DEZBATERI  PARLAMENTARE

Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XVI-a

SESIUNEA a VI-a ORDINARA – OCTOMBRIE 2007

Sedinta din ziua de 18 octombrie 2007

(STENOGRAMA)

SUMAR

1. Declararea sedintei ca fiind deliberativa.

2. Dezbateri asupra ordinii de zi, adoptarea ei.

3. Dezbaterea si remiterea in comisie a proiectului de Lege nr.3013 cu privire la inregistrarea de stat a persoanelor juridice si a intreprinzatorilor individuali.

4. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.2809 pentru modificarea si completarea unor acte legislative (Legea privind modul de publicare si intrare in vigoare a actelor oficiale – art.1, 4, 8; Legea pentru aprobarea Clasificatorului general al legislatiei – art.5, s.a.).

5. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.3189 pentru modificarea si completarea Legii nr.190-XIII din 19 iulie 1994 cu privire la petitionare.

6. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.3339 pentru modificarea si completarea unor acte legislative (Codul fiscal – art.50; Legea cu privire la asigurarea obligatorie de raspundere civila a transportatorilor fata de calatori – art.2, 6, 8 s. a.).

7. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.2366 pentru modificarea si completarea unor acte legislative (Legea privind sistemul public de asigurari sociale – art.21, 28, 51, 51¹; Legea cu privire la rezerva Fortelor Armate – art.16).

8. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura, dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.2475 pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul Republicii Moldova si Guvernul Republicii Italiene privind asistenta judiciara si recunoasterea si executarea hotaririlor in materie civila.

9. Intrebari.

10. Declaratia doamnei deputat Vitalia Pavlicenco.

 

Sedinta incepe la ora 10.00.

Lucrarile sint conduse de domnul Marian LUPU, Presedintele Parlamentului, asistat de doamna Maria Postoico si domnul Iurie Rosca, vicepresedinti ai Parlamentului.

 

Domnul Maxim Ganaciuc – director general adjunct al Aparatului
                                                                  Parlamentului:

Doamnelor si domnilor deputati,

Buna dimineata.

Va anunt ca la lucrarile sedintei de astazi a Parlamentului, din totalul celor 101 de deputati, si-au inregistrat prezenta 94 de deputati. Nu s-au inregistrat deputatii: Serafima Borgan, Grigore Petrenco, Serafim Urechean, Angela Leahu, Vladimir Filat, Oleg Tulea, Anatol Taranu,

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,

Buna dimineata. Sedinta este deliberativa. Rog sa onoram Drapelul de Stat. (Se onoreaza Drapelul de Stat.)

Multumesc.

Microfonul nr.5.

 

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

Domnule Presedinte al Parlamentului,

In primul rind, va rog sa ma inscrieti pentru o declaratie la sfirsitul sedintei. In al doilea rind, in legatura cu incidentul de la punctul de trecere Leuseni, care a avut loc cind delegatiile venite din Romania nu au putut intra prin acest punct de trecere sa participe la sarbatoarea Hramul orasului Chisinau, ii rog pe colegi sa sprijine propunerea mea de a-l invita pe Igor Colenov, directorul Serviciului Graniceri, pentru a da explicatii, deoarece explicatiile care au fost date, nu sint plauzibile.

Si vreau sa va spun ca noi cunoastem aceasta practica de persecutare prin punctele de trecere. Personal m-am judecat 4 ani si am cistigat in fata Serviciului de Graniceri, pentru ca in anul 2002 nu mi-au permis de 3 ori fara motive sa trec frontiera spre Romania, invocindu-mi argumentele ca stie cel de sus, intrebati-l. Si al doilea argument era ca sinteti cu linie rosie in computer.

Deci, este o practica, poate care atunci nu a fost in atentia opiniei publice, dar, uitati-va, ea se repeta intr-un mod foarte urit, prejudiciind imaginea Republicii Moldova, imaginea populatiei noastre. De aceea, eu insist si ii rog pe colegi sa sprijine ca sa vina Igor Colenov sa ne dea  explicatii, mai ales in ideea ca niciodata sa nu se mai repete asemenea cazuri.

Va multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Continuam.

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Dumitru Braghis:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule Presedinte,

Eu am o problema de principiu, care, nu stiu cum... poate sa o discutam. Iata, am primit ordinea de zi si din 6 chestiuni incluse in ea la 4 este scris: “Raportul comisiei nu a fost prezentat.” Unele din aceste rapoarte noi le-am primit abia azi-dimineata. Sa ne stimam macar pe noi insine, daca nu stimam alte structuri, eu stiu ceva de felul acesta. Ce inseamna sa includem in ordinea de zi? Noi am vorbit despre lucrul acesta la Biroul permanent deja, imi pare, doi ani in urma sau un an si ceva in urma. S-a convenit ca nici la Biroul permanent nu se introduc in ordinea de zi chestiuni la care nu este prezentat raportul comisiei. Ajungem de acum si in Parlament.

Eu cred ca deputatii trebuie sa aiba posibilitate si timp macar sa examineze aceste documente emise de comisia sesizata in fond. Altfel nu inteleg ce facem noi aici, in Parlament?

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

 

Domnul  Dumitru Braghis:

Si uitati-va, pe ziua de miine acelasi lucru, doua din 6 iarasi fara raportul prezentat. Ce se intimpla daca o sa examinam lucrurile saptamina viitoare? Nu se intimpla nimic, imi pare ca. Dar trebuie sa asiguram lucrul in conformitate cu Regulamentul aprobat de Parlamentul nostru.

 

Domnul  Marian Lupu:

O sa discutam acest subiect. De acord.

Microfonul nr.3.

 

Domnul  Iurie Stoicov: 

Multumesc, domnule Presedinte. 

Vreau sa va informez ca ieri, la sedinta comisiei, a aparut aceeasi intrebare, care a fost evocata de doamna Pavlicenco.

 

Domnul  Marian Lupu:

Domnule Stoicov,

Nu va suparati, microfonul putin... caci nu se aude.

 

Domnul  Iurie Stoicov:

Ieri, la sedinta comisiei, a aparut aceeasi intrebare ridicata de doamna Pavlicenco. Vreau sa va informez ca comisia noastra, miercurea viitoare, va examina aceasta intrebare cu invitarea reprezentantilor Serviciului Graniceri.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

Stimati colegi,

E ca o informatie, fiindca oricum, potrivit normelor regulamentare, colegul a inaintat propunerea, va fi supusa votului.

Microfonul nr.4.

Doamna  Valentina Cusnir:

Multumesc. Vreau sa spun ca eu am adresat aceasta intrebare ieri in comisie, ca sa includem in ordinea de zi, la care am primit multe reprosuri si s-a spus ca saptamina viitoare. Eu vin sa sustin propunerea doamnei Pavlicenco, sa ne patrundem de responsabilitatea pe care o purtam fata de aceasta tara, pe care, spunem ca o iubim si sa discutam aceasta intrebare astazi.

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Gheorghe Susarenco:

Multumesc, domnule Presedinte.

De fapt, ar fi bine de a-l invita incoace pe domnul sef al granicerilor. Dar eu consider ca Procurorul General trebuie sa se autosesizeze si sa intenteze un dosar penal in aceasta problema. Fiindca noi nu demult am adoptat o lege in Parlament, prin care am decis ca cetatenii Uniunii Europene au dreptul la libera circulatie in Republica Moldova fara vize. De aceea, ar fi bine sa vina cineva sa ne explice, dar Procurorul General cred ca deja trebuia sa intenteze un dosar penal.

Va multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Igor Klipii:

Domnule Presedinte,

La incheierea sesiunii de primavara – vara am propus si atunci am inteles ca era cam tirzie audierea Ministerului Afacerilor Externe si Integrarii Europene in problema implementarii Planului de actiuni “Uniunea Europeana–Republica Moldova”. Acum domnul ministru Stratan declara ca Planul, practic, este indeplinit, afirmind concomitent ca urmeaza ca, pina la sfirsitul anului, sa mai fie realizate niste lucruri. Eu propun ca Parlamentul sa organizeze audieri in aceasta problema, fiindca ea este de maxima importanta. Si cu aceasta ocazie am putea audia opinia Ministerului de Externe in problema cazului de la vama. Fiindca in acest caz domnul Colenov a oferit o solutie sau o motivatie de uz intern.

In acest caz, Republica Moldova este afectata in plan extern. Si aici este cazul ca Ministerului Afacerilor Externe si Integrarii Europene sa dea explicatii, in special daca ne referim la relatiile cu statul roman.

A doua problema la care vreau sa ma refer tine de postul de radio “Vocea Basarabiei”. Sint persoana care am prezentat in Parlament aceasta scrisoare, ea este inregistrata. Stiu ca s-a luat o decizie sau problema a fost discutata intr-un fel la Biroul permanent, sint lucruri despre care s-a vorbit si in plenul Parlamentului, dar acesta nu este un raspuns oficial. Deci eu am o rugaminte in acest caz, ca sa avem un raspuns in scris din partea Parlamentului catre acest post de radio. Fiindca postul respectiv a avut niste investitii, a avut o adresare catre Parlament si a ramas in afara oricarei informatii.

Noi am prezentat doua proiecte de legi. Unul – de modificare a Regulamentului Parlamentului si altul – de interpretare a Regulamentului. Dar, oricum, pina ajungem sa discutam aceasta problema in plenul Parlamentului ar fi corect sa avem un raspuns oficial.

Si a treia problema la care vreau sa ma refer, a treia propunere pe care vreau s-o inaintez tine de problema transnistreana. Acum exista destula agitatie in Republica Moldova planuri, declaratii, initiative si Parlamentul Republicii Moldova ramine cumva pe din afara. Cred ca ar fi corect ca Parlamentul sa il invite pentru audieri pe domnul Sova, Ministerul de Externe, structurile de forta pentru a avea, cel putin, o claritate in ceea ce tine de problema transnistreana. Si va asigur ca vom afla mult mai mult decit ceea ce se intimpla in Transnistria. Vom afla si opinia partidelor politice din Parlamentul Republicii Moldova, care este opinia reala si atitudinea reala fata de modul de solutionare a acestei probleme.

Multumesc mult.

 

Domnul  Marian Lupu:

Am inregistrat.

Multumesc.

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Vladimir Filat:

Multumesc, domnule Presedinte.

In continuare, eu ma voi referi la tema invocata sau la problemele invocate de colegii deputati.

Stimate domnule Presedinte,

Am vorbit ca este timpul ca Parlamentul sa isi ocupe locul care ii convine conform prevederilor constitutionale. Si atunci, care ii revine? Si atunci, cind este o problema in societate, sa nu ne rusinam ca aceasta problema sa o discutam in plenul Parlamentului.

Dincolo de cele invocate de domnul Braghis vizavi de lipsa rapoartelor comisiilor in momentul in care discutam problemele in plenul Parlamentului. O problema foarte importanta, pe care am sesizata-o de multe ori: presedintii comisiilor foarte frecvent substituie comisiile s.a.m.d. de la microfoanele in plen, retrag, introduc s.a.m.d.

Si in acest sens, uitati-va, domnule Presedinte, noi am adoptat la data de
20 iulie 2006 o hotarire a Parlamentului, prin care am constituit o Comisie speciala. O Comisie speciala, care trebuia sa monitorizeze procesul de executare de catre Guvern a legislatiei privind gestionarea terenului proprietate publica a statului si a terenului cu destinatie agricola proprietate a statului. Am stabilit componenta, la articolul 3 final am stabilit un termen de  6 luni, ca comisia sa vina sa prezinte un raport. Daca nu ma insala memoria, deja sintem cu mult peste un an de la data adoptarii acestei decizii.

Nu vreau sa insist anume asupra acestui document, dar si acest document reprezinta inca o data, ca noi, ca deputati in Parlament, singuri ne punem in situatie pe alocuri si penibila. Si in acest sens, eu cred ca... bine, este Biroul permanent, este forul legislativ in general, eu cred ca trebuie sa revenim la aceasta discutie si sa ne ocupam locul care ne revine conform prevederilor Constitutiei Republicii Moldova.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Leonid Bujor:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule Presedinte,

In cadrul celor doua sedinte in zilele de joi am abordat un subiect cu privire la situatia din cadrul Consiliului Coordonator al Audiovizualului. In cadrul sedintei de vineri au fost prezentate explicatii, asa am inteles, cel putin, eu si colegii care mi s-au adresat cu acest subiect, ca este necesara operarea unor anumite modificari in Regulamentul Parlamentului, pentru a examina aceasta chestiune in cadrul sedintei Biroului permanent.

Am avut intilnire cu un grup de jurnalisti de la Universitatea de Stat din Moldova, fiindca initiativa a pornit de la dumnealor si mi s-a explicat, ca nu este necesara o astfel de modificare, fiindca in Regulament nu exista nici o restrictie la capitolul examinare a anumitelor chestiuni de catre Biroul Parlamentului, in primul rind.

Si in al doilea rind, Biroul permanent poate examina aceasta chestiune chiar pornind de la faptul ca componenta nominala si personala a fost confirmata aici, in cadrul sedintei plenare. Si Biroul permanent are dreptul legal si moral de a examina situatia de acolo, dat fiind faptul ca se inscrie perfect la capitolul “Controlul asupra executarii legilor si hotaririlor adoptate de catre Parlamentul Republicii Moldova.”

Iata de ce eu ma adresez din nou catre dumneavoastra cu rugamintea de a examina aceasta problema cu antrenarea sau de a fi invitati la aceasta sedinta nu doar membrii Consiliului Coordonator al Audiovizualului sau conducerea Consiliului Coordonator al Audiovizualului, dar si reprezentantii “Monitorului Oficial”, care, pina la urma, asa si nu au publicat una din deciziile Consiliului Coordonator al Audiovizualului. Iar explicatiile prezentate opiniei publice, vasazica, nu se inscriu in nici un act legal din tara noastra.

Va multumesc.

Desigur, doresc foarte mult sa particip si eu la aceasta sedinta a Biroului permanent, fiindca au aparut mai multe intrebari.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc.

Stimati colegi,

Acestea au fost cele relatate de dumneavoastra pe marginea agendei sedintei plenului Parlamentului de astazi. Am inregistrat o propunere pe care o voi supune votului de la microfonul nr.5 cu referinta la invitarea domnului Colenov pentru a oferi explicatii aici, in plenul Parlamentului, referitor la incidentul de saptamina trecuta de la Leuseni.

Stimati colegi,

Supun votului aceasta propunere. Cine este pentru sustinerea aceste propuneri, pentru acceptarea ei, rog sa voteze. Si, in mod evident, rog si rezultatele votului.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 1.

Sectorul nr.2 – 10.

Sectorul nr.3 –28.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc, stimati colegi.

39 de voturi in favoarea acestei propuneri, care nu a fost sustinuta de plenul Parlamentului.

Referitor la informatiile care au fost oferite, la solicitarile de la microfoanele nr.4, nr.5, eu am luat nota de acestea, inclusiv de audierea implementarii Planului bilateral de actiuni. Vreau sa va zic ca chiar recent conducerea Comisiei parlamentare pentru politica externa si integrare europeana m-a informat ca are intentia sa porneasca un asemenea proces, sa organizeze asemenea audieri, deci, vine in consonanta.

Toate initiativele legislative prezentate de catre deputati, vreau sa va asigur ca, potrivit normelor regulamentare, sunt inregistrate si puse imediat in circuit, fara a fi tergiversate sau fara a fi blocate, lucru care nici nu poate fi conceput aici.

Referitor la remarca facuta pe marginea situatiei Consiliului Coordonator al Audiovizualului. Vreau sa va spun ca, cred, s-a intimplat o neintelegere in acest sens, fiindca noi am discutat in general si data trecuta am facut o remarca ca orice dezbatere si s-a subinteles ca dezbaterea de aici, din plenul Parlamentului si am zis: inaintati propunerea. O supun votului. Deci, vom examina acest subiect, cum sa procedam in aceasta situatie in continuare.

Stimati colegi,

Inainte de a incepe examinarea proiectelor incluse pe ordinea de zi a sedintei de astazi a plenului Parlamentului, sa incep cu o informatie asa mai placuta, de un caracter general-uman. In saptamina premergatoare sedintei de astazi a plenului si-au sarbatorit ziua de nastere colegii nostri doamna Valentina Cusnir (aplauze) si domnul Vladimir Turcan (aplauze). Sa ii felicitam, sa le dorim mult succes si frumoase realizari.

Daca aveti ceva de procedura, pe scurt, va rog.

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Dumitru Braghis:

Multumesc, domnule Presedinte. 

Ma scuzati, dar eu, totusi, n-am inteles, cum trebuie sa acceptam noi sau cum trebuie sa apreciem situatia ca in ordinea de zi sint propuse documente, iar rapoartele asupra prevederilor respective le-am primit abia azi-dimineata? Cum corespunde aceasta Regulamentului Parlamentului? Sint prevederi clare scrise in Regulamentul Parlamentului.

Domnul  Marian Lupu:

Astazi, eu am avut discutii cu unii din presedintii de comisii si am inteles o situatie: aceste rapoarte au fost pregatite inca saptamina trecuta. Dar pe motivul tehnic, pe motivul deplasarii unei delegatii parlamentare peste hotare, de fapt, au fost mai multe, aceste actiuni nu au permis, pur si simplu, formalizarea, semnarea acestor rapoarte. Si vreau sa va spun ca am acceptat aceste explicatii.

 

Domnul  Dumitru Braghis:

Domnule Presedinte,

Nu va suparati, dar aceste explicatii nu sint deloc, eu stiu cum, plauzibile, din simplul motiv ca exista vicepresedinte de comisie, exista alte lucruri. Uitati-va, saptamina viitoare 6 chestiuni in ordinea de zi si nici una cu raportul comisiei.

 

Domnul  Marian Lupu:

Dar dumneavoastra sinteti sigur ca aveti ultima versiune?

 

Domnul  Dumitru Braghis:

Aceea pe care am primit-o eu de la Secretariat ieri.

 

Domnul  Marian Lupu:

Ieri ati primit-o?

 

Domnul  Dumitru Braghis:

Da, da.

 

Domnul  Marian Lupu:

Eu, de exemplu, am alta varianta.

 

Domnul  Dumitru Braghis:

Poate la dumneavoastra este alta, dar noi  sintem deputati egali si trebuie sa avem aceleasi documente, cred eu. Problema, insa, este simpla ca buna ziua, repet inca o data, aceasta nu este conform Regulamentului. Sa ne invatam o data a respecta Regulamentul pe care l-am aprobat noi.

 

Domnul  Marian Lupu:

E o adresare buna a colegului nostru catre toate comisiile, catre toti colegii deputati care muncesc in cadrul acestor comisii. Bine.

Proiectul de Lege nr.3013 cu privire la inregistrarea de stat a persoanelor juridice si a intreprinzatorilor individuali. Lectura a doua.

Rog comisia.

 

Domnul  Nicolae Bondarciuc:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Onorata asistenta,

Proiectul de Lege cu privire la inregistrarea de stat a persoanelor juridice si a intreprinzatorilor individuali a fost examinat si aprobat in prima lectura in sedinta plenara a Parlamentului din 4 octombrie curent. Comisia pentru politica economica, buget si finante a examinat obiectiile si propunerile comisiilor permanente si ale Directiei juridice a Aparatului Parlamentului, precum si amendamentele deputatilor facute in sedinta plenara, cit si cele prezentate ulterior comisiei.

Majoritatea obiectiilor si propunerilor care se refera la imbunatatirea expunerilor unor prevederi din proiectul de lege au fost acceptate de catre comisie. In sedinta comisiei nu au fost acceptate unele propuneri ale Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati si ale Comisiei pentru agricultura si industria alimentara, precum si ale deputatilor in Parlament, argumentele respective fiind expuse in sinteza obiectiilor si propunerilor, care este parte componenta a raportului comisiei.

Pornind de la cele relatate, Comisia propune adoptarea proiectului de lege in a doua lectura.

Vreau sa atrag atentia ca, dupa prezentarea sintezei, noi inca o data am discutat obiectiile referitoare la articolul numarul 4 si propunem sa schimbam numirea articolului numarul 4. O sa sune asa: “Plata pentru acordarea serviciului privind inregistrarea de stat si furnizarea informatiei”. Aceeasi modificare si in alineatul (1) – “acordarea serviciului privind inregistrarea de stat” s.a.m.d. conform textului.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Propuneri? Lectura a doua.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule presedinte al comisiei,

Totusi, eu am avut doua amendamente, dupa parerea noastra, foarte importante in contextul liberalizarilor care se promoveaza astazi in tara si, dupa parerea noastra, inregistrarea intreprinderilor fara a plati taxa ar fi un imbold pentru dezvoltarea micului business, pentru investitorii straini care, pina la urma, nu este si o suma atit de mare.

Bine, informatia pe care eu am cerut-o si am primit-o, in jurul la 2 milioane anual, Camera Inregistrarii de Stat o obtine de la inregistrarea intreprinderilor si organizatiilor.

Credeti ca aceasta problema ar fi un pas inainte spre dezvoltarea economiei nationale?

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Noi am discutat la sedinta comisiei aceasta problema si comisia a luat decizia ca sa fie cu plata.

Domnul Alexandru Oleinic:

Domnule presedinte,

Eu inteleg ca comisia a luat decizie  si e clar cine e majoritatea in comisie. Dar eu, totusi, ca deputat, care v-a inaintat amendamente, as vrea sa aflu niste argumente referitoare la aceasta problema. Care sint argumentele, din ce cauza a fost respinsa o problema atit de importanta la momentul de astazi, dupa parerea noastra?

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Singur dumneavoastra ati adus cifra si spuneti... si aceasta nu este o povara, nu este o povara mare.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Nu este o povara mare pentru intreprinderea de stat, dar e o povara.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Da, si pentru...

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Cit de cit este ceva atractiv pentru intreprinderile nou-formate, fiindca, pina la urma, noi toti avem scopul de a dezvolta, in primul rind, clasa medie in aceasta tara.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Adica, eu inteleg ca orice deputat poate sa prezinte aici orice argumente, dar comisia a examinat din toate punctele de vedere si a sustinut Guvernul.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Bine.

Domnule Presedinte,

Atunci daca se poate, sa punem la vot amendamentul meu.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Supun votului propunerea evocata de la microfonul nr.5 de catre colegul nostru domnul deputat Oleinic. Cine este pentru sustinerea acestei propuneri, rog sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 0.

 

Domnul Marian Lupu:

Sectorul nr.2?

 

 

Numaratorii:

Sectorul nr.2 – 7.

 

Domnul Marian Lupu:

– 7.

 

Numaratorii:

– 17.

 

Domnul Marian Lupu:

24 de voturi in sustinerea acestei propuneri, ea nefiind acceptata de plenul Parlamentului.

Continuam.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Domnule Presedinte,

Al doilea amendament al meu a fost ca informatia ce tine de Registrul de stat sa fie o informatie publica si sa fie plasata pe pagina web a Camerei Inregistrarii de Stat.

Parerea noastra este, totusi, ca la acest compartiment nu ar trebui sa fie ceva, o tainuire despre capitalul statutar, despre fondatorii intreprinderilor care activeaza in tara. Si, dupa parerea noastra, aceasta chestie ar deschide un pic posibilitatea de a primi o informatie mai veridica, fara a merge la Camera Inregistrarii de Stat, a depune cererea concreta, a astepta certificatul concret pentru primirea informatiei.

Mai ales ca aici nu este vorba de primirea extraselor, fiindca, intr-adevar, daca intreprinderea deja formata vine la Camera Inregistrarii de Stat si cere eliberarea unui certificat, unui extras care sa confirme toata componenta capitalului statutar si fondatorilor pentru a fi prezentat in continuare in organele juridice ori in alta parte, atunci, intr-adevar, aceasta chestie trebuie platita. Aici nu e... eu nu am nimic impotriva.

Dar daca vine un investitor in tara si are posibilitate ori necesitate de a lua cunostinta de o companie, intra in pagina Camerei, gaseste compania, vede fondatorii, capitalul statutar, ce prezinta si mergem inainte.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Domnule presedinte...

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Noi am discutat aceasta pozitie sau aceasta propunere si vreau sa mentionez ca, la articolul 34, alineatul (1) stipuleaza ca continutul datelor din Registrul de Stat si din actele de constituire sint publice si accesibile tuturor, in conditiile si limitele prevazute de legislatia din domeniul reglementarii accesului la informatie, secretul de stat, secretul comercial, protectia datelor personale.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule presedinte,

Nu e nevoie de dat citire. Toti au...

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Ele sint publice pentru publice, dar ca sa capeti informatia trebuie sa mergi la Camera Inregistrarii de Stat si sa platesti pentru informatie. Pai, cred ca aceasta... se elibereaza gratuit pentru intreprinderile de stat, dar pentru restul se elibereaza contra plata.

 

Domnul Marian Lupu:

Supun votului, da, eu inteleg, domnul...

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Domnule Presedinte...

 

Domnul Marian Lupu:

Da.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Eu chiar astazi dimineata, citind sinteza comisiei, mi-am adus aminte ca din toate amendamentele pe care le-au avut pe parcursul a 7 ani de zile de activitate in Parlament, aproape nici unul n-a fost acceptat.

Bine, aceasta este o problema foarte reala si necesara, domnule Presedinte. Eu inteleg abordarea, ca punem la vot si nici nu e clar care este masina.

 

Domnul Marian Lupu:

Nu, stimate coleg, si care-s alte instrumente care sint la dispozitia Parlamentului?

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Bine, dar noi niste argumente din partea colegilor putem sa aflam, de ce nu, de ce informatia Camerei Inregistrarii de Stat nu poate sa fie publica.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule presedinte,

Eu va rog...

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Si plasata pe pagina web.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Eu m-am referit special la articolul 34 din proiectul de lege si acolo tot e stipulat foarte clar, cititi atent.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Domnule presedinte al comisiei,

Contra plata.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Cititi atent.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimate coleg,

Avansam.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Continuam, punem atunci la vot.

 

Domnul Marian Lupu:

La vot.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Eu vad cum e avansarea.

 

Domnul Marian Lupu:

De acord.

Stimati colegi,

Supun votului propunerea colegului nostru. Cine este pentru sustinerea acesteia, rog votul dumneavoastra. Rog rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 1.

Sectorul nr.2 – 7.

Sectorul nr.3 – 17.

 

Domnul Marian Lupu:

17. 25 de voturi “pro”. Aceasta propunere nu a fost sustinuta de plenul Parlamentului.

Continuam.

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc, domnule Presedinte.

Sintem in lectura  a doua, nu cunosc un deputat care ar purta numele Directia juridica. Avem in sinteza propusa de comisie 10 amendamente la acest proiect ale Directiei juridice. Si as veni cu o sugestie. Avizul Directiei juridice trebuie sa ajunga la toti deputatii indata ce a fost emis, sa nu vina o data cu raportul care este distribuit de multe ori dimineata cind venim la sedinte, fiindca deputatii se pregatesc luind  in considerare.

Domnul Marian Lupu:

Bine.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Ce spune Directia juridica? Ea este pentru ajutorul nostru si nu este un deputat ca sa vina cu amendamente.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine, de acord.

Stimati colegi,

Eu rog sa nu uitam, sintem in lectura a doua, ceea ce presupune propuneri, amendamente, aceasta este esenta dezbaterilor pentru lectura a doua.

Microfonul nr.5.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Eu am avut, am un amendament la articolul 25 – iradierea din oficiu a persoanei juridice din Registrul de stat. Astazi, colegii de la Ministerul Dezvoltarii Informationale mi-au prezentat anumite statistici. Din pacate, nu exista exact date referitor la persoanele care nu au efectuat operatii, nu au avut nici un fel de activitate, dar au prezentat, o data in 3 luni, darile de seama fiscale.

Aceste date nu le am, dar aici s-a dat explicatii de ce nu se accepta ca ei sa fie iradiati. Si eu as vrea inca o data sa-mi explice domnul Bondarciuc care este totusi diferenta dintre acei care 12 luni nu au prezentat nici un fel de dari de seama si nu au avut nici un fel de activitate si acei care, de asemenea, nu au avut  nici un fel de activitate, nici un fel de operatiuni pe cont bancar, dar care, o data la 3 luni, au prezentat dari de seama fiscale cu zet. Adica, pur si simplu, au vrut sa evite penalizarile pentru a nu prezenta aceste dari de seama goale, practic.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Acestia care nu au prezentat trec in registrul pasiv.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Si ceilalti nu sint.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Dar care nu a activat, nu a facut nici o operatiune, in activ.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Acei care au prezentat sint in pasiv.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Care nu au prezentat.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Sint in pasiv. Si acei care au prezentat sint in activ.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Care au prezentat, nu se stie, poate si au facut operatiunile.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Bine, atunci...

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Cine poate sa verifice si sa spuna astazi ca nu a facut nici o operatiune?

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco: 

Pai, uitati-va, iese ca acei care au prezentat dari de seama si au vrut sa respecte intr-un fel legislatia o data la 3 luni... totusi eu insist ca ei au ramas defavorizati pentru ca urmeaza sa respecte si sa aiba toata tevatura legata de procedura de lichidare sau insolvabilitate care este foarte anevoioasa si greoaie. Doar pentru faptul...

 

Domnul Marian Lupu:

Stimata colega...

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

...ca o data in 3 luni au darea de seama.

 

Domnul Marian Lupu:

Nu va suparati. Sa vedem, ati venit cu o propunere, da, pentru lectura...

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Dar eu am venit... eu nu accept explicatiile facute aici, pentru ca consider ca acele persoane care au prezentat o data in 3 luni, neavind nici un fel de operatiuni, sint defavorizate.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Fata de acei care 12 luni nu au prezentat nimic si care din pacate nu s-au temut de penalizari.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Stimati colegi,

Noi toti avem unele sau alte pozitii pe marginea oricarui proiect de lege, dar lectura a doua are o ordine de conducere a dezbaterilor. Deci, continuam.

Microfonul nr.3.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Va multumesc.

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati, in avizul sau, a propus la articolul 4 ca taxele privind inregistrarea persoanelor juridice sa fie reglementate de lege, dar nu de hotariri ale Guvernului, cum este prevazut in proiect. Argumentul sau motivarea era urmatoarea.

Prima. Legea nr.235 cu privire la principiile de baza ale reglementarii activitatii de intreprinzator, la articolul 6, care se numeste “previzibilitatea cheltuielilor”, este clar prevazut ca platile pentru serviciile prestate si actele eliberate intreprinzatorilor sint stabilite prin lege. Aceasta e una la mina.

A doua. Noi am pornit inclusiv din unele momente de oportunitate sau rezonabilitate. Este o plata unica care se plateste la momentul inregistrarii.

De exemplu, organizatiile obstesti inregistrate pe linga Ministerul Justitiei si platesc taxa respectiva, care iarasi este prevazuta in lege. Totusi, eu consider ca noi trebuie sa modificam articolul 4 si sa stipulam concret ca taxa pentru inregistrare este prevazuta de lege.

As vrea sa aud, parerea comisiei noi deja am ascultat, poate si viziunea autorilor, daca sint prezenti.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Daca imi permiteti, am o precizare aici. Cind noi ne referim la inregistrarea de stat trebuie sa avem in vedere ca sint doua momente. Primul moment, este fixata taxa, plata taxei de timbru, asa-numita taxa de timbru, taxa de inregistrare, care este stabilita prin Legea nr.1275 din 5 octombrie 2000 cu privire la inregistrarea de stat a intreprinderilor si organizatiilor. Ea este in marime de
0,5 din capitalul social, care se varsa in bugetul de stat. Astazi, exista aceasta norma si orice intreprindere care vine la Camera Inregistrarii de Stat prezinta document care confirma ca aceasta intreprindere care doreste sa fie inregistrata s-a achitat cu statul.

Alt moment care este aici, la articolul 4, se refera la serviciile pe care le acorda Camera Inregistrarii de Stat. De aceea, noi am si modificat denumirea articolului, nu plata pentru inregistrarea de stat, fiindca ea o sa se asocieze cu plata de timbru, cu taxa de timbru, dar plata pentru acordarea serviciului privind inregistrarea de stat si furnizarea informatiilor.

Ceea ce se refera la costul acestor servicii, noi, la sedinta comisiei, am luat decizia sa fie adoptat acest cost prin hotarire de Guvern, ca aceasta suma poate fi schimbata de vreo citeva ori. Stiti, s-a schimbat pretul la energia electrica, s-a schimbat pretul la apa, s-a schimbat pretul la caldura, s-au schimbat alte preturi si, ce, trebuie in fiecare zi sa modificam legea. Iata de ce noi am ajuns la concluzia ca pretul acestor servicii sa fie adoptat prin hotarire de Guvernului.

Mai mult decit atit, daca o sa ne referim la Legea nr.235 articolul 6 sau capitolul II, articolul 5, articolul 6 care se refera la aceste momente, el suna asa. La articolul 5 alineatul (2), legile stabilesc pentru fiecare caz aparte limite de reglementare pentru Guvern si/sau pentru autoritatile administratiei publice. Actele normative ale acestor autoritati nu pot fi invocate in cazul in care nu corespund prevederilor prezentei legi.

Si articolul 6 – previzibilitatea cheltuielilor, platile pentru serviciile prestate si actele eliberate intreprinzatorilor de catre autoritatile administratiei publice si alte institutii cu functii de reglementare si control se stabilesc prin legi cu indicarea serviciilor s.a.m.d.

 

Domnul Marian Lupu:

Adica noi intelegem asa, taxa.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Noi am pornit de la acest moment ca este taxa de timbru, care este stabilita prin lege, dar serviciile care se acorda prin intreprinderile care se afla la autogestiune sint stabilite prin hotarire de Guvern si aceasta e normal.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule presedinte Turcan...

 

Domnul Vladimir Turcan:

Totusi, tinind cont de cuprinsul articolului 6, care prevede la concret ca este vorba de platile pentru serviciile prestate in legatura cu inregistrarea, inclusiv in acest caz.

 

Domnul Marian Lupu:

Adica, spuneti dumneavoastra, sa nu se subinteleaga gresit ca taxa de stat face parte din aceste servicii.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Da. Si la articolul 6, inca o data repet, este prevazut clar ca aceste plati, taxa acestor plati este prevazuta de lege. Noi, in cazul in care adoptam astazi prevederea, cum este prevazut in proiect, trebuie sa modificam si articolul 6 din Legea nr.235. Aceasta pe de o parte.

In acelasi timp, eu nu stiu cit de principala este problema ca fiecare intreprinzator sa fie pus la curent ca pentru inregistrare, pentru serviciile acordate el ar trebui sa plateasca taxa respectiva in suma fixa sau in procente careva. Aceasta deja e alta problema. Asa cum platesc, printre altele, eu deja am adus exemplu, organizatiile obstesti.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine. Ar aparea aici o  formula ca sa eliminam aceste dubii? Spre exemplu, (ce-si  face aparitia) in paranteze cu exceptia taxei de stat. Sa gasim o formula simpla, dar foarte clara, ca sa fie pe intelesul  tuturor, ca taxa de stat este o plata ceva separat si  este stabilita  prin lege, cum este astazi si merge la bugetul de stat. Iar toate serviciile pentru furnizari de informatii, pentru alte genuri de servicii se aplica anumite plati, al caror nivel este stabilit prin hotarire de Guvern. Aceasta este tema discutiei.  

 

Domnul Vladimir Turcan:

Eu as fi de acord cu aceasta propunere, dar se refera la articolul 6. Atunci in acest articol noi trebuie sa stabilim ca ceea ce tine de taxa de stat va fi prevazut de lege, dar plata serviciilor va fi prevazuta in hotarirea de Guvern. Trebuie sa modificam, pur si simplu, Legea nr.235.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stiti  ce propun eu?

Stimati colegi,

Nu va supurati, ca avem un subiect, dar eu cred ca in cinci minute nu gasim aceasta formula, pe care motiv, cu acceptul dumneavoastra, ce se intimpla daca va ofer spatiu de timp astazi si miine in sedinta plenului, pur si simplu, deja avind toata situatia mult mai clara votam si toata treaba. Rational sau nu, domnule presedinte Bondarciuc?

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Nici o problema. Eu nu am nimic impotriva, dar totusi noi am discutat nu o data aceasta problema. Si vreau sa repet ca ceea ce se refera la taxa de stat, ea nu are nimic comun cu serviciile pe care le presteaza Camera Inregistrarii de Stat. Nimic comun nu are. Taxa de stat care este platita de orice agent economic care doreste sa fie inregistrat se varsa in bugetul de stat. Inceputul, vine la Camera Inregistrarii de Stat, prezinta chitanta respectiva si confirma ca el a achitat taxa de stat.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Eu nici nu  vorbesc de taxa de stat.   

 

Domnul  Marian Lupu:

Deci, bine. Toata lumea intelege, sintem pe aceeasi unda de idei. Acum preocuparea noastra este ca partea textuala sa fie una foarte si foarte clara. Hai sa  ne clarificam in calm si liniste sa ne reconfirmam inca o data ca sintem pe calea corecta.

Domnule Bondarciuc,

Eu  va  multumesc.

Stimati colegi,

La fel va  multumesc.

Deci, proiectul nr.3013, dezbaterile le incheiem aici si revenim la ele in sedinta plenului  Parlamentului  in ziua de miine.

Continuam. Proiectul de Lege nr.2809 pentru modificarea si completarea unor acte legislative.

Guvernul.

 

Domnul Nicolae Esanu – viceministru al justitiei, reprezentantul
                                                              permanent al  Guvernului in  Parlament:

Stimate domnule Presedinte,

Doamnelor si domnilor deputati,

Proiectul supus atentiei dumneavoastra vine sa aduca unele amendamente referitoare la reglementarile ce vizeaza modul de publicare a actelor oficiale adoptate in Republica Moldova. Dupa cum cunoasteti, noi am venit cu un amendament, anterior am amendat legislatia in vigoare, care a obligat Guvernul sa plaseze in mediul  Internet toate textele actelor oficiale adoptate in Republica Moldova. Ceea ce se face. In legatura cu faptul ca in procesul exercitarii acestei atributii au aparut unele probleme de interactiune cu alte organe, noi venim cu proiectul de lege prezentat dumneavoastra pentru a perfectiona mecanismul. Rugam sa sustineti acest proiect in prima lectura.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Multumesc, domnule viceministru.

Intrebari catre raportori? Nu sint.

Multumesc.

Comisia.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Onorat Parlament,

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a examinat proiectul de Lege nr.2809. Vreau sa va informez ca toate comisiile permanente, in avizele prezentate, sustin acest proiect de lege si il propun pentru examinare in prima lectura. Concomitent, Directia juridica a exclus unele obiectii referitor la problemele tehnico-legislative, care vor fi luate in considerare pentru lectura a doua.

Totodata, la sedinta Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati a fost atrasa atentia autorilor asupra necesitatii examinarii pentru lectura a doua a problemei interactiunii Registrului de stat al actelor juridice al Republicii Moldova cu Registrul actelor oficiale de reglementare a activitatii de intreprinzator, detinut de Ministerul Economiei si Comertului. Tinind cont de cele mentionate, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati propune ca proiectul de Lege nr.2809 sa fie adoptat in prima lectura.

 

Doamna Maria Postoico:

Multumesc, domnule presedinte.

Intrebari catre comisie? Nu sint. 

Va multumesc. 

Supun votului pentru aprobare in prima lectura proiectul de Lege nr.2809. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea. 

Multumesc.

Proiectul de Lege nr.2809 este aprobat in prima lectura.

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Proiectul de Lege nr.3189 pentru modificarea si completarea Legii cu privire la petitionare.

Guvernul.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Stimate domnule Presedinte,

Doamnelor si domnilor deputati,

Proiectul de lege supus atentiei dumneavoastra vine sa aduca amendamente referitoare la Legea cu privire la petitionare, pentru a facilita depunerea de catre petitionari a respectivelor cereri si in format electronic. Conceptul legii nu se schimba, in principiu, regulile cu privire la cercul de persoane care pot depune petitii si subiectele care pot fi adoptate ramin acelasi care au fost si anterior in lege. Rugam sa sustineti proiectul de lege prezentat. 

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Va  multumesc, domnule viceministru. 

Intrebari pentru raportor? Nu  sint. 

Va  multumesc.

Rog comisia.

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Onorat Parlament,

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a examinat proiectul de Lege nr.3189 si constata ca toate comisiile permanente si Directia juridica sustin acest proiect de lege. Avizele sint pozitive, cu unele obiectii care vor fi luate in considerare pentru lectura a doua. In acelasi timp, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati constata ca, la momentul de fata, autoritatile publice centrale si locale nu dispun de posibilitati tehnice de a informa autorii petitiilor despre rezultatul examinarii acestora in forma electronica, conform cerintelor prevazute de Legea nr.264.

In legatura cu aceasta, in lectura a doua, noi trebuie sa concretizam impreuna cu autorul termenul, data intrarii in vigoare a acestei legi. Tinind cont de cele mentionate, Comisia propune adoptarea proiectului de Lege nr.3189 in prima lectura.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Intrebari  pentru  comisie?

Microfonul  4.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc colegului meu care sintem nascuti  intr-o  zi  si  intr-un an.

Domnul Marian Lupu:

Noi va felicitam cu aceasta ocazie pe ambii. Va  rog continuam.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Semanam in unele privinte foarte mult...

 

Domnul Marian Lupu:

Dar nu  in toate.

 

Doamna Valentina Cusnir:

...si acum. Eu am zis in unele, am  specificat. 

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Acum intrebarea.

Domnule presedinte,

In nota informativa este expus ca este binevenita petitionarea in forma electronica si oportuna din punctul de vedere al identificarii mai rapide a petitionarului. Oare trebuie sa il identificam?

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Fara doar si  poate.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Si  repede.

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Fara doar si  poate. Printre altele, anume aceasta problema a si fost pusa in centrul discutiei la sedinta Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati, deoarece apare intrebarea. Da, bine, in cazul in care este o petitie anonima in forma electronica. Atunci cum noi putem stabili ca este o persoana care deja are semnatura digitala sau nu, care este inregistrata, care este inclusa in registrul respectiv sau nu? Iata de ce se propune ca... sau in nota informativa a fost mentionat ca aceasta modalitate va permite identificarea persoanei, petitionarului sa fie mai operativa, sa nu cautam noi adresa, corespunde sau nu, sau persoana nu se afla pe adresa respectiva unde este inregistrat cu  viza de resedinta.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Cred ca scopul initiativei nu este de a-i identifica, sa-i prindem, caci noi am avut un proiect de lege care a fost ...

 

 

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Eu va asigur ca nu in scopul  de a urmari pe cineva. Pur si simplu, ca sa fie clara identificarea. Persoana X este anume persoana X care s-a adresat sau  nu.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumim.

Eu voi veni in lectura a doua cu  propuneri.

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Poftim.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul  nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Domnule presedinte,

Avind in vedere ca nu sintem nascuti in aceeasi zi, intrebarea o sa fie un pic de alta  natura.

 

Domnul  Marian Lupu:

Ce e cu aceasta? Va  felicitam?

 

Domnul Vladimir Filat:

Nu. Eu nu as fi bucuros daca am fi intr-o zi chiar.

Domnule presedinte,

Uitati-va la proiectul respectiv de lege. Noi stipulam foarte clar ca petitiile in forma electronica, practic, din stipularile prezente pot fi si anonime. Rezulta din obligatiunile care trebuie sa le contina aceasta petitie. Insa noi, in legislatie, am admis sau nu noi, de fapt, voi ati admis, ca petitiile sa poata fi adresate si ca fiind anonime.

 

Domnul  Vladimir Turcan:

In unele cazuri.

 

Domnul Vladimir Filat:

Deci, acelasi lucru, ca sa fie racordare, ca petitia sa aiba aceeasi valoare, fiind ea ori electronica, ori in scris, ori orala, trebuie de racordat. Poate renuntati la formula aceea si luati ca baza?

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Nu. In proiectul de lege este clar stipulat ca este vorba numai de forma petitiei. Dar restul, toate prevederile si cerintele, conditiile, inclusiv la cele anonime ramin aceleasi, anume care tin de problema securitatii statului etc., sint acolo, deci conditiile respective. Sint examinate fiind in forma scrisa sau  electronica, nu are insemnatate. Dat, totodata, acele care sint pe alte probleme, e posibil  ca ele sa fie, aceste petitii, sa fie si in forma electronica. 

 

Domnul Vladimir Filat:

Domnule presedinte,

Eu am analizat atent prevederile respective pentru lectura a doua, o sa vedeti, daca ne uitam la legea propriu-zis de petitionare cerintele respective nu au sa se refere si in cazurile in care se poate de pus petitie anonima. Pentru  lectura a doua. 

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Poftim. Daca o sa  gasim locul acestui amendament.

 

Domnul Vladimir Filat:

Eu  nu  gasesc locul. Eu  as  spera sa  revenim la forma in care ...

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Poftim.

 

Domnul  Marian Lupu:

Alte intrebari? Nu sint. 

Va  multumesc, domnule Turcan. 

In aceste conditii supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.3189. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea. 

Va multumesc. 

Proiectul de Lege nr.3189 este aprobat in prima lectura.

Proiectul de Lege nr.3339 pentru modificarea si completarea unor acte legislative.

Guvernul.

 

Domnul Ion Chicu – viceministru al finantelor:

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Onorati deputati,

Cu permisiunea dumneavoastra voi prezenta spre examinare si adoptare proiectul de Lege pentru modificarea si completarea unor acte legislative, care vine sa modifice legile in vigoare ale Republicii Moldova, astfel incit sa fie asigurate conditiile legale pentru implementarea unor  prevederi specifice ale Legii cu privire la asigurari si ale Legii cu privire la asigurarea obligatorie de raspundere civila pentru pagubele aduse de autovehicule, aprobate de dumneavoastra in decembrie  trecut.

Proiectul prevede operarea modificarilor in patru acte legislative in vigoare. Si anume: Codul  fiscal, Legea cu privire la asigurarea obligatorie de raspundere civila a transportatorilor fata de calatori, Codul navigatiei maritime comerciale al Republicii Moldova, Legea privind asigurarea subventionata a riscurilor de productie in agricultura.

Modificarile propuse in Codul fiscal, articolul 50, presupun extinderea deductibilitatii unor cheltuieli pe care le suporta companiile de asigurari si  asupra cheltuielilor sau sumelor achitate de acestea ca urmare a practicarii activitatii de reasigurare permise in temeiul noii legi cu privire la asigurari. Astfel, prin acceptarea modificarilor propuse la acest articol al Codului  fiscal, atit platile de asigurare, cit si cele aferente reasigurarii vor fi deductibile din veniturile obtinute de companiile de asigurari.

Modificarile propuse la Legea cu privire la asigurarea obligatorie de raspundere civila a transportatorilor fata de calatori au ca scop ajustarea redactionala a articolelor acesteia la prevederile noilor legi ce reglementeaza activitatea de asigurari. Totodata, completarea articolului  8 din legea respectiva cu un nou alineat 2¹ are ca scop excluderea dublei compensari a prejudiciului cauzat calatorului, deoarece noua lege cu privire la asigurarea obligatorie de raspundere civila pentru pagube aduse de autovehicule impune companiile de asigurari sa acopere prejudiciile cauzate tuturor persoanelor aflate in salonul vehiculului la momentul producerii accidentului. Si nu numai proprietarului, cum prevede vechea lege. 

La baza initiativei noastre de modificare a articolelor Codului  navigatiei  maritime comerciale al Republicii  Moldova, a stat necesitatea ajustarii acestora la prevederile noilor legi ce reglementeaza activitatea de audit. Se aduc in concordanta cu aceste cerinte noi mai  multe aspecte ale activitatii de asigurare in acest domeniu. In special, este vorba de contractul de asigurare, polita de asigurare, asigurare dubla si alte reglementari  specifice.

Aceleasi motive de ajustare la prevederile legilor mai noi au determinat operarea modificarilor in Legea nr.243 privind asigurarea subventionata a riscurilor de productie in agricultura.

Stimati deputati,

In temeiul celor expuse, va rog sa sustineti aprobarea acestui proiect de lege in prima lectura.

Va multumesc pentru atentie.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc. 

Intrebari  pentru  raportor? Nu  sint.

Va  multumesc, domnule viceministru.

Rog comisia.

 

Domnul Gheorghe Popa:

Mult stimate domnule Presedinte,

Stimati deputati,

Raportul prezentat de reprezentantul Guvernului ma scuteste sa dau citire raportului prezentat de catre Comisia pentru politica economica, buget si finante in modul  integral. Vreau sa spun ca, conceptual, noi sustinem aceste modificari in acest proiect de lege. In cadrul sedintei comisiei, practic, discutiile s-au axat mai mult in jurul articolului 8, care se completeaza cu un nou alineat 2¹. In redactia propusa de Guvern noi am modificat putin aceste completari. Pentru lectura a doua aceste completari vor fi  definitivate.

In temeiul celor mentionate, comisia propune ca acest proiect de lege sa  fie votat astazi in prima lectura.

Va  multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc domnule vicepresedinte. 

Intrebari? Nu sint.

Va  multumesc.

Proiectul nr.3339, aprobarea in prima lectura. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.3339 este aprobat in prima lectura.

Proiectul de Lege nr.2366 pentru modificarea si completarea unor acte legislative.

Guvernul.

 

Doamna Galina Balmos – ministrul protectiei sociale, familiei si
                                                               copilului:

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Onorat Parlament,

Legea bugetului  asigurarilor sociale de stat se adopta pentru fiecare an de gestiune si produce efecte numai in perioada  cit este in vigoare si nu poate avea efecte retroactive si ultraactive. Din aceste considerente, normele care reglementeaza sanctiunile care urmeaza a fi aplicate persoanelor asigurate in cazul diminuarii sau tainuirii fondului de retribuire a muncii  si altor recompense, la care urmau  sa  fie calculate contributiile de asigurari  sociale de stat, urmeaza  sa fie incluse, in viziunea noastra, in legea de baza – Legea privind sistemul  public de asigurari sociale, si nu in Legea anuala a bugetului  asigurarilor sociale de stat.

Pentru a solutiona aceasta problema, ministerul, la propunerea Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, a elaborat completari la Legea privind sistemul public de asigurari sociale, pe care le prezentam astazi. Modificarea propusa la articolul 21 din Legea privind sistemul public de asigurari sociale consta  in limitarea bazei de calcul la contributii individuale de asigurari sociale pentru asiguratia anuala si  nu lunara, cum este prevazut actualmente la trei salarii medii lunare pe economie.

Modificarea respectiva se conformeaza prevederilor Legii privind pensiile de asigurari sociale de stat si este in favoarea persoanelor care primesc salariu in avans sau ulterior, de exemplu, lucratorii din sectorul agrar, al caror mod de salarizare, pe parcursul anului, este neuniforma, totalizarea efectuindu-se la sfirsitul  anului.

Totodata, aceasta masura va conduce la majorarea partii pe venituri a bugetului asigurarilor sociale de stat si pe viitor se va rasfringe nemijlocit asupra marimii pensiilor, acestea din urma vor cunoaste o majorare.

Modificarea articolului 16 din Legea cu privire la rezerva fortelor armate, propusa in proiectul de lege prezentat isi are justificare pentru faptul ca normele de pensionare nu fac obiectul reglementarii prezentei legi. Aceste norme ar trebui comprimate in legislatia actuala din domeniu – Legea privind pensiile de asigurari sociale de stat.

In temeiul celor spuse si avind in vedere lucrarile in cadrul comisiei si unele abordari pe care s-a gasit tangenta, rugam sa aprobati in prima lectura acest proiect de lege.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc doamna ministru.

Intrebari? Nu sint.

Va multumesc.

Rog comisia.

 

Doamna Valentina Buliga:

Mult stimate Presedinte al Parlamentului,

Stimati deputati,

Comisia pentru protectie sociala, sanatate si familie a examinat proiectul de lege propus pentru examinare si a apreciat ca scopul principal al elaborarii proiectului de lege consta in tendinta de a justifica prevederile legale ce vizeaza modul de constituire si activitate a sistemului de asigurari sociale la realitatile actuale, dictate de aplicarea pe parcursul a 8 ani a Legii privind sistemul public de asigurari sociale.

Modificarea propusa la articolul 21 din aceasta lege, are menirea sa faciliteze modul de calculare a contributiei de asigurari sociale in conditiile limitarii bazei de calcul a acestora cu trei salarii medii pe tara, prognozate pentru anul de gestiune. Totodata, operarea acestor modificari va influenta benefic nivelul salariului mediu din care se va calcula pensia, fiindca limitarea aceasta se va efectua nu in fiecare  luna, ci in intregime pentru anul luat in calcul.

Tendinta de a asigura stabilitatea financiara a bugetului asigurarilor sociale impune, la fel, sporirea responsabilitatii tuturor contribuabililor pentru achitarea in termen si in marime deplina a contributiilor de asigurari sociale. De aceea si se propun modificari la articolele 28 si 51, iar introducerea unui nou articol confirma intentia de a asigura respectarea stricta a legislatiei de catre agentii economici in vederea neafectarii drepturilor asiguratilor.

Este de mentionat faptul ca acordarea drepturilor la prestatiile sociale si nivelul acestor prestatii sint puse in stricta dependenta de faptul onorarii la timp si in deplina masura a obligatiunilor fata de bugetul asigurarilor sociale.

La fel, se propune excluderea unor prevederi ce tin de asigurarea cu pensii din Legea 1244 cu privire la rezerva fortelor armate, deoarece aceste prevederi nu constituie obiectul acestei legi. Proiectul a fost examinat de catre comisiile permanente si Directia juridica, sint unele obiectii de care vom tine cont cind vom examina acest proiect de lege pentru lectura a doua.

La fel, in timpul discutiilor in cadrul sedintei comisiei, a parvenit o propunere: de a majora limita salariului supus asigurarilor sociale de la 3 salarii medii lunare prognozate pe economie pina la 5 salarii, motiv fiind cresterea stabila a salariilor in republica. Si, in asa mod, se va asigura in viitorul imediat apropiat o crestere a veniturilor bugetului asigurarilor sociale de stat, iar, ulterior, si a pensiilor persoanelor care vor contribui dintr-un venit mai mare. Propunerea a fost sustinuta  de catre toti membrii comisiei.

In temeiul celor expuse, propunem adoptarea acestui proiect de lege in prima lectura.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, doamna presedinta.

Stimati colegi,

Intrebari? Nu sint.

Multumesc.

Stimati colegi,

In conditiile raportului comisiei sesizate in fond, supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.2366. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.2366 este aprobat in prima lectura.

Proiectul de Lege nr.2475 pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul Republicii Moldova si Guvernul Republicii Italiene privind asistenta judiciara si recunoasterea si executarea hotaririlor in materie civila.

Guvernul.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Stimate domnule Presedinte,

Doamnelor si domnilor deputati,

Proiectul supus atentiei dumneavoastra se inscrie in linia eforturilor depuse de Guvernul Republicii Moldova in scopul asigurarii alterarii juridice internationale, care, in finalitate, are drept scop protejarea intereselor legitime ale cetatenilor Republicii Moldova. Toate argumentele sint expuse in nota informativa, suplimentar nu avem ce sa va comunicam. Rugam sa adoptati proiectul de lege supus atentiei dumneavoastra.

Multumim.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Intrebari?

Microfonul 4.

 

Domnul Ion Varta:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule viceministru,

Vreau sa va intreb: de ce atit de tirziu propuneti pentru ratificare acest acord? Aproape un an se va implini in curind de cind a fost  semnat, din cite inteleg, si abia acum ne parvine in Parlament. Atita lume are nevoie de maxima stringenta si importanta acestui document, fiindca, stim foarte bine, in Italia se afla foarte multi concetateni la munci si au nevoie de aceasta protejare sub aspect juridic. Stiti, cum asa, dau o intrebare, stiti cumva daca, eventualul, Parlamentul Republicii Italiene a ratificat acest acord?

 

Domnul Nicolae Esanu:

Nu cunosc informatia daca Parlamentul Republicii Italiene. Ultima informatie, dupa cite stiam eu, anterior nu era ratificat. Cit priveste de ce  a fost prezentat atit de tirziu? Au aparut unele discutii, la nivel de specialisti, privind organul care trebuie sa aprobe acest proiect de acord si, initial, el a fost aprobat de Guvern, considerind ca este suficient. Dar, ulterior, totusi, noi am constatat ca, tinind cont de legislatia noastra, este necesara ratificarea de catre Parlament si de aceea s-a prelungit putin procesul de ratificare.

 

Domnul Ion Varta:

Oricum, 11 luni, este mult prea mult si este pacat ca s-a taraganat atat de mult.

Multumesc.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Multumesc.

 

Domnul Marin Lupu:

Alte intrebari? Nu sint.

Multumesc, domnule viceministru.

Rog comisia.

 

Domnul Vasile Iovv:

Stimate domnule Presedinte,

Onorat Parlament,

Comisia pentru politica externa si integrare europeana, a examinat prezentul proiect de lege si constata urmatoarele: Acordul a fost semnat la 7 decembrie 2006 la Roma in scopul reglementarii intre statele parti a masurilor de natura procedurala in materie civila, inclusiv in domeniul dreptului comercial, al familiei si al muncii. Potrivit Acordului, cetatenii fiecarui stat contractant, aflindu-se pe teritoriul celuilalt stat contractant, vor beneficia, in conditii egale cu cetaenii acectuia, de protectie juridica in ceea ce priveste persoana, drepturile si bunurile lor.

Comisiile permanente ale Parlamentului si Directia juridica a Aparatului Parlamentului au prezentat avize pozitive, pronuntindu-se pentru ratificarea Acordului. Luind in considerare cele expuse, Comisia pentru politica externa si integrare europeana propune aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege privind ratificarea Acordului dintre Guvernul Republicii Moldova si Guvernul Republicii Italiene privind asistenta juridica si recunoasterea si executarea hotaririi in materie civila.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, domnule vicepresedinte al comisiei.

Intrebari pentru comisie? Nu sint.

Domnule Iovv,

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.2475, aprobarea in prima lectura. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Stimati colegi,

Este vorba de un proiect de lege care vizeaza un act de ratificare. Fractiunile, pentru lectura a doua. De acord.

Deci, in conditiile raportului comisiei sesizate in fond, supun votului adoptarea in a doua lectura a proiectului de Lege 2475. Cine este pentru, rog sa voteze, precum si rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 30.

Sectorul nr.2 – 31.

Sectorul nr.3 – 20

 

Domnul Marian Lupu:

81 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.2475 este adoptat in lectura a doua.

Sintem la ora 11.03. Ora intrebarilor. Pentru inceput, voi invita in tribuna centrala reprezentantii institutiilor guvernamentale, pentru a oferi raspunsuri la intrebarile care au fost inaintate in sala saptamina trecuta.

Il invit la tribuna centrala pe domnul Valeriu Ostalep, viceministru al afacerilor externe si integrarii europene, pentru a oferi raspuns la intrebarea adresata de catre deputatul Filat.

 

Domnul Valeriu Ostalep – viceministru al afacerilor externe si integrarii
                                                         europene:

Multumesc stimate domnule Presedinte.

Cu referire la intrebarea domnului deputat Filat. Dupa cite am informat si in forma scrisa, pe parcursul anului 2007, numarul de studenti moldoveni care au fost inrolati in Programul “Work and Travel” s-a marit considerabil. In scrisoare, de la inceputul acestui an, ambasadorul SUA la Chisinau ne-a informat ca se preconizeaza eliberarea pe parcursul anului curent cel putin 4 mii de vize.

Din aceste considerente, Ministerul Afacerilor Externe si Integrarii Europene impreuna cu Ambasada Republicii Moldova la Washington, in comun cu Departamentul de Stat al Statelor Unite, a stabilit un mecanism de examinare operativa a plingerilor parvenite din partea studentilor moldoveni incadrati in acest program privind incalcarea drepturilor de catre angajatori sau companiile intermediare.

Toate cererile din partea conationalilor nostri sint remise spre examinare si intreprinderea masurilor de rigoare Biroului de educatie si cultura al Departamentului de Stat. Misiunea diplomatica la Washington a acordat asistenta unui grup de cetateni moldoveni, care au calatorit in Statele Unite in baza Programului “Work and Travel” educational special si in cadrul caruia au avut loc anumite incidente.

Dar impreuna cu Departamentul de Stat, Departamentul justitiei si securitatii interne, persoane responsabile au fost atrase la raspundere penala si, la momentul actual, putem sa spunem ca intre ministerul nostru si Departamentul de Stat exista un mecanism permanent de consultare si schimb de informatii, care ne asigura respectarea drepturilor cetatenilor nostri care participa la acest program.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Eventualitatea replicii, un minut.

Microfonul 4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Domnule Presedinte,

Nu este o replica eu am cerut pentru saptamina precedenta sa primesc acest raspuns la tribuna centrala, fiindca este vorba totusi de peste 5 mii de studenti care au participat in cadrul acestui program, program care a fost gestionat de catre
3 companii care au fost licentiate. Intrebarea mea venea in sensul in care toti acesti copii, daca e sa vorbim obiectiv si lucrul acesta se va demonstra, noi va vom invita la o conferinta, care va fi organizata in timpul cel mai apropiat in problema mentionata, nu au primit asistenta necesara.

Acesta si a fost motivul de ce am adresat intrebarea respectiva. Fiindca, in acest caz, nu este vorba numai de ministerul pe care il reprezentati, este problema Guvernului pe ansamblu. Eu am primit un raspuns si nu vreau sa dau citire, mai ales, raspunsului pe care l-am primit de la Ministerul Educatiei si Tineretului, unde mi se raspunde ca Guvernul nu este in drept sa interzica libera circulatie.

In nici un caz. Eu, din contra, vreau sa spun ca este un program care urmeaza sa fie incurajat, numai ca acest program trebuie sa fie si supravegheat, caci este vorba de tineri. Dupa cum avem informatii, deocamdata 3 tineri au si decedat, din pacate, in acest an: unul innecat, doi in accident rutier, lucru despre care nu se prea cunoaste, sint discutii intre studenti. Sanctiunile respective, discutiile respective trebuiau sa fie, din punctul meu de vedere, un pic mai publice.

Din multiplele interpelari, care au parvenit pe numele meu de la acei care au participat in cadrul acestei actiuni, vreau sa va spun ca sint incalcari flagrante ale conditiilor dupa care au fost angajati sa plece in Statele Unite si in ce conditii au activat acolo.

Domnule ministru,

In acest sens, ideea este urmatoarea: este foarte bine ca v-ati autosesizat, este foarte bine ca sinteti in strinsa colaborare cu Departamentul de Stat si ar fi foarte bine si in cadrul conferintei si rog foarte frumos sa fie reprezentant si al ministerului dumneavoastra.

O sa primiti invitatia, ca pentru anul viitor acest proces sa fie mai putin anevoios pentru acesti studenti si este foarte important, ca in proces sa fie antrenate si institutiile de invatamint superior care, din pacate, vedeti ca se transforma in oponenti. Sint situatii obiective si in momentul in care studentul pleaca intr-o asemenea misiune si se intoarce si este sub pericolul exmatricularii, tot este o situatie in care, nu va suparati, iarasi tine de obligatia daca vreti, a Guvernului sa intermedieze aceste lucruri.

Eu va multumesc frumos pentru raspuns si sper ca, pentru viitor, sesizarile respective o sa duca la imbunatatirea conditiilor si la respectarea drepturilor acestor tineri.

Multumesc.

 

Domnul Valeriu Ostalep:

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule viceministru,

Multumesc.

 

Domnul Valeriu Ostalep:

Multumesc, domnule Presedinte.

 

Domnul Marian Lupu:

Il invit la tribuna centrala pe domnul Esanu, pentru a oferi raspunsuri la intrebarile inaintate in sala plenului de catre colegii nostri, doamna Cusnir si domnul Oleinic.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Domnule Presedinte,

Doamnelor si domnilor deputati,

La sesizarea doamnei Cusnir noi am prezentat raspuns in scris, cred ca nu este necesar sa vin cu toate detaliile care sint pe mai mult de doua pagini. Aici vreau sa mentionez inca o data ca Guvernul a creat Comisia guvernamentala pentru problemele victimelor represiunilor politice, care se intruneste periodic si discuta toate problemele care apar in procesul de reabilitare a acestor persoane si de restituire a averii si compensarii valorilor bunurilor in cazurile in care nu s-au pastrat.

Au avut loc mai multe sedinte in care, inclusiv cu participarea reprezentantilor comisiilor din teritoriu, au fost prezentate informatii cu privire la modalitatea de interpretare si aplicare a prevederilor legislatiei in vigoare. Un lucru pe care as vrea sa-l mentionez in mod expres este ca comisia a elaborat principiile de repartizare a sumei de 4 milioane 500 mii de lei prevazute in bugetul de stat pentru anul curent si care vor fi repartizate pentru executarea titlurilor executorii emise in materia respectiva. Daca este necesar ceva suplimentar, eu pot sa prezint.

Multumim.

 

Doamna Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc.

Eu va multumesc pentru informatia pe care mi-ati prezentat-o, dar eu am adresat, am cerut aceasta informatie de la Guvern. Am primit 3 raspunsuri aparte, nu stiu, avem 3 guverne in aceasta tara sau cum a fi sa fie, fiecare minister a trimis, o copie mi-a trimis si mie, ceea ce a trimis la Guvern. Guvernul trebuia sa le examineze si sa-mi trimita un raspuns clar si corect la intrebarile puse.

Domnule ministru,

Ar fi totul bine, daca  nu am fi acum la sfirsitul lunii octombrie si sfirsitul anului 2007 si noi abia de facem niste scrisori, adresam notarilor si nu stiu cui. Eu am cerut Guvernului sa-mi spuna, daca a examinat, suplimentar in sedinta de Guvern, la care domnul Presedinte al Parlamentului a spus ca o sa roage Guvernul sa examineze referitor la compensatiile nominative pentru aceasta categorie de cetateni, anume victimele represiunilor politice.

Am primit raspunsul nu de la Guvern, dar de la ministrul finantelor, care imi spune ca nu poate fi inclusa o noua categorie fara stabilirea sursei de finantare. Proiectul de lege la care ma refeream si la care se cerea avizul era din 2006 si eu cred ca Parlamentul Republicii Moldova este in drept sa ceara Guvernului ca nu era ca acest proiect de lege sa intre in vigoare peste o luna dupa ce a fost a intrat in Parlament.

Din 2006 pina la inceputul anului 2008, cind va fi aprobat bugetul, eu cred ca Guvernul putea sa gaseasca surse de finantare si nu trebuie sa caute deputatul Cusnir sau deputatul Bondarciuc aceste sume, putea sa gaseasca si pentru 2007, daca nu le-a gasit, putea sa le gaseasca pentru 2008. Aceste lucruri le faceti intentionat si voi solicita in continuare Guvernului, dar as vrea sa va pun o intrebare. Nu va pare ca nu v-ati incadrat in acest termen si ar trebui, cel putin, prelungit termenul care se sfirseste la 31 decembrie 2007 de depunere a cererilor?

 

Domnul Nicolae Esanu:

Deci, cu privire la modalitatea de prezentare a raspunsului vreau sa mentionez ca, conform Regulamentului Parlamentului, raspunsul se prezinta fie in scris, fie la tribuna centrala. Dumneavoastra ati solicitat la tribuna centrala si nu era obligatoriu sa va prezinte Guvernul un raspuns in scris, doar ministerele v-au remis pentru a cunoaste toata informatia in sensul sa nu reproducem aici, la tribuna centrala.

Cit priveste introducerea unei noi categorii de persoane care au dreptul la compensatii nominative este vorba de faptul ca in prezent bugetul de stat nu dispune de resursele necesare pentru a achita la momentul actual toate sumele necesare pentru compensarea valorilor bunurilor care nu se mai pastreaza in natura.

In aceste conditii, a introduce noi cheltuieli in bugetul de stat in conditiile in care nu pot fi acoperite cheltuielile pe care noi le datoram, deja ar fi, dupa parerea noastra, nu foarte bine pentru ca, ulterior, Republica Moldova poate fi condamnata pentru neexecutarea obligatiilor pe care si le-a asumat benevol. In ceea ce priveste termenul, vreau sa mentionez ca termenul de un an nu este un termen care va inchide posibilitatea depunerii cererilor pentru compensarea valorii pentru restituirea bunurilor sau compensarea valorii acestora.

Deoarece acesta este un termen de prescriptie, se refera doar la persoanele care au omis anterior termenul si care a fost, de fapt, repus in termen prin legea Parlamentului. Persoanele pot depune cererile in continuare, noi am spus ca venim cu amendari si ale regulamentului aprobat de Guvern si am venit cu scrisori instructive care prevad ca persoanele pot depune cereri chiar astazi, fara sa dispuna de toate documentele necesare, urmind ca acest termen sa le fie acordat de catre comisii.

Deci, in principiu, nici o persoana nu poate fi lezata in drepturi de a depune astazi cererile, ele pot fi depuse chiar prin posta, eu nu stiu de ce cetatenii nu beneficiaza de aceasta posibilitate si, odata depuse cererile, se va considera ca ele au respectat termenul, urmind ca ulterior sa fie examinate de catre comisii.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc, domnule viceministru.

Pur si simplu, ei mor multi cu zile si nu vom avea cui sa restituim acestea.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, va multumesc.

A doua intrebare, a doua interpelare a fost.

Domnule Esanu,

Va rog, pentru domnul Oleinic.

 

Domnul Nicolae Esanu:

La intrebarea domnului Oleinic cu privire la examinarea legalitatii clauzei din Acordul corespunzator privind eliberarea licentei pentru Cariera de granit si pietris din Soroca, noi, de asemenea, i-am prezentat un raspuns in scris, in care am mentionat ca, din textul Acordului respectiv, nu putem ajunge la o concluzie privind o eventuala raspundere juridica a persoanelor care au semnat acest Acord.

Pentru a fi trasa la raspundere o persoana, este necesar sa existe intentii. Deci, aceste categorii de incalcari pot atrage raspunderea doar in cazurile in care din actiunile sau inactiunile persoanei noi putem ajunge la concluzia ca a fost o intentie de a comite o abatere care este expres prevazuta intr-un text de lege, deoarece, dupa cum cunoasteti, exista un principiu: nimeni nu poate fi sanctionat in lipsa unui text expres de lege, care ar prevedea o sanctiune pentru actiunile respective.

Da, formula utilizata in acordul respectiv este discutabila, dar ea poate fi interpretata atit in sensul in care persoana se obliga sa contribuie in limitele prevazute de lege la eliberarea licentei, cit si in sensul in care am inteles ca i l-a atribuit domnul Oleinic, ca, in mod ilicit, va contribui la eliberarea licentei. Dar in cazul in care un text de lege poate fi interpretat intr-un sens care este in conformitate cu legea si intr-un sens care este contrar textului legii, noi nu avem dreptul sa il interpretam in sensul contrar legii, sa sanctionam persoana pentru acest sens pe care noi i l-am atribuit.

Multumim.

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumim, domnule viceministru.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Multumesc.

Domnule Esanu,

Intr-adevar, v-ati desfasurat inca o data experienta pe care o aveti si cam ce trebuia sa se intimple in tara aceasta ca dumneavoastra sa considerati altceva ori sa aduceti informatia in alt fel, in alt mod.

Eu, in primul rind, am adresat interpelarea Procurorului General si pe urma Ministerului Justitiei. Eu cred ca noi inca si cu Procuratura Generala o sa ne descurcam la tema data.

Domnule viceministru,

Dar, exista Acordul, exista declaratia prin care semnatarii dau informatii, cum si in ce imprejurari a fost semnat acest Acord.

Pina la urma, o recipisa semnata, asa, facuta o recipisa simpla de 1 milion de dolari care e semnata, pur si simplu, nu cere autentificare notariala si are baza juridica. Toate modalitatile pe care dumneavoastra le-ati explicat azi si cum ati clasificat sensul Acordului sint foarte mult pusa la indoiala. Noi, in genere, calificam acest Acord drept un act de corupere politica si eu cred ca intr-un timp nu atit de lung, noi ne vom intoarce la aceasta problema. Si atunci poate chiar si dumneavoastra veti clasifica Acordul mentionat altfel.

Va multumesc.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Fiti sigur ca nu am obiceiul de a-mi schimba opiniile referitor la o... dar atrag atentie ca dumneavoastra singur ati spus ca este vorba de un act de corupere politica. Deci, pentru a interveni raspunderea juridica este necesar sa intervina, sa fie intrunite semnele componentei de infractiuni. In masura in care se asuma de catre cineva angajamente politice care nu pot fi realizate, in acest caz nu poate interveni raspunderea juridica.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, este clar.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Intervine o raspundere politica, dar care depaseste competenta noastra.  

Multumim.

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumim.

Trecem la intrebari si interpelari.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Multumesc, doamna Presedinte.

Intrebarea mea este adresata domnului Prim-ministru al Republicii Moldova Vasile Tarlev.

Domnule Prim-ministru,

Este adevarat ca, in preajma Hramului orasului, Romania a expediat si continua sa expedieze Republicii Moldova ajutor umanitar datorita secetei care a afectat tara noastra, precum ar fi: 1500 tone de griu, 600 tone de faina, 40 tone de lapte praf, 400 tone de cartofi.

Daca este adevarat, rog sa informati plenul Parlamentului cum au fost repartizate aceste ajutoare.

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Multumesc, doamna Presedinte.

Eu am doua intrebari catre Guvern. Prima intrebare este ca, joia viitoare, Guvernul sa ne explice care a fost motivul neadmiterii in tara a delegatiilor care veneau la Hramul orasului.

A doua tine de un domeniu foarte important, in opinia mea, care se numeste ”ocrotirea sanatatii”. Noi vom aproba in timp alineatul urmator “Bugetul medicinii prin asigurari”, insa la capitolul “Lupta cu tigarile si fumatul in Republica Moldova”, imi pare ca noi ocupam ultimul loc din Europa.

Eu as vrea sa aflu ce intreprinde Guvernul si ce planifica Guvernul sa intreprinda la capitolul “Reclama tigarilor si produselor din tutun”, la capitolul “Interdictia fumatului “in locurile publice”, la capitolul “Reclama care este pusa pe pachetele de tigari si toate acele lucruri care astazi in Europa, de exemplu, acolo unde tindem si spunem permanent ca tindem, sint deja aplicate.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

Domnule Anatolie Onceanu:

Multumesc, doamna Presedinte.

Eu am in continuarea celor spuse de domnul Braghis. Tinind cont de faptul ca s-a refuzat invitarea domnului Colenov la sedinta de astazi, am interpelare pentru Serviciul Graniceri al Republicii Moldova.

Deci, explicatiile domnului Colenov de ieri privitor la incidentele din
12 octombrie de la punctul de trecere Leuseni sint si formale, si ridicole, si principalul, sint lase. De fapt, ele fac parte dintr-un sir mai lung de astfel de “lamurire”, ce au drept scop inducerea in eroare a opiniei publice.

De exemplu, ca declaratia domnului Valeriu Renita ce argumenta refuzul autoritatilor comuniste de a publica o hotarire scurta, dar principiala a Consiliului Coordonator al Audiovizualului in Monitorul Oficial prin lipsa de spatiu, in timp ce pentru alte decizii CCA mai voluminoase din aceeasi sedinta s-a gasit loc.

Atragem atentia, in primul rind, asupra faptului ca delegatiile oficiale au fost tinute in vama intr-un mod sfidator timp de pina la 10 ore si nu li s-a permis trecerea granitei nici la insistenta personala a primarului general Dorin Chirtoaca, prezent in vama.

In al doilea rind. Si alte delegatii oficiale ale oraselor din Romania, in afara de cele 3, au reusit cu mare greu sa ajunga la Hramul Chisinaului numai, eu subliniez lucrul acesta, datorita implicarii oficialitatilor de la Ambasada Romaniei.

De aceea, eu solicit si cer ca domnul Colenov, joia viitoare, de la tribuna Parlamentului, sa prezinte adevaratele, si vreau sa subliniez acest lucru, adevaratele motive de incalcare flagranta a prevederilor legii din 8 iunie 2006, care se refera la abolirea regimului de vize pentru cetatenii statelor membre ale UE.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc.

Intrebarea – solicitare adresata Guvernului, caruia ii solicit o informatie in scris, dar si la tribuna centrala a Parlamentului referitor la toate ajutoarele in legatura cu seceta din acest an, cit si cu subventiile in agricultura, cu descrierea pe fiecare ajutor sau subventie concret: cine a dat sau va da, cit si cui a revenit sau urmeaza sa ii revina.

Informatia o solicit si compartimentata pe raioane, iar in comuna Oniscani si satul Varzaresti, Varzarestii Noi din raionul Calarasi, cit si comuna Cismea, raionul Orhei cu numele cetatenilor pentru fiecare ajutor sau subventie primita sau care urmeaza sa fie primita, dar si modalitatea prin care ajutoarele si subventiile ajung la destinatari.

A doua intrebare–solicitare, de asemenea Guvernului, caruia ii solicit o informatie de la tribuna Parlamentului referitoare la completarea fondului special de la schimbarea destinatiei terenurilor agricole in anii 2006–2007 si utilizat pentru valorificarea terenurilor noi cu reflectarea celor care au completat fondul, sumele cu care le-au completat, cind, pentru care terenuri, in baza caror acte juridice si unde, si cum, in ce volum au fost utilizate sursele fondului pe parcursul anilor 2006–2007.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Doamna Zoia Jalba:

Multumesc, doamna Presedinte.

Miscarea, actiunea europeana. Prima mea intrebare este adresata Ministerului Educatiei si Tineretului. Am fost sesizata, in citeva rinduri, intr-o chestiune care, de cele mai multe ori, tine de viitorul unor tineri din institutiile preuniversitare, dar mai ales din institutiile de invatamint superior. Este vorba despre acei care au dezabilitati ce tin de sistemul locomotor. De cele mai multe ori, acestia sint stresati ca nu vor putea sustine bacalaureatul, ca nu vor putea sustine examenul de licenta pentru faptul ca nu pot scrie aceste lucrari.

Am avut un caz personal in activitatea mea de pedagog, in care un elev, pe care l-am invatat din clasa intii pina intr-a noua in gimnaziul nostru, a avut probleme in continuare. Cu bucurie spun ca astazi, de fapt, isi face studiile in Statele Unite ale Americii.

De aceea vin cu intrebarea catre Ministerul Educatiei si Tineretului: cum se solutioneaza aceste situatii in prezent si ce isi propune Ministerul Educatiei si Tineretului pentru viitor in ajutorarea celor care au nevoie? Pentru ca, in ultimul timp, am fost sesizata de un tinar de la Universitatea de Stat “Ion Creanga”, ca i se lezeaza drepturile la studii si la o evaluare a capacitatilor lor conform posibilitatilor.

A doua intrebare, de fapt, vin in repetarea acestei intrebari pe care o adresez, au adresat-o si alti colegi de ai mei catre Ministerul Educatiei si Tineretului, dar si Procuratura Generala a Republicii Moldova. Este vorba despre setul de manuale de asa-zisa “Istorie integrata”, pentru ca eu personal, ca profesor de istorie, nici o data nu am fost impotriva metodei de predare integrata, dar nu ceea ce s-a facut la noi in Republica Moldova.

Deci, acele manuale care au fost editate pentru clasa XII-a ca, pina la urma, sa se ajunga la concluzia ca nu sint bune si sint trimise la gunoi, sa ma exprim asa, vin cu intrebarea: cine este responsabil de banii pierduti pentru manualele aruncate la gunoi si impotriva cui s-a intentat un dosar pe aceasta chestiune?

Multumesc.

Raspunsurile le astept in scris.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Ion Varta:

Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.

Prima intrebare i-o adresez domnului ministru Stratan, Ministerul Afacerilor Externe si al Integrarii Europene. Dispunem de informatii conform carora numerosi cetateni ai Republicii Moldova, plecati la munci peste hotare, in urma unor infractiuni pe care le-au comis, au fost condamnati la diferite termene de inchisoare.

De asemenea, exista si o alta categorie de cetateni ai Republicii Moldova, care se afla in detentie preventiva timp de mai multe luni, soarta lor ramine a fi incerta, inclusiv am aflat ca in Ungaria sint citeva zeci de cetateni ai Republicii Moldova, pina in prezent asa si nu au fost adusi in instanta de judecata pentru a primi acea pedeapsa pe care o merita, fiindca au intrat in mod fraudulos sau utilizind cuvinte false.

Vreau sa solicit domnului ministru informatia cu referire la numarul cetatenilor Republicii Moldova care, in prezent, se afla in detentie in tarile europene, numarul celora care se afla in detentie preventiva si care isi asteapta sanctiunea, verdictul instantei de judecata si dovezile clare despre interventiile pe care le-a facut respectivul minister, Guvernul Republicii Moldova pentru a usura soarta, destinul cetatenilor nostri care au nimerit in situatii dificile.

Si a doua intrebare i-o adresez domnului ministru Victor Tvircun, Ministerul Educatiei si Tineretului si ii solicit prezentarea unei informatii exacte despre gradul de pregatire a institutiilor de invatamint de toate gradele in acest ajun, in acest debut de sezon rece, pregatirea pentru perioada de iarna.

Din cite cunoastem, sint scolile, gradinite de copii care, din pacate, la ora actuala, nu sint pregatite pentru a infrunta acele dificultati cu care urmeaza sa ne confruntam. De aceea, vreau sa obtin aceasta informatie exacta si care sint masurile care urmeaza sa le intreprinda in timpul cel mai apropiat ministerul pentru a ameliora situatia in acele institutii unde ea este una deplorabila.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Multumesc, doamna Presedinte.

Am o intrebare adresata Guvernului Republicii Moldova. Saptamina trecuta, in presa republicana au fost mediatizate controversat discutiile initiate de consilierii raionului Ungheni in scopul adoptarii deciziei privind scoaterea sirmei ghimpate de la Prut.

Consider mentinerea acestei sirme ghimpate, care, in conformitate cu prevederile legislatiei in vigoare, este calificata ca constructii ingineresti de-a lungul riului Prut, este nu numai o amintire dramatica despre gulagurile sovietice si cortina de fier, dar si o mare rusine a statului nostru, pretins european, care nu vede alte posibilitati de a-si delimita hotarele, decit cu sirma ghimpata.

Doresc sa constat ca sirma ghimpata de la Prut, de fapt, serveste drept un paravan sigur, bine supravegheat de graniceri, dupa care se produc foarte numeroase nelegiuiri, inclusiv de irosire a avutiei nationale prin taieri ilicite de padure si extrageri de zacaminte minerale, prin pirlogirea a sute de hectare de terenuri agricole fertile si lipsirea cetatenilor din partea locului de dreptul de a folosi pasunile amplasate in aceasta zona.

In contextul celor expuse mai sus, solicit Guvernului Republicii Moldova sa prezinte urmatoarea informatie.

1. Care este statutul juridic al terenurilor situate intre sirma ghimpata si granita de stat de pe riul Prut?

2. Care este suprafata totala a acestor terenuri, inclusiv pe destinatie:

a)      terenuri agricole;

b)      pasuni;

c)      paduri;

d)      altele.

3. Cine gestioneaza concret aceste bunuri?

4. Cind Guvernul Republicii Moldova va veni cu o propunere privind modificarea hotarelor unitatilor administrativ-teritoriale in sensul transmiterii catre acestea a terenurilor la care m-am referit mai sus. Informatia, rog, sa fie prezentata in scris.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Ivan Banari:

Multumesc, doamna Presedinte.

Am doua intrebari. Prima intrebare o adresez Guvernului. Vreau sa stiu de ce nu toate satele, toate comunele, toate primariile au primit ajutorul Guvernului in urma calamitatilor naturale? In afara de seceta am mai avut si grindina.

De exemplu, 3 luni in urma, am fost in satul Sofia, Drochia unde am vazut cu ochii mei la peste 100 de case bortelite de aceasta grindina care a avut loc si pina in prezent aceasta Primarie nu a primit nimic de la Comisia pentru stari exceptionale. Deci, au fost intocmite actele necesare, listele prezentate, tot ce a fost necesar din partea Primariei a fost prezentat, dar nici un ajutor nu a venit de la Guvern.

Noi stim cu dumneavoastra ca am alocat Guvernului sume destul de mari in fondul de rezerva al Guvernului si bani au fost. Deci aceasta este prima intrebare. Si chiar as vrea sa aflu si acele primarii care au avut de suferit si nu au primit, in afara de Primaria Sofia.

A doua intrebare o adresez Curtii de Conturi. De fapt, este o intrebare suplimentara, repetata, fiindca am pus aceasta intrebare atunci cind doamna presedinte a fost aici la tribuna centrala, am intrebat-o de ce nu a fost estimat fondul special republican cind s-a facut acel control al tuturor fondurilor speciale. Ni s-a spus ca acest fond nu a fost estimat.

Si tot atunci, decil cu o sedinta mai tirziu, am pus intrebarea domnului ministru al finantelor referitor la faptul, daca schimbam noi acei 2 dolari cu procentul care il va plati – 2,5%, care-i platesc operatorii, se va mari acest fond sau nu? Si sint foarte curios acum sa vad in proiectul bugetului ca se planifica pentru anul viitor de acum aproape 90 milioane in acest fond in loc de 50 si ceva care erau pentru anul curent.

Deci, vreau sa stiu, a verificat Curtea de Conturi evaluarea acestor bani si vreau sa primesc o informatie ampla cum au fost folositi banii din fondul republican pe parcursul anului 2007, care este pe sfirsite.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Intrebarea mea este adresata domnului Prim-ministru al Republicii Moldova Vasile Tarlev in legatura cu urmatoarea situatie. In zilele de 15, 16 si
17 octombrie, la Strasbourg si-a tinut lucrarile Comitetul de Ministri al Consiliului Europei, care a avut pe agenda mai multe chestiuni privind Republica Moldova. Una dintre ele se refera la asigurarea libertatii religioase pentru cetatenii tarii noastre si adoptarea unui sir de masuri cu caracter general, deci legislativ, normativ, pentru atingerea acestui scop.

Republicii Moldova i-au fost aduse critici, si de aceasta data, din pacate, Comitetul de Ministri exprimindu-si ingrijorarea cu situatia drepturilor omului in Republica Moldova. Aceasta situatie a intervenit din cauza faptului ca, la o distanta de doua luni dupa intrarea in vigoare a Legii cu privire la cultele religioase si partile lor componente, Guvernul Republicii Moldova nu a intreprins nici o masura care i-a fost pusa in raspundere prin capitolul “Dispozitii finale si tranzitorii” din lege.

Astfel, asistam la un blocaj complet de doua  luni de zile al procedurilor de inregistrare a partilor componente ale cultelor, la un paralelism juridic si institutional. Serviciul de Stat pentru Problemele Cultelor functioneaza in continuare in lipsa competentelor. In cadrul Ministerului de Justitie nu a fost creata nici un fel de subdiviziune, care s-ar ocupa de procedura de inregistrare a partilor componente a cultelor religioase. Iar regulamentul  provizoriu cu privire la inregistrarea partilor componente ale cultelor religioase din octombrie 1994 este inutil mentinut in continuare in vigoare.

Ii cer domnului Prim-ministru o explicatie pe marginea acestei situatii, aratind cauzele pentru care Guvernul timp de doua luni de zile nu a manifestat nici o initiativa si nu a intreprins masurile pe care i le cere legea in vigoare si partenerul nostru extern Comitetul  de Ministri al Consiliului Europei. 

Totodata, cer sa mi se prezinte pozitia reprezentantului Republicii Moldova in acest subiect la sedinta Comitetului de Ministri al Consiliului Europei, care s-a incheiat ieri.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul  4.

 

Domnul  Valeriu Guma:

Multumesc, doamna Presedinte.

La data de 10 octombrie 2007, in incinta Primariei Orhei a avut loc un caz de vandalism iesit din comun. Astfel, cetateanul Babitchi, locuitor al orasului Orhei, a intrat in biroul domnului viceprimar Orhei Vadim Popusoi si, stropindu-l pe dumnealui in biroul sau cu  o substanta inflamabila, a incendiat biroul si pe dumnealui. Numai printr-o minune domnul viceprimar a fost salvat de catre serviciul de pompieri. Persoana vinovata de cauza acestui incident a fost retinuta si predata comisariatului de politie, insa, in viziunea consiliului orasenesc, atitudinea organului de drept a fost foarte superficiala, deoarece persoana vinovata a fost sanctionata numai cu o amenda de 40 de lei. Rog Procuratura Generala sa iee la control special acest caz si  sa fiu informat in scris.

Multumesc.

Al doilea. Apel la Guvern. Vreau sa fiu informat in cadrul urmatoarei sedinte plenara. Ca temei al acestui apel sint adresarile multiple catre Guvern din partea organului administratiei publice a raionului  Orhei si  a orasului Orhei. Au fost mai multe adresari. Solicit informatie referitoare la doua adresari. Concret. Prima. Adresare facuta la data de 14 august din partea presedintelui raionului domnului Andrei Globa, care a fost facuta in legatura cu calamitatile naturale, care au  avut loc pe data de 8–9 august. In aceasta adresare se contine rugamintea in vederea acordarii ajutorului pentru depasirea calamitatilor naturale si contine in anexa estimari ale comisiei de evaluare si lichidare a consecintelor calamitatilor naturale, unde este evaluat la mai mult de 13 milioane de lei pagube. Nu stim daca a fost sau nu examinat acest apel, insa putem spune cu certitudine ca raspunsul din partea Guvernului nici in forma scrisa, nici in forma verbala nu a fost primit. Respectiv masurile solicitate nu au fost luate.

Al doilea apel a fost facut la data de 17 august 2007. Aceasta  adresare a fost inaintata de catre domnul primar al orasului Orhei Stratulat. In scrisoare, primarul orasului aduce la cunostinta Guvernului informatia privitor la executarea Hotaririi Guvernului Republicii Moldova nr.388 din 10 aprilie 2007 cu privire la situatia social-economica din raionul Orhei. In temeiul punctului trei din hotarirea nominalizata a Guvernului, primarul roaga si cere demararea procedurii de alocari, mijloace financiare pentru finalizarea constructiei stadionului orasului Orhei, precum si atrage atentia asupra nerespectarii de catre Ministerul Transportului si Gospodariei Drumurilor obligatiilor sale legate de reparatia drumului deteriorat.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

In continuare microfonul  nr.5, nr.4.

 

Doamna Valentina Buliga:

Prima mea intrebare este adresata Guvernului Republicii Moldova, deoarece, recent, am auzit o informatie din presa ca Republica Moldova a pierdut din nou 8 cazuri la Curtea europeana pentru respectarea drepturilor omului. Solicit de la Guvern informatie in scris, care sint aceste cazuri, care sint cauzele si care este prejudiciul adus Republicii Moldova? Si ce intentioneaza Guvernul sa efectueze in timpul apropiat pentru a stopa astfel de pierderi?

Si a doua intrebare este adresata, la fel, Guvernului, nemijlocit Ministerului Sanatatii si Ministerului Protectiei Sociale, Familiei si Copilului referitor la o situatie pe care am intilnit-o si coincide cu perioada postelectorala, cind in multe raioane unii sefi de sectie de asistenta sociala se gasesc in continuare in concediul medical. Solicit informatie de la ambele ministere: care sint aceste persoane care, incepind cu luna iunie, sint in concediul medical, care sint cauzele si cit va mai  dura aceasta, pentru ca de multe ori lipsesc fara raspuns unele adresari? Este imposibil de a organiza activitatea acestor sectii in consiliile raionale din republica. La fel, raspunsul il astept in scris in termen, conform legii.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul  nr.5.

 

Domnul Leonid Bujor:

Doamna Presedinte al sedintei,

Adresez solicitarea dumneavoastra in calitate de presedinte al sedintei de astazi, dar si  Biroului permanent al Parlamentului. In mesajul de deschidere a lucrarilor, domnul Presedinte al Parlamentului Marian Lupu a mentionat, pe buna dreptate, ca una din sarcinile prioritare care va fi in centrul atentiei actualei sedinte, va fi controlul asupra executarii legilor si hotaririlor, adoptate de catre Parlamentul Republicii Moldova.

In aceasta ordine de idei, mai multi specialisti din domeniul dreptului, specialisti de la Universitatea de Stat din Moldova, m-am referit astazi la demararea lucrarilor sedintei, in cadrul aceleiasi intilniri, au atras atentie asupra urmatorului fenomen. Parlamentul Republicii Moldova a aprobat un program national de combatere a coruptiei. Deci, ulterior, Executivul a format o comisie care examineaza activitatea implementarii acestui plan national. In opinia specialistilor, este admisa o eroare, o greseala sau s-a facut ceva intentionat. Eu nu pot sa demonstrez  astazi.

De aceea, rog Biroul permanent al  Parlamentului sa examineze subiectul cu privire la prezentarea unui proiect de hotarire, prin care se creeaza o comisie speciala a Parlamentului cu privire la examinarea sau controlul asupra implementarii planului national de combatere a coruptiei, fiindca prin faptul ca in comisia nationala, aprobata prin decret prezidential sint prezenti un deputat sau doi, inca nu inseamna examinarea controlului de  catre Parlament.

Specialistii considera ca, din momentul in care planul national a fost adoptat printr-o hotarire a Parlamentului, controlul urmeaza a fi executat de o comisie speciala a Parlamentului. Rog foarte frumos sa primesc raspuns in cadrul sedintelor plenare si in argumentare sa se faca trimitere la articole concrete ale legislatiei in vigoare sau ale Regulamentului, fiindca la doua subiecte, care le-am abordat in cadrul primelor saptamini de lucru, s-au adus argumente, au urmat comentarii fara argumente concrete cu trimitere la legislatia in vigoare.

Va multumesc frumos.

Doamna Maria Postoico:

In continuare microfonul nr. 5.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Si eu am  o  intrebare adresata  Biroului permanent, ca organ de lucru fara putere de decizie in Legislativul nostru, potrivit legii. Vreau sa sesizez Biroul permanent cerind, eventual, o explicatie sau o actiune, in consecinta, in legatura cu  urmatoarea situatie. Exista mai multe documente internationale semnate de Republica Moldova, prezentate de seful statului in Parlament spre ratificare, anul trecut sau acum doi ani, care au fost examinate de comisia sesizata in fond – Comisia pentru politica externa si integrare europeana, rapoartele sint prezentate secretariatului si Biroului permanent de mai multe luni de zile, iar biroul nu propune includerea acestora pe ordinea de zi a sedintelor noastre plenare.

Este o situatie care trezeste nedumerire si, in opinia mea, aduce atingere intereselor politice ale tarii  noastre. Vreau sa fac trimitere la trei proiecte de lege: proiectul nr.1887 din 24 luna a sasea 2005, initiat de Presedintele Republicii Moldova, pentru ratificarea Acordului privind fondarea si statutul Organizatiei europene a dreptului public. Raportul  comisiei este prezentat de multa vreme.

De asemenea, proiectul de Lege nr.1875 din 17 mai  2006, prezentat de Presedintele Republicii Moldova pentru denuntarea Acordului privind statutul Tribunalului economic al comunitatii statelor independente.

Si cel de al treilea proiect cu nr.3404 din 28 august 2006, prezentat de Presedintele Republicii Moldova, pentru ratificarea statutului Organizatiei pentru democratie si  dezvoltare economica GUAM, intocmit la Kiev la 23 mai 2006.

Este o situatie mai mult decit stranie. Procedurile interne au fost indeplinite in Parlament. Nu inteleg de ce Biroul permanent se eschiveaza sa ne propuna includerea pe ordinea de zi a acestor proiecte. Si cer ca eventuala sedinta de astazi a Biroului permanent, aceasta chestiune sa fie luata in discutie si pentru urmatoarele doua saptamini sa ni se faca propunerile de rigoare.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr. 4.

 

Doamna Valentina Serpul:

Multumesc.

Adresez aceasta intrebare Ministerului Finantelor si Ministerului Educatiei si Tineretului si se refera la includerea in bugetul pentru anul 2008 a constructiei blocurilor A si B de la scoala din satul Caragasani, raionul Stefan Voda. Anterior, cu 2 ani in urma, am facut in plenul sedintei o interpelare, in raspuns mi s-a argumentat ca va fi inclus in cadrul bugetului pentru 2007. Cind s-a discutat bugetul in 2007, s-a motivat ca, printre propunerile presedintelui raionului aceasta solicitare nu a fost.

In vara acestui an, presedintele raionului Stefan Voda a adresat ca prioritate, a indicat aceasta scoala si anume aceste doua blocuri, care sint foarte importante, unde se situeaza terenul de sport, cantina scolii, sala festiva. Deci, niste obiecte foarte importante pentru functionarea unei scoli, caci copiii sint hraniti in afara scolii, fac educatia fizica in afara scolii.

De aceea, cer explicatii Ministerului Finantelor, de ce si in proiectul bugetului pentru 2008 nu s-a gasit aceasta includere a finisarii acestor doua corpuri de cladire ale scolii din Caragasani.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr. 5.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Eu imi reiterez intrebarea in legatura cu examinarea, in cadrul Biroului permanent, a Nomenclatorului de proiecte de legi, prezentate de catre deputatii din actualul Legislativ cu aplicare la care nu se respecta legea supunerii examinarii in Parlament. As vrea sa vad Nomenclatorul, sa-mi fie prezentate si cauzele si as solicita si o informare in plenul Parlamentului, Biroul permanent ar putea sa gaseasca aceasta formula.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Stimati colegi,

Alte solicitari nu am inregistrat, de aceea trecem la urmatorul subiect – declaratii.

Doamna Pavlicenco se invita la tribuna centrala.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Eu vreau sa le multumesc colegilor din majoritatea comunista ca au hotarit deja sa stea la sedintele unde se pun intrebari si unde se fac declaratii.

Declaratia mea este scurta si se numeste “Declaratia Partidului National Liberal cu privire la declansarea isteriei romanofobe din partea regimului comunist”.

Partidul National Liberal este profund ingrijorat de actiunile romanofobe isterice ale guvernantilor de la Chisinau. Refuzul de a se accepta  deschiderea de noi consulate romanesti, refuzul de a se oferi un nou edificiu consulatului Romaniei la Chisinau, adoptarea in prima lectura a Legii privind inaccesul detinatorilor de cetatenii multiple la functii publice, interdictia la frontiera pentru unele delegatii oficiale din Romania, invitate la Hramul orasului Chisinau, sistarea TVR pe teritoriul Republicii Moldova – toate acestea reprezinta o isterie romanofoba, generata de convulsiile unui regim totalitar, care trebuie sa plece.

Actualul presedinte comunist, generator al politicilor externe la Chisinau, educat de cursul scurt al istoriei CGB-ului, care promova cu insitenta ideea incercuirii de catre dusmanii care doresc sa lichideze statalitatea, are o mentalitate primitiva si perimata, care-l face sa creada ca o apropiere de vest implica scuipaturi in Rusia, asa cum a facut vreo 4 ani la rind, iar reorientarea spre Rusia ar implica un scuipat abundent spre Romania, dar, de fapt, spre Uniunea Europeana.

Demagogia, fariseismul, dar si constientizarea unui sfirsit apropiat, sint cauzele acestei paranoia politice cu grave consecinte pentru populatia noastra.

In aceasta situatie, Partidul National Liberal propune crearea unui comitet al demnitatii nationale, din care sa faca parte partidele politice de orientare democratica, segmentul asociativ, reprezentanti ai mass-media, cetateni de buna credinta ingrijorati de eventualul dezastru la care ne duce guvernarea comunista. Trebuie sa actionam imediat, pentru a se evita pericolul transformarii Republicii Moldova intr-un gulag voroninisto-stalinist.

Chisinau, 18 octombrie 2007.

 

Doamna Maria Postoico:

Stimati colegi,

Sedinta o anunt inchisa. Urmatoarea sedinta va avea loc miine, la ora 10.00.

 

Sedinta s-a incheiat la ora 11.50.

 

Stenograma a fost pregatita spre publicare
in Directia documentare parlamentara a
Aparatului Parlamentului.