|
DEZBATERI
PARLAMENTARE
Parlamentul
Republicii Moldova de legislatura a XVI-a
SESIUNEA
a III-a ORDINARA – MARTIE 2006
Sedinta
din ziua de 2 martie 2006
(STENOGRAMA)
SUMAR
1. Declararea sedintei ca fiind
deliberativa.
2. Dezbateri asupra ordinii de zi a sedintei,
adoptarea ei.
3. Dezbaterea si
adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.4110 cu privire la zona sustinerii suplimentare a activitatii de
antreprenoriat.
4. Dezbaterea si
adoptarea proiectului de Hotarire nr.549 privind
controlul executarii Legii nr.1100-XIV din 30 iunie 2000 cu privire la
fabricarea si circulatia alcoolului etilic si a productiei alcoolice.
5. Dezbaterea si
aprobarea in prima lectura, dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.206 pentru ratificarea Acordului dintre
Republica Moldova si Agentia Internationala pentru Energie Atomica cu privire
la aplicarea garantiilor in raport cu Tratatul privind neproliferarea armelor
nucleare si Protocolul la acest Acord, semnate la 14 iunie 1996.
6. Dezbaterea si
aprobarea in prima lectura, dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.256 pentru aderarea la Conventia cu privire la
suprimarea cerintei supralegalizarii actelor oficiale straine, incheiata la
Haga la
5 octombrie 1961.
7. Intrebari si interpelari.
8. Declaratia domnului deputat Ion Varta
(Partidul Popular Crestin Democrat).
Sedinta incepe la ora 10.00
Lucrarile sint conduse de domnul Marian
LUPU, Presedintele Parlamentului, asistat de doamna Maria Postoico si domnul
Iurie Rosca, vicepresedinti ai Parlamentului.
Domnul Maxim Ganaciuc – director general adjunct al Aparatului
Parlamentului:
Doamnelor si domnilor deputati, buna
dimineata.
Va anunt ca, din totalul celor 101
deputati, si-au inregistrat prezenta 100 de deputati. Absenteaza deputatul
Dmitri Todoroglo – din motive de sanatate.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc.
Stimati colegi,
Sedinta este deliberativa. Rog sa onoram
Drapelul de Stat. (Se onoreaza Drapelul de Stat).
Va multumesc.
Inainte de a purcede la examinarea
subiectelor de pe ordinea de zi a sedintei de astazi, as dori sa reamintesc ca
astazi, 2 martie 2006, se implinesc 14 ani de la declansarea conflictului pe
Nistru, 2 martie 1992.
Stimati colegi,
Rog sa pastram un minut de reculegere in
memoria eroilor cazuti pentru independenta si suveranitatea tarii. (Se
pastreaza un minut de reculegere).
Multumesc.
Ordinea de zi.
Microfonul nr.5.
Domnul Stefan Secareanu:
Multumesc, domnule Presedinte.
As dori, in numele Comisiei pentru
drepturile omului, ca proiectul nr.2062 sa fie exclus de pe ordinea de zi de
astazi si sa fie transferat pentru ordinea de zi din perioada 9–16 martie
curent.
Domnul Marian Lupu:
Multumesc.
Luat act.
Microfonul nr.4.
Domnul Igor Klipii:
Domnule Presedinte,
Vreau sa ma adresez dumneavoastra ca sa
utilizati dreptul de care dispuneti de a amenda ordinea de zi, pentru a include
in ordinea de zi discutarea unui caz care
s-a produs ieri in cadrul Comisiei pentru securitatea nationala, aparare si
ordinea publica. Probabil, sinteti la curent cu faptul ca in cadrul comisiei,
in momentul dezbaterii amendamentului domnului Bujor privind includerea
persoanelor care detin ordinul “Stefan cel Mare” in rindul celor care
beneficiaza de o indemnizatie lunara de 500 de lei, prezentat de domnul deputat
comunist Mocanu, care l-a avizat negativ. S-a declansat o dezbatere, ma rog,
cum a fost si in Parlament in sedinta in plen.
Si in momentul cind am reprosat faptul ca
pentru monumente, cum este cel din Chisinau, cum a fost cel din Serpeni
“Gloria” sau “Slava” nu stiu cum, se gasesc bani, iar pentru eroii acestei
tari, am comemorat acum oameni care au murit in Transnistria, bani nu se
gasesc.
In acel moment, am fost confruntat cu un
val de ineptii si amenintari, pe care nu le iau personal la mine. Deci vreau sa
fiu inteles corect, nu aceasta cer acum. Consider ca a fot ofensata Comisia
pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica, Parlamentul
Republicii Moldova. Daca in incinta Parlamentului sint amenintati deputatii,
posibil ca este o situatie grava. Ramine la discretia dumneavoastra sa vedeti,
daca cazul e suficient de serios ca sa fie discutat sau, poate, el face parte
din Planul de actiuni “Republica Moldova – Uniunea Europeana”.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.3.
Domnul Iurie Stoicov:
Multumesc, domnule Presedinte.
Ieri, intr-adevar, in cadrul sedintei
Comisiei pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica a avut loc
acest conflict, care, la drept vorbind, este de nivel local, adica de nivelul
comisiei.
Acest conflict s-a produs si din motivul ca
domnul Klipii s-a comportat brutal fata de un participant la razboiul din
Afganistan, care are merite si care a participat la anumite conflicte militare.
Si nu este nici domnul Klipii in drept sa invinuiasca cumva pe acest deputat,
cu atit mai mult sa il ameninte.
Deci eu consider ca toata situatia creata
ieri in comisie a fost acolo si trebuie sa ramina acolo. Toti membrii comisiei
nu sint deloc ofensati de ceea ce s-a intimplat. Mai mult decit atit, aceasta
intrebare nu trebuie ridicata la nivel de Parlament.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Domnul Igor Klipii:
Eu, domnule Presedinte, am facut replica
referitor la cazul cu monumentul respectiv, cu cele 30 de milioane acordate nu
domnului Mocanu, nu am vorbit cu el in general. Am facut replica altui deputat
din comisie, care a propus aceasta optiune de a respinge proiectul sub
pretextul ca nu sint bani. Deci nu am intrat in dialog cu domnul Mocanu deloc,
nu l-am acuzat de nimic.
Este adevarat ca domnul Dragan a incitat
spiritele, iar domnul Stoicov a acceptat tacit, a tolerat ceea ce s-a intimplat
acolo. Am fost nevoit sa parasesc sedinta comisiei.
Vreau sa repet, in acest context, pentru a
evita orice interpretari: niciodata, in nici un caz, nici sub o forma nu am pus
la indoiala calitatile celor care au facut serviciul militar in armata
sovietica. Niciodata nu mi-am permis sa solicit cuiva sa se dezica de ordinele
sau decoratiile militare ale Uniunii Sovietice pe care le detine.
Ceea ce am spus in Parlament poate este ca
noi toti, acei care am facut serviciul militar, care am fost utilizati, de
exemplu, in Ungaria, care am fost utilizati in Georgia, care am fost utilizati
in Ucraina, care am fost utilizati in toata Europa pentru a sugruma miscarea de
eliberare nationala, am fost utilizati de un imperiu si nu este vina noastra.
Deci repet inca o data ca nu am invinuit pe
nimeni, nu am acuzat pe nimeni si n-am amenintat pe nimeni, am fost eu
amenintat.
Domnul Marian Lupu:
In continuare microfonul nr.4.
Domnul Ion Varta:
Multumesc, domnule Presedinte.
Solicit timp la sfirsitul sedintei pentru a
prezenta o declaratie in numele a
8 colegi deputati in Parlamentul Republicii Moldova.
Domnul Marian Lupu:
As putea sa va rog sa specificati ce
inseamna aceasta formula “in numele a
8 colegi deputati”?
Domnul Ion Varta:
Semneaza respectiva declaratie 8 colegi din
cadrul actualului legislativ.
Domnul Marian Lupu:
E vorba de declaratia fractiunii?
Domnul Ion Varta:
Nu. Este vorba despre colegii mei de
meserie – istorici. Avem 8 istorici in actualul legislativ si toti semneaza o
declaratie comuna.
Domnul Marian Lupu:
Bine. Am luat act. Rog sa va referiti la
propuneri care vizeaza ordinea de zi.
Microfonul nr.5.
Domnul Gheorghe Susarenco:
Multumesc, domnule Presedinte.
Am o propunere referitoare la conflictul
care, am inteles, s-a produs ieri in Comisia pentru securitatea nationala,
aparare si ordinea publica. Cred ca exista Comisia juridica, pentru numiri si
imunitati, care are si abilitatea de comisie de etica. Aceasta comisie ar putea
sa faca o ancheta a acestui caz.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Pentru a incheia discutiile la acest
subiect, din momentul din care mi-a si fost adresata o solicitare, vreau sa va
zic ca sint mult prea putine, pentru mine personal, detalii, elemente de
structura si cunostinta de cauza a acestei situatii, pe care motiv este dificil
sa ma pronunt asupra aceastei situatii.
Dar imi pare ca, probabil, este cazul sa
mergem tocmai pe aceasta linie de idei, sa se studieze acest caz, de ce nu?
Poftim, si in cadrul Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati, pentru a
clarifica situatia inainte de a incepe dezbateri pe marginea acestei situatii
de conflict ce s-a produs in cadrul sedintei comisiei. Rog sa consideram acest
subiect inchis pentru moment la conditiile care au fost evocate de catre mine
imediat anterior.
Microfonul nr.5.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Multumesc, domnule Presedinte.
Am vrut, in primul rind, sa anunt ca la ora
15.00 in sala 300, cine doreste, este invitat sa participe la audieri in
problema educatiei si predarii istoriei.
Si al doilea lucru, este o chestiune de
procedura generala. Noi avem un serviciu de presa, care se numeste Serviciul de
presa si imagine al Parlamentului. Cred ca ar fi bine ca acele comunicate care
se difuzeaza sa fie difuzate si deputatilor care au adrese electronice.
Si in plus, as dori sa precizez ca acest
serviciu ar trebui sa se numeasca doar de presa, dar nu si de imagine. Pentru
ca nu e vorba de imaginea unui partid, a unei persoane. Este vorba doar de
informare din partea Parlamentului. Cuvintul “imagine” nu poate insoti denumirea
in acest sens.
Si in plus, acest serviciu, prin
comunicatele care le difuzeaza, ar fi bine sa nu fie un serviciu, intr-adevar,
de imagine, cum vedem acum, al Fractiunii Comuniste sau al Presedintelui
Parlamentului Marian Lupu, ci sa fie un Serviciu de informare, de presa privind
activitatea tuturor deputatilor.
Si ma refer la cazul Chiscareni, unde a
fost si deputatul Valeriu Cosarciuc, care este si presedintele Comisiei pentru
agricultura si industria alimentara, si in comunicatul Serviciului de presa al
Parlamentului nu s-a mentionat nimic despre aceasta. Cred ca nu este corect,
este o greseala si ar fi bine ca asemenea lucruri sa le corectam pe viitor.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
La ordinea de zi alte propuneri? Nu sint. In
aceste conditii, supun votului aprobarea ordinii de zi cu acele propuneri de
amendare, care au fost inaintate de catre colegii nostri. Cine este pentru, rog
sa voteze. Majoritatea.
Va multumesc. Ordinea de zi in formula ei
modificata a fost aprobata.
Proiectul de Lege nr.4110 cu privire la
zona sustinerii suplimentare a activitatii de antreprenoriat. Lectura a doua.
Rog comisia.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Stimate domnule Presedinte,
Stimati colegi,
Comisia pentru politica economica, buget si
finante a examinat in lectura a doua proiectul de Lege cu privire la zona
sustinerii suplimentare a activitatii de antreprenoriat. Mentionam ca proiectul
in cauza prevede facilitati pentru agentii economici cu resedinta in comunele
Cocieri, Corjova, Cosnita, Molovata Noua, Dorotcaia si Pirita prin crearea unei
zone de sustinere suplimentara din partea statului a dezvoltarii
social-economice, favorizind activitatea de antreprenoriat.
La proiectul in cauza au parvenit
amendamente si modificari din partea comisiilor permanente de specialitate ale
Parlamentului, de la Directia juridica, precum si de la unii deputati, care
sint inserate in anexa la raport. Unele propuneri au fost discutate cu autorii
lor si au fost retrase de catre ei.
Comisia pentru politica economica, buget si
finante propune modificarea denumirii legii dupa cum urmeaza: “Lege privind
instituirea unor masuri suplimentare de sustinere a activitatii de
intreprinzator desfasurate in localitatile din stinga Nistrului”.
Luind in considerare cele relatate, Comisia
pentru politica economica, buget si finante propune adoptarea legii mentionate
in lectura a doua. Dumneavoastra aveti sinteza. Practic, toate propunerile si
amendamentele au fost acceptate si eu propun sa punem la vot pentru lectura a
doua.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc.
Pentru lectura a doua careva propuneri de
alternativa de a suplini acest proiect.
Microfonul nr.4.
Domnul Serafim Urechean:
Noi propunem ca legea sa aiba denumirea:
“Lege cu privire la acordarea facilitatilor fiscale activitatii de intreprinzator
in unele localitati din stinga Nistrului.” Pare-mi-se ca ar fi o denumire mult
mai corecta decit cea care se invoca.
Domnul Marian Lupu:
Domnule presedinte al comisiei.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Eu vreau sa va spun ca noi, la sedinta
comisiei, am discutat multe momente si, daca ati ascultat atent, noi propunem
sa schimbam denumirea legii. A fost “Lege pentru aprobarea proiectului cu
privire la zona sustinerii”. Noi propunem: “Lege privind instituirea unor
masuri suplimentare de sustinere a activitatii de intreprinzator desfasurate in
localitatile din stinga Nistrului”.
Domnul Serafim Urechean:
Cum credeti “Lege cu privire la acordarea
facilitatilor fiscale activitatii de intreprinzator in unele localitati din
stinga Nistrului” pare-mi-se este mai corect.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Nu este mai corect. Aici sint nu numai
facilitati fiscale, dar este o facilitate ce tine de exportul marfii produse in
localitatea…
Domnul Serafim Urechean:
Domnule presedinte,
Aceasta e propunere. Se accepta – bine, nu
se accepta – vedeti dumneavoastra.
Si la articolul 3 alineatul (1) se propune
urmatorul cuprins: “Persoanele fizice si juridice care practica activitate de
intreprinzator in localitatile din stinga Nistrului, inregistrati in
conformitate cu legislatia in vigoare, sint scutiti de:
litera a) plata impozitului pe venitul
achitat pentru veniturile obtinute de la comercializarea marfurilor produse si
a serviciilor prestate din momentul inregistrarii pe o perioada de 5 perioade
fiscale.
Care este argumentarea? Prevederea “ca au
dreptul la compensarea
integrala a” contravine Codului fiscal care stabileste modalitatea de scutire
de plata a impozitului pe venit si modalitatea de stingere a obligatiunilor
fiscale prin compensare, prin trecerea in contul restantei a sumei platite sau
care urmeaza a fi restituita;
la litera b) de exclus cuvintele “precum si
pentru introducerea modificarilor si completarilor in actele de constituire”.
Mentiunea “compensarea platii pentru
inregistrarea de stat” nu prevede explicit modalitatea de compensare, sau se
presupune scutirea de plata pentru inregistrare de stat care, conform Legii cu
privire la inregistrarea de stat a intreprinderilor si organizatiilor, mai
prevede si achitarea taxei de timbru;
la litera c) de exclus cuvintele “precum si
introducerea modificarilor si completarilor in acte”. Argumentarea este
urmatoarea. Cuprinsul literei c), de asemenea, va crea confuzii in legislatia
in vigoare, in special in Legea privind licentierea unor genuri de activitate,
care nu prevede introducerea modificarilor si completarilor in licenta, ci doar
reperfectarea licentiei.
Si pentru alineatul (2) solicitam opinia
comisiei asupra urmatoarelor. Prevederea alineatului (2) derogheaza de la
prevederile Codului fiscal care stabileste clar regulile de inregistrare a
platitorilor de taxa pe valoarea adaugata.
In avizul Ministerului Finantelor este
expus dezacordul categoric privind instituirea procedurii de inregistrare
benevola a platitorilor de taxa pe valoarea adaugata, deoarece aceasta
prevedere va crea urmari nefaste asupra administrarii taxei pe valoarea
adaugata, precum si a incasarii impozitului respectiv.
Si la alineatul (4) se propune de a
completa punctul 2) cu cuvintele “incepind cu anul 2007.” Care ar fi
argumentele? Detinatorii de terenuri agricole, situate dupa traseul
Ribnita-Tiraspol, vor beneficia de compensatii nominative integrale la plata
impozitului funciar, la plata contributiilor de asigurari sociale obligatorii
de stat, la plata primelor de asigurare obligatorie de asistenta medicala, de
ajutor de somaj sau de alocatii pentru integrare, care vor fi efectuate din
contul transferurilor de la bugetul de stat. Necesita a fi completata cu
perioada de acordare a acestor compensatii.
Si ultima. In majoritatea cazurilor…
Domnul Marian Lupu:
Va rog, propunere mai succinta la articolul
respectiv.
Domnul Serafim Urechean:
Acesta e finalul de acum. In majoritatea
cazurilor, cind se discuta initiativele legislative ale deputatilor din opozitie,
Fractiunea Comunistilor vine cu argumentul ca Legea bugetului este deja
adoptata si mijloacele financiare solicitate nu au fost prevazute in buget.
Care este costul acestui act legislativ? Si iata pot sa va transmit in scris
aceste propuneri.
Domnul Marian Lupu:
Domnule presedinte al comisiei.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Vreau sa dau explicatii domnului Urechean.
Daca ne referim la impozitul pe venit, cred ca trebuie sa cunoasteti faptul
impozitul pe venit va fi achitat de agentii economici pe anul 2006 in 2007 in
primul trimestru. Cunoasteti faptul acesta? Iata care e situatia.
Dar in privinta altor plati, daca ne
referim la momente legate de plata contributiilor de asigurare sociala
obligatorie de stat, la plata primelor de asigurare obligatorie de asistenta
medicala, aceste momente este necesar sa le lasam asa cum sint in proiectul de
lege. Si pe parcursul anului, daca o sa fie necesar, o sa introducem unele
modificari. Dar sumele acolo sint foarte si foarte mici.
Ce se refera la alte propuneri, eu am
raportat decizia comisiei si rog, domnule Presedinte, sa puneti la vot
propunerile care au parvenit.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Domnul Dumitru Diacov:
Eu am o intrebare pentru domnul presedinte
al comisiei. Propunerile formulate de fractiune sau de domnul Urechean au fost
inaintate comisiei? Au fost discutate in comisie sau nu?
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Nu. Iata, ele acum au fost inaintate.
Domnul Dumitru Diacov:
Pai, atunci era bine sa aminam aceasta
discutie. In comisie sa fie discutate, daca nu...
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Dar eu vreau sa va...
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Domnule Bondarciuc, doar o clipa va rog, nu
va suparati. Eu va rog foarte mult. A fost suficient timp, din momentul
aprobarii acestui proiect in prima lectura pina in ziua de astazi, ca toate
aceste propuneri sa fie inaintate. Deci eu admit ca este conform Regulamentului
inaintarea de propuneri in sedinta in plen. Dar cred ca aceasta situatie nu
poate forma cazul sa revenim din nou, sa reintoarcem acest proiect in lectura a
doua pentru examinare suplimentara in comisie. Cred ca timp a fost berechet.
Microfonul nr.5, va rog.
Domnul Vladimir Braga:
Va multumesc, domnule Presedinte.
Satul Roghi si satul Mahala nu se gasesc
sub jurisdictia Republicii Moldova. In proiectul dat ele figureaza ca zona cu
aceleasi drepturi, care se creeaza pentru satele de sub jurisdictia Moldovei.
Exista careva explicatii la acest punct sau, pur si simplu, s-a uitat sa se
excluda din proiectul de lege?
Domnul Nicolae Bondarciuc:
La sedinta comisiei, reprezentantul
Guvernului ne-a explicat, si dumneavoastra, deoarece ati fost prezenti la
sedinta comisiei, cunoasteti foarte bine situatia cu aceasta pozitie.
Domnul Vladimir Braga:
Nu cunosc nici eu situatia, ca nu ieseam la
microfon.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Ei sint pe teritoriul care se subordoneaza
Republicii Moldova.
Domnul Vladimir Braga:
Adica exista un act prin care...
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Si iata de ce ele sint incluse in lege.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr. 4.
Domnul Vladimir Filat:
Domnule Presedinte,
Din start vreau sa imi cer scuze din cauza
ca eu nu am fost prezent cind s-a discutat proiectul in prima lectura si nu am
facut amendament in scris. La discutia in cadrul comisiei eu am ridicat
problema respectiva si as vrea sa propun o modificare. Si daca nu, sa fiu facut
sa inteleg de ce anume s-a mers pe varianta de compensare, si nu pe scutire.
Propunerea mea ar fi, totusi, de a scuti agentii respectivi, ca ulterior sa nu
ajungem la un mecanism foarte complicat de compensari, de calcule, de acte
s.a.m.d.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Noi am discutat propunerea aceasta si in
comisie. Autorii insista si noi am convenit la o concluzie comuna in sedinta
comisiei: sa lasam compensari, dar nu scuturi.
Domnul Vladimir Filat:
Eu am inteles aceasta, dar, daca se poate,
un mic argument, dupa care o sa urmeze discutii contradictorii la problema
data. De ce anume compensari, dar nu scutiri. De ce anume insistam asupra
mecanismului de compensare?
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Vedeti care este situatia? Autorii insista
asupra formulei pe care au
prezentat-o ei. Compensatia o s-o facem din contul bugetului de stat, tinind cont
de sumele care o sa fie transferate la buget. Da, o sa fie si evidenta,
bineinteles.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr. 3.
Domnul Vladimir Turcan:
Domnule Presedinte,
Eu, pur si simplu, am vrut sa fac o mica
precizare ce tine de Regulament. Amendamentele care pot fi inaintate acum, pur
si simplu, parerea comisiei... si noi putem sa punem la vot fiecare aparte, ca
sa nu fie creata impresia ca ceva nu s-a luat in considerare.
Domnul Marian Lupu:
Da, de acord. Multumesc.
Se dorea de la microfonul nr. 5, daca nu
gresesc.
Microfonul nr. 5.
Domnul Iurie Bolboceanu:
Va multumesc, domnule Presedinte.
Referitor la scutiri sau compensari. Noi am
discutat mult in comisie si am ajuns la concluzia ca compensarile sint mai
binevenite pentru acest proiect de lege, deoarece o parte din aceste impozite
vor fi implicate in bugetele locale. Si ca noi sa nu ne implicam in bugetele
locale, bugetele locale au autonomia sa, am hotarit sa venim cu compensari.
Aceasta si simplifica executarea proiectului de lege mentionat.
Domnul Marian Lupu:
Da, va multumesc. Alte propuneri nu observ.
Va multumesc, domnule presedinte al
comisiei. Rog sa luati loc. In aceste conditii, voi supune votului adoptarea
proiectului de Lege nr.4110 in a doua lectura, tinindu-se cont de propuneri. Va
rog, o clipa. Eu am sa va explic dupa aceasta.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Domnule Presedinte, imi cer scuze.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr. 5.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Au fost inaintate amendamente de catre
domnul Urechean, presedintele fractiunii “Alianta «Moldova Noastra»”. Conform
Regulamentului, dumneavoastra trebuie sa le puneti la vot. Si noi insistam ca
ele sa fie puse la vot asa cum prevede Regulamentul. Il anunt si pe domnul Turcan.
Presedintele Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati a propus acest
lucru.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
De acord.
Stimati colegi,
De fapt, vreau sa va atrag atentie la
urmatorul lucru. Domnul Urechean a facut trei propuneri. Cel putin pentru mine
nu este deloc clara situatia. Dumnealui nu a spus ca solicita sa fie supus
votului. Aceasta este una la mina. Si rog sa tineti cont de acest lucru. Mai
mult decit atit, situatia nu este omogena de la propunere la propunere. Eu, de
exemplu, nu am inteles: autorul a acceptat explicatiile comisiei la prima
propunere care vizeaza denumirea legii? Da sau nu? Este cazul sa il pun la vot
sau nu? Care este pozitia dupa discutie. Deci va atrag atentie asupra acestui
fapt si atunci va indemn sa clarificam situatia.
Microfonul nr.4, va rog.
Domnul Serafim Urechean:
Pentru viitor o sa tinem cont de
observatiile dumneavoastra, dar cred ca o sa le supunem votului toate trei
amendamente formulate odata.
Domnul Marian Lupu:
Deci la prima propunere nu ati ajuns la
concluzia ca comisia a explicat ca exista facilitati...
Domnul Serafim Urechean:
Nu, nu sint doar de acord cu explicatiile
comisiei.
Domnul Marian Lupu:
Nu doar de ordin fiscal.
Domnul Serafim Urechean:
Da.
Domnul Marian Lupu:
Sint si alte genuri de instrumente care
sustin.
Domnul Serafim Urechean:
Da, da, da.
Domnul Marian Lupu:
Deci insistati sa ne limitam doar la cele
fiscale.
Domnul Serafim Urechean:
Da, asa cum a fost propus.
Domnul Marian Lupu:
Si sa eliminam cele nefiscale.
Domnul Serafim Urechean:
Da.
Domnul Marian Lupu:
Din lege. Bine.
Stimati colegi,
Au fost inaintate cele trei propuneri. Din
momentul din care cu adevarat nu
s-a ajuns in cadrul acestui dialog, explicatii, argumente cu presedintele
comisiei asupra unui numitor comun, voi supune votului aceste trei propuneri.
Prima propunere care viza denumirea legii,
a doua propunere care viza articolul 3, si a treia propunere. Rog sa ma
ajutati, sa imi aduceti aminte la ce articol se referea aceasta propunere?
Poftim?
Microfonul nr.4.
Domnul Dumitru Diacov:
Domnule Presedinte,
Stimati colegi, eu poate as fi votat unele
amendamente si fractiunea noastra ar fi votat unele amendamente facute de
domnul Urechean, dar nimeni din colegi... Amendamentele nu sint dintr-o fraza
sau alta, sint amendamente foarte vaste aproape la toate articolele.
Nimeni din colegi nu au aceste amendamente
in scris ca sa ne orientam, sa vedem despre ce este vorba. De aceea, este
foarte complicat ca ele sa fie puse astazi la vot. Eu am propus ori se
anuleaza, ori presedintele comisiei pe fiecare amendament spune pozitia
comisiei si atunci s-ar putea de pus la vot, altfel cred ca nu este bine.
Domnul Marian Lupu:
In primul caz m-as repeta, chiar cu riscul
de a ma repeta inca o data, dar constat situatia ca nimic, nu cred ca a fost o
piedica pentru a distribui aceste propuneri. Acum intrebarea, de ce nu a fost
facut, este alta intrebare. Stati sa vedem, poate ne clarifica nitel situatia
colegul de la microfonul nr.3.
Domnul Bondarciuc, va rog.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Noi nu putem accepta propunerea de a numi
Lege cu privire la acordarea facilitatilor fiscale activitatii de
intreprinzator in unele localitati din stinga Nistrului. De ce? Fiindca legea
acorda nu numai facilitati fiscale, dar si vamale. Pentru agentii economici
care exporteaza marfa din regiunea aceasta se acorda facilitatea 50 la suta din
procedurile vamale.
Domnul Marian Lupu:
Domnule presedinte al comisiei,
Eu v-as ruga sa va referiti, cel putin, sa
imi dati o indicatie tehnica la care articol s-a referit cea de a treia
propunere?
Microfonul nr.3 in continuare.
Cea de a doua s-a referit la articolul 3.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Aceasta s-a referit la numirea legii.
Domnul Marian Lupu:
Prima. A doua la articolul 3 si a treia?
Domnul Nicolae Bondarciuc:
A doua la articolul 3 alineatul (1)
literele a), b) si c).
Domnul Marian Lupu:
Deci, practic, sa generalizez. Titlul legii
– unu. Doi – articolul 2 alineatul (1). Si trei – articolul 3 alineatul (1)
literele a), b), c). Da? Ca sa fim strict in conformitate tehnica cu normele.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Denumirea legii.
Domnul Marian Lupu:
Asa.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
In continuare la articolul 3 alineatul (1)
literele a), b) si c). Comisia propune sa fie votata legea in varianta propusa
in raportul comisiei.
Domnul Marian Lupu:
Domnul Urechean, specificati-mi, va rog, a
treia propunere. Cea de a treia la ce articol se refera? A, deci, este doar
intr-un singur exemplar in sala aceasta propunere?
Microfonul nr. 4. Deci titlul legii – unu.
Articolul 3 alineatul (1) literele a), b), c) – doi.
Domnul Serafim Urechean:
Articolul 3 alineatul (1) literele a), b)
si c).
Domnul Marian Lupu:
Si ultima.
Domnul Serafim Urechean:
Si articolul 2.
Domnul Marian Lupu:
Alineatul (1), da?
Domnul Serafim Urechean:
Da.
Domnul Marian Lupu:
Este.
Domnul Serafim Urechean:
Si articolul 4 alineatul (2) se propune a
fi completat cu cuvintele: “incepind cu anul 2007”.
Domnul Marian Lupu:
De acord, va multumesc.
Deci avem aceste patru elemente de
structura a propunerii. Supun votului in ordinea in care au fost evocate. Deci
referitor la titlul legii – modificarea. Cine este pentru acceptarea propunerii
care a fost inaintata de la microfonul nr.4, rog sa voteze. Rog sa fie anuntate
rezultatele. Stimati colegi, care au aceste responsabilitati.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 0.
Sectorul nr.2 – 4.
Sectorul nr.3 – 10.
Domnul Marian Lupu:
14 voturi “pro”. Deci propunerea nu
intruneste conditiile pentru a fi acceptata. Supun votului. Cine este pentru
acceptarea propunerii de amendare a articolului 3 alineatul (1) literele a),
respectiv b) si c)? Cine este pentru, rog sa voteze.
Numaratorii:
Sectorul nr.2 – 3.
Sectorul nr.1 – 0.
Sectorul nr.3 – 10.
Domnul Marian Lupu:
13 voturi “pro”. Situatia se inregistreaza
de aceeasi natura, de acelasi caracter. Aceasta propunere nu este acceptata. In
continuare. Cine este pentru acceptarea propunerii de amendare a articolului 2
alineatul (1), rog sa voteze. Rog sa fie anuntate rezultatele.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 0.
Sectorul nr.2 – 4.
Sectorul nr.3 – 10.
Domnul Marian Lupu:
14 voturi “pro”. Este o situatie similara.
Propunerea nu este acceptata. Si in final, cine este pentru acceptarea
amendamentului cu referinta la articolul 4 alineatul (2), rog sa voteze.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 0.
Sectorul nr.2 – 4.
Sectorul nr.3 – 10.
Domnul Marian Lupu:
14 voturi. Aceeasi situatie. Propunerea nu
intruneste conditiile pentru a fi acceptata. In aceste conditii supun votului
adoptarea in ansamblu a proiectului de Lege nr. 4110 in lectura a doua, tinind
cont de propunerile reflectate in raportul comisiei. Cine este pentru, rog sa
voteze.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 28.
Sectorul nr.2 – 35.
Sectorul nr. 3 – 15.
Domnul Marian Lupu:
78 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.
Cu acest bilant, cu aceste rezultate proiectul de Lege nr.4110 este adoptat in
lectura a doua.
Va multumesc.
Proiectul de Hotarire nr.549 privind
controlul executarii Legii cu privire la fabricarea si circulatia alcoolului
etilic si a productiei alcoolice.
Rog comisia.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Stimate domnule Presedinte,
Stimati colegi,
Comisia pentru agricultura si industria
alimentara propune spre examinare proiectul de Hotarire privind controlul
executarii Legii nr.1100 din 30 iunie 2000 cu privire la fabricarea si
circulatia alcoolului etilic si a productiei alcoolice. Dumneavoastra aveti
acest proiect de hotarire. Eu as vrea sa mentionez ca, in urma discutiilor
avute aici in sedinta plenara si in urma analizei obiectiilor si propunerilor
inaintate de catre deputati, comisia a perfectat proiectul de hotarire
prezentat initial si astazi vine cu unele propuneri la articolul 2.
In varianta de care dispuneti dumneavoastra
este scris ca, in termen de doua luni, Guvernul va asigura finantarea
elaborarii si implementarii sistemului informational automatizat. In urma
coordonarii acestei norme cu conducerea Guvernului, comisia propune urmatoarea
varianta: “Guvernul va asigura, in decursul anului 2006, elaborarea si
implementarea sistemului informational automatizat “Registrul de stat al
circulatiei alcoolului etilic si a productiei alcoolice”, cu prezentarea in
Parlament a rapoartelor trimestriale despre mersul executarii. Adica s-a ajuns
la o formula care ar permite executarea, in sfirsit, a prevederilor legii de la
articolul 4 litera c), articolul 7 si articolul 28 alineatul (3). Acesta este
un lucru care va aduce la imbunatatirea situatiei in acest domeniu.
In aceeasi ordine de idei, luind in
considerare iarasi propunerile facute in urma prezentarii raportului comisiei
aici, in Parlament, se propune ca proiectul initial sa se completeze cu un nou
articol, care ar suna in felul urmator:
“Se recomanda consiliilor raionale,
Adunarii Populare a U.T.A. Gagauzia si consiliilor municipale Chisinau si Balti
sa audieze, pina la 1 iulie 2006, organele executive despre asigurarea
executarii pe plan local a Legii nr.1100 din anul 2000 in partea ce tine de
competenta acestora”. Adica este o cerinta legala, coordonata si cu Directia
juridica in privinta formularii corecte a acestor norme in proiectul de
hotarire. In afara de aceasta, as dori ca dumneavoastra sa atrageti atentie
asupra momentului ca proiectul de hotarire are o logica. In urma executarii
normelor incluse in aceasta hotarire, Guvernul va fi obligat sa prezinte
Parlamentului, in octombrie 2006, un raport cu privire la actiunile intreprinse
atit pentru executarea Legii nr.1100 din 30 iunie 2000 cu privire la circulatia
alcoolului etilic si a productiei alcoolice, cit si a hotaririi.
In afara de aceasta, avem inclus in acest
proiect de hotarire un articol important, cu urmatorul cuprins: “Procuratura
Generala si Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei, vor
investiga cazul de prejudiciere a intereselor statului si a consumatorului de
catre persoanele cu functii de raspundere in legatura cu neindeplinirea
prevederii Legii nr.1100 din 30 iunie 2000 cu privire la fabricarea si
circulatia alcoolului etilic si a productiei alcoolice si vor prezenta un
raport in Parlament referitor la investigatiile efectuate in octombrie 2006”.
Cu aceste propuneri, discutate si acceptate
in comisie, comisia propune ca proiectul de hotarire sa fie adoptat de catre
Parlament.
Domnul Marian Lupu:
Da, va multumesc.
Intrebari, propuneri?
Microfonul nr. 4.
Domnul Dumitru Diacov:
Eu cred ca noi trebuie sa recunoastem ca
sedinta respectiva a fost una din cele mai plictisitoare in Parlamentul actual,
desi, pentru Republica Moldova, circulatia alcoolului etilic si a productiei
alcoolice este o problema extrem de importanta. Nu a fost o discutie
principiala, insa in proiect gasim o constatare ca Republicii Moldova i-au fost
aduse prejudicii in legatura cu neindeplinirea acestei legi in suma de
aproximativ 200 de milioane de lei.
Prima intrebare este, domnule presedinte,
cit de veridica este aceasta cifra, se bazeaza ea pe niste argumente...
impreuna cu “Moldova-Vin”, cu alte structuri ale executivului... sau ea este
putin mai mare decit rotunjita intr-un fel, sau ea este cu mult mai mica decit
in realitate.
Si a doua intrebare: tinind cont de cele
mentionate, la articolul 4, unde se vorbeste ca Procuratura va investiga, sa nu
cautam o formula mai imperativa: Procuratura si centrul sa investigheze intr-un
termen cutare si sa informeze Parlamentul referitor la masurile luate.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Stimate domnule presedinte al fractiunii,
In privinta cifrei, daca e sa ne referim la
ea. Conform datelor pe care le mentine sau le are comisia, aceasta cifra este
mai mare. Si chiar organele, eu stiu, abilitate ale statului au spus ca cifra
este de aproximativ 700 de milioane. De aceea, in cazul acesta noi am putea sa
mergem la o varianta de compromis ca sa fie scris “sint substantiale” si atunci
la articolul 4 ca “Procuratura va investiga si va prezenta un raport cu privire
la rezultatul investigarii”, am putea, eu stiu, spune ca cifra este 200, 700
sau este mult mai mare decit cea prevazuta. Adica aceasta ar fi ideea.
La articolul 4, la care dumneavoastra v-ati
referit aici, este scris concret ca Procuratura si Centrul pentru Combaterea
Crimelor Economice si Coruptiei vor investiga cazurile de prejudiciere a
intereselor statului si vor prezenta un raport in Parlament cu privire la
rezultatele investigarii efectuate in octombrie 2006. Adica in octombrie 2006 vom
prezenta un raport.
Domnul Marian Lupu:
Termenele sint stabilite.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Inseamna ca acesta este si termenul in care
ei trebuie sa prezinte rezultatele investigarii acestui caz, adica a acestor
cazuri, sa spunem asa.
Domnul Marian Lupu:
Da, cred ca, in rezultatul acestei discutii
in regim de intrebari-raspunsuri si expuneri de pozitii, ar fi, intr-adevar, o
varianta din cele mai optime, fiindca avem si cred ca toti inteleg ca avem
anumite semne de intrebare asupra exactitatii. Dar din momentul din care operam
cu niste cifre exacte, devine si o situatie foarte exacta.
Poate ca, intr-adevar, in conditiile
articolului 3 cu referinta la actiunile administratiilor publice locale, in
conditiile articolului 4, cred ca acestea si sint actiunile care, in mod
direct, pe parcursul anului, vor duce la precizarea cifrei propriu-zise. Si eu
cred ca aceasta propunere care este, de fapt, indicata si de comisie, ar fi, cu
adevarat, una binevenita.
Domnul Marian Lupu:
Si, in acest context, ultimul alineat al articolului
1 din proiectul de hotarire. Deci, da, sa evitam aceasta cifra care este fixata
astazi, fiindca nu stim pe cit de exacta e si sa punem, sa introducem sintagma
“prejudicii importante sau substantiale”, fiindca intram in niste nuante
juridice.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Domnule Presedinte,
De mentionat ca scopurile legii, stabilite
la articolul 2 alineatul (3), nu sint atinse, astfel prejudiciile anuale aduse
intereselor economice ale statului sint substantiale. Si in continuare noi nu
vom primi raspuns in urma indeplinirii prevederilor articolului 4 din acest
proiect de hotarire.
Aceasta ar fi formula care ar ramine in
acest proiect de hotarire.
Domnul Marian Lupu:
Va rog sa o mai dati citirii inca o data,
domnule presedinte.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
De mentionat ca scopurile legii, stabilite
la articolul 2 alienatul (3) nu sint atinse, astfel prejudiciile anuale aduse
intereselor economice ale statului sint substantiale. Si atit. Punct.
Domnul Marian Lupu:
Substantiale.
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Buliga:
Mult stimate domnule Presedinte,
In varianta initiala a proiectului de
hotarire a Parlamentului era inclusa
Legea nr.451 cu privire la licentierea unor genuri de activitate, care imi
dadea speranta ca Ministerul Sanatatii, in termen de 2 luni, cum era
specificat, va inainta propuneri pentru a exclude acel mecanism care astazi
exista, sub incidenta caruia cad utilizarea alcoolului etilic in institutiile
medico-sanitare, care v-am spus ca trebuie sa plateasca 36 de mii de lei pentru
licenta, depozit de un numar enorm de metri si ulterior toate consecintele.
De ce a disparut aceasta lege din varianta
pe care o avem astazi?
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Doamna presedinte,
Obiectia dumneavoastra este corecta. Noi o
acceptam si la litera c) adaugam si aceasta lege si vom lucra impreuna cu acei
care sint responsabili de aceasta lege de la Guvern, pentru ca ea sa fie
imbunatatita.
Doamna Valentina Buliga:
Va multumesc.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Inclusiv cu propunerea dumneavoastra.
Doamna Valentina Buliga:
Da. Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.2.
Domnul Vasile Iovv:
Eu, in general, as propune de exclus ultima
propozitie din articolul 1. Dupa cite eu tin minte, volumul total al produselor
alcoolice nu face mai mult de 300 de milioane, nu poate sa fie 200 de milioane.
Si, in general, noi putem sa aratam in documentul adoptat de Parlament numai
cifre concrete. Daca vor fi aceste cifre concrete, noi vom reveni. Aceasta e un
moment.
Al doilea moment. Eu am vrut sa intreb:
litera b) de la articolul 2 ramine asa cum e aici ori se exclude?
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Nu, ea ramine asa cum este in varianta
propusa.
Domnul Vasile Iovv:
Daca la litera a) se spune despre aceea ca
Guvernul va implementa sistemul informational automatizat, aceasta inseamna ca de
acum litera b) decade, fiindca sistemul informational automatizat da permanent
datele si nu este necesar de a indica aici termenele zilnice ori nezilnice.
Si inca o intrebare. Aici, pe pagina a
doua, prima propozitie: ...legii cutare cu privire la fabricarea si circularea
alcoolului etilic si a productiei alcoolice, articolele 1, 2, 3 s.a.m.d. – 12
articole. Ce aveti in vedere aici, de rectificat, de modificat aceste articole
si cum de modificat, daca ele ramin asa cum au fost in primul proiect si eu am
citit, acolo e dictatura. Dar in sistemul economic de piata nu poate fi
dictatura.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Domnule deputat Iovv,
Eu am sa va raspund pe rind, adica in
succesiunea inaintarii intrebarilor. In privinta ultimului alineat din
articolul 1. Noi aici am convenit ca schimbam, adica excludem suma si scriem ca
sint substantiale si aceasta este important, fiindca aceasta recunosc toti, ca
noi avem aceste pierderi de la buget, cifra de 200 de milioane, daca
dumneavoastra va referiti la ea.
Anual, in Republica Moldova se
comercializeaza oficial, prin reteaua cu amanuntul, productie alcoolica in suma
de 700 milioane de lei. Acestea sint datele statistice – 700 milioane de lei,
nu 300 de milioane cum ati mentionat dumneavoastra. Si daca avem o cifra...
Domnul Vasile Iovv:
Un moment. Eu nu rog sa imi explicati, eu
am propus de exclus. Cind va fi cifra concreta, atunci revenim. Aceasta e
propunerea mea si referitor la litera b). Comisia este comisie, eu propun.
Litera b).
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Eu va spun care e pozitia comisiei.
Domnul Vasile Iovv:
El ramine sau il excludem daca trece.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Alineatul (b), este in conformitate cu
articolul 4 litera c), adica nu este o formulare noua. Este o formulare din
lege si, domnule deputat Iovv, noi am discutat cu Ministerul Dezvoltari
Informationale, litera b) de la articolul 2 este necesara, fiindca agentii
economici trebuie sa se pregateasca, ca mai apoi sistemele lor informationale
sa fie integrate in sistemul informational automatizat integrat si pentru
acestea sint necesare termene diferite.
Adica, pentru sistemul informational
automatizat pe tara – in decursul anului 2006, dar pentru agentii economici
trebuie acordat un termen mai scurt, ca ei sa fie pregatiti sa se integreze in
acest sistem, ca aceasta este convenit cu acei care se vor ocupa de aceste
chestiuni.
Domnul Vasile Iovv:
Ce, este cineva din minister?
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Este ministerul, domnul Buciatchi. Noi am
vorbit cu dumnealui.
Domnul Vasile Iovv:
Poftim, spuneti, asa trebuie sa fie?
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.1.
Domnul Vasile Iovv:
Poate voi nu ati luat acest proiect.
Domnul Pavel Buciatchi – viceministru al dezvoltarii informationale:
Eu am luat cunostinta. Noi am discutat cu
domnul Cosarciuc si sintem de acord.
Domnul Marian Lupu:
Dar ce e cu microfonul nr.1?
Eu va rog mai tare.
Domnul Pavel Buciatchi:
Noi am discutat aceasta intrebare cu domnul
Cosarciuc, termenele sint acceptabile.
Domnul Marian Lupu:
Alte propuneri?
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Si in privinta Legii nr.1100, articolele 1,
3, 4, 5 s.a.m.d. Noi va invitam, stimate domnule deputat Iovv, sa participati
la imbunatatirea acestei legi si deputatii au propuneri concrete. Sint ele, cum
ati spus dumneavoastra, autoritare sau nu, Parlamentul va decide in continuare.
Dar, initial, sint unele propuneri, ele nu sint inca formulate, dar sint, cum
s-ar spune, identificate ca probleme, impreuna cu acei care executa legea.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.2.
Domnul Vasile Iovv:
Mai repet o data, eu am citit aceste
modificari si aici este o dictatura. Ea nu trebuie sa fie in regimul economiei
de piata si eu am propus excluderea acestei propozitii. Si la articolul 3, ca
sa nu ma retin aici, eu cred ca ceea ce este scris aici, Procuraturii si
Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei, aceasta este o
obligatiune de functionare a lor si ei trebuie sa lucreze nu numai la
realizarea acestei hotariri, dar si la realizarea tuturor hotaririlor.
Si noi daca o sa scriem aceea ce trebuie sa
faca ei zilnic, aceasta nu e bine. Aceasta este tot, cum se spune, o
supraveghere ori o actiune nu prea buna. Si eu as spune ca si acest articol
trebuie exclus.
Domnul Marian Lupu:
Bine, luat act. Stati putin, au fost
persoane la microfon.
Microfonul nr.3.
Domnul Vladimir Turcan:
Da, va multumesc.
Eu as propune, in legatura cu aceasta,
inclusiv cu intrebarea pusa de catre deputatul Iovv, o varianta poate de
compromis, cu atit mai mult ca varianta aceasta, dupa parerea mea, ar permite
ca noi, totusi, prin aceasta hotarire, sa nu limitam initiativa Guvernului si,
pur si simplu, sa enumeram acele legi care, dupa parerea noastra, trebuie
modificate si sa excludem, in legatura cu aceasta, toate articolele care sint
indicate aici, pur si simplu, litera c).
Domnul Marian Lupu:
Legea, hotarirea Guvernului.
Domnul Vladimir Turcan:
Pentru a introduce modificarile necesare si
in legi si de enumerat care anume legi. Indicarea articolelor concrete
limiteaza, intr-o oarecare masura, si initiativa in sensul acesta, a
Guvernului. Dar poate va fi necesar de a introduce modificari si in alte legi,
si in alte articole. De aceea, propunerea mea este de a exclude articole
concrete din legile respective.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Domnule presedinte al comisiei,
Noi sintem de acord si, daca dumneavoastra
tineti minte, in varianta initiala nu erau indicate articolele. In urma
discutiei aici, in Parlament, s-a cerut ca sa fie indicate articolele concrete,
ca nu, pur si simplu, sa venim cu niste propuneri de a schimba legi, articole
mentionate aici. Adica sint mentionate in proiectul de hotarire, sint niste
probleme identificate de acum de comisie. Aceasta nu limiteaza ca, de exemplu,
Guvernul sau alte autoritati ale Guvernului sa inainteze propuneri si la alte
articole din aceste legi.
Domnul Vladimir Turcan:
Eu, in principiu, as fi de acord cu aceasta
argumentare, dar pentru ca Guvernul sa dispuna de un rezultat al activitatii
comisiei, cred ca va fi binevenit ca la aceasta hotarire sa fie anexat si
raportul sau nota informativa, care este in comisie, pentru ca sa fie clar pentru
Guvern despre ce anume s-a vorbit si pe ce anume s-a pus accent...
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Noi avem nu numai raportul, si raportul
acesta este mentionat, dar avem si propuneri corespunzatoare care au fost
formulate de acum, adica la aceste legi si la articole concrete.
Dar noi am putea sa continuam, caci nu este
o chestie principiala, am putea sa excludem articolele, dar sa prezentam
analizele facute in comisii si propunerile de acum.
Domnul Marian Lupu:
Da, procese-verbale, da, cu toate propunerile
incorporate.
Multumesc.
Microfonul nr.4.
Domnul Igor Klipii:
Domnule presedinte,
Vreau sa va intreb, poate eu nu inteleg.
Data trecuta noi am discutat sau, cel putin, am incercat sa discutam si
situatia cu producatorii si cu acei care se ocupa de traficul de produse
alcoolice in Republica Moldova, cu vizele de resedinta in Transnistria.
Aceste estimari referitoare la 200 milioane
de lei prejudicii, cuprind cumva si daunele cauzate de acei care se afla in
Transnistria, care produc si exporta, sau acestia sint acei care se afla numai
in Republica Moldova?
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Aici se are in vedere ceea ce tine de piata
interna.
Domnul Igor Klipii:
Legala.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
A Republicii Moldova, legala, adica care
poate fi, cumva, masurat. Adica noi avem statistica Republicii Moldova, care ia
in considerare numai ceea ce pe partea...
Domnul Igor Klipii:
Da, dar domnul Mironescu a afirmat in
sedinta trecuta ca ei sint la fel de egali in drepturi ca si oricare producator
din Republica Moldova, deci din statul Republica Moldova.
Domnul Marian Lupu:
Nu va suparati, domnule presedinte al
comisiei, doar o clipa. Domnule Klipii, eu rog sa atrageti atentie asupra
conditiilor articolelor 3 si 4 si eu cred ca, in conditiile executarii promte a
acestor actiuni, pe parcursul anului 2006, aici, in sala, vor fi prezente
persoanele care ne vor prezenta noua tuturor date si cifre foarte exacte,
constatari de situatii foarte exacte. Pentru un moment trebuie sa constatam ca
este o situatie, intr-o mare masura, retorica si nu o sa primiti raspunsuri
exacte astazi, dar puteti sa le primiti in urma executarii actiunilor fixate in
acest proiect.
Domnul Igor Klipii:
De acord domnule Presedinte.
Multumesc, dar afirmatia ca ei sint aceiasi
producatori pe care noi nu ii deosebim si ii egalam in drepturi, nu am facut-o
eu, a facut-o domnul Mironescu.
Domnul Marian Lupu:
Foarte bine. Sa vedem ce o sa ne arate
procesul de examinare foarte detaliata, inclusiv si a acestui subiect.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Noi avem normele corespunzatoare in
proiectul de hotarire si inclusiv prezentarea unui raport in Parlament de catre
Guvern in octombrie 2006, despre executarea legii si a acestei hotariri,
inclusiv sarcina pentru consiliile locale, ca sa audieze organele executive
locale.
Domnul Marian Lupu:
De acord.
Va multumesc domnule presedinte al
comisiei.
Rog sa luati loc.
Stimati colegi,
In conditiile acestor propuneri, in urma
discutiilor, dezbaterilor care au fost inaintate de colegi, acceptate de
comisii, supun votului aprobarea proiectului de Hotarire a Parlamentului
nr.549. Cine este pentru, rog sa voteze. Atrag atentia, sintem in procedura de
vot. Rog mai multa disciplina. Majoritatea absoluta.
Va multumesc.
Proiectul de Lege nr.549 este aprobat.
Proiectul de Lege nr.206 pentru ratificarea
Acordului dintre Republica Moldova si Agentia Internationala pentru Energia
Atomica cu privire la aplicarea garantiilor in raport cu Tratatul privind
neproliferarea armelor nucleare si Protocolul la acest acord.
Domnule Esanu, va rog.
Domnul Nicolae Esanu – reprezentant permanent al Guvernului in
Parlament:
Multumim domnule Presedinte.
Stimate doamnelor si domnilor deputati,
Guvernul propune atentiei dumneavoastra
proiectul de Lege privind ratificarea Acordului nominalizat de domnul
Presedinte, care are drept scop alinierea Republicii Moldova la eforturile
intreprinse de natiuni... pentru a asigura controlul asupra neproliferarii
armelor nucleare.
Adoptarea acestui proiect de lege nu va
necesita din partea Republicii Moldova amendarea legislatiei si nici nu va
solicita eforturi financiare suplimentare. Tinind cont de cele mentionate,
rugam sustinerea dumneavoastra pentru aprobarea proiectului in prima lectura
si, daca nu exista obiectii, adoptarea in a doua lectura.
Va multumim.
Domnul Marian Lupu:
Da, va multumesc domnule ministru.
Intrebari pentru raportor? Nu sint.
Multumesc.
Rog comisia.
Domnul Sergiu Stati:
Stimate domnule Presedinte,
Stimati colegi,
Comisia pentru politica externa si
integrare europeana a examinat proiectul propus de Guvern si a constatat ca
acesta in totalmente se incadreaza in prevederile Acordului, Legii cu privire
la tratatele internationale ale Republicii Moldova, nu va necesita finantare
suplimentara, nu va afecta alte legi si, in acelasi timp, se incadreaza in
prevederile Planului de actiuni “Republica Moldova – Uniunea Europeana”.
Comisiile permanente si Directia juridica au
avizat pozitiv. Luind in considerare cele mentionate, Comisia pentru politica
externa si integrare europeana solicita asistenta dumneavoastra privind votarea
proiectului in prima si a doua lectura.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Da, multumesc.
Intrebari pentru comisie? Nu sint.
Va multumesc, domnule presedinte.
In aceste conditii, supun votului aprobarea
in prima lectura a proiectului de Lege nr.206. Cine este pentru? Majoritatea.
Va multumesc.
Proiectul de Lege nr.206 este aprobat in
prima lectura.
Lectura a doua. Cine este pentru adoptarea
proiectului de Lege nr.206 in lectura a doua, rog sa voteze. Rog sa fie
anuntate rezultatele.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 29.
Sectorul nr.2 – 36.
Sectorul nr.3 – 22.
Domnul Marian Lupu:
87 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.
Proiectul de Lege nr.206 este adoptat in lectura a doua.
Proiectul de Lege nr.256 pentru aderarea la
Conventia cu privire la suprimarea cerintei supralegalizarii actelor oficiale
straine, incheiata la Haga la
5 octombrie 1961. Initiativa Presedintelui tarii. Prezinta domnul Esanu.
Domnul Nicolae Esanu:
Stimate domnule Presedinte,
Doamnelor si domnilor deputati,
Supunem atentiei dumneavoastra proiectul de
Lege pentru aderarea la Conventia cu privire la suprimarea cerintei
supralegalizarii actelor oficiale straine, incheiata la Haga la 5 octombrie
1961.
Acest proiect de lege are scopul de a
facilita circulatia internationala prin suprimarea tuturor eforturilor pe care
trebuie sa le depuna persoanele fizice si juridice nationale, care trebuie sa
urmeze procedura de supralegalizare pentru a prezenta actele pe teritoriul
tarilor straine si, in acelasi timp, va spori atractivitatea Republicii Moldova
pentru investitorii straini, care vin din tarile membre la Conventia
respectiva. Deoarece nu vor mai fi nevoiti sa supralegalizeze actele, fiind
recunoscuta apostila pe teritoriul Republicii Moldova.
Implementarea acestui proiect de lege va
necesita unele cheltuieli, in special pentru constituirea in cadrul
Ministerului Justitiei a unei structuri care va aplica apostila pe teritoriul
Republicii Moldova. Guvernul a estimat cheltuielile necesare si, in limitele
alocatiei bugetare pe anul acesta, ele vor fi acoperite. Rugam sustinerea
dumneavoastra pentru acceptarea proiectului in prima si a doua lectura, daca nu
exista obiectii.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Da, multumesc.
Intrebari pentru raportor? Nu sint.
Va multumesc.
Rog comisia.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Stimati colegi,
Va prezint raportul Comisiei pentru
politica externa si integrare europeana asupra proiectului de Lege privind
aprobarea proiectului de Lege pentru aderarea la Conventia cu privire la
suprimarea cerintei supralegalizarii actelor oficiale straine, incheiata la
Haga la 5 octombrie 1961.
Comisia pentru politica externa si
integrare europeana a examinat prezentul proiect de lege si constata
urmatoarele.
Conventia cu privire la suprimarea cerintei
asupra legalizarii actelor oficiale straine, in continuare Conventia, semnata
la Haga la 5 octombrie 1961, se incadreaza in categoria tratatelor
internationale, incheiate in numele Republicii Moldova si, potrivit articolului
11 alineatul (1) din Legea nr.595-XIV din
24 septembrie 1999 privind tratatele internationale, este supusa examinarii si
aderarii in Parlament.
Conventia are drept scop scutirea de
supralegalizare a actelor, carora li se aplica prevederile Conventiei si care
urmeaza sa fie prezentate pe teritoriul statului sau. Actele oficiale sint
considerate:
a) documente care emana de la o autoritate
sau de la un functionar al unei jurisdictii a statului, inclusiv cele care emana
de la organele procuraturii, de la un grefier sau de la un executor
judecatoresc;
b) documente administrative;
c) acte notariale;
d) declaratii oficiale, cum ar fi cele
privind mentiuni de inregistrare vizavi de investire cu data certa si
legalizari de semnatura depuse pe un act sub semnatura privata.
Totusi prezenta Conventie nu se aplica:
a) documentelor intocmite de agenti diplomatici
sau consulari;
b) documentelor administrative care au
legatura directa cu operatiunea comerciala sau vamala.
Din Conventie fac parte, la momentul de
fata, 87 de state ale lumii, inclusiv statele din Uniunea Europeana. Aderarea
la aceasta conventie nu contravine altor instrumente la care Republica Moldova
face parte. Necesitatea examinarii si aderarii rezida si din obligatiile
Republicii Moldova in conformitate cu Planul de actiuni “Republica Moldova –
Uniunea Europeana”. In calitate de autoritati nationale responsabile pentru
implementarea prevederilor conventiei, se desemneaza Ministerul Afacerilor
Externe si Integrarii Europene si Ministerul Justitiei.
Comisiile permanente si Directia juridica
au sustinut adoptarea proiectului de lege. Totodata, se propune a exclude din
titlul legii sintagma “incheiata la Haga la 5 octombrie 1961”. Astfel, avind in
vedere toate cele mentionate, in temeiul articolului 12 alineatul (1) din Legea
nr.595-XIV din 12 septembrie 1999 privind Tratatele Internationale ale
Republicii Moldova, comisia propune Parlamentului adoptarea proiectului de lege
nominalizat pentru aderarea la aceasta conventie.
Domnul Marian Lupu:
Da, multumesc.
Intrebari pentru comisie? Nu sint.
Va multumesc.
Stimati colegi,
Supun votului, la aceste conditii,
aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.256. Cine este pentru, rog
sa voteze. Majoritatea.
Va multumesc.
Proiectul de Lege nr.256 este aprobat in
prima lectura.
Supun votului adoptarea proiectului de Lege
nr.256 in lectura a doua. Cine este pentru, va rog sa voteze. Rog sa fie
anuntate rezultatele.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 29.
Sectorul nr.2 – 38.
Sectorul nr.3 – 22.
Domnul Marian Lupu:
89 de voturi “pro”. Impotriva? – zero
voturi. Proiectul de Lege nr.256 este adoptat in lectura a doua.
Va multumesc.
Sintem la ora 11.03. Ora intrebarilor si
interpelarilor.
Stimati colegi,
Rog sa adresati intrebarile dumneavoastra,
relevante pentru aceasta parte a sedintei in plenul Parlamentului.
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Buliga:
Interpelarea mea este adresata Ministerului
Educatiei, Tineretului si Sportului, deoarece in anul 2005 a fost aprobat
Regulamentul de organizare si desfasurare a examenului de bacalaureat in anul
de invatamint 2005–2006, care a fost aprobat prin hotarirea colegiului
ministerului mentionat din 27 octombrie 2005.
Solicit explicatii asupra a trei aspecte de
ordin general si juridic si anume:
Din ce considerente, regulamentul mentionat
nu a fost inregistrat de catre Ministerul Justitiei in Registrul de Stat,
conform Legii privind actele normative ale Guvernului?
Care sint motivele nepublicarii
regulamentului mentionat in Monitorul Oficial, asa cum este stipulat in
articolul 68 din Legea privind actele normative ale Guvernului?
In al doilea rind, solicit explicatii
asupra continutului unor prevederi concrete din regulamentul in cauza si anume.
Cum de inteles, ca, potrivit articolului 9 din Regulament, in cadrul Comisiei
Nationale de Bacalaureat din oficiu sint inclusi: ministrul educatiei,
tineretului si sportului, viceministrul, sefi de directie, secretari. Mai mult
decit atit, comisia respectiva se aproba anual prin ordinul ministrului, de
unde rezulta ca ministrul se aproba pe sine insusi si subalternii sai, prin
propriul ordin in componenta comisiei respective?
Din ce considerente in punctul 43 din
regulament Comisia raionala, municipala de bacalaureat este compusa la fel ca
si Comisia Nationala de Bacalaureat: din conducerea directiei de invatamint,
subalterni si alti specialisti? In baza caror criterii sint selectati acesti
membri ai acestor comisii: profesionalism, servilism sau apartenenta politica?
Nimic nu este prevazut la acest capitol, ceea ce poate oricind duce la abuzuri
si subiectivism din partea sefilor de invatamint care, de regula, sint
politizati.
In punctul 17 din Regulament, in baza caror
materiale vor fi sanctionati presedintii centrelor de bacalaureat,
supraveghetori, presedinti si examinatori ai comisiei si alti participanti
conform Codului muncii, deoarece sanctiunile disciplinare se aplica doar prin
incalcarea obligatiunilor asumate de salariat, conform contractului individual
de munca si nu oricaror altor restrictii? Informatia solicit sa fie prezentata
in scris.
Si a doua interpelare este adresata
Ministerului Agriculturii si Industriei Alimentare, de unde solicit o
informatie ampla privitor la utilizarea celor 29 de milioane de lei alocate in
2005, conform Hotaririi Parlamentului nr.19 din
17 februarie 2005, pentru subventionarea si stimularea creditarii agentilor
economici, producatori de productie agricola din resursele interne ale bancilor
comerciale, inclusiv referitor la stingerea procentelor pentru creditele
bancare acordate agentilor economici din agricultura, pe fiecare raion aparte,
cu analiza cauzelor neachitarii sumelor preconizate pentru multi agenti
economici din tara si masurile luate in scopul ameliorarii situatiei. De
asemenea, informatia solicitata, rog sa fie prezentata in scris.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.5
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Am o interpelare catre A.N.R.E., Agentia
Nationala pentru Reglementare in Energetica, in legatura cu acei care presteaza
servicii de instalare a gazelor de conexiune a locuitorilor din Republica
Moldova la conducta de gaze. Am semnale din partea oamenilor ca se incearca
monopolizarea pietei de vinzare a contoarelor, impunindu-li-se oamenilor
contoare de productie ceha de la un importator, care doreste sa fie monopolist
in aceasta sfera a vinzarii contoarelor cu preturi mari de peste 600 de lei.
Ma intereseaza, daca aceste semnale sint
adevarate, cine presteaza servicii de conexiune la conducta de gaze si daca
intr-adevar importatorii care aduc contoarele de gaze sint doar unul, doi care
monopolizeaza. Si daca oamenii sint fortati sa cumpere contoare scumpe si sa nu
sa se aleaga, de la persoanele care au autorizatie in aceasta sfera de prestari
servicii, contoarele pe care le doresc ei sa le procure, desigur, care sint
autorizate si certificate de organele competente ale Republicii Moldova.
Informatia o solicit in scris.
Domnul Marian Lupu:
Da, microfonul nr.4.
Dar nu inainte de a remarca stimati colegi,
la microfonul nr.2. Sa stiti ca in cadrul Orei intrebarilor si interpelarilor
prioritatea se ofera opozitiei ori dumneavoastra va aflati pe partea salii
destinata puterii. Va rog, microfonul nr.4.
Doamna Valentina Serpul:
Multumesc, domnule Presedinte.
Adresez interpelarea ministrului sanatatii
si protectiei sociale, domnului Ion Ababii. Am fost sesizata de un grup de
cetateni din Grigoriopol, care, pe parcursul anului 2005, si-au procurat polita
de asigurare, dar, in lipsa unei fise de recomandare a medicului de familie, li
s-a refuzat acordarea serviciilor medicale la Chisinau.
Se stie bine ca in Transnistria
conationalii nostri nu pot obtine o astfel de fisa la locul de trai, fiind
nevoiti, in cazul locuitorilor din Grigoriopol, sa faca o cale lunga pina la
medicul de familie din Criuleni. Deplasarea la o distanta atit de mare
constituie un inconvenient serios, de cele mai multe ori sint nevoiti sa faca
mai multe drumuri, care necesita timp si bani. Avindu-se in vedere situatia
relatata, solicit domnului ministru Ion Ababii sa identifice un mecanism
acceptabil in cazul locuitorilor din stinga Nistrului, care le-ar permite sa
beneficieze de servicii medicale fara restrictii si conditionari, astfel incit
acestia sa nu fie exceptati de dreptul la ocrotirea sanatatii, consfintit in
Constitutia Republicii Moldova. Raspunsul il solicit in scris.
Si a doua interpelare pe care o adresez
Primarului General interimar al municipiului Chisinau, domnului Vasile Ursu,
precum si primarului din orasul Vatra, domnului Caminschi, vizeaza o problema
vitala a unui grup de profesori din orasul Vatra, municipiul Chisinau,
preponderent tineri specialisti, care necesita acordarea spatiului locativ.
Profesorii isi manifesta dezacordul si indignarea in legatura cu actiunile
primarului, care, incepind cu anul 2003 si pina in prezent, tergiverseaza
solutionarea acestei probleme. In acest sens, consiliul orasenesc Vatra, prin
decizia sa din 21 ianuarie 2005, a atribuit statut de spatiu locativ incaperilor
de la etajul 6 al casei nr.41 din str. Stefan Voda, care urma sa fie
repartizate cadrelor didactice neasigurate cu spatiu locativ, asa cum prevede
Hotarirea Guvernului nr.542 din 5 mai 2002. Pentru alte detalii la acest
subiect atasez un set de acte justificative.
Avindu-se in vedere cele expuse, solicit
domnului Vasile Ursu si domnului Igor Caminschi sa se conformrze Hotaririi
Guvernului nr.542 din 3 mai 2002, precum si deciziei Consiliului orasenesc
Vatra nr.1.3 din 21 ianuarie 2005 si sa distribuie cadrelor didactice din Vatra
spatiu locativ in regim de urgenta. Solicit raspunsul in scris pe parcursul
unei saptamini.
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.2.
Domnul Anatol Taranu:
Multumesc, doamna presedinte.
Recent, Parlamentul a aprobat Planul de
actiuni pentru realizarea strategiei nationale de prevenire si combatere a
coruptiei. Ca de obicei, noi stam bine la capitolul declaratii si putin mai
prost la capitolul realizari. Aceasta situatie este semnalata frecvent de
multipli factori internationali, cum ar fi, de exemplu, aprecierile date
nivelului de coruptie in Republica Moldova de catre ambasadorul Statelor Unite
ale Americei, doamna Hodges, in cadrul intilnirii cu studentii Universitatii de
Stat din Chisinau.
Noi, deputatii Fractiunii “Alianta «Moldova
Noastra»”, sintem frecvent informati de alegatori despre avalansa de cazuri,
care, pina la proba contrariului, ramin susceptibile de coruptie. In fractiunea
“Alianta «Moldova Noastra»” au parvenit o serie de semnale despre
neregularitatile care se comit in cadrul Ministerului Agriculturii si
Industriei Alimentare in ceea ce priveste organizarea si desfasurarea
tenderelor pentru achizitia diferitelor utilaje si materiale.
In acest context, solicit Procuraturii
Generale si Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei sa
investigheze cazul si conditiile in care s-a desfasurat tenderul pentru
achizitionarea utilajului de laborator pe nume cromatograf, numarul licitatiei
nr.1287/05, licitatie care s-a desfasurat in cadrul Ministerului Agriculturii
si Industriei Alimentare pentru echiparea Laboratorului incercari alimentare
din cadrul Centrului Republican de Diagnostic Veterinar.
In speta, solicit specificarea urmatoarelor
date. Cine concret si care a fost nivelul de calificare a factorului care a
realizat specificarea tehnica a utilajului propus spre achizitie in cadrul
tenderului mentionat. Si doi. Cer examinarea acestui caz concret prin prisma
coruptibilitatii factorilor responsabili, luind in considerare faptul ca costul
cromatografului propus de cistigatorul tenderului S.R.L. “Imunotehnomed”
depaseste cu 1 milion 200 mii lei costul aparatajului propus de firmele
perdante ale tenderului.
Care au fost rationamentele care au dat
cistig de cauza S.R.L. “Imunotehnomed” in conditiile cind aparatul propus de
firma vizata este incomplet, nu contine elementul detector care a fost procurat
suplimentar la o suma de 227 mii lei. Contractul nr.18 din 23 decembrie 2005 in
conditiile cind pretul real pe piata al acestui detector este de 225 mii lei.
Cer ca raspunsul la aceasta interpelare sa
imi fie dat in scris si imi rezerv dreptul sa continui investigatia acestui caz
in cadrul imputernicirilor pe care le are un deputat.
Va multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr. 4.
Domnul Oleg Serebrian:
Multumesc foarte mult, doamna presedinte.
Am doua intrebari pe care le adresez
domnului Andrei Stratan, ministru al afacerilor externe al Republicii Moldova.
Prima intrebare este, de fapt, dintr-o
scrisoare pe care am primit-o recent din partea unui grup de colaboratori ai
Ministerului Afacerilor Externe si Integrarii Europene si suna in felul
urmator: dorim sa aflam care este cauza nerespectarii cerintelor Legii cu
privire la serviciul diplomatic in ceea ce priveste termenul de aflare in
misiunile diplomatice a personalului titular.
In lege este stipulat clar ca personalul
titular are dreptul sa activeze in misiunile diplomatice nu mai mult de trei
ani. In prezent, tot mai frecvent se intilnesc cazuri cind, sub diferite
pretexte, termenul de aflare in misiune a colaboratorilor se prelungeste cu
citeva luni si chiar cu un an. As dori raspunsul in scris, dar as solicita si
prezenta, cel putin, a unui viceministru in momentul in care va fi raspunsul la
aceasta intrebare.
Si cea de a doua intrebare. Se refera la
nivelul de pregatire a diplomatilor si personalului consular al Ministerului
Afacerilor Externe si Integrarii Europene.
Sint patru puncte.
1. Citi diplomati din misiunile diplomatice
si consulare ale Republicii Moldova au studii diplomatice, titlu de licentiat,
titlu de masterat sau diploma de studii postuniversitare cu durata de cel putin
un an academic si citi nu au?
2. Citi diplomati din centrala Ministerului
Afacerilor Externe si Integrarii Europene al Republicii Moldova au studii
diplomatice, titlu de licentiat, titlu de masterat sau diploma de studii postuniversitare
cu durata de cel putin un an academic si citi nu au?
3. Citi diplomati din misiunile diplomatice
si consulare ale Republicii Moldova vorbesc o limba de circulatie
internationala: engleza, franceza, germana sau spaniola. Reamintesc ca, in
practica internationala, stapinirea acestor limbi se confirma fie printr-o
diploma de studii de specialitate, licentiat in limba respectiva, fie printr-o
diploma de licentiat ori masterat, obtinuta in urma unor studii efectuate
integral in limbile respective, fie prin certificatele internationale de
cunoastere a acestor limbi DALF sau “diplome d’etudes de langue francaise” ori
alt test echivalent pentru franceza, TOEFL sau IELTS pentru engleza,
“Zertifikat Deutsch aus Fremde oder Zwei Sprache” pentru germana sau, eventual,
“Goethe Institut Ober Stufe” si diploma “Internacional de espaniol” sau un alt
test echivalent pentru spaniola. Si citi nu vorbesc o limba straina, respectind
criteriile respective, pentru ca altminteri pot sa spuna ca vorbesc orice
limbi.
Citi diplomati din centrala Ministerului de
Externe si Integrarii Europene vorbesc o limba de circulatie internationala:
engleza, franceza, germana sau spaniola, in conformitate cu rigorile amintite
ceva mai sus si citi nu vorbesc? Vreau sa va spun ca aceasta informatie a fost
solicitata de la Ministerul de Externe si Integrarii Europene de citiva
jurnalisti si asa si nu au primit raspuns.
Sper sa avem raspuns cel putin pe aceasta
cale. De asemenea, asi solicita ca raspunsul sa fie prezentat si in scris si sa
fie prezent cel putin un ministru adjunct de externe.
Va multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr. 5.
Domnul Gheorghe Susarenco:
Multumesc, doamna presedinte.
Inainte de a da citirii a doua interpelari,
vreau sa fac citeva precizari de ordin regulamentar. Vinerea trecuta, in
sedinta Parlamentului, am facut o declaratie care a stirnit opinii
controversate. Vreau sa precizez ca aceasta declaratie privind situatia din
Parlament si relatiile acestuia cu alte autoritati publice, a fost o opinie
personala si nu este pozitia grupului nostru parlamentar.
Si vreau sa fac o remarca iarasi de
procedura. La articolul 108 alineatul (2) din Regulamentul Parlamentului este
stipulat, citez: Fiecare deputat poate adresa intrebari membrilor Guvernului
sau (subliniez) altor conducatori ai organelor administratiei publice. Iar
conform capitolului 8 din Constitutie organele administratiei publice sint
organele centrale de specialitate si administratie publica locala, care sint
autoritatile satesti si orasenesti.
Acestea fiind spuse, adresez prima
intrebare Sefului Aparatului Guvernului Nicolae Gumenii si Primarului General
interimar de Chisinau domnului Vasile Ursu. In ultimii citiva ani se tot
organizeaza concursuri fara de succes pentru ocuparea functiei de director al Intreprinderii
Municipale “Piata Centrala” din Chisinau. Gurile rele vorbesc despre faptul ca,
zilnic, in buzunarele celor ce administreaza piata si celor care ii protejeaza
se strecoara zeci si sute de mii de dolari.
Prin decizia Consiliului municipal Chisinau
nr. 2 din 14 februarie 2006 s-a anuntat un concurs pentru ocuparea functiei
vacante de director al acestei intreprinderi. Inainte de aceasta, in plina
campanie electorala pentru functia de Primar General al Chisinaului,
viceprimarul interimar domnul Ursu emite o decizie, prin care se numeste in functia
de director interimar al Pietei Centrale nimeni altul, decit domnul Ion
Stratulat, presedintele Consiliului Electoral de Circumscriptie Chisinau.
Mai mult decit atit, detinem date elocvente
ca Primaria municipiului Chisinau refuza sa inregistreze candidati la concursul
anuntat pe motive inventate. De exemplu, cazul Tudor Salin, pentru a facilita
alegerea in functie de director al aceluiasi Stratulat.
Si a doua interpelare o adresez domnului
Nicolae Gumenii, Seful Aparatului Guvernului, domnului Valeriu Balaban,
Procurorului General si consiliului municipal Chisinau.
Articolul 39 alineatele (1) si (2) din
Legea nr.123-XV din 18 martie 2003 cu privire la administratia publica locala,
cu modificarile ulterioare, stabileste urmatoarele, citez: “In cazul incetarii
inainte de termen a mandatului, in cazul suspendarii din functie, precum si in
cazul imposibilitatii primarului de a-si exercita atributiile, interimatul se
asigura de catre un viceprimar.”
Doi. Daca viceprimarul, din motive
obiective, refuza interimatul functiei de primar, daca viceprimarii si primarul
sint suspendati din functie concomitent sau din anumite cazuri nu pot exercita
functia consiliului local, imputerniceste, in termen de 5 zile, o alta persoana
sa exercite temporar functiile de primari.
Fostul Primar General al municipiului
Chisinau domnul Serafim Urechean, aflindu-se in incompatibilitate cu functia
data in legatura cu alegerea in functie de deputat in Parlament, a delegat
exercitarea functiei de primar interimar al capitalei domnului Mihai Furtuna.
Acesta din urma, la rindul sau, a refuzat sa exercite functia de primar
interimar, delegind-o altui viceprimar – domnului Vasile Ursu.
Mai mult decit atit, conform deciziilor
consiliului municipal Chisinau
nr.39 2.1 si 2.2 din 20 ianuarie 2006, consiliul municipal a ales in functia de
viceprimari de Chisinau pe domnii Petru Svet si Fiodor Negru, la propunerea
primarului interimar Vasile Ursu. Conform articolelor citate din lege,
viceprimarii sint alesi la propunerea primarului si nicidecum a primarului
interimar. Si, conform aceleiasi legi, consiliul municipal este acel care era
obligat sa imputerniceasca, in termen de 5 zile, o alta persoana sa exercite
functia de primar interimar temporar.
Consider ca atit viceprimarul Vasile Ursu,
cit si viceprimarii Petru Svet si Fiodor Negru detin functiile mentionate in
mod ilegal.
Solicit consiliului municipal Chisinau sa
imputerniceasca in regim de urgenta o alta persoana care sa exercite functia de
Primar general al Chisinaului si sa ii destituie din functia de viceprimari pe
Petru Svet si pe Fiodor Negru. In caz contrar, solicit Aparatului Guvernului,
prin intermediul oficiului teritorial Chisinau si Procurorului General sa
initieze un dosar in contenciosul administrativ pentru destituirea din
functiile detinute ilegal a domnilor Vasile Ursu, Fiodor Negru si Petru Svet.
Raspuns doresc aici, in plenul
Parlamentului, joia viitoare la ambele intrebari.
Va multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.2.
Doamna Valentina Cusnir:
Multumesc, doamna presedinte al sedintei.
Din motivul ca joia trecuta nu am putut sa
adresez interpelarea de la microfonul din sala, am acceptat indemnul doamnei
Postoico si l-am trimis in scris, prin care am solicitat ca astazi sa primesc
un raspuns la interpelare de la tribuna centrala a Parlamentului. Nu am fost
anuntata nici intr-un fel, de ce nu mi s-a prezentat acest raspuns. Sint
nevoita sa reiterez interpelarea mea pentru joia viitoare.
Interpelarea este adresata Guvernului
Republicii Moldova, caruia ii solicit o explicatie de la tribuna centrala a
Parlamentului pentru joia viitoare asupra legalitatii utilizarii rezultatelor
ultimului recensamint: cum? Cu cit? Si cit de legal au actionat rezultatele
asupra statelor de personal din administrarea publica locala? Citi angajati ai
primariilor au depus cereri de eliberare in anul 2006 in rezultatul acestor
interventii? In special Primaria comunei Chiscareni, raionul Singerei, pomenita
pentru a doua oara astazi in sedinta noastra. Si ce masuri intreprinde Guvernul
pentru acordarea autonomiei reale a administratiei publice locale?
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.4.
Domnul Ion Neagu:
Multumesc, doamna presedinte al sedintei.
Imi permiteti sa fac o interpelare catre
domnul Prim-ministru al Republicii Moldova Vasile Tarlev.
Catre sfirsitul lunii februarie curent
Societatea pe Actiuni “Termocom” a purces la debransarea de la reteaua de
termoficare a 67 de blocuri locative din municipiul Chisinau. Nu se mai ia in
considerare faptul ca sezonul de incalzire inca nu s-a incheiat, ca o buna
parte din locatarii acestor blocuri achita la timp facturile pentru energia
termica , ca in aceste blocuri locuiesc si batrini, si copii, si oameni
bolnavi.
Va rog, domnule Prim-ministru, sa curmati
imediat aceste debransari nelegitime efectuate de catre S.A. “Termocom”,
fiindca, conform Legii condominiului in fondul locativ nr.913 din 30 martie
2000, la articolul 14 “Plata serviciilor comunale si a altor servicii”,
alineatul (3) stipuleaza ca neachitarea de catre o parte de proprietari a
serviciilor comunale prestate nu poate fi temei pentru debransarea totala a
blocului de locuinte de la retelele si instalatiile termice, electrice, de gaz,
retelele de alimentare cu apa.
Al doilea moment. Hotarirea Guvernului
Republicii Moldova nr.434 privind aprobarea Regulamentului cu privire la
furnizarea si utilizarea energiei termice interzice debransarea blocurilor
locative de la energia termica in timpul sezonului de incalzire.
Al treilea moment. Contractul privind
furnizarea energiei termice, semnat intre S.A. “Termocom” si intreprinderile
municipale de gestionare a fondului locativ, prevede lucrul individual cu
fiecare consumator rauplatnic.
Va rog, domnule Tarlev, sa raspundeti la
aceasta interpelare in timpul regulamentar la Ora Guvernului.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.5.
Doamna Zoia Jalba:
Multumesc.
La una din interpelarile mele in plenul
Parlamentului am solicitat informatie privitor la experimentul implementarii
predarii istoriei in scoala. In raspunsul pe care l-am primit astazi dimineata,
n-am auzit, de fapt, raspuns la nici o intrebare.
De aceea, reiterez interpelarea mea si il
invit aici pentru Ora Guvernului din joia viitoare pe domnul ministru Victor Tvircun
pentru a da explicatia de rigoare in ceea ce priveste urmatoarea situatie. De
ce s-a trecut la extinderea experimentului atunci cind, de fapt, el nu a fost
finisat? Sa prezinte sedintei copiile tuturor demersurilor parvenite de la
directiile generale de invatamint care au solicitat experimentul.
Si de ce nu se respecta moratoriu privind
cursul de istorie in Republica Moldova, care a fost instituit prin Rezolutia
Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei?
Si a doua interpelare vizeaza acelasi
minister. Este vorba despre tergiversarea la nesfirsit in fiecare an a
elaborarii modalitatii de sustinere a examenelor de capacitate si a celor de
bacalaureat. S-a creat o situatie cind acest lucru este tinut in taina pina
prin luna mai, creind astfel nu numai incomoditati, dar si lezind drepturile
elevilor la informare si la pregatirea pentru disciplinele la care ei aspira sa
sustina examenele, testarile.
In aceasta ordine de idei, solicit o
informatie de la microfonul central: care este situatia in acest an de invatamint?
Si cind Republica Moldova va fi in rind cu lumea, care de mai multi ani la rind
face public aceasta informatie in lunile septembrie-octombrie.
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.2.
Domnul Iurie Bolboceanu:
Multumesc, doamna presedinte al sedintei.
Am o interpelare catre Ministerul Economiei
si Comertului. Prin scrisoarea nr.07/13555 din 13 octombrie 2005, Ministerul
Economiei a solicitat de la ministerele de resort propuneri referitoare la
Planul de admitere in institutiile de invatamint superior de stat din Republica
Moldova.
Tot aceasta procedura a fost realizata si
in anul 2005, prin care au fost planificate locurile pentru institutiile de
invatamint de stat, limitindu-se astfel numarul locurilor la institutiile de
invatamint de stat prin contract, mai ales la specialitatile de profil juridic
si economic, directionindu-se astfel fluxurile financiare de la contracte de la
institutiile de stat spre cele private, creind astfel o concurenta neloiala
intre institutiile de invatamint de stat si cele private.
Tinind cont de cele expuse, rog respectuos
Ministerul Economiei si Comertului sa imi prezinte o informatie despre
principiile de planificare a locurilor in institutiile superioare de invatamint
de stat.
Totodata, as vrea sa cunosc conform caror
acte normative se reglementeaza admiterea la institutiile de invatamint
superior si cele private, daca ultimele sint supuse unei asemenea reglementari?
Si ultima. Care sint principiile de
distribuire a locurilor prin contract la institutiile de invatamint superior de
stat din Republica Moldova?
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.4.
Domnul Igor Klipii:
Multumesc.
In primul rind as vrea, intr-un fel, sa ii
multumesc domnului director S.I.S. Ursu, pentru raspunsul care l-am primit.
Este deja un lucru salutabil. Totodata, vreau sa mentionez anumite lucruri pe
care poate eu nu le-am inteles din raspunsul acordat.
Dumnealui neaga faptul ca S.I.S. a fost
implicat in filarea reprezentantilor O.N.G.-urilor, jurnalistilor de peste
hotare, dar in acest raspuns nu este clar ca de acest lucru au fost scutite si
organizatiile nonguvernamentale din Republica Moldova.
Dumnealui imi solicita, in acest context,
intr-un fel, sa prezint informatii suplimentare, ceea ce iarasi mi se pare
bizar ca deputatii sa fie utilizati pe post de informatori si in raspunsul sau
nu neaga sau chiar presupune faptul ca, in filarea acestor jurnalisti, ar putea
fi implicate terte parti, ceea ce mi se pare chiar mai grav.
Si o interpelare domnului Mihai Pop,
ministrul finantelor, prin care ii solicit o informatie privind executarea
Hotaririi de Guvern nr.216 din 23 februarie 2005 cu privire la alocarea
mijloacelor financiare in partea ce tine de alocarea mijloacelor banesti pentru
participarea la Concursul Muzical International “Eurovision” si, in particular,
in privinta onorarii obligatiunilor financiare fata de formatia “Zdob si Zdub”,
care a reprezentat Republica Moldova la acest concurs. Solicit raspuns in
scris.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.5.
Doamna Angela Arama:
Multumesc.
Voi continua in aceeasi cheie, desi am doua
interpelari. Deci o interpelare, adresata domnului ministru al culturii si
turismului Artur Cozma. As vrea sa stiu in baza carui temei legal domnul Cozma
a anuntat desfasurarea unei etape suplimentare a finalei concursului
“Eurovision – 2006”, etapa care, conform afirmatiilor facute de domnia sa, se
va desfasura intr-un mod netransparent, dreptul de identificare a cistigatorului
fiind atribuit in exclusivitate membrilor juriului nou-ales si membrilor
comitetului organizatoric, adica si domniei sale inclusiv.
De asemenea, solicit sa fiu informata in
baza carui temei legal la aceasta etapa finala vor fi admisi participanti care
n-au parcurs anterior etapele de preselectie.
Domnul Klipii, ati cerut raspuns in plen? In
scris. Deci il solicit si eu in scris.
Si o a doua interpelare adresata domnului
ministru al educatiei, tineretului si sportului domnului Victor Tvircun.
Solicit domnului Tvircun sa confirme sau sa infirme existenta unor indicatii
verbale sau unor directive in scris, de care fac uz unii sefi ai sectiilor
raionale de invatamint si care, dupa afirmatiile lor, dispun urmatoarele:
1. Sa fie organizate in mod obligatoriu, in
incinta scolilor, a salilor de clasa, a taberelor de sejur estival pentru
elevi, tabere finantate din bugetul local, public local.
2. Sa se solicite taxe majorate pentru
participarea la asociatiile parintesti de le parintii care muncesc peste
hotarele republicii, banii colectati urmind a fi utilizati pentru alimentarea
copiilor, si nu pentru dotarea necesara procesului de studii si procurarii de
materiale didactice.
3. Sa fie organizate maratoane “Un banut
pentru copilul dumneavoastra”.
4. Profesorii si elevii sa fie obligati a intretine
miniferme de pasari si iepuri, sa colecteze ierburi pentru ceai, sa conserveze
legume si fructe pentru a asigura alimentarea elevilor pe parcursul intregului
an de studii.
5. Incepind cu 1 septembrie, in toate
scolile, sa se introduca, in mod obligatoriu, obiectul de studii “Istorie
integrata”.
Solicit raspuns in scris.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.2.
Domnul Grigore Petrenco:
Multumesc.
Interpelarea mea este adresata repetat
Ministerului Agriculturii si Industriei Alimentare si Universitatii Agrare de
Stat din Moldova, in special domnului ministru Gorodenco. Avind in vedere ca
situatia in oraselul studentesc al Universitatii Agrare din Moldova nu s-a
schimbat si permanent, in fiecare zi, se fac deconectari de energie electrica
si apa in caminele studentesti mai mult de 6 ore pe zi.
Astfel, studentii nu au conditii minime de
trai, iar Universitatea Agrara nu intreprinde nimic in acest sens, solicit
ministrului agriculturii si industriei alimentare sa dea un raspuns argumentat,
ce masuri intreprinde si ce are de gind sa intreprinda ministerul, Universitatea
Agrara din Moldova, in vederea crearii de conditii umane elementare de trai
pentru studenti in caminele studentesti ale Universitatii Agrare din Moldova.
Solicit ca raspunsul sa fie dat de la
tribuna centrala a Parlamentului.
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.4.
Domnul Ion Gutu:
Multumesc doamna presedinte.
O interpelare domnului Prim-ministru al
Republicii Moldova Vasile Tarlev. In adresa mea a parvenit o scrisoare de la
colectivul pedagogic al Liceului “Dimitrie Cantemir” din centrul raional
Cantemir, semnata de 270 de elevi si profesori. Aceasta este in legatura cu
faptul ca primaria din Cantemir a initiat procesul de comasare a doua
institutii – a Liceului Teoretic “Dimitrie Cantemir” si a Gimnaziului “Mihai
Eminescu”.
Scopul acestei comasari este eliberarea
cladirii fostului sediu al Comitetului Raional al Partidului, unde actualmente
este amplasat Liceul teoretic “Dimitrie Cantemir” si unde isi fac studiile 270
de elevi, dintre care 84 din centrul raional Cantemir si 185 din 20 de
localitati ale raionului.
Dupa informatia parvenita de la colectivul
pedagogic, cladirea liceului, dupa eliberare, se presupune sa fie utilizata
pentru structurile sau ale Executivului, sau ale Primariei oraselului. Eu cred
ca aceasta decizie a primariei a trezit, intr-adevar, o revolta foarte mare
printre parinti, elevi, in colectivul pedagogic si, practic, este o incalcare
flagranta a drepturilor copiilor.
Deci eu ma adresez, stimate domnule
Prim-ministru, sa interveniti urgent, sa luati masurile respective pentru a nu
admite, mai ales in mijlocul anului de invatamint, aceasta decizie si a nu
admite incalcarea dreptului copiilor din acest liceu.Rog raspunsul sa fie dat in
scris.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.5.
Doamna Adriana Chiriac:
Doresc sa ii amintesc domnului ministru
Victor Tvircun ca la data de
16 februarie i-am adresat o interpelare prin care solicitam o informatie despre
numarul organizatiilor de pionieri si comsomolisti in institutiile de invatamint
din Republica Moldova, precum si despre legalitatea existentei acestora.
Domnul ministru pina acum nu mi-a raspuns
nici in scris, nici aici in plen asa cum am solicitat. De aceea, reiterez
aceeasi interpelare si ii solicit prezenta dumnealui in plen la sedinta
urmatoare din 9 martie.
Doamna Maria Postoico:
Stimati colegi,
Astazi este ziua de nastere a doamnei
deputat Adriana Chiriac. O felicitam cu aceasta zi frumoasa. Va dorim sanatate
si succese! (Aplauze.)
Microfonul nr.4.
Domnul Ion Plesca:
Da, multumesc.
Am o interpelare catre domnul Procuror
General Valeriu Balaban si catre domnul ministru al afacerilor interne Gheorghe
Papuc. In conditiile articolului 175 din Codul de procedura penala al
Republicii Moldova, persoanele banuite in savirsirea unei infractiuni pot fi
retinute pe o perioada scurta de timp, dar nu mai mult de 72 de ore. Din
informatiile pe care le detin, un numar foarte mare de persoane sint retinute
de catre colaboratorii organelor de drept, fara a intruni careva conditii
prevazute la articolul 165, ulterior fiind eliberate, necomunicindu-le motivele
retinerii.
De aceea, solicit de la Procurorul General
si de la ministrul afacerilor interne urmatoarea informatie: cite persoane au
fost retinute in baza articolului 165 din Codului de procedura penala in anul
2005. Cite persoane din numarul celor retinute au fost eliberate in conditiile
prevazute de articolul 174 al Codului de procedura penala. In privinta a citor
persoane din numarul celor retinute au fost incepute dosare penale si cite
cauze penale au fost trimise instantelor de judecata?
Si a doua interpelare, catre domnul
Prim-ministru al Republicii Moldova domnul Vasile Tarlev. Prin scrisoarea
nr.07/13555 din 13 octombrie 2005, semnata de domnul viceministru al economiei
si comertului Sergiu Sainciuc, Ministerul Economiei si Comertului a cerut de la
ministerele de resort propuneri referitoare la planul de admitere la
institutiile de invatamint superior universitar de stat pentru anul 2006, in
care planifica admiterea si se limiteaza numarul de studenti la studii contra
plata la unele specialitati de profil juridic si economic, unde solicitarea
este cu mult mai mare, prin care se incalca flagrant articolul 54 din
Constitutie si alte acte normative.
De aceea, solicit de la domnul Tarlev, de
la Guvern, sa fiu informat, la care acte normative a facut trimitere domnul
viceministru Sergiu Sainciuc la emiterea acestei scrisori care ar reglementa
admiterea la institutiile de invatamint.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.5.
Domnul Anatolie Onceanu:
Am o interpelare adresata Guvernului
Republicii Moldova. In noiembrie anul trecut am facut mai multe interpelari in
adresa structurilor guvernamentale, incercind sa dezvalui mecanismul prin care
a fost privilegiata extinderea Companiei N.I.T. Sint multe aspecte dubioase
despre care s-a scris in presa. Inclusiv cele legate de cladirea din soseaua Hincesti
53, preluata la balanta Guvernului care a cerut tuturor arendasilor de spatii
s-o paraseasca.
Toti, chiar si Biroul National de
Statistica, au fost nevoiti sa se conformeze. Am avut semnale ca aceste miscari
se fac pentru a largi spatiile destinate Postului N.I.T. Imediat ce am facut
publica interpelarea, Guvernul, cred ca dorind sa ascunda adevarul despre acest
mecanism, a trimis Companiei N.I.T. doua avertizari despre expirarea
contractului de locatiune si sarcina de a elibera incaperile inchiriate pina la
31 decembrie 2005. In caz contrar, in avertizare se scria ca Guvernul va apela
la judecata. Adica Guvernul va apela la judecata contra N.I.T.
Rog Guvernul sa ma informeze: a parasit
oare Compania N.I.T., ca si celelalte organizatii, oficii din cladirea de pe
strada Hincesti 53? Iar daca nu, de ce? Ce masuri au fost intreprinse pentru a
obtine acest lucru? Si care este, in general, soarta si destinatia ulterioara a
acestei importante cladiri publice?
Domnul Marian Lupu:
Da, stimati colegi,
Inainte de a continua cu ultimul subiect
sedinta de astazi, daca nu gresesc, pe doamna Chiriac am felicitat-o, da, cu
ziua de nastere? La multi ani! Si o fac. La fel tin sa mentionez ca la 26
februarie si-a sarbatorit ziua de nastere colega noastra doamna Irina Vlah. La
fel s-o felicitam, sa ii dorim multi ani, sanatate si multa bafta. (Aplauze.)
Tot aici doresc sa va reamintesc ca astazi
se implinesc 14 ani din ziua
(2 martie 1992) cind Republica Moldova a devenit membru cu drepturi depline al
Organizatiei Natiunilor Unite.
Acum este ora 11.44. Domnule Varta, va rog,
la tribuna centrala pentru prezentarea declaratiei solicitate. Va rog, in
cadrul a zece minute.
Domnul Ion Varta:
Domnule Presedinte,
Doamnelor si domnilor deputati,
Onorata asistenta,
Permiteti-mi sa prezint o luare de
atitudine din partea a mai multor istorici, membri ai fractiunilor parlamentare
de opozitie in problema predarii asa-zisului curs de istorie integrata in
scolile publice din Republica Moldova. Declaratie in problema predarii istoriei
in scolile din Republica Moldova.
Opinia publica din Republica Moldova este
framintata de mai multi ani de incercarile repetate si agresive ale unor
exponenti ai partidului de guvernamint de a suprima cursul de istorie nationala
si universala. Aceste actiuni antistiintifice si antinationale au recidivat pe
fondul unor ticuri ideologice mostenite de la fostul regim totalitar.
Prima tentativa a puterii de a elimina din invatamint
istoria nationala a provocat valuri de proteste masive ale mediului academic si
didactic, precum si a tineretului studios in primavara anului 1995. In iarna
anului 2002, incercarile guvernantilor de a lichida acest obiect de studiu au
condus la proteste stradale de o amploare si o durata fara precedent.
Conflictul politic major din acel an s-a incheiat cu instituirea unui moratoriu
privind cursul de istorie si statutul limbii ruse prin rezolutia Adunarii
Parlamentare a Consiliului Europei cu privire la functionarea institutiilor
democratice in Republica Moldova.
Dupa alegerile parlamentare din anul 2005
si dupa acceptarea de catre toate fortele politice parlamentare a obiectivului
strategic de integrare europeana, am sperat ca etapa dictatului ideologic
asupra stiintei a ramas in trecut. Din pacate, insa, astazi sintem martorii
unui nou val de revansa si agresiune asupra scolii nationale. Aceste noi incercari
de a impune ideologia unui partid politic in calitate de ideologie de stat,
risca sa dinamiteze echilibrul politic instalat in ultimul an si care este atit
de necesar societatii noastre, pentru a putea avansa in mod constructiv pe
calea reformelor si a integrarii europene.
Tara noastra are nevoie de stabilitate
politica, iar partidelor parlamentare le revine raspunderea de a asigura
mentinerea acestei stabilitati. Este regretabil faptul ca unele minti infierbintate
nu pot renunta la sindromul invingatorului pornit sa subordoneze stiinta si
cultura unor dogme de tip stalinist, care nu mai au loc intr-o lume moderna.
Este la fel de regretabil ca aceste minti insista sa comita aceleasi abuzuri,
uzind de intregul aparat administrativ de constringere.
Ministerul Educatiei, Tineretului si
Sportului, prin subdiviziunile sale raionale, constringe profesorii si elevii
sa accepte asa-zisul curs de istorie integrata, iar in caz de nesupunere, face
tot posibilul pentru eliminarea profesorilor din invatamint. Pe parcursul
ultimelor doua saptamini, functionarii Ministerului Educatiei, Tineretului si
Sportului, in cadrul unor reuniuni ale profesorilor de istorie la nivel raional
si municipal, incearca sa obtina semnaturile acestora in sustinerea
implementarii istoriei integrate in institutiile de invatamint din Republica
Moldova.
O situatie deosebit de alarmanta s-a creat
la Institutul de Stiinte al Educatiei din Republica Moldova. Membrii Catedrei
de Istorie au fost somati sa accepte predarea asa-zisei istorii integrate in
cadrul cursurilor de formare continua. Atunci cind presiunile au devenit insuportabile,
colectivul acestei catedre a demisionat in corpore.
Prin asa-numitul experiment este incalcata
flagrant si prevederea constitutionala privind dreptul parintilor de a decide
asupra modului de instruire a copiilor lor. Este cazul sa amintim ca manualele
de istorie universala si istoria romanilor au fost avizate pozitiv de catre
specialistii Consiliului Europei si la Institutul “Gheorg Ekert” din Germania
si finantate de Banca Mondiala, in timp ce asa-zisele manuale experimentale sint
incropite in mare taina de niste persoane obscure, fara nici o relevanta
academica. Acest fapt a devenit evident chiar si pentru responsabilii de
realizare a experimentului, care au fost nevoiti sa trimita tirajul unuia
dintre aceste manuale la ghilotina, transformindu-l in maculatura.
Manualele, pretins experimentale,
substituie abordarea obiectiva si stiintifica a fenomenului istoric cu dogme si
falsuri preluate integral din istoriografia sovietica. Dincolo de orice
polemici, scopul adevarat al autorilor unor asemenea experimente este sa
reinstaleze politica de stergere a memoriei istorice de denationalizare a
populatiei bastinase din Republica Moldova.
In ultimele saptamini primim la Parlament
tot mai multe mesaje de protest din institutiile de invatamint si din teritoriu,
prin care sintem anuntati ca lumea este pe punctul de a iesi din nou in strada.
In aceasta situatie, din ce in ce mai tensionata, in calitatea noastra de
istorici si deputati, facem apel catre exponentii Partidului Comunist de
guvernamint sa renunte la aceasta politica iresponsabila de subminare a
constiintei nationale a populatiei majoritare si astfel sa excluda orice
pericol de degradare si de deteriorare a climatului politic din tara si sa nu
provoace noi confruntari sociale de proportii.
Dialogul, toleranta si spiritul european
trebuie sa ia locul monologului, intolerantei si spiritului revansard. Semneaza
deputatii Ion Varta, Zoia Jalba, Leonid Bujor, Anatol Onceanu, Anatol Taranu,
Oleg Serebrian, Igor Klipii, Alexandru Lipcan.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr. 3.
Stati putin, stimati colegi, eu trebuie sa
va readuc aminte, cind de la aceasta tribuna s-a facut o declaratie din partea
fractiunii majoritare, dupa care sinteti liberi sa parasiti sala. Dupa care
v-am permis sa se faca replica de la tribuna centrala.
Stimati colegi, corect.
Doamna Pavlicenco,
Nu este cazul deloc sa intram in polemica
la acest subiect, absolut deloc.
Microfonul nr. 3. Tribuna centrala, va rog.
Domnul Victor Stepaniuc:
Stimati colegi,
Eu va multumesc ca am ocazia sa dau o mica
replica la ceea ce a vorbit domnul Varta. Am cel mai mare respect si fata de dinsul,
si fata de domnul Taranu, si fata de acei patru pedagogi cu care noi am
discutat ieri o ora de vreme la acest subiect. Am discutat nu din punctul de
vedere politic, dar cu tot respectul si in termeni stiintifici. Si trebuie sa
recunoastem, cel putin, daca noi sintem niste oameni onesti. Sint absolut de
acord ca trebuie sa dezbatem cu toleranta aceste probleme. Este o problema aici
prin care trece nu numai Republica Moldova, trec si alte state.
Chestiunea acestei istorii integrate nu
este conceptul aparut in mintea unor istorici, cum ati afirmat dumneavoastra, in
Republica Moldova. Este un concept sprijinit de toata Europa in baza
recomandarii numarul 15 a Consiliului de Ministri al Consiliului Europei, care
a spus foarte clar ca noi nu o sa ne putem integra in Europa cu mentalitatile
unor istorii predate in citeva tari din Europa, care sint membri ai Consiliului
Europei, inclusiv si tari care sint in vecinatatea noastra.
Care este problema? Problema este ca
experimentarea timp de trei ani a manualelor de clasa a V-a, a VI-a si a VII-a
a fost efectuata de Guvern. Cineva incearca sa spuna ca nu s-a facut
transparent lucrul acesta. Domnilor, a fost publicat in ziarele “Moldova
Suverana”, “Nezavisimaia Moldova” ca, la timpul respectiv, sa fie prezentate
proiecte de conceptii.
Domnul Varta, domnul Taranu si toti
ceilalti, inclusiv cu domnul Anatol Petrenco in frunte, au avut posibilitate.
Mai mult decit atit, domnul Anatol Petrenco si cu alt grup de istorici au fost in
Comisia Nationala si ei si la ziua de astazi sint membrii acestei Comisii
Nationale. Intr-un timp s-au retras, dupa aceea au facut declaratii ca se intorc
inapoi.
Transparent, in baza legislatiei in
vigoare, in baga prevederilor constitutionale, ati putut sa participati la
alcatuirea acelor manuale experimentale. Manualele sint experimentale. Acela nu
este manualul concret al lui Nazaria sau al lui Boico, sau al nu stiu cui.
Dumneavoastra ati avut posibilitate sa participati. Mai mult decit atit, luind in
vedere chiar legislatia in vigoare, dumneavoastra si acum inca aveti dreptul sa
participati.
Ce reiese din aceasta? Dumneavoastra nu
acceptati noul concept, pe care insusi Consiliul Europei, insusi Secretarul
General Walter Schwimmer,
ex-secretarul general, l-a promovat la timpul respectiv in Republica Moldova.
La aceasta tema secretarul general a venit de doua ori in tara noastra. Si noi,
acei care am fost lideri politici si am condus fractiunile in Parlamentul
trecut, si domnul Rosca, si domnul Braghis, si eu am stiut de acest lucru, si
ati stiut si dumneavoastra, si a stiut si guvernarea s.a.m.d. Au fost
organizate cu sprijinul acelui Institut “Ekert”, care a fost pomenit aici, in
Republica Moldova sapte intruniri, inclusiv in vara anului trecut. Manualele, in
afara de manualul de clasele a X-a si a XI-a sint experimentate, sint
expertizate pozitiv.
Daca o parte din istorici nu vor sa
accepte, atunci care ar fi deznodamintul, cum s-ar spune. Desigur ca este
dialogul, desigur ca trebuie sa se adune oamenii si sa vorbeasca, dar nu cu
declaratii politice, facute chiar in Parlament, aici: noi sapte istorici facem
urmatoarea declaratie politica.
Deci este tara, este Republica Moldova.
Este nazuinta noastra, inclusiv declaratia Parlamentului din 4 aprilie, care a
aratat foarte clar, haideti sa o facem, sa incercam sa facem in consens
aceasta, ceea ce se numeste integrare europeana. Haideti sa vedem ce inseamna
integrare europeana. Si de ce domnul Varta nu ar prezenta viziunea dumnealui: o
varianta de manual de aceeasi clasa a X-a, a XI-a. Sa vedem care este varianta
dumnealui. Daca este varianta anului 2002, domnul Varta, acel manual,
dumneavoastra stiti foarte bine, ca el a fost criticat si, practic, el a fost
respins.
Va multumesc de atentie.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Sedinta o declar inchisa. Urmatoarea
sedinta va avea loc miine, la ora 10.00.
Va multumesc.
Sedinta s-a incheiat la ora11.51.
Stenograma a fost pregatita spre
publicare
in Directia documentare parlamentara a
Aparatului Parlamentului.
|