DEZBATERI PARLAMENTARE
Parlamentul Republicii Moldova de
legislatura a XVIII-a
SESIUNEA I ORDINARĂ – OCTOMBRIE 2009
Şedinţa din ziua de 7 octombrie
2009
(STENOGRAMA)
SUMAR
1. Dezbateri asupra ordinii de zi şi
aprobarea ei.
2. Dezbaterea şi adoptarea în lectura
a doua a proiectului de Lege nr.1182 pentru modificarea Legii viei şi
vinului nr.57-XVI din 10 martie 2006.
3. Dezbaterea şi adoptarea proiectului
de Hotărîre nr.1196 privind stabilirea datei alegerii
Preşedintelui Republicii Moldova.
4. Dezbaterea şi adoptarea proiectului
de Hotărîre nr.1195 privind Comisia specială de
desfăşurare a alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al
Republicii Moldova.
5. Dezbaterea şi adoptarea proiectului
de Hotărîre nr.1185 privind numirea în funcţie a
Procurorului General. (Procuror General – Valeriu Zubco.)
6. Dezbaterea şi adoptarea proiectului
de Hotărîre nr.1209 privind modificarea componenţei nominale a
unor comisii permanente ale Parlamentului.
7. Declaraţia doamnei deputat Oxana
Radu – Fracţiunea Partidului Comuniştilor din Republica Moldova.
Şedinţa începe la ora
16.00.
Lucrările sînt prezidate de
domnul Mihai Ghimpu, Preşedintele Parlamentului, asistat de domnul Serafim
Urechean, prim-vicepreşedinte al Parlamentului, de domnul Iurie Ţap
şi de domnul Alexandru Stoianoglo, vicepreşedinţi ai
Parlamentului.
Domnul Maxim Ganaciuc – director general adjunct al
Aparatului Parlamentului:
Doamnelor şi domnilor deputaţi,
Bună ziua.
Vă anunţ că la lucrările şedinţei
de astăzi a Parlamentului, din totalul celor 101 de deputaţi,
şi-au înregistrat prezenţa 96 de deputaţi. Nu s-au
înregistrat deputaţii: Ivan Calin, Igor Dodon, Vladimir Eremciuc,
Alla Mironic, Vladimir Voronin.
Domnul Mihai Ghimpu:
Stimaţi colegi,
Bună ziua.
Luaţi loc, vă rog. Înainte de a
începe şedinţa în plen a Parlamentului, vă rog
să onorăm Drapelul de Stat. (Se onorează Drapelul de Stat.)
Mulţumesc.
Eu sper să ne simţim bine şi în această
sală, cunoaşteţi motivul, din ce cauză şedinţa are
loc astăzi în această sală, e legat de summit-ul CSI din 8
– 9 octombrie şi din acest considerent avem şedinţa astăzi
aici.
Stimaţi colegi,
Dispuneţi de ordinea de zi a şedinţei.
Vă rog, dacă sînt alte propuneri.
Microfonul nr.3, microfonul nr.1 şi apoi
microfonul nr.2.
Domnul Grigore Petrenco – Partidul Comuniştilor din Republica Moldova:
Mulţumesc.
De procedură.
Domnule Ghimpu,
Ieri, aţi alungat din .... (Deficienţe
tehnice.)
Domnul Mihai Ghimpu:
Mulţumesc.
Dar în vocabularul meu nu este expresia „a
alunga ziariştii”. Şi nu inventaţi prostii, vă rog, aici.
Microfonul nr.1.
Domnul Iurie Stoicov – Partidul Comuniştilor din Republica Moldova:
Fracţiunea Partidului Comuniştilor a
înaintat un proiect de Hotărîre cu privire la revocarea din
funcţie a Preşedintelui Parlamentului în legătură cu
multiplele încălcări ale Regulamentului Parlamentului. Spre
regret, această iniţiativă de hotărîre se
tărăgănează neîntemeiat de către Biroul
permanent. În legătură cu aceasta, rog să introduceţi
în ordinea de zi pentru astăzi examinarea acestui proiect de
hotărîre.
(Deficienţe tehnice.)
Domnul Mihai Godea – Partidul Liberal Democrat din Moldova:
Cu privire la modificarea componenţei nominale a
unor comisii permanente ale Parlamentului Republicii Moldova.
Vă mulţumesc.
Domnul Mihai Ghimpu:
Mulţumesc.
Microfonul nr.3.
Domnul Vladimir Ţurcan – Partidul Comuniştilor din Republica Moldova:
Mulţumesc.
Avînd în vedere că, spre regret,
pînă acum nu respectăm cerinţele articolului 39 din
Regulament, ce ţine de formare ordinii de zi. În acest context,
pînă în ziua de astăzi nu am avut posibilitate să ne
folosim de dreptul nostru de deputat de a înainta interpelări. De
aceea, se propune ca astăzi să fie acordată această
posibilitate şi să fie pusă în ordinea de zi problema
înaintării interpelărilor.
Domnul Mihai Ghimpu:
Mulţumesc.
Microfonul nr.1.
Domnul Anatolie Zagorodnîi – Partidul Comuniştilor din Republica Moldova:
Mulţumesc.
Ceea ce ţine de propuneri la ordinea de zi. Propun
includerea în ordinea de zi a şedinţei în plen de
astăzi a Parlamentului proiectul de Hotărîre nr.1120 privind
declararea vacanţei unui mandat de deputat, ce ţine de Primarul
general al capitalei Dorin Chirtoacă. De nenumărate ori am făcut
această interpelare la mai multe şedinţei şi văd
că dumneavoastră nu luaţi atitudine de această problemă.
Şi în continuare noi, Fracţiunea Partidului Comuniştilor,
considerăm că dumnealui îşi exercită atribuţiile
de deputat şi participarea lui la votul Legislativului este
nelegitimă. Şi rugăm ca această propunere să fie
pusă la vot. Şi să ţineţi cont de faptul că
domnul Chirtoacă urmează să se ocupe cu problemele
Chişinăului, dar nu să deţină dublu funcţia de
deputat şi de Primar general, care contravine actelor normative în
vigoare.
Mulţumesc.
Domnul Mihai Ghimpu:
Microfonul nr.3.
Doamna Maria Postoico – Partidul Comuniştilor din Republica Moldova:
Mulţumesc.
La ordinea de zi. Vă rog să fie inclus proiectul
de Hotărîre nr.1222 privind constituirea Comisiei de anchetă
pentru elucidarea cauzelor de încălcare a prevederilor
Hotărîrii Parlamentului privind componenţa nominală a
delegaţiei Parlamentului Republicii Moldova pentru participare la sesiunea
Adunării Parlamentare a Consiliului Europei din 28 septembrie – 2 octombrie.
Rog să fie inclus în ordinea de zi şi pus la vot.
Domnul Mihai Ghimpu:
Mulţumesc.
Microfonul nr.3. Poftim.
Domnul Grigore Petrenco:
La ordinea de zi.
Domnule Ghimpu,
Din partea fracţiunii propunem invitarea la
şedinţa de astăzi a domnului ministru de interne Catan, în
legătură cu recentele atacuri la adresa mijloacelor de informare
în masă şi ameninţări de răfuială
fizică cu unii ziarişti. Eu mă refer la „Antena C”, mă
refer la incendierea maşinii ziarului „Ceas Pik” din Găgăuzia,
ziar de opoziţie. De aceea, solicităm şi cerem insistent ca
domnul ministru Catan să vină şi să explice ce are de
gînd să întreprindă Ministerul de Interne în acest
sens.
Şi a doua propunere, de asemenea, cerem invitarea
la şedinţa plenară de astăzi a domnului Gorincioi.
Avînd în vedere recentele decizii şi acţiuni ale CCA
îndreptate împotriva mijloacelor de informare în masă
„Antena C”, de asemenea, închiderea emisiunii de ştiri „Top Newus”
de la RTV, neaprobarea vremii de emisie la unele posturi de radio, scoaterea
la concurs a frecvenţelor. Decizii ilegale, după părerea
noastră. Solicităm invitarea lui la şedinţa plenară de
astăzi.
Domnul Mihai Ghimpu:
Microfonul nr.3.
Doamna Oxana Radu – Partidul Comuniştilor din Republica Moldova:
Rog să mă înscrieţi cu o
declaraţie.
Domnul Mihai Ghimpu:
Declaraţie, da?
Doamna Oxana Radu:
Da, da.
Domnul Mihai Ghimpu:
Mai sînt propuneri?
Domnul Urechean.
Domnul Serafim Urechean – Partidul „Alianţa
«Moldova Noastră»”:
Eu vin cu o propunere către Parlament şi
vă rog să fie inclusă în ordinea de zi. Pe data de 10
octombrie în întreaga lume se comemorează Ziua
internaţională a hospisurilor şi a îngrijirilor paliative.
E vorba de îngrijirea oamenilor bolnavi de cancer. Vin cu propunerea ca
salariul de o zi al parlamentarilor să fie transferat la Fondul hospisului
din Republica Moldova. Aceştia sînt oameni care trăiesc
ultimele zile. Vă rog foarte frumos.
Domnul Mihai Ghimpu:
Mai sînt propuneri? Nu sînt, da?
Mulţumesc foarte mult.
Stimaţi colegi,
Supun votului proiectul ordinii de zi, înaintat
de către Biroul permanent, apoi propunerile făcute de către deputaţi.
Cine este pentru ordinea de zi înaintată de către Biroul
permanent, rog să voteze. (Rumoare în sală.)
Vă rog, linişte. Sala e mai mică aici
şi gălăgia e mai mare.
Explic încă o dată. Cînd
deputaţii fac propunere la un proiect din ordinea de zi, înaintată
de către Biroul permanent, nu pot face o propunere la tavan. De aceea, se
pune la vot proiectul înaintat de Biroul permanent, apoi la proiectul
acesta supun votului propunerile deputatului. Este logic şi juridic.
Bine. Vă rog, repetăm votarea. Cine este
pentru proiectul ordinii de zi, înaintat de către Biroul permanent,
rog să voteze.
Sectorul... cum să procedăm aici? Sectorul nr.1
şi sectorul nr.2, da?
Sectorul nr.1, vă rog, număraţi
voturile.
Microfonul nr.3, vă rog. Sectorul nr.1.
Numărătorii:
Sectorul nr.1 – 52.
Domnul Mihai Ghimpu:
Sectorul nr.2?
Zero.
Cu majoritatea voturilor, ordinea de zi ca bază a
fost înaintată. Acum supun votului propunerile deputaţilor.
Doamnă Postoico,
Exact la aceasta, da? (Doamna Postoico nu
vorbeşte la microfon.)
Bine.
Mulţumesc.
Stimaţi colegi,
Prima chestiune vine din partea Fracţiunii
Partidului Comuniştilor – de revocare a Preşedintelui Parlamentului
din funcţie. Pe cît timp? Nu aţi spus. Da? Ęŕęîé äîâîëüíűé...
Stimaţi colegi,
Supun votului propunerea comuniştilor de a
include în ordinea de zi revocarea Preşedintelui Parlamentului
Republicii Moldova. Cine este pentru, rog să voteze. În ordinea de
zi, da? Eu am spus că în ordinea de zi.
Mulţumesc.
Începem cu sectorul nr.2. Cîţi
sînt pentru? 52. Aţi dori voi... Ce fericire pentru voi...
Sectorul nr.2, cîţi sînt pentru?
Numărătorii:
Sectorul nr.2 – 44.
Domnul Mihai Ghimpu:
Împotrivă?
Sectorul nr.1 – 53.
Nu s-a acumulat majoritatea.
Mulţumim.
Următoarea chestiune – cu privire la modificarea
componenţei nominale a unor comisii parlamentare.
Domnule Godea,
Explicaţi, vă rog, despre ce este vorba
în această modificare. E la general sau la concret o comisie?
Microfonul nr.2, vă rog.
Domnul Mihai Godea:
Mulţumesc, domnule
Preşedinte.
În legătură
cu faptul că domnul Vladimir Hotineanu a fost desemnat ministru, iar
dumnealui fiind şi preşedinte al comisiei parlamentare, s-a paralizat
într-un fel activitatea comisiei respective şi trebuie să
permitem ca această comisie să funcţioneze în regim normal.
Deci noi propunem ca domnul Vladimir Hotineanu să fie revocat din
funcţia de preşedinte al comisiei parlamentare. Domnul Vladimir
Filat să fie revocat din componenţa Comisiei protecţie
socială, sănătate şi familie şi să fie ales
în Comisia pentru cultură, educaţie, cercetare, tineret, sport
şi mass-media.
De asemenea, doamna Liliana
Palihovici să fie aleasă în fruntea Comisiei pentru
protecţie socială, sănătate şi familie, fiind
eliberată din funcţia de membru al Comisiei pentru cultură,
educaţie, cercetare, tineret, sport şi mass-media. Şi
atît.
Domnul Mihai Ghimpu:
Da, este clar, domnule Godea.
Mulţumesc mult.
De procedură? Poftim, microfonul nr.1.
Domnul Anatolie Zagorodnîi:
Stimaţi colegi,
Astăzi, la şedinţa Comisiei juridice,
numiri şi imunităţi, s-a examinat demersul Fracţiunii
Partidului Liberal Democrat, prin care s-au propus modificările
respective, însă nu a fost luată o decizie în sensul
adoptării unui raport şi a unui proiect de hotărîre, care
urmează a fi examinate în fiecare comisie, conform Regulamentului
Parlamentului. De aceea, noi propunem ca această întrebare să
fie exclusă din ordinea de zi şi urmează să fie
respectată procedura, ca modificările respective privind comisiile de
specialitate să fie efectuate conform Regulamentului.
Domnul Mihai Ghimpu:
Este clar.
Mulţumesc.
Microfonul nr.3, apoi microfonul nr.2.
Domnul Grigore Petrenco:
Noi nu avem acest proiect de hotărîre, el nu
a fost repartizat tuturor deputaţilor, nici nu se ştie dacă este
înregistrat şi dacă are un număr. De aceea, propunerea
este să respectăm prevederile Regulamentului şi să nu
examinăm ceea ce nu avem.
Mulţumesc.
Domnul Mihai Ghimpu:
Mulţumesc.
Microfonul nr.2.
Domnul Vladimir Filat – prim-ministru al Republicii Moldova:
Mulţumesc, domnule Preşedinte.
Domnule Zagorodnîi,
Chiar dacă aţi fost pe o perioadă
scurtă, dar aţi fost preşedinte al Comisiei juridice, numiri
şi imunităţi şi este cazul să cunoaşteţi
că hotărîrile care nu au caracter normativ pot fi adoptate
şi fără a trece procedura menţionată în
Regulament. Citiţi atent. Înseamnă că trebuie să mai
munciţi atunci. Şi, în acest sens, domnule Preşedinte, nu
este vorba de grabă, este o problemă ce ţine de
funcţionalitatea Parlamentului şi a comisiei respective. Avem foarte
multe proiecte de legi şi avem foarte multe decizii de luat. Aşa
că, vă rog frumos...
Domnul Mihai Ghimpu:
Mulţumesc.
Microfonul nr.3.
Domnul Ion Pleşca – Partidul „Alianţa «Moldova
Noastră»”:
Mulţumesc, domnule Preşedinte.
Acest proiect de hotărîre a fost
înregistrat sub nr.1209, a fost examinat în şedinţa
Comisiei juridice, numiri şi imunităţi. Aceste probleme ţin
de problemele interne ale Fracţiunii. Fracţiunea a venit cu acest
demers, Comisia a examinat şi propune proiectul de hotărîre
şi raportul spre adoptare. Parlamentul trebuie să voteze şi atît.
Domnul Mihai Ghimpu:
Mulţumim.
Stimaţi colegi,
Iată, eu am acest proiect, într-adevăr,
şi cu avizul Comisiei, hotărîm prin vot.
Supun votului propunerea domnului Godea cu privire la
modificarea componenţei nominale a unor comisii parlamentare. Cine este
pentru, rog să voteze.
Mulţumesc.
Împotrivă?
Cu majoritatea voturilor, propunerea este
acceptată.
Următoarea propunere a venit din partea domnului
Ţurcan, ca astăzi, la sfîrşitul şedinţei sau la
sfîrşitul ordinii de zi a acesteia, să avem audieri,
interpelări către membrii Guvernului. Aşa înţeleg eu,
da? Nu numai, da?
Supun votului propunerea domnului Ţurcan. Cine
este pentru, rog să votăm. Regulamentul prevede ziua de joi, dar azi
la noi e miercuri. (Rumoare în sală). Mie îmi pare
rău că dumneavoastră vă grăbiţi cu o zi. Eu
înţeleg că aveţi energie. Nu este ordinară. Joi
şi vineri are loc summitul CSI şi nu-i şedinţă
regulamentară, cum prevede Regulamentul, şedinţă de joi
şi de vineri.
Îmi pare rău, domnule.
Bine. E şedinţă extraordinară.
Următoarea propunere – declararea mandatului
domnului Dorin Chirtoacă vacant. Cine este pentru, rog să voteze.
Sectorul nr.1?
Sectorul nr.2? Da, din păcate, dragostea
faţă de Primărie e mare, dar majoritatea nu o aveţi.
Mulţumesc frumos.
Eu sînt foarte serios. Eu sînt speaker,
doar supun votului.
Domnul Grigore Petrenco:
Da, nu comentaţi.
Domnul Mihai Ghimpu:
Doamna Postoico a propus hotărîrea: de
creat o Comisie de anchetă privind formarea delegaţiei la Adunarea
Parlamentară a Consiliului Europei din 28 septembrie – 2 octombrie.
Aşa am înţeles, doamnă Postoico,
da? Anchetă din deputaţi sau din procurori?
Microfonul nr.3.
Doamna Maria Postoico:
Deci s-a propus formarea acestei Comisii speciale,
încă o dată să elucidăm cazul, ce s-a
întîmplat cînd s-a adoptat Hotărîrea pentru
formarea delegaţiei permanente. Dar dumneavoastră pe urmă
aţi format o delegaţie .... Iată, aici noi trebuie să ne
interesăm, cine este corect? Toţi parlamentarii care au votat sau
domnul Preşedinte Ghimpu.
Domnul Mihai Ghimpu:
Dacă doriţi eu pot să vă
răspund şi fără anchetă.
Bine. Supun votului propunerea doamnei Postoico. Cine
este pentru, rog să voteze. Sectorul nr.2?
44, da?
Mulţumesc.
Împotrivă?
Majoritatea, din păcate, nu susţine.
Următoarea propunere este cea a domnului Petrenco
– de invitat pe domnul ministru Catan să prezinte o informaţie cu
bicicleta de la sud, am înţeles şi domnul Gorincioi să dea
explicaţie.
Domnule Petrenco,
Doriţi să confirmaţi sau retrageţi
propunerea?
Microfonul nr.3, vă rog.
Domnul Grigore Petrenco:
Domnule Ghimpu,
Încă o dată cerem ca să nu
comentaţi propunerile deputaţilor. Deci nu este vorba de bicicleta de
la sud, este vorba de incendierea maşinii unui ziar de opoziţie din
Găgăuzia. Şi este o problemă foarte serioasă,
după părerea noastră.
Domnul Serafim Urechean:
Domnule Petrenco,
Dacă se poate, eu vă îndemn ca să
retrageţi această propunere, deoarece Ministerul de Interne e
antrenat acum în alte chestiuni foarte importante, vin delegaţiile
străine, vin la summitul acesta foarte important. De aceea, eu cred
că nu aveţi dreptate. Săptămîna viitoare altă
treabă.
Domnul Mihai Ghimpu:
Oricum eu supun votului. Cine este pentru a-i invita pe
domnul Catană şi pe domnul Gorincioi să prezente informaţie,
rog să voteze.
Mulţumesc.
Împotrivă?
Sectorul nr.2, aveţi cel puţin 52 de voturi?
61, da? Propunerea nu a acumulat voturile necesare. Nu este inclusă
în ordinea de zi.
Ultima propunere, a domnului Urechean – ca fiecare
deputat să accepte transferul. Aceasta nu se votează.
Dumneavoastră ştiţi, conform legislaţiei în vigoare,
ca să fie transferată o sumă, o zi sau două zile din
salariul deputaţilor, trebuie să fie consimţămîntul
salariatului.
Poftim, microfonul nr.2.
Domnul Vitalie Nagacevschi – Partidul Liberal Democrat din Moldova:
Într-adevăr, această problemă,
în principiu, aşa cum a fost propusă, actualmente nu poate fi
votată, de ce? Deoarece modalitatea salarizării unui deputat este
stabilită printr-o hotărîre de Parlament. Pentru a modifica
această modalitate trebuie să fie modificată respectiva
hotărîre de Parlament. În rest, dacă se doreşte ca
fiecare deputat să doneze salariul său de o zi în anumite
scopuri caritabile, în aşa caz acest deputat trebuie să
vină şi să scrie cerere. Deoarece nu poate fi adoptată
chiar şi cu majoritatea voturilor o hotărîre în care
să fie obligaţi toţi deputaţii să participe la o
acţiune caritabilă. De aceea, eu aş propune ca această problemă
să nu o puneţi la vot, deoarece contravine legislaţiei.
Domnul Mihai Ghimpu:
De acord domnule Nagacevschi,
E adevărat. Cine susţine propunerea domnului
Urechean, de a depune cerere, rog să... Sau o listă şi
semnături, mă rog. Fracţiunea „Alianţa «Moldova
Noastră»” a înaintat această propunere, aşa că
îi rugăm să pregătească lista, să
strîngă semnăturile şi de acum...
Stimaţi colegi,
Mulţumesc.
Ordinea de zi pentru ziua de astăzi este adoptată.
Trecem la examinarea ordinii de zi. Prima chestiune a ordinii de zi este
proiectul de Lege pentru modificarea Legii vii şi vinului. Lectura a doua.
Prezintă raportul domnul ministru al agriculturii şi industriei
alimentare sau comisia, da?
Raportor: Comisia agricultură şi industrie
alimentară. Poftim.
Domnul Dmitri Todorogolo – Partidul Comuniştilor din Republica
Moldova:
Stimaţi deputaţi,
Comisia agricultură şi industrie
alimentară a examinat propunerile parvenite din partea comisiilor şi a
deputaţilor asupra proiectului de Lege pentru modificarea articolului 27
din Legea vii şi vinului şi a luat o decizie, care este
prezentată în raportul de care dispuneţi. Decizia Comisiei
„pro” şi „contra”. Şi, pornind de la această decizie, pe care Comisia
a luat-o şi a difuzat-o deputaţilor, comisia propune ca acest proiect
cu conţinutul raportului Comisiei să fie votat în lectura a
doua. Dacă sînt întrebări, eu sînt la
dispoziţia dumneavoastră.
Domnul Mihai Ghimpu:
Microfonul nr.3.
Voce din sală:
Care propunere?
Domnul Dmitri Todoroglo:
Propunem spre adoptare în lectura a doua, cu
observaţiile şi modificările prevăzute în raportul Comisiei
din numele Fracţiunii Partidului Comuniştilor. Tot aveţi
în raportul Comisiei. Dacă e necesar să citesc, citesc raportul
Comisiei, dar aveţi la mînă modificările propuse din
partea Guvernului. În rezultatul examinării, este de acord cu
propunerea Comisiei.
Domnul Mihai Ghimpu:
Microfonul nr. 3, vă rog.
Domnul Iurie Muntean – Partidul Comuniştilor din Republica Moldova:
Eu aş vrea să prezint poziţia Fracţiunii
vizavi de acest proiect, în vederea revigorării întregului
sector, precum şi a intensificării achiziţiilor curente de la
ţărani a materiei prime şi achitării... intensificării
achitării pentru achiziţiile trecute, precum şi
ţinînd cont de faptul că, în cadrul Comisiei, propunerile
Fracţiunii PCRM au fost, pînă la urmă, acceptate, şi,
în special, în ceea ce priveşte livrarea numai a divinurilor, a
căror vîrstă nu depăşeşte 5 ani şi alte
propuneri. Deci Fracţiunea PCRM este disponibilă să
susţină acest proiect. Însă avem încă o
solicitare. Deci ca Guvernul Moldovei, la adoptarea proiectului de Hotărîre
cu privire la aplicarea, implementarea acestei modificări, să
stabilească obligativitatea includerii în contractele de export a
divinurilor în vrac, deci interdicţia cu privire la folosirea
referinţei la originea mărfii, care va fi livrată de Republica
Moldova.
Pentru că, pînă la urmă, noi
totuşi nu putem să asigurăm calitatea produsului finit în
cadrul producerilor cărora le vom livra marfa noastră. Aceasta este
solicitarea noastră. Guvernul poate să stabilească
obligativitatea unei asemenea prevederi în fiecare contract de export.
Domnul Dmitri Todoroglo:
Aceasta poate să fie în actele normative
ale Guvernului, dacă o să fie necesar, da.
Domnul Iurie Muntean:
Dar ca să nu fie indicată Republica Moldova
drept ţară de origine.
Domnul Dmitri Todoroglo:
În actele normative ale Guvernului. Punctul 2,
articolul 2, legea prevede că Guvernul o să aducă actele
normative în concordanţă cu cerinţele acestei legi.
Domnul Iurie Muntean:
Aceasta este foarte important, pentru că este
vorba... avînd în vedere că nu putem asigura calitatea
produsului finit acolo, în cadrul producerii în
străinătate, deci putem să pătimim în sensul imaginii
ţării.
Domnul Mihai Ghimpu:
Domnule Muntean,
Scuzaţi, vă rog, lectura a doua, propuneri
de acum. Cu tot respectul.
Domnul Iurie Muntean:
Se referă la Guvern, la Guvern.
Domnul Mihai Ghimpu:
La Guvern.
Domnul Vladimir Filat:
Domnule Preşedinte...
Domnul Mihai Ghimpu:
Bine.
Microfonul nr. 2.
Domnul Vladimir Filat:
Da, ca de obicei, sfaturi foarte preţioase. Noi, desigur,
le vom examina. Amendamentul propus, poziţia Comisiei este în
strictă concordanţă cu poziţia Guvernului. Şi
rugăm să fie sprijinită, susţinută anume formula
propusă.
Domnul Mihai Ghimpu:
Mulţumim.
Microfonul nr.4, domnule ministru.
A, deja a expus punctul de vedere domnul
Prim-ministru.
Domnule Muntean,
Mai doriţi ceva?
Mulţumesc.
Stimaţi colegi,
Supun votului proiectul în lectura a doua. Cine
este pentru, rog să voteze.
Mulţumim frumos opoziţiei. (Aplauze.)
Da, pentru... vă rog anunţaţi sectorul
nr.1 pentru? Nu, anunţaţi pentru. Cîţi pentru, sectorul
nr.1?
Microfonul nr.3, vă rog.
Numărătorii:
Sectorul nr.1 – 53.
Domnul Mihai Ghimpu:
53. Sectorul nr. 2? 44. Deci 97 de voturi.
Cu 97 de voturi, proiectul de Lege a fost
adoptată în lectura a doua.
Mulţumesc frumos. Continuăm.
Proiectul de Hotărîre privind stabilirea
datei alegerilor Preşedintelui Republicii Moldova, înaintat de
către deputaţii: Ion Pleşca, Alexandru Tănase, Aurel Băieşu
şi Corina Fusu. Prezintă raportorul, domnul Ion Pleşca,
preşedintele Comisiei juridice, numiri şi imunităţi.
Vă rog domnule Pleşca.
Domnul Ion Pleşca:
Stimate domnule Preşedinte,
Stimaţi colegi,
Am să dau citire raportului asupra proiectului de
Hotărîre al Parlamentului privind stabilirea datei alegerii
Preşedintelui Republicii Moldova. Comisia juridică, numiri şi
imunităţi a Parlamentului a examinat proiectul de Hotărîre
al Parlamentului privind stabilirea datei alegerii Preşedintelui Republicii
Moldova din 5 octombrie 2009 şi menţionează următoarele.
La 11 septembrie 2009, prin Hotărîre de
Parlament s-a luat act de cererea de demisie a Preşedintelui Republicii
Moldova şi s-a declarat vacantă funcţia de Preşedinte al
Republicii Moldova. Curtea Constituţională, prin avizul nr.4 din 17
septembrie 2009 a constatat circumstanţele care justifică interimatul
funcţiei de Preşedinte al Republicii Moldova. Totodată, la
articolul 90 alineatul (4) din Constituţie şi la articolul 2 din
Legea nr.1234 din 22 septembrie 2000 cu privire la procedura de alegere a
Preşedintelui Republicii Moldova, se prevede că, în cazul în
care a intervenit vacanţa funcţiei de Preşedinte al Republicii
Moldova, alegerile pentru un nou Preşedinte al Republicii se vor organiza
în termen de două luni de la data cînd a intervenit
vacanţa funcţiei. În prezentul proiect de Hotărîre
se stabileşte data de 23 octombrie 2009 pentru alegea Preşedintelui
Republicii Moldova.
Avînd în vedere că proiectul supus
examinării corespunde cerinţelor legale, indicate mai sus, Comisia juridică,
numiri şi imunităţi, cu majoritatea voturilor membrilor ei, a
hotărît să propună Legislativului pentru examinare şi
adoptare proiectul de Hotărîre al Parlamentului din 5 octombrie 2009
privind stabilirea datei alegerilor Preşedintelui Republicii Moldova.
Domnul Mihai Ghimpu:
Stimaţi colegi,
Întrebări către domnul raportor? Nu
sînt, da?
Mulţumim, domnule Pleşca.
Atunci permiteţi-mi să supun votului
proiectul de Hotărîre privind stabilirea datei alegerilor
Preşedintelui Republicii Moldova pentru 23 octombrie 2009. Cine este
pentru, rog să voteze.
Mulţumesc.
Sectorul nr.1? Proiect de Hotărîre, da, se
adoptă cu votul majorităţii celor prezenţi.
Următoarea chestiune a ordinii de zi: proiectul
de Hotărîre privind Comisia specială de desfăşurare a
alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova.
Raportor – domnul Ion Pleşca, preşedintele Comisiei juridice, numiri
şi imunităţi. Vă rog, domnule Pleşca.
Domnul Ion Pleşca:
Stimate domnule Preşedinte,
Stimaţi colegi,
Comisia juridică, numiri şi
imunităţi a examinat proiectul de Hotărîre din 5
octombrie 2009 privind Comisia specială de desfăşurare a
alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova şi
menţionează următoarele. La articolul 4 din Legea nr.1234 din 22
septembrie 2000 cu privire la procedura de alegere a Preşedintelui
Republicii Moldova se prevede că, concomitent cu stabilirea datei
alegerilor Preşedintelui Republicii Moldova, Parlamentul, la propunerea
fracţiunilor parlamentare, instituie o Comisie specială de
desfăşurare a alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al
Republicii Moldova. Comisia nominalizată este abilitată prin lege
să recepţioneze propunerile de desemnare a candidaţilor la
funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova, să verifice
corespunderea candidaţilor la funcţia de Preşedinte al
Republicii Moldova cerinţelor legale, să distribuie deputaţilor
în Parlament lista candidaţilor la funcţia de Preşedinte
al Republicii Moldova şi copiile de pe actele prezentate pentru fiecare
candidat, să stabilească modelul şi textul buletinului de vot,
să organizeze şi să asigure pregătirea şi
desfăşurarea votării pentru candidaţii la funcţia de Preşedinte
al Republicii Moldova, să totalizeze rezultatele votării şi
să le prezinte Parlamentului spre aprobare. Cele menţionate
indică cu certitudine că proiectul de Hotărîre din 5
octombrie 2009 este înaintat în conformitate cu prevederile legale.
Totodată, în cadrul dezbaterilor
proiectului în Comisie, s-a acceptat propunerea deputatului
Zagorodnîi, ca proiectul de hotărîre să fie completat cu
patru candidaturi ale majorităţii parlamentare şi cu trei
candidaturi ale opoziţiei parlamentare.
Avînd în vedere cele expuse, Comisia
juridică, numiri şi imunităţi propune Legislativului
proiectul de Hotărîre nr.1195 pentru examinare şi adoptare,
completat preventiv în şedinţa Parlamentului cu candidaturile
desemnate de către fracţiunile parlamentare.
Domnul Mihai Ghimpu:
Stimaţi colegi,
Supun votului. Trebuie înaintate candidaturile
din partea fracţiunilor. Rog Fracţiunea PCRM, candidatura în Comisie.
Componenţa numerică – 7. Da, din 7.
Şi microfonul 3, vă rog.
Doamna Maria Postoico:
Fracţiunea propune în componenţa
nominală a acestei Comisii pe domnii deputaţi: Vladimir Vitiuc, Iurie
Muntean şi Vasili Şova. Trei sau patru? Trei.
Domnul Mihai Ghimpu:
Vladimir Vitiuc, Iurie Muntean şi Vasili
Şova, da?
Doamna Maria Postoico:
Da.
Domnul Mihai Ghimpu:
Mulţumesc.
Microfonul nr. 2.
Domnul Mihai Godea:
Domnule Preşedinte,
Din partea Fracţiunii Partidului Liberal Democrat
se propune candidatura domnului deputat Vitalie Nagacevschi.
Vă mulţumesc.
Domnul Mihai Ghimpu:
Microfonul nr. 3, vă rog.
Domnul Valeriu Guma – Partidul Democrat din Moldova:
Mulţumesc, domnule Preşedinte.
Din partea Partidului Democrat se propune candidatura
domnului deputat Aurel Băieşu.
Doamna Corina Fusu – Partidul Liberal:
Microfonul nr.3.
Din partea Fracţiunii Partidului Liberal se
propune candidatura domnului deputat Valeriu Nemerenco.
Domnul Mihai Ghimpu:
Şi Fracţiunea AMN.
Domnule,
Microfonul nr. 4, vă rog.
Domnul Leonid Bujor – Partidul „Alianţa «Moldova
Noastră»”:
Fracţiunea parlamentară „Alianţa «Moldova
Noastră»” propune candidatura domnului deputat Pleşca Ion, preşedintele
Comisiei juridice, numiri şi imunităţi.
Domnul Mihai Ghimpu:
Avem 7 candidaturi, aşa cum prevede legea. Trei
din partea PCRM şi cîte unul din partea fracţiunilor PLDM, PL,
PD şi AMN. Mai sînt propuneri? Nu sînt, da.
Atunci, stimaţi colegi,
Cu candidaturile înaintate, care vor deveni
membri ai Comisiei, supun votului proiectul de Hotărîre privind Comisia
specială de desfăşurare a alegerilor pentru funcţia de
Preşedinte al Republicii Moldova. Cine este pentru, rog să voteze.
Mulţumesc.
Majoritatea. Drum bun. Drum bun în realizarea
acestui proiect de hotărîre.
Următoarea chestiune a ordinii de zi. Ce s-a
întîmplat, stimaţi colegi?
Stimaţi colegi,
Următoarea chestiune a ordinii de zi este
proiectul de Hotărîre privind numirea în funcţie a
Procurorului General al Republicii Moldova. În conformitate cu articolul
125 din Constituţie, Procurorul General este numit în funcţie
de către Parlament, la propunerea Preşedintelui acestuia. Conducîndu-mă
de prevederile acestui articol, permiteţi-mi să aduc la
cunoştinţa Parlamentului, că la această funcţie
înaltă de Procuror General al Republicii Moldova vin cu candidatura
domnului Valeriu Zubco în calitate de Procuror General pentru un mandat
de cinci ani de zile, aşa cum prevede legea. Şi dumneavoastră
dispuneţi de materialele necesare.
Este consimţămîntul dumnealui, este
CV-ul dumnealui, dispuneţi. În continuare este avizul Comisiei
juridice, numiri şi imunităţi raportul, mai bine zis şi
avizul, aşa că sînt respectate prevederile. Rog, în acest
caz, un raport prezentat de către Comisia juridică, numiri şi imunităţi.
Vă rog, domnule Pleşca. Întrebări, da?
Domnule Zubco,
Vă rog, să vă cunoască.
Veniţi, vă rog, la tribuna centrală, aici, să vă
vadă lumea, ca să vă cunoască. Şi să se
gîndească atunci cînd vor să dea nişte sfaturi cuiva
sau ceva să ia.
Poftim, stimaţi colegi, întrebări.
Microfonul nr.1.
Domnul Iurie Stoicov – Partidul Comuniştilor
din Republica Moldova:
Da, mulţumesc, domnule Preşedinte.
Stimate domnule candidat la funcţia de Procuror
General,
Avînd în vedere că sînteţi
susţinut de un partid sau mai multe partide politice, spuneţi-mi,
vă rog, cum veţi asigura independenţa organelor Procuraturii
faţă de organele legislative, executive şi faţă de
partidele politice, care vă susţin.
Domnul Valeriu Zubco – candidat la funcţia de Procuror
General:
Este o întrebare foarte simplă, care se
conţine în mod expres şi explicit în Legea cu privire la
Procuratură, care prevede un şir de principii în baza cărora
activează Procuratura: independenţă, legalitate,
transparenţă şi autonomie.
Domnul Iurie Stoicov:
În privinţa independenţei, multe
partide care se află astăzi la guvernare, au declarat modificări
considerabile în legislaţia în vigoare. Spuneţi, vă
rog, susţineţi aceste propuneri ori veţi fi iniţiator al
acestor propuneri?
Domnul Valeriu Zubco:
Dacă vă referiţi la programul de
guvernare prezentat, într-adevăr, susţin acest program, pentru
că aceste idei le am de demult, de mult timp. Şi sînt necesare
schimbări, reforme în sistemul judiciar, inclusiv în
Procuratură.
Domnul Iurie Stoicov:
O să trăim şi o să vedem.
Domnul Mihai Ghimpu:
Mulţumim.
Microfonul nr. 2.
Doamna Irina Vlah – Partidul Comuniştilor din Republica
Moldova:
Ăîńďîäčí Çóáęo...
Domnul Mihai Ghimpu:
Linişte, vă rog.
Doamna Irina Vlah:
Ńîăëŕńíî äĺéńňâóţůĺěó çŕęîíîäŕňĺëüńňâó, Çŕęîíó î
Ďđîęóđŕňóđĺ Ďđîęóđŕňóđŕ ˙âë˙ĺňń˙ äĺďîëčňčçčđîâŕííűě îđăŕíîě. Âî âđĺě˙
ďđĺäâűáîđíîé ęŕěďŕíčč âű
ďđîâîäčëč ŕęňčâíî ďîëčňč÷ĺńęóţ ŕăčňŕöčţ ńđĺäč ńňóäĺíňîâ ňĺő âóçîâ, â ęîňîđűő âű ďđĺďîäŕĺňĺ. Íĺ ń÷čňŕĺňĺ ëč âű ńĺá˙ čçíŕ÷ŕëüíî ęŕę ęŕíäčäŕň
ďîëčňč÷ĺńęč ŕíăŕćčđîâŕííűě? Čëč ďđĺäëîćĺííŕ˙ ńĺăîäí˙ âŕě äîëćíîńňü ĺńňü ďëŕňŕ çŕ äĺ˙ňĺëüíîńňü â ďĺđčîä
ďđĺäâűáîđíîé ęŕěďŕíčč?
Domnul Valeriu Zubco:
Vă răspund. Ceea ce dumneavoastră
astăzi declaraţi nu corespunde adevărului, pentru că
ultimii doi ani de zile mă ocup numai cu doctoranzii şi nu sînt
ca titular de cursuri în cadrul instituţiilor de
învăţămînt. Şi aceasta nu corespunde
adevărului, pentru că nu m-am ocupat. Exact în perioada campaniei
electorale mă ocupam cu Proiectul de armonizare a legislaţiei
naţionale la legislaţia comunitară.
Domnul Mihai Ghimpu:
Irina,
Microfonul nr. 3, vă rog.
Doamna Oxana Radu:
Vă mulţumesc, domnule Preşedinte.
Domnule candidat,
Am o întrebare către dumneavoastră.
Dacă veţi fi ales în funcţia de Procuror General, care va
fi agenda primei şedinţe conduse de dumneavoastră?
Domnul Valeriu Zubco:
Este o întrebare foarte dificilă, dar
după prima întîlnire cu colectivul Procuraturii Generale voi
stabili agenda, care va urma să fie implementată, şi atunci
veţi fi informaţi.
Doamna Oxana Radu:
Şi a doua întrebare. Veţi recurge la
epurarea cadrelor?
Domnul Mihai Ghimpu:
Linişte rog în sală! Poftim?
Doamna Oxana Radu:
Veţi recurge la epurarea cadrelor?
Domnul Valeriu Zubco:
Deci în Procuratură, reieşind din
Legea Procuraturii, trebuie să activeze persoane competente, depolitizate
şi care să se conformeze prevederilor legale.
Domnul Oxana Radu:
Bine.
Domnul Mihai Ghimpu:
Mulţumim.
Dar ce, e deschisă vînătoarea la noi?
Eu, după cîte ştiu, s-a închis vînătoarea
către Guvern. Da? Poftim, alte întrebări.
Microfonul nr.1, vă rog.
Domnul Anatolie Zagorodnîi:
Domnule candidat Zubco,
Eu am să fiu mai direct, dacă v-au
părut prea simple întrebările colegelor mele. Spuneţi,
dumneavoastră sînteţi afiliat politic, faceţi parte
dintr-un partid politic sau nu?
Domnul Valeriu Zubco:
Deci vă referiţi la care partide politice?
Care sînt?
Domnul Anatolie Zagorodnîi:
Mie mi-i indiferent, deci da. Deci partid politic.
Sînteţi afiliat politic sa nu?
Domnul Valeriu Zubco:
Deci eu am participat în 2001 în cadrul
Alianţei juriştilor şi economiştilor în campania
electorală.
Domnul Mihai Ghimpu:
Împotriva lui Ghimpu pe atunci.
Domnul Valeriu Zubco:
Absolut corect. Şi acel partid, care era la acel
moment, a fost exclus sau radiat din Registrul partidelor politice, deoarece nu
a participat la două scrutine electorale consecutive.
Domnul Mihai Ghimpu:
Microfonul... Mai aveţi, da? În continuare.
Domnul Anatolie Zagorodnîi:
Întrebarea, prima întrebare este
urmată, e clar că dumneavoastră parţial aţi
răspuns. Deoarece este cunoscut faptul că anterior dumneavoastră
aţi format un partid politic în speranţa de a accede la putere,
aşa cum aţi confirmat-o şi acum. Şi în
legătură cu aceasta vreau să vă întreb: în
cazul în care veţi fi ales Procuror General, veţi promova
ambiţiile politice ulterioare, adică anterioare sau veţi
promova... Deci, domnule Godea, nu vă adresez dumneavoastră,
cînd o să candidaţi dumneavoastră la vreo postură, am
să vă adresez întrebări... sau veţi promova
supremaţia legii şi legislaţia naţională într-un
stat de drept, cum este şi Republica Moldova?
Domnul Valeriu Zubco:
Voi promova legea fundamentală, deci
Constituţia Republicii Moldova, egalitatea în drepturi a tuturor
persoanelor în faţa legii, indiferent de rasă,
naţionalitate, cetăţenie, funcţie publică, etnie
ş.a.m.d. Şi mă voi conduce de legislaţia Republicii
Moldova. Aceasta veţi putea aprecia după o anumită perioadă
de activitate în cadrul Procuraturii.
Domnul Anatolie Zagorodnîi:
Să sperăm că va fi aşa, dar nu
prea cred.
Domnul Mihai Ghimpu:
Mulţumim.
Microfonul nr.3.
Linişte, vă rog. Ascultaţi-l foarte
atent pe domnul Ţurcan.
Domnul Vladimir Ţurcan:
Mersi mult.
Două întrebări, stimate domnule candidat
la funcţia de Procuror General, mai puţin politizate, de fapt.
Prima întrebare. Eu m-am uitat atent în
SV-ul dumneavoastră, am atras atenţia că dumneavoastră nu aveţi
experienţă de activitate în organele de drept, în special
în organele Procuraturii. Cum consideraţi, nu v-a încurca
această problemă în exercitarea întocmai a
atribuţiilor Procurorului General?
Domnul Valeriu Zubco:
Eu consider că activitatea mea de
conferenţiar universitar, în perioada căreia am pregătit
foarte multe cadre care activează astăzi în Procuratură, instruirile
desfăşurate de către mine în cadrul multor proiecte ale
procurorilor, judecătorilor, ofiţerilor de urmărire penală,
precum şi activitatea mea de avocat nu mă vor împiedica,
dimpotrivă mă vor ajuta să exercit această funcţie.
Domnul Vladimir Ţurcan:
Bine. Şi întrebarea a doua ţine de un
viciu social , de fapt, viciul politic sau social-politic, care, spre regret,
există la noi în societate, cum este coruperea politică. Care
măsuri, în viziunea dumneavoastră, urmează să fie
întreprinse din partea Procuraturii Generale pentru a combate acest
viciu?
Domnul Valeriu Zubco:
Sînt bucuros că, totuşi, astăzi
se vorbeşte şi de coruperea politică, pentru că eu vorbesc
de 8 ani de zile de coruperea politică la multe instruiri, la multe
seminare. Pentru că toţi afirmau că, în afară de
coruperea prevăzută de legislaţia penală, corupere
politică nu există. Atît timp cît va exista, noi vom
proceda în conformitate cu legea. Procuratura nu va fi
influenţată de oricare corupere politică, nu va fi
influenţată de careva voinţe politice, deoarece este o
instituţie autonomă în cadrul autorităţilor
judecătoreşti.
Domnul Serafim Urechean:
Deci o propunere sau o întrebare. Despre
angajarea politică ş.a.m.d., domnule Stoicov. Iată, astăzi numai
am primit un răspuns de la Procuratura Generală, unde este scris:
„Prin ordonanţa din 2 octombrie 2009 a procurorului Secţiei exercitare
a urmăririi penale pe cauze excepţionale a Procuraturii Generale
Malai, aţi fost scos de sub urmărire penală în motivul
lipsei în acţiunile dumneavoastră a elementelor constitutive
ale componenţei de infracţiune, prevăzute de un şir de
articole din Codul penal. În acest context, în calitate de procuror
ierarhic superior, în numele statului, vă aduc scuze oficiale pentru
faptul că aţi fost supus neîntemeiat urmăririi penale.”
Iată angajament politic, cînd Voronin
îl cheamă pe Procurorul General şi îi spune: „Du-te
şi fă o conferinţă de presă şi deschide un dosar
penal pentru Urechean.” Întrebare: se vor mai repeta aceste cazuri,
domnule candidat la Procuror General? O scrisoare similară a primit
şi domnul Pleşca.
Domnul Valeriu Zubco:
Am spus şi vă mai repet o dată:
Procuratura Generală nu va îndeplini comenzi politice. Este o
instituţie autonomă şi va activa în conformitate cu
prevederile legale, în conformitate cu principiile prevăzute de
lege, despre care foarte mult s-a vorbit că există un şir de
principii şi în activitatea Legislativului Republicii Moldova.
Domnul Mihai Ghimpu:
Microfonul nr.1.
Domnul Ştefan Grigoriev – Partidul Comuniştilor din Republica Moldova:
Domnule Zubco,
Este bine cunoscut că dumneavoastră aţi
activat ca profesor la Universitate, ca avocat, aţi activat mai mult timp în
diferite organizaţii neguvernamentale ca expert naţional. Vă pun
întrebarea: ... aţi fost plătit bine, după toate veniturile
în declaraţia dumneavoastră? Aceasta este prima întrebare.
Domnul Valeriu Zubco:
Puteţi să verificaţi declaraţia
prezentată la Oficiul Fiscal.
Domnul Ştefan Grigoriev:
Şi încă o întrebare. În
calitatea dumneavoastră... cînd aţi fost în funcţia
de avocat...
Domnul Valeriu Zubco:
Eu spun că da.
Domnul Ştefan Grigoriev:
Aţi acceptat vreodată traficul de
influenţă pentru a primi cîştig în judecată,
în instanţele de judecată? Ca avocat, da. Cinstit numai.
Domnul Valeriu Zubco:
Ca să vă răspund, ca să spun
că cinstit, nu o să mă credeţi. Atunci trebuie să pun
mînă pe Constituţie şi să spun că da sau pe
Biblie? Eu înţeleg aluziile dumneavoastră. Nu...
Domnul Mihai Ghimpu:
Mulţumesc.
Am şi eu o întrebare, dacă îmi
permiteţi, stimaţi colegi.
Domnule candidat la funcţia de Procuror General,
Spuneţi-mi, vă rog, cetăţeanul
care deţine funcţia de Procuror General dispune de dreptul de a juca
roluri în filme artistice sau documentare?
Domnul Valeriu Zubco:
(Rîde.) Numai în cazul în care este vorba de o
activitate ştiinţifică şi didactică, atunci cred
că da.
Domnul Mihai Ghimpu:
Mulţumesc.
Dacă îmi permiteţi... Întrebare?
Poftim, domnule Stepaniuc. Pentru istorie, domnule
Stepaniuc.
Microfonul nr.2, vă rog.
Domnul Victor Stepaniuc – Partidul Comuniştilor din Republica Moldova:
Stimaţi colegi,
Îl cunosc pe domnul Zubco ca un profesionist,
ca un specialist foarte serios în dreptul administrativ din Republica
Moldova. Şi, într-adevăr, sînt cîteva manuale
fundamentale pentru ţara noastră, avînd în vedere că
legislaţia a fost făcută totuşi după anul 1991
şi, de fapt, doctrina noastră, a dreptului administrativ, s-a
făcut în această perioadă. Dar, pe de altă parte, ca
politician, ştiind cîţi procurori generali a avut Republica
Moldova şi cîţi din ei au avut o anumită verticalitate,
vreau să-mi exprim încrederea că dumneavoastră nu o
să faceţi aceea ce au făcut alţi procurori. (Aplauze.)
Dumneavoastră, stimaţi colegi, îl
aveţi pe domnul Diacov, dumnealui ştie mai bine oleacă
toată „kuhnea” aceasta în care se fac lucrurile. Aşa că nu
vă grăbiţi. Eu aş vrea să îi doresc dumnealui ca
să fie într-adevăr un Procuror General al Republicii Moldova.
Să nu fie un Procuror General al Preşedintelui Parlamentului, al
Preşedintelui Republicii, al Prim-ministrului, dar să fie al
Republicii Moldova.
Vă doresc succese.
Domnul Mihai Ghimpu:
Mulţumesc.
Microfonul nr.3, vă rog. Linişte, vă
rog, în sală.
Doamna Maria Postoico:
Domnule candidat Zubco,
Spuneţi, vă rog, numărul de telefon
care dumneavoastră l-aţi indicat în CV-ul dumneavoastră,
el va rămîne neschimbat, o să avem posibilitatea să
vă contactăm direct sau totuşi devenit Procuror General...
Domnul Valeriu Zubco:
Dumneavoastră repetaţi întrebarea
domnului Nagacevschi, care a fost în glumă astăzi la Comisia
juridică, imunităţi şi imunităţi. Deci va fi
telefonul prevăzut pentru Procurorul General cu numărul la care
mă veţi putea contacta. Fiindcă la telefonul acesta, să
vă zic, în perioada respectivă, s-a vehiculat cu numele meu,
am fost ameninţat şi eu, şi familia mea că vom fi
nimiciţi ş.a.m.d.
Doamna Maria Postoico:
Noi sîntem pe aceeaşi linie, fiindcă
eu niciodată nu am modificat telefonul meu mobil, începînd din
anul 1998, a rămas acelaşi, cu acelaşi număr, ca toţi
jurnaliştii să cunoască numărul. Şi vă rog, presa
care este în sală, notaţi acest număr, să aveţi
acces pentru informare.
Domnul Mihai Ghimpu:
Stimaţi colegi,
Toţi care au să fie în libertate,
toţi o să poată suna la numărul acesta. Eu sînt
sigur. Mai sînt întrebări? Mă scuzaţi, vă rog.
Mulţumesc, domnule Zubco.
Vă rog, domnule Pleşca.
Domnul Ion Pleşca:
Stimate domnule Preşedinte,
Stimaţi colegi,
Comisia juridică, numiri şi
imunităţi a examinat propunerea domnului Preşedinte al Parlamentului
privind numirea domnului Zubco Valeriu în funcţia de Procuror
General. Comisia menţionează că la articolul l25, alineatele (1)
şi (3) din Constituţia Republicii Moldova şi la articolul 40
alineatele (1 şi 2) din Legea cu privire la Procuratură se prevede
că Procurorul General este numit în funcţie de către
Parlament, la propunerea Preşedintelui Parlamentului, pentru un mandat de
5 ani.
Totodată, la articolul 36 din legea
nominalizată, se stabileşte că poate fi numit în
funcţia de procuror persoana care deţine cetăţenia
Republicii Moldova şi este domiciliată pe teritoriul ei, are
capacitate de exerciţiu deplină, este licenţiată în
drept, are vechimea în muncă necesară pentru a fi numită
în funcţia respectivă, se bucură de o bună
reputaţie, nu are antecedente penale, cunoaşte limba de stat, este
aptă din punct de vedere medical pentru exercitarea atribuţiilor.
Calificarea profesională şi experienţa de lucru din ultimii 15
ani sînt corespunzătoare realizării sarcinilor Procuraturii.
După numirea în funcţie, Procurorul Ggeneral depune în
faţa Parlamentului jurămîntul prevăzut de lege.
Comisia a examinat candidatura nominalizată
şi a constatat că aceasta corespunde cerinţelor legale şi
este înzestrat cu calităţi profesionale necesare
exercitării funcţiilor ce revin Procurorului General. În
legătură cu aceasta, Comisia juridică, numiri şi
imunităţi, cu majoritatea voturilor membrilor ei, a
hotărît să propună Legislativului pentru examinare şi
adoptare un proiect de Hotărîre a Parlamentului privind numirea
în funcţie a Procurorului General, care se anexează la
prezentul raport.
Domnul Mihai Ghimpu:
Întrebări? Nu sînt, da?
Stimaţi colegi,
Îmi permiteţi să supun votului acest proiect
de hotărîre. A, luare de cuvînt. Înainte de a supune
votului, da? Domnul Nemerenco a dorit.
Poftim, domnule Nemerenco.
Domnul Valeriu Nemerenco – Partidul Liberal:
Domnule Preşedinte al Parlamentului,
Stimaţi deputaţi,
Am lucrat o perioadă a vieţii în
organele Procuraturii, de aceea nu îmi este indiferent acest organ; ca
şi alţi colegi din sală, sînt, pare-mi-se, trei
deputaţi în Parlament care am activat în Procuratură. De
aceea, vin cu nişte sugestii pentru noul Procuror, pentru noi,
parlamentarii.
Dreptatea şi statul. Prin mediul scriitorilor
circula o întîmplare anecdotică. Se zice că la o
întîlnire ... de prin zona Codrului, un codrean îi zice
scriitorului: „Iaca, mata eşti om învăţat, cu scaun la
cap, ia spuneţi: ce deosebire este între slobod şi liber?” „Nu
este nici o deosebire, moşule. Cuvintele acestea sînt sinonime, e
totuna, – îi răspunde scriitorul. „Adică, eu nu
ştiu ce vor să însemne sinonimele dumitale, dar cuvintele nu
sînt totuna. Uite, eu am o vacă şi o ţin dezlegată,
dar în ocol, şi ea e slobodă, dar nu e liberă”.
Filosofia ţărănească a codreanului
nostru se potriveşte de minune cu situaţia în care ne-am
pomenit noi sub regimul Voronin. Parcă sîntem dezlegaţi, numai
că ne-au încercuit, ne-au făcut ţarcuri în toate
cele patru puncte cardinale, astfel încît slobozenia noastră a
intrat în conflict direct cu libertatea.
În limba oficială, aceasta nu
înseamnă altceva decît îngrădirea drepturilor
şi a libertăţilor fundamentale ale omului. Adică, de facto,
încălcarea celor mai de seamă postulate democratice
euromondiale. În consecinţă, cetăţenii noştri au
încetat să mai creadă în dreptate, iar acest fapt nu mai
este o dramă, ci o adevărată tragedie pentru orice stat,
nemaivorbind de unul tînăr ca al nostru, care se mai vrea şi
democratic. Dreptatea e la fundul mării? Şi unde să o caute
moldoveanul, dacă nici măcar mare nu avem? Se avîntă
peste mări şi ţări şi ajunge tocmai la
instituţiile europene de profil. Credeţi că exagerez?
Pînă la venirea comunismului în
ţara noastră, Moldova a pierdut la CEDO doar 4 procese.
Reţineţi, vă rog, 4. În cei 8 ani de guvernare
comunistă, această cifră atinge valori astronomice – 155 de
procese pierdute. Cred că nu mai e cazul să spun că
ţările civilizate nici nu au visat la asemenea performanţe. Dar
faptul că am întrecut de multe ori şi astfel de ţări
postsovietice cum ar fi Georgia şi Armenia, comparabile cu noi în ceea
ce priveşte numărul populaţiei...
Se cere totuşi de remarcat că în
deciziile Curţii Europene referitoare la statutul Republica Moldova
veţi găsi întreaga gamă de nelegiuiri, la care e capabil
un regim autoritar sau totalitar, sau dictatorial, cum vă place mai mult.
Judecaţi şi dumneavoastră, stimaţi colegi, statul Republica
Moldova a fost condamnat pentru: tortură şi tratament inuman,
încălcarea libertăţilor la întruniri,
încălcarea dreptului la un proces echitabil, nerespectarea dreptului
la viaţa privată, nerespectarea dreptului la libertatea
gîndirii, confesiei şi religiei. După cîte vă
daţi seama, am citit cîteva dintre decizii. Pînă la 155
este mult.
Acum trageţi adînc aer în piept
şi încercaţi să recepţionaţi următoarea
cifră. Plăţile satisfacţiei echitabile au constituit
aproape 20 de milioane de euro, 20 de milioane – 300 milioane de lei. Şi
aici intervine prima mea nedumerire. Pentru nimeni nu mai e un secret faptul
că deciziile judecătoreşti în ţara noastră s-au
adoptat la indicaţia directă a guvernanţilor. Iar
plăţile satisfacţiei se efectuează din buget, adică
din banii noştri, ai tuturor. Adevărata echitate
internaţională comunistă: unii comit erori, alţii
plătesc. Codreanul nostru s-a exprimat năprasnic: „Capra face, oaia
trage”. Rolul oilor, după cît înţeleg, ni l-au atribuit
nouă. Rolul caprei e mai complicat. În diferite spectacole,
interpreţii sînt şi ei diferiţi.
Am pomenit mai sus doar procesele care au ajuns
în vizorul CEDO, pentru că ele, slavă Domnului, sînt
strict contabilizate anume de instituţiile europene. Dar ar putea oare
număra cineva cîte procese au fost înscenate şi inspirate
de către guvernanţi? Cîte vieţi, cîte destine au
fost schilodite atît moral, cît şi fizic, în spiritul
glorioaselor tradiţii ale comunismului de război. False procese
intentate angajaţilor Primăriei Chişinău. Torturi şi
maltratări, omoruri chiar în Piaţa Marii Adunări
Naţionale, în văzul lumii întregi. Dar cazul primarului
din Vorniceni, pe care instanţa l-a achitat, iar cerberi în
măşti l-au furat chiar din sala de judecată. S-a
întîmplat aceasta ziua în amiaza mare.
După asemenea evenimente e şi firesc să
te întrebi: sîntem noi cetăţeni ai unui stat parte a
convenţiilor europene privitor la respectarea drepturilor fundamentale ale
omului sau Moldova s-a rătăcit undeva prin Evul Mediu şi aici
tronează o sectă înrudită cu ocultismul diabolic?
Sînt onorat să fiu deputat în
acelaşi Parlament cu Anatol Şalaru, Mihai Ghimpu, Ion
Hadârcă, persoane care au fost în primele rînduri ale
luptei noastre de eliberare naţională, au pus prima piatră la
temelia acestui stat. Dar mă întreb pe mine şi vă
întreb pe dumneavoastră, stimaţi colegi: în opt ani de
comunism, aţi auzit o propoziţie, un cuvînt, o silabă de
recunoştinţă pentru ei şi pentru mulţi alţii,
care au dat dovadă şi de cunoştinţe, şi de pricepere,
şi de dăruire, dar şi de voinţă şi de curaj
în marea bătălie pentru destinele Moldovei? Toţi, mă
auziţi, absolut toţi au fost etichetaţi drept
trădători, iar în istoria modernă a Moldovei au
apărut alţi eroi, luptători neînfricaţi pentru binele
neamului, slăviţii haiduci moldoveni: Mark Tkaciuc şi Oleg
Reidman, susţinuţi de scenetele lui Vadim Mişin, Victor
Stepaniuc, Igor Dodon.
În fruntea tuturor, pe cal negru cu numele
„Mercedes” s-a postat urmaşul contemporan al lui Tobultoc şi Codreanu
însuşi Vladimir Voronin. Că a haiducit şi a stat mult timp
prin păduri s-a convins cred că toată ţara, cînd i-a
auzit intonaţiile şi limbajul de codru, folosit la prima
şedinţă a actualului Parlament. Aici însă se cere o
remarcă: haiducii din baladele noastre luau de la bogaţi şi
împărţeau la săraci...
Domnul Mihai Ghimpu:
Mai aveţi un minut, domnul Nemerenco. Un minut
mai aveţi.
Domnul Valeriu Nemerenco:
...pe cînd haiducii contemporani, la o adunare
de partid...
Vreau să vin cu propuneri. Cer două momente.
1. Implementarea în regim de urgenţă a
votului prin Internet. Şapte minute am. Cer scuze, au trecut numai patru
jumătate. Implementarea în regim de urgenţă a votului prin
Internet. Sute de mii de concetăţeni de ai noştri muncesc peste
hotarele ţării. Comuniştii vor alegeri anticipate? E dreptul
lor. Datoria noastră, a noului Parlament, este să asigurăm
posibilitatea exprimării voinţei pentru întregul electorat.
2. Să invităm reprezentanţii
Asociaţiei „Juriştii pentru drepturile omului” pentru informarea
amplă, obiectivă şi imparţială referitoare la
încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale
ale omului.
3. Adoptarea urgentă a unei Legi a
lustraţiei.
4. Legea retrocedării.
Iarăşi ne putem întoarce cu decenii
în urmă, dar să examinăm cazurile de dezmoştenire
ilegală, pe care le-au iniţiat guvernanţii şi clanurile
lor, sîntem datori. Desigur, sarcina revine instanţelor
judecătoreşti, aşa cum şi este normal într-un stat de
drept.
Tot aici ţin să precizez că va trebui
să studiem toate conturile bancare ale foştilor guvernanţi,
proprietăţile, imobilele de aici şi de peste hotare. Dacă
va fi nevoie, să emitem interpelări pentru alte state în
vederea unui ajutor în acest sens.
5. De creat o comisie specială pentru
identificarea tuturor proprietăţilor familiei Voronin, care au ajuns
în posesie. Şi lista tuturor demnitarilor care au favorizat acest
lucru.
6. Pensiile.
Domnul Mihai Ghimpu:
Domnule Nemerenco,
Eu îmi cer scuze, nu este la subiect.
Domnul Valeriu Nemerenco:
Şi pensiile. Sute şi mii de persoane au fost
decorate cu pensii privilegiate. Credem că este necesar de format o astfel
de comisie ca să studiem acest lucru, care este, cred, o
greşeală foarte mare.
Mulţumesc.
Domnul Mihai Ghimpu:
Mulţumim.
Stimaţi colegi,
Supun votului acest proiect. Vă rog, linişte.
Microfonul... La vot. Deci întrebările au fost
puse. Acum luări de cuvînt şi supun votului proiectul de Hotărîre.
Doamnă Postoico,
De procedură? Trei secunde, vă rog. Am spus
trei.
Doamna Maria Postoico:
Eu vă rog, domnule Preşedinte Ghimpu,
în viitor să organizaţi nişte seminare pentru
deputaţii nou-veniţi în Parlament, ca să cunoască
care este diferenţa dintre declaraţii şi dintre luările de
cuvînt. Şi, în acest caz, cînd se ia luare de
cuvînt, nu are nici o atribuţie o fracţiune oarecare ori cineva
personal din deputaţi. Eu vă rog.
Domnul Iurie Muntean:
De procedură, domnule Ghimpu, vă rog frumos.
Deja aţi transformat...
Domnul Mihai Ghimpu:
Stimaţi colegi,
Eu am să vin cu un proiect de lege, ca acei care
vorbesc la microfon mai mult să primească încă jumătate
de salariu, în cumul cum ar fi. Care vin şi ne ţin nouă
lecţii aici. Eu vă rog, să nu îmi ţineţi mie
lecţii. Liniştiţi-vă, vă rog. Eu mai multe mandate
decît dumneavoastră în Parlament, domnule Muntean. Şi nu
mă învăţaţii pe mine, vă rog.
Supun votului proiectul de Hotărîre. Cine
este pentru numirea în funcţie a Procurorului General, a domnului
Valeriu Zubco, rog să voteze.
Mulţumesc.
Linişte în sală, vă rog.
Microfonul nr. 3, sectorul nr.1.
Numărătorii:
53.
Domnul Mihai Ghimpu:
53; 51.
Domnule,
Eu încă o dată întreb. Nu, dar
oricum domnul Chirtoacă este în spate şi ei cred că nu
este în sală. Vă place ori nu vă place, dar votul lui
este. 52. Aşa? Cît, domnule Nemerenco? 53.
Numărătorii:
53.
Domnul Mihai Ghimpu:
Aşa, sectorul nr. 2?
Domnule Stepaniuc,
Costeştiul ce?
(Voce nedesluşită din sală.)
Domnul Mihai Ghimpu:
Retragi candidatura, da, în susţinerea...
Da, bine. Zero.
Stimaţi colegi,
Proiectul de Hotărîre se adoptă cu
majoritatea voturilor deputaţilor prezenţi în sală,
aşa că... Aleşi. Avem 53. Ei, ce mă încurcaţi
voi pe mine? Aleşi, prezenţi, eu am spus foarte corect. Nu, ce?
Domnule Zubco Valeriu,
Felicitările noastre. (Aplauze.) Şi
la tribună trebuie să veniţi, să depuneţi
jurămîntul aşa cum prevede legea.
Domnul Valeriu Zubco:
În exercitarea atribuţiilor de Procuror
General, jur să respect cu stricteţe Constituţia, legile Republicii
Moldova, să apăr ordinea de drept, drepturile şi
libertăţile omului, interesele generale ale societăţii. Dar
nu este, semnătura o să fie, am înţeles.
Domnul Mihai Ghimpu:
Dar ce linişte s-a făcut în sală de
cînd avem Procuror General.
Stimaţi colegi,
Mulţumim.
Încă o dată felicitări din partea
noastră domnului Zubco. Noi vrem, cu adevărat, să avem un stat
de drept şi democratic, un stat în care prioritate o are legea
şi nu funcţia pe care o deţinem. Şi sper că domnul
Zubco, în calitate de Procuror General, se va conduce tocmai de aceste
prevederi ale Constituţiei şi de doleanţele
cetăţenilor care mulţi-mulţi ani aşteaptă, cu
adevărat, funcţionarea legii în Republica Moldova.
Următoarea chestiune a ordinii de zi este
propunerea înaintată de domnul Godea privind modificarea
componenţei nominale a unor comisii permanente ale Parlamentului. Proiect
de hotărîre. La vot, da? Raportorul trebuie, şi apoi votul.
Poftim, domnule Pleşca, vă rog.
Domnul Ion Pleşca:
Eu nu am înţeles bine, domnule Muşuc,
aţi spus: raportorului la bot?
Voce din sală:
La vot.
Domnul Ion Pleşca:
A, eu m-am greşit, să nu mă
greşesc. Comisia juridică, numiri şi imunităţi a
examinat proiectul de Hotărîre privind modificarea componenţei
nominale a unor comisii permanente ale Parlamentului şi materialele
adiţionate.
Comisia a constat că Fracţiunea
parlamentară a Partidului Liberal Democrat din Moldova, la 6 octombrie 2009
a decis: revocarea domnului deputat Vladimir Filat din funcţia de membru
al Comisiei protecţie socială, sănătate şi familie
şi alegerea dumnealui în funcţia de membru al Comisiei
cultură, educaţie, cercetare, tineret, sport şi mass-media.
Revocarea domnului deputat Vladimir Hotineanu din
funcţia de preşedinte al Comisiei protecţie socială,
sănătate şi familie şi continuarea activităţii dumnealui
în calitate de membru al acestei comisii.
Revocarea doamnei deputat Liliana Palihovici din
funcţia de membru al Comisiei cultură, educaţie, cercetare,
tineret, sport şi mass-media şi alegerea dumneaei în funcţia
de preşedinte al Comisiei protecţie socială, sănătate
şi familie.
Totodată, Comisia menţionează că,
conform articolelor 11, 13, 16 şi 17 din Regulamentul Parlamentului,
modificarea componenţei nominale a comisiilor permanente se
hotărăşte de Parlament cu majoritatea voturilor deputaţilor
aleşi, în conformitate cu deciziile fracţiunilor parlamentare
respective, la propunerea Biroului permanent.
Cu referire la proiectul de hotărîre, Comisia
consideră necesar de a fi completat în clauza de adoptare cu cuvintele
„Parlamentul adoptă prezenta hotărîre”. La articolul 2 se va
indica numărul anexelor 7 şi 9 la Hotărîrea Parlamentului
nr.13 din 11 septembrie 2009, care se supun modificărilor.
Avînd în vedere că esenţa
materialelor nominalizate corespunde cerinţelor legale, Comisia
juridică, numiri şi imunităţi a hotărît să
propună Legislativului proiectul de Hotărîre privind
modificarea componenţei nominale a unor comisii permanente ale
Parlamentului pentru examinare şi adoptare, cu propunerile făcute de
către Comisie.
Domnul Mihai Ghimpu:
Obiecţii nu sînt.
Supun votului proiectul. Cine este pentru, rog să
voteze.
Mulţumesc.
Împotrivă?
Sectorul nr. 1?
Majoritatea. Cu votul majorităţii celor
prezenţi.
Domnul Serafim Urechean:
Nu, trebuie de luat. Încă un vot este
în acest sector.
Domnul Mihai Ghimpu:
Da, domnul Stepaniuc permanent dă votul, numai
că, aşa, ca să nu vadă toţi colegii din sală.
Numai domnul Tcaciuc să vadă. Aşa e.
Stimaţi colegi,
Avem doar ultima chestiune. Poftim? Da. Este vorba de declaraţii.
S-a înscris la noi pentru declaraţii doamna Oxana Radu. Ce nume
frumos!
Domnul Serafim Urechean:
Eu îmi cer scuze. Pînă a ajunge,
iată, la tribună, vreau să vă aduc la
cunoştinţă că prima şedinţă a Comisiei
speciale va avea loc mîine, la ora 9.00 dimineaţa, în biroul
nr.1005. Da, şedinţa Comisiei. Se alege de acum preşedintele, se
începe înregistrarea candidaţilor.
Domnul Mihai Ghimpu:
Vă rog.
Doamna Oxana Radu:
Stimaţi deputaţi,
Onorată asistenţă,
Ieri, noul ministru de interne, domnul Catan,
şi-a susţinut prima sa conferinţă de presă. Am
urmărit cu atenţie cum valorile democratice, declarate ale
Alianţei pentru Integrarea Europeană au fost date pe faţă.
Am asistat la o „lecţie exemplară”, făcută
jurnaliştilor şi ulterior publicului larg. Unde domnul ministru, de
la Partidul Liberal Democrat din Moldova, domnul Catan a explicat ce
înţelege dumnealui prin libertatea de expresie, dreptul la asociere,
dreptul la întruniri, răfuiala pe criterii politice etc.
Astfel, ministrul de la Partidul Liberal Democrat,
domnul Catan, ieri, în premieră pentru Republica Moldova, şi-a
permis să îşi numească proprii cetăţeni
„extremişti”. Mai mult de cît atît, acesta s-a adresat direct
cu asemenea calificativ persoanelor care au contribuit direct la edificarea
Republicii Moldova. Catan i-a numit pe pedagogi, medici, lucrători
sociali, ingineri, astăzi aflaţi la vîrsta de pensionare...
Catan s-a adresat cu calificativul „extremişti” oamenilor care au
protestat paşnic, care nu au bombardat cu pietre clădirea
Primăriei şi nu i-au dat foc acesteia.
Constatăm, spre regret, că noul ministru de
interne, invocînd faptul că pensionarii care au blocat bulevardul
Ştefan cel Mare au încălcat legislaţia în vigoare,
uită că partidul care l-a promovat la funcţia de ministru de
interne pe parcursul anului 2009 a blocat artera principală a
Chişinăului zeci de ori şi atunci nimeni nu i-a numit pe
dînşii „extremişti”.
Catan ieri a zis că va curma asemenea
manifestări, inclusiv prin deschiderea dosarelor personale celor care
participă la proteste. Să înţelegem că noul ministru
de interne încearcă să bage frica în oameni, să
îi priveze de drepturi la libera exprimare şi de dreptul la
întrunire, de dreptul de a cere garanţiile asigurate prin lege.
În acest sens, ministrul se pare că nu
cunoaşte că există multiple convenţii internaţionale,
la care Moldova este parte. De asemenea, că există Legea cu privire
la întruniri, Legea cu privire la procesul decizional şi alte acte
legislative şi normative, în baza cărora oamenii pot să
îşi manifeste liber opinia şi să se asocieze liber,
să protesteze liber întru apărarea şi promovarea
drepturilor lor.
Ministrul de interne spune că boicotarea deciziei
Consiliului municipal Chişinău, realizată la solicitarea mai
multor organizaţii, este o chemare ilegală. Îi comunicăm
domnului Catan pe această cale, că ilegală este decizia
Consiliului municipal Chişinău, care contravine clar prevederilor
Legii cu privire la veterani şi altor legi. Aici vrem, de asemenea,
să îi aducem aminte domnului ministru, care am văzut ieri,
că deja se pricepe şi la treburile Chişinăului, nu numai la
acele ministeriale, că o asemenea decizie trebuie pregătită din
timp şi consultată cu populaţia. Noul ministru a început
răfuiala pe criterii politice. Ministrul a anunţat remanieri de cadre
în masă. Pînă una alta, îi recomandăm domnului
Catan să citească o dată în plus prevederile Legii cu
privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului
public şi Codul muncii, în ceea ce priveşte funcţionarea
ministerului şi a întregului efectiv poliţienesc.
Totodată, regretăm profund faptul că
partizanul politic şi-a găsit întruchiparea în persoana
noului ministru. Şirul de „perle”: acuzaţii, interpretări
şi obiective ale noului ministru, expuse în cadrul conferenţei
de ieri, poate continua. Şi vă asigurăm că toate sînt
aşa cum le place colegilor noştri să spună: de o
manieră democratică şi în conformitate cu standardele
europene.
În final, menţionăm că Partidul
Comuniştilor din Republica Moldova condamnă vehement
declaraţiile ministrului Catan. Le calificăm drept iresponsabile
faţă de cetăţenii Republicii Moldova şi lipsite de
orice esenţă a normelor democratice şi standardelor europene. Pe
această cale, solicităm ca ministrul de interne să îşi
ceară public scuze de la toţi cetăţenii pe care i-a
insultat în mod evident.
De asemenea, solicităm comunităţii
internaţionale să ia atitudine în ceea ce priveşte
declaraţiile recente ale ministrului Catan.
Mulţumesc. (Aplauze.)
Domnul Mihai Ghimpu:
Mulţumim, doamnă Radu. Mulţumim.
Vă rog.
Domnul Serafim Urechean:
... Ei trebuie să recunoască că
sînt extremişti şi apoi îşi vor cere scuze...
Domnul Mihai Ghimpu:
Stimaţi colegi,
Ordinea de zi am epuizat-o. Declar şedinţa
închisă.
Mulţumesc.
La revedere, o seară bună.
Şedinţa s-a încheiat la ora
17.17.
Stenograma a fost pregătită spre publicare
în Direcţia documentare parlamentară
a Aparatului Parlamentului.