DEZBATERI PARLAMENTARE

Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XVI-a

SESIUNEA a III-a ORDINARA – IULIE 2006

Sedinta din ziua de 20 iulie 2006

(STENOGRAMA)

SUMAR

1. Declararea sedintei ca fiind deliberativa.

2. Dezbateri asupra ordinii de zi, adoptarea ei.

3. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura, dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.2468 pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul Republicii Moldova si Guvernul Republicii Turcia cu privire la schimbul terenurilor si cladirilor pentru misiunile diplomatice, semnat la Ankara la
8 februarie 2006.

4. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura, dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.2844 pentru completarea art.13¹ din Legea
nr.1134-XII din 4 august 1992 cu privire la statutul misiunilor diplomatice ale statelor straine in Republica Moldova.

5. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.2284 privind identificarea si inregistrarea animalelor.

6. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.2343 pentru protectia animalelor folosite in scopuri experimentale si in alte scopuri stiintifice.

7. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.468 cu privire la prevenirea si combaterea violentei in familie.

8. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.1926 pentru modificarea si completarea Legii nr.146-XIII din16 iunie 1994 cu privire la intreprinderea de stat (art.1, 2, 6 s.a.).

9. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.354 cu privire la principiile de baza si la mecanismul de reglementare a activitatii de intreprinzator.

10. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.2767 pentru completarea articolului 16 din Codul civil.

11. Dezbaterea si aprobarea proiectului de Hotarire nr.2711 pentru modificarea si completarea Hotaririi Parlamentului nr.22-XV din 29 martie 2001.

12. Dezbaterea si aprobarea proiectului de Hotarire nr.2766 privind instituirea Comisiei speciale pentru controlul si monitorizarea procesului de executare a legislatiei ce tine de gestionarea terenurilor proprietate publica a statului de catre Guvernul Republicii Moldova.

13. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.2565 pentru modificarea si completarea Legii nr.753-XIV din 23 decembrie 1999 privind Serviciul de Informatii si Securitate al Republicii Moldova (art.1, 2, 4 s.a.).

14. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.2750 pentru modificarea si completarea unor acte legislative (Codul cu privire la contraventiile administrative – art.152/9, 162/11, 281; Legea cu privire la protectia muncii – art.26 s.a.).

15. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.2176 privind statutul ofiterului de urmarire penala.

16. Dezbaterea si respingerea proiectului de Lege nr.2174 pentru modificarea prevederilor articolului 36 din Legea invatamintului nr.547-XIII din 21 iulie 1995.

17. Dezbaterea si aprobarea proiectului de Hotarire nr.2931 pentru modificarea componentei numerice si nominale a unor comisii permanente ale Parlamentului.

16. I n t r e b a r i s i i n t e r p e l a r i.

Sedinta incepe la ora 9.00.

Lucrarile sint conduse de domnul Marian LUPU, Presedintele Parlamentului, asistat de doamna Maria Postoico si domnul Iurie Rosca, vicepresedinti ai Parlamentului.

Domnul Maxim Ganaciuc – director general adjunct al Aparatului
 Parlamentului:

Doamnelor si domnilor deputati,

Buna dimineata. Va anunt ca, la lucrarile sedintei de astazi a Parlamentului, din totalul celor 101 de deputati, si-au inregistrat prezenta 94 de deputatii. Absenteaza deputatii: Semion Dragan, Afanasie Mandaji, Irina Vlah – in delegatie; Dmitri Todoroglo – din motive de sanatate; Oleg Mantorov, Vasile Balan.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Stimati colegi,

Buna dimineata. Sedinta este deliberativa. Rog sa onoram Drapelul de Stat. (Se onoreaza Drapelul de Stat).

Va multumesc.

Stimati colegi,

Sa incepem cu lucruri mai placute. La 16 iulie si-a sarbatorit ziua de nastere colegul nostru domnul Dumitru Prijmireanu. (Aplauze). La 18 iulie si-a sarbatori ziua de nastere domnul Vladimir Vitiuc. (Aplauze). Sa le dorim un frumos la multi ani, succese si multa sanatate.

Ordinea de zi.

Microfonul nr.3.

Domnul Vladimir Turcan:

Va multumesc.

Din partea Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati, propun excluderea din ordinea de zi pentru 21 iulie, cu numarul de ordine 4, a proiectului nr.2408 si transferarea acestuia pentru 27 – 28 iulie.

Domnul Marian Lupu:

Este vorba despre proiectul nr.2408. Deci, sa-l transferam pentru saptamina viitoare.

Microfonul nr.4.

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc, domnule Presedinte.

Vreau sa pun o intrebare. Pentru ziua de miine, in ordinea de zi este inclus proiectul Guvernului nr.2783, care tine de anularea unor datorii a intreprinderilor incluse in Acordul-memorandum. Vreau sa spun ca la unul din aceste subiecte... Combinatul de vinuri de calitatea “Milestii Mici”... exista un proiect cu nr.1702, eu sint in calitate de autor, venit inca in luna mai si, cel putin, trebuie examinat in pachet, caci este la acelasi subiect. Rog sa fie inclus in ordinea de zi pentru miine.

Domnul Marian Lupu:

Stimatii mei colegi,

Eu o sa va reintorc la prevederile Regulamentului nostru, cu tot respectul, si as ruga sa nu faceti referinta la ordinea de zi pentru sedinta de miine, sintem la sfirsitul celei de a doua saptamini din programul de activitate al plenului Parlamentului si, conform prevederilor respective, propunerile la prima sedinta, deci, in sedinta de joi, pot fi si au fost inaintate de fractiuni, comisii. Ulterior, in cadrul celorlalte sedinte, modificarea ordinii de zi poate fi facuta pentru ziua respectiva, la propunerea ori a fractiunilor, ori a comisiilor.

Doamna Valentina Cusnir:

Consider ca a fost o scapare, de aceea am iesit. Cunosc foarte bine cerintele Regulamentului.

Domnul Marian Lupu:

Deci, pentru ziua de miine mai clarificati care este situatia. Miine dimineata, cind incepem sa examinam ordinea de zi pentru vineri, revenim, dar rog sa tineti cont de acei subiecti care pot inainta aceste propuneri.

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Rog sa acceptati.

Stimati colegi,

Acelasi lucru, ne concentram asupra ordinii de zi pentru ziua de astazi.

Microfonul nr.5.

Domnul Stefan Secareanu:

Multumesc, domnule Presedinte.

Fractiunea Partidului Popular Crestin Democrat solicita timp pentru o declaratie in sedinta de astazi.

Domnul Marian Lupu:

La sfirsitul sedintei, da?

Domnul Stefan Secareanu:

Da.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Eu rog sa excludem din ordinea de zi de astazi proiectul nr.1839.

Domnul Marian Lupu:

Numarul de ordine, va rog.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Numerele de ordine 5 si 6. Si din ordinea de zi pe miine – proiectul nr.2785.

Domnul Marian Lupu:

Ordinea de zi pe miine va fi subiectul discutiilor la inceputul sedintei de miine. Deci, este vorba de propunerea comisiei pentru proiectele nr.1839 si nr.1881 pentru ziua de astazi.

Va multumesc.

Microfonul nr.4.

Domnul Oleg Serebrian:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule Presedinte,

Acum o luna si eu, si doamna Vitalia Pavlicenco de la “Alianta «Moldova Noastra»” am abordat problema unei declaratii din partea Parlamentului in legatura cu situatia detinutilor politici din zona de est a Republicii Moldova. Din pacate, treneaza acest lucru. Eu as propune ca astazi, dupa incheierea sedintei, fiecare grup politic din Parlament sa inainteze acum cite un reprezentant care sa lucreze la elaborarea acestei declaratii, ca miine declaratia respectiva sa fie adoptata, daca nu aveti nimic impotriva.

Si al doilea subiect, pe care as vrea sa vi-l propun, este necesitatea, cred eu, audierii, totusi, a Ministerului Educatiei, Tineretului si Sportului in legatura cu situatia creata in jurul admiterilor din acest an. Instituirea normelor privind admiterea studentilor, in special, a celor care vin conform contractelor de studii.

Domnul Marian Lupu:

Da, cu referire la cea dintii propunere. Fractiunile, rog, sa ia act de propunerea colegului nostru Oleg Serebrian. Referitor la audierea Ministerului Educatiei, Tineretului si Sportului, bine, voi supune votului la momentul definitivarii pachetului pentru ordinea de zi de astazi.

Microfonul nr.5.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Multumesc, domnule Presedinte.

Comisia pentru agricultura si industria alimentara propune ca proiectul de Lege nr.1582 pentru 21 iulie, sa fie transferat pentru data 27 iulie.

Domnul Marian Lupu:

Stimate coleg,

Eu doar am rugat, nu am nimic impotriva subiectului, va rog pentru miine, cind vom fi dimineata la acest subiect, propuneti acest lucru.

Microfonul nr.3.

Domnul Victor Stepaniuc:

Multumesc.

Se propune de a retrage din ordinea de zi proiectul nr.2811 din 20 iulie din sedinta de astazi, deoarece Guvernul a solicitat retragerea acestui proiect. Propunem pentru ordinea de zi a sedintei de miine, 21 iulie, proiectul nr.2949.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Domnul Valeriu Guma:

Domnule Presedinte,

Eu, in calitate de autor, si fractiunea insista asupra proiectului de Lege nr.6 din ordinea de zi. Avind in vedere ca sint toate avizele, in comisie nu s-a discutat scoaterea din ordinea de zi, de aceea insistam sa fie inclus astazi in ordinea de zi proiectul nr.6 din ordinea de zi, proiectul nr.1881. Si aceasta e parerea domnului presedinte al comisiei Bondarciuc, nu este a comisiei.

Domnul Marian Lupu:

Deci, sint doua propuneri diametral opuse la acest subiect. Voi supune votului aceasta propunere.

Microfonul nr.3.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Stimati colegi,

Eu am inaintat propunerea de a exclude din ordinea de zi din numele fractiunii.

Domnul Marian Lupu:

Cine a fost ultimul cu propuneri?

Bine.

Microfonul nr.4.

Domnul Veaceslav Untila:

Ceea ce a mentionat acum domnul Serebrian, in acest grup de lucru “Alianta «Moldova Noastra»” l-ar propune pe domnul deputat Anatol Taranu.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul r.5.

Domnul Alexandru Lipcan:

Multumesc.

Totusi, care sint motivele pentru care se exclud din ordinea de zi intrebarile nr.5 si nr.6? Sau este un secret?

Domnul Marian Lupu:

Stimate coleg,

Tine de bunavointa autorului cind face asemenea propuneri, sa dea explicatii exhaustive sau nu, nu avem in mod expres norme reglementate.

Domnul Alexandru Lipcan:

Pai, ii solicit autorului sa explice, care sint motivele? Pur si simplu, e decizia fractiunii. Bravo.

Domnul Marian Lupu:

Va apropiati, va rog, si vedeti care sint motivele.

Microfonul nr.4.

Domnul Igor Klipii:

Domnule Presedinte,

Rog sa fiu inscris pentru o declaratie la sfirsitul sedintei.

Si al doilea lucru, il propunem pe domnul Oleg Serebrian in grupul de lucru pentru declaratia vizavi Ilascu.

Domnul Marian Lupu:

Luat act.

Microfonul nr.4 in continuare.

Domnul Dumitru Braghis:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule Presedinte,

Noi, saptamina trecuta, am propus ca sa fie inclus in ordinea de zi documentul cu nr.2751 ce tine de crearea unei comisii pentru examinarea cazurilor de abuz al organelor de forta. Am fost informat de catre Secretariat, sincer nu prea am inteles care este decizia Biroului permanent, precum ca se propune sa fie transmis lucrul respectiv in comisie. De aceea, poate ne explicati, fiindca, am impresia ca ceea ce ni s-a spus este putin nu in conformitate cu Regulamentul si legislatia in vigoare.           

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Ideea este ca Biroul permanent, in cadrul ultimei sale sedinte, a examinat acest subiect. Pe de o parte, de fapt, conform Regulamentului, formarea acestor comisii speciale, inainte de a fi inregistrate, urmeaza propunerea sa fie examinate in cadrul Biroului permanent. Ce s-a intimplat ca, la momentul examinarii de catre Biroul permanent, aceasta propunere a capatat deja si forma juridica de initiativa legislativa.

Deci, situatia este urmatoarea. Biroul permanent nu a gasit motivele si argumentele necesare pentru a se expune pozitiv in favoarea sustinerii acestei initiative legislative, aceasta decizie este fixata si in procesul-verbal al sedintei Biroului permanent. Dar, conform normelor de Regulament, Biroul permanent nu poate si nici nu va bloca circulatia acestui document, pe care motiv aceasta initiativa nr.2751, ca orice propuneri, ca orice proiect de hotarire de Parlament a fost expediata in comisiile respective, in comisia de profil pentru a se examina conform normelor de regulament.

Domnul Dumitru Braghis:

Multumesc, domnule Presedinte.

In primul rind, vreau sa constat ca consider absolut bine daca la Biroul permanent era invitat macar cineva din autori atunci cind s-a discutat aceasta chestiune, fiindca, poate, noi aduceam argumentele respective.

Consider ca decizia aprobata, saptamina trecuta, in cazul Boiscenco de catre CEDO, caz anuntat zilele trecute de Procuratura Generala, precum ca unul dintre detinuti a fost omorit in sistemele Ministerului de Interne, cred ca sint destule doua argumente pentru a aproba o asemenea decizie si de a nu a tergiversa procesul. De aceea, as insista ca aceasta chestiune sa fie pusa la vot si sa fie introdusa in ordinea de zi.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

Domnul Anatol Taranu:

Domnule Presedinte,

Eu am o propunere. Poate dumneavoastra, in cadrul Biroului permanent, discutati problema procedurii retragerii proiectelor de lege de pe ordinea de zi din simplul motiv ca niciodata nu s invoca motivul din care aceste proiecte sint retrase. Ar fi normal sa stim de ce acest lucru se intimpla?

Iata, de exemplu, astazi, colegul Stepaniuc, eu sper ca el acum va face si explicatiile de rigoare, a retras, din numele Guvernului, proiectul nr.2811. Eu asa inteleg ca in tara aceasta, totusi, exista separatia puterilor. Cum ar putea sa se intimple ca un deputat retrage legea care, de fapt, nu-i apartine, apartine Guvernului. De chestia aceasta ar trebui sa se preocupe autorii, si nu deputatii Parlamentului.

Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

Domnul Vladimir Turcan:

Va multumesc.

Referitor la propunerea domnului Braghis as vrea sa confirm ca Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a primit initiativa respectiva, proiectul de Hotarire nr.2751, daca nu ma insel, referitor la crearea comisiei speciale. Miercurea viitoare va fi inclus in ordinea de zi a comisiei, luind in considerare ca domnul Braghis este si membru al acestei comisii, eu cred ca toate argumentele noi putem sa le discutam in cadrul sedintei comisiei.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Domnul Dumitru Diacov:

Domnule Presedinte,

Eu inteleg ca au ramas putine sedinte si multe probleme sint de discutat, dar sint si probleme asupra carora Parlamentul trebuie sa se expuna, de exemplu, referendumul anuntat in Transnistria pentru mijlocul lunii septembrie. Noi plecam in vacanta, revenim tot la mijlocul lunii septembrie si Parlamentul nu si-a exprimat pozitia vizavi de acest referendum anuntat.

Saptamina trecuta au sunat declaratii din partea unor reprezentanti ai Dumei de Stat, am auzit mai multe declaratii din Federatia Rusa. Presedintele Republicii a spus ceva in legatura cu acest eveniment, insa o declaratie politica care sa dea apreciere si sa exprime pozitia Republicii Moldova, totusi, nu a fost exprimata.

De aceea, eu rog foarte frumos ca Parlamentul sa accepte, pina la ultima sedinta a Parlamentului sa redactam o scurta declaratie prin care noi sa ne exprimam pozitia fata de acest eveniment anuntat in Transnistria si care are o repercusiune asupra intregii atmosfere de negocieri in jurul problemei transnistrene. Aceasta este o chestiune.

A doua chestiune este in legatura cu propunerea de a retrage proiectul nr.1881. Eu mai demult am vrut sa intreb: care este, atunci, rostul Biroului permanent? Daca Biroul permanent, in cadrul caruia sint reprezentantii si liderii tuturor fractiunilor parlamentare, la care asista presedintii tuturor comisiilor parlamentare, se discuta foarte amanuntit ordinea de zi si noi venim in plen si in mod aproape abuziv, fara nici un fel de explicatii se retrag, se introduc. Cite odata ordinea de zi, aprobata de Biroul permanent, sufera schimbari pina la 50%.

Domnul Bondarciuc a propus retragerea acestuia parca din partea comisiei, parca din partea fractiunii. Fractiunea nu are nici un drept ca sa retraga aceste proiecte de pe ordinea de zi, este comisia. La comisie nu a fost discutat. De aceea, este si un act cam asa neprietenesc, sa spunem asa, al fractiunii respective. Daca nu vreti, nu votati. Aceasta este alta problema. Dar chestiunea este introdusa in ordinea de zi, va rog frumos, sa lasati sa discutam aceasta problema in sedinta in plen.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Vreau si eu sa ma refer la citeva probleme. Prima. Eu cred ca, atunci cind se retrag proiectele de legi, ar trebui macar din respect fata de colegi, avem si o Declaratie de parteneriat, adoptata in prima zi a Legislativului, sa manifestam o alta atitudine, nu atit de ignorare si de neglijare a colegilor. Eu cred ca ar fi intr-un spirit european si modern sa facem acest lucru, cu atit mai mult cu cit am inteles ca si comunistii tind stinga europeana, civilizata.

Domnule Marian Lupu,

Al doilea lucru este... dumneavoastra personal ati promis ca, totusi, o sa facem acea declaratie, despre care a amintit astazi Oleg Serebrian, in privinta solicitarii Rusiei, pornind de la decizia CEDO, legata de implicarea acestei tari in eliberarea, punerea in libertate a lui Andrei Ivantoc si Tudor Petrov-Popa. Si, indiferent de faptul ca a solicitat Ilascu acest lucru sau nu, este o sugestie pe care noi intotdeauna putem sa o admitem de la oricine, dar este nevoie sa avem noi o atitudine si dumneavoastra ati promis aici. Influentati cumva Fractiunea Comunistilor ca sa facem acest gest de corectitudine si de atitudine profunda omeneasca in aceasta problem, pentru ca noi trebuie sa-i spunem Rusiei ca nu consideram ca este o ingerinta din partea sa. Cu atit mai mult cu cit cunoasteti declaratiile lui Lavrov care a spus ca nimeni nu ne-a solicitat acest lucru.

A treia problema. Vreau sa va spun ca problema Transnistriei, eu il sprijin pe Dumitru Diacov in ceea ce a spus. Vreau sa va spun, ca, intr-adevar, la
17 septembrie, Parlamentul nu va mai fi inca in sedinta si acolo se escaladeaza situatia, se agraveaza si ar fi bine ca, poate, totusi, sa gasim timp. Am gasit timp pentru alte probleme, ca sa avem audieri referitor la situatia din Transnistria si la eforturile guvernarii noastre in acest sens, ce s-a facut? Nu s-a acceptat la Biroul permanent examinarea realizarii celor trei hotariri adoptate la 10 iunie anul trecut, sa largim putin tema si sa vorbim si despre problema Transnistriei, ca sa nu ne trezim in toamna ca Parlamentul a ramas de o parte, fiindca depinde de noi, cum aranjam si situam Parlamentul in structura politica a statului.

Si ultima problema. Vroiam sa rog Biroul permanent sa examineze problema organizarii seminarelor in Parlament cu implicarea societatii civile si a expertilor straini. Am avut un caz mai putin placut, zilele acestea, am participat in prima zi a unui seminar, organizat cu ajutorul IPP, care, din cite inteleg eu, este agreat de putere. Dar la acest seminar nu au participat deloc comunistii si expertii europeni le-au vorbit, de fapt, lucratorilor din Aparat, chemati sau trimisi ca sa umple locurile si scaunele, ca sa nu lase impresia ca partidul de guvernamint, deputatii nu sint interesati de problemele pe care ni le-au adus in atentie expertii europeni.

Eu le-am spus acest lucru si regret, eu inteleg ca toti sintem ocupati, sa alegem timp potrivit. Dar le-am spus ca, daca comunistii nu sint interesati ori stiu totul, ori nu-i intereseaza, totusi, ar fi bine ca expertii europeni, daca vad ca nu-i intereseaza, sa mearga la plenara Comitetului Central, sau la Presedintie sa vorbeasca acolo despre integrarea europeana, fiindca nu-i nevoie sa stea numai oamenii din Aparat, trimisi cu forta, si opozitia. Ar fi bine ca sa fim cu totii la asemenea seminare. Dar daca nu le putem organiza atit de frumos, sa nu le organizam deloc.

Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

Doamna Eugenia Ostapciuc:

Stimate domnule Presedinte,

In primul rind, vreau sa spun ca decizia fractiunii este in legatura cu aceea ca avem nevoie de timp suplimentar ca sa examinam aceste proiecte de legi. Si ultima, desigur, decizia o ia Parlamentul, Biroul permanent propune, dar Parlamentul ia decizia. Noi propunem Parlamentului si dumneavoastra sa puneti la vot si sa votam ceea ce a propus fractiunea. Primul moment.

Al doilea moment. Noi sustinem propunerea domnului Diacov si propunem ca comisia sa fie creata din 9 persoane: 5, 2, 1, 1. Din partea fractiunii majoritare se propune domnul Misin, Prijmireanu, Turcan, Pasecinic, Stepaniuc. Referitor la ceea ce a spus doamna Pavlicenco cu seminarele, cred ca o sa raspunda presedintele comisiei corespunzatoare.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Domnul Sergiu Stati:

Multumesc, domnule Presedinte.

Daca imi permiteti, as vrea sa dau si eu o replica doamnei Pavlicenco. Dat fiind faptul ca am discutat problema respectiva ieri la comisie, s-au adus niste argumente chiar de mine, care tin de urmatorul fapt. Deci, Parlamentul numai a gazduit aceasta conferinta, care a fost organizata pentru societatea civila. Si eu inteleg ca doamna Pavlicenco a savirsit o fapta de eroism, deci, fiind prezenta la aceasta conferinta.

Cred ca este prima data cind ea participa la astfel de seminare sau conferinte. Si, de aceea, a ramas indignata, deci, ca nu a avut companie acolo ca sa fie prezent si altcineva. Dar, de fapt, nu a fost facut pentru parlamentari, deci, acest seminar care a fost organizat, intr-adevar, de Institutul de Politici Publice care s-a adresat oficial cu o scrisoare catre mine chiar. Si, respectiv, eu am coordonat aceasta problema, deci, cu presedintele Parlamentului si le-am pus la dispozitie un sediu.

In cazul dat 114... si, respectiv, am primit invitatie. Dar, spre regret, in aceasta zi, intr-adevar, eu am fost ocupat. Pentru ceilalti, deci, au fost lansate invitatii, dar nu era obligatoriu pentru parlamentari. Mai mult decit atit, era pentru societatea civila, cu invitatia respectivului Horvat, care a fost deja si a organizat pentru parlamentari tocmai aici, in Parlament, un seminar de doua zile.

De aceea, ma mira foarte mult ca doamna Pavlicenco incearca permanent sa vehiculeze niste lucruri si sa le dea o conotatie care nu corespunde absolut deloc adevarului. Si, sincer vorbind, pe mine acest lucru ma mira. Ma mira si nu prea inteleg eu, deci, care este necesitatea, in permanenta, sa faca referinta la comitetul central sau nu mai stiu.

Fiindca eu, spre exemplu, sau colegii mei cred ca trebuie de comportat, in acest sens, mai civilizat si mai normal. Deci, ca nu apeleaza sau nu fac referinta la un oarecare organ care... la “Alianta «Moldova Noastra»” adica...

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Domnule Stati,

Eu cind vorbesc ceva, nu va nominalizez. Nu era cazul sa ma nominalizati. Dar vreau sa va spun ca eu, spre deosebire de altii, cind merg la seminare stau de la “a” si pina la “z”. Si daca nu cunoasteti, ar fi bine sa o luati ca o sugestie si pentru dumneavoastra. Sa nu aveti atitudine formala fata de oamenii care vin sincer sa ne ajute in pregatirea noastra pentru integrare europeana.

In al doilea rind, vreau sa va spun ca nu vehiculez nimic. Eu am spus asa: ori organizam acest seminar bine si ar fi bine ca si pe viitor sa le facem asa, sau sa nu le facem deloc, pentru ca oamenii nu trebuie sa aiba senzatia ca au venit aici si nimeni nu-i asculta, sau ca avem atitudine formala, care nu este frumoasa si buna pentru noi. Aceasta am vrut sa va precizez.

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Trebuie o scurta informatie. Deci, este vorba de mai multe actiuni in cadrul carora a participat un bun prieten al Parlamentului Republicii Moldova, care reprezinta Parlamentul Republicii Ungaria, domnul Horvat. Aceste actiuni au fost organizate in multiple reprize pentru diferite auditorii, inclusiv si pentru deputatii Parlamentului, pentru reprezentantii societatii civile. Si vreau sa va confirm ca toate aceste actiuni, daca nu gresesc, au fost doua sau trei la acelasi subiect cu aceeasi agenda. Aceste actiuni au produs efecte benefice in sensul prezentarii unor informatii ample, care vizeaza politica de integrare europeana si consider ca aceste actiuni si-au atins obiectivele.

Microfonul nr.4.

Domnul Igor Klipii:

Domnule Presedinte,

A aparut aceasta discutie despre seminarul de ieri. Nu ma refer concret la el. Am participat si eu la acest seminar. Dar vreau sa va spun un lucru. Este important ca Parlamentul sa ia o atitudine. Ieri, la acest seminar, Parlamentul, intr-un fel, fiindca a fost discutata si problema relatiilor dintre putere in Republica Moldova, a fost prezentat de catre consilierul sau consultantul Comisiei pentru politica externa si integrare europeana, domnul Simionov.

Domnule Presedinte,

Dumnealui a vorbit uneori din numele comisiei, uneori din numele dumneavoastra. Si cred ca este un lucru grav tot ceea ce s-a intimplat atit cu seminarul in particular, cit si in cazul domnului Simionov concret. Eu inteleg ca poate el este sau sint sigur ca este membru al Partidului Comunistilor, dar nu cred ca un consultant in comisie poate vorbi din numele comisiei si chiar uneori din numele Parlamentului.

Multumesc mult.

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Cel de al doilea subiect. Da, eu voi studia cu atentie daca cineva si-a permis sa vorbeasca in numele Presedintelui Parlamentului. Dar, referitor la cel dintii subiect, cu organizarea seminarelor, va readuc aminte ca acum 3 – 4 saptamini a avut loc un seminar special, dedicat parlamentarilor in exclusivitate, la care au fost prezenti colegii din toate fractiunile parlamentare. Au fost prezenti, au participat activ. Eu cred ca este o tema absolut sterila la moment actual. Eu rog sa incheiem aici acest subiect.

Microfonul nr.5.

Doamna Adriana Chiriac:

Iertata sa-mi fie lipsa de modestie, dar, de fapt, unicul deputat care a participat in aceste doua zile la seminar de la “a” pina la “z”, asa cum a spus doamna Pavlicenco, am fost eu.

Domnule Klipii,

Spre deosebire de dumneavoastra, eu am participat la el doua zile.

Domnul Marian Lupu:

Vedeti, va rog, putin firul...

Doamna Adriana Chiriac:

Si aici trebuie sa fiu de acord cu cele spuse de domnul Klipii, ca, intr-adevar, nu este prea bine ca pozitia Parlamentului sa fie exprimata de consultantul din comisie. Au fost, intr-adevar, lucruri foarte interesante si foarte utile si era foarte bine sa fie prezenti mai multi deputati, pentru ca situatia, intr-adevar, era penibila. Cind stateau, totusi, reprezentantii din forurile europene si nu aveau cu cine sa discute.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Sstimati colegi,

Eu rog asa.

Domnule Stati,

Rog sa luati loc.

Eu va rog foarte mult, sa pun punct in aceasta istorie.

Stimati colegi,

Ori sintem oameni seriosi, ori nu. Seminarul organizat in cooperare cu colegii din Parlamentul maghiar acum patru saptamini a fost dedicat parlamentarilor.

Seminarul al doilea sau al treilea deja, care a avut loc zilele trecute a fost in mod particular dedicat Aparatului acelor directii, acelor comisii care sint angajate in procesul de ajustare a legislatiei la normele IQ-ului comunitar. Eu rog sa intelegeti acest moment si sa terminam cu discutiile care nu au nici un rost. Fiecare actiune isi are auditoriul sau.

Nu ma faceti sa va intreb, dar cine a fost prezent la primul seminar? Cind au fost invitati deputatii? Cine a fost si cine nu? Foarte bine.

Stimati colegi,

Eu cred ca jumate de ora de incalzire este suficienta.

Ordinea de zi. Deci, v-a fost distribuit si un supliment. Supun votului propunerea care a cunoscut, de fapt, doua pozitii contradictorii si anume proiectul nr.1881. Propunerea a fost de a exclude acest proiect de pe ordinea de zi. O alta propunere alternativa a fost de a-l mentine pe ordinea de zi. Supun votului. Cine este pentru excluderea de pe ordinea de zi a proiectului nr.1881? Rog sa voteze.

Eu rog pentru precizie, da.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 27.

Sectorul nr.2 – 24.

Sectorul nr.3 – 0.

Domnul Marian Lupu:

51 de voturi. Propunerea este acceptata. Acum supun votului aprobarea pe ansamblu a ordinii de zi a sedintei Plenului Parlamentului de astazi. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Domnule Bondarciuc,

Aveti o propunere suplimentara?

Microfonul nr.3.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Nu, eu am propus nr.1839.

Domnul Marian Lupu:

Domnule Bondarciuc,

Cele care nu au cunoscut pozitii contradictorii, se considera a fi acceptate in cadrul votului pe ansamblu.

Microfonul nr.4.

Domnul Oleg Serebrian:

Domnule Presedinte,

Eu imi cer iertare, dar propunerea privind audierea Ministerului Educatiei, Tineretului si Sportului am rugat sa fie pusa la vot.

Domnul Marian Lupu:

Sint de acord.

Stimati colegi,

Voi face o exceptie, fiindca, conform articolului 43 alineatul (3), se mentioneaza ca, in mod exceptional, Presedintele Parlamentului, in orice sedinta, la propunerea Biroului permanent sau a unei fractiuni parlamentare, propune modificarea ordinii de zi in celelalte zile, in afara de prima zi a programului de activitate.

Deci, stimati colegi,

Cine este... Eu va rog, eu vorbesc, nu ma intrerupeti. O clipa. Sa terminam acest exercitiu, dupa aceea trecem la al dumneavoastra. Deci, presupun ca oricum aceasta propunere nicidecum nu se incadreaza pentru aceasta zi.

Supun votului. Cine este pentru acceptarea propunerii domnului Serebrian privind audierea Ministerului Educatiei, Tineretului si Sportului in oarecare din sedintele viitoare pina la sfirsitul sesiunii de primavara–vara a Parlamentului, rog sa voteze. Rog sa fie anuntate rezultatele.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 0.

Sectorul nr.2 – 13.

Sectorul nr.3 – 26.

Domnul Marian Lupu:

39 de voturi. Propunerea nu a fost acceptata.

Acum, va rog, microfonul nr.5.

Domnul Alexandru Lipcan:

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu cind am cerut sa mi se aduca motivele pentru care a fost exclus proiectul nr. 1839 am avut in vedere ca se pune la vot si insistenta de a se pune in discutie astazi, in primul rind.

In al doilea rind.

Doamna Ostapciuc,

Imi pare rau, ca, la promovarea Legii cu privire la poligraf, nu s-a cerut timp suplimentar pentru a se discuta in Parlament.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

De fapt, proiectul nr.1881 a si fost supus votului. Deci, eu imi cer scuze, colegul Guma a facut referinta, in exclusivitate, la punctul 6 din ordinea de zi si nu mai mult. Eu am supus votului proiectul nr. 1881, care este la pozitia nr.6. Nimeni nu a facut referinta la pozitia numarul 5 – 1839. Cer scuze, asa a fost si rog sa acceptati aceasta realitate.

Microfonul nr.4.

Domnul Dumitru Diacov:

Eu am inteles ca ideea crearii unei comisii pentru a pregati o declaratie referitor la referendumul din Transnistria, a fost acceptata. Factiunea comunistilor a delegat 5 persoane. Noi, din partea noastra, il delegam pe domnul Filat. Si rog celelalte fractiuni sa se exprime.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Domnul Dumitru Braghis:

Noi tot am vrea sa propunem un candidat in aceasta comisie, dar nu inteleg cum sa o facem. Au fost propuse cifrele 5, 2, 1, 1. N-am inteles, noi sintem lipsiti de dreptul de a participa la aceasta comisie sau care o sa fie modalitatea?

Domnul Marian Lupu:

Stimatii mei colegi,

Intrebarea este relevanta. De fapt, eu vreau sa va propun un lucru. Sa nu uitam ca fractiunile parlamentare, de fapt, reprezinta organele de baza in activitatea Parlamentului. Din momentul in care acesta este adevarul, aceasta este realitatea. Eu cred ca pe orizontala s-ar impune necesitatea unei cooperari la nivel de fractiuni si ideea, cu adevarat, este salutabila, ca este vorba de comisie, ca este vorba de grup de lucru.

Ori poate ca nici nu se cere nici o comisie si nici un grup de lucru. Delegati, va rog, sa va intelegeti fractiunile intre dumneavoastra. Asezati oamenii sa lucreze. De ce nu? Inclusiv, de fapt, participarea tuturor deputatilor in Parlament. Acesta este adevarul.

Domnul Dumitru Braghis:

Domnule Presedinte al sedintei,

Eu as fi de acord cu dumneavoastra, daca n-as cunoaste si prevederile Constitutiei si altor legi, ca deputatii sint egali, toti deputatii sint egali in drepturi.

Domnul Marian Lupu:

Pai, eu la ce ma refeream? Toti deputatii au dreptul sa participe.

Domnul Dumitru Braghis:

Si atunci de ce deci 5, 2, 1, 1?

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Domnule Diacov,

Nu stiu daca s-a pronuntat ca sa fie cu exactitate ca instrument juridic o comisie sau un grup de lucru.

Domnul Dumitru Braghis:

Doamna Presedinte Ostapciuc a propus sa fie formata o comisie 5, 2, 1, 1. Am auzit si eu in aceasta sala. Poate ceva gresesc.

Domnul Marian Lupu:

Sa procedam in felul urmator. Fractiunile discutati acest subiect, delegati persoanele intr-un grup de lucru conventional, fiindca nu formam prin hotarire de Parlament nici prin dispozitia presedintelui grupuri. Este la discretia dumneavoastra. Formati acest grup conventional, elaborati aceasta declaratie si inaintati-o plenului Parlamentului.

Domnul Dumitru Braghis:

In aceasta conditie, eu il propun pe domnul Banari in comisia respectiva.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

Domnul Stefan Secareanu:

Il propun pe domnul Cubreacov in comisia respectiva.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Domnul Leonid Bujor:

Da, “Alianta «Moldova Noastra»” propune, de rind cu candidatura domnului Anatol Taranu, si candidatura domnului Alexandru Lipcan.

Domnul Marian Lupu:

Deci, eu rog persoanele nominalizate auto organizati-va, intilniti-va si incepeti sa munciti la acest proiect.

Deci, ordinea de zi.

Proiectul de Lege nr.2468 pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul Republicii Moldova si Guvernul Republicii Turcia cu privire la schimbul terenurilor si cladirilor pentru misiunile diplomatice.

Guvernul.

Doamna Eugenia Kistruga – viceministru al afacerilor externe si integrarii
 europene:

Mult stimate domnule Presedinte,

Mult stimati domni deputati,

Acordul dintre Guvernul Republicii Moldova si Guvernul Republicii Turcia cu privire la schimbul terenurilor si cladirilor destinate misiunilor diplomatice urmareste scopul de a crea cadrul legal dintre Republica Moldova si Republica Turcia pentru asigurarea schimbului de terenuri, destinate misiunilor diplomatice ale ambelor state.

Conform prevederilor acestui Acord, partea moldoveneasca urmeaza sa transmita partii turce dreptul de proprietate asupra terenului amplasat pe adresa Municipiului Chisinau, strada Mateevici, 55, cu suprafata totala de 4130 de m², incluzind doua cladiri si patru garaje, iar partea turca transmite partii moldave la Ankara 4480 m² de teren. Si la Chisinau, si la Ancara terenurile vor fi utilizate pentru constructia misiunilor diplomatice.

Actualul imobil si teren au fost transmise Ambasadei Turciei in chirie, incepind cu luna august 1992. Tot in aceasta perioada, a fost atinsa o intelegere, prin care s-a convenit ca partea turca, in limita sumei care urmeaza sa fie achitata pentru arenda sediului orasului Chisinau, va achita chiria sediului Ambasadei Republicii Moldova la Ancara.

Este necesar de mentionat ca partea turca si-a indeplinit obligatiunile asumate, achitind sumele necesare. Totodata, Republica Turcia a solicitat autoritatilor Republicii Moldova acceptul schimbului de proprietate in baza de reciprocitate a imobilului si terenului de la Chisinau pe teren la Ancara.

In acest scop, in 1994 a fost rezervat un lot de pamint cu o suprafata de
4480 m² pentru viitoarea constructie a Complexului misiunii diplomatice a Republicii Moldova in Republica Turcia. Din punct de vedere economic si financiar, se considera foarte oportuna efectuarea schimbului de teren, deoarece procurarea terenurilor destinate Misiunii diplomatice ale Republicii Moldova este dificila din punct de vedere financiar si aceasta ar deveni o forma convenabila pentru tara noastra de a obtine cu dreptul de proprietate terenuri in strainatate, totodata, evitindu-se cheltuielile lunare atit pentru inchirierea sediului misiunii diplomatice, cit a spatiilor locative.

Pornind de la cele expuse, rugam adoptarea proiectului de Lege privind ratificarea Acordului dintre Guvernul Republicii Moldova si Guvernul Republicii Turcia cu privire la schimbul terenurilor si a loturilor pentru misiunile diplomatice, semnat la Ancara la 8 februarie anul curent.

Domnul Marian Lupu:

Multumesc, doamna ministru.

Stimati colegi,

Intrebari?

Microfonul nr.4.

Domnul Ion Varta:

Multumesc, domnule Presedinte.

Doamna ministru,

Se pare ca, totusi, nu este vorba in acest caz despre un schimb echivalent. Partea moldava ofera un teren care, ca suprafata, aproape ca este echivalent cu terenul viran, care il ofera in schimb partea turca. Si, in afara de aceasta, noi mai oferim doua imobile, doua cladiri si patru garaje. Vreau sa va intreb cit de exigent si profesionist au fost efectuate evaluarile acestor doua obiecte, care urmeaza sa devina subiecte de schimb?

Doamna Eugenia Kistruga:

Eu vreau sa va aduc la cunostinta ca au fost formate doua comisii de lucru. Prin dispozitiile Guvernului, aceasta a fost in 2004. A lucrat o comisie si pe urma in 2005 a doua comisie, care au evaluat absolut toate costurile si toate beneficiile pe care le obtine partea moldava si partea turca. Aceste comisii si-au prezentat expunerile lor in sedinta Guvernului si nu au fost depistate ceva incalcari.

Plus la aceasta, as vrea sa va aduc la cunostinta ca partea turca, incepind cu anul 1994 a achitat pentru Republica Moldova plata de chirie pentru misiunea diplomatica si pentru resedinta ambasadorului, estimativ, in jur de 1 milion dolari SUA au fost cheltuite de catre partea turca. Plus la aceasta, partea turca a platit si chiria partii moldovenesti.

Domnul Ion Varta:

Eu v-am intrebat, totusi, este vorba despre un teren viran, fiindca asa am inteles. Nu sint imobile pe acest teren, pe care il ofera partea turca. Prin urmare, noi urmam sa construim niste edificii pentru Ambasada Republicii Moldova la Ancara. Deci, aceasta va intrebam. Este echivalent, totusi, acest schimb, fiindca noi, se stie foarte bine ca, pe acest teren, pe care il administreaza de ceva timp incoace Ambasada Turciei sint si imobile, sint si garaje. Partea turca ofera doar un teren viran. Deci, unde e echivalenta?

Doamna Eugenia Kistruga:

Luind in considerare toate cheltuielile efectuate pina in prezent si acele cheltuieli pe care Republica Moldova urmeaza sa le sustina in continuare, echivalenta exista.

Domnul Ion Varta:

Si a doua intrebare. In informatia care ne-a parvenit alaturat acestui proiect de lege, proiect de acord, informatia este contradictorie. Se spune in unele documente, avize ca este vorba despre un singur imobil, aici pe strada Alexei Mateievici, fiindca unul dintre cele doua se pare ca a fost deja privatizat. In alte avize se face referinta la doua imobile.

Totusi, care este situatia reala si in cazul daca se adevereste ca este vorba, pina la urma, de un singur imobil, partea turca va ratifica un asemenea acord. Poate stiti cumva, a fost deja ratificat de catre Parlamentul Turciei acest acord sau urmeaza sa fie ratificat?

Doamna Eugenia Kistruga:

Nu, nu a fost inca ratificat de partea turca, el urmeaza, prevede clauza finala de intrare in vigoare, schimbul de note privind procedura, indeplinirea procedurii atit de catre partea moldoveneasca, cit si de catre partea turca. Dar, referitor la toate aceste intrebari pe care le-ati inaintat dumneavoastra, as vrea sa va spun ca aceste toate demersuri au fost examinate de catre Consiliul municipal. Noi avem hotarirea Consiliului municipal si aceasta hotarire a fost la 1 martie 2006, prin care toate aceste intrebari au fost epuizate, ele au fost deja discutate la nivelul Consiliului municipal.

Domnul Ion Varta:

Stimata doamna ministru,

Eu am vrut ca dumneavoastra sa precizati, daca v-ati edificat asupra faptului cite imobile sint pe acest teren: doua sau unu? Fiindca in textul Acordului figureaza doua imobile, iar in unele avize se face referinta la un singur imobil si atunci, daca se descopera, pina la urma, de catre partea turca ca au fost trasi in piept, ar putea sa nu ratifice acest Acord.

Deci, dumneavoastra, la ora actuala, stiti despre cite imobile este vorba in acest caz, despre unu sau despre doua?

Doamna Eugenia Kistruga:

Despre doua. Este un imobil cu doua nivele si un imobil cu un nivel. Iata aceasta este.

Stimate domnule deputat,

Sint doua imobile.

Domnul Marian Lupu:

Alte intrebari? Nu sint.

Doamna ministru,

Eu va multumesc.

Rog comisia.

Domnul Sergiu Stati:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Comisia pentru politica externa si integrare europeana a examinat proiectul prezentat si a ajuns la concluzia ca acesta in totalmente corespunde prevederilor Legii cu privire la tratatele internationale.

Deja reprezentantul Guvernului a prezentat aici toate aspectele care tin de acest Acord si Comisia pentru politica externa si integrare europeana a solicitat opinia altor comisii si a Directiei juridice, care s-au expus pozitiv.

Stimati colegi,

Pornind de la cele relatate, Comisia pentru politica externa si integrare europeana solicita votarea in prima si a doua lectura a proiectului prezentat.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Intrebari pentru comisie? Nu sint.

Va multumesc, domnule Stati.

Domnul Sergiu Stati:

Domnule Presedinte,

Daca imi permiteti, as propune poate ca sa punem in paralel si proiectul de Lege nr.2844, fiindca el este indispensabil legat de proiectul prezentat. Ca sa fie la fel votat, impreuna, in pachet.

Domnul Marian Lupu:

Care proiect?

Domnul Sergiu Stati:

Nr.2844 din supliment. Deci, este vorba despre Legea cu privire la statutul misiunilor diplomatice ale statelor straine in Republica Moldova.

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Oricum acest proiect trebuie sa fie prezentat de catre autori si dupa aceea, sint de acord, la sfirsit, dupa aceste doua prezentari, le vom supune votului in pachet. Dar nu puteti dumneavoastra, in calitate de comisie sa prezentati acest proiect nr.2844, inainte ca el sa fie prezentat de autor?

Domnul Sergiu Stati:

Nu, acolo, deci, este o sintagma numai, se modifica articolul 13, unde se ofera posibilitatea efectuarii schimbului de terenuri, care pina acum nu era prezentat sau, cel putin, nu si-a gasit prezenta sa in legea actuala.

De aceea, este o simpla redactare a articolului 13¹ din Legea cu privire la statutul misiunilor diplomatice ale statelor straine in Republica Moldova. Si comisia a examinat propunerile parvenite de la Guvern si a ajuns la concluzia ca urmeaza ca sa fie modificat, inclusiv acest text care a parvenit de la Guvern, si, astfel, articolul unic suna in felul urmator: cuvintele “pot procura in proprietate terenuri” se substituie prin cuvintele “pot procura sau obtine prin schimb terenuri si/sau imobile”.

Domnul Marian Lupu:

Stimate coleg,

Putin ati dezechilibrat normele de procedura, fiindca oricum proiectul este initiativa Guvernului si noi nu putem sa ne lipsim de prezentarea acestui proiect de catre autor. Dar, din momentul in care sintem prinsi intr-o atare situatie, rog la microfonul nr.1.

Doamna ministru,

O prezentare foarte succinta a ideilor de baza a proiectului de Lege nr.2844.

Microfonul nr.1, va rog.

Doamna Eugenia Kistruga:

Multumesc stimate domnule Presedinte.

Mult stimate domnule Presedinte,

Mult stimati domnilor deputati,

Onorata asistenta,

Proiectul de Lege privind modificarea si completarea articolului 13¹ din Legea din 4 august 1992 cu privire la statutul misiunilor diplomatice ale statelor straine in Republica Moldova a fost elaborat in scopul crearii cadrului normativ national ce ar reglementa relatiile legate de efectuarea de catre Republica Moldova cu alte state a schimbului de terenuri destinate misiunilor diplomatice si consulare, precum si a imobilelor situate pe aceste terenuri.

Obtinerea in proprietate de catre un stat a terenului si imobilului destinat pentru misiunea diplomatica sau consulara indica foarte mult asupra interesului acestui stat de a dezvolta relatii durabile in diverse domenii cu statul acreditat si contribuie implicit la intensificarea activitatilor politico-diplomatice si la realizarea obiectivelor politice externe.

La acest capitol, ar fi necesar de mentionat ca modalitatea de obtinere in proprietate a terenurilor si imobilelor in strainatate, prin efectuarea schimbului cu alt stat, este o practica raspindita in relatiile internationale.

Daca pornim de la obiectul de reglementare a legii nominalizate, stabilirea exacta a modului de obtinere in proprietate a terenurilor destinate misiunilor diplomatice straine, in lege este necesara, adica schimbul de imobile si terenuri ar da inca o posibilitate de a obtine aceste proprietati.

Pornind de la aspectul financiar, obtinerea in proprietate de catre Republica Moldova a terenurilor de pamint si a imobilelor in strainatate pentru misiunile diplomatice si consulare este, in primul rind, in interesul statului. Astfel, experienta activitatii pina in prezent a institutiilor serviciului diplomatic arata ca, in acest caz, cu mult pot fi optimizate si destul de substantial cheltuielile pentru intretinerea misiunilor si pentru cheltuielile pentru spatiul locativ.

Pornind de la cele expuse, noi rugam adoptarea proiectului de Lege pentru modificarea si completarea articolului 13¹ din Legea din 4 august 1992 cu privire la statutul misiunilor diplomatice ale statelor straine in Republica Moldova.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Intrebari pentru autor si pentru comisie referitor la ambele proiecte si proiectul nr.2468 pentru comisie, intrebari pentru autor si comisie referitor la proiectul de Lege nr.2844?

Microfonul nr.4

Domnul Leonid Bujor:

Va multumesc.

Domnule Presedinte al Parlamentului,

Fractiunea Parlamentara “Alianta «Moldova Noastra»” va vota proiectul de Lege nr.2468, pornind de la importanta relatiilor dintre Republica Moldova si Turcia.

Intrebarea mea este adresata presedintelui comisiei referitor la proiectul de Lege nr.2844.

Domnule presedinte al comisiei,

Spuneti, va rog, adoptarea acestei legi va insemna oare ca, ulterior, nu vom examina proiecte de legi care tin de schimburi concrete, astfel cum s-a examinat astazi, de exemplu, Acordul dintre Republica Moldova si Turcia.

Va fi o lege de ordin general sau, in baza ei, va rog, am inteles ca...

Domnul Sergiu Stati:

In conformitate cu prevederile Legii cu privire la actele legislative, deci, toate prevederile, toate actele care tin de tratate internationale, intelegeri, se ratifica in Parlament. Si, pornind de la aceasta, respectiv, toate acordurile care vor fi ulterior semnate intre Guvernul Republicii Moldova si alte state privind deschiderea sau oferirea terenurilor pentru constructia ambasadelor, vor fi puse la vot in Parlament.

Multumesc.

Domnul Leonid Bujor:

Da, eu va multumesc.

Asteptam acest raspuns si atunci apare a doua intrebare. Care este necesitatea adoptarii legii in formula actuala in cazul in care in fiecare caz in parte noi vom adopta legi la subiecte concrete?

Domnul Sergiu Stati:

Dumneavoastra la care lege va referiti?

Domnul Leonid Bujor:

La nr.2844 ma refer.

Domnul Sergiu Stati:

Deci, nu, tocmai in legea respectiva pina acum nu era stipulat ca poate fi facut prin schimb de terenuri. Si, respectiv, comisia, adica Guvernul a iesit cu aceasta propunere, comisia a sustinut ideea referitoare la oferirea si acestei posibilitati de efectuare de schimb de terenuri.

Domnul Leonid Bujor:

Ceea ce inseamna ca ulterior, cind vom examina proiecte de lege similare celui cu nr.2468, nu va fi necesar de mentionat faptul acesta, da? Schimbul de terenuri.

Domnul Sergiu Stati:

Nu este adevarat.

Domnul Leonid Bujor:

Bine.

Va multumesc.

Domnul Sergiu Stati:

Inca o data vreau sa repet, ca semnarea oricaror tratate internationale, in majoritatea cazurilor, adica necesita ratificarea in Parlament. Si, respectiv, daca va fi semnat, sa presupunem, cu un oarecare stat, deci, un astfel de acord, el neaparat va fi prezentat in Parlament pentru ratificare.

Domnul Leonid Bujor:

Bine.

Multumesc.

Domnul Sergiu Stati:

Si eu va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Alte intrebari? Nu sint.

Va multumesc, domnule Stati.

Domnul Sergiu Stati:

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Doamna ministru,

Va multumesc.

De fapt, specificati-mi, va rog, la microfonul nr.4, domnule Stati. Comisia propune aprobarea proiectului de Lege nr.2844 in prima lectura, astazi.

Microfonul nr.4.

Domnul Sergiu Stati:

In prima si a doua.

Domnul Marian Lupu:

In doua lecturi.

Domnul Sergiu Stati:

Da.

Domnul Marian Lupu:

In egala masura si proiectul nr.2468.

Domnul Sergiu Stati:

Exact.

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Stimati colegi,

Cred ca logica si normele juridice imi spun ca la inceput ar trebui sa supunem votului proiectul de Lege nr.2844, care fixeaza aceasta norma generala si admite efectuarea schimbului de terenuri, dupa aceea urmeaza nr.2468.

In aceste conditii, supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.2844. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul este aprobat in prima lectura.

Propunerea comisiei de a adopta acest proiect, astazi, in lectura a doua. Alte propuneri nu sint?

In aceste conditii, supun votului adoptarea in a doua lectura a proiectului de Lege nr.2844. Cine este pentru, rog sa voteze.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 27.

Sectorul nr.2 – 37.

Sectorul nr.3 – 21.

Domnul Marian Lupu:

85 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.2844 este adoptat in lectura a doua.

Proiectul nr.2468. Cine este pentru aprobarea acestuia in prima lectura, rog sa voteze. Majoritatea.

Cine este pentru adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.2468, rog sa voteze.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 27.

Sectorul nr.2 – 35.

Sectorul nr.3 – 21.

Domnul Marian Lupu:

83 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi. Proiectul de Lege nr.2468 este adoptat in lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.2284 privind identificarea si inregistrarea animalelor. Lectura a doua.

Rog comisia.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Stimati colegi,

Comisia pentru agricultura si industria alimentara a examinat propunerile referitoare la proiectul de Lege privind identificarea si inregistrarea animalelor pentru lectura a doua. La acest raport este anexata sinteza si eu propun din partea comisiei ca acest proiect de lege, sa fie votat in lectura a doua, cu obiectiile si cu propunerile de imbunatatire a acestuia.

Domnul Marian Lupu:

Da, multumesc.

Stimati colegi,

Propuneri la lectura a doua, altele decit cele evocate in raportul comisiei? Nu sint.

Va multumesc, domnule presedinte.

In aceste conditii, supun votului adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.2284. Cine este pentru, rog sa voteze.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 27.

Sectorul nr.2 – 37.

Sectorul nr.3 – 20.

Domnul Marian Lupu:

84 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.2284 este adoptat in lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.2343 pentru protectia animalelor folosite in scopuri experimentale sau in alte scopuri stiintifice.

Guvernul.

Domnul Constantin Mihailescu – ministrul ecologiei si resurselor naturale:

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Stimati deputati,

Onorata asistenta,

Atentiei dumneavoastra se propune pentru examinare in prima lectura proiectul de Lege pentru protectia animalelor folosite in scopuri stiintifice sau in alte scopuri experimentale, elaborat in conformitate cu prevederile Directivei Uniunii Europene nr.86 609 privind protectia animalelor utilizate in scop experimental sau in alte scopuri stiintifice si se incadreaza in activitatile de realizare a Planului de actiuni “Republica Moldova – Uniunea Europeana”.

Directiva data include principiile si conditiile generale de protectie a animalelor, preponderent animale vertebrate, folosite in scopuri experimentale sau in alte scopuri stiintifice. Obiectul legii il constituie reglementarea utilizarii animalelor in scopuri experimentale sau in alte scopuri stiintifice.

Prevederile prezentei legi reglementeaza utilizarea animalelor in scopul obtinerii, fabricarii, testarii calitatii, eficacitatii si sigurantei medicamentelor, alimentelor sau altor substante sau produse pentru evitarea, prevenirea, diagnosticarea sau tratarea unor boli, afectiuni ori altor anormalitati sau a efectelor acestora asupra omului, animalelor ori plantelor, evaluarea, depistarea, reglarea sau modificarea conditiilor fiziologice la om, la animale sau plante, precum si pentru protectia mediului natural in interesul sanatatii si bunastarii umane si animale. In proiect sint stabilite masurile de protectie a animalelor folosite in scopuri experimentale in unitatile de crestere si de furnizare a acestora, de folosire si organizare a experimentelor, precum si atributiile organelor competente.

Adoptarea legii va contribui la crearea cadrului legislativ adecvat, practicii internationale in domeniul protectiei animalelor folosite in scopuri experimentale sau in alte scopuri stiintifice.

Stimati domnilor deputati,

Va rog sa examinati si sa adoptati in prima lectura acest proiect de lege.

Va multumesc pentru atentie.

Domnul Marian Lupu:

Da, multumesc.

Stimati colegi,

Intrebari catre domnul ministru?

Microfonul nr.3.

Doamna Eva Gudumac:

Va multumesc.

Am urmatoarele intrebari. Dumneavoastra enumerati niste norme sanitare, de aceea la articolul 7, avind in vedere ca experimentele se efectueaza in institutii stiintifice pe cele 9 tipuri de animale, pe care le apreciati, cum se vor atesta persoanele care sacrifica animalele sau care efectueaza experimente pe aceste animale? Va fi organizatie speciala sau cum va avea loc aceasta atestare?

De pilda, la Universitatea de Stat de Medicina si Farmacie noi lucram numai pe animale, pe broaste, soareci, cobai, iepuri, ce facem, ca le-am inclus pe toate
9 si prin urmare cum ne atestam noi cei care facem studenti etc. Iaca asta-i prima intrebare.

Domnul Constantin Mihailescu:

Practic, conform regulamentelor acceptate in practica internationala, adica, desigur, de aceasta trebuie sa se ocupe doar specialistii care au acces la aceste tipuri de activitati.

Doamna Eva Gudumac:

Atunci la articolul 24 este, ca i se va da un certificat de identitate pentru bolile care le prezinta. De pilda, soarecele, cobaiul si toate celelalte, cine ii va da documentul in cauza si a prins studentul un soarece, l-am dat si ce sa facem cu dinsul in continuare, nu are pasaport. Nu, eu zic asa, foarte serios, ca noi ne folosim si aceasta este stiinta noastra fundamentala privind animale, privind folosirea medicamentelor, elaboram interventii chirurgicale, cum acest punct se incadreaza la aceste... Da, eu inteleg, de pilda la vaci, la toate, dar cu soarecii acestia, cu cobaii ce facem noi?

Domnul Constantin Mihailescu:

Mult stimata doamna deputat, doamna Gudumac,

Anume de aceea si elaboram baza legislativa ca sa nu se admita efectuarea experimentelor pe orice indivizi capturati, sa vorbim asa, soareci sau alte specii, dar sa fie obtinuti anume de la crescatorii speciale si doar la aceste se admite, cu respectarea anumitelor conditii.

Doamna Eva Gudumac:

Domnule ministru,

Probabil, aici este o alta explicatie. Noi platim pentru fiecare soarece cite
18 lei, caci luam de la crescatoria de soareci. Dar citeodata studentul nu are 18 lei si el prinde soarecele acasa si-l aduce, atunci ce facem noi cu dinsul, daca l-am prins ca el...? Nu, aceasta asa se intimpla.

Domnul Constantin Mihailescu:

In primul rind, daca nu are bani, inseamna ca nu trebuie sa faca experiente, nu se admite lucrul acesta.

Doamna Eva Gudumac:

Nu se admite, da?

Domnul Constantin Mihailescu:

Absolut.

Doamna Eva Gudumac:

Atunci va rog, aceea care ingrijesc animalele, de pilda, eu vorbesc de Universitatea de Stat de Medicina si Farmacie, unde noi folosim animalele, toate care sint enumerate. Aceasta persoana trebuie sa fie, sa aiba o calificare speciala. Ce trebuie sa fie el? Medic veterinar sau care trebuie sa fie studiile lui? Unde sa-l invatam pe dinsul?

Domnul Constantin Mihailescu:

Depinde de fiecare caz in parte. Daca este vorba de experienta, de exemplu, cu soarecii, desigur, trebuie sa aiba toate cunostintele necesare pentru a sti cum ii creste, cum ii utilizeaza s.a.m.d. Adica, poftim, putem reglementa si acest component, nu este prevazut pina cind.

Doamna Eva Gudumac:

Nu, domnule ministru,

Desigur, este un proiect de lege foarte bun si este foarte binevenit, dar sint mici carente, care pe noi ne pune in garda ce vom face noi cu acel ciine, cu soarecii s.a.m.d.

Eu va multumesc.

Domnul Constantin Mihailescu:

Eu consider ca aceste sugestii sint binevenite pentru a doua lectura. Ca atare, noi am reflectat tot ce prevede directiva europeana in acest aspect.

Va multumim pentru atentie.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Domnul Ion Varta:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule ministru,

Este frumoasa si nobila intentia dumneavoastra ca prin unele legi sa asiguram protectia animalelor, care pot fi utilizate in procesele de evaluare stiintifica. Dar vreau sa va intreb, nu v-ati gindit ca, in cadrul aceluiasi proiect de lege, sa mai stipulati si o alta prevedere, care s-ar referi la animalele, la cinii vagabonzi, spre exemplu, care sint extirpati, cu o anumita regularitate sint stirpiti in masa, inclusiv in capitala Republicii Moldova. Nu va preocupa si un asemenea aspect al problemei? Fiindca exista si la acest capitol o legislatie internationala care, cu siguranta, trebuie implementata si la noi in Republica Moldova.

Domnul Constantin Mihailescu:

Stimate domnule deputat,

Aceasta directiva nu prevede, adica nu acopera si, sa vorbim asa, aceste actiuni cum ar fi fata de ciinii vagabonzi s.a.m.d. Este Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare, care are segmentul acesta de servicii veterinare, care, practic, trebuie sa elaboreze acest lucru. In acest caz, cum si suna denumirea proiectului, se refera doar la animalele utilizate in experimente stiintifice, crescute special cu aceasta destinatie.

Domnul Ion Varta:

Da, multumesc.

Mie mi se pare ca, totusi, acest subiect tine mai mult de competenta ministerului dumneavoastra. Si poate ca ar fi cazul ca sa... sau daca nu acceptati, un amendament la acest proiect de lege, poate ca veniti cu o initiativa legislativa?

Domnul Constantin Mihailescu:

Locul lui nu este aici.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4 in continuare.

Doamna Valentina Buliga:

Domnule ministru,

Spuneti, va rog, care este costul acestei legi, daca ati evaluat?

Domnul Constantin Mihailescu:

Practic, nu s-a facut o evaluare concreta, dar nu necesita surse speciale. Este, eu am in vedere ca aceste tipuri de animale si pina in prezent se utilizau. Alta ca nu era reglementarea legislativa corespunzatoare.

Doamna Valentina Buliga:

Dar cine va crea aceste unitati de crestere a animalelor? Ori ele deja sint create, pur si simplu, se legalizeaza activitatea lor? Da. Articolul 7 conditii de efectuare a experimentelor, alineatul (2). In lege este prevazut ca in situatia in care exista o alta metoda stiintifica pentru obtinerea acelorasi rezultate si care nu implica folosirea de animale, experimentul nu va fi autorizat.

Nu sinteti de parerea ca scutirea de aceasta posibilitate, de dovezi suplimentare la eficienta unor experimente va dauna stiintei autohtone, deoarece, cind demonstrezi prin mai multe metode stiintifice, eficienta, spre exemplu, a medicamentelor, este mai elocvent si mai adecvat rezultatul scontat.

Domnul Constantin Mihailescu:

Stimata doamna deputat,

Intr-adevar, anume aceasta baza regulatorie ne va permite sa utilizam cele mai performante metode in lume. Daca noi obtinem chiar un rezultat stiintific doar utilizind metode depasite si alte specii, in afara de acea umana, sufera in rezultatul acestora, eu consider ca nu este cea mai optima cale.

Doamna Valentina Buliga:

Da, multumesc.

Si articolul 14 “Inspectoratul veterinar de stat trebuie sa asigure confidentialitatea informatiilor primite si care pot afecta activitatile comerciale”. Care sint aceste informatii confidentiale? Numarul de animale sau nu este clar din articol. Cred ca trebuie de revazut acest alineat si de stipulat mai clar.

Domnul Constantin Mihailescu:

Aceasta se poate de precizat cu expertii in lectura a doua.

Va multumesc.

Doamna Valentina Buliga:

Da, bine.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Doamna Valentina Cusnir:

Domnule ministru,

As vrea sa va intreb, totusi, nu se vede aici un loc al administratiei publice locale, ceea ce am gasit intr-o alta lege, venita de la Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare, ce tine tot de animale, nu de acestea, dar de altele. Totusi, nu poate fi direct. Vad ca este articolul despre atragerea la raspundere. Cine va fi acela? Eu cred ca anume administratia publica locala trebuie numaidecit sa fie implicata. Aici noi nu putem activa pe teritoriul unei unitati administrative, fara sa fie implicata conducerea acestei unitati.

Va multumesc.

Domnul Constantin Mihailescu:

Stimata doamna deputat,

Dupa cite stiu, administratia publica locala nu este autorizata sa efectueze cercetari stiintifice, inclusiv la animale. De aceea, desigur, responsabilitatea este pe acele unitati care petrec aceste experiente, nu pe administratia publica locala.

Doamna Valentina Cusnir:

Dar ele sint pe teritoriul unei unitati administrativ-teritoriale.

Domnul Constantin Mihailescu:

Nu, si ce? Dar au reglementul lor aparte, nu este cel...

Doamna Valentina Cusnir:

Bine.

Multumesc.

As crede eu ca trebuie sa fie aici implicata numaidecit si administratia publica locala.

Domnul Constantin Mihailecsu:

De asemenea, in lectura a doua se poate de precizat.

Doamna Valentina Cusnir:

Da, va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Alte intrebari?

Domnule ministru,

Va multumesc.

Rog comisia.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Stimati colegi,

Comisia pentru agricultura si industria alimentara a examinat proiectul de Lege pentru protectia animalelor folosite in scopuri experimentale. Il considera oportun. Este un proiect care se incadreaza in necesitatea ajustarii legislatiei Republicii Moldova la IQ comunitar. Avizele comisiilor permanente sint pozitive. Si comisia propune ca acest proiect de lege sa fie votat in prima lectura.

Domnul Marian Lupu:

Da, va multumesc.

Intrebari pentru comisie? Nu sint.

Va multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Stimati colegi,

In aceste conditii, supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.2343. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.2343 este aprobat in prima lectura.

De fapt, as dori sa mentionez un lucru, ca acest proiect nr. 2343 ne-a fost prezentat, in contextul armonizarii legislatiei Republicii Moldova, la normele si directivele europene si, respectiv, vine in implementarea Planului bilateral de actiuni “Republica Moldova – Uniunea Europeana”. Eu as atrage atentia structurilor guvernamentale sa vina in continuare masiv cu pachete de legi pentru a fi armonizate acestea la IQ comunitar si in alte domenii: economic, social, politic, democratic, drepturile omului, domenii nu mai putin importante decit protectia animalelor folosite in scopuri stiintifice.

Proiectul de Lege nr.468 cu privire la prevenirea si combaterea violentei in familie.

Guvernul.

Domnul Victor Mindru – viceministru al sanatatii si protectiei sociale:

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Stimati deputati,

Onorata asistenta,

Permiteti-mi sa prezint atentiei dumneavoastra proiectul de Lege privind prevenirea si combaterea violentei in familie, adoptat prin Hotarirea Guvernului cu nr.138 din 6 februarie 2006. Proiectulde Lege cu privire la prevenirea si combaterea violentei in familie a fost elaborat in conformitate cu Planul national de actiuni in domeniul drepturilor omului pentru anii 2004–2008, adoptat prin Hotarirea Parlamentului nr.415 din 24 octombrie 2003.

Elaborarea unui asemenea act legislativ este impusa de participarea Republicii Moldova la importante instrumente internationale in domeniul drepturilor omului in general, precum si la Conventia asupra eliminarii tuturor formelor de discriminare fata de femei in special. Astfel, Comitetul Organizatiilor Natiunilor Unite pentru eliminarea discriminarii fata de femei, in scrisoarea de referinta, adresata Guvernului Republicii Moldova, din 14 februarie 2006 referitor la prezentarea raportului, ce dau 2 si 3 periodic, atrage atentia asupra problemei accesului la justitie a victimelor violentei in familie si a sistemului de raportare si solutionare a cazurilor respective.

Asupra situatiei in domeniu Guvernul are obligatia de a raporta Comitetului ONU in data de 16 august 2006. Proiectul de lege mentionat a fost pregatit de catre grupul de experti, format din reprezentantii Ministerului Sanatatii si Protectiei Sociale, Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Justitiei, ONG-urilor active in domeniu. Elaborarea proiectului de document a fost precedata de o ampla analiza a legislatiei Republicii Moldova, referitor la fenomenul violentei in familie. La fel s-a efectuat si o analiza a legislatiei in domeniu a unor state din Europa Centrala si de Est, CSI. Trebuie de mentionat faptul ca asemenea legi si acte au fost adoptate in peste 40 de tari ale lumii. In proces de adoptare se afla legile respective in Rusia, in Kazahstan si alte tari.

La fel s-a tinut cont de existentele impuse de catre Uniunea Europeana pentru statele candidate la aderare, adoptarea legislatiei in materie fiind o conditie esentiala pentru realizarea drepturilor omului. Imperativul unei asemenea armonizari tine de unul din obiectivele fundamentale ale politicii externe ale Republicii Moldova – aderarea la Uniunea Europeana. La elaborarea proiectului prezentat s-a tinut cont de propunerile prezentate in cadrul meselor rotunde de catre juristi, societatea civila, precum si de reprezentanti ai autoritati publice locale, fapt care a contribuit la sesizarea mai deplina a problemei.

Stimati deputati,

Pornind de la cele expuse, rog sa sustineti proiectul propus.

Va multumesc pentru atentie.

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Stimati colegi,

Intrebari?

Microfonul nr.3.

Doamna Eva Gudumac:

Domnule ministru,

Am doua intrebari. Prima intrebare. In articolul 8 dumneavoastra va referiti la colaborarea dintre organele centrale, de la periferie, dintre societate si ONG Spuneti, va rog, cum vedeti aceasta colaborare? Si tot la aceasta intrebare: se prevede vreo acreditare si evaluare a lucrului ONG-urilor ori acelor organizatii care vor evalua aceasta situatie in societate?

Domnul Victor Mindru:

Multumesc, doamna deputat Gudumac.

Referitor la prima intrebare. Guvernul este organul coordonator in problema data, in rezolvarea problemei date. In ceea ce priveste a doua intrebare, raspunsul este pozitiv.

Doamna Eva Gudumac:

Asa, a doua intrebare este urmatoarea. Dumneavoastra, pe tot parcursul proiectului atentionati la protejarea victimei. As vrea sa aflu, persoana care a comis abuzul, se prevede deschiderea carorva centre? Ea este persoana-cheie in tot ceea ce se intimpla. Se vor deschide careva centre pentru recuperarea, pentru reabilitarea lor sociala? Si tot la aceasta intrebare. In caz de amenintare a acelor persoane care activeaza in asistenta sociala, de pilda agresia din partea acestui agresor, se prevad careva pozitii de aparare a lucratorului medical sau a acestui politist, sau mai stiu eu cine? In directia data se prevede ceva sau nu? Nu este inclus.

Domnul Victor Mindru:

Da, eu va multumesc pentru intrebare.

Intrebarea dumneavoastra se refera, in prima parte, la ceea ce tine de agresor. Cu parere de rau, nu este stipulat. In principiu, problema data este sustinuta si eu cred ca in lectura a doua trebuie sa fie discutata. Cit priveste celelalte momente, de asemenea le sustinem si este de asemenea necesar ca ele sa fie discutate, fiindca o data cu adoptarea acestui proiect de lege de catre Guvern va fi necesar de a adopta un sir de documente pentru a implementa legea data. Si eu cred ca si in aceste documente vor fi.

Doamna Eva Gudumac:

Si tot la acest capitol, dumneavoastra vorbiti ca se vor crea comisii pentru protectia sociala locala. La periferie, cam cite persoane vor fi si cine le va crea, care va fi componenta lor si care va fi rolul lor acestora?

Domnul Victor Mindru:

Nu, competentele date vor fi abilitate catre comisiile, adica de catre directiile de asistenta sociala care, la ziua de astazi, exista in fiecare raion.

Doamna Eva Gudumac:

Eu va multumesc.

Domnule presedinte,

Eu cer ca sa iau cuvintul dupa...

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Doamna Valentina Golban:

Domnule Presedinte,

Eu rog mult sa ma inscrieti pentru dezbateri de la microfonul central pe marginea acestui proiect.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

De acord.

Microfonul nr.3.

Domnul Ghenadie Morcov:

Domnule ministru,

Referitor la articolul 2, notiuni principale. Deci, se foloseste notiunea de “constringere fizica”. N-ar fi mai normal de folosit asa notiune ca, sa spunem, “maltratare fizica”, “violenta fizica”? Adica notiunea aceasta de “constringere”. Si alte obiectii, sint date notiuni principale, dar in tot proiectul se vorbeste despre victima in familie, dar la notiuni principale notiunea de “victima” nu este indicata. N-ar fi necesar de introdus si notiunea de “victima”?

Domnul Victor Mindru:

Da, in afara de aceea ce ati spus.

Domnule deputat,

Eu va multumesc. In afara de aceea ce ati spus dumneavoastra in cadrul discutiilor, sint in jur la 64 de propuneri diferite. Dar eu cred ca, in esenta, aceasta nu schimba legea data. Si eu cred ca pentru lectura a doua toate aceste momente vor fi discutate.

Domnul Ghenadie Morcov:

Multumesc.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

Domnul Ion Varta:

Domnule ministru,

Vreau sa va intreb, se stie ca, inainte de a elabora un proiect de lege initial, se face o evaluare a fenomenului, care urmeaza sa fie vizat de legea respectiva. Dumneavoastra, inainte de a purcede la elaborarea acestui proiect de lege ati reusit sa faceti o evaluare a acestui fenomen reprobabil, care este violenta in familiei si care sint, care este amploarea, proportiile acestui fenomen social si gravitatea acestei probleme?

Domnul Victor Mindru:

Va multumesc frumos.

Eu am spus deja in alocutiune ca atit organele centrale, care sint abilitate in problema data, cit si ONG-urile si comunitatea au luat parte la elaborarea acestui proiect si, clar lucru, ca, inainte de aceasta, a fost efectuata o analiza. La concret eu acum nu pot sa va spun, dar daca este necesar va prezint toate aceste date.

Domnul Ion Varta:

Si aveti o statistica, da? Chiar v-as ruga, daca, eventual, aveti o statistica a acestui fenomen, v-as fi mult recunoscator.

Va multumesc.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

Domnul Leonid Bujor:

Domnule ministru,

Am doua intrebari. Prima intrebare. Capitolul 2, din care considerente au fost incluse articolele in ordinea prevazuta in proiectul legii? De exemplu, articolul 9 – competenta organelor afacerilor interne, pe urma merg competentele directiilor, invatamint, tineret, sport, asistenta sociala s.a.m.d. Punem pe prin plan combaterea fenomenului sau punem pe prin plan lucrul de profilaxie? Nu considerati de cuviinta ca este necesar de a le schimba cu locul?

Domnul Victor Mindru:

Nu.

Domnul Leonid Bujor:

Nu, da? Deci, prioritar in aceasta problema noi punem nu lucrul educativ, dar punem activitatea organelor interne. Bine, eu pentru lectura a doua, totusi, propun comisiei de resort sa examineze posibilitatea de a schimba ordinea competentelor organelor respective.

Domnul Victor Mindru:

Eu cred ca pentru lectura a doua, de asemenea, se va pune in discutie, si daca comisia va...

Domnul Leonid Bujor:

Fiindca, totusi, trebuie pe prin plan sa fie ceea ce tine de medicina, ulterior merge invatamintul, educatia, continua centrele, directiile de protectie sociala a copiilor si, in ultimul rind, organele de interne.

A doua intrebare se refera la articolul 2 – notiuni generale. Deci, acolo unde dati in talmacire, ma refer la doua notiuni: violenta in familie se termina cu urmatoarea fraza: “contra proprietatii patrimoniale si personale”.

Deci, la celelalte elemente nu ma refer. Prin ce se impune necesitatea de a include la violenta in familie “si contra proprietatii patrimoniale si personale”. Tine oare aceasta de domeniul respectiv?

Domnul Victor Mindru:

Eu am spus deja ca au parvenit in jur la 64 de propuneri, cind au mai fost discutii si eu cred ca acestea vor fi discutate in lectura a doua in cadrul…

Domnul Leonid Bujor:

Bine, domnule ministru.

Atunci va adresez urmatoarea intrebare. Vin, de asemenea, cu propunerea ca si “in constringre psihologica” sa examinati posibilitatea de a exclude din text chiar prima prevedere “impunerea vointei”.

Domnul Victor Mindru:

Da, multumesc.

Domnul Leonid Bujor:

Fiindca impunerea vointei parintilor, cind este vorba de necesitatea de a invata, de a se purta frumos s.a.m.d. nu intra in ceea ce numim noi violenta in familie.

Va multumesc.

Domnul Victor Mindru:

Da, va multumesc de asemenea.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.3.

Domnul Victor Stepaniuc:

Multumesc.

Eu am vrut sa-i pun autorului o intrebare privitor la articolul 14 si intrebarile care le-au mai pus si alti deputati. Cit o sa coste, cineva a calculat cit o sa coste fondarea acestor centre asa-numite psihosociale de reabilitare a victimelor violentei in familie. Si o sa fie oare societatea si fiecare localitate obligata sa aiba asa un centru, deoarece chestiunile de violenta sint lucruri raspindite. Si asa e cultura poporului nostru si a altor popoare, caci violenta, sa recunoastem, exista.

Pe de alta parte, in ce masura noi sintem pregatiti astazi sa solutionam nu problema consecintelor, dar problema, intr-adevar, a profilacticii, cum a spus-o si deputatul respectiv, fiindca problemele pedagogice, de educatie aici sint pe ultimul plan. Aici noi incercam sa solutionam o problema care tine de consecinte si vreau sa va spun ca principalul in acest proiect de lege este fondarea acestor centre psihosociale. Si daca vrem sa le fondam, trebuie sa fim constienti ca ele o sa fie pe spatele bugetului de stat sau al bugetului administratiei publice locale. Prin aceasta lege, se dau foarte mari drepturi pentru fondarea acestor centre.

Si eu sint absolut convins personal ca noi nici nu avem nevoie de aceasta lege, chiar daca insista nu stiu cine, deoarece legislatia in vigoare, de fapt, are absolut toate mecanismele de solutionare a acestor probleme.

Mecanismele acestea sint, pe de o parte, educationale, cum s-ar spune, pedagogice. Si din punct de vedere al dreptului, din punct de vedere al Codului administrativ, Codului penal aceste toate prevederi exista.

Nu vreau sa invinuiesc pe nimeni de lobbism aici, dar eu vad, de fapt, mai mult prin acestea, crearea unor asemenea centre. Sint necesare ele sau nu sint necesare? Sa meditam cu dumneavoastra impreuna, ce este necesar mai mult: Centre de lupta impotriva violentei in familie sau solutionarea, de fapt, a problemelor pentru familie, ridicarea nivelului de viata, nivelului social, economic, locuri de munca? In asa fel ca copii sa nu simta consecintele problemelor economice si sociale care sint in familie, caci in mare parte, copii sint...

Deci, trebuie ajutata familia si, probabil, trebuie ajutat, in primul rind, copilul, dar nu de vorbit de violenta la general, fiindca prevederile respective sint foarte si foarte discutabile din punct de vedere al notiunilor. Si daca specialistul respectiv: pedagog, medic sau chiar jurist nu este om competent, aceste prevederi prea generale, el o sa le interpreteze in dauna, de fapt, a societatii.

Domnul Victor Mindru:

Multumesc.

In ceea ce priveste finantarea. La articolul 20 al acestui proiect se vorbeste despre finantare. Costul concret la fiecare centru, care va fi deschis, clar lucru, el va fi diferit.

In ceea ce priveste necesitatea de a deschide aceste centre, cred ca sint anumite cerinte internationale ale Uniunii Europene si cred ca noi, daca dorim ca sa aderam la Uniunea Europeana, trebuie sa tinem cont de aceste cerinte.

Multumesc.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

Doamna Valentina Serpul:

Multumesc.

Domnule Mindru,

As vrea sa va intreb: la articolul 7 al capitolului II enumerati institutiile si autoritatile abilitate cu functie de prevenire si combatere a violentei in familie, care sint mai multe. Nu considerati, pentru lectura a doua, ca trebuie sa determinati o autoritate concret responsabila? Se stie bine ca atunci cind toti raspund, de fapt, nimeni nu este responsabil.

Domnul Victor Mindru:

Eu va multumesc.

Sint de acord si cred ca pentru lectura a doua aceasta se va discuta.

Doamna Valentina Serpul:

Multumesc.

Cred ca in lectura a doua veti veni cu o formula mai concreta.

Domnul Victor Mindru:

Da.

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Eu ma vad absolut obligata sa dau o replica interventiei domnului Stepaniuc. O interventie care era mai bine sa fi fost la sfirsit, dupa examinarea propunerilor, in luare de cuvint si de pozitie, ca sa spuna e necesara legea sau nu, fiindca a vorbit prea mult. Dar cel mai mult ce deranjeaza e ca a spus: este vorba de cultura poporului nostru.

Eu nu cred ca domnul Stepaniuc trebuie sa jigneasca un intreg popor – poporul roman, eu presupun ca a avut in vedere. Pentru ca istoria noastra si dezvoltarea noastra fireasca a fost intrerupta de ocupatia ruseasca, care ne-a adus furtul si bautura. Si daca e vorba de anumite vicii, sa vedem de unde se iau ele?

Domnule Stepaniuc,

Asa ca, fiti, va rog, mai atent, cu caracterizarea poporului din care dumneavoastra, cred, nu prea faceti parte asa cum va comportati.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

Va rog, intrebari, dar nu replici.

Domnul Leonid Bujor:

Eu imi cer scuze pentru faptul ca am iesit repetat, consider ca nu este cel mai corect lucru, dar, ma rog, ca deputatul respectiv.

Domnule Stepaniuc,

Nu va suparati pe mine, n-am iesit sa fac replica aceasta. Vreau sa va spun ca punctul meu de vedere, si ma adresez si catre reprezentantii fractiunii majoritare, sa sustinem in prima lectura acest proiect de lege, fiindca el este, totusi, necesar. Chiar pornind de la faptul, nu va suparati, eu inteleg ca e polemica, de aceea si
mi-am cerut scuze, ca noi avem nevoie de aceasta lege, chiar pornind de la faptul necesitatii talmacirii acestor notiuni de care am vorbit la articolul 2.

Dar va dau si dreptate la al doilea compartiment al discursului dumneavoastra, ca acest proiect de lege sau legea adoptata va fi moarta si va fi plasata undeva pe o policioara si nu va avea nici un rezultat pozitiv pentru familie si pentru copii in mod special, daca lasam in formula actuala articolul 20 “Finantarea”.

Deci, noi trebuie sa prevedem foarte clar ca aceasta finantare trebuie sa fie din bugetul de stat. Daca lasam in text “Din bugetul administrarii publice locale”, va dati bine seama ca, in situatia in care majoritatea absoluta 80 sau 85%, aceasta o stie fiecare, inclusiv domnul Bondarciuc, din primarii sint la dotatie, aceasta inseamna ca nu vom avea centre in localitati. Dar nu vom reusi sa avem nici centre regionale, cel putin zonale, vreo 5–6 centre la sud, in centru si la nordul republicii.

Doamna Maria Postoico:

Intrebarea?

Domnul Leonid Bujor:

De aceea, trebuie, din start, sa pornim de la aceasta pozitie de principiu. Mergem pe calea finantarii din bugetul de stat, inseamna ca vom avea rezultate.

Domnule viceministru,

Daca lasam asa, inseamna ca s-a pierdut mult timp in zadar. Pentru lectura a doua propun la articolul 20 sa fie expres indicat din bugetul de stat.

Va multumesc.

Domnul Victor Mindru:

Eu va multumesc.

Domnule deputat,

Vreau sa anticip putin, intr-adevar, problema data a fost discutata si preventiv deja este acordul pentru lectura a doua, ca, de asemenea, si bugetul de stat sa contribuie la deschiderea acestor centre.

Va multumesc.

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc, domnule viceministru.

La microfon se invita comisia.

Doamna Buliga, poftim.

Doamna Valentina Buliga:

Mult stimata doamna Presedinte al sedintei,

Stimati deputati,

Comisia pentru protectie sociala, sanatate si familie a examinat proiectul de Lege cu privire la prevenirea si combaterea violentei in familie, prezentat de Guvern si constata urmatoarele.

Necesitatea elaborarii proiectului de Lege cu privire la prevenirea si combaterea violentei in familie a fost conditionata de aderarea Republicii Moldova la importante instrumente internationale din domeniul drepturilor omului, orientate spre asigurarea egalitatii dintre femei si barbati, spre protectia dreptului copilului etc. Din aceste considerente, acest proiect a fost inclus si in Planul de actiuni in domeniul drepturilor omului, aprobat prin Hotarirea Parlamentului nr.415 din
24 octombrie 2003.

Totodata, necesitatea unui asemenea act legislativ este impusa si de realitatile ce ne inconjoara, fapt confirmat de informatiile difuzate de catre Ministerul Afacerilor Interne, Procuraturii Generale. In numarul total de infractiuni grave un numar considerabil il ocupa infractiunile comise in cadrul familiilor, fapt ce nu poate sa nu ne ingrijoreze.

Printre cauzele cele mai frecvente, care provoaca comiterea acestor crime, pot fi nominalizate: conditiile de viata dificile, imposibilitatea incadrarii in cimpul muncii, scaderea nivelului de trai si saracia, consumul abuziv de bauturi alcoolice, dar nu in ultimul timp printre cauzele principale poate fi nominalizat si nivelul scazut al valorilor, agresivitatea, lipsa educarii unor relatii familiale sanatoase, prezenta regretabila a stereotipurilor, care deseori pun femeia si copiii in situatii injositoare.

Una din cauzele consecintelor nefaste ale violentei in familie este si lipsa de atitudine sau atitudinea necorespunzatoare a organelor de drept, dar si a societatii in intregime. In aceste cazuri, intreprinderea unor masuri promte ar preveni comiterea unor infractiuni grave.

Proiectul de lege, propus astazi spre examinare, este o lege-cadru si are ca scop perfectionarea si intregirea cadrului legislativ fragmentar existent astazi referitor la violenta domestica. Adoptarea lui va asigura respectarea standardelor internationale in domeniul drepturilor copilului si egalitatii genurilor, recunoasterea faptului ca violenta domestica constituie o infractiune grava impotriva personalitatii si a societatii civile, care nu poate fi tolerata, asigurarea victimelor violentei cu protectie juridica, crearea unui cadru institutional bine inchegat pe verticala, care ar acorda protectie juridica, psihologica, sociala victimei, iar, dupa caz, si pentru agresori.

Proiectul de lege asigura realizarea scopurilor enumerate prin cele 6 capitole si 22 de articole. Astfel, proiectul include in sine determinarea notiunilor utilizate in lege, in special a notiunii de violenta si genurile de constringeri apreciate drept violenta domestica. In sensul prezentei legi, sint determinate principiile de baza ale prevenirii si combaterii violentei. Capitolul II nominalizeaza institutiile abilitate cu functii de prevenire si combatere a violentei domestice si competentele acestora.

Proiectul propune o abordare multilaterala a problemei in cauza. Este determinat, de asemenea, si de mecanismul de solutionare a actelor de violenta si de contracarare a lor. Proiectul de lege a fost examinat de catre comisiile permanente, care, prin avizele prezentate, in principiu, sustin aprobarea lui in prima lectura. Obiectii si propuneri au fost expuse in avizele Comisiei pentru politica economica, buget si finante si Comisiei pentru drepturile omului, care vor fi examinate in lectura a doua.

De asemenea, comisia sesizata in fond a examinat proiectul de lege in sedinta largita, cu participarea organizatiilor neguvernamentale active in domeniul protectiei drepturilor omului, egalitatii genurilor si drepturilor copiilor, experti nationali in domeniu, reprezentanti ai mediilor academice si ai unor organizatii internationale care au venit cu propuneri de imbunatatire a acesteia.

Stimati deputati,

Deja vreau sa va aduc la cunostinta ca, de la perioada care a trecut de la momentul examinarii in comisie a acestui proiect de lege, au parvenit un sir de obiectii de la reprezentantii UNICEF, reprezentantii OSCE, reprezentantii Fondului pentru populatie din Republica Moldova, diferite structuri neguvernamentale care au participat larg la aceasta examinare.

Aceasta lege va fi un instrument in eforturile comune ale autoritatilor, societatii, organizatiilor neguvernamentale in combaterea acestui fenomen negativ pentru societatea noastra.

Pornind de la cele relatate, Comisia pentru protectie sociala, sanatate si familie propune proiectul de Lege cu privire la prevenirea si combaterea violentei pentru adoptare in prima lectura. Pentru lectura a doua vom tine cont de toate obiectiile parvenite si care pot parveni pentru ca aceasta lege sa fie o lege buna, o lege adecvata situatiei si scopului scontat.

Va multumesc.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.3.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Stimata doamna raportor,

Totusi, in comisie ati calculat costul implementarii acestei legi?

Doamna Valentina Buliga:

Domnule presedinte al comisiei,

Vvreau sa va spun ca deja in bugetul de stat pentru anul 2006 sint prevazute surse financiare pentru deschiderea a doua centre la Cahul si la Balti. Nu in zadar in articol este prevazut: “In limita surselor financiare”. Deschiderea acestor centre nu este obligatorie.

Atit statul, cit si autoritatile publice locale vor examina necesitatea, vor calcula consecintele, care va fi impactul. Si in limita bugetelor, care le apartin, vor decide deschiderea acestor centre.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Dar suma totala n-o aveti?

Doamna Valentina Buliga:

Poftim?

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Suma n-o aveti?

Doamna Valentina Buliga:

Nu, o suma exacta nu este. Vreau sa va spun doar spre exemplu. La sfirsitul lunii mai, o delegatie din Republica Moldova, unde am participat eu si cu doamna Eva Gudumac, am vizitat judetul Tirgu-Mures, unde administratia publica locala a judetului Tirgu-Mures... 5 ani de zile un centru a fost intretinut de Fondul pentru dezvoltarea populatiei. Evaluind costurile, consecintele si rezultatele acestui centru, administratia publica locala a luat la finantare acest centru. Adica, nu este o obligatiune de deschidere, cum ati mentionat aici, a acestor centre, in limita bugetelor. E clar ca ar fi bine unde avem nevoie, acolo sa le deschidem, dar legea nu prevede obligativitatea deschiderii lor.

Doamna Maria Postoico:

In continuare microfonul 3.

Domnul Victor Stepaniuc:

Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.

Intrebarea mea este urmatoarea: nu este mai bine ca banii, care noi ii preconizam pentru deschiderea acestor centre, care sint niste structuri birocratice... Da, ele pot aduce un oarecare beneficiu, sa spunem, societatii, dar nu ar fi mai bine ca banii respectivi sa fie directionati permanent pentru solutionarea acestor probleme? Nu pentru crearea structurilor, dar pentru solutionarea problemelor violentei.

Doamna presedinte al comisiei,

Dumneavoastra sinteti specialist, dumneavoastra trebuie sa stiti si trebuie sa constientizati faptul ca poate doar 3–4% dintre cazurile de violenta sa iasa la suprafata pentru societate. De fapt, majoritatea ramin ascunse acolo, in familie.

Conform traditiilor noastre, pentru care doamna Pavlicenco a incercat sa ma corecteze, nu iese omul, de fapt, sa se plinga de fiecare data, ca la dinsul in familie... El ascunde chestiunea aceasta. Poate sa stie rudele, poate sa stie vecinii, dar nu iese el in fata satului. Si atunci eu imi pun intrebarea, ca deputat, si dumneavoastra va pun intrebarea: de ce cream noi structuri birocratice in aceasta problema? De ce nu solutionam problemele direct? De ce nu directionam banii direct?

Fiindca, eu vreau sa va spun, si sa meditam impreuna, ca noi avem peste 1 000 de localitati in republica, noi avem orase mari. Daca mergem dupa logica dumneavoastra, apoi intr-un oras ca Chisinaul trebuie sa cream nu un centru sau doua centre, ne trebuie suprafete si suprafete. Noua ne trebuie acolo aparat birocratic foarte serios: finantarea, arenda, cumpararea edificiilor, buget de stat. Legea aceasta permite, de fapt, unor persoane cointeresate sa solutioneze problemele lor indirect, nu a violentei.

Doamna Valentina Buliga:

Domnule presedinte al comisiei,

Permiteti-mi sa nu fiu de acord cu dumneavoastra.

Domnul Victor Stepaniuc:

Eu am citit legea foarte atent.

Doamna Valentina Buliga:

V-as ruga sa-mi aratati articolul in lege, unde este obligativitatea deschiderii acestor centre.

Domnul Victor Stepaniuc:

Nu este obligativitate, dar se deschide usa pentru a corupe, a folosi banii publici in alte interese, nu in interesele primordiale care sint in localitati, dar in alte interese.

Doamna Valentina Buliga:

Domnule presedinte al comisiei,

Vreau sa va spun ca aceasta lege este o lege-cadru care, in primul rind, trebuie sa sensibilizeze intreaga societate. Dumneavoastra singur ati mentionat ca vecinii, medicul de sector, asistentul social, politistul de multe ori cunosc ca in familia respectiva se intreprind acte de violenta. Tac si se inchid in sine si nimeni din ei nu intreprind nimic.

Se vor crea comisii pe linga administratia publica locala din reprezentantii tuturor structurilor sociale, medicale, de invatamint.

Domnule Stepaniuc,

Comisii, nu centre. Centrele, eu spun, ca nu sint obligatorii.

Domnule presedinte al comisiei,

Comisiile sint pe baza obstesti, care vor implica specialisti din toate structurile, care vor examina situatia, vor evalua. Doar cine stie mai bine decit in localitatea respectiva: medicii, profesorii care copii sint supusi violentei, care femeie? Dar centrele nu sint obligate. Eu am citit legea de zece ori. Nu am gasit obligativitatea deschiderii acestor centre. Si nu in zadar este scris: “in limita finantarii”.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

Domnul Vladimir Filat:

Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.

Doamna presedinte al comisiei,

In aceeasi ordinea de idei, mentionata acum de dumneavoastra, ca aceste centre urmeaza a fi deschise in limita posibilitatilor financiare, administrative s.a.m.d. Atunci, cum vedeti dumneavoastra aplicatibilitatea uniforma a acestei prevederi legale pe intreg teritoriul tarii?

Spre exemplu. Sint anumite unitati administrativ-teritoriale care isi pot permite deschiderea centrului respectiv, altele nu. Si atunci s-ar putea sa se presupuna ca in unele localitati aceste drepturi incalcate pot sa fie sesizate in timp, inlaturate, iar acolo unde, din punct de vedere tehnic, nu este posibil, situatia va continua cum este la ora actuala.

Doamna Valentina Buliga:

Eu cred ca accentul trebuie de pus, in primul rind, pe prevenirea violentei, pe sensibilizarea societatii, pe implicarea tuturor celor care pot preintimpina acest viciu. Si, ulterior, ultima etapa este plasarea victimelor in aceste centre. Adica, noi trebuie sa constientizam aceasta problema, trebuie sa ne implicam, s-o depistam, sa vedem, care sint masurile de prevenire, ce putem face? Masuri chiar de educatie, de implicare, alte metode. Dar plasarea in aceste centre este deja ultima etapa cind s-au folosit toate etapele si plasamentul victimei in aceste centre nu a avut succes.

Este o problema, intr-adevar, ca aici a aparut propunerea domnului Bujor, care se va examina. Sint sigura ca bugetul de stat astazi nu este in stare, nu va putea aloca aceste surse. Dar de ce sa inchidem, aici sint de acord cu domnul Stepaniuc, usile unor fonduri, unor organizatii care, la inceput, vor face acest lucru sub controlul deschis al Guvernului la standardele nationale?

Domnul Vladimir Filat:

Daca imi permiteti...

Doamna Maria Postoico:

Da.

In continuare microfonul nr.4.

Domnul Vladimir Filat:

Eu am facut referire exact la ultima etapa, la centre. Cu partea initiala sint intru totul de acord si, de fapt, intrebarea mea a fost pornind de la ceea ce ati sesizat si dumneavoastra. Eu cred ca pentru lectura a doua, in cadrul discutiilor, ar trebui de discutat mult mai profund si, poate, de stabilit foarte clar, la ce numar de cetateni ar trebui deschis centrul respectiv si de vazut mecanismul de deschidere a centrului. Fiindca domnul Bujor sau cine a intrebat, domnul Stepaniuc, vizavi de aceea, cite centre urmeaza sa fie deschise in Chisinau? Deci, ar trebui de calculat exact, ca aceasta norma sa fie uniforma pe intreg teritoriul tarii.

Doamna Valentina Buliga:

Eu sper ca masurile de preventie, prevazute in aceasta lege, implicarea tuturor celor care au atitudine sa minimalizeze acest flagel si sa avem nevoie de mult mai putine centre, care vor fi deschise pe teritoriul republicii.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.3.

Domnul Victor Stepaniuc:

Legislatia actuala nu impiedica nici unui fond, nici un fel de bani obstesti si ai sponsorilor sa fie folositi in acestea. Dumneavoastra foarte bine stiti despre aceasta.

Plus la aceasta tot dumneavoastra acum, citeva minute in urma, ati spus, ca de acum in bugetul de stat sint prevazuti bani pentru aceasta. Deci, rezulta ca in bugetul de stat, tot asa fara lege, s-au introdus de acum bani pentru chestiunile acestea. Pentru ce se face, inainte de adoptarea legii, de acum sint prevazuti bani?

Doamna Valentina Buliga:

Domnule presedinte al comisiei,

Aici trebuie Guvernul de intrebat.

Domnul Victor Stepaniuc:

Eu sint pentru aceea...

Doamna presedinte,

Stimati domnilor deputati,

Eu sint pentru aceea ca banii publici sa fie folositi direct pentru solutionarea problemelor in familie. Chiar dumneavoastra singura, citeva saptamini in urma, s-a spus ca noi trebuie sa deinstitutionalizam problema educarii copiilor. Dar in cazul de fata dumneavoastra ne propuneti iarasi institutionalizarea, crearea fondurilor si centrelor s.a.m.d.

Doamna Valentina Buliga:

Domnule Stepaniuc,

Eu nu am propus aceasta si mai repet a treia oara. In lege nu este prevazuta obligativitatea deschiderii acestor centre.

Doamna Maria Postoico:

In continuare microfonul nr.3.

Domnul Vladimir Turcan:

Va multumesc.

Doamna presedinte a comisiei,

In principiu, este clar ca scopul acestei legi, la prima vedere, este foarte nobil, deoarece viciul acesta social este foarte periculos pentru familie in mod general, dar si pentru acei copii care cresc in aceste familii. Insa, totodata, mie mi se creeaza impresia ca aceasta lege poate fi mai mult o lege declarativa. De ce? Deci, in mai multe acte legislative, care exista la noi, care sint in vigoare, sint prevazute diferite cai de a combate o asemenea consecinta cum este violenta in familie, de a preveni acest viciu social.

Sint implicate mai multe organe. Deci, nu se va intimpla asa ca aceasta lege, fiind adoptata, sa ramina, pur si simplu, ca o declaratie, dar atributiile, sarcinile respective ale organului totuna sint stipulate in mai multe legi, acesta este un moment.

Al doilea moment, insasi combaterea acestor consecinte este deja prevazuta si in alte legi.

Totodata, am o asa presupunere ca sa nu se intimple ca unele persoane care sint, ma rog, la prima vedere, cointeresate in combaterea acestui viciu, invers, sa devina cointeresate in atragerea acestor surse financiare publice, deci, pentru a deschide diferite centre, pentru a acorda servicii care se vor limita la nivelul, pur si simplu de cazare, hrana si atit.

Doamna Valentina Buliga:

Domnule Presedinte,

Vreau sa va spun ca in nota informativa, prezentata de Guvern, si la sedinta pe care am avut-o largita in cadrul comisiei, a fost prezentata si o analiza a cadrului legislativ deja existent. Intr-adevar, aveti perfecta dreptate ca atit in Codul de procedura penala, in Codul civil sint, dar mai mult la contracararea, deja pedeapsa celor care au efectuat aceste infractiuni. Mai putin este axata legislatia in vigoare la prevenire. Nu in zadar se pune accentul pe aceste comisii, pe organele din ocrotirea sanatatii, de educatie. Inca o data ma repet, sa punem accentul pe prevenire, pentru ca aceasta ultima etapa de creare a centului sa fie ultima etapa si poate nici sa nu avem nevoie de necesitatea acestor centre.

In rest, vreau sa va mai spun, in calitate de suport pentru a vota aceasta lege in prima lectura, ca avem obiectii si propuneri de la multe structuri si deja in cadrul comisiei s-a imbunatatit substantial aceasta lege. Pur si simplu, ea n-a fost discutata in prima lectura si nu am difuzat aceste materiale.

Vreau sa va mai spun ca si Adunarea Parlamentara, parlamentele unite ale Uniunii Europene in toamna vor sa organizeze o actiune pentru combaterea violentei domestice. Si adoptarea acestei legi, crearea cadrului legislativ va fi si atitudinea Parlamentului Republicii Moldova fata de acest viciu. Eu intentionat nu am nominalizat in raport informatia parvenita de la Ministerul Afacerilor Interne, informatia parvenita de la Procuratura, pentru ca sint foarte dure pentru societatea noastra. De aceea, eu v-am spus pozitia comisiei, este si pozitia mea si sint convinsa ca avem nevoie de aceasta lege si de o atitudine comuna fata de acest viciu.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

Domnul Dumitru Diacov:

Aceasta lege are o biografie destul de complicata, ea, din februarie, este in Parlament. Eu am auzit aceasta fraza ca cineva exercita lobbysm asupra acestui proiect de lege. El este propus spre examinare de catre Guvernul Republicii Moldova. Daca era un deputat, doi, initiativa lor legislativa, atunci noi puteam sa presupunem ca acesti deputati n-au ce face si au scris o lege care nu este prea buna.

Dar Guvernul Republicii Moldova a propus aceasta lege pornind de la Planul de actiuni Republica Moldova – Uniunea Europeana.

Stimati prieteni,

Este un angajament al Republicii Moldova si in aceasta problema noi sa incercam sa ne afiliem traditiilor europene. De aceea, eu presupun ca domnul Stepaniuc a crescut intr-o familie care n-a fost afectata de fenomenul violentei si dumnealui poate nu stie ce inseamna chestia aceasta. Dar noi avem zeci de familii care au aceasta problema. Si noi putem sa presupunem foarte usor ca copiii care au crescut in acest familii nu prea sint bine pregatiti pentru a trai intr-o tara democratica si europeana, Europa satula, Europa democratica, Europa foarte bine.

Multumesc.

Acum doua saptamini de zile, in cadrul Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei a fost adoptat un document foarte serios taman in aceasta problema: violenta in familie.

De ce aceasta opunere? Eu presupun ca si domnul Stepaniuc, si comisia dumnealui respectiva sa examineze cum se cheltuiesc banii in Republica Moldova. Daca toti banii, toate aceste zeci de milioane se cheltuiesc eficient. De ce la noi, intr-o problema umanitara si foarte importanta, exista aceasta rezistenta?

Eu cred ca noi putem sa presupunem ca tara noastra poate sa devina o tara democratica, poate sa devina o tara prospera, poate sa evalueze pe calea economiei, politicii sociale, chiar si politica s.a.m.d. numai atunci cind noi vom rezolva aceste probleme fundamentale, inclusiv in familie.

Doamna Maria Postoico:

Domnule presedinte,

Ati luat cuvint de acum, da?

Domnul Dumitru Diacov:

De aceea, eu nu am intrebare. Eu propun ca noi sa terminam discutiile, sa votam in prima lectura si sa nu deschidem discutii, care, intr-adevar, arata o confuzie aici, in Parlament.

Doamna Maria Postoico:

Eu va rog, acei care stau la microfoane, intrebari, fara diferite luari de cuvint, fiindca pe urma vi se v-a permite sa luati.

Poftim, microfonul nr.5.

Intrebarea.

Domnul Ion Varta:

Multumesc, doamna Presedinte.

Eu am avut o propunere concreta in sustinerea celor enuntate de colegii mei domnul Bujor si domnul Filat. Intr-adevar, legea poate sa aiba un caracter ineficient si noi doar mimam aceasta activitate si nu adoptam niste masuri eficiente care se combata acest flagel social, care a luat proportii alarmante.

De aceea, eu as propune ca, in sprijinul celor afirmate de colegii mei sa..., nu stiu daca comisia va accepta o asemenea formulare, o reformulare a articolului 20: “In cazul in care bugetele unitatilor administrativ-teritoriale nu vor fi in stare sa onoreze finantarea centrelor psihosociale de reabilitare a victimelor violentei in familie, finantarea activitatii lor sa fie asigurata din bugetul de stat”.

Doamna Maria Postoico:

Domnule Varta,

A fost de acum propus. Si s-a spus in lectura a doua sa se discute.

Doamna Valentina Buliga:

Domnule Varta,

Pentru lectura a doua.

Doamna Maria Postoico:

In continuare microfonul nr.5.

Dar eu va rog intrebare sau propunere concreta.

Doamna Zoia Jalba:

De fapt, autorul acestei legi este Guvernul. Nu prea inteleg de ce multitudinea de intrebari au venit catre doamna presedinte a comisiei.

Doamna Valentina Buliga:

Eu fac “lobbysm”, cum spune domnul Stepaniuc.

Doamna Zoia Jalba:

Guvernul, venind cu aceasta initiativa, imi dau seama ca si-a dat, deci, inteleg eu, ca si-a dat seama ca exista violenta in Republica Moldova si avem nevoie si de o lege care sa previna aceasta violenta. Pentru lectura a doua trebuie sa fie imbunatatita aceasta lege si sa o votam in prima lectura astazi.

Multumesc.

Doamna Valentina Buliga:

Multumim.

Doamna Maria Postoico:

Multumesc, doamna presedinte.

Pentru luare de cuvint s-a inscris doamna Eva Gudumac.

Va invitam la tribuna centrala.

Doamna Eva Gudumac:

Stimata doamna Presedinte,

Stimati colegi,

Eu, ca medic, vreau sa va zic ca violenta are cost si are foarte mare cost in Republica Moldova. De aceea am sa ma stradui foarte pe scurt sa ma refer la acele probleme grave care tin de aceasta problema. Conform sondajelor, s-a constatat ca la noi, in Republica Moldova, familia ramine si in continuu un mediu social cel mai afectat de violenta. Datele statistice denota ca aproape 70 la suta de femei din Republica Moldova sint abuzate in familie, inclusiv 20 sistematic sau deseori. In majoritatea cazurilor ele sint abuzate fizic si emotional de catre soti.

Totodata, as mentiona ca violenta este indreptata nu numai impotriva femeilor, dar si impotriva copiilor, batrinilor si chiar impotriva parintilor, impotriva barbatilor. Ce, noi avem putine cazuri cind feciorul aplica violenta fata de mama? Fratele fata de sora? Sau cind parintii isi abuzeaza copiii? Sau avem putin cazuri cind copiii aplica violenta fata de propriii parinti? De exemplu, copiii ale caror mame sint abuzate fizic de sot, sint neglijati in familie, 50 la suta dintre ei sint predispusi spre abuz de droguri, alcool si alte forme de stres.

De exemplu, exploatarea copilului pe piata fortei de munca ii poate priva de perioada copilariei, de posibilitatile de educatie, de dezvoltarea lui ca personalitate. Prin urmare, astfel de exploatare a copilului se incadreaza intr-o forma foarte grava a abuzului si neglijarii copilului.

Majoritatea mamelor care au suferit de abuzuri fizice au nascut copii bolnavi de psihoza, enurezis, paralizie cerebrala si alte dereglari ale psihicului. Practic, toti copiii vagabonzi sint victime ale abuzurilor psihologice, fizice, sexuale. Anume pentru a nu se expune acestei batjocure, de a evita abuzurile, copiii fug in strada.

Dar a incercat oare cineva sa evalueze consecintele violentei domestice pentru societate, pentru sanatatea publica, care este obiectivul final al fiecarei legi care este adoptate in Parlamentul nostru. Eu vreau sa mentionez ca 50 la suta din toate femeile si copiii vagabonzi au ajuns sa locuiasca in strada, salvindu-se de violenta in familie. Majoritatea proceselor de divort sint intentate in rezultatul violentei domestice, iar 95 la suta din procesele de divort sint cauzate de insulte verbale si maltratari sistematice in familie.

Stimati colegi,

Oare toate aceste nu constituie un motiv extrem de serios de ingrijorare pentru noi si pentru intreaga societate civila? Spre regret, violenta in familie este raspindita nu numai in familiile sarace si nu numai in localitatile rurale. Cunoastem ca nivelul de instruire si cultura generala nu este un factor determinant in aprecierea cazurilor de violenta in familie. Poate cineva sa afirme ca familiile de intelectuali nu sint afectate de violenta in familie sau ca o buna parte din copii si batrini, care au ajuns in strada si cersesc, nu au fost supusi violentei?

Eu, mai degraba, am impresia ca noi incercam sa ne prefacem ca nu intelegem sau ca nu vedem nivelul alarmant de crestere a numarului cazurilor de violenta in familie. Nu trebuie sa uitam ca violenta impotriva persoanei este o incalcare grava a drepturilor omului. In special a dreptului constitutional la viata si integritate fizica si psihica. Organismele internationale demult s-au ingrijorat de proportiile violentei domestice. Consiliul Europei, de exemplu, acorda o atentie sporita acestui fenomen social negativ si il denunta explicit.

La sesiunea din perioada 26–30 iunie 2006 Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei a audiat un raport si a adoptat o rezolutie speciala in acest sens cu numarul 1512. Violenta domestica nu cunoaste nici frontiere geografice, nici limite de virsta. Din luarile de cuvint pe marginile recomandarilor Consiliului Europei s-a constatat, bunaoara, ca acest viciu afecteaza grav nu numai tarile sarace, dar si tarile economic dezvoltare si cu o democratie avansata.

Tocmai de aceea Consiliul Europei a lansat initiativa: parlamentele unite in combaterea violentei domestice indreptate impotriva femeilor. Scopul companiei este de a condamna violenta in familie, care este o violare inacceptabila a drepturilor omului, si de a spori cunoasterea necesitatii combaterii violentei indreptate impotriva femeilor. Sa fie constientizata de catre autoritatile publice si publicul larg din Uniunea Europeana.

Stimati colegi,

Ce putem face noi pentru reducerea cazurilor de violenta impotriva persoanei si pentru eradicarea acestui viciu grav? Este oare actuala adoptarea Legii cu privire la prevenirea si combaterea violentei in familie? Raspunsul meu este categoric – da, noi trebuie sa avem un cadru legal adecvat in aceasta privinta.

Alta este intrebarea. Daca proiectul pus astazi in discutie ofera solutii potrivite pentru problema combaterii violentei in familiei? In viziunea mea, autorii proiectului nu s-au documentat suficient pentru a prevedea un mecanism clar si eficient de prevenire si combatere a violentei in familie. De aceea, proiectul prezentat in Parlament este putin general, el prezinta o serie intreaga de carente care trebuie inlaturate, daca ne dorim cu adevarat o lege functionala, clara si precisa.

In continuare, as dori sa expun unele aspecte foarte importante care se cer reglementate detaliat in lege.

1. Statul trebuie sa dispuna de o politica nationala de prevenire si combatere a violentei in familie, care sa fie coordonata de Guvernul Republicii Moldova. Preambulul legii trebuie sa faca referinta expresa la acest aspect. In lege lipseste. In plus, rolul atributiilor autoritatilor publice in prevenirea si combaterea violentei in familie nu trebuie sa fie unul formal. De aceea, este necesara indicarea clara si diversificarea atributiilor acestor autoritati.

De exemplu, finantarea sau cofinantarea programelor specifice privind asigurarea conditiilor pentru sustinerea familiei, pentru prevenirea conflictelor si a violentei, monitorizarea cazurilor de violenta in familie din sectorul sau unitatea teritoriala deservita, culegerea informatiilor asupra acestora, intocmirea unei evidente separate, acordarea unui protectii victimelor violentei, asigurarea, asistenta agresorilor prin tratamente de dezalcoolizare, dezintoxicare, psihologice si psihiatrice.

2. Astazi, asistenta juridica, psihologica, psihosociala si materiala este acordata preponderent de ONG-uri. Exista deja cinci centre de sustinere a femeilor vulnerabile, dintre care patru regionale si unul in Chisinau. Dupa parerea mea, ONG-urile respective trebuie sa fie supuse unei acreditari speciale, unei evaluari si, totodata, de creat standarde egale pentru toate ONG-urile si toate organizatiile, dar ea trebuie sa fie evaluata de Guvernul Republicii Moldova. Statul, la rindul sau, trebuie sa se implice activ in solutionarea problemelor ce tin de acordarea asistentei victimelor violentei in familie.

Nu este un secret ca, la un moment dat, programele de finantare a ONG-urilor specializate se vor termina. Si, prin urmare, restul ii ramine statului. De aceea statul trebuie sa dispuna de centre de asistenta a victimelor violentei in familie in toate regiunile tarii. De aceea, este strict necesar ca sursele financiare necesare pentru prevenirea si combaterea violentei in familie sa fie prevazute pe articole in bugetul de stat si in bugetele locale.

Totodata, s-ar putea prevedea expres ca centrele psihosociale de reabilitare a victimelor violentei in familie sa poata beneficia de donatii si sponsorizari in conditiile legii.

3. Violenta domestica se refera la toate tipurile de relatii familiare, se caracterizeaza prin diverse forme de comportament violent de natura fizica, psihica, sexuala, psihologica etc. De aceea, pentru a ingloba tot spectrul de servicii necesare, fiecare centru de asistenta trebuie sa dispuna de un personal social instruit, printre care se fie un psiholog, un medic si un jurist.

Numai in colectiv multidisciplinar, cu experienta, care va include asistenti sociali, psihiatri pentru copii si adulti, medici, specialisti in evaluarea dezvoltarii si a psihologiei copilului, juristi, persoane cu experienta in acest domeniu vor avea un rol unic si special nu numai in edificarea, dar si in ajutorarea copiilor impotriva carora s-au comis abuzuri in cadrul familiei.

Iar fiecare cabinet medical din cadrul acestor centre de reabilitare a victimelor violentei in familie ar trebui sa incheie un contract cu o companie de asigurari medicale si cu alte spitale unde vor fi tratate aceste persoane.

Totodata, specialistii care vor tratata copilul-victima sau persoana-victima trebuie sa dispuna de cunostinte privind diagnosticarea abuzului fizic, deoarece este cunoscut faptul ca adesea dovezile fizice nu sint eficiente si numai o inventariere atenta a persoanei poate confirma abuzul.

4. Nu mai putin importanta este asistenta juridica, care poate fi acordata victimelor violentei in familie. De aceea, aceasta categorie de persoane trebuie inclusa in lista celor care vor beneficia de asistenta juridica gratuita.

5. Este necesar ca sa se prevada masurile concrete de protejare si monitorizare continua a victimelor violentei in familie dupa ce ele vor parasi centrele de reabilitare. In acest scop, legea trebuie sa indice clar ca fiecare victima va dispune de o fisa speciala de evidenta si, totodata, va evidentia pe parcurs cit exista abuz din partea persoanei care comite acest abuz.

6. Monitorizarea si instrumentarea cazului de violenta in familie trebuie sa se realizeze de catre asistentii sociali specializati impreuna cu persoanele desemnate de Ministerul Afacerilor Interne. Acesta este un aspect foarte important, care va permite instituirea unui mecanism eficient de prevenire a cazurilor de violenta in familie, precum si pentru solutionarea obiectiva a acestora.

7. In prelungirea ideii expuse anterior, ar fi foarte rational ca legea sa cuprinda un capitol separat, special consacrat medierii in cazurile de violenta in familie.

8. Pentru solutionarea cu adevarat eficienta si de durata a problemelor legate de violenta in familie nu trebuie sa uitam de agresor, de persoana care a comis abuzul. De aceea, este foarte necesar ca sa se prevada infiintarea centrelor de asistenta destinate agresorilor, pentru reabilitarea si reintegrarea sociala a acestora, acest punct, dupa parerea mea, fiind cel mai principal in toata legea data.

Toate aceste aspecte enumerate de mine nu s-au regasit in proiectul de lege pe care il examinam astazi. Fractiunea noastra vine cu propunerea de a adopta proiectul de lege in prima lectura. Si totodata, vom veni cu o serie de amendamente pentru imbunatatirea lui.

In final, as vrea sa revin la initiativa lansata de Consiliul Europei. Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei a indicat in rezolutia sa ca invita parlamentele nationale ale statelor membre ale Consiliului Europei, precum si parlamentele cu statut de observatori in cadrul Adunarii Parlamentare si se intreprind urmatoarele actiuni. Pe data de 24 noiembrie 2006 sa organizeze o zi parlamentara de actiune pentru combaterea violentei domestice indreptate impotriva femeilor, astfel incit aceasta actiune sa coincida cu lansarea campaniei paneuropene, organizate de Consiliului Europei in toate statele membre.

Tot la 24 noiembrie 2006 se adopta o declaratie solemna care sa ateste angajamentul parlamentelor nationale de a combate violenta in familie indreptata impotriva femeilor. De aceea, ma adresez cu un apel catre dumneavoastra sa facem tot posibilul pentru sustinerea acestei initiative europene si pentru sustinerea legii in prima lectura.

Va multumesc.

Doamna Maria Postoico:

La microfonul central se invita doamna Golban, pentru luare de cuvint.

Doamna Valentina Golban:

Stimata doamna Presedinte,

Onorata asistenta,

Stimati colegi deputati,

Este salutabil faptul ca Guvernul a venit cu acest proiect de lege, a carui adoptare va contribui la solutionarea problemei violentei in societatea noastra. Prezenta acestui fenomen negativ in dezvoltarea unei societati trebuie privita ca o consecinta a problemelor existente de ordin social si economic si, din acest punct de vedere, este evident ca solutionarea lor necesita a fi evaluata in complex.

Violenta domestica este un fenomen care, desi persista in marea majoritate a tarilor, ramine a fi o problema ramasa in afara politicilor statutului. Deseori violenta domestica nici macar nu este considerata a fi un delict. Acest fenomen negativ se rasfringe atit asupra femeilor, cit si asupra barbatilor. Totusi, majoritatea actiunilor de violenta domestica sint intreprinse de barbati impotriva femeilor. Anume femeile mai des sint supuse violentei domestice pe parcursul vietii, mai frecvent sufera de leziuni corporale si au nevoie de asistenta medicala, mai frecvent sint amenintate.

Violenta domestica are afecte dezastruoase asupra femeilor si barbatilor: sanatate fizica si psihica afectata, productivitate a muncii redusa, calitate a vietii scazute. Ca orice fenomen de ordin social, efectele violentei implica costuri morale enorme: destramarea familiilor, afectarea relatiilor parinti-copii, cresterea criminalitatii, cit si costuri social-economice. Cresterea numarului concediilor si pensiilor medicale, scaderea productivitatii muncii, cresterea mortalitatii, intretinerea copiilor institutionalizati dupa moartea mamei etc.

Prezenta violentei domestice este un fenomen costisitor pentru orice Guvern, pentru orice societate in ansamblu, iar pentru diminuarea acestui fenomen in societate se impune elaborarea unui program de prevenire si combatere a violentei in familie, la a carui realizare trebuie sa participe intreaga societate civila, pentru a sensibiliza opinia publica despre gravitatea problemei, pentru a identifica, inregistra si monitoriza cazurile de violenta. Este cert ca combaterea fenomenului poate fi realizata doar daca persoanele care ajung victime ale violentei isi cunosc drepturile si dispun de institutii si persoane la care pot apela cu incredere si care ii poate ajuta. Ma refer la politie, avocat, medic, psiholog, familie, prieteni, centre de adapost.

In acest context, la nivel conceptual, proiectul ar trebui sa includa elaborarea unui astfel de program, sa ne ofere un cadru normativ clar de promovare a politicilor statului in vederea combaterii acestui flagel daunator pentru dezvoltarea armonioasa a societatii.

In proiectul propus sint mentionate principiile de baza ale prevenirii violentei, insa lipseste mecanismul desavirsit de realizare a lor. Competentele sint delimitate doar la nivelul autoritatilor publice, pe cind realizarea practica a scopurilor propuse se poate obtine doar prin asigurarea unui parteneriat stabil cu societatea civila care dispune de experienta in acest domeniu.

In acest scop, consider necesar de a suplimenta competentele organelor administratiei publice si autoritatilor administratiei publice locale cu responsabilitatea de a asigura formarea continua si dezvoltarea capacitatilor resurselor umane implicate in identificarea si instrumentarea cazurilor de violenta in familie.

Ar fi binevenit ca proiectul sa includa o prevedere care sa defineasca mecanismul de supraveghere a agresorilor dupa ispasirea pedepsei, de depistare a persoanelor predispuse de a comite acte de violenta si de monitorizare a familiilor in care se comit acte de violenta.

In amendarea violentei in familie se impune implicarea intr-o masura mai mare a institutiilor statului de drept, fiecare dintre ele avind obiective specifice, metode proprii si actionind in cadrul legal existent la un moment dat. In scopul eliminarii cazurilor, cind organele competente evita de a actiona in situatiile violentei in familie, justificindu-si actiunile lor prin faptul ca lipseste solicitarea de ajutor din partea victimei, consider oportun ca proiectul propus sa specifice situatiile in care apare dreptul la protectia sociala si de drept al victimei violentei in familii.

In acest sens, propun completarea proiectului cu prevederi care sa specifice cine sint reprezentantii legali ai statului in identificarea, inregistrarea si monitorizarea cazurilor de violenta.

Cine sint prestatorii de servicii sociale? Cum va fi finantarea: de la bugetul de stat sau de le bugetul local? Cine va asigura consiliera psihologica a victimelor si agresorilor. La acest capitol, se impune necesitatea crearii unor centre de asistenta atit pentru agresori, cit si pentru victimele violentei, cit si crearea adaposturilor, fie publice sau private, care sa asigure gratuit victima cu ingrijire medicala, hrana, cazare, asistenta psihologica, conciliere juridica.

In practica internationala, asemenea institutii isi asuma si protejarea bunurilor ramase la agresori, initierea urmaririi penale si a judecatii in instanta, la cererea victimei. Atingerea acestor scopuri poate fi realizata doar prin asigurarea unui parteneriat intre Ministerul Sanatatii si Protectiei Sociale, Ministerul Administratiei Publice Locale, Ministerul Justitiei si Ministerul Afacerilor Interne.

In contextul declaratiilor de apropiere a Republicii Moldova de standardele europene si in spiritul tratatelor si conventiilor internationale cu privire la drepturile si libertatile omului, consider necesar ca, pentru lectura a doua, proiectul sa fie completat cu prevederi clare, prin care persoanei culpabile sa i se ofere dreptul de a contesta masuri de interdictie cu masuri de protectie a victimei.

Desi denumirea proiectului ar parea sa ne ofere solutii pentru realizarea scopurilor propuse, continutul legii este departe de atingerea acestui obiectiv, deoarece proiectul propus nu scoate in evidenta, chiar prin definitii, cele mai grave cazuri de violenta atestate in societatea noastra. Ma refer la violenta comisa fata de femeie, care, spre regret, in Republica Moldova poarta un caracter frecvent.

Sint lasate in afara incidentei prezentei legi asa categorii de relatii cum sint parteneri care locuiesc impreuna, concubinii, fostii soti, persoanele aflate sub tutela sau curatela, precum si minorii stabiliti spre educatie si intretinere in familie in corespundere cu prevederile Codului familiei.

O alta problema grava sint cazurile da abuz asupra copilului. Situatia copiilor din Republica Moldova se agraveaza si in urma exodului masiv al cetatenilor la munca peste hotare, din care cauza o mare parte din copiii ramasi acasa devin victime ale unei alimentatii necorespunzatoare, excluderii din scoala, neglijarii si abandonului, precum si ale infractiunii juvenile si consumului de droguri si alcool.

Desi functia principala a familiei este ingrijirea si educarea copiilor, perturbarea acestei functii are loc permanent si se acutizeaza in momentele critice de violenta. Cercetarile demonstreaza ca in asemenea familii in care domneste atmosfera de violenta, chiar daca ei nu sint victime directe, traumatizarea copiilor este mai intensa si cu consecinte mai profunde si de durata.

In proiect nu si-au gasit reflectare si cazurile de prevenire a tentativelor de suicid in rindurile tinerilor, care sint destul de raspindite, conditionate, in mare parte, de lipsa climatului de comunicare in familie.

Statisticile neoficiale constata amploarea fenomenului, deoarece, in realitate, majoritatea cazurilor de violenta domestica ramin in afara statisticii oficiale. Acest lucru ne este conformat de rezultatele studiului realizat in cadrul campaniei regionale informationale pentru drepturile femeii: “Viata fara violenta”, organizata de UNIFEM, care ne confirma ca majoritatea populatiei considera drept admisibile relatiile violente dintre oameni si admit aplicarea violentei fata de familie, de femeie. Aceste rezultate ne denota ca legislatia nationala poarta un caracter declarativ, deoarece lipsesc mecanismele de realizare a prevederilor legislatiei, precum si resursele financiare necesare.

In contextul celor expuse, este evident ca solutionarea problemei violentei in familie, care este o problema, o dificultate majora, care tine de principiile morale traditionale, poate fi atinsa prin dezvoltarea unui sistem de prevenire si combatere a violentei in familie prin asigurarea suportului economic, social si juridic victimelor violentei in familie, crearea unei structuri pentru protectia familiei, subordonata Ministerului Sanatatii si Protectiei Sociale, crearea Centrului pentru adapostirea victimelor violentei in familie, centrelor de recuperare pentru victimele violentei si centrelor de asistenta, destinate agresorilor, promovarea tolerantei zero fata de violenta in familii prin campanii nationale de educare si sensibilizarea populatiei, colaborarea efectiva cu organizatiile nonguvernamentale in vederea folosirii expertizei si experientei existente in acest domeniu, realizarea unui studiu privind amploarea fenomenului violentei in familie in Republica Moldova, formarea profesionala continua a specialistilor in domenii.

Realizarea acestor masuri va contribui la avansarea Republicii Moldova in procesul de integrare europeana si va contribui la asigurarea principiului egalitatii si deplina respectare a drepturilor fundamentale, tinind cont de faptul ca egalitatea de sansa este o parte inseparabila a procesului de dezvoltare si evolutie a societatii.

Deputatii social-liberali sustin proiectul de lege pentru adoptare in prima lectura si vom veni cu amendamente pentru lectura a doua.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Stimati colegi,

Dupa aceste luari de cuvint, supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.468. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.468 este aprobat in prima lectura.

Proiectul de Lege nr.1926 pentru modificarea si completarea Legii cu privire la intreprinderea de stat. Lectura a doua.

Rog comisia.

Domnul Gheorghe Popa:

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Stimati deputati,

Onorata asistenta,

Proiectul de Lege pentru modificarea si completarea Legii nr.146-XIII din
16 iunie 1994 cu privire la intreprinderea de stat a fost examinat si adoptat de catre Parlament in prima lectura pe data de 6 iulie anul curent.

Comisia pentru politica economica, buget si finante, in cadrul acestei examinari, a mentionat ca inaintarea proiectului de lege urmareste scopul de a imbunatati procesul de administrare a intreprinderilor de stat, infiintate de catre Guvern pentru promovarea intereselor statului si nu doar a interesului ramurii respective sau a insasi managerului, tinindu-se cont si de recomandarile Misiunii Fondului Monetar International.

In perioada expirata dupa adoptarea legii in prima lectura, comisia a examinat propunerile si obiectiile expuse in avizele comisiilor permanente, Directiei juridice a Aparatului Parlamentului, precum si obiectiile si propunerile inaintate de deputati si raporteaza urmatoarele.

Comisia considera corecte propunerile Directiei juridice, care se refera la respectarea cerintelor stabilite de Legea privind actele legislative si la excluderea cuvintelor luate in paranteze “(organul colegial de administrare)” din redactia noua a alineatului (1) din articolul 6 si articolul 3, pornind de la argumentele inaintate.

Totodata, la propunerea Directiei juridice, se accepta expunerea in terminologia existenta a cuvintelor “propuse pentru excludere” de la articolul 7 alineatul (5), cu exceptia managerului, iar in urma revizuirii cuprinsului alineatului (5) al aceluiasi articol, intru evitarea aparitiei unor discrepante, s-a exclus ultima propozitie.

In cadrul examinarii proiectului de lege, s-a tinut cont de propunerile inaintate de catre deputatii in Parlament Grigore Petrenco si Leonid Bujor referitor la excluderea prevederii ca, in calitate de membru al Consiliului de administratie, sa se includa in mod obligatoriu si reprezentantul colectivului de munca.

Respectiv, la articolul 7 alineatul (2), va avea urmatorul cuprins: In componenta Consiliului de administratie, in mod obligatoriu, intre reprezentantii Ministerului Finantelor, Ministerul Economiei si Comertului care vor constitui majoritatea, si reprezentantii fondatorului si ai colectivului de munca, de asemenea, pot fi inclusi reprezentanti ai altor autoritati administrative publice centrale, specialisti in domeniul de activitate a intreprinderii, specialisti in economie si drept.

Comisia, de asemenea, a luat in considerare propunerile deputatilor Leonid Bujor si Valentina Cusnir privind micsorarea numarului de consilii in care unul si acelasi reprezentant poate exercita functia de membru al acestuia.

In urma modificarilor respective, la articolul 7, alineatul (4) va avea urmatorul cuprins: “Consiliul de administratie al intreprinderii de stat se constituie de catre fondator pe un termen de pina la 3 ani, tinind cont de propunerile Ministerului Economiei si Comertului, Ministerului Finantelor si a colectivului de munca. Presedintele Consiliului de administratie este desemnat de catre fondator. Membrii Consiliului de administratie pot fi concomitent membri a cel mult 3 consilii ale altor intreprinderi de stat.”

Totodata, in scopul inlaturarii unor neclaritati sau tratari neunivoce, Comisia pentru politica economica, buget si finante considera necesar de a concretiza in modificarile prevazute la articolul 7 alineatul (7) ca indicatiile autoritatii pe care o reprezinta membrul Consiliului urmeaza a fi inaintate in scris, iar cuvintele care urmeaza in continuare “sau unei alte informatii” de exclus, iar la acelasi articol alineatul (13), cuvintul “altfel” de substituit prin cuvintele “cote mai mari de voturi”.

In cadrul examinarii proiectului de lege referitor la prevederea efectuarii auditului in comisie, s-a tinut cont de faptul costurilor inalte, precum si de nivelul necesitatii efectuarii, la momentul actual, a auditului obligatoriu la toate intreprinderile de stat. Este cert ca efectuarea auditului este o norma necesara, care poate contribui la atragerea investitiilor suplimentare la intreprinderi.

Spre exemplu, in societatile pe actiuni, investitorul potential, apreciind transparenta societatii si analizind starea financiara a acestuia in baza auditului, investind, primeste, respectiv, o parte din capitalul social, pe cind la intreprinderea de stat efectuarea auditului e in mod obligatoriu, pina la reorganizarea acesteia in societati pe actiuni, si o consideram inoportuna, deoarece legislatia in vigoare prevede ca controlul asupra gestionarii finantelor publice se efectueaza de catre Curtea de Conturi. Ca urmare a celor expuse, se propune ca auditul sa fie efectuat la decizia Consiliului de administratie.

Comisia a acceptat propunerile inaintate de domnul deput Vladimir Vitiuc si a exclus din articolul 13 alineatul (2) litera e) prevederile privind remunerarea membrilor organelor de conducere, inclusiv alte prevederi ce contravin legislatiei, tinind cont de propunerile prezentate de Directia juridica.

Alte obiectii expuse in avizele parvenite in comisie n-au fost acceptate si motivele de neacceptare a lor sint expuse in sinteza examinarii acestora.

Pornind de la cele mentionate, Comisia pentru politica economica, buget si finante propune adoptarea proiectului de lege perfectat in lectura a doua.

Domnul Marian Lupu:

Domnule Popa,

Va multumesc.

Stimati colegi,

Propuneri pentru lectura a doua, altele decit cele acceptate de comisie?

Microfonul nr.4.

Domnul Vladimir Filat:

Domnule Presedinte,

Nu propunere, dar daca se poate, in baza amendamentului inaintat de domnul Vitiuc, pe care l-ati acceptat dumneavoastra, care spune ca membrii Consiliului de administratie nu pot fi remunerati in cadrul activitatii sale.

Domnul Marian Lupu:

Continuati.

Domnul Gheorghe Popa:

Da, domnule deputat.

Domnul Vladimir Filat:

Si l-ati acceptat. Inteleg ca in varianta finala a legii norma respectiva va fi prezenta in lege. Si atunci, daca se accepta amendamentul respectiv, as vrea sa intreb: care va fi forma sau sensul care va urmari persoana care va fi membru in consiliile respective de administratie, functii obstesti sau cum?

Domnul Gheorghe Popa:

Da, pe baza functiilor obstesti.

Domnul Vladimir Filat:

Pai, atunci apare o intrebare iarasi logica, prezenta lor in consiliile de administratie presupune si un anumit grad de responsabilitate, nu, si daca ei, prin prezenta lor acolo, indeplinesc functii obstesti si activitatea si responsabilitatile sau implicarea lor va fi la fel. Deci, noi vorbim de intreprinderi care ca scop nu au actiuni de binefacere sau actiunea lor este economica, scop clar, obtinerea profitului.

Domnul Gheorghe Popa:

Corect. Comisia a examinat, au fost discutii, deci, pe marginea acestui amendament, dar, totusi, in final comisia a decis sa sustina amendamentul deputatului.

Domnul Vladimir Filat:

Domnule presedinte,

Atunci se creeaza iarasi o situatie anormala, din punctul meu de vedere. Prezenta membrilor Consiliului de administratie in societatile pe actiuni, unde statul are capital social, pot fi remunerati, iar in cadrul intreprinderilor de stat, nu. Care atunci este logica introducerii in general.

Domnul Gheorghe Popa:

Domnule deputat,

De fapt, in proiectul de lege nu se prevede nimic referitor la ceea ce propune domnul deputat Vitiuc. Deci, nu este prevazuta remunerarea membrilor Consiliului de administratie. Noi am discutat pe marginea acestei initiative.

Domnul Vladimir Filat:

Eu sint de acord, dar in lege nu era interzis, deci se aplica norma generala. In cadrul in care dumneavoastra specificati expres in lege ca nu vor fi remunerati, deci se aplica norma speciala din Legea privind intreprinderile de stat.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Colegul nostru a propus ca sa nu fie remunerati. Dar in lege, in proiectul de lege pe care noi il examinam, acest moment nu este subliniat, expus. Legislatia in vigoare prevede ca reprezentantii statului pot fi remunerati – 3 salarii minime pe an. Si aceasta e norma generala, noi o mentinem si nu anulam prin legea aceasta. Noi nu includem aceasta pozitie in acest proiect, sa nu fie.

Domnul Vladimir Filat:

Domnule presedinte,

Eu am inteles.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Iata de ce noi nu am acceptat propunerea.

Domnul Vladimir Filat:

Domnule Presedinte,

Pentru claritate.

Domnule Bondarciuc,

Eu am citit proiectul de lege inaintat de Guvern si am observat ca nu era specificat, dar dumneavoastra, in raport si in sinteza indicati foarte clar ca propunerea domnului Vitiuc, ca sa fie stabilit ca membrii consiliului nu vor fi remunerati, se accepta. Inseamna ca eu pot sa presupun ca in cuprinsul legii poate sa apara un articol sau o dispozitie, prin care se stabileste expres ca membrii Consiliului de administratie in cadrul intreprinderii de stat nu vor fi remunerati. Si atunci propunerea mea este, ca lucrul acesta sa se clarifice si sa raminem pe prevederile normelor generale, cu care eu sint perfect de acord, ceea ce a spus domnul Bondarciuc.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.1.

Domnul Valeriu Lazar:

Multumesc mult, domnule Presedinte.

Consider necesar sa vin cu citeva explicatii suplimentare. In primul rind, amendamentul domnului deputat Vitiuc s-a referit la articolul care vizeaza scopurile sau destinatiile utilizarii profitului net. Si de fapt, acolo era o prevedere in varianta propusa de Guvern, care presupunea inclusiv si utilizarea pentru remunerare a membrilor Consiliului de administratie.

In concluzia la care s-a ajuns in rezultatul discutiilor la comisie este o formula destul de neutra, care nu stabileste, ca efect juridic, nu stabileste categoric sau nu exclude categoric posibilitatea remunerarii. Formula este, domnul vicepresedinte a dat citire: utilizarea in alte scopuri, daca ele nu contravin legislatiei. Si, de fapt, aceasta formulare nu este intimplatoare, fiindca exista in Guvern discutii, apropo, respectiv la remunerarea membrilor Consiliului din rindul functionarilor publici, fiindca exista un conflict legislativ, in viziunea noastra, fiindca functionarii publici, in mod normal, nu trebuie sa aiba alta functie remunerata decit functia pe care o exercita.

Mai mult decit atit, ca exista uneori si conflicte de interese. Calitatea lui de membru al consiliului ar putea sa vina in conflict de interese cu functia lui de functionar public. Respectiv, acest subiect este examinat. Si s-ar putea ca, in timp scurt, sa aparem aici cu modificari la legislatie, care ar introduce claritate la acest subiect.

Prima explicatie.

A doua explicatie, daca imi permiteti, totusi, daca citim atent esenta propunerilor facute de Guvern si acceptate de Parlament in prima lectura si de comisiile pentru lectura a doua, de fapt, in calitate de reprezentanti in Consiliu vor fi functionarii publici, angajatii Ministerului Economiei si Comertului si Ministerului Finantelor care, prin definitie, de fapt, nu pot sa exercite functii obstesti. Si in functiile lor, in gobul lor, in fisa postului intra, de fapt, si gestionarea, participarea la gestionare. De aceea, si exercita functiile lor si nu trebuie remunerare suplimentara. De aceea, sensul nu a fost, de fapt, acela de a propune ca sa remuneram pe cineva suplimentar, ba din contra.

Multumesc.

Domnul Vladimir Filat:

Domnule Presedinte,

Eu as dori sa fac un scurt comentariu, daca imi permiteti. Tot ceea ce a vorbit domnul ministru Lazar, de fapt, inca o data ne arata ca noi trebuie sa discutam nu asupra principiilor generale care trebuie sa guverneze, daca vreti, in cadrul Consiliului de administratie. Si daca e sa vorbim in continuare, trebuie sa discutam foarte adevarat vizavi de calitatea celor care vor putea fi membri in consiliile respective. Iar in legea respectiva, aceasta a fost atentionarea mea, in legea respectiva noi nu trebuie sa introducem norme care, ulterior, sa intre in contradictie.

Bine, eu va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

Domnul Victor Stepaniuc:

Multumesc, domnule Presedinte.

Deci, luarea de cuvint a domnului Lazar dovedeste inca o data ca acest proiect nu este chiar bine gindit pina la capat. Mai mult decit atit, el o sa creeze confuzie, acela despre care dumnealui a vorbit. In obligatiunea acestui functionar public este de a se ocupa cu politica de stat, de a o pregati, de a arata directiile importante in domeniul respectiv, dar nu sa umble in fiecare zi sa astepte ca sa fie platit de la intreprinderea respectiva. El este functionar public. El se duce acolo din cauza ca asa obligatiuni are.

Noi daca nu mergem la propunerea domnului Vitiuc, inseamna ca trebuie sa consideram ca acest proiect indeobste nu este pregatit. Sa-l lasam in pace. Sa asteptam sa vina Guvernul cu reglementarile respective si pentru societatile pe actiuni. Ca si acolo este reprezentantul statului. Care este reprezentantul statutului – functionarul public? Nu are el ce primi bani de acolo.

Noi aici intelegem, incepem sa le dam al doilea salariu. Mai mult decit atit, ca el are dreptul sa fie la trei intreprinderi. El trebuie sa raspunda de toate intreprinderile in republica, sa poarte responsabilitate pentru faptul ca ele nu lucreaza? De ce noi, in fiecare an, trebuie sa le iertam lor datoriile? Sa se ocupe concret, dar sa nu astepte ca sa fie finantati de acolo de unde este saracie totala, unde intreprinderile, de fapt, se distrug.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

Domnul Gheorghe Popa:

Victor Fiodorovici,

Proiectul de lege este bine gindit. Toate amendamentele au fost examinate profund la sedinta comisiei. Ce tine de remunerare noi am fixat si ne-am apreciat ca membrii Consiliului de administratie nu vor fi remunerati in activitatea respectiva. De aceea, eu propun sa fie votat in a doua lectura acest proiect de lege.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Stimati colegi,

Daca o sa ne referim la modificarile si la propunerile, si la amendamentele si propunerile pe care le-a propus comisia, vreau sa va spun ca la articolul 13 alineatul (2), unde se expune ca profitul net poate fi utilizat pentru... sint incluse vreo citeva puncte acolo si ultimul punct, unde a fost stipulat ca remunerarea, a fost exclus. Si este litera e) “in scopuri, daca ele nu contravin legislatiei”. Punct. Legea aceasta nu vorbeste despre salarizarea reprezentantilor indeobste.

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Sa avem o claritate. Articolul despre care vorbiti dumneavoastra, la rindul sau, se refera la modul de utilizare a profitului net. Si aceasta propunere a domnului Vitiuc vizeaza ideea ca profitul net nu poate fi utilizat pentru o remunerare a membrilor consiliului. Va atrag atentia, ca ceea ce se refera la fondul de salarizare si acei care sint economisti inteleg foarte bine, nu se refera la partea componenta a profitului net.

Alte intrebari? Nu sint.

Domnule Popa,

Va multumesc.

Domnul Gheorghe Popa:

Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Tinind cont de raportul prezentat de catre comisia sesizata in fond, supun votului adoptarea in a doua lectura a proiectului de Lege nr.1926. Cine este pentru, rog sa voteze. Rog sa fie anuntate rezultatele.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 26.

Sectorul nr.2 – 34.

Sectorul nr.3 – 1.

Domnul Marian Lupu:

61 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi. Proiectul de Lege nr.1926 este adoptat in lectura a doua.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.354 cu privire la principiile de baza si la mecanismele de reglementare a activitatii de intreprinzator. Lectura a doua.

Va rog, comisia.

Domnul Vladimir Turcan:

Onorat Parlament,

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a examinat proiectul de lege nominalizat si, in cadrul sedintei comisiei in special, au fost supuse discutiilor amendamentele si propunerile inaintate de catre comisiile permanente ale Parlamentului si Directia juridica a Aparatului Parlamentului, inclusiv cele expuse de deputati in cadrul examinarii proiectului pentru prima lectura la sedinta Parlamentului.

Deci, rezultatul acestor discutii si deciziile luate pe marginea acestor amendamente sint fixate in anexa, parte integranta a prezentului raport. Comisia juridica pentru numiri si imunitati propune Parlamentului sa adopte in lectura a doua proiectul de Lege nr.354, luind in considerare obiectiile si amendamentele relatate in anexa.

Totodata, as vrea sa mentionez ca ieri a parvenit un amendament suplimentar din partea domnului deputat Valeriu Cosarciuc, ce se refera la articolul 11 din proiectul de lege si anume esenta sau textul amendamentului este urmatorul. Autorizatia se acorda sau se reinnoieste in baza declaratiei pe propria raspundere a managerului, emisa in conformitate cu cerintele pentru desfasurarea genului de activitate corespunzator. Dupa parerea noastra, acest amendament, la etapa actuala, nu poate fi acceptat din urmatoarele considerente.

La etapa actuala, inca o data repet, statul este obligat si nevoit sa reglementeze in mod special unele genuri de activitate, prin eliberarea autoritatilor, autorizatiilor si licentelor. Pornind de la considerente ca aceste genuri de activitate prezinta un interes sporit in societate si consecintele sau, as spune eu, chiar si un pericol din punct de vedere al consecintelor pentru societate a genurilor de activitate.

Din aceste considerente, fara doar si poate, aceasta procedura de eliberare a autorizatiilor si licentelor trebuie sa fie reglementata mai strict. Totodata, va atrag atentia ca la punctul 15) din anexa este prevazut, in special, ca, in cazul in care este constatata o neregularitate a documentelor depuse, autoritatea administratiei publice va notifica acest fapt solicitantului autorizatiei cu cel putin 10 zile inainte de expirarea termenului prevazut de lege pentru emiterea respectivei autorizatii, daca acest termen este mai mare de 15 zile, sau cu cel putin 5 zile inainte de expirarea termenului prevazut de lege pentru emiterea autorizatiei, daca aceste termen este mai mic de 15 zile. Autoritatea administratiei publice va preciza, totodata, si modul de remitere a neregle-mentarii, neregularitatilor constatate.

Totodata, in modificarile respective este prevazut, in cazul in care autoritatea respectiva n-a luat decizia in termenele prevazute de lege pentru eliberarea autorizatiei sau licentei, atunci se considera ca licenta aceasta este eliberata, ca un fel de accept tacit, si agentul economic are dreptul deja sa practice acest gen de activitate.

Cu alte cuvinte, unele facilitati sau inlesniri la momentul eliberarii autorizatiilor sau licentelor este prevazut prin modificarea articolului respectiv din proiectul de lege.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Stimati colegi,

Propuneri pentru lectura a doua?

Microfonul nr.5.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

In primul rind, eu as vrea sa multumesc comisiei ca a acceptat ca, totusi, controlul activitati de intreprinzator, cu exceptia celui financiar-fiscal, poarta un caracter consultativ. Adica aceasta este o avansare foarte serioasa in acest domeniu.

Dar eu as vrea sa revin si la amendamentul pe care l-am propus si in cadrul discutiei in prima lectura prin luare de cuvint aici, in Parlament, si ceea ce dumneavoastra ati inclus in sinteza.

Totusi, prin acceptarea la articolul 11 ca agentul economic ar putea sa inceapa activitatea in cazul in care autoritatea publica nu reactioneaza in termenul stabilit la cererea agentului economic. Adica, in principiu, se accepta o semimasura la aceea ce am propus eu prin acest amendament, ca autoritatea acorda sau reinnoieste, in baza declaratiei, pe proprie raspundere a managerului.

Si ceea ce dumneavoastra ati mentionat ca noi nu sintem pregatiti, eu stiu, de asa o chestiune radicala, cred ca nu este corect, fiindca noi niciodata nu vom fi pregatiti, daca vom merge cu semipasi. Si atunci am dat si niste, eu stiu, argumente ce se face in tarile vecine, in Turcia si altele care, prin reglementari foarte clare, atrag investitii majore in regiunea data. Anul trecut, Turicia a atras 25 de miliarde de euro ca investitii in economia nationala.

Stimati colegi,

Eu inca o data reieterez acest amendament si consider ca, prin acceptarea acestui amendament, noi vom da un semnal clar mediului de afaceri din Republica Moldova, ca noi dorim sa cream un climat favorabil pentru business in Republica Moldova si pentru atragerea investitiilor.

Domnule Presedinte al Parlamentului Marian Lupu,

Eu propun ca acest amendament sa fie pus la vot.

Domnul Vladimir Turcan:

Domnule Presedinte,

Daca se poate... Da, intr-adevar, sa spunem in aceeasi tara Turcia este asa o modalitate. Dar sint si alte tari, de exemplu, iata domnul ministru Lazar are niste exemple. Daca nu ma insel, in Romania, deci, a fost acceptata aceasta varianta, dar, totodata, a trecut o perioada oarecare si autoritatile romane au decis ca aceasta modalitate sa fie, totusi, anulata. Si s-au intors iarasi la modalitatea examinarii cererilor si, deci, procedura ceea de a elibera autorizatiile si licentele, iarasi este destul de bine reglementata.

Luind in considerare, inca o data repet, faptul ca anume aceste genuri de activitate sint foarte importante si impactul aplicarii sau practicarii acestor genuri de activitate poate fi destul de, as spune eu, chiar si periculos din punct de vedere ecologic, deci, economic, social pentru populatie. De aceea, aceasta procedura trebuie sa fie reglementata destul de strict din partea statului.

Dar nu un semipas, dar un pas foarte serios care s-a facut prin acceptarea unor facilitatii, inclusiv acceptarea tacita din partea statului. In cazul in care se incalca termenul respectiv, agentul economic are dreptul sa inceapa activitatea de intreprinzator in genul de activitate respectiva.

Domnul Marian Lupu:

Deci, eu il voi supune votului, la solicitarea dumneavoastra.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule Presedinte,

Totusi, vreau sa prezint niste argumente in plus.

Domnul Marian Lupu:

Stati, cel putin sa ascultati…

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Deci, declaratie pe proprie raspundere.

Domnul Marian Lupu:

Opinia autorului, fiindca este clar.

Domnul Vladimir Turcan:

Da, este practica.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.1.

Domnul Valeriu Lazar:

Multumesc, domnule Presedinte.

De fapt, trebuie sa constat ca ideea expusa de domnul deputat Valeriu Cosarciuc este una foarte benefica si, de fapt, scopul Guvernului este de a ajunge treptat la implementarea principiului declarativ in cadrul initierii si desfasurarii unor afaceri. Si intr-adevar, aveti dreptate, ceea ce s-a propus si s-a acceptat pentru lectura a doua, adica introducerea principiului acceptarii tacite este, intr-adevar, o jumatate de masura, este un pas destul de radical in sensul acesta. Dar nu intimplator s-a propus anume acest pas. Avem nu doar experienta Turciei, avem si experienta mai aproape noua, experienta Romaniei, care ceva timp in urma a incercat sa introduca principiul declarativ la momentul inregistrarii unei afaceri. Si, de fapt, s-a ajuns la concluzia ca intentia ar fi nobila, dar s-au generat probleme, in primul si in primul rind, pentru agentii economici, nu pentru stat, fiindca cultura economica, daca doriti, cultura antreprenoriala in Republica Moldova cred ca nu este mai dezvoltata decit cea din Romania. Or, in Romania s-a constatat, de fapt, ca, gratie insuficientei unei culturi antreprenoriale, oamenii au nimerit in probleme, fiindca ei si-au lansat o afacere, neavind pregatirea, daca doriti, juridica, economica, de alt gen. Si s-au pomenit ca, dupa principiul declarativ, si-au pornit o afacere si au anuntat doar statul ca au pornit-o, s-au trezit cu foarte multi controlori, care, obiectiv, au constatat foarte multe incalcari, adica nu au fost realizate niste lucruri elementare. Si tocmai de aceea am luat in calcul si aceasta experienta.

Dar Guvernul va veni in scurt timp, fiindca una din primele legi care va fi supusa ghilotinarii prin optica acestei legi, care speram sa fie votata astazi in a doua lectura, va fi anume Legea cu privire la licentiere si setul de legi conexe acestei legi, deci, tot ce se numeste autorizatie, certificari etc. Si, de fapt, vom propune deja, in scurt timp, vom veni in fata dumneavoastra cu propuneri de amendare a acestei legislatii de a introduce principiul declarativ pentru anumite genuri de activitate.

Dar trebuie dintii sa le selectam foarte atent si ceea ce spune si domnul presedinte Turcan, sa fie foarte atenti care genuri de activitate la moment pot fi acceptate, spre a fi practicate conform principiului declarativ. Fara indoiala, vom merge pe aceasta cale. Dar confirm si eu, si analizele noastre foarte concrete ale situatiei locale si experienta internationala nu ne permite, de fapt, sa facem acest pas radical care, repet, este unul, in linii mari, acceptabil, dar este prematur.

Va multumesc.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule Presedinte,

Va multumesc pentru faptul ca mai pot sa spun ceva. Chestia este in aceea ca declaratia pe propria raspundere nu exclude ca licenta sa fie eliberata. Declaratia pe propria raspundere a managerului, pur si simplu, exclude ca, pentru eliberarea licentei, Camera de Licentiere sau alta autoritate publica sa mai ceara ceva documente suplimentare, fiindca in aceasta declaratie vor fi incluse toate cerintele pentru aceasta licenta, pentru desfasurarea acestui gen de activitate. Si managerul declara ca el, pe propria raspundere, garanteaza ca toate cerintele pentru desfasurarea acestui gen de activitate sint indeplinite.

Si ceea ce a mentionat domnul ministru Lazar in privinta Romaniei. Eu vreau sa va spun ca initierea reformei regulatorii in Republica Moldova este in baza unei, eu stiu, decizii sau reglementari in cadrul Pactului de stabilitate pentru Europa de Sud-Est. Daca in Republica Moldova aceasta reforma se numeste reforma a ghilotinei, acolo se numeste reforma buldozerului, da? Chiar si in Bosnia si Hertegovina si in alte alte tari din aceasta regiune.

Si vreau sa va spun ca in aceste tari din Europa de Sud-Est au mers pe calea radicala. Au mers pe calea radicala nu de aceea ca este aceasta cultura in Republica Moldova de afaceri sau nu este, sau in tarile vecine. Si acolo sint rezultatele de acum scontate. Au atragere de investitii directe in economie. Noi fara aceste investitii, in principiu, n-o sa putem relansa o economie competitiva pentru export. Si de aceea se propune sa mergem pe o cale radicala, sa nu mergem iar cu semipasi, pe urma sa ne gindim ca peste un an, doi, trei, patru s.a.m.d. ne vom coace in acest domeniu.

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

La solicitarea colegului nostru, supun votului propunerea inaintata de dumnealui imediat anterior. Cine este pentru a accepta aceasta propunere, rog sa voteze. Rog sa fie anuntate rezultatele.

Numaratorii:

Sectorul nr.2 – 6.

Sectorul nr.1 – 0.

Sectorul nr.3 – 15.

Domnul Marian Lupu:

21 de voturi.

Microfonul nr.4.

Domnul Valeri Garev:

Уважаемый господин докладчик,

мною направлены в комиссию два предложения, и я вижу, что они не проходят. Но мне не ясно, например, в статье 9, части (2) указано, что предпринимательская деятельность может быть приостановлена решением судебной инстанции. А в части (3) она может быть приостановлена с последующим обращением приостановивших ее органов в судебную инстанцию.

Что это за орган, который может приостанавливать деятельность, потому что на практике сейчас получается, что любой из полиции или других органов приходит, приостанавливает деятельность, вносит неразбериху в работу предприятия. Это первое.

Domnul Vladimir Turcan:

Если можно, сразу на первый вопрос. Значит, имеется в виду, что в случаях, специально предусмотренных законом, то есть если в другом законодательном акте предусмотрено, что контролирующий орган либо орган, который выдал эту лицензию, имеет достаточное, на его взгляд, основание для приостановления деятельности, он принимает такое решение (постановление), но с обязательным последующим обращением в судебную инстанцию.

И если в течение трех дней такое обращение не поступило, то это решение считается аннулированным, то есть оно не имеет никакой юридической силы. А если поступило, то оно рассматривается судом, и суд принимает окончательное решение.

Domnul Valeri Garev:

Хорошо, спасибо.

И второе. По статье 10, в отношении разрешения, в данном случае кто должен аннулировать или принять решение о возращении лицензии на какой-то вид деятельности? А как у нас сейчас получается? предприятию нужно опять пройти этот круг, собрать массу документов, чтобы получить лицензию. На мой взгляд, инстанция, приостановившая деятельность, должна вернуть лицензию, если устранены причины, по которым была приостановлена деятельность. И не надо платить госпошлину.

Domnul Vladimir Turcan:

Да, мы внимательно рассмотрели ваше предложение, оно, в принципе, имеет определенный резон. И в связи с этим, в дополнение к тому, что установлено в этом приложении, мы предлагаем. Deci referitor la articolul respectiv, in acest caz el este cu nr.16 in textul care va fi adoptat, sa fie completat cu alineatele (5) si (6) cu urmatorul cuprins. Alineatul (5): “In cazul in care hotarirea definitiva si irevocabila a instantei de judecata, adoptata in rezultatul contestarii, este in favoarea agentului economic, taxa de stat se restituie”.

Alineatul (6): “Reluarea actuivitatii de intreprinzator se efectueaza in baza hotaririi instantei de judecata, care a emis hotarirea privind suspendarea acestei activitati sau a instantei ierarhic superioare, in conformitate cu legislatia in vigoare”. Deci, in caz in care agentul economic a indeplinit toate cerintele respective puse in baza suspendarii activitatii, acesta se adreseaza in instanta de judecata, care, in termen limitat, trebuie sa examineze aceasta cerere si sa ia decizia referitoare la reluarea activitatii sau in cazul in care daca ar refuza, aceasta decizie poate fi contestata. Si instanta superior ierarhica va lua hotarirea definitiva in conformitate cu Codul de procedura civila.

Domnul Valeri Garev:

Спасибо.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule Presedinte,

Eu sint sigur ca dumneavoastra ati analizat si stenograma discutiei noastre in prima lectura. Si in luarea de cuvint aici de la tribuna eu am propus si cum ar trebui sa vina un proiect de lege in Parlament, deci, ce pachet de acte normative ar trebui el sa contina in afara de insusi continutul legii. Este vorba despre regulament. Este vorba despre norme metodologice de implementare a legii.

Si atunci s-a invocat si dumneavoastra ca uite este articolul 107 din Constitutie, care prevede ca ministerele s.a.m.d. aduc in viata legile prin faptul ca le promoveaza de acum in economia nationala. Si in acest articol 107 nu se spune, de pilda, ei isi traduc in viata aceste legi prin regulamente, prin norme metodologice sau prin hotariri ale acestor organe. Adica s-ar putea de inteles ca daca o lege vine in Parlament si contine toate regulamentele necesare si normele metodologice, aceasta nu va contravine Constitutiei. Si ar fi foarte bine sa dam un semnal agentului economic sau mediului de afaceri, ca legea, o data adoptata de Parlament si publicata, este aplicativa din prima zi.

Nu mai asteptam 6 luni, 3 luni ca Guvernul sa-si aduca in conformitate cu aceasta lege, eu stiu, actele sale normative sau sa elaboreze regulamente, norme metodologice de aplicare a legii. Ar fi foarte bine pentru mediul nostru de afaceri, foarte clar.

Domnule presedinte,

Cum credeti dumneavoastra, am putea noi, totusi, daca nu in aceasta lege, in Legea cu privire la procedura de..., adica de la Legea cu privire la procesul legislativ, da...

Domnul Vladimir Turcan:

Da, si actele normative.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Ca sa prevedem aceasta norma, ca, totusi, sa fie clar si pentru Guvern, si pentru noi, si pentru mediul de afaceri ca legea adoptata de Parlament este aplicabila a doua zi, daca acolo mai este alt termen de implementare.

Domnul Vladimir Turcan:

Iarasi propunerea aceasta este destul de rezonabila, dar eu va atrag atentia asupra faptului ca Regulamentul actual al Parlamentului si legea respectiva la care ati facut referinta, referitor la actele legislative, deci, si procedura adoptarii actelor legislative prevede ca orice proiect de lege, trebuie sa fie deci ca anexa la acest proiect de lege trebuie sa fie si lista legilor care trebuie sa fie modificate. Afara de pactul social-economic s.a.m.d., deci pronosticul, sa fie si lista legilor respective.

Eu nu cred ca este rational, chiar imi pare si inutil ca acest proiect de lege sa fie, sa aiba ca o anexa si textul regulamentelor respective care, deci, vor fi adoptate. In primul rind, aceste regulamente, daca este vorba de regulament, trebuie sa fie, in majoritatea cazurilor, adoptate de catre Guvern. Acesta e primul moment.

Al doilea moment. Chiar si daca va fi necesar de a adopta..., in rezultatul adoptarii legii de baza, a unui regulament la nivelul Parlamentului sau a unor legi, sau modificari, pina nu vor fi stabilite regulile de joc, dar stabilirea aceasta va fi prin adoptarea legii de baza, deci, este imposibil de a elabora un proiect definitiv, care ar corespunde cerintelor care deja sint adoptate in lege.

De aceea, practica parlamentara care exista la noi si anume, in cazul in care este necesar de a modifica alte acte legislative, noi, ca de obicei, introducem un articol special la adresa Guvernului, care este adresat Guvernului, in timp, sa spunem, de 3 luni, de o luna, 6 luni, sa fie elaborate si prezentate proiecte de legi sau sa spunem, daca va fi de competenta Parlamentului, si un proiect de regulament respectiv care porneste de la legea adoptata si sa fie prezentata in termenele respective Parlamentului pentru adoptare.

Eu cred ca practica aceasta este destul de rationala si, deci, ea trebuie sa fie pastrata.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule presedinte,

Logica dumneavoastra este destul de buna, dar atunci cind spuneti ca un proiect de lege, venit in Parlament, sufera aici modificari foarte serioase, aceasta ne spune ca Guvernul prezinta niste legi de o proasta calitate. Atunci cind el va veni cu proiectul de lege, cu regulamentul, cu norme metodologice si va face un volum foarte mare de lucru, inseamna ca el va trebui sa examineze si calitatea legilor prezentate in Parlament, ca ele sa nu fie schimbate aici radical, conceptual, fiindca in general, legea daca isi schimba conceptul, ea trebuie sa fie remisa Guvernului, adica trebuie sa fie intoarsa, dar nu modificata aici ca concept.

Si eu sint sigur ca la o lege, venita cu toate documentele necesare, se va lucra cu mult mai mult decit dupa aceasta sa se mai cheltuie stiu eu inca 3 luni dupa adoptarea legii. Fiindca uitati-va, domnule presedinte, ca jurist, in lege e scris ca articolul cutare sau se indeplineste in conformitate cu un regulament aprobat de Guvern, da. Legea intra in vigoare la momentul adoptarii, inseamna ca, in principiu, noi nu avem si-i acordam Guvernului 3 luni ca el sa elaboreze regulamentul.

Legea, la momentul adoptarii, este in vigoare, regulamentul nu este si iese legea nu este aplicabila din momentul adoptarii, asa prevede legislatia Republicii Moldova. Adica iarasi intram in contradictie.

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Care e propunerea? Sa nu transformam in...

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Propunerea, totusi, este sa constientizam ca legile, care vin in Parlament, sa contina toate normele necesare, si regulamentele si normele metodologice de aplicare a legii.

Aceasta este propunerea.

Domnul Marian Lupu:

Bine, vom atrage atentie Guvernului.

Domnule presedinte al comisiei,

Va multumesc.

Stimati colegi,

Cu aceste amendamente evocate in raportul comisiei sesizate in fond, supun votului adoptarea in a doua lectura a proiectului de Lege nr.354. Cine este pentru, rog sa voteze.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 26.

Sectorul nr.2 – 26.

Sectorul nr.3 – 0.

Domnul Marian Lupu:

52 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi. Proiectul de Lege nr.354 este adoptat in lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.2767 pentru completarea articolului 16 din Codul civil. Initiativa unui grup de deputati. Prezinta domnul Vladimir Turcan.

Domnule presedinte al comisiei,

Presupun ca veti face o prezentare atit din partea autorilor, cit si a comisiei.

Domnul Vladimir Turcan:

Onorat Parlament,

Proiectul nr.2767 a fost elaborat si initiat cu titlu de initiativa legislativa de catre un grup de deputati in scopul realizarii Programului calendaristic al actiunilor legislative in conformitate cu rezolutia si recomandarile comisiei pentru respectarea obligatiunilor si angajamentelor statelor membre ale Consiliului Europei, conform carora este necesara revizuirea legislatiei privind defaimarea pentru a se asigura faptul ca orice amenzi aplicate sa fie rezonabile in cuantumul lor. Deci, elaborind acest proiect de lege, grupul autorilor au pornit de la urmatoarele considerente.

Primul. Libertatea de expresie este un drept fundamental consacrat in Constitutia Republicii Moldova, iar statul are obligatia de a asigura conditiile necesare pentru realizarea lui.

Pe de alta parte, tinind cont de prevederile constitutionale statul trebuie sa asigure si alte drepturi fundamentale, cum ar fi, de exemplu, viata privata.

Totodata, Constitutia reglementeaza expres prezumtia de nevinovatie ca drept fundamental al persoanei, obligatoriu de respectat. Aceasta inseamna ca orice acuzatie trebuie sustinuta prin probe, iar vinovatia o poate aprecia doar instanta de judecata.

Prejudiciul moral este greu de reparat, deoarece suferintele produse nu pot fi calculate in bani in sensul ca banii nu sint in stare sa intoarca linistea sufleteasca. Totusi, acestea pot fi atenuate printr-o compensatie care ar oferi persoanei vatamate o oarecare satisfactie pentru suferintele cauzate.

Evident, este foarte dificil de a evolua exact prejudiciul moral. De aceea, instanta, bazindu-se pe particularitatile specifice ale fiecarei actiuni, pe gradul si caracterul prejudiciului moral, pe situatia materiala a reclamantului si piritului, poate stabili forma si marimea relativ echitabila si ale compensatiei.

As vrea sa mentionez ca, deci, la elaborarea acestui proiect si la pregatirea lui pentru discutiile in Parlament au luat parte mai multi deputati, inclusiv reprezentanti ai organizatiilor nonguvernamentale. In legatura cu aceasta, permiteti-mi din numele autorilor, sa aduc multumiri celor care au contribuit la elaborarea acestui proiect.

Totodata, pentru a elucida practica altor state la acest subiect, a fost analizata legislatia tarilor europene si in special a Marii Britaniei, a Frantei, a Romaniei, Danemarcii, Finlandei, Estoniei, Germaniei etc. In legislatia tarilor respective noi nu am gasit, deci, asa-numitul plafon minim sau maxim al compensatiei banesti.

In acelasi context, putem mentiona si procedura desfasurata la Curtea Europeana, unde marimea compensatiei banesti este lasata la discretia judecatorilor. In baza aprecierii cuantumului respectiv autorii s-au apreciat ca trebuie sa fie puse 3 principii de baza: principiul echitatii, rationalitatii si suficientei.

Proiectul de lege a fost supus examinarii de catre toate comisiile permanente, care au prezentat avizele pozitive, inclusiv si Guvernul, si Directia juridica a Aparatului Parlamentului. Totodata, in aceste avize se contin unele amendamente care vor fi luate in considerare pentru lectura a doua.

In concluzie, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati propune Parlamentului spre examinare si adoptare proiectul de Lege nr.2767 in prima lectura.

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Stimati colegi,

Intrebari?

Doamna Postoico.

Doamna Maria Postoico:

Domnule presedinte,

Dumneavoastra ati mentionat in raport ca sint unele amendamente in avizele comisiilor. Dar din avizele care sint prezente la dosarul dat nu sint propuneri, in afara de ceea ce este de la Directia juridica ca numarul actului legislativ nu a fost corect indicat.

Care au fost propunerile, ca poate sa le punem in dezbatere daca au fost puse?

Domnul Vladimir Turcan:

Deci, in timpul examinarii in cadrul comisiei a parvenit inca o propunere: de a exclude din text propozitia a doua, cuantumul despagubirilor pentru prejudiciul moral, trebuie sa fie necesar si rezonabil. Deci a aparut problema referitor la cuvintul “necesar”. Poate de lasat numai cuvintul “rezonabil”?

Deci, din aceste considerente noi am propus ca astazi sa fie adoptat in prima lectura si, in cadrul examinarii pentru lectura a doua, vom evolua toate amendamentele, inclusiv si cele care tin de tehnica legislativa pentru ca pe data de 27 sa propunem pentru lectura a doua.

Doamna Maria Postoico:

Domnule presedinte,

Aceasta este o expresie din practica Curtii Europene, de aceea, probabil, ca ar fi bine noi sa mentinem tot acest cuvint.

Care sint argumentele aduse “pro” pentru a fi exclus?

Domnul Vladimir Turcan:

Noi vom examina in sedinta comisiei aceste... suplimentar.

Domnul Marian Lupu:

Deci, trebuie sa subintelegem ca acest cuvint necesar sa nu fie inteles ca unul obligatoriu. Eu inteleg asa, da, asa v-ati axat pe discutii.

Domnul Vladimir Turcan:

Da, ...problema necesar...

Domnul Marian Lupu:

Tratament, da.

Domnul Vladimir Turcan:

Ca sa nu fie prea imperativ.

Domnul Marian Lupu:

Oare atunci rational limitat, deci eu o sa rog foarte mult, in cadrul activitatii comisiei pentru saptamina viitoare noi trebuie sa-l examinam in lectura a doua, aceste lucruri sa fie pregatite.

Microfonul nr.4.

Domnul Dumitru Braghis:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule Presedinte,

Vreau sa constat ca m-am apropiat de microfon chiar dupa ce s-au anuntat rezultatele votarii, inainte de a fi anuntata chestiunea urmatoare si m-am apropiat din simplul motiv ca in sala s-a votat pentru legea precedenta, cum am calculat eu, pentru Legea nr.354, doar 48 de voturi.

Au votat doar acei care erau prezenti in sala din fractiunea majoritara, celelalte fractiuni nu au votat pentru legea respectiva. Cu parere de rau, dumneavoastra nu mi-ati dat cuvintul atunci, ca sa anunt acest lucru de o data, ca sa clarificam lucrurile, fiindca consider ca o lege organica, in a doua lectura, care trebuie sa fie votata cu 52 de voturi... s-a anuntat gresit, numaratorii au anuntat gresit prezenta in sala. Chiar si acum vedem ca in sala sint mult mai putini decit
52 de voturi din fractiunea majoritara.

Domnul Marian Lupu:

Stimate coleg,

Pentru mine situatia la acest moment, cind luati dumneavoastra cuvintul, avind in vedere aceste miscari care si acum se produc, cine intra, cine iese din sala...

Domnul Dumitru Braghis:

Da, de aceea, si am spus ca daca imi dadeati cuvintul la momentul respectiv, atunci cind m-am apropiat, era cred ca alta situatie. Dar, va rog, totusi, sa fim mai atenti cu aceste lucruri.

Domnul Marian Lupu:

Deci, domnul Braghis a atras atentia numaratorilor.

Microfonul nr.4 in continuare.

Domnul Anatolie Onceanu:

Multumesc.

Stimate domnule raportor,

Intr-adevar, in nota informativa sint enumerate un sir de state europene, ina caror legislatie nu este prevazut plafonul minim sau maxim al compensatiei banesti pentru defaimare in mass-media, aceasta e adevarat, intr-adevar. Insa spuneati ca aveti la dispozitie materiale oferite de OSCE. Atunci, va rog, sa ne informati, daca stiti in care tari se efectueaza plafonarea si care este experienta lor in aceasta directie.

Domnul Vladimir Turcan:

Eu cred ca in acest caz principalul este ce decizie vom lua noi, in tara noastra.

Domnul Anatolie Onceanu:

Deci, eu v-am intrebat daca in Europa este experienta plafonarii amenzilor.

Domnul Vladimir Turcan:

Fara doar si poate, in unele tari sint plafoanele, dar in majoritatea nu sint.

Domnul Anatolie Onceanu:

Am inteles.

Domnule raportor,

Atunci urmatoarea intrebare. De fapt, chiar in materialele pe care ni le-ati propus dumneavoastra si recunoasteti ca in unele tari se face plafonarea, sint niste lucruri foarte corecte, dupa mine, stipulate. Uitati-va, plafonul maximum pentru defaimare nu este necesar in cazul statelor democratice unde exista o justitie independenta.

Domnule,

Spuneti, dumneavoastra credeti ca noi in Republica Moldova avem un stat democratic cu o justitie independenta, ca nu ne mai trebuieste plafon.

Domnul Vladimir Turcan:

Deci, aceasta e o intrebare retorica sau este o propunere?

Domnul Anatolie Onceanu:

Ea, de fapt, intr-adevar, este mai mult retorica, intr-adevar.

Domnul Vladimir Turcan:

Nu, dumneavoastra daca puneti intrebarea, independenta e justitia la noi sau nu, asta e.

Domnul Anatolie Onceanu:

De aceea, am spus. Dumneavoastra singuri...

Domnul Vladimir Turcan:

Aceasta e o intrebare care nu tine de...

Domnul Anatolie Onceanu:

Nu este plafon necesar unde este justitie independenta.

Domnul Vladimir Turcan:

Obiectul legii aici este.

Domnul Anatolie Onceanu:

Bine.

Intr-adevar, recunosc ca aceste doua intrebari au purtat mai mult un caracter retoric. Acum vreau sa va rog sa-mi dati raspuns la o intrebare foarte serioasa, dupa mine, pe fondul problemei. Daca in aceeasi nota informativa dumneavoastra pentru... cred ca deputatii mai creduli ati scris ca la 7 iunie in Parlament a fost organizata o reuniune cu participarea unor reprezentanti ai societatii civile, care au incuviintat, in majoritatea lor, conceptul acestui proiect de lege...

In continuare in nota se spune, eu citez: “In acelasi timp, unele ONG si ziaristi au inaintat propuneri constructive de imbunatatire calitativa a textului proiectului.” Fiti atenti, toate aceste propuneri au fost studiate minutios si au fost luate in considerare.

Domnule raportor,

Eu nu stiu ce ati luat dumneavoastra in considerare, dar stiu cu totul altceva. Deci, textul acestei initiative a fost lansat in mod oficial la 7 iulie. Peste citeva zile, saptamina trecuta, a fost organizat de catre Institutul de Politici Publice, care este o institutie destul de loiala o conferinta cu o larga participare de peste 70 de reprezentanti ai societatii civile, care, dupa dezbateri, au formulat 6 propuneri concrete, asa, si principiale la acest proiect de lege, dintre care numai doua, intr-o oarecare masura, se regasesc, 4 propuneri cele mai importante ale societatii civile nu s-au luat in considerare. Si eu le am in fata mea. Uitati-va, propunerea principala: stabilirea unui plafon maximum al amenzii pentru lezarea in presa a onoarei.

A doua propunere. Stabilirea unor temeri de prescriptii pentru actiunile de reparare a prejudecatii.

A treia propunere. Stabilirea obligativitatii unei expertize lingvistice independente a textului pentru defaimator.

Si ultima propunere prinicipala: asa-numitul concept al bunei credinte. Acestea sint adevaratele propuneri ale societatii civile, generalizate de catre Institutul de Politici Publice.

Deci, intrebarea este urmatoarea: cum atunci s-a tinut cont de propunerile societatii civile daca cele mai importante propuneri sint ignorate.

Domnul Vladimir Turcan:

Eu nu pot sa fiu de acord cu dumneavoastra, in orice caz cu concluzia ca majoritatea n-au fost luate in considerare.

Domnul Anatolie Onceanu:

Eu, iata, vi le-am prezentat, acestea sint 6 propuneri.

Domnul Vladimir Turcan:

Eu va raspund, daca se poate, la unele din aceste propuneri.

Iata ultima care ati spus, stabilirea efectuarii unei expertize lingvistice a textului, deci.

Domnul Anatolie Onceanu:

Penultima si aceasta... cel mai important.

Domnul Vladimir Turcan:

Aceasta e problema care va fi examinata de catre instanta de judecata. Deci, expertiza respectiva va fi efectuata de catre instanta de judecata. Dar in textul Codului civil noi nu putem sa punem aceste punct ca criteriu. Deci, in cadrul examinarii, fara doar si poate, in cazurile necesare va fi efectuata si expertiza respectiva. Aceasta e deja problema procedurii.

Domnul Anatolie Onceanu:

Domnule,

Acesta e punctul cel mai important din aceste 4 care nu s-au acceptat.

Domnul Vladimir Turcan:

Dar eu va atrag atentie asupra uneia dintre propuneri, la care nu v-ati referit, care iarasi a fost inaintata. De exemplu, lipsirea persoanelor publice de dreptul de a se adresa in instanta de judecata cu cereri pe cazuri de defaimare. Aceasta ce e, problema normala si rationala? Noi consideram ca nu.

Domnul Anatolie Onceanu:

Domnule presedinte,

Eu v-am dat 6 propuneri...

Domnul Vladimir Turcan:

Eu tot v-am dat.

Domnul Anatolie Onceanu:

...Concrete ale societatii civile. Dumneavoastra le-ati ignorat si acestea sint principiale.

Domnul Vladimir Turcan:

Domnule Onceanu,

Eu tot v-am dat foarte concret. Si va rog sa raspundeti cum considerati.

Domnul Anatolie Onceanu:

Bine.

Domnul Vladimir Turcan:

Dumneavoastra sinteti de acord cu aceasta propunere careia i-am dat citire odinioara?

Domnul Anatolie Onceanu:

Eu sint de acord cu pozitiile societatii civile, fiindca ei sint acei care...

Domnul Vladimir Turcan:

Nu, nu, eu va rog raspundeti, sinteti de acord sau nu? Ca persoanele publice sa nu aiba acces la instantele de judecata?

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Domnule Turcan...,

Domnule Onceanu...

Domnul Anatolie Onceanu:

Am inteles.

Domnul Marian Lupu:

Deci, eu va rog o remarca. Stati putin. Nimeni din deputati, nici dumneavoastra, nici eu, noi nu sintem in drept sa speculam in cadrul unei sau altei situatii pe opinia societatii civile. Pe cum este de diversa societatea civila, pe atit de diverse sint pozitiile reprezentantilor acesteia. In cadrul, ce va face sa dati un calibru inferior sedintei care a avut loc cu aceiasi reprezentanti ai societatii civile cu o luna inainte fata de sedinta care a fost cu reprezentanti ai societatii civile.

Domnul Anatolie Onceanu:

Domnule Presedinte,

Acei care au fost adunati pe sprinceana, caci vreo 3, 4, de aceea, in majoritate, nu au fost toti de acord. Aici a fost majoritatea.

Domnul Marian Lupu:

Stimate coleg,

Eu o sa va prezint procesul-verbal al sedintei din iunie, unde o sa gasiti opinia Centrului independent de jurnalism, unde o sa gasiti opinia “Juristii pentru drepturile omului”, unde o sa gasiti opinia reprezentantilor diferitelor mass-media.

Domnul Anatolie Onceanu:

Si ei sint contra plafonului.

Domnul Marian Lupu:

Eu vreau sa va zic... si acelasi IPP... si o sa gasiti ca toate aceste pozitii la acei citati de mine acum au fost contra unei plafonari concrete, maxime, de exemplu, fiindca acelasi IPP a declarat, in cadrul sedintei, ca acesta va fi costul coruptiei. In egala masura sint si alti reprezentanti ai aceleiasi societati civile, care au alta opinie.

Domnul Anatolie Onceanu:

Deci, iata, in majoritate ei au venit cu aceste opinii.

Domnul Marian Lupu:

Nu folositi va rog cuvintul “majoritate” si “minoritate”.

Domnul Anatolie Onceanu:

Folosesc anume in majoritate, fiindca, intr-adevar, cind se aduna majoritatea, nu acei alesi pe sprinceana… care poate fi generalizat.

Domnul Marian Lupu:

In cadrul sedintei care a fost, cu exceptia a doua persoane, toti au acceptat aceasta pozitie, mai ales, ca am convenit ca...

Domnul Anatolie Onceanu:

Domnule presedinte,

Bine.

Domnul Marian Lupu:

...Comunitatea... Stati, ultima remarca.

Comunitatea ziaristilor prin intermediul Centrului independent de jurnalism va prezenta atentiei Parlamentului un proiect de lege care vizeaza libertatea de exprimare. Si noi cu totii am convenit, in cadrul acelei sedinte, ca este o idee deosebit de buna. Si ea a trebuit sa vina in completarea si dezvoltarea acestui caz.

Domnul Anatolie Onceanu:

Domnule Presedinte Lupu,

Domnule Presedinte Turcan,

Cui ii trebuieste acest proiect de lege de ordin general? Care nu se schimba nimic. Juristii au acceptat, s-au uitat si au zimbit cu ironie. Deci, nici nu incurca, nici nu ajuta, nici nu incalzeste, nici nu te racoreste. Deci, sint prevederi generale. De aceea, “Alianta «Moldova Noastra»” nu va vota acest proiect de lege.

Domnul Vladimir Turcan:

Depinde ce doriti. Daca doriti sa fiti racoriti, aceasta este altceva. Dar daca doriti sa fiti mai incalziti, aceasta e altceva.

Domnul Anatolie Onceanu:

Dorim un proiect de lege care, cu adevarat, sa schimbe situatia in aceasta problema foarte sensibila pentru societate.

Domnul Vladimir Turcan:

Daca doriti, atunci eu va rog inaintati propuneri concrete, care vor fi examinate pentru lectura a doua.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

Domnul Ion Plesca:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimate domnule Turcan,

Eu va rog sa fiti atent la litera h) din acest alineat 8 “Publicarea rectificarii, acordarea replicii sau publicarea dezmintirii pina la pronuntarea hotaririi judecatoresti”. Cum poate sa fie publicata dezmintirea pina la hotarire? Pina la pronuntarea hotaririi? Da, noi nu putem aici sa...

Domnul Vladimir Turcan:

Aici se are in vedere ca in cazul in care, deci, organul respectiv al mass-media a luat decizia si a publicat inainte de hotarirea instantei de judecata unele materiale care dezmint, deci, publicatiile anterioare, atunci acest moment poate fi luat in considerare ca criteriu pentru a stabili, deci, cuantumul respectiv al despagubirii. Iata ce se are in vedere.

Domnul Ion Plesca:

Eu cred ca pentru lectura a doua va trebui de.... fiindca multi judecatori o sa citeasca si o sa...

Domnul Vladimir Turcan:

Dar, ma rog, pentru lectura a doua, posibil, citeva... din punctul de vedre al redactarii, se poate de mai gindit.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Domnul Vladimir Filat:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Eu vin cu o mica afirmatie sau vizavi de problema care este, de fapt, cred eu cea mai discutata in cadrul proiectului respectiv si anume plafonul asupra caruia se insista s.a.m.d. Aici in proiectul respectiv eu as vrea sa fac o singura mentiune. Noi cind discutam despre plafonare trebuie sa avem in vedere ca noi nu plafonam numai amenda sau sanctiunile care urmeaza sa fie. Dar in cazul in care noi includem, prevedem un plafon oarecare, noi plafonam si cetateanul care a fost defaimat. Si atunci trebuie sa vedem ca, intr-adevar, sa fie echilibrat.

Si noi si am semnat acest proiect de lege, consideram ca el va imbunatati considerabil situatia in problema data. Si speram ca instantele de judecata vor aplica normele respective in spiritul in care au fost ele transcrise in lege.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Stimati colegi,

Cind promovam un proiect de lege, desigur, nu putem sa facem abstractie de ceea ce se intimpla in realitate. Dar, in realitate, cunoasteti foarte bine, se iau niste decizii de judecata care sint pronuntate la nivelul de milioane de lei, pe care trebuie sa le plateasca unele publicatii, carora li se pretinde ca au incalcat si au prejudiciat onoarea cuiva. Vreau sa va spun ca, sub aspectul sumelor acordate in procesele de judecata in legatura cu diferite alte cazuri, exista niste indicatii care se respecta foarte bine, ca statul sa nu fie prejudiciat prin suma pe care o pronunta judecatorul mai mult de 5 mii de lei.

Si acum, daca noi comparam 5 mii de lei cu milioanele pe care trebuie sa le plateasca, de exemplu, procesele care au fost in privinta ziarului “Timpul” sau “Moldavschie vedomosti”, desigur, nu putem noi, ca legislatori, sa nu avem in vedere acest lucru. Si ar fi bine, totusi, ca sa plafonam, pentru ca ziaristii au mai multe drepturi, chiar pentru a promova anumite lucruri in societate, chiar cu riscul de incalca putin limita. Si aceste argumente au fost si atunci cind s-a modificat Constitutia americana la capitolul acesta, cu drepturile presei si ale ziaristilor, care sint putin mai mari decit ale celorlalti.

Si acest lucru face ca starea de lucruri si situatia din republica, din stat, din societate sa se schimbe mai bine prin impulsurile pe care le dau ziaristii, chiar daca citeodata ei scriu mai mult sau poate nu intotdeauna pot dovedi ceea ce fac, pentru ca nu au actele tot din cauza lipsei de acces la informatie.

Eu, insa, daca ma uit la ceea ce s-a spus aici, la punctele prevazute, ma gindesc si daca ma pun in pielea unui judecator, aici sint atitea aspecte, pe care, daca le iai in considerare, eu nu stiu cite milioane ar trebui sa le dai omului, care pretinde ca i s-a lezat onoarea. Adica mie mi se pare ca chiar ea agraveaza si, de aceea, impunerea unui plafon cred ca este foarte important.

Acum in ceea ce priveste capitolul organizarii societatii civile, intilnirilor. Eu cred ca lucrurile acestea cind se fac, ar trebui sa fie cu participarea tuturor fractiunilor, ca sa nu interpretam dupa aceasta diferit fiecare in felul lui, pentru ca la noi, din pacate, mai exista loc pentru neadevaruri spuse public. Si vreau doar sa precizez ca am luat chiar dimineata documentele in legatura cu seminarul, la care s-a discutat. Si am doua documente in fata unde sint scrisori ca fiecare fractiune sa prezinte cite trei deputati. Asa ca nu este adevarat ca seminarul a fost facut doar pentru Aparat, domnule Lupu.

Domnul Marian Lupu:

Stimata doamna Pavlicenco,

De fapt, stau si ma gindesc sa mai fac referinta la cazurile acestea sau nu? Mergem inainte. Si eu consider ca este calea cea mai corecta.

Microfonul nr.4.

Domnul Leonid Bujor:

Va multumesc.

Domnule presedinte al comisiei,

Este corect.

Domnule Filat,

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Rog sa continuati.

Domnul Leonid Bujor:

Domnule presedinte al comisiei,

Spuneti, va rog, este corect sa supunem noi votului in prima lectura acest proiect de lege in situatia in care jumatate din coautori nu sint prezenti la sedinta, unde examinam acest proiect de lege?

Domnul Vladimir Turcan:

Deci, punerea la vot in acest caz nu contravine Regulamentului.

Domnul Leonid Bujor:

Nu contravine.

Domnule presedinte,

Dar daca ne pomenim in situatia ca cineva dintre ei refuza sa semneze? Revenim ulterior la examinare?

Domnul Vladimir Turcan:

Ramin restul.

Domnul Leonid Bujor:

Bine.

Va multumesc.

Domnul Vladimir Turcan:

Autorul are dreptul de a rechema, deci, semnatura la orice moment.

Domnul Leonid Bujor:

Domnule Turcan,

Nu ma implic in comentarii.

Domnul Vladimir Turcan:

Dar daca nu aveti ce comenta?

Domnul Marian Lupu:

Eu salut aceste decizii.

Stimati colegi,

Putina liniste.

Domnule Turcan,

Va multumesc.

Deci, in aceste conditii, supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.2767. Cine este pentru, rog sa voteze.

Stimati colegi,

Pentru exactitate si stenograma.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 26.

Sectorul nr.2 – 29.

Sectorul nr.3 – 4.

Domnul Marian Lupu:

59 de voturi “pro”.

Domnul Stefan Secareanu:

Eu insist, totusi, sa se numere corect in partea ceea, pentru ca nu sint...

Stimati colegi,

Sa fim corecti. Atunci, intr-adevar, erau 48 de deputati, eu am numarat. Sint si un numarator. Nu sint 29 in partea aceasta si nici acolo. Sa fim corecti.

Numaratorii:

Eu nu am spus 29.

Sectorul nr.1 – 26.

Domnul Marian Lupu:

26 a fost anuntat sectorul nr. 1.

Numaratorii:

Sectorul nr.2 – au fost 29. Eu raspund, sint responsabil de aceea ce eu numar si n-am sa fac aici apelul.

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Stimati colegi,

Eu cred ca.

Numaratorii:

Si in acest caz noi, tot au fost 26 cum am numarat. Au votat din partea aceasta.

Domnul Marian Lupu:

Domnule Calmatui,

Va multumesc.

Eu cred ca va fi cazul sa prevedem formarea unui miniconsiliu al numaratorilor, pentru ca sa se discute anumite norme de metodologie. Ne-am calmat?

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.2767 aprobat in prima lectura.

Proiectul de Hotarire nr.2711 pentru modificarea si completarea Hotaririi Parlamentului din 29 martie 2001.

Domnul Eremciuc.

Domnul Vladimir Eremciuc:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati deputati,

In vederea executarii prevederilor Legii nr.355 din 23 decembrie 2005 cu privire la sistemul de salarizare in sectorul bugetar este necesara modificarea si completarea Hotaririi Guvernului nr. 22 din 2001 cu privire la structura Aparatului Parlamentului, la statul de functie al Aparatului si al Parlamentului si la asigurarea materiala a personalului Aparatului si a deputatilor in Parlament dupa cum urmeaza.

Anexa nr. 2 la Hotarirea Parlamentului Statutul de functie si salariile de functie ale Aparatului si anexa nr.3 statutul de functie al Aparatului sint aduse in corespundere cu anexele 3, 5 la Legii nr.355. Salariile de functie pentru anul 2006 se vor calcula aplicind coeficientul 09 din grilele minime de salarii pentru functionarii publici si persoanele care efectueaza deservirea tehnica si coeficientul 08 din salariul lunar pentru persoanele care detin functiile de demnitate publica. Salariile persoanelor care detin functii publice de rangul intii, functionarilor publici si personalului care asigura deservirea tehnica din cadrul Aparatului Parlamentului se vor efectua conform Hotaririi Guvernului nr.525.

Atentiei dumneavoastra se propune proiectul de Hotarire pentru modificarea si completarea Hotaririi Parlamentului nr.22 cu urmatorul cuprins: “Biroul permanent prezinta pentru aprobare articolul unic:

Pentru executarea prevederilor Legii nr.355 din 23 decembrie 2005, se aproba proiectul de Hotarire pentru modificarea si completarea Hotaririi Parlamentului nr.22 din 29 martie 2005”.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Stimati colegi,

Intrebari pentru domnul Eremciuc? Nu sint.

Va multumesc.

Microfonul nr.4.

Doamna Valentina Buliga:

Domnule Eremciuc,

Eu n-am stiut, n-am cunoscut ca dumneavoastra o sa prezentati acest... imi este cumva incomod sa va ofer aceasta intrebare, dar cred ca este binevenita. Propun la articolul 1 punctul 3 de completat anexa cu punctul 6: “Spor pentru munca prestata in conditii nefavorabile, stabilite conform rezultatelor atestarii locurilor de munca in marime de pina la 30 din salariul functiei.”

Acest spor se prevede pentru acei care muncesc in conditii nocive. Avem citeva locuri in Parlament, poate doua persoane din Biroul multiplicare si, posibil, una-doua din alte subdiviziuni, care nu va necesita alocarea de mijloace suplimentare.

Domnul Vladimir Eremciuc:

Da, daca este in conformitate cu legea, conform Codului muncii.

Doamna Valentina Buliga:

Da, se incadreaza in conformitate cu legea. Si as propune ca in nota informativa la acest proiect de hotarire, anexa din nota informativa. Mie mi se pare ca trebuie de inclus in Hotarirea Parlamentului, deoarece aceasta are o insemnatate deosebita anume la aplicarea prevederilor legii. Daca va uitati in nota informativa: se propune ca salariile de functie pentru anul 2006 se calculeaza aplicind coeficientul 09, adica este in context cu legea, dar este in nota informativa. Ar fi bine sa fie in hotarire.

Domnul Vladimir Eremciuc:

Dar eu consider ca nu este necesar, daca este stipulat in Legea nr.355.

Domnul Marian Lupu:

Doamna Buliga,

Absolut. Legea nr.355, norma generala.

Doamna Valentina Buliga:

In principiu...

Domnul Marian Lupu:

Dar imi cer scuze, aceasta propunere pentru conditii nocive, in principiu, este una foarte buna.

Doamna Valentina Buliga:

Conform Codului muncii se incadreaza si conform legii.

Domnul Marian Lupu:

Da. Trebuie de vazut in ce masura se incadreaza pentru functionarii publici. Nu uitam ca Aparatul Parlamentului nu sint doar bugetari, dar sint functionari publici. Deci, aceasta este norma.

Doamna Valentina Buliga:

Domnule Presedinte,

Conform prevederilor Codului muncii, Legii cu privire la sistemul de salarizare in sectorul bugetar aceasta norma se incadreaza.

Domnul Vladimir Eremciuc:

Este.

Domnul Marian Lupu:

Si in conformitate cu Legea privind functionarul public.

Doamna Valentina Buliga:

Aceasta n-am verificat.

Domnul Marian Lupu:

Eu v-as ruga, fiindca e una sa ai conditii nocive la o intreprindere sau intr-o institutie.

Doamna Valentina Buliga:

Dar oricum nu sint specificate conditiile nocive pentru diferite forme de functionari. Sint conditii nocive care si avem, nu avem multe persoane. Cred ca ar fi binevenita aceasta introducere.

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Eu as avea o intrebare. Poate ne ajuta Directia juridica?

Microfonul nr.1.

Domnul Ion Creanga – seful Directiei juridice a Aparatului Parlamentului:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati deputati,

Pentru conditiile nocive sint reglementate, in mod special, prin hotarire de Guvern, pentru toate functiile respective. Si atunci se aplica Hotarirea respectiva a Guvernului si nu trebuie sa o repetam aici la...

Doamna Valentina Buliga:

Ei, bine.

Domnul Marian Lupu:

Da, se accepta.

Doamna Valentina Buliga:

Si referitor la intrarea in vigoare a acestei legi. Trebuie de specificat ca de la
1 decembrie 2005 aceste hotariri, nu legi...

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.1.

Doamna Valentina Buliga:

Prezenta Hotarire trebuie sa intre in vigoare de la 1 decembrie 2005.

Domnul Ion Creanga:

Deci, este la pagina, ultima pagina, penultima pagina: “Prezenta hotarire intra in vigoare la 1 decembrie 2005”. Este scris.

Domnul Vladimir Eremciuc:

Este indicat.

Domnul Marian Lupu:

Da, va multumesc.

Microfonul nr.5.

Doamna Adriana Chiriac:

Stimate domnule raportor,

Spuneti, va rog, ce a stat la baza calcularii salariilor pentru consilierii Presedintelui si consilierii vicepresedintelui? Care sint principiile de calculare?

Domnul Vladimir Eremciuc:

Самым основным принципом или основой для расчета является Закон номер 355 и, естественно, ответственность и нагрузка, которую несут эти лица.

Doamna Adriana Chiriac:

Da, daca la baza este sarcina sau munca pe care o indeplinesc aceste persoane si daca ne uitam, pentru ca respectivele persoane sint consilieri ai Presedintelui Parlamentului si consilieri ai vicepresedintilor Parlamentului, da, deci diferenta intre salariile presedintelui si vicepresedintelui Parlamentului nu este atit de semnificativa ca intre consilierii acestora. Spuneti, va rog, care este explicatia? Daca este vorba de sarcina pe care o duc aceste persoane?

Domnul Marian Lupu:

Stimate colega,

De fapt, aceste sarje sau acest nivel deriva din Legea nr.355. Nu este o intrebare catre domnul Eremciuc, fiindca aceasta Hotarire de Parlament nu face decit mecanic sa preia normele Legii nr.355. Or, noi nu discutam astazi Legea nr. 355. Momentul cind au fost purtate discutiile si cind s-a votat in aceasta sala legea la timpul sau, daca nu ma gresesc, anul trecut. Cred ca atunci trebuiau sa fie duse toate discutiile acestea pina la bun sfirsit.

Doamna Adriana Chiriac:

Poate in acest caz ar trebui operate niste modificari la respectiva lege? Pentru ca nu stiu daca dumneavoastra cunoasteti, dar aceste persoane, dupa toate recalcularile vor primi in minus fata de sumele pe care le-au primit pina acum.

Domnul Marian Lupu:

Eu cunosc ca 92 de persoane la etapa de pina la 1 iulie 2006 din Aparatul Parlamentului de iure sint in minus, de facto, conform articolului special din Legea nr. 355 vor incasa acelasi salariu nu mai mic, dar evident nu mai mare. Odata cu 1 iulie, cind se pune in aplicare coeficientul respectiv pentru intensitatea muncii, numarul acestora se reduce foarte si foarte mult, pina la 10 poate 15 persoane.

Eu vreau sa va spun si un alt moment, ca conducerea Parlamentului a initiat si chiar si a propus la Biroul permanent o modalitate de a atenua aceste efecte negative prin a efectua unele schimbari in denumirea unitatilor respective si in a modifica si coraportul dintre diferite pozitii: referenti, specialisti, consultanti. Ideea data insa nu a mers atit de rapid, precum eu mi-as fi dorit-o, pe care motiv astazi in sala sintem cu o modificare pur mecanica a hotaririi respective. In toamna revenim la acest subiect deja in perspectiva anului 2007.

Doamna Adriana Chiriac:

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Cu placere.

Microfonul nr.4.

Domnul Igor Klipii:

Domnule Eremciuc,

Vreau sa va intreb daca sinteti la curent cu raportul prezentat de grupul de experti, invitati de Parlamentul Republicii Moldova si finantat de Programul Natiunilor Unite pentru Dezvoltare, care a avut o evaluare a functionalitatii Parlamentului si a avut o serie de recomandari. Si daca aceste recomandari au fost cumva luate in considerare in momentul cind a fost elaborata aceasta hotariri?

Domnul Vladimir Eremciuc:

Domnul Presedinte v-a spus, ca aceste recomandari o sa fie luate in considerare cind o sa fie schimbata structura pentru anul 2007. Asa am inteles eu.

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Va atrag atentie, acest proiect de hotarire nu a avut ca obiectiv schimbari in structura Aparatului. Aceasta hotarire este un exercitiu de ajustare a doar unei singure colonite din aceasta hotarire din 2001, care se refera la nivelul de salarizare.

Domnul Igor Klipii:

Deci, sa inteleg ca acest raport si discutia referitor la modul de organizare a Secretariatului va fi aminata pentru toamna? Si va avea loc atunci?

Domnul Marian Lupu:

Este un raport al unui proiect de asistenta tehnica. Cind va fi prezentat, el va fi examinat, discutat, vom vedea ce luam din el, ce nu luam din el.

Domnul Igor Klipii:

Domnule Presedinte,

El este prezentat.

Domnul Marian Lupu:

Deci, eu va zic, acest lucru se va mai discuta. Menirea proiectului de Lege
nr.2711 nu a fost si nu este de a modifica structura, ci de a modifica colonita care se refera la nivelul de salarizare in conformitate cu prevederile Legii nr.355.

Microfonul nr.5.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu nu cred ca intrebarea mea se refera la acest proiect de hotarire, dar vreau sa atrag atentia Parlamentului. Referentul comisiei permanente, care indeplineste un volum mare de lucru in comisie, si referentii principali in serviciile sau in structurile Parlamentului.

Domnule Presedinte,

Eu cred ca aici noi ar trebui sa gasim o balanta normala intre volumul de indeplinire a lucrarilor pentru aceasta functie si cumva si remunerarea, stimularea sa fie corespunzatoare.

Fiindca nu cred ca un referent al comisiei permanente, care are un volum mare de lucru, trebuie sa fie pus mai jos decit un referent principal dintr-un serviciu al Parlamentului. Trebuie sa revenim la aceasta problema. Eu nu stiu care e opinia dumneavoastra, dar, in general, cred ca si opiniile altor comisii e cam aceeasi.

Domnul Marian Lupu:

Opinia mea este una mai complexa, fiindca sint foarte multi si in Aparat, care nu muncesc in comisii, dar care au un volum de lucru foarte si foarte mare. Si apoi vreau sa va mai spun ca situatia difera de la comisie la comisie. Deci, in acest caz, avem 2 – 3 comisii care acopera aproape 70 la suta din tot volumul de activitate legislativa a Parlamentului, iar celelalte acopera doar 30 – 40 la suta. Tot este o intrebare, incliusiv pentru noi toti, sa vedem, ii diferentiem pe consultanti din diferite comisii in nivelul lor de salarizare sau nu? Fiindca, sarjele sint mult prea diferite.

Eu repet inca o data, discutam la subiectul prezentei hotariri, fiindca, discutii la acest subiect ne asteapta in toamna, in perspectiva anului bugetar 2007 si revenim cu un alt proiect, pentru a vedea structura propriu-zisa.

Stimate coleg,

Nivelul de salarizare, din nou, el deriva din Legea nr.355. Noi nu putem schimba nimic in lege prin hotarire.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Am putea sa revenim la Legea nr.355 cu o initiativa ca sa aducem in concordanta functia, volumul de munca si remunerarea.

Domnul Marian Lupu:

Aceasta e completamente alt subiect.

Microfonul nr.4.

Doamna Valentina Buliga:

Domnule Presedinte,

Eu, totusi, revin la propunerea de a expune mai rezonabil articolul 2: “Prezenta hotarire se pune in aplicare cu incepere de la 1 decembrie 2005”. Acesta sa fie cuprinsul. Este o propunere, deoarece, conform Hotaririi Curtii Constitutionale, conform Legii privind actele legislative, un act legislativ intra in vigoare la data publicarii sau la data prevazuta in textul ei, dar care nu poate preceda datei publicarii. Nu este nimic strasnic daca scriem: “In aplicare cu incepere de la 1 decembrie”. Nu cum suna: “In vigoare la 1 decembrie 2005.” Se pune in aplicare de la 1 decembrie 2005. Pentru a face toate recalcularile, asa cum prevede Legea cu privire la sistemul de salarizare in sectorul bugetar.      

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.1.

Domnul Ion Creanga:

Domnule Presedinte,

Stimati deputati,

In toate cazurile, este efectul retroactiv. Ori in forma cum e scrisa, ori asa cum spuneti dumneavoastra. Efectul va fi acelasi.

Doamna Valentina Buliga:

Si asa, si asa. Ei dar...

Domnul Marian Lupu:

Domnule Eremciuc,

Va multumesc.

Stimati colegi,

In aceste conditii, supun votului aprobarea proiectului de Hotarire a Parlamentului nr.2711. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.2711 este aprobat.

Proiectul de Hotarire nr.2766 privind instituirea Comisiei speciale pentru controlul si monitorizarea procesului de executare a legislatiei ce tine de gestionarea terenurilor proprietate publica a statului de catre Guvern.

Domnule Filat,

Va rog.

Domnul Vladimir Filat:

Domnule Presedinte,

Onorat Parlament,

Permiteti-mi, in numele unui grup de deputati, sa va prezint spre adoptare un proiect de hotarire ce tine de instituirea unei comisii speciale care ar urma sa aiba ca sarcina controlul si monitorizarea procesului de executare a legislatiei ce tine de gestionarea terenurilor proprietate publica a statului de catre Guvernul Republicii Moldova. Ca sa nu iau mult din timp, proiectul respectiv a fost difuzat.

In ultimul timp, noi aici, in Parlament, am avut multiple discutii vizavi de aceasta problema. Eu consider ca, o data cu instituirea comisiei respective si in cazul in care aceasta comisie va munci si isi va duce la indeplinire scopul pe care il presupune acest proiect de hotarire, noi ne vom exercita una din atributiile importante ale Parlamentului si anume controlul asupra aplicarii legislatiei in Republica Moldova. Si de ce nu, in urma acestui control, posibil sa venim cu anumite modificari ale legislatiei, care ar duce la eficientizarea exercitarii si, de ce nu, a gestionarii acestor terenuri care sint proprietate de stat.

Multumesc.

Rog sustinerea.

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Acest proiect a fost discutat si la sedinta Biroului permanent, in cadrul careia am solicitat din timp pentru toate fractiunile parlamentare sa definim componenta numerica a acestei comisii. Daca nu gresesc, am convenit atunci 9 persoane si am rugat pentru sedinta plenului Parlamentului fiecare fractiune sa inainteze candidatii pentru componenta nominala.

Microfonul nr.3.

Doamna Eugenia Ostapciuc:

Domnul Iosif Chetraru, domnul Vladimir Eremciuc, domnul Gheorghe Musteata, domnul Dmitri Todoroglo, domnul Anatolie Zagorodnii.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Microfonul nr.5.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Eu n-am propuneri referitoare la componenta. Eu as vrea sa spun citeva cuvinte referitoare la acest proiect de hotarire.

Domnul Marian Lupu:

Doar o clipa. In acest caz sa incheiem cu exercitiul de inaintare a propunerilor pentru componenta nominala si dupa aceea continuam.

Microfonul nr.4.

Domnul Dumitru Diacov:

Noi propunem ca in aceasta comisie sa fie introdus autorul, domnul Filat.

Domnul Marian Lupu:

De acord.

Celelalte doua fractiuni.

Domnul Leonid Bujor:

Deci, din numarul deputatilor “Alianta «Moldova Noastra»” se propun a fi inclusi in componenta comisiei domnul deputat Vasile Grozav si domnul deputat Alexandru Oleinic.

Domnul Marian Lupu:

Luat act.

Fractiunea PPCD.

Microfonul nr.5.

Doamna Adriana Chiriac:

O propunem ca membru al comisiei pe doamna Valentina Serpul.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

In cazul existentei unei intrebari pentru autori, va rog. Primul a fost domnul Cosarciuc.

Microfonul nr.5, va rog.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu nu am intrebare, am o sugestie. Este binevenita aceasta hotarire propusa de catre autor.

Stimati colegi,

Dar, ea nu va avea efect daca nu se vor gasi resurse financiare pentru inventarierea tuturor acestor terenuri cu destinatie agricola, conform Legii nr.668 de catre Agentia Relatii Funciare si Cadastru, fiindca, pina in momentul de fata, in principiu, nu avem aceasta inventariere, nu avem dosarele cadastrale si Comisia pentru agricultura si industria alimentara a audiat aceasta chestiune in cadrul sedintei comisiei, a inaintat o propunere Guvernului ca sa gaseasca resurse financiare necesare pentru inventarierea si elaborarea dosarelor cadastrale a terenurilor proprietate a statului.

Eu as propune ca, la modificarea legii bugetului pe anul 2006, sa fie gasite aceste surse financiare pentru efectuarea inventarierii, altfel nu va avea nici un efect aceasta comisie.

Domnul Vladimir Filat:

Domnule Cosarciuc,

Eu va multumesc foarte mult.

Sint de acord cu dumneavoastra, ca este o problema ce tine de finantare, dar scopul comisiei propuse, deci unul din scopuri este sa identificam problemele care sint in acest domeniu, si cu rugamintea ca, in afara de acei care au fost nominalizati in cadrul comisiei, atit comisiile parlamentare, deputatii din Parlament se vor incadra in activitate. Si noi, intr-adevar, vom veni cu un raport complex asupra acestei problematici. Cred ca toti, ca sa nu intram in detalii, cunoastem ca,
intr-adevar, sint probleme. Noi pe alocuri chiar nu stim, cite paminturi avem? Care este soarta lor? Cum se gestioneaza?

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Domnul Ivan Banari:

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu as vrea sa revin la articolul 1 si sa-l propun in componenta comisiei pe domnul Iurie Bolboceanu.

Multumesc.

Domnul Vladimir Filat:

In acest caz, daca se accepta, urmeaza sa fie extins numarul, fiindca, deja sint nominalizate 9 persoane.

Domnul Marian Lupu:

De fapt, tine de discretia plenului Parlamentului. Anterior, am avut comisii parlamentare speciale, in cadrul carora au participat si reprezentatii, deci, deputatii neafiliati. Respectiv, tin la discretia plenului Parlamentului spre a decide pentru acest caz concret. Acceptam aceeasi formula sau nu?

Domnul Vladimir Filat:

Domnule Presedinte,

In cazul in care acceptam propunerea domnului Banari, trebuie sa avem in vedere ca urmeaza sa mai suplimentam inca cu un membru sa fie 11, nu 10, sa nu existe paritate a voturilor. In cazul in care se ia decizia sa se accepte prezenta sau in cadrul comisiei si a altor, atunci ar fi logic numarul sa fie de 11 persoane.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc, domnule Presedinte.

Si eu, in calitate de coautor al acestei initiative solicit sa mi se gaseasca si mie un loc in aceasta comisie. (Risete in sala).

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Doamna Valentina Golban:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule Presedinte,

Eu nu ma cer in rol de coautor, dar daca se gaseste si se ia aceasta decizie de extindere pentru a nu fi numarul par, cum a spus si domnul Filat, atunci, cu adevarat, il propun pe domnul Klipii in aceasta comisie.

Domnul Vladimir Filat:

Domnule Presedinte,

Eu imi cer scuze. Dar, totusi, sa revenim la ceea ce-am spus eu anterior, toti deputatii sint bineveniti sa activeze in cadrul comisiei. Noi daca stabilim o norma sau o regula...

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

Doamna Eugenia Ostapciuc:

Eu il repet pe domnul Filat. 9 noi am confirmat de acum, votam prin vot, desigur ca, dar in paranteze 101. Toti trebuie sa lucreze.

Domnul Vladimir Filat:

Da, da, aceasta si am avut in vedere.

Domnul Marian Lupu:

Eu inteleg pozitia in felul urmator, ca se ramine pe acea intelegere la care s-a ajuns in cadrul sedintei Biroului permanent, componenta numerica, sa o numim oficial de 9 persoane si reprezentantii fractiunilor parlamentare, concomitent prezenta si participarea la activitate, discutii in cadrul acestei comisii, accesul pentru toti acei interesati va fi asigurat. Eu asa inteleg ideea.

Domnule Filat,

Va multumesc.

Stimati colegi,

In aceste conditii, supun votului aprobarea proiectului de Hotarire a Parlamentului nr.2766. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul respectiv este aprobat. Urmeaza ca comisia sa se convoace intr-o prima sedinta, pentru a fi alesi presedintele comisiei, secretarul, deci, toate atributele necesare pentru desfasurarea activitatii acestei comisii.

Stimati colegi,

Mai avem putin pina la ora 13.00 si se va anunta pauza.

Proiectilul de Lege nr.2565 pentru modificarea si completarea Legii privind Serviciul de Informatii si Securitate.

Prezinta Guvernul.

Domnul Nicolae Esanu – reprezentantul permanent al Guvernului in
 Parlament:

Stimate domnule Presedinte,

Doamnelor si domnilor deputati,

Supunem atentiei dumneavoastra proiectul de Lege privind modificarea si completarea Legii nr.753 din 23 decembrie 1999 privind Serviciul de Informatii si Securitate al Republicii Moldova.

Aceasta lege a fost elaborata in conformitate cu Planul calendaristic si cu angajamentele pe care Republica Moldova, in cadrul programului comun Republica Moldova – Uniunea Europeana. In proiect sint prezentate cuprinsurile noi ale unor articole din legea in vigoare: articolul 1, articolul 7, care se refera la atributiile Serviciului de Informatii si Securitate si articolul 9 – “Obligatiile Serviciului de Informatii si Securitate”, este stipulata completarea legii cu
3 articole noi: articolul 10 – “Procedura de constatare a infractiunilor”,
articolul 10² – “Avertismentul oficial” si articolul 11¹ – “Dreptul la risc profesional”, precum si introducerea unor amendamente in alte articole.

Scopul proiectului este de a ajusta legislatia Republicii Moldova la standardele europene. Rugam sustinerea dumneavoastra pentru adoptarea proiectului in prima lectura.

Va multumim.

Domnul Marian Lupu:

Domnule viceministru,

Va multumesc si eu pentru operativitatea prezentarii.

Microfonul nr.4.

Domnul Vladimir Filat:

Domnule Presedinte,

Eu va multumesc frumos.

O intrebare scurta vizavi de articolul 7 litera c): “Verifica si ofera, in conditiile legii date privind titularii si candidatii la functii publice”. E o problema principiala, daca vreti. Norma aceasta exista. Stie toata lumea ca fara prezentare de la institutia respectiva, la ora actuala, nu sint angajati functionari de anumit rang. Dar eu sint categoric impotriva ca norma respectiva sa fie prezenta in lege. Stiti, un fel de, fara “raspisca” sa nu poti sa faci. Nu, eu daca ma uitam la dumneavoastra, nu ma adresam dumneavoastra. Eu asa, ca o constatare.

Domnul Marian Lupu:

Domnule viceministru,

Va rog.

Microfonul nr.3.

Domnul Valeri Garev:

Уважаемый господин заместитель министра,

У меня вопрос по 12-му пункту, по изменению в статье 14. Вы предлагаете для зачисления в штат службы считать обязательным испытательный срок в соответствии с законодательством. Мне кажется, там предлагается год, я так понял. В законодательстве установлен шестимесячный срок. Это первое.

И второе. Нужно ли на такую службу брать с испытательным сроком, потому что ведь перед тем, как принять на эту службу определенное лицо, проводится большая проверка, в законе записано: «Изучение качеств человека, проверка его жизни и т.д.» Зачем нужен испытательный срок? Потому что в течение года человек, узнавший какие-то секреты, будет допущен и т.д., потом его без объяснений, установленных причин увольняют. Мне кажется, это нецелесообразно.

Domnul Nicolae Esanu:

Pentru lectura a doua noi putem sa revenim aici. In ceea ce priveste termenul nu este o problema. In primul rind, in articolul pe care l-ati mentionat dumneavoastra nu se stipuleaza termenul de un an, dar nu este o problema, pentru ca exista o regula generala, legea speciala deroga de la legea generala. Si daca se considera necesar ca sa fie un termen mai mare decit termenul general, apropo, care este de trei luni, si nu de 6 luni pentru functionarii publici. Este in Legea serviciului public termenul de 6 luni, poate fi stipulat in lege.

In ceea ce priveste controlul prealabil, vreau sa va atrag atentia ca, in cadrul controlului prealabil, pot fi stabilite foarte multe lucruri, inclusiv calitatile morale ale persoanei respective, dar este foarte complicat de determinat daca persoana este competenta sa exercite anume functia respectiva pentru care este angajata.

Doar in cazul in care o persoana va exercita o anumita munca, numai atunci noi putem sa stim daca ea este competenta pentru a exercita munca respectiva sau nu. In cadrul controlului prealabil putem evalua pregatirea profesionala generala, dar nu abilitatea de a efectua o anumita activitate.

Va multumesc.

Domnul Valeri Garev:

Господин Председатель,

Прошу предоставить мне слово на трибуне для выступления.

Domnul Marian Lupu:

Da.

Microfonul nr.4.

Domnul Igor Klipii:

Multumesc.

Domnule ministru,

Asemenea proiecte de lege vin in Parlament deja avind calculate, in principiu, numarul de voturi necesare pentru a trece. De aceea discutiile uneori nu prea au sens. Totodata, vreau sa va intreb: considerati necesar ca acest proiect de lege sa treaca avizarea institutiilor europene pentru a intelege mai clar daca ele sint totalmente conforme regulilor democratice, pe care eu le consider incalcate, in unele aspecte, in unele articole din acest proiect de lege.

Domnul Nicolae Esanu:

Decizia, desigur, apartine Parlamentului. Dar structurile europene in curind o sa oboseasca de foarte multe amendamente pe care noi le remitem la aceeasi lege. De fapt, legea respectiva este elaborata in conformitate cu recomandarile expertilor Consiliului Europei, expertilor Comisiei de la Venetia. In mare parte, expertii s-au expus deja asupra normelor incluse in proiect.

Domnul Igor Klipii:

Pacat ca n-ati spus aceste recomandari in nota informativa, fiindca, sincer vorbind, imi vine greu sa-mi inchipui ca unele prevederi de aici vin cu recomandari din partea Uniunii Europene. Iar daca au obosit facind aceste propuneri, eu cred ca se pot obosi inca o data pentru a vedea daca noi le-am inteles corect.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

Domnul Alexandru Lipcan:

Impreuna vreau sa constat o situatie. Nu este bine atunci, cind in comisia de specialitate vine si prezinta legea, sa zicem, directorul SIS sau conducerea SIS, dar in Parlament vine cu totul alta persoana si de aceea undeva aceste dezbateri nu se desfasoara la nivel. O intrebare, una, deci, la articolul 10 se spune ca SIS este in drept sa solicite prin citatie, deci, litera j), sa solicite prin citatie persoanelor fizice, persoanelor cu functie de raspundere si reprezentantilor persoanelor juridice sa se prezinte la sedintele, la sediile oficiilor, pardon, oficiale ale serviciului pentru a da explicatii in privinta chestiunilor ce tin de asigurarea securitatii statului.

Care este consecinta neprezentarii acestor persoane sau, de fapt, care este legitimitatea includerii acestei prevederi in legea respectiva?

Domnul Nicolae Esanu:

Sint doua intrebari separate. In ceea ce priveste legitimitatea includerii prevederilor. Indiscutabil ca este legitima includerea, putem vorbi de oportunitate. In ceea ce priveste efectele neprezentarii, sint stipulate reguli generale, privind raspunderea pentru neprezentarea la citarea organelor competente. In masura in care va fi necesar ca sa fie inclus si Serviciul respectiv, vom veni cu amendamente la legislatia respectiva. Dar noi nu consideram ca trebuie sa fie o raspundere speciala, va fi regula, se va aplica regula generala.

Domnul Alexandru Lipcan:

Bine.

Atunci si aceasta prevedere si articolul 10¹ – “Procedura de constatare a infractiunilor”, nu va pare ca alunecam inapoi spre Codul de procedura penala?

Domnul Nicolae Esanu:

Daca va referiti la faptul ca se stabileste dreptul de a efectua ancheta, desigur ca nu. Pentru ca sint doua lucruri diferite: constatarea si efectuarea anchetei. Astazi exista mai multe organe care pot efectua constatarea infractiunilor si transmiterea materialelor constatarii organelor competente sa efectueze ancheta. Deci, nu cred ca poate sa fie pus in discutie ca revenim la ceva. Putem pune in discutie oportunitatea. Noi consideram ca este o propunere oportuna.

Domnul Alexandru Lipcan:

Bine, dar aceasta norma se contine deja la articolul 273 din Legea privind activitatea operativa de investigatii. Scuzati, la articolul 273 din Codul de procedura penala si in Legea privind activitatea operativa de investigatii.

Domnul Nicolae Esanu:

Da, dar nu este stipulat expres ca pot efectua activitati de constatare colaboratorii Serviciului. Si vine aici anume pentru a specifica ca si colaboratorii Serviciului fac parte din cercul organelor care pot efectua aceste constatari.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5 in continuare.

Domnul Vladimir Braga:

Domnule viceministru,

La articolul 10 alineatul (2) este indicat modul de aplicare a avertismentului oficial si este stipulat ca se aplica persoanelor care sint predispuse cumva sa incalce legea. Dupa mine, este un mecanism foarte interesant, cum de determinat. Adica dumneavoastra aveti o propunere cum veti determina in conformitate cu articolul acesta si legea aceasta persoana care este predispusa sa incalce legea?

Domnul Nicolae Esanu:

Deci, cu privire la articolul 10² au existat discutii si in cadrul comisiei sesizate in fond si vor exista amendamente. Pentru lectura a doua exista chiar si propuneri de a omite respectivul articol. Noi sintem dispusi pentru lectura a doua sa amendam normele, care necesita acest amendament.

Domnul Alexandru Lipcan:

Eu pot sa inteleg ca la lectura a doua articolul 2 va disparea?

Domnul Nicolae Esanu:

Este o propunere a comisiei. In raportul comisiei nu este prevazuta anume disparitia. Este prevazut ca sa se determine regimul juridic al avertismentului oficial. Eu am vrut sa mentionez ca exista mai multe discutii cu privire la
articolul 10² si el va suferi amendamente pentru lectura a doua, inclusiv si la subiectul pe care l-ati mentionat dumneavoastra.

Domnul Alexandru Lipcan:

Chestiunea este intr-aceea ca si cu indicele 1 exista niste banalitati, deci, serviciul care indica persoanei in cauza sa respecte Constitutia. Dupa mine, si aceasta notiune este destul de firava in sensul ei. Daca vreti si celelalte tot de asemenea. Eu de aceea intreb. In lectura a doua articolul acesta va suferi schimbari sau va fi eliminat in intregime, pentru ca toate aceste puncte sint, tin de avertisment, adica, intr-un fel sau altul, intr-o modificare sau alta, cetateanului care are drepturi egale cu toata lumea, deci, si poate aplica un avertisment. In cazul in care noi permitem in lege chestia aceasta, trebuie sa fie si mecanismul. Si iata eu de aceea si am intrebat: exista in conceptul dumneavoastra un mecanism careva? Dupa mine, asa ceva nu poate sa existe, pentru ca doar judecata poate determina daca omul este vinovat, daca a incalcat ceva s.a.m.d. Si numai dupa aceea pot fi efectuate aceste lucruri indicate la articolul 10².

Domnul Nicolae Esanu:

Conceptual nu putem fi de acord cu ideea ca vinovatia unei persoane poate fi stabilita numai de catre instanta. Vinovatia in savirsirea infractiunilor, indiscutabil ca numai de catre instanta, dar vinovatia poate fi stabilita inclusiv si de persoanele private. Daca o persoana este angajata la o persoana privata si a comis o incalcare a disciplinei muncii, patronul determina vinovatia si aplica sanctiunea. Deci, conceptual, noi nu putem vorbi despre faptul ca nu poate fi abilitat Serviciul cu dreptul de a face avertismente oficiale. Problema este in regimul juridic al avertismentului si in stabilirea mecanismului pentru a nu se incalca drepturile persoanei.

Eu nu pot sa fiu de acord cu ideea ca este o banalitate sa faci cuiva un avertisment, ca este necesar sa respecte Constitutia. Pentru ca avertismentul, dupa natura sa, in principiu, este un mecanism care protejeaza persoana. Deci, cind Serviciul va constata ca in comportamentul unei persoane exista indici a anumitor incalcari ale Constitutiei sau a altor legi, pina a purcede la sanctionarea persoanei, i se face o notificare. Persoana fiind avertizata de Serviciul respectiv ca in comportamentul ei exista anumite devieri, este necesar sa-si revizuiasca comportamentul si sa nu admita incalcari, pentru care, ulterior, va fi sanctionata. Deci, la etapa respectiva noi nu vorbim de limitarea carorva drepturi ale persoanei, ci, mai degraba, vorbim de un mecanism prealabil de protectie a drepturilor persoanei, pentru a evita ulterioara sanctionare a persoanei respective.

Domnul Alexandru Lipcan:

Multumesc, domnule Presedinte.

Pentru lectura a doua am sa fac propunere ca articolul 10² sa fie exclus din acest proiect.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

In continuare microfonul nr.5.

Domnul Anatol Taranu:

Domnule ministru,

Eu vreau sa revin la articolul 10², avertismentul oficial. Vreau sa va aduc aminte despre faptul ca orice birocratie dintotdeauna are tentatia sa-si extinda prerogativele pina la maximum. Plus la aceasta, spuneti-mi, exista o practica internationala, exista in legislatia altor tari, ar fi de dorit ca aceste tari sa aiba o democratie bine asezata, in care se aplica o asemenea practica? Eu sint ferm convins ca nu. Si am sa va spun de ce. Fiindca aceasta practica reietereaza experienta “KGB”-ului sovietic.

Domnule ministru,

Acest avertisment oficial, inseamna nimic altceva decit profilaxia care era aplicata de catre vechile structuri de securitate.

Mai mult decit atit, eu sint ferm convins ca acest articol deschide calea pentru abuzuri enorme si, de fapt, creeaza pericol foarte serios si consistent, ca securitatea noastra ar putea sa se prefaca in politie politica. Nu poti, cine va determina? Directorul si adjunctii directorului? Care sint criteriile acestui avertisment?

Spuneti-mi, iata, de exemplu, pedagogii, istoricii care protesteaza impotriva introducerii cursului de istorie integrata. Este o linie oficiala astazi a statului. Ar insemna aceasta ca asemenea proteste aduc prejudicii securitatii nationale? Eu cred ca, intr-un fel, acest lucru poate fi constatat anume asa. Si atunci directorul SIS sau adjunctii, mai stiu eu cine, vor face avertismentele respective vizavi de acesti oameni. Si mie mi se pare ca acest articol este absolut nebinevenit aici, el trebuie exclus. El ne face de rusine. Noi nu putem sa admitem intr-o lege, care prevede reglementarea activitatii securitatii, ca sa existe practici, care demult au fost condamnate si care se trag din trecut.

Si inca o replica poate.

Domnule Presedinte al Parlamentului,

Nu cred ca o asemenea lege trebuie sa fie discutata la finele sesiunii, in regim cam de “pojar”. O asemenea lege necesita inclusiv si implicarea societatii civile. Sa nu uitam ca noi sintem o societate care doar iesim dintr-o societate posttotalitara, mai bine zis. Si securitatea in vechea societate a jucat un rol extrem de negativ. Pentru noi este foarte important sa facem o lege care ar exclude orice recidive ale practicilor vechi. Pacat ca noi cam asa foarte urgent examinam aceste legi. Aceasta se refera nu numai la legea mentionata, dar la aceasta cu precadere.

Va multumesc.

Eu ma asociez colegului care a vorbit anterior, indiscutabil acest articol trebuie sa fie exclus din proiect.

Domnul Nicolae Esanu:

Daca imi permiteti...

Domnul Marian Lupu:

Domnule ministru...

Domnul Nicolae Esanu:

La problema posibilitatii eventualelor abuzuri. Vreau sa afirm, cu toata responsabilitatea, ca in cuprinsul articolului propus nu exista nici o norma care ar permite in mod abuziv Serviciului respectiv sa incalce drepturile persoanelor. Da, daca noi spunem ca Serviciul respectiv ar putea incalca legea, desigur, in acest caz noi putem vorbi despre incalcarea dreptului. Dar trebuie sa tinem cont de faptul ca exista mecanisme de protectie a cetateanului. Deci, despre remiterea unui avertisment oficial Serviciul va fi obligat sa informeze Procurorul, care supravegheaza activitatea Serviciului, care, la rindul sau, poate interveni si face o sesizare serviciului, daca a incalcat o lege, remitind un avertisment oficial ilegal cetateanului.

Exista si alte mecanisme, spre exemplu, persoane pot contesta in instanta orisice act al oricarui organ administrativ, inclusiv si a Serviciului. Si instanta va putea constata daca a fost sau nu incalcate drepturile cetateanului. Deci, in cuprinsul propus al articolului respectiv noi nu vom putea gasi nici o norma care incalca direct drepturile cetateanului. Putem vorbi despre faptul ca, eventual, serviciul ar putea sa-si aroge asemenea drepturi, dar atunci trebuie sa lipsim Serviciul de oricare imputerniciri, deoarece pentru oricare activitate care i-o transmitem Serviciului, noi sa putem spune ca el poate sa-si aroge si alte atributii, care nu sint transmise nemijlocit in lege.

Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Domnul Rosca.

Domnul Iurie Rosca:

Domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Eu as vrea doar, revenind la articolul pe care il comentam acum, articolul 10² alineatul (4) va rog sa fim atenti la modul in care se prezinta avertismentul. Avertismentul oficial, la modul imperativ, trebuie sa fie dat personal, prezentindu-l persoanei contra semnatura s.a.m.d. Prin urmare, spre deosebire de profilaxia traditionala, care presupune o conversatie orala intre ofiterul de securitate si persoana care, in acceptia institutiei, prezinta un pericol respectiv la securitatea statului, omul respectiv primeste documentul in mod obligatoriu, tocmai pentru
a-si proteja eventualele drepturi incalcate de catre aceasta institutie, prin instanta de judecata si alte moduri stabilite legal de catre legislatia noastra.

Cit priveste aceasta preocupare excesiva fata de profilaxia s.a.m.d.

Va rog frumos, sintem cu totii utilizatori de calculatoare si de Internet. Intram pe paginile web respective si va veti convinge ca nu exista serviciu de securitate in lumea libera fara dreptul de a efectua profilaxie, inclusiv orala, inclusiv contraavertisment.

Cine doreste sa se convinga pot sa va expediez documentul nr.10972 din
24 iunie 2006 controlul democratic asupra sectorului securitate in tarile membre ale Consiliului Europei, ultimele recomandari ale Comitetului de Ministri, ca sa ne convingem ca norma de respectare a drepturilor omului si al institutiilor democratice trebuie sa coreleze foarte bine cu necesitatea de a proteja statul si societatea de eventualele pericole care parvin din partea unor cetateni sau persoane capabile sa prejudicieze interesele nationale. In opinia mea, nu este nici un pericol in acest articol, ca si in celelalte.

Conteaza ca celelalte institutii ale statului de drept sa-si faca datoria si sa nu admita abuzuri, inclusiv Parlamentul, care trebuie sa verifice controlul activitatii Serviciului de Informatii si Securitate.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr. 4.

Domnul Dumitru Diacov:

Eu consider ca legea creeaza, imbunatateste cadrul legislativ pentru activitatea Serviciului de Informatii si Securitate. Desigur, citind cite o data, iti inchipui, adica iti aduci aminte de niste filme mai vechi despre activitatea cechistilor, cind impuscau in stinga, in dreapta, trebuiau sa posede fel de fel de calitati de luptator s.a.m.d. Activitatea colaboratorilor SIS in momentul actual este una intelectuala. Si cred ca nu presupune foarte frecvent cazuri de a lupta corp la corp cu infractorii. Aceasta mai mult se refera la politie, la alte structuri.

Si eu vreau sa ma refer la articolul 11 – dreptul la risc profesional. Si mie imi pare ca primul alineat este foarte confuz. In orice caz, mie imi pare. Poate domnul Ursu sa comenteze aceasta situatie, ca, ia, uitati-va cum scrie: dreptul la risc profesional: “Nu constituie infractiune actiunea colaboratorului serviciului savirsita intr-o situatie de risc profesional justificat.”

Cine justifica, cine apreciaza aceste justificari? Chiar si in prezenta elementelor constitutive pentru care este prevazuta raspundere disciplinara, administrativa sau penala. Mie imi pare ca oleaca este riscant acest alineat.

Domnule director,

Nu stiu in ce masura este necesar. Eu din pacate, nu cunosc acum, in memorie nu am referintele care se fac similare la Legea cu privire la politie, de exemplu. Poate acolo e mai reusit cumva formulat, ca in lectura a doua acest articol sa fie, sa se incadreze atit in normele internationale, cit si in practica care trebuie sa existe in Republica Moldova. Si daca puteti, eu stiu, zic o intrebare pentru domnul Ursu la acest capitol, cu riscurile.

Domnul Marian Lupu:

Cine raspunde?

Microfonul nr.6.

Domnul Nicolae Esanu:

Daca este adresata.

Domnul Ion Ursu – directorul Serviciului de Informatii si Securitate:

Domnilor deputati,

In primul rind, riscul profesional, dreptul la risc profesional nu presupune lupta corp la corp. Nu numai.

In al doilea rind, atunci cind citim alineatul (1), trebuie sa citim si alineatul (2), in care se scrie ca riscul este considerat justificat, adica este data o explicatie a ceea ce se considera risc justificat: “Daca actiunea decurge in mod obiectiv din informatia, faptele si circumstantele cunoscute colaboratorului, scopul legitim nu poate fi atins prin actiuni, ce nu ar implica riscul, iar colaboratorul a intreprins toate masurile posibile pentru a preintimpina consecintele negative.”

Cunoasteti foarte bine ca sint situatii concrete, cind colaboratorii sint, si legislatia permite lucrul acesta, infiltrati in structuri criminale, in structuri care practica activitati ostile statului si sint supusi unui risc foarte serios.

Colaboratorul operativ trebuie sa aiba, sa fie sigur ca acest risc profesional este acoperit de legislatia in vigoare. Desigur, pot fi discutate anumite circumstante, in lectura a doua sa facem asa ca mecanismul acesta sa fie prescris de lege.

In afara de aceasta, Codul penal deja prevede aceasta norma, la articolul 40 este prevazut acest drept.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Domnul Dumitru Diacov:

Multumesc.

Domnule director,

Eu nu sint impotriva ca sa existe garantii legislative pentru asemenea situatii cind colaboratorii SIS, intr-adevar, sint pusi in situatii sa riste.

Eu am vorbit numai despre... poate este necesar de a perfecta acest articol, ca el sa se incadreze in normele deja existente, de exemplu, pentru politie, care tot nimeresc in asemenea situatii. Ca sa fie niste abordari adecvate.

Domnul Ion Ursu:

Da, sint intru totul de acord.

Domnul Dumitru Diacov:

Pentru lectura a doua, da.

Domnul Ion Ursu:

Pentru lectura a doua numaidecit.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Domnul Igor Klipii:

Domnule Esanu,

Vreau sa va intreb, fiindca discutia care acum s-a inchegat, de fapt, tine si de avizul Ministerului Justitiei. Dumneavoastra, practic, contraziceti propriul aviz.

Domnul Nicolae Esanu:

Deci, eu am mentionat de foarte multe ori aici ca, pina a se adopta o hotarire definitiva de catre Guvern, fiecare minister poate avea propria opinie. Ministerul Justitiei si-a expus opinia asupra proiectului respectiv de lege. Dar, o data adoptata decizia de catre Guvern... eu reprezint aici Guvernul si nu am dreptul sa expun opiniile Ministerului Justitiei, ci doar opinia Guvernului. Si ceea ce-am spus eu astazi reprezinta opinia Guvernului, pe care a acceptat-o si am propus-o Parlamentului.

Domnul Igor Klipii:

Nu, era logic, am in vedere, ca proiectul sa fie prezentat de autor si atunci nu ati fost dumneavoastra in situatia sa vorbiti altceva decit credeti.

Si al doilea lucru care vreau sa va intreb, tine de principiul demilitarizarii, de recomandarile Uniunii Europene si care, practic, este uitat, neglijat, ascuns cumva in acest proiect de lege. Nu considerati ca pentru lectura a doua ar fi bine sa revizuim serios acest proiect de lege, ca sa includem si acest principiu eminent si nesolicitat pentru Republica Moldova?

Domnul Nicolae Esanu:

Pentru lectura a doua, eu am spus ca noi sintem deschisi tuturor discutiilor in ceea ce priveste, eu as vrea sa revin la raspunsul la intrebarea precedenta, eu vreau sa afirm ca nu am facut nici o afirmatie astazi chiar cu riscul ca am expus opinii contrare celor pe care le-a protejat Ministerul Justitiei, dar nu am expus nici o afirmatie contrara legislatiei sau Constitutiei.

Noi vorbim de oportunitate. Ministerul Justitiei, in propriul aviz, si-a exprimat o alta opinie privind oportunitatea respectivelor reglementari. Dar faptul ca exista o alta opinie cu privire la o problema, spre exemplu, cu privire la avertismentul oficial, pina a afirma, ca norma respectiva este contrara Constitutiei sau contrara dreptului este o foarte mare diferenta.

Deci, norma respectiva, repet inca odata, nu este contrara, in opinia si a Ministerului Justitiei, drepturilor omului, o consideram ca nu este perfecta din punct de vedere al oportunitatii. Inclusiv, citarea si alte lucruri impotriva carora s-a pronuntat Ministerul Justitiei la momentul respectiv.

Daca Parlamentul va amenda proiectul de lege si in ultima varianta va fi adoptata opinia pe care a spus-o Ministerul Justitiei in avizul sau trimis Guvernului, foarte bine. Daca va fi adoptata opinia pe care a acceptat-o Guvernul sau, eventual, alte propuneri, pe care o sa le inainteze deputatii in cadrul sedintelor, este iarasi o problema de oportunitate.

Domnul Igor Klipii:

Domnule viceministru,

Eu am inteles. Pur si simplu, ar fi bine sa tinem cont de faptul ca un colaborator al Serviciului de Informatii si Securitate, asa cum scrie in nota informativa, in explicatii, ar putea adresa aceste prescriptii scrise oricarui din noi. Chiar miine, la iesirea din aceasta sala.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

Domnul Ion Plesca:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule Esanu,

Articolul 14 alineatul (4): “Serviciul nu este obligat sa aduca la cunostinta candidatului motivele pentru care angajarea i-a fost respinsa.” Cum considerati dumneavoastra, e corect aceasta? Doar si la judecator Presedintele Republicii motiveaza respingerea si Parlamentul la fel.

Domnul Nicolae Esanu:

Conform regulii generale din dreptul muncii, persoana care este incadrata cu termen de incercare poate fi eliberata inainte de expirarea termenului, fara a i se explica motivele eliberarii din functie. Deci, este o regula generala.

In ceea ce priveste obligatia Presedintelui de a explica motivele pentru judecator este o prevedere legislativa pe care a introdus-o Parlamentul. In lipsa unei asemenea prevederi exprese in lege, de asemenea, candidatura judecatorului putea fi respinsa fara explicarea motivelor. Deci, iarasi sintem in prezenta unei reguli de oportunitate.

Noi am considerat ca este necesar sa prevedem in mod expres aceasta regula aici. La opinia Parlamentului poate fi retinuta sau putem reveni la regula generala.

Domnul Ion Plesca:

Si la alineatul (5): “Pe perioada activitatii in Serviciu colaboratorii nu pot sa detina cetatenia altor state.” Dar cetatenie dubla?

Domnul Nicolae Esanu:

Anume aceasta se are in vedere, ca nu poate fi cetatenie dubla. Daca nu poate fi detinuta cetatenia altor state, ea trebuie interpretata in doua sensuri. Pe de-o parte, ca trebuie sa fie cetatean al Republicii Moldova. Pe de alta parte, ca nu poate avea cetatenia altor state. Deci, evident, ca nu poate sa fie nici dublu sau nici triplu.

Domnul Marian Lupu:

De acord.

Microfonul nr.2.

Domnul Anatolie Zagorodnii:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule ministru,

asa avea o intrebare la articolul 11¹, ceea ce tine de dreptul la risc profesional. Dupa parerea mea, legislatia penala si anume articolul 40 din Codul penal deja da definitia de “risc intemeiat” si inca intr-un sir de articole 35 din Codul penal, articolul 14, articolul 8 din Codul penal, care prevede deja si da notiunea de “risc intemeiat”, care sint organele care dau apreciere acestui risc s.a.m.d. Deci, cum vedeti dumneavoastra introducerea acestui articol? Deoarece este deja stipulat in Codul penal.

Domnul Nicolae Esanu:

Da, desigur, in parte, norma respectiva reproduce dispozitiile altor legi in ceea ce priveste norma penala. Pentru ca, intr-adevar, Codul penal prevede eliberarea de raspundere pentru savirsirea actiunilor care, formal, intrunesc semnele unei infractiuni.

Dar daca aceasta este indreptata spre protejarea unor valori sociale: protectia vietii, sanatatii, statului s.a.m.d., in partea aceasta, intr-adevar, este o repetare. In ceea ce priveste protectia contra raspunderii disciplinare, nu este o repetare. Noi, pur si simplu, aici am vrut sa aratam ca colaboratorii Serviciului sint protejati contra tuturor riscurilor, nu numai contra celor penale, pentru care, intr-adevar, exista reguli speciale.

Domnul Anatolie Zagorodnii:

Bine.

Dar, oricum, trebuie corelat cu articolul 40 si cu alte articole.

Domnul Nicolae Esanu:

Si comisia propune pentru lectura a doua sa fie exclus. Si este o problema care tine de discretia Parlamentului.

Domnul Marian Lupu:

Domnule viceministru,

Va multumesc.

Stimati colegi,

Eu anunt o pauza in sedinta. Comisia dupa pauza va continua. Deci, revenim in sala la ora 14 si un sfert, ora la care vom continua sedinta plenului Parlamentului.

Va multumesc.

P A U Z A

*

* *

D U P A P A U Z A

Domnul Marian Lupu:

Reluam sedinta plenului Parlamentului. Sedinta este deliberativa. In sala sint prezenti peste 52 de deputati. Continuam examinarea proiectului de Lege nr.2565.

Rog comisia.

Domnul Iurie Stoicov:

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Stimati deputati,

Onorata asistenta,

Comisia pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica a examinat proiectul de Lege pentru modificarea si completarea Legii cu privire la Serviciul de Informatii si Securitate, inaintat cu titlu de initiativa legislativa de Guvernul Republicii Moldova.

Proiectul mentionat este inclus in programul legislativ pentru anii 2005–2009, aprobat prin Hotarirea Parlamentului din 24 noiembrie 2005 si a fost elaborat in vederea realizarii obiectivului nr.14 din capitolul 2.1 al Planului de actiuni “Republica Moldova – Uniunea Europeana”.

Proiectul nominalizat prevede la articolul 1 alineatul (7) ca efectivul Serviciului, inclusiv in perioada starii de asediu si de razboi se propune sa fie stabilit si aprobat de Parlament, la propunerea directorului Serviciului, iar informatia privind numarul efectivului sa fie atribuita la secret de stat.

Aceasta modificare este determinata de caracterul special al activitatilor desfasurate de Serviciul de Informatii si Securitate si se bazeaza pe practica internationala ale altor state in acest domeniu.

O noua atributie stipulata la punctul 5) din proiect, cu care se propune a fi abilitat Serviciul, este determinarea modalitatii si realizarea masurilor de protectie criptografica a informatiei, coordonarea si controlul activitatii autoritatilor administrative publice si organizatiilor in acest domeniu, precum si organizarea sistemului national de evaluare a conformitatii mijloacelor de protectie criptografica si tehnica a informatiei. Asemenea competente rezulta din atributiile Serviciului in ceea ce priveste asigurarea securitatii informationale a statului, cit si a sistemelor informationale si de telecomunicatii.

La fel, in concordanta cu prevederile Legii cu privire la documentul electronic si semnatura digitala, Serviciul este abilitat cu atributia in domeniul elaborarii si realizarii politicii de stat si executarii controlului in domeniul aplicarii semnaturii digitale, asigurarii functionarii Centrului de certificare a cheilor publice de nivel superior si a Centrului de certificare a cheilor publice a semnaturii digitale al autoritatilor administratiei publice locale.

In scopul protectiei intereselor publice, asigurarii securitatii statului, combaterii coruptiei si protectionismului in cadrul institutiei publice de stat, la punctul 5) litera k) din proiect, in competenta Serviciului va fi verificarea si oferirea, in conditiile legii, a datelor privind titularii si candidatii la functii publice. Efectuarea acestor masuri de verificare nu contravin si nu prejudiciaza drepturile universale ale omului si legislatia in vigoare.

Totodata, Comisia pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica considera ca normele stipulate in punctul 1) din proiect, articolul 1 alineatele (1) si (5), cu privire la faptul ca Serviciul de Informatii si Securitate se organizeaza si functioneaza ca autoritate administrativa autonoma, precum si faptul ca structura Serviciului este echivalenta structurilor din ministere, necesita a fi revazute in conformitate cu legislatia.

La fel, necesita a fi modificat alineatul (8), care prevede aprobarea structurii si regulamentului Serviciului de catre Parlament, dat fiind faptul ca, conform legislatiei in vigoare, activitatea Serviciului este coordonata de Presedintele Republicii Moldova. Din aceste considerente, cu privire la alineatul (7) din acest articol, se propune ca efectivul Serviciului, inclusiv in perioada starilor de asediu si de razboi, sa fie stabilit si aprobat de Presedintele Republicii Moldova.

Avertismentul oficial adresat unei persoane, stipulat la articolul 10², este o masura de profilaxie a infractiunilor ce submineaza securitatea statului si reprezinta o prescriptie scrisa, adresata unei persoane, care se indica acesteia, sa respecte legislatia si sa nu comita fapte ce prezinta pericol pentru securitatea statului, fiindu-se aduse la cunostinta posibilele consecinte legale.

Totodata, comisia considera ca acest articol poate fi acceptat cu conditia ca autorii, pentru lectura a doua, vor veni cu propuneri pentru completarea legislatiei in vigoare in vederea atribuirii unei valori juridice, a asa-numitului avertisment oficial.

Comisia la fel propune excluderea punctului 10) din proiect, cu privire la completarea cu articolele 9, 11¹ – dreptul la risc profesional, deoarece aceasta norma este stipulata in actuala legislatie si anume la articolul 40 din Codul penal. Iar, conform articolului 18 alineatul (3) din Legea privind actele legislative, in cazul in care proiectul de act legislativ cuprinde prevederi din legislatia in vigoare, acestea, de regula, nu se reproduc.

Cu privire la completarea articolului 12 alineatul (6) cu cuvintele “pentru conexiunea mijloacelor tehnice destinate efectuarii”, comisia pornind de la faptul ca norma respectiva se contine in proiectul de Lege nr.2385 pentru modificarea si completarea legilor privind activitatea operativa de investigatii si a telecomunicatiilor, care a fost remis Consiliului Europei pentru expertizare, consideram oportun ca aceasta prevedere sa fie examinata in pachet cu proiectul in cauza, la momentul parvenirii concluziei Consiliului Europei.

Tinind cont de faptul ca initiativa legislativa nr.1671 din 3 mai anul curent a deputatului Vladimir Filat vizeaza aplicarea modificarilor la articolul 20 din Legea Serviciului de Informatii si Securitate, comisia considera ca acest proiect de lege al domnului Filat sa fie luat ca alternativa la proiectul care se examineaza astazi, iar acest proiect sa fie luat ca baza.

Comisiile permanente si Directia juridica a Aparatului Parlamentului, prin avizele sale, sustin prezenta initiativa legislativa si se pronunta pentru examinarea si adoptarea acesteia, inaintind un sir de amendamente care, conceptual, au fost expuse in prezentul raport si vor fi luate in considerare la adoptarea acesteia in lectura a doua.

Pornind de la cele expuse, comisia propune adoptarea proiectului de lege in prima lectura.

Domnul Marian Lupu:

Da, multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Intrebari pentru comisie? Nu sint.

Va multumesc.

Stimati colegi,

In aceste conditii, supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.2565. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.2565 este aprobat in prima lectura.

Proiectul de Lege nr.2750 pentru modificarea si completarea unor acte legislative.

Guvernul.

Domnul Mihail Pop – ministrul finantelor:

Domnule Presedinte,

Onorat Parlament,

Prezentul proiect de lege contine propuneri de modificare si completare a unor acte legislative care, la general, rezulta din Programul de activitate a Guvernului pe anii 2005 si 2009, “Modernizarea tarii – bunastarea poporului” si, in special, din obiectivele politicii bugetar-fiscale si administrarii fiscale pe termen mediu, anii 2007 – 2009.

De rind cu aceasta, din 71 de articole ale acestui proiect 45 contin propuneri cu caracter redactional si de ajustare a legislatiei in vederea imbunatatirii procesului de elaborare, executare si administrare a bugetului, precum si aducerea in concordanta a legislatiei cu prevederile Codului fiscal.

O mare parte din modificari si completari se propun pentru Codul fiscal, legile pentru punerea in aplicare a unor titluri ale Codului fiscal. Printre principalele amendamente se numara reducerea cotelor inferioare si mijlocii ale impozitului pe venit persoanelor fizice, fara modificarea grilelor de venit impozabil de la 8 si 13% in 2006, respectiv, de la 7 si 10% in 2007, cu mentinerea cotei maxime a impozitului pe venit de 20%. Aceasta masura este orientata spre sustinerea persoanelor cu venituri mici si transpunerea treptata a presiunii fiscale asupra populatiei cu venituri medii si mai mari.

Majorarea in vederea diminuarii presiunii fiscale a persoanelor fizice. Se propune majorarea marimii scutirii personale anuale de la 4500 in anul 2006, la 5400 in anul 2007, precum si majorarea marimii scutirii anuale pentru persoanele intretinute de la 840 la 1440 de lei in anul 2007.

In scopul sporirii fluxului de capital in sectorul de productie, se propune majorarea cheltuielilor deductibile din baza valorica a mijloacelor fixe la calcularea impozitului pe venit, destinate reparatiei curente si capitale a ultimelor de la 10% la 15% in 2007.

Pentru punerea in conditii egale fiscale a organizatiilor de microfinantare cu bancile comerciale, se propune scutirea in marime de 100% din impozitul pe venit a veniturilor obtinute de organizatii de microfinantare din creditele acordate pe un termen de peste 3 ani si in proportii de 50% pentru veniturile obtinute din creditele pe un termen de la 2 la 3 ani, precum si deducerea de catre organizatiile de microfinantare a provizioanelor destinate acoperirii eventualelor pierderi ce tin de nerestituirea imprumuturilor si a dobinzilor aferente acestora.

In vederea diversificarii instrumentelor financiare de creditare, se propune scutirea de impozitul pe venit a dobinzilor persoanelor juridice, obtinute de la depozitele bancare depuse pe un termen ce depaseste 3 ani si de la valorile mobiliare corporative sub forma de obligatiuni, emise pe un termen ce depaseste
3 ani, precum si a dobinzilor persoanelor fizice, obtinute de la valorile mobiliare corporative sub forma de obligatiuni.

De asemenea, intru cointeresarea agentilor economici de a efectua investitii noi de lunga durata si de a modifica structura financiara a lor, se propune de a majora perioada de reportare a pierderilor fiscale la calcularea impozitului pe venit de la 3 la 5 ani. Iar in vederea crearii conditiilor fiscale egale pentru toate veniturile obtinute de nerezidenti si impozitate la sursa, se propune diminuarea marimii cotei impozitului retinut la sursa pe venitul obtinut sub forma de ... de la 15 la 10%.

Se mai prevede largirea ariei de actiune a stimularii fiscale asupra procesului investitional, inclusiv a celui derulat sub forma de investitii capitale cu revederea conditiilor de acordare a facilitatilor fiscale destinate investitiilor prin scutirea de impozitul pe venit a persoanelor juridice care efectueaza investiti capitale sau al caror capital social este constituit sau majorat in marime ce depaseste suma echivalenta cu doua milioane, 5, 10 si 5, 10, 20 si 50 milioane dolari SUA pe termenele respective.

Primele trei pe 3 ani, iar ultimele doua, ceea ce se refera la 20 si 50 milioane dolari SUA investitii, pe 4 ani. Iar imediat dupa expirarea acestor termene, prin scutirea de impozitul pe venit pe un termen inca de 3 ani a intreprinderilor la care marimea capitalului social majorat sau investitiile capitale vor depasi suma echivalenta cu 10 milioane de dolari SUA.

Totodata, va fi mentinuta scutirea in marime de 50% din impozitul pe venit pentru acei care investesc o suma echivalenta ce depaseste 250 mii de dolari SUA. In scopul crearii conditiilor egale pentru toate persoanele fizice si juridice care construiesc casa de locuit, precum si al simplificarii administrarii taxei pe valoarea adaugata, se propune anularea cotei zero a TVA la lucrarile de constructie a caselor de locuit cu aplicarea cotei standard de 20%.

Aceasta masura se propune din motivul ca, actualmente, preturile pentru spatiul locativ nu sint reglementate si cota zero nu influenteaza asupra pretului la acest spatiu locativ. De aceea, suma incasata suplimentar in buget va fi directionata la crearea in buget a unui fond special pentru constructia spatiului locativ pentru persoanele socialmente vulnerabile.

Referitor la accize. Pentru anul 2007 se prevede majorarea de la 35% la 45% a cotei compuse a accizelor la productia alcoolica tare cu o concentratie de alcool de peste 25% volum, de rind cu diminuarea cotei compuse a accizelor la productia slab alcoolica. Aceasta masura de politica fiscala va conduce la asigurarea competitivitatii vinului cu bauturile alcoolice tari prin ridicarea pretului la ultimele.

Cotele accizelor la bere si la produsele din tutun sint ajustate la rata inflatiei prognozata pentru anul 2007. Suplimentar, se propune deducerea cheltuielilor achitate de contribuabili in decursul anului fiscal sub forma de taxe de aderare si cotizatii de membru destinate activitatii patronatelor, al caror plafon nu poate depasi marimea de 0,15% din fondul de retribuire a muncii drept racordare la cerintele stabilite de Organizatia Internationala a Muncii, la care Republica Moldova este parte.

Majorarea plafonului valorii mijloacelor fixe de la 1000 la 3000 de lei, stabilite in Codul fiscal si in Legea cu privire la tariful vamal, pentru beneficierea de facilitatile fiscale stabilite la taxa pe valoarea adaugata si taxa vamala in cazul includerii mijloacelor fixe in capitalul statutar al agentului economic de rind cu reformularea acestor facilitati fiscale.

Luind in considerare preturile la autoturisme pe piata autohtona, se propune calcularea, in scopul deducerii uzurii pentru intretinerea autoturismelor de serviciu, de la valoarea maxima de 100 mii de lei la 200 de mii de lei, actualmente fiind in vigoare doar costul de 100 de mii de lei.

In scopul acumularii unor surse noi pentru completarea fondului rutier, se propune introducerea unei noi taxe pentru comercializarea benzinei si motorinei, cu exceptia motorinei achizitionate angro pentru sectorul agricol, incasate la statiile de alimentare a autovehiculelor. Aceste taxe se propun a fi in marime de 15 bani pentru un litru de benzina si 10 bani pentru un litru de motorina, veniturile de la aceste taxe se estimeaza in suma de 52,9 milioane de lei.

Pentru respectarea principiului echitatii fiscale pentru toti agentii economici si pentru evitarea evaziunii fiscale, cu simplificarea concomitent a administrari fiscale, se propune concretizarea momentului aparitiei obligatiei fiscale la taxa pe valoarea adaugata, precum si a organului de administrare la livrarea de catre agentii economici din raioanele de est ale tarii a energiei electrice, energiei termice, gazelor naturale si a apei.

Concretizarea modului de aplicare a taxei pe valoare adaugata si a accizelor la plasarea marfurilor autohtone in magazinele duty-free concomitent cu racordarea acestor prevederi la Codul vamal.

Pornind de la faptul ca toate impozitele si taxele generale de stat si locale se stabilesc, se modifica sau se anuleaza, exclusiv prin modificarea si completarea Codului fiscal, 39 de acte legislative din proiectul de lege au fost amendate din considerente ca acestea dubleaza prevederile Codului fiscal sau includ norme privind impozitarea cu excluderea acestora sau cu reflectarea lor in Codul fiscal.

Un alt bloc de propuneri vizeaza perfectionarea cadrului legal privind administrarea fiscala in partea ce tine de anularea inregistrarii in calitate de contribuabil a taxei pe valoarea adaugata pentru acei care nu activeaza la sediul indicat in actele de constituire.

O data cu modificarea Legii insolvabilitatii, care prevede lichidarea Consiliului creditorilor si in scopul sustinerii agentilor economici in dificultate, se propune majorarea termenului de stingere a obligatiilor fiscale prevazute in Codul fiscal prin aminare sau esalonare de la un an la 2 ani.

Prelungirea termenului de stingere a obligatiei fiscale pentru contribuabil in cazul actiunii de sechestrare a bunurilor de la 10 la 30 de zile lucratoare din data sechestrului, se propune lichidarea Comisiei republicane permanente cu privire la organizarea expertizei, evaluarii si comercializarii bunurilor sechestrate si acordarea Serviciului Fiscal de Stat a atributiilor de dirijare si coordonare a procesului de expertiza, evaluare si comercializare a bunurilor sechestrate.

Majorarea platii contului de participare la licitatii, de la 2% la 10% din valoarea bunului expus spre comercializare. Racordarea termenului de transferare la buget a sumelor incasate in numerar, cu cel stabilit in legislatia bancara. Ultimul amendament vine intru eliminarea unor impedimente legate de situatii reale cind bancile comerciale sau, mai bine spus, filialele lor primesc de le cetateni impozite conform programului oficiilor centrale si impozitele se transfera la buget a doua zi.

O alta parte de modificari pornesc de la necesitatea imbunatatirii gestionarii mijloacelor publice.

Astfel, se propune lichidarea unor fonduri, cum ar fi, ele sint 6 la numar, n-o sa le dau citire, dar motivul este ca aceste fonduri, preponderent, sint formate din contul mijloacelor bugetului de stat. Si ca banii sa nu circule prin fonduri speciale, se propune ca ei sa fie direct finantati prin intermediul bugetului de stat in scopurile pe care le au aceste fonduri, care se propun pentru a fi lichidate.

Imbunatatirea directionarii mijloacelor financiare publice, incepind cu anul 2007 se propune prin trecerea la finantare din bugetul de stat al Agentiei Nationale pentru Ocrotirea Fortei de Munca din subordinea Ministerului Economiei si Comertului, iar incepind cu anul 2008 – al Casei Nationale de Asigurari Sociale.

In prezent, aceste institutii se finanteaza din contul bugetului asigurarilor sociale de stat. Costurile de intretinere a institutiilor in cauza constituie respectiv 48,3 milioane de lei. Mijloacele care, in legatura cu aceasta, se disponibilizeaza la bugetul asigurarilor sociale de stat vor fi indreptate la cheltuieli caracteristice acestora.

Concomitent, in proiectul de lege prezentat spre examinare s-a propus de a transfera la finantare din contul bugetului de stat si a Companiei Nationale de Asigurari in Medicina, precum si operarea modificarilor in legea de baza a asigurarilor medicale, care se refera la concretizarea acestor fonduri, ca parte componenta a bugetului public national.

Pornind de la faptul ca problema data este prematura, intervin catre dumneavoastra pentru a sustine excluderea acestor chestiuni din proiectul de Lege pentru modificarea si completarea unor acte legislative. Tot din acest motiv se propune de a modifica redactia propusa la Legea cu privire la marimea, modul si termenul de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistenta medicala in partea care se refera la calculul sumei transferurilor din bugetul de stat in fondurile asigurarilor obligatorii de asistenta medicala. In aceasta ordine de idei, se propune ca suma acestor transferuri sa nu fie mai mica de 12,1 la suta din volumul cheltuielilor de baza ale bugetului de stat, ce corespunde nivelului mediu al acestor transferuri in ultimii 3 ani.

In Legea privind calitatea in constructii se propune ca veniturile obtinute din fondul special sa fie utilizate exclusiv pentru finantarea lucrarilor de constituire a bazei normative in constructie, controlul de stat in constructie fiind efectuat de catre organele abilitate, finantate de la buget. Concomitent, se propune stabilirea plafonului defalcarilor in Fondul special in marime de 50 000 de lei la un obiectiv.

In Legea privind pretul normativ si modul de vinzare–cumparare a pamintului se propune de indexat tarifele pentru calcularea pretului normativ al pamintului la coeficientul 3,5 ce rezulta din inflatia cumulativ pe anii 1998–2006, luindu-se ca baza anul 1997, anul intrarii in vigoare a prezentei legi.

Aceasta modificare se propune intru executarea prevederilor legii mentionate, conform carora tarifele pentru calcularea pretului normativ al pamintului se indexeaza anual in functie de rata inflatiei. Pina la momentul actual, aceste tarife nu au fost indexate. Vreau numai sa mentionez ca aceste tarife se refera numai la tranzactiile cu pamintul proprietate publica si nu se refera la tranzactiile funciare dintre agentii economici, unde preturile sint contraactuale.

Tot la aceasta lege se propune ca mijloacele rezultate din vinzarea terenurilor proprietate publica si mijloacele incasate in legatura cu excluderea terenurilor din circuitul agricol sa fie varsate direct la buget si cheltuielile pentru programul de valorificare a terenurilor noi si de sporire a fertilitatii solului sa fie efectuate direct de la buget, evitind conturi bancare si fonduri separate.

Propunem de suplimentat articolul 44 din proiectul de Lege privind Legea pentru punerea in aplicare al titlului VI din Codului fiscal cu prevederi care ar modifica anul implementarii noului sistem de impozitare a bunurilor imobiliare la valoarea de piata incepind cu anul 2008, si nu cu anul 2007.

Pentru mentinerea stabilitatii macroeconomice, in Legea privind sistemul bugetar si procesul bugetar se propune de a acorda imputerniciri Ministerului Finantelor de a lua masuri concrete prin blocarea temporara a utilizarii de catre executorii de buget a mijloacelor banesti formate la inceputul anului bugetar la conturile de mijloace speciale pina la atingerea nivelului de stabilitate.

Paralel cu aceasta, se prevede, ca in cazul in care din soldurile de mijloace banesti la conturile speciale ale institutiilor publice nu s-au efectuat operatiuni de cheltuieli timp de 3 ani, aceste mijloace trebuie sa fie transferate de catre executorii de buget la conturile bugetelor respective.

In scopul crearii conditiilor echitabile dintre concurentii electorali, ce se degreveaza de la locul de munca pe perioada campaniilor electorale, si acei carora conditiile de activitate nu le da posibilitate de a se degreva din munca pe perioada mentionata, precum si din cauza insuficientei de mijloace financiare, se propune de a modifica Codul electoral referitor la abrogarea prevederilor ce tin de remunerarea de catre stat a concurentilor electorali.

Dat fiind faptul ca modificarile care se propun in prezentul proiect de lege vor servi drept baza pentru elaborarea bugetului de stat pentru anul 2007, solicit sustinerea din partea domniilor voastre a proiectului mentionat.

Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Multumesc, domnule ministru.

Stimati colegi,

Intrebari?

Microfonul 4.

Domnul Vladimir Filat:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Domnule ministru,

Am o intrebare scurta. In nota informativa dumneavoastra ati prezentat scutirile pe impozit, introducerea unor noi taxe, uniformizarea, introducerea TVA in anumite domenii si ati reflectat niste cifre. Dupa parerea dumneavoastra, cifrele respective reprezinta realitatea sau sint niste cifre foarte teoretice, sa spunem.

Domnul Mihail Pop:

Cifrele propuse in nota informativa sint niste calcule cu aproximatie foarte inalta. E clar ca aici poate sa deruleze, sa fie careva abateri, in dependenta de volumul de vinzari si al producerii. Si ele sint bazate pe indicatorii prognozati de vinzari ale productiei. In total este prevazut.

Domnul Vladimir Filat:

Domnule ministru,

Eu am inteles. Din punctul nostru de vedere, cifrele respective, care rezulta, dupa cum spuneti dumneavoastra, dintr-un calcul foarte aproximativ, denota, inca o data, ca la noi impozitarea vine de la o baza, daca vreti sa stiti, nu chiar reala. Dar, ma rog, este un punct de vedere al nostru. Insa este o prevedere care prevede introducerea TVA la constructia de locuinte. Si ati indicat o cifra ca aceasta va conduce la majorarea veniturilor la buget, daca nu ma insel, cu circa 8 milioane de lei. Puteti sa-mi spuneti, va rog frumos, dar la ce scumpire vor ajunge locuintele respective asupra carora urmeaza sa fie aplicata taxa TVA de 20 la suta? Daca aveti un calcul...

Domnul Mihail Pop:

Eu vreau sa mentionez faptul ca astazi beneficiaza de cota zero la TVA foarte putine companii care se ocupa de constructia spatiului locativ. Si, dat fiind faptul ca astazi nu este stabilit un pret normativ fix care ar fi calculat cu aplicarea cotei zero sau cu aplicarea cotei standard TVA, companiile care beneficiaza de aceste scutiri, practic, au o concurenta neloiala cu restul companiilor.

De aceea, se propune, dat fiind faptul, ca aceste companii sint putine la numar, de creat un fond in buget, unde vor fi directionate TVA de la spatiul locativ si din acest fond sa se construiasca spatiu locativ pentru populatia socialmente vulnerabila.

Domnul Vladimir Filat:

Da, domnule ministru,

Eu sint de acord, dar calculul, pe care l-ati efectuat dumneavoastra, arata cifra de 8 milioane. Eu, ca sa continui prima intrebare, ar trebui sa inteleg ca, in Republica Moldova, anual, se construiesc locuinte in valoare, efectuam calculul matematic, de 40 milioane de lei numai.

Domnul Mihail Pop:

Eu mentionez ca de cota zero beneficiaza foarte putine companii, fiindca, pentru a beneficia de cota zero, actualmente este necesar ca o constructie sa fie intr-un program de stat sau intr-un program local si trebuie sa aiba niste parametri. Deci, spatiul locativ nu trebuie sa depaseasca o suprafata, apartamentul cu 3 odai – 120 de metri patrati s.a.m.d.

Domnul Vladimir Filat:

Domnule ministru,

Eu am inteles. Ca sa nu retin colegii.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

Domnul Alexandru Oleinic:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule ministru,

Pe parcursul anului 2006, deputatii din Fractiunea Parlamentara “Alianta «Moldova Noastra»” au inaintat mai multe initiative legislative cu modificari ale Codului fiscal, ale unor legi, care, in principiu, aveau impact asupra politicii fiscale anuale. Si toate argumentele invocate de dumneavoastra, de Ministerul Finantelor, de Guvern erau ca politica fiscala pe anul 2006 este deja adoptata, de aceea se vor lua in considerare la adoptarea politicii fiscale pentru 2007.

Eu am examinat foarte atent toate propunerile dumneavoastra si n-am gasit nici o propunere care a fost inaintata de noi, sa fie macar cit de cit asa reflectata in propunerile dumneavoastra pentru 2007. Aceasta e o atitudine sau, pur si simplu, considerati ca nu e timpul? De exemplu, TVA la utilaj si multe, multe altele care au fost.

Domnul Mihail Pop:

Daca e sa va raspund la intrebarea dumneavoastra, propunerile care au parvenit referitor la TVA au fost discutate pentru politica fiscala pentru anul 2006. Acum ce se propune? O parte dintre ele au fost solutionate prin urmatoarele: pentru ingrasaminte minerale si pesticide s-a introdus rambursarea acestui TVA pentru utilizatori.

Ceea ce se refera pentru importul si comercializarea utilajului este o procedura unica pentru toti. Adica acei care procura utilaj, au platit TVA la procurari, il dau la trecerea in cont la etapele ulterioare de productie si de vinzare a marfurilor produse. Plus la aceasta, in Codul fiscal sint prevazute posibilitati de scutire de plata TVA in cazul in care acest utilaj se introduce in fondul statutar. Acum, in proiectul de astazi se propune, suplimentar, unde Guvernul este obligat sa elaboreze un regulament pentru ca acest utilaj sa fie...

Domnul Alexandru Oleinic:

Aceasta prevedere sa fie posibil sa fie implementata.

Domnul Mihail Pop:

Posibil da fie amdinistrat un regulament, Guvernul in timpul apropiat o sa propuna pentru ca acest regulament sa poata lucra.

Domnul Alexandru Oleinic:

Domnule ministru,

Eu la problema utilajului o sa ma opresc in continuare. Dar vreau sa va intreb: in urma introducerilor a noi taxe, a noilor masuri petru politica fiscala din 2007, cu cit se vor mari acumularile la buget? Aveti o cifra aproximativa macar?

Domnul Mihail Pop:

Suma este calculata in marime de circa 200 de milioane. Eu spun circa. Nu putem spune cifra fixa 200, caci prognoza este prognoza, nu se pune pina la la o zecime. Dar modificarea politicii fiscale prevede majorarea acumularilor cu circa 200 de milioane.

Avem de la scutirile la impozitul pe venit o scadere de circa 107 milioane de lei. De la majorarea salariilor vor creste ulterior calculele impozitului pe venit, care vor acoperi aceasta suma de diminuare cu circa 80 de milioane. Si majorarile la accize la bauturile alcoolice tari si alte ajustari la accize vor aduce la o majorare de peste 100 de milioane, care, in total, undeva va fi un plus de 200 milioane de lei.

Domnul Alexandru Oleinic:

Multumesc, domnule ministru.

Vreau sa ma refer la Legea fondului rutier si la introducerea taxei pentru benzina si motorina, livrate la statiile de alimentare. Totusi, aceasta prevedere care se introduce o taxa noua de 0,10 banuti la un litru de motorina si 0,15 la un litru de benzina, chiar si cifrele pe care dumneavoastra le-ati indicat, ca constituie 52 de milioane, eu, efectuind un calcul foarte simplu, fiindca avem in jurul la 500 000 de autovehicule in tara, cred ca suma este cu mult mai mare decit 52 de milioane. Noi am calculat in jur la 150 de milioane.

Dar credeti ca prevederea aceasta este benefica pentru economia nationala si mai ales pentru categoriile de persoane care se folosesc de benzina si motorina de la statiile de alimentare? Fiindca, pina la urma, nu toti merg in “Mercedes”-uri, sint care merg si in niste masini “Jiguli” s.a.m.d.

Domnul Mihail Pop:

In primul rind, aceasta taxa va fi achitata de acei care vor avea mai mult consum de benzina si motorina, acei care exploateaza mai intens drumurile tarii. In plus, este directionata in Fondul rutier pentru a mentine drumurile, care, ulterior, vor acorda beneficii posesorilor de autoturisme, caci nu vor fi atit de frecvent defectate chiar autoturismele.

Ceea ce se refera la suma de 150 de milioane, despre care dumneavoastra spuneti, nu putem sa stam sa o calculam, dar ea este acea pe care noi o numim, adica 53 milioane de lei.

Domnul Alexandru Oleinic:

Da, noi am ajuns la finele anului 2006 si o sa facem analiza sa vedem cit s-a colectat si atunci...

Domnule ministru,

Ceea ce tine de completarea articolului 101, alineatul (5) din Codul fiscal, da? Dumneavoastra propuneti ca restituirea TVA in modul stabilit de Guvern sa se completeze cu: “Restituirea TVA se efectueaza in contul stingerii datoriilor agentilor economici”. Mai bine-zis, daca statul are datorii pentru achitarea TVA, inseamna ca, pur si simplu, trecem in contul agentilor economici. Cu aceasta agentul economic contribuie, prin impozitele lui, bugetul de stat.

Eu vreau sa va aduc aminte ca la inceputul anului eu am iesit cu o initiativa legislativa prin care am cerut sa fie stabiliti responsabilii concreti de nerambursare la timp a TVA a agentilor economici. Legea aceasta a trecut, pare-mi-se, comisiile parlamentare, pina acum nu a fost adoptata in Parlament. Insa eu inteleg ca aceasta prevedere rezulta tocmai din initiativa propusa de mine. Dar in cazul in care noi operam o asemenea modificare, o atare completare a articolului 101, atunci, fara doar si poate, agentii economici avanseaza impozitele. Aceasta nu este corect.

Domnul Mihail Pop:

Nu este corect. Deci, este necesar de a intelege articolul respectiv in felul urmator. Agentul economic, care primeste restituirea TVA, in cazul in care are datorie la buget, i se achita datoriile si diferenta se da la cont. Incepind cu anul 2006, zilnic restituie banii la cont la toti agentii economici care au restituit TVA si nu au datorii la stat.

Dar acest articol se mai precizeaza cu faptul ca nu se permite restituirea la vama pe motivul ca vama a introdus un nou sistem de evidenta, care nu primeste achitari reciproce, cum spunem noi, dar numai prin bani. Deci, noi rambursam banii la cont si agentii economici transfera banii la vama. Dar ceea ce se refera la restul conditiilor, noi facem transfer in scopul stingerii datoriilor.

Domnul Alexandru Oleinic:

Nu, nu, ca eu sa inteleg diferenta, statul este obligator sa o ramburseze la timp.

Domnul Mihail Pop:

Ea se restituie zilnic la conturile agentilor economici. Puteti sa verificati, poftim.

Domnul Alexandru Oleinic:

E foarte greu si e foarte de neinteles pina la urma.

Domnule ministru,

Modificarile ce tin de Codul fiscal, ale articolului 103, punctul 28, alineatul (6), concretizarea momentelor de livrare de catre agentii economici a energiei electrice, energiei termice, gazelor naturale, agentii economici din Transnistria. Cum noi, totusi, putem sa-i impunem ca prevederea aceasta sa aiba loc? Si cum putem administra asa un caz cind noi impunem agentii economici din Transnistria ca indeplineasca obligatiunile fiscale fata de TVA?

Domnul Mihail Pop:

Aici eu aici vreau sa mentionez ca Codul fiscal prevede ca agentii economici care procura bunuri materiale din Transnistria achita la posturile vamale TVA la bunurile respective din costul bunurilor respective. Insa noi acum avem situatii ca energia electrica, deocamdata, dar e posibil sa apara ulterior gazele naturale, apa si altceva, deci, nu trec prin posturile vamale, dar se inregistreaza la contoarele «Moldelectrica». De aceea, se propune ca, odata in luna, la data de 20 a fiecarei luni, sa fie luat indicatorul contoarelor. Si agentul economic care va procura aceasta energie electrica de l agentii economici din raioanele de est sa plateasca TVA in buget, dar acest compartiment il va administra pe viitor Serviciul fiscal. In momentul de fata aceasta o face Serviciul Vamal si este incomod pentru dumnealor si s-a convenit sa schimbam functiile in cazul acesta.

Domnul Alexandru Oleinic:

Domnule ministru,

Si ultima intrebare, ce tine de cota de introducere a TVA la lucrarile de constructie. In septembrie 2005 s-a introdus prevederea aceasta. Totusi atunci au fost efectuate niste calcule care au permis sa fie operate modificari in Codul fiscal la un moment concret. De ce, totusi, noi acum, dupa aproape nici un an de zile
n-avem... propunem ca sa fie exclusa din 2007? Care este cauza, administrarea incorecta sau anume argumentele invocate atunci pentru a fi introduse?

Domnul Mihail Pop:

Anume cauza este ca cota zero la constructia spatiului locativ, care este actualmente, nu stimuleaza diminuarea preturilor la acest spatiu locativ. De aceea, se propune ca sa fie toti in conditii egale si de creat un fond din care Guvernul va construi spatiu locativ pentru paturile socialmente vulnerabile.

Domnul Alexandru Oleinic:

Va multumesc, domnule ministru.

Noi vom veni cu niste amendamente destul de serioase la politica fiscala pentru 2007. Dar vreau sa va spun ca majorarea cu 200 de milioane a poverii fiscale pentru anul 2007, pentru agentii economici este o majorare foarte esentiala.

Va multumesc.

Domnul Mihail Pop:

Deci, eu inca o data vreau sa mentionez. Majorarea parvine preponderent, vine de la accizele de la bauturile tari alcoolice peste 80 de milioane si vine cresterea impozitului pe venit care rezulta din majorarea salariilor.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Domnul Valeriu Guma:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule ministru,

Spuneti, va rog, argumentati propunerea dumneavoastra vizavi de scutirea impozitului pe venit pentru organizatiile de microfinantare din creditele acordate, 100% pina la 3 ani si 50% de la 2 pina la 3.

Domnul Mihail Pop:

Deci, se propune de a egala organizatiile de microfinantare cu bancile comerciale. Si unele, si altele dau imprumuturi. Actualmente, bancile comerciale daca dau imprumuturi pe un termen de 3 ani si mai mult, profiturile primite de la aceste imprumuturi nu se impoziteaza. Si noi propunem. Dar daca dau imprumuturi intre 2 si 3 ani, profiturile se impoziteaza de la 50%. Aceeasi situatie propunem pentru intreprinderile de microfinantare.

Domnul Valeriu Guma:

Va multumesc.

Adica bancile comerciale sint astazi facilitate.

Domnul Mihail Pop:

Da.

Domnul Valeriu Guma:

Bine.

Este si aceasta.

Da, multumesc.

N-am cunoscut lucrul acesta. Totodata, vreau sa mentionez niste lucruri care, dupa parerea mea, Parlamentul ar trebui sa aiba o atitudine in privinta data vizavi, in genere, daca sa ne referim la politica fiscala pe care ati venit, propunerile, noi putem sa constatam ca, in principiu, paturile vulnerabile, populatia nu are de primit niste facilitati din aceasta... nu este stimulata economia reala. Acei bogati devin mai bogati, acei saraci – mai saraci. Si acesta e un moment.

Si al doilea moment. Avind in vedere ca noi am avut foarte multe initiative si pot sa ma refer la unele dintr-insele, vizavi de ceea ce tine de majorarea accizelor la bauturile alcoolice, vizavi de Banca Nationala, asupra carora, pe parcursul unui timp destul de indelungat au parvenit avize negative de la Guvern, dar care vad ca sint reflectate in politica fiscala intr-o masura mai mare sau mai mica.

Dragi colegi,

Noi facem, aceeasi meserie si nu-i bine ca cineva sa-i dea o asemenea calificare. Totusi, cerem sa fie un respect din partea Guvernului in privinta aceasta.

Partidul Democrat nu va sustine aceste modificari.

Va multumim.

Domnul Mihail Pop:

Eu cu referinta la paturile socialmente vulnerabile. Vreau sa mentionez faptul...

Domnul Marian Lupu:

Domnule ministru,

Va rog.

Domnul Mihail Pop:

Daca pot sa raspund domnului Guma. Deci, in proiectul de lege examinat astazi, se propune de a diminua cotele pentru veniturile pentru primele doua grile, deci de la 8,13 la 7,10. Diminuam cu 3 puncte procentuale veniturile pina la 16 mii de lei.

Plus la aceasta, scutirile personale se majoreaza pentru 2007 cu 900 de lei pentru un angajat si peste 600 de lei pentru persoana intretinuta. Este un pas care, treptat, merge inspre diminuarea poverii fiscale si anume la paturile socialmente vulnerabile. De aceea, nu sint de acord cu ceea ce spune domnul deputat.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5

Domnul Iurie Bolboceanu:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule ministru,

Referitor la Legea fondului rutier. Eu as vrea sa revenim la articolul 17 – instituirea taxei, unor noi taxe la benzina si la motorina cu 0,15 la benzina.

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi din sectorul nr.3...

Domnul Iurie Bolboceanu:

Si 0,10 la motorina.

Domnul Marian Lupu:

Riscam sa nu auzim intrebarile la microfonul nr.5.

Domnul Iurie Bolboceanu:

Totusi, care sint argumentele, instituirea acestei taxe? In costurile si pentru benzina,si pentru motorina sint de acum sumele sau taxele pentru fondul rutier. Iata introducerea acestor noi taxe, caci ele, fara doar si poate, vor duce la majorarea si a costului benzinei si a costului motorinei. Care sint argumentele introducerii acestei noi taxe?

Domnul Mihail Pop:

Propunerea data porneste de la momentul, din faptul ca, totusi, resursele pentru fondul rutier in momentul de fata sint insuficiente. La acoperire, suplimentar ar fi propunerea care este initiata si acest lucru este practicat si in mai multe tari. Totodata, aceasta impunere, sa spunem asa, nu influenteaza toti detinatorii de autoturisme uniform, dar influenteaza in dependenta de faptul cum fiecare va exploata autoturismul propriu sau masinile de transport grele care functioneaza in economia nationala.

De aceea, povara, daca e sa luam de la costul motorinei si benzinei, ea este in jurul la 1%, nu este povara mare si aceea cred ca va fi benefica pentru economia nationala in ansamblu.

Domnul Iurie Bolboceanu:

Da, domnule ministru,

Eu nu pot fi de acord cu dumneavoastra din simplul motiv ca, cu ridicata, produsele petroliere in Republica Moldova, conform legii, au dreptul sa comercializeze importatorii de produse petroliere. Marea majoritate, toti acei care folosesc si motorina, si benzina si chiar agricultorii o folosesc anume de la statiile petroliere, acolo unde dumneavoastra insistati ca sa fie introduse aceste taxe noi – 0,15 de lei pentru un litru si 0,10 la benzina si la motorina.

De aici rezulta clar ca si motorina, si benzina atit pentru majoritatea cetatenilor Republicii Moldova, cit si pentru agricultori se va majora, de fapt.

Stimati colegi,

In general, noi avem o situatie de citiva ani de zile cam ciudata si caraghioasa, cind produsele petroliere se majoreaza atunci cind la sat incepe aratul, primavara, cind incepe semanatul si vara, cind sintem in toiul recoltarii.

Eu nu vad careva argumente care ar impune majorarea preturilor astazi la motorina si la benzina si virarea acestor impozite in fondul rutier, deoarece, inca o data zic, in preturile de cost si la benzina, si la motorina sint introduse taxele pentru fondul rutier. Daca ele astazi sint insuficiente, Guvernul ar trebui sa gaseasca alte surse de completare a fondului rutier, decit majorarea preturilor la benzina si motorina.

Si propun ca pentru lectura a doua acest articol sa fie exclus.

Domnul Mihail Pop:

Eu vreau sa ma refer la administrarea, deci, a platii de catre producatorii agricoli. Acestea sint mecanisme. Oricare producator agricol poate sa faca procurari angro prin transfer, primeste tichete si poate sa se alimenteze de la oricare statie, de la care proprietar a procurat aceasta motorina si este lucru destul de simplu pentru administrare si posibil de a-l indeplini.

Domnul Iurie Bolboceanu:

Domnule ministru,

Eu cred ca argumentele sint insuficiente. Pentru aceasta eu inca o data revin. Ceea ce se va realiza, asa este stipulat in legea pe care o prezentati dumneavoastra, la statiile PECO, ea va fi taxata suplimentar cu 0,15; 0,10, chiar si acele tichete pe care le vor lua producatorii agricoli.

Nu vor fi taxate importurile sau realizarile de la importatori, realizarile cu ridicata. Da altfel, daca sa venim cu ceea ce mentionati dumneavoastra, trebuia sa facem modificarea respectiva si in acest proiect de lege.

Domnul Mihail Pop:

Eu nu cred ca este nevoie, dat fiind faptul ca toate statiile PECO astazi sint dotate cu masini de casa si control care au mai multe sisteme de evidenta. Evidenta in numerar, evidenta prin tichete si de aceea este posibilitatea de a evidentia o forma sau alta de achitare, este foarte simplu.

Plus la aceasta, agentii economici care comercializeaza produse petroliere pot tine evidenta separat in contabilitati, corectitudinea calcularii acestei taxe o pot prezenta ulterior organelor de control. De aceea, inca o data vreau sa mentionez faptul ca probleme aici nu trebuie sa apara.

Domnul Iurie Bolboceanu:

Majoram taxele si probleme nu apar.

Bine.

O alta intrebare referitoare la Legea nr.847 privind sistemul bugetar si procesul bugetar. Dumneavoastra propuneti, adica Guvernul, la articolul 12 – mijloacele speciale ale institutiilor publice, un alineat nou – (5), in scopul mentinerii indicatorilor macroeconomici la nivel, Ministerul Finantelor este in drept sa blocheze temporar utilizarea de catre executorii de buget a soldurilor de mijloace banesti, formate la inceputul anului bugetar la conturile de mijloace speciale, pina la atingerea nivelului de stabilitate.

Spuneti va rog, dar dezechilibrarea macroeconomica, cum va fi ea apreciata, care sint indicatori macroeconomici care vor aprecia ca noi sintem intr-o situatie de dezechilibru la nivel macroeconomic?

Domnul Mihail Pop:

Deci, eu vreau sa mentionez faptul ca in bugetul de stat acum, de rind cu mijloacele de baza, cum spunem noi, veniturile de baza, sint incluse si mijloace speciale de la institutiile care administreaza de sine statator veniturile lor. Este vorba de institutiile superioare, care au venituri de la inmatricularea studentilor cu plata si pentru o mai buna planificare, deci, Ministerul Finantelor acum, fiind in acord cu Fondul Monetar International, are indicatorul de deficit bugetar.

Acesta e unicul indicator pe care noi trebuie sa-l controlam operativ si il vedem in fiecare luna. Si pentru a nu destabiliza acest indicator pentru o mai buna planificare, si noi in directia aceasta lucram cu institutiile respective, noi propunem ca, totusi, in caz, sa spunem asa, de criza sa poata fi stopate unele cheltuieli din restantele anului precedent.Vin banii la cont care au ramas din anul precedent pentru inceputul anului curent. Dar aceasta poate sa fie ca o masura extraordinara pe o perioada foarte scurta.

Domnul Iurie Bolboceanu:

Domnule ministru,

Eu inteleg lucrul acesta, dar intrebarea mea a fost de alta natura. Iata acest... cum va fi apreciat acest... care sint indicatorii care vor aprecia acest dezechilibru?

Aceasta este vointa Ministerului Finantelor sau va fi un organ special care va aprecia acest lucru si dumneavoastra spuneti ca este temporar. Nu este temporar, caci noi introducem in lege si el nu este temporar.

Domnul Mihail Pop:

Noi vorbim anume despre indicatorul pe care il controleaza Ministerul Finantelor. Este vorba de deficitul bugetar. Deficitul bugetar, dupa formula cum se calculeaza acest indicator, deci, mijloacele banesti la conturi, la inceputul anului ele sint finantate pentru finantarea deficitului bugetar.

Domnul Iurie Bolboceanu:

Aceasta e clar.

Domnul Mihail Pop:

Si in dependenta cum vor evalua lucrurile pentru a nu admite cresterea acestui deficit, sa fie stopate unele cheltuieli din buget.

Domnul Iurie Bolboceanu:

Domnule ministru,

Atunci, ca sa clarificam situatia, inca o intrebare scurta la acest capitol. Ministerul Finantelor in urma blocarii soldurilor, a surselor speciale si a fondurilor institutiilor bugetare, va avea posibilitate sa foloseasca aceste surse in creditarea cheltuielilor de baza de la bugetul de stat. Va putea face acest lucru?

Domnul Mihail Pop:

Deci, dumneavoastra... aceasta e a doua intrebare. Deci, noi vorbim de indicatorii macroeconomici, ceea ce se refera la deficitul bugetar si ceea ce se refera la utilizarea temporara a banilor. Si in momentul de fata Ministerul Finantelor in caz de insuficienta de mijloace poate sa apeleze la mijloacele din conturile speciale ca imprumut, cu rambursarea ulterioara a acestor bani. Aceasta prevede si legislatia in momentul de fata.

De aceea, propunerea data nu efectueaza, deci nu se refera la a doua intrebare a dumneavoastra.

Domnul Iurie Bolboceanu:

Am inteles.

Domnule ministru,

Atunci, dumneavoastra acceptati ceea ce ati propus dumneavoastra, ca ele sa fie folosite ca credite, cu rambursarea lor ulterioara, si acest lucru sa fie stipulat in lege.

Domnul Mihail Pop:

El este deja, u este stipulat in lege.

Domnul Iurie Bolboceanu:

Nu este.

Domnul Mihail Pop:

Este la moment, dar...

Domnul Iurie Bolboceanu:

Eu v-am citit tot articolul.

Domnul Mihail Pop:

Domnule,

Acesta e proiect de modificari.

Domnul Iurie Bolboceanu:

Din articolul 17.

Domnul Mihail Pop:

Dar in legea de baza aceste prevederi sint deja incluse.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Domnul Ivan Banari:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule ministru,

Am studiat foarte minutios acest proiect de lege. Am multe intrebari, dar vreau sa ma refer numai la doua dintre ele.

Prima. Dumneavoastra, in nota informativa, spuneti urmatoarele: modificarea, este vorba despre Legea privind pretul normativ si modul de vinzare–cumparare a pamintului. Modificarea in cauza se propune intru executarea prevederilor legii mentionate conform carora tarifele pentru calcularea pretului normativ al pamintului, indicat in aceasta anexa, se indexeaza anual in functie de rata inflatiei. Pina la momentul actual aceste tarife n-au fost indexate.

Puteti raspunde de ce n-au fost, de ce nu s-a executat legea?

Domnul Mihail Pop:

Au fost tentative de indexare de citeva ori. Parlamentul nu a acceptat acest lucru. Si acum este, probabil, ca ar fi binevenit de modificat si Legea cu privire la pretul normativ, unde este stipulat ca pretul normativ se indexeaza anual, ca sa nu apara pe viitor, sa spunem asa, tentative de a indexa.

Domnul Ivan Banari:

Cred ca e bine ca ati venit cu aceasta initiativa acum. Dar va inchipuiti, acei care au cumparat pe parcursul anului acesta pamint, au cumparat cu un pret, acei care vor cumpara anul viitor, vor cumpara cu un pret cu mult mai mare.

Si a doua intrebare.

Domnul Mihail Pop:

Deci, aici eu am subliniat, nu se refera la tranzactiile funciare dintre agentii economici. Tranzactiile funciare dintre agentii economici se efectueaza la pretul de piata, de intelegere, contractuale.

Domnul Ivan Banari:

Clar. Am inteles. Eu am inteles foarte bine.

Domnul Mihail Pop:

Deci, aceasta se refera la paminturile proprietate publica.

Domnul Ivan Banari:

Eu am inteles foarte bine. Dar acei care au cumparat anul acesta de la organele publice, au cumparat cu un pret, acei care vor cumpara de la 1 ianuarie o s-o faca cu alt pret, care va fi evident mai mare.

Deci alt moment. Anul trecut, cind am discutat un proiect similar, eu am pus o intrebare, dumneavoastra mi-ati raspuns. Vreau sa va rog inca o data sa-mi raspundeti la aceasta intrebare.Cind vom readuce noi situatia cind un agent economic, un producator, in primul rind, ar putea singur sa se inregistreze ca platitor de TVA.

Domnul Mihail Pop:

Deci, dumneavoastra, daca ati observat, noi propunem pentru a inaspri conditiile de inregistrare a platitorilor de TVA. Deci, care este cauza? Noi, in momentul de fata inregistram platitorii de TVA obligatoriu, daca au cifra de afaceri de 200 de mii in timp de 12 luni. Desi sint aceste stipulari, noi si la moment, anual lichidam platitorii de TVA, firme fantome, intre 1500 si 2200 de unitati anual.

Adica, citi se inregistreaza cam atitia si se lichideaza. Daca vom permite inregistrarea de la primul leu, de la prima zi, noi pierdem totalmente controlul asupra acestui impozit si vom aduce la niste evaziuni fiscale enorme si chiar putem spune ca nu vom incasa deloc, putem sa nu incasam aproape deloc la acest capitol.

Domnul Ivan Banari:

Domnule ministru,

In asemenea situatii...

Domnul Mihail Pop:

Si este, vreau sa spun ca aceasta este o practica, cum se spune, in toate tarile. Nici o tara nu inregistreaza de la primul leu.

Domnul Ivan Banari:

In asemenea situatii, un producator care incepe afacerea ii nevoit sa vinda marfa cu 20 la suta mai ieftin decit acel care de acum este platitor de TVA si nici o data nu va intra pe piata. Deci aceasta e situatia. Chiar am avut saptamina trecuta citiva agenti economici, care activeaza anume in productie, si mi-au spus ca de ce ne-am angajat noi in acest sector, ne ocupam si noi cu comertul si gata.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule ministru,

Intrebarea mea se refera la articolul 33 din proiectul propus si anume la modificarea Codului electoral. Vreau sa va spun ca exista un grup de lucru care lucreaza de un an si ceva in Parlament, care se ocupa de modificarea Codului electoral si Guvernul a avut toata posibilitatea sa vina cu unele modificari din partea sa. Si chiar miine acest proiect, cu multe modificari, va fi votat in a doua lectura in Parlament. Dumneavoastra propuneti excluderea a ceea ce s-a facut o regula, in sfirsit, anul trecut in Codul electoral, privitor la mentinerea salariului in cazul degrevarii.

Dumneavoastra aduceti niste argumente de 300 si ceva de milioane de lei. Vreau sa va spun ca eu am studiat foarte amanuntit aceasta intrebare si, incepind din 1997, de cind Codul electoral prevedea dreptul la degrevare si plata pentru aceasta, vreau sa va spun ca in 2003, unde dumneavoastra spuneti ca 328 de milioane, au fost degrevati doar 15 candidati si suma a fost de 70 mii de lei.

In 2005 au fost degrevati 30 de candidati si suma este de 126 mii de lei. Daca dumneavoastra spuneti ca aceasta suma ar fi de 328 de milioane de lei, inseamna ca cealalta suma de multe milioane a fost cheltuita din bugetul de stat. Vreau sa va intreb: din 101 deputati, care stam aici, doar doi au fost degrevati. Ceilalti au primit frumos banii din buget si i-am vazut si pe ei in teritoriu, activind in campania electorala. Dumneavoastra ziceti ca li s-ar fi lezat drepturile.

Eu consider ca trebuie exclus acest articol din acest proiect, venit cu cintarul, si sa-l lasam sa fie examinat aparte in comisii si sa venim, caci avem timp pentru a veni, cu modificarile Codului electoral. Sa nu fie pus aici la kilogram.

Domnul Mihail Pop:

In primul rind, prevederile articolului 46 alineatul (3) se refera nu numai la candidatii in deputati in Parlamentul Republicii Moldova, dar se refera la toti candidatii, la consilierii de toate nivelurile. Si, conform modificarilor care au avut loc in anul 2005, implementarea conditiilor articolului 46 alineatul (3) poate sa duca la niste cheltuieli echivalente cu suma care este stipulata, expusa in nota informativa de 318 milioane de lei.

Doamna Valentina Cusnir:

Domnule ministru,

In 2005 nu au fost operate modificari in Codul electoral la articolul 46 alineatul (3), doar a fost operata completarea care s-a pierdut in 2002 si dadea dreptul ca in 2003 ati platit 70 de mii. In 2005 n-ati vrut sa achitati acele 126 de mii. Iata aceasta a fost. Nu a fost o modificare.

Domnul Mihail Pop:

A fost data talmacire.

Doamna Valentina Cusnir:

Am cerut clar excluderea de aici si examinarea aparte a acestei modificari Codului electoral. Eu cred ca este foarte corect si colegii deputati ma vor sustine.

Domnul Mihail Pop:

Dupa cite stiu eu, in Guvern a fost avizat un proiect de Lege cu privire la Codul electoral. Dar, dat fiind faptul ca aceasta a fost initiativa legislativa, Guvernul nu poate sa-si completeze acest aviz de sine statator si de aceea venim cu propunere in cadrul modificarii unor acte legislative, inclusiv in situatia de astazi.

Doamna Valentina Cusnir:

Am explicat clar ca acesti bani totuna se cheltuie din bugetul de stat clandestin. Trebuie sa fie transparenta, sa se vada cit s-a cheltuit din campania electorala. Si daca el este bugetar, sa fie bun sa se degreveze si sa primeasca tot din buget, dar prin intermediul Comisiei electorale, conform Codului electoral.

Domnul Mihail Pop:

Toate finantarile electorale se fac prin intermediul Comisiei electorale.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Doamna Valentina Buliga:

Stimate domnule ministru,

Enul trecut, in momentul adoptarii politicii bugetar-fiscale pentru anul 2007 va aduceti aminte ca am avut argumente impotriva introducerii taxei pe valoarea adaugata la medicamente. Aceasta introducere a avut totusi un impact negativ asupra consumatorilor de medicamente, un indicator ca este mult mai jos in Republica Moldova, decit in tarile Europei de Sud-Est.

Alta este problema. Mie mi se pare ca ar fi oportun ca la momentul adoptarii a unor astfel de documente, Guvernul, ministerele, care realizeaza aceste documente, ar trebui sa fie deschise si transparente catre populatie. Si va spun de ce. 8% la medicamente a adus, v-am spus, acest impact, dar Guvernul nu o data a atentionat consumatorii de medicamente ca introducerea TVA la medicamente nu va majora pretul. Adica rugamintea mea este ca pe viitor acest curaj al Guvernului de a spune cinstit populatiei care sint efectele pozitive, poate pozitive sint mult mai mari decit negative, deoarece s-a introdus mecanismul de compensare a medicamentelor, dar sa se recunoasca in fata cetatenilor si sa dispara de multe ori invinuiri nejustificate.

Alta este. La momentul adoptarii s-a produs o scapare si v-as ruga sa tineti cont de avizul Comisiei pentru protectie sociala, sanatate si familie referitor la aplicarea de 8% la medicamentele pregatite conform prescriptiilor magistrale, deoarece actualmente aceste medicamente se supun TVA de 20%.

Si inca o propunere. Deoarece la articolul 8 nu este clar, daca se vor impozita toate platile pentru pensiile militarilor si persoanelor din corpul de comanda. La fel sa tineti cont de avizul comisiei si sa fie clarificata aceasta pozitie, caci din modificarea propusa nu este clar.

Si, conceptual, daca acceptati sa examinati pentru lectura a doua introducerea taxei TVA de 8% la lentile, rame pentru ochelari cu actiune curativa va fi un suport pentru acei purtatori sau cum m-as exprima...

Domnul Mihail Pop:

Daca se poate, de raspuns incepind cu ultima intrebare. Probabil, propunerea ce se refera la TVA procente pentru marfuri cu, eu stiu, caracter purativ nu poate fi sustinuta, deoarece aceste marfuri se comercializeaza in toate unitatile comerciale, inclusiv si in farmacii.

Ceea ce se refera la scutirea de impozitul pe venit. Deci, aceste scutiri sint prevazute la articolul 20 din Codul fiscal si sub aceste incidente cad si indemnizatiile privind buletinele medicale, care sint pentru toate categoriile de cetateni.

Ceea ce se refera la TVA si la cresterea preturilor la medicamente. Deci, noi si anul trecut am spus, si acum spunem ca medicamentele, o data cu introducerea asigurarii, deci, a medicinii prin asigurare, 60 la suta se utilizeaza prin intermediul spitalelor. O data cu aplicarea TVA cu 8 la suta s-au majorat defalcarile in bugetul Companiei de Asigurari in Medicina. Plus la aceasta, au fost majorate cheltuielile pentru programe speciale, care sint finantate din bugetul de stat si se refera la boli cardiace si la alte boli, prin care Guvernul, practic, a compensat, sa spunem asa, majorarea preturilor de la introducerea acestei taxe de 8 la suta.

Doamna Valentina Buliga:

Domnule ministru,

Ma iertati, intr-adevar, este asa cum spuneti, dar noi cunoastem aceasta problema. Nu a cunoscut populatia. Eu am avut in vedere ca, ulterior, dupa adoptarea acestui document, Guvernul, ministerele sa faca o activitate de mediatizare, de explicare. Eu nu v-am rugat acum si, in principiu, dumneavoastra in cadrul comisiei ati confirmat ca se lucreaza asupra unei politici de aplicare a TVA la serviciile si produsele orientate social, ca, in principiu, pe viitor sa fie o abordare unica, deoarece va aduceti aminte problema cu spitalele, de care am spus, ca nu sint platitori pe taxa pe valoarea adaugata referitor la medicamentele care sint in circulatie in cantitati mari. Aceasta este asa, conceptual, ca o propunere.

Domnul Mihail Pop:

Deci, o sa ne clarificam daca sint asa momente cind spitalele beneficiaza de pe urma vinzarii fara TVA si au profituri mari de la medicamente si vom da propuneri pentru solutionarea problemei.

Doamna Valentina Buliga:

Da, va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule ministru,

Mie imi pare rau ca noi pe dumneavoastra va chinuim aici, ca ar trebui sa fie si Ministerul Economiei si Comertului, fiindca politica fiscala nu se refera numai la Ministerul Finantelor, fiindca sint niste chestiuni ce tin de impactul asupra economiei nationale. Eu as vrea sa va intreb: in modificarea Codului Fiscal, articolul 27 – evaluarea mijloacelor fixe, acolo unde este vorba despre reducerea cheltuielilor pentru reparatia proprietatii. Daca cheltuielile suportate nu depasesc 10%, inseamna ca ele se includ, se deduc si dumneavoastra acum propuneti 15% ca sa fie. Ar parea ca se face o ajustare si este normal. Dar eu as vrea sa va intreb, articolul 26 deducerea uzurii calculate. Categoria de proprietate: “categoria V, masini si utilaje 30% anual”.

Adica, o masina noua sau un utilaj nou putem sa-l amortizam in trei ani. Dumneavoastra aici propuneti 15%, acestia sint 6 ani. Ca sa faci o reparatie a unei masini si utilaje si pe urma aceste reparatii, incluse in calcul se vor amortiza in
15 ani. Intrebarea mea.

Domnule ministru,

Eu cred, totusi, ca trebuie sa ajungem aici la niste cifre normale, nu la 15%, dar la 30%, fiindca, daca noi vrem ca agentii economici sa investeasca banii in reparatii, sa devina competitivi, trebuie sa-i sustinem. Dar nu 10% –15% asa, pur si simplu, faceti un fel de aritmetica simpla. Fiindca avem, totusi, uzura care se prevede, cinci categorii avem de proprietate si categoria nr.5 “masini si utilaje” 30%.

Domnul Mihail Pop:

In viziunea noastra, eu cred ca aceste 15, majorarea cheltuielilor de la 10% la 15% mai mult se refera la fondurile fixe, unde uzura, aceasta prima clasa, unde uzura este de pina la 5% anual. La celelalte patru clase, 2 pina la clasa 5 uzura este foarte avansata si utilajul, masinile se amortizeaza in termen de pina la 5 – 7 ani. Si de aceea agentii economici, avind uzura avansata, din contul mijloacelor acumulate de la calcularea uzurii, ei pot sa-si reinnoiasca parcul de masini si de utilaje.

De aceea, aceasta are mai mult impact asupra fondurilor fixe, cladiri, da, si preponderent cladiri. Noi propunem aceasta majorare cu 5%, cu cinci puncte procentuale pentru 2007, cu studierea pe viitor a impactului in anul 2007 si vom veni cu propuneri pentru anul 2009. Daca vom putea majora sau nu, fiindca aceasta trebuie sa studiem si impactul asupra bugetului.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule ministru,

Dumneavoastra cunoasteti ca mijloacele fixe la intreprinderi sint amortizate. Si ceea ce este supus amortizarii este o cifra mica acum. Adica uzura care se calculeaza si se deduce din venituri pina la impozitare este o cifra foarte mica. Si atunci intreprinderile nu au posibilitate sa-si repare masinile, utilajele. Si aici nu se refera numai la categoria I, se refera la toate categoriile de proprietate, inclusiv si la categoria 5.

Eu cred ca pentru lectura a doua dumneavoastra trebuie sa acceptati cifra de 30%. Chiar putem sa specificam ca pentru categoria a 5 – 30%, pentru categoria I sa fie 15%. N-ar fi o problema. Dar este nevoie de a face investitii in reparatia utilajului si a masinilor, fiindca fara de aceasta nu mai putem noi sa vorbim despre competitivitate, export si alte chestiuni. Vom merge in continuare pe importuri masive si aceasta vom face in tara.

Domnul Mihail Pop:

Este necesar de mentionat faptul...

Domnul Marian Lupu:

Domnule ministru...

Domnul Mihail Pop:

...Ca tot ceea ce este mai mult de 15% se capitalizeaza.

Domnul Marian Lupu:

Domnule ministru,

Eu va rog un singur lucru.

Stimati colegi,

Sa nu intram, totusi, in niste discutii mult prea specializate, foarte specifice. Lucrati pentru lectura a doua, nu doar plenul Parlamentului, comisiile la fel sint organe de lucru ale Parlamentului.

Va rog, continuam cu urmatoarea intrebare.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Mai am o intrebare referitoare la articolul 96 – cotele TVA.

Domnule ministru,

As vrea sa aflu parerea dumneavoastra sau pozitia dumneavoastra in privinta cotei de 5% pentru produsele din fitotehnie si zootehnie in agricultura, adica pentru aplicarea taxei TVA de 5% pentru produsele din fitotehnie–zootehnie. Nu considerati dumneavoastra ca trebuie sa revenim la aceasta taxa care a fost pina acum? Fiindca proiectul de lege, pe care l-ati inaintat dumneavoastra aici, in Parlament, precum ca nu se aplica majorari de intirziere pentru agentii economici din agricultura pentru intirziere la plata TVA, demonstreaza ca, in general, norma prevazuta pentru anul acesta duce gospodariile agricole in pragul falimentului.

Domnul Mihai Pop:

Pornind de la situatia care este in momentul de fata ca toata TVA la produsele din fitotehnie, din agricultura putem spune asa, se ramburseaza, se restituie platitorilor suta la suta. Daca vom introduce 5 la suta, noi vom ajunge la aceea ca multi agenti economici din agricultura vor ramine cu TVA neacoperit si va fi in defavoarea agentilor economici. Si propun sa lucram in anul 2006, primul an cind lucreaza acest mecanism, terminam 2006 si venim la o analiza si la niste concluzii pentru finele anului 2006. Acum sintem numai la inceputul, sa spunem asa, a vinzarilor masive din agricultura. Vom vedea impactul asupra agriculturii acestui 20% TVA, daca va fi ori nu benefic. Dar sint sigur ca la anul viitor va fi cu totul alta ideologie. Sa ramina 20% cu rambursare, cum este astazi.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule ministru,

Totusi, sa revenim inca o data la inregistrarea platitorilor de T.V.A. Cifra aceasta de 200 de mii. Poate ar fi normal ca pentru agentii economici din agricultura sa fie cifra aceasta micsorata: 80 sau 100 de mii, fiindca astazi, din
584 de mii de agenti economici care lucreaza in agricultura, sint inregistrati
1400 platitori de TVA. Dumneavoastra cunoasteti foarte bine cifrele. Adica si atunci numai aceste 1400 pot beneficia de norma prevazuta in Regulamentul Parlamentului cu privire la plata TVA si rambursarea acestei plati TVA. Sa facem acolo o remarca clara, ca pentru agentii economici din agricultura, mai ales pentru gospodariile taranesti sa fie nu 200 de mii.

Domnul Mihail Pop:

Nu poate fi acceptata o asemenea propunere pe motivul ca agentii economici din agricultura nu sint limitati la operatii numai in agricultura. Ei pot fi inregistrati ca gospodarii taranesti, sa faca si alte operatiuni, pot face comert, pot produce alte marfuri, pentru care, practic, se calculeaza taxa pe valoarea adaugata. Daca facem specific pentru agricultura, atunci facem nimic. Practic nu…

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule ministru,

Dumneavoastra stiti ca in Regulament noi avem pozitiile Codului marfurilor pentru genurile de activitate in agricultura, asupra carora se aplica norma data. Adica chestiile, acestea pot fi usor diferentiate, fiindca noi de acum facem lucrul acesta, conform Regulamentului Parlamentului.

Domnul Mihail Pop:

Noi nu putem limita agentii economici din agricultura sa practice numai unele, sa spunem asa, activitati pur agricole. Ei pot sa practice oricare activitate, in afara de activitatile care sint interzise sau nu sint licentiate. Si acolo trebuie sa aiba licenta si sa faca aceasta activitate. De aceea noi nu putem sa facem...

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Ei practica diferite activitati, dar nu ajung la cifra de vinzari anuale taxate cu TVA cu 200 de mii. Am o intrebare la valoarea impozabila a livrarii impozabile s.a.m.d. Dumneavoastra aici ati spus ca se va considera valoarea in vama a marfii importate determinata conform articolului 100. Adica dumneavoastra vreti aici sa va eschivati de la evaziunea fiscala, adica acei care importa la preturi joase si pe urma declara aici in vama aceleasi preturi joase.

Dar sint cazuri cind agentul economic importa marfuri la un pret normal, totdeauna Vama il impune ca sa faca determinarea pretului in Vama. Si pe urma, acest agent economic a facut o greseala la import si este nevoit s-o vinda mai ieftin decit a cumparat-o, a importat-o. Si iarasi procedura administrarii va fi imposibila. Dumneavoastra introduceti o norma care va fi imposibil de administrat in acest caz, fiindca trebuie sa urmarim de la Vama si pina la facturile fiscale.

Domnul Mihail Pop:

Practica de administrare a TVA, ca sa fie nu mai mic decit pretul de cost, noi avem pe interior. Acum se propune de a extinde aceasta si pentru importul marfurilor, ca marfurile importate si, ulterior, comercializate pe piata republicii sa nu fie mai... preturile de comercializare mai joase decit cele din Vama. Caci, in caz contrar, toti agentii economici care comercializeaza aceste marfuri nu au obligatiuni fiscale, dar, din contra, vin cu calcule ca ei au avansuri, adica la ei debitul contului este mai mare decit obligatiunea fata de buget, prin diminuarea costurilor la vinzari pe interior, ceea ce constituie niste momente de evaziuni fiscale in marea majoritate dintre cazuri. De aceea aceasta se propune ca solutie, pentru a fi inclusa in Codul fiscal.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule ministru,

Noi lucram prea fiscal, prea aritmetic. Noi avem Legea cu privire la protectia concurentei, noi avem posibilitate sa introducem taxe de salvgardare pentru marfurile importate si care deterioreaza piata interna. Adica, noi lucram numai la partea fiscala, pe care noi putem s-o tinem in miina si s-o punem in acelasi, stiti nu calculator de acesta modern, dar in aritmometrul cela de cindva si sa calculam banii. Aceasta metoda folosim noi aici.

Domnul Mihail Pop:

Propunerea data, practic, se refera numai la agentii economici care practica comertul. Toti ceilalti agenti economici care fac procurari, indiferent cu ce pret, cum declara ei, si, ulterior, il dau pentru fabricarea marfurilor pe teritoriul Republicii Moldova, obligatiunea le apare ulterior. Dar la comercianti lucrul acesta dispare. De aceea, se propune numai pentru comercianti. Practic, acest lucru functioneaza numai pentru comercianti.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Si inca o intrebare. Eu cred ca asa cum este dispozitia in sala. Ce n-am spune noi de acei din opozitie, totdeauna se va vota asa cum se va dori. Dar noi ne expunem pozitia si va punem intrebari ca sa auda lumea cum se gindeste la noi in Parlament. Eu vreau sa va intreb, totusi, ce ati spus dumneavoastra cu investitiile, investitiile care sint aduse in capitalul social nu se taxeaza cu TVA, da? Si du aici ati spus ca printr-un regulament aprobat de Guvern, desi nimeni nu stie care va fi acest Regulament.

Eu v-as intreba si as propune si comisiei sa revenim si la Legea cu privire la societatile pe actiuni, fiindca daca noi raminem la varianta ca, pentru a majora capitalul social, este nevoie de 3/4 din actiunile care participa la adunare, in principiu, este imposibil de a lua decizia de a majora capitalul social.

Si daca noi cu adevarat dorim ca aceasta norma sa lucreze, inseamna ca trebuie sa adaugam aici si modificarea Legii cu privire la societatile pe actiuni. Si atunci ar fi o logica oarecare, ca da, nu pur si simplu noi venim cu o norma ca Guvernul va determina. Daca Guvernul va determina in asa fel, ca aceasta norma sa nu lucreze, fiindca noi sintem cointeresati, totusi, sa incasam TVA de la importul utilajului. Si pina la urma norma nu va lucra, dar totdeauna veti spune: uite, este norma. Folositi-o! Dar este imposibil de a o folosi. Cum credeti dumneavoastra?

Domnul Mihail Pop:

Eu cred ca legea, pe care dumneavoastra o propuneti sa fie inclusa, nu tine de competenta acestui proiect, ea trebuie sa fie studiata aparte si poate fi initiat un proiect de lege aparte. Acum, eu cred ca, nu este momentul de a fi inclusa in proiectul mentionat.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Noi vorbim despre politica fiscala. Politica fiscala nu mai este in Codul fiscal si in ceea ce dumneavoastra...

Domnul Mihail Pop:

Aceasta nu se refera nici la politica fiscala, nici la administrarea fiscala. Aceasta se refera la administrarea intreprinderilor, de aceea, este necesar sa fie un proiect de lege separat, care trebuie discutat aparte.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Nu, dar dumneavoastra aici propuneti investitii capitale care, printr-un regulament, aprobat de Guvern, sa nu se taxeze cu TVA. Dar aceasta este imposibil de aplicat norma.

Domnul Mihail Pop:

Nu, nu. Deci, regulamentul va ajuta administrarea acestui impozit. Dar ceea ce se refera la schimbarea imputernicirilor adunarilor generale a asociatiilor, societatilor pe actiuni nu tine de politica fiscala. De aceea, eu cred ca acest lucru trebuie sa fie separat, promovat in alt proiect de lege.

Domnul Marian Lupu:

Domnule Oleinic,

Eu va rog.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Stimati colegi,

In general...

Domnule Presedinte,

Spun numai o singura propozitie si cu aceasta finalizez. Eu imi inchipui, de pilda, cind vine Guvernul cu politica fiscala in Parlament, aceasta nu este numai o descriere a unor legi care se modifica, dar trebuie sa fie foarte clar care este obiectivul acestei legi? Ce vom obtine noi prin aceasta lege? Care sint mecanismele de obtinere a obiectivelor pe care noi le punem aici ca argument pentru aceasta lege?

Si iata cind spunem ca norma introdusa aici pentru ca sa stimuleze agentii economici sa faca investitii in capitalul social, nu lucreaza, nu este aplicabila, atunci trebuie sa adaugam si alte legi care ar putea sa creeze logica modificarilor si sa aduca rezultatul final, ca noi sa putem face acest lucru, sa stimulam agentul economic sa faca investitii, sa faca marire de capital social.

Eu ma adresez colegilor din Parlamentul nostru, nu este acum chestiunea numai de opozitie sau despre acei care vorbesc, este vorba despre acei care asteapta o reglementare normala pentru ca sa poata activa normal in economia Republicii Moldova.

Stimati colegi,

Aceasta trebuie s-o facem impreuna cu dumneavoastra.

De aceea, eu consider ca proiectul de lege, care dumneavoastra l-ati prezentat, nu este argumentat, este o chestie asa aritmetica, aici am adaugat, dincolo am scos si mergem in continuare. Si povara fiscala cum a fost mare, cum a crescut, asa si va creste in continuare conform acestui proiect de lege.

Domnul Mihail Pop:

Deci, noi venim cu regulamentul care scoate unele intrebari in administrare. Ceea ce se refera la activitatea societatilor pe actiuni noi acum nu sintem gata sa spunem cum ele lucreaza. Si de acceptat din mers modificarea unui compartiment in legea mentionata atit de importanta, poate sa fie si o greseala. De aceea, trebuie sa fie un proiect separat.

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Stimati colegi,

Eu inaintez o propunere, sint doi dintre colegii nostri la microfoane, ultimele doua interventii cu intrebari pentru domnul ministru. Nu uitati, mai este si raportul comisiei, dar sintem deja la o ora si jumatate de dezbateri.

Microfonul nr.3.

Domnul Albert Datco:

Спасибо. Господин министр, у меня вопрос по статье 3 и статье 19, где предлагается исключение некоторых статьей из Закона о социальной защите инвалидов и Закона об общественных объединениях. Чем вызваны данные статьи?

Domnul Mihail Pop:

Я говорил, что в статье 39 закона мы исключили положения, предусматривающие, что в данном законе такие-то лица будут освобождены от налогообложения или для них будут созданы льготные условия. Потому что, все эти условия, мы перенесли в Налоговый кодекс, статью 20. И есть статьи 52 и 53 Налогового кодекса для общественных организаций.

Поэтому, нет смысла установливать в законодательстве республики одни и те же условия. При том, что эти условия, в частности, во многих случаев являются декларативными. Поэтому, чтобы было понятно: если необходимо найти освобождение от налогов по любому виду деятельности, поднимаешь Налоговый кодекс и читаешь, и всем понятно.

Domnul Albert Datco:

Но, прошу прощения, дело в том, что когда речь идет об организации инвалидов, для нее базовым основополагающим законом, всё-таки, является Закон о социальной защите инвалидов, где прописаны направления, какие вырабатываются концепции, что Правительство вкладывает в понятие социальной защиты.

И естественно, когда он видит, что не проводится льготная налоговая политика, какое у него создается мнение? Он еще не дошёл до Кодекса.

Domnul Mihail Pop:

Я предлагаю это положение оставить для второго чтения и изучить его в комиссии.

Domnul Albert Datco:

Хорошо.

Спасибо.

Domnul Marian Lupu:

Si ultima interventie.

Microfonul nr.4.

Domnul Vladimir Braga:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule ministru,

Consider ca politica fiscala, pe care ati prezentat-o dumneavoastra, va imbunatati bugetul pe anul 2007. Dar pentru perfectionari intotdeauna exista spatiu liber.

In acest context, eu am o intrebare la dumneavoastra, la primirea politicii fiscale pentru anul 2006 eu am facut o propunere cu lichidarea fondurilor si introducerea surselor in buget. Adica, executarea finantelor publice prin intermediul bugetului.

Dumneavoastra astazi ati informat ca 6 dintre aceste fonduri vor fi deja lichidate pentru anul 2007. Nu inteleg, de ce numai 6, dar nu toate? Deoarece, cred ca era normal ca sa fie lichidate toate si transferate in executare bugetara, ca sa fie public si clar totul.

Mai mult decit atit, sint si alte probleme tot de aceasta natura. Deci, noi avem o serie intreaga de inspectorate care, de asemenea, vind autorizatii, eu spun cam brutal, poate, dar elibereaza autorizatii contra plata. Sint o serie de autorizatii care le elibereaza si administratia publica locala. Toate acestea vin in detrimentul agentilor economici.

Ce planificati dumneavoastra pentru a simplifica aceasta activitate a agentilor economici? Sau, mai bine-zis, planificati dumneavoastra ca sa trecem Aparatul de stat, lichidind fondurile si inspectoratele si sa fie trecute la finantare de stat, fara drepturi de a avea interventii la agentii economici cu surse financiare de la ei. Aceasta creeaza, de fapt, si o posibilitate de elemente de coruptie in societate.

Domnul Mihail Pop:

Deci, in proiectul mentionat deja este stipulat un articol unde se presupune penalizarea pentru perceperea taxelor nelegiferate. Si ceea ce se refera la lichidarea fondurilor speciale, noi pentru prima etapa propunem 6. Restul fondurilor, care sint inca 9 la numar, ele au venituri, altele decit venitul din bugetul de stat. Vom studia posibilitatea pentru anul viitor si, posibil, vor fi careva solutii.

Domnul Vladimir Braga:

Pot eu sa va redau un caz concret? Inspectoratul Muncii atesteaza locuri de munca contra plata. Avind in vedere ca locuri de munca la fiecare intreprindere sint zeci si sute si ca noi avem peste 100 000 de agenti economici in republica, Inspectoratul Muncii poate sa stringa surse financiare de multe zeci de milioane de lei, care, de fapt, sint un fel de impozite ascunse si nu prea luate la evidenta.

Domnul Mihail Pop:

Deci, vreau sa mentionez faptul ca, la prima etapa a ghilotinei, cum spunem noi, au fost lichidate foarte multe acte normative, care nu se bazau pe legi. Au ramas inca acte normative care rezulta din lege. De acum este etapa a doua a ghilotinei, in cadrul careia vor studia legile si se vor inainta propuneri de lichidare sau de anulare a acestor prevederi, de a acumula bani si, ulterior, se vor lichida acele regulamente prin care se acumuleaza aceste surse.

Domnul Vladimir Braga:

Multumesc, domnule ministru.

Deci, prin intermediul ghilotinei?

Domnul Mihail Pop:

Da.

Domnul Marian Lupu:

Domnule ministru,

Va multumesc.

Rog comisia.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Onorata asistenta,

Proiectul prezentat de Guvern a fost examinat in cadrul sedintei comisiei si comisia, in principiu, a sustinut conceptul legii. Dar vreau sa va informez ca proiectul prezentat contine 72 de articole, care propun modificarea si completarea a 61 de legi. O parte din ele contin propuneri de caracter redactional si de ajustare a legislatiei in vederea imbunatatirii procesului de elaborare, executare si administrare a bugetului, precum si inlaturarea unor contradictii legislative.

Aici eu am o rugaminte la Guvern. Totusi nu adunati un sac de legi in materialul acesta, care n-au nimic comun cu politica bugetara, cu politica fiscala si dati-ne nou la examinarea politicii fiscale numai modificarile in legi care se refera la intrebarea data. Eu pot sa numesc vreo citeva: Codul cu privire la contraventiile administrative, Legea despre culte, Legea privatizarii fondului de locuinte si altele.

Stimati colegi,

O mare parte de modificari si completari se propun pentru Codul fiscal, pentru legile privind punerea in aplicare a unor titluri ale Codului fiscal, dupa cum urmeaza: reducerea cotelor inferioare si mijlocii ale impozitului pe venit persoanelor fizice cu modificarea grilelor de impozitare anuale de la 8 si 13 pina la 7 si 10 in anul 2007. Si aceasta, bineinteles, o sa micsoreze povara fiscala.

Dar aici colegul nostru domnul Guma a spus ca nu vede micsorarea pentru persoane fizice. Iata eu va aduc exemple concrete. Majorarea marimii scutirii personale anuale de la 4 500 la 5 400 cu majorarea scutirilor anuale pentru persoanele intretinute de la 840 la 1 440 lei. Diminuarea marimii cotei impozitului retinut la sursa de venituri sub forma de cote de catre nerezidenti de la 15 la 10 la suta. Majorarea cheltuielilor deductibile din baza valorica a mijloacelor fixe la calcularea impozitului pe venit destinate reparatiei curente si capitale a mijloacelor fixe de la 10 la 15 la suta. Majorarea perioadei de raportare a pierderilor fiscale la calcularea impozitului pe venit de la 3 ani la 5 ani, majorarea platii cotei de participare la licitatie de la 2 la suta la 10 la suta din valoarea bunului expus spre comercializare.

Totodata, in scopul stimularii investitiilor in sectorul real al economiei, se propune scutirea de impozit pe venit a persoanelor juridice care efectueaza investitii capitale sau al caror capital social este constituit sau majorat in marime ce depaseste suma echivalenta cu 5-10-20-50 milioane dolari SUA si reinvestesc in dezvoltarea productiei proprii sau in programe de stat ori ramurale de dezvoltare a economiei nationale cel putin 80-50-25-10 la suta din suma impozitului pe venit, calculata si nevarsata la buget.

Proiectul de lege prevede majorarea cotei compuse a accizelor la productia alcoolica tare, precum si ajustarea accizelor la bere si produsele din tutun la rata inflatiei prognozata in anul 2007. Elementele importante ale politicii fiscale sint si modificarile care prevad monitorizarea mai eficienta a obligatiilor fiscale intru stoparea activitatii firmelor delicvente, prezentarea organelor Inspectoratului Fiscal de Stat de catre agentii economici a darilor de seama privind dividendele calculate. Ca surse de venit neimpozabile se propune sa fie considerate veniturile obtinute ca urmare a anularii majorarilor de intirziere din considerente ca modificarea data are un caracter permanent.

Concomitent, in scopul acumularii unor surse financiare suplimentare in Fondul rutier, se propune introducerea unei taxe pentru comercializarea benzinei si motorinei. Intru stoparea extinderii economiei tenebre se propun modificari ale articolului 97 din Codul fiscal, prin care se presupune ca valoarea in vama a marfurilor importate sa se determine in conformitate cu legislatia vamala.

In vederea respectarii recomandarilor Organizatiei Internationale a Muncii, se propune deducerea cheltuielilor achitate de contribuabili in decursul anului fiscal sub forma de taxe de aderare si cotizatii de membru destinate activitatii patronatelor, al caror plafon nu poate depasi marimea de 0,15 la suta din fondul de retribuire a muncii.

Luind in considerare faptul ca plafonul valorilor mixte ale mijloacelor fixe de 1 000 lei a fost stabilit in anul 1997 si pina in prezent a avut loc o inflatie semnificativa si majorarea preturilor, se propune triplarea acestei marimi. Totodata, are loc dublarea marimii cheltuielilor deductibile pentru intretinerea autoturismelor de la 100 pina la 200 000.

Unele modificari si completari de legi au drept scop imbunatatirea procesului de gestionare a mijloacelor publice si anume se propune lichidarea fondurilor 6, despre care a vorbit raportorul.

In proiectul de lege respectiv se propun modificari si completari ale Legii privind sistemul bugetar si procesul bugetar, care prevede a acorda imputerniciri Ministerului Finantelor. Totodata, se propun modificari ale Legii privind finantele publice locale, prin care se ofera dreptul autoritatilor publice locale efectuarea cheltuielilor pentru fondarea intreprinderilor municipale, precum si participarea la capitalul statutar al societatilor pe actiuni.

Proiectul de lege prevede lichidarea comisiei republicane permanente cu privire la organizarea expertizei evaluarii si comercializarii bunurilor sechestrate si atribuirea Inspectoratului Fiscal de Stat a atributiilor de dirijare si coordonare a procesului de expertiza, evaluare si comercializare a bunurilor sechestrate.

Tinind cont de faptul ca tarifele pentru calcularea pretului normativ al pamintului nu au fost indexate anual in functie de rata inflatiei, prin proiectul mentionat se propune indexarea acestor tarife la coeficientul 3, 5, ceea ce rezulta din inflatia cumulativa pe anii 1998 – 2006, luindu-se ca baza anul 1997.

Noi am discutat aceasta problema si altele referitoare la plafonul de 50 000 pentru varsarea in buget in vederea elaborarii unor norme pentru constructie. Am discutat si momentele legate de ajutorul in sectorul agrar pentru producator in sensul procurarii tehnicii si alte momente pe care o sa le discutam, o sa le examinam in cadrul sedintei comisiei. Acele propuneri si amendamente care au fost expuse astazi o sa le examinam in cadrul sedintei comisiei si o sa venim pentru lectura a doua cu propunerile respective. Pornind de la cele mentionate, comisia sustine conceptual acest proiect de lege si il propune Parlamentului spre adoptare in prima lectura.

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Intrebari catre comisie?

Microfonul nr.4.

Domnul Ion Varta:

Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.

Domnule Bondarciuc,

Vreau sa va intreb daca sinteti, bine, am inteles ca sinteti de acord cu asemenea formulare care se refera la veniturile oamenilor de arta, articolul 71
litera n). Este vorba despre impozitarea veniturilor obtinute de catre oamenii de arta, cum ar fi: artistii de teatru, artistii de circ, de cinema, de radio, de televiziune, muzicienii si artistii plastici sau sportivii.

Daca in formula veche era o exceptie, totusi, nu erau impozitate veniturile lor din exterior, care erau obtinute din exterior, iata ca in formula noua se exclude aceasta inlesnire, care era in favoarea lor, si, in felul acesta, toate veniturile pe care le obtin aceste categorii de oameni de creatie vor fi supuse impozitarilor. Considerati dumneavoastra ca este corect? Fiindca, se stie foarte bine, aceste categorii sociale sint cel mai prost remunerate, au un salariu sub orice nivel. Si daca le-ar fi fost pastrata aceasta posibilitate de a-si cistiga niste bani pentru existenta in afara, in exterior, era un gest corect din partea...

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Dumneavoastra propuneti sa... pentru lectura a doua.

Domnul Ion Varta:

Sa pastram formula.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Pentru lectura a doua sa pastram.

Domnul Ion Varta:

Formula veche.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

O sa examinam in cadrul sedintei comisiei si o sa raportam la sedinta.

Domnul Ion Varta:

Multumesc.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc.

Domnule presedinte,

As vrea doar sa va intreb daca ati sustine propunerea pe care am facut-o autorului, de a exclude din acest proiect de lege articolul 33, care tine de modificarea Codului electoral si sa vina Guvernul cu un proiect aparte pentru a aduce argumentele respective si sa fie discutat in comisie.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

In primul rind, trebuie sa adresati intrebarea autorilor.

Doamna Valentina Cusnir:

Eu am adresat.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Da, eu personal si la comisie noi am examinat, putem sa examinam si in cadrul sedintei aceste propuneri si o sa tragem concluziile respective. Eu am inteles ca dumneavoastra ati avut o propunere, un amendament pe care o sa-l examinam pentru lectura a doua si o sa va raportam.

Doamna Valentina Cusnir:

Da, multumesc.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

Domnul Anatolie Onceanu:

Va multumesc.

Domnule presedinte al comisiei,

Aceasta intrebare, propunere eu am vrut s-o adresez anume dumneavoastra. Deci, ea este continuare a ceea ce a spus domnul deputat Varta. Articolul 39 din Legea cu privire la cultura fizica si sport, se propune a fi exclus un alineat care, zau, deci nu mai imbogateste statul sa zicem cu citeva zeci de mii de lei. Sportivii, antrenorii si tehnicienii, care pina acum erau scutiti integral de plata impozitului pentru premiile obtinute pentru clasarea pe podium la campionatele mondiale si olimpice, de acum inainte sa plateasca aceste impozite.

Eu cred ca pentru lectura a doua, propunere catre dumneavoastra: sa sustineti excluderea acestui alineat.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

O sa examinam amendamentul dumneavoastra.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.1.

Raspuns la aceasta intrebare.

Domnul Mihail Pop:

Vreau sa mentionez faptul ca toate aceste amendamente la legile care s-au mentionat odinioara, ele au fost trecute in Codul fiscal la articolului 20 si scutirile respective sint mentinute conform legislatiei actuale in vigoare.

Domnul Anatolie Onceanu:

Ministerele de ramura au fost contra. Ministerele de ramura nu cunosc acest lucru. Si e foarte rezonabila propunerea domnului deputat din partea comunistilor.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Stimati colegi,

Pentru lectura a doua o sa verificam si o sa va raportam.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Multumesc doamna Presedinte al sedintei.

Domnule presedinte al comisiei,

Dumneavoastra, sint sigur, cunoasteti situatia pe piata bancara a Republicii Moldova la momentul actual si stiti ca acolo, in fiecare zi, acum, se ridica depozite in suma de 10, 15 milioane de lei in tot sistemul bancar.

As vrea sa ma refer la modificarea care se propune aici, nu se impoziteaza pina la 1 ianuarie 2010 dobinzile persoanelor juridice, aferente depozitiilor bancare depuse in termen ce depasesc 3 ani de zile.

Dumneavoastra considerati, ca un bun economist, ca cineva astazi in Republica Moldova va depune in banca depozite pe un termen mai mare de 3 ani si va astepta ca, dupa acesti 3 ani, sa nu plateasca impozitul pentru dobinzile de la aceste depozite. Nu ar fi mai bine ca, totusi, noi, acum, stiind situatia care este in Republica Moldova cu sistemul bancar, ca acei care vor depune depozite la banci si dobinzile pe care le vor capata sa nu fie impozitate asa cum a fost pina in
anul 2005.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

In primul rind, vreau sa va asigur ca eu cunosc situatia in banci. Aceasta e un moment.

Dar propunerile dumneavoastra o sa le examinam in cadrul sedintei comisiei.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Si inca o chestiune, domnule presedinte.

In privinta sechestrarii si in privinta administrarii fiscale. Noi avem Legea insolvabilitatii, considerati dumneavoastra ca ar fi mai bine, totusi, ca noi sa mergem in conformitate cu aceasta lege. Caci daca un agent economic intra in capacitate de plata, atunci se aplica procesul conform acestei legi, adica apare judecata, instanta care este o parte dezinteresata sau independenta conform Constitutiei si legilor din Republica Moldova, doar nu apare Inspectoratul Fiscal, fiindca aici scrie ca deciziile cu privire la aprobarea preturilor bunurilor sechestrate se vor emite de organul fiscal.

Organul fiscal este cointeresat, adica este partea care e la proces. Eu cred ca noi ar trebui sa revenim la titlul V din Codul fiscal – administrarea fiscala si sa revenim la normalitate. Avem Legea cu privire la insolvabilitate si mergem pe aceasta lege care descrie foarte bine procesul si acolo este instanta de judecata.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Aici pot fi.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Si nu vor aparea chestii de coruptie, fiindca cind este cineva care determina pretul si este cointeresat, deoarece el, totusi, executa acumularile la bugetul de stat, atunci sint asa tendinte de incalcari.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Da, aici pot fi diferite viziuni, dar pentru lectura a doua o sa examinam propunerea dumneavoastra.

Doamna Maria Postoico:

Diferite principii, in primul rind.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Pentru lectura a doua. Bine.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Doriti, acum din mers sa hotarasca.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

Domnul Vladimir Filat:

Va multumesc doamna Presedinte.

Initial, aveam si eu niste propuneri, dar deja cunosc raspunsul domnului Bondarciuc, catre lectura a doua.

Domnule Bondarciuc,

As vrea sa fac o observatie generala si sa va pun o intrebare. Poate ne explicati si noua si, apropo, sustinem integral afirmatiile initiale pe care le-ati facut, vizavi de forma prezentarii acestor modificari, dar intrebarea in acelasi context: cum considerati dumneavoastra, de ce noi, de regula, spre sfirsitul sesiunii de primavara – vara primim asemenea documente?

Documentul respectiv a intrat in Parlament pe data de 5 iulie. Referintele facute pe parcursul dezbaterii acestui proiect au atins o mica parte din intrebari, caci la fiecare articol sint intrebari si intrebari. Deci, este si o problema, daca vreti, a timpului necesar pentru a studia materialul respectiv si a veni cu o parere, daca vreti, profesionista.

Uitati-va, noua nu ne este clar de ce cu asa proiecte de legi complexe, foarte importante se vine la sfirsit de sesiune si in graba prima lectura, lectura a doua. Eu, spre exemplu, nu vad cum noi, intr-o saptamina, o sa reusim sa muncim si sa venim cu amendamente la sirul de modificari propuse in acest proiect de lege. Vreau sa...

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Doriti pozitia mea sa va expun?

Domnul Vladimir Filat:

Catre lectura a doua, eu stiu...

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.1.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Da, eu vreau sa va spun ca eu, de asemenea, consider ca acest document noi trebuie sa-l primim nu mai tirziu de 1 iunie, sa avem posibilitate sa discutam, sa examinam si sa luam decizia definitiva, e normal.

Domnul Vladimir Filat:

Domnule presedinte,

Eu imi cer scuze.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.1, va rog.

Domnul Vladimir Filat:

De parerea microfonului nr.1 nu avem nevoie.

Doamna Maria Postoico:

Nu conteaza, da?

Domnul Vladimir Filat:

Nu ca nu conteaza, noi,...ei sint justificati in prezentarea documentului si de
a-si promova proiectul. Eu fac referire la Parlament. Eu vorbesc despre noi, deputatii. Cum putem noi sa votam si sa spunem ca avem un vot asumat, pe cind obiectivul, vorbind, nu reusim tehnic, daca vreti sa examinam toate...

Doamna Maria Postoico:

Sa muncim mai mult, probabil, aceasta.

Domnul Vladimir Filat:

Poftim?

Doamna Maria Postoico:

Sa muncim mai mult.

Domnul Vladimir Filat:

Doamna Presedinte,

Eu nu vreau sa enumar toate proiectele de lege pe care le avem spre finalul sesiunii si nu stiu daca...

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Vreau sa va spun ca eu sint de acord cu dumneavoastra ca acest proiect destul de complicat, aici sint incluse 71 de legi si trebuie sa comparam, sa analizam si sa vedem ce si cum si care sint consecintele, dar, totusi, avem o iesire, sa muncim si sa adoptam legea in viitor.

Domnul Vladimir Filat:

Domnule presedinte,

Noi va dorim succese, munciti, adoptati. Dar eu vreau sa va spun, consecintele, din pacate, se refera nu la noi, dar au sa se refere la economie si la acei care muncesc acolo.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Totul o sa fie normal.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

Domnul Alexandru Oleinic:

Multumesc, doamna Presedinte.

Desigur, de muncit cu 56 de voturi se poate mult si bine.

Domnule presedinte al comisiei,

Vreau sa ma refer la Legea privind sistemul bugetar si procesul sugetar, articolul 12, la completarea care se propune cu un nou alineat – (5), cu referinta la fondurile speciale. Adica, se propune, in scopul mentinerii stabilitatii macroeconomice, de a lua masuri concrete prin blocarea temporara a utilizarii de catre executorii de buget a mijloacelor banesti formate le inceputul anului bugetar la conturile de mijloace speciale, pina la atingerea nivelului de stabilitate.

In primul rind, am vrut sa intreb: despre care masuri concrete este vorba si despre care nivel de stabilitate este vorba, cind referinta se face la fondurile speciale formate in organele centrale?

Va rog.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Aveti propunere la acest articol?

Domnul Alexandru Oleinic:

Domnule presedinte,

Eu ca sa am propunere, trebuie intii sa aflu care este esenta propunerii.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Dar astazi ministrul, raportorul v-a dat raspuns.

Doamna Maria Postoico:

Da, poftim, microfonul nr.1.

Domnul Alexandru Oleinic:

Ministrul e raportor.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Eu sint de acord cu dinsul.

Domnul Alexandru Oleinic:

Ministrul raportor n-a raspuns.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Eu sint de acord cu dinsul.

Doamna Maria Postoico:

Permiteti-i domnului ministru sa raspunda.

Domnul Mihail Pop:

Eu la intrebarea data am dat raspuns si vreau sa repet ca Ministerul Finantelor verifica si are obligatiuni de a mentine deficitul bugetar. Pentru a nu depasi deficitul bugetar, ca masura extraordinara poate fi folosita stoparea unor finantari din mijloacele care au fost la cont la data de 31 decembrie sau la 1 ianuarie la inceputul anului.

Domnul Alexandru Oleinic:

2005.

Domnul Mihail Pop:

De aceea, se propune pentru ca, totusi, sa avem posibilitate de a ne indeplini obligatiunile luate de comun cu Fondul Monetar, sa avem aceasta posibilitate si eu cred ca.. va fi foarte rar folosita si poate sa nu fie folosita de loc.

Domnul Alexandru Oleinic:

Domnule ministru,

Intentia este corecta, dar nu e mai bine, in genere, sa lichidam toate fondurile acestea speciale, care, pina la urma, nici Ministerul Finantelor nu le poate controla, fara ca pe urma sa luam fel de fel de masuri concrete. Toate defalcarile merg la bugetul de stat si atunci noi apreciam care minister si care trebuie sa fie alocarile pentru ministerul concret. Cred ca astfel e mai logic.

Domnul Mihail Pop:

Treptat, noi deja mergem spre diminuarea acestor fonduri si mijloace speciale, dar pentru aceasta este necesara inca o perioada de timp, citiva ani si, ulterior, acestea cred ca vor dispare sau vor fi totalmente incluse in bugetul de stat. Dar, in momentul de fata si legislatia, si posibilitatile tehnice nu ne permit sa facem acest lucru. Si daca se poate sa dau un raspuns, despre care a vorbit domnul Filat.

Doamna Maria Postoico:

Dumnealui n-a solicitat.

Domnul Mihail Pop:

Stimati deputati,

As vrea sa mentionez ca proiectul Legii bugetului actual discutat in Parlament a fost expus in Internet si a fost avizat de peste 40 de organizatii, ministere, departamente, a fost discutat in foarte multe sedinte. De aceea, eu consider ca acest document, probabil, a fost studiat si de o parte din dumneavoastra, ati avut posibilitate sa-l studiati anticipat. De aceea rog sustinere.

Domnul Alexandru Oleinic:

Domnule presedinte...

Doamna Maria Postoico:

Permiteti-i domnului Filat.

Domnul Alexandru Oleinic:

Urmatoarea intrebare. La articolul 103 punctul 28), un alineat nou care suna: concretizarea modului de aplicare a TVA si accize la plasarea marfurilor autohtone in magazinele duty-free. Ce inseamna aceasta, cam cum ar fi aplicat modul si concretizarea acestuia?

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Iata cum o sa fie. El corespunde modului de amplasare a marfurilor in zona vamala.

Domnul Alexandru Oleinic:

Da, dar se nominalizeaza concret: productie autohtona.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Da, dar acolo e zona vamala.

Domnul Alexandru Oleinic:

Care e diferenta dintre productia autohtona sau productia straina?

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Iesirea din tara si intrarea in tara. Iata se aduce in concordanta cu legislatia care este.

Domnul Alexandru Oleinic:

Domnule presedinte,

Si ultima intrebare. Articolul 51 din Codul fiscal – scutirea de impozit pe venit a intreprinderilor medico-sanitare publice. Este o intentie foarte buna, dar de ce noi, totusi, divizam institutiile medico-sanitare publice de cele private?

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Si dumneavoastra propuneti sa.

Domnul Alexandru Oleinic:

Nu, eu intreb, dar pe urma am sa propun.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

O sa propuneti ce?

Domnul Alexandru Oleinic:

Sa le egalam in drepturi.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Sa egalam in drepturi, da.

Domnul Alexandru Oleinic:

Nu, da care e logica ca sa fie stipulat concret ca numai institutiile medico-sanitare publice?

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.1.

Domnul Mihail Pop:

Deci, aceasta se propune dat fiind faptul ca institutiile medico-sanitare publice lucreaza de comun cu Compania Nationala de Asigurari in Medicina si lucreaza pe tarife strict stipulate, pe cind restul institutiilor lucreaza pe tarife libere si de aceea ei nu se impoziteaza pe taxa pe valoarea adaugata, dar se impoziteaza numai cu impozitul pe venit.

Domnul Alexandru Oleinic:

Domnule ministru,

Nu, pe TVA, in primul rind, nu-i, insa este vorba de TVA, dumneavoastra spuneti. Dar sint institutii medico-sanitare private care oricum lucreaza cu Casa Nationala si aplica, anume aplica acele tarife care sint prevazute conform tarifelor Casei Nationale.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Aici trebuie sa mentionam ca toate serviciile acestea sint scutite de TVA.

Domnul Alexandru Oleinic:

Nu, e mai bine sa...

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Desi, de stat, particulare.

Domnul Alexandru Oleinic:

Atunci trebuie sa stipulam mai bine, institutiile medico-sanitare care activeaza in conditii concrete. Atunci este logica. Dar asa, cind noi nominalizam numai acele publice, nu este serios.

Doamna Maria Postoico:

E tot, da?

Domnul Alexandru Oleinic:

Eu va multumesc.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Pentru lectura a doua trebuie sa examinam. Dar aici este un moment ca acum si aceste institutii private tot conlucreaza cu fondul si au oarecare surse care vin din sursele care se acumuleaza pe polite. Adica acolo este...

Doamna Maria Postoico:

Domnule presedinte,

Pentru lectura a doua de acum.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Acolo este un moment, da, complicat, trebuie de tinut o evidenta stricta.

Doamna Maria Postoico:

Pentru lectura a doua discutam.

Microfonul nr.4.

Domnul Vladimir Filat:

Da. Eu va multumesc, doamna presedinte.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Parca ai spus ca-i tot, mai mult n-ai...

Domnul Vladimir Filat:

Domnule Bondarciuc,

Nu, ca nu la dumneavoastra am sa ma adresez.

Eu vreau sa va spun ca domnul ministru al finantelor este deprins sa vina in Parlament ca la sarbatoare, stiind deja si rezultatul votului, in caz contrar ar fi trebuit sa apere fiecare modificare si sa justifice.

Vizavi de sfatul care s-a dat sa citim pe Internet, toate proiectele dumneavoastra, vreau sa va aduc la cunostinta ca aici este Parlamentul Republicii Moldova si noi examinam proiecte de lege inaintate si inregistrate in Parlament in modul stabilit. Si pentru data viitoare, cind o sa vreti sa mai citim si pe Internet...

Doamna Maria Postoico:

Domnule presedinte,

Luati loc.

Domnul Vladimir Filat:

Sa ne adresati poate o sugestie asa.

Multumesc.

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc, domnule presedinte.

Luati loc.

Pentru luarile de cuvint s-a inscris domnul Gutu. Poftim, la aceasta chestiune.

Domnul Ion Gutu:

Stimati colegi,

Eu trebuie sa-l ajut putin pe domnul Bondarciuc. Inteleg ca intrebari sint foarte multe si dumnealui a inceput cuvintarea foarte bine. S-a revoltat de acest pachet enorm de modificari in multiplele legi si vreau sa mentionez ca, intr-adevar, este o incercare de a revizui, practic, toate legile care au fost adoptate in 15 ani de independenta.

Asemenea revizie nu si-a permis nici un ministru, nici un Guvern si au cred ca aceasta este plata guvernarii pentru memorandumul fondului, care a fost semnat cu Fondul Monetar in luna mai curent. Plata este foarte dura, dar ea este obiectul de discutie astazi in Parlamentul Republicii Moldova.

Stimati colegi,

Intr-adevar, eu cred ca noi am avut foarte putin timp, 10 zile, de cind a parvenit acest document in Parlament pentru a-l discuta serios in comisii si chiar si in comisia de profil.

Domnule presedinte,

N-am avut o sedinta speciala. Eu personal cred ca n-am nimic impotriva, dumneavoastra lucrati foarte mult si va staruiti, dar cred ca aceasta este foarte putin ca in Parlamentul tarii sa adopte, sa voteze astazi acest pachet de documente, de legi care nu as spune ca modifica radical, dar, intr-adevar, este o revizie si o ghilotina serioasa in legislatia Republicii Moldova.

Vreau sa ma refer la citeva pozitii esentiale. Cred ca, intr-adevar, este o incercare de a revizui si de a face ordine in politica fiscala a Republicii Moldova, a Guvernului, in primul rind. Noi cunoastem ca politica fiscala este un compartiment sau, eu stiu, esenta politicii economice in general si avem deja experienta pe parcursul anilor diferita si pozitiva si mai multe momente de esec. Imi dau o intrebare concreta: de fapt, in nota informativa a Ministerului Finantelor si a Guvernului sint mentionate ca actualele modificari sint directionate spre cresterea economica, ameliorarea climatului investitional si, deci, hotarirea politicilor sociale care sint astazi in fata republicii noastre.

Dar imi pun o intrebare: noi avem programul adoptat de Parlament, de crestere economica si de reducere a saraciei, noi am uitat deja, in documentele noastre oficiale si in aceste proiecte de legi noi nu vedem, practic, care este scopul final, nu numai pentru anul 2007, fiindca daca e sa ne referim la niste chestiuni, care sint adoptate de Guvern, deci, pentru viitorii ani, cadrul de cheltuieli pe un termen mediu, pentru 2009, noi ne convingem ca Guvernul pune ca baza si orientarea este spre stimularea cresterii impozitelor indirecte. Daca 3 ani in urma ponderea impozitelor indirecte fata de produsul intern brut era de 47%, in 2009 deja va fi 72%. Deci, atentia si in aceste modificari se pune, practic, numai pe impozitele indirecte.

Stimati colegi,

Cred ca aceasta este cea mai usoara cale de a acumula resurse financiare in bugetul Republicii Moldova. Dar aceasta nu este calea dezvotarii tarii si dezvoltarii economice.

Al doilea moment. Trebuie sa mentionam ca astazi colegii nostri au mentionat citeva momente. Au spus ca, intr-adevar, daca in nota informativa se pun citeva accente, ca se micsoreaza povara fiscala, vreau sa va asigur ca, in final, practic, povara fiscala va fi majorata. Si cu aceeasi benzina, taxa la benzina si la motorina, poate era mai usor sa luam din cele 450 de milioane, care se acumuleaza de la accizele pentru motorina si benzina, sa directionam 30% sau 40% in fondul rutier si atit. Nu, se cauta deci alta cale, 10–15 banuti, iar regulamente, iar mecanisme si, e final, deci, cresterea poverii fiscale.

Vreau sa va spun ca, intr-adevar, in aceste documente noi intilnim la compartimentul de politica fiscala, de impozitul pe venit si alte chestiuni intilnim si lucruri care, intr-adevar, pot fi sustinute, dar intilnim si lucruri care, pur si simplu, eu personal va spun ca nu sint intelese, sint neserioase. Zeci de pozitii care, practic, nu se refera la politica fiscala in general.

Zeci de pozitii, care, da, au fost adoptate niste legi. De exemplu, se exclud din articolele de scutire de impozite veniturile Bancii pentru Dezvoltare si Investitii in Republicii Moldova. Banca, care trebuia sa fie creata inca, eu stiu, acum 7 – 8 ani de zile. Lege care, practic, este o lege moarta. Ce fel de banca noi scutim? Unde-i Banca aceasta de Dezvoltare? Eu cred ca aceasta este o formalitate foarte serioasa. Si noi o sa introducem un proiect de lege si o sa-l votam.

Alte chestiuni care nu vorbesc de formalitate, dar, poftim, se anuleaza scutirea de plata a impozitelor pe venit, deci, atelierele curative, de productie, de munca de pe linga spitalele de psihiatrie ale Ministerului Sanatatii si Protectiei Sociale, in care muncesc persoanele handicapate. Cite ateliere sint in tara aceasta? Care va fi venitul la bugetul Republicii Moldova in legatura cu anularea acestei inlesniri? Aceasta eu vreau sa va spun, pur si simplu, din punct de vedere chiar, nu vreau sa vorbesc de patriotism, vreau sa vorbesc, pur si simplu, de seriozitate.

Stimati colegi,

Si nu numai aceasta. Deci, noi vorbim, iarasi se introduc modificari intr-o lege – Legea cu privire la fondurile de pensionare. Au fost prevazute niste facilitati, niste inlesniri. Legea nu lucreaza, n-avem nici un fond de pensionare in Republica Moldova. Noi, vasazica, prin legile pe care astazi le votam, ii excludem aceste prevederi.

Politica fiscala in domeniul sectorului agrar.

Stimati colegi,

Cred ca nu este un specialist sau, eu stiu, o grupa de specialisti care ar putea sa propuna o cale, cea mai veridica, de iesire din aceasta situatie, fiindca sectorul agrar degradeaza. Ce s-a intimplat in ultimii ani?

Noi am facut foarte multe experimente. Dar ceea ce se face acum in ultimii ani, vreau sa va spun ca aceasta este ultima lovitura. Deci, in politica fiscala noi ne-am dezis de multe chestiuni care, intr-adevar, facilitau importul tehnicii, importul ingrasamintelor, diferitor tehnologii avansate s.a.m.d. Ce s-a intimplat in ultimii trei ani de zile? In 2004 au fost importate 1793 de tractoare, cind domnul Todoroglo era ministru. In 2005, in urma unor modificari – 1073 de tractoare. In 2006, in urma modificarilor dumneavoastra radicale – 194 de tractoare.

Stimati colegi,

Aceasta este statistica dumneavoastra.

Doamna Ostapciuc,

Aceasta este statistica. Eu va garantez, aceasta este statistica oficiala despre importul tractoarelor in Moldova. Eu cred ca cu asa o politica, intr-adevar, noi vom duce la faliment aceasta ramura.

Alte chestiuni. Noi declaram ca prin aceste documente vom stipula cresterea, majorarea investitiilor.

Stimati colegi,

Spre regret, toate modificarile care au fost efectuate in acesti 5 ani de zile n-au dat efect. Nu sint investitii serioase in Republica Moldova. Deci, ceea ce se propune acum eu cred ca este o schema complicata. Daca dumneavoastra ati citit, pina acum era o gradare, deci, 250 de mii de dolari fondul statutar si 2 milioane de dolari. Si astazi nu stie in republica nimeni, va garantez, am sunat doua zile, cite intreprinderi avem a caror fond statutar este de 250 de mii si 2 milioane de dolari. Nu stiu oficial nimeni. De aceea, nu avem investitii conform Legii nr.350 pe care am adoptat-o cu dumneavoastra.

Deci, de facilitati fiscale se folosesc zeci, citeva intreprinderi. Poftim, facilitatile fiscale la importul utilajului tehnologic, conform legii respective, pe parcursul anului 2005 au fost utilizate numai de trei societati pe actiuni. In anul 2006 o societate pe actiuni si atit.

Adunari, plati, inregistrari diferite, eu stiu, chestiuni, regulamente. Deci, este stopat procesul de investitii in Republica Moldova. Dar dumneavoastra stiti ca ponderea investitiilor in produsul intern brut in Republica Moldova este de 17%. A fost de 14%, da, este o oarecare crestere. In mijlociu pe CSI – 21%, in China – 40%, acolo unde comunistii se afla la putere.

Doamna Maria Postoico:

Aveti un minut.

Domnul Ion Gutu:

Stimati colegi,

Ultimul moment. Eu cred ca trebuie sa avem, vasazica, si niste chestiuni foarte serioase cind vorbim de dezvoltarea regionala, de micul business in Republica Moldova. Eu am spus o data de la tribuna centrala si repet si astazi, businessul este concentrat in Chisinau si Balti 75 – 80%. In tara business serios nu exista. Deci, de ce noi nu putem sa luam o decizie ca acei care vor crea locuri de munca, vor organiza intreprinderi mici pe teritoriul Republicii Moldova in satele noastre mari, in raioane sa aiba niste facilitati foarte serioase? Nu recurgem la acest lucru si in acest proiect, vasazica, nu se propune.

Nu ma opresc la politica sociala. Este un compartiment foarte important. Colegii mei au vorbit astazi de...

Doamna Maria Postoico:

Timpul a expirat.

Domnul Ion Gutu:

...De fel de fel de TVA la constructia locuintelor.

Stimati colegi,

In sfirsit, eu vreau sa va spun ca declaratia Partidului Democrat care a spus...

Doamna Maria Postoico:

Eu va rog, liniste.

Domnul Ion Gutu:

...Declaratia Partidului Democrat care astazi a declarat ca nu va vota acest document, ne inlesneste si noua situatia, deci, “Alianta «Moldova Noastra»” de asemenea nu va vota acest document.

Multumesc.

Doamna Maria Postoico:

La tribuna centrala se invita domnul Gheorghe Popa pentru luare de cuvint.

Domnule Popa, 10 minute.

Domnul Gheorghe Popa:

Am sa ma starui mai putin.

Mult stimata doamna Presedinte,

Vreau, de la bun inceput, sa zic ca, de fapt, colegii din opozitie, incepind cu 2001 nici o data n-au votat politica bugetar-fiscala elaborata. Mai mult decit atit, chiar si legile bugetului de stat, incepind cu 2001, deci, nu le-au votat.

Stimati colegi,

Astazi eu, vreau sa constat ca, la etapa actuala, temelia elaborarii si promovarii principiilor de baza ale politicii bugetar-fiscale a fost pusa incepind cu anul 2001, atunci cind peste tot persista un dezechilibru total atit in economia nationala in intregime, cit si in sistemul bugetar-fiscal.

Prezentul proiect de lege, in mare parte, contine propuneri de modificare si completare a unor acte legislative ce vizeaza politica bugetar-fiscala a statului pe anul 2007, care rezulta din programul de activitate al Guvernului pentru anul
2005 – 2009 “Modernizarea tarii, bunastarea poporului”.

Scopul principal al politicii bugetar-fiscale pentru anul 2007, ca si in anul curent, ramine a fi identificarea echilibrului intre nivelul de majorare a veniturilor ca sursa principala de finantare a cheltuielilor statului si necesitatea sustinerii mediului de afaceri, care este factorul principal de crestere economica. In acest sens, pentru Republica Moldova este importanta cresterea veniturilor cu ritmuri mai inalte decit rata inflatiei si, in acelasi timp, ajustarea presiunii fiscale la nivelul care ar favoriza dezvoltarea mediului de afaceri si al investitiilor.

Astfel, economia tarii noastre a inregistrat succese semnificative prin faptul ca cresterea veniturilor a depasit rata inflatiei. Masurile de politica fiscala, implementate in anii precedenti, au sporit transparenta fiscala si au avut un impact pozitiv atit asupra veniturilor publice, cit si asupra activitatii agentilor economici si a economiilor persoanelor fizice.

In confirmarea celor expuse, vreau sa mentionez ca produsul intern brut fata de anul 2001 a crescut mai mult de 2,5 ori si va atinge in anul 2007 cifra de
50,6 miliarde de lei. Bugetul Public National, pornind de la calculele preventive pentru anul 2007, se va majora aproximativ cu 2,5 miliarde de lei si va constitui circa 19 miliarde de lei, ceea ce contravine spuselor colegilor din opozitie.

Anual, incepind cu anul 2001, veniturile la Bugetul Public National au fost in permanenta crestere, acumularile, in medie pe an fata de cel precedent, fiind de circa 2 miliarde de lei. O analiza mai profunda a impactului masurilor de politica fiscala intreprinse ca urmare a reformei fiscale cuprinde si o serie de propuneri privind reformarea in continuare a sistemului fiscal national. In aceasta ordine de idei, proiectul de lege prezentat spre examinare si adoptare Parlamentului anticipeaza procesul de definitivare a proiectului de Lege a bugetului de stat pe anul 2007, care trebuie sa fie intemeiat pe o baza legislativa stabila.

Astfel, obiectivele generale ale politicii fiscale pe anul 2007 ramin a fi aceleasi ca si in anul curent si sint specificate in asigurarea echitatii, stabilitatii si transparentei fiscale, optimizarii presiunii fiscale si extinderii bazei impozabile, sistematizarii si simplificarii legislatiei fiscale, precum si armonizarii principiilor puse la baza legislatiei fiscale nationale cu cele ale statelor membre ale Uniunii Europene.

N-as vrea sa ma repet cele spuse sau expuse in raportul prezentat de Comisia pentru politica economica, buget si finante.

Stimati colegi,

Vreau sa ma refer la o problema care, intr-adevar, ne framinta si pe noi, acei din fractiunea majoritara, si anume situatia creata actualmente in sectorul agrar.

Existenta multiplelor probleme in acest sector este evidenta si oricit n-am perfecta cadrul legislativ, problemele nesolutionate vor ramine in permanenta. Dar este cazul, sa ne apreciem pe marginea unei politici fiscale foarte clare, elaborarii masurilor de subventionare, dotare si creditare a tuturor agentilor economici din agricultura, cit si a unui sir de masuri ce tin de protejarea producatorului agricol autohton.

E de mentionat faptul, ca in conformitate cu articolul 6 din Legea bugetului de stat pe anul 2006, este prevazut fondul pentru subventionarea producatorilor agricoli in marime de 220 milioane de lei, care este utilizat in baza regulamentului adoptat de Parlament.

Astfel, in legatura cu aplicarea cotei TVA de 20% la importul pesticidelor si ingrasamintelor minerale TVA contribuabililor urmeaza a fi reintoarsa ulterior din bugetul de stat. In acest sens, politica fiscala pentru anul 2007 mentine si in continuare cota standard la plata TVA pentru importul si livrarea pe teritoriu a pesticidelor si ingrasamintelor minerale, utilajului, tehnicii si agregatelor complimentare pentru acestea.

In vederea stimularii activitatii agentilor economici producatori agricoli, prin Legea nr.261-XV din 27 noiembrie 2005 a fost modificata legislatia in vigoare prin care se prevede scutirea producatorilor agricoli, indiferent de forma juridica de organizare, incepind cu anul 2006, pe un termen de 5 ani consecutivi, de plata impozitului pe venit, impozitului pe bunurile imobiliare, taxei pentru folosirea drumurilor, perceputa de la posesorii de vehicule inmatriculate in Republica Moldova, cit si a taxei pentru amenajarea teritoriului si taxei pentru apa.

Avindu-se in vedere greutatile si deficientele aparute in sectorul agrar, a fost prezentat Parlamentului, spre examinare si adoptare, proiectul de Lege nr.2784 din 7 iulie curent, care prevede ca organele Inspecvtoratului Fiscal de Stat nu pot calcula, pina la data de 1 noiembrie 2006, agentilor economici producatori agricoli majorari de intirziere pentru restantele admise la plata TVA.

Totodata, in cadrul rectificarii bugetului de stat pe anul curent se propune o majorare a Fondului de subventionare a producatorilor agricoli cu o suma de
25 milioane lei, in scopul crearii statiunilor tehnologice de masini pentru 20 de unitati.

Vreau sa asigur ca Fractiunea Partidului Comunistilor va sustine si in continuare orice propuneri sau initiative care vor aduce la imbunatatirea situatiei in sectorul agrar. Avind in vedere cele expuse, mentionez ca asupra acestui proiect s-a muncit foarte mult si merita o apreciere inalta, fapt ce intruneste continuitatea politicii bugetar-fiscale promovata de partidul nostru atit in prezent, cit si in trecut.

Luind in considerare cele expuse si tinind cont de necesitatea si importanta modificarilor propuse, Fractiunea Partidului Comunistilor solicita sustinerea in vederea operarii necesare a modificarilor in legislatia in vigoare, dat fiind faptul ca proiectul de lege respectiv, care vizeaza politica bugetar-fiscala, serveste drept baza legala la elaborarea bugetului de stat pe anul 2007.

Va multumesc.

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc ca v-ati incadrat in timpul rezervat.

Microfonul nr.4. Tot luari de cuvint?

Da, poftim.

Domnul Dumitru Diacov:

Eu ca sa nu ies la tribuna 10 minute, intr-o singura propozitie as vrea sa spun, sa reconfirm, de fapt, ca n-o sa putem vota acest proiect de lege. Am o precizare in legatura cu ceea ce a declarat domnul Popa, ca fericirea bugetar-fiscala in Moldova nu a inceput in 2001. Baza legislativa fundamentala in sistemul bugetar a fost pusa in anul 1998-1999 si, din pacate, atunci Fractiunea Comunistilor era in opozitie si n-a votat categoric, desieste o legislatie foarte buna.

Si acum nu cred ca tare se imbunatateste, desi, desigur, noi, ca opozitie constructiva, am dori ca sa se imbunatateasca situatia si sa ne bucuram ca “Alianta «Moldova Noastra»” ia exemplu de la noi si nu voteaza legile care nu sint bune.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.3.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Domnule Diacov,

Imi pare rau ca va laudati asa ca politica atunci era perfecta. Dar pot sa va spun ca politica care era fiscal-bugetara nu asigura plata salariilor pentru bugetari. Iata care au fost rezultatele.

Doamna Maria Postoico:

Stimati colegi,

In aceste conditii, supun votului pentru prima lectura.

Dumneavoastra nu v-ati inscris la luare de cuvint si asa ca nu va referiti. Domnul Gutu a luat cuvintul. Deci, imi cer iertare. Comisia are dreptul sa aiba replica.

Supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.2750. Cine este pentru aprobarea acestui proiect, rog sa voteze.

Va rog, numaratorii.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 –25.

Sectorul nr.2 –25.

Doamna Maria Postoico:

Este pentru prima lectura, de aceea din acei prezenti...

Numaratorii:

Sectorul nr.3 – 1.

Doamna Maria Postoico:

Nu importa cine. Din majoritatea care este. Deci, este majoritatea celor prezenti.

Stimati colegi,

Rog sa continuam activitatea noastra, fiindca uitati cit timp au luat numai replicile.

Proiectul de Lege nr.2176 privind statutul ofiterilor de urmarire penala.

Rog Guvernul. Am trecut la alt subiect.

Domnul Nicolae Esanu:

Stimata doamna Presedinte al sedintei,

Doamnelor si domnilor deputati,

In scopul executarii prevederilor articolului 253 alineatul (4) din Codul de procedura penala, potrivit carora statutul ofiterului de urmarire penala se stabileste prin lege”. Guvernul a elaborat si prezinta atentiei dumneavoastra proiectul Legii privind statutul ofiterului de urmarire penala.

Consideram ca proiectul respectiv in care se stabilesc principiile activitatii ofiterului de urmarire penala, atributiile acestuia si conditiile in care activeaza vor asigura independenta acestui ofiter de urmarire penala care, in conformitate cu Codul de procedura penala, este o figura independenta. Rugam sustinerea dumneavoastra pentru adoptarea proiectului in prima lectura.

Va multumesc.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

Intrebari catre raportor?

Domnul Vladimir Filat:

Va multumesc, doamna presedinte al sedintei.

Domnule viceministru,

Cu rugamintea obisnuita, pe scurt, eu am sa am intrebari direct la subiect. Spuneti, va rog frumos, in afara de faptul ca dumneavoastra respectati prevederea Codului de procedura penala care spune: “statutul va fi reglementat de o lege” si alte lucruri se rezolva prin adoptarea legii respective?

Domnul Nicolae Esanu:

Se stabilesc principiile de activitate a ofiterului de urmarire penala, se detaliaza atributiile acestuia si se stabilesc conditiile in care activeaza, in scopul stabilirii independentei ofiterului de urmarire penala de persoanele care dirijeaza activitatea acestuia.

Domnul Vladimir Filat:

Spuneti-mi, va rog frumos, care este prevederea care delimiteaza clar atributiile si competentele in cadrul urmaririi penale? Fiindca noi stim foarte clar care este. Din punct de vedere procesual, ofiterul de urmarire penala se subordoneaza procurorului, da? Procesual sa vorbim. Totodata, el se afla in efectivul politiei, centrului, vamei s.a.m.d. Situatia este evident clara ca acest ofiter este, daca vreti, sub dubla subordonare, chiar si in cadrul procesului.

Domnul Nicolae Esanu:

Da, legea contine mai mult prevederi care asigura independenta, inclusiv articolul 11, care stipuleaza inadmisibilitatea atragerii ofiterului de urmarire penala in alte activitati decit in activitatea de urmarire penala.

Domnul Vladimir Filat:

Domnule ministru,

Eu sint de acord ca noi putem sa interpretam anumite prevederi din legea respectiva si sa subintelegem ca ar exista delimitarile respective. Este o problema principiala si daca noi vrem ca legea respectiva sa raspunda, de fapt, scopului de baza si ideea legii ca sa-i separam clar atributiile, ar trebui in lege in lectura a doua sa stipulam foarte clar aceste delimitari, ca sa nu poata fi interpretate. Este prima observatie.

Si a doua. Cunoastem cu totii care a fost practica de numire a ofiterilor de urmarire penala, in special, in Ministerul Afacerilor Interne, insesi sectoristii, de fapt, din ordinul ministrului, sint la ora actuala ofiteri de urmarire penala. Deci, avem mai multi ofiteri de urmarire penala decit din acestia care asigura paza.

Spuneti, va rog frumos, ati evaluat, intr-un fel, impactul pe care l-ar avea, in problema data, in urma modificarilor stipulate la articolul 15 si anume: “Ofiterul de urmarire penala obligatoriu trebuie sa aiba studii juridice speciale”. Care va fi impactul in interiorul Ministerului Afacerilor Interne? Vor avea suficienti specialisti ca sa acopere problema respectiva?

Ma scuzati, 80 la suta, conform datelor statistice din toate dosarele sau urmarirea penala este infaptuita de catre ofiterii de urmarire penala din cadrul Ministerului Afacerilor Interne. Deci, aici, poate, cind o sa votam legea in lectura a doua sa avem o imagine foarte clara, ca sa nu avem norma stabilita, care ulterior sa nu fie respectata.

Domnul Nicolae Esanu:

Eu nu am acum la indemina datele statistice referitoare la problema care ati invocat-o dumneavoastra. E indiscutabil ca a fost facuta o analiza. Dar aici exista doua probleme distincte. In primul rind, legea nu are efect retroactiv. Deci, toate persoanele, care la momentul de fata au statut de ofiter de urmarire penala, nu vor fi afectate prin legea respectiva. Legea instituie conditii de numire in functie doar pentru viitor.

Domnul Vladimir Filat:

Domnule viceministru,

Uitati-va, aici, eu nu as fi de acord cu dumneavoastra, vizavi de retroactivitate sint perfect de acord. In schimb, din punctul nostru de vedere, calitatea ofiterului de urmarire penala urmeaza a fi acordata si in baza calificarii.

In lege, daca noi vorbim, ofiterul de urmarire penala urmeaza a fi numai cel care are studii juridice speciale, indiferent ca el a primit aceasta calitate anterior, nu inseamna ca pe viitor el urmeaza, ca nu-i numim pe viata, spre exemplu. De ce nu? Eu consider si era absolut normal daca exista aceste evaluari, era de dorit sa fie si atasate la nota informativa, daca vreti.

Si inca o observatie. Legea respectiva are o vechime de circa 2 ani de zile. Aceasta inca o data denota faptul ca a fost o lege gindita intru aducerea, sa spunem, in corelare si aducerea in practica a prevederilor Codului de procedura. Dar, intre timp, mi se pare mie, ca s-au operat si anumite modificari, s-au mai intimplat anumite lucruri pe parcurs, care, probabil, necesita o examinare foarte detaliata pentru lectura a doua ca sa corespunda litera legii in varianta finala cu ideea initiala.

Domnul Nicolae Esanu:

Pentru lectura a doua problema despre care vorbiti dumneavoastra trebuie solutionata prin introducerea dispozitiilor finale si tranzitorii, care vor rezolva problema pe care ati invocat-o.

Domnul Vladimir Filat:

Domnule ministru,

Nu numai. Eu imi cer scuze. Si urmeaza, poate, de operat anumite modificari chiar in Codul de procedura penala, ca sa incadram perfect si sa armonizam prevederile legale la ideea de baza.

Domnul Nicolae Esanu:

Da.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

Domnul Ion Plesca:

Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.

Domnule Esanu,

Principiile de activitate, alineatul (1) spune: “in exercitarea atributiilor, ofiterii de urmarire penala sint independenti.” Articolul 4, alineatul (3): “constituirea, reorganizarea si lichidarea organelor de urmarire penala de toate nivelurile se efectueaza de conducatorul institutiei in cadrul careia este constituit organul de urmarire penala.” Adica, un comisar de politie al unui sector de politie poate sa lichideze organele de urmarire penala. Aceasta rezulta din cuprinsul acestei legi. Apoi, care-i independenta, totusi?

Domnul Nicolae Esanu:

Noi vorbim de independenta procesuala.

Domnul Ion Plesca:

Dar in rest?

Domnul Nicolae Esanu:

In cadrul cind el examineaza un dosar, ofiterul de urmarire penala trebuie sa aiba independenta procesuala. Noi nu putem sa garantam ca nu vor fi lichidate organele de urmarire penala sau nu vor fi constituite altele. Daca exista probleme la articolul respectiv, putem sa revenim pentru lectura a doua.

Domnul Ion Plesca:

La articolul 17, alineatul (3): “Rezultatele incercarii se apreciaza de o comisie.” Ce fel de comisie?

Domnul Nicolae Esanu:

O comisie care se creeaza in cadrul organului de urmarire penala.

Domnul Ion Plesca:

Cred ca ar trebui sa fie o comisie de atestare, de calificare ceva.

Domnul Nicolae Esanu:

Daca este necesar, desigur, putem concretiza pentru lectura a doua cum se numeste comisia respectiva.

Domnul Ion Plesca:

Bine.

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc, domnule viceministru.

Comisia. Va rog, domnule Plesca. Dumneavoastra ati pus intrebari, acum o sa raspundeti la ele.

Domnul Ion Plesca:

Stimati colegi,

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a examinat proiectul mentionat si a constatat urmatoarele.

Proiectul a fost inaintat cu titlu de initiativa legislativa de catre Guvernul Republicii Moldova si are ca scop stabilirea statutului juridic al ofiterilor de urmarire penala, prevazut la articolul 253, alineatul (4) din Codul de procedura penala.

In proiectul de lege sint stabilite principiile de baza ale activitatii ofiterilor de urmarire penala, care, in numele statului si in limitele competentei sale, nemijlocit efectueaza urmarirea penala in cauzele penale.

O atentie sporita se acorda problemei privind organizarea activitatii ofiterilor de urmarire penala, atributiile lor in cadrul exercitarii urmaririi penale, relatiile cu conducatorul organului de urmarire penala si procurorul.

Se propune interzicerea exercitarii in comun a atributiilor conducatorului subdiviziunii organului de urmarire penala de catre conducatorul organului teritorial in cadrul caruia este constituita subdiviziunea respectiva. Aceasta va permite excluderea oricarei imixtiuni cu caracter administrativ din partea conducatorului acestui organ.

Un capitol separat din proiect prevede drepturile si obligatiile ofiterului de urmarire penala in scopul apararii intereselor legale. Ofiterilor de urmarire penala urmeaza a le fi acordat dreptul de a intemeia si de a se afilia la organizatii obstesti pentru reprezentarea intereselor lor, perfectionare profesionala si apararea statutului lor.

In proiect, sint reglementate pe larg problemele ce tin de serviciul in organele de urmarire penala in special, conditiile de numire si eliberare din functie a ofiterilor de urmarire penala, de apreciere a masurilor de influenta cu caracter disciplinar, atestarea lor.

Proiectul a fost avizat pozitiv de 8 comisii permanente, de Directia juridica a Aparatului Parlamentului, sustinut si coordonat cu unele obiectii si propuneri care vor fi luate in considerare pentru lectura a doua.

Pornind de la cele mentionate, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati considera ca aceasta initiativa se incadreaza in tendintele ajustarii legislatiei nationale, nu contravine Constitutiei si propune Parlamentului adoptarea in prima lectura.

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc, domnule Plesca.

Intrebari catre comisie? Nu sint. Vedeti, daca dumneavoastra le-ati dat la timp, dumneavoastra nu va dau.

Va multumesc, domnule Plesca.

Supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege privind statutul ofiterului de urmarire penala. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

V-am promis. Desigur, poftim. De procedura numai.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

De procedura.

Doamna Presedinte al sedintei,

Eu cred ca in Parlamentul Republicii Moldova toti deputatii sint egali. Si daca domnul Bondarciuc a avut dreptul sa spuna ceva la interventia colegilor nostri, inseamna ca trebuie sa raspundem si noi la aceasta provocare.

Doamna Maria Postoico:

Ca presedinte al comisiei.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Eu as vrea sa spun aceasta mai mult si pentru colegii nostri din Parlamentul Republicii Moldova, dar si pentru acei care ne asculta. Guvernele democratice, pina in 2001, au dus povara trecerii de la economia centralizata la economia de piata. Toata legislatia Republicii Moldova a fost elaborata si aprobata in aceasta perioada.

As vrea sa mentionez ca in anul 2000 au fost platite datorii la pensie 300 milioane, datorii la bugetari de 175 milioane.

Stimati colegi,

La 1 ianuarie 2001 nu erau datorii la pensii si erau numai 70 milioane datorii la bugetarii de stat.

Roadele culese acum de dumneavoastra sint roadele din activitatea guvernelor democratice pina in 2001. Acum dumneavoastra aveti alte roade: cadere in industrie, cadere in agricultura, importuri masive. Acestea sint roadele guvernarii dumneavoastra.

Va multumesc.

Doamna Maria Postoico:

Aceasta de acum este luare de cuvint.

Eu va rog.

Proiectul de Lege nr.2174 pentru modificarea prevederii articolului 36 din Legea invatamintului.

La microfonul central se invita domnul deputat Dumitru Ivanov.

Domnul Dumitru Ivanov:

Multumesc, doamna Presedinte al sedintei,

Stimati colegi,

Am sa ma starui sa fiu cit de succint, fiindca am obosit cu totii si mai mult decit atit ca mie, si nu numai mie, dar la mai multi le este cunoscuta soarta acestui proiect.

In anul 2003 au fost aduse amendamente la articolul 36 din Legea invatamintului, schimbind situatia de atunci si impunindu-le institutiilor private din domeniul invatamintului sa duca niste poveri suplimentare de un milion la cont, care nu trebuie sa fie atins si sa aiba in posesie imobil, adica, sa aiba cladirile lor.

Anul trecut, daca tineti minte, in mai eu am venit cu o initiativa de a le prelungi acest termen pe un termen mai lung. Nu s-a fost acceptat trei ani, a fost acceptat un singur an. Este evident, cine poate intr-un an–doi sa adune zecile celea de milioane de lei care trebuie platite pentru un imobil? Este evident, ca au fost niste prevederi care nu puteau sa fie executate de institutiile particulare.

Eu v-am adus in nota informativa foarte multe probe din legislatia Republicii Moldova, care vorbesc despre aceea, ca aceste prevederi din articolul 36, alineatele (5), (6) si (7) si alineatul (20) contravin legislatiei Republicii Moldova.

Exemplu servesc 7 articole din Codul civil, unele articole din Legea invatamintului si articolul 16 din Constitutie. Toate aceste argumente vorbesc despre faptul ca aceste prevederi stipulate la articolul 36 in anul 2003, practic, contravin legislatiei Republicii Moldova si urmaresc un singur scop, scopul de a lichida aproape integral institutiile private din domeniu. Eu cunosc foarte bine ceea ce zic.

Atunci niste institutii de talie privata cu un potential mai pronuntat s-au intrunit si au venit cu o propunere sa fie lichidate celelalte, pentru a lichida concurenta. Cred ca este o intentie nu prea buna in ceea ce priveste felul de institutii. Fiindca universitatea privata, care vrea sa lichideze alte universitati pentru concurenta, n-a mai tinut cont de faptul ca mai sint si gradinite de copii private si scoli primare private. Si, pina la urma, nu s-a mai tinut cont deloc de drepturile omului, ceea ce statul nu le poate da.

Eu, ca parinte, vreau ca copilul sa faca scoala intr-o grupa de 10 copii, eu platesc, eu cheltui. Aceasta este treaba mea si este dreptul meu. Построить можно, конечно, во Франции, в Германии.

Eu va rog fara polemici, daca se poate. Deocamdata la noi se face o incercare de a ajuta pe cineva si de a-i da peste cap altcuiva. Eu pot sa va spun multe exemple. Dar, cred ca o sa vi le spun dupa ce domnul Stepaniuc o sa declare, ca comisia a respins proiectul de lege. Eu am sa vi le aduc. Dar sint niste lucruri ca, stiti, astazi ridem, foarte usor acceptam lucrul acesta, miine va trebui sa ne conformam acestor cerinte, acelui vector pe care noi, chipurile, l-am ales si despre care, chipurile, ne ducem.

Un lucru trebuie sa fie foarte clar, conditiile institutiilor de invatamint de stat si private, conform prevederilor din Constitutie si din Codul civil, trebuie sa fie absolut egale. Dar ele nu sint egale.

Astazi o institutie de stat, care are 80 la suta la contract, nu are cladire particulara. Mie mi se spune: cica e de stat. Dar acel care a luat in arenda si plateste pentru arenda nu este de stat? Se manipuleaza, se vehiculeaza niste lucruri asa se intorc, se invirtesc si tot se ajunge la aceea ca argumente nu sint. Eu, ma iertati, am lucrat in invatamint toata viata si un profesor fara emotii nu are ce cauta in fata copiilor.

Un lucru vreau sa va zic. Eu stiu de acum soarta, dar ceea ce este stipulat la articolul 36 alineatele pe care le-am enumerat anterior integral contravine legii Republicii Moldova.

Si domnul Stepaniuc o sa va vina cu un argument, ca este decizia Curtii Constitutionale, ca ceea ce au facut este corect. Am sa va dau decizia aceasta s-o cititi, sa vedeti cum se face peste trei rinduri si se alege rindul cela care este convenabil. Eu cred ca astazi inca o data noi luam o decizie, ca nu este vorba despre aceea, macar ca vorbim despre 2060 de copii, care miine foarte usor si simplu, cum a spus domnul, vor fi repartizati in alte institutii de stat. Dar tata spune: “Dar eu am invatat copilul meu trei ani aici, eu nu vreau in institutie de stat. Nu vreau acolo unde nu sint conditiile necesare pentru copilul meu.” Dar dumneavoastra o sa spuneti: “Nu, ca nimeni nu te intreaba aici. O sa faci asa ce o sa spunem noi.”

Va multumesc.

Doamna Maria Postoico:

Domnule raportor,

Intrebari acceptati?

Microfonul nr.3.

Domnul Dumitru Ivanov:

Poftim.

Domnul Vladimir Dragomir:

Multumesc.

Domnule Ivanov,

Eu am doua intrebari la dumneavoastra. Intr-adevar, cum ati spus, in anul 2003 s-au facut modificari la articolul 36 si completari, s-a introdus capitalul statutar in alineatele (5), (6) si (7), unde este vorba de capitalul statutar, si s-a introdus alienatul (20) – Patrimoniul institutiilor private.

Spuneti, va rog, care e parerea dumneavoastra despre introducerea capitalului statutar? De ce a fost nevoie sa se introduca capitalul statutar? Si de ce s-a introdus alineatul (20) – patrimoniul institutiilor.

Domnul Dumitru Ivanov:

Va raspund, domnule Dragomir.

Eu cred ca aceasta prevedere de capital statutar este o notiune nascocita si este numai in Republica Moldova. Nici intr-o lege internationala nu este o asemenea notiune, o asemenea prevedere care cuiva i-ar fi fost aplicata: n-o sa gaseasca milionul, il inchid si la revedere. In ceea ce priveste articolul (20), eu consider ca daca...

Domnul Vladimir Dragomir:

Alineatul (20).

Domnul Dumitru Ivanov:

Alineatul (20) din articolul 36. Daca noi vorbim de sansele legale intr-un stat democratic, ele absolut contravin legislatiei Republicii Moldova, acelor 7, v-am spus, articole din Codul civil. Scoteti-le si pe acelea si atunci batem din palme.

Domnul Vladimir Dragomir:

Atunci alta intrebare rezulta de aici. Alineatul (21), care urmeaza dupa alineatul (20) acorda posibilitate administratiei publice locale sa dee, vasazica, institutiilor private cladiri, terenuri pentru a construi s.a.m.d. Din ce cauza institutiile private nu s-au folosit doi ani de-a rindul de acum, din 2004, 2005, 2006, adica, trei ani de acum, de aceste privilegii?

Domnul Dumitru Ivanov:

Domnule Dragomir,

Va raspund cu cea mai mare placere. Ei au vrut, dar n-au avut putere. Daca tineti minte foarte bine, de ce puneti asemenea intrebari? Noi cu o mina va dam si cu doua va luam. In 2005 a fost decizia Primariei municipiului Chisinau sa li se permita la 7 – 8 institutii sa privatizeze. Este decizia, eu am copia. Cind a ajuns zvonul mai sus, au spus: “Nu, baieti, n-o sa mearga! Nu va permitem”. Pamint pentru constructie nu acordati, privatizarea este interzisa. Cum sa existe aceste institutii? Cred ca v-am raspuns.

Domnul Vladimir Dragomir:

Multumesc.

Domnule Presedinte,

Vreau sa ma inscrieti la luare de cuvint.

Domnul Dumitru Ivanov:

Da, dupa mine, va rog.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

Domnul Valeriu Guma:

Domnule Ivanov,

Daca puteti sa-mi raspundeti, probabil ar fi mai bine sa fie aici ministrul educatiei, tineretului si sportului, sa raspunda la intrebarea care rezulta din contextul initiativei dumneavoastra. Ce o sa fie, totusi, cu aceste doua mii de copii? Sint copii care fac scoala, liceu la “Prometeu”, la “moldo-turc”, la alte licee care sint, de exemplu, in clasa a XI-a. Mai au sa faca un an, cum sa se transfere acesti copii? Ce se prevede in...? Si, da, intr-adevar, sint doua mii de copiii, scolile de stat sint suprapline s.a.m.d. Adica este vreun argument clar?

Domnul Dumitru Ivanov:

Am vorbit clar cu directorul Liceului “Prometeu”. La dumnealui 300 de copiii invata in cladirea aceasta care este sub arenda. Este clar, si el a spus ca poate sa faca numai 3–4 schimburi, alta solutie nu gaseste. Fiindca programa conform careia au invatat ei in aceasta institutie difera esential de alte programe.

Domnul Valeriu Guma:

Adica posibilitate nu este. Ce sa faca parintii acestia? Unde sa-i duca pe copiii acestia?

Domnul Dumitru Ivanov:

Nu stiu, domnul Stepaniuc a spus ca clasele nu sint incarcate in municipiul Chisinau, aceasta nu este corect. Noi, cu mare parere de rau, avem clase in licee, in care sint cite 40–42 de copii. Ceea ce este tot o banalitate. Da, si copilul cela care a invatat intr-o clasa de 15 elevi, aduceti-l aici si faceti-l impreuna cu... Intr-un cuvint, parintii o sa-si spuna cuvintul lor. Aceasta este treaba lor de acum.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

Domnul Anatol Taranu:

Da, va multumesc.

Domnule Ivanov,

Spuneti-mi, iata, daca initiativa dumneavoastra nu va fi sustinuta si va fi aplicata legea in formula ei de astazi, poate aveti aceasta statistica? Cite institutii de invatamint vor fi, practic, lichidate? Cite locuri de munca vor dispare? Si s-a vorbit astazi despre 2000 de elevi. Din statisticile de care dispun eu, cifra aceasta este mult mai mare, fiindca se i-au in vedere copiii de aici, de la Chisinau, dar mai sint institutii de invatamint private care sint si in alte parti ale republicii.

Doamna Presedinte,

Rog sa ma introduceti pe lista vorbitorilor.

Domnul Dumitru Ivanov:

Domnule Taranu,

Foarte succint. Eu n-am avut posibilitatea sa studiez situatia din toate institutiile de invatamint privat. Dar am studiat foarte amanuntit situatia a
9 institutii private din municipiul Chisinau care nu dispun de imobil, unde activeaza 590 de angajati, dintre care 400 sint cadre didactice si in aceste institutii invata 2060 de copiii. Sint niste date care vorbesc despre niste lucruri care. Intr-un cuvint, este foarte complicat sa zici azi da la aceea ce se initiaza. Da, am sa spun, stati oleaca.

Doamna Maria Postoico:

Da, va multumesc.

Va multumesc, domnule Ivanov.

Dupa cite vedeti, intrebari nu mai sint.

Rog comisia. V-am inscris, da.

Domnul Victor Stepaniuc:

Stimati colegi,

Comisia parlamentara a examinat initiativa legislativa a deputatului Ivanov. Cu majoritate de voturi, comisia a respins aceasta propunere, deoarece modificarea operata in anul 2004 la articolul 36 trebuia executata de toate institutiile de invatamint. Vreau sa va raportez ca circa 80% din institutiile de invatamint private din Republica Moldova s-au conformat la doua conditii esentiale, deci, sa aiba cladire in proprietate si sa aiba la cont, deci, un capital statutar, cum este prevazut pentru institutiile superioare de invatamint – 1 milion, iar pentru alte institutii de invatamint – 500 si 300 de mii de lei.

Comisia a discutat toate propunerile domnului Ivanov. Si a ajuns la concluzia ca noi putem sa dezbatem, de fapt, o singura problema: in ce masura este logic de a lasa in acel capital statutar milionul de lei? Deoarece acestia sint niste bani, intr-un fel, la cont, care, conform prevederilor legii, nu trebuie sa fie atinsi. Si, din acest punct de vedere, este necesitatea, probabil, de a ne dezice de aceasta prevedere, pornind de la alineatele (5), (6) si (7).

Propunerea de a ne dezice de prevederea ca institutia de invatamint sa dispuna de proprietate, deci, este una inacceptabila, deoarece, fara doar si poate, cum se poate de imbunatatit o baza tehnico-materiala a institutiei de invatamint atit timp cit cladirea nu-ti apartine, atit timp cit ea este data in folosinta? Cazurile de dare in arenda in institutiile de invatamint, mai ales in Chisinau, sint diferite. Sint pe 3 ani, pe 5 ani, pe 7 ani, pe 30 de ani s.a.m.d.

In cazul concret de cele raportate de domnul deputat Ivanov, vreau sa va spun, comisia, pe linie absolut oficiala si neoficiala, a cautat sa se descurce despre ce numar de elevi si de studenti este vorba la aceste institutii de invatamint. Vreau sa va spun ca cifrele difera foarte mult. Si, descurcind aceasta intrebare, ne-am convins inca mai mult si inca o data ca in acest invatamint privat este un haos si o dezordine totala. De fapt, trebuie sa recunoastem de la aceasta tribuna a Parlamentului ca noi nu stim care este numarul legal de copii care studiaza in aceste institutii de invatamint.

Se dovedeste ca o buna parte din copii inseamna ca invata pe contracte, care nu sint inregistrate nicaieri si de care ministerul nu stie, de fapt, nu stie nu numai ministerul, dar si directiile de invatamint nu stiu care este situatia adevarata. Conform unor anumite calcule pe care le-am, este vorba, intr-adevar, de circa 1600–1800, dar poate de 2000 de elevi si studenti.

Este posibilitate ca acesti copii si acesti studenti pina la 1 septembrie sa fie trecuti, sa fie legalizati? Este posibilitate. O asemenea practica Ministerul Invatamintului a avut-o inca in anul 2003–2004, cind a fost nevoit sa legalizeze aproximativ 4000 de studenti, sa ii transfere la alte institutii de invatamint si sa faca regula in aceste institutii de invatamint.

Noua ne pare foarte rau si deputatii din comisie au vorbit la aceasta tema in mai multe rinduri ca o parte din institutii nu au vrut sa legalizeze, cu speranta ca cumva legea se va modifica s.a.m.d. Noi nu putem sa purtam raspundere pentru pasii pe care i-a facut Consiliul Municipal Chisinau, fiindca, intr-adevar, a fost posibilitatea pe anumite pozitii sa fie hotarite. De ce ei nu le-au hotarit este alta intrebare. Dar este lucru cert ca legislatia trebuie sa fie uniform executata de catre toti.

Acum daca noi, la propunerea deputatului Ivanov, am face un pas inapoi, aceasta ar demonstra ca acei 80% care s-au legalizat, au indeplinit legea, de fapt, au nimerit intr-o situatie foarte neclara. Adica, de fapt, ce rezulta din aceasta? Statul i-a pus in situatie de a face niste cheltuieli, de a cumpara proprietati si, in cele din urma, ei n-au avut posibilitate, deci, sa-si mareasca numarul de studenti, nu stiu din ce cauza si nu stiu cum. Acum, daca am schimba, desigur, ar aparea o confuzie totala.

Noi consideram ca acest proiect trebuie respins si, probabil, exista un proiect pe care noi l-am introdus in ordinea de zi pentru ziua de miine si sa retragem necesitatea de a pastra la capitalul statutar, deci, circa 1 milion de lei, ca ei sa aiba posibilitate sa foloseasca milionul cela pentru dezvoltarea bazei tehnico-materiale. Asemenea exemple bune in republica sint. Deci, trebuie imbunatatita radical calitatea invatamintului.

Daca noi continuam asa, noi n-o sa avem degraba pedagogi buni, specialisti buni in foarte multe domenii. Vreau sa va spun ca exista informatii mai ales de la institutiile tehnice, de la institutiile pedagogice, unde bursele de stat nu au fost acoperite. De fapt, nu exista cereri la bursele pedagogice. In alte parti este un surplus foarte mare de specialisti. Aceasta masura, adoptata de noi in 2004, s-a dovedit una foarte eficienta. Trebuie sa spunem aceastor lucruri pe nume.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

Domnul Vladimir Filat:

Domnule Presedinte,

Eu am fost tentat sa va pun aceeasi intrebare a colegului Guma, pe care mi-a pus-o domnul Ivanov, dar am inteles ca raspunsul va fi simplu. Urmeaza sa fie repartizati la alte institutii de invatamint. Eu, in general, nu pot sa inteleg de ce anume in invatamint s-a introdus norma respectiva? De ce nu in institutiile medicale, spre exemplu, nu este conditia ca sa aiba proprietate si in alte businessuri, daca vreti. Si argumentul dumneavoastra, pe care l-ati invocat ca, o data cu introducerea normei, sa aiba imobil in proprietate, da? S-a rezolvat foarte brusc calitatea sau problema calitatii in invatamint?

Eu consider institutia respectiva ar fi necesar sa investeasca banii anume in calitatea invatamintului, nu in imobile si in reparatii, ca aceasta este o functie improprie institutiei respective. Eu consider ca, pina la urma, ar fi mai util ca sa sesizam si Curtea Constitutionala in aceasta problema ce tine de obligatiunile respective.

Domnule Presedinte,

Ca intrebare. Astazi dumneavoastra ati propus sa se retraga de pe ordinea de zi proiectul de Lege nr.2811, proiect inaintat de Guvern care are aceeasi idee ca si initiativa domnului Ivanov, dar in vederea prelungirii termenului si a adus in nota informativa argumente, daca vreti, forte intru sustinerea proiectului.

Noi consideram ca Guvernul si Ministerul Educatiei, Tineretului si Sportului cunoaste mai bine situatia din domeniul dat si a venit cu un proiect binemeritat. Din cite am inteles, decizia de retragere a fost nu a Guvernului, dar a comisiei. Si astazi, de fapt, am mai intilnit cu o situatie stranie, cind comisia retrage proiectul inaintat de Guvern, si nu Guvernul si-l retrage. Deci, ce se intimpla, de fapt?

Domnul Victor Stepaniuc:

Domnule deputat,

Care este intrebarea?

Domnul Vladimir Filat:

Intrebarea este de ce ati retras si argumentele Guvernului intru sustinerea ideii invocate de domnul Ivanov in proiect?

Domnul Victor Stepaniuc:

Noi am considerat la comisie ca argumentele Guvernului nu sint chiar bine formulate pina la sfirsit. Avem dreptul? Avem dreptul. Fiindca sint proiecte de legi ale Guvernului pe care noi le sustinem, dar sint proiecte ale Guvernului pe care nu le sustinem. De aceea si functia Parlamentului sa faca lucrul acesta.

Domnul Vladimir Filat:

Bine, domnule Stepaniuc.

Eu consider ca ne indicati foarte reusit ce istorie sa invatam si de acum o sa ne indicati foarte dur, prin normele respective, unde sa ne educam copii. Si eu consider ca este deja cam brutala interventia respectiva.

Domnul Victor Stepaniuc:

Domnule Filat,

Eu cred ca este legea din 2004 si noi avem dreptul sa votam sau sa nu o votam modificarea de astazi. Asa ca fara invinuiri.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc, doamna Presedinte.

Domnule presedinte,

Vreau si eu sa ma refer la proiectul nr.2811, deoarece, retragindu-l, m-ati lipsit de dreptul de a adresa aceasta intrebare pe care am pregatit-o si v-o adresez acum dumneavoastra. El este cu privire la aprobarea proiectului de Lege pentru modificarea articolului 3 din Legea nr.559. Credeti dumneavoastra ca era sa ajunga aceasta modificare la aceasta lege, in Legea invatamintului? Nu putea sa ajunga, deoarece cum poti sa modifici o lege care a modificat o alta lege? Cred ca si din acest punct de vedere l-ati retras, este mai corect. Caci absolut gresit este acest proiect.

Domnul Victor Stepaniuc:

Aveti dreptate, acolo este vorba de tehnica legislativa, care a fost gresita, intr-adevar.

Doamna Valentina Cusnir:

Trebuia direct in Legea invatamintului.

Multumesc.

Domnul Victor Stepaniuc:

Da.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

Domnul Valeriu Guma:

Vreau sa mentionez urmatorul lucru. Noi deseori, in Parlament, ultimul timp, vorbim despre traditii europene, integrare si avem chiar si unele masuri, planuri. Noi, Partidul Democrat, deseori am atentionat ca legile trebuie sa fie niste legi fundamentale, de lunga durata si care, intr-adevar, sa dea roada pe viitor. In contextul dat, daca noi deja, avind Legea privind protejarea concurentei, Agentia ar fi lucrat, care este deja pusa sub musama si nu lucreaza aceasta Agentie de un an de zile, ori de sase ani, noi astazi nu ne-am antrena in discutii. Fiindca ea ar fi nevoita sa avizeze proiectul dat, unde este clar vazuta o concurenta neloiala. Si fiindca noi nu avem astazi lucruri clare, care sint stipulate in Uniunea Europeana, ne vine sa ne antrenam si sa ne jucam de-a legile. Acesta e un moment.

Al doilea moment. Vreau sa va intreb. Aceasta este o intrebare mai serioasa decit credeti dumneavoastra.

Domnule Stepaniuc,

Dumneavoastra cunoasteti care este astazi situatia in municipiul Chisinau, in Primarie? La Consiliu, anul trecut a fost luata o hotarire a Consiliului de a atribui unor institutii de invatamint cladirile care sint in arenda si s-a luat hotarirea de a le vinde lor, ca mai apoi, prin licitatie, sa fie nominalizata o intreprindere de evaluare, care a evaluat aceste cladiri, aceste edificii si le-a stabilit un pret prin licitatie.

Si astazi eu nu inteleg care este logica? Pe de o parte nu vreti sa prelungiti termenul acesta de chirie, pe de alta parte, un sir de intreprinderi care sint gata sa plateasca, este evaluat pretul, dar, la decizia Fractiunii Comunistilor, din Consiliul Municipal este blocat total si lucrul acesta. Adica care este logica si consecutivitatea tuturor celor ce faceti dumneavoastra? Sau se face constient?

Domnul Victor Stepaniuc:

Domnule deputat,

Are aceasta ceva la proiectul respectiv?

Domnul Valeriu Guma:

Cum nu are?

Domnul Victor Stepaniuc:

Noi discutam articolul 36.

Domnul Valeriu Guma:

Nu, are.

Domnul Victor Stepaniuc:

Da, dar ce avem noi cu consiliul municipal ce decizie a luat?

Domnul Valeriu Guma:

Dar eu, vreti sa credem ca fractiunea din consiliu nu are indicatiile dumneavoastra? Ne pare rau, domnule.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

Domnul Victor Stepaniuc:

Eu nu am ce comenta. Deci, eu nu am inteles toate comentariile dumneavoastra pe care le-ati facut la tema respectiva.

Doamna Maria Postoico:

Eu am nominalizat.

Microfonul nr.5.

Domnul Victor Stepaniuc:

Deci, sint putin la alta tema. Este Consiliul Municipal, este Primaria municipiului si ei decid daca aceasta cladire care apartine... ca este o gradinita de copii, ca apartine domeniului invatamintului, ca merita sa fie privatizata ori nu merita sa fie privatizata? Aceasta este decizia absolut legala a consiliului.

Doamna Adriana Chiriac:

Domnule Presedinte de comisie,

Din raportul dumneavoastra, in care ati mentionat ca in invatamintul privat domneste haos, numarul legal de elevi nu poate fi stiut, exista unele contracte care nu sint inregistrate, ar rezulta ca, prin respingerea acestui proiect de lege, dumneavoastra ati dori sa-i pedepsiti pe acestia din invatamintul privat? Intrebarea mea este: sinteti sigur ca in institutiile, care n-au reusit sa se conformeze prevederilor, in multe cazuri din motive obiective, exista acest haos si lipsa se disciplina?

Domnul Victor Stepaniuc:

Dumneavoastra m-ati intrebat citi studenti si elevi aproximativ vor suferi? Eu am incercat sa va raspund.

Doamna Adriana Chiriac:

Nu, eu nu aceasta v-am intrebat.

Domnul Victor Stepaniuc:

Nu stiu. Iata, m-au intrebat deputatii, asa ca eu as vrea ca sa fiu comentat corect. Deci, nu stiu. Eu pot numai, dupa mai multe date, informatii pe care le-am cules din patru surse si de la foarte multe institutii de invatamint, unele dintre care au refuzat sa dea numarul de elevi si de studenti. Si au refuzat sa ne spuna citi au absolvit anul curent. Aceasta dovedeste ca noi nu controlam situatia.

Dar, totodata, faptul ca 80% din institutiile de invatamint private s-au conformat legislatiei, inseamna ca ei au aratat respect fata de lege. Ceilalti care nu au aratat, haideti, sa ne dumerim. La urma urmei, decizia n-o sa o ia Stepaniuc, dar o sa o luam toti impreuna in Parlament.

Doamna Adriana Chiriac:

Da, dar va rog sa-mi raspundeti, printre institutiile care nu s-au conformat acestor prevederi, sint institutii care au inregistrat aceste nereguli si de ce, daca stiti ca exista nereguli, nu se folosesc pirghiile legale?

Domnul Victor Stepaniuc:

Incercam. Inclusiv aceasta de astazi este o pirghie legala, pe care trebuie sa o ducem pina la capat. A face regula acolo aceasta inseamna a demonstra ca aceste institutii de invatamint, pe care le-a numit domnul Ivanov, s-au conformat. Daca de exemplu “Prometeu” are cladire pentru jumatate din numarul elevilor, si pentru cealalta a arendat, de acum trebuie sa ne dumerim ce se intimpla dupa 1 iulie.

Legea adoptata in 2004 obliga ca toti elevii sa aiba cladiri. Iata aceasta trebuie sa demonstreze “Prometeu” si alte institutii de invatamint. Desigur, unele
dintr-insele sint remarcabile, intr-adevar, vreau sa spun despre acel Liceu moldo-turc, ca, intr-adevar, are niste rezultate performante, dar nu vad problema ca profesorii respectivi o sa treaca la alt liceu, unde media in clasa este de 22, nu este 34, si nu este 42, cum au spus unii colegi. Dar sint 22 de elevi in clasa 10, si in clasa 11 la mai multe licee din Chisinau.

Doamna Adriana Chiriac:

Da, dar printre institutiile, printre liceele care nu au putut sa obtina aceasta proprietate, exista totusi institutii care nu au nereguli, activeaza si au reusite foarte bune si au si elevi cu premii, cu diplome la foarte multe concursuri si olimpiade.

Si acum pentru ca sintem, ne apropiem de sfirsitul lunii iulie si inmatricularea in aceste institutii este aproape imposibila, spuneti, va rog, ce trebuie sa faca, totusi, acei 500 de angajati, sau citi a mentionat domnul Ivanov, acei aproape
2000 de elevi, ce trebuie sa faca in situatia aceasta?

Domnul Victor Stepaniuc:

Eu cred ca cele mai elementare calcule o sa va arate ca nu e vorba de 500 de angajati si nu e vorba chiar nici de 300 de angajati. Sint aproximativ 100 de oameni care lucreaza si in alte parti si nu se intimpla absolut nimic cu dinsii, sint absolut convins. Ce trebuie sa faca in continuare? Ei trebuiau sa se conformeze legii, legii Parlamentului acestei tari, daca nu s-au conformat.

Bine. Multumesc. Lasa sa suporte consecintele.

Doamna Adriana Chiriac:

Domnule Stepaniuc,

Chiar daca ar fi afectati doar 20 de oameni de acest lucru, ce facem noi acum in Parlament, oricum, nu avem dreptul s-o facem pentru ca sint cetateni ai Republicii Moldova si trebuie sa le respectam drepturile.

Domnul Victor Stepaniuc:

Va multumesc.

Deci, aveti dreptul la vot.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4

Domnul Igor Klipii:

Domnule Stepaniuc,

Nu trebuie sa confundam legile votate de Parlamentul Republicii Moldova cu legile pe care le votati dumneavoastra, sint lucruri diferite totusi. Deci, aceasta in primul rind.

In al doilea rind, care trebuie sa fie, totusi, numarul de copii si parinti care trebuie sa sufere ca dumneavoastra sa va opriti. E unul , doi, 1000, 1500, 3000 de copii, 500 de parinti, citi trebuie sa fie ca dumneavoastra sa intelegeti ca faceti o crima.

Citi trebuie sa fie acesti copii care trebuie sa sufere?

Domnul Victor Stepaniuc:

Domnule deputat,

Care-i intrebarea?

Domnul Igor Klipii:

Care este numarul care va poate impune sa opriti acest proces de mediocratizare a invatamintului, fiindca stim cu totii ca sint institutii de invatamint privat, de elita. Acest lucru, dupa cum a mentionat si domnul Filat, a fost foarte bine reflectat in nota informativa a Guvernului la alt proiect de lege. Pe de o parte.

Pe de alta parte, este creat un liceu privat pe linga Academia de Stiinte a Republicii Moldova, care nu are nici o treaba cu instruirea in principiu. Bine, eu nu cred ca totul se reduce la promovarea intereselor acestui liceu. Sint si alte licee care deja au, cum ati spus dumneavoastra, 80% dintre ele si-au perfectat documentele sau si-au indeplinit datoria fata de... nu stie nimeni in ce conditii ele au fost in stare sa indeplineasca aceste criterii. Insa, in mod normal, ar trebui sa ne gindim.

Eu am o alta intrebare: care este legatura, fiindca inteleg ca discutia nu are sens, dumneavoastra ati decis sa votati si aceasta-i clar, care este legatura dintre faptul ca aceste institutii de invatamint privat, care nu au capacitati sau nu sint, nu vor reusi sa satisfaca solicitarile dumneavoastra si faptul ca ele nu au organizatii de pionieri si nu accepta proiectul acesta cu istoria integrata, este vreo legatura directa sau nu?

(Rumoare in sala.) Este, domnule... (Risete.).

Domnul Victor Stepaniuc:

Intrebari la care singur raspundeti.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

Domnul Victor Stepaniuc:

Ritorice.

Domnul Anatol Taranu:

Domnule presedinte,

Formal, desigur, aveti perfecta dreptate. Dar, din pacate, numai formal. Dar poate, din fericire, numai formal. Dumneavoastra nu puteti, da, si va rog, pur si simplu, sa aduceti la cunostinta Parlamentului, dar si publicului care ne asculta si ne vede, ca comisia nu a fost unanima in decizia pe care a luat-o. De fapt, pentru aceasta decizie au votat numai reprezentantii fractiunii majoritare. Toti reprezentantii fractiunilor, celorlalte fractiuni, s-au opus acestei decizii. De fapt, comisia reflecta pozitia unei singure forte in Parlament. Acesta e un moment.

Si al doilea moment.

Domnule presedinte,

Noi ambii avem o experienta pedagogica. Eu nu pot sa va acuz de faptul ca dumneavoastra nu cunoasteti invatamintul si nu puteti sa nu cunoasteti faptul ca sa creezi un colectiv pedagogic, sa creezi un liceu cu traditii, este o valoare care nu poate fi repetata peste noapte.

Daca astazi noi vom nimici vreo... vor dispare vreo 10, 12, 8, 7 licee cu adevarat performante, care, indiscutabil, reprezinta o valoare inestimabila pentru invatamintul nostru, aceasta va fi o pierdere enorma. Sinteti de acord cu aceasta?

Domnul Victor Stepaniuc:

Domnule deputat,

Eu sint de acord cu dumneavoastra. Dar, totodata, vreau sa va spun ca nu pune nimeni sarcina ca astazi aceste licee sa fie inchise. Aceste licee trebuie sa se conformeze la anul viitor, la celalalt an, trebuie sa se conformeze legislatiei si cind o sa se conformeze o sa primeasca din nou licenta si o sa continue sa lucreze. Eu asa imi inchipui, dupa cite inteleg eu.

Eu va aduc, dumneavoastra, ca un bun cunoscator al istoriei, exemplul Germaniei. Germania nu are invatamint superior privat, dar l-a avut dupa razboi. In anii '60, '70 ei l-au lichidat. S-a prabusit Germania de la aceasta? nu s-a prabusit. Mai mult decit atit, vreau sa va mai aduc alt exemplu, pe care domnul Ivanov nu vrea sa-l asculte. In Germania s-au mentinut in toti acesti ani 210, 218 studenti cu studii superioare la 10 mii de locuitori. Republica Moldova are 351 si noi, totusi, la tema asta facem zarva multa.

Noi am ajuns la aceea ca anul trecut au absolvit 40 mii de copii scoala medie si liceele si 38 de mii i-am luat in institutiile de invatamint superior. Si dumneavoastra aceasta nu... noi astazi, repet inca o data, la institutiile pedagogice avem burse de stat neacoperite, 80 de burse la Universitatea Pedagogica, numai
16 cereri au fost prezentate, cine miine o sa se duca in scoala la noi?

Stimati colegi,

Va indemn sa facem ordine si nu faceti lobbism pentru anumite institutii private. Cu tot respectul fata de dumneavoastra, dar sa fim cinstiti si sa ducem lucrul acesta pina la capat.

Domnul Anatol Taranu:

Domnule presedinte...

Domnul Victor Stepaniuc:

Noi am pornit pe cale buna 3 ani de zile in urma si acum sintem, practic, la mal. Va indemn sa nu ne intoarcem inapoi.

Domnul Anatol Taranu:

Domnule Stepaniuc,

O singura replica. Daca e sa mergem pe unda logicii dumneavoastra, Germania nu a avut, deci, invatamint privat si nimic nu s-a intimplat.

Domnul Victor Stepaniuc:

L-a avut.

Domnul Anatol Taranu:

Dar acum nu are si nimic nu se intimpla. Uniunea Sovietica n-a avut nici o scoala privata, numai scoli de stat si s-a prabusit. Care este logica atunci?

Doamna Maria Postoico:

Dar toti au devenit oameni mari, ca si dumneavoastra.

Domnul Victor Stepaniuc:

Aceasta nu e din...

Doamna Maria Postoico:

Tot in timpurile puterii sovietice, dar ati devenit un om de performanta.

Microfonul nr.4.

Domnul Anatolie Onceanu:

Da, multumesc. (Rumoare in sala.)

Domnule presedinte,

De fapt, eu cunosc pozitia dumneavoastra, va indemn sa apreciem faptul ca, deci, o parte din propunerea domnului Ivanov se accepta de catre dumneavoastra. Si eu nu inteleg de ce nu se accepta astazi, dar miine pentru o propunere aparte, pentru o initiativa, deoarece se accepta propunerea de a se dezice de 1 milion ca fond statutar, asa. Aceasta in...

Totusi, tinind cont ca ne asculta cu atentie cred ca foarte multa lume, eu rog sa expuneti mai detaliat argumentele care nu permit sustinerea celei de a doua parti a propunerii domnului Ivanov. Adica, institutiilor de invatamint privat sa li se permita un timp concret, sa zicem 3 ani de zile, sa aiba si in posesie si in folosinta sedii. Adica, gradinitele acestea, care sint obiect de gilceava, 3 ani de zile nu se privatizeaza, nu se vind, nu se cumpara, statul nimic nu pierde. Peste 3 ani le intoarce toate inapoi.

In timpul acesta institutiile primesc lot concret de constructie, credite care se conformeaza... si atunci se evita scandalurile, adresarile in judecata, in Curtea Constitutionala, inevitabil la CEDO, de ce ne trebuie noua toata treaba aceasta? Care sint argumentele, de ce nu este chip sa luam niste decizii rezonabile. S-a acceptat prima parte, sa acceptam si a doua.

Domnul Victor Stepaniuc:

Domnule Onceanu,

Dumneavoastra ati adus aceste argumente in comisie, ele au fost respinse de deputati. Dumneavoastra ati vazut care sint pozitiile comisiei. Desigur, ceea ce se refera la capitalul statutar, propozitia aceasta la domnul Ivanov a putut sa fie sprijinita. Dar dumnealui doar a acceptat asa, ori sustin toti, ori eu inseamna ca retrag si tot resping. Lucrul acesta s-a spus concret la sedinta comisiei si ca noi sa nu stam in primejdia aceasta, am inaintat alta initiativa legislativa, care a fost completata, inclusiv cu pozitii tranzitorii, la domnul Ivanov nu sint acelea. Ceea ce spuneti dumneavoastra, aceasta ar insemna sa tergiversam in continuare pozitia.

Domnul Anatolie Onceanu:

Domnule Stepaniuc,

Statul nu pierde nimic. Numai evita scandalurile.

Domnul Victor Stepaniuc:

Ce inseamna nu pierde, daca insasi, iata dumneavoastra ati vorbit astazi despre sedinta Consiliului. Consiliul, anul acesta, cu primarul general interimar, a ajuns la concluzii ca ei trebuie sa-si intoarca inapoi gradinitele de copii, sa le foloseasca ca sint cereri, circa 800 de cereri in oras, care nu sint folosite.

Domnul Anatolie Onceanu:

Credeti-ne ca mult. (Rumoare in sala.) Bine.

Domnul Victor Stepaniuc:

Este pozitie? Este pozitie. Noi trebuie sa ne punem astazi intrebari, cine
le-au dat gradinitele de copii.

Domnul Anatolie Onceanu:

Nu este adevarat.

Domnul Victor Stepaniuc:

O parte dintr-insele care sint darimate si se folosesc in alte... si sa ne aducem aminte de articolul 62 alineatul (5) Legea invatamintului, care prevede foarte clar, nu se transmit in alte scopuri decit in scopurile, deci, de luminare culturala, ale invatamintului s.a.m.d. Da astazi trebuie sa intrebam.

Domnul Anatolie Onceanu:

Sa fim de acord, daca punem pe un cintar nu.

Domnul Victor Stepaniuc:

Inclusiv pe dumneavoastra, ca fost viceprimar, trebuie sa va intrebam.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Multumesc, doamna Presedinte.

Domnule presedinte al comisiei Victor Stepaniuc,

Eu imi aduc foarte bine aminte cum dumneavoastra ati promovat aceasta modificare in 2003, adica articolul 36. A fost o modificare incorecta din toate punctele de vedere, fiindca acel milion, 500 de mii si 300 de mii, nu, pur si simplu, se introduceau in capitalul statutar, caci nu era vorba de capital social, dar erau ca niste fonduri intangibile ca garantie. Adica, din punct de vedere economic, era o aberatie clara. Si nici un agent, adica nici o institutie de invatamint nu s-a conformat, fiindca acesti bani au fost folositi pentru ca sa se dezvolte aceste institutii.

Domnule Stepaniuc,

In privinta arendei, cum poate, in general, sa existe in Republica Moldova doua regimuri diferite pentru diferiti agenti economici si conform Constitutiei si conform Codului civil. Caci daca un agent economic, care activeaza intr-o afacere, poate sa ia in arenda, dar o institutie privata, care tot este un agent economic, numai ca are alte competente, nu poate lua in arenda.

Si vreau sa va spun ca daca dumneavoastra aici ati invocat exemplul Germaniei, apoi exemplul Statelor Unite, Marii Britanii s.a.m.d. institutii de invatamint nu au, cladiri sau proprietate proprie, fiindca acolo sint asa-nimitele consilii de tutela care acorda institutiilor private aceste cladiri si ele acolo functioneaza si le dau si bani suplimentari pentru ca sa poata, eu stiu, activa in domeniul dat.

Adica nu este, eu stiu, exemplul Germaniei pentru noi de acum... stiti, mai mult decit atit ca Germania cheltuie pentru social in buget si tot ce este legat de impozitele sociale – 45% si acum are problemele cele mai mari ea, Germania, cu dificitul bugetar si cu alte chestiuni.

Iata intrebarea mea: totusi de ce dumneavoastra, ca fractiune majoritara si dumneavoastra personal ca sef de comisie, promovati diferite regimuri ale proprietatii si ale dreptului la aceasta proprietate in Republica Moldova, de ce, care este problema?

Domnul Victor Stepaniuc:

Va multumesc.

Curtea Constitutionala a raspuns la aceasta intrebare. Ar fi bine sa il cititi.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Am citit.

Domnul Victor Stepaniuc:

Statul are dreptul in anumite domenii sa aiba reglementari foarte clare si stricte. Mai mult decit atit, vreau sa va aduc aminte Codul civil, care dumneavoastra stiti ce inseamna aceasta. Codul civil prevede ca institutiile de invatamint nu pot fi organizatii comerciale, ele sint organizatii necomerciale. Nu este vorba despre profituri acolo. Noi am facut comercializare in toti anii acestia. Taman ca dupa 2002 chestiunea aceasta trebuie reglementata altfel. 80% din agentii acestia nepublici, cum s-ar spune, da, deci ei s-au conformat, ei sint structuri de comercializare.

Acesti 20% s-au gindit ca, uite, statutul de comercial sa-l pastreze in continuare si sa smulga de acolo venituri, cred ca chestiunea aceasta. Dar referitor la Germania, eu cred ca nu-i exemplul cel mai potrivit. Dumneavoastra stiti, aceasta este cea mai bogata tara a Uniunii Europene, are cele mai bune standarde, sa dea Dumnezeu sa putem lua noi legislatia lor si s-o copiem.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

O mica completare. Noncomercial sau nonprofit si agent economic care poate sa foloseasca profitul, diferenta este numai ca si unii, si altii genereaza profit. Numai ca agentul economic nonprofit, acest profit il foloseste pentru ca sa dezvolte activitatea data, cealalta poate sa foloseasca profitul oriunde, in alte activitati. Aceasta e diferenta. Dar sint ambii agenti economici. Numai ca unul este necomercial, noprofit, altul este comercial profit. Aceasta este diferenta.

Domnul Victor Stepaniuc:

Ne-am inteles. Nu este clar de ce nu folosesc banii, dar atunci pentru dezvoltarea bazei tehnico-materiale a institutiilor de invatamint. Iata aici e intrebarea.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.2.

Doamna Galina Balmos:

Multumesc, doamna Presedinte.

As vrea sa fac citeva precizari poate, momente, niste opinii, vizavi de problema respectiva si intrebarea respectiva. As spune ca proiectul de lege afecteaza mai mult institutiile private din municipiul Chisinau, pentru ca nimeni, de fapt, din aceasta sala nu s-a referit la aceleasi institutii private din alte localitati, decit municipiul Chisinau, sa zicem centrele raionale.

De ce, pentru ca aici are loc goana dupa copiii care pot plati taxa pentru studii, aici sint parintii care pot achita aceste taxe pentru studii. Intr-un raion,
intr-un orasel, sa zicem, vor fi 5, 6 copii intr-o clasa, 10, cel mult 15, pentru ca restul nu pot plati aceste taxe destul de majore. Vizavi de calitatea de studii, aceeasi profesori, care astazi lucreaza in institutia privata, in liceul privat dintr-un orasel, lucreaza si in institutia de stat.

Calitatea este aceeasi, pentru ca este, de fapt, aceeasi persoana. Cum isi indeplineste obligatiunile intr-o institutie de stat, tot asa isi indeplineste obligatiunile sale si in institutia privata.

Iar ceea ce pune la dispozitie patronul, adica stapinul acestui liceu, este, incepind cu acele banci pe care le-a luat din toate liceele de stat, din toate scolile, cum s-a inteles el. Este o cladire care a adaptat-o cum a putut el la conditiile respective pentru ca, ma rog, are 5 copii in clasa, si nu are 30 sau 25 in clasa. Si vorbind despre faptul ca clasele sint aglomerate, nu este corect. Dumneavoastra stiti ca in centrele raionale, in orase, altele decit municipiul Chisinau, nu este problema supraaglomerarii claselor.

Iar cind se ajunge in clasele superioare ce se intimpla? Copiii impreuna cu parintii vin la ultimul an de studiu in liceul de stat ca sa-si ia copilul document din institutia de stat, sa aiba scris in certificat: liceul de stat s.a.m.d. Iata si toata calitatea studiilor. Iar atunci cind profesorul este nevoit sa puna intr-un liceu privat nota 10, 8, 9, nu conteaza, unui copil, care este destul de slabut, dar mama sau tata are bani sa-i plateasca acei 300, 500, taxa de studii, el vine intr-un liceu de stat unde nu face fata lucrurilor si ia un 5, 6. Iata si toata calitatea studiilor.

Eu zic ca problema are mai multe fatete si este, s-o privim noi univoc, asa cum este tendinta, astazi este foarte superficial. Si, intr-adevar, in cifrele care s-au spus... (Rumoare in sala.)

Doamna Maria Postoico:

Stimati colegi,

Eu va rog, nu atit de frecvent ies doamne la microfon, aveti putina rabdare.

Doamna Galina Balmos:

Este intrebarea: cite anumite institutii sint in afara orasului Chisinau?

Doamna Maria Postoico:

Din cale afara...

Doamna Galina Balmos:

Deci, nu numai in municipiul si toate acele institutii, eu nu stiu despre ce traditii e vorba din 2003 incoace. Care sint aceste institutii, altele decit din municipiul Chisinau, cum sint ele afectate de aceasta problema?

Multumesc.

Doamna Maria Postoico:

Odinioara am discutat proiectul de violenta. Violenta are loc chiar in Parlament.

Domnule presedinte,

Poftim, dati raspuns.

Domnul Victor Stepaniuc:

Doamna Presedinte,

Nu am ce comenta. Deci, e o opinie foarte corecta si aceasta vine sa demonstreze ca se face zarva in zadar.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul.

Domnul Victor Stepaniuc:

Problema, probabil, ca de acum trebuie pusa la vot.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

Domnul Leonid Bujor:

Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.

Vreau, din start, sa concretizez un lucru. Am doua intrebari la adresa domnului Stepaniuc si cer consimtamintul dumneavoastra la concretizari, pentru
7 minute. Ca sa fim pe acelasi cintar.

Doamna Maria Postoico:

Luarile de cuvint.

Domnul Leonid Bujor:

Bine. Adresez intrebarile, vor fi foarte scurte.

Domnule presedinte al comisiei,

Pentru anul 2006 Guvernul Republicii Moldova a redus considerabil numarul studentilor, mai corect a tinerilor care puteau sa-si continue studiile prin contract, contra plata, in institutiile de invatamint superior, universitati, colegii. Aceasta categorie de tineri, citeva mii de absolventi ai liceelor, au de ales una din doua cai, completeaza numarul somerilor care este si asa considerabil in Republica Moldova sau fug peste hotare in cautarea unui loc de munca.

Deci, intrebarea mea este, daca acestia sint pusi in situatia de a parasi tara pentru a-si intretine parintii si pe ei, contribuind astfel si la solutionarea problemelor sociale cu care ne laudam in fiecare zi, unde pleaca copiii din aceste institutii de invatamint care nu sint circa citeva sute si unde se angajeaza, in ce serviciu acele citeva sute de pedagogi, fiindca nu sint 100 cum ati spus dumneavoastra.

Domnul Victor Stepaniuc:

Eu cunosc regulamentul Parlamentului, care prevede foarte clar ca deputatul trebuie sa puna intrebarea la tema.

Domnul Leonid Bujor:

Da, la tema m-am adresat.

Domnul Victor Stepaniuc:

Domnule deputat,

Aceasta e tema articolului 36. Cu tot respectul fata de dumneavoastra, ce are intrebarea dumneavoastra concret cu acest articol, pe care noi vrem sa-l modificam?

Doamna Maria Postoico:

Urmatoarea intrebare.

Domnul Victor Stepaniuc:

Ia uitati-va cit e ora, e 17.35 de minute.

Domnul Leonid Bujor:

Domnule Stepaniuc,

Dumneavoastra ati reactionat foarte calm la intrebarea uneia din colegele dumneavoastra, care atunci cind, imi cer scuze...

Domnul Victor Stepaniuc:

A vorbit la tema.

Domnul Leonid Bujor:

Domnule Stepaniuc,

Cunoasteti dumneavoastra vreun act normativ din Republica Moldova care ar diviza tara sau cel putin domeniul invatamintului in Chisinau si restul tarii? De ce n-ati atras atentie asupra acestui subiect, daca va suparati?

Domnul Victor Stepaniuc:

Dumneaei a vorbit pe baza articolului 36 si a spus ca problema respectiva exista numai in Chisinau.

Domnul Leonid Bujor:

Domnule Stepaniuc,

Nu este corect. Eu am fost in raioane si dumneavoastra stiti ca avem licee si in republica.

Doamna Maria Postoico:

Urmatoarea intrebare.

Domnul Leonid Bujor:

Bine.

Domnul Victor Stepaniuc:

Da, se vede.

Domnul Leonid Bujor:

Domnule Stepaniuc,

Asa eu am invatat, la universitatea pe care ati absolvit-o si dumneavoastra.

Domnul Victor Stepaniuc:

Deci, nu am ce raspunde la intrebarea dumneavoastra. Ea e la alta tema, sint gata sa discut. Eu cred ca e o intrebare buna.

Domnul Leonid Bujor:

Domnule Stepaniuc,

Ma scuzati.

Domnul Victor Stepaniuc:

Domnule...,

Dati-mi voie sa raspund.

Domnul Leonid Bujor:

Domnule Stepaniuc,

In doua, la doua.

Domnul Victor Stepaniuc:

Domnule deputat Bujor,

Dati-mi voie sa raspund.

Domnul Leonid Bujor:

Da, poftim.

Domnul Victor Stepaniuc:

Intrebarea pe care dumneavoastra ati abordat-o este la alta tema si am inteles ca ati facut o sesizare, si o sa ascultam raspunsul. Este si acolo o logica foarte bine pusa la punct. Si am sa va dau raspuns atunci evident. Vreau sa va spun ca anul acesta au absolvit aproximativ 35 de mii de copii, 35 de mii, dar toate institutiile noastre de invatamint, deci, au pentru 36, 5, adica noi primim de acum mai multi decit noi avem acolo. Nici unul n-o sa ramina pe drum, nici unul. Dar aceasta este alta tema. La articolul 36, domnului deputat, poftim, sint gata sa raspund colegului dumneavoastra.

Domnul Leonid Bujor:

Multumesc.

Si a doua intrebare.

Domnule Stepaniuc,

Nu stiti din care motiv s-a stopat realizarea deciziei Consiliului municipal Chisinau cu privire la acele institutii private, ca sa nu ma repet, ca vi s-a adresat intrebarea.

Domnul Victor Stepaniuc:

Imi pare ca Consiliul a luat, deci, hotarirea, decizia.

Domnul Leonid Bujor:

Domnule Stepaniuc,

Va informez pe dumneavoastra, dar eu nu v-am intrebat pe dumneavoastra daca trebuie sau nu trebuie? Eu sint la microfon, trebuia sa strigati cinci minute in urma daca trebuie sau nu?

Doamna Maria Postoico:

Domnule Bujor,

Eu va rog...

Domnul Leonid Bujor:

Eu va informez pe dumneavoastra.

Doamna Maria Postoico:

Nu intrati in polemica cu sala. Eu va rog.

Domnul Leonid Bujor:

Doamna Postoico,

Multumesc pentru obiectie si observatie. Cum vreti, asa si o tratati.

Doamna Maria Postoico:

Nu-i asa.

Domnul Leonid Bujor:

Dar va rog foarte frumos, sa respectati, in principiu...

Doamna Maria Postoico:

Si dumneavoastra la fel.

Domnul Leonid Bujor:

Toti sintem egali in cadrul Parlamentului.

Doamna Maria Postoico:

Dumneavoastra la fel.

Domnul Leonid Bujor:

Nu sint ai nostri si ai lor.

Doamna Maria Postoico:

Nu intrati in polemica, atita v-am zis.

Domnul Leonid Bujor:

La tema. Vreau sa va aduc la cunostinta ca Consiliul municipal nu si-a anulat decizia. Deci, ea este in vigoare si dumneavoastra stiti raspunsul la intrebare, dar sinteti pusi in situatie de a nu raspunde.

Doamna Maria Postoico:

In continuare microfonul nr.4 si va rog cu aceasta incheiem dezbaterile.

Domnul Ion Varta:

Multumesc.

Domnule presedinte al comisiei,

Unul dintre argumentale invocate de dumneavoastra in favoarea lichidarii acestor institutii a fost indisciplina, lipsa unei evidente stricte, exacte a numarului de elevi, studenti, absolventi. Dar pare un pic cam gratuit acest argument. Nu vi se pare ca vina, totusi, principala pentru aceasta indisciplina o poarta nu sefii acestor institutii de invatamint, dar cineva din subdiviziunile ministerului, poate acei de la minister, care sint responsabili pentru gestionarea acestui domeniu.

Care este, totusi, pina la urma, opinia dumneavoastra, unde este cauza principala? In aceasta indisciplina manifestata de directorii liceelor si universitatilor private, care acum sint supuse acestui pericol de a fi desfiintate sau poate a fost un sabotaj din partea acelor care se ocupa de gestionarea acestui domeniu? Si au lasat intr-un fel asa, intr-o debandada si intr-o lipsa de atentie respectivele institutii, in pofida faptului ca ei sint obligati s-o faca?

Domnul Victor Stepaniuc:

Domnule deputat,

Legea a fost, repet inca o data, adoptata in anul 2003. In cest an foarte multi deputati din aceasta sala, din fostul Parlament, au intimpinat cam suspicios deci modificarile. Dar pina la urma, repet inca o data, 80% s-au conformat, iata acei agenti economici, cum le spunem noi, acele institutii de invatamint pot fi considerate ca buni executanti ai legii, sa spunem asa, si, totodata, ca buni cetateni. Acei care nu s-au conformat, din cauze diferite, poate si obiective, la ziua de astazi ei de acum nu mai corespund cerintelor legii.

Alte argumente invocate de mine, deci, sint absolut suplimentare. La intrebarea pe care mi-ati pus-o dumneavoastra: citi elevi si studenti vor suferi? Am raspuns clar : nu stiu. In opinia mea, aproximativ de la 1600 pina la 2200 de elevi si studenti, din cauza ca cifrele prezentate de diferite structuri ale statutului sint foarte si foarte diferite.

Si eu pot numai sa presupun, caci m-am ciocnit cu statistica noastra, ca aceasta statistica nu este precisa din cauza ca s-a incalcat legislatia. Acei care se afla la evidenta – 80% s-au conformat, au venit si au demonstrat, iata, atitia elevi avem pe lista, atitia pedagogi avem cu studii superioare, cu titlu stiintific de doctor habilitat s.a.m.d., cu biblioteci, cu baza tehnico-materiala. Acei care nu au venit sa raporteze si sa se conformeze legii, inseamna ca nu este regula la dinsii. Asa inteleg eu. Astfel scrie legea care noi cu dumneavoastra o cunoastem foarte bine: Legea invatamintului, Legea cu privire la evaluarea si acreditarea institutiilor de invatamint si, Legea privind licentierea unor genuri de activitate. Trei legi carora ei trebuie sa se conformeze, deci, acestor legi. Nu a avut loc lucrul acesta? Inseamna ca ceva se intimpla acolo.

Domnul Ion Varta:

Dar, totusi, dumneavoastra admiteti sau nu ca o parte din vina o poarta, o are si ministerul de resort, subdiviziunile sale care nu au acordat atentie suficienta, cuvenita acestor institutii? Si, pina la urma, acum folositi in calitate de temei, de motiv formal si acest argument, pentru ca sa fie adoptata o asemenea decizie. Vina lor poate este mai mica decit a...

Domnul Victor Stepaniuc:

Probabil ca vina...

Domnule profesor,

Vina o purtam si noi, si dumneavoastra ca profesor, care ati lucrat la Universitate, avem toti fiecare partea lui de vina.

Doamna Maria Postoico:

Da, va multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Trecem la urmatoarea...

Domnule presedinte,

Luati loc.

La tribuna centrala se invita domnul deputat Dumitru Ivanov pentru luare de cuvint. Este ora 17.41.

Bine, inca un minut. 42 de minute. Cind m-am uitat era 41.

Domnul Dumitru Ivanov:

Vreau sa va spun ca, spre deosebire de atitudinea mea fata de domnul Stepaniuc, eu il respect, dar 80% s-au conformat – aceasta este o cifra inventata imediat din pod, fara nici o analiza. Al doilea moment, haosul care este in invatamint absolut nu este legat de prevederile articolului 36. Haosul in invatamint are loc din cauza acelor care sint chemati sa gestioneze si sa intretina procesul de instruire si educatie: ministerul si toti ceilalti care sint chemati s-o faca, multi, multa lume. Si cred ca haosul aici nu are nici o atributie.

Deci, vreau sa va aduc... V-am spus ca am facut analize pentru noua institutiei, care nu au patrimoniu, dar au cladiri in arenda. Eu vreau sa pun o intrebare, la care si domnul Stepaniuc, si ceilalti n-au sa raspunda, n-au sa prezinte un raspuns, fiindca el nu exista. Eu am luat in arenda o cladire, o gradinita semidarimata, am reparat-o capital, am investit foarte multi bani, am creat conditii. Mi-ati dat-o in arenda pe 25 de ani. Si acum mi-o luati. Dumneavoastra intoarceti banii acestuia care a investit? O sa-i intoarceti. Pina la CEDO o sa ajunga, dar o sa-i intoarceti. Fiindca nu aveti dreptul sa-l furati pe om. Dar aceasta e asa, asa cum am spus-o eu.

Si eu va aduc exemplu: aceste institutii, pentru clasele I – IX in perioada ultimilor patru ani au cheltuit 12 milioane 460 de mii de lei pentru crearea conditiilor. Pentru clasele a X – XII-a – 15 milioane 950 de lei. Si eu vreau sa va spun, cine dintre dumneavoastra astazi este gata sa raspunda: cum veti intoarce aceste investitii? In total, cheltuieli au fost facute pentru aceste 9 institutii – 21 de milioane 588 mii de lei. Cine o sa le intoarca, o sa le restituie? Aceasta este o intrebare la care trebuie sa gasiti raspunsul. Aceea care insista ca astazi sa fie oamenii acestia.

In ceea ce priveste cifra 100, de asemenea este luata din pod, imi cer iertare. In aceste 9 institutii activeaza 590 de angajati, dintre care 401 sint profesori si invatatori. Si aceasta cifra este foarte concreta din analizele pe care le-am facut.

Urmatorul moment. Multumesc ca ma aveti in vedere. Cladirile care sint dare in arenda pe termeni foarte lungi sint mai multe. Cum o sa fie hotarita problema? Eu am niste suspiciuni, am sa le spun la urma. Mie imi pare ca daca dumneavoastra n-ati fost in Liceul moldo-turc sau in Gimnaziul moldo-turc... Anul curent
8 participanti la competitii internationale la discipline scolare de la Liceul moldo-turc au adus 6 medalii. Olimpiade, numiti-le cum vreti. Bravo, da, dar noi trebuie sa-l inchidem, fiindca nu are cladirea lui. Plus la aceasta, acest liceu a investit si a construit si o sala sportiva. Si aceea tot trebuie sa va o dee. Un lucru absolut neinteles. Ca a fost decizia consiliului, s-a vorbit, de acum nu vreau sa mai spun.

Vreau sa-l informez pe domnul Stepaniuc ca astazi spatiul gradinitelor din municipiul Chisinau se utilizeaza cu 70 la suta. Rezerva inca este de 30%, unde nu sint incarcate. Un moment.

Al doilea moment, in liceele din municipiul Chisinau, deoarece s-a vorbit mai mult de institutiile din municipiul Chisinau, in clase sint in medie de 35 – 36 de copii. Da, aceasta este, pai, da. Si dumneavoastra vreti sa-l aduceti pe al 38-lea copil, care a facut studii in clase cu 15 – 20 de copii. Si aceasta e normal... Acesta e dreptul copilului, sigur ca da...

Astazi, in municipiul Chisinau 15 gradinite nu functioneaza. Si eu va propun asa, daca cineva s-a uitat cu ochi prea tintiti la aceste gradinite, unde e facuta reparatie capitala, euroreparatie, si vrea sa puna minuta pe dinsele, lasa sa le ia pe aceste 15, care sint parasite, sa faca reparatie capitala, sa le privatizeze si la revedere. Si sa fim deci impacati cu sufletul.

Penultimul moment. Cum explicam dreptul copilului si a parintelui de a-si alege institutia de invatamint? Statul nu este in stare sa formeze clase a cite
15 – 20 de copii. Poate numai sa intretina pina la 40. Dar copilul nu vrea acolo si parintele de asemenea nu vrea. La aceasta intrebare vreau sa gasiti raspuns: care sint conditiile legale de activitate intre institutiile private si celelalte? Cine va restitui cheltuielile care le-au investit institutiile private? Cine, cind si in ce termen? Dar va garantez ca, mai ales la acest capitol, vor fi multe, multe procese judiciare pina si la CEDO. Sa stiti ca aceasta... nu se iau banii asa...

De ce in Tara Moldova astazi nu vine sa investeasca cineva? Fiindca miine poate sa ramina fara banii ceea pe care i-a investit. Asa este legea. Cum vrem asa facem. Si cine, in aceasta ordine de idei, va veni in tara noastra sa faca investitii, in aceeasi masura in invatamint?

In ceea ce priveste calitatea. Vreau sa va zic ca nu in toate, desigur... de calitate nu noi cu dumneavoastra trebuie sa raspundem. De calitate trebuie sa raspunda organele abilitate. Dar majoritatea acestor institutii, deci, copiii invata si manifesta ca cunosc carte la toate intrunirile din Moldova si internationale.

Si ultimul moment. Sint si citeva universitati. Vreau domnul Stepaniuc, poate, sa-mi raspunda la aceasta intrebare.

Domnule Stepaniuc,

Deci, este Scoala Superioara Antropologica, de pe strada Zimbrului nr.10, unde este arendata cladirea unei institutii a sindicatelor. Vreau sa va intreb: ea miine tot o sa fie inchisa? Aceasta este a doua intrebare. Pai, da, pai, da. De ce v-o pun, fiindca dumneavoastra o sa incepeti acum o lichidare selectiva. Acesta este al nostru – nu-l lichidam. Dar acesta nu este al nostru. 100% sint ferm convins in aceasta.

Si eu cred, va zic ca este o nedreptate foarte mare. Si imi pare foarte rau ca astazi trebuie sa vorbim despre niste lucruri care sint admisibile intr-o tara care inca mai vrea sa intre in Europa.

Multumesc.

Domnul Iurie Rosca:

Il invitam la tribuna pe domnul deputat Anatol Taranu.

Domnul Anatol Taranu:

Stimati colegi,

Inainte de a iesi la tribuna centrala, ma gindeam cum sa-mi construiesc alocutiunea mea. Sa fac o cuvintare politica sau, totusi, sa incercam sa mergem pe unda logicii? Este usor sa faci un comentariu politic la aceea ce se intimpla acum in Parlament. De fapt, se incearca o distrugere a invatamintului privat in Republica Moldova. Nu stiu daca este bine sa merg pe aceasta linie. Nu cred ca este cel mai rational. Noi, deputatii in acest Parlament, in afara ca sintem liberali, social-democrati, crestini-democrati, comunisti, cine mai sint? Noi, in primul rind, sintem cetateni ai acestei tari si trebuie sa ne gindim la destinele acestei tari si acestui popor.

In rezultatul aplicarii, mai bine zis a respingerii propunerii formulate de domnul deput Dumitru Ivanov, noi la ce o sa ajungem? De la aceasta tribuna au rasunat odinioara cuvintele: in zona invatamintului privat domina haosul si neregularitatile. Doua zile in urma pe Internet citesc: olimpicii Republicii Moldova la Olimpiada de matematica, 6 persoane, toate sase se intorc acasa cu medalii. In care domeniu Republica Moldova inregistreaza performante de felul acesta? Unde putem noi sa spunem ca avem o asemenea performanta? Ca avem asemenea succes? Va atrag atentia, toti 6 vin din zona invatamintului privat, toti 6.

Deci, haosul si neregularitatile genereaza medalii? Da, poate lasam haosul in pace? Lasa sa-si faca treaba si in continuare. Da poate nu exista haos? Dar exista performante? Ce avem noi in tara aceasta? Petrol nu avem, carbune nu avem, zacaminte de aur nu avem s.a.m.d. Si cum o sa iesim din aceasta situatie? Unica ce avem – capacitatea noastra cu mintea sa cream bogatiile acestei tari. Si cum o sa cream, daca nimicim, lichidam institutiile de invatamint performante?

Nu cumva actionam impotriva interesului fundamental al acestei tari si al acestui popor? Nu este cazul acesta? Se spune ca aceste institutii sint cu precadere la Chisinau, dar nu conteaza. Ce, copiii chisinauienilor sint intr-o situatie mai defavorabila sau trebuie sa fie intr-o situatie mai defavorabila decit copiii din alte parti ale republicii?

Apropo, nu este asa. Zeci de institutii vor patimi in rezultatul aplicarii necreative, formale a legii. Aceasta este problema. Noua ni se spune: iata, noi sintem gata sa lichidam, adica sa anulam fondul acesta de, cum se mai numeste, nu mai tin minte. Stati o clipa.

Domnilor deputati,

Dar aceasta oare nu este o recunoastere a faptului ca legea este imperfecta, daca se anuleaza o prevedere a acestei legi?

Apropo, va atrag atentia: majoritatea institutiilor de invatamint s-au conformat acestei prevederi. Milionul, 500 de mii, 300 de mii sint in cont. Si atunci ce se intimpla? Aha, aceasta ati indeplinit? Bine. Aceasta putem s-o scoatem intr-o parte. Dar iata aceasta n-ati respectat. Inseamna ca toporul cade pe capul vostru.

Domnilor deputati,

Cu ce ne ocupam? Stiti, dar nu este morala. Este o adresare logicii deputatilor. Eu inteleg, s-a decis, trebuie sa fie luata o decizie. Doar nu intelegem noi ca, in fond, sint decizii gresite? Si Parlamentul, discutia, dezbaterea in Parlament este necesara pentru a supune unei critici, pentru a vedea: dar poate cu adevarat aceasta decizie este gresita?

Nu vi se pare ca noi acum mergem pe calea adoptarii unei decizii gresite? Cu consecinte foarte neplacute, foarte periculoase pentru copiii nostri? Mie mi se pare ca uneori disciplina de partid si disciplina de fractiune ne joaca festa. Si noi, de dupa copaci, nu vedem padurea. Mi se pare ca este cazul nostru de astazi.

Noua ni se spune ca nu trebuie sa fie privatizate gradinitele, fiindca aceste gradinite trebuie reintoarse, sa zicem, copiilor minori s.a.m.d. Sint de acord. Numai ca aici domnul Ivanov a adus si argumentele respective. De cite locuri in gradinite si in crese avem nevoie astazi in oras? Apropo, vreau sa va spun ca zeci de gradinite din municipiul Chisinau au fost date cu titlu gratuit unor organizatii care nu au nici o atitudine fata de aceste gradinite s.a.m.d.

Domnul Victor Stepaniuc:

Dar cine le-a dat?

Domnul Anatol Taranu:

Nu conteaza cine le-a dat. Dumneavoastra implicati norma legii.

Domnule Stepaniuc,

Eu repet inca o data, sa presupunem, ca undeva s-au comis niste greseli. De ce dumneavoastra tirajati aceste greseli in continuare. Aceasta este problema. Noua ni se spune in felul urmator, ca gradinitele in care astazi sint amplasate unele din cele mai bune licee, chiar as spune cele mai bune din municipiul Chisinau, nu pot fi privatizate. Bine, nu le privatizam, ele ramin in arenda. In arenda cit o sa fie – 5, 6, 7 ani, o sa vedem, o sa apara copiii cei mici, pentru care este nevoie de aceste gradinite, o sa le intoarcem aceste gradinite. Dar astazi nu e nevoie de aceasta. De ce nimicim liceele? Aici s-a invocat problema occidentului, institutiilor private in oOccident.

Stimati colegi,

Dar oare nu cunoastem noi ca in Occident institutiile private, in marea lor parte, nu au cladiri, nu au bani ca atare din taxa de scolarizare. Sint consiliile de tutela, “попечительские советы”, ca sa fie mai simplu, ele acorda bani. S-ar spune, poate si in Republica Moldova facem asa?

Stimati colegi,

Nu putem face la noi asa ceva. In Republica Moldova nu exista un strat mare de oameni bogati, care pot sa acorde bani pentru activitati de felul acesta. Si atunci cine trebuie sa faca acest lucru, daca noi spunem ca invatamintul in Republica Moldova are prioritate de stat. Statul trebuie sa faca. Dar statul ce face? Statul loveste cu toporul.

Si atunci vreau sa va intreb:

Stimati colegi,

Dar ce, chiar cu adevarat in afara de interesul de partid mai mult nimic nu vedem? Chiar cu adevarat nu sintem capabili sa ne ridicam la un anumit nivel si sa ne gindim nu numai la interesul nostru ingust, de grup, dar sa ne gindim la interesul major al acestei tari si al acestui popor.

Dupa toate probabilitatile, cuvintarile acestea fulminante de la aceasta tribuna nu vor avea rezultatul scontat. Pentru mine este important poate la cineva, in capul cuiva dintre deputati va apare un gind care va incepe sa sfredeleasca, sa spuna: stati o clipa, in afara de ideologie mai exista inca ceva, care este mai suprem acestei ideologii. Nu toti se vor conforma acestui gind, dar cineva va incepe sa gindeasca si aceasta este important.

Eu am o singura speranta, ca Presedintele Voronin, care in permanenta vorbeste despre necesitatea integrarii Republicii Moldova in Uniunea Europeana, care in permanenta vorbeste despre prioritatea invatamintului in Republica Moldova, va fi capabil sa influenteze situatia. Si atunci lucrurile se vor schimba. Si unii dintre acei care astazi, in acest Parlament, de fapt, lupta pentru a obtine denumirea de distrugatori ai invatamintului in Republica Moldova, vor fi nevoiti sa se conformeze, pentru ca aceasta autoritate pentru ei este mult mai mare decit pentru toti ceilalti.

Si in ultima instanta, un singur lucru. Eu sint ferm convins: in liceele noastre pe care noi acum incercam sa le inchidem, in aceste licee astazi studiaza elita intelectuala, elita noastra nationala. Eu sint ferm convins ca institutiile juridice internationale vor primi mii de adresari si statul Republica Moldova va fi enorm de mult prejudiciat pentru greseala legislativa pe care noi astazi incercam aici s-o comitem.

Va multumesc.

Doamna Maria Postoico:

La microfonul central se invita domnul deputat Vladimir Dragomir, pentru luare de cuvint.

Domnul Vladimir Dragomir:

Stimati colegi,

Intr-adevar, se asteptau discutii destul de aprinse in jurul acestei intrebari si asa si s-a intimplat. Dar discutia aceasta este asa de aprinsa dintr-un singur motiv, fiindca unii au unele interese, altii au alte interese. Unii au interese de a apara interesele statului, societatii, pentru a dezvolta invatamintul in Republica Moldova, altii au alte interese, vasazica, in alt scop, in scop de profit.

De ce noi astazi trebuie sa ne ascundem, sa ascundem, adica, in spatele copiilor pe acei conducatori ai institutiilor care, timp de 6 ani de zile, nu fac absolut nimic si nu vor sa se reformeze conform legislatiei. Aceasta intrebare este sau nu este la ziua de astazi? Bineinteles ca este.

Dar eu vreau sa va propun altceva. Dati sa vedem, totusi, care este realitatea in invatamintul privat. Eu o sa va prezint citeva cifre si citeva date si atunci noi putem sa discutam si in continuare. Vasazica, noi stim cu totii ca primele institutii de invatamint privat au aparut in anul 1992, in lipsa totala a unui cadru legitim, legal de organizare si functionare a acestor institutii. Ele au aparut ca alternativa la institutiile de stat.

In anii '92, '95, aceasta forma de institutii a luat o amploare foarte rapida, atingind numarul de 144 de institutii in anul 2001 – 144 de institutii. Dintre ele, as vrea ca dumneavoastra sa retineti niste date dupa categorii, dintre ele, 3 institutii prescolare, o scoala primara, 3 gimnazii si 7 scoli de meserii. Totodata, in acelasi timp, 53 de licee, 29 de colegii si 47 de universitati, contra la cele 18 de stat.

Deci, uitati-va unde joaca cifra si unde joaca interesul. Nu se deschid scoli primare si gradinite de copii private, asa cum sint in toate tarile europene, dar se deschid licee, universitati unde taxa pentru studii s.a.m.d. este buna de a pune la buzunar.

Vreau sa va spun ca, spre regret, cresterea numerica a acestor institutii nu s-a soldat cu schimbari calitative, cu o concurenta normala ca in toate tarile pentru organizarea procesului instructiv-educativ ci din contra. Am avut cazuri, si ele mi se pare ca sint si astazi, cind unele institutii de invatamint superior privat sint organizate prin apartamente, prin subsoluri, fara nici o baza didactica, avind cite 15, 17, 20 de elevi. Noi avem date concrete in privinta aceasta.

Bineinteles, sint si alte institutii, dar faptul ca aceste institutii au fost, aceasta despre ce vorbeste? Unele institutii activau 2, 3 ani si pe urma se autodizolvau, fara a avea grija de soarta copiilor si parintilor care au achitat taxa pentru studii.

Un exemplu foarte convingator poate servi sistarea activitatii Academiei Internationale de Drept Economic. In anul 2003 ea a fost sistata, unde s-a constatat falsificarea documentatiei elaborate pentru examenele de absolvire. Examenele de licenta au fost organizate la 2 specialitati: drept si economie, la care nu au fost realizate standardele educationale la capitolul durata studiilor si aceasta a condus la incalcarea legislatiei, pentru ce a fost sistata aceasta institutie.

Administratia acestei institutii preconiza sa livreze diplome de licenta in contradictie cu prevederile legii. Ca rezultat, peste 100, dar mai concret va spun eu, 114 studenti din aceasta institutie au fost nevoiti sa sustina examenele in alte institutii. Mai mult decit atit, trebuie sa mentionam ca o buna parte dintre ei, dintre acesti 114, au primit note negative, iar altii au fost nevoiti sa se inscrie inca la o facultate, la un an de facultate, pentru a sustine examenul de licenta.

Multi parinti din aceasta institutie si astazi se afla in proces de judecata pentru a-si reintoarce acea taxa care a fost achitata pentru studii si nu pot sa si-o restituie. Asemenea cazuri au avut loc si in alte institutii. Era evident atunci si este evident si astazi inca ca majoritatea institutiilor private urmaresc un singur scop – profitul de la taxa de studii.

E regretabil lucrul acesta, dar asa este. Pentru a se face cit de cit ordine in aceasta problema, s-a simtit necesitatea de a se recurge la unele modificari si completari ale articolului 36 din Legea invatamintului nr.547 din 21 iunie 1995. In acest scop, prin modificarile operate in Legea nr.559 din 25 decembrie 2003, la articolul 36 alineatele (5), (6) si (7) s-a stabilit capitalul statutar in dependenta de institutii – 1 milion, 500 si 300, s-a vorbit aici, pentru ca aceasta institutie sa aiba posibilitate, in caz de dizolvare, de a restitui taxele achitate pentru studii si salariile profesorilor. Iata, domnilor, de ce s-a stabilit acest capital statutar. Iata, in ce scop.

Prin articolul 36 alineatul (20) s-a fixat cerinta ca institutia privata sa dispuna de patrimoniu propriu, care ar garanta baza tehnico-materiala de lunga durata a activitatii institutiei, ca sa nu mai invete in subsol sau in apartament. Aceste prevederi trebuiau sa fie indeplinite de toate institutiile private pina la 1 iulie 2005. Dar asa ceva nu s-a intimplat, motivind ca nu s-a dovedit in termen.

Luind in considerare aceasta motivatie, Parlamentul, prin modificarea articolului 3 din Legea nr.559 din 25 decembrie 2003, a prelungit termenul de conformare inca cu un an, adica pina la 1 iulie 2006. Cu parere de rau, unele institutii au neglijat si acest termen. Si, totusi, vreau sa spun ca modificarile operate in 2003 au dat rezultatele sale pozitive. Datorita modificarilor operate, astazi putem constata ca situatia in institutiile de invatamint privat s-a schimbat.

Din cele 47 de institutii de invatamint superior, adica 47 de universitati, care existau in 2003, 16 institutii si-au sistat activitatea conform cererilor depuse de insisi fondatori. Ei singuri au vazut ca e nu pot sa existe in continuare. Au fost retrase licentele a 17 institutii pentru incalcari serioase ale legislatiei. Si-au sistat activitatea, de asemenea, peste 11 institutii de invatamint preuniversitar si
8 colegii. Astazi, in invatamintul privat 14 institutii de invatamint superior privat, 14 universitati, 6 colegii private si isi desfasoara activitate a 30 de institutii de invatamint preuniversitar. Acestea activeaza de acum legal.

Totodata, mentionam ca o parte din institutiile, vasazica, care sint si la ziua de astazi, mai ales cele preuniversitare, nu au executat pe deplin prevederile articolului 36 al invatamintului, adica modificarile in ceea ce priveste procurarea patrimoniului, chiar si dupa aceea, dupa ce s-a dat inca un an de timp, adica pina la 1 iulie 2006.

Si acum, din aceste motive, iata, noi astazi si discutam mai mult de o ora de acum, cum vom proceda noi ca sa schimbam, sa modificam, sa mai completam, sa mai intreprindem ceva ca sa schimbam.

Oameni buni,

Ce putem schimba, ce trebuie sa schimbam noi?

Se intreaba din ce cauza, daca noi chiar si am schimba acum ceva, ce o sa spuna acele institutii care s-au conformat de acum. Au pus si acelasi milion, au capatat terenuri si s-au construit, au creat baza materiala asa cum trebuie. Ce putem noi sa spunem astazi, la concret, despre Universitatea Libera din Moldova. Ce putem noi sa spunem despre Universitatea Slavona, care are, intr-adevar... lasa sa activeze, oameni buni. Cine este contra invatamintului privat, sa spuna cineva din sala, este cineva? Eu cred ca n-o sa gasim.

Dar trebuie sa facem putina ordine o data si o data, daca vrem sa avem invatamint de calitate.

Stimati colegi,

Vreau sa mentionez inca un fapt.

Doamna Maria Postoico:

Un minut.

Domnul Vladimir Dragomir:

Din pacate si Ministerul Educatiei si Tineretului nu s-a prezentat principial la acest capitol. Nu s-a efectuat lucrul de explicare in rindurile studentilor si parintilor despre activitatea nelegitima a unor institutii, pentru ca ei sa se decida corect cum sa procedeze in continuare. Iata, aceasta este cel mai jalnic. O parte dintre copii vor trebui transferati in prezent in alte institutii.

Stimati colegi,

Nu trebuie sa uitam ca in luna mai anul 2005 Republica Moldova a aderat la Procesul de la Bologna, care ne obliga sa punem pe primul plan calitatea invatamintului la toate nivelurile si treptele sistemului de invatamint.

In acest context, noi trebue sa fim constienti de faptul ca astazi aceasta problema, adica problema calitatii, poate fi rezolvata numai prin decizii principiale, si nu prin cedari exclusive pentru acei care nu vor sa se conformeze legii, legislatiei.

Stimati colegi,

Invatamintul nu poate sa fie transformat in business, trebuie sa intelegem lucrul acesta o data si pentru totdeauna.

In acest context, eu v-as ruga pe dumneavoastra, nu stiu care o sa fie decizia, fiindca, ma rog, sintem aici cu totii, 101 de deputati, am discutat destul de mult, poate sa fie si alta iesire din situatie, dar aceea ce s-a propus astazi de comisie...

Doamna Maria Postoico:

Timpul a expirat.

Domnul Vladimir Dragomir:

Va rog, trebuie sa fie pusa la vot si sa vedem care o sa fie rezultatul.

Multumesc.

Doamna Maria Postoico:

Domnule Diacov,

Luari de cuvint sau de procedura aveti?

Microfonul nr.4.

Domnul Dumitru Diacov:

Ca sa nu ies la tribuna, o singura propozitie. Nu este nimeni impotriva ca sa facem ordine in invatamint. Si ministerul, Guvernul trebuie sa faca ordine in invatamint. Dar scolile, institutiile trebuie inchise pe criterii de calitate, dar nu din cauza ca n-au cumparat o cladire. Iata care e problema.

Calitatea invatamintului si prescolar, si scolar, si universitar in Moldova este de foarte proasta calitate. Si statul trebuie sa inchida si privat si de stat, care nu-si onoreaza obligatiunile din punct de vedere al calitatii invatamintului. Dar nu sa privam o institutie prospera care lucreaza si pregateste cadre din cauza ca nu a cumparat o cladire. Aceasta e problema. Intelegeti?

Multumesc.

Doamna Maria Postoico:

Stimati colegi,

In aceasta ordine de idei, supun votului proiectul de Lege nr.2174, conform deciziei comisiei. Cine este pentru decizia comisiei, rog sa voteze.

Deci, a fost anuntata respingerea proiectului.

Domnule Untila,

Trebuia sa fiti atent. Da, poftim, pentru precizare, caci majoritatea celor prezenti... Se adopta prin hotarire de Parlament.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 25.

Sectorul nr.2 – 36.

Sectorul nr.3 – 0.

Nu, pai e vorba de nominalizat citi sint in sala, asa am inteles. Sau votul, 25, daca “pentru”. Au votat, 25.

Doamna Maria Postoico:

25, asa, aici. Primul sector a fost pentru vot? Nu, stati putin, iata se verifica. Se face verificarea.

Domnule Untila,

Linistiti-va, eu va rog.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 24.

Doamna Maria Postoico:

Atit e de greu de numarat. Se verifica, acum se face verificarea.

Domnule Taranu,

Eu va rog, cind o sa fiti aici o sa conduceti sedinta dumneavoastra. Putina rabdare. Oricum, este prin hotarirea Parlamentului si cu majoritatea celor prezenti, asa ca aici nu este. Pai, iata de aceea se face verificarea. Linistiti-va.

Numaratorii:

Eu am spus – sectorul nr.1 – 24.

Doamna Maria Postoico:

24. Pentru verificare, sectorul nr.2.

Numaratorii:

Sectorul nr.2 – 26.

Doamna Maria Postoico:

Sectorul nr.3 ? Este zero? Este zero. 50, oricum este majoritatea care este in sala. Daca este necesar, putem sa verificam care este. Nu sintem in lectura a doua, dar poftim, cine este pentru?

Nu pentru. Impotriva, da.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 1.

Sectorul nr.2 – 10.

Sectorul nr.3 – 17.

Doamna Maria Postoico:

28. Oricum vedeti ca este. 28, am anuntat pentru stenograma.

Proiectul de Hotarire nr.2931 pentru modificarea componentei numerice si nominale a unor comisii permanente a Parlamentului.

Rog Comisia juridica, pentru numiri si imunitati.

Eu va rog liniste in sala.

Stimati colegi,

Linistiti-va.

Domnul Vladimir Turcan:

Onorat Parlament,

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a examinat cererea domnului deputat Ion Neagu, care solicita sa fie inclus in Comisia pentru agricultura si industria alimentara, si cererea doamnei deputat Valentina Cusnir, care solicita sa fie inclusa in Comisia pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica.

Comisia a consultat reglementarile legislative de rigoare si mentioneaza ca, conform prevederilor articolelor 14 si 16 din Regulamentul Parlamentului, componenta numerica si nominala a fiecarei comisii permanente se hotaraste de Parlament, la propunerea Biroului permanent.

Totodata, deputatii, cu exceptia Presedintelui si vicepresedintilor Parlamentului, sint obligati a fi membri cu drept de vot a uneia din comisiile permanente. Avind in vedere ca deputatii Ion Neagu si Valentina Cusnir actualmente nu au calitatea de membru al comisiei permanente parlamentare si tinind cont de prevederile legale nominalizate, comisia considera ca aceste cereri sint intemeiate si urmeaza a fi satisfacute.

In legatura cu aceasta, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati propune Parlamentului spre examinare si adoptare proiectul respectiv de hotarire a Parlamentului.

Doamna Maria Postoico:

Da, va multumesc, domnule presedinte.

Microfonul nr.3.

Domnul Dumitru Prijmireanu:

Multumesc, doamna Presedinte.

Domnule presedinte al comisiei,

Am o intrebare de precizare. Este cunoscut faptul ca, la timpul respectiv, Fractiunea Parlamentara a PPCD a beneficiat de dreptul regulamentar si a inaintat propunerea ca deputatii Ion Neagu si Valentina Cusnir sa fie rechemati din functiile de vicepresedinti ai comisiilor respective si din componenta delegatiilor permanente ale Parlamentului.

Aceasta inseamna, dupa mine, ca ei au ramas ca membri ai comisiilor, care au fost. Acum, adoptind acest proiect, se va intimpla ca acesti doi deputati vor fi membri in doua comisii, ceea ce contravine articolului 15, alineatul (6) si articolului 16 alineatul (2) din Regulament.

Domnul Vladimir Turcan:

Deci, cam nu-i asa, deoarece ambii deputati au fost numiti in functiile respective in cadrul comisiilor. Deci, fiind retrasi din functia respectiva, ei deja sint in afara comisiilor.

Domnul Dumitru Prijmireanu:

Ei au fost rechemati din vice, dar membri au ramas.

Doamna Maria Postoico:

Domnule presedinte,

Doar ei au fost numeric.

Domnul Vladimir Turcan:

Ei au fost numiti de la bun inceput ca vicepresedinti.

Doamna Maria Postoico:

Dar numeric in comisie, aceasta se are in vedere.

Domnul Dumitru Prijmireanu:

Apoi, componenta numerica, atunci din atitia citi membri, citi vice? Mie mi se pare ca aici ceva nu-i asa, sa nu se intimple...

Domnul Vladimir Turcan:

Din componenta, fiind exclusi din functie, este clar ca deja ei nu pot fi. Doar nu au fost numiti ca membri ai comisiiei.

Doamna Maria Postoico:

Oricum ei sint membri.

Domnul Vladimir Turcan:

Ei automat au iesit si din componenta comisiei.

Doamna Maria Postoico:

Directia juridica.

Domnul Ion Creanga:

Stimata doamna presedinte,

Stimati deputati,

In primul rind, urmeaza sa interpretam vointa Parlamentului, ceea ce a avut in vedere la momentul formarii acestor comisii. In cazul in care este o alta optiune decit cea care ar asigura prevederile Regulamentului de proportionalitate sau de reprezentativitate, oricum mergem pe interesul general al Parlamentului si Parlamentul va decide in care comisie va indrepta deputatul respectiv.

Va multumesc.

Doamna Maria Postoico:

De fapt, noi atunci am votat functia, dar nu numeric. Deci, numeric a ramas si domnii deputati trebuiau sa ramina numeric in comisiile date. Dar, ma rog, este vointa Parlamentului sa decida.

Vedeti, 3 juristi si 4 optiuni sau viceversa. Da 101, imaginati-va.

Microfonul nr.3.

Domnul Vladimir Eremciuc:

Я не понимаю, зачем мы ломаем головы? Они были заместителями председателя комиссии и остаются в тех же самых комиссиях рядовыми членами и все. что мы тут еще изобретаем велосипед.

Спасибо.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

Domnul Leonid Bujor:

Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.

Stimati deputati,

Eu sint unul dintre putinii deputati in Parlamentul Republicii Moldova care am fost supus acestei proceduri urite, foarte urite, dar am acceptat intelegerea dintre fractiuni.

De aceea, eu propun, da, eu propun ca sa fie pusa la vot, fara discutii mari, propunerea comisiei. Avem o comisie buna, un presedinte cu multa experienta. Ca daca deschidem discutii la acest subiect, eu imi rezervez dreptul de a lua cuvintul.

Doamna Maria Postoico:

Se accepta. Sintem la ora 18.30, se accepta.

Da, supun votului proiectul de Hotarire nr.2931. Cine este pentru aprobarea acestui proiect, rog sa voteze. Majoritatea.

Proiectul de Hotarire nr.2931este aprobat.

Stimati colegi,

Sintem la ora 18.22 si deschidem urmatoarea chestiune, intrebari si interpelari.

Microfonul nr.4.

Domnul Vladimir Filat:

Va multumesc, doamna Presedinte.

Interpelarea o adresez catre Procurorul General al Republicii Moldova. Prezenta interpelare este determinata de starea ingrijoratoare de lucruri cu respectarea drepturilor omului de catre Ministerul Afacerilor Interne, Procuraturii Generale, a Ministerului Justitiei. Adica de catre acei care au scopul de a le proteja. In ultima perioada de timp, opinia publica este bulversata de cazurile socante de aplicare a torturii fata de persoanele care se afla in arest preventiv.

In pofida faptului ca ne confruntam cu o grava problema la acest capitol, institutiile implicate fie neaga cu desavirsire aceste fapte, fie nu investigheaza in modul adecvat. La 19 iulie 2007, Ministerul Afacerilor Interne, prin intermediul adjunctului ministrului Sergiu Golovaci, declara ca acei doi politisti de la “Scut”, suspectati ca au omorit in bataie o persoana, sint nevinovati. Este o practica constanta a Ministerului Afacerilor Interne de a nega cazurile evidente de tortura in pofida frecventei crescinde a acestora.

Incapacitatea Ministerului Afacerilor Interne de a impune respectarea legii de catre propriii colaboratori in cumul cu investigarea anemica a acestor cazuri de catre Procuratura Generala, creeaza mari probleme de imagine a Guvernului si nu in ultimul rind pierderi financiare de la bugetul de stat. Eu rog ca Procurorul General sa vina in plenul Parlamentului, sa dea, nu stiu daca este corecta formularea, explicatii pe marginea acestui subiect, fiindca opinia publica a fost informata.

Informatiile asupra acestui caz sint foarte contradictorii si eu rog ca Procurorul General sa vina in plenul Parlamentului, sa ne prezinte o informatie ampla, ca deputatii sa cunoasca si de ce nu, prin intermediul raspunsului in sedinta plenara, sa fie informata si societatea asupra acestui caz, din punctul nostru de vedere iesit din comun.

Multumesc.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.2.

Doamna Zoia Jalba:

De fapt, as vrea sa ma refer, mai intii, la ultimul proiect de lege, pe care l-am discutat astazi la finele sedintei noastre in ceea ce priveste invatamintul, invatamintul privat. Si vreau sa zic ca este o rusine a noastra ca nu avem institutii de invatamint privat si in centrele raionale. Ca acesta ar fi un lucru extraordinar, dar in ceea ce priveste problemele pe care le avem in domeniul invatamintului sint multiple in localitatile noastre. Chiar in una din deplasarile mele in teritoriu am avut ocazia sa iau cunostinta de problema nr.1, de fapt, cu care se confrunta colectivul de profesori, parintii si copiii de la Gimnaziul din Hirtop, raionul Cimislia.

Situatia creata, dupa cite am aflat acolo, o cunoaste foarte bine domnul ministru al educatiei, tineretului si sportului Victor Tvircun. In acest sens, am expediat si eu anterior o interpelare Guvernului Republicii Moldova cu solicitarea ca sa se gaseasca din fondul de rezerva o suma necesara, pentru ca gimnaziul mentionat sa dispuna de un sistem de incalzire autonoma, pentru ca exista pericolul ca in aceasta iarna, care nu este asa de departe, in acest gimnaziu e posibil sa nu aiba cine studia, de fapt, cursul de istorie integrata, pe care il domnul ministru vrea sa-l implementeze in invatamintul nostru.

De aceea, expediez aceasta interpelare ministrului educatiei, tineretului si sportului cu rugamintea de a se tine de cuvint, caci a promis acestui colectiv de profesori ca le va solutiona problema. Si eu astept un raspuns in scris de la domnul ministru Tvircun, sa vad cum a raspuns la rugamintea acestora.

O alta interpelare o expediez tot Ministerului Educatiei, Tineretului si Sportului domnului ministru Victor Tvircun, Guvernului Republicii Moldova, de fapt, cu referire la salarizarea lucratorilor din institutiile prescolare. Am avut mai multe sesizari din partea unor lucratori din aceste institutii, in care se pling despre faptul ca, o data cu majorarea salariilor, de fapt, ei s-au dovedit a fi mai saraci decit erau inaintea acestei salarizari.

Printr-o hotarire de Guvern s-au facut niste modificari, in urma careia acesti lucratori se gasesc in impas. Eu solicit o informatie in scris de la Ministerul Educatiei, Tineretului si Sportului in aceasta ordine de idei pentru a vedea care este situatia lucratorilor din institutiile prescolare, de fapt, a acelor oameni care ne cresc copiii acestei tari.

Multumesc.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

Domnul Veaceslav Untila:

Am o interpelare catre Leonid Talmaci, Guvernatorul Bancii Nationale a Republicii Moldova si catre Ion Ursu, Directorul Serviciului de Informatii si Securitate. In ultimul tim, in mai multe localitati din Republica Moldova se atesta o situatie de panica legata de stabilitatea si viitorul monedei nationale – leul moldovenesc. Astfel, se vehiculeaza informatiile neoficiale, precum ca in urmatoarele luni va urma o devalorizare si o schimbare a monedei nationale. Dat fiind aceste zvonuri tot mai multe persoane sint tentate sa-si retraga depozitele bancare in lei. Daca panica va lua amploare, ne putem pomeni in pragul unei inrautatiri considerabile a situatiei in sistemul bancar.

Pe fundalul scaderii exporturilor noastre, a majorarii preturilor la gazele naturale, a unei posibile revederi a tarifelor la serviciile comunale, o eventuala criza in sistemul bancar ar avea urmari grave pentru economia nationala. O dovada in plus este si faptul ca pe 19 iulie a crescut substantial pretul la carburanti – cu
7 la suta si aceasta s-a intimplat in toiul secerisului.

Nu este un secret, si mijloacele de informare in masa au scris despre acest lucru, ca anumite forte radicale din regiunea transnistreana au declarat ca vor pune la cale un sir de actiuni in vederea prabusirii totale a economiei Republicii Moldova. In context, solicit Directorului SIS sa prezinte o informatie referitor la actiunile pe care le-a intreprins institutia condusa de dumnealui vizavi de aceste amenintari, venite din zona de est a tarii, precum si sa confirme sau sa infirme, daca situatia de panica creata in rindurile populatiei are vreo legatura cu amestecurile respective.

De asemenea, solicit Guvernatorului Bancii Nationale sa prezinte o informatie detaliata referitor la subiectul in cauza si la actiunile preconizate pentru a preveni o panica generala, ce poate cuprinde, in scurt timp, intreaga societate, informatia seaca, difuzata ieri de Banca Nationala nu este in masura sa limpezeasca situatia, care s-a creat in sistemul bancar, deoarece problema este de o importanta deosebita, iar majoritatea cetatenilor nostri asteapta o informare clara in aceasta privinta, solicit celor doi responsabili vizati sa prezinte o informatie la aceasta tema saptamina viitoare de la tribuna centrala a Parlamentului.

Multumesc.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

Domnul Vasile Balan:

Incet, incet ma apropii si eu de un adevar cu domnul viceprim-ministru Cristea, dar vreau sa intreb, dinsul poate sa vina, i se permite sa vina in Parlament sau nu? Fiindca la doua sedinte solicit ca dumnealui sa-mi raspunda de la tribuna, de aici, dar primesc niste raspunsuri. Si atunci vreau sa mai adresez citeva intrebari domnului Cristea. Constructia Centrului National Olimpic, de pregatire olimpica de la Romanesti. Cit va costa proiectul acestui centru? Si cine il va achita?

Care institutii straine si organizatii straine sustin acest proiect? Cit va costa constructia acestui centru si cine va achita banii? Si de unde a luat dumnealui ca lacul de la Romanesti se afla pe teritoriul viitorului centru al taberei de odihna, care este acolo. Rog ca, totusi, domnul viceprim-ministru sa vina sa-mi dea raspuns aici, de la tribuna, la aceste intrebari si la alte intrebari pe care le mai am eu aici pe parcurs.

Si a doua interpelare o fac Guvernului Republicii Moldova si anume in urma initiativei bune, care a venit cu Legea cu privire la patenta. Vasazica, noi in fractiune am primit un sir de adresari, sute de adresari de acum avem de la oamenii care au ramas pe drumuri si nu stiu ce sa faca. Aceasta interpelare am s-o citesc, am sa-i dau citire, daca imi permiteti, adresata intr-un fel Parlamentului, dar care rezulta din initiativa Guvernului, Legea cu privire la patenta.

«Мы, ниже подписавшиеся, требуем отменить решение Парламента Республики Молдова, который запрещает законную деятельность сотням тысяч мелких предпринимателей. Считаем, что данное решение является антинародным, так как обрекает огромную массу людей на унизительное, нищенское существование или вынужденную миграцию в другие страны в поисках средств к существованию.

Мы считаем, что депутаты, которые проголосовали за принятие этого решения, явно выполнили заказ определенных лиц, заинтересованных в уничтожении мелких предпринимателей как класса и как конкурентов для кучки монополистов в сфере торговли и услуг. Это решение является продолжением политики вымывания самой активной части населения из собственной страны, дабы не было перед кем нести ответственность за те антинародные деяния режима, которые творятся в стране. Политику, которую проводит большинство в Парламенте, можно назвать “бархатным геноцидом”.

Убедительно просим вернуться к пересмотру данного закона, так как он идет вразрез с интересами основной массы населения, занимающейся предпринимательской деятельностью на основе патента. В случае игнорирования нашего обращения мы оставляем за собой право в рамках Закона и Конституции отстаивать свою правоту».

Stimati prieteni,

Aici avem 160 de semnaturi de la Ocnita. Mai sint asemenea lucruri.

Stimati prieteni de la Guvern,

Totusi, vedeti ce facem cu oamenii care au lucrat in baza patentei. Ce facem cu dinsii?

Multumesc.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.3.

Domnul Alexandru Lipcan:

Adresez o interpelare domnului ministru al sanatatii si protectiei sociale, Ion Ababii, in care solicit raspuns la urmatoarele doua intrebari.

Care este suma mijloacelor banesti acumulate pe anul 2005 si in prima jumatate a anului 2006 de la prestarea serviciilor medicale cu plata in municipiul Chisinau si municipiul Balti, precum si in toate centrele raionale ale republicii. Unde si cum au fost cheltuite aceste mijloace financiare. Raspunsul il solicit in scris.

Si inca o interpelare adresata Procurorului General al Republicii Moldova. Potrivit articolului 3 din Legea cu privire la bani, moneda nationala, leul este unicul instrument de plata pe teritoriul Republicii Moldova.

Solicit Procurorului General, in legatura cu aceasta, sa supuna controlului legalitatea deciziei Companiei “Voxtel” – SA de a calcula pretul pentru serviciile prestate clientilor sai in dolari SUA si nu in moneda nationala. Raspunsul, de asemenea, il solicit in scris.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc doamna Presedinte al sedintei.

Zadarnic am asteptat sa vina Procurorul General sa-mi raspunda, desi data trecuta l-am atentionat, fiind dumnealui prezent, aici, in Parlament. Nu a venit nici astazi sa-mi raspunda la acea interpelare.

Tot joia trecuta am atentionat Biroul permanent, caruia i-am cerut inca cu o luna in urma initierea audierilor parlamentare privitor la apele minerale utilizate in Republica Moldova. Si, recent, cu doua zile in urma, am privit o reclama a producatorului de apa minerala “Gura Cainarului” de lunga durata. Desigur, e bine ca au utilaj modern, au laborator, dar s-au sinchisit sa spuna ca apa minerala este curativa si trebuie intrebuintata la prescriptia medicului.

Si acum trec la interpelarile propriu-zise pentru ziua de astazi. Prima interpelare o adresez Guvernului Republicii Moldova. La inceputul lunii ianuarie anul curent, in rezultatul vizitei in comuna Radeni, raionul Straseni, am adresat o interpelare ministrului agriculturii si industriei alimentare privitor la rezilierea unilaterala a contractelor de arenda a terenurilor agricole cu peste 200 de proprietari din satul Radeni de catre SA “Romanesti”.

Am primit un raspuns in care am fost asigurata ca, in primele zile ale lunii februarie aceste contracte vor fi reincheiate din nou, ca in luna mai sa aflu ca terenurile au ramas neprelucrate si contractele nu au fost incheiate. Am facut o noua interpelare la adresa Procurorului General al Republicii Moldova si Guvernului Republicii Moldova. Am primit doar raspuns de la Procuratura Generala ca au fost atentionati acei de la SA “Romanesti” si doar atit si sa aflu ca si pina astazi aceste 275 de hectare de terenuri agricole au ramas neprelucrate, apartinind aproape integral pensionarilor din satele Radeni, Zamciogi si Draguseni.

Reiterez aceasta interpelare si solicit sa vina Guvernul Republicii Moldova data viitoare si sa-mi raspunda de la tribuna centrala a Parlamentului.

A doua interpelare o adresez, de asemenea, Guvernului Republicii Moldova si, de asemenea, ii cer un raspuns de la tribuna centrala pentru joia viitoare.

Interpelarea mea se refera la faptul ca, in rezultatul audierii Legii nr.1100 privind fabricarea si circulatia alcoolului etilic, in martie curent a fost adoptata de catre Parlament o hotarire. Conform acestei hotariri, in timp de o luna Guvernul trebuia sa prezinte Parlamentului pentru adoptare, adica completul de legislatie, reglementarea legislatiei in domeniul fabricarii si circulatiei productiei alcoolice si alcoolului etilic. Au trecut 4 luni de le acea data, dar in Parlament nu au venit acele propuneri stipulate in acea hotarire.

De asemenea, Parlamentul nu a luat atitudine fata de stoparea exportului productiei alcoolice in Rusia, decit s-a limitat cu adoptarea unei declaratii vizavi de declaratia Dumei de Stat.

Pentru acest fapt, solicit o informatie de la tribuna centrala a Parlamentului pentru joia viitoare, privitor la indeplinirea Hotaririi Parlamentului nr.40 din
2 martie anul curent si impactul in legatura cu stoparea exportului productiei alcoolice in Rusia.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

Doamna Valentina Buliga:

Multumesc doamna vicepresedinte.

Interpelarea mea este adresata Guvernului Republicii Moldova, conditionata de doua raspunsuri formale parvenite in adresa mea, in luna martie si iunie, ce tin de protectia sociala a unor persoane imbolnavite de boala actinica sau care au devenit invalide in urma experientelor nucleare, avariilor cu radiatie ionizata si a consecintelor lor, reglementate printr-un regulament aprobat prin Hotarirea Guvernului nr.374 din 21 aprilie 1999 si completat prin alta Hotarire, nr.1306 din 12 decembrie 2005.

Aceste hotariri nu sint in conformitate cu Legea nr.909 din 30 ianuarie 1992 privind protectia sociala a acestor persoane. Si, totodata, vreau sa spun ca aceasta interpelare a fost in urma adresarilor parvenite catre persoana mea si, spre exemplu, domnul Culicov si domnul Gurau, care conform acestui regulament, practic nu au primit compensatii pentru prejudiciul sanatatii si nu au dreptul la recalcularea sau plata acesteia in continuare.

Solicit de la Guvern urgentarea elaborarii unei noi hotariri care ar corespunde legislatiei in vigoare si ar asigura o protectie garantata acestor persoane.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Prima interpelare este adresata domnului Procuror General Valeriu Balaban si procurorului anticoruptie, serviciul Nord, Raciula. Este intocmita in baza unui document, semnat de consilierii din Papauti, Rezina pe nume Lesan, Dragoman, Surdu, Rusnac, Vozian, Andoni, dintre care 2 sint comunisti.

Mai mult de 3 ani, coproprietarii satelor Papauti si Ciorna, raionul Rezina au adresat nenumarate plingeri instantelor, inclusiv procurorilor nominalizati. Dupa
3 ani au inceput, totusi, urmariri penale, dosarele nr.200, 628, 8006 si 255, 8034 contra primarului Leonid Balan, dupa interpelarile mele.

Insa Balan continua instrainarea cotei valorice prin diferite falsificari, metode si refuza sa o restituie oamenilor. Aceasta este posibil doar, pentru ca Balan, fiind si primar, face abuz de putere, depasind atributiile de serviciu. La adunarea generala a locuitorilor din Papauti, Rezina din 15 iulie recent, in prezenta procurorului de Rezina, Vereteno, comisarului Sova, conducerii raionului, locuitorii au cerut suspendarea din functie a primarului Balan pina se va pronunta instanta de judecata asupra dosarelor in conformitate cu legislatia in vigoare a Republicii Moldova.

Procurorul Vereteno a raspuns ca a spus ca in Rezina sint 4 primari cu urmariri penale si el nu-i poate suspenda pe toti din functii, deoarece raminem fara primari. Adica, le-a propus oamenilor sa se impace cu un primar care incalca legea.

Domnul Balan, personal, scrie si falsifica diferite procese-verbale, isi spune presedinte, foloseste stampila primariei, impiedica activitatea agentilor economici care nu-i platesc, probabil, mita.

Il rog pe Procurorul General, in numele locuitorilor din Papauti si Ciorna, sa aiba in vedere si faptul ca, in ultimul timp, au decedat 13 coproprietari, fara ca sa-si primeasca cota ce le apartinea. Si ar fi bine ca sa nu-i permita domnului Balan sa instraineze si ceea ce a mai ramas, dupa ce jumatate a fost instrainat fara consimtamintul coproprietarilor.

Astfel, solicit examinarea oportunitatii suspendarii din functie a primarului Balan si oprirea desproprietaririi locuitorilor din satele Papauti si Ciorna. Asa cum am spus, si consilierii satului Papauti, 6 persoane, inclusiv 2 comunisti, au cerut suspendarea din functie a primarului.

Solicit raspuns de la tribuna Parlamentului ca sa vina domnul Procuror General Valeriu Balaban.

A doua interpelare este adresata domnului Vladimir Molojen ministrul dezvoltarii informationale, caruia ii solicit intreg pachetul de decizii, instructiuni circulare si dispozitii care tin de dreptul constitutional al cetateanului la autoidentificarea etnica in documentele oficiale ale Republicii Moldova.

Mi s-au adresat mai multe solicitari privind angrenajele in calea autoidentificarii cetateanului ca roman, caruia i se cer documente vechi, doveditoare pentru dreptul de a se numi in documentele sale oficiale ca roman, desi, la timpul ocuparii Basarabiei, romanilor de aici li s-au eliberat acte de identitate fara inscrisul nationalitate, notat cu linie, dupa care copiilor lor li s-a facut inscrisul de moldovean. Iar acum celor ce doresc restabilirea nationalitatii de roman li se invoca inscrisurile din documentele emise in perioada sovietica, stalinista si ulterioara acesteia.

Rog raspuns in scris si intreg pachetul de documente decizionale nominalizate. Aici sugerez ca suport si articolul din “Timpul” la starea civila din Moldova “Roman e nationalitate tabu”. Ar fi bine sa fie luat in considerare si
sa-mi raspunda domnul ministru ce atitudine are si fata de acest articol semnat de Dorin Scobioala?

Astept raspuns in scris, asa cum am spus.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

Doamna Valentina Serpul:

Adresez ambele interpelari domnului Prim-ministru al Republicii Moldova Vasile Tarlev, domnului Procuror General al Republicii Moldova Valeriu Balaban, domnului Director General al Agentiei Constructii si Dezvoltare a Teritoriului Igor Seminovcher. Am fost sesizata de locatarii corpului de cladire cu 19 etaje din strada Hincesti 55/3 in numar de 64 de persoane, voi anexa si semnaturile acestora, care mi-au pus la dispozitie documente care atesta ca in preajma blocului locativ, prin decizia consiliului municipal, se preconizeaza constructia unei statii de alimentare cu produse         petroliere cu incalcarea grava a legislatiei in vigoare.

Solicit organelor abilitate sesizate sa verifice prezenta setului complet de acte necesare pentru aprobarea amplasarii si constructiei statiei de alimentare linga corpul de cladire nominalizat, inclusiv expertiza si avizul Centrului de Medicina Preventiva, precum si acordul populatiei care locuieste in perimetrul zonei        de protectie sanitara a obiectivului respectiv privind amplasarea acestuia si sa actioneze in consecinta.

A doua interpelare se refera la sesizarea locatarilor din strada Liviu Deleanu 5/1 si 3/3 privind dezacordul si revolta acestora in legatura cu constructia unui corp de cladire locativ, iarasi cu incalcarea grava a prevederilor legislatiei in vigoare. Situatia la fata locului este alarmanta, zilnic au loc altercatii intre locatari si politisti. Avindu-se in vedere aceasta situatie, cer sa fie sistata constructia nominalizata pina la examinarea si clarificarea situatiei privind corespunderea tuturor rigorilor actelor normative ale legislatiei in vigoare.

Conform unui act al Ministerului Ecologiei si Resurselor Naturale al Republicii Moldova din 14 iunie 2006 cu nr.01-07/952 se mentioneaza ca, la momentul actual Primaria municipiului Chisinau inca n-a eliberat autorizatia de constructie. Daca aceasta, eventual, exista, rog sa-mi fie pusa la dispozitie, inclusiv expertiza Directiei de verificare a proiectelor in constructie. Solicit informatia in scris in regim de urgenta.

Multumesc.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.3.

Domnul Nicolai Gutul:

Спасибо, товарищ председатель.

8 июня этого года я делал запрос в адрес Премьер-министра об аварийном состоянии типового здания детского сада на 160 мест в селе Фундурий Ной района Глодень.

24 июня вместе с новым министром местного публичного управления Виталием Брага мы принимали участие в сходе граждан этого села. Жители высказали жесткую критику, согласно которой на протяжении последних пяти лет не принимаются меры не только по восстановлению детского сада, но и по вопросу водоема, находящегося в ведении Глодянского АО “Фрэцинец”, руководитель которого Колесников (три недели назад он был пойман за взятки и, кстати, отпущен) не принимает никаких мер, и есть угроза затопления домов в этом селе.

Не получены, я бы сказал, отписки от Агентства строительства и развития территорий Республики Молдова, что включаем в план реконструкцию здания детского сада в 2007 году.

Но буквально в следующую среду я выезжал со специалистами государственной структуры по контролю и экспертизе, которые дали заключение, что если в этом году не будет сделана реконструкция крыши, типовое здание практически не будет подлежать восстановлению.

Поэтому я бы хотел, чтобы все-таки уважаемый Премьер-министр обратил внимание. Тем более, что мы должны выполнять наказы избирателей. А председатель района Валерий Каич устраняется от решения вопроса, мол, это дело Правительства и депутатов, а не его.

И второй запрос – к Генеральному прокурору. 16 июня текущего года группа девятиклассников средней школы №3 города Глодень совершила вандализм на городском мемориале Славы, где были разбиты гранитные плиты с именами погибших воинов-земляков.

В связи с приездом в районный центр во второй половине июня Премьер-министра Василия Тарлева гранитные плиты были в спешном порядке склеены, но не восстановлены. Несмотря на то, что было совершено групповое преступление, вину за содеянное полностью взял на себя один из подростков. Нанесенный ущерб предварительно оценен почти в 40 тысяч леев. На прошлой неделе был осквернен другой памятник – памятник советским войнам 176-й стрелковой дивизии, павших летом 41-го года, расположенный у моста вблизи села Пыржота на автотрассе Рышкань–Костешть. Так, неизвестными лицами были уничтожены молодые аллеи и снята тротуарная плита.

Хочу отметить, что в реализации вышеуказанных проектов принимала участие непосредственно организация ВЕЧЕ, получившая немалые целевые средства из различных регионов России и Украины. Во избежание волокиты на местах, связанной с деятельностью правоохранительных органов, органов местной публичной власти, прошу принять необходимые меры по установлению всех виновных лиц, причастных к осквернению вышеуказанных святых культурных объектов, и приведению их в надлежащее состояние.

По депутатским запросам, считаю, все-таки нужно дать ответ на следующем заседании, которое состоится на следующей неделе, именно Парламенту. Потому что это действительно недопустимо, это – кощунство.

Если мы не примем меры, то нашему восстановлению грош цена. Хотел бы, чтобы все-таки по первому запросу уважаемый Премьер-министр дал бы соответствующим структурам поручение и ответил Парламенту в следующий четверг.

Спасибо за внимание.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul 5.

Domnul Stefan Secareanu:

Multumesc.

Am o interpelare catre acei trei avocati parlamentari din cadrul Centrului pentru Drepturile Omului si catre Procurorul General. Am fost sesizat asupra abuzurilor admise de catre colaboratorii Directiei Servicii Operative a Departamentului Combaterea Crimei Organizate din cadrul Ministerului de Interne al Republicii Moldova in raport cu cetateanul cipriot George Savides si cetateanul Republicii Moldova Mihail Cebotarenco, care, potrivit sesizarii acestora, au fost retinuti ilegal cu incalcarea articolului 166 din Codul de procedura penala.

Solicit sa se dispuna verificarea acestor fapte si excluderea circumstantelor de violare a drepturilor omului si a celor de atingere a imaginii tarii noastre, luindu-se in considerare ca, in urma acestor actiuni, are de suferit un cetatean strain, care face investitii in Republica Moldova si isi desfasoara activitatea in mod legal. Raspunsul solicit sa fie dat in scris in regim de urgenta.

Multumesc.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

Domnul Igor Klipii:

Multumesc. Vreau sa-mi exprim si eu regretul fata de faptele care s-au intimplat la Glodeni, cred ca e un lucru regretabil. Dar cred ca este un raspuns la teroarea la care este supusa populatia Republicii Moldova in privinta inabusirii oricarui spirit national. Si, in acest context, am o interpelare. (Rumoare in sala). Domnul Garev nici in ruseste nu intelege.

Vreau sa fiu informat despre interpelarea pe care a facut-o un grup de consilieri din raionul Glodeni vizavi de cazul arborarii Drapelului Uniunii Sovietice in ziua de 9 Mai la un monument in satul Petrunea. La fel, vreau sa-l intreb pe domnul Procuror General, daca au fost luate masuri impotriva acelor care au pingarit cimitirul de la Tiganca? Sint sigur ca in acest caz nu este vorba despre tineri, dar este vorba de persoane deja in virsta, care nu accepta schimbarile care s-au produs in aceasta tara.

Stimate domnule Procuror,

Vreau sa va asigur ca, daca noi vom continua pe acelasi ton, si nu vom opri aceste cazuri de vandalism in Republica Moldova si, totodata, nu vom opri actiunile antinationale din Republica Moldova, acest lucru se va agrava.

Multumesc.

Doamna Maria Postoico:

In continuare microfonul nr.4.

Domnul Leonid Bujor:

Multumesc.

Pentru inceput vreau sa amintesc ca doua saptamini in urma m-am adresat catre domnul Seminovcher cu rugamintea de a mi se prezenta copia de pe autorizatia de constructie a obiectului la care s-a referit colega noastra citeva minute in urma. De aceea, sper foarte mult ca, in termen de o saptamina, cu incalcarea grava a prevederilor Regulamentului, totusi, voi vedea si eu copia de pe aceasta autorizatie. Amintesc ca, la momentul verificarii pe teren, constructorii nu detineau autorizatia de constructie si efectuau lucrari cu incalcarea legislatiei in vigoare. Strada Liviu Deleanu a fost numita.

Interpelarea, propriu-zisa, este adresata Guvernului Republicii Moldova domnului Prim-ministru Vasile Tarlev.

Domnule Prim-ministru,

Cotidianul national independent “Timpul” a semnalat recent faptul ca Guvernul Republicii Moldova a alocat mijloace financiare din fondul de rezerva al Guvernului, cu incalcarea legislatiei in vigoare, in baza unor hotariri ale sale, care nu au fost publicate in “Monitorul Oficial”.

Domnule Prim-ministru,

Avind in vedere gravitatea cazului in cazul in care cele relatate de ziar corespund adevarului si lipsa de reactie din partea Guvernului la materialele respective, solicit sa-mi fie prezentate copiile de pe hotaririle Guvernului sau de ae dispozitiile respective, prin care au fost alocate mijloace financiare din fondul de rezerva al Guvernului, acte care nu au fost publicate, in conformitate cu legislatia in vigoare, in “Monitorul Oficial”. Solicit raspunsul in scris, am in vedere copiile de pe documentele respective, in termenul prevazut de articolul 108 alineatul (3) din Regulamentul Parlamentului, aprobat prin Legea nr.797 din 2 aprilie 1996.

Domnule Prim-ministru,

Rog sa nu luati drept ofensa referinta la articolul 108. O fac, dat fiind faptului caci mai multi membri ai Guvernului au prezentat raspunsuri la intrebarile si interpelarile mele cu depasirea termenului prevazut la articolul respectiv, la care m-am referit, imi ser scuze, iar caracterul unora din raspunsuri deseori a fost formal.

Va multumesc.

Doamna Maria Postoico:

In continuare microfonul nr.4.

Domnul Ion Varta:

Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.

Adresez prima interpelare domnului ministru al educatiei, tineretului si sportului Victor Tvircun. In cadrul lucrarilor seminarului de la Holercani, care a abordat problema pledarii istoriei integrate in institutiile de invatamint preuniversitar din Republica Moldova, responsabilii din cadrul acestui minister, inclusiv domnul ministru, au mentionat, in repetate rinduri, ca experimentul s-a desfasurat in conditiile unei transparente depline.

Din pacate, atare afirmatie nu cadreaza cu realitatea. Spiritul secreto-maniei a persistat de-a lungul intregii perioade cit a durat respectivul experiment. De asemenea, conceptul de predare in baza acestei metode, curriculumul, adica programele de studii, manuscrisele manualelor experimentale, recenziile expertilor europeni, avizele evualatorilor nationali au fost tinute pina in prezent in mare taina.

Profesorilor care au fost antrenati in procesul de experimentare li se pastreaza cu mare strasnicie anonimatul. Inca o dovada concludenta a lipsei de elementara transparenta in procesul experimentarii si promovarii manualelor la istorie integrata a fost si refuzul domnului ministru Tvircun de a-mi pune la dispozitie manuscrisele manualelor respective, aveam tot dreptul sa solicit aceste manuscrise in baza faptului ca sint si membru al Comisiei pentru invatamint, cultura, mass-media, tineret si sport. Toate acestea demonstreaza absoluta inconsistenta a afirmatiilor responsabilului din cadrul Ministerului Educatiei, Tineretului si Sportului cu referire la caracterul transparent al promovarii istoriei integrate si, in atare situatie, ii solicit domnului ministru, de aceasta data pe cale oficiala, sa-mi puna de la dispozitie intreg setul de manuscrise ale manualelor la istoria integrata.

A doua interpelare i-o adresez domnului Procuror General al Republicii Moldova Valeriu Balaban. Cu ceva timp in urma adresasem o interpelare domnului ministru Victor Tvircun prin intermediul caruia ii solicitasem o informatie obiectiva despre modul in care a fost promovat si editat manualul experimental la istoria integrata pentru clasa a XII-a. Autori: Nazaria, Alexandru Roman, Alexandru Buruian, Mihai Sprinceana, Barbus si Anton Dumbrava.

Reamintesc ca respectivul manual, dupa ce a suportat un tiraj de 12 mii de exemplare, din cauza calitatii catastrofale, a fost trimis integral la maculatura, provocind grave prejudicii bugetului de stat.

Din pacate, sint nevoit sa constat ca raspunsul pe care mi l-a oferit domnul ministru Tvircun a fost unul neconcludent si evaziv. Ii solicit domnului Procuror General o investigatie temeinica a acestui caz iesit din comun care s-a soldat cu prejudicierea bugetului de stat cu aproximativ 5 00 de mii de lei. Si, in cazul identificarii celor care s-au facut vinovati de acest prejudiciu, sa se intenteze un dosar penal si sa fie trasi la raspundere pentru ca, in cele din urma, aceste prejudicii sa fie acoperite din cont propriu.

Multumesc.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Multumesc, doamna Presedinte.

Adresez o interpelare domnului Procuror General Valeriu Balaban. Si il rog pe domnul Procuror General sa investigheze cazul de denigrare a institutiilor statului, se au in vedere institutiile de invatamint superior din Republica Moldova de catre o grupare comsomolista de tineri comsomolisti, care, neaducind argumente concludente, practic, pun la indoiala, ca aceste institutii sint conduse de catre niste raufacatori.

Si as vrea ca in aceasta investigatie sa fie descrise clar cit de convingatoare sint argumentele aduse de aceasta grupare de tineri comsomolisti care denigreaza pe acei care stau in fruntea unor institutii ale statului. Acelasi lucru il adresez, aceeasi interpelare o adresez domnului ministru al educatiei, tineretului si sportului Victor Tvircun.

Si cer ca domnul Tvircun sa ne aduca aici, in plenul Parlamentului, date de argumentare a invinuirilor aduse de catre aceasta grupare comsomolista conducatorilor institutiilor de invatamint superior din Republica Moldova. Si rog ca aceasta informatie sa fie adusa aici, in plenul Parlamentului, in sedinta urmatoare si de domnul Procuror General si de domnul ministru al educatiei, tineretului si sportului.

Multumesc.

Doamna Maria Postoico:

Nu mai sint intrebari si interpelari? Da? Dar atunci trecem la urmatoarea declaratie. Se invita la microfonul central domnul Secareanu.

Sinteti inscrisi?

Imi cer iertare, domnul Secareanu a fost primul.

Domnul Stefan Secareanu:

Multumesc.

Stimata doamna Presedinte.

Simati colegi deputati,

Grupul Parlamentar al Partidului Popular Crestin Democrat constata cu ingrijorare ca decizia responsabililor din cadrul Guvernului de a interzice accesul deputatului crestin-democrat Ion Varta si a reprezentantilor mass-media la lucrarile seminarului international, consacrat implementarii istoriei integrate in invatamintul preuniversitar din Republica Moldova, organizat de Ministerul Educatiei, Tineretului si Sportului al Republicii Moldova, cu participarea unor experti de la Consiliul Europei, precum si din cadrul Institutului de Cercetare in Domeniul Manualelor de Istorie “Gheorghe Ekkerd” din Germania, constituie o incalcare grosolana a statutului deputatului si a principiului transparentei si libertatii presei. Un atare comportament se explica prin refuzul responsabililor din Guvern de a admite o informare obiectiva a opiniei publice cu privire la modul cum este instru-mentat scenariul de implementare a istoriei integrate.

Decizia autoritatilor Republicii Moldova de a initia experimentarea cursului de istorie integrata, fara o expertizare prealabila, transparenta si obiectiva a conceptiei respectivului curs, curriculei si a manualelor experimentale, impunerea pe cale administrativa a unei abordari perimate si antistiintifice a istoriei nationale prin intermediul reanimarii unor dogme de sorginte stalinista au provocat grave deformari ale experimentului si continuturilor manualelor experimentale de istorie integrata.

Aceste actiuni reprezinta o sfidare a rezolutiilor Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei din 24 aprilie si 26 septembrie 2002 cu privire la functionarea institutiilor democratice din Republica Moldova, prin care a fost instituit un moratoriu asupra problemelor de predare a istoriei.

Organizarea unei campanii masive de discreditare a manualelor de istorie in vara si toamna anului 2003 inca in vigoare in invatamintul preuniversitar, precum si a autorilor acestora a condus la excluderea in mod abuziv din cadrul unei dialog civilizat a majoritatii covarsitoare a istoricilor din tara si la instaurarea unei situatii de conflict, care se mentine pina in prezent.

Aceasta stare de conflict a antrenat numerosi reprezentanti ai altor categorii profesionale si sociale, inclusiv o buna parte a intelectualitatii din Republica Moldova. In consecinta, societatea este divizata in doua tabere si o atare divizare comporta riscuri serioase pentru echilibrul social-politic, atit de necesar tarii noastre pentru onorarea angajamentelor asumate o data cu semnarea planului de actiuni Republica Moldova – Uniunea Europeana de care depinde viitorul european al statului nostru.

Grupul parlamentar al Partidului Popular Crestin Democrat considera ca maniera in care s-a desfasurat pina in prezent procedura de promovare a cursului de istorie integrata este una paguboasa si contrarie prevederilor unor acte legislative si normative nationale, conceptiei dezvoltarii invatamintului in Republica Moldova, Programului national de dezvoltare a invatamintului in Republica Moldova, Legii invatamintului, curricumului de baza, precum si a prevederilor stipulate prin recomandarea 15 din 2001 privind predarea istoriei in Europa in secolul al XXI-lea, adoptata de Comitetul de Ministri al Consiliului Europei.

Promovarea cu insistenta a cursului de istorie integrata prin refuzul unui dialog constructiv intre parti si incalcarea flagranta si grava a principiului transparentei in aceasta problema de interes national se constituie intr-o conspiratie a unor grupuri de interese din cadrul actualei puteri, indreptata impotriva parteneriatului politic, instituit in scopul realizarii reformelor democratice. Subestimarea pericolului unei eventuale destabilizari pe care poate genera divizarea societatii in doua tabere, din cauza refuzului de a readuce pe fagasul corectitudinii si normalitatii dialogul curmat in mod arbitrar in 2002 – 2003, pericliteaza atmosfera de stabilitate si consens politic, care s-a instalat dupa alegerile parlamentare din anul trecut.

In aceasta situatie, se impun in mod imperios reluarea dialogului dintre guvernare si reprezentantii celuilalt curent de opinie, care intruneste o sustinere considerabila in societatea noastra. In rol aparte in restabilirea dialogului dintre cele doua tabere ale societatii in problema predarii istoriei in scoala revine expertilor Consiliului Europei, care, se pare, pina in prezent, inca nu s-au patruns de responsabilitatea ce le revine in dezamorsarea starii conflictuale de la noi si care subapreciaza necesitatea unor recomandari cu privire la promovarea unei interpretari stiintifice si depolitizate a continutului manualelor de istorie integrata.

Decizia de implementare a unor manuale de istorie, care nu intrunesc un consens in societate, nu poate fi realizata fara acordul parintilor si elevilor care urmeaza sa studieze in baza lor. Acesta este un drept fundamental al lor, garantat de Constitutie, de Declaratia universala a drepturilor omului, de Conventia europeana a drepturilor omului si libertatilor fundamentale, precum si de Conventia internationala cu privire la drepturile copilului, la care Republica Moldova este parte.

Eu citez, articolul 35 alineatul (9) din Constitutia Republicii Moldova. “Dreptul prioritar de a alege sfera de instruire a copiilor revine parintilor.” Articolul 26 punctul 3 din Declaratia universala a drepturilor omului: “Parintii au cu prioritate dreptul sa aleaga felul educatiei care urmeaza sa fie data copiilor lor.”

Articolul 28 punctul 1, litera d) din Conventia internationala cu privire la drepturile copilului. Statele parti recunosc dreptul copilului la educatie, sa faca deschise si in vederea asigurarii exercitarii acestui drept in mod progresiv si in baza egalitatii de sanse, vor urmari in special, citez: “Sa faca deschise si accesibile tuturor copiilor informarea si orientarea scolara si profesionala.”

De asemenea, punctul 2 din acelasi articol 28 din Conventia internationala cu privire la drepturile copilului spune: “Statele parti vor lua toate masurile corespunzatoare pentru a asigura aplicarea disciplinei scolare intr-un mod compatibil cu demnitatea copilului, ca fiinta umana, si in conformitate cu prezenta Conventie”.

Opinia publica din Republica Moldova asteapta, din partea factorilor de decizie, o abordare corecta si responsabila a chestiunii privind predarea istoriei in institutiile de invatamint din tara. Noi am sesizat, bineinteles, am informat acei doi raportori pentru Moldova din Cadrul Consiliului Europei in legatura cu faptul actului regretabil pe care vi l-am comunicat, care s-a intimplat saptamina trecuta la Holercani.

Va multumesc.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

Domnul Vlad Cubreacov:

Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.

Stimati colegi,

Trebuie sa va anunt ca in momentul in care domnul Stefan Secareanu a fost invitat de doamna vicepresedinte Maria Postoico la tribuna centrala, transmisiunea la postul national de radio si televiziune a fost intrerupta. Este pentru a doua oara, am verificat acest lucru. Am verificat acest lucru, a fost reluata, probabil, transmisiunea, deci, exact pe perioada acestei declaratii am avut o pauza tehnica greu de explicat. Atrag atentia asupra faptului ca este pentru a doua oara, cind se intimpla acelasi lucru in cazul unei declaratii a fractiunii Partidului Popular Crestin Democrat.

Am sesizat alta data Consiliul Coordonator al Audiovizualului si conducerea Companiei “Teleradio-Moldova”. Explicatiile care ni s-au dat au fost insuficiente si pe alocuri ridicole. De aceea, cred eu ca este corect sa, in cazul in care constatam incalcarea unei legi organice ca Regulamentul Parlamentului, care prevede transmisiunea, in mod expres transmisiune in direct a sedintelor plenare ale Parlamentului, fara nici un fel de exceptii la un capitol sau la altul, cerem, in numele grupului nostru parlamentar, posibilitatea sa reiteram aceasta declaratie miine in debutul sedintei plenare. Pentru a actiona tocmai in spiritul transparentei, al respectului fata de noi insine si fata de alegatorii care ne-au delegat in Legislativ.

Noi regretam sincer acest incident. Era mai bine ca el sa nu aiba loc. Dar daca am constatat acest fapt, aceasta pauza regretabila si incalcare de lege flagranta in recidiva, noi cerem acest drept si credem ca actionam cit se poate de legitim.

Multumesc.

Doamna Maria Postoico:

Domnul Klipii.

Domnul Igor Klipii:

Declaratia grupului deputatilor social-liberali privind situatia detinutilor politici Tudor Petrov-Popa si Andrei Ivantoc.

Onorata asistenta,

Stimati colegi,

De aproape doua luni, unii deputati din opozitie cauta sa convinga Parlamentul de la Chisinau despre necesitatea adoptarii unei declaratii privind situatia detinutilor politici Tudor Petrov-Popa si Andrei Ivantoc, intemnitati de autoritatile separatiste de la Tiraspol, cu concursul fortelor ruse de ocupatie.

La finele lunii mai anul curent, liderul PSL, deputatul Oleg Serebrian, facind trimitere la pozitia adoptata fata de problemele celor doi martiri de catre Premierul roman Tericeanu la Strasbourg, semnala lipsa unor pozitii identice ale Guvernului, Parlamentului si Presedintiei de la Chisinau, cautind zadarnic sa-si convinga colegii despre necesitatea unei reactii neintirziate.

Doua saptamini mai tirziu, doamna deputat Vitalia Pavlicenco venea cu o propunere expresa privind elaborarea unei reactii a Parlamentului, propunere acceptata doar proforma de catre majoritatea grupurilor politice din Legislativ. Iata ca au trecut citeva saptamini din acel moment. Peste 10 zile, sesiunea de primavara–vara se va incheia si, din cite se vede, Parlamentul va pleca in vacanta, fara a adopta o declaratie in aceasta problema.

Putem face astazi aceasta constatare, daca tinem cont de felul anemic in care a reactionat astazi Parlamentul la propunerea de constituire a unui grup de lucru care ar lucra la elaborarea proiectului declaratiei. Va reamintesc ca la aceasta initiativa au raspuns doar deputatii social-liberali si Fractiunea Parlamentara “Alianta «Moldova Noastra»”. Acest mod de a reactiona deconspira o data in plus atitudinea reala a majoritatii parlamentare si a Guvernului sau in problema data.

Pentru Chisinaul oficial soarta acestor oameni pare sa fie mai putin importanta decit cea a animalelor folosite in scopuri experimentale, carora astazi am gasit unde sa le consacram un sfert de ora din timpul rezervat sedintei in plen. Asa se face ca pentru oamenii folositi in scopuri experimentale nici resurse si nici macar timp sau vointa de a lua atitudine politica si umana, care se impune in asemenea circumstante, nu avem.

De altfel, inca acum sase saptamini, deputatul Oleg Serebrian solicita Guvernului, intr-o interpelare facuta in plenul Parlamentului, sa i se prezinte datele privind ajutorul material acordat in ultimii cinci ani de autoritatile de la Chisinau familiilor celor doi detinuti de la Tiraspol. Doua saptamini mai tirziu, domnul ministru adjunct Esanu promitea solemn tot aici, in plenul Parlamentului, ca aceste date vor fi neintirziat prezentate. Fireste raspunsul asa si nu a mai urmat, motivul fiind unul lesne de inteles: familiile lui Andrei Ivantoc si Tudor Petrov Popa se pare ca sint uneori ajutate de autoritatile altor state, sau de catre unele structuri neguvernamentale, nu insa si de autoritatile din propria tara.

Ca sa fiu mai convingator, am inserat in declaratia noastra o scrisoare deschisa, adresata Legislativului de la Chisinau de catre sotia detinutului Andrei Ivantoc. Vreau sa mentionez ca voi cita expres textul scrisorii:

“Catre toti membrii Parlamentului Republicii Moldova de la Eudochia Ivantoc, sotia prizonierului de razboi Andrei Ivantoc, detinut ilegal de catre fortele autoproclamate din Transnistria de la 2 iunie 1992.

Stimati deputati,

Ati fost alesi pentru a crea si a respecta legile si prin lege a asigura respectarea drepturilor omului in Republica Moldova. Sint 14 ani de cind sotul meu Andrei Ivantoc si camaradul lui Tudor Petrov Popa sint detinuti ilegal in temnitele separatistilor de la Tiraspol. In acesti ani ei au fost batuti, supusi maltratarilor fizice si torturilor psihice, au fost privati de dreptul de a comunica cu acei apropiati, de a primi si de a trimite scrisori, de a primi medicamente sau ziare in limba romana.

Cu doi ani in urma, CEDO a decis ca Rusia si Moldova se fac vinovate de detentia ilegala a membrilor grupului Ilascu. In acesti 14 ani, Moldova a avut citeva parlamente, unele formatii politice facindu-si popularitate in fata Electoratului cu numele acestor detinuti.

Dar nici o data in acesti 14 ani si mai ales in ultimii doi ani de cind CEDO a confirmat ca Rusia este agresoare si sustinatoare a regimului de la Tiraspol, deci, in acesti ani Parlamentul nu a reusit sa faca un gest de respect pentru detinutii politici, adresind o scrisoare autoritatilor Federatiei Ruse prin care ar cere eliberarea lor. Eram in convalescenta dupa o interventie chirurgicala acum citeva saptamini, cind am auzit la radio si am vizionat la televizor cum a fost pusa in dezbatere necesitatea adresarii acestei scrisori. Stiu ca Tudor si Andrei au ascultat in direct aceste dezbateri rusinoase. Le multumesc deputatilor care au venit cu aceasta initiativa, precum si celor care au sustinut-o.

Dar imi exprim profunda nedumerire de aprecierea lui Vlad Cubreacov, care considera ca altcineva are in responsabilitate aceasta problema. Sotul meu a luptat ca sa apere integritatea Moldovei, precum si sanatatea si linistea multora dintre acei care au trai asigurat astazi. Din numele celor doi detinuti si a familiilor lor, mai facem un apel la constiinta dumneavoastra si va intrebam: ce sa mai facem ca sa cereti Rusiei eliberarea lui Andrei si Tudor?”

Consider ca este o intrebare de principiu si un indemn pentru Parlamentul Republicii Moldova, care nu pot fi lasate fara raspuns. Tine de onoarea noastra ca deputati, ca reprezentanti ai forului legislativ suprem al tarii.

Multumesc.

Domnul Vlad Cubreacov:

Oricum, am fost vizat intr-o sedinta publica.

Doamna Maria Postoico:

Eu va rog.

Domnul Vlad Cubreacov:

Foarte scurt, jumatate de minut.

Doamna Maria Postoico:

Veti iesi in coridor si va veti lamuri cu toate acestea, bine?

Domnul Vlad Cubreacov:

Nu este vorba de lamurire.

Doamna Maria Postoico:

Eu va rog.

Microfonul nr.5.

Domnul Vlad Cubreacov:

Multumesc.

Stimati prieteni,

Indemnul meu este sa incercam sa nu speculam cu aspecte si probleme atit se sensibile, care privesc viata unor oameni cu care am fost intotdeauna solidari. Pentru ca, din pacate, unii dintre colegii nostri se rezuma intotdeauna la gesticulatiile politice si la declaratii in Parlament. Au fost accente plasate incorect in aceasta declaratie dincolo de citatul din scrisoarea sotiei domnului Ivantoc, care are dreptul la opinie si cu care nu intru intr-o polemica. Dinsa se refera la o interventie a mea in Parlament cind am spus ca trebuie, intii de toate, sa actioneze agentul guvernamental, Guvernul Republicii Moldova, reprezentantul Moldovei la Comitetul de Ministri al Consiliului Europei, care au pirghii concrete si eficiente de care nu au uzat.

Propunerea mea a mers mai departe chiar, am propus ca Republica Moldova sa se gindeasca la posibilitatea depunerii unei cereri, ca stat membru al Consiliului Europei, impotriva Federatiei Ruse. Acesta era cadrul corect de discutie. Mie imi pare rau ca oameni care nu au facut in fapta mai nimic pentru eliberarea acestor oameni, sa rezuma la aceste declaratii si speculeaza politicianist subiectul.

Multumesc.

Doamna Maria Postoico:

Stimati colegi,

Urmatoarea sedinta va avea loc miine, la ora 9.00. Nu uitati.

Sedinta o declar inchisa.

Va multumesc.

Sedinta s-a incheiat la ora 19.20.

Stenograma a fost pregatita spre publicare
in Directia documentare parlamentara a
Aparatului Parlamentului.