|
DEZBATERI
PARLAMENTARE
Parlamentul
Republicii Moldova de legislatura a XVI-a
SESIUNEA
a III-a ORDINARA – IUNIE 2006
Sedinta
din ziua de 8 iunie 2006
(STENOGRAMA)
SUMAR
1. Declararea sedintei ca fiind deliberativa.
2. Dezbateri asupra ordinii de zi, adoptarea
ei.
3. Dezbaterea si adoptarea in lectura a
doua a proiectului de Lege nr.1039 privind modificarea si completarea unor acte
legislative (Legea cu privire
la protectia muncii – art.34; Legea cu privire la antreprenoriat si intreprinderi
– art.26 s.a.).
4. Dezbaterea si adoptarea in lectura a
doua a proiectului de Lege nr.4493 privind fondul piscicol, pescuitul si
conservarea resurselor biologice acvatice.
5. Dezbaterea si adoptarea in lectura a
doua a proiectului de Lege nr.803 privind modificarea anexei la Legea
nr.668-XIII din 23 noiembrie 1995 pentru aprobarea Listei unitatilor ale caror
terenuri destinate agriculturii ramin in proprietatea statului.
6. Dezbaterea si adoptarea in lectura a
doua a proiectului de Lege nr.1328 privind abolirea regimului de vize pentru
cetatenii statelor membre ale Uniunii Europene, Statelor Unite ale Americii,
Canadei, Confederatiei Elvetiene si Japoniei.
7. Dezbaterea si adoptarea in lectura a
doua a proiectului de Lege nr.918 cu privire la Institutul National al Justitiei.
8. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura
a proiectului de Lege nr.1453 cu privire la sistemul de executare silita.
9. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura
a proiectului de Lege nr.1089 pentru completarea Codului penal al
Republicii Moldova (art.2451 si 2452).
10. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura
a proiectului de Lege nr.1604 pentru modificarea Codului penal (art.62,
64, 67 si 68).
11. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura,
dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.1725 pentru
completarea Legii nr.345-XV din 25 iulie 2003 cu privire la apararea nationala
(art.25).
12. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura,
dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.1950
privind ratificarea Acordului de finantare pentru dezvoltare (al doilea Proiect
de Investitii si Servicii Rurale) dintre Republica Moldova si Asociatia Internationala
pentru Dezvoltare, semnat la Chisinau la 13 aprilie 2006.
13. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura,
dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.2058
pentru ratificarea Acordului de imprumut dintre Republica Moldova si Fondul
International pentru Dezvoltarea Agriculturii, semnat la Roma la 21 februarie
2006.
14. Dezbaterea si aprobarea proiectului de
Hotarire nr.1660 privind completarea Registrului monumentelor Republicii
Moldova ocrotite de stat.
15. Dezbaterea si respingerea proiectului
de Lege nr.3961 pentru completarea articolului 103 din Codul fiscal.
16. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura
a proiectului de Lege nr.2031 pentru completarea unor acte legislative
(Legea privind actele legislative – art.4, 17, 20 si 22; Legea privind actele
normative ale Guvernului si ale altor autoritati ale administratiei publice
centrale si locale – art.5, 33, 37 si 41).
17. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura
a proiectului de Lege nr.2148 privind interpretarea punctului 5 din nota
la anexa la titlul IV al Codului fiscal
nr.1163-XII din 24 aprilie 1997.
18. Dezbaterea si aprobarea ordinii de zi a
sedintelor Parlamentului Republicii Moldova din 15–23 iunie 2006.
19. I n t r e b a r i s i i n t e r p e
l a r i.
Sedinta incepe la ora 10.00
Lucrarile sint conduse de domnul Marian
LUPU, Presedintele Parlamentului, asistat de doamna Maria Postoico si domnul
Iurie Rosca, vicepresedinti ai Parlamentului.
Domnul Maxim Ganaciuc – director general adjunct al Aparatului
Parlamentului:
Doamnelor si domnilor deputati,
Buna dimineata. Va anunt ca, la lucrarile sedintei
de astazi a Parlamentului, din totalul celor 101 de deputati, si-au inregistrat
prezenta 95 de deputatii. Absenteaza deputatii: Nicolae Bondarciuc, Vladimir
Dragomir, Adriana Chiriac, Angela Leahu, Igor Klipii – in delegatie; Anton
Miron.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc.
Stimati colegi,
Sedinta este
deliberativa. Rog sa onoram Drapelul de Stat. (Se onoreaza Drapelul de
Stat).
Va multumesc.
Microfonul nr.3.
Domnul Iurie Stoicov:
Multumesc, domnule Presedinte.
Din numele Comisiei speciale, care a
controlat disciplina militara si legalitatea in Armata Nationala, rog ca aceasta
intrebare sa fie exclusa din ordinea de zi de astazi si examinata in sedinta
urmatoare, de saptamina viitoare, din cauza absentei domnului ministru al apararii.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc.
Microfonul nr.4.
Domnul Veaceslav Untila:
Multumesc.
Domnule Presedinte,
Daca e posibil, sa ne explicati si noua,
tot la chestiunea aceasta din ordinea de zi, despre ce comisie speciala este
vorba? Din ordinea de zi nu este clar si nu avem nici materialele la mina.
Domnul Marian Lupu:
Deci, imediat acum revenim la acest
subiect.
Microfonul nr.3.
Domnul Vladimir Turcan:
Va multumesc.
Domnule Presedinte,
Va rog, sa fie exclus din ordinea de zi
proiectele de Lege nr.135 si nr.976.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Domnul Dumitru Diacov:
Da, domnule Presedinte.
Stimati colegi,
Ieri, Organizatia de Tineret sau Uniunea
Tineretului Comunist a desfasurat o conferinta de presa foarte mediatizata la
toate canalele de televiziune si in presa de astazi referitoare la faptul cum
se cheltuiesc banii studentesti sau banii adunati de la studenti de catre
institutiile de invatamint. Eu cred ca este o problema care ne intereseaza pe
noi toti. Si, intr-adevar, trebuie sa clarificam toata aceasta situatie.
Dar pe mine unul putin ma ingrijoreaza ca
aceasta problema se ridica numai dintr-un punct de vedere, cum se cheltuiesc
banii de catre institutii si, in special, banii pentru reparatia caminelor. Noi
stim cu dumneavoastra ca caminele trebuie sa fie intretinute si reparate de catre
bugetul de stat.
Eu ma tem ca este o incercare de a folosi
studentii ca instrument de achitare a cvotului cu administratiile institutiilor
de invatamint superior si, pina la urma, poate sa se transforme intr-un
conflict intre conducere si studenti, lucru care nu este normal si nu este bun
pentru noi astazi. De aceea, este o propunere, avind in vedere importanta
problemei si, intr-adevar, ca exista multe intrebari in legatura cu faptul, cum
se cheltuiesc banii. Si noi stim ca administratiile nici nu au multe posibilitati.
Fiindca si in legislatie, si in normele administrate de Guvern, rectorii nu au
posibilitati de a manevra cu acesti bani, care trebuie sa fie indreptati, din
punctul meu de vedere, la consolidarea institutiilor si la pregatirea
profesionala a studentilor.
De aceea, este o rugaminte de principiu, ca
astazi sa ne intelegem, ca, pina la sfirsitul sesiunii, sa organizam audieri
parlamentare, sa fie timp sa ne pregatim, cu invitatia Ministerului Educatiei,
Tineretului si Sportului, Ministerului Finantelor si rectorilor ca sa intram in
profunzime si sa nu fie speculata chestia aceasta. Ca de la 1 septembrie deja sa
fie rezolvate multele probleme care au sunat ieri la aceasta conferinta de presa,
dar care, noi presupunem, sint cu mult mai serioase si cu mult mai importante
pentru soarta scolii superioare din Republica Moldova.
Domnul Marian Lupu:
Am luat act.
Microfonul nr.3.
Domnule Stoicov,
Va rog, unele clarificari la intrebarile
evocate pe marginea acestui raport.
Domnul Iurie Stoicov:
Va multumesc, domnule Presedinte.
Eu cred ca, in fond, noi am propus
excluderea acestei intrebari din ordinea de zi. Dar deoarece a aparut intrebarea,
cifra de comisie... de unde...? Este o dispozitie a Presedintelui Parlamentului
prin care este formata aceasta Comisie speciala din deputatii tuturor fractiunilor
si ai tuturor comisiilor parlamentare. De aceea, deputatii care doresc sa ia
cunostinta de materiale, ele sint in Parlament, nota informativa este semnata
de toti membrii comisiei. O sa fim gata la urmatoarea sedinta, deoarece ne-am
apreciat, sa prezentam acest raport.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Domnul Dumitru Braghis:
Multumesc, domnule Presedinte.
Acum o luna, la interpelari, am rugat
Guvernul sa ne prezinte o informatie despre realizarea proiectului “Satul
Moldovenesc” si “Orasul Vinului”. O saptamina in urma am adus aminte Guvernului
ca nu am primit aceasta informatie pina in prezent. Iata a mai trecut o saptamina
si constat aceeasi situatie – lipsa informatiei respective.
De aceea, eu as ruga astazi, la Ora
Guvernului, cineva de la Guvern sa vina si sa prezinte informatia, de ce timp
de o luna de zile nu este raspuns la interpelarea mea, in conformitate cu
Regulamentul?
Domnul Marian Lupu:
Da, de acord. Noi o sa-i solicitam
Secretariatului sa invite persoana respectiva.
Microfonul nr.5.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Domnule Presedinte,
As vrea sa propun ca in timpul cel mai
apropiat sau daca nu, pina la sfirsitul acestei sesiuni, sa avem audieri sau,
cel putin, sa ne prezinte o informare aici cineva din Executiv sau, de exemplu,
ministrul reintegrarii Vasile Sova in legatura cu indeplinirea hotaririlor
Parlamentului din 10 iunie 2005. Precum stiti, una dintre hotariri prevedea ca
pina la 31 decembrie 2005 sa fie retrase trupele rusesti de pe teritoriul
Republicii Moldova. Iar in privinta trupelor pacificatoare este prevazut ca
trebuie sa fie retrase pina la 31 decembrie 2006.
Eu cred ca este foarte bine sa cunoastem
cum stau lucrurile in aceasta privinta. Pentru ca, in sesiunea de toamna-iarna,
cind vom intra, sa avem deja o imagine clara, o impresie clara despre evolutiile
si eforturile depuse de executiv in vederea indeplinirii hotaririlor
Parlamentului de anul trecut.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc.
Am luat act. Se va munci in aceasta directie.
Stimati colegi,
Cu amendamentele propuse pentru ordinea de
zi a sedintei de astazi, supun votului aprobarea acesteia sau, tinind cont de
propunerile inaintate de colegii nostri. Cine este pentru, rog sa voteze.
Majoritatea.
Va multumesc.
Ordinea de zi. Proiectul de Lege nr.1039
privind modificarea si completarea unor acte legislative (Legea cu privire la
protectia muncii, Legea cu privire la antreprenoriat si intreprinderi).
Rog comisia, domnul Turcan.
Domnul Vladimir Turcan:
Onorat Parlament,
Comisia juridica, pentru numiri si imunitati
a examinat proiectul mentionat si il propune pentru lectura a doua. In procesul
examinarii acestui proiect de lege in prima lectura de la un sir de deputati au
parvenit careva obiectii si amendamente. Totodata, de la comisiile permanente
ale Parlamentului au parvenit urmatoarele propuneri si amendamente.
La articolul 1, Comisia pentru securitatea
nationala, aparare si ordinea publica propune intorducerea dupa cuvintele “la
bugetul” cuvintele “de stat” si excluderea cuvintelor: “unitati
administrativ-teritoriale pe teritoriul caruia este amplasata intreprinderea sa
se utilizeze pentru protectia muncii angajatilor”.
Comisia juridica, pentru numiri si imunitati
nu sustine aceasta propunere, deoarece, Codul cu privire la contraventiile
administrative prevede proceduri exceptionale de transferare a amenzilor in
alte bugete decit bugetul de stat.
Comisia pentru protectie sociala, sanatate si
familie propune specificarea, la articolul 1, ca amenda se stabileste in unitati
conventionale, conform Codului cu privire la contraventiile administrative.
Comisia juridica, pentru numiri si imunitati
nu sustine aceasta propunere din motive ca acest articol nu reglementeaza marimea
amenzii si unitatile in care ea se masoara, ci reglementeaza doar mecanismul de
transferare, varsare a amenzilor in bugetul unitatilor
administrativ-teritoriale.
Directia juridica, precum si un sir de
deputati au inaintat unele obiectii de ordin tehnico-legislativ si redactional,
care au fost acceptate, de exemplu, la, articolul 1, articolul 2, articolul 5 si
respectiv la articolul 34 din proiectul de lege.
Examinind acest proiect de lege pentru
lectura a doua, s-a tinut cont de dezbaterile pe marginea lui. In legatura cu
aceasta, la articolul 1, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati propune
suplimentar introducerea dupa cuvintele: “cu privire la protectia muncii” a
cuvintelor: “cu modificarile ulterioare”. Deci, un amendament, iarasi, de ordin
tehnico-legislativ.
Si, la acelasi articol 1, introducerea, dupa
cuvintele: “sub forma de amenda” a cuvintelor: “ca sanctiune administrativa”,
deoarece amenda poate fi si ca pedeapsa penala.
Comisia juridica, pentru numiri si imunitati
propune Parlamentului adoptarea in lectura a doua a proiectului de lege
examinat, luind in considerare obiectiile si amendamentele relatate si
acceptate.
Domnul Marian Lupu:
Multumesc.
Stimati colegi,
Propuneri altele decit cele evocate in
raportul comisiei? Nu sint.
Va multumesc, domnule Turcan.
Supun votului adoptarea in lectura a doua a
proiectului de Lege nr.1039. Cine este pentru, rog sa voteze. Rog sa fie anuntate
rezultatele.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 27.
Sectorul nr.2 – 35.
Sectorul nr.3 – 6.
Domnul Marian Lupu:
68 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.
Proiectul de Lege nr.1039 este adoptat in
lectura a doua.
Va multumesc.
Proiectul de Lege nr.4493 privind fondul
piscicol, pescuitul si conservarea resurselor biologice acvatice. Lectura a
doua.
Rog comisia, domnul Cosarciuc.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Domnule Presedinte,
Stimati colegi,
Comisia pentru agricultura si industria
alimentara a examinat propunerile de imbunatatire a proiectului de Lege privind
fondul piscicol, pescuitul si conservarea resurselor biologice acvatice,
prezentate de deputati si comisiile permanente. Toate aceste propuneri au fost
incluse in sinteza anexata la raport.
Eu as propune ca sa examinam acele obiectii
sau propuneri care nu au fost acceptate de catre comisie, ca sa putem merge mai
rapid pe acest proiect de lege. La articolul 3, Comisia pentru drepturile
omului a propus introducerea, dupa cuvintele: “obiectivele acvatice piscicole
naturale” a cuvintului: “artificiale”. Respectiv, a propus completarea acestui
articol cu alineatul (2), cu urmatorul cuprins: “Dreptul pentru pescuitul
industrial-comercial in obiectivele acvatice piscicole artificiale se va obtine
in baza unui contract de lunga durata, perfectat de catre persoana interesata
cu serviciu piscicol.”
Nu se accepta, fiindca, in general,
contravine insusi conceptului legii, deoarece pescuitul industrial comercial se
efectueaza numai in bazinele acvatice naturale, dar in bazinele acvatice
artificiale, este vorba despre piscicultura si este o activitate ce tine de
sectorul zootehnic al agriculturii.
La articolul 10, punctul 19 din sinteza, la
litera c), se propune inlocuirea cuvintului “autorizeaza” cu cuvintele
“efectueaza atestarea”, dupa care se introduc cuvintele “si inspectarea”, la
propunerea domnului Todoroglo. Comisia a acceptat. In sinteza nu sint aceste
cuvinte, ele se adauga, pur si simplu, la litera c) a acestui articol.
La articolul 18 Comisia juridica, pentru
numiri si imunitati mentioneaza, ca restrictiile instituite pentru pescuitul
sportiv si de amator sint exagerate. Se propune excluderea alineatelor 1 si 7.
Comisia pentru agricultura si industria
alimentara n-a acceptat aceasta propunere, fiindca aceste restrictii sint
stipulate si in actele normative existente in momentul de fata.
La articolul 19, domnul deputat Oleg Mantorov
a propus un nou cuprins al acestui articol: “Pescuitul industrial comercial in
obiectivele acvatice naturale se efectueaza contraplata de persoanele fizice si
juridice ale Republicii Moldova in baza permisului”. Nu se accepta. S-a
acceptat cuprinsul acestui articol propus de Comisia pentru agricultura si
industria alimentara. Acest articol a fost redactat esential si pescuitul
industrial comercial in obiectivele acvatice se face in baza autorizatiei emise
de catre institutia care este responsabila de resursele naturale si protectia
mediului.
La articolul 29, Comisia pentru drepturile
omului a propus excluderea alineatului (2), fiindca alineatul (1) defineste
exhaustiv strategia statului privind dezvoltarea pisciculturii. Nu se accepta,
fiindca acest alineat (2) prevede stimularea pisciculturii si comisia a
considerat ca acest alineat (2) este benefic pentru aceasta lege.
La articolul 30, domnul deputat Oleg
Mantorov a propus excluderea cuvintelor: “amenajari piscicole”. Comisia n-a
acceptat, fiindca, in general, piscicultura se efectueaza in amenajari
piscicole si aceasta norma trebuie sa ramina in articolul 30.
La articolul 30, Comisia juridica, pentru
numiri si imunitati a propus un alt cuprins: “Agentii economici desfasoara
activitati in domeniul pisciculturii conform prevederii legislative, legislatiei
in vigoare”. Comisia n-a acceptat, fiindca, aceasta propunere, in general, nu
schimba sensul articolului, dar, pur si simplu, il concretizeaza. Ramine
cuprinsul acestuia propus initial de catre autor.
Stimati colegi,
Acestea au fost acele propuneri ale deputatilor
si comisiilor care nu au fost acceptate, eu am prezentat argumentele invocate
de catre Comisia pentru agricultura si industria alimentara. Cu aceste
propuneri si obiectii, acceptate de catre comisie, propunem adoptarea in
lectura a doua a proiectului de Lege privind fondul piscicol, pescuitul si
conservarea resurselor biologice, acvatice.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc.
Stimati colegi,
Propuneri altele decit cele prezentate de
comisie cu comentariile si deciziile prezentate.
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Cusnir:
Multumesc, domnule Presedinte.
Nu as avea o intrebare sau o propunere, decit
o obiectie foarte generala asupra acestui proiect de lege venit de la Guvern,
la care au venit 58 de amendamente din partea deputatilor. Si daca luam in
considerare ca sub numarul 47, sub unul dintre aceste 58, Comisia pentru
agricultura si industria alimentara a venit cu 4 articole noi. Vreau sa atrag
atentia, ca proiectele de la Guvern vin foarte proaste. Aceasta taraganeaza
activitatea Parlamentului, ceea ce s-a intimplat si cu Legea viei si vinului si
cu legea pe care o discutam acum.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc si eu.
Am luat act de informatie.
Cred ca va trebui sa vedem cum sa stimulam
activitatea membrilor comisiei. Ma voi gindi la o premiere, doamna Cusnir.
Alte propuneri?
Microfonul nr.4.
Domnul Ion Varta:
Multumesc, domnule Presedinte.
Domnule presedinte Cosarciuc,
La articolele incluse suplimentar, care alcatuiesc
capitolul 6, doua redactari. Din pacate, n-am reusit sa vi le propun in
calitate de amendament in prealabil, daca acceptati, articolul 32 litera c),
care suna in felul urmator: “Evaluarea impactului produs de industrie asupra
ecosistemelor acvatice”. Corect ar fi, poate, “activitatile cu caracter
economic”, fiindca nu doar despre industrie este vorba, este vorba despre…
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Sintem de acord. Eu cred ca momentul acesta
imbunatateste acest alineat.
Domnul Ion Varta:
Si “studierea biologiei speciilor
acvatice”, poate, mai corect ar fi “studierea ihtiologica a speciilor
acvatice”, fiindca ihtiologia este o ramura a zoologiei, care se ocupa de
studiul pestelui. Aceasta e litera b) din acelasi articol 3.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Domnule Varta,
Eu cred ca sint propuneri bune si noi le
vom lua in considerare la redactarea acestui proiect de lege, fiindca am asteptat
propunerile dumneavoastra, ceea ce a fost anuntat de dumneavoastra aici, in sedinta
plenara, in timpul examinarii in prima lectura noi le-am inclus.
Domnul Ion Varta:
Acestea tocmai nu le-am propus. Si ultima.
Denumirea articolului 33. Probabil, ar fi mai corect sa scriem in locul
cuvintelor “asociatia crescatorilor de pesti” cuvintele “asociatiile
piscicultorilor”.
Domnul Marian Lupu:
De acord.
Microfonul nr.3.
Domnul Vladimir Turcan:
Va multumesc.
Domnule presedinte al comisiei,
Referitor la articolul 41. Comisia a constatat
ca acesta e articolul 41.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Numarul curent? 55, da?
Domnul Vladimir Turcan:
Da, 55 din sinteza.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Da, da, aceasta, numai …
Domnul Vladimir Turcan:
Deci, comisia a constatat ca acest articol
poarta un caracter declarativ si formal. Practic, nu este o prevedere noua,
specifica, ceva pentru aceasta ramura, deoarece modalitatea solutionarii
litigiilor in mod general este prevazuta in legislatia in vigoare. Si de a
stipula, si de a face referinta la acelasi fapt, imi pare ca este de prisos.
Pur si simplu, de a curati aceasta lege de la unele declaratii. Noi am propus
excluderea acestui articol anume din aceste considerente.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Domnule Presedinte,
Propunerea dumneavoastra, in principiu, ar
putea fi acceptata, dar articolul 41 in redactia propusa in proiectul de lege
nu inrautateste acest proiect. Pur si simplu, el inca o data aminteste ca
litigiile din domeniul pescuitului si conservarii surselor se face in
conformitate cu legislatia in vigoare. Adica, de obicei, in toate legile pe
care le adoptam in Parlament acea structura se mentine si de aceea cred ca si
autorii au propus acest articol.
Dar ramine la decizia Parlamentului. Daca
dumneavoastra insistati sa fie pus la vot, atunci el poate fi exclus. Dar eu va
spun ca acest articol 41 in redactia prezentata de catre autor nu incurca, pur si
simplu, acestei legi.
Domnul Marian Lupu:
De acord.
Dumneavoastra insistati ca propunerea sa
fie supusa votului?
Domnul Vladimir Turcan:
Da, noi insistam, totusi, ca propunerea sa
fie pusa la vot. Aici se vorbeste despre faptul ca litigiile se solutioneaza in
mod administrativ sau prin instantele de judecata. E o prevedere foarte clara,
prevazuta si in Codul civil, si in Codul de procedura civila.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Aceasta este o prevedere generala.
Domnul Vladimir Turcan:
Deci, care e sensul de a pastra aici?
Domnul Marian Lupu:
Bine.
De acord.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Domnule Presedinte,
Noi avem decizia comisiei. Este clar ca
acum eu nu pot aici sa o schimb de unul singur. Daca Parlamentul accepta sa fie
pus la vot si sa voteze, poftim.
Domnul Marian Lupu:
Da, stimati colegi,
Deci, Comisia juridica, pentru numiri si
imunitati a evocat acum propunerea inclusa si in sinteza cu referinta la
excluderea articolului 41 din prezentul proiect de lege pentru lectura a doua.
Cine este pentru a accepta aceasta propunere, rog sa voteze. Rog sa fie anuntate
rezultatele, sintem in lectura a doua.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 28.
Sectorul nr.2 – 30.
Sectorul nr.3 – 3.
Domnul Marian Lupu:
61 de voturi. Cu aceste rezultate,
propunerea Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati este sustinuta.
Articolul 41 se exclude. Alte propuneri? Nu vad sa fie.
Va multumesc, domnule presedinte al
comisiei.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Da, va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
In aceste conditii, supun votului adoptarea
in ansamblu a proiectului de Lege nr.4493 in lectura a doua. Cine este pentru,
rog sa voteze.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 28.
Sectorul nr.2 – 41.
Sectorul nr.3 – 16.
Domnul Marian Lupu:
85 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.
Proiectul de Lege nr.4493 este adoptat in
lectura a doua.
Va multumesc.
Proiectul de Lege nr.803 privind
modificarea anexei la Legea pentru aprobarea listei unitatilor ale caror
terenuri destinate agriculturii ramin in proprietatea statului. Lectura a doua.
Rog comisia, domnul Cosarciuc.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Stimate domnule Presedinte,
Stimati colegi,
Comisia pentru agricultura si industria
alimentara a examinat propunerea de imbunatatire pentru lectura a doua a
proiectului de lege si as vrea din start sa mentionez ca raportul inaintat initial
a fost definitivat in sedinta comisiei, apoi a fost distribuit deputatilor,
fiindca au aparut unele probleme legate de punctele 4 si 5 din Legea prezentata
initial de catre Guvern. Se au in vedere terenurile articole care erau in
proprietatea “Serele Chisinaului”.
La sedinta comisiei au fost invitati
reprezentanti ai Agentiei Relatii Funciare si Cadastru si ai Ministerului
Agriculturii si Industriei Alimentare. Lor li s-a dat insarcinare ca, totusi, sa
concretizeze acele suprafete care vor ramine in proprietatea Intreprinderii de
Stat “Bioflora”.
Si in legatura cu aceasta chestiune, s-a
propus ca alineatele 4) si 5) din proiectul de lege prezentat initial sa fie
excluse pentru ca Guvernul sa vina cu un proiect de lege care sa concretizeze
suprafetele ramase in proprietatea statului pentru aceste intreprinderi
concrete.
Totodata, s-a propus ca legea sa fie modificata
si in loc de articolul unic sa fie articolul I si sa se includa articolul II,
ca Guvernul sa transmita in proprietatea administratiei publice locale a
satului Gavanoasa raionul Vulcanesti terenul cu suprafata de 5,65 de hectare
din lista unitatilor ale caror terenuri destinate agriculturii ramin in
proprietatea statutului, fiindca, in legatura cu bilantul efectuat cu
transmiterea terenurilor catre Combinatul de vinuri Cricova au ramas aceste
5,65 de hectare, care trebuie sa fie incluse in proprietatea administratiei
publice locale a satului Gavanoasa. Cu aceste propuneri, comisia sesizata in
fond propune ca acest proiect de lege sa fie votat in lectura a doua.
Domnul Marian Lupu:
Da, va multumesc.
Stimati colegi,
Propuneri altele decit cele care se contin in
raportul comisiei? Nu sint.
Va multumesc, domnule Cosarciuc.
Stimati colegi,
In aceste conditii, supun votului adoptarea
proiectului de Lege nr.803 in lectura a doua. Cine este pentru, rog sa voteze.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 28.
Sectorul nr.2 – 40.
Sectorul nr.3 – 16.
Domnul Marian Lupu:
84 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.
Proiectul de Lege nr.803 este adoptat in
lectura a doua.
Va multumesc.
Proiectul de Lege nr.1328.
Numaratorii:
Domnule Presedinte,
Cer scuze, rectificare.
Va rog foarte mult, inca o data ridicati miinile:
sectorul nr.3 – 5, 6.
Domnul Marian Lupu:
6 voturi. Deci, rectificare pentru
stenograma, numarul de voturi “pro” – 74. Situatia nu se modifica, doar acest
element tehnic important pentru stenograma. Deci, continuam.
Proiectul de Lege nr.1328 privind abolirea
regimului de vize pentru cetatenii statelor membre ale Uniunii Europene,
Statelor Unite ale Americii, Canadei, Confederatiei Elvetiene si Japoniei.
Lectura a doua.
Rog comisia, domnul Stoicov.
Domnul Iurie Stoicov:
Multumesc, domnule Presedinte.
Stimati deputati,
Onorata asistenta,
Comisia pentru securitatea nationala, aparare
si ordinea publica a examinat proiectul de Lege privind abolirea regimului de
vize pentru cetatenii statelor membre ale Uniunii Europene, Statelor Unite ale
Americii, Canadei, Confederatiei Elvetiene si Japoniei inaintat cu titlu de initiativa
legislativa a Guvernului Republicii Moldova.
Proiectul in cauza prevede abolirea
unilaterala de catre Republica Moldova, incepind cu 1 ianuarie 2007, a
regimului de vize pentru cetatenii statelor mentionate. Pentru lectura a doua,
din proiectul domnului deputat Petru Gozun, care a fost comasat cu proiectul
Guvernului, deci, stipularile privind stabilirea regimului de intrare fara vize
pe un termen de pina la 90 de zile pentru cetatenii posesori ai pasapoartelor si
pasapoartelor de serviciu din Uniunea Europeana, statelor candidate la aderarea
la Uniunea Europeana, Statelor Unite ale Americii, Canadei, Japoniei, Confederatiei
Elvetiene, Norvegiei si Statului Israel comisia nu accepta integral aceste
propuneri.
Si propune ca sa fie acceptata formula
propusa de Guvern si anume abolirea regimului de vize pentru cetatenii statelor
membre ale Uniunii Europene, Statelor Unite ale Americii, Canadei, Confederatiei
Elvetiene si Japoniei din urmatoarele considerente. Statele candidate la
aderarea la Uniunea Europeana: Romania si Bulgaria, in momentul aderarii la
Uniune, vor fi cuprinse de prevederile prezentei legi. In ceea ce priveste
regimul calatoriilor fara vize pentru Norvegia si Statul Israel, Ministerul
Afacerilor Externe si Integrarii Europene considera oportun ca aceasta sa fie
stabilita prin acorduri bilaterale.
Domnul deputat Vladimir Vitiuc a inaintat
unele propuneri acceptate de comisie si anume excluderea din preambulul
prezentului proiect textul, precum si, in conformitate cu Legea nr. 269-XIII
din 9 noiembrie 1994 cu privire la iesirea si intrarea in Republica Moldova
“Monitorul Oficial” al Republicii Moldova 1995 nr. 6 articolul 56, deoarece
stabilesc diferite concepte. Prezenta lege prevede abolirea vizelor, pe cind
Legea cu privire la iesirea si intrarea din Republica Moldova stabileste modul
de aflare pe teritoriul Republicii Moldova si tranzitul hotarelor.
Domnul deputat Vladimir Vitiuc, de
asemenea, propune ca prezentul proiect sa fie completat cu articolul 4, cu urmatorul
cuprins: “Guvernul va aduce actele sale normative in concordanta cu prezenta
lege”.
Comisia pentru protectie sociala, sanatate si
familie propune includerea in lista statelor cetatenii care vor fi exceptati de
la regimul de vize – Bulgaria. Comisia pentru securitatea nationala, aparare si
ordinea publica nu sustine aceasta propunere din considerentele enuntate mai
sus. In legatura cu cele expuse, comisia propune adoptarea proiectului de lege in
lectura a doua.
Domnul Marian Lupu:
Da, va multumesc.
Stimati colegi,
Propuneri?
Microfonul nr.4.
Domnul Leonid Bujor:
Domnule presedinte al comisiei,
Se impune sa concretizam un lucru. La sedinta
precedenta, cind am examinat acest proiect de lege, noi am votat pentru prima
lectura si proiectul de lege, al carui autor este domnul deputat Petru Gozun.
Domnule Presedinte al Parlamentului,
Atunci, domnul Presedinte al sedintei, a
comentat acest moment, daca va aduceti aminte. Intrebarea mea care este? Nu
este necesar sa votam ca proiectul domnului deputat Gozun sa fie acceptat ca
proiect de alternativa? Fiindca in raportul dumneavoastra asa se mentioneaza, ca
domnul deputat Gozun, al carui proiect de alternativa s.a.m.d.
Domnul Marian Lupu:
Da, de alternativa.
Domnul Iurie Stoicov:
Noi am votat la sedinta trecuta.
Domnul Leonid Bujor:
Deci, in viziunea.
Domnul Iurie Stoicov:
Noi am votat aceasta la sedinta trecuta. Am
luat proiectul de baza al Guvernului si proiectul domnului deputat Gozun ca
alternativa si am votat aceasta.
Domnul Marian Lupu:
Asa.
Domnul Leonid Bujor:
Deci, noi am...
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Asa, asa, cu placere. Alte propuneri? Nu sint.
Va multumesc, domnule Stoicov.
Stimati colegi,
Supun votului adoptarea in lectura a doua a
proiectului de Lege nr.1328, cine este pentru, rog sa voteze.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 28.
Sectorul nr.2 – 38.
Sectorul nr.3 – 20.
Domnul Marian Lupu:
86 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.
Proiectul de Lege nr.1328 este adoptat in lectura a doua.
Va multumesc.
Proiectul de Lege nr.918 cu privire la
Institutul National al Justitiei. Lectura a doua.
Rog comisia.
Domnul Vladimir Turcan:
Onorat Parlament,
Comisia juridica, pentru numiri si imunitati
a examinat detaliat amendamentele si propunerile deputatilor privind proiectul
de Lege nr.918 din
17 martie 2006, inclusiv cele expuse de deputati in cadrul examinarii
prezentului proiect de lege in prima lectura. Mentionam ca amendamentele in
scris, fiind ample si multe, au fost dezbatute de comisie cu participarea
nemijlocita a autorilor, a domnilor deputati Ion Plesca si Vladimir Filat.
In rezultatul dezbaterilor, comisia a
acceptat integral sau partial o buna parte din amendamente si propuneri, care tin
de problemele finantarii Institutului National al Justitiei, elaborarii
strategiei privind instruirea initiala si continue a judecatorilor,
procurorilor, altor categorii de juristi care contribuie la infaptuirea justitiei,
de formare a consiliului institutului si de concretizare a atributiilor consiliului,
de control al activitatii economico-financiare, de transparenta si de raspundere
disciplinara etc.
Totodata, Comisia juridica, pentru numiri si
imunitati mentioneaza ca unele amendamente si propuneri n-au putut fi
acceptate, deoarece nu sint compatibile cu conceptul si structura legii care a
fost adoptata in prima lectura. In legatura cu cele relatate, a fost perfectata
o sinteza, care este anexa la prezentul raport cu privire la amendamentele
parvenite la proiectul de lege, si rezultatele examinarii din partea comisiei.
In urma examinarii reglementarilor
proiectului de lege, precum si a tuturor amendamentelor si propunerilor la
aceasta lege, comisia propune Parlamentului proiectul de Lege nr.918 pentru
examinare si adoptare in a doua lectura.
Domnul Marian Lupu:
Da, va multumesc.
Stimati colegi,
Propuneri pentru lectura a doua.
Microfonul nr.4.
Domnul Vladimir Filat:
Va multumesc, domnule Presedinte.
Este simplu de uitat in tabel si acolo se
vede ca eu, in calitate de deputat, am inaintat un sir de amendamente. Desi
marea majoritate n-au fost acceptate, eu tin, totusi, sa multumesc membrilor
comisiei, fiindca a fost o munca, eu consider, foarte calificata si noi vom sustine
acest proiect de lege in lectura a doua. Totodata, vreau sa mentionez ca
anumite prevederi pe care le-am propus sint absolut sigur ca vom reveni la dinsele,
din simplul motiv ca noi sintem convinsi ca acest institut totusi trebuie sa
fie subordonat Consiliului Superior al Magistraturii.
Eu va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Alte propuneri?
Domnul Vladimir Turcan:
Va multumesc.
Domnule Presedinte,
Pentru stenograma, daca se poate.
Domnul Marian Lupu:
Da, va rog.
Domnul Vladimir Turcan:
Deci, la articolul 13 au parvenit
amendamente din partea domnilor deputati Ion Plesca si Vladimir Filat referitor
la conditiile de admitere la acest institut. Deci, in rezultat, in partea
sintezei unde este rezultatul examinarii din punct de vedere tehnic, deci,
trebuie de exclus notiunea, iar cuvintul “obligatoriu” se exclude. Deci, ramine
acest cuvint, deoarece la articolul 22 noi deja explicam in care cazuri aceasta
conditie este obligatorie.
Domnul Marian Lupu:
Domnule presedinte al comisiei,
Deci, in varianta finala, cui i se
subordoneaza aceasta institutie? Sub auspiciul cui isi va desfasura activitatea?
Domnul Vladimir Turcan:
Nu, nu, referitor la problema pe care a inaintat-o
domnul deputat Vladimir Filat, noi am ajuns la un comun acord, vasazica, la sedinta
comisiei. Actualmente, aceasta institutie va fi... deci, prin insasi faptul
formarii si prin modalitatea formarii consiliului se vede ca aceasta institutie
va fi coordonata, patronata din partea Consiliului Superior al Magistraturii si
Procuraturii Generale, acei care comanda, de fapt, au prezentat comanda pentru
pregatirea cadrelor.
Domnul Marian Lupu:
De acord.
Va multumesc.
Alte propuneri? Nu sint.
Va multumesc, domnule presedinte.
Stimati colegi,
Supun votului adoptarea proiectului de Lege
nr.918 in lectura a doua. Cine este pentru, rog sa voteze.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 28.
Sectorul nr.2 – 41.
Sectorul nr.3 – 21.
Domnul Marian Lupu:
90 de voturi “pro”. “Impotriva”? Zero
voturi.
Proiectul de Lege nr.918 este adoptat in
lectura a doua.
Proiectul de Lege nr.1453 cu privire la
sistemul de executare silita.
Guvernul. Domnul Nicolae Esanu, va rog.
Domnul Nicolae Esanu – reprezentantul permanent al Guvernului in
Parlament:
Stimate domnule Presedinte,
Doamnelor si domnilor deputati,
Supunem atentiei dumneavoastra proiectul de
Lege cu privire la sistemul de executare silita, care a fost elaborat in scopul
consolidarii capacitatii organelor de executare, pentru asigurarea implementarii
hotaririlor instantelor judecatoresti sau a altor documente care se executa
silit. Proiectul de Lege supus atentiei dumneavoastra stabileste structura si
sistemul organelor respective, stabileste statutul persoanelor care asigura
executarea silita si regulile cu privire la numirea si calitatile pe care le
dispun respectivele persoane.
Vreau sa mentionez ca respectivul proiect
va fi completat de.. sau normele din respectivul proiect vor fi aplicate
concomitent cu alte acte normative, inclusiv Codul de executare, o parte dintre
norme care au fost reproduse aici. Dar in legatura cu discutiile care au avut
loc in Comisia juridica, pentru numiri si imunitati am convenit ca o parte din
norme urmeaza sa fie excluse si v-a fost prezentat un nou cuprins al legii, pe
care noi, in principiu, am acceptat-o. Tinind cont de cele expuse, rugam ca
dumneavoastra sa sustineti adoptarea proiectului in prima lectura.
Multumim.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc.
Stimati colegi,
Intrebari pentru domnul ministru?
Microfonul nr.5.
Domnul Ion Plesca:
Multumesc, domnule Presedinte.
Domnule Esanu,
La articolul 20 din proiectul de lege se
mentioneaza ca delegarea executorilor judecatoresti se face fara consimtamintul
lor. Dumneavoastra cunoasteti ca la articolul 71 din Codul muncii este prevazut
ca detasarea oricarei persoane publice trebuie sa fie doar numai cu acordul
persoanei. Cum explicati aceasta?
Domnul Nicolae Esanu:
Deci, exista o regula generala cu privire
la lege speciala si lege generala. Codul muncii nu poate servi drept interdictie
de a stabili norme cu un alt continut intr-o alta lege. Este o problema de
decizie politica care apartine Parlamentului. Pentru asigurarea eficienta a
executarii hotaririlor judecatoresti, noi consideram ca, pentru o perioada
scurta, pe care am prevazut-o de o luna, in proiect, s-ar putea de derogat de
la regula generala si de stipulat ca delegarea se poate face fara acordul lui.
Daca Parlamentul nu va accepta acest
concept, desigur ca vom reveni la norma generala din Codul muncii.
Domnul Ion Plesca:
Dar la articolul 6 litera e) –
“Departamentul intocmeste rapoarte privind activitatea sistemului de
executare.” Cui le va prezenta aceste rapoarte?
Domnul Nicolae Esanu:
Conform regulamentului, Departamentul este
subordonat Ministerului Justitiei si in respectivul regulament este prevazut ca
rapoartele sint prezentate Ministerului Justitiei.
Domnul Ion Plesca:
Nu este.
Domnul Nicolae Esanu:
Acesta si alte rapoarte pe care, conform
legislatiei, Departamentul de Executare este obligat sa le intocmeasca. Daca
considerati ca este necesar sa mai stipulam o data ca trebuie sa fie prezentate
Ministerului Justitiei, noi nu sintem impotriva.
Domnul Ion Plesca:
Si la articolul 7 alineatul (3) – oficiile
de executare sint conduse de sefi, la propunerea sefului oficiului se numeste
un sef adjunct. Cine-i numeste?
Domnul Nicolae Esanu:
Toate numirile in cadrul Departamentului de
Executare se fac de catre directorul departamentului. Deci, inclusiv ale
executorilor si ale sefilor de oficii. Deci aceasta este o problema ce tine de
regulamentul departamentului.
Daca considerati ca este necesar sa fie
dublate, nu este nici o problema. Pentru lectura a doua putem stipula acest
lucru.
Domnul Ion Plesca:
Nu, eu vreau sa mentionez ca Fractiunea
“Alianta «Moldova Noastra»” va sustine in prima lectura acest proiect de lege si
vom veni cu niste amendamente pentru imbunatatirea lui.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.3.
Doamna Ludmila Borgula:
Óâàæàåìûé ãîñïîäèí Åøàíó, âàì èçâåñòíî,
òàêæå êàê è íàì, ÷òî î÷åíü íåáëàãîïîëó÷íûì â íàøåé ñóäåáíîé ñèñòåìå ÿâëÿåòñÿ
èìåííî èñïîëíåíèå ñóäåáíûõ ðåøåíèé.
Ê áîëüøîìó ñîæàëåíèþ, ïîñòóïàåò ìíîãî æàëîá
íà òî, ÷òî ñóäåáíûé èñïîëíèòåëü íåðåäêî ïåðåêëàäûâàåò ñâîè ôóíêöèîíàëüíûå
îáÿçàííîñòè íà ïëå÷è òîãî, êòî ïðåäúÿâèë èñê íà âçûñêàíèå.
Óòî÷íþ, ÷òî èìåþ â âèäó. Êîãäà íå ìîãóò
âçûñêàòü èñê íà îñíîâàíèè òîãî, ÷òî ó îòâåò÷èêà îòñóòñòâóåò, êàêîå-ëèáî
äâèæèìîå èëè íåäâèæèìîå èìóùåñòâî è ò.ä., âîçâðàùàþòñÿ ê òîìó, êòî ñ èñêîì
âûñòóïèë. È ïðè ýòîì åùå äåëàþòñÿ òàêèå çàÿâëåíèÿ, ÷òî, êîãäà ó âàñ áóäóò
äàííûå î òîì, ÷òî ó îòâåò÷èêà ïîÿâèëàñü âîçìîæíîñòü èñïîëíèòü èñê, âû íàì
ñîîáùèòå, â äàííîì ñëó÷àå âû èìååòå ïðàâî ïîâòîðíî îáðàòèòüñÿ â ñóä.
È ýòè ôàêòû íå åäèíè÷íûå.  ïðåäñòàâëÿåìîì
çàêîíå ìíîãîå ïðàâèëüíî äåòàëüíî óêàçàíî. Íî ýòîò ôàêò íèãäå, íè â îäíîé èç
ñòàòåé, íè â îáÿçàííîñòÿõ, íè â ïîëîæåíèÿõ î äèñöèïëèíàðíûõ èëè êàêèõ-ëèáî
âçûñêàíèÿõ, è â ÷àñòíîñòè, ôàêò, ÷òî èñïîëíèòåëü íå èñïîëíÿåò â ñîîòâåòñòâèè ñ
êîäåêñîì ñâîè îáÿçàííîñòè, ïåðåêëàäûâàåò èõ íà ïëå÷è òîãî, êòî îáðàòèëñÿ â
ñóäåáíûå îðãàíû. È ýòî òàê ó íàñ è áóäåò ïðîäîëæàòüñÿ èëè, íà âàø âçãëÿä, â
íîâîì çàêîíå ãäå-òî çàëîæåíî..., íî çàëîæåíî òàê ãëóáîêî, ÷òî åãî íå âèäíî.
Domnul Nicolae Esanu:
 ñîîòâåòñòâèè ñ
îáùèìè ïðàâèëàìè èñïîëíèòåëüíîãî ïðîèçâîäñòâà ðåàëèçàöèÿ èñïîëíèòåëüíûõ äîêóìåíòîâ
âîçëàãàåòñÿ íà ñóäåáíûõ èñïîëíèòåëåé. È äàæå ñåãîäíÿ îíè, ñìåþ Âàñ çàâåðèòü, íå
ïåðåêëàäûâàþò ñâîþ îòâåòñòâåííîñòü íà êðåäèòîðîâ.
ß ñàì ïîäïèñûâàþ î÷åíü ìíîãèå äîêóìåíòû,
ïðîñòî íåâåðíî òðàêòóåòñÿ ïîñëåäíåå ïîëîæåíèå. Ñóäåáíûé èñïîëíèòåëü ïîñëå
èñïîëíåíèÿ âñåõ âîçìîæíûõ äåéñòâèé, òî åñòü îáðàùåíèÿ â áàíêîâñêèå ó÷ðåæäåíèÿ,
â êàäàñòðîâûå îðãàíû, â ïîëèöèþ, ïðè ýòîì ó íåãî íå âñåãäà åñòü òðàíñïîðò, êî
âñåì âîçìîæíûì èñòî÷íèêàì èíôîðìàöèè, à êîãäà íåò èíôîðìàöèè î òîì, åñòü ëè ó
âçûñêàòåëÿ èìóùåñòâî, âîçâðàùàåò èñïîëíèòåëüíûé ëèñò è îáÿçàòåëüíî ñîîáùàåò î
òîì, ÷òî åãî ìîæíî ïðåäúÿâèòü ïîâòîðíî ê èñïîëíåíèþ, à òàêæå äîâîäèò äî
ñâåäåíèÿ, ÷òî åñëè ó âçûñêàòåëÿ åñòü èíôîðìàöèÿ, êîòîðîé íåò ó ñîîòâåòñòâóþùèõ
îðãàíîâ, òî îí ìîæåò åå ïðåäîñòàâèòü, èìååò ïðàâî åå ïðåäîñòàâèòü, íî íå
îáÿçàí.
Doamna Ludmila Borgula:
Ãîñïîäèí Åøàíó, ÿ ïðîøó ïðîùåíèÿ çà òî, ÷òî
ÿ ïðåðûâàþ âàøå îáúÿñíåíèå íà ýòîò ñ÷åò, íî ÿ áû íå âûøëà ê ìèêðîôîíó, åñëè áû
íå áûëî òàêèõ ôàêòîâ. Îíè óñòàíîâëåíû. Âû ìíå íà÷èíàåòå ðàññêàçûâàòü, êàê
äîëæíî áûòü. Ìû çíàåì, êàê äîëæíî áûòü, íî òàêèå ôàêòû åñòü, è äóìàþ, ÷òî äëÿ
òîãî, ÷òîáû ïðåñå÷ü òàêèå ÿâëåíèÿ, èõ íóæíî êàêèì-òî îáðàçîì îòðàçèòü â ýòîì
äîêóìåíòå.
Âòîðîå.  ñòàòüå 25, ãäå ðå÷ü èäåò î
äèñöèïëèíàðíûõ íàðóøåíèÿõ, ó âàñ åñòü òàêîé, î÷åíü èíòåðåñíûé ìîìåíò. Ïåðâûé
ïóíêò, ïîäïóíêò ñ), ãäå ãîâîðèòñÿ î äèñöèïëèíàðíûõ íàðóøåíèÿõ. Çäåñü ñêàçàíî,
÷òî îòíîñèòñÿ ê äèñöèïëèíàðíûì íàðóøåíèÿì, íàïðèìåð, äîïóùåíèÿ íåêîòîðûõ
íàðóøåíèé ïðîòèâîðå÷àùèõ ïðèíöèïó ìîðàëüíûì íîðì, íå ñîîòâåòñòâóþùèõ çàíèìàåìîé
äîëæíîñòè.
Âû ìåíÿ èçâèíèòå, íî êàê ýòî íåêîòîðûå...,
çíà÷èò, ÷àñòü íàðóøåíèé äîïóñêàåòñÿ, à ÷àñòü – íå äîïóñêàåòñÿ. Äóìàþ, ÷òî,
íàâåðíîå, ýòîò ïóíêò íàäî èëè èñêëþ÷èòü èëè æå ñäåëàòü åãî áîëåå êîíêðåòíûì.
Òàêîâî ìîå ïðåäëîæåíèå. Ïîëàãàþ, ÷òî îíî áóäåò ó÷òåíî è ðàññìîòðåíî.
È, íàêîíåö, ïîñëåäíåå ïðåäëîæåíèå
îòíîñèòåëüíî ñòàòüè 32, êîòîðàÿ ðÿäîì ïîëîæåíèé ïðåäóñìàòðèâàåò – ðå÷ü èäåò î
çàðàáîòíîé ïëàòå – ïðåìèðîâàíèå èëè äîïîëíèòåëüíóþ îïëàòó ñóäåáíûõ
èñïîëíèòåëåé. À êàê äàííûå ïîëîæåíèÿ ñîîòâåòñòâóþò çàêîíó î çàðàáîòíîé ïëàòå â
áþäæåòíîé ñôåðå, êîòîðûé ìû íåäàâíî ïðèíÿëè? Ïðåäóñìàòðèâàåòå ëè âû âíåñåíèå
îòäåëüíûõ èçìåíåíèé, è ïîêðîåò ëè Ïðàâèòåëüñòâî âñå ðàñõîäû èëè äîïîëíèòåëüíî
áóäóò âûäåëåíû îïðåäåëåííûå ñóììû? Êàê ñëåäóåò ïîíèìàòü ýòó 32 ñòàòüþ?
Domnul Nicolae Esanu:
Âî ïåðâûõ, äîëæåí ñîîáùèòü âàì, ÷òî â
êîìèññèè ïî âîïðîñàì ïðàâà, íàçíà÷åíèÿì è èììóíèòåòó ýòà ïðîáëåìà óæå áûëà
îáñóæäåíà è â ïðèíöèïå ïðåäëàãàåòñÿ êîíöåïòóàëüíî èçìåíèòü ýòîò ïóíêò. Íî õî÷ó
îáðàòèòü âíèìàíèå, ÷òî â íàñòîÿùåì ïðîåêòå íå ïðåäïîëàãàåòñÿ âûäåëåíèå êàêèõ
ëèáî ñðåäñòâ èç áþäæåòà.
Ðå÷ü èäåò î ñóììàõ, âûïëà÷èâàåìûõ èç ôîíäà
èñïîëíåíèÿ, êîòîðûé íàêàïëèâàåòñÿ çà ñ÷åò òåõ 5 ïðîöåíòîâ îò ðåàëüíî
èñïîëíåííûõ ñóìì.
Doamna Ludmila Borgula:
Áëàãîäàðþ âàñ.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Domnul Vladimir Filat:
Va multumesc, domnule Presedinte.
Noi cunoastem cu totii care este situatia
vizavi de executarea deciziilor judecatoresti si speram foarte mult ca, prin
votarea acestei legi, lucrurile se vor ameliora. Noi vom vota acest proiect de
lege, vom veni in lectura a doua cu anumite amendamente.
Domnule ministru,
Dar, totodata, consider ca este vorba si de
concept, ca sa ne spuneti punctul dumneavoastra de vedere ce tine de independenta
executorului judecatoresc, fiindca un lucru foarte important in activitatea lor
va fi aceasta independenta, cum va fi ea garantata.
Conform prevederilor articolului 17, nu
considerati dumneavoastra ca urmarirea penala impotriva executorului judecatoresc
sa fie trecuta pe seama numai a Procurorului General si adjunctilor ca sa nu
poata interveni usor in acest proces procurorii in general.
Domnul Nicolae Esanu:
Desigur, intarirea independentei
executorilor judecatoresti este unul din principiile fundamentale ale regulilor
privind constituirea acestui sistem si activitatea acestuia.
In ceea ce priveste propunerea nemijlocita,
ca urmarirea penala sa fie efectuata nemijlocit de Procurorul General, deci, eu
cred ca noi in genere am pornit pe o cale nu tocmai conforma practicilor
europene, cu foarte multe imunitati acordate diferitelor categorii de persoane.
Noi nu consideram ca disfunctionalitatile
din sistemul urmaririi penale, cind ne temem de riscul ca vor fi intentate
nejustificat dosare penale, trebuie solutionate pe calea instituirii garantiilor.
Cred ca mai degraba noi trebuie sa vorbim despre faptul ca sa modificam, sa
introducem modificarile necesare pentru ca sa avem un aparat asa-numit
represiv, functional si sa nu ne temem de faptul ca ei vor intenta dosare
nejustificat.
Domnul Vladimir Filat:
Bine.
Ca de obicei, raspuns foarte scurt, domnule
ministru.
Domnul Marian Lupu:
Alte intrebari? Nu sint.
Va multumesc, domnule ministru.
Stimati colegi,
Supun votului aprobarea in prima lectura a
proiectului de Lege nr.14..., eu imi cer scuze. Galagia in sala m-a sustras.
Raportul comisiei, va rog.
Domnul Vladimir Turcan:
Va multumim.
Comisia juridica, pentru numiri si imunitati
a examinat proiectul de lege, tinind cont de importanta functiilor pe care le
are un executor judecatoresc la independenta, la indeplinirea unui document
executoriu. Este binevenita adoptarea unei legi prin care se vor determina
structura sistemului de executare, statutul, conditiile de selectare si numirea
in functie, atributiile, drepturile si obligatiile executorului judecatoresc.
Elaborarea proiectului este determinata si
de obligatiile asumate in vederea executarii programului calendaristic al actiunilor
legislative in conformitate cu rezolutia si recomandarile Comisiei pentru
respectarea obligatiunilor si angajamentelor statelor membre ale Consiliului
Europei.
Proiectul a fost avizat de comisiile
permanente si Directia juridica care il sustin cu unele amendamente. Aceste
amendamente vor fi luate in considerare pentru lectura a doua.
La examinarea proiectului in cadrul Comisiei
juridice, pentru numiri si imunitati s-a constatat ca o parte din prevederile
proiectului sint deja reglementate de alte acte legislative si nu necesita a fi
prevazute in acest proiect.
In rezultat, cu consimtamintul autorului,
se propune o noua redactie imbunatatita a proiectului de lege. De asemenea, cu
consimtamintul autorului, articolul 32 de la capitolul VI din proiectul de lege
este introdus in capitolul VIII - dispozitii finale si tranzitorii.
Articolul va avea o aplicativitate temporara
pina la intrarea in vigoare a tuturor normelor din Legea cu privire la sistemul
de salarizare in sectorul bugetar.
In concluzie, Comisia juridica, pentru
numiri si imunitati propune ca acest proiect de lege sa fie adoptat in prima
lectura, cu modificarile si obiectiile care sint in prezentul raport.
Domnul Marian Lupu:
Multumesc.
Intrebari?
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Buliga:
Domnule Presedinte,
Conform articolului 31, statul isi asuma
responsabilitatea de a asigura viata, sanatatea si bunurile executorului judecatoresc
din contul bugetului de stat.
Spuneti, va rog, daca s-au facut evaluari,
cit ar fi costul acestui articol si care poate fi limita in care se vor asigura
viata si bunurile executorului judecatoresc, limita financiara am avut in
vedere.
Domnul Vladimir Turcan:
Da, noi, in cadrul dezbaterilor acestui
articol la sedinta comisiei, am acordat atentie si pentru lectura a doua chiar
am propus excluderea notiunii “bunurile”, in primul rind. Ceea ce se refera la
problema, deci, a garantiei vietii si sanatatii, aceste prevederi sint
calculate, cifra concreta clar ca... deci, ma rog, dupa caz, speram ca aceste
cazuri vor fi cit mai putine, poate in genere sa nu fie.
Dar asa o prevedere exista si spunem pentru
aceiasi colaboratori ai Ministerului de Interne, a caror viata de asemenea este
pusa in pericol. Si, de aceea, aceste prevederi sint asimilate cu prevederile
pentru executori, avind in vedere ca anume dumnealor vor fi in contact
nemijlocit cu acei care nu sint multumiti de unele decizii si cind este vorba
de proprietate, este clar ca poate sa apara si o oarecare agresivitate din
partea persoanelor respective.
Doamna Valentina Buliga:
Va multumesc.
Doamna Valentina Cusnir:
Multumesc, domnule Presedinte.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4, va rog.
Domnul Vladimir Turcan:
Va rog microfonul putin mai...
Doamna Valentina Cusnir:
Domnule Presedinte.
Domnul Marian Lupu:
Domnilor, ajutati-o pe colega.
Doamna Valentina Cusnir:
Domnule Presedinte,
As vrea sa va intreb daca nu ati vazut o
contradictie intre alineatul (4) al articolului 7, care prevede ca structura si
regulamentul de activitate a Oficiului de executare este aprobat de catre
Guvern, si alineatul (4) al articolului 10, al carui cuprins tine de Consiliul
coordonator al Departamentului de executare, care se instituie prin ordinul
ministrului de justitie, dar regulamentul de activitate al acestui consiliu
este aprobat de catre Departamentul de executare. Si ce ati vedea sub
examinarea celor mai importante probleme din activitatea sistemului de
executare.
Domnul Vladimir Turcan:
Referitor la intrebarea respectiva, este
evident faptul ca noi vorbim despre insasi structura Departamentului. Deci,
aprobarea structurii acestui departament trebuie sa intre in competenta
Guvernului. In continuare, activitatea structurilor subordonate acestui
departament va fi deja coordonata, inclusiv din punct de vedere organizatoric,
de catre insusi departamentul, ceea ce este prevazut in regulamentul actual.
Este clar ca, dupa adoptarea acestei legi,
vor fi introduse si modificarile respective in regulamentul departamentului.
Doamna Valentina Cusnir:
Am zis ca articolul 7 se refera la oficiile
de executare, iar articolul 10 se refera la Consiliul coordonator al
Departamentului.
Domnul Vladimir Turcan:
Al Departamentului insusi.
Doamna Valentina Cusnir:
De executare.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Alte intrebari? Nu sint.
Va multumesc, domnule presedinte al
comisiei.
Deci, la aceasta etapa, supun votului
aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.1453. Cine este pentru, rog
sa voteze. Majoritatea.
Va multumesc.
Proiectul de Lege nr.1453 este aprobat in
prima lectura.
Proiectul de Lege nr.1089 pentru
completarea Codului penal al Republicii Moldova.
Guvernul. Domnule Esanu, va rog.
Domnul Nicolae Esanu:
Stimate domnule Presedinte,
Doamnelor si domnilor deputati,
Supunem atentiei dumneavoastra proiectul de
Lege privind modificarea Codului penal al Republicii Moldova, prin care
propunem introducerea a doua articole noi – 2451 si 2452,
care se refera la sanctionarea infractiunilor comise pe piata valorilor
mobiliare.
Aceasta modificare este necesara in legatura
cu faptul ca, in prezent, nu exista reglementari specifice cu privire la
faptele respective, fapt care creeaza probleme in atragerea la raspundere a
persoanelor care comit fapte ilicite pe piata valorilor mobiliare, preintimpinind
astfel crearea unor reguli civilizate pe aceasta regula si cauzind participantilor
la piata valorilor mobiliare, in cazul registratorilor unor prejudicii
considerabile.
Va rugam ca dumneavoastra sa sustineti
adoptarea acestui proiect in prima lectura.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc.
Intrebari pentru raportor?
Microfonul nr.2.
Doamna Irina Vlah:
Ñïàñèáî, ãîñïîäèí
Ïðåäñåäàòåëü.
Ó ìåíÿ òàêîé âîïðîñ. áûëè ëè ïîäêëþ÷åíû ê
ïîäãîòîâêå ýòîãî ïðîåêòà ñïåöèàëèñòû Íàöèîíàëüíîé êîìèññèè ïî öåííûì áóìàãàì è
åñëè äà, òî áûëè ëè ó÷òåíû âñå èõ ïðåäëîæåíèÿ è çàìå÷àíèÿ ïðè îïðåäåëåíèè
íàðóøåíèé çàêîíîäàòåëüñòâà è âíåñåíèè çàïèñåé â Ðååñòð äåðæàòåëåé öåííûõ áóìàã?
Domnul Nicolae Esanu:
Äà, åñòåñòâåííî, â õîäå ïîäãîòîâêè ýòîãî
çàêîíà, íå òîëüêî áûëè ïðèâëå÷åíû ñïåöèàëèñòû, íî â ñîîòâåòñòâèè ñ
çàêîíîäàòåëüíûìè ïîëîæåíèÿìè âèçèðîâàíèå Íàöèîíàëüíîé êîìèññèè ïî öåííûì áóìàãàì
ÿâëÿåòñÿ îáÿçàòåëüíûì. È â ïðîöåññå ïîäãîòîâêè çàêîíîïðîåêòà ê ðàññìîòðåíèþ íà
çàñåäàíèè Ïðàâèòåëüñòâà áûëî ïîëó÷åíî çàêëþ÷åíèå Íàöèîíàëüíîé êîìèññèè.
Doamna Irina Vlah:
È âñå ïðåäñòàâëåííûå èìè íàðóøåíèÿ è
ïðåäëîæåíèÿ áûëè âêëþ÷åíû â äàííûé çàêîíîïðîåêò?
Domnul Nicolae Esanu:
×àñòü ïðåäëîæåíèé – äà, ÷àñòü – íåò. Êàê
âñåãäà åñòü ìíåíèÿ, êîòîðûå âûñêàçûâàþòñÿ, è Ïðàâèòåëüñòâî ïðèíèìàåò ðåøåíèå,
èñõîäÿ èç îáùåé êîíöåïöèè.
Doamna Irina Vlah:
Ãîñïîäèí Ïðåäñåäàòåëü,
Âêëþ÷èòå, ïîæàëóéñòà, ìåíÿ â ñïèñîê
âûñòóïàþùèõ.
Domnul Marian Lupu:
Da. Alte intrebari nu sint?
Va multumesc, domnule ministru.
In continuare, rog comisia, domnul Plesca.
Domnul Ion Plesca:
Domnule Presedinte,
Onorat Parlament,
Comisia juridica, pentru numiri si imunitati
a examinat proiectul in cauza si a constatat urmatoarele.
Proiectul a fost inaintat cu titlu de initiativa
legislativa de catre Guvern. Se inscrie in recomandarile Presedintelui tarii
din mesajul sau privitor la infaptuirea justitiei. Si are ca obiectiv completarea
Codului penal, capitolul 10 – infractiuni economice cu doua articole noi, 2451
si 2452. Cu componenta de infractiuni, ale caror norme prevad raspundere
penala pentru persoanele fizice si juridice care incalca drepturile cetatenilor
Republicii Moldova in activitatea pe piata valorilor mobiliare.
Aceste completari in legislatie penala se
impun din faptul ca, concomitent cu dezvoltarea pietei valorilor mobiliare, creste
si numarul de abuzuri si inselaciuni, falsuri si informatii denaturate in
Registrul detinatorilor de valori mobiliare. Se incalca legislatia cu privire
la emiterea si circulatia titlurilor de valoare si a valorilor mobiliare, fapte
ilegale care nu sint stipulate in redactia actuala a articolului 245 din Codul
penal.
De asemenea, lipsa in Codul penal a raspunderii
penale speciale complica apararea drepturilor persoanelor de la care au fost
ridicate ilegal valorile mobiliare, a drepturilor de administrare a proprietatii
societatilor pe actiuni si conduc la transformarea ilegala a dreptului de
proprietate asupra bunurilor intreprinderii de la o persoana la alta.
In avizele comisiilor permanente, opt la
numar, si in avizul Directiei Juridice a Aparatului Parlamentului obiectii
conceptuale la proiect nu sint expuse. Proiectul a fost coordonat si sustinut
cu unele obiectii si amendamente care vor fi examinate pentru lectura a doua.
Pornind de la cele mentionate Comisia juridica, pentru numiri si imunitati
considera ca aceasta initiativa se incadreaza in tendinta ajustarii legislatiei
nationale, nu contravine Constitutiei Republicii Moldova si propune adoptarea
acestui proiect de lege in prima lectura.
Domnul Marian Lupu:
Da, multumesc.
Intrebari pentru comisie? Nu sint.
Va multumesc, domnule Plesca.
Deci, inainte de a purcede la exercitiul de
vot, pentru aprobarea proiectului in prima lectura a fost o solicitare pentru
luare de cuvint din partea doamnei deputat Irina Vlah. Va rog la tribuna
centrala.
Doamna Irina Vlah:
Óâàæàåìûé ãîñïîäèí Ïðåäñåäàòåëü Ïàðëàìåíòà,
Óâàæàåìûå äåïóòàòû,
Îáñóæäàåìûé íàìè Ïðîåêò çàêîíà î âíåñåíèè
äîïîëíåíèé â ñòàòüè 2451 è 2452 äåéñòâóþùåãî óãîëîâíîãî
êîäåêñà Ðåñïóáëèêè Ìîëäîâà, âûçâàí íåãàòèâíûìè òåíäåíöèÿìè, ïîÿâèâøèìèñÿ â
ïîâåäåíèè ó÷àñòíèêîâ ðûíêà öåííûõ áóìàã. Öåííûå áóìàãè – ýòî íåîáõîäèìûé
àòðèáóò ðûíî÷íîãî õîçÿéñòâà. È ðàíåå ó íàñ âî âíóòðåííåì ãðàæäàíñêîì îáîðîòå
íàõîäèëîñü ëèøü ìèíèìàëüíîå êîëè÷åñòâî öåííûõ áóìàã, êîòîðûå áûëè ïðåäñòàâëåíû
îáëèãàöèÿìè, ñáåðåãàòåëüíûìè êíèæêàìè, àêêðåäèòèâàìè, ëîòåðåéíûìè áèëåòàìè. À â
ðàñ÷åòàõ ìåæäó þðèäè÷åñêèìè ëèöàìè ïðèñóòñòâîâàë ðàñ÷åòíûé ÷åê. Ñ ïåðåõîäîì ê
ðûíî÷íîé ýêîíîìèêå îáîðîò öåííûõ áóìàã âîçðîñ, ñòàë ôîðìèðîâàòüñÿ èõ ðûíîê. È
íûíå öåííûå áóìàãè ó íàñ âûïóñêàþòñÿ ðàçëè÷íûìè ñóáúåêòàìè.  ñàìîì îáùåì âèäå
âûäåëÿþòñÿ òðè âèäà ýìèòåíòîâ: ãîñóäàðñòâî, ÷àñòíûé ñåêòîð è èíîñòðàííûå
ñóáúåêòû.
 ñîñòàâå îñíîâíûõ íàçâàííûõ ãðóïï
ýìèòåíòîâ ïîÿâèëèñü è îòäåëüíûå ïîäãðóïïû, îñîáåííî ñåãîäíÿ âûäåëÿþòñÿ öåííûå
áóìàãè ïðîìûøëåííûõ ôèðì, êîììåð÷åñêèõ áàíêîâ è èíâåñòèöèîííûõ ôîíäîâ. Âñå ýòî
ïðèâåëî ê òîìó, ÷òî â íàñòîÿùåå âðåìÿ êîëè÷åñòâî ðàçíîâèäíîñòåé öåííûõ áóìàã,
íàõîäÿùèõñÿ â îáîðîòå, ðåçêî âîçðîñëî.
Ñëåäóåò îòìåòèòü, ÷òî Çàêîí î ðûíêå öåííûõ
áóìàã, ïðèíÿòûé 18 íîÿáðÿ 1998 ãîäà, áûë ïåðâûì çàêîíîì î öåííûõ áóìàãàõ,
êîòîðûé äàâàë áåçãðàíè÷íûé ïðîñòîð äëÿ ñîçäàíèÿ ëþáûõ âèäîâ öåííûõ áóìàã êàê
ãîñóäàðñòâåííûì îðãàíàì, òàê è êîììåð÷åñêèì îðãàíèçàöèÿì. Îäíàêî íàçâàííûé
çàêîí ñîäåðæàë êðàéíå íåóäîâëåòâîðèòåëüíóþ ðåãëàìåíòàöèþ îòâåòñòâåííîñòè çà
íàðóøåíèå çàêîíîäàòåëüñòâà íà ðûíêå öåííûõ áóìàã. Ýòè íåäîñòàòêè ÿâèëèñü
îñíîâîé äëÿ ìíîãèõ çëîóïîòðåáëåíèé.
 äåéñòâóþùåì óãîëîâíîì êîäåêñå Ðåñïóáëèêè
Ìîëäîâà ïðåñòóïëåíèÿ, ñîâåðøàåìûå â ñôåðå ýêîíîìè÷åñêîé äåÿòåëüíîñòè,
îáúåäèíåíû â ãëàâå 10. Â äàííîé ãëàâå ëèøü ñòàòüÿ 245 ïîñâÿùåíà
çëîóïîòðåáëåíèÿì ïðè âûïóñêå öåííûõ áóìàã. Ïðåäìåòîì çëîóïîòðåáëåíèÿ ÿâëÿþòñÿ
âíåñåíèå â ïðîñïåêò ýìèññèè íåäîñòîâåðíîé èíôîðìàöèè è óòâåðæäåíèå ïðîñïåêòà
ýìèññèè, ñîäåðæàùåãî çàâåäîìî íåäîñòîâåðíûå ðåçóëüòàòû ýìèññèè öåííûõ áóìàã.
Äðóãèå ïîíÿòèÿ è äðóãèå âèäû ïðåñòóïëåíèé â ñôåðå ýêîíîìè÷åñêèõ äåÿòåëüíîñòè â
óãîëîâíîì êîäåêñå ïîëíîñòüþ îòñóòñòâóþò. Ýòî îòñóòñòâèå îñëîæíÿåò çàùèòó ïðàâ
ëèö, ó êîòîðûõ íåçàêîííî áûëè èçúÿòû öåííûå áóìàãè è, êàê ñëåäñòâèå,
ïðîèñõîäèëî ëèøåíèå ïðàâà ðàñïîðÿæàòüñÿ ñâîèì èìóùåñòâîì.
Ïðåäëîæåííûé ïðîåêò î âíåñåíèè äîïîëíåíèé â
óãîëîâíûé êîäåêñ Ðåñïóáëèêè Ìîëäîâà âîñïîëíÿåò äàííûé ïðîáåë. Íåïîñðåäñòâåííûì
ïðåäìåòîì ïðåäëàãàåìûõ ñòàòüåé ïîëîæåíèé ÿâëÿåòñÿ çëîóïîòðåáëåíèå â
äåÿòåëüíîñòè ó÷àñòíèêîâ ðûíêà öåííûõ áóìàã è íàðóøåíèå çàêîíîäàòåëüñòâà ïðè
âíåñåíèè çàïèñè â ðååñòð äåðæàòåëåé öåííûõ áóìàã. Èç ïðèâåäåííîãî ñîäåðæàíèÿ
ïðåäëàãàåìûõ äîïîëíåíèé ñòàòüåé âûòåêàåò, ÷òî óêàçàííûå ñòàòüè èìåþò îáùèé
ïðèçíàê, îáúåäèíÿþùèé èõ ñî ñòàòüåé 245 Óãîëîâíîãî Êîäåêñà Ðåñïóáëèêè Ìîëäîâà.
Îáùèì äëÿ íèõ ÿâëÿåòñÿ îáùåñòâåííîå îòíîøåíèå, êîòîðîå â ïîëíîé ìåðå ðåãóëèðóåò
ïîðÿäîê îáðàùåíèÿ öåííûõ áóìàã.
Ïðèçíàêè, õàðàêòåðèçóþùèå îáúåêòèâíóþ
ñòîðîíó è ñóáúåêò, êàê ñâèäåòåëüñòâóåò ñîäåðæàíèå ýòèõ íîðì, ñóùåñòâåííî
ðàçëè÷àåòñÿ. Èç ýòîãî ñëåäóåò, ÷òî ïðåäìåò ïðåñòóïëåíèÿ ñîãëàñíî ñòàòüÿì 2451
è 2452 – ýòî äåÿòåëüíîñòü ó÷àñòíèêîâ ðûíêà öåííûõ áóìàã â
öåëÿõ îãðàíè÷åíèÿ ñâîáîäíîãî îáîðîòà öåííûõ áóìàã, ñîâåðøåíèÿ îáìàííûõ
äåéñòâèé, à òàêæå âîâëå÷åíèÿ â ýòè äåéñòâèÿ äðóãèõ ó÷àñòíèêîâ ðûíêà öåííûõ
áóìàã.
Îáúåêòèâíàÿ ñòîðîíà ýêîíîìè÷åñêèõ
ïðåñòóïëåíèé âûðàæàåòñÿ ñîâåðøåíèåì ëþáîãî èç ñëåäóþùèõ òðåõ äåéñòâèé.
Ïåðâîå. Ýòî âêëþ÷åíèå â ðååñòð äåðæàòåëåé
öåííûõ áóìàã íåïîäòâåðæäåííîé, èñêàæåííîé, ôàëüñèôèöèðîâàííîé èíôîðìàöèè.
Âòîðîå. Ýòî óòâåðæäåíèå ïðîñïåêòà ýìèññèè,
ñîäåðæàùåãî èíôîðìàöèþ, êîòîðàÿ ìîæåò ââåñòè â çàáëóæäåíèå.
È òðåòüå. Ýòî âûäà÷à èç ðååñòðà âûïèñêè,
ñîäåðæàùåé âûøåíàçâàííóþ èíôîðìàöèþ, åñëè ýòè äåéñòâèÿ ïîâëåêëè ïåðåäà÷ó ïðàâà
ñîáñòâåííîñòè íàä öåííûìè áóìàãàìè îò îäíèõ ëèö ê äðóãèì ëèöàì. Ôðàêöèÿ Ïàðòèè
Êîììóíèñòîâ, ñ÷èòàåò, ÷òî ïðåäëàãàåìûé Ïðîåêò çàêîíà î âêëþ÷åíèè â Óãîëîâíûé
êîäåêñ ñïåöèàëüíûõ íîðì ñ ïðåäïèñàíèÿìè, èìåþùèìè íåïîñðåäñòâåííîå çíà÷åíèå äëÿ
áîðüáû ñ ïðåñòóïëåíèÿìè, ñîâåðøåííûìè íà ðûíêå öåííûõ áóìàã, íåñîìíåííî,
ñâîåâðåìåíåí è ñîäåðæèò ñóùåñòâåííûå íîâîââåäåíèÿ â ðàçâèòèå îòå÷åñòâåííîãî
óãîëîâíîãî çàêîíîäàòåëüñòâà è ïðàêòèêó åãî ïðèìåíåíèÿ.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc.
Stimati colegi,
In aceste conditii, supun votului aprobarea
in prima lectura a proiectului de Lege nr.1089. Cine este pentru, rog sa
voteze. Majoritatea.
Va multumesc.
Proiectul de Lege nr.1089 este aprobat in
prima lectura.
Proiectul de lege nr.1604 pentru
modificarea Codului penal. Initiativa unui grup de deputati.
Prezinta doamna vicepresedinte Maria
Postoico.
Doamna Maria Postoico:
Domnule Presedinte,
Stimati deputati,
Acest proiect de lege, de fapt, este o
continuare si o completare a amendamentelor cuprinse in proiectul de Lege
nr.1220 din 6 aprilie 2006, care, de fapt, a fost adoptat de acum in prima
lectura si se refera la justitia juvenila.
Practica aplicarii prevederilor noului Cod
penal a demonstrat ca arestul nu este o pedeapsa penala eficienta. De aceea, a
aparut necesitatea elaborarii prezentului proiect de lege si a fost propus ca
arestul sa fie exclus din sistemul pedepselor penale.
Experienta altor state ne arata ca
persoanele condamnate la detentie pe termen scurt, ma refer, in cazul
Republicii Moldova, la arest nu se reeduca, ci dimpotriva, sint influentate
negativ in perioada detentiei.
In final, aceasta conduce, de fapt, cunoastem
cu totii, la recidiva, la consecinte grave de ordin psihologic si, de fapt, noi
cunoastem de acum practica aplicarii muncii comunitare atit ca pedeapsa
principala, cit si ca o conditie, pentru perioada termenului de proba in cazul
condamnarii si suspendarii conditionate.
Totodata, a fost expus si din partea expertilor
Consiliului Europei, care au recomandat ca Republica Moldova sa aplice mai
amplu munca comunitara, ca alternativa la detentie.
Autorii considera ca adoptarea acestor
modificari care se propun la Codul penal, ar fi benefica pentru intreaga
societate, deoarece numai munca comunitara este o pedeapsa penala umana si
eficienta. Ea, de fapt, permite persoanei condamnate sa nu plece din familie, sa
constientizeze fapta comisa, sa contribuie la repararea prejudiciului cauzat si,
astfel, sa se reeduce.
Cum am mai mentionat, acest proiect este o
continuare a proiectului de Lege nr.1220, de aceea, autorii propun ca acest
proiect sa fie luat ca alternativa la proiectul dat si, totodata, ne adresam
din numele tuturor autorilor sa sustineti acest proiect de lege.
Domnul Marian Lupu:
Multumesc.
Intrebari pentru autori?
Microfonul nr.5.
Domnul Ion Plesca:
Doamna autor, doamna Postoico,
La articolul 62, se propune urmatorul
cuprins al alineatului (5): “Munca neremunerata in folosul comunitatii poate fi
aplicata ca pedeapsa principala”. Asa este?
Doamna Maria Postoico:
Da.
Domnul Ion Plesca:
Care este in articolul 62, ca aceasta este
una din pedepsele principale. Nu trebuie cred ca, suplimentar, s-o mai indicam si
aici. Este doar in articolul 62 al acestui Cod penal.
Doamna Maria Postoico:
Noi, de fapt, am discutat acest moment,
unde s-a propus ca, in cadrul comisiei, vor fi amendamente la aceasta.
Domnul Ion Plesca:
Si articolul 67. Cuvintul “arest” se
substituie cu cuvintul “inchisoare”, iar in final se introduce o propozitie “In
acest caz, termenul inchisorii poate fi mai mic de 6 luni”. Dar articolul 70 al
aceluiasi Cod prevede ca de la 6 pina la 25 de ani. Cred ca aceasta tine de
acum de lectura a doua.
Doamna Maria Postoico:
O sa facem pentru lectura a doua.
Domnul Ion Plesca:
Da, in principiu, noi sustinem acest
proiect de lege. El este binevenit si il vom vota pentru prima lectura, vom
veni cu amendamente pentru a doua lectura.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc.
Domnule Rosca, va rog.
Domnul Iurie Rosca:
O mica precizare de ordin stilistic, de
redactare la articolul 67 alineatul (3): in acest caz nu termenul inchisorii ci
in acest caz termenul de detentie, probabil poate fi mai mic decit sase luni,
de detentie.
Doamna Maria Postoico:
Da, pentru asta-i ca pedeapsa.
Domnul Marian Lupu:
Alte intrebari?
Domnul Iurie Rosca:
Nu poti sa spui “termenul inchisorii”. Spui
“termenul de detentie” e clar ca detentia are loc in inchisoare.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc, doamna Postoico.
Rog comisia.
Domnul Vladimir Turcan:
Stimati colegi,
Comisia juridica, pentru numiri si imunitati
a examinat proiectul de lege mentionat si constata urmatoarele.
Proiectul a fost initiat de un grup de
deputati si se inscrie, totodata, in recomandarile Presedintelui tarii din
mesajul dumnealui referitor la practica de aplicare a pedepselor si sanctiunilor
pentru infractiuni. Proiectul de lege este in concordanta cu prevederile, deja
mentionate de doamna deputat Maria Postoico, in proiectul de Lege nr.1220 si
proiectul de Lege nr.594, adoptate in prima lectura, si completeaza unele
aspecte ale acestora.
Proiectul a fost avizat pozitiv de catre
comisiile permanente, de catre Directia Juridica, coordonat si sustinut cu
unele obiectii si amendamente, care vor fi examinate in lectura a doua.
Dat fiind faptul ca proiectul de Lege
nr.1220 reglementeaza mai amplu modificarea si completarea Codului penal
privind micsorarea sanctiunilor pedepselor penale, precum si majorarea numarului
componentilor de infractiuni, pentru care pot fi aplicate pedepse alternative.
Comisia juridica, pentru numiri si imunitati
propune Parlamentului comasarea lor pentru lectura a doua, luind ca baza
proiectul de Lege nr.1220, dar proiectul de Lege nr.1604 sa fie ca un proiect
de alternativa. Pornind de la cele mentionate, comisia propune adoptarea
acestor proiecte de lege in prima lectura.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc.
Intrebari pentru comisie? Nu sint.
Va multumesc, domnule Turcan.
Tinind cont de raportul comisiei sesizate in
fond, supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.1604,
inclusiv in calitate de proiect de alternativa ca, ulterior, pentru lectura a
doua, sa fie examinat in pachet cu proiectul de Lege nr.1220 luat ca proiect de
baza. Cine este pentru aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege
nr.1604. Rog sa voteze. Majoritatea.
Va multumesc.
Proiectul de Lege nr.1604 este aprobat in
prima lectura.
Proiectul de lege nr.1725 pentru
completarea Legii cu privire la apararea nationala.
Domnul Stoicov,
Presupun ca veti prezenta un raport mixt. Si
in calitate de autor, si in calitate de presedinte al comisiei.
Domnul Iurie Stoicov:
Da, intocmai.
Domnul Marian Lupu:
Eu rog putina liniste in sala.
Domnul Iurie Stoicov:
Stimati deputati,
Necesitatea elaborarii prezentului proiect
deriva din conditia prin care, in
momentul adoptarii Legii cu privire la apararea nationala, nu s-a tinut cont de
faptul ca, conform articolului 25 din Legea cu privire la apararea nationala,
Presedintele Republicii Moldova, in calitate de comandant suprem al fortelor
armate, avind atributia de aprobare a Regulamentul statului major general, a
programelor si planurilor privind constructia si dezvoltarea fortelor armate, a
planului de mobilizare si intrebuintare a fortelor armate, a regulamentelor
militare, aproba in prezent si componenta Colegiului militar al Ministerului Apararii,
dar in legea respectiva aceasta reglementare nu exista.
In legatura cu aceasta, se propune ca
articolul 25 alineatul (2) litera c) din lege sa fie completat cu textul
“Componenta Colegiului Militar al Ministerului Apararii”, avindu-se in vedere ca
aproba si acest colegiu. Comisiile permanente si Directia juridica a Aparatului
Parlamentului, avizul Guvernului sint pozitive, fara careva propuneri sau obiectii.
Tinind cont de cele expuse, Comisia pentru securitatea nationala, aparare si
ordinea publica propune
Parlamentului adoptarea proiectului nominalizat in prima si a doua lectura.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc.
Stimati colegi,
Intrebari pentru domnul Stoicov? Nu sint.
Va multumesc.
Cine este pentru aprobarea in prima lectura
a proiectului de Lege nr.1725, rog sa voteze. Majoritatea.
Va multumesc.
Proiectul este aprobat in prima lectura.
Propuneri pentru lectura a doua? Nu sint. Supun
votului adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.1725. Cine este
pentru, rog sa voteze.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 28.
Sectorul nr.2 – 38.
Sectorul nr.3 – 18.
Domnul Marian Lupu:
84 de voturi “pro”. “Impotriva”? Zero
voturi.
Proiectul de Lege nr.1725 este adoptat in
lectura a doua.
Va multumesc.
Proiectul de Lege nr.1950 privind
ratificarea Acordului de finantare pentru dezvoltare dintre Republica Moldova si
Asociatia Internationala pentru Dezvoltare.
Guvernul, domnul Gorodenco.
Domnul Anatolie Gorodenco – ministrul agriculturii si industriei
alimentare:
Stimate domnule Presedinte al Parlamentului,
Onorati deputati,
Guvernul propune examinarii dumneavoastra
proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului de finantare pentru dezvoltare
(al doilea proiect de investitii si servicii rurale) RISP-2 dintre Republica
Moldova si Asociatia Internationala pentru dezvoltare a Bancii Mondiale.
Sub aspect juridic, continutul acestui
acord reprezinta o conditie standard a Bancii Mondiale, similara proiectelor
ratificate anterior de Parlament. Suma totala este de 15 milioane de dolari,
dintre care 7,5 milioane de dolari, acordate sub forma de credit cu o perioada
de rambursare de 40 de ani cu termenul de gratie de 10 ani si o rata a dobinzii
de 0,75 la suta.
Celelalte 7,5 milioane de dolari vor fi
acordate sub forma de grant neram-bursabil. Totodata, va aduc la cunostinta
dumneavoastra ca aceasta finantare este parte componenta a unui program de
creditare ajustabila initiata in 2002 cu Banca Mondiala prin lansarea
proiectului RISP-1. Proiectul RISP-1 este considerat drept unul din cele mai
reusite proiecte ale Bancii Mondiale, implementate in regiune, impactul lui
fiind semnificativ.
In cadrul primei faze a programului, a fost
creata reteaua nationala de extensiune in agricultura, care deserveste peste
350 de mii de fermieri anual. Au fost create circa 1300 de intreprinderi mici si
mijlocii cu un numar de 5,6 mii de locuri de munca noi. De asemenea, din
liniile de creditare ale proiectului respectiv au fost finantate peste 1300 de
proiecte investitionale si 500 proiecte de microcreditare prin reteaua de
asociatii, de economii si imprumut ale cetatenilor, suma totala a creditelor
fiind de peste 290 de milioane de lei.
Perioada medie a unui credit investitional
a fost de circa 4,5 ani, iar rata dobinzii a fost de circa 16 la suta. Intregul
program de finantare a RISP a fost elaborat in conformitate cu SCERS si
Programul “Satul moldovenesc” si contribuie direct la cresterea economica
durabila si la reducerea saraciei prin intermediul crearii noilor locuri de
munca in spatiul rural, prin acordarea accesului la credite investitionale prin
bancile comerciale si imbunatatirea productivitatii fermierilor si
antreprenorilor rurali, prin implementarea tehnologiilor performante in
agricultura.
Proiectul RISP-2, care va fi implementat in
perioada anilor 2006-2010, contine patru componente: prima componenta se refera
la serviciile de extensiune rurala si constituie circa 2,12 milioane de dolari,
finantate din surse de grant. Serviciul de extensiune va continua sa presteze
anual aceasta componenta pentru circa acei 350 de producatori agricoli, fermieri
si va promova implementarea tehnologiilor avansate de productie.
De asemenea, componenta va consolida reteaua
nationala de extensiune rurala, stabilita in cadrul primei faze a acestui
proiect RISP-1. A doua componenta este dezvoltarea afacerilor in spatiul rural in
valoare de 0,85 milioane de dolari, finantate din sursele de grant, va creea
cel putin 600 de afaceri, care vor deschide circa 3 mii de locuri noi de munca in
zonele rurale ale republicii, care vor deveni clienti potentiali ai institutiilor
financiare prin acordarea asistentei si prin conceptualizarea ideilor de
afaceri in cadrul rural, precum si elaborarea planurilor de afaceri, prin pregatirea
pachetelor de documente pentru creditare.
A treia componenta este finantarea rurala in
valoare de 11,4 milioane de dolari. Si 7,5 milioane finantate din surse de
credite, iar restul 3,95 milioane dolari – din surse de grant. Linia de
creditare investitionala va oferi pentru cel putin 600 de antreprenori rurali
credite pe termen lung prin intermediul bancilor selectate. Creditele vor fi
oferite pe un termen maxim de 15 ani cu o perioada de gratie de trei ani si cu
o rata anuala a dobinzii de circa 15–16 la suta.
Componenta de gestionare a proiectului in
valoare de 0,56 milioane de dolari finantate din surse de grant. In aceasta
componenta se introduce in scopul implementarii proiectului si se preconizeaza
crearea unei unitati de implementare, iar, in corespundere cu strategia comuna
a Guvernului si Bancii Mondiale, a spori gradul de responsabilitate a
ministerelor si departa-mentelor, care vor fi implicate in implementarea
acestui proiect.
Vreau sa va comunic, in final, ca finantarea
de 15 milioane de dolari din partea Bancii Mondiale in cadrul acestui proiect
va fi suplimentata cu inca
5,8 milioane de dolari, acordate de Guvernul Suediei, care vor fi utilizate
pentru finantarea unor modele de reparcelare, consolidare a terenurilor
agricole pe baza voluntara la conditiile de piata in sase localitati ale
republicii noastre.
Stimati deputati,
Acestea fiind spuse, intervin cu rugamintea
de a sustine acest proiect de lege.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc.
Stimati colegi,
Intrebari pentru domnul ministru? Nu sint.
Va multumesc, domnule ministru.
Rog comisia, domnul Stati.
Domnul Sergiu Stati:
Multumesc, domnule Presedinte.
Stimati colegi,
Comisia pentru politica externa si
integrare europeana a examinat proiectul prezentat de Guvern si a ajuns la
concluzia ca acesta corespunde totalmente prevederilor Legii cu privire la
tratatele internationale. Suma deja a fost mentionata. Deci, doresc inca o data
sa subliniez ca ea constituie circa 15 milioane de dolari, care vor fi adresati
in agricultura pentru gestionarea unor proiecte in domeniul rural. Toate
comisiile parlamentare s-au expus pozitiv in favoarea acestui proiect, la fel
ca si Directia juridica.
Stimate domnule Presedinte,
Stimati colegi,
In aceste circumstante, comisia roaga
punerea la vot, in prima si a doua lectura, a proiectului prezentat.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc.
Intrebari pentru comisie?
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Cusnir:
Domnule presedinte al comisiei,
Nu am reusit sa-l intreb pe domnul
Prim-ministru, am fost mai lenesa de data aceasta. Si vreau sa va intreb pe
dumneavoastra, cum vedeti ceea ce a spus domnul ministru ca 0,75%?
Domnul Sergiu Stati:
Da, rata dobinzii.
Doamna Valentina Cusnir:
Este rata dobinzii. Nu este rata dobinzii,
sint doar niste cheltuieli. Creditul este fara dobinda. Dar iarasi domnul
ministru a spus ca aceste credite ajung la producatorii nostri agricoli cu
15-16% dobinda. Care este corelatia si de ce, si cum si pe cine atunci finanteaza
Banca Mondiala?
Domnul Sergiu Stati:
Adica, in cadrul examinarii, nu au fost
prezentate niste date referitoare la aceea ca pentru beneficiarii de aceste
credite se solicita dobinda pina la 15%, adica nu stiu, poate domnul ministru,
dar eu, cel putin, nu cunosc aceste amanunte.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.1.
Domnul Anatolie Gorodenco:
Cu permisiunea dumneavoastra eu as dori sa
completez raspunsul domnului presedinte. Este vorba ca acest credit este oferit
in dolari. Mai apoi noi il transformam, deci, in lei si ajunge la producatorii
nostri agricoli in lei, dar in concordanta cu intelegerea pe care o are
Guvernul Republicii Moldova si cu Banca Mondiala, este o formula speciala de
apreciere a procentului de rambursare.
Si formula respectiva, daca doriti
dumneavoastra sa v-o anunt, v-o comunic imediat, este vorba de rata inflatiei
la 12 luni in urma, plus rata inflatiei la anul in care este deci acordat
creditul. Acolo la noi se obtine circa 12 la suta, plus
8,5-9 la suta. Se imparte la 2, se mai adauga procentul de risc valutar al bancii,
nu al bancii, dar al Ministerului Finantelor. Si mai mult decit atit, deci, inca
un procent de 5,5-6 la suta marja pentru bancile care sint selectate pentru a acorda
creditele respective. Si in total se obtine o rata sau un procent de rambursare
de
14-15 la suta.
Domnul Marian Lupu:
Eu rog putina liniste in sala.
Doamna Valentina Cusnir:
As vrea sa-mi prezentati o explicatie in
scris.
Multumesc.
Domnul Anatolie Gorodeco:
Da, fara probleme.
Domnul Marian Lupu:
Acceptat.
Alte intrebari?
Microfonul nr.4.
Domnul Vladimir Filat:
Multumesc.
Eu nu cred ca este intrebare, dar ceea ce a
raspuns domnul ministru, noi, in orice caz, consideram ca nu este argumentat si
o sa ne abtinem de la votarea acestui proiect, fiindca ceea ce se vorbeste
despre rata inflatiei 6% banca care va refinanta... Nu stiu, cifrele sint cam asa
stranii pentru noi, in orice caz, care... Si va rog sa ne credeti ca pricepem
un pic in cifre.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
In continuare microfonul nr. 4.
Domnul Ion Varta:
Multumesc, domnule Presedinte.
Domnule presedinte Stati si domnule
ministru al agriculturii si industriei alimentare,
Componenta, una din cele patru componente
pentru care sint destinati acesti bani, este asistenta in implementarea unor
modele de reparcelare a terenurilor agricole in sase localitati ale Republicii
Moldova. Spuneti-mi, va rog, cum vor fi selectate acele sase localitati, in
baza caror criterii? Si cit de transparenta va fi aceasta selectare, acest
concurs?
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.1.
Domnule Stati,
Puteti sa luati loc.
Domnul Sergiu Stati:
Multumesc.
Domnul Anatolie Gorodenco:
Deci, imediat dupa ratificarea acestui
acord, impreuna cu Banca Mondiala, cu expertii Bancii Mondiale, va fi elaborat
un regulament de selectare, toate lucrurile acestea vor fi efectuate cu expertii
Bancii Mondiale, de selectare a localitatilor sau a satelor unde vor fi
implementate aceste sase proiecte-pilot. Deci, solicitanti sint destul de multi,
dar, bineinteles, ca vor fi selectate numai sase localitati intr-un aspect
transparent, fara nici o problema de suspiciuni la compartimentul respectiv.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.5.
Domnule ministru,
Va rog sa ramineti la microfon.
Doamna Zoia Jalba:
Am si eu o intrebare catre domnul presedinte
al comisiei.
Este vorba despre articolul 6 din acest
proiect de lege, care prevede instituirea, printr-o hotarire de Guvern, a
comitetului de observatori ai proiectului. Am discutat acest lucru si in cadrul
comisiei din care fac parte si ma intereseaza daca s-a efectuat evaluarea
primei faze a acestui proiect RISP-1 si daca pot accesa undeva aceasta evaluare
situatia creata in agricultura in urma implementarii primei faze a RISP-1.
Domnul Marian Lupu:
Domnule ministru,
Va rog. Este o informatie mult prea tehnica
si eu o sa rog sa oferiti raspuns la aceasta intrebare.
Dupa cum ati observat dumneavoastra, eu am
comunicat de acum onoratei asistente despre impactul care l-a avut acest
proiect sau prima faza a Proiectului RISP-1 si, in aceste conditii, v-am
enumerat si niste cifre vizavi de crearea locurilor de munca, vizavi de
creditarea agentilor economici, fermierilor s.a.m.d. Dar, bineinteles,
printr-un proiect respectiv cu sume respective, este imposibil ca noi sa facem
careva intorsaturi de situatie in complexul agroalimentar, care este intr-o
situatie deplorabila, dupa cum dumneavoastra il cunoasteti, si in momentul de
fata, noi am stabilizat procesul de declin, dar mai sint necesare surse
extraordinare. Daca va amintiti, eu, in cadrul unei sedinte in plen, am mentionat
cifra de 2 miliarde de dolari, care ar fi necesari pentru agricultura
Republicii Moldova, pentru ca ea sa revina la o situatie, la o stare, sa zicem
asa, cit de cit profitabila.
Doamna Zoia Jalba:
Bine. Dar din prima faza a proiectului s-a
utilizat o suma oarecare pentru evaluarea lui, trebuia sa fie lucrul acesta,
nu?
Domnul Anatolie Gorodenco:
Da, bineinteles, evaluarea se efectueaza
sau impactul, se face permanent, conform rezultatelor fiecarui an financiar de
finantare. Mai mult decit atit, este si echipa de audit din partea Bancii
Mondiale, care efectueaza permanent, impreuna cu Ministerul Finantelor,
monitorizarea sau auditul implementarii acestui proiect.
Doamna Zoia Jalba:
Bine.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.2.
Domnul Dmitrii Todoroglo:
Stimati colegi,
Avind in bugetul de stat si o parte
din bugetul de stat care este indreptata pentru sustinerea dezvoltarii
agriculturii si, in genere, a dezvoltarii rurale, daca am avut noi sau nu am
avut noi posibilitate in anii precedenti, incepind de la 2001, realizarea in
practica a RIPS-1, situatia dezvoltarii micului business la sat a fost foarte
grava la momentul dar.
De aceea, ca ministru, eu am fost
responsabil de realizarea RISP-1, iata doamnul Gorodenco, conform acordurilor o
sa fie pe viitor repusa pe RISP-2. Desigur, colegii care astazi ridica intrebarea
referitoare la procentele care trebuie sa fie rata dobinzii si care trebuie sa
fie platite, eu, totusi, la inceput am avut asa intrebari pina cind am
clarificat care este, totusi, esenta problemei. Dar calculele, pe care a inceput
sa le explice domnul ministru sint absolut corecte si posibilitatile de
variere... maximum 1-2%, care fiecare data o… de implementare are dreptul sa
faca concomitent cu Bancile comerciale.
Acest credit, in genere, trece prin
sistemul bancar comercial. Si fiecare banca comerciala, desigur, in situatia in
care el activeaza in momentul de fata foloseste regulile stabilite cu Banca Nationala
si coordonata cu Banca Mondiala.
De aceea, eu rog si propun ca acest proiect
sa fie aprobat, rog colegii care nu au inteles modalitatea de calculare, ea o sa
fie neaparat prezentata. Eu stiu ca va fi clar si pentru dumnealor, dar este un
proiect foarte convenabil si pentru dezvoltarea rurala, noua ne trebuie din
cauza ca Legea pe care noi o avem de dezvoltare si sustinere a intreprinderilor
mici si mijlocii este ceea ce este necesar in momentul de fata, din cauza ca
ceea ce este la buget, absolut nu ne ajunge pentru dezvoltarea ramurii.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.5.
Domnul Gheorghe Susarenco:
Multumesc, domnule Presedinte.
In general, eu nu ma implic in probleme pe
care nu le cunosc, dar aici e evident ca nu inteleg niste lucruri, cu toata
stima fata de colegul nostru Todoroglo. Cum se intimpla, caci auzim si noi, nu
traim in vacuum, ca bancile, in toata lumea civilizata si europeana, unde noi
tindem cu rata dobinzii, banca care-i da banii ei, domnul presedinte este mai
specialist in domeniul dat, este de cel mult de 4%. Noi primim granturi din strainatate
si dam taranului nostru cu 14-15% dobinda. Ce fel de ajutor facem noi
agriculturii? Eu nu inteleg, poate cineva ma dumereste in problema data mai
bine.
Domnule Bondarciuc,
De pilda, eu consider ca in problema data
ar fi fost bine ca si comisia respectiva sa fie coraportor, fiindca Comisia
pentru politica externa si integrare europeana a spus problema in general, dar
ce-i, totusi, cu banii pe care ii primim noi, si ii dam taranilor si pe cine imbogatim
in cazul dat.
Eu va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Bine, stimati colegi,
Domnule Popa,
Va rog sa va abtineti. Si eu cred ca nici in
partea stinga si nici in partea dreapta a salii nu trebuie sa sarim cu multe
emotii, ffiindca metodologia de calcul a ratei dobinzii a acestui gen de
credite, cum a fost si in anii ’90, a ramas aceeasi si acum. Aceste proiecte de
credite nu vin cu o lipsa definitiva de conditii. E un credit oferit de catre
asociatia respectiva a Bancii Mondiale cu o formula de calcul a ratei dobinzilor,
vrem noi sau nu vrem, dar aceasta este metodologia de calcul, fiindca, cu adevarat
aceste mijloace financiare ne sint oferite in dolari. Pe dimensiunea interna va
imaginati foarte bine ca bancile nu acorda conform legislatiei credite in valuta
straina. Se efectueaza convertirea acestora in lei.
In occident, vreau sa va atrag atentia, ca
un nivel mediu al inflatiei anuale nu depaseste un procent si jumatate, doua,
poate maximum trei procente, care, in conditiile unei economii a tarilor
dezvoltate, este o marja maxima – 2%. De aici revenim inclusiv la influenta
acestui factor asupra nivelului ratei dobinzilor. Influenta inflatiei la noi,
care se plaseaza sub 10 sau in jur de 10% anual. Va imaginati, care este
impactul. Noi avem cu dumneavoastra inca multe carente in sectorul bancar. Ma
refer la o marja poate mult prea exagerata pentru acoperirea costurilor
administrative, dar in aceasta directie se munceste, pentru consolidarea
acestui sector si conditiile se vor schimba odata cu elaborarea si aplicarea
standardelor europene in sectorul dat.
Stimati colegi,
Nivelul inflatiei va ramine factor de
influenta definitiv.
Deci, Ministerul Agriculturii si Industriei
Alimentare, Guvernul nu inventeaza nimic, se vine cu metodologia propusa de
Banca Mondiala.
Microfonul nr.5.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Eu as vrea, din start, sa mentionez ca noi,
Fractiunea Parlamentara “Alianta «Moldova Noastra»”, vom sustine acest proiect
de lege. Consideram ca Proiectul RISP-1 a fost unul benefic pentru agricultura
Republicii Moldova. Si vreau sa mentionez ca el a fost initiat in anul 2000 si
lansat in 2002, si a avut un impact pozitiv.
Rata dobinzii este o chestiune ca banul nu
poate fi vindut mai ieftin decit rata inflatiei plus riscul bancii, aceasta
este cunoscut de toti. Daca noi vrem, compensam aceasta dobinda, trebuie sa
avem fonduri subventionale, cum am avut in anii precedenti cele 30 de milioane,
pentru compensarea ratei dobinzii si trebuie sa fie o politica a statului. Dar in
cazul dat, eu cred ca noi trebuie sa sustinem acest proiect de lege, sa revenim
la politica de subventionare a agriculturii pentru anul 2007 si sa gasim surse
necesare pentru compensarea ratei dobinzii luate la credite de tipul acesta si
la alte credite care sint pe piata bancara a Republicii Moldova.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc si eu.
Stimati colegi,
Intram in procedura de vot. Supun votului
aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.1950. Cine este pentru, rog
sa voteze. Majoritatea.
Va multumesc.
Proiectul de Lege nr.1950 este aprobat in
prima lectura.
Lectura a doua, fiindca este un proiect
care vizeaza ratificarea unui Acord International. Supun votului adoptarea in
lectura a doua a proiectului de lege nr.1950. Cine este pentru, rog sa voteze.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 28.
Sectorul nr.2 – 35.
Sectorul nr.3 – 20.
Domnul Marian Lupu:
83 de voturi pro. Impotriva? Zero voturi.
Proiectul de Lege nr.1950 este adoptat in
lectura a doua.
Va multumesc.
Proiectul de Lege nr.2058 pentru
ratificarea Acordului de imprumut dintre Republica Moldova si Fondul International
pentru Dezvoltarea Agriculturii.
Guvernul. Domnul Gorodenco, din nou, va
rog.
Domnul Anatolie Gorodenco:
Stimate domnule Presedinte al
Parlamentului,
Onorat Parlament al Republicii Moldova,
Implementarea cu succes a primului proiect
al Fondului International de Dezvoltare in Agricultura intre anii 2001–2005 in
suma de 8,1 milioane de dolari si demararea celui de al doilea proiect in luna
ianuarie curent in suma de 15 milioane de dolari, a fost inalt apreciat de
conducerea Fondului, fapt ce a motivat elaborarea unui program investitional
nou, adica drept continuare FIDA–3, numit Programul de Dezvoltare a Afacerilor
Rurale.
In rezultatul relatiilor de parteneriat si
conlucrare strinse stabilite cu FIDA
s-a reusit elaborarea si negocierea Programului de dezvoltare a afacerilor
rurale intr-un interval de timp relativ scurt. Vreau sa zic si sa mentionez
perioada septembrie–decembrie 2005, acordul de imprumut este in suma de 13,4
milioane de dolari privind implementarea proiectului nominalizat, care a fost
semnat la
21 februarie 2006.
Imprumutul dat se acorda Republicii Moldova
in cele mai avantajoase conditii nu doresc sa le repet, pentru ca sint acele
conditii care au fost stipulate si in raportul meu precedent, 40 de ani, gratie
10 ani si 0,75 procentul de rambursare. In continuare as dori sa va relatez
succint scopul, obiectivele si componentele programului.
Scopul Programului de Dezvoltare a
Afacerilor Rurale este asigurarea unei cresteri durabile a veniturilor
persoanelor sarace din spatiul rural.
Obiectivul major al Programului este
stimularea cresterii activitatilor agricole strategice si a activitatilor de
afaceri in mediul rural in care republica detine un avantaj comparativ. Grupa tinta:
Programul este adresat agentilor economici si populatiei din spatiul rural,
teritoriul de implementare a Programului, programul dat urmeaza a fi
implementat la nivel national in spatiul rural al Republicii Moldova.
Componentele acestui Program. Componenta a)
servicii de intermediere pentru intreprinderile rurale. Programul va consolida in
aceasta componenta cresterea activitatilor agricole strategice si a
antreprenoriatului rural, sustinerea directionata va fi acordata activitatilor
care creeaza sau sporesc fluxul de capital privat, spre intreprinderile mici si
mijlocii viabile si orientate comercial. Componenta va fi structurata conform
urmatoarelor subcomponente.
Deci, avem subcomponenta servicii de
intermediere a creditelor si subcomponenta servicii de intermediere a
capitalului. Componenta urmatoare.
Componenta b) servicii financiare rurale.
Programul va contribui la accesul agentilor economici rurali, la servicii
financiare corespunzatoare, adecvate si durabile. Acest obiectiv va fi atins
prin intermediul urmatoarelor subcomponente:
a) subcomponenta refinantarea creditului;
b) subcomponenta dezvoltarea gajului si
instruire;
c) subcomponenta se refera la investitii in
infrastructura determinata de conditiile pietei.
Programul va sustine dezvoltarea
infrastructurii economice rurale care are un rol critic in dezvoltarea intreprinderilor
profitabile. De altfel, aceasta este si o semnificatie a fazei a treia a
acestui Proiect.
Si ultima componenta – d) componenta
managementului acestui Program.
Stimate domnule Presedinte al
Parlamentului,
Stimati deputati,
Onorata asistenta,
Tin sa va comunic ca, in conformitate cu
structura Programului dat, de cel putin 12,1 milioane dolari sau 90 la suta din
suma imprumutului urmeaza a fi acordata pentru creditarea intreprinderilor
rurale si finantarea obiectelor de infrastructura cu profil economic din spatiul
rural. Aditional, conform procedurilor de implementare a Programului, se
estimeaza de a atrage mijloace in calitate de contributie proprie a
beneficiarilor la proiectele investitionale inaintate in suma de aproximativ
3,6 milioane.
In baza celor expuse, consider ca programul
nominalizat are a semnificatie deosebita pentru dezvoltarea agriculturii din
Republica Moldova si solicit suportul dumneavoastra intru aprobarea acestui
proiect.
Va multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Va multumesc, domnule ministru.
Microfonul nr.4.
Domnul Ion Varta:
Multumesc, doamna Presedinte.
Domnule ministru,
Spuneti, va rog, cine va gestiona acest
credit, adica care sint bancile care vor fi selectate, pentru ca sa se ocupe de
implementarea acestui credit si in baza caror criterii. For fi banci
comerciale, va fi o banca de stat?
Domnul Anatolie Gorodenco:
Vreau sa aduc la cunostinta dumneavoastra ca
sint niste criterii sau un regulament special in care sint implementate niste
criterii si principii speciale de selectare. Vreau sa va comunic ca, pina in
momentul de fata, noi avem de acum doua faze ale acestui program de imprumut si
pina la moment lucrurile respective le-au infaptuit “Agroindbank”, ma refer, in
primul rind, la bancile comerciale: “Victoriabank”, “Mobiasbank” si inca citeva
banci, care, la preselectie, au sustinut concursul respectiv.
Domnul Ion Varta:
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Va multumim, domnule ministru.
Comisia.
Domnul Sergiu Stati:
Multumesc, doamna Presedinte.
Stimati colegi,
Comisia pentru politica externa si
integrare europeana a examinat proiectul prezentat si constata ca el corespunde
totalmente prevederilor Tratatului International. Tine de domeniul rural la fel
ca si acordul precedent. Domnul ministru a mentionat deja care sint capitolele,
dar vreau inca odata sa le mentionez, deci tin de servicii si de intermedieri
pentru intreprinderile rurale, servicii financiare rurale, investitii in
infrastructura determinata de conditiile pietei si managementul Programului.
Deci este pe o perioada de 40 de ani si rata dobinzii fiind de 0,75. Toate
comisiile permanente s-au expus pozitiv la fel ca si Directia juridica a
Aparatului Parlamentului. In aceste conditii, propun votarea proiectului in
prima si a doua lectura.
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Va multumesc.
Microfonul nr.5.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Doamna Presedinte al sedintei,
Eu nu am intrebare, vreau doar sa spun citeva
cuvinte, daca se poate, nu luare de cuvint, pur si simplu, o interventie.
Stimati colegi,
As vrea sa mentionez ca si Proiectul RISP–1
si Proiectul FIDA au fost negociate de catre Guverne democratice anterioare,
aceasta este mai mult pentru acei care astazi ne asculta si sa stie ca acesta
nu este un rezultat al activitatii guvernarii comuniste, dar este rezultatul
activitatii Guvernelor precedente. Si as vrea sa mentionez ca acest proiect
FIDA a fost lansat in 2001, urmare a activitatii Guvernului precedent.
Proiectul RISP–2 a fost lansat in 2002, fiindca in 2001 a fost tergiversata
ratificarea acestui acord cu privire la acest proiect. Si noi, ca Fractiune
parlamentara, vom sustine acest proiect de lege si vom vota, fiindca nu este
rezultatul activitatii guvernarii actuale.
Va multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Va multumesc, domnule Cosarciuc.
Dar nu uitati una ca ati fost sustinut de
Partidul Comunistilor, cind ati fost la guvernare.
Microfonul nr.2.
Domnul Dmitrii Todoroglo:
Multumesc doamna Presedinte.
Stimati colegi,
Eu vreau sa resping anuntul pe care l-a facut
domnul Cosarciuc, privind activitatea lor asupra Proiectului RISP–1, din cauza
ca eu, ca fost ministru al agriculturii, singur am facut negocierile, singur am
semnat acest acord RISP–1, dar nicidecum acei care au fost cindva pina la noi.
Deci aceasta-i o minciuna si, mi se pare, e rusine sa faceti asa anunturi la
televiziune.
Doamna Maria Postoico:
Stimati colegi,
Eu va rog liniste in sala. Supun votului
pentru prima lectura proiectul de Lege nr.2058. Cine este pentru rog sa voteze.
Majoritatea.
Lectura a doua. Cine este pentru lectura a
doua, sintem in procesul votarii de acum. Rog numaratorii.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 28.
Sectorul nr.2 – 36.
Sectorul nr.3 – 17.
Domnul Marian Lupu:
81 de voturi “pro”. “Impotriva”? Zero
voturi. Cu aceste rezultate, proiectul de Lege nr.2058 este adoptat in lectura
a doua.
Va multumesc.
Microfonul nr.5.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
O replica domnului Todoroglo. Eu, as vrea sa-i
aduc aminte ca acest proiect a fost negociat in 2000. O data cu venirea comunistilor
la putere in 2001, s-a inceput renegocierea, fiindca aici, in Parlament, nu a
fost ratificat acest proiect.
Domnul Marian Lupu:
Multumesc.
Va rog sa ne calmam.
Va multumesc.
Stimati colegi,
Ne-am calmat. Continuam. Proiectul de Hotarire
nr.1660 privind completarea Registrului monumentelor Republicii Moldova
ocrotite de stat.
Guvernul, Ministerul Culturii si
Turismului.
Domnul Turcan, va rog.
Domnul Valeriu Turcanu – viceministru al culturii si turismului:
Domnule Presedinte,
Stimati deputati,
Onorata asistenta,
Punctul geodezic Rudi este parte componenta
a arcului geodezic Struve care reprezinta o retea de ridicare topografica cu
lungimea de 2820 de kilometri, care a servit ca baza pentru cartografierea
teritoriului la nivel international.
Aceste masurari au fost planificate la inceputul
secolului al XIX-lea de catre Wilhelm Struve, director al observatorului
astronomic din Pulkovo, una din cele mai mari personalitati din istoria
geodeziei si astronomiei.
Reteaua respectiva a inclus 258 de
triunghiuri principale cu 265 de puncte de statiune principale si 60 de puncte
secundare, incepind de la Oceanul Arctic si pina la Marea Neagra. Punctele sint
situate pe teritoriul a 10 tari, printre care si Republica Moldova cu 27 de
puncte.
Masurarile pentru punctele de pe teritoriul
Republicii Moldovei au fost finisate in anul 1848. Cooperarea celor 10 tari
pentru cercetarea si documentarea arcului geodezic Struve in scopul includerii
acestuia in listele patrimoniului UNESCO a demarat in anul 1994, iar
responsabilitatea de coordonare a lucrarilor si-a luat-o Agentia Nationala de
Cadastru din Finlanda.
Au fost selectate 34 de puncte, de la 1 pina
la 6 puncte pentru fiecare tara. Initiatorul si promotorul acestei actiuni din
partea Republicii Moldova este Agentia Relatii Funciare si Cadastru.
Pe parcursul anilor, majoritatea punctelor
de pe teritoriul Republicii Moldova au fost distruse. Ca rezultat al lucrarilor
complexe pe teren, a fost identificat si restabilit pe teritoriul tarii noastre
punctul geodezic Struve-Rudi, situat in apropierea satului Rudi, raionul Soroca
la circa 300 de metri de la soseaua Soroca-Otaci. Autoritatile locale mentin in
stare satisfacatoare acest punct geodezic.
Ca urmare a intregului spectru de actiuni
legate de atestarea, documentarea, mediatizarea si nominalizarea acestui obiectiv,
in iulie 2005, arcul geodezic Struve a fost inclus in lista patrimoniului
mondial. Inaugurarea oficiala a monumentului se preconizeaza pentru luna iunie
2006, iar cu prilejul acestui eveniment au fost propuse spre realizare un sir
de actiuni. Una din ele este inscrierea punctului Struve-Rudi in Registrul
monumentelor ocrotite de stat pe care o solicitam domniilor voastre.
Domnul Marian Lupu:
Multumesc.
Intrebari pentru raportor? Intrebare?
Microfonul nr.4.
Domnul Ion Varta:
Multumesc, domnule Presedinte.
Domnule raportor,
Vreau sa va intreb, din cele 27 de puncte
care au fost cindva identificate pe teritoriul actual al Republicii Moldova mai
sint altele care prezinta interes pentru a fi incluse in lista patrimoniului
UNESCO sau acesta e unicul care a fost identificat si a fost refacut,
reconstruit.
Si daca mai sint, care este strategia
Guvernului, intentioneaza sa le readuca in stare de normalitate si pe celelalte
pentru a fi incluse in lista UNESCO?
Domnul Valeriu Turcanu:
Deci, in lista UNESCO, privind arcul Struve
sint inca citeva puncte, iar ele vor fi ulterior puse in circuit. In ceea ce
priveste lista UNESCO, la general, in afara de Struve, acum se lucreaza si la
dosarul Orheiul Vechi, pentru a fi inclus.
Domnul Ion Varta:
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Alte intrebari? Nu sint.
Va multumesc, domnule Turcan.
Rog comisia, domnul Ivanov.
Domnul Dumitru Ivanov:
Stimate, domnule Presedinte,
Stimati deputati,
Din raport ati sesizat problema. Problema in
cauza a fost studiata, audiata si la comisie si decizia este ca, fara sa repet
continutul, si deci, Comisia pentru cultura, stiinta, invatamint, tineret,
sport si mijloace de informare in masa propune ca proiectul nominalizat nr.1660
sa fie adoptat de catre Parlament.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc.
Intrebari pentru comisie? Nu sint.
Va multumesc, domnule Ivanov.
Stimati colegi, supun votului aprobarea
proiectului de Hotarire a Parlamentului nr.1660. Cine este pentru, rog sa
voteze. Majoritatea.
Va multumesc.
Proiectul de Hotarire a Parlamentului
nr.1660 este aprobat.
Proiectul de Lege nr.3961 pentru
completarea articolului 103 din Codul fiscal. Initiativa domnului Oleinic.
Domnule Oleinic, va rog.
Domnul Alexandru Oleinic:
Domnule Presedinte,
Onorat Parlament,
Pentru inceput, voi atentiona ca initiativa
legislativa propusa pentru examinare si adoptare Parlamentului a fost depusa inca
la 24 noiembrie 2005. Astazi sintem la 8 iunie 2006. Am facut aceasta remarca,
deoarece frecventele obiectii precum ca politicile fiscale si bugetul de stat
au fost deja adoptate, folosite in defavoarea adoptarii initiativelor inaintate
de deputatii din opozitie, pot fi doar un paravan.
Nu se doreste si nu se intra in esenta
propunerilor noastre care, de fapt, au menirea de a contribui la facilitarea
procesului de relansate a economiei. Sint sigur ca daca majoritatea
parlamentarilor s-ar debarasa de egoism, proiectul propus ar fi inclus in
ordinea de zi concomitent cu examinarea si adoptarea politicilor fiscale 2005.
Practica aplicata de a include proiectul
deputatilor din opozitie in ordinea de zi cu incalcare flagranta a termenelor
prevazute in Regulamentul Parlamentului ne vorbeste doar despre incalcarea
drepturilor opozitiei si despre nedorinta de a accepta propuneri rezonabile.
Pornind de la proiectul propus atentiei
dumneavoastra, voi incerca sa va conving ca, pentru a asigura o dezvoltare
durabila a tarii, sint necesare masuri concrete de revedere a politicilor
fiscale, mai ales in situatia in care platitorii de taxa pe valoare adaugata
asigura in prezent aproape 50% din veniturile totale in bugetul consolidat, iar
din aceste toate venituri – 87% ii revin taxei pe valoare adaugata la marfuri
importate.
Guvernul, in loc sa-si revada politicile,
continue practica de largire a bazei impozabile, acumulind venituri doar pe
seama agentilor economici. In asigurarea cresterii economice durabile,
sectorului industrial ii revine un rol deosebit. Spre regret, pe parcursul
ultimilor ani, ritmurile de crestere a sectorului industrial sint in scadere,
de la 8,2% in 2004 la 6,3% in 2005, iar ponderea acestui sector in produsul
intern brut a ramas la un nivel foarte scazut – 17%.
De la 2000 incoace, in structura produsului
intern brut au pierdut din pondere urmatoarele ramuri. Fabrica de produse de
tutun – de la 6% la 2,5%, prelucrarea si conservarea fructelor si legumelor –
de la 5,1 la 3,2%, fabricarea sticlei si articolelor din acestea – de la 5,1 si
3,2% s.a.m.d.
Acest lucru s-a produs din cauza investitiilor
mizere in capacitatea de utilizare a intreprinderilor, iar politicile
declarative ale Guvernului de modernizare a economiei nu au fost insotite de masuri
practice in acest sens. Astfel, intreprinderile din sectorul industrial se
confrunta cu profituri scazute, acumuleaza datorii si pierd piete de desfacere.
Despre acest lucru ne vorbeste si performanta
de scadere a exporturilor care, de fapt, sint considerate locomotiva dezvoltarii
economice durabile, deoarece anume cresterea si structura sectorului industrial
determina diversificarea exporturilor.
In structura productiei industriale, o mare
parte, circa 50%, le revine produselor alimentare si bauturilor obtinute prin
prelucrarea materiei prime agricole. In acelasi timp, ponderea altor ramuri ramine
joasa.
Astfel, producerii masinilor si
echipamentului ii revine mai putin de 6% din volumul total industrial, iar
investitiile facute in aceasta ramura sint mai putin de 3%, pe cind in
structura importurilor au predominat urmatoarele categorii: resurse energetice
– 22%, masini si aparate, echipamente electrice – 14%, produse industriale
chimice – 10%, metale comune 17%. In rest, 50% din importuri le revine
produselor alimentare, produse care pot fi fabricate pentru satisfacerea
cererii interne de catre intreprinderile autohtone.
Noua insa ne convine situatia existenta,
acumularea veniturilor de import. Prevalarea considerabila a importurilor
asupra exporturilor este o consecinta a dezvoltarii slabe a sectorului real al
economiei. Aceasta tendinta negativa este stimulata de axarea exportatorilor
autohtoni pe producerea si exportul marfurilor cu un grad redus de prelucrare,
devenind necompetitivi.
Astfel, ponderea principalilor indicatori
economici in produsul intern brut, fluxului mare de remitente 31% din PIB, a
importului 77,5% din produsul intern brut si deficitul balantei comerciale 39%,
determina dependenta tot mai pronuntata a economiei nationale la nivel de 70%
de importuri.
De aici si reducerea numarului angajatilor
cu 200 de mii in economie si peste 30 de mii in sectorul industrial. Lipsa indelungata
a investitiilor necesare a provocat o degradare considerabila a fluxurilor fixe
ale fondurilor fixe ale multor intreprinderi. Uzura fondurilor fixe la o serie
de intreprinderi ajunge la 80, 90%. Utilizarea echipamentului si tehnologiilor invechite
conduce la consum excesiv de materie prima, materiale, resurse energetice, ceea
ce, pina al urma, reduce competitivitatea, productivitatea muncii si
competitivitatea productiei.
Concentrarea excesiva a producatorilor in
capitala tarii, unde se produc circa 60% din productia industriala, pe cind in
zonele rurale industria nu se dezvolta practic deloc, afecteaza nu numai
dezvoltarea economica, ci si dezvoltarea sociala a tarii.
Analiza investitiilor in capitalul fix
demonstreaza ca principalele surse de finantare a activitatii investitionale le
constituie mijloacele proprii ale agentilor economici, care constituie 69%,
ponderea investitiilor straine – circa 19% si doar 9% – mijloacele bugetare.
Desi dinamica investitiilor straine directe
a crescut cu 44%, vreau sa mentionez ca ea a fost determinata preponderent de
cresterea investitilor din imprumuturile de la firmele-mama si din cresterea
volumurilor investite. Pe cind investitiile in capitalul social s-au micsorat
de la 116 milioane de dolari in 2004 la 65 de milioane in 2005, circa 44%.
Referitor la argumentul invocat de Guvern si
comisie, precum ca comisia sesizata in fond... precum ca prevederile Codului
fiscal includ scutiri de taxa pe valoarea adaugata, activele materiale
importate pentru a fi introduse in capitalul statutar al agentilor economici,
articolul 103 punctul 24) voi mentiona urmatoarele.
Din informatia furnizata de agentii
economici si din analiza efectuata in comun cu Ministerul Economiei, remarc ca
aplicarea prevederilor, punctul 24) din articolul 103 al Codului fiscal, este o
procedura dificila pentru agentul economic care pentru a beneficia de acest
drept, la momentul importului de utilaj, este impus, prin diferite ordonante, sa
prezinte un pachet voluminos de documente.
De regula, importatorul nu este fondatorul intreprinderii,
ci doar este imputernicit sa gestioneze afacerile. Deci, el nu poate beneficia
de acest drept. Conform legislatiei, doar fondatorul cade sub incidenta
prevederilor date.
Din practica, obtinerea deciziei
fondatorului este problematica si de lunga durata. Prevederea data, pe
parcursul anului 2004, 2005, a fost folosita in 2004 de 2 agenti economici, in
2005 de un agent economic.
Stimati colegi,
In contextul celor mentionate, sint convins
ca atingerea obiectivului de relansare a economiei pentru asigurarea unei cresteri
economice calitative poate fi realizata doar prin masuri imediate si de sustinere
si facilitare a procesului de productie, mai mult decit atit ca Republica
Moldova nu dispune de materie prima de calitate si tehnologii avansate de
productie.
In acest scop, propun spre adoptare
Parlamentului proiectul de Lege pentru completarea articolului 103 din Codul
fiscal, care prevede scutirea de taxa pe valoarea adaugata a materiei prime si
a utilajului tehnologic a intreprinderilor din sectorul industrial.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc.
Stimati colegi,
Intrebari, pentru raportor?
Microfonul nr.3.
Domnul Iurie Stoicov:
Mult stimate domnule deputat,
Eu am citit atent nota informativa si am
fost, deci, uimit de raportul pe care
l-ati prezentat si care nu este in concordanta cu legea pe care ati inaintat-o.
Care totusi este esenta principala a
acestui proiect de lege?
Domnul Alexandru Oleinic:
Domnule presedinte,
Pai, in lege este expus foarte concret:
scutirea de taxa pe valoarea adaugata se completeaza cu urmatorul cuprins:
“Taxa pe valoarea adaugata nu se aplica materiei prime si utilajului tehnologic
necesar pentru asigurarea procesului de productie, importate de intreprinderile
din sectorul real al economiei nationale.” Care este problema?
Domnul Iurie Stoicov:
Foarte corect. Atunci cui trebuiau acele
declaratii anterioare, timp de jumatate de ora?
Domnul Alexandru Oleinic:
Stimati colegi,
Eu nu am facut declaratii. Legea data a
fost prezentata la 24 noiembrie 2005. De atunci s-au schimbat multe lucruri.
Bine, pina la urma noi o sa revenim la respectarea Regulamentului Parlamentului
sau nu. Pai, e normal ca eu, 8 luni de zile, sa astept pina cind va fi legea
propusa in ordinea de zi? Daca asa e normal, poftim, va revine initiativa.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.5.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Multumesc, domnule Presedinte.
Stimati colegi,
Eu cred ca din fractiunea majoritara,
In loc ca dumneavoastra sa intrati in esenta
propunerii, dumneavoastra iesiti aici cu critica unei propuneri foarte bune si
toate tarile civilizate care au trecut prin etapa de tranzitie au avut asa, eu stiu,
facilitati pentru importul utilajului tehnologic. Si aceasta a permis ca tarile
sa devina competitive si ca exporturile sa prevaleze.
Dar nu cum e la noi in tara – deficitul
balantei comerciale anul trecut a fost
1 miliard 200 de milioane si anul acesta de acum Ministerul Economiei si Comertului
a marit de la 1 miliard 300 de milioane, care erau prevazute conform Legii
bugetului, la 1 miliard 500 de milioane, estimarile s-au marit. Inseamna ca noi
iarasi mergem pe mina importului si nu a exportului.
Domnule deputat Alexandru Oleinic,
Eu as vrea sa va intreb, totusi, ceea ce ati
propus dumneavoastra va permite ca intreprinderile noastre sa devina mai
competitive si sa micsoram noi acest deficit al balantei comerciale sau nu?
Domnul Alexandru Oleinic:
Domnule Cosarciuc,
Stimati colegi,
In primul rind, toate cifrele prezentate in
raportul meu sint luate din raportul pregatit de Guvern, raportul anual de
evaluare a implementarii strategiei de crestere economica si reducere a saraciei.
Sint si din statistica anului 2004, 2005.
Aceste cifre, poftim, a fost prezentat
raportul acum, in luna aprilie 2006. Luati cunostinta de raportul si de toate
cifrele expuse in acest raport. Eu astazi vi le-am adus la cunostinta. Nu sint
inventii, dar sa avem..., sint si cifre concrete. Astazi nu se importa utilaj
care sa poata relansa economia nationala.
Facilitatile pe care eu le propun sint o
facilitate de a permite agentilor economici sa importe utilajul in tara, sa mareasca
locurile de munca si sa mareasca exporturile productiei competitive din
Republica Moldova. Aceasta este esenta.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Domnule Presedinte,
Inca o intrebare, daca se poate, catre
domnul deputat Alexandru Oleinic. Dumneavoastra cred ca cunoasteti
reglementarea cu privire la introducerea in capitalul statutar al utilajului
importat, ca este un ordin al Departamentului Vamal, cu vreo 18, acolo,
documente s.a.m.d.Credeti ca aceasta reglementare stimuleaza investitiile in
capitalul fix sau nu?
Domnul Alexandru Oleinic:
Stimati colegi,
Cel mai interesant, este ca, pina astazi,
eu jumatate de an incerc de la Ministerul Economiei si Comertului sa capat, sa-mi
fie prezentat mecanismul aplicat in legatura cu prevederile articolului 103 a
fondului, din Codul fiscal si pina astazi nimeni nu poate sa-mi prezinte mie
mecanismul: nici vama, nici Ministerul Finantelor, nici Ministerul Economiei si
Comertului. El nu exista.
Aceste 3 cazuri, pe care vi le-am adus eu
la cunostinta, carte au avut loc in anii 2004, 2005, au fost cazuri de infiintare
a intreprinderilor noi, unde investitorii straini, din start, au adus
echipamentul, introducindu-l in capitalul statutar si fiind unii fondatori.
Este foarte problematic astazi ca
prevederea data sa fie aplicata. Fiindca, in principiu, noi cunoastem destul de
bine, in societatile pe actiuni marirea capitalului statutar trebuie sa fie
efectuata 75%. In majoritatea cazurilor, noi avem mai putini detinatori. In
societatile cu raspundere limitata este necesara confirmarea tuturor
fondatorilor de acceptare a maririi capitalului statutar. Mai bine-zis, agentul
economic, prin activitatea lui, nicidecum nu poate ca prevederea data a Codului
fiscal s-o aplice in activitatea lui.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Domnul Vladimir Filat:
Multumesc, domnule Presedinte.
Domnule Oleinic,
Noi vom sustine initiativa de lege inaintata
de dumneavoastra si, ca sa nu va intreb daca este buna, domnul Cosarciuc deja a
intrebat, e clar care este ideea. Dar am o intrebare, totusi. Vizavi de
utilajul tehnologic: noua ne este foarte clar. Este o prevedere necesara si
aceasta ar imbunatati conditiile celor care doresc sa investeasca, dar vizavi
de materia prima?
Domnul Alexandru Oleinic:
Este stipulat ca materia prima va fi
folosita in sectorul economiei, in prelucrarea materiei prime. Aceasta e esenta
prevederii. Desigur, Republica Moldova nu dispune de materie prima, mai ales
pentru sectorul de prelucrare a masinilor, echipamentelor, tehnologiilor s.a.m.d.
Domnul Vladimir Filat:
E clar.
Domnule Oleinic,
Ca sa nu rapim din timp. Deci, atunci,
trebuie sa specificam foarte clar, poate catre lectura a doua, daca se
presupune ca va trece, fiindca, materie prima este o notiune foarte larga.
Aceeasi materie prima exista pe piata interna si este materie prima care se
importa. Si in cazul acesta o sa punem in conditii inegale furnizorii de
materie prima din tara si din afara.
Domnul Alexandru Oleinic:
Ideea este: materia prima care se importa si
cea care nu exista in Republica Moldova.
Domnul Vladimir Filat:
Am inteles, domnule Oleinic.
Deci, trebuie de specificat foarte clar.
Domnul Marian Lupu:
Alte intrebari? Nu sint.
Va multumesc.
Rog comisia.
Domnul Gheorghe Popa:
Mult stimate domnule Presedinte,
In primul rind, as vrea foarte respectuos sa-i
multumesc domnului deputat Alexandru Oleinic pentru prezentarea detaliata a
proiectului dumnealui. Pe aceeasi nota, vreau sa prezint raportul Comisiei
pentru politica economica, buget si finante si as vrea sa relatez urmatoarele.
Prin proiectul de lege respectiv se propune
scutirea de plata taxei pe valoarea adaugata a materiei prime si a utilajului
tehnologic, importate de intreprinderile din sectorul real al economiei nationale.
Directiile principale ale politicii fiscale
pentru anul 2006 au fost adoptate de catre Parlament prin Legea nr.154-XVI din
21 iulie 2005, prin care se prevede reducerea numarului de facilitati fiscale
stabilite in legislatia fiscala nationala, inclusiv si a celor acordate de
plata taxei pe valoarea adaugata.
Totodata, in conformitate cu prevederile
articolului 103, alineatul (1), punctul 25 din Codul fiscal, agentii economici
pot beneficia de scutirea de plata taxei pe valoarea adaugata, de valorile
materiale ale caror cost sau valoare, in vama, depaseste 1 000 de lei pentru o
unitate, in calitate de mijloace fixe ce constituie contributia la formarea sau
majorarea capitalului agentului economic.
Suplimentar, de scutire la plata taxei pe
valoarea adaugata contribuabilii pot beneficia si in cazul aplicarii
leasing-ului, fapt ce presupune ca aceste facilitati sint stabilite pentru
toate ramurile economiei nationale.
Concomitent, legislatia fiscala prevede
mecanismul promulgarii termenului de plata a taxei pe valoarea adaugata la
importul materiei prime, precum si mecanismul de trecere in cont a taxei pe
valoarea adaugata, care, de fapt, sint avantaje economice in activitatea agentilor
economici.
Pornind de la cele mentionate si tinind
cont de avizele negative al Guvernului si al Comisiei pentru securitatea nationala,
aparare si ordinea publica, comisia se pronunta impotriva proiectului de lege si-l
propune spre respingere in cadrul sedintei plenare a Parlamentului.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Intrebari pentru comisie.
Microfonul nr.5.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Multumesc, domnule Presedinte.
Domnule vicepresedinte al comisiei,
Domnule Popa,
As vrea sa va intreb: dumneavoastra cunoasteti
reglementarea introdusa prin ordinul Departamentului Vamal cu privire la
pachetul de documente necesar pentru ca sa fie posibil ca utilajul importat, ca
aport in Fondul social, sa fie realizat de catre fondator si de catre
importatori? Cunoasteti acest pachet de documente?
Domnul Gheorghe Popa:
Da, cunosc.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Si este posibil ca acest pachet de
documente sa fie prezentat in momentul intrarii marfii pe teritoriul vamal al
Republicii Moldova?
Domnul Gheorghe Popa:
Domnule presedinte al Comisiei pentru
agricultura si industria alimentara,
Domnule deputat Cosarciuc,
Cunosc foarte bine acest pachet de
documente si vreau sa va zic ca el deja este simplificat si procedurile de a
include in capitalul statutar la prezentarea documentelor respective este
foarte simplu.
Deci, orice agent economic, care prezinta
confirmare la faptul ca suma respectiva a utilajului este introdusa in
capitalul statutar, la prezentarea documentului la vama, este inclus si este
scutit de taxa pe valoarea adaugata, cit si de taxa vamala.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Domnule vicepresedinte al comisiei,
As vrea sa va informez ca agentii economici
au incercat sa faca acest lucru, dar este imposibil, fiindca se cere un
document cu privire, de pilda, la evaluarea pretului la un produs, la un utilaj
care nu este inca in Republica Moldova. Trebuie sa fie prezentat
Departamentului Vamal un document de evaluare a pretului acestui utilaj
necunsocut, fiindca el este, de pilda, in producere in Germania sau in Italia,
sau, eu stiu, in alta tara din strainatate. Si atunci numai din acest
considerent este imposibil. Si multe altele, sint 18 documente care trebuie sa
fie prezentate. Si multe dintre ele nu pot fi prezentate pina cind acest utilaj
nu este introdus pe teritoriul vamal al Republicii Moldova.
Domnul Gheorghe Popa:
Daca puteti, prezentati citeva exemple
concrete. Dar eu vreau sa va zic, inca o data, ca noi, practic, avind discutii
la vama cu lucratorii Serviciului Vamal, practic, aseemenea situatie n-am
depistat in republica.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Domnule vicepresedinte al comisiei,
Doar s-a mentionat ca trei agenti economici
au reusit sa faca acest lucru si numai agentii economici noi, iar acei care sint
si lucreaza pe teritoriul Republicii Moldova este imposibil sa reuseasca.
Si altceva, daca dumneavoastra stiti ca, la
insistenta grupului majoritar din legislatura precedenta, a fost modificata
Legea cu privire la societatile pe actiuni si a fost introdusa norma, ca,
pentru a mari capitalul statutar, este necesar de a lua decizia cu 3/4, cu 75%.
In principiu, este imposibil de a lua decizia la Adunarea societatii pe actiuni
ca sa poti mari capitalul statutar.
Fiindca dumneavoastra atunci ati mentionat
aici, eu tin minte, fiindca noi am fost contra acestei modificari, ati spus ca trebuie
sa aparam interesele actionarilor mici. Noi aparam interesele actionarilor
mici, dar intreprinderea nu se poate dezvolta in continuare.
Domnul Gheorghe Popa:
Deci, sint atribuite functii si Consiliului
de administratie, Consiliului de observatori. Nu este numaidecit situatia de a
convoca sedinta generala a actionarilor. Deci, este prevazut de statutul societatilor
respective.
Dar, in general, domnule Cosarciuc, initiativa
domnului deputat Alexandru Oleinic este aceeasi initiativa care a fost respinsa
anterior, initiativa prezentata de dumneavoastra ce tine de scutirea de TVA a
importului ingrasamintelor, fertilizantilor s.a.m.d.
Eu am prezentat de la microfonul nr.3 si
v-am zis, e fix aceeasi initiativa. Fiindca politica bugetar-fiscala, care a fost
aprobata, eu am mentionat si in raport, a fost foarte clar mentionat in ce
cazuri sint scutiti persoanele care importa atit ingrasaminte, fertilizanti,
utilaj, materie prima s.a.m.d. Deci, acestea ar putea fi, pur si simplu, niste
momente care politizeaza situatia si dumneavoastra singuri nu vreti sa intelegeti
acest lucru.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Domnule vicepresedinte al comisiei,
Eu nu politizez. Eu vreau sa va spun, din
punct de vedere practic, aplicativ. Adica, aplicativ, norma existenta in Codul
fiscal, la articolul 103, alineatul (1), punctul 24 nu lucreaza. Si propunerea inaintata
de domnul deputat Oleinic faciliteaza importul utilajului tehnologic pentru cresterea
competitivitatii productiei noastre interne.
Doar nu putem noi sa mergem in continuare
pe importuri masive. Nu putem noi ca Ministerul Economiei sa ne prezinte in
fiecare an, ca va creste balanta negativa, adica, deficitul balantei
comerciale, de la un miliard 300 la un miliard 500, pe urma la doua miliarde de
dolari anual.
Domnul Gheorghe Popa:
Am inteles, domnule deputat. Eu vreau sa
zic ca noi, in timpul cel mai apropiat, vom examina in cadrul Parlamentului
prioritatile politicii bugetar-fiscale pentru anul 2007. Pot avea loc niste
discutii si, la sigur, pot zice ca poate si vor fi luate in considerare anumite
situatii ce tin de activitatea si propunerile dumneavoastra.
Domnule Presedinte,
Eu, din numele comisiei, propun ca, totusi,
acest proiect de lege sa fie respins.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Domnule Presedinte,
Am o propunere.
Domnul Marian Lupu:
Domnule Popa,
Va multumesc.
Rog sa luati loc. Propunere?
Microfonul nr.5.
Domnul Ion Gutu:
Eu am vrut sa-mi expun opinia 2-3 minute.
Domnul Marian Lupu:
Atunci, luare de cuvint, daca doriti, inainte
de procedura de vot.
Va rog, la tribuna centrala. De fapt, facem
ca o abatere, fiindca inscrierea ar fi cazul sa fi fost inainte putin.
Domnul Ion Gutu:
In proiectul Regulamentului nu este
stipulat ca numai de la tribuna centrala se poate de luat cuvintul, se poate si
de la microfon.
Domnul Marian Lupu:
Dar cu inscriere inainte de sedinta, Ivan
Timofeevici.
Va rog.
Domnul Ion Gutu:
Multumesc.
Stimati colegi,
Eu cred ca este o problema foarte importanta
pentru economia nationala. Domnul Alexandru Oleinic cred ca a adus citeva cifre
concrete, care se refera la situatia actuala in economia tarii.
Trebuie sa mentionam ca ne aflam la o etapa,
as spune, de stagnare in multe ramuri ale economiei nationale. Deci, faptul ca noi,
parlamentarii si, in primul rind, colegii din fractiunea majoritara, am hotarit
si am luat decizia sa confiscam, practic, veniturile de la agentii economici
prin platile TVA la intrarea in tara a utilajului tehnologic, a materiei prime.
Acesta este un colac de salvare a bugetului statului.
Fiindca 64% din toate acumularile bugetului
statului sint acumulari de la platile TVA. Si acesta este colacul de salvare,
acesta este venitul pe care noi si dumneavoastra, in primul rind, il utilizam
pentru a realiza respectivele programe.
Deci, situatia in industria tarii este
destul de critica. Ponderea industriei in produs intern brut este de 17%, scade
din an in an. Industria constructiei de masini, dumneavoastra stiti care era
ponderea in economia nationala multi ani in urma, astazi a ajuns la 5%. Si
trebuie sa fim oameni seriosi cind vorbim de industria constructiei de masini,
cind vorbim de tehnologii performante, de microelectronica, care cindva in
Republica Moldova era dezvoltata. Cum putem noi sa spunem, sa-i impunem pe acesti
agenti economici sa plateasca TVA pentru a importa niste utilaj foarte
costisitor.
Deci, prin plata TVA la importul
utilajului, noi, practic, am pus cruce pe industria serioasa in Republica
Moldova. Si aceasta trebuie s-o constientizam toti impreuna, stimati colegi. Nu
astazi, nu miine, cred ca la proiectul bugetului de stat pe anul 2007 aceasta
problema trebuie de pus pe ordinea de zi. Fiindca, este, practic, imposibil astazi
sa dezvolti industria serioasa fara, vasazica, a sustine acest sector al
economiei nationale.
Eu ma refer la o decizie concreta, la un
proiect de lege pe care l-ati votat dumneavoastra in Parlamentul Republicii
Moldova si, practic, eu il sustin, ca am eliberat de plata TVA. Statia care va
fi construita la Burlaceni. 50 de milioane de dolari, aceasta inseamna ca 600
milioane de lei nu vor veni in bugetul tarii. Si eu cred ca e o decizie concreta.
E o sustinere foarte concreta.
Dar eu va asigur ca aceste 600 milioane de
lei, daca erau eliberati agentii economici din industrie pentru importul
utilajului, aceasta putea sa se refere la zeci de intreprinderi concrete din
Republica Moldova. Deci, noi cu o mina facem, sustinem, cu alta mina noi,
practic, stopam importul utilajului tehnologic in Republica Moldova.
Deci, eu cred ca proiectul de lege, care o
sa fie astazi respins, era mult mai cinstit din partea noastra daca el va fi
discutat impreuna cu proiectul bugetului de stat pe anul 2007. Orice respingere
a unei initiative din partea opozitiei este clara, dar orice respingere care se
refera la situatia din sectorul economiei nationale, stimati colegi, vorbeste
despre faptul ca noi nu constientizam unde ne aflam si ce se intimpla in
economia tarii.
De aceea, eu cred ca problema trebuie
discutata foarte serios si nu trebuie, cred eu, domnule Popa, aceasta-i comisia
noastra, trebuie, in primul rind, sa iee initiativa si sa analizam situatia, ce
s-a intimplat cu modificarea Codului fiscal atunci cind noi am dat posibilitate
sa importam utilaj tehnologic in Republica Moldova prin introducerea in fondul
statutar a intreprinderii.
Deci, faptul ca s-au folosit de aceasta
facilitate citeva intreprinderi in Republica Moldova vorbeste despre aceea ca
aceasta decizie nu este reusita. Si situatia, intr-adevar, este foarte
complicata, cum a mentionat si domnul Oleinic, si domnul Cosarciuc. Este
imposibil, prin adunarea actionarilor, sa modifici Fondul statutar urgent. Este
imposibil, practic, sa cointeresezi toti fondatorii intr-o societate cu
responsabilitate limitata, sa-i cointeresezi, sa-i explici fiecaruia, e
imposibil. Dar vreau sa va spun ca aceasta este numai asa o iesire formala din
situatie.
De aceea, eu cred ca votarea respingerii
acestui proiect de lege este pozitia concreta si nereusita a dumneavoastra si a
noastra la momentul actual in care se afla economia nationala.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.3.
Domnul Gheorghe Popa:
Multumesc, domnule Presedinte.
Eu, pur si simplu, am vrut sa mentionez doua
momente.
Domnul Marian Lupu:
Domnule Popa,
Eu va rog, iesiti la tribuna centrala,
fiindca e necesar sa respectam normele Regulamentului, daca e luare de cuvint,
ea se face de la tribuna centrala. Nici primul la fel. Cum doriti.
Domnul Gheorghe Popa:
Doar citeva momente. Deci, colacul de
salvare al nostru, dupa cum a mentionat domnul deputat Ion Gutu, este si consta
in echitabilitatea agentilor economici intru respectarea legislatiei fiscale.
Daca noi acordam cuiva facilitati, dar pe cineva impunem sa achite impozitele
respective, atunci nu este corect. Nu este echitate pentru agentii economici.
Stimati colegi,
Aduceti-va aminte cind am votat politica
bugetar-fiscala si bugetul de stat pentru anul 2007, deci reducerea facilitatilor
am facut-o cu ce scop? Cu scopul ca de aceste facilitati sa beneficieze anume
agentii economici producatori, dar nu agentii economici importatori, fiindca
anume ei sint acei care produc si respecta legislatia fiscala la noi in tara.
Prin ce? Deci, noi am aprobat si am prezentat agentilor economici regulamentele
de subventionare, care prevad anume restituirea sumelor respective, deoarece
acel agent economic care procura de la importator, indiferent ce, la
prezentarea documentelor, lui i se restituie suma respectiva.
De aceea, eu cred ca pozitia domnului
deputat Ion Gutu ce tine de examinarea acestor probleme in cadrul elaborarii
politicii bugetar-fiscale pentru anul 2007 si bugetului de stat pentru anul
2007 avem posibilitate ca fiecare dintre noi sa ne includem in examinarea
acestor probleme. Si, mai mult decit atit, sa contribuim la aceea ca sa sustinem
producatorii nostri autohtoni.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc si eu.
Nu va ridicati, va rog, s-a terminat. Eu am
mentinut un echilibru.
Nu o sa va dau voie,
Domnule autor, pe simplul motiv ca ati avut
zece minute, chiar mai mult si ati prezentat... Foarte corect. Deci, eu va rog
un pic de seriozitate. Eu am permis domnului deputat Gutu fara inscriere la
luare de cuvint s-o faca, pentru mentinerea echilibrului a fost si o alta
persoana. Eu va rog sa ne oprim aici. Nu.
Multumesc. Este Regulamentul.
Va multumesc.
Eu vorbesc foarte serios. Deci, eu rog numaratorii
sa-mi anunte prezenta pe sectoare in sala.
Domnul Alexandru Oleinic:
Toate standardele acestea duble, care sint in
Parlamentul Republicii Moldova...
Domnul Marian Lupu:
Eu va rog sa va faceti treaba, numaratorii.
Domnul Alexandru Oleinic:
Aceasta-i, in primul rind, ce fel de
atitudine? Eu am dreptul la o remarca, nu?
Domnul Marian Lupu:
Domnule Oleinic,
Unde aveti dreptul la remarca? La ce remarca?
Spuneti-mi, va rog. Ca autor la ce remarca? Numiti-mi ce fel de remarca la ce?
Ati avut prezentarea, a fost comisia...
Domnul Alexandru Oleinic:
…Va repet inca o data dumneavoastra.
Domnul Marian Lupu:
Tot, am terminat. Sectorul nr.1, prezenta,
va rog.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 27.
Domnul Alexandru Oleinic:
Imi pare rau ca …prezenta lege pe care
dumneavoastra …
Domnul Marian Lupu:
Tine de competenta fiecaruia sa inteleaga
legea cum vrea s-o inteleaga si cum poate s-o inteleaga. Nu ne explicati cum
s-o intelegem, eu va rog frumos. Deci, sectorul nr.1.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 27.
Sectorul nr.2 – 34.
Sectorul nr.3 – 20.
Domnul Marian Lupu:
81 de persoane prezente in sala. Deci, eu
rog liniste. Supun votului, conform propunerii ce se contine in raportul
comisiei, respingerea proiectului de Lege nr.3961. Cine este pentru, rog sa
voteze. Rog sa fie anuntate rezultatele.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 27.
Domnul Marian Lupu:
Asa, eu va rog putina liniste. Stati putin.
Eu va rog liniste, va rog putina liniste in sala. Sectorul nr.1, va rog sa
repetati inca o data. Si rog sa tineti miinile, cine a votat “pro” sa tineti miinile
pentru respingere. Tineti miinile ridicate.
Numaratorii:
La noi in sector? Sectorul nr.1 – 26.
Eu va rog, sectorul nr.2 ridicati miinile
cine este pentru.
Domnul Marian Lupu:
26. Eu rog sa nu impiedicati colegii.
Numaratorii:
Pentru respingere. Cine n-a ridicat?
Domnule Urechean, eu vad ca se... Oricum,
ia, uite...
Domnul Marian Lupu:
Domnul Calmatui?
Numaratorii:
22 de voturi, scuzati, domnule Presedinte,
dar domnul Urechean vrea sa numar sectorul nr. 2.
Domnul Marian Lupu:
Eu rog, nu intrati in polemica.
Asa, sectorul nr.3, va rog.
Numaratorii:
Sectorul nr.3 – 0.
Domnul Marian Lupu:
48 de voturi pentru respingerea
proiectului, cu prezenta in sala a 81 de persoane, asa cum respingerea se aproba
prin Hotarire de Parlament, proiectul de Lege este respins.
Continuam. Proiectul de Lege nr.2031 pentru
completarea unor acte legislative, Legea privind actele legislative, Legea
privind actele normative ale Guvernului si altele.
Guvernul, Ministerul de Externe.
Domnul Valeriu Ostalep – viceministru al afacerilor externe si integrarii
europeane:
Stimate domnule Presedinte,
Stimati membri ai Parlamentului,
In contextul realizarii prioritatilor ce tin
de perfectionarea cadrului legislativ, proiectul de lege inaintat are drept
obiectiv armonizarea legislatiei Republicii Moldova cu cea a Uniunii Europene.
Este de mentionat faptul ca, in contextul tarii noastre, ce tine de integrarea
europeana, o data aprobate prevederile acestei legi, vor sta la baza crearii
unui mecanism mai eficient de colaborare, modificare, completare, elaborare a
actelor normative de catre institutiile autoritatilor publice centrale si
locale, avind ca baza principiul corelarii acestora cu normele dreptului
comunitar.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Intrebari pentru raportor? Nu sint.
Domnule ministru, va multumesc.
Rog comisia, domnul Sidorov.
Domnul Mihail Sidorov:
Stimate domnule Presedinte,
Stimati deputati,
Comisia juridica, pentru numiri si imunitati
a examinat proiectul de Lege nr.2031 din 26 mai curent. Elaborarea prezentului
proiect de lege a fost conditionata de procesul de realizare a prevederilor
planului de actiuni Uniunea Europeana – Republica Moldova, precum si programul
legislativ pentru anii 2005–2009 in scopul armonizarii legislatiei Republicii
Moldova cu legislatia Comunitatii Europene.
Prin avizele prezentate, comisiile
permanente ale Parlamentului si Directia juridica sustin proiectul de lege.
Totodata, comisia mentioneaza ca reglementari similare celor prevazute in
prezentul proiect de lege se contin si in initiativa legislativa nr.1860 din 17
mai curent, care este mai ampla decit proiectul de Lege nr.2031.
In legatura cu cele mentionate, Comisia
juridica, pentru numiri si imunitati, a hotarit sa propuna Parlamentului
proiectul de Lege nr.2031 din 26 mai pentru examinare si adoptare in prima
lectura, considerindu-se proiect de alternativa la proiectul de Lege nr.1860
din 17 mai si urmind sa fie comasat cu acesta pentru lectura a doua.
Domnul Marian Lupu:
Da, va multumesc.
Intrebari pentru comisie? Nu sint.
Va multumesc, domnule Sidorov.
Stimati colegi,
Supun votului aprobarea in prima lectura a
proiectului de lege nr.2031, inclusiv in calitate de proiect de alternativa.
Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.
Va multumesc.
Proiectul de Lege nr.2031 este aprobat in
prima lectura.
In final, proiectul de Lege nr.2148 privind
interpretarea punctului 5 din nota la anexa la titlul 4 din Codul fiscal. Initiativa
unui grup de deputati.
Prezinta domnul Calmatui.
Domnul Valeriu Calmatui:
Va multumesc, domnule Presedinte.
Daca imi permiteti din numele si al
autorului si al comisiei...
Domnul Marian Lupu:
Da, va rog.
Domnul Valeriu Calmatui:
Stimati colegi,
Prezint un proiect de lege care se refera
la interpretarea punctului 5 din nota la anexa la titlul 4 din Codul Fiscal.
Deci, in 2004 a fost modificat nomenclatorul ce vizeaza tarifele, pozitiile
tarifare si deci, in conformitate cu aceasta, de asemenea au fost perfectate.
Aceste modificari au fost perfectate si in Legea nr.224 din legislatura a XV-a
la 1 iulie 2004.
Deci, concomitent cu aceasta, cind s-au facut
aceste modificari, a fost admisa o greseala tehnica. La punctul 5 al notei, din
greseala, vasazica, nu au fost stabilite pozitiile tarifare nr.27101, 131027,
1011700 si 2710, 19210 care sa corespunda celor care au fost modificate.
Pornind de la aceasta, deci, este inaintata
initiativa legislativa pentru a corela aceste si, mai bine zis, a interpreta
corect prevederile din nota la anexa la titlul 4 din Codul fiscal. Deci,
comisia a examinat aceasta initiativa, este avizul Directiei juridice si, luind
in considerare cele expuse, propunem ca acest proiect de lege sa fie sustinut
de Parlament in prima si, daca nu sint alte obiectii, si in a doua lectura.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc.
Intrebari pentru colegul nostru?
Microfonul nr.4.
Domnul Leonid Bujor:
Multumesc frumos, domnule Presedinte.
Daca imi permiteti sa adresez doua intrebari
domnului Calmatui, nu in calitate de autor, ca am inteles ca dumnealui prezinta
si comisia, dar in calitate de secretar al comisiei. Spuneti, va rog, care este
necesitatea de a examina acest proiect de lege in regim de urgenta? Spun acest
lucru, pornind de la faptul ca initiativa a fost inregistrata la 2 iunie si astazi,
8 iunie, deja o examinam.
Domnul Valeriu Calmatui:
Deci, urgenta consta in faptul ca aceasta
greseala tehnica a fost depistata si, avind in vedere faptul ca actualmente
organele fiscale, deci, efectuind aceste controale si verificind respectarea
acestei cerinte a legii mentionate, s-au ciocnit de aceasta greseala tehnica. Si,
de aceea, este necesar sa procedam astfel ca ei sa nu poata..., adica sa nu fie
constatata ca o greseala.
Domnul Leonid Bujor:
Bine. A doua intrebare. Intr-adevar, si in
nota informativa prezentata de autori, si in ceea ce ati relatat astazi dumneavoastra
din numele comisiei, se face trimitere la ceea ce este fixat in demersul semnat
de domnul Sergiu Puscuta, seful Inspectoratul Fiscal Central, unde este scris ca
“In conditia cind in punctul 5 al notei din motivul carorva greseli tehnice
n-au fost modificate” si in continuare conform textului.
Spuneti, va rog, cum s-a intimplat ca, pe
parcursul a doi ani, nimeni nu a observat aceste greseli tehnice. Si atunci intrebarea
mea este ca sa nu dau, ofer a treia intrebare. Spuneti, va rog, care sint
argumentele ca, intr-adevar, avem de a face cu o greseala tehnica si nu au fost
facute atunci modificarile acestea in mod constient.
Domnul Valeriu Calmatui:
Eu cred ca suspiciunile dumneavoastra nu sint,
as spune, argumentate. Chestia consta intr-aceea ca aceasta este la nota, ca
aceste modificari ale pozitiilor tarifare au fost operate in lege, dar n-au
fost operate in nota. Si nota este o parte a acestei anexe la titlul 4. De
aceea, eu nu vad aici ca ar intentiona cineva, anume n-a schimbat, n-a
modificat aceste pozitii tarifare. Deci, ele au fost schimbate in lege. Daca au
fost schimbate in lege, desigur ca trebuiau schimbate si acolo unde este vorba
de nota. Dar cred, sper, eu stiu, cercetari n-o sa facem, pe urma cine a facut
atunci, cine a lucrat asupra acestui proiect de lege in 2004 si s-au comis
aceste greseli.
Domnul Leonid Bujor:
Eu imi cer scuze, desigur, eu resping
constatarea dumneavoastra ca este vorba de careva suspiciuni. Nu am suspiciuni.
Eu concretizez lucruri, fiindca in nota informativa, semnata si dumneavoastra, stiti,
in ultima fraza se vorbeste despre careva greseli.
Domnul Valeriu Calmatui:
Da, a fost greseala.
Domnul Leonid Bujor:
Si au trecut doi ani de zile. Daca treceau
doua luni, o luna, eu nu va adresam intrebarea. Am primit raspuns, va multumesc.
Este regretabila treaba aceasta.
Domnule Jdanov,
Este vorba de bani si de sume mari. Hai sa
le calculam si o sa vedem de ce.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi...
Domnul Leonid Bujor:
Da, pe parcursul a doi ani s-a adunat o suma
in bugetul Republicii Moldova.
Domnul Marian Lupu:
Fiti mai calmi. Putin mai calm. Permiteti-mi
sa va aduc la cunostinta dumneavoastra o informatie. Intr-adevar, lucrurile
acestea se intimpla rar, dar se mai intimpla. Ce s-a intimplat? Toate pozitiile
tarifare sint periodic... deci, asa-numitul nomenclator al marfurilor... In
functie de evolutia situatiei pe plan international, nomenclatorul national se
aduce in concordanta cu pozitiile tarifare din nomenclatorul ca sistem international.
Si daca atrageti atentia, cineva a facut o
gafa prosteasca, fiindca denumirea pozitiei a ramas aceeasi. Codul, intr-o anexa,
a fost ajustat la noile cerinte ale nomenclatorului, iar in nota cu caractere
mici de tot, cu aceeasi denumire a pozitiei ramase, cineva a omis, pur si
simplu, a uitat sa schimbe codul si iata si toata contradictia tehnica. Intr-adevar,
aici nici nu poti sa vorbesti de rea-credinta sau de unele intentii ale cuiva
la momentul cind s-a produs aceasta situatie.
Microfonul nr.5.
Domnul Ion Gutu:
Eu as vrea sa dau intrebare domnului autor,
care este costul acestei greseli tehnice prostesti?
Domnul Valeriu Calmatui:
Deci, stimate domnule deputat Ion Gutu,
dumneavoastra ati fost si la comisie. Deci, s-a vorbit, nu-i nici un cost.
Chestia consta in aceea ca astazi, aceste pozitii tarifare vorbesc despre aceea
ca se intorc, acei care folosesc combustibilul in aviatia civila, intorc...
accizele sint intoarse. De aceea, si asa, si asa legea prevedea chestiile
acestea si nu poate sa fie careva adus...
Domnul Ion Gutu:
Domnule Calmatui,
Eu vreau sa va corectez. Costul acestei greseli
prostesti este de 27 de milioane de lei.
Domnul Valeriu Calmatui:
Aceasta din care pozitie va uitati.
Domnul Ion Gutu:
Nu, nu, eu va rog.
Domnul Valeriu Calmatui:
Dar totdeauna trebuiau intoarse.
Domnul Ion Gutu:
Eu va rog. Deci, ce se va intimpla dupa
aceasta modificare? Legea va avea, deci, putere retroactiva sau de acum inainte?
Domnul Valeriu Calmatui:
Deci, daca dumneavoastra ati fost atent, eu
am vorbit ca este un proiect de Lege privind interpretarea punctului 5 din nota
la anexa la titlul 4 din Codul fiscal. Si deci daca, in asemenea caz, in text
este prevazut ca, de la momentul adoptarii legii, legea a fost adoptata, am in
vedere legea care a modificat Codul fiscal... De atunci se considra.
Domnul Ion Gutu:
Aceste resurse vor fi restituite agentilor
economici?
Domnul Marian Lupu:
Ele deja au fost.
Domnul Valeriu Calmatui:
Da, desigur. Ele si asa.
Domnul Ion Gutu:
Si al doilea moment. Deci, eu cred pentru
informatie. Noi aceste restituiri...
Stimati colegi,
Aceasta facilitate a fost efectuata pentru
agentii economici din aviatia civila cu scopul de a nu fi majorate tarifele si
preturile la biletele de avion. Dumneavoastra stiti care sint preturile si ce
s-a intimplat in acesti doi ani de zile.
Domnul Valeriu Calmatui:
Dar ce pe piata mondiala preturile la
combustibil au ramas aceleasi in anii acestia? Noi stim destul de bine ca la
petrol a crescut destul de...
Domnul Marian Lupu:
Clar, microfonul nr.4.
Doamna Valentina Cusnir:
Domnule raportor,
Vreau sa va intreb si ca membru al Comisiei
pentru politica economica, buget si finante daca nu ati observat dumneavoastra
lipsa unei subpozitii tarifare, ca era bine sa fie tot in acest proiect de lege
asupra bauturilor care se produc cu un continut destul de impunator de alcool si
care nu cad sub incidenta nici a unei pozitii tarifare de mai multi ani.
Multumesc.
Domnul Valeriu Calmatui:
Ma scuzati, in primul rind, intrebarea
dumneavoastra nu este la subiectul acestui proiect de lege. In al doilea rind,
eu de problema data nu m-am ocupat, asa ca nu pot sa va spun.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.5.
Domnul Gheorghe Susarenco:
Multumesc, domnule Presedinte.
De fapt, cred ca noi mergem pe o cale gresita
si acest proiect de lege trebuie respins din urmatoarele considerente. Noi,
aici, in Parlament, am discutat de mai multe ori ce inseamna interpretarea
legii. Avem si o definitie a Curtii Constitutionale ce inseamna interpretarea
legii. In cazul dat, de fapt, noi substituim niste cifre cu alte cifre. Aceasta
este o modificare a anexei si nicidecum nu este o interpretare. Si eu consider
ca trebuie respins proiectul si o noua initiativa de modificare a anexei. Niste
cifre cu alte cifre. Noi putem sa interpretam cum se intelege un cuvint sau o
expresie, dar nu sa modificam cifrele.
Eu va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Domnule Calmatui,
Cer scuze.
Dar, de fapt... noi avem cu dumneavoastra
aici o problema in sensul in care codul vechi, care pe timpuri a atribuit
aceste pozitii nu mai este existent astazi, nu mai este existent. Deci, ea,
aceasta cifra, nu are valoare deloc.
Domnul Valeriu Calmatui:
Si este modificat in lege, dar in nota nu
este.
Domnul Marian Lupu:
Corect, da. Bine.
Alte intrebari.
Domnul Valeriu Calmatui:
Chestia consta in aceea ca in lege aceste
cifre sint impuse, in nota nu este, in nota la anexa, scrisa dedesubt.
Domnul Marian Lupu:
Bine. Alte intrebari nu sint?
Va multumesc, domnule Calmatui.
Stimati colegi, supun votului aprobarea in
prima lectura a proiectului de Lege nr.2148, fiind prima propunere a comisiei.
Domnul Calmatui a prezentat si in calitate de autor, si in calitate de comisie,
din cite am sesizat eu. Cine este pentru aprobarea in prima lectura a acestui
proiect de lege, rog sa voteze. Majoritatea.
Va multumesc.
Proiectul de Lege nr.2148 este aprobat in
prima lectura.
In continuare pe ordinea de zi aprobarea
programului de activitate a plenului Parlamentului pentru perioada urmatoarelor
doua saptamini. Deci, Biroul permanent, ca si anterior,
de fapt, a discutat subiectul... acus ajungem. Se propune ca programul, decizia
plenului Parlamentului sa o continuam in acelasi regim cu doua zile, deci,
respectiv, cite o zi pe saptamina in zilele de joi. Cine este pentru acceptarea
acestui program de activitate al plenului, rog sa voteze. Majoritatea.
Va multumesc.
Programul este aprobat. Ordinea de zi.
Microfonul nr.4.
Domnul Vasile Grozav:
Domnule Presedinte al Parlamentului,
Rog sa fie introdusa in ordinea de zi a sedintei
Parlamentului din 15–23 iunie 2006 a proiectului de Lege nr.1404 din 7 aprilie
2006, proiectul pentru completarea si modificarea articolului 103 din Codul
fiscal.
Avind avizele pozitive de la majoritatea
comisiilor si avizul pozitiv al Guvernului Republicii Moldova, ieri, 7 iunie,
am fost invitat la sedinta comisiei in fond, unde proiectul mentionat era
inclus in ordinea de zi cu nr.1. Fara sa fie pusa la vot ordinea de zi a sedintei
comisiei, domnul Popa mi-a spus ca proiectul de lege este exclus din ordinea de
zi. De ce, nu este clar. Si ma intreb, domnule Presedinte, cine conduce sedintele
comisiilor parlamentare, chiar si cele ale Biroului Parlamentului si altele? Sa
fie oare sfatul Fractiunii Comuniste?
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Dar imi explicati si mie la ce se refera
acest proiect de Lege nr.1404?
Domnul Vasile Grozav:
Da, dumneavoastra ati spus atunci, cind am
avut cuvint ca o sa fie sustinut cu scutirea de TVA a proiectarilor constructiilor
obiectelor de cult.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr. 3.
Multumesc.
Domnul Gheorghe Popa:
Da, multumesc, domnule Presedinte.
Intr-adevar, ieri, la sedinta comisiei noi
am scos din ordinea de zi acest proiect de lege. A fost preintimpinat de acest
lucru domnul deputat Vasile Grozav, din urmatoarele considerente. Deci, din
partea Ministerului Finantelor, au aparut alte argumente si este necesar ca
comisia sa aiba discutii foarte serioase cu Guvernul referitor la acest proiect
de lege. Dar ce tine de faptul ca cine conduce cu comisia? Da, eu ieri am
organizat sedinta comisiei, dat fiind faptul ca domnul presedinte al comisiei
este plecat in deplasare.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Vom supune votului pentru incorporare pe
lista subiectelor.
Microfonul nr.4.
Domnul Vasile Grozav:
Eu vin la sedinta comisiei in fond, unde
este pus in ordinea de zi. Eu trebuie sa fiu prezent acolo, sa se puna la vot,
sa se excluda intrebarea cutare in fond. Nu, s-a inceput sedinta dupa aceea, fara
mine? Sa fie ordine oleaca in Parlamentul acesta al nostru. Ceea ce tine, cine
conduce comisiile, eu am spus si chiar cu Biroul permanent al Parlamentului
Republicii Moldova, pare-mi-se ca este asa o formatiune nelegala in Parlament,
care este sfatul Fractiunii Comuniste. Aceasta eu am avut in vedere. Eu rog sa
fie pus la vot.
Domnul Marian Lupu:
Va fi neaparat.
Domnul Vasile Grozav:
Avizul Ministerului Finantelor il am la
mine, este pozitiv.
Domnule Popa,
Ce aveti peste noapte eu nu stiu.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Bine. Eu voi supune votului. Se supune
votului propunerea dumneavoastra.
Stimati colegi,
Eu va rog, mai calm. Celulele nervoase, stiti,
nu se restabilesc, eu va readuc aminte.
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Cusnir:
Va multumesc.
Vreau sa ma refer la proiectul de Lege
nr.2009, inclus pentru urmatoarele doua saptamini si sa apreciez harnicia fostilor
mei colegi de fractiune, care au dat dovada indata, dupa declaratia mea, ca, in
aceeasi zi, au si inregistrat acest proiect. Dar vreau sa va rog sa fie inclus
imediat joia urmatoare, fiindca peste o saptamina posibil sa nu fiu prezenta la
sedinta si as vrea sa asist atunci cind se discuta persoana mea.
Multumesc mult.
Domnul Marian Lupu:
Doamna Cusnir,
Eu imi imaginez ca ati vrea sa fiti prezenta.
Bine. Deci, in aceste conditii, da, scuzati, inainte de a purcede la examinarea
sau la aprobarea in ansamblu, supun votului propunerea pentru includerea proiectului
de Lege nr.1404. Cine este pentru, rog sa voteze. Anuntati-mi, va rog
rezultatele, numaratorii. Nu va suparati.
Numaratorii:
Sectorul nr.2 – 13.
Sectorul nr.1 – 0.
Sectorul nr.3 – 19. Cer scuze – 1.
Domnul Marian Lupu:
33 de voturi. Insuficient. Supun votului
aprobarea ordinii de zi in ansamblu pentru perioada urmatoarelor doua saptamini.
Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea. Ordinea de zi este aprobata.
Va multumesc.
Sintem la ora 13 si 53 de minute. Ora intrebarilor
si interpelarilor. Cer scuze, ora 12 si 53 de minute. Ora intrebarilor si
interpelarilor. Deci, il invit la tribuna centrala pe domnul Igor Dodon,
viceministru al economiei si comertului, pentru a oferi raspuns la intrebarea
domnului Filat cu privire la proiectul de Lege “Gradina Moldovei”. Acesta este
subiectul.
Domnule Dodon, va rog.
Domnul Igor Dodon – viceministru al economiei si comertului:
Mult stimate domnule Presedinte,
Stimate domnule deputat,
Onorat Parlament,
La interpelarea care a parvenit in Guvern as
dori sa aduc urmatoarea informatie. Conform Hotaririi Guvernului nr.727 din 20
iulie 2005 cu privire la fondarea unei societati pe actiuni, un teren cu
suprafata de 11 hectare a fost atribuit Ministerului Economiei si Comertului in
folosinta, pentru a fi creata o Societatea pe Actiuni “Gradina Moldovei”.
Din momentul intrarii in vigoare a acestei
hotariri de Guvern si pina in momentul de fata as dori sa va informez despre
acele actiuni care au fost intreprinse intru executarea acestei hotariri de
Guvern. In conformitate cu legislatia in vigoare, a fost creata societatea pe
actiuni “Gradina Moldovei” cu cota statului 100% , unic fondator Ministerul
Economiei si Comertului.
De asemenea, as dori sa va informez ca
acest teren atribuit Ministerului Economiei si Comertului in momentul de fata
se afla in folosinta Ministerului Economiei si Comertului, fiind, in timpul
apropiat, examinat mecanismul de transmitere a acestuia societatii pe actiuni
“Gradina Moldovei”.
Deja au fost lansate etapele de pregatire,
de proiectare a acestui centru comercial. Estimativ, este vorba de un centru
comercial de o valoare de circa
180–200 de milioane de lei. De asemenea, as dori sa mentionez ca acest teren,
care in timpul apropiat, va fi transmis Societatii pe Actiuni “Gradina
Moldovei”, unde cota statului va ramine in continuare 100%, urmeaza a fi
utilizat de catre societatea pe actiuni, conform legislatiei in vigoare si cu
apararea integrala a intereselor statului la acest capitol.
Va multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.4.
Domnul Vladimir Filat:
Multumesc, doamna Presedinte.
Multumesc, domnule viceministru,
Dar vizavi de decizia Guvernului privind
retragerea legii din Parlament... Nu, numai 5 secunde. Dumneavoastra ati
informat succint si la subiect, de unde a parvenit interpelarea respectiva? Noi
deja avem o experienta. Practic, saptaminal avem chestiuni pe ordinea de zi
care tin de anumite paminturi: “DAAC Sere”, “Cricova”, “Orasul Vinului” s.a.m.d.
Deci, noi am discutat, pentru ca sint paminturi destinate agriculturii care
urmau sa fie retrase din circuit.
Dar noi am discutat in contradictoriu, daca
va aduceti aminte aici, in sala Parlamentului. Nimeni dintre deputatii care au
luat cuvintul nu au negat necesitatea crearii acestei intreprinderi in scopul
pe care l-ati invocat si dumneavoastra, pentru a crea o piata contemporana, sa
asiguram taranii cu locuri de a-si prezenta si a vinde marfa. Problema aparea, in
fond, asupra mecanismului de implementare.
Decizia Parlamentului a fost si, de fapt,
propunerea a venit de la fractiunea majoritara, ca acest proiect de lege sa fie
remis comisiei sesizate in fond ca in cadrul comisiei, in urma unei analize
profunde si profesionale, de ce nu, sa se vina cu proiectul in sine, acceptat in
calitate de concept si cu mecanismele respective. In momentul in care noi
observam ca acest proiect de lege este retras din Parlament, apare intrebarea
fireasca, ce s-a intimplat? Si care este planul pentru viitor al Guvernului?
Deci, aceasta as vrea eu sa inteleg.
Domnul Igor Dodon:
Da, mult stimate domnule deputat,
Intr-adevar, acest proiect de lege, fiind
retras in comisie pentru examinare suplimentara, in momentul discutiilor care
au avut loc in comisie, atit in Comisia pentru politica economica, buget si finante,
cit si in Comisia pentru agricultura si industria alimentara s-a ajuns la
concluzia ca trebuie luate in considerare acele obiectii care au fost inaintate
de catre deputati, in special despre necesitatea cumularii mijloacelor banesti intr-un
fond special, care sint utilizate conform destinatiei si din aceste
considerente Guvernul, in cadrul unei sedinte, a retras proiectul de lege. In
continuare se presupune ca, totusi, societatea pe actiuni va gasi aceste 6,6
milioane de lei pentru achitarea mijloacelor banesti in vederea schimbarii
destinatiei terenului agricol.
Domnul Vladimir Filat:
Va multumesc, domnule ministru.
Va multumesc foarte frumos pentru informatie.
Eu cred ca avem o problema. Si o problema
destul de mare si anume ce tine de evidenta acestor paminturi, cine le
gestioneaza si acum. Noi, probabil, vom veni cu o propunere, o sa vedem vizavi
de problematica data. Dar eu va rog foarte frumos, ca sa nu se intimple cum se intimpla
la noi... Este o idee buna. S-a incercat sa se treaca prin Parlament. Intr-un
fel sau altul nu s-a reusit.
Sa nu ajungem la un moment dat, intr-un
viitor previzibil, ca aceste
11 hectare, vreau sa atentionez si eu ca este vorba de 11 hectare, vor fi
transmise in arenda cuiva, cum se practica de obicei. Noi de acum si stadioane
facem, care nu stiu daca este al primariei sau este un stadion national. Dar
este o problema aparte. Deci, eu rog foarte mult, noi sa fim foarte atenti
vizavi de proiectul respectiv si speram ca scopul pe care l-ati enuntat la
prima prezentare in Parlament va fi obtinut.
Eu va multumesc foarte mult pentru informatie.
Doamna Maria Postoico:
Va multumesc, domnule ministru.
Luati loc.
Microfonul nr.3.
Interpelare?
Domnul Gheorghe Popa:
Inainte de a purcede la intrebari si
interpelari vreau sa fac un anunt. Vreau sa aduc colegilor la cunostinta ca, in
conformitate cu prevederile articolului 43 din Legea privind sistemul bugetar si
procesul bugetar, Ministerul Finantelor a intocmit raportul anual despre
executarea bugetului de stat pentru anul 2005, care a fost adoptat de Guvern si
prezentat pe data de 1 iunie Parlamentului.
Este un material foarte amplu, detaliat si
foarte voluminos, care se incadreaza in doua volume de carti tiparite cu un numar
de peste 1000 de pagini. Aceste volume se afla in secretariatul Comisiei pentru
politica economica, buget si finante, biroul 710. Rog colegii care vor sa ia
cunostinta de aceste materiale, au posibilitate s-o faca in biroul 710. Vreau,
de asemenea, sa aduc la cunostinta ca pe data de 14, in cadrul sedintei
Comisiei pentru politica economica, buget si finante, acest raport va fi pus in
discutie.
Va multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.4.
Domnul Ivan Banari:
Multumesc.
Am o interpelare adresata Primariei
municipiului Chisinau, primarului interimar al municipiului Chisinau. In toate
orasele lumii distribuirea, mai bine zis comercializarea ziarelor are loc prin
reteaua de gherete speciale. Chisinaul pina nu demult nu a fost o exceptie. Stim
cu totii ca un ziar este intrebat pe parcursul unui timp scurt, o zi-doua cel
mult. Perioada de tranzitie la economia de piata a contribuit la cresterea numarului
de gherete, chioscuri amplasate in locurile aglomerate pe strazile capitalei.
Solicitat de Agentia “Info-Prim Neo”, domnul Zaporojanu nu demult a numit cifra
de 3600 de gherete si pavilioane.
Conducerea muncipiului Chisinau, pe tot
parcursul anilor, intentiona sa tolereze spiritele si sa nu permita instalarea
unor noi gherete, deci sa reduca numarul lor. Totdeauna, insa s-a tinut cont de
rolul deosebit pe care il indeplinesc chioscurile pentru ziare, totdeauna se facea
pentru ele o exceptie.
In ultimul timp, insa, primarul interimar
elaboreaza decizii intru interzicerea comertului pe strazile principale si nu
mai face aceste exceptii, egalind, practic, comercializarea alcoolului si
tutunului cu comercializarea ziarelor.
Rog o informatie in scris referitoare la
faptul, cite chioscuri si pavilioane au fost inchise, cite din ele comercializau
ziarele si cum s-a tinut cont de faptul ca, pe an ce trece, vinzarile ziarelor
cresc cu 10, 15 la suta si anual apar 5-6 ziare noi, alte locuri de
a vinde aceste ziare, reviste nu este decit in locurile solicitate de populatie.
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.5.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Adresez o interpelare adresata catre
conducerea Companiei de Stat “Teleradio-Moldova”. Partidul Comunistilor, care
refuza deocamdata sa condamne crimele regimului totalitar comunist, conform recomandarilor
Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei, a gasit metoda de a reactiona la
evenimentul de exceptie, de inaugurare a cimitirului eroilor romani de la Tiganca
prin Uniunea tineretului comunist din Moldova, care a facut o declaratie.
In documentul difuzat, cu o insistenta
agasanta prin mediile, zise publice, sint amintite actiunile maresalului
Antonescu, inclusiv deportari, exterminari, dar se uita de genocidul si de
holocaustul la care a fost supus poporul roman, urmare a instaurarii regimului
criminal comunist-stalinist. Partidul Comunistilor, domnul Vladimir Voronin, in
loc sa fie prezent la Tiganca, in spiritul european de conciliere nationala,
continua promovarea spiritului antiromanesc si nu concorda cu spiritul european
la care aspira.
Intrebarea este: cite declaratii ale altor
partide, formatiuni politice au fost difuzate in ultimele trei luni de catre
Compania de Stat, ca sa respecte principiul promovarii pluralismului de opinii si
a pluralismului politic in Republica Moldova?
Astept raspuns in scris.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.2.
Domnul Alexandru Oleinic:
Multumesc.
Am o interpelare catre Ministerul Culturii si
Turismului, catre domnul Artur Cozma. La interpelarile mele adresate
Ministerului Culturii si Turismului din
15 noiembrie 2005 si 15 februarie 2006 cu privire la realizarea politicii de
stat in domeniul activitatii editoriale, orientate spre sustinerea editarii “Cartii
nationale” si completarea fondurilor de biblioteci cu editii in limba de stat
din contul mijloacelor bugetare, asa si nu am primit raspuns clar care sa
reflecte situatia la compartimentul “completarea fondurilor de carte cu editii in
limba de stat a bibliotecilor din republica”. Mai mult decit atit ca fondurile
bibliotecilor satesti sint invechite si in momentul de fata dispun doar de 20%
de carti editate in limba de stat.
In acest context, imi reiterez interpelarea
si solicit repetat prezentarea informatiei ample la capitolul mentionat care sa
reflecte atit evaluarea fondurilor de carti ale bibliotecilor din republica, cit
si masurile preconizate pentru a redresa situatia existenta.
Informatia rog sa fie prezentata in
conformitate cu legislatia in vigoare si, dupa cum a fost solicitata anterior, in
plenul Parlamentului.
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.3.
Domnul Vladimir Filat:
Va multumesc, doamna presedinte.
Adresez interpelarea doamnei Furculita,
directorul general al Serviciului Vamal. Sint obligat sa reiterez interpelarea
facuta acum doua saptamini si spuneam atunci ca raspunsul il astept la prima
etapa in scris.
Avind in vedere ca raspunsul primit, nu
vreau sa-l cataloghez nici intr-un fel, dar in urma raspunsului, am considerat
ca este absolut necesar ca raspunsul sa fie prezentat in plenul Parlamentului si
rog, in termenele stabilite de legislatie, acest raspuns sa-mi fie prezentat in
plenul Parlamentului.
Va multumesc frumos.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Golban:
Multumesc, doamna Presedinte.
Interpelarea o adresez Guvernului
Republicii Moldova, domnului
Prim-ministru Vasile Tarlev, Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice si
Coruptiei, domnului Valentin Mejinschi si Procuraturii Generale, domnului
Valeriu Balaban.
Interpelarea mea este bazata pe informatia
care a fost difuzata in mass-media cu referinta la brifingul organizat ieri in
incinta Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei in problema
expertizei vitalitatii si acordarii gradelor de invaliditate in Republica
Moldova.
Am fost socata de relatarile facute, precum
ca fraudele depistate la acest subiect sint acoperite de unii deputati din
Parlament. As vrea sa stiu, care sint acesti deputati si care sint probele care
dovedesc acest lucru.
Solicit, de asemenea, informatie integrala
despre rezultatele controlului efectuat, cu indicarea persoanelor responsabile
de fraudele comise. Informatia o solicit aici, in plenul Parlamentului, la 15
iunie curent.
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.5.
Domnul Stefan Secareanu:
Multumesc, doamna Presedinte. Am o
interpelare adresata domnului Prim-ministru Vasile Tarlev si Procurorului
General. Zilele acestea, am fost sesizat asupra unui sir de actiuni
provocatoare, organizate de anumite grupuri de interese in scopul destabilizarii
situatiei in satul Talmaza, raionul Stefan Voda si compromiterii domnului
primar Vladimir Plesca, ales in aceasta functie de mai bine de 8 luni de zile.
Este regretabil faptul ca aceste actiuni sint
infaptuite cu participarea directa a politiei, Procuraturii, Ministerului Finantelor,
acestea reactionind cu exces de zel la mai multe scrisori anonime cu continut
denigrator la adresa primarului si initiind un val intreg de controale cu
perchezitionarea neautorizata a domiciliului acestuia.
Potrivit declaratiilor primarului Plesca, facuta
in cadrul intrevederii cu subsemnatul, asupra sa s-au facut, in repetate rinduri,
presiuni de ordin politic din partea administratiei raionale si din partea
domnului deputat Vladimir Dragomir, fiind somat de acestia sa depuna cerere de
intrare in rindurile Partidului Comunistilor si avertizat ca, daca va refuza sa
faca acest lucru, va avea probleme.
Solicit pe aceasta cale, precizez ca
primarul este al Partidului Popular Crestin Democrat, solicit pe aceasta cale,
oprirea oricaror abuzuri, presiuni si ingerinte in activitatea primariei
Talmaza din partea organelor de forta si administrative menite sa tensioneze
lucrurile, sa descurajeze si sa compromita un cetatean responsabil si onest
care, ales de majoritatea comunitatii in fruntea primariei Talmaza, a reusit, intr-un
termen relativ scurt, sa dinamizeze activitatea acesteia, obtinind rezultate
vizibile in amenajarea satului si ameliorind simtitor viata cetatenilor.
Insist asupra inlaturarii oricaror stari de
violare flagranta a drepturilor constitutionale ale primarului Vladimir Plesca si
ale alegatorilor sai.
Cer domnului Prim-ministru si domnului
Procuror General sa dispuna examinarea in regim de urgenta a tuturor faptelor
de ilegalitate care au fost expuse intr-o sesizare a primariei Talmaza si au
fost expediate de subsemnat in scris si unde erau indicate adevaratele persoane
care au infaptuit faptele de ilegalitate, infractiuni adevarate in aceasta
comunitate si sa ia neintirziat masuri legale in vederea tragerii acestor
persoane la raspundere, care se fac vinovate de comiterea acestor infractiuni.
Va multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.4.
Domnul Oleg Tulea:
Da. Multumesc mult, doamna Presedinte.
As vrea sa adresez o interpelare
ministrului educatiei, tineretului si sportului Victor Tvircun, la care solicit
raspunsul in scris. Este vorba si in primul rind de ingrijorarea mai multor
organizatii de tineret, mai ales locale, vizavi de un ordin emis de minister,
prin care se interzice accesul acestor ONG-uri de a desfasura activitati in scoli.
Noi am intelege, in principiu, logica
acestor restrictii, daca ar fi vorba de careva secte religioase sau organizatii
interzise, dar, in mare parte, practica si experienta ne arata ca aceste
organizatii desfasoara activitati utile pentru tineri, pentru elevi s.a.m.d.
Eu as solicita sa mi se acorde explicatii in
baza acestei situatii, dar, in principiu, as solicita ca ministerul sa-si revada
acest ordin si de a solutiona cumva intrebarea pe cale amiabila.
Multumesc mult.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.3.
Domnul Nicolai Gutul:
Ñïàñèáî.
Ó Ìåíÿ çàïðîñ ê Ïðåìüåð-ìèíèñòðó, ãîñïîäèíó
Âàñèëèþ Òàðëåâó. Ê ñîæàëåíèþ, ñëîæèëàñü íåïðèÿòíàÿ ñèòóàöèÿ, ÿ âñå çà÷èòûâàòü
íå áóäó, íî ïÿòü ëåò êàæäûé ãîä ïîäðÿä æèòåëè ñåëà Ôóíäóðèé Íîé ðàéîíà Ãëîäåíü,
ïîäíèìàþò âîïðîñû îá àâàðèéíîé ñèòóàöèè òèïîâîãî çäàíèÿ äåòñêîãî ñàäà, î
íåóäîâëåòâîðèòåëüíîì ìåäèöèíñêîì îáñëóæèâàíèè, àâàðèéíîì ñîñòîÿíèè ìåäïóíêòà,
îá óãðîçå çàòîïëåíèÿ îãîðîäîâ è ÷àñòè äîìîâ.
Ýòè è äðóãèå âîïðîñû ïîäíèìàëèñü ðîâíî ãîä
íàçàä íà ñõîäå ãðàæäàí, â êîòîðîì ó÷àñòâîâàëè âñå ñëóæáû Ãëîäÿíñêîãî ðàéîíà.
Äâå íåäåëè íàçàä ïðè ïðèåçäå â ýòî ñåëî, â êîòîðîì ÿ ðîäèëñÿ, îïÿòü ýòè âîïðîñû
áûëè ïîäíÿòû, ê ñîæàëåíèþ, íå îäèí èç íèõ íå áûë ðåøåí.
Ïîýòîìó ÿ õîòåë áû, ÷òîáû ãëàâà
Ïðàâèòåëüñòâà âçÿë ïîä êîíòðîëü ðåøåíèå ýòèõ ïðîáëåì, òåì áîëåå ÷òî áûëî
îáðàùåíèå æèòåëåé ñåëà ãîä íàçàä ê ðóêîâîäñòâó ñòðàíû. Ïîâòîðÿþ, íè îäèí èç
ýòèõ âîïðîñîâ íå áûë ðåøåí. ß áû õîòåë, ÷òîáû âñå òàêè ñîîòâåòñòâóþùèå
ìèíèñòåðñòâà íå îòïèñûâàëèñü, à ïðèíèìàëè êîíêðåòíûå ìåðû. Èíà÷å, â ñëó÷àå
ëèâíåâûõ äîæäåé òàì ìîæåò ñëîæèòüñÿ êàòàñòðîôè÷åñêàÿ ñèòóàöèÿ. Ïðîøó äàòü îòâåò
â ïèñüìåííîì âèäå. Ñïàñèáî.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.5.
Doamna Valentina Serpul:
Adresez prima intrebare Guvernului. In
cadrul vizitei in mai multe localitati din raionul Anenii Noi: Roscani, Calfa,
Cobusca Noua, Cobusca Veche s.a., am constatat ca acestea se confrunta cu un sir
de probleme prioritare, printre care: reparatia capitala a sistemului de
canalizare, a statiilor de epurare a apelor reziduale, reparatia sistemului de incalzire
in gradinitele din citeva localitati, instalarea sistemelor autonome de incalzire
in centrele medicilor de familie etc., etc.
Aceste probleme majore si-au gasit reflectie
in Hotarirea Guvernului nr.648 din 5 iulie 2005, urmare a sedintei Guvernului in
teritoriu. Au fost stabilite termene concrete de realizare si responsabili,
dar, din pacate, tempoul de realizare a acestei Hotariri este extrem de lent.
Avindu-se in vedere aceasta situatie, solicit Guvernului un raport amplu cu
privire la stadiul de realizare a Hotaririi nr.648 din 5 iulie 2005,
compartimentat pe problematica si pe localitati si raportat la termenul de
realizare prevazut in aceasta lege. Solicit informatia in scris.
A doua interpelare o adresez domnului Ion Turcan,
director al Agentiei Rezerve Materiale Achizitii Publice si Ajutoare Umanitare.
Este o problema abordata de doamna Nadejda Nicolaiciuc presedintele Societatii
Invalizilor, din Anenii Noi, care s-a referit la o problema vitala pentru o
categorie vulnerabila si anume: invalizii si pensionarii solitari, care, pe
parcursul a trei ani de zile, nu au beneficiat de ajutoare umanitare.
Avind in vedere cele expuse, solicit o
informatie completa privind volumul si modul de distribuire a ajutoarelor
umanitare pentru anul 2005 si anul curent, pina la momentul actual in cadrul
raionului Anenii Noi.
De asemenea, rog sa fiu avizata cu privire
la posibilitatea de acordare a ajutoarelor umanitare pentru categoriile
invocate in perspectiva imediata. Solicit raspunsul in scris.
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.4.
Domnul Vasile Grozav:
Ministerului Culturii si Turismului,
domnului Artur Cozma. Este imbucurator faptul ca, pe parcursul ultimilor ani,
conducerea Republicii Moldova manifesta o grija deosebita fata de memoria celor
cazuti in cel de al doilea razboi mondial, prin constructia unor noi memoriale si
prin reconstructia celor existente. Si aceste lucrari se efectueaza in termene
de urgenta. Dar sa nu uitam ca in sarcina statului sint si lucrarile de
reconstructie a monumentelor incluse in patrimoniul cultural al republicii.
In acest context adresez urmatoarea
interpelare Ministerului Culturii si Turismului, domnului Artur Cozma. Rog sa
fiu informat despre mersul lucrarilor de restabilire a monumentului “Lupoaicei”
amplasat in fata Muzeului de Istorie, care a fost demontat pentru restabilire
deja de mai mult de 6 luni. Si cind va fi repus la locul amplasarii lui. Vreau
sa cred ca lucrarile de restabilire nu urmaresc un alt scop, cind toata Europa,
in anul curent sarbatoreste 1900 de ani de la razboiul daco-roman.
Daca domnul ministru si cu tot ministerul
dumnealui se va ocupa la fel si cu restaurarea caselor de cultura din Republica
Moldova, nu stiu unde vom ajunge. Informatia o solicit in scris.
Va multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.5.
Domnul Gheorghe Susarenco:
Multumesc doamna Presedinte,
Interpelarea mea este adresata domnului
Constantin Stratan, director general adjunct, seful Directiei administrative a
Aparatului Parlamentului. Am primit raspuns la interpelarea mea din 25 mai 2006
privind folosirea parcului de masini al Parlamentului, pentru care ii multumesc
frumos domnului Stratan. Insa, consider aceasta informatie incompleta si
solicit suplimentar urmatoarele informatii.
Unu. Conform datelor de care dispunem, anul
curent Parlamentul a procurat din Transnistria 10 automobile “Volga” anterior
utilizate. Mai cunoastem ca parcul auto al Parlamentului dispune de camioane,
camionete, macarale, cadilacuri.
In legatura cu aceasta, rog o informatie
suplimentara privind lista camioanelor, camionetelor, macaralelor, masinilor de
marca “UAZ” si cadilac, care se afla la balanta Parlamentului si pentru ce sint
ele utilizate?
Doi. Din informatia care mi-a parvenit din
partea Directiei administrative rezulta ca deputatii, care nu domiciliaza
permanent in municipiul Chisinau, sint asigurati saptaminal cu transport spre si
de la locul de trai. Dupa cum cunoastem, deputatilor alesi in actualul
Parlament si care pina la aceasta nu aveau domiciliu in municipiul Chisinau li
s-a pus la dispozitie cite un apartament de serviciu in Casa-hotel a
Parlamentului.
De aici, rog o informatie despre
cheltuielile care s-au facut pentru ducerea si aducerea alesilor poporului la
locul de bastina, costul benzinei in perioada 6 martie 2005 – iunie 2006. Si, in
final, o doleanta care tine tot de Aparatul Parlamentului.
Nu stiu cine a hotarit si din ce
considerente pe cine sa aseze pe scaunele din margine, din fund acolo de sus,
care se deosebesc absolut de cele din fata. Cred ca acolo au stat comunistii
din Comitetul Central inca. Eu rog respectuos sa fie schimbate scaunele de
acolo, caci este imposibil de lucrat pe asa mobila.
Va multumesc respectuos si astept raspuns in
scris.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.3.
Doamna Valentina Buliga:
Interpelarea mea este adresata Guvernului si
ii solicit o informatie. Care este soarta Conventiei “Cadrul privind controlul
asupra tutunului”, Conventie semnata de Republica Moldova la 21 mai anul 2003,
care pina in prezent nu a fost prezentata Parlamentului spre ratificare,
deoarece situatia la capitolul “fumat” este foarte agravata si va spun de ce.
Rata standard a mortalitatii atribuite fumatului in Republica Moldova la 1
ianuarie 2004 este de 862, comparativ cu regiunea europeana – 413. Circa 46%
dintre barbatii Republicii Moldova fumeaza,
7% femei si este in crestere numarul de fumatori in rindurile elevilor – deja
15%. Si pina in prezent, desi am facut o interpelare cu mult timp in urma, pina
in prezent aceasta conventie inca nu a fost prezentata Parlamentului spre
ratificare.
Solicit o informatie ampla la acest capitol
si urgentarea prezentarii in Parlament a acestui document.
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.5.
Domnul Vlad Cubreacov:
Multumesc.
Mai intii de toate, as vrea sa atrag atentia
asupra faptului pe care l-am interpelat anterior Aparatului Guvernului in subiectul
vilei de serviciu de care beneficiaza ministrul educatiei, tineretului si
sportului Tvircun, impreuna cu familia sa si de care nu s-au folosit niciodata
ministrii anteriori in functie, vila pentru care sint suportate cheltuieli
importante din bugetul Ministerului Educatiei, Tineretului si Sportului, care stim,
este unul subfinantat de austeritate. Nu am primit nici un raspuns pina acum.
Vreau sa stiu care sint cauzele, pentru a actiona in consecinta: fie pentru a
pune problema atragerii la raspundere a responsabililor din Aparatul
Guvernului, fie pentru a sesiza organele in drept.
De asemenea, am adresat interpelari
Ministerului Culturii si Turismului, privind un subiect abordat astazi de un
alt coleg al nostru si, mai cu seama, privind tabloul analitico-sintetic si
statistic al Fondului de carte din bibliotecile institutiilor de invatamint
preuniversitar din Republica Moldova si necesarul de carte in limba de stat a tarii
nu am primit, de asemenea, nici un raspuns. Vreau sa stiu, care-s cauzele
acestor refuzuri?
Interpelarea mea este adresata Guvernului,
Procuraturii Generale si Oficiului pentru Protectia Consumatorului din cadrul
Serviciului Standardizaresi Metrologie. M-am convins, in mod repetat, ca o
serie de unitati comerciale cu capital privat din Chisinau si din Republica
Moldova, in general, incalca, in mod premeditat, metodic si sistematic, legislatia
cu privire la protectia consumatorului si legislatia cu privire la functionarea
limbilor in Republica Moldova.
Ilustrez aceasta situatie printr-un bon
fiscal cu nr.0353 eliberat alaltaieri de Magazinul supermarket nr.1 din strada
Puskin 32 din municipiul Chisinau, impreuna cu copia de pe un anunt prezentat
consumatorilor la terminalele de achitare prin intermediul cartelei
electronice, constatind ca aceste bonuri fiscale si aceste anunturi sint
perfectate exclusiv in limba rusa.
Solicit autoritatilor interpelate
efectuarea unui control la aceasta unitate comerciala si la filialele sale din
Republica Moldova, prezentarea unui raspuns scris in legatura cu rezultatele
acestui control. De asemenea, cer efectuarea unui control la banca deserventa a
terminalelor de plata cu cartela electronica la aceasta unitate electronica si
la filialele sale, precum si in alte unitati comerciale din Chisinau si din
Republica Moldova.
Vreau sa precizez ca, anterior, interpelind
Banca Nationala a Republicii Moldova si Ministerul Finantelor, am primit raspunsuri
care nu corespund realitatii. Am fost asigurat ca limba de stat este utilizata
plenar in comertul de stat si in comertul in unitatile private comerciale, fapt
care este infirmat de aceste documente perfectate exclusiv in limba rusa.
Vreau sa stiu, cum considera Procuratura
Generala si celelalte autoritati interpelate, care este gradul de respectare a
Legii cu privire la protectia consumatorului si a Legii cu privire la functionarea
limbilor in Republica Moldova in aceste institutii comerciale concrete si, in
general, in sistemul bancar si in cel comercial din tara?
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Cusnir:
Adresez interpelarea mea Guvernului, caruia
ii solicit o informatie de la tribuna centrala a Parlamentului in sedinta
imediat urmatoare. Inca in anul 2004, fiind in sedinta in deplasare in raionul
Calarasi, Guvernul a evidentiat starea dezastruoasa la Statia de epurare a
apelor din orasul Calarasi, care de mai multi ani, practic, nu curata apele
reziduale, ele nimerind in riul Bic, fiind o bomba ecologica pentru capitala
Chisinau si pentru alte localitati, toate din lunca Bicului.
Chiar a fost si o hotarire de Guvern din
decembrie 2004 si trasate niste masuri, conform carora in 2006 trebuia sa se
ajunga la curatarea apelor reziduale la Statia de epurare a apelor din orasul Calarasi
prin metoda biologica. Vreau ca aceasta informatie sa fie referitor la aceasta intrebare
si sa stiu care este situatia la ziua de astazi?
A doua interpelare, de asemenea, o adresez
Guvernului si tine de controlul inofensivitatii produselor importate in tara
noastra, luind in considerare si faptul ca Rusia a stopat exportul vinurilor
noastre, motivind ca ar fi daunatoare pentru sanatate omului. Solicit, de
asemenea, o informatie de la tribuna centrala a Parlamentului pentru populatia,
cetatenii tarii noastre, controlul productiei la import, daca au fost depistate
si la noi cazuri de import al productiei care dauneaza sanatatii si vietii cetatenilor.
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.5.
Doamna Zoia Jalba:
Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.
Vin si eu cu doua interpelari. Una fiind
orientata spre Procuratura Generala si Guvernul Republicii Moldova, care tine
de problema abordata, de fapt, de colega mea deputat doamna Valentina Golban,
pentru ca in adresa mea am primit mai multe informatii care tin de situatia ce
s-a creat in ultimul timp vizavi de invalizii de toate gradele.
Se vehiculeaza cu ideea ca marea majoritate
a celor cu diferite grade de invaliditate ar dispune de legitimatii false si de
la un timp incoace in teritoriu sint purtati pe drumuri. Deci, solicit o
informatie in scris privitor la aceasta situatie.
A doua interpelare o inaintez Ministerului
Educatiei, Tineretului si Sportului.
Domnule ministru Tvircun,
Odata cu sosirea perioadei estivale, pentru
ministerul pe care il conduceti numarul problemelor nu s-a micsorat, ci,
dimpotriva. Una din ele este si organizarea odihnei de vara a copiilor. Este, stiu
faptul, ca ultima vreme s-a largit spectrul de tabere de odihna cu statut
diferit.
Cunoastem, la fel, ca si posibilitatile parintilor
sint diferite. Ma refer la copiii din familiile social-vulnerabile cu un venit
financiar scazut. In aceasta ordine de idei, solicit o informatie ampla despre
organizarea odihnei anume a acestor copii sau, mai bine-zis, a copiilor din
familiile socialmente-vulnerabile. Care este numarul lor? Lista sau denumirile
institutiilor in care se vor odihni acesti copii. Si din ce surse sint
asigurate foile de odihna pentru ei?
Va multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.4.
Domnul Leonid Bujor:
Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.
Am doua interpelari scurte, ambele sint
adresate domnului Victor Tvircun, ministru al educatiei, tineretului si
sportului din Republica Moldova.
Stimate domnule ministru,
In ultimul timp, reprezentanti ai
ministerului pe care aveti onoarea de a-i conduce, precum si cointeresati in
cursul de istorie experimentala impun institutiilor de invatamint din Republica
Moldova manualul de istorie integrata.
Tin sa atrag atentia asupra faptului ca
acest manual este unul care nu este obligatoriu in programa de studii, este o
programa experimentala, ceea ce ne vorbeste ca ar fi necesar de stabilit un numar
concret de scoli pentru acest experiment si nu impunerea in toate institutiile
de invatamint a acestei programe.
Mai mult decit atit, in declaratia celor 8
deputati istorici din Parlamentul Republicii Moldova s-a atras atentia asupra
necesitatii de a respecta recomandarile parvenite de la Strasbourg, lucru care
nu se efectueaza pina in prezent. In aceasta ordine de idei, solicit, domnule
ministru, raspuns la urmatoarele doua intrebari. Cine va raspunde personal
pentru faptul ca, pedagogilor de istorie care predau elevilor din clasa a V-a
li se impune cursul de istorie integrata?
Doi. Ce intentionati sa intreprindeti,
domnule ministru, pentru a lichida aceasta incalcare flagranta si a nu impune
pedagogilor sa citeasca cursul de istorie integrata de rind cu alta literatura,
care este prevazuta conform programului de studii?
Si a doua interpelare. Gratie functiilor pe
care le-am detinut anterior, lucru stiut de dumneavoastra, domnule ministru, am
avut onoarea sa contribui la constituirea Miscarii scautiste din Republica
Moldova, lucru sustinut de majoritatea absoluta a pedagogilor din Republica
Moldova citiva ani in urma.
Conform informatiilor parvenite din
teritoriu in ultimul timp, in detrimentul altor organizatii pentru copii, Miscarea
scautista este marginalizata. Rog, domnule ministru, sa fiu informat daca
aceste lucruri corespund adevarului. Si daca da, ce ati intreprins dumneavoastra,
viceministrii pentru a nu admite incalcarea drepturilor copiilor care sint
membri ai acestei miscari, Miscarea scautistilor si pentru a avea posibilitate
de a-si desfasura intrunirile in institutiile in care isi fac studiile si
pentru a li se permite pe parcursul perioadei de vara ca sa-si organizeze
seminare in taberele de odihna din raioanele respective?
Va multumesc.
Doamna Maria Postoico:
In continuare microfonul nr.4.
Domnul Ion Varta:
Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.
Adresez prima interpelare domnului ministru
al educatiei, tineretului si sportului Victor Tvircun. In ziua de 19 mai
curent, in fata scolii medii generale din comuna Ocnita, raionul Ocnita a avut
loc o festivitate in cadrul careia mai multi minori au fost primiti in rindurile
organizatiei de pioneri. Deci, constatam o incalcare grava a legislatiei in
vigoare. Se stie foarte bine, scoala este depolitizata.
In aceasta ordine de idei, ii solicit
domnului ministru o informatie referitoare la acest incident si masurile care
este dispus sa le intreprinda pentru a curma asemenea evenimente si faradelegi
nedorite in Republica Moldova.
A doua interpelare o adresez domnului
Primar General interimar al capitalei Vasile Ursu. Ea se refera la destinul
unei familii cu multi copii, este vorba despre familia domnului Semion Mescoi.
O familie care numara 3 copii minori si care de aproape 10 ani de zile este
nevoita sa peregrineze, este lipsita de locuinta pe care au detinut-o cindva pe
drept. Au intreprins zeci de eforturi, tentative pentru a-si solutiona aceasta
grava problema. Pina in prezent, din pacate, continuie sa se afle pe drumuri.
De aceea, va rog sa luati act de aceasta
interpelare si sa ma informati cu referire la mijloacele pe care le considerati
dumneavoastra utile pentru a solutiona acest caz iesit din comun.
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
In continuare microfonul 4.
Domnul Oleg Serebrian:
Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.
Am doua interpelari. Prima dintre ele se
refera la situatia celor doi detinuti politici de la Tiraspol Andrei Ivantoc si
Tudor Petrov-Popa. Pe data de 2 iunie s-au implinit 14 ani din momentul din
care regimul autoproclamat de la Tiraspol i-a intemnitat. Citam in prezent in
presa romana, ca premierul Calin Popescu-Tariceanu a abordat la Strasbourg cu
omologul sau luxemburghez Janclon Iunker si cu alti oficiali europeni situatia
celor doi detinuti politici de la Tiraspol.
M-ar interesa, si cred ca nu numai pe mine,
ce intreprinde Ministerul Justitiei Republicii Moldova, Guvernul Republicii
Moldova, in general, vizavi de acei doi detinuti politici?
De asemenea, as fi curios sa stiu, daca familiile
celor doi detinuti politici beneficiaza, in momentul de fata, de careva inlesniri
sau indemnizatii din partea statului? Stim ca se cheltuie zeci de milioane de
lei pentru memorialele gloriei militare. Cred ca acesti oameni ar merita ceva. Si
ar fi bine sa stim, de ce beneficiaza ei din partea Guvernului? As ruga
ministrul justitiei sau cel putin un ministru adjunct al justitiei sa raspunda
la aceasta interpelare in sedinta in plen a Parlamentului in cel putin doua saptamini.
A doua intrebare o adresez domnului
ministru al educatiei, tineretului si sportului Victor Tvircun. Acum un an atit
domnul Tvircun, cit si premierul Vasile Tarlev ne dadeau asigurari aici, in
sala Parlamentului, ca Protocolul dintre Ministerul Educatiei Romaniei si
Republicii Moldova iata-iata va fi semnat.
A trecut un an, sintem deja in luna iunie, in
curind va incepe procesul de admitere in institutiile de invatamint superior.
Din cite stim, procesul semnarii acestui protocol ramine blocat.
Daca ar putea domnul ministru sa ne comunice,
care este situatia cu protocolul respectiv la momentul de fata? Si ce se
preconizeaza pentru viitorul apropiat?
Va multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Stimati colegi,
Solicitarile s-au epuizat, da? Sedinta o
declar inchisa.
Urmatoarea sedinta va avea loc pe data de
15 iunie, joi, la ora 10.00.
Va multumesc pentru participare la sedinta
de astazi.
Sedinta s-a incheiat la ora 13.35.
Stenograma a fost pregatita spre
publicare
in Directia documentare parlamentara a
Aparatului Parlamentului.
|