DEZBATERI  PARLAMENTARE

Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XVI-a

SESIUNEA a VI-a ORDINARA – OCTOMBRIE 2007

Sedinta din ziua de 26 octombrie 2007

(STENOGRAMA)

SUMAR

1. Declararea sedintei ca fiind deliberativa.

2. Dezbaterea si aprobarea in prima si a doua lectura a proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2008.  Proiectul nr.3435.

3. Dezbaterea si aprobarea proiectului de Hotarire nr.3753 din 26 octombrie 2007 asupra proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2008.

4. Dezbaterea si aprobarea proiectului ordinilor de zi ale sedintelor Parlamentului Republicii Moldova din 1 – 9 noiembrie 2007.

 

 

Sedinta incepe la ora 10.00.

Lucrarile sint conduse de domnul Marian LUPU, Presedintele Parlamentului, asistat de doamna Maria Postoico, vicepresedinte al Parlamentului.

 

Domnul Maxim Ganaciuc – director general adjunct al Aparatului
                                                                  Parlamentului:

Doamnelor si domnilor deputati,

Buna dimineata.

Va anunt ca la lucrarile sedintei de astazi a Parlamentului, din totalul celor
100 de deputati, si-au inregistrat prezenta 92 de deputati. Nu s-au inregistrat deputatii: Iurie Rosca, Veaceslav Untila, Ion Varta – in delegatie; Oleg Serebrian – la cerere; Stefan Secareanu, Valeriu Guma, Nicolai Deatovschi, Vitalia Pavlicenco.

 

Domnul  Marian Lupu:

Multumesc.

Stimati colegi,

Buna dimineata. Sedinta este deliberativa. Rog sa onoram Drapelul de Stat. (Se onoreaza Drapelul de Stat.)

Multumesc.

Stimati colegi,

Astazi, pe agenda sedintei plenului Parlamentului avem, de fapt, doua subiecte, proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2008, proiectul nr.3435.

Vreau sa atrag atentia asupra acelui fapt, ca, potrivit prevederilor Regulamentului, potrivit prevederilor Legii privind procesul bugetar, astazi examinam acest proiect de lege si il dezbatem in prima si in a doua lectura. Tinind cont de acel fapt ca proiectul Legii bugetului se dezbate in trei lecturi, lectura a treia va fi inaintata pentru dezbateri in plenul Parlamentului pe parcursul lunii noiembrie. Vom decide acest lucru la Biroul permanent si in plenul Parlamentului.

Presupun ca, in mod evident, este un proiect de lege care atrage o atentie sporita din partea tuturor grupurilor parlamentare, din partea corpului de deputati, pe care motiv o sa rog, pe de o parte, sa ne organizam bine in contextul dezbaterilor pentru a oferi posibilitate tuturor doritorilor de a lua cuvintul pe marginea acestui proiect.

Ca aspect tehnologic, vom urma procedurile care au fost aplicate tot timpul pentru dezbaterea acestui gen de proiecte. Va fi oferit cuvintul reprezentantilor Guvernului, pentru a face prezentarea acestui proiect de lege. Dupa aceea, runda de intrebari – raspunsuri. O sa va rog foarte mult, sa urmam normele Regulamentului, doua intrebari din partea fiecarui deputat doritor de a oferi intrebarile respective.

Si va rog pe toti, acei care doresc sa ia cuvintul inainte de exercitiul de vot pentru prima lectura, cind vom supune votului aprobarea conceptului si apoi a doua lectura cind vom supune aprobarii parametrii de baza: venituri, cheltuieli, deficit. Inaintea acestui exercitiu, toti doritorii sa se inscrie in Prezidiu de la microfoane, s-au inscris, eu deja am receptionat dimineata un sir de solicitari pentru luari de cuvint. In cadrul dezbaterilor, rugamintea mea este sa ne concentram pe intrebari–raspunsuri, pentru prezentari de pozitii, inscrierile de cuvint. Se accepta?

Va multumesc.

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Serafim Urechean: 

Rog sa ma inscrieti pentru luare de cuvint. Si imi pare foarte straniu lipsa Primului-ministru la adoptarea Legii bugetului pe 2008. In orice caz, este foarte straniu.

 

Domnul  Marian Lupu:

De acord.

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Ion Gutu: 

Eu cred ca nu este straniu, dar este o norma deja, ca Primul-ministru stie rezultatele dinainte. Deci, rog sa ma inscrieti in lista, domnule Presedinte, pentru a lua cuvintul la dezbateri.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,

Continuam.

Microfonul nr.4.

 

Doamna  Valentina Cusnir:

Multumesc, domnule Presedinte.

Vreau sa anunt Parlamentul ca azi-dimineata, aseara am plecat tirziu din Parlament, am primit 4 avize la proiectul bugetului de stat, datate cu 25 octombrie. Ieri, s-a pus aceasta intrebare ca bugetul de stat sa nu fie discutat astazi, deoarece Parlamentul nu este pregatit. Avind un buget social, abia de ieri avem avizul Comisiei pentru protectie sociala, sanatate si familie. Abia ieri a venit avizul Curtii de Conturi.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi...

 

Doamna  Valentina Cusnir:

Nu conteaza. Este Regulamentul, in care se stipuleaza peste cite zile trebuie sa fie examinat.

 

Domnul  Marian Lupu:

Doamna Cusnir,

Nu va sustrageti atentia, vorbiti cu mine.

 

Doamna  Valentina Cusnir:

Multumesc.

Eu vin cu aceeasi propunere, ca Parlamentul nu este pregatit pentru astazi de a examina acest proiect de importanta primordiala pentru tara noastra in situatia de astazi. Sa fie remis, cel putin, pentru o alta zi. Daca trebuie sa venim miine sau poimiine sa examinam, dar sa fim pregatiti pentru aceasta intrebare foarte responsabila din partea noastra.

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Am inregistrat propunerea.

Microfonul nr.3.

 

Domnul  Nicolae Bondarciuc:

Vreau sa precizez ca noi am primit avizul Curtii de Conturi demult si am examinat in cadrul sedintei Comisiei. Ieri, a venit o precizare a Curtii de Conturi ca in avizul Curtii de Conturi a fost depistata o eroare si aceasta eroare a fost corectata in documentul de ieri. In loc de 83 milioane au fost 183 milioane. Acesta e un moment.

Al doilea moment. Noi am primit ieri avizul de la Comisia sociala, care roaga sa majoram cheltuielile, practic, cu un miliard de lei. Dar aceste probleme... noi le-am discutat in cadrul sedintei comisiei, am examinat posibilitatea de a majora veniturile si nu am gasit astazi atare posibilitati.

 

Domnul  Marian Lupu:

Multumesc pentru aceasta clarificare.

Continuam.

Microfonul nr.5.

Stati putin, nu ati fost vizata, doamna. Pai, nu s-a pronuntat numele dumneavoastra. Nu va suparati, numele nu a fost vizat, a fost vizata problema. Nu va suparati, caci avem de munca astazi pina peste cap, credeti-ma.

Microfonul nr.5, va rog.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Multumesc, domnule Presedinte.

Rog sa ma inscrieti pentru luare de cuvint la dezbaterile Legii bugetului pe anul 2008. Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Da. Microfonul nr.4.

 

Domnul Valeriu Guma:

Multumesc, domnule Presedinte.

Din numele fractiunii, rog sa fiu inscris pentru luare de cuvint.

 

Domnul  Marian Lupu:

Da. Microfonul nr.5.

 

Domnul  Iurie Bolboceanu:

Domnule Presedinte,

Rog sa ma inscrieti pentru luare de cuvint.

 

Domnul  Marian Lupu:

In continuare microfonul nr.5 .

 

Domnul  Alexandru Oleinic:

Domnule Presedinte,

Pentru luare de cuvint.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

 

Domnul  Leonid Bujor:

Multumesc, domnule Presedinte al Parlamentului.

Stimate domnule Presedinte,

Rog sa ma inscrieti si pe mine pentru luare de cuvint referitor la proiectul de Lege nr.3435, nr.1 din ordinea de zi.

Va multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Da. Microfonul nr.5.

 

Domnul  Vlad Cubreacov: 

Domnule Presedinte,

Va rog, de asemenea sa ma inscrieti pentru luare de cuvint pe marginea bugetului de stat.

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Multumesc.

Cine inca?

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Ion Plesca:

Eu tot asa.

 

Domnul  Marian Lupu:

Inca?

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vasile Grozav:

Va rog, pentru luare de cuvint.

 

Domnul  Marian Lupu:

Inca? Bine.

Stimati colegi,

Toti doritorii, acei care si-au exprimat dorinta sa ia cuvintul inainte de exercitiul de vot in prima si in a doua lectura, eu am luat nota de aceste propuneri. Timpul va fi oferit pentru luari de cuvint. Pe linga colegii care au solicitat timp pentru luare de cuvint de la microfoane mai am inca si eu o lista, lista este impunatoare, pe care motiv am sa rog foarte mult sa se tina cont de faptul ca persoanele care s-au inscris pentru luari de cuvint in numele fractiunii o sa beneficieze de timpul potrivit normelor de Regulament, chiar sint gata sa ofer 2 – 3 minute mai mult.

Pentru colegii care s-au inscris la luari de cuvint in calitate de deputati, pentru a exprima punctul propriu de vedere – 5 minute, potrivit prevederilor Regulamentului. Aceasta este situatia. Alte propuneri?

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Iurie Bolboceanu:

O propunere de procedura. Daca se permite, pentru reprezentantii fractiunilor – 7 minute, plus 2–3 minute, am inteles, de la Presedintele Parlamentului, dati sa o facem si pentru ceilalti deputati – 5 minute si 2 minute de la Presedintele Parlamentului.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stati, Presedintele nu este asa de bogat ca sa ofere minute peste tot.

 

Domnul  Iurie Bolboceanu:

Impartiti bogatia egal atunci.

 

Domnul  Marian Lupu:

Impart egal bogatia in sensul in care, intr-adevar, liderii de fractiuni sau persoanele desemnate din partea fractiunilor exprima pozitia unui grup de deputati, pe care motiv si potrivit Regulamentului au cu 2 minute mai mult, voi inchide ochii la
1 minut – 2 minute, dar nu mai mult.

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Dumitru Diacov: 

Domnule Presedinte,

De procedura. Eu, cred ca ar fi bine ca fractiunile parlamentare sa ia cuvintul intr-un bloc separat, ca sa fie prezente punctele de vedere. Asa se procedeaza in toate structurile internationale inclusiv. Vorbesc fractiunile parlamentare si pe urma vorbesc membrii sau la inceput, sau la sfirsit.

 

Domnul  Marian Lupu:

Da, cum doriti.

 

Domnul  Dumitru Diacov:

Nu, asa o sa fie corect.

 

Domnul  Marian Lupu:

Cum doriti. Se accepta? Se accepta.

Bine.

Microfonul nr.3.

 

Doamna  Eugenia Ostapciuc: 

Sa fie reglementat timpul pentru intrebari si raspunsuri – 30 de minute.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine. Noi avem mai mult.

Stimati colegi,

Nu uitati ca noi avem... Stati putin. Normal. Noi trebuie sa atingem doua scopuri, doua obiective, care sint egale ca importanta. Si sa dispunem de timpul necesar pentru dezbateri reale, normale pe marginea acestui subiect. Pe de alta parte, sa avem un mod de autoorganizare a acestor discutii, pe care motiv nu uitam si de acel fapt ca, la nivelul Guvernului, vom avea trei raportori in persoana: domnului ministru al economiei si comertului, guvernator al Bancii Nationale si domnului ministru al finantelor, pe care motiv eu cred ca ar trebui bine sa ne aranjam, fiindca intrebari vor fi  inaintate, presupun eu, fiecarui din acesti trei reprezentanti sau trei raportori. In plus mai avem si comisia.

Deci, eu propun sa ne orientam pe parcursul acestor dezbateri ca, totusi, ele sa fie organizate. Si, inainte de a incepe dezbaterile pe marginea acestui proiect, vin cu o rugaminte pentru corpul parlamentar. Subiectul este complex, subiectul este interesant, subiectul atrage foarte multa atentie.

Eu va indemn, stimatii mei colegi, in cadrul dezbaterilor, pe care le vom purta astazi, sa incercam sa facem tot posibilul pentru a nu aluneca in albie de emotii exagerate, sa nu spun isterie. Sunt sigur ca noi sintem capabili sa abordam cele mai complexe, cele mai complicate, chiar si neunivoce subiecte intr-un mod foarte profesional si responsabil. Pentru aceasta va indemn.

Acum proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2008. Proiectul nr.3435.

Guvernul.

Il invit la tribuna centrala pe domnul ministru al economiei si comertului Igor Dodon, pentru a incepe prezentarea acestui proiect.

Domnule ministru,

Va adresez o intrebare: de cit timp aveti nevoie pentru a prezenta raportul dumneavoastra? Pina la 10 minute.

Multumesc.

 

Domnul Igor Dodon – ministrul economiei si comertului:

Mult stimate domnule Presedinte,

Onorat Parlament,

La baza elaborarii proiectului bugetului pe anul 2008 au stat doua abordari de baza, este vorba de politica fiscala pe anul 2008, examinata si aprobata de Parlament in luna iunie, iulie anul curent si prognoza indicatorilor macroeconomici pe anul 2008.

In continuare, as dori sa ma refer la prognoza indicatorilor, principalilor indicatori macroeconomici pe anul 2008, facind si o scurta relatare a acestor indicatori, a progreselor si a valorii indicatorilor inregistrati pina la aceasta etapa pe anul 2007 si prognoza pe anul 2007 pentru a avea o viziune mai larga si mai clara vizavi de perspectiva acestor indicatori.

Astfel, la baza elaborarii bugetului pe anul 2008 a stat prognoza produsului intern brut in valoare de 56,8 miliarde de lei, fiind pronosticata o crestere de 6%, comparativ cu anul 2007. Dupa cum cunoasteti, in anul 2007, prognoza pentru anul 2007, specificata si in proiectul bugetului si deja in bugetul anului 2007, este de 4% cresterea produsului intern brut.

As mentiona ca, pe parcursul primul trimestru al anului curent, a fost inregistrata o crestere a produsului intern brut de 7,3 la suta. In al doilea trimestru – 8,5 la suta, avind o medie pentru 6 luni ale anului curent de 8% cresterea produsului intern brut. Astfel, inregistrarea valorii minime de cel putin 4% pe anul 2007 cresterea produsului intern brut este o realitate care ar putea fi depasita conform rezultatelor anului curent.

Important este de mentionat ca se modifica si structura calitativa a produsului intern brut. Pot veni cu aceste detalii atit vizavi de rezultatele inregistrate, cit si vizavi de prognozele structurii calitative ale produsului intern brut pe anul 2008.

Un indicator extrem de important este inflatia, indicele pretului de consum. Pe anul 2008 se planifica un nivel al inflatiei mediu anul de 9,3 la suta si un nivel al inflatiei la sfirsitul anului de circa 8 la suta, o prognoza destul de optimista la aceasta etapa, deoarece cunosteti pentru anul curent a fost prognozat un nivel al inflatiei pina la 10 la suta, o prognoza care, de fapt, a fost inclusa si in memorandum, si in programul Fondului Monetar International. Cunoasteti ca, pe parcursul ultimelor citeva luni, se inregistreaza o crestere a inflatiei si nu doar in Republica Moldova, este vorba de o crestere a inflatiei, in special, in regiune si in tarile Europei de Sud-Est, cit si in tarile CSI.

Astfel, pentru anul curent, pentru 9 luni avem inregistrat deja un nivel al inflatiei de 9 la suta, un nivel care ne face destul de realisti vizavi de inregistrarea pentru anul curent a unei inflatii de 10 la suta. Inflatia 10 la suta pe anul 2007 ar putea fi o realitate, insa este o prognoza destul de optimista. Cred ca in acest sens ar putea veni cu unele detalii si colegii de la Banca Nationala a Moldovei.

Un indicator important care influenteaza atit asupra elaborarii bugetului pe anul 2008, cit si, in special, asupra competitivitatii marfurilor moldovenesti, este vorba de cursul de schimb al leului fata de dolar. Pentru anul 2008 se prognozeaza in bugetul pe anul 2008 un curs de schimb al leului mediu anul de 12,2 lei pentru un dolar si la sfirsitul anului – 12,1 lei.

Un curs destul de optimist din nou, insa tin sa mentionez ca, datorita actiunilor deja lansate de catre Banca Nationala a Moldovei, acest nivel ar putea fi inregistrat, in special, in baza actiunilor lansate de Banca pe parcursul ultimelor citeva saptamini.

Dupa cum am mentionat, cursul de schimb este un indicator extrem de important in vizorul economistilor, deoarece acesta influenteaza direct asupra  competitivitatii marfurilor moldovenesti atit la export, cit si pe piata interna, in comparatie cu produsele de import.

Extrem de important pentru planificarea bugetului, cit si pentru intregul sector economic este comertul exterior. Pentru anul 2008 se prognozeaza o relansare a ritmurilor de crestere a exporturilor si importurilor. De fapt, este vorba de o echilibrare a ritmurilor de crestere a exporturilor si importurilor de la 15 la suta. Este o prognoza realista, tinind cont de acele actiuni lansate in special vizavi de promovarea exporturilor.

Ma refer, in primul rind, bineinteles, la accesul pe pietele europene in baza comertului asimetric, care va deveni o realitate deja in anul 2008, cit si la reluarea exporturilor de unele marfuri traditionale din Republica Moldova pe pietele din nou traditionale, ma refer, bineinteles, la reluarea exporturilor de vinuri spre Federatia Rusa.

As dori sa accentuez ca anul 2008, in prognoza Ministerului Economiei si Comertului, trebuie sa devina anul echilibrarii ritmurilor de crestere, comparativ cu anii precedenti, cind ritmurile de crestere ale importurilor erau mult mai mari decit ritmurile de crestere a exporturilor. Bineinteles, un subiect extrem de important, si sint sigur ca vor fi si intrebari la acest capitol, este soldul balantei comerciale.

Am venit cu aceste detalii si in comisiile parlamentare, voi veni si acum, atunci cind vorbim de soldul balantei comerciale si dispune de o analiza detaliata, dupa cum ne-au sugerat si unii deputati, de a veni cu analize in plenul Parlamentului, care este situatia in alte tari. Reconfirmam ca la acest capitol este extrem de important sa analizam care este soldul balantei de plati, deoarece atit timp cit dificitul balantei comerciale este acoperit de incasari de valuta pe alte sau din alte surse care ar putea fi si sunt deja, inclusiv investitiile straine directe in crestere pe parcursul primelor sase luni de mai mult de 200%, aceasta situatie este mai putin periculoasa pentru o economie a unui stat.

Astfel, as putea sa vin cu o analiza comparativa care ne denota ca in Republica Moldova la capitolul deficitul balantei de plati situatia este mai buna comparativ cu unele tari vecine si unele economii similare. Spre exemplu, in Republica Moldova este inregistrat un deficit al balantei de plati de minus 8,1 la suta fata de PIB, comparativ cu Bulgaria – minus 16 la suta, Estonia – minus 14 la suta, Lituania – minus 21 la suta. Si as putea veni si cu detalii in continuare.

Atit timp cit in structura importurilor mai mult de 70 la suta sint marfuri destinate investitiilor acestea asigura o crestere a ritmurilor de investitii in capital fix si, bineinteles, sint o consecinta a investitiilor straine directe inclusiv.

Pentru anul 2008 se planifica o crestere a investitiilor in capital fix de
12 la suta. As dori sa mentionez ca aceasta prognoza este o prognoza destul de realista, nu optimista, deoarece cunoasteti ca pentru 6 luni ale anului 2007 am inregistrat o crestere record la capitolul “Investitii in capital fix” de mai mult de 38% in premiera pentru 16 ani de independenta a Republicii Moldova.

Pot sa vin si cu detalii vizavi de structura acestor investitii in capital fix. O sa fiu de acord cu opinia unor deputati ca, intr-o masura destul de mare, aceste cresteri sint datorita investitiilor in constructii. Insa este o situatie similara, inregistrata in dinamic si in tarile din vecinatate.

In ceea ce tine de productia industriala si productia agricola, pentru anul 2008 se planifica o crestere a productiei industriale de 7,5 la suta, comparativ cu o prognoza de 7 la suta in anul 2007 si un nivel inregistrat pina la aceasta etapa de crestere a productiei industriale de 0,6 la suta.

Tin sa mentionez ca acele ritmuri de scadere a industriei, inregistrate incepind cu luna aprilie 2006 si care au continuat pina in mai–iunie anul curent, deja isi schimba tendintele. Avem inregistrat un progres in industrie care, in opinia economistilor, va continua si in anii urmatori.

Situatia este mai putin buna la capitolul “Cresterea productiei agricole”. In mare masura, datorita secetei inregistrate in anul 2007, in anul curent se inregistreaza deja o descrestere a productiei agricole de circa 22, 23 la suta pentru primele luni ale anului curent, prognozind, de asemenea, o crestere a productiei industriale conform rezultatelor pe anul 2007.

In acelasi timp, pentru anul 2008 planificam o crestere a productiei agricole de 15 la suta. Din nou o prognoza realista, dat fiind faptul ca baza de comparatie va fi mult mai mica, avind o descrestere in anul curent, cresterea e de 15 la suta a productiei agricole in anul urmator, se vede ca un obiectiv destul de realist ce ar putea fi inregistrat.

In ceea ce tine de nivelul de salarii si de fondul de retribuire a muncii, pentru anul urmator se prognozeaza o crestere de circa 23 la suta a salariului mediu pe economie. As dori sa mentionez ca in anul curent deja este inregistrata o crestere mai mult de 20 la suta, circa 22, 23 la suta, in dependenta de sectoare, dupa o crestere destul de abundenta in anul 2006, cunoasteti, de circa 30 la suta.

In ceea ce tine de structura fiecarui indicator macroeconomic, dupa cum am mentionat, sintem disponibili de a veni cu detalii. In cazul in care sint intrebari vizavi de acesti indicatori macroeconomici sau altii, sintem gata sa venim cu detalii.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc, domnule ministru.

Stimati colegi,

Intrebari?

Microfonul nr.4.

 

Domnul Valeriu Guma:

Multumesc, domnule Presedinte.

Tin sa fac o constatare, caci este clar ca noi, examinind astazi proiectul bugetului pe anul 2008 avem in fata, iarasi, ca si in anii precedenti, practic un deviz contabil de venituri si cheltuieli, dar nu avem un plan de afaceri cum ar trebui sa fie prezentat.

Si in acest plan de afaceri ma intereseaza mai multe aspecte, dar, in primul rind, daca avem numai doua intrebari, noi toata vremea spunem ca nu avem bani, nu ne ajung bani. Si problema mea, cred ca si a altor deputati, consta in aceea ca sint bani suficienti, dar Guvernul, pe de o parte, ori nu cunoaste problema sau ascunde special banii.

Intrebare concreta. Guvernul cu mare farsa si mare entuziasm ne-a anuntat ca, in sfirsit, a fost semnat acordul cu Rusia privind modificarea mecanismului de percepere a TVA. Parlamentul a votat acest protocol din 12 octombrie 2007. Normal era sa gasim in bugetul pe anul 2008 acest eveniment in cifre, sa spunem asa.

Domnule ministru,

Spuneti, daca puteti: care este situatia la acest capitol si ce venit la bugetul de stat ar trebui sa aiba Republica Moldova de pe urma acestui lucru?

 

Domnul Igor Dodon:

Va referiti la mecanismul de percepere a TVA la livrarea gazelor si a altor produse.

 

Domnul Valeriu Guma:

Da, da.

 

Domnul Igor Dodon:

Spre Republica Moldova? Dat fiind faptul ca, adica necatind la faptul ca raspund, prezint acum indicatorii macroeconomici, probabil, este o intrebare mai mult la capitolul “Venituri si cheltuieli”, cu care venim in continuare, tin sa mentionez ca, bineinteles, semnarea acordului si intrarea in vigoare, important este intrarea in vigoare, deoarece pentru intrarea in vigoare urmeaza ca acest acord sa fie ratificat si de catre Duma din Rusia, nefiind ratificat inca la aceasta etapa, va avea consecinte pozitive pentru Republica Moldova.

In acest sens, efectele pozitive ar putea fi, in urma negocierilor cu “Gazprom”-ul, o eventuala reducere a preturilor pentru anii urmatori la livrarea gazelor pe teritoriul Republicii Moldova. Negocierile in acest sens sunt lansate. Urmeaza, pe parcursul urmatoarelor citeva saptamini, o luna, sa fie definitivate si speram ca, in acest sens, vor fi inregistrate progrese.

In ceea ce tine de incasarile la buget. Incasari la buget in urma semnarii si ratificarii acestui acord ar fi posibile doar in cazul modificarii taxei, nivelului taxei pe valoarea adaugata la gazele livrate in Republica Moldova. Atit timp cit nivelul acestora este 5 la suta, la aceasta etapa nefiind modificat, incasarile vor fi aceleasi.

In cazul in care ne va reusi sa negociem cu Federatia Rusa, cu “Gazprom”-ul, pentru a obtine un pret mai redus pentru livrarea gazelor, avem doua solutii: sau lasam pretul redus pentru consumatorii interni, avind un ... pentru sectorul economic sau majoram TVA pe intern, pentru a incasa bugeturi, venituri suplimentare la buget. Insa toate acestea pot fi lansate doar dupa finisarea negocierilor cu Federatia Rusa.

 

Domnul Valeriu Guma:

Multumesc, domnule ministru.

Totusi, nu ati raspuns, cam care ar fi cifra?

 

Domnul Igor Dodon:

In dependenta pina la cit majoram TVA in cazul in care vom avea succes cu Federatia Rusa in negocieri.

 

Domnul Valeriu Guma:

Tot ce tine de comportamentul de venituri, avem o intrebare vizavi.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimate coleg,

Nu va supurati, vorbiti in microfon, fiindca nu se aude.

 

Domnul Valeriu Guma:

Cer scuze. Veniturile ce tin de defalcarile profitului net al intreprinderilor de stat sint planificate pentru 2008 numai 40 de milioane, dividendele cotei participarii intreprinderilor de stat in societatile pe actiuni sint in descrestere foarte esentiala. Daca in 2006 am avut 136 de milioane, in 2007 – 196, in 2008 – 132 de milioane numai, avind in vedere ca noi am facut si niste reforme, am obligat prin legi ca dividendele sa fie calculate si dividendele sa fie platite.

Eu inteleg ca Ministerul Economiei si Comertului este acela care face politici si el decide la urma ce face cu aceste dividende si repartizeaza. Dar ma intereseaza ca daca e sa luam numai o societate pe actiuni cum este “Moldtelecom”-ul cred ca acopera mai mult decit este pronosticul la o societate. Unde sint banii, domnule ministru?

 

Domnul Igor Dodon:

Pot sa va raspund?

 

Domnul Valeriu Guma:

Da, poftim. Nu stiu daca puteti.

 

Domnul Igor Dodon:

Pot sa raspund. Bineinteles, o noutate pentru anul 2007, in special, a fost faptul ca, prin hotarire de Guvern, prin lege, am obligat toate societatile pe actiuni si intreprinderile de stat, societatile pe actiuni cu cota majoritara de stat de achitat, cel putin, 30 la suta din profituri sub forma de dividende actionarilor, unde majoritar din nou este statul.

Aceasta ne-a dat posibilitatea sa incasam unele profituri si profituri in record in anul 2007, comparativ cu anii precedenti. Insa as dori sa mentionez ca prognoza pentru anul curent urmeaza a fi verificata, scontata in dependenta de rezultatele anului curent.

Si, in afara de aceasta, stimate domnule deputat, este extrem de important de mentionat ca profiturile sau dividendele incasate in anul 2007 au fost ca urmare a deciziilor adunarilor generale pentru anul urmator, dividende din veniturile anului urmator, nu din anul precedent. Si vin imediat cu o explicatie din ce considerente. Deoarece o buna parte de societati pe actiuni, intreprinderi de stat, inclusiv cu capital majoritar de stat au luat deciziile ca veniturile anului 2006 sa fie reinvestite, deci cunoasteti, in legislatia fiscala care mai este in vigoare, exista o norma ca se poate de reinvestit veniturile si de obtinut unele facilitati in marime de 50 la suta doar in cazul in care nu se achita dividende.

Prin urmare, la luarea deciziilor pentru a completa bugetul anului 2007 s-a tinut cont nu de veniturile anului 2006, insa de cele ale anului 2007. Deja pentru anul 2007 ceea ce obtinem acum incasari la buget sint dividende din veniturile anului 2007. Pentru anul 2008 va fi incasata doar diferenta din dividende, comparativ cu prognoza anului 2007 si, in realitate, ceea ce s-a inregistrat in anul 2007. De aceea, am si prognozat nivelul mai redus in anul 2007 cu circa 60 de milioane la capitolul “Dividende de la societatile pe actiuni”.

Bineinteles, sint de acord cu dumneavoastra ca exista unele intreprinderi care ar putea asigura dividende mai majore. Insa nu trebuie sa uitam ca aceste intreprinderi, indiferent care ar fi ele, au si unele programe de investitii destul de majore, care permit solutionarea unor probleme sectoriale si, daca doriti, de infrastructura pe intern. Si in cazul in care va fi luata decizia de sustragere 100 % din venituri sub forma de dividende, aceasta ar fi o problema inclusiv financiara pentru aceste societati.

Prognoza de 136 de milioane pentru anul urmator este o prognoza realista, care poate fi atinsa.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

 

Domnul Valeriu Guma:

Domnul ministru,

Va multumesc pentru raspuns.

Consider ca este un raspuns cu o conotatie pur politica si cu o conotatie preelectorala pentru 2009. Prin comportamentul si atitudinea fata de cifrele date, dumneavoastra dati posibilitate ca sa nu faceti politici, dar sa faceti politica, avind in vedere ca ar fi bine acumularea tuturor veniturilor la buget sa fie efectuata in asa mod, incit dumneavoastra sa aveti posibilitatea sa promovati prioritatile in stat, dar nu sa decida o societate sau alta cum trebuie sa reinvesteasca.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

 

Domnul Valeriu Guma:

Dumneavoastra, Ministerul Economiei si Comertului face politici, dar nu “Telecom”-ul, “Calea Ferata” s.a.m.d. Sint necesitati mai stringente decit unele chestiunii ale unei intreprinderi.

 

Domnul Marian Lupu:

Prioritate doamnei.

Microfonul nr.3.

 

Doamna Eva Gudumac:

Multumesc.

Domnule ministru,

Am doua intrebari. Prima intrebare, o intrebare a mea de serviciu la toate bugetele, cind acestea se adopta, privind indemnizatia lunara pentru intretinerea copilului, care constituie suma de 50 de lei.

Este cunoscut faptul ca, in anul 2007, noi am avut 91 de mii de beneficiari, acum s-a redus cu 18 mii. Prin urmare, s-au redus si finantele cu 11 milioane. Cum considerati dumneavoastra, s-ar putea de marit, conform Constitutiei, virsta pina la
18 ani si sporirea marimii indemnizatiei pina la 100 lei, avind in vedere aceste reduceri si ale numarului de copii. Aceasta e prima intrebare, cea mai usoara.

 

Domnul Igor Dodon:

In ceea ce tine de majorarea indemnizatiei deja pentru anul 2008, din cite cunosc eu, in proiect este planificat.

 

Doamna Eva Gudumac:

Pentru intretinerea.

 

Domnul Igor Dodon:

O majorare a indemnizatiei. Cu detalii vor veni colegii de la Ministerul Finantelor. In ceea ce tine de virsta, cred ca aceasta ar putea fi examinata si luata decizia conform politicilor lansate.

 

Doamna Eva Gudumac:

Eu va multumesc.

Si a doua intrebare. Cum se incadreaza Programul national “Satul Moldovenesc” in proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2008? Asa, foarte scurt.

 

Domnul Igor Dodon:

In ceea ce tine de dezvoltarea satului moldovenesc, intr-adevar, e un program extrem de important, care are si acoperire financiara, inclusiv in anul 2008, in special prin acele programe de investitii in infrastructura.

Cunoasteti ca, in premiera, in bugetul anului 2008 apare componentul 1% pentru dezvoltarea regionala in contextul conceptiei de dezvoltare regionala a marimii de nu mai putin de 120 milioane de lei. In afara de aceasta, sint majorate investitiile capitale, indeosebi in infrastructura si cu accentul pe regiuni.

 

Doamna Eva Gudumac:

Eu va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Ion Gutu:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule ministru,

O remarca si doua intrebari. Remarca se refera la faptul ca ati facut un raport, o prezentare profesionista, buna, dar mai mult pentru, probabil, delegatii straine, carora trebuie sa le povestim, stiti, asa, in culori foarte pozitive...E remarca.

 

Domnul Marian Lupu:

Ivan Timofeevici,

Va rog.

 

Domnul Ion Gutu:

A doua, prima intrebare, domnule ministru. Cine in Guvernul Republicii Moldova este responsabil de politica investitionala?

 

Domnul Igor Dodon:

De politica?

 

Domnul Ion Gutu:

De politica investitionala.

 

Domnul Igor Dodon:

Nu de implementare?

 

Domnul Ion Gutu:

Investitionala.

 

Domnul Igor Dodon:

De politica investitionala este responsabil Ministerul Economiei si Comertului.

 

Domnul Ion Gutu:

De realizarea acestei politici?

 

Domnul Igor Dodon:

Impreuna cu colegii din blocul economic al Guvernului.

 

Domnul Ion Gutu:

Vasazica, dumneavoastra personal, Ministerul Economiei si Comertului.

Va multumesc.

Deci, ca sa ma orientez cind o sa iau cuvintul.

A doua intrebare.

Domnule ministru,

Dumneavoastra nu folositi si nimeni din Guvern nu foloseste deja cunoscutul program foarte popularizat, populist, programul de crestere economica si reducere a saraciei, pentru care, practic, au fost cheltuite sume enorme de bani, a fost o finantare extrem de mare din partea comunitatii europene, straine, un program care prevedea niste... dar programul s-a finalizat sau el deci a murit.

 

Domnul Igor Dodon:

Va referiti la Strategia de crestere economica si reducere a saraciei.

 

Domnul Ion Gutu:

Da.

 

Domnul Igor Dodon:

Intr-adevar, a fost prima incercare a Moldovei de a face un document de planificare strategica complexa. Acest program nu s-a finalizat, se finalizeaza anul de implementare in anul 2007. Preventiv, raportul implementarii SCERS pentru anul 2006 ne denota unele rezerve vizavi de implementare si anume tinind cont de finantarea unor actiuni care au fost specificate in anul... la elaborarea SCERS-ului.

As dori sa mentionez ca principala problema a SCERS-ului este neacoperirea financiara a actiunilor specificate in acest program. Atunci cind vom veni cu detalii vizavi de planul national de dezvoltare, cunoasteti, un document de planificare strategica pentru perioada urmatoare, noi vom veni si cu un raport pe SCERS, implementarea SCERS-ului la aceasta etapa unde vom veni cu detalii suplimentare. Daca este necesar, pot sa vin cu detalii chiar acum.

Domnul Ion Gutu:

Nu. Acest program este valabil pina in decembrie, pina cind?

 

Domnul Igor Dodon:

Pina in decembrie 2007.

 

Domnul Ion Gutu:

Dar, de fapt, el a fost pentru 2004, 2006.

 

Domnul Igor Dodon:

Doua mii...

 

Domnul Ion Gutu:

Si cum comentati dumneavoastra faptul ca in 2005, 2006 si sapte nivelul saraciei in Republica Moldova a crescut, s-a majorat?

 

Domnul Igor Dodon:

In 2005 a fost inregistrat nivelul de 26,5 la suta, comparativ cu 70 la suta nivelul saraciei in anul 2000 – 2001.

 

Domnul Ion Gutu:

Eu vorbesc de...

 

Domnul Igor Dodon:

In anul 2006, datorita acelor socuri externe, s-a inregistrat o crestere cu 2,5%, vorbind de gaz si de exporturi. In anul 2007 deja modalitatea a fost schimbata la insistenta Fondului Monetar International si Bancii Mondiale si, in decurs de o luna si jumatate, Ministerul Economiei si Comertului vine cu un nou raport privind saracia.

 

Domnul Ion Gutu:

Deci, modalitatea de calculare a saraciei, da, aceasta se are in vedere. O sa calculam, eu stiu cum calculati.

Bine, multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.2.

 

Domnul Valeriu Calmatui:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Domnule ministru,

Domnule Dodon,

As vrea sa va pun asa o intrebare: deci, legislatia astazi in vigoare prevede, pentru a atrage investitii straine, pentru a intoarce taxa pe valoarea adaugata la materialele si utilajul importat in tara pentru a avea o prioritate.

Totusi, am vrea sa stim: aceasta practica este si in alte state cu economia, sa zicem, la inceput de cale care este la noi? Si al doilea moment: cam la ce suma se estimeaza neacumularile la buget in urma acestui fapt?

 

Domnul Igor Dodon:

Intr-adevar, pentru anul curent si anii precedenti a fost o practica destul de pozitiva care permitea introducerea in capitalul social si importul utilajului marfurilor fara taxa pe valoarea adaugata si fara taxe vamale, ceea ce a devenit un instrument destul de utilizat de catre unii agenti economici.

Neincasarile la buget, estimarile sint diferite, insa este vorba de circa, pina la 100 milioane de lei in dependenta de... vorbim de taxa pe valoarea adaugata sau taxe vamale. Insa as dori sa mentionez ca pentru anul 2008, cunoasteti, conform politicii fiscale deja aprobate, Guvernul a venit cu propuneri, as spune, mai indraznete care au fost sustinute de Parlament, in special, restituirea taxei pe valoarea adaugata la investitiile efectuate in regiuni, cu exceptia municipiilor.

O initiativa extrem de importanta, care va impulsiona investitiile si dezvoltarea afacerilor in sectorul rural si ar putea fi, probabil, si un component vizavi de programul national, ma refer la intrebarea care a fost anuntata mai inainte...

 

Domnul Valeriu Calmatui:

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimate domnule ministru,

Cu o rugaminte, daca e posibil, scurt. Prima intrebare se refera la mult discutata reforma a administratiei publice centrale. Deci, de rind cu SCERS-ul asupra acestei idei s-a muncit mult, s-a vorbit si mai mult, s-au investit foarte multi bani.

Spuneti, va rog frumos, eu ,din proiectul bugetului pe anul 2009 nu am observat ca, prin politica bugetara, sa urmeze in anul 2008 sau, mai bine spus, sa inceapa acea vestita reforma a administratiei publice centrale.

 

Domnul Igor Dodon:

Reforma administratiei publice centrale pe unele aspecte deja este in plina implementare. Ma refer, in primul rind, la reducerea inregistrata in organele publice centrale, la ministere, cunoasteti, a fost reducerea medie de 35 la suta, in unele ministere mai drastica.

In ceea ce tine de reorganizarea aparatului, deoarece reforma administratiei publice centrale, in mare masura, prevede revizuirea functiilor si atributiilor diferitelor ministere si o schimbare a structurii pe intern. Pentru anul 2008, impreuna cu partenerii de dezvoltare, in special Banca Mondiala, sintem la etapa elaborarii schemei care ar putea fi implementata deja pe parcursul anului 2008. Cu mai multe detalii pot sa vin suplimentar.

 

Domnul Vladimir Filat:

Multumesc, domnule ministru.

Eu, din cite stiu, pe parcursul, cel putin, al ultimilor 6 ani, au fost elaborate tot planuri si scheme de implementare si bani cheltuiti, nu s-a mai dus pina la capat. Si vizavi de reducerea cifrei diferite din calculele noastre arata ca este un plus al functionarilor de stat, si nu un minus. Daca va referiti la ideea de…

 

Domnul Igor Dodon:

Autoritatile publice centrale, ministere.

 

Domnul Vladimir Filat:

Aveti dreptate, noi vom reveni atunci la capitolul respectiv ca sa nu luam din timp. Insa, da, ideea care a aparut, spre exemplu, alaltaieri sau nu stiu cind cu minus 10 la suta in organele de control urmeaza s-o reflectati in bugetul pe 2008 sau sa venim cu rectificari.

 

Domnul Igor Dodon:

Probabil, vom veni cu rectificari in acest sens, deoarece a fost o initiativa aprobata de Guvern recent, pina la aprobarea proiectului bugetului prezentat in Parlament.

 

Domnul Vladimir Filat:

Cum a fost adoptat am vazut si noi, fulger, nu recent. Si a doua intrebare, daca se poate, domnule ministru. Vizavi de mult discutatul impozit, eu il consider indirect de 4 dolari la mia de metri cubi la importul de gaze naturale. Eu tin minte ca in fiecare an, cind discutam bugetul de stat, se revenea la problema respectiva, discutam, aveam multe informatii contradictorii.

Eu am facut ieri o interpelare in acest sens, vreau sa vad exact suma incasata din contul acestor 4 dolari si distribuirea banilor.

Spuneti, va rog frumos, cum de el ramine an de an, fiind prezent si la capitolul “prevedere bugetara”, cit si in tariful pe care il achita pina la urma consumatorul. Atunci cind... caci ambele demult au fost rascumparate chiar si ca, daca vreti, abordare juridica nu prea are sens acest lucru.

Domnul Igor Dodon:

Stimate domnule deputat,

Intr-adevar, ca raspuns la interpelare vom veni cu detalii, insa tin sa mentionez ca la aceasta etapa “Moldovagaz” mai ramine cu datorii fata de “Gazprom”si aceste incasari se acumuleaza in mare masura pentru achitarea, inclusiv a acestor datorii.

Insa cu detalii suplimentare venim, dupa cum ati mentionat, ca raspuns la interpelarea lansata.

 

Domnul Vladimir Filat:

Stimate domnule ministru,

O scurta precizare. Deci, 4 dolari au fost adoptati prin lege cu destinatie clara, in lege este stabilit clar: pentru compensarea pierderilor vizavi de emiterea cambiilor si de rascumpararea lor. Deci, aceasta ar fi trebuit sa fie destinatia, dar nu, ulterior, sa o trecem pe destinatia, acoperirea datoriilor generale ale “Moldovagaz”. Dar, cu adevarat, vom reveni. Poate pina in lectura a treia sa reusim sa revedem cifrele.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Stimati colegi,

Continuam. Sint multi doritori pentru a oferi intrebari. Eu va rog inca o data, ne concentram in normele regulamentare, formularea intrebarii.

Domnule ministru,

La fel, va rog, compact, in normele regulamentare, raspunsul.

Microfonul nr.2.

 

Domnul Nicolai Gutul:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule ministru,

Care sint explicatiile ca in domeniul investitiilor capitale, 10 virgula doi la suta constituie cheltuieli in ramura transportului si gospodariei drumurilor. Aceasta e prima intrebare.

Si a doua intrebare. Nimeni nu pune la indoiala ca in macroeconomic aceste investiti sint binevenite, dar nu considerati dumneavoastra ca era posibil ca inauntrul ramurii sa facem, sa indreptam o parte din investitii capitale pentru reparatia si exploatarea drumurilor locale.

Multumesc.

 

Domnul Igor Dodon:

In ceea ce tine de cresterea investitilor capitale, indeosebi in ramura drumurilor, cunoasteti ca o prioritate a Guvernului Republicii Moldova, inclusiv pentru anul 2007, cit si pentru urmatorii ani sint investitiile, in special, in infrastructura.

Prin aceasta si se explica cresterea ritmurilor de investitii capitale in infrastructura drumurilor pentru anul 2008 si pot sa va asigur ca pentru anii urmatori ponderea acestora va fi doar in crestere.

In ceea ce tine de drumurile locale, intr-adevar, la aceasta etapa se examineaza impreuna cu colegii de la Ministerul Transporturilor si Gospodariei Drumurilor vizavi de investirea nu doar in drumurile nationale, deoarece avem unele programe destul de clare vizavi de finantarea drumurilor nationale, inclusiv cu suportul partenerilor din strainatate, insa cu utilizarea surselor interne pentru drumurile locale. Vom veni cu detalii in acest sens.

 

Domnul Nicolai Gutul:

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule ministru,

Cu referire la legile privind liberalizarea economiei nationale. 295 de milioane venit de la capitalizarea, bine, declararea capitalului pentru anul viitor si 5%, aceasta constituie 6 miliarde de lei. Cum credeti, aceasta cifra este reala astazi luind in considerare ca in 2007, in genere, suma capitalizata este de 3 milioane de lei. Dumneavoastra propuneti 6 miliarde.

 

Domnul Igor Dodon:

In ceea ce tine de anul 2007, probabil, dispuneti de unele informati mai invechite, deoarece deja au fost zeci de cazuri de legalizare a capitalului si dat fiind faptul ca este vorba nu doar de legalizarea mijloacelor banesti, insa este vorba si de capitalizarea activelor persoanelor juridice, aceasta componenta o consideram destul de reala.

Cu atit mai mult, daca e sa vorbim de componentul de timp, in Kazahstan recenta legalizare sau amnistie care a fost finalizata cit si acea din Rusia care se finalizeaza la sfirsitul anului curent ne denota ca principalele legalizari au loc pe parcursul ultimelor saptamini ale perioadei posibile pentru legalizare.

Dat fiind si compania publicitare care va fi lansata recent de catre Ministerul Economiei si Comertului, consideram ca aceasta sursa ar putea fi acoperita, cel putin, la nivelul introdus in proiectul bugetului.

 

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Da, este important ca noi vorbim in plenul Parlamentului si tot aceasta se inregistreaza in stenograma si este si responsabilitatea concreta. La intrebarea aceasta faceti referinta si la capital, si la declararea capitalului si a surselor banesti, eu asa inteleg.

 

Domnul Igor Dodon:

Bineinteles.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

A doua intrebare.

 

Domnul Igor Dodon:

Conform Legii nr.111...

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Poftim?

 

Domnul Igor Dodon:

Conform Legii nr.111.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Da. Si Guvernatorul aude aceasta, tot e important. Ce tine de a doua intrebare, domnule ministru, la noi sint excluse din notiunile de calcul, din mecanismele de calcul al cheltuielilor asa notiuni ca “cosul minim de consum” si “minimul de existenta”. De ce se intimpla aceasta la noi astazi si cit constituie astazi in tara cosul minim de consum si minimul de existenta. Sa aflam macar de la dumneavoastra.

 

Domnul Igor Dodon:

In ceea ce tine de cosul minim de consum si minimul de existenta este o practica nu doar in Republica Moldova vizavi de calcularea, declararea acestora. In Republica Moldova, se utilizeaza asa notiuni ca “sistemul sau categoria minima tarifara”, care, cunoasteti, pentru economia nationala este de 900 de lei si pentru sectorul bugetar este de 500 de lei conform declaratiei semnate la comisia tripartita recent, citeva luni in urma.

Pentru anul 2008 se prognozeaza o reevaluare a acesteia, bineinteles, in crestere, deoarece sindicatele propun ca nivelul acestuia sa fie minimum de 1200 de lei, un subiect discutabil la sedintele cu patronatul. De aceea, in Republica Moldova, la aceasta etapa, cosul minim de consum, de catre oficialitati la aceasta etapa nu se calculeaza si este, as spune, si o propunere, si chiar o insistenta a partenerilor de dezvoltare in acest sens, deoarece se opereaza cu acele doua categorii despre care am mentionat. Categoriile pentru sectorul bugetar, categorii minime de salarizare si categoria minima de salarizare pentru sectorul real al economiei.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Dar minimul de existenta?

 

Domnul Igor Dodon:

In ceea ce tine de minimul de existenta, as putea sa vin cu detalii in acest sens. Intr-adevar, este vorba de circa cifra de 1000 de lei, o cifra deja depasita si de salariul minim pe economie. Si pentru anul 2008 se planifica din nou impreuna cu partenerii de dezvoltare, deoarece Guvernul, la acest capitol, nu are dreptul sa ia singur decizii, doar impreuna cu patronatele si sindicatele se planifica o revizuire a acestora.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Vedeti ca totusi noi consideram ca aceste doua notiuni ar pune o baza la calculele salariilor pentru bugetari, la calculul salariului mediu pe tara, la cosul de consum, care ar fi o cifra concreta. Si mai ales chiar si pentru indeplinirea acelor obligatiuni care au fost luate pina in 2009 – 300 de dolari salariul minim pe tara.

Cred ca la aceasta problema trebuie sa ne mai intoarcem, domnule ministru, si aceste notiuni sint foarte importante in calculele despre care eu am vorbit.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Microfonul nr.3.

 

Domnul Dumitru Prijmireanu:

Multumesc.

Domnule ministru,

Eu inteleg ca, drept rezultat al adoptarii Legii cu privire la dezvoltarea regionala in Republica Moldova, in bugetul de stat pe 2008 sint preconizate
130 milioane de lei de a fi transferate la fondul national, respectiv pentru aprovizionarea cu apa potabila.

Intrebarea mea. Cum va fi distribuit, care este modalitatea, va fi pe obiecte, pe raioane sau pe regiuni, cine va face lucrul acesta? Va rog.

Multumesc.

 

Domnul Igor Dodon:

Dupa cum cunoasteti, deja in clasificarea proiectului bugetului pe anul 2008 sint mai multe aspecte pozitive, noutati chiar as spune, unele anexe cu detalii vizavi de raioanele si obiectele ce urmeaza a fi finantate. Insa, daca vorbim de aprovizionarea cu apa, cunoasteti, Guvernul a elaborat si a aprobat recent si o strategie in acest sens. Pentru anul 2008 se planifica implementarea strategiei in primele raioane cu detalii, le gasiti in anexele bugetului si ar putea sa vina si colegii de la Ministerul Finantelor.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc.

Domnule ministru,

Al treilea an la rind, cu citeva zile inainte de examinarea proiectului legii bugetului de stat in Parlament primesc asa o cartulie, de 500 de file, in doua limbi, in limba de stat si in limba rusa, fara sa fie indicat tirajul si tipografia unde a fost tiparit.

Va rog sa-mi spuneti din ce surse se tiparesc aceste proiecte atunci cind v-am accentuat ca vin cu citeva zile inainte de examinarea proiectului in Parlament. Noi, deputatii, nu asteptam aceste cartulii, mai ales ca mi le-ati dat in doua limbi, cind stim care este situatia in scolile noastre.

Vreau sa-mi spuneti, cine a decis ca in fiecare an asa carti sa fie editate fara nici un... de ce cu proiectul, de ce sa nu asteptam, daca avem bani de risipit sa fie bugetul de stat, sa il aiba fiecare si de ce sa nu facem aparte in limba de stat si in limba rusa. Pentru ce mi-ati dat mie asa, caci eu nu am nevoie sa fac cheltuieli statului.

 

Domnul Igor Dodon:

Stimata doamna deputat,

Fiind mai putin responsabil de politica poligrafista a Guvernului, mai mult de indicatori macroeconomici, imi permiteti ca sa vina cu unele detalii vizavi de publicarea si inclusiv sursele de acoperire a acestora colegii de la Ministerul Finantelor.

 

Doamna  Valentina Cusnir:

Chiar as vrea sa le aud.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.1.

 

Domnul  Mihail Pop – ministrul  finantelor:

Materialul prezentat deputatilor este executat la solicitarea deputatilor, pentru o transparenta mai mare si pentru studierea mai profunda a acestui proiect. Tot textul a fost cules la Ministerul Finantelor, dar s-a asamblat, s-a cusut la Tipografia Centrala. Cheltuielile sint din contul Ministerului Finantelor si sint neesentiale.

 

Doamna  Valentina Cusnir:

Aveti in scris adresarea deputatilor? Vreau sa stiu cine dintre deputati s-a adresat Guvernului sa fie editata asemenea carte?

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

Stimati colegi,

Eu ajung la concluzia ca anul viitor o sa primiti numai versiunea electronica si atit.

 

Doamna  Valentina Cusnir:

Va rog sa-mi dati informatia pentru toti trei ani ce cheltuieli au fost facute pentru editarea acestei carti.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine. Mai departe. Asa, calm, calm, stimatii mei colegi. Mai calm.

Microfonul nr.2.

 

Doamna  Larisa Zimin:

Multumesc, domnule Presedinte.

Mult stimate domnule ministru,

Solicit ca dumneavoastra sa detaliati urmatoarele intrebari: Care sint masurile de ordin nemonetar? Ce se intreprinde de Guvern pentru a diminua cresterea preturilor de consum?

Multumesc.

 

Domnul  Igor Dodon:

Mult stimata doamna deputat,

Intr-adevar, inflatia este un indicator extrem de important. De ce spun lucrul acesta? Deoarece Ivan Timofeevici Gutu mi-a pus chiar o intrebare la sedinta Comisiei pentru economie, buget si finante: Care ar fi doi indicatori de baza in vizorul economistilor? Am spus: inflatia si cursul de schimb.

Intr-adevar, in acest sens au fost lansate un sir de actiuni, in special vizavi de produsele socialmente importante. Conform actelor normative si legislative in vigoare, Guvernul ar putea sa intreprinda unele actiuni de reglementare. Cunoasteti faptul ca sint unele produse la care adaosul comercial si rentabilitatea pot fi reglementate. Si din nou nu este vorba doar de Republica Moldova, este vorba de o practica internationala, vorbim de produsele socialmente importante. Pentru aceste produse se reglementeaza nivelul adaosului comercial.

In afara de aceasta, au fost lansate si alte actiuni nu doar de Guvernul Republicii Moldova, dar si de colegii de la Banca Nationala. As putea sa vin cu detalii suplimentare.

Doamna  Larisa Zimin:

Va multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,

Eu vad patru din colegii nostri la microfonul nr.4 si microfonul nr.5. Eu as ruga la aceasta etapa sa ne limitam la runda de intrebari. Vorbesc patru persoane, dupa care oferim cuvintul la tribuna centrala ministrului finantelor. De acord? Am convenit.

Microfonul nr.5.

 

Doamna  Zoia Jalba:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule ministru,

Din nota informativa a proiectului Legii Bugetului de stat pe anul 2008 este lesne de inteles ca, de fapt, prioritate in dezvoltare pentru anul 2008 se acorda institutiilor centrale, lasindu-se parca in umbra cele locale. Intrebarea mea este: Care ar fi motivatia acestei stari de lucruri? Ca sa nu creada, Doamne fereste, cineva ca este vorba de o tenta politica. Aceasta este prima intrebare.

Si a doua intrebare. Daca e asa, atunci cum se vor realiza acele proiecte majore care le are in fata Republica Moldova? Ma refer la Programul National “Satul moldovenesc”, la Programul “SALT”, care este preconizat pentru institutiile preuniversitare din localitatile rurale si multe alte proiecte care se vor solutionate, se vor rezolvate.

 

Domnul  Igor Dodon:

Va multumesc pentru intrebare.

O prioritate absoluta a Guvernului, veti gasi si in buget, este dezvoltarea regionala. Am mentionat si Programul National “Satul moldovenesc” cu acoperire si in anul 2008. O sa gasiti acoperire si pentru “SALT”. O sa gasiti acoperire si pentru Strategia nationala de aprovizionare cu apa potabila si canalizare a localitatilor din Republica Moldova si pentru alte strategii care indeosebi sint orientate spre dezvoltarea regionala, cu aspectul finantare regionala, comparativ cu finantare centrala.

Nu as vrea sa subestimez prea mult raportul domnului ministru al finantelor, venind cu detalii. Daca ne permiteti, ministrul finantelor, in cadrul raportului, va veni cu detalii vizavi de regiuni, de investitiile si finantarile spre acestea.

 

Doamna  Zoia Jalba:

Va multumesc.

Voi avea intrebari si conform...

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Iurie Bolboceanu:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule ministru,

Ati vorbit despre balanta comerciala, ati vorbit despre acel sold negativ de peste 2 miliarde de dolari, care va atinge in anul 2008, dar totodata l-ati socotit mai putin important si ati balansat aceasta situatie cu balanta de plati. As vrea sa-mi raspundeti la o intrebare: Care sint factorii care influenteaza balanta de plati? Cum Guvernul monitorizeaza acest factor si aceasta situatie?

 

Domnul  Igor Dodon:

Balanta de plati, dupa cum sint sigur, bineinteles, stimate domnule deputat, cunoasteti, este o prioritate de monitorizare, in primul rind, a Bancii Nationale. Nu as dori sa vin cu prea multe detalii vizavi de structura, insa cunoasteti ca in balanta de plati intra atit importul–exportul marfurilor, serviciilor, investitiile straine directe, cit si transferurile din strainatate.

Atunci cind am vorbit despre balanta de plati echilibrata cu balanta comerciala, am facut-o in conformitate cu abordarile din Republica Moldova si cele internationale. De exemplu, recent, fiind la Fondul Monetar in Washington, a avut loc sedinta constituentilor, din care face parte Republica Moldova, unde se examineaza, in primul rind, balanta de plati ca un indicator important in luarea deciziilor pe sectoarele economice.

Este important de mentionat ca in 2007 deja, dupa cum am mentionat, in balanta de plati se observa o schimbare calitativa, extrem de importanta, cresterea investitiilor straine directe, care va continua si in anul 2008, bineinteles, ceea ce va duce la obtinerea unui nivel al balantei de plati comparativ cu PIB-ul mai inalt comparativ cu anul curent. Sint gata sa vin cu detalii, cu structura pe fiecare component. Dispun de toata informatia.

 

Domnul  Iurie Bolboceanu:

Domnule ministru,

Eu va multumesc foarte mult, eu cunosc aceste lucruri. Dumneavoastra ati mentionat ca un element important al balantei de plati sint banii care vin din exterior de la remitenti. Eu aceasta am vrut sa aud de la dumneavoastra.

 

Domnul  Igor Dodon:

Nu aceasta am spus.

 

 

Domnul  Iurie Bolboceanu:

Nu, analizati structura produsului intern brut si o sa vedeti ca este asa. Si am vrut sa aud ca Guvernul cunoaste aceasta situatie si stie ce va face, daca miine din exterior acesti bani nu vor veni. Cu regret, nu am primit raspuns la aceasta intrebare.

Si a doua intrebare. Dumneavoastra ati vorbit de reforma administratiei publice centrale, de reducere a 30%, nu stiu cind si nu stiu unde. Dar eu citez din nota explicativa, care este la proiectul Legii bugetului, unde se spune: “Cheltuielile pentru serviciile de stat cu destinatie generala vor creste pentru anul 2008 cu 28 milioane de lei.” Inclusiv unul din argumentele aduse este ca timp de un an au fost formate
5 agentii noi si un minister, adica se majoreaza numarul functionarilor publici in administratia centrala. Dumneavoastra ati incercat sa argumentati invers. Unde este dreptatea: in Legea bugetului sau in argumentarea dumneavoastra?

 

Domnul  Igor Dodon:

Stimate domnule deputat,

Numarul angajatilor in organele publice centrale este in descrestere si pot veni cu detalii in acest sens. Ceea ce tine de crearea unor autoritati centrale, cum ar fi agentii sau crearea unui minister, va referiti la noul minister care a fost creat in anul precedent, ele au fost create doar in limita economiilor. Pot sa vin cu detalii, din nou, daca insistati, referitoare la reducerile din fiecare minister al autoritatii publice centrale si, in special, la statele de personal care sint in fiecare minister. Si o sa vedeti ca in unele ministere reducerile chiar au fost drastice – de 50-60 la suta s.a.m.d.

Ceea ce tine de structura produsului intern brut. Ati facut o remarca la care, daca imi permiteti, asi dori sa mentionez ca, bineinteles, dispunem de structura si as putea veni cu detalii vizavi de structura pe resurse, pe utilizari, am venit cu aceste detalii si in comisia de profil, insa nu as fi de acord ca avem o inrautatire a structurii calitative pe utilizari.

Pe utilizari, pentru prima data formarea bruta de capital este 38,4 la suta, ceea ce este un nivel record. Eu am date comparative cu alte tari din regiune, pot sa vin cu detalii in acest sens. Avem doar 20 la suta formarea bruta de capital in Belgia. Toate detaliile sint, adica o schimbare calitativa in anul 2007 deja este inregistrata si va continua si in anul 2008.

 

Domnul  Iurie Bolboceanu:

Domnule ministru,

Eu sint de acord.

 

Domnul  Marian Lupu:

Multumesc.

Domnule Bolboceanu,

Nu intram in polemici. Nu va suparati.

 

Domnul  Iurie Bolboceanu:

Domnule Presedinte,

O remarca. Daca am trai in Belgia, eu as fi de acord cu argumentarile pe care le aduce domnul ministru.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine. Continuam.

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule ministru,

Dumneavoastra foarte iscusit scoateti din context  unii indicatori si ii invirtiti asa cum va convine. Am la mine contul curent si balanta comerciala raportata la valoarea PIB-lui in tarile invecinate cu Republica Moldova: Bulgaria, Croatia, Cehia, Ungaria, Lituania, Letonia, Polonia, Romania, Rusia, Ucraina. Acest indicator, pe care dumneavoastra l-ati numit “soldul balantei contului curent” – 8,1%, este clar de ce este asa de mic, fiindca totusi avem  aceste remitente masive care vin in Republica Moldova. Dar nu ati numit mai departe soldul balantei comerciale in PIB, care e minus 45% si care ne vorbeste foarte clar ce fel de economie are Republica Moldova.

Dumneavoastra nu ati vorbit de faptul ca soldul balantei comerciale absolute, se are in vedere in dolari, este in Republica Moldova mai mare decit exporturile. Nici o tara din aceasta regiune nu are exporturi mai mici decit deficitul balantei comerciale.

 

Domnul  Igor Dodon:

Sint tari si … bugetare.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Nu. Eu am aici la mine...

 

Domnul  Marian Lupu:

Poate ajungem  si la intrebare cumva?

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Ajungem si la intrebare, domnule Presedinte.

 

Domnul  Igor Dodon:

De la Fondul Monetar am luat...

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine, bine.

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Noi ajungem si la intrebare. Revenim, domnule ministru, la importuri, adica calitatea importului, care demonstreaza iarasi ca aceste importuri folosite in Republica Moldova se duc in consum. Avem produse alimentare, cu 28% au crescut importurile.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimate coleg,

Treceti la intrebari. Nu va suparati, va rog, fiindca doua minute rezervate pentru o intrebare au expirat si eu asa si nu am auzit intrebarea.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Nu au expirat, fiindca daca nu ma intrerupeati, eu de acum finalizam intrebarea.

 

Domnul  Marian Lupu:

Haideti, va rog.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Materialele din piatra – 34%, automobile – 70%.

Domnule ministru,

Totusi de ce politicile care sint promovate de guvernarea actuala si acele constringeri care de acum au fost depistate in urma analizei si provocarile mileniumului, se are in vedere climatul investitional, climatul … in Republica Moldova, nu au dat efect? De ce, domnule ministru? Fiindca, cum nu v-ati straduit dumneavoastra sa-mi lamuriti altfel, cifrele ne vorbesc foarte clar si dumneavoastra nu trebuie sa ne spuneti ca situatia o cunoasteti si cineva nu poate s-o analizeze asa cum ar trebui sa fie analizata.

 

Domnul Igor Dodon:

Va multumesc, domnule deputat.

Intr-adevar, iscusinta economistilor este de a vorbi despre cifre, o faceti si dumneavoastra cu succes. Ceea ce tine de rezultate: cresterea investitiilor straine directe cu peste 200% in primele sase luni este un rezultat indiscutabil, cresterea investitiilor in capitalul fix cu 38,4 la suta in sase luni este un record pentru 16 ani, este un rezultat pozitiv.

Referitor la structura despre care spuneti dumneavoastra, am detalii vizavi de o multime de tari in care soldul balantei comerciale negativ este mai mare ca exportul de bunuri, deoarece aceste tari sint preponderent cu o structura a economiei bazata pe servicii, ceea ce, de fapt, este si in Republica Moldova, deoarece 65 la suta din PIB sint serviciile la aceasta etapa, specifica si Republicii Moldova. De aceea aceasta situatie trebuie examinata in complex, nu doar situatia comerciala, nu doar soldul balantei comerciale, ci toate incasarile, inclusiv de servicii, ceea ce ne propunem si facem la aceasta etapa.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Domnule ministru,

Fiti de acord ca structura importurilor divizate pe sectiuni demonstreaza foarte clar ca aceste importuri se fac pentru consum, chiar si acele care sint in constructii, foarte clar. Materialele de constructie, tot ce este legat de produsele chimice merg in constructie. Si aceasta nu este de acum si ceea ce este legat de constructii nu este meritul Guvernului, fiindca aceasta este o chestiune regionala.

 

Domnul Igor Dodon:

Discutabil.

 

Domnul  Marian Lupu:

Intrebarea mai departe.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Stati, eu am a doua intrebare.

 

Domnul  Marian Lupu:

Care este a doua intrebare?

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

A doua intrebare?

 

Domnul  Marian Lupu:

Da, va rog intrebarea.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Domnule ministru,

In privinta gestionarii proprietatii in stat, in intreprindere de stat. In societatile pe actiuni statul are capitalul majoritar. Rentabilitatea activelor acestor proprietati este numai de 3%. Gradul de indatorare fata de capitalurile proprii este 62%. In principiu, aceste intreprinderi in continuare se indatoreaza, ele nu folosesc nici activele pe care le au, dar merg la indatorare in continuare. Intrebarea este urmatoarea: De ce, domnule ministru, avind in vedere ca avem programul de privatizare, aceste intreprinderi, societati pe actiuni nu se privatizeaza, ca sa vina un proprietar care sa le poata ridica eficienta? Acestea sint cifrele din statistica, domnule ministru, nu sint inventate.

 

 

Domnul Igor Dodon:

Stimate domnule deputat,

Pozitia Guvernului, a Ministerului Economiei si Comertului este ca statul trebuie sa ramina prezent in acele sectoare si in acele active care nu sint gata pentru investitii din partea privatilor.

Anume din acest considerent am venit cu o noua lege, o noua abordare de etatizare. Recent Guvernul a aprobat lista obiectelor ce vor fi scoase la privatizare: astazi, la ora 10.00 a avut loc sedinta Comisiei pentru determinarea preturilor, pentru ca in decurs de 2-3 saptamini sa iesim la vinzare cu unele active in acest sens. De aceea, bineinteles, ceea ce tine de gestionarea activelor, stiti ca au fost lansate mai multe initiative, in special, crearea guvernarii corporative la intreprinderile de stat cu prezenta reprezentantilor din Ministerul Economiei si Comertului, din Ministerul Finantelor, in premiera in anul 2007 comparativ cu anii precedenti.

In mare parte avem doua sarcini de baza: 1. Cresterea eficientei gestionarii la acele active care intr-adevar trebuiesc statului la aceasta etapa si Parlamentul a aprobat lista obiectelor nepasibile, unde urmeaza a fi imbunatatita guvernarea corporativa, inclusiv prin reprezentantii Ministerului Economiei si Comertului si Ministerului Finantelor, si 2. Scoaterea la deetatizare a acelor active care nu sint necesare la aceasta etapa, ceea ce ne propunem in timpul apropiat.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Domnule ministru,

O singura remarca. Dumneavoastra vorbiti teoretic, dar nu vedeti partea practica. Partea practica arata ca se inrautateste situatia in gestionarea proprietatii. Se inrautateste, dumneavoastra singur ati scris si in anexa 20 din nota informativa.

 

Domnul  Marian Lupu:

Domnule, stimate coleg.

 

Domnul Igor Dodon:

Domnule deputat,

Pot sa vin cu detalii.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Ce detalii? Nu ma intereseaza detaliile, eu vad.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimatii mei colegi,

Eu vreau sa va atrag atentia la lucrul pe care v-am rugat, nu va enervati, nu va lansati in chestii precipitate. Haideti sa discutam profesional.

Multumesc.  

Nu, deconectati, va rog, microfonul nr.5. A fost o remarca generala pentru toti.

Ce se intimpla, domnule Cosarciuc?

Microfonul nr.4, va rog.

 

Doamna Valentina Buliga:

Domnule ministru,

Un indicator destul de important care vorbeste despre capacitatea financiara a unui stat si a unui buget este saracia. Organizatia Natiunilor Unite recomanda tarilor membre, dupa cum este si Republica Moldova, care recent a implinit 15 ani de cind face parte din familia Natiunilor Unite, recomanda statelor membre sa asigure un venit de 3 dolari pe zi fiecarui cetatean, pentru a-i asigura un trai decent.

La acest capitol Republica Moldova este avansata doar de Tadjikistan, care, conform unui studiu, asigura cetatenilor sai un dolar pe zi venit. Noi avem zeci de mii de angajati in sfera bugetara care au acest venit putin mai mare de 1 dolar. Care va fi numarul populatiei care, in rezultatul politicilor si reformelor promovate in anul 2008, va ramine sub pragul saraciei?

 

Domnul Igor Dodon:

Cunoasteti deja, am mentionat astazi, ca pragul saraciei este de 29 la suta, comparativ cu 70 la suta anterior. Insa pentru anul 2008 planificam o reducere a pragului de saracie cu 3 puncte procentuale, fapt inclus si in Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului, pe care dumneavoastra, bineinteles, le cunoasteti si sint o prioritate a familiei ONU, asa-numita Organizatie a Natiunilor Unite, obiectiv de baza inclus si in Programul national de dezvoltare. Este vorba de acele puncte procentuale planificate pentru anul 2008.

 

Doamna Valentina Buliga:

Da, va multumesc, domnule ministru. 

Astazi, tangential, unii colegi au vorbit despre remitentele care vin din afara hotarelor tarii. Care totusi este cota prognozata a remitentelor in produsul intern brut pentru anul 2008?

 

Domnul Igor Dodon:

Pentru anul 2008, dat fiind faptul ca este vorba de politica monetara, cu unele detalii ar putea veni si Banca Nationala, este vorba de o cifra de peste 1 miliard de dolari. Cunoasteti cifrele care au fost in anul 2000. Si in anul 2007-2008 vor fi diferite surse oficiale si neoficiale. Cota acestora in balanta de plati ramine a fi semnificativa, insa  cu ritmuri de crestere mai lente, comparativ cu investitiile straine directe, care sint cu ritmuri mult superioare. Pot veni cu detalii vizavi de balanta de plati atit pentru anul 2008, cit si pentru urmatorii ani. 

 

 

 

Doamna Valentina Buliga:

Da, noi cunoastem ca o mare majoritate a populatiei deja se stabileste in afara hotarelor si nu mai trimit acesti bani, destul de importanti pentru bugetul statului.

Domnule Presedinte,

Daca ati observat eu am vorbit foarte succint si, daca imi permiteti, o intrebare foarte scurta. Anul trecut, si Curtea de Conturi, si Ministerul Finantelor si-au asumat unele obligatiuni la capitolul “Eficienta utilizarii banilor publici”, care, in viziunea mea, este la fel un indicator care ar putea vorbi cit de util si rational folosesc institutiile statului banii publici.

Ce intentioneaza sa faca Ministerul Economiei si Comertului in comun cu toate structurile abilitate ca acest indicator, eficienta, intr-adevar, sa devina unul stabil, spre care sa tindem si sa-l avem. Cunoastem ca de multe ori acea lege cu privire la achizitii nu-si realizeaza sarcinile si sint facute achizitii din bani publici la preturi de multe ori care depasesc si pretul de piata, si preturile internationale.

 

Domnul Igor Dodon:

Eficienta finantelor publice poate fi argumentata si examinata sub diferite aspecte, inclusiv achizitiile publice. Speram foarte mult ca noua lege, care a fost votata de Parlament pe parcursul anului curent, privind achizitiile publice va solutiona unele din problemele la acest capitol.

Mai mult ca atit, in cadrul Ministerului Finantelor, in cadrul Guvernului asa-numitul Proiect “Managementul Finantelor Publice” deja a inregistrat succese si o evaluare pozitiva din partea Bancii Mondiale si Fondului Monetar International, este un argument in plus ca la capitolul “Eficienta gestionarii finantelor publice” Moldova, pe parcursul ultimilor 6 ani, a inregistrat succese spectaculoase si putem veni cu exemple in acest sens, daca este necesar.

 

Doamna Valentina Buliga:

Chiar astept aceste exemple, pentru ca realitatile sint cu totul altele.

 

Domnul Igor Dodon:

Cu placere.

 

Doamna Valentina Buliga:

Multumesc.

 

Domnul Igor Dodon:

Cu placere.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule ministru,

Va multumesc.

Il invit la tribuna centrala pe domnul Leonid Talmaci, Guvernatorul Bancii Nationale. De cite minute aveti nevoie, domnule Guvernator?

 

Domnul Leonid Talmaci – Guvernatorul Bancii Nationale a Moldovei:

Luind in consideratie ca domnul ministru Dodon deja a mentionat unele momente la care doream sa ma opresc, consider ca 5 minute vor fi suficiente.

 

Domnul Marian Lupu:

De acord.

 

Domnul Leonid Talmaci:

Va multumesc.

Stimate domnule Presedinte,

Doamnelor si domnilor deputati,

Eu vreau sa ma refer, in primul rind, la rata inflatiei. Rata inflatiei, cum s-a spus deja, este preconizata la nivelul de 9,3 la suta pentru anul viitor. Pentru acest an scopul nostru a fost sa nu depaseasca 10%. Am avut, de exemplu, un trend foarte bun in prima jumatate a anului – 3,9 la suta si parca nu era nicio indoiala ca noi vom avea o rata a inflatiei sub 10.

Acum noi, bineinteles, ne dam seama ca ea va fi putin depasita si iata de ce. Socul a fost provocat de seceta si de problema care a devenit deja globala – preturile produselor alimentare se majoreaza nu numai in regiune, ci si in Europa Occidentala, dat fiind faptul ca sint utilizate pentru producerea combustibilului alternativ si ca in mai multe regiuni a fost seceta: chiar la noi, in o buna parte din tara vecina, Ucraina, partial in Romania s.a.m.d.  Iata aceste provocari.

Ce se intreprinde? Eu vreau sa adaug la cele spuse de domnul ministru Dodon, nemonetare. Care este contributia Guvernului? Noi toti coordonam combaterea inflatiei. Guvernul in fiecare an ramburseaza Bancii Nationale in jur de 120 milioane de lei, creditele acordate incepind cu anul 1993, care astazi inca depasesc 2 miliarde si jumatate de lei, neindexate, bineinteles.

In al doilea rind, Guvernul mentine, si s-a obligat si in proiectul bugetului pe anul viitor sa mentina, nivelul deficitului bugetului la 0,5% de la PIB. Aceasta iarasi se face in scopul de a frina rata inflatiei. Si, in sfirsit, Guvernul a transferat in decursul acestui an toti banii care erau ai Guvernului pe conturile bancilor comerciale in Banca Nationala a Moldovei.

Pina la inceputul anului viitor vor fi transferati la Banca Nationala, de asemenea, banii Fondului social si banii Fondului de asigurare in medicina obligatorie. Acesti bani nu vor face presiune nici la cursul de schimb, nici la cresterea preturilor. Bineinteles ca Banca Nationala de la inceputul acestui an conlucreaza cu Ministerul Finantelor in relatii de piata, adica Ministerul Finantelor plateste pentru deservire Bancii Nationale pentru toate operatiunile la comisioanele de piata, iar Banca Nationala plateste pentru aceste depozite si va plati, incepind cu anul viitor, si Fondul social, si Fondul de asigurare in medicina obligatorie.

In afara de aceasta, ce a intreprins Banca Nationala pentru a frina rata inflatiei? Consiliul de administratie a adoptat doua masuri foarte importante:

Prima. Am majorat cu 1,5 ori rezervele obligatorii la bancile comerciale atit in moneda nationala, cit si in valuta straina si a fost majorata rata dobinzii de baza de refinantare a Bancii Nationale pina la 16 la suta, de la 13,5 la 16. Dar aceasta nu inseamna ca noi vom acorda credite bancilor comerciale, care dispun de suficiente lichiditati, despre aceasta vorbesc cifrele de pondere a creditelor in economia nationala. Creditele economiei in acest an au avut o crestere de 51 la suta in economia creditelor, iar ponderea creditelor in PIB a crescut de la 22% in 2003 pina la 37% la momentul actual.

De fapt, aceasta va fi mai mult rata de sterilizare a masei monetare. De unde apare aceasta masa? Aceasta masa apare ca rezultat al interventiilor Bancii Nationale pe piata valutara interna, dat fiind faptul ca avem un surplus enorm de valuta straina, care patrunde in tara preponderent prin trei surse: exportul de marfuri, remitentele si investitiile straine directe.

Remitentele. Ritmul de crestere a scazut, dar valoarea absoluta este mult mai mare. Daca comparam chiar cu anul trecut, ele sint cu mult mai mari, cu vreo
150 milioane de dolari americani. Investitiile directe au crescut cu mai mult de 200%. Acest surplus face o presiune mare asupra cursului de schimb valutar, de aceea Banca Nationala este nevoita sa faca interventii.

Dupa cum observati, a avut loc o apreciere, ea va avea loc si in continuare. Anul viitor vor creste si mai puternic investitiile straine directe, de aceea, aceasta masa monetara pe care noi o numim baza monetara, adica leii moldovenesti, emisi pentru a procura aceasta valuta straina, este necesar a fi sterilizata, pentru a evita cresterea preturilor.

Noi credem ca in decurs de 6-8 luni va fi efectul scontat, pentru ca in anul viitor sa  nu depasim mai mult de o cifra rata inflatiei, adica sub 10 la suta, si credem ca acest lucru este  real. Dar paralel cu aceasta se va intimpla totusi si o apreciere, consider eu, a cursului monedei nationale. Acel curs care este prevazut, care a fost utilizat, curs de schimb pentru proiectul bugetului pentru 2008 este un curs de calcul si nicidecum nu inseamna ca va fi anume acel curs. Cursul este flotabil. Noi nu avem curs fix sau fixat. Este un lucru diferit, de aceea el poate varia in sus si in jos, in dependenta de cererea si oferta pe piata. Aceasta se intimpla in conditiile economiei de piata. Nu Banca Nationala il stabileste, il stabileste piata. Banca Nationala numai il fixeaza si-l anunta.

 

Domnul Marian Lupu:

Inca 2 minute, va rog, domnule Talmaci. Un minut, doua.

 

 

Domnul Leonid Talmaci:

Bine.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

 

Domnul Leonid Talmaci:

Bine, aici eu dar finalizez.

 

Domnul Marian Lupu:

Intrebari?

Stimati colegi,

Rog sa tinem cont de faptul ca la tribuna centrala este Guvernatorul Bancii Nationale, respectiv politica monetara, politica bancara. Ma refer la relevanta intrebarilor pentru sectorul si politicile pe care le reprezinta domnul Talmaci.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Ion Gutu:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule Guvernator,

Intr-adevar, aveti o misiune, as spune, foarte complicata la etapa actuala. Cred ca s-a terminat perioada ceea de, cum se numeste, почевать на лаврах, s-a inceput o perioada de mare responsabilitate a Bancii Nationale, dupa modificarea care am facut-o noi, stimati colegi, in Legea cu privire la Banca Nationala a Moldovei, banca este responsabila de stabilitatea preturilor in Republica Moldova.

Domnule Guvernator,

Prima intrebare. Este o contradictie chiar si in teoria economica, pentru ca in alte state tot se apreciaza valutele, se apreciaza, dar preturile nu cresc. La noi e o situatie stranie, pur moldoveneasca. Cum explicati dumneavoastra aceasta situatie? Care sint factorii care influenteaza anume acest proces: aprecierea serioasa a valutei nationale si cresterea masiva a preturilor?

 

Domnul Leonid Talmaci:

Da. Multumesc.

Daca facem comparatie intre tari, trebuie sa comparam tarile care au o structura a PIB-ului similara.

In primul rind, au aceste tari resurse naturale, nu au aceste resurse sau le importa. Noi, cu parere de rau, sintem nevoiti si sa importam inflatia. Iata cum in e cazul de fata: am avut un trend foarte bun – 3,9 pentru jumatate de an, noi ne asteptam la o crestere nu mai mare de 8,5 pe an, s-a intimplat seceta. Bineinteles, a urmat cresterea importurilor. Odata cu aceasta importam si inflatia, fiindca aceste produse alimentare de acum costa mult mai mult decit ar fi costat daca ar fi fost cele interne.

In al doilea rind, astazi s-a vorbit mult despre balanta de plati, balanta comerciala s.a.m.d. Daca privim structura balantei de plati, noi vom vedea ca a crescut importul, dar trebuie sa vedem de ce a crescut. Sa nu uitam ca s-a dublat pretul la resursele energetice. Nu putem compara balanta de plati pentru anul acesta cu cea din anul trecut sau cu cea de 2-3 ani in urma. Nu se poate de comparat.

In al treilea rind, sa analizam situatia din tarile vecine. Iata eu am rata inflatiei, tot o apreciere a avut loc, in tara vecina Ucraina. Rata inflatiei se asteapta mai mare decit la noi cu jumatate de procent.

In Romania, unde deja s-a trecut la mecanismul de tintire a inflatiei, ceea ce noi facem la momentul actual, brusc a crescut inflatia in al doilea trimestru. Avind o inflatie de 4 la suta pe prima jumatate a anului, intr-o luna, in septembrie, a crescut cu doua puncte. Imediat a devenit 6.

Alt exemplu – Letonia, cursul se apreciaza foarte puternic, dar rata inflatiei e atit de mare, sub 10 la suta va fi anuala, din care cauza ei nu pot fi admisi in zona euro. Exact asa se intimpla si in Estonia. Eu vorbesc de aceste tari cu care noi ne putem cit de cit compara, nu ne putem compara cu acele tari care au resurse de petrol, de gaze s.a.m.d. si pot sa creeze fondurile acestea de stabilitate. Noi nu avem aceasta posibilitate.

Cind se vorbeste de remitente, nu inteleg de ce ele se compara cu bugetul. Ce are una cu alta? Remitente sint veniturile unor persoane fizice. De ce noi de fiecare data incepem sa spunem ca trebuie sa le utilizam? Cu acelasi succes am putea spune ca salariul pe care noi il primim trebuie sa-l dam pentru invertitii. Acestea sint veniturile cuiva.

 

Domnul Ion Gutu:

Domnule Guvernator,

Eu va multumesc, fiindca intr-adevar sinteti un om pregatit si puteti sa raspundeti la o intrebare foarte detailat, dar sensul este ca lumea nu intelege, trebuie sa lamuriti, sa iesiti la televiziunea nationala, sa spuneti ce se intimpla, mai pe intelesul tuturor. Si ultima intrebare.

 

Domnul Leonid Talmaci:

Cer scuze, domnule Gutu, eu anul trecut am venit in Parlament, a fost interpelarea cind s-a intimplat stiti atunci cu..., nu mi-a permis... sa ma asculte pina la urma. Nu stiu cum sa mai spun.

 

Domnul Ion Gutu:

Domnule Guvernator,

Noi va ascultam intotdeauna.

 

Domnul Leonid Talmaci:

Nu, eu am in vedere cei care mi-au dat interpelare.

 

Domnul Ion Gutu:

A doua intrebare.

 

Domnul Leonid Talmaci:

Au spus ca este destul.

 

Domnul Ion Gutu:

Stimati colegi,

Este prea serioasa problema si cred ca domnul Guvernator cunoaste ce face, dar vreau sa va spun ca, intr-adevar, sintem intr-o situatie foarte contradictorie, ca nici Fondul Monetar International acum nu prea poate sa ne ajute.

O  rugaminte numai, avem si o intrebare. Am purces masiv la scoaterea banilor si resurselor financiare de pe piata valutara. Masiv. Dumneavoastra ati facut sterilizari in ultimele luni pina la 3 miliarde de lei.

 

Domnul Leonid Talmaci:

S-a dublat.

 

Domnul Ion Gutu:

S-a dublat. Ati majorat rata dobinzii.

 

Domnul Leonid Talmaci:

Da.

 

Domnul Ion Gutu:

Pina la 16%. Ce interes au bancile comerciale sa crediteze economia nationala cind ei depun bani la dumneavoastra, cumpara certificate Bancii Nationale si fiecare isi face banul lui?

 

Domnul Leonid Talmaci:

Eu am inteles. Daca imi permiteti, va raspund. In aceea si consta problema, dat fiind faptul ca noi am facut aceste procurari corect, cum ati spus dumneavoastra, noi am majorat masa monetara. Bancile, avind aceasta masa monetara, au majorat asa de puternic creditarea economiei cum nu a fost la noi nici intr-un an, adica a devenit o supraincalzire.

Si iata va numesc cifrele. Creditele in economie. Daca luam in dolari, in valuta straina, cum ati spus dumneavoastra, au crescut cu 66%. Anul trecut – cu 40%, anul acesta – cu 66, adica nu este vorba ca nu exista lichiditate. Noi din '97, de 10 ani, nu am acordat credite bancilor nici un leu, ele nu au nevoie. Resurse sint in surplus. Dat fiind faptul ca aceasta masa valutara care patrunde in tara apasa asupra cursului leului, noi sintem nevoiti sa facem interventii prin procurari. Procurarile majoreaza aceasta masa.

Iata care sint cifrele in lei moldovenesti. anul trecut a crescut cu 36%, cu 28%, acum – cu 42%. Sa luam monetizarea, adica asigurarea PIB-ului cu bani, acum va numesc cifrele. In 2003 22% erau din PIB.

 

Domnul Ion Gutu:

Acum sint 31.

 

Domnul Leonid Talmaci:

Acum sint 37. Sint 37, suma exact comparabila cu ceea ce este in tarile baltice. Si e mai mare decit in tarile vecine.

 

Domnul Ion Gutu:

Domnule Guvernator,

Eu va multumesc.

Vreau o remarca numai.

 

Domnul Leonid Talmaci:

Da.

 

Domnul Ion Gutu:

Planificati in strategia dumneavoastra sa ajungeti, ca guvernator, la o etapa cind vor fi credite ieftine in Republica Moldova?

 

Domnul Leonid Talmaci:

Da.

 

Domnul Ion Gutu:

Cind, peste citi ani macar?

 

Domnul Leonid Talmaci:

Trendul in ultimul timp s-a micsorat.

 

Domnul Ion Gutu:

De la 19 la 18.

 

Domnul Leonid Talmaci:

Da, dar nu...

 

 

Domnul Ion Gutu:

Cam citi ani?

 

Domnul Leonid Talmaci:

Nu. Scopul nostru este mai major. Prin masurile pe care le-am intreprins si pe care le-am numit, doua masuri, noi vrem sa reducem rata dobinzii la credite, sa aducem moneda nationala la egalitate cu rata dobinzii in valuta straina, de aceea pentru prima data noi am facut si rezerve obligatorii in valuta straina.

Primul efect il vom avea peste 6-8 luni, dar eu consider ca in decurs de doi ani numaidecit vom egala aceste dobinzi. Prima etapa va fi sa mentinem rata inflatiei sub 10%. Va scadea rata inflatiei, automat vor scadea si dobinzile.

 

Domnul Ion Gutu:

Deci, pe parcursul acestei guvernari a dumneavoastra, ... garantati?

 

Domnul Leonid Talmaci:

Da.

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.2.

Egalitatea sanselor, va rog.

Microfonul nr. 2.

 

Domnul Gheorghe Popa:

Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.

Eu, domnule Guvernator, vreau sa va intreb: la baza eliberarii Legii bugetului pe anul 2008 a fost pus cursul de 12,2 fata de cel actual de 11,5. Cum vom asigura aceasta crestere, daca pe parcursul ultimelor doi ani de zile noi vedem ca valuta nationala este in apreciere?

 

Domnul Leonid Talmaci:

In primul rind...

 

Domnul Gheorghe Popa:

Eu inteleg ca este un indicator care este planificat, dar oricum trebuie sa aveti aceste...

 

Domnul Leonid Talmaci:

Stimate domnule deputat,

Eu am spus: cursul de schimb prognozat este un curs de calcul, nu este un curs fix sau fixat. De ce el este utilizat? Din cauza ca bugetul se face in moneda nationala, in lei moldovenesti, dar sint cheltuieli si venituri care sint in valuta straina. De exemplu, finantarea ambasadelor. Noi nu putem sa scriem in dolari sau in euro in bugetul tarii. Orice buget se face numai intr-o moneda, nu in doua sau trei. De asemenea, sint cotizatii ale Republicii Moldova in diferite institutii internationale; sint rambursari de credite obtinute anterior ale Ministerului Finantelor. Este vorba de rambursarea creditelor si principalul a dobinzii. La diferite ministere, de exemplu, Ministerul Sanatatii se fac procurari: utilaj  necesar pentru spitaluri sau clinici, medicamente s.a.m.d. Si asa in fiecare minister.

Pentru ca aceste cheltuieli sa fie reflectate in buget, ele trebuie sa fie calculate in lei moldovenesti. Noi am prezentat Guvernului acest curs de schimb. Noi avem incheiat un memorandum cu Fondul Monetar International, conform caruia in fiecare trimestru facem corectie, in dependenta in care parte se misca cursul. Eu repet, cursul nu este fix si acesta este un lucru normal. Aceasta se intimpla in orice tara. Adica aceste articole pot fi modificate in sus sau in jos in dependenta de curs, daca vor fi devieri principiale, dar un curs trebuie sa fie. De aceea el si este numit cursul de calcul. Este o prognoza, ca si veniturile de privatizare, nimeni nu poate sa spuna exact ca va fi aceasta cifra...

 

Domnul  Marian Lupu:

Domnule Talmaci,

Va multumim.

 

Domnul Leonid Talmaci:

Pina la un milion, pina la una mie de lei.

 

Domnul  Marian Lupu:

Continuam.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Valeriu Guma:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule Guvernator,

Avind in vedere ca la baza oricarui buget stau niste prognoze macroeconomice, nu va pare prea optimista prognoza pentru anul 2008 in ceea ce priveste rata inflatiei, avind in vedere ca totusi noi avem datele pe anul acesta – 8  la suta?

 

Domnul Leonid Talmaci:

Noi speram, eu am inteles intrebarea.

 

Domnul Valeriu Guma:

Avind in vedere ca de la an la an difera mult cifrele adoptate de cele executate. Aceasta nu e cel mai bine.

 

Domnul Leonid Talmaci:

Cind este proficit nu este rau. Daca vorbim...

 

Domnul Valeriu Guma:

Cind nu stii ce te asteapta miine, tot nu este bine.

 

Domnul Leonid Talmaci:

Eu sint optimist. De ce? Exact asa va fi si politica monetara pe care noi vom publica-o la sfirsitul lui decembrie, ea va fi orientata la ceea ce noi am prognozat in buget. Speram ca nu vom avea, ca anul trecut, socuri externe sau, ca anul acesta, socuri interne. S-au intimplat lucruri imprevizibile. Daca nu erau nici anul trecut, nici anul acesta sau daca noi le puteam prevedea din timp, ceea ce a fost imposibil... de aceea noi facem aceste corectii. Eu sint optimist.

 

Domnul Valeriu Guma:

A prevedea este o maiestrie intr-adevar, domnule Talmaci, si noi stam prost la acest capitol. Vreau sa va adresez a doua intrebare vizavi de ceea ce se intreaba, pina la urma, populatia, agentii economici: cind o sa avem noi, avind in vedere ca avem o masa mare monetara, credite ieftine? A spus si domnul Gutu, sa nu repet.

Si vreau sa fac o constatare. Dumneavoastra, conform prevederilor Fondului Monetar, va luptati cu inflatia. Cind veti gasi un echilibru? Dumneavoastra daca alegeti intre crestere economica si inflatie, tot timpul alegeti inflatia, dar nu cresterea economica. Cind o sa aveti un echilibru totusi mai favorabil pentru cresterea economica?

 

Domnul Leonid Talmaci:

Anume ca diminuarea inflatiei duce la cresterea economica. In primul rind, ea are ca scop diminuarea dobinzilor la credite.

 

Domnul Valeriu Guma:

Dar unde sint ele, creditele diminuate?

 

Domnul Leonid Talmaci:

Trebuie sa avem in vedere de unde am pornit. Sa vedem de unde am pornit.

 

Domnul Valeriu Guma:

Unde ne ducem? 

 

Domnul Leonid Talmaci:

In 1994 am avut 400%. Noi tinem minte foarte bine. Nu a fost atit de demult. Bine. Brusc va...

 

Domnul Valeriu Guma:

O sa vorbim acuma … dumneavoastra, dar chiar asa.

 

Domnul Leonid Talmaci:

Daca vorbim asa, putem aduce cursul, de exemplu, la 7 lei dolarul si inflatia va fi rapid joasa. Dar ce se va intimpla? Iarasi ne vor face probleme exportatorii, de aceea aceste lucruri trebuie sa fie facute lent, de aceea noi facem aceste interventii pe piata. Daca noi am face interventii, cursul demult ar fi si  5 lei dolarul.

 

Domnul Valeriu Guma:

Puteti sa ne spuneti o prognoza ca termen? Eu inteleg ca dumneavoastra luptati cu inflatia si va apreciem.

 

Domnul Leonid Talmaci:

Eu am numit termenul. Eu am spus ca in nu mai mult de doi ani se va intimpla acest lucru.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule Guvernator,

Dupa parerea mai multor specialisti, la deprecierea leului influenteaza si faptul ca in Moldova foarte multe marfuri, servicii se efectueaza deocamdata si in valuta straina. Ce intreprinde Banca Nationala pentru a nu permite acest lucru? Printre altele, aceasta intrebare am pus-o si anul trecut.

 

Domnul Leonid Talmaci:

Da, eu va multumesc.

In primul rind, deja este pregatit un proiect de lege privind introducerea cardurilor si post/terminanelor, care va diminua, in mare masura, aceste situatii. In al doilea rind, cei care indica preturile in unitati conventionale incalca legea. Opinia mea este ca trebuie de modificat sau Codul cu privire la contraventiile administrative, sau altceva.

Banca Nationala nu are competenta in acest domeniu, aceasta este o incalcare, pur si simplu, a legislatiei in vigoare, fiindca unicul mijloc de plata pe teritoriul Republicii Moldova, conform Legii cu privire la bani, este leul moldovenesc. Cei care fac aceste plati incalca legea, de aceea trebuie sa fie contracarati, conform legislatiei in vigoare.

 

 

Domnul Valeriu Guma:

In continuare, domnule Guvernator. De ce cartela de telefonie mobila, pe care de acum cred ca o folosesc si membrii Bancii Nationale, era in dolari. S-a permis doar aceasta in Republica Moldova – preturi in dolari. Unii nici nu trebuiau sa schimbe leul la banca pentru a-si procura aceste cartele.

 

Domnul Leonid Talmaci:

Stimate domnule presedinte al Comisiei,

Stimate domnule deputat,

Eu inca o data repet, nu tine de competenta Bancii Nationale, ei nu au permisiunea Bancii Nationale de a efectua... Noi nici nu putem permite, nu ne permite legea. Noi nimanui nu am permis sa faca plati sau transferuri pe teritoriul Republicii Moldova in alta valuta decit moneda nationala. Aceasta tine de competenta organelor de drept.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine, vad doi dintre colegii nostri, trei. Ultimii trei cu interventii la runda intrebari – raspunsuri.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:  

Va multumesc, domnule Presedinte.

Domnule Guvernator,

Ati vorbit despre evolutia inflatiei in 2006 si 2007 si ati constatat ca in prima jumatate a anului 2007 inflatia a evaluat aproape la fel ca in 2006. Ceea ce s-a intimplat, s-a intimplat de acum in a doua jumatate a anului. Asa este, da? Sterilizarile Bancii Nationale, de exemplu, la 1 mai 2006 au fost de 250 de milioane de lei, cu rata medie de 6,4, iar in mai 2007 au fost de 3 miliarde, cu rata de 13,5. Care este efectul acestei sterilizari, daca ea nu a influentat rata inflatiei?

 

Domnul Leonid Talmaci:

Stimate domnule deputat,

Aici mai este notiunea de “asteptari inflationiste”. Cind noi spunem ca vom avea pierderi in agricultura de 1 miliard de dolari, ce semnal transmitem? Transmitem un semnal negativ. Acelea sint niste asteptari inflationiste. In ceea ce priveste sterilizarile eu sint de acord cu dumneavoastra, corect suna... Eu aici chiar am spus ca s-a dublat cifra in anul acesta. Dar de ce s-a dublat? Sa nu uitam cite procurari am facut noi. Noi astazi am trecut de cifra de 1 miliard 100 de milioane de dolari, comparati cu ceea ce avem noi anul trecut. Au fost procurari foarte masive. Eu am spus de la inceput ca au crescut cu peste 200% investitiile directe straine si remitentii. Chiar si exportul a crescut si toti acesti bani nu-si gasesc cumparatorii pe piata. Banca Nationala este nevoita sa intervina, pentru a nu admite aprecierea foarte brusca a leului.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine. 

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Domnule Guvernator,

Eu cunosc acest raspuns si inteleg situatia Bancii Nationale, dar astazi, la
3 miliarde jumatate sterilizari, noi nu putem face ca acest proces sa fie continuu. Odata si odata va trebui sa ne oprim. Noi nu putem cladi leii incontinuu pe rafturile Bancii Nationale. Procesul trebuie sa fie si invers. Cind va avea loc si care vor fi efectele? Odata si odata noi va trebui sa facem si invers.

 

Domnul Leonid Talmaci:

Banca Nationala nu cladeste leii. Intrebarea este ca acesti lei dispar, cum i-am emis, asa si dispar. Ei nu intra mai mult in circulatie, atit. Ei nu intra in circulatie. Nu au de unde, noi nu-i cladim nicaieri acesti lei si ei nu dispar.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Noi vom continua asa pina vom raminea fara lei pe piata, da?

 

Domnul Leonid Talmaci:

Nu, eu am spus, de monetizarea PIB-lui noi avem grija.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Valeriu Filat:

Va multumesc, domnule Presedinte.  

 

Domnul Leonid Talmaci:

Orice crestere a PIB-lui noi vom stimula-o cu cresterea monetizarii, ceea ce si facem.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Multumesc, domnule Presedinte.

 

Domnule Presedinte,

Iarasi aceeasi rugaminte – raspuns concis la intrebare. Este important sa asistam si la lectie, mai ales in cadrul discutarii procesului bugetar.

O mica constatare inainte de intrebarea scurta. Uitati-va, de fapt, noi asa buget adoptam cum si-l discutam. Ministerul Economiei si Comertului vorbeste despre investitii, vorbeste despre dezvoltare, vorbeste despre cresterea exportului. Banca Nationala vine si vorbeste cum va tempera rata inflatiei, cum va mentine preturile si dupa aceea Ministerul Finantelor va vorbi ca este un document care, in principiu, nu este examinat si privit complex ca un document politic, este un document care urmareste scopuri sectoriale. Este un punct de vedere.

Acum, domnule Presedinte, insist asupra intrebarii care a fost repetata. Unde merg impozitele si investitiile directe, despre care tot vorbiti? Ajung tot in consum, in constructii, in achizitii de paminturi si asa mai departe, nu ajung in investitii care aduc plusvaloare ulterioara. Eu nu am pretentia ca pot sa concurez cu dumneavoastra in arta calcularii si a prognozarii, insa datele vorbesc de la sine: remitentele vor fi in crestere in continuare, deficitul balantei comerciale va fi in continuare in crestere in sens negativ, majorarile la salarii, care oricum sint declarate si sint foarte bune, vor influenta in continuare rata inflatiei s.a.m.d.

Dincolo de sterilizarea masei monetare, care sint mecanismele (nu stiu daca  chiar la dumneavoastra trebuie sa ne referim, poate la Guvern in general, la prezentatorii acestui buget), care sint masurile compensatorii care vin intru ridicarea potentialului de export, ca productia care este realizata aici, in Republica Moldova, de catre producatori sa fie concurentiala la capitolul pret si cost, cost si pret ulterior spre piata externa. Noi vorbim ca putem sa ajungem la 7 lei. Foarte bine, ajungem la 7 lei dolarul, dar produsul care il vom realiza, cu costurile in permanenta crestere la capitolul cost leu, care va fi valoarea ulterior in valuta straina? Unde vom vinde noi produsele respective, chiar cu preferintele comerciale despre care se vorbeste? Eu, in sensul acesta, am o intrebare scurta. Nu credeti ca...

 

Domnul  Marian Lupu:

Haideti, va rog...

 

Domnul Vladimir Filat:

Nu credeti ca totusi sterilizarea masei monetare pe care o faceti, apropo Banca Nationala isi face meseria in sensul acesta, mentine inflatia? Nu credeti ca sterilizarea masei monetare fara masurile despre care vorbeam eu compensatorii, pina la urma, duc la un minus?

 

Domnul Leonid Talmaci:

Nu.

 

 

Domnul Vladimir Filat:

Scurt, am inteles.   

 

Domnul Leonid Talmaci:

Nu, nu duc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule Guvernator,

As vrea sa trecem de la macroeconomie la microeconomie, fiindca cursul de schimb, este clar, influenteaza exportatorii. Exportatori, cu parere de rau, in Republica Moldova devin tot mai putini. Chiar acele investitii care au fost atrase, am lista investitiilor care au fost facute in anul 2006 si in 2007, demonstreaza faptul ca acestea nu sint facute in industria prelucratoare, care ar genera, de pilda, consumul intern, in schimb genereaza mai multe importuri. Eu vreau sa va intreb, domnule Guvernator, cind cursul leului va fi favorabil exportatorilor? Cind? Azi, miine, in 2010, in 2012? Fiindca astazi exportatorii au pierderi financiare in bilantul pe anul intreg si multi dintre ei de acum trec la o alta schema, mai simpla: mai bine importa produsul finit, il comercializeaza rapid, capata adaos comercial si am terminat cu producerea. Eu va intreb: cind cursul va stimula exportatorii?

 

Domnul Leonid Talmaci:

Stimate domnule deputat,

Daca vorbim concret despre exportatorii din Republica Moldova, pentru ei nu ar trebui sa aiba importanta care este cursul, deoarece noi ne intoarcem inapoi. In 1998 Banca Nationala constient a depreciat cursul de la 4,7 pina la 12,5. Eu am avut intilnire cu exportatorii si le-am pus intrebari: De ce nu au crescut exporturile? De ce tot atitia bani platesc in buget cit au platit pina in 1998, avind venituri virtuale din deprecierea cursului? Nu mi-a raspuns nici unul. Eu ma intreb de ce n-a fost o crestere brusca? Va raspund, dar acum direct, dar trebuia sa mentionez si acest moment, totusi sa fie cunoscut ca eu...

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Este cunoscut, este cunoscut.

 

Domnul Leonid Talmaci:

...ca eu intru in discutie cu exportatorii. Ma intilnesc cu ei.

 

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine.  

 

Domnul  Leonid Talmaci:

Eu ma intreb: de ce n-a fost o crestere brusca? Referitor la curs. Va raspund acum direct, dar trebuia sa mentionez si acest moment, ca sa fie cunoscut. Eu intru in discutie cu exportatorii, ma intilnesc cu ei.

Luind in consideratie ca in Republica Moldova orice exportator in componenta produsului final are elemente de import 80 la suta si mai mult, se intreaba: care curs ii avantajeaza? Daca pierd cind cursul se apreciaza, cistiga cind se depreciaza si invers. La import ei cistiga cind se apreciaza la componentele sale. Noi nu trebuie sa vorbim concret despre exportatorul X, noi trebuie sa vorbim integral, fiindca ei sint in interactiune cu alti producatori. Numai asa pot sa explic. Eu am avut discutii cu ei, de aceea eu nu vad aici probleme.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Domnule Presedinte,

O mica remarca.

Domnule Guvernator,

Dumneavoastra sinteti specialist bun in domeniu, dar este specificul producerii, este ciclul tehnologic. Importurile se fac, de pilda, cu 60 de zile inainte de export. Atunci se plateste o suma de bani pentru importuri, pe urma se fac exporturi peste
60 de zile, banii intra in conturile intreprinderii peste 30 de zile, sint de acuma 90 de zile pentru un ciclu. Cind banii vin inapoi iese ca el primeste mult mai putini bani decit a investit si decit el i-a facturat atunci cind a facut exportul, fiindca asa este tehnologia producatorului. Cel care e comerciant, da, sint de acord. Cel care cumpara si vinde sau face exporturi capata banii rapid, cel care produce are proces tehnologic, ciclu tehnologic, durata ciclului si dumneavoastra trebuie sa cunoasteti acest lucru.

Si eu va spun, domnule guvernator si stimati colegi, cursul leului actual va distruge si acei putini exportatori, producatori care mai ramin in Republica Moldova. Vor ramine exportatori de acestia care se vor ocupa cu reexportul. Da, ei vor ramine, dar acei care vor produce si vor crea locuri de munca, practic, vor disparea.

Va multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Domnule Guvernator,

Va multumesc.

Il invit la tribuna centrala pe domnul Mihail Pop, ministrul finantelor. De cite minute aveti nevoie, domnule ministru, pentru prezentare? Pina la 30 de minute. Bine.

 

 

Domnul  Mihail Pop:

Stimate domnule Presedinte,

Onorat Parlament,

Permiteti-mi, din numele Guvernului, sa va prezint proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2008 aprobat prin Hotarirea Guvernului nr.1058 din 27 septembrie curent. Documentul financiar propus dumneavoastra spre examinare este orientat spre asigurarea continuitatii actiunilor intreprinse de Guvern in vederea atingerii obiectivelor Programului sau de activitate pe anii 2005-2009.

Dupa cum este cunoscut, Guvernul, prin politicele sale, isi directioneaza eforturile spre asigurarea cresterii economice durabile, spre reducerea saraciei, spre asigurarea stabilitatii macroeconomice, spre ameliorarea climatului investitional, spre dezvoltarea sectorului privat, spre eradicarea saraciei si spre utilizarea eficienta a resurselor din sectorul public.

Proiectul bugetului de stat pentru anul 2008 intruneste in sine si este expresia financiara a proceselor de natura politica, economica si sociala desfasurate in tara noastra in ultima perioada. Poate ca niciodata in istoria independentei tarii, Parlamentul a adoptat in ultimul an un numar impunator de acte legislative cu caracter economic, care in cel mai direct mod se rasfring asupra proceselor de acumulare si utilizare a banilor publici.

Amnistia fiscala, legalizarea capitalului, anularea, de facto, a impozitului pe venit in activitatea de intreprinzator, reducerea cotelor impozitului pe venit persoanelor fizice, majorarea scutirilor personale, alte masuri de ordin fiscal fara precedent, adoptate de dumneavoastra in vara acestui an, au constituit fonul fiscal pe care s-a construit acest proiect de buget.

Pornind de la aceste premize, conceptul bugetului pe anul 2008 se bazeaza pe reducerea ponderii veniturilor si cheltuielilor publice in produsul intern brut, care, in alti termeni, poate fi definita ca diminuarea poverii fiscale, cu efectele sale benefice asupra sectorului real al economiei.

Conform estimarilor noastre expresia cornificata a facilitatilor fiscale, de care se vor bucura agentii economici din tara incepind cu 1 ianuarie 2008, constituie circa 2 miliarde de lei, bani care cu siguranta vor fi oferiti spre investitii, spre asigurarea premizelor unei cresteri economice robuste.

Alt element caracteristic al proiectului dat este austeritatea sa, confirmata, in primul rind, prin limitarea stricta si dimensiunile reduse ale deficitului bugetar. Acest element, insotit de masurile cu caracter monetar intreprinse de Banca Nationala, vine sa asigure conditiile pentru controlul asupra inflatiei si contribuie la mentinerea stabilitatii macroeconomice. Ca si in anii precedenti, bugetul de stat pe anul 2008 are un caracter social pronuntat, ponderea cheltuielilor publice cu destinatie sociala chiar majorindu-se fata de anul 2007.

Unul din elementele conceptuale inovative ale documentului financiar discutat astazi este si limitarea sau controlul cheltuielilor de personal in sectorul public. Chiar si pe fonul implementarii in anul 2008 a prevederilor Legii nr.355 cu privire la sistemul de salarizare a angajatilor din sectorul bugetar, care, dupa cum stiti, implica alocare a unor mijloace considerabile, proiectul Legii bugetului limiteaza clar aceste cheltuieli si instituie un raport optimal al acestora fata de cheltuielile investitionale. Luind in consideratie parametrii absoluti si relativ impresionanti ai cheltuielilor investitionale, prevazute in proiectul bugetului pentru anul viitor, putem afirma cu certitudine ca una din trasaturile sale fundamentale este caracterul pronuntat de dezvoltare a acestui plan financiar.

Abordarea inovativa si procedeele noi folosite in procesul de elaborare a acestui proiect vin sa asigure o transparenta calitativa noua a intregului exercitiu bugetar, acesta fiind inca unul din elementele conceptuale distinctive ale bugetului examinat.

Si ultimul, dar cel mai important, element conceptual la care doresc sa atrag atentia dumneavoastra este faptul ca proiectul Legii bugetului de stat este elaborat in corelare strinsa cu cadrul de cheltuieli pe termen mediu pe perioada anilor 2008-2010. Luind in consideratie abordarile in cadrul procesului de elaborare a Planului National de Dezvoltare pe anul 2008-2011, cind s-a tinut cont de cadrul de resurse financiare disponibile si de cheltuielile posibile pe termen mediu, putem afirma cu certitudine ca proiectul bugetului propus atentiei dumneavoastra asigura un grad sporit de coerenta cu proiectul Planului National de Dezvoltare, care va fi principalul plan strategic de dezvoltare a tarii noastre in urmatorii 4 ani.

Inainte de a purcede la prezentarea principalilor parametri ai bugetului de stat, doresc sa atrag atentia dumneavoastra asupra cadrului financiar mai larg si anume asupra bugetului public national pentru anul 2008. Tinind cont de masurile de politica bugetar-fiscala promovate si estimarile indicatorilor macroeconomici, parametrii proiectului bugetului public national pe anul 2008 se caracterizeaza precum urmeaza: veniturile globale ale bugetului public national se estimeaza in suma de circa
23 miliarde 508,6 milioane de lei, cu 4 miliarde 112,3 milioane de lei sau cu 21,2 la suta mai mult fata de ceea ce-a fost aprobat initial, in anul 2007. Ca pondere in produsul intern brut acestea vor constitui circa 41,4 la suta, comparativ cu 43,3 la suta scontate pe anul curent.

In structura veniturilor bugetului public national partea majora o detin veniturile fiscale – 83,3 la suta, veniturile nefiscale – 11,6 la suta si granturile detin
5 la suta. Cheltuielile globale ale bugetului public national sint calculate in suma de 23 miliarde 792,6 milioane de lei, cu 4 miliarde 163,3 milioane de lei sau cu 21,2 la suta mai mult fata de cheltuielile aprobate pe 2007. Ponderea lor in raport cu produsul intern brut se cifreaza 41,9% fata de 43,7% scontate pe anul curent.

In cheltuielile totale ale bugetului public national ponderea majora – 68,4 la suta – revine cheltuielilor de ordin social. Ca pondere in produsul intern brut cheltuielile de ordin social constituie 28,7 la suta sau cu circa un punct procentual mai mult decit a fost aprobat in anul 2007. Practic, in toate ramurile din sectorul social se atesta o crestere a cheltuielilor atit in suma absoluta, cit si ca pondere a produsului intern brut.

Astfel, pentru finantarea sferei educatiei in anul 2008 din bugetul public national vor fi alocate 4 miliarde 925,4 milioane de lei, cu circa un miliard de lei mai mult decit in anul curent. Ponderea in produsul intern brut a acestor cheltuieli va creste de la 1,67 puncte procentuale la 8,67%.

De asemenea, o crestere semnificativa atestam si la cheltuielile pentru ocrotirea sanatatii, in aceste scopuri fiind indreptate circa 3 miliarde 300 milioane de lei din bugetul public national. Cheltuielile pentru asigurarile si asistenta sociala vor constitui 7 miliarde 521,4 milioane de lei, cu un spor de 26% fata de anul curent. Tot cu 26% se vor majora si alocarile din bugetul public national destinate finantarii culturii, sportului si actiunilor pentru tineret, suma acestor alocatii constituind in 2008 – 525,2 milioane de lei.

Comparativ cu anul 2007, o crestere semnificativa in bugetul public  national se atesta la cheltuielile pentru ramura transportului si gospodariei drumurilor – 55 la suta, la cheltuielile pentru stiinta si inovare cresterea va fi de 41,6 la suta, iar cheltuielile pentru justitie sint cu o majorare de 38,3 la suta, media cresterii cheltuielilor la general pe bugetul public national fiind de 21,2 la suta.

Pentru anul 2008 se prevede un deficit al bugetului public national in suma de 284 milioane de lei, suma ce constituie 0,5% din produsul intern brut. Din aceasta suma, 223,7 milioane de lei revin bugetului de stat, 19,5 milioane de lei bugetului – asigurarilor sociale de stat si 40,8 milioane de lei – bugetelor unitatilor administrativ-teritoriale.

Stimati deputati,

Revenind la proiectul bugetului de stat, partea de venit al acestuia in anul 2008 va constitui 14 miliarde 658 milioane de lei, cu 2 miliarde 569,5 milioane de lei sau 21,3 la suta mai mult decit a fost aprobat in 2007.

In structura bugetului de stat veniturile componentului de baza constituie 89,3%, fata de suma aprobata pe 2007 veniturile mentionate se vor majora cu
2 miliarde 401,7 milioane de lei sau cu 22,5 la suta. Chiar si pe fonul masurilor de ordin fiscal, mentionate mai sus, orientate, in primul rind, spre reducerea poverii fiscale asupra activitatilor economice interne, proiectul bugetului de stat pe anul 2008 prevede o apreciere a ponderii veniturilor bugetare, parvenite de la impozitele pe marfuri si servicii produse in interiorul tarii noastre, diminuindu-se astfel veniturile parvenite din impunerea importurilor. Chiar daca aceste schimbari in structura veniturilor bugetare este inca neesentiala, totusi este un semnal bun si acesta atesta caracterul ascendent al economiei nationale.

Proiectul bugetului de stat prevede incasari ale taxei pe valoare adaugata in suma de 8 miliarde 800 milioane de lei si vor creste, in comparatie cu suma scontata pe 2007, cu 1 miliard 73 milioane de lei sau cu 13,9 la suta. Veniturile din accize se prognozeaza in suma de 1 miliard 380 milioane de lei si vor creste, fata de suma scontata pentru 2007, cu 87,5 milioane sau cu 6,7 la suta. Conform modificarilor operate in legislatia fiscala pentru anul 2008 cotele accizelor la bere s-au indexat la rata inflatiei. De asemenea, s-au majorat cotele impuse ale accizelor la productia alcoolica tare si slaba.

Incasarile impozitului pe venit din activitatea de intreprinzator se prognozeaza in suma de 193,1 milioane de lei si reprezinta, practic, recalcularile pe totalurile anului 2007. Acest lucru se datoreaza introducerii de la 1 ianuarie 2008 a cotei zero a impozitului pe venit reinvestit.

Totalizind compartimentul “Veniturile fiscale ale bugetului pe anul 2008”, doresc sa accentuez tendintele structurale si parametrii pozitivi ai acestora, iar neincasarile conventionale bugetare, datorate introducerii cotei zero la impozitul pe venit, vor constitui un bun suport pentru agentii economici, considerindu-le drept un important element investitional oferit de stat.

Veniturile nefiscale ale bugetului de stat sint estimate la 1 miliard
72,1 milioane de lei din suma totala a veniturilor nefiscale. Dividendele aferente cotei de participare a statului in societatile pe actiuni vor constitui 134,3 milioane de lei. Defalcarile din profitul net al intreprinderilor de stat se prognozeaza in suma de
40 milioane de lei.

Un nou tip de venituri, specific doar pentru anul 2008, sint veniturile de la aplicarea taxei pentru legalizarea capitalului. De la aplicarea acestei taxe se prevad a fi acumulate venituri la buget in suma totala de 295 milioane de lei. Necesitatea ajustarii parametrilor capitalului Bancii Nationale a Moldovei la rigorile internationale, mentinerii rezervelor valutare la un nivel optim, asigurarii stabilitatii preturilor si cursului valutei nationale a constituit temei pentru a ne dezice in anul 2008 de incasarile parvenite de la aceasta institutie.

Implementarea prevederilor amnistiei fiscale a constituit temeiul pentru diminuarea veniturilor prognozate de la un articol specific, cum este “Amenzile si sanctiunile administrative”. Aceste venituri sint estimate la 34,5 milioane de lei sau cu 51,5 milioane de lei mai putin decit in anul 2007. Sintem convinsi insa ca aceasta diminuare va fi compensata in viitor de efectele masurii sus-numite.

In structura veniturilor bugetului de stat pe anul 2008 mijloace speciale ale institutiilor publice, obtinute de la acordarea serviciilor, efectuarea lucrarilor contra plata si alte intrari legale de venituri, vor constitui 957,3 milioane de lei sau 6,5 la suta din suma totala a veniturilor bugetului de stat si, practic, se mentin la nivelul anului 2007.

Veniturile fondurilor speciale vor constitui 168,9 milioane de lei sau 1,2 la suta. Din suma totala a veniturilor fondurilor speciale partea preponderenta, respectiv 1,3 si 29,9 la suta, o detin Fondul republican pentru sustinerea sociala a populatiei si fondurile ecologice.

Stimati deputati,

Ca urmare a cadrului de resurse existent, cheltuielile bugetului de stat sint prevazute in suma totala de 14 miliarde 881,7 milioane de lei, in raport cu bugetul de stat aprobat  pe anul 2007 acestea sint cu o crestere de 2 miliarde 720,3 milioane de lei sau 22,4 la suta. Cu toate acestea, e necesar de mentionat ca necesitatile sau cererile de cheltuieli suplimentare ale autoritatilor publice depasesc cu mult posibilitatile bugetului.

Unul din factorii principali pentru toate grupele de cheltuieli care au influentat cheltuielile bugetului de stat este implementarea treptata a prevederilor Legii cu privire la sistemul de salarizare in sectorul bugetar.

In comparatie cu bugetul initial, aprobat pe anul curent, pentru aplicarea conditiilor de majorare a cheltuielilor salariale, suplimentar se aloca 1 miliard
161,9 milioane de lei, dintre care pentru institutiile finantate de la bugetul de stat – 477 milioane de lei si pentru institutiile finantate de la bugetele unitatilor administrativ-teritoriale – 684,9 milioane de lei. E de mentionat ca necesarului pentru cheltuieli de personal al institutiilor finantate de la bugetul de stat a fost evaluat cu o reducere de 2,5 la suta, care urmeaza sa fie acoperita din contul optimizarii structurii personalului si economiilor inregistrate pe locurile de munca vacante.

Alt factor comun, care a influentat majorarea cheltuielilor bugetului de stat in toate ramurile, este indexarea cheltuielilor pentru marfuri si servicii in functie de indicele inflatiei si majorarea cheltuielilor in legatura cu cresterea tarifelor la energia electrica pentru institutiile finantate de la bugetul de stat, al caror cost este de circa 100 milioane de lei.

O cota esentiala in capitalul de cheltuieli al bugetului de stat o detin transferurile de la bugetul asigurarilor sociale de stat si fondurile asigurarilor obligatorii de asistenta medicala.  Astfel, transferurile de la bugetul de stat la bugetul asigurarilor sociale de stat pentru anumite prestatii sociale se majoreaza cu
146,6 milioane de lei sau cu 18,1 la suta si vor constitui 957,2 milioane de lei. La estimarea acestor transferuri s-a prevazut majorarea indemnizatiei unice la nasterea copilului de la 1000 la 1200 lei pentru primul copil si de la 1500 lei pentru fiecare copil urmator, majorarea indemnizatiei lunare pentru cresterea copilului pina la virsta de 1,5 ani de la 100 la 150 lei, majorarea marimii medii a alocatiei sociale de stat pentru  invalizii din copilarie de gradul III cu 52%, totodata acordarea alocatiei respective s-a extins si pentru copiii invalizi cu virsta intre 16 si 18 ani, majorarea alocatiei de ingrijire a invalizilor de gradul intii cu 100 lei si alte masuri de protectie sociala.

In scopul excluderii unor cheltuieli improprii ale bugetului asigurarilor sociale de stat, pe linga cheltuielile deja preluate de la bugetul de stat din 2007, in anul viitor vor mai fi preluate cheltuieli pentru odihna de vara a copiilor si finantarea masurilor de combatere a somajului.

In anul 2008 se majoreaza cheltuielile pentru rambursarea si deservirea creditelor preferentiale acordate unor categorii de populatie, care beneficiaza de acest drept. Pentru realizarea legii ce tine de reabilitarea persoanelor represate se prevad 24,5 milioane de lei destinate compensarii prejudiciilor cauzate acestor persoane.

In anul 2008 pentru prima data in buget se prevad compensatii pentru conectarea la conducta de gaze naturale a unor categorii de populatie din mediul rural. Pentru aceasta este prevazuta suma de 10 milioane de lei. Totodata, va continua achitarea sumelor indexate pe depunerile banesti ale cetatenilor in Banca de Economii, in acest scop prevazindu-se mijloace banesti in suma de 85 milioane de lei.

Conform calculelor preliminare se preconizeaza ca in 2008 beneficiari ai sumelor indexate vor fi deponentii nascuti pina in anul 1951. In total ramura asigurare si asistenta sociala va primi de la bugetul de stat 1 miliard 958,6 milioane lei cu
415,7 milioane de lei sau cu 26,9% mai mult ca in 2007. Pentru ocrotirea sanatatii in anul 2008 de la bugetul de stat se prevad cheltuieli in suma de 2 miliarde
82,2 milioane de lei cu o crestere de 348 milioane de lei sau cu 20,1 la suta.

In scopul asigurarii unui pachet mai vast de servicii medicale si ridicarii calitatii lor, pentru achitarea primelor de asigurare medicala obligatorie a categoriilor de persoane asigurate din contul statutului pe anul viitor sint prevazute 1 miliard 477,2 milioane de lei, cu un spor de 282,2 milioane de lei fata de anul curent. Proiectul prevede alocarea pentru finantarea programelor nationale in medicina
228,8 milioane de lei, vor fi alocate, de asemenea, mijloace importante pentru consolidarea bazei tehnico-materiale a institutiilor medico-sanitare, suma acestora constituind 107,1 milioane de lei.

Pentru invatamint de la bugetul de stat se va aloca 1 miliard 579,2 milioane de lei, cu 230,7 milioane de lei sau 17,1% mai mult ca in anul curent.

In 2008 este prevazuta majorarea fondului de burse in scolile profesionale cu 16,2 milioane de lei, majorarea normelor de alimentatie in scoli de tip internat de la 18 la 20 de lei pe zi, pentru care scop se aloca suplimentar 3,2 milioane de lei. Odata cu majorarea planului de admitere in institutiile de invatamint cu finantarea de la bugetul de stat, necesitatea de surse financiare este in crestere cu 4 milioane de lei.

In anul 2008 vom continua practica de stimulare a incadrarii specialistilor tineri in sectorul rural. In acest scop sint prevazute alocatii in suma de 13,5 milioane de lei pentru plata indemnizatiilor absolventilor institutiilor de invatamint superior si mediu de specialitate, cu profil pedagogic, care se angajeaza in institutii de invatamint din mediul rural, precum si 3,5 milioane de lei pentru plata indemnizatiilor unice si compensatiilor absolventilor studiilor postuniversitare, de rezidentiat si a invatamintului mediu medical si farmaceutic, care dupa absolvire se angajeaza in institutiile medicale din sate si orase.

Cheltuielile totale ale bugetului de stat aferente activitatii culturale, sport si actiuni pentru tineret vor constitui in 2008 – 245,2 milioane de lei, cu o crestere de 18,7 la suta. In aceasta ramura a avut loc majorarea subsidiilor pentru institutiile teatral-concertistice, in sustinerea revistelor pentru copii si a revistelor social-culturale “Moldova”.

In anul viitor agricultura, gospodaria silvica si gospodaria apelor vor beneficia de alocatii de la bugetul de stat in suma de 772 milioane de lei. Vom continua insa sa sustinem infiintarea plantatiilor noi de vita-de-vie, a altor culturi profitabile. Vom extinde suprafetele protejate de grindina de la 750 de mii de hectare la 1 milion
360 mii de hectare, suplimentar alocindu-se 18,9 milioane de lei.

Pentru dezvoltarea sectorului de diagnostica veterinara s-au prevazut
8 milioane de lei si alte masuri.

Pentru investitii capitale in constructii de la bugetul de stat va fi alocata suma de 1 miliard 288,45 milioane de lei, cu 531,4 milioane de lei sau cu 70,2 la suta mai mult decit a fost aprobat in 2007. Este usor de observat ca anume la acest compartiment cheltuielile bugetare s-au apreciat cel mai mult, fapt destul de semnificativ, care atesta caracterul evident de dezvoltare a bugetului. Tot pentru scopuri investitionale vor fi directionate si mijloace ale Fondului national pentru dezvoltarea regionala, in care scop de la bugetul de stat va fi transferata suma de
130 milioane de lei.

La alocarea resurselor pentru finantarea investitiilor capitale de o sustinere prioritara au beneficiat sectoarele: gospodaria drumurilor – 35,3 la suta, gospodaria comunala si de locuinte, incluzind aprovizionarea cu apa a localitatilor – 21,4%, complexul pentru combustibil si energie – 15,1% si invatamintul – 8,8% din suma totala a investitiilor capitale.

In scopul neadmiterii dispersarii alocatiilor bugetare la intocmirea programului pe investitii capitale prioritar s-au selectat obiectele care urmeaza sa fie date in exploatare in anul viitor si acele cu grad inalt de finalizare a lucrarilor. In anul 2008 din granturi si imprumuturi externe va fi derulata implementarea a 29 proiecte cu un volum total de cheltuieli de 1 miliard 167,8 milioane de lei sau cu 10 la suta peste prevederile aprobate in 2007.

Din suma acestor cheltuieli 17,8 % sint destinate pentru sectorul agrar, 14,8 la suta – pentru ramurile transportului si gospodariei drumurilor, 13,4 la suta –Complexului pentru combustibil si energie, 10,9% – pentru ocrotirea sanatatii si masurilor de asistenta sociala, 8% revine invatamintului si culturii si 2% – protectiei mediului.

Masurile cu caracter fiscal mentionate la inceputul interventiei mele vor avea un impact esential si asupra relatiilor interbugetare. In anul 2008 bugetele unitatilor administrativ-teritoriale vor beneficia de transferuri de la bugetul de stat pentru nivelarea bugetara in suma totala de 2 miliarde 721,1 milioane de lei, cu
968,9 milioane de lei sau cu 55,3 la suta mai mult ca in anul 2007. Aceasta se explica prin acoperirea veniturilor ratate in urma introducerii de la 1 ianuarie 2008 a cotei zero la impozitul pe venit in activitatea de intreprinzator si majorarea cheltuielilor la un locuitor.

Raporturile bugetului de stat, bugetele unitatilor administrativ-teritoriale s-au calculat ca urmare a cheltuielilor medii ce revin unui locuitor din teritoriu cu numarul populatiei stabile si structura demografica a acestuia. Principalii factori care au influentat cresterea cheltuielilor medii sint majorarea salariilor angajatilor in sectorul bugetar – 684,9 milioane de lei, indexarea cheltuielilor pentru marfuri si servicii la nivelul inflatiei, majorarea tarifelor la energia electrica, majorarea normelor de alimentare a elevilor din clasele 1-4, consolidarea suplimentara a bazei tehnico-materiale si a reparatiei institutiilor de cultura, intretinerea Centrului pentru tineret si institutiilor sociale nou create. Bugetele unitatilor administrativ-teritoriale in anul viitor vor beneficia si de transferul cu destinatie speciala in suma totala de
154,6 milioane de lei, dintre care pentru investitii, reparatii si procurari –
142,5 milioane de lei, pentru compensarea diferentei de tarife la energia electrica si gaze naturale utilizate de locuitorii unor localitati din raioanele Causeni si Dubasari – 12,1 milioane de lei.

Si in anul 2008 vom continua sa ne onoram angajamentele noastre financiare externe, astfel la finele anului 2008 soldul datoriei de stat administrata de Guvern va constitui 13 miliarde 573,2 milioane de lei. In raport cu produsul intern brut aceasta va descreste de la 25,8 la suta in 2007 la 23,9 la suta in 2008 sau cu 1,9 puncte procentuale. Doresc sa reamintesc ca in anul 2001 acest indicator depasea 70%. In total platile externe in anul 2008 vor constitui 660,5 milioane de lei, dintre care rambursarea sumei principale – 463 milioane de lei si plata dobinzilor –
197,5 milioane de lei.

Onorata asistenta,

In scopul atribuirii unui grad mai mare de transparenta proiectul bugetului de stat pe anul 2008 este prezentat intr-un nou format, notificarile se rezuma la prezentarea principalilor indicatori ai bugetului de stat intr-o anexa succinta, veniturile pe tipuri si cheltuielile sub aspect functional fiind detaliate in anexe separate. Intr-o anexa aparte s-au introdus limitele de cheltuieli pe autoritati publice cu descifrarea pe larg, pe grupe functionale, care intrunesc toate cheltuielile bugetului de stat gestionate de autoritatile respective.

Totodata, in scopul instituirii controlului asupra unor cheltuieli cu caracter strategic, in componenta limitelor totale de cheltuieli ale autoritatilor publice se stabilesc limitele de cheltuieli curente si capitale, iar in cadrul acestora – limitele de cheltuieli de personal si limitele de cheltuieli pentru investitii capitale in constructii.

Majorarea pe parcursul anului a cheltuielilor de personal sau micsorarea cheltuielilor capitale se va admite numai prin modificarea legii. Suplimentar la aceasta, in scopul consolidarii responsabilitatii autoritatilor publice pentru utilizarea resurselor publice, cheltuielile bugetului de stat care anterior se aprobau in buget in diverse fonduri separate pentru anul 2008 se prezinta in componenta cheltuielilor autoritatilor publice de a caror competenta tin  domeniile respective.

Cheltuielile aferente proiectelor finantate din surse externe, care actualmente se gestioneaza de unitatile de implementare, de asemenea sint atribuite autoritatilor publice, astfel responsabilitatea pentru implementarea proiectelor respective  fiind pusa nemijlocit pe seama conducatorilor autoritatilor respective. La rindul lor, proiectele finantate din surse externe sint prezentate in anexa separata atit la resurse, cit si la cheltuieli.

Tot in anexe aparte sint reflectate sintezele fondurilor si mijloacelor speciale pe autoritatile publice centrale. Consideram ca structurarea proiectului bugetului in asa mod reda mult mai detaliat si mai desfasurat indicatorii proiectului bugetului si face mai accesibila intelegerea acestor indicatori de catre contribuabili si beneficiari de mijloace de la buget, inclusiv de catre populatie.

Onorat Parlament,

Dupa cum am mentionat, necesitatile de cheltuieli atit de la bugetul de stat, cit si celelalte componente ale bugetului public national depasesc cu mult cadrul de resurse disponibile, insa ceea ce se cuprinde in proiectul bugetului pe anul viitor pus astazi in discutie este maximul pe care ni-l putem permite. Orice crestere de cheltuieli peste limitele prevazute in proiect va limita cresterea preturilor si, respectiv, reducerea puterii de cumparare. Pe de alta parte, asumarea de angajamente nerealiste ar implica bugetul in datorii creditoare, fapt ce va trezi nemultumire si instabilitate in societate.

In final, avind in vedere ca proiectul bugetului se examineaza concomitent in prima si a doua lectura, propunem ca bugetul de stat pe anul 2008 sa fie aprobat la venituri in suma de 14 miliarde 658 milioane de lei si la cheltuieli in suma de
14 miliarde 881,7 milioane de lei cu un deficit in suma de 223,7 milioane de lei.

Multumesc si rog inca o data sustinere.

 

Doamna  Maria Postoico:

Da, multumesc, domnule ministru.

Intrebari?

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.

Stimati colegi,

Inainte de a adresa aceasta intrebare as vrea sa va fac cunostinta cu domnul Vasilachi, presedintele raionului Cahul, care este in sala si este presedintele Asociatiei presedintilor de raioane din Republica Moldova, fiindca intrebarea se refera la raportul dintre bugetul de stat si bugetele administratiei publice locale, noi avem placerea sa va prezentam colegul nostru.

Domnule ministru,

Intrebarea este urmatoarea. De ce Guvernul desconsidera administratia publica locala, prevazind pentru anul 2008 transferul de la bugetul de stat catre bugetele administratiei locale pentru investitii capitale, procurari capitale, reparatii capitale o suma mizera de 142 de milioane de lei, dintre care 74 de milioane de lei sint prevazuti pentru municipiul Chisinau, iar pentru celelalte 32 de raioane si pentru municipiul Balti ramine o suma de 68 de milioane de lei.

 

Domnul Mihail Pop:

In primul rind, eu cred ca nu este o desconsiderare, dat fiind faptul ca in buget este alocata suma de 130 milioane de lei pentru dezvoltarea regionala, care adaugata la suma fixata ajunge la nivelul anului trecut, anului curent adica.

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Nu este la nivelul anului curent.

 

Domnul Mihail Pop:

As mai completa ceva referitor la posibilitatile autoritatilor publice locale de a cauta surse pentru dezvoltare. Autoritatile publice locale la moment dispun de proprietati: fie pamint, fie sedii, care pot fi date in arenda, in urma carora pot fi acumulate venituri sau pot fi vindute. Totodata, autoritatile publice locale au posibilitatea de a implementa mai pe larg Legea privind impozitele si taxele locale, cu exceptia municipiului Chisinau si, partial, a municipiului Balti.

Aceste posibilitati sint foarte slab practicate la moment, de aceea prima cauza este ca investitiile nu scad in sume absolute si a doua este ca autoritatile publice locale au posibilitati de a cauta rezerve interne.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Domnule ministru,

A doua intrebare continua aceeasi tema. Pentru anul 2007 au fost prevazute in bugetul de stat in jur de 500 de milioane de lei pentru transferul la bugetele locale pentru investitii capitale, reparatii si procurari capitale. In afara de aceasta, la
1 ianuarie 2008 soldul, costul de deviz pentru obiectele incepute ca investitii capitale va fi in jur de 400 milioane de lei. Si suma pe care dumneavoastra o prevedeati in acele 68 de milioane pentru ca sa fie finalizate aceste obiecte, fiindca 130 de milioane sint numai pentru apa si canalizare, care inca nu este clar cum va fi distribuita. Totusi se vede foarte clar ca Guvernul indepliniste ceea ce a spus Presedintele, ca vom centraliza tot si nu vom da nimic in teritoriu. Aceasta se vede prin Legea bugetului pe care dumneavoastra ati prezentat-o. Se centralizeaza tot, sa dau bani – 1 miliard si ceva pentru institutiile centrale, dar pentru bugetele locale – 68 de milioane pentru toate raioanele.

 

Domnul Mihail Pop:

In primul rind...

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Si in privinta … domnule ministru, noi stim foarte bine si statistica noastra arata ca saracia creste la sate si ceea ce facem noi acum prin aceasta asa-numita centralizare noi iarasi retezam tot ce s-ar putea de mai dus la sate prin bugetele raionale si bugetele locale, ceea ce se prevedea si in anul 2007.

 

Domnul Mihail Pop:

Referitor la soldurile obiectelor, la costurile obiectelor initiate in teritorii care este, din informatia dumneavoastra, circa 400 milioane de lei, eu cred ca aceste solduri...

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

120.

 

Domnul Mihail Pop:

Eu cred ca aceste solduri pina la sfirsitul anului se vor diminua datorita faptului ca ele sint finantate pe parcursul anului curent. In al doilea rind, autoritatile publice locale dispun de mijloace proprii la solduri, care pe parcursul anului 2007 nu au coborit mai jos de suma de 630 de milioane de lei. Ea oscileaza de la luna la luna intre 630 si 750 de milioane, de aceea o rezerva suplimentara pentru autoritatile publice locale, care ar putea fi directionata pentru investitii, este si acest sold.

Si trei, ce se refera la combaterea saraciei. In bugetul 2008 este prevazut, deci. in politica fiscala pentru 2008 este prevazut un factor stimulent de atragere a investitiilor in localitatile rurale legat de rambursarea taxei pe valoarea adaugata, de care noi am vorbit si in cadrul comisiilor, si in cadrul fractiunilor parlamentare.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

O ultima intrebare, daca se poate.

Domnule ministru,

In privinta agriculturii, dumneavoastra ati vorbit ca, uite, cresc, alocatiile. Vreau sa mentionez ca in Legea bugetului alocatiile generale totale cresc cu 2,1%, dar fondul de subventionare in agricultura se micsoreaza fata de fondul de subventionare scontat in anul 2007.

Avind in vedere ceea ce s-a intimplat in anul 2007, seceta, pierderi in agricultura s.a.m.d., noi consideram ca va bateti joc de agricultura pentru anul 2008. Si totusi eu vreu sa va intreb, domnule ministru, de ce iarasi noi aplicam aceasta politica de saracire in continuare a satelor din Republica Moldova?

 

Domnul Mihail Pop:

Deci, in primul rind, subventionarea agriculturii pentru anul 2008 este prevazuta la nivelul anului 2007. Drept ca in anul 2007, datorita secetei, au fost alocate suplimentar sume esentiale din buget, dar acum sta problema de a optimiza aceste subventionari, ca ele sa fie cu un caracter durabil, adica aceste subventionari sa mearga in subventionarea investitiilor in agricultura.

Ceea ce facem noi acum, subventionarea la consum nu da efect de perspectiva, ea... se utilizeaza banii imediat si dezvoltarea ca atare durabila a agriculturii nu este. Si nu este exclus si faptul ca, pe parcursul anului 2008, in dependenta de aceea cum va fi executata partea de venituri a bugetului, la problema data ne vom intoarce.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

 

Domnul Dumitru Diacov:

Multumesc.

Domnule ministru,

Noi am vorbit in mai multe rinduri ca singurul document care este indreptat spre gestionarea treburilor tarii este bugetul national care se discuta in fiecare an, se discuta fierbinte in multe tari, in Republica Moldova foarte linistit.

Eu presupun ca dumneavoastra insistati sa fie votat bugetul in cifrele care se mentin in aceasta carte. Eu cred ca unii colegi, inclusiv din fractiunea majoritara, tin minte, in anii 1994 – 1995, cind exista majoritatea agrarienilor si venea domnul ministru al finantelor Chitan in aceasta cladire, anume majoritatea insista ca sa fie modificate cifrele, sa fi adaugate finantari s.a.m.d. imi pare putin stranie situatia aceasta cind opozitia incearca, dar majoritatea este foarte linistita, parca n-ar avea acest interes.

Am o intrebare. Spuneti, va rog, anul acesta s-au facut rectificari la buget deja, inainte de vacanta, tin minte, de vreo 600 si ceva de milioane, imi pare ca a mai fost una, si pina la sfirsitul anului mai avem doua luni de zile, cam care va fi suma rectificarilor bugetului pentru anul curent. Aproximativ, daca se poate.

 

Domnul Mihail Pop:

Deci, in doua rectificari bugetul a fost majorat la venituri si la cheltuieli cu suma de 870 milioane de lei. Se asteapta cred ca rectificarea care va fi propusa pe parcursul lunii noiembrie pina la 600 milioane de lei. Deci in total putem spune
1 miliard 400.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Da.

Domnule ministru,

Aceasta demonstreaza inca o data faptul ca nu se fac socotelile totusi atunci cind se gindeste bugetul, fiindca este clar absolut ca aceste sume pentru rectificari sint dirijate netransparent, cel putin vorbind.

De aceea, este o mare rugaminte si Fractiunea Partidului Democrat propune ca suma de venituri pe care ati nominalizat-o dumneavoastra sa fie majorata cu 1 miliard si 500 milioane de lei. Sint absolut convins ca aceasta suma exista, aceste rezerve si la privatizari, care urmeaza sa fie facute, noi stim si auzim de chestiile acestea si pentru economie mai atenta, sa-i spunem asa, a banilor publici. Si noi atunci, in cadrul Parlamentului, pentru lectura a treia vom cauta solutii cum sa repartizam bani ca acesti bani sa fie si pentru dumneavoastra o sa fie mai usor in perspectiva, acesti bani vor fi inclusi in buget, acesti bani vor fi repartizati pe capitole si atunci si bugetul va fi gestionat mai transparent, mai clar si cu venituri majorate.

Este important, intr-adevar, ca noi sa mentinem dezvoltarea teritoriala, rurala, dezvoltarea satului s.a.m.d., sa investim mai mult in drumuri si in alte sectoare economice. Eu, de exemplu, m-am uitat, un singur exemplu foarte, asa, departe de populism. Eu cred ca Republica Moldova este singura tara care nu are un stadion republican, da.

 

Doamna Maria Postoico:

Domnule Diacov,

Intrebarea.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Noi am demolat, e intrebarea, aveti rabdare. Noi am demolat un stadion, eu am cautat in cartea aceasta groasa, am cautat un rindulet unde e scris la investitii, finantarea constructiei stadionului republican, nu exista. Ce se intimpla, spuneti, domnule ministru? La ambele intrebari cu majorarea de 1 miliard si 500 si aceasta mica problema care se numeste stadionul republican.

 

Domnul Mihail Pop:

Deci, referitor la rectificarea cu 1,5, adica la completarea sumei propuse la venituri cu 1,5 miliarde de lei, este necesar de mentionat urmatorul fapt. Insusi bugetul, in proiect, fata de anul trecut creste cu peste 2 miliarde de lei, 2 miliarde 270. Si nu trebuie sa uitam faptul ca noi, incepind cu 1 ianuarie 2008, deja nu vom avea venitul din impozitarea impozitului pe venit achitat de intreprinzator. Suma respectiva pentru anul bugetar 2008 va fi in descrestere fata de ceea ce asteptam noi pentru anul curent cu circa 800 milioane lei.

Plus la aceasta, persoanele care au vorbit inaintea mea, domnul Talmaci si domnul Dodon, dar indeosebi domnul Talmaci a constatat faptul ca cursul valutar poate sa fie in descrestere, deci leul moldovenesc poate sa se intareasca. Dat fiind faptul ca o componenta a veniturilor, deci in buget este taxarea importurilor, deprecierea dolarului poate sa duca la micsorari de incasari.

La intrebarea a doua, stadionul republican. Deci pentru stadionul republican Guvernul a anuntat un concurs investitional unde sa fie atrasi investitori straini pentru constructia acestui obiect.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Bugetul nostru participa la constructia stadionului republican, deloc.

 

Domnul Mihail Pop:

Pe parcurs se va vedea.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Bine. Si prin raspunsul dumneavoastra.

Domnul Mihail Pop:

In dependenta de oferta care va fi data pentru...

 

Domnul Dumitru Diacov:

Domnule ministru,

Eu sper ca anul viitor noi o sa fim toti sanatosi si deputatii, si Guvernul, si dumneavoastra ca ministru, dumneavoastra, prin raspunsul dumneavoastra, ne garantati ca anul viitor nu o sa veniti cu rectificari la bugetul 2008, cu majorari.

 

Domnul Mihail Pop:

Domnule deputat,

Eu mi-as dori foarte mult sa vin, cu cel putin, macar doua rectificari.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Pai, aceasta este important pentru...

 

Domnul Mihail Pop:

La sfirsit de an.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Sa avem in stenograma, ca sa va intrebam anul viitor.

 

Domnul Mihail Pop:

Spre majorare, da.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.2.

 

Domnul Stefan Grigoriev:

Domnule ministru,

Statul are datorii la bugetul de asigurari sociale undeva la 150 milioane. Care sint masurile prevazute de catre Guvern, minister pentru a diminua aceste datorii, doar toti dorim ca sa majoram pensiile, alocatiile s.a.m.d?

 

Domnul Mihail Pop:

Deci, in primul rind, statul, bugetul de stat nu are datorii fata de bugetul de asigurari sociale de stat. Dupa cite stiu eu, sint unele datorii ale municipiului Chisinau, doar ale municipiului Chisinau fata de bugetul asigurarilor sociale de stat, care... intre Primarie si Casa Nationala de Asigurari Sociale de Stat anul trecut a fost incheiat un acord de esalonare si se achita treptat pe parcursul a 3 sau 4 ani. Dar bugetul de stat nu datoreaza nimic.

 

Domnul Stefan Grigoriev

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimate domnule ministru,

Investitiile pentru programul de gazificare a tarii pe parcursul ultimilor 5 ani de zile s-au efectuat in suma de 1 miliard 600 milioane de lei. Utilizarea acestor investitii astazi, dupa ultimele estimari, constituie 4%.

Dumneavoastra, pentru anul 2008, alocati in total 42 de milioane pentru programele de gazificare. Totusi, de ce asa de mic e procentul de utilizare a investitiilor si de ce asa de mici sint alocarile pentru anul viitor? Poate era mai rezonabil ca sa nu investim aproape 2 miliarde de lei, dar sa gazificam acele institutii in fiecare localitate care ar fi permis ca in continuare cetatenii din localitati sa aiba acces mai usor la conductele de gaz si sa nu coste cite 20, 30 de mii conectarea la gazoduct, fiindca, pina la urma, cu asa utilizare la asa suma e clar ca eficienta politicii este zero.

Va rog, domnule ministru.

 

Domnul Mihail Pop:

Deci, in primul rind, cu referinta la gazificare. Politica Guvernului la finantarea conductelor de gaze este ca, obligatoriu, conducta de gaze trebuie sa ajunga la o institutie de stat, fie la scoala, spital, la o gradinita de copii, in localitatea rurala, de unde localnicii de sine statator pot sa-si.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Corecteze.

 

Domnul Mihail Pop:

Gazifice locuintele, adica sa instaleze conductele. Ceea ce se refera la 42 de milioane pentru anul viitor, referitor la gazificare s-a facut un accent de a atrage in gazificarea localitatilor rurale investitorii privati. In primul rind, este vorba despre practica raionului Hincesti si a raioanelor de sud unde este, daca nu gresesc eu, Compania “Rotalingaz”, este intelegere cu “Moldovagaz” asupra acestui proces si, prin aceasta, ar stimula si investitorii sa faca, o data cu investitiile sa vina si prestari de servicii vizavi de comercializarea gazului catre populatie.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Domnule ministru,

Daca nu a fost, daca numai utilizarea e 4% de la 1 miliard 600, credeti ca aceasta este o activitate atractiva pentru investitorii privati in domeniul acesta? Si uitati-va ce se intimpla, totusi noutatea bugetului din anul 2008 este, in primul rind, centralizarea financiara si dumneavoastra tot chiar si gazificarea o lasati pe spatele unitatilor administrativ-teritoriale. Eu cred ca aceasta e o povara foarte mare si, pina la urma, aceasta centralizare totusi o sa dea roade, dar cred ca la sfirsitul anului viitor.

Si a doua intrebare.

Domnule ministru,

Noi am avut o grindina foarte mare anul acesta si noi stim ca costurile pierderilor de pe urma grindinei care a fost pe parcursul anului 2007 sint enorme, sute de milioane de lei, si acestea sint estimate de Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare si cifra e oficiala.

Pentru anul viitor dumneavoastra mariti alocarile cu 19 milioane de lei. Totusi eu dispun de informatie absolut concreta ce tine de preturile proiectelelor care s-au marit de doua ori, ce tine de... Eu am vrut sa va intreb, este o cifra concreta, care a fost suprafata fisiilor de pamint care au fost protejate de grindina si care vor fi suprafetele pentru anul 2008, in marire? Se maresc suprafetele ori numai alocarile se maresc?

 

Domnul Mihail Pop:

Eu am raportat ca 750 de mii de hectare au fost protejate anul curent si se extind pina la 1 milion 360 de mii de hectare.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Si credeti ca 19 milioane sint suficiente pentru protejarea unui milion de hectare?

 

Domnul Mihail Pop:

Calculele arata ca da.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Domnule ministru,

Luind in considerare ca totusi astazi noi votam cifrele de baza, cifrele de venituri si cheltuieli in prima si a doua lectura si pe urma totuna permanent aparind, mai bine zis pentru a ... lectura, cind din amendamentele din partea fractiunilor... ca sa nu apara din partea comisiei si a Ministerului Finantelor intrebari de felul: dar de unde sa luam bani ca sa acoperim amendamentele si cerintele fractiunii noastre, noi totusi propunem concret ca partea de venituri pentru anul 2008 sa fie marita cu
1 miliard de lei, de la care 100 de milioane accize si motorina, care, pe parcursul ultimilor 3 ani de zile, cifra nu se schimba, ramine constanta – de 450 milioane, dar cineva dintre colegii nostri care sint astazi in sala, fiind in opozitie, in 2000 spuneau ca aici noi avem o rezerva de 1 miliard de lei la motorina si benzina, dar de 3 ani de zile cifra nu s-a schimbat, 100 de milioane.

Noi consideram ca de la dividende noi putem sa adaugam 300 milioane de lei, luind in considerare ca venitul net al intreprinderilor, unde cota statului e preponderenta, pe parcursul anului 2007 constituie 900 milioane de lei, rezerva este nu 132, dar plus 300. Si, domnilor, 90 de milioane de la privatizare aceasta e ceva foarte superficial, fiindca 90 de milioane acestea-s 7 milioane de dolari.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Oleinic,

Nu va suparati, luare de cuvint.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

9,  600 de milioane.

 

Domnul Marian Lupu:

Luare de cuvint. Fiindca deja intra.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Plus 600 de milioane de la privatizare si atunci avem 1 miliard la partea de venituri.

Va multumesc.

 

Domnul Mihail Pop:

Cu referire la propunerile de majorare a veniturilor. Analiza accizelor pentru produsele petroliere la care se face referinta denota totusi ca cresterea care se propune sa fie de 100 de milioane este nerealista. Planul de incasari pentru anul viitor este, in comparatie cu anul curent, de circa 8 la suta si noi credem ca aceasta este o crestere suficienta pentru ca sa fie acoperit.

Mai mult ca atit, in caz ca veniturile la acest compartiment vor fi supraexecutate, deci diferenta va fi directionata pentru investitii in sectorul drumurilor. Cu referinta la dividende. Raspuns a dat colegul meu domnul Dodon. Suplimentar, eu as vrea sa mentionez faptul ca totusi noi pentru anul viitor trebuie sa luam in considerare si unele consecinte care vor fi datorita secetei din anul curent si care au impact asupra activitatii agentilor economici din ramura de prelucrare.

Si cu privire la privatizare. Veniturile din privatizare nu sint venituri la buget, ele sint venituri pentru acoperirea dificitului bugetar. Si dat fiind faptul ca programul investitional este stabilit totusi, am spune noi realist, credem ca aceasta suma ar fi pur populista daca ar fi primita ca supliment la incasari.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Stimati colegi,

Continuam, ne apropiem de circa 3 ore de dezbateri. Continuam.. Eu va rog cit mai compact atit intrebarile, cit si raspunsurile. Nu uitati ca mai avem si raportul comisiei si avem si luarile de cuvint.

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc.

Domnule ministru,

Va rog sa-mi spuneti: care sint criteriile de repartizare a bugetului intre ministere si alte subdiviziuni din administratia centrala? Astazi, dumneavoastra ati recunoscut ca sint niste rezerve care va permit sa editati carti in doua limbi intr-o coperta, sa imprastiati cadouri in stinga si in dreapta. Care este suma, sincer sa o spuneti astazi, cu care se poate diminua pentru toate ministerele si subdiviziunile in intregime, caci eu voi veni cu propuneri pentru lectura a doua unde sa folosim aceasta suma.

 

Domnul Mihail Pop:

Vreau sa mentionez faptul ca finantarea ministerelor este foarte austera. Se finanteaza pentru ministere strict necesarul pentru salarizare, cheltuielile strict necesare pentru activitatea ministerelor ce tine de cheltuieli de birou, incalzire, deplasari si unele programe care sint in derulare sau sint initiate.

Rezerve pe ministere nu sint, fiindca la discutia proiectului bugetului atit in Guvern, cit si cu partenerii de afaceri s-au cautat aceste rezerve pentru a fi directionate in diferite scopuri. Practic, acum nu putem mentiona nici o rezerva, nici la un minister.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc.

O sa le gasim impreuna. Si a doua intrebare. Care este suma din titlurile executorii pentru victimele represiunilor comuniste neexecutate, in cite dosare este implicat Ministerul Finantelor si cara prin instante fostele victime? Care este suma care a fost mentinuta in bugetul de stat, daca ati avut cistiguri de cauza in 2007 si care este suma pentru care luptati sa completati bugetul anului 2008, adica cite dosare mai aveti pe rol si care sint sumele in aceste dosare?

 

Domnul Mihail Pop:

Conform informatiei de care dispunem noi, la Ministerul Finantelor titluri executorii pentru persoanele represate sint in toate teritoriile, in jurul la 20 de milioane de lei plus–minus 1 milion, sa spunem asa. Suma preponderenta este in municipiul Chisinau, circa 15 milioane de lei, restul este pe teritoriul altor raioane.

Practic, toate deciziile privind recompensarea  acestor pierderi sint luate ca sa fie acoperite din contul bugetelor locale. In bugetul anului curent este suma de
4,5 milioane de lei. Noi deja la Guvern aceasta suma am repartizat-o. Si cred ca miercuri va fi pusa in ordinea de zi Hotarirea Guvernului si este repartizata pentru raioane. Pentru anul viitor suma este suplinita cu 20 de milioane de lei, deci in total sint prevazute 24,5 milioane de lei pentru a acorda suport raioanelor in vederea rezolvarii acestei probleme.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Care sint motivele ca chemati, prin judecata, in Ministerul Finantelor aceste victime? Au scris ca au avut cu doua rate mai mult sau ce au scris acolo, ca dumneavoastra ii purtati prin instante, ca sa nu li se plateasca aceasta suma.

 

Domnul Mihail Pop:

N-am inteles intrebarea.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Nu intelegeti?

 

Domnul  Marian Lupu:

Ministerul Finantelor…

 

Doamna Valentina Cusnir:

Care sint motivele ca Ministerul Finantelor face recurs in instanta superioara ca nu este de acord sa plateasca sumele cistigate in prima instanta de catre victimele represiunilor comunistilor?

 

Domnul  Mihail Pop:

Deci, Ministerul Finantelor este obligat sa atace in organele de drept acele hotariri judecatoresti, care, in viziunea Ministerului, sint incorecte.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc, numai as vrea sa stiu cine va obliga.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Gheorghe Popa:

Multumesc.

Mihail Ivanovici,

Referitor la articolul 15 contribuabili pentru care, conform articolului 228, alineatul (5), litera b) din Codul fiscal nu se aplica, nu se calculeaza.

Domnul  Marian Lupu:

In microfon, va rog, pe dreapta.

 

Domnul Gheorghe Popa:

Referitor la articolul 15.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va rog.

 

Domnul Gheorghe Popa:

Referitor la articolul 15, deci, in cadrul discutiilor in comisie si de comun cu Curtea de Conturi, practic, presupun ca acest articol sa fie exclus din proiectul de lege. Care este parerea dumneavoastra?

 

Domnul Mihail Pop:

Eu cred ca pentru lectura a doua trebuie de discutat, dar articolul 15 este in sustinerea agentilor economici, care, in cazul in care admit restanta fata de buget, dar fata de dumnealor au restante, datorii ale institutiilor bugetare ca sa fie protejati, sa nu fie aplicate sanctiuni. Dar pentru lectura a doua se poate de discutat.

 

Domnul  Marian Lupu:

Pentru a treia aveti in vedere?

 

Domnul Mihail Pop:

A treia. Eu imi cer scuze.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.2.

 

Domnul Vladimir Filat:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule ministru,

Doua intrebari scurte si, la fel, raspunsuri daca se poate tot scurte. Prima intrebare. Spuneti, va rog frumos, avind in vedere norma constitutionala, care prevede clar cum se elaboreaza bugetul, si ma refer mai ales la capitolul ce tine de justitie, cind, in Republica Moldova, Ministerul Finantelor va avea aceasta norma constitutionala, luata ca baza in elaborarea bugetului? Este scris negru pe alb, cum se elaboreaza bugetul justitiei si cum, ulterior, care este circulatia ca el sa ajunga la adoptare in plenul Parlamentului. Daca am luat cuiva intrebarea, ma scuzati. Se aude ceva de acolo. 

 

 

Domnul Mihail Pop:

Deci, in bugetul 2008 pentru instantele  judecatoresti.

 

Domnul Vladimir Filat:

Nu vorbesc de sume, domnule ministru. Vorbesc de procedura. Procedura este scrisa clar in Constitutie. Avem juristi multi in sala. Se scrie foarte clar cum se formeaza bugetul in justitie. Si iata ca domnul Plesca, ulterior, o sa va citeasca normele, caci vad ca este cu Constitutia in mina.

 

Domnul Mihail Pop:

Deci, noi primim informatii de la Consiliul Superior al Magistraturii, solicitarile, e clar, sint mai exagerate decit posibilitatile bugetare, fiindca, de obicei, in solicitari sint puse toate problemele cu care se confrunta astazi un organ sau altul de stat, inclusiv organele judecatoresti. Repararea sediilor, asigurarea cu transport s.a.m.d. De aceea, la propunerea Ministerului Finantelor se propune asigurarea, sa spunem asa, optima a activitatii acestor organe.

 

Domnul  Vladimir Filat:

Da, eu vreau sa va spun ca astazi noi am primit un raspuns de ce avem o asemenea justitie. Din cauza ca Ministerul Finantelor stabileste optimizarea si nu vad in care  trebuie sa activeze aceasta putere foarte importanta in stat. Si a doua intrebare, domnule ministru, nu am vazut in buget articol separat, care ar prevedea cheltuielile pe care le plateste bugetul statutului. Vorbim direct, cetateanul Republicii Moldova pentru cauzele pierdute … in republica, Guvernul Republicii Moldova la CEDO. Si spuneti-mi, va rog frumos, cum operati dumneavoastra cu sumele respective, cum le contabilizati in.

 

Domnul Mihail Pop:

Deci, in Codul penal a fost introdusa o modificare.

 

Domnul Vladimir Filat:

Nu, eu stiu ca in Codul penal, Ministerul Finantelor din ce surse are ea …

 

Domnul Mihail Pop:

Toate materialele pierdute la CEDO, Ministerul Finantelor achita sumele decise de organul respectiv si interpelari.

 

Domnul Vladimir Filat:

Din ce cont, domnule ministru? De unde, din Fondul de rezerva?

 

 

 

Domnul Mihail Pop:

Fac interpelari la Procuratura Generala pentru studierea cazului. Totodata, deci, aceste despagubiri se platesc din veniturile generale cu includerea la rectificarea bugetului a acestor sume.

 

Domnul Vladimir Filat:

Domnule ministru,

Pentru informare. Vreau sa va spun ca, sincer, nu stiu cite adresari sint la Procuratura Generala, dar, pina in prezent, la toate interpelarile pe care le-am adresat catre Procuratura Generala nu a fost nici o actiune in regres fata de persoanele care
s-au facut vinovate flagrant de pierderile cauzelor Guvernului Republicii Moldova la CEDO. Si vreau sa va spun ca tare mult astept ca macar unul dintre acei facuti vinovati pentru cauzele respective vor fi trasi la raspundere si o sa vedeti cum acest sistem, pe care nu pot sa il numesc judecatoresc, o sa inceapa sa functioneze nu asa cum spuneti dumneavoastra, cum este prescris in Constitutie.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine, bine.

 

Domnul Mihail Pop:

Eu cred ca aici ceea ce mentionati dumneavoastra tine de faptul ca modificarea in Codul penal a fost facuta recent. Practic, la inceputul anului curent. De aceea, lucrurile vor derula.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine, stimati colegi,

Eu propun urmatorul lucru. Vad cinci dintre colegii nostri la... Asa, 1,2,3,4,5. In acest caz. Bine, toti acei care stau la microfoane, dar, stimati colegi, o sa urmaresc foarte si foarte dur doua minute, asa cum este prescris in Regulamentul Parlamentului, fiindca timpul trece.

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Stratan:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule ministru,

Am sa va adresez doar o singura intrebare. In acest fel, am sa revin la un subiect pe care l-am discutat foarte aprins in comisii, dar care nu urmeaza sa se schimbe, adica situatia in acest subiect, in cazul in care avem o situatie dificila in continuare la compartimentul forta economic activa, pentru ca este in descrestere din mai multe considerente.

In cazul in care avem un numar mare  de pensionari, ei sint peste 600 de mii si numarul lor va creste, se va dubla, asa ne spun statisticile si tot se bate in clopote despre situatia foarte complicata la compartimentul indicii demografici. Noi tot am fost in asteptarea si raminem inca in asteptarea unei strategii venite din partea Guvernului la acest compartiment, indici demografici, redresarea si credeam ca in acest an la compartimentul bugetul social vom veni cu ceva mai impunator in vederea sustinerii familiilor cu copii.

Stiu ca aceasta majorare, care este nesemnificativa, a indemnizatiei pentru nasterea unui copil... dar vreau sa ne oprim la aceea ce inseamna sustinerea familiei in educarea copiilor, atunci cind copilul poate beneficia doar de o indemnizatie in cuantumul de 50 de lei, daca venitul la fiecare membru nu depaseste 54 de lei. Noi vorbim despre aceasta cifra deja al treilea an.

Mi se pare ca este ridicol si este absurd sa facem trimiteri la acesti 54 de lei si noi v-am rugat foarte mult in comisie sa se gaseasca posibilitatea de a majora acest cuantum si nu sa ne limitam la 54 de lei. Vreau sa va intreb ce intreprindeti pentru ca altfel eu cred ca vom avea mari dureri de cap in aprobarea bugetului social pentru anul viitor si pentru urmatorii ani. Cu atit mai mult ca un copil care se educa in institutiile rezidentiale beneficiaza de o... Eu am o singura intrebare si daca doua intrebari, patru minute pare mi se cuvin. Pentru un copil care se educa in institutiile rezidentiale cheltuielile lunare sint de la 1000, 3000 si mai mari. Si faceti aceasta paralela sau aceasta diferenta.

 

Domnul Mihail Pop:

Deci, in primul rind, eu as mentiona faptul ca, totusi, in bugetul anului viitor cheltuielile pentru sfera sociala, care sint directionate in bugetul asigurarii sociale de stat si, ulterior, finantate, cresc cu 146,6 milioane de lei si este o crestere de peste
18 la suta. Este clar, solicitarile de cheltuieli sint mult mai mari decit posibilitatile bugetului. Dar noi trebuie sa ne uitam in dinamica ce se intreprinde. Ceea ce s-a propus pentru anul viitor deja vine cu un suport esential. Ulterior, in 2009, dar poate pe parcursul anului 2008 la intrebarea respectiva putem sa ne mai intoarcem.

 

Doamna Valentina Stratan:

Eu sper ca la anul viitor sa nu venim tot sa facem trimitere la aceasta suma de 54 de lei.

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Vladimir Braga:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule ministru,

Una din problemele monitorizate in Republica Moldova este autonomia locala. Si, in acest context, cu referinta la articolul 18, vreau sa va pun o intrebare. Deci, la articolul 18 se prevede ca dobinzile de la sursele financiare de orice nivel, caci asa este scris acolo, sint varsate in  bugetul de stat. Nu credeti ca nu este corect si ar trebui dupa apartenenta, ceea este de Guvern nu-i nimic impotriva, dar unde  sursele sint ale administratiei publice locale, sursele externe ale administratiei publice locale sa fie varsate, dupa apartenenta sa fie varsate dobinzile administratiei publice locale.

 

Domnul Mihail Pop:

Articolul 18 se refera la dobinzile pentru soldurile bugetului de stat. Ce se refera la soldurile bugetelor unitatilor administrativ-teritoriale, dobinzile se directioneaza la aceste bugete. Aici nu este nici o implicare in veniturile respective ale bugetelor locale.

 

Domnul Vladimir Braga:

Domnule ministru,

Eu citesc din articol a proiectelor finantate din surse externe, se egaleaza intre integralul buget de stat.

 

Domnul Mihail Pop:

Sursele externe se administreaza exclusiv prin intermediul bugetului de stat.

 

Domnul Vladimir Braga:

Dar nu este corect ca aceste, ar fi  numite venituri, daca imi permiteti sa spun asa, sa fie luate la bugetul de stat ori ele apartin administratiei publice locale?

 

Domnul Mihail Pop:

Ele nu pot sa apartina, caci bugetul de stat le-a contractat si ele finanteaza din buget diferite programe. Ele sint 29 la numar si ele nu sint, nu au tangenta cu bugetele locale. Ce este legat de veniturile bugetului local, soldurile autoritatilor publice locale, toate dividendele si tot ceea ce cistiga ei este proprietate a acestor autoritati. … este nevoie pentru lectura a treia care va apare… s-o facem.

 

Domnul Vladimir Braga:

Bine, acceptati, adica da? Si a doua intrebare. Doi ani in urma si anul trecut una si aceeasi intrebare am pus-o cu privire la lichidarea acestor fonduri, care sint extrabugetare, ele sint in cadrul bugetului, dar si dumneavoastra ati spus atunci ca si anul precedent, ca vom merge inspre micsorarea lor. Anul acesta in proiectul bugetului apare un nou cuvint: fondul acesta de dezvoltare regionala cu 130 de milioane.

Nu intimplator aici sint atitea intrebari, caci ele vor fi si pe parcursul anului viitor, care se finanteaza prin intermediul Ministerului Administratiei Publice Locale. Deci, este absolut clar ca este format un nou fond, care va fi gestionat chiar si daca nu direct, doar prin modul lui de formare de catre Ministerul Administratiei Publice Locale. Nu gasiti de cuviinta ca ar trebui sa ne micsoram, sa nu marim fondurile acestea? Adica, banii publici sa fie publici, dar nu doar pentru o parte.

 

Domnul Mihail Pop:

Multumesc pentru intrebare.

Ce vreau sa mentionez? Numarul fondurilor scade. Anul trecut numarul de fonduri s-a micsorat cu cinci, pentru anul viitor se intemeiaza inca doua fonduri, pentru 2009 cred ca vom veni cu propunerea de a diminua de la 7 mai putine fonduri. Ce se refera la fondurile de 130 milioane de lei.

Deci aceasta rezulta din Legea privind dezvoltarea regionala. Si acest fond se va repartiza nu de catre Ministerul Administratiei Publice Locale, dar de catre Consiliul republican pentru dezvoltarea regionala. Si el este evidentiat, reiesind din lege, si, totodata, de a demonstra inclusiv deputatilor in Parlament ca, pentru dezvoltarea regionala, se aloca sumele respective, care rezulta din legea mentionata.

 

Domnul Vladimir Braga:

Da, este clar, domnule ministru.

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Serpul:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimate domnule ministru,

In contextul intrebarii adresate de catre domnul Cosarciuc privind disproportia evidenta dintre alocarile pentru investitii capitale si reparatii, 68 de mii pentru raioane fata de 74 de... 68 de milioane pentru cele 21 de raioane, 31 de raioane si 74 milioane pentru municipiul Balti. Eu as vrea sa ma refer la cele 68 de milioane predestinate raioanelor. Aceeasi disproportie evidenta pentru zece raioane, unde guvernarea actuala mentine presedintia raioanelor sint predestinate 30 de milioane, pentru celelalte 21 de raioane – doar 37 de milioane. Puteti sa ne explicati care a fost principiul, criteriul de distribuire, caci suma este evident mult mai mica.

 

Domnul Mihail Pop:

Deci, eu vreau sa confirm inca o data, si am spus-o si in raport, ca, pentru anul 2009, obiectele incluse spre a fi finantate pentru 2008, obiectele incluse pentru a fi finantate de la buget sint acele obiecte care sint deja, constructia sau reparatia lor a demarat. Si este necesar de a continua pentru anul viitor. De aceea, nici noi nu putem spune ca, iata, avem 68 de milioane, impartim la 31 de raioane si le dam tuturor cite
2 milioane si ceva acolo mii, fiindca costul obiectelor difera de la un raion la altul si, totodata, toti recunoastem si raioanele au diferite probleme, care sint mai avansate, au mai bune conditii chiar cu gazificarea sau cu constructia scolilor sau a drumurilor. Altele sint, sa spunem asa, insuficient dezvoltate. De aceea, noi nu putem merge, in principiu, la toti egal.

 

Doamna Valentina Serpul:

Noi intelegem ca nu poate fi o distribuire ca in farmacie, dar totusi disproportia este evidenta. Si eu cred ca catre  lectura a doua, a treia, pardon, ar trebui sa veniti cu anumite modificari. A treia intrebare. 

 

Domnul Mihail Pop:

Eu am exprimat dezvoltarea respectiva, sa spunem asa, in timp, pe parcursul a mai multor ani si de vazut ca raioanele toate, in principiu, primesc, daca luam perioada de 3 – 4 ani, daca am lua in dinamica, ele primesc aceleasi subventionari aproape egal.

 

Doamna Valentina Serpul:

Nu primesc aceeasi subventionare, este mult diminuat in acest an … raioanelor. A doua intrebare. Care a fost motivul ca s-a majorat de la 136 de mii suma preconizata pentru compensarea cheltuielilor pentru calatorii in transportul in cadrul tarilor membre ale CSI. Deci, de la 136 de mii in 2006 la 5 milioane 444 de mii in 2008. S-a marit cu mult numarul veteranilor sau numarul preturilor biletelor, caci este de la 136 de mii la 5 milioane 446 de mii?

 

Domnul Mihail Pop:

Eu, probabil, caci este legat de faptul ca sa fie compensat dreptul de a calatori. Dar cred ca este ceva de …

 

Doamna Valentina Serpul:

Eu cred ca este o diferenta astronomica si cer sa mi se dea niste explicatii daca nu astazi, pina la votarea in lectura a treia.

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine, microfonul nr.5. 

 

Domnul Ion Plesca:

Multumesc, domnule Presedinte.

In primul rind, domnule ministru, la intrebarea pusa de domnul Filat dumneavoastra nu ati raspuns. S-au nu cunoasteti problema, sau, pur si simplu, nu doriti sa raspundeti. Domnul Filat a avut in vedere ca, conform articolului 121 din Constitutie, resursele financiare ale instantelor judecatoresti sint aprobate de Parlament si apoi sint incluse in bugetul de stat. Ati inteles? Intii Parlamentul adopta, pe urma le include in bugetul de stat. Dar dumneavoastra ati venit cu un buget unic.

La a doua intrebare. Toate acele cheltuieli care sint in baza condamnarii statului nostru de catre Curtea Europeana pentru Drepturile Omului, sint achitate de stat, pe urma sint incasate de catre stat de la persoanele care vor fi gasite vinovate in baza unei hotariri judecatoresti. Dumneavoastra aceste sume nu le-ati prevazut in buget.

 

Domnul Mihail Pop:

Ele nu se prevad, dar, de facto, ele se finanteaza si Ministerul Finantelor informeaza Procuratura Generala pentru a folosi procedura de regres pentru vinovatii care au admis aceste incalcari.

Dar persoanele care au fost recompensate primesc in timp de 3 luni, conform procedurii de la momentul deciderii CEDO sau instantei locale, banii respectivi pentru...

 

Domnul Ion Plesca:

Si acum va pun si eu o intrebare. Conform Legii cu privire la statutul judecatorilor, toti judecatorii cind sint numiti in functie, in termen de 6 luni lor li se acorda spatiu locativ. In prezent, noi avem in jur de 100 de judecatori care nu dispun de spatiu locativ. Tot in aceasta lege este prevazut ca acestor persoane, din contul statului, le sint restituite cheltuielile pentru chirie, pentru procurarea apartamentelor.

De ce aceste sume nu sint prevazute in proiectul Legii bugetului? Si eu ieri v-am sugerat o idee, ca ar fi bine ca sa va mai intoarceti cu fata spre justitie si sa traiti bine cu judecatorii caci, nu dea Domnul, cindva, cumva.

 

Domnul Mihail Pop:

Deci, in primul rind, vreau sa mentionez faptul ca, conform legislatiei, obligatia de a asigura judecatorii cu spatiu locativ apartine autoritatilor publice locale si...

 

Domnul Ion Plesca:

Dumneavoastra ati citit legea?

 

Domnul Mihail Pop:

... aici nu are implicatie asupra acestei intrebari.

 

Domnul Ion Plesca:

Domnule ministru,

Ati citit Legea cu privire la statutul judecatorului?

 

 

Domnul Mihail Pop:

Chiar am citit-o, da.

 

Domnul Ion Plesca:

Si asa e scris acolo?

 

Domnul Mihail Pop:

Da. Articolul 30.

 

Domnul Ion Plesca:

Din lege.

 

Domnul Mihail Pop:

Si articolul, daca nu gresesc...

 

Domnul Ion Plesca:

Dar cine, statul suporta aceste cheltuieli?

 

Domnul Mihail Pop:

Autoritatile publice locale.

 

Domnul Ion Plesca:

Statul. Statul, uitati-va in lege.

 

Domnul Mihail Pop:

Imi pare rau ca, probabil, la mine acolo este la masa aceasta...

 

Domnul Marian Lupu:

Bine. Continuam.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Leonid Bujor:

Va multumesc foarte frumos.

De la existenta sociala trecem la constiinta sociala.

 

Domnul Mihail Pop:

Mai aproape, va rog.

 

Domnul Leonid Bujor:

Da, va rog.

Domnule ministru,

In speranta...

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi...

 

Domnul Leonid Bujor:

Nu, aici eu ma pricep mai bine ca dumneavoastra.

Domnule ministru,

In speranta ca, dupa discutia de ieri, cu participarea dumneavoastra in cadrul Fractiunii parlamentare “Alianta «Moldova Noastra»”, s-a schimbat ceva spre bine, va adresez doar doua intrebari din cele citeva care ati avut ieri.

Prima. Articolul 5 din lege, alineatul... literele c) si g). La litera c) este fixat ca Ministerului Culturii si Turismului i se aloca 1 milion 817 mii de lei pentru Asociatia “Euro Moldova Art”. Este cunoscut faptul ca presedinte e doamna Lenuta Burghila, care a transformat aceasta asociatie intr-o brigada de agitatie.

In acelasi timp, domnule ministru, pentru toata Uniunea de Creatie din Moldova sint revazute doar 720 mii de lei. Intrebarea mea, domnule ministru, este urmatoarea. Considerati dumneavoastra ca responsabilii de la Ministerul Culturii si Turismului, care au venit la Guvern, si, respectiv, Guvernul vine astazi in Parlament cu aceasta propunere, au dat dovada de seriozitate si responsabilitate sau este un amatorism.

Cum de inteles situatia cind pentru toate uniunile de creatie din Republica Moldova, din componenta acestor organizatii face parte elita culturii, stiintei, intelectualitatii din Republica Moldova si o simpla organizatie, ONG, care, de altfel, are obiectii foarte serioase, fixate in decizia Curtii de Apel. In decizia Curtii de Conturi se arata ca in 2005, 2006 au avut loc fraude financiare de circa 5 milioane de lei. Se presupune ca si in acest an circa 2 milioane de lei sint cheltuite in acelasi gen.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule ministru...

 

Domnul Mihail Pop:

Eu cred ca in comparatia dintre aceste doua, sa spunem, institutii, acolo sint
7 institutii, si “Euro Art”, nu-i chiar corecta, dat fiind faptul ca functiile lor sint diferite. Ceea ce se refera la...

 

Domnul Leonid Bujor:

Dar unii fac cultura, altii promoveaza ideologia unui partid concret. Corect ati spus.

 

Domnul Mihail Pop:

Ceea ce se refera la cheltuielile de 5 milioane, aceste cheltuieli vin in concordanta cu...

 

Domnul Leonid Bujor:

...Vladimir Voronin.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine. Mai organizat putin, stimati colegi. Continuam.

 

Domnul Mihail Pop:

Vin in concordanta cu normativele de cheltuieli aprobate prin hotarire de Guvern.

 

Domnul Leonid Bujor:

Bine. Tot aici, domnule ministru, am spus si la litera g) prima intrebare. In bugetul Academiei de Stiinte a Moldovei pentru pregatirea, elaborarea si editarea Enciclopediei Moldovei in suma de 5 milioane de lei li se aloca.

Spuneti, va rog, considerati dumneavoastra ca vom avea o enciclopedie calitativa daca noi presupunem din start ca in acest an, in baza acestor 5 milioane de lei, va fi pregatita, elaborata si editata? Eu sint convins ca o enciclopedie serioasa nu poate fi realizata pe parcursul unui an de zile.

 

Domnul Mihail Pop:

Eu cred ca sint specialistii in domeniu.

 

Domnul Leonid Bujor:

Nu, eu m-am ocupat de cercetare ca si dumneavoastra, de aceea si va intreb.

 

Domnul Mihail Pop:

... si termenul de elaborare.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine. Mai ordonati, stimati colegi.

 

Domnul Mihail Pop:

De pregatire a enciclopediei este mai mult decit un an de zile.

 

Domnul Leonid Bujor:

Bine, domnule Presedinte.

Multumesc pentru raspunsul la prima intrebare. Ca sa nu comentez, vin cu propunerea pentru lectura a doua si a treia ca cele 1 milion 817 mii de lei sa fie excluse de la “Euro Moldova Art” si transmite uniunilor de creatie si in total ele vor beneficia de 2 milioane 537 mii de lei, iar Academiei de Stiinte sa i se aloce 1 milion de lei pentru pregatirea si elaborarea conceptiei.

La anul, daca va da Dumnezeu si vom fi sanatosi, vom aloca bani pentru editarea enciclopediei. Acesta va fi un lucru serios.

Intrebarea a doua.

Domnule ministru,

Toata lumea stie, inclusiv Presedintele tarii, Prim-ministrul, noi cu dumneavoastra cunoastem ca anul 2008 este anul Jocurilor Olimpice de la Beijing, China. Deci, in bugetul prevazut pentru anul acesta doar 16 milioane de lei sint prevazute pentru desfasurarea calendarului sportiv, restul 15 milioane si 5 zecimi din suma de 41 de milioane sint pentru retribuirea muncii.

Doar 1 milion 800 de mii avem pentru reconstructii si constructii si atunci eu va intreb: cum considerati dumneavoastra aceste 200 mii de lei suplimentar la bugetul de anul trecut sau 17% spuneati dumneavoastra ieri, fie  maximal 17%, vor permite sa cream, cel putin, conditii satisfacatoare pentru pregatirea sportivilor moldoveni care au obtinut cota de participare la Jocurile Olimpice?

Oare ii trimitem ca in anii precedenti in uniforma imprumutata sa faca de rusine Moldova.

 

Domnul Marian Lupu:

Timpul...

 

Domnul Leonid Bujor:

Pe plan international.

 

Domnul Mihail Pop:

Deci, in primul rind, vreau sa mentionez ca pentru Agentia Sportului pentru anul viitor finantarile au crescut cu 10 milioane si aproape 700 de mii de lei, inclusiv au fost diminuate unele cheltuieli care au trecut de la Agentia Sportului la bugetul asigurarilor sociale de stat, echivalent cu aproape 4,7 milioane de lei, deci totalul a crescut cu peste 15 milioane de lei.

Cu referinta la pregatirea sportivilor catre Jocurile Olimpice 2008, cheltuielile fata de anul 2007 s-au majorat de la 3 milioane 270 in 2007 la 8 milioane 292,3 in 2008. Adica, cu o crestere peste 5 milioane sau, practic, aproape 270 la suta, 260% fata de ceea ce a fost in 2007.

 

Domnul Leonid Bujor:

Domnule ministru,

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

 

 

Domnul Leonid Bujor:

Domnule Presedinte,

Eu fac o propunere si ma dezic de luare de cuvint 5 minute la sfirsit. Economia trebuie sa fie cum ne invatau pe timpuri. Deci, domnule ministru, este pentru prima data cind in anul Jocurilor Olimpice in Republica Moldova se aloca o suma mult mai mica in comparatie cu anii Jocurilor Olimpice chiar atunci cind Republica Moldova era in situatie de criza.

Iata de ce eu fac o propunere, daca nu aveti, este 100%, am analize. Si daca domnul presedinte al comisiei va dori sa va spuna si dumnealui adevarul, el va confirma cele spuse de mine. Da, suma e mai mare si dumneavoastra spuneti ca ati alocat anul trecut si in anul 2005.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Bujor,

Nu va suparati.

 

Domnul Mihail Pop:

In doua mii...

 

Domnul Leonid Bujor:

Domnule Presedinte,

Eu propun ca mijloacele financiare...

 

Domnul Marian Lupu:

Care este propunerea?

 

Domnul Leonid Bujor:

Da. Mijloacele financiare prevazute pentru Holercani cu 700 de mii si Condrita 4 milioane sa fie retribuite pentru Agentia Sportului concret: pregatirea pentru Jocurile Olimpice de la Beijing. Jocurile vor fi in termenele fixate de sportul international, iar lucrarile de renovare a celor doua obiective pot fi aminate pentru anul viitor sau din rezervele care, cu siguranta, vor aparea dupa Anul Nou.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Propunerea a fost inregistrata si va sterg de pe lista. (Rumoare in sala.) Eu cer scuze, nu a fost cuvintul potrivit, absolut corect, va exclud de pe lista. Si va mai sterg inca. Continuam, stimati colegi.

Microfonul nr.5.

 

Doamna Adriana Chiriac:

Stimate domnule ministru,

Din nota explicativa la proiectul de lege, compartimentul “apararea nationala”, citesc: alocatiile bugetului de stat pentru apararea nationala se majoreaza pe anul 2008, comparativ cu cele aprobate in 2007, cu 25,3 la suta. Printre factorii care conditioneaza aceasta majorare exista si mijloacele pentru intretinerea Complexului Memorial “Eternitate” – 2  milioane de lei.

Va rog mult sa-mi spuneti daca cunoasteti in ce consta intretinerea atit de costisitoare a acestui Complex Memorial, cunoscut fiind faptul ca a fost inaugurat abia anul trecut si care este suma totala alocata pina acum pentru reconstructii si intretinerea acestui Complex Memorial?

Multumesc.

 

Domnul Mihail Pop:

Deci, referitor la Armata Nationala, apararea nationala, cheltuielile esentiale pentru anul viitor sint urmatoarele. Salariile.

 

Doamna Adriana Chiriac:

Domnule ministru,

Nu va suparati, v-am intrebat concret despre Complexul “Eternitate” –
2 milioane de lei. Nu pierdem timpul.

 

Domnul Mihail Pop:

Bine. Daca este vorba de 2 milioane de lei, deci acestea sint cheltuieli de intretinere a Memorialului “Eternitate”, ce tin de iluminare, curatare si poate unele reparatii.

 

Doamna Adriana Chiriac:

Nu credeti ca e exagerata suma pentru iluminare, curatare si ce ati mai spus?

 

Domnul Mihail Pop:

Pentru asa un complex solid, probabil, nu.

 

Doamna Adriana Chiriac:

Si, va rog, sa-mi spuneti care a fost suma alocata pina acum pentru Complexul “Eternitate”?

 

Domnul Mihail Pop:

Deci pina... Complexul “Eternitate” a fost construit de catre primaria municipiului Chisinau si a fost suma, daca nu gresesc eu, prima transa de 36 milioane sau de 34 milioane de lei valorificata. Acum se finalizeaza calculele totale pentru finalizarea acestui, deci pentru finantarea finala a acestui obiect. Si dupa datele prealabile necesarul pentru finantarea totala este de circa 9,9 milioane de lei.

Doamna Adriana Chiriac:

Raspunsul dumneavoastra mi-a provocat o alta intrebare. Daca, initial, cheltuielile le-a suportat Primaria municipiului Chisinau, de ce acum de intretinere se ocupa Ministerul Apararii sau Armata Nationala. De ce are Armata Nationala aceasta obligatie?

 

Domnul Mihail Pop:

Fiindca acest Complex Memorial este prevazut pentru a fi transmis Ministerului Apararii la balanta si intretinere de catre Ministerul Apararii.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Valeriu Guma:

Domnule Presedinte.

Domnule ministru,

Cum explicati dumneavoastra ca in anii precedenti si in anul acesta avem crestere, daca in 2007 – 13%,  anul acesta – 32%, accizele la autovehicule. Prin ce explicati dumneavoastra acest lucru?

 

Domnul Mihail Pop:

Cresterea bunastarii poporului. Lumea cumpara masini, importa si…

 

Domnul Valeriu Guma:

Adica cresc mai multe masini, da, asa intelegem? Si capacitatea lor de motoare. Aici dati-mi, va rog, alte explicatii, de ce nu cresc veniturile la accizele la benzina atunci si motorina?

 

Domnul Mihail Pop:

Ele cresc, eu am spus cu circa 8 la suta si...

 

Domnul Valeriu Guma:

Cum cresc daca e aceeasi suma, 467...

 

Domnul Mihail Pop:

Eu vreau sa mentionez, eu spun, cresterea fata de ceea ce este scontat pentru 2007. Si vreau sa mentionez faptul ca nu toate masinile procurate circula. Unele se deterioreaza, altele... sint persoane care au mai multe unitati de transport si circula doar cu una pe rind.

 

Domnul Valeriu Guma:

Aveti date statistice?

Domnule ministru,

Aceasta iarasi denota ca sint ascunse veniturile reale la buget.

 

Domnul Mihail Pop:

Nu mai sint.

 

Domnul Valeriu Guma:

Al doilea moment. Ca strategie, concept cred ca mai mult tine. Dumneavoastra alocati sume mizere, mici, ma rog, pentru gazificare, pentru apeducte, marea majoritate a acestor sume sint alocate ca sa aduca gazul sau apa pina la localitate. Noi vorbim ca investitorul privat sa finanteze, sa participe la investitii, el investeste acolo unde  investeste practic si statul, il incurajati prin aceasta.

Nu mai bine ar fi de directionat aceste investitii si sa fie si un ajutor pentru populatie ca sa facem invers, sa aduca agentii privati “Moldovagaz”, alti agenti la localitati, aceste traseuri principale, dar bugetul statului sa se ocupe cu infrastructura in interiorul localitatilor, care ar fi un lucru foarte util si pentru populatie si ar da o garantie pentru agentii economici privati ca apeductul si gazificarea care o sa fie adusa ori sa...

 

Domnul  Marian Lupu:

Domnule Guma,

Nu va suparati, luare de cuvint o sa aveti. Putin mai tirziu. Intrebarea?

 

Domnul Mihail Pop:

Eu cred ca este o idee, ma rog, care necesita foarte multe surse financiare si eu cred ca oricare Guvern si-ar dori acest lucru avind acoperire financiara. De aceea, trebuie cred, pentru asa propunere de mai asteptat.

 

Domnul Valeriu Guma:

Redirectionati investitiile. Dumneavoastra alocati investitiile numai sa aduceti la sat si gata.

 

Domnul Marian Lupu: 

Bine.

 

Domnul Valeriu Guma:

Maximum o scoala sa mai gazificati.

 

Domnul Mihail Pop:

Deci, noi trebuie aici sa reiesim si din alte considerente. Noi acum avem 65% din localitatile rurale gazificate. Daca schimbam modalitatea de finantare, rezulta ca 35% din localitati vor beneficia din contul statului, pe cind restul au cheltuit de sine statator.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

 

Domnul Mihail Pop:

De aceea este o problema care... raspuns.

 

Domnul  Marian Lupu:

Am vrut sa il intreb pe stimatul coleg Guma: cu aceasta interventie nu mi-a facut o aluzie deghizata sa il exclud de pe lista si pe dumnealui? Nu? Bine. Da, cer scuze.

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Vlad Cubreacov:

Stimate domnule ministru,

In informatia pe care ati prezentat-o nici dumneavoastra, dar nici antivorbitorii nu s-au referit atunci cind a fost vorba de cheltuieli pentru autoritatile publice locale la faptul ca deja legea este depasita si cuprinde la pozitia 163 din anexa 7 cheltuieli pentru o institutie deja desfiintata. Este vorba despre Serviciul de Stat pentru Problemele Cultelor. Dumneavoastra nu puteti sa nu cunoasteti acest lucru.

Vreau sa va intreb daca, in principiu, discutam acum si asupra conceptului legii pentru a doua lectura, daca ati fi de acord sa fie transferate cheltuielile administrative prevazute pentru aceasta autoritate centrala desfiintata catre Ministerul Justitiei care a preluat competentele conform legii in vigoare.

Si, in acelasi context, in legatura cu intrebarea pe care v-am adresat-o anul trecut si dumneavoastra ati cazut de acord impreuna cu Parlamentul, dar am vazut in Legea aparuta in Monitorul Oficial, publicat oficial, nu a inclus acea propunere a mea. Este vorba de principiul constitutional al separatiei cultelor de stat si eu vad aici, in aceeasi anexa, la pozitia 149, prevazuti bani pentru institutii si servicii de cult la Biroul relatii interetnice, precum si la pozitia 138 din anexa 111 la Agentia Sportului.

Ce vreti dumneavoastra sa..., olimpiada preotilor sau ce fel de sport la Agentia Sportului, voi prevedeti cheltuieli pentru culte, pentru ca ele nu sint reflectate aici. Sint niste cuvinte de pomana. Mai ales ca acest lucru contravine Constitutiei. Iata, deci, legat de culte este prima mea intrebare.     

  

Domnul Mihail Pop:

Este vorba de cultura, dar, probabil, a fost tapat prescurtat. Poate este o greseala. Nu, eu imi cer scuze, dar trebuie de vazut continutul.

 

 

Domnul  Vlad Cubreacov:

Deci, dumneavoastra sinteti de acord cu transferarea cheltuielilor prevazute pentru Serviciul de Stat pentru Culte la Ministerul Justitiei care a preluat competentele.

 

Domnul Mihail Pop:

Da, va fi facut.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Si excluderea cuvintului “culte”, pentru ca aceasta contravine Constitutiei, din pozitiile pe care le-am aratat, din anexele 7 si 11.

Multumesc.

A doua intrebare se refera la urmatorul fapt. Nu puteti sa nu cunoasteti si mai ales prim-viceprim-ministrul, ministrul de externe, sa nu cunoasteti faptul ca Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei a adoptat pe data de 2 octombrie, ulterior prezentarii in Parlament a proiectului de lege, o rezolutie si o recomandare privind obligatiile si angajamentele Republicii Moldova. Patru dintre punctele acestei rezolutii in 2 octombrie prevad cheltuieli de la bugetul central. Aceasta se refera la functionarea justitiei, drepturile omului, instituirea, incepind cu 2008, a invatamintului in limbile minoritatilor nationale si studiul aprofundat al limbii de stat in scoli.

Fractiunea noastra a facut o declaratie in acest sens, care, speram, va intra in atentia Guvernului. Observ ca nicaieri in textul bugetului sau in anexele lui nu se prevad cheltuieli care sa consune cu angajamentul international luat din Republica Moldova prin rezolutia din 2 octombrie anul curent.

Vreau sa va intreb daca dumneavoastra sinteti gata sa examinati punct cu punct acea rezolutie atunci cind este vorba de obligatiuni financiare si sa le includeti suplimentar din initiativa Guvernului in acest proiect. 

 

Domnul  Mihail Pop:

In primul rind, eu cred ca aceasta declaratie este necesar a fi studiata si din punct de vedere financiar: care este costul si posibilitatile implementarii ei. Eu nu cred ca este necesar sau este posibil de a fi implementata intr-un an. Poate va fi necesar de a fi implementata pe parcursul mai multor ani. Dar oricum Guvernul va reveni la aceasta intrebare.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine. Si ultima interventie la runda intrebari – raspunsuri.

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Gheorghe Susarenco:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule ministru,

Observam ca in proiectul de lege se prevad alocatii de 4 milioane de lei pentru complexul Condrita. Noi cunoastem ca aceasta este resedinta Sefului statului si, ma rog, nu avem nimic impotriva. Si bazei de odihna, sa-i zic asa, sau nu stiu cum se cheama, complexului Holercani – 700 000 de lei, pe de o parte. Pe de alta parte, nu stiu daca cunoasteti, Uniunea Scriitorilor din Moldova are o Casa de Creatie, care a fost construita inca pe timpul fostei Uniuni Sovietice din mijloacele unionale, in satul Riscova, raionul Criuleni, care, in urma amplasarii acolo a refugiatilor, in urma conflictului de pe Nistru a fost devastata practic.

Nu considerati dumneavoastra ca, alaturi de ministrii care se odihnesc la Holercani si alti functionari, ar trebui de reparat aceasta Casa de Creatie din bugetul statului? Fiindca Uniunea de Creatie nu produc venituri. Si, posibil, nu numai Uniunea Scriitorilor, dar toate uniunile de creatie sa aiba o baza unde sa creeze, fiindca ei nu pot crea in apartamentele inghetate din Chisinau.

 

Domnul Mihail Pop:

Este o propunere a dumneavoastra, care, probabil, necesita a fi studiata, de vazut despre ce este vorba si care vor fi costurile.

 

Domnul  Gheorghe Susarenco:

Dar, pina una alta, pina la lectura a treia ar fi bine ca  Guvernul sa trimita acolo, sa faca o investigatie si de mai taiat vreo 2 milioane de la Condrita si cred ca Holercanii fara 700 000 si de inceput constructia, ca o propunere la Casa de Creatie a Uniunii Scriitorilor. Noi degraba nu o sa avem scriitori, cum nu avem nici case de creatie.

 

Domnul  Marian Lupu:

Domnule ministru,

Eu va multumesc.

Rog comisia. De cite minute are nevoie comisia pentru prezentarea raportului? Pina la 20 de minute, stimati colegi.

 

Domnul  Nicolae Bondarciuc: 

Ati vorbit cit ati dorit, acum ascultati-ma si pe mine.

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Onorata asistenta,

In conformitate cu prevederile Legii privind sistemul bugetar si procesul bugetar, Guvernul a elaborat si a prezentat Parlamentului spre examinare si adoptare proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2008.

Actualul proiect de buget este elaborat in contextul politicilor economice ale statului, reflectate in Programul de activitate a Guvernului „Modernizarea tarii – bunastarea poporului”, al Cadrului de cheltuieli pe termen mediu pe anii 2008–2010, precum si al politicii bugetar-fiscale, adoptate de Parlament pentru anul 2008 prin Legea nr.177-XVI din 20 iulie anul curent.

Obiectivul primordial al politicii de baza si al strategiei de gestionare a finantelor publice, trasate de Guvern pentru anul 2008, rezida in consolidarea potentialului de crestere economica durabila in scopul reducerii saraciei si ameliorarii calitatii vietii populatiei.

Pentru asigurarea realizarii acestui obiectiv, activitatea de baza a Guvernului a fost orientata spre: implementarea consecventa a transformarilor structurale; ameliorarea climatului investitional; sustinerea micului business; promovarea exporturilor; gestionarea eficienta a datoriei publice; asigurarea echilibrului bugetar; promovarii unei politici monetar-creditare echilibrate. Proiectul bugetului prezentat reflecta o mentinere a ascendentei de crestere continua a indicilor economici, pentru care PIB-ul prognozat va alcatui 56,8 miliarde de lei, fiind in crestere, comparativ cu 44 miliarde de lei in anul 2006, si 50 miliarde de lei este estimat pentru anul 2007.

Economia nationala continua sa fie influentata de un sir de factori externi si interni. Dupa interzicerea exportului productiei vinicole in Federatia Rusa si dublarea preturilor la gaze, Moldova, in perioada anului curent, a fost lovita de o seceta grava, cu consecinte negative pentru dezvoltarea sectorului agricol si a industriei de prelucrare.

Cu toate acestea, realizarile din perioada anului curent sint  incurajatoare. Astfel, in ianuarie–iunie curent produsul intern brut a atins o valoare nominala de 23,8 miliarde de lei cu o rata reala de crestere de 8 la suta fata de semestrul I al anului trecut. Este de remarcat rolul considerabil al investitiilor in asigurarea cresterii economice, care, in aceasta perioada, a consemnat o crestere de 38,4 la suta, cu un volum de 4,2 miliarde de lei.

In ianuarie–august 2007 exporturile au crescut cu 27,6 la suta, iar importurile – cu 36,7, in raport cu perioada similara a anului anterior. Soldul negativ al balantei comerciale s-a majorat cu 42 la suta si a insumat 1 miliard 394 milioane de dolari SUA. Structura deficitului releva, insa, ca aceasta se localizeaza cu precadere la resursele energetice si la bunuri pentru aprovizionarea industriei si celor de capital, care sustin procesele de restructurare, modernizare si crestere a economiei, potential generatoare de dezvoltare si noi locuri de munca.

 Sectorul industrial a consemnat o valoare nominala de 18,6 miliarde de lei, cu o crestere modesta de 0,6% (in preturi comparabile) fata de 9 luni ale anului trecut. S-a majorat cu 11,6% volumul marfurilor transportate de intreprinderile de transport feroviar, auto si aerian. In aceste conditii, veniturile si cheltuielile bugetului public national, in perioada ianuarie–septembrie, au crescut semnificativ, inregistrind acumulari de venituri in suma de 15,3 miliarde de lei, fiind in crestere cu 23,7 la suta fata de ianuarie–septembrie 2006, si au fost efectuate cheltuieli in suma de
15,4 miliarde de lei sau in crestere cu 27,2 la suta.

Previziunile economice pentru anul bugetar 2008 se prevad a fi asigurate prin depasirea ritmurilor de dezvoltare a industriei, sporirea performantelor in sfera serviciilor si tehnologiilor informationale, optimizarea structurii importurilor si intensificarea exporturilor, urgentarii reformelor structurale si armonizarii legislatiei la normele europene.

In acest context, veniturile globale ale bugetului public national sint preconizate la nivelul de 23 miliarde 508,6 milioane de lei cu 4 miliarde 112 milioane de lei sau cu 21,2 mai mult fata de cel aprobat pe anul 2007. Partea preponderenta a veniturilor bugetului public national – 83,3 la suta sau 19 miliarde 589,7 milioane de lei o vor detine incasarile veniturilor fiscale, cu o crestere, in comparatie cu 2007 scontat, de 1 miliard 717,9 milioane de lei sau de 9 la suta. Din suma totala a veniturilor fiscale, 43 sau 8 miliarde 441 de lei revin impozitelor directe si 56,9 sau 11 miliarde 147 milioane de lei – impozitelor indirecte. Veniturile bugetului de stat pe toate componentele sint estimate in suma de 14 miliarde 658 milioane de lei, cu o crestere fata de suma aprobata pe anul 2007 de 2 miliarde 569,5 milioane de lei sau cu 21,3 la suta.

In comparatie cu veniturile bugetare aprobate pe anul 2007, pentru anul bugetar 2008 se prognozeaza majorarea veniturilor de la aplicarea taxei pe valoarea adaugata, practic, cu aproximativ 2 miliarde de lei, taxelor rutiere, taxelor vamale, taxelor si platilor administrative, defalcarilor de la profitul net al intreprinderilor de stat – cu
20 milioane de lei.

Analiza datelor estimative denota si faptul ca in anul 2008, comparativ cu cel aprobat initial pe anul 2007, vor fi in descrestere acumularile de la aplicarea impozitului pe venit – cu 218 milioane de lei; accizelor: la produsele si la materialul vinicol – cu 17 milioane de lei, la rachiu – cu 18 milioane de lei, la vinurile din struguri – cu 44 milioane de lei; de la aplicarea taxei pentru revitalizarea viticulturii – cu 20 milioane de lei; dividendelor de la participarea statului in societati pe actiuni – cu 64 milioane de lei. Noi, la comisie, am subliniat aceste momente din punct de vedere... din viziune critica.

Veniturile mijloacelor speciale se estimeaza la suma de 957,3 milioane de lei si vor fi in crestere, comparativ cu cel aprobat pentru anul 2007, cu 26,9 milioane lei. Veniturile fondurilor speciale vor constitui 168,9 milioane de lei sau cu 31 milioane de lei mai mult fata de cele aprobate in anul 2007. Granturile pentru sustinerea bugetului si proiectelor finantate din surse externe se majoreaza, fata de 2007 aprobat, cu 314 milioane de lei.

La capitolul de venituri, Curtea de Conturi, in avizul sau, a atentionat asupra unor divergente la  estimarea volumului de venituri de la aplicarea accizelor la unele marfuri, inclusiv la produsele din tutun, precum si a volumului de venituri de la aplicarea taxei de licenta pentru unele genuri de activitate, cum ar fi licentierea activitatii institutiilor financiare si a institutiilor schimb valutar, care, in fond, nu influenteaza asupra veniturilor generale propuse pe anul 2008, dar care necesita a fi luate in considerare de autori, pentru a fi evitate in viitor.

Cheltuielile bugetului public national pe anul 2008 sint estimate in suma de
23 miliarde 792,6 milioane de lei sau cu 4 miliarde 163 milioane de lei, acestea sint 21,2 la suta mai mult fata de cheltuielile aprobate pe anul 2007. Cheltuielile bugetului de stat pe anul 2008 sint estimate la suma de 14 miliarde 881,7milioane de lei sau in crestere cu 2 miliarde 720 milioane de lei, in raport cu cele adoptate pe anul 2007.

Practic, toate domeniile bugetare vor beneficia de o crestere a cheltuielilor comparativ cu cele ale anului curent, fiind marcate, in special, de sporirea cheltuielilor si majorarea salariilor, adica indeplinirea Legii nr.355, cu 1 miliard 161,9 milioane de lei, de indexare a platilor pentru marfuri si servicii a institutiilor  bugetare si alte momente. Astfel, cheltuielile pentru asigurarea activitatii: serviciilor de stat cu destinatie generala se vor majora cu 16,6 la suta, apararii nationale – cu
25 la suta, justitiei – cu 38,6 la suta, jurisdictia constitutionala – cu 29,7 la suta. Vreau sa va spun ca cheltuielile bugetelor instantelor judecatoresti au crescut esential si constituie 82,16 milioane de lei.

Cheltuielile din sfera stiintei si inovarii vor fi in crestere cu 41 la suta. In sfera invatamintului, cheltuielile vor constitui 1 miliard 579 milioane de lei sau cu
230 milioane de lei mai mult comparativ cu cele aprobate pentru anul curent, inregistrind o crestere esentiala.

Cheltuielile destinate ocrotirii sanatatii depasesc cu 20,1 la suta cele aprobate pe anul 2007, alcatuind in total suma de 2 miliarde 082,2 milioane de lei. Cheltuielile in sfera transporturilor, gospodariilor drumurilor, comunicatii si informatica se majoreaza cu 260 milioane de lei sau cu 61,5 la suta fata de cele adoptate pentru anul 2007, dintre care o majorare esentiala a cheltuielilor se preconizeaza a fi efectuate in cadrul implementarii Proiectului de sustinere a Programului in sectorul drumurilor cu finantarea din contul creditului extern in suma de 173,2 milioane de lei.

La capitolul gospodaria comunala si gospodaria de exploatare a fondului de locuinte se prevad alocatii superioare celora adoptate pentru anul 2007 cu
112,2 milioane de lei, determinate de majorarea esentiala a investitiilor capitale, inclusiv in cadrul Fondului national pentru dezvoltare regionala, in suma de
130 milioane de lei.

In domeniul agriculturii, gospodariei silvice, piscicole si gospodariei apelor cheltuielile vor constitui 772,3 milioane de lei, cu o majorare de 15,7 milioane de lei in comparatie cu anul curent. In contextul acestor cheltuieli, Fondul pentru sustinerea infiintarii plantatiilor vinicole va alcatui 87 milioane de lei, iar pentru incurajarea dezvoltarii culturii nucului – 4,5 milioane de lei. Pentru anul 2008, Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare va administra derularea a 6 proiecte investitionale finantate din surse externe  in suma totala de 203 milioane de lei, cu o majorare fata de anul curent cu 11,2 milioane de lei.

Fondul pentru subventionarea producatorilor agricoli pe anul 2008 va alcatui 270 milioane de lei, dintre care, inclusiv, vor fi directionate pentru masurile de sustinere a animalelor de rasa – 8 milioane de lei, pentru acoperirea cheltuielilor de irigare – 7 milioane de lei si altele. Alocatiile pentru protectia mediului si hidrometeorologia, precum si pentru complexul combustibil si energie vor fi in diminuare, din cauza reducerii cheltuielilor in cadrul proiectelor cu finantare externa, respectiv cu 28,4 milioane de lei si 57,2 milioane de lei.

Transferurile de la bugetul de stat la bugetul asigurarilor sociale de stat pentru anumite prestatii sociale va alcatui 957,2 milioane de lei si se va majora cu
146,6 milioane de lei. Pentru achitarea primelor de asigurare obligatorie medicala a categoriilor de persoane, asigurate din contul statului, pe anul viitor sint prevazute
1 miliard 477,2 milioane de lei, cu un spor de 282,2 milioane de lei sau cu 23,6 la suta comparativ cu anul curent.

Transferurile din fondul de sustinere financiara a bugetului de stat catre bugetele unitatilor administrativ-teritoriale pentru nivelare bugetara si cu destinatie speciala  vor constitui in total suma de 2 miliarde 875,7 milioane de lei cu
890 milioane de lei sau cu 44,8 la suta mai mult ca in anul 2007. In anul 2008, din contul surselor externe si a contributiei Guvernului, vor fi in derulare implementarea a 29 de proiecte, pentru a caror realizare se prevad mijloace in suma de 1 miliard 145,1 milioane de lei.

Daca comparam cu anul curent, avem o suma mai mare cu 10 la suta. Din contul mijloacelor speciale ale institutiilor publice s-au inclus cheltuieli in suma de
957 milioane de lei, cea ce, ca pondere in volumul total de cheltuieli, vor constitui
6,4 la suta, comparativ cu 7,7 la suta in anul 2007, si vor fi indreptate la finantarea activitatii statutare a institutiilor publice.

Sub aspectul categorii economice, cheltuielile curente ale bugetului de stat vor creste, comparativ cu cele planificate pe anul 2007, cu 2 miliarde 390 milioane de lei sau cu 24,6 la suta si vor constitui 12 miliarde 087,6 milioane de lei. Cheltuielile capitale vor fi in crestere cu 336 milioane de lei. Investitiile capitale in constructie  vor alcatui in total 1 miliard 288,6 milioane de lei, cu crestere esentiala comparativ cu anul curent.

Pentru anul 2008, politica in domeniul investitiilor capitale in constructie este orientata prioritar spre dezvoltare: a ramurii transportului si gospodariei drumurilor se prevad  489,3 milioane de lei si, in special, pentru reabilitarea drumurilor publice si continuarea constructiei liniei de cale ferata Cahul–Giurgiulesti; a gospodariei comunale si gospodariei de exploatare a Fondului de locuinte – 147,6 milioane de lei, orientate preferential pentru dezvoltarea sistemului de aprovizionare cu apa si de canalizare a localitatilor, precum si pentru dezvoltarea in continuu a complexului pentru combustibil si energie – 195 milioane de lei.

La capitolul “Cheltuieli”, Curtea de Conturi atrage atentia asupra necesitatii elaborarii programelor de dezvoltare regionala, prin intermediul carora sa se asigure utilizarea directionata a resurselor bugetare respective,  respectarea intocmai a prevederilor Legii cu privire la stiinta si inovatii in cadrul estimarii nivelului de cheltuieli pentru aceasta ramura, concretizarea structurii organizationale a cheltuielilor prevazute pentru organele afacerilor interne, apararii nationale si ale Serviciului de Graniceri, precum si asupra tendintei de majorare continua a cheltuielilor atribuite Fondului de rezerva al Guvernului.

Stimati colegi,

Soldul datoriei de stat, administrate de Guvern, la 31 decembrie 2008 va constitui 13 miliarde 573,2 milioane de lei. Ponderea stocului datoriei de stat in raport cu PIB va descreste de la 25,8 la suta in 2007 pina la 23,9 la suta in 2008, sau cu
1,9 puncte procentuale.

Tinind cont de estimarile curente ale cadrului macroeconomic, ale politicii in domeniul cheltuielilor publice si ale strategiei de gestionare a datoriilor externe si interne ale statului, balanta financiara a bugetului de stat pe anul 2007 va fi negativa, al carui deficit de casa se estimeaza la suma de 223 milioane 700 000 de lei. Finantarea deficitului se prevede a fi efectuata din contul surselor de finantare interna si externa, precum si a veniturilor din privatizare.

Capacitatea bugetului pe anul 2008 asigura cerintele de cheltuieli inaintate de catre autoritatile publice la circa 70 la suta. Acest fapt impune Guvernul sa promoveze o politica bugetara axata pe rationalizarea si eficientizarea cheltuielilor cu realocarea mijloacelor existente in functie de prioritatea acestor cheltuieli.

Utilizarea resurselor publice, care, anterior, se aprobau in diverse fonduri,  precum si a celor aferente proiectelor finantate din surse externe pentru anul 2008 se prezinta in componenta cheltuielilor autoritatilor publice, de a caror competenta tin domeniile respective. Totodata, la sedinta comisiei s-a constat ca in proiectul bugetului sint si rezerve de imbunatatire a continutului si distribuirea resurselor.

Pornind de la cele relatate, putem constata ca proiectul bugetului prezentat este un rezumat al Strategiei de consolidare si gestionare a finantelor publice, raportate la politicile strategiilor economice aplicate de Guvern, pentru care, in anul 2008, se va continua promovarea unei politici bugetare orientate spre asigurarea si mentinerea stabilitatii social-economice, cooperarii internationale si integrarii europene, astfel incit angajamentele propuse pentru anul 2008 sa fie mentinute la nivelul celor prognozate.

Vreau, stimati colegi, sa va informez ca in cadrul examinarii proiectului bugetului in comisie au parvenit propuneri de a majora veniturile bugetare cu circa
1 miliard 500 milioane. Si astazi a fost o  propunere sa majoram inca cu 1 miliard de lei. Si, respectiv, sa majoram cheltuielile. Comisia a examinat aceste propuneri si constata ca bugetul in ansamblu este structurat armonizat si veniturile, si cheltuielile sint balansate la limita rezervelor de realizare. Si careva posibilitati fundamentate de  majorare a veniturilor si cheltuielilor totale la momentul actual nu sint.

Vreau sa mentionez ca, din partea comisiilor permanente, a deputatilor, a Fractiunii majoritare au parvenit un sir de propuneri si obiectii care, in majoritatea lor, se refera la majorarea investitiilor capitale pentru unitatile administrativ-teritoriale, precum si a subventiilor in agricultura, care vor fi examinate fiecare in parte in lectura finala. 

Reiesind din cele mentionate, comisia inainteaza Parlamentului, spre aprobare in prima lectura, conceptia proiectului prezentat si in lectura a doua a veniturilor in suma de 14 miliarde 658 milioane de lei si a cheltuielilor in suma de 14 miliarde 881,7 milioane de lei cu o depasire a cheltuielilor asupra veniturilor de
223,7 milioane de lei.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Intrebari pentru comisie?

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Anatolie Onceanu:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimate domnule presedinte al comisiei,

Si la sedinta comisiei noastre de profil, cu participarea conducerii Ministerului Finantelor, eu am vorbit despre acest lucru si vreau sa aflu si opinia dumneavoastra. Deci, va aduceti aminte, anul trecut, Parlamentul, dupa niste discutii foarte si foarte aprinse, a aprobat cu greu Legea dezvoltarii turismului. Unul din momentele-cheie de compromis a fost ca Guvernul si Ministerul Culturii si Turismului refuza ideea constituirii Agentiei pentru Administrarea Zonelor Turistice Nationale. Evident, in lege nu se prevede asa ceva.

Acum eu, cu stupoare, am aflat, din cartalaul acesta, pe care  ni l-ati prezentat dumneavoastra, ca in aprilie curent Guvernul, printr-o decizie, a constituit, totusi, un organ public central de conducere – Agentia de Administrare a Zonelor Turistice. Este o actiune totalmente neconstitutionala. Constitutia prevede o procedura de constituire a acestor structuri. Intrebarea este: cum ati prevazut dumneavoastra in bugetul pe anul acesta citeva sute de mii pentru finantarea unei structuri nelegitime?

 

Domnul  Nicolae Bondarciuc:

In primul rind, vreau sa va spun ca nu eu am prevazut.

 

Domnul  Anatolie Onceanu:

Noi discutam proiectul care a parvenit de la Guvern. Noi am votat legea impreuna cu dumneavoastra.

 

Domnul  Anatolie Onceanu:

Acolo nu este asa ceva.

 

Domnul  Nicolae Bondarciuc:

Si daca aveti propunerea sa micsoram cheltuielile legate de Agentie. O sa examinam pentru lectura a treia.

 

Domnul  Anatolie Onceanu:

Nu, propunerea fractiunii este de a exclude acest...

 

Domnul  Nicolae Bondarciuc:

Formulati propunerea si dati-o in comisie.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule presedinte al comisiei,

Dumneavoastra ati mentionat in raport ca veniturile bugetului vor creste cu 21%. De fapt, ele vor creste cu 7,2% fata de cel scontat pe anul 2007.

 

Domnul  Nicolae Bondarciuc:

Eu vreau sa va spun ca cred ca nu ati fost atent.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Nu, eu am fost foarte atent.

 

Domnul  Nicolae Bondarciuc:

Daca comparam cu cel aprobat pe anul 2007 – 21,3, daca comparam cu scontat, dar trebuie sa executam inca pina la capat bugetul, vor fi vreo 7,2.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Da, dar aceasta inseamna ca veniturile vor creste cu o rata mai mica decit rata inflatiei. Dar intrebarea mea este de alta natura, noi, in Legea bugetului, avem bugete fundamentate pe programe de performanta, inclusiv avem un program de performanta – managementul finantelor publice. Si unul dintre indicatorii de performanta este abaterea dintre indicatorii planificati si realizati ai bugetului la venituri. Pentru anul 2007, aceasta abatere era planificata de 9,5, realizata – 15%. Pentru anul viitor – 8% se planifica. Si intrebarea mea este urmatoarea: totusi, domnule presedinte al comisiei, vom atinge noi aceasta abatere de 8% de la indicatorii planificati si realizati la venituri sau nu? Sau iarasi vom veni cu modificari care ne vor aduce alte cifre?

 

Domnul  Nicolae Bondarciuc:

Eu sper ca o sa atingem.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Multumesc.

Sinteti foarte optimist.

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Doamna  Valentina Cusnir:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule presedinte al comisiei,

Va intreb: cit timp a durat examinarea in comisie a proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2008?

 

Domnul  Nicolae Bondarciuc:

Va spun, incepind cu 1 octombrie pina astazi.

 

Doamna  Valentina Cusnir:

Si va spun de ce va intreb?

 

Domnul  Nicolae Bondarciuc:

Spuneti.

 

Doamna  Valentina Cusnir:

Ati prezentat un raport timp de 20 de minute numai l-ati citit, inchipuiti-va ce volum de lucru trebuie sa faci ca sa alcatuiesti un raport care sa-l citesti in 20 de minute. Si atunci va intreb: aveti in raport asa date: “In ultimele trei luni s-a intensificat procesul si a crescut cu 9% fata de anul 2006 si perioada decembrie 2006 exportul cu atitea procente.” Ca sa incluzi aceste cifre in raport trebuie sa le calculezi. Cine le-a calculat? Cind si in cit timp si pentru ce le-ati inclus? Si daca le-a facut comisia, de ce toate acestea impune Guvernului sa promoveze?

Nu sinteti Prim-ministru, nici din Guvern, sinteti din Parlament. Ce trebuie sa faca Parlamentul ca bugetul sa fie la locul lui, sa fie de folos tarii? Ati copiat nota informativa aici, ati cheltuit hirtie, ati folosit oamenii.

 

Domnul  Nicolae Bondarciuc:

El va fi de folos tarii. In primul rind, vreau sa va raspund ca noi ne folosim de datele statistice.

 

Doamna  Valentina Cusnir:

Este nota informativa din cartea aceasta cu bani publici facuta.

 

Domnul  Nicolae Bondarciuc:

Toate datele sint luate din datele statistice.

 

 

 

Doamna  Valentina Cusnir:

Le-ati copiat si veniti si ne prezentati noua aici. Si mai purtati si distinctie de stat pentru ca lucrati foarte bine.

Multumesc.

 

Domnul  Nicolae Bondarciuc:

Eu am o rugaminte la dumneavoastra, fiti mai calma, o sa va mearga.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,

Da, sustin si eu aceasta rugaminte, mai calm, fara exces de emotii.

Microfonul nr.5, va rog.

 

Domnul  Vlad Cubreacov:

Multumesc,domnule Presedinte.

Stimate domnule presedinte Bondarciuc,

Proiectul Legii bugetului pe anul 2008  prevede la capitolul “Activitati de politica externa” – 246 milioane de lei, ceea ce inseamna aproximativ 15,3 milioane de euro. In cea mai mare parte, ca structura, acesti bani sint prevazuti pentru achitarea platilor de arenda pentru ambasadele noastre. Vreau sa va intreb: daca dumneavoastra, la comisie, impreuna cu Guvernul, cu Ministerul Finantelor si, mai ales, cu Ministerul Afacerilor Externe si Integrarii Europene, ati examinat posibilitatea ca Republica Moldova sa achizitioneze, cel putin, cit un sediu anula pentru a diminua cheltuielile de arenda? Se cunoaste ca uneori arenda pe un an de zile este echivalenta cu pretul unui imobil.

De aceea, ma intereseaza acest aspect, pentru ca cifra nu creste considerabil fata de anul trecut. Se prevede doar 1 milion de lei pentru achizitia unui apartament, dar nu stim unde, in ce tara, pentru unul din angajati. Nu stiu daca poti lua intr-o tara occidentala sau chiar in Rusia un apartament cu 1 milion de lei. Cum explicati dumneavoastra aceasta situatie? Si daca nu credeti ca ar trebui sa descifram putin aceste 246 de milioane, prevazind achizitionarea cel putin a unui sediu pentru una dintre cele 20 si ceva de ambasade ale Republicii Moldova?

Multumesc.

 

Domnul  Nicolae Bondarciuc:

In primul rind, vreau sa mentionez ca in Legea bugetului sint sursele pentru a achizitiona apartamente. Acesta e un moment. Si al doilea moment. Au fost alocatii, tinind cont de posibilitatea bugetului de stat. In ultimii ani, cred ca cunoasteti, au fost procurate sedii in citeva tari. Dar in viitor, luind in considerare veniturile bugetului, o sa vedem. Pe anul viitor sursele nu prevad acestea.

 

 

Domnul  Vlad Cubreacov:

Domnule presedinte al comisiei,

Eu nu pot fi de acord cu dumneavoastra. Nu numai pentru aceasta am iesit la microfon. Vreau sa amintesc ca acest Parlament a votat, de exemplu, alocarea a
103 milioane, ceea ce inseamna aproape jumatate din toate cheltuielile pentru toate activitatile noastre de politica externa pe durata unui an pentru achizitia unui avion sau pentru marirea capitalului social la Directia aviatiei civile  sau “Air-Moldova”. De aceea, eu nu cred, avind un excedent bugetar, atunci cind ne-am fixat o prioritate din integrarea europeana si ajustarea legislatiei si practicilor la standardele europene sa neglijam acest domeniu, care este mai mult decit important.

 

Domnul  Nicolae Bondarciuc:

Eu sint de acord cu dumneavoastra. Dar, in viziunea dumneavoastra, acest moment e cel mai important. In viziunea altor deputati sint alte momente importante.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Vladimir Filat:

Multumesc, domnule Presedinte.

O intrebare scurta.

Domnule presedinte Bondarciuc,

Eu ma bucur ca ati rezistat pina acum. Vizavi de garantiile de stat, domnule Bondarciuc, este preconizat deja, a fost discutat in contradictoriu si adoptata recent Legea, dar in bugetul pentru 2008 deja este prevazuta o suma – 10,9 milioane dolari. Eu am o intrebare in acest sens: daca v-ati clarificat cumva, in comisie, deja sint beneficiarii sumei? Fiindca este o suma foarte fixa – 10,9 milioane de dolari. Sau este vreun proiect deja destinat? Exista un mecanism dupa care se vor acorda aceste garantii de stat s.a.m.d.?

 

Domnul  Nicolae Bondarciuc:

Acestea sint datoriile vechi.

 

Domnul  Vladimir Filat:

Care?

 

Domnul  Nicolae Bondarciuc:

Din 1997 – 1998. Din acei ani. Noi garantii nu se prevad.

 

Domnul  Vladimir Filat:

Eu stiu ca pina in 2001.

Domnul  Nicolae Bondarciuc:

Da.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.1.

 

Domnul  Mihail Pop:

Sint cheltuieli pentru garantiile activate, pentru care Guvernul deja si-a asumat in anii pina in 1997. Pentru agentii economici care nu isi pot onora obligatiunile si garantia este data de Guvern, Guvernul achita acolo.

 

Domnul  Vladimir Filat:

Eu am o rugaminte, pentru urmatoarea lectura ar fi bine si noi, deputatii, sa avem informatie, care sint acei agenti s.a.m.d., ca sa cunoastem.

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.2.

 

Domnul  Dmitri Todoroglo:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule presedinte al comisiei,

Avind in vedere ca astazi va fi aprobata partea de venituri si cheltuieli, dar pina cind o sa fie aprobat proiectul in lectura a treia, o sa fie discutat si proiectul Legii cu privire la redresarea situatiei economico-financiare a unor organizatii din sfera stiintei si inovarii. Costul acestui proiect este de 1 milion de dolari. In buget nu este prevazuta nici o copeica, nici un banut.

De aceea, ar fi bine ca, prin examinarea, pregatirea proiectului pentru lectura a treia, vor fi redresare si acest document o sa fie primit, discutat, trebuie sa avem bani de unde sa realizam cerintele acestei legi care o sa fie adoptata. In modul stabilit noi o sa trimitem, dar am vrut ca sa fie si stenograma pentru Ministerul Finantelor. Din cauza ca acest document a fost discutat la Guvern pe data de 18 septembrie, bugetul a fost aprobat pe data de 27 septembrie si in buget e clar ca, daca a fost mai inainte, trebuie sa fie prevazut acest 1 milion de dolari, pentru acoperirea acestor cheltuieli, care vor fi dupa adoptarea acestei legi.

 

Domnul  Nicolae Bondarciuc:

Da, bineinteles, daca va fi aprobata legea despre care vorbiti dumneavoastra, o sa prevedem.

 

Domnul  Dmitri Todoroglo:

Da, in lectura a treia aceste cheltuieli o sa fie prevazute in buget.

Domnul  Marian Lupu:

Si ultima interventie la intrebari.

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Valeriu Guma: 

Multumesc, domnule Presedinte.

Николай Федорович,

ничего личного. Мы работаем очень хорошо. Comisia lucreaza, domnule presedinte, foarte bine. Doua saptamini jumatate – trei, intr-adevar, am fost antrenat in studierea bugetului.

Nicolai Fiodorovici,

Totusi, spuneti, va rog, dumneavoastra, ca specialist, cum puteti aprecia veniturile prognozate in buget de la privatizare si de la defalcarile intreprinderilor de stat, societatilor pe actiuni? Totusi, 90 de milioane, care sint prevazute, de la privatizare, cineva a spus ca 7 milioane de dolari sau euro. Magazinul “Unic” costa mai mult. Si vreau sa citez cum a spus si un demnitar de la noi: “Ca, totusi, Parlamentul nu este o masina de vot, care sa ne puna in situatii.”

 

Domnul  Nicolae Bondarciuc:

Pot sa raspund?

 

Domnul  Valeriu Guma:

Da, va rog frumos. Si ar fi bine sa avem de la Guvern, nu stiu, pentru lectura a treia, o explicatie clara, ce se prevede, care sint planurile, de ce asa putin?

 

Domnul  Nicolae Bondarciuc:

La prima intrebare. Daca o sa ne referim la dividende si defalcarile de la intreprinderile de stat. In proiectul bugetului se majoreaza de doua ori. Au fost
20 acum sint 40 de milioane. Dar cu dividendele deja a explicat domnul ministru Dodon.

 

Domnul  Valeriu Guma:

Parerea dumneavoastra.

 

Domnul  Nicolae Bondarciuc:

Da, eu sint de acord cu dinsii.

 

Domnul  Valeriu Guma:

Dar privatizare.

 

 

 

Domnul  Nicolae Bondarciuc:

Rabdati. Din contul anului curent sint platite dividendele. Si trebuie sa vedem, noi putem sa acumulam in anul viitor restul de la cele care au fost platite anul curent si care o sa avem la 1 ianuarie 2008.

Dar ceea ce se refera la privatizare. Eu sint la curent ca Guvernul acum pregateste un set de intreprinderi, s-a facut evaluarea, pregatesc toate documentele. Cifra care este pusa, 90 de milioane, ea, evident, din punctul de vedere al dumneavoastra, e mica, din punctul de vedere al altora e normala. Noi, vedeti, trebuie sa iesim din conjunctura si sa nu privatizam, pur si simplu. Dar republica sa aiba din aceste privatizari rezultate bune. Si sa avem investitor bun, si sa punem in activitate aceasta intreprindere. Daca o sa avem mai multe venituri, noi o sa acoperim deficitul bugetului din aceste surse.

 

Domnul  Valeriu Guma:

Multumesc, domnule presedinte al comisiei.

 

Domnul  Marian Lupu:

Si, intr-adevar, ultima.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule presedinte al comisiei,

Noutatile bugetului, desigur, sint cele mai placute, macar ca noi totusi avem vreo 4 ani de zile de cind vorbim de aceasta problema, am in vedere deputatii din opozitie. Eliberarea de TVA la utilaj s.a.m.d. si proiect, dupa 4 ani de zile am ajuns astazi cind, totusi, s-a infaptuit acest eveniment. Eliberarea taxei pe valoare, restituirea, mai bine zis, a taxei pe valoarea adaugata pentru anul viitor la investitiile capitale. S-a efectuat un calcul, care aproximativ va fi suma investitiilor capitale pentru anul 2008 asteptate si care va fi suma necesara de a fi restituita taxa pe valoarea adaugata?

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Vreau sa va spun ca calcule noi pe ziua de astazi nu avem, dar suma de a restitui TVA in total avem 1 miliard 460 de milioane.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Aceasta e in total...

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Foarte si foarte aproximative. In dependenta de investitii care o sa avem in sectoare.

Domnul Alexandru Oleinic:

Anul trecut noi am avut 1 miliard 100, pentru anul viitor noi planificam
1 miliard 400. In diferenta aceasta, luind in considerare ca totusi 8 miliarde 800 noi avem in genere veniturile de la taxa pe valoarea adaugata in veniturile pe anul 2008, cam nu se vad efectele politicii fiscale propuse anume la restituirea taxei pe valoarea adaugata.

Eu de ce intreb, noi avem o practica foarte concreta la restituirea taxei pe valoarea adaugata, poate acum Ministerul Finantelor a inceput sa corecteze, dar totusi ar fi foarte bine ca sa stim macar aproximativ de la acest compartiment, fiindca
intr-adevar vreau sa va spun ca e o noutate foarte buna pentru buget.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Da, vreau sa va spun ca noi prima data am introdus in legislatie aceste momente.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Corect.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Si primul an 2008 cind investitorii o sa ...

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Aceasta e unica bunatate care este in bugetul ... si tot e impinsa de noi, din opozitie.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Stimate domnule coleg,

Vreau sa va spun ca nu e unica bunatate. Daca o sa cititi atent bugetul, o sa vedeti si altele.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Bine.

Domnule presedinte,

Ultima intrebare, a doua. Recent domnul Presedinte Voronin, in emisiunea la NIT, a declarat foarte oficial - Moldova avea 10 bugete tenebre care erau in economia nationala si in ultimii ani unionarea actuala a scos 7 bugete din economia tenebra. Daca sa luam chiar 2001, cind erau 4 miliarde bugetul anual, anul acesta... au trecut 5, 4 ani de zile, 7 ani de zile, in 7 ani de zile 28, noi avem 14 miliarde. Unde e diferenta, Nicolai Feodorovici, si cum apreciati dumneavoastra relatarile date de Presedintele tarii?

 

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Daca o sa va uitati atent la bugetul in 2001 o sa vedeti ca ati numit gresit cifra.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

4 miliarde, Nicolai Feodorovici.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc: 

Da, da, gresit.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Cifra oficiala.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Daca o sa comparati, o sa vedeti ca deja este depasire de citeva ori.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Domnule presedinte,

Va multumesc.

Nu, nu, pauza nu facem. Eu ma gindesc: cu luari de cuvint sau la vot.

Microfonul nr.5, de procedura, va rog.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu sint convins ca dumneavoastra sinteti un presedinte de Parlament care acceptati promovarea practicilor avansate din Europa. Si in Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei lista oratorilor se anunta sau se da la mina sa stim macar care va fi ordinea luarii de cuvint. Este important, fiindca de citeva ori am observat manipulari cu aceasta lista. Adica, ar fi important s-o stim.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Evident, veti sti, fiindca eu am sa evoc numele fiecaruia care se invita la tribuna centrala si in modul acesta vom cunoaste toti vorbitorii.

Bine. Pentru inceput, stimati colegi, am convenit ca vor lua cuvintul reprezentantii fractiunilor, dupa care – luarile de cuvint ale deputatilor cu pozitia sau exprimarea pozitiei proprii. O invit la tribuna centrala pe doamna Eugenia Ostapciuc.

 

Doamna Eugenia Ostapciuc:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Doamnelor si domnilor,

Discutarea si adoptarea bugetului de stat al tarii pentru anul urmator, conform articolului 66 din Constitutie, fac parte din atributiile de baza ale Parlamentului si respectiv a fiecarei componente politice a legislativului, a fiecarui deputat in parte.

Nu ma indoiesc de faptul ca si de aceasta data colegii din fractiunile de opozitie, chiar daca nu voteaza bugetul, participa activ la dezbaterile lui, in primul rind, din punct de vedere critic. Este o practica obisnuita a opozitiei care isi poate permite luxul de a promite alegatorilor orice stiind ca nu va participa si la realizarea promisiunilor.

Dar sarcina noastra, a fractiunii majoritare, care poarta raspundere politica pentru elaborarea, adoptarea si executarea principalelor legi financiare ale statului este una cu mult mai complexa si cu mult mai responsabila. De aceea, putem spune cu certitudine ca anii de cind ne aflam la guvernare au fost ani de crestere si ascensiune atit pentru economie, cit si pentru sfera sociala a tarii.

In perioada respectiva, am asigurat o crestere a produsului intern brut cu circa 6, 7 la suta anual, s-a obtinut o diminuare a inflatiei de circa 3 ori si mentinerea ei la nivelul de 8, 10 la suta. Bugetul de stat s-a majorat de la circa 3,5 miliarde de lei in 2001 pina la 14,6 miliarde pentru anul viitor sau de aproape 5 ori.

Executarea bugetului de stat a fost realizata permanent cu o depasire substantiala de pina la 1 miliard de lei. Oricare ar fi invinuirile aduse de opozitie, de opozantii nostri, aceste rezultate sint evidente si nu pot fi negate de nimeni si denota corectitudinea si coerenta politicilor promovate de guvernare.

Doamnelor si domnilor,

Proiectul Legii bugetului de stat pentru anul 2008 este expresia financiara a tuturor reformelor desfasurate in ultimul timp atit in domeniul economic, cit si in cel social. In el s-au reflectat firesc un sir intreg de acte legislative cu caracter economic, adoptate de Parlament pe parcursul ultimilor doua sesiuni si menite sa impulsioneze activitatile economice si programele cu caracter social.

Este vorba despre Legea cu privire la principiile de baza de reglementare a actiunilor de intreprinzator, legile privind activitatea de audit, contabilitate, gestionare si deetatizarea patrimoniului de stat si mai ales despre initiativele lansate de Presedintele Vladimir Voronin privind liberalizarea economica si altele.

Aceste acte au un caracter cu adevarat revolutionar si vor contribui cu siguranta la atingerea obiectivelor trasate de guvernare. Stabilirea unui mediu de afaceri si investitionar mai atragator, crearea locurilor noi de munca, cresterea bunastarii populatiei tarii noastre, siguranta in ziua de miine, optiunea europeana.

Proiectul bugetului prevede o crestere a veniturilor de circa 23% sau cu aproape 2,6 miliarde de lei fata de anul 2007 si aceasta in conditiile introducerii de la anul viitor a unor facilitati fiscale fara precedent cum ar fi:

– cota zero la impozit pe venit din activitatea de intreprinzator;

– cote mai mici ale impozitului pe venitul persoanelor fizice;

– majorarea scutirilor personale si altele.

In total scutiri fiscale, stimata audienta, se estimeaza la circa 2 miliarde de lei. Evident, aceasta diminuare radicala a poverii fiscale va conduce in mod sigur in anii urmatori la asigurarea cresterii economice durabile.

Onorata auditoriu,

Majorarea partii de venit a bugetului are drept consecinta aprecierea considerabila a partii de cheltuieli, care in 2008 va constitui aproape 14,9 miliarde de lei sau cu 22% mai mult decit se preconizeaza pentru anul curent. Cu alte cuvinte, in 2008 se vor utiliza pentru necesitatile statului si ale cetatenilor cu circa 2,7 miliarde de lei mai mult decit in anul de fata. Diferenta este aproape egala, vreau sa atrag atentia, cu tot ce s-a cheltuit in aceste scopuri in anul 2000. Cred ca cifrele vorbesc de la sine.

Acest lucru se va demonstra si mai clar atunci cind vom examina proiectul bugetului in lectura a treia pe capitole si articole. Astazi tin sa amintesc doar citeva pozitii care demonstreaza orientarea majora a bugetului spre solutionarea problemelor sociale. Este prevazuta o suma de aproape 1 miliard 200 milioane de lei pentru realizarea Legii privind sistemul de salarizare in sectorul bugetar, ceea ce va conduce la majorarea salariului, in primul rind, pentru pedagogi si medici.

Se vor majora alocatiile pentru programele sociale. Astfel, din bugetul de stat se vor finanta cheltuielile pentru odihna de vara a copiilor, masurile de combatere a somajului, sporesc alocatiile pentru compensarea pierderilor suferite de persoanele supuse represiunilor, pentru rambursarea creditelor preferentiale de care beneficiaza persoanele cu merite deosebite. Acordarea de compensatii unor categorii de populatie pentru conectarea la reteaua de gaze naturale, va continua practica de indexare a pensiilor, a depunerilor cetatenilor in Banca de Economii.

Vor spori indemnizatiile pentru nasterea si cresterea copiilor, pentru invalizi si participantii la lichidarea consecintelor avariei de la Cernobil. Vor creste, de asemenea, alocatiile pentru stiinta, cultura, educatie, inclusiv alimentarea copiilor, achitarea burselor elevilor din sistemul invatamintului profesional pentru majorarea planului de admitere in institutiile de invatamint superior cu burse de la stat, indemnizatiile pentru pedagogi tineri etc.

O caracteristica a documentului este prevederea de mijloace pentru programele prioritare ale Guvernului. Astfel, o crestere semnificativa cu circa 55 la suta se atesta la cheltuielile din ramura transportului si gospodariei drumurilor. In conformitate cu conceptia dezvoltarii regionale, adoptata de noi anul trecut, pentru prima data in buget sint prevazute circa 130 milioane de lei pentru sustinerea programelor importante din teritoriu.

Pentru investitii capitale in constructii de la bugetul de stat vor fi directionate aproape 1,3 miliarde de lei sau cu 70 la suta mai mult decit in anul curent. Una din directiile noastre prioritare de activitate este redresarea situatiei in agricultura, transformarea ei intr-o ramura prospera, performanta.

In proiectul de buget pentru anul viitor pentru aceasta ramura sint prevazute circa 722 milioane de lei. Pentru comparatie, stimata audienta, pe anul 2001 se prevedeau mijloace de sustinere in agricultura in suma mai mica de 100 milioane de lei. Peste 270 de milioane vor constitui suportul sectorului agrar. Statul va ajuta si in continuare la plantarea vitei de vie, altor culturi multianuale, implementarea noilor tehnologii agricole, dotarea satului cu tehnica performanta si ingrasaminte, extinderea suprafetelor protejate de grindina, dezvoltarea sectorului diagnostica veterinara si altele. Dar sa nu uitam ca aceasta ramura s-a aflat multa vreme intr-un declin permanent si de aceea redresarea ei cere si mijloace substantiale, dar si timp. Plus la aceasta, este necesar de a lichida consecintele secetei care ne-a afectat in anul de fata.

Doamnelor si domnilor,

Desigur, in procesul executarii bugetului trebuie sa actionam cu insistenta si pe parcursul anului viitor, sa majoram substantial partea de venituri si de cheltuieli a bugetului. Totodata, trebuie sa avem grija de folosirea cit mai judicioasa a mijloacelor acumulate in buget.

La sedinta de astazi sarcina noastra este sa adoptam cifrele principale ale bugetului de stat pentru anul 2008. Consideram ca sint niste cifre reale, calculate minutios, care reflecta posibilitatile obiective ale economiei la etapa actuala si, concomitent, pot asigura buna functionare a tuturor ramurilor bugetare.

Va multumesc pentru atentie.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, il invit la microfonul central de domnul Urechean.

 

Domnul Serafim Urechean:

Iar acum, Nicolai Feodorovici, ma ascultati pe mine.

Domnule Presedinte al Parlamentului,

Stimati colegi si onorata asistenta,

In Republica Moldova, proiectul bugetului de stat pe anul 2008 este unul fara precedent in ce priveste egoismul politic, incoerenta si lacomia puterii centrale de a adjudeca resursele statului. Iata aprecierea generala a Fractiunii AMN care explica si faptul ca Fractiunea PCRM incearca sa ascunda de public dezbaterea pe acest subiect.

Guvernarea comunista vine cu un proiect de satisfacere a mofturilor Presedintelui sau Vladimir Voronin si ale favoritilor acestuia. Conceptual, viitorul buget de stat este cel mai puternic afectat la venituri de cele 3 initiative aventuriere ale Presedintelui, iar la cheltuieli – de distribuire a alocatiilor prin criterii politice, soldate cu centralizarea resurselor si strangularea financiara a autonomiei autoritatilor locale.

Iata adevarata esenta a proiectului pe care “Alianta «Moldova Noastra»” o declara din start ca fiind in contradictie cu prioritatile Republicii Moldova de reformare si gestionare a finantelor publice, de stimulare a cresterii social-economice reale si de integrare in comunitatea europeana. Iar amenintarea facuta de Voronin si Tarlev la adresa administratiilor locale necomuniste si a cetatenilor care le-au ales, se transforma astfel in politica de stat, fapt pe care il semnalez organismelor democratice europene si mondiale.

Consideratia, cum ca doar macroindicatorii bugetari ar reprezenta conceptul legii, este eronata si are scopul de a forta deputatii sa voteze cu ochii inchisi legea in prima si a doua lectura. E un simplu tertip care trebuie rasturnat, totusi, voi mentiona ca autorii proiectului musamalizeaza rezervele de completare a venitului la buget. De exemplu, se subestimeaza potentialul privatizarii si cel al veniturilor unor intreprinderi de stat care pot spori veniturile in buget.

Se exagereaza in schimb veniturile din initiativele libertine ale sefului comunist numai pentru a justifica aceste aventuri care aduc deocamdata doar pierderi la buget. Se dau prognoze inventate, cum ar fi si cea de crestere industriala cu scopul de a sustrage atentia de la declinul economiei reale ilustrat si prin trecerea deficitului la comertul extern de peste 2 miliarde de dolari americani.

Valoarea inflatiei anuale este irelevanta in raport cu cresterea galopanta a preturilor la produsele si serviciile de prima necesitate. Iar transformarea ratei de referinta a leului moldovenesc intr-un stimulent al cresterii economice ramine peste puterile Bancii Nationale din cauza actiunilor contrare ale Guvernului care se mentine pe afluxul de valuta trimisa in tara de la concetatenii nostri, goniti la munca peste hotare.

In general, textul proiectului e plin de lacune si-i incurcat, de parca ar urmari scopul sa dezorienteze participantii si observatorii procesului bugetar. Este greau de ascuns insa dezechilibrul bugetar intre autoritatile publice centrale si cele locale. Pentru bugetele teritoriilor se propun transferuri de la bugetul de stat ce insumeaza circa 2,76 miliarde de lei, iar dupa excluderea lor limita cheltuielilor pe autoritatile publice de la centru ramin la cota de peste 12,12 miliarde.

O concentrare fara precedent in proportie de aproape unu la cinci a finantelor publice, menite sa transforme primariile, raioanele si municipiile in ostatici dependenti financiar de puterea centrala. Si aceasta in conditiile in care e tot mai evidenta ineficienta guvernarii, criza unor politici guvernamentale si lipsa altora.

Frinarea reformei in administratia publica centrala. In acest context e sugestiv ca municipiului Balti, ramas sub comunisti, i se propun de la bugetul de stat aproape 130 milioane de lei, cu 29% mai mult decit capitalei, unde majoritatea o pastreaza fortele democratice.

Chisinaul e abandonat in fata datoriilor facute prin comenzi de sus la complexul “Eternitate”, linia de troleibus electoral, lacul “Valea Morilor”, care este uscat si va ramine inca mult inainte asa. Majorarea tarifelor la caldura si multe, multe alte aventuri initiate de sus. Se vede ca milioanele promise de comunisti au fost redirectionate o data cu  fostul lor candidat, la apa si canalizare.

Apropo, in 2008 de abia se prevede proiectarea statiei de epurare din Soroca. Si nici un progres nu se mai prevede la Statia din Chisinau. Iar la Criuleni se asteapta o noua catastrofa ecologica cu scurgeri masive de impuritati in riul din care se alimenteaza cu apa, inclusiv capitala tarii noastre.

Tin sa atrag atentia asupra unui adevarat fenomen care afecteaza integral teritoriile la nivelul tuturor raioanelor, al multor orase si sate, dar lucrarile publice  in derulare au un sold al restantelor de finantare cifrat la 416 milioane de lei, iar proiectul pe 2008 le propune in total pentru investitii, reparatii si procurari capitale putin peste 142 de milioane, dintre care partea leului peste 74 milioane sint alocate tot municipiului Balti. Si iarasi finantarea investitiilor capitale si a reparatiilor prin autoritatile centrale se ridica la 1 miliard 218 milioane de lei, aproape de 9 ori mai mult decit in cadrul bugetelor locale.

Expresia concreta a ignorantei Guvernului am s-o dau prin cazul de la Capriana. Unde se valorifica milioane de dolari pentru restaurarea Complexului Monastic, iar acei 250 de copii din sat ramin inca din anul 1992 fara gradinita. Dar mai sint inca sute asemenea exemple. Ca sa revin la o alta mare problema, subventiile pentru agricultori sint reduse cu 116 milioane fata de volumul alocat in anul curent, contrar oricarei logici si angajamentelor oficiale de a remedia efectele  secetei din 2007.

Este diminuat si volumul calculat pentru majorarea salariului in sectorul bugetar cu 2,2 – 2,5 %, aceasta reducere are loc nu numai din contul optimizarilor de personal, ci si reflecta tendinta de stagnare a cresterii salariale pe fundalul cresterii inflatiei preturilor, care devalorizeaza si majorarile salariilor operate. Ne convingem si in acest caz ca sint compromise si Strategia de crestere economica si reducere a saraciei, si toate proiectele populiste pe care Presedintele tarii... de tipul “Satul Moldovenesc” si toate celelalte.

Fractiunea “Alianta «Moldova Noastra»” are temeiul pentru a declara proiectul bugetului de stat pe 2008 inacceptabil la nivel conceptual. Insistam ca el sa fie remis in comisii pentru un termen minimum necesar pentru ca el sa fie perfectat in urma unor dezbateri serioase si publice inclusiv la radio si televiziunea nationala. Conditia noastra categorica este de a reorienta spre bugetele de nivelurile I si II cel putin
500 milioane de lei, finantarile raportate la prerogativele directe ale autoritatilor locale. Reluam si propunerea de a suplimenta cu cel putin 300 milioane de lei subventionarea agriculturii si initiativa de majorare esentiala pe principii progresive a alocatiilor pentru nasterea copiilor.

In caz de ignorare a acestor cerinte, Fractiunea “Alianta «Moldova Noastra»” va aplica toate metodele posibile pentru a preveni adoptarea unui buget de stat construit in interesul puterii comuniste si in detrimentul tarii.

Va multumesc frumos pentru atentie.

 

Domnul  Marian Lupu:

Il invitam la tribuna centrala pe domnul Guma, grupul Partidul Democrat.

 

Domnul Valeriu Guma:

Domnule Presedinte,

Stimati deputati,

Onorata asistenta,

Bugetul pentru anul 2008 vine sa confirme stabilirea unei situatii contradictorii in realizarea rolului statului. Pe de o parte, se promoveaza o liberalizare pe partea de venituri, pe de alta parte, se mentine un nivel inalt al angajamentelor statului pe partea de cheltuieli. In teorie si in practica internationala micsorarea nivelului de impozitare este insotita si de reducerea unor angajamente.

In situatia in care eforturile sint unilaterale, ma intreb care este durabilitatea modelului promovat. Probabil, cea mai mare curiozitate ce tine de bugetul pe anul 2008 este: care va fi impactul initiativelor de liberalizare, anuntate in primavara acestui an? Care sint costurile si cine le va suporta? Care sint beneficiile si cui ii revin? Era evident ca introducerea cotei zero la impozitarea venitului reinvestit va rezulta in scaderea veniturilor la buget.           

Mai grav este insa ca o mare parte din aceste pierderi revin bugetelor administratiei publice locale. Ponderea in PIB a veniturilor bugetelor locale fara transferuri s-a micsorat de la 5,2 in 2007 pina la 4,2 in 2008. Chiar daca aceste costuri se vor compensa prin sporirea transferurilor de la bugetul de stat, autonomia financiara si asa redusa va fi limitata si mai mult. Asa ca dilema cu costurile s-a clarificat foarte repede. Mai dificile sa edificam beneficiile.

Un obiectiv important al reformei este reducerea presiunii fiscale. In acelasi timp, evolutia presiunii fiscale trebuie evaluata in contextul bugetului public national si nu doar prin prisma impozitului pe venit din activitatea de intreprinzator. In ultimii ani, cota veniturilor fiscale a bugetului public national in PIB a fost in continua crestere. In 2004 – 29,4%, ca sa avem in 2008 – 34,4, lucru care vorbeste despre majorarea presiunii fiscale.

In opinia mea, rezultatele politicilor fiscale promovate in ultimii ani trezesc confuzii. Reformele nu sint bine coordonate intre ele. Mai mult decit atit, eforturile de politica fiscala nu sint insotite de reforme si in alte domenii. O alta trasatura a bugetului propus, care se cere a fi mentionata, este pastrarea in continuitate a dependentei bugetului de stat de impozitele indirecte si, in principal, de TVA la importuri. Aceasta situatie contribuie la sporirea vulnerabilitatii bugetului in caz de declin al consumului. De altfel, precum si bugetul, asa si intreaga noastra economie este in continua dependenta, excesiva de consum.

Nu este clar cum politicile fiscale promovate de Guvern vor contribui la reducerea acestor riscuri. Continuind la capitolul venituri o intrebare care se impune si tine de politica de imbunatatire a gestionarii patrimoniului public. Informatia Ministerului Finantelor privind situatia economico-financiara pe 2006 a intreprinderilor de stat si a societatilor pe actiuni cu cota majoritara de participare a statului, prezinta un tablou putin imbucurator si cere o luare de atitudine din partea Guvernului.

Planurile reale ale Executivului de a imbunatati gestionarea activelor publice se regasesc in cifrele din proiectul bugetului. Pe de o parte, se micsoreaza valoarea mijloacelor de vinzare a patrimoniului public in 2007, lucru care nu poate fi interpretat ca intensificare a procesului de privatizare. Pe de alta parte, se prognozeaza o reducere a defalcarilor din portofoliul net a intreprinderilor de stat, precum si in dividendele aferente cotei de participare al statului in societatile pe actiuni. Ar fi util sa se dea o explicatie acestor cifre si cum ele se inscriu in politica recent aprobata cu privire la deetatizarea si imbunatatirea gestionarii proprietatii publice.

Daca la capitolul “venituri”, totusi avem unele experimente reusite, la capitolul cheltuieli exista o stabilitate de invidiat. Chiar daca Guvernul, in documentele sale de politici, vorbeste despre prioritati noi in dezvoltarea tarii, bugetul se construieste  dupa acele vechi. Un exemplu elocvent sint investitiile publice, in special in infrastructura. De citiva ani, Guvernul declara infrastructura o prioritate, insa acest lucru intirzie sa fie reflectat adecvat la buget, inclusiv in proiectul pentru 2008.

In acest context, ar trebui sa ne punem intrebarea: ce impediment este mai mare pentru investitiile interne si externe? Infrastructura proasta sau nivelul inalt al impozitelor? Nu sint nici pe departe sigur ca, prin proiectul bugetului discutat astazi, se ofera un raspuns corect la aceasta intrebare. Un exemplu impunator este evolutia cheltuielilor pentru sectoarele sociale. De citiva ani incoace ne mindrim cu totii ca avem un buget social, lucram laudabil, in special dupa reducerea majora a cheltuielilor sociale in primii ani de tranzactii. Intrebarea este, insa, daca sporirea esentiala a serviciilor prestate sint de o inalta calitate. Analiza evolutiei indicatorilor sanatatii si educatiei nu reflecta o dinamica pozitiva in acest sens.

Cred ca se vorbeste mai mult de zece ani despre necesitatea reformarii sistemului social, dar se pare ca ii mult mai simplu de a irosi banii publici, decit a duce la bun sfirsit aceasta reforma. In acelasi timp, sporirea in continuitate a cotei cheltuielilor pentru sectoarele sociale conduce la stabilirea unui dezechilibru bugetar, afectind perspectivele de crestere economica ale tarii pe viitor. Este de mentionat ca problema ineficientei este caracteristica si pentru cheltuielile de ordin economic.

In special, o categorie importanta a acestor cheltuieli o constituie mijloacele pentru subventionarea in agricultura. Reformarea mecanismului de acordare a acestor subventii este pe agenda Guvernului din 2001, ca astazi sa citim iarasi ca mecanismul va fi prezentat mai tirziu. Trebuie sa constat ca, din pacate, performanta destul de buna de acumulare a veniturilor la buget, datorata conjuncturii economice favorabile, nu reprezinta o motivare suficienta pentru Guvern de a examina serios problema utilizarii cit mai eficiente a resurselor publice. 

O intrebare separata este prognoza macroeconomica, care sta la baza bugetului. In general, in ultimii ani cifrele aprobate in buget difera mult de cifrele executate. Chiar daca in cazul veniturilor aceasta diferenta este pozitiva, oricum este necesara o prognozare mai exacta la etapa de pregatire a bugetului. Un comentariu specific tine de rata inflatiei prognozata pentru 2008, care,tinind cont de experienta ultimilor ani pare a fi prea optimista.  

In final, as dori sa revenim la problema relatii intre bugetul de stat si bugetele autoritatii publice locale si autonomiei financiare sau mai bine zis la lipsa acesteia. Desi Guvernul recunoaste ca in cadrul de cheltuieli pe termen mediu pentru anii 2008–2010, citez: analiza bugetelor unitatilor administrative denota ca baza fiscala a acestora ramine a fi insuficienta pentru acoperirea cheltuielilor, ci trebuie suportate din contul acestor bugete.

Actiunile Guvernului vin sa contrazica aceasta constatare. In anul 2008 se prevede ca 56%  de venituri in bugetele locale vor proveni din transferuri. Nu putem sa acuzam la nesfirsit autoritatile publice locale de lipsa de capacitate de a administra fondurile publice, daca nu le oferim posibilitatea reala de a demonstra aceasta capacitate.

Concentrarea in continuare a resurselor publice la nivel central este incompatibila cu declaratia Guvernului cu privire la transformarea dezvoltarii regionale in prioritate nationala. Trezeste intrebari si modul in care va fi administrata suma de 130 de milioane de lei, a fi transferata la Fondul National pentru dezvoltarea regionala in situatia in care nici Fondul si nici Consiliul National de coordonare a dezvoltarii regionale, responsabili de administrarea mijloacelor, nu sint create.

Fractiunea Partidului Democrat a inaintat citeva initiative de majorare, in dependenta de aceea cum se va lua decizia si se va vota, noi vom lua decizia: sustinem sau nu proiectul bugetului.

Va multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Domnul Cubreacov, grupul PPCD.

 

Domnul  Vlad Cubreacov:

Domnule Presedinte,

Doamnelor si domnilor deputati,

Onorata asistenta,

Acum cind trebuie sa votam principala lege a anului, cea a bugetului de stat, constatam cu regret ca proiectul nu este suficient de bine echilibrat, nu este nici atit de realist pe cit ne-am fi dorit cel putin in comparatie cu proiectele de buget din anii anteriori. In consecinta, acei care ramin in paguba sint oamenii simpli, institutiile si mai ales administratiile locale din aceasta tara.

La o analiza atenta si principiala a proiectului, putem constata ca Guvernul ne rezerveaza in continuare, din pacate, statutul de tara bananiera, condamnata sa traiasca din consum, nu din productie si servicii. Constatam ca multe dintre veniturile bugetare vor fi ratate. 92,7% din acumularile la buget provin din impozitarea consumului prin TVA, accize si taxe vamale, iar in structura impozitarii consumului 80% constituie impozitarea marfurilor de import nu a productiei autohtone.

Circa 1 milion de concetateni ai nostri au fost constrinsi sa imigreze in strainatate pe motive economice, dupa cum bine se cunoaste. Ei sint acei care asigura direct si indirect 97 la suta din veniturile bugetare. Astfel, Guvernul Tarlev –2 este un Guvern al imigrantilor dislocat in Republica Moldova. Ca sa facem o gluma putem spune ca Republica Moldova este, prin emigrantii sau economici, o tara deja integrata in Uniunea Europeana, intrucit are un buget format din banii acumulati in Uniunea Europeana.

Veniturile la buget sint estimate dupa cum s-a mai spus aici de catre antivorbitori. Din 2003 incoace Guvernul planifica venituri inferioare celor reale cu 10 – 20%, ceea ce indica o incapacitate de prognoza economica corecta sau reaua intentie de a cheltui banii publici inegal, netransparent pe principii clientelare, pentru ca oricum fractiunea majoritara va aproba orice rectificare bugetara in procedura simpla oricind i se va cere. Incasarile din TVA de la marfurile de import sint subestimate cu cel putin 400 milioane de lei.

Urmind tendintele conturate in economie, importurile nu vor creste cu 15%, cum spune Guvernul, dar cu cel putin 25%. Pe de alta parte, cota zero la impozitul pe venitul reinvestit al persoanelor juridice va avea ca efect scoaterea din umbra a cel putin 4 miliarde de lei reinvestiti in procurarea de tehnica si echipamente de import, bineinteles impozabile.

Din cauza deciziei iresponsabile inca din 2005 de a aplica TVA la utilaje   si echipamente, care sint un factor de dezvoltare pentru tara, Guvernul stie ca va reusi sa incaseze circa 600 de milioane de lei de la aceasta pretinsa liberalizare a economiei. Adica e vorba de o jupuire ceva mai delicata. Guvernul si-a recunoscut partial greseala si planifica pentru anul viitor sa restituie TVA pentru investitiile efectuate in afara Chisinaului si Baltului.

Problema e ca, in afara acestor doua municipii, practic, nu exista activitate economica robusta si importanta. Este ingrijorator modul de gestionare a proprietatii publice. Am atras atentia asupra acestui fapt si anul trecut. Posedind proprietatile in valoare de 23 miliarde de lei, Guvernul estimeaza pe anul urmator incasari de
172 milioane de lei, adica de citeva ori mai mici decit minimul de necesar.

Asa cum problema dureaza de ani de zile, intelegem ca aceasta situatie se explica nu atit prin incompetenta, dar prin interese ascunse si complicitati. Aici ar fi cazul sa se implice Procuratura Generala, pentru a verifica modul de gestionare a bunurilor publice.

La capitolul cheltuieli, observam ca, in pofida existentei pe hirtie a unei strategii de gazificare a satelor noastre, in mod surprinzator pentru anul 2008 Guvernul nu aloca aproape deloc bani pentru gazificare. In 2005, am alocat pentru acest scop 243 milioane de lei, in 2006 – 203 milioane. Stiind ca sute de localitati nu sint inca gazificate, vedem ca vom primi bani, in special, comunele conduse de primarii comunisti si aceasta geografie nu cred ca este intimplatoare.

Pe de alta parte, statul a alocat pina acum circa 500 milioane de lei pentru investitii capitale in retelele de gaze naturale, dar retelele se afla la balanta unor intreprinderi cu capital strain care incaseaza profituri grase din utilizarea retelelor construite pe bani publici aprobati de acest Parlament. Nu este clar in baza caror legi, a caror acte normative sau principii a stabilit Guvernul, in mod cu totul arbitrar, prioritatile de finantare si a selectat localitatile in care va face investitii. Guvernul persevereaza in finantarea masiva, de exemplu a Academiei de Stiinte, care chiar daca nu are mari realizari urmeaza sa beneficieze in 2008 de circa 400 milioane de lei cu 50% mai mult decit armata nationala, dupa ce a primit in ultimii cinci ani peste 1 miliard de lei.

Stim ca circa 60% din cadrele stiintifice se afla in universitati, unde sint elaborate cea mai mare parte a cercetarilor stiintifice si inovarilor cu impact real asupra economiei nationale. Din ce cauza banii nostri, nu doar ai Partidului de guvernamant, ai intregii tari nu sint orientati proportional catre universitati, si sint oferiti unei institutii amorfe de tip sovietic. Bugetul de stat si cel al asigurarilor sociale sint legate intre ele. Sistemul de asigurare cu pensii in Republica Moldova este in prag de faliment, intucit oameni apti de munca sint plecati peste hotare si ei nu contribuie la bugetul asigurarilor sociale, iar multi dintre cei ramasi in tara lucreaza la negru. Moldova a ajuns o tara a pensionarilor. Asa cum numarul pensionarilor creste procentual, Parlamentul aloca din an in an tot mai multi bani ca procent din PIB –13,25 in 2008 fata de 12,8 in 2007, iar ei, pensionarii, devin din ce in ce mai saraci. Daca in 1998 pensia medie  reprezenta 33% din salariul mediu, in prezent ea a scazut fiind sub 29%.

In tarile Uniunii Europene, unde pensiile constituie cel putin 40% din salariul mediu, un asemenea indicator ar fi catastrofal. Astfel, sintem un stat cu tot mai multi si tot mai saraci pensionari. Conform standardelor Uniunii Europene, tinind cont de realitatile economice ale Republicii Moldova, pensia medie ar trebui sa fie de cel putin 980 de lei.

In realitate insa, din cauza incompetentei Guvernului, ea este cu circa 50% mai mica. Procentul prea mare din PIB pentru intretinerea sistemului de pensii reduce drastic cheltuielile de ordin economic, cel mai mult fiind afectata agricultura noastra, lovita de seceta din 2007. In 2008, raportat la produsul intern brut, subventiile in agricultura se reduc cu 18%. Daca pina in prezent satele si orasele noastre erau transformate artificial in localitati sarace, dependente aproape complet de transferuri, in 2008 aplicarea taxei zero la impozitul pe venitul reinvestit al persoanelor juridice va lipsi complet majoritatea localitatilor, inclusiv capitala Chisinau, de acest tip de venituri.

De la proclamarea independentei de stat si pina in 2007 Chisinaul nu a mai fost ingenuncheat economic atit de dur de catre Guvern. Statul a creat un sistem al finantelor publice anormal, deformat si contrar valorilor europene, deposedind comunitatile de orice sursa de venit.

In urma implementarii reglementarilor privind impozitul pe venit la cota zero, Chisinaul pierde circa 300 de milioane de lei, conform estimarilor Guvernului, cum
s-a spus aici, circa 230 de milioane de lei si va primi transferuri in marime de numi 100 de milioane de lei. Asistam la o strangulare vadita si premeditata a municipiului Chisinau cu cei peste 700 de mii de locuitori ai sai.

Chisinaului trebuie sa i se dea sub forma de compensare, in opinia noastra, cel putin inca 200 de milioane de lei si acest lucru este posibil daca se doreste.

In incheiere ne permitem totusi citeva recomandari. Aplicarea taxei zero la impozitul pe venit si totodata aplicarea TVA la importul de utilaj si echipament, practica nemaiintilnita in nici o tara din Europa, transforma toata initiativa Presedintelui, pentru ca de acolo vine aceasta initiativa, intr-un simplu artificiu financiar, cind in locul impozitului pe venit, care se percepe dupa desfasurarea activitatii economice si constituie 15%, Guvernul intentioneaza sa incaseze TVA inaintea activitatii economice in marime de 20%.

Pentru relansarea economica si racordarea la practica europeana este extrem de vitala eliminarea TVA la importul tuturor tipurilor de utilaje si echipamente pentru toti agentii economici. Nu sintem insa siguri ca acestei propuneri i se va da curs. Pentru lectura a doua vom depune un sir intreg de amendamente care speram ca vor fi acceptate, abordate cu maxima seriozitate.

Grupul nostru parlamentar se va abtine pentru lectura intii si a doua de la vot, iar in lectura a treia va vota in functie de gradul de receptivitate al majoritatii parlamentare, de faptul daca vor fi sau nu acceptate amendamentele noastre.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Acestea au fost luarile de cuvint ale reprezentantilor grupurilor parlamentare. De aici incolo voi invita la tribuna centrala deputatii care s-au inscris pe lista, primul fiind domnul Ion Gutu.

Tin sa atrag atentia, stimati colegi, aveti 5 minute fiecare, potrivit normelor regulamentare.

 

Domnul Ion Gutu:

Stimati colegi,

Eu cred ca este un eveniment deosebit, fiindca, intr-adevar, in mod democratic azi discutam, cine vrea asculta, cine vrea iese, dar principalul este ca si opozitia, doamna Ostapciuc, are o atitudine foarte seriosa fata de acest proiect de document, proiectul bugetului pentru anul 2008.

Citeva momente si pareri pe care as vrea sa le expun aici, fata de dumneavoastra, stimati colegi. In primul rind, acesta este un document al Guvernului, un document elaborat si prezentat in Parlament. Cred ca de la bun inceput trebuie sa ne expunem si parerea mea personala este ca documentul dat este unul foarte contradictoriu, practic corespunde politicii economice care se promoveaza in republica noastra de catre Guvern, de catre conducerea tarii, contradictorie in toate compartimentele.

Nu avem timp si, am spus si la sedinta comisiei si grupului de lucru, cred ca este un document problematic la toate compartimentele, efectele vor fi si a revolutiei despre care s-a vorbit astazi aici, despre amnistie, anulari, legalizari s.a.m.d.

Cred ca, intr-adevar, acest soc care a avut loc anul acesta in Republica Moldova, in urma caruia o parte s-au bucurat ca au scapat de datorii, alta parte s-au intristat ca au platit si s-au achitat la vreme cu statul si cu celelalte bugete, dar cea mai mare problema, stimati colegi, ramine problema gestionarii finantelor publice.

Cred ca nici acele credite pentru Ministerul Finantelor, care a devenit un minister foarte costisitor, 370 de milioane de lei pentru anul 2008 si granturile si toate celelalte proiecte, si pentru Aparatul Guvernului, un proiect de 42 de milioane, despre care a  vorbit domnul Filat, nu vor ajuta cu nimic si nu vor schimba nimic esential, fiindca legea care va fi adoptata, referitoare la proiectul bugetului, este o lege foarte slaba si dificila.

Citeva referiri la compartimentul “Politica investitionala”.

Stimati colegi,

De cite ori noi am apelat la aceasta intrebare, de cite ori ne-am expus parerea, din an in an avem aceleasi metode administrative, aceleasi metode de comanda la formarea proiectului bugetului.

Nu vreau sa numesc cifre, dar, pur si simplu, stimati colegi, este o bataie de joc fata de administratia publica locala si o stima deosebita fata de organele centrale de stat. Astazi am vrut sa-l intreb pe domnul ministru ce inseamna adresa “cladirea de pe Stefan cel Mare 154”. In fiecare proiect, in fiecare an pina acum au fost alocate si realizate 40 de milioane de lei, un nou obiect, iar pentru aceasta cladire – 36 de milioane de lei. Dorim sa facem un palat  in Republica Moldova?

Alte chestiuni legate, in primul rind, de finantele publice ale intreprinderilor de stat.

Stimati colegi,

Un proiect de 500 milioane de lei al “Moldtelecom”-ului, realizat in Republica Moldova pentru telefonia mobila “SDM”, deci 500 de milioane de lei si astazi avem 10 – 12 mii de abonati. Au anuntat ca, oameni buni, vorbiti 6 luni fara plata numai cumparati abonamente la acest sistem. Republica Moldova este practic unica tara in lume, dupa America si Transnistria, care are un sistem absolut nerecunoscut. Cine concret din Guvern este responsabil de acest proiect si cine va raspunde?

Urmatorul moment: resursele externe, creditul din fondul de dezvoltare din Kuweit.

Stimati colegi,

Un credit foarte bine-venit, 6 localitati, realizarile in 2006: a fost realizat
1 milion de dolari, dintre care 513 mii de dolari – asistenta tehnica, 212 mii – servicii de consultatii, 300 mii – forarea si reabilitarea sondelor. Deci, bani cheltuiti si aruncati, pur si simplu. Unde-s organele de control? Un credit concret si nu trebuie sa cautam altceva.

Inca o problema. Eu am vrut sa adresez intrebarea aceasta ministrului de finante, daca are dreptul o intreprindere de stat sa ia credite, sa semneze acorduri pentru a lua credite straine.

 

Domnul Marian Lupu:

Ivan Timofeevici, inca un minut aveti.

Domnul Ion Gutu:

Da, va multumesc.

Imi ajunge numai bine. Am o informatie si rog ca domnul ministru al finantelor sa-mi raspunda daca Administratia de Stat a Aviatiei Civile, Aeroportul International au semnat vara aceasta un acord pentru a atrage investitii straine, un credit de 27 de milioane de dolari pentru securizarea aeroportului. De aceea a fost introdus acum in legea respectiva compartiment ca Ministerul Finantelor, deci Guvernul, are dreptul sa dea garantie. O sa vedem ce se va intimpla. Eu cred ca toate chestiunile acestea sint niste chestiuni voluntariste, stimati colegi, si eu cred ca si fractiunea parlamentara, si conducerea fractiunii, si toti aveti foarte mult de lucru, dar nu va ocupati de aceste probleme, dar, pur si simplu, de populismul respectiv.

 

Domnul Marian Lupu:

Il invit la tribuna centrala pe domnul Filat.

 

Domnul Vladimir Filat:

Stimate domnule Presedinte,

Inainte de luarea de cuvint am o mica precizare vizavi de termenul care a fost fixat pentru deputatii vorbitori. Regulamentul stabileste foarte clar ca pentru declaratii deputatii au dreptul la 5 minute, iar pentru luarea de cuvint, conform Regulamentului, sint prevazute 7 minute.

In doua articole distincte este prevazut “7 minute”. Eu o sa incerc sa ma incadrez in 5, dar pentru precizare.

 

Domnul Marian Lupu:

Aceasta ar fi, da...

 

Domnul Vladimir Filat:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Onorata asistenta,

Practic toti care au vorbit au spus vizavi de conceptul si modul in care se adopta Legea bugetului de stat. Bugetul anual al statului, spuneam si spun si acum, trebuie sa reprezinte in sine nu doar un plan financiar pentru un an anumit, ci trebuie clar sa reflecte politica economica si financiara a statului.

Un exemplu clar ca bugetul si in acest an doreste sa fie prezentat ca un plan financiar demonstreaza si prezenta celor care raporteaza: ministrul finantelor, ministrul economiei si comertului, Guvernatorul Bancii Nationale. Eu as dori foarte mult ca la dezbaterea bugetului, in afara de Prim-ministru, sa fie prezenti: ministrul sanatatii, ministrul educatiei si tineretului, ministrul culturii si turismului si celelalte ministere care sint subfinantate si, de fapt, acolo unde sint probleme. Dar cel mai bine ar fi fost chiar sa vina Guvernul in corpore.

Stimati colegi,

Insasi politica economica si financiara a statului ramine, de obicei, in afara oricaror dezbateri politice, iar Presedintia sau Guvernul se impun deseori prin intoxicarea societatii cu fel de fel de proiecte economice neargumentate si ineficiente, lansate ad-hoc, chiar daca se mediatizeaza pretinsa sustinere din partea diferitor donatori externi si institutii financiare internationale, realitatea este una diferita.

Finantarea din exterior este mult sub asteptarile declarate a celor de la guvernare, aceasta demonstrind o data in plus proasta calitate in administrarea si implementarea politicilor economice si financiare necesare societatii noastre.

Aici as vrea sa aduc aminte ca a fost discutata foarte mult si in detalii suma de 1 miliard si jumatate de dolari care urma, incepind cu anul precedent, timp de 3 ani, sa vina ca ajutoare, ca sponsorizari din partea occidentului in investitiile de infrastructura in Republica Moldova. Eu nu regasesc nici o suma in bugetul prezentat. Este o intrebare asupra careia urmeaza sa meditam.

Proiectul bugetului pentru anul 2008 este constituit pe o baza macroeconomica dorita sau chiar visata de Guvern, realitatea fiind ceva mai sumbra. Nu putem astepta un salt enorm in volumul de exporturi, chiar daca argumentul folosit este ca vom reveni pe piata din Federatia Rusa cu vinurile noastre.

Piata trebuie cucerita din nou, iar in unele cazuri – chiar de la zero. Nu putem fi atit de siguri ca ritmurile de crestere a importurilor vor incetini, asa cum prezinta Guvernul. Atit timp cit este cererea asigurata cu banii de la concetatenii nostri care muncesc peste hotare si atit timp cit producatorii locali nu ofera substituenti pe piata interna, este evident ca importurile vor fi in continuare crestere si vor creste cu ritmuri mult mai mari decit exporturile.

Or, o buna parte din veniturile bugetului sint anume din import. Daca diminuam din start prognoza importurilor, reiese foarte clar ca Guvernul obtine o rezerva ascunsa la capitolul “Venituri bugetare”. Se asigura pentru viitor sa poata raporta anual despre indeplinirea planului si despre supraimplinirea lui, despre colectarea veniturilor si isi rezerva dreptul, in acelasi timp, sa vina anul viitor cu modificari la buget, argumentind: au aparut surplus la venituri si haideti sa-i repartizam. Stim cu totii cum aceste surplusuri sint repartizate, indeosebi in plina campanie electorala.

Daca e sa comparam bugetele aprobate initial cu cele rectificate ulterior si cu executarea reala, vom vedea o mare diferenta atit la venituri, cit si la cheltuieli. Si daca este sa vorbim mai serios, daca vedem bugetul final, observam foarte clar ca acest buget nu mai are acel aspect social despre care se discuta la lansarea proiectului de lege.

Este greu de imaginat ca cineva din autorii bugetului mai crede intr-o inflatie de doar 9,3%. Sint multe dubii vizavi de corectitudinea reflectarii si inregistrarii evolutiei preturilor de catre organele de statistica, dar chiar si in aceste conditii, cind statistica devine o arta de echilibristica operind cu cifrele, asteptarile inflationiste pentru anul viitor sint mult mai mari. Daca Guvernul, intr-adevar, crede ca poate ajuta Banca Nationala in lupta acesteia cu inflatia prin retragerea bancnotelor din circulatie si substituirea prin cartele bancare, atunci greseste mult.

Daca ar fi asa, cred ca Guvernul ar trebui nominalizat la premiul Nobel pentru economie si va avea loc rasturnarea intregii stiinte economice, inflatia va reduce mult din acele majorari prevazute la capitolul “Cheltuieli”. Interesant este ca unele institutii nici nu vor simti aceasta pentru ca li s-au prevazut cresteri cu 40 – 50% fata de 2007, iar altora – o crestere de doar 5 – 10 la suta.

Desi Guvernul are intentii de a expune privatizarii proprietatile sale administrate ineficient si este prevazuta o suma de doar 90 milioane de lei, mai este inca o obligatie care a fost asumata public vizavi de privatizarea Bancii de Economii. Ce se intimpla in acest caz?

Deunazi am auzit ca deja se vind spitalele, vinzarea unui lot de pamint care a adus bugetului statului peste 70 de milioane este evident ca este o rezerva, o rezerva mare care urma sa fie reflectata in buget, iar acesti bani urmau sa fie repartizati eficient la capitolul “Cheltuieli”.

 

Domnul Marian Lupu:

Inca un minut.

 

Domnul Vladimir Filat:

Multumesc.

Vizavi de 4 dolari pentru 1000 de metri cubi am vorbit, asteptam discutii in lectura a treia. Nu pot nici eu sa nu omit un moment foarte important, care reflecta bugetul in proiect, vizavi de atitudinea Guvernului fata de administratia publica locala.

S-a vorbit foarte mult in Parlamentul Republicii Moldova asupra initiativelor de liberalizare, am vorbit personal de la microfonul nr.4 si de la aceasta tribuna vizavi de impactul negativ asupra acestor idei. Pe de o parte, noi am transmis un semnal foarte bun investitorilor, dar am lasat administratia publica locala fara sursa de venituri si, in acest sens, era absolut necesar, prin politica bugetara, sa se vina cu un mecanism foarte clar, ca dependenta administratiei publice locale fata de bugetul central sa fie nu directa, dar sa se vada un mecanism, ca aceste transferuri sa fie, daca vreti, la un moment dat, operate din oficiu.

Si un lucru foarte important, pe care l-am mentionat si in cadrul intrebarilor, este mult trimbitata restructurare si reforma administratiei publice centrale. Eu sper foarte mult ca in dezbaterile pentru lectura a treia, este evident care va fi rezultatul votului pentru lectura intii si lectura a doua, sa vedem cum vor fi echilibrate preturile. Rugamintea mea mare este catre reprezentantii Guvernului, la acele intrebari care au fost reiterate de catre colegi la microfoane sa se vina cu explicatii foarte clare si mai mult ca atit...

 

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Filat,

Timpul.

 

Domnul Vladimir Filat:

7 minute, conform Regulamentului.

 

Domnul Marian Lupu:

Timpul a expirat, stimate coleg.

 

Domnul Vladimir Filat:

Da. Eu va multumesc si ii doresc succes Guvernului pentru anul viitor, cind va veni cu rectificari.

 

Domnul Marian Lupu:

Il invit la tribuna centrala pe domnul Gheorghe Popa.

 

Domnul Gheorghe Popa:

Mult stimate domnule Presedinte,

Stimati deputati,

Onorata asistenta,

Este absolut clar ca responsabilitatea de tot ce se petrece in Republica Moldova din 2001 incoace o poarta partidul de guvernamint. Aceasta responsabilitate Fractiunea parlamentara a Partidului Comunistilor a manifestat-o in permanenta, mai cu seama la elaborarea legii anuale – Legea bugetului de stat.

Si de data aceasta, stimati tovarasi din opozitie, vreau sa va spun ca am facut-o foarte responsabil, clar, consecvent si la timp. Tin sa aduc aminte inca o data ca conceptul proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2008, in special, rezulta din obiectivele politicii bugetar-fiscale si administrarii fiscale pe termen mediu
2008-2010, precum si din legile adoptate anterior ce vizeaza politica bugetar-fiscala a statului pe anul 2008.

Prezentul proiect de lege mentine continuitatea asigurarii cresterii economice durabile, a reducerii saraciei, a dezvoltarii resurselor umane, a atragerii investitiilor atit autohtone, cit si straine, a dezvoltarii infrastructurii sectorului privat etc.

Toata Fractiunea parlamentara a Partidului Comunistilor declara ca conducerea Republicii Moldova este preocupata de implementarea unui program bazat pe actiuni menite sa incurajeze activitatea de intreprinzator, avind ca efect, in general, ameliorarea climatului investitional, sporirea eficientei utilizarii resurselor din sectorul public prin intarirea sistemului de protectie sociala.

Toate aceste elemente ce asigura dezvoltarea economica au ca baza cresterea indicatorilor macroeconomici, cresterea veniturilor populatiei, majorarea importurilor, precum si politica fiscala promovata la compartimentele impozitului pe venit, taxei pe valoarea adaugata, accizelor, precum si imbunatatirii administrarii fiscale.

Astfel, modificarea marimii cotelor impozitului pe venit a persoanelor fizice si stabilirea cotei impozitului respectiv la nivelul de 7% si, respectiv, 18%, precum si majorarea structurilor anuale va avea ca efect cresterea veniturilor populatiei in anul 2008 cu circa 255 milioane de lei. In acest sens, mentionam ca posibilitatea economisirii resurselor financiare de catre populatie contribuie la cresterea capacitatii de cumparare si, respectiv, la imbunatatirea calitatii vietii sociale, in general, in republica. Concomitent, incepind cu anul 2001, cotele impozitului pe venitul persoanelor fizice au fost reduse de la 10%, 15%, 22% in 2001 pina la 7%, 10%, 20% in 2007.

In anul 2001 cota impozitului pe venit pentru persoanele juridice a constituit 28%, ulterior aceasta cota a impozitului fiind redusa in anii 2006-2007 pina la 15%. Totodata, avindu-se in vedere cresterea fondului de salarizare cu 1 miliard
161,9 milioane de lei, veniturile bugetare aferente impozitului pe venit retinut la sursa de plata vor fi in crestere evidenta fata de anul de gestiune.

Aceste masuri de politica fiscala puse la baza elaborarii proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2008 sint orientate spre sustinerea de venituri mici si transpunerea treptata a presiunii fiscale asupra populatiei cu venituri medii si peste cele medii. Pentru atingerea unei cresteri economice durabile a fost necesara impulsionarea economiei prin promovarea unor reforme calitativ mai noi si introducerea unor conditii suplimentare ce ar facilita investitiile in sectoarele productive si de servicii.

In acest sens, lansarea de catre Presedintele Republicii Moldova domnul Vladimir Voronin a unei reforme radicale in vederea liberalizarii activitatii economice, care se axeaza pe un program de legalizare a capitalurilor, o amnistie fiscala si de reformare a sistemului de impozitare a persoanelor juridice va contribui la schimbarea vectorului dezvoltarii economice a tarii prin crearea unor conditii favorabile pentru mediul de afaceri din Republica Moldova, precum si enuntarea unui semnal pentru investitorii autohtoni si straini intru sporirea capitalizarii economiei tarii si nicidecum, cum mentioneaza in permanenta stimatii nostri deputati din opozitie, efectuarea amnistiei fiscale va acorda posibilitatea agentilor economici sa-si impulsioneze activitatile investitionale prin apelarea la creditele bancare, la care poate spori considerabil cererea.

Cu toate cele constatate, economiile agentilor economici in valoare de circa 700 de milioane de lei, rezultate din aplicarea cotei zero, vor duce la majorarea produsului intern brut cu circa 1,3% pe parcursul anului 2008. Legalizarea sectorului tenebru al economiei prin aplicarea cotei de legalizare a capitalului in marime de 5% va contribui la cresterea veniturilor bugetare in anul viitor cu circa 295 milioane de lei. Conform prognozelor, legalizarea capitalului va avea un efect direct asupra cresterii capitalizarii intreprinderilor autohtone si legalizarii mijloacelor banesti ale remitentilor si se estimeaza la circa 1 miliard de dolari sau 12,2 miliarde de lei.

Atragem atentia ca Republica Moldova prin reformele initiate devine o tara atractiva, fapt ce denota ca deja in anul curent activitatea investitionala a consemnat o crestere esentiala a fluxului de investitii in capitalul fix cu 38,4%  in primul semestru.

 

Domnul  Marian Lupu:

Inca un minut, stimati colegi.

 

Domnul Gheorghe Popa:

Concomitent, in scopul indeplinirii Programului National “Satul Moldovenesc” si asigurarii dezvoltarii infrastructurii localitatilor rurale, incepind cu anul 2008 urmeaza a fi implementat mecanismul de restituire a taxei pe valoare adaugata aferente investitiilor capitale. Vreau, de asemenea, sa mentionez faptul ca politicile fiscale ale statutului sint corecte si ambitioase, fapt ce se denota in volumul total al veniturilor bugetului public national. Veniturile administrate de catre Inspectoratul Fiscal Principal de Stat vor constitui 13 miliarde 61,2 milioane de lei sau 55,6% la suta, fiind in crestere.

 

Domnul  Marian Lupu:

Timpul.

 

Domnul Gheorghe Popa:

Luind in consideratie cifrele pe care le...

 

Domnul  Marian Lupu:

Domnule vicepresedinte,

Eu rog sa finalizati.

 

Domnul Gheorghe Popa:

Da, eu finalizez, domnule Presedinte.

In final, as vrea sa constat ca proiectul prezentat este bine balansat. El a fost acceptat chiar si de institutiile financiare internationale. De asemenea, vreau sa spun ca proiectul propus spre examinare asigura principiul echitatii si eficientei fiscale, necesitatea alocarii strategice a resurselor, precum si utilizarea eficienta a cheltuielilor. Eu indemn colegii sa votam in prima si in a doua lectura acest proiect de lege.

Va multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Eu inteleg  ca nu mai facem luari de cuvint. Facem sau nu facem? Eu am, pur si simplu, o senzatie ca nu mai facem. Gresesc? Bine, stimati colegi, deci continuam dezbaterile? Continuam. Retrageri de  luari de cuvint nu sint? Nu sint. Domnul Cosarciuc.

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Onorata asistenta,

Stimati colegi,

Fractiunea parlamentara “Alianta «Moldova Noastra»”, pe care eu o reprezint, cu o foarte mare atentie a studiat acest proiect de lege. Colegii nostri de la Guvern vin si ne spun ca acest proiect de lege este unical. El este unical prin faptul ca este un buget discriminatoriu pentru cei care il vor  utiliza in anul 2008. Eu as vrea sa va spun ca investitiile despre care se vorbeste, si a vorbit acum chiar si reprezentantul fractiunii majoritare ca TVA care va fi rambursata in sate va aduce la aceea ca va veni un flux masiv de investitii, investitiile care vin pina acum in Republica Moldova, 90% vin in Chisinau.

64 de milioane sint in orasul Balti si in citeva orasele, cum ar fi Rezina si Cahul. Nadejdea noastra este ca prin aceasta masura noi vom atrage investitii in sate, acolo unde nu este nici infrastructura, nici canalizare, nici apa s.a.m.d. Pur si simplu, poti sa te gindesti ca cineva va aduce cadouri pentru Republica Moldova. Dar eu as vrea sa ma refer concret la citeva compartimente: la agricultura, la stiinta si inovare si la raportul dintre administratia publica centrala si administratia publica locala.

Stimati colegi,

In agricultura, cu toate ca a suferit in anul acesta foarte serios, pentru anul viitor alocatiile se maresc numai cu 2%, in general, dar alocatiile pentru subventionare se micsoreaza cu 154 de milioane, fiindca pentru anul acesta sint planificate 124 de milioane, pentru anul viitor – 270 de milioane.

Fractiunea parlamentara “Alianta «Moldova Noastra»” promoveaza ideea ca atita timp cit gospodariile taranesti in Republica Moldova nu vor fi transformate din gospodarii de subzistenta in gospodarii comerciale, noi nu vom iesi din criza din agricultura. Ce se intimpla in Republica Moldova? Acele resurse mici pe care le prevedeam in Legea bugetului, practic, sint directionate pentru gospodariile mari, pentru asa-numitele cooperative de productie. Ce capata gospodaria taraneasca din acei bani care sint in bugetul de stat?

In anul 2007 din 318 milioane utilizate din suma planificata de 424 de milioane de lei, gospodariile taranesti au beneficiat de 31 de milioane sau 9,8%. Uitati-va, stimati parlamentari, stimati colegi, toata politica noastra si noi inca o data spunem ca atita timp cit gospodaria taraneasca nu se va transforma in gospodaria taraneasca comerciala, noi vom avea probleme in agricultura.

Fiindca acea caracterizare sau acea, eu stiu, dorinta de a-i uni pe toti in colective sau in colhozuri nu este  caracteristic taranului nostru din Republica Moldova, nu este caracteristic, fiindca tara noastra este individualista si aceasta toata lumea o stie.

Stimati colegi,

Noi, ca fractiune parlamentara care intelegem foarte bine ce inseamna economia Republicii Moldova, propunem ca aceste alocatii pentru agricultura pentru anul viitor sa fie majorate cu 300 de milioane si sa fie in suma de 570 de milioane si prin proiectele investitionale sa fie directionate, in primul rind, la gospodariile taranesti, fiindca ele sint mult mai eficiente si vor demonstra ca vor putea sa scoata agricultura din paragina pe care au introdus-o aici la noi, in Republica Moldova comunistii.

Un alt compartiment: “Stiinta si renovare”.

Stimati colegi,

Mijloacele prevazute pentru anul 2008 in sfera stiintei si inovarii sint aproape de 400 de milioane sau cu 41% mai mult. Pregatindu-ma de examinarea acestui proiect de Lege a bugetului, am cautat cu disperare care sint rezultatele sau eficienta utilizarii mijloacelor bugetare din anii 2006-2007 – 478 de milioane, fundamentate pe programele de performanta; am cautat care este numarul de acte publicate, numarul de teze la conferinta, numarul de participari la conferinte, numarul de brevete si inventii si vreau sa va spun ca nu am gasit nici un raport statistic, nu am gasit nici o cifra care sa demonstreze ca acesti bani care au fost investiti in stiinta si inovare au dat rezultate. Nu stie acest lucru nici Agentia de Stat pentru Proprietatea Intelectuala, nu stie nici Biroul National de Statistica, nu stie nici Curtea de Conturi care este obligata prin lege sa identifice sau sa determine eficienta si eficacitatea utilizarii mijloacelor publice. Din aceste considerente vreau sa va spun ca banii care sint repartizati pentru stiinta si inovare, in principiu, nu au nici un efect si acei 60 de milioane, mijloace prevazute pentru Universitatea Academica, Liceul Academic s.a.m.d. iar vor fi niste bani care vor fi cheltuiti pentru interesele cuiva.

In ceea ce priveste raporturile intre bugetul de stat si bugetele unitatilor teritoriale administrative, stimati colegi, este foarte clar ca aceasta reorientare s-a intimplat din cauza rezultatelor alegerilor din iulie 2007. Este foarte clar, chiar unii din dumneavoastra ati spus, ca noi nu vom da bani ca ei, cei care au cistigat alegerile din iunie 2007, sa-si poata realiza programele lor.

Dintre acele 142 de milioane care au fost prevazute in Legea bugetului pe anul 2008 numai 68 de milioane vor ajunge la acele 32 de raioane, ceea ce demonstreaza cu prisosinta ca, practic, aceasta este politica guvernarii actuale in ceea ce priveste administratia publica locala. S-a vorbit mult despre autonomie, chiar si domnul ministru al finantelor a spus ca sint multe rezerve in teritoriu. 

Stimati colegi,

Trebuie odata si odata sa hotarim ce este legat de economia financiara a puterii locale si eu cred ca atunci vor aparea mult mai putine probleme aici in centru. Din aceste motive noi consideram ca 500 de milioane de lei trebuie sa fie adaugate in Legea bugetului pentru transferul de la bugetul de stat pentru bugetul unitatilor teritoriale administrative, pentru a fi completate investitiile capitale la nivel local.

Noi nu in zadar am prezentat, am propus ca proiectul legii sa fie remis comisiei, pentru ca sa avem timp sa analizam tot ce este legat cu eficienta utilizarii mijloacelor publice, care sint cistigate cu greu de catre cetatenii Republicii Moldova.

Va multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,

Inainte de a continua, eu am o rugaminte: bataile acestea cu palma in masa si multe alte chestii imi par destul de marunte. Ma adresez tuturor. Continuam.

Domnul Vitiuc.

 

Domnul Vladimir Vitiuc:

Уважаемые коллеги, уважаемые приглашенные,

Применение налогового законодательства поднимало и поднимает в настоящий момент вопросы под аспектом расширения налоговой базы, накопления и правильности администрирования местных налогов. Ряд мер налоговой политики, реализованных в предыдущие годы, повысил налоговую прозрачность и оказал позитивное влияние как на объем финансовых ресурсов страны, так и на рост экономики и сбережений населения.

В целях реализации реальной финансовой автономии и правильного разграничения полномочий между государственным бюджетом и бюджетами административно-территориальных единиц первого и второго уровней в конце 2006 года был принят ряд законов. Закон об административной децентрализации № 435-XVI от 28 декабря 2006 года, Закон о местном публичном управлении № 436-XVI от 28 декабря 2006 года, Закон о региональном развитии № 438-XVI от 28 декабря 2006 года,.

Новые правила акцентируют важность стратегического планирования на местном уровне_ а также необходимость мотивации и повышения ответственности органов местной публичной администрации как в сфере расширения налоговой базы, так и в области исполнения бюджетных расходов. Новое законодательство в этой области было направлено на улучшение ситуации на уровне административно-территориальных единиц. В этом контексте анализ бюджетов административно-территориальных единиц свидетельствует о покрытии расходов, которые необходимо профинансировать за счет бюджетов административно-территориальных единиц.

Взаимоотношения государственного бюджета с бюджетами административно-территориальных единиц второго уровня и бюджетами муниципиев основывались на положениях Закона о бюджетной системе и о бюджетном процессе № 847-XIII от 24 мая 1996 года и Закона о местных публичных финансах № 397-XV от 16 октября 2003 года. В 2008 году как и в 2007 году предполагается установить нормативы отчислений от подоходного налога с предпринимательской деятельности в размере 100% для районных бюджетов и центрального бюджета АТО Гагаузия и 50% для бюджетов муниципиев Бэлць и Кишинэу.

От сбора за пользование автомобильными дорогами совладельцами транспортных средств, зарегистрированных в Республике Молдова, в бюджеты административно-территориальных единиц будут отчисляться 50% от соответствующих доходов, предназначенных на ремонт и содержание местных публичных дорог.

Доходы бюджетов административно-территориальных единиц путем трансфертов из госбюджета оцениваются в сумме 2 миллиарда 380 миллионов и 100 тысяч леев. В 2008 году сумма прогнозируемых трансфертов из государственного бюджета в бюджеты административно-территориальных единиц за счет фондов финансовой поддержки территорий составит
2 миллиарда 721 миллион и 100 тысяч миллионов леев. Что на 968 миллионов или на 55,3 % больше чем в 2007 году.

Сумма трансфертов составляет 56% от базовых расходов этих бюджетов. Кроме того, эти бюджеты получат специальные трансферты на общую сумму 154 миллиона и 600 тысяч леев, из которых на капитальные вложения в строительстве выделены 98 миллионов, на капитальный ремонт –
33,4 миллиона леев. Приобретение основных средств на сумму 11 миллионов леев и выплата компенсации, разницы тарифов на электрическую энергию и природный газ, использованный жителями некоторых населенных пунктов районов Каушень и Дубэсарь на сумму 12 миллионов 100 тысяч леев.

Если коротко о муниципии Бэлць то, конечно же скажу, что в 2007 году, не боюсь показаться нескромным, наш мудрый избиратель, жители нашего города оценили работу мажоритарной фракции муниципального совета созыва 2003-2007 гг. и в результате голосования в 2007 году, примару, выдвинутому, Партией коммунистов и Фракцией ПКРМ, было оказано доверие, мы сохранили свое большинство в муниципальном совете.

В отличие от многих других административно-территориальных единиц и примэрий, районных советов мы уже в июне избрали вице-примаров и, не политизируя никаких вопросов в совете, начали работу по продолжению развития нашего муниципия и решению социальных и хозяйственных вопросов.

В следующем году сумма прогнозируемых трансфертов из государственного бюджета в бюджет муниципия Бэлць составила
129,9 миллионов леев. Прошлые годы эта цифра была намного меньше и город выходил из сложных финансовых ситуаций, исходя из собственных ресурсов, оптимизируя расходы и устанавливая приоритетные направления. 

За последние 4 года из средств, потраченных на развитие муниципия только 23% было получено из госбюджета. Остальные 77% муниципий изыскивал в местном бюджете и в этих условиях местный бюджет муниципия финансирует 108 учреждений социальной сферы, в том числе 78 в области образования, 22 – культуры, 5 – социального обеспечения и социальной защиты.

Кроме того, в административное пользование системы здравоохранения переданы 3 учреждения с коечной сетью на 1035 мест. Бюджет муниципия финансируется, и с каждым годом это финансирование растет. Если в 2003 году на образование тратили 2,6% от общего объема расходов, то уже в 2006 году это – 6%, что более 5 миллионов леев. На культуру в 2003 году тратилось
0,2 миллиона леев, в 2006 году эти суммы выросли в 10 раз.

Думаю, что у вас достаточно опыта, чтобы понять, что инфраструктура такого муниципия требует намного больших инвестиций, чем другие районы. В целях привлечения инвестиций введена новая мера, которая предусматривает возмещение НДС по материальным ценностям, относящимся к долгосрочным капитальным инвестициям, за исключением инвестиций в жилой фонд и в транспортные средства, осуществленных в населенных пунктах республики.

Следует отметить, что в соответствующем среднесрочном периоде предусмотрено постепенное внедрение новой системы налогообложения для различных категорий недвижимого имущества в зависимости от их рыночной стоимости.

В 2007 году был внедрен первый этап новой системы налогообложения в области жилищного фонда: квартир и индивидуальных жилых домов в муниципиях и городах. Рост поступлений от налога на недвижимость во многом зависит от сбалансированного и эффективного использования экономических и административных механизмов.

Анализируя положения 7 раздела посвященного местным сборам, и
8 раздела о сборах за природные ресурсы, хочу отметить, что данные положения, не используются местными органами власти в полной мере, а в некоторых случаях вообще не применяются в отношении некоторых объектов, как карьеры, озера и др.

 

Domnul Marian Lupu:

Inca un minut.

 

Domnul Vladimir Vitiuc:

Исходя из вышеизложенного, считаю необходимым остановиться на наиболее глобальных проблемах, не решаемых годами из-за недостаточных средств на уровне госбюджета. Местные органы власти должны интесифисировать работу по накоплению доходов, чтобы с точки зрения финансового обеспечения меньше зависеть от центральных органов власти. Считаю, что представленный проект бюджета уравновешен, сбалансирован и предлагаю поддержать и принять его в Парламенте.

Спасибо.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnul Bolboceanu. (Rumoare in sala.) Sint foarte multi.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati membri ai Guvernului,

Putini, dar, stimati colegi,

Astazi discutam cea mai importanta lege a anului in Parlament si am vrut ca discursul meu sa-l incep cu acele tendinte si elemente pozitive pe care le contine aceasta lege. Am vrut sa ma refer si la efectele politicii fiscale, care va trebui sa asigure partea de venituri la bugetul pentru anul 2008, si la instrumentele si mecanismele de planificare bugetara, inclusiv a programelor de performanta, dar n-o sa fac acest lucru si o sa las aceasta parte a discursului pentru stenograma, pentru ca sintem limitati in timp si 5 minute este foarte putin sa discuti o problema atit de importanta.

O sa trec la caracteristicile si elementele negative ale acestui proiect de lege, deoarece ele sint cu mult mai multe, si o sa o incep cu principalii indicatori macroeconomici, vreau sa mentionez ca, desi pentru anul 2008 se preconizeaza o crestere a produsului intern brut, o crestere, de fapt, foarte modesta, aceasta din urma se va inregistra, in mare masura, de pe contul serviciilor si al impozitelor nete, pe cind industria si agricultura vor inregistra in continuare o diminuare.

Aceeasi tendinta negativa se mentine si referitor la cota bunurilor in produsul intern brut. Tendintele structurale propuse in proiectul bugetului demonstreaza inca o data degradarea continua a sectorului real al economiei, avind ca efecte reducerea exporturilor, cresterea preturilor si a inflatiei si, in consecinta, scaderea nivelului de trai al cetatenilor Republicii Moldova.

In urma analizei indicatorilor macroeconomici, putem trage concluzia: colacul de salvare al guvernarii in anul viitor vor fi iarasi veniturile asigurate de cetatenii tarii care muncesc peste hotare. Ponderea transferurilor de peste hotare crescind din an in an, in 2008 ea va depasi cota reala de 30 la suta din produsul intern brut, zic cota reala si nu cea contabilizata, devenind o tendinta extrem de periculoasa pentru securitatea economica a tarii.

Evident ca in asemenea situatie politicii monetare valutare a Bancii Nationale ii revine rolul decisiv pentru executarea partii de venituri pentru anul 2008, insa nu si cel mai onorabil. Prin politica sa Banca Nationala a Moldovei fara alternativa va continua devalorizare rezultatelor muncii cetatenilor in interiorul tarii si a celor care muncesc peste hotarele ei, inabusind deopotriva si activitatile de export, in favoarea importurilor crescinde.

In urma analizei situatiei date, tot mai mult se impute concluzia ca astazi Republica Moldova are doua Guverne: unul in exil, in strainatate, care asigura marea parte a leului la buget si altul in birourile din centrul Chisinaului care cheltuieste uneori ineficient si iresponsabil banii publici.

Ca sa va convingeti ca lucrurile stau aproximativ astfel, voi trece la analiza partii de cheltuieli a proiectului bugetului. Din lipsa de timp voi aduce doar citeva exemple care caracterizeaza mecanismul imperfect de distribuire a banilor publici.

Astfel, pentru serviciile de stat cu destinatie generala cheltuielile bugetare pentru anul viitor sint preconizate cu o crestere de 43 la suta fata de bugetul executat pentru anul 2006. Si aici este de notat ca iarasi apar Directia generala pentru administrarea cladirilor Guvernului, Holercaniul si Condrita cu sume fabuloase, care numai pe parcursul ultimilor 3 ani de zile au fost finantate din bugetul de stat cu mai mult de 60 milioane de lei.

Alocatiile bugetului pentru apararea nationala se majoreaza in proiectul bugetului cu 66,6 milioane de lei sau 33,2%. Oare nu cumva ne pregatim de vreun razboi? Pentru justitie se prevede o majorare cu 102,7 milioane de lei sau cu 55,5% mai mult decit executata pentru anul 2006 si aceasta in conditiile in care Republica Moldova saptaminal pierde la pachet 7 – 8 dosare la CEDO.

Pentru mentinerea ordinii publice si a securitatii nationale se propune o majorare de 146 milioane de lei. Pentru anul viitor, de fapt, cheltuielile la capitolul “Asigurarea ordinii publice” vor atinge 1 miliard de lei. Si noi, stimati colegi, si cetatenii Republicii Moldova sint in drept sa cunoasca pentru ce merite se cheltuiesc asa sume mari pentru ordinea publica in Republica Moldova.

Pe de alta parte, pentru cultura, arta, sport si actiuni pentru tineret se propune o majorare putin zis modesta – cu 20 de milioane de lei sau cu 8,9% fata de bugetul executat in anul 2006. Pentru agricultura, gospodaria silvica si gospodaria apelor avem o majorare de 156,7 milioane de lei sau cu 2,1%, fata de bugetul scontat pentru anul 2007. Intelegem foarte bine ca poate cineva este astfel pedepsit pentru faptul ca a pierdut alegerile in municipiu Chisinau, dar de ce sa fie pedepsiti taranii care nicidecum nu pot face fata saraciei in Republica Moldova?

De ce sa fie pedepsite si generatiile viitoare, care vor fi nevoite sa traiasca intr-un mediu poluat? Or, alocatiile pentru protectia mediului pentru anul 2008 sint planificate cu 11,8 milioane de lei mai putin decit in anul 2007. O situatie chiar interesanta avem si la repartizarea alocatiilor pentru reparatii, procurari capitale si investitii pentru autoritatile publice locale, unde diferenta de finantare intre raioane este de ordinul milioanelor de lei.

De exemplu: alocatiile din buget pentru raionul Briceni – 5,5 milioane, pentru raionul Ocnita – 3 milioane 370 mii, pentru raionul Basarabeasca – 3 milioane
340 mii si noi, de fapt, incurajam aceasta situatie, dar nu putem fi de acord cind asa raioane ca Falestiul - 1 milion 100 de mii, Orheiul – 930 de mii, raionul Glodeni –
1 milion 430 de mii si acest sir ar putea fi prelungit, din lipsa de timp nu o sa fac acest lucru. Toate 3 raioane au alocate din bugetul de stat mai putin decit un raion ca Basarabeasca, care are 6 sate. Este o situatie anormala.

Mai mult decit atit, din 142 de milioane alocate pentru investitii si reparatii capitale 74 sau mai bine de 50 la suta sint alocate pentru municipiul Balti.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimate coleg,

Inca un minut.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Stimati colegi,

Nu este greu sa ne dam seama de ce se intimpla o astfel de situatie. In fruntea raioanelor care primesc partea cea mai mare a alocatiilor sint reprezentantii Partidului Comunistilor, astfel ca bugetul de stat este folosit ca o bita pentru pedepsirea celor nesupusi.

Concluzionind cele expuse mai sus, noi, deputatii Partidului Democratiei Sociale, calificam proiectul Legii bugetului pe anul 2008 ca unul inechitabil si discriminator. Acesta este prezentat mai degraba nu ca un buget al unui stat, ci ca un deviz de cheltuieli orientat spre achitarea conturilor electorale ale partidului de guvernamint.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnul Dumitru Ivanov. Ultima luare de cuvint.

 

Domnul Dumitru Ivanov:

Mult stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Stimati colegi,

Onorata asistenta,

Am sa ma straduiesc sa ma incadrez in timpul rezervat. Nu vreau sa urmaresc scopul de a critica guvernarea, fiindca asta poate s-o faca fiecare si are pentru ce. As vrea sa pun niste intrebari. Evident ca ma refer la invatamintul public. Hrana copiilor in scoala: se preconizeaza sa se cheltuiasca 4 lei. Vreau sa-l intreb pe fiecare din cei prezenti in sala: ce inseamna 4 lei pentru a hrani copilul in scoala? La noi, in restaurantul acesta al nostru, cum ii zice, un mar costa 2 lei si 20 de bani, adica copilului pentru 4 lei trebuie sa-i dam 1,8 mere pe zi si sa-l hranim. Acesta este calculul, e oribil. Vreau sa va zic ca in licee se aduc mere 50 la suta stricate, din care se face suc, compot, ca e rusine sa le dai asa copilului.

Alta intrebare. In buget este preconizat sa fie cheltuiti 3 milioane de lei pentru reparatii capitale in invatamintul public. Mai mare ris nu poti sa gasesti. Si, paralel, mult stimatii academicieni vor cheltui 3 milioane de lei pentru reparatia unui centru de intilniri si viziuni, nu stiu care, 8 milioane de lei pentru a incepe sa construiasca Universitatea Academica si 4 milioane lei pentru a incepe sa construiasca cladirea Liceului Academic, pe care anul trecut, daca tineti minte, i-am criticat destul de argumentat, ca nu este bucata de piine care ii apartine academiei.

Si invatamintul public cu multe edificii semidistruse va avea tocmai 3 milioane de lei, nu pot sa inteleg. L-am intrebat pe domnul ministru, el a numit o cifra de 50 la suta, care e departe de a fi reala. Conform calculelor Ministerul Educatiei si Tineretului are astazi in buget aproximativ 30% din necesitate si aceasta nemaivorbind ca nu gasim bani pentru materiale didactice, pentru manuale. Noi si in Chisinau avem un sir de institutii unde copii nu au manuale, chiar nu sa le inchirieze, sa le cumpere si nici nu stiu de unde. Nimeni nu vrea sa auda despre niste cheltuieli pentru eficientizarea sistemului pedagogic, sistemului programelor scolare in invatamintul preuniversitar. Vorbim, multi sint de acord ca programele scolare astazi nu corespund cerintelor, dar ramine ...

Ei imi raspund asa: cica “restul lasa sa plateasca parintii”. Atunci sa spunem niste lucruri, ca 5% plateste statul si 95% platesc parintii, sa nu vehiculam cu niste... eu nu mai vorbesc. Iata noi anul acesta am cheltuit 2 milioane pentru organizarea examenelor de bacalaureat. Bugetul cheltuieste bani inca si pentru aceasta. Unica deosebire fata de examenele de bacalaureat de anul trecut consta in aceea ca anul acesta notele 9 si 10 au costat cu 100 de dolari mai mult. Aceasta este unica deosebire si eu pot sa va aduc si exemple, daca vreti.

Citeva cuvinte despre angajati. Noi nu cheltuim azi bani pentru o reforma esentiala, pentru pregatirea cadrelor in institutiile superioare. Impreuna cu dumneavoastra 2 ani in urma am adoptat aici o lege potrivit careia am aderat la Procesul de la Bolonia, continutul invatamintului a ramas absolut neschimbat. Pentru a-l aduce la rigorile respective se cer cheltuieli, nu sint bani.

Noi ne jucam cu notiunea de a indestula scolile cu tineri specialisti. S-a luat decizia, hotarirea de Guvern ca 30 de mii de lei primeste tinarul specialist care pleaca in localitatile rurale. Regulamentul apare peste un an, primul an – 7 mii, al doilea an – 10 mii si al treilea an – 13 mii, ca sa nu fuga. Dar ce sa faca cu 7 mii? Ce poate sa cumpere in satul acela ca sa se instaleze pe un timp mai indelungat. Eu am dat, это единственное на что вы способны.

Cert este ca astazi avem o pierdere mare de cadre didactice, dar nu facem nimic pentru ca ele sa ramina acolo, in teritoriu. Si, daca m-as referi la cele 230 milioane de lei rezervate pentru invatamintul public, astazi sint mai multe decit anul trecut. Oameni buni, noi stam cu aritmetica binisor si care a invatat la scoala stie si ceilalti tot asa stiu ca aceasta nici nu acopera inflatia, costurile, fiindca preturile au crescut de 20 si ceva de ori. Sigur ca sumele de bani alocati sint mai mari, dar mincam tot o gaina la doi, dar unul maninca 4 si altul nimic.

Eu cred ca scopul nostru nu este sa facem critici, cred ca ar trebui totusi sa gasim ceva mai multi bani pentru invatamintul public si sa-l scoatem din situatia drastica in care se gaseste.

Va multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc.

Stimati colegi,

Sa facem o recapitulare. Trebuie sa cred ca pornim de la premisa ca nici un proiect de lege, inclusiv proiectul Legii bugetului, nu este un document ideal. Orice proiect de lege este un compromis, este o practica care o inregistram nu doar in Republica Moldova, este o practica obisnuita, care se inregistreaza in toate tarile, un compromis intre resurse si prioritati, o exprimare a structurii economiei, o exprimare a acelor politici care sint promovate. Cel mai important, in viziunea mea, este ca un proiect de lege al bugetului sa exprime anumite echilibruri, ca urmare a prioritatilor pe durata medie si pe durata lunga de timp.

In cadrul acestor dezbateri care au fost desfasurate in plenul Parlamentului colegii au mentionat starea de lucruri pe care am putea s-o atestam, pornind de la ipoteza ca nu avem un document ideal, avem un document real si incercam sa aducem acest document la un maxim de echilibru, care este permis de situatia privind resursele economice, resursele financiare.

S-a vorbit de nivelul veniturilor, s-a vorbit de problematica subiectului dezechilibrelor teritoriale, de investitiile din infrastructura. Au fost exprimate diferite puncte de vedere vizind subventiile in agricultura, chiar si diverse abordari conceptuale in acest sens. S-a facut referinta si la o pondere inalta inca a impozitelor indirecte in totalul veniturilor bugetare. Ati facut referinta, stimati colegi, si la reusitele si nereusitele in gestionarea patrimoniului public.

Acestea ar fi acele elemente problematice care au fost mentionate in cadrul dezbaterilor de astazi. Concomitent, s-au pus in evidenta aspectele sociale ale acestui proiect, care prevad majorari substantiale la indemnizatiile pentru copii, invalizi, persoane care ingrijesc invalizii. Cred ca un lucru care este demn de atentie, va rog sa atrageti atentia, este faptul ca s-a majorat de cinci ori, in comparatie cu anul curent, alocatiile financiare pentru restituirea bunurilor represatilor politici, compensatia la conectarile la gaz pentru unele categorii de populatie.

Indexarea depunerilor mijloacelor financiare a deponentilor la Banca de Economii. Cred ca, la fel, ar fi demn de atentie si majorarea cu 20 la suta a cheltuielilor pentru ocrotirea sanatatii. S-a mentionat ca sistemul de educatie are plus 17%. Aici as atrage atentia ca totusi constatam inca alocatii modeste pentru politica de tineret. Si eu cred ca acesta ar fi un subiect care trebuie sa ne atraga atentia pentru lectura a treia.

Cu toate ca au fost exprimate diferite puncte de vedere vizavi de sistemul judecatoresc, totusi o crestere cu peste 50 la suta a alocatiilor pentru acest sistem, cu toate ca este insuficient, cred ca este un lucru foarte si foarte salutabil, din momentul in care ne-am angajat intr-o reforma si dorim s-o ducem pina la bun sfirsit, pentru a asigura autonomia, independenta, iar concomitent si profesionalismul, si responsabilitatea acestui sistem. Cred ca va fi un lucru foarte interesant.

Ma refer aici la aplicarea sistemului de gestionare a fondului pentru dezvoltarea regionala – 130 de milioane de lei. Este un element in premiera si cred ca, din momentul in care aceste mijloace financiare urmeaza sa fie gestionate de catre consiliile regionale, ar putea fi un bun inceput de cale pentru dezvoltarea proiectelor nu doar la nivel de raion sau la nivel de sat, de comuna, dar sa se incerce o abordare de planificare si gestionare a mijloacelor financiare la nivel interraional, in special dezvoltarea infrastructurii, nemaivorbind de elementul de scutire sau de restituire a taxei pe valoarea adaugata pentru mijloacele financiare care vor fi investite, in special in zona rurala. Un element absolut corect, au mentionat colegii. De sine statator inca nu este un element suficient. Trebuie sa se vina cu un suport de alte politici in acest sens. Sint sigur ca ele vor veni, dar este un start destul de incurajator.

La acest moment sintem la sase ore de activitate.

Domnule Diacov,

Nu va suparati, dar nu este de procedura. Eu stiu procedurile. Dumneavoastra sinteti mare smecher. Daca este de procedura, e de procedura, dar daca nu, va inchid microfonul, nu va suparati.

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Dumitru Diacov: 

Eu ma bucur ca si dumneavoastra intelegeti smecheriile din Parlament.  Noi am inaintat o propunere, Fractiunea Partidului Democrat a inaintat o propunere...

 

Domnul  Marian Lupu:

Stiu, stiu.

 

Domnul Dumitru Diacov:

...ca la partea de venituri sa fie adaugate 1 miliard si 500 de milioane.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimate coleg,

Nu va suparati, va rog.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Parlamentul nu este un statist. Cineva incearca ca Parlamentul sa devina un statist. Este, cum ati spus dumneavoastra, un compromis intre Guvern si Parlament. 

 

Domnul  Marian Lupu:

Domnule Diacov,

Eu va raspund de procedura.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Nu dumneavoastra trebuie sa-mi raspundeti. Ministrul Finantelor, daca are posibilitatea, sa adauge la aceasta cifra.

 

Domnul  Marian Lupu:

Discutiile si propunerea a fost inaintata. Eu am in cadrul exercitiului de vot doua etape. Prima etapa – conceptual, a doua etapa – parametrii de baza si nu o sa supun votului pe ansamblu proiectul care a fost propus de Guvern, inainte sa supun votului propunerea care a fost evocata si de la microfonul nr.4 si de la microfonul nr.5.

Deci, lectura intii, aprobarea proiectului de lege conceptual.

Stimati colegi,

Va aduc aminte ca aprobarea in prima si a doua lectura se face cu votul majoritatii deputatilor prezenti, fiindca se confirma prin hotarire de Parlament. Cea de-a treia lectura va tine de adoptarea acestei legi, pe care motiv supun votului aprobarea in prima lectura la nivel conceptual al proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2008, prezentat de catre Guvern. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

In prima lectura, proiectul este aprobat.

Acum, inainte de supunerea la vot a acestui proiect de lege, eu rog putina atentie. In lectura a doua au fost inaintate propuneri vizind amendarea parametrilor de baza prezentati de catre Guvern,  daca nu gresesc eu, cu 1 miliard de lei, in respectiva parte de venituri – partea cheltuieli, pe care motiv supun votului aceasta propunere. Cine este pentru, rog sa voteze. Imi dati, va rog, rezultatele, stimati colegi numaratori.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 0.

Sectorul nr.2 – 8.

Sectorul nr.3 – 16.

 

Domnul  Marian Lupu:

24 de voturi in favoarea acestei propuneri, care nu este acceptata de plenul Parlamentului.

Stimati colegi,

In acest context, supun votului aprobarea in a doua lectura a proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2008.

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Alexandru Oleinic:

Domnule Presedinte,

Noi ne-am  referit la articole concrete. Eu v-am propus ce tine de …

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimate coleg,

In lectura a treia.

 

Domnul  Alexandru Oleinic:

Nu, nu, aceasta este partea de venituri, domnule Presedinte. La partea de venituri noi am propus la dividende 300 de milioane, de la accize, motorina, benzina – 100 de milioane si de la privatizare – 600 de milioane.

 

Domnul  Marian Lupu:

Dumneavoastra ati spus cifra generala si structura.

Domnul  Alexandru Oleinic:

Nu, cifra generala a spus-o domnul Diacov, dar eu am spus concret pe compartimente.

 

Domnul  Marian Lupu:

Pai, azi nu votam compartimentele, aceasta este lectura a treia, noi o sa votam: venituri, cheltuieli, deficit. Gata, nu va suparati.

 

Domnul  Alexandru Oleinic:

Domnul Diacov a propus 1 milion si jumatate.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,

Daca doriti, eu mai includ in ordinea de zi inca vreo cinci proiecte si mai continuam. Bine. Deci, ce supun votului? Aprobarea in lectura a doua a 14 mii
881,7 milioane de lei partea de cheltuieli, 14 mii 658 milioane de lei partea de venituri, 223, 7 milioane de lei deficitul. Cine este pentru aprobarea in a doua lectura a acestui proiect de lege, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Acum, stimati colegi, iar de procedura?  Scurt, 30 de secunde.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Este foarte dificil, ca istoria o sa ne judece dupa cifre. Dumneavoastra spuneti “majoritatea”, dar nimeni nu are idee cit s-a votat totusi in Parlament. Rog sa numarati voturile.

 

Domnul  Marian Lupu:

Sintem in lectura a doua. Este majoritatea de voturi. Nu-mi trebuie multa atentie sa vad cine este prezent in sectoarele nr.1 si nr.2 si citi sint prezenti in sectorul nr.3. E simplu ca buna ziua.

Stimati colegi,

Acum ultima minilectie. Atunci cind legea se adopta in a doua lectura, ea se aproba doar in prima lectura. Atunci cind legea se adopta in a treia lectura, ea se aproba in prima si in a doua lectura cu votul majoritatii deputatilor prezenti. Ne-am inteles. Nu este parerea mea, cititi va rog Regulamentul. Ne-am inteles, da? Foarte bine.

Acum supun votului aprobarea pe ansamblu a Hotaririi Parlamentului asupra proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2008.

Articolul 1 zice ca se aproba in prima lectura proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2008.

Articolul 2 – se aproba in lectura a doua acest proiect de lege, unde sint stabilite criteriile sau indicatorii, venituri, cheltuieli, deficitul, modul in care ele au fost votate imediat anterior.

Articolul 3 – Comisia pentru politica economica, buget si finante va examina propunerile si obiectiile expuse in cadrul examinarii proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2008 si amendamentele deputatilor si va raporta Parlamentului asupra fiecarei propuneri in cadrul examinarii proiectului mentionat in a treia lectura.

Articolul 4 stipuleaza ca hotarirea intra in vigoare la data adoptarii.

Cine este pentru aprobarea acestui proiect de hotarire a Parlamentului, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul este aprobat.

Cam aceasta este pentru acest proiect. Ordinea de zi. Mai avem.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Leonid Bujor:

Da, va multumesc, domnule Presedinte al Parlamentului.

Ma adresez catre dumneavoastra si catre membrii Biroului permanent al Parlamentului cu urmatoarea rugaminte. Atunci cind va fi programata examinarea proiectului de lege pentru aprobarea bugetului in lectura a treia, sa fie prevazuta activitatea noastra pe parcursul a doua zile, ca sa nu se intimple asa ca in 3 – 4 ore sa fim presati de timp si fiecare sa argumentam... Da, va fi o discutie foarte aprinsa. Daca dumneavoastra credeti ca va fi ca anul trecut, nu va fi asa, de aceea rog ca Biroul permanent sa tina cont, sa programeze doua zile.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,

Va atrag atentia ca noi astazi, slava Domnului, am lucrat timp de sase ore la nuantele de concept. Vom discuta acest lucru.

Stimatii mei colegi deputati, oaspeti invitati,

Rog sa parasiti sala in liniste.

Ordinea de zi.

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Valeriu Guma:

Multumesc, domnule Presedinte.

Din partea Fractiunii Partidul Democrat rugam, avind in vedere ca in ordinea de zi este proiectul de Lege cu privire la tutun si la articolele din tutun, prezentat sub numarul 3053, care este lansat de Guvern la 20 august 2007, fractiunea noastra, practic cu jumate de an mai inainte a facut tot un proiect de Lege cu privire la tutun, si eu sint autor, sub nr.1027 din 14 martie,. A fost discutat in comisii, sint rapoartele si de ce pina in ziua de azi el nu...

Domnul  Marian Lupu:

Dumneavoastra nu ma intrebati. Dumneavoastra propuneti ca sa fie inclus. Din momentul in care este nr.3053, sa  fie si nr.1027.

 

Domnul Valeriu Guma:

Da, si mai inaintea proiectului Guvernului, ca pe ordinea de zi.

 

Domnul  Marian Lupu:

Aceasta se va hotari, da.

 

Domnul Valeriu Guma:

Da, va rog chiar.

 

Domnul  Marian Lupu:

Alte propuneri.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Domnule Presedinte,

Din partea comisiei, va rog, pentru a doua lectura, pentru urmatoarele doua saptamini – proiectul de Lege nr.1953 cu privire la regnul vegetal. Ieri am scapat din...

 

Domnul  Marian Lupu: 

Regnul vegetal.

 

Domnul  Marian Lupu: 

Da, va multumesc.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Leonid Bujor:

Domnule Presedinte al Parlamentului,

In cadrul mai multor sedinte plenare am pus in discutie un subiect foarte serios si important, dar la care, nu stiu de ce, de fiecare data majoritatea parlamentara vota impotriva includerii lui in ordinea de zi. Am venit din ultima deplasare, unde au fost colegi din fractiunea parlamentara majoritara. Proiectul conceptiei politicii demografice.

Va aduc aminte ca astfel de documente deja sint adoptate nu numai in Franta, Germania, dar si in majoritatea statelor ex-sovietice, inclusiv in Romania, Ucraina si Federatia Rusa, la noi in Parlament facindu-se deseori trimitere  la aceste state.

Eu vin cu propunerea de a include in ordinea de zi pentru perioada
1–9 noiembrie audierea informatiei organelor responsabile despre situatia demografica in Republica Moldova, ca ulterior sa adoptam o hotarire prin care sa punem in fata Guvernului problema cu privire la elaborarea unei conceptii a situatiei demografice in Republica Moldova. Expertii internationali care activeaza aici in Republica Moldova atrag atentia asupra faptului ca sintem unica tara din regiune care nu are un astfel de document.

Eu va multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Alte propuneri?  Nu sint.

Stimati colegi,

Sint doua tipuri de propuneri aditionale la ceea ce a propus Biroul permanent. Primul tip: doua proiecte de lege, nr.1027 si 1953, propuse pentru a fi incluse la fel pe ordinea de zi. Obiectii? Nu sint.

Acum cel de-al doilea tip de propuneri care se refera la audierea informatiei privind situatia demografica. Supun votului aceasta propunere. Cine este pentru, rog sa voteze. Cine este pentru, stimati colegi. 20 de voturi in favoarea acestei propuneri, care nu s-a acceptat de plenul Parlamentului.

Acum pe ansamblu aprobam ordinea de zi cu amendamentele. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Eu va multumesc, stimati colegi.

Sedinta o declar inchisa.

Urmatoarea sedinta va avea loc saptamina viitoare, 1 noiembrie, ora 10.00.

Multumesc.

 

Sedinta s-a incheiat la ora 16.10.

 

Stenograma a fost pregatita spre publicare
in Directia documentare parlamentara a
Aparatului Parlamentului.