu vreau sa va pun o intrebare, sa
imi spuneti, eu cred ca dumneavoastra aveti o analiza, daca noi propunem, fractiunea,
sa fie 5%, cite partide, conform situatiei care a fost pina acum o sa fie alese
in Parlament, de pilda, in 2009? Poftim.
Domnul Vladimir Turcan:
De prognozat, e clar ca eu nu pot sa
prognozez cite vor fi. Dar, totodata, eu, avind in vedere ca discutia, intr-adevar,
si am asteptat ca o sa fie in felul acesta, am selectat care este practica, in
primul rind, europeana, ceea ce noi mult vorbim. E clar ca fiecare stat, acest
lucru a fost mentionat foarte corect in expunerile colegilor nostri, ca fiecare
stat aparte trebuie sa stabileasca acest prag.
Dar, totodata, care este situatia la ziua
de astazi. Daca vorbim de 4%, acest prag este stabilit numai in Austria, Suedia
si Italia. 5% majoritatea tarilor din Europa si anume: Franta, Germania, Cehia,
Estonia, Letonia, Lituania, Slovacia, Ungaria, Polonia, Cruatia etc. 7% – Rusia,
8% – Azerbaidjan. Turcia, dupa cum s-a vorbit deja, au fost stabilite 10%. Si, intr-adevar,
a fost decizia Curtii Europene din 30 ianuarie 2007 si in aceasta decizie este
mentionat faptul ca stabilirea pragului este dreptul si alegerea libera a fiecarui
stat.
Acum ne intoarcem la practica noastra reala
care exista in tara noastra. Deci la mine sint datele statistice, rezultatele
alegerilor Parlamentului din 2001 si 2005. In acest context, eu as vrea sa spun
ca aceasta propunere de 5%, de fapt, este bazata nu, pur si simplu, la nivelul
cine doreste mai mult, cum au fost aici niste replici, cine doreste mai putin.
Sint rezultate si noi, analizind aceste rezultate, putem sa stabilim ca, pe
parcursul acestor doua scrutine din 2001 si 2005, in Parlament au ajuns anume
partidele care au depasit pragul de 5%. In acelasi timp, nu au depasit pragul
de 4% anume acele partide care nici nu au trecut. De aceea, cifra de 5%, imi
pare ca din punct de vedere si al practicii noastre reale care este la ziua de
astazi, este cel mai real.
Iata de aici si apare notiunea aceea despre
care noi vorbim, despre practica tarii, necesitatile, oportunitatea care
trebuie sa fie stabilita prin decizia Parlamentului, inclusiv avind in vedere
scopul nostru, cred ca cel mai important anume ca sa fie creat un Parlament
lucrativ, sa fie in legatura cu aceasta, drept consecinta a formarii acestui
Parlament, si o stabilitate social-politica in tara.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc.
Alte intrebari?
Microfonul nr.5.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Vroiam si eu sa fac o remarca in legatura
cu afirmatiile paternaliste ale doamnei Ostapciuc.
Doamna Ostapciuc,
Stabilitatea, de care dumneavoastra vorbiti,
este foarte bine ilustrata in toti indicatorii economici si in perceptia
statului nostru, conform si datelor ca sintem cel mai sarac, cu lipsa de
libertate de exprimare, cu lipsa de libertate de opinie, cu lipsa de justitie,
cu cel mai mare numar de dosare pierdute la un locuitor in Republica Moldova.
Deci, daca dumneavoastra vreti sa dezvoltati aceasta stabilitate in continuare,
e vai si amar de capul nostru.
Acum cit priveste ceea ce spunea domnul Turcan.
Domnule Turcan,
Intr-adevar, noi avem nevoie de un
Parlament functional, dar nu lucrativ. Pentru ca ceea ce faceti dumneavoastra in
anii acestia, faceti un Parlament lucrativ, iar lucrativ inseamna cei care scot
profit. Iata, din toate legile pe care le adoptati ori le faceti de ochii
Europei, ori le modificati in asa fel incit sa faceti lobii de dimineata pina in
seara.
Intr-adevar, acesta este un Parlament
lucrativ, noi avem nevoie de un Parlament functional. Uitati-va in dictionar si
vedeti care e diferenta si nu mai folositi acest cuvint.
Domnul Vladimir Turcan:
Inseamna ca dumneavoastra sustineti ideea.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Pentru ca va demascati.
Domnul Vladimir Turcan:
Ca sa fie un Parlament functional. Aceasta
eu pot sa fac ca o concluzie, ca dumneavoastra sustineti ideea ca sa fie un Parlament,
poftim, functional.
Domnul Marian Lupu:
Iata pe aceasta nota eu vreau sa ii multumesc
domnului presedinte al comisiei si sa ofer timpul solicitat pentru luarile de
cuvint.
Domnule Filat,
Va rog.
Domnul Vladimir Filat:
Multumesc, domnule Presedinte.
Stimati colegi,
Eu am anuntat ca voi avea o interventie
scurta. As vrea sa ma refer nu obligatoriu la obiectul initiativei discutate
anterior, din simplul motiv ca aceasta initiativa se incadreaza perfect in sirul
initiativelor care au ca obiect reglementarea domeniului electoral, unul foarte
sensibil, dar, totodata, si foarte important.
Stimati colegi,
Noi am vorbit pina acum, nu conteaza
raportori sau acei care au adresat intrebari, asupra unor situatii si lucruri,
din punctul meu de vedere, importante, dar nu fundamentale. Am omis doua
lucruri foarte importante, ceea ce este consfintit si de documentul suprem al
Republicii Moldova, Constitutia, dreptul de a alege si dreptul de a fi ales, pe
de o parte. Si un lucru foarte important – reprezentarea. Poate oare o putere
care nu are mandatul larg al cetatenilor Republicii Moldova sa se considere si
reprezentativ?
S-a vorbit foarte mult de analiza. Sa analizam
in continuare cite mandate a avut Partidul Comunist in anul 2001. Cite voturi a
obtinut direct acest partid si care a fost legitimitatea partidului, daca e sa
vorbim, avind majoritate constitutionala? Si daca este sa vorbim in continuare
de redistribuirea voturilor si unde se duc aceste voturi, atunci apare o alta intrebare.
In momentul in care se vorbeste despre faptul ca cetatenii Republicii Moldova
voteaza anumite programe, anumiti concurenti electorali, atunci sa discutam si
acest aspect.
In anul 2001, cu foarte putine voturi, nu au
trecut in Parlament Partidul Democrat si Partidul Concilierii si Renasterii. Efectuam
un calcul elementar. 11% de voturi exprimate, stimati prieteni, necomunistilor.
Unde s-au regasit aceste voturi? In mandatele, in mare parte, ale celor care au
fost la guvernare din 2001 incoace. Pentru acest lucru au votat cetatenii
Republicii Moldova? Este un punct de vedere care va apartine.
Acum, eu sint perfect de acord ca este
relevanta experienta tarilor civilizate. Insa, daca sa facem uz de aceasta
experienta, atunci sa vedem cu cit democratia, luata in ghilimele, este mai
avansata cu atit si procentul este mai mare.
Turcia, tara relevanta sub aspectul
respectiv. Federatia Rusa la fel. Azerbaidjan sau nu stiu ce tari ati invocat.
Stimati colegi,
Este inca un lucru foarte important care
trebuie mentionat: in medie, la vot in scrutinele parlamentare participa circa
un milion jumatate de cetateni ai Republicii Moldova. Efectuam un calcul
elementar: 7% inmultim cu suma respectiva si obtinem 105 000 de cetateni. Ce
reprezinta pentru Republica Moldova si pentru actul de guvernare in cazul in
care 104 000 de cetateni activi, foarte important de mentionat, nu vor fi
reprezentati in Parlamentul Republicii Moldova?
Avem nevoie de un Parlament functional sau
lucrativ, este modul in care sa inteleg cine si in ce limba vorbeste, de fapt.
Insa, stimati prieteni, sa intelegem ca
deciziile in Parlamentul Republicii Moldova nu trebuie sa fi luate prin simpla
ridicare de mina. Este foarte important ca Republica Moldova sa revina, puncte
de vedere diferite si in cadrul discutiilor in baza compromiselor sa aprobe
decizii care sa reflecte interesul larg al cetatenilor, si nu interese inguste
de partid.
Nu, eu am impresia ca sint aici citiva,
chiar daca as vorbi si in alta limba, oricum nu o sa inteleaga ce vorbesc eu.
In continuare, stimati prieteni, eu
consider ca toate aceste initiative legislative si cu ceea ce s-a votat
anterior, interzicerea cetatenilor care detin multipla cetatenie si altele pe care
le-am vazut pe ordinea de zi se incadreaza perfect in crearea instrumentariului
necesar pentru Partidul Comunist intru a participa in competitia electorala din
2009.
Insa vreau sa va spun ca, de obicei, aceste
lucruri au un rezultat invers proportional cu cel asteptat. Deci va doresc,
stimati colegi, mult succes, insa, totodata, as vrea ca declaratiile facute
aici in interesul cetatenilor sa se reflecte si prin actiuni concrete, chiar si
prin faptul cum ridicati miinile intr-un caz sau altul.
Va multumesc pentru atentie.
Domnul Marian Lupu:
Domnul Rosca.
Domnul Iurie Rosca:
Domnule Presedinte,
Stimati colegi,
Vreau sa aduc citeva elemente suplimentare in
sprijinul acestui proiect de lege, facind abstractie de cine este autorul,
pentru ca am impresia ca deseori reactiile noastre sint in functie de cine
propune initiativa legislativa. Sa judecam nu autorul, ci opera sau initiativa
legislativa.
As aminti, mai intii, colegilor ca
Republica Moldova este la al cincilea Parlament si singurul Parlament unde nu
s-a aplicat sistemul proportional a fost primul, sistemul majoritar. Si sa nu
uitam ca sint 3 tipuri de sisteme electorale: majoritar, proportional si mixt si
atunci cind facem comparatie cu alte tari macar aceste elemente sa le
subliniem. Aceasta e o observatie.
A doua observatie. Sa nu uitam ca acest
prag nu se refera la alegerile locale. Organele puterii locale de nivelurile unu
si doi nu au avut si nu au nici aceasta initiativa nu vizeaza pragul respectiv,
nici de 4, nici de 6, nici de 7, nici de cel pe care l-am avut noi – 6, 9, 12,
ca sa nu fie confuzii la luarea deciziilor.
Structura pe fractiuni. Daca facem abstractie
de primul Parlament care s-a format pe alte principii: 1994 – 4 fractiuni, 1998
– 4 fractiuni, 2001 – 3 fractiuni, 2005 – 3 fractiuni, cu proportiile pe care
le cunoasteti. Acum dezbaterea aceasta care dureaza cel putin al treilea, m-am
referit la 3 subiecti electorali, ca au fost 3 subiecti electorali, dureaza cel
putin al treilea Parlament.
Vreau sa va amintesc ca in 1999 eu am fost
printre initiatorii schimbarii pragului electoral, atunci cind s-a facut 6, 9,
12 si s-a votat in unanimitate. S-a votat in unanimitate. Este adevarat ca 3
partide care cumulativ insemnau 51 de mandate dupa aceea s-au transformat in
zero in 2001. Aceasta nu inseamna neaparat ca sistemul electoral este vicios,
poate ca motivele sint de alta natura.
Acum un alt aspect extrem de important.
Atunci cind vorbim aceste lucruri, desigur, vizam si scopuri politice de
imagine si, in definitiv, tinta electorala 2009. Asa cum in Republica Moldova, in
fiecare zi, se fabrica sondaje de opinie care crediteaza cu sanse exagerat de
mari pe unii si ii discrediteaza cu sanse exagerat de mici pe altii, cred ca
aceasta initiativa, macar si din ratiuni de imagine, ar trebui sa fie sustinuta
de catre toti deputatii din toate partidele politice.
Pentru ca altfel fiecare pretinde de la
toate microfoanele ca vigurozitatea si adeziunea electoratului va fi intr-atit
de mare incit nici 5, nici 6, nici 7 la suta nu constituie o problema. Risc sa
fac un pronostic, in Parlamentul din 2009 vor fi 3, cel mult 4 fractiuni
parlamentare, proportiile le va decide electoratul. Si in nici o tara numarul
de partide politice nu este egal cu numarul de fractiuni parlamentare formate in
urma unei campanii electorale pe sistem proportional.
Faceti si aceasta comparatie si veti vedea
ca diferentele sint de ordinul zecilor, uneori sint 80, 100 de partide politice
inregistrate la Ministerul Justitiei, iar pragul il trec 3, 4, 5, maxim 6
partide. La noi situatia nu poate fi diferita, s-au facut referinte la alte
state. Intr-adevar, in majoritatea tarilor membre ale Uniunii Europene pragul
de trecere in sistemul electoral proportional este de 5 la suta. Initiativa
vine cu 6 la suta, in functie de cum va decide comisia de profil, Comisia
juridica, Fractiunea parlamentara a Partidului Popular Crestin Democrat va sustine
fie 5, fie 6% pragul de trecere.
Mai mult decit atit, vreu sa va aduc aminte
ca acelasi principiu de formare il are si Parlamentul European, institutie
parlamentara transnationala care reprezinta cele 27 de tari membre si foarte
recentele alegeri din Romania si Bulgaria au aratat ca anume asa s-au format
acele grupuri parlamentare care au ajuns in Parlament European. Daca sintem
europeni, daca vrem intr-adevar ca norma juridica sa vizeze interesele nationale
si capacitatea de consolidare a sistemului politic pluripartidist si nu daca un
partid mai mic sau mai mare va ajunge sau nu va ajunge in Parlament.
Revenind la eterna dilema, pragul este mare
sau partidul este mic, cine se considera mic sa mai faca gimnastica, sa mai
mearga prin sate, sa mai vorbeasca cu oamenii si sa incerce sa ajunga in
Parlament in 2009.
Multumesc.
Grupul nostru parlamentar sustine aceasta
initiativa.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
In aceste conditii, voi supune votului
aprobarea in prima lectura a proiectului nr.3887, inclusiv ca proiect de
alternativa la proiectul de baza nr.4350. Cine este pentru, rog sa voteze.
Majoritatea.
Va multumesc.
Proiectul este aprobat in prima lectura.
Ce ati dori sa discutam in continuare:
coruptia sau sanatatea? Sanatatea. Bine.
Proiectul de Lege nr.4292 cu privire la
completarea articolului 44 din Codul electoral. Initiativa unui grup de deputati.
Prezinta doamna Bodnarenco.
Doamna Elena Bodnarenco:
Stimate Presedinte al Parlamentului,
Stimati deputati,
Onorata asistenta,
Proiectul de lege prezentat de un grup de
deputati prevede completarea articolului 44 din Codul electoral nr.1381 din 21
noiembrie 1997 care prevede modalitatea de inregistrare a candidatilor.
Astfel, se propune ca litera d) din
alineatul (1) al articolului 44 sa fie completata in sensul includerii in setul
de documente, care urmeaza sa fie prezentate de catre candidati la Comisia
Electorala Centrala, si a certificatului de sanatate, eliberat de catre institutia
medicala abilitata.
Necesitatea operarii acestei modificari
deriva din mai multe aspecte. In primul rind, este necesar de a unifica
reglementarile ce tin de prezentarea setului de documente de catre un candidat
la o functie electiva. Astfel de reglementari sint prevazute la articolul 5 din
Legea nr.1234 din 22 septembrie 2000 cu privire la procedura de alegere a Presedintelui
Republicii Moldova.
Tinem sa mentionam ca modalitatea de inregistrare
a candidatilor implica un proces de depunere si verificarea documentelor care
contin un sir de informatii detaliate despre candidat, precum datele
biografice, consimtamintul de a candida, declaratia privind averea si
veniturile etc.
Aceste informatii reprezinta un interes
deosebit atit pentru organul electoral care tine cont astfel de respectarea
tuturor conditiilor legale in procesul inregistrarii, precum si pentru
electorat, care are dreptul sa ia cunostinta multilaterala despre concurentii
electorali.
Remarcam faptul ca candidarea la o functie
publica eligibila, fie deputat in Parlament, consilier in autoritatile publice
locale sau primar implica o responsabilitate semnificativa, de aceea starea sanatatii
candidatului are un rol primordial.
De regula, candidatul trebuie sa fie apt,
din punct de vedere medical, de a exercita o functie electiva, iar cerinta de a
prezenta certificatul medical in nici un caz nu reprezinta o restringere a
dreptului de a candida. Starea sanatatii candidatului nu va influenta procedura
de inregistrare a acestuia. Unica restrictie de a candida este determinata de
incapacitatea persoanei stabilita prin hotarire definitiva a instantei de
judecata.
Totodata, mentionam ca electoratul este in
drept sa cunoasca starea sanatatii a celor pe care ii voteaza, ca un element
indispensabil al realizarii programelor lor electorale. Astfel, consideram ca
aceasta completare va aduce doar beneficii atit candidatilor la alegeri, cit si
electoratului care va avea o imagine mai ampla despre concurentii electorali si
propunem sustinerea acestui proiect.
Domnul Marian Lupu:
Bine. Cine este gata sa ofere intrebari?
Microfonul nr.4.
Domnul Vladimir Filat:
Multumesc frumos.
Sint sustrins un pic de la...
Stimata doamna Bodnarenco,
Noi cind vorbim de sanatate intelegem in
general sanatatea, da?
Doamna Elena Bodnarenco:
Da, si fizica, si psihica.
Domnul Vladimir Filat:
Nu, caci daca era cea psihica eu nu aveam intrebari,
fiindca am o intrebare, daca e sa vorbim serios. Noi avem, din pacate, oameni
care sint mai tristi ca noi, care au deficiente fizice, invalizi s.a.m.d., cum
se vor incadra ei atunci cind vom prezenta documentul respectiv?
Doamna Elena Bodnarenco:
Проект закона не ограничивает их права
участвовать в выборах.
Domnul Vladimir Filat:
Eu inteleg.
Doamna Elena Bodnarenco:
Проект закона предлагает получить
информацию о состоянии их здоровья Избирательной комиссии...
Domnul Vladimir Filat:
Mai departe, am o intrebare. Sint boli
diferite, legea, la ora actuala, nu interzice persoanei sa candideze, sa fie
ales s.a.m.d., insa sub aspectul cum propuneti dumneavoastra... da, si sa facem
inca si publica o situatie vizavi de o problema, daca vreti, pe alocuri intima
a persoanei, ii apartine (rumoare in sala)... nu, este o intrebare,
fiindca noi daca vrem totusi sa reglementam, sa reglementam clar care este
domeniul. Si acum...
Doamna Elena Bodnarenco:
Да, благодарю вас за вопрос. Но информация
о состоянии здоровья ни в коей мере не является бóльшим вмешательством в
личную жизнь, чем информация о личных данных кандидата, где может быть размещена
информация о 5 разводах, скажем, или о том, что в прошлом у кандидата была
судимость, в том числе не большее вмешательство в личную жизнь, чем информация
о доходах.
Я вам прочитаю отзыв Правительства.
Domnul Vladimir Filat:
Не надо, я уже представляю себе, что это за
отзыв. Они все здоровые там, не надо. Eu stiu, acolo totul e bine, efortul e
total. Atunci, daca sa facem un echilibru, poate mai
includem inca o litera si spunem ca un certificat de la o comisie specializata
ca poseda limba, ca sa va placa si voua, de stat a Republicii Moldova si atunci
si aceasta o trecem la calitatea de sanatate sau...
Doamna Elena Bodnarenco:
Вы предлагаете для второго чтения.
Domnul Vladimir Filat:
Da, pentru stenograma si da... (rumoare in
sala)
Domnul Marian Lupu:
Alte intrebari?
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Buliga:
Eu, intr-adevar... adica dumneavoastra
cunoasteti ca noi am adoptat un an si ceva in urma Legea privind drepturile
pacientului, Legea privind exercitarea profesiunii de medic prin care obligam
medicul ca sa pastreze confidentialitatea despre starea sanatatii, a acestui
certificat care va circula de la biroul de circumscriptie pina la Comisia
Electorala.
La noi daca stiu 3 deja nu mai este
confidential. Dada vreti sa reglementati o componenta a sanatatii si, din cite inteleg,
dorinta este cea mai... de sanatatea mintala. Atunci eu as avea o propunere, ca
sa remitem acest proiect de lege, nu stiu care este raportul comisiei, nu am
reusit sa-l vad pina la capat acest proiect de lege, sa specificam clar despre
ce componenta a sanatatii este vorba ca,
intr-adevar, sa nu afectam astazi persoanele cu fezabilitati fizice, sa nu
afectam astazi sau sa nu incalcam drepturile pacientului la confidentialitate si
dreptul la viata lui privata.
Si se poate de revenit pentru ca undeva
este, asa, o logica in protejarea cetatenilor ca sa fie condusi, ca sa li se
rezolve problemele, cetateni mintal sanatosi.
Doamna Elena Bodnarenco:
Парламент примет решение, как поступить с
проектом закона.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Microfonul nr.4.
Domnul Leonid Bujor:
Va multumesc frumos.
Stimati colegi,
In linii mari ii multumesc doamnei Buliga ca
a expus ceea ce urma sa aducem la cunostinta dumneavoastra. De aceea, vin cu a
doua parte componenta a discursului. Noi propunem autorilor ca in mod corect,
frumos sa isi retraga acest proiect de lege, fiindca noi punem intr-o situatie
foarte dificila un numar impunator de medici din Republica Moldova care urmeaza
sa intreprinda masuri ilegale dat fiind faptul ca, contrar altor legi, ei sint
obligati sa nu prezinte informatii contrar vointei pacientilor.
De aceea, pina a adopta un astfel de
proiect de lege urmeaza sa modificam alte legi ale Republicii Moldova. Deci
este...
Doamna Elena Bodnarenco:
Господин Бужор,
медики будут, cer scuze.
Domnul Leonid Bujor:
Eu nu am terminat. Imi cer scuze, nu am
terminat. Deci este necesar ca specialistii in materie sa examineze
suplimentar situatia in acest domeniu si sa nu adoptam un proiect de lege de
ordin general care stirneste multe dubii. Multi cetateni poate sa isi puna intrebari,
inclusiv la adresa noastra, a celor 101 de deputati prezenti astazi in
Parlamentul Republicii Moldova. Consider ca nu este motiv obiectiv pentru
adoptarea unei decizii in cadrul sedintei de astazi.
Va multumesc. Este opinia fractiunii.
Doamna Elena Bodnarenco:
Медики будут выдавать справку о состоянии
здоровья на руки кандидату, который приложит ее к своей декларации о согласии
баллотироваться на ту или иную должность.
Domnul Leonid Bujor:
И что я буду делать дальше с этой справкой?
Doamna Elena Bodnarenco:
Решение баллотироваться принимайте
сознательно, поэтому и пишете заявление о согласии.
Domnul Leonid Bujor:
Значит, я должен ее кому-то передать?
Doamna Elena Bodnarenco:
В Центральную избирательную комиссию.
Domnul Leonid Bujor:
Спасибо.
Где гарантия, что не будут нарушены права
врача и мои права? Deci sa nu ne ascundem dupa fraze de
ordin general, caci nu este corect, pur si simplu. Trebuie de retras sau cel putin
de a nu adopta astazi nici o decizie. Sinteti citiva specialisti in materie in
domeniul medicinii, este doamna deputat academician in domeniul medicinii, cred
ca trebuie sa examinam aici, in cadrul Parlamentului, si sa venim cu un proiect
de lege care sa aiba un subiect concret. Noi vorbim acum la general, certificat
medical.
Nici studentilor, care prezinta un
certificat medical pentru a-si face studiile intr-o institutie universitara, nu
li se cere un certificat medical de ordin general. Dumneavoastra ce puneti
deputatii sub nivelul unui student. Imi ser scuze, nu este serios.
Doamna Elena Bodnarenco:
Ко второму чтению, если будут конкретные
предложения, можно изучать.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.3.
Domnul Vladimir Eremciuc:
Спасибо.
Мы, конечно, давно были студентами, но
форма 286 касалась всех нас при поступлении – это справка о состоянии здоровья.
Поэтому другие категории – водительские права, вступление в общество охотников,
справка нарколога, справка психиатра. Я не понимаю, почему вы так возмущаетесь,
только недавно некоторые коллеги утверждали, что согласны идти вместе с нашим
Президентом на психиатрическую экспертизу. Зачем сейчас бояться? Давайте будем
откровенны.
Поэтому я считаю, что проект имеет право на
жизнь. Просто надо будет определиться, наличие каких заболеваний позволяет
исполнять обязанности депутата, а каких – нет. Определиться с составом
комиссии, какие специалисты должны быть. То есть это надо обмозговать
нормально, не надо, я думаю, бояться медицинской комиссии.
Спасибо.
Doamna Elena Bodnarenco:
Тем более что здесь не нужно изобретать
велосипед. Закон об избрании Президента, который был принят в 2000 году, когда
Партия коммунистов еще не находилась у власти, предусмотрел процедуру, и
образец справки уже существует на сегодняшний момент.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.5.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Multumesc, domnule Presedinte.
Doamna Bodnarenco, Bondarenco...
Doamna Elena Bodnarenco:
Bodnarenco.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Bondarenco. Eu as fi de acord, de pilda, sa
sustin aceasta initiativa legislativa, dar sa fie scris ca sa prezinte testul
de inteligenta. Atunci eu as fi de acord sa...
Doamna Elena Bodnarenco:
Ca propunere pentru lectura a doua.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Sa fie scris in loc de ceea ce dumneavoastra
ati scris aici, de pilda certificat medical, testul de inteligenta sa treaca acei
care candideaza si pe urma sa vedem acquisul, da, ca sa vedem ce inseamna, de
pilda, inteligenta.
Doamna Elena Bodnarenco:
Acquis nu inseamna test de inteligenta.
Domnul Marian Lupu:
De fapt, stimati colegi, sa testam
coeficientul intelectual pare a fi o idee interesanta. Trebue sa vedem pentru
lectura a doua.
Microfonul nr.2.
Domnul Vadim Misin:
Спасибо.
У меня есть предложение. Мы все вносим
сейчас и все говорим все-таки о проблемах второго чтения, что-то надо уточнить.
Я предлагаю в первом чтении этот проект проголосовать.
Дело в том, что нет логики, на мой взгляд, когда
мы в принципе возражаем против этого документа. Мы ведь в законодательство
ввели, что человек в Молдове не может получить права водителя, если он не
принес справку из психдиспансера.
Так почему человек за рулем должен иметь
справку из психдиспан-сера, а человек, сидящий в Парламенте, не должен иметь
такой справки? Это что, менее важно – быть в Парламенте?
Вот уже до меня коллега сказал, что любой,
кто хочет вступить в общество, скажем, охотников и рыболовов, должен принести
справку из психдиспансера. Так вы извините, он в лесу стоит с ружьем, нужно, чтобы
он был нормальный, а здесь необязательно, что ли? О чем мы вообще сейчас ведем
речь?
В Соединенных Штатах абсолютно никто не
комплексует от того, что в законе, который определяет, кто может быть
президентом Соединенных Штатов Америки, четко написано о медицинской справке о
психическом состоянии. Причем там четко указано именно только это. Другое дело,
что, может быть, давайте во втором чтении уточним, какая справка необходима.
Давайте запишем, что из психдиспансера, чтобы мы все были нормальными по
крайнем мере.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Stratan:
Multumesc, domnule Presedinte.
Eu cred ca exista o singura ratiune in
aceasta propunere si o sa va spun de ce. Cred ca unii din noi ne-am intilnit cu
situatii cind am discutat cu oameni din functii publice si ne spunea cineva de
alaturi ca au probleme de sanatate mintala. Sau specialistii de la Academia de
Administrare Publica au ascultat asemenea date si referinte, precum ca avem, pe
timpurile celea cind invatam, primari sau detinatori ai altor functii cu aceeasi
problema.
Alta este problema si as vrea sa nu cream
un confuz chiar la momentul adoptarii si in prima lectura, pentru ca aici este
indicat – cu prezentarea certificatului de sanatate eliberat de institutia
medicala abilitata.
Noi stim ca fiecare cetatean se adreseaza
la medicul de familie, la institutia, la policlinica de sector, unde nu sint specialistii
de profil, sa zicem psihiatrii, si atunci la ceea ce au facut referinta colegii
mei, aceeasi forma 286 care o prezinta studentii, acolo sint enumerati, in
forma 286, specialistii. Sint stabiliti din start care sint specialistii si nu
este prezent in acea lista a formei 286 psihiatrul.
Deci, trebuie sa facem aceasta clarificare:
care va fi forma, cine vor fi specialistii care califica sanatatea mentala,
cred ca, in primul rind, a celor care acced la functii de demnitate publica sau
functii publice in acest stat.
Pentru lectura a doua, intr-adevar, este
necesar sa facem aceasta clarificare si sa nu existe acest confuz.
Doamna Elena Bodnarenco:
Da, noi va multumim pentru propunere.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.5.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Eu vreau sa va spun ca eu sprijin aceasta
idee si, de fapt, ea a fost vehiculata si in parlamentele anterioare, dar nu a
fost vointa politica pentru a o promova. Si chiar propun ca, sa nu mai pierdem
timpul, dupa Anul Nou, intr-adevar, primul care trece acest test si merge dupa
documente sa fie Presedintele Voronin, ca sa nu mai pierdem noi un an si sa ne
pregatim foarte bine si cit mai rapid pentru alegerile din 2009, pentru ca noi,
pur si simplu, cu voi, cu Presedintia pierdem un an.
De aceea, eu cred ca este bine sa acceptam si
chiar sa incepem a-l implementa, cu atit mai mult ca mai multa lume spune ca este
foarte buna ideea cu examenul psihiatric pentru Presedintele comunist Vladimir
Voronin.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul...
Doamna Elena Bodnarenco:
Doamna Pavlicenco,
Daca aveti intrebari la proiectul dat, eu sint
in stare sa va dau raspuns.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Domnul Leonid Bujor:
Da, va multumesc.
Spuneti va rog ce va deranjeaza pe
dumneavoastra, in calitate de autor, sa acceptati propunerea de a nu adopta astazi
o decizie, de a nu-l aproba in prima lectura, pentru ca impreuna cu doamna
Gudumac, impreuna cu doamna Golban si cu ceilalti sa prezentati o propunere,
doamna Buliga si altii, sa prezentati o propunere, ca ulterior sa nu revenim
noi la aceasta lege, fiindca noi astazi, acceptind propunerea dumneavoastra,
facem jumatate de pas, fiindca n-o sa acceptam ca altcineva sa vina sa ne impuna
un alt punct de vedere, cu alte criterii s.a.m.d.
Doamna Elena Bodnarenco:
Numai unica...
Domnul Leonid Bujor:
De aceea cred ca...
Doamna Elena Bodnarenco:
Ca nu autorii, dar Parlamentul ia decizia.
Domnul Leonid Bujor:
Foarte corect, de aceea si eu am propus ca
el este...
Doamna Elena Bodnarenco:
Propuneri pot fi luate si in lectura a
doua.
Domnul Leonid Bujor:
Bine, el este de ordin general, noi nu
rezolvam absolut nimic, spunem ca trebuie sa aducem un certificat. Daca vi-i
clar, e foarte bine ca-i clar.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Domnul Ion Varta:
Multumesc, domnule Presedinte.
Eu as propune, pentru ca sa iesim in mod
elegant din aceasta situatie usor delicata, sa acceptam propunerea colegului
nostru Cosarciuc, intr-adevar, pentru a nu admite sa se dezvolte acest folclor
local pe marginea ghinionistilor care nu vor trece aceasta investigatie medicala
la capitolul “sanatate mintala” si pentru a-i proteja si pe medici, poate ar fi
cazul ca sa acceptam un test de inteligenta si atunci nu dai in vileag care
este starea psihica.
Doamna Elena Bodnarenco:
Si in cazul dat aveti formularul si chiar
puteti si sa propuneti forma.
Domnul Ion Varta:
Un test de inteligenta. Propun ca sa fie
acceptata ca amendament aceasta propunere: candidatii la functii eligibile sa
treaca un test de inteligenta si atunci am exclus, am evitat...
Domnul Marian Lupu:
Si atunci rezultatele le votam in mod
deschis in sala plenului Parlamentului, da, si le aprobam.
Domnul Ion Varta:
Modalitatea ramine s-o decidem.
Domnul Marian Lupu:
De acord.
Domnule Rosca,
Va rog.
Domnul Iurie Rosca:
Domnule Presedinte,
Stimati colegi,
Intr-adevar, am intrat intr-un impas cu
acest proiect de lege. Bineinteles ca precizarea, daca va fi adoptat pentru a
doua lectura, se impune, ca este vorba de sanatatea psihica sau mentala, dar ea
oricum nu rezolva problema actualei legislaturi. Pentru ca legea vizeaza Codul
electoral, nu Regulamentul Parlamentului si toate cazurile invocate la sedinta
de azi si la sedinta anterioara trebuie avute in vedere pentru alta eventuala initiativa
legislativa care ar viza Regulamentul Parlamentului si ar presupune examenul
medical periodic, pentru ca uneori starea sanatatii se agraveaza brusc atunci cind
omul nimereste in Parlament si are loc raul de altitudine. Atunci cind
candideaza poate fi absolut echilibrat sub aspect psihic. Dar daca e sa vorbim
serios, bineinteles ca, daca initiativa va fi sustinuta, in lectura a doua
trebuie precizat ca este vorba de sanatatea psihica sau mintala si chestia aceasta
este de inteles si binevenita.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Doamna Bodnarenco,
Va multumesc.
Domnule Turcan,
Nu va suparati, eu voi propune sa mai lucram
nitel la acest proiect, fiindca au fost inaintate multe propuneri interesante,
relevante si ca sa nu dam gres, inclusiv la nivel de concept, haideti sa mai
muncim la acest proiect si revenim deja la inceputul anului viitor cu un mai inalt
grad de pregatire la acest subiect.
Intre timp, intru sustinerea ideilor
evocate de colegul nostru domnul Rosca, as vrea sa zic ca acest proiect nu
rezolva decit jumatate din problema, in modul in care o vad eu, deci certifica
starea sanatatii a eventualului deputat la intrarea in Parlament. Mai departe tine
de grija noastra cu dumneavoastra, fiindca sa intri in Parlament sanatos e
posibil, e o mare intrebare daca iesi de aici sanatos.
Bine, deci proiectul nr.4292 se remite
comisiei si revenim mai tirziu la acest proiect. In spiritul bunei colaborari,
prezidiul si sala, va adresez urmatoarea intrebare, stimati colegi, cu ce
continuam: agricultura sau coruptie?
Bine, agricultura si mai apoi ne ocupam de
coruptie. Proiectul de Lege nr.4523 pentru modificarea si completarea Legii cu
privire la masurile de redresare a situatiei economico-financiare a intreprinderilor
zootehnice.
Guvernul.
Domnul Anatolie Gorodenco – ministrul agriculturii si industriei
alimentare:
Stimate domnule Presedinte,
Stimati deputati,
Adoptarea Legii nr.113-XV din 13 martie
2003 cu privire la masurile de redresare a situatiei economico-financiare a intreprinderilor
zootehnice a avut un impact, in viziunea Guvernului, pozitiv asupra ameliorarii
starii de lucru la intreprinderile zootehnice. Sub incidenta acestei legi au
fost 36 de intreprinderi, 27 si-au pastrat patrimoniul, 26 activeaza la
momentul dat.
Mai mult ca atit, vreau sa aduc la cunostinta
dumneavoastra ca pe perioada actiunii acestei legi au fost instituite inca doua
centre de reproducere a pasarilor care au fost divizate din cadrul societatilor
pe actiuni “Avicola Abaclia” si “Avicola Bucovat”. O buna parte din intreprinderi
au fost excluse de sub incidenta acestei legi, dat fiind faptul ca au cazut sub
amnistia fiscala si sint unele intreprinderi care au redresat starea de lucruri
la compartimentul dat.
In acest context, la momentul dat sint 17 intreprinderi
care necesita, as spune eu, o atentie deosebita din partea noastra in ceea ce
priveste conditiile in care s-au aflat, dat fiind faptul ca anul 2007 a influentat
negativ asupra activitatii lor si de aceea modificarea respectiva prevede prelungirea
termenului de inghetare a datoriilor pe creditele externe, precum si reesalonarea
acestor datorii pentru urmatorii 2 ani.
Plus la aceasta, se mai propune includerea
a inca doua intreprinderi, ma refer la aceste doua centre care au fost
constituite pe perioada respectiva. In acest context, solicit suportul
dumneavoastra pentru aprobarea acestui proiect de lege.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc, domnule ministru.
Intrebari?
Microfonul nr.4.
Domnul Ion Varta:
Scurt.
Domnule ministru,
Totusi e o mare pomana in ajun de an nou, Mos
Craciun le face un asemenea cadou acestor intreprinderi si-i scuteste de o suma
astronomica, aproape 50 de milioane de lei. Poate ca nu toti meritau aceasta
scutire. Nu poate fi facuta o reevaluare a celora care cad sub incidenta
acestei legi? Poate mai reducem din aceste intreprinderi, poate sint unele
performante care, intr-adevar, demonstreaza prestatie exemplara.
Altele poate nu merita, fiindca suma este
una extrem de mare.
Domnul Anatolie Gorodenco:
Stimate domnule deputat,
Multumesc pentru intrebare.
Vreau sa aduc la cunostinta ca anume aceste
17 intreprinderi, inclusiv doua intreprinderi de reproducere a pasarilor, dupa
examinarea, as spune eu, de catre minister si de catre Guvern solicita suportul
nostru pentru ca sa-si continue reanimarea activitatii lor.
Domnul Ion Varta:
Ele solicita, dar dumneavoastra puteti sa
faceti inca o evaluare si o sa vedeti care, intr-adevar, ar merita aceasta sustinere
din partea statului.
Domnul Anatolie Gorodenco:
Evaluarea respectiva noi am facut-o. Credeti-ma
ca anume aceste intreprinderi... si nu este vorba de anularea datoriilor, este
vorba de inghetarea lor pe 2 ani si reesalonarea inca pe 2 si 3 ani, in
dependenta de intreprindere – fie de pasari, fie de porcine.
Domnul Ion Varta:
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Alte intrebari nu sint.
Va multumesc.
Rog comisia.
Domnul Dmitri Todoroglo:
Stimate domnule Presedinte,
Stimati colegi,
Comisia pentru agricultura si industria
alimentara a examinat proiectul de Lege pentru modificarea si completarea Legii
nr.113 cu privire la masurile de redresare a situatiei economico-financiare a intreprinderilor
zootehnice, prezentat de catre Guvern, si considera ca legea, fiind adoptata,
va contribui la ameliorarea activitatii intreprinderilor zootehnice prin
redresarea situatiei economico-financiare a agentilor economici vizati.
Comisia sustine initiativa legislativa, dar
totodata mentioneaza ca proiectul necesita sa fie imbunatatit din punct de
vedere redactional, deoarece activele bilantului contabil al intreprinderilor
de stat, Centrul de reproducere a pasarilor “Abaclia”, Centrul de reproducere a
pasarilor “Brinzenii Noi” si “Anina” sint mai mici decit capitalul statutar al
acestora si se propune de a exclude punctul 4 din articolul I al proiectului.
De asemenea, se propun urmatoarele modificari:
la punctul 5, textul incepind cu cuvintele “se introduce o litera noua” pina la
cuvintele “din surse externe” se exclude. La punctul 6 din articolele 7 si 10,
sintagma “numarul 1 pina la 5” se substituie cu sintagma “numarul 1, 4 si 5”.
Propunem ca punctele 7 si 9 sa fie expuse in
redactie noua cu renumerotarea punctelor si expunerea acestora in ordinea
cronologica. Notiunea “rubrica” de substituit cu notiunea “pozitie”. La anexa nr.4,
pozitiile 1, 5, 8, 9, 17, 18 se exclud. In tabele, dupa pozitia 21 se adauga
doua pozitii noi ... total modificat dupa cum urmeaza, cifrele sint aduse in
raportul pe care dumneavoastra il aveti.
Cu obiectiile propuse, Comisia pentru
agricultura si industria alimentara propune ca proiectul de Lege pentru
modificarea si completarea Legii nr.113 cu privire la masurile de redresare a
situatiei economico-financiare a intreprinderilor zootehnice sa fie aprobat in
prima lectura si, daca colegii sint de acord, adoptat in a doua lecturam din
cauza ca cifrele sint coordonate cu Ministerul Finantelor si nu pot fi schimbate.
Domnul Marian Lupu:
Multumesc, domnule Todoroglo.
Intrebari? Nu sint.
Multumesc.
Stimati colegi,
Proiectul nr.4523, lectura intii. Cine este
pentru aprobare... (Rumoare in sala.)
Stimati colegi,
Cine este pentru aprobarea proiectului de
Lege nr.4523 in prima lectura, rog sa voteze. Majoritatea.
Va multumesc.
Potrivit propunerii inaintate de comisia de
profil, fractiunile parlamentare nu sinteti impotriva, lectura a doua? Lectura
a doua in conditiile raportului comisiei de profil. Cine este pentru adoptarea
acestui proiect in lectura finala, rog sa voteze. Rog rezultatele.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 31.
Sectorul nr.2 – 31.
Sectorul nr.3 – 16.
Domnul Marian Lupu:
78 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.
Proiectul de Lege nr.4523 este adoptat in
lectura a doua.
Proiectul de Lege nr.4182 pentru
modificarea si completarea Legii cu privire la sistemul de salarizare in
sectorul bugetar.
Guvernul.
Domnul Sergiu Sainciuc – viceministru al economiei si comertului:
Stimate domnule Presedinte al
Parlamentului,
Stimati deputati,
Onorata asistenta,
Proiectul de Lege privind modificarea Legii
nr.355 cu privire la sistemul de salarizare in sectorul bugetar prevede masuri
de perfectionare a conditiilor de salarizare pentru unele categorii de angajati
din acest sector.
Se propune majorarea grilelor de salarii
pentru functiile angajatilor subdiviziunilor teritoriale ale Biroului National
de Statistica in vederea aducerii acestora in concordanta cu nivelul de
salarizare a angajatilor altor organe teritoriale cu functii similare.
Modificarile la compartimentul “Agentia Nationala
pentru Protectia Concurentei” sint propuse ca urmare a sarcinilor si functiilor
ce-i revin si a specificului de activitate. Astfel se ajusteaza nivelul de
salarizare a conducerii Agentiei la nivelul prevazut pentru conducerea agentiilor,
birourilor, serviciilor subordonate Guvernului.
Concomitent, se propune stabilirea conditiilor
de stimulare materiala a colaboratorilor, stimularea conditiilor prevazute
pentru organele de control economico-financiar.
In aparatele centrale ale autoritatilor
administrative centrale, in servicii, in birouri, in agentii care dispun de un
numar de peste 50 de unitati se propune instituirea Directiei generale si,
respectiv, a functiei de director Directie generala.
La compartimentul “Curtea Constitutionala”
se introduce pozitia de referent al judecatorului cu salariul respectiv.
Necesarul de mijloace financiare pentru implementarea modificarilor propuse, tinindu-se
cont de contributiile de asigurari sociale si medicale, se estimeaza in calcul
anual la circa 2 milioane 100 mii de lei si vor fi acoperite initial din contul
si limita fondului de salarizare prevazut pentru anul 2008. Pornind de la cele
mentionate, rog sustinerea proiectului dat.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Intrebari? Nu sint.
Domnule ministru,
Va multumesc.
Rog comisia.
Doamna Valentina Buliga:
Mult stimate domnule Presedinte al
Parlamentului,
Stimati deputati,
Comisia pentru protectie sociala, sanatate si
familie a examinat acest proiect de lege si constata urmatoarele. Proiectul de
lege nominalizat a fost elaborat in scopul optimizarii nivelului de salarizare
prin modificarea grilelor respective pentru unele functii din cadrul autoritatilor
publice centrale de specialitate si subdiviziunile lor teritoriale, precum si a
stabilirii termenului de acordare a mijloacelor pentru premierea Agentiei Nationale
pentru Protectia Concurentei tinind cont de importanta si gradul de
responsabilitate a activitatii desfasurate.
Astfel, prin completarea articolului 35
alineatul (2) se propune includerea acestei agentii in lista organelor publice,
pentru care mijloacele pentru premiere se vor aloca incepind cu anul 2008.
Concomitent, pentru persoanele cu functie
de demnitate publica din aceasta agentie se propune majorarea salariului, fiind
adus la nivelul Inspectoratului Fiscal Principal de Stat al Casei Nationale de
Asigurari Sociale si al altor servicii, birouri si agentii. La propunerea Curtii
Constitutionale Guvernul propune recompletarea compartimentului cu functia de
referent al judecatorului. La fel se propune majorarea grilei de salarizare la
unele pozitii din Biroul National de Statistica. Prin avizele prezentate
majoritatea comisiilor sustin acest proiect de lege si-l propun spre examinare.
Comisia pentru agricultura si industria
alimentara nu a luat o decizie finala pe motivul lipsei majoritatii voturilor. Comisia
pentru cultura, stiinta, invatamint, tineret, sport si mijloace de informare in
masa sustine doar propunerile la compartimentul “Subdiviziuni teritoriale ale
Biroului National de Statistica”, celelalte modificari si completari nefiind
sustinute. Comisia juridica, pentru numiri si imunitati sustine proiectul de
lege, mentionind necesitatea precizarii surselor de finantare. In procesul de
prezentare a proiectului in cadrul comisiei reprezentatul Guvernului a
confirmat ca sursele sint prevazute in bugetul de stat pentru 2008. In aceste
conditii, comisia propune adoptarea in prima lectura a acestui proiect de lege.
Domnul Marian Lupu:
Da, va multumesc.
Intrebari? Nu sint.
Multumesc.
Pentru data viitoare, domnilor.
Microfonul nr.4. Bine.
Deci, proiectul nr.4182, cine este pentru
aprobarea acestuia in prima lectura, rog sa voteze. Majoritatea. Aprobat. Daca
nu gresesc, in raportul comisiei – si a doua lectura. De acord sintem cu totii?
Bine. Nr.4182, in conditiile raportului comisiei de profil, adoptarea in a doua
lectura, rog sa voteze. Rog rezultatele.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 32.
Sectorul nr.2 – 33.
Sectorul nr.3 – 14.
Domnul Marian Lupu:
Multumesc.
79 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.
Proiectul de Lege nr.4182 este adoptat in
lectura a doua.
Proiectul de Lege nr.4501 pentru
modificarea si completarea unor acte legislative.
Guvernul.
Domnul Mircea Buga – viceministru al sanatatii:
Mult stimate domnule Presedinte,
Stimate doamne si domni deputati,
Se propune atentiei dumneavoastra proiectul
pentru modificarea si completarea unor acte legislative. Dupa cum cunoasteti, in
perioada anilor
2005-2007 cheltuielile legate de contractarea unor servicii medicale erau
acoperite atit prin contracte din partea Ministerului Sanatatii, cit si ale
Companiei Nationale de Asigurari in Medicina. In contextul reformei administratiei
publice centrale, o serie de functii pe care noi le consideram improprii
autoritatii publice centrale a Ministerului Sanatatii urmeaza sa fie transmise
altor agentii guvernamentale sau institutii subordonate cu anumite abilitati.
Aici ne putem referi la functii de
contractare si verificare a prestarii serviciilor medicale de catre institutiile
medico-sanitare publice, functii pe care actualmente le detine o institutie
specializata in acest sens – Compania Nationala de Asigurari in Medicina.
Pe de alta parte, si expertii organismelor
internationale OMS, si Banca Mondiala, precum si dispozitiile Guvernului
Republicii Moldova, dar si hotarirea Comisiei parlamentare pentru protectie
sociala, sanatate si familie din octombrie curent au recomandat necesitatea acoperii
cheltuielilor legate de contractarea unor servicii medicale dintr-o singura
sursa, in special in cazul unor maladii specifice. Drept urmare, proiectul
legii propus prevede introducerea completarilor la Legea nr.1585 din 27
februarie 1998 cu privire la asigurarea obligatorie de asistenta medicala prin
includerea in rindul categoriilor de persoane asigurate a persoanelor care
sufera de afectiuni recunoscute cu impact major atit pentru sanatatea
persoanei, cit si pentru sanatatea publica.
Persoanele date vor fi asigurate pe
perioada tratamentului, cu rezolvarea cazurilor directe legate de afectiunile
respective, adica pina la eliminarea pericolului atit pentru societate, cit si
pentru persoana in cauza. Vreau sa va informez ca suma mijloacelor financiare
necesare pentru acoperirea asistentei medicale persoanelor asigurate este deja
prevazute in fondurile asigurarii obligatorii de asistenta medicala, aprobate
pentru anul 2008.
Rugam sustinerea proiectului de lege si va
multumesc pentru atentie.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Intrebari?
Va multumim, domnule viceministru.
Rog comisia.
Domnul Vladimir Eremciuc:
Stimate domnule Presedinte,
Stimati colegi,
Comisia pentru protectie sociala, sanatate si
familie a examinat proiectul de lege nominalizat si constata urmatoarele. In
prezentul proiect Guvernul propune ca asigurarea obligatorie de asistenta medicala
a persoanelor neangajate care sufera de maladii extrem de periculoase atit
pentru viata persoanei, cit si pentru sanatatea publica, sa se efectueze din
contul bugetului de stat, si anume: persoanele neangajate care sufera de toate
formele de tuberculoza, afectiuni oncologice, maligne, infectii HIV/SIDA, boli
psihice, endogene, psihoza, retard mental, epilepsie cu tulburari psihice,
psihoze in cadrul alcoolismului cronic, narcomanie si toxicomanie, boli infectioase
cu impact major asupra sanatatii publice (holera, ciuma, antrax si altele.
Totodata, trebuie de mentionat ca
persoanele neangajate nominalizate mai sus vor fi asigurate din contul bugetului
de stat numai pe perioada de tratament pina la eliminarea pericolului pentru
societate si pentru persoanele bolnave. Comisia sesizata in fond propune
excluderea articolului 2 din prezentul proiect, deoarece, prin Legea nr.286 din
20 decembrie curent, Legea nr.1593 din
26 decembrie 2002 cu privire la marimea, modul si termenii de achitare a
primelor de asigurare obligatorii de asistenta medicala a fost modificata.
Concomitent, se recomanda Guvernului sa intreprinda
masuri suficiente pentru asigurarea finantarii depline a tratamentului
persoanelor neangajate nominalizate in proiectul dat. Tinind cont de cele
expuse, Comisia pentru protectia sociala, sanatate si familie propune proiectul
de Lege nr.4501 din 19 decembrie 2007 pentru aprobarea in prima lectura si
adoptarea in a doua lectura.
Domnul Marian Lupu:
Multumesc.
Intrebari?
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Buliga:
Nu sint, domnule Presedinte, dar o
precizare pentru forumul legislativ. Noi ne dam bine seama ca asigurarea din
partea statului a acestor categorii va necesita o sursa suplimentara financiara.
Noi in raportul comisiei recomandam Guvernului, dar ar fi cred ca pentru
stenograma, ca la prima modificare a Legii bugetului de stat pentru anul 2008
Guvernul sa-si asume compensarea cheltuielilor necesare pentru aceste
categorii, ca povara creste cu circa 80 de milioane de lei.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc.
Va multumesc, doamna vicepresedinte al
comisiei.
Proiectul nr.4501. Aprobarea in prima
lectura, rog sa voteze. Majoritatea.
Va multumesc.
Proiectul este aprobat.
Lectura a doua. De acord? Cine este pentru
adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.4501 in conditiile
raportului comisiei de profil, rog sa voteze. Rog rezultatele.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 32.
Sectorul nr.2 – 33.
Sectorul nr.3 – 15.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc.
80 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.
Proiectul de Lege nr.4501 este adoptat in
lectura a doua.
Proiectul de Lege nr.3972 privind importul
unui autovehicul cu destinatie medicala.
Guvernul.
Domnul Viorel Melnic – viceministru al economiei si comertului:
Stimate domnule Presedinte,
Distins Parlament,
Se prezinta atentiei dumneavoastra
proiectul de Lege privind importul unui autovehicul cu destinatie medicala. Necesitatea
elaborarii acestui proiect a fost la solicitarea insistenta a consiliului
raional Ciadir-Lunga, care a motivat oportunitatea de a accepta aceasta initiativa
prin faptul ca parcul de ambulanta pe care il are spitalul raional Ciadir-Lunga
este insuficient si numarul de ambulante care este disponibil in acest spital
are o uzura de 100%. In acest context, am considerat, prin derogarea de la
legislatia vamala, sa inaintam proiectul dat, care prevede importul unei
ambulante cu titlu de ajutor umanitar, cu anul fabricarii 1999. Rugam sustinerea
acestui proiect.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Multumesc.
Intrebari? Nu sint.
Multumesc, domnule viceministru.
Rog comisia.
Domnul Gheorghe Popa:
Stimati colegi,
Proiectul de lege in cauza, intr-adevar,
stabileste o norma derogatorie de la prevederile Codului vamal, ale Codului
fiscal si ale Legii cu privire la tariful vamal, deoarece autovehicolul cu
destinatie medicala depaseste termenul de exploatare de 7 ani si se propune a
fi scutit de plata drepturilor de import. Comisia pentru politica economica,
buget si finante propune proiectul de lege spre examinare Parlamentului si
adoptarea in prima si a doua lectura.
Domnul Marian Lupu:
Multumesc.
Intrebari? Nu sint.
Multumesc.
Stimati colegi,
Proiectul nr.3972.
Domnule Popa,
Nu plecati departe ca urmeaza celalalt.
Lectura intii. Cine este pentru aprobarea acestui proiect in lectura intii, rog
sa voteze. Majoritatea.
Va multumesc.
Lectura a doua. De acord? Cine este pentru
adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.3972, rog sa voteze. Va
rog rezultatele.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 32.
Sectorul nr.2 – 33.
Sectorul nr.3 – 16.
Domnul Marian Lupu:
81 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.
Proiectul de Lege nr.3972 este adoptat in
lectura a doua.
Proiectul de Lege nr.4188 privind importul
unei unitatii de transport.
Guvernul.
Domnul Sergiu Tatarov – viceministru al administratiei publice locale:
Mult stimate domnule Presedinte al
Parlamentului,
Stimati deputati,
Lla fel ca si initiativa raportorilor
precedenti, Guvernul vine cu un proiect de lege pentru a permite importul unei
unitati cu destinatie medicala pentru autoritatile locale din comuna Budesti,
municipiul Chisinau prin derogarea de la prevederile Codului vamal, ale Codului
fiscal si ale Legii cu privire la tariful vamal. Rugam sustinere.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc.
Intrebari nu sint.
Va multumesc.
Rog comisia.
Domnul Gheorghe Popa:
Stimati colegi,
Si acest proiect de lege Comisia pentru
politica economica, buget si finante propune Parlamentului sa fie adoptat in
prima si a doua lectura.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Intrebari? Nu sint.
Multumesc.
Proiectul nr.4188, aprobarea in prima
lectura. Rog sa voteze. Majoritatea.
Va multumesc.
Lectura a doua. Adoptarea in lectura a doua
a proiectului nr.4188. Rog sa voteze. Rezultatele.
Numaratorii:
Sectorul nr. 1 – 32.
Sectorul nr. 2 – 32.
Sectorul nr. 3 – 15.
Domnul Marian Lupu:
79 de voturi “pro”. “Impotriva” ? Zero
voturi.
Proiectul de Lege nr.4188 este adoptat in
lectura a doua.
Proiectul de Hotarire nr.4217 privind
modificarea si completarea Hotaririi Parlamentului pentru aprobarea Strategiei
nationale de prevenire si combatere a coruptiei si Planului de actiuni pentru
realizarea acestei strategii.
Guvernul.
Domnul Andrei Ivancov – vicedirector al Centrului pentru Combaterea
Crimelor Economice si
Coruptiei:
Stimate domnule Presedinte al
Parlamentului,
Onorati deputati,
Am onoarea sa propun atentiei dumneavoastra
pentru dezbatere proiectul modificarilor la Hotarirea Parlamentului nr.421 din
16 decembrie 2004 pentru aprobarea Strategiei nationale de prevenire si
combatere a coruptiei si Planului de actiuni pentru realizarea Strategiei nationale
de prevenire si combatere a coruptiei. In fond, aceste modificari reprezinta
actualizarea Planului de actiuni pentru perioada 2007-2009 prin introducerea
unor noi actiuni, precum si unele completari la Strategia nationala de
prevenire si combatere a coruptiei.
Din start doresc sa mentionez ca
actualizarea Planului de actiuni pentru implementarea Strategiei nationale de
prevenire si combatere a coruptiei nu este o propunere exclusiva a Centrul
pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei. Oportunitatea acestei
actualizari, prevazuta prin actiunea nr.1-23 din planul nominalizat, a fost
examinata si decisa de catre grupul de monitorizare a Strategiei nationale
anticoruptie in cadrul sedintei de lucru din 18 octombrie 2007. Aportul centrului,
in calitate de secretariat al grupului de monitorizare, la acest capitol rezida
in demararea procedurii de elaborare a acestui proiect.
In acest scop au fost sesizate organele
publice centrale, membrii grupului de monitorizare si organizatiile
non-guvernamentale in vederea prezentarii propunerilor la acest plan. Totodata,
practica anilor precedenti a invocat necesitatea completarii punctelor 3 si 4
ale Strategiei anticoruptie cu un mecanism eficient de raportare a institutiilor
executoare asupra executarii planului. Acest lucru vine si intru optimizarea
conlucrarii interdepartamentale, a asigurarii de respectare a termenilor limita
de realizare, de asemenea va contribui la imbunatatirea calitatii notelor
informative.
O alta modificare la punctul 3.3 al
strategiei vine intru solutionarea unei probleme abordate recent si anume
privind fuzionarea Programului de actiuni privind implementarea Planului
preliminar de tara “Provocarile mileniumului”, aprobat prin Hotarirea
Guvernului nr.32 si a Planului de actiuni pentru realizarea Strategiei nationale
anticoruptie, aprobat prin Hotarirea Parlamentului nr.421. In acelasi timp,
aceasta modificare va eficientiza realizarea masurii din punctul 9.1 din Planul
de actiuni al strategiei, care prevede indeplinirea angajamentelor acumulate intru
implementarea programelor si proiectelor in domeniul contracararii coruptiei
pentru care tara este eligibila.
Am participat la lucrarile comisiilor
parlamentare si sintem de acord cu propunerile inaintate si le sustinem.
Stimati deputati,
Rog sustinerea dumneavoastra in aprobarea
proiectului de modificare a Hotaririi Parlamentului nr. 421 din 16 decembrie
2004.
Va multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Va multumesc.
Da, va multumesc mult.
Intrebari catre raportor? Nu sint.
Multumim.
Comisia. Domnul Stoicov.
Domnul Iurie Stoicov:
Stimata doamna Presedinte al sedintei,
Stimati deputati,
Onorata asistenta,
Comisia pentru securitatea nationala, aparare
si ordinea publica a examinat proiectul de Hotarire a Parlamentului pentru
aprobarea Strategiei nationale de prevenire si combatere a coruptiei si Planului
de actiuni pentru realizarea strategiei nationale de prevenire si combatere a
coruptiei, inaintat de Guvernul Republicii Moldova prin hotarirea sa.
Strategia nationala de prevenire si
combatere a coruptiei prevede actualizarea periodica anuala a planului de actiuni
pentru realizarea acesteia. Tinind cont de realitatea obiectiva a proceselor
sociale in tara si de dezvoltarea bazei legislative in vederea consolidarii
capacitatilor anticoruptionale, se impune operarea unor modificari si completari
in planul de actiuni nominalizat. Majoritatea propunerilor selectate pentru
modificarea si completarea anexei la hotarirea Parlamentului au parvenit de la
autoritatile publice centrale si se refera la actualizarea Planului de actiuni
pentru implementarea Strategiei nationale anticoruptie pentru perioada
2007-2009.
Proiectul Hotaririi a fost avizat si de
comisiile permanente ale Parlamentului, care au inaintat 7 amendamente expuse in
sinteza amendamentelor la proiectul de hotarire, care este parte componenta a
raportului prezentat. Comisia pentru securitatea nationala, aparare si ordinea
publica a acceptat sase amendamente integral si un amendament partial si
propune Parlamentului adoptarea proiectului de hotarire pus in discutie.
Doamna Maria Postoico:
Da, va multumesc.
Intrebari?
Microfonul nr.4.
Domnul Leonid Bujor:
Multumesc.
Domnule presedinte al comisiei,
Va adresez doua intrebari. Una tine
nemijlocit de hotarire, alta are legatura tangentiala, doar pentru a concretiza
lucrurile. In primul rind, daca doriti sa-mi spuneti cine este presedinte sau
directorul grupului de monitorizare asupra realizarii planului?
Domnul Iurie Stoicov:
Domnule Bujor,
Conform Strategiei nationale de de
prevenire si combatere a coruptiei, Presedintele Republicii Moldova, prin
decretul sau, numeste acest grup de monitorizare.
Domnul Leonid Bujor:
Da, eu stiu. Am intrebat cine este presedintele?
Domnul Iurie Stoicov:
Grupul de monitorizare la sedinta sa adopta
regulamentul activitatii grupului de monitorizare si alege conducerea si
secretariatul. Presedintele acestui grup de monitorizare sint eu.
Domnul Leonid Bujor:
Multumesc frumos.
In mass-media s-a numit un alt nume. A fost
numit numele unuia dintre consilierii Presedintelui Republicii Moldova, de
aceea am vrut sa concretizez.
Domnul Iurie Stoicov:
Dumneavoastra putin incurcati lucrurile. Ce
este legat de planul preliminar pe tara, un document care a fost adoptat cu
concursul Statelor Unite ale Americii, controlul acestui plan este efectuat, intr-adevar,
de domnul Balaban, care este si consilierul Presedintelui Republicii Moldova.
Domnul Leonid Bujor:
Multumesc foarte frumos pentru raspunsul la
prima intrebare, raspuns care vorbeste despre foarte multe lucruri. Intrebarea
a doua. Imi cer scuze ca anume dumneavoastra ati propus modificarea la punctul
3.3, de aceea intr-un fel va adresez si ca autor al acestei propuneri. Propuneti
ca grupul de monitorizare semestrial sa examineze raportul privind
implementarea planului si mai departe dupa text, ca sa nu citez integral
textul. Spuneti, va rog, nu ar fi cazul ca aceasta propunere rationala sa fie
prevazuta in Regulamentul cu privire la activitatea grupului?
Domnul Iurie Stoicov:
Noi tocmai incercam prin aceasta modificare
sa punem toate activitatile in lupta cu coruptia in Republica Moldova sub o
logica, adica sa fie in concordanta cu legea Parlamentului care a fost adoptata
in 2004. Acest plan preliminar pe tara, care este condus de domnul Balaban,
prin aceasta decizie, care o adoptam astazi, va face doua rapoarte pe an catre
grupul de monitorizare principal, care este adoptat prin hotarire de Parlament.
In asa mod aceasta lupta anticoruptie va crea o activitate mai logica, va fi
dictata de lege, dar nu de hotarire de Guvern.
Domnul Leonid Bujor:
Multumesc foarte frumos.
Deci, vreau sa va spun ca impreuna cu citiva
colegi din alte fractiuni parlamentare, inclusiv 4 reprezentanti ai Fractiunii
parlamentare a Partidului Comunistilor, am fost la Strasbourg in toamna acestui
an la un seminar in cadrul caruia pe parcursul unei zile am discutat in
exclusivitate probleme ce tin de activitatea comisiei cu privire la combaterea
coruptiei condusa de domnul Balaban.
In cadrul acestor intruniri, sa le numesc asa,
s-a atras atentie asupra faptului ca Parlamentul Republicii Moldova a adoptat
documente serioase si responsabile, insa s-a eschivat de la controlul asupra
realizarii lor, transmitind aceste imputerniciri Presedintiei.
De aceea, daca noi dorim in mod serios si
responsabil sa facem ceea ce-ati comentat dumneavoastra si se urmaresc anume
aceste scopuri, comisia dumneavoastra sau colegii din fractiunea noastra sa
propuna aceasta modificare ca, intr-adevar, sa modificam hotarirea
Parlamentului, sa cream o comisie parlamentara care sa asigure controlul asupra
a doua documente aprobate de Parlamentul Republicii Moldova. Aceasta ar fi si
corect, si mai eficient.
Va multumesc.
Domnul Iurie Stoicov:
Domnule Bujor,
Confundati putin lucrurile. Noi avem
Strategia nationala de prevenire si combatere a coruptiei, unde e specificat
concret care grup de monitorizare, cine il conduce, cum il conduce s.a.m.d.
Vreau sa va informez, daca este necesar, ca acest grup de monitorizare, care
s-a adoptat prin hotarirea Parlamentului, a facut
8 sedinte anul acesta si a ascultat la aceste sedinte peste 11 ministere si
departamente ale Republicii Moldova.
Dumneavoastra vorbiti de alt plan, care e
aprobat prin hotarire de Guvern si este condus de domnul Balaban, dar care pe
viitor va face rapoarte la principalul grup de monitorizare prin aceasta
modificare care noi va rugam astazi s-o sustineti.
Domnul Leonid Bujor:
Domnule Stoicov,
Eu va multumesc foarte frumos.
V-am multumit pentru raspunsul la ambele intrebari.
Am intrebat referitor la grupul domnului Balaban, fiindca in cadrul sedintei
plenare de astazi in doua rinduri s-a subliniat cit de eficient si constructiv
lucreaza cele trei verigi ale puterii de stat. Si am vrut ca deputatii
Parlamentului Republicii Moldova sa inteleaga ca nu este o conlucrare eficienta,
dar se incalca in mod serios principiul separarii puterii in stat.
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Domnule presedinte al comisiei,
Va multumesc.
Supun votului proiectul. A, luari de cuvint.
Domnul Lipcan.
Domnul Alexandru Lipcan:
Doamnelor si domnilor deputati,
Onorata asistenta,
Imi pare rau ca domnul Presedinte este lipsa,
sper ca ma aude.
Domnule Presedinte al Parlamentului,
Imi cer scuze din start pentru ca ma voi
referi si la numele dumneavoastra, dar va rog sa intelegeti ca aceasta nu este
o ofensa la adresa persoanei dumneavoastra, ci o nedumerire fata de tot ce se intimpla
in tara aceasta, in statul Republica Moldova.
Citeva saptamini in urma secretarul
Consiliului Suprem de Securitate Ion Morei striga la telefon unui functionar
din Parlament: “Spunetii lui Stoicov sa fie numaidecit prezent la sedinta de pe
linga Presedinte si sa-l ia cu sine si pe Lupu.” Eram de fata cind se primea
aceasta indicatie care este semnificativa si in ce priveste propunerea de a
modifica Strategia anticoruptie si planul ei de implementare. De ce? Pentru ca
arata caracterul total deformat al relatiilor dintre puterile statului,
uzurpate de Presedintele Voronin si paralizate prin dominatia functionalilor sai
pina si asupra institutiei Parlamentului.
Coruptia infloreste anume in conditii de
dictatura, cind totul si toate sint la cheremul unui singur om si al
anturajului sau. Iata de ce coruptia a cuprins Republica Moldova. Dincolo de
lacunele Strategiei de prevenire si combatere a coruptiei si ale Planului
pentru realizarea ei, problema principala consta in faptul ca implementarea
este monopolizata de catre Presedinte, anume de centru, din care se stimuleaza in
Republica Moldova marea coruptie, cea de zeci de milioane. De ce, de fapt, s-au
initiat modificarile care le examinam? Ca si majoritatea actiunilor puterii – pentru
ca asa a dat indicatii Vladimir Voronin.
In informatia Centrului pentru Combaterea
Crimelor Economice si Coruptiei despre implementarea strategiei se arata clar,
citez: “Conform noilor indicatii ale Presedintelui Republicii Moldova si ale
Consiliului Suprem de Securitate, va fi elaborat un nou proiect legislativ.”
Iata de ce Morei da ordine. Dar apare in mod firesc intrebarea: de cind, cui si
in temeiul caror prevederi legale?
Cum au ajuns functionarii din Aparatul Presedintelui
sa dirijeze lupta cu coruptia in tara? Si cind Legislativul republicii noastre
parlamentare va inceta sa tolereze asemenea stare de lucruri si comportamente?
E greu de spus. Si, in orice caz, credem ca numai dupa plecarea actualei guvernari,
caci Parlamentul e vinovat el insusi pentru tratamentul la care este supus de
Presedintie, pentru ca, aprobind Strategia nationala de prevenire si combatere
a coruptiei, a delegat Presedintelui Republicii Moldova prerogativa de
constituire a Consiliului Coordonator in Problemele Combaterii Coruptiei si a
Criminalitatii.
Colegii mei din Fractiunea “Alianta
«Moldova Noastra»”, care au fost recent in vizita la Strasbourg, au constatat ca
functionarii Consiliului Europei si expertii Comisiei de la Venetia sint foarte
mirati de aceste paradoxuri organizatorice in care institutia care adopta o
strategie nationala ofera altei institutii controlul asupra implementarii.
Anume pe baza acelei hotariri a Parlamentului, Seful statului a creat Consiliul
coordonator de implementare a Strategiei din reprezentantii unor institutii
percepute de cetateni ca fiind cele mai corupte, este vorba de: Ministerul
Afacerilor Interne, Ministerul Economiei si Comertului, Ministerul Sanatatii,
Ministerul Educatiei si Tineretului, Ministerul Dezvoltarii Informationale,
Departamentul Vamal si altele.
Apropo, desi sondajele de opinii plaseaza
politia pe primul loc in topul coruptiei, un studiu recent al Centrului pentru
Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei pretinde ca acest fenomen, practic,
ar lipsi in cadrul Ministerului Afacerilor Interne.
O situatie similara s-a creat si prin
adoptarea Hotaririi de Guvern nr.32 din 11 ianuarie 2007 referitoare la Planul
preliminar pe tara destinat Programului “Provocarile Mileniului”. In calitate
de coordonator national a fost desemnat un alt consilier prezidential Valeriu
Balaban. Din nou un paradox in punctul final nr.9 din aceasta hotarire:
responsabilitatea pentru executarea unei hotariri de Guvern se pune in sarcina
consilierului prezidential pentru coordonarea asistentei externe. Care
prevederi legale permit unui consilier, angajat de o alta institutie, sa
dirijeze factori si activitati guvernamentale?
Avem de afacere cu anomalii produse pentru
a buimaci opinia publica si partenerii externi cu actiuni formale si rapoarte
pe hirtie, intre ghilimele, menite sa aduca actualei puteri imagine in interior
si bani din exterior. Dar concluzia Fractiunii “Alianta «Moldova Noastra»” si parerea
tuturor celor care privesc acest spectacol cu ochi treji este ca sub aceasta
dictatura a unei singure persoane institutiile statului sint incapabile sa
lupte cu coruptia.
O singura dovada. Conform legislatiei,
Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei este obligat sa
efectueze expertiza anticoruptie a tuturor proiectelor de legi. Din informatia
prezentata de institutie in 11 luni ale anului curent au fost expertizate doar
circa 80 de proiecte de legi si acte adoptate de Guvern, pe cind numai numarul
proiectelor de legi venite in Parlament se apropie de 400. Deci, legile sint
ignorate chiar de acei care sint responsabili pentru indeplinirea lor. Ca sa
revenim la proiectul pe care il examinam, constatam ca el este lipsit de esenta
si completeaza sirul initiativelor formale ale Guvernului aduse in Parlament
pentru a avea ce scrie in darile de seama.
Din nou un singur exemplu privind valoarea
lui. Directia juridica a Aparatului Parlamentului atrage atentia ca se propune
absolut fara nicio argumentare elaborarea unei legi privind deseurile. Si
aceasta in pofida faptului ca actuala lege a fost ajustata ultima data prin
Legea nr.202 din anul acesta si este perfect functionala.
Avind in vedere situatia expusa si
calitatea proiectului, Fractiunea “Alianta «Moldova Noastra»” propune respingerea
initiativei Guvernului si considera necesara abrogarea in ansamblu a actualului
cadru juridic si inlocuirea lui cu un program nou de combatere a coruptiei.
Va multumesc si va zic la multi ani.
Doamna Maria Postoico:
La microfonul central se invita domnul Misin.
Domnul Vadim Misin:
Уважаемые коллеги, я вас прошу не пугаться,
я не буду это читать, понимаю, что вы устали. Но, на мой взгляд, мы сейчас
обсуждаем принципиально важный вопрос, и для меня является несколько странным
выступление моего коллеги. Я не собираюсь его комментировать, но уточню несколько
моментов. Мы все сходимся во мнении, что коррупция – это зло, зло, которое
наносит, скажем так, непоправимый ущерб не только имиджу любого государства, но
и самому существованию данного государства.
В 1999 году я, являясь депутатом молдавского
Парламента, был на одной всемирной конференции очень высокого уровня в
Вашингтоне, которая проводилась под патронажем Альберта Гора, тогдашнего вице-президента Соединенных Штатов Америки.
Открывая эту конференцию, господин Гор сказал: «Абсолютно очевидно, что не
будет третьей мировой войны. Абсолютно очевидно, что никакие катаклизмы
природные не погубят цивилизацию, поскольку общество, при всех его недостатках,
научилось бороться с этими катаклизмами. Но абсолютно нет гарантии того, что
коррупция не погубит цивилизацию, если мы с ней все вместе не будем активно
бороться». Вы знаете, я целиком и полностью разделяю озабоченность Гора того
времени. И я думаю, что сегодня она стала нисколько не меньше.
А теперь по существу нашего документа. Мы
прекрасно понимаем, что такой документ нужен нашей республике. Но если мы не
просто провозглашаем, а реально являемся людьми, которые хотят бороться с
коррупцией, тогда почему мы возражаем против того, чтобы была разработана
стратегия и чтобы мы утвердили план как компонент этой стратегии.
Думаю, что мой коллега, выступающий передо
мной, немножечко передернул ситуацию с точки зрения контроля. Есть
правительственный план, который находится на контроле в Правительстве. А то,
что советник Президента контролирует вопросы инвестиций, поскольку они могут
быть поводом для коррупции, это абсолютно нормальное явление. И одно другого абсолютно не
дополняет. И самое главное, одно другому совершенно не мешает.
Теперь мы берем этот правительственный
план, делаем его вместе со стратегией – компоненты единого документа – и Комиссия
по безопасности говорит Парламенту: «Давайте примем этот общий базовый
документ, который в целом будет контролировать комиссия во главе с товарищем
Стойковым». Скажите, пожалуйста, что здесь противоестественного?
Да, я согласен с коллегами, которые говорят,
что этот документ, скажем, не идеальный. Да, конечно, какие-то положения можно
было бы четче сформулировать, грамотнее написать. Но давайте поставим на весы
другое: принимать этот документ или нам вообще отказаться от подобного
документа? И тогда, я думаю, ни у кого не будет сомнений, что этот документ
надо принимать.
Во-первых, здесь поставлены задачи перед
каждым министерством и ведомством, здесь абсолютно определены роль, место и
функции всех органов государственной власти и управления Молдовы в этом
важнейшем вопросе борьбы с коррупцией. Не знаю, у кого из моих коллег может
вызывать сомнение необходимость принятия этого документа.
Дело другое, если, скажем, ну, я извиняюсь,
но сошлюсь на Альянс «Moldova Noastra». У них есть какие-то абсолютно конкретные, реальные предложения в этот
план. Поверьте, что наша комиссия готова их принять, готова их рассмотреть,
готова принять любую законодательную инициативу. Кроме того, этот документ
довольно давно в Парламенте. И мы на трех или четырех заседаниях, Юрий Дмитриевич
меня поправит, если я ошибусь, касались в той или иной мере этого документа. Мы
рассматривали каждое предложение.
Я согласен с тем, что, как сказал господин
Унтилэ, прежде чем говорить об этом документе, надо бы знать, что у нас сделано
по борьбе с коррупцией. Скажем, за два, за три года? Хочу только сказать,
господин Унтилэ, что я не случайно сюда притащил эту папку. В ней документы, свидетельствующие
о том, что сделано по борьбе с коррупцией. Один документ на 36 листах и один на
120 листах. Подробный отчет по этому вопросу. Эти документы неделю назад розданы
всем фракциям.
Ну, я так понимаю, что Серафим
Александрович его медленно читает или очень внимательно. Я вас не критикую.
Нет, нет, но я просто к тому, что господин Унтилэ может его получить, вот тут
много чего есть почитать. По крайнем мере, нет повода к тому, чтобы не
принимать документ по той причине, что мы не знаем, что уже сделано. Дело
другое, что эти документы можно по-разному читать. Можно читать и к ним
придираться, говорить, что они плохие. Это другой вопрос. Но, в принципе, что
сделано, кем сделано и как сделано – все это изложено довольно подробно.
Поэтому я просто призываю своих коллег
проголосовать это постановление, поскольку, еще раз подчеркиваю, что, приняв
этот документ, мы все-таки делаем шаг вперед в деле борьбы с коррупцией. Мы
придаем борьбе с коррупцией определенное организационное начало, и это очень
важно.
Спасибо вам.
Doamna Maria Postoico:
Multumesc.
Eu va rog, dupa luarile de cuvint nu se
ofera, nu aveti dreptul la replica la luarile de cuvint. Aratati-mi unde este stipulat
in Regulament. Supun votului proiectul de Hotarire nr.4217. Cine este pentru
adoptarea acestui proiect de hotarire, rog sa voteze. Majoritatea.
Va multumesc.
Proiectul de Hotarire nr.4524 de aprobare a
Regulamentului privind modul de utilizare a mijloacelor Fondului pentru subventionarea
producatorilor agricoli. Prezinta Guvernul. Domnul ministru.
Domnul Anatolie Gorodenco:
Onorat Parlament,
Permiteti-mi ca sa incerc sa fac de rind cu
prezentarea modului de subventionare pentru anul 2008 si a impactului subventionarii
in anul 2007 al producatorilor agricoli. Initial, conform Legii bugetului de
stat pe anul 2007 au fost alocate pentru subventionarea producatorilor agricoli
240 de milioane. Pentru anul 2000 aceasta suma constituia 270 de milioane.
Deci, pe parcursul anului 2007, cu suplimentarile care au fost facute impreuna
cu dumneavoastra, suma respectiva de subventionare a atins cifra de 465,3
milioane de lei.
Subventionarea producatorilor de sfecla de
zahar a fost 8,8 milioane de lei. Au fost utilizate 7,4 milioane de lei si de
aceste subventii s-au bucurat la prima faza 711 producatori agricoli, iar la
faza a doua – 140 de producatori agricoli. Pentru anul 2007, de asemenea, la
subventionarea cultivatorilor de tutun au fost alocate 2,5 milioane de lei,
care au fost utilizati in suma de 2,48 milioane de lei, aproape totalmente. La
prima etapa de subventii au beneficiat 150 agenti economici si 512 persoane
fizice, care au plantat 3,1 mii hectare de aceasta cultura. La etapa a doua au
beneficiat de subventii 66 agenti economici care au obtinut
3,7 mii tone de tutun.
Pentru subventionarea in anul 2008 aceste
doua compartimente dispar si Guvernul vine cu propunerea ca sa fie introdusa o
noua componenta de subventionare din banii care sint preconizati spre
administrare si gestionare de catre Ministerul Agriculturii in suma de 193 de
milioane de lei, 91 de milioane pentru stimularea investitiilor in complexul
agro-alimentar al Republicii Moldova, dat fiind faptul ca dupa cum observam
aceste doua subventii pe care le-am enumerat pina la moment nu au avut impactul
respectiv la dezvoltarea acestor culturi.
Si bineinteles ca, in contextul secetei pe
care am avut-o in anul 2007, venim cu propunerea de a ne moderniza
mentalitatea, incepind de la ministru si terminind cu fiecare producator in
parte, ca fara de reutilarea complexului agro-alimentar noi nu vom avea succes,
fiindca astfel de secete se pot repeta si in continuare, cu atit mai mult ca
Republica Moldova este situata, din punct de vedere geografic, la o raspintie
de clima.
Si inca un lucru care doresc sa-l mentionez,
pentru anul viitor, 2008, ramine in continuare subventionarea infiintarii
plantatiilor pomicole si a producerii materialului de inmultire si saditor
pomicol. Pentru anul trecut sau care de acum se finiseaza au fost alocate 17
milioane de lei la acest compartiment. Si vreau sa va zic si in 2006 si in 2007
impactul acestei subventii este deosebit si va aduc o singura cifra: pe
parcursul anului 2007 cred eu ca suprafata totala extinsa cu culturi pomicole
va atinge cifra de 5 mii de hectare, anul trecut am avut 2400.
Dar in anii precedenti anului 2006 si 2007 in
fiecare an plantam doar cite 600-700 hectare anual. Deci lucrul acesta ramine si
in continuare, inclusiv la extinderea suprafetelor de culturi nucifere ramine
suma de 5 milioane din aceste 30 de milioane pe care eu le-am pronuntat. Pe
parcursul anului au fost orientate in aceasta directie de activitate 3 milioane
de lei. Subventionarea utilizatorilor de produse de uz fito-sanitar si a
fertilizantilor ramine si in continuare si ea va constitui suma de 50 de milioane.
Anul acesta au fost alocati pentru aceasta directie de activitate 130 de
milioane si constientizam faptul ca acest sistem sau aceasta modalitate de
subventionare trebuie sa ramina si in continuare.
Pentru sustinerea sectorului zootehnic in
anul 2008 preconizam ca sa fie orientate 23 de milioane de lei, in anul 2007 au
fost alocate si utilizate totalmente 15 milioane de lei. Avem un impact, eu as
spune ca e pozitiv, la compartimentul respectiv, poate rezultatele nu sint acele
pe care ni le-am fi dorit, dar pina la momentul actual au fost create 11 ferme
de porcine si 4 ferme de bovine. Totodata, este initiata formarea sau
instituirea a 4 ferme, as spune eu, de standard european si a trei abatoare cu
destinatie pentru export a carnii, a produselor animaliere.
Ceea ce se refera la stimularea dezvoltarii
agriculturii ecologice. Este un lucru care a fost initiat in premiera anul
trecut. Suma a fost de 2 milioane. A fost utilizata totalmente. Si vreau sa va
zic ca impactul este urmatorul: sint certificati pentru a trece la perioada de
conversie de la agricultura clasica la agricultura ecologica 24 de agenti
economici pe o suprafata de 2800 de hectare. Pina la momentul actual, daca
includem si acele 10 mii de hectare pe care le-am avut din 2001 pina in 2007,
avem de acum 13 mii. Pentru anul viitor preconizam majorarea acestei sume pina
la 4 milioane de lei – 700 de lei pentru fiecare hectar cu culturi in perioada
de conversie la trecerea la producerea ecologica pentru primul an si 400 de lei
pentru producatorii agricoli care de acum sint la conversie in cel de-al doilea
an.
Pentru anul 2008 in scopul procurarii
tehnicii si utilajului agricol sint preconizate 20 de milioane. Pentru anul
2007 au fost preconizate 20 de milioane, am valorificat 5 milioane. Acolo era
vorba despre taxa pe valoarea adaugata. In anul 2008 venim cu propunerea ca
statul sa aiba o coparticipare la stimularea investitiilor pentru procurarea
tehnicii si a utilajului agricol de 15%. De asemenea, pentru anul 2008 sint
orientate 20 de milioane pentru fondarea statiunilor tehnologice, surse care
vor fi administrate si gestionate de catre intreprinderea de stat
“Moldresurse”.
In anul 2007 au fost alocate 43 de milioane
si s-a atins cifra de 177 statiuni tehnologice de masini, la compartimentul dat
au fost consolidate si cooperate mai mult de 29 de mii de hectare (ma refer la
anul 2007) si, bineinteles, deschiderea a mai multor locuri de munca.
De asemenea, pentru anul 2008 sint
preconizate 50 de milioane pentru returnarea taxei pe valoarea adaugata
Ministerului Finantelor spre gestionare si administrare, ca sa fie returnate
producatorilor agricoli la realizarea produselor agro-alimentare in cadrul
Republicii Moldova. Si inca un moment pe care vreau sa-l mentionez la
compartimentul dat. Daca observati, din regulament reiese ca
50 la suta din aceste sume care vor fi returnate, taxa pe valoarea adaugata de
la realizarea produselor agro-alimentare pe teritoriul Republicii Moldova, 50
la suta vor fi returnate producatorilor agricoli in cazul cind ele vor fi
orientate la investitii capitale in complexul agroalimentar.
Prin aceasta vreau sa mentionez faptul ca
pentru anul 2008 nu se mai subventioneaza tonele si hectarele, trecem la o, as
spune eu, modernizare a subventionarii, la o modificare cu orientarea
preponderenta a subventiilor intru stimularea investitiilor capitale in
sectorul agroalimentar, care ne-ar permite, in viziunea noastra, a Guvernului,
o dezvoltare cit de cit stabila, durabila a acestui complex care este de o
importanta deosebita pentru economia nationala a Republicii Moldova. Eu nu
vreau sa va sustrag mai mult atentia. Acestea am vrut sa va aduc la cunostinta si
rog, bineinteles, sustinerea dumneavoastra privind aprobarea acestei hotariri
de Parlament.
Doamna Maria Postoico:
Va multumesc, domnule ministru.
Intrebari?
Microfonul nr.5.
Domnul Alexandru Oleinic:
Domnule ministru,
Intr-adevar, noi cu dumneavoastra de multe
ori am discutat in sala aceasta necesitatea maririi fondurilor de subventionare
conform cerintelor, necesitatilor agriculturii. Si, intr-adevar, in fiecare an impartim
aceea ce avem. Spuneti, va rog, care va fi suma mijloacelor financiare care nu
vor fi acoperite dupa solicitarile parvenite din partea agentilor economici
pentru anul 2007 la toate compartimentele pe care le-am avut pentru anul 2007?
Domnul Anatolie Gorodenco:
Daca e sa analizam din cele prezentate, eu
vreau sa va aduc la cunostinta ca deficitul financiar, care nu ne va permite intr-o
masura oarecare acoperirea, ar putea fi in jur de 200 – 250 de milioane de lei,
dar aceasta se va vedea pe parcurs. Eu inteleg intrebarea.
Domnul Alexandru Oleinic:
Aproximativ asa este, da?
Domnul Anatolie Gorodenco:
Eu inteleg intrebarea pe care dumneavoastra
ati vrut sa o adresati, este vorba de 50 de milioane la restituirea taxei pe
valoarea adaugata de la realizarea produselor agroalimentare in teritoriul
Republicii Moldova si 50 de milioane care sint orientate la returnarea taxei pe
valoarea adaugata la pesticide si fertilizanti nu sint.
Daca va amintiti, anul trecut am purces la
drum tot in felul acesta. 45 de milioane au fost orientate pentru pesticide si
fertilizanti, ca mai apoi pe parcursul anului bugetar sa facem modificarile
respective si sa venim cu suplimentele respective. Tot asa si in cadrul restituirii
de la realizarea produselor alimentare pe teritoriul Republicii Moldova. Lucrul
acesta noi constient l-am infaptuit, in principiu, si bineinteles ca o sa venim
cu modificarile respective si cu rugamintea ca dumneavoastra sa ne acordati
suportul in continuare pe parcursul anului bugetar.
Domnul Alexandru Oleinic:
Intr-adevar, domnule ministru, la aceasta
am vrut sa fac referinta, dar ar fi fost bine ca noi chiar acum sa discutam problema
aceasta, ca s-o scoatem, sa putem merge mai bine, mai deschis un pic inainte.
Domnul Anatolie Gorodenco:
Stimate domnule deputat,
Reiesim din ceea ce ne-a fost acordat si
facem tot posibilul ca sa acoperim necesitatile si solicitarile producatorilor.
Domnul Alexandru Oleinic:
Eu de ce am vorbit de solicitari, domnule
ministru? Fiindca cam tot atit, in jur de 200 de milioane, a fost deficitul
anului 2006, tot acesta este deficitul anului 2007. Noi, avind in jur de 250 de
milioane deficit in 2007, mergem in 2008 – 270 de milioane. Mai bine zis, eu am
vrut sa atrag atentia ca noi aproape am nimerit cifra cind am propus sa marim
suma cu vreo 300 de milioane pentru anul 2008 la subventionarea agriculturii. Si,
domnule ministru, este o intrebare ce tine de statiile tehnologice de masini:
care sint principiile de selectare a solicitantilor?
Dumneavoastra aici spuneti ca se va face conform
unui regulament elaborat de Ministerul Agriculturii. Domnule ministru, noi de trei
ani de zile infaptuim selectarea conform unui regulament. Asa eu pot sa inteleg
ca pina acum noi nu avem regulamentul acesta ori va fi perfectat Regulamentul? Si
citi solicitanti sint astazi de a forma statii de masini tehnologice?
Domnul Anatolie Gorodenco:
Regulamentul privind selectarea candidatilor
sau a beneficiarilor pentru statiunile tehnologice de masini este aprobat anual
de catre Guvernul Republicii Moldova. Deci, este un asemenea regulament. In
ceea ce priveste solicitantii de care dumneavoastra intrebati, la momentul dat,
conform informatiei pe care o detin, numarul de solicitanti este de circa 120.
Domnul Alexandru Oleinic:
Asa este domnule ministru. Eu am vrut sa va
atrag atentia dumneavoastra personal. Totusi experienta de trei ani de zile,
ori cit avem noi, in jur de 5 ani de zile de implementare a statiilor
tehnologice de masini, dupa parerea mea, denota faptul ca eficienta nu este cea
pe care noi am asteptat-o de la acest proiect. Si eu as propune ca dumneavoastra
totusi, poate pentru anul acesta este prematur, sa vedeti daca nu ar fi mai
bine ca banii care sint alocati pentru statiile tehnologice sa fie utilizati
pentru subventionarea pe care dumneavoastra anul acesta o propuneti, si este
foarte bine-venita, a tehnici agricole, marim procentul pentru subventionarea
tehnicii agricole in agricultura pentru toti agentii economici, aceasta ar fi
un pas intr-adevar bine-venit, ca atunci si accesul ar fi mai larg pentru
agricultorii care vor sa faca o tehnologie performanta in economia nationala.
Domnul Anatolie Gorodenco:
Stimate domnule deputat,
Vreau sa va raspund in felul urmator: statiunile
tehnologice de masini ca atare este o idee deosebita. Vreau sa va zic ca in
multe localitati din Republica Moldova, unde practic nu avem cooperari,
consolidari, avem solicitari din partea proprietarilor de cote, care doresc ca
sa aiba o statiune in localitatea respectiva, sa aiba un conducator respectiv,
ca sa le lucreze terenurile agricole, ca sa le plateasca impozitul funciar si,
pe de alta parte, sa aiba si un ajutor, un stimulent de la acest teren agricol.
Bineinteles ca poate nu este cel mai
performant, bineinteles ca poate sint aspecte legate de eficienta activitatii
statiunilor respective, dar noi nu trebuie sa uitam faptul ca societatile cu raspundere
limitata, cind au aparut, au avut o baza oarecare de la fostele gospodarii
colective, de la societatile pe actiuni si au fost in alta ipostaza lansate.
Statiunile tehnologice, cu parere de rau, noua ne-ar mai trebui. Care-i
minusul? Noi ar mai trebui sa le cream un suport legat de unele imprumuturi
materiale, care ar trebui folosite la cultivarea culturilor agricole. Aceasta
este. Totodata, vreau sa va zic ca sint si societati cu raspundere limitata
care au deficienta in activitate, ele sint 30 la suta. Dumneavoastra le cunoasteti.
Domnul Alexandru Oleinic:
Eu nu vorbesc de forma de activitate,
domnule.
Domnul Anatolie Gorodenco:
Sint statiuni, bineinteles ca in cazul
acesta au dificultati. Totul depinde iarasi de managerul sau de conducatorul
care este in fruntea acestei organizatii.
Domnul Alexandru Oleinic:
Domnule ministru,
Eu nu vorbesc de forma organizatorica a statiunii,
fiindca, pina la urma, noi vorbim de eficienta si de accesul tuturor la asa un
fel de facilitare pentru agricultura. Eu de aceea si am spus ca statiunile sint
focusate intr-un spatiu nu atit de larg, cit ar necesita sa fie. Fiindca, daca
deschideti parantezele si primiti toate solicitarile, eu cred ca dumneavoastra
o sa ajungeti la 500, la 600 de solicitanti care ar vrea sa deschida statiuni
tehnologice de masini.
In cazul cind noi directionam banii la
subventionarea procurarii utilajului tehnologic agricol, atunci aici au acces
toti si, intr-adevar, este un lucru mare, fiindca noi stimulam procurarea
utilajului pentru tehnologii performante in agricultura. Eu la aceasta m-am
referit. Dar, cu regulamentele pe care le implementam, cu protectionismul care
este fiindca nu poti sa-l excluzi, si apoi mai apar niste componente ale coruptiei,
noi, pina la urma, impartim cam cu probleme, fiindca problemele acestea
dumneavoastra le cunoasteti. Si sint in tara, nu toti sint multumiti cum sint
selectati, cum stau in rind cite un an de zile. Sint fel de fel de implicari ale
demnitarilor pentru promovare. Aceasta este, aceasta nu trebuie sa negam. Eu
m-am referit anume la accesul transparent, la toti agentii economici care activeaza
in agricultura.
Va multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Domnule ministru,
Va multumesc mult.
Comisia. Clar. Dumneavoastra aveti intrebare
pentru comisie, da? Poftim.
Microfonul nr.5.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Doamna Presedinte,
Eu am cerut un drept care nu-mi este prevazut
de Regulament?
Doamna Maria Postoico:
Pai, gindeam ca dumneavoastra reprezentati
comisia.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Da, dar eu sint deputat, nu sint comisie.
Doamna Maria Postoico:
Cu atit mai mult.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Eu sint deputat din Fractiunea parlamentara
“Alianta «Moldova Noastra»”.
Doamna Maria Postoico:
Bine, bine.
Microfonul nr.5.
Nu comentati.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Nu comentati dumneavoastra.
Domnule ministru,
Dumneavoastra ati mentionat ca suma de
subventii se mareste de la 240 la 270, dar ati uitat sa spuneti ca, in fond, in
anul 2007 nu au fost incluse 18 milioane pentru subventionarea riscurilor in
agricultura, 7 milioane pentru pomparea apei si 8 milioane pentru fondul genetic,
adica erau separat in bugetul ministerului dumneavoastra. Si, daca scoatem
aceste trei destinatii ramin 240 de milioane. Asa ca nu ati facut nicio
majorare pentru anul 2008.
In privinta subventionarii la procurarea
tehnicii si utilajului agricol. Dumneavoastra spuneti ca va fi mai bine decit in
anul 2007. In propuneri se face, adica ceea ce dumneavoastra ati propus 15% se
subventioneaza. Anul acesta a fost achitarea, rambursarea taxelor pe valoarea
adaugata 20%, adica nu este un avantaj pentru tarani, fiindca ei puteau sa
capete 20% din suma achitata pentru tehnica, acum vor capata numai 15%.
Domnul Anatolie Gorodenco:
Stimate domnule deputat,
Noi am reiesit, apreciind cifra aceasta de
15 la suta cu participarea statului, din faptul ca pentru anul bugetar 2008
este o modificare a titlului III, dumneavoastra ati aprobat-o, a Codului fiscal.
Ma refer la articolul 1011, daca nu ma insel, vizavi de restituirea
taxei pe valoarea adaugata la toate investitiile care vin in sectorul rural, in
afara de municipiile Balti si Chisinau. Si, in acest context, bineinteles ca la
compartimentul dat sub incidenta acestui articol vor cadea si utilajele, si
tehnica din sectorul agroalimentar si aceasta va fi o majorare de 15% cu
coparticiparea statului.
Cu atit mai mult ca noi vorbim despre anexa
regulamentului, dat fiind faptul ca propunem subventionarea unor anumite tipuri
de tehnica, dat fiind faptul ca avem ceea ce avem si in privinta economisirii carburantilor,
si in privinta conservarii umiditatii in sol si bineinteles ca impreuna cu ceea
ce se prevede de la 1 ianuarie 2008 va fi o majorare, zic eu.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Domnule ministru,
Eu am citit articolul 1011,
special m-am pregatit pentru ca sa discutam aceasta chestiune. Acolo se vorbeste
despre faptul ca se va rambursa diferenta dintre taxa pe valoarea adaugata platita
pentru investitii si taxa pe valoarea adaugata incasata de la cumparatori.
Si in cazul dat agentul economic nu capata
absolut nimic, fiindca pe urma, pe parcursul anului, cind el va face livrarea
necesara, TVA va fi platita de catre agentul economic. Adica el numai cistiga in
timp in momentul investitiei, despre aceasta am discutat chiar si cu cei de la
Inspectoratul Fiscal. Acestea sint 100 de zile, fiindca daca de la 1 ianuarie,
de pilda, el face investitia, la 28 februarie depune darea de seama, taxa pe
valoarea adaugata va capata peste 45 de zile, impreuna ar iesi in jur de 60
plus 45 – 105 zile. Adica agentul economic din agricultura nu primeste nimic
din articolul 1011.
Domnul Anatolie Gorodenco:
Va fi aprobat in continuare regulamentul
respectiv privind implementarea acestui articol si eu cred ca momentele acestea
ar putea sa fie luate in consideratie.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Da, dar este Codul fiscal, unde e scris
foarte clar ca se ramburseaza peste
45 de zile din momentul depunerii facturii fiscale. Si o chestie care e legata de
capitolul VII – subventionarea producatorilor agricoli la livrarea pe
teritoriul tarii. Dumneavoastra aici ati introdus litera c la punctul 67: 50%
din investitii se utilizeaza pentru renovarea si dotarea cu utilaj performant.
Domnule ministru,
Avind in vedere situatia din agricultura de
anul acesta, cind practic gospodariile agricole, taranii nu pot sa intre in noul
an cu resurse financiare si necesita, de pilda, resurse creditare, noi ii mai
facem inca un cadou, ca tu vei plati in buget 100% din taxa pe valoarea adaugata,
noi iti vom intoarce 50, dar celelalte 50%, daca vei face investitii capitale,
atunci le vei primi inapoi.
Pentru anul viitor eu cred ca taranul va fi
bucuros sa faca investitii in fonduri circulante, curente, operationale, dar nu
in investitii capitale. De atita eu cred ca, de pilda, aceasta modificare sau
adaugare la punctul 67 nu este buna pentru anul viitor. Nu este buna.
Domnul Anatolie Gorodenco:
Domnule deputat,
Noi am examinat si in cadrul Guvernului, si
in cadrul Comisiei pentru agricultura si industria alimentara, noi am extins
sfera de influenta: nu numai utilajul si tehnica performanta, dar toate investitiile
capitale care vor fi orientate spre producerea agricola, pe de o parte.
Pe de alta parte, totusi eu insist asupra
introducerii acestor modificari, fiindca noi trebuie odata si odata sa revenim
la momentul ca trebuie sa facem investitii pentru dezvoltare durabila.
Eu am spus ca e posibil sa mai avem in
continuare seceta. Daca noi nu vom procura utilaj de irigare, daca noi nu vom
procura tehnica care ne conserveaza umiditatea in sol, daca noi nu vom procura
tehnica care dintr-o singura trecere a agregatului va face 4 – 5 operatiuni,
lucrurile acestea o sa se intimple si in continuare. De aceea, odata si odata
noi trebuie sa rezolvam aceasta problema.
Ceea ce se refera la aspectul legat de
insuficienta in procurarea mijloacelor circulante, bineinteles ca Guvernul va incerca
sa mai vina cu unele propuneri, cu unele hotariri de Guvern in ceea ce priveste
suportul agricultorilor pentru semanatul sau pentru campania de primavara.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Domnule ministru,
Noi avem adoptata Legea bugetului pe anul
2008, acolo nu se prevad mai mult decit aceste 270 de milioane si nu puteti sa
veniti cu ceva adaugator, trebuie sa faceti modificarea in Legea bugetului,
modificare pe care inca nu puteti s-o faceti.
Domnul Anatolie Gorodenco:
Asa si anul trecut tot am venit, dar in
continuare vom veni...
Doamna Maria Postoico:
E clar.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Eu doua intrebari am adresat ministrului,
nu mai multe.
Doamna Maria Postoico:
De acum sint.
Domnule Cosarciuc,
Aici nu sinteti la sedinta comisiei. Doua intrebari
le-ati adresat de acum. Eu va rog.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Doua adresari le-am adresat.
Doamna Maria Postoico:
Doua intrebari...
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Nu mai multe.
Doamna Maria Postoico:
Eu va rog, doua intrebari.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Dar eu nu mai adresez in continuare, eu
propun ca acest...
Doamna Maria Postoico:
Organizati bine comisia si discutati in
cadrul comisiei. Deconectati microfonul nr.5.
Microfonul nr.2. (Rumoare in sala.)
Microfonul nr.2 am spus.
Domnul Dmitri Todoroglo:
Da, multumesc, doamna Presedinte.
Referitor la punctul 67 litera c despre care
a fost vorba, intr-adevar, ieri a fost o discutie destul de lunga privind
necesitatile, ca 50 la suta vor fi trimise imediat, dar a doua parte – dupa ce vor
fi confirmate directiile acestei sume care va fi restituita ca suma de TVA.
La urma urmei, in lege este prevazuta o
norma destul uzata si noi am ajuns la concluzia, si ministrul astazi a spus
despre asta, ca in locul a ceea ce este scris aici, eu acum vorbesc pentru
stenograma, este scris 50 la suta din subventii se utilizeaza pentru renovarea si
dotarea cu utilaj performant, e destul de uzata directia de folosire. Noi am
ajuns la concluzia ca 50 la suta din subventii sa fie utilizate in investitii
capitale in agricultura. Acestea pot fi diferite, este un termen mai larg si
trebuie sa sustinem aceasta varianta.
Doamna Maria Postoico:
Domnule ministru,
Va multumim.
Domnul Anatolie Gorodenco:
Va multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Comisia. Nu este comisia?
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Onorata asistenta,
Comisia pentru agricultura si industria
alimentara a examinat proiectul de Hotarire de aprobare a Regulamentului
privind modul de utilizare a mijloacelor fondului pentru subventionarea producatorilor
agricoli, prezentat de Guvern si-l propune Parlamentului spre adoptare.
Propunerile pentru modificare si completare
sint prezentate in raport. Nu le voi da citirii, sint destul de multe, sint pe
3 pagini, dumneavoastra aveti acest raport. Si cu aceste propuneri de
modificare si completare care au fost incluse in raport si cu cele care au fost
anuntate aici in plenul Parlamentului, se propune ca acest proiect de hotarire
sa fie aprobat de Parlamentul Republicii Moldova.
Doamna Maria Postoico:
Intrebari catre comisie? Luari de cuvint.
Domnule Cosarciuc,
Refuzati sa luati cuvintul? (Rumoare in
sala.) Da, se ofera luare de cuvint domnului Cosarciuc.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Stimati colegi,
Onorata asistenta,
Fractiunea parlamentara a examinat foarte
atent situatia din agricultura in anul 2007, propunerile Guvernului de
utilizare a mijloacelor fondului pentru subventionarea producatorilor agricoli
pentru anul 2008 si as vrea sa va propun o analiza a situatiei din 2007, cum a
fost utilizat acest fond, cine a beneficiat de acest fond.
As vrea sa incep cu urmatoarele: pentru
gospodariile taranesti, adica pentru cei mici, care sint mai putin ajutorati, sint
cei mai saraci, din fond au fost obtinute numai 50 de milioane de lei sau
11,4%. Celelalte subventii din fondul de subventionare pentru producatorii
agricoli au fost directionate catre subventionarea societatilor cu raspundere
limitata si catre cooperativele agricole de productie.
As vrea sa mentionez ca eficienta utilizarii
mijloacelor fondului pentru anul 2007 noi putem s-o analizam si din punct de
vedere al situatiei economice a acestor gospodarii mari pe care le avem in
Republica Moldova. Avem societati pe actiuni care lucreaza in agricultura, in
jur de 84, SRL-uri avem 1509, cooperative agricole – 226. Si vreau sa va spun ca
toate aceste gospodarii mari corporative au acumulat in anul 2007 datorii la
salarii – 237 milioane de lei, datorii privind decontarile cu bugetul – 156 de
milioane, datorii privind asigurarile sociale – 67 de milioane.
Datorii pe termen scurt, se are in vedere
operationale, din anul 2007 –
3 miliarde de lei si datorii privind investitiile pe termen lung – 2 miliarde.
Adica acesta este tabloul activitatii gospodariilor agricole pe care noi le sustinem
prin bugetul de stat, adica acele 79% din totalul subventiilor care au fost
distribuite in domeniul agriculturii ne dau rezultatul pe care l-am anuntat.
Noi, practic, finantam intreprinderile care
genereaza pierderi, care genereaza datorii in continuare si astfel nu directionam
mijloacele financiare catre acei care platesc la timp impozit funciar.
Eu vreau sa mentionez, stimati colegi, ca
gospodariile taranesti au platit impozitul funciar. Gospodariile corporative,
avind aceste datorii de 156 de milioane de lei, au in gestiune peste 1 milion de
hectare de teren agricol, ceea ce reprezinta 120 de milioane din aceste datorii
sint datoriile la impozitul funciar.
Adica cei care sint saraci platesc la
bugetul de stat si la bugetele locale, fiindca acesta este impozitul pentru
bugetul local, cei care sint mari si pe care noi ii sustinem, practic, nu platesc,
stimati colegi, nici la bugetul local, nici la asigurarile sociale, v-am aratat
aceste cifre, si nu platesc nici salariul – 237 de milioane datorii la salariu in
aceste gospodarii.
Aducind ca exemplu aceasta analiza eu am
vrut sa va spun ca Fractiunea parlamentara “Alianta «Moldova Noastra»” atunci cind
a fost adoptata Legea bugetului pe anul 2008 a propus ca bugetul sa fie
completat la fondul de subventionare cu 300 de milioane. Si am spus atunci in
aceasta sala, in plenul Parlamentului, ca mijloacele financiare pentru subventionarea
in agricultura trebuie sa fie directionate catre gospodariile taranesti, ca sa
transformam aceste gospodarii din gospodarii de subzistenta in gospodarii
comerciale.
Si inca un moment foarte important care a
fost mentionat si de catre domnul ministru la sedinta Forului national de
dezvoltare a agriculturii, 70% din productia agricola este produsa de catre
gospodariile taranesti in Republica Moldova. Adica, stimati colegi, noi directionam
banii in gospodarii corporative care nu au eficienta, noi limitam finantarea
gospodariilor taranesti care duc acest greu in Republica Moldova si platesc la
timp impozitele pe care le au fata de bugetul local si, in acelasi timp,
continuam sa finantam generatorii de pierderi si de datorii in sectorul
agricol.
De aceea eu va propun ca acest Regulament
de subventionare sa fie remis in comisie pentru a fi modificata cardinal directionarea
resurselor financiare. Fractiunea parlamentara propune ca resursele financiare
pentru fondul de subventionare a agriculturii in anul 2008 sa fie orientate in
doua directii.
Prima: stimularea acreditarii in agricultura
prin subventionarea ratei dobinzii la credite, sa indreptam pentru aceasta
subventionare 150 de milioane de lei, ceea ce ar permite ca sa creditam in
agricultura 700, intr-o suma de 750 de milioane de lei.
Si al doilea fond sa fie directionate spre stimularea
dezvoltarii pietei funciare, credite pe termen de 10 ani, rata dobinzii
compensata de la bugetul de stat, astfel sa cream gospodari adevarati in aceasta
tara. Noi venim cu propunerea sa nu fie sustinut acest regulament si aceasta
hotarire de Parlament.
Va multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Luare de cuvint la microfonul nr.2?
Microfonul central, va rog.
Luare de cuvint, domnule Filat.
Domnul Dmitri Todoroglo:
Da, multumesc.
Stimati colegi,
Eu inteleg ca fiecare dintre noi are
dreptul sa vorbeasca despre ce are el dorinta la microfon, dar trebuie sa fie si
o masura la aducerea unei asemenea informatii absolut neargumentate,
incompetente pe care a adus-o colegul Cosarciuc, presedintele comisiei. El nu stie
situatia privind discutia asupra Regulamentului din cauza, ca el nu a fost ieri
la sedinta comisiei cind noi am discutat aceasta problema. Presedintele a considerat
ca nu e necesar sa participe la examinarea acestei probleme. Dar – la esenta.
Este neargumentat absolut ca regulamentul
prevede orientarea atentiei spre formatiunile care au un caracter corporativ,
care au fost numite SRL-uri, societati pe actiuni, cooperative. Absolut
neargumentat din cauza ca si fermierii republicii care au folosit ingrasamintele
si pesticidele le-au folosit destul de inalt. Ca si altii, cei care activeaza in
subdiviziunile corporative au acces la acest regulament, pentru ca noi am
stabilit o regula: vine omul cu factura fiscala si Inspectoratul Fiscal ii distribuie
acesti bani.
Daca vorbim despre TVA la pesticide, cumpararea
si folosirea ingrasamintelor, asa atitudine toti taranii republicii au avut in regulamentul
pe care noi l-am stabilit privind cumpararea masinilor agricole, a tehnicii,
conform listei care este aprobata. Tot noi, in aceasta sala, am aprobat ca vine
omul cu factura fiscala si Inspectoratul Fiscal, conform regulamentului,
restituie TVA, suma care a fost platita. Noi nu stim ce votam? Si dupa vorbim
despre altceva.
De aceea, sigur ca atunci cind este vorba
despre comercializarea productiei, despre TVA pentru comercializarea productiei
in piata interna, taranii, majoritatea lor, nu sint platitori de TVA, de aceea
ei nu au acces la aceasta tema. Aceasta este absolut argumentat, conform
legislatiei in vigoare.
In ceea ce priveste situatia
economico-financiara pe care o avem noi in agricultura anului curent, mi se
pare ca noi trebuie... acesta este un abuz pornind de la situatia reala pe care
o avem noi in anul curent, domnule Cosarciuc, chiar noi putem sa vorbim despre
aceea ca iata, s-a creat situatia ca agentii economici in agricultura nu au
posibilitatea sa ramburseze creditele. Nu au posibilitatea, datoriile fata de
buget sau fondul social dupa un an de seceta, cind toata lumea s-a ajutat, ei
au ajutat republica cu diferite posibilitati, care cu bani, care cu marfa, avind
in vedere situatia pe care am avut-o anul curent in agricultura.
De aceea, daca e sa folosim aceste cifre ca
argument ca anul curent iata intreprinderile sau subdiviziunile corporative au
asa probleme, asemenea probleme au toti in tara, din cauza ca noi am avut un
asemenea an, eu nu vreau sa vorbesc despre aceasta, pentru ca cunoasteti toti,
inclusiv dumneavoastra. De aceea, asa fel de politizari... problema care este grava
pentru agricultura, din cauza ca, investind destul de mult, nu a fost roada, mi
se pare ca se foloseste politic aceasta situatie reala, acesta este un abuz din
partea celor care folosesc aceasta situatie cu acest scop.
Regulamentul pe care noi astazi l-am
aprobat, fondul pentru subventionare, este adevarat prevede, este stabilit la
nivelul anului curent, dar sint schimbate esential directiile de folosire,
conform conceptiei pe care Guvernul a aprobat-o putin mai inainte. Este aprobata,
conform hotaririi Guvernului, conceptia referitoare la reformare, unde au fost
stabilite doua directii de distribuire a acestui fond. Prima, bine ca a ramas
Guvernul la conditiile ca totusi TVA, o sa fie restituit TVA pentru cumpararea ingrasamintelor
si pesticidelor.
A ramas TVA pentru comercializare,
restituirea TVA pentru comercializarea productiei in piata interna si s-a schimbat
participarea statului la comercializarea, cumpararea tehnicii agricole, a masinilor,
conform listei. Majoritatea banilor sint folositi in mod ... Da, poate anul
curent aceasta este o prima incercare de schimbare a formei de folosire a
fondului de subventie. Colegii au sustinut ca aceasta este cel putin o intentie
corecta si treptat o sa mergem in aceasta directie.
Dupa parerea mea, cu domnul ministru am
vorbit noi la sedinta comisiei, ca sa nu fie..., si noi repede o sa trecem, o sa
scoatem a doua jumatate, ca situatia reala pe care noi o vom avea in anul
viitor va permite sa trimitem toti banii pentru investitii, sa nu uitam totusi
ca TVA in aceasta comercializare a productiei si cumparare a ingrasamintelor si
a pesticidelor este o povara destul de inalta. Ea trebuie sa ramina si anul
viitor.
Totusi, avind in vedere scopul conceptiei e
absolut concret ca trebuie treptat sa trecem la participarea statului la
realizarea unui proiect investitional, aceasta e absolut corect. Consideram ca
varianta care este prezentata, cu modificarile care deja au fost puse, si
domnul ministru din numele Guvernului a confirmat ca ei sint de acord, eu
propun ca proiectul sa fie aprobat si sa incepem sa-l realizam in anul viitor.
E adevarat ca in anul viitor noi o sa fim
nevoiti, prin modificarea bugetului, realitatea a aratat-o anul curent si o s-o
arate si anul viitor, sa ne intoarcem la aceasta problema si necesitatile
financiare reale care vor fi create pentru acoperirea restituirii TVA, prevazuta
in document, va fi nevoie de implicarea bugetului suplimentar. Eu propun, stimati
colegi, sa aprobam si aceasta va fi o sustinere pentru marimea bugetului care
este prevazut pentru agricultorii republicii in anul viitor.
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Mai multe solicitari nu au fost inregistrate,
de aceea supun votului. Eu va rog cititi Regulamentul. O secunda, stimati
colegi, exista Regulamentul, la luarile de cuvint nu sint replici, sint numai
la declaratii. De aceea, eu va rog, conform Regulamentului. Supun votului
proiectul de Hotarire nr.4524. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.
Va multumesc.
Eu va rog consultati Regulamentul. La luare
de cuvint nu este prevazuta replica, este numai la declaratie, inca o data
repet.
Proiectul de Lege nr.4100 pentru modificare
si completarea articolului 276 din Codul de procedura penala. Lectura a doua.
Domnul Zagorodnii.
Domnul Anatolie Zagorodnii:
Stimata doamna Presedinte al sedintei,
Stimati colegi,
Comisia juridica, pentru numiri si imunitati
mentioneaza ca in cadrul examinarii proiectului nr.4100 in sedinta plenara a
Parlamentului in prima lectura din 20 decembrie 2007 obiectii si propuneri de
la deputati nu au parvenit.
Totodata, comisia a acceptat obiectii de
ordin tehnico-legislativ expuse in avizul Directiei juridice a Aparatului
Parlamentului, care vor fi luate in consideratie la redactarea finala a
proiectului dat. Luind in consideratie cele expuse, comisia propune
Parlamentului pentru adoptare in lectura a doua proiectul de Lege nr.4100 din
22 noiembrie 2007.
Doamna Maria Postoico:
Intrebari pentru lectura a doua nu sint.
Supun votului adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.4100. Cine
este pentru, rog sa voteze.
Numaratorii:
Sectorul nr. 1 – 32.
Sectorul nr. 2 – 27.
Sectorul nr. 3 – 4.
Doamna Maria Postoico:
63 de voturi “pro”. Cine este impotriva?
Zero voturi.
Va multumesc.
Proiectul de Lege nr.4249 pentru
ratificarea Acordului intre Guvernul Republicii Moldova si Guvernul
Principatului Liechtenstein privind asistenta umanitara si cooperarea tehnica.
Prezinta Guvernul.
Domnul Viorel Melnic:
Stimata doamna Presedinte al sedintei,
Onorat Parlament,
Se propune in atentia dumneavoastra
proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului intre Guvernul Republicii
Moldova si Principatul Liechtenstein privind asistenta umanitara si cooperarea
tehnica. Acest acord a fost semnat la
5 septembrie 2007. Acordul dat nu prevede nicio obligatie din partea tarii
noastre, ba din contra confirma disponibilitatea Principatului Liechtenstein de
a ne acorda asistenta tehnica si ajutor umanitar. In acest context, rugam sustinerea
acestui proiect.
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Va multumesc.
Intrebari? Nu sint.
Va multumesc, domnule viceministru.
Rog comisia.
Domnul Grigore Petrenco:
Stimati colegi,
Comisia pentru politica externa si integrare
europeana a examinat prezentul proiect de lege si constata ca Acordul intre
Guvernul Republicii Moldova si Guvernul Principatului Liechtenstein privind
asistenta umanitara si cooperarea tehnica se incadreaza in categoria tratatelor
internationale supuse examinarii si ratificarii de catre Parlament.
Acordul, semnat la Bruxelles la 5
septembrie 2007, vine sa creeze un cadrul legal de reguli si proceduri pentru
administrarea si implementarea proiectelor de cooperare tehnica si umanitara
dintre statele semnatare. Comisiile permanente si Directia juridica a
Aparatului Parlamentului s-au pronuntat pentru ratificarea acestui document. Tinind
cont de cele expuse, Comisia pentru politica externa si integrare europeana
propune Parlamentului ratificarea acordului sus-mentionat prin adoptarea unei
legi organice in prima si in a doua lectura.
Doamna Maria Postoico:
Va multumesc.
Intrebari catre comisie? Nu sint.
Supun votului aprobarea in prima lectura a
proiectului de Lege nr.4249 pentru ratificarea Acordului. Cine este pentru, rog
sa voteze. Majoritatea. Fractiunile parlamentare, pentru lectura a doua sint
propuneri? Se accepta pentru lectura a doua, da?
Va multumesc.
Supun votului adoptarea in lectura a doua a
proiectului de Lege nr.4249. Cine este pentru, rog sa voteze.
Numaratorii:
Sectorul nr. 1 – 32.
Sectorul nr. 2 – 31.
Sectorul nr. 3 – 12.
Doamna Maria Postoico:
75 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.
Proiectul de Lege nr.4249 a fost adoptat in
lectura a doua.
Proiectul de Hotarire nr.4596 pentru
modificarea componentei nominale a unei comisii permanente a Parlamentului. Prezinta
Comisia juridica, pentru numiri si imunitati.
Domnule Turcan,
Va rog.
Domnul Vladimir Turcan:
Stimati colegi,
Comisia juridica, pentru numiri si imunitati
a examinat propunerile din Hotarirea Fractiunii Partidului Democrat din Moldova
si a constatat ca aceasta hotarire prevede:
1. Revocarea deputatului Vladimir Filat din
functia de vicepresedinte al Comisiei pentru securitatea nationala, aparare si
ordinea publica.
2. Numirea deputatului Igor Klipii in functia
de vicepresedinte al Comisiei pentru securitatea nationala, aparare si ordinea
publica.
Comisia juridica, pentru numiri si imunitati
a consultat prevederile articolelor 6 si 17 din Regulamentul Parlamentului si
mentioneaza urmatoarele. Fractiunile parlamentare au dreptul sa faca propuneri
pentru alegerea reprezentantilor lor in comisiile permanente, tinindu-se seama
de reprezentarea proportionala a fractiunilor in Parlament, precum si sa faca
propuneri pentru revocarea reprezentantilor lor din comisiile mentionate.
Vicepresedintii si membrii comisiilor
permanente se aleg sau se revoca de Parlament cu votul majoritatii deputatilor
alesi. Avind in vedere ca propunerile continute in hotarirea Fractiunii Partidului
Democrat se incadreaza in cerintele legale, Comisia juridica, pentru numiri si
imunitati propune Parlamentului spre examinare si adoptare un proiect de hotarire
a Parlamentului, care este anexa la prezentul raport.
Doamna Maria Postoico:
Va multumesc, domnule presedinte al
comisiei.
Intrebari?
Microfonul nr.4.
Domnul Vladimir Filat:
Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.
Eu cam de o luna si ceva tot sint revocat, revocat,
pina la sfirsit vad si un document.
Stimate domnule presedinte al comisiei,
Stimati colegi,
Eu de la microfonul nr.4. mi-am anuntat
demisia din functia respectiva, e dreptul meu. Si as ruga foarte mult ca in hotarirea
respectiva sa fie prevazut la articolul 1 ca in urma demisiei, anuntate de
domnul Filat, se elibereaza functia. Ii doresc succes domnului Klipii in
continuare, sa fie vicepresedinte si sa frecventeze sedintele comisiei.
Insa eu am o rugaminte foarte mare. Nu, nu,
eu am anuntat motivul demisiei la momentul respectiv si eu insist, este dreptul
meu, ca nu urmeaza sa fiu in functia respectiva, este demisia si nu... mai era
aici un motiv ca mi s-a retras sprijinul politic. Cine cui i-a retras sprijinul
politic va arata rezultatul alegerilor.
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
In Regulament e prevazuta o alta procedura.
Aceasta este. Alte intrebari catre comisie? Nu sint.
Va multumesc.
Supun votului adoptarea Hotaririi nr.4596,
cum a parvenit de la comisie. Si a doua supun votului propunerea dumneavoastra.
Bine. Deci, supun votului propunerea care a fost enuntata de domnul Filat de la
microfonul nr.4. Cine este pentru, rog sa voteze.
Microfonul nr.3.
Domnul Vladimir Turcan:
Conform Regulamentului, propunerea de a inainta
si de a revoca apartine fractiunii. Acesta este unul dintre motivele, fara doar
si poate, ca sa fie adoptata decizia respectiva. De aceea, e clar ca se propune
in cazul dat, daca s-a creat asa o situatie, sa fie votate aparte prima pozitie
din proiectul de hotarire – eliberarea, dupa aceea trecem la problema numirii.
Doamna Maria Postoico:
Pai, de aceea si s-a propus, in cazul dat
propunerea a fost inaintata de catre domnul Filat. Cine este pentru? De
procedura aveti, domnule Todoroglo?
Microfonul nr.2.
Domnul Dmitri Todoroglo:
Eu astazi o data am vorbit ca nu are
importanta cine spune, e important ce se vorbeste. Fractiunea are dreptul sa
propuna, dar deputatul are dreptul sa-si dea demisia din orice functie pe care
el o ocupa. Fractiunii propune candidatura pentru aceasta functie. Daca
deputatul nu vrea sa lucreze mai departe in aceasta functie, trebuie sa-i fie
satisfacuta aceasta cerinta si mai departe hotaraste fractiunea.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.3.
Doamna Eugenia Ostapciuc:
Eu cred ca ceea ce spune domnul Filat este
o motivatie adaugatoare la ceea ce a inaintat fractiunea, o motivatie care
trebuia sa fie discutata la sedinta Fractiunii Partidului Democrat. Si acolo
trebuie sa fie inclus.
Doamna Maria Postoico:
Din care motiv este revocat.
Doamna Eugenia Ostapciuc:
Asta este. Si trebuie sa votam de doua ori:
eliberarea si numirea.
Doamna Maria Postoico:
Bine. Se accepta.
Domnule Klipii,
Este de procedura sau de continut?
Microfonul nr.4.
Domnul Igor Klipii:
N-am nicio obiectie referitoare la
modalitatea de demisie a domnului Filat. Un singur lucru vreau sa mentionez, nu
visez la aceasta functie, insa pentru Fractiunea Partidului Democrat este
important sa fie stipulat anume faptul ca-i revine conform raportului de forta in
Parlament. Alte lucruri pe mine nu ma intereseaza.
Doamna Maria Postoico:
Bine. Supun votului conform alineatelor. Prima
propunere a fost, eu am enuntat-o, a domnului Filat care a solicitat sa fie
modificat primul articol referitor la revocare, sa fie anume in legatura cu
demisia.
Cine este pentru sustinerea
acestei propuneri, rog sa voteze. Majoritatea. Dar demisia este ca baza pentru
revocare a fractiunii. Deci, ea ramine si mai departe. Dupa text este revocata.
In baza demisiei este revocata. Aceasta e pentru stenograma.
Domnul Vladimir Turcan:
Eu cer scuze, daca se poate inca o data
pentru stenograma, conform Regulamentului nu este prevazut ca un temei pentru
revocare anume... nu ca revocare, dar...
Doamna Maria Postoico:
Demisie.
Domnul Vladimir Turcan:
Insasi demisia deputatului. Demisia poate
fi luata ca motiv pentru ca fractiunea la sedinta respectiva sa accepte, sa ia
act de aceasta declaratie si, dupa aceea, prezinta in sedinta in plen sau mai
bine zis la Biroul permanent propune hotarirea respectiva, luind ca baza
demisia, in cazul dat a deputatului Filat. Totuna se examineaza demersul fractiunii,
da, in caz dat, de revocare. De aceea, noi, conform proiectului de hotarire a
Parlamentului, trebuie sa punem la vot mai intii ceea ce este legat cu aceasta.
Doamna Maria Postoico:
Deci, ramine revocarea, da? In baza
demersului fractiunii care prevede conform demisiei. Deci, in demers, pentru
stenograma si, in cazul dat, va ramine in arhiva Parlamentului ca dumneavoastra
ati depus demisia, fractiunea a examinat si in baza demersului fractiunii se
revoca din functia de vicepresedinte. Pentru stenograma, ca sa fie clar si
pentru hotarire. Supun votului a doua parte, al doilea alineat din articolul 1
referitor la numirea domnului Klipii. Cine este pentru ca domnul Klipii sa fie
ales in functia de vicepresedinte al Comisiei pentru securitatea nationala, aparare
si ordinea publica, rog sa voteze. Nu am inteles.
De procedura, microfonul nr.5.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Stimati colegi,
Eu, in general, nu votez nici pentru
demisie, nici pentru numiri, pentru ca acestea sint chestiile voastre, dar
vreau sa va spun ceva, daca noi vorbim ca-i revine fractiunii, indiferent de
faptul ca ar fi invers lucrurile: ar fi domnul Filat in locul domnului Klipii si
domnul Klipii in locul lui Filat.
Stimati colegi,
Pina la urma voi spuneti ca revine fractiunii,
dar decideti voi pentru fractiune. Chiar credeti ca este corect asa? Nu este
corect, stimati colegi. Si atunci, cu atit mai mult nu face sa ne amestecam in
treburile acestea, pentru ca voi vreti sa decideti pentru toti. Si aceasta va
arata fata foarte urita.
Doamna Maria Postoico:
Eu va rog inca o data: alineatul 2 – pentru
alegerea in functie. Eu nu am vazut cite voturi au fost pentru. Sectorul 2? 6.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 0.
Doamna Maria Postoico:
Sectorul nr.3?
Numaratorii:
Sectorul nr.3 – 16.
Doamna Maria Postoico:
16, 22 de voturi. Nu. Eu va rog. Are loc
votarea si pe urma veti avea dreptul. Supun votului adoptarea Hotaririi pentru
modificarea componentei nominale a unei comisii permanente a Parlamentului.
Cine este pentru adoptarea acestui proiect de hotarire in intregime, rog sa voteze.
In intregime. S-a votat pe alineate, acum – in intregime. Majoritatea.
Va multumesc.
Microfonul nr.4.
Domnul Igor Klipii:
Eu vreau sa vad voturile impotriva, doamna.
Doamna Maria Postoico:
Eu v-am spus 22 de voturi.
Domnul Igor Klipii:
Pentru. Eu am zis voturile impotriva,
fiindca mai mare cadou decit un vot de blam din partea comunistilor nu poate
fi. Am vrut sa ma bucur plenar de treaba aceasta.
Doamna Maria Postoico:
Ii clar. Da, de procedura, microfonul nr.4.
Domnul Leonid Bujor:
Stimati colegi,
Nu este vorba de cazul domnului Klipii, dar
dumnealui are perfecta dreptate. Deci, in prima parte s-a votat pentru a fi
retras domnul...
Doamna Maria Postoico:
Si nu a acumulat.
Domnul Leonid Bujor:
Da, Filat. Si a fost retras, in urma discutiei.
A doua. S-a propus in proiectul de hotarire ca domnul Klipii sa fie ales in
calitate de vicepresedinte al comisiei.
Doamna Maria Postoico:
Si nu a acumulat voturile necesare. Aceasta
reiese?
Domnul Leonid Bujor:
Pai, bine, atunci cum reiese, noi votam jumatati
de hotariri?
Doamna Maria Postoico:
Pai, aceasta-i. De fapt, cunoasteti foarte
bine ca hotarirea – este adoptata cu majoritatea...
Domnul Leonid Bujor:
Pai, nu asa s-a procedat si cu mine, cind
m-ati trimis dintr-o comisie in alta, doamna Postoico.
Doamna Maria Postoico:
Domnule Bujor,
Dupa procedura este prevazut – majoritatea.
Majoritatea nu este acumulata, deci nu trece. Acesta nu este pentru proiect de
lege.
Microfonul nr.3.
Domnul Iurie Stoicov:
Da, dar eu, stimati colegi, cred ca totusi,
conform Regulamentului, aceasta functie ramine dupa Partidul Democrat. Aceasta-i
o chestie pe care noi nu putem
s-o schimbam.
Doamna Maria Postoico:
Bine. Incheiem discutiile asupra acestor
subiecte puse astazi in discutie. Urmatorul subiect pe ordinea de zi este – interpelari.
Sintem la ora 14.40. Va dau un minut in plus.
Microfonul nr.4.
Invitatii nu vin, da?
Domnul Vladimir Filat:
Eu imi cer scuze, doamna Presedinte.
Dimineata am adresat o rugaminte catre Presedintele
Parlamentului vizavi de prezenta in sala Parlamentului, pentru a-mi acorda raspuns
la intrebari, care deja pe parcursul a trei saptamini refuza sa vina sa dea raspuns,
reprezentantii Guvernului. Ce inseamna “nu trei saptamini la rind”? Aceasta-i bataie
de joc de acum? Noi unde sintem?
Doamna Maria Postoico:
Este clar. Dupa cite vedeti, nu s-a
prezentat nimeni, nu pot sa... Sa vedem, o sa informam mai departe, o sa aducem
la cunostinta solicitarile dumneavoastra.
Microfonul nr.4.
Domnul Vasile Balan:
Multumesc, doamna Presedinte.
Interpelarea mea o adresez domnului Pop,
ministrul finantelor, si Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice si
Coruptiei, domnului Mejinschi. Am aici un act de revizie de la spitalul de la
Ocnita si un demers al medicilor de acolo. Rog domnii sus-numiti sa-mi dea raspuns
in scris: se confirma sau se infirma aceste fapte care sint aici?
Va multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.3.
Domnul Victor Stepaniuc:
Multumesc doamna Presedinte.
Stimati colegi,
Zilele acestea un diplomat roman a facut o
declaratie in presa romaneasca, precum ca in Republica Moldova nu este necesar
de a face anumite actiuni de spionaj, deoarece o buna parte a partidelor
politice de opozitie si chiar mai multi cetateni moldoveni, care se simt romani,
fac acest serviciu pentru statul roman. A declarat un ambasador, care are un
trecut, este autorul unor lucrari in domeniul diplomatiei si chiar al istoriei.
As vrea aceasta interpelare s-o fac catre
Serviciul de Informatii si Securitate al Republicii Moldova, daca colaboratorii
si acest serviciu cunosc informatii despre asemenea partide si asemenea cetateni
care fac aceste actiuni de spionaj in folosul statului roman.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.5.
Domnul Vlad Cubreacov:
Multumesc.
Stimata doamna Presedinte,
In deschiderea sedintei de astazi am rugat
ca reprezentantul puterii executive centrale sa se prezinte pentru explicatii in
legatura cu incidentul produs in seara zilei de ieri la vama Sculeni din
raionul Ungheni, legat de retinerea timp de circa doua ore a mitropolitului
Petru Paduraru, fara vreo justificare acceptabila si fara explicatii
acceptabile. Vad ca nimeni nu s-a prezentat. Trebuie sa inteleg ca este vorba
de o sabotare din partea secretariatului nostru de sedinta sau de refuzul
Guvernului de a oferi asemenea explicatii?
Doamna Maria Postoico:
Din cite am inteles eu, secretariatul a
adus la cunostinta.
Domnul Vlad Cubreacov:
Si care este reactia Guvernului? Pentru ca,
conform Regulamentului, reprezentantii puterii centrale...
Doamna Maria Postoico:
Noi cu dumneavoastra ne aflam in sala.
Domnul Vlad Cubreacov:
...sint obligati sa se prezinte sau sa dea
o explicatie. Care este explicatia pentru acest caz de neaplicare a
prevederilor Regulamentului?
Doamna Maria Postoico:
Nu dispun.
Domnul Vlad Cubreacov:
N-am inteles nimic.
Doamna Maria Postoico:
Nu dispun de informatii, va spun ca nu este
nicio explicatie in cazul dat. S-a adus la cunostinta, dar acum nu este nimeni.
Mai aveti o interpelare?
Domnul Vlad Cubreacov:
Da. Interpelarea mea este adresata
ministrului justitiei, domnului Vitalie Pirlog. Cer un raspuns in scris in legatura
cu urmatorul subiect. In cadrul unei intilniri recente cu reprezentantii unei parti
componente a Mitropoliei Basarabiei si anume Parohia Ortodoxa Cruzesti din
comuna Cruzesti, municipiul Chisinau, am aflat ca aceasta i-a prezentat
ministrului justitiei, in ordinea stabilita de Legea privind cultele religioase
si partile lor componente, documentele necesare pentru inregistrarea acesteia.
Am luat cunostinta de copiile acestor
documente ajustate obiectiilor Ministerului Justitiei si le-am gasit conforme
cu prevederile legii citate mai sus. Am constatat, de asemenea, ca, in pofida
acestui fapt si in pofida asigurarilor date de personalul Ministerului Justitiei
implicat in examinarea documentelor respectivei parohii, aceasta va fi inregistrata
si va primi certificatul de inregistrare prevazut de Legea despre culte. Cu
toate acestea, parohia pina in acest moment nu are dovada inregistrarii sale,
cu toate ca termenul prevazut de lege a fost depasit de mai multe ori.
Singurul argument prezentat de
colaboratorii Ministerului Justitiei pentru depasirea termenelor legale de inregistrare
a fost faptul netiparirii noului tip de certificat de inregistrare. In aceasta
situatie, cer Ministerului Afacerilor Externe
sa-mi prezinte o copie a noului model de certificat de inregistrare a partilor
componente ale cultelor religioase, conform legii in materie, si sa-mi prezinte
o informatie privind inregistrarea sau neinregistrarea parohiei respective din
Cruzesti, precum si o informatie privind examinarea cererilor de inregistrare
din partea altor parti componente ale cultului respectiv.
Doresc sa adaug, sa subliniez si sa atrag
atentia suplimentar ca aceste cazuri se afla in atentia Comitetului de Ministri
al Consiliului Europei, care monitorizeaza modul de indeplinire a unei hotariri
a Curtii Europene a Drepturilor Omului si situatii de acest gen prejudiciaza
imaginea si interesele Republicii Moldova, de a incheia aceasta monitorizare, facind
dovada ca drepturile si libertatile fundamentale, in special in ceea ce priveste
asocierea si religia, sint respectate in Republica Moldova in mod real.
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Alte solicitari? Nu sint? Trecem la urmatorul
subiect din ordinea de zi: declaratii. La microfonul central se invita
domnul Petrenco. Ei au fost inscrisi de dimineata. Mai de dimineata s-au
trezit. Ce sa facem?
Domnul Grigore Petrenco:
Уважаемые коллеги,
В эти дни подходит к концу не только
очередная парламентская сессия, а вместе с ней и очередной политический год. Но
в эти дни уже можно смело подводить первые промежуточные итоги работы новой
местной власти, избранной ровно шесть месяцев назад. Надо признать, что уже
спустя шесть месяцев после прихода нового руководства в большинстве районных
администраций очевиден явный регресс в качестве местного управления.
Основными заботами местечковых
антикоммунистических коалиций со дня выборов, формирования советов и по сей
день являлся банальный дележ портфелей и кресел на местах, незаконные
увольнения и чистка кадров по политическим мотивам, постоянное морально-психологическое давление на грамотных
специалистов, не вписывающихся в коррупционные схемы всплывших из 90-х годов
местных нуворишей.
Некомпетентность, бестолковость,
безграмотность, популизм – вот основные черты сегодняшних так называемых
антикоммунистических коалиций в Кишиневе, Сынжерее, Леово, Чимишлии,
Ниспоренах, Оргееве, Криулянах, Кагуле, Унгенах, Сороках и других районах.
Необходимо констатировать, что к власти в этих районах пришли люди
неподготовленные и не готовые работать по-новому в современных условиях. Уже
очевидно неумение, а зачастую и нежелание решать текущие хозяйственные вопросы,
вопросы отопления, водоснабжения, коммуникаций, транспорта, в целом
инфраструктуры, бытовые проблемы, те вопросы, с которыми сталкиваются рядовые
граждане у себя на местах ежедневно.
Вместо конкретной работы местное либеральное
номенклатурное ворье восстанавливает уже забытые криминально-коррупционные
схемы
90-х годов, руководствуясь принципом: после нас хоть потоп. Бегают с елками,
празднуют помпезно день Румынии. По разнарядке своих партийных боссов принимают
бестолковые, никому не нужные внешнеполитические заявления местного розлива.
Люди ждут от местной власти другого. Им
нужна вода, газ, отопление, нормальная бесперебойная работа транспорта, освещение
на улице и в подъезде. Возможность быстро и без проволочек решить тот или иной
вопрос в примэрии. Оперативно получить справку, разрешение, авторизацию. Вместо
этого очередные поборы, бюрократия и взяточничество от местных Унтил, Бужоров и
Косарчуков. Вместо обещаний транспарентности местной власти в столице – темный
лес вопросов. Вместо профессиональной круглосуточной работы – политиканство и
дешевый популизм.
Вместо подготовки столицы к зиме и
обеспечения города горячей водой и отоплением – отмена компенсаций и тарифа на
тепло из столичного бюджета.
Вместо очистки города ото льда и снега –
очередной шараширидай вокруг елки. Ни одной новой идеи, ни одного сданного в
эксплуатацию социального объекта. Это не антикоммунистические коалиции, это
антинародные коалиции. Ни у Урекяну, ни у Дьякова, Брагиша или Андроника, как
бы они себя не называли – левыми, правыми, в полосочку или горошек, – ни у их
людей на местах во главе районов нет ни потенциала, ни новых идей, ни совести.
За шесть месяцев не сделано ничего
достойного. В этих условиях, господа так называемые демократы, надо
определяться. Хотелось бы обратиться к господам Урекяну, Дьякову, Брагишу,
Гимпу и другим: примите мужественное решение, отправьте в отставку, отзовите
своих представителей из руководства районов. Они дискредитируют не только вас,
они дискредитируют всю местную власть в целом и демократический выбор
избирателей. Не позорьтесь, вам надо либо работать, либо уходить. Спасибо.
Doamna Maria Postoico:
Dupa cite am inteles, domnul Untila s-a inscris
si a iesit. Ii ofer tribuna centrala doamnei Pavlicenco.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Multumesc.
Plecati, plecati, сa tot ce faceti, este
pentru ca v-ati reorientat spre Rusia, coloana a cincea a Moscovei. Eu voi
prezenta declaratia delegatiei politice nationale a Partidului National Liberal
prin care se cere demisia comunistului Voronin din functia de sef de stat.
Partidul National Liberal urmareste cu
consternare iesirile antiromanesti ale comunistului Voronin. Acestea capata un
caracter tot mai periculos pentru imaginea statului, pentru viitorul european
al romanilor majoritari si al alogenilor din Republica Moldova. Obstinatia cu
care regimul comunist promoveaza moldovenismul primitiv si practicile
staliniste fata de partea de popor roman din stinga Prutului demonstreaza marea
greseala a cetatenilor nostri, care si-au dat votul pentru un partid antinational
si antipopular in anii 2001 si 2005, fiind vorba de Partidul Comunistilor.
Tot mai multa lume intelege ca Republica
Moldova are viitor numai ca stat romanesc si european, care va insemna un stat
de drept, cu o viata bazata pe principii democratice si pe relatii capitaliste.
Cantonarea societatii in sfera de influenta rusa anuleaza modul de viata
civilizat pentru generatia tinara, ca si o batrinete asigurata pensionarilor. Insa,
in loc sa raporteze rezultate reale pe care, de fapt, nu le are, deoarece a
adus statul in prag de dezastru, guvernarea comunista se deda in permanenta
unor atacuri grosolane la adresa Romaniei, a Mitropoliei Basarabiei, a romanilor
din Republica Moldova, al caror Presedinte nici nu a fost si nici nu poate fi
Voronin.
Antiromanismul ca esenta a regimului
comunist este pus in serviciul geostrategic al cercurilor imperiale de la
Moscova, avind menirea sa impiedice aderarea Republicii Moldova la UE si sa
opreasca avansarea NATO spre Est. De asemenea, antiromanismul are menirea sa
distraga atentia cetatenilor de la esecul guvernarii comuniste, de la deturnarile
din fondurile publice si de la lipsa reformelor de natura sa deschida republica
pentru investitii straine.
Voronin si PCRM cred ca prin antiromanism si
eliminarea romanilor din structurile de stat vor reusi sa opreasca regasirea
Republicii Moldova in Europa cu Romania, care si-a exprimat repetat
disponibilitatea de a ne ajuta sa avansam prin reforme europene. Comunistii
cred ca, detinind toate pirghiile de control si reprimare, vor reusi sa impuna
limba moldoveneasca a lui Stalin si Stati, sa schimbe stema si steagul pe care
niciodata nu le-a servit, dimpotriva calificind tricolorul ca steag fascist.
Declaratiile recente ale lui Voronin ca nu
este Presedintele romanilor, care sint 80 la suta aici, adica “sintem o mare de
romani”, cum a spus si Presedintele adevarat al romanilor Traian Basescu,
demonstreaza fara tagada ceea ce stia oricine, ca Voronin si clanul mafiot
comunist sint coloana a cincea a Kremlinului, menita sa promoveze interesele
economice in zona, sa scoata beneficii materiale de pe ambele maluri ale
Nistrului, pe care le considera colonie ruseasca. Speriat ca se va prabusi in
2009, Voronin, prin declaratiile impotriva simbolurilor de stat, a pingarit
primul Parlament, ales democratic in Republica Moldova, ceea ce arata ca nu are
niciun drept moral sa mai detina functia de sef al statului.
Daca Republica Moldova era un stat
european, acest individ nu ajungea Presedinte, iar, facind asemenea declaratii,
era linsat si dat jos din functie. Insa asa ceva e mai greu in Republica
Moldova, unde regimul comunist a lichidat sau a pus in buzunar societatea civila,
opozitia, presa, justitia, libertatea cuvintului. PNL sprijina declaratiile
profesorilor de limba romana si ale tineretului studentesc impotriva falsului
curs de limba moldoveneasca si cheama toate institutiile de invatamint din
Republica Moldova sa se alinieze acestei pozitii. PNL condamna declaratiile
paranoidale ale comunistului Voronin, care a ultragiat simbolurile statale si
este pasibil de a fi obiectul unui dosar intentat de procuratura.
De asemenea, national-liberalii considera ca
numai o guvernare antipopulara si exprimind interesele imperiului sovietic, se
poate deda la declaratii brutale impotriva unui stat european, avind aceeasi
identitate cu majoritatea populatiei din stinga Prutului. Romania are tot
dreptul istoric si obligatia morala sa apere interesele romanilor din Republica
Moldova, asa cum au facut-o mereu si chiar cu exces de zel cei din Rusia in toti
anii de existenta statala a basarabenilor. In loc sa impace societatea, sa se
puna in serviciul cetatenilor...
Doamna Maria Postoico:
Timpul expira.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
...Voronin, eu finisez, a adus cel de-al
doilea stat romanesc la saracie si dezbinare, incercind sa distruga tot ce inseamna
identitate, valoare nationala, limba, istorie si simbol romanesc. PNL adreseaza
clasei politice romanesti rugamintea sa nu identifice in niciun caz atacurile
verbale antiromanesti proferate de Voronin cu pozitia populatiei romanesti
majoritare din Republica Moldova, care isi doreste libertate nationala si
europeana, care si-a demonstrat dispretul fata de regim prin adoptarea cetateniei
romane, prin exodul masiv din stat si prin votul in recentele alegeri locale.
PNL cere demisia lui Voronin...
Doamna Maria Postoico:
Timpul a expirat.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
...si-i cheama pe toti cetatenii Republicii
Moldova sa constientizeze pericolul aflarii la putere in continuare a unui sef
de stat iresponsabil si violator...
Doamna Maria Postoico:
Doamna Pavlicenco,..
Doamna Vitalia Pavlicenco:
...de drepturi si libertati fundamentale
ale cetatenilor.
Doamna Maria Postoico:
Urmatoarea sedinta va avea loc miine, la
ora 10.00.
Sedinta de astazi o anunt inchisa.
Sedinta s-a incheiat la ora 14.58.
Stenograma a fost pregatita spre
publicare
in Directia documentare parlamentara a
Aparatului Parlamentului.