DEZBATERI  PARLAMENTARE

Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XVI-a

SESIUNEA a VIII-a ORDINARĂ – NOIEMBRIE 2008

Şedinţa din ziua de 20  noiembrie 2008

(STENOGRAMA)

SUMAR

1.       Declararea şedinţei ca fiind deliberativă.

2.       Dezbateri asupra ordinii de zi, adoptarea ei.

3.       Dezbaterea şi adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.821 cu privire la securitatea hemotransfuzională.

4.       Dezbaterea şi adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.882 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative (Legea salarizării – art.2, 3, 3¹ ş.a.; Codul muncii al Republicii Moldova – art.129, 130, 134 ş.a.).

5.       Dezbaterea şi adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.2613 pentru modificarea şi completarea Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2008 nr.271-XVI din 7 decembrie 2007 (art.7, anexa nr.3).

6.       Dezbaterea şi reexaminarea Legii nr.104-XVI din 16 mai 2008 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative. Proiectul nr.2282.

7.       Dezbaterea şi aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.2827 pentru modificarea şi completarea Codului penal al Republicii Moldova (art.10¹, 16, 21 ş.a.).

8.       Dezbaterea şi aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.1695 privind Curtea de Conturi.

9.       Întrebări.

10.    Declaraţia domnului deputat Vladimir Filat.

11.    Declaraţia domnului deputat Vladimir Braga.

12.    Declaraţia domnului deputat Gheorghe Susarenco – Fracţiunea parlamentară “Alianţa «Moldova Noastră»”.

13.     Declaraţia domnului deputat Vadim Mişin – Fracţiunea parlamentară a Partidului Comuniştilor din Republica Moldova. 

Şedinţa începe la ora 10.00.

Lucrările sînt conduse de domnul Marian LUPU, Preşedintele Parlamentului, asistat de doamna Maria Postoico şi domnul Iurie Roşca, vicepreşedinţi ai Parlamentului.

Domnul Maxim Ganaciuc – director general adjunct al Aparatului Parlamentului:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Bună dimineaţa.

Vă anunţ că la lucrările şedinţei de astăzi a plenului Parlamentului, din totalul celor 101 de deputaţi, şi-au înregistrat prezenţa 96 de deputaţi. Nu s-au înregistrat deputaţii: Valeriu Calmaţui, Irina Vlah, Angela Leahu, Oleg Ţulea, Igor Klipii.

Domnul  Marian Lupu:

Stimaţi colegi,

Bună dimineaţa.

Şedinţa este deliberativă.

Rog să onorăm Drapelul Ţării. (Se onorează Drapelul Ţării.)

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Înainte de a examina ordinea de zi şi subiectele incluse în aceasta, vreau să vă aduc la cunoştinţă că în perioada premergătoare şedinţei de astăzi a plenului Parlamentului şi-au sărbătorit ziua de naştere colegii noştri domnul Mihail Sidorov (aplauze) şi domnul Ghenadie Morcov (aplauze). Cu acest prilej, să le dorim un foarte frumos la mulţi ani colegilor noştri. Acum, stimaţi colegi, ordinea de zi.

Microfonul nr.4.

Domnul  Vladimir Filat:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Rog să fiu înscris cu o declaraţie la sfîrşitul şedinţei.

Mulţumesc.

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

Domnul  Vladimir Dragomir:  

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Eu rog ca proiectul cu nr.3016, Codul învăţămîntului, să fie trecut pentru săptămîna viitoare.

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Stimaţi colegi,

Precum ştiţi, şi în Republica Moldova are loc o campanie electorală pentru Parlamentul României. Noi cunoaştem că relaţiile dintre Republica Moldova şi România nu sînt cele mai bune, dar, cu toate acestea, România este membru al Uniunii Europene. Noi avem aici foarte mulţi cetăţeni ai Republicii Moldova care au şi cetăţenie română. Şi sînt foarte îngrijorată de faptul că radioteleviziunea noastră, care nu a mai devenit publică, nu oglindeşte în nici un fel această campanie electorală şi posibilitatea cetăţenilor de a participa în mod european la aceste alegeri pentru legislativul statului român.

Dimpotrivă, se observă mişcări care demonstrează că Guvernul nostru este împotriva desfăşurării unei campanii electorale. Chiar astăzi trebuie să am o întîlnire la Ungheni cu candidatul Nicolae Dabija din partea Partidului Naţional Liberal România. Şi prin diferite motive conducerea instituţiei a fost chemată la Chişinău, ca să împiedice şi a fost anulată această întîlnire.

De aceea, eu rog sprijinul colegilor ca să fie invitată conducerea radioteleviziunii noastre ca să ne spună cum se implică şi care este viziunea sa asupra desfăşurării acestei campanii electorale? Pentru că, pînă la 30 noiembrie, au mai rămas zile numărate. Şi, în acelaşi timp, să vină Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene ca să ne relateze, de asemenea, viziunea sa asupra relaţiilor cu România în contextul campaniei electorale.

Noi avem 80 la sută de români, avem, nu cunoaştem datele exacte, cîteva sute de mii de cetăţeni cu cetăţenie română şi noi nu avem dreptul ca ţară membră a Consiliului Europei să împiedicăm desfăşurarea liberă a cetăţenilor la alegerile pentru România.

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

Eu insist să supuneţi votului propunerile mele.

Vă mulţumesc.

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Domnul  Leonid Bujor:

Domnule Preşedinte,

Stimaţi colegi,

Articolul 6, alineatul (4) prevede că, dacă declaraţia vizează imaginea unei fracţiuni parlamentare sau a unui deputat, aceştia au dreptul la replică în cadrul aceleiaşi şedinţe. Replica nu poate depăşi 3 minute.

Vreau să vă aduc la cunoştinţă, domnule Preşedinte, că în lipsa dumneavoastră, doamna Postoico, în cadrul şedinţei din data de 13 noiembrie a încălcat grav prevederile acestui articol al Regulamentului. Fiindcă în declaraţia Partidului Comuniştilor a fost vizată “Alianţa «Moldova Noastră»” şi au fost nominalizaţi doi deputaţi din Fracţiunea parlamentară. La ieşirea noastră la microfon, fără nici o argumentare, dumneaei ne-a lipsit de acest drept.

De aceea, Fracţiunea solicită ca, pe viitor, domnule Preşedinte, atunci cînd încredinţaţi conducerea şedinţei doamnei Postoico, să-i cereţi ca dumneaei să respecte cu stricteţe prevederile Regulamentului. Nu este unicul caz cînd dumneaei îşi permite abateri de la această lege.

Vă mulţumesc.

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

Domnul  Vladimir Braga:

Rog să mă înscrieţi cu o declaraţie la sfîrşitul şedinţei.

Mulţumesc.

Domnul  Marian Lupu:

Da.

Microfonul nr.4

Doamna  Valentina Cuşnir:

Mulţumesc.

Stimate domnule Preşedinte,

Stimaţi colegi şi onorată presă,

Vreau să aduc aminte că avem, pare-mi-se, 10 membri ai Biroului permanent al Parlamentului, care primesc un salariu suplimentar pentru că sînt membri ai Biroului permanent. Dar a devenit o tradiţie, deja a treia săptămînă la rînd cînd miercuri seara primim informaţia că proiectile incluse pe ordinea de zi pentru ziua de vineri se examinează în ziua de joi. Nu le ajunge timp. Sau ce se întîmplă, domnule Preşedinte al Parlamentului? Ori vreţi special ca deputaţii să vină nepregătiţi. Dumneavoastră ştiţi tare bine că aveţi 52 de mîini şi plus încă 3, 4, 5 cîţi vin din PPCD la şedinţă şi votaţi fără nici o răspundere faţă de ceea ce se întîmplă.

Noi cerem să argumentaţi şi să confirmaţi, că se primeşte salariu, şi, poate, să se adune chiar şi la miezul nopţii, dacă este nevoie, dar să primim această informaţie la timp. Şi să nu devină o tradiţie, cum o face Parlamentul nostru, adică, Biroul permanent.

Mulţumesc.

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

Domnul  Gheorghe Susarenco:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Eu rog să fiu înscris pentru o declaraţie la sfîrşitul şedinţei din numele Fracţiunii “Alianţa «Moldova Noastră»” cu genericul “Discreditarea opoziţiei de către actuala coaliţie, care deţine majoritatea în actualul Parlament.” Şi rog să consultaţi, doamnă vicepreşedinte, pentru a termina cu tertipurile acestea bolşevice, cînd ei vin în sală, cînd ies primii, transmit bileţele. Eu m-am înscris primul pentru declaraţie data trecută.

Mulţumesc.

De joi m-am înscris pentru astăzi.

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

Microfonul nr.4.

Domnul  Dumitru Diacov:  

Domnule Preşedinte,

Stimaţi colegi,

Ieri, au fost operate cîteva modificări în componenţa persoanelor importante, de exemplu, domnul Puşcuţa a fost eliberat din funcţie. Este clar că domnul Puşcuţa era persoana promovată de doamna Prim-ministru, sprijinită de doamna Zinaida Greceanîi şi, pe neprins de veste, a fost eliberat din funcţie. Vrem să ştim totuşi care sînt motivele? Ori el nu se înscrie în perioada aceasta responsabilă de către alegeri sau în Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei sînt grave probleme. Fiindcă, aşa am înţeles, din comunicatul la Consiliul de Securitate au fost aduse învinuiri atît Inspectoratului Fiscal, cît şi Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei. Avînd în vedere contextul acesta, căci se părea că este un om potrivit la locul potrivit, vrem să ştim care sînt totuşi motivele?

Mulţumesc.

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Mulţumesc.

Domnule Preşedinte,

Stimaţi colegi,

Noi am primit astăzi modificarea la ordinea de zi şi vedem că este inclus proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2009, lectura a treia, pentru ziua de mîine. Vreau să vă spun că noi nu avem, în momentul de faţă, raportul Comisiei sesizate în fond şi iarăşi, avem cazul de încălcare al Regulamentului. Nu putem noi să venim la şedinţă şi să examinăm un proiect atît de important fără ca să avem în prealabil raportul Comisiei pentru lectura a treia. Şi eu propun ca el să nu fie transferat din data de 27 noiembrie pe data de 21 noiembrie, fiindcă este o discuţie foarte importantă, un raport important şi noi avem nevoie de timp pentru ca să ne pregătim pentru lectura a treia, aşa cum prevede Regulamentul, avînd raportul Comisiei.

Domnul  Marian Lupu:

Am înregistrat.

Microfonul nr.4.

Domnul  Dumitru Braghiş:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Domnule Preşedinte,

În ultimele zile, au fost mai multe anunţuri ale Guvernului precum că există în Republica Moldova 150 000 de locuri de muncă vacante.

La întîlnirile pe care le-am avut săptămîna aceasta şi săptămîna trecută am fost nu odată întrebat de cetăţeni, unde sînt aceste locuri vacante? Care sînt ele? Unde trebuie de adresat ca să obţinem posibilitatea să fim angajaţi în cîmpul de muncă, aşa cum spun oamenii?

Vreau să spun că acest anunţ a fost întîlnit cu sceptitism, cu pesimism din partea alegătorilor din simplu motiv că au mai fost declaraţii ale Guvernului despre 300 000 de locuri de muncă şi multe altele de acest fel.

Mai mult ca atît, Partidul Social Democrat consideră că criza economică pentru noi, în primul rînd, va fi evidenţiată prin faptul că acasă vor veni un număr foarte mare de cetăţeni, care astăzi activează peste hotarele Republicii Moldova. Este clar că alegerile care vin vor pune Guvernul în dificultăţi de a rezolva întrebările respective. Cu atît mai mult că Guvernul, cred că nou deja, va fi tocmai la mijlocul verii anului viitor, cînd va putea să aprobe nişte decizii în domeniul respectiv.

De aceea, eu aş propune ca pentru ziua de mîine, dacă va fi discutată aici Legea bugetului în a treia lectură, să vină Guvernul şi să ne prezinte o informaţie măcar pentru aceea ca să cunoaştem ce se întreprinde, care sînt măsurile? Sau să ne propună un program de creare a locurilor de muncă. Fiindcă, de altfel, toate aceste declaraţii de 150 000 ş.a.m.d. provoacă doar nedumeriri şi neînţelegeri ale cetăţenilor.

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

Domnul  Alexandru Oleinic: 

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Domnule Preşedinte,

Stimaţi colegi,

Încă din aprilie anul 2007, în Parlament am înaintat iniţiativa legislativă prin care am propus ca tinerilor şi copiilor buletinele de identitate şi paşapoartele să fie eliberate pe gratis. Acum sîntem la finele anului 2008, declarat Anul Tineretului. Şi astăzi, în incinta Palatului Naţional, după cum toţi ştim, începe forul tineretului.

În speranţa că forul legislativ, care este dominat de majoritatea comunistă, va susţine iniţiativa care se înscrie perfect în măsurile de susţinere a tinerilor, propun includerea în ordinea de zi a proiectului nr.1576 din 24 aprilie 2007.

Mulţumesc.

Domnul  Marian Lupu:

Am înregistrat. Alte propuneri? Nu sînt. Bine.

Stimaţi colegi,

Acei din colegii noştri care s-au înscris pentru declaraţii, am notat acest lucru, respectiv, mişcarea proiectului nr.3016 din ordinea de zi 20 – 21 noiembrie pentru perioada 27 – 28 noiembrie nu urmează să o supunem votului, fiindcă este un aspect tehnic, deci luăm act de acest lucru.

În continuare voi supune votului doar propunerea înaintată de domnul Alexandru Oleinic referitoare la includerea pe ordinea de zi a proiectului de Lege nr.1576. Presupun că este propunerea Fracţiunii. Cine este pentru, rog să voteze. Rog rezultatele.

Numărătorii:

Sectorul nr. 1 – 0.

Sectorul nr. 2 – 11.

Sectorul nr. 3 – 18.

Domnul  Marian Lupu:

29 de voturi “pro”. Propunerea nu a fost susţinută de plenul Parlamentului.

Ordinea de zi, stimaţi colegi. Proiectul de Lege nr.821 cu privire la securitatea hemotransfuzională. Lectura a doua.

Rog Comisia.

Doamna  Valentina Buliga:  

Mult stimate domnule Preşedinte al Parlamentului,

Stimaţi deputaţi,

La 10 martie 2008, Parlamentul a adoptat în primă lectură Legea cu privire la securitatea hemotransfuzională, lege care... pe parcursul acestei perioade s-a lucrat în comun cu Ministerul Sănătăţii asupra obiecţiilor şi propunerilor deputaţilor şi astăzi avem sinteza propunerilor şi obiecţiilor, care este parte integrantă a acestui raport.

În cadrul discuţiei am ajuns că legea va avea o nouă denumire: Legea cu privire la donarea şi transfuzia de sînge. Pe parcursul acestei sinteze, vedeţi decizia Comisiei referitoare la amendamentele şi obiecţiile parvenite atît în şedinţă plenară, cît şi ulterior.

În temeiul celor expuse, Comisia propune adoptarea acestui proiect de lege în lectura a doua.

Domnul  Marian Lupu:

Eu vă mulţumesc, doamnă preşedinte al Comisiei.

Stimaţi colegi,

Alte propuneri decît cele evocate în raportul Comisiei. Nu sînt.

Doamnă preşedinte al Comisiei,

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

În condiţiile raportului Comisiei de profil, supun votului adoptarea în a doua lectură a proiectului de Lege nr.821. Cine este pentru, rog să voteze. Rog rezultatele.

Numărătorii:

Sectorul nr. 1 – 33.

Sectorul nr.2 – 32.

Sectorul nr. 3 – 4.

Domnul  Marian Lupu:

69 de voturi “pro”. Împotrivă? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.821 este adoptat în lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.882 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative. Lectura a doua.

Rog Comisia.

Domnul  Vladimir Eremciuc:  

Stimate domnule Preşedinte, 

Stimaţi colegi,

Comisia pentru protecţie socială, sănătate şi familie a examinat proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte legislative, prezentat de Guvern şi aprobat de către Parlament în prima lectură la 3 octombrie 2008, şi constată următoarele.

Pe marginea proiectului de lege au parvenit amendamente, propuneri şi obiecţii din partea Comisiei pentru politică economică, buget şi finanţe, din partea Comisiei pentru securitatea naţională, apărare şi ordinea publică, din partea Comisiei pentru drepturile omului, din partea deputaţilor valentina Buliga, Alexandru Oleinic, Valeriu Cosarciuc şi alţii, precum şi de la Direcţia juridică a Aparatului Parlamentului. Comisia sesizată în fond a supus dezbaterilor amendamentele, propunerile şi obiecţiile înaintate, ale căror rezultate sînt expuse în anexă la prezentul raport, fiind partea lui integrantă.

Pornind de la cele menţionate, Comisia pentru protecţie socială, sănătate şi familie prezintă proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte legislative, cu amendamentele şi propunerile acceptate de Comisie spre adoptare de către Parlament în lectura a doua.

Domnul  Marian Lupu:

Mulţumesc, domnule vicepreşedinte al Comisiei.

Stimaţi colegi,

Propuneri altele decît cele incluse în raport?

Microfonul nr.4.

Doamna  Valentina Buliga:

Eu îmi cer scuze, nu am sesizat, proiectul nr.882, da?

Domnul  Marian Lupu:

Da, discutăm acum proiectul nr.882.

Doamna  Valentina Buliga:

Fiindcă eram pregătită pentru celălaltă din ordinea de zi. Oricum, am cîteva amendamente la acest proiect de lege şi aş propune să revenim la ele separat, pentru că sînt destul de importante, în viziunea mea. Şi, în primul rînd, numărul 4 din sinteză, domnule Eremciuc. Vă aduceţi aminte, în cadrul Comisiei şi chiar în şedinţa plenară, am spus că, mi se pare, a venit timpul cînd noi deja trebuie să fugim de la diferenţierea atît de vădită a salariilor în sectorul real, cît şi în sectorul bugetar şi am propus să fie introdusă o nouă sintagmă “economia naţională”, care ar stabili un salariu minim în economia naţională.

De aceea, eu aş propune ca acest amendament să fie supus votului, pornind de la aceea că nu contează în ce sector lucrează angajatul: real, bugetar, silvicultură sau agricultură, are nevoie, în primul rînd, de un salariu care să îi asigure minimum de existenţă. Şi cred că modificarea esenţială a Legii salarizării ar fi fost anume dacă vom prevedea o astfel de normă.

Domnul  Marian Lupu:

Domnule vicepreşedinte al Comisiei,

Comisia are comentarii sau să supun votului?

Domnul  Vladimir Eremciuc:

Doamna preşedinte al Comisiei părerea Comisiei o ştie, părerea Guvernului tot o ştie, dumneaei doreşte să fie pusă la vot propunerea.

Domnul  Marian Lupu:

Stimaţi colegi,

Potrivit Regulamentului, supunem votului această propunere. Cine este pentru acceptarea propunerii evocate de la microfonul nr.4 de colega noastră doamna Buliga, rog să voteze. Rog rezultatele.

Numărătorii:

Sectorul nr. 1 – 0.

Sectorul nr. 2 – 11.

Sectorul nr. 3 – 10.

Domnul  Marian Lupu:

21 de voturi întru susţinerea acestei propuneri. Plenul Parlamentului nu a acceptat-o.

Doamna  Valentina Buliga:

Şi punctul 7 din anexă. La fel, propunerea parvenită din partea Guvernului: alegerea sistemului de salarizare la discreţia angajatorului. Eu aş propune sau am propus, şi nu am fost susţinută în cadrul dezbaterilor în Comisie, ca să fie stabilită norma în redacţia următoare: “Alegerea sistemului de salarizare în cadrul unităţii se efectuează prin negocieri colective între angajator şi reprezentanţii salariaţilor.” O normă care mi se pare destul de democratică, reieşind şi din contextul colaborării şi cu societatea civilă, şi parteneriatul social, dialogul social, şi eu cred că această normă ar fi destul de benefică pentru unităţile, întreprinderile care urmează să îşi aleagă sistemul de salarizare în cadrul acestor întreprinderi.

Şi, la fel, aş ruga ca Parlamentul să conştientizeze că este un lucru foarte important şi să nu lăsăm salariul angajaţilor doar la discreţia angajatorilor. Şi nu este nimic ieşit din comun dacă se va ajunge în cadrul discuţiilor anume prin negocieri să se ajungă la alegerea sistemului de salarizare în cadrul întreprinderilor respective.

Domnul  Marian Lupu:

Bine. Situaţie similară.

Stimaţi colegi,

Supun votului.

Domnul Vladimir Eremciuc:

Comisia nu a susţinut. Comisia a susţinut Guvernul Republicii Moldova şi aici este scopul de a promova principiul egalităţii părţilor în cadrul parteneriatului social la nivel de unitate. De aceea, noi ştim că partenerii sociali, patronatul, Guvernul şi sindicatul, patronatul şi Guvernul nu susţine propunerea.

Comisia nu a susţinut.

Domnul Marian Lupu:

Bine, stimaţi colegi,

Supun votului această propunere. Cine este pentru, rog să voteze. Rog rezultatele.

Numărătorii:

Sectorul nr.1 – 0.

Sectorul nr.2 – 10.

Sectorul nr.3 – 12.

Domnul Marian Lupu:

22 de voturi. Plenul Parlamentului nu a susţinut această propunere.

Doamna Valentina Buliga:

Reieşind din aceste motive, Fracţiunea Partidului Democrat nu va susţine acest proiect de lege. 

Domnul Marian Lupu:

Bine. Alte propuneri?

Microfonul nr.4.

Doamna Valentina Cuşnir:

Mulţumesc.

Eu vreau din suflet să mulţumesc Comisiei pentru protecţie socială, sănătate şi familie că de această dată s-a pătruns de însemnătatea amendamentului meu şi l-a acceptat, care ţinea de calcularea compensaţiilor la momentul achitării lor, deoarece peste 4 – 5 ani deja devin, îşi pierd efectul. Şi ţin să mulţumesc foarte mult pentru acest lucru.

Domnul Marian Lupu:

Comisia a acceptat expresiile de gratitudine.

Microfonul nr.5.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule vicepreşedinte,

La articolul 3 alineatele (2) şi (3), ceea ce priveşte reţeaua tarifară pentru sfera bugetară, propunerea mea a fost ca reţeaua tarifară pentru sectorul bugetar să fie la fel coordonată sau negociată cu sindicatele de ramură.

Fiindcă atunci noi avem parcă sindicate care reprezintă interesele angajaţilor. Dar, în acest caz, aşa cum este propus în lege, nu au nici o importanţă aceste sindicate. Şi noi am văzut ce s-a întîmplat în Republica Moldova atunci cînd se negociază cu Guvernul, neavînd suportul legal din punct de vedere al normei imperative din lege.

Adică eu insist ca acest amendament să fie pus la vot, domnule Preşedinte.

Domnul Marian Lupu:

Stimaţi colegi,

Nu putem, fiindcă...

Domnul Vladimir Eremciuc:

Nu sîntem de acord ca...

Domnul Marian Lupu:

Staţi puţin.

Domnule preşedinte,

Nu vă supăraţi, a fost tocmai exact propunerea pe care am votat-o acum două minute, ideea evocată de doamna Buliga. Deci de două ori nu supun votului acelaşi lucru, nu? După cîte înţeleg eu...

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Eu cred că doamna Buliga a avut la alt articol. Eu am propus la articolul 3 alineatele (2) şi (3). Doamna Buliga a menţionat că...

Domnul Marian Lupu:

Aceeaşi. Doamna spune că e aceeaşi. Eu am înţeles că e acelaşi lucru.

Domnul Vladimir Eremciuc:

Dacă îmi permiteţi, domnule Preşedinte. Potrivit articolului 72 din Constituţie, regimul general privind raporturile de muncă se reglementează prin legi organice. Noi avem o lege organică cu numărul 355, care reglementează  modul de salarizare în sistemul bugetar.

Reţeaua tarifară unică de salarizare a salariaţilor din unităţile bugetare se aplică prin lege şi nu prin alt mod, cum este propus de domnul Cosarciuc. De aceea, Comisia nu a susţinut această propunere.

Domnul Marian Lupu:

Bine. Alte propuneri? Nu sînt.

Domnule Eremciuc,

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Ţinînd cont de conţinutul raportului Comisiei de profil, cît şi de rezultatul votului la propunerile înaintate aici, în sala plenului Parlamentului, supun votului adoptarea per ansamblu în lectura a doua a proiectului de Lege nr.882. Cine este pentru, rog să voteze. Rog rezultatele.

Numărătorii:

Sectorul nr.1 – 33.

Sectorul nr.2 – 21.

Sectorul nr.3 – 4.

Domnul Marian Lupu:

58 de voturi “pro”. Împotrivă? Două, trei voturi.

În condiţiile acestui bilanţ al exerciţiului de vot, proiectul nr.882 este adoptat în lectura a doua.

Vă mulţumesc.

Microfonul nr.5.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule Preşedinte,

Pentru concretizare. Eu mă uit atent la sinteză, la acest proiect de lege, amendamentul doamnei preşedinte al Comisiei nu era la articolul 3, era la articolul 1 alineatul (1) şi mai este la alt articol.  Ceea ce am menţionat eu poate coincide ca idee, dar sînt articole diferite. Este articolul 3¹, propus în proiectul de lege, alineatele (2) şi (3). Adică, ceea ce se referă la...

Domnul Marian Lupu:

Bine. Haideţi atunci în felul următor. În stenogramă se fixează că este aceeaşi idee, dar propunerile s-au referit la diferite articole.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Bine, şi eu îmi cer scuze, de procedură, domnule Preşedinte.

Domnul Marian Lupu:

Da, vă rog.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Eu am propus ca examinarea Legii bugetului în lectura a treia să nu fie acceptată pentru ziua de mîine. Şi am propus ca să fie pusă la vot. Eu nu am auzit ca dumneavoastră să o puneţi la vot. Dumneavoastră aţi spus că e tehnic, însă aţi transferat legea, Codul învăţămîntului pentru data viitoare.

Domnul Marian Lupu:

Corect.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Cu întîrziere. Dar aceasta e altă chestie, nu mai este o chestiune tehnică atunci cînd noi nu avem la mînă nici raportul Comisiei, nu avem nimic absolut pentru ca să ne pregătim de această examinare.

La Codul învăţămîntului noi avem raportul Comisiei, noi l-am examinat şi el este prezentat.

Domnul Marian Lupu:

Comisia mă informează că raportul este deja în proces de distribuire.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Staţi. Noi nu îl avem la noi în oficiu. Adică, noi nu îl avem, domnule Preşedinte.

Domnul Marian Lupu:

Bine, stimaţii mei colegi,

Să procedăm în felul următor. Ca să scoatem de pe agendă toate discuţiile, voi supune votului această propunere. Cine este pentru a mişca sau pentru a menţine data examinării. (Rumoare în sală.)

Stimate coleg,

Atunci eu nu vă înţeleg. Ba ieşiţi la microfon şi mă rugaţi să supun votului, ba spuneţi că nu poate fi supusă votului. Atunci ce facem? (Rumoare în sală.)

Propunerea dumneavoastră. Raportul este distribuit, ieşiţi în sală şi îl găsiţi.

Domnule Bondarciuc,

Eu vă rog, informaţi colegii la microfonul nr.3, ca să nu vorbesc eu în zadar.

Microfonul nr.3.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Şi raportul, şi sinteza la raport.

Domnul Marian Lupu:

Ascultaţi colegul.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Acum se repartizează deputaţilor.

Domnul Marian Lupu:

Deci raportul, principalul că raportul este prezent, este înregistrat ca document. Colegul a solicitat, eu supun votului această propunere. Cine este pentru examinarea proiectului Legii bugetului în lectura a treia nu în ziua de mîine, ci în data de 27, 28 precum a fost prescris anterior, rog să voteze. Rog rezultatele.

Numărătorii:

Sectorul nr.1 – 0.

Sectorul nr.2 – 11.

Sectorul nr.3 – 11.

Domnul Marian Lupu:

22 de voturi. Propunerea nu a fost susţinută de plenul Parlamentului.

Stimaţi colegi,

Continuăm. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2008. Proiectul nr.2613, lectura a doua.

Rog Comisia.

Domnul Vladimir Eremciuc:

Stimate domnule Preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia pentru protecţie socială, sănătate şi familie a examinat suplimentar proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2008 cu nr.271 din 7 decembrie 2007, aprobat în primă lectură la data de 23 octombrie curent şi constată următoarele.

Comisiile permanente au susţinut în unanimitate acest proiect de lege, fără a invoca obiecţii şi propuneri pe marginea lui. Comisia sesizată în fond a examinat obiecţiile expuse de către Direcţia juridică a Aparatului Parlamentului şi menţionează următoarele:

- propunerea de a fi omisă sintagma care specifică că deţinătorii de patentă vor încheia contractul de asigurări cu casele teritoriale de asigurări sociale nu poate fi acceptată, deoarece unele categorii de cetăţeni încheie aceste contracte la direct cu Casa Naţională de Asigurări Sociale;

- referitor la propunerea de a se efectua concomitent şi modificarea sumelor de venituri şi cheltuieli, Comisia, în urma discuţiilor problemei în cauză cu reprezentanţii Guvernului şi a Casei Naţionale de Asigurări Sociale, a stabilit că operarea unor asemenea modificări va fi posibilă doar după o perioadă anumită de aplicare a acestei norme, care va permite identificarea numărului de persoane deţinători de patentă, a perioadelor pentru care este eliberată patenta şi altor indici concreţi ce vor permite efectuarea unor calcule estimative. Prin urmare, rectificările de buget la capitolul menţionat vor fi efectuate ulterior precizării sumelor respective de venituri şi cheltuieli.

În condiţiile celor relatate, Comisia pentru protecţie socială, sănătate şi familie propune adoptarea proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2008 din 7 decembrie 2007.

Ţin să menţionez că, după prezentarea raportului, în Comisie a parvenit un  amendament din partea unui grup de deputaţi: Eriomin, Todoroglo, Cotorobai, care propun modificarea poziţiei unu punctul 3 din anexa nr.3 la Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2008 şi expunerea acestuia în următoarea redacţie.

Angajatorii din agricultură persoane fizice şi juridice, care utilizează nu mai puţin de 90 la sută din fondul de salarizare şi alte recompense confirmate de Biroul Naţional de Statistică al Republicii Moldova, la remunerarea muncii persoanelor angajate prin contract individual de muncă ori prin alte contracte, în vederea executării de lucrări sau de prestări de servicii în activităţi enunţate în grupele de 01.1; 01.4 din Clasificatorul activităţii din economia Moldovei, aprobat prin Hotărîrea Moldova – Standard nr.694 din 9 februarie 2000, redacţia propusă de grupul de deputaţi este cea expusă de Guvern în proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2009.

Comisia propune să fie votat în lectura a doua.

Domnul Marian Lupu:

Da, mulţumesc, domnule vicepreşedinte al Comisiei.

Stimaţi colegi,

Propuneri, altele decît cele invocate în raport?

Microfonul nr.4.

Domnul Ivan Banari:

Domnule Preşedinte,

Eu am înaintat un set de propuneri, 5 propuneri la adresa Comisiei, la începutul săptămînii acestea, şi nu am auzit de ele. Şi am înaintat nişte propuneri, am făcut şi în cadrul discuţiilor în Parlament referitoare la cuantumul care se va plăti pentru naşterea primului copil, celui de al doilea copil.

Am avut luare de cuvînt.

Domnul Vladimir Eremciuc:

Nu este subiectul legii.

Domnule Banari,

Nu este subiectul legii. Aşa scrie aici.

Domnul Marian Lupu:

Alte propuneri? Nu sînt.

Domnule Eremciuc,

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

În condiţiile raportului Comisiei de profil, voi supune votului adoptarea în a doua lectură a proiectului de Lege nr.2613. Cine este pentru, rog să voteze. Rog rezultatele.

Numărătorii:

Sectorul nr.1 – 33.

Sectorul nr.2 – 31.

Sectorul nr.3 – 4.

Domnul Marian Lupu:

68 de voturi “pro”. Împotrivă? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.2613 este adoptat în lectura a doua.

Legea nr.104-XVI din 16 mai 2008 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative, reexaminarea acestei legi în cadrul proiectului nr.2282.

Rog Comisia.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Stimate domnule Preşedinte,

Stimaţi colegi,

Onorată asistenţă,

Legea nr.104-XVI pentru modificarea şi completarea unor acte legislative a fost prezentată Preşedintelui ţării pentru promulgare. Preşedintele a remis legea pentru reexaminare Parlamentului Republicii Moldova, formulînd un şir de obiecţii. 

Comisia pentru politică economică, buget şi finanţe a examinat scrisoarea de remitere a legii şi raportează următoarele. În scrisoarea de remitere se atenţionează că formulările din lege sînt prea generale şi prea vagi, că prin această lege are loc limitarea drepturilor agenţilor economici şi ale investitorilor de a se adresa în justiţie pentru apărarea lor, precum şi lărgirea nejustificată a atribuţiilor Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Concurenţei, inclusiv prin acordarea unor funcţii care au un caracter operativ de investigaţie specific organelor de urmărire penală, ceea ce va răsfrînge negativ asupra climatului investiţional din Moldova.

Totodată, este corect menţionat faptul că criteriile referitoare la stabilirea poziţiei dominante pe piaţă, specificate în articolul 3 alineatul (6) din lege urmează a fi întrunite cumulativ. Sînt şi alte obiecţii pe care noi le acceptăm.

În concluzie, Comisia pentru politică economică, buget şi finanţe a susţinut propunerile Preşedintelui ţării, care a menţionat că, dat fiind faptul că carenţele legii sînt atît de mari, ar fi oportun ca Parlamentul să o remită autorilor, ca ei, ţinînd cont de obiecţiile formulate, precum şi de normele şi practicile din cadrul Uniunii Europene, să elaboreze o lege nouă conform acestora.

În temeiul celor relatate şi în conformitate cu prevederile articolului 75 din Regulamentul Parlamentului, Comisia propune şedinţei plenare a Parlamentului acceptarea propunerilor Preşedintelui Republicii şi nemenţinerea rezultatelor votării proiectului de lege.

Domnul Marian Lupu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Propuneri?

Microfonul nr.4.

Doamna Valentina Cuşnir:

Mulţumesc.

Domnule preşedinte al Comisiei,

Aş vrea să vă întreb dacă comisia a examinat motivele de ce Parlamentul a votat în aşa hal acea lege şi a trimis-o la promulgare, căci orice reexaminare întoarsă de Preşedinte în Parlament este faţa noastră şi rezultatul muncii noastre.

Şi ştiu ce îmi veţi răspunde. Vreau să spun că acest proiect nr.4129 a fost votat în ziua de 16 mai, atunci cînd opoziţia a blocat tribuna centrală a Parlamentului şi dumneavoastră, domnule preşedinte al Comisiei, aţi prezentat şi s-a votat în cîteva secunde, şi aţi spus doar atît: avem şi supliment, articolul 23, la raport a fost prezentat şi suplimentul raportului, Comisia propune să acceptăm.

Şi, domnule preşedinte, s-au votat atunci în grabă, în 7 minute, modificările a 11 proiecte de legi, dintre care deja 4 Preşedintele le-a întors spre reexaminare. Acesta este rezultatul muncii noastre în Parlament, în ghilimele, şi acea grabă cu care introduceţi în ordinea de zi proiectele de legi ca deputaţii să vină nepregătiţi şi să voteze la hurtă, la kilograme legile.

Mulţumesc.

Vreţi să închideţi?

Domnul Marian Lupu:

Nu, aceasta a fost toată propunerea, da?

Doamna Valentina Cuşnir:

Aceasta a fost ca să ştiţi cum s-a votat în lectura a doua cînd sînt o mulţime de amendamente şi nu s-a...

Domnul Marian Lupu:

Eu deja regret că v-am adresat această întrebare. Nu vă supăraţi.

Mulţumesc.

Doamna Valentina Cuşnir:

Nu mă supăr, dar şi dumneavoastră să luaţi măsuri.

Domnul Marian Lupu:

Bine. Propuneri? Nu sînt.

Domnule Bondarciuc,

Vă mulţumesc. 

Stimaţi colegi,

Supun votului. Cine este pentru adoptarea legii menţionate, ţinînd cont de propunerile şefului statului, cele care au fost acceptate de către Comisia de profil, rog să voteze. Rog rezultatele.

Numărătorii:

Sectorul nr.1 – 1.

Sectorul nr.2 – 2.

Sectorul nr.3 – 4.

Domnul Marian Lupu:

Staţi puţin, nu vă supăraţi. O clipă. Un vot sectorul nr.1. Doi, sectorul nr.2. Trei voturi. Şi sectorul nr.3, patru voturi. 7 voturi. Această propunere nu a fost susţinută, ceea ce înseamnă că, potrivit prevederilor legale pentru aceste cazuri, legea respectivă nu este adoptată. Este respinsă, corect.

Deci constat ca rezultat al bilanţului exerciţiului de vot că legea este respinsă, stimaţi colegi.

Continuăm. Proiectul de Lege nr.2827 pentru modificarea şi completarea Codului penal al Republicii Moldova.

Guvernul.

Domnul Nicolae Eşanu – viceministru al justiţiei, reprezentantul permanent al Guvernului în Parlament:

Stimate domnule Preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Proiectul de lege supus atenţiei dumneavoastră face parte din şirul de acţiuni întreprinse în scopul de a aduce legislaţia penală din Republica Moldova în conformitate cu reglementările europene. Proiectul supus atenţiei dumneavoastră, în cea mai mare parte, se referă la diminuarea sancţiunilor pentru infracţiuni prevăzute în Codul penal, astfel încît noi să ne situăm la o medie europeană.

În cadrul pregătirii acestui proiect de lege noi am analizat mai multe coduri penale europene, dintre care Codul penal al Sloveniei, Franţei, Germaniei şi al altor state. Considerăm că adoptarea acestui proiect ne va permite să diminuăm numărul persoanelor asupra cărora se aplică sancţiuni privative de libertate.

Vă informez că, în rezultatul acţiunilor întreprinse în ultimii 3 ani, s-a reuşit diminuarea numărului de deţinuţi de la 10 mii la aproape 7 mii, mai puţin de 7 mii care erau la ultima dată, luna trecută, de evidenţă în sistemul penitenciar.

Rugăm să susţineţi acest proiect.

Mulţumim.

Domnul Marian Lupu:

Da, vă mulţumesc, domnule viceministru.

Întrebări? Nu sînt.

Vă mulţumesc.

Rog Comisia.

Proiectul nr.2827.

Domnul Vladimir Ţurcan:

Stimaţi colegi,

Comisia juridică, pentru numiri şi imunităţi a examinat proiectul nr.2827 şi a constatat că scopul de bază al acestui proiect de lege este liberalizarea pedepselor penale, umanizarea politicii punitive a statului, modernizarea şi racordarea sancţiunilor penale la standardele europene.

Este necesar de menţionat că acest proiect prevede 227 de propuneri, dintre care se introduc şase articole noi, se exclud 11 articole. Iar în restul 210 articole sînt  propuse diferite modificări ale sancţiunilor. Ca rezultat, se va reduce semnificativ numărul persoanelor deţinute, prin majorarea persoanelor cu drept de eliberare condiţionată de pedeapsă înainte de termen. Proiectul a fost avizat pozitiv de către comisiile permanente, Direcţia juridică a Aparatului Parlamentului, cu înaintarea unor propuneri şi amendamente care vor fi examinate pentru lectura a doua. În aceste condiţii, Comisia propune adoptarea proiectului de Lege nr.2837 în primă lectură.

Domnul  Marian Lupu:

Mulţumesc.

Întrebări pentru Comisie? Nu sînt.

Domnule Ţurcan,

Vă mulţumesc.

Înainte de exerciţiul de vot pentru aprobarea în primă lectură a acestui proiect, luare de cuvînt, doamna Maria Postoico.

Doamna Maria Postoico:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Stimaţi colegi,

Proiectul de astăzi, pe care îl discutăm, desigur, este binevenit şi mult aşteptat nu numai de parlamentarii noştri, ca să avem cu ce să ne prezentăm în faţa societăţii, dar şi, totodată, pentru profesionişti şi societatea civilă din Republica Moldova. Elaborarea şi adoptarea lui face parte din procesul perfecţionării cadrului legislativ, cum au menţionat atît autorii, cît şi Comisia juridică, pentru numiri şi imunităţi.

Şi, totodată, noi avem un angajament asumat faţă de Consiliul Europei de a ajusta legislaţia penală la tratatele internaţionale, ratificate după adoptarea Codului penal în vigoare. În acelaşi timp, odată cu angajarea Republicii Moldova pe calea integrării europene şi aprofundarea reformelor democratice se face simţită nevoia schimbării filosofiei pedepselor penale, a  metodelor de luptă cu criminalitatea şi a acelor de resocializare a infractorilor, care trebuie să fie eficiente şi să răspundă provocărilor lumii contemporane.

Totodată, autorităţile care promovează  politica penală a Republicii Moldova trebuie să pună accent pe valoarea umană. Pe această dimensiune, acest proiect se încadrează perfect în tendinţele actuale de modernizare a politicii punitive a statului nostru şi de umanizare a pedepselor penale.

Stimaţi colegi,

Vreau să vă reamintesc că deja noi am făcut unii paşi în această direcţie, cînd a fost instituită munca comunitară ca alternativă la detenţie.

Totodată, ne aducem aminte despre Legea cu privire la mediere şi cu privire la probaţiune. Acea modificare a Codului penal, prin care a fost perfecţionat cadrul legal, care reglementează situaţia copiilor şi tinerilor aflaţi în conflict cu legea. Să ne aducem aminte de iniţiativa unui grup de domni deputaţi ai Fracţiunii Partidului Comuniştilor din actuala legislatură şi dus la ameliorarea situaţiei mai multor copii din ţară. Desigur, au fost adoptaţi şi s-au făcut unii paşi şi referitor în sensul micşorării nivelurilor sancţiunilor.

Toate aceste acte legislative au consacrat noi instituţii juridico-penale sau le-au dezvoltat pe cele existente, ce ne va permite să stabilim o justiţie penală modernă şi europeană. În contextul examinării acestui proiect, vreau să amintesc despre iniţiativa Preşedintelui Republicii Moldova Vladimir Voronin de a optimiza sistemul pedepselor penale, precum şi de a decriminaliza unele dintre infracţiunile ce prezintă pericol social redus.

Această iniţiativă lansată cu peste un an de zile în urmă a fost binevenită, iar proiectul de astăzi, care este pus în discuţie, constituie transpunerea ei în practică. De fapt, propunerile cuprinse în acest proiect constituie o revoluţie în sistemul actual de justiţie penală. El oferă soluţii realiste şi are la bază noi standarde naţionale la acest domeniu. Adoptarea acestui proiect, desigur, va contribui la umanizarea politicii punitive a statului, la micşorarea sancţiunilor penale prea aspre, ceea ce va duce la reducerea populaţiei în penitenciare.

Astăzi, noi cunoaştem că sînt aproximativ 220 de deţinuţi la 100 mii de locuitori, pe cînd în ţările Uniunii Europene acest indice variază între 62 şi 150. Practica ne demonstrează că această rată înaltă se datorează nu numai nivelului criminalităţii, dar şi al pedepselor prea aspre. Tocmai de aceea se impune o politică penală mai raţională şi mai umană, care ar putea contribui la reducerea cheltuielilor statului ce ţin de sistemul penitenciar, precum şi la reintegrarea socială mai bună a persoanelor care au comis aceste infracţiuni.

În procesul de reformare a legislaţiei este oportună conjugarea eforturilor autorităţii statului şi ale întregii societăţi civile. Şi îmi face o deosebită plăcere să constat că eforturile comune ale Guvernului, Parlamentului şi ale organizaţiilor neguvernamentale, ca de exemplu Institutul de Reforme Penale, UNICEF, orientate spre perfecţionarea şi dezvoltarea instituţiei justiţiei penale s-au concretizat în adoptarea mai multor legi de calitate, precum şi alte acţiuni eficiente care dau roade bune.

Aduc mulţumiri speciale şi misiunii norvegiene de experţi pentru promovarea supremaţiei legii în Moldova, pentru că a contribuit esenţial la elaborarea şi definitivarea acestui proiect, pe care astăzi noi îl dezbatem. Este, desigur, un exemplu care ar fi binevenit să fie urmat şi de alte instituţii şi de alte organizaţii neguvernamentale şi, desigur, aceasta va conduce procesul de ajustare al legislaţiei penale a ţării noastre  la acele valori europene.

Noi vedem voinţa politică a Guvernului de astăzi din Republica Moldova şi deschiderea noastră, a parlamentarilor pentru a schimba viziunea asupra politicii penale, iar acţiunile necesare ale acesteia vor fi, în acest sens, şi în viitor. Pe această dimensiune, obiectivele noastre primordiale, desigur, noi le cunoaştem, dar trebuie să le aducem la cunoştinţă: reducerea criminalităţii, discriminarea faptelor cu grad de pericol social redus, implementarea alternativelor la detenţie, soluţionarea problemei suprapopulării instituţiilor penitenciare, diminuarea sau excluderea efectului negativ al detenţiei asupra persoanei, precum şi apărarea omului ca valoare supremă.

Stimaţi colegi,

Fracţiunea Partidului comuniştilor, desigur, va susţine acest proiect şi, totodată, vă îndemnăm şi pe dumneavoastră ca să susţinem, ca, într-adevăr, să avem o legislaţie penală, care să corespundă acelor standarde europene.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul  Marian Lupu:

Da, stimaţi colegi,

Proiectul nr.2827. Potrivit raportului Comisiei de profil,  voi supune acest proiect aprobării în primă lectură de către plenul Parlamentului. Cine este pentru, rog să voteze. Majoritatea.

Vă mulţumesc.

Proiectul nr.2827 este aprobat în primă lectură. 

Proiectul de Lege nr.1695 privind Curtea de Conturi. Iniţiativa unui grup de deputaţi. Prezintă domnul vicepreşedinte al Comisiei pentru politică economică, buget şi finanţe Gheorghe Popa.

Domnul Gheorghe Popa:

Mult stimate domnule Preşedinte,

Stimaţi colegi,

Onorată asistenţă,

Elaborarea proiectului de lege a fost determinată de obligativitatea Republicii Moldova, asumată în Planul de acţiuni “Republica Moldova – Uniunea Europeană”. Acest plan prevede asigurarea creării şi funcţionării unei instituţii supreme de audit independente în conformitate cu standardele internaţionale şi ale Uniunii Europene privind cele mai bune practici ale auditului extern. În acest sens, menţionăm că Legea cu privire la Curtea de Conturi, adoptată în anul 1994, nu corespunde standardelor menţionate de audit extern şi aspiraţiilor Republicii Moldovei de integrare europeană.

Proiectul de lege supus examinării este armonizat cu actele internaţionale în domeniul auditului public extern şi propune soluţii noi de reglementare legală a acestui domeniu de activitate a statului. Obiectivul principal al proiectului de lege este îmbunătăţirea managementului finanţelor publice. Din punct de vedere conceptual, proiectul de lege corespunde prevederilor Constituţiei Republicii Moldova şi prevede ajustarea reglementărilor propuse în proiectul de Lege privind statutul, componenţa şi organizarea activităţii Curţii de Conturi, prezentarea Parlamentului a rapoartelor privind activitatea Curţii de Conturi şi privind exercitarea bugetului propriu din exerciţiul bugetar expirat, precum şi certificarea autorităţilor publice.

Referindu-mă la momentele conceptuale ale proiectului de lege, menţionăm că acesta stabileşte că Curtea de Conturi este unica autoritate publică a statului care exercită auditul extern în sectorul public în calitate de instituţie supremă de audit şi este protejată legal de indiferenţa din partea altor organe de drept sau cu funcţii de control. Proiectul de lege stabileşte că activitatea Curţii de Conturi se desfăşoară în conformitate de independenţa organizatorică, funcţională, organizaţională şi financiară.

Proiectul de lege este structurat în patru capitole. În capitolul I sînt expuse prevederi privind domeniul de reglementare, cadrul juridic şi independenţa Curţii  de Conturi în exercitarea atribuţiilor sale privind obiectivele şi principiile fundamentale de care trebuie să se conducă Curtea de Conturi în activitatea sa, relaţiile Curţii de Conturi cu autorităţile publice, cu organele de drept şi alte instituţii privind finanţarea activităţii Curţii de Conturi şi alte prevederi.

Capitolul II reglementează structura Curţii de Conturi, atribuţiile Preşedintelui şi plenului Curţii de Conturi, modificarea, modalitatea de desfăşurare a şedinţelor plenului Curţii de Conturi, condiţiile pentru desemnarea în funcţia de membru al Curţii de Conturi şi reglementează statutul acestuia, stabileşte cazurile de încetare, revocare şi suspendare a acestora. Acest capitol conţine şi prevederi referitoare la personalul Curţii de Conturi, condiţiile de angajare, precum şi prevederi privind statutul personalului cu atribuţii de audit, drepturile, obligaţiile şi responsabilitatea lui.

Capitolul III stabileşte componenţa Curţii de Conturi la efectuarea auditului public extern al resurselor financiare publice şi patrimoniului public, indiferent de entităţile pe care le administrează, modul de planificare al activităţii de audit şi procedura de efectuare a auditului. Acest capitol conţine şi prevederi care se referă la cooperarea Curţii de Conturi în procesul de desfăşurare a auditului cu specialiştii sau cu instituţiile specializate, precum şi la remiterea, conform competenţei, a materialelor privind rezultatele auditului efectuat în cazul depistării încălcărilor, deciziile asupra cărora nu ţin de competenţa Curţii de Conturi.

Capitolul menţionat conţine şi prevederi privind documentele de lucru ale auditurilor, precum şi reglementări ce ţin de elaborarea, conţinutul şi modul de aprobare a rapoartelor şi opiniilor de  audit, drepturile şi obligaţiile entităţilor auditate, implementarea de către entităţile auditate a recomandărilor şi exercitarea cerinţelor Curţii de Conturi, precum şi consecinţele neîndeplinirii prescripţiilor Curţii de Conturi.

Capitolul IV conţine prevederi care asigură o tranziţie uniformă a Curţii de Conturi de la activitatea de control financiar la activitatea de audit public extern, asigurînd continuitatea exercitării funcţiilor şi atribuţiilor ei. Comisia pentru politică economică, buget şi finanţe a examinat proiectul de lege şi, în temeiul celor relatate, propune adoptarea acestui proiect de lege în primă lectură.

Comisia dispune de avizele comisiilor permanente, a Direcţiei juridice a Aparatului Parlamentului, precum şi de avizul prezentat de către Guvernul Republicii Moldova. Comisiile permanente pentru administraţia publică, ecologie şi dezvoltarea teritoriului, pentru cultură, ştiinţă, învăţămînt, tineret, sport şi mijloace de informare în masă, pentru securitatea naţională, apărare şi ordinea publică, precum şi Guvernul s-au pronunţat pentru examinarea proiectului de lege fără careva obiecţii, obiecţii ce ţin de avizele Comisiei juridice, pentru numiri şi imunităţi, Comisiei pentru drepturile omului, Comisiei pentru protecţia socială, sănătate şi familie, precum şi avizul prezentat de Direcţia juridică a Aparatului Parlamentului, ce nu ţin de concepţia proiectului de lege, vor fi examinate şi decizia Comisiei asupra acestora va fi prezentată în cadrul examinării proiectului de lege în lectura a doua.

Comisia pentru politică economică, buget şi finanţe propune aprobarea acestui proiect de lege în primă lectură.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul  Marian Lupu:

Da, vă mulţumesc, domnule Popa.

A fost o prezentare atît din partea autorilor, cît şi prezentarea raportului Comisiei. Întrebări?

Domnul Roşca,

Vă rog.

Domnul  Iurie Roşca:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Domnule raportor,

Aş vrea să vă întreb dacă s-a studiat experienţa altor ţări şi dacă este neapărat nevoie să limităm mandatul unui membru al Curţii la două mandate succesive. În cazul Şefului Statului, parcă este justificată, în alte cazuri poate că este justificat. Totuşi aici este un membru. Să admitem că a numit un om atunci cînd are 30 de ani. A făcut două mandate. A fost un demnitar ireproşabil de ce să îi... Eu doar întreb, nu insist, întreb. Să ne gîndim pentru lectura a doua, va fi un subiect de discuţie care mi se pare...

Domnul Gheorghe Popa:

Mult stimate domnule vicepreşedinte,

Noi am examinat experienţa altor ţări referitor la ceea ce spuneţi dumneavoastră. De fapt, nu avem astfel de exemple unde ar fi două mandate ale lucrătorilor Curţii de Conturi să fie exercitate consecutiv. Dar cred eu că sîntem dispuşi pentru  examinarea acestui moment pentru lectura a doua.

Domnul  Iurie Roşca:

Şi dacă îmi permiteţi, domnule raportor, la articolul 16 alineatul (1), litera b), litera a), pardon: “e cetăţean al Republicii Moldova şi nu deţine cetăţenia altui stat”. Noi am mai discutat această problemă şi cu alte ocazii referitor la alte situaţii juridice. Eu aş propune ca această chestiune să fie omisă, această prevedere cu dublă cetăţenie, din mai multe motive. În primul rînd, pentru că nu este necesară. Doi, nu este nici un temei se ne îngrijorăm. Demnitarii de acest rang nu operează cu informaţie de ordin secret. Ei nu au acces la informaţia clasificată sau, în general, nu aş vedea de ce această prevedere ar figura aici, dacă aţi accepta această propunere.

Domnul Gheorghe Popa:

Da, noi vom examina această propunere pentru lectura a doua.

Domnul  Iurie Roşca:

Şi, dacă îmi permiteţi, ca o remarcă de ordin general, proiectul, în general, mi se pare bine gîndit, bine întocmit şi ţine cont de propunerile pe care le-am elaborat noi împreună şi le-am votat în anul 2005, inclusiv caracterul inamovibil pe toată  durata mandatului acestor demnitari se menţine, astfel încît, dacă sugestiile noastre vor fi luate în calcul, noi sîntem dispuşi să susţinem proiectul în ambele lecturi.

Mulţumesc.

Domnul Gheorghe Popa:

Da, vă mulţumesc.

Domnul  Marian Lupu:

Cine a fost primul la microfoane?

Microfonul nr. 5.

Domnul Ion Pleşca:

Mulţumesc.

Stimate domnule raportor,

Articolul 7. Curtea adoptă hotărîrea asupra rapoartelor de audit şi acte interne. Nu este prevăzut dacă aceste hotărîri vor fi publicate în “Monitorul Oficial” şi a doua problemă. Procedura cu privire la contestarea acestor hotărîri la fel nu este prevăzută sau cum vom ieşi din situaţie. În actuala lege este prevăzută publicarea...

Domnul Gheorghe Popa:

Da, ele tot timpul au fost publicate în “Monitorul Oficial” şi aici, dacă este necesar, să facem aceste completări, vom examina pentru lectura a doua.

Domnul  Marian Lupu:

Bine, pentru a clarifica unele poziţii la subiectele menţionate, eu am să rog să conecteze şi  conducerea Curţii de Conturi la aceste discuţii.

Microfonul nr. 6.

Doamna Ala Popescu – preşedintele Curţii de Conturi:

Stimate domnule deputat,

Propunerile, ceea ce propuneţi cu obligativitatea publicării hotărîrilor Curţii de Conturi asupra rapoartelor de audit şi dreptul la contestare este prevăzut la articolul din proiectul de Lege. Articolul 33 din proiect şi doar că este stabilit dreptul în care instanţa se va contesta. În contencios la prima instanţă Curtea de Apel. Este prevăzută şi publicarea după intrarea în vigoare în cazul 35 de zile de la expirarea termenului de contencios sau în cazul în care este contestată la intrarea în vigoare definitivă a hotărîrii.

Domnul Ion Pleşca:

Eu cred că ar fi normal ca la articolul 7 să fie prevăzut aceasta. Bine, pentru lectura a doua. Şi încă o întrebare la articolul 16, alineatul (2), litera a). A atins vîrsta de pensionare. Care este această vîrstă? În actuala lege sînt prevăzuţi 65 de ani, dar aici nu este.

Doamna Ala Popescu:

Este propusă, s-a ţinut cont de propunerile comisiilor şi, în lectura a doua, noi propunem că se va examina limita, vîrsta de pensionare pentru limita de vîrstă. Da. Stabilită de legislaţia în vigoare.

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

Microfonul nr. 4. 

Domnul  Vladimir Filat:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Domnule Popa,

O scurtă remarcă vizavi de reforma care a fost efectuată în 2005 şi, dacă îmi aduc eu aminte, atunci motivul acelei reforme, dacă vorbim de Curtea de Conturi, a fost necesară  şi motivată pentru a acorda un statut de independenţă acestei instituţii şi funcţionalitate.

Atunci cînd am operat modificările şi acum o să fac referinţă la articolul 17 din proiect, alineatul (2). Am stabilit prin normă legală că 4 membri ai Curţii de Conturi vor fi înaintaţi de către opoziţie, iar 3 membri – de către acei de la guvernare. În proiect, dumneavoastră propuneţi că membrii Curţii de Conturi urmează să fie desemnaţi de Parlament la propunerea Preşedintelui Curţii de Conturi. Ce nu a funcţionat în această perioadă de timp? Şi de ce s-a revenit, de fapt, la perioada de pînă la modificările din 2005?

Domnul  Gheorghe Popa:

Mulţumesc, domnule deputat.

Noi am revenit la o astfel de formulă, dat fiind faptul ca să depolitizăm acest segment în aşa mod ca, practic, Curtea de Conturi să nu aibă influenţă asupra unor decizii ce ţin de formaţiunile politice.

Domnul  Vladimir Filat:

Domnule Popa,

Este în teorie.

Domnul  Gheorghe Popa:

Poftim?

Domnul  Vladimir Filat:

Fiindcă, pînă la urmă, decizia o ia Parlamentul şi oricum decizia este una politică.

Domnul  Gheorghe Popa:

Corect.

Domnul  Vladimir Filat:

Fie că este desemnată de către Fracţiunea majoritară sau de către reprezentanţii din opoziţie.

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.6.

Domnul  Gheorghe Popa:

Domnule deputat,

Noi am propus această variantă şi o considerăm una...

Doamna  Ala Popescu:

Stimate domnule deputat,

Cu referinţă la întrebarea dumneavoastră. În proiectul menţionat s-a propus varianta care este în articolul 17 la condiţia denumirii în urma studierii experienţei internaţionale. Şi nu o să găsiţi nici  într-o ţară în care Curtea de Conturi sau instituţia supremă de audit este indicată în lege, numită pe componenţa de apartenenţă politică.

În alt aspect, comisia parlamentară respectivă din multe ţări, care examinează rapoartele de audit ale instituţiei supreme de audit, este numită din partea opoziţiei. Este exemplul Marii Britaniei, exemplul Ungariei, exemplul altor ţări. În acest caz, pînă la 2005 nici în Legea Republicii Moldova nu a fost stabilit acest lucru. Aceasta a fost stabilit în 2005, în urma declaraţiei politice a Parlamentului de legislatura a XVI-a. În proiectul prezentat este propus articolul tranzitoriu de menţinere integrală a mandatului membrilor Curţii de Conturi în formula modificării legii din 2005.

În alt caz, este propus caracterul politic al activităţii Curţii de Conturi  pentru ca nici un membru al Curţii de Conturi, prin numire din componenţa fracţiunilor parlamentare şi avînd expertiza multor experţi internaţionali, care este anexată la proiect, este propunerea de a fi exclusă. În rest, este o decizie politică care urmează să fie adoptată de Parlament cu stabilirea altor restricţii categorice faţă de exercitarea acestui mandat.

Domnul  Vladimir Filat:

Bine. Nu aş vrea să comentez cele expuse. Da, da, numai că trebuie încă să mai menţionăm că, dacă facem referinţă la experienţă, să facem mai larg un pic şi o să vedeţi dacă mergem să facem referinţă la experienţă, în multe ţări, Preşedintele Curţii de Conturi este înaintat din partea opoziţiei.

Dar eu vreau să vorbesc despre echidistanţă. Uitaţi-vă la articolul 19: “Membrii Curţii de Conturi sînt independenţi.” Cît de independent va fi membrul Curţii de Conturi dacă el depinde în modul cel mai direct de Preşedintele Curţii de Conturi pentru a fi promovat?

În lege este stabilit foarte clar: “Membrul Curţii de Conturi urmează a fi desemnat de către Parlament numai şi numai la propunerea Preşedintelui Curţii de Conturi.”

Domnule Ţurcan,

Nu pe dumneavoastră vă întrebam. Ca să discutăm mai serios pentru lectura a doua. Dacă noi vorbim că această instituţie urmează să fie apolitică, independentă, membrii Curţii de Conturi să fie independenţi în luarea deciziilor, să le acordăm această independenţă.

Domnul  Marian Lupu:

Bine. Pentru lectura a doua.

Domnul  Vladimir Filat:

Bine. Pentru lectura a doua. Acum în continuare, dacă este posibil, vizavi de articolul 16, alineatul (1) litera a). În continuare la cele expuse de domnul Roşca, eu aş vrea să avem în vedere şi decizia Curţii Europene pentru Drepturile Omului, care deja şi-a dat verdictul în acest sens. Şi cînd mai venim cu propuneri în Parlament să corelăm. Fiecare cu părerea lui.

Şi încă un lucru la articolul 16, alineatul (2), litera c): “a deţinut funcţii elective în organizaţii sau partide politice în ultimii 2 ani.” Ce înţelegeţi dumneavoastră prin “funcţii elective în partid”, domnule Popa? Fiindcă, conform statutului, vreau să vă spun că funcţia electivă este începînd de la preşedintele organizaţiei primare, finalizînd cu preşedintele partidului. Care a fost sensul? Poftim?

Domnul  Gheorghe Popa:

În modul cel mai direct.

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.6.

Doamna  Ala Popescu:

Este vorba despre propunerea că orice funcţie care se obţine prin alegere şi prin faptul în care vine în calitatea de membru al Curţii de Conturi să nu fie, respectiv, lipsită de acea independenţă despre care vorbiţi dumneavoastră, de a supune auditului o temă sau alta. Aceasta se consideră deţinere în ultimii 2 ani la intrarea în funcţie.

Domnul  Vladimir Filat:

Vreau să vă spun că, în acest caz, o să aveţi mari probleme să identificaţi persoane care nu au fost implicate în funcţii elective într-un partid sau altul.

Şi ultima întrebare, domnule Preşedinte, dacă îmi permiteţi. Alineatul (2) al aceluiaşi articol 16, litera d): “figurează într-un proces penal ca învinuit, inculpat...”, mai departe este clar. Direcţia juridică a Aparatului Parlamentului, la capitolul “învinuit, inculpat” exista prezumţia nevinovăţiei şi cunoaştem foarte bine, un dosar rapid intentat, recunoaşterea persoanei în calitate de bănuit sau, eu mai ştiu, şi gata e? E o problemă tehnică, da, cum se spune la noi. Eu doresc, pentru lectura a doua, să luăm în vedere aceste observaţii şi, dacă dorim o lege funcţională, să o ajustăm.

Mulţumesc.

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

Domnul  Vladimir Ţurcan:  

Mulţumesc.

Eu aş propune ca noi, totuşi, cînd înaintăm propunerile, amendamentele să nu înaintăm, pur şi simplu, de dragul acestui amendament, dar să ne conducem de logica, inclusiv a legii. În cazul cu independenţa membrului Curţii de Conturi. Este evident că, după ce va fi propusă această persoană, faptul că el va fi confirmat de către Parlament deja este o garanţie a independenţei persoanei. Deoarece mai departe dumnealui, membrul Curţii de Conturi, se va conduce numai de această lege.

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

Domnul  Valeriu Cosarciuc:  

Domnule vicepreşedinte al Comisiei şi ca unul din autorii acestui proiect de lege,

Totuşi eu vreau să revin la articolul 17 alineatul (2), colegii mei de acum au menţionat, dar eu totuşi vreau să aduc argumente suplimentare. Fiindcă atunci, cînd noi vorbim despre faptul că membrii Curţii de Conturi sînt desemnaţi de către Parlament, în principiu, tot este un vot politic.

Pur şi simplu, atunci cînd s-a acceptat articolul 12 sau articolul 14 din legea precedentă, atunci cînd fracţiunile parlamentare, reprezentante în Parlament, aveau dreptul să recomande, fiindcă aşa scrie aici: “La recomandarea fracţiunilor parlamentare”. Şi tot Parlamentul vota. În acest caz, în legea precedentă sau care este în vigoare erau mult mai democratic aleşi membrii Curţii de Conturi.

În afară de aceasta ei, să spunem aşa, reflectau mult mai clar înşişi cetăţenii Republicii Moldova. Fiindcă Parlamentul Republicii Moldova este reflecţia sau oglinda societăţii noastre din Republica Moldova. Şi nu este, de pildă, nici un argument, chiar ceea ce a spus şi doamna Preşedinte a Curţii de Conturi, că, mă rog, prin votul Parlamentului aceşti membri ai Curţii de Conturi nu vor fi, să spunem aşa, aleşi din punct de vedere politic, fiindcă Parlamentul este reflecţia politicii din Republica Moldova.

De aceea, eu aş propune, din partea Fracţiunii, ca noi să menţinem în proiectul nou prezentat conţinutul articolului 12 din legea în vigoare, ceea ce este clar scris, că 4 reprezentanţi din partea Fracţiunii majoritare, 5 – din partea fracţiunilor de opoziţie. Şi articolul 14, aşa cum e scris aici, cum este procedura desemnată în legea în vigoare. Fiindcă aceasta ar fi o alegere mai democratică şi ar reflecta mai pe larg opţiunile cetăţenilor Republicii Moldova.

Domnul  Marian Lupu:

Am înregistrat.

Domnul  Gheorghe Popa:

Da, noi o să examinăm propunerea dumneavoastră.

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Eu mai am o întrebare.

Domnul  Marian Lupu:

Mai este încă? Vă rog.

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

La articolul 27, alineatul (1) litera g): “Utilizarea resurselor creditare şi valutare ale statului.” Cred că aici ar trebui să concretizăm: “ale Guvernului” sau “gestionate de Guvern”. Ce înseamnă “ale statului”? Şi agenţii economici tot au resurse creditoare şi tot sînt în statul Republica Moldova. Prin definiţie, cred că aici nu este statul, trebuie să fie gestionate de Guvern.

Domnul  Gheorghe Popa:

Anume că nu numai Guvernul, sînt şi organele administraţiei publice locale, care tot...

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Bine. Dar scriem: “Guvernul şi organele administraţiei publice locale.”

Domnul  Gheorghe Popa:

Se are în vedere anume structurile statului.

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Statului.

Domnul  Gheorghe Popa:

Da.

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Statul, eu cred că şi persoana fizică tot e stat sau nu?

Domnul  Marian Lupu:

Va trebui de precizat.

Domnul  Gheorghe Popa:

Da.

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Şi încă o chestie la alineatul (3): alte entităţi conform legislaţiei în vigoare.

Domnul  Gheorghe Popa:

Alineatul 3 la care articol?

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Tot la articolul 27, alineatul (3), litera d): “Alte entităţi, conform legislaţiei în vigoare.” Eu cred că, dacă noi elaborăm o lege nouă, ar trebui să scriem, să facem referinţă, care sînt aceste entităţi şi conform cărei legi. Noi ne-am înţeles şi atunci cînd am promovat Legea cu privire la reglementarea activităţii de întreprinzător, să fie foarte clar scris în articole, să nu mai căutăm care sînt alte entităţi.

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.6.

Doamna  Ala Popescu:

Stimate domnule deputat,

Alte entităţi, poziţia s-a inclus din... considerentul actual este, la fel, asemenea prevăzut. Şi Legea privind Curtea de Conturi nu poate exhaustiv să prevadă, întrucît Parlamentul este în drept, ulterior, prin adoptarea altor legi, să stabilească, cine supune controlului finanţele publice respectivei autorităţi.

Astfel, ulterior a fost modificată Legea privind, introdusă recent, partidele politice şi organizaţiile social-politice, Codul electoral şi alte legi din domeniu, care stabilesc că controlul sau auditul este supus dumneavoastră către Curtea de Conturi. Aceasta s-a avut în vedere cînd este inclusă prevederea: “alte stabilite de dumneavoastră legi.”

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Stimaţi colegi,

Noi citim foarte atent legislaţia României şi acolo noi vedem că, dacă se face referinţă la o altă entitate, scrie foarte clar în lege ce fel de entitate şi în baza cărei legi. Şi dacă apare o altă entitate, ea se adaugă în acest articol.

Domnul  Marian Lupu:

Ideea este clară, poziţia, la fel, în stenogramă s-a înregistrat.

Microfonul nr.4.

Doamna  Valentina Cuşnir:

Mulţumesc.

Stimate domnule autor, coautor, fie, cred că dumneavoastră ştiţi că, înainte de a veni cu un proiect nou de lege organică, în 2005, în actualul mandat, a existat o comisie condusă de doamna Ostapciuc, care, împreună cu toate fracţiunile au fost elaborate modificări la legea cea din 1994, la care vă referiţi dumneavoastră, şi au fost adoptate acele modificări la 22 iulie 2005.

Doar peste 3 luni, Fracţiunea Comuniştilor vine cu modificări deja la ceea ce s-a adoptat la 22 iulie. Este vorba de proiectul nr.3435 din 18 octombrie 2005, semnat, din nou, de doamna Ostapciuc şi de domul Bondarciuc, şi de un reprezentant de la Partidul Democrat. Parcă s-a netezit situaţia, comuniştii şi-au obţinut ceea ce au dorit. La doar un an.

Domnul  Marian Lupu:

Stimată colegă,

Dar pot să vă rog, la subiect, cumva mai aproape.

Doamna  Valentina Cuşnir:

Este exact la subiect, domnule Preşedinte. Căci am fost şi eu membru al acelei comisii şi a lucrat mult comisia. Acum veniţi cu acest proiect de lege organică nouă. Oare nu era chip atunci, căci acelaşi Bondarciuc, aceeaşi Ostapciuc au lucrat în acea comisie, ca să se facă atunci şi acum să venim doar cu unele modificări mici. Acesta e un moment.

Dar concret la proiectul cu care veniţi dumneavoastră. Vreau să mă refer la capitolul IV “Dispoziţii finale şi tranzitorii”. Desigur, dumneavoastră aţi venit cu această iniţiativă în luna mai şi poate că era realizabil ca prezenta lege să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2009. Fiind la sfîrşitul lunii noiembrie, eu cred că nu mai poate, articolul 36, alineatul (1), intra în vigoare de la 1 ianuarie 2009. Şi aş veni cu propunerea să fie strămutat 1 ianuarie 2010 şi vă spun din ce motive.

Deoarece la alienatul (2) din acelaşi articol, dumneavoastră propuneţi că, din momentul intrării în vigoare a prezentei legi, se abrogă legea din 1994 cu excepţia alineatului (2), din alineatul (3), din articolul cutare, care rămîne în vigoare pînă la 31 decembrie 2009. Articolul (5) rămîne în vigoare pînă la expirarea mandatului Parlamentului.

Eu cred că nu ne face faţă ca să fie aşa ceva în lege, din care motiv să dăm timp să se pregătească şi Curtea de Conturi, şi noi să nu mergem în grabă şi să ştim că va fi şi viitorul Parlament, care, la sigur, va introduce modificări în această lege, care, ştiu eu, va fi votată. Iată, acestea sînt propunerile mele. La alineatul (1), articolul 36 să fie 1 ianuarie 2010. Şi atunci dispare necesitatea alineatului (2) din articolul 36. Şi se mai clarifică lucrurile în privinţa certificării unora şi rămînerea în funcţie a altora fără...

Domnul  Marian Lupu:

Am înregistrat.

Microfonul nr.6 cu informaţie.

Doamna  Ala Popescu:

Stimată doamnă deputat,

Ceea ce ţine de perioada de intrare în vigoare a legii, cred că deputaţii vor ţine cont la examinarea în lectura a doua. Dar vreau să menţionez doar că intrarea în vigoare a legii şi cu prevederile  de excepţie din unele articole din Legea nr.312, actual în vigoare, nu este direct proporţională din următoarele considerente: prevederile de excepţie se referă la exercitarea integrală a mandatului membrilor Curţii de Conturi actuali în funcţie pînă la data expirării, care este 29 decembrie 2010.

A doua este păstrarea dreptului sesizărilor fracţiunilor parlamentare în deplina componenţă a legislaturii a XVI-ea pînă la expirarea legislaturii şi prezentarea raportului de către Curtea de Conturi asupra modului de gestionare a finanţelor publice în noile condiţii ale legii, reieşind din faptul, care este unica excepţie direct proporţională cu intrarea în vigoare. Fiindcă la momentul procedurilor aplicate, respectiv, vor fi prezentate procedurile totalurilor de audit.

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

Doamna  Valentina Cuşnir:

Mulţumesc.

În aşa caz, eu cred că este normal ca aceste prevederi să le includem în prevederile legii noi, dar nu putem lăsa Legea nr.312 în vigoare cu alineatul din articolul nu ştiu care, în rest se abrogă. Ce rămîne din acea lege? Eu cred că nu se leagă aici.

Mulţumesc, domnule Preşedinte, de zîmbet, căci rar îl acordaţi.

Domnul  Marian Lupu:

Păi, e zîmbet cu bunătate, stimată colegă. Cu multă înţelegere.

Microfonul nr.5.

Domnul  Ion Guţu:

O întrebare domnului Popa. Printre autorii acestui proiect de lege sînt 6 colegi deputaţi, exclusiv membri ai Partidului Comuniştilor. Aţi încercat să convingeţi PPCD, pe alte partide, poate să semneze acest proiect de lege?

Domnul  Gheorghe Popa:

Domnule deputat,

Ivan Timofeevici,

Noi, de fapt, v-am propus să semnaţi iniţiativa, dar aţi refuzat.

Domnul  Ion Guţu:

Eu am refuzat, fiindcă ştiu ce fel de lege este aceasta.

Domnul  Gheorghe Popa:

Da, aţi refuzat, dar aceasta este o iniţiativă care...

Domnul  Ion Guţu:

Eu vă mulţumesc, stimate coleg.

A doua întrebare. Noi cunoaştem foarte bine modificările operate pe parcursul ultimilor ani în proiectul de lege al Curţii de Conturi, nişte modificări care au fost prezentate ca europene: participarea opoziţiei la formarea organului de conducere a Curţii de Conturi, dreptul opoziţiei de a cere şi de a efectua controale diferite. Şi mulţi reprezentanţi au spus chiar în acest Parlament, că aceasta a fost şi o victorie în modificarea actualei Legi a Curţii de Conturi.

Deci toate aceste modificări sînt acum date uitării şi rezultă, practic că Legea Curţii de Conturi aceasta e Curtea de Conturi a unui partid. Aceasta este concluzia. Vă rog să comentaţi.

Domnul  Gheorghe Popa:

Nu, aceasta e concluzia dumneavoastră. Dar timpul trece, ceea ce a fost este depăşit de timp deja şi noi propunem, iată, această variantă.

Domnul  Ion Guţu:

Domnule Popa,

Vă mulţumesc.

Pur şi simplu, echipa, care a elaborat acest proiect de lege şi care a semnat proiectul de lege, este foarte slabă la compartimentul “argumentări”.

Şi a doua întrebare. La articolul 35.

Stimaţi colegi,

Noi cunoaştem situaţia că Curtea de Conturi, un aparat profesionist care lucrează foarte mult, dar rezultatele acestui colectiv sînt foarte, foarte neefective, foarte joase.

Luînd cunoştinţă cu articolul 35, unde sînt aranjate cerinţele faţă de deciziile Curţii de Conturi, recomandările şi cum trebuie să procedeze organele respective, cred că acest articol nu pur şi simplu este democratic, este foarte, foarte liberal sau, eu ştiu, neoliberal.

Deci Guvernul nu reacţionează, toate organele, Parlamentul nu reacţionează. Toate controalele, toate documentele şi deciziile Curţii de Conturi rămîn, pur şi simplu, în arhiva naţională. Deci, ca autori, nu v-aţi gîndit la faptul că articolul 35 trebuie să fie oleacă mai concret şi mai serios?

Ca toate organele şi instituţiile statului să fie, eu ştiu, mult mai... să aibă o atitudine corespunzătoare, de mai mare... faţă de decizia Curţii de Conturi.

Domnul Gheorghe Popa:  

Noi l-am propus aşa cum el este în proiectul înaintat.

Domnul Ion Guţu:

Eu vă mulţumesc.

Deci pe dumneavoastră vă aranjează.

Domnul Gheorghe Popa:

Ivan Timofeevici.

Domnul Ion Guţu:

Vă aranjează nivelul activităţii Curţii de Conturi. “Alianţa «Moldova Noastră»” nu poate vota asemenea proiect de lege, fiindcă el nu schimbă cu nimic situaţia.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Domnul Dumitru Diacov:

Stimaţi colegi,

Stimaţi prieteni,

Eu văd că din cuceririle revoluţiei din martie 2005 mai nu a rămas nimic. Noi ne-am înţeles să depolitizăm funcţia de preşedinte, nu am făcut-o. Noi am rezolvat problema cu pragul electoral, l-am ridicat contrar înţelegerii. Noi ne-am determinat şi cu transmisiunea directă. Mai sînt acolo cîteva probleme. Eu cred că, pînă la sfîrşitul sesiunii, trebuie de rezolvat problema şi cu Comisia Electorală Centrală, să nu mai riscăm şi noi să mergem cu o comisie, aşa, făcută din reprezentanţii partidelor.

Legea este bună, ideea este bună, în principiu, dar există o normă. În multe ţări la care s-a referit şi doamna preşedinte şi alţi colegi, că cheltuirea finanţelor publice este controlată de opoziţie. Noi această prevedere nu o avem cu desăvîrşire, nicăieri. Se creează impresia că un partid se gîndeşte să fie 30 de ani la guvernare cînd situaţia poate să se schimbe, aşa cum a spus şi domnul raportor.

A trecut un an, doi, trebuie să existe un echilibru, trebuie să existe un control din partea societăţii civile şi din partea opoziţiei referitor la capitolul “Cheltuielile banilor publici”.

De aceea, desigur, noi am fi dorit ca, în lectura a doua, să fie echilibrată această prevedere. Poate nişte referinţe la preşedintele Curţii, să fie absolut depolitizată, dar membrii Curţii trebuie să fie numiţi într-o altă procedură, ca opoziţia să aibă acces la informaţia cu privire la cheltuirea banilor publici.

Uitaţi-vă ce se întîmplă astăzi în Republica Moldova, nimeni nu are vreun acces la informaţia cu privire la aceea cum se cheltuiesc banii publici. Cîte o dată se cheltuiesc abuziv şi lucrurile acestea o să se descopere mai devreme sau mai tîrziu. Nu este bine, fiindcă şi din declaraţia Preşedintelui Republicii, şi din declaraţiile altor demnitari noi vrem să avem un control şi societatea să fie liniştită referitor la faptul cum se cheltuiesc banii publici în Republica Moldova.

Prin urmare, în această lege, în lectura a doua, cîteva articole trebuie foarte minuţios examinate anume din acest punct de vedere, ca opoziţia să aibă acces. Nu se întîmplă nimic dacă cîţiva membri ai opoziţiei vor avea acces la aceste controale, la această informaţie, fiindcă mîine-poimîine poate să fie alt partid în opoziţie. Şi atunci ar fi bine ca acest lucru să fie, într-adevăr, gîndit, echilibrat şi legea să fie făcută pe mulţi ani înainte, dar nu iarăşi pe 3 ani de zile facem modificări şi după aceasta vine altcineva şi iar modifică legea.

Mulţumesc.

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Domnul Roşca,

Vă rog.

Domnul Iurie Roşca:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Cu titlu de, nu de replică, dar de cugetare de ordin general. Mie îmi pare bine că cei mai activi în cadrul acestor discuţii sînt exponenţii fostelor guvernări, care astfel de idei revoluţionare nu au avut nici o dată, cum să dea opoziţiei comuniste control asupra Curţii de Conturi în 1998, de pildă, domnul Diacov.

 Sau cum să dea o reprezentare mai largă opoziţiei Guvernul Sangheli în 1994, domnul Guţu. Curtea de Conturi este emanaţia unei instituţii politice - Parlamentul Republicii Moldova, altfel nu se poate. Acum trebuie să gîndim procedurile.

Garanţia independenţei este caracterul inamovibil al acelor 7 demnitari. Sînt de acord cu domnul Filat şi îmi pare rău să îi dau dreptate de această dată. Atunci cînd se referă la articolul 16 alineatul sau litera c), a deţinut funcţii elective în organizaţii sau partide politice în ultimii 2 ani. 

În general, am impresia că, de la un timp, privim activitatea politică ca pe o infracţiune prin definiţie. Cred că ar trebui să renunţăm şi la această abordare, şi la această prevedere. Acum, ca să eliminăm aceste îngrijorări, speculaţii, frustrări cine şi cum va fi reprezentat, putem să ne gîndim pentru lectura a doua la o modalitate de votare mai largă a componenţei celor 7 membri, 3/5, 2/3.

Eu aş invita colegii să ne gîndim la această formulă la care am apelat şi cu alte ocazii, de pildă la Consiliul Coordonator al Audiovizualului sau la alte instituţii autonome care derivă din deciziile politice ale Parlamentului. Un aspect.

Al doilea aspect. Cine a inventat formula că a fi majoritar înseamnă a comite doar infracţiuni, iar a fi în opoziţie înseamnă a comite doar chestiuni bune de inclus în manuale de etică, morală şi virtuţi extraordinare.

Acum cît priveşte articolul 8 – modul de prezentare a rapoartelor Curţii de Conturi. Eu aş propune să adăugăm după cuvintele: către 15 martie, în plenul Parlamentului.

Dacă e să facem dezbateri o dată pe an asupra modului de utilizare a banilor publici de către instituţiile bugetare din Republica Moldova, este bine să o facem prin audierea raportului Curţii de Conturi, prezentat de la tribuna centrală cu toate părţile vizate, astfel încît deputaţii să aibă din timp raportul la îndemînă, să se poată documenta şi să îşi poată formula întrebările şi eventualele critici asupra calităţii utilizării finanţelor publice.

Vă mulţumesc.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Domnul Dumitru Diacov:

O scurtă replică. Eu îmi amintesc argumentările care au fost aduse atunci, în 2005, cînd am făcut modificare şi cînd domnul Roşca a insistat anume această abordare să fie, ca opoziţia să aibă acces la controlul banilor publici.

Nu vreau să fac, să număr lunile cine dintre noi a fost mai mult la guvernare: domnul Roşca sau eu. Important este că ceea ce a spus dumnealui este în deplină concordanţă cu ceea ce am spus eu. Ca în lectura a doua să venim cu cîteva precizări, ca această  lege să fie echilibrată şi atît.

Domnul Marian Lupu:

Da, vă rog.

Domnul Iurie Roşca:

Eu aş face o precizare, dacă îmi permiteţi, stimaţi colegi. Poate că dintre  deputaţii prezenţi în această sală, acel care vă vorbeşte s-a ocupat cel mai mult  de rapoartele Curţii de Conturi şi de hotărîrile Curţii de Conturi. Am dovedit-o prin publicarea a două cărţi, una verde şi una galbenă, inspirate în proporţie de 2/3 din rapoartele şi hotărîrile Curţii de Conturi care, în opinia mea, şi-a făcut treaba sub toate mandatele pe care le-a deţinut pînă în prezent, indiferent de modul de numire a acestor funcţionari publici.

Cine are curiozitatea, poate să parcurgă încă o dată rapoartele şi modul de activitate a Curţii de Conturi de cînd a fost fondată şi pînă în prezent.

Cît priveşte eficienţa acestor investigaţii asupra modului de utilizare a banilor publici, deja treaba aceasta nu ţine de competenţa Curţii de Conturi. Ne putem întreba în ce măsură Procuratura Generală şi-a făcut şi îşi face datoria. În ce măsură justiţia reacţionează prompt la eventualele sesizări ale Procuraturii Generale, nu la calitatea membrilor Curţii de Conturi şi a experţilor Curţii de Conturi.

Mulţumesc.

Domnul Marian Lupu:

Domnul Popa,

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Înainte de procedura de vot, fiindcă s-a speculat foarte mult, s-a vorbit mult la geneza acestui proiect de lege, motivele pentru care acest proiect şi-a făcut apariţia, vreau să vă informez, pur şi simplu, că, pe durata ultimilor 2 ani de zile, deci la solicitarea autorităţilor naţionale, ca răspuns la oferta înaintată de către Guvernul Suediei, autorităţile suedeze, s-a desfăşurat un proiect de asistenţă tehnică, implementat de către reprezentanţii Curţii Supreme de Audit din această ţară membră a Uniunii Europene.

Şi, dacă doriţi, acest proiect de lege este inclusiv rodul muncii acestui proiect european. Nu există nici o contradicţie între acţiunile şi deciziile pe care le-am adoptat în 2005 şi trebuie să cadem de acord că la 2005 noi am atras atenţia cu dumneavoastră în această sală, în mod particular, la aspectele politice ale acestei afaceri. Şi cred că ar fi cazul să cadem de acord.

Nu am atras prea multă atenţie la acel moment aspectelor funcţionale, aspectelor care vizează transformarea Curţii de Conturi într-o adevărată autoritate supremă de audit intern în Republica Moldova. Şi acest proiect de lege, pe motivul că Guvernul nu este împuternicit să vină cu un atare proiect de lege, ne-am gîndit că este cel mai potrivit şi logic să fie o iniţiativă a grupului de deputaţi respectiv.

Iată, de fapt, toată istoria acestui proiect. Şi aş ruga să ţinem cont de această informaţie şi atunci cînd discutăm acest proiect pentru aprobarea în primă lectură şi mai cu seamă atunci cînd vom discuta prevederile acestui proiect pentru adoptarea în lectura a doua. 

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

În condiţiile raportului prezentat, voi supune votului aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.1695. Cine este pentru, rog să voteze. Majoritatea.

Vă mulţumesc.

Proiectul nr.1695 este aprobat în primă lectură.

Ora 11.30, o oră, aşa, rotundă, bine. Ora întrebărilor. Pentru început voi invita la tribuna centrală reprezentanţii instituţiilor vizate pentru a oferi răspunsurile la întrebările înaintate de colegii noştri deputaţi în Parlament în cadrul şedinţelor anterioare.

Aş vrea să îl invit la tribuna centrală pe domnul Gheorghe Gorincioi, preşedintele Consiliului Coordonator al Audiovizualului, pentru a oferi răspuns la întrebarea adresată de domnul deputat Vladimir Braga.

Domnul Gheorghe Gorincioi – Preşedintele Consiliului Coordonator al Audiovizualului:

Stimate domnule Preşedinte,

Onorat Parlament,

La interpelarea domnului deputat Vladimir Braga în cadrul şedinţei în plen a Parlamentului Republicii Moldova, Consiliul Coordonator al Audiovizualului a analizat emisiunea “În profunzime” cu Lorena Bogza, difuzată de postul de televiziune PRO TV, din 20 octombrie curent, în scopul verificării corespunderii acesteia cu legislaţia în vigoare şi, în special, cu Codul electoral al Republicii Moldova. Rezultatele monitorizării au atestat următoarele.

Emisiunea “În profunzime” cu Lorena Bogza, difuzată în direct cu dumneavoastră de postul de televiziune PRO TV Chişinău în fiecare luni la ora 22.45, este inclusă în grila de emisie, aprobată de Consiliul Coordonator al Audiovizualului  ca un toc show, avînd ca invitaţi personalităţi din Republica Moldova.

Astfel, invitaţii emisiunii din 20 octombrie 2008 au fost analiştii politici Vasile Botnaru şi Igor Boţan, care au comentat unele evenimente de pe scena politică a Republicii Moldova, propuse de către prezentatoarea emisiunii Lorena Bogza. Printre subiectele discutate au fost: desemnarea fostului Prim-ministru Vasile Tarlev în calitate de preşedinte al Uniunii Centriste din Moldova; divergenţele dinte partidele de dreapta şi cele de centru, mai precis dintre PL şi PLDM, PSD şi PD; au fost analizate sondajele dumneavoastră de opinie şi rezultatele ultimilor alegeri locale din 2007 vizavi de partidele politice care pot accede în Parlament în anul 2009. De asemenea, au fost comentate rezultatele alegerilor parlamentare din 2001, 2005 şi ale celor locale din 2007, precum şi rezultatele unor sondaje de opinie cu privire la încrederea electoratului în liderii politici de astăzi.

Toate aceste evenimente au fost comentate de către acei doi invitaţi în calitatea lor de analişti politici. Prognozele făcute de ei vizavi de partidele care ar putea accede în viitorul Parlament, în rezultatul alegerilor generale din 2009, au rezultat din ultimele sondaje de opinie. Au fost numite de către analistul politic Igor Boţan 8 partide, printre care PCRM, Uniunea Centristă, PSD, PD, PPCD, AMN, PLDM şi PL.

Prin urmare, comentarea de către analiştii Vasile Botnaru şi Igor Boţan a acestor sondaje nu poate fi calificată drept agitaţie electorală, aşa cum este definită ea la articolul 1 din Codul electoral al Republicii Moldova: “agitaţie electorală – acţiuni de pregătire şi difuzare a informaţiei, care au scopul de a-i determina pe alegători să voteze pentru unii sau pentru alţi concurenţi electorali.”

Totodată, unele mesaje titrate şi puse pe post pe parcursul emisiunii au o anumită tentă electorală. De exemplu: “să votăm totuşi partidul Liberal”, “dinte toţi politicienii electorali doar Filat generează încredere şi putere”. Şi altele de acest gen.

Totodată, este necesar de a menţiona faptul că Codul audiovizualului nu conţine nici o prevedere care s-ar referi la difuzarea publicităţii electorale sau agitaţie electorală din cadrul programelor televizate sau radiofonice făcute înainte de începerea sau după finisarea campaniei electorale şi, respectiv, nu este stipulată nici o formă de sancţionare, pe care Consiliul Coordonator al Audiovizualului ar putea să o aplice radiodifuzorilor.

Publicitatea şi agitaţia electorală din cadrul serviciilor de programe radio şi TV este reglementată de Consiliul Coordonator al Audiovizualului în concepţia de reflectare a campaniei electorale, care se referă doar la perioada de desfăşurare a campaniei electorale şi care este aprobată de Comisia Electorală Centrală, după ce Parlamentul Republicii Moldova anunţă data alegerilor generale.

De asemenea, în conformitate cu prevederile articolului 64 din Codul electoral, monitorizarea campaniei electorale ţine de competenţa Comisiei Electorale Centrale. Totodată, articolul 47, alineatul (1) din Codul electoral, care se referă la agitaţia electorală, stipulează: “Cetăţenilor Republicii, Moldova, partidelor şi altor organizaţii social-politice, candidaţilor şi persoanelor de încredere ale candidaţilor li se oferă dreptul de a supune discuţiilor libere şi sub toate aspectele programele electorale ale concurenţilor electorali, calităţile politice, profesionale şi personale ale acestora, precum şi de a face agitaţie în favoarea sau în defavoarea candidaţilor în cadrul adunărilor, mitingurilor ş.a.m.d.”

Agitaţia electorală în favoarea concurentului electoral se admite numai după înregistrarea acestuia de către organul electoral. Iar înregistrarea în conformitate cu articolul 44, alineatul (1) din acelaşi Cod electoral se efectuează începînd cu ziua următoare a zilei anunţării alegerilor.

În concluzie:

1. Rezultatele monitorizării emisiunii “În profunzime” din 20 octombrie curent atestă faptul că conţinutul ei nu contravine prevederilor Codului audiovizualului.

2. De asemenea, menţionăm că reglementarea publicităţii electorale şi a agitaţiei electorale în mass-media în conformitate cu Codul electoral este de competenţa Comisiei Electorale Centrale.

Mulţumesc. 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

Domnul  Vladimir Braga:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Eu vreau să recunosc, că sînteţi un mare diplomat în răspunsul dumneavoastră şi vreau să vă adresez, aş vrea să vă rog să îmi lămuriţi o chestiune care... dumneavoastră v-aţi referit, de fapt, foarte intensiv la PRO TV. Interpelarea mea ţinea, de fapt, generaliza o altă problemă: problema profesionalismului media şi nu numai PRO TV.

Dumneavoastră la PRO TV v-aţi referit destul de clar, mie îmi este clar. Într-un compartiment este încălcat, în altul nu este încălcat. Dar întrebarea mea, de fapt, ţine de problema abordată la adresa Republicii Moldova de către Comisia Europeană şi seminarul care, în acest context, era preconizat pentru luna octombrie privitor la profesionalismul media şi reflectarea echilibrată şi obiectivă a informaţiei în timpul campaniilor electorale. Iată de unde venea întrebarea mea.

Şi atunci vreau să vă întreb nu referitor la PRO TV, dar la presă în general: cum consideraţi dumneavoastră, este întîmplător acest seminar şi aceste probleme pe care le abordează Consiliul Europei? Este necesar ca în Republica Moldova să ne implicăm mai intensiv, ca să fie ordine în media şi în pregătirea electorală? Eu vă am în vedere pe dumneavoastră, nu pe mine. Părerea dumneavoastră.

Domnul  Gheorghe Gorincioi:

Eu vă mulţumesc.

Dar aş vrea, înainte de a da răspuns, să fac o precizare. Deci domnul deputat Braga solicită o analiză a emisiunii “În profunzime” a canalului PRO TV din 20 octombrie de la ora 22.30.

Domnul  Vladimir Braga:

Da, eu vă mulţumesc pentru aceasta.

Domnul Gheorghe Gorincioi:

Şi al doilea moment. Nu, eu v-am spus în sensul că v-am răspuns corect la interpelare. Şi a doua întrebare. Dacă acest canal, prin emisiunea nominalizată, nu a încălcat cumva legislaţia în vigoare? Aceasta a fost întrebarea.

Acum eu vă răspund la a doua întrebare. Deci, într-adevăr, rolul Consiliului Coordonator al Audiovizualului, al presei electronice în general privind reflectarea proceselor, inclusiv a viitoarelor alegeri parlamentare, ocupă un loc deosebit. Şi, în acest context, este organizat sau va fi organizat acest seminar, care va apune în dezbatere participarea mass-media electronice în această campanie electorală.

Potrivit legislaţiei în vigoare, Consiliul Coordonator al Audiovizualului va elabora concepţia reflectării în mass-media electronică a alegerilor parlamentare din 2009. Împreună cu societatea civilă, cu radiodifuzorii, cu alţi actori cointeresaţi, noi deja avem un draft la acest capitol, reieşind din experienţa deja acumulată şi luînd în calcul experienţa ţărilor comunitare la acest subiect şi recomandările pe care le face Comisia Europeană şi Consiliul Europei.

După ce va fi elaborat acest proiect, va fi supus unor discuţii publice cu participarea societăţii civile, a radiodifuzorilor şi a experţilor internaţionali, după aceea va urma următoarea etapă va fi discutat în cadrul unei şedinţe publice şi se va lua asupra lui decizia respectivă şi numai apoi va fi propus Comisiei Electorale Centrale, care, potrivit legislaţiei, va pune punct acestui subiect. Deci ea, în cele din urmă, va aproba în ultima instanţă Concepţia reflectării campaniei electorale pentru alegerile parlamentare din anul 2009.

Doamna Maria Postoico:

E clar.

Domnul Vladimir Braga:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Şi a doua întrebare, dacă îmi permiteţi. Din răspunsul dumneavoastră reiese că nu sînt prevăzute în Regulamentul  organizaţiei pe care  aveţi onoarea să o conduceţi, nu sînt prevăzute careva pedepse pentru încălcare, aşa vă referiţi dumneavoastră, pentru încălcare pînă la campania electorală, dar şi în campania electorală. Eu am o altă părere, dar nu găsiţi dumneavoastră de cuviinţă că ar trebui de făcut schimbările legislative în acest caz dacă este aşa?

Domnul Gheorghe Gorincioi:

În primul rînd, în opinia mea şi a membrilor CCA, în emisiunea “În profunzime” de către invitaţii Lorenei Bogza nu au fost admise chemări, eu ştiu, sau nu au fost…

Domnul Vladimir Braga:

Eu nu v-am întrebat de Lorena Bogza, scuzaţi-mă. Dumneavoastră scrieţi, respectiv, nu este prevăzută nici o formă...

Doamna Maria Postoico:

Eu vă rog.

Domnul Vladimir Braga:

de sancţionare, pe care CCA ar putea să o aplice radiodifuzorilor care au încălcat prevederile Codului electoral.

Doamna Maria Postoico:

Bine, e clar.

Domnul Vladimir Braga:

Eu am citat.

Domnul Gheorghe Gorincioi:

Deci numai după ce a fost anunţată campania electorală şi aceste lucruri se vor conţine în concepţie. Altceva, vasăzică, este vorba despre pluralismul de opinii, despre informarea din  mai multe surse etc., etc. Dar în cadrul, eu ştiu, unei  campanii electorale aceste lucruri, sînt inerente. Am în vedere diversitatea de opinii.

Doamna Maria Postoico:

Da, este clar.

Vă mulţumesc.

Domnul Vladimir Braga:

Mulţumesc.

Este nevoie de sancţiuni sau nu este nevoie de sancţiuni? Dumneavoastră aici vă referiţi la  sancţiuni, nu la...

Doamna Maria Postoico:

Domnul Braga...

Domnul Gheorghe Gorincioi:

Legislaţia în vigoare nu conţine expres anumite sancţiuni la ceea ce vă referiţi... la capitolul la care vă referiţi dumneavoastră.

Domnul Vladimir Braga:

Bine.

Vă mulţumesc.

Doamna Maria Postoico:

Domnul Roşca,

De procedură.

Domnul  Iurie Roşca:

Mulţumesc, doamna Preşedinte al şedinţei.

Stimaţi colegi,

Eu aş vrea să...

Doamna Maria Postoico:

Domnul Gorincioi,

Vă mulţumesc.

Domnul  Iurie Roşca:

Ne gîndim asupra formulei din articolul 122 al Regulamentului nostru: adresarea întrebărilor şi răspunsul la întrebări. Noi am stabilit împreună cu dumneavoastră că întrebările pot fi adresate membrilor Guvernului sau conducătorilor altor autorităţi ale administraţiei publice şi nu am specificat ce înseamnă aceasta. Acum, din toată logica acestui capitol reiese clar că dialogul uneori în contradictoriu sau de cele mai multe ori are loc între legislatori şi Guvern, Parlament şi Guvern, plus subdiviziunile acestuia.

În acest caz, avem o autoritate publică autonomă cu membrii inamovibili şi nu ştiu dacă este cazul să continuăm această practică de invitare la Parlament şi interogare a celor de la CCA sau  de la Comisia Electorală Centrală sau de la Curtea de Conturi, sau de la Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare ori cum îi spunem noi acum, a Pieţei Financiare.

Vreau să vă amintesc, de pildă, articolul 122 alineatul (3): deputatul nu poate formula întrebări Preşedintelui Republicii, reprezentanţilor puterii judecătoreşti, autorităţilor administraţiei publice locale. Şi eu cred că această prevedere este foarte binevenită în regulamentul nostru. Trebuie să ne gîndim pentru viitor, pentru a nu crea situaţii confuze pe cine putem invita şi pe cine nu putem invita. Aceasta nu înseamnă că nu putem avea atitudine, reacţii, critici, viziuni diferite asupra felului în care îşi fac treaba autorităţile publice centrale autonome în acest caz. Dar mi se pare că noi puţin ne depăşim atribuţiile noastre de deputaţi, atunci cînd invităm oamenii care au tot dreptul să îşi facă datoria, potrivit legislaţiei în vigoare. Iar atunci cînd nu sîntem de acord, inclusiv să îi dăm în judecată, dacă nu sîntem de acord cu deciziile lor.

Mulţumesc.

Doamna Maria Postoico:

Da, mulţumesc.

La microfonul central se invită domnul Tudor Copaci, viceministru al economiei şi comerţului, pentru a da răspuns la interpelările adresate de către doamna deputat Valentina Cuşnir.

Domnul Tudor Copaci – viceministru al economiei şi comerţului:

Stimată doamnă vicepreşedinte a Parlamentului,

Stimată doamnă deputat,

Cu referire la executarea Hotărîrii Curţii de Conturi nr.48 din 18 iulie 2008 privind raportul asupra controlului gestionării patrimoniului public al Întreprinderii de Stat “Moldelectrica” pe perioada anilor 2006 – 2007, Ministerul Economiei şi Comerţului vă comunică următoarele. Drepturile de gestionare ale întreprinderii au revenit Ministerului începînd cu luna iulie 2008, în rezultatul lichidării Ministerului Industriei şi Infrastructurii.

Reieşind din atribuţiile sale, care revin fondatorului, potrivit prevederilor legale şi în temeiul hotărîrii nominalizate, Ministerul a examinat şi a analizat rezultatele controlului efectuat de Curtea de Conturi, întocmind şi aprobînd  un program de măsuri pentru înlăturarea deficienţelor constatate cu întreprinderea acţiunilor de eficientizare a managementului întreprinderii şi asigurării unei durabilităţi în politica de activitate a acesteia. În acest context, vă informăm că, pînă în prezent, deja au fost implementate un şir de măsuri preconizate în programul respectiv. Unele din acestea chiar pot fi calificate cu caracter semnificativ.

Astfel, a fost desemnat un nou administrator al întreprinderii, fiind reformată şi echipa managerială, cu eliberarea din funcţiile deţinute a unor persoane responsabile ca: administrator, inginer-şef, contabil-şef etc. A fost creat Consiliul de administrare al întreprinderii, în a cărui componenţă au fost desemnaţi patru reprezentanţi ai Ministerului Economiei şi Comerţului, un reprezentant al Ministerului Finanţelor şi doi reprezentanţi din partea întreprinderii care va exercita drepturile de gestionar al întreprinderii.

De asemenea, la 8 septembrie 2008 a fost aprobat Regulamentul de activitate al Consiliului cu delimitarea clară a atribuţiilor acestuia. A fost aprobată o nouă structură organizatorică a întreprinderii cu instituirea subdiviziunii de audit intern, care va avea ca obiectiv în activitatea sa edificarea sistemelor de contabilitate şi control intern, examinarea informaţiilor financiare şi operaţionale, revizuirea edificacităţii şi eficienţei activităţilor desfăşurate de întreprindere, inclusiv a modului de utilizare a resurselor.

A fost elaborat un nou regulament intern cu privire la achiziţiile publice menit să asigure o transparenţă în utilizarea mijloacelor întreprinderii, asigurînd utilizarea lor în condiţii de economicitate şi eficienţă. De asemenea, în cazul întreprinderii a fost  creat un nou grup de lucru pentru achiziţii, în a cărui componenţă au fost incluşi specialişti din domeniile în care se efectuează achiziţia cu delegarea responsabilităţilor de desfăşurare a procedurilor de achiziţii în concordanţă cu procedurile prestabilite.

Au fost reexaminate şi reziliate contractele cu agenţii economici nominalizaţi în hotărîrea Curţii de Conturi. Întru soluţionarea problemei ce ţine de aplicarea coeficienţilor de majorare a valorii lucrărilor de manopere şi de reparaţie a utilajului energetic, Ministerul a convocat şedinţe cu participarea părţilor cointeresate, beneficiari şi antreprenori. În acest sens, de ultimii fiind înaintate un şir de propuneri care, în prezent, se află în proces de examinare cu luarea deciziilor corespunzătoare.

Se întreprind măsuri şi în vederea evaluării bunurilor aflate în gestiunea întreprinderii. Astfel, potrivit tratativelor duse cu Banca Mondială, s-a preconizat că evaluarea lor va fi efectuată de către consultanţii externi din sursele unui grant, prin intermediul unităţii consolidate pentru implementarea proiectelor în energetică ale Republicii Moldova, după ce la întreprindere se va efectua auditul pe perioada anului 2008.

Pentru asigurarea înregistrării pe deplin a drepturilor de proprietate asupra bunurilor imobilelor publice aflate în gestiune şi a terenurilor aferente cu drept de folosinţă în momentul actual la întreprindere, au fost create şi activează comisii de inventariere a patrimoniului. Ministerul a creat comisia pentru efectuarea inventarierii utilajului procurat în anii 2003 – 2004, precum şi verificarea corectitudinii utilajului documentelor tehnice. A fost ajustată politica de contabilitate a întreprinderii în contextul stabilirii modului de delimitare a cheltuielilor pentru reparaţii curente şi reflectarea acestora în evidenţa contabilă, luînd în consideraţie specificul ramurii.

Mulţumesc.

Aceasta ce se referă la “Moldelectrica”.

Doamna Maria Postoico:

Da, la prima sau la a doua întrebare.

Microfonul nr. 4.

Doamna Valentina Cuşnir:

Mulţumesc.

Eu vă mulţumesc pentru informaţia pe care mi-aţi dat-o, dar vreau să întreb: Guvernul întreprinde ceva ca să îşi recupereze ceea ce a pierdut la “Moldelectrica”, căci pe acei i-au eliberat din muncă, dar aceasta nu înseamnă că ceea ce a pierdut, banii publici au fost cheltuiţi şi nimeni nu se gîndeşte cum să îi reîntoarcă. Să aşteptăm ca acei care au fost demişi din funcţii să devină deputaţi şi atunci cineva de aici, din Parlament, să revină la această hotărîre a Curţii de Conturi, ca să îi cheme şi să îi întrebe de ce nu s-au luat măsuri? 

Domnul Tudor Copaci:

Da, stimată doamnă deputat, după cum eu am menţionat în raportul meu, deci v-am spus că referitor la utilizarea şi cheltuirea banilor întreprinderii SAT “Moldelectrica” au fost stopate achitările cu toate contractele de achiziţii. Cu unii antreprenori deja au fost chiar întrerupte aceste relaţii, au fost reziliate contractele. Iar toate plăţile curente care urmau să fie plătite, toate plăţile au fost trecute printr-un  spectru sau printr-o analiză detaliată referitor la lucrările îndeplinite cu ieşirea la faţa locului cu comisia. Aceasta este o măsură principială, pentru a nu permite cheltuirea banilor sau achitarea plăţilor pe nişte contracte, să spunem, neadecvate.

Doamna Valentina Cuşnir:

Da, dar ce s-a întîmplat pînă la? Cine va recupera ceea ce s-a întîmplat pînă la? Care este prejudiciul? Şi dacă aceste persoane vor fi trase la răspundere, ca să întoarcă acel prejudiciu. Aceasta, în acest sens era întrebarea mea şi aceasta am vrut să aud de la Guvern.                 

Domnul Tudor Copaci:

Organele respective se vor ocupa de această întrebare. Totodată, aş vrea să menţionez că deja unii administratori sau unele persoane cu funcţii de răspundere de la “Moldelectrica” au fost deja sesizate de Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, de Inspectoratul Fiscal şi se fac acum diferite analize sau controale încrucişate referitor la toată activitatea întreprinderilor, care au fost implicate în scheme  frauduloase, să spunem aşa.

Doamna Valentina Cuşnir:

Şi dacă Guvernul controlează, nu aşteaptă ca Curtea de Conturi să verifice şi tocmai să reacţioneze la controalele Curţii de Conturi, că aveţi şi un audit intern. Există Ministerul Finanţelor, există revizie şi control. Acele organe de ce nu sînt şi ele trase la răspundere, dacă nu fac aceste lucruri la timp?

Domnul Tudor Copaci:

Deci, după cum eu am menţionat, doamnă deputat, deja, într-adevăr, a fost instituită, în prezent după ce Ministerul Economiei şi Comerţului a preluat funcţiile Ministerului Industriei, a fost instituit acest audit intern. Eu sînt preşedintele Consiliului de întreprindere corespunzător şi toate deciziile Consiliului deja sînt sub un control riguros. Acesta şi este.

Doamna Valentina Cuşnir:

Solicit, cînd vor fi finisate investigaţiile, să fiu informată cine şi cît, cum a fost tras la răspundere şi cîţi bani publici sau reîntors în …

Domnul Tudor Copaci:

Organele respective vor face.

Doamna Valentina Cuşnir:

Eu cer Guvernului să fiu informată.

Doamna Maria Postoico:

După deciziile adoptate de judecată.

Mulţumesc.

Următoarea, da.

Domnul Tudor Copaci:

Stimată doamnă vicepreşedinte al Parlamentului,

Stimată doamnă deputat, 

Referitor la măsurile întreprinse de către Guvern în vederea lichidării neajunsurilor depistate de Curtea de Conturi prin Hotărîrea nr.2 din 14 februarie 2008 privind raportul asupra asigurării activităţii de postprivatizare în perioada anilor 2006 – 2007 nouă luni, Ministerul Economiei şi Comerţului comunică următoarele.

La punctul 2, punctul 1 s-a efectuat inventarierea întreprinderilor aflate în procesul de postprivatizare. La cinci întreprinderi monitorizate sînt iniţiate litigii judiciare pentru neexecutarea obligaţiunilor contractuale şi anume Societatea pe Acţiuni “Calcar Granit”, Societatea pe Acţiuni “Parcul de Autobuze din Bălţi”, Societatea pe Acţiuni “Hotelul “Chişinău””, Societatea pe Acţiuni “Hotelul “Palas””, Societatea pe Acţiuni “Mioara”, prin ordinele nr.10 din 8 februarie 2008 şi nr.32 din 20 mai 2008 au fost formate grupuri de lucruri cu ieşirea la faţa locului pentru efectuarea controlului îndeplinirii obligaţiunilor, inclusiv investiţiilor efectuate în perioada anului 2007, prevăzute în contractele de vînzare–cumpărare a pachetelor de acţiuni ale statului prin intermediul concursurilor investiţionale.

În componenţa grupurilor de lucru au fost incluşi reprezentanţii ministerelor şi agenţiilor respective. Grupurile de lucru au efectuat controlul îndeplinirii de facto a obligaţiunilor contractuale de către cumpărători ai întreprinderii. Societatea pe Acţiuni “TDA”, Societatea pe Acţiuni “Elevator Kelly Greens”, Societatea pe Acţiuni “Cereale Prut”, Societatea pe Acţiuni “Fabrica de Vin din Cojuşna”, Societatea pe Acţiuni “Călăraşi Divin”, Societatea pe Acţiuni “Colas”. Materialele privind rezultatele controlului au fost prezentate Comisiei pentru desfăşurarea concursurilor comerciale şi investiţionale la privatizarea proprietăţii publice, care, la şedinţa din 30 iunie 2008, a adoptat decizia privind acceptarea investiţiilor efectuate de către cumpărători.

La punctul 2, punctul 2, întru sistematizarea proceselor de monitorizare a fost elaborată şi aprobată de către Agenţia Proprietăţii Publice prin ordinul nr.43 din 1 iulie 2008 instrucţiunea cu privire la procedura de evidenţă şi monitorizare a executării obligaţiilor stabilite în contractul de vînzare–cumpărare a proprietăţii publice a statului. La punctul 3, în corespundere cu prevederile Legii nr.121 din 4 mai 2007 privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice, a fost elaborată o redacţie nouă a Regulamentului concursurilor comerciale şi investiţionale de privatizare a proprietăţii publice, care a fost aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.919 din 30 iulie 2008, la elaborarea căruia s-a ţinut cont de cerinţele şi recomandările Curţii de Conturi în vederea stabilirii obligativităţii asigurării condiţiilor concursurilor pentru toată perioada investiţională, precum şi necesităţile, competenţele şi atribuţiile Comisiei de concurs şi a Agenţiei proprietăţii publice.

Vă mulţumesc.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr. 4.

Doamna Valentina Cuşnir:

Vă mulţumesc şi pentru această informaţie, dar foarte concret: cum vede Guvernul că acea comisie care desfăşoară concursurile investiţionale la privatizarea proprietăţii publice, mă refer, în special, la industria vinului şi a tutunului, aceeaşi comisie acceptă investiţiile. Am adus Guvernului exemple foarte clare, că doi ani şi jumătate la SA “Călăraşi Divin” nici un bănuţ de investiţii nu au fost investite.

Este rezultatul controlului Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei. Şi acea comisie pe care o avem, şi vreo trei deputaţi acceptă frumuşel nişte investiţii supte din deget. Ce face Guvernul ca nu aceeaşi comisie care a privatizat sau a desfăşurat concursul, aceeaşi comisie să accepte investiţiile, trebuie să fie un control aparte asupra acestei comisii. Şi inclusiv această comisie să fie dată pe mîna legii, pentru faptul că ascunde aceste lucruri şi a deturnat bani publici la privatizare sau la vinderea întreprinderilor şi continuă să îi astupe pe acei care nu îşi îndeplinesc condiţiile contractuale.

Domnul Tudor Copaci:

Da, referitor la acest subiect v-aş răspunde în felul următor. După cum am menţionat, conform... deci din 30 iulie a fost aprobat un nou Regulament cu privire la concursurile comerciale şi investiţionale, în care sînt stipulate clar care sînt atribuţiile comisiei privind comisia corespunzătoare. Referitor la investiţii, la preţul pachetului de acţiuni şi investiţiilor efectuate conform noului Regulament, întreprinderea sau compania dată poate fi privatizată prin concurs investiţional, se ia în consideraţie preţul pachetului de acţiuni. Investiţiile sînt ca o următoare modalitate. La ce vreau să mă refer?

Doamna Valentina Cuşnir:

Să nu luăm timpul.

Domnul Tudor Copaci:

Vroiam doar să vă menţionez că dacă pînă acum, pînă la aprobarea Regulamentului prezent, la privatizarea întreprinderilor se lua în vedere atît preţul pachetului, cît şi investiţiile, care, practic, pentru multe întreprinderi nu erau efectuate cum spuneţi dumneavoastră, acum deja această modalitate nu va mai fi aplicată.

Doamna Valentina Cuşnir:

Întrebarea mea se referea  la acelea care au fost, că Curtea de Conturi a efectuat  controlul postprivatizare şi exact aici v-am întrebat.

Domnul Tudor Copaci:

Şi referitor la...

Doamna Valentina Cuşnir:

Solicit şi aici să fiu informată suplimentar, dacă Guvernul verifică lucrul acestei Comisiei, care ascunde şi ia nişte decizii în folosul ei. Că şi-a ascuns atunci la privatizare şi continuă mai departe să ţină sub aripă şi să delapideze banii publici în continuare.

Eu vă mulţumesc.

Doamna Maria Postoico:

Domnule viceministru,

Vă mulţumim mult.

Continuăm.

Microfonul nr. 5.

Domnul Alexandru Lipcan:

Mulţumesc, doamnă Preşedinte.

În mai multe raioane din nordul republicii, cetăţenii din partea locului au primit nişte înştiinţări, avertizări, potrivit cărora destinatarii acestora urmau să se prezinte la o dată, la o oră, la o adresă concretă pentru a achita prima de asigurare obligatorie de asistenţă medicală. În caz de neprezentare la data, ora şi locul indicat, se spune în această înştiinţare, suma respectivă va fi încasată prin intermediul instanţei judecătoreşti. Avînd în vedere cele expuse mai sus, solicit Guvernului Republicii Moldova să îmi răspundă la următoarele întrebări: care este temeiul legal, în baza căruia au fost difuzate cetăţenilor aceste înştiinţări de către Agenţia teritorială Bălţi?

Doi. Cîţi cetăţeni ai Republicii Moldova în ansamblu pe ţară au achitat poliţele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală în urma pronunţării unor decizii ale instanţelor judecătoreşti?

Şi altă întrebare, Guvernului Republicii Moldova. Solicit Guvernului Republicii Moldova să mă informeze care sînt atribuţiile de funcţie ale viceprim-ministrului Valentin Mejinschi şi ale consilierului acestuia Valeriu Balaban.

Vă mulţumesc.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

Domnul Serafim Urechean:

Da, vă mulţumesc foarte frumos.

Deci două întrebări foarte scurte şi foarte simple, dar care se pun, apare semnul de întrebare: ce se întîmplă în general în ţara aceasta Republica Moldova?

Vreau să vă dau citire adresării tovarăşului Voronin către doamna Zinaida Greceanîi.

Trecerea economiei naţionale la relaţiile de piaţă a condiţionat necesitatea schimbării atitudinii faţă de folosirea resurselor naturale şi promovarea unei dezvoltări economice şi sociale compatibile cu mediul înconjurător. În ultimii ani, mortalitatea generală a populaţiei este în creştere şi din această cauză în republică se produc cheltuieli majore pentru confecţionarea sicrielor din lemn. Luînd în consideraţie că fondul forestier din ţară este limitat, precum şi în scopul păstrării spaţiilor forestiere şi îmbunătăţirii situaţiei ecologice, cer Guvernului Republicii Moldova să examineze situaţia creată şi să ia o hotărîre prin care să decidă ca de la 1 ianuarie 2009 toate sicriele în ţară să fie confecţionate numai din masă plastică sau să fie confecţionaţi saci speciali din polietilenă pentru necesităţile funerare.

Cu stimă, tovarăşul Voronin. 

Întrebarea. Chestia aceasta este consultată cu Mitropolia Moldovei, cu Mitropolia Basarabiei? Chestia aceasta e consultată cu societatea civilă, ori acesta este un rezultat al furturilor de proporţie ale tovarăşilor comunişti care au înconjurat toate pădurile cu sîrmă ghimpată, care au adus la un... care promovează în ţară un genocid total unde oamenii mor în raioane de la 50 pînă la 70%, neadresîndu-se la instituţiile medicale, deoarece nu au sau poliţă de asigurare, sau nu au surse financiare. 

Întrebare către Guvern, deoarece chestiunea este arzătoare, pînă la 1 ianuarie, este o chestiune de urgenţă, aş vrea ca doamna Zinaida Greceanîi să informeze Fracţiunea despre decizia luată. În plenul Parlamentului, da.

Şi alta, mai puţin delicată, dar totuşi interesantă. Ce se întîmplă în organele depolitizate sau aşa-numite depolitizate în Republica Moldova? Şi, uitaţi-vă, cine cui îi scrie lămuriri. Preşedintele Republicii Moldova de la comisarul Comisariatului de poliţie raionul Basarabeasca, locotenent colonel Andrei Şendrea.

Explicaţie. Stimate domnule Preşedinte, adresarea şi explicaţia mea este următoarea. La moment, în raion, în viziunea mea, situaţia politică nu e prea bună. Mă voi strădui să dau lămuriri şi la fapte pe scurt. Din partea preşedintelui consiliului raional domnul Cernăuţan nu avem nici o susţinere, deoarece la moment eu personal nu îi susţin părerea politică şi comportările.

La orice adunare, domnul preşedinte Cernăuţan începe cu următoarea frază: “eu nu sînt din Partidul Comuniştilor, însă aceasta este situaţia la moment”. Eu personal nu o dată i-am făcut însemnare că nu e corect să se comporte în aşa mod, însă tot timpul am fost reproşat.

Referitor la întîlnirea cu Filat, spun ferm, dur, că nu am participat şi nu îl susţin. Şi, slavă Domnului. La întîlnirea care a avut loc cu Vasile Tarlev nu am participat şi am patronat din cabinet împreună cu ofiţerii de securitate, care au fost deplasaţi din Ministerul Afacerilor Interne.

Eu ştiu şi am informaţii că preşedintele Cernăuţan promovează o politică dublă cu partidul lui Filat şi al lui Vasile Tarlev. Ştiu deja demult că preşedintele Cernăuţan a avut întîlnire la Chişinău şi cu liderul AMN domnul Urechean. Voi vă închipuiţi ce este aceasta? Aici şi totul e la mijloc. Preşedintele Cernăuţan face diferite versiuni ca să scape de mine şi de oamenii care nu sînt adepţii lui convingători, informînd cu date greşite Ministerul Afacerilor Interne.

Domnule Preşedinte Voronin,

Sînt ferm pe alegerea mea că nici o dată nu îmi voi schimba părerea. Am susţinut Partidul Comunist şi îl voi susţine cît voi fi în putere.

Cu respect, comisarul raional Basarabeasca, locotenent colonel Andrei Şendrea.

Întrebare către (rumoare în sală)... Tinere, tu dacă o să întreci măsura... Şi a treia întrebare. Bine, a treia întrebare, aceasta e către ministrul de interne.

A treia întrebare. Un moment. Întrebare către acei care monitorizează îndeplinirea deciziilor judecătoriilor. Sînt deja 6 decizii ale judecăţii vizavi de neplăţile... care Liceul “Petrenco” are datorii faţă de bugetul municipal. 500 mii de lei, sînt deja 5 sau 6 decizii ale judecăţilor şi nu sînt îndeplinite. Vi le-oi pune la dispoziţie.

A doua întrebare.

Doamna Maria Postoico:

Domnule Urechean,

Dumneavoastră aveţi dreptul la două întrebări.

Domnul Serafim Urechean: 

Cer de la Procuratura raionului Botanica să pună la dispoziţia Fracţiunii în baza căror documente de la sala delegaţiilor oficiale din Republica Moldova activează acel bar şi bufet, care este gestionat de soţia lui Petrenco personal, deoarece nu are nici o licenţă, nu are nici o hîrtie care ar permite majorarea preţurilor de două ori şi ceva ş.a.m.d.

Iată acestea sînt numai trei deocamdată, dar dacă trebuie, o să aveţi mai multe.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

Domnul Ion Pleşca:

Da, mulţumesc, doamnă Preşedinte.

O întrebare către Serviciul de Informaţii şi Securitate şi către Procuratura Generală. Din unele surse de informaţii, am aflat precum că în privinţa jurnalistei PRO-TV Chişinău Lorena Bogza se efectuează unele acţiuni de intimidare, cum ar fi filarea persoanei respective, recepţionarea ilegală a convorbirilor telefonice, ameninţări cu răfuiala fizică.

În opinia noastră, aceasta este încă o verigă în lanţul de acţiuni ale coaliţiei roş-oranj care au drept scop închiderea acestui post de televiziune, unul din puţinele care mai reflectă imparţial şi independent realitatea social-politică din Republica Moldova.

În legătură cu cele expuse, rog să fiu informat, dacă, eventual, există vreun proces penal pornit sau dosar operativ în privinţa jurnalistei Lorena Bogza, care ar permite efectuarea acţiunilor operative de investigaţie. În caz contrar, rog să verificaţi informaţia referitoare la acţiunile de intimidare a acestei jurnaliste şi a altor jurnalişti ai acestui post de televiziune. Şi, în caz de necesitate, să luaţi măsurile de rigoare pentru apărarea acestor persoane.

Răspunsul rog să îl primesc în modul corespunzător.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

Doamna Valentina Cuşnir:

Mulţumesc.

Prima întrebare o adresez Guvernului şi solicit răspuns la tribuna Parlamentului. O informaţie cum se execută Legea cu privire la întoarcerea averii fostelor victime ale represiunilor comuniste. Cît de legală este emiterea abia în noiembrie anul curent a ordinului Agenţiei Relaţii Funciare şi Cadastru despre metodologia evaluării imobilelor confiscate, cît şi un punct din acel ordin că, dacă nu sînt indicate dimensiunile imobilului confiscat, el nu poate fi evaluat.

De unde vor lua datele cerute asupra imobilelor demolate foştii represaţi şi victime ale comunismului? Cîte cereri au fost satisfăcute? Care sînt sumele achitate, care sînt motivele că foştii represaţi, după 2 ani de la intrarea în vigoare a legii, umblă pe drumuri, prin judecăţi, cheltuie bani pe diferite evaluări care au devenit nevalabile.

De asemenea, solicit informaţii pe raioane despre numărul de cereri pentru credite preferenţiale depuse de către foştii represaţi şi satisfăcute, sumele acordate, dar şi cîte cereri se află în instituţiile bancare şi motivele de ce nu sînt satisfăcute. Care este ilegalitatea modificării regulamentului pentru eliberarea creditelor preferenţiale, prin care s-a limitat accesul la credite a diferitelor categorii de beneficiari?

Şi a doua întrebare o adresez, de asemenea, Guvernului şi cer informaţii la tribuna Parlamentului, şi îl întreb: ce face Guvernul cu văduvele participanţilor la lichidarea urmărilor avariei de la Cernobîl, cît şi cu copiii lor? Deoarece li se încalcă un drept constituţional – dreptul la viaţă.

Mulţumesc.

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.3.

Domnul  Grigore Petrenco:  

Mulţumesc.

Deci nu este secret că... cred că deputatul Urechean este specialist în dezinformarea populaţiei. De aceea, şi eu aş propune ca această informaţie, solicitată de el, să fie dată publicităţii.

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

Domnul  Gheorghe Susarenco:

Mulţumesc, doamnă Preşedinte al şedinţei.

Prima întrebare o adresez doamnei Zinaida Greceanîi, Prim-ministru, şi domnului Valeriu Gurbulea, Procuror General. Conform unor date relatate de mass-media, fostul director general al studioului “Moldova-Film”, Ion Şiman, demis în luna februarie curent, a fost restabilit la 12 noiembrie 2008 de către instanţa de judecată în funcţia respectivă. Instanţa a constatat că Şiman a fost concediat ilegal şi a dispus ca studioul să îi achite acestuia: 41 300 de lei salariu pentru lipsă forţată de la serviciu, 13 000 de lei plata pentru asistenţa juridică, 5 000 de lei drept daune morale. De aceea, din relatările, iarăşi din mass-media, constatăm că în privinţa acestuia au fost intentate cîteva dosare penale, fiind urmărit pentru faptul că  s-a opus privatizărilor ilegale ale cinematografelor şi ale altor întreprinderi aflate sub oblăduirea, să zicem aşa, a studioului “Moldova-Film”.

Din cele relatate, rog să fiu informat asupra următoarelor. A fost restabilit directorul Şiman în funcţie aşa cum a decis... a fost repus în funcţie aşa cum a decis instanţa de judecată pînă la moment? Cine este vinovat în eliberarea ilegală din funcţie a domnului Şiman? Şi dacă prejudiciul cauzat bugetului de stat va fi recuperat de la cei vinovaţi? Care este soarta dosarelor penale intentate directorului Şiman?

Şi patru. Care au fost întreprinderile din subordinea “Moldova-Film” privatizate şi care sînt în curs de privatizare? Şi care este legalitatea acestor privatizări? Răspuns solicit în plenul Parlamentului.

Şi a doua. Vreau să reiterez o întrebare care a fost expusă de la acest microfon la 13 noiembrie 2008. O parte din această întrebare era adresată directorului Oficiului Cadastral Teritorial Chişinău, domnului Petru Şveţ, care se referea la următoarele. Cine dintre persoanele indicate în lista telefoanelor oficialilor cu funcţii de răspundere din organele centrale de stat şi obşteşti ale Republicii Moldova, începînd cu Preşedintele Vladimir Voronin, Prim- ministru Zinaida Greceanîi, Preşedintele Parlamentului Marian Lupu şi terminînd cu directorul Întreprinderii “Termocom” Dionisie Antocel, şi directorul “Moldovagaz” Gusev, primesc agent termic în casele şi apartamentele unde locuiesc ei şi familiile lor de la agentul termic “Termocom”? Şi cîţi dintre ei şi familiile lor îşi încălzesc locuinţele în mod autonom?

Am primit un răspuns semnat de domnul Alexandr Bannicov, care spune pe scurt, că filiala cadastru, unde activează în calitate de manager domnul Şveţ, nu deţine asemenea informaţie. Eu vreau să îl informez pe domnul Bannicov că, conform cadastrelor aflate în filiala cadastru, toate aceste date sînt respectiv expuse acolo.

De aceea, vreau să reiterez această întrebare. Şi dacă nu poate domnul Bannicov să găsească limbă comună cu Oficiul Cadastral, unde el este direct şef. Ce are Bannicov? Are. Pentru că la dumneata, acolo la cadastru e scris că te încălzeşti de la sobă, de la tizic sau te încălzeşti de la  agent termic sau de la “Termocom”. Iată ce are.

De aceea, întrebarea o adresez doamnei Zinaida Greceanîi. Ia să vedem, ea o să caute? Dacă nu, să ia lista şi să întrebe, începînd cu Voronin, pe fiecare personal să îl întrebe la şedinţa Guvernului, de unde se încălzeşte şi să îmi prezinte informaţie conform Regulamentului.

Vă mulţumesc.

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.3.

Domnul  Alim Afonin:

Mulţumesc, doamnă Preşedinte al şedinţei.

Adresez întrebarea domnului Valeriu Gurbulea, Procuror General al Republicii Moldova. La 6 martie 2006, pe faptul emiterii ilegale a dispoziţiei primarului de Floreşti, domnul Ţap, cu privire la alocarea terenului de pămînt petru construcţia magazinului a fost începută urmărirea penală în baza articolului 328 alineatul (1) din Codul penal: “Excesul de putere sau depăşirea atribuţiilor de serviciu.”

Anume controlul Procuraturii Generale în comun cu procuratura raionului Floreşti au stabilit că, la emiterea Dispoziţiei nr.153 din 29 aprilie 2002, primarul, domnul Ţap, a încălcat prevederile Codului funciar, Legii privind administraţia publică locală şi ale Legii privind preţul normativ şi modul de vînzare–cumpărare a pămîntului, aducînd prin aceasta prejudicii mari bugetului orăşenesc.

Tot atunci, la adresa consiliului orăşenesc Floreşti, a fost expediat recursul privind anularea Dispoziţiei nr.153. În această ordine de idei, luînd în consideraţie rezonanţa solicitată pe acest caz, solicit, domnule Procuror General, o informaţie amplă privind rezultatul urmăririi penale. Informaţia o solicit în scris.

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

Domnul  Ion Varta:

Mulţumesc, doamnă Preşedinte al şedinţei.

Adresez interpelarea doamnei Zinaida Greceanîi, Prim-ministru al Republicii Moldova. În aprilie 2008 îi adresam domniei sale o interpelare în legătură cu efectele extrem de nocive pe care le produce Întreprinderea “Iancostangro”, amplasată în raza comunei Bieşti, raionul Orhei, care produce spirt din melasă şi alte deşeuri  importate de la fabricile de zahăr din Ucraina.

În urma acestei interpelări, au fost luate anumite măsuri. Întreprinderea respectivă, timp de aproape 3 luni, şi-a sistat activităţile. După aceea, activitatea acesteia parcă nu avea aceleaşi efecte nocive asupra mediului ambiant, însă de cîteva luni din nou sînt informat că se repetă vechea şi trista poveste, acele reziduuri, care se produc de pe urma activităţii întreprinderii, sînt revărsate pe terenurile adiacente, în jur mirosul este absolut insuportabil, suferă şi natura, mediul ambiant. Satele din împrejurime sînt afectate de pe urma activităţii acestei întreprinderi, întrucît acest miros deja se răspîndeşte şi asupra comunei Chiperceni. Mai multă lume suferă şi de boli cronice. Şi ar putea să se întîmple că aceeaşi cauză ar putea fi activitatea respectivei întreprinderi.

De aceea, reiterez această interpelare şi solicit Guvernului să fiu informat asupra ineficienţei acelor măsuri pe care le-au luat autorităţile statului în privinţa acestei activităţi extrem de nocive, pe care o desfăşoară Întreprinderea “Iancostangro”. Şi solicit pentru următoarea şedinţă în plen să fie un reprezentant al Guvernului, este de dorit chiar ministrul vizat, pentru ca să îmi fie prezentată o informaţie amplă cu referire la activitatea acestei întreprinderi şi la măsurile care urmează să fie luate pentru a anihila aceste efecte nocive asupra comunităţilor satelor Chiperceni, Slobozia-Hodorogea şi Bieşti.

Mulţumesc.

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.2.

Doamna Elena Bodnarenco:  

Спасибо. Последние несколько лет в стране идёт процесс реорганизации средних школ в лицеи. Часть местных советов оставляют эти лицеи на своем балансе, часть передают на баланс районных советов, имеют право это сделать. К примеру, в районе Кантемир все сельские лицеи остались на балансе коммунальных и сельских советов. В районе Сорока, 13 сельских лицеев, мнения местных советов разделились.

Однако для тех местных советов, которые не хотят передавать лицеи на баланс районного совета, начался этап настоящих репрессий, потому что сейчас, когда происходит согласование и утверждение местных бюджетов, им угрожают, что гарантированные государством трансферты не поступят. Хотя у некоторых из этих лицеев уже есть и постановление административного суда, подтверждающее законность принятия этих решений.

Прошу Правительство Республики Молдова проверить, как соблюдается Закон о местных публичных финансах и Закон о местном публичном самоуправлении при принятии бюджетов коммунальных и местных советов в районе Сорока. И учитывая то, что этот вопрос не терпит отлагательства, прошу дать ответ к следующему заседанию парламента в письменном виде.

Спасибо.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

Domnul Vladimir Filat:

Mulţumesc, doamnă Preşedinte al şedinţei.

Întrebarea o adresez Guvernului Republicii Moldova. Avînd în vedere discuţiile care au loc, multiple şi contradictorii, rog să îmi fie prezentată o informaţie amplă vizavi de acţiunile Guvernului privind soluţionarea problemelor care au apărut în urma inundaţiilor din acest an.

Vreau, doresc să îmi fie prezentată informaţia ce ţine de sumele de bani care au fost acumulate la contul special, cine sînt acei care au donat aceste sume, numărul de locuinţe procurate. Şi, foarte important, cine a procurat aceste locuinţe. Care este numărul de familii care au obţinut locuinţe şi care este numărul de familii care urmează să obţină aceste locuinţe?

Informaţia doresc să fie prezentată la tribuna centrală a Parlamentului.

Mulţumesc.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.2.

Domnul Anatolie Zagorodnîi:  

Mulţumesc, doamnă Preşedinte al şedinţei.

Întrebarea mea o adresez Guvernului Republicii Moldova, Procuraturii Generale şi Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei privind următoarea chestiune.

Deci, urmare a executărilor de gazificare atît în plan naţional, cît şi în planul unităţilor administrativ-teritoriale, în 2004 a fost adusă conducta de gaz spre satul Buţeni, raionul Hînceşti. Acest gazoduct a apărut în sat în urma finanţării de către fosta conducere a consiliului raional şi urmau să fie gazificate atît  instituţiile bugetare, cît şi locatarii din această localitate.

Am fost sesizat, în mai multe rînduri, de un grup de locuitori ai acestei localităţi că au achitat sume băneşti în sumă de 7, cîte 8 mii de lei încă cu 3, 4 ani în urmă şi pînă în prezent nu au gaz la domiciliu.

Totodată, vreau să informez că acest gazoduct branşament cu 2 ani în urmă a fost deja înstrăinat de către o asociaţie obştească, formată de fostul primar al acestei localităţi, a fost înstrăinată unei firme ruseşti “Rotalin gaz”. Această firmă a achitat suma de un milion jumătate pentru gazoductul respectiv, iar oamenii sînt în disperare că banii nu le-au fost restituiţi şi gazificarea în prezent este stopată în localitatea respectivă.

Rog să luaţi atitudine de acest moment şi să fiu informat în scris în termenele stabilite de legislaţie.

Mulţumesc.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.3.

Domnul Grigore Petrenco:

Mulţumesc.

Aş vrea să aduc aminte că săptămîna trecută am făcut o interpelare în privinţa neînceperii sezonului de încălzire în oraşul Cimişlia. Aş vrea să atrag atenţia că şi pînă în ziua de astăzi în oraşul Cimişlia conducerea AMN-istă a oraşului şi a raionului aşa şi nu a rezolvat această problemă.

De aceea, în mod repetat, vreau să mă adresez organelor competente de a investiga acest caz şi de a informa în mod operativ.

Doamna Maria Postoico:

Alte solicitări nu sînt, da?

Declaraţii.

La microfonul central se invită domnul Filat. (Rumoare în sală.)

Deci domnul Filat, dacă vă dă voie, poftim.

Domnul Vladimir Filat:

Mulţumesc frumos.

Şi mulţumesc, domnule Susarenco, că mi-aţi oferit posibilitate să vorbesc, chiar dacă aţi avut înscrierea de joia trecută.

Stimaţi colegi...

Doamna Maria Postoico:

Ştiţi.

Domnul Vladimir Filat:

Cu toţii am fost martori şi participanţi la discuţii contradictorii pe marginea Legii nr.273, lege, care, de fapt, a impus bariere directe în calea celor care au multiplă cetăţenie pentru a ocupa funcţii de demnitate publică.

De la această tribună şi nu numai de la această tribună, împreună cu alţi colegi din opoziţie, am adus argumente. Am făcut trimiteri la convenţiile europene, la actele internaţionale, la care face parte Republica Moldova. Am făcut trimitere la norma constituţională care spune foarte clar că atunci cînd există contradicţie între legislaţia naţională şi cea internaţională, se aplică norma actului internaţional.

Ca de obicei, argumentele noastre nu au fost auzite şi e păcat, deoarece această lege, o dată fiind adoptată, a început să producă efecte, efecte care vizează în modul cel mai direct drepturile cetăţenilor din Republica Moldova.

Şi vreau să vă spun, stimaţi colegi, că anume în acest Parlament au fost adoptate de către acei care au votat acele norme, care au îngrădit cetăţenii pentru a beneficia de drepturile lor legale.

Consider că anume în acest Parlament urmează să modificăm legislaţia şi să redăm aceste drepturi cetăţenilor, iar pentru a vă aduce un argument în plus şi a nu face trimiteri constante, de care faceţi uz la faptul că acei din opoziţie nu cunosc, au interese ş.a.m.d., o să vă aduc pe scurt în atenţia dumneavoastră motivele care au stat la baza deciziei hotărîrii CEDO care a fost adoptată pe data de 4 noiembrie şi publicată pe data de 18 noiembrie curent.

Şi vreau să atenţionez că pentru prima dată Curtea Europeană pentru Drepturile Omului a contestat calitatea unei legi, şi nu aplicarea ei. Dacă vă aduceţi aminte, atunci cînd discutam în Parlament, am adresat întrebări, care este totuşi scopul adoptării legii.

Vreau să vă spun că răspunsul a venit foarte simplu din observaţiile care au fost prezentate de Guvern la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului. Şi vreau să dau citire poziţiei Guvernului ca şi motiv. În general, această poziţie a fost axată pe aşa-numita aspiraţie a statului român de a asimila poporul moldovenesc şi, ulterior, de a incorpora teritoriul Republicii Moldova.

Acest fapt a fost reţinut de Curtea Europeană şi indirect a dezavuat intenţia Guvernului împotriva cui urmează şi, de fapt, asupra cui a fost aplicată norma acestei legi.

În anii 2002 – 2003, Guvernul Republicii Moldova acorda cetăţenilor săi dreptul de a deţine cetăţenie dublă, fără a le da temei să creadă că în viitor le vor fi restricţionate anumite drepturi. După aprilie 2008, un număr mare de moldoveni s-au pomenit în situaţia de limitare şi excludere din viaţa politică a statului Republica Moldova.

Acel număr foarte mare de moldoveni nu doar s-au pomenit în imposibilitatea de a participa activ la viaţa politică, devenind deputaţi sau funcţionari publici de rang înalt, dar mai rău, s-au pomenit în situaţia de a nu putea alege pe unul care să îi reprezinte. Altfel spus, dreptul de a alege nu are sens dacă nu poţi alege persoana pe care o consideri reprezentativă pentru tine.

Astfel, Curtea a constatat că legea din aprilie 2008 nu încalcă doar dreptul celor care vor să deţină funcţia de deputaţi, dar şi dreptul alegătorului de a-şi alege persoana. Această lege este contrară Convenţiei europene a drepturilor omului şi anume contrar articolului 3 Protocol unu la convenţie în partea care se referă la restricţia impusă candidaţilor la funcţia de deputat.

Legea nr.273 este contrară şi articolului nr.17 din Convenţia europeană pentru cetăţenie. În baza acestui articol, statele semnatare au obligaţia de a nu discrimina cetăţenii săi care posedă cetăţenie dublă faţă de cetăţenii cu o singură cetăţenie.

Această incompatibilitate a legii se referă la toate categoriile de funcţie, vizate de restricţia impusă de lege. Interpretarea Guvernului că, în virtutea articolului 15 din Convenţia europeană pentru cetăţenie, statul deţine de discreţia ce drepturi acordă sau nu cetăţenilor săi, este incorectă şi contrară spiritului ordinii juridice europene. Nu spun eu, spune prin hotărîrea sa...

Doamna Maria Postoico:

Domnule Filat,

Un minut.

Domnul Vladimir Filat:

...Curtea Europeană pentru Drepturile Omului.

Stimaţi colegi,

Şi ceea ce se vorbeşte foarte mult în Parlament vizavi de experienţă. Iarăşi, în hotărîrea Curţii, conform cercetărilor Curţii asupra legislaţiei celor 42 state membre ale Consiliului Europei, Moldova este unica ţară din cadrul Consiliului Europei, care, deşi permite multipla cetăţenie, interzice persoanelor ce o deţin să fie eligibili pentru funcţii publice, inclusiv pentru funcţia de deputat în Parlament.

Din cadrul Consiliului Europei, majoritatea ţărilor permit dubla sau multipla cetăţenie, numai Bulgaria, Lituania, Malta şi Azerbaidjan interzic multipla cetăţenie. Dintre aceste 4, numai Bulgaria este parte la Convenţia europeană pentru cetăţenie, iar la ratificarea Convenţiei, Bulgaria a formulat rezervă asupra articolului 17, anume în sensul că nu garantează egalitatea în drepturile politice.

Şi ultimul lucru pe care am vrut să îl scot în evidenţă, stimaţi colegi, şi iarăşi ceea ce... sau în hotărîre ce a precizat Curtea, că într-o democraţie...

Doamna Maria Postoico:

Timpul...

Domnul Vladimir Filat:

Loialitatea faţă de un stat nu înseamnă neapărat loialitatea faţă de actuala guvernare a acestui stat sau faţă de un anumit partid politic.

Stimaţi colegi,

Chiar dacă s-a luat o decizie incorectă, consider că este absolut necesar, în regim de urgenţă, să fie constituit un grup de lucru pentru a modifica legislaţia şi pentru a reda dreptul. (Rumoare în sală.)

Doamna Maria Postoico:

Domnule Filat,

A expirat timpul.

Domnul Vladimir Filat:

Doriţi sau nu doriţi, oricum urmează să aduceţi în concordanţă cu decizia CEDO legislaţia din Republica Moldova. O să vedem, este un punct de vedere pe care vi-l asumaţi. Eu consider că este de datoria voastră care aţi votat această.

Doamna Maria Postoico:

Domnule Filat,

Timpul...

Domnul Vladimir Filat:

Interdicţie să ajustaţi legislaţia şi să redaţi dreptul cetăţenilor să participe activ în viaţa politică şi publică.

Mulţumesc.

Doamna Maria Postoico:

La microfonul central se invită domnul Braga. 

Domnul Vladimir Braga:

Declaraţia Partidului Ecologist “Alianţa Verde” cu privire la structura statală neeficientă.

Doamna Maria Postoico:

Liniştiţi-vă. Uitaţi-vă la sine.

Domnul Vladimir Braga:

Republica Moldova este la 16 ani de reforme economice şi administrative şi, în special, al aparatului birocratic, care pe parcurs şi-au demonstrat ineficienţa pentru masele largi ale locuitorilor Republicii, precum şi, în special, pentru businessul autohton şi care se pare că vor avea sfîrşit în viitorul apropiat. Modul de a trăi în reforme politice, administrative, economice permanente a adus poporul Republicii Moldova la sărăcie totală, fără a avea şi vinovaţi de această situaţie, dar şi fără un viitor cel puţin apropiat, clar, de ieşire din această criză.

O bună parte dintre acei care nimeresc în organele de conducere promovează doar interesele economice proprii sau de grup prin diferite metode, lăsînd la o parte obligaţiunile şi responsabilitatea personală. Schimbarea structurii Guvernului  trebuie efectuată nu numai doar pentru reducerea de personal administrativ, dar şi în contextul reorganizării unor ministere şi departamente, conform cerinţelor dezvoltării durabile în condiţiile economice de piaţă.

Ceea ce ar însemna, în primul rînd, reorientarea activităţii spre crearea condiţiilor de export al producţiei autohtone, relaţiile bilaterale în diferite zone şi pieţe convenabile agenţilor economici din Republica Moldova, crearea infrastructurii respective, formarea anumitelor programe de stat şi orientarea producătorilor. În acest context, Partidul Ecologist declară necesitatea stringentă de reducere şi comasare de funcţii a viitorului Guvern al Republicii Moldova.

La momentul actual, un Guvern compus din nouă ministere, după părerea noastră, ar fi unul lucrativ şi mai eficient. Pentru comparaţie, Austria are nouă ministere, Estonia – unsprezece ministere. Multe din funcţiile care se dublează trebuie reduse. În aşa fel, Ministerul Economiei şi Comerţului ar trebui să comaseze din actuala structură a Ministerului Finanţelor, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Ministerul Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului, Agenţia Agroindustrială “Moldova-Vin”, Agenţia pentru Silvicultură “Moldsilva”, Agenţia Rezerve Materiale, Achiziţii Publice şi Ajutoare Materiale, Camera de Licenţiere, structuri care se ocupă de aceleaşi lucrări pe domenii diferite, toate întreţinînd contabilităţi, direcţii de cadre, juridice, o armată întreagă de funcţionari care fac cheltuieli enorme pentru deplasări, deservire, întreţinere şi exploatarea transportului, birourilor etc.

Un alt minister – Ministerul Afacerilor Interne poate uni în jurul său Serviciul de Protecţie şi Pază, Ministerul Dezvoltării Informaţionale, Serviciul de Grăniceri, Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice, Agenţia pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice, toate aceste servicii sînt apropiate acestui minister. Ministerului Ecologiei trebuie subordonate Agenţiei apelor, Ministerului Construcţiilor, Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru. Ministerul Sănătăţii şi Biroul Relaţii Interetnice trebuie comasate în Ministerul Protecţiei Sociale, Familiei şi Copilului şi aşa pînă la cifra nouă.

Pentru a ridica eficienţa aparatului statal sînt necesare reduceri considerabile şi la nivelul doi al administraţiei publice locale. Astfel, noi am susţine o lege de împărţire regională a Republicii Moldova în 10 – 12 unităţi administrative, cu reducerea semnificativă a funcţiilor la nivelul doi. Un exemplu: la nivelul raional astăzi sînt direcţii agricole, direcţiile care au funcţii  statistice. Iar în primării lipsesc specialişti. Se întreabă: unde trebuie agronomi, ingineri şi alţi specialişti? În birouri, în statistică sau în cîmp?  

Aceşti specialişti ar putea să îşi aducă contribuţia la pregătirea oamenilor, să îi ajute pe agricultori la producere. Aceste unităţi trebuie transmise în primării cu stabilirea funcţiilor şi obligaţiunilor, dar şi controlul de către consiliile locale al activităţilor de specialitate.

Un alt exemplu, în acelaşi context, poate servi centralizarea funcţională a direcţiilor de sănătate la ministerele de resort. Şi acest şir poate fi prelungit şi pe alte domenii. O atare reformă a structurii statale ar elibera surse financiare bugetare  considerabile, dar şi poate cel mai important ar fi ridicarea eficienţei şi responsabilităţii celor care vor rămîne să activeze, aceste măsuri ar putea influenţa şi micşorarea poverii fiscale asupra busnessului. Partidul Ecologist va promova aceste reduceri ca una din măsurile de ieşire din impactul economic în care se găseşte Republica Moldova.

Mulţumesc.

Doamna Maria Postoico:

La microfonul central se invită domnul Susarenco.

Domnul Gheorghe Susarenco:

Onorat Parlament,

Fracţiunea parlamentară “Alianţa «Moldova Noastră»” de nenumărate ori a amintit actualei coaliţii nefireşti, care a constituit majoritatea în acest Parlament, că Legea Supremă a Ţării, prin articolul 5, statuează că, citez:

(1) “Democraţia în Republica Moldova se exercită în condiţiile pluralismului politic, care este incompatibil cu dictatura şi totalitarismul.

(2) Nici o ideologie nu poate fi instituită ca ideologie oficială a statului.”

Noi am mai amintit de la această tribună şi majorităţii parlamentare că, de altfel şi Partidului Comunist de guvernămînt, precum şi primului secretar al acestui partid Vladimir Voronin, care, prin cumul, mai este şi şeful statului, Constituţia, prin articolul 2, proclamă că nici un partid politic nu poate exercita puterea de stat în nume propriu, iar uzurparea puterii de stat constituie cea mai gravă crimă împotriva poporului.

Spre regretul nostru, nu numai că nu am fost auziţi, dar, dimpotrivă, pe zi ce trece, pe zi ce ne apropiem de viitoarele alegeri parlamentare, ura neîmpăcată faţă de acei ce nu gîndesc ca ei, frica în faţa căderii inevitabile a regimului pe care l-au instalat, fac ca acţiunile actualei guvernări să ne demonstreze că aceasta nu este nici pe departe dispusă să cedeze puterea în stat pe cale paşnică şi democratică. La această idee ne aduc următoarele.

1. Instaurarea vacuumului informaţional, una din principalele priorităţi stabilite prin Planul de acţiuni “Uniunea Europeană – Republica Moldova” şi a dreptului de informaţie, a libertăţii presei, a dreptului la libera exprimare, în opinia “Alianţa «Moldova Noastră»”, a suferit un eşec zdrobitor. Interzicerea prin votul  coaliţiei PCRM – PPCD a transmisiunii în direct a şedinţelor în plen a Parlamentului la TVR şi Radio Moldova, care, de altfel, au fost una din cele zece condiţii acceptate de Voronin pentru a fi instalat în funcţia şef al statului.

Cenzura “KGB”-istă, instaurată la televiziune şi la radio, aşa-zis naţionale, limitarea participării deputaţilor din opoziţie la aceste posturi de mass-media, la dezbateri politice, neadmiterea partidelor extraparlamentare la viaţa publică – toate acestea puse una peste alta ne demonstrează cu brio politica dublelor standarde, promovată de autorităţi faţă de recomandările Consiliului Europei vizavi de garantarea libertăţii de expresie şi a mass-media.

Numai cît face mult lăudata emisiune “Contrapunct”, care nu este altceva decît o cortină inventată de ideologii de peste drum de Parlament, pentru a mima participarea tuturor fracţiunilor parlamentare în dezbateri Teleradio, cu teme pregătite din timp în birourile Fracţiunii majoritare şi impuse o dată pe săptămînă în orele de lucru şi de cea mai slabă audienţă. Aici vin şi atacuri virulente asupra PRO TV, la al cărui sediu, sub loviturile liderilor PPCD, şi frunzele cad de ruşine, atacuri asupra postului de radio “Vocea Basarabiei”, care, de bine de rău, acoperă o bună jumătate de ţară, iar pe de altă parte monopolizarea spaţiului informaţional cu posturile private şi de partid EURO TV, NIT  şi Antena “C” .

1. Situaţia din Parlament. Actuala majoritate atît în Chişinău, cît şi la Strasbourg şi Bruxelles, prin vorbe, se conformează regulilor stabilite de către Consiliul Europei. Şi este de acord ca în Parlament să fie şi opoziţie. Numai că nu vrea fel de fel de opoziţie, dar opoziţie constructivă. Cu aroganţa ce îi caracterizează, majoritarii din acest Parlament nici nu vor să asculte, dar mite să accepte propunerile celor aflaţi în minoritate.

Ridicaţi stenograma Parlamentului de adoptare a legii care interzice accesul persoanelor cu dublă cetăţenie la funcţii publice şi veţi observa că toate propunerile venite din partea opoziţiei la acest subiect şi-a găsit reflectare în textul deciziei CEDO, care a dat peste nas nu numai Legislativului, dar şi Curţii Constituţionale, care tot cu ajutorul comuniştilor a fost plasată pe linia moartă.

Aşa s-a întîmplat şi la amendarea Codului electoral prin ridicarea pragului electoral şi interzicerea blocurilor preelectorale, fapt ce a stîrnit reacţii negative atît din partea societăţii noastre, cît şi a experţilor Consiliului Europei. Şi, de această dată, opoziţia a criticat vehement acest proiect, dar, ca şi în multe alte cazuri, obiecţiile noastre i-au lăsat surzi pe deputaţii care au mai multe voturi şi care se cred buricul pămîntului. Culmea o constituie însă dosarele penale intentate împotriva deputaţilor din opoziţie. Unde vă sînt, domnilor, sentinţele de condamnare în privinţa deputaţilor pe care i-aţi denigrat, ridicîndu-le imunitatea parlamentară?

1. Relaţiile puterii centrale–autorităţile publice locale. După cum am spus şi joia trecută, prăpastia care s-a produs între guvernarea comunistă de la centru şi forţele democratice care au preluat puterea locală se lărgeşte şi se adînceşte pe zi ce trece. Principiile autonomiei locale, ale descentralizării serviciilor publice, ale consultărilor cetăţenilor în problemele locale de interes deosebit, principiile universale unanim recunoscute, fixate şi apărate de Constituţie au devenit pentru autorităţile de la Chişinău un lucru de nimic. Adoptarea bugetului naţional la cheltuieli pe principii de culoare politică a autorităţilor locale şi discriminarea localităţilor unde cetăţenii nu au votat aşa cum trebuie. Eliminarea consiliilor locale şi a primarilor aleşi, inspectori, factorilor de decizie a problemelor colectivităţilor, problemele ce ţin de apărarea ordinii publice, numirea în funcţie în fruntea serviciilor descentralizate, poliţie, sănătate, învăţămînt şi altele a oamenilor devotaţi cu trup şi suflet regimului comunist, impunerea cu forţa ca la Floreşti conducători să devină membri ai PCRM. Iată numai cîteva exemple a războiului declarat de regimul de la Chişinău nu primarilor şi consilierilor necomunişti, dar locuitorilor Chişinăului şi majorităţii raioanelor Republicii Moldova.

Capac la toate le pune metoda îndrăgită de Preşedintele Voronin: discreditarea primarilor, preşedinţilor de raion, consilierilor locali, aleşi pe listele “Alianţa «Moldova Noastră»”, prin fabricarea dosarelor penale. Un exemplu de conlucrare în stil comunist al Parlamentului cu puterea locală a fost şi discursul preşedintelui Comisiei pentru securitatea statului Iurie Stoicov joia trecută de la această tribună. Acest discurs în stil “KBG”-ist, care reprezintă  o mostră de încălcare a prezumţiei nevinovăţiei, consfinţită în Constituţie, cînd primarii “Alianţa «Moldova Noastră»” sînt declaraţi de la cea mai înaltă tribună a statului, hoţi şi criminali fără o decizie definitivă a instanţei de judecată, ne developează adevărată faţă a actualei guvernări.

1. Startul campaniei electorale. Acest start a fost dat de către şeful statului Vladimir Voronin la 7 noiembrie lîngă căpătîiul iubitului lui conducător Vladimir Lenin prin cuvintele: “Noi vom face tot posibilul ca partidul lui Urechean să nu treacă în Parlament”. Prin această declaraţie şeful statului nu numai că  a încălcat Constituţia şi Codul electoral, inventînd duşmanul, punînd din start forţele politice în condiţii inegale, dar arătând cu degetul la partidul “Alianţa «Moldova Noastră»”, a ordonat din nou: organizaţi executarea.

Pentru a organiza o nouă executare a oponenţilor săi politici, Vladimir Voronin l-a instalat din nou în funcţie pe generalul Papuc. Se pare că din aceleaşi motive el vrea să întărească cu cadre noi Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, Garda financiară, eliberîndu-i ieri din funcţiile ocupate la indicaţia şefului statului pe Sergiu Sărăcuţă şi Tatiana Loghin, Guvernul a arătat a cîta oară că nu reprezintă altceva decît o unealtă docilă în mîinile demnitarului PCRM Voronin.

Pornind de la cele expuse, Fracţiunea “Alianţa «Moldova Noastră»” declară următoarele.

1. Deputaţii “Alianţei «Moldova Noastră»” vor monitoriza şi în continuare activitatea Parlamentului pentru a informa corect societatea şi opinia publică internaţională, inclusiv Consiliul Europei şi Congresul puterilor locale despre abuzurile majorităţii parlamentare în raport cu opoziţia, despre anihilarea autonomiei locale, despre cazurile condamnării ilegale a oponenţilor politici.

2. Fracţiunea “Alianţa «Moldova Noastră»” cere majorităţii parlamentare: a) reluarea transmisiunilor în direct ale şedinţelor în plen ale Parlamentului la Televiziunea Moldova şi Radio Moldova; b) accesul la televiziune şi Radio Moldova a deputaţilor din opoziţie, a partidelor extraparlamentare, a reprezentanţilor ONG-lor, a analiştilor politici şi organizarea cu aceştia a dezbaterilor politice; c) desfăşurarea săptămînală în Parlament a dezbaterilor politice pe probleme de interes naţional, propuse de fracţiunile parlamentare de opoziţie.

3. Fracţiunea “Alianţa «Moldova Noastră»” face apel către organismele internaţionale acreditate în Republica Moldova să ia atitudine prompt în toate cazurile în care actuala guvernare încalcă drepturile constituţionale ale deputaţilor din opoziţie, ale aleşilor locali, drepturile cetăţenilor la informaţie corectă, să acţioneze prompt în toate cazurile de persecutare a aleşilor locali şi la toate sesizările opoziţiei în acest sens.

În final, este necesar să constatăm  că, după şapte ani de laude privind bunăstarea şi fericirea acestui popor, după şapte ani de depuneri de flori la monumentul lui Lenin de către comsomolişti şi pionieri în frunte cu miniştrii şi deputaţii  comsomolişti, pe de o parte, iar pe de altă parte pauperizarea populaţiei, care, în majoritatea sa, a luat calea pribegiei. După şapte ani de îmbogăţire a actualei elite comuniste prin fraude şi privatizări ilicite, cu instaurarea unui regim de frică în stil stalinist, aceste laude sterile trezesc dezgust şi se aseamănă mai degrabă, vorba poetului, “cu un plîns la cununie şi rîsul la mormânt”.

Vă mulţumesc.

Doamna Maria Postoico:

La microfonul central se invită domnul Mişin.

Domnul Vladim Mişin:

Уважаемые коллеги, готовясь к сегодняшнему выступлению, я, естественно, понятия не имел о том, о чем будет говорить мой коллега, господин Сусаранко, но видимо так совпало, что мы будем обсуждать одну и ту же проблему, одну и ту же тему. Но прежде чем высказаться по существу этой проблемы, хочу сказать, возразить своему уважаемому коллеге, господину Сусаренко, что мы можем продолжить спор вне стен этого зала.

... Вот дословное выступление Стойкова, в котором нет ни одного слова, которое позволяет сделать вывод о том, что Стойков вмешался в судопроизводство или оказывал хоть какое-то давление на суд либо на другие органы.

Поэтому мне надо бы говорить о презумпции невиновности вам, а не Стойкову. Еще раз повторяю: если хотите, мы можем продолжить, не будем сейчас тратить время. А вот то что исходит иногда от наших уважаемых коллег, когда мы встаем к микрофонам, когда мы по каждому маленькому, большому, важному, неважному случаю обвиняем лично Папука, лично Зубика, лично еще кого-то...

Я сожалею о том, что господин Унтилэ уходит. Очень хотел бы сейчас обратиться к нему.

Я не понимаю офицера, долгие годы проработавшего в полиции, который молча сидит в этом зале и слушает, как его уважаемый коллега оскорбляет тысячи честных, добросовестных, достойных офицеров в погонах, которые 24 часа в сутки делают свое нелегкое дело. Не в Папуке дело, ни в одном Папуке и ни в одном Зубике. Ответите? С удовольствием послушаю.

Поэтому, уважаемые коллеги, я приведу несколько конкретных примеров. Я не буду загружать вашу память, так как понимаю, что цифры не воспринимаются. Но несколько данных все же приведу. Пять лет подряд в республике снижается преступность. Мы сегодня вышли на уровень 17 тысяч 809 преступлений в течение 10 месяцев. Это цифра в расчете на 100 тысяч жителей абсолютно соответствует примерно усредненному европейскому показателю. Да, мы не лучше, но мы и не хуже, мы находимся на таком же уровне преступности.

Кроме того, смею заверить вас, господин Косарчук, который в этом ничего не понимает, что преступность зависит не от МВД, а от состояния в обществе. Преступность делают не сотрудники МВД, преступность – это продукт того, что мы с вами породили в обществе. И не следует искать крайнего, где надо и где не надо. Приведу еще несколько данных.

Я понимаю вашу реакцию. У нас сегодня в республике раскрытие убийств на уровне 92,5%, что подтверждено каждым реальным уголовным делом и каждым показателем. Разбоев – 94,5%, изнасилований 92,4%, грабежей – 86,5%. Я эти цифры называю не для красивого словца. Я их называю для людей, особенно юристов, которые хорошо знают, каким трудом и каким потом достигаются эти цифры. Раскрыть 92,6% убийств – это надо работать и не просто работать.

Понимаю, что вам известно. Немало сделано в области предотвращения трафика людей. У меня также есть все эти данные. Я приведу только один пример. На протяжении этого периода, зарегистрировано 1886 выявленных случаев, связанных с наркотиками. Специалисты знают, что выявление и возбуждение дел, связанных с наркотиками, это очень тяжелое дело. Из названных 1886 случаев 1806 переданы Прокурору. Это составляет 95,8%. Вот это результат. Это реальная работа.

Поэтому я не буду отнимать у вас время. У меня здесь имеется множество цифр, подтверждающих, что органы внутренних дел, силовые органы в Республике Молдова действительно работают так, как им положено работать. Это абсолютно не говорит о том, что нет недостатков. Конечно, они существуют. Есть и неоднозначное отношение к людям. Есть грубость, есть нарушение законодательства. Есть какие-то другие недостатки. Но это – частные случаи, с которыми и в аппарате МВД и прокуратуры, и СИБ-а борятся. И нам с вами надо иметь это в виду.

Хочу спросить, уважаемые коллеги, что такое рядовой сержантский состав МВД? Это – то же самое, что и наша Национальная Армия. Это наши дети, которых призывали и отдели в униформу, они – продукт общества и ничего другого. Поэтому когда мы здесь, у микрофонов пинаем их и говорим, что они плохие, мы признаемся в том, что это мы с вами плохие, а не они. В целом такое общество.

И еще несколько слов, которые мне позволяет время. Вообще, господин Бужор, я понимаю, что у вас высокий интеллект, но стоять спиной и кричать, когда кто-то говорит, это, конечно, свидетельствует об интеллекте. Решение суда по правам человека, которым здесь пытаются спекулировать и нас в чём-то обвинить... Мы приняли закон, мы за него проголосовали, правильно или неправильно, это спорный вопрос. Я абсолютно внимательно выслушал аргументы своего коллеги, господина Филата, и аргументы очень серьёзные и весомые.

Но хочу напоминать о том, о чем господин Филат не может не знать. Он очень хороший юрист и очень хорошо знает базовый юридический принцип, который полностью соответствует нормам международного права. Никогда, ни при каких условиях никакой орган и никакая организация не могут диктовать депутату, неважно какого уровня, каким образом ему надо голосовать.

Поэтому, все заявления о том, что Европейский Суд принял соответствующее решение, и мы должны изменить своё, ничего подобного... Европейский Суд высказал свою точку зрения, большое ему за это спасибо. Соответствует или не соответствует наш закон международным документам? Вы прекрасно знаете: десять юристов говорят: соответствует, десять юристов говорят: нет. Спорный вопрос. И неизвестно, кто демагог в большей степени, но, тем не менее, вопрос спорный.

Поэтому отменять или нет закон и его статьи, мы будем решать здесь, в этом зале, и путем голосования. Если в этом будет необходимость, вернемся и проголосуем еще раз. Поэтому не надо нас сегодня попрекать тем, что Европейский Суд высказался не так, как мы проголосовали. Ничего подобного.

Господин Сусаренко, когда вы выступали, я молча слушал. Завершаю, уважаемые господа, хотя у меня в запасе еще полторы минуты, я не ставил перед собой задачу в этом зале спорить с Филатом: прав он или не прав, он высказал своё мнение, я в данном случае высказал своё. Но еще раз подчёркиваю: мы на заседании фракции обязательно вернёмся к этому вопросу, обязательно обсудим, но это совсем не означает, что мы будем пересматривать этот закон.

Спасибо за внимание.

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

Domnul  Vladimir Filat:

Mulţumesc.

Nu ca replică, dar o mică constatare.

Doamna  Maria Postoico:

Ca replică aveţi dreptul.

Domnul  Vladimir Filat:

Atunci ca replică, căci am fost vizat direct. Господин Мишин, avînd în vedere că Curtea Europeană pentru Drepturile Omului, prin hotărîrea, sa a stabilit că a fost încălcată Convenţia privind drepturile omului, a fost încălcată Convenţia privind cetăţenia, Convenţia europeană, de fapt, nu mai este necesar ca 10 jurişti să se pronunţe la acest capitol.

Şi mai este un lucru foarte important, nu ca precizare, ceea ce ţine de reglementarea articolului 4 din Constituţie, care stipulează expres: “Aplicarea tratatelor internaţionale în domeniul drepturilor omului atunci cînd normele interne contravin acestora.” Deci este evident că legea respectivă contravine normelor internaţionale şi urmează să fie ajustate prin prisma articolului 5. O să vedem, eu am de gînd să sesizez Curtea Constituţională şi o să vedem care este punctul de vedere şi al lor.

Mulţumesc.

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

Domnul  Gheorghe Susarenco:  

Mulţumesc, doamnă Preşedinte al şedinţei.

Domnule Mişin,

Eu am vrut să vă spun că, în primul rînd, noi, în declaraţiile noastre, ne-am oprit la Papuc, dar nu la Poliţia Naţională. Care Poliţie Naţională lucrează şi geme sub papuc, în primul rînd? De aceea, noi am făcut în toate declaraţiile noastre referire la aceasta. Dacă va trebui să spunem şi mai mult, noi vom spune şi mai mult.

Data trecută, eu v-am preîntîmpinat, voi puteţi să îmi daţi cu parul la tîmplă, ori să procedaţi ca comsomolistul Petrenco, care încă nu şi-a şters nasul, dar de acum împroaşcă cu gunoi în oponenţii politici.

Domnule Petrenco,

În oponenţii politici trebuie de aruncat cu cuvinte, cu argumente, dar nu cu murdării comsomoliste. Cum ai fost Pavlic Morozov, aşa şi o să fii şi ţi-ai trădat şi tata, şi poporul.

Vă mulţumesc.

Doamna  Maria Postoico:

Următoarea şedinţă va avea loc mîine, la ora 10.00.

Şedinţa de astăzi este închisă.

Şedinţa s-a încheiat la ora 12.58.

Stenograma a fost pregătită spre publicare
în Direcţia documentare parlamentară a
Aparatului Parlamentului.