|
DEZBATERI
PARLAMENTARE
Parlamentul
Republicii Moldova de legislatura a XVI-a
SESIUNEA
a III-a ORDINARA – MARTIE 2006
Sedinta
din ziua de 3 martie 2006
(STENOGRAMA)
SUMAR
1. Declararea sedintei ca fiind deliberativa.
2. Dezbateri asupra ordinii de zi a sedintei,
adoptarea ei.
3. Dezbaterea si remiterea proiectului de Lege nr.4492 privind modificarea anexei la Legea
nr.668-XIII din 23 noiembrie 1995 pentru aprobarea Listei unitatilor ale caror
terenuri destinate agriculturii ramin in proprietatea statului si scutirea
Serviciului Hidrometeorologic de Stat de compensarea pierderilor cauzate de
excluderea terenurilor din circuitul agricol pentru constructia Statiei
Meteorologice Chisinau, Statiei Aerologice si a complexului administrativ.
4. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a
proiectului de Lege nr.171 pentru modificarea si completarea Legii nr.1569-XV
din 20 decembrie 2002 cu privire la modul de introducere si scoatere a
bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de catre persoane fizice (art.3,
31 , 4, 5).
5. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a
proiectului de Lege nr.4472 pentru modificarea articolului 92 din Codul navigatiei
maritime comerciale al Republicii Moldova.
6. Dezbaterea si remiterea proiectului de Lege
nr.408 privind modificarea Legii nr.1585-XV din 26 decembrie 2002 pentru
modificarea si completarea Legii nr.461-XV din 30 iulie 2001 privind piata
produselor petroliere (art.II).
7. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura,
dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.344 pentru
modificarea Legii nr.499-XIV din
14 iulie 1999 privind alocatiile sociale de stat pentru unele categorii de cetateni
(art.3, 14).
8. Aprobarea proiectului ordinii de zi a sedintelor
Parlamentului Republicii Moldova din perioada 9 – 17 martie 2006.
Sedinta incepe la ora 10.00
Lucrarile sint conduse de domnul Marian
LUPU, Presedintele Parlamentului, asistat de doamna Maria Postoico si domnul
Iurie Rosca, vicepresedinti ai Parlamentului.
Domnul Maxim Ganaciuc – director general adjunct al Aparatului
Parlamentului:
Doamnelor si domnilor deputati, buna dimineata.
Va anunt ca din totalul celor 101 deputati, si-au
inregistrat prezenta 97 de deputati. Absenteaza deputatii: Dmitri Todoroglo –
din motive de sanatate; Mihail Sidorov; Oleg Tulea; Vasile Balan.
Domnul Marian Lupu:
Multumesc.
Stimati colegi,
Sedinta este deliberativa. Rog sa onoram
Drapelul de Stat. (Se onoreaza Drapelul de Stat).
Va multumesc.
Ordinea de zi. Proiectul de Lege nr.4492
privind modificarea anexei la Legea nr.668-XIII din 23 noiembrie 1995 pentru
aprobarea Listei unitatilor ale caror terenuri destinate agriculturii ramin in
proprietatea statului si scutirea Serviciului Hidrometeorologic de Stat de
compensarea pierderilor cauzate de excluderea terenurilor din circuitul agricol
pentru constructia Statiei Meteorologice Chisinau.
Rog Guvernul.
Eu va rog, fiindca ati reactionat putin
tardiv, dupa prezentarea subiectului o sa va ofer cuvintul la microfon. De
acord.
Va rog, domnule Cazac.
Domnul Valeriu Cazac – directorul Serviciului Hidrometeorologic de Stat:
Buna dimineata.
Stimate domnule Presedinte,
Stimati deputati,
Motivatia elaborarii si promovarii chestiunii
discutate in Parlament se explica prin aceea ca, pe perioada mai multor ani,
acest complex a fost amplasat inca in
anii 1960 pe strada Grenoble, cind pe acest teritoriu erau livezi si gradini.
Dar, prin evolutia timpului, pe acest teritoriu urbea s-a dezvoltat si, conform
Planului general de dezvoltare a urbei, au inceput a se construi case cu multe
nivele. Aceste case cu multe nivele, desigur, au condus la incalcarea zonei de
protectie si a zonei de securitate a acestor statii, amplasate in sectorul
Botanica, strada Grenoble.
Actualmente, au devenit statii aceste
nereprezentative din punctul de vedere al datelor care se colecteaza la aceasta
statie si Statia Aerologica, care are menirea si destinatia de zondare a
atmosferei, provoaca nesiguranta si limiteaza securitatea locatarilor din acest
sector, deoarece lansarea radiosondelor este preconizata ca acest balon, care
se lanseaza in aer, sa contina heliu. Daca in anii 1980 aceasta situatie era la
inceput de creare a problemelor in anul 1984, apoi s-a pus problema transferarii
acestei statii pe un alt teritoriu, vizavi, care se solicita si astazi.
Insa, cu parere de rau, aceasta problema nu a
fost solutionata si statia a ramas la locul unde se afla si astazi. De aceea,
astazi problema este mai acuta decit in
anii 1980. Aceste statii necesita urgent de a fi transferate pe un nou
teritoriu, solicitat anume in preajma.
Rog sa sustineti acest proiect de Lege intru
solutionarea problemei strategice, de care depinde activitatea Serviciului
Hidrometeorologic de Stat.
Va multumesc pentru atentie.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc.
Intrebari pentru raportor.
Microfonul nr.3.
Domnul Vladimir Eremciuc:
Ñïàñèáî. Óâàæàåìûé äîêëàä÷èê, íàì,
åñòåñòâåííî, ïîíÿòíî, ÷òî â ðåçóëüòàòå ðàñøèðåíèÿ ãîðîäà Êèøèí¸âà, îðãàíû
ìåñòíîãî ïóáëè÷íîãî óïðàâëåíèÿ ïîçâîëèëè ñåáå íàðóøèòü çàùèòíóþ çîíó âàøåé
ñòàíöèè, èñïîëüçóÿ ó÷àñòêè ïîä ñòðîèòåëüñòâî. Ïåðåíîñ ýòîé ñòàíöèè, ðàçóìååòñÿ,
ïîòðåáóåò îïðåäåëåííûõ ôèíàíñîâûõ çàòðàò. Ïåðâûé âîïðîñ. ñîãëàñîâàëî ëè
ðóêîâîäñòâî ìåòåîñëóæáû îòâåäåíèå ó÷àñòêîâ ïîä ñòðîèòåëüñòâî?
È âòîðîé âîïðîñ. Íå ñòàâèòå ëè âû ïðîáëåìó
òàêèì îáðàçîì, ÷òîáû ÷àñòü çàòðàò âçÿë íà ñåáÿ áþäæåò îðãàíà ìåñòíîãî
ïóáëè÷íîãî óïðàâëåíèÿ, êîòîðûé çàíèìàëñÿ ýòèì ñòðîèòåëüñòâîì íà âàøåé çåìëå?
Ñïàñèáî.
Domnul Valeriu Cazac:
Va multumesc pentru intrebare.
Terenul selectat pentru amplasarea noii statii
a fost deja studiat, corespunde cerintelor si exigentilor de amplasare a
aceastei statii.
In ceea ce priveste cheltuielile ce tin de
constructia si amplasarea statiei, desigur, aceasta este prerogativa Guvernului
si el va decide din care sursa es va fi construita si amplasata.
Domnul Vladimir Eremciuc:
Eu va rog foarte frumos sa imi dati raspuns la
prima intrebare. Daca constructia s-a efectuat in zona de protectie pentru Statia
Meteorologica, cine a dat acordul sa se construiasca acolo?
Domnul Valeriu Cazac:
Va multumesc.
Scuzati ca nu am inteles prima intrebare. Dar
va raspund ca pe teritoriul statiei nu s-a construit nimic, s-a construit pe
terenurile aferente statiei si aceste terenuri aferente nu sint in gestionarea
Serviciului Hidrometeorologic de Stat, dar sint in proprietatea municipiului si
acesta are dreptul de a construi blocuri locative in zona de protectie a statiei.
Domnul Vladimir Eremciuc:
Inseamna ca a fost incalcata zona de protectie.
Domnul Valeriu Cazac:
Intocmai.
Domnul Vladimir Eremciuc:
Dar nu este vorba despre proprietate, este
vorba despre zona de protectie.
Domnul Valeriu Cazac:
Exact.
Domnul Vladimir Eremciuc:
Si mai departe. Dumneavoastra ati facut o
adresare catre organele respective?
Domnul Valeriu Cazac:
Desigur, s-a facut adresare catre…
Domnul Vladimir Eremciuc:
Nu are importanta. Noi nu punem problema catre
cine.
Domnul Valeriu Cazac:
Chestiunea consta intr-aceea ca in planul
general de dezvoltare a urbei nu au fost prevazute unele masuri de protectie a
acestei zone.
Domnul Vladimir Eremciuc:
E clar.
Multumesc.
Domnul Valeriu Cazac:
Si apoi s-au luat decizii de amplasare a
acestor blocuri cu nivele inalte, care, desigur, au afectat zona de protectie a
Statiei Meteorologice.
Domnul Marian Lupu:
Eu rog putina liniste in sala. Daca e nevoie
ca deputatii sa comunice suplimentar la acest subiect, luam o pauza de 15
minute si o facem, daca e necesar.
Va multumesc.
Microfonul nr.5.
Domnul Vlad Cubreacov:
Multumesc.
Stimate domnule director,
Inainte de a va adresa intrebarea, as vrea sa
fac o simpla remarca, pornind de la aceea ce ati spus dumneavoastra si de la
felul in care v-ati exprimat,
atragindu-va atentie asupra necesitatii de a utiliza un limbaj parlamentar. Nu
numai deputatii au aceasta obligatie, ci si invitatii la tribuna centrala a
Parlamentului. Corectitudinea si decenta limbajului utilizat este o rigoare
elementara, denumirea corecta a strazii pe care este amplasata institutia dumneavoastra
este Grenobl, dar nu cum ati rostit dumneavoastra – „Grenoblea”. Sa fiti atenti,
fiindca sint si copii care privesc transmisiunea in direct a sedintei noastre.
Intrebarea se refera la soarta actualului
teren aferent serviciului, pentru ca acesta se disponibilizeaza prin constructia
unei noi cladiri. Care va fi destinul acestui teren aferent?
Si, totodata, vreau sa va intreb, daca
Procuratura a fost sesizata de dumneavoastra in legatura cu interferarea
administratiei publice locale in ceea ce priveste terenul aferent si zona de
protectie a actualului serviciu. Ce ati facut dumneavoastra pentru aceasta? Si
care este soarta terenului care se disponibilizeaza?
Domnul Valeriu Cazac:
Va multumesc.
Imi cer scuze pentru greselile comise in
exprimare. Vreau sa va spun ca terenul pe care sint amplasate astazi statiile
meteorologice si aeronologica, va fi distribuit la discretia Guvernului.
Aceasta este prerogativa Guvernului, si nu a Serviciului Hidrometeorologic de
Stat.
In ceea ce priveste adresarile si sesizarile in
Procuratura. A fost inaintat un demers catre Agentia pentru Dezvoltare si
Constructie pentru a sista unele constructii care afecteaza aceasta zona de
protectie.
Domnul Vlad Cubreacov:
Domnule director,
Intrebarea mea pornea de la faptul ca
dumneavoastra nu va reprezentanti doar pe dumneavoastra si nu doar serviciul,
ci raportati Parlamentului in numele Guvernului, care este autorul acestei initiative.
Si ar trebui, din momentul in care ati fost delegat in numele Guvernului, sa
cunoasteti punctul de vedere al Guvernului in toate aspectele care privesc
aceasta chestiune. Deci care este soarta acestui teren? Ce spuneti dumneavoastra
in numele Guvernului? Caci dumneavoastra reprezentanti Guvernul aici.
Domnul Valeriu Cazac:
Sint mai multe posibilitati ce tin de
gestionarea ori de destinatia acestui teritoriu, care va fi eliberat dupa ce
vom pleca de pe el. Dar ramine de competenta Guvernului ce sa faca cu el? Sa il
scoata la licitatie, sa il… Eu nu cunosc ce planuri are in perspectiva Guvernul
vizavi de acest teritoriu.
Domnul Vlad Cubreacov:
Intrebarea mea a pornit de la faptul ca anume
aceasta situatie incerta este susceptibila de repartizarea acestor terenuri
conform unor anumite criterii, unor anumite interese si s-ar putea ca reamplasarea
serviciului dumneavoastra sa urmareasca tocmai aceste scopuri meschine.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Domnul Vladimir Filat:
Multumesc, domnule Presedinte.
Domnule director,
Noi deseori vorbim in Parlament ca ar fi
foarte bine sa cunoastem si finalitatea oricarui proiect prezentat spre a fi
votat. Acum incercam sa atribuim terenul, dar, ca deputati, nu cunoastem care
va fi finalitatea.
Spre exemplu, cit va costa noul proiect? In
ceea ce priveste necesitatea, noi sintem de acord. Cit va costa finalizarea
acestui proiect? Care vor fi sursele ce vor sta la baza efectuarii lucrarii
respective?
Domnul Valeriu Cazac:
Va multumesc.
Estimarile prealabile pentru constructie si
reamplasare sint in jurul a 20 de milioane de lei. Desigur, nu s-a facut un
calcul minutios, deoarece nu sint alocate surse pentru elaborarea unui deviz de
cheltuieli pentru aceasta constructie.
Domnul Vladimir Filat:
Va multumesc de raspuns.
De fapt, iarasi este o constatare, ar fi de
dorit pentru viitor, cind se prezinta asemenea proiecte, sa se vina si cu
argumentarea financiara, dar e foarte necesar sa se vina si cu sursa de finantare.
Daca este din contul bugetului de stat, atunci trebuie, probabil, sa prezinte
acest proiect, eu stiu, un membru al Guvernului si sa discutam problema in
complex, ca sa nu ajungem la situatia ca am atribuit terenul, am votat o lege
care scuteste de taxele respective, dar finalitatea n-o sa aiba loc, din
simplul motiv ca nu exista finantare.
Multumesc.
Domnul Valeriu Cazac:
Deoarece aceasta chestiune s-a discutat la
Guvern si Guvernul este informat de necesitatile transferarii, probabil, au gasit
sursa.
Domnul Vladimir Filat:
Domnule Presedinte,
Eu va rog atunci pe dumneavoastra sa stabiliti
cine ar putea sa dea raspuns la intrebarea respectiva, fiindca aceasta intrebare
se pune in Parlament, dar nu in Guvern. Iar argumentele care persista, de fapt,
in sala Parlamentului, cum ca s-a discutat la Guvern, Guvernul a decis, foarte
bine, dar vrem sa stim si noi.
Domnul Marian Lupu:
Bine. Cine din reprezentantii Guvernului de
aici, din sala, poate oferi raspuns la intrebare?
Microfonul nr.1.
Domnul Nicolae Esanu – reprezentant permanent al Guvernului in
Parlament:
Cu privire la prima intrebare
referitoare la soarta viitoare a terenului. In cadrul dezbaterii acestei
probleme in comisiile de lucru, create de Guvern, si in cazul aprobarii
proiectului in Guvern, s-au discutat mai multe variante. Dar in masura in care
nu exista o decizie a Parlamentului asupra unei probleme care se examineaza de
20 de ani deja. Noi nu am avut certitudinea ca Parlamentul va solutiona aceasta
problema si nu exista o decizie finala, in ce scopuri vor fi folosite
terenurile? Dar va asigur ca exista foarte multe necesitati si acest teren va
fi folosit in scopuri social-utile.
In ceea ce priveste problema finantarii
necesitatilor pentru constructii,
intr-adevar, dupa cum a mentionat domnul director, au fost facute estimari
prealabile cu privire la aceste necesitati. Cu Ministerul Finantelor au fost
evidentiate deja citeva directii de asigurare a acestor finantari: vor fi din
bugetul de stat. Inclusiv a fost pusa in discutie si posibilitatea vinderii la
licitatie, cu acordul Parlamentului, a unei parti din teren pentru a acoperi
aceste necesitati, dar nu a fost adoptata o decizie finala asupra acesteia.
In cazul de fata nu exista nici o decizie, eu
nu as vrea sa fac speculatie asupra unor scopuri urmarite de catre Guvern. Deci
scopul, finantarea luata in considerare astazi de catre Guvern, este finantarea
din buget.
Domnul Marian Lupu:
Eu sint mai mult ca sigur ca in aceste
circumstante domnul Filat are un careva mesaj pentru Executiv.
Microfonul nr.4, va rog.
Domnul Vladimir Filat:
Eu nu stiu, daca putem sa catalogam ceea ce am
sa spun eu ca mesaj, dar, daca vreti, o doleanta a fractiunii. Este foarte
sugestiv ceea ce ne-a povestit domnul viceministru Esanu si ar fi foarte bine
ca pentru viitor, cind venim in Parlament, deputatii sa fie constienti ce
voteaza de la pina la. Si atunci in proiectul respectiv de lege ar trebui sa
fie foarte clar indicat care este soarta terenului ce se aloca din contul
institutului. Si care este soarta terenului care ramine disponibil. Si sa nu
primim raspunsuri ca noi am discutat si, eventual, o sa vindem o parte s.a.m.d.
Tinind cont de aceste lucruri, domnule Presedinte,
ar fi foarte bine, cred eu, pentru noi toti sa remitem acest proiect in
comisie, sa fim informati si noi, nu numai Guvernul, si sa venim foarte constienti
si sa votam. Este o idee buna, dar sa o facem in constiinta de cauza.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc.
Microfonul nr.5.
Domnul Iurie Bolboceanu:
Multumesc, domnule Presedinte.
Domnule raportor,
Conform regulilor de executare a lucrarilor in
zonele de protectie punctul 5 (a) prevede: “Constructia cladirilor si a altor
obiective la o distanta minima de
10 inaltimi si a unor cladiri izolate la o distanta minima de 20 de inaltimi.”
Cum se vor respecta conditiile mentionate in zona prevazuta pentru constructia
acestei statii in proces de dezvoltare?
Domnul Valeriu Cazac:
Multumesc de intrebare.
Deja s-au facut masurarile de rigoare si
transferarea acestei statii pe locul solicitat va corespunde intocmai exigentilor
prevazute in lege pentru zonele de protectie.
Domnul Iurie Bolboceanu:
Intrebarea a doua. La ce distanta va fi
construita aceasta statie de obiectul vechi?
Domnul Valeriu Cazac:
La 300 de metri de la sosea. In total 450 de
metri.
Domnul Iurie Bolboceanu:
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Alte intrebari? Nu sint.
Va multumesc, domnule raportor. Rog sa luati
loc.
Rog comisia.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Stimate domnule Presedinte,
Stimati colegi,
Comisia pentru agricultura si industria
alimentara a examinat proiectul de Lege privind modificarea anexei la Legea
nr.668 din 23 noiembrie 1995 pentru aprobarea Listei unitatilor ale caror
terenuri destinate agriculturii ramin in proprietatea statului si scutirea
Serviciului Hidrometeorologic de Stat de compensarea pierderilor cauzate de
excluderea terenurilor din circuitul agricol.
Proiectul de Lege mentionat prevede retragerea
din circuitul agricol a terenurilor agricole de calitate superioara cu gradul
de fertilitate 71. Conform datelor investigatiilor pedologige, efectuate de
Institutul pentru Organizarea Teritoriului, o suprafata de 4,63 de hectare din
folosinta Institutului de Cercetari Stiintifice, Selectie si Tehnologii pentru
Pomicultura se atribuie pentru constructia noii Statii Meteorologice Chisinau,
Statiei Aerologice si complexului administrativ.
Totodata, propunind scutirea Serviciului
Hidrometeorologic de Stat de compensarea pierderilor sectorului agrar, cauzate
de excluderea din circuitul agricol a terenurilor pentru constructia statiilor
mentionate si a complexului administrativ.
In urma examinarii documentelor prezentate, au
aparut citeva intrebari la care nu a fost primit raspuns de la reprezentantii
Guvernului. Astfel, nu este clar cit va costa reamplasarea Statiei
Meteorologice, Statiei Aerologice si a complexului administrativ.
Nu este clar din care surse vor fi alocate
mijloacele financiare pentru aceste lucrari? Cum se vor utiliza constructiile
statiilor complexului administrativ existent si terenul aferent cu suprafata de
2,7 hectare?
Mentionam ca, conform Legii cu privire la
activitatea hidrometeorologica, terenurile pe care sint amplasate statiile si
posturile hidrometeorologice nu sint pasibile retragerii. In cazurile prevazute
de legislatie, aceste terenuri pot fi retrase pentru necesitati de stat sau obstesti.
La deplasarea pe teren s-a mai stabilit ca
circa 0,6 hectare de teren cu destinatie agricola este ocupat ilegal de o
parcare de automobile, fapt despre care ar trebui sa stie Ministerul
Agriculturii si Industriei Alimentare, responsabil, conform legii, de
gestionarea proprietatii statului si sa ia masurile de
rigoare pentru contracararea ocuparii nelegitime a terenului. In urma
dezbaterilor avute in comisie si luind in considerare avizele pozitive ale
comisiilor permanente, s-a stabilit ca proiectul in cauza poate fi acceptat in
prima lectura, cu conditia ca in lectura a doua articolul 3 care tine de
scutirea de compensarea pierderilor sectorului agrar, cauzate de excluderea din
circuitul agricol a unui teren cu suprafata de 4,7 de hectare va fi exclus.
Legea se va completa cu un nou articol,
unde se va stabili ca constructiile existente ale Serviciului Hidrometeorologic
de Stat si terenul aferent cu suprafata de 2,7 hectare, proprietate a statului,
va fi vindut la licitatie de catre Ministerul Economiei si Comertului, Agentia
de Stat pentru Privatizare, iar mijloacele banesti acumulate vor fi utilizate
pentru compensarile de excludere a terenului din circuitul agricol pe care se
reamplaseaza statiile mentionate si pentru constructia complexului
administrativ.
Cu conditia acceptarii celor expuse mai
sus, Comisia pentru agricultura si industria alimentara propune proiectul de
Lege mentionat spre adoptare in prima lectura.
Stimati colegi,
In urma acestei propuneri si a examinarii in
comisie, cred ca s-au primit si niste raspunsuri la intrebarile domnului
deputat Filat. Comisia, practic, va reface acest proiect de Lege prezentat de
Guvern si el va avea alt cuprins, adica va fi un alt proiect de Lege, dar
scopul va ramine ca aceasta statie meteorologica sa fie reamplasata si sa intruneasca
toate conditiile necesare pentru astfel de obiective, care intra in circuitul
global meteorologic. Aceasta este propunerea comisiei.
Domnul Marian Lupu:
Da, de acord.
Va multumesc.
Microfonul nr.4.
Domnul Dumitru Diacov:
Domnul presedinte al comisiei a spus ca, in
legatura cu obiectiile expuse aici in cadrul sedintei, comisia pentru lectura a
doua va reformula. Atunci mai bine sa acordam o saptamina comisiei ca aceasta sa
reformuleze, sa votam acest proiect de lege in prima lectura si sa fie votat asa
cum necesita. Fiindca daca noi il votam in prima lectura, ce fel de reformulare
o sa se faca dupa aceasta?
Domnul Marian Lupu:
Neschimbind conceptul, presupun.
Da, domnule Cosarciuc, va rog.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Domnule presedinte al fractiunii,
Nu este vorba despre obiectiile din sedinta
plenara, este vorba despre ceea ce s-a examinat in comisie. Comisia a
identificat aceleasi probleme mentionate si in sedinta plenara. Si, in
principiu, comisia de acum are pregatit un proiect de propuneri pentru lectura
a doua. De ce propunem noi aceasta formula in prima lectura? Fiindca, in
principiu, se schimba conceptul legii.
Si acum Parlamentul trebuie sa se expuna
asupra schimbarii acestui concept al legii, pentru ca sa fie posibila
modificarea pentru lectura a doua, de acum sa venim practic cu un alt proiect.
Nu, aceasta este prima lectura.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Domnul Leonid Bujor:
Multumesc, domnule Presedinte al Parlamentului.
Domnule Cosacriuc,
Am o intrebare. Probabil, comisia a
examinat acest aspect. In cazul in care nu s-a atras atentie in mod special,
avem juristi care ar putea sa se pronunte pe marginea acestei chestiuni.
Ulterior, in cadrul examinarii acestei chestiuni, functionarii de la Primaria
municipiului Chisinau au confirmat cele fixate in nota informativa ca acum 20
de ani Consiliul orasenesc Chisinau a adoptat o astfel de decizie cu privire la
reamplasarea centrului.
Intrebarea mea este urmatoarea: aceasta hotarire,
adoptata acum circa 20 de ani, ramine in vigoare sau se impune adoptarea unei
noi decizii? Am in vedere termenul de 20 de ani. Aspectul legal nu este anulat,
aceasta eu si o spun, de aceea ca sa nu apara pe urma intrebari, atunci cind
demareaza constructia si cineva sa spuna ca au trecut 20 de ani.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Stimate domnule deputat Bujor,
Eu am aceasta hotarire a Comitetului
executiv orasenesc Chisinau din 1984. Este evident ca, o data cu adoptarea
legii, si in lege va fi foarte clar scris ca aceste terenuri vor fi distribuite
Serviciului Hidrometeorologic de Stat pentru reamplasarea acestuia, adica legea
este prioritara si atunci decizia Comitetului executiv nu va mai avea valoare.
Aceasta este evident.
Domnul Leonid Bujor:
Bine, domnule Cosarciuc, multumesc.
Aceasta m-a interesat, daca s-a tinut cont
de faptul ca este adoptata si sa nu apara ulterior intrebari.
Multumesc.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Da, s-a tinut cont ca aceasta hotarire
exista astazi, dar ea nu a fost executata si prin lege ea de acum nu va mai
avea valoare.
Domnul Marian Lupu:
Da, microfonul nr. 3.
Doamna Eugenia Ostapciuc:
Domnule Presedinte,
Stimati colegi,
Eu as vrea inca o data sa formulati cum se
schimba conceptul legii, pentru ca fractiunea a discutat conceptul actual si
este vorba de 20 de milioane de lei. Si daca se schimba sursa de finantare, inseamna
ca noi trebuie sa remitem in comisie si sa discutam. Ne trebuie si avizul
Guvernului s.a.m.d.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Stimata doamna presedinte al fractiunii,
Chestia consta in aceea ca conceptul legii
nu prevede sursa de finantare in general. Aici este vorba despre derogarea de
la Codul funciar, ca adica acestea... excluderea din circuitul agricol sa nu
fie platita de catre serviciul corespunzator. Comisia propune ca acest articol
sa nu fie sustinut si aceasta derogare sa nu fie acceptata. Dar plata pentru
excluderea din circuitul agricol sa fie efectuata din contul vinzarii acestui
teren de 2,7 de hectare, pe care este amplasat astazi serviciul mentionat si
toate celelalte constructii de pe acest teren.
Fiindca statia trece peste drum, cum s-a
mentionat aici, la o distanta de 400 m si se va construi o statie noua. Si
atunci acest teren ramine in mijlocul teritoriului construit cu case, adica cu
blocuri de locuit. Acest teren trebuie sa fie vindut si cu banii acestia sa fie
platita excluderea din circuitul agricol si cheltuielile pentru constructia
complexului administrativ. Adica eu va spun ceea ce trebuia sa spuna Guvernul,
dar nu trebuie sa spuna comisia. Aceasta este discutia care a avut loc in
comisie.
Doamna Eugenia Ostapciuc:
Domnule presedinte al comisiei, eu cred ca
noi nu putem astazi sa acceptam aceasta propunere fara ca sa avem parerea
Guvernului. Nu este exclus ca pamintul acesta de acum este distribuit pentru
ceva. Asa ca trebuie sa examinam.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
El nu poate fi distribuit, stimata doamna.
Doamna Eugenia Ostapciuc:
Sau ramine asa ca alocatiile sa fie...
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Acest teren nu poate fi distribuit nimanui,
fiindca, conform Legii cu privire la Serviciul Hidrometeorologic de Stat,
aceste terenuri nu pot fi retrase din circuit atit timp cit pe el sint
amplasate aceste servicii. Numai dupa reamplasare aceste terenuri pot fi
scoase, dar este decizia.
Eu as vrea sa mentionez, stimati colegi, ca
la aceasta concluzie s-a ajuns cu greu in comisie. Noi am iesit in teren, am
studiat situatia si am ajuns la concluzia ca reamplasarea acestei statiuni este
necesara, dar ea nu poate fi reamplasata la un kilometru sau doi, fiindca iarasi
isi schimba coordonatele georgafice. Atunci nu se va mai numi statia Chisinau,
dar se va numi, eu stiu, statia Bubuieci sau alta denumire si va fi scoasa din
circuitul global meteorologic. Aceasta este situatia.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi...
Doamna Eugenia Ostapciuc:
Domnule Presedinte,
Fractiunea cere o pauza de 15 minute ori
proiectul de lege sa fie remis in comisie.
Domnul Marian Lupu:
Da, eu am catre dumneavoastra o propunere,
nu va suparati. Avem o situatie complexa, o situatie care presupune ca deja la
aceasta etapa de aprobare a proiectului de lege in prima lectura ne confruntam
cu elemente puternice de modificare a conceptului acestui proiect. Eu resimt ca
nu toti colegii din sala si, probabil, o buna parte din ei, totusi, nu cunosc in
detalii aceste modificari de concept al acestui proiect, pe care motiv am si eu
o propunere, voi uza de imputernicirile presedintelui sedintei pentru a remite
proiectul nr.4492 in comisie pentru o perioada de o saptamina, pina saptamina
viitoare.
Si, intre timp, rugamintea este ca toate
fractiunile, reprezentantii in comisii, bineinteles comisia sesizata in fond,
plus alte comisii care sint interesate in mod special conform profilului
acestora sa se familiarizeze cu aceasta noua abordare de concept in modul in
care acest lucru ne permite, cu buna cunostinta de cauza, fara intrebari
neclare, fara elemente lipsite de claritate pentru o buna parte din colegi.
Joia viitoare proiectul nr.4492. Ne vom pronunta asupra ordinii de zi pentru
urmatorul program bisaptaminal, sa revenim la el.
Deci propunerea este cu adevarat sa o facem
cu buna cunostinta de cauza. Rog sa acceptati aceasta propunere.
Va multumesc.
Va multumesc, domnule presedinte al
comisiei.
Deci proiectul de Lege nr.4492 se remite in
comisie. Si se va propune pentru incorporarea in proiectul ordinii de zi pentru
perioada urmatoarelor doua saptamini.
Proiectul de Lege nr.171 pentru modificarea
si completarea Legii cu privire la modul de introducere si scoatere a bunurilor
de pe teritoriul Republicii Moldova de catre persoanele fizice.
Guvernul.
Domnul Anatolie Barbarosie – vicedirector general al Serviciului Vamal:
Stimate domnule Presedinte al
Parlamentului,
Stimati deputati,
Onorata asistenta,
In contextul ajustarii legislatiei nationale
la unele cerinte si standarde vamale europene, precum si in scopul implementarii
principiilor moderne de activitate vamala, bazate pe simplificarea procedurilor
controlului vamal, conlucrarea eficienta cu sfera comerciala a cetatenilor de rind,
Serviciul Vamal al Republicii Moldova propune spre examinare proiectul de Lege
cu privire la modificarea si completarea Legii nr.1569 din 20 decembrie 2002 cu
privire la modul de introducere si scoatere a bunurilor de pe teritoriul
Republicii Moldova de catre persoanele fizice.
Proiectul are drept scop acordarea la
nivel, de lege, atit a persoanelor fizice rezidente, cit si nerezidente a
dreptului de a scoate de pe teritoriul Republicii Moldova a valorilor valutare in
suma de pina la 10 mii de euro, fara prezentarea organelor vamale a actelor de
provenienta a acestora. Sumele banesti ce depasesc 10 mii de euro vor putea fi
scoase de pe teritoriul tarii in conditiile stabilite deja in legislatia actuala.
In momentul de fata introducerea si
scoaterea valorilor valutare de catre persoanele fizice rezidente si
nerezidente sint reglementate de Regulamentul privind reglementarea valutara pe
teritoriul Republicii Moldova al Consiliului de administrare al Bancii Nationale
a Moldovei nr.2 din 13 ianuarie 1994. Acest Regulament a fost elaborat in anul
1993 si, desi a fost modificat si completat, capitolul care reglementeaza modul
de introducere si scoatere a bancnotelor nu corespunde nivelului relatiilor
sociale actuale si, in raport cu aceasta, necesita de a fi actualizat si
modificat.
Legea nr.548-XIII din 21 iulie 1995 cu
privire la Banca Nationala a Moldovei nu contine norme juridice, care ar imputernici
expres cu exclusivitate Banca Nationala sa stabileasca reguli vizind
introducerea si scoaterea mijloacelor banesti peste frontiera vamala.
Aceste operatiuni sint incluse in cadrul
activitatii vamale, a carei conducere efectiva in Republica Moldova este
efectuata de organele vamale. Legislatia tarilor europene si a altor tari inalt
dezvoltate din lume acorda demult dreptul persoanelor fizice de a introduce, de
a scoate bancnote in suma mai mare ca acea admisa in Republica Moldova, fara
careva restrictii. In acest sens, putem da exemple: Romania – 10 mii de euro,
Italia – 12 500, Germania – 16 mii de euro, Rusia –
10 mii dolari S.U.A.
Serviciul Vamal a depistat nenumarate incalcari
ale persoanelor fizice, care constau in nedeclararea bancnotelor, a caror suma
nu depasea limita permisa de lege. La trecerea frontierei, simpla comunicare a
persoanei fizice referitor la faptul ca detine o suma baneasca, genereaza
obligatia colaboratorului vamal de a sanctiona persoana respectiva, cu
confiscarea sumei nedeclarate.
Acest fapt nu face fata standardelor
europene si nu corespunde principiilor moderne aplicabile la trecerea
frontierei vamale de catre persoanele fizice. In multe cazuri, instantele de
judecata restituie persoanelor fizice sumele banesti confiscate, luind ca temei
faptul ca nu depasesc limita permisa de legislatie la scoaterea sau la
introducerea in Republica Moldova a valutei.
Marea majoritate a persoanelor fizice nu
declara sumele de care dispun la trecerea frontierei din motive de securitate.
Instabilitatea si problemele sociale impun persoanele fizice sa fie mai
prudente, mai rezervate, ceea ce determina frica de a declara, pentru a nu
permite ca alte persoane sa fie la curent cu sumele de bani pe care le
transporta. Proiectul propus va inlatura aceasta situatie, va insufla
persoanelor mai multa incredere.
Legislatia actuala contine norme
discriminatorii intre persoanele fizice rezidente si nerezidente, fapt care nu
exista in alte tari. Aceasta motiveaza, in conditiile actuale, savirsirea
abuzurilor de serviciu de persoane cu functii de raspundere. Bancnotele
reprezinta marfa, a carei introducere si scoatere, in scopuri comerciale,
trebuie sa fie reglementata la nivel de lege, iar procedura si normele tehnice
– la nivel de act intern al Serviciului Vamal.
La etapa cind Serviciul Vamal realizeaza masuri
in vederea implementarii unui sir intreg de proceduri noi vamale, bazate pe
standardele europene, pe tehnologii informationale avansate, consideram
proiectul binevenit si corespunzator relatiilor sociale existente.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Da, va multumesc.
Intrebari pentru raportor.
Microfonul nr.4.
Domnul Vladimir Filat:
Va multumesc, domnule Presedinte.
Din start vroiam sa spunem ca sustinem
acest proiect de lege. Mai mult decit atit, consideram ca este un pic si intirziat,
dar, totodata, am o intrebare. La notiunea “valori valutare”, spuneti, va rog,
valuta nationala este incadrata in aceasta valoare sau nu? Fiindca eu am incercat
sa aflu raspunsul inainte.
Domnul Anatolie Barbarosie:
In sens vamal, in valori valutare la noi
intra valuta nationala, monedele, cecurile si valuta straina.
Domnul Vladimir Filat:
Deci la notiunea respectiva se incadreaza si
valuta noastra nationala. Atunci eu consider ca noi ar trebui sa ne autosesizam
si sa avem in vedere. Din punctul meu de vedere, valuta nationala nu ar trebui
sa circule peste frontiera in suma respectiva. Si pentru lectura a doua noi o sa
venim cu un amendament, cu propunerea de a reglementa acest aspect.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Da, alte intrebari? Nu sint.
Va multumesc, domnule raportor. O clipa va
rog. O reactie.
Domnule raportor. Microfonul nr. 3.
Domnul Vladimir Turcan:
Noi, in avizul Comisiei juridice, pentru
numiri si imunitati am atras atentie la acelasi subiect la care s-a referit
colegul Vladimir Filat. Dar, totodata, aici noi am atras atentie si va rog, daca
se poate, sa dati raspuns, ce se subintelege prin notiunea “valori valutare”, asa
cum este in proiectul de lege in suma de 10 mii de euro, deoarece sint alte
valute, trebuie de introdus notiunea “echivalent” cu suma respectiva. Deci, cum
apreciati aceasta intrebare?
Domnul Anatolie Barbarosie:
Intrebarea este aceeasi. Eu cred ca in
procesul redactarii noi impreuna cu comisia o sa ne intoarcem la intrebarea
aceasta.
Domnul Vladimir Turcan:
Da, va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc.
Rog sa luati loc.
Rog comisia.
Domnul Iurie Stoicov:
Stimate domnule Presedinte al
Parlamentului,
Stimati deputati,
Onorata asistenta,
Comisia pentru securitatea nationala, aparare
si ordinea publica a examinat proiectul de Lege pentru modificarea si
completarea Legii cu privire la modul de introducere si scoatere a bunurilor de
pe teritoriul Republicii Moldova de catre persoane fizice.
Comisiile permanente si Directia juridica a
Aparatului Parlamentului, prin avizele sale, sustin prezenta initiativa
legislativa si se pronunta pentru examinarea si adoptarea acesteia de catre
plenul Parlamentului. Modificarile propuse in proiect prevad simplificarea
procedurii de trecere a bunurilor valutare pe teritoriul frontierei vamale a
Republicii Moldova in egala masura pentru persoanele fizice, rezidente si
nerezidente. Aceste norme corespund principiului si standardelor actuale de
trecere a frontierei vamale aplicate in statele Comunitatii Europene.
Totodata, Comisia pentru securitatea nationala,
aparare si ordinea publica sustine obiectiile expuse in avize de Comisia
juridica, pentru numiri si imunitati si de Comisia pentru politica economica,
buget si finante in ceea ce priveste necesitatea stabilirii unor prevederi adaugatoare
care vizeaza introducerea si/ori scoaterea monedei nationale si a stabilirii
plafonului maximum de scoatere a valorilor valutare din tara, mai sus de care
transferurile valutare se vor efectua prin virament. Din considerentele mentionate
mai sus, Comisia pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica propune
urmatoarele modificari.
1. Cuvintele “valori valutare si mijloace
valutare”, in tot cuprinsul proiectului, de Lege sa se substituie prin
cuvintele “bancnote, monede si cecuri in moneda nationala, precum si in
bancnote, monede si cecuri de calatorie in valuta straina”.
2. Textul “10 mii de euro”, in tot
cuprinsul proiectului de Lege, sa se substituie prin textul “10 mii de euro sau
echivalentul lor persoana – calatorie”.
3. La articolul 31 din proiect
alineatul (1), litera c) va avea urmatorul cuprins: “de a scoate de pe
teritoriul Republicii Moldova bancnote, monede si cecuri in moneda nationala,
precum si bancnote, monede si cecuri de calatorie in valuta straina in suma de pina
la 50 mii de euro sau echivalentul lor – persoana, calatorie” si in continuare
conform textului.
Luind in considerare cele expuse, Comisia
pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica propune aprobarea
acestui proiect de lege in prima lectura.
Domnul Marian Lupu:
Da, multumesc.
Intrebari pentru comisie? Nu sint.
Va multumesc, domnule Stoicov.
Stimati colegi,
Supun votului aprobarea in prima lectura a
proiectului de Lege nr.171. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.
Va multumesc.
Proiectul de Lege nr.171 este aprobat in prima
lectura.
Proiectul de Lege nr.4472 pentru modificarea
articolului 92 din Codul navigatiei maritime comerciale al Republicii Moldova.
Lectura a doua.
Rog comisia.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Onorat Parlament,
Comisia pentru politica economica, buget si
finante a examinat propunerile si amendamentele parvenite pentru lectura a doua
la proiectul de Lege pentru modificarea articolului 92 din Codul navigatiei
maritime comerciale al Republicii Moldova.
In sedinta in plen a Parlamentului, domnul
deputat Vladimir Braga a propus urmatorul cuprins al literei e) de la articolul
92 din Codul navigatiei maritime comerciale: “Elibereaza actele de identitate
pentru personalul navigant cetateni ai Republicii Moldova”.
Dat fiind faptul ca noi am ajustat prevederile
articolului 92 din Codul navigatiei maritime comerciale la Conventia Organizatiei
Internationale a Muncii nr.185 privind eliberarea actelor de identitate pentru
personalul navigant, ratificata de catre Parlament, propunerea domnului deputat
Vladimir Braga nu poate fi acceptata, deoarece actele internationale ratificate
prevaleaza legislatia nationala.
La articolul 2 alineatul (3) din Conventia mentionata
se stipuleaza ca fiecare stat membru poate sa elibereze actele de identitate
ale personalului navigant caruia i se atribuie statutul de persoana cu loc de
trai permanent pe teritoriul acestuia.
De asemenea, la articolul 2 alineatul (6) din
aceeasi Conventie se presupune ca prezenta Conventie nu creeaza impedimente
nici pentru un stat membru in vederea indeplinirii obligatiilor sale care
decurg din prevederile internationale ce tin de refugiati sau apatrizi.
Conform articolului 7 alineatul (1) din Legea
cu privire la statutul juridic al cetatenilor straini si apatrizilor in
Republica Moldova, cetatenii straini si apatrizi domiciliati in Republica
Moldova au dreptul la munca si la protectia ei in conformitate cu legislatia in
vigoare.
Luind in considerare cele relatate, Comisia
pentru politica economica, buget si finante propune adoptarea legii mentionate in
lectura a doua in varianta propusa de Guvern.
Domnul Marian Lupu:
Da, multumesc.
Pentru lectura a doua propuneri aditionale? Nu
sint.
Va multumesc, domnule presedinte.
Stimati colegi,
In aceste conditii, supun votului adoptarea in
lectura a doua a proiectului de Lege nr.4472, tinind cont de cele relatate in
raportul comisiei sesizate in fond. Cine este pentru, rog sa voteze.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 27.
Sectorul nr.2 – 37.
Sectorul nr.3 – 19.
Domnul Marian Lupu:
83 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.
Proiectul de Lege nr.4472 este adoptat in lectura a doua.
Proiectul de Lege nr.408 privind modificarea
Legii pentru modificarea si completarea Legii privind piata produselor
petroliere.
Guvernul.
Domnul Mihail Pop – ministrul finantelor:
Domnule Presedinte,
Onorat Parlament,
Intru executarea prevederilor articolului 2
din Legea nr.1585 pentru modificarea si completarea Legii nr.461 din 30 iulie
2001 privind piata produselor petroliere s-au intreprins actiuni privind
instalarea de aparate de casa cu memorie fiscala, conectate la distribuitorul
produselor petroliere.
Astfel, intru realizarea acestui articol din
lege s-a asigurat dotarea cu masini de casa si control a tuturor statiilor
P.E.C.O. din tara. De asemenea, Serviciul Vamal a implementat un sistem informational
de evidenta “A.S.I.C.U.D.A”. Actualul sistem permite asigurarea unei evidente
corecte si eficiente a marfurilor care fac obiectul importului.
contracararea eventualelor evaziuni fiscale la
trecerea marfurilor peste frontiera Republicii Moldova a constituit un prim
obiectiv. Drept rezultat al lucrului efectuat s-a observat o crestere a incasarilor
la compartimentul accize, care in anul 2005 este in crestere cu peste 32 la suta
fata de anul 2002.
Conform articolului 24 alineatul (5) din Legea
privind piata produselor petroliere, prin ordinul sefului Inspectoratului
Fiscal Principal de Stat, au fost instituite posturi fiscale la toate
depozitele petroliere din tara. Prin legea nr.154 din 27 iulie 2005 pentru
modificarea si completarea unor acte legislative au fost operate modificari in legea
privind piata produselor petroliere, prin care s-au exclus prevederile privind
necesitatea crearii sistemului automatizat de evidenta a produselor petroliere.
Totodata, modificarile corespunzatoare nu au
fost efectuate si in articolul 2 alineatul (2) din Legea nr.1585 din 26
decembrie 2002. Intru aducerea in concordanta a Legii nr.1585 din decembrie
2002 cu prevederile Legii nr.154 din
21 iulie 2005, se propune a exclude alineatul (2) de la articolul 2 din aceasta
lege. Rog sa sustineti proiectul prezentat.
Domnul Marian Lupu:
Da, va multumesc domnule ministru.
Stimati colegi, intrebari?
Microfonul nr.5.
Domnul Alexandru Oleinic:
Multumesc domnule Presedinte.
Stimati colegi,
Domnule ministru,
In genere, istoria cu toate modificarile
efectuate pe parcursul ultimilor 5 ani de zile in Legea cu privire la piata
produselor petroliere a inceput in anul 2000, dupa raportul B.E.R.D., cind a
fost mentionat ca pina la 80% din toate produsele petroliere in Republica
Moldova sint de contrabanda. Atunci a esuat si proiectul Giurgiulesti.
De aceea, in 2001 au fost efectuate modificari
in Legea cu privire la piata produselor petroliere, care a stipulat foarte
concret masurile necesare pentru redresarea situatiei in domeniul dat.
Legea adoptata inca in 2001 avea ca esenta, in
primul rind, legalizarea importurilor produselor petroliere si asigurarea
securitatii energetice a statului si, fara doar si poate, marirea platilor la
buget. Pe urma, in 2002, noi am avut aici, in Parlament, o audiere parlamentara,
initiata de Comisia pentru economie, buget si finante, in cadrul careia a fost
analizata implementarea tuturor acestor masuri si tot atunci au fost stabilite
termenele de implementare a sistemului automatizat.
Acum, dupa un an si jumatate, noi am venit in
iulie 2005 si am anulat toate modificarile, toate propunerile care duceau la o
asigurare a activitatii normale in domeniul concret si acum Guvernul propune
anularea si termenul de implementare a masurilor date.
Domnule ministru,
Eu vreau sa va intreb, in primul rind,
dumneavoastra ati mentionat aici niste argumente, dar ele, totusi, sint niste
argumente economice, de ce Guvernul, in primul rind, nu a implementat masurile
stipulate in legea concreta adoptata din 2001 pina in 2004 si de ce un an si
jumatate toti au tacut si nu au venit cu modificari concrete. Aceasta e prima intrebare.
A doua intrebare. In cazul in care acum noi
implementam sisteme automatizate in toate domeniile – medicamente, vin etc.,
dumneavoastra propuneti ca sistemul dat automatizate sa fie exclus, un domeniu
atit de important pentru securitatea energetica si pentru marirea veniturilor
la stat, cum este importul produselor petroliere.
Si a treia intrebare. Pe parcursul anului 2005
sint depistate cazuri de contrabanda a produselor petroliere, importul de
produse petroliere prin contrabanda? Va rog.
Domnul Mihail Pop:
Multumesc.
Deci referitor la excludere. Noi, prin Legea
nr.154, adica Parlamentul, prin Legea nr.154, a exclus obligativitatea de
formare a sistemului automatizat de evidenta a produselor petroliere. Drept
temei pentru aceasta modificare a servit faptul ca Serviciul Vamal a
implementat un sistem nou de evidenta, cu suportul Bancii Mondiale, un sistem
performant, si, in viziunea specialistilor, prin acest sistem se pot combate
evaziunile fiscale.
Plus la aceasta, la toate depozitele
petroliere au fost stabilite posturi fiscale, care monitorizau intrarile si iesirile
de produse petroliere in aceste depozite. Toate statiile P.E.C.O. au fost, pe
parcursul anilor 2003, 2004, dotate cu masini de casa si control cu memorie
fiscala, care au niste componente de siguranta destul de inalte, care nu permit
modificarea memoriei fiscale in aceste masini de casa si control. Si, tinind
cont de aceste masuri, luind in considerare faptul ca acest sistem este foarte
costisitor si foarte dificil de implementat, s-a propus, s-a considerat ca masurile
intreprinse asigura deja contracararea evaziunilor fiscale.
In ceea ce priveste cazurile de contrabanda pe
parcursul anului 2005, eu nu dispun acum de asemenea informatie si nu pot sa va
spun ca este vreun caz depistat de contrabanda cu produse petroliere.
Domnul Alexandru Oleinic:
Domnule, se face impresia ca, totusi,
propunerea cu care a venit Guvernul, in primul rind, acopera neeficienta
activitatii Guvernului, fiindca din 2004 a fost timp sa veniti in Parlament, sa
faceti propuneri: ori de a prelungi termenul, ori de a exclude termenul de
implementare a modificarilor concrete. Dar noi cunoastem destul de bine si in
toate datele statistice care sint si in sondajele care se fac, mai mult de 50%
din produsele petroliere se importa in tara prin contrabanda. Atunci care e
logica?
Domnul Mihail Pop:
Deci, in primul rind, dati sa precizam ce se
propune astazi. Noi, prin propunerea de a modifica legea de astazi, propunem de
a aduce legea in concordanta cu Legea nr.154, excluderea propusa astazi este in
contradictie ca este depasita, prin care se cerea ca Guvernul, pina la 31 mai
2004, va implementa sistemul automatizat. Dar prin Legea nr.154 din iulie 2005
cerintele respective au fost excluse. De aceea, noi, pur si simplu, aducem
aceasta lege in concordanta cu Legea nr.154.
Referitor la volumul contrabandei sau al
importului prin contrabanda a produselor petroliere. Deocamdata eu cred ca
lucrul acesta nu se confirma, dat fiind faptul ca organele de drept nu au
depistat asemenea importuri masive si nu au fost date publicitatii cazurile
majore de import ilicit al produselor petroliere.
Domnul Alexandru Oleinic:
Domnule ministru,
Eu aceasta am si vrut sa mentionez, fiindca
data trecuta, cind s-a examinat Legea cu privire la fabricarea si circulatia
alcoolului etilic si a productiei alcoolice, eu am pus o intrebare concreta sefului
Serviciului Vamal: daca in 2005 au fost depistate cazuri de contrabanda cu
alcoolul, cu produsele alcoolice? Dumnealui mi-a spus ca nu au fost cazuri de
contrabanda pe parcursul anului 2005.
Dumneavoastra acum spuneti ca noi nu avem nici
cazuri de contrabanda
cu produsele petroliere. In anul 2001 inca stimatul domnul Iovv, fiind
viceprim-ministru, a mentionat aici, in Parlament, niste cifre foarte concrete
– 450 de milioane de venit la buget. Aceasta e nimic, comparativ cu volumul de
importuri ale produselor petroliere in tara.
Dumneavoastra astazi aduceti niste cifre... o
informatie destul de interesanta, in principiu, pe care eu o sa o numesc, cind
va fi prezentat raportul presedintelui comisiei asupra compartimentului dat.
Dar eu vreu sa va spun, stimati colegi, ca, totusi, in momentul cind in tara,
la toate compartimentele si in toate domeniile, sint introduse sistemele de
evidenta automatizata si Guvernul vine cu o propunere de a exclude
implementarea unui sistem automatizat de evidenta a importului produselor
petroliere, care va asigura securitatea energetica a statului si va mari
veniturile la buget, atunci aici este ori un lobby concret pentru o companie
concreta, ori Guvernul nu isi poate indeplini functiile pina la urma.
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.4.
Domnul Mihail Pop:
Eu ma voi referi la cele 450 de mii, deci la
informatia in care se spune ca sint evaziuni fiscale fata de anii 1996–2000,
care este luat ca baza pentru comparare. Nimeni nu si-a pus inca intrebarea,
dar cite produse petroliere au fost inlocuite cu alte surse energetice?
Noi trebuie sa ne dam foarte bine seama ca astazi,
practic, nu lucram pe pacura. In Republica Moldova ea este inlocuita cu gazul
natural. Multe unitati de transport sint tehnologizate astazi in tara si circula
pe baza gazului lichefiat si toate acestea au venit intru micsorarea produselor
petroliere lichide in tara. De aceea, sa punem pe cintar acesta este complicat.
(Rumoare in sala.)
Eu nu spun ca nu este. Eu nu dispun de informatie.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4, va rog.
Doamna Valentina Buliga:
Domnule ministru,
Poate intrebarea si constatarea mea nu va
afecteaza pe dumneavoastra personal, dar tine de pozitia Guvernului in intregime
si de atitudinea fata de ceea ce se intimpla, fata de unele probleme care sint
ridicate in Parlament.
Tin sa aduc aminte ca, la momentul stabilirii
preturilor pentru unele servicii, am spus ca Guvernul are atitudini separate si
inconsecvente de multe ori, ceea ce constatam si astazi, in cazul acestui
proiect de lege, care este inteles ca ajustarea legii cu legea de baza. Dar nu
este inteles faptul, cum noi excludem astazi implementarea sistemului
automatizat de evidenta a produselor petroliere, totodata insistind si propunind,
prin hotarire de Guvern, introducerea unui sistem automatizat in circulatia
medicamentelor.
Cum noi obligam astazi cele 800 de farmacii satesti,
amplasate in localitatile rurale, sa isi procure computere, loc de munca, sa se
incadreze in acest sistem cu scop nobil si bun pentru a avea o evidenta
automatizata si un sistem unde rulajul este mai mare, volumul importului este
mai mare decit la medicamente, dumneavoastra propuneti excluderea si neincadrarea
in acest sistem automatizat a produselor petroliere.
Domnul Mihail Pop:
Eu cred ca raspunsul poate fi urmatorul. Este
o deosebire intre medicamente si produsele petroliere. Produsul petrolier
trebuie sa il duci in volum mult mai mare, pe cind medicamentele poti sa le
duci in portbagajul unui automobil in sume enorme si pot fi foarte usor conrafacute.
De aceea, aici cred ca este un moment care nu e chiar comparabil.
Doamna Valentina Buliga:
Este, dar in perspectiva eu cred ca trebuie sa
revenim la acest sistem automatizat in toate domeniile, pentru a contracara
ceea ce spuneti dumneavoastra, dar sa fim consecventi si sa avem o atitudine fata
de toate sistemele care sint astazi in republica.
Domnul Marian Lupu:
Da, microfonul nr.5.
Domnul Veaceslav Untila:
Va multumesc domnule Presedinte.
Domnule ministru,
Vreau sa clarific si eu doua lucruri. Acest
proiect sau acest sistem automatizat a fost acceptat de acei care importa astazi
in Republica Moldova produse petroliere. Este un lucru benefic. De obicei, ei
se opun unor asemenea lucruri.
Prima intrebare. Deci ei au acceptat, ei si-au
indeplinit toate functiile lor, ca noi acum sa batem in retragere.
Si a doua intrebare. In Monitorul Oficial a
fost publicat ca, pentru crearea acestui sistem informational, Departamentului
pentru Tehnologii Informationale
i-au fost alocate 2 milioane de dolari, daca nu gresesc. Care este soarta
acestor bani?
Domnul Mihail Pop:
Deci referitor la alocarea banilor, nu au
fost alocati banii. Preventiv, costul proiectului era de 15 milioane de lei,
dar era foarte si foarte, sa spunem asa, o cifra aproximativa, fiindca la discutia
in cadrul comisiei, creata pentru elaborarea acestui proiect informational,
cifra era mult mai mare si ea nu cuprindea toate momentele, sa spunem asa, initial
presupuse in aceste 15 milioane de lei. Deci banii nu s-au alocat, dar costul
era mult mai mare.
Domnul Veaceslav Untila:
Domnule ministru,
Totusi solicit si eu o claritate. De
obicei, acei care importa nu vor sa aiba un sistem foarte clar, un sistem
foarte bine pus de evidenta. Astazi, acei care importa in Republica Moldova sint
de acord sa aiba un sistem de evidenta foarte transparent. Guvernul este impotriva
acestui sistem. De ce?
Domnul Mihail Pop:
Guvernul deja a creat un cadru de control
destul de eficient. Eu m-am referit in raport. Este vorba de trei momente:
1. Instalarea masinilor de casa si memorie
fiscala.
2. Sistemul vamal, informational, Serviciul
vamal A.S.I.C.U.D.A.
3. Posturile fiscale create la toate statiile
P.E.C.O. din tara.
Domnul Veaceslav Untila:
Domnule ministru,
Sa nu va suparati, eu cred ca este altceva
la mijloc, dar lasam mai tirziu, o sa ne descurcam.
Domnul Marian Lupu:
Alte intrebari? Nu sint.
Va multumesc, domnule ministru.
Rog comisia.
Microfonul nr.2.
Domnul Vasile Iovv:
Eu nu am intrebari, dar eu am vrut sa spun
vreo citeva cuvinte.
Domnul Marian Lupu:
Stati putin, probabil, este o replica,
fiindca a fost numit numele
domnului Iovv.
Domnul Vasile Iovv:
Mai intii de toate, domnule Presedinte, eu
sint de acord cu domnul ministru, ca implementarea aparatelor de casa cu
memorie fiscala si punctele fiscale la depozite si A.S.I.C.U.D.A. au dat efect
dar, totusi, in convorbire cu Ministerul Dezvoltarii Informationale, acesta,
cum a confirmat si mai inainte, cind s-a inceput implementarea sistemului
automatizat de evidenta, si astazi spune ca, totusi, acest sistem trebuie sa
fie terminat. Si acel experiment, efectuat de minister in 2004, adica
implementarea sistemului automatizat de evidenta la un depozit, la o statie
P.E.C.O. s-a incununat cu rezultate bune.
Toate cele mentionate de domnul ministru au
dat un efect mare, adica din 2001 pina in 2005 s-a majorat evidenta, aducerea in
tara a produselor petroliere cu 205 mii tone... In bani aceasta inseamna ca in
buget s-au adaugat 800 milioane de lei. Deci este efect, este un inceput bun si
e clar ca domnul ministru spune ca acest sistem automatizat de evidenta este
scump, in suma de 20 sau de 22 de milioane. Dar eu cred ca si Ministerul
Dezvoltarii Informationale si noi avem dreptate in ceea ce priveste ca trebuie
de prelungit si de terminat implementarea acestui sistem automatizat.
Si eu cred ca poate astazi acesti bani nu
sint si poate la 31 mai 2004 termenul pe care noi cindva l-am indicat in lege,
a fost atunci nerezolvabil si acum a expirat. Sa indicam un termen, dar mai
bine zis Guvernul sa fixeze termenul. De pilda, peste o jumatate de an, peste
un an, sa gaseasca acesti bani, ca noi in buget acum acumulam supraplan, sa gaseasca
aceste milioane si sa termine acest sistem automatizat, care va da inca vreo citeva
sute de milioane in plus in buget.
Domnul Marian Lupu:
Da, domnule presedinte al comisiei, va rog.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Stimati colegi,
Proiectul parvenit in Parlament este, pur si
simplu, un proiect care reglementeaza o problema tehnica, cind, in vara anului
trecut, au fost modificate un sir de legi. In Legea cu privire la piata
produselor petroliere a fost introdusa modificarea si pozitia aceasta a fost
scoasa. A ramas momentul ce tine de sistemul automatizat de evidenta a
produselor petroliere in legea adoptata inainte care prevedea modificari in
legea de baza, Legea nr. 461. Iata de ce Guvernul a venit cu propuneri de a
scoate pozitia aceasta din legea care prevedea modificarea in legea de baza.
Acesta e sensul modificarilor cu care a
venit Guvernul, dar daca aceasta este la dispozitia parlamentarilor, daca este
necesar sa introducem pozitia in Legea cu privire la produsele petroliere,
aceasta e alta treaba. Trebuie sa le discutam deschis astazi. Noi am sustinut
proiectul acesta care prevede modificarea legii in care inca a ramas pozitia
aceasta.
Domnul Marian Lupu:
Care este pozitia comisiei? Sustine
adoptarea?
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Comisia a sustinut pozitia Guvernului de a
modifica Legea nr.461, fiindca in legea de baza nu este pozitia aceasta, dar in
legea care prevede modificarea acestei legi este pozitia, in articolul
tranzitoriu. Iata care e situatia.
Domnul Marian Lupu:
Domnule presedinte,
O claritate pentru mine, una de procedura.
Comisia propune astazi numai aprobarea legii in prima lectura sau si adoptarea in
lectura a doua, ca sa fie clar spus?
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Nici nu are sens sa aprobam in prima lectura.
Domnul Marian Lupu:
Deci in ambele lecturi.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Da, nu are sens altfel.
Domnul Marian Lupu:
Bune, multumesc.
Microfonul nr.4
Domnul Vladimir Filat:
Va multumesc.
Domnule Presedinte,
Eu cred ca aici, intr-adevar, trebuie de
vorbit mai mult din punct de vedere juridic, nu conceptual. La concept s-au
referit toti colegii, ca a fost o idee sustinuta de catre toti, ca este absolut
necesar sa fie introdus sistemul national automatizat ce tine de evidenta
comercializarii de catre agentii economici. Si, totodata, trebuie sa spunem ca
agentii economici de la intrarea in tara sint supusi controlului automatizat
prin A.S.I.C.U.D.A., care a fost introdusa. Ulterior, au obligativitatea si tin
toti evidenta, atit la statiile P.E.C.O., cit si la bazele angro, prin
intermediul aparatelor de casa cu memorie fiscala s.a.m.d.
Unicul lucru neimplementat din conceptul
general – nu toate aceste mecanisme de evidenta au fost racordate la un sistem
national. Totodata, trebuie sa spunem ca acest sistem national urma sa fie
implementat din costul bugetului de stat. In continuare, aceste cheltuieli au
fost puse ca idee pe seama Ministerului Dezvoltarii Informationale, din cite intelegem
noi, fara acoperire financiara. Aceasta trebuie sa spunem.
Intorcindu-ma la ideea initiala,
modificarea propusa este o problema strict juridica. In legea de baza, care
reglementeaza activitatea in domeniu, nu exista prevederea respectiva, fiindca,
dupa cum am inteles anterior, a fost abrogata. Acum se propune ajustarea
actelor legislative. Daca noi consideram ca abordarea prevederii respective
este una incorecta, atunci trebuie sa convenim sa nu votam, spre exemplu astazi,
aceasta prevedere.
Sa venim cu amendament la legea de baza, sa
introducem un termen corelat cu Guvernul, in care el ar avea posibilitate sa
implementeze acest program si cu modificarea termenului din legea care se
discuta astazi. Aici este problema conceptuala. Ce vrem noi sa facem astazi?
Renuntam la automatizarea respectiva sau o prevedem in lege? Si atunci o sa fie
foarte clar.
Eu va multumesc.
Eu, personal, consider ca in forma data
legea trebuie sa fie sustinuta ca vine in ajustare, dar trebuie sa avem o intelegere
foarte clara ce facem cu problema data. Si atunci sa venim cu modificari la
legea de baza respectiva, cu introducerea termenelor reale pe care si le asuma
Guvernul.
Domnul Marian Lupu:
Ulterior, inteleg ? Da.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Astazi noi putem sa dam porunca Guvernului
sa examineze inca odata pozitia aceasta in legea de baza si sa vina cu
propunerile de a crea sistemul si de a implementa sistemul in termenele
respective si sa prevada in bugetul pe anul 2007 sursele necesare.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.5
Domnul Alexandru Oleinic:
Va multumesc, domnule Presedinte.
Domnule presedinte al comisiei,
In 2002 noi am examinat aici, si la
dumneavoastra este raportul in care s-a examinat executarea Legii cu privire la
piata produselor petroliere, s-a adoptat o hotarire si eu vreau sa dau citirii
raportul, mai bine unui fragment din raportul dumneavoastra: “Credem ca scopul
prezentului proiect este de a consolida sistemul de evidenta automatizata a
importurilor, transportului, depozitarii, tranzitului si comercializarii
produselor petroliere principale”. Si, in aceasta ordine de idei, se completeaza
cu notiunea “de sistem automatizat de evidenta a produselor petroliere”. Foarte
clar este stipulat care este esenta introducerii sistemului automatizat.
Acum venim cu ideea si dumneavoastra veniti
cu un raport de a exclude. Cind ati fost totusi corect? Atunci in 2002 ori
acum, cind noi, dupa un an si jumatate, Guvernul vine si dumneavoastra, ca presedinte
al comisiei, excludeti, propuneti sa fie exclusa introducerea sistemului
automatizat.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Cred ca nu ati citit atent proiectul de
Lege parvenit in Parlament.
Domnul Alexandru Oleinic:
Eu intotdeauna citesc foarte atent.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Aceasta e una. Si a doua, in anul 2002 la
noi nu a fost implementat sistemul A.S.I.C.U.D.A.
Domnul Alexandru Oleinic:
Legea din 2001.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Anul trecut a fost implementata si au fost
cheltuiti 9 milioane de dolari pentru sistemul de evidenta.
Domnul Alexandru Oleinic:
Acesta e raspunsul.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Da.
Domnul Alexandru
Oleinic:
Bine, luind in considerare ca domnul presedinte
a propus totusi ca sa fie votat in doua lecturi, “Alianta «Moldova Noastra»”,
nu va sustine modificarile propuse de Guvern. Dar noi propunem ca legea sa fie
remisa in comisie. Sa fie initiate audieri asupra executarii Legii privind piata
produselor petroliere, sa vedem care este situatia reala in piata produselor
petroliere si atunci sa revenim la excluderea sistemului automatizat de evidenta
sau, in genere, la anularea Legii privind piata produselor petroliere.
Multumesc.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Eu inca odata repet ca pozitia aceasta din
Legea nr.461 cu privire la piata produselor petroliere a fost exclusa, acum se
aduce in concordanta, numai atit. Dar eu am propus. Noi astazi putem sa dam
porunca Guvernului sa vina peste un timp cu studierea si analiza profunda, cu
propunerea sa introducem, sa vedem si sursele financiare respective si sa
stabilim termenul.
Domnul Marian Lupu:
Da, multumesc.
Microfonul nr.3
Doamna Eugenia Ostapciuc:
Stimate domnule Presedinte,
Atunci cind s-a adoptat legea in 2001–2002 si
dupa cum a spus colegul nostru, domnul Iovv, desigur ca a fost un lucru mare,
dar avem inca multe probleme si in directia data. De aceea, noi am discutat la
fractiune si, avind in vedere ca in proiectul acesta de lege este, de fapt, hotarim
o tehnica, o hotarire tehnica, totusi sa nu ramina in aer problema ca atare,
noi cerem o pauza pe 20 de minute sa ne sfatuim ce facem in continuare.
Domnul Marian Lupu:
Da, stimati colegi, inainte de a anunta
pauza...
Microfonul nr.5, de fapt o intrebare catre
presedinte sau ce era sa fie?
Microfonul nr.5
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Daca continuam discutia, eu cer tribuna
centrala pentru …
Domnul Marian Lupu:
Da, va va fi oferita inainte de a purcede
la exercitiul de vot. La moment anunt o pauza de 20 de minute. Reluam sedinta
la ora 11.35.
P A U Z A
*
* *
D U P A P A U Z A
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Reluam sedinta. Cu referinta la proiectul de
Lege nr.408. Din nou voi uza de functiile si mandatul presedintelui sedintei si
inaintez decizia mea pentru a remite proiectul nr.408 in comisie, dar nu inainte
de a aduce unele explicatii care m-au facut sa ajung la o atare decizie. Eu
cred ca astazi toate discutiile care s-au produs in sala nu au avut o claritate
certa vizavi de acest subiect, la care ma refer.
In primul rind, noi vorbim de o modificare la
lege, care vizeaza un sistem informational, care nici o data nu a fost nici
elaborat si nici o data nu a fost aplicat, pe care motiv, in genere, este in
afara oricarei posibilitati sa ne pronuntam asupra eficientei unui sistem efemer.
Intre timp, au mai aparut si noi elemente, dar
foarte importante in sistemele informationale si in sistemele de gestionare,
inclusiv a fluxurilor de import a produselor strategice, precum sint si
produsele petroliere. Aici ma refer la sistemul informational integrat, care
este stabilit pe tot perimetrul vamal al tarii, pentru a carui elaborare si
implementare au fost cheltuite peste 100 milioane de lei. Un sistem, care are
tocmai menirea sa formeze pirghiile si instrumentele de monitorizare si de control,
plecind de la momentul intrarii pe teritoriul vamal al tarii si pina la
comercializarea acestora pe piata interna, un sistem care a fost implementat cu
asistenta Bancii Mondiale.
Acum eu cred ca ne-ar fi necesar un timp
suplimentar pentru a ne pronunta, inclusiv asupra efectelor acestui al doilea
sistem, care realmente a fost elaborat si pus in aplicare in calitate de
instrument de alternativa, care ar putea sa asigure interesele statului vizavi
de controlul circulatiei acestor produse, modul in care acest sistem aduce la
atingerea acestui obiectiv si modul in care acest nou sistem inlocuieste
sistemul efemer la care ne referim noi astazi aici.
Deci inca o data tin sa mentionez, noi incercam
sa ne pronuntam asupra eficientei unei pirghii de control care, de fapt, nici o
data nu s-a manifestat in realitate. Pe care motiv? Iata anume o analiza
comparativa ce face ca efectele acestui sistem integrat informational sa
acopere tot perimetrul vamal al tarii. Cum se refera elementele acestui sistem
asupra segmentului particular? Ma refer aici la piata produselor petroliere. Si
din momentul din care ne-ar trebui concluzii foarte clare la acest subiect –
studierea informatiei suplimentare, acest lucru e si motivul pe care remit
proiectul nr.408 comisiei pentru a se vedea in cele mai mici detalii acest
coraport si aceste interrelatii dialectice.
Va multumesc.
Proiectul de Lege nr.344 pentru modificarea
Legii privind alocatiile sociale de stat pentru unele categorii de cetateni.
Prezinta doamna Golban. Va rog.
Doamna Valentina Golban:
Mult stimate domnule Presedinte,
Stimati colegi deputati,
Proiectul de lege nominalizat prevede
modificarea a doua articole: articolul 3 si articolul 14 din Legea nr.499 din
14 iulie 1999 privind alocatiile sociale de stat pentru unele categorii de cetateni.
Asa cum este prevazut la momentul actual la
articolul 14 litera c), alocatia de ingrijire se stabileste persoanei care
efectueaza aceasta ingrijire sau insoteste un invalid de gradul I, nevazator,
fapt ce creeaza multe incomoditati pentru acest invalid, deoarece este dificil
sa fie gasita o persoana anume care, pentru suma prevazuta de 150 de lei, ar
putea fi in permanenta la dispozitia invalidului pentru a-l ingriji si a-l insoti.
In acest caz, consideram ca este rational ca
alocatia sa fie platita direct persoanei incadrate in grad de invaliditate,
pentru ca aceasta suma sa fie administrata dupa necesitati in fiecare caz
aparte. Concomitent, se propune excluderea din articolul 3 litera f) si din
articolul 14 litera a) a sintagmei “apte de munca”. Astfel, se va inlatura
inechitatea creata de prevederile actualei legi prin articolele sus-numite,
care stabilesc ca doar persoanele apte de munca pot primi alocatia pentru ingrijirea
copilului invalid, pe cind persoanele incadrate si ele in grad de invaliditate
sint lipsite de acest drept. Rog sustinerea dumneavoastra.
Domnul Marian Lupu:
Da, multumesc.
Stimati colegi,
Intrebari pentru colega noastra?
Microfonul nr.3.
Domnul Ivan Calin:
Multumesc.
Noi, eu personal, sustin acest proiect. Fractiunea
noastra va vota pentru. Dar aici trebuie sa avem in vedere, doamna raportor, ca
o sa fie primita, pur si simplu, ca o majorare a pensiilor invalizilor
corespunzatori si atunci, vor dispare, de fapt, persoanele acestea din sfera
sociala care insotesc orbii. Atunci cind va apare necesitatea de a insoti un
orb, ei din nou se vor adresa organelor sociale corespunzatoare, pentru a li se
oferi niste persoane de a insoti un orb.
Aceasta trebuie sa fie foarte clar. Sau sumele
acestea trebuie sa fie separate, sau de gasit o modalitate ca sa fie absolut
clar.
Doamna Valentina Golban:
Multumesc, domnule deputat Calin.
De fapt, mie mi-a revenit doar misiunea de a
formula aceasta initiativa. Dar vreau sa spun ca este, de fapt, un angajament
al colegilor mei din Comisia protectie sociala, sanatate si familie, pentru ca
atunci, in luna iulie, cind Guvernul venise cu initiativa de a majora acea suma
de la 100 la 150 de lei pentru persoanele care insotesc sau ingrijesc, am avut
adresari in comisie din partea membrilor Societatii Orbilor si am facut o
promisiune, pentru ca anume aceasta varianta le creeaza lor mari dificultati
uneori. Ei ne-au spus ca aceasta suma primita de insotitor nu ajunge la ei si
le este foarte greu sa o gaseasca de fiecare data, ei ar putea sa gestioneze.
Adica pentru lectura a doua accept sa discutam doar, sa gasim o varianta mai
clara.
Domnul Marian Lupu:
Da, microfonul nr.3.
Domnul Vladimir Eremciuc:
Ñïàñèáî. Ñìûñë èíèöèàòèâû, êîòîðóþ ìû
îáñóæäàëè â ðàìêàõ êîìèññèè ïî ñîöèàëüíîé çàùèòå, çäðàâîîõðàíåíèþ è ñåìüå
çàêëþ÷àåòñÿ â òîì, ÷òîáû ïåðåàäðåñîâàòü ïîñîáèÿ, êîòîðûå ïðåäíàçíà÷àëèñü äëÿ
ëèö, ñîïðîâîæäàþùèõ ñëåïûõ…
Ðå÷ü íå äîëæíà èäòè îá óâåëè÷åíèè ïåíñèè.
Doamna Valentina Golban:
Óâåëè÷åíèè íèêàê.
Domnul Vladimir Eremciuc:
Òîëüêî ïåðåàäðåñîâàòü ýòè ïîñîáèÿ è âñå.
Ñïàñèáî.
Doamna Valentina Golban:
In raport o sa fie reflectata aceasta parte a
problemei. Nu se cere majorare. Noi nu cerem bani suplimentari de la Guvern,
doar este redirectionarea.
Domnul Marian Lupu:
Acestor mijloace, da.
Doamna Valentina Golban:
Da, acestor mijloace.
Domnul Marian Lupu:
Doamna Buliga, va multumesc.
Rog sa luati loc, doamna Golban.
Va multumesc.
Doamna Buliga, va rog sa prezentati raportul
comisiei.
Doamna Valentina Buliga:
Mult stimate domnule Presedinte,
Stimati deputati,
Comisia pentru protectie sociala, sanatate si
familie a examinat proiectul de Lege pentru modificarea si completarea Legii
nr.499 din 14 iulie 1999 privind alocatiile sociale de stat pentru unele
categorii de cetateni si constata urmatoarele.
Proiectul de lege nominalizat a fost elaborat
cu scopul de a facilita aplicarea prevederilor articolului 14 alineatul (1)
litera c), care, actualmente, prevede stabilirea alocatiei de ingrijire
persoanelor care efectueaza aceasta ingrijire sau insotesc un invalid de gradul
I, nevazator.
Acordarea acestei alocatii, nemijlocit
invalizilor de gradul I din categoria indicata, le-ar permite acestor persoane
sa apeleze, in fiecare caz concret, la persoana care este disponibila in acel
moment sa ii acorde ingrijire sau alt serviciu solicitat, achitindu-i pentru
aceasta o plata acceptata de ambii pe cale amiabila.
Aceasta modificare nu necesita cheltuieli
suplimentare, dat fiind faptul ca nu se va schimba numarul de beneficiari.
Totodata, prin modificarea propusa la articolul 3 si la articolul 14 alineatul
(1) litera a), se va extinde dreptul de a beneficia de alocatii de ingrijire si
asupra persoanelor inapte de munca, care au in ingrijire un copil invalid,
restabilindu-i-se, in acest mod, echitatea sociala fata de aceste persoane.
La momentul actual, la Casa Nationala de
Asigurari Sociale se afla la evidenta 5 mii 31 de copii invalizi cu severitatea
I. De alocatii de ingrijire beneficiaza 4 mii 797 de persoane. Deci numarul
persoanelor care ingrijesc copii invalizi cu severitatea I si nu beneficiaza de
alocatii de ingrijire pe motivul ca ei singuri sint inapti de munca, este 234.
Costul acestei modificari este de circa 28 de mii lunar sau 342,6 mii de lei
anual.
Proiectul a fost examinat de toate comisiile
permanente, care, prin avizele prezentate, il sustin fara obiectii si propuneri
suplimentare. Tinind cont de cele relatate, comisia propune sustinerea acestui
proiect de lege pentru prima lectura.
Domnul Marian Lupu:
Da, multumesc.
Intrebari pentru comisie? Nu sint.
Va multumesc, doamna Buliga.
Doamna Valentina Buliga:
Daca nu sint propuneri sau alte obiectii, este
propunerea de a-l vota si in lectura a doua.
Domnul Marian Lupu:
De acord. Luat act.
Stimati colegi,
Supun votului aprobarea in prima lectura a
proiectului de Lege nr.344. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.
Va multumesc.
Proiectul de Lege nr.344 este aprobat in prima
lectura.
Pentru lectura a doua propuneri aditionale nu
vad sa fie. Supun votului adoptarea in a doua lectura a proiectului de Lege
nr.344. Cine este pentru, rog sa voteze. Rog sa fie anuntate rezultatele.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 28.
Sectorul nr.2 – 37.
Sectorul nr.3 – 24.
Domnul Marian Lupu:
89 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi. Proiectul
de Lege nr.344 este adoptat in lectura a doua.
Va multumesc.
Stimati colegi,
Un ultim subiect programat, dar nu inainte de
declaratia, cuvintul pentru declaratie, solicitat de domnul Serebrian. Deci se
refera la aprobarea proiectului ordinii de zi a sedintelor Parlamentului pentru
urmatoarea perioada de doua saptamini. Dar la acest subiect mentionez doua
compartimente ale acestuia.
Biroul permanent al Parlamentului propune
plenului Parlamentului desfasurarea sedintelor in plen doar in zilele de 9, 10
martie in modul in care pe data de 16, 17 martie sedintele in plen sa nu se
desfasoare. Motivul este unul foarte clar. Este vorba de un numar foarte impunator
de activitati externe parlamentare, care vor angaja in perioada saptaminii a
doua a programului bisaptaminal un numar important de colegi parlamentari, cit si,
practic, toata conducerea sau toti reprezentantii prezidiului, pe care motiv,
avind aceasta propunere a Biroului permanent, supun votului aceasta propunere.
Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.
Va multumesc.
Ordinea de zi, propuneri.
Microfonul nr.4.
Domnul Oleg Serebrian:
Va multumesc domnule Presedinte.
Pentru urmatoarea sedinta in plen, o
propunere. Au fost mai multe aniversari care au fost discutate, aniversari mai
triste, aniversari mai fericite. A trecut neobservata o aniversare. S-a implinit
recent un an de la implementarea, de la inceputul implementarii Planului de actiuni
“Republica Moldova – Uniunea Europeana”.
Nu este cazul oare ca domnul ministru Stratan
sau altcineva sa prezinte o evaluare a ceea ce s-a intimplat intr-un an de zile
in ceea ce priveste implementarea acestui plan de actiuni. Sa auzim si noi cum
am evoluat, ca tot aud despre succese in acest domeniu. Cred ca este corect ca
forul legiuitor si societatea, in general, sa afle aceste detalii.
Domnul Marian Lupu:
Da, va multumesc.
Propunerea este notata. Si, de fapt, stimati
colegi, mi-ar parea ca este si una binevenita pe simplul motiv ca bilantul unui
an de implementare a Planului de actiuni bilateral “Republica Moldova – Uniunea
Europeana”, a fost un subiect important de discutie in cadrul mai multor sedinte
la Presedintele tarii. In cadrul Guvernului s-au facut audieri importante cu
referinta la subiectul bilantului de implementare a planului bilateral de actiuni.
Mai mult decit atit, stimati colegi, acea prima
declaratie adoptata de catre Parlament, privind consolidarea fortelor politice in
Parlament, va aduceti aminte ca se bazeaza pe doua obiective: integrarea
europeana si reintegrarea tarii. Cred ca este un subiect mult prea important,
inclusiv si pentru activitatea Parlamentului tarii, ca sa treaca pe linga
Parlamentul tarii, pe care motiv rog si eu sa sustinem aceasta propunere ca in
programul Parlamentului pentru 9 si 10, sa fie prezentat un raport vizind bilantul
activitatilor de implementare a acestui plan. Mai mult decit atit ca in ramura
executiva si la Presedintele tarii s-au produs audieri de acest gen.
Microfonul nr.3.
Domnul Sergiu Stati:
Da, multumesc domnule Presedinte.
Eu, de fapt, tot as fi de acord. Dar am o
propunere, daca imi permiteti, fiindca va fi o pozitie subiectiva a tarii
noastre care va tine de realizarea Planului de actiuni “Republica Moldova –
Uniunea Europeana”. Si, in acest context, as vrea sa propun si rog ca sa fie
acceptat de toti colegii mei, ca ar fi normal si mai bine sa auzim si parerea
Comisiei Europene, care urmeaza sa puna in dezbatere totalurile anului in
cadrul reuniunii “Republica Moldova – Uniunea Europeana” la inceputul lui
aprilie curent la Luxemburg. Si poate ar fi cazul putin sa mai zabovim, adica sa
mai asteptam, in schimb ca sa avem o parere foarte clara si referitor la
viziunea Comisiei Europene privind realizarile noastre de un an de zile.
Domnul Marian Lupu:
Domnule Stati,
Exista o logica puternica in ceea ce propuneti
dumneavoastra, dar cred ca noi plecam de la premisa ca integrarea europeana
este obiectivul declarat al Republicii Moldova si noi implementam acest plan
pentru noi in calitate de obiective majore ale politicilor noastre interne.
Si opinia Comisiei Europene... cred ca ea
conteaza, dar nu este determinativa in sensul implementarii acestui plan si eu
cred ca noi avem si capacitatea sa ne determinam politicile, viziunile, si ne
intereseaza intr-un fel. Atrageti atentie, nu se propune un proiect de hotarire
sau un proiect de lege la acest subiect, ci audierea unui raport si primirea
unei informatii exhaustive la acest subiect deosebit de important si pentru
activitatea parlamentara, si in contextul implementarii programului legislativ al
tarii asupra caruia Comisia Europeana nici nu are obligatiunea sa se pronunte.
Deci este un subiect care tine de interesul
nostru si eu rog, totusi, cu insistenta sa abordam acest subiect, nefacind
referinta la pozitia comisiei. Trebuie sa avem pozitia noastra proprie.
Microfonul nr.3.
Domnul Sergiu Stati:
Multumesc.
Atunci eu as propune, imi cer scuze de
insistenta, dar atunci ar fi mai logic si mai normal sa prezinte informatii nu
numai domnul ministru Stratan, dar si toti presedintii de comisii ca sa isi ia
planul de actiuni la capitolul respectiv, ca sa prezinte si ei o informatie
referitor la realizarea, la capitolul respectiv, a activitatii legislative si a
activitatii in cadrul comisiei. Fiindca, de altfel, iese ca Parlamentul nu este
implicat in modul cel mai direct in realizarea planului, ci noi o sa il aducem
pe domnul Stratan aici si o sa-i punem intrebari. Dar noi, inclusiv
Legislativul, sintem un organ care are functiile sale nu numai de control, dar si
de realizare a programului legislativ.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Domnule presedinte de comisie,
De fapt, nu uitam ca este Comisia pentru
politica externa si integrare europeana. Parlamentul isi are functiile sale
clasice, iar implementarea Planului de actiuni “Republica Moldova – Uniunea
Europeana” tine de competenta Executivului.
Eu pot propune o alternativa in contextul
propunerii dumneavoastra, ca, in calitate de sef al comisiei, sa ne prezentati
un raport de la tribuna centrala vizind activitatile intregului Parlament. Deci
eu rog foarte mult sa inchidem discutiile la acest subiect, fiindca ele nu sint
relevante si noi am audiat foarte multe subiecte, iar acest subiect este cel
mai important in contextul nu doar a politicii interne, dar si a politicii
externe si interne a tarii si eu cred ca este timpul sa vedem bilantul.
Va multumesc.
Microfonul nr.4.
Domnul Oleg Serebrian:
Domnule Presedinte,
In contextul, imi cer iertare, a ceea ce
spunea adineaori domnul presedinte Stati. Noi nu putem audia Comisia Europeana.
Comisia Europeana are punctul ei de vedere, il vom auzi la inceputul lunii
aprilie. Noi, ca Parlament, putem auzi punctul de vedere care este, poate fi
unul partinitor al Ministerului Afacerilor Externe si Integrarii Europene al
Republicii Moldova, de asemenea legat de audierea comisiilor. Nu inteleg, cum
Parlamentul isi audiaza propriile comisii.
Stimati colegi,
Pe ministrul integrarii europene, care este si
ministrul de externe, il auzim cu un raport despre ce s-a intimplat un an de
zile. Nu este nimic nefiresc in aceasta situatie.
Domnul Marian Lupu:
Evident, sa fie prezent cu echipa, reprezentind
si alte ministere, pentru a avea o discutie foarte concreta. Acest element al
propunerii este unul foarte bun.
Microfonul nr.3.
Doamna Eugenia Ostapciuc:
Domnule Presedinte,
Asa a spus un intelept in limba rusa:
“Êðîêîäèë ëåòàåò, íî íèçêî, íèçêî”. Noi o sa votam.
Domnul Marian Lupu:
De acord. (Rumoare in sala.)
Stimati colegi din opozitie, nu cumva nu va
plac crocodilii? Eu va rog foarte mult, putina liniste.
Va multumesc.
Microfonul nr.5.
Doamna Valentina Cusnir:
Multumesc domnule Presedinte.
Propun ca sa fie inclus in ordinea de zi
proiectul nr.2656, care se refera la completarea Legii privind administrarea
publica locala si anume confirmarea prin certificat de catre secretarii primariilor
a cotelor-parti valorice in rezultatul privatizarii intreprinderilor agricole.
Este un proiect foarte asteptat in
teritoriu pe care l-am adus in Parlament in august 2005. Din noiembrie este
raportul comisiei in fond pregatit, dar nu este inclus in ordinea de zi.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Bine, sa stiti ca, in mod evident, eu il
voi pune pe lista, daca nu vor fi alte propuneri, va merge votat in pachet. Desi
as avea o singura obiectie, stimata colega, noi ieri, in cadrul sedintei
Biroului permanent, am discutat mai multe proiecte. Unele le-am eliminat,
celelalte am lasat sa ramina aici pe lista. Proiectul acesta nr.2656, in
genere, nu era prezent pe lista propunerilor pentru aceasta perioada de timp.
Pur si simplu, atrag atentie la acest subiect si pentru viitor.
Va multumesc. Am luat act. De acord.
Doamna Valentina Cusnir:
La Comisia pentru administratia publica,
ecologie si dezvoltarea teritoriului vreau sa va spun, am multe scrisori, din
teritoriu, caci agentii economici asteapta foarte mult.
Domnul Marian Lupu:
Bine, de acord. Cel putin eu am marcat ca
ieri, in cadrul sedintei Biroului permanent, nu a fost prezent in discutie
acest proiect. Deci l-am notat.
Microfonul nr. 4.
Doamna Valentina Cusnir:
A fost in decembrie al domnului Untila.
Domnul Marian Lupu:
De acord.
Microfonul nr. 4.
Domnul Leonid Bujor:
Multumesc, domnule Presedinte.
Domnule presedinte,
Propun de a include in ordinea de zi a sedintelor
Parlamentului din
9–10 martie proiectul de Lege inregistrat cu nr.597, prin care se prevede de a
oferi detinatorilor Ordinului “Stefan cel Mare” o alocatie lunara de 500 de
lei. Imi exprim convingerea ca prin examinarea si adoptarea acestei legi pina
la 14 martie noi corectam o greseala si punem anumite lucruri la punct.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Luat act.
Microfonul nr. 5.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Multumesc, domnule Presedinte.
In legatura cu faptul ca comisia a inaintat
pentru perioada 9–17 martie propunere pentru Biroul permanent, noi propunem ca
proiectul Legii apiculturii nr.59 sa fie exclus din odinea de zi pentru
perioada 9–10 martie.
Domnul Marian Lupu:
Nu se reuseste pina atunci?
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Nu se reuseste.
Domnul Marian Lupu:
Bine, luam act.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
El a fost propus pentru 9–17 martie.
Domnul Marian Lupu:
Va inteleg, da.
Multumesc.
Microfonul nr. 4.
Domnul Vladimir Filat:
Va multumesc, domnule Presedinte.
In legatura cu propunerea domnului
Serebrian, pe care ati sustinut-o si dumneavoastra, eu consider, domnule Presedinte,
sau noi consideram, ca, avind in vedere existenta Comisiei Nationale pentru
Implementarea Planului, al carui presedinte este domnul Tarlev, ar fi de dorit,
daca noi constatam ca exista importanta majora si vrem sa stim ce se intimpla,
eu consider ca si statutul, si capacitatea domnului Prim-ministru este mai
indicata sa se prezinte aici in sedinta. Sa ne faca un raport si de ce sa nu
avem o discutie si poate cu anumite lectii sa iesim din acest raport.
Eu va multumesc.
Ca propunere.
Domnul Marian Lupu:
De acord. Luat act.
Microfonul nr.5.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
In primul rind, vreau sa o intreb, cu toata
bunavointa, pe doamna Ostapciuc, daca nu este vorba cumva de crocodilul pe care
domnul Voronin l-a facut cadou domnului Putin sau tovarasului Putin. Si vreau sa
va amintesc ca atunci ziaristii au prezis ca acest crocodil prevede ceva nu
prea bun, un regres. Si vedeti, iata regresul in relatiile dumneavoastra cu
Putin si cu Rusia.
In al doilea rind, remarcind faptul ca s-a
votat, pentru ca sa nu aiba loc sedinte in zilele de 16–17 martie, ma gindeam,
poate, revenind saptamina urmatoare deja, poate pina atunci la Biroul
permanent, totusi, ajungeti la concluzia ca sa examinam proiectul de Hotarire
cu privire la condamnarea crimelor regimurilor comuniste totalitare. Veti avea
vreo citeva saptamini la dispozitie si veti putea sa va ginditi si sa analizati
mai bine.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Da, stimati colegi, ce sa zic eu... Cred ca
cu crocodilul... Precis ca nu este acela. Acela era de cristal si nu zbura. In
cadrul sedintei de astazi am facut referinta la alt gen de crocodil. Acum cu
referinta la cea de a doua propunere, sint sigur ca membrii Biroului permanent
vor lua in considerare aceasta doleanta a dumneavoastra si vor discuta acest
subiect. Ramine de vazut cu ce rezultat. Alte propuneri.
Da, domnule Rosca, va rog.
Domnul Iurie Rosca:
Va multumesc, domnule Presedinte.
Stimati colegi,
Eu as vrea sa amintesc faptul ca la 11
martie se implinesc 16 ani de la proclamarea independentei Lituaniei. Iar
Parlamentul Republicii Moldova a fost primul din lume care a recunoscut
independenta acestei tari in 1990. In legatura cu lituanienii, tara aceasta
este unul dintre principalii suporteri ai Republicii Moldova in realizarea
reformei si in procesul de integrare europeana, as considera oportun sa va
propun ca in sedintele noastre fie din 9, fie din 10 martie sa adoptam o
declaratie prilejuita de acest eveniment – aniversarea a 16-a de la adoptarea
independentei Lituaniei – care sa fie un mesaj de salut si, in acelasi timp, de
fortificare a relatiilor dintre Republica Moldova si Lituania.
Noi avem relatii interparlamentare foarte
intense. Expertii acestei tari sint mereu prezenti la Chisinau si acorda
asistenta juridica si tehnica necesara. De aceea, as propune ca un astfel de
text sa fie adoptat in Parlamentul nostru la sedinta urmatoare.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Cu aceste completari, cu aceste propuneri
evocate din sala referitor la ordinea de zi, supun votului. Deci, supun votului
aprobarea ordinii de zi a sedintelor Parlamentului pentru perioada 9–10 martie
2006. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.
Va multumesc.
Ordinea de zi este aprobata.
Si acum, in finalul sedintei de astazi, dupa
cum s-a solicitat, ofer tribuna centrala domnului Serebrian pentru o declaratie
solicitata. Deci 10 minute la dispozitie.
Domnul Oleg Serebrian:
Va multumesc, domnule Presedinte.
Declaratia mea se refera la problema
transnistreana. Dar inainte de aceasta as vrea sa fac o remarca referitor la
ceea ce s-a intimplat ieri aici, in Parlament. Un grup de deputati, la initiativa
grupului parlamentar “Alianta «Moldova Noastra»”, un grup de deputati ai
A.M.N., P.S.L. si P.P.C.D. au avut o intilnire cu citiva profesori de istorie,
cu un grup de profesori de istorie din Chisinau si din raioane. Am regretat cu
totii faptul ca ni s-a oferit o sala, sala nr.109, care s-a dovedit arhiplina,
neincapatoare si pentru cei prezenti si pentru presa.
Si nu putem intelege din care motiv nu ni
s-a oferit, asa cum s-a cerut initial, daca nu gresesc, sala 300, care era la
acel moment libera? Este un fapt regretabil, daca ati fi vazut inghesuiala care
domina acolo. Acest Parlament este, din cite inteleg eu, nu doar Parlamentul
unei singure fractiuni, fie ea si fractiunea majoritara, este Parlamentul
tuturor grupurilor parlamentare si reprezentantilor diferitelor formatiuni
politice. Acesti cetateni au venit sa se intilneasca cu deputatii.
Trecind acum la declaratia grupului de
deputati social-liberali privind evolutia situatiei din estul Republicii
Moldova, onorata asistenta, stimati colegi, ieri s-au implinit 14 ani de la
admiterea Republicii Moldova in rindurile Organizatiei Natiunilor Unite si,
totodata, 14 ani din momentul declansarii ostilitatilor de pe Nistru.
Pe parcursul acestor ani, existenta
Republicii Moldova ca stat independent a fost in permanenta amenintata de situatia
din estul tarii. Problema transnistreana a stat la baza unor regretabile
decizii cu caracter politic, cum ar fi: aderarea tarii noastre la C.S.I., ridicarea
tacita a limbii ruse la rang de limba oficiala, etalarea unui moldovenism
primitiv, promovarea ideii de neutralitate permanenta, o idee la care sint pe
cale de a renunta pina si statele cu regim de neutralitate permanenta,
recunoscute international.
Dar, probabil, cea mai serioasa lovitura
data de acest conflict Republicii Moldova, a fost cea data imaginii noastre in
exterior. Cred ca sinteti de acord ca despre Republica Moldova in lume se stiu
doar citeva lucruri: ca aici la alegeri cistiga comunistii, ca traim din
exportul oamenilor si ca ne confruntam cu un conflict in partea de est a tarii.
Pentru Uniunea Europeana, in mod special, faptul ca nu controlam frontiera de
est, ca oferim o fereastra larga de 200 de km pentru existenta nestingherita a
acelei mai mari zone off-chore de la ora actuala, reprezinta unul din
argumentele de baza impotriva imblinzirii regimului de trecere a frontierei sau
liberalizarii conditiilor pentru schimburile comerciale.
Din aceste motive, stimati colegi, cred ca
a venit timpul sa schimbam putin accentele si in metodele de abordare a acestui
conflict. In conditiile in care autoritatile de la Tiraspol nu manifesta nici
cea mai mica disponibilitate de a discuta cu Chisinaul, de a cauta impreuna cu
noi si cu partenerii nostri occidentali careva solutii acestei probleme, se
cere imperios o schimbare a modului nostru de a actiona.
De-a lungul anilor s-au avansat diverse
solutii, modele federale, autonomiste, regionaliste, conceptii elaborate in
exterior sau in interior. Discutii in format bilateral, pentalateral,
septelateral, fara rezultat. Recentele evolutii din zona de est, demonstreaza ca
si formatul 5 plus 2 se dovedeste tot atit de putin eficient, ca sa folosesc un
eufemism, ca si cele anterioare.
Miza pe care am pus-o pe Ucraina, in
special dupa victoria fortelor
prooccidentale la alegerile prezidentiale de la sfirsitul anului 2004, s-a
dovedit si ea falsa. Kievul, se pare, urmareste alte scopuri decit Chisinaul.
Sigur ca putem merge in continuare pe calea cedarilor, cale specifica Chisinaului
in perioada anilor
1992–2003. Dar exista anumite limite. Aceste cedari nu pot fi acceptate la nesfirsit.
Din moment ce separatistii au pus vame si
posturi de graniceri de-a lungul liniei de demarcare ce separa zona controlata
de ei de restul teritoriului Republicii Moldova, ne punem intrebarea: ce ne impiedica
pe noi sa facem acelasi lucru? De ce asteptam ca Ucraina sa accepte posturi
mixte vamale sau de graniceri de-a lungul segmentului transnistrean al
frontierei moldo-ucrainene, daca, de fapt, acest control il putem institui
unilateral chiar noi.
Uniunea Europeana ne cere sa stavilim
traficul ilicit si sa ne controlam frontierele. In situatia data credem ca
singura solutie plauzibila este stabilirea unei frontiere de facto pentru
izolarea zonei separatiste de restul teritoriul tarii, fara insa a recunoaste
independenta acestei regiuni. Vor independenta, n-au decit sa suporte aceasta
povara. Efectiv nu intelegem de ce pina in momentul de fata Chisinaul a mentinut
aceste conditii paradiziace pentru existenta separatismului transnistrean.
Cine poate explica faptul, de ce atunci cind
cetatenii moldoveni trec in zona controlata de separatisti, ei sint efectiv
terorizati cu tot felul de asa-zise posturi vamale si de graniceri, impusi sa
plateasca tot felul de taxe, in timp ce noi oferim separatistilor cu exces de
generozitate un acces absolut nestingherit pe teritoriul controlat de autoritatile
moldovene.
Credem ca Chisinaul trebuie sa aplice
Tiraspolului un tratament similar. Vor vama, vor control de frontiera, vor taxe
de trecere? Nu avem decit sa le oferim aceste lucruri. Nu intelegem de ce lasam
sa ne scape zeci de milioane de lei, care ar putea proveni din taxele vamale in
cazul cind acestea ar fi aplicate separatistilor. De altfel, rugam sa fim intelesi
corect, ceea ce propunem noi, nu inseamna in nici un caz o blocada a zonei
transnistrene. Trecerea peste Nistru va ramine in continuare posibila, dar nu si
necontrolata.
In acelasi timp, e cazul ca pentru o vreme
puterea de la Chisinau sa puna accentul pe asanarea situatiei economice si
sociale din tara. Succesul rezolvarii problemei transnistrene rezida in imbunatatirea
situatiei de pe malul drept al Nistrului. Regimul transnistrean rezista atita
vreme, stimati colegi, nu doar din cauza ca la Tiraspol exista un autocrat pe
nume Igor Smirnov, care uzurpeaza puterea intr-o parte a teritoriului
Republicii Moldova cu sprijinul baionetelor rusesti. Regimul transnistrean
rezista si exista pentru ca, de ce sa nu o spunem pe sleau, din cauza
insuccesului Republicii Moldova in plan economic, social si politic.
Daca Republica Moldova ar fi o tara
atractiva, stabila, cu o economie performanta, daca pasaportul moldovenesc nu
ar fi unul care iti creeaza mai curind probleme la punctele de trecere a
frontierelor si ar fi un act ce ti-ar oferi dreptul la libera circulatie in mai
multe tari, atunci sansele regimului separatist de a se mentine la putere ar fi
considerabil reduse.
Ce putem noi oferi la momentul de fata
celor 700 de mii de cetateni ai regiunii transnistrene? Mesaje patriotice? Sa ii
convingem ca sintem moldoveni si ca nu vrem unire cu Romania? Ca la noi rusii
nu sint persecutati? Ca nu vrem in N.A.T.O., ci in marea familie C.S.I.? Chisinaul
a incercat sa ii seduca pe acei din stinga Nistrului cu aceasta, dar nu a mers.
Si nu a mers nu pentru ca acestor mesaje nu li s-ar fi dat crezare. Din pacate,
autoritatile moldovene incearca cu disperare sa convinga cetatenii din stinga
Nistrului sa isi doreasca reunificarea tarii, in timp ce o buna parte a populatiei
de pe malul drept nu stiu cum sa scape de ea.
Sute de mii de moldoveni sint plecati peste
hotare. Sondajele de opinii indica cota ingrijoratoare ale lipsei de incredere
a cetateanului nostru in viitorul acestei tari. Pe acest fundal, nu stiu daca
putem vorbi despre o motivare pozitiva a acelor din transnistria, fie ei romani,
moldoveni, rusi ori ucraineni. Problema transnistreana va fi rezolvata, stimati
colegi, cind se va rezolva problema Republicii Moldova. Si se va rezolva, in
buna parte, de la sine, fara mediatori, fara garanti, fara proiecte de
federalizare.
Din aceste motive, noi, social-liberalii,
credem ca a venit momentul ca problema transnistreana sa fie privita dintr-o
alta perspectiva. Pentru Chisinaul oficial reunificarea tarii a devenit o
obsesie, problema transnistreana fiind si un fel de paratrasnet pentru a
distrage atentia de la situatia cu care ne confruntam noi aici, pe malul drept.
Anume din aceste motive poate ca este cazul sa schimbam modul de a actiona in
cazul acestui conflict.
Inghetarea lui deliberata, coroborata cu actiuni
economice, menite sa descurajeze regimul separatist, elaborarea unei strategii
privind informarea in masa, pentru ca noi am pierdut razboiul propagandistic cu
Tiraspolul, a cetatenilor din stinga Nistrului, si concentrarea eforturilor
puterii de la Chisinau in directia asanarii situatiei economice si sociale de
pe malul drept. Ar fi acele actiuni ce ar permite deblocarea procesului de
reunificare.
Ori, la ora actuala, principala noastra
problema nu este cea a zonei de est in mod particular, ci a Republicii Moldova in
general. De felul cum vom sti sa rezolvam aceasta problema, depinde atit
succesul reintegrarii tarii, cit si cel al integrarii statului nostru
reintegrat, iertati tautologia, in Uniunea Europeana.
Va multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Stimati colegi,
Urmatoarea sedinta va avea loc pe data de 9
martie, joi, la ora 10.00. Declar sedinta inchisa. Este un anunt? Poftim.
Microfonul nr.3.
Domnul Vladimir Turcan:
Stimati deputati,
Este un anunt pentru membrii Comisiei
juridice, pentru numiri si imunitati. Urmatoarea sedinta va avea loc pe data de
7 martie 2006 la ora 9.00.
Doamna Maria Postoico:
Sedinta se declara inchisa.
Sedinta s-a incheiat la ora 12.20.
Stenograma a fost pregatita spre
publicare
in Directia documentare parlamentara a
Aparatului Parlamentului.
|