DEZBATERI  PARLAMENTARE

Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XVI-a

SESIUNEA a VII-a ORDINARA – MAI 2008

Sedinta din ziua de 22  mai 2008

(STENOGRAMA)

SUMAR

1. Declararea sedintei ca fiind deliberativa.

2. Dezbateri asupra ordinii de zi, adoptarea ei.

3. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.1305 pentru aprobarea Conceptiei securitatii nationale a Republicii Moldova.

4. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.4187 pentru modificarea si completarea unor acte legislative (Legea cu privire la antreprenoriat si intreprinderi – art.10; Codul fiscal – art.8, 254 s.a.).

5. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.1093 pentru completarea si modificarea Codului de procedura penala (art.60, 401).

6. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.1071 pentru modificarea si completarea unor acte legislative (Legea cu privire la controlul exportului, reexportului, importului si tranzitului de marfuri strategice – art.5; Legea privind licentierea unor genuri de activitate – art.8 s.a.).

7. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.949 pentru modificarea si completarea unor acte legislative (Legea cadastrului bunurilor imobile – art.24, 33¹, 40³ s.a.; Legea pentru aprobarea Codului navigatiei maritime comerciale – capitolul 3, art.365, 369 s.a.).

8. Dezbaterea si adoptarea proiectului de Hotarire nr.2764 pentru completarea Hotaririi Parlamentului nr.433-XII din 26 decembrie 1990 cu privire la zilele de sarbatoare si la zilele de odihna in Republica Moldova.

9. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura, dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.908 pentru aderarea Republicii Moldova la Conventia cu privire la distribuirea semnalelor purtatoare de programe transmise prin satelit.

10. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura, dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.49 privind modificarea articolului 1 din Legea nr.308-XVI din 26 octombrie 2006 pentru aderarea Republicii Moldova la Conventia cu privire la contractul de transport international auto de pasageri si bagaje (C.V.R.).

11. Intrebari.

12. Declaratia doamnei deputat Vitalia Pavlicenco.

13. Declaratia doamnei deputat Valentina Cusnir.

 

Sedinta incepe la ora 10.00.

Lucrarile sint conduse de domnul Marian LUPU, Presedintele Parlamentului, asistat de doamna Maria Postoico, vicepresedinte al Parlamentului.

 

Domnul Maxim Ganaciuc – director general adjunct al Aparatului
                                                                Parlamentului:

Doamnelor si domnilor deputati,

Buna dimineata.

Va anunt ca la lucrarile sedintei de astazi a plenului Parlamentului, din totalul celor 101 de deputati, si-au inregistrat prezenta 88 de deputati. Nu s-au inregistrat deputatii: Iurie Rosca, Mihail Sidorov, Veaceslav Untila – in delegatie; Arcadi Pasecinic, Vasile Colta, Angela Leahu, Valentina Buliga, Dumitru Diacov, Valeriu Guma, Oleg Tulea, Oleg Serebrian, Vitalia Pavlicenco, Valentina Cusnir.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,

Buna dimineata.

Sedinta este deliberativa. Rog sa onoram Drapelul Tarii. (Se onoreaza Drapelul Tarii.)

Multumesc.

Stimati colegi,

Inainte de a incepe dezbaterile in cadrul sedintei plenului Parlamentului si examinarea ordinii de zi, va aduc la cunostinta propunerea Biroului permanent al Parlamentului privind modificarea Programului de activitate al plenului Parlamentului, urmare a unor solicitari, multiple la numar, ale reprezentantilor corpului de deputati pentru ziua de miine. Sint foarte multe actiuni programate in teritoriu, mai multi dintre colegii nostri sint plecati in delegatii, Biroul permanent propune ca ordinea de zi de astazi sa contina subiectele incluse pentru sedinta din ziua de azi si pentru sedinta din ziua de miine.

Iar in ziua de miine Parlamentul sa se concentreze pe activitati ale corpului de deputati in teritoriu, lucrul cu electoratul si miine sedinta plenului sa nu aiba loc. Aceasta este propunerea Biroului permanent, pe care o supun votului dumneavoastra. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Propunerea este sustinuta. Acum propunerile dumneavoastra pe marginea ordinii de zi.

Microfonul nr.5.

 

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

Vreau sa adresez o rugaminte domnului Ganaciuc, l-am sunat astazi si i-am spus ca vin la limita, ca am fost la “Vocea Basarabiei” si dumnealui ma citeste ca eu lipsesc in sala. Iertati-ma, atunci care e problema si cum se...? Imi pare foarte rau.

 

Domnul  Marian Lupu:

Am luat act.

 

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

Acum spuneti dumneavoastra populatiei ca eu sint la sedinta, da? Caci nu se transmite in direct. Deci va rog sa fiti mai atent si sa spuneti care e modalitatea ca sa va anuntam. Aceasta in primul rind.

In al doilea rind, stimati colegi, ieri, aici, in Parlament, a avut loc sedinta comuna a comisiilor pentru politica externa a Legislativului moldovenesc si ucrainean si, din pacate, tema dezbatuta nu a fost potrivirea politicilor externe ale celor doua state, desi parca si Moldova are acelasi obiectiv strategic de integrare in Uniunea Europeana ca si Ucraina. Dar s-a discutat pe teme economice, importante, fara indoiala, dar nu pe profilul acestor comisii. S-a dorit evitarea factorului rus ca impediment pe drumul spre Europa. Asta e.

Pe de alta parte, domnul Oleg Belorus, presedintele Comitetului ucrainean de politica externa, a adresat rugamintea de a sprijini Parlamentul Republicii Moldova pozitia Ucrainei de condamnare a marii infometari.

Partidul National Liberal a mai spus ca sprijina initiativa PPCD si regreta ca Parlamentul comunist a refuzat sa dea apreciere politico-juridica foametei organizate in Basarabia dupa ocuparea noastra de catre trupele sovietice. Solicit sa fie supusa in Parlament votarea formarii unei comisii parlamentare care sa elaboreze un document comun de condamnare a marii infometari din Ucraina si a foametei organizate din Basarabia.

Si, de asemenea, va solicit sa ma inscrieti pentru o declaratie la sfirsitul sedintei.

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

De acord.

Microfonul nr.4, va rog.

 

Domnul  Vladimir Filat:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Am asistat cu totii la sedinta, prin intermediul mass-media, din pacate, fulger a Colegiului Ministerului Afacerilor Interne, am aflat multe lucruri noi. Vreau sa aduc aminte tuturor ca, pe parcursul actualei legislaturi, au fost foarte frecvent rugaminti, cerinti de a face o audiere larga asupra situatiei care este creata in cadrul acestui minister. Si vreau sa readuc aminte ca colaboratorii acestei institutii nu s-au manifestat numai ca fiind asa cum i-a calificat Presedintele Voronin in cadrul activitatii sale, si politie rutiera, dar au fost foarte multe situatii cind cetatenii au fost supusi torturii, cind au fost arestati ilegal, deposedati. Cunoastem cu totii cazul cu heroina s.a.m.d.

In acest sens, stimate domnule Presedinte, nu pentru astazi, stim deja care este votul, pentru saptamina viitoare, mai ales ca pe doamna Prim-ministru Greceanii, o vedem foarte rar sa vina in Parlamentul Republicii Moldova  si sa avem audieri in aceasta problema foarte importanta – activitatea Ministerului Afacerilor Interne. Iar argumentele precum ca avem ministru nou de o luna, de trei saptamini s.a.m.d., generalul Mejinschi a activat o perioada foarte indelungata in calitate de sef al Centrului pentru Combaterea Crimelor Organizate si Coruptiei, care a avut menire anume sa constate si sa contracareze aceste fenomene. Eu rog ca aceasta propunere sa fie supusa votului.

Si o alta chestiune.

Stimate domnule Presedinte,

Am adresat aceasta rugaminte de multe ori, ca situatia sau problema initiativelor legislative nr.3331 si nr. 3350, care reglementeaza modul de tinere si protectie a animalelor de companie si, respectiv, protectia animalelor, sa fie readuse pe ordinea sedintei parlamentare, sa fie adoptate in prima lectura, ca, pina la sfirsitul sesiunii, acest domeniu sa fie reglementat.

Vreau sa mentionez ca numai in municipiul Chisinau sint circa 50 mii de ciini vagabonzi, situatia o cunoastem cu totii. Cine s-a uitat pe data de 9 mai a vazut ca mai si Presedintele era sa fie atacat de un ciine vagabond. Deci, eu am o rugaminte foarte mare, domnule Presedinte, este o problema tehnica si nu este de inteles, de ce este tergiversata aceasta examinare?

Va multumesc.  

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Ion Neagu:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule Presedinte,

Stimati deputati,

Piata alimentara a Republicii Moldova este inundata de ulei de floarea-soarelui de origine ucraineana. Zilele acestea Comisia Europeana a interzis vinzarea pe piata Uniunii Europene si deci si importul uleiului provenit din Ucraina, pe motiv ca acest ulei contine hidrocarburi de origine petroliera si este extrem de daunator sanatatii. Chiar se aduc si exemple de deces al consumatorilor din aceasta cauza.

Am zis, ca piata noastra abunda de ulei de floarea-soarelui importat din Ucraina. Sint convins ca calitatea acestui ulei nu este superioara celui exportat in Uniunea Europeana de catre Ucraina. Tinind cont de pericolele la care sint supusi cetatenii nostri, solicit invitarea in sedinta de astazi a Premierului sau a oricarui alt oficial de la Guvern pentru a da explicatii si a ne spune ce masuri se iau pentru a proteja consumatorii.

Si a doua propunere. Luni, 19 mai, Presedintele Vladimir Voronin, in loc sa mearga ca toata lumea buna la monumentul lui Lenin si sa lege cravata rosie unui nou tinar leninist, Seful statului a dat buzna la Ministerul de Interne, unde, pe buna dreptate, a calificat Politia rutiera drept structura mafiota. Sigur ca e asa, numai ca Seful statului trebuia sa adauge ca din 2000 incoace majoritatea structurilor statului s-au mafiotizat. La comanda se deschid si se suspenda examinarea dosarelor penale, hotaririle judecatoresti nu se indeplinesc, agentii economici incomozi sint ruinati, bagati la puscarie si impusi sa isi abandoneze sau sa cedeze afacerile feciorului iubit. Demnitarii de stat de la Presedintele Legislativului, Premier, pina la presedintii de raioane sint santajati cu dosare si sint impusi sa execute orbeste indicatiile marelui conducator s.a.m.d.

In legatura cu aceasta, dat fiind faptul ca Vladimir Voronin a recunoscut public, singur si nesilit de nimeni, ca a edificat in Republica Moldova un stat mafiot si corupt, ii cer Presedintelui Republicii Moldova sa isi prezinte cit mai curind posibil in plenul Parlamentului demisia de onoare. Rog, domnule Lupu, sa numiti data sedintei Parlamentului.

Va multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.3. Microfonul nr.3 am rugat.

 

Domnul  Grigore Petrenco:

Am o mica replica in privinta reuniunii de ieri a ambelor comisii pentru politica externa din Parlamentul nostru si Rada Suprema a Ucrainei. Tematica acestei reuniuni a fost din timp coordonata cu colegii nostri din Ucraina. Si in ceea ce priveste subiectele legate de integrarea europeana, doamna Pavlicenco trebuie sa stie ca, in cadrul Radei Supreme din Ucraina, exista doua comitete: unul pentru politica externa si unul pentru integrare europeana. De aceea, si tematica a fost aleasa, luind in considerare competentele comisiei pentru afacerile externe ale Radei Supreme din Ucraina.

In privinta holodomorului, declaratia aceasta, proiectul a fost inaintat citeva zile in urma, a fost distribuit deputatilor. Comisiile permanente trebuie sa il examineze, trebuie sa fie discutat in cadrul fractiunilor si dupa aceea consideram ca putem reveni la acest subiect.

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Leonid Bujor:

Va multumesc.

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Fractiunea parlamentara “Alianta «Moldova Noastra»” propune excluderea din ordinea de zi a sedintei plenare de astazi a proiectului de Lege nr.1305, inregistrat cu nr.1 in ordinea de zi. Deci raportul comisiei si sinteza au fost repartizate deputatilor in dimineata acestei zile la ora 7.45. Deci sinteza. Da, doamna Ostapciuc, eu l-am primit exact la ora 7.45.

Deci, avind in vedere faptul ca sinteza contine 82 de propuneri ale deputatilor si ele urmeaza a fi examinate serios in cadrul fractiunilor, pentru ca deputatii Fractiunii parlamentare “Alianta «Moldova Noastra»”, care au fost lipsiti, prin aceasta prezentare in dimineata zilei de astazi, sa isi determine pozitia, noi consideram ca proiectul nu poate fi examinat in cadrul sedintei de astazi. Este un document mult prea serios si necesita o examinare si o abordare serioasa.

Deci, un alt argument este faptul ca nu intelegem in ce masura fiecare dintre cele 82 de pozitii putea fi examinata serios din momentul in care sedinta comisiei respective a fost convocata chiar in dimineata acestei zile. De aceea, noi, da 7.30, noi solicitam de a nu politiza exagerat acest subiect, de a da posibilitate deputatilor, pe parcursul unei saptamini, sa studieze serios acest proiect. Pe urma, acest document contine inca o, nu vreau s-o numesc lacuna, insa este necesar de prezentat deputatilor in sinteza textul actual, prevazut in conceptie, propunerile deputatilor sau comisiilor si varianta finala cum va arata textul.

Fiindca, in multe cazuri, avem o astfel de formulare: “se accepta partial.” Dar nu este indicat ce anume se accepta din propunerea respectiva si ce se respinge. Noi speram pe o atitudine responsabila si constiincioasa din partea deputatilor majoritari. In cazul in care, domnule Presedinte, se va forta examinarea, in cadrul sedintei de astazi, va propunem sa beneficiati de posibilitatea dumneavoastra de a lua decizii cu privire la regulamentarea, includerea sau excluderea din ordinea de zi a unui proiect de lege.

Va multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

Acum intervin cu dreptul de replica. Eu nu am vrut sa ma aprofundez in ceea ce a fost ieri in Parlament, dar vreau sa va spun ca tocmai faptul ca in Ucraina, in Parlament, sint doua comisii, arata inca o data ca a fost gresita decizia Parlamentului in 2005 ca nu a adoptat ideea de a se forma doua comisii: una de politica externa si una pentru integrare europeana. Aceasta in primul rind.

In al doilea rind, vreau sa va spun ca tocmai de aceea si noi stam pe loc si patinam, pentru ca persoane ca domnul Petrenco, aflate ori in fruntea unei Comisii pentru politica externa sau de integrare europeana, sint ca in bancul cu usa si cu prefectura.

Si in al treilea rind, vreau sa va spun ca deputatii ucraineni m-au sprijinit in demersul meu referitor la necesitatea adecvarii si coordonarii politicilor externe ale celor doua state si, de asemenea, in privinta unor proiecte concrete in cadrul GUAM, lucruri care au fost evitate absolut atit in program, agenda, discutii, cit si in documentul care, ca o apa de ploaie, a fost pregatit ca rezolutie in finalul reuniunii.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

 

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

Si chiar si pentru rezolutie deputatii ucraineni au sprijinit ideile propuse de mine. De aceea, aceasta arata inca o data in ce formalitate transformati cooperarea parlamentara moldo-ucraineana si faptul ca, de fapt, va mulati pe politici externe rusesti, si nu comunitare. Si nu sinteti alaturi de Ucraina si Georgia.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Ion Plesca:

Multumesc, domnule Presedinte.

Fractiunea parlamentara “Alianta «Moldova Noastra»” revine, repetat, cu propunerea de a include in ordinea de zi proiectul de Hotarire cu nr.1290 de formare a unei Comisii de ancheta, deoarece, dupa vizita-fulger din saptamina curenta a Presedintelui Voronin la Ministerul Afacerilor Interne, unde dumnealui a dat indicatii directe de a reduce numarul angajatilor Politiei rutiere, inca o data am ajuns la concluzia ca, la baza acestor indicatii, sta si problema drogurilor. Deoarece unii colaboratori ai Politiei rutiere nu au asigurat trecerea fara probleme pe teritoriul tarii a acestor 230 kilograme de droguri, iar altii le-au depistat si imediat au si informat unele structuri ale statului, ceea ce nu trebuiau s-o faca. De aceea, eu propun inca o data sa revenim la aceasta problema si sa puneti la vot propunerea noastra.

 

Domnul  Marian Lupu:

Inregistrat.

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc: 

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimati colegi,

Atunci cind unii militanti de vaza ai Partidului Comunistilor nu au argumente la actiunile opozitiei, fac niste atacuri xenofobe, cum ar fi: “satra de tigani”, alti reprezentanti ai Guvernului nu au ce face si devin comentatori sportivi. Alti deputati din Fractiunea majoritara induc in eroare deputatii in Parlament. Si atunci cind noi am propus includerea in ordinea de zi a Legii cu privire  la modificarea si completarea Legii bugetului si cu privire la modificarea Fondului de subventionare si adaugarea la acest fond a 300 milioane de lei, spun ca “ma rog, Comisia nu a putut examina acest proiect de lege, fiindca noi nu am fost prezenti la sedinta Comisiei.”

Ieri, eu am fost la sedinta Comisiei pentru politica economica, buget si finante; acest proiect de lege al  Fractiunii parlamentare “Alianta «Moldova Noastra»” a fost exclus din ordinea de zi a Comisiei. Si, adica, s-a spus ca nu este avizul Guvernului.

Atunci, domnule Bondarciuc, cind ati fost corect: data trecuta, cind ati spus ca, de doua saptamini, in comisie exista avizul acesteia si noi nu am fost prezenti la Comisie si dumneavoastra nu ati putut examina sau ieri, atunci cind noi am fost la Comisie, dumneavoastra ati spus ca de acum nu exista aceasta initiativa? Dar aceasta este fata acestei guvernari si majoritati.

Noi inca o data, din partea Fractiunii parlamentare “Alianta «Moldova Noastra»”, propunem sa fie inclus in ordinea de zi proiectul de Lege nr.753, Legea pentru modificarea si completarea Legii bugetului de stat pentru anul 2008, ca noi sa putem ajuta taranii, oropsiti de guvernarea comunista, cu 300 milioane suplimentar pentru subventionarea activitatilor in agricultura Republicii Moldova.

Mai mult decit atit, ca avem rezultatele activitatii pe primul trimestru al anului 2008, care inca o data demonstreaza ca, practic, guvernarea, Guvernul este de prisos in Republica Moldova, fiindca importurile au crescut, deficitul balantei comerciale a crescut, practic, cu 600 milioane de dolari, remitentele in Republica Moldova cresc. Aceasta si este baza economiei Republicii Moldova. Vin bani in tara, se cumpara la piata produsele si acesti bani pleaca inapoi. Se formeaza bugetul de la importuri.

Stimati colegi,

Eu cred ca a venit timpul ca noi sa manifestam o atitudine serioasa fata de propunerile opozitiei, fiindca sint propuneri in folosul economiei nationale, in folosul taranilor din Republica Moldova.

Va multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

Microfonul nr.3.

 

Domnul  Nicolae Bondarciuc: 

Eu regret ca domnul Cosarciuc, colegul, ieri a fost la sedinta Comisiei si nu a inteles de ce a fost aminata examinarea proiectului nr.753. Foarte clar s-a spus ca la noi in Comisie este format un grup de lucru care preventiv examineaza initiativele, proiectele s.a.m.d. Autorii la sedinta grupului de lucru nu au fost prezenti. Noi inca o data i-am explicat domnului Cosarciuc: astazi, dupa masa, va avea loc sedinta grupului de lucru, prezentati-va, aduceti argumente, o sa examinam in grupul de lucru, miercurea viitoare o sa examinam in cadrul sedintei Comisiei. Acesta e un moment.

Al doilea moment. Nu trebuie sa faceti asa o reclama ca initiativele opozitiei nu sint acceptate. Chiar ieri dumneavoastra ati prezentat initiativa. A fost sustinuta. Initiativa domnului Grozav.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Doamna  Valentina Cusnir:

Multumesc, domnule Presedinte.

In primul rind, in calitate de autor vreau sa solicit aminarea doar pentru sedinta urmatoare, nu pe veci, a proiectului nr.4072 din 20 noiembrie 2007 pentru sedinta urmatoare.

In continuare la cele ce a spus domnul Bujor si acum s-a referit domnul Bondarciuc, cite pretentii ca nu s-au prezentat autorii, ca nu s-a examinat in grupul de lucru. Vreau, stimat eParlament, si cine ne-ar putea lamuri, cum o sinteza din
82 de puncte a fost examinata astazi de la 7.30 in cadrul Comisiei pentru securitate nationala, aparare si ordinea publica? Cum la 7.45 deputatii au putut primi aceasta sinteza deja? Cum in 15 minute s-a reusit examinarea, multiplicarea si impartirea pentru deputati?

Din aceste argumente rusinoase pentru Parlamentul Republicii Moldova, domnule Presedinte al Parlamentului, nu o data am spus  de la acest microfon, ce se intimpla in Comisia pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica, nu vreti sa luati masuri cu aceasta.

Solicit si sintem obligati sa nu examinam acest proiect de lege in asa bataie de joc, care a fost examinata in Comisia pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Si ultimul moment. Stiu ca nu voi fi ascultata acum. Din care motiv? Ma inscriu pentru o declaratie la sfirsitul sedintei. Si spun si presei despre acest lucru, care s-a grabit sa laude majoritatea comunista ca, in citeva minute, a adoptat 11 sau cite proiecte de legi, majoritatea in lectura a doua. In cadrul declaratiei pe care o voi tine la sfirsitul sedintei, ma voi referi doar la unul din ceea ce a fost votat in Parlament atunci, asa, in graba. Si v-as ruga sa transmiteti si pozitia adevarata a celor ce se intimpla in Parlamentul Republicii Moldova. Sa nu va grabiti sa laudati pe nu stiu cine pentru asa lucruri.

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine. Vom asculta cu multa atentie.

Microfonul nr. 5.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu nu as vrea sa fac aici un fel de schimb de replici cu domnul Bondarciuc. Dar cred ca, domnule Bondarciuc, ar trebui sa ne respectam reciproc. A venit deputatul in Comisie. Conform Regulamentului, acest proiect de lege se examineaza in Comisie si ar fi fost in stare sa audiati autorul si sa luati decizia in comisie, fiindca nu este necesar sa mearga autorul in grupul de lucru si acolo sa lamureasca situatia. Adica aceasta inca o data demonstreaza, ca dumneavoastra, pur si simplu, cautati diferite, stiti, argumente, siretlicuri, tertipuri ca sa nu examinati aceste initiative legislative ale opozitiei, care sint bune si sint bune pentru taranii nostri care le asteapta.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr. 3.

 

Domnul  Nicolae Bondarciuc:

Sint nevoit sa spun vreo citeva cuvinte.

 

Domnul  Marian Lupu:

Nu, stimati colegi, stiti cum se vorbeste la noi?

Domnule Bondarciuc,

O clipa.

 

Domnul  Nicolae Bondarciuc:

Vorba lunga – saracia omului.

 

Domnul  Marian Lupu:

Domnule Bondarciuc,

Doamna Pavlicenco,

Un pic trebuie  sa stim sa tacem. Ceea ce am spus au fost urmatoarele. Cine primul incepe referinta la cineva, nu este acel care termina ultimul. Unul vorbeste, celalalt face replica. Daca celalalt inca o data face replica, cel care este vizat o face ultima. Doi la doi, unul la unu, trei la trei. Nu se termina cu ultimul cuvint al celui care incepe cu replicile. Eu va rog mult. Dumneavoastra nu ati fost in sala, ramineti, va rog, in sala si ascultati frumos.

Microfonul nr. 3.

 

Domnul  Nicolae Bondarciuc:

Stimati colegi,

Nu degeaba se vorbeste ca vorba lunga e saracia omului. Si eu va rog, domnule Cosarciuc, prezentati-l la grupul de lucru. Explicati, aduceti argumente, daca aveti, si la sedinta urmatoare a Comisiei o sa examinam.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine, vreau sa va spun un lucru. Voua nu va este sila de toate chestiile acestea? Iata, tuturor nu va este sila? Deputat ca dumneavoastra, si va intreb. Nu, eu nu ma pot sa ma pun cu dumneavoastra, caci nu o sa urmez eu viteza vorbirii si volumul. Bine, continuam.

Microfonul nr. 4.

 

Domnul  Dumitru  Braghis:

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu am doua constatari si o clarificare. In primul rind, la capitolul ordinea de zi mi s-a parut, data trecuta, nu eram convins, astazi m-am convins de acest lucru. Biroul permanent, Aparatul si cred ca si Presedintele Parlamentului, din cele critici pe care le-am expus eu aici, in aceasta sala, la capitolul formularile sau mai bine zis includerea in ordinea de zi a chestiunilor, fara prezentarea raportului Comisiei de baza, a tras o singura concluzie: a exclus informatia despre lipsa rapoartelor din ordinea de zi pe care o primesc deputatii. Va multumesc foarte mult pentru aceasta, insa noi am cerut si eu, si Regulamentul cere nu sa excludeti informatia, ci sa nu includeti in ordinea de zi, asa cum s-a discutat la Biroul permanent, chestiunile care nu au raportul final al Comisiei pentru dezbateri in plenul Parlamentului.

Ceea ce se intimpla astazi cu nr.1305 este inca o confirmare a acestui fapt, despre care noi am vorbit in Parlament de vreo patru ori si la Biroul permanent de citeva ori. De aceea, eu insist inca o data fata de Biroul permanent, fata de conducerea Parlamentului, comisiile parlamentare sa nu fie incluse in ordinea de zi chestiuni care nu au fost dezbatute in comisii si nu au fost distribuite rapoartele respective deputatilor.

 

Domnul  Marian Lupu:

Am luat act.

 

Domnul  Dumitru  Braghis: 

Ceea ce se intimpla aici este o sfidare a noastra, a tuturor si este o incalcare a Regulamentului. A doua chestiune, eu am primit un raspuns de la directorul
SIS-ului la intrebarea care a sunat saptamina trecuta aici, in plenul Parlamentului, precum ca dumnealui nu are nimic comun cu Spitalul Hincesti. Si daca am inteles corect, nu se va prezenta astazi in sedinta in plen. De aceea, prima chestiune: vreau sa aflu daca se va prezenta el sau nu, sa inteleg raspunsul acum.

Si doi. Ca sa fie clar de ce am pus aceasta intrebare si rog prezenta directorului SIS-ului la capitolul respectiv. Vreau sa inteleg, ce cauta domnul Moraru Anatolie, seful SIS-ului de la Hincesti la prezentarea, cica, a doctorului sef Zlatovcen.

 

Domnul  Marian Lupu:

Rog propunerea, stimate coleg.

 

Domnul  Dumitru  Braghis: 

Aceasta, pai, propunere vreau sa o aflu de la dumneavoastra: o sa fie astazi directorul SIS-ului sa raspunda la intrebarea respectiva sau nu o sa fie?

 

Domnul  Marian Lupu:

Domnule Braghis,

Aveti doua posibilitati. Ori imi solicitati si eu pun la vot invitarea acestei persoane, ori o faceti in cadrul orei Guvernului.

 

 

Domnul  Dumitru  Braghis: 

Domnule Presedinte al Parlamentului,

Eu am facut acest lucru doua saptamini de zile in urma. Mi s-a spus ca am gresit ceva. Saptamina trecuta, la Ora intrebarilor am rugat sa fie invitat in Parlament sa explice chestiunea respectiva directorul SIS-ului. Ieri, primesc o scrisoare, prin care directorul SIS-ului imi spune ca nu avea nimic comun, mai bine zis nu mie, ci doamnei vicepresedinte al Parlamentului Postoico, ca nu are nimic comun cu situatia de la Hincesti. Ca sa ne clarificam, eu vreau sa spun inca o data – are, fiindca directorul filialei SIS-ului din Hincesti Moraru Anatolie a fost prezent la acea prezentare, cica a directorului, a medicului-sef Zlatovcen.

De aceea, eu insist inca o data, ca directorul SIS-ului sa vina astazi in Parlament in conformitate cu prevederile Regulamentului, asa cum am cerut doua saptamini de zile in urma si o saptamina de zile in urma, si sa explice care era necesitatea sa fie sustrase serviciile, fortele SIS-ului, Hincesti pentru a fi prezent la prezentarea persoanei respective.

 

Domnul  Marian Lupu:

E clar. Secretariatul, eu rog sa transmiteti informatia la SIS. Si daca a fost o asemenea solicitare, raspunsul trebuie sa vina in cadrul Orei Guvernului.

 

Domnul  Dumitru  Braghis: 

Multumesc. 

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr. 5.

 

Domnul Anatol Taranu:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Stimati colegi si domnule Presedinte,

Vreau sa ma refer la punctul 1 al ordinii de zi. Zilele acestea, un grup de deputati din Parlamentul Republicii Moldova, au participat la un seminar international privind problemele securitatii sau sectorul de securitate si aparare. Ei au venit cu niste cunostinte, cu niste informatii noi.

Pacat ca... Da, acest seminar a avut vreo 4 – 5 sedinte pe parcursul anului si la aceste sedinte au participat deputatii in Parlamentul Republicii Moldova.

Domnule Stoicov,

De ce experienta aceasta nu este luata in considerare, atunci cind se apreciaza toate chestiile acestea? Nu vi se pare ca este o formalitate, s-au cheltuit niste bani. Da, in mare parte, bani europeni.

Dar, domnule Presedinte,

Va multumim foarte mult pentru 35 de lei, 35 de euro pe care ni i-ati acordat pentru  trei zile, o diurna superba. Dar chiar si 35 de euro trebuie sa fie intr-un fel explicati. Nu este asa?

Si atunci este normal ca, deci experienta aceasta pe care noi am acumulat-o sa fie folosita. De ce lansati acest document, fara ca sa luati in considerare lucrul care s-a facut, inclusiv expertiza care a fost facuta de expertii societatii civile?

Si inca un moment.

Stimati colegi,

Ieri, am asistat la sedinta Parlamentului Olandei. Un Parlament care are o istorie de mai mult de 600 de ani. Speakerul Parlamentului geografic in sala ocupa locul acestei simpatice doamne. Acolo sus se afla reprezentantii Guvernului, cind vin in Parlament sa raspunda la intrebarile deputatilor. Cit am stat in Parlament nu am vazut o data ca speakerul sa intervina. El indeplineste functii pur tehnice. Este moderatorul sedintei. Nu mai mult. Aceasta este problema noastra, stimati deputati, ca nu avem in spate 600 de ani de democratie parlamentara.

Va multumesc.

Eu propun sa fie retras. 

 

Domnul  Marian Lupu:

Propunerea, va rog.

 

Domnul Anatol Taranu:

Domnule Presedinte,

Manifestati-va in calitate de speaker al unui Parlament cu adevarat democratic si retrageti acest proiect de lege pentru o zi ulterioara, cind vom avea posibilitatea, cel putin formal, sa luam in consideratie inclusiv experienta acumulata de deputatii in cadrul acestui seminar.

Va multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr. 3.

 

Domnul Grigore Petrenco:

Multumesc.

Nu as vrea sa fac un schimb de replici cu doamna Pavlicenco, dar oricum, cred ca trebuie sa fie o claritate. In primul rind, doamna Pavlicenco, dumneavoastra ati intirziat la sedinta comisiei cu 30–40 de minute si nu stiti ce s-a discutat si ce nu s-a discutat. Si, in al doilea rind, ati facut o singura propunere si aceea nu se referea la tematica discutiei. Cred ca toata lumea  trebuie sa stie despre aceasta.

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine. Eu va rog, colegi, este deja a doua iesire la microfon. Eu propun microfonul nr. 5 si pe colegi ii rog, foarte succint. Tinind cont ca este a doua iesire.

Microfonul nr. 5.

 

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Da, multumesc, domnule Presedinte.

In primul rind, eu intr-adevar v-as ruga foarte mult ca respectarea Regulamentului sa fie o lege pentru toti colegii deputati in Parlamentul Republicii Moldova. Fiindca toate invocarile unor colegi ca noi nu participam la comisii, in grupurile de lucru in Regulament este stipulat foarte concret in cite zile trebuie sa fie examinata de Comisia sesizata in fond legile si propunerile legislative prezentate. 60 de zile.

Din noiembrie pina acum au trecut mai mult de 60 de zile. Eu nu l-am vizat pe nimeni, asa ca nu aveti nici o sansa. Eu vreau sa atrag atentia la o lege, o initiativa a mea care sta in Parlament undeva acolo de la 27 aprilie 2007. Este vorba de proiectul de Lege nr.1576, ce tine de eliberarea pe gratis a buletinelor de identitate si a pasapoartelor pentru copiii in virsta de pina la 25 de ani, mai mult de au an de zile. Aceasta este regula si noi cu aceasta trebuie sa ne deprindem deja, domnule Presedinte.

O propunere din partea “Aliantei «Moldova Noastra»”, domnule Presedinte, noi revenim cu propunerea de formare a Comisiei permanente speciale pentru efectuarea controlului implementarii reformelor in Ministerul Sanatatii, fiindca noi ieri la Comisia speciala am incercat sa promovam invitarea ministerului la Comisie, ministrului, factorului de decizie pentru a verifica care este situatia acolo. Propunerea nu a fost primita. De aceea “Alianta «Moldova Noastra»” vine cu rugamintea ca sa fie supusa votului Hotarirea nr.1585, ce tine de formarea Comisiei permanente speciale.

Va multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul  nr. 4.

 

Domnul Vladimir Filat: 

Pe scurt, domnule Presedinte.

Pe mine, spre exemplu, nu ma intereseaza unde este pozitionat Presedintele Parlamentului, ma intereseaza ca Parlamentul sa fie functional. Si, in acest sens, domnule Presedinte,  cu adevarat Regulamentul trebuie sa fie respectat. Si toate invocarile care au fost facute pina acum cu toata stima, domnule Bondarciuc, in Regulament nu este norma prin care autorul este obligat sa vina in grupul de lucru s.a.m.d.

Acum vizavi de proiectul de Lege nr. 1305. Am hotarit sa ies, domnule Presedinte,  pentru ca sint vizat si eu personal de acest proiect de lege. Explic de ce am inaintat in 13 puncte distincte amendamente mai multe la numar, care vizeaza articole importante. Ieri nu am avut posibilitatea sa fiu la Comisie, asa cum a fost stabilit. Motivele sint obiective. Am fost anuntat ulterior, ca astazi, la ora 7.30, va avea loc sedinta Comisiei.

Insa ieri, nu va priveste pe dumneavoastra ca nu am fost si va explic de ce nu am fost, domnule Stoicov. Nu am fost, pentru ca ieri, in jurul orei 15.00, am primit sinteza amendamentelor cu decizia deja luata, probabil de catre presedintele Comisiei si consultant. In acest sens, acesta a fost motivul sa nu vin. Eu nu vreau sa vin in Comisie, sa ascult decizia luata de altcineva. Si am o intrebare. In  momentul in care atitea amendamente au fost inaintate si daca le parcurgem in sinteza, vedem ca sint foarte importante asupra unui document foarte important. Cum a fost posibil ca Comisia, incepind lucrarile la 7.30, pina la 7.45 sa ia deciziile in acest sens? Sa ia deciziile. Si inca un lucru  foarte important, domnule Presedinte.

Deputatii daca voteaza, eu as vrea sa votez un document si sa-l vad in varianta finala cum arata. Eu nu sint in stare. Poate voi sinteti in stare, eu nu am capacitatea respectiva sa vad asa cum este prezentata sinteza, cum va arata conceptia in varianta finala?

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

 

Domnul Vladimir Filat: 

Pai, si in acest sens nu este cred ca o graba sa retragem documentul si pentru saptamina viitoare sa il adoptam, sa dezbatem acest document. Si ar fi bine sa nu fie votat numai de voi.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine. 

Domnule Stoicov,

Microfonul nr. 3.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Acest proiect de lege este examinat in Comisie de la data lui din aprilie. Asa? Numai pentru lectura a doua, doua saptamini noi lucram asupra lui. Lucram toti deputatii in frunte cu domnul Misin, care este conducatorul unui grup de lucru. Toti deputatii din opozitie nu au dorit sa participe in acest grup de lucru. Mai mult ca atit, deputatii din opozitie au blocat de doua ori sedinta Comisiei: ieri si astazi. Va priveste pe dumneavoastra, noi sintem, noi consideram ca legea este pregatita foarte minutios, foarte corect si este coordonata cu majoritatea deputatilor, care au dorit sa participe la aceasta examinare. Si sintem gata sa raportam astazi.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Serafim Urechean:

In ultimul timp, sesizam ca conducerea Republicii Moldova este gata de a incepe negocierile de aderare la Uniunea Europeana. De aceea, va propunem proiectul sau initiativa legislativa inregistrata cu nr.526 la 8 februarie 2007 “Hotarire cu privire la apelul Parlamentului Republicii Moldova cu privire la inceperea negocierilor pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeana”. Rog sa fie supusa votului aceasta initiativa legislativa de includere in ordinea de zi.

 

Domnul  Marian Lupu:

Inregistrat.

Microfonul nr. 5. 

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Multumesc, domnule Presedinte.

Vreau sa constat, domnule presedinte Stoicov. In tara nu este declarata nici stare exceptionala, nici stare de razboi ca sa ne convocati la ora 7.30 astazi. In al doilea rind, blocarea sedintei de ieri s-a facut nu de opozitie, dar s-a facut, vasazica, s-a primit asa, fiindca un grup de parlamentari, dintre care si doi parlamentari comunisti au fost in deplasare. Si ati stiut chestia aceasta din timp, si nu dati vina pe cineva.

Va multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr. 3.            

 

Domnul   Nicolae Bondarciuc:

Eu nu vroiam sa ies la microfon, domnule Presedinte al Parlamentului, dar totusi a patra oara se anunta astazi si in sedinta precedenta ca initiativa cu nr.753 a lui Cosarciuc si Oleinic a fost prezentata in noiembrie 2007. Macar uitati-va, domnul Oleinic a semnat aceasta initiativa. Ea a parvenit in Parlament la 4 martie anul curent.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Leonid Bujor:

Va multumesc frumos.

Domnule Presedinte,

De procedura. Vreau sa atrag atentia intregului for legislativ asupra incercarii de a impune deputatii din opozitie de a participa la unele sedinte ale asa-ziselor grupuri de lucru, care nu intra in cadrul legal. Citez din articolul 27 alineatul (4). Comisiile permanente pot forma grupuri de lucru din experti si specialisti. Asa, in materie cu care se consulta in activitatea lor. Am citit rar ca sa inteleaga toata lumea si sa fie tradus corect.

Deci aceste grupuri de lucru pot fi constituite de comisii doar in calitate de sfetnici. Si in nici un caz nici un deputat in Parlamentul Republicii Moldova nu poate fi obligat sa participe la asemenea sedinte ale acestor grupuri de lucru. Are nevoie Comisia de sfaturile unor experti? Solicita opinia lor. In rest, exact asa cum a atras atentia domnul Cosarciuc, deputatul este prezent la sedinta Comisiei. Isi expune argumentul si decide. 

Si doi. Cu asa-zisa baicotare a sedintei Comisiei de specialitate. Noi, Fractiunea, am venit cu patru argumente concrete, de care, din punctul nostru de vedere, ar fi corect sa se tina cont. Si transferam examinarea acestei chestiuni pentru o saptamina, fiindca domnul Stoicov nu este o pozitie divina pentru faptul ca proiectul precedent, varianta precedenta care a fost retrasa s-a aflat in Parlamentul Republicii Moldova aproape opt luni de zile si s-a discutat in unele comisii, dar nu s-a vorbit nici un cuvint in cadrul sedintelor plenare. 

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine, ideea este clara.

 

Domnul Leonid Bujor:

Da, va multumesc.

Daca  sapte luni a fost putin...

 

Domnul  Marian Lupu:

Domnule Bujor,

Doua minute. 

 

Domnul Leonid Bujor:

...inseamna ca o saptamina este incomparabila cu sapte luni. Si nu invinuiti opozitia in propriile neajunsuri.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr. 3.  

 

Domnul Grigore Petrenco:

Multumesc.

In privinta propunerii domnului Serafim Urechean. Noi inca o data putem repeta ca nu vom vota declaratii populiste. Exista, trebuie sa existe o anumita logica in actiunile noastre. Exista anumite trepte in procesul de integrare europeana, peste care nu putem sari. Si ne pare rau ca unii colegi de ai nostri, mai ales membri ai Comisiei pentru politica externa si integrare europeana, folosesc  asemenea speculatii, fac si inainteaza asemenea declaratii iresponsabile.

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Si microfonul nr. 4.

 

Domnul  Dumitru  Braghis: 

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu ma consider vizat de catre domnul presedinte al Comisiei pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica atunci cind a spus ca opozitia nu conlucreaza si nu propune lucrurile respective. De aceea si am reusit, din acest considerent am iesit si ies la acest microfon.

Problema este ca in aceasta saptamina de zile am conlucrat si cu consultantul Comisiei, nu m-am uitat ca nu este deputat. Ieri, toata ziua deputatul nostru, domnul Godoroja, pina la ora 16 a incercat sa conlucreze, inclusiv cu domnul Stoicov la 1305, ca pina la ora 16 sa avem raspunsul, documentul nu este gata, nu sintem gata, nu sintem, nu stim, nu stim, incolo-incoace, iar astazi citesc, la una din propunerile pe care le-am inaintat eu este scris: nu este clara pozitia.

Spuneti-mi, va rog, daca noi am fost, ne-am cerut, am rugat, am propus, am discutat, atunci de ce apare notiunea ca nu este clara propunerea?

 

Domnul Marian Lupu:

O discutam atunci in plen. Bine.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Pai, domnule Presedinte,

De aceea eu si spun inca o data, caci lucrurile care sint anuntate de aici de catre domnul Stoicov trebuie sa corespunda macar realitatilor.

Eu am fost personal in Comisie, mi s-a spus ca domnul Stoicov nu este, dupa aceea am hotarit ca il delegam din numele nostru pe domnul Godoroja, care a lucrat toate aceste zile permanent. Ba consultantul este plecat peste hotare, ba sedinta Comisiei nu este clar cind va avea loc, ba documentul nu este gata. Ultima data, ieri la ora 16.

 

Domnul Marian Lupu:

Asa, eu propun, stimati colegi, tot. Nu, eu stiu chestiile dumneavoastra de procedura. Nu mai incepem cum anuntati ca este de procedura, nu va opreste nimeni, stimate coleg. Microfonul nr.4.

Dar sa stiti ca, daca nu e de procedura, dumneavoastra stiti cum merge.

Microfonul nr.4, va rog.

 

Domnul Serafim Urechean:

Stimati colegi,

Eu inteleg foarte bine ca propunerile de a incepe negocierile de aderare la Uniunea Europeana este ca sarea in ochi pentru comunisti. Dar vreau sa va aduc la cunostinta ca este o recomandare a conducatorilor Uniunii Europene si, in prezenta domnului Marian Lupu, aceste propuneri la Bruxelles au fost nominalizate de conducerea Uniunii Europene. De ce nu depuneti o scrisoare oficiala?

Cu atit mai mult, s-a vorbit si despre grupul de lucru care a fost propus de “Alianta «Moldova Noastra»”, de mine personal, un grup de lucru pentru... nu negocieri, dar pentru unele consultari, pentru cai de depasire a situatiei in conflictul transnistrean, care tot de tovarasii comunisti nu a fost votat. Pe urma a fost esecul vizitei marelui conducator tocmai la Bender, sub auspiciul si fotografia tovarasului Smirnov.

Va doresc succes.

 

 

Domnul Marian Lupu:

De procedura.

Microfonul nr.5.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Stimate domnule Presedinte,

Va spun asa, poate ca veti fi mai disponibil ca sa ascultati. Dumneavoastra ati spus mai inainte, cind am discutat, ca, in privinta replicilor, situatia sta in felul urmator, cineva il atinge pe cineva, il vizeaza, acela vorbeste si parca aici se termina. E adevarat, am inteles corect? Lamuriti-ma, va rog.

 

Domnul Marian Lupu:

Daca se termina asa.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Am inteles.

 

Domnul Marian Lupu:

Se termina asa. Stati putin.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Atunci o clipa, nu, ne-ati spus da.

 

Domnul Marian Lupu:

Stati putin.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Acum eu merg mai departe si dupa aceasta o sa imi raspundeti.

 

Domnul Marian Lupu:

Daca acel care a inceput se mai ridica o data la microfon si continua aceasta discutie cu cel vizat.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Am inteles.

 

Domnul Marian Lupu:

Celalat are dreptul...

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Am inteles, de acord.

 

Domnul Marian Lupu:

...la fel la replica si el termina.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

De acord. Numai ca eu am vorbit despre o problema generala, despre sedinta care a avut loc in Parlament. Nu am numit nici un nume decit pe Oleg Belorus. A luat cuvintul, ca replica, domnul Petrenco, care m-a vizat pe mine personal. Eu nu l-am vizat. Dupa care eu am avut replica, dupa care iar i-ati dat lui dreptul.

Stati un pic, este corect, se coreleaza cu ce ati spus dumneavoastra? Nu se coreleaza. De aceea, eu aceasta am vrut sa va spun ca e o chestie de procedura care trebuie sa fie clara pentru toti. Pentru ca eu vreau sa va spun in privinta grupurilor de lucru. La noi se speculeaza adeseori legat de aceea ca deputatii din opozitie nu au venit.

Eu vreau sa va spun ca la ultima, la o intilnire pe care am avut-o ceva mai devreme, la invitatia, la propunerea EUBAM-ului, ca sa o avem aici cu Comisia...

 

Domnul Marian Lupu:

Pot sa va intreb ce are EUBAM-ul cu procedura?

 

Doamna Vitalia Pavlicenco: 

Eu va raspund.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, foarte repede, va rog, asa, mai...

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Daca taceati, deja eu va spuneam.

 

Domnul Marian Lupu:

Mie imi spuneti aceasta?

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Da, daca imi permiteati ca sa va spun pina la capat.

 

Domnul Marian Lupu:

Mama draga, va rog.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Nu, daca imi permiteati ca sa va spun pina la capat.

 

Domnul Marian Lupu:

Deconectati, va rog, microfonul nr.5.

Stimati colegi,

Pornim cu propunerile care au fost inaintate de catre colegi la microfoane, fiindca la infinit o sa continue si eu inca o data zic, mi se face, si cred si dumneavoastra, sila de toata treaba aceasta, lipsita de continut, dragii mei, pur de pozitionare.

Continuam. (Rumoare in sala.) Deci, propunerea de la microfonul nr.5, a doamnei Pavlicenco, privind crearea Comisiei speciale. Cine este pentru aceasta propunere, rog sa voteze. Rog rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 0.

Sectorul nr.2 – 6.

Sectorul nr.3 – 17.

 

Domnul Marian Lupu:

23 de voturi. Propunerea nu este acceptata de plenul Parlamentului.

Propunerea domnului Filat privind audieri la tema activitatii Ministerului de Interne saptamina viitoare. Se presupun datele de 29–30. Cine este pentru a accepta aceasta propunere, rog sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 0.

Sectorul nr.2 – 8.

Sectorul nr.3 – 18.

 

Domnul Marian Lupu:

26 de voturi. In aceste conditii, plenul Parlamentului nu a sustinut propunerea.

Acum la proiectele nr.3331 si nr.3350 eu o sa rog secretariatul, includeti acest lucru pentru a fi discutat la Biroul permanent, intr-adevar sa vedem toate chestiile de procedura, prima lectura, a doua si sa vedem cum continuam.

Propunerea domnului deputat Neagu privind audierea reprezentantului Guvernului la subiectul importurilor din Ucraina. Cine este pentru, rog sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 0.

 

Domnul Marian Lupu:

Sectorul nr.2?

 

Numaratorii:

Sectorul nr.2 – 7.

Sectorul nr.3 – 18.

 

Domnul Marian Lupu:

25 de voturi. Constat ca aceasta propunere nu a fost sustinuta de plen.

Propunerea domnului deputat Bujor, sustinuta de mai multi deputati, privind excluderea din ordinea de zi a proiectului nr.1305. Cine este pentru, rog sa voteze.

 

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 0.

Sectorul nr.2 – 8.

Sectorul nr.3 – 23.

 

Domnul Marian Lupu:

31 de voturi. In aceste conditii, plenul Parlamentului nu a sustinut aceasta propunere.

Propunerea domnului deputat Plesca privind includerea pe ordinea de zi a proiectului de Hotarire a Parlamentului nr.1290. Cine este pentru, rog sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 0.

Sectorul nr.2 – 8.

Sectorul nr.3 – 19.

 

Domnul Marian Lupu:

27 de voturi.

Stimati colegi,

Constat ca plenul nu a sustinut propunerea.

Propunerea domnului deputat Cosarciuc privind includerea pe ordinea de zi a proiectului de Lege nr.753. Cine este pentru, rog sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 0.

Sectorul nr.2 – 7.

Sectorul nr.3 – 22.

 

Domnul Marian Lupu:

29 de voturi. In aceste conditii, plenul nu a sustinut aceasta propunere.

Deci la solicitarea autorilor, evocata de doamna Cusnir, proiectul nr.4072, nr.9 pe ordinea de zi, il raportam pentru saptamina viitoare, 29 sau 30. Continuare.

Propunerea evocata de domnul Oleinic privind includerea pe ordinea de zi a doua proiecte: nr.1576 si nr.1585. Cine este pentru, rog sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 0.

Sectorul nr.2 – 6.

Sectorul nr.3 – 20.

 

Domnul Marian Lupu:

26 de voturi. Plenul Parlamentului nu a acceptat propunerea.

Propunerea evocata de domnul Urechean privind includerea proiectului nr.526. Cine este pentru, rog sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 0.

Sectorul nr.2 – 7.

Sectorul nr.3 – 17.

 

Domnul Marian Lupu:

24 de voturi. In aceste conditii, constat ca plenul nu a acceptat aceasta propunere.

Stimati colegi numaratori,

Va multumesc.

Acestea au fost propunerile pe care le-am supus votului.

Ordinea de zi. Proiectul de Lege nr.1305 pentru aprobarea Conceptiei securitatii nationale. Lectura a doua.

Rog Comisia.

Domnule Urechean,

Nu va suparati, eu am anuntat deja subiectul. (Rumoare in sala.) Stati putin.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Serafim Urechean:

In aceste conditii, mult stimate domnule Presedinte, stimati colegi, “Alianta «Moldova Noastra»”, opozitia are necesitate de o pauza de 10–15 minute.

Va multumesc foarte frumos.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine, stimati colegi,

Acum e ora zece si cincizeci de minute.

Domnule Stoicov,

Eu imi cer scuze. La ora 11 reluam sedinta plenului.

P  A  U  Z  A

*

*   *   *

d  u  p  a      p  a  u  z  a

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,

Este ora 11.00, rog sa luati loc. Reluam sedinta plenului Parlamentului. Serafim Alexandrovici, sa ne intelegem odata si pentru totdeauna cu totii, tribuna centrala este pentru prezentarea proiectelor, luarile de cuvint pe marginea acestor proiecte, declaratii la sfirsit. Daca e ceva de spus, eu va rog foarte mult.

Microfonul nr.4.

Sa stabilim ordinea si sa mergem pe aceasta ordine toti, indiferent de stinga, dreapta, centru.

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Serafim Urechean:

Nu-i nimic, voi spune eu si de aici.

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Onorata asistenta,

Stimati observatori ai vietii politice din Republica Moldova,

Poate asteptati sa repetam circul din data trecuta, cum s-au exprimat acei carora le-a fost neclar protestul opozitiei parlamentare de la 16 mai. Multi considera ca actiunile deputatilor protestatari au fost prea pasnice.

Am sa va spun imediat cum procedam de aceasta data, dar mai intii e necesar de pus citeva accente. Protestele repetate ale deputatilor din opozitia consolidata au la baza un fapt inadmisibil, initiativele noastre principiale sint respinse, tergiversate, copiate sau ignorate de exponentii puterii comuniste. Acest lucru trebuie sa fie stiut de intreaga societate si rog mass-media sa ofere, in maniera egala, punctele de vedere ale opozitiei si ale puterii.

Ceea ce a relatat la 16 mai “Teleradio-Moldova” este o mostra de partizanat comunist al acestei Companii. Ca sa nu mai spun cit de betegi erau unii tovarasi la  rezervatia lor de la  NIT, izolati de oponenti, de realitate si de societate. Iata de ce sint nevoit sa remarc: Fractiunea “Alianta «Moldova Noastra»” s-a adresat absolut civilizat inca la 14 martie Biroului permanent al Parlamentului, cerindu-i sa aduca in legalitate procedurile de examinare a initiativelor legislative. Am prevenit ca, in cazul tergiversarii sau refuzului de a aplica suprematia legii, vom trece la metode dure de aparare a legalitatii. Blocarea sedintelor plenare e doar una din aceste metode.

Intre timp s-a schimbat Guvernul, au aparut alte preocupari legate de instaurarea noii componente a vechiului Executiv. Am inteles si am mers in intimpinarea majoritatii parlamentare. Totusi, pina astazi, lipseste orice reactie la apelul Fractiunii “Alianta «Moldova Noastra»”.

Si ce-ar trebui sa facem noi? Da, am inceput sa protestam, dar cu metode foarte clare, nu precum dezinformeaza oamenii “Teleradio-Moldova”, NIT si toata presa subordonata clanului tovarasului Voronin. Am protestat pentru ca, fara nici un fel de argumente, prin vot mecanic, se resping toate propunerile opozitiei privind examinarea problemelor stringente, cu care se confrunta tara si cetatenii ei, si anume: privind situatia dezastruoasa din agricultura, invatamint, sistemul de ocrotire a sanatatii, traficul de droguri, problema transnistreana, Conventia privind micul trafic de frontiera cu Uniunea Europeana, demersul oficial de integrare europeana a Republicii Moldova si multe altele.

 

Domnul  Marian Lupu:

Atentie la timp, stimate domn.

 

Domnul  Serafim Urechean:

Am considerat ca astazi trebuie sa repetam motivele actiunilor noastre, ca toata lumea sa le inteleaga, si cerem public, in mod ultimativ, doua lucruri: mass-media sa informeze corect si complet publicul in legatura cu evenimentele din Parlament, “Teleradio-Moldova” si NIT sa ne ofere, in cel mai scurt timp, dreptul la replica in emisiunile in care am fost vizati incorect: “Mesager”, “Maxima”, “Rezonans”si altele.

Iar Biroul permanent al Parlamentului are o saptamina pentru a lua masurile cerute in apelul Fractiunii “Alianta «Moldova Noastra»” din 14 martie curent. In caz contrar, vom face totul pentru a bloca activitatea Legislativului, care nu ne asigura dreptul la reprezentare, nu isi indeplineste functiile constitutionale si s-a transformat, de fapt, intr-o anexa a Partidului Comunistilor. Vom purcede la actiuni mult mai dure decit pina acum, in scopul de a apara prevederile legale si nimic mai mult.

Fractiunea “Alianta «Moldova Noastra»” paraseste sedinta plenara si invita si ceilalti exponenti ai opozitiei democratice sa faca acelasi lucru.

La revedere, stimati tovarasi.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

Stimati colegi,

Noi intrasem deja in procesul de examinare a subiectului mentionat si reintram in acest proces dupa pauza care a fost oferita regulamentar la solicitarea Fractiunii “Alianta «Moldova Noastra»”.

Proiectul nr.1305.

Domnule Stoicov,

Va rog.

 

Domnul  Iurie Stoicov: 

Stimate domnule Presedinte,

Stimati deputati,

Onorata asistenta,

Comisia pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica a examinat propunerile si obiectiile inaintate prin avizele sale de catre comisiile parlamentare permanente, precum si cele expuse din partea deputatilor, din partea Directiei juridice a Aparatului Parlamentului si a fractiunilor parlamentare la proiectul de Lege nr.1305 din 10 aprilie 2008 pentru aprobarea Conceptiei securitatii nationale, inaintata in calitate de initiativa legislativa de catre Presedintele Republicii Moldova, si informeaza plenul Parlamentului despre urmatoarele.

La prezentul proiect de lege in Comisie au parvenit in total peste 120 de amendamente de imbunatatire a prevederilor legii, dintre care 32 au fost acceptate integral, 28 au fost acceptate partial si 60 nu au fost acceptate. Toate amendamentele parvenite cu decizia Comisiei se contin in sinteza, care este parte integranta a prezentului raport. Luind in consideratie cele expuse, Comisia pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica propune adoptarea proiectului de lege in lectura a doua.

 

Domnul  Marian Lupu:

Domnule Stoicov,

Va multumesc.

Stimati colegi,

Lectura a doua, proiectul nr.1305, va rog.

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Dumitru Braghis: 

Domnule Presedinte,

Intrebarea mea a rasunat mai inainte, de aceea, poate, as vrea sa aflu un raspuns. Fiindca ieri am incercat sa discutam cu presedintele Comisiei, cu consultanti si asa si nu am reusit si astazi citesc: “Redactia propusa nu este clara si concreta.” Daca nu era clara si concreta, trebuia sa ni se spuna ieri, poate corectam ceva, alaltaieri, toata saptamina. Eu am vorbit cu consultantul din Comisia respectiva.

Ce, nu este clar ca exporturile sint de doua ori mai mici ca importurile? De doua ori si jumatate mai mici. Si trebuie de prevazut aici o politica de promovare a exporturilor. Ce, nu este clar ca bugetul se acopera cu 90 la suta din vama si trebuie sa dezvoltam economia tarii, dar nu importurile in tara? Vreau sa inteleg ce nu este clar si ce trebuie sa fac eu, ca deputat in Parlament, ca sa fie inteleasa pozitia mea? Credeam ca este foarte clar.

 

Domnul  Iurie Stoicov:

Domnule Braghis,

Dumneavoastra ati inaintat doua propuneri.

 

Domnul  Dumitru Braghis: 

Mai multe am inaintat.

 

Domnul  Iurie Stoicov:

Dintre care una cointegral a fost acceptata, care a fost clara, concreta si binevenita, la parerea Comisiei, pentru acest concept. A doua, intr-adevar, noi am discutat foarte mult asupra ei si, iata, acusi eu o caut, daca vreti sa ma ajutati, spuneti-mi numarul.

 

Domnul  Dumitru Braghis:

46.

 

Domnul  Iurie Stoicov.

Deci, iata, eu citesc si domnii deputati pot sa traga singuri concluzii, daca este clar aici sau nu este clar. La capitolul “Economie”, printre altele acest capitol “Amenintari in domeniul economic” exista, este stipulat in lege, de prevazut faptul ca  veniturile la buget sint astazi 80 sau 90 la suta din contul importurilor, deficitul balantei comerciale este de peste 2 miliarde de lei si importul este de doua ori si jumatate mai mare decit exporturile. S-a redus numarul de marfuri exportate din Republica Moldova conform Nomenclatorului, de la 100 la 700.

 

 

Domnul  Dumitru Braghis:

De la 1000 la 700.

 

Domnul  Iurie Stoicov:

De la 1000 la 700. Spuneti-mi, va rog, ce putem noi sa luam de aici, de la ce articol si concret de introdus in lege? Fiindca aceasta este o meditatie asupra exportului si importului.

 

Domnul  Dumitru Braghis:

Domnule Stoicov,

Poate ca aveti dreptate, eu nu vreau sa discut acum acest lucru. Intrebarea mea a fost urmatoarea si mai simpla. Eu, ca deputat in Parlament, am conlucrat cu consultantul Comisiei, am numit un deputat care era responsabil din partea noastra, a patru, sa conlucreze cu Comisia la capitolul respectiv, de ce in toate aceste cazuri nimeni nu ne-a spus ca nu este concret, trebuie de adus ceva mai concret? Ca noi sa va explicam, sa fim invitati la sedinta Comisiei, daca ceva nu este clar. Eram gata. Ieri, la ora 16.00 am avut ultima discutie la capitolul respectiv si mi s-a spus ca documentul inca nu este gata. Aceasta este intrebarea.

 

Domnul  Iurie Stoicov:

Domnule Braghis,

Este un amendament care a fost mentionat de dumneavoastra in Parlament. Noi l-am luat asa cum ati spus si am ajuns la concluzia ca, intr-adevar, nu este concret.

 

Domnul  Dumitru Braghis:

Deci, intr-un caz, deputatul trebuie sa vina in Parlament si fara dinsul nu se examineaza, iar in alt caz nu trebuie invitat, chiar daca deputatul a insistat sa fie invitat. Nu este logic ceea ce faceti dumneavoastra.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.2.

 

Domnul  Vadim Misin:

Спасибо.

Если позволите, я попробую Юрию Дмитриевичу чуть-чуть помочь от имени рабочей группы. Уважаемый Дмитрий Петрович, мы приносим извинения, что не очень четко сформулирована причина. Дело в том, что нам было абсолютно понятно то, что вы предлагаете, и мы абсолютно не ставим под сомнение базу, на которой вы строите свое предложение. То есть у нас это не вызывало никакого неприятия.

Единственное что, если говорить об экономической безопасности как таковой, то вы, наверно, обратили внимание, что мы постарались в этой Концепции экономическую безопасность не расшифровывать максимально.

Потому что, если попытаться расшифровать все позиции, все составляющие экономической безопасности, то пропадет эта концепция. Она будет состоять из одной экономики.

Поэтому, исходя только из этого, мы посчитали, что экономическую безопасность достаточно изложить в нескольких пунктах. Мы так и сделали, обозначив, что экономическая безопасность как фактор существует, и в других документах надо принять меры для обеспечения экономической безопасности Молдовы. То есть, еще раз повторяю, мы не поставили под сомнение ваши аргументы, мы не отвергли ваши аргументы, но просто посчитали, что неуместна детализованная расшифровка в Концепции по безопасности. Вот такие были аргументы.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Dumitru Braghis:

Multumesc, domnule Presedinte.

Vreau sa ii multumesc si domnului Misin pentru faptul ca a apreciat pozitiv ceea ce am propus eu in Parlament si nu pot sa fiu de acord cu ceea ce s-a expus, fiindca in articolul, in alineatul, sau cum sa il numesc eu aici, nu mai inteleg, 1.3.3, la amenintari de origine economica sint prevazute doar amenintarile externe. Tot ceea ce am vorbit eu tin de amenintarile interne: lipsa de producere, lipsa de exporturi, lipsa de brate de munca competitive si multe alte lucruri despre care am vorbit eu in plenul Parlamentului.

De aceea, sint ferm convins ca aici, in 1.3.3, de rind cu securitatea energetica, preturile la gaz si alte lucruri, care nu depind, practic, de Republica Moldova, trebuie mentionate lucrurile interne, care sint necesare de a fi rezolvate de catre Republica Moldova. Si fiindca vorbim de concept, nu vorbim de Strategie, va fi elaborata Strategia, acolo cred ca aceste lucruri trebuie sa se regaseasca. Daca ele  nu se vor regasi aici macar printr-o propozitie, caci de rind cu factorii externi, exista factori interni, ca dezvoltarea economica durabila, o propozitie, ca promovarea exporturilor, doi, ca deficitul balantei comerciale, trei, atunci in Strategia finala aceste idei nu vor aparea. Iata care este opinia, viziunea, iata la ce am insistat si la ce insist si acum.

 

Domnul  Marian Lupu:

Comisia si-a prezentat pozitia?

 

Domnul  Iurie Stoicov:

Daca vorbim despre lipsa bratelor de munca, ce-ati spus, ea se contine in alta amenintare. In rest, decizia Parlamentului, aceste propuneri nu sint discutate in Comisie.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimate coleg,

Insistati la vot?

Domnul  Dumitru Braghis:

Da, iata eu aici, la sfirsitul alineatului 1.3.3 sau cum il numim noi, insist sa fie o propozitie aproximativa in felul urmator: “De rind cu factorii externi ai pericolului sau ai amenintarilor de origine economica, exista si factori interni, cum ar fi promovarea exporturilor, cum ar fi dezvoltarea economica durabila, cum ar fi deficitul balantei comerciale si alte lucruri asupra carora trebuie de acordat atentie in elaborarea Strategiei finale.

 

Domnul  Marian Lupu:

Supun votului aceasta propunere.

Stimati colegi,

Cine este pentru, rog sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr. 1 – 0.

Sectorul nr. 2 – 2.

Sectorul nr. 3 – 3.

 

Domnul  Marian Lupu:

5 voturi. Propunerea nu a fost sustinuta de plen.

Continuam.

 

Domnul  Dumitru Braghis:

Domnule Presedinte,

Eu vreau sa multumesc si vreau sa spun ca au fost introduse unele modificari in documentul initial, pe care noi le sustinem. Noi, cei 4 deputati care reprezentam Partidul Social Democrat, consideram ca acest document nu este unul perfect si contine foarte multe lacune, insa, totodata, este un document mai bun decit lipsa oricarui document si anume din acest considerat, de fapt, ca lipseste un asa document, noi vom sustine acest document in lectura a doua.

 

Domnul  Marian Lupu:

Am luat act.

Microfonul...

Cine a fost primul?

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Marcel Raducan:

Multumesc, domnule Presedinte.

Partidul Democrat, dupa cum cunoasteti, in prima lectura a sustinut acest proiect, am depus careva amendamente, spre regret nu au fost luate in consideratie. Aceasta este. Si ne tinem promisiunea in lectura a doua nu vom vota acest proiect de lege.

 

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Iurie Stoicov:

Domnule Presedinte,

Daca se poate. Deci domnul Diacov a inaintat doua propuneri, dintre care una a fost sustinuta integral. De ce spuneti ca nu a fost sustinuta?

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Iurie Stoicov:

Cealalta, ce e legat de amenintari.

 

Domnul  Marcel Raducan:

Da, domnule presedinte,

Intr-adevar, asa este.

 

Domnul  Iurie Stoicov:

De divizat amenintarile externe si interne, noi am explicat si cred ca destul de...

 

Domnul  Marcel Raducan:

Exact.

 

Domnul  Iurie Stoicov: 

Care sint argumentele?

 

Domnul  Marcel Raducan:

Deci care sint argumentele? Argumentele sint ca am asteptat o conlucrare mai constructiva, sa zicem asa, cum ne-ati promis dumneavoastra in sala Parlamentului. Spre regret, pe parcurs. Da, va rog, spuneti.

 

Domnul  Marian Lupu:

Continuam.

 

Domnul  Marcel Raducan:

Multumesc, domnule Presedinte.

Spre regret, conlucrarea nu a fost la nivelul care am considerat noi si, repet, Fractiunea nu va participa la vot.

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Vlad Cubreacov: 

Multumesc.

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Si Fractiunea Partidului Popular Crestin Democrat a facut o serie de amendamente, pe care le-am gasit potrivite, rezonabile si, mai ales, intemeiate constitutional, pentru ca in fiecare caz aparte, noi am avut 4 amendamente de concept fundamentale, am invocat articole concrete din Constitutie si chiar am propus preluarea unor sintagme, expresii sau formule asa cum se cuprind ele in Constitutie. Practic, noi, nefacind altceva decit sa decupam formulele constitutionale, pentru a ameliora textul Conceptiei, pe care, de asemenea, am sprijinit-o atunci cind s-a aprobat proiectul. Dar noi am vrut sa avem un text vizibil ameliorat in conformitate cu prevederile si norma constitutionala si cu cadrul legislativ in vigoare.

Am facut trimitere expresa si atunci cind a fost vorba de reglementarea conflictului transnistrean de legislatia noastra din anul 2005, adoptata consensual, putine legi au fost adoptate cu unanimitate in acest Parlament, facind obiectul consensului national. Din pacate, aceste propuneri rezonabile, formulele constitutionale, trimiterea la caracterul unitar al statului, la legislatia din 2005 privind principiile de reglementare a diferendului transnistrean au fost respinse. Ceea ce s-a acceptat partial sint formule minore, substituirea cuvintului “guvernarii” prin cuvintul “tarii”, lucruri care sint mai mult de redactie.

De asemenea, a fost exclusa mentiunea, asa cum au facut propuneri si alti deputati din Parlament, mentionarea faptului ca trupele straine, care stationeaza pe teritoriul nostru national, in felul acesta sfidind statutul constitutional de neutralitate permanenta a statului, sint ale Federatiei Ruse. Noi nu putem ocoli acest fapt si trebuie sa spunem, intr-o maniera constructiva, lucrurilor pe nume si sa incercam sa depasim aceasta situatie prin dialog, iar acolo unde nu este eficient dialogul prin presiuni internationale, la care alte state recurg in raporturile mai putin normale cu Federatia Rusa. Deci, din aceste motive, Fractiunea noastra, care a sustinut aprobarea proiectului in prima lectura nu poate sustine adoptarea legii in lectura a doua.

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Da, alte propuneri nu vad.

Domnule Stoicov,

Va multumesc.

Stimati colegi,

In conditiile raportului comisiei de profil, a sintezei care este parte componenta a acestui raport si a bilantului dezbaterilor in cadrul plenului Parlamentului, voi supune votului adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.1305. Cine este pentru, rog sa voteze. Rog rezultatele.

 

 

Numaratorii:

Sectorul nr. 1 – 31.

Sectorul nr. 2 – 23.

Sectorul nr. 3 – 4.

 

Domnul  Marian Lupu:

58 de voturi “pro”.  Impotriva? Zero voturi.

In conditiile acestui bilant al exercitiului de vot proiectul de Lege nr.1305 este adoptat in lectura a doua.  

Proiectul de Lege nr.4187 privind modificarea si completarea unor acte legislative. Lectura a doua.

Rog Comisia.

 

Domnul   Nicolae Bondarciuc:

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Stimati colegi,

Comisia pentru politica economica, buget si finante in contextul avizelor prezentate de catre comisiile parlamentare si Directia juridica a Aparatului Parlamentului, a examinat, pentru lectura a doua, proiectul de Lege pentru modificarea si completarea unor acte legislative si comunica urmatoarele. In vederea aducerii in concordanta a prevederilor alineatului unu articolul I cu prevederile alineatului doi din acelasi articol al Legii nr.845, se propune ca la alineatul doi din Lege, dupa cuvintele “bugetul public national” sa fie introduse cuvintele “Iar pentru impozitele si taxele administrate de serviciul vamal in limitele prevazute”.

Totodata, tinind cont de obiectiile Directiei juridice, alineatul doi al articolului I din proiect se propune a fi redactat in felul urmator: “Termenul de prezentare a raportului referitor la utilizarea numerarului primit pentru achizitionarea de la populatie a productiei agricole, ambalajului si bunurilor, precum si pentru efectuarea cheltuielilor de deplasare nu va depasi 30 de zile calendaristice de la data primirii acestuia. Numerarul neutilizat eliberat spre decontare trebuie sa fie restituit in casa intreprinderii, cel tirziu in cinci zile de la expirarea termenului de prezentare a raportului referitor la utilizarea numerarului”.

In contextul avizului Directiei juridice, la articolul II din proiect, la norma de la articolul 254 alineatul (3) din Codul fiscal se propune substituirea cuvintelor “actele normative” prin cuvintele “actele legislative”, fiind aduse in corespundere cu prevederile Legii nr.235 cu privire la principiile de baza de reglementare a activitatii de intreprinzator. Tinind cont de prevederile cadrului de cheltuieli pe termen mediu in 2008–2010, aprobat de Guvern, conform caruia se prevede reducerea inlesnirilor fiscale la TVA, se propune ca articolul III din proiect sa  fie exclus.

Totodata, articolul IV din proiect urmeaza a fi completat cu un alineat nou cu urmatorul cuprins: “Incepind cu 1 ianuarie 2009, decontarile aferente operatiunilor in moneda nationala, efectuate cu cardurile bancare, inclusiv prin intermediul POS-terminalelor, se efectueaza numai in moneda nationala. La efectuarea decontarilor in cauza operatiuni de convertire nu se permit”. Aceasta prevedere va diminua costul serviciilor aferente operatiunilor cu carduri bancare.

In contextul obiectiei Directiei juridice privind specificarea din contul careia se vor instala POS-terminalele, precum si faptul concretizarii datei incepind cu care se vor aplica sanctiunile, se propune completarea proiectului de lege cu un articol nou, avind urmatorul cuprins:

“Art.V. – Dispozitii finale si tranzitorii

(1) La solicitarea agentilor economici, bancile comerciale, din contul lor, in termen de o luna, vor asigura procurarea si instalarea POS-terminalelor. Cererea din partea agentilor economici privind instalarea POS-terminalelor trebuie sa fie prezentate bancilor comerciale cel putin cu o luna inainte de data aparitiei obligatiei de a dispune de POS-terminal.

(2) Amenda prevazuta la art.254 din Codul fiscal se va aplica incepind cu data aparitiei obligatiei agentilor economici de a dispune de POS-terminal.”

Pornind de la cele expuse si tinind cont de avizele pozitive ale comisiilor permanente si Directiei juridice, Comisia pentru politica economica, buget si finante propune proiectul de lege Parlamentului spre adoptare in lectura a doua.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc, domnule presedinte al Comisiei.

Propuneri in lectura a doua? Doar o clipa, domnule Bondarciuc, microfonul nr. 5, va rog.

 

Domnul  Vlad Cubreacov:

Domnule Presedinte,

In prima lectura, daca va amintiti exact, ne-am referit la realitatea din teren, atunci cind aceste terminale bancare elibereaza dovezi ale operatiunilor efectuate in alte limbi decit limba de stat ca limba materna a majoritatii populatiei. De obicei, aceste dovezi se fac fie in limba engleza de cele mai multe ori, fie in limba rusa.

Imi amintesc bine, pentru ca aceasta propunere a noastra, acest amendament se referea la conceptul legii. Ati promis ca veti examina la sedinta Comisiei, veti invita si reprezentantii Executivului pentru explicatii si veti tine cont, in lectura a doua, de aceasta propunere, de acest amendament. Ce s-a facut? Ce ati reusit?   

 

Domnul   Nicolae Bondarciuc:

Noi am examinat aceasta propunere si am luat decizia ca o sa mai lucram cu ea.

 

Domnul  Marian Lupu:

Alte propuneri? Nu sint.

Va multumesc.

Stimati colegi,

Proiectul de Lege nr.4187, in conditiile raportului Comisiei de profil, in lectura a doua. Cine este pentru adoptarea lui, rog sa voteze. Rog rezultatele.

Numaratorii:

Sectorul nr. 1 – 31.

Sectorul nr. 2 – 24.

Sectorul nr. 3 – 1.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc.

56 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.4187 este adoptat in lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.1093 pentru completarea si modificarea Codului de procedura penala. Lectura a doua.

Rog Comisia.

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Onorat Parlament,

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a pregatit proiectul de Lege nr.1093 pentru lectura a doua. Au fost examinate toate amendamentele si propunerile care au parvenit din partea comisiilor, a unor deputati, Directiei juridice a Parlamentului, precum si a societatii civile. In acelasi timp, mentionam ca Guvernul a prezentat un aviz negativ asupra proiectului, considerindu-l inoportun. Argumentul de baza al pozitiei Guvernului este, dupa parerea dumnealor, ca interesele partii vatamate pot fi reprezentate in procesul de judecata de catre Procuror, luind in considerare prevederile legale actuale.

Membrii Comisiei au decis ca argumentele Guvernului nu sint in conformitate cu rigorile constitutionale referitor la principiul egalitatii si nediscriminarii in fata legii, inclusiv accesul liber la justitie. Aici as vrea sa mentionez ca doua zile in urma Curtea Constitutionala, din aceleasi considerente, a luat o decizie ca aceste prevederi, care sint astazi in Codul de procedura penala, sa fie considerate neconstitutionale. Deci, practic, la aceeasi concluzie a ajuns si Curtea Constitutionala.

Tinind cont de aceste rezultate ale examinarii, care sint reflectate in anexa la prezentul raport, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati propune ca proiectul de Lege nr.1093 sa fie adoptat in lectura a doua, luind in consideratie amendamentele acceptate de catre Comisie.

 

Domnul  Marian Lupu:

Domnule presedinte al Comisiei,

Va multumesc.

Propuneri in lectura a doua nu sint. Proiectul nr.1093, lectura a doua. In conditiile raportului Comisiei de profil, cine este pentru adoptarea acestui proiect in lectura a doua, rog sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr. 1 – 31.

Sectorul nr. 2 – 26.

Sectorul nr. 3 – 1.

Domnul  Marian Lupu:

58 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.1093 este adoptat in lectura a doua.   

Proiectul de Lege nr.1071 pentru modificarea si completarea unor acte legislative. Lectura a doua.

Rog Comisia. 

 

Domnul Iurie Stoicov:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati deputati,

Onorata asistenta,

Comisia pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica a examinat proiectul  de Lege nr.1071 din 25 martie 2008 pentru modificarea si complectarea unor acte legislative. Comisiile parlamentare permanente si Directia juridica a Aparatului Parlamentului au avizat pozitiv proiectul de lege mentionat si se pronunta pentru adoptarea acestuia de catre plenul Parlamentului.

Totodata, Comisia mentioneaza urmatoarele. La articolul III din proiectul cu privire la modificarea si complectarea articolului 385 din Codul muncii al Republicii Moldova, Comisia a acceptat propunerile deputatului Stefan Grigoriev de a expune denumirea respectiva al articolului in urmatoarea redactie: “Supravegherea si controlul de stat asupra activitatilor nucleare si radiologice”, iar cuvintele “asupra respectarii cerintelor radioprotectiei si securitatii nucleare” de substituit prin cuvintele “in domeniul activitatii nucleare si radiologice”. Dat fiind ca in Legea nr.111-XIV din 11 mai anul 2006 privind desfasurarea in siguranta a activitatilor nucleare si radiologice este utilizata anume aceasta notiune. Totodata,  articolul 19 litera e) din Legea privind actele legislative indica asupra respectarii principiului utilizarii unei terminologii constante si uniforme pentru toate actele legislative. In temeiul celor expuse, Comisia propune adoptarea acestui proiect de lege in lectura a doua. 

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc.

Intrebari, propuneri? Nu sint.

Domnule Stoicov,

Multumesc.

Proiectul nr.10. Nu, cer scuze, proiectul nr.1071, lectura a doua, in conditiile raportului Cmisiei de profil. Cine este pentru rog sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr. 1 – 31.

Sectorul nr. 2 – 27.

Sectorul nr. 3 – 1.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc.

59 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.1071 este adoptat in lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.949 pentru modificarea si complectarea unor acte legislative.

Guvernul.  

 

Domnul Iurie Munteanu – viceministru al economiei si comertului:

Buna ziua, stimate domnule Presedinte,

Onorati deputati,

Am sa ma stradui sa fiu foarte succint. In anul 2004, Guvernul Republicii Moldova a cerut asistenta Bancii Europene pentru reconstructie si dezvoltare in vederea efectuarii unei evaluari a pietei ipotecare existente in tara. Deci, in rezultatul acestei evaluari, au fost formulate si prezentate un sir de concluzii si recomandari pentru stimularea pietei ipotecare.

In aceasta ordine de idei, Ministerul Economiei si Comertului a initiat elaborarea Legii cu privire la ipoteca, al carei scop este de a dezvolta principiile fundamentale si regulile existente, care reglementeaza raporturile juridice in domeniul pietei ipotecare. Concomitent cu proiectul principal s-a elaborat si proiectul de Lege pentru modificarea si complectarea unor acte legislative, care prevad modificari in alte legi relevante in cadrul reglementarii respective.

Contradictiile dintre diverse legi existente creeaza confuzie pentru actorii din aceasta sfera, teritoriile comerciale recurg la variate si riscante proceduri pentru a compensa lacunele existente, in particular legate de creditarea diferitelor constructii, deci ceea ce schimba rezultatele analizei cost beneficiu si afecteaza deciziile in privinta investirii in restabilirea diferitelor active.

Noua Lege privind ipoteca impreuna cu Legea privind modificarea si complectarea unor acte legislative sint menite sa elimine aceste certitudini. La etapa actuala, in Republica Moldova exista un sir de acte legislative si normative, care reglementeaza relatiile ipotecare in mod fragmentar si dispersat. Printre acestea se numara  prevederile Codului civil, Codului de procedura civila, Legile cu privire la gaj, Legea cu privire la cadastrul bunurilor imobile s.a.m.d.

Acestea sint prevederi generale care reglementeaza mai multe relatii sociale, fiind contradictorii, neclare si neuniforme. De mentionat ca principiile stabilite in Codul civil in vigoare, ce se refera la gaj, difera de principiile prevazute de Legea cu privire la gaj, confuzii care au o necesitate stringenta de a fi solutionate.

La rindul sau, proiectul de Lege cu privire la ipoteca, venind cu alte conceptii, presupune necesitatea modificarii cadrului legal aferent. Deci noile legi vin sa consolideze cele mai relevante prevederi existente in legislatia actuala, care reglementeaza direct sau indirect relatiile ipotecare in Republica Moldova. Proiectele folosesc in masura in care s-a considerat rezonabil si adecvat terminologia si instrumentele juridice existente deja in legislatia autohtona.

Obiectivul unei asemenea restructurari este erodarea minima a cadrului juridic existent, asigurind, in acelasi timp, consolidarea si nivelul necesar de detalizare pentru regimul de finantare ipotecara. Astfel, Legea cu privire la gaj va ramine drept lege generala referitoare la garantiile reale, bunurile mobile si imobile, cooperarea modificarilor si ajustarilor de rigoare. Aceasta abordare este similara celei adoptate in tarile vecine care au realizat de curind reforma legislatiei privind ipoteca. Spre exemplu in Romania si Ucraina.

Capitolul 3 din Legea cu privire la gaj va fi abrogat, facindu-se o trimitere la noua Lege cu privire la ipoteca. Prevederile Codului civil referitoare la ipoteca vor ramine in vigoare, cu introducerea unor modificari in vederea conformitatii cu principiile noii Legi cu privire la ipoteca. Este necesar sa se mentioneze intentia asigurarii conformitatii noilor prevederi cu materia ipotecii cu standardele internationale, la baza fiind puse standardele minime pentru creditarea ipotecara, elaborate de Banca Europeana de Reconstructii si Dezvoltare, fiind bine cunoscuta ca standarde minime.

Deci proiectul de Lege pentru modificarea si complectarea unor acte legislative este indreptat mai mult spre modificarea Codului civil, Legii cu privire la gaj si Legii cadastrului bunurilor imobile. Totodata, se propun si unele completari si modificari ale Legii condominiului in fondul locativ, Legii cu privire la notariat, Codul de executare, Codului de procedura civila, Legii pentru aprobarea Codului navigatiei maritime comerciale.

Deci vreau sa mentionez, in mod special, onorati domni deputati, ca acest pachet de proiecte care vin impreuna cu proiectul Legii cu privire la ipoteca au, de fapt, doua tinte de baza. Deci pina acum exista o practica eronata ca ipoteca se refera doar la constructia... adica persista o practica eronata ca ipoteca se refera doar la constructia locativa, pe cind aceasta nu este asa. Si pentru Ministerul Economiei si Comertului, de fapt, prioritate are o alta tinta a acestei legi si a pachetului de proiecte aferente Legii cu  privire la ipoteca. Este vorba de sectorul real al economiei nationale.

Deci, in efortul si miscarea lui spre calitate, productivitate si competitivitate, ceea ce nu este posibil fara reutilare, fara restabilirea activelor fizice care, la momentul actual, stiti, ca, fiind in curs de restabilire in ultimii ani, totusi necesita un imbold, un impuls in ceea ce priveste restabilirea lor. Fara aceasta nu putem sa vorbim despre un nivel de productivitate al capitalului decent in Republica Moldova destul de ambitios, pentru ca sa atingem scopurile pe care ni le punem in termenele pe care ni le stabilim.

Deci, evident, pe linga sectorul real indirect de noile instrumente prevazute de proiectul de Lege cu privire la ipoteca si actele aferente, desigur, va fi sectorul financiar, care, avind un asemenea instrument, va fi in stare sa isi diversifice si sa isi largeasca portofoliul. Va avea o posibilitate sa atraga resurse suplimentare atit pe plan extern, cit si pe plan intern, utilizind formula de ipoteca. Si eu, in special, ma refer la bunurile sau activele nefinisate sau care vor fi construite in viitor.

Una din tintele particulare care va beneficia de instrumentele, de modalitatile si procedurile pe care le stabileste acest proiect, desigur, va fi nu numai intreprinderile mari, dar si acele mici si mijlocii, care, in mod special, necesita asemenea instrumente.

Va multumesc frumos.

 

 

Domnul  Marian Lupu:

Da, domnule viceministru,

Va multumesc si eu.

Stimati colegi,

Intrebari pentru domnul raportor?

Microfonul nr. 2.

 

Doamna Elena Bodnarenco:  

Господин министр, вы предлагаете ввести статью 40⁵ «Регистрация прав на будущее недвижимое имущество», и часть (1) звучит так: «Регистрация будущего строения, его изолированных помещений и права собственности на него возможна». Парламент принял в первом чтении Закон о ипотеке, где говорится о обязательной регистрации будущих строений. Не считаете ли вы, что здесь тоже было бы уместно заменить слово «возможна» на слово «обязательна»? То есть: регистрация будущих строений обязательна. 

 

Domnul Iurie Munteanu:

Я думаю, над этим следует серьезно подумать.

 

Domnul Marian Lupu:

Cred ca pentru lectura a doua se va lucra la acest capitol.

 

Domnul Iurie Munteanu:

Pentru lectura a doua aceasta sugestie va fi luata definitiv in considerare si va fi supusa unei examinari minutioase.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Alte intrebari? Nu sint.

Domnule viceministru,

Va multumesc.

Rog sa luati loc.

Rog Comisia.

 

Domnul Iurie Munteanu:

Multumesc.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Stimati colegi,

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a examinat proiectul de Lege nr.949 si constata ca acest proiect a fost avizat de toate comisiile permanente si de Directia juridica a Aparatului, care, in mod general, il sustin, cu unele amendamente si propuneri care vor fi examinate pentru lectura a doua.

Totodata, in rezultatul dezbaterilor acestui proiect de lege, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a constat ca unele prevederi de ordin conceptual urmeaza, dupa parerea noastra, sa fie excluse. Si anume: la articolul VIII din proiectul de lege se propune completarea articolului 63 din Codul de executare cu un nou alineat, care prevede executarea evacuarii persoanelor din bunul imobil in legatura cu exercitarea drepturilor de ipoteca in termen de cel mult o luna.

Tinind cont de faptul ca termenul rezonabil de executare a fost stabilit de pina la 3 luni, reducerea acestui termen va crea probleme la capitolul executarii documentelor executorii si, prin urmare, a respectarii drepturilor omului. Avind in vedere acest fapt, se propune de exclus punctul 2 din articolul VIII al proiectului de lege.

De asemenea, la articolul VIII se propune completarea Codului de executare cu un nou articol 71/1, care prevede interdictia de a suspenda executarea pentru cazurile de evacuare a locuitorilor in cadrul exercitarii dreptului de ipoteca.

Este necesar de mentionat ca articolul 73 din Codul de executare stabileste cazurile de suspendare obligatorie de executare a documentului executoriu, iar articolul 74 din Codul de executare garanteaza dreptul de a suspenda executarea.

In aceste conditii, constatam ca articolul 71/1 nu se incadreaza in conceptul Codului de executare si, totodata, limiteaza accesul la justitie, ceea ce contravine articolului 20 din Constitutie, care prevede ca nici o lege nu poate ingradi accesul la justitie.

In temeiul celor expuse, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati propune Parlamentului aprobarea proiectului de Lege nr.949 in prima lectura, cu propunerile prezentate in raportul de fata.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, domnule presedinte.

Intrebari? Nu sint.

Stimati colegi,

In aceste conditii, supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.949. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.949 este aprobat in prima lectura.

Continuare. Proiectul de Hotarire nr.2764 pentru completarea Hotaririi Parlamentului cu privire la zilele de sarbatoare si la zilele de odihna in Republica Moldova. Initiativa unui grup de deputati.

Prezinta domnul Mantorov.

 

Domnul Oleg Mantorov:

Уважаемый господин Председатель Парламента,

уважаемые коллеги!

Суть предлагаемого нами проекта постановления Парламента заключается во включении в постановление Парламента о праздничных днях и днях отдыха в Республике Молдова № 433 от 26 декабря 1990 года дополнительного дня, который мы предлагаем назвать национальный день, День Днестра, 11 июля.

Подобная дата отмечается во многих странах Европы. День Дуная
29 июня, День Днепра 9 июля, День ... 20 июля, День Эльбы 22 июля. В Румынии празднуют День Дуная и Прута в один день, поскольку Прут входит в долину Дуная.

Река Днестр является самой крупной рекой Молдовы. Она всегда играла и играет большую роль в экономической, культурной и экологической ситуации в стране. В то же время она подвержена сильному влиянию человека, как правило, отрицательному. В связи с зарегулированием стока Днестра в 1986 году Новоднестровской ГС произошло сильное осветление воды на участке реки ниже плотины до Сорок.

Это привело к осветлению дна и быстрому зарастанию Днестра высшей растительностью. Изменился температурный режим воды. Сегодня в самый жаркий месяц лета июль температура воды не превышает 11-12 градусов на участке Наславча–Голошница. Напротив, зимой она не опускается ниже
10 градусов. Это привело к серьезным экологическим изменениям на Среднем Днестре.

Тем не менее берега Днестра остаются любимым местом отдыха большого количества людей. Сама река продолжает оставаться привлекательной для водного туризма. Однако низкая экологическая культура посетителей Днестра приводит к серьезному загрязнению русла и берегов реки.

С целю обратить внимание самой широкой общественности на проблемы нашей главной реки, с целью экологического и культурного воспитания нашего населения и прежде всего молодежи мы предлагаем учредить национальный день, День Днестра. 11 июля мы выбрали с целью несовпадения данного дня с празднованием Дней Днепра и Дуная в расчете на то, что к нашему дню присоединятся и наши соседи по пограничной реке Днестр украинцы.

Мы не предлагаем сделать этот день нерабочим. Мы предполагаем, что он будет отмечаться учащимися, различными общественными организациями и другими свободными в этот день людьми. До сведения депутатов могу довести, что уже в течение двух лет этот день отмечается несколькими общественными организациями экологической направленности.

От имени авторов прошу поддержать данный проект постановления.

 

Domnul Marian Lupu: 

Va multumesc, stimate coleg.

Intrebari? Cine a fost primul?

Microfonul nr.4.

 

Domnul Marcel Raducan:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimate domnule raportor,

Intr-adevar, ati invocat o problema destul de serioasa si chiar actuala, daca vorbim de ecologie si de starea riului Nistru. Dar, cu parere de rau, nu numai riul Nistru se afla in asemenea situatie, deci avem riul Bic, avem riul Prut, avem riul Ciugur si multe altele, Cubolta si multe, multe alte riuri care ar avea nevoie nu numai de o zi speciala, dar si de o protejare si de o activitate si de o atitudine mai serioasa.

Nu v-ati gindit ca poate ar fi bine sa numim aceasta zi “Ziua riurilor”, dar nu numai anume ziua riului Prut, riului Nistru. Fiindca, in acest caz, da, riul Nistru este mai mare, dar nu mergem iar pe principiul “acel mai mare are mai multe drepturi”.

 

Domnul Oleg Mantorov:

Спасибо за вопрос.

Я сказал в своем выступлении, что, например, в Румынии празднуют День Дуная и одновременно проводят День Прута, поскольку он входит в долину этой реки.

Мы можем поступить аналогичным образом. Если мы учредим День Днестра, то сюда попадут и Реут, и Икель, и другие реки его долины. А если мы присоединимся к празднованию Дня Дуная, то сюда попадут и Ялпуг, и Прут, и другие реки этой долины.

 

Domnul Marcel Raducan:

Pai, ma rog, nu este convingator fiindca...

 

Domnul Oleg Mantorov:

Я не думаю, что нужно делать такое обобщение – День рек. У нас есть главная река, поэтому день должен называться по имени главной реки.

 

Domnul Marcel Raducan:

E clar. Deci mergem dupa varianta fratelui mai mare.

Mersi.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Ion Varta:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule Mantorov,

Republica Moldova are, este riverana la 3 riuri, fluvii importante, de importanta  internationala. Si primul ca importanta este totusi Dunarea, urmeaza Nistrul si apoi Prutul.

Nu considerati dumneavoastra oportun ca sa completati, sa completam cu indicarea si acestor doua fluvii importante, care sint Dunarea si Prutul, intrucit Dunarea, dupa cum bine se cunoaste, este, avem si un port important, Terminalul de la sud, Giurgiulesti, acces la Marea Neagra, iar Prutul este, de asemenea, de maxima importanta ca si Nistrul intrucit este o sursa importanta de apa potabila. Si daca partea de rasarit a Republicii Moldova se alimenteaza cu apa potabila din Nistru, partea de apus a Republicii Moldova consuma apa potabila din riul Prut, care este, de asemenea, la ora actuala intr-o situatie dezastruoasa si depinde de noi cum o sa abordam aceasta problema.

Si ar fi bine ca sa fim consecventi si coerenti si sa indicam toate aceste
3 fluvii si sa unim intreaga Republica Moldova in acest proiect de lege. Adica sa fie luat in consideratie tot spatiul Republicii Moldova si nu doar un segment, o parte a spatiului nostru geografic.

 

Domnul Oleg Mantorov:

Спасибо. Если я правильно понял, вопрос повторяется.

 

Domnul Ion Varta: 

Nu, nu, am specificat fluviile, 3 fluvii.

 

Domnul Oleg Mantorov:

Я понял.

 

Domnul Ion Varta:

Nu toate riurile si riuletele. E vorba de niste fluvii importante, cu un debit mare de apa si cu importanta economica si sociala pentru Republica Moldova.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine. Raspunsul e acelasi.

 

Domnul Oleg Mantorov:

Я не вижу в этом смысла. Я еще раз повторяю, что главная река в республике – это Днестр. Прут относится к долине Дуная. Мы сейчас действительно имеем выход на Дунай и если мы будем, как в Европе, праздновать День Дуная, то это как раз будет и день Прута.

 

Domnul Ion Varta:

Pai, dumneavoastra, prin promovarea unilaterala doar a unui fluviu, ii favorizati pe o parte a cetatenilor Republicii Moldova si ii discriminati pe altii. Deci ar fi corect, asa am vrut. (Rumoare in sala.)

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Stimate domnule raportor,

Ati venit cu o initiativa foarte buna in Parlament, dar ocupa un segment foarte mic. Am discutat foarte mult cu cetatenii aceasta initiativa a dumneavoastra si au venit ei cu o propunere si va spun care este. Situatia la noi in tara nu este numai cu riul Nistru, Prut sau celelalte riulete mici, in genere situatia apelor din Republica Moldova e catastrofala.

Si cetatenii au venit cu propunerea, exista o sarbatoare crestineasca care urmeaza luni, peste o saptamina de la Duminica Mare, cind este ziua in care se curata toate fintinile, se face curatenie, se curata apele. Cetatenii trebuie sa se invoiasca de la serviciu sau seara tirziu, in graba, sa faca aceasta curatare a fintinilor. Si au venit cu propunerea sa v-o transmit, sa transmit Parlamentului ca ar fi extrem de bine daca ziua de luni, la o saptamina de la Duminica Mare, sa fie declarata zi libera anume pentru curatarea apelor. Sa fie mai ampla ideea pe care dumneavoastra o promovati in proiectul dumneavoastra.

Eu cred ca trebuie sa sustinem acea propunere a cetatenilor. Este foarte importanta in legatura cu situatia apelor de la noi din tara.

 

Domnul Oleg Mantorov:

Спасибо за вопрос. Но мы с вами говорим о разных вещах. Вопрос питьевой воды стоит действительно очень остро, но мы сегодня говорим о другом вопросе. Если у вас есть такое предложение, пожалуйста, выходите с законодательной инициативой.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Pina la urma, apa din riuri ajunge sa fie bauta, domnule raportor, si eu cred ca pentru lectura a doua nu trebuie asa respinsa din start.

 

Domnul Oleg Mantorov:

Это проект постановления.

 

Domnul Marian Lupu:

Este vorba de un proiect de hotarire. Da, microfonul nr.5, va rog.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Exact.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Multumesc.

Stimate domnule raportor,

Stimati colegi,

Atunci cind autorii proiectului pe care noi, in principiu, nu avem motive sa il respingem, doar facem propunerea sa fie completat ...vorbesc de Nistru ca cel mai important riu sau fluviu din Republica Moldova, nu stiu la ce fel de importanta se refera.

Domnul deputat Ion Varta a subliniat aici faptul ca jumatate din Republica Moldova, in special raioanele din partea occidentala a tarii noastre, se alimenteaza cu apa potabila din Prut. Prutul nu este doar un simplu si banal afluent al Dunarii, este al treilea riu ca importanta, ca debit, ca lungime al Republicii Moldova.

Sa nu uitam ca tara noastra are trei euroregiuni importante si toate sint axate pe arterele fluviale. Ma refer la Prutul superior, la Dunarea de Jos si la Siret, Prut, Nistru, sint trei euroregiuni. Deci riurile trebuie sa fie cele care nu numai armonizeaza interesul nostru cu cel al vecinilor nostri, dar unifica si populatia Republicii Moldova.

Este greu sa ne imaginam cum vom sarbatori la Leova sau la Ungheni “Ziua Nistrului”, cind Prutul este de o importanta deosebita pentru jumatate din Republica Moldova, dupa cum Nistrul este de o importanta deosebita vitala pentru cealalta jumatate a Republicii Moldova.

Importanta Dunarii, de asemenea, nu poate fi diminuata aici. Dunarea este o artera strategica, importanta si vitala pentru interesele Republicii Moldova, in special cele economice. Nu putem contrapune parti ale Republicii Moldova, teritorial vorbind, sau populatia care locuieste in bazinele acestor riuri doar dupa criterii de importanta mai mare sau mai mica, fara a se specifica ce anume tip de importanta se are in vedere.

De aceea, propunerea noastra, pe care o gasim absolut rezonabila si nu dauneaza nimanui cu nimic, de a numi aceasta zi nationala, in ordine alfabetica: “Ziua Dunarii, Nistrului si Prutului”, prin bazinele lor acestea cuprinzind intregul teritoriu al Republicii Moldova, nu am face decit o invitatie la solidaritate, la spirit de conciliere si aceasta ar fi chiar o sarbatoare generala, o sarbatoare nationala cu adevarat. Nu am accentua lucrurile si nu  le-am colora politic, cum inteleg ca se incearca aici.

Banuiesc ca importanta la care va referiti ar fi una politica, pentru ca sub alte aspecte – hidrologic, vital, economic, al cooperarii internationale, celelalte doua fluvii nu sint mai putin importante.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

 

Domnul Oleg Mantorov:

Спасибо. Господин Кубряков, я уже сказал в своем докладе, что День Дуная празднуется 26 июня.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Nu se sarbatoreste in Republica Moldova, nu avem o asemenea sarbatoare.

 

Domnul Oleg Mantorov:

Мы предлагаем 11 июля. Вот районы Унгень, Леова и так дальше, если мы присоединимся к этому европейскому дню, который отмечают многие страны_ расположенные вдоль Дуная, если мы присоединимся тоже к этому дню, значит, будем праздновать и этот день...

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Domnule Mantorov,

In Republica Moldova, aceasta nu este o sarbatoare oficiala. Noi despre aceasta vorbim. Noi ne referim acum la nomenclatorul sau lista sarbatorilor oficiale din Republica Moldova. Daca dumneavoastra ati fi venit acum cu o propunere complementara ca si “Ziua Dunarii”, sarbatorita in alte tari, sa fie inclusa aici, desigur, ar fi doua propuneri care s-ar completa si ar disparea orice idee de confruntare de a face opozabile zone hidrologice si bazine, teritorii ale Republicii Moldova.

Imi pare absolut inutil.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Daca dumneavoastra ati propune ca si “Ziua Dunarii”, asa cum spunem noi, sa fie trecuta aici, problema s-ar epuiza de la sine. Deci, noi formulam un amendament de completare a initiativei dumneavoastra, pe care o gasim potrivita, normala cu “Ziua Dunarii” sau a Dunarii, Nistrului si Prutului, in ordine alfabetica.

Ce parere aveti despre acest lucru?

 

Domnul Oleg Mantorov:

Уважаемый коллега, мы выступили с конкретной инициативой. Если есть другие, пожалуйста.

 

Domnul Marian Lupu:

Deci sa inteleg asa situatia ca propunerea a fost facuta, autorii nu accepta si sugereaza ideea initierii unei initiative legislative. De fapt, ar fi o idee buna, stimati colegi, sa vina o atare initiativa putin mai tirziu, daca e vorba de faptul ca “Ziua Dunarii” este sarbatorita pe plan european, sa fie anuntata acea data si aici, in Republica Moldova.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Multumesc, domnule Presedinte.

In genere, initiativa binevenita a colegilor, vizavi de “Ziua Nistrului”, as vrea s-o intorc in albia ideii pe care au prezentat-o autorii, nu tine de specificarea care este mai important, care este mai putin important. Orice riulet, in conditiile in care au ajuns astazi pe parcursul a mai multor ani cu atitudinea destul de neglijenta a societatii, pot fi ridicate la o importanta foarte majora in republica noastra.

Vizavi de Nistru, cu adevarat tot ce s-a intimplat pe parcursul a mai multor ani, noi astazi sintem pusi intr-o situatie concreta. Nistrul, pur si simplu, trebuie salvat. Si, printr-o decizie pe care vrem s-o votam, noi vrem ca opinia publica sa atraga o atentie sporita fata de riu, fata de riul Nistru.

Asa s-a intimplat, nu vreau sa diminuez deloc si situatia destul de, eu as spune nesatisfacatoare, si pe parcursul riului Prut, situatia ecologica, dar Prutul pe parcursul a mai multor ani era ocrotit prin statutul sau de riu de frontiera de acea invazie care s-a produs asupra Nistrului, constructii nelegitime: taieri de paduri, spalarea solului. Noi avem, printre altele, prin Legea cu privire la zona de protectie, avem niste restrictii asupra celor 1000 de metri vizavi de Nistru care, practic, nici o data nu se respecta.

De aceea, v-as atrage atentia, stimati colegi, initiativa autorilor trebuie privita din punctul de vedere al unei atitudini sporite fata de riul Nistru, care este astazi intr-o situatie foarte grava. Si aceasta nu e numai initiativa, adica nu este solicitarea numai a noastra. Noi am avut vreo 3 conferinte comune cu vecinii nostri din Ucraina vizavi de riul Nistru. Este si solicitarea dumnealor, vizavi de sporirea unei atentii deosebite.

Si de ce s-a luat anume 11 iulie? Este o situatie mai comoda, nu ca mai comoda, dar mai reusita, ca nu numai copiii, care sint in vacanta, care sint in tabere, dar si conditiile de a atrage o atentie sporita riului pentru toata societatea sint foarte favorabile. De aceea, eu as propune sa sustinem initiativa autorilor, nesubminind importanta altor riuri si riulete, fata de ele tot trebuie sa fie o atitudine adecvata ca si fata de riul Nistru.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

Domnule Mantorov,

Va multumesc.

Rog Comisia. 

 

Domnul  Vladimir Dragomir: 

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Prin aceasta initiativa, deputatii Oleg Mantorov, Alim Afonin, Elena Bodnarenco si Anatolie Zagorodnii propun mobilizarea societatii in numele unui scop nobil de a pastra si de a dezvolta frumusetea si bogatia riului Nistru si de a le transmite generatiilor ce ne vor urma.

Comisiile parlamentare, Directia juridica a Aparatului Parlamentului si Guvernul, in avizele lor, sustin, in general, proiectul de hotarire, inaintind si  unele propuneri pentru a-l imbunatati. Bunaoara, Comisia pentru politica externa si integrare europeana propune ca proiectul sa se numeasca “Ziua Nationala a Nistrului.” Comisia pentru protectie sociala, sanatate si familie si Guvernul sint de parerea ca proiectul ar trebui sa poarte denumirea “Ziua Nistrului.” In favoarea acestei denumiri se exprima, intr-o scrisoare adresata Comisiei de profil, si Asociatia Internationala Ecologica “Ecotiras”, motivind ca la aceasta zi, care se va transforma intr-o sarbatoare traditionala, ar putea adera si tara vecina, adica Ucraina. In opinia Directiei juridice a Aparatului Parlamentului nu este reglementata ziua de 11 iulie ca data de referinta.

In avizul Comisiei pentru agricultura si industria alimentara se obiecteaza ca in proiectul de hotarire lipsesc calculele privind costul organizarii acestei masuri. Subliniem, de la bun inceput, ca pentru aceasta masura nu este nevoie de surse financiare de la bugetul de stat.

Drept urmare, analizind obiectiile parvenite si consultind autorii, Comisia a cazut de acord cu propunerea ca in proiectul de Hotarire sintagma “Ziua Nationala “Ziua Nistrului”” sa fie substituita cu sintagma “Ziua Nistrului”. Se propune, de asemenea, ca sintagma din paranteze (11 iulie) sa fie inlocuita cu sintagma “ultima zi de duminica a lunii mai”. Astfel, s-a luat in consideratie si faptul ca la aceasta data e pe sfirsite anul de studii in  institutiile de invatamint preuniversitar si universitar si la sarbatoarea consacrata riului Nistru, care, ulterior, va deveni o traditie nationala a neamului, vor putea participa in mod organizat elevii, studentii, corpurile didactice s.a.m.d.

In consecinta, cu aceste modificari, Comisia pentru cultura, stiinta, invatamint, tineret si mijloace de informare in masa propune ca proiectul de hotarire sa fie adoptat.

 

Doamna  Maria Postoico:

Intrebari catre comisie?

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Vlad Cubreacov: 

V-ati referit la propunerea Comisiei ca ultima duminica a lunii mai sa fie data sarbatorita, deci, cu data schimbatoare, ziua acestei sarbatori cu data schimbatoare. V-ati gindit vreodata ca ultima duminica a lunii mai s-ar putea sa nu coincida cu incheierea anului scolar? Sa existe un decalaj si atunci sa nu poata fi utilizata in scopuri propagandistice asa ceva?

 

Domnul  Vladimir Dragomir:

Multumesc.

Eu am inteles. Vasazica, nu e nevoie ca sa coincida cu sfirsitul anului scolar.

 

Domnul  Vlad Cubreacov:

Pai, atunci de ce invocati doar segmentul de populatie scolarizat din Republica Moldova, ca si cum ar fi o sarbatoare scolara, nu o sarbatoare nationala? Asa cum sint celelalte.

 

Domnul  Vladimir Dragomir:

Ultima duminica a lunii mai, eu gindesc ca ar fi cea mai reusita data. Deoarece, eu am mentionat si in raport, si inca o data va dovedesc, ar fi cu mult mai usor de mobilizat toate fortele societatii, pentru ca, intr-adevar, aceasta nu pur si simplu sa fie o sarbatoare, sa ne ducem pe malul Nistrului sa dansam si sa cintam numai, este vorba de a desfasura niste activitati de salvgardare a Nistrului, de inverzire a lui. Si apoi, dupa aceea, in ultima duminica a lunii mai sa transformam aceasta sarbatoare si in niste activitati culturale.

 

Domnul  Vlad Cubreacov:

Domnule presedinte al Comisiei,

Am vazut care este atitudinea domnului Mantorov, reiau propunerea Fractiunii Partidului Popular Crestin Democrat de completare a acestei initiative cu cuvintele: “Dunarii si Prutului”, respectiv Nistrul fiind incadrat intre.

 

Domnul  Vladimir Dragomir:

Noi la Comisie am discutat aceasta intrebare, numai nu am discutat concret despre Dunare. Am discutat despre celelalte riuri, ca sa fie denumit,  cineva a propus aici “Ziua riului”.

 

Domnul  Vlad Cubreacov:

Eu o rog pe doamna Presedinte al sedintei sa supuna votului amendamentul nostru, pentru ca, in opinia noastra, nu avem voie sa dezbinam populatia dupa criteriul acesta geografic. Trebuie sa fie o sarbatoare generala autentic nationala si nu putem contrapune un riu altui riu. Dunarea, in opinia noastra, este la fel de importanta, iar, sub anumite aspecte, cu mult mai importanta chiar decit Nistrul. Si ma refer la aspectul economic, este singurul fluviu unde construim un port international.

 

Domnul  Vladimir Dragomir:

Domnule deputat Cubreacov,

Eu inca o data mentionez ca noi la Comisie am prevazut niste variante de acestea, insa la sfirsit am ajuns la concluzia mai bine ar fi “Ziua riurilor”,
intr-adevar. Si atunci o sa vedem. Dar ne-am  oprit totusi la “Ziua Nistrului”, deoarece este asa initiativa legislativa, in primul rind. Si, in al doilea rind, sa incepem, sa vedem cum va fi. Si dupa aceea noi putem ori sa completam aceasta hotarire, ori chiar sa revenim cu alta initiativa legislativa.

 

Domnul  Vlad Cubreacov:

Exact tocmai in momentul dezbaterii, in procedura de lucru, Fractiunea noastra vine cu propunerea completarii  acum, de ce sa aminam pentru alta data?

 

Domnul  Vladimir Dragomir:

La decizia Parlamentului. Poftim, daca Parlamentul...

 

Domnul  Vlad Cubreacov:

Si rugam sa fie supus votului acest amendament.

Multumesc.

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Vladimir Ciobanu:

Multumesc.

Domnule presedinte al Comisiei,

Eu asa am inteles ca Comisia juridica, pentru numiri si imunitati vizavi de ziua petrecerii a dat o propunere, un amendament. Daca nu este un argument, eu stiu, care nu poate fi discutat, eu am in vedere anume ziua de 11, nu ar fi cazul ca aceasta hotarire sa fie ca un mesaj, ca ziua sarbatoririi Nistrului este zi de salubrizare, de a efectua niste  lucrari de imbunatatire  a riului. Zi de zi noi trebuie sa ne ocupam cu situatia aceasta si la Nistru, si la Prut, si la celelalte riusoare. Ziua sarbatoririi trebuie sa fie o totalizare a tuturor lucrarilor pe care le-am facut pe parcurs la un an de zile.

 

Domnul  Vladimir  Dragomir:

Anume asa e.

 

Domnul  Vladimir Ciobanu:

Si anume daca punem accentul pe aceasta situatie, de ce 11 iulie? De unde a aparut ziua de 11 iulie? V-am spus ca aceasta tematica s-a discutat la citeva conferente cu vecinii nostri din Ucraina, au coincis atit propunerile lor, cit si am acceptat atunci, in cadrul conferintei, ca in perioada pina pe data de 10 – 11, uneori chiar 12 iunie, practic, la Nistru sint niste interziceri. Este interzicerea la pescuit, este interzicerea la miscare pe apa. De aceea, pur si simplu, lucrarile pa malul Nistrului... nu ar fi corect noi sa evidentiem aceasta zi. Pe cind dupa 10 – 15 iunie apare o situatie cind, cu adevarat, am putea organiza niste sarbatoriri cu privire la totalizarea tuturor lucrarilor efectuate pe parcursul unui an. Iata in aceste conditii, daca ceva va genereaza ziua de 10 iulie, de la 10 iunie pina la 10 iulie ar fi mai reusit. Eu as vrea sa ma adresez colegilor, daca nu este un argument forte ca neaparat la finele lunii mai, sint niste situatii care, din, start, obiectiveaza ca noi trebuie sa organizam dupa 10 iunie aceasta sarbatoare a riului Nistru.

 

Domnul  Vladimir  Dragomir:

Domnule presedinte al Comisiei,

Dumneavoastra ati mentionat corect ca ziua aceasta noi o s-o transformam intr-o zi de totalizare a lucrarilor, ceea ce s-a facut. Si aici o sa fie mai mult desfasurate niste activitati culturale, adica si concerte, si cintece, si dansuri s.a.m.d. pe malul Nistrului. Dar noi trebuie sa folosim aceasta zi inainte de a o sarbatori, ca sa desfasuram niste activitati, am spus, de salvgardare, de inverzire, daca luam
11 iulie e tirziu. Dar, totodata, cine o sa sarbatoreasca mai mult? Cine o sa faca totalizarea? Mai mult o sa faca copiii, studentii, care au sa participe.

 

Domnul  Vladimir Ciobanu:

Domnule presedinte al Comisiei,

Copiii vor participa, dar una din activitati, credeti-ma, sinteti si dumneavoastra crescut pe malul riului, una din activitati este organizarea pescuitului sportiv, organizarea unui canotaj sportiv si, in aceste conditii, taman nimerim in perioada restrictiilor, care sint deja stabilite pe parcursul a mai multor ani. Este o propunere care ar trebui bine chibzuita. Eu cred ca ea ar putea...

 

Domnul  Vladimir Dragomir:

Poftim, deputatii, cum hotarim cu totii aici. Expuneti-va parerile si poftim. Sint mai multe pareri.

 

Doamna  Maria Postoico:

Va multumesc.

Domnule Cubreacov,

Eu am sa va dau dreptul, dar...

 

Domnul  Vladimir Dragomir:

Noi la Comisie am hotarit si eu expun.

 

Doamna  Maria Postoico:

Domnule presedinte al Comisiei,

E clar.

 

Domnul  Vladimir Dragomir:

Parerea Comisiei, ultima duminica a lunii mai.

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.3.

 

Domnul  Vladimir Turcan: 

Multumesc.

Prima sugestie este referitoare la data. Noi am discutat si in cadrul Comisiei, dar, de fapt, mai mult in cadrul Fractiunii si totusi data aceasta – ultima duminica a lunii mai anume din considerente ca prin aceasta sarbatoare noi trebuie sa educam si generatia noua, scolarii, in primul rind, in spiritul atitudinii mai atente fata de simbolul Republicii Moldova, cum este Nistrul. Si, din aceste considerente, totusi anume aceasta zi – ultima duminica a lunii mai, imi pare ca este cea mai potrivita, deoarece, in iunie–iulie deja, noi cunoastem foarte bine, toti studentii, scolarii sint de acum ba la bunei, ba in tabara pioniereasca, ba inca undeva s.a.m.d. De aceea, mai bine totusi sa fie aceasta zi.

Referitor la interesul pescarilor, eu cred ca acesta nu este cel mai mare interes care trebuie sa fie protejat prin aceasta sarbatoare. Mai mult decit atit ca, punind ziua anume la sfirsitul lunii mai, va fi posibil, din partea societatii, de a asigura un control mai strict asupra celor care incalca toate restrictiile care sint in aceasta perioada.

Acum ceea ce tine de problema: totusi: Ziua Nistrului sau si Ziua Dunarii sau a Prutului. Dupa mine, eu deja am subliniat ca anume Nistrul este simbolul Republicii Moldova. Se afla in centrul tarii, acel care, printre altele, eu cred ca si acest moment trebuie sa luam in consideratie, are si malul din partea dreapta si din partea stinga. Si eu cred ca aceasta sarbatoare va fi tot un mic pas pentru a  uni tara, deoarece aceasta sarbatoare trebuie sa fie sarbatorita si din partea stinga, si din partea dreapta a Nistrului. Eu cred ca anume prin acest simbol noi trebuie sa tratam aceasta sarbatoare si sa acceptam varianta propusa de catre autori.

Multumesc.

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Vlad Cubreacov:

Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.

Eu, ascultindu-l pe domnul deputat Vladimir Ciobanu cu argumentele destul de solide, care au fost prezentate si convingatoare, imi dau seama ca acest proiect de hotarire a fost examinat superficial si intr-o maniera doar de solidaritate de Fractiune.

De aceea, propunerea noastra ar fi, si dumneavoastra aveti, ca Presedinte de sedinta, acest drept, sa suspendam dezbaterile, sa revenim la acest proiect, care in aparenta este unul foarte simplu, tocmai pentru a unifica, cum spune domnul Turcan, Republica Moldova, nu pentru a o dezbina si nu pentru a o separa teritorial. E adevarat, Nistrul este un riu important si este si un riu frontralier cu Ucraina pe doua segmente importante. Eu imi amintesc ca tot in acest Parlament s-a votat cedarea a mai mult din cele 300 de insule care sint pe Nistru, cea mai mare Misaliu la Crocmaz in raionul Stefan Voda, care are peste 5 hectare, este cea  mai mare insula in zona navigabila a Nistrului si care permitea Republicii Moldova o pozitie strategica de control a ambelor maluri ale Nistrului inferior. Aceste lucruri au fost dezbatute in contradictoriu ani de zile cu partea  ucraineana. Va amintiti, in contextul dezbaterilor coridorului de la Palanca. Aceasta insula a fost invocata.

Abordarea trebuie sa fie cu mult mai serioasa, pentru ca nu este vorba doar de solutionarea problemei Transnistriei. Si noi cunoastem ca acest conflict interstatal, acest diferend de natura geopolitica si militara nu va fi solutionat cu o sarbatoare nationala la care propuneti sa participe doar copilasii nostri scolarizati.

Deci, daca este vorba de o abordare serioasa a unei sarbatori nationale cu adevarat, trebuie sa avem in vedere spiritul  de unitate al natiunii noastre, nu separarea, impartirea in bucati, in arii de rasarit si de est. Ca si cum numai partea de rasarit a Republicii Moldova ar fi importanta si numai ceea ce este dincolo de Nistru. Eu inteleg ca semnalul politic, care doreste sa fie transmis, vizeaza populatia noastra tinuta ostatica dincolo de Nistru, dar, in acelasi timp, nu putem neglija cealalta parte a populatiei Republicii Moldova.

Eu as propune, pentru ca, fiind vorba si de aspecte de politica externa, de cooperare transfrontraliera, de euroregiuni, asa cum si Presedintele, conform legilor, are competente de politica externa, asa cum nu am vazut un aviz al Ministerului de Externe si Integrarii Europene la acest proiect, as propune suspendarea acestor dezbateri, continuarea lor in procedura de lucru in Comisie cu implicarea celorlalti deputati si revenirea in plen pentru a adopta o decizie judicioasa, care sa uneasca intreaga Republica Moldova, nu numai Moldova de pe malurile Nistrului.

Multumesc.

Domnul  Vladimir Dragomir:

Domnule Cubreacov,

Eu am alta parere. Dati sa nu politizam aceasta initiativa atit de nobila, dati sa promovam acest proiect de hotarire si sa mergem inainte. A doua. Din ce cauza noi am propus, inca o data vreau sa revin la data, ultima duminica? Fiindca daca noi vom sarbatori, vom desfasura careva activitati sportive, culturale s.a.m.d. de totalizare, noi o sa putem sa iesim duminica. Dar daca o sa punem data de 11 sau alta data si ea o sa cada luni sau marti, sau joi, in zile lucratoare, atunci e cu totul altceva.

 

Doamna  Maria Postoico:

Pai, bine, nu este vorba de zi de odihna, dar de sarbatoare.

 

Domnul  Vladimir Dragomir:

Deci eu consider ca trebuie sa punem la vot propunerea comisiei.

 

Doamna  Maria Postoico:

Va multumesc, domnule presedinte al Comisiei.

Vad ca alte solicitari nu sint. De fapt, prerogativa mea este de a remite in Comisie sau nu, deci, conform deciziei care a fost ce expusa odinioara de catre Comisia in fond, in acest caz, cred ca ar fi binevenit ca sa propun la vot, in primul rind, propunerile invocate de catre domnul Cubreacov. Sinteti de acord, domnule Cubreacov? Da. Pai, ma rog, nu v-ati retras am in vedere.

Va multumesc.

Cine este pentru propunerile domnului Cubreacov referitor la modificarile la acest proiect de hotarire, rog sa voteze. Numaratorii.

 

Numaratorii:

Sectorul nr. 1 – 0.

Sectorul nr. 2 – 1.

Sectorul nr. 3 – 8.

 

Doamna  Maria Postoico:

9 voturi. Nu a intrunit numarul necesar pentru a fi sustinuta aceasta propunere.

Acum supun votului adoptarea acestui proiect de hotarire. Cine este pentru, rog sa voteze. De fapt, majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.908 pentru aderarea Republicii Moldova la Conventia cu privire la distribuirea semnalelor purtatoare de programe transmise prin satelit.

Prezinta domnul Gorincioi, presedintele Consiliului Coordonator al Audiovizualului.

 

 

 

Domnul Gheorghe Gorincioi – presedintele Consiliului Coordonator al
                                                                 Audiovizualului:

Stimata doamna Presedinte al sedintei,

Stimati deputati,

Onorata asistenta,

Necesitatea aderarii Republicii Moldova la Conventia cu privire la distribuirea semnalelor purtatoare de programe transmise prin satelit, adoptata la Bruxelles la 21 mai 1974, este dictata pe de o parte de dezvoltarea si implementarea noilor tehnologii in activitatea institutiilor audiovizuale din tara noastra, iar pe de alta parte aceasta oportunitate rezulta din vectorul european al politicii externe a statului nostru. Ea se contine in caietul de sarcini al Planului de actiuni “Republica Moldova – Uniunea Europeana”.

Astfel, in anul 2007, CCA, la solicitarea radiodifuzorilor si distribuitorilor de servicii audiovizuale, a inceput eliberarea licentelor de emisie prin satelit pentru studiourile televiziunii si posturile de radio, cit si pentru institutiile prestatoare de servicii audiovizuale.

Pina in prezent, au fost eliberate zeci asemenea licente de emisie si autorizatii de retransmisie prin satelit. Printre primii radiodifuzori care au trecut la emisia prin satelit au fost: “TV international”, “TV..., “DTV”, “Euro TV”, Fresh FM”, Radio polidisc”, “Micul samaritean”, “Bravo” si altele.

In prezent, la CCA sint depuse inca citeva cereri prin care radiodifuzorii solicita eliberarea licentelor de emisie si a autorizatiilor de retransmisie prin satelit.

Aderarea Republicii Moldova la Conventia respectiva nu ingradeste activitatile de implementare a legislatiei nationale in domeniul audiovizualului, nu afecteaza protejarea spatiului informational national al tarii noastre.

De asemenea, aceasta Conventie nu prejudiciaza drepturile companiilor producatoare de programe audiovizuale, a drepturilor de autor a telejurnalistilor, producatorilor de fonograme, institutiilor transmitatoare de programe sau consumatorilor de programe audiovizuale.

Totodata, orice stat care este parte la Conventie, potrivit articolului 2, poate lua masurile necesare adecvate pentru prevenirea distribuirii pe teritoriul sau a oricaror semnale purtatoare de programe transmise prin satelit daca acestea afecteaza interesele nationale ori interesele de alt ordin al statului contractant.

As vrea, de asemenea, sa mentionez ca aderarea tarii noastre la Conventia respectiva nu necesita surse financiare suplimentare.

In incheiere, solicit sustinerea Parlamentului in vederea adoptarii Legii pentru aderarea Republicii Moldova la Conventia cu privire la distribuirea semnalelor purtatoare de programe transmise prin satelit.

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, va multumim.

Interbari catre raportor? Nu sint.

Rog Comisia, domnule Petrenco.

 

Domnul Grigore Petrenco:

Stimati colegi,

Comisia pentru politica externa si integrare europeana a examinat prezentul proiect de lege si constata ca Conventia cu privire la distribuirea semnalelor purtatoare de programe transmise prin satelit se incadreaza in categoria tratatelor internationale supuse examinarii si ratificarii de catre Parlament.

Conventia a fost adoptata la Bruxelles la 21 mai 1974 cu scopul de a crea un sistem universal de reglementari si reguli in materie de distribuire a semnalelor purtatoare de programe transmise prin satelit. Aceasta Conventie nu se aplica in cazul in care semnalele emise de catre organizatia primara sau din ordinul acesteia sint preconizate pentru receptionarea directa de la satelit de catre publicul larg.

De mentionat ca formularea Declaratiei cu privire la aplicarea teritoriala a Conventiei propusa in proiectul actului de ratificare poate fi interpretata drept rezerva si vine in contradictie cu prevederile articolului 8 din Conventie ce stipuleaza expres inadmisibilitatea unei asemenea rezerve.

In aceste conditii, Comisia propune excluderea declaratiei respective din textul articolului 1 al proiectului de lege.

Luind in considerare cele expuse, precum si avizele pozitive ale comisiilor permanente si a Directiei juridice, Comisia propune ratificarea Conventiei cu privire la distribuirea semnalelor purtatoare de programe transmise prin satelit prin aprobarea unei legi organice in prima lectura si daca nu sint obiectii – si prin adoptarea in a doua lectura.

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumim.

Intrebari catre Comisie? Nu sint.

Va multumim.

Supun votului pentru aprobare in prima lectura proiectul de Lege nr.908. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Au fost propunerile din partea Comisiei pentru lectura a doua. Sint alte opinii? Se sustine, da?

Va multumim.

Supun votului pentru adoptare in lectura a doua proiectul de Lege nr.908. Cine este pentru, rog sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 30.

Sectorul nr.2 – 27.

Sectorul nr.3 – 9.

 

Doamna Maria Postoico:

66 de voturi “pro”. Cine este impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.908 este adoptat in lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.49 privind modificarea articolului 1 din Legea nr.308 din 26 octombrie 2006 pentru aderarea Republicii Moldova la Conventia cu privire la contractul de transport international auto de pasageri si bagaje.

Prezinta domnul Untura, viceministrul transporturilor si gospodariei drumurilor.

 

Domnul Pavel Untura – viceministru al transporturilor si gospodariei
                                                        drumurilor:

Stimata doamna Presedinte al sedintei,

Onorat Parlament,

Prezint proiectul de Lege privind modificarea articolului 1 din Legea
nr.308-XVI din 26 octombrie 2006 privind aderarea Republicii Moldova la Conventia cu privire la contractul de transport international auto de pasageri si bagaje.

Motivul elaborarii prezentului proiect de lege a fost comentariul primit la
26 martie 2007 din partea Secretarului General al Organizatiei Natiunilor Unite si proiectul de lege a fost avizat fara obiectii din partea tuturor institutiilor cointeresate.

In temeiul celor expuse, rog sa sustineti proiectul de lege prezentat.

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumim, domnule Untura.

Intrebari catre raportor? Nu sint.

Va multumim.

Domnule Petrenco,

Comisia.

 

Domnul Grigore Petrenco:

Stimati colegi,

Comisia pentru politica externa si integrare europeana a examinat prezentul proiect de lege si constata ca scopul prezentului proiect de lege este de a modifica Legea de aderare la Conventia cu privire la contractul de transport international auto de pasageri si bagaje, tinind cont de obiectiile inaintate de Secretarul General al Organizatiei Natiunilor Unite.

Conventia cu privire la contractul de transport international auto de pasageri si bagaje nu admite formularea unor rezerve sau declaratii, altele decit cele prevazute in articolul 33 din Conventie. In acest context, este necesar de a modifica legea de aderare in vederea depunerii instrumentului de aderare.

Comisiile permanente si Directia juridica a Aparatului Parlamentului au sustinut fara obiectii si propuneri acest proiect de lege. Astfel, Comisia propune Parlamentului adoptarea proiectului de Lege nr.49 in doua lecturi.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, multumim.

Intrebari catre Comisie? Nu sint.

Multumesc.

Supun votului pentru aprobarea in prima lectura proiectul de Lege nr.49. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Referitor la lectura a doua sint propuneri? Se accepta pentru lectura a doua. Cine este pentru adoptarea proiectului de Lege nr.49 in lectura a doua, rog sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 30.

Sectorul nr.2 – 27.

Sectorul nr.3 – 9.

 

Doamna Maria Postoico:

66 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.49 este adoptat in lectura a doua.

Stimati colegi,

De fapt, toate chestiunile incluse in ordinea de zi referitor la proiectele de legi sint epuizate. Trecem la urmatoarea chestiune - Ora Guvernului. Sintem la ora 12 si 28 de minute. Ora Guvernului.

Deci pentru astazi sint prezente persoanelor care vor da raspuns la intrebarile si interpelarile deputatilor referitor la subiectul inaintat de domnul Dumitru Braghis privind situatia la spitalul raional Hincesti.

La tribuna centrala vor fi invitati Mircea Buga, viceministru, apoi Andrei Pogurschi. Referitor si la Serviciul de Informatii si Securitate Sergiu Burduja va fi.

Deci, va rog, domnul Mircea Buga, viceministru al sanatatii. Deci, pe rind prezentam toate informatiile.

 

Domnul Mircea Buga – viceministru al sanatatii:

Multumesc, doamna Presedinte.

Stimate domnule deputat Dumitru Braghis,

Cu referire la interpelarea dumneavoastra, expusa in sedinta Parlamentului din 15 mai, comunicam.

In scopul asigurarii cit mai operative a activitatii sistemului de sanatate raional si realizarii unui management eficient si calitativ al institutiilor medicale, Ministerul Sanatatii a anuntat concurs pentru ocuparea functiilor de conducator al institutiilor medico-sanitare publice din raionul Hincesti.

Mentionam ca, in temeiul alineatului (2¹) al articolului 4 din Legea ocrotirii sanatatii nr.411 din 1995 si in conformitate cu Regulamentul privind numirea in functie pe baza de concurs a conducatorilor institutiilor medico-sanitare publice, aprobat prin Hotarirea Guvernului nr.1079 din 2 octombrie 2007, posturile de conducatori ai institutiilor medico-sanitare publice urmeaza sa fie ocupate prin concurs, organizate de Ministerul Sanatatii.

Procesul de selectare in baza de concurs a directorului Spitalului Hincesti s-a desfasurat in stricta conformitate cu prevederile actelor normative in vigoare, cu participarea reprezentantilor autoritatilor publice locale, domnului vicepresedintelui raionului Hincesti Igor Turcanu, colectivului, sindicatului de ramura, Ligii medicilor, cadrelor didactice, ministerului etc. asigurindu-se astfel transparenta, obiectivitatea si implicarea tuturor partilor interesate in luarea deciziei finale.

La concursul organizat in data de 17 aprilie au participat patru concurenti. Dupa mai multe probe de concurs: testare, limba straina, calculator, proiect de management, dosar personal, in baza punctelor obtinute 69,76 a fost desemnat cistigator domnul Alexei Zlatovcen. Ceilalti trei concurenti au obtinut respectiv: 68,64; 36,93 si 35,19 puncte.

Mentionam ca unul dintre concurenti si-a exercitat dreptul sau de contestare a rezultatelor concursului, dar care, in urma examinarii in data de 2 mai 2008, a fost respinsa. Tinind cont de rezultatele concursului Ministerul Sanatatii, in calitate de fondator al institutiei medicale, a emis ordinul nr.46 paragraful 2 din 6 mai 2008, prin care domnul Alexei Zlatovcen a fost numit in functia de director al Spitalului din Hincesti si a fost prezentat colectivului la 7 mai curent.

Totodata, mentionam ca, in conformitate cu punctul 40 din Regulamentul institutiei medico-sanitare publice Spitalul Hincesti, patrimoniul acestuia se formeaza din bunurile obtinute in proprietate sau procurate pe parcursul activitatii, mijloace financiare obtinute in urma prestarii serviciilor medicale, mijloacele bugetului de stat, la fondul asigurarii obligatorii de asistenta medicala, credite bancare, venituri obtinute din arendarea echipamentului si alte surse de venit permise de legislatia in vigoare.

Totodata, potrivit punctului 41 din Regulamentul nominalizat intreg patrimoniul institutiei medico-sanitare, inclusiv parcul de automobile, este folosit exclusiv pentru realizarea obiectivelor stabilite in regulament, iar conform punctului 31 responsabil pentru aceasta este directorul institutiei pentru folosirea eficienta a bunurilor spitalului.

Cit priveste proprietatea unitatii administrativ-teritoriale, remarcam ca, prin exercitarea dreptului sau de fondare a unei persoane juridice in raionul Hincesti, Ministerul Sanatatii nu a afectat drepturile si nici proprietatea unitatii administrative in cauza. In acest sens, nu exista nici un document emis de minister in care ar fi vizate careva obiecte de patrimoniu din raionul Hincesti, dobindite anterior conform legislatiei.

Multumesc pentru atentie.

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr. 4. 

 

Domnul  Dumitru  Braghis: 

Va multumesc, doamna Presedinte.

Eu am citeva intrebari.

 

Doamna  Maria Postoico:

Cite doua minute.

Domnul  Dumitru  Braghis: 

Inteleg ca nu le pot pune. Da, inteleg ca nu am dreptul sa pun toate intrebarile, de aceea nu o sa vorbim despre proprietatea folosita de catre directorul, de catre medicul-sef absolut nelegitim, este proprietatea consiliului municipal, consiliului raional si multe alte lucruri. Eu am doua intrebari concrete. Dumneavoastra ati vorbit ca tot ce s-a produs, s-a produs in stricta conformitate cu legislatia in vigoare.

De aceea am prima intrebare. Membrii Comisiei, acei care prezentau raionul Hincesti, nu au fost invitati la sedinta de totalizare. Acest lucru a fost declarat nu o data. Mai mult ca atit, decizia respectiva a fost anuntata nu in 24 de ore, asa cum prevede Regulamentul si legislatia in vigoare, ci peste 300 de ore, adica 13 zile undeva. Care este explicatia acestui lucru si de ce s-a incalcat legislatia?

 

Domnul Mircea Buga:

Multumesc pentru intrebare, domnule deputat.

Cit priveste participarea membrilor Comisiei la deciziile finale, vreau sa spun ca la sedinta finala a Comisiei de concurs au participat toti membrii Comisiei, inclusiv din partea autoritatilor administratiei publice locale si colectivului institutiei medico-sanitare, si care si-au pus si semnatura pe procesul-verbal al deciziei finale a acestei Comisii.

In ceea ce priveste termenul la care va referiti dumneavoastra, oricum trebuie, eu am vorbit si in raspunsul pe care vi l-am prezentat dumneavoastra, a fost dreptul de contestare a persoanei respective, a domnului Cibotaru, care a contestat aceasta decizie a Comisiei si trebuia sa fie pregatite toate materialele pentru decizia finala.

 

Domnul  Dumitru  Braghis: 

Va rog inca o data, sa nu incurcam doua lucruri, s-a mai vorbit astazi in Parlament la capitolul respectiv. Poate fi contestata o decizie. Decizia trebuie sa fie anuntata in 24 de ore. Ea a fost anuntata in 13 zile. Si dupa aceasta a fost contestata. Nu trebuie sa... nu ne considerati, sper ca noi sintem oameni care nu intelegem ca doi ori doi fac patru?

 

Domnul Mircea Buga:

Nici nu am spus aceasta.

 

Domnul  Dumitru  Braghis: 

Atunci de ce vorbiti despre contestari?

 

Domnul Mircea Buga:

Noi am vorbit despre toate etapele care au avut loc la luarea acestei decizii.

 

Domnul  Dumitru  Braghis: 

De aceea raspundeti-mi, va rog, concret la intrebare: de ce rezultatele au fost anuntate peste 13 zile, nu peste 24 de ore, asa cum prevede legislatia?

Domnul Mircea Buga:

Rezultatele au fost anuntate in conformitate cu legislatia in vigoare, pe care le prevede Regulamentul de organizare a concursului.

 

Domnul  Dumitru  Braghis: 

24 de ore.

 

Domnul Mircea Buga:

Daca ar fi fost careva obiectii, ele trebuiau sa fie contestate, inclusiv de participantii la acest concurs. Nu au fost contestatii decit actualmente din partea dumneavoastra cu privire la termen.

 

Domnul  Dumitru  Braghis: 

A fost acest lucru si dumneavoastra l-ati auzit personal si la sedinta Consiliului raional, si in discutiile cu conducerea Consiliului raional. Si de aceea si pun intrebarea respectiva: de ce nu s-a respectat termenul de 24 de ore? Vreau raspuns la aceasta intrebare. Sa am raspuns aici, in plenul Parlamentului.

 

Domnul Mircea Buga:

Domnule deputat,

Eu am raspuns deja la intrebarea dumneavoastra.

 

Domnul  Dumitru  Braghis: 

Nu mi-ati raspuns de ce nu  s-a respectat legea. Dumneavoastra  spuneti ca nu este drept.

 

Domnul Mircea Buga:

Daca doriti informatie suplimentara, noi putem sa pregatim o informatie suplimentara in scris, inclusiv pentru dumneavoastra.

 

Domnul  Dumitru  Braghis: 

Deci constat ca viceministrul nu doreste sa raspunda la intrebarea respectiva, ceea ce confirma faptul ca a fost incalcata legislatia in vigoare. Si a doua. Eu am voie, ca deputat, sa constat lucrurile, domnule procuror de Hincesti.

 

Doamna  Maria Postoico:

A doua intrebare.

 

Domnul  Dumitru  Braghis: 

A doua chestiune. Hotarirea Guvernului despre componenta Comisiei de concurs a fost modificata, inclusiv in perioada organizarii concursurilor. Care este explicatia acestui lucru?

 

 

 

Domnul Mircea Buga:

Hotarirea de Guvern a fost modificata intr-adevar, dar nu datorita concursului din raionul Hincesti. Vreau sa va spun ca concursul a fost realizat in raionul Hincesti in doua etape, dumneavoastra cunoasteti acest fapt. Si motivele aminarii celelalte etape ale concursului au fost datorita faptului ca a decedat unul dintre concurenti, numele caruia era in lista candidaturilor pentru concurs.      

 

Domnul  Dumitru  Braghis: 

Si Comisia…

 

Domnul Mircea Buga:

Si era absolut normal ca in saptamina cind urma sa fie inmormintata persoana respectiva, domnul Golovatii, respectiv directorul interimar al institutiei medico-sanitare publice, sa fie anulat acest concurs. Si daca a coincis acest eveniment cu modificarile in Hotarirea de Guvern, deci, nu cred ca este o paralela directa intre concursul din Hincesti. Modificarile in Regulamentul guvernamental s-au referit la toate raioanele si la toate comisiile de concurs care activeaza actualmente si exista si concursurile anuntate de Ministerul Sanatatii si in ziua de astazi.

 

Domnul  Dumitru  Braghis: 

Multumesc.

Eu nu mai am intrebari. Am doar o singura constatare, ca ceea ce s-a produs astazi, sa zicem, in Parlament confirma inca o data ca ministerul.

 

Doamna  Maria Postoico:

Domnule Braghis,

Poate audiem si urmatorii si pe urma dumneavoastra.

 

Domnul  Dumitru  Braghis: 

Noi vorbim despre Ministerul Sanatatii, o sa vorbim la fiecare minister in parte.

 

Doamna  Maria Postoico:

A, da.

 

Domnul  Dumitru  Braghis: 

Ceea ce tine de Ministerul Sanatatii nu are nimic comun cu Ministerul de Interne. De aceea, vreau sa constat inca o data ca ceea ce s-a intimplat in cadrul concursului, inclusiv modificarea Comisiei in perioada de desfasurare a concursurilor, inclusiv problemele ce tin de neanuntarea in timp a multor lucruri care trebuiau sa fie si respectata  legislatia in vigoare. Plus la aceasta, transmiterea, mai bine zis, utilizarea proprietatii administratiei publice locale fara nici un fel de drept de catre Ministerul Sanatatii si de catre asa-numitul medic-sef, inclusiv masina care nu ii apartine dumnealui, ci apartine Consiliului raional Hincesti, este folosita personal de el, nu asa cum scrie Ministerul, in raspunsul Ministerului Sanatatii de catre sofer.

Eu personal si inca un deputat in Parlament am vazut cum domnul medic-sef personal vine cu intirzieri la lucru in masina Spitalului Raional Hincesti si nicidecum nu cu soferul, asa cum scrieti dumneavoastra in raspuns. Acest lucru constata inca o data ca proprietatea administratiei publice locale este utilizata abuziv de catre Ministerul Sanatatii si de catre conducatorul numit de dumneavoastra la acest spital.

Multumesc.

 

Doamna  Maria Postoico:

Domnul...

 

Domnul Mircea Buga:

Daca imi permiteti, o mica remarca, domnule deputat.

 

Domnul  Dumitru  Braghis: 

Doamna Presedinte,

Imi pare ca nu este timp pentru  remarca, daca gresesc eu, Regulamentul prevede destul de clar.

 

Doamna  Maria Postoico:

Deci are dreptul la un minut.

 

Domnul  Dumitru  Braghis: 

Atunci  am sa am si  eu dreptul.

 

Doamna  Maria Postoico:

Da.

 

Domnul  Dumitru  Braghis: 

Multumesc.

Conform Regulamentului, eu am dreptul, da.

 

Doamna  Maria Postoico:

Da.

 

Domnul  Dumitru  Braghis: 

Am sa ascult.

 

Domnul Mircea Buga:

Cit priveste ceea ce spuneti despre proprietatea Consiliului raional.

 

Doamna  Maria Postoico:

Un minut, da.

Domnul Mircea Buga:

Cred ca si in raspunsurile pe care le-ati primit dumneavoastra, inclusiv de la Ministerul de Interne, s-a remarcat faptul ca aceasta nu este proprietatea Consiliului raional, dar este proprietatea Spitalului. Respectiv, nu poate fi invocat ca a fost utilizata proprietatea unitatii administrativ-teritoriale si a fost anume si ilegal utilizata aceasta proprietate.

Cit priveste, domnule deputat, legalitatea actelor care au fost emise,
intr-adevar, nu este, poate nu sintem noi abilitati sa spunem ca este legal sau nu este legal, dar sint, in principiu, organele respective care pot fi abilitate cu aceasta apreciere. Dar toate aceste lucruri nu ar fi avut loc, daca Consiliul local ar fi luat deciziile legale la momentul oportun, in luna decembrie, in luna februarie, inclusiv la 16 mai la sedinta Consiliului, cind ati fost prezenti si dumneavoastra, domnule deputat. Atunci trebuia sa fie luate deciziile legale si ele nu vor fi contestate. Si Ministerul Sanatatii nu va fi obligat sa ia anumite actiuni.

Multumesc.

 

Domnul  Dumitru  Braghis: 

Multumesc, domnule ministru. 

 

Doamna  Maria Postoico:

Un minut. 

 

Domnul  Dumitru  Braghis: 

Multumesc, domnule ministru.

Poate ii mai permitem sa se aseze, caci o sa fie inca o data un minut. Am sa am si eu un minut iar, da. Daca vreti, eu continui, nu am nici o problema. In documentul...

 

Doamna  Maria Postoico:

Raspunsul trei minute, dar dumneavoastra aveti un minut.

 

Domnul  Dumitru  Braghis: 

In documentul de inmatriculare al automobilului este scris: “Spitalul Raional Hincesti” si nicidecum “Spitalul Hincesti”. De aceea doctorul Zlatovcen absolut ilegal utilizeaza masina in interese personale de deplasare acasa si inapoi la serviciu, si nu in interes de serviciu, automobilul care nu ii apartine. Iata ce constat eu inca o data, aceasta, sa zicem in Parlament.

 

Doamna  Maria Postoico:

Multumesc.

Multumesc, domnule viceministru.

La tribuna centrala se invita domnul Andrei Pogurschi, viceministru al afacerilor interne.

 

 

Domnul Andrei Pogurschi – viceministru al afacerilor interne:

Stimata doamna Presedinte al sedintei,

Stimati deputati,

Ministerul Afacerilor Interne a examinat interpelarea domnului Dumitru Braghis referitor la rapirea sau chiar furtul automobilului din proprietatea Spitalului Raional Hincesti si va comunica urmatoarele.

La 7 mai 2008, prin ordinul Ministerului Sanatatii, in functia de director general, cum a fost mentionat de colegul meu, a fost desemnat domnul Alexei Zlatovcen. Directorului general, pentru necesitatile de serviciu, i-a fost atribuit, respectiv, autoturismul de model “Dacia Logan” cu numarul de inmatriculare Hincesti AO 222, care apartine Spitalului Raional Hincesti din data de
23 noiembrie 2006.

Responsabil de gestionarea autoturismului respectiv este domnului Dumitru Cociug directorul sau seful parcului auto respectiv, care si raspunde neaparat de intretinerea si exploatarea automobilului respectiv.

Automobilul nominalizat este utilizat de catre directorul general intru exercitarea atributiilor de serviciu, care se prevad si in regulament, si in atributiile respective, si in fisa de post, conform normelor stabilite, iar in afara orelor de serviciu este parcat pe teritoriul parcului auto al Spitalului Raional.

Vreau sa va comunic ca sint si fotografiile si chiar mai mult, chiar operative, unde este clar determinat ca automobilul se pastreaza in afara orelor de serviciu in garajul Spitalului Raional. Pe parcursul exercitarii atributiilor de serviciu de catre domnul Alexei Zlatovcen, cazuri de exploatare a mijlocului de transport in scopuri personale nu au fost depistate.

Concomitent, nu au fost stabilite in aceasta perioada careva actiuni de reinregistrare, radiere sau vinzare–cumparare a mijloacelor de transport din cadrul parcului Spitalului Raional respectiv.

Raspunsul a fost pregatit, la care anexam chiar si materialele cu fotografii si documentele de inregistrare respectiva.

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Multumesc.

Eu cred ca raspunsul domnului ministru confirma ceea ce am spus eu putin mai inainte. Masina, automobilul Spitalului Raional Hincesti este utilizat de doctorul-sef al spitalului Hincesti absolut nelegitim. Cit priveste fotografiile despre care vorbiti dumneavoastra, eu acum pot tot sa ma duc sa fac o fotografie si in masina Parlamentului si sa spun ca sta in Parlament, pe urma peste o jumatate de ora sa plece la Donduseni sa duca un deputat si o sa confirm ca este in Parlament.

Problema este ca eu personal si nu numai eu, dar aproape toti medicii, plus
2 deputati in Parlamentul Republicii Moldova au vazut cum la ora 9 si 7 minute domnul Zlatovcen de la Chisinau... cum a luat in ziua anterioara masina, s-a urcat la volan si a plecat spre Chisinau, acasa s-a intors de la Chisinau la ora 9 si
7 minute.

Si aceasta este inca o data... dar eu cind am adresat intrebarea respectiva am adresat-o putin altfel. Am spus inclusiv automobilul de serviciu. Pe mine ma interesau lucrurile, rolul si locul politiei in ceea ce s-a intimplat la Hincesti.

De aceea, am citeva intrebari concrete. Prima chestiune. Doctorii Timbala, Ivancov, Frunze si altii, in ultimele doua saptamini de zile, au fost invitati la comisariatul de politie Hincesti pentru a da marturii ponegritoare la adresa medicului-sef al Spitalului Raional Hincesti Cibotari Petru.

Va rog sa explicati de ce se intimpla acest lucru, inclusiv nu numai invitarea la comisariat, dar si vizitarea acasa a medicilor din Spitalul Raional Hincesti si din spitale din teritoriul raionului Hincesti.

 

Domnul Andrei Pogurschi:

Da, multumim.

Daca imi permiteti, domnul deputat. Deci dau citirii extrasului din stenograma, deci, sedintei Parlamentului din 15 mai unde dumneavoastra clar va expuneti si solicitati de la Ministerul Afacerilor Interne, care as spune, furtul transportului care apartine Consiliului raional Hincesti.

Referitor la celelalte aspecte ce tine de concurs sau asta, mai mult...

 

Domnul Dumitru Braghis:

Da, multumesc.

 

Domnul Andrei Pogurschi:

Persoane concrete.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Eu nu stiu ce.

 

Domnul Andrei Pogurschi:

Nu se spune nimic, Cibotari sau alte persoane care au fost. Cu parere de rau, daca sint cazuri respective adica e clar ca vor fi examinate. Dar in extrasul din stenograma deci respectiv nu este elucidata aici intrebarea...

 

Domnul Dumitru Braghis:

Multumesc.

Eu nu stiu ce extras vi s-a dat, eu stiu ce am spus eu in Parlament timp de doua saptamini de zile. O sa ne clarificam cred ca si cu aceasta chestiune. Si acum totusi de ce politisti din sectorul Hincesti in loc sa se ocupe cu problemele ce tin de criminalitatea in raion se ocupa cu intimidarea medicilor? Spuneti-mi, va rog.

 

Domnul Andrei Pogurschi:

Politistii deservesc teritoriul administrativ unde isi fac serviciul zilnic, inclusiv la mentinerea ordinii publice si combaterea criminalitatii.

Domnul Dumitru Braghis:

De aceea si spun de ce sint invitati...

 

Domnul Andrei Pogurschi:

Inclusiv strazile, adiacentul respectiv al institutiilor, deci dumnealor isi onoreaza atributiile functionale.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Nu. Va rog, eu am intrebat clar: de ce medicii sint invitati la Comisariatul de politie?

 

Domnul Andrei Pogurschi:

Faptele respective deci nu...

 

Domnul Dumitru Braghis:

Pentru a da...

Domnule ministru,

Va rog sa ascultati. Sinteti in Parlament, nu sinteti la dumneavoastra in Guvern.

 

Doamna Maria Postoico:

Domnule Braghis,

Eu va rog.

 

Domnul Dumitru Braghis:

De aceea, va rog sa ascultati. De ce persoanele respective sint invitate pentru a da marturii la politie si de ce persoanele, angajatii Comisariatului de politie viziteaza medicii la domiciliu pentru a intimida?

Am numit numele de familie.

 

Domnul Andrei Pogurschi:

Deci in prezent conducerea Ministerului de Interne nu dispune de unele informatii ca persoane clare din Spitalul Raional au fost aduse fortat sau nelegitim in cadrul Comisariatului pentru interogare sau alte aspecte.

Daca sint asemenea fapte, va rugam, adica, in mod...

 

Domnul Dumitru Braghis: 

Eu am numit si numele de familie.

 

Domnul Andrei Pogurschi:

Oficial, adica, va fi examinat.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Si a doua.

Doamna Ostapciuc,

Toti cunosc ca dumneavoastra stati in spatele la toata treaba asta. Nu trebuie sa ma intrerupeti, eu stiu si fara aceasta. 

 

Doamna Maria Postoico:

Eu va rog.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Si a doua chestiune. In ultimele doua saptamini de zile, in teritoriul spitalului sau pe teritoriul Spitalului Hincesti criminalistii, nu acei care deservesc strazile, cum se numesc, politistii de sector, da, criminalistii Rosca, Erhan, Deliu, sub conducerea vicecomisarului Starinschi, sint permanent in teritoriul spitalului. Ce banditi cauta ei acolo, spuneti-mi, va rog?

 

Doamna Maria Postoico:

Lupta cu coruptia.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Poate, de aceea intreb si eu sa stiu ce banditi. Timp de doua saptamini de zile.

 

Domnul Andrei Pogurschi:

Va multumesc pentru intrebarile respective.

Si as solicita daca este, intr-adevar, de examinat si de dat termenul respectiv, fiindca in solicitarile, interpelarile dumneavoastra nu au fost respectiv... si e clar ca nu sint gata sa va dau raspuns la faptele elucidate.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Bine.

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumim.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Va astept. Inseamna ca saptamina viitoare astept raspunsurile respective in Parlament.

 

Doamna Maria Postoico:

Domnule viceministru,

Va multumim.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Si eu vreau sa ii spun si domnului ministru, poate nu cunoaste acest lucru. In ziua de 7 mai, in teritoriul Spitalului Hincesti au fost prezenti politia si alte persoane neidentificate, care asigurau, cica, securitatea mai mult decit in timpul vizitei Presedintelui Voronin la acest spital, Presedintelui Lucinschi la acest spital si a Presedintelui Snegur la acest spital. La toate cele 3 vizite luate impreuna era mai putina politie decit atunci cind au venit sa il prezinte pe domnul Zlatovcen.

Iata cu ce se ocupa politia in Republica Moldova si iata care este specificul activitatii ei in raionul Hincesti.

 

Doamna Maria Postoico:

La microfonul central se invita domnul Sergiu Burduja, vicedirector al Serviciului de Informatii si Securitate.

 

Domnul Sergiu Burduja – vicedirector al Serviciului de Informatii si
                                                           Securitate:

Stimata doamna vicepresedinte al Parlamentului,

Stimati deputati,

La intrebarea deputatului in Parlament Dumitru Braghis, Serviciul de Informatii si Securitate va informeaza ca, potrivit Legii privind Serviciul de Informatii si Securitate, problema abordata nu tine de competenta Serviciului.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Multumesc, domnule director.

Asa si asteptam raspunsul. Si atunci rog sa imi raspundeti la intrebarea concreta: ce cauta directorul SIS-ului pe data de 7 mai atunci in perioada... Serviciul de Informatii si Securitate pe data de 7 mai la momentul prezentarii de catre Ministerul Sanatatii  a persoanei Zlatovcen in Spitalul Hincesti si nu numai el, dar si alti colaboratori ai Serviciului?

 

Domnul Sergiu Burduja:

Stimate domnule deputat,

Nu am informatii ca pe data de 7 mai directorul Serviciului s-a deplasat la Hincesti.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Eu vorbesc de directorul Serviciului Hincesti, nu de directorul central. Eu am spus lucrul acesta si astazi dimineata, si inainte de aceasta am intrebat.

 

Domnul Sergiu Burduja:

Nu detinem asemenea informatii. Vom examina si vom informa suplimentar atunci.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Multumesc.

Doamna Presedinte,

Eu constat ca astazi toti acei care au venit aici, in Parlament, au venit sa ne spuna ca nu detin informatii, desi in discursul meu de doua saptamini de zile in urma si de o saptamina de zile in urma destul de clar am spus care sint problemele la care as vrea sa am raspunsul respectiv.

Ce s-a intimplat, care erau atributiile si de ce au fost prezenti acolo toti acei oameni despre care am vorbit aici, in Parlament.

Multumesc.

 

Domnul Sergiu Burduja:

Stimate domnule deputat,

Interpelarea se refera numai la utilizarea transportului de catre seful spitalului.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Bine, eu repet inca o data. Eu nu stiu ce vi s-a transmis dumneavoastra, eu stiu ce am spus eu aici.

 

Doamna Maria Postoico:

Domnule vicedirector,

Va multumim.

La tribuna centrala se invita Valentin Crudu, viceministru al educatiei si tineretului, pentru a da raspuns la interpelarea inaintata de catre Zoia Jalba referitor la Comisia Europeana privind implementarea cursului de istorie integrata.

 

Domnul Valentin Crudu – viceministru al educatiei si tineretului:

Multumesc.

Mult stimata doamna vicepresedinte al Parlamentului Republicii Moldova,

Stimati deputati,

Ministerul Educatiei si Tineretului a examinat interpelarea doamnei deputat Jalba, expusa in cadrul sedintei in plen a Parlamentului din 15 mai, si va comunica urmatoarele.

Al treilea raport asupra Moldovei al Comisiei Europene impotriva rasismului si intolerantei, adoptat de Consiliul Europei la 14 decembrie 2007, la solicitarea doamnei deputat, a fost trimis.

Totodata, vreau sa mentionez ca Ministerul Educatiei si Tineretului nu a primit oficial de la structurile Consiliului Europei acest raport. Dar necatind la acest fapt, in urma sesizarii, Ministerul Educatiei si Tineretului a creat un grup de lucru care va studia pasajele la care se refera expertii europeni in raportul nominalizat. Vreau sa va comunic, stimati deputati, ca majoritatea observatiilor se refera la manualele existente pina la implementarea Conceptiei educatiei istorice si a noului curricul reevaluat la istorie. 

Desigur, anumite critici au fost expuse si la adresa noilor manuale. Insa noi consideram ca expertii europeni au luat ca baza talmacirile unor organizatii neguvernamentale din Republica Moldova si nu s-au interesat si de alte viziuni care exista in societate. Afirmam astazi ca Ministerul Educatiei si Tineretului a urmat foarte strict conceptul european in predarea istoriei si astfel in noile manuale au fost prezentate mai multe puncte de vedere asupra evenimentelor istorice. Despre rezultatele activitatii acestui grup de lucru va vom informa, doamna deputat, suplimentar.

Cu referinta la cea de a doua parte a interpelarii va aducem la cunostinta ca planul de actiuni al Ministerului Educatiei si Tineretului pe urmatorii ani nu are incluse activitati cu referinta la anul 2012 si sarbatorirea anexarii Basarabiei la Imperiul Rus.

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr. 5.    

 

Doamna Zoia Jalba:

Multumesc, doamna Presedinte.

Domnule viceministru,

Salut prezenta dumneavoastra aici. Am primit si va multumesc de acest raport despre care spuneti dumneavoastra ca nu l-ati primit  la Ministerul Educatiei si Tineretului. Eu cred ca era o necesitate de a-l avea la dumneavoastra. Mai intii, de fapt, am primit un alt raspuns semnat de doamna ministru, dar expediat de doamna Galina Gavrilita, care a fost unul din cei care au intentionat si organizat implementarea cursului de istorie integrata si mi-am dat seama si din raspunsul pe care l-am primit.

In ceea ce priveste recomandarile pe care le face Guvernului Republicii Moldova si in general administratiei Republicii Moldova Comisia Europeana impotriva rasismului si a intolerantei. Desigur, mi-am dat seama ca anume aceasta Comisie care este instituita asa cum se prevede acolo, in acest raport, desigur ca au mai avut loc, au mai fost si alte doua rapoarte inainte de acesta, al treilea. Cred ca celelalte le aveti. Le-ati discutat, le-ati analizat.

In cel de al treilea raport Comisia corespunzatoare face, dupa parerea mea, o totalizare a multor domenii sau a tuturor domeniilor care exista in Republica Moldova. Se refera si asupra legilor pe care le adoptam noi si asupra cetateniei Republicii Moldova si multe altele. Fireste, pe mine, ca specialist in domeniul invatamintului, m-au interesat intrebarile care tin de acest domeniu. Acum din ceea ce am vazut eu aici. Am vazut ca dumneavoastra, intr-un fel, mai bine zis Ministerul Educatiei si Tineretului, intr-un fel, invinuieste aceasta Comisie, caci atunci, cind au elaborat raportul, s-ar fi consultat doar cu organizatiile neguvernamentale si societatea civila. Adica nu ar fi luat in consideratie ceea ce ati expus dumneavoastra in darile de seama.

 

Doamna  Maria Postoico:

Formulati intrebarile.

 

Doamna Zoia Jalba:

Ma intereseaza urmatorul lucru. In urma analizei acestui raport, ce prevede Ministerul Educatiei si Tineretului in ceea ce priveste revenirea la hotarirea dumneavoastra de a transforma cursurile de “Educatie civica si legea” in cursuri optionale? Daca va reveni Ministerul Educatiei si Tineretului la aceea ca sa fie in trunchiul comun aceste doua discipline?

 

Domnul Valentin Crudu:

Am inteles.

Stimata doamna deputat,

Mult stimata doamna Jalba,

Stimata doamna vicepresedinte,

Vreau sa va comunic ca noul plan pentru anul de studii 2008 – 2009 obiectul “Educatie civica” este introdus ca obiect obligatoriu pentru clasa a IX-a si ramine ca un curs optional pentru clasele V – XII. Si cursul “Noi si legea” este introdus obiect obligatoriu pentru clasele X-XII de liceu.

 

Doamna Zoia Jalba:

Domnule viceministru,

In calitatea dumneavoastra de specialist in domeniu, credeti ca aceste cursuri sint obligatorii doar incepind cu clasa a IX-a?

 

Domnul Valentin Crudu:

Deci noi vorbim...

 

Doamna Zoia Jalba:

Pentru a forma societatea noastra democratica spre care tindem noi, ar trebui de la o virsta mai frageda. 

 

Domnul Valentin Crudu:

Vreau sa va comunic, stimata doamna deputat, ca dumneavoastra m-ati intrebat de cursurile “Educatie civica” si “Noi si legea” si eu am  raspuns. Dar, totodata, nu pot sa nu mentionez ca astazi planul-cadru, curriculile scolare prevad pentru toate treptele de scolaritate, inclusiv treapta primara, gimnaziala si liceala, deci alte cursuri optionale in ceea ce priveste educatia democratica, educatia pentru o cetatenie democratica si alte aspecte ce tin de formarea tinarului cetatean. De aceea, daca dumneavoastra solicitati, eu pot sa va prezint o informatie suplimentara in scris dumneavoastra, pentru a va descrie, deci, in ce cursuri se predau astazi toate acele discipline.

 

Doamna Zoia Jalba:

Bine, eu va multumesc.

Dar, oricum, daca si Comisia europeana a gasit de cuviinta ca sa reveniti la acest lucru, eu v-as propune ca sa reveniti totusi, pentru ca atunci cind era “Educatia civica” din clasele primare, sa stiti ca era un  lucru extraordinar. Noi vorbim despre imbunatatirea, despre cunoasterea de catre toata societatea noastra a drepturilor omului, in primul rind, si dupa aceea a multor altor lucruri de care este nevoie.

Eu va multumesc.

Domnul Valentin Crudu:

Si eu va multumesc si pot sa va prezint o informatie suplimentara.

 

Doamna  Maria Postoico:

Domnule viceministru,

Va multumim.

La microfonul central se invita domnul Viorel Melnic, director general al Serviciului Vamal, referitor la interpelarea domnului Susarenco. Dumnealui nu este in sala, dar oricum ramine in stenograma, referitor la retinerea la Vama Leuseni a unui lot de carti.

 

Domnul Viorel Melnic – directorul general al Serviciului Vamal:

Mult stimata doamna Presedinte al sedintei,

Distins Parlament,

La interpelarea in plenul Parlamentului din 15 mai anul curent a domnului Susarenco vreau sa va comunic urmatoarele. La 12 mai 2008, prin punctele de trecere ale frontierei de stat Leuseni – Albita, un grup de cetateni, locuitori ai orasului Calarasi in numar de patru persoane, au prezentat controlului vamal un lot de carte, circa 4500 de bucati cu o greutate de 450 kg drept donatie acordata Bibliotecii Publice din orasul Calarasi de la autoritatile orasului Calarasi Romania, in baza unei scrisori de donatie.

Organul vamal a explicat cetatenilor in cauza ca exista reglementari legale cu privire la introducerea donatiilor in Republica Moldova. La solicitarea colaboratorului vamal de a depune declaratia vamala cu prezentarea actelor aferente, cetatenii nominalizati au refuzat indeplinirea procedurilor legale, abandonind lotul de carte si zona de control vamal al punctului de trecere mentionat. Mai mult ca atit, avind un comportament indecent si o maniera inadecvata, precum ca daca nu ne lasati sa trecem, o sa aduceti voi cartile la domiciliu sau la Biblioteca de la Calarasi.

Analizind cazul mentionat, este necesar de subliniat ca, in conformitate cu prevederile articolului 173 din Codul vamal, absolut toate marfurile, indiferent de statut, care trec frontiera vamala, sint supuse declararii organului vamal. Daca lotul de carte este donat de catre Biblioteca Publica, deci donat pentru Biblioteca Publica din orasul Calarasi, urma sa fie depusa organului vamal declaratia vamala in detaliu, asa cum este prevazut de catre legislatie. Si mai mult ca atit, Codul vamal, aprobat de catre Parlamentul Republicii Moldova, si legislatia vamala existenta la momentul actual in Republica Moldova nu deosebeste donatia de orice alta livrare efectuata dintr-o tara in alta. Deci, prin urmare, oricine care trece frontiera vamala urmeaza sa declare marfurile, indiferent de statutul acestor marfuri.

Si mai mult ca atit, in aceasta situatie, in aceste circumstante sint doua variante de alternativa, care puteau sa fie utilizate de catre cetatenii in cauza. Prima varianta este ca acest lot, constituind un lot de donatie, putea fi acordat cu titlu de ajutor umanitar, asa cum este prevazut de Legea cu privire la ajutorul umanitar. In acest context, era necesar de luat autorizatie de la Comisia interguvernamentala pentru ajutoare umanitare.

In baza acestei autorizatii, lotul de marfa, asa cum se face de obicei la sedinta Comisiei, care are loc in fiecare joi in incinta Guvernului Republicii Moldova, in baza acestei autorizatii, acest lot de carte putea sa treaca frontiera vamala fara a achita vreun drept de import sau vreo procedura vamala, gratuit cu alte cuvinte.

A doua varianta sau a doua posibilitate este faptul ca lotul de carte, care urma sa fie introdus, constituie sau poarta un caracter didactic educational. Deci, prin consecinta, in conformitate cu titlul III din Codul fiscal, productia de carte, precum si serviciile de editare a productiei de carte, cu exceptia celor cu caracterul mentionat, deci, asa cum era cu titlu erotic, sint scutite de taxa pe valoare adaugata la importul acestora, precum si in conformitate cu Legea nr.1380 cu privire la tariful vamal: “Importul de carte, care sint considerate cu caracter didactic educational, sint scutite de taxa vamala.”

Deci chiar daca cetatenii, care urmau sa treaca frontiera vamala, declarau in mod obisnuit acest lot de carte, ei aveau sa plateasca doar taxa pentru proceduri vamale, care constituie 4 euro in cazul in care marfa este de la 100 pina la
1000 de euro si 0,4% de la valoarea marfii daca valoarea acesteia depasea 1000 de euro. Deci, prin consecinta, vreau sa va aduc la cunostinta ca nu a fost nici un temei ca lotul de carte sa fie abandonat in vama. Acest lot este pastrat si acum in depozitul Biroului vamal Leuseni si sistemul vamal, si Biroul vamal Leuseni exprima disponibilitatea si acum ca cetatenii sa vina sa ridice acest lot de carte, respectind legislatia vamala.

Multumesc pentru atentie.

 

Doamna  Maria Postoico:

Domnule director general,

Va multumesc.

La microfonul central se invita domnul Ion Perju, viceministru al agriculturii si industriei alimentare, pentru a da raspuns al interpelarea domnului deputat Anatolie Zagorodnii privitor la distribuirea ajutoarelor umanitare in raionul Hincesti.

 

Domnul  Ion Perju – viceministru al agriculturii si industriei alimentare:

Multumesc.

Stimata doamna vicepresedinte al Parlamentului,

Stimati deputati,

La interpelarea domnului Zagorodnii din 24 aprilie 2008 in cadrul sedintei in plen a Parlamentului referitor la distribuirea ajutoarelor umanitare in raionul Hincesti, Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare a creat un grup de lucru care s-a deplasat la fata locului. Ca urmare a controlului efectuat in Primaria satului Buteni au fost depistate un sir de incalcari privind distribuirea materialului semincer.

Este necesar sa mentionam ca distribuirea materialului semincer si selectarea agentilor economici s-a efectuat de catre Comisia speciala a administratiei publice raionale, lista producatorilor agricoli beneficiari de ajutor material s-a completat in baza solicitarilor organelor administratiei publice centrale si locale, tinindu-se cont de gradul de afectare, ca urmare a calamitatilor naturale. Iar monitorizarea distribuirii materialului semincer a fost efectuata de catre Agentia Nationala pentru Dezvoltarea Rurala, cunoscuta sub denumirea de AXA.

Pentru raionul Hincesti au fost repartizate 75 tone de seminte de griu de care trebuiau sa beneficieze 19 agenti economici de talie medie si mare. Incalcarile care au fost depistate, initial SRL “Geamnal”, conducator Nicolae Todesciuc, i-au fost repartizate 7 tone, in baza listelor initiale, de seminte de griu, necoordonind cu Comisia speciala republicana, Comisia locala raionala i-a distribuit intreprinderii nominalizate suplimentar inca 5 tone de seminte de griu. De asemenea, au beneficiat de cantitati suplimentare de seminte de griu Intreprinderea Individuala “Luta Aurel” – 7 tone si Gospodaria Taraneasca “Giadjuct” – 2 tone, iar SRL “Geamtal agro” si SRL “Catciobir” au fost incluse in liste fara a se coordona cu  ministerul, beneficiind respectiv de cite 3 si 5 tone de griu semincer.

Pentru Societatea cu Raspundere Limitata “Bozagro”, conducator Petru Ciubuc, SRL “Negroponvit”, conducator Gheorghe Mangat, si SRL “Meres agro” trebuiau sa fie repartizate cite 5 tone de seminte de griu semincer. Pentru SRL “Streole angro” – 2 tone. Intreprinderile nominalizate nu au beneficiat de acest ajutor, motivindu-se faptul ca, la momentul distribuirii griului, parvenit ca ajutor din partea statului, suprafete preconizate semanatului cu culturi de toamna in aceste gospodarii fusese deja semanate operativ. Acestea au fost explicatiile comisiilor raionale.

Societatea Comerciala “Radu Lung Luci” a beneficiat de 2 tone de seminte de griu de toamna, nefiind inclusa nici in lista beneficiarilor, coordonata cu ministerul, nici in listele beneficiarilor in perioada monitorizarii de catre AXA si nici in listele finale prezentate ministerului. Cu atit mai mult, intreprinderea nominalizata nu a semanat nici un hectar de griu de toamna. Primaria satului sau primarul satului Buteni a confirmat faptul ca in Primarie au aflat de distribuirea, de fapt, a materialului semincer dupa efectuarea operatiunii mentionate.

Tin sa mentionez ca toate suspiciunile cetatenilor din localitatile respective destul de intemeiate referitor la distribuirea ajutorului puteau fi evitate din start, fara a ajunge la cazuri de tensiune in rindurile populatiei si la admiterea unor incalcari grave daca responsabilii de aceasta masura, in special comisiile raionale, ar fi manifestat consecventa, profesionalism si loialitate in activitatea lor.

In final, as vrea sa spun ca, pentru evitarea pe parcurs a unor cazuri similare, este necesara efectuarea in raionul Hincesti, in mod de urgenta, a unui control riguros din partea organelor competente, ma refer la Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei, cu o analiza detaliata si intreprinderea masurilor respective. Materialele controlului efectuat de catre Comisia creata de minister au fost transmise Centrului mentionat.

Va multumesc.

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.2.

 

Domnul  Anatolie Zagorodnii: 

Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.

Va multumesc, domnule viceministru, pentru informatia prezentata. Tin sa mentionez suplimentar, ca ieri, de Procuratura Generala a fost intentat dosar penal pe faptul acelor 2 tone de seminte care au fost distribuite SRL “Radu Lung Luci” contrar prevederilor legislatiei, al carui conducator sau director al intreprinderii respective sint rudele vicepresedintelui raionului Hincesti Anatolie Postolachi.

Eu ma alatur la informatia pe care ati reflectat-o, ceea ce tine de faptul ca Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei sa efectueze un control minutios si sub toate aspectele, deoarece sint foarte multe semnale si din alte primarii, unde ajutoarele umanitare respective au fost distribuite contrar legislatiei in vigoare.

Eu va multumesc mult.

 

Doamna  Maria Postoico:

Domnule  viceministru,

Va multumesc mult.

 

Domnul  Anatolie Zagorodnii:

Si, totodata, doamna Presedinte al sedintei, daca imi permiteti. Nu, nu referitor la dumneavoastra. Constatarea pe care a facut-o anterior colegul Braghis, as sugera ideea ca dumnealui mai bine sa se uite dupa reprezentantii in teritoriu, deoarece vicepresedintele raionului Breahna Vasile se plimba cu masina de serviciu se plimba toata ziua de la Hincesti la Chisinau si in zilele de serviciu, si in zilele de odihna.

Totodata, as dori sa mentionez si l-as intreba, ce cautau consilierii raionali din partea Partidului Social Democrat la intilnirea cu viceministrul Buga, cind a venit sa prezinte candidatura care a cistigat concursul? Si a intimidat personalul spitalicesc pentru a fi prezenti la prezentarea acestui candidat, la cistigator. Totodata, as sugera ca aceste momente intii sa fie examinate si nu este normal ca sa urmareasca un director, care a cistigat concursul, unde se duce si ce face...

Ceea ce tine de intimidarea medicilor. Vreau sa aduc la cunostinta opiniei publice si Parlamentului, domnul Cibotaru Petru a sustras stampila de la contabila-sef a spitalului, care si actualmente, contrar legislatiei, o foloseste. De aceea, Comisariatul de Politie a fost sesizat de directorul Spitalului Raional Hincesti pentru a investiga cazul si a aduce unele claritati.

Va multumesc.

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr. 3.

 

 

Domnul Sergiu Sococol:

Multumesc, doamna Presedinte.

Intrebarea mea o adresez domnului Procuror General al Republicii Moldova Valeriu Gurbulea si domnului ministru al justitiei Vitalie Pirlog. Ultimele evenimente care au loc in tara atit in cadrul Legislativului suprem, cit si in autoritatile administratiei publice locale din nivelurile I si II ne dovedesc inca o data ca ceea ce are loc in societate depaseste toate limitele.

Noi toti sintem adepti si ne dorim sa traim intr-o tara democratica, democratia, in primul rind, inseamna respectarea legislatiei si mai apoi respectul activitatilor, care nicidecum nu fac abateri de la normele juridice nationale si internationale. Vin catre domniile voastre pentru a va aduce la cunostinta unele abateri care au loc in structurile autoritatii publice de nivelul II ale consiliului raional Nisporeni si solicit implicarea dumneavoastra pentru a contribui la solutionarea problemelor cetatenilor si nicidecum ale ambitiilor politice.

In raion s-a stopat gazificarea localitatilor, slab se lucreaza la aprovizionarea cu apa a cetatenilor, nu se repara drumurile, predomina antisanitaria, dar conducerea raionului si-a bagat in cap problemele de cadre si, indiferent de calitatile  profesionale, experienta si stagiul de lucru, aportul la solutionarea problemelor societatii, utilizeaza metode ilegale de eliberare din functie a specialistilor care mai apoi sa fie restabiliti prin hotarirea instantei de judecata.

Astfel, Consiliul raional, unde majoritatea au creat o coalitie democratica, au modificat organigrama statelor de personal, aprobata prin Hotarire de Guvern, au instituit a treia functie de vicepresedinte al raionului si au inscaunat reprezentantul coalitiei in fotoliu si s-a inceput rafuiala politica cu cei care nu sint de ai lor.    

Au fost constrinsi si siliti sa depuna cerere de eliberare din functiile detinute specialistii in Directia agricultura Florea Grigore, ca exemplu, Popescu Andrei, Mindrila Mihail; din Sectia asistenta sociala Lefter Tatiana. Prin abaterea de la legislatie, au fost eliberati din functia de sef al sectiei cultura Hasnas Dumitru si seful sectiei asistenta sociala Tugulea Ecaterina, care mai apoi, prin hotarirea instantei de judecata Nisporeni de la 23 si 25 aprilie, ambii sa fie imediat repusi in functie.

Presedintele raionului Munteanu Ion, care este, de fapt, presedintele “Aliantei «Moldova Noastra»” filiala Nisporeni si vicepresedintele raionului Sturza Ion, presedintele Partidului Liberal Democrat, filiala Nisporeni nici pina in ziua de astazi nu a intreprins masuri pentru a oferi locurile de lucru responsabile persoanelor restabilite, motivind ca nu ei i-au eliberat din functie, ci consilierii.

Nu a urmat nici o reactie nici dupa vizita corespondentilor de la “Mesager”, care au elucidat cazul activitatii acestor doi sefi de sectie, care se afla pe coridoarele Consiliului raional de aproape o luna de zile. Si toate acestea pentru ca persoanele nominalizate nu impartasesc ideile cele mai democratice ale conducerii de istoria raionului Nisporeni, legile adoptate de Parlamentul Republicii Moldova pentru ei nu mai sint legi, iar ambitiile politice sint mai presus ca orice.

Astazi, in raionul Nisporeni sint trei sefi in sectia asistenta sociala, doi in sectia cultura. Oare alegatorii nostri pentru aceasta achita impozitele, ca conducerea raionului Nisporeni sa ii arunce in stinga si in dreapta, in loc sa rezolve problemele sociale stringente? Din Parlament, cer de la Procuratura Generala, Ministerul Justitiei, in regim de urgenta, sa se implice la asigurarea exercitarii legislatiei pe cazurile mentionate. Vinovetii sa fie trasi la raspundere si sa asigure ordinea de drept in stat, despre ce sa fiu informat in una din sedintele imediat urmatoare ale Parlamentului de la microfonul central.

Multumesc.

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Marcel Raducan:

Intrebarea mea este adresata Ministerului Educatiei si Tineretului. La 19 mai 2008, Televiziunea publica a pus pe post un eveniment, in viziunea redactorului emisiunii “Mesager”, de importanta nationala – “Ziua pionieriei sovietice”. In aceasta emisiune, au fost dezvaluite pe larg evenimentele, incepind cu primirea in rindurile pionierilor si legarea cravatelor rosii de catre deputatul comunist Eriomin si terminind cu defilarea detasamentelor de pionieri imbracati in uniforme speciale, cu drapele rosii, goarne si alte “pricindale” dogmatice.

Intrebarea mea este urmatoarea: din ce surse au fost procurate drapelele organizatiei de pionieri, cravatele rosii, goarnele, tobele, uniformele in care erau imbracati defilatorii: bonete, tunici, camasi si pantaloni.  Prin al cui ordin au fost suspendate orele de studii in unele scoli din tara?       

Trei. Care a fost rolul reprezentantilor structurilor de forta ale Republicii Moldova si in baza carei legi au participat la activitatile sus-numite, primind asa-zisa parada?

Patru. A anulat cineva oare circulara care interzicea implicarea politicienilor in scoli in timpul orelor de studii? Raspunsul la intrebarile expuse, rog sa fie date de la tribuna Parlamentului.

Va multumesc.

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr. 5.    

 

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

Doamna Postoico,

I-ati permis domnului deputat, care s-a referit la Hincesti, sa dea niste replici. Si vreau sa fac si eu acelasi lucru. Replica lui Braghis i-a dat sau de acum ati uitat de la mina pina la gura?

 

Doamna  Maria Postoico:

Braghis a fost avizat de domnul Zagorodnii. Dumneavoastra nu ati fost atenta.

 

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

Nu este. Si eu am fost avizata.

Doamna  Maria Postoico:

Dumneavoastra nu ati fost avizata. Eu va rog, intrebarea.

 

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

Domnul Lupu nu a vrut sa imi permita. Deci eu am vrut sa va spun ca atunci cind comunistii spun despre faptul ca unii deputati vin...

 

Doamna  Maria Postoico:

Doamna Pavlicenco, 

Va rog intrebarea.

 

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

O clipa. La grupul de lucru, vreau sa va spun ca eu nu am nevoie ca sa ascult diferite grupuri de lucru sau...

 

Doamna  Maria Postoico:

Eu va rog.

 

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

...seminare cu Lupu si cu Petrenco. Dar cind a fost EUBAM-ul si am avut o intilnire la Comisia pentru politica externa si Integrare Europeana, din partea Comisiei nu a venit nimeni.

 

Doamna  Maria Postoico:

Intrebarea, va rog.

 

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

Sa asculte acest lucru. Nu va intereseaza si nu vreti sa discutati cu ei. Eu am doua interpelari. Si vreau sa va spun, sa va linistiti. Lasati, caci nervii trebuie sa va mai ajunga, ca mai avem inca un an si ceva.

 

Doamna  Maria Postoico:

Eu va rog intrebarea. E clar, e clar.

 

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

Deci, prima interpelare. Linistiti-va, doamna Postoico.

 

Doamna  Maria Postoico:

Eu va rog.

 

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

Prima interpelare este adresata ministrului afacerilor interne Valentin Mejinschi. In timpul recentei vizite efectuate de Presedintele Voronin la Ministerul Afacerilor Interne, precum afirma presa, liderul comunist a atacat politia, acuzind-o de coruptie. Dincolo de raspunderea guvernarii comuniste pentru nepromovarea reformelor, de imposibilitatea ca urmare a cresterii economice si a majorarii salariilor, fapt ce conduce la o coruptie generalizata si generata de chiar modul de guvernare, solicit sa imi spuneti care sint faptele concrete ce au condus la invinuirea cu usurinta a unor sefi de politie de acte de coruptie in conditiile necesitatii respectarii principiului constitutional al prezumtiei nevinovatiei.

De asemenea, daca ministrul Mejinschi nu considera ca invinuirea lui Mihai Cibotaru nu va insemna un nou dosar la CEDO, care sa provina din incapacitatea justitiei moldovenesti de a-l chema in judecata pe Presedintele Voronin, ce jongleaza cuvintele ca si milioanele si se crede in afara pedepsei in propriul stat. Daca actele de care a vorbit Presedintele Voronin corespund adevarului, il rog pe ministrul Mejinschi sa imi spuna daca Ministerul a sesizat Procuratura asupra modului in care a fost condus MAI pina la numirea sa ca ministru. Solicit amanunte care au stat la baza acuzatiilor operate de Voronin. Astept raspunsul in scris.

A doua interpelare este adresata domnului director al Centrului pentru Combaterea Crimei Economice si Coruptiei Sergiu Puscuta, domnului Procuror General al Republicii Moldova Valeriu Gurbulea si domnului ministru al afacerilor interne Valentin Mejinschi. Pe data de 14 martie 2008 ziarul “Moldavskie vedomosti” nr.19 a publicat materialul “Giurgiulestskii kontrabas”, incluzind informatii, precum ca, alaturi de Terminalul in constructie Giurgiulesti, a ancorat un marfar, in care, in conditii de conspiratie, noaptea, se incarca o partida mare de tigari de pe mal cu macaraua si cu participarea unor cetateni imbracati in uniforma militara. 

Valeriu Gurbulea scrie in “Moldavskie vedomosti”: “В ночь со среды на четверг в акватории недостроенного Джюрджюлештского порта в обстановке глубокой конспирации сигаретами была загружена баржа под греческим флагом, как сказали очевидцы происшествия. По их словам, сцена разгрузки, загрузки плавсредства товаром, который был доставлен к реке на восьми фурах, напоминала классическое описание деятельности контрабандистов, которые мы находим в лермонтовской «Тамани» или в фильме «Белое солнце пустыни».

По не до конца подтвержденным данным сигареты прибыли в Джюрджюлешть якобы с Кишиневского табачного комбината. Хотя товар по своему качеству не уступал сигаретам класса «Мальборо», его цена была обозначена в размере 1,5 лея за пачку – дешевле, чем самые дешевые сигареты без фильтра.

Ни Центра по борьбе с экономическими преступлениями и коррупцией, ни Евросоюзской миссии ЕУБАМ в момент предполагаемого контрабаса в районе Джюрджюлештского порта замечено не было. Если информация о тайной переправке сигарет из Молдовы в ЕС через Джюрджюлешть подтвердится, становится ясно, почему коммунистическое руководство страны так настойчиво стремилось прорубить это окно в Европу”.

Din documentele de care dispun, CMR MC nr.0007619, certificat de transport si certificat fitosanitar seria AA 01 95613, se vede ca tigarile trebuiau sa fie trimise din republica sub forma de contrabanda, fara declararea costurilor reale ale marfii, eschivarea de la plati fiscale etc.

Mai stiu ca, dupa aparitia articolului din ziar, faptul a fost verificat de Centrul Anticoruptie si MAI. Am aflat ca nimeni dintre acei implicati nu au fost trasi la raspundere, desi se cunoaste ca acest canal e folosit de mai mult timp.

Rog sa imi comunicati,ce investigatii s-au efectuat si care sint rezultatele, iar daca nu s-au efectuat sa intreprindeti de acum inainte masurile de natura sa opreasca acest canal de contrabanda.

Astept raspuns in scris. Anexez documentele de care dispun si copia articolului din ziar.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.2.

 

Doamna Valentina Stratan:

Multumesc, doamna Presedinte.

Interpelarea mea o adresez Guvernului Republicii Moldova, doamnei Prim-ministru Zinaida Greceanii.

Mult stimata doamna Prim-ministru,

Pe parcursul a mai multor ani, in orasul Straseni se atesta o situatie critica la capitolul “Aprovizionare cu apa potabila”.

Din motive tehnice, apa se distribuie consumatorilor conform unui grafic, de doua ori pe saptamina, pe o durata de 4 ore. Drept consecinta, consumatorii sint lipsiti totalmente de apa curenta la robinet pe parcursul a 269 de zile. Neasigurarea cu apa curenta a orasului atrage dupa sine infundarea retelelor de canalizare in cartierele locative, care se soldeaza cu multiple cazuri de revarsari ale deseurilor lichide in subsolurile si curtile blocurilor comunal-locative pe teritoriul aferent al institutiilor de copii, pe strazi, in gradini particulare etc.

Aceasta situatie creeaza o situatie sanitaro-epidemiologica complicata, iar mediului ambiant si sanatatii publice i se aduc prejudicii grave. Conform pronosticului epidemiologic pentru anii 2008–2009, se prevede o crestere esentiala a nivelului de morbiditate prin hepatita virala “A”, iar izbucnirea a unei eruptii de boli diareice acute cu transmisiune hidrica si habituala este greu de exclus in orasul Straseni.

In acest context, va rog, doamna Prim-ministru, sa fiu informata despre masurile intreprinse intru solutionarea acestei situatii grave pentru orasul Straseni si tin sa amintesc aici si prevederile Hotaririi de Guvern cu numarul 519 din
23 aprilie 2002, cit si numarul 1406 din 30 decembrie 2005, care prevad acordarea asistentei financiare din bugetul de stat pentru solutionarea acestei solutii, dar care nu au fost realizate.

Despre aceasta informatie, solicit in sedinta plenara la sedinta viitoare de la tribuna Parlamentului.

Multumesc.

 

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Grigore Petrenco:

Multumesc.

As dori sa sesizez organele competente in privinta incalcarilor vadite ale legislatiei in vigoare de catre conducerea raionului Criuleni, din asa-numita Coalitie Democratica. Consiliul raional Criuleni a luat decizia de a aloca suma de 91 de mii de lei pentru confectionarea echipamentului sportiv – a maiourilor pentru echipele de fotbal din localitatile rurale ale raionului.

Recent, echipele de fotbal sus-mentionate au primit acest echipament demult asteptat, surprinzator insa, toate maiourile contin emblema Formatiunii politice “Alianta «Moldova Noastra»”. Pot sa arat si maiourile, deci iata. Se creeaza impresia ca conducerea noua a raionului presedintele raionului ales pe listele AMN au hotarit sa foloseasca bani publici pentru acoperirea cheltuielilor de partid si pentru promovarea acestui partid.

Solicit organelor competente sa investigheze acest caz. Si, de asemenea, solicit ca conducerea AMN si domnul Urechean personal, care vrea sa blocheze sedintele plenare ale Parlamentului, sa raspunda la o intrebare data viitoare, poate chiar si miine, daca are de gind sa intoarca din bugetul partidului 91 mii de lei, cheltuiti pentru maiourile de partid, inapoi, deci sa intoarca in bugetul raional Criuleni.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc.

Ca rezultat al sedintei in deplasare a Guvernului Tarlev, la Calarasi, in decembrie 2004, a aparut Hotarirea de Guvern nr.1433 din 23 decembrie 2004. Ne-a parut un adevarat cadou de Anul Nou 2005, dar transformat in baloane de sapun. Era in campania electorala pentru alegerile parlamentare 2005.

Sintem si acum in plina campanie electorala neanuntata pentru alegerile din 2009 si dumneavoastra, doamna Greceanii, deja in functie de Prim-ministru, mergeti la Calarasi si pe aceleasi urme ale predecesorului dumneavoastra Vasile Tarlev si constatati aceleasi lucruri, dar intr-o stare si mai deplorabila.

De exemplu, atunci a fost constatat ca s-au acumulat pesticide inutilizabile in cantitate de 122 de tone si aceste pesticide le-ati gasit dumneavoastra si acum recent venind la Calarasi cu doua zile in urma numai ca cladirea in care se pastreaza aceste asa-zis pesticide, otrava, bomba ecologica, acoperisul este deteriorat, ploua direct peste ele si un perete s-a darimat. Adica ele sint sub lacat. Si curg foarte repede in riul Bic si ajung si in Nistru si mai la vale aceasta otrava ajunge.

 

Prin alt... da, exact, stiti geografia, doamna Ostapciuc. Alt neajuns foarte serios, cum ar fi situatia catastrofala cu statia de purificare a apelor reziduale din Calarasi, care atunci stationa deja de citiva ani, ati gasit-o intr-aceeasi stare, doamna Prim-ministru Zinaida Greceanii, iar orasul Calarasi sta intr-o groapa plina cu ceea ce a zis colega dumneavoastra.

Punctul 20 al hotaririi nominalizate prevedea includerea in Programul de investitii pe anii 2005 – 2006 a finantarii de la bugetul de stat a reparatiei sistemului de epurare sau constructia unui sistem nou. Sintem in 2008 si doamna Greceanii asa le-a spus la Calarasi, ca bugetul de stat va finanta constructia unei statii noi.

Pe fila 3 se mentioneaza ca din 14 intreprinderi industriale care activau la acel moment, 6 isi redusese, la acel moment, volumul de productie si cel mai mult, cu 31,2 – Intreprinderea Mixta “Calarasi Divin”.

Ce s-a schimbat, doamna Prim-ministru, din 2004 pina acum? Ati fost din nou la Fabrica de Vinuri si Coniacuri Calarasi, Intreprindere Mixta. Ca si atunci, angajatii au fost inchisi pentru doua ore in sectie ca sa nu va vada sau sa va sopteasca cumva ce se intimpla cu ei. Ca si atunci sint chemati pentru 4 ore pe saptamina sa lucreze, in rest stau si asteapta cind vor fi invitati. Ca si atunci sint angajati tineri, care lucreaza 4 – 8 ore in una – doua saptamini, sint angajati temporar mai bine de un an si aceasta e situatia. Ca si atunci se scoate din zilele de concediu, adica se micsoreaza concediul pentru concediul din cont propriu neplatit, impus contrar prevederilor Codului muncii.

Un alt punct din acea Hotarire de Guvern, obliga Agentia Relatii Funciare si Cadastru sa asigure pina la 30 martie 2005 verificarea conformitatii titlurilor de autentificare a drepturilor detinatorilor de terenuri, dar si astazi, doamna Prim-ministru, mai multi cetateni din satul Pitusca dar si din alte localitati nu se pot apropia de terenurile lor ingradite si pazite cu ciini de catre investitorii straini.

In punctul 16 inclusiv, ati contrasemnat si dumneavoastra, doamna Zinaida Greceanii, in calitate de ministru al finantelor, acea hotarire de Guvern. Pina a deveni Prim-ministru, doamna Greceanii, ati activat timp indelungat in functia de ministru al finantelor si de prim-viceptim-ministru.

Vin sa va intreb si va solicit un raspuns la tribuna Parlamentului asupra masurilor care vor fi intreprinse in urma vizitei dumneavoastra cu mare alai cu doua zile in urma la Calarasi, cind pe sectorul semafor din central orasului pina si dupa Fabrica de Vinuri si Coniacuri, au fost interzise trecerea cetatenilor si transportului, dar si sa-mi expuneti motivele de ce nu au fost indeplinite cele stipulate punct cu punct in Hotarirea Guvernului nr.1433 din 23 decembrie 2004, cit si despre indeplinirea conditiilor postprivatizare, stipulate in contractul de vinzare – cumparare al Fabricii de Vinuri si Coniacuri  Calarasi din 27 decembrie 2002?

Va multumesc si va astept.

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Doamna  Zoia Laba:

Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.

In primul rind, salut colaboratorii Ministerului Dezvoltarii Informationale pentru faptul ca, intr-un timp record, mi-au raspuns la una din intrebari, care prevedea, de fapt... in raspunsul dumnealor imi spun: “Publicatii periodice sau agentii de presa cu denumirea “Iskra” sau “Scinteia” nu figureaza inregistrate.”

Trebuie sa amintesc ca in orasul Orhei si in raionul Orhei este difuzat un ziar, pe ale carui pagini nu gasesti nici ce editura face acest lucru, nici cine este redactorul-sef, nimic, nici o informatie. De aceea, revin cu o intrebare pentru sistemul de informatii si securitate al Republicii Moldova care sint urmatoarele: cine, unde si pe ce bani editeaza acest ziar? Ar fi bine daca, in acest sens, mi-ar raspunde si Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei in cazul in care acest lucru nu este un act de coruptie in Republica Moldova.

Va multumesc.

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.2.

 

Doamna  Ala Ursul:

Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.

Interpelarea mea o adresez Procuraturii Generale si Ministerului Administratiei Publice Locale. La adresa Fractiunii Partidului Comunistilor a parvenit o petitie din raionul Telenesti, nesemnata, in care autorii invoca mai multe abuzuri comise de catre conducerea raionului, conducerea democrata. De o importanta si rezonanta social-juridica deosebita este si faptul invocat in petitie, precum ca conducerea raionului a permis fostului procuror privatizarea apartamentului de serviciu la o plata simbolica. Iar noul procuror, investit in functie, circula zilnic din satul Ratus in centrul raional.

Solicit de la autoritatile publice centrale vizate examinarea principiala a faptelor si datelor invocate in petitie, cu prezentarea unor informatii ample si veridice pe marginea examinarilor efectuate si a faptelor verificate in modul stabilit de lege.

Multumesc.

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.3.

 

Domnul  Vladimir Eremciuc:

Спасибо.

Обращение свое адресую Генеральному прокурору Республики Молдова, Центру по борьбе с коррупцией, министру местного публичного управления. Базой является обращение жителей села Лозова Cтрашенского района, тоже без подписи, на то есть причины, могу на них тоже остановиться.

 

Примария получила 2 тонны зерна кукурузы и солярку, получила
2 тонны зерна и солярку, и квотчики, которые имеют земельные квоты, расписывались в ведомостях за 10 килограммов кукурузы, а получали только по 5, а о солярке вообще речь и не велась. В здании примарии установлена урна, где собираются денежные средства. Все жители, которые обращаются за справками, за консультацией в примарию, обязательно должны сначала пройти через урну, якобы для затрат, которые были понесены при подготовке кладбища к родительскому дню.

Кроме того, финансы, которые примария использует для ремонта садика, используются без решения местного совета. Также господин Тудор Коркодел приобрел полторы тысячи – гектар и 500 соток – земли, которая, будучи пашней, была переведена в участок под строительство. Местные советники считают, что это было сделано с нарушением. Просят разобраться в этом плане.

И еще один момент. Это касается министра местного публичного управления. Советник примарии Теофан Жардан находится  на заработках в Москве. На четырех заседаниях совета не присутствовал, до сих пор никакие меры не были приняты.

И – почему не подписано. Дело в том, что (так говорится в этом обращении) представители АМН в этом селе, если не могут убеждать словом, то доходит до того, что учитель гимназии Лозова избил учительницу Любовь Ботнарь. Речь идет о советнику Константине Ворническу. Если это правда, то это, конечно, не красит советников этой примарии.

Спасибо.

Прошу ответ  мне дать в письменном виде.

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Iurie Eriomin: 

Спасибо.

Два запроса. Первый в адрес Министерства публичного управления, Валентину Гузнаку, и Генеральному прокурору Валериу Гурбуле. В последнее время  Кишинев всколыхнула волна поступления завышенных плат за воду. Запрос такой: насколько законны решения примарии и муниципального совета в этом отношении? Ответить на вопрос: примария и так называемое демократическое большинство в муниципальном совете Кишинева за избирателей или против избирателей? Потому что очень много шагов  они делают против избирателей.

И запрос второй – Генеральному прокурору республики Валериу Гурбуле. В начале года, по существу втихаря, через своих знакомых, депутат Марчел Рэдукан, используя своих друзей, которые остались еще в бывшем руководимом им Департаменте приватизации (ныне – Министерство экономики и торговли), приватизировал, участвовал один в конкурсе, элеватор в Редю Маре, затратил на это около миллиона. Вопрос. Государство на этом, по моему мнению, потеряло полтора-два миллиона. По существу, Марчел Рэдукан украл эти деньги у государства. Вопрос: насколько законна была эта приватизация и откуда он взял этот миллион, который не декларировал?

Спасибо.

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

Domnule Varta,

Mai operativ, va rog, apropiati-va. Merge asa. Nu am sa ma intorc
inapoi, nu.

 

Domnul  Ion Varta: 

Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.

Adresez aceasta intrebare doamnei Prim-ministru al Republicii Moldova Zinaida Greceanii. Tinind cont de faptul ca Republica Moldova se afla intr-o zona seismica activa, care, cu o anumita periodicitate, este afectata de fenomene seismice si chiar de cataclisme seismice cu consecinte grave, si luind, de asemenea, in consideratie pierderile umane si materiale enorme, pe care le-a inregistrat poporul chinez in urma ultimului cataclism seismic, si in legatura cu acest fapt ii aducem si pe aceasta cale sincerele noastre condoleante, solicit responsabililor din cadrul Guvernului un raport concludent cu referire la eficienta masurilor de precautie si de excludere a unor eventuale pierderi umane si materiale in caz de cutremur, in special, in zona noilor constructii locative, pe care poate sa o asigure respectarea tuturor rigorilor ingineresti, care ni le impune zona activa seismica in care se afla Republica Moldova.

Cu alte cuvinte, solicit un raport pertinent si concludent, cum sint respectate aceste rigori ingineresti in procesul edificarii noilor constructii locative in localitatile Republicii Moldova si, in special, in zona municipiului Chisinau. Raspunsul il solicit de la tribuna Parlamentului.

Multumesc.

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.2.

 

Domnul  Semion Dragan: 

У меня запрос к руководству Парламента. По поступившим сведениям, депутат Парламента госпожа Кушнир находилась в середины декабря прошлого года по середину февраля этого года на заработках в Италии. Есть ли заявление о предоставлении ей отпуска на этот период за свой счет? Это первый вопрос.

Второй вопрос. Если нет, то сколько она получила за это время, когда прогуливала работу в Парламенте?

Третий вопрос. Продекларировала она этот заработок в доходах за соответствующий период? И последний вопрос. Насколько это соответствует Конституции Республики Молдова и Закону о статусе депутата?

Прошу дать мне письменный ответ.

Спасибо.

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.3.

 

Doamna  Elena Bodnarenco:

Спасибо.

Сегодня из уст моих коллег депутатов-коммунистов прозвучало много примеров, начиная с сельского хозяйства и заканчивая спортивной одеждой, о том, как так называемые демократы относятся к публичным деньгам, и я продолжу и скажу о публичной собственности.

В 2006 году Правительства Республики Молдова приняло решение о консервации артезианских скважин с целью сохранения запасов питьевой воды. Таким образом и город Сорока, и город Бельцы берут воду из водовода Сороки–Бельцы.

Одновременно со сменой  власти в городе Сорока руководство муниципального предприятия «Дирекция де апедукт ши канализацие Сорока» перестало рассчитываться с водоводом Сорока–Бельцы за потребленную воду. B настоящий момент долг превысил 3 миллиона леев. Одновременно с этим примар города Сорока, представитель Либерально-демократической партии, все чаще озвучивает, что он инициирует обращение к Правительству Республики Молдова с просьбой о разблокировании артезианских скважин.

Прошу Правительство Республики Молдова проверить, провести аудиторскую проверку деятельности этого предприятия. Мотивация о том, что денег нет, неуместна, потому что только в последнее время на предприятии ввелись дополнительно две должности инженерно-технических работников. Ответ прошу дать в письменном виде.

 

Doamna  Maria Postoico:

Doamna Cusnir,

Dumneavoastra ati avut de acum interpelarea. Deci nu vizarea aceasta este conducerea Parlamentului si atunci cind conducerea Parlamentului va da raspuns, cred ca va lua de la dumneavoastra explicatiile de rigoare. Deci noi trecem la urmatorul compartiment, declaratii.

La microfonul central se invita doamna Pavlicenco. A fost interpelare, doamna Cusnir.

 

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

Onorat Parlament,

Voi da citire astazi unui articol semnat de Vladimir Socor, unul dintre analistii care a facut mai multe analize. Si se refera la cum nu trebuie sa se comporte un stat. Articol care consuna in mod perfect cu declaratia Partidului National Liberal privind politica externa comunista prorusa de saptamina trecuta. Si vreau sa spun, cit mai stau colegii pina ies din sala, ca, de fapt, daca Vladimir Socor isi schimba domiciliul si vine in Republica Moldova, noi sintem de acord sa il primim in rindurile Partidului National Liberal si impreuna sa contribuim la rasturnarea pe cale democratica electorala a actualei guvernari comuniste.

Conducerea Republicii Moldova demonstreaza in aceste zile, fara sa vrea, desigur, cum nu trebuie sa se comporte un stat, daca doreste sa obtina ceva din partea Rusiei. Conducerea Republicii Moldova doreste, desigur, ca Rusia sa solutioneze conflictul din Transnistria in favioarea Republicii Moldova. O dorinta cu totul nerealista, a carei realizare chiar conducerea statului o indeparteaza si mai mult, trimitind semnale disperate catre Kremlin. In ziua de 14 mai, la Adunarea Generala a Natiunilor Unite, Republica Moldova s-a abtinut de la vot asupra rezolutiei propuse de Georgia pentru condamnarea curatirii etnice din Abhazia. Un gest instinctiv de slugarnicie fata de Kremlin. Prin aceasta, Chisinaul a rupt solidaritatea fireasca a Republicii Moldova cu Georgia, Ucraina si Azerbaidjan care sint si ele, ca si Republica Moldova, confruntate cu amenintari si riscuri de secesiuni teritoriale regizate din exterior.

Tarile Uniunii Europene s-au scindat cu ocazia acestui vot. Majoritatea abtinindu-se, iar minoritatea votind in favoarea Georgiei laolalta cu Statele Unite ale Americii, Ucraina, Azerbaidjan si alte tari. Guvernele care au votat in favoarea Georgiei sint anume acelea care sustin activ Republica Moldova in conflictul din Transnistria: cele trei State Baltice, Polonia, Republica Ceha, Suedia si, desigur, Statele Unite.

Cred ca acesta este si unul dintre motivele pentru care Chisinaul incearca sa insulte Romania. Atunci cind cerseste bunavointa Rusiei, conducerea Republicii Moldova se crede datoare sa se distanteze cit mai demonstrativ de Bucuresti. Relatiile Bucuresti–Chisinau par oricum aproape inghetate. In aceasta situatie, Presedintele si partidul de guvernamint din Chisinau au gasit un interlocutor privelegiat la Bucuresti in persoana unui oarecare Constantin Rotaru, sef al unui partid roman de extrema stinga, lipsit de orice semnificatie in Romania.

Este o gafa, deoarece demonstreaza in mod public faptul ca Republica Moldova nu a reusit sa isi cistige parteneri politici reali in Romania. E drept ca nici nu e usor. Mesajele de felicitare adresate la 12 martie de Presedintele Voronin conducatorilor Rusiei Dmitri Medvedev si Vladimir Putin cu ocazia rotatiei la virf de la Moscova demonstreaza iarasi spiritul plecaciunii adinci.

Printre altele, domnul Voronin isi exprima, citez: “recunostinta pentru contributia exceptionala pe care ati avut-o in calitate de Presedinte al Federatiei Ruse la aprofundarea relatiilor moldo-ruse si pentru participarea dumneavoastra personala la solutionarea unor probleme complicate in cooperarea bilaterala”. Care sa fie aceste probleme? Nu cumva embargoul politic rusesc asupra vinurilor moldovenesti, embargo ridicat, pina la urma, mai mult pe hirtie, decit in practica.

Si nu cumva sprijinul rusesc total acordat Tiraspolului, inclusiv prin stationarea continua a trupelor rusesti pe teritoriul Republicii Moldova? De la o vreme Presedintele trataeaza aceasta problema cu politetea tacerii. Gesturile amintite semnalizeaza o slabiciune fata de Rusia si o dorinta aproape disperata de a obtine bunavointa acesteia.

Asemenea gesturi nu obtin rezultatele scontate. Dimpotriva, ele creeaza impresia ca Republica Moldova este atit de slaba si demoralizata, incit ar primi conditiile Rusiei pentru reglementarea conflictului din Transnistria, convenabile Rusiei. Salutam aceasta pozitie a domnului Socor si il asteptam in rindurile Partidului National-Liberal sa demolam comunistii din Republica Moldova.

 

Doamna  Maria Postoico:

La microfonul central se invita doamna Cusnir.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.

E de mirare faptul ca colegul meu Dragan nu pune intrebarea pentru ce primeste el bani si toata Fractiunea comunistilor, spre deosebire doar de unul singur – domnul Petrenco.

 

Doamna  Maria Postoico:

Doamna Cusnir,

Mai sint cinci minute, de  aceea sa va incadrati. 

 

Doamna Valentina Cusnir:

Nu ma incurcati. Capitolul Ora Guvernului, cit si capitolul declaratii este parte integranta a ordinii de zi a sedintelor si trebuie sa fie toti prezenti. Pentru aceasta primesc bani. Cit tine despre cele invocate de tovarasul Dragan la microfon. Vreau sa ii aduc la cunostinta ca eu nu am stat toata perioada aceasta de la 15 decembrie pina la mijlocul lui februarie, cum s-a exprimat el, in Italia. Eu am revenit la timp in tara. Am fost prezenta la seduntele Comisiei si pe urma am plecat peste citeva zile ca sa imi vizitez fiica. Era ziua ei de nastere. E treaba mea personala si eu rasaund pentru ceea ce am facut.

Eu nu am lipsit de la sedinte, nu am incalcat Regulamentul si trebuia sa aiba rusine si obraz ca sa iasa cu aceste intrebari. Faptul ca am fost in Italia, acolo m-am intilnit cu foarte multi cetateni, chiar foarte multi. Am avut intilniri foarte numeroase, chiar si de citeva sute de cetateni de ai nostri. O luna de zile zilnic am fost la Ambasada Republicii Moldova in Roma, unde sute de cetateni vin zilnic acolo. Am vorbit si cu domnul ambasador nou-venit acolo. Si, in conditiile in care lucreaza reprezentantii nostri, am rezolvat chiar unele probleme in privinta maririi cotei, care era de 5 mii si a fost marita pina la 6 mii 500 de legalizare a cetatenilor Republicii Moldova in Italia.

Eu nu incalc legea. Inca o data ii spun colegului meu Dragan si celorlalti din Fractiunea comunista: nu cautati si nu zgandariti, caci eu stau si voi sta totdeauna. Si voi daca macar o bucatica ati respecta legea asa cum o respect eu, tara noastra nu ar fi ajuns in acest dezastru si haos si nu as fi nevoita sa ma intilnesc cu cetatenii nostri acolo, in Italia, iar aici, in tara, sa vad numai batrini si copii intr-o stare foarte grava. Si voi nu vedeti acest lucru si voi m-ati adus in starea ca sa merg in vacanta, cind voi stati cu burta la soare, eu ma duc sa muncesc, sa imi intretin familia, sa am grija de copii, de sotul bolnav si sa mai ajut si altor cetateni foarte neputinciosi. Rusine sa va fie si ne intilnim citeva zile, dar pina in 2009, caci dupa aceea nu ne mai intilnim cu voi in Parlament.

 

Doamna  Maria Postoico:

Urmatoarea sedinta va avea loc pe data de 30 mai la ora 10.00.

Sedinta de astazi o anunt inchisa. O zi buna. 

 

 

Sedinta s-a incheiat la ora 13.50.

 

Stenograma a fost pregatita spre publicare
in Directia documentare parlamentara a
Aparatului Parlamentului.