DEZBATERI  PARLAMENTARE

Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XVI-a

SESIUNEA a VIII-a ORDINARĂ – DECEMBRIE 2008

Şedinţa din ziua de 11 decembrie 2008

(STENOGRAMA)

Sumar

1.       Declararea şedinţei ca fiind deliberativă.

2.       Dezbateri asupra ordinii de zi, adoptarea ei.

3.       Dezbaterea şi adoptarea în lectura a doua a proiectului Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2009. Proiectul nr.2836.

4.       Dezbaterea şi adoptarea în lectura a doua a proiectului Legii fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală pe anul 2009. Proiectul  nr.2837.

5.       Dezbaterea şi adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.2591 cu privire la autorizarea şi plata interpreţilor şi traducătorilor antrenaţi de Consiliul Superior al Magistraturii, de Ministerul Justiţiei, de organele procuraturii, organele de urmărire penală, instanţele judecătoreşti, de notari, avocaţi şi de executori judecătoreşti.

6.       Dezbaterea şi adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.3051 pentru modificarea articolului 28 din Legea nr.204-XVI din 6 iulie 2006 cu privire la sistemul de executare silită.

7.       Dezbaterea, aprobarea în primă lectură şi adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.3516 privind ratificarea Hotărîrii Consiliului şefilor de state privind crearea în cadrul Biroului de coordonare pentru combaterea criminalităţii organizate şi a altor infracţiuni periculoase pe teritoriul statelor membre ale Comunităţii Statelor Independente a unităţii structurale pentru coordonarea luptei cu traficul ilicit de substanţe narcotice şi precursori şi a grupului operativ regional din regiunea Central-asiatică, semnata la 16 septembrie 2004 la Astana.

8.        Dezbaterea şi adoptarea proiectului de Hotărîre nr.3188 pentru aprobarea Strategiei dezvoltării societăţii civile în anii 2008 – 2011.

9.       Dezbaterea şi aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.3273 privind azilul în Republica Moldova.

10.     Dezbaterea şi aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.932 privind verificarea titularilor şi candidaţilor la funcţii publice.

11.     Dezbaterea şi adoptarea proiectului de Hotărîre nr.3318 pentru modificarea şi completarea Hotărîrii Parlamentului nr.14-XVI din 9 februarie 2007 de aprobare a Regulamentului privind gestionarea mijloacelor fondului pentru susţinerea înfiinţării plantaţiilor viticole (pct.15, 17, 23).

12.     Întrebări.

13.     Declaraţia domnului deputat Sergiu Sococol – Fracţiunea parlamentară a Partidului Comuniştilor din Republica Moldova.

14.     Declaraţia domnului deputat Leonid Bujor – Fracţiunea parlamentară “Alianţa «Moldova Noastră»”.

15.     Declaraţia doamnei deputat Valentina Cuşnir.

Şedinţa începe la ora 10.00.         

Lucrările sînt conduse de domnul Marian LUPU, Preşedintele Parlamentului, asistat de doamna Maria Postoico şi domnul Iurie Roşca, vicepreşedinţi ai Parlamentului.

Domnul Maxim Ganaciuc – director general adjunct al Aparatului Parlamentului:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Bună dimineaţa.

Vă anunţ că la lucrările şedinţei de astăzi a plenului Parlamentului, din totalul celor 101 de deputaţi, şi-au înregistrat prezenţa 91 de deputaţi. Nu s-au înregistrat deputaţii: Valeriu Calmaţui, Mihail Sidorov, Veaceslav Untilă, Vlad Cubreacov, Angela Leahu, Iurie Bolboceanu, Vladimir Braga, Nicolai Deatovschi, Igor Klipii, Oleg Serebrian.

Domnul  Marian Lupu:

Bună dimineaţa, stimaţi colegi.

Şedinţa este deliberativă. Rog să onorăm Drapelul Ţării. (Se onorează Drapelul Ţării.)

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Întîi de toate, vreau să vă anunţ că, în perioada premergătoare şedinţei de astăzi a plenului Parlamentului, şi-au sărbătorit ziua de naştere doi dintre colegii noştri, aceştia fiind domnul Alexandru Oleinic (aplauze) şi domnul Ion Varta, care a împlinit frumoasa vîrstă de 50 de ani, jubiliară (aplauze). Să îi felicităm, să le dorim mult succes.

La fel, stimaţi colegi, v-a fost distribuit suplimentul la ordinea de zi pentru ziua de astăzi. Este vorba de proiectul nr.3318. Şi, la fel, anticipînd şi făcînd şi economie de timp, la începutul acestei şedinţe,vreau să vă anunţ că comisiile de profil propun excluderea din ordinea de zi a şedinţei de astăzi a unor proiecte, acestea fiind: proiectul nr.2182, Comisia pentru securitatea naţională, apărare şi ordinea publică: proiectul nr.2765, aceeaşi Comisie, proiectul nr.2630, Comisia pentru politică externă şi integrare europeană, la fel, proiectul nr.402, Comisia pentru politică externă şi integrare europeană şi proiectul nr.3689, la fel, Comisia pentru politică externă şi integrare europeană.

Pentru început, avînd aceste propuneri, cît şi suplimentul la care m-am referit, voi supune votului aceste amendamente referitor la agenda şedinţei de astăzi. Cine este pentru, rog să voteze. Majoritatea.

Vă mulţumesc.

Propunerile sînt acceptate.

Microfonul nr.3.           

Domnul  Iurie Stoicov:  

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Vreau să fac o mică rectificare: proiectul nr.2765 se transferă pentru ziua de mîine.

Domnul  Marian Lupu:

Pentru ziua...

Domnul  Iurie Stoicov:

De mîine.

Domnul  Marian Lupu:

De mîine. Este fixat acest lucru.

Microfonul nr.4.

Domnul  Dumitru Diacov:

Da, domnule Preşedinte.

Ieri, domnul Eşanu, care este aici de faţă, la televiziunea “Moldova 1” a dat o explicaţie referitor la ultima decizie a CEDO. Şi mi s-a părut foarte curioasă, că reprezentantul ministerului spune că ultima decizie în care Republica Moldova, practic, pierde 6 milioane de euro, nu e o mare problemă, că rămîn investiţiile şi noi, de fapt, o să plătim numai procentul care trebuie să îl rambursăm. Eu cred că este o explicaţie foarte uşurică, aşa să îi spun eu, nu vreau să spun alte cuvinte.

Noi şi data trecută am venit aici cu o interpelare, totuşi are cineva de gînd să reacţioneze la aceste decizii? 6 milioane de euro acestea sînt 70 milioane de lei, cel puţin. Numai o singură decizie, 70 milioane de lei, stimaţi colegi. Noi cam ştim cum a derulat acest subiect.

Şi era bine ca Procurorul General al Republicii Moldova să facă o analiză şi să explice totuşi este vreun vinovat la toate chestiile acestea că noi pierdem proces după proces şi sumele devin tot mai impunătoare şi mai impunătoare? Acesta este un subiect la ordinea de zi pînă la sfîrşitul anului. Am înţeles că avem 4 şedinţe, nu 6, cum a fost data trecută, 4 şedinţe ale actualului Parlament. Măcar un mic act eroic trebuie să facă acest Parlament la sfîrşit de mandat, ca să clarific de ce Republica Moldova pierde aceste procese importante la CEDO?

Mulţumesc.

Domnul  Marian Lupu:

Bine. Trebuie să subînţelegem că a fost o propunere, să vedem care a fost.

Microfonul nr.5, vă rog.

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

Acolo, mi se pare că suma pierdută este 6 milioane şi vreo 700 de mii, deci, aproape 7 milioane şi acestea sînt 100 de milioane de lei moldoveneşti, da.

Eu am două propuneri. Una pentru ordinea de zi. Vreau să vă anunţ, stimaţi colegi, că, împreună cu deputatul Ion Neagu, din partea Mişcării “Acţiunea Europeană”, am depus, ieri, la Biroul permanent o iniţiativă legislativă care vizează revenirea la aspectele legate de pragul electoral, de permisiunea creării blocurilor electorale şi de accesul cetăţenilor cu cetăţenie dublă la funcţii înalte în stat, inclusiv la demnităţi, la Parlament.

Eu aş ruga să fie inclusă pe ordinea de zi şi vreau să supuneţi votului această propunere. Cu atît mai mult cu cît cunoaşteţi foarte bine că există asemenea recomandări insistente şi din partea descendenţelor europeni şi ai celor care observă procesul politic şi preelectoral în acest an în Republica Moldova.

A doua propunere este o rugăminte, o solicitare de a chema în Parlament pe Prim-ministru Zinaida Greceanîi, în legătură cu ceea ce a fost scris în presă. De exemplu, ziarul “Timpul” a difuzat şi unii media problema legată de acordarea creditului de 2 milioane de dolari sau 2 milioane de euro, au fost vehiculate cifre diferite sau valute diferite, pentru sediul Partidului Comuniştilor. Mai ales că este vorba de o apropiere a unei crize, aşa cum s-a spus şi cum se simte deja. Şi în perioada cînd nu se prea acordă credite este foarte dubioasă această decizie a Consiliului de administraţie a acestei instituţii bancare, unde 60 la sută din capitalul social revine statului.

De aceea, am vrea să ştim, să ne răspundă Primul-ministru, cum s-a ajuns la această decizie? Eu insist să supuneţi votului propunerea mea. Pentru că există suspiciunea, impresia şi senzaţia, precum că este vorba de o spălare de bani pentru campania electorală. Şi cam acesta ar fi costul de 2 milioane de euro, necesităţi pentru Partidul Comuniştilor, partidul de guvernămînt în fiecare campanie electorală.

Vă mulţumesc.

Domnul  Marian Lupu: 

Microfonul nr.3.

Domnul  Vladimir Eremciuc:  

Mulţumesc.

Din numele Fracţiunii, propun excluderea din ordinea de zi a proiectului de Lege cu nr.2084.

Domnul  Marian Lupu:

Care este numărul?

Domnul  Vladimir Eremciuc:

Nr. 2084.

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Domnul  Leonid Bujor:

Vă mulţumesc.

Rog să fiu înscris pentru a prezenta, la finele şedinţei de astăzi, o declaraţie.

Domnule Preşedinte,

Am făcut două interpelări acum o lună. De la Ministerul Justiţiei am primit un răspuns formal. De aceea, rog să vină, domnule viceministru, un reprezentant al Guvernului în Parlament, să prezinte răspuns aşa cum prevede legislaţia în vigoare. Să nu mă trimiteţi să caut răspuns pe Internet. Astfel de indicaţii daţi-le subalternilor dumneavoastră de la minister.

Şi doi. Solicit respectuos ca, pînă la urmă, să primesc răspuns de la Guvernul Republicii Moldova: care sînt motivele că, pînă în prezent, Agenţia Sportului nu are un conducător? Deci, activitatea sportului în Republica Moldova, după demisia foarte bună şi la timp a domnului Cimili, este dirijată de către un contabil. Dacă nu vine un răspuns unde sînt reflectate premizele obiective şi subiective, va trebui să prezint, în cadrul şedinţei plenare, unele materiale cu rezoluţia Preşedintelui Ţării, care caracterizează activitatea unor responsabili de la această Agenţie.

Vă mulţumesc.

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

Domnul Ion Neagu:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

În contextul celor spuse de domnul Diacov. Stimaţi colegi, în ultimul timp Republica Moldova, rînd pe rînd, pierde tot mai multe dosare la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Numai pe cîteva dosare pierdute în ultimul timp Guvernul trebuie să achite peste 10 milioane de euro. Aceasta riscă să ruineze bugetul de stat al Republicii Moldova.

În toate dosarele pierdute la CEDO  sînt vinovaţi concreţi fie din sferele înalte guvernamentale, fie din sistemul judiciar. În legătură cu aceasta solicit ca astăzi să se prezinte în Parlament Procurorul General al Republicii Moldova şi să ne spună, dacă Procuratura Republicii Moldova s-a autosesizat şi a deschis dosare penale contra persoanelor care au adus prejudicii de milioane Republicii Moldova?

Mulţumesc.

Domnul  Marian Lupu:

Da, microfonul nr.3.

Domnul Sergiu Sococol:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Rog să fiu înscris cu o declaraţie la sfîrşitul şedinţei.

Domnul  Marian Lupu:

De acord.

Microfonul nr.4.

Domnul  Vladimir Filat:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

În primul rînd, vreau să fiu înscris cu o luare de cuvînt la proiectul de Lege nr.932, nr.14 pe ordinea de zi. Şi vizavi de discuţia care a început, ce ţine de hotărîrile Curţii Europene pentru Drepturile Omului.

Domnul  Marian Lupu:

Deci, luare de cuvînt la proiectul nr.932?

Domnul  Vladimir Filat:

Da. Şi o propunere, domnule Preşedinte.

Eu nu înţeleg de ce noi discutăm şi insistăm să discutăm vizavi de hotărîrile Curţii Europene a Drepturilor Omului numai prin prisma sumelor de bani, pe care Guvernul este obligat să le achite. Aceste hotărîri stabilesc foarte clar lucruri foarte grave, cum ar fi îngrădirea drepturilor cetăţenilor în Republica Moldova.

În cazul ultimei decizii, s-a stabilit foarte clar, prin hotărîrea Curţii Europene a Drepturilor Omului, că Compania germană “Unisarvergens” sau Companiei germane i s-a încălcat dreptul sfînt, de altfel consfinţit în Constituţie, la proprietate.

În acest sens, domnule Preşedinte, dincolo de constatări şi cerinţe, pe care le avem noi, avem o Hotărîre a Parlamentului, adoptată pe data de 28 martie anul 2008, hotărîre care a fost adoptată în urma audierilor aici, în Parlamentul Republicii Moldova, şi adoptată în unanimitate de către deputaţii Parlamentului Republicii Moldova. Hotărîre care conţine articole concrete care stabilesc sarcini concrete pentru instituţiile statului, atît pentru Guvern, cît şi pentru Procuratura Generală, pentru Consiliul Superior al Magistraturii, pentru Curtea Supremă de Justiţie ş.a.m.d. În această hotărîre a Parlamentului sînt stabilite şi termene în cadrul cărora aceste instituţii urmau să întreprindă măsuri concrete pentru a nu face posibil ca Republica Moldova să fie condamnată în continuare.

Şi mai mult ca atît, domnule Preşedinte, un lucru, aici am vrut să ajung, cel mai important, conform articolului 13 din această hotărîre a Parlamentului, anual, pînă la data de 31 decembrie Guvernul, Procuratura Generală, Consiliul Superior al Magistraturii şi Curtea Supremă de Justiţie urmează să informeze Parlamentul despre măsurile întreprinse pentru executarea prezentei hotărîri.

În acest sens, stimate domnule Preşedinte, este absolut necesar ca hotărîrea adoptată să fie şi îndeplinită. Pînă la sfîrşitul sesiunii actuale este necesar ca acest raport să fie prezentat în Parlamentul Republicii Moldova şi, prin votul deputaţilor, să dăm calificările necesare, fiindcă, în caz contrar această, situaţie perpetuează şi aduce prejudicii grave Republicii Moldova.

Mulţumesc.

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

Domnul  Gheorghe Susarenco:

Rog să fiu înscris pentru luare de cuvînt la proiectul nr.3188.

Mulţumesc.

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Doamna  Valentina Cuşnir:

Mulţumesc.

Solicit timp pentru o declaraţie la sfîrşitul şedinţei.

Domnul  Marian Lupu:

De acord.

Microfonul nr.5.

Domnul  Alexandru Lipcan:

Rog să mă înscrieţi cu luare de cuvînt la proiectul nr.932.

Domnul  Marian Lupu:

Îmi spuneţi şi care este numărul de ordine?

Domnul  Alexandru Lipcan:

Nr.14.

Domnul  Marian Lupu:

Nr.14. Mersi.

Microfonul nr.4.

Domnul  Igor Klipii:  

Domnule Preşedinte,

Solicit să fiu înscris cu luare de cuvînt la punctul 12, proiectul nr.3188. Şi aş vrea să aduc la cunoştinţă că săptămîna aceasta s-a produs un lucru regretabil, a fost organizat un colocviu de către Preşedinţia Uniunii Europene şi de către Ambasada Franţei împreună cu Alianţa Franceză.

Domnule Preşedinte,

Dumneavoastră trebuia să fiţi la deschidere, dar aţi fost plecat din ţară. S-a produs un lucru penibil din cauză că la acest colocviu au participat doar ambasadori şi experţii străini, din Republica Moldova nu a venit nimeni.

În afară de aceasta, acest eveniment organizat de Preşedinţia Uniunii Europene nu a fost, practic, deloc reflectat în presa publică. Iar subiectul a fost, stimaţi colegi comunişti, se referea la identitatea moldovenească, la care dumneavoastră foarte mult ţineţi, şi la perspectiva de integrare a Republicii Moldova în Uniunea Europeană. Îmi pare foarte rău de acest lucru. Şi mi-au menţionat, acest lucru îl fac nu din iniţiativă proprie, unii ambasadori care erau acolo.

Şi al doilea subiect, la care vreau iarăşi să fac referinţă în acelaşi context, ţine de faptul că, după aceasta, a fost organizată o altă conferinţă importantă referitor la combaterea corupţiei. Şi nimeni din opoziţie, din societatea civilă  nu a fost invitat la aceste dezbateri. Îmi pare rău, dar am impresia că s-au adunat la această conferinţă oameni care sînt nu numai responsabili, dar şi vinovaţi de corupţie în Republica Moldova, dar au evitat să asculte opinia societăţii civile.

Mersi.

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

Domnul  Anatol Ţăranu:

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Noi sîntem un stat tînăr şi multe lucruri încă urmează să trăim. De exemplu, nu avem nici un premiant Nobel în orice domeniu. Ieri, eu am vizionat emisiunea la NIT, l-am ascultat pe domnul prim-viceprim-ministru Dodon şi am înţeles că noi avem un prilej să închidem o filă în istoria noastră. Eu aş propune să ne gîndim poate să îl înaintăm pe domnul Dodon şi poate şi pe domnul Munteanu la Premiul Nobel în economie pentru o performanţă inedită de a proteja, de a imuniza economia  Republicii Moldova împotriva gripei aviare şi împotriva crizei mondiale.

Aşa am înţeles că unicul stat în care se păstrează o stabilitate şi este absolut imun faţă de criza  mondială este Republica Moldova. Să ne gîndim la acest lucru, poate ne-ar reuşi într-un fel, să avem şi noi un om, care, uite, la nivelul Premiului Nobel... Ei, pe Voronin pe urmă.

Vă mulţumesc.

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Domnul  Dumitru Braghiş:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Domnule Preşedinte,

Săptămîna trecută, eu am cerut explicaţie asupra faptului de ce propunerea noastră de a aproba Hotărîrea Parlamentului la capitolul “Agenţia de Protecţie a Consumatorilor” aşa şi n-a nimerit în proiectele de documente înregistrate în Parlament. Astăzi, înainte de şedinţă, am întrebat. Şi mi s-a spus că, pare-se că ieri, au fost date nişte indicaţii şi acest document, poate, va fi plasat în timpul apropiat pe site-ul Parlamentului şi va apărea problema respectivă.

Noi, Partidul Social Democrat, insistăm ca acest document să fie aprobat, examinat în Parlament încă în această sesiune. Şi considerăm că formarea acestei Agenţii este unica soluţie în lupta cu problemele cu care se confruntă fiecare cetăţean al Republicii Moldova. În primul rînd, cu creşterea neargumentată a preţurilor la mărfurile de primă necesitate, cu preţuri absolut nenormale la gazele naturale, la benzină, la apă caldă sau la agentul termic, care sînt neapărate de nimeni şi sînt promulgate doar de nişte instituţii care au alte interese decît protecţia consumatorului.

Şi cred că, tot la acest capitol, trebuie să vorbim şi despre faptul că o bună parte din societatea civilă şi o bună parte din cetăţenii Republicii Moldova sînt nesatisfăcuţi de situaţia pe care o avem în domeniul respectiv.

De aceea, noi propunem încă o dată să avem un răspuns clar la întrebarea: cînd acest document o să apară totuşi pe site-ul Parlamentului, pe de o parte, pe de altă parte, anticipînd puţin chestiunea din ordinea de zi pentru ziua de mîine, propun introducerea aceastei chestiuni în următoarele două săptămîni şi dezbaterea în Parlament.

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

Stimaţi colegi,

Vă mulţumesc.

Acestea au fost propunerile la început de şedinţă. Voi supune votului acele propuneri care sînt relevante pentru a fi supuse votului în conformitate cu prevederile Regulamentului. Bine, da, nr.3416.

Stimaţi colegi,

Referitor la propunerea privind iniţiativa nr.3416. Propunerea mea este următoarea: din momentul în care este un document care a fost înregistrat în ziua de ieri şi acum noi vorbim de şedinţele din ziua de astăzi şi din ziua de mîine, pot să presupun că nici măcar nu a fost repartizat deputaţilor sau comisiilor. O să rog colega noastră să profite de exerciţiul din finele şedinţei de mîine, cînd vom examina propunerile pentru următoarele două săptămîni, ca acest proiect să fie examinat în cadrul acestui pachet.

Acum cea de a doua propunere o voi supune votului, fiindcă este regulamentar, cea care vizează invitarea Prim-ministrului, presupun că în şedinţa zilei de astăzi, fiindcă în şedinţa zilei de mîine doamna Prim-ministru oricum vine, pentru a oferi răspuns la subiectul care a fost evocat de colega noastră. Cine este pentru, rog să voteze.  Rog rezultatele.

Numărătorii:

Sectorul nr. 1 – 0.

Sectorul nr. 2 – 5.

Sectorul nr. 3 – 13.

Domnul  Marian Lupu:

18 voturi “pro”. Propunerea nu a fost susţinută de plen.

Următoarea propunere. Propunerea evocată de domnul Eremciuc, în numele Fracţiunii PCRM, privind excluderea din agenda şedinţei de astăzi a proiectului de Lege nr.2084. Cine este pentru, rog să voteze. Majoritatea.

Vă mulţumesc.

Propunerea a fost acceptată.

Propunerea domnului deputat Neagu privind invitarea Procurorului General la subiectul evocat de domnia sa, mă refer aici la deciziile CEDO. Cine este pentru, rog să voteze. Rog rezultatele.

Numărătorii:

Sectorul nr. 1 – 0.

Sectorul nr. 2 – 6.

Sectorul nr. 3 – 15.

Domnul  Marian Lupu:

21 de voturi “pro”. Această propunere, la fel, nu a fost susţinută de plenul Parlamentului.

În continuare doar cîteva scurte informaţii. Conferinţa organizată de către Preşedinţia Franceză. Vreau să confirm că şi în viziunea mea a fost o acţiune deosebit de importantă, pe motivul plecării mele în delegaţie, a fost desemnat şi a participat cu o prestaţie foarte frumoasă, din acele ecouri pe care le-am obţinut, preşedintele delegaţiei parlamentare la Adunarea Parlamentară a Francofoniei.

Acum, cu referinţă la neparticiparea altora, vreau să vă zic că Parlamentul nu a evaluat în calitate de coorganizator, a fost o parte invitată. Acum, cine a fost invitat, cine a mers, cine nu, ţine de competenţa organizatorilor.

La fel, referinţa cu mediatizarea acestui eveniment. Mă iertaţi, stimaţi colegi, dar este greu să presupun că am putea să dictăm presei ce să mediatizeze, ce să nu mediatizeze. Cred şi eu că a fost un eveniment care a fost demn să fie mediatizat pe o scară mai largă, dar aceasta este situaţia.

Întrebarea domnului Braghiş. Pentru moment. Cu referinţă la includerea acestui proiect de hotărîre pe ordinea de zi, la fel, ziua de mîine ultimul subiect. Pe cît am fost eu informat, azi-dimineaţă este deja plasat şi pe web site-ul Parlamentului şi s-a purces în procesul distribuirii, informaţie de ultimă oră obţinută la 10 fără 5 minute. Secretariatul o să verifice şi rog să vă uitaţi şi dumneavoastră astăzi dacă este adevărat, eu nu am motive să cred că nu este adevărat, urmare a intervenţiei dumneavoastră din săptămîna trecută, dacă nu greşesc. Cu referinţă la Premiul Nobel pentru reprezentanţii Ministerului Economiei şi Comerţului, nu voi supune votului această propunere, dacă nu sînteţi împotrivă, şi propun să aprobăm... Iată, de aceasta şi mă tem, că dacă trece... Vedeţi? Ce o să urmeze mai departe? Forţa deciziei unei asemenea hotărîri nu cred că este una relevantă în acest context.

Acum, supun votului aprobarea per ansamblu a proiectului agendei şedinţei de astăzi, 11 decembrie, ţinînd cont de toate amendamentele propuse şi acceptate de plen. Cine este pentru, rog să voteze.  Majoritatea

Vă mulţumesc.

Acum începem examinarea acestor subiecte, stimaţi colegi, primul fiind proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2009. Proiectul nr.2836. Lectura a doua. Şi voi ruga Comisia.

Doamna Valentina Buliga:

Mult stimate domnule Preşedinte al Parlamentului,

Stimaţi deputaţi,

Comisia pentru protecţie socială, sănătate şi familie a examinat proiectul  Legii bugetului asigurărilor sociale pentru anul 2009, aprobat în lectura a doua,  ţinînd cont de amendamentele înaintate de către deputaţi, de obiecţiile şi propunerile expuse în avizele comisiilor permanente şi în cadrul şedinţei plenare a Parlamentului în procesul dezbaterilor proiectului în primă lectură şi constată următoarele.

Cele mai frecvent abordate probleme au fost cele ce ţin de nivelul scăzut de protecţie a familiilor cu copii, de nivelul scăzut al pensiilor, necesitatea unificării sistemului de pensionare prin aplicarea unei abordări unice atît la colectarea cotelor de asigurări sociale, cît şi la acordarea dreptului la pensie, necesitatea determinării stricte a cotelor de asigurare socială pentru fiecare risc în parte.

În mod special, dezbaterile în cadrul Comisiei s-au axat pe problema trecerii la asigurarea benevolă a agricultorilor proprietari de terenuri agricole, care îşi desfăşoară activitatea pe cont propriu. În procesul examinării obiecţiilor, propunerilor şi amendamentelor şi de luare a deciziilor pe marginea acestora, Comisia a ţinut cont de obiectivele dezvoltării sistemului de asigurări sociale care sînt trasate în documentele strategice, adoptate în republică referitor la acest domeniu, de principiile puse la baza constituirii şi activităţii acestui sistem, precum  şi de faptul că această lege este exponentul tuturor actelor normative, ce reglementează sistemul de asigurări sociale.

Comisia ţine să menţioneze, în mod special, o problemă discutată, în repetate rînduri, în cadrul Comisiei, care a fost abordată şi în procesul dezbaterilor asupra acestui proiect. Problema decurge şi din prevederile Convenţiei Organizaţiei Naţiunilor Unite privind drepturile copilului, prin a cărei ratificare fiecare stat îşi asumă obligativitatea să asigure pentru copii condiţii normale de trai, sănătate şi dezvoltare multilaterală.

În acest context, Comisia ţine să atenţioneze Guvernul asupra necesităţii identificării unor surse suplimentare în vederea sporirii nivelului de protecţie socială a familiilor cu copii. Viziunea Comisiei sesizate în fond asupra tuturor obiecţiilor şi propunerilor este expusă în sinteza anexată la prezentul raport. În contextul celor relatate, Comisia pentru protecţie socială, sănătate şi familie propune adoptarea proiectului Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2009 în lectura a doua, ţinînd cont de obiecţiile şi propunerile acceptate. Avem, stimaţi colegi, sinteza şi, dacă nu sînt propuneri, purcedem la examinarea fiecărui amendament saula acelor care nu s-au acceptat.

Domnul  Marian Lupu:

Vă mulţumesc,  stimată doamnă preşedinte a Comisiei.

Stimaţi colegi.

Propunerea este să acţionăm tradiţional. Aveţi, ca parte componentă a acestui raport, sinteza. Acei dintre colegii noştri care vor să insiste şi să supună votului anumite propuneri, care nu au fost acceptate, au dreptul s-o facă în acest mod. Acceptaţi?

Bine, vă mulţumesc.

Microfonul nr. 3.

Domnul Vladimir Eremciuc:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Fracţiunea Partidului Comuniştilor analizînd posibilităţile Casei Naţionale de Asigurări Sociale şi Agenţia “Moldova Standard” propune ca la anexa nr.3, punctul 1.3 să fie prezentat în următoarea redacţie: “Angajatorii din agricultură, persoane fizice şi juridice care practică exclusiv activitatea enunţată în grupele...” ş.a.m.d. după text.

Domnul  Marian Lupu:

Deci aceasta e propunerea?

Domnul Vladimir Eremciuc:

Aceasta e propunerea, da.   

Domnul  Marian Lupu:

Pe care trebuie să o supunem votului.

Domnul Vladimir Eremciuc:

Să fie în redacţia cărei i-am dat citire eu: “Angajatorii din agricultură, persoane fizice şi juridice, care practică exclusiv activitatea...”.

Domnul  Marian Lupu:

Bine, stimaţi colegi.

Domnul Vladimir Eremciuc:

1.3. 

Doamna Valentina Buliga:

Se propune excluderea cuvintelor din paranteze, din cîte înţeleg eu, care utilizează nu mai puţin de 90% din  fondul de salarizate, da?

Domnul  Marian Lupu:

Stimaţi colegi,

Supun votului această propunere. Cine este pentru, rog să voteze. Rog rezultatele. De fapt, nu. Mă iertaţi, stimaţi colegi. Fiindcă este amendamentul, care se aprobă cu majoritatea voturilor celor prezenţi. Doar legea per ansamblu în lectura a doua se aprobă cu votul majorităţii celor aleşi.

Microfonul nr. 3.

Domnul Vladimir Eremciuc:

Eu îmi cer scuzare. Punctul 1.4 “angajatorii”.

Domnul  Marian Lupu:

Punctul 1.4. Deci încă o dată rog. Cine este pentru a accepta această propunere, rog  să voteze. Majoritatea.

Vă mulţumesc.

Propunerea este acceptată.

Microfonul nr. 4. 

Domnul Ivan Banari:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Eu am făcut un şir pe propuneri şi vreau să mă refer doar la una din ele. Nu a fost acceptată vreuna. Era şi de aşteptat. Eu vreau să mă refer la devizul de cheltuieli pentru anii 2009 – 2011 din proiectul de lege. Vreau să atrag atenţia dumneavoastră că în 2008... pentru 2008 a fost aprobate cheltuieli totale 104 milioane 200 de mii, dintre care 42 de milioane sau chiar 44 de milioane – procurarea mijloacelor fixe, reparaţia capitală, reparaţia capitală a clădirilor administrative. Cam tot aceeaşi sumă a fost şi pentru anul 2007.

Pentru anul 2009, la aceste trei capitole, procurarea mijloacelor, reparaţii nu se prevede vreun ban. Însă în 2007 bugetul a fost de 84 de milioane şi pentru 2009 se prevăd iar 84 de milioane. Deşi aceste compartimente au fost scoase, 1/3 din cheltuieli au fost scoase. Deci, nu se prevede nimic pentru reparaţie şi pentru procurare. Se vede că toate chestiile de acum s-au hotărît.

Şi acum mă întreb la care întreprindere, organizaţie de stat salariul de bază este mai mic decît sporul la salariu pentru funcţie? Se prevede pentru salariul de bază 15 milioane de lei, dar sporul e de 21 milioane de lei. Şi tot aici mai prevedem că şi ajutorul material de 6 milioane de lei. Cîţi lucrători lucrează în acest sistem naţional? De ce e aşa de greoi el, că trebuie aşa de bine de susţinut?

Doamna Valentina Buliga:

Dumneavoastră obiecţiile acestea la punctul 18 din anexă, domnule Banari?

Domnul Ivan Banari:

Eu mă refer la devizul de cheltuieli. Devizul de cheltuieli al proiectului de lege, despre care am vorbit şi de la tribuna centrală.

Doamna Valentina Buliga:

Noi şedem în primă lectură. Noi am discutat în cadrul Comisiei împreună cu Guvernul şi cu reprezentanţii Casei Naţionale de Asigurări Sociale.

Domnul Ivan Banari:

Pagina 20.

Doamna Valentina Buliga:

Au argumentat necesitatea acestor cheltuieli. Cu atît mai mult că, conform Legii privind sistemul de salarizare în sectorul bugetar, pentru anul 2009 sînt prevăzute anumite sume pentru premierea muncitorilor şi deservirea tehnică a clădirilor, spor la salariu în mărime de 25%. Aceasta şi justifică creşterea acestor sume.

Domnul Ivan Banari:

Şi totuşi ce facem aici? Cum au dispărut 42 de milioane necesare şi ele nu se regăsesc?

Domnul  Marian Lupu:

Staţi, staţi, stimaţi colegi, discuţiile acestea noi le-am purtat în primă lectură.

Doamna Valentina Buliga:

Da, în lectura a doua.

Domnul  Marian Lupu:

Acum noi sîntem în lectura a doua şi avem nevoie de maximă precizie. Deci, dacă aveţi o propunere concretă...

Domnul Ivan Banari:

Eu am făcut propunere concretă şi ea nu a fost acceptată.

Mulţumesc.

Domnul  Marian Lupu:

Nu a fost acceptată. Bine. Alte propuneri? Nu sînt.

Doamnă preşedinte,

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

În condiţiile raportului prezentat de către Comisia de profil şi ţinînd cont de rezultatele votului la propunerile înaintate în şedinţa plenului Parlamentului, supun votului aprobarea în a doua lectură a proiectului de Lege nr.2836. Cine este pentru, rog să voteze. Rog rezultatele.

Numărătorii:

Sectorul nr. 1 – 32.

Sectorul nr. 2 – 22.

Sectorul nr. 3 – 4.

Domnul  Marian Lupu:

58 de voturi “pro”. Împotrivă? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.2836 este adoptat în lectura a doua.

Proiectul Legii fondurilor asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală pe anul 2009. Proiectul nr.2837, lectura a doua.

Rog Comisia.

Domnul Vladimir Eremciuc:

Stimate domnule Preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia pentru protecţie socială, sănătate şi familie a examinat suplimentar proiectul Legii fondurilor asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală pe anul 2009, aprobat în primă lectură la 13 noiembrie curent, şi am analizat propunerile şi obiecţiile parvenite.

Explicaţiile şi deciziile Comisiei sesizate în fond referitor la propunerile  şi obiecţiile parvenite sînt expuse în sinteza anexată la prezentul raport.

În temeiul celor expuse, Comisia pentru protecţie socială, sănătate şi familie propune proiectul Legii fondurilor asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală pe anul 2009 pentru adoptare în lectura a doua.

Domnul  Marian Lupu:

Vă mulţumesc, domnule vicepreşedinte al Comisiei.

Propuneri pentru lectura a doua, altele decît cele indicate în raport nu sînt.

Domnule Eremciuc,

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

În condiţiile raportului Comisiei de profil, supun votului adoptarea în a doua lectură a proiectului de Lege nr.2837. Cine este pentru, rog să voteze. Rog rezultatele, la fel.

Numărătorii:

Sectorul nr. 1 – 32.

Sectorul nr. 2 – 22.

Sectorul nr. 3 – 4.

Domnul  Marian Lupu:

58 de voturi “pro”. Împotrivă? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.2837 este adoptat în lectura a doua.

Stimaţi colegi,

Vă mulţumim.  

Proiectul de Lege nr.2591 cu privire la autorizarea şi plata interpreţilor şi traducătorilor antrenaţi de Consiliul Superior al Magistraturii, de Ministerul Justiţiei, de organele procuraturii, organele de urmărire penală, instanţele judecătoreşti, de notari, avocaţi şi de executori judecătoreşti. Lectura a doua. Rog Comisia.

Domnul  Vladimir Ţurcan:  

Stimaţi colegi,

Proiectul de Lege nr.2591, prezentat de către Guvern, are ca scop reglementarea din partea statului a rolului şi locului juridic, statutul juridic al interpreţilor şi traducătorilor antrenaţi de către organele enumerate în titlul proiectului. După adoptarea acestui proiect de lege în prima lectură, Comisia juridică, pentru numiri şi imunităţi a examinat toate amendamentele propuse de către deputaţi, de comisiile permanente, a consultat procedura de atestare a autorului acestui proiect. 

Rezultatul acestor consultări şi examinări a amendamentelor este expus în anexă, în sinteza respectivă, care este parte componentă a prezentului proiect.

În aceste condiţii, Comisia propune adoptarea proiectului de Lege nr.2591 în lectura a doua cu amendamentele acceptate de către comisie.

Domnul  Marian Lupu:

Domnule Ţurcan,

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Lectura a doua. Alte propuneri decît cele evocate în raportul Comisiei? Nu sînt.

Domnule Ţurcan,

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

În condiţiile acestui raport, voi supune votului adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.2591. Cine este pentru, rog să voteze. Rog rezultatele.

Numărătorii:

Sectorul nr. 1 – 32.

Sectorul nr. 2 – 26.

Sectorul nr. 3 – 3.

Domnul  Marian Lupu:

61 de voturi “pro”. Împotrivă? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.2591 este adoptat în lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.3051 pentru modificarea articolului 28 din Legea cu privire la sistemul de executare silită. Lectura a doua. Rog Comisia.

Domnul  Vladimir Ţurcan:

Onorat Parlament,

Proiectul de Lege nr.3051, iniţiativă legislativă a Guvernului, prin care se propune instituirea unor garanţii sociale pentru executori judecătoreşti, a fost examinat în prima lectură, careva obiecţii şi propuneri de ordin conceptual nu au parvenit. Comisia a examinat restul propunerilor şi amendamentelor de ordin redacţional, care au fost acceptate.

În aceste condiţii, Comisia propune adoptarea proiectului de Lege nr.3051 în lectura a doua.

Domnul  Marian Lupu:

Da, vă mulţumesc, domnule Ţurcan.

Stimaţi colegi,

Întrebări?

Pardon, propuneri în lectura a doua? Nu sînt.

Stimaţi colegi,

Proiectul de Lege nr.3051. Supun votului acest proiect pentru adoptarea lui în lectura a doua, în condiţiile raportului Comisiei de profil. Cine este pentru, rog să voteze. Rezultatele, vă rog.

Numărătorii:

Sectorul nr. 1 – 32.

Sectorul nr. 2 – 27.

Sectorul nr. 3 – 3.

Domnul  Marian Lupu:

27 sectorul 2, 3 voturi sectorul 3. 62 de voturi “pro”. Împotrivă? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.3051 este adoptat în lectura a doua. 

Proiectul de Lege privind ratificarea Hotărîrii Consiliului şefilor de state privind crearea în cadrul Biroului de coordonare pentru combaterea criminalităţii... Mă iertaţi, vă rog. Denumirea este mult prea lungă. E vorba de proiectul nr.3516, iniţiativa Şefului Statului.

Prezintă Guvernul.

Domnul Valentin Zubic – viceministru al afacerilor interne:

Vă mulţumesc, domnule Preşedinte.

Stimaţi deputaţi,

Ministerul Afacerilor Interne a elaborat şi prezintă spre examinare proiectul de Lege privind ratificarea Hotărîrii Consiliului şefilor de state privind crearea în cadrul Biroului de coordonare pentru combaterea criminalităţii organizate şi a altor infracţiuni periculoase pe teritoriul statelor membre ale CSI a unităţii structurale pentru coordonarea luptei cu traficul ilicit de substanţe narcotice şi precursori...

Scopul principal al acestui proiect este crearea unităţii structurale pentru coordonarea luptei cu traficul ilicit de substanţe narcotice şi precursori şi a grupului operativ regional. Considerăm că ratificarea şi intrarea în vigoare a prezentei hotărîri este oportună în limita eforturilor Republicii Moldova, care va contribui esenţial în vederea combaterii traficului ilicit de substanţe narcotice şi precursori, atît pe teritoriul ţărilor membre CSI, cît şi în Moldova.  

Ratificarea şi intrarea în vigoare a prezentei hotărîri nu va spori cheltuielile în legătură cu aplicarea acesteia, deoarece Republica Moldova nu are reprezentat în această structură şi conlucrăm la nivel de colaborare între serviciile operative.

În temeiul celor expuse, considerăm oportună examinarea şi adoptarea de către Parlament a proiectului respectiv.

Vă mulţumesc.

Domnul  Marian Lupu:

Mulţumesc.

Întrebări? Nu sînt.

Vă mulţumesc, domnule viceministru.

Rog Comisia.

Domnul Grigore Petrenco:

Stimaţi colegi,

Comisia pentru politică externă şi integrare europeană a examinat prezentul proiect de lege şi constată că Hotărîrea privind crearea în cadrul Biroului de coordonare pentru combaterea criminalităţii organizate şi altor infracţiuni periculoase pe teritoriul statelor membre ale CSI a unităţii structurale pentru coordonarea luptei cu traficul ilicit de substanţe narcotice şi precursori şi a grupului operativ regional din regiunea central-asiatică se încadrează în categoria tratatelor internaţionale supuse examinării şi ratificării de către Parlament.

Crearea unităţii structurale sus-menţionate se pune în sarcina Consiliului miniştrilor afacerilor interne al statelor membre ale CSI. Comisia consideră necesar de a opera unele amendamente în textul proiectului de lege şi anume: Comisia propune excluderea din titlul legii a sintagmei “semnat la 16 septembrie 2004 la Astana”.

De asemenea, propunem, considerăm inutilă formularea  rezervei teritoriale şi propunem excluderea din conţinutul articolului 1 al acestui proiect de lege a acestei rezerve.

În temeiul Legii priind tratatele internaţionale ale Republicii Moldova, Comisia  propune, la articolul 2, a substitui sintagma “Ministerul Afacerilor Interne se desemnează organ responsabil” cu sintagma “Guvernul va întreprinde măsurile necesare”.

Avînd în vedere cele relatate, precum şi avizele pozitive ale comisiilor permanente şi a Direcţiei juridice, Comisia propune ratificarea prezentei hotărîri prin aprobarea unei legi organice în primă lectură, şi, dacă nu sînt obiecţii şi adoptarea în lectura a doua.

Domnul  Marian Lupu:

Vă mulţumesc.

Întrebări pentru Comisie? Nu sînt.

Domnule Petrenco,

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

În aceste condiţii, voi supune aprobării în primă lectură proiectul de Lege nr.3516. Cine este pentru, rog să voteze. Majoritatea.

Vă mulţumesc.

Proiectul de Lege nr.3516 este aprobat în primă lectură.

Grupurile parlamentare, lectura a doua? De acord.

Vă mulţumesc.

Supun votului adoptarea în a doua lectură a proiectului de Lege nr.3516. Cine este pentru, rog să voteze. Rezultatele la fel, stimaţi colegi.

Numărătorii:

Sectorul nr. 1 – 32.

Sectorul nr. 2 – 26.

Sectorul nr. 3 – 3.

Domnul  Marian Lupu:

61 de voturi “pro”. Împotrivă? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.3516 este adoptat în lectura a doua. 

Proiectul de Hotărîre nr.3188 pentru aprobarea Strategiei dezvoltării societăţii civile pentru anii 2008 – 2011. Iniţiativa unui grup de deputaţi. Rog să prezinte domnul Ţurcan şi în calitate de coautor, şi în calitate de preşedinte al Comisiei de profil.

Domnul Vladimir Ţurcan:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Proiectul menţionat a fost elaborat în corespundere cu cerinţele Consiliului Europei şi are drept scop finisarea, la etapa actuală, a procesului de creare a unui cadru legal favorabil dezvoltării şi consolidării sectorului asociativ, care ar elimina lacunele existente în activitatea acestui sector, asigurînd totodată dezvoltarea mecanismelor de participare şi afirmare a cetăţenilor la procesele democratice şi capacitatea de a dialoga liber cu autorităţile publice. 

În opinia autorilor, importanţa adoptării Strategiei ţine de un context mai larg în activitatea nemijlocită a organizaţiilor neguvernamentale şi are următoarele priorităţi:

Prima. Spre instituţionalizarea cadrului de consultare, monitorizare şi evaluare a politicilor publice.

A doua. Crearea cadrului legal şi fiscal favorabil dezvoltării durabile a sectorului asociativ.

Şi a treia. Dezvoltarea spiritului civic activ şi a voluntariatului.

 Este necesar de menţionat că oportunitatea elaborării acestei strategii a fost identificată la Conferinţa internaţională desfăşurată în incinta Parlamentului sub genericul “Cooperarea dintre Parlament şi societatea civilă în anul curent”.

La procesul de elaborare a acestei Strategii au luat parte activă nu numai reprezentanţi ai organelor administraţiei publice centrale şi de specialitate, dar şi reprezentanţi ai organizaţiilor neguvernamentale, inclusiv reprezentanţi ai Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare. 

Proiectul Strategiei, de fapt, este corelat, şi aş spune eu, închide acest cerc de acţiuni din partea Parlamentului în sensul creării cadrului legal prin adoptarea anterioară a Conceptului privind cooperarea dintre Parlament şi societatea civilă, care, după cum ţineţi minte, a fost adoptată în decembrie anul 2005, şi Legea cu privire la transparenţa procesului decizional, care a fost adoptată de către Parlament în luna noiembrie a anului 2008.

Comisia juridică, pentru numiri şi imunităţi a examinat toate propunerile, amendamentele care au parvenit pe marginea acestui proiect de hotărîre. Este necesar de menţionat că, practic, toate comisiile au manifestat un interes sporit la acest proiect.

Comisia juridică a acceptat propunerile Comisiei pentru protecţie socială, sănătate şi familie cu privire la expunerea dispoziţiei ce se conţine la litera c)  articolul 2, într-un articol aparte, cu numărul 3, cu următorul cuprins: “Guvernul va prezenta, anual, pînă la data de 15 martie, Parlamentului şi Preşedintelui Republicii Moldova un raport despre mersul executării prevederilor Strategiei”. Articolele 3 şi 4 vor deveni, respectiv, articolele 4 şi 5.

Totodată, a fost acceptată şi propunerea Comisiei pentru cultură, ştiinţă, învăţămînt, tineret, sport şi mijloace de informare în masă de a substitui textul perioada “(2008 – 2011)” prin textul perioada “(2009 – 2012)”.

Au fost acceptate şi un şir de amendamente de ordin redacţional, care vor fi luate, vor fi introduse în momentul redactării textului acestui proiect.

A fost prezentat şi avizul Guvernului, pe care Comisia juridică nu l-a luat în consideraţie, de fapt, nu a susţinut obiecţiile expuse, deoarece: primul moment. Acest proiect de hotărîre şi Strategia respectivă nu conţine careva prevederi legate nemijlocit cu diminuarea surselor bugetului şi partea de venituri a bugetului de stat. Unu la mînă.

Şi al doilea moment. Problema corelării conţinutului acestui concept cu Strategia naţională de dezvoltare pentru perioada 2008 – 2011 nu numai că nu este necesar de corelat, dar taman că proiectul Strategiei dezvoltă în continuare prevederile stipulate în Strategia menţionată.

În temeiul celor expuse, Comisia juridică, pentru numiri şi imunităţi propune Parlamentului adoptarea proiectului de Hotărîre cu privire la aprobarea Strategiei dezvoltării societăţii civile, luînd în consideraţie amendamentele şi propunerile redacţionale care au fost acceptate de către Comisia juridică.

Domnul Marian Lupu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte al Comisiei.

Stimaţi colegi,

Întrebări pentru autori, propuneri?

Microfonul nr.4.

Doamna Valentina Buliga:

Domnule Ţurcan,

Noi, într-adevăr, cu dumneavoastră sîntem martori cînd societatea civilă în Republica Moldova s-a dezvoltat, aşa, parcă fără voia noastră. În baza Legii cu privire la asociaţiile obşteşti, mai multe legi care le-au permis să desfăşoare această activitate, să se implice în unele acte ce se întîmplă în Republica Moldova.

Cu atît mai mult, după ce am adoptat acea Concepţie de colaborare a Parlamentului cu societatea civilă, Comisia pentru protecţie socială, sănătate şi familie a fost una dintre promotorii acestei Concepţii, stabilind un parteneriat dintre societatea civilă şi Comisie prin diferite consilii de experţi care au participat.

E clar că constatăm că societatea civilă ar fi putut, în viziunea noastră, poate să fie mai activă cu proiecte şi propuneri concrete.  Nu credeţi  dumneavoastră că, da, documentul parcă, la prima vedere, este un pas înainte, am stabilit anumite acţiuni, anumite sarcini. Mă bucur că aţi acceptat şi amendamentul nostru, dar nu credeţi că noi aici cumva am întîrziat.

Dacă vă aduceţi aminte, am avut, Partidul Democrat a avut o iniţiativă legislativă pentru acordarea unor facilităţi fiscale ONG-urilor care prestează servicii social-utile. Ulterior, am mai fi putut adopta Legea cu privire la voluntariat.

Adică, constataţi dumneavoastră că această strategie va mobiliza mai mult societatea civilă ca ea să fie un partener bun al Guvernului, Parlamentului şi dacă nu credeţi că acea lege ar fi fost una mult aşteptată, poate mai mult decît Strategia, dacă se adopta la etapa respectivă.

Mulţumesc.

Domnul Marian Lupu:

Domnule Ţurcan,

Vă rog.

Domnul Vladimir Ţurcan:

Da, mulţumim.

Într-adevăr, eu deja am accentuat în raportul meu că, în principiu, această Strategie, propusă atenţiei dumneavoastră, într-un fel, finalizează acest proces legislativ din punct de vedere al creării unor condiţii favorabile şi cadrul legal pentru dezvoltare.

 Da, de regretat nici o dată nu este tîrziu, că s-a putut de făcut şi anterior, dar oricum este fără de folos, deoarece noi regretăm despre ceea ce deja nu s-a făcut. Eu cred că este mai important ca noi să ne gîndim foarte bine ca acele prevederi stipulate în acest proiect de Strategie să fie în realitate realizate. De aceea, este foarte important ca toate acele direcţii de dezvoltare a societăţii civile prevăzute să fie luate sub un control strict din partea Parlamentului, deoarece, într-adevăr, este necesar ca acel cadru legal care există astăzi să fie foarte bine analizat şi perfectat.

De exemplu, noi astăzi nu avem, de fapt, un cadru legal pentru aşa-numite organizaţii nonguvernamentale. Noi le numim organizaţii nonguvernamentale, dar, totodată, conform legislaţiei în vigoare, noi avem numai 3 tipuri de organizaţii necomerciale. Anume: asociaţii, fundaţii şi instituţii. Aceasta ca un exemplu.

Căci, într-adevăr, este un cîmp de lucru foarte şi foarte mare pentru Parlament şi pentru Guvern, evident, deoarece această elaborare se pune în sarcina Guvernului. Şi eu sper că, după realizarea acestei Strategii, într-adevăr, societatea civilă şi organizaţiile din cadrul acestui segment al societăţii noastre, într-adevăr, vor fi nişte parteneri adevăraţi cum sînt, noi putem astăzi numai să le enumerăm pe degete, cîteva din aceste organizaţii care activează, şi noi, inclusiv Comisia noastră, avem vreo 6 – 7 organizaţii cu care activăm foarte-foarte strîns şi care manifestă un activism foarte pronunţat.

Doamna Valentina Buliga:

Da, vă mulţumesc.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

Domnul Grigore Petrenco:

Da, mulţumesc.

Stimate domnule Preşedinte,

În primul rînd, cred că trebuie de menţionat că acest proiect este unul foarte reuşit. Nu am întrebări, am doar o precizare şi o propunere, de fapt, privind textul proiectului Strategiei. La categoria, deci la capitolul B – “principiile şi valorile cooperării şi relaţiilor dintre administraţia publică şi societatea civilă”, ultimul, nu ultimul, deci este un principiu care sună în felul următor: “independenţa politică a iniţiativelor civice”.

Propun ca să precizăm, să fie independenţa iniţiativelor civice. Să scăpăm deci că iniţiativele civice pot fi independente nu doar politic, dar în general independente. Şi în textul acestui... în descrierea a însăşi principiului, ultima propoziţie, în procesul de susţinere a iniţiativelor civice de la bugete şi fonduri ale sectorului public, trebuie evitate şi aici este orice restricţie de natură politică. Poate trebuie evitate orice discriminări.

Domnul Vladimir Ţurcan:

Eu aş fi de acord că denumirea acestui alineat, aş spune aşa, poate, într-adevăr, trezeşte nişte întrebări, deoarece noi cunoaştem foarte bine că aceste organizaţii trebuie să fie depolitizate în acest sens. Dar s-a avut în vedere că anume independenţa faţă de orice interes politic. Şi, de fapt, în textul acestui alineat despre aceasta şi se vorbeşte că, în limitele stabilite de legislaţie, organizaţiile societăţii civile sînt libere şi independente în stabilirea scopurilor etc., etc., deoarece însăşi legislaţia deja obligă ca ei să fie politizaţi. Ceea ce ţine de ultima propoziţie, în procesul de susţinere a iniţiativelor civice de la bugete şi fonduri ale sectorului public, trebuie evitate orice restricţii de natură politică. De fapt, gîndul este acelaşi, orice independenţă de la influenţa politică. Deci, din punct de vedere redacţional noi putem să...

Domnul Marian Lupu:

Da, deci tocmai aceasta şi vroiam să spun, că noi sîntem pe aceeaşi undă de idei şi acum sarcina este să găsim formula redacţională, cea mai potrivită, lucru pe care îl vom asigura pînă la semnare şi publicare.

Mersi.

Microfonul nr.4.      

Domnul Vladimir Filat: 

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Pentru precizare şi, eventual, pentru reformularea denumirii acestui act. Conform Legii nr.780 privind actele legislative este stabilit, prin articol distinct, că concepţiile şi strategiile ce vizează politicile interne şi externe ale statului, sînt adoptate, de regulă, prin legi sau, de regulă, prin legi ordinare.

Şi atunci ar fi bine ca această Strategie să nu fie adoptată prin hotărîre, ci prin lege. Oricum se votează într-o singură lectură. Ca să fim în corelare şi cu norma legală care stabileşte acest principiu.

Domnul Vladimir Ţurcan:

Da, norma legală prevede “de regulă”.

Domnul Vladimir Filat: 

“De regulă” legi ordinare. Ceea ce presupune că se poate şi prin lege organică, dar nu este stabilit că prin hotărîre. Aici pentru...

Domnul Vladimir Ţurcan:

Deci opinia autorilor că, totuşi, în acest caz, această Strategie, poate fi aprobată prin hotărîre. Aceasta este opinia autorilor. La discreţia Parlamentului.

Domnul Vladimir Filat: 

Domnule preşedinte,

Eu nu vreau să insist, dar însuşi faptul că o strategie într-un domeniu foarte important este adoptată printr-o hotărîre, mi se pare, diminuează un pic rolul acestei strategii. Şi atunci, dacă stabilim sau adoptăm această strategie prin lege, are şi un statut, mi se pare, că adecvat scopului acestui document. Este ca şi propunere. Şi dacă...

Domnul Vladimir Ţurcan:

Pînă la urmă, cel mai important este ca legile care vor fi elaborate şi adoptate în dezvoltarea, în realizarea acestor strategii, într-adevăr să fie.

Domnul Vladimir Filat: 

Cu aceasta chiar că sînt de acord.

Domnul Vladimir Ţurcan:

Aceasta e cel mai important.

Domnul  Marian Lupu:

Bine, vă mulţumesc.

Alte întrebări, propuneri? Nu sînt.

Domnule Ţurcan,

Vă mulţumim.

Înainte de exerciţiul de vot, luări de cuvînt.

Domnule Susarenco,

Vă rog.

Domnul Gheorghe Susarenco:  

Înainte de a trece la textul propriu-zis, pe care l-am pregătit, aş vrea să fac o remarcă sau o replică. Domnul Preşedinte a început cu faptul că acest document se încadrează în nişte directive sau nişte propuneri ale Uniunii Europene. De fapt, în această sală, cînd vor să treacă un document prin Parlament, majoritatea spune că este în lumina deciziilor Uniunii Europene. Şi dacă eşti contra sau critici, înseamnă că eşti şi împotriva Uniunii Europene.

Onorat Parlament,

La prima vedere, s-ar părea că acest document, proiect, promovat de fruntaşi ai majorităţii comuniste, are la bază nişte intenţii progresiste, menite să consolideze firava noastră democraţie, să favorizeze participarea mai activă a societăţii civile în procesul de gestionare a treburilor publice, în special la nivel local, să atragă simplul cetăţean în acţiuni ce ar spori nivelul de înţelegere şi de implicare a publicului.

Dar aceasta numai la prima vedere. La o analiză mai atentă a documentului menţionat, vom observa că acesta este un fetiş menit să adoarmă opinia publică de la noi, pe de o parte, şi să arunce praf în ochi reprezentanţilor organismelor internaţionale care monitorizează cruda realitate din Republica Moldova, pe de altă parte. Concepţia privind cooperarea dintre Parlament şi societatea civilă, adoptată încă în 2005 de către Legislativ, s-a redus la implicarea pur formală a unor asociaţii obşteşti afiliate puterii în procesul de dezbatere în comisiile parlamentare a unor proiecte de acte normative, fără a se ţine cont de opiniile şi sugestiile reprezentanţilor societăţii civile.

O mostră clasică, în acest sens, este şi recenta numire de către Parlament a unor persoane în funcţia de avocat parlamentar. Pentru a mima o transparenţă şi o consultare a opiniei publice, în ghilimele, au fost atrase ONG-uri în domeniul apărării drepturilor omului, reprezentanţii acestora fiind invitaţi chiar în şedinţa în plen a Parlamentului, pentru a urmări pe viu farsa prin care la funcţia respectivă au fost numite numai persoanele promovate de coaliţia majoritară în Parlament. Iar reprezentanţii propuşi de opoziţie şi susţinuţi de societatea civilă să fie respinşi prin maşina de vot comunistă.

Ca un fir roşu prin textul propus astăzi spre aprobare se întrezăreşte implicarea vădită a structurilor de stat în activitatea societăţii civile. Intenţia actualei guvernări de a legifera procesul de subordonare a firavelor organizaţii obşteşti statului, de a finaliza un abil proiect de concentrare totală a puterii în stat în mîinile unui partid unic, pentru a încheia procesul de instaurare a unei dictaturi comuniste în acest stat pe nume Republica Moldova. Cît face doar constatarea din titlul (a): “Dispoziţii generale”, precum că, citez: “Organizaţiile societăţii civile nu sînt finanţate de stat, astfel depinzînd de resursele financiare alternative”. Citat închis. De parcă pînă acum nu ar fi existat dispoziţii clare vizînd posibilitatea abordării de suport financiar ONG-urilor din partea statului.

Or, noi cunoaştem cazuri concrete de intimidări pe parcursul ultimilor ani din partea organelor de forţă în privinţa mai multor organizaţii obşteşti pe motiv că acestea ar fi fost subvenţionate de către unii parteneri din străinătate. Sau cît face declaraţia fariseică de la capitolul ce vizează dependenţa politică a iniţiativelor civice, precum că în procesul de susţinere a acestor iniţiative de la bugete şi fonduri ale sectorului public este necesar de evitat orice restricţie de natură politică.

Ne este bine cunoscut modul în care comuniştii evită restricţii de natură politică nu numai în raport cu societatea civilă, dar şi în procesul distribuirii bugetului naţional în teritoriu, fapt evident nu numai pentru autorităţile publice locale, dar şi pentru simplii cetăţeni. Sau cît face intenţia autorităţilor Strategiei menţionate privind constituirea, pe lîngă Guvern, a unei structuri abilitate cu efectuarea interacţiunii cu societatea civilă, care, în limbaj simplu, ar însemna subordonare şi control total din partea statului asupra asociaţiilor obşteşti.

Toate acestea, precum şi multe alte intenţii ascunse ale aşa-numitei Strategii, puse una peste alta, ne aduc la ideea că acesta, de fapt, este încă un proiect, ca multe altele, pentru a suprima şi mai mult drepturile şi libertăţile  fundamentale ale cetăţeanului, de data aceasta dreptul constituţional la libera asociere.

În concluzie, am vrea să menţionăm că acest document este, prin esenţa sa, unul declarativ, steril, lipsit de sens şi se adoptă într-un moment cînd, vorba moldoveanului “ţara arde, iar baba se piaptănă”. În aceste împrejurări, Fracţiunea parlamentară “Alianţa «Moldova Noastră»” nu va susţine acest proiect, calificîndu-l drept inutil şi discriminatoriu.

Vă mulţumesc. 

Domnul  Marian Lupu:

Da, domnul Klipii.

Domnul  Igor Klipii:  

Stimaţi colegi,

Prezint acest punct de vedere mai mult cu titlu personal, ca persoană care vine din societatea civilă şi are anumite conexiuni şi tangenţe cu această societate civilă, la care se referă Strategia.

În opinia mea, dacă autorii acestui text, propus Parlamentului pentru dezbateri, text care se mai numeşte foarte pretenţios şi Strategie, ar fi dorit cu adevărat emanciparea societăţii civile în Republica Moldova, ar fi putut, în primul rînd, să îl propună ceva mai înainte, cel puţin pînă la declaraţiile ambasadorilor occidentali.

În rîndul al doilea, şi aceasta ar fi fost pe deplin suficient, dacă autorii ar fi insistat ca în această ţară să fie respectat cadrul legal existent, nu mai mult. Funcţiile înalte, pe care le deţin, nu numai că le permit, dar chiar le cer acest lucru. Ar fi fost cazul ca astăzi, în pragul alegerilor parlamentare, să audiem un raport de totalizare a eforturilor depuse de structurile statale întru emanciparea acestei societăţi civile şi nu strategii radioase noi.

Era cazul ca acest text să fie rezultatul unor dezbateri publice serioase, cu participarea reprezentanţilor invocatei şi mult chinuitei societăţi civile din Republica Moldova. Din păcate, nimic din cele menţionate nu a avut loc şi nici nu puteau avea loc, deoarece avem la guvernare un partid bolşevic.

Dacă autorii şi, prin urmare, întreg Partidul Comunist ar fi fost mai deschis opiniei societăţii, în general, şi acelei civile, în particular, în special în o serie de probleme, cum a fost, de exemplu, problema audiovizualului, în problema Codului electoral, în problema restructurării sectorului instituţiilor de forţă, în sistemul educaţional şi al transparenţei procesului decizional şi în problema foarte costisitoare a dosarelor pierdute la CEDO, nu ar fi fost nevoie de această Strategie.

În alţi termeni, este vorba de aceleaşi probleme care îi sînt reproşate astăzi Republicii Moldova, probleme care riscă să impună comunitatea occidentală să nu recunoască alegerile parlamentare din 2009. În condiţiile în care occidentalii înşelaţi şi dezamăgiţi încearcă să apere Republica Moldova de propria conducere, această Strategie tardivă nu mai impresionează pe nimeni, e prea tîrziu.

Dacă 4 ani în urmă, pe fondul unei temute şi foarte mediatizate lovituri de stat, asemenea iniţiative euforizau ambasadele occidentale, gata să întrevadă în orice icnet sau aluzie proeuropeană semnul schimbării din cadrul PC, astăzi, aceste strategii şi iniţiative nu fac decît să îi convingă în ipocrizia şi lipsa oricăror valori ale guvernanţilor.

În ceea ce priveşte societatea civilă moldovenească. Ea a avut parte de 8 ani negri. Dacă în perioada primului mandat comuniştii, pur şi simplu, încercau să anihileze sau, pur şi simplu, nu observau esenţa organizaţiilor nonguvernamentale, pentru mandatul al doilea au fost inventate măsuri mult mai sofisticate. Astfel, au apărut ONG-uri considerate spioni sau chiar duşmani ai Republicii Moldova. Să ne amintim de învinuirile adresate de Şeful Statului ONG-lor care dezinformează Occidentul. Şi, pe de altă parte, au fost create organizaţii nonpolitice sau apolitice mai şterse, mai inodore, dar care erau agreate sau sînt agreate de Partidul Comuniştilor.

Un alt fenomen, care a afectat grav societatea civilă din Republica Moldova, ţine de preluarea acestui segment al vieţii publice sub controlul serviciilor secrete după exemplul Bielorusiei sau mai aproape, Transnistria. Putem afirma că acest lucru este şi rezultatul schimbului de experienţă în cadrul reuniunilor repetate la Chişinău a şefilor serviciilor secrete din ţările CSI. În acest sens, societatea civilă din Republica Moldova seamănă tot mai mult cu cea din spaţiul CSI şi, în particular, cu cea din Tiraspol.

O probă a omonogizării prin regres a societăţii civile moldoveneşti cu cea transnistreană este şi faptul că în textul Strategiei lipsesc referinţele de rigoare la ceea ce reprezintă principalul instrument de impunere a societăţii în faţa statului şi anume opinia publică. Acest lucru nu este întîmplător, deoarece opinia publică îşi are locul numai într-un stat democratic, unde există o presă liberă, o justiţie independentă, o guvernare responsabilă în faţa alegătorilor. Aceste lucruri lipsesc atît în Republica Moldova, cît şi în Transnistria.

Eroarea fatală a acestei Strategii rezidă în faptul că societatea civilă este redusă la nişte organizaţii nonguvernamentale asemuite unor pepeni crescuţi în seră. În realitate, ONG-rile nu sînt decît o parte mică a societăţii civile. Iar societatea civilă, la rîndul său, nu poate fi ruptă de procesele şi frămîntările din societate în general. Nu este posibil să obţii o societate civilă dezvoltată într-o societate totalitară.

Şi, în acest context, aş vrea să menţionez, în speranţa că acest lucru va fi acceptat şi înţeles de colegii noştri comunişti, că şi partidele politice, atîta timp cît nu sînt la guvernare, sînt şi ele parte a societăţii civile. Este, cel puţin, o ipocrizie să îţi baţi joc de partidele politice în ţară şi, în acelaşi timp, să pledezi pentru dezvoltarea societăţii civile.

Drept concluzie aş vrea să menţionez că cea mai convingătoare Strategie de dezvoltare a societăţii civile pentru Republica Moldova ar fi îndeplinirea angajamentelor faţă de Consiliul Europei şi scoaterea Republicii Moldova de sub perpetua şi ruşinoasa monitorizare a acestuia. Ar fi realizarea angajamentelor în cadrul Planului de acţiuni “Republica Moldova – Uniunea Europeană”. Şi în final, hîrtie de turnesol al responsabilităţii partidului de guvernămînt va fi desfăşurarea democratică a alegerilor parlamentare. În rest, toate sînt vorbe goale.

Votarea în susţinerea acestei Strategii poate fi motivată doar de un singur lucru şi anume: evitarea manipulărilor demagogice de către mass-media controlată de Guvern, fapt care nu face decît să confirme cele menţionate anterior şi, cum spun matematicienii “c.t.d.”, ceea ce trebuia de demonstrat.

Mersi.

Domnul  Marian Lupu:

Stimaţi colegi,

Potrivit prevederilor Regulamentului, în calitate de autor, am dreptul la un ultim cuvînt înainte de exerciţiul de vot. Şi, în mod evident, voi profita de acest drept.

Întîi de toate, vreau să vă menţionez şi vreau să pun în evidenţă acel fapt că luările de cuvînt şi discuţiile, care s-au produs astăzi în această sală pe marginea acestui proiect, ne demonstrează încă o dată un singur adevăr, că colegii noştri s-au axat pe ideea de politizare a acestei iniţiative, a acestor gînduri, a acestor idei, a acestei direcţii de activitate în raport cu ideea autorilor, care este, de fapt, nu doar o idee a doi deputaţi, este o iniţiativă, dacă doriţi scrisă, propusă, concepută la un nivel de peste 80 la sută de către reprezentanţii a zeci şi sute de organizaţii neguvernamentale. Şi ideea autorilor a fost axată pe utilitatea practică şi importanţa promovării unor asemenea acţiuni, indiferent de ciclul electoral.

Diferenţa dintre această abordare şi abordările anterioare este una mare şi una foarte şi foarte vizibilă. Este o încercare de a avea o abordare de sistem pentru toate elementele care vizează funcţionarea sectorului asociativ.

S-a menţionat despre finanţarea publică. Noi am redat un adevăr, stimaţi colegi. Astăzi, sectorul asociativ este, în cea mai mare măsură, dependent de finanţare în exterior. Care este mesajul ţării, că statul propriu-zis nu este cointeresat în dezvoltarea propriului sector asociativ? Iată de unde am pornit. Este o realitate pe care o cunoaştem cu toţii. Ştim bine că este o idee care s-a discutat şi s-a vehiculat foarte mult, dar această Strategie, vă atrag atenţia, este adoptată printr-un act normativ, el devine o legitate. Noi indicăm sectorului executiv unde trebuie să se concentreze, asupra căror idei şi elaborări trebuie să muncească Guvernul, ministerele, de comun acord cu sectorul asociativ. Şi, eu cred că este o sarcină foarte şi foarte importantă. Noi trebuie să sporim conştientizarea importanţei de susţinere financiară naţională, fie că prin mijloace publice, fie că din partea sectorului privat.

S-a vorbit mult, din nou, tentă politică. Dar eu vreau să vă întreb: pe mulţi dintre dumneavoastră prezenţi în această sală i-a captat ideea care a început abia să se discute acum în toamnă vizavi de  responsabilitatea corporativă socială? De ce nu facem referinţă la această idee?

Şi acum nu trebuie să veniţi cu învinuiri că vine un document în preajma alegerilor. Vreau să vă zic că aceste idei s-au discutat timp de luni de zile şi înainte de a decide să participaţi sau nu la exerciţiul de vot, să susţineţi sau nu acest document, eu vreau să vă atrag atenţia, stimaţi reprezentanţi ai tuturor grupurilor politice, vă zic că coautorii cei mai importanţi ai acestui document sînt reprezentanţii a sute de organizaţii neguvernamentale.

Votul dumneavoastră “pro” sau “contra” va fi, de fapt, un mesaj pentru aceste ONG-uri, care s-au adresat către noi cu această solicitare, cu această idee fără pic de tentă politică şi o să vă demonstrez de ce.

Se vorbea despre o structură guvernamentală abilitată pentru coordonarea activităţilor de cooperare cu societatea civilă. Să vă explic eu de ce, fiindcă este ideea ONG-rilor. Noi am adoptat în 2005 conceptul de colaborare dintre Parlament şi societatea civilă şi eu cred că, cu mai mici sau mai mari probleme, acest proces totuşi a fost un proces funcţional. Dar foarte multe ONG-uri ne-au semnalat că ele nu au o cooperare cu acelaşi grad de succes cu structurile guvernamentale abilitate, există deficienţe în procesul de coordonare. Fiindcă Parlamentul este unul, avem 9 comisii, dar Guvernul este un şir întreg de ministere, cu o structură mult mai complicată. Este solicitarea sectorului asociativ să fie gîndit şi să fie pus în funcţie un sistem de coordonare funcţională a activităţii Executiv – societatea civilă.

La nivelul nostru, al Parlamentului, să vorbim, totuşi avem o distribuire a funcţiilor şi a puterilor în stat, noi putem să sugerăm Guvernului, noi putem să rugăm Guvernul. Dar prin acest document noi deja, în mod legal, oficial solicităm ca acţiuni concrete, acţiuni practice de la Executiv de a munci în această direcţie.

Vreau, la fel, ultimele două subiecte, stimaţi colegi. Eu înţeleg că pe noi, aici, partide politice, parlamentari, poate, ne interesează mai mult, graţie specificului activităţii noastre, ONG-rile care desfăşoară activitate cu tentă politică. Dar vreau să vă spun un lucru, sînt sute de organizaţii neguvernamentale care îşi desfăşoară o activitate utilă, publică în domeniile economice, sociale, cultură, foarte multe sectoare care nu comportă o tentă politică evidentă, dar aceste ONG-uri există, ele fac lucruri foarte frumoase. Şi anume aceste ONG-uri noi propunem, în calitate de coautori, să le ajutăm pe toate dimensiunile.

Nu trebuie să ne reducem la discuţiile noastre în Parlament referitor la sectorul asociativ doar la ONG-urile care se ocupă de subiecte care au tangenţă la aspectele politice. Să ne gîndim la toate celelalte, ori ele sînt majoritatea în Republica Moldova.

Şi în final. S-a menţionat că este o strategie care nu impresionează. Vreau să vă spun un lucru, dragii mei, această Strategie nici nu a avut menirea să impresioneze deputaţii, să impresioneze ambasadorii, să impresioneze mult alt public, poate ca efecte secundare. Dar ideea şi obiectivul de bază ale acestei Strategii a fost să fixăm un cadru legal pentru acţiuni concrete, care trebuie să fie întreprinse de către autorităţile oficiale ale statului în asistenţa şi ajutorul pentru dezvoltarea sectorului asociativ, fără pic de tentă politică. Că   şi-a făcut acum apariţia, mă iertaţi, acesta este rodul discuţiei de peste 8 luni de zile cu sectorul asociativ.        

Şi acum în final. Înainte de a supune votului, totuşi rog să vă gîndiţi, acei care au făcut luările de cuvînt, fracţiunile votează sau nu în lumina celor expuse şi am fost foarte sincer cu dumneavoastră. Fiindcă votul dumneavoastră este, în special, mesajul nu pentru autori, este mesajul pentru acei care, în realitate, au stat la baza acestui document şi anume a majorităţii ONG-lor, care îşi desfăşoară activitatea în cadrul sectorului asociativ.

Vă mulţumesc pentru atenţia dumneavoastră.

Stimaţi colegi,

Proiectul de Hotărîre nr.3188. În condiţiile raportului Comisiei de profil, supun votului adoptarea acestui proiect. Cine este pentru, rog să voteze. Majoritatea.

Vă mulţumesc.

Proiectul de Hotărîre nr.3188 este adoptat.

Proiectul de Lege nr.3273 privind azilul în Republica Moldova.

Prezintă Guvernul.

Domnul  Valentin Zubic:

Vă mulţumesc, domnule Preşedinte.

Onorată asistenţă,

Guvernul a elaborat şi prezintă spre examinare proiectul de Lege privind azilul în Republica Moldova. Obiectul de reglementare a proiectului constituie statutul juridic al străinilor care solicită protecţie din partea statului, precum şi procedura de acordare, încetare sau anulare a unei forme de protecţie în Republica Moldova.

Legea privind azilul în Republica Moldova va institui un cadru legal necesar pentru funcţionarea eficientă a sistemului de azil în ţară, respectînd dispoziţiile legislaţiei comunitare şi a celei internaţionale din domeniu. La baza proiectului de lege sînt prevederile Convenţiei Organizaţiei Naţiunilor Unite privind statutul refugiaţilor din 1951 şi cele 5 directive la acest aspect de la Consiliul Europei, care pot fi implementate în practică pe teritoriul ţării.

Printre reglementările novatoare ale acestui proiect menţionăm următoarele: prevederea expresă a principiilor şi garanţilor specifice procedurii de azil, introducerea definiţiilor ce ţin de terminologia specifică din domeniul azilului, determinarea concretă a procedurii de examinare a cererii de azil, introducerea dispoziţiilor privind noţiunea de minor neînsoţit şi garanţiile procedurale de examinare a cererii în cazul minorilor neînsoţiţi de către solicitanţii de azil, înregistrarea acestora, declanşarea procedurii de numire a reprezentantului legal. Determinarea, de asemenea, a clauzelor de excludere la acordarea unei forme de protecţie, care au fost preluate din Convenţia din 1951. Iar la protecţia umanitară, clauzele au fost transpuse, practic, direct din directiva respectivă.

Acest proiect prevede şi unele cheltuieli financiare adiţionale, undeva în jur de 550 mii de lei anual, însă care sînt de acum prevăzute în bugetul pe anul 2009. Proiectul a fost coordonat cu ministere şi instituţii cointeresate.

În temeiul celor expuse, considerăm oportun adoptarea noului proiect de Lege privind azilul în Republica Moldova.

Vă mulţumesc.

Doamna  Maria Postoico:

Stimaţi colegi,

Întrebări către autor? Nu sînt.

Vă mulţumesc.

Comisia.

Domnul  Vadim Mişin:

Уважаемые коллеги! Комиссия рассмотрела в первом чтении предлагаемый вам закон. Я не буду повторять доклад комиссии – он вам роздан, и в нём обозначены все позиции, на которые комиссия обратила внимание. Мы в докладе также сказали о том, какова необходимость принятия нового закона в связи с тем, что есть действующий закон. Но я в двух словах могу сказать, что есть насущная необходимость принятия, поскольку этот новый закон в полной мере соответствует сегодняшним правовым документам Европейского Союза.

Этот документ учитывает практику, которая наработана в нашей республике в течение времени, прошедшего с момента принятия в 2002 году закона. Он полностью учитывает то, что за это время уже наработано нашими органами, осуществляющими этот вид деятельности.

Закон очень чётко юридически регламентирует все понятия, то есть это не только беженец, а все виды, так сказать, беженцев, все виды просьб по убежищам, и т.д. и т.д. И самое главное – предполагает механизмы, как решаются эти вопросы. С учётом сказанного комиссия просит вас внимательно изучить этот закон, принять активное участие в выработке предложения для второго чтения и предлагает в первом чтении его принять. Спасибо.

Doamna  Maria Postoico:

Vă mulţumim.

Întrebări către Comisie?

Microfonul nr.4.

Doamna  Valentina Buliga:

Domnule Mişin,

Articolul 35 “Accesul la facilităţi de integrare socială”. Eu cred că acest articol trebuie examinat suplimentar, pentru că este foarte vag alineatul (1), că Direcţia refugiaţi va promova programe de integrare socială. Trebuie să clarificăm care vor fi garanţiile sociale pentru aceste persoane în conformitate cu legile: asigurare obligatorie, poate, asistenţă socială, pentru ca să nu avem neclarităţi în momentul adresării sau al necesităţilor medicale ori sociale ale persoanelor solicitante de azil.

Cred că, pentru lectura a doua, acest articol poate fi completat, clarificat, ca el să prevadă strict aceste garanţii sociale şi medicale ale persoanelor.

Domnul  Vadim Mişin:

Не возражаю, мы готовы рассмотреть. Единственное, хочу обратить внимание, что вообще статья 35-я – это не комплекс социальной защиты. Статья называется «Доступ  к упрощению социальной интеграции». То есть это несколько иное. Это не сама социальная защита беженца, а это только доступ к социальной интеграции. Но если вы считаете, что ее надо расширить, мы готовы рассмотреть ваше предложение.

Doamna  Valentina Buliga:

Da, absolut corect.

Doamna  Maria Postoico:

Alte întrebări?

Vă mulţumesc.

Supun votului, pentru aprobare în primă lectură, proiectul de Lege nr.3273. Cine este pentru, rog să voteze.

Vă mulţumesc.

Majoritatea.

Proiectul de Lege nr.3273 este aprobat în primă lectură.

Proiectul de Lege nr.932 privind verificarea titularilor şi candidaţilor la funcţii publice.

Prezintă Guvernul, domnul Eşanu.

Domnul Nicolae Eşanu – viceministru al justiţiei, reprezentantul  permanent al Guvernului în Parlament:

Stimată doamnă Preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Proiectul de lege supus atenţiei dumneavoastră vine să reglementeze problema verificării titularilor şi candidaţilor la funcţiile publice. Legea stabileşte foarte clar principiile verificării şi scopul acesteia, stabileşte subiecţii verificării, adică persoanele care urmează să fie verificate şi organul care asigură verificarea persoanelor respective.

În scopul protecţiei drepturilor titularilor şi candidaţilor la funcţiile publice, proiectul de lege stabileşte foarte clar procedura de verificare şi stabileşte obligativitatea comunicării persoanei în cauză a rezultatelor verificării, instituind, în acelaşi timp, mecanismul de contestare a rezultatelor verificării. Şi, de asemenea, se instituie un mecanism de protecţie a datelor personale obţinute în procesul de verificare.

Rugăm să susţineţi proiectul propus atenţiei dumneavoastră.

Mulţumim.

Doamna Maria Postoico:

Da, vă mulţumim.

Întrebări?

Microfonul nr.4.

Domnul Vladimir Filat:

Mulţumesc, doamnă Preşedinte al şedinţei.

Atît de simplu totul aţi prezentat, domnule Eşanu, aşa şi este, da. Eu am o întrebare conceptuală, domnule Eşanu. Spuneţi, vă rog frumos, titularii, la ora actuală, mă refer, în primul rînd, la acei care deţin funcţii publice, activează în baza unor prevederi legale prin intermediul căreia li se asigură şi aşa-numita, din păcate, în Republica Moldova, stabilitate în funcţie.

Eu am parcurs foarte atent acest proiect de lege şi vreau să vă spun că apar o sumedenie de întrebări. Atunci cînd organul abilitat să efectueze verificarea va decide şi sînt posibilităţi să decidă foarte arbitrar, de altfel, că persoana respectivă nu poate să deţină funcţia respectivă.

Spuneţi-mi, vă rog frumos, care va fi corelarea între norma legală? Pe de o parte, cetăţeanul a intrat în funcţie, are stabilitatea funcţiei prin prisma prevederilor legale ce ţine de Legea funcţionarului public şi, pe de altă parte, vine, spre exemplu, Serviciul de Informaţii şi Securitate a statului şi prezintă o notă pe care o prevedeţi în proiectul de  lege ca fiind una informativă, consultativă, dar care are, de fapt, o greutate directă sau o implementare directă.

Ce se va întîmpla în acest caz?

Domnul Nicolae Eşanu:

Deci, în primul rînd, aş vrea să menţionez că principiile garantării stabilităţii în funcţie a oricăror persoane nu este absolut. Adică persoanei nu poate să îi fie garantată stabilitate în funcţie chiar şi în condiţiile în care  aceasta nu mai întruneşte condiţiile pentru deţinerea funcţiei respective sau dacă aceasta prezintă un pericol pentru societate.

 În acest context, lega respectivă vine să stabilească o modalitate nouă de încetare a funcţiei respective, în măsura în care persoana prezintă un pericol. Vreau să atrag atenţie că proiectul respectiv a fost supus expertizei experţilor Consiliului Europei. Experţii au menţionat că proiectul respectiv, în principiu, este conform cu standardele europene anume prin faptul că se instituie un mecanism de protecţie a persoanei respective împotriva deciziilor arbitrare.

Domnul Vladimir Filat:

Domnule Eşanu,

Spuneţi-mi, vă rog frumos, care este acest sistem prevăzut de lege pentru a combate, spre exemplu, o poziţie arbitrară a celor de la SIS?

Domnul Nicolae Eşanu:

Legea prevede foarte clar că poate fi contestată în organul ierarhic superior.

Domnul Vladimir Filat:

În ce condiţii?

Domnul Nicolae Eşanu:

De asemenea, poate fi contestat în lege. Eu, cu părere de rău, nu pot acum să trec în articole respective.

Domnul Vladimir Filat:

Domnule Eşanu,

Pot să vă spun eu.

Domnul Nicolae Eşanu:

Dar pentru lectura a doua eu o să vă prezint şi expertiza, eu acum m-am uitat peste ea, unde se prevede foarte clar că în lege a fost concretizat, în rezultatul solicitării experţilor, a fost concretizat anume acest mecanism de protecţie a titularilor sau candidaţilor.

Domnul Vladimir Filat:

Pot să vă spun eu, căci am parcurs şi pot să fac şi trimitere. În momentul în care vine acest aviz, aşa-numit consultativ, şi este destituit din funcţie titularul, acest cetăţean, ulterior, are dreptul, este adevărat, să conteste această decizie în instanţa de judecată şi 3 ani de zile să meargă să îşi demonstreze nevinovăţia. Dar, mă rog, eu cred că nu are sens să discutăm. Eu, în luarea mea de cuvînt, îmi voi expune punctul de vedere asupra legii.

Dar o chestiune iarăşi foarte stranie, din punctul meu de vedere, ceea ce ţine de norma prezentă la “Dispoziţii finale şi tranzitorii”, articolul 21: ”persoanele care, în momentul intrării în vigoare a prezentei legi, stabilite pe data de 1 ianuarie, deţin funcţii publice menţionate la articolul 5, nu vor fi supuse verificării în termen de 5 ani de la data intrării în vigoare”.

Cine va stabili care dintre funcţionari vor fi verificaţi imediat după intrarea în vigoare, care peste un an, care peste 3 ani, care peste 4 ani şi care în ultimul an de activitate, conform acestui grafic?

Domnul Nicolae Eşanu:

Nu o să existe un grafic prestabilit. Autorităţile, în cadrul cărora activează persoanele respective vor înainta demersuri organului de verificare. Articolul respectiv din lege, în principiu, a fost stabilit pentru a menţiona încă o dată că organul de verificare nu are capacitatea necesară de a asigura verificarea într-un termen foarte scurt a tuturor titularilor la funcţiile publice.

Dar, în principiu, nu cred că ar trebui să fie stranie ideea că titularii funcţiilor publice, în măsura în care există riscul că aceştia prezintă pericol pentru securitatea publică, ar trebui să fie verificaţi într-un termen cît mai scurt posibil.

Domnul Vladimir Filat:

Da, domnule Eşanu,

Vizavi de faptul că aţi menţionat că acest proiect de lege este euroconform ş.a.m.d.

Doamna Maria Postoico:

E clar, două întrebări au fost.

Da, mulţumim.

Microfonul nr.5.

Domnul Gheorghe Susarenco:

Eu am vreo 3 întrebări, dar o să le fac eu cumva să fie două. Prima întrebare. Cum corelează acest proiect de lege cu legea adoptată anterior de Parlament cu privire la protecţia datelor cu caracter personal? Numai concret,  aşa, fără sofistică.

Domnul Nicolae Eşanu:

Deci proiectul respectiv cadrează pentru că în proiect este menţionat că procesarea datelor se va face conformă cu legislaţia în vigoare. Organul respectiv are obligaţia de a respecta legea.

Domnul Gheorghe Susarenco:

E clar şi a doua.

Domnul Nicolae Eşanu:

Prin acest proiect, nu i se dă dreptul nimănui să încalce Legea cu privire la  protecţia datelor cu caracter personal.

Domnul Gheorghe Susarenco:

Bine, aceasta pentru stenogramă o scriem. Şi a doua întrebare. După ce SIS-ul va informa cetăţeanul respectiv, care aspiră la o funcţie publică, şi îi va demonstra pachetul cu “kompromat”, cred că aşa va fi, şi în cazul că persoana nu se va retrage din concurs sau din alegeri, cum se va proceda cu acest pachet de “kompromat”, iarăşi prin prisma respectivei legi.

Domnul Nicolae Eşanu:

În ce sens cum se va proceda cu dînsul.

Domnul Gheorghe Susarenco:

Nu, iată cum, ce va face, pe unde îl va da.

Domnul Nicolae Eşanu:

Dacă vă referiţi...

Domnul Gheorghe Susarenco:

Cum va fi şantajat cetăţeanul în alegerile parlamentare de astă primăvară, de pildă.

Domnul Nicolae Eşanu:

Cetăţeanul nu va putea fi şantajat pentru că proiectul de lege prevede foarte clar cine are acces la documentele respective. Rezultatele verificării nu pot fi făcute publice sau nu pot fi comunicate altor subiecte decît cele prevăzute în proiectul de lege. Cercul subiectelor respective, desigur, este în Parlament.

Domnul Gheorghe Susarenco:

Domnule ministru,

Vă rog să concretizaţi, funcţie publică, deputat în Parlament e funcţie publică? Candidatul la viitoarele alegeri va fi supus unui astfel de control?

Domnul Nicolae Eşanu:

Nu, deputatul nu intră.

Domnul Gheorghe Susarenco:

Nu, candidatul.

Domnul Nicolae Eşanu:

Nu, nu intră. Deci articolul respectiv se referă la funcţionarii publici, lista, anexa numărul 2 la Legea serviciului public, unde deputaţii nu se regăsesc.

Domnul Gheorghe Susarenco:

Da, e clar.

Mulţumesc.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

Domnul Nicolae Eşanu:

Chiar şi alegerii, dar subiectele sînt altele decît deputaţii.

Doamna Maria Postoico:

Domnule Bujor,

Este conectat microfonul nr.4.

Domnul Leonid Bujor:

Da, eu ascult, dar aştept să se liniştească sala, doamnă Preşedinte.

Doamna Maria Postoico:

Da, prea mult aşteptaţi.

Domnul Leonid Bujor:

Deci, domnule ministru,

Eu regret foarte mult faptul că dumneavoastră porniţi de la un principiu logic, normal şi constituţional, cînd la articolul 2 din acest proiect de lege spuneţi, menţionaţi, mai bine zis, printre principiile verificării că vor fi respectate drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului.

Aţi ştiut, probabil, sau aţi intuit că vom examina acest proiect de lege a doua zi după ce a fost adoptată Declaraţia universală a drepturilor omului. Dar în continuare, 60 de ani, da, în urmă. Dar în continuare, cu părere de rău, majoritatea absolută a articolelor, prevederilor acestor articole contravin tuturor prevederilor atît ale Declaraţiei universale, cît şi ale Convenţiei Europene cu privire al drepturile omului şi libertăţile fundamentale.

Pentru început, ca să nu spuneţi că facem aici populism, vă adresez următoarea întrebare: presupuneţi dumneavoastră că actualul partid majoritar sau un alt partid care ar fi el, care va prelua puterea în Republica Moldova, îşi va permite să înainteze la funcţia de Prim-ministru un candidat care va fi supus acestor torturi morale şi psihologice?

Citiţi atent articolul 5 pentru început.

Domnul Nicolae Eşanu:

Eu, cu părere de rău, nu pot să fac speculaţii ce va face un partid.

Domnul Leonid Bujor:

Dar de fiecare dată le faceţi în Parlament.

Domnul Nicolae Eşanu:

Partidul Comunist sau altul, nici în ceea ce priveşte faptul că am presupus că o să fie examinat a doua zi după celebrarea celei de a 60-a aniversări a adoptării a Declaraţiei universale a drepturilor omului.

Pot doar să vă informez că proiectul respectiv se elaborează mai bine de 5 ani. A fost supus experţilor europeni şi am primit expertiza încă în anii 2005 şi 2006. Şi pot doar să citesc concluzia finală a experţilor care spune, deci în opinia mea, textul a fost îmbunătăţit, nu rămîn decît unele detalii care, după mine, probabil, ar necesita unele precizări pentru a se evita unele ambiguităţi. Ansamblul pare a fi o încercare de a respecta principiile europene, ţinînd cont de dificultăţile şi specificul caracteristice Republicii Moldova.

Domnul Leonid Bujor:

Deci eu vă mulţumesc.

La noi este o tradiţie deja de 3 ani şi 8 luni în Parlamentul Republicii Moldova că, din avizele experţilor internaţionali, ministerele în proiectele de legi şi în sintezele pe care le prezintă, preiau doar ceea ce este convenabil. Şi faceţi generalizări de acest gen.

Eu vă întreb acum concret, dumneavoastră aţi citit cu siguranţă nu o singură dată anexa numărul 2, îmi pare, la acest document. Şi vă întreb simplu, ca bună ziua, revenim la ultima poziţie, articol, poziţia 34. Ce are comun această prevedere, aţi fost sau nu aţi fost, sînteţi sau nu sînteţi membru al unui partid, al cărui partid, cu activitatea în administraţia publică centrală sau locală?

Ce are atribuţie? Are, doamnă Ostapciuc, ieşiţi şi spuneţi la microfonul central, să audă toată lumea că are.

Domnul Marian Lupu:

Să ne mobilizăm.

Domnul Nicolae Eşanu:

Dacă îmi permiteţi, vreau să vă afirm că nu am ales nimic din concluzia experţilor, ci am citit concluzia finală a expertului. În ceea ce priveşte punctul 34, vreau să confirm că inclusiv experţii şi-au pus întrebări cu privire la acest punct.

Dar, în acelaşi timp, vreau să vă atrag atenţia că există funcţii publice care sînt incompatibile cu activitatea în cadrul partidelor. Eventual, acest punct pentru lectura a doua Parlamentul poate să decidă în ce măsură el trebuie să fie rămas aici.

Şi, desigur, în orice proiect de lege există momente care sînt mai mult sau mai puţin discutabile. Noi, în primă lectură, discutăm conceptul legii. În măsura în care este necesară îmbunătăţirea, noi sîntem gata pentru lectura a doua inclusiv vă prezentăm concluziile experţilor şi să îl definitivăm pentru lectura a doua.

Domnul Leonid Bujor:

Eu vă mulţumesc frumos.

Domnul Nicolae Eşanu:

Astfel ... încălcate drepturile...

Domnul Leonid Bujor:

Eu vă mulţumesc frumos.

Vă atrag atenţie că dumneavoastră în răspunsul la prima întrebare nu aţi specificat, nu aţi răspuns la întrebare. Este democratic ca într-o ţară, care se pretinde în viitor să fie membră a Uniunii Europene, să avem un contract avansat, acord avansat, să fie prevăzute lucruri conform cărora candidatul la funcţia de Prim-ministru să completeze o anchetă care nu era atît de drastică şi antiumană nici în perioada anilor 1937 – 1953?

Domnul Marian Lupu:

Stimaţi colegi,

Nu vă supăraţi, de exemplu, la această întrebare, din cîte eu ştiu, Prim-ministru este persoana demnitate publică.

Domnul Leonid Bujor:

Exact, prevăzut la articolul 5.

Domnul Marian Lupu:

Aşa, bine, întrebarea a fost înaintată, răspunsul a fost oferit în forma în care a fot oferit. Continuăm, întrebarea a doua sau aceasta a fost?

Bine, microfonul nr.5.

Domnul Alexandru Lipcan:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Domnule ministru,

Nu vă par prea dure terminologiile acestea: “persoană care prezintă pericol pentru securitatea naţională”. Şi dumneavoastră v-aţi referit mai sus, “persoană care prezintă un pericol pentru societate”.

Păi, dacă prezintă pericol pentru societate, ea trebuie să fie transmisă justiţiei.

Domnul Nicolae Eşanu:

Proiectul de lege şi prevede că în măsura...

Domnul Alexandru Lipcan:

Nu încă să mai pretindă la o funcţie sau care... Cum vă închipuiţi dumneavoastră, toţi funcţionarii publici care sînt acum trebuie să îi verificăm şi 1/3 dintr-înşii prezintă pericol pentru securitatea naţională.

Domnul Nicolae Eşanu:

Eu sper că nu prezintă pericol pentru securitatea naţională nici unul din funcţionarii publici care în prezent deţin funcţii.

Domnul Alexandru Lipcan:

Păi nu, dar în lege scrie că dacă prezintă pericol pentru securitatea naţională, trebuie să îşi dea demisia din post.

Domnul Nicolae Eşanu:

Deci proiectul de lege urmăreşte verificarea candidaţilor anume pentru a nu admite obţinerea...

Domnul Alexandru Lipcan:

Mulţumesc.

Domnul Nicolae Eşanu:

...funcţiilor publice de către persoane care prezintă pericol. Şi acesta este scopul...

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Domnul Nicolae Eşanu:

...Acestei legi.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Doamna Valentina Cuşnir:

Domnule ministru,

Aş vrea să vă întreb referitor la articolul 4 “Factorii de risc”, litera c) – exercitarea activităţilor prin care se realizează funcţia publică în detrimentul Republicii Moldova, autorităţilor publice, societăţii, drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

Eu propun, din start, să excludem acest alineat, iar dumneavoastră, dacă ne aduceţi acum argumente care este cadrul juridic în baza căruia am putea demonstra ceea ce propuneţi dumneavoastră prin acest alineat.

Domnul Nicolae Eşanu:

Deci factorii de risc este unul din criteriile care stabilesc limitele controlului organului de verificare. Deci în măsura în care...

Doamna Valentina Cuşnir:

Eu nu am probleme să fie inclus acest articol. Eu m-am referit doar la litera c). Cum puteţi să determinaţi în ce mod este în detrimentul Republicii Moldova, autorităţilor publice, societăţii, drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului? Cine va stabili în cadrul cărei legi, să ştim că, uite, aceasta este în detrimentul autorităţilor publice, societăţii sau a unei persoane.

Domnul Marian Lupu:

Da, domnule ministru, vă rog.

Domnul Nicolae Eşanu:

Pentru lectura a doua noi putem să examinăm inclusiv această literă c), referitor la faptul de a stabili anumite limite. Dar este foarte greu în lege de  a defini ce înseamnă activitate în detrimentul Republicii Moldova. Şi, evident, noi trebuie să evităm situaţiile în care o persoană acţionează în detrimentul, Republicii Moldova, putem să omitem, că spuneţi că protejăm statul.

Dar dacă o persoană, un funcţionar public acţionează în dauna intereselor drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, este evident că noi trebuie să creăm un mecanism ca asemenea persoană să nu îşi mai exercite atribuţiile.

Problema este ca noi să putem identifica un mecanism în care foarte clar să fie determinate limitele acestui control pentru a proteja persoanele supuse verificării.

Noi am încercat, în proiectul de lege, în măsura în care există carenţe la capitolul “Mecanisme de asigurare a drepturilor persoanei supuse verificării”, ele sînt necesar de a fi introduse în lectura a doua. Dar, după părerea mea, este absolut evident că nici un funcţionar public nu poate fi menţinut în funcţie pentru a activa contrar drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

Doamna Valentina Cuşnir:

Aveţi alte 3 alineate în afară de acesta în articolul 4 şi cred că e destul de îndeajuns ca litera c) să fie exclusă.

Vă mulţumesc.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Domnul Marcel Răducan:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Stimate domnule raportor,

După cîte eu înţeleg, anexa numărul 2 face parte din lege, este partea componentă a legii, da?

Domnul Nicolae Eşanu:

Da.

Domnul Marcel Răducan:

Aş vrea să mă refer la careva întrebări din acest chestionar, care este, în viziunea noastră, nu că dur, dar cred eu că nici securitatea sau “NKVD”-ul nu propunea aşa întrebări. Deci aş zice, m-aş opri la... vă zic punctul imediat, starea civilă şi starea de familie, punctul 10, unde se spune: date despre părinţii dumneavoastră şi ai soţului, soţiei dumneavoastră. Numele, prenumele şi patronimicul, IDNP-ul, anul, luna, ziua naşterii, cetăţenia, funcţia ocupată şi adresa organizaţiei în care activează.

Spuneţi, vă rog frumos, este cumva zicala veche, că părinţii răspund pentru copii şi copiii nu răspund de activităţile părinţilor, este cumva legată de chestiile acestea sau nu?

Domnul Nicolae Eşanu:

Nu, nici un text de lege nu ne dă dreptul să facem această afirmaţie.

Domnul Marcel Răducan:

Atunci care este sensul, deci care sînt părinţii şi atît, cred că ar fi logic, dar nu şi cetăţenie, şi locurile unde au lucrat, şi locurile unde au dormit părinţii ş.a.m.d. Sînt nişte chestii care cred eu că depăşesc tema, nu?

Domnul Nicolae Eşanu:

Pentru lectura a doua conţinutul chestionarului poate fi reexaminat.

Domnul Marcel Răducan:

Păi, eu v-am pus dumneavoastră o întrebare, ca raportor.

Domnul Nicolae Eşanu:

Da, deci.

Domnul Marcel Răducan:

Credeţi că are vreo legătură activităţile părinţilor cu activitatea celui care pretinde la o funcţie?

Domnul Nicolae Eşanu:

Deci, după cum cunoaşteţi, există Legea cu privire la conflicte de interese, care prevede că, în exercitarea unor atribuţii, persoana se află în conflict de interese, inclusiv în cazul în care rudele sale...

Domnul Marcel Răducan:

Şi dacă părinţii se află în conflict de interese cu cineva, care este chestia mea, care este treaba mea?

Domnul Nicolae Eşanu:

Deci persoana nu are dreptul să deţină funcţia respectivă dacă se află în conflict de interese.

Domnul Marcel Răducan:

Aşa, deci ne întoarcem la ideea lui Stalin că copiii răspund pentru părinţi. OK. Este chestia  mea, este treaba mea.

Domnul Nicolae Eşanu:

Persoana nu are dreptul să deţină funcţia respectivă, dacă se află în conflict de interese.

Domnul Marcel Răducan:

Deci, ne întoarcem la ideea lui Stalin că copiii răspund pentru părinţi? O’key.

Domnul Nicolae Eşanu:

Nu este.

Domnul Marcel Răducan:

Mai departe. Eu aş vrea să vă pun o întrebare referitor la domiciliu, deci punctul 13: “Adresele unde aţi locuit temporar mai mult de şase luni timp de ultimii 5 ani”. Care ar fi ideea? Şi care ar fi sensul întrebării respective, domnule raportor? 

Domnul Nicolae Eşanu:

Deci, acest, toată informaţia care este pentru a intra în discuţii pe fiecare.

Domnul Marcel Răducan:

Staţi un pic, domnule raportor. Eu ştiu că dumneavoastră acuş vreo 45 de minute o să citiţi lecţii. Nu sînteţi la catedra facultăţii,  sînteţi în Parlament.

Domnul Nicolae Eşanu:

Eu încerc să răspund.

Domnul Marcel Răducan:

Сеня, закрой рот там или выйди к микрофону хоть раз в жизни и что-то скажи.

Domnul  Marian Lupu:

Stimaţii mei colegi,

Puţin mai calm. Vă rog. 

Domnul Marcel Răducan:

Spuneţi-mi, vă rog frumos, v-am pus o întrebare concretă. Care este sensul întrebării: adresele unde aţi locuit temporar mai mult de şase luni în ultimii cinci ani de zile. Ce doriţi să verificaţi prin acest punct?

Domnul Nicolae Eşanu:

Pentru această perioadă, se doreşte să se verifice în ce măsură persoana a avut drepturi asupra unor bunuri mobile. Avînd în vedere că drepturile patrimoniale pot fi verificate în scopul de a controla dacă nu au avut loc eventuale acte de corupţie. Acesta este scopul pentru care se solicită această informaţie.

Domnul Marcel Răducan:

Mulţumesc, domnule raportor.

Încă o dată aţi demonstrat că sînteţi capabil să nu răspundeţi la întrebări, dar să bateţi apa în piuă.

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr. 5.

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Domnule Eşanu,

Cunoaşteţi atitudinea mea, că nu sînt prea optimistă în sensul că pot obţine răspunsuri de la dumneavoastră, dar vreau pentru ca lumea să...

Domnul  Marian Lupu:

Stimaţii mei colegi,

Să terminăm cu “Senea”, cu chestii... Da, vă rog.  

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

Se aude? 

Domnul  Marian Lupu:

Parcă da. Vă rog.

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

Îi spuneam domnului Eşanu că nu sînt prea optimistă, dumnealui cunoaşte că aş putea să sper că pot obţine nişte răspunsuri la întrebări, de aceea nu mă prea avîntez ca să i le pun. Dar aş vrea totuşi să întreb, dacă acest proiect de lege a trecut expertiza Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, aşa cum este acest Centru, care este numit Centrul de corupţie, măcar formal.

Pentru că trebuie să ştiţi că legile pe care le adoptaţi împotriva cuiva au “proasta obişnuinţă”  de a se întoarce cu efect de bumerang împotriva celor care le adoptă. Aşa că ar trebui să vă gîndiţi bine, dacă sînteţi gata să faceţi faţă pentru a fi obiectul efectuării verificărilor în baza acestei legi. Pentru că acest proiect de lege este un proiect de lege antiromânesc, împotriva românilor din Republica Moldova, de care vă temeţi ca de naiba să nu intre la putere şi credeţi că o să puteţi să îi epuraţi de peste tot. Dar vreau să vă spun că aceasta nu va fi, pentru că ceea ce este să se întîmple, se va întîmpla. Şi voi veţi trece la coşul de gunoi al istoriei, iar românii din Republica Moldova îşi vor conduce statul lor care este al doilea stat românesc, vreţi voi sau nu vreţi.            

Domnul Nicolae Eşanu:

Cu privire la expertiză. Eu am încercat să verific.

Domnul  Marian Lupu:

Domnule ministru.

Microfonul nr. 4.

Domnul Dumitru Diacov:

… pe doamna Pavlicenco, dacă  o să fie această lege, tot o să fie bine, toţi o să fie cuminţi. Eu cînd am citit acest proiect de lege, mi-am adus aminte de o situaţie reală de care s-a vorbit aici, în Parlament. Şi vreau să îl întreb pe domnul ministru: care e atitudinea dumnealui faţă de această situaţie? Cînd vine, din cînd în cînd, cîte un demnitar în Republica Moldova, nu obligatoriu de mîna întîia, de mîna a doua, de mîna a treia, pe parcursul traseului de la Aeroport pînă în Chişinău, la fiecare 20 de m, cîte un soldat.

La Cricova, la beci, cîte un soldat stau bieţii cîteodată şi noaptea, fiecare 20 de m. Nu are importanţă, sînt de la batalionul respectiv. Vreau să îl întreb pe domnul ministru, ce înseamnă aceasta din punctul lui de vedere? Neîncredere în proprii cetăţeni? Stimă faţă de oaspeţi? Sau că Republica Moldova este o ţară provincială primitivă cu apucături feudale? Fiindcă cînd citeşti  acest proiect de lege, primul gînd care îţi vine în cap, că noi nu avem încredere în propriii funcţionari şi într-aceea care o să candideze cîndva, eventual, la o funcţia de funcţionar public sau doreşte să implementăm un sistem, pe care să îl folosim ca pe unii dintr-înşii să îi măturăm. Fiindcă, în principiu, nimeni nu este împotrivă ca să avem funcţionari cinstiţi, curaţi, cu o biografie normală. Dar în limita unui bun simţ.

Fiindcă împrăştiaţi soldaţii de la Aeroport pînă în Chişinău fiecare 20 de m nicăieri, în nici o ţară care doreşte să fie europeană, care se laudă că e stabilă, nu se practică această chestie. Să închizi tu oraşul, centrul oraşului cînd primul oaspete vine la ora 15, dar tu la 8 dimineaţa să îl închizi? Cetăţenii Republicii Moldova nu merită o astfel de abordare. Şi funcţionarii publici nu merită o astfel de neîncredere. Chiar în aşa măsură tu să enumeri toate aceste restricţii? Jumătate de an unde a fost el trebuie să raporteze?

Mulţumesc.

Eu propun şi cred că colegii din fracţiuni sînt de acord ca să remitem această chestie în Comisie, să se mai examineze, să mai restrîngă aceste cerinţe şi să ieşim cu un proiect care nu o să creeze această atmosferă în rîndul funcţionarilor publici.

Mulţumesc.

Domnul  Marian Lupu:

Alte întrebări? Nu sînt.

Domnule ministru,

Vă mulţumesc.

Rog Comisia.

Domnul  Iurie Stoicov:

Stimate domnule Preşedinte al şedinţei,

Stimaţi deputaţi,

Onorată asistenţă,

Comisia pentru securitate naţională, apărare şi ordine publică a examinat proiectul de Lege pentru verificarea titularilor şi candidaţilor la funcţii publice, iniţiativă legislativă a Guvernului Republicii Moldova. Proiectul menţionat stabileşte principiile, scopurile, categoriile de personal care urmează a fi supuse verificării, procedura, formele şi metodele de verificare a informaţilor referitoare la cetăţenii Republicii Moldova, care deţin sau candidează în funcţii publice.

Scopul pentru care se pronunţă iniţierea acestei verificări este prevenirea şi contracararea fenomenelor negative, în special a fenomenelor corupţiei din autorităţile publice, care discreditează funcţia publică şi aduce prejudicii intereselor securităţii naţionale. În conformitate cu articolul 6 din proiect, autoritatea publică care va fi abilitată cu dreptul de a efectua verificarea este Serviciul de Informaţii şi Securitate. Important, la părerea Comisiei, este faptul că, conform articolelor 13 şi 17 din lege, persoana care este supusă verificării poate contesta decizia organului de verificare.

Totodată, vreau să informez Parlamentul că legi asemănătoare sînt în Statele Unite ale Americii, Germania, Ungaria, Canada, Croaţia şi ale ţări. Comisiile parlamentare permanente şi Direcţia juridică a Aparatului Parlamentului, prin avizele sale, susţin examinarea şi adoptarea acestui proiect de lege, înaintînd unele propuneri şi amendamente, care vor fi luate în consideraţie pentru lectura a doua. De asemenea, şi propunerile de astăzi pentru Comisie vor fi luate la definitivarea proiectului de lege respectiv. În legătură cu cele expuse, propun adoptarea proiectului de lege în primă lectură.

Domnul  Marian Lupu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte al Comisiei.

Întrebări către Comisie?

Microfonul nr. 4.

Domnul Vladimir Filat: 

Domnule Preşedinte,

Stimate domnule Stoicov,

Spuneţi, vă rog frumos, în prezent se efectuează asemenea verificare sau nu?

Domnul  Iurie Stoicov:

E clar că careva studii asupra persoanelor se fac, dar e necesar ca aceste studii, evident, să fie în bază legală.

Domnul Vladimir Filat: 

Care este norma legală, în baza căreia, la ora actuală, se efectuează verificarea respectivă?   

Domnul  Iurie Stoicov:

În primul rînd, profesionalismul se studiază, alte...

Domnul Vladimir Filat: 

Nu, nu, în ce bază legală SIS-ul efectuează verificarea respectivă?

Domnul  Iurie Stoicov:

Eu nu vorbesc de SIS. Eu vorbesc despre persoanele care angajează în funcţie.

Domnul Vladimir Filat: 

Domnule preşedinte,

Noi cunoaştem foarte bine că, la ora actuală, înainte de angajare, SIS-ul efectuează verificarea respectivă. Face o notă informativă, că sînt foarte mulţi candidaţi şi deţinători de funcţii care au fost demişi sau nu au fost acceptaţi în funcţie în baza acestei informaţii, care a venit de la Serviciul de Informaţii şi Securitate. Şi la timpul potrivit, probabil, vom afla şi documentar. Dacă ar fi fost să lucreze subcomisia parlamentară pentru supravegherea activităţii SIS-ului, cred că, la ora actuală, noi aveam o discuţie mult mai amplă, dar nu aşa să existe una formală.

Bine. Şi încă un lucru foarte important, stimate domnule preşedinte al Comisiei, noi vorbeam şi am adoptat şi  lege în acest sens vizavi de rolul Serviciului de Informaţii şi Securitate în Republica Moldova. Am vorbit foarte mult despre necesitatea demilitarizării acestei instituţii, am vorbit despre faptul că este necesar ca această instituţie să recapete, în sfîrşit, un chip uman,  nu numai ca formă, dar şi ca conţinut.

Uitaţi-vă ce se întîmplă la noi. Interceptările telefonice, în exclusivitate la ora actuală, sînt efectuate de către SIS şi ştiţi foarte bine, cel puţin a doua persoană într-o instituţie publică este delegată de la SIS. Mai departe, tot aceste instituţii, noi delegăm sarcina să verifice toţi candidaţii şi toţi acei care deţin funcţii publice în Republica Moldova.

Şi vreau să spun aici domnului Răducan. Să nu vă mire cumva întrebările care sînt în anexa nr.2. Sînt întrebările care au fost la baza creării dosarelor operative în KGB-ul sovietic, pentru a avea dosare operative, ca, ulterior, să le îndosarieze şi să influenţeze un cetăţean sau altul în interesul în care îl are guvernarea.

Domnul  Marian Lupu:

Da, vă rog. Întrebarea.

Domnul Vladimir Filat: 

În acest sens, domnule preşedinte, chiar dacă se doreşte acest lucru, nu consideraţi că SIS-ul nu este instituţia indicată? Nu consideraţi că în cazul în care s-ar fi dorit într-adevăr să se facă o verificare amplă, să existe, spre exemplu, o comisie guvernamentală cu participarea mai multor părţi. Să nu fie abordată această problemă aşa subiectiv cum a fost pînă în prezent.

Domnul  Iurie Stoicov:

Noi vom examina la Comisie, dar eu vreau să vă spun părerea mea personală. Consider că SIS-ul este cea mai potrivită organizaţie care poate efectua calitativ această verificare.

Domnul Vladimir Filat: 

E caracteristic pentru un stat poliţienesc, dar nu de drept.

Mulţumesc, domnule preşedinte. 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr. 4 în continuare.

Doamna Valentina Cuşnir:

Mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Eu îmi cer scuze că în Comisie nu a apărut această întrebare pe care vreau să v-o adresez acum. Dar motivul a fost că ieri, cînd ne-am permutat să prelungim şedinţa Comisiei în biroul domnului Roşca, abia atunci mi-a apărut această întrebare şi este o continuare a ideii domnului Diacov.

Nu este numai o neîncredere în cetăţenii noştri, dar este şi o neîncredere totală şi în deputaţii Parlamentului, din care motiv cred că trebuie să îi includem şi să îi verificăm şi pe ei. Ieri, cînd am mers în biroul domnului Roşca, acolo stau două persoane din Ministerul Afacerilor Interne şi îl păzesc. Noi avem pază bună aici, la intrare în Parlament, unde se verifică toţi, în afară de deputaţi. Deci înseamnă că domnul Roşca este păzit de deputaţi, ca nu cumva cineva să atenteze sau ce să facă?

Domnul  Marian Lupu:

Acesta e alt proiect, da?

Domnul  Iurie Stoicov:

Cu legea aceasta nu are nimic. Este Serviciul de Protecţie...

Doamna  Valentina Cuşnir:

Exact, dacă nu trebuie şi deputaţii să îi supunem zilnic unui control cînd intră în Parlament?

Domnul  Iurie Stoicov:

Este Serviciul de Protecţie şi Pază de Stat. Acolo se referă această întrebare.

Domnul  Marian Lupu:

Nu, domnule Stoicov, propunerea colegei noastre o transmitem Serviciului de Pază şi vedem ce.

Doamna Valentina Cuşnir:

Nu, domnule preşedinte, trebuie să luaţi măsuri şi dumneavoastră, ca nu cumva să vină şi la dumneavoastră cineva în birou din deputaţi.

Domnul  Marian Lupu:

Eu am luat act.

Doamna Valentina Cuşnir:

De un an tot mă cer în audienţă şi nu pot ajunge la dumnea-voastră. Poate de aceasta?

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr. 4 în continuare.

Domnul Leonid Bujor:

Domnule preşedinte al Comisiei,

În condiţiile în care articolul 6 prevede că organul de verificare este Serviciul de Informaţii şi Securitate vă întreb în ce măsură poate fi realizată prevederea articolului 2 “principiile verificării”, care ar stabili că tratamentul nepărtinitor ş.a.m.d. după text şi echitabil. Cum ar putea fi asigurat acest principiu al tratamentului nepărtinitor şi echitabil, cînd toate aceste materiale urmează să fie verificate de reprezentanţii unei singure instituţii, care, de altfel, este lipsită de orice control în Republica Moldova, inclusiv cel parlamentar prevăzut legal.

Domnul  Iurie Stoicov:

Serviciul de Informaţii şi Securitate are un şir de, mai multe importante funcţii decît aceasta, pe care vrem noi astăzi să i-o dăm. Şi dacă noi nu avem încredere în acest organ, păi, atunci să punem întrebarea, să demitem conducerea ori mai ştiu eu care. Dar nu se poate ca această funcţie să o predăm nu ştiu cărui …

Domnul Leonid Bujor:

Domnule preşedinte al Comisiei,

Vreau să vă atrag atenţia asupra faptului că în Parlamentul Republicii Moldova, pînă în prezent, nu s-a examinat în mod serios un raport al acestui serviciu. Şi în condiţiile în care articolul 6, la care m-am referit, prevede că SIS–ul este unica instituţie. Eu nu pun la îndoială că ei ori altcineva trebuie să fie. Eu întreb: cum va fi respectat acest principiu, cînd aceste controale vor fi, în exclusivitate, aceste materiale vor fi verificate de ei? Dar ei, la rîndul lor, nu sînt controlaţi astăzi de nimeni în ţara noastră.

Domnul  Iurie Stoicov:

Articolele 13 şi 17 prevăd că persoana care este verificată să aibă acces la această informaţie. Mai mult ca atît, să o contesteze. Astfel, care e garanţia? Garanţia este.

Domnul Leonid Bujor:

Nu vreau să polemizez cu dumneavoastră, căci altfel trebuie să mă înscriu la luare de cuvînt, dar nu doresc. Vreau să atrag atenţia asupra faptului că în Republica Moldova nu există cineva mai important ca cetăţenii republicii sale. Funcţionarii publici sînt cetăţeni ai Republicii Moldova, sînt mulţi la număr şi acest document, şi această prevedere este o încălcare flagrantă a lor.

Întrebarea a doua.

Domnul  Iurie Stoicov:

Domnule Bujor,

În ţările pe care le-aţi menţionat: Statele Unite, Germania, Ungaria, de asemenea, sînt cetăţeni care nu sînt mai puţin importanţi decît în ţările respective. Dar cu toate acesta... ei fac aceeaşi verificare…

Domnul Leonid Bujor:

Domnule preşedinte al Comisiei,

În cel puţin patru proiecte de legi, care am avut avizele structurilor europene, am verificat şi am constatat ceea ce am declarat atunci cînd am adresat întrebarea domnului Ministru al Justiţiei, că în proiectele  noastre de legi sînt preluate din avize ceea ce este convenabil actualei majorităţi. Chestii de principiu, inclusiv la legile cetăţeniei şi celelalte sînt ignorate.

Domnul  Marian Lupu:

Treceţi la întrebarea a doua.

Domnul Leonid Bujor:

Întrebarea a doua. Spuneţi, vă rog, care sînt argumentele obiective, nu de ordin general şi declarative, dar argumentele obiective care stabilesc prin alineatul (5) al articolului 10 faptul că autorităţile publice trebuie să prezinte materialele solicitate în termen de cinci zile.

Domnul  Iurie Stoicov:

Ce vă şochează? Termenele ori că să prezinte materialele? Ce nu vă aranjează?

Domnul Leonid Bujor:

Prezentarea documentului. Am spus că ceea ce se prevede în anexa nr. 2 este ceva de tip stalinist din perioada 1937 – 1953. Eu am întrebat concret acum: de ce? Păi, nu e părerea mea, e părerea oricărui om care gîndeşte logic. Am întrebat acum: de ce se stabileşte concret acest termen de 5 zile?

Domnul  Iurie Stoicov:

Ce, aveţi altă propunere? Daţi să examinăm poate zece zile?

Domnul Leonid Bujor:

Nu,  eu vă întreb pe dumneavoastră. Eu nu prezint proiectul. Dacă îl prezentam eu,   îl propuneam  să fie respins deodată.

Domnul  Iurie Stoicov:

De aceea că aceste declaraţii trebuie cumva coordonate în timp, nu aşa…

Domnul Leonid Bujor:

Bine, domnule Stoicov, de ce nu zece, de ce nu 15?

Domnul  Iurie Stoicov:

Pai, daţi propuneri şi o să discutaţi: 10 ori 15…

Domnul Leonid Bujor:

Păi, eu propuneri voi face cu siguranţă, dar vreau să ştiu răspunsul la întrebare. Ce se întîmplă?

Domnul  Iurie Stoicov:

Autorul…

Domnul Leonid Bujor:

Doamnă Ostapciuc,

Nu-mi da mata sfaturi că îmi ajunge ori nu. Căci nu eşti persoana vizată.

Domnul  Marian Lupu:

Stimai colegi, dragii mei…

Domnul Leonid Bujor:

Citeşte proiectele, studiază-le, ieşi la microfon şi vorbeşte.

Domnul  Marian Lupu:

Domnule Bujor,

Eu vă rog foarte mult pe toţi în această sală, discuţiile pot fi şi mai dure, şi mai puţin dure. Conţinutul poate fi complicat. Să nu degradăm ca formă de dialog aici, în Parlament, vă rog.

Domnul Leonid Bujor:

Cel puţin un şef de fracţiune trebuie să se abţină de la …

Domnul  Marian Lupu:

Eu vă rog foarte mult.

Domnul Leonid Bujor:

Eu aştept răspuns la întrebarea: de ce 5 zile?

Domnul  Iurie Stoicov:

Dacă aveţi alte propuneri, le vom discuta. Autorul consideră că cinci zile trebuie, ca oricum această verificare să fie…

Domnul Leonid Bujor:

Răspund şi eu în stilul răspunsului dumneavoastră. Am altă propunere – 4 ani.

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr. 5.

Domnul Gheorghe Susarenco:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Domnule Preşedinte,

O întrebare aşa, de principiu, dacă sîntem la prima lectură. Totuşi eu văd că se promovează această lege şi nu v-aţi pus întrebarea de ce reprezentanţii fracţiunii de opoziţie se împotrivesc? Adică o critică. Şi întrebarea mea este legată de următoarea. Care este scopul acestei legi? Care este situaţia la noi cu securitatea statului în general şi în special? Că armata de funcţionari înseamnă că sînt duşmani, dacă noi avem aşa probleme şi le dezbatem astăzi. Şi care este scopul? Împotriva cui este îndreptată? Şi la ce atentează aceşti funcţionari care sînt acum, la ce bază a statului, cînd noi nu putem trece Nistrul în ţara noastră, noi nu ne putem de poliţie izbi pe la 1 de noapte,  trece prin Chişinău. Cine ne încurcă nouă? Şi ce o să avem noi după adoptarea acestei legi? Ca să mă conving şi eu şi să votez  această lege.

Domnul  Iurie Stoicov:

Domnule Susarenco,

Articolul 3, scopul verificării este unul din puncte. Verificarea şi combaterea corupţiei, despre care toţi parcă ne-am angajat să o combatem. Prevenirea ocupării funcţiei de către persoane care prezintă ameninţări pentru interesele statului ş.a.m.d. Deci este articolul 3, citiţi-l.

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

Domnule preşedinte al Comisiei,

Vă mulţumesc.

Luări de cuvînt?

Domnul Stoicov,

S-a terminat.

Domnul Filat,

Vă rog.

Domnul Vladimir Filat: 

Domnule Preşedinte,

Stimaţi colegi,

Onorată asistenţă,

Proiectul de Lege privind verificarea titularilor şi a candidaţilor la funcţii publice, aprobat prin Hotărîrea de Guvern nr.288 din martie 2008, supusă acum dezbaterilor în primă lectură, reprezintă, din punctul nostru de vedere, o emanaţie a unor reflexe totalitariste şi expresia dorinţei aprige a autorilor acestei iniţiative legislative de a încadra şi juridic, nu doar operaţional, Republica Moldova în rîndul statelor poliţieneşti.

Proiectul de lege menţionat are ca obiect verificarea informaţiilor referitoare la cetăţenii Republicii Moldova care deţin sau candidează la funcţii publice. Conform articolului 2, verificarea ar urma să se facă cu respectarea următoarelor principii: legalităţii, respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, tratamentului nepărtinitor, echitabil şi nediscriminatoriu al titularilor şi candidaţilor la funcţii publice.

Or, din conţinutul documentului se vede clar că o eventuală aplicare a acestei legi ar avea ca efet încălcarea flagrantă a principiilor menţionate mai sus. Un dispreţ total faţă de principiul legalităţii o asemenea lege ar oferi reprezentanţilor unui serviciu secret, nereformat, nepocăit pentru trecutul lui odios şi obedient guvernării actuale, dreptul de a fabrica deschis dosare titularilor şi candidaţilor la funcţii publice, de a decide în mod arbitrar, cine dintre ei merită să ocupe o funcţie publică şi cine nu, de a emite sentinţe morale unor persoane suspectate în baza unor denunţuri anonime, că ar “prezenta” ameninţarea pentru interesele securităţii naţionale. Astfel de sentinţe vor avea efecte imediate asupra persoanelor vizate, prin urmare vor fi de natură să le aducă atingerea gravă a onoarei şi demnităţii, dacă în privinţa lor nu există sentinţe judecătoreşti irevocabile.

Prezumţia de nevinovăţie este un principiu fundamental şi universal valabil, potrivit căruia orice persoană este considerată nevinovată pînă la stabilirea vinovăţiei sale printr-o hotărîre judecătorească definitivă. În cazul în care probele referitoare la vinovăţie nu sînt certe, sigure, complete şi există îndoială cu privire la vinovăţie, se aplică regula in dubio pro rèo, potrivit căreia orice îndoială operează în favoarea bănuitului. Iar pe baza acesteia soluţia care se impune este achitarea bănuitului de către instanţa de judecată. Un dispreţ total faţă de acest principiu, proiectul de lege menţionat proclamă că unul din scopurile verificării prevenirea ocupării funcţiilor publice de către persoane care prezintă ameninţare pentru interesele securităţii naţionale.

E logic să ne întrebăm: dacă în societatea noastră există persoane care prezintă ameninţare pentru interesele securităţii naţionale, de ce persoanele respective se află în libertate? Şi de ce Serviciul de Informaţii şi Securitate aşteaptă să le reprezinte abia după ce ele vor fi numite sau îşi vor anunţa intenţia de a candida la o funcţie publică? Întreb retoric, bineînţeles, pentru că ştiu că nimeni nu va răspunde la această întrebare.

În flagrantă contradicţie cu principiul respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, această iniţiativă legislativă, odată devenită lege, va îngrădi dreptul constituţional al cetăţeanului de a i se asigura accesul la o funcţie publică. Sub falsul pretext al prevenirii identificării şi excluderii factorilor de risc, SIS va împărţi societatea în două categorii: în cetăţeni loiali puterii şi potriviţi pentru funcţii publice şi importatori ai unor factori de risc, adică, trădători de patrie, spioni, terorişti, diversionişti ş.a.m.d.

Acestora din urmă, după ce vor fi scoşi din funcţii publice sau opriţi să acceadă în vreo funcţie, nu le va rămîne altceva de făcut, ceea ce, de fapt, ce se întîmplă, să îşi caute soluţii în afara ţării. Şi aceasta în accepţia autorilor respectivului proiect de lege se numeşte tratament nepărtinitor, echitabil şi nediscriminatoriu al titularilor şi candidaţilor la funcţii publice.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Noi înţelegem şi vedem că, pe măsură ce se apropie campania electorală, guvernarea încearcă în disperare să se blindeze cu legi strîmbe şi să ridice baricade între statalişti şi antistatalişti, între ai voştri şi ai noştri. E un procedeu vechi, folosit de toate regimurile autoritare. Dar noi trăim în Europa şi vrem să consolidăm un stat de drept, bazat pe valorile democraţiei europene. Orice regim, care se  opune acestui proces, va fi nevoit mai devreme sau mai tîrziu să plece de la putere şi de pe scena politică.

Într-o democraţie autentică loialitatea faţă de autorităţile statului nu se confundă niciodată cu loialitatea cetăţenilor faţă de stat. Or, anume această confuzie este strecurată şi trece ca un fir roşu prin tot conţinutul proiectului de lege aflat în discuţie.

Această iniţiativă s-a prăfuit vreo 6 ani prin sertarele Serviciului de Informaţii şi Securitate, punerea ei pe rol tocmai acum, înainte de fixarea datei alegerilor, urmăreşte un singur lucru: efectuarea unei presiuni şi a unei selecţii riguroase de personal administrativ pe principiul loialităţii faţă de Partidul Comuniştilor şi sub lozinca leninistă «Кадры решают всё».

Proiectul de Lege privind verificarea titularilor şi candidaţilor la funcţii publice nu este altceva decît o continuare a fărădelegilor comise odată cu modificările Legii cetăţeniei, modificări contestate recent de Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Şi, în acest sens, sînt absolut convins că şi această lege, în cazul în care va fi adoptată, va ajunge să facă obiectul unui nou dosar la CEDO şi va avea aceeaşi soartă ca şi încercarea de a bloca prin tertipuri juridice accesul la funcţii publice ale persoanelor cu cetăţenie multiplă.

În temeiul celor expuse, cred că este absolut necesar ca acest proiect de lege ilegal şi anticonstituţional să fie retras în comisia sesizată în fond, este un punct de vedere, şi să nu aibă ce căuta în plenul Parlamentului. Fiindcă, pînă la urmă, această lege, odată fiind adoptată, va continua un proces grav, care macină această ţară, segregarea cetăţenilor pe diverse principii: etnice, apartenenţe de partid ş.a.m.d. Or, noi avem nevoie de o societate şi de o ţară care oferă o perspectivă clară cetăţenilor Republicii Moldova şi nu unui partid sau altui.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul  Marian Lupu:

Domnul  Alexandru Lipcan.

Domnul  Alexandru Lipcan:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Proiectul de Lege pentru verificarea titularilor şi candidaţilor la funcţiile publice face parte şi el din practica abuzivă a guvernării comuniste de constrîngere a drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor Republicii Moldova. În acest context, ne referim, în primul rînd, la legile votate de majoritatea parlamentară, una din ele fiind cea cu privire la interzicerea cetăţeniei duble pentru anumite categorii de funcţionari, lege faţă de care si-au expus, în repetate rînduri, obiecţiile Consiliul Europei şi diplomaţii ţărilor-membre ale Uniunii Europene, partidele politice, multiple organizaţii nonguvernamentale şi, în ultima instanţă, Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

În acelaşi timp, prin modificările operate în Legea privind prevenirea şi combaterea corupţiei, în colectivele de muncă unde sînt angajaţi funcţionari publici se instaurează un regim de spionaj reciproc, analogic celui din anii 1930 în Uniunea Sovietică.

Din această categorie de arte face parte şi proiectul de Lege privind aplicarea testării la detectorul compartimentului stimulat, aşa-zisul poligraf, care, de rînd cu multiplele momente contradictorii, conţinute în sine, nu prevede şi un mecanism de implementare bine pus la punct şi care să fie independent în acelaşi timp.

Fracţiunea “Alianţa «Moldova Noastră»” s-a opus categoric şi a votat împotriva promovării acestor acte normative, evidenţiind caracterul lor anticonstituţional. Proiectul de Lege pentru verificarea titularilor şi candidaţilor la funcţii publice este atît de prost şi confuz în acelaşi timp, încît este greu să îl analizezi şi care, de altfel, nu se încadrează în nici o logică.

Din nota informativă al proiectului de lege constatăm că scopul propus este de a lupta cu fenomenele negative din autorităţile publice prin evitarea aflării sau accesului la o funcţie publică a persoanelor care discreditează funcţia publică.

Fracţiunea “Alianţa «Moldova Noastră»” consideră că anume prin atitudinea batjocoritoare a conducerii de vîrf a ţării faţă de aleşii locali necomunişti, primari şi preşedinţi de raioane tocmai se produce discreditarea funcţiei publice, şi nu a persoanei. Pe de altă parte, nu generalul Papuc a fost discreditat prin eliminarea şi apoi readucerea acestuia în Guvern, ci funcţia acestuia. Cu semnătura primei persoane în stat este discreditată funcţia de ministru, cazul Papuc nefiind unicul.

Din conţinutul proiectului de lege înţelegem că scopul verificării devine unul mai larg şi este orientat spre trei momente.

În primul rînd, prevenirea şi combaterea corupţiei. Bine, dar, în acest sens, avem o lege specială, Legea cu privire la prevenirea şi combaterea corupţiei.

În al doilea rînd, în privinţa prevenirii ocupării funcţiei publice de către persoanele care prezintă o ameninţare pentru interesele securităţii naţionale.

Este stranie viziunea autorilor, potrivit căreia orice cetăţean sau funcţionar luat aparte, poate fi o ameninţare la adresa securităţii naţionale.

Şi în al treilea rînd, aprecierea gradului de îndeplinire de către titulari şi candidaţi la funcţiile publice a cerinţelor de încadrare şi de respectare a restricţiilor stabilite de lege. Şi aici avem o lege specială, Legea cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionalului public.

Articolul 4 din proiect stabileşte factorii de risc, pentru a căror prevenire, identificare şi excludere se efectuează verificarea. Litera b) din articolul respectiv prezintă drept factori de risc tolerarea actelor de trădare de Patrie, spionaj, terorism, diversiune, a chemărilor la răsturnarea sau schimbarea prin violenţă a orînduirii constituţionale sau la încălcarea prin violenţă a integrităţii teritoriale a Republicii Moldova.

Cum de înţeles propoziţia: “Încălcarea prin violenţă a integrităţii teritoriale a Republicii Moldova”? Sau cum de înţeles “tolerarea actelor de terorism”? În conţinutul acestui articol. Asemenea situaţii confuze avem pe tot parcursul textului proiectului de lege.

Judecînd după articolele 9 şi 10, acest proiect constituie un exemplu clasic de aplicare a faimosului principiu “dobrovolno – prinuditel'no”. Adică, pe de o parte, verificarea este obligatorie, dar pe de altă parte funcţionarul trebuie să îşi dea consimţămîntul pentru a fi verificat. Dacă nu acceptă, părăseşte funcţia.

Declaraţia de verificare, prevăzută în anexa nr.1 la proiect, îmi aminteşte de vestita “ţariţa dokazatel'stv” a procurorului sovietic Vîşinski din anii ‘30 ai secolului trecut, procedură urmare căreia “duşmanii puterii sovietice” îşi semnau sentinţa singuri, prin recunoaşterea faptelor imputate.

La articolul 16 este prevăzută suspendarea din funcţie a titularului supus verificării, în cazul în care acesta reprezintă o ameninţare pentru interesele securităţii naţionale, la cererea organului de verificare. În primul rînd, dacă, cu adevărat, titularul reprezintă o ameninţare la adresa statului, acesta, în condiţiile legii, urmează să fie diferit justiţiei.

În acelaşi timp, autorul nu prevede o procedură clară, de către care autoritate titulară va fi suspendat din funcţie? După cum nu este clar, cum se vor achita drepturile salariale pentru perioada de suspendare în cazul de repunere în funcţie a titularului, precum şi în cazul eliberării acestuia?

Cele mai multe semne de întrebare provoacă chestionarul din anexa nr.2 la proiect. Chestionarul la care vor trebui să răspundă titularii şi candidaţii la funcţiile publice este nu altceva decît o mostră extrasă din dosarele CGB-lui. Chestionarul conţine în sine întrebări cu referire nu numai la persoana supusă verificării, dar şi la: soţul, soţia, părinţii şi copiii acestora. Asemenea întrebări afectează drepturile fundamentale ale omului, consfinţite în Constituţie, garantate în acelaşi timp fiind şi de tratatele internaţionale, la care Republica Moldova este parte.

Din considerentele enunţate mai sus, Fracţiunea “Alianţa «Moldova Noastră»” se pronunţă pentru respingerea proiectului de lege menţionat şi va vota împotriva acestuia.

Mulţumesc.

Domnul  Marian Lupu:

Domnul Mişin, luare de cuvînt.

Domnul Vadim Mişin: 

Уважаемые коллеги, честно говоря, мы не ожидали, что этот закон вызовет такую реакцию. Такое впечатление, что наши коллеги этот закон сразу примерили на себя – такая реакция какая-то не очень понятная. Мы очень внимательно во фракции рассматривали этот закон, мы изучали все позиции. И я хочу выразить мнение фракции и сказать, что мы твёрдо убеждены: он не носит абсолютно никакого антиконституционного, как тут пытаются преподнести, и антигуманного, античеловеческого характера.

Я хочу сказать нашим уважаемым коллегам, что мы хорошо знаем принцип бумеранга, знаем, и нас он абсолютно не смущает. На здоровье, пусть этот принцип живёт и развивается. Не смущает закон и не смущает никакой принцип бумеранга.

Я хочу сказать о другом. Мы все прекрасно знаем, что во всех крупных транснациональных корпорациях проходит отбор кадров, причём проводит его служба внутренней безопасности транснациональной корпорации. Причем хочу подчеркнуть (кто интересовался, знает, читал об этих службах), у многих транснациональных корпораций служба в два, в полтора, в три раза больше, чем СИБ республики, – служба одной корпорации!

Я вот однажды смотрел, как проходит отбор фирмы «Samsung». Вот они при приеме человека на рядовую должность задают 9 вопросов, человеку на инженерную должность задают 90 вопросов, а человеку на менеджерскую должность – 190 вопросов. Значит, идёт изучение.

Так если корпорация берёт сотрудника на работу и тщательно его изучает, почему мы ставим под сомнение необходимость государства, если оно берёт на работу, изучать человека? Это абсолютно нормально. Причём это не прерогатива нашего государства.

Объясните мне, пожалуйста, уважаемые коллеги! Вы страшно любите со всех микрофонов нам всё время как-то попенять и сказать, что вот мы не похожи на Америку, вот она  страшно демократическая, а мы такие, сякие, некрасивые и нехорошие мы демократически! А в Америке это закон действует, причём действует мощно, на уровне ФБР: изучают, смотрят, заводят досье, карточный учёт и т.д. Почему в Америке это хорошо, а у нас плохо?

Вопрос, по-моему, уважаемые коллеги, не в том, что этот закон плох. Я уверяю, что вас не столько закон пугает или раздражает – как хотите, примените любой термин, – сколько механизмы, которые применит СИБ. «А как они будут смотреть, они будут спрашивать у соседей или у бабушки?» и т.д. А вот как смотреть – это уже методика СИБ. И СИБ, нормальный СИБ, если это хороший государственный институт, если это функция, которая строго соблюдает законодательство, он будет так изучать, что это абсолютно не затронет личность, это абсолютно не ущемит человека.

И еще одно, что я хотел бы подчеркнуть. Это я уже говорю больше для журналистов, чем для вас, потому что уважаемые коллеги прекрасно это понимают, но специально с этой трибуны спекулируют на этом и говорят: вот почему на работу будут брать так, как скажет СИБ? Ничего подобного. СИБ вообще ничего не будет говорить: брать – не брать, назначать – не назначать. Их это не касается. СИБ сделает заключение.

А что вы предугадываете? Опять на себя или на кого вы предугадываете? СИБ скажет. На нас – тогда ничего вас не должно смущать. Оставьте в покое тогда этот закон, мы его принимаем.

СИБ сделает заключение. В принципе работодатель, которым как выступало раньше государство, так и выступает государство, работодатель будет нести юридическую ответственность, работодатель будет подписывать юридические документы, брать – не брать на работу, увольнять, назначать и т.д. И никакой решающей роли это заключение играть не может и не должно. Да, это заключение дополнит общую картину изучения того или иного претендента на ту или иную должность.

Исходя из сказанного мною, исходя из изложенного, фракция считает... Уважаемые коллеги, мы с вами здесь, в Парламенте, приняли и голосовали практически все за Концепцию борьбы с коррупцией, мы приняли важнейший документ. Сейчас в развитие этой концепции мы предлагаем целый ряд законов, которые по кирпичику должны строить антикоррупционное здание нашего государства. Так чего же мы возражаем?

Будет механизм плохой – значит, следующий Парламент будет поправлять СИБ, будет изменять какие-то моменты, но в принципе то, что этот механизм полезный, у нас это сомнения не вызывает. Поэтому фракция будет голосовать за этот закон и призывает вас к этому. Спасибо.

Domnul  Marian Lupu:

Stimaţi colegi,

După luările de cuvînt, intrăm în exerciţiul de vot. Cu referinţă la aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.932. Cine este pentru, rog să voteze. Deci a fost propunerea pe care insistaţi să o supunem votului. Bine. Nu, staţi, de respingere nu am auzit, am auzit de remitere.

Stimaţi colegi,

Cine este pentru remiterea în Comisie a acestui proiect, rog să voteze. Rezultatele.

Numărătorii:

Sectorul nr.1 – 0.

Sectorul nr.2 – 10.

Sectorul nr.3 – 13.

Domnul Marian Lupu:

23 de voturi. Propunerea nu a fost susţinută de plenul Parlamentului.

Aprobarea proiectului în primă lectură. Cine este pentru, rog să voteze. Majoritatea voturilor.

Proiectul nr.932 este aprobat în primă lectură.

Proiectul de Hotărîre nr.3318 pentru modificarea şi completarea Hotărîrii Parlamentului de aprobare a Regulamentului privind gestionarea mijloacelor fondului pentru susţinerea înfiinţării plantaţiilor viticole.

Guvernul.

Domnul Nicolae Taran – vicedirector general al Agenţiei Agroindustriale  “Moldova-Vin”:

Stimate domnule Preşedinte,

Onorată asistenţă,

Vă prezint Hotărîrea Guvernului referitor la modificarea şi completarea Hotărîrii Parlamentului nr.1416 din 9 februarie 2007 de aprobare a Regulamentului privind gestionarea mijloacelor fondului pentru susţinerea înfiinţării plantaţiilor viticole.

Proiectul de hotărîre nominalizat este elaborat în scopul perfecţionării mecanismului de subvenţionare a înfiinţării plantaţiilor viticole şi prevede modificarea a 3 articole. Punctul 15 din Regulament prevede gestionarea mijloacelor fondului pentru susţinerea înfiinţării plantaţiilor viticole, se expune într-o redacţie mai simplă cu concretizări strict stabilite.

Modificarea punctului 17 se referă la extinderea perioadei de acordare a compensaţiilor obişnuite şi la majorarea eşalonată a acestora, menită să asigure respectarea principiului de rambursare integrală a costului materialului săditor care, în ultimii ani, este în continuă creştere.

În acest scop, volumul de mijloace ale fondului urmează a fi majorate în anii 2010 – 2012 anual cu 20 la sută şi, în aşa fel, suma compensaţiilor va atinge în anul 2012 – 40 mii de lei la hectar.

Totodată, la punctul respectiv se propune o completare referitor la concretizarea condiţiilor de acordare a compensaţiilor pentru înfiinţarea plantaţiilor viticole cu soiuri pentru producerea vinurilor cu denumire de origine şi cu denumire de origine controlată.

Completarea punctului 23 cu noi prevederi este condiţionată de necesitatea efectuării verificării plantaţiilor viticole nou-înfiinţate de către comisiile specializate după expirarea termenului-limită pentru determinarea gradului de prindere a materialului săditor plantat şi este de minimum 1,5 luni.

Proiectul nominalizat a fost coordonat în modul stabilit şi solicit aprobarea lui.

Mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Marian Lupu:

Da, vă mulţumesc.

Întrebări? Nu sînt.

Mulţumesc, domnule Taran. 

Rog Comisia.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Onorată asistenţă,

Comisia a examinat proiectul înaintat de către Guvern şi propune următoarele îmbunătăţiri.

La punctul 15 litera c), în final, se completează cu textul: “mijloacele care se alocă trimestrial Institutului Ştiinţifico-Practic de Horticultură şi Tehnologii Alimentare”. 

Punctul 17 se propune în nouă redacţie, cu următorul cuprins: “mărimea compensaţiei în anii 2006 – 2009 se stabileşte în sumă de 25 mii de lei pentru un hectar de suprafaţă utilă de plantaţii viticole şi la înfiinţarea plantaţiilor-mamă cu material săditor de categorie biologică ridicate compensaţia se majorează cu 15 mii de lei, a plantaţiilor de producţii cu soiuri de struguri pentru masă – cu 10 mii de lei, iar a plantaţiilor cu soiuri pentru producerea vinului cu denumiri de origine – cu 5 mii de lei.”

La punctul 23, textul: “însă nu mai devreme de 1,5 luni pentru plantare” de substituit prin textul: “însă nu mai devreme de 1,5 luni după plantare”.

Cu aceste propuneri, Comisia propune Parlamentului proiectul de hotărîre să fie votat, să fie adoptat.

Vă mulţumesc.

Domnul Marian Lupu:

Da, mulţumesc.

Microfonul nr.4, întrebări?

Doamna Valentina Cuşnir:

Mulţumesc.

Stimate domnule preşedinte,

Vreau să vă întreb dacă aţi examinat cumva efectul utilizării din acest fond de mulţi ani la rînd era 2% pentru administrarea mărcilor proprietate a statului şi acum continuă această sumă care este destul de impunătoare, 1,6 la sută pentru administrarea mărcilor proprietate a statului.

Eu cred că nu mai putem de fiecare dată tot să folosim, cîte mărci  proprietate a statului avem, unde trebuie să le administrăm şi cum să le apărăm. Eu îmi cer scuze că l-am scăpat pe domnul Taran  să îl întreb. Dar îmi poate răspunde de la microfonul nr.1, dacă...

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Nu, conform analizei prezentate de către Agenţia “Moldova-Vin”, sumele acestea prevăzute – 1,6 sînt utilizate pentru gestionarea mărcilor proprietate a statului.

Şi, iată, Comisia a considerat că această cifră este argumentată.

Doamna Valentina Cuşnir:

Domnule preşedinte al şedinţei,

Domnul Lupu...

Domnul Marian Lupu:

Vorbiţi, vă rog.

Doamna Valentina Cuşnir:

Nu, eu mă adresez dumneavoastră şi aş solicita ca să permiteţi raportorului să ne deschidă parantezele asupra la 1,6% pentru administrarea mărcilor proprietate a statului.

Domnul Marian Lupu:

Raportorului aveţi în vedere preşedintele Comisiei?

Doamna Valentina Cuşnir:

Nu, autorul.

Domnul Marian Lupu:

Nu. Microfonul nr.1.

El a fost la tribună, doamnă.

Microfonul nr.1. Dacă aveţi să deschideţi vreo paranteză, vă rog să o faceţi.

Domnul Nicolae Taran:

Stimaţi deputaţi,

Suma alocată pentru susţinerea mărcilor de stat, care  este în această hotărîre a Parlamentului, este de pînă la 1,6%, care pentru anul 2008 a fost de 1,2 milioane de lei şi prevede menţinerea tuturor mărcilor de stat în 33 de ţări, pieţele de desfacere a producţiei vinicole. Şi, după părerea noastră, este o sumă destul de mică, deoarece numai ... de judecată pentru “Barza albă” în Ucraina, Federaţia Rusă sînt legate de cheltuieli, de procedura de judecată, menţinerea şi plata mandatarilor autorizaţi.

De aceea, această sumă, practic, acoperă doar parţial suma necesară pentru protecţia mărcilor de stat în toate ţările unde Moldova exportă vinuri. De aceea,  eu solicit ca acest procent să fie lăsat şi în hotărîrea modificată se propune ca suma să fie nu pînă la 1,6 dar să fie stabilită strict 1,6% de la suma de fond.

Doamna Valentina Cuşnir:

Eu cred că ceea ce ţine de “Barza Albă” noi putem să găsim şi acei vinovaţi din cauza cărora astăzi Republica Moldova se judecă pentru a avea această marcă.

Domnul Nicolae Taran:

Doamnă Cuşnir,

Tot cei vinovaţi sînt agenţi economici din diferite ţări, care vor să scoată ilegal această marcă de sub protecţia Republicii Moldova. Şi aceste părţi vinovate sînt din Rusia, care vor să solicite această marcă. De aceea, nu căutăm vinovatul astăzi în Moldova.

Doamna Valentina Cuşnir:

Eu cred că este în Moldova, domnule Taran.

Domnul Nicolae Taran:

Nu este corect.

Doamna Valentina Cuşnir:

Şi vă rog să îmi daţi un răspuns în scris, amănunţit, cum s-au cheltuit banii şi pentru ce, pentru mărcile proprietate a statului.

Vă mulţumesc.

Domnul Marian Lupu:

Alte întrebări? Nu sînt.

Domnule preşedinte al Comisiei,

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

În condiţiile raportului Comisiei de profil, voi supune votului aprobarea proiectului de Hotărîre nr.3318. Cine este pentru, rog să voteze. Majoritatea.

Vă mulţumesc.

Proiectul de Hotărîre nr.3318 este adoptat.

Sîntem la ora 12 şi 27 de minute Ora întrebărilor. Pentru început, voi invita la tribuna centrală...

Microfonul nr.4.

Domnul Dumitru Braghiş:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Eu am fost informat că... am cerut o explicaţie la capitolul “Privatizare” şi am fost informat că nu este invitat nimeni astăzi. Vreau să aflu care este cauza.

Domnul Marian Lupu:

Taran, Sainciuc, pe listă eu nu am pe nimeni aici.

Domnul Dumitru Braghiş:

Da, dar eu joia trecută am rugat să fie Ministerul Economiei şi Comerţului şi să ne informeze despre privatizare, despre preţuri,  explicaţii.

Domnul Marian Lupu:

Acuş verificăm prin secretariat.

Domnul Dumitru Braghiş:

Am înţeles.

Domnul Marian Lupu:

Zic: verificăm prin secretariat.

Domnul Dumitru Braghiş: 

Atunci eu rog, dacă nu astăzi, joia viitoare să fie cineva prezent.

Domnul Marian Lupu:

De acord.

Stimaţi colegi,

Pentru început trei... nu, sţaţi puţin, bine de procedură.

Vă rog, domnule Bujor,

Microfonul nr.4.

Domnul Leonid Bujor:

Domnule Preşedinte,

De acum o săptămînă, am solicitat ca în cadrul şedinţei de astăzi, conform prevederilor Regulamentului, preşedintele Consiliului de observatori să vină să răspundă la întrebarea: ce se întîmplă în jurul emisiunii “Contrapunct”.

Mă uit că nu este reprezentantul Consiliului, doamna Ursu cunoaşte, spune că nici nu o să fie, lucru pentru care îi mulţumesc. Aş vrea să ştiu ce se întîmplă? Legea prevede destul de clar că reprezentanţii administraţiei publice locale, centrale a instituţiilor subordonate Parlamentului sînt obligaţi să răspundă la interpelări în forma în care este solicitată de deputat.

În cazul de faţă, am solicitat să răspundă în plen.

Domnul Marian Lupu:

Da, de acord. Să procedăm în felul următor. Fiindcă eu am fost lipsă săptămîna trecută, acuş ne clarificăm prin intermediul secretariatului, la fel, ce e cu treaba aceasta.

Domnul Leonid Bujor:

Da, mulţumesc.

Aştept săptămîna viitoare, domnule Preşedinte.

Domnul Marian Lupu:

Bine. Pentru început, la tribuna centrală îl invit pe domnul Nicolae Taran de la Agenţia Agroindustrială “Moldova-Vin”, pentru a veni cu răspuns la întrebarea colegului nostru domnul Valeriu Cosarciuc: “Achitarea compensaţiilor pentru plantaţiile viticole înfiinţate în anul 2008”.

Vă rog.

Domnul Nicolae Taran:

Onorată asistenţă,

Aş vrea să dau un răspuns la acea interpelare referitor la situaţia cu achitarea compensaţiilor, mai precis subvenţiilor pentru plantarea viţei de vie în anul 2008. La început aş spune că, pînă la momentul actual, la adresa Agenţiei, care este gestionară a fondului pentru susţinerea plantării viţei de vie, au parvenit 209 de agenţi economici care au plantat 2278 de hectare de viţă utilă.

Din suprafaţa utilă prezentată pentru acordarea compensaţiilor soiurilor pentru vin constituie 1296 hectare, pentru masă 982 de hectare de suprafaţă utilă. Suma totală necesară pentru achitarea subvenţiilor pentru anul 2008 este de 66,7 milioane de lei. În curs de examinare se află 18 dosare pe o suprafaţă de treizeci şi două, 320 de hectare şi suma indicată poate fi majorată cu 8,6 milioane de lei.

Adică, suma necesară pentru achitarea subvenţiilor pentru plantarea viţei de vie pentru anul 2008 este în total de 75 milioane de lei. Pînă în prezent, în perioada de 1 ianuarie – 1 septembrie 2008 au fost achitate compensaţiile prevăzute pentru plantarea viţei de vie în anul 2007 în total de 67 milioane de lei. Suma totală, conform Legii bugetului de stat pentru anul 2008 pentru susţinerea înfiinţării plantaţiilor viticole, a fost prevăzută în sumă de 87 milioane de lei.

În aşa fel, la momentul actual, pentru achitarea subvenţiilor pentru plantaţiile de vii plantate în 2008 în bugetul de stat sînt prevăzute pentru anul curent 21 milioane de lei şi avem nevoie suplimentar din fondul bugetului de stat încă de 44 milioane de lei.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule Taran,

Mulţumesc pentru răspuns.

Întrebarea mea a fost adresată  Prim-ministrului, fiindcă eu am ştiut precis că Agenţia nu are răspuns. Fiindcă în întrebare eu am... a fost formulată în felul următor: “Termenul de achitare a datoriei de 75 milioane de lei pentru plantaţii şi cît va fi plătit pînă la 31 decembrie 2008”.

Fiindcă dumneavoastră aţi menţionat că pentru plantaţiile viticole, înfiinţate în 2008, suma necesară e de 75 milioane de lei. Şi dumneavoastră aveţi disponibil numai 22 milioane  de lei. Adică, nu vă ajunge în jur de 54 milioane de lei.

Atunci eu vreau să vă întreb: cum vor fi achitate acele 54 milioane de lei care nu sînt în bugetul de stat, adică nu sînt acumulate?

Domnul Nicolae Taran:

Agenţia “Moldova-Vin” a făcut în scris o adresare către Ministerul Finanţelor pentru a prevedea ca în anul 2008 de a găsi aceste sume necesare pentru a achita toate sumele necesare pentru 2008.

Însă practica ultimilor ani arată că tot timpul în suma alocată în anul de plantare reprezenta doar 10 – 20%. Suma totală era achitată pentru plantare în anul ulterior. Adică, eu nu exclud asemenea fapt că suma indicată de 55 milioane va fi achitată în 2009 pentru plantările din 2008.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule Taran,

Chestia constă în aceea că, conform articolului 31 din Legea viei şi vinului, alineatul (13¹), în cazul în care mijloacele acumulate în fond sînt insuficiente pentru compensarea parţială a cheltuielilor suportate de persoanele fizice şi juridice la înfiinţarea plantaţiilor vinicole, insuficienţa de mijloace se acoperă de la bugetul de stat.

Adică, este foarte clar că este o normă imperativă, atunci cînd nu sînt mijloace disponibile în fond înseamnă că bugetul de stat trebuie să intervină şi să plătească diferenţă.

Adică acele 54 milioane de lei, care nu sînt acum în fondul pentru subvenţionare, trebuie să fie plătite din contul bugetului de stat. Şi această întrebare a fost adresată Prim-ministrului Republicii Moldova şi eu credeam că, la modificarea Legii bugetului pentru anul 2008, se va modifica norma respectivă şi vor fi adăugate aceste 54 milioane de lei.

Dar în proiectul privind modificarea Legii bugetului această sumă nu a fost inclusă. Aşa că eu, doamnă Preşedinte al şedinţei, îmi reiterez această întrebare şi o adresez Prim-ministrului Republicii Moldova ca să îmi răspundă foarte clar, cînd va fi achitată datoria faţă de ţărani, gospodăriile ţărăneşti care au înfiinţat plantaţii viticole în anul 2008?

Cu atît mai mult că în anul 2008, practic, dintre acei care au înfiinţat plantaţii 60% sînt gospodării ţărăneşti, adică sînt ţăranii noştri. Adică, ei sînt cei mai săraci şi ei nu sînt ajutaţi de către stat pentru ca să îşi asigure o activitate de afaceri în Republica Moldova.

Aşa că, domnule Taran, eu vă mulţumesc.

Eu am ştiut că “Moldova-Vin” nu are răspuns. Trebuia să vină aici reprezentantul sau Prim-ministrul, sau cineva din viceprim-miniştri, care sînt responsabili de această temă, sau Ministerul Finanţelor care a pregătit proiectul Legii bugetului.

Eu vă mulţumesc şi am reiterat această întrebare, doamnă Preşedinte al şedinţei.

Doamna Maria Postoico:

Da, vă mulţumim, domnule Taran.

La microfonul central se invită domnul Sergiu Sainciuc, viceministru al economiei şi comerţului, pentru a da răspuns la interpelările adresate de către deputaţii Vasile Balan, Valentina Buliga şi Valentina Cuşnir. Rog pe rînd şi atunci...

Domnul Sergiu Sainciuc – viceministru al economiei şi comerţului:

Vă mulţumesc.

Stimată doamnă Preşedinte al şedinţei,

Stimaţi deputaţi,

Onorată asistenţă,

Cu referire la interpelarea domnului deputat Vasile Balan, expusă în cadrul şedinţei în plen a Parlamentului din 27 noiembrie curent, ce ţine de majorarea salariilor funcţionarilor din unităţile administrativ-teritoriale, pe parcursul anului 2009, comunicăm că salarizarea funcţionarilor publici, inclusiv a celor din autorităţile publice locale se efectuează în baza Legii nr.355 cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar.

Implementarea normelor salariale prevede că acestea sînt implementate pe etape, începînd cu anul 2006 şi terminînd cu anul 2010. Fiecărei etape îi corespunde un an bugetar în care se realizează  măsurile de majorare a salariilor în funcţie  de volumul mijloacelor financiare care au fost calculate şi stabilite în buget.

În anul 2008, pentru funcţionarii publici din autorităţile publice locale au fost implementate două norme salariale.

Prima – începînd cu 1 ianuarie, s-a stabilit sporul la salariu pentru activitate în serviciul public în dependenţă de vechimea în muncă în acest serviciu începînd cu 27 august 1991; suma suplimentului total nu poate depăşi 20%.

A doua măsură – de la 1 octombrie s-a stabilit premiul de 25% la salariu, astfel că funcţionarii publici din autorităţile publice locale deja beneficiază de un premiu la salariu în mărime de 50%.

Conform prevederilor articolului 35 din Legea nr.355, în anul 2009 autorităţilor publice locale li se vor aloca suplimentar 10% din fondul de salarizare pentru stabilirea salariilor de funcţie funcţionarilor publici la nivelul gradaţiei doi de salarizare în limita grilei de salarii, care este prevăzut de legislaţie.

Aceasta va asigura o majorare a salariului de bază de la 100 pînă la 200 de lei. Pentru majorarea salariilor atît a funcţionarilor publici, cît şi a altor categorii de salariaţi în Legea bugetului pentru anul 2009 sînt prevăzute surse financiare în mărime de 600 milioane de lei.

Mulţumesc.

Doamna Maria Postoico:

Văd că nimeni nu adresează întrebări. La următoarea.

Domnul Sergiu Sainciuc:

Mulţumesc.

Stimată doamnă Preşedinte al Parlamentului,

Stimaţi deputaţi,

Ministerul Economiei şi Comerţului a examinat interpelarea doamnei deputat  Valentina Buliga, expusă în cadrul şedinţei în plen a Parlamentului din 27 noiembrie  curent privitor la salarizarea angajaţilor Întreprinderii Mixte “Santec” de la Taraclia. În legătură cu aceasta, putem menţiona că, în perioada anilor 2005 – 2008, această unitate economică, întreprindere moldo-rusă, în repetate rînduri, a fost supusă unui control din partea Inspecţiei Muncii, pe motiv că dispunea de restanţe la plata salariilor către angajaţi.

La 1 noiembrie 2008, aceste restanţe erau de 1 milion 126 mii de lei, ceea ce constituie undeva restanţe la plata salariului pe o perioadă de 1 – 6 luni, fondul de salarizare fiind 700 mii de lei lunar. Toate controalele efectuate de inspectorii muncii s-au finalizat cu întocmirea proceselor-verbale cu privire la contravenţia administrativă comisă în baza articolului 41.2 din Codul contravenţional. Prin decizia nr.31 din 20 octombrie 2008 pentru admiterea restanţelor la plata salariului directorului unităţii i-a fost aplicată o amendă în mărime de 150 de unităţi convenţionale.

Totodată, pe parcursul perioadei menţionate, au fost organizate mai multe întruniri cu conducerea unităţii, reprezentanţii salariaţilor. Din explicaţiile prezentate, practic, aceste restanţe au început să se acumuleze începînd cu anii 2004, 2005, 2006 cînd, practic, au fost făcute mai multe interdicţii, ceea ce ţine şi de transportarea, blocarea căii ferate, ulterior interdicţii la export din partea Federaţiei Ruse, ca fiind cel mai mare  consumator al producţiei fabricate de “Santec”.

La 19 noiembrie curent, a avut loc la faţa locului o întrunire cu reprezentanţii administraţiei acestei unităţi, cu reprezentanţii salariaţilor, cu reprezentanţii sindicatelor ramurale şi a Inspecţiei Muncii, la care s-a luat decizia ca toate realizările, toate veniturile care vor fi acumulate de la realizarea producţiei finalizate, să fie îndreptate numai la lichidarea restanţelor la plata salariilor. În principiu, după cum ne-au comunicat şi astăzi colegii din teritoriu, această unitate încearcă să întreprindă şi alte măsuri, ca să revitalizeze situaţia economică a unităţii şi să achite salariile către salariaţi.

Mulţumesc pentru atenţie.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr. 4.

Doamna Valentina Buliga:

Domnule viceministru,

Vă mulţumesc pentru informaţia prezentată. E clar că ea nu încălzeşte  acei 250 de angajaţi de la Întreprinderea Mixtă “Santec”, pentru care nu primesc salariu de o bună perioadă de vreme. Pe de altă parte, mă bucur că, în sfîrşit, prin acest răspuns Guvernul a confirmat că criza economică mondială va afecta şi Republica Moldova, în contrar la ceea ce spune în toată ziua la televiziune că nu vom fi afectaţi.

Şi, în al doilea rînd, vreau să vă întreb dacă cunoaşteţi că această întreprindere are o întreprindere-fiică, care comercializează producţia produsă la această întreprindere. Sînt fondatori, inclusiv conducătorul întreprinderii. Dar această activitate a întreprinderii-fiice nicidecum nu sporeşte capacitatea Întreprinderii “Santec” de a aloca sau de a plăti salarii angajaţilor.

Eu cred că aici acest director, eu nu îl cunosc, nu am idee cine este, nu trebuia să primească Premiu de Stat din partea Republicii Moldova, dar trebuia să întreprindă toate măsurile ca să menţină colectivul şi să activeze, cu atît mai mult că statul le-a oferit şi suport financiar pentru o perioadă. Eu vă mulţumesc pentru acest răspuns. Dar, oricum, cred că Ministerul Economiei şi Comerţului nu trebuie să se limiteze aici, trebuie să monitorizaţi în continuare activitatea acestei întreprinderi ca acei salariaţi 250 să nu ajungă într-o bună zi să le spună “la revedere” şi în contribuţia şi la fondul social, şi la cel de sănătate să fie zero.

Vă mulţumesc. 

Domnul Sergiu Sainciuc:

Vă mulţumesc. 

Doamna Maria Postoico:

Vă rog în continuare.

Domnul Sergiu Sainciuc:

Următoarea interpelare este a doamnei deputat Valentina Cuşnir, expusă la fel în cadrul şedinţei Parlamentului din 27 noiembrie curent. În răspunsul meu mă voi referi doar la problemele ce ţin de competenţă: numărul de salariaţi şi nivelul de salarizare la întreprinderile vinicole în ultimii şapte ani de zile. În acest context, doresc să menţionez că numărul salariaţilor din industria vinului în anii 2001 – 2005 a fost în continuă creştere.

Astfel, dacă în anul 2000 în ramură activau 9480 de salariaţi în cadrul a 73 de unităţi economice, apoi în 2005 erau 14 958 de salariaţi în cadrul a 126 de întreprinderi,  majorarea constituind aproape 58%. Creşterea numărului de personal a avut loc îndeosebi la întreprinderile private: de la 5720 pînă la 8241. Şi la întreprinderile mixte, şi cu capital străin – de la 2458 pînă la 5534.

În acelaşi timp,  dacă să vorbim despre numărul de întreprinderi, apoi dinamica lor este următoarea: în 2000 – 73; în 2001 – 99; în 2002 – 101; în 2003 – 105; în 2004 – 119; în 2005 – 126; în 2006 – 119; în 2007 – 105.

Practic, aceeaşi situaţie, care a fost creată în legătură cu stoparea exportului de producţie vinicolă, a influenţat puţin şi numărul de salariaţi, şi numărul de unităţi economice care făceau acest lucru. Concomitent, cu relaţiile dintre numărul de muncitori şi conducători şi specialişti în perioada de referinţă a fost în temei stabilă, iar cota muncitorilor a constituit la aceste întreprinderi de la 77% pînă la 80%  din numărul total de personal.                    

La momentul actual, Ministerul Economiei şi Comerţului, cu părere de rău, nu dispune de date privind numărul de personal pentru anul 2008. Noi o să avem aceste date doar la începutul anului viitor. Fiindcă ele reprezintă numărul de salariaţi pe ramură, care este ramura în întregime de prelucrare şi  în momentul de faţă nu putem dispune şi o să vă oferim informaţia aceasta suplimentar. Dar reieşind din faptul că a fost reluat exportul producţiei vinicole de către întreprinderile din Republica Moldova,  numărul de personal care activează la aceste unităţi este în creştere.

Referitor la nivelul salarizării se poate de menţionat că, dacă în 2000 salariul mediu al angajaţilor din întreprinderile republicii era de 1050, apoi în 2007 era de 2520. La cele cu proprietate privată salariul mediu a crescut de trei ori. O excepţie a fost în anul 2006, cînd salariul mediu în ramura vinicolă a fost în descreştere puţin faţă de 2005. În toţi ceilalţi ani a fost asigurată o creştere constantă în fiecare an a salariului mediu.

Cît priveşte patru întreprinderi care au fost privatizate prin concurs investiţional, este vorba de “Nis.-Struguraş”, “Vismos”, “Călăraşi Divin”, “Fabrica de Vin Cojuşna”. Deci putem menţiona că “Vismos” şi “Nis.-Struguraş” au îndeplinit integral obligaţiunile contractuale, iar restul se află în proces de monitorizare. Salariul mediu al lucrătorilor din domeniu, de la momentul semnării contratului de vînzare–cumpărare a pachetelor de acţiuni ale statului la întreprinderile nominalizate şi pînă în prezent au crescut de la 791 de lei pînă la 2748 de lei.

Mulţumesc pentru atenţie.

Aceasta a fost informaţia.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr. 4.

Doamna Valentina Cuşnir:

Mulţumesc, domnule ministru.

Nu aş găsi cuvinte să vă spun ceva. Parcă mi-aţi citit nu de la noi din ţară un raport, dar nu ştiu de unde. Există că a verificat Curtea de Conturi cum se îndeplinesc condiţiile contractuale, inclusiv de întreprinderile privatizate în ramura vinicolă. Şi este menţionat că numărul angajaţilor a crescut la unele din ele şi de cinci ori. Nu a crescut, s-a micşorat de cinci ori. Dumneavoastră citiţi nu ştiu, din lună şi stele, de unde aţi luat că s-a mărit numărul angajaţilor, cînd cunosc foarte bine că majoritatea deja demult sînt plecaţi peste hotare. Şi au rămas aici doar cîţiva paznici şi nu ştiu cine să mai păzească aceste întreprinderi privatizate.

Aceeaşi întrebare este şi cu salariul. Nu o dată m-am adresat şi dumneavoastră şi v-am spus că colectivul de la Călăraşi este gata să declanşeze o grevă. Nici cu un bănuţ nu s-a mărit salariul din 2002, de cînd a fost privatizată întreprinderea, pentru muncitori. Desigur, atunci cînd iai  mediu şi dacă are cîteva mii de dolari directorul, şi se răsfrînge asupra angajaţilor, desigur, se poate primi ceea ce spuneţi dumneavoastră. Dacă dumneavoastră vorbiţi de mărirea numărului de angajaţi, aveţi în vedere că aceste întreprinderi şi-au cumpărat pămînt pe bănuţi pămîntul nostru, sădesc viţă de vie, au angajat oamenii noştri, care tot pe bănuţi să lucreze, dar ei nu lucrează la fabrică, ei lucrează în gospodăria sătească, care este o altă întreprindere şi nu trebuie să încurcăm, cum zicea cineva, nişte lucruri.

Domnul Sergiu Sainciuc:

Mulţumesc.

Ceea ce ţine de Întreprinderea “Călăraşi Divin”, doresc să menţionez că, pînă în prezent, la Ministerul Economiei şi Comerţului nu a parvenit vreo cerere nici de la conducători, nici de la muncitori cu privire la unele sau la alte aspecte ce ţin de personal sau salarizare. În condiţiile în care putem obţine asemenea cereri, putem să ne deplasăm la faţa locului, nu numaidecît să fie Inspectoratul  din Călăraşi, putea să fie trimis şi Inspectoratul de la Cahul, ca să efectueze un control real al situaţiei la această întreprindere.

Doamna Valentina Cuşnir:

Domnule viceministru,

Dacă se adresează un deputat, eu nu cred că trebuie numaidecît să vină un muncitor să se adreseze din numele colectivului la minister. Şi nu ştiu de ce, eu am adresat o întrebare destul de largă şi mă doare inima cînd merg, chiar dacă ieşim de aici din Chişinău, pe partea stîngă, lîngă Cojuşna, stau strugurii care s-au uscat pe butucii de viţă de vie. Era vorba, în genere, despre ramura vinicolă, de aceasta am insistat să vie domnul Dodon să discutăm la această întrebare, că strugurii au rămas pe deal şi în acest an. Şi situaţia în această ramură este deplorabilă. Practic, noi am... nu noi, adică comuniştii, au îngropat aceste două ramuri foarte importante pe care se ţinea Republica Moldova.

Domnul Sergiu Sainciuc:

Deci, ceea ce ţine de “Călăraşi Divin” menţionez încă o dată că, pînă în prezent, noi nu avem înscris nici un fel de demers din partea colectivului privitor la nominalizarea unor sau altor încălcări privind legislaţia muncii. Cum primim aceste propuneri din partea lor, sîntem gata să facem, chiar împreună cu dumneavoastră acest control.

Doamna Valentina Cuşnir:

Dar colectivul este trimis în concediu de lungă durată şi nu se ştie dacă se vor întoarce acei care au mai rămas puţini. Pot să vă spun eu, să nu aşteptaţi, căci nu are cine să vă scrie.

Doamna Maria Postoico:

Domnule viceministru,

Vă mulţumim.

La microfonul central se invită domnul Anatol Ţurcan, viceministru al construcţiilor şi dezvoltării teritoriului, pentru a da răspuns la interpelările adresate de către domnii deputaţi Alexandru Oleinic şi Dumitru Godoroja.

Vă rog.

Domnul Anatol Ţurcan – viceministru al construcţiilor şi dezvoltării teritoriului:

Mulţumesc, doamnă Preşedinte al şedinţei.

Stimat Parlament,

Stimată audienţă,

M-am prezentat pentru a răspunde la două interpelări.

Prima – a domnului deputat Dumitru Godoroja, în privinţa finanţării din bugetul de stat, a lichidării consecinţelor inundaţiilor din iulie–august curent. Vreau să răspund. Eu i-am mai răspuns domnului deputat Vladimir Filat la această întrebare, o parte. Şi acum vreau să spun că din bugetul de stat, nemijlocit pentru sinistraţi, nu a fost folosit nici un bănuţ. Pe contul special, deschis pentru aceste scopuri, sînt acumulate 40 de milioane 756 de mii 77 de lei. La moment sînt utilizate 36 de milioane 969 mii 71 de lei, inclusiv au fost alocate Ministerului Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului 26 de milioane, pentru procurarea locuinţelor sinistraţilor au fost utilizate la moment 25 de milioane 595,471 de lei.

Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare – 15,5 milioane de lei. Pentru compensarea pierderilor pricinuite persoanelor fizice ale căror terenuri au fost prejudiciate de inundaţii la moment sînt utilizate 11 milioane 245 de mii 100 de lei. Ministerului Educaţiei şi Tineretului au fost alocate 138,5 mii de lei pentru repartizarea în formă de ajutoare financiare familiilor sinistrate, în scopul pregătirii copiilor către noul an şcolar. În total, la acest fond, eu am spus, au fost acumulate 40 de milioane 756 de mii 77 de lei, utilizate la moment sînt 36 de milioane 969 de mii 71 de lei, sold neutilizat este 3 milioane 787 de mii 6 lei.

Mulţumesc.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr. 5.

Domnul Dumitru Godoroja:

Mulţumesc mult, domnule viceministru.

Întrebarea mea era adresată către... să vină să îmi prezinte cheltuielile despre care a fost spus că au fost efectuate pe data de 25 septembrie. Domnul Dodon a spus că din fondul rutier, din fondul ecologic, din fondul întreprinderilor de stat care are cota-parte au fost cheltuite aproape 270 milioane de lei. Şi am cerut de la minister, de la Guvern ca să îmi prezinte cum au fost cheltuiţi aceşti bani. Adică, eu nu am pus întrebarea referitor la casă, acei 270 de milioane de lei sau nu au fost cheltuiţi, sau nu s-au... aceasta a fost. Şi, de aceea, doamnă Preşedinte, eu reiterez interpelarea pentru joia viitoare, să îmi prezinte aceste cheltuieli.

Domnul Anatol Ţurcan:

Cu părere de rău, aceşti 270 de milioane de lei eu nu ştiu de unde s-au luat ele la dumneavoastră, adică, nu prea sînt ele.

Doamna Maria Postoico:

Domnule viceministru,

Vă mulţumim.

Domnul Anatol Ţurcan:

A doua interpelare a domnului deputat Alexandru Oleinic cu privire la unele modificări în hotărîrea Guvernului nr.191, sau mai corect în Regulamentul respectiv. Dumnealui spune că nu este primit acest Regulament. Vreau să vă informez că modificările respective în acest Regulament au fost făcute şi aprobate prin hotărîrea Guvernului nr.343 din 1 decembrie curent. Modificările în linii mari sînt două.

Prima, în cazul în care gestionarul fondului de locuinţe încheie contract cu furnizorul de energie electrică, cantitatea energiei electrice utilizate pentru iluminarea locurilor de uz comun se repartizează lunar de către gestionar fiecărui proprietar, chiriaş de locuinţe proporţional cu numărul de apartamente din blocul locativ şi tot în acest caz plata energiei electrice utilizate pentru funcţionarea ascensoarelor se percepe de către gestionar în funcţie de numărul de locatari, cu excepţia copiilor de pînă la 3 ani şi a locatarilor de la etajele 1 şi 2.

Şi a doua variantă. În cazul în care gestionarul fondului locativ nu are încheiat contract de furnizare a energiei electrice. În acest caz, furnizorul de energie electrică repartizează cantitatea de energie electrică utilizată la iluminarea încăperilor de uz comun fiecărui proprietar, chiriaş de locuinţă proporţional cu numărul de apartamente din blocul locativ.

Iar pentru funcţionarea ascensoarelor se repartizează lunar de către furnizorul de energie electrică fiecărui proprietar, chiriaş sau altui posesor legal de locuinţă proporţional cu cota constituite în suprafaţa totală în metri pătraţi a locuinţelor, încăperilor ce îi aparţin în baza datelor prezentate de gestionarul fondului de locuinţă, cu excepţia proprietarilor, chiriaşilor sau altor posesori legali ai locuinţelor de la etajele 1 şi 2. Toate aceste modificări au fost, modificările acestea în cauză de care am vorbit, au fost coordonate şi acceptate de către administraţiile publice locale.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr. 5.             

Domnul Alexandru Oleinic:

Mulţumesc. 

Anatol Nicanorovici,

Eu cred că  dumneavoastră cunoaşteţi mai bine această problemă, că ea este. Şi eu sînt bucuros că la 1 decembrie a fost hotărîrea Guvernului, care nu a fost încă publicată. Şi, cu părere de rău, nu avem informaţii de la toate şedinţele Guvernului. De aceea, eu vă mulţumesc de întrebare şi de răspuns.

Mulţumesc.

Doamna Maria Postoico:

Vă mulţumim, domnule viceministru.

Luaţi loc, vă rog.

Microfonul nr. 5.

Doamna Vitalia Pavlicenco: 

Mă adresez Procuraturii Generale a Republicii Moldova, Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei. Ziarul “Timpul” a publicat un articol, rod al unor investigaţii jurnalistice, în care se afirmă că Banca de Economii sprijină Partidul Comuniştilor, fiind vorba că aceasta a oferit un credit de 2 milioane de dolari pentru construcţia noului sediu al PCRM.

Cunoscîndu-se că statul este proprietarul Băncii, deţinînd 60 la sută din capitalul ei social, vă solicit să verificaţi legalitatea deciziei Consiliului de administraţie al instituţiei bancare privind acordarea creditului, să investigaţi dacă Banca a analizat capacitatea financiară, capacitatea de plată a PCRM? Care au fost condiţiile de acordare a creditului? Care este gajul pentru acoperirea valorii creditului?

De asemenea, avînd în vedere experienţa Procuraturii, dar mai ales  pretinsa experienţă a Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, cer să investigaţi dacă şi cum au fost cheltuiţi banii acestei Bănci de stat, dacă au fost cheltuiţi conform destinaţiei stipulate oficial, dacă nu avem de a face cu o spălare de bani şi care sînt şansele ca acest credit să fie recuperabil, cînd PCRM va pierde alegerile, adică dacă a fost stipulată printre condiţii eventualitatea naţionalizării sediului PCRM, în scopul rambursării creditului obţinut de un partid falimentar.

Mă interesează ca Procuratura şi Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei să îmi comunice cine e patronul sediului PCRM, cine este semnatarul şi beneficiarul concret al creditului bancar de la Banca de Economii?

Din informaţiile noastre, aceşti bani au fost obţinuţi de la Bancă formal pentru sediu, iar neformal – pentru a fi utilizaţi în campania electorală. Cer investigarea acestei supoziţii  cu prezentarea răspunsului de la tribuna Parlamentului.

De asemenea, mă adresez Aparatului Guvernului Republicii Moldova, Procuraturii Generale a Republicii Moldova, Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi  Corupţiei, Serviciului Vamal al Republicii Moldova.

La interpelările mele anterioare, adresate Aparatului Guvernului Republicii Moldova în legătură cu mijloacele financiare alocate de la bugetul de stat în anii 2002–2007 pentru finanţarea investiţiilor şi reparaţiilor capitale la obiectivele Parlamentului, Aparatului Preşedinţiei şi Aparatului Guvernului, am primit răspunsuri descifrate, inclusiv în privinţa solicitării de a mi se oferi informaţii despre procurarea şi instalarea unui candelabru în valoare de circa 5 milioane de lei în clădirea Preşedinţiei.

În răspunsul primit mi se spune, citez: “Menţionăm faptul că costul total de procurare, de montare şi instalare a lustrei în clădirea Preşedinţiei este de 4 milioane 381,7 mii de lei şi nu de 5 milioane 500 mii de lei. Obiectul în cauză a fost achiziţionat de la antreprenorul autohton, desemnat în rezultatul petrecerii licitaţiei, şi de documente privind importul acestui obiect nu dispunem.”

Pornind de la acest răspuns, solicit:

Unu. Aparatului Guvernului Republicii Moldova să îmi ofere informaţii concrete şi documente, în baza cărora îmi scrie că obiectul a fost achiziţionat de la antreprenor autohton, adică documente care să arate de la ce antreprenor a fost achiziţionat, cînd a avut loc licitaţia, actele prin care, în urma licitaţiei, a fost desemnat acest antreprenor autohton.

De asemenea, să mă informeze dacă a adresat oarecare demersuri, scrisori pentru a se edifica asupra aspectelor neclare legate de procurarea acestui candelabru extrem de scump.

Doi. Procuraturii Generale să verifice legalitatea desfăşurării licitaţiei invocate. În răspunsul pe care l-am primit de la Aparatul Guvernului Republicii Moldova să investigheze cauza că Aparatul Guvernului nu dispune de documente privind importul obiectului, precum şi legalitatea cheltuielii sumei de 4 milioane 381,7 mii de lei de la bugetul de stat, cît a costat candelabrul, cum mi se răspunde oficial. Legalitatea selectării antreprenorului, sursa de unde a fost adus şi dacă a fost trecut legal peste frontieră.

Trei. Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei să cerceteze legalitatea desfăşurării licitaţiei pentru achiziţionarea candelabrului în valoare de peste 4 milioane... mii de lei pentru clădirea Preşedinţiei, legalitatea identificării antreprenorului, numele exact al acestuia, pentru  că nu credem că e secret de stat, precum şi legalitatea în general a procurării, demontării, instalării candelabrului. Suma totală cheltuită pentru procurarea şi instalarea lui în clădirea Preşedinţiei.

Raţionalitatea procurării acestui candelabru pentru clădirea Preşedinţiei în condiţiile cînd suma cheltuită echivalează cu suma pensiilor pentru o lună pe republică, iar pensionarii, ca să nu moară de foame, cerşesc pensii pe sub pereţii Guvernului.

Verificarea căii, modului şi a legalităţii intrării, importării, aducerii obiectului peste frontieră. La ce sumă reală putea fi evaluat candelabrul, de ce Aparatul Guvernului nu dispune de documente şi dacă aceşti bani nu au fost spălaţi în scopul depunerii lor în puşcuţa electorală.

Patru. Serviciul Vamal al Republicii Moldova să îmi comunice dacă dispune de documente despre originea acestui candelabru, de unde provine, cine l-a produs, cum a fost admis, adus, importat, trecut peste frontieră în Moldova.

Anexez acestor interpelări adresate unui număr de 4 destinatari cîte o copie a răspunsului primit de la Aparatul Guvernului Republicii Moldova.

Aştept răspuns conform legislaţiei în vigoare, cu prezentarea răspunsului de la microfonul Parlamentului.

Vă mulţumesc.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

Domnul Dumitru Ivanov:

Mulţumesc, doamnă Preşedinte.

Eu adresez o interpelare Guvernului, vizavi de...

Doamna Maria Postoico:

Domnule Urechean,

Permiteţi-i colegului să vorbească la microfon. Eu vă rog.

Domnul Dumitru Ivanov:

Adresez o întrebare Guvernului vizavi de situaţia în care se află locuitorul municipiului Chişinău Virgiliu Gori, care, în baza Legii nr.1421 din 31 octombrie 2002 cu privire la teatre, circuri şi organizaţii concertistice, nu i s-a acordat pensie, avînd o vechime în muncă de 20 de ani în ansamblul de dansuri “Fluieraş”.

Orice încercare a dumnealui de a dobîndi această pensie nu se soldează cu succes, se tergiversează şi rog să primesc un răspuns în scris de la Guvern vizavi de această problemă.

Concomitent, domnul Virgiliu Gori a primit şi copia de la CEDO vizavi de faptul că cererea lui este pusă pe rol. Şi, ca să evităm, eu ştiu, încă o decizie în defavoarea ţării, rog ca Guvernul să vină cu un răspuns şi să găsească soluţii privind această problemă.

Mulţumesc.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Mulţumesc.

Am o întrebare adresată doamnei Prim-ministru al Republicii Moldova Zinaida Greceanîi. Conform punctului 3.2 articolul 3 al contractului nr.1 din 29 decembrie 2006, pentru livrarea gazelor de către “Gazprom” în Republica Moldova există formula de calcul a preţului la gaze livrate de  această Companie.

În legătură cu micşorarea substanţială pe pieţele internaţionale a preţurilor la benzină şi păcură, urmare a micşorării preţului şi la petrol, care sînt parte a formulei de calcul, preţul calculat la livrarea gazelor ar trebui micşorat cu 40% de la 1 decembrie 2008.

Rog răspuns în şedinţă plenară, de ce Guvernul nu cere revizuirea preţurilor la livrarea gazelor, în scopul micşorării cheltuielilor gospodăriilor casnice.

A doua întrebare este adresată tot Prim-ministrului Republicii Moldova. Conform metodologiei de calculare a tarifului pentru serviciile de transportare a călătorilor şi bagajelor cu transportul auto, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.1167 din 29 octombrie 2007, tarifele pentru serviciile de transportare a pasagerilor cu transportul auto se aprobă de Ministerul Transporturilor şi Gospodăriei Drumurilor.

Revizuirea tarifelor pe parcursul perioadei tarifare se efectuează în cazul în care oscilează preţul şi la combustibil, şi la lubrifianţi. În legătură cu micşorarea substanţială pe pieţele internaţionale a preţului la petrol  şi urmare a acestei situaţii, micşorarea preţului la benzină şi motorină, rog răspuns la următoarele întrebări.

 De ce autoritatea publică centrală de specialitate nu revizuieşte tarifele pentru serviciile de transportare a pasagerilor în legătură cu micşorarea preţului la combustibil şi lubrifianţi?

 Şi a doua. Cînd autoritatea publică centrală de specialitate va micşora tarifele pentru servicii de transportare a pasagerilor, pentru a micşora cheltuielile cetăţenilor Republicii Moldova? Rog răspunsul să fie prezentat în şedinţă plenară.

Mulţumesc.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

Doamna Valentina Buliga:

Întrebarea mea este adresată Guvernului Republicii Moldova, prin care solicit un răspuns: de ce pînă în prezent nici Ministerul Protecţiei Sociale, nici Guvernul nu au întreprins anumite măsuri sau nu au elaborat iniţiative legislative care să le asigure o protecţie socială suplimentară orfanilor din războiul anilor 1941–1945, asociaţie legalizată, înregistrată care de nenumărate ori s-a adresat organelor respective cerînd anumite garanţii, anumite înlesniri, pentru că astăzi viaţa lor şi condiţiile în care trăiesc nu corespund preţurilor, nu trăiesc decent, nu îşi pot permite asigurare cu medicamente, asistenţă medicală, chiar şi hrană pe alocuri?

Solicit examinarea acestei situaţii şi, concret, informaţie de la Guvern: cîţi sînt aceşti orfani şi de ce pînă în prezent ei nu beneficiază de o anumită protecţie socială suplimentară?

Mulţumesc.

Răspunsul îl aştept în scris.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

Domnul Alexandru Oleinic:

Mulţumesc.

Adresez o întrebare domnului ministru al construcţiei şi dezvoltării teritoriale. Rog să prezentaţi informaţia cu privire la:

unu. Volumul  acumulării mijloacelor în fondul pentru crearea bazei normative în construcţii;

şi doi. Utilizarea descifrată a mijloacelor fondului pentru crearea bazei normative în construcţii.

Răspunsul rog să fie prezentat în scris.

Mulţumesc.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

Doamna  Valentina Cuşnir:

Mulţumesc.

Adresez întrebarea mea Guvernului, solicit răspuns în scris. Cine, cum monitorizează presiunea gazului lichefiat, care ajunge la consumatori? Cum corelează această presiune cu cerinţele tehnico-normative conform GOST-lui? Cum influenţează această presiune, care undeva de trei ori este mai mică decît cerinţele GOST-lui, asupra preţului? Cum sînt jefuiţi beneficiarii noştri? Este un calcul foarte simplu, pe care l-au făcut nişte copii de la şcoală, care aduce beneficiu celor care repartizează gazul de miliarde de lei pe an.

Mulţumesc.

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

Domnul  Gheorghe Susarenco:

Prima interpelare este adresată domnului Sergiu Burduja, directorului Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, domnului Gheorghe Papuc, ministru de interne, şi domnului Viorel Melnic, director al Serviciului Vamal.

În ultimul timp, autorităţile guvernamentale au pornit un adevărat război împotriva cetăţenilor simpli de pe teritoriul Republicii Moldova, controlat de organele constituţionale ale statului, care fac naveta în partea stîngă a Nistrului, controlată de separatişti, pentru a procura produse alimentare, care acolo sînt de 2–3 ori mai ieftine decît în raiul comunist de la Chişinău.

Cetăţenii care trec aşa-zisa vamă de pe malul drept al Nistrului sînt umiliţi în propria lor ţară, fiind obligaţi să prezinte documente de provenienţă a 5–10 kilograme de “nojki Buşa” şi pentru că trec, adică, aşa-zisa vamă.

În legătură cu aceasta, rog o informaţie în plenul Parlamentului privind, pentru anul 2008, numărul de persoane fizice reţinute la trecerea peste Nistru cu produse alimentare. Cîte produse au fost confiscate de către autorităţi de la cetăţeni? Cîte dosare administrative şi penale au fost intentate în această perioadă pentru aşa-zisa contrabandă? Şi cîţi cetăţeni au fost traşi la răspundere penală şi administrativă în această perioadă?

A doua interpelare este adresată domnului Valeriu Gurbulea, Procuror General al Republicii Moldova. În cadrul unei vizite în capitala Rusiei, în timpul unei întîlniri cu Şeful statului rus Dmitri Medvedev, Preşedintele Republicii Moldova Vladimir Voronin l-a informat pe omologul său, că, recent, organele de forţă din Republica Moldova au depistat două tablouri sustrase din vestitul muzeu “Ermitaj”, care, după anchetarea hoţilor vor fi întoarse acestui muzeu. Imediat, a urmat reacţia directorului “Ermitajul”-ui, care a infirmat faptul furtului capodoperelor din acest muzeu.

Dăunăzi, într-un interviu acordat mass-media, prim-viceprocurorul general domnul Vasile Pascari a declarat că tablourile în cauză sînt false. Astfel, rezultă că Şeful Statului Vladimir Voronin nu numai a indus în eroare opinia publică naţională şi internaţională, dar a adus şi atingere imaginii Republicii Moldova, scoţîndu-ne în prăjină pe arena internaţională.

Considerăm că Şeful Statului a fost indus în eroare în mod intenţionat de către acei care lucrează împotriva securităţii Republicii Moldova şi aceştia se află în eşaloanele de vîrf ale puterii de stat.

Rog să verificaţi, domnule Procuror General, acest caz şi să ne informaţi în plenul Parlamentului, cine a indus în eroare Şeful statului şi a adus atingere imaginii Republicii Moldova pe plan mondial în cazul cu tablourile din “Ermitaj”?

Vă mulţumesc.

Doamna  Maria Postoico:

În continuare, microfonul nr.5.

Domnul  Alexandru Lipcan:

Mulţumesc, doamnă Preşedinte al şedinţei.

În cadrul şedinţei în plen din 27 noiembrie 2008 eu am adresat o interpelare Guvernului Republicii Moldova, în care am solicitat să mi se prezinte o informaţie despre modul în care a fost privatizat Sanatoriul “Moldova” din oraşul Odesa, Ucraina.

Am solicitat ca răspunsul la această interpelare să îmi fie prezentat în plenul Parlamentului. Spre regret, nimeni din Guvern în Parlament nu a venit. Am primit o informaţie foarte-foarte superficială. Şi, de aceea, reiterez interpelarea mea din 27 noiembrie. Suplimentar, solicit să mi se pună la dispoziţie următoarele documente:

1.       copia de pe ofertele înaintate de participanţii la concurs;

2.       copia de pe deciziile Comisiei de privatizare;

3.       copia de pe pachetul de documente ale cumpărătorului;

4.       copia de pe contractul de vînzare–cumpărare a Sanatoriului;

5.       copia de pe raportul de evaluare.

Răspunsul îl solicit în plenul Parlamentului.

Doamna  Maria Postoico:

Vă mulţumesc.

Alte solicitări? Nu sînt. Încheiem acest capitol. Trecem la interpelări. Se invită la microfonul central domnul Sergiu Sococol.

Declaraţii, da. Îmi cer iertare.

Stimaţi colegi,

Eu deţin de listă şi de bileţelul care a fost... (Rumoare în sală.) Îmi cer iertare. Iată bileţelul pe care mi l-a transmis din sală.

Da, poftim, începeţi.

Domnul  Sergiu Sococol:

Mult stimată doamnă Preşedinte al şedinţei,

Stimaţi colegi,

Onorată asistenţă,

Discursul meu intenţionez să îl încep de la un factor-cheie şi, de fapt, de la o răspundere pe care o au autorităţile locale în activitatea lor ce ţine de gestionarea colectivităţilor locale. Tot aici resimt important necesitatea de a adăuga şi calificativul “eficienţă”.

Toate cele remarcate mi-ar permite, pînă la urmă, să aduc la cunoştinţa dumneavoastră unele bilanţuri deloc modeste în ceea ce priveşte exercitarea competenţei legale de ordonator de  credite de către preşedintele raionului Nisporeni, domnul Ion Munteanu. Sînt departe de tentativa de a face unele declaraţii de dragul declaraţiilor, de aceea drept argument forte aş folosi rezultatele verificării executării bugetului Aparatului preşedintelui raionului Nisporeni de către secţia Ungheni a Curţii de Conturi.

Argumentarea celor relatate sînt constatările care se conţin în actul din 18 noiembrie 2008, potrivit căruia la majoritatea întrebărilor verificate s-a depistat mai mari nereguli şi anume. La capitolul “utilizării mijloacelor de finanţe publice pentru investiţii” pentru gazoductul interrural au fost transferate antreprenorului 6,8 milioane de lei, lucrările fiind recepţionate fără verificarea calităţii obligatorie, în lipsa facturilor, gazoductul nefiind finalizat şi nu este dat în exploatare.

Mai mult ca atît, în martie 2008, antreprenorul SRL “Rocaru” a retras un utilaj instalat în valoare de 350 mii de lei, care deja a fost achitat de către autorităţile raionale din Nisporeni.

Aici vreau să vă atrag atenţia că conducerea raionului, la rîndul său, nu a reacţionat la aceasta, însă dimpotrivă, în octombrie curent Consiliul raional anunţă o nouă licitaţie de procurare a utilajului procurat, dar retras nelegitim de antreprenor. Prin urmare, aceasta se poate califica drept o prejudiciere intenţionată a bugetului.

O altă situaţie. În timp ce bugetul raional nu dispune de mijloace financiare, Aparatul preşedintelui transferă fondului dumneavoastră  de investiţii sociale 750 mii de lei pentru renovarea Centrului Raional de Cultură şi încă 800 mii de lei pentru proiect, scopul, în final, de renovare, reconstrucţie a Centrului, de asemenea, nefiind realizat.

Rezultatul acestei tranzacţii fabuloase, evident, a provocat consecinţe grave. Pînă în prezent, nu este clar unde sînt banii pentru reconstrucţie, acei 750 mii de lei? Şi de ce nu au fost înregistraţi ca datorie, dar s-au înregistrat ca cheltuieli pentru investiţii?

Departe de a răspunde la această întrebare, explicaţiile responsabililor în raion sînt de ordinul următor. Cică, pentru darea în locaţiune unor persoane juridice sau fizice. De menţionat este că astfel de situaţii sînt la majoritatea capitolelor   de cheltuieli.

Şi vreau, stimaţi colegi, să vă enumer unele dintre ele. Utilizarea neregulamentară a mijloacelor fondurilor de rezervă – 200 mii de lei, nerespectarea normelor legale ce ţin de retribuirea muncii au condus la suportarea de cheltuieli suplimentare neprevăzute în sumă de 50 mii de lei, efectuarea cheltuielilor neregelementare angajaţilor Aparatului preşedintelui –  43 mii de lei, efectuarea cheltuielilor iraţionale pentru procurarea telefoanelor mobile – 8,3 mii de lei.

În lipsa devizelor şi justificărilor s-au efectuat cheltuieli de 41 mii de lei. Neînregistrarea în evidenţa contabilă a Aparatului preşedintelui a acţiunilor convertibile ale Societăţii pe Acţiuni “Combinatul de Produse Cerealiere din Chişinău”, care au fost transmise acestuia în valoare de 170 mii de lei, nu au fost.

Generalizînd aceste grave încălcări de către administraţia publică din raionul Nisporeni şi, în special, ale domnului Ion Munteanu, reprezentantul Fracţiunii “Alianţa «Moldova Noastră»”, se denotă că acestea depăşesc, preşedintele raionului –reprezentant al Fracţiunii “Alianţa «Moldova Noastră»”, nici mai mult, nici mai puţin cifra de 9 milioane de lei, cînd bugetul raionului pe un an este de 20 milioane de lei.

Logica celor expuse nu se conformează nicidecum cu funcţiile autorităţilor publice raionale pentru prestarea serviciilor publice de interes local. Rezolvarea problemelor, utilizarea mijloacelor publice şi a patrimoniului public eficient, exemplele enunţate constată, în final, că conducerea raionului Nisporeni activează în detrimentul populaţiei din raion, cu grave încălcări ale legislaţiei, folosind banii publici pentru chimirul personal şi al apropiaţilor săi.

Populaţia a răbdat şi rămîne să mai îndure, nu ştiu cît timp, şi alte incovenienţi.

Aş putea spune doar că este morala fabulei expuse. Domnul Munteanu prea îndrăgostit fiind de culoarea galbenă, nici nu a observat cînd a furat galbenul. Depăşind această concluzie alegorică, ţin să sesizez Curtea de Conturi, Procuratura Generală, Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei asupra ilegalităţii comise, de a întreprinde măsurile de rigoare pentru lichidarea lor şi tragerea la răspundere penală a persoanelor care se fac vinovate de comiterea lor.

Mulţumesc pentru atenţie.

Doamna  Maria Postoico:

La microfonul central se invită domnul Bujor.

Domnul  Leonid Bujor:

Doamnă Preşedinte al şedinţei,

Avînd în vedere că a fost avizată Fracţiunea parlamentară “Alianţa «Moldova Noastră»”, îmi permiteţi, în termeni regulamentari, să răspund replicii, timp de 3 minute, şi după aceea dau citire declaraţiei.

Stimaţi colegi,

Unii dintre deputaţii Fracţiunii parlamentare Comuniste, pretinşi oameni cu multă experienţă, inclusiv în administraţia publică locală, încearcă din cînd în cînd, de la microfonul central sau de la microfoanele din sală, să ne aducă lecţii de comportament, etică şi bună inteligenţă. Vă atrag atenţia asupra faptului că sînt oameni care nu ne cunosc limba, cultura, tradiţiile noastre naţionale. Unu.

Iar despre nivelul de inteligenţă, atrag atenţia, în cadrul şedinţelor plenare la capitolul “Interpelări”  sau “Declaraţii” se prezintă reprezentanţi ai raioanelor care, în prezent, nu au mai vorbit despre alte subiecte. Aşa cum a fost în cazul raionului Soroca. Astăzi Nisporeni, anterior Călăraşi.

Apropo, stimaţi comunişti,

Fostul preşedinte al raionului Călăraşi, tot el fostul preşedinte, prim secretar al Partidului Comuniştilor din Călăraşi, pe care l-aţi ignorat, a fost angajat şi, recent, activează în cadrul unei primării, angajat de un primar care poartă cravată de culoare galbenă, de care domnul de la Nisporeni se teme atît de mult. Fiţi liniştiţi, fiţi pe pace, mai am 30 de secunde la replică, culoarea galbenă din primăvara anului viitor va fi dominantă în Republica Moldova. Soarele va lumina ţara şi ne va scăpa din întunericul comunist.

Mulţumesc.

Mai veniţi cu replici la adresa colegilor noştri şi noi avem ce vă spune. Spre deosebire de dumneavoastră, eu sînt foarte serios, doamnă preşedinte de fracţiune. Asta e.

Onorat Parlament,

La 10 decembrie 2008 s-au împlinit 60 de ani de la adoptarea Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului de către Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite, jubileu, practic, ignorat, de autorităţile centrale din Republica Moldova.

Ţara noastră a aderat la declaraţie, dar şi la Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, dar situaţia democraţiei şi a statului de drept în Republica Moldova rămîne problematică, iar sub guvernarea comunistă a regresat considerabil. Dovadă este şi faptul că sîntem supuşi în continuare celei mai îndelungate şi ruşinoase monitorizări din istoria Consiliului Europei.

Dovezi aduc şi ultimele rapoarte internaţionale ale administraţiei internaţionale, ale Departamentului de Stat american privind traficul de fiinţe umane şi tortură, ale structurilor internaţionale antidrog şi articolul 19 al Organizaţiei de media din Europa de Sud-Est, dar şi altele.

Evidenţiem, în mod special, adresarea recentă a celor 12 diplomaţi europeni, care au avertizat conducerea Republicii Moldova privind obligaţia ca ea să asigure respectarea mai multor standarde democratice, în special din perspectiva alegerilor parlamentare 2009. Sînt vizate, din nou, problemele ce ţin de independenţa justiţiei, combaterea corupţiei, respectarea drepturilor omului, în special, libertatea presei şi cea de exprimare.

Refuzul comuniştilor de a accepta calea democraţiei se vede şi în reacţiile lor obraznice la multiple sesizări ale cetăţenilor Republicii Moldova, ale societăţii civile, ale partidelor politice, ale structurilor internaţionale, ale ambasadorilor occidentali.

Fracţiunea “Alianţa «Moldova Noastră»” constată că această situaţie demonstrează, după 8 ani de guvernare, lipsa de dorinţă a conducerii comuniste de a asigura drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului în Republica Moldova.

Raportul privind respectarea drepturilor omului în 2007, prezentat de avocaţii parlamentari, şi adoptat aici, în cadrul Legislativului nostru chiar de noi, confirmă, citez: “ În ţara noastră situaţia la capitolul respectării drepturilor omului este mai mult decît nesatisfăcătoare. Legile nu se respectă atît la nivel de autorităţi publice centrale şi locale, cît şi la nivel de persoane cu funcţii de răspundere.” Încheiat citatul. Fracţiunea “Alianţa «Moldova Noastră»” descifrează aceste persoane prin conducerea de vîrf a ţării.

Vă amintesc unele date din raport ce confirmă tendinţele negative din perioada guvernării comuniste, aflată la final. Numărul petiţiilor adresate de cetăţeni Centrului pentru Drepturile Omului au crescut privind limitarea accesului liber la informaţii de la 94 de cazuri în 2003 pînă la 238 în 2007. Afectarea securităţii şi a demnităţii personale – de la 199 la 319. Încălcarea dreptului la ocrotirea sănătăţii – de la 15 cazuri la 79 cazuri.

Rămîne mare şi numărul de petiţii ce vizează încălcări ale accesului liber la justiţie, la asistenţă şi protecţie socială, la protecţia proprietăţii private. Este semnificativ că dintre categoriile sociale cel mai frecvent apelează: deţinuţi, şomeri, pensionari şi invalizi. Iată care este atitudinea statului faţă de persoanele cel mai puţin protejate în Moldova.

Trebuie să amintim aici efectul situaţiei în care oamenii nu-şi găsesc dreptatea în ţara lor. Deja în peste 130 de cazuri, Guvernul Republicii Moldova este condamnat la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Iară după ce acum cîteva zile, ţara, din cauza fărădelegilor guvernării, a fost impusă de achitarea despăgubirilor record de 6,7 milioane de euro, costul total al nedreptăţii comise de autorităţi, pe care îl plătim noi, cetăţenii Republicii Moldova, depăşeşte suma de 160 milioane de lei moldoveneşti.

Apropo, vom plăti 6,7 milioane euro într-un caz de încălcare a dreptului la proprietate privată la Compania “Air Moldova”, pe care acum comuniştii au vrut s-o vîndă prin adoptarea modificării de două săptămîni în urmă. Sau poate chiar cineva dintre ei doreşte s-o cumpere tot în proprietate privată.

Şi libertăţile politice sînt printre cele mai puternic afectate. Chiar recent am atestat un întreg şir de acţiuni ilegale, de intimidare, presiuni efectuate asupra cetăţenilor, asupra conducătorilor de instituţii şi de autorităţi locale în raioanele conduse de preşedinţi comunişti, cum sînt: Briceni, Ocniţa, Floreşti, Dubăsari şi altele. Aici au fost date dispoziţii directe pentru a împiedica întîlnirile regulamentare ale deputaţilor “Alianţei «Moldova Noastră»” cu cetăţenii. Iar la Corjevo, zilele trecute s-a produs încă un abuz împotriva presei libere. Reporterii “Ziarului de Gardă” au fost reţinuţi şi li s-au confiscat ilegal revistele care le aveau cu ei.

Încălcări flagrante, încălcări ale articolului 19 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului şi ale articolului 10 din Convenţia Europeană, încălcări ale articolului 22 din Legea despre statutul deputatului şi ale prevederilor Regulamentului Parlamentului. Ce să mai zicem?

Doamna  Maria Postoico:

Un minut.

Domnul  Leonid Bujor:

Şi la ce mai pot spera, sub un asemenea regim, cetăţenii de rînd? Termin. Fracţiunea “Alianţa «Moldova Noastră»” apreciază drept iresponsabilă atitudinea guvernării comuniste faţă de asigurarea respectării drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi cere încetarea tuturor abuzurilor, în special, a încălcării dreptului la libera informare şi exprimare, a încălcării libertăţilor politice ale cetăţenilor.

Stimaţi deputaţi comunişti,

Trebuie să fiţi conştienţi, căci dacă veţi întreţine pînă al finalul mandatului dumneavoastră acest monstru al fărădelegii, aveţi toate şansele ca să fiţi de vină şi jertfe ale aceste guvernări şi ale încălcării drepturilor chiar ale deputaţilor, care, cu siguranţă, începînd cu primăvara anului viitor veţi fi în opoziţie sau nu veţi fi deloc în Parlament majoritatea dintre dumneavoastră.

Doamna  Maria Postoico:

Următoarea şedinţă va avea loc mîine, la ora 10.00.

Şedinţa de astăzi este închisă.

Da, doamnă Cuşnir, într-adevăr, aveţi dreptate. Eu îmi cer scuze.

Vă rog, vă rog.

Doamna Valentina Cuşnir:

Onorată asistenţă,

Am primit mai multe scrisori de la cetăţenii noştri care mă roagă să aduc la cunoştinţa Parlamentului şi încep cu una din ele.

«Уважаемая депутат Валентина Кушнир, я – бывшая репрессированная с детства. В 1941 году вместе с родителями сослана в Сибирь на 20 лет. Там прошли детство и юность, там  получила образование филолога на русском языке. Молдавских школ и вузов там не было.

Письмо аналогичное, которое посылаю вам, посылала Президенту Воронину, в газеты «Кишиневские новости», «Коммунист», «Наш дом –Кишинев», депутату Парламента Калину, но никакого ответа не получила. Одна надежда на вас.

Поднимите, пожалуйста, этот вопрос в Парламенте, так как эта боль касается не только меня, но тысяч оставшихся в живых людей, которые честно заработали свою пенсию, но государство урезало в несколько раз пенсии.

Необходимо пересмотреть пенсии самого старшего поколения – вышедших на пенсию до 90-х годов.

С уважением к вам, жительница Кишинева Голубан Мария, улица Василе Лупу 27, квартира 23. Письмо называется: "Чьи мы, или чье старичье?".

В газете «Наш дом – Кишинев» за 16 ноября было напечатано: «Пенсии, назначенные до 1 января 1999 года, не пересматриваются, так как эти пенсионеры реализовали свои права при первоначальном назначении пенсии в условиях старого Закона о пенсиях».

Я бывший учитель-лингвист, последние 20 лет пред выходом на пенсию работала на полторы ставки. Это адский труд, ни праздников, ни выходных не было. Потеряла здоровье, зрение, но я стремилась заработать хорошую пенсию, и я ее заработала.    

Вышла на пенсию в 1989 году, реализовала свои права. Государство назначали мне пенсию в 132 рубля. Через год стала получать 140 рублей. На эту пенсию можно было прожить нормально, не обременяя своих детей, у которых свои дети и свои проблемы.

Произошла так называемая перестройка, которая бросила нас в бездну нищеты. Новое Правительство объявило нам, что старый режим неправильно назначил нам пенсии. Вот они назначат – мало не покажется! И все нажитое за прошлую жизнь пришлось вынести на продажу, что делаю до сих пор, так как получаю только половину заработанной пенсии.

А цены на лекарства, продукты питания, коммунальные услуги дикие. Вопрос: в чем провинились перед государством пенсионеры, вышедшие на пенсию и реализовавшие свои права при первоначальном назначении, а затем при перестройке эти пенсии были намного уменьшены.

На наше обращение к вышестоящим органам отвечают чиновники, отчитывают нас в печати «Кишиневские новости» как нерадивых школьников, доказывая нам, что мы неблагодарные, получаем хорошую пенсию и нечего жаловаться и беспокоить государственных людей по пустякам.

Так чьи мы, кто решит наши проблемы? Ведь нам так мало осталось до конца жизненного пути. В журнале «Вокруг света» я прочитала статью о диком племени в Центральной Африке, где члены племени изгоняли старых и больных из племени и те шли умирать в горы.

Это в Центральной Африки, но мы живем в центре Европы, и должно быть гуманное отношение к поколению старых людей, лечивших, учивших, воспитавших целое поколение, а ныне позабытых и заброшенных на обочину жизни.

Даже льгот по коммунальным услугам не полагается, если он вырастил и воспитал детей!»

Remit această scrisoare Preşedintelui Republicii Vladimir Voronin, Preşedintelui Parlamentului Marian Lupu şi Prim-ministrului Zinaida Greceanîi pentru a răspunde petiţionarei. Eu aştept un răspuns în scris.

Doamna Maria Postoico:

E tot declaraţia? Parcă e o interpelare.

Doamna Valentina Cuşnir:

Nu ştiu dacă mai am timp.

Doamna Maria Postoico:

Următoarea şedinţă va avea loc mîine, la orele 10.00.

Şedinţa de astăzi o anunţ închisă.

Şedinţa şi-a încheiat lucrările la ora 13.32.

Stenograma a fost pregătită spre publicare
în Direcţia documentare parlamentară a
Aparatului Parlamentului.