DEZBATERI  PARLAMENTARE

Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XVI-a

SESIUNEA a IV-a ORDINARA – DECEMBRIE 2006

Sedinta din ziua de 22 decembrie 2006

(STENOGRAMA)

SUMAR

1. Declararea sedintei ca fiind deliberativa.

2. Dezbateri asupra ordinii de zi, adoptarea ei.

3. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr. 3892 cu privire la asigurarea obligatorie de raspundere civila pentru pagubele produse de autovehicule.

4. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.3035 privind modificarea anexei la Legea nr.668-XIII din 23 noiembrie 1995 pentru aprobarea Listei unitatilor ale caror terenuri destinate agriculturii ramin in proprietatea statului.

5. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.4381 privind modificarea si completarea anexei la Legea nr.668-XIII din 23 noiembrie 1995 pentru aprobarea Listei unitatilor ale caror terenuri destinate agriculturii ramin in proprietatea statului.

6. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura, dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.2783 cu privire la anularea unor datorii istorice incluse in obiectul acordului-memorandum ale unor intreprinderi care implementeaza planuri de restructurare.

7. Raportul cu privire la activitatea Guvernului in a doua jumatate a anului 2006. Raportor – domnul Prim-ministru al Guvernului Republicii Moldova Vasile Tarlev.

8. Dezbaterea si respingerea proiectului de Lege nr.1702 cu privire la anularea datoriilor istorice ale Intreprinderii de Stat “Combinatul de Vinuri de Calitate Milestii Mici” fata de creditorii de stat.

9. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.3418 cu privire la datoria publica, garantiile de stat si recreditarea de stat.

10. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.3969 privind activitatea de reglementare tehnica.

11. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.3954 pentru modificarea si completarea Legii nr.590-XIII din 22 septembrie 1995 cu privire la standardizare.

12. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.4080 privind securitatea generala a produselor.

13. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.3968 pentru modificarea si completarea Legii nr.1100-XIV din 30 iunie 2000 cu privire la fabricarea si circulatia alcoolului etilic si a productiei alcoolice.

14. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.2762 pentru modificarea si completarea unor acte legislative (Codul fiscal – art.41, 276, 278 s.a.; Legea pentru punerea in aplicare a titlului VI din Codul fiscal – art.4).

15. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.4229 pentru modificarea si completarea unor acte legislative (Legea privind actele legislative – art.32, 35; Legea privind actele normative ale Guvernului si ale altor autoritati ale administratiei publice centrale si locale – art.56, 60, 61).

16. Dezbaterea si remiterea in comisie a proiectului de Lege nr.2335 cu privire la modificarea si completarea Legii nr.335-XVI din 23 decembrie 2005 cu privire la sistemul de salarizare in sectorul bugetar (art.29).

17. Dezbaterea si remiterea in comisie a proiectului de Lege nr.4626 pentru modificarea si completarea unor acte legislative (titlul II din Codul fiscal – art.14; titlul III din Codul fiscal – art.97 s.a.).

18. Dezbaterea si aprobarea proiectului ordinilor de zi ale sedintelor Parlamentului din 27 – 29 decembrie 2006.

19. Declaratia domnului deputat Serafim Urechean – Fractiunea parlamentara “Alianta «Moldova Noastra»”.        

 

Sedinta incepe la ora 10.00.         

Lucrarile sint conduse de domnul Marian LUPU, Presedintele Parlamentului, asistat de doamna Maria Postoico si domnul Iurie Rosca, vicepresedinti ai Parlamentului.

 

Domnul Maxim Ganaciuc – director general adjunct al Aparatului
                                                                Parlamentului:

Doamnelor si domnilor deputati,

Buna dimineata.

Va anunt ca, din totalul celor 101 de deputati, si-au inregistrat prezenta la lucrarile sedintei de astazi a Parlamentului 93 de deputati. Absenteaza deputatii: Vladimir Eremciuc – in delegatie; Alexandru Jdanov, Boris Stepa – din motive de sanatate; Albert Datco, Nicolai Gutul, Nicolae Oleinic, Valentina Serpul, Lora Grosu.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc.

Stimati colegi,

Buna dimineata. Sedinta este deliberativa. Rog sa onoram Drapelul de Stat. (Se onoreaza Drapelul de Stat).

Va multumesc.

Stimati colegi,

Vreau sa va atrag atentia ca v-a fost repartizata o informatie privind propunerea Comisiei pentru politica economica, buget si finante de a include pe agenda sedintei de astazi proiectul de Lege nr.4626 in prima lectura. Alte propuneri la ordinea de zi?

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Serafim Urechean:

Multumesc, domnule Presedinte.

Ieri, in declaratia Fractiunii “Alianta «Moldova Noastra»” au fost prezentate argumente foarte serioase privind incalcarea legislatiei in procesul reorganizarii posturilor publice municipale de radio si televiziune. Mentionez inca o data ca singurul scop al constituirii comisiei speciale, propuse insistent de Fractiunea “Alianta «Moldova Noastra»” si sustinute de mai multi deputati din Parlament, este realizarea atributiei de exercitare a controlului parlamentar asupra implementarii Codului audiovizualului. Ea ar urma sa aprecieze corect starea de lucruri.

In aceste conditii refuzul coalitiei Rosca – Voronin va deconspira totalmente planurile ei legale de privatizare a posturilor de radio si televiziune “Antena C” si “Euro TV Chisinau”, lucru recunoscut public de un fost membru al fractiunii PPCD din consiliul municipal Chisinau, Eugenia Bulat, si, bineinteles, starea de lucruri la Compania “Teleradio-Moldova”. Solicitam in mod repetat includerea in ordinea de zi a proiectului de hotarire respectiv aprobarea acestuia.

In caz contrar, va anuntam ca am pregatit si alte masuri, iar astazi vom continua protestul nostru, zadarnicind prezentarea raportului de catre domnul Prim-ministru. Si, in final, va rog sa ma inscrieti pentru o declaratie.

Multumesc frumos.

 

Domnul  Marian Lupu:

De acord.

Stimati colegi,

Da, neaparat voi supune votului. In primul rind, supun votului includerea pe ordinea de zi a sedintei de astazi a proiectului nr.4626 in prima lectura. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Propunerea evocata de domnul Urechean, de fapt, propunerea este aceeasi cu cea care a fost inaintata ieri, privind constituirea comisiei.

Microfonul nr.3.

Doamna  Eugenia Ostapciuc: 

Stimate domnule Presedinte,

Noi nu sustinem propunerea, asa cum a spus si domnul Stepaniuc, ieri. Daca este incalcata legislatia in vigoare, avem comisia de profil si cred ca s-ar putea ca ea sa se ocupe de aceasta problema.

 

Domnul  Marian Lupu:

Pozitia aceasta o inregistrez. Pozitia fractiunii a fost evocata. Cine este pentru formarea acestei comisii, rog sa voteze. Pai, o sa le dau si celorlalti, fiindca a fost exprimata, de la microfon, pozitia fractiunii la aceasta propunere. E simplu. Cine este pentru propunerea de a forma, de a institui aceasta comisie, rog sa voteze. Rog sa fie anuntate rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 0.

Sectorul nr.2 – 11.

Sectorul nr.3 – 21.

 

Domnul  Marian Lupu:

32 de voturi “pro”. Aceasta propunere nu a intrunit conditiile suficiente pentru a fi acceptata de plenul Parlamentului. De fapt, as dori sa intreb care este pozitia Fractiunii “Alianta «Moldova Noastra»” relativ la ceea ce a spus doamna Ostapciuc, pentru a solicita comisiei sesizate in fond, comisiei de profil sa monitorizeze acest proces. Care este opinia? Sa supun votului? Dumneavoastra rugati sa supun votului? Supun votului aceasta propunere. Cine este pentru a solicita comisiei… De fapt, as putea sa va intreb, care comisie? Comisia juridica, pentru numiri si imunitati.

Microfonul nr.3.

 

Doamna  Eugenia Ostapciuc:

Comisia domnului Stepaniuc, Comisia pentru cultura, stiinta, invatamint, tineret, sport si mijloace de informare in masa.

 

Domnul  Marian Lupu:

Asa. Cine este pentru a-i solicita comisiei de profil sa efectueze monitorizarea procesului de implementare a pozitiilor relevante din Codul audiovizualului, pe care l-am adoptat impreuna cu dumneavoastra, rog sa voteze. Rog sa fie anuntate rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 31.

Sectorul nr.2 – 21.

Sectorul nr.3 – 0.

 

 

Domnul  Marian Lupu:

52 de voturi vin in sustinerea acestei propuneri care devine pasibila.  Noi avem comisia pentru cultura, stiinta, invatamint, tineret, sport si mijloace de infirmara in masa.

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc: 

Domnule Presedinte,

Stimati colegi,

S-a votat foarte lejer introducerea pe ordinea de zi a proiectului de Lege nr.4626. Un proiect de lege foarte controversat. Dar nimeni nu a pus intrebarea: este necesar sa-l introducem sau nu? Pur si simplu s-a votat, pentru ca asa era necesar. Si nu se voteaza un proiect de hotarire al Parlamentului, care este necesar, care afecteaza oameni concreti din Republica Moldova. Proiectul nr. 4626 putea sa mai astepte.

Cu atit mai mult cu cit noi am venit la sedinta Parlamentului, nu avem acest proiect de lege cu noi, adica aici, in sedinta si trebuie sa discutam un proiect de lege in a carui esenta trebuie sa intram. Pur si simplu, trebuia sa-l prezinte aici un raportor, de la tribuna centrala. Eu nu inteleg, in general, o asemenea atitudine, stimati colegi.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimate coleg,

De fapt, comisia a propus acest proiect. Cine va garanteaza, cine imi garanteaza mie, cum vom incheia aceste dezbateri pe marginea proiectului nr.4626? Nici eu nu stiu.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Da, dar noi nu sintem pregatiti azi pentru o discutie la proiectul nr.4626. Noi nu-l avem aici, in mapele noastre.

 

Domnul  Marian Lupu:

La Biroul permanent, va aduc aminte, stimati colegi, membri ai Biroului permanent, in lista proiectelor inaintate spre examinare la Biroul permanent proiectul nr. 4626 era prezent. Si a fost remarca mea faptul ca comisia a solicitat o zi in plus, dupa sedinta Biroului permanent, ca sa examineze suplimentar acest proiect. Si tot cu dumneavoastra, cu vot unanim la Biroul permanent, am convenit ca, daca comisia este gata pentru a inainta acest proiect, in cazul dat proiectul vine ca supliment. Deci, nu a fost si nu poate fi nici o surpriza. In ziua de marti acest subiect a fost discutat. Imi cer scuze.

Microfonul nr.4, va rog.

 

Domnul  Oleg Serebrian:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Domnule Presedinte,

Sigur ca este o reactie oarecum intirziata, or, aceasta luare de atitudine vine deja dupa ce s-a votat, cred insa ca s-a comis, din pacate, o greseala, adica fractiunea majoritara a comis o greseala. A fost oricum, nu putem ignora, o reactie a ambasadorilor a 15 state pe marginea subiectului respectiv. Este o chestiune politica, este o chestiune sensibila.

Ce costa Parlamentul, daca constituiam aceasta comisie speciala, care verifica situatia si de la cele doua posturi de radio si televiziune municipale si de la Compania “Teleradio-Moldova”? Este o situatie destul de complicata.

Cel putin acum, odata acordat votul in favoarea acestei comisii, prezidate de domnul Stepaniuc, ma gindesc ca poate, in baza ei, sa se constituie o comisie speciala, sa se extinda, sa fie mai multi deputati care ar putea veni inclusiv din alte grupuri politice, sa se alature acestei comisii, in cazul in care s-ar efectua aceste investigatii.

 

Domnul  Marian Lupu:

Domnule Serebrian,

Stimate coleg,

As dori sa le readuc aminte tuturor ca sedintele comisiilor sint publice, sint deschise si oricare deputat, indiferent de apartenenta la un grup parlamentar politic ori nu, are tot dreptul sa vina si sa participe la lucrarile comisiei, la dezbateri.

 

Domnul  Oleg Serebrian:

Domnule Presedinte,

Corect, dar nu are drept de vot.

 

Domnul  Marian Lupu:

Dar comisia ce ar vota, de fapt? Daca e comisie de monitorizare a implementarii Codului…

 

Domnul  Oleg Serebrian:

Domnule Presedinte,

Eventual ar putea lua o decizie, in cazul in care se observa anumite incalcari. De fapt, in baza acestei comisii s-ar putea constitui o alta comisie, cum sa spun, cu un statut mai special, temporar.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,

Eu ce-as dori sa va rog? Toti cei care ocupa locul la microfoane, presupun ca doresc sa vorbeasca la acelasi subiect. Eu intervin cu aceeasi rugaminte fata de dumneavoastra: nu limitez accesul la microfoane, nu limitez accesul la exprimarea pozitiilor respective, rog sa va inscrieti pentru declaratii in mod regulamentar si veti avea acelasi drept.

Domnule Serebrian,

Sa va inscriu pentru o declaratie la sfirsit?

Microfonul nr.5.

Daca este vorba de acelasi subiect, rog sa reactionati la propunerea mea.

Doamna  Zoia Jalba:

O opinie, o propunere.

Domnule Presedinte,

Daca este vorba de incalcarea legislatiei, cred ca este vizata Comisia juridica, pentru numiri si imunitati sa se ocupe de aceasta situatie. De ce comisia domnului Stepaniuc?

Va multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Va multumesc.

Domnule Presedinte,

Vreau sa va amintesc ca sedintele comisiilor permanente au loc in acelasi timp, simultan si, conform circularei dumneavoastra, nu putem face un pas de la comisiile din care facem parte. Si nu putem merge pentru a asista la celelalte comisii.

 

Domnul  Marian Lupu:

Puteti. In cazul dat, daca faceti referinta la aceasta circulara, important este ca un deputat sa nu fie absent la sedinta oricarei comisii. In cazul de fata, ma informati doar ca sinteti in ziua respectiva la sedinta comisiei X si-i tot. Deci, sa nu complicam lucrurile.

 

Doamna  Valentina Cusnir:

Ar trebui sa fim informati, cind aceasta comisie va examina cazul in discutie.

 

Domnul  Marian Lupu:

De acord. Am sa rog foarte mult comisia indicata sa-i anunte public pe toti colegii, cind se va intruni in sedinta pentru a dezbate acest subiect.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Si daca vom merge toti acolo, cum vor lucra comisiile permanente?

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul  Vladimir Turcan: 

Va multumesc.

Eu, in primul rind, as vrea sa va multumesc pentru increderea acordata Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati, prin propunerea doamnei Jalba.

Dar as vrea sa mentionez ca Regulamentul Parlamentului prevede foarte concret: “Orice comisie permanenta are dreptul sa monitorizeze procesul de implementare a legislatiei.” Si in rezultatul acestei examinari poate sa propuna fie modificarea legislatiei, fie chiar abrogarea ei completa sau cu propunerea ca unele prevederi sa fie talmacite in modul stabilit.

Orice incalcare a legislatiei este reparabila, daca este incalcata din partea functionarilor, numai prin hotaririle judecatii. Parlamentul nu are dreptul sa faca acest lucru, nici Comisia juridica, pentru numiri si imunitati si nici o alta comisie.

De aceea, in cazul de fata propunerea inaintata din partea fractiunii mi se pare foarte rezonabila, si anume comisia care este de profil, care, de fapt, a si fost sesizata in fond cind a fost pregatita spre examinare in sedinta in plen legea respectiva, Codul audiovizualului. Comisia va monitoriza care este situatia din punctul de vedere al implementarii acestei legi si, dupa aceea, va inainta propunerile respective, daca vor fi propuneri. Asta este situatia.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc.

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Leonid Bujor: 

Va multumesc, domnule Presedinte al Parlamentului.

Stimati colegi,

Noi sintem oameni maturi si daca incercam sa promovam o linie, atunci trebuie sa fim consecventi si sa le spunem ziaristilor adevarul: ca nu se doreste crearea acestei comisii. In rest, fiecare dintre noi stie ca este o deosebire intre o comisie speciala si comisia noastra parlamentara. Acesta-i primul subiect. Trebuie citit Regulamentul.

Al doilea moment. Este vorba de articolul 23, alineatul (1) din Regulamentul Parlamentului. Noi sintem obligati, atunci cind se incalca legea, sa intervenim pentru a asigura respectarea ei.

Si al treilea moment.

Domnule Presedinte al Parlamentului,

In declaratia de ieri, prezentata de domnul Anatolie Onceanu, colegul nostru, s-a vorbit despre niste incalcari concrete ale Codului audiovizualului. Si daca pina la urma, la propunerea doamnei Ostapciuc, se hotaraste de a transmite aceasta chestiune unei comisii, este indiscutabil ca aceasta trebuie sa fie Comisia juridica, pentru numiri si imunitati. Fiindca noi vorbim despre niste incalcari concrete ale unor articole concrete.

De aceea, nu trebuie ascuns acest neadevar, ca sa nu spun mai corect, asa, ca notiune filozofica, nu trebuie sa ne ascundem prin faptul transmiterii unei comisii. Prin aceasta se incearca posibilitatea de a nu interveni, de a nu asigura respectarea legii.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Va multumesc.

Domnule Bujor,

Eu va stimez foarte mult, cu atit mai mult cu cit ati fost si membru al Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati si cred ca ati observat ca nu este de competenta Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati sa examineze orice incalcare a legislatiei.

Toate comisiile permanente ale Parlamentului sint egale in drepturi din acest punct de vedere, deoarece sarcina principala este examinarea proiectelor, prezentarea rapoartelor sau avizelor, daca nu sint sesizate in fond. Si atit.

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati examineaza aceste probleme numai in cazul in care cineva dintre deputati a incalcat prevederile legislatiei. Atunci este clar, deoarece mai exista si o functie a deputatului – imunitatea, si in sensul acesta uneori este pusa si problema eticii in sarcina comisiei noastre.

Dar o comisie speciala… Va atrag atentia la articolul 32: scopul principal al comisiei speciale este elaborarea proiectelor de acte legislative. Iata care-i scopul. In primul rind, sint formate comisiile speciale.

Cu atit mai mult cu cit orice deputat are dreptul de a participa la sedinta unei comisii permanente, deci, toti cei care doresc sa expuna vederile lor referitor la problema implementarii legislatiei, pot sa participe la una din sedinte, inclusiv la comisia careia noi i-am poruncit sa examineze situatia cu implementarea Legii audiovizualului. Asta este.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Leonid Bujor:

Domnule presedinte al comisiei,

Va multumesc mult.

Chiar daca as accepta punctul dumneavoastra de vedere, ar trebui totusi sa constatam si sa recunoastem ca aceasta chestiune nu tine de competenta comisiei domnului Stepaniuc. Ajungem la aceeasi concluzie: daca Comisia juridica, pentru numiri si imunitati nu poate examina problema respectiva, cu atit mai mult Comisia pentru cultura, stiinta, invatamint, tineret, sport si mijloace de informare in masa, caci noi ne referim la incalcari ale articolelor concrete din Codul audiovizualului. Deci, este necesara, totusi, formarea unei comisii speciale.

 

Domnul  Marian Lupu:

Rog ultima interventie, dupa care purcedem la examinarea ordinii de zi.

Microfonul nr.5, va rog.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimati colegi,

La articolul 23, alineatul (1) din Legea despre statutul deputatului in Parlament scrie: “Deputatul, ca reprezentant al puterii legislative supreme, este in drept sa ceara la fata locului incetarea incalcarii legii. Iar in caz de necesitate sa adreseze organelor si persoanelor oficiale respective cerinta de a fi oprita incalcarea legii, lezarea drepturilor si intereselor legitime ale cetatenilor.” Aceasta am facut-o noi ca deputati, ca membri ai fractiunii parlamentare, noi n-am incalcat aici absolut nimic. Se incalca aici, in Parlament, si se incalca si Legea despre statutul deputatului si sint deputati care desconsidera legea.

Va multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,

Inainte de a incepe examinarea subiectelor de pe ordinea de zi, avem mai multe subiecte controversate care vizeaza si Legea despre statutul deputatului in Parlament si Regulamentul Parlamentului. Eu am sa fac referinta doar la o singura problema si consider ca dupa vacanta de iarna, toti impreuna urmeaza sa abordam acest subiect la modul cel mai serios.

Ma refer la faptul ca am fost sesizat de citeva ori de la Consiliul Superior al Magistraturii, ca, conform Legii cu privire la petitionare, din Parlament, atit la nivel de comisie, cit si la nivel de deputati, sint adresate foarte multe interpelari, foarte multe petitii in diferite instante de judecata, inclusiv la Consiliul Superior al Magistraturii.

Pe de o parte, este si mandatul deputatului sa-l si exercite, atributiile si functiile. Pe de alta parte, acest lucru se bate cap in cap cu ceea ce numim principiul autonomiei si independentei sectorului judecatoresc, al separarii puterilor. Si avem, intr-adevar, o problema de examinat, trebuie sa vedem la ce mod de interactiune ajungem, totusi, in acest sens.

Fiindca fenomenul a luat o amploare deosebita. Trebuie sa iesim la o solutie corecta si echilibrata. Am marcat aceasta problema si o sa rog foarte mult si Comisia juridica, pentru numiri si imunitati sa joace un rol de lider in acest sens. Dar revenim la aceste subiecte dupa vacanta.

Proiectul de Lege nr.3892 cu privire la asigurarea obligatorie de raspundere civila pentru pagubele produse de autovehicule. Lectura a doua.

Rog comisia. Cine prezinta de la comisie?

Domnule Bolboceanu.

Va rog.           

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Stimati colegi,

Comisia pentru politica economica, buget si finante prezinta astazi, in a doua lectura, proiectul de Lege cu privire la asigurarea obligatorie de raspundere civila pentru pagubele produse de autovehicule. Comisia a examinat la sedinta sa proiectul de lege respectiv, care a fost aprobat in mod curent, in prima lectura si raporteaza la acest capitol urmatoarele.

In perioada expirata dupa aprobarea legii in prima lectura, comisia a examinat propunerile si obiectiile inaintate de deputati, exprimate in avizele comisiilor permanente, al Directiei juridice a Aparatului Parlamentului, parvenite atit in cadrul examinarii proiectului de lege in prima lectura, cit si in perioada ulterioara aprobarii in prima lectura a acestui proiect de lege.

De asemenea, au fost examinate si propunerile parvenite de la operatorii pietei asigurarilor, de la uniunile asiguratilor. Majoritatea propunerilor parvenite in comisie au fost acceptate, comisia considera ca ele vin sa imbunatateasca acest proiect de lege. Unele obiectii expuse in avizele si propunerile care au venit la comisie n-au fost acceptate, iar motivele neacceptarii  acestora au fost expuse in anexa la raportul comisiei.

Pornind de la cele mentionate, Comisia pentru politica economica, buget si finante sustine proiectul de Lege cu privire la asigurarea obligatorie de raspundere civila pentru pagubele produse de autovehicule si il propune Parlamentului spre adoptare in a doua lectura.

Va multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc.

Propuneri pentru lectura a doua?

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Domnule Bolboceanu,

Punctul 10) din sinteza, “Modul de incheiere a contractului de asigurare”. Ati respins amendamentul meu care se referea la punctul 3) din sinteza, propunerea mea era ca alineatul (3) sa fie exclus.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Domnule deputat,

Care articol?

 

Domnul Vladimir Filat:

Poftim?

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

La care articolul va referiti?

 

Domnul Vladimir Filat:

Articolul 8 din proiectul de lege, punctul 10) din sinteza. Nu, alineatul (3) care prevede ca asiguratorul nu are dreptul sa refuze primirea, examinarea sau solutionarea cererii de asigurare. Noi am propus ca aceasta ultima propozitie sa fie exclusa, fiindca nu avem doar o singura companie de asigurare pe piata. Si daca exista divergente intre cetateanul care urmeaza sa fie asigurat si asigurator, el poate sa mearga la o alta companie.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Stimate coleg,

Da, aveti dreptate si dumneavoastra.

 

Domnul Vladimir Filat:

Am inteles.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Dar comisia, atunci cind a discutat la sedinta aceasta propunere, a reiesit din faptul ca totusi asigurarea este obligatorie pe tot cuprinsul legii. Si atunci cind legea prevede obligativitatea raspunderii civile, comisia a considerat ca apare si obligativitatea celui asigurat sa primeasca aceasta cerere pentru asigurare. Aceasta nu insemna ca-l obliga sa mearga la o anumita companie, ci este obligat sa se duca sa-si procure polita de asigurare. In acest sens el este  liber in alegerea sa.

 

Domnul Vladimir Filat:

De acord.

Dumneavoastra insusi ati descifrat acea notiune de obligativitate si daca dumneavoastra spuneti ca pe tot parcursul legii ea persista, din punctul meu de vedere ati avut o abordare strict financiara sau economica, ca economisti, dar nu ca juristi. Atunci, daca ii obligam pe cei care asigura sa o faca in mod obligatoriu, haideti sa-i obligam si pe cei care urmeaza sa fie asigurati, sa se asigure undeva.

Eu vreau sa va spun, strict juridic, ca prevederea respectiva este una contraproductiva. Spre exemplu, o companie de asigurari are o relatie cu un client asigurat. Pe parcurs se demonstreaza ca relatiile lor sint proaste, cu deficiente. Si atunci, asiguratul in fiecare luna tot da cu masina in gard sau, fereasca Dumnezeu, in altceva. Ce, trebuie sa-l obligam pe cel care asigura sa continue contractul respectiv?

 

Domnul Iurie  Bolboceanu:

Dumneavoastra aveti dreptate, dar mai este si o alta parte a problemei. Au fost inaintate propuneri si modificarile de la colegii din Parlament, ca sa gasim o modalitate de stimulare a paturilor vulnerabile, nu-i asa? Asta a fost propunerea.

 

Domnul Vladimir Filat:

Dar ce au paturile vulnerabile  cu parerea respectiva?

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Va spunem imediat.

 

Domnul Vladimir Filat:

Pai, spuneti. Eu nu inteleg.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Cel asigurat merge la compania de asigurare, iar compania de asigurare refuza sa-l asigure, pentru ca el are dreptul la niste reduceri. Si ea nu vrea sa accepte sa-i faca aceste reduceri. Ce facem in acest caz?

 

 

Domnul Vladimir Filat:

Nu sint de acord, fiindca exista o alta norma intr-un alt articol, care prevede obligativitatea de a aplica reducerile respective.

Domnule Bolboceanu,

Am impresia ca felul in care ati definit dumneavoastra notiunea aceasta de obligativitate si felul in care incercati s-o implementati in lege este un pic vicios, din simplul motiv ca asigurarea obligatorie se refera, de fapt, nu la companii, se refera in primul rind la persoane.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

La persoanele fizice si juridice.

 

Domnul Vladimir Filat:

Pai, asa si vorbim.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Absolut. 

 

Domnul Vladimir Filat:

Dar de ce trecem responsabilitatea respectiva pe seama companiilor? Bine, eu am inteles punctul dumneavoastra de vedere.

Domnule Presedinte,

as dori ca amendamentul respectiv sa fie supus votului.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimatii mei colegi,

Supun  votului aceasta propunere. Cine este pentru, va rog sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.2 – 11.

Sectorul nr.1 – 0.

 

Domnul  Marian Lupu:

Sectorul nr.3?

Cine il ajuta astazi pe domnul Secareanu?

 

Domnul Vladimir Filat:

Domnule Presedinte,

Nu este necesar. Este clar.

 

Domnul  Marian Lupu:

Ba, este necesar, fiindca avem stenograma si cifrele trebuie sa fie foarte concret indicate.

Stimati colegi,

Mai calm. Tot sectorul a sustinut? 15.

Sectorul nr.3 –  26 de voturi. Propunerea nu a fost acceptata.

Domnul Vladimir Filat:

Domnule Presedinte,

Mai am un amendament. Pai, eu am impresia ca din acest motiv votul este asa, pentru ca nici nu se incearca sa se asculte.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va rog sa continuam.  

 

Domnul Vladimir Filat:

Articolul 39: “Controlul realizarii asigurarilor obligatorii de raspundere civila auto”. Am avut un amendament. Dumneavoastra l-ati respins in comisie.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

39?

 

Domnul Vladimir Filat:

Articolul 39. 29 este numarul din sinteza. Spuneti-mi, va rog, cine in Republica Moldova la ora actuala efectueaza testarea tehnica? Dumneavoastra in lege le-ati nominalizat “autoritati”.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Deci, articolul 39, “Controlul realizarii asigurarilor obligatorii de raspundere civila auto”, nu-i asa?

 

Domnul Vladimir Filat:

Da, alineatul (2). Propunerea noastra a fost, in primul rind, sa fie exclusa aceasta prevedere, iar in caz contrar, macar inversata.  Eu retrag partea a doua si insist asupra primei propuneri. Si intrebarea, de fapt, este: cine la ora actuala efectueaza testarea tehnica in Republica Moldova? Va spun eu - companiile private.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Companiile private.

 

Domnul Vladimir Filat:

Si atunci de ce le numim noi aici “autoritati”? Noi, sub cuvintul “autoritati”, intelegem alte lucruri.

Domnule Bolboceanu,

Si atunci spuneti-mi, va rog, cum se face ca noi atribuim functii de reglementare unei companii private din Republica Moldova? Asa cum compania de asigurari face business, vinzind polite de asigurare, exact acelasi lucru il face compania care efectueaza testarea tehnica.

 

 

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Da. Si care este problema? Compania de asigurare nu poate sa faca…nu poate testa.

 

Domnul Vladimir Filat:

Atunci haideti sa scriem in lege ca magazinul care vinde nu stiu ce… sa aiba si functia de … Ca nu cumva sa se intimple ceva si...

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Care este propunerea dumneavoastra?

 

Domnul Vladimir Filat:

Propunerea mea este in sinteza, domnule Bolboceanu, cititi, va rog frumos.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Eu am citit-o.

 

Domnul Vladimir Filat:

Si ce am propus eu?

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Comisia n-a acceptat.

 

Domnul Vladimir Filat:

Si eu revin, si rog frumos sa intelegem ca nu este normal ca o companie privata sa fie nominalizata in lege sub o notiune gresita, absolut gresita, si mai mult decit atit, sa fie abilitate aceste companii private cu functii de reglementare.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Da, inteleg, dar aceasta este pozitia comisiei.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,

Domnule Bolboceanu,

Eu de mai multe ori am vorbit in aceasta sala despre rinza. Ramine actual. Va rog, sa vorbim constructiv, noi muncim, in primul rind. Care este formularea actuala din articolul respectiv, care este propunerea? O ascultam cu totii, daca este necesar –  o votam. Cel putin sa intelegem ce subiect discutam.

 

Domnul Vladimir Filat:

Domnule Presedinte,

Poate ca ati vorbit foarte des despre rinza, sa inteleg ca va referiti la mine in cazul de fata?

 

Domnul  Marian Lupu:

Eu ma refer la toata sala.

Domnul Vladimir Filat:

Nu, fiindca eu in orice caz am un stomac, ca sa fie foarte clar stabilit. Repet inca o data, propunerea mea este fixata exact si cu argumentare in sinteza si amendamentele prezentate.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine, dumneavoastra le puteti da citire?

 

Domnul Vladimir Filat:

Dar am citit-o a treia oara. Am spus foarte clar.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimate coleg…

 

Domnul Vladimir Filat:

La articolul 39, alineatul (2).

 

Domnul  Marian Lupu:

Lucram sau nu lucram? Eu inteleg ca toti avem ambitii, toti avem caractere, dar noi discutam un proiect de lege. Daca vrem sa muncim, haideti sa avansam. Dati, va rog, citire, ce va impiedica?

 

Domnul Vladimir Filat:

Domnule Presedinte,

Am citit de trei ori si, daca doriti, il mai citesc inca o data.

 

Domnul  Marian Lupu:

Inca o data, va rog.

 

Domnul Vladimir Filat:

V-am spus, la articolul 39, din alineatul (2) se fie exclusa norma respectiva. Si am argumentat de ce.

 

Domnul  Marian Lupu:

Pozitia comisiei?

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Pozitia comisiei este ca nu se accepta excluderea alineatului (2) din articolul 39, “Controlul realizarii asigurarilor obligatorii de raspundere civila auto”. Comisia nu accepta.

 

Domnul Vladimir Filat:

Eu am argumentat, de ce sustin chestia aceasta. Argumentati dumneavoastra, de ce insistati asupra normei?

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Domnule deputat,

Iata, alaturi de argumentarea dumneavoastra este si argumentarea comisiei. Eu cred ca dumneavoastra ati luat cunostinta de argumentarea comisiei?               

 

Domnul  Marian Lupu:

Domnule Iurie Bolboceanu,

Sa intelegem si noi despre ce este vorba. Daca ati putea in doua cuvinte, totusi, sa argumentati…

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Domnule Presedinte,

La articolul 39 alineatul (2) din proiectul de lege se propune ca autoritatile imputernicite sa efectueze testarea tehnica a autovehiculelor. Aceasta este esenta.

 

Domnul Vladimir Filat:

Bine, domnule Presedinte.

Eu consider ca am amendamente.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Comisia nu le-a acceptat.

 

Domnul Vladimir Filat:

Eu am venit cu argumente foarte simple, fara rinza, argumentate. Rog sa fie supus votului si amendamentul respectiv, dar inca o data, mi se pare foarte stranie atitudinea dumneavoastra. Va rog sa fie supus votului amendamentul respectiv.

 

Domnul  Marian Lupu:

Da, neaparat.

Domnule Turcan,

Aveti la acest subiect vreo explicatie?

Microfonul nr. 3.

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Da, va multumesc.

Domnule Filat,

Daca nu ma insel,  testarea tehnica este efectuata de catre agentul economic, persoana  juridica care este abilitata in numele statului.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Este licentiata din partea statului.

 

 

 

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Asa cum spunem despre un notar privat, care, fiind privat, este abilitat in numele statului, prin licenta respectiva, sa efectueze aceasta testare. Acesta este primul moment.

Al doilea. Verificarea, la momentul eliberarii licentei, trebuie sa stabileasca daca persoana aceasta este in stare, din punct de vedere tehnic, sa execute aceasta testare, in baza standardelor respective care sint inaintate fata de modelul respectiv al unitatii de transport. Iata care este dupa mine baza juridica la acest subiect. Si mi se pare ca aici, pur si simplu… Eu sint de acord cu faptul ca cuvintul “autoritati” nu poate utilizat.

 

Domnul  Marian Lupu:

Aceasta este. Cred si eu ca aici este o problema mare. Aici colegul Filat are dreptate: compania privata, da, i se delegheaza prin licenta anumite imputerniciri din partea statului, dar oricum acest lucru nu o face autoritate.

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Corect.

 

Domnul  Marian Lupu:

Deci, trebuie sa gasim…

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Atunci persoana juridica care este abilitata cu dreptul de a efectua aceasta testare...

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Nu. Se poate, domnule Presedinte?

 

Domnul  Marian Lupu:

Va rog, domnule vicepresedinte.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

De fapt, esenta propunerii domnului Filat este de a interzice asigurarea atunci cind nu este facut controlul tehnic de stat. Iata, eu va citesc din propunerea domnului Filat. Deci, articolul 39: “De a reglementa intr-o forma inversa, adica de a interzice asigurarea, daca lipseste testarea tehnica de stat. Astfel, se va contribui la securitatea circulatiei rutiere, precum si la micsorarea pierderilor prin achitarea sumelor de despagubire de catre asigurator”.

 

Domnul  Marian Lupu:

Da, am sa va ofer imediat cuvintul.

Adica, sa intelegem cu totii mai bine. In versiunea actuala se spune ca nu se face testarea, daca nu este asigurare. Colegul propune…

Microfonul nr. 4.

Domnul Vladimir Filat:

Domnule Bolboceanu,

As vrea inca o data sa revin. Poate, intr-adevar, a fost cam confuza propunerea, cu toate ca in sinteza este scris foarte clar. La inceput am zis ca  renunt la partea a doua a amendamentului si insist asupra primei parti care spune foarte clar ca alineatul (2) din articolul respectiv trebuie sa fie exclus. Si ii multumesc domnului Turcan pentru explicatia data. Este foarte adevarat, nu putem spune ca aceasta, sub nici o forma, nu poate fi constituita ca autoritate. Dar, totodata, sa nu uitam ca o alta parte a relatiilor respective este tot o companie privata, care este abilitata de catre stat sa efectueze asigurarea si sa aiba o licenta s.a.m.d.

Din punctul meu de vedere, nu este normal ca in relatiile dintre doua companii private, chiar daca au abilitati stabilite prin imputernicire din partea statului, sa fie o relatie de reglementare. Aceasta  am vrut sa spun. Daca eu nu am dreptate, ma rog, Parlamentul sa-si expuna punctul de vedere prin vot si sa mergem mai departe.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Eu accept pozitia dumneavoastra, dar este o situatie care …

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,

Deci, mi se pare ca avem un subiect: cuvintul “autoritatile” trebuie oricum sa-si faca disparitia. Vedem in functie de rezultatul votului. Si cred ca am putea sa indicam aici “persoanele juridice, imputernicite s.a.m.d.”

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

“Imputernicite sa efectueze” si mai departe dupa text.

 

Domnul  Marian Lupu:

Dar aceasta nu este decit partea tehnica. Deci, in acest moment, am sa supun votului propunerea domnului Filat, care se refera la excluderea alineatului (2) din articol 39. Cine este pentru, rog sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 31. 

 

Domnul  Marian Lupu:

Ce se intimpla in sala? Noi sintem in proces de vot. Asa.

 

Domnul  Nicolae Bondarciuc:

Stimate domnule Presedinte…

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.3, includeti-l va rog.

Domnul   Nicolae Bondarciuc:

Eu rog sa-si expuna pozitia autorul. Noi la comisie am discutat si autorii proiectului de lege au insistat sa pastram acest articol.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.1.

 

Domnul Ion Chicu – viceministru al finantelor:

Multumesc, domnule Presedinte.

Intr-adevar, noi acceptam ca notiunea de “autoritati” nu este prea reusita aici, deoarece dupa anul nou, deci, in anul viitor si unii agenti economici privati vor avea dreptul de a efectua aceste testari tehnice. Dar insistam sa fie pastrat acest filtru, si sa nu se admita pentru testare tehnica autovehiculele  neasigurate.

 

Domnul  Marian Lupu:

Deci, autorii insista asupra pastrarii alineatului (2).

 

Domnul Ion Chicu:

Asupra pastrarii alineatului (2), acceptind…

 

Domnul  Marian Lupu:

Acceptind ca cuvintul “autoritatile” sa fie inlocuit prin cuvintul “persoane juridice”.

 

Domnul Ion Chicu:

“Persoane juridice”.

 

Domnul  Marian Lupu:

“Persoane juridice”.

Microfonul nr. 3.

Domnule Bondarciuc, mai aveti ceva aditional?

 

Domnul   Nicolae Bondarciuc:

Noi la comisie am discutat aceasta pozitie si am sustinut autorul. Dar, totusi, discutind inca o data aici, in sala Parlamentului, am realizat ca, in principiu, aceasta norma este o restrictie pentru a trece revizia tehnica fara asigurare, fara polita. Adica, aici este o intrebare.

                       

Domnul Marian Lupu:

Si care-i raspunsul la intrebare?

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Raspunsul la intrebare este ca, in principiu, noi putem accepta propunerea domnului Filat, sa nu-l obligam pe detinatorul de autovehicul sa se duca la companie sa asigure autovehiculul, si, daca nu trece revizia tehnica si ramine cu polita in mina, nu poate sa foloseasca autovehiculul.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Deci, rezultatele sectorului nr.1 au fost anuntate. Mai departe… Sintem in procedura de vot, imi cer scuze, e cam confuz. Sectorul nr.2.

 

Numaratorii:

Cine-i responsabil pentru sectorul nr.2, va rog.

Sectorul nr.2 – 35.

 

Domnul Marian Lupu:

Sectorul nr.3?

 

Numaratorii:

Sectorul nr.3 – 13.

 

Domnul Marian Lupu:

79 de voturi “pro”. Propunerea a fost acceptata de plenul Parlamentului.

Microfonul nr.2.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Multumesc, domnule Presedinte.

Sint autorul propunerii la articolul 12, punctul 4). Scopul propunerii este stimularea financiara a utilizatorilor de transport, implicind sistemul bonus–malus, care prevede in timp de 5 ani micsorarea pina la 50 la suta a marimii primelor de asigurare.

Varianta propusa comisiei, sa fie extins termenul pina la 10 ani, cu 5% anual, in principiu eu o accept. Totusi, este un pas inainte in stimularea procesului de folosire a transportului fara accidente.

Dar, totusi, am avut in vedere ca nu sint au fost aduse argumente, de ce nu a fost comisia de acord cu propunerea pe care am facut-o. Daca este posibil, domnule raportor, aduceti argumentele, de ce totusi  autorii au fost impotriva, de ce nu a fost acceptata varianta pe care eu am propus-o. Dar, totodata, am spus ca  sint de acord cu decizia comisiei, ca compromis.

 

Domnul Marian Lupu:

Deci, autorul solicita argumente suplimentare, cu toate ca si-a mentionat pozitia, admitind ca formula identificata de comisia sesizata in fond ar putea fi considerata ca o formula de compromis. Da, va rog.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

In primul rind, formula care a fost propusa in final de comisie a fost considerata mai rezonabila si mai asa, cu un suport financiar mai bun.

In al doilea rind, au fost si alte propuneri, similare cu propunerea dumneavoastra. Dumneavoastra vedeti aici si propunerea domnului Braghis, si au mai venit niste propuneri din exteriorul Parlamentului. Deci, ceea ce a fost propus a fost, in principiu, acceptat si ideea dumneavoastra de baza a fost aranjata si acceptata atit de Uniunea asiguratorilor, cit si de Uniunea asiguratilor.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Domnule Todoroglo,

Inca doua momente aici. In primul rind, noi am facut un studiu, am analizat legislatia altor tari. Si al doilea moment. Propunerea care a fost acceptata la comisie da posibilitatea fiecarui posesor de autovehicul ca peste un an sa se bucure de facilitati. Sa nu astepte 3 ani si mai mult.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, microfonul nr.4.

 

Domnul Valeriu Guma:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule vicepresedinte Bolboceanu,

Am facut un amendament referitor la denumirea legii, dar comisia nu l-a acceptat. Totusi, eu insist, avind evident si niste explicatii referitoare la definitia legii. Noi vorbim despre raspunderea civila a posesorilor de autovehicule. Accidentul nu poate fi produs in mod automat de autovehicul. Noi am discutat si cu Guvernul, si cu autoritatea, in principiu, ei au acceptat sa fie sintagma “raspunderea civila auto” in denumire. Adica nu a fost o pozitie dura din partea lor. Si noi insistam, fiindca este logic, si Directia juridica a Parlamentului a acceptat varianta aceasta. Vrem sa insistam sa fie acceptata sintagma “Raspunderea civila auto” in denumirea legii.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Am inteles.

Stimati colegi,

In principiu, autorul, domnul deputat care a propus aceasta modificare, poate ca are dreptate, pentru ca o diferenta mare intre denumirea legii propusa de autor si ceea ce propuneti dumneavoastra in esenta nu este. Dar comisia a acceptat denumirea legii asa cum a fost propusa de catre autorii proiectului de lege.

 

Domnul Valeriu Guma:

Bine, daca este mai rezonabil…

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Si notiunea, pe care ati propus-o dumneavoastra,  indirect... a fost folosita si este, mi se pare, folosita si in directivele europene, atit denumirea pe care o propuneti dumneavoastra, cit si denumirea pe care o propun autorii. Dar comisia a socotit ca titlul de “Legea cu privire la asigurarea obligatorie de raspundere civila pentru pagubele produse de autovehicule” clarifica mai bine prevederile care sint stipulate in textul legii.

 

Domnul Valeriu Guma:

Avind in vedere esenta legii, caci ea reglementeaza pina la urma raspunderea posesorilor mijloacelor de transport, si nu transportul… Numai reiesind din faptul acesta ar trebui acceptata varianta mea.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Stimati colegi,

Propunerea pe care a facut-o domnul Guma noi am discutat-o in cadrul sedintei comisiei, si nu o data. Propunerea nu schimba sensul legii in principiu. Noi am analizat legile din tarile vecine, sint legi care au denumiri ca aceea pe care a propus-o domnul Guma si sint legi cu titlul asemanator celui propus de autorii proiectului nostru. Denumirea data de autori corespunde ultimelor directive.

 

Domnul Marian Lupu:

Am inteles.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Si iata de ce noi, la sedinta comisiei, am acceptat propunerile autorilor.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine, adica nu este un subiect principial, pina la urma.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Absolut deloc nu este principial.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Guma,

Insistati sa supunem votului?

Microfonul nr.4.

 

Domnul Valeriu Guma:

Nu vreau sa insist, caci stiu...

 

Domnul Marian Lupu:

Atunci continuam. Da, va rog.

 

 

Domnul Valeriu Guma:

Vreau sa ma refer si la articolul 2, la notiunea de “asigurare obligatorie de raspundere civila pentru pagubele produse de autovehicule”. Si am propus ca dupa cuvintele “prejudiciile cauzate” sa urmeze cuvintele “de persoane”. Adica, iarasi, ma refer la ceea ce am spus mai inainte, ca persoanele cauzeaza prejudicii, nu insusi autovehiculul. Ma refer la articolul 2.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Articolul 2, da.

 

Domnul Valeriu Guma:

Prejudiciile mentionate sint cauzate de persoane, prin accidente de autovehicule. Se propune completarea “de persoane”.

 

Domnul Marian Lupu:

La definitia carei notiuni?

 

Domnul Valeriu Guma:

Asigurarea obligatorie de raspundere civila pentru pagubele produse de autovehicule, dupa cuvintele “prejudiciile cauzate” de completat cu cuvintele “de persoane”.

 

Domnul Marian Lupu:

Comisia?

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Da, comisia a discutat aceasta propunere, stimati colegi, dar a ajuns la concluzia ca notiunea “de persoane”, care a fost propusa de domnul deputat, nu imbunatateste formula, dar poate limita raspunderea numai la persoanele asigurate.

Ceea ce este clar ca nu este corect, caci in conceptul legii noi am prevazut ca  raspunderea se rasfringe nu numai asupra persoanelor asigurate, dar asupra tuturor persoanelor. De aceea, comisia a analizat in modul cuvenit si nu a acceptat propunerea.

 

Domnul Valeriu Guma:

Domnule presedinte,

Aici nu este scris ca este vorba de persoanele care nu sint in cadrul contractului de asigurare, este vorba de persoane pur si simplu. Adica, nu exclude ceea ce spuneti dumneavoastra.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Da, nu exclude, dar comisia a ajuns la concluzia ca ea poate oferi o tratare echivoca.

 

 

Domnul Valeriu Guma:

Nu este corect.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Textului legii.

 

Domnul Marian Lupu:

Sa supun votului? Nu este necesar. Continuam.

 

Domnul Valeriu Guma:

Eu nu ma dezic de problema respectiva, dar nu are sens. Cum a spus domnul presedinte, este vorba de incapatinare, cred ca de rinza este vorba.

 

Domnul Marian Lupu: 

Avansam.

 

Domnul Valeriu Guma:

Eu am vrut sa spun ca mai sint multe amendamente. De fapt, este vorba de aceeasi nuanta cind vorbim la articolul 3, cuvintele terte – “drum public”. Noi am vorbit permanent ca vrem sa avem o balanta, ca legea sa fie in primul rind lucrativa, populatia sa poata sa se asigure si sa aiba o acoperire asupra problematicii respective, foarte importante, dar sa fie si un pret minim, un pret pe care sa-l poata achita populatia, iar compania de asigurare, totodata, acumulind tarifele acestea nu prea mari, sa-si poata onora obligatiunile.

Multe lucruri noi am vrut ca sa le echilibram prin propunerile noastre, nu de aceea ca sa aparam ori partile vulnerabile, ori o companie de asigurare. Cu atit mai mult cu cit avem si aici niste momente tranzitorii, care peste citiva ani vor reveni la tarife, la alte probleme. De aceea, totusi, vreau sa insist la articolul 7, alineatul (1), dupa cuvintul “produs” sa se completeze cu cuvintele: “pe drum public”.

Asiguratorul raspunde pentru daunele cauzate de persoane prin accidente rutiere. In Regulamentul circulatiei rutiere este stipulat faptul ca accidentul de circulatie are loc in cazul in care sint implicate unul sau mai multe vehicule aflate in circulatie pe drum public. Adica, in Regulamentul circulatiei rutiere este data explicatia: “pe drum public”. Si eu insist ca amendamentul meu sa fie pus la vot si sa fie acceptat pina la urma, caci este logic.

 

Domnul Marian Lupu:

Si daca ajungem sa avem un autobam privat?

 

Domnul Valeriu Guma:

Oricum este vorba de un drum public.

 

Domnul Marian Lupu:

Nu, si daca va fi unul privat?

 

Domnul Valeriu Guma:

Domnule Presedinte,

In notiunea de  “drum public” este inclus si autobam-ul privat, nici o problema. Adica, se are in vedere ca accidentul poate avea loc in curtea casei.

 

Domnul Marian Lupu:

Este clar.

Microfonul nr.3.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Stimati colegi…

 

Domnul Marian Lupu:

Asa, liniste putin, va rog.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Noi am examinat la sedinta comisiei propunerea aceasta si am ajuns la concluzia ca nu putem sa ne limitam numai cu drumul public. Caci raspunderea civila nu se limiteaza doar la drumurile publice. Exista Codul civil, care reglementeaza pozitiile acestea.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi…

Domnule Bolboceanu,

Da, va rog.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Deci, cu adevarat, asa cum a spus domnul presedinte Bondarciuc, noi am discutat aceasta situatie la comisie si comisia a ajuns la concluzia ca drumurile publice, cu regret, ingusteaza actiunea acestei legi. Si cineva a adus si argumentul ca noi putem avea si drumuri private, sint drumuri de tara, sint drumuri in interiorul cartierelor, pot fi alte situatii.

Dar problema de baza este ca actiunile legii se rasfring pe intreg teritoriul Republicii Moldova, si nu doar pe drumurile publice. Acceptind sintagma “pe drumurile publice” noi ingustam actiunea legii.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Valeriu Guma:

Drum public este “orice cale de comunicatie terestra, inclusiv constructiile artificiale, podurile amenajate pentru circulatia vehiculelor si pietonilor, destinata satisfacerii cerintelor de transport rutier al economiei nationale, ale populatiei, de aparare a tarii si aflata in administrarea unui organ de stat”, pe linga carosabile si elementele de drumuri, adica aici intra toate notiunile acestea.

Dar noi vorbim despre ceea ce am spus si eu mai inainte. Noi nu putem sa desfasuram aceasta raspundere intr-atit incit sa nu ne dam seama ca sintem la niste tarife mici si avem o posibilitate limitata de despagubiri la companii. Si pentru noi esenta sint drumurile publice, este notiunea clar definita si este normal sa fie asa.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Bine, nu sint eu juristul care sa judece cu buna cunostinta toate elementele unor asemenea posibile situatii, dar am putea sa ne imaginam ca se produce un accident in curtea unui bloc de apartamente si terenul in jur intr-o raza de 20-30 de metri a fost cumparat de aceasta cooperativa, este proprietatea acestei cooperative.

In cazul respectiv nu credeti ca ar putea fi o problema de interpretare a legii si lucrul acesta ar putea sa genereze un sir intreg de cauze in judecata, publice. Cum sa tratam acest lucru?

Domnule Turcan,

Poate ne ajutati la acest subiect.

Microfonul nr.3.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Va multumesc.

Problema consta in aceea ca, de fapt, nu problema da rezolvarea problemei. Regulamentul la care face referinta domnul Guma este un act normativ. Deci, in cazul de fata noi adoptam o lege care va avea un efect mai mare si va fi aplicata anume legea. Caci poate fi orice situatie, ca acelea despre care ati spus dumneavoastra sau, pur si simplu, intr-un cimp care apartine deja, ma rog, unei persoane, un teren privat. Situatiile pot fi diferite, dar in cazul de fata, daca noi lasam aceasta notiune, ea va fi aplicabila pentru orice caz. Asa dupa cum, poate, se intimpla si in viata. Acelasi regulament poate fi modificat ulterior, dupa adoptarea acestei legi.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, va multumesc.

Sa supun votului propunerea dumneavoastra?

 

Domnul Valeriu Guma:

Da, domnule Presedinte.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Supun votului propunerea colegului nostru, deputatului Valeriu Guma. Cine este pentru a accepta aceasta propunere, rog sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 0.

Sectorul nr.2 – 10.

Sectorul nr.3 – 13.

Domnul Marian Lupu:

23 de voturi.

 

Domnul Valeriu Guma:

La articolul 15, alineatul (3) am propus sa fie exclus… Este vorba despre alineatul unde sint stipulate pagubele care se recupereaza de asigurator. Si in alineatul (3) este stipulat ca despagubirile pot sa fie primite si de membrii familiei celui asigurat si care a produs pina la urma accidentul. Eu propun sa fie exclus acest moment, caci in cadrul familiei raspunderea civila este lipsita de sens, deoarece persoana raspunde si cu bunurile aflate in proprietatea comuna a sotilor.

Astfel, in cazul survenirii acestei raspunderi va fi urmarita cota-parte a unui sot din bunurile aflate in proprietatea comuna a ambilor soti pentru cresterea cotei-parti a celuilalt sot.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Da, este clara propunerea domnului deputat. Dar comisia nu a acceptat aceasta propunere si a argumentat ca, in principiu, daca noi am acceptat raspunderea civila pentru toate persoanele, atunci si despagubirile trebuie sa fie pentru orice persoana, daca e sa lamuresc in doua cuvinte.

Nu putem face o diferentiere. Da, poate ca este divortat, dar poate sa apara alte situatii.

 

Domnul Valeriu Guma:

In cazul in care este divortat, nu-i o problema.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Daca el poarta raspunderea, atunci trebuie sa aiba si dreptul la despagubire. Daca noi am acceptat ca raspunderea o poarta toate persoanele fizice, atunci trebuie sa aiba dreptul si la despagubiri in mod adecvat.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Supun votului aceasta propunere.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

N-o sa saraceasca companiile de asigurari.

 

Domnul Marian Lupu:

Supun votului propunerea domnului Guma, pentru eliminarea alineatului (3) din articolul 15. Cine este pentru, rog sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 0.

Sectorul nr.2 – 8.

Sectorul nr.3 – 12.

Domnul Marian Lupu:

20 de voturi “pro”. Propunerea nu a fost acceptata de plenul Parlamentului. Rog sa continuam.

 

Domnul Valeriu Guma:

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, si eu la fel.

Microfonul nr.5.

Domnul Cosarciuc.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule vicepresedinte al comisiei,

La momentul examinarii acestui proiect de lege in prima lectura noi am inaintat niste propuneri la articolul 20, alineatul (5). Nu le-am gasit in sinteza, dar as vrea sa va rog sa acceptati acum, in plenul Parlamentului, aceasta formula referitor la drepturile persoanei pagubite in accidente de catre un autovehicul al carui posesor sau autovehiculul a ramas neidentificat sau posesorul autovehiculului nu are asigurarea obligatorie de raspundere civila auto. Aceste drepturi se executa de catre Biroul National al Asiguratorilor de Autovehicule. Adica asa este in formula initiala.

Eu propun sa fie completata cu o sintagma: “si despagubirile vor fi achitate in conformitate cu articolul 14”. Ca sa fie foarte clar ca Biroul National al Asiguratorilor de Autovehicule va achita aceste despagubiri, asa cum este scris in articolul 14, de catre asigurator. Caci ar fi logic sa nu fie mai putin decit ceea ce poate sa capete un pagubit in urma unor accidente.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Eu nu stiu.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.1.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

S-ar putea accepta propunerea domnului deputat Cosarciuc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.1.

 

Domnul Ion Chicu:

Va multumesc.

Putem accepta aceasta propunere, pentru ca, intr-adevar, aduce mai multa claritate.

Domnul  Marian Lupu:

Coincidenta pozitiei autorului cu pozitia comisiei. S-a acceptat. Avansam.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Va multumesc.

Atunci, daca se accepta completarea la articolul 20, alineatul (5), trebuie sa completam si articolul 21. Si anume, deschiderea dosarului de daune se face de catre asigurator sau de Biroul National al Asiguratorilor de Autovehicule. Sinteti de acord? Acelasi lucru trebuie sa-l facem si la articolul 31.

 

Domnul  Marian Lupu:

S-a acceptat.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Se accepta si de autor. Si acelasi lucru trebuie sa-l facem la articolul 31, “Atributiile Biroului National”: sa introducem in aceste atributii si faptul ca el se va ocupa de aceste probleme, stipulate la articolul 20, alineat (5) si la articolul 21  alineat (1).

 

Domnul  Marian Lupu:

Autorii?

Microfonul nr.1.

 

Domnul Ion Chicu:

Toate aceste propuneri se refera la aceeasi idee.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Se accepta.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Da, pur si simplu ele trebuie sa treaca prin toate articolele corespunzatoare.

 

Domnul  Marian Lupu:

De acord.

 

Domnul Ion Chicu:

Se respecta consecutivitatea.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Va multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Domnule Bolboceanu,

Va multumesc.

Stimati colegi,

In conditiile votului pozitiv la propunerile inaintate in plenul Parlamentului, in conditiile raportului comisiei sesizate in fond, supun votului adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr. 3892. Cine este pentru, rog sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 30.

Sectorul nr.2 – 31.

Sectorul nr.3 – 8.

 

Domnul  Marian Lupu:

69 de voturi “pro”. “Impotriva”? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.3892 cu privire la asigurarea obligatorie de raspundere civila pentru pagubele produse de autovehicule este adoptat in lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.3035 privind modificarea anexei la Legea nr. 668-XIII din 23 noiembrie 1995 pentru aprobarea listei unitatilor ale caror terenuri destinate agriculturii ramin in proprietatea statului.

Guvernul.  

 

Domnul Viorel Melnic – viceministru al economiei si comertului:

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Stimati deputati,

Onorata asistenta,

Proiectul de Lege privind modificarea anexei la Legea nr.668 legislatura a XIII-a din 23 noiembrie 1995 pentru aprobarea listei unitatilor ale caror terenuri destinate agriculturii ramin in  proprietatea statului a fost elaborat de catre Ministerul Economiei si Comertului. Acest proiect de lege a fost coordonat si avizat de Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare, Ministerul Justitiei, Agentia Relatii Funciare si Cadastru si Agentia Constructii si Dezvoltare a Teritoriului.

Proiectul de lege prevede modificarea suprafetei loturilor de pamint retrase din proprietatea statului, a Institutului de cercetari stiintifice, selectie si tehnologii pentru pomicultura din orasul Codru, municipiul Chisinau, de la 759,37 hectare la 759,13 hectare, precum si a Institutului National de Viticultura si Vinificatie din orasul Codru, municipiul Chisinau de la 551,39 hectare la 551,19 hectare. In total – 0,44 hectare.

Teritoriile care se presupun a fi retrase vor fi destinate constructiei statiilor de alimentare cu combustibil, in conformitate cu schema de amplasare a statiilor de alimentare si a depozitelor de produse petroliere si gaze pe teritoriul Republicii Moldova in anii 2002-2006, aprobata prin Hotarirea Guvernului nr.901 din 10 iulie 2002, destinate investitorului general al Portului international Giurgiulesti.

Mentionam ca, in legatura cu faptul ca a aparut necesitatea selectarii unui lot de pamint alternativ, destinat constructiei statiei de alimentare cu combustibil, inclus in proiectul de lege prin modificarea anexei la legea nr.668 din 23 noiembrie 1995 pentru aprobarea listei unitatilor ale caror terenuri destinate agriculturii ramin in proprietatea statului, s-au intreprins masurile necesare pentru inlocuirea acestui teren, aflat in gestiunea Institutului National de Viticultura si Vinificatie din orasul Codru.

Potrivit informatiei de la investitorul general, acesta, in comun cu reprezentantii institutului in discutie, au selectat si coordonat configuratia terenului alternativ, aflat in vecinatatea celui anterior. Intrucit terenul nou selectat se afla pe acelasi traseu si in gestiunea aceluiasi proprietar, nu este nevoie de a modifica redactia proiectului de lege, inaintat actualmente spre examinare in Parlament. Loturile de pamint propuse sint o parte din cele 50 de statii stabilite in acordul de investitii cu privire la Portul international liber Giurgiulesti, care este cel mai important proiect investitional din republica.

Stimati deputati,

Onorata asistenta,

Doresc sa va reamintesc ca incheierea acordului de investitii a permis solutionarea unui conflict indelungat vizind Societatea pe Actiuni “Terminal”. Asadar, investitorul a cumparat activele acestei intreprinderi din contul achitarii datoriilor fata de Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare, in suma de 12 milioane dolari SUA. In rezultat, toate pretentiile fata de Guvern din partea BERD, precum si a altor investitori, au fost retrase.

Acordul de investitii prevedea constructia si exploatarea terminalului petrolier, care a fost dat deja in exploatare in octombrie 2006. Potrivit planului, termenul de dare in exploatare era octombrie 2007. De asemenea, in privinta portului de marfuri si pasageri, termenul de dare in exploatare, conform acordului investitional, este aprilie 2010. Conform unor intelegeri cu Guvernul acest termen este toamna anului 2007. La fel stau lucrurile si cu rafinaria, al carei termen de dare in exploatare este aprilie 2012, iar conform promisiunilor date de investitor aceasta va fi facut cu mult mai devreme.

In afara de aceasta, conform acordului de investitii, investitorul general va construi si va da in exploatare pe teritoriul Republicii Moldova o retea de statii alimentare cu combustibil, destinate pentru realizarea produselor petroliere, importate prin intermediul Portului international Giurgiulesti. Volumul total al investitiilor se estimeaza la 250 milioane dolari SUA. Potrivit situatiei de la 1 noiembrie anul curent, investitorul a investit deja mai mult de 30 de milioane de dolari SUA. Insa pina la acest moment, s-a creat situatia in care constructia terminalului petrolier este deja finisata, iar darea in exploatare a statiilor PECO, unde se vor realiza produsele petroliere, se taraganeaza.

Concomitent, va informam ca proiectul investitional nominalizat este strategic pentru Republica Moldova, intrucit influenteaza situatia social-economica, dezvoltarea economiei nationale si contribuie la sporirea securitatii energetice si de transport a tarii. Realizarea acesteia inseamna constructia si modernizarea concomitenta a infrastructurii de transport si de producere, ceea ce va spori atractivitatea, din punctul de vedere investitional, a regiunii de sud a tarii. Astfel, s-a adoptat deja decizia privind constructia retelei electrice, a apeductului, a caii ferate Cahul, Giurgiulesti etc.

Darea in exploatare a portului de marfuri de pe riul Dunarea va stimula exploatarea ramurilor economiei nationale, si anume a industriei de transport-comert, atit in Giurgiulesti, cit si in alte regiuni ale republicii. Importul produselor petroliere calitative si mai ieftine, iar pe viitor si producerea celor autohtone va stimula dezvoltarea sectorului real al economiei nationale.

Este necesar de mentionat ca, odata cu dezvoltarea economiei nationale si sporirea nivelului de trai, necesitatea de produse petroliere se va majora. Aparitia pe piata produselor petroliere a unui nou agent economic, care va avea si capacitati de productie, va permite de a diversifica sursele produselor petroliere importate, de a spori concurenta, fapt ce va influenta pozitiv asupra calitatii si costului marfii.

Stimati deputati,

Onorata asistenta,

In acest context, rog votarea in prima lectura a proiectului respectiv.

Va multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Da, va multumesc.

Intrebari pentru raportor?

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Stimate domnule viceministru,

Desigur, noi sintem constienti de faptul ca volumul produselor petroliere sau consumul acestora va fi in permanenta crestere. Speram foarte mult ca aceasta crestere se va reflecta si in cresterea veniturilor la buget, in urma impozitarii coerente si corecte si fara anumite scutiri ale acestei activitati. Bine, nu cred ca este o intrebare directa catre dumneavoastra.

Stimati colegi,

Dar, avind in vedere, ca noi avem doua proiecte care nu sint similare, dar care se refera la una si aceeasi lege…

Eu ca initiator si unul din coautorii proiectului de hotarire, pe care l-a instituit comisia speciala pentru controlul asupra executarii legii, care suna destul de complex, dar ideea era ca noi sa facem o analiza foarte ampla: ce se intimpla cu terenurile aflate in proprietatea exclusiva a statului? Acum va pun o intrebare directa: Dumneavoastra, la Guvern, aveti un tablou clar, cite terenuri se afla in posesia statului si pe care le gestioneaza diverse institutii ale statului? De cit pamint este necesar, fiindca noi avem niste informatii care, din pacate, n-au fost confirmate si nici infirmate. Noi am constituit comisia la inceputul sesiunii si, pina in ziua de astazi, n-am avut nici o sedinta. Toate insistentele noastre, ale membrilor comisiei s-au soldat cu raspunsuri de genul: “Miine, miine”, “Hа следующей неделе” s.a.m.d.

Domnule Presedinte,

Nu stiu daca ar fi cazul ca noi sa legam ceea ce invoc eu in legatura cu   proiectul respectiv de lege, dar avem nevoie sa avem o situatie foarte clara privind ce se intimpla cu aceste paminturi. Se creeaza impresia ca institutul acesta de pomicultura sau institutul viei, care apare mai departe in proiect, n-are nevoie de paminturile respective. Noi, o data pe luna, tot mai luam, undeva un hectar, undeva o jumatate de hectar. Noi nu avem o politica foarte clara, cite paminturi avem. Cine le gestioneaza? Si ce urmeaza sa facem mai departe? Din informatiile pe care le avem, exista universitati in Republica Moldova care au mii de hectare si, intr-o analiza sumara, acestea dispun de contracte de arenda.

Domnule Presedinte,

Avind in vedere ca termenul, in urma caruia comisia speciala urma sa vina cu un raport in plenul Parlamentului, este de 6 luni, iar eu speram ca acest lucru se va intimpla pina la sfirsitul sesiunii respective, mai avem foarte putin. Eu nu stiu, nu am un alt mecanism sa influentez pe presedintele comisiei speciale, pentru ca el sa intruneasca comisia si ca inceapa lucrul. Si era foarte, foarte bine ca in raportul respectiv sa vedem deja care este situatia si la institut, ca sa nu privim problema unilateral. Noi, la ora actuala, vrem sa rezolvam problema petrolului. Dar ce se intimpla cu problema institutiilor respective? Care este pozitia institutiilor respective: au nevoie de pamintul acesta sau nu au nevoie? Situatia pentru noi este una foarte confuza si, probabil, ne vom rezuma de a nu participa la votarea acestui proiect cu intrebarile de rigoare.

 

Domnul  Marian Lupu:

Si eu cred ca intrebarile acestea trebuie sa le separam. Inteleg foarte bine pozitia colegului. Despre comisie o sa discutam in mod separat. Cel putin la acest subiect, nr.3035, imi dau bine seama ca s-a ajuns la un acord si cu aceste institutii. Poate mai aveti ceva suplimentar la acest subiect?

Microfonul nr. 2.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Referitor la decizia comisiei, presedintele o sa va informeze. Dar eu am vrut sa fac totusi o remarca asupra discursului pe care l-a pronuntat domnul Filat. La prima sedinta eu am propus in mod special ca domnul Filat  sa conduca aceasta comisie. El a fost autorul propunerii. Eu am propus ca el sa gestioneze treburile cu acestei comisii si sa mergem inainte. El si-a rezervat rolul de critic permanent, dar nu a vrut sa conduca comisia. Vorbesc despre aceasta pentru ca presedintele comisiei nu asista in sala.

 

Domnul  Marian Lupu:

Dar cine-i presedintele comisiei?

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Presedintele comisiei este domnul Eremciuc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Domnul Eremciuc.

 

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Dar prima propunere a fost ca autorul propunerii sa conduca cu aceasta comisie, din cauza ca el este cel mai potrivit si are dorinta sa realizam ceva bun.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.4. 

 

Domnul Vladimir Filat:

Va multumesc, domnule Todoroglo.

Eu, probabil, am fost foarte neatent cind  s-a facut propunerea. Daca se facea o asemenea propunere, ma legam foarte strins de propunere si chiar insistam. Ar fi poate cazul sa faceti un gest si, macar o singura data, sa permiteti unui deputat din opozitie sa conduca o comisie speciala. Va garantez ca intr-o perioada foarte scurta noi am veni cu rezultate.

 

Domnul  Marian Lupu:

Sa procedam in felul urmator, fac eu gestul. Punem la vot. Comisia a fost stabilita prin hotarire de Parlament. Revenim imediat dupa vacanta cu discutiile, daca au fost asemenea propuneri, modificam si termenul, fiindca doua luni cred ca nu va fi suficient si vedem  ce facem mai departe.

Microfonul nr.2.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Domnule Presedinte,

Acestea sint imputernicirile comisiei.

Domnule Filat,

Noi singuri alegem, cind ne adunam la urmatoarea sedinta. Dupa ce revenim la comisie, noi singuri o sa stabilim functiile acestei comisii.

 

Domnul  Marian Lupu:

De acord.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Si cred ca totul o sa fie normal.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc.

Convenim ca am stabilit solutia.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu i-as raspunde mai clar domnului Filat la intrebarea pusa, caci eu consider ca Parlamentul mai intii o sa imprastie tot pamintul, si apoi o sa inceapa a lucra si comisia. Dar intrebarea mea se refera la proiect.

Domnule viceministru,

Dumneavoastra ati raportat aici foarte frumos si, ca sa nu se considere ca fac lobby pentru interesele “Azpetrolului”, va rog sa-mi raspundeti la niste intrebari. Prima, cui ii apartine terminalul acesta? Il tot laudati, ni-l laudati, dar nu vad nici un vapor sa treaca prin el. Cui ii apartine? “Azpetrolului” acesta? Si ce pachet de actiuni are el?              

 

Domnul Viorel Melnic:

Este o singura intrebare?

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Nu, am sa vi le pun pe rind, caci pe urna dumneavoastra raspundeti asa fugitiv la toate si eu nu inteleg nimic.

 

Domnul Viorel Melnic:

Am inteles.

Multumesc.

Deci, vorbind despre “Azpetrol”, este stiut ca complexul fostului S.A. “Terminal” a fost preluat nu de o singura companie, ci de trei companii, care ulterior s-au reorganizat. “Azpetrolul” a devenit “Bemol Retail”.  “Azertrans” a devenit “Danube Logistics”. Deci, este vorba de un investitor strain.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Dar acum “Azpetrol” exista ca persoana juridica?

 

Domnul Viorel Melnic:

“Azpetrol” este reorganizat in…

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Nu, domnule ministru,

Va citesc ceea ce a semnat ministrul, domnul Dodon, pe care-l stimez foarte mult, caci mi-i consatean. Aici este scris ca aceste terenuri trebuie date “Azpetrol” SRL. Exista “Azpetrol” astazi sau nu?

 

Domnul Viorel Melnic:

In nota informativa este scris aceasta ca sa fie clar, fiindca acordul de investitii a fost incheiat intr-adevar cu “Azpetrol”, si nu cu “Bemol Retail”, care de fapt este cel care a venit ulterior “Azpetrolului”. Este doar o schimbare de denumire, nimic mai mult.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Am inteles. Atunci va pun o alta intrebare. Dumneavoastra scrieti in nota informativa ca prin Hotarirea de Guvern din 17 februarie 2005 loturile de pamint respective sint incluse in anexa nr. 4, la schema de amplasare. Dar de cind Guvernul, fara hotarirea Parlamentului, fara lege, fara modificari la lege, incepe a imparti pamintul si apoi pune Parlamentul la bataie? A avut dreptul Guvernul sa includa terenuri concrete, sa faca scheme pe pamintul statului, fara o lege a Parlamentului?

Domnul Viorel Melnic:

De fapt, a fost o schema preliminara de repartizare a statiilor, pentru a conveni…

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Nu ma intereseaza. Eu va intreb: a avut voie Guvernul sa procedeze astfel sau intii trebuia sa vina in Parlament sa faca treaba aceasta?

 

Domnul Viorel Melnic:

Prin Parlament, prin legea Parlamentului noi scoatem din anexa la lege terenurile, care apartin unor unitati.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Niste intrebari mai simple. Eu inteleg ca dumneavoastra nu puteti  raspunde. Atunci va intreb concret, daca tot vorbim de statii si de strategii (si noi trebuie sa avem in fiecare gradina cite o statie), cite statii de alimentare cu combustibil sint amplasate 1. In municipiul Chisinau, oras aparte; 2. In suburbiile, centrele din subordinea administrativ-teritoriala a Consiliului Municipal Chisinau; c) Pe teritoriul oraselului Codru. Dispuneti de asemenea date? Si daca dumneavoastra ati fost prin Europa, cite statii sint si ce marime au acestea in toate capitalele lumii?

 

Domnul Viorel Melnic:

Domnule deputat,

Si in Europa sint foarte multe statii de alimentare cu combustibil. La noi, din pacate, nu dispun de date pe sectoare aparte, fiindca nu am stiut ca imi veti pune o intrebare concreta, dar in general sint inregistrate 247 de statii PECO, deci, atitea licente au fost eliberate de la ANRE. Dar aceasta nu inseamna ca construirea unei statii noi de catre un investitor, care are si intentii de a produce petrol, nu va fi relevanta si eficienta pentru a stabili o concurenta normala in vinderea, in comercializarea produselor petroliere.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Bine, atunci va pun o alta intrebare, la care dumneavoastra, ca viceministru al economiei, trebuie sa cunoasteti raspunsul. Care sint practicile general europene si, in general, cite statii de petrol trebuie pentru a asigura, de pilda, 100 de mii de unitati de transport sau 10 mii? Noi le avem ori nu avem?

 

Domnul Viorel Melnic:

Multumesc de intrebare.

Cred ca ar trebui sa facem o rectificare la aceasta intrebare.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Pai, cum construiti statii de petrol, daca nu stiti cite avem si cite ne mai trebuie?

 

Domnul Viorel Melnic:

Va multumesc.

Noi stim cantitatea sau numarul total de unitati de transport inregistrate in Republica Moldova. Dar aceasta nu ne poate obliga sa stabilim numarul de statii necesare, dat fiind faptul ca unitatile de transport sint diferite, cu consum de petrol diferit. Si, in acest sens, nu putem sa comparam o motocicleta cu un camion greu, care face un consum de combustibil diferit. Nu exista un normativ care ar stabili cite statii trebuie sa corespunda un anumit numar de automobile.

 

Domnul  Marian Lupu:

Continuam.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Si ultima intrebare. De ce dumneavoastra cu atit usurinta, am in vedere Guvernul, iar dumneavoastra reprezentati Guvernul, de ce impartiti paminturile din Codru pentru acei care fac statii la Terminalul “Giurgiulesti”? De ce nu le dati pamint la Vulcanesti, la Comrat, in alte parti? De ce le dati sub coasta Chisinaului?

 

Domnul Viorel Melnic:

Va multumesc.

Vreau sa mentionez, la intrebarea aceasta, ca in acordul de investitii sint in total 50 de statii de alimentare, repartizate pe tot teritoriul Republicii Moldova. Si sint si in Giurgiulesti, si in nordul republicii, sint amplasate pe tot teritoriul.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Da, microfonul nr.4

 

Domnul   Marcel Raducan: 

Multumesc, domnule Presedinte.

De fapt, o parte din intrebarile pe care am vrut sa le pun le-a pus domnul Susarenco, desi asta este situatia. Dar as vrea sa mai pun si alte intrebari, in afara de aceea, cite unitati de transport beneficiaza astazi de serviciile statiilor de alimentare?

 

Domnul  Viorel Melnic:

Toate unitatile care sint inregistrate.

 

Domnul  Marcel Raducan:

Nu pot fi toate acelea care sint inregistrate, din simplu motiv ca mai este si vinzarea angro, si mai sint statiile asa-numite corporative, ale intreprinderilor care evident ca nu beneficiaza de serviciile statiilor PECO. Ne puteti spune ceva?

 

Domnul  Viorel Melnic:

Daca sint statii corporative, pina la urma de ele beneficiaza tot unitatile de transport.

 

Domnul  Marcel Raducan:

Domnule viceministru,

Statiile corporative beneficiaza de servicii de vinzari angro, iar statiile PECO sint unitati de vinzari cu amanuntul, dupa cite inteleg?

 

Domnul  Viorel Melnic:

Exact.

 

Domnul  Marcel Raducan:

Deci, nu putem sa spunem ca toate unitatile de transport inregistrate in Republica Moldova beneficiaza de serviciile prestate de statiile PECO, nu-i asa? Asa. Deci, putem spune ca o jumatate din cifra pe care ati mentionat-o dumneavoastra, 100 000 sau un milion?…

 

Domnul  Viorel Melnic:

Nu, in jur de 600 000.

 

Domnul  Marcel Raducan:

Da, putem sa spunem ca din cele 600 000 inregistrate, 300 000 sau chiar
400 000 beneficiaza de serviciile statiilor PECO, iar restul beneficiaza de altele, ma rog. Nu ati putut raspunde nici la intrebarea care v-a pus-o domnul Susarenco si va intreb si eu, care este metoda de calcul? Sau este vreo metodologie de calcul prin  raportul unitate de transport – statie de alimentare?

 

Domnul  Marian Lupu:

A spus ca nu.

 

Domnul  Marcel Raducan:

Nu este.

 

Domnul  Viorel Melnic:

Am afirmat ca nu. De fapt, scopul proiectului...

 

Domnul  Marcel Raducan:

Bine.

Va multumesc.

Vreau sa va mai pun o intrebare si atit. Spuneti-mi, va rog frumos, nu credeti dumneavoastra ca, prin acest proiect de lege, se creeaza o concurenta neloiala fata de operatorii giganti din Republica Moldova, cum este “Lucoil”, “Petrom”, “Rompetrol” si alte campanii, care astazi formeaza o retea bine definita pe piata? Si ceea ce propuneti dumneavoastra va crea o concurenta neloiala fata de operatorii existenti deja pe piata.

 

Domnul  Viorel Melnic:

Va multumesc.

Nu cred in aceste afirmatii.

 

Domnul  Marcel Raducan:

Asta este o intrebare, nu este o afirmatie.

 

Domnul  Viorel Melnic:

Si nici nu va sfatuiesc pe dumneavoastra sa credeti, dat fiind faptul ca scopul, care este determinativ pina la urma, este de a crea o concurenta pe piata, de a diminua pretul la produse si nu de a diminua pretul la un singur concurent.

 

Domnul  Marcel Raducan:

Pai, anume de aceea a si aparut intrebarea respectiva. Fiindca, operatorii existenti nu se bucura de facilitatile pe care le oferiti dumneavoastra Companiei “Azpetrol”.  Plus la toate, campania respectiva are si facilitati fiscale, din cite cunoastem noi.

 

Domnul  Marian Lupu:

Dar stiti de ce, stimate coleg?

 

Domnul  Marcel Raducan:

Nu, domnule Presedinte.

 

Domnul  Marian Lupu:

La sfirsit o sa va explic, daca doriti. Nu uitati, va rog. Fiindca noi judecam o situatie, iar situatia este importanta. Nimeni din cei prezenti pe piata nu a raspuns ofertei Guvernului si nu a fost interesat sa preia proiectul Terminalului petrolier “Giurgiulesti” si sa plateasca din banii proprii datoriile statului, care se ridicau in acel moment la 25 de milioane de dolari. Respectiv, investitorul si-a asumat aceste obligatii si a platit pe cont propriu datoriile publice, care au fost anulate. In schimb, prin acest acord i-au fost acordate anumite facilitati. Iata care este algoritmul.

 

Domnul  Marcel Raducan:

Multumesc, domnule Presedinte.

Cred ca, intr-adevar, este asa cum spuneti dumneavoastra, dar va pun si dumneavoastra o intrebare: datoriile pe care si le-a asumat “Azpetrol”, dupa cum ati confirmat, erau de 25 de milioane.

 

Domnul  Marian Lupu:

Datoriile totale ale statului.

Domnul  Marcel Raducan:

Ale statului, da. Dar care este suma facilitatilor de care se bucura sau se va bucura Compania  “Azpetrol”? Este mai mare de 25 de milioane sau mai mica?

 

Domnul  Marian Lupu:

Este comparabila.

 

Domnul  Marcel Raducan:

As vrea sa vad care este saldo-ul, este in plus sau in minus?

 

Domnul  Marian Lupu:

Pai, trebuie ridicat acordul, caci acesta a fost ratificat de Parlament si se afla in dosarele noastre, cititi cu atentie si vedeti care-i raspunsul la intrebare.

 

Domnul  Marcel Raducan:

Eu cred ca viceministrul, cind vine in fata Parlamentului, nu va suparati, trebuie sa cunoasca toate problemele respective.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,

Am lasat discutia sa mearga mult mai departe decit subiectul acestui proiect. Cititi, va rog, acest proiect.

 

Domnul  Marcel Raducan:

Domnule Presedinte,

Dar nu putem sa separam…

 

Domnul  Marian Lupu:

Conventional, da.

 

Domnul  Marcel Raducan:

Nu putem sa le separam. Este vorba de acelasi lucru pe care il discutam, nu-i asa?

 

Domnul  Marian Lupu:

Si l-am discutat, cred, pe larg.

 

Domnul  Marcel Raducan:

Multumesc, domnule Presedinte.

 

Domnul  Marian Lupu:

Cu placere.

Microfonul nr.5.

 

 

Domnul  Alexandru Oleinic: 

Va multumesc, domnule Presedinte.

Domnule Presedinte,

In contextul afirmatiei dumneavoastra, am vrut sa aduc o precizare: cele 25 de milioane, stimati colegi, despre care a vorbit domnul Presedinte, au fost investite in terminal. De aceea, Compania “Azpetrol” nu le-a pierdut, iar noi le-am capatat sub forma de investitii, in active.

 

Domnul  Marian Lupu:

Dumneavoastra stiti cit s-a investit in active?

 

Domnul  Alexandru Oleinic:

Poftim?

 

Domnul  Marian Lupu:

Activele nete gasite pe teritoriu erau la nivelul de 7 milioane de dolari.

 

Domnul  Alexandru Oleinic:

Domnule Presedinte,

Aici s-a vorbit de 25 de milioane.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stiti din ce au constat cele 25 de milioane? Toate platile pentru management, toate penalitatile si datoriile la creditele BERD-lui s-au ridicat, in totalitate, la 25 de milioane.

 

Domnul  Alexandru Oleinic:

Domnule Presedinte,

Stiu ca dumneavoastra cunoasteti foarte bine acordul in discutie, de aceea noi o sa ne staruim sa monitorizam toate evenimentele legate de acest acord.

Eu am o intrebare pentru domnul viceministru.

Domnule viceministru,

Facilitatile sint valabile pe parcursul a 8 ani de zile, numarul de statii preconizate pentru amplasare, conform acordului, este de 52. Pina astazi, dupa un an de zile, cite statii deja au fost date in exploatare? Citi bani a cheltuit Compania “Azpetrol” pentru procurarea altor terenuri?

Fiindca cele doua terenuri, despre care ne vorbiti, sint proprietate a statului si dumneavoastra le excludeti din circuit, le transmiteti. Daca s-ar putea sa-mi spuneti, care este pretul? Aceasta este prima intrebare.

 

Domnul  Viorel Melnic:

Va multumesc.

Vorbind de numarul de statii deja construite, va spun ca n-a fost definitivata inca nici o statie. Motivul a fost intotdeauna transmiterea terenului si diferitele implicatii, la diferite nivele, pentru a acorda terenul acestui investitor. Deja sint facute careva importuri de utilaj, pentru a demara primele constructii ale statiilor.

Nu putem sa estimam pretul terenului, fiindca nu este vorba de vinzarea terenului, de fapt. Ca si in proiectul nostru de lege este vorba de o perspectiva de arenda si nu de vinzarea terenului.

 

Domnul  Alexandru Oleinic:

Domnule viceministru,

Ma mira raspunsul dumneavoastra, fiindca este cunoscut faptul ca terminalul pina acum este administrat, mai bine-zis, are un statut de zona economica libera, unde administrator concret din partea statului este intreprinderea, cum se numeste ea acum? Terminalul “Giurgiulesti”. Societatea pe actiuni, cum se numeste? Membru al consiliului este reprezentantul statului. Apropo, Ministerul Economiei si Comertului si dumneavoastra nu ne puteti da astazi o informatie exhaustiva ce tine de toate investitiile efectuate pe parcursul unui an de zile. Mi se pare straniu, nu?

 

Domnul  Viorel Melnic:

Nu. De fapt, am spus ca investitiile efectuate pina la acest moment se cifreaza la 30 de milioane de dolari.

 

Domnul  Alexandru Oleinic:

Nu, eu am intrebat altceva: din cele 52 de statii, pina astazi nu cunoasteti cit utilaj a fost importat pentru a da in exploatare statiile acestea PECO, nici cit teren a fost procurat. Fiindca era necesar ca Compania “Azpetrol” sa nu astepte numai terenurile transmise din partea statului, dar trebuia sa-si procure terenuri private pentru amplasarea acestor statii, nu-i asa?

 

Domnul  Viorel Melnic:

Da. Este adevarat, dar problema consta in altceva. Fiecare statie isi are prototipul sau, nu putem spune ca este un numar de statii exact, de o marime si forma exacta. Deci, investitorul nu poate sa estimeze un volum fix de investitii, pe care le va efectua in constructia statiilor, atita timp cit statiile pot fi diferite, in dependenta de cererea de piata si de teritoriul pe care se construieste statia respectiva.

 

Domnul  Alexandru Oleinic:

Argumentele care au fost aduse in momentul examinarii acordului in Parlament, v-au adus la cunostinta ca reteaua de vinzare a produselor petroliere, care va fi formata de aceste 52 de statii, isi va aduce aportul pentru a acoperi cheltuielile pe care Compania “Azpetrol” le-a avut in momentul incheierii acordului cu Republica Moldova. Dar se vede ca, totusi, baza principala nu va fi reteaua PECO, ci importul de produse petroliere, care pina acum este unica activitate a terminalului. Dupa cum isi desfasoara activitatea in directia amplasarii PECO, cam asa este. Anii trec repede, 8 ani de zile vor trece foarte repede, deja au ramas 7 ani.

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,

Daca dumneavoastra doriti, la Ora Guvernului faceti o interpelare, invitati-l pe dumnealui, dati-i timp sa se pregateasca si sa vina cu o informatie exhaustiva. Noi discutam acum activitatea companiei.

 

Domnul  Alexandru Oleinic:

Noi discutam in mod concret legea.

 

Domnul  Marian Lupu:

Noi nu discutam concret legea. Legea este din doua puncte. Va rog, sa ne axam pe discutia legii.

 

Domnul  Alexandru Oleinic:

Bine. Inca o data va intreb: cite statii deja lucreaza?

 

Domnul  Viorel Melnic:

Nici una.

 

Domnul  Alexandru Oleinic:

Nici una.

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Doamna  Valentina Cusnir:

Va multumesc.

Eu ma voi referi direct la proiectul de lege, deoarece stiu ca foarte des mi se inchide microfonul, chiar daca vorbesc la subiect.

 

Domnul  Marian Lupu:

Pai, asta nu se intimpla deseori, sa stiti.

 

Doamna  Valentina Cusnir:

Cam deseori.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimata colega,

De asta si se inchide microfonul. Stiti ce ne impiedica pe noi in dialog? Toate partile acestea introductive foarte lungi, haideti sa evitam acest lucru si sa stiti ca o sa mearga struna, doamna Cusnir.

Microfonul nr.4.

 

 

Doamna  Valentina Cusnir:

Acele dedicatii muzicale le-ati facut implicindu-va si dumneavoastra, neavind dreptul regulamentar.

 

Domnul  Marian Lupu:

La subiect, va rog.

 

Doamna  Valentina Cusnir:

Acum vin la subiect. Vreau sa va incurajez, ati sustinut acest capitol “Dedicatii muzicale”, chiar daca el nu este la subiectul proiectului.

 

Domnul  Marian Lupu:

Deconectati, va rog, microfonul nr.4.

Doamna,

Atit timp cit nu o sa aveti o norma elementara de conduita, atit timp o sa avem probleme.

Microfonul nr.5, va rog.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc: 

Domnule Presedinte.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,

Numai nu comentarii, vorbiti la subiect.           

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Sa nu comentez?

 

Domnul  Marian Lupu:

Absolut.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Dar ar trebui sa comentez, fiindca dumneavoastra inchideti.

 

Domnul  Marian Lupu:

N-ar trebui sa comentati, fiindca nu va vizeaza pe dumneavoastra.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Nu ma vizeaza?

 

Domnul  Marian Lupu:

Deloc.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

O vizeaza pe colega noastra.

Domnul  Marian Lupu:

Deloc nu va vizeaza, fiindca noi sintem in proces de discutii. Deci, la subiect, va rog, daca aveti vreo intrebare.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Domnule viceministru,

Am adresat o intrebare domnului ministru Igor Dodon, in privinta unei analize de fezabilitate a acestui proiect, pe care il prezentati. In Republica Moldova exista Legea cu privire la protectia concurentei, adica noi, prin aceasta lege, evitam aparitia de monopoluri, dar prin ceea ce noi promovam acum, prin acest proiect de lege noi le cream probleme agentilor economici care acum exista pe piata.

Si spuneti-mi, va rog, Ministerul Economiei si Comertului, ca autor al acestui proiect de lege, se gindeste, in general, la acei agenti economici care de acum exista pe piata respectiva? Fiindca si intr-un caz, si in altul aceste statii vor fi amplasate la o distanta de 400 de metri, iar in alte cazuri – la o distanta de 600 de metri de cele existente. Are insemnatate, domnule Bodisteanu.     

 

Domnul  Marian Lupu:

Domnule viceministru,

Mai activ, va rog.

 

Domnul  Viorel Melnic:

Multumesc de intrebare.

Eu, totusi, as releva diferenta dintre investitorul care si-a luat pe seama lui o sumedenie de datorii si acei agenti economici care vin si se ocupa de comertul cu amanuntul si comertul cu ridicata in republica.

Ministerul Economiei si Comertului a facut un studiu de fezabilitate. Si studiul de fezabilitate este cresterea permanenta si evolutiva a importului de mijloace de transport in tara. Din 2001 pina in 2006 avem o crestere a mijloacelor de transport de 20-30 000 unitati. De asemenea, am facut un studiu al consumului de produse petroliere pe articole, din care se vede ca consumul este in crestere, Si faptul ca doua statii de alimentare cu petrol se afla la o distanta mica intre ele nu face decit sa creeze o concurenta normala intre acestea.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Iarasi intervin. Dumneavoastra nu trebuie sa ne spuneti ca investitorul si-a asumat unele datorii ale Guvernului, fiindca aceste datorii au nimerit dintr-o data in bilant, au nimerit in rezultatele financiare, au nimerit in pierderile de bilant, aceste pierderi vor fi restituite din viitoarele venituri in perioada de 5 ani, dumneavoastra cunoasteti legislatia noastra, nu-i asa? Adica nu trebuie sa ne spuneti ca acesti bani sint daruiti Guvernului Republicii Moldova. Acesti bani vor fi capatati inapoi din activitatile viitoare. Aceasta este activitatea de bilant…  Dumneavoastra cunoasteti foarte bine…

 

Domnul  Viorel Melnic:

Vorbim despre 250 de milioane de dolari pe care investitorul si-a asumat sa le investeasca.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Eu nu vorbesc despre acele 250 de milioane, de care tot timpul ne vorbiti.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.2.

 

Domnul  Dmitri Todoroglo:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimati colegi,

Eu inteleg ca orice acces la microfoane are o masura. Noi acest proiect de lege l-am discutat in comisie destul de mult si nu ne-am grabit sa luam o decizie, autorul a fost informat, am schimbat locurile s.a.m.d.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va rog sa va retineti.

 

Domnul  Dmitri Todoroglo:

La sedinta comisiei la care am discutat ultima data, a fost luata unanim decizia referitor la aprobarea acestui proiect de lege in prima lectura, ceea ce noi am si facut.

Domnule Presedinte,

De aceea, va rog, sa fie pus la vot sau sa-i fie oferita posibilitatea presedintelui comisiei sa anunte decizia comisiei.

 

Domnul  Marian Lupu:

Cum a votat comisia acest proiect de lege, domnule Todoroglo?

Microfonul nr.2.

 

Domnul  Dmitri Todoroglo:

Multumesc.

Comisia a votat unanim.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

La subiect?

Microfonul nr.4.

Doamna  Valentina Cusnir:

Absolut. Am si spus de la inceput.

Domnule raportor,

Vreau sa va intreb: ati elaborat mai intii proiectul de lege si apoi nota informativa sau invers? Cit timp a durat intre elaborarea continutului proiectului si a notei informative? Si va spun de ce va pun aceasta intrebare. In nota informativa suprafata terenului ce se refera la Institutul de Cercetari Stiintifice din orasul Codru se reduce de la 764 la 763,76 hectare, iar in proiectul de lege de la 759,37 la 759,13. Vreau sa va intreb: ce a intervenit? Si de ce nota informativa nu corespunde cifrelor din proiect?

 

Domnul  Viorel Melnic:

Multumesc, doamna Cusnir.

Este vorba, intr-adevar, de o eroare tehnica, as spune. Fiindca, a fost nota cind a fost lansat proiectul, deci, acum citeva luni. In perioada aceasta in Parlament a  trecut o alta lege care a schimbat cantitatea sau numarul de suprafata care este micsorata. Deci, este o incoerenta, dat fiind faptul ca legea a fost lansata anterior.

 

Doamna  Valentina Cusnir:

La noi a venit in acelasi timp si proiectul de lege si nota informativa. Adica, daca s-a intimplat asa ceva, era normal sa vina o informatie de la Guvern, sa fie informati deputatii ca intre timp s-a modificat ceva. De fapt, scrisoarea din partea Ministerului Economiei si Comertului, semnata de ministrul Dodon, este pentru modificarea formularii, date fiind schimbarile efectuate. Cu parere de rau, aceasta nu a ajuns la noi, deputatii.

Domnule Presedinte al sedintei,

Va multumesc pentru cuvintul oferit.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Ion Gutu: 

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimati colegi,

Intr-adevar, noi sintem obligati astazi sa ne expunem parerea: votam sau nu acest proiect de lege. Fiindca, spre regret, Parlamentul a ajuns la finele anului curent ca sa puna in discutie un teren pentru doua statii de alimentare in Republica Moldova, atunci cind noi avem sute de statii si imi imaginez, daca pentru fiecare statie noi trebuie sa discutam in Parlament, daca ii dam un lot sau nu…

Deci, o intrebare concreta si cred ca, domnule Presedinte al Parlamentului, dumneavoastra ma ajutati sa ma lamuresc. Eu ca deputat, din informatia pe care o am si din presa, din mass-media, din alte surse, am inteles ca conceptul acestui proiect si al acestui acord se va schimba. Noii investitori, care au fost  nominalizati, au negociat si au cumparat acest proiect, nu au de gind sa construiasca o rafinarie in Republica Moldova. Scopul acestui proiect era sa cream o alternativa pentru asigurarea cu resurse petroliere a Republicii Moldova, din Azerbaidjan, din alte tari.

Astazi reprezentantii acestei companii au declarat public ca ei se gindesc, este necesara constructia rafinariei sau nu?

Domnule Presedinte al Parlamentului,

De aceea, eu cred ca ar fi normal, sa ne intoarcem la conceptul acestui acord, nu sa decidem problema privind o statie sau doua. Problema este foarte serioasa, proiectul este foarte important.

Si, in legatura cu schimbarea investitorului strain, cred ca a aparut problema in general a conceptului, si ea trebuie pusa in discutie in Parlamentul Republicii Moldova. Dupa aceasta noi putem sa trecem la discutii privind o statie - doua PECO.

 

Domnul  Viorel Melnic:

Va multumesc.

Eu as vrea sa fac o afirmatie la capitolul acesta. Dat fiind faptul ca Ministerul Economiei si Comertului este reprezentantul permanent al Guvernului in Portul International Liber “Giurgiulesti”, unde isi desfasoara activitatea acesti investitori, nu pot sa fiu de acord cu dumneavoastra ca investitorul nu-si asuma in continuare obligatia pe care si-a asumat-o in acordul de investitii, sa construiasca rafinaria. Deci, termenul a ramas asa cum a fost. Ba mai mult, el merge inaintea termenului si lucrul acesta il vedem din statistica. Terminalul era planificat pentru 2007, iar in 2006, in luna octombrie a fost dat in exploatare.

Referitor la schimbarea denumirii, aceasta nu inseamna ca s-au schimbat investitorii.

 

Domnul  Marian Lupu:

Ivan Timofeevici,

Eu, de fapt, nu v-am oferit cuvintul. Dumneavoastra nu aveti de ce sa-mi puneti intrebari, din foarte simplul motiv ca, de fapt, toate discutiile, stiti, imi sugereaza o idee si, probabil, dupa Anul Nou eu o sa vin cu propunerea sa formam o Comisie de ancheta pentru a se vedea, cum la mijlocul anilor ’90 s-a ajuns ca Guvernul sa semneze un acord cu BERD-ul si investitorii greci cu asemenea garantii publice, ca Guvernul asigura 1 milion de tone pe an si daca prin terminal nu se propulseaza 1 milion de tone pe an, bugetul de stat plateste 9 dolari pentru tona. Atunci cind consumul in Republica Moldova era de 400 mii tone maximum, cine si-a asumat asemenea responsabilitati si interese, ca sa fie semnat un asemenea acord?

Deci, noi vom reveni la acest subiect, fiindca cred ca e timpul sa ne clarificam. Si cum s-a admis ca timp de 7 ani sa nu se construiasca nici terminalul, sa se cheltuiasca marea majoritate a banilor pentru management si nu pentru active, si cum s-a facut ca datoriile statului garantate au ajuns la 25 de milioane?

Este o tema de discutie si cei care au gasit aceasta formula in anul 2004, au gasit o formula foarte buna. Si noi trebuie sa le spunem “multumesc” investitorilor astia, cu toate ca colegul are perfecta dreptate, banii nu sint platiti din vint, ei sint avansati. Si mare diferenta este, Guvernul merge la UNISITRAL, la arbitraj international si plateste din buget 25 de milioane sau gaseste o alta solutie. Dar trebuie sa vedem punctul de plecare: de ce si cum s-a ajuns la asemenea situatii si de acest lucru ne vom ocupa, va promit personal.

Microfonul nr.4.

Nu vreti dumneavoastra, atunci microfonul nr.3.

 

Doamna Galina Balmos:

Multumesc.

Domnule Presedinte,

Eu propun din partea fractiunii sa incheiem dezbaterile pe acest proiect si sa propunem comisiei sa ia cuvintul. Se creeaza impresia ca, orice proiect investitional ar veni in republica noastra, oricit de pozitiv ar fi el si oricit de mari urmari pozitive ar avea pentru Republica Moldova, el este din start boicotat sau votat negativ din partea opozitiei, numai de aceea ca vine de la majoritate sau vine de la actuala guvernare. Pur si simplu este curmat din start, pentru ca este ceva pozitiv. Si este clar ca vor gasi sute si mii de motive, vor invoca sute si mii de motive, numai sa nu fie votat pozitiv sau sa discrediteze acest proiect.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Leonid Bujor:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Ati procedat foarte corect ca i-ati oferit microfonul unei doamne. N-am nici o obiectie. Deci, intrebarea mea este adresata domnului viceministru sau poate raspunde si reprezentantul permanent al Guvernului. Cum va proceda Guvernul, respectind legislatia in vigoare, atunci cind va constata ca comisiile parlamentare au comis incalcari in procedura de prezentare a acestui proiect de lege? Ce ar urma sa intreprinda Guvernul Republicii Moldova, stabilind ca la prezentarea acestui proiect de lege au fost admise incalcari ale procedurii de prezentare a unui proiect de lege? Ca sa nu spun ca au fost admise falsuri, minciuni s.a.m.d., caci o sa fiu atacat si o sa se spuna ca nu este corect.

Am intrebat foarte delicat: in momentul in care Guvernul stabileste ca comisiile parlamentare au stabilit ca este incalcata procedura, ce urma sa se intreprinda?

 

Domnul Marian Lupu:

Cine poate sa raspunda la intrebare?

 

Domnul Viorel Melnic:

Vreau sa fac doar un comentariu mic.

 

Domnul Leonid Bujor:

Eu n-am insistat, daca dumneavoastra doriti...

 

Domnul Viorel Melnic:

In primul rind, proiectul in discutie a fost o buna bucata de vreme in Parlament. Deci, reprezentantul Guvernului, Ministerul Economiei si Comertului care a lansat acest proiect a discutat cu fiecare comisie in parte si, de fapt, problemele care au fost scoase la iveala pe parcurs au fost epuizate.

 

Domnul Leonid Bujor:

Bine, domnule ministru,

Poate ca este asa cum ati spus dumneavoastra.

 

Domnul Viorel Melnic:

Proiectul a fost imbunatatit.

 

Domnul Leonid Bujor:

Eu, cel putin, n-am fost informat despre faptul ca toate intrebarile care au aparut pe parcursul examinarii acestui proiect au fost scoase. De aceea, a doua mea intrebare si ultima este urmatoarea. In momentul in care Comisia juridica, pentru numiri si imunitati si alte comisii au stabilit ca cele doua terenuri nu sint incluse in hotarirea Guvernului, dar in nota explicativa prezentata de Guvern se indica ca la baza elaborarii acestui proiect de lege aceasta propunere porneste de la faptul ca ele sint incluse in hotarirea de Guvern.

 

Domnul Viorel Melnic:

Ea porneste de la ideea ca sint repartizate 50 de statii pentru investitorul general, dar aceste 50 de statii efectiv au diferite destinatii pentru a le scoate din circuitul agricol, pentru a le scoate din lista care apartine unor unitati, deci ceea ce se face acum prin proiectul de lege.

 

Domnul Leonid Bujor:

Deci, domnule ministru,

Mai multe comisii au stabilit ca a fost incalcata procedura. In cazul in care ele nu erau prevazute in acea lista, si dumneavoastra spuneti ca au fost inlocuite cu alte terenuri, era clar ca trebuia sa fie adoptata o hotarire de Guvern, prin care se facea aceasta modificare si ea urma sa fie anexata la propunerile noastre.

 

Domnul Viorel Melnic:

Modificarea a fost efectuata la nivel de proiect si la nivel de proiect in faza ulterioara. Deci, in prima faza a proiectului a fost un teren care apartine Institutului de Vinificatie. Dupa discutii cu Comisia pentru agricultura si industrie alimentara a fost luata decizia de a acorda un alt teren, pe aceeasi strada, pe aceeasi sosea, fapt care nu provoaca modificari in proiectul de lege.

 

Domnul Leonid Bujor:

Bine. Dumneavoastra aveti acum cea de-a doua hotarire de Guvern, prin care s-a facut modificarea la aceasta lista cu aceste terenuri si puteti sa ne-o prezentati noua?

Domnul Viorel Melnic:

Nu este necesar de a face vreo modificare, fiindca este vorba de acelasi teren, cu aceeasi suprafata, de la aceeasi institutie.

 

Domnul Leonid Bujor:

Domnule ministru,

Eu o sa va ofensez, cel putin asa o sa considerati in cazul in care va citesc fraza finala din raportul Comisiei juridice.

 

Domnul Viorel Melnic:

Am s-o convertesc in compliment.

 

Domnul Marian Lupu:

Asa, va multumesc.

 

Domnul Leonid Bujor:

Bine, va citesc, daca dumneavoastra considerati ca este necesar. Asa, afirmatii ce se refera la hotarirea Guvernului, afirmatii care de fapt nu s-au confirmat, deoarece cele doua terenuri nu erau incluse. Dumneavoastra, daca ati dorit sa rezolvam aceasta problema, era logic ca acea hotarire de Guvern sa fie modificata printr-o alta hotarire.

Dar cum trebuia de procedat este clar ca buna ziua, din momentul in care se stabileste un neadevar, sa spunem, in aceasta nota informativa, reprezentantul Guvernului trebuia sa retraga proiectul de hotarire, de lege, imi cer scuze, si sa vina cu un alt proiect de lege.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.1.

 

Domnul Nicolae Esanu – reprezentantul permanent al Guvernului in
                                                        Parlament:

Multumim, domnule Presedinte.

La intrebarea, ce trebuia sa faca Guvernul daca comisiile au constatat anumite nereguli, vreau sa mentionez ca, in conformitate cu Regulamentul Parlamentului, autorul nu are absolut nici un drept asupra proiectului din momentul in care a fost inregistrat in Parlament, cu exceptia unui singur drept, acela de a-l retrage din Parlament.

In ceea ce priveste faptul ca trebuie modificata hotarirea Guvernului, vreau sa va amintesc ca Parlamentul are dreptul de a adopta legi si hotariri indiferent de continutul hotaririlor Guvernului. Deci, nu este absolut obligatoriu ca mai intii sa se faca un amendament la hotarirea de Guvern si apoi sa se adopte hotarirea Parlamentului, pentru ca in hotarirea Parlamentului, in proiectul de lege nu este fixat in mod expres ca se scoate din circuitul agricol terenul indicat in hotarirea de Guvern.

Mai mult decit atit, faptul ca proiectul a fost elaborat in baza unei hotariri de Guvern pentru Parlament nu are absolut nici o relevanta. Important este ca Parlamentul sa accepte conceptual ca terenurile respective trebuie sa fie excluse din proprietatea exclusiva a statului, urmind ca ulterior sa fie transmise de catre Guvern investitorului.

Dar si aici mai exista o problema. Investitorul va trebui sa accepte anume acele terenuri si in masura in care investitorul, bazindu-se pe contractul de investitii care a fost ratificat de Parlament, ar avea dreptul sa nu accepte terenurile propuse de Guvern, faptul ca au fost excluse din proprietatea exclusiva a statului nu-l va obliga sa primeasca aceste terenuri.

 

Domnul Marian Lupu:

Eu va multumesc.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Deci, in momentul de fata se discuta o singura problema, accepta oare Parlamentul ca terenurile respective sa fie excluse din proprietatea exclusiva a statului?

Multumim.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

 

Domnul Leonid Bujor:

Domnule Presedinte al Parlamentului,

Desigur ca punctul de vedere al domnului viceministru nu poate fi acceptat din urmatoarele considerente. Si in proiectul de lege, si in nota informativa, si in rapoartele prezentate de comisii, inclusiv de Comisia juridica, pentru numiri si imunitati se atrage atentia asupra faptului ca ni se propune solutionarea pozitiva a problemei, tinind cont de faptul ca aceste terenuri sint incluse in schema de amplasare. In anexa nr.4, domnule ministru.

Deci, din momentul in care ele nu figureaza in aceasta anexa, nici nu poate fi vorba de examinarea lor. Cum putem noi sa confirmam in baza unei hotariri a Guvernului, cind ele nu sint prevazute in acea hotarire a Guvernului?

Exact de aceea v-am si pus prima intrebare, cum trebuia sa procedeze Guvernul? In viziunea mea, Guvernul trebuia sa-si retraga acest proiect de lege, urma sa faca modificarile respective si sa ne propuna, eventual facind trimitere la acea hotarire de Guvern.

 

Domnul Marian Lupu:

Pozitia?

 

Domnul Leonid Bujor:

Astfel noi stabilim ca, de fapt, repartizam doua terenuri care nu au nici o legatura cu acea hotarire a Guvernului.

Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Da, si eu la fel.

Microfonul nr.2.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Dupa parerea mea, nu are loc nici o incalcare, din cauza ca noi nu votam in acest moment nota informativa care este anexata la lege, votam legea. Dar legea nu prevede amplasarea acestor obiective. Legea prevede acesti 0,20 de ari, pe care noi am fost nevoiti sa-i schimbam, i-am schimbat din cauza ca au fost adresari din partea institutului si am gasit locuri mai potrivite pentru ambele parti.

De aceea, noi votam legea si rog sa fie promovata, conform Regulamentului, decizia comisiei si s-o votam.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, va multumesc, domnule viceministru.

Va rog sa luati loc.

Rog comisia.

Stati la microfon, dumneavoastra ati oferit o intrebare. Mai incet, va rog. Deconectati, va rog, microfonul la tribuna centrala.

Stimate coleg,

Ce se intimpla?  Colegul a avut cuvintul la microfonul nr.5. (Rumoare in sala.) La ce reactie? Domnul a vorbit la microfon? 

Stimatii mei colegi,

Bine, eu inteleg asa: stiu foarte bine ca aveti actiunea pregatita, numai ca vad ca eu putin v-am zadarnicit planurile, caci trebuie s-o incepeti mai devreme, pe mine nu ma intereseaza – de sustinere sau nu. 

Rog comisia.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Onorata asistenta,

Comisia pentru agricultura si industria alimentara a examinat in mod repetat acest proiect de lege, fiindca dumneavoastra stiti ca primul raport a fost pentru respingerea acestui proiect de lege. S-a gasit, impreuna cu Institutul National al Viei si Vinului, solutia pentru reamplasarea acestui teren pentru statia PECO in alt loc si comisiile au dat avizele pozitive, in afara de Comisia pentru administratia publica, ecologie si dezvoltarea teritoriului.

In afara de aceasta, acest proiect de lege comisia il va considera ca proiect de baza, fiindca noi avem si proiectul de Lege nr.4381, care se refera la acelasi subiect, adica la modificarea terenurilor care se afla in proprietatea statului si comisia propune ca proiectul de Lege nr.4381 sa fie comasat cu proiectul de Lege nr.3035.

Totodata, comisia mentioneaza ca in lectura a doua se va propune un articol adaugator II, care va avea urmatorul cuprins: “Prin derogare de la prevederea articolului 83 din Codul funciar, se permite retragerea din circuitul agricol a doua terenuri agricole cu suprafata totala de 0,44 hectare, in conformitate cu modificarile produse la articolul I din prezenta lege. Guvernul va gestiona terenurile mentionate in conformitate cu prevederile legislatiei”.

Cu aceste mentiuni, comisia propune ca proiectul de lege in discutie sa fie votat in prima lectura.

 

Domnul Marian Lupu:

Intrebari pentru comisie sint? Nu sint.

Va multumesc.

Luare de cuvint? Pai solicitati-o, va rog,  conform regulamentelor. Vorbiti.

 

Domnul Ion Gutu:

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu cred ca in nici un regulament nu este stipulat, de cite ori deputatul poate sa iasa la microfon si sa ceara cuvintul sau sa puna o intrebare.

Domnule Presedinte al Parlamentului,

Eu, invers, am vrut sa sustin ideea dumneavoastra de a crea o comisie ca sa aflam, intr-adevar, ce s-a intimplat cu acest proiect. Si am vrut sa va rog sa fie introdusa si candidatura mea in aceasta comisie, si sa fiti si dumneavoastra in aceasta comisie, fiindca eu am lucrat in Guvern 4 ani si jumatate, iar domnul Marian Lupu a lucrat 15 ani si a fost expert in domeniul relatiilor cu organismele financiare internationale.

Al doilea moment. Intr-adevar, toate Guvernele, oricit de greu le-a fost in anii '95, '96, '97, au considerat, si astazi Guvernul actual considera ca este vorba de un obiectiv strategic pentru Republica Moldova.

Avem citeva sute de metri de iesire la Dunare si toata lumea se gindea cum sa utilizam acest lucru, cum sa iesim la Dunare si sa devenim o tara civilizata. Au fost diferite variante, poate unele gresite, au fost diferite incercari, au fost cautari impreuna cu organismele internationale si vreau sa va spun, domnule Lupu, ca personal, nu am sustinut acest principiu de 9 dolari pe o tona, sau citi dolari pe o tona acolo, ca sa fie defalcat pentru a recupera cheltuielile.

N-a fost gasita o alta cale. Dar eu imi pun intrebarea: acum noi traim intr-o tara cit de cit bogata, avem resurse financiare, procuram avioane de zeci de mii de dolari, avioane pentru Air Moldova, care nu este cel mai necesar obiect pentru tara. Noi cheltuim 16 milioane de lei pentru fabrica “Farmaco”, o fabrica care a fost nationalizata, reintoarsa statului, cheltuim sute de milioane de lei pentru aparatele centrale, pentru reparatia cladirilor si n-am gasit 12 milioane de dolari ca statul sa participe la acest obiectiv, ca sa nu ajungem la o asemenea cifra de pierderi si sa ne ocupam astazi, stimati colegi,  de cele doua statii PECO.

Eu propun, si insist ca deputat, sa fie discutat in Parlament conceptul acestui proiect, fiindca el s-a schimbat radical, el nu serveste asigurarii Republicii Moldova cu resurse petroliere alternative. Este absolut clar ca sint alte interese si cred ca comisia trebuie sa lucreze si fiecare o sa aiba dreptul sa participe la aceasta comisie.

Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Am convenit ca, dupa vacanta, vom inainta, si eu personal, propunerea catre Biroul permanent sa cream Comisia respectiva de ancheta, fiindca cred ca este subiectul care merita o atentie. Toti acei care vor manifesta interes de a face parte din componenta acestei comisii sint liberi si bineveniti.

Deci, inca o data generalizez: propunerea comisiei, aprobarea in prima lectura si in a doua.

Supun votului. Cine este pentru aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.3035, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Lectura a doua. Cine este pentru adoptarea Proiectului nr.3035… (Rumoare in sala.) Ma iertati, ca tot eram in aceste discutii. Comisia a propus sa se ia ca baza, sa se comaseze proiectele de lege nr.3035 si nr.4381. Atunci imi cer scuze, nu mergem la lectura a doua.

In acest caz, vom examina proiectul de Lege nr.4381, dupa dezbaterea si aprobarea in prima lectura, si luam ca baza proiectul de Lege nr.3035, iar dupa aceea votam in lectura a doua. De acord.

Proiectul de Lege nr.4381 privind modificarea si completarea anexei la Legea pentru aprobarea Listei unitatilor ale caror terenuri destinate agriculturii ramin in proprietatea statului. 

Rog Guvernul.

 

Domnul Stefan Calancea – viceministru al agriculturii si industriei
                                                              alimentare:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati deputati,

Necesitatea inaintarii acestui proiect de lege este dictat de faptul ca pentru executarea Legii nucului a fost creat Centrul pentru culturile nucifere. Dat fiind faptul ca acest centru necesita o baza elementara de producere, venim cu propunerea de a transfera 165,97 hectare de teren agricol din gestiunea Institutului de Pomicultura in gestiunea acestui centru. Vreau sa mentionez ca suprafata terenurilor ramine in proprietatea publica a statului si nu isi schimba destinatia. Si rugam sa sustineti acest proiect de lege.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc.

Intrebari? Nu sint.

Va multumesc.

Rog comisia.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Onorata asistenta,

Comisia a examinat acest proiect de lege, care prevede transmiterea unor terenuri proprietate de stat, cu o suprafata totala de 165 de hectare, din gestiunea Institutului de Pomicultura in gestiunea institutiei publice  Centrul national pentru culturi nucifere. Comisia considera ca acest proiect de lege este necesar de comasat cu proiectul nr.3035 si in lectura a doua sa fie examinat proiectul de Lege nr.3035, fiindca este vorba de acelasi subiect.

Va multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Intrebari pentru comisie?

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Vreau doar sa va intreb, daca denumirea proiectului corespunde cu continutul. Legea pentru aprobarea listei unitatilor ale caror terenuri destinate agriculturii ramin in proprietatea statului, ca si la proiectul de lege precedent. Ele se duc din proprietatea statului, nu ramin in proprietatea statului.

 

Domnul  Marian Lupu:

Daca va uitati la continut, si in prima si in a doua lege…

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Legea prezenta se numeste “privind Lista unitatilor ale caror terenuri destinate agriculturii ramin in proprietatea statului”. Legea nr.668-XIII asa se numeste.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Da.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Adica aici se modifica si se completeaza o lege care are de acum o denumire in registrul legilor din Republica Moldova.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Cred ca trebuie sa punem un moratoriu la aceasta lege si sa nu o mai violam atit. Terenurile se duc, se tot duc, iar noi zicem “care ramin in proprietatea statului”. Aceasta am avut in vedere.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule presedinte de comisie,

Iata aici este spus ca se formeaza Centrul acesta ca institutie publica, inteleg ca este o persoana juridica. Care este statutul consiliului? In nota informativa este scris: “Consiliul national pentru coordonarea activitatilor de promovare a productiei de culturi nucifere pe linga Prim-ministru”, care promoveaza, de fapt, aceasta problema. Care este statutul acestui consiliu si statutul institutiei careia i se transmite pamintul?

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Institutia careia i se transmite terenul este o institutie publica si, conform Codului civil, asa ceva este posibil sa fie creat. Este o institutie obsteasca, adica este o organizatie non-guvernamentala si ea poate sa existe. Dar legea prevede ca acest teren se transmite institutiei publice, Centrului pentru culturi nucifere, care este creat prin hotarire de Guvern, conform Codului civil.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Va multumesc.

Domnule Presedinte al Parlamentului,

Rog sa ma inscrieti, inainte de votare, pentru un discurs.

 

Domnul  Marian Lupu:

Da. O intrebare.

Microfonul nr.2.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Totusi, noi am vorbit in comisie ca hotarirea Guvernului conform careia este creata aceasta institutie se numeste “crearea Centrului pentru culturile nucifere s.a.m.d.” De aceea, cuvintele “institutiile publice” sint in surplus. Deci, din lista trebuie excluse cuvintele “institutie publica”. In caz contrar, el n-o sa corespunda hotaririi Guvernului, care a creat acest centru. Aceasta pentru redactie.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Ceea ce spune domnul Todoroglo este inclus in raport si noi vom lua aceasta in considerare pentru lectura a doua, atunci cind vom face comasarea cu proiectul de Lege nr.3035.

 

Domnul  Marian Lupu:

Comisia are nevoie de timp suplimentar pentru a face aceasta comasare sau putem purcede?

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

In proiect este prevazut pentru…

 

Domnul  Marian Lupu:

A, pentru saptamina viitoare. Eu imi cer scuze.

Va multumesc.

Luare de cuvint, domnul Susarenco.           

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Onorat Parlament,

Am mentionat de nenumarate ori in ultimul timp ca a devenit o regula faptul ca majoritatea comunista tot mai des umbla la dispozitiile Legii nr. 668-XIII din 23 noiembrie 1995 pentru aprobarea Listei unitatilor ale caror terenuri destinate agriculturii ramin in proprietatea statului. Tendinta actualei guvernari este de a deposeda, in opinia mea, statul de pamintul care a ramas in proprietate publica in favoarea unor sau altor persoane fizice si juridice, care, atit prin activitatea lor economica, cit prin oportunitate, trezesc mari dubii.

Aceasta tendinta se rasfringe tot mai mult asupra pamintului aflat in proprietate publica din suburbiile Chisinaului. In timp ce un ar de pamint, dupa cum cunoastem, in aceste suburbii ajunge deja la 10 mii de euro, iar tendinta de crestere a costului pamintului este vizibila, cu atit mai mult aceasta ne-o arata si practicile statelor din jurul nostru. Obiectul pus in discutie, terenurile de pamint – proprietate publica, in opinia mea, necesita a fi analizat cel putin din doua puncte de vedere: din punctul de vedere juridic si din punctul de vedere politic. La aspectul economic nu ma voi opri.

Aspectul juridic. Articolul 57 din Codul civil prevede doua tipuri de persoane juridice. De drept public, asa cum a spus domnul Cosarciuc si de drept privat, care in raporturile civile sint situate pe pozitii de egalitate, asa spune Codul civil. Articolul 58, alineatul (1) din Codul civil prevede ca statul si unitatile administrativ-teritoriale participa in raporturile juridice civile pe pozitii de egalitate cu celelalte subiecte de drept. Articolul 29 din Constitutie stipuleaza, in alineatul (1), ca economia Republicii Moldova este o economie de piata de orientare sociala, bazata pe proprietate privata si pe proprietate publica, antrenate in concurenta libera, ceea ce nu vedem noi in cele 2 proiecte de lege.

Iar la alineatul (2) din acelasi articol 126, litera e) Constitutia spune ca “statul este obligat sa asigure exploatarea rationala a pamintului si a celorlalte resurse naturale in concordanta cu interesele nationale”. Nu in zadar am intrebat, care este statutul acestui consiliu de pe linga Prim-ministru, care promoveaza cresterea nucilor in Republica Moldova.

Si daca este o organizatie neguvernamentala, va mai amintesc ca, prin hotarirea Curtii Constitutionale din 21 februarie inca 1996 cu privire la controlul constitutionalitatii decretului Presedintelui Republicii Moldova nr.223 din 17 iulie 1995 cu privire la fondul republican de investitii si dezvoltare, acest fond a fost format ca organizatie neguvernamentala pe linga Presedintele Republicii Moldova. De atunci si Curtea l-a declarat neconstitutional, spunind ca se incalca Constitutia, mai exact dreptul la asocierea libera a cetatenilor, si ca un Prim-ministru sau un sef de stat nu poate crea pe linga el organizatii neguvernamentale. Deci, in opinia mea, suportul juridic al acestui proiect de lege, pe care il discutam, nu exista si el nu poate fi votat. Aceasta ce se refera la aspectul juridic.  

Din punctul de vedere al aspectului politic al problemei este cu mult mai simplu. Pe de o parte actuala guvernare critica guvernarile precedente pentru faptul ca a privatizat sau a “prihvatizat” si a saracit majoritatea populatiei, ceea ce este in mare parte un adevar. Iar pe de alta parte, a purces cu brio la impartirea si distribuirea  celei mai mari si unice bogatii a statutului nostru – pamintul.

Daca fabricile, uzinele, depozitele, casele care au fost privatizate pe nedrept pot fi construire, reconstruite, pamintul, odata dat cadou unuia sau altora sub orice forma si pretext, nu mai poate fi recuperat. S-a dat Palanca, s-a dat Holercani-ul si Ustia. Iata ca a venit rindul suburbiilor Chisinaului. Sigur ca majoritatea comunista are destule voturi ca sa adopte orice, chiar si privatizarea unei parti de pe Luna sau de pe planeta Martie. Dar rolul acelora care nu se considera ca apartinind majoritatii parlamentare este sa deschida ochii populatiei, parintilor si concetatenilor nostri la ceea ce se intimpla cu adevarat in tara aceasta.

Si, ca o replica doamnei, colegei mele de comisie, doamnei Galina Balmos din fractiunea majoritara, as vrea sa spun urmatoarele: noi nu trebuie sa ne grabim. Or, deja de 16 ani in Republica Moldova se face parlamentarism si se stie foarte bine ca in orice Parlament majoritatea decide, iar minoritatea in orice caz are dreptul de a critica.

Noi nu sintem vinovati ca Biroul permanent al Parlamentului, din an in an, in ultimele zile ale anului, ne da o ordine de zi foarte incarcata si se voteaza legile asa cum se voteaza, repede, fiindca noi avem oarecare obligatiuni. Noi avem obligatiunea parlamentara de a vota legile si a le discuta, inainte de toate. Or, astazi este 22 decembrie, cind toate parlamentele lumii, inclusiv Duma de Stat de la Moscova, unde noi avem foarte multi prieteni, isi incheie sesiunea de toamna. Noi vom lucra si in ajun de An Nou.

Are una cu alta, domnilor deputati, caci nu se voteaza in ultima zi si nu se baga pe git proiecte de lege foarte importante. Si nu se da pamintul la mezat in ultima zi a anului, fiindca noi nici chiar de Craciun nu avem dreptul sa facem cadouri de acest fel.

Sarbatori fericite.

 

Doamna  Maria Postoico:

Stimati colegi,

Mai sint intrebari?

Supun votului proiectul de Lege nr.4381 in prima lectura. Cine este pentru, rog sa voteze. Eu rog liniste in sala. Majoritatea.

Va multumesc.

Pentru stenograma. Deci, proiectul de Lege nr.4381 va fi ca o alternativa la proiectul de baza nr.3035. Comisia l-a inaintat si pentru a doua lectura? Din cite am inteles, lectura a doua se amina pentru saptamina viitoare.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr. 2783 cu privire la anularea unor datorii istorice incluse in obiectul acordului-memorandum ale intreprinderilor care implementeaza planuri de restructurare. Guvernul, va rog.

Domnul viceministru Viorel Melnic.

 

Domnul Viorel Melnic:

Stimata doamna Presedinte al sedintei,

Stimati deputati,

Onorata asistenta,

Proiectul de Lege cu privire la anularea unor datorii istorice incluse in obiectul acordului-memorandum ale intreprinderilor care implementeaza planuri de restructurare este elaborat in stricta conformitate cu Legea insolvabilitatii nr.632 de legislatura a XV-a din 14 noiembrie 2001, articolul 15, alineatul (1), punctul 5), litera c), care prevede scutirea totala sau partiala de plata datoriilor incluse in obiectul acordului-memorandum, cu conditia onorarii de catre intreprindere a obligatiilor asumate.

Deci, conditia de baza privind anularea datoriilor intreprinderilor, 31 de intreprinderi din cele 121 care au activat in conditiile acordului-memorandum la situatia din 1 ianuarie 2006 si incluse in proiectul de lege, este achitarea integrala de catre acestea a platilor curente si reesalonate fata de creditori din momentul incheierii acordului-memorandum. Prin datorii se are in vedere orice obligatie fiscala, incluse in obiectul acordului-memorandum – plati de baza, dobinda, penalitati, sanctiuni fata de bugetele de toate nivelurile.

De mentionat ca, din cele 31 de intreprinderi incluse in proiectul de lege, 21 au achitat integral platile fata de toti creditorii de stat 100%, iar patru intreprinderi au achitat integral platile fata de unii creditori de stat. Totodata, in proiectul de lege au fost incluse si 6 intreprinderi care au achitat platile curente si esalonate fata de toti creditorii de stat, la nivelul de 97-99%. S-a luat in consideratie importanta acestor intreprinderi pentru economia nationala si municipala, cum este SA CET-1, intreprinderea municipala “Apa Canal”.

Este important faptul ca pentru intreprinderile care au achitat integral platile fata de toti creditorii s-a propus anularea impozitelor fata de bugetul de stat in proportie de 50% si creditele fata de Ministerul Finantelor in marime de 100% din soldul inclus in obiectul acordului-memorandum la situatia din 1 ianuarie 2006, precum si 100% din soldul penalitatilor si sanctiunilor fata de bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat, dobinda si penalitatile fata de Ministerul Finantelor pentru cheltuielile primite. Pentru intreprinderile care au achitat platile in proportie de 97-99% se propune a anula numai penalitatile si sanctiunile fata de bugetul de stat si bugetul asigurarilor sociale de stat, precum si 25% din impozitele fata de bugetul de stat.

Criteriile de anulare a unor datorii istorice, incluse in obiectul acordului-memorandum ale intreprinderilor care implementeaza planurile de restructurare au fost aprobate de Consiliul Creditorilor prin hotarirea nr. 3 din 27 aprilie 2006. In total, proiectul de lege prevede anularea soldului datoriilor intreprinderilor incluse in obiectul acordurilor-memorandum fata de bugetul public national in suma de 47 milioane 800 de mii de lei si 29 de mii de dolari USA. Inclusiv penalitati – 28 milioane de lei, inclusiv sanctiuni financiare – 3 milioane 700 de mii de lei, impozite si plati de baza fata de bugetul de stat – 9 milioane 27 mii de lei, credite, dobinzi si penalitati fata de Ministerul Finantelor – 6 milioane 423 de mii de lei si 29 de mii de dolari.

Din suma totala s-a propus de a anula soldul datoriilor fata de bugetul asigurarilor sociale de stat, in marime de 4 milioane 882 mii de lei numai penalitati si sanctiuni, in conformitate cu prevederile Legii insolvabilitatii. Dat fiind faptul ca bugetul asigurarilor sociale este de asemenea un creditor, la fel ca si bugetul de stat, proiectul de lege este elaborat in baza propunerilor creditorilor si unitatilor administrativ-teritoriale si coordonat cu urmatoarele autoritati ale administratiei publice centrale: Ministerul Economiei si Comertului, Ministerul Finantelor, Ministerul Industriei si Infrastructurii, Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare, Agentia Constructii de Dezvoltare a Teritoriului, Casa Nationala de Asigurari Sociale si Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, aprobat prin sedinta Guvernului  nr.777 din 6 iulie 2006.

Stimati deputati,

Conform situatiei de la 1 ianuarie 2006, procesul de restructurare prin intermediul incheierii acordurilor-memorandum cu Consiliul Creditorilor in baza Legii insolvabilitatii, se implementeaza la 121 de intreprinderi din diferite ramuri ale economiei nationale. Legea privind anularea unor datorii istorice se refera la 31 de intreprinderi care si-au onorat obligatiile fata de creditori. De mentionat ca majoritatea acestor intreprinderi au majorat esential volumul vinzarilor nete odata cu extinderea sortimentului de productie, reducerea costurilor si cheltuielilor operationale de la un leu de vinzari nete, micsorarea datoriilor creditoare si creantelor cu termenul expirat, stocurilor de productie si materiale, contribuind considerabil la majorarea veniturilor bugetului public.

De asemenea, vreau sa mentionez ca situatia datoriilor, asa cum s-au acumulat acestea, o avem intr-o nota suplimentara. La cerinta stimatilor deputati aceasta nota poate fi prezentata.

Va multumesc pentru atentie.

 

Doamna  Maria Postoico:

Intrebari?

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Doamna Presedinte al sedintei,

As vrea sa vin cu o intrebare de procedura. In suplimentul la ordinea de zi pentru astazi avem proiectul de Lege nr. 1702, care partial se refera la unul dintre subiectele ce se contin in acest proiect si, conform Regulamentului, trebuia mai intii pus in discutie acel proiect si dupa aceasta sa revenim la proiectul care ni s-a prezentat acum.

 

Doamna  Maria Postoico:

Acesta este inclus pe ordinea de zi, care va fi supusa examinarii.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Pai, nu poate fi votat acest proiect de lege, inainte de a fi votat celalalt, venit mai inainte in Parlament.

 

Doamna  Maria Postoico:

Dar acum noi sintem in procedura…

Doamna Cusnir,

Noi sintem la procedura de discutie. Dumneavoastra, daca ati avut aceasta interventie, trebuia s-o faceti mai inainte, cind s-a pus in discutie acest proiect de lege. Deci, intrebarea?

 

 

Doamna Valentina Cusnir:

Pai, nu am putut sa intervin, pentru ca este ordinea de zi care trebuie respectata. S-a incalcat…

 

Domnul Marian Lupu:

Ce s-a incalcat?

 

Doamna Valentina Cusnir:

Proiectul de Lege nr.1702, inclus in suplimentul la ordinea de zi pentru astazi, se refera partial la subiectul care a fost pus in discutie. Deci, acel partial trebuia discutat primul si apoi sa fie discutat acela care contine si alte subiecte.

 

Domnul Marian Lupu:

Rog opinia Comisiei economice la acest subiect.

Microfonul nr.3.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Noi am propus sa fie examinat in Parlament proiectul de Lege nr.2783, deoarece el contine mai multe propuneri de a anula penalitatile si amenzile si corespunde legislatiei in vigoare. Dar proiectul care a fost initiat de un grup de deputati: doamna Valentina Cusnir, domnul Ion Neagu, doamna Zoia Jalba, se refera tot la o intreprindere, “Milestii Mici”. Dar acolo se propune sa fie anulate datoriile fata de fondul social. Noi niciodata nu am anulat aceste datorii istorice. Se propune sa fie anulata toata dobinda fata de Ministerul Finantelor. Consiliul creditorilor a decis numai 50 la suta si noi, in principiu, avem avizul negativ la initiativa aceasta si o sa propunem sa fie respinsa.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Domnule Presedinte,

Acest proiect de lege trebuia examinat. Parlamentul decide si nu domnul Bondarciuc, proiectul trebuia examinat in Parlament, conform regulamentului si, dupa aceasta, respins sau examinat celalalt proiect, venit mai tirziu in Parlament. Imi cer scuze.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine, am luat act de aceasta informatie.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule viceministru,

Sint cunoscute, desigur, toate efectele pozitive pe care le-a avut acordul-memorandum in procedura de redresare a intreprinderilor si a fost foarte binevenita procedura aceasta. Pina la urma, mi se pare ca este o inechitate in abordarea acelor intreprinderi care se afla in acord. De ce, totusi, dumneavoastra ati acceptat sa fie apreciate, in mod selectiv, o parte din intreprinderi, cele care si-au indeplinit obligatiunile la 97%, 99%, o parte din intreprinderile care si-au indeplinit obligatiunile numai fata de unii creditori. Nu credeti ca este o inechitate, pina la urma?

 

Domnul Viorel Melnic:

Va multumesc.

Deci, ideea principala, care a fost, de fapt, sustinuta de Consiliul Creditorilor, a fost de a accepta in acest proiect de lege doar 31 de intreprinderi. Au fost divizate aceste intreprinderi in trei grupuri: A, B, C. De fapt, primul grup a fost grupul “A”, care a  achitat, dupa cum am spus, toate datoriile. Criteriul principal este achitarea datoriilor, platilor curente si reesalonate si s-a luat decizia de a  porni  de la 97 %.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Domnule viceministru,

Daca conditiile se cunosc ca de la inceputul anului… Daca toate intreprinderile ar fi primit invitatia de la Consiliul Creditorilor, si ar fi fost anuntate ca, daca  pina la sfirsitul anului achita datoriile fata de niste creditori concreti ori le achita in proportie de 97%, atunci in grupa “C” nu ar fi fost numai 4 intreprinderi. Sint absolut convins ca ar fi fost, din cele 121 de intreprinderi –  50, 60. Dar cind dumneavoastra, la finele anului, faceti o analiza si  determinati de sine statator, contrar legii, care este in vigoare, fiindca in Legea privind insolvabilitatea este foarte concret stipulat: “intreprinderile care isi indeplinesc obligatiunile integral fata de toti creditorii, conform acordului-memorandum”. Fiindca in acord se prevede reesalonarea, in cadrul careia se poarta negocieri cu  intreprinderile. Procedura este clara.

Dar in cazul de fata, cind dumneavoastra veniti in Parlament si propuneti ca noi sa acceptam modificarea la legea care exista astazi, pentru a promova unele facilitati pentru un sir foarte ingust de intreprinderi, contrar celorlalte care sint in acord…

 

Domnul Viorel Melnic:

Va multumesc.

Eu, totusi, vreau sa fac apel la Legea insolvabilitatii. Si ceea ce am spus la inceputul notei informative este ca, conform articolului 15, alineatul (1), punctul 5), litera c), este prevazuta scutirea partiala sau totala de datorii. Deci, sub aspectul de partial, de aici s-a pornit ca Consiliul Creditorilor sa survina cu o dimensiune mai larga. Incepind cu 97-99% pentru unii, continuind cu unele intreprinderi care au achitat datoriile curente fata de unii creditori si terminind cu cei care au achitat integral toate datoriile fata de toti creditorii.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Stimati colegi,

Eu din start as vrea sa va spun, stimati colegi,  ca Alianta “Moldova Noastra” accepta propunerile ce tin de redresarea intreprinderilor, si anume de procedura acordului-memorandum. Dar noi nu putem accepta, atunci cind se face selectiv, se accepta niste facilitati fata de unele intreprinderi, care pina la urma, conform legii, nu si-au indeplinit obligatiunile. Dar, pina la urma, aceasta-i prerogativa Parlamentului.

 

Domul Marian Lupu:

Microfonul nr. 4.

 

Doamna Lora Grosu:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule ministru,

Spuneti-mi va rog, in proiectul de lege la articolul 4, la inceput se anuleaza in baza deciziei autoritatii administratiei publice si, cind ne uitam aici, cind si-a dat avizul primaria municipiului Balti, dumneavoastra ati vazut? Aici este scris ca primaria este de acord sa ierte aceste datorii.

Niciodata primarul, conform legislatiei in vigoare a administratiei publice locale, nu-si poate asuma personal anularea acestor datorii. Aceasta trebuie sa fie decizia consiliului. Eu vad ca dumneavoastra ati spus aici “presedintele comisiei”. Presedintele comisiei tot nu este corect, din punctul de vedere al Legii administratiei publice locale, este o incalcare flagranta a legii. Si aici este chestia aceasta foarte serioasa, dumneavoastra pur si simplu ati ignorat consiliul municipal.

 

Domnul Viorel Melnic:

Va multumesc.

N-am ignorat nimic, am lasat aceasta ipoteza s-o expuna Comisia pentru politica economica, buget si finante, fiindca in discutia noastra cu comisia a intervenit propunerea de a exclude aceasta anexa din proiectul de lege, dat fiind faptul ca, conform Legii nr.123 din 08 martie 2003 privind administratia publica locala, aceasta tine de competenta administratiei publice locale.

 

Domnul Marian Lupu:

Poate o clarificare.

Microfonul nr.3.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Noi la comisie n-am acceptat articolul 4 si o sa propunem in raport excluderea din lege a acestui articol, precum si a articolului 6. Reiesind din faptul ca numai autoritatile publice locale sint in drept sa decida pina la capat problemele acestea,  si in raport va fi stipulat acest lucru.

 

Domnul Marian Lupu:

De acord.

Va multumesc.

Deci, in raportul comisiei aceasta idee va fi evocata.

Va multumesc, domnule viceministru.

Rog comisia.

 

Domnul Gheorghe Popa:

Mult stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Onorata asistenta,

Raportul prezentat de reprezentantul Guvernului ma scuteste de citirea integrala a raportului comisiei sesizate in fond. Vreau sa aduc la cunostinta  distinsului for legislativ ca toate anexele la acest proiect de lege au fost analizate de catre comisie foarte profund si detaliat, ele corespund conditiilor legislatiei. Vreau doar sa adaug la acest raport ceea ce tine de intrebarea deputatului Lora Grosu.

Cit priveste modalitatea de anulare a datoriilor fata de bugetele unitatilor administrativ-teritoriale la situatia din 1 ianuarie 2006, incluse in obiectul acordului-memorandum, incheiate cu Consiliul Creditorilor, in suma de 489,5 mii de lei, in baza deciziilor autoritatilor administratiei publice locale, expuse la articolele 4 si 6 si la anexa nr.5, comisia considera ca aceasta tine de competenta organelor unitatilor administrativ-teritoriale si nu poate fi obiectul acestei legi, de aceea comisia propune de a  exclude din proiect articolul 4, articolul 6 si anexa nr. 5. In baza celor expuse, Comisia pentru politica economica, buget si finante propune Parlamentului votarea acestui  proiect lege  in prima si a doua lectura.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, va multumesc.

Intrebari pentru comisie?

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Domnule  vicepresedinte al comisiei,

As vrea sa va intreb, daca proiectul de Lege nr. 1702, care partial tine de acelasi subiect, va fi examinat dupa acest proiect. Si deja stim rezultatul, caci domnul Bondarciuc a decis, in numele Parlamentului, ca acest proiect va fi respins, dar a fost incalcata procedura. Cum va ramine in acest proiect combinatul “Milestii Mici”, daca va fi respins din celalalt proiect?

 

Domnul  Gheorghe Popa:

Doamna deputat,

Va multumesc.

Vreau sa mentionez ca, intr-adevar, in acest proiect de lege exista conditii de anulare a unor datorii si pentru Intreprinderea de Stat “Milestii Mici” si la acest compartiment vreau sa zic ca nu domnul presedinte al comisiei, Nicolae Bondarciuc, a decis, dar a decis comisia ca proiectul inaintat de dumneavoastra sa fie respins, dat fiind faptul ca nu intruneste acele conditii pe care le prevede legislatia.

Doamna Valentina Cusnir:

Cred ca Parlamentul trebuie sa decida si, daca va fi respins, conform tuturor regulamentelor si legilor, combinatul “Milestii Mici” nu poate ramine in acest proiect.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimata colega,

De fapt, noi nu avem aici contradictii, in proiectul de Lege nr. 2783 acopera, in lista altor obiective, si obiectivul mentionat de dumneavoastra, “Milestii Mici”, dar in conditii mai inguste decit cele din proiectul nr. 1702. Si faptul ca noi adoptam o lege cu o lista complexa, cu anumite conditii, si daca chiar cu adoptarea acestui proiect de lege nr.1702, nu contravine, el intra in vigoare. Deci, nu exista contradictii juridice, fiindca proiectul nr.1702 propune o abordare mai larga ca masuri de scutire pentru ”Milestii Mici”, in comparatie cu proiectul nr.2783. Da, acesta este mai extins ca lista de obiective asupra carora se rasfring pozitiile acestei legi. Deci, nu exista. Haideti sa asteptam, ajungem la proiectul nr.1702 si vedem cum decide plenul Parlamentului.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Pai, domnul Bondarciuc a spus ca se respinge.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Dumnealui a citat decizia comisiei, dumneavoastra aveti dreptate ca in final se pronunta Parlamentul. Cind Parlamentul se va pronunta, va fi si decizia finala.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc de intelegere si de neinchidere a microfonului.

 

Domnul Marian Lupu:

Si eu la fel.

Microfonul nr.3.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

O precizare, domnule Presedinte.

Cu regret, doamna Cusnir nu a inteles ce am spus. Comisia a luat decizia si o sa-i propuna Parlamentului. Eu n-am decis, trebuie sa intelegeti, cind eu vorbesc, ascultati atent.

 

Domnul Marian Lupu:

Deci, ati confirmat ceea ce am evocat si eu.

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Alexandru Oleinic

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule raportor,

Consiliul Creditorilor activeaza din anul 1997, pentru prima data ne abatem de la lege si permitem sa fie abordate in asa mod un sir de intreprinderi, pe care le scutim de obligatiunile fiscale, ele neindeplinindu-si pina la capat obligatiunile fata de creditori. Totusi, noi cream un precedent ori aceasta este intentionat?

 

Domnul Gheorghe Popa:

Da, va multumesc, domnule deputat.

Vreau sa repet inca o data ceea ce a spus domnul viceministru Viorel Melnic, ca aceasta s-a facut in temeiul articolului 15, alineatul (1), punctul 5), litera c) din Legea insolvabilitatii, si nu mai mult decit atit.

 

Domnul  Alexandru Oleinic:

Atunci comisia a verificat, au fost anuntate toate cele 121 de intreprinderi din start ca, cine isi va indeplini obligatiunile pina la finele anului, conform grupelor “c” si “b”, va avea facilitatile respective.

 

Domnul Gheorghe Popa:

Domnule deputat,

Repet inca o data ceea ce a mentionat domnul viceministru Viorel Melnic. Avem o nota suplimentara, o informatie suplimentara, care este pusa la dispozitia deputatilor, informatie detaliata referitoare la fiecare agent economic, fiecare intreprindere care beneficiaza de aceste  facilitati.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Melnic,

Aveti o informatie suplimentara?

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Au fost anuntati sau nu? Aceasta-i problema, eu numai aceasta vreau sa stiu.

 

Domul Marian Lupu:

Microfonul nr. 6.

 

Domnul Viorel Melnic:

Multumesc, domnule Presedinte,

Vreau sa fac doar o adaugare la cele mentionate. Acordurile-memorandum se practica din 1997-1998. Inca de atunci intreprinderile erau constiente ca exista asemenea proiecte de lege, si proiectul pe care il promovam acum nu va servi drept precedent, el este o repetare a proiectelor existente anterior. Proiecte similare au fost  si in 2001, care au mers pina la anularea datoriilor inclusiv la bugetul de stat, proiecte similare au fost si in 2005, dar au fost cu sanctiuni si penalitati, deci, acesta nu este un precedent. Mai mult decit atit, Consiliul Creditorilor este stiut ca din 1 ianuarie 2007 nu va mai activa.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Domnule Presedinte,

Foarte corect, stimati colegi,

Pina acum au fost penalitati si sanctiuni. Acum este vorba de datorii concrete fata de Ministerul Finantelor, Inspectoratul Fiscal si Casa Nationala de Asigurari Sociale. De aceea am si intrebat, fiindca n-au fost anuntate toate intreprinderile. Pina acum nici o data nu au fost permise abateri de la lege, care stipuleaza concret ca, in cazul in care isi indeplinesc obligatiunile la 100%, conform acordului-memorandum, dar in cazul de fata se face un precedent. Si se face o selectie foarte abuziva. Pina la urma, imi este foarte greu sa spun cuvintul acesta, dar se prevede aici un lobbysm concret.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Si o precizare.

Microfonul nr.3.

 

Domnul   Nicolae Bondarciuc:

Stimati colegi,

Vreau sa va rog sa va uitati atent: in lista aceasta, in proiectul acesta nu este anularea datoriilor fata de fondul social. Nu este anularea datoriilor fata de Ministerul Finantelor, nu este. Adica este anularea penalitatilor si a amenzilor. Si este numai in anexa nr. 3 achitarea in sold a datoriilor istorice la impozite si plati fata de bugetul de stat, conform situatiei la 1 ianuarie 2006. Legea cu privire la insolvabilitate este. Toti, toate intreprinderile si toti conducatorii care se afla in situatia de acord-memorandum citesc legile, cunosc legea si nu este necesara anuntarea suplimentara.

 

Domnul Marian Lupu:

La atac.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Ion Varta:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule vicepresedinte al comisiei,

Datele inserate in aceasta lista a intreprinderilor, care urmeaza sa fie scutite de achitarea soldului datoriilor istorice la impozite si plati fata de bugetul de stat sint cu referire la 1 iulie 2006. Intre timp, cu siguranta, s-au mai intimplat niste schimbari, evolutia miscarii. Toate lucrurile sint in continua miscare. Poate mai sint si alte intreprinderi care pot fi incluse in aceasta lista? De ce nu s-au luat in calcul ultimele schimbari, ultimele totalizari?

 

Domnul Gheorghe Popa:

S-a luat, conform situatiei de la 1 ianuarie 2006.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul   Nicolae Bondarciuc:

S-a luat situatia la 1 ianuarie 2006 si punct.

 

Domnul Ion Varta:

Dar pentru alte intreprinderi, care si-au onorat datoriile, poate fi elaborata o noua initiativa legislativa?

 

Domnul Marian Lupu:

S-au luat, de fapt, toate acelea care sint in programul-memorandum. Practic, nu putem constata.

Microfonul nr.4.

 

Doamna Lora Grosu:

Imi cer scuze ca ies a doua oara la microfon, pur si simplu, n-am fost atenta, pina la urma. Lora Grosu, Partidul Democrat.

Stimate domnule raportor,

Spuneti-mi, va rog, dar intreprinderea “Moldagrotex”, iata scrie Ministerul Finantelor ca intreprinderea aceasta nu-si onoreaza obligatiunile si este inclusa totusi pe lista aceasta.

 

Domnul Marin Lupu:

Cine clarifica situatia?

 

Doamna Lora Grosu:

Iata, uitati-va la Ministerul Finantelor, pagina 16.

 

Domn Gheorghe Popa:

Este “Moldagrotex”, municipiul Chisinau.

 

Doamna Lora Grosu:

Chiar jos, ultimul abzat.

 

Domnul Gheorghe Popa:

Da, se incadreaza in indeplinirea conditiilor.

 

Doamna Lora Grosu:

Ea nu si-a indeplinit corect conditiile, inseamna ca trebuie exclusa, ea are datorii.

 

Domnul Gheorghe Popa:

Repet inca o data, “Moldagrotex”, municipiul Chisinau a fost inclusa in lista respectiva, indeplinind conditiile de activitate a acordului-memorandum. Deci, ea se incadreaza in conditii.

Doamna Lora Grosu:

Multumesc mult.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Popa,

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.2783, cine este pentru aprobarea  lui in prima lectura, rog sa voteze. Majoritatea, va multumesc.

Lectura a doua. Adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.2783. Cine este pentru, rog sa voteze. Comisia, ce a propus: in prima si a doua lectura? Asa este sau nu este asa?

Domnule Popa,

S-a mentionat in raport prima si a doua lectura? S-a mentionat. Atunci sa continuam, aceasta e alta treaba.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Multumesc, domnul Presedinte.

Stimati colegi,

Luind in considerare ca abaterile care au fost propuse din partea comisiei, pina la urma, argumentele pe care le-a adus domnul Popa nu au fost convingatoare pentru noi si pentru mine personal, eu totusi propun ca intreprinderile care intra in grupa “c”, care pina la urma si-au indeplinit obligatiunile numai fata de unii creditori, sa fie excluse din sirul de intreprinderi fata de care se anuleaza datoriile istorice, conform acordului-memorandum.

Argumentele sint destul de serioase,  fiindca, in principiu, ar fi fost mai bine ca toate intreprinderile sa fie anuntate  de la inceputul anului, care vor fi conditiile de activitate pe parcursul acordului-memorandum. Si atunci ar fi fost foarte clar, cine isi indeplineste obligatiunile fata de creditorii concret nominalizati, in cazul de fata sint nominalizati: Ministerul Finantelor, Inspectoratul Fiscal si Casa Nationala de Asigurari Sociale, ar fi fost foarte clar pentru toate cele 121 de intreprinderi.

Si nu excludem faptul ca, in final, toate cele 121 ar fi intrunit conditiile care  permit sa fie achitate, sa fie anulate si datoriile istorice, si penalitatile, si amenzile. De aceea, eu propun ca intreprinderile din grupa “c” sa fie excluse din proiectul discutat.

 

Domnul Marian Lupu:

Pozitia comisiei.

Microfonul nr.3.

 

Domnul Gheorghe Popa:

Multumesc, domnule Presedinte.

Noi insistam asupra variantei propuse de comisie.

 

Domnul Marian Lupu:

Atunci supun votului.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Fractiunea “Alianta «Moldova Noastra»”, in cazul acesta, nu va sustine proiectul respectiv.

 

Domnul Marian Lupu:

Am luat act.

Stimati colegi,

Supun votului propunerea evocata la microfonul nr.5, referitor la Anexa “c”. Cine este pentru a accepta aceasta propunere, rog sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 0.

Sectorul nr.2 – 2.

 

Domnul Marian Lupu:

Sectorul nr.3?

Stimati colegi,

Luati cineva asupra dumneavoastra responsabilitatea de a anunta rezultatele. Vad ca sint 9 voturi, 11 voturi vad in sectorul nr.3. 11 voturi plus 2, in sectorul nr. 2,  13 voturi. Propunerea nu a fost acceptata de plenul Parlamentului.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Vladimir Braga:

Multumesc, domnule Presedinte.

O problema de procedura. Dupa prima lectura a fost propunerea ca articolul 4 si articolul  6, precum si anexa sa fie eliminate in lectura a doua.

 

Domnul Marian Lupu:

Cu administratia  publica locala?

 

Domnul Vladimir Braga:

Da, exact, ceea ce priveste autonomia locala.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Ca procedura…

 

Domnul Vladimir Braga:

Este necesar sa fie pusa la vot.

 

 

Domnul Marian Lupu:

Nu este necesar, din simplu motiv ca in raportul comisiei acest lucru a fost evocat. Si, in momentul in care tot ce contine raportul comisiei se ia in consideratie pentru vot in a doua lectura…

 

Domnul Vladimir Braga:

Da, va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Este o norma generala.

Deci, stimati colegi,

In aceste conditii supun votului adoptarea  pe ansamblu, in lectura a doua a proiectului de lege nr.2783, tinind cont de raportul comisiei sesizate in fond. Cine este pentru, rog sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 31.

Sectorul nr.2 – 28.

 

Domnul Marian Lupu:

Sectorul nr.3?  Sectorul nr. 3 – 0. 59 de voturi “pro”. Impotriva?

 

Numaratorii:

Sectorul nr.2 – 0.

Sectorul nr.1 – 0.

 

Domnul Marian Lupu:

Sectorul nr.3?

Vad un  vot “impotriva”.

Proiectul de Lege nr. 2783 este adoptat in lectura a doua.

Stimati colegi,

Acum este ora 11.46, eu voi anunta o pauza in sedinta plenului Parlamentului, care va fi reluata la ora 12.30. Reamintesc, vom incepe urmatoarea parte a sedintei plenului cu audierea  raportului Guvernului privind activitatea sa. Intre timp, anunt membrii Biroului permanent ca in 5 minute ne convocam in sedinta, ca de obicei, in biroul 306.

Va multumesc.

Microfonul  nr.4?

 

Domnul Dumitru Braghis:

Multumesc, domnule Presedinte.

Am auzit aici un zvon, precum ca la raportul Guvernului nu vor avea loc dezbateri, exista o asemenea decizie?

 

 

Domnul Marian Lupu:

Pai, dezbateri – da. Noi nu adoptam un proiect de hotarire a Parlamentului. Noi audiem, precum am facut si in primavara, raportul Primului ministru si, dupa aceasta, vom avea timp suficient pentru dezbateri, in contextul rundelor de intrebari-raspunsuri.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Deci, nu vor avea loc discutii? 

 

Domnul Marian Lupu:

Nu, doar intrebari – raspunsuri.

 

Domnul  Dumitru Braghis:

Deci, ne inchideti gura din nou, sa inteleg?

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

De ce? Eu va las timp suficient sa oferiti toate intrebarile si sa primiti toate raspunsurile.

Sedinta o declar inchisa in acest moment.

P   A   U   Z   A

*

*             *

D   u   P   a         P   A   U   Z   A

Domnul  Marian Lupu:

Va rog sa va ocupati locurile. Reluam sedinta plenului Parlamentului.

Va multumesc.

O intrebare de procedura.

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Dumitru  Braghis: 

Va multumesc, domnule Presedinte.

Inainte de intrerupere dumneavoastra ati spus ca, datorita faptului ca nu exista un proiect de hotarire, nu vor avea loc dezbateri la audierea raportului Guvernului. Noi, un grup de deputati, am formulat un proiect de hotarire a Parlamentului, din doua articole, unul dintre care apreciaza activitatea Guvernului, iar al doilea cere Guvernului ca, timp de o luna, sa propuna Parlamentului un plan urgent de actiuni pentru redresarea situatiei in agricultura, sfera sociala si energetica, precum si un raport privind integrarea europeana a Republicii Moldova.

Tinind cont de faptul ca era ora mesei si Cancelaria nu functiona, nu am putut sa inregistram acest proiect de hotarire. Propunem ca sa fie distribuit acest proiect de hotarire deputatilor, pentru a avea posibilitatea sa examinam aceasta chestiune, asa cum prevede Regulamentul Parlamentului, cu dezbateri dupa raportul prezentat.

 

Domnul  Marian Lupu:

Am luat act.

Am sa ma pronunt mai tirziu pe marginea acestei propuneri.

In continuare microfonul nr. 4.

 

Domnul Serafim Urechean:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Propun din nou, in legatura cu faptul ca raportul a parvenit in Parlament cu o mare intirziere, anularea audierii raportului astazi, ca toti deputatii sa dovedeasca sa se pregateasca pentru joia viitoare.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,

Voi supune votului aceasta propunere, la solicitarea deputatului Urechean. Referitor la propunerea colegului nostru Dumitru Braghis, aceasta este o problema de procedura, in sensul ca sintem in plina desfasurare a sedintei plenului Parlamentului, iar documentul la care colegul nostru s-a referit, de fapt, nu are nici numar de inregistrare. Si eu va atrag atentia asupra inca a unui moment: acest subiect, modalitatea de desfasurare a acestor dezbateri, a fost discutata in cadrul sedintei Biroului permanent.

Deci, nu este ceva intimplator. Nu este ceva inventat in ultimul moment, inainte de prezentarea acestui raport. S-a discutat in ziua de miercuri la acest subiect.

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Dumitru  Braghis: 

Multumesc, domnule Presedinte.

Din cite cunosc, lucrurile respective le hotaraste Parlamentul, si nu Biroul permanent. Plus la aceasta, dumneavoastra ati invocat motivul pentru care nu vor avea loc dezbateri, si anume ca nu exista un proiect de hotarire. Iata ca acest proiect de hotarire exista.

 

Domnul  Marian Lupu:

El, de fapt, nu exista.

 

Domnul  Dumitru  Braghis: 

Noi nu am avut posibilitatea sa inregistram acest document, din cauza orei de intrerupere. Peste 25 de minute se termina aceasta intrerupere si vom putea sa-l inregistram. Sau dumneavoastra dispuneti de…

 

 

Domnul  Marian Lupu:

Noi nu practicam inregistrarea subiectelor pe care le discutam deja in momentul de fata. Si va rog sa fiti de acord cu aceasta.

 

Domnul  Dumitru  Braghis: 

Eu inteleg, insa nu pot fi de acord, fiindca, daca stiam ca deputat in Parlament despre aceasta decizie ieri sau alaltaieri, inregistram acest proiect de hotarire ieri sau astazi dimineata. Dar am aflat atunci cind v-am pus intrebarea, fiindca deputatii care nu sint afiliati la fractiunile parlamentare nu au stiut de acest lucru, de aceea am si semnat acest document.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,

Nu cred ca deputatii neafiliati nu cunosc acest lucru, fiindca ordinea de zi le este distribuita deputatilor cel putin cu citeva zile inainte de sedinta. Si pe ordinea de zi, pe care toti deputatii au primit-o, este foarte clar indicat – raportul Guvernului. Si observati usor ca nu este “proiectul de hotarire nr. cutare”. Din acest motiv aceasta cauza invocata nu mi se pare una foarte convingatoare.

 

Domnul  Dumitru  Braghis: 

Tot asa dupa cum nu mi se pare convingatoare nici opinia dumneavoastra, ca noi trebuia sa cunoastem informatia la ce nu ne-ati oferit accesul. Trebuia sa ne informati despre decizia Biroului permanent, privind modalitatea de examinare a acestei chestiuni. Cind am aflat, v-am pus intrebarea si am aflat raspunsul. 

 

Domnul  Marian Lupu:

Deciziile Biroului permanent sint reflectate in proiectul ordinii de zi, care este distribuit deputatilor.

 

Domnul  Dumitru  Braghis: 

Corect. Ce ne impiedica sa aprobam aceasta hotarire?

 

Domnul  Marian Lupu:

Deci, in aceasta ordine de zi nu a fost prevazut nici un proiect de hotarire.

 

Domnul  Dumitru  Braghis: 

Pai, acum propunem sa fie introdus. Va rog, sa supuneti votului si, daca nu se introduce...

 

Domnul  Marian Lupu:

Nu pot sa supun votului, deoarece este un document care nu are nici numar, nici nimic.

 

Domnul  Dumitru  Braghis: 

Este propunerea unor deputati si o puteti pune la vot.

Domnul  Marian Lupu:

Care propunere?

 

Domnul  Dumitru  Braghis: 

Despre aprobarea unui proiect de hotarire.

 

Domnul  Marian Lupu:

Nu exista un proiect de hotarire.

 

Domnul  Dumitru  Braghis: 

Domnule Presedinte,

Exista, iata este semnat de 8 deputati.

 

Domnul  Marian Lupu:

Nu exista. El ar exista de iure si va rog sa fim seriosi si sa vorbim la modul serios. Orice document are un numar de inregistrare care i-a fost distribuit. Aceasta este chestia.

Va multumesc.

 

Domnul  Dumitru  Braghis: 

Domnule Presedinte,

In acest caz, eu inca o data vreau sa constat ceea ce am spus inainte de intrerupere: dumneavoastra, Biroul permanent si fractiunea majoritara incercati sa ne inchideti gura. Si, in aceasta situatie, nu consider necesar sa particip la un teatru al absurdului in sala Parlamentului.

Va multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Rog putina liniste. De fapt, nu eu urmeaza sa fac concluziile daca colegului nostru i se inchide gura sau nu, dar cred ca vorbeste destul de liber la microfon si nimeni nu-l intrerupe.

Acum voi supune votului propunerea domnului Urechean, privind aminarea prezentarii raportului Guvernului, programat pentru sedinta de astazi, pentru joia viitoare. Cine este pentru, rog sa voteze. Rog sa fie anuntate rezultatele. 

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 0.

Sectorul nr.2 – 2.

Sectorul nr.3 – 14.

 

Domnul  Marian Lupu:

16 voturi “pro”. Aceasta propunere nu intruneste conditiile pentru a fi acceptata de plenul Parlamentului.

Stimati colegi,

Acum, inainte de a purcede la audierea raportului Guvernului, privind activitatea pe perioada celei de a doua jumatati a anului curent, vreau sa stabilim unele norme de procedura, exact in modul in care le-am stabilit cu dumneavoastra data trecuta, la prezentarea raportului Guvernului in primavara anului curent.

Vom oferi timpul…

Domnule Prim-ministru,

20-30 de minute este suficient? Nu mai mult de 30 de minute pentru prezentarea raportului Primului-ministru. Dupa care va urma o ora, o ora si un sfert pentru runda de intrebari-raspunsuri, in asa mod incit pina in doua ore in total sa incheiem procedura de audiere. Sinteti de acord cu aceasta propunere?

Va multumesc.

In aceste conditii, il invit la tribuna centrala pe domnul Prim-ministru al Republicii Moldova, Vasile Tarlev, pentru prezentarea raportului de activitate a Guvernului.

 

Domnul Vasile Tarlev – Prim-ministrul Republicii Moldova:

Domnule Presedinte al Parlamentului,

Stimati deputati,

Onorata asistenta,

Principalele componente ale Programului de activitate al Guvernului pentru anii 2005-2009, modernizarea tarii, bunastarea poporului, strategia de crestere economica si reducerea saraciei, Planul de actiuni Republica Moldova – Uniunea Europeana si Programul National “Satul moldovenesc” se afla in centrul atentiei noastre pentru asigurarea realizarii lor depline, in mod calificat si eficient.

In anul 2006 dezvoltarea economiei nationale a fost afectata de impactul negativ a unor factori, in primul rind externi, asupra anumitor indicatori macroeconomici si sectoarele economice, cum ar fi comertul exterior, industria si transporturile. Anul a inceput cu o serie de evenimente nefavorabile dezvoltarii economiei nationale, ale caror consecinte negative se resimt si in prezent. In pofida acestor impedimente cu caracter succesiv, indreptate spre economia nationala, evolutia indicatorilor economici si sociali in anul 2006 confirma mentinerea stabilitatii macroeconomice si imbunatatirea treptata a nivelului de trai al populatiei.

Produsul intern brut, conform datelor preliminare, in lunile ianuarie-septembrie ale anului curent a constituit 29 miliarde 860 milioane de lei in preturi comparabile, majorindu-se fata de aceeasi perioada a anului trecut cu 4,6 %. In noiembrie 2006, fata de octombrie 2006, rata inflatiei a constituit 1,7 la suta. In ianuarie – noiembrie anul curent, fata de decembrie 2005, rata inflatiei a reprezentat 12,7%.

Cursul de schimb al monedei nationale in aceasta perioada a marcat o depreciere de 3,1% fata de dolarul SUA. A sporit soldul creditelor in economie cu 35,2%, fata de sfirsitul lunii octombrie a anului 2005, constituind 12 miliarde 605,2 milioane de lei, si cu 26,2% fata de inceputul anului curent mai mult. La cresterea volumului de credite in economie au contribuit optimizarea conditiilor de creditare oferite de bancile comerciale, diversificarea tipurilor de credite, precum si necesitatea crescinda de investitii.

Stimati deputati,

In pofida influentei negative exercitate de factorii externi, rezultatele obtinute in ianuarie-noiembrie 2006 demonstreaza capacitatea Guvernului Moldovei de a nu permite destabilizarea situatiei sau diminuarea brusca si esentiala a ritmului de crestere economica si, in acelasi timp, de a-si indeplini obligatiunile externe si interne. Conform datelor operative, in perioada ianuarie-noiembrie 2006 la bugetul public national au fost acumulate venituri in suma totala de 15 miliarde 722 milioane de lei, ceea ce reprezinta o majorare cu 22,7 % comparativ cu perioada similara a anului 2005.

La situatia din 31 octombrie 2006, datoria de stat externa, administrata de Guvern, a insumat 663,7 milioane de dolari SUA, dintre care datoria directa – 638,9 milioane de dolari, datoria garantata asumata – 24,8 milioane de dolari, reducindu-se fata de anul 2000 cu peste 117 milioane de dolari SUA. Ponderea acestor datorii in PIB s-a diminuat, de la 60,4% in anul 2000, pina la circa 24% in anul curent. Pentru serviciul datoriei de stat externe, directe si garantate de bugetul de stat, in anul curent au fost utilizate mijloace in suma de 44,3 milioane de dolari SUA sau aproximativ 400 milioane de lei. Rezultate pozitive au fost obtinute si in unele sectoare economice. Conform situatiei de la sfirsitul lunii septembrie curent, volumul investitiilor in capitalul fix a depasit 5 miliarde de lei, fiind in crestere cu 16,9% fata de perioada ianuarie-septembrie 2005.

 

Domnul  Marian Lupu:

Domnule Prim-ministru,

O clipa doar.

Stimati colegi,

Doar o clipa. 

Va multumesc.

Imediat anterior sedintei plenului, pe care am reluat-o la 12.30, am convocat sedinta Biroului permanent. In cadrul sedintei Biroului permanent am discutat si eventualele comportamente ale noastre in aceasta sala, pe marginea prezentarii raportului. Am convenit in felul urmator. Daca nu se asigura un interes pentru acest raport si interes pentru participarea la runda de intrebari-raspunsuri, daca se provoaca galagie si taraboi, eu voi opri prezentarea raportului si voi ruga invitatii de la Guvern sa revina la locurile lor de munca. Iar noi vom intrerupe examinarea acestui raport. Si in continuare vom lucra cu ordinea de zi. Ramine la discretia dumneavoastra alegerea pe care o facem.

Domnule Prim-ministru,

Rog sa continuati.

 

Domnul Vasile Tarlev:

Conform situatiei de la sfirsitul lunii septembrie anul curent, volumul investitiilor in capitalul fix a depasit 5 miliarde de lei, fiind in crestere cu 16,9% fata de ianuarie–septembrie anul 2005. In structura specifica a investitiilor in capitalul fix o pondere importanta o are procurarea de masini, de utilaj de producere si mijloace de transport, circa 41,4% din volumul total al investitiilor.

In ianuarie-octombrie 2006, volumul de lucrari executate in antrepriza a crescut cu 21% fata de perioada respectiva a anului 2005. Un eveniment deosebit pentru economia tarii noastre a fost darea in exploatare a Terminalului petrolier Giurgiulesti. O atentie  sporita se acorda constructiei spatiului locativ. In total, pe tara vor fi date in exploatare, pina la sfirsitul anului curent, circa 10 mii 142 de locuinte sau de circa 1,6 ori mai mult fata de anul 2005.

 

Domnul  Marian Lupu:

Domnule Prim-ministru,

Cineva a pus la vot?

Stimati colegi,

Eu am facut aceasta parte de introducere. Inregistram acea situatie pe care o avem in sala. La aceasta etapa ma vad obligat sa intrerup prezentarea raportului Guvernului, avind ceea ce avem in sala.

Domnule Prim-ministru,

Va multumesc.

Le multumesc si invitatilor de la Guvern, sinteti liberi pentru a reveni la activitatea cotidiana. Reluam sedinta in 5 minute.

 

Domul Vasile Tarlev:

Domnule Presedinte al Parlamentului,

Stimati deputati,

Doresc sa va multumesc pentru interesul fata de economia nationala.

Va doresc sanatate si succese. Intr-un ceas bun.

 

Domnul  Marian Lupu:

Sedinta o reluam in cinci minute.              

P   A   U   Z   A

*

*             *

D   u   P   a         P   A   U   Z   A

Domnul  Marian Lupu:

Stimatii mei colegi,

Rog sa va ocupati locurile. Reluam sedinta plenului Parlamentului.

Urmatorul proiect pe ordinea de zi este proiectul de Lege nr.1702 cu privire la anularea datoriilor istorice ale IS Combinatul de vinuri de calitate “Milestii Mici” fata de creditorii de stat. Initiativa unui grup de deputati.

Prezinta doamna Valentina Cusnir.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Onorat prezidiu...

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,

Nu este cazul, nu este deloc cazul, credeti-ma.

Stimati colegi,

Ma adresez tuturor: sectorul nr.1, sectorul nr.2, sectorul nr.3, va rog… (Ride.) Va rog sa reintram in ritmul de munca al plenului Parlamentului.

Doamna Cusnir, va rog.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Onorat Prezidiu,

Stimati colegi,

Vin sa prezint atentiei dumneavoastra proiectul de Lege nr. 1702, care vine din partea a trei deputati. Intrat in Parlament la 5 mai 2006, acesta prevede anularea unor datorii istorice ale Intreprinderii de Stat Combinatul de vinuri de calitate “Milestii Mici” fata de creditorii de stat.

Stimati colegi,

La 28 iulie 2005 noi am adoptat o lege, prin care am acordat intreprinderii...

 

Domnul  Marian Lupu:

Rog putina liniste.

Doamna Cusnir,

Nu va suparati.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Nu ma supar.

 

Domnul  Marian Lupu:

Nu va suparati, va rog. Haideti sa convenim: distractiile s-au terminat. Eu va rog… Rog sa continuati.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Am aprobat o lege, prin care am acordat Intreprinderii de Stat Combinatul de vinuri de calitate “Milestii Mici” statut de obiectiv al patrimoniului cultural national al Republicii Moldova. Conform acestei legi, Guvernul, in trei luni, trebuia sa elaboreze un sir de masuri pentru a executa aceasta lege. In ianuarie 2006, Guvernul, fiind in sedinta in deplasare in raionul Ialoveni, a adoptat o Hotarire cu nr.53 din 19 ianuarie 2006, in care la punctul 10 scrie:

 “Ministerul Economiei si Comertului, in comun cu Ministerul Finantelor si Agentia Agroindustriala “Moldova-Vin”, in termen de o luna va examina si prezenta proiectul actelor respective privind transmiterea sediului ambulatoriului din satul Milestii Mici la balanta Combinatului “Milestii Mici”.

Si urmatorul punct: “Consiliul creditorilor sa examineze posibilitatile de inaintare in Parlament a propunerilor de anulare a datoriilor istorice a Intreprinderii de Stat Combinatul de vinuri de calitate “Milestii Mici” fata de bugetul de stat, incluse in acordul-memorandum”.

Fiind in acea perioada in nomenclatura Guvernului si participind la sedinta Consiliului creditorilor din 27 aprilie 2006, am primit o indicatie directa de la Primul ministru al Republicii Moldova, ca, in calitate de vicedirector general al Agentiei “Moldova-Vin”, sa elaborez acest proiect privind anularea acestor datorii despre care v-am spus.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Am examinat indicii economico-financiari ai Intreprinderii de Stat “Milestii Mici” din acea perioada si la data de 5 mai am venit cu  acest proiect in Parlament, utilizind si dreptul de deputat in Parlament si al colegilor mei,  stiind cit de greu trece un proiect de lege prin Guvern. Noi prin legea noastra am cerut ca, in 3 luni, sa fie efectuate niste masuri foarte concrete in legatura cu legea adoptata de noi. 

La 7 iunie 2006 in Comisia noastra de profil, pentru agricultura si industria alimentara, a fost audiat raportul despre cum se executa aceasta lege de catre Guvern si de atunci asteptam ca proiectul nostru de lege, inaintat din luna mai, sa fie examinat in Parlament.

La 7 iunie Guvernul a dat un aviz la proiectul de lege inaintat de cei trei deputati, cind eu deja eram revenita in Parlament si a spus ca a fost inclus ceea ce am propus noi prin acel proiect de lege, initiat si promovat de Consiliul Creditorilor, va amintesc la 7 iunie. Dar acel proiect a ajuns in Parlament abia pe 7 iulie. La 29 iunie, cind inca nu venise acel proiect in Parlament, Comisia pentru politica economica, buget si finante a examinat acest proiect de lege inaintat de trei deputati si a spus...

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Putina liniste, stimatii mei colegi.

Doamna Cusnir...

 

Doamna Valentina Cusnir

…A spus ca exista un proiect de lege care vine de la Guvern, asa cum se face intotdeauna si ca nu este nevoie ca acest proiect de lege, pe care l-au inaintat 3 deputati, sa fie respins, adica este clara pozitia proiectelor, venite de la unii deputati din opozitie in Parlament.

Noi am propus, dar aceasta nicidecum nu inseamna, cum a zis domnul Bondarciuc, ca sint alte conditii. Noi nu am insistat, noi am venit cu un proiect, iar Parlamentul va lua decizia: se poate sau nu se poate. El putea, intr-adevar, sa fie respins, daca contravenea unor acte legale, dar atunci cind o parte din proiectul nostru se contine in proiectul care a fost examinat deja si adoptat in 2 lecturi de Parlament, este voia dumneavoastra. Sa ne intelegeti corect, noi venim cu aceste propuneri si rugam sa fim sustinuti.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Intrebari pentru colega noastra? Nu sint. O intrebare?

Doamna Cusnir,

Imi cer scuze.

Microfonul nr.3.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Am o intrebare pentru doamna raportor. Cum puteti sa includeti in proiectul de lege anularea datoriilor fata de bugetul asigurarilor sociale, intelegind ca prin acest gest o sa-i lipsiti pe oameni de posibilitatea de a-si lua pensiile care li se cuvin?

 

Doamna Valentina Cusnir:

Imi permiteti sa raspund?

Stimati colegi,

Acest proiect de lege nr.1702 a fost de mai multe ori inclus pe ordinea de zi a sedintelor Parlamentului, fiind retras in data de 19 octombrie de catre presedintele Comisiei pentru politica economica, buget si finante, pe care eu, in calitate de autor, l-am intrebat, de ce este retras proiectul? Domnul Bondarciuc a zis ca trebuie ceva sa mai examineze, iar eu i-am raspuns ca, in calitate de autor, trebuie sa stiu ce se intimpla.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Nu ati inteles intrebarea.

 

Doamna  Valentina Cusnir:

… La care domnul Presedinte Marian Lupu a zis ca trebuie sa discutam cu autorul. Dumneavoastra nu m-ati invitat, de la 5 mai incoace, niciodata in comisie si acum veniti in sedinta plenara sa va raspund la aceasta intrebare. Va raspund. Ati gasit foarte multe modalitati de a anula datoriile celor de la Societatea pe Actiuni “Fertilitate Calarasi” si Societatea pe Actiuni “Fertilitate-Grup”, unde datoriile sint foarte mari la bugetul de stat, cu toate ca nu ne spuneti cum isi vor primi pensiile cei de la intreprinderile respective.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimatii mei colegi…

 

Doamna Valentina Cusnir:

Si acesti oameni nu-si vor putea primi pensiile.

 

Domnul MarianLupu:

Domnule Bondarciuc…

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Nu ma intelegeti, eu v-am intrebat concret, nu ma intelegeti.

 

Domnul Marian Lupu:

Eu v-am inteles.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Dupa sedinta am sa va explic.

Domnul Marian Lupu:

Bine.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Nu-mi trebuie explicatii dupa sedinta.

 

Domnul Marian Lupu:

Doamna Cusnir,

Eu va multumesc.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Va multumesc si eu.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Acum rog putina liniste. Sa intelegem cu totii ca, pina in ziua de astazi, noi niciodata nu am mers pe linia anularii datoriilor la fondul social. Penalitati, tot felul de calcule la aceste amenzi –  da, dar nu era vorba de datoria de baza si, de fapt… Sa pastram calmul in sala. Voi reaminti inclusiv si grupului de autori ca, daca nu gresesc, o data, in aceasta sala, la solicitarea unuia dintre autori, noi am eliminat de pe ordinea de zi acest proiect de lege…  A fost un alt proiect? Bine, atunci imi cer scuze, daca am incurcat numerele proiectelor.

Comisia, va rog. Asa, rog putina liniste in sala.

Domnule vicepresedinte,

Va rog.

 

Domnul Gheorghe Popa:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Stimati colegi,

Proiectul de Lege, prezentat de catre un grup de  deputati, propune anularea datoriilor istorice ale Combinatului de Vinuri “Milestii Mici” fata de bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat si Ministerul Finantelor in suma totala de 4 milioane 971,5 mii lei. In acest context, Comisia pentru politica economica, buget si finante constata ca, in corespundere cu prevederile articolului 15, alineatul 5, litera c) din Legea insolvabilitatii nr. 632-XV din 14 noiembrie 2001, Consiliul Creditorilor este in drept sa decida asupra scutirii partiale sau totale de plata a datoriilor incluse in obiectul acordului-memorandum, cu conditia onorarii obligatiunilor asumate de debitor.

Conform Legii cu privire la anularea unor datorii istorice ale intreprinderilor care implementeaza planuri de restructurare, prevazute in acordul-memorandum, votata anterior de catre Parlamentul Republicii Moldova, a fost inclusa si Intreprinderea de Stat Combinatul de Vinuri de Calitate “Milestii Mici”, pentru anularea datoriilor fata de bugetul de stat in suma de 1 milion 537,4 mii lei, inclusiv 1 milion 416 mii de lei care constituie impozitele fata de bugetul de stat si 121,4 mii de lei dobinda fata de Ministerul Finantelor, 50% din soldul dobinzilor calculate.

Referindu-ne la anularea datoriilor Combinatului catre bugetul asigurarilor sociale de stat, tinem sa mentionam ca dreptul de asigurare de stat, in baza venitului asigurat, calculat de la suma contribuitilor achitate si potrivit Legii nr.489-XIV din 8 iunie 1999 privind sistemul public de asigurari sociale, orice agent economic este obligat sa achite contributia de asigurari sociale, indiferent de rezultatele economice obtinute, pentru ca angajatii intreprinderii sa beneficieze de drepturile persoanei asigurate.

Pornind de la cele expuse, Comisia pentru politica economica, buget si finante nu sustine acest proiect de lege si propune Parlamentului sa fie respins.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Intrebari pentru comisie?

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Va multumesc.

Domnule vicepresedinte al comisiei,

Daca in proiectul de Lege nr.2783 au fost incluse doua pozitii din proiectul de lege propus de catre cei trei deputati, cum pot fi acceptate cele doua pozitii intr-un proiect de lege si indata respinse intr-un alt proiect?

 

Domnul Gheorghe Popa:

Da, va multumim.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Sint de acord ceea ce tine de bugetul asigurarilor sociale de stat, dar mai sint doua pozitii care au fost acceptate in proiectul anterior, cum puteti respinge proiectul in intregime?

 

Domnul Gheorghe Popa:

Da. Va multumesc.

In proiectul de Lege nr.2783 noi am sustinut nu initiativa dumneavoastra, ci am sustinut decizia Consiliului Creditorilor de stat, care a propus, in conformitate cu decizia din 27 aprilie 2007, sa fie incluse in acest proiect de lege scutirea de 1 milion 416 mii de lei impozite fata de bugetul de stat si 121 mii de lei dobinda fata de Ministerul Finantelor, ceea ce constituie 50% din soldul datoriilor. Este procesul verbal al Consiliului Creditorilor de care noi ne-am condus in luarea deciziei la Comisia pentru politica economica, buget si finante.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Noi nu examinam doua decizii, noi examinam doua proiecte de lege, care la doua pozitii fata de Combinatul “Milestii Mici” sint aceleasi, si pe care dumneavoastra, doar cu o jumatate de ora in urma, le-ati acceptat. Cum le puteti respinge in acest proiect?

Domnul Marian Lupu:

Asa.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Respingeti-le, si o sa vedem cum vor intra in acest proiect de lege, pe care l-ati aprobat in doua lecturi.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine, s-a luat act. De acord.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Stimate coleg,

Domnule vicepresedinte,

Ar fi normal sa nu avem o atitudine asa de ostila fata de un coleg de-al nostru. Cifrele care au fost acceptate in proiectul precedent ar putea fi acceptate si in proiectul acesta, iar cele care nu se accepta, nu se accepta, iar restul sa se accepte, asa ar fi colegial si logic in tot ce facem noi aici. Intr-un caz dumneavoastra acceptati anularea unor datorii, iar in alt caz nu acceptati. Nu este logic.

 

Domnul Gheorghe Popa:

Nu este.

Domnule deputat Cosarciuc,

Nu este nici un sens sa adoptam 2 legi pe unul si acelasi subiect.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, intr-adevar.

Alta intrebare, microfonul nr. 4.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Trebuia sa fie proiectul alternativ nr. 1702 si, in a doua lectura, sa fie votate impreuna. 

 

Domnul Marian Lupu:

Stimata colega, …

Trebuia... este deja la trecut. Respectivul proiect a si fost votat in 2 lecturi, eu nu mai pot face nimic la acest moment.

 

Doamna Valentina Cusnir:

O sa incercam sa atacam, daca s-a ajuns la situatia aceasta.

 

Domnul Marian Lupu:

De acord.

Microfonul nr.2.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu nu inteleg, domnule Cosarciuc,

Noi la sedinta Comisiei pentru agricultura si industria alimentara am respins unanim acest proiect si nu are sens acuma sa incepeti ceva, avind in vedere faptul ca deja in prima si a doua lectura am solutionat o parte din problemele incluse in acest document si nu exista vreo necesitate, inca odata, sa facem comasari.

 

Domnul Marian Lupu:

Comisia a votat unanim, intr-adevar.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Stimati colegi,

Domnule presedinte,

Comisia este comisie, deputatul este deputat si are dreptul sa-si expuna pozitia in Parlament.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Dumneavoastra sinteti Presedinte.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Sa continuam. Propunerea comisiei a fost de a respinge acest proiect nr.1702 din motivele evocate in raport.

Supun votului aceasta propunere a comisiei. Cine este pentru respingerea proiectului de Lege nr.1702, rog sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 31.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, va multumesc.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.2 – 23.

Sectorul nr.3 – 3 voturi.

 

Domnul Marian Lupu:

57 de voturi pentru respingere.

Proiectul de Lege nr.1702 este respins.

Proiectul de Lege nr.3418 cu privire la datoria publica, garantiile de stat si recreditarea de stat, lectura a doua.

Rog Comisia pentru politica economica buget si finante.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Stimate domnule Presedinte,

Onorat Parlament,

Proiectul de Lege cu privire la datoria publica, garantiile de stat si recreditarea de stat a fost examinat la 23 noiembrie anul curent si adoptat de  Parlament in prima lectura. Comisia pentru politica economica, buget si finante in cadrul acestei examinari a mentionat ca proiectul respectiv de lege, in principiu, constituie cadrul suficient pentru implementarea principiilor si normelor de baza in domeniul gestionarii datoriei publice, imprumuturilor si garantiilor de stat, inclusiv a recreditarii de stat.

In perioada expirata dupa adoptarea proiectului de lege in prima lectura comisia a examinat propunerile si obiectiile expuse in avizele comisiilor permanente, Directiei juridice a Aparatului Parlamentului, precum si obiectiile si propunerile inaintate de deputati, inclusiv in cadrul sedintei plenare a Parlamentului.

Toate propunerile, obiectiile si amendamentele au fost examinate in cadrul sedintei comisiei si sint  reflectate in sinteza rezultatelor examinarii lor, care este parte integranta a raportului comisiei. In urma examinarii tuturor propunerilor, obiectiilor si amendamentelor s-a conturat proiectul de lege intr-o forma care corespunde limbajului juridic si regulilor lingvistice si care exclude repetarile unor norme in mai multe articole si care este anexat la prezentul raport, fiind parte integranta a acestuia.

Totodata, comisia, in urma unei analize suplimentare a proiectului de lege in cadrul sedintei din 20 decembrie anul curent, prezinta urmatoarele propuneri de modificare a unor articole, care au drept scop imbunatatirea proiectului de lege si care sint reflectate in suplimentul la sinteza asupra proiectului de Lege cu privire la datoria publica, garantiile de stat si recreditarea de stat. Dumneavoastra aveti aceasta sinteza.

Reiesind din cele relatate, Comisia  pentru politica economica, buget si finante propune examinarea si adoptarea proiectului de Lege cu privire la datoria publica, garantiile de stat si recreditarea de stat in lectura a doua.

Stimati colegi,

Vreau sa va spun ca, practic, marea majoritate sau absoluta majoritate a propunerilor si amendamentelor au fost acceptate in cadrul sedintei comisiei.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Stimati colegi,

Alte propuneri pentru lectura a doua decit cele din raport? Nu sint.

Va multumesc, domnule Bondarciuc.

In aceste conditii, cele reflectate in raportul comisiei sesizate in fond, supun votului: cine este pentru adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.3418, rog sa voteze. Rog sa fie anuntate rezultatele.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 31.

Sectorul nr.2 – 29.

Sectorul nr.3 – 3 voturi.

 

Domul Marian Lupu:

63 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.3418 este adoptat in lectura a doua.

Microfonul nr.4?

 

Domnul Igor Klipii:

Multumesc.

Domnule Presedinte,

In numele a 17 deputati, membri ai Parlamentului de legislatura a XVI-ea,  in temeiul articolului 66, litera a) si a articolului 105, alineatul 2 din Constitutia Republicii Moldova, precum si a articolelor 99, 100, 112, alineat 4 din Regulamentul Parlamentului Republicii Moldova, inaintam prezenta motiune simpla cu tema: ”Unii membri ai Guvernului ocupa ilegal posturile si sfideaza legea”. Rugam sa dispuneti masurile necesare in vederea declansarii procedurilor legale pentru dezbaterea acesteia.

Am tinut cont de toate prevederile si toate recomandarile facute, semnatarii acestei motiuni simple sint, in ordine alfabetica: Bujor Leonid, Ciontoloi Ion, Cusnir Valentina, Golban Valentina, Grozav Vasile, Jalba Zoia, Klipii Igor, Lipcan Alexandru, Neagu Ion, Onceanu Anatolie, Pavlicenco Vitalia, Pintea Vasile, Plesca Ion, Serebrian Oleg, Susarenco Gheorghe, Untila Veceslav si Taranu Anatol.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Colegul nostru procedeaza in stricta conformitate cu normele de procedura, fiindca motiunea simpla sau solicitarea se prezinta la Secretariat in cadrul sedintei publice a plenului Parlamentului. Deci, aici nu pot fi careva pretentii si e bine cind lumea invata…

Deci, in continuare, proiectul de Lege nr.3969 privind activitatea de reglementare tehnica, lectura a doua.

Rog comisia.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Onorat Parlament,

Comisia pentru politica economica, buget si finante, in procesul perfectarii pentru lectura a doua a proiectului de Lege privind activitatea de reglementare tehnica, a examinat si a tinut cont de propunerile comisiilor permanente si a Directiei juridice a Aparatului Parlamentului, care in principiu au fost acceptate si va propunem spre examinare sinteza amendamentelor cu propunerea de a adopta proiectul mentionat in lectura a doua. Amendamentele le aveti. Si alaltaieri a fost prezentat un mic supliment la amendamente. Vreau sa va spun ca, practic, ele au fost acceptate in totalitate.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc.

Alte propuneri pentru lectura a doua a proiectului de Lege nr.3969? Nu sint.

In aceste conditii, supun votului adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.3969. Cine este pentru, rog sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 31.

Sectorul nr.2 – 29.

Sectorul nr.3 – 4.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc.

64 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.3969 este adoptat in lectura doua.

Proiectul de Lege nr.3954 pentru modificarea si completarea Legii cu privire la standardizare, lectura a doua.

Rog comisia.        

 

Domnul  Nicolae Bondarciuc:

Stimati colegi,

Comisia pentru politica economica, buget si finante, in procesul perfectarii proiectului de Lege pentru modificarea si completarea Legii cu privire la standardizare pentru lectura a doua, a examinat si a tinut cont de propunerile comisiilor permanente, Directiei juridice a Aparatului Parlamentului, care in  principiu au fost acceptate si va propune spre examinare sinteza obiectiilor si amendamentelor deputatilor cu propunerea de a adopta proiectul mentionat in lectura a doua. Vreau sa va spun ca si aici noi am acceptat, practic, toate amendamentele in cadrul sedintei comisiei.

 

Domnul  Marian Lupu:

Da, va multumesc.

Alte propuneri? Nu sint.

Va multumesc, domnule Bondarciuc.

In conditiile raportului comisiei, a sintezei prezentate, supun votului adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.3945. Cine este pentru, rog sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 31.

Sectorul nr.2 – 29.

Sectorul nr.3 – 9.

Domnul  Marian Lupu:

69 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi. Proiectul de Lege nr.3954 este adoptat in lectura a doua.        

Proiectul de Lege nr.4080 privind securitatea generala a produselor, lectura a doua.

Rog Comisia.

 

Domnul  Nicolae Bondarciuc:

Stimati colegi,

Comisia pentru politica economica, buget si finante a examinat toate amendamentele, propunerile deputatilor, comisiilor si va propune spre examinare sinteza amendamentelor cu propunerea de a adopta proiectul mentionat in lectura a doua. Vreau sa mentionez ca practic toate amendamentele care au parvenit au fost acceptate.   

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Neinregistrind alte propuneri la acest subiect, voi supune votului adoptarea proiectului de Lege nr.4080 in lectura a doua. Cine este pentru, rog sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 31.

Sectorul nr.2 – 29.

Sectorul nr.3 – 11.

 

Domnul  Marian Lupu:

71 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.4080 este adoptat in lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.3968 pentru modificarea si completarea Legii cu privire la fabricarea si circulatia alcoolului etilic si a productiei alcoolice. Lectura a doua, rog comisia. 

Este vorba de Comisia pentru agricultura si industria alimentara.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Onorat Parlament,

Comisia pentru agricultura si industria alimentara a examinat propunerile si amendamentele referitoare la proiectul de lege pentru modificarea si completarea Legii nr. 1100 din 30 iulie 2000 cu privire la fabricarea si circulatia alcoolului etilic si a productiei alcoolice. Si am luat deciziile pe care le gasiti sistematizate in sinteza. Eu v-as propune, daca sinteti de acord, sa examinam numai amendamente care nu au fost acceptate de comisie. Si la care nu s-a luat decizia in comisie, in legatura cu faptul ca la sedinta comisiei au participat 10 deputati si a fost egalitate de voturi.

La articolul 5, alineatul (2), litera e) din proiect domnul deputat Vladimir Braga, la examinarea in prima sedinta, a cerut sa-i fie explicata chestia legata de productia ambalata. Adica de ce numai productia ambalata trece prin depozitele specializate? Lamurirea este urmatoarea: prin modificarea respectiva la articolul 5, alineatul (2), litera e) s-a statuat faptul ca, prin intermediul depozitelor specializate, care au ca scop vinzarea angro a productiei alcoolice, sa fie comercializata numai productia ambalata. Si prin modificarea la articolul 19, alineatul (3) s-a decis ca productia in vrac va fi comercializata numai de catre producator, adica aici se pune in regula chestia legata de productia ambalata si productia in vrac.

La articolul 25, alineatul (1) deputatii Todoroglo, Eriomin, Bodisteanu, Cotorobai au propus urmatoarea modificare: “Comercializarea productiei alcoolice de import in ambalaje de consum se permite doar dupa marcarea prealabila a acesteia cu timbru de acciz, marca comerciala de stat”. Aceasta a fost propunerea domnilor deputati.

Si a fost propunerea domnului deputat Marcel Raducan, la acelasi articol 25, alineat (1), si anume: “Comercializarea productiei alcoolice de import in ambalaj de consum se permite doar dupa marcarea prealabila a acesteia cu timbrul de acciz, marca comerciala de stat la producator”. Adica diferenta este numai in privinta locului marcarii acestei productii. Si in legatura cu faptul ca cinci deputati au fost pentru propunerea domnului Raducan, iar alti cinci membri ai comisiei – pentru propunerea celorlalti deputati, aici ramine la discretia Parlamentului sa ia decizia corespunzatoare. Si aceasta-i tot.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

Stimati colegi,

Lectura a doua proiectului respectiv.

Microfonul nr.5.

Cine a fost primul? Dumnealui? 

Microfonul nr.4.

 

Domnul Marcel Raducan:

Multumesc, domnule Presedinte.

Daca ne referim la articolul 25, alineatul (1), propunerea mea a fost ca timbrul de acciz, marca comerciala de stat, sa fie aplicat la producator. Deci, pot sa comentez pe seama amendamentului, fiindca ceea ce se propune in viziunea noastra nu este normal, din simplul motiv ca aplicarea marcii sau timbrului de acciz  in asa-numitele zone economice libere va permite sau va da o posibilitate ca in aceste zone sa nimereasca productie contrafacuta. Ceea ce propun eu ar asigura o garantie consumatorului de a utiliza productie conforma.

 

Domnul  Marian Lupu:

Eu vad propunerea dumneavoastra, comentariile din sinteza nr. 17, articolul 25, alineat (1).

 

 

Domnul Marcel Raducan:

25, da. Pozitia 17.

 

Domnul  Marian Lupu:

Decizia nu s-a luat. Ramine la discretia Parlamentului. Deci, in comisie numarul de voturi era de 5 la 5.

 

Domnul Marcel Raducan:

Da, exact.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr. 2, poate ne dati o clarificare.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Da, intr-adevar, noi am avut doua pareri la sedinta comisiei. Parerea noastra, a grupului de deputati care au semnat, este urmatoarea: noi in primul rind reiesim din ceea ce este scris in momentul de fata in lege. In lege este scris urmatorul text: “Importul productiei alcoolice in ambalaj de consum se permite doar dupa marcarea prealabila a acesteia cu timbre de acciz”. Aceasta norma este in vigoare.

Avind in vedere faptul ca noi am introdus o notiune noua, “timbru de acciz, marca comerciala de stat”, am propus sa ramina in vigoare formula care este in legea in vigoare, aceasta corespunde si cu opinia Agentiei “Moldova-Vin.           

De ce? Varianta pe care o propunem noi asigura mai larg posibilitatile de import in Republica Moldova. Ce inseamna mai larg? Am in vedere ca ea permite sa fie indeplinit ceea ce propune domnul Raducan, ca marfa sa fie adusa direct de la producator, deoarece la noi orice productie care intra in tara, oricum, trebuie mai intii marcata cu timbre de acciz. Acesta este primul moment.

Si al doilea. Varianta propusa de noi permite ca unele loturi mici de produse, produse sa spunem de elita si asa mai departe, care sint necesare unei institutii de comercializare din tara, sa poata fi importate. Si aceasta varianta, in momentul de fata, ofera o posibilitate pentru companiile sau firmele mici, care inainte sa intre pe piata sa faca aceasta marcare la noi. De aceea, varianta pe care o propunem noi  prevede si ceea ce a propus domnul Raducan.

 

Domnul  Marian Lupu:

Ceva mai larg.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Iata pozitia pe care noi o avem…

 

Domnul  Marian Lupu:

De acord, de acord. Pozitia este inteleasa.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Marcel Raducan:

Multumesc, domnule Presedinte.

Cred ca in cazul dat Parlamentul ar trebui sa sustina producatorul autohton. Si nu numai producatorul, dar si consumatorul. De ce? In cazul in care se aplica marca la producator, in afara tarii, este garantat ca pe piata va nimeri numai marfa de la producatorul autorizat si nicidecum de la alte depozite, din diferite zone europene, pe care le cunoastem foarte bine.

Ceea ce propune domnul Todoroglo ar da posibilitatea ca in asa-numitele “zone economice libere” sa apara productie contrafacuta. Daca vedem ce inseamna productie contrafacuta, o productie pe care laboratorul nu o va putea depista, din simplul motiv ca componenta sau calitatea va fi inalta, dar va fi produsa de o alta firma decit cea mentionata pe ambalaj. Deci, cu toate ca este un produs calitativ,  este productie contrafacuta, dupa cum spune legea.

In cazul respectiv cea mai simpla varianta ar fi de a accepta aplicarea marcilor la producator. Plus la toate, cred ca nu este atit de important pentru noi sa ne ingrijoram:  va fi un lot mic sau va fi unul mare. Intrati intr-un magazin, intr-un supermarket simplu din Republica Moldova si o sa vedeti ca jumatate este productie de marca autohtona si jumatate – productie din afara. Deci, nu este atit de mica piata Republicii Moldova. Daca noi am acceptat ca sintem o tara si sintem o tara destul de serioasa, atunci trebuie sa acceptam sa ne protejam piata, permitind accesul unor produse calitative.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine, argumentele au fost prezentate si pentru o optiune si pentru alta optiune, fiindca ambele propuneri se refera la articolul 25, alineat (1). In acest context, voi supune votului, in modul in care acestea au fost inaintate, modificarea la articolul 25.1, propusa de domnul Raducan si, respectiv, mai departe la acelasi 25.1. Deci, prima, supun votului: cine este pentru a accepta propunerea inaintata de domnul Raducan la articolul 25.1 din acest proiect de lege, rog sa voteze.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Cine are dreptate?

 

Domnul  Marian Lupu:

Rog sa fie anuntate rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 0.

Sectorul nr.2 – 8.

Sectorul nr.3 – 18.

 

Domnul  Marian Lupu:

26 de voturi “pro”. Aceasta propunere nu a fost acceptata.

Propunerea la acelasi articol 25.1, inaintata de un grup de deputati si evocata de domnul Todoroglo. Cine este pentru a accepta aceasta propunere la articolul 25.1, rog sa voteze. Rog sa fie anuntate rezultatele.

Numaratorii:

Sectorul nr.2 – 22.

Sectorul nr.1 – 31.

Sectorul nr.3 – 4.

 

Domnul  Marian Lupu:

57 de voturi “pro”. Propunerea este acceptata. Asa, mergem mai departe. Articolul 27, alineat (2). Comisia fixeaza ca nu s-a...

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Domnule Presedinte,

Nu, imediat va raportez.

 

Domnul  Marian Lupu:

Da, va rog. Imi cer scuze.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Marcel Raducan:

Multumesc, domnule Presedinte.

Articolul 24. Ma adresez domnului presedinte al comisiei: la articolul 24, alineatul (2) am discutat foarte mult  in comisie. Exista o propunere a comisiei, in care se spune ca alcoolul etilic si productia alcoolica importata trebuie sa corespunda cerintelor calitatii. Nu este clar, pina la urma, cum s-a hotarit cu articolul respectiv. Fiindca nici in sinteza noua, nici in sinteza veche nu se da vreo lamurire.

 

Domnul  Marian Lupu:

Vad ca in sinteza, la articolul 24, alineatul (2)...

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Articolul 24 se completeaza cu alineatul (6), “Cerintele fata de calitatea alcoolului etilic si a productiei alcoolice importate sint stabilite de catre organele centrale de specialitate in domeniu”. Si acest articol a fost acceptat in cadrul examinarii lui in comisie. 

 

Domnul Marcel Raducan:

Domnule Presedinte,

Discutia care a avut loc in cadrul comisiei, daca tin eu bine minte, a stabilit ca reconfirmarea certificatului de conformitate sa nu fie facuta numai de Centrul National de Verificare a Calitatii Productiei Alcoolice, dar de toti cei care sint acreditati. Sint cinci organe in Republica Moldova. In cazul de fata, noi obligam importatorul ca sa mearga numai la Centrul National de...

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Domnule Raducan,

Deputatii care au inaintat acea modificare si-au retras-o.

Domnul Marcel Raducan:

Da, multumesc.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

La momentul perfectarii raportului final acea modificare era de acum retrasa.

 

Domnul Marcel Raducan:

Deci, reconfirmarea se va face la organele de certificare acreditate.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

La organele de certificare acreditate in Republica Moldova. Ei si-au retras propunerea.

 

Domnul Marcel Raducan:

Da, va multumesc.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

La articolul 27, alineatul (2) Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a avut o propunere ca exportul productiei sa se faca si din depozitele specializate, nu numai de la producatori. Acelasi lucru se contine si in propunerea domnului Todoroglo la articolul 27, alineatul (2): cuvintele “direct de la” sa fie substituite prin cuvintele “de catre”, iar cuvintele “sau din depozitele specializate” sa se excluda. In cazul  de fata, s-a votat in proportie de 5 la 5 si comisia nu a luat o decizie. Dar eu as vrea sa  va dau o lamurire adaugatoare, stimati colegi.

Conform Legii privind licentierea unor genuri de activitate, ma refer la articolul 8, alineatul (9), licentele sint eliberate atit pentru producere, cit si pentru comercializare, adica exista mai multe tipuri de detinatori de licenta. Daca noi excludem din articolul 27, alineatul (2) “depozitele specializate”, exportul va fi efectuat numai de catre producator si, in principiu, incalcam cerintele Legii privind licentierea unor genuri de activitate, iar cel care are licenta pentru comercializare, nu va putea sa faca exporturi. Este ceea ce a propus Guvernul initial, sa se faca doua formule de export: de catre producator si din depozitele specializate. Aceasta permitea, intr-o masura oarecare, ca prin intermediul depozitelor specializate sa se faca export de catre cei care detin licenta pentru comercializarea alcoolului si a productiei alcoolice.

Prin formula propusa de domnul Todoroglo, in general, se exclude exportul de catre asa-numitii intermediari, cu toate ca, conform Constitutiei Republicii Moldova, toti au dreptul sa practice aceste genuri de activitate. Si noi le eliberam licenta in acest domeniu, pentru acest gen de activitate.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.2.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Multumesc, domnule Presedinte.

Care sint argumentele noastre? De ce este necesar ca, totusi, de exportul productiei de vinificatie si a productiei alcoolice sa se ocupe nemijlocit cei care o produc? Ei trebuie sa fie responsabili pina la capat de productia care nimereste la consumator.

In prezent, noi in tara avem 298 de licente eliberate pentru producerea si comercializarea productiei alcoolice. Din aceste 298 de licente 9 persoane sint intermediari. Dintre aceste 9 persoane jumatate sint intermediari financiari, care habar n-au ce inseamna vin, ce inseamna conditii de pastrare. Ei au numai banii in buzunar si realizeaza numai miscarea acestei productii.

De aceea, avind in vedere starea actuala a exportului productiei vinicole, problemele pe care le-am avut in anul curent, noi socotim ca totusi trebuie sa ramina, din cei 298, sa ramina doar 290 de exportatori, adica acei care nemijlocit se ocupa de producerea vinului si sint responsabili de productia care iese din tara. Si verificarile care au fost facute de Camera de Licentiere au stabilit ca acesti intermediari, care umbla prin tara cu banii in buzunar, nu au nici o responsabilitate asupra calitatii productiei pe care o aduc de peste hotare. Faptele au stabilit ca ei nu au nici o conditie si majoritatea lor deja au fost sanctionati, au fost lipsiti de licente, au ramas numai doi. De aceea, propunerea noastra este sa ramina textul prezentat in teze, adica numai acei care produc sa aiba dreptul la comercializare.

 

Domnul  Marian Lupu:

Argumentele au fost aduse. Cel putin, as vrea sa clarific un moment pentru mine. In optiunea care prevede oferirea dreptului de export doar pentru producatori, tinind cont ca astazi, in conditiile legii actuale, exista intermediari cu licente, care au o anumita durata, se presupune cazul in care expira perioada licentei si dupa aceasta ei nu mai activeaza, sau, odata cu intrarea in vigoare a legii, chiar daca mai are o licenta pe jumate de an inainte, sa i se ia dreptul de comercializare. Eu cred ca acest moment trebuie foarte bine pus la punct.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Pai, eu am spus ca din 298 avem 9 persoane care activeaza ca intermediari. Si, avind in vedere ca comercializarea in anul curent nu are nici un profit, este undeva la nivelul de 10-12% in comparatie cu anul precedent, sigur ca acesti agenti economici, conform legislatiei in vigoare, isi opresc activitatea din cauza problemelor de comercializare a productiei ca intermediari.

 

Domnul  Marian Lupu:

Vedeti, s-ar putea ca ei sa aiba angajamente contractuale. Domnul Cosarciuc.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Prin modificarea respectiva noi incalcam drepturile constitutionale ale agentilor economici. Agentii economici, conform legii, au dreptul sa se ocupe si de comercializare, si de producere. Daca facem aceste limitari si in cazul in care, asa cum a spus corect domnul Presedinte, sint agenti economici care au contracte de lunga durata, nu numai pe anul 2006, dar si pe 2007, contracte deja incheiate, in afara de aceasta, licenta este eliberata pe termen lung, adica pe 5 ani acum, nu pe un an de zile, ca inainte… In cazul de fata noi trebuie sa facem in asa fel incit sa fim siguri ca cei care au licente nu vor merge in judecata sa-si apere drepturile. 

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Incepind din luna martie toate contractele sint anulate.

                                             

Domnul Marian Lupu:

Trebuie sa vedem.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Noi nu stim daca contractele sint anuale sau sint de lunga durata.

 

Domnul Marian Lupu:

Noi am mai avut cazuri in care am oferit o clauza pina la expirarea termenului licentei, trebuie vazut. Ce zic autorii la subiectul acesta, vreau sa aud pozitia lor.

Microfonul nr.1.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Autorii au venit cu o alta pozitie, ei au permis exportul din depozite specializate, apoi in comisie a venit propunerea domnului Todoroglo.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnul Mironescu.

 

Domnul Valeriu Mironescu – directorul general al Agentiei Agroindustriale
                                                           “Moldova–Vin”:

Domnule Presedinte,

Domnilor deputati,

Noi, in fond, ne conformam propunerii domnului Todoroglo. As face doar o remarca: ar fi binevenit ca cei care dispun de licenta sa o poata utiliza pina la expirarea termenului. Si ar fi logic, fiindca, in mare majoritate, daca au fost cazuri de export a productiei necalitative aceasta s-a facut de catre intermediari, nu de catre producatori. De aceea, ca sa excludem pe viitor posibilitatea expedierii peste hotare a produselor vinicole de calitate proasta, ar fi cazul ca producatorul sa-si expedieze propria marfa.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Tot la acest subiect, articolul 27 din proiectul de lege.

Microfonul nr.2.

 

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Noi sintem de acord.

 

Domnul Marian Lupu:

Imediat.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Sintem de acord ca o varianta.

 

Domnul Marian Lupu:

De acord.

Eu, pur si simplu, urmaresc logica: la acest articol 27, alineatul (2) sint doua propuneri: propunerea domnului Todoroglo si propunerea Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati. Sa auzim ce zice Comisia juridica.

Microfonul nr.3.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Va multumesc.

Noi, in momentul in care a fost examinat proiectul de lege, am propus sa fie pastrata sintagma “depozite specializate”, neavind informatii referitoare la cine astazi se considera ca producator. De aceea, am propus ca comisia sa verifice acest moment. In cazul de fata noi nu insistam, dar eu, in legatura cu aceasta propunere, am vrut sa va atrag atentia la un moment pur juridic. Noi deja am votat legea care spune ca marca de stat va fi aplicata numai de catre producator. In acest caz noi, deja din start, ii limitam sau ii excludem pe cei care au licenta, dar nu sint producatori, de la posibilitatea de a primi aceasta marca, si atunci ei nu vor avea dreptul sa se ocupe de comercializarea la export.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule presedinte,

Nu este chiar asa, fiindca pe piata interna, intermediarul poate sa cumpere de la producator productia deja cu tot cu marca si, mai departe, sa exporte. Deci, chiar daca-i asa cum spuneti dumneavoastra, noi cel putin trebuie sa asiguram o continuitate juridica, sa lasam sa le expire licentele si numai dupa aceasta...

Microfonul nr.4.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Ceea ce noi am votat, domnule presedinte al comisiei, este legat numai de importul si circulatia pe piata interna. Pentru ca in exterior, productia merge cu marca comerciala de stat. Pentru uz intern si pentru import timbrul de acciz, marca comerciala de stat, are diferite atributii.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, microfonul nr.4, va rog.

 

Domnul Vasile Grozav:

Domnul Todoroglo am impresia ca nu s-a ocupat nici o data de exportul de vinuri. Dar eu am o intrebare catre domnul director general al Agentiei “Moldova-Vin”. Aceste 9 persoane, care detin licenta in procent de la volumul de export, care este cota lor parte si care este cota celorlalti 200?

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.1, va rog.

 

Domnul Valeriu Mironescu:

Domnule deputat,

Mi-ar fi greu sa va spun procentual, dar, cel putin, va pot spune ca este extrem de nesemnificativ.

 

Domnul Marian Lupu:

Ponderea este mica. Deci, trebuie sa luam o decizie la articolul 27.2, una din cele doua variante.

Domnule Cosarciuc,

Pentru precizie, sa-mi explicati:  sint doua propuneri alternative, una de la Comisia juridica, pentru numiri si imunitati si una de la domnul Todoroglo.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Comisia juridica am inteles ca si-a retras propunerea.

 

Domnul Marian Lupu:

Si-a retras-o.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Ramine numai propunerea domnului Todoroglo, ca din articolul 27, alineatul (2) sa fie excluse cuvintele “sau din depozite specializate”. Adica va ramine numai formula “de catre producatori”, adica exportul va fi efectuat numai de catre producatori.

Pot sa dau citire articolului din lege: “exportul alcoolului etilic si al productiei alcoolice poate fi efectuat direct de catre producatori” si punct, adica fara sa mai fie...

 

Domnul Marian Lupu:

Si trebuie sa gasim aici un loc pentru fraza cu licentele, nu-i asa?

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Aici trebuie facuta o modificare la un alt articol.

 

Domnul Marian Lupu:

Cu licentele.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

In privinta licentelor trebuie sa facem o modificare la un alt articol, fiindca licentele se elibereaza in conformitate cu Legea privind licentierea unor genuri de activitate. Inseamna ca trebuie sa avem un articol adaugator la sfirsit, in care sa scriem ca licenta va fi valabila pina expira termenul sau altceva.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimatii mei colegi,

Noi operam doar cu Legea privind circulatia alcoolului etilic. Asta ar insemna  urmatorul lucru: daca putem, in cadrul acestei legi sa facem ceva cu asigurarea activitatii persoanelor juridice care detin licente pina la expirarea acestor licente, este o situatie.

Avem si o alta posibilitate. Daca mergem pe linia acestui articol, cum a propus colegul nostru, domnul Dmitri Todoroglo, la articolul 27, alineat (2) si in cazul in care plenul Parlamentului il voteaza pozitiv, atunci va trebui sa luam o pauza maxima pentru prezentarea legii la promulgare si, intre timp, sa apara modificarea unui alt act legislativ. Trebuie sa existe o coerenta intre aceste decizii, daca inteleg corect situatia. Cine ma ajuta in acest sens?

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Eu n-as considera ca trebuie sa facem modificare la o alta lege.

 

Domnul Marian Lupu:

Sa o facem chiar in aceasta lege?

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Pentru o modificare la legea pe care o discutam trebuie sa adaugam la sfirsit un articol suplimentar, cu cifra romana, prin care sa stipulam ca licentele eliberate pina in momentul adoptarii legii vor fi in vigoare pina la expirarea termenului acestor licente. Astfel o sa iesim din situatie.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Stimati colegi,

Atunci…

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

In proiectul de Lege nr. 3968 s-ar putea introduce o asemenea modificare.

 

Domnul Marian Lupu:

Inteleg. Sa ne clarificam pina la sfirsit cu articolul 27, alineatul (2), propunerea domnului Todoroglo, care a fost citita de presedintele comisiei. Cine este pentru a accepta aceasta propunere, rog sa voteze. Rog sa fie anuntate rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 31.

Sectorul nr.2 – 24.

Sectorul nr.3 – 4.

 

Domnul Marian Lupu:

59 de voturi “pro”. Propunerea este acceptata. Si acum propunerea domnului Cosarciuc, pentru complimentarea proiectului de lege.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Nu este o propunere, am dat o sugestie. Cred ca autorul…

 

Domnul Marian Lupu:

De acord, ca sugestie. Fiindca tot este o modificare, trebuie s-o supunem votului.

Sau, de fapt, microfonul nr.3.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Da, va multumesc.

Dupa parerea mea, in cazul de fata aceasta propunere nu are nici un sens juridic, deoarece legea in discutie nu are efect retroactiv si licentele care deja au fost eliberate vor fi valabile pina la termenul respectiv. Cu atit mai mult cu cit in Legea privind licentierea unor genuri de activitate nu este prevazut un temei pentru retragerea, modificarea respectiva.

De aceea, nu are pur nici un sens juridic, dupa parerea mea.

 

Domnul Marian Lupu:

Noi discutam pentru ca sa ne asiguram, oricum, fiindca pot fi talmaciri sau interpretari diferite si atunci ne pomenim in instanta de judecata.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

De obicei, in practica noastra aici, in Parlamentul Republicii Moldova, atunci cind facem ceva ... la Legea privind licentierea unor genuri de activitate si la termenul de valabilitate, noi scriem in alte legi ca licentele eliberate pina la momentul intrarii in vigoare a acestei legi vor fi valabile pina la momentul expirarii acestor licente.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.1

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Aceasta este o chestiune.

 

Domnul Ion Creanga – seful Directiei juridice a Aparatului Parlamentului:

Domnule Presedinte,

Stimati deputati,

Este necesar sa aratam, la alineatul 2, in mod expres aceasta situatie, pentru a nu permite interpretarea ca, desi licentele vor fi valabile, agentii economici nu vor putea exporta. Aceasta va putea fi interpretat ambiguu.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Deci, formularea a fost evocata. Cred ca nici nu mai este cazul s-o supunem votului, fiindca toti o acceptam, intelegind necesitatea si logica acestui articol nou in legea de fata.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Nr. 3968.

 

Domnul Marian Lupu:

3968, da. Asa, in continuare avem articolul 27, alineatul (3).

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

La articolul 27, alineatul (3) este propunerea domnului deputat Vladimir Braga, de a-l formula in felul urmator: “Agentii economici din vinificatie vor exporta vin materie prima pe parcursul unui an numai mult de 50% din productia fabricata”. Comisia nu a acceptat aceasta propunere. Cu atit mai mult cu cit, daca ne uitam propunerea domnilor deputati Todoroglo, Eriomin, Miron, Bodisteanu, Cotorobai, precum si la propunerea domnului Raducan, referitoare la acelasi subiect, avem o situatie in care unii deputati propun sa excludem acest alineat nou, la articolul 27, iar altii propun ca el sa fie mentinut conform regulamentului aprobat de Guvern. Domnul Braga propune sa se permita ca 50% din productia vinicola fabricata sa fie exportata in vrac.

 

Domnul Marian Lupu:

In vrac.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Sint propuneri asupra carora comisia nu a ajuns la o decizie comuna, votul exprimat fiind divizat, 5 la 5.

 

Domnul Marian Lupu:

De acord. Deci, conform sintezei, incepem cu autorii propunerilor.

Microfonul nr.5.

Domnule Braga,

Va rog.

 

Domnul Vladimir Braga:

Multumesc, domnule Presedinte.

Daca va aduceti aminte, la sedinta precedenta domnul Mironescu n-a fost prezent si n-am putut sa-i adresez intrebarea, pentru ca propunerea mea venea de la… De fapt, cele 50% nu erau ca o propunere. Initial propunerea mea a fost de a exclude acest punct. Eu asa am propus.

Acum, daca imi permiteti, vreau sa-i adresez o intrebare domnului Mironescu, pentru ca din anumite considerente vreau si eu sa-mi fac o impresie, sa vad ce vrea Agentia Agroindustriala “Moldova-Vin” sau domnul Mironescu sa faca mai departe cu acest articol.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.1.

Adresati-i, va rog.

 

Domnul Vladimir Braga:

Domnule Mironescu,

Dumneavoastra prin acest articol vreti sa reglementati exportul, adica nu vreti sa se duca vinul din Republica Moldova, dar sa reglementati modalitatea de export a vinului?

 

Domnul Valeriu Mironescu:

Da.

 

Domnul Vladimir Braga:

Foarte bine. Deci, dumneavoastra pretindeti ca Agentia poate sa faca reglementari pentru anumiti agenti economici, adica unora sa le permita sa incarce vinuri tratate in vrac si altora sa nu le permita. Asemenea situatii la noi, in republica deja au existat.

Domnule Mironescu,

Nu e o intrebare pentru dumneavoastra, mie deja imi este clar, nu-mi era clar initial.

Stimati colegi,

Dupa parerea mea, o atare pozitie nu poate fi acceptata din citeva considerente. Mai intii de toate, acest articol contravine Constitutiei, articolului 126, care spune ca economia republicii este o economie libera, antrenata in concurenta libera.

In al doilea rimd. Legea privind protectia consumatorilor, de asemenea, spune ca protectia consumatorului legislativ este garantata. Si eu imi retrag modificarea la articolul 27, privind cele 50%, pentru ca propunerea mea se referea la cazul in care Guvernul doreste sa mentina anumite reglementari pentru export, ca sa nu se duca vinurile din republica, sa ramina o anumita cantitate de vinuri pentru imbuteliere in cadrul republicii. Momentul asta eu am incercat sa-l reglementez prin aceasta propunere.

De aceea, propun ca alineatul (3) din articolul 27, care spune ca reglementarea exportului se efectueaza de catre Guvern, sa fie exclus din proiectul de lege in discutie. Si rog sa fie pus la vot.

 

 

Domnul Marian Lupu:

In acest caz, propunerea dumneavoastra coincide totalmente cu propunerea inaintate de domnul Raducan si o voi supune votului. Cine este pentru a accepta propunerea inaintata de domnul Braga, care, de fapt, coincide cu propunerea domnului Raducan.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnul Raducan are argumente, cred ca...

 

Domnul Marian Lupu:

Bine, microfonul nr.4.

 

Domnul Marcel Raducan:

Da, exact.

Domnule Presedinte.

Pai, am facut un amendament, nu va suparati.

 

Domnul Marian Lupu:

Este corect.

 

Domnul Marcel Raducan:

La articolul 27, alineatul (3).

 

Domnul Marian Lupu:

De a exclude?

 

Domnul Marcel Raducan:

De a exclude.

 

Domnul Marian Lupu:

Si domnul Braga a spus de a exclude.

 

Domnul Marcel Raducan:

In viziunea noastra, acest articol in redactia propusa de catre Agentie, contravine intereselor agentilor economici si incalca grav Constitutia si este o interventie directa in activitatea economica.

 

Domnul Marian Lupu:

Asa. Si ascultam argumentele ultimei parti.

Microfonul nr.2.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Noi nu vedem nici o abatere de la Constitutia republicii, la care s-au referit colegii, din cauza ca elaborarea unui regulament… Propunerea noastra a fost putin schimbata: exportul sa fie reglementat nu de Guvern, dar conform unui regulament aprobat de Guvern.

Elaborarea unui regulament nu interzice exportul, dar prevede numai asigurarea unor conditii mai stricte la exportul productiei din Republica Moldova. Eu pot sa va vorbesc de niste momente care nu contrazic absolut deloc Constitutia.

Noi avem prea multe observatii din partea consumatorilor despre calitatea productiei care vine din Moldova, despre cantitatea, volumul productiei exportate, Avem multe probleme legate de controlul, cerintele asupra calitatii productiei, precum si alte probleme care trebuie sa...

Acest regulament trebuie sa fie adoptat si trebuie sa fie transparent. Toti agentii economici care se ocupa de comercializarea sau exportul vinurilor in vrac trebuie sa stie aceste cerinte si, conform acestor cerinte, sa activeze. Nimeni nu ii obliga sa incheie contracte cu anumite companii, nici nu le dicteaza ce volum sa faca si asa mai departe. De aceea, noi sustinem pozitia Guvernului, numai sa fie scris ca nu de Guvern, dar de regulamentul aprobat de Guvern.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine, microfonul nr.4.

 

Domnul Marcel Raducan:

Multumesc, domnule Presedinte.

Nu va suparati, domnule Todoroglo, in Republica Moldova sint vreo 10 institutii de stat care au menirea de a asigura calitatea productiei. Si daca dumneavoastra credeti ca prin aceasta reglementare, dupa cum s-a exprimat domnul Mironescu, veti asigura calitatea, cred ca nu de acolo incepeti si nu acolo bateti.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnul Cosarciuc.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule Presedinte,

Eu as vrea sa va aduc niste argumente adaugatoare. Noi avem Legea viei si vinului. Aceasta lege prevede in mod expres tot ce-i legat de exportul de vinuri si nu este nevoie sa reglementam, asa cum propune domnul Todoroglo, prin regulamentul aprobat de Guvern.  Caci daca sintem cinstiti si spunem ca reglementam pur si simplu tot ce este legat de calitate, aceasta prevede legea si nu este nevoie de vreun regulament.

Daca noi vrem sa reglementam cantitatea vinului exportat sau sa facem niste restrictii, atunci apare o alta problema. Ceea ce este legat de reglementarea calitativa este prevazut in Legea viei si vinului, pe care noi am adoptat-o anul acesta, stimati colegi, aici, in Parlamentul Republicii Moldova.

Si inca un moment in privinta reglementarilor. Avem Acordul general pentru tarife vamale si comert, GAT 1947, articolul 11 - eliminarea generala a restrictiilor cantitative. Acolo se spune ca “nici o parte contractanta nu va introduce sau nu va mentine la importul sau la exportul, vinzarea unui produs destinat teritoriului unei altei parti contractante, prohibitii sau restrictii, altele decit taxe vamale, colectari sau alte impozite”. Adica trebuie sa fim sinceri: ce urmarim noi prin reglementarea aceasta?

Reglementarea calitatii se face prin lege. Daca facem reglementari privind cantitatea, trebuie sa spunem clar ca aceasta contravine si Acordului general pentru tarife vamale si comert, semnat si ratificat de Republica Moldova.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Bine.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Noi sintem…

 

Domnul Marian Lupu:

Da, va multumesc.

Cred ca pozitiile au fost argumentate.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Dar nu este clar, ce fel de reglementari va face Guvernul.

 

Domnul Marian Lupu:

Deci, voi supune votului propunerea de eliminare a alineatului (3) din articolul 27 al proiectului de Lege, propunerea domnului Raducan, propunerea domnului Braga. Cine este pentru a accepta aceasta propunere, rog sa voteze. Rog sa-mi fie anuntate rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 0.

Sectorul nr.2 – 7.

Sectorul nr.3 – 14.

 

Domnul Marian Lupu:

21 de voturi. Propunerea nu este acceptata. Acum cea de-a doua propunere, care, in mare masura, coincide cu propunerea initiala, venita de la Guvern, cu scurte redactari, nici nu o citesc, fiindca este in sinteza si este clar.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Da, in sinteza este regulamentul aprobat de Guvern, asta a fost.

 

Domnul Marian Lupu:

Cine este pentru a accepta aceasta propunere, rog sa voteze. Da, aceasta-i propunerea inaintata de un grup de deputati.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 31.

Sectorul nr.2 – 23.

Sectorul nr.3 – 3.

 

Domnul Marian Lupu:

57 de voturi “pro”.

Propunerea este acceptata. Asa, cred ca vom vota separat pe articole.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Articolul 28, alineatul (1) a fost propunerea domnului Braga, in privinta productiei ambalate. Cred ca el si-a retras aceasta propunere, fiindca de acum am dat lamuriri la modificarea precedenta.

Prin depozitele specializate se vinde numai productia ambalata. Cred ca sinteti de acord.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Vladimir Braga:

Sint de acord. Era vorba de o corelare intre articole. Si daca se fixeaza in ambele articole, inseamna ca eu accept.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Corelarea este, da.

 

Domnul Marian Lupu:

De acord.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

La articolul 29, alineatul (1), litera b) si la articolul 30, litera b) domnul Ion Varta si-a exprimat parerea aici, in sedinta in plen, ca nu ar fi bine ca aceste articole sa fie excluse din proiectul inaintat, fiindca atunci, in cadrul sedintei, la prima lectura s-a propus ca textul de la litera b) din articolele 29 si 30 sa fie exclus si domnul Raducan poate sa argumenteze.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Adica, propunerea domnului Raducan este ca aceste stipulari sa fie excluse din acest proiect de lege si sa vina Guvernul cu alte propuneri la modificarea unor legi, adica, sa vina cu o propunere complexa. Iata solutionarea acestei probleme.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

Noi am luat act de acest lucru.

Domnule presedinte al comisiei,

Va multumesc.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Cu aceste modificari, se propune adoptarea in lectura a doua.

 

Domnul  Marian Lupu:

Luare de cuvint?

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Marcel Raducan: 

O intrebare pentru domnul presedinte al comisiei, Valeriu Cosarciuc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Ce anume?

 

Domnul  Marcel Raducan:

Domnule presedinte al comisiei Cosarciuc,

Vreau sa ma refer la articolul 24, alineatul 2. Modificarile care au fost facute in comisie, dupa lungi discutii, pina la urma au ramas neclare, citesc varianta redactata: “Alcoolul etilic si productia alcoolica importata trebuie sa fie verificata la corespunderea calitatii conform standardelor stabilite in Republica Moldova. Si sa fie insotit certificatul de calitate si de conformitate, emis de tarile producatoare si sa fie in mod obligatoriu verificat de Centrul National de Verificare a Calitatii Productiei Alcoolice.” Ce se are in vedere? Noi am discutat complet altfel.

Ca toate organele acreditate sa verifice calitatea sint 5, deci: Institutul National de Standardizare si Metrologie, Departamentul de Standardizare si Metrologie “Moldova-Standard”, care are trei organe de certificare acreditate si este si Centrul National de Verificare a Calitatii Productiei Alcoolice. Deci, prin articolul acesta, noi stabilim ca numai Centrul National de Verificare a Calitatii Productiei Alcoolice are dreptul sa...

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Domnule Raducan,

Eu as vrea sa va amintesc ca noi in comisie am examinat problemele legate de evaluarea conformitatii.

 

Domnul  Marcel Raducan:

Dumneavoastra va referiti la articolul 27.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Noi am exclus-o.

 

Domnul  Marcel Raducan:

Noi am exclus alineatul 1din articolul 27.

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Da.

 

Domnul  Marcel Raducan:

Propunerea Centrului.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Da, noi am exclus ceea ce este legat de evaluarea conformitatii.

 

Domnul  Marcel Raducan:

Dar in varianta respectiva a ramas…

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

In articolul 24 alineatul (2) a ramas asa cum noi l-am acceptat in comisie. Noi am exclus complet alineatul (1) din articolul 27, unde se vorbea despre evaluarea conformitatii de catre acest Centru. Si am spus atunci ca nu este corect, trebuie sa participe organismele acreditate.

 

Domnul  Marcel Raducan:

Corect. Dar ceea ce am lasat noi la articolul 24, alineatul (2) repeta, practic, ceea ce am exclus din alineatul (1), articolul 27. Asa este?

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Nu. Acolo se vorbea despre evaluarea conformitatii productiei pentru export. Aici este vorba despre controlul calitatii la import. Se are in vedere ca la import, productia alcoolica este controlata in conformitate cu standardele stabilite in Republica Moldova.

 

Domnul  Marcel Raducan:

Da.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Si trebuie sa fie insotita de un certificat de calitate.

 

Domnul  Marcel Raducan:

Domnule Cosarciuc,

Dumneavoastra ne vorbiti foarte corect. Deci, exista in Republica Moldova Legea cu privire la evaluarea conformitatii produselor, votata in redactie noua, exista acordurile bilaterale intre tari referitor la evaluarea conformitatii. Si, conform Legii cu privire la evaluarea conformitatii produselor toata productia intrata in tara este insotita de certificate de conformitate, fiind acceptat certificatul respectiv de conformitate si reconfirmat la unul din organele acreditate. Le-am enumerat pe cele 5: Institutul National de Standardizare si Metrologie, Departamentul “Moldova-Standard” si Centrul National de Verificare a Calitatii Productiei Alcoolice. Deci, prin ceea ce stipulam la articolul 24, alineatul (2), excludem posibilitatea organelor acreditate in domeniu de a reconfirma certificatul de conformitate.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Nu. Stimate domnule Raducan,

Aici, prin aceasta formula, adica norma, noi controlam numai calitatea. Noi nu mai reconfirmam certificatele de conformitate. Am scris: “productia alcoolica trebuie sa fie verificata la corespunderea calitatii conform standardelor.” Dar ea trebuie sa fie insotita, in afara de certificatul de calitate, de un certificat de conformitate. Noi nu reconfirmam certificatul de conformitate, reconfirmam numai calitatea productiei, conform standardelor. Aceasta este ideea.

 

Domnul  Marian Lupu:

De acord.

Domnule presedinte al comisiei,

Va multumesc.

Stimati colegi,

In aceste conditii, cu toate propunerile care au fost votate si acceptate in mod particular, pe articole si tinind cont de continutul raportului comisiei sesizate in fond, supun votului adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.3968 pe ansamblu. Cine este pentru, rog sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 31.

Sectorul nr.2 – 32.

 

Domnul  Marian Lupu:

Sectorul nr. 3?  4 voturi “pro”. 67 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.3968 este adoptat in lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.2762 pentru modificarea si completarea unor acte legislative (Codul fiscal, titlul VI din Codul fiscal, Legea pentru punerea lui in  aplicare).

Prezinta Guvernul.

 

Domnul  Mihail Pop – ministrul finantelor:

Domnule Presedinte,

Onorat Parlament,

Se prezinta spre examinare proiectul de Lege pentru modificarea si completarea unor acte legislative, elaborat intru implementarea primei etape a noului sistem de impozitare, prin aplicarea impozitului pe bunurile imobiliare la valoare de piata pentru cele cu destinatie locativa: apartamente si case de locuit individuale din municipii si orase, inclusiv localitatile din componenta acestora, cu exceptia satelor, comunelor.

Acest sistem de impozitare prevede unificarea bazei impozabile si substituirea celor doua impozite actuale – impozitul funciar si impozitul pe bunurile imobiliare – printr-un impozit unic pe proprietate, precum si calcularea acestui impozit la valoarea de piata a proprietatii.

Proiectul de lege prevede modificarea modului de determinare a bazei impozabile a bunurilor imobiliare prin reducerea de doua ori a cotei maxime a impozitului de la 0,5% la 0,25%, avind drept scop simplificarea administrarii fiscale.

Pentru municipiul Chisinau, cota impozitului este in marime de 0,02% din baza impozabila a bunurilor imobiliare, la valoarea de piata. Pentru celelalte municipii si orase, inclusiv localitatile din componenta municipiului Chisinau, stabilirea anuala a cotei impozitului se va face de catre autoritatea reprezentativa a administratiei publice locale, reiesind din cota minima a impozitului de 0,02% si cota maxima a impozitului de 0,25%, dar sa nu admita o crestere a veniturilor de la acest impozit de peste 10% din veniturile obtinute pe parcursul ultimului an.

Se prevede mentinerea si in continuare a scutirii de la impozitul pe bunurile imobiliare pentru persoanele de virsta pensionara, invalizii de toate categoriile, participantii la actiunile de lupta si familiile acestora, in limitele stabilite conform valorii de piata a bunurilor imobiliare si in functie de locul amplasarii acestora. Actualmente aceasta limita constituie 30 000 de lei, indiferent de locul amplasarii.

Drept criteriu a fost luata valoarea medie a unui apartament de 3 odai, in functie de locul amplasarii acestuia. In municipiul Chisinau aceasta limita se propune sa constituie 380 000 de lei, in municipiul Balti – 156 000 de lei, in celelalte orase, centre de resedinta raionale sumele difera, de exemplu, la Cahul –              138 000 de lei, la Straseni – 116 000 de lei, la Hincesti – 145 000 de lei.

Se prevede mentinerea dreptului de a reduce cu 15% suma impozitului ce urmeaza a fi achitata de contribuabilii care achita integral impozitul pe anul fiscal in curs, pina la 30 iunie a anului respectiv, extinderea in continuare a acelorasi termene de achitare a impozitului pe bunurile imobiliare, si anume cel tirziu la 15 august si 15 octombrie a anului fiscal in curs.

Prin modificarea articolului 41 din Codul fiscal, prin calcularea impozitului pe venit sub forma de crestere de capital de la valoarea de piata a bunurilor imobiliare se urmareste ideea ca la tranzactiile cu bunurile imobiliare povara fiscala la persoanele fizice sa nu creasca.

Totodata proiectul de lege prevede norme ce tin de concretizarea procesului de creare si implementare a Cadastrului fiscal privind calcularea impozitului si prezentarea avizului de plata a impozitului, concretizarea termenului de prezentare de catre Agentia Relatii Funciare si Cadastru catre Inspectoratul Fiscal Principal de Stat a informatiei initiale cel tirziu la 1 februarie si a informatiei actualizate – cel tirziu pina la 1 iunie, cu privire la fiecare obiect si subiect al impozitului cu bunuri imobiliare. In baza informatiei prezentate, onorat Parlament, propun sustinerea proiectului inaintat.

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

 

Domnul  Vladimir Filat:

Va multumesc, doamna Presedinte al sedintei.

Stimate domnule ministru,

O prima intrebare: cind prevedeti dumneavoastra sau care este termenul de  intrare in vigoare a legii prezentate astazi? Fiindca in lege avem prevazuta intrarea in vigoare – “anul 2008”.

 

Domnul  Mihail Pop:

Deci, la momentul actual in lege este fixat termenul de 1 ianuarie 2008, dar exista propunerea de a schimba termenul in 1 ianuarie 2007.

 

Domnul  Vladimir Filat:

De fapt, acest raspuns stiam ca o sa-l primesc, caci se mentioneaza in mod corect, probabil, ca este un cadou de Anul Nou. Dar spuneti-mi, va rog frumos, domnule ministru, ca sa fie impozitarea respectiva eficienta, ea urmeaza sa fie aplicata si imobilelor s.a.m.d. deja evaluate? Noi avem la ora actuala, in orase, toate apartamentele si casele evaluate sau nu?

 

Domnul  Mihail Pop:

In momentul de fata toate apartamentele si casele de locuit din municipii si orase, care sint incluse in proiectul respectiv, sint evaluate.

 

Domnul  Vladimir Filat:

Va multumesc.

Domnule ministru,

Atunci, spuneti-mi, va rog, care ar fi rationamentul sau cum am putea noi sa intelegem ca o norma legala se aplica nu tuturor cetatenilor Republicii Moldova, dar in mod separat? Vreau sa spun ca, in jurul orasului Chisinau, sint localitati care nu sint nici orase si nici municipii, unde sint locuinte si locuiesc cetateni care activeaza in Chisinau, si care urmeaza a fi impozitate in varianta veche.

Mai departe. Spuneti-mi, va rog frumos, care este logica ca noi initiem impozitarea noua, de fapt, noi o sustinem, este corect ca impozitele sa fie platite la valoarea de piata, dar nu in urma stabilirii unor coeficienti sau a unei institutii de stat, dar incepem majorarea impozitarii respective incepind de la cetateni, si nu de la spatiile comerciale s.a.m.d.? Din punctul nostru de vedere, era logic si normal sa incepem de la baza in sus si sa ajungem la cetatenii Republicii Moldova in faza finala.

 

Domnul  Mihail Pop:

In primul rind, vreau sa mentionez faptul ca, in mare majoritate, in practica, cu exceptia municipiului Chisinau, in nici o localitate povara fiscala nu va creste. Noi in proiect propunem ca aceasta sa fie limitata la maximum 10 la suta. Exceptie face Chisinaul, unde impozitele, povara fiscala va creste in medie cam cu 50-60%, ceea ce va alcatui in lei, in sume absolute, pentru un apartament cu doua odai, sa spunem, de la 28 de lei la 42-43 de lei. Acesta este un program care a fost intarit anterior, prin hotarire de Guvern, prin care a fost etatizata evaluarea imobilelor, pentru a le aduce la valoarea de piata.

Si, probabil, cind s-a luat decizia respectiva a fost luat in considerare faptul ca pentru spatiul locativ acesta este un proces mai simplu. Restul imobilelor sint ceva mai greu de apreciat.

 

Domnul  Vladimir Filat:

Domnule ministru,

Dumneavoastra, de fapt, ati confirmat ce spuneam eu, ca s-a mers pe varianta cea mai simpla si cea mai comoda pentru cei care urmau sa faca evaluarea. 

Domnule ministru,

Cred ca marea majoritate a cetatenilor, care sint vizati de prevederile respective ale legii, deja au primit evaluarile aproximative. Eu nu prea sint de acord ca ati prevazut, n-ati prevazut. Bine. Cetatenii au sa primeasca deja taxele care urmeaza sa le plateasca si ei vor verifica daca este 10% sau mai mult. Nu aceasta este problema. Problema, de fapt, consta in cu totul altceva.

Noi am fost, toamna, intr-o delegatie la Riga si am intrebat asupra impozitarii. Vreau sa va spun ca, pina acum, ei n-au implementat modalitatea respectiva, fiindca apar categorii intregi de cetateni care n-au sa aiba posibilitatea sa achite aceste impozite. Si va explic de ce.

In municipiul Chisinau noi avem forte multi cetateni care au case de locuit si, asa cum sint deprinsi moldovenii, si-au facut casele mai mari. Au primit pamint, cum a prevazut legea inainte, si-au facut casele si acum urmeaza sa plateasca impozite. Eu consider ca, daca s-a mers pe varianta respectiva, urma sa se faca o triere foarte clara, cum se vor achita, si de catre cine se vor achita impozitele, si in ce marime? Mai mult decit atit, dumneavoastra prevedeti ca categoriile care beneficiau de scutiri, spre exemplu, Chisinaul – 380 000 lei s.a.m.d., corect?

 

Domnul  Mihail Pop:

Nu. Categoriile care beneficiau de scutiri sint pensionarii, invalizii si altii.

 

Domnul  Vladimir Filat:

De acord, de acord. Deci, ati stabilit ca in Chisinau scutirea este de  380 000 de lei s.a.m.d. Ei, haideti, sa spunem si aici lucrurilor pe nume: daca el este invalid sau este deja in categoria care beneficiaza de scutiri, pai, haideti sa-l scutim, domnule. Pentru ca la noi nu exista spatiu locativ care este evaluat la mai putin de 380 000 de lei. Si atunci invalidul, daca el are un apartament cu 2 camere sau cu 3 camere, sau daca a devenit invalid dupa, ce fel de scutire ii facem noi de numai 380 000 de lei? Il punem iarasi la impozitare.

De ce spun aceste lucruri? Sigur, noi proiectul acesta de lege l-am primit mai intii in Parlament, l-am studiat, nu am stiut ca se va veni pe ultima suta de metri cu adoptarea, fiindca norma prevedea anul 2008. Din punctul nostru de vedere, este cam in graba si o sa aiba efecte cam neplacute pentru cetateni. Si parerea noastra este ca, daca se doreste sa se implementeze un model corect, impozitele trebuie sa vina in baza unei valori reale de piata. Dar impozitarea trebuie sa fie, cum sa va spun, si corecta, ca sa fie adresata categoriilor de cetateni in mod direct, concret si sa se refere la toti cetatenii. Republica Moldova are cetateni, nu are oraseni, sateni, suburbii s.a.m.d. Eu cred ca este vorba de o scapare.

 

Domnul  Mihail Pop:

Ceea ce se refera la scutirea de 380 000 de lei. Noi deja avem practica de scutire de 30 000 de lei, dat fiind faptul ca noi propunem, Guvernul propune impozitarea la valoarea de piata, se propune ca si scutirile respective sa fie majorate. Si s-a luat in considerare, ca propunere, costul unui apartament cu 3 odai in localitatea respectiva. De aceea, ele difera de la localitate la localitate.

In cazul in care nu va fi limitata aceasta scutire, sint posibilitati de evaziuni fiscale prin transmiterea fictiva a imobilelor catre persoanele care vor beneficia de scutiri. Pentru a contracara aceasta posibila evaziune fiscala se pune o limita, care ar dezinteresa in afacerile respective.

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc: 

Multumesc.

Domnule ministru,

Avind in vedere ca dumneavoastra ati spus ca acest proiect sau aceasta lege, votata astazi, va fi aplicata de la 1 ianuarie 2007, inseamna ca este grava situatia cu veniturile pentru anul 2007, caci noi, initial, am venit cu anul 2008 in care sa intre in vigoare acest proiect de lege si acum venim cu anul 2007. Aceasta ar insemna ca, asa cum s-a discutat aici, la adoptarea Legii bugetului pe anul 2007, nu se ajung acele 400 sau 500 de milioane de lei pentru implementarea in continuare a Legii cu privire la sistemul de salarizare in sistemul bugetar. Cam asta ar fi sursa de venituri adaugatoare, din acest motiv s-a revenit la aceasta lege. Aceasta s-a vazut si in Parlament.

 

Domnul  Mihail Pop:

Deci, costul problemei in acest moment, impozitele din localitatile respective, care se colecteaza in prezent, constituie circa 19 milioane de lei. Dupa modificare ele nu vor creste cu mai mult de 3-3,5 milioane de lei, din contul Chisinaului, in rest nu vor creste. Aceasta nu este legat de salarizare, este legat de faptul ca s-a facut un lucru, s-au evaluat imobilele, pe piata se fac tranzactii cu imobile si, pentru ca sa  avem o claritate privind costurile respective, lucrul care s-a facut pina acum nu ar fi oportun sa stea neutilizat.

In plus, ca sa nu creasca povara fiscala la tranzactia cu imobil, noi propunem si modificarea articolului 41 din titlul II al Codului fiscal, pentru ca cresterea de capital din vinzarile de imobile sa se ia nu de la valorile care sint acum simbolice, de 18 sau 20 000 de lei, dar de la valoarea de piata. Daca se va vinde imobilul cu un pret mai mare decit este evaluat la moment, atunci se vor calcula veniturile de la cresterea capitalului.

De aceea, raportul proiectului respectiv prevede actualizarea, sa spunem asa, a bazei de date la compartimentul bunuri imobiliare, reiesind din valoarea de piata.

                       

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Domnule ministru,

Totusi, de ce prin acest proiect de lege dumneavoastra introduceti inegalitati, adica, cu ce se deosebeste cetateanul municipiului Chisinau de cetateanul municipiului Soroca sau a orasului Soroca?

 

Doamna  Maria Postoico:

El este si acolo.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Nu. Deosebirea consta in faptul ca pentru Chisinau este o procedura sau o norma si pentru celelalte localitati sint alte norme.

 

Domnul Mihail Pop:

Dat fiind faptul ca se propune o impozitare reiesind din valoarea de piata, valoarea de piata a imobilelor din municipiul Chisinau si din celelalte localitati difera, si de la localitate la localitate difera, de asemenea. De aceea, se ia valoarea de piata.

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.3.

 

Domnul   Nicolae Bondarciuc:

O precizare. Vreau sa le amintesc colegilor ca noi am adoptat in Parlament bugetul de stat, iar impozitul acesta se varsa in bugetele locale.

 

Doamna  Maria Postoico:

Da, va multumesc, domnul ministru.

Comisia.?

Microfonul nr.4, cine, domnul Diacov?

 

Domnul Dumitru Diacov: 

O replica la ceea ce a spus domnul Bondarciuc, daca se varsa sau nu acesti bani in bugetele locale.

 

Doamna  Maria Postoico:

Pai, n-ati fost vizat. Modalitatea...

 

 

Domnul Dumitru Diacov:

Lasati consiliile municipale sau locale sa decida aceasta problema. Fiindca in Parlamentul este absolut corect ceea ce s-a spus, noi cream o diferentiere intre cetatenii Republicii Moldova. Numiti niste legi sau vreo lege care discrimineaza o mare parte a populatiei, sau o buna parte a populatiei.

 

Doamna  Maria Postoico:

Comisia va rog.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Dumneavoastra ati nascocit impozitul acesta pentru cei bogati, dar ii pedepsiti pe cetatenii cei multi. Iata care-i problema. Oamenii de rind, care au case evaluate la preturi destul de mari…, ei o sa fie pusi intr-o situatie dificila.

 

Doamna  Maria Postoico:

Este clar, domnule Diacov.

 

Domnul Gheorghe Popa:

Stimati deputati,

Comisia pentru politica economica, buget si finante a examinat proiectul de lege mentionat, inaintat cu titlu de initiativa legislativa de catre Guvernul Republicii Moldova, si constata urmatoarele. Prezentul proiect de lege are ca scop unificarea bazei impozabile si substituirea celor doua impozite actuale: impozitul funciar si impozitul pe bunurile imobiliare printr-un impozit unic pe proprietate, precum si calcularea acestui impozit in baza valorii de piata a proprietatii.

Astfel, incepind cu anul 2007 se propune implementarea primei etape a noului sistem de impozitare, prin aplicarea impozitului pe bunurile imobiliare la valoarea de piata a bunurilor imobiliare cu destinatie locativa: apartamente si case de locuit individuale in municipii si orase, inclusiv localitatile din componenta acestora, cu exceptia satelor si comunelor. In acest sens, prin proiectul de lege in discutie se propune ca baza impozabila a bunurilor imobiliare sa constituie valoarea estimata a acestor bunuri, iar cotele concrete ale impozitului, ce urmeaza a fi stabilit de catre autoritatile publice locale, sa varieze de la cota minima de 0,02% la cota maxima de 0,25% din baza impozabila.

Astfel, se propune ca autoritatea administratiei publice locale, inclusiv din localitatile din componenta municipiului Chisinau, cu exceptia municipiului Chisinau, sa stabileasca cota concreta de 110% din nivelul incasarilor pe anul precedent, cu aplicarea coeficientilor respectivi in functie de suprafata. Pentru municipiul Chisinau cota concreta se propune a fi stabilita in marime de 0,02% din baza impozabila a bunului imobil cu aplicarea coeficientilor respectivi.

Totodata, initiativa legislativa prevede mentinerea dreptului la reducerea, cu 15 la suta, a sumei impozitului achitat pentru contribuabili care achita suma integrala a impozitului pentru anul fiscal in curs pina la 30 iunie anul respectiv, precum si termenii de achitare a acestuia, de cel tirziu 15 august si 15 octombrie a fiecarui an. Concomitent, se pastreaza scutirea de la plata impozitului pe bunurile imobiliare pentru persoanele de virsta pensionara, invalizii de toate categoriile, participantii la actiuni de lupta si familiile acestora in limitele stabilite conform valorii de piata a bunurilor imobiliare si  in functie de locul amplasarii acestora.

Suplimentar, mentionam ca proiectul de lege prevede o anexa la titlul VI al Codului fiscal, in care este specificata limita valorii bunului imobiliar scutit de impozitul pe bunurile imobiliare pentru unitatile administrativ-teritoriale, acordata doar categoriilor de persoane indicate la articolul 283, alineatul (2) din Codul Fiscal.

Concomitent, comisia va tine cont de propunerile prezentate in avizele comisiilor permanente ale Parlamentului, Directiei juridice a Aparatului Parlamentului si amendamentele deputatilor la examinarea proiectului de lege in cauza in lectura a doua. Pornind de la cele mentionate si in contextul avizelor pozitive ale comisiilor permanente si ale Directiei juridice a Aparatului Parlamentului, Comisia pentru politica economica, buget si finante propune acest proiect de lege Parlamentului spre adoptare in prima lectura.

 

Doamna  Maria Postoico:

Da, va multumesc.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Multumesc, doamna Presedinte.

Domnule vicepresedinte de comisie,

Va adresez aceeasi intrebare care a fost pusa in fata Guvernului. Sigur ca Guvernul este interesat in promovarea acestei legi, dar care este totusi pozitia comisiei vizavi de aceste cote diferentiate? Or, noi trebuie sa consideram ca majoritatea cetatenilor isi procura imobilele pentru a locui in ele. Si alta este povestea cind este vorba de vinzari, de cumparari. Atunci este posibil sa fie impozitate in dependenta de impozitul la vinzari, cumparari, sa fie impozitul conform acestei scheme propuse de dumneavoastra.

In cazul de fata, de ce un cetatean al municipiului Chisinau, care locuieste intr-un apartament cu trei odai toata viata, trebuie sa plateasca anual un impozit de citeva ori mai mare decit un cetatean care toata viata locuieste intr-un apartament de acelasi tip de pilda in Cahul? Prin prisma articolului 16 din Constitutie, alineatul (2), “Toti cetatenii Republicii Moldova sint egali in fata legii si  autoritatilor publice, fara deosebire de” s.a.m.d. Care este sensul? De ce cetatenii Republicii Moldova sint pusi in conditii inegale?

 

Domnul Gheorghe Popa:

Va multumesc, domnule deputat.

Noi, in cadrul comisiei, am examinat de nenumarate ori aceasta situatie. Deci, noi sintem de acord cu cele relatate de catre reprezentantul Guvernului, dat fiind faptul ca trebuie sa reiesim din… anume din valoarea estimata a imobilului, deci, a bunurilor imobiliare evaluate. Estimata sau evaluata este acelasi lucru.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Este foarte clar ce spuneti dumneavoastra. Dar care este vina cetateanului care locuieste intr-o odaie in Chisinau sa plateasca anual de trei ori mai mult decit cel care locuieste intr-o odaie in Cahul? Oare veniturile sint aceleasi? Un pedagog in Chisinau primeste la fel ca si cel din Cahul, de ce acesta trebuie sa plateasca de trei ori mai mult?

Domnule Bondarciuc,

Care este logica prin prisma articolului 16 din Constitutie?

 

Doamna  Maria Postoico:

Da, domnule, este clar.

Microfonul nr.3.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Egalitatea in fata legii.  

 

Domnul   Nicolae Bondarciuc:

Stimati colegi,

Legea prevede ca baza evaluarea costului apartamentului. In toata lumea impozitul se aplica in dependenta de costul apartamentului de piata. Dar nu daca eu ii explic domnului Susarenco.

 

Doamna  Maria Postoico:

Da, microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Domnule Bondarciuc,

Noi nu am contestat faptul ca norma este absolut justa. Noi spunem ca un asemenea proiect de lege, care vizeaza toti cetatenii Republicii Moldova, urma sa fie mai complex, nu asa taiat pe bucati, caci trebuie evaluat sau nu trebuie evaluat? Noi vom continua cu dezbaterile in lectura a doua, daca vom avea timp. Sper ca nu se va vota astazi si in lectura a doua.

Multumesc frumos.

Vom reveni. Dar am o intrebare. Ea este retorica, dar va rog sa-mi raspundeti. Cind s-a decis ca legea respectiva va fi implementata cu incepere de la 1 ianuarie 2007, si nu de la 1 ianuarie 2008?    

 

Domnul Gheorghe Popa:

Domnule deputat,

De fapt, in initiativa legislativa termenul fixat este de 1 ianuarie 2008, dar in cadrul discutiilor in comisie a parvenit un amendament si eu am anticipat situatia si am expus aceasta situatie in raport. Ramine la discretia Parlamentului.

 

Domnul Vladimir Filat:

Cine a facut amendamentul respectiv?

Domnul Gheorghe Popa:

Comisia pentru politica economic, buget si finante.

 

Domnul Vladimir Filat:

Aceasta este o persoana ...

 

Domnul Gheorghe Popa:

Da, este.

 

Doamna  Maria Postoico:

Persoana concreta.

 

Domnul Vladimir Filat:

Nu, explicatia pe care ati dat-o este exact ca si explicatia cu regiunile, este ceva virtual. Eu cred ca exista cineva foarte concret.

Domnule Popa,

De ce v-am pus intrebarea? Fiindca este foarte important, la fel ca si diferenta intre estimare si evaluare, este foarte important momentul in care legea intra in vigoare. Si va spun de ce. In cazul in care proiectul de lege...

 

Domnul Gheorghe Popa:

Domnule deputat,

Vom discuta in cadrul…

 

Domnul Vladimir Filat:

Nu, stati pina la cadru… O sa votam legea sau n-o sa o votam? Noi urmeaza sa ne clarificam si sa vedem ce facem. Daca noi stiam de faptul ca legea respectiva urmeaza sa aiba aplicabilitate la 1 ianuarie 2007, noi, va garantez, veneam astazi cu mai multe argumente si cu mult mai multe analize. Dar la noi se intimpla foarte interesant, traditia ca la sfirsit de sesiune toate proiectele de lege complicate, care au efect asupra cetatenilor, se voteaza in lectura intii, cu o saptamina inainte de termen. Si, intr-o saptamina, votam toate proiectele respective.

Eu va doresc succes la implementare si sper ca cetatenii vor fi fericiti de pe urma noilor reguli.

 

Domnul Gheorghe Popa:

Da, multumim.

Eu am vrut sa adaug doar un singur lucru. In avizul Comisiei pentru agricultura si industria alimentara, la punctul 2) scrie: “Reforma impozitului bunurilor imobiliare, conform prevederilor Titlului VI al Codului fiscal, trebuie aplicata incepind cu 1 ianuarie 2007. In acest context, modificarile propuse la articolul II din proiect propunem sa fie excluse”. Deci, noi am tinut cont de acest amendament.

 

 

Domnul  Marian Lupu:

Da, alte intrebari? Nu sint.

Va multumesc, domnule vicepresedinte.

Asa, la acest subiect n-am inregistrat luari de cuvint. Comisia a propus aprobarea in prima lectura.

Stimati colegi,

In aceste conditii, supun votului propunerea comisiei care vizeaza aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.2762. Cine este pentru, rog sa voteze. Numaratorii. Eu rog pentru precizie, nu va suparati.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 31.

Sectorul nr.2 – 24.

Sectorul nr.3 – 2.

 

Domnul  Marian Lupu:

Sectorul nr.3 – 1, 2 voturi.

57 de voturi “pro”.

Proiectul de Lege nr.2762 este aprobat in prima lectura.

Proiectul de Lege nr.4229 pentru modificarea si completarea unor acte legislative. Lectura a doua.

Rog comisia.

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Onorat Parlament,

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati mentioneaza ca proiectul de Lege nr. 4229 a fost aprobat in prima lectura pe data de 14 decembrie 2006. Pregatind acest proiect pentru lectura a doua, comisia a examinat toate propunerile si amendamentele prezentate si relateaza urmatoarele. Prima, propunerea Comisiei pentru protectia sociala, sanatate si familie, de a extinde prevederile Legii privind actele normative ale Guvernului si ale altor autoritati ale administratiei publice centrale si locale si asupra actelor altor autoritati publice decit cele mentionate in aceasta lege, este una relevanta, dar nu poate fi acceptata, deoarece nu tine de reglementarile prezentului proiect de lege. Aceasta propunere poate fi solutionata numai in cadrul inaintarii unei noi initiative legislative.

Avind in vedere avizul Directiei juridice a Aparatului Parlamentului, in care se mentioneaza ca prevederile alineatului (5) din articolul 56 nu corespund tehnicii legislative, comisia propune ca alineatul (5) din articolul 56 al Legii privind actele normative ale Guvernului si ale altor autoritati ale administratiei publice centrale si locale sa fie expus in urmatoarea redactie. Alineatul (5), punctele se expun fara utilizarea cuvintului “punct” si se numeroteaza in continuare, de la inceputul si pina la sfirsitul actului normativ, punindu-se punct dupa cifra de numarare.

Alte propuneri ale Directiei juridice vor fi luate in consideratie la momentul redactarii, deoarece tin mai mult de aspectul redactional. Avind in vedere cele mentionate, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati propune ca proiectul de Lege nr.4229 sa fie votat in lectura a doua.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Alte propuneri decit cele evocate de comisie in raport? Nu sint.

Va multumesc, domnule Turcan.

Stimati colegi,

Supun votului  adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.4229 in conditiile raportului prezentat de comisia sesizata in fond. Cine este pentru, rog sa voteze.                                           

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 31.

Sectorul nr.2 – 29.

 

Domnul  Marian Lupu:

Sectorul nr.3? Numar eu in acest caz. 1,2,3,4. 4 voturi. 63 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.4229 este adoptat in lectura a doua.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.2335 cu privire la modificarea si completarea Legii nr.335. Lectura a doua.

Rog comisia.

 

Doamna Valentina Buliga:

Mult stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Stimati deputati,

Comisia pentru protectie sociala, sanatate si familie a examinat suplimentar proiectul de Lege pentru modificarea si completarea Legii nr.355 din 23 decembrie 2005 cu privire la sistemul de salarizare in sectorul bugetar, elaborat cu titlu de initiativa legislativa de catre domnul deputat Petru Gozun, aprobat in prima lectura la 15 octombrie curent, si constata urmatoarele.

In procesul examinarii proiectului de lege in cadrul comisiei sesizate in fond s-a stabilit ca Guvernul, in principiu, a sustinut propunerea autorului, dar a propus extinderea cercului de persoane care vor beneficia de sporul respectiv la salariu, fiind inclusi toti detinatorii de titluri onorifice prevazute in Legea cu privire la  distinctiile de stat ale Republicii Moldova, oferindu-le un spor la salariu in marime de 100  lei.

Domnul deputat Victor Stepaniuc, in amendamentul prezentat, a propus ca marimea sporului la salariu pentru detinatorii titlurilor “Maestru in Arta”, “Maestru al Literaturii” si “Mester-Faur” sa fie in marime de 200 de lei, fiind echivalat cu sporul prevazut pentru detinatorii titlului onorific “al Poporului”. Comisiile permanente, in avizele prezentate, nu au inaintat obiectii si propuneri pe marginea acestuia. Totodata, in scopul asigurarii echitatii sociale si a unei abordari unice a problemei in cauza, comisia sesizata in fond a sustinut cu majoritate de voturi propunerea expusa in avizul Guvernului si a recomandat expunerea alineatului (5) din articolul 29 din Legea cu privire la sistemul de salarizare in sectorul bugetar in redactia urmatoare: “Sporul pentru titlul onorific se stabileste in marime de 200 de lei persoanelor distinse cu titlul onorific “al Poporului” si in marime  de 100 de lei – persoanelor distinse cu titlurile onorifice “Emerit”, “Maestru al Literaturii”, “Maestru in Arta” si “Mester-Faur”. In acest context, Comisia pentru protectie sociala, sanatate si familie propune adoptarea proiectului de lege, tinind cont de modificarea propusa.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc.

Alte propuneri pentru lectura a doua?

Microfonul nr.3.

 

Domnul  Victor  Stepaniuc:

Multumesc, domnule Presedinte.

Este un proiect de lege destul de incurcat. Eu am inaintat un amendament si consider ca el trebuie sprijinit. Din ce cauza? Deci, argumentarea o fac in felul urmator. Ca atare, in Legea din 1992 si in Legea din 1995 noi nu avem in Republica Moldova titluri fixate ierarhic. Se dovedeste ca titlurile acestea sint toate egale.

Referitor la distinctiile de stat, se are in vedere medaliile, ordinele, acolo exista o ierarhizare. Era normal ca legiuitorul sa pastreze acest sens si mai departe. Dar cind s-a adoptat, anul trecut, Legea cu privire la sistemul de salarizare in sectorul bugetar, eu consider ca printr-o greseala sau din rea vointa s-a introdus o ierarhizare a acestor titluri.

“Artist al Poporului” este un titlu fixat inca din perioada sovietica, care in legislatia noastra noua, de dupa 1991, este egalat cu “Maestru in Arta”. Noi am facut aceasta egalare prin legea din 1995, nu lege, dar hotarire a Parlamentului referitor la egalarea ordinelor fostei Uniuni Sovietice cu cele ale Republicii Moldova.

Din acest punct de vedere, in Legea cu privire la sistemul de salarizare in sectorul bugetar s-a facut prima gafa anul trecut. Acolo, domnilor deputati, s-a facut o scapare, s-a scris: “Artist al Poporului”, dar nu s-a egalat cu aceasta distinctie care este acordata de actuala Republica Moldova. Dar aceasta distinctie nu este o distinctie, ci un titlu care se numeste “Maestru in Arta”. In fosta Uniune Sovietica era distinctia de “Artist al poporului”, iar acum titlul si distinctia se egaleaza.

Acestor “Artisti ai Poporului” li s-a dat 200 de lei, dar, din cauza ca in Legea cu privire la sistemul de salarizare in sectorul bugetar s-a scapat, timp de un an de zile, titlul de “Maestru in Arta”, iata ca acum este sfirsitul anului si acesti “Maestri in Arta”, care primeau anterior un spor la salariu, au inceput sa nu mai primeasca nimic si, desigur, ei protesteaza. Eu vreau sa va spun ca domnul deputat Petru Gozun si noi, la comisie am discutat si am facut corect: el repede a inaintat aceasta propunere inca in luna iunie. Si iata ca de atunci proiectul de lege este tergiversat in comisie, la Guvern, la Ministerul Culturii s.a.m.d. Varianta pe care o propun eu este de a aduce, in alineatul in care se vorbeste despre Artisti ai Poporului, si titlul de “Maestru in Arta”. Dar alaturi de “Maestru in Arta” sta si “Maestru al Literaturii”, si “Mester-Faur”. Si a lasa in rubrica a doua titlul “Emerit”, cu un spor de 100 de lei, deci, numai un singur titlu: “Emerit”.

Deci, aceasta este varianta pe care am propus-o eu, pentru a tempera, de fapt, boroboata care s-a facut anul trecut, in Legea cu privire la salarizare in sectorul bugetar. Daca noi o sa reiesim din hotarirea Parlamentului din 1995, la care s-a referit doamna Valentina Buliga cind a facut raportul, vreau sa va spun ca aceasta hotarire are un statut mai coborit decit Legea cu privire la salarizare.

Fiecare dintre noi intelege ce inseamna o lege organica si ce inseamna o hotarire a Parlamentului. Daca reiesim din ea, atunci trebuie sa fixam pentru toti 100 de lei, ori pentru toti 200 de lei. Si comisia a reiesit din aceasta. Dar vreau sa va spun ca exista traditia, cutuma, si in legislatia anterioara “Artist al Poporului”,  “Om Emerit” si “Maestru in Arta” erau totusi titluri diferite ierarhic, desi nu aceasta nu este fixat in legislatie.

Din acest punct de vedere, eu consider, stimati colegi, si rog sa fie sustinut amendamentul nostru, al meu adica, in cel mai apropiat timp, poate in luna februarie, sa se faca o ierarhizare sanatoasa in acest domeniu, care se numeste titlurile onorifice, asa cum s-a facut cu distinctiile de stat.

 

Domnul  Marian Lupu:

Da. Pozitia comisiei?

 

Doamna Valentina Buliga:

Domnule Presedinte,

Comisia si-a expus pozitia de trei ori pe marginea acestui proiect de lege, la care eu nu pot astazi sa-mi asum vreo schimbare.

 

Domnul  Marian Lupu:

De acord.

Domnule Stepaniuc,

Dumneavoastra propuneti sa supunem votului?

 

Doamna Valentina Buliga:

Toti au inteles corect. Guvernul...

 

Domnul  Victor  Stepaniuc:

Imi cer scuze. Noi am primit avizul oral de la domnul Prim-ministru, Vasile Tarlev. Dumnealui a cazut de acord.

 

Domnul  Marian Lupu:

Asa, este nevoie de o scurta pauza la acest subiect sau nu?

Microfonul nr.3.

Domnul  Victor  Stepaniuc:

Domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Noi de acum avem doua luni de zile de cind ne consultam la aceasta tema. Pina si in ultima zi, astazi dimineata, am mai discutat inca o data intrebarea aceasta. Greseala s-a facut si trebuie sa recunoastem, s-a facut de Parlament, cind am adoptat Legea cu privire la sistemul de salarizare in sectorul bugetar.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,

Eu trec la microfonul nr. 4, intre timp vedem cum procedam mai departe.

 

Domnul Leonid Bujor:

Dumnealor  vor lua o decizie pina atunci.

Va multumesc, domnule Presedinte.

As dorit sa adresez o intrebare doamnei presedinte al comisiei, dupa interventia domnului Stepaniuc. Cred ca vin cu o propunere concreta.        

Sustin propunerea antevorbitorului, cu o exceptie. Propun ca fiecare dintre aceste categorii sa beneficieze de 200 de lei, fiindca nu este o suma exagerat de mare. Intr-adevar, nu vreau sa repet, dar nu este normal. S-a comis o greseala, aceasta greseala trebuie corectata. Suma de 100 de lei pentru aceasta categorie de oameni cu merite deosebite in domeniul literaturii, artelor cred ca este una simbolica. De aceea propun sa li se dea un spor de 200 de lei si rog ca propunerea sa fie pusa la vot.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Doamna presedinte,

Este aici reprezentantul Guvernului. Noi, de fapt, am primit acordul oral al Primului-ministru, am primit acest acord. Nu se intimpla nimic daca se adauga acolo citeva sute de mii de lei pe an, nici la 1 milion de lei nu ajunge si, din acest punct de vedere, acordul oral al Primului-ministru este.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3 in continuare.

Stimati colegi,

Va ofer eu o solutie.

 

Doamna Eugenia Ostapciuc:

Domnule Presedinte,

Opinia Guvernului, va rog frumos, sa fie expusa la microfonul nr.1.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.1.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Multumesc, domnule Presedinte.

Opinia Guvernului a fost rostita, din cite cunosc, data trecuta. Guvernul accepta, in varianta propusa de domnul Gozun, 200 de lei pentru… Da, a acceptat si data trecuta, din cite stiu.

 

Domnul Marian Lupu:

200 de lei pentru cine? Specificati, sa inteleg si eu.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Pentru “Maestrii in Arta”.

 

Doamna Valentina Buliga:

Dar ceilalti trei – nu?

 

Domnul Nicolae Esanu:

Si pentru celelalte trei, pentru toate categoriile care sint egale, intr-adevar, conform legii si pentru care nu exista o ierarhizare.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Domnule Presedinte,

Cred ca este mai mult o chestiune de procedura sau, nici nu stiu, de norme de care urmeaza sa ne conducem permanent, si nu de la caz la caz. Exista o norma clar indicata in actele care urmeaza sa fie la baza elaborarii actelor legislative, care spune ca fara o acoperire financiara nu poate fi. Mai departe, eu consider ca colegii din majoritatea parlamentara au posibilitatea sa comunice foarte des cu domnul Prim-ministru.

Pentru noi, in Parlament trebuie sa existe un document care se numeste avizul Guvernului, de fapt, un aviz pozitiv al Guvernului si atunci este corect. Fiindca si noi avem, nu va suparati, initiative legislative si deseori nici nu iesim la tribuna, deoarece ni se spune: Guvernul a refuzat. Dar in baza unui aviz…

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3

 

Doamna Eugenia Ostapciuc:

Stimate domnule Presedinte,

Cred ca trebuie sa-l remitem in comisie si sa-l votam data viitoare, miercuri. In acest rastimp noi o sa reusim sa avem un aviz de la Guvern.

Domnul Marian Lupu:

Eu tocmai am vrut sa va propun aceasta solutie.

Stimati colegi,

Incorporam proiectul de Lege nr.2335, adica il transferam, in lectura a doua, pentru ziua de miercuri, 27 decembrie. Si, imediat ulterior, o sa votam impreuna cu dumneavoastra ordinea de zi. Intre timp, sa scoatem toate echivocurile si orice gen de intrebari sau neintelegeri.

Va multumesc.

Proiectul este remis comisiei si revenim la el miercurea viitoare.

Presedintele Parlamentului are voie in orice moment al sedintei sa-l remita comisiei, inclusiv si la lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.4626 pentru modificarea si completarea unor acte legislative.

Guvernul.  

 

Domnul Sergiu Puscuta – seful Inspectoratului Fiscal Principal de Stat:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati deputati,

Constientizind importanta sectoarelor “comert intern” si “prestari servicii” in economia nationala, in vara-toamna anului curent organele Serviciului Fiscal de Stat au intreprins mai multe actiuni de administrare fiscala neordinare, pentru a monitoriza procesele ce au loc  in aceste segmente ale economiei nationale. Astfel, pe parcursul anului 2006, incepind din luna iunie, pe teritoriul tarii au fost instituite circa 140 de posturi fiscale cu durata medie de functionare de 20 pina la 30 de zile. Aceste posturi fiscale au fost instituite la agentii economici a caror activitate de baza este comertul cu amanuntul, alimentatia publica si prestarea de servicii populatiei.

Totodata, au fost efectuate peste 10 mii de controale operative privind corectitudinea aplicarii masinii de casa si control si inregistrarea tuturor operatiunilor contra bani lichizi prin intermediul acestor masini. In rezultatul controalelor operative, s-a stabilit ca in 4 mii de cazuri au fost comise incalcari ale legislatiei in vigoare si nu s-au inregistrat operatiunile de incasare a mijloacelor banesti prin masina de casa si control.

Totodata, in rezultatul activitatii posturilor fiscale, s-a stabilit ca in 121 de cazuri din 140 analizate incasarile au crescut si doar in 19 cazuri incasarile au ramas la acelasi nivel sau s-au micsorat. In medie, s-a stabilit ca la obiectivele supuse monitorizarii prin posturile fiscale volumele de vinzari au crescut de peste 3,6 ori comparativ cu perioadele anterioare activitatii posturilor fiscale.

In municipiul Chisinau, pe parcursul anului au fost instituite 44 de posturi fiscale, dintre care 33 in restaurante. Abaterea medie dintre livrarile agentului economic pe durata postului fiscal si livrarile acestuia in perioada similara a anului precedent sau in perioada de pina la functionarea postului fiscal au constituit 699%, deci, de circa 8 ori mai multe vinzari s-au inregistrat in perioada activitatii postului fiscal. Tin sa mentionez ca, in 11 cazuri de instituire a posturilor fiscale la restaurante, a fost inregistrat un ritm de majorare a incasarilor care depaseste si acest indicator. S-au constatat cazuri cind incasarile au sporit  de 28 de ori, 24 de ori si de 17 ori.

Deoarece instituirea posturilor fiscale doar in scop statistic este inoportuna si destul de complicat de administrat, apare necesitatea constringerii pe cale legala a evaziunilor fiscale, efectuate de agentii economici care presteaza servicii sau practica comertul cu amanuntul contra bani cash catre populatie.

Se impune un complex de masuri care menite sa contracareze acest fenomen care, cu regret, are amploare in comertul intern al tarii. Astfel, a fost emis un ordin al Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, prin care s-a stabilit efectuarea pasaportizarii tuturor obiectivelor de comert si prestari servicii de pe teritoriul tarii. In rezultatul pasaportizarii, care este de acum in derulare, se formeaza o baza de date despre toti indicatorii disponibili, despre toate obiectivele de comert care sint inregistrate pe teritoriul tarii. Aceste indicatoare includ numarul de locuri de comert, metrajul, suprafetele comerciale, licentele disponibile, numarul  de aparate de casa, numarul de angajati etc. etc.

In acest context, ca un al doilea pas in acest set de masuri menite sa contracareze fenomenele negative la care m-am referit, este modificarea articolului 225 din Codul fiscal, prin stabilirea unor noi metode si surse indirecte de evaluare a veniturilor pentru contribuabilii la care se atesta majorarea incasarilor in perioada de functionare a posturilor fiscale. Astfel, se propune ca livrarile zilnice ale agentului economic, stabilite pe durata functionarii postului fiscal, pot sa serveasca drept baza pentru calcularea si/sau recalcularea venitului din vinzari si obligatiunilor fiscale aferente pentru perioada anului pina la finalizarea activitatii postului fiscal.

Pentru a exclude careva momente subiective in activitatea postului fiscal si in estimarea veniturilor, se propune, de asemenea, ca postul fiscal sa fie instituit nu mai putin de doua ori pe an si perioada de functionare a acestuia, de fiecare data, sa fie nu mai mica de 30 de zile, pentru a reflecta cit mai real situatia privind incasarile agentului economic.

Totodata, se propune ca livrarile medii pe zi, stabilite in perioada postului fiscal, sa fie aplicate doar in cazul in care pina la activitatea postului fiscal livrarile medii pe zi au fost la nivel de 75 la suta fata de cele inregistrate de postul fiscal. Deci, se lasa o marja de 25 de puncte procentuale, chiar in cazul in care, in rezultatul activitatii postului, incasarile cresc, acesti indicatori nu vor fi impusi ca venituri pentru contribuabili.

O urmatoare actiune in acest complex de masuri este propunerea de a modifica articolul 254 din Codul fiscal, care stabileste amenda pentru neeliberarea cecului de casa, neutilizarea masinii de control, sau utilizarea ei in stare defectata. Deci, in momentul actual, amenda pentru neutilizarea masinii de casa si control este de 1500 pina la 1600 de lei. Din anul 2002 si pina in prezent aceasta amenda nu a suferit modificari.

Analizind indicii preturilor de consum pe perioada anului 2002-2006 si tinind cont de faptul ca, comparativ cu anul 2002, agentilor economici li s-a extins posibilitatea sau dreptul de a efectua tranzactii contra bani cash, de la 15 000 de lei pina la 100 000 de lei, se propune de a majora amenda respectiva pina la 5-6000 de lei.

Deci, in prezent, tin sa reamintesc, articolul 234 din Codul fiscal stabileste ca, in cazul in care amenda se achita in trei zile de la data aplicarii, ea se reduce cu 50 la suta. Astfel, acea amenda de 1500 de lei care exista la ziua de azi, fiind achitata timp de trei zile, constituie real 750 de lei si, respectiv, nu mai prezinta o metoda punitiva de influenta asupra contracararii evaziunilor fiscale la acest compartiment.

Constientizind faptul ca prin metode de sanctionare sau doar de monitorizare este complicat a obtine succesele scontate, Guvernul vine cu propunerea de a complecta si articolul 133 din Codul fiscal, ceea ce tine de atributiile Serviciului Fiscal de Stat. Si astfel, se propune ca Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, Serviciul Fiscal de Stat sa aiba dreptul de a anunta loterii si concursuri pentru contribuabilii care dispun de un anumit numar de cecuri pe o anumita suma, care ar fi stabilita de catre Guvern.

Este o practica inovatoare si netraditionala pentru Republica Moldova, dar consideram ca trebuie sa incercam sa mergem si pe aceasta cale. In acest context,  Guvernul propune ca prin lege sa fie atribuit dreptul Serviciului Fiscal de Stat sa organizeze loterii pentru a stimula contribuabilii sa solicite cecuri la efectuarea cumparaturilor sau beneficierea de servicii.

Totodata, Guvernul vine cu propunerea de a modifica titlul 7 din Codul fiscal privitor la extinderea taxei pentru unitatile comerciale  sau prestari servicii. Deci, in momentul de fata aceasta taxa nu se refera la segmentul de intretinere si reparatie a autovehiculelor si activitati legate de jocuri de noroc si pariuri. Modificarea propusa la titlul 7 din Codul fiscal este venita anume sa largeasca obiectul taxabil cu acest impozit.

Totodata, se propune de a opera modificari in titlul 7 din Codul fiscal, pentru a prelungi dreptul de beneficiere de scutire de la plata taxei pentru unitatile comerciale, unitatile cooperatiei de consum pina in anul 2009. Aceasta propunere este menita a stimula redeschiderea unitatilor de comert si alimentatie publica in primul rind la sate si, in acest context, de a realiza Programul National “Satul Moldovenesc”.

Va multumesc pentru atentie. Si rog sustinere.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,

Intrebari?

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Stimate domnule director,

Spuneti-mi, va rog frumos, unde mai exista experienta de genul acesta, metode precum cele ce se propun a fi introduse in legislatia Republicii Moldova, in domeniul fiscal? Daca aveti vreo referinta…

 

 

 

Domnul Sergiu Puscuta:

In prezent, chiar si in legislatia Republicii Moldova, in Codul fiscal, la articolul 225, sint specificate un sir de metode si surse indirecte de evaluare a veniturilor, dar care nu sint intocmai asa cum vi le-am expus.

 

Domnul Vladimir Filat:

Nu, domnule Puscuta...

 

Domnul Sergiu Puscuta: 

Spre exemplu, in Statele Unite exista, ca sursa indirecta de evaluare a veniturilor, metoda de cheltuieli. Deci, oricarei persoane i se poate calcula venitul pe care il obtine evaluindu-i cheltuielile pe care aceasta si le permite.  In Franta si Olanda exista asa-numita metoda de observare, cind functionarul serviciului fiscal de stat poate sa efectueze o observare asupra unui obiect taxabil si sa calculeze.

 

Domnul Vladimir Filat:

Am inteles. Ceea ce prevede legislatia Republicii Moldova noi cunoastem. Dar eu intrebam nemijlocit despre prevederile care urmeaza a fi introduse. Pentru ca, in cazul in care legislatia prevede, nu mai este nevoie de modificari. Eu vorbesc la concret. Nu ne referim la articol, dar vorbim la concret, posturile fiscale mobile. Unde mai exista posturi de felul acesta prin restaurante, prin, stiu eu, magazine s.a.m.d.?

Si, din start, vreau sa va zic ca noi sustinem intru totul efortul pe care-l depune Guvernul, ceea ce auzim mereu ca se depun eforturi considerabile pentru a introduce in Republica Moldova o ordine fiscala, perfecta nu poate sa fie, dar la maximum. Numai ca ceea ce propuneti dumneavoastra, noi nu prea vedem cum ar putea sa aiba efect si, din motivul acesta, zic, poate exista undeva si functioneaza deja modelul respectiv, si noi nu stim.

 

Domnul Sergiu Puscuta:

Deci, acest model functioneaza deja in Azerbaidjan si modele similare functioneaza in Franta si in Olanda, metoda de observare si evaluare a veniturilor.

 

Domnul Vladimir Filat:

Nu, domnule Puscuta,

Ceea ce este in Azerbaidjan si ceea ce este in Olanda si Franta sint lucruri absolut diferite. Nu vreau sa intru in discutii aici, dar, din punctul meu de vedere, noi avem un Plan de actiuni “Republica Moldova - Uniunea Europeana”, Azerbaidjanul n-am vazut sa fie membru al comunitatii respective.

Inca o data spun, ceea ce prevede legislatia franceza si olandeza este o cu totul alta prevedere si se refera un pic la altceva.

Acum o intrebare mai concreta. Dumneavoastra spuneti ca, in urma efectuarii controlului de catre postul fiscal mobil, daca mai mult de 75% de la incasari nu intra in aparatul de casa, ele vor fi relevante si se vor lua la baza calculului impozitarii. In ce baza, cum se va efectua, se va aplica retroactiv, se va aplica din momentul constatarii pentru viitor, cum va functiona mecanismul? Eu nu inteleg.

 

Domnul Sergiu Puscuta:

Va multumesc de intrebare, este o intrebare foarte importanta.

In primul rind, as vrea sa fac o mica concretizare, posturi fiscale mobile, la ziua de azi, in Republica Moldova nu se aplica, deci sint posturi fiscale stationare la anumite unitati comerciale. Ceea ce tine de mecanismul de evaluare a veniturilor, in viziunea Serviciului Fiscal de Stat si care, aceasta problema a fost discutata si la comisia de specialitate si la grupul de lucru, a stabilit ca principiul pe care il vedem noi, impunerea acestui venit sau recalcularea acestui venit sa fie efectuata doar pe perioada anterioara functionarii postului, dar nu pe parcursul anului curent.

 

Domnul Vladimir Filat:

Daca se poate sa primim raspunsurile si sa ne clarificam. Cind spuneti “pe perioada anterioara”, care este ea, pentru ca “anterioara” poate sa fie din momentul introduceri Codului fiscal.

 

Domnul Sergiu Puscuta:

Domnule deputat,

Asta am si vrut sa spun. Pe parcursul anului curent, dar pina la finisarea activitatii postului. Daca postul finiseaza activitatea in luna mai, se recalculeaza pe 5 luni de zile.

 

Domnul Vladimir Filat:

Domnule Puscuta,

Atunci trebuie sa stabilim lucrul acesta aici, nu sa-l subintelegem, pentru ca altfel o sa avem multe discutii pe marginea problemei respective. Si mai departe. Nu considerati dumneavoastra ca, daca totusi facem referinta foarte des la experienta europeana, la valorile europene s.a.m.d., ar fi cazul sa introducem norme care sint functionale la dinsii. Spre exemplu, numarul de locuri din restaurant, metrajul s.a.m.d. Deci, mecanisme deja care si-au demonstrat eficienta. Fiindca eu, nu va suparati, nu vad cum un post mobil din 3 inspectori fiscali se va aseza la o masa in restaurant si, dupa ce se vor aseza ei si proprietarul restaurantului, stiind ca este postul fiscal respectiv, o sa aiba incasari extraordinare.

Eu am spus si la comisie, nu este nimic personal, dar, din punctul nostru de vedere, sint niste norme care nu vor functiona. Mai departe. Spuneti-mi, va rog, cum dumneavoastra veti selecta institutiile care urmeaza a fi supuse controlului: la indicatii, la rugaminti, va fi loterie, caci aici loterie la cistig – da, poate ca trebuie sa facem o loterie, unde sa-i repartizam. Aveti resursele necesare, aveti atitia inspectori fiscali, ca sa putem sa-i plasam pe la toate institutiile.

Si mai departe.

Domnule Presedinte,

Imi cer scuze, nu mai insist. Dar vizavi de intrebarea anterioara, cind vorbim ca rezultatul controlului sau in baza rezultatului controlului noi vom putea aplica norma respectiva sau suma respectiva, ca baza de impozitare pentru perioada anterioara, vreau sa va spun ca, de regula, legea nu are aplicabilitate retroactiva.

Mai mult decit atit, magazinele despre care vorbim, restaurantele s.a.m.d. ati luat in calcul, stimati colegi, ca marea majoritate a acestor institutii comerciale au si o anumita periodicitate de activitate. Spre exemplu, vinzarile de iarna, vinzarile de primavara, restaurantul vara nu prea incaseaza, iarna incaseaza.

Deci, vreau sa va spun ca mecanismul, asa cum este propus la ora actuala, este unul fals si n-o sa dea rezultatele. Noi vom trai si vom vedea. Haideti pentru lectura a doua sa mai vedem, dar, nu va suparati, noi nu intelegem, inca o data repet, nu intelegem cum va lucra norma legii si nu vom sustine proiectul respectiv de lege.

 

Domnul Sergiu Puscuta:

As putea sa incerc sa dau unele explicati la ceea ce s-a spus. Deci, in privinta postului, acest post care poate n-a fost inteles, postul fiscal, care se instituie la un obiectiv, care este monitorizat, este instituit prin ordin si ordinul este adus la cunostinta agentului economic respectiv. Deci, nu stau camuflati 2-3 inspectori mascati in sala, care sa observe de la o parte. Inspectorul sta linga aparatul de casa si observa ca toti banii cash care se incaseaza de agentul economic sa fie batuti in masina de casa si control. Deci, asta este obligatiunea lui.

Cu referire la selectare. Deci, ceea ce am vorbit eu din start, m-am referit la pasaportizarea obiectivelor din comert. Actualmente este deja practic finalizata crearea unei baze de date care va contine toti indicatorii disponibili despre obiectivul de comert. Ulterior, prin confruntarea datelor disponibile din aceasta baza de date de pasaportizare, cu datele care le declara despre venituri sau despre pierderi, care, cu regret, in ziua de astazi prea multi declara pierderi in acest segment de activitate, contracarindu-le prin metoda aprecierii riscului cel mai inalt de evaziune fiscala, prin metoda algoritmului matematic de evaluare, va fi selectat acel esantion pentru instalarea posturilor fiscale.

Cu privire la capacitatea de exercitiu din partea Serviciului Fiscal de Stat. Deci, ceea ce s-a facut in prezent, acele 140 de posturi fiscale, este un efort enorm sub aspect uman si de sustragere a functionarilor fiscali de la functiile lor, in care erau antrenati in mod traditional. De aceea, noi intelegem ca aceasta procedura permanenta de monitorizare este ineficienta, atit din punctul de vedere ca  stingherim afacerile, cit si din punctul de vedere al capacitatii umane din partea Serviciului Fiscal de Stat.

De aceea, se propune sa fim foarte selectivi in aprecierea obiectivelor care vor fi monitorizate. Mai mult decit atit, pentru a evita urmatoarea situatie care ati spus-o dumneavoastra, ceea ce tine de periodicitatea activitatii obiectivelor de comert, in lege se propune ca durata functionarii postului fiscal sa fie de nu mai putin de 30 de zile si de cel putin doua ori pe an. Deci, daca nu vor fi intrunite conditiile acestea, nu va fi aplicata metoda respectiva.

Mai mult decit atit, in grupul de lucru si in comisie s-a lansat o propunere destul de binevenita, consideram noi, ca diferenta dintre perioadele de functionare a postului fiscal sa nu fie mai mica de 60 de zile. Aceasta pentru a reflecta un tablou cit mai real al situatiei privind incasarile.

Si urmatorul argument este acelasi la care v-ati referit si dumneavoastra, imi permit sa reamintesc, este diferenta dintre 75 la suta si 100%. Deci, undeva se lasa o marja, chiar daca cresc incasarile cu pina la 33 la suta fata de ceea ce a fost. In cazul respectiv metoda postului fiscal nu va fi aplicata.

Ceea ce tine de aplicarea retroactiva. Eu am vorbit pentru cazul in care legea va intra in vigoare da la 1 ianuarie 2007, deci, in cazul in care aceasta lege va fi pusa in aplicare, metoda postului fiscal poate sa fie impusa doar pentru veniturile obtinute dupa 1 ianuarie 2007.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Va multumesc, domnule Puscuta.

Eu inteleg foarte bine si, cind am vorbit de aplicabilitatea retroactiva cum o prevedeti dumneavoastra, vorbeam despre impozitare. Dumneavoastra controlati dupa anul 2007, in luna mai, spre exemplu, stabiliti ca sint greseli si urmeaza sa impozitati si perioada anterioara. Asa ati spus, n-am spus-o eu. Eu asta am avut in vedere, va rog sa ma credeti ca stiu ca legea nu are aplicabilitate retroactiva. Dumneavoastra propuneti, in norma respectiva, ca actul controlului sa aiba o aplicabilitate retroactiva. Asta am avut in vedere.

Si vreau sa va asigur ca nu conteaza daca inspectorii au caligula pe cap sau nu, ceea ce fac ei este mai important. Cred ca, daca vreti intr-adevar sa faceti regula, eu am invocat acest lucru de mai multe ori in plenul Parlamentului, poate ca ar trebui sa porniti mai complex, incepind de la vama.

Si tot spun, si spun, omeni buni, incepeti sa puneti preturi indicative la import, sa nu mai intre marfa care costa sute de dolari cu 1 dolar si atunci o sa vedeti, cind o sa mergeti pe traiectorie sau pe linie, o sa aveti continuitate, ca o sa va pierdeti, fiindca pina la urma ce o sa verificati dumneavoastra la aparatele de casa? Sa va spun? O sa verificati incasarea, iar profitul, stimati prieteni, o sa ramina la firmele respective, pe care nu le controlati incepind de la vama si terminind in interior. Aceasta de fapt este problema, daca vreti sa vorbim complex. Sa vedem, cum va functiona legea.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Multumesc.

Domnule ministru,

Domnule sef al Inspectoratului Fiscal,

Domnule Puscuta,

Articolul 225, “Metodele si sursele indirecte de estimare a sumei obligatiunii fiscale”, la alineatul (2) - compararea cheltuielilor contribuabilului cu veniturile lui, veniturile altor persoane care activeaza in aceleasi conditii, proprietate personala s.a.m.d. Vreau sa va intreb, din momentul intrarii in vigoare a titlului V din Codul fiscal si pina acum, in 2006, de cite ori dumneavoastra v-ati folosit de aceste metode in mod concret si, daca le-ati folosit, ce ati capatat in urma utilizarii acestor metode care sint stabilite prin articolul 225.

 

Domnul Sergiu Puscuta:

Va multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Deci, aceste metode au fost folosite de Serviciul Fiscal de Stat ca metoda si sursa indirecta de evaluare a venitului in cazul in care lipseste, in cele mai frecvente cazuri, cind lipseste evidenta contabila sau este deteriorata, sau nu este tinuta metoda conform legislatiei in vigoare, sau a disparut.

In asemenea cazuri Inspectoratul Fiscal foloseste destul de frecvent metode si surse indirecte, folosind informatia Departamentului Vamal privind operatiunile de  import-export, informatia de la banci privind rulajul pe conturile bancare, alte informatii care sint disponibile, toate acestea se folosesc destul de des.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Atunci, revenim iarasi la modificarea pe care dumneavoastra o propuneti. Articolul 225 spune ca el se aplica in cazul prevederilor articolului 189, alineatul (2), ceea ce dumneavoastra ati mentionat. Daca agentul economic nu tine evidenta fiscala, nu prezinta documente s.a.m.d. Ceea ce dumneavoastra acum propuneti la articolul 225, alineatul (3) in toate cazurile inseamna ca si atunci cind el tine evidenta contabila, poate demonstra aceasta evidenta contabila, inseamna ca dumneavoastra ceea ce propuneti in noul alineat (3) la articolul 225 contravine cu ceea ce scrie deja la articolul 189, alineatul (2). Caci nu se leaga una cu alta.

 

Domnul Sergiu Puscuta:

Domnule presedinte,

Aceasta situatie este facuta in mod constient. Deci, intr-adevar, alineatul (3), care se propune a fi introdus in articolul 225, difera de acele metode si surse indirecte la care v-ati referit dumneavoastra anterior si el nu trebuie sa fie. Evident ca aceasta metoda se foloseste in cazul in care prin masina de casa si control, cind in evidenta nu se arata banii cash, incasati in special de la populatie contra servicii prestate.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Da, dar aceste metode, stipulate in articolul 225 se aplica in cazul articolului 189, alineatul (2). Numai in aceste cazuri.

 

 

 

Domnul Sergiu Puscuta:

La ziua de astazi – da, cele care sint la ziua de astazi, in articolul 225 este corect, se aplica doar in cazul lipsei evidentei contabile. Acel punct 3), care se propune astazi pentru discutii, urmeaza a fi aplicat si in cazul in care exista evidenta contabila, dar se constata ca veniturile cresc brusc.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule Presedinte,

Eu sint inscris pentru luare de cuvint.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, am luat act.

Microfonul nr.3.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Va multumesc.

Stimate domnule raportor,

Spuneti-mi va rog, sint anumite criterii, in orice caz in proiectul de lege pe care il discutam noi nu am vazut aceste criterii, in baza carora vor fi selectati agentii economici care vor fi supusi acestui control fiscal.

Intrebarea este legata si cu o alta problema. De fapt, in avizul comisiei noi am mentionat…, dar exista si avizul Ministerului Justitiei care a atras atentia la aceeasi problema, ca este de fapt incalcat principiul care poate fi considerat ca principiu constitutional. Deoarece, daca agentii economici care se ocupa cu acelasi gen de activitate nu sint pusi in situatie fiscala egala, atunci sint afectate cerintele unei concurente loiale.

 

Domnul Sergiu Puscuta:

Va multumesc, domnule presedinte al comisiei.

In privinta selectarii contribuabililor care eventual vor fi monitorizati prin posturi fiscale. Ceea ce tine de pasaportizarea, acumularea acestei informatii, am facut-o constient si ne-am straduit sa acumulam cit mai multa informatie, tot ce este, tot ce poate fi disponibil despre un obiectiv de prestari servicii sau comert.

Ulterior, trimestrial, vom efectua vizite fiscale la aceste obiective de comert, pentru a inregistra suma tranzactiilor reflectate de masina de casa si control pe fiecare obiect de comert.

Aceste date privind suma de incasari trimestriale, pe care le inregistreaza agentul economic, de asemenea, vor fi introduse in baza de date ce tine de pasaportizarea obiectivelor de comert. In plus, in aceasta baza de date va fi facuta legatura cu declaratiile privind taxa pe valoarea adaugata si declaratia cu privire la impozitul pe venit pentru aceste obiective de comert, in cazul in care si ulterior vor fi stabiliti factorii de risc.

Deci, in ce cazuri se considera risc sporit pentru obiectivul de comert? Si in cazul in care metrajul, amplasarea obiectului presupune ca venitul ar fi trebuit sa fie intr-un cuantum mai mare, iar in realitate a fost declarat si inregistrat cu o suma de incasari mult mai mica, sistemul automat aplicind factorii de risc, urmeaza sa selecteze lista intreprinderilor cu risc sporit, mai putin sporit sau fara risc de evaziuni fiscale.

Este, de fapt, ceea ce se face la ziua de astazi in privinta selectarii agentilor pentru controlul fiscal. In prezent, la Serviciul Fiscal de Stat peste 60 la suta de controale se efectueaza in baza factorilor de risc, deci excluzind factorul uman.

Ceea ce tine de avizul Ministerului Justitiei, cred ca n-am raspuns  totalmente la intrebarea domnului deputat Valeriu Filat. Deci, in cazul in care s-ar aplica metoda de impunere in dependenta de metraj sau de numarul de locuri, taxa fixa care tine de numarul de metri patrati sau de mese deservite sau altceva, atunci, intr-adevar, este o alta metoda de impunere, de impunere a obligatiei fiscale in dependenta de un alt obiect impozabil.

Ceea ce tine de metoda propusa la articolul 225, in viziunea noastra, ea este cu mult mai aproape de realitate si se bazeaza pe factori reali de observare a activitatii agentului economic si de inregistrare a veniturilor in evidenta sa. Este mai aproape de realitate decit metoda de aplicare a unor taxe fixe in dependenta de anumiti parametri fizici.

 

Domnul Marian Lupu:

De acord.

Microfonul nr.3.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Este clar. Totodata, parametrii fizici, asa cum ii numiti, sint constanti. Dar parerea inspectorului fiscal poate fi...

 

Domnul Marian Lupu:

Variabila.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Diferita. Si, in legatura cu aceasta, este clar ca apare riscul elementului de coruptie. De aceea, dupa parerea mea, si comisia de fapt a facut un asemenea aviz, trebuie totusi acest moment de prelucrat impreuna cu comisia sesizata in fond,  mai creativ, inclusiv utilizind experienta altor tari. De exemplu, nu numai in tarile Europei, dar si in aceeasi Federatie Rusa, unde eu, dupa cum stiti, am activat ca ambasador, acolo exista aceasta practica, cind impozitul este stabilit reiesind din suprafata si locul amplasarii obiectivului. Asta-i prima chestiune.

Si ultimul lucru pe care am vrut sa-l spun ca intrebare, de fapt, ca expunere a avizului comisiei. Aplicind aceasta metoda, in realizarea unei idei care este foarte binevenita, intr-adevar, dar metodele nu sint cele mai reusite, noi, intr-o oarecare masura, putem sa incalcam sau sa afectam un alt principiu constitutional, cum este prezumtia nevinovatiei. Noi apriori, dupa un rezultat al activitatii postului fiscal, facem concluzia ca si in viitor acest agent economic va incalca cerintele fiscale si el trebuie sa fie, intr-o oarecare masura, amendat.

De aceea, propun ca acest proiect de lege sa fie remis comisiei, pentru ca sa fie prelucrat foarte atent, creativ, inca o data repet, luind in consideratie toate avizele deja prezentate la comisia sesizata in fond, pentru a fi prezentat posibil chiar saptamina viitoare, intr-o forma mai acceptabila.

 

Domnul Marian Lupu:

Accept propunerea.

Proiectul de Lege nr.4626 il remit comisiei.

Domnule Puscuta,

Va multumesc.

Aprobarea Proiectului ordinii de zi a sedintelor din saptamina viitoare.

Microfonul nr.5

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule Presedinte al Parlamentului,

Personal, nu prea am inteles ce s-a intimplat astazi cu audierile Guvernului. De fapt, conform articolului 112¹ din Regulament, audierile sint obligatorii o data in timpul unei sesiuni.

Noi mai avem o saptamina in sesiunea actuala si, totusi, audiem Guvernul sau nu-l audiem? Eu, personal, nu ma angajez ca avocat al celor care au tropait din picioare, sa-i judece alegatorii lor, dar, pe de alta parte, stim ca de sute de ani se tropaie din picioare in Parlamentul Angliei si nu stau mai rau cu democratia decit la noi. De aceea, as vrea sa fiu lamurit, in baza carui act normativ au fost intrerupte audierile fara votul Parlamentului si daca vor avea loc aceste audieri in sesiunea actuala?

 

Domnul Marian Lupu:

Daca dumneavoastra inaintati aceasta propunere pentru saptamina viitoare, eu o voi supune votului, urmind procedurile. Referitor la normele care au stat la baza intreruperii acestui raport, la fel, indic asupra faptului ca am discutat foarte detaliat aceasta situatie si acest subiect, inclusiv la sedinta Biroului permanent si am convenit asupra acestei modalitati. Fiindca, de fapt, pe linga partea pur tehnica, partea pur juridica, exista un sir intreg si de alte aspecte, deoarece nu era nicidecum o prezentare de raport. Daca dumneavoastra insistati asupra propunerii sa se revina saptamina viitoare, o voi supune votului.

 

Domnul  Gheorghe Susarenco:

Biroul permanent, din cite am citit eu migalos Regulamentul, nu este imputernicit sa opreasca audierile. Este imputernicit sa propuna audieri si nu are atributii sa le opreasca, in nici un caz. In al doilea rind, totusi, Regulamentul presupune obligatoriu audierea Guvernului.

 

Domnul  Marian Lupu:

Deci, dumneavoastra faceti propunerea si eu o supun votului.

Domnul  Gheorghe Susarenco:

Da, dar sa nu incalcam Regulamentul.

 

Domnul  Marian Lupu:

Alte propuneri?

Microfonul nr.2.

 

Domnul  Dmitri Todoroglo: 

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule Presedinte,

Exista o propunere sa includem pe ordinea de zi doua proiecte de hotarire. Unul este legat de aprobarea Regulamentului cu privire la gestionarea Fondului de sustinere a viticulturii, pe care il avem deja in comisie. Si al doilea – Regulamentul privind gestionarea unui fond de subventii in agricultura. El nu exista, dar noi credem ca, azi – miine, o sa fie creat. Noi o sa avem posibilitatea, saptamina viitoare, sa discutam la sedinta comisiei si sa-l prezentam.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimate coleg,

Tot ce are numar de inregistrare poate fi inaintat in sedinta de astazi. Tot ce nu are numar de inregistrare – nu putem sa fixam pe ordinea de zi nici macar teoretic. Precum am convenit si in cadrul sedintei Biroului permanent, va fi organizata o sedinta a Biroului permanent, ultima din acest an, in ziua de marti. Daca pina la acel moment vor fi prezentate, cu numere de inregistrare, aceste documente, dumneavoastra, care veti participa la sedinta Biroului permanent, veti veni cu aceste propuneri si noi le vom incorpora in dimineata zilei de miercuri,  27 decembrie, cind incepem sedinta plenara.

 

Domnul  Dmitri Todoroglo:

Sint de acord.

Va multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Vladimir Filat: 

Multumesc, domnule Presedinte.

Ma voi referi la ce s-a referit si domnul Todoroglo. Nu stiu daca exista numar de inregistrare sau nu, dar acest Regulament urmeaza obligatoriu sa fie votat pina la sfirsitul anului. Fiindca, in caz contrar, nu vom avea cum sa implementam prevederile legale.

Domnule Presedinte,

Aici, poate, trebuie date niste indicatii ca sa parvina documentul respectiv. Dar, nu in ultimul rind, eu am rugat saptamina trecuta ca la discutarea acestui Regulament Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare, care este gestionarul fondului respectiv, sa vina cu un raport complex asupra executarii prevederilor pentru anul 2006 si mi s-a spus ca toata lumea este de acord. Deci, cind discutam pentru anul viitor, sa avem clara situatia din anul 2006. Eu rog foarte mult ca aceasta rugaminte sa fie indeplinita.

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Da. Indicatiile respective au fost primite. Dar mie mi se pare ca Guvernul o sa vina chiar zilele acestea, pentru sedinta Biroului permanent, cu un amendament, niste schimbari de mijloace financiare bugetare pentru acoperirea programelor subventionate pe anul curent. Si acesta va fi un subiect si mai direct, alineat la solicitarea dumneavoastra.

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Leonid Bujor:

Va multumesc.

Domnule Presedinte,

La aprobarea ordinii de zi am facut, in doua rinduri, propunerea cu privire la audierea Guvernului in chestiunea privind situatia demografica in Republica Moldova. Va raspund si la aceasta intrebare, aveti rabdare, va rog. (Rumoare in sala). Ma adresez nu fractiunii majoritare, dar Presedintelui Parlamentului, conform Regulamentului. Continuati ca-i bine. Eu va sustin.

Domnule Presedinte,

Ultima oara, cind am adresat intrebarea de la acest microfon, mi s-a spus ca urma sa se examineze in sedinta Biroului permanent si, ulterior, o sa fiu informat.

Doamna Postoico,

Puteti confirma acest lucru. Deci, au trecut doua saptamini, sint convins ca au avut loc sedinte ale Biroului permanent si as vrea sa stiu, este o reactie sau nu?

 

Domnul  Marian Lupu:

La ultima sedinta a Biroului permanent toate proiectele mentionate de mai multi colegi de-ai nostri, toate au fost examinate, daca nu gresesc erau 4 sau 5 proiecte, cu numar de inregistrare cu tot, si aceste proiecte nu au gasit sustinerea Biroului permanent pentru a fi incorporate in ordinea de zi.

Propunerea dumneavoastra particulara, in mod evident, nu are, cum sa va spun, acea forma care sa-i permita sa ia un numar anumit, deci, propunerea de a audia Guvernul pe tema demografica. Aceasta solicitare a fost transmisa Guvernului, pentru a se atrage o atentie particulara in cadrul acelui raport propus al Guvernului, care trebuia sa fie prezentat astazi, in sedinta plenului Parlamentului.

De fapt, in pachet cu alte propuneri, propunerea domnului Filat, care s-a referit tot la nuante foarte concrete si actiuni concrete, s-a transmis si Premierul urma sa prezinte o informatie in acelasi pachet.

 

Domnul  Leonid Bujor:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Va atrag atentia asupra faptului ca aceste propuneri nu sint intimplatoare, in Programul National Strategic al Guvernului nu exista nici o propozitie despre un  program in acest domeniu, nici nu se pomeneste notiunea de demografie.

De aceea, Guvernul, care vine…

Stimati colegi,

Cu cit mai mult dumneavoastra o sa comentati cu atit mai mult o sa fiu nevoit sa stau la microfon. De ce trebuiesc comentariile acestea?

 

Domnul  Marian Lupu:

Domnule Bujor,

La subiect.

 

Domnul  Leonid Bujor:

Domnule Presedinte,

Eu vin in mod repetat cu propunerea ca Guvernul Republicii Moldova sa vina cu o analiza concreta si cu propuneri concrete cu privire la situatia demografica din Republica Moldova. 

Referitor la ceea ce s-a intimplat azi. Nu va suparati, stimati colegi, aceasta este atitudinea majoritatii fata de opozitie si noi avem dreptul constitutional sa ne aparam drepturile, inclusiv in Parlament. De ce va supara aceasta?

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul  Iurie Stoicov: 

Multumesc, domnule Presedinte.

De altfel, este clar ca Guvernul trebuia astazi sa faca acel raport care trebuia  facut si ar putea sa vina din nou daca dumneavoastra v-ati cere scuze si fata de Guvern, si fata de Parlament, si fata de societate. Dar, in rest, Fractiunea Comunistilor considera ca nu este binevenit sa repetam inca o data aceasta farsa.

 

Domnul  Marian Lupu:

Domnule Bujor,

Lucrul acesta nu s-a referit la… Dumnealui nu a comentat absolut nimic. Nu comentarii la propunerea dumneavoastra au fost. (Domnul  Bujor nu vorbeste la microfon). Dumnealui a spus ca fractiunea majoritara nu sustine ideea.

Domnule Bujor,

Dumneavoastra cel putin n-ati obosit? Sintem in eter direct si nu vreau sa calific ceea ce se intimpla in aceasta sala.

Domnule Bujor,

Dumnealui a comentat propunerea, nu a dumneavoastra, in general, deloc a dumneavoastra. Dumnealui s-a referit la raportul Guvernului, din care motiv va rog sa va ocupati locul si sa nu obositi lumea.

Microfonul nr.4.

 

Doamna  Valentina Cusnir:

Multumesc.

Solicitarea mea a avut si un numar, exact in aceeasi zi, si promisiunea ca va fi inclusa.

 

Domnul  Marian Lupu:

Corect. A fost la Biroul permanent. Ascultati-ma, va rog. Deci, a fost la Biroul permanent, Biroul permanent nu a sustinut-o, aveti dreptul acum sa o inaintati si o supun votului inca o data.

 

Doamna  Valentina Cusnir:

Este vorba de proiectul de Lege nr.111, intrat in Parlament in ianuarie 2006.

 

Domnul  Marian Lupu:

Am notat acest lucru. Insistati sa-l supunem votului?

 

Doamna  Valentina Cusnir:

Nu insist. Este normal, peste un an cel putin, sa fie examinat in Parlament acest proiect de lege.

 

Domnul  Marian Lupu:

Alte propuneri?

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Multumesc, domnule Presedinte.

Am inteles ca noi discutam ordinea de zi pentru saptamina viitoare.

 

Domnul  Marian Lupu:

Propuneri la ordinea de zi. Absolut corect.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Ceea ce a propus domnul Stoicov nu se refera la ordinea de zi. Dar eu as propune ca majoritatea parlamentara sa-si ceara scuze fata de poporul acesta al nostru, chinuit si saracit de guvernarea comunista. Si atunci vom vedea cine trebuia sa-si ceara mai multe scuze.

Va multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimatii mei colegi,

Eu nu cred ca intre noi toti, in aceasta sala, si vorbesc de toti, inclusiv de Prezidiu, nu cred ca gasim sfinti si oameni care n-au pentru ce sa-si ceara scuze. Haideti sa plecam de la aceasta premiza. Asa? Nu exista echipe divizate pe acest criteriu. Cel putin sa le spunem adevarul.

Propunerile care au fost inaintate… Dumneavoastra, daca auziti prost, nu inseamna ca toti aud prost. Haideti sa vorbim cu o voce mai stinsa. Raportul Guvernului, propunerea domnului Susarenco. (Rumoare in sala). Asa.

Stimate domnule Oleinic,

Ce-i scris in Regulament? Se interzic discutiile la fata locului. (Domnul Oleinic nu vorbeste la microfon). Ba o sa va fac observatie atita timp cit o sa vorbiti la mobil, cit o sa vorbiti cu voce tare, cit o sa vorbiti cu colegii in aceasta sala. Eu ma uit la toti.

Domnul Susarenco a propus ca raportul Guvernului sa fie audiat saptamina viitoare. Cine este pentru aceasta propunere, rog sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 0.

Sectorul nr.2 – 3.

Sectorul nr.3 – 14.

 

Domnul  Marian Lupu:

17 voturi “pro”. Propunerea nu este acceptata.

Propunerea domnului Leonid Bujor, pentru a audia subiectul pe care dumnealui l-a evocat, de fapt, este o audiere a Guvernului la acest subiect demografic. Cine este pentru acceptarea propunerii, rog sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 0.

Sectorul nr.2 – 1.

Sectorul nr.3 – 15.

 

Domnul  Marian Lupu:

16 voturi “pro”. Propunerea nu este acceptata.

Propunerea doamnei Cusnir, proiectul nr.111 sa fie incorporat pe ordinea de zi de saptamina viitoare. Cine este pentru, rog sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 0.

Sectorul nr.2 – 0.

Sectorul nr.3 – 16.

 

Domnul  Marian Lupu:

16 voturi “pro”. Situatie similara.

Biroul permanent inainteaza propunerea plenului Parlamentului, pentru a desfasura o sedinta ordinara a plenului Parlamentului, in afara programului standard, in ziua de miercuri, 27 decembrie. Cine este pentru a accepta aceasta propunere a Biroului permanent, rog sa voteze. Majoritatea. Este acceptata propunerea. Ora desfasurarii nu o aprobam prin vot, dar s-a anuntat la Biroul permanent, va anunt si eu acum, pe dumneavoastra, veti fi anuntati suplimentar, la inceputul saptaminii viitoare. La ora 14.00 va incepe.

Stimati colegi,

Acum va ofer o informatie. Vom difuza proiectele pentru ordinea de zi, inclusiv cele ca supliment, urmare a ultimei sedinte a Biroului permanent din ziua de marti, incercam sa le repartizam pentru zilele de 27 si 28 decembrie, miercuri si joi, in modul care sa permita ca ziua de 29 decembrie, ultima sedinta, sa fie o sedinta de incheiere a sesiunii si a anului. Ceea ce presupune ca nu vom avea proiecte de legi pe ordinea de zi a sedintei din 29 decembrie. Detaliile tehnice la acest subiect va vor fi repartizate suplimentar de catre Secretariat.

Sedinta o declar inchisa.

Va multumesc.

Imi cer scuze. Am obosit foarte mult cu totii, astazi.

Stimati colegi,

La inceputul sedintei a solicitat timp pentru o declaratie domnul Serafim Urechean, pe care il invit la tribuna centrala.

 

Domnul  Serafim Urechean:

Domnule Presedinte al Parlamentului,

Onorata asistenta,

Seful statului acuza deschis Guvernul de compromiterea cursului european al tarii, laudind in schimb fractiunea comunista din Parlament. Este o noua incercare de a manipula intreaga societate prin spectacole demagogice si coloristice. Se da cartonas rosu Guvernului, dar se transmite fanionul rosu grupului majoritar din Parlament, desi ambele structuri sint  la chimirul Presedintelui.

Fractiunea “Alianta «Moldova Noastra»” considera ca membrii gruparii de la putere joaca acest spectacol doar de ochii lumii, inclusiv a celei occidentale, fiind speriati de propriile esecuri si incercind sa evite raspunderea. Iata explicatia si pentru masina de aruncat noroi, folosita de Voronin, si pentru cintecul de lebada, interpretat ieri de Iurie Rosca, de la aceasta tribuna, dar si pentru optimismul afisat zilnic in mass-media de Vasile Tarlev.

Fractiunea “Alianta «Moldova Noastra»” apreciaza proiectul Raportului de activitate al Guvernului in anul 2006 prin genericul “Distrugerea tarii - saracirea poporului”. Anul curent a fost ultimul in aplicarea Strategiei de “Crestere economica si reducere a saraciei”, documentul de baza al Programului de guvernare si singurul pe care s-a bazat sprijinul financiar oferit anterior Republicii Moldova de donatorii externi.

Guvernul arata ca Strategia a prelungit si preluat in planurile de perspectiva, adica cele de compromis. Iar la intilnirea cu grupul consultativ al donatorilor la Bruxelles a fost recunoscuta stoparea procesului de reducere a saraciei si aprofundarea ei in zonele rurale. Deci, Moldova are astazi un Guvern cu un program de activitate ratat si, ce este si mai important, cu mari semne de intrebare privind credibilitatea in fata donatorilor si investitorilor externi. Iata de ce la 12 decembrie, la Bruxelles, s-au stabilit urmatoarele. Voi expune in mod concentrat.

1. Republica Moldova si cetatenii ei au nevoie stringenta de asistenta financiara externa, pentru a evita colapsul  economic, al carui risc, in opinia noastra, este o consecinta a guvernarii actuale.

2. Partenerii nostri occidentali au estimat necesitatile noastre si au anuntat disponibilitatea lor de a oferi 1,2 miliarde de dolari pentru finantarea dezvoltarii Republicii Moldova: a sectorului privat, a capitalului fizic si uman, a  investitiilor in programe concrete si eficiente.

3. Dar cred ca, in primul rind, Comisia Europeana si Banca Mondiala au pus conditii precise si dure autoritatilor din Moldova, pentru debursarea acestor fonduri. Sa depuna eforturi considerabile in ceea ce tine de reforma politica si statul de drept, sa efectueze reforma structurala si cea social-economica, sa continue reformele inghetate in sectorul agrar, sa imbunatateasca eficienta si eficacitatea serviciilor sociale acordate paturilor vulnerabile, sa optimizeze directiile de cheltuieli si sa imbunatateasca alocatiile si eficienta programelor Guvernului, sa faca fata provocarilor ramase in realizarea reformei administratiei publice, optimizind managementul si coordonarea in servicii publice, sa dovedeasca vointa politica in consolidarea independentei organelor judecatoresti, implementarea deplina a Planului comun de actiuni “Republica Moldova – Uniunea Europeana” si a Strategiei anticoruptie, aducerea activitatii Centrului Anticoruptie in corespundere cu scopurile acestuia, incetarea abuzurilor din partea organelor de drept si altele.

Moldovei nu i se dau bani si incredere, cum se lauda guvernantii, ci i s-a promis un sprijin substantial cu conditia ca ea va da dovada de vointa puternica in implementarea reformelor politice, sociale si economice.

Am accentuat acest lucru ca sa se inteleaga ca, cu asemenea rapoarte superficiale si triumfaliste, ireale si denaturate, Guvernul va pierde orice sansa de a convinge grupul consultativ al donatorilor ca merita de facto alocarea ajutorului financiar promis.

Onorata asistenta,

Problemele enumerate sint mai vechi, cit guvernarea comunista, iar Fractiunea “Alianta «Moldova Noastra»” le cere solutionare de peste un an de zile. Presedintele Voronin, cu mare intirziere, incearca sa faca o mina nevinovata in fata Europei. El insa este acela care controleaza autoritar si abuziv intregul proces de guvernare, toate puterile in stat si este principalul responsabil de performantele proaste ale guvernarii actuale.

Conform prognozelor Fondului Monetar International, Republica Moldova va fi unica tara din regiune care va inregistra o scadere a Produsului Intern Brut pe cap de locuitor deja in 2007. De asemenea, se va adinci enorm decalajul fata de nivelul de dezvoltare si cel economic al tarilor vecine. Trebuie sa renuntam la aprecierile facute prin compararea indicilor de azi cu cei de ieri, cum face Guvernul. Populatia activa paraseste Republica Moldova pentru ca alte tari ii ofera sanse mai mari, iar in patrie ele sint minime sau lipsesc cu totul si pe nimeni nu intereseaza modul in care Tarlev selecteaza si prezinta indicatorii favorabili.

Expertii estimeaza o crestere economica in agricultura foarte modesta in acest an, doar 1,8%. Industria va inregistra chiar valori negative, va descreste cu 5% comparativ cu anul 2005. Declinul balantei comerciale va depasi 1,6 miliarde de dolari americani, iar volumul exporturilor, pentru prima data din anul 1998, se va reduce cu peste 5 la suta fata de anul precedent. Solutiile la aceasta problema lipsesc. S-a dovedit a fi desarta si promisiunea de a obtine un acord de comert asimetric cu Uniunea Europeana, de la 1 ianuarie 2007.

Inflatia ridicata si speculatiile in jurul cursului valutar contribuie la frinarea cresterii economice si bararea exporturilor. Pina la sfirsitul anului se asteapta o inflatie de 13%, bazata pe cresterea preturilor nu numai la resursele energetice, dar si la bunurile vital necesare populatiei. Declinul productiei economice stimuleaza in continuare importurile, care substituie marfurile autohtone.

Pe piata fortei de munca, pe de o parte, populatia continua sa emigreze, iar economia nationala se confrunta cu un deficit serios de cadre. Numarul locurilor de munca ocupate in sectorul economic se va reduce cu 5% in anul 2006. Statistica majorarilor salariale, atit in sectorul public, cit si in cel privat, este afectata de o realitate negativa. In Moldova incep sa creasca ingrijorator restantele salariale, care la sfirsitul lui noiembrie erau deja de 135 milioane de lei, cu peste 21 milioane de lei mai mult decit la 1 iulie anul curent.

Restantele si nivelul mic al salariilor afecteaza cel mai mult agricultorii, cea mai numeroasa categorie. De altfel, este stranie prezentarea de catre domnul Prim-ministru Vasile Tarlev, in proiectul de raport, a succeselor Programului “Satul moldovenesc”, patronat personal de Presedintele Vladimir Voronin. Daca din 370 de actiuni prevazute 30 s-au realizat, iar 85 abia se executa, atunci unde sint celelalte 255 de actiuni?

Un alt program prezidential, “Gazificarea”, inregistreaza de asemenea succese, astfel incit comunistii au inceput a intelege utilitatea cazanelor de ardere a paielor. Iar in ceea ce priveste negocierea unui acord stabil privind aprovizionarea tarii cu gaze, se clarifica deocamdata doar doua lucruri. Primul: preturile vor creste in intervale foarte dese. Si al doilea: economia si populatia Moldovei sint plasate, pe termen lung, in conditii de incertitudine in ceea ce priveste siguranta energetica. Si atunci, din nou iese la suprafata minciuna spusa personal de Presedintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin…

 

Doamna  Maria Postoico:

A ramas un minut.

 

Domnul  Serafim Urechean:

…Ceea ce infirma, iata, datele de la Societatea “Gazprom”. Voronin declara ca preturile la gaze vor fi de 170 de dolari pentru 1000 de m³.

 

Doamna  Maria Postoico:

Termenul a expirat.

 

Domnul  Serafim Urecehan:

…“Gazprom”-ul denota ca aceste preturi vor fi de 227 de dolari pe 1000 m³ . Si pot sa va dau citire, daca vreti, concret, ce se spune in site-ul… Inca un minut. Cert este un singur lucru, Republica Moldova este tara, accentuez, cu cea mai proasta guvernare si cu cei mai slabi indicatori de dezvoltare social-economica in regiune. Cu ritmul actual, cetatenii nostri vor astepta peste 30 de ani, pentru a atinge nivelul de astazi al Romaniei si peste 100 de ani, daca avem in vedere Tarile Baltice. Iata ce ii afecteaza pe oameni. Nu rapoartele guvernantilor si nu “piar”-ul demagogic si aruncarea de noroi, la care se deda Presedintele Vladimir Voronin.

 

Doamna  Maria Postoico:

Timpul a expirat.

 

Domnul  Serafim Urechean:

Va multumesc mult.

Va doresc sarbatori fericite.

 

Doamna  Maria Postoico:

Urmatoarea sedinta va avea loc la 27 decembrie, ora 14.00.

Sedinta o anunt inchisa.

Va multumesc.

 

Sedinta s-a incheiat la ora 15.40.

 Stenograma a fost pregatita spre publicare
in Directia documentare parlamentara a
Aparatului Parlamentului.