DEZBATERI PARLAMENTARE

Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XVI-a

SESIUNEA a III-a ORDINARA – MAI 2006

Sedinta din ziua de 4 mai 2006

(STENOGRAMA)

SUMAR

1. Declararea sedintei ca fiind deliberativa.

2. Dezbateri asupra ordinii de zi, adoptarea ei.

3. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.918 cu privire la Institutul National al Justitiei.

4. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.976 pentru modificarea articolului 6 din Legea nr.118-XV din 14 martie 2003 cu privire la Procuratura.

5. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.4493 privind fondul piscicol, pescuitul si conservarea resurselor biologice acvatice.

6. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.1191 pentru modificarea si completarea Legii nr.243-XV din 8 iulie 2004 privind asigurarea subventionata a riscurilor de productie in agricultura (art. 8, 9, 10 s.a.).

7. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.160 pentru modificarea articolului 15 din Legea nr.338-XIII din 15 decembrie 1994 privind drepturile copilului.

8. Dezbaterea si remiterea in comisie a proiectului de Lege nr.1018 pentru modificarea si completarea Codului subsolului (art. 6, 10, 42¹ si 46).

9. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura, dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.597 pentru completarea articolului 22 din Legea cu privire la veterani.

10. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.1220 pentru modificarea unor acte legislative (Codul penal – art. 70, 75, 79 s.a.; Codul de procedura penala – art. 109, 166, 277 s.a.).

11. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.1039 privind modificarea si completarea unor acte legislative (Legea cu privire la protectia muncii – art.34; Legea cu privire la antreprenoriat si intreprinderi – art.26 s.a.).

12. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura, dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.1612 cu privire la importul unui car mobil de televiziune.

13. I n t r e b a r i si i n t e r p e l a r i.

14. Declaratia domnului deputat Oleg Serebrian (Partidul Social-Liberal).

15. Declaratia domnului deputat Dumitru Prijmireanu (Partidul Comunistilor).

Sedinta incepe la ora 10.00.

Lucrarile sint conduse de domnul Marian LUPU, Presedintele Parlamentului, asistat de doamna Maria Postoico si domnul Iurie Rosca, vicepresedinti ai Parlamentului.

Domnul Maxim Ganaciuc – director general adjunct al Aparatului
 Parlamentului:

Doamnelor si domnilor deputati,

Buna dimineata. Va anunt ca, la lucrarile sedintei de astazi a Parlamentului, din totalul celor 101 de deputati, si-au inregistrat prezenta 97 de deputati. Absenteaza deputatii: Nicolae Bondarciuc – in delegatie; Grigore Petrenco, Nicolai Deatovschi.

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Stimati colegi,

Sedinta este deliberativa. Rog sa onoram Drapelul de Stat. (Se onoreaza Drapelul de Stat).

Multumesc.

Propuneri la ordinea de zi.

Microfonul nr.4.

Domnul Leonid Bujor:

Domnule Presedinte al Parlamentului,

Rog sa-mi permiteti sa fac un anunt in numele Fractiunii parlamentare “Alianta «Moldova Noastra»”.

Domnul Marian Lupu:

Un anunt sau o declaratie?

Domnul Leonid Bujor:

Un anunt.

Domnul Marian Lupu:

Va rog, faceti anuntul.

Domnul Leonid Bujor:

In calitate de secretar al Fractiunii “Alianta «Moldova Noastra»”, fac urmatorul anunt. Incepind cu 20 aprilie 2006, fractiunea a boicotat sedinta Legislativului, protestind fata de cazurile in care puterea incalca drepturile opozitiei de a-si reprezenta alegatorii, dar si fata de metodele de conlucrare a Parlamentului care limiteaza, in general, rolul social-politic al acestui for de promovare activa a intereselor vitale ale cetatenilor.

Ieri, Fractiunea “Alianta «Moldova Noastra»” s-a intilnit cu domnul Marian Lupu. Deputatii au pus in fata colegului nostru, domnului Presedinte, o serie de probleme, pe care le consideram majore: ignorarea initiativelor legislative ale opozitiei, substituirea parteneriatului proeuropean prin coalitia procomunista, lipsa conditiilor normale de exercitare a mandatului de deputat. Fractiunea considera ca intilnirea este un inceput de realizare a obiectivelor protestului.

O sarcina esentiala pe care Fractiunea “Alianta «Moldova Noastra» a pus-o si o va pune in continuare, este de a scoate Parlamentul din subordinea Presedintiei. De a-l face, cu adevarat, democratic, transparent si efectiv.

Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

Domnul Gheorghe Popa:

Multumesc, domnule Presedinte.

In legatura cu faptul ca au aparut niste probleme tehnice pe marginea proiectelor de lege nr.396 si nr.1285, solicit excluderea din ordinea de zi a acestor proiecte de legi.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Domnul Oleg Serebrian:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimati colegi,

La 9 mai va fi Ziua Europei. Mai multe parlamente, am declaratiile altor parlamente, au adoptat declaratii cu ocazia Zilei Europei. Daca este posibil, cred ca ar fi oportun ca si Parlamentul Republicii Moldova sa aiba o declaratie in acest sens. As propune sa constituim un grup de lucru pentru redactarea unui proiect al unei astfel de declaratii.

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Stimati colegi,

Este propunerea, facuta pentru dumneavoastra, a colegului nostru domnul Serebrian. Rog opinia, rog pozitia. Se accepta? Da sau nu?

Microfonul nr.4.

Domnul Dumitru Diacov:

Eu cred ca cel mai bine e ca domnul Serebrian sa formuleze o declaratie succinta si noi s-o sustinem. De fapt, este o practica obisnuita cind o fractiune vine si propune colegilor. In cazul dat, eu cred ca exista consens. Noi am inceput activitatea acestui Parlament cu optiuni europene.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Doamna Valentina Golban:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Eu propun sa includem in ordinea de zi un subiect, pentru care imi dau bine seama ca risc sa fiu criticata, care ar face o claritate. Este vorba despre Legea, pe care a adoptat-o Parlamentul, cu privire la sistemul de salarizare in sectorul bugetar, inclusiv pentru noi, acei care sintem deputati, cit si pentru functionarii Aparatului Parlamentului. Vreau sa stiu, pentru ca aceasta lege a fost adoptata de mai multe luni si nu exista inca mecanismul de punere in aplicare a acestui mod de salarizare. Si noi, deputatii, sa recunoastem, ne intrebam unul pe altul, cind va fi?

Pentru ca s-au iscat multe discutii si suspiciuni asupra asa-ziselor sume de zeci de mii de lei ai salariului deputatilor, care, de fapt, nu exista. Si eu cred ca daca noi am face mai multa transparenta asupra acestui subiect, ar fi cu mult mai clar.

De aceea, propun ca, la sfirsitul sedintei, sa vina cineva responsabil din Guvern sa ne spuna de ce se tergiverseaza acele hotariri care ar pune in aplicare mecanismul de salarizare, inclusiv pentru noi, cit si pentru Aparatul Parlamentului si pentru institutiile bugetare?

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Fractiunea “Alianta «Moldova Noastra»” sprijina adoptarea unei declaratii in legatura cu Ziua Europei in orice forma vom conveni aici impreuna.

Totodata, vreau sa adresez o rugaminte celor care isi au birourile in acest Parlament, in special celor slabi de nervi, sa nu procedati la pingarirea simbolurilor politice de pe usile deputatilor Fractiunii “Alianta «Moldova Noastra»”. Deja am al doilea caz si nu sint singura, am inteles ca sint si din alt grup politic, de la Partidul Social-Liberal, cind sint pingarite simbolurile noastre politice. Lucruri care nu fac fata celor care sint deputati sau lucreaza in acest Parlament, avind in vedere ca denota o crasa lipsa de cultura politica si de nestapinire a emotiilor si a atitudinilor lor fata de oponentii politici.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

Domnul Victor Stepaniuc:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimati colegi,

Mie mi se pare ca aceasta propunere a domnului Serebrian referitoare la o declaratie in cinstea zilei de 9 mai, Ziua Europei, este, intr-un fel, naiva pentru noi. Deoarece Republica Moldova, de fapt, printr-o declaratie a Parlamentului, a adoptat acel Plan de actiuni de integrare europeana, care, in realitate, se executa. Si mie mi se pare ca nu chiar in fiecare an noi trebuie sa facem, sa alcatuim grupuri de lucru si sa facem declaratii referitoare la Ziua Europei. E cam naiv.

Noi sintem un organ solid, cetatenii asteapta de la noi legi si hotariri foarte importante. Avem multe probleme. Noi scoatem, uneori, din ordinea de zi probleme importante, inclusiv astazi le-am scos, de aceea ca uneori nu gasim solutii pentru dinsele. Si, totodata, pierdem timpul pentru pregatirea unei asemenea declaratii. Noi propunem ca aceasta propunere sa fie respinsa.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Domnul Oleg Serebrian:

Va multumesc.

Domnule Presedinte,

Nu este deloc o propunere naiva. Am evocat adineauri exemplul altor parlamente: Parlamentul Romaniei, parlamentele Tarilor Baltice, parlamentele tarilor centrale europene.

Bine. Mie mi se pare o naivitate celebrarea altor sarbatori, dar o declaratie cu ocazia Zilei Europei, mi se pare, absolut binevenita. Mai ales, in contextul la aceea ce se intimpla in prezent in Republica Moldova. Ieri, a fost o declaratie a ambasadorilor europeni referitoare la o usoara deraiere de la cursul european al nostru. Cred ca ar fi cazul ca o asemenea declaratie sa fie adoptata.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

Domnul Vlad Cubreacov:

Multumesc.

Stimati colegi,

Fractiunea Partidului Popular Crestin Democrat sustine aceasta initiativa a crearii unui grup de lucru in vederea redactarii unei declaratii cu ocazia apropiatei Zile a Europei. Ar fi o naivitate sa credem ca, o data facuta o declaratie la inceputul acestei legislaturi, ar fi suficient. Este nevoie, in efortul nostru, de ajustarea legislatiei la standardele europene, sa transmitem periodic semnale politice clare catre societate si catre partenerii nostri externi privind seriozitatea angajamentului nostru pe calea integrarii europene.

De aceea, in nevoia fireasca de continuitate si permanentizare a mesajului nostru politic, noi sustinem aceasta idee. Si, in eventualitatea ca Parlamentul o va sustine, de asemenea, o delegam pe doamna Angela Arama in grupul de lucru din partea Fractiunii Partidului Popular Crestin Democrat.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Domnul Dumitru Diacov:

Stimati colegi,

De acum cred ca mai serios. Eu cred ca, intr-adevar, ca sa demonstram ca nu traim intr-o tara naiva, cu alegatori naivi, cu partide naive, sa redactam un text de declaratie care sa reconfirme pozitia politica a Parlamentului. Eu cred ca domnul Stepaniuc o sa accepte sa delegheze pe cineva chiar din comisia dumnealui, ca, la sfirsitul acestei sedinte, sa votam o declaratie scurta, sobra, care demonstreaza vointa politica a Parlamentului. Nu trebuie sa complicam situatia,

Victor, te rog.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

Domnul Victor Stepaniuc:

Eu imi cer scuze. Deci, pe data de 9 mai noi avem o sarbatoare europeana inca mai importanta. De fapt, ea nu este europeana, dar e de proportii mondiale si noi nu indraznim sa cream grupuri de lucru si sa facem o comemorare printr-o declaratie a acestei zile. Eu spun ca sintem naivi de aceea ca nu putem sa repetam in fiecare zi ca noi vrem in Europa si vrem integrare europeana. Acest lucru de acum e rusinos, despre aceasta vorbesc si cetatenii. “Faceti mai multa treaba,” - ne spun cetatenii. Si va indemn sa facem mai multa treaba in tara aceasta.

Domnule Presedinte,

Eu propun ca aceasta propunere sa fie pusa la vot.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

Doamna Vitalia Pavlicenco:

In legatura cu rugamintea colegilor si cu declaratiile facute de reprezentantii Partidului Comunistilor, vreau sa va spun ca o declaratie este oportuna. Pentru ca, daca lucrurile ar merge struna si n-ar avea nimeni indoieli fata de mesajul duplicitar al Partidului Comunistilor, atunci poate ca, intr-adevar, nu ar fi cazul, dar este cazul exact din aceste motive. Si vreau sa va spun sa nu recurgeti la calificative cind cineva din opozitie prezinta niste idei, pentru ca sint cu mult mai naive si chiar criminale, as spune, duplicitatile legate de dorinta de a intra cu Lenin in Europa, de a merge la biserica si de a merge si la Lenin, si de a crea diferite curente noi de euroleninism si leninoeuropeism. Deci, va faceti de ris cu acest lucru. Si ar fi bine sa puneti o data punctul pe “i” si sa spuneti ce vreti: leninism sau europeism?

Domnul Marian Lupu:

Da, ceva imi parea mult prea linistit pe durata sedintelor Parlamentului in plen din trecut, deci, am revenit in albia obisnuita, in albia normala.

Microfonul nr.4.

Domnul Dumitru Braghis:

Multumesc, domnule Presedinte.

In eventualitatea formarii unui asemenea grup de elaborare a unei declaratii, propun candidatura domnului Bolboceanu in calitate de membru al acestui grup.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

Domnul Vlad Cubreacov:

Multumesc.

Stimati colegi,

Eu cred ca nu ar fi bine sa lasam impresia ca ne-am opune unei declaratii privind Ziua Europei. Vreau sa va amintesc ca si Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei, prin reprezentantii sai, si Parlamentul european, an de an, fac declaratii publice cu caracter politic, cu valoare de mesaj politic catre toti cetatenii europeni in legatura cu aceasta data.

Sa nu uitam ca dincolo, eu nu as vrea sa ne confruntam si sa ne lansam in polemici sterile, sa contrapunem date cu semnificatii diferite. Sa pornim de la ideea ca ideea europeana este o adevarata idee nationala pentru Republica Moldova si pentru Parlamentul acestei tari. Este o idee care ne uneste pe toti, indiferent de culoare politica, de partidul din care facem parte. De aceea, cred ca nu pierdem nimic din faptul daca adoptam o asemenea declaratie. Dimpotriva, neadoptind-o, lasam impresia ca ne eschivam de la angajamentul nostru ferm european, care este unul strategic si irevocabil.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

Doamna Eugenia Ostapciuc:

Stimate domnule Presedinte,

Noi rugam sa fie pusa la vot propunerea domnului Serebrian.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Domnul Veaceslav Untila:

Si noi sustinem propunerea domnului Serebrian si inaintam in acest grup pentru elaborarea declaratiei candidatura doamnei Pavlicenco.

Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Domnule Serebrian,

Eu o sa va invit la microfonul nr.4 pentru a va oferi o intrebare, fiindca propunerea va apartine.

Microfonul nr.4, va rog.

Domnul Dumitru Diacov:

Din partea Fractiunii Partidului Democrat….

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4, va rog.

Domnul Dumitru Diacov:

Cine sta la pupitrul de comanda acolo? Cam face abuz baiatul.

Din partea Fractiunii Partidului Democrat se propune candidatura domnului Oleg Tulea spre a fi inclus in lista acestui grup de lucru. Si rog foarte mult Fractiunea Comunistilor sa delegheze si ei pe cineva in grupul de lucru. Noi o sa cream probleme, daca n-o sa se faca lucrul acesta.

Domnul Marian Lupu:

Deci, intrebarea mea era sa fie pentru autorul acestei propuneri, daca se insista asupra unei singure optiuni? Insistati asupra optiunii ca sa fie neaparat o declaratie a Parlamentului? Or, intr-o anumita situatie, care se inregistreaza, de fapt, ati putea sa acceptati sa fie si un alt tip de declaratie, pentru care puteti solicita cuvintul la sfirsitul sedintei?

Fiindca, in primul caz, normele de procedura, cu adevarat, ma vor impune sa supun votului acest lucru. In al doilea caz, nu neaparat, pe simplul motiv ca oricare dintre deputati are dreptul, ori individual, ori in grup, sa ia cuvintul de aici cu o declaratie. Care-i optiunea?

Domnul Oleg Serebrian:

Domnule Presedinte,

Sigur ca as putea face o declaratie de la tribuna centrala. Aceasta va fi o declaratie a mea personala, a colegilor mei. Aceasta insa nu este, din pacate, prea relevant sau deloc relevant, in special, in plan extern. In plan extern e necesar ca Republica Moldova sa dea un semnal ca reconfirma adeziunea la aceasta idee europeana.

Sigur ca, acum un an, dupa cum mentionau colegii nostri, in martie a fost adoptata in unanimitate o astfel de declaratie. Dar, dupa cum spunea adineauri si domnul Cubreacov, daca reconfirmam an de an, mai ales cu astfel de ocazie, ziua de 9 mai, domnul Stepaniuc mentiona ca exista si alte sarbatori. Sarbatori si sarbatori, dar daca ne uitam in calendar, in ziua de 9 mai pot exista foarte multe sarbatori, zile de nastere s.a.m.d.

Eu vreau sa rog colegii din fractiunea majoritara, Fractiunea Comunista, exact, este absolut necesar, reamintesc, in special in contextul extinderii Uniunii Europene. Faptul ca la 1 ianuarie 2007 Republica Moldova va deveni, probabil, vecina Uniunii Europene, repet inca o data, sa dam un semnal politic, o declaratie politica, care nu angajeaza la nimic, nu vad de ce… Sa stiti ca faptul, stimati colegi din Partidul Comunistilor, ca veti respinge astazi o astfel de declaratie va fi un mesaj prost perceput si in plan intern, si in plan extern. Vreau sa va atrag atentia asupra acestui fapt.

Deci, este o declaratie care nu angajeaza la mare lucru in plan intern. In caz contrar, eu cred ca voi profita de ceea ce ati propus dumneavoastra, as ruga colegii din grupurile politice de opozitie sa fie redactata o declaratie sub care ar subscrie doar grupurile politice ale opozitiei. Si aceasta va fi un semnal si mai prost.

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Eu propun urmatorul lucru: sa oprim aici dezbaterile la acest subiect. Colegii care s-au anuntat disponibili sa munceasca asupra acestui text, au tot dreptul sa faca, va rog. Intre timp, vom vedea cum va fi evolutia situatiei, mai avem timp pina la sfirsitul sedintei.

Va multumesc.

La aceasta etapa…

Microfonul nr.5.

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Doamna Ostapciuc a cerut ca sa fie supusa votului propunerea domnului Serebrian. Deci, trebuie sa mergem pina la capat. Si este si propunerea noastra, a “Aliantei «Moldova Noastra»”.

Domnul Marian Lupu:

Stimata colega,

Eu am adresat intrebarea, pe care ati auzit-o, a autorului propunerii, toti am auzit raspunsul. In aceste conditii ale acestui raspuns, normele de procedura nici nu imi solicita sa supun votului acest subiect. Eu, totusi, va rog foarte mult sa ne oprim aici. Sau se insista? Atunci, ma iertati, primul la microfon a fost domnul Todoroglo.

Microfonul nr.2.

Domnul Dmitrii Todoroglo:

Multumesc, domnule Presedinte.

E clar ca la inceputul sedintei colegii nu au prea mare dorinta sa incepem sa realizam ordinea de zi. De aceea, domnule Presedinte, eu propun ca sa trecem la ordinea de zi si la alte probleme, declaratiile s.a.m.d. o sa ne clarificam cu ele dupa ce o sa terminam ordinea de zi.

Domnul Marian Lupu:

De acord.

Microfonul nr.4.

Domnul Dumitru Diacov:

Fractiunea Partidului Democrat sprijina ideea lansata de Presedintele Parlamentului ca sa nu fie pusa acum la vot. Grupul de lucru sa elaboreze acest proiect de text, care este format din reprezentantii a trei fractiuni parlamentare. Si la urma sa revenim asupra acestui text cu speranta ca majoritatea va vota. Eu va rog sa luati in considerare ca Presedintele Republicii se afla la Vilnius, se intilneste astazi cu comisarul Uniunii Europene, cu vicepresedintele Statelor Unite s.a.m.d. Ar fi foarte straniu ca, in aceeasi zi, Parlamentul sa respinga o declaratie absolut echilibrata.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5, succint, va rog.

Domnul Vlad Cubreacov:

Multumesc.

Eu regret aceasta situatie din Parlament. Cred ca ar trebui sa incercam sa eliminam orice element de confruntare. De aceea, imi pare binevenita propunerea Presedintelui Parlamentului. Inteleg ca aceasta propunere, in sine nobila si generoasa, nu a fost, nu a facut obiectul unor consultari intre fractiuni inainte de aceasta sedinta si poate era cazul.

Dar, data fiind aceasta situatie, cred ca ar fi potrivit sa ne luam cu totii o pauza pentru reflectie suplimentara si pentru consultari intre fractiuni si in interiorul fractiunilor in speranta ca, pina la sfirsitul acestei sesiuni, vom putea reveni la ordinea de zi. Sub aspect tehnic, regulamentul ne permite acest lucru si sper ca o declaratie convenita va putea fi votata de Parlamentul nostru, pentru a nu lasa impresia ca ne confruntam cu alte institutii ale statului, cum spunea si colegul Diacov: cu Presedintia, cu Guvernul. Si ca avem o politica externa coerenta pe planul acesta strategic al integrarii europene.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Da, multumesc.

Stimati colegi,

La aceasta etapa, cu acele propuneri si amendamente la ordinea de zi, supun votului aprobarea ordinii de zi in varianta finala a acesteia. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Inainte de a purcede la examinarea subiectelor, eu voi incerca sa ofer o foarte scurta informatie ca un raspuns la solicitarea colegei noastre doamna Golban, fiindca este o intrebare deosebit de relevanta. Tin sa va aduc la cunostinta ca saptamina viitoare, practic, in ziua de miercuri, va fi adoptata ultima hotarire de Guvern, care vizeaza toate mecanismele si detaliile tehnice pentru salarizarea functionarilor publici. Zilele trecute a fost deja publicata in Monitorul Oficial hotarirea Guvernului care vizeaza sfera bugetara, dar alte categorii decit functionarii publici.

Si aceste momente tehnice au facut sa nu avansam pina in ziua de astazi cu modificarile necesare la Hotarirea Parlamentului, care vizeaza doua blocuri de intrebari. Sistemul de salarizare a deputatilor, unde, practic, probleme nu avem, totul este clar. Cu amendamentele respective la Legea despre statutul deputatului in Parlament, avem probleme cu o echipa foarte mare de functionari publici din Aparatul Parlamentului, care sint dependenti de sistemele si mecanismele unice, care acopera tot serviciul public.

Pe acest motiv, situatia ma face sa cred ca, o data cu aparitia proiectului final al acestui mecanism si al acestui proiect de hotarire al Guvernului, joia viitoare sau, cel tirziu, in perspectiva unei sau a doua saptamini, ca sa nu mergem cu doua amendamente la o anexa deputati, la alta anexa a Hotaririi Parlamentului functionarii publici de aici, venim si aprobam toate amendamentele in pachet, in modul in care acest lucru ne va permite sa punem in aplicare prevederile legii. Iata care este situatia si motivele ei.

Va multumesc.

Deci, proiectul de Lege nr.918 cu privire la Institutul National al Justitiei.

Guvernul.

Domnul Nicolae Esanu – reprezentant permanent al Guvernului in
 Parlament:

Stimate domnule Presedinte,

Doamnelor si domnilor deputati,

Supunem atentiei dumneavoastra proiectul de Lege cu privire la Institutul National al Justitiei, care a fost elaborat de Guvern in scopul realizarii angajamentelor internationale pe care si le-a asumat Republica Moldova. Acest proiect de lege vine sa instituie unul dintre elementele noului mecanism de desemnare si instruire a judecatorilor, necesar pentru realizarea conceptelor de reforma a sistemului judiciar.

Obiectul principal de reglementare a acestei legi este instituirea obligativitatii pregatirii initiale a persoanelor care intentioneaza sa acceada la functia de judecator si procuror si, de asemenea, instruirea continue a persoanelor care detin functia de procurori sau judecatori. Tinind cont de conditiile Republicii Moldova, de asemenea, noi am considerat necesar ca, sub egida aceleiasi institutii, sa fie trecute si problemele privind instruirea initiala si continue a altor categorii de persoane care contribuie la infaptuirea justitiei.

Acest lucru este necesar datorita faptului ca numarul de persoane care urmeaza sa fie instruite initial, cit si continuu este relativ mic, fapt care va genera cheltuieli foarte mari nejustificabile de a constitui diferite centre de instruire a persoanelor respective. Vreau sa mentionez din start ca, desi poarta notiunea de Institut National al Justitiei, centrul respectiv nu va fi o noua institutie de invatamint, care sa faca parte din cadrul sistemului de invatamint din Republica Moldova. Persoanele care vor fi instruite in cadrul acestei institutii, vor obtine doar un drept de a candida la functiile respective sau de a exercita functiile respective.

In proiectul de lege au fost prevazute 5 capitole, in care sint reglementate dispozitiile generale care determina obiectul si scopul, principiile de activitate a institutului. De asemenea, un capitol este dedicat structurii institutului. Si vreau sa mentionez ca, conform proiectului de lege, regulamentele de activitate a institutului mentionat urmeaza sa fie adoptate de consiliul organului respectiv.

Aceasta este datorata faptului ca, conform standardelor europene, centrul, care va pregati judecatorii, trebuie sa fie independent de puterea legislativa si de cea executiva. Si de aici si prevederile din lege care, de fapt, acorda judecatorilor o reprezentare mai mare decit a altor categorii de persoane in cadrul acestui institut, pentru a permite sa fie atins scopul, obiectivul de baza si anume ca toate deciziile in ceea ce priveste accesul la functia de judecator, pregatirea initiala si pregatirea continue a persoanelor care detin functii de judecatori sa fie decise doar de catre judecatori.

De asemenea, sint prevazute capitole care stabilesc principiile de baza de organizare si functionare a institutului, urmind ca mecanismele nemijlocite sa fie instituite in acte normative, care urmeaza sa fie adoptate consecvent. De asemenea, in capitolul final sint instituite norme menite sa asigure implementarea in practica a acestei legi. Desigur, unele prevederi din proiectul respectiv vor urma sa fie revazute de catre Parlament, pentru ca proiectul respectiv se elaboreaza mai mult de 4 ani si de aceea unele din prevederile din dispozitii finale si tranzitorii deja au fost depasite, pentru ca, initial, Republica Moldova avea angajamentul de a adopta mai inainte acest proiect de lege.

Multumim si rog sustinerea dumneavoastra pentru adoptarea proiectului de lege mentionat in prima lectura.

Domnul Marian Lupu:

Multumesc, domnule ministru.

Intrebari pentru raportor?

Microfonul nr.4.

Domnul Vladimir Filat:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimate domnule viceministru,

Din start, dorim sa spunem ca acest proiect de lege este binevenit. Din pacate, el a intirziat un pic. Crearea acestui institut se simte si rezultatul, cred, al instruirii insuficiente se reflecta si in calitatea actului justitiar in Republica Moldova. Dar, totodata, eu as avea o intrebare vizavi de articolul 2, alineatul 1), unde dumneavoastra prevedeati ca acest institut este o institutie publica, care realizeaza instruirea candidatilor la functia de judecator si procuror. Nu considerati dumneavoastra ca la acest capitol ar trebui de extins un pic spectrul si de inclus grefierii si executorii judiciari?

Domnul Nicolae Esanu:

Multumim pentru intrebare.

Grefierii si executorii sint in urmatoarele legi. Dar noi, prin prevederea pe care dumneavoastra ati reprodus-o, am dorit sa subliniem ca scopul activitatii si eforturile principale ale acestui institut, trebuie sa fie indreptate spre instruirea procurorilor si judecatorilor. Celelalte activitati, fiind, de asemenea, puse in sarcina institutului, dar nu drept scop de baza. In principiu, aceasta formula a fost gasita cu ajutorul expertilor straini.

Domnul Vladimir Filat:

De acord. Si vizavi de articolul 3. La litera c) este specificat: rezultatele activitatii desfasurate pe baza de contract. Aici as vrea sa inteleg. Prin concept, dumneavoastra prevedeti ca acest institut va avea posibilitate sa presteze servicii pe baza de contract?

Domnul Nicolae Esanu:

Da, prin concept. Urmatoarele articole, eu n-am sa ma uit acum la numar, este prevazuta posibilitatea institutului de a elabora programe si de a asigura instruirea si a altor categorii de persoane care participa la infaptuirea justitiei, nu pentru oricine, ci doar pentru categoriile prevazute de lege. Dar in cazurile in care bugetul de stat nu-si poate permite sa asigure cheltuielile sau acestea nu sint justificate, spre exemplu, pentru avocati, notari, persoane care au nevoie de instruire, dar care urmeaza sa achite de sine statator costurile necesare pentru instruirea continua.

Domnul Vladimir Filat:

Eu va multumesc, domnule viceministru.

Din acest motiv, am si dat aceasta intrebare. Fiindca, revenind la ideea de baza, care este scopul acestui institut, eu consider ca daca, prin lege, o sa dam aceasta posibilitate, activitatea de baza isi va pierde scopul, fiindca noi stim care este nivelul de finantare de la bugetul de stat. In permanenta nu ajunge si atunci concentrarea va avea loc mai mult vizavi de activitatea pe baza de contract. Parerea noastra este ca noi trebuie sa infiintam acest institut si sa-l lasam numai pentru activitate in domeniul pe care l-ati mentionat dumneavoastra de la bun inceput.

Domnul Nicolae Esanu:

Deci, aceasta problema a fost foarte larg dezbatuta, inclusiv cu expertii Consiliului Europei, care au fost aici. Opinii sint foarte diferite la acest capitol. Eu vreau sa va atrag atentia ca proiectul de lege, in principiu, contine niste mecanisme, care ar trebui sa asigure ca institutul sa-si realizeze obiectivul de baza. As mentiona aici primul: politica in cadrul acestui institut urmeaza sa fie determinata de catre judecatori.

Judecatorii vor fi acei care vor determina care sint directiile de activitate nemijlocite ale institutului. Noi sintem gata pentru discutii. In lectura a doua fie mai instruim niste mecanisme, fie, daca Parlamentul va considera ca trebuie sa fie excluse alte activitati, inclusiv activitatile prestate pe baza de contract, acest lucru este posibil. Deci, nu este o pozitie principiala a elaboratorilor la acest capitol. Dar noi, totusi, consideram ca, tinind cont de conditiile reale ale Republicii Moldova, in care noi nu avem centre de pregatire profesionala a altor categorii de persoane, centre care vor necesita eforturi pe care noi nu le putem asuma astazi, consideram ca ar fi binevenit ca aceste competente sa fie atribuite institutului respectiv.

Domnul Vladimir Filat:

Va multumesc, domnule Esanu.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

Domnul Iurie Bolboceanu:

Domnule raportor,

Am o intrebare referitoare la articolele 2 si 15, in functiile institutului este pusa sarcina de formare initiala a candidatilor la functiile de judecatori si procurori, cu o durata de instruire de 18 luni si care prevede pregatirea atit practica, cit si teoretica.

Totodata, dumneavoastra ati mentionat ca institutul nu face parte din sistemul national de invatamint si educatie. Si, pornind de la aceasta, el nu poate fi supus dispozitiilor nici de acreditare si nici de licentiere. Si atunci as vrea sa cunosc: cine in acest caz va supraveghea activitatea acestei institutii? Pentru ca daca revenim la articolul 15, functia citata mai sus este o functie foarte importanta si foarte responsabila pentru aceasta institutie.

Domnul Nicolae Esanu:

Controlul asupra continutului programelor, care vor fi elaborate, sau, altfel spus, asupra curriculumului, al institutului respectiv va fi asigurat de catre judecatori. Si aceasta este o conditie indiscutabila a recomandarilor europene. Noi nu avem dreptul sa atribuim controlul asupra acestui institut financiar, organizatoric din punct de vedere al curriculumului altor organe decit al instantelor judecatoresti. Si aici exista, desigur, discutii din punct de vedere conceptual.

Sa plasam institutul sub controlul Consiliului Superior al Magistraturii sau sa atribuim independenta acestui institut nepermitindu-i Consiliului Superior al Magistraturii sa efectueze controlul asupra deciziilor pe care le vor adopta tot judecatorii. Pozitia elaboratorilor a pornit de la faptul ca, in conditiile actuale, cind noi vedem ca Consiliul Superior al Magistraturii si alte structuri, care activeaza in domeniul justitiei, nu au reusit sa elaboreze mecanisme care sa imbunatateasca situatia din justitie, consideram ca este necesar ca acest institut sa fie independent, permitindu-i sa elaboreze propriile politici si sa asigure realizarea lor.

Si vreau sa atrag atentia ca si in Consiliul Superior al Magistraturii, si in consiliul acestui institut vor fi judecatori. Noi trebuie sa adoptam o decizie politica intru asigurarea independentei unui organism controlat de unii judecatori sau plasarea acestui institut, care este controlat de judecatori, sub controlul inca al unui organism dominat de judecatori. Aceasta este o decizie politica pe care urmeaza sa o adopte Parlamentul.

Domnul Iurie Bolboceanu:

Da, va multumesc, domnule ministru.

Dar, totusi, as vrea o concretizare. Dumneavoastra cind afirmati ca supravegherea acestei institutii va fi efectuata de catre judecatori, ati avut in vedere de catre Consiliul care este stipulat in acest proiect de lege, da?

Domnul Nicolae Esanu:

Da.

Domnul Iurie Bolboceanu:

Si atunci Consiliul care administreaza aceasta institutie va supraveghea si activitatea ei, da?

Domnul Nicolae Esanu:

Nu, Consiliul nu este organ de administrare.

Domnul Iurie Bolboceanu:

Pai, Consiliul ori directorul executiv.

Domnul Nicolae Esanu:

Consiliul este organul care determina politicile acestui institut. Administrarea nemijlocita a institutului va fi efectuata de catre un administrator, ale carui competente sint stabilite de lege. Vreau sa va atrag atentia ca anume pentru a echilibra competentele pe care le are consiliul, la elaborarea programelor respective, este obligatorie consultarea Consiliului Superior al Magistraturii, consultarea Procurorului general, consultarea Ministerului Justitiei.

Este urmatoarea etapa. Noi trebuie sa decidem, din punct de vedere politic, cui va apartine decizia finala asupra curriculumului. Acestui Consiliu sau decizia va fi transferata Consiliului Superior al Magistraturii. Pozitia noastra este ca sa fie lasata pe seama Consiliului. Dar, repet, decizia finala apartine Parlamentului.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Domnul Ivan Banari:

Stimate domnule raportor,

La inceput cind ati vorbit, dumneavoastra ati mentionat ca institutul care se creeaza conform acestui proiect de lege nu este o institutie de invatamint. Si la articolul 4 “Functiile Institutului”, alineatul (2), litera b) – formarea initiala si continua, pe baze contractuale, a altor categorii de persoane, la cererea persoanelor fizice si juridice, inclusiv internationale. Aceasta inseamna ca, in afara de ceea ce ati spus dumneavoastra, adica de linga judecatori, procurori si toti acei care participa la procesele de judecata, vor fi formate si alte categorii. Care vor fi aceste categorii?

Domnul Nicolae Esanu:

Nu, eu acum nu reusesc sa urmaresc trimiterea la diferite articole, pe care o faceti dumneavoastra. Conceptia este ca doar categoriile prevazute in lege. Deci, ulterior, este un capitol special dedicat efectuarii instruirii judecatorilor si procurorilor si mai este un alt capitol, capitolul IV, daca nu gresesc, care se refera la categoriile de persoane care mai pot fi instruite. Pentru lectura a doua, daca exista inconveniente, sa nu permitem instruirea in domeniul matematicii sau alt domeniu, o sa urmarim, o sa schimbam formulele respective.

Domnul Ivan Banari:

Si alt moment. Deci, aici, in proiectul de lege, se propune ca, in cazul in care persoana care a frecventat cursurile initiale, nu a absolvit aceste cursuri, care, practic, sint de doi ani de invatamint, din diferite motive, nu s-a prezentat la examen, nu a fost examinata, trebuie sa restituie toate cheltuielile suportate de stat in perioada acestor doi ani de zile.

Si al doilea moment, daca persoana nu participa la concurs, ca sa fie numita in functie de procuror, judecator, aceasta iarasi trebuie sa restituie acesti bani. Nu credeti ca aici noi incalcam drepturile omului, fiindca alte institutii de invatamint tot suporta cheltuieli in acest sens. Daca persoana invata si studiile sint remunerate din bugetul statului, tot ar trebui si acolo sa intoarca banii inapoi. Noi acolo nu cerem lucrurile acestea, aici le cerem.

Domnul Nicolae Esanu:

Da, va multumim.

Daca imi permiteti, deci, categoric prevederea respectiva nu este contrara drepturilor omului. Este discutabila, sintem de acord. Au fost foarte mari discutii, inclusiv si la etapa cind se elabora respectiva dispozitie. Vreau inca o data sa atrag atentia. Spre deosebire de institutiile de invatamint care dau cunostinte profesionale si pe care persoana poate sa le foloseasca in diverse domenii, aici nu este vorba de capatarea unor profesii, ci de indeplinirea unei conditii pentru accederea intr-o functie concreta.

Statul face eforturi financiare foarte importante pentru a selecta persoanele respective. Plus la aceasta, limiteaza numarul persoanelor care pot accede si noi sintem in fata unei dileme.

Daca nu vom institui mecanisme care sa asigure ca persoanele pentru care statul a facut eforturi si nu a permis altora sa ocupe functiile, sa ocupe posturile care vor fi determinate in dependenta de necesitatile de judecatori si procurori, nu vom institui mecanisme ca ei sa vina in functiile respective, atunci noi vom avea probleme, fie nu vom avea candidati, fie vom face cheltuieli inutile.

Deci, noi am venit cu aceasta propunere care a trezit foarte mari discutii si ramine ca Parlamentul sa spuna, sustine aceasta propunere de a determina intr-un anumit fel persoana care a facut o alegere constienta, stiind ca daca absolveste institutul este obligat sa devina judecator si procuror si ea a avut dreptul sa aleaga de la inceput conditiile – fie accepta, fie nu accepta.

Domnul Ivan Banari:

Domnule ministru...

Domnul Nicolae Esanu:

Sau daca nu se accepta acest mecanism, este necesar de elaborat alte mecanisme. Sa nu ne trezim in situatia in care noi am pregatit 5 candidati pentru functia de judecator, avem 5 locuri vacante de judecator si nici unul nu vrea sa-l ocupe. Noi ce facem atunci?

Domnul Ivan Banari:

Domnule ministru,

In legatura cu aceasta ultima intrebare. In lege se prevede ca procurorii vor invata, vor face studiile separat, judecatorii, candidatii la functia de judecatori – separat. Si ce facem cu acei care nu sustin concursul? Deci locurile pentru procurori si judecatori sint limitate. Si ce facem cu acei care nu au sustinut concursul? A absolvit bine, a participat la concurs si nu l-a sustinut. Deci, el nu poate sa se transfere in alt loc, el este obligat sa lucreze judecator sau procuror, conform acestei legi.

Domnul Nicolae Esanu:

Nu, nu este obligat. El are pregatirea de baza de jurist si poate sa inceapa orice activitate si sa ocupe orice functie pentru care are pregatirea profesionala.

Domnul Ivan Banari:

Atunci nu va trebui sa intoarca banii.

Domnul Nicolae Esanu:

Acest mecanism, pe care il stipulam noi, este una din conditiile, pe care le va prevedea legislatia, pentru a ocupa functia de judecator.

Eu tot as putea raspunde cu o intrebare: dar ce face persoana care astazi este stagiar in judecator si nu sustine concursul pentru a fi numit judecator? Exact acelasi lucru. Deci, nu va fi numita judecator si procuror, daca nu va intruni conditiile necesare, nu va absolvi institutul sau daca il absolveste si nu va sustine concursul.

Aici noi am incercat, dar, cu parere de rau, nu am putut, pina la urma, sa elaboram un mecanism foarte echilibrat, sa fie o corelatie intre numarul de candidati si numarul de functii vacante. Acest lucru urmeaza sa fie determinat ulterior in practica.

Domnul Marian Lupu:

Da, microfonul nr.5.

Domnul Ion Plesca:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule Esanu,

Dumneavoastra totusi insistati, eu vad, ca acest institut sa fie independent, da?

Domnul Nicolae Esanu:

Am spus ca aceasta este pozitia pe care a elaborat-o Guvernul si a stipulat-o in proiect. Eu nu am nici dreptul sa schimb si nici nu am eu personal conceptia ca trebuie de schimbat acest lucru. Dar decizia finala apartine Parlamentului. Eu am afirmat aceasta si la comisie, cind am discutat.

Domnul Ion Plesca:

Stimati colegi,

Eu, totusi, v-as ruga sa va ginditi bine la aceasta independenta, deoarece, conform acestui proiect, crearea institutului are drept obiectiv formarea initiala a viitorilor judecatori si procurori, precum si formarea lor continue, totodata si a altor persoane ce contribuie la infaptuirea justitiei.

Unicul organ care exercita autoadministrarea judecatoreasca, conform prevederilor constitutionale, este Consiliul Superior al Magistraturii. De competenta lui tine formarea politicii de cadre in sistemul judecatoresc, aprobarea programelor de pregatire profesionala a candidatului la functia de judecator s.a.m.d. Si de aici, clar ca buna ziua, rezulta ca acest institut trebuie sa fie pe linga Consiliul Superior al Magistraturii si numai atunci el va putea activa efectiv si eficient.

Domnul Nicolae Esanu:

Sa raspund? Deci, sigur ca este una dintre optiuni. Parerea mea este ca institutul, in conditiile de astazi, va actiona mai bine, nefiind subordonat altui organ. Dar este o problema de conceptii a fiecarei persoane, creata in rezultatul analizei situatiilor concrete.

Dumneavoastra ati ajuns la concluzia ca Consiliul este cel care va asigura cel mai bine functionarea institutului. Este o opinie, eu nu o impartasesc.

Domnul Ion Plesca:

Noi stim ca si dumneavoastra nu o impartasiti, nu numai eu, si tot sistemul judecatoresc. Da, si inca o intrebare. La articolul 13 se propune ca formarea initiala in cadrul institutului reprezinta instruirea specialistilor cu studii juridice superioare si este una dintre conditiile obligatorii pentru numirea in functie de judecator si, respectiv, de procuror.

Domnul Nicolae Esanu:

Da.

Domnul Ion Plesca:

Dar cum comentati dumneavoastra aceasta prevedere, aceasta sintagma, una dintre conditiile obligatorii pentru numirea in functie de judecator si procuror, deoarece ocuparea functiei vacante de judecator si procuror se efectueaza pe baza de concurs, in conditiile prevazute de Legea cu privire la statutul judecatorului si Legea cu privire la procuratura.

Domnul Nicolae Esanu:

Dupa adoptarea respectivului proiect, daca se accepta conceptul stipulat aici, urmeaza sa fie modificate corespunzator si legile cu privire la statutul judecatorilor, organizarea judecatoreasca.

Vreau sa mentionez ca, de fapt, in Parlament exista un proiect de amendare a legilor respective, care contine o norma derogatorie de la aceasta, instituind... Deci, Guvernul propune ca sa existe o proportie de 80 la 20, adica 80% dintre locurile vacante de judecator sa fie atribuite persoanelor care au absolvit institutul,
20% – altor categorii de persoane prevazute prin lege. Consiliul Superior al Magistraturii considera ca aceasta proportie trebuie sa fie de 50 la 50.

Putem stipula aici, daca altceva nu-i prevazut de lege, dar este o formula pentru care ne critica toti expertii. Este o solutie foarte simpla. Daca un alt text de lege va prevedea ca functia de judecator poate fi obtinuta si fara absolvirea institutului, vom fi in prezenta derogarii de la norma generala si se va aplica norma speciala si nu va exista nici o problema in practica.

Domnul Ion Plesca:

Vreau sa mentionez ca Fractiunea “Alianta «Moldova Noastra»” va vota acest proiect de lege, insa vom veni cu un sir de amendamente pentru lectura a doua, in vederea imbunatatirii lui, deoarece, dupa parerea noastra, acest proiect este de o calitate foarte proasta.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Doamna Valentina Buliga:

Stimate domnule viceministru,

Cred si doresc, si sper ca aprobarea si instituirea acestui Institut National al Justitiei va imbunatati calitatea si performantele sistemului judiciar din Republica Moldova. Si dupa cum a mentionat si colegul meu Vladimir Filat, Partidul Democrat va sustine acest proiect de lege. Dar, totodata, constatam ca, pe parcursul intregii legi, sint multe inconveniente, care, pentru lectura a doua, trebuie, pur si simplu, inlaturate.

Vreau sa va intreb, conform articolului 2 alineatele (2) si (3), cum poate fi realizat mecanismul de autonomie financiara a unei institutii finantate de la bugetul de stat, cum poate fi realizata autonomia financiara a unei institutii, adica cumva trebuie de prevazut mai clar. Nu poate fi o institutie absolut autonoma, daca ea este finantata de la bugetul de stat. Aceasta trebuie de vazut. Care ar fi prevederea cea mai corecta si adecvata dorintelor, pe care le-ati expus dumneavoastra, ca acest institut sa fie constituit.

Si la articolul 9 alineatul (1): “Directorul executiv este ales pe baza de concurs din numarul persoanelor...”. Totodata, la alineatul (2) se mentioneaza ca “Directorul executiv este numit in functie de Consiliu, la propunerea Ministerului Justitiei...”, daca respectam prevederile alineatului (2), Ministerul Justitiei propune functia de director executiv fara concurs. Adica, iarasi alineatele (1) si (2) trebuie bine analizate si propus un mecanism clar de instituire a functiei de director executiv al acestui institut.

Domnul Nicolae Esanu:

Multumim.

Cu privire la autonomia financiara. Este vorba de interpretarea notiunii de autonomie financiara, exista problema privind procesul de adoptare a propriului buget. Si este una din cerinte ca institutul sa nu depinda de organele executive la adoptarea bugetului.

In ceea ce priveste contradictia de la articolul 9, nu este nici o contradictie. Cititi propozitia a doua de la alineatul (1), care prevede expres: Ministerul Justitiei organizeaza concursul pentru selectarea directorului executiv.

Doamna Valentina Buliga:

Domnule Esanu,

Eu am citit foarte bine.

Domnul Nicolae Esanu:

Concursul, pe baza de concurs propune persoana pentru numirea de catre Consiliu in functie.

Vreau sa atrag atentia ca noi nu insistam asupra acestei prevederi. Exista foarte multe discutii, de parca Ministerul Justitiei ar vrea sa-si pastreze aceasta competenta de a influenta asupra acestui institut. Daca Parlamentul decide ca acest concurs sa fie organizat fie de catre Consiliul institutului, fie sa fie transferat, spre exemplu, Consiliului Superior al Magistraturii, este tot una dintre optiuni. Noi am venit cu optiunea pe care o vedem noi. Este cea mai potrivita.

Doamna Valentina Buliga:

Domnule Esanu,

Optiunea, eu nu am nimic impotriva optiunii. Optiunea este reusita. Pur si simplu, se contrapun aceste doua alineate si noi cu dumneavoastra intilnim nu o data asemenea momente cind, in instantele de judecata, se citesc separat alineate ale legii. De aceea, ele trebuie bine examinate si prevazut un mecanism clar in aceasta instituire a functiei de director executiv.

Va multumesc.

Domnul Nicolae Esanu:

Eu sint de acord ca trebuie sa incercam sa facem legi cit mai reusite. Dar am o convingere ferma ca, in masura in care noi nu vom reusi sa asiguram interpretarea adecvata a normelor de legi, noi nu vom reusi sa solutionam problemele, incercind, la momentul elaborarii legii, sa scriem foarte multe lucruri. Aceasta nu este posibil.

Eu pot sa va aduc expertizele privind majoritatea proiectelor noastre de legi care spune: prea intram in detalii, nu este posibil exhaustiv de prevazut toate situatiile. Legile trebuie sa prevada principii si mecanisme care, ulterior, prin interpretare, trebuie sa fie adaptate la situatii concrete din practica.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

Doamna Adriana Chiriac:

Stimate domnule ministru,

Dupa cum indicati in nota informativa si intr-un articol al respectivului proiect, asigurarea materiala a institutului se va efectua din contul bugetului de stat si din contul sponsorizarilor obtinute in cadrul proiectelor si programelor de asistenta internationala.

In primul an de activitate sint necesare 7 milioane 410 mii de lei, da?

Domnul Nicolae Esanu:

Acestea sint calculele.

Doamna Adriana Chiriac:

Da. Vreau sa va intreb, in acest context: in ce proportie va fi acoperita aceasta suma din buget si daca exista deja anumite programe sau proiecte de asistenta internationala.

Domnul Nicolae Esanu:

Deci, raspunsul trebuie sa fie ca, chiar daca noi mizam pe programe de asistenta internationala in masura in care legea este adoptata, cheltuielile vor fi suportate integral din contul bugetului, indiferent de faptul daca noi gasim sau nu mijloace de finantare externa. Dar vreau sa va asigur ca exista foarte multe contacte si exista propuneri concrete cu privire la finantarea externa.

Noi anticipam ca n-o sa avem probleme la etapa initiala. Cele mai mari probleme vor fi cind institutul va incepe sa functioneze si interesul organismelor internationale, care fac presiuni asupra noastra de a institui acest institut, se va diminua, atunci eforturile noastre bugetare vor fi mult mai mari.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Domnul Ion Varta:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule ministru,

Problema programelor de studii este una deosebit de serioasa. Din pacate, din ceea ce ati relatat dumneavoastra de la tribuna centrala am inteles ca de acest lucru se vor ocupa doar judecatorii.

Deci, cum, care e modalitatea, mecanismul, ii veti convoca intr-o sedinta si ei, de comun acord, vor elabora niste programe de studii. Mi se pare ca e un pic neserioasa o asemenea abordare. Institutia respectiva este, pina la urma, una cu caracter didactic, unde se prevede instruirea unor specialisti pe care urmeaza sa-i pregatiti pentru functii importante.

Nu era cazul sa fie specificat ca la elaborarea programelor de studii vor fi antrenati profesori universitari, specialisti in jurisprudenta, cadre didactice notorii din Republica Moldova care sa va asigure o asistenta pentru...

Bine, dumneavoastra spuneti ca intentionati ca aceasta institutie sa fie absolut independenta. Aici nu va lezeaza independenta institutiei, un asemenea mod de abordare, ca, la elaborarea programelor de studii, sa fie antrenate cadrele didactice, specialisti in jurisprudenta care au o experienta bogata, care stiu ce “mincare de peste” este predarea disciplinelor in domeniul jurisprudentei in institutiile de invatamint superior si atunci ati putea sa solutionati aceasta problema intr-un mod exemplar.

Domnul Nicolae Esanu:

Indiscutabil.

Domnul Ion Varta:

Asa, ad-hoc, daca-i convocati pe judecatori sa elaborati programe, va fi un haos.

Domnul Nicolae Esanu:

Nu. Multumim.

Deci, categoric vreau sa afirm, noi n-o sa convocam judecatorii nicaieri. Institutul va fi independent, Ministerul Justitiei nu va avea nici o atributie la administrarea si functionarea institutului respectiv.

In ceea ce priveste elaborarea programelor, vor fi adoptate de catre consiliu. Dar daca o sa revedem din nou proiectul de lege integral, institutul va avea profesori, va avea un director, care vor activa pe baze permanente in acest institut. Deci, in sarcinile directorului intra asigurarea elaborarii programelor. Si, desigur, nu este necesar sa stipulam in lege pe cine ei pot atrage, dar vor fi atrasi profesori, experti internationali. Vreau mai mult sa va spun. Noi deja am convocat sedinta cu experti internationali, care deja vin cu concepte de proiecte de curriculum pentru institutul respectiv.

Sustinere noi vom avea, dar legea nu trebuie sa prevada pe cine ei atrag. Institutul.

Domnul Ion Varta:

Mecanismul? Nu este clar care e mecanismul? Dumneavoastra ati spus ca e vorba de...

Domnul Nicolae Esanu:

Regulamentul institutului va determina concret cine si ce atributie are. Dar, eu repet, in proiectul de lege e scris ca directorul institutului, care va avea personal profesori care vor activa pe baze permanente in acest institut sau vor fi angajati prin cumul, fie judecatori in activitate, fie profesori universitari, aceia vor fi angajatii institutiei de invatamint si cum fiecare institutie de invatamint astazi elaboreaza curricula cu propriii angajati, exact acelasi lucru o sa-l faca si institutul respectiv.

Acesta va fi un organism care va avea persoane care activeaza pe baze permanente acolo.

Domnul Ion Varta:

De altfel, in ce masura a fost studiata experienta internationala la acest capitol. Cunoasteti foarte serios si temeinic experienta altor tari in aceasta problema? A fost.

Domnul Nicolae Esanu:

Sigur. Sint foarte multe mape cu privire la acest proiect, care se elaboreaza, am spus, mai bine de 5 ani. Noi am fost in luna septembrie la Strasbourg, unde am discutat acest proiect cu expertii acolo. La 16, 17 martie noi iarasi am avut o conferinta internationala cu experti, 3 experti ai Consiliului Europei care au elaborat proiectul. Apropo, in Parlament sint si niste amendamente pe care le propun acesti experti.

Deci, proiectul respectiv este supus unei expertize foarte serioase internationale si s-a mentionat ca mecanismele respective sint viabile. Proiectul va permite atingerea scopurilor pe care ni le propunem. Exista discutii pe anumite probleme, dar, principial, proiectul corespunde tuturor standardelor.

Domnul Ion Varta:

Multumesc.

Fractiunea Partidului Popular Crestin Democrat va vota acest proiect de lege, dar noi vom incerca sa va propunem un sir de amendamente, de sugestii, pentru a imbunatati textul acestui proiect de lege.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Pentru lectura a doua, da. Deci, inainte de a continua cu runda de intrebari, domnule ministru, eu o sa va rog, fiindca oferiti raspunsuri foarte competente si profesioniste, dar v-as ruga mai compact.

Microfonul nr.3.

Domnul Victor Stepaniuc:

Multumesc, domnule Presedinte.

In principiu, comisia noastra a pregati un aviz pozitiv, desi noi am adus acolo anumite critici asupra acestui proiect.

Vreau sa va spun ca, in principiu, asemenea practica exista. Dar in felul si in redactia pe care dumneavoastra ati prezentat-o... Deci si domnul Varta, in principiu, are dreptate. Aceasta este o institutie de invatamint.

Noi, in legea invatamintului, am facut foarte multe modificari. Vreau sa va spun ca o parte din articole este, practic, imposibil de aplicat si nu de aceea ca legea este nereusita, de aceea ca, pe parcurs, noi operam alte modificari in alte legi si, deoarece nu se efectueaza totul in sistem, este foarte dificil de a aplica o asemenea legislatie.

In cazul de fata, atit timp cit noi sintem in preajma adoptarii unei noi legi a invatamintului si dumneavoastra folositi in acest proiect de lege notiunea de institut, nu este clar ce fel de institutie: universitara, postuniversitara, specializata si noi in urmatoarea lege, care e in proiect, a invatamintului, la fel nu am pus toate punctele pe “i”si inca nu le-am vazut in aceasta structura.

Mie mi se pare ca adoptam acum legea, dar cu perspectiva ca chiar in urmatorii: un an, un an si jumatate o sa facem modificari serioase. Si vreau sa va spun ca nu se poate in Republica Moldova de facut instruire serioasa fara participarea Ministerului Educatiei, Tineretului si Sportului. In cazul de fata eu vad si fara participarea ministerului dumneavoastra.

Noi trebuie sa intelegem ca exista asa-numita autonomie universitara, autonomia sistemului de invatamint, a unor institutii de invatamint, dar ele nu pot fi in afara cadrului constitutional. Fiti de acord ca Constitutia ofera, anume organului de specialitate, problemele educatiei de sus pina jos.

Eu nu vad ca programele respective o sa fie elaborate numai de Consiliul Superior al Magistraturii, de Procuratura, fara participarea statului, adica fara participarea, de fapt, a organului statului care este Ministerul Educatiei, Tineretului si Sportului. Lucrurile acestea trebuie prevazute. Primul moment.

Al doilea moment. Sa ne dumerim ce fel de institutie este aceasta in sistem: universitara, postuniversitara, fiindca atit timp cit am aderat la procesul de la Bologna, institutiile universitare se vad, la prima etapa, dumneavoastra stiti – licentierea.

La a doua etapa, aceea ce se numeste masteratul. Ce o sa avem noi? Avem, pur si simplu, niste cursuri de un an de zile sau de doi ani de zile ori avem o institutie bine ancorata la Legea invatamintului, cu rectorat, cu senat, cu o anumita democratie. Fiindca, fiti de acord cu mine, acest institut sau accesul la aceasta functie pentru o singura ramura a puterii: pentru ministri noua nu ne trebuie institute aparte, pentru deputati in Parlament nu trebuie institut aparte, dar pentru procurori ne trebuie institut aparte.

Deci, aici si societatea trebuie sa ne inteleaga si specialistii in invatamint trebuie sa ne inteleaga. Eu cred ca in lectura a doua noi avem foarte mult de lucru si as vrea s-o intreb pe doamna viceministru al invatamintului, cum vede dumneaei aceasta lege ancorata la viitoarea Lege a invatamintului?

Domnul Nicolae Esanu:

Deci, eu sa raspund sau nu.

Domnule Stepaniuc,

Aceasta e intrebare sau ce?

Doamna Maria Postoico:

Vreti sa va raspunda la intrebare sau cum? Ati cerut ca dumneaei sa raspunda.

Microfonul nr.1.

Domnul Nicolae Esanu:

Cred ca trebuie sa raspund eu, pentru ca noi sintem autorii proiectului.

Doamna Maria Postoico:

Acesta e un institut de reciclare, nu este un institut de invatamint si nu stiu din care considerente noi punem aceasta intrebare.

Domnul Nicolae Esanu:

Eu am mentionat din start ca notiunea de institut va crea confuzii, dar asa se numeste in toate tarile europene. Noi nu am vrut sa-l numim un Centru de pregatire, s-ar putea el de numit si centru, dar, conform esentei sale, respectivul organ este un centru care are misiune foarte ingusta. Deci, el nu acorda cunostinte profesionale. In baza studierii in cadrul acestui, sa spunem centru, persoana nu capata o noua profesie, nu i se elibereaza diploma.

Doamna Maria Postoico:

Domnule ministru, e clar.

Microfonul nr.4.

Domnul Leonid Bujor:

Domnule ministru,

In cadrul sedintei Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati, cind s-a examinat acest proiect de lege, dar si in cadrul sedintei de astazi, dumneavoastra insistati ca aceasta institutie sa se numeasca Centrul de reprofilare si perfectionare a cadrelor, ca acesta este statutul lui conform celor scrise in proiect. Sa fie o institutie autonoma. Deci, intrebarea mea este urmatoarea.

Pornind de la faptul ca, din cite eu cunosc, astfel de institutii cu denumiri diferite, avind acelasi scop de perfectionare a cadrelor, reciclarea lor, activeaza pe linga ministerele, de exemplu: al invatamintului, al medicinii s.a.m.d. As vrea
sa-mi aduceti un exemplu, Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare, daca exista in Republica Moldova vreo astfel de institutie care are statut independent. Va rog.

Domnul Nicolae Esanu:

Nu exista si nici nu trebuie sa existe, pentru ca exista o cerinta expres doar in Carta Europeana a statutului judecatorului, care prevede ca instruirea candidatilor la functia de judecator si instruirea continua a judecatorilor in functii trebuie sa fie efectuata de centre absolut independente de puterea legislativa si executiva. Sint cerinte expres, ca alte organe decit cele din domeniul justitiei nu au dreptul sa se implice in elaborarea curricumulului, in accesul in institutia respectiva. In cadrul comisiei a aparut o discutie cu privire la subordonarea acestui institut Consiliului Superior al Magistraturii sau nu.

Aceasta este o decizie pe care noi putem s-o adoptam in cadrul Parlamentului, dar propunerea de a fi subordonata Camerei de Licentiere, Ministerului Invata-mintului, Tineretului si Sportului va atrage condamnarea de catre organismele…

Domnul Leonid Bujor:

Eu nu am facut asa o propunere, eu v-am intrebat deocamdata.

Domnul Nicolae Esanu:

Nu, eu explic.

Domnul Leonid Bujor:

Da nu asa raspuns a fost inca doua saptamini.

Domnule ministru,

Bine, in proiectul de lege care a fost examinat si in cadrul comisiei si v-ati referit dumneavoastra astazi raspunzind deputatului Plesca, ati confirmat faptul ca se rezerveaza dreptul de a organiza cicluri de reciclare si pentru alte categorii. De aceea, avind in vedere faptul ca dumneavoastra veti fi o institutie care va beneficia de finante de la buget, statutul acesta absolut independent nu poate fi acceptat.

Atunci trebuie sa va reduceti la reciclare sau perfectionare stricta a judecatorilor si procurorilor. Si atunci va fi exact aceea ce ati raspuns dumneavoastra. Dar, avind in vedere modul in care sint reflectate lucrurile in proiectul de lege, pentru a nu reveni ulterior la aceasta problema, vin cu propunerea ca acest institut, centru cum va fi el denumit pina la urma, sa activeze pe linga Consiliul Superior al Magistraturii.

Va multumesc.

Doamna Maria Postoico:

De fapt, este practica si altor tari. Anume pe linga Consiliul Superior al Magistraturii.

Microfonul nr.4 in continuare.

Domnul Igor Klipii:

Dmnule Esanu,

De fapt, este aceeasi problema. Am vrut sa va intreb: problema independentei acestui institut se pune fata de cine sau vizavi de cine? Aceasta e problema, daca solutionam problema independentei lui vizavi de... Fiindca independenta presupune un element de referinta. Vizavi de cine trebuie sa fie independenta, atunci dispare problema subordonarii lui si independentei lui.

Domnul Nicolae Esanu:

O cerinta a reglementarilor europene este independenta fata de puterea executiva si legislativa. Proiectul nostru prevede si independenta fata de Consiliul Superior al Magistraturii. Aceasta problema este discutabila si urmeaza sa fie decisa de Parlament.

Domnul Igor Klipii:

Corect, deci este logic ca anume Consiliul Superior al Magistraturii sa aiba in instrumentarul sau de activitate inclusiv acest institut de perfectionare continua a pregatirii judecatorilor. Deci e logica propunerea domnului Plesca, care prevede ca aceasta institutie sa fie subordonata direct Consiliului Superior al Magistraturii.

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc.

Va rog comisia. Catre comisie cred ca vor fi mai multe intrebari.

Domnul Vladimir Turcan:

Onorat Parlament,

Dupa asa o discutie cointeresata, ramine sa va raportez care sint concluziile comisiei noastre. Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a examinat proiectul de Lege nr.918, prezentat de catre Guvern. Despre esenta acestuia s-a vorbit foarte mult, de aceea eu nu voi repeta.

Unicul lucru pe care as vrea sa il mentionez e ca elaborarea si adoptarea proiectului de lege nominalizat sint prevazute de programul calendaristic al actiunilor legislative in conformitate cu rezolutia si recomandarile Comisiei pentru respectarea obligatiunilor si angajamentelor statelor membre ale Consiliului Europei, aprobat prin Hotarirea Parlamentului din 11 noiembrie 2005.

Comisia considera ca activitatea Institutului National al Justitiei va avea o influenta benefica asupra calitatii si eficientei infaptuirii justitiei prin contributia adusa la cresterea profesionalismului persoanelor vizate. Comisiile permanente ale Parlamentului, prin avizele prezentate, sustin proiectul de lege nr.911 si propun examinarea lui la sedinta in plen a Parlamentului.

Totodata, comisiile pentru politica economica, buget si finante, pentru administratia publica, ecologie si dezvoltarea teritoriului si Directia Juridica a Aparatului Parlamentului au expus unele obiectii, care urmeaza a fi dezbatute in cadrul pregatirii pentru lectura a doua. Deci, eu as ruga toti colegii sa participe foarte activ si, cel mai important, constructiv din punct de vedere al inaintarii amendamentelor respective, pentru ca, in sfirsit, noi sa adoptam o lege conform cerintelor Consiliului Europei. Avind in vedere cele relatate, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a hotarit sa propuna Parlamentului proiectul de Lege nr.911 pentru examinare si adoptare in prima lectura.

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc, domnule presedinte.

Microfonul nr.5.

Domnul Ion Plesca:

Domnule presedinte,

Cum considerati dumneavoastra ideea ca acest institut sa-si desfasoare activitatea pe linga Consiliul Superior al Magistraturii?

Domnul Vladimir Turcan:

Eu, in gluma, deja am spus ca noi, asa mi se pare, incercam sa discutam aici cine va fi “крыша”. Asa cam, da? Parerea mea personala, uitati-va cum va fi constituit consiliul acestei institutii. Sapte reprezentanti din partea Consiliului Superior al Magistraturii, trei din partea ministerului justitiei si trei din partea Procuraturii Generale. Aceasta e realitatea si aceasta tocmai si raspunde si la intrebarea dumneavoastra.

Domnul Ion Plesca:

Mai mult decit atit, deoarece 7 persoane sint desemnate de Consiliul Superior al Magistraturii, trebuie ca “крыша” s-o tina Consiliul Superior al Magistraturii, dar nu Ministerul Justitiei.

Domnul Vladimir Turcan:

Daca noi vorbim de “крыша” din partea consiliului, atunci, iarasi in gluma, apare problema, dar cine tine judecatorilor “крыша”? Aceasta este o putere aparte si noi trebuie sa respectam momentele acestea. Este clar ca in regulamentul acestei institutii va fi stipulata si problema pregatirii elaborarii programelor de instruire, problema controlului inclusiv si financiar.

De aceea, toate suspiciunile care sint, ma rog, ele au dreptul sa apara, dar, totodata, eu va rog inca o data si va chem ca sa pregatiti amendamente concrete, deoarece eu deja am accentuat in raportul meu ca acest proiect de lege rezulta din planul calendaristic. Noi avem termenele respective si eu nu exclud ca pe data de 18 mai noi deja vom propune pentru lectura a doua. De aceea, va rog, asteptam amendamentele dumneavoastra.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

Domnul Ion Varta:

Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.

Domnule presedinte,

Vreau sa va intreb in calitate de specialist in materie de jurisprudenta. Nu vi se pare dumneavoastra ca doi ani de zile este prea mult pentru pregatirea aceasta a specialistului in materie de exercitare a functiei de judecator, procuror, daca el a absolvit deja facultatea, are pregatire temeinica in domeniul jurisprudentei, are o activitate practica. Doi ani nu e prea mult? Nu este suficient un an si alt an, poate, o practica in una din institutiile de profil.

Domnul Vladimir Turcan:

Deci, sint prevazute 18 luni, aceasta insemna ca un an si jumatate.

Domnul Ion Varta:

18 luni, adica 2 ani de studii.

Domnul Vladimir Turcan:

Ei, iarasi, vedeti 2 ani e mult, deci eu cred ca practica a demonstrat, dar, in principiu, un an de pregatire teoretica si 6 luni pentru stagiatura, eu cred ca va fi normal.

Doamna Maria Postoico:

Judecatorii pina si acum urmeaza aceasta instruire continua, fiindca, in fiecare zi, modificam legile, in fiecare zi noi trebuie sa vedem cum le aplicam. Mai multe intrebari nu sint, da?

Multumim, domnule presedinte.

Supun votului pentru prima lectura proiectul de Lege cu privire la Institutul National al Justitiei. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Proiectul de lege nr.918 este aprobat in prima lectura.

Proiectul de lege pentru modificarea articolului 6 din Legea nr.118-XV din 14 martie 2003 cu privire la procuratura. Prezinta domnul Nicolae Esanu, viceministru al justitiei, reprezentant permanent al Guvernului in Parlament.

Domnul Nicolae Esanu:

Stimata doamna presedinte,

Doamnelor si domnilor deputati,

Supunem atentiei dumneavoastra proiectul de lege, prin care solicitam suportul dumneavoastra, pentru modificarea alineatului (1) din articolul 6.

Necesitatea elaborarii acestui proiect de lege a fost generat de modul in care se interpreteaza aceasta prevedere in legea considerata abuziva de catre expertii europeni si, de aceea, noi propunem ca, prin redactia care a fost supusa atentiei dumneavoastra, sa fie expres prevazute in ce cazuri procurorul poate sa faca recurs impotriva actului legal, emis de un organ sau de o persoana cu functii de raspundere. Rugam sustinerea dumneavoastra pentru adoptarea acestui proiect.

Multumim.

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc.

Intrebari sint?

Domnul Rosca.

Domnul Iurie Rosca:

Domnule raportor,

Va rog frumos sa explicati mai in detaliu mecanismul juridic al aplicarii acestui recurs. Deci, autoritatea respectiva emite un act, dupa care procurorul adreseaza un demers, care se cheama recurs in acceptia proiectului si daca recursul nu este acceptat de autoritate, atunci ce se intimpla?

Domnul Nicolae Esanu:

Procurorul trebuie sa se adreseze in instanta de judecata dupa aceasta, ca sa fie anulat actul respectiv.

Domnul Iurie Rosca:

Din legea de baza rezulta chestia aceasta, pur si simplu, au aparut dezbateri in contradictoriu, nestiindu-se cadrul general.

Multumesc.

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc, domnule ministru.

Comisia, domnul Zagorodnii.

Domnul Anatolie Zagorodnii:

Multumesc.

Doamna Presedinte al sedintei,

Stimati colegi,

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a examinat proiectul de Lege nr.976 din 22 martie 2006, prezentat de catre Guvern.

Elaborarea proiectului de lege nominalizat a fost conditionat de necesitatea perfectionarii articolului 6 din Legea cu privire la procuratura, prin concretizarea alineatului (1) cu prevedere referitoare la cazurile in care procurorul este in drept sa faca recurs impotriva actului ilegal, emis de un organ sau de o persoana cu functie de raspundere.

Totodata, comisia a constatat ca necesitatea revizuirii imputernicirilor Procuraturii Generale sint prevazute de programul calendaristic al actiunilor legislative in conformitate cu rezolutia si recomandarile comisiei pentru respectarea obligatiunilor si angajamentelor statelor membre ale Consiliului Europei, aprobat prin Hotarirea Parlamentului nr.284 din 11 noiembrie 2005. Majoritatea comisiilor permanente ale Parlamentului, prin avizele prezentate, sustin proiectul de Lege nr.976 si propun examinarea lui la sedinta in plen a Parlamentului.

Totodata, Comisia pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica a considerat ca prezentul proiect de lege urmeaza a fi respins, iar Comisia pentru politica externa si integrare europeana a propus ca proiectul mentionat sa fie transmis unui grup de lucru, destinat elaborarii unui proiect de Lege cu privire la procuratura. Aceste propuneri nu au fost acceptate de comisie din lipsa unor argumente intemeiate. Comisia pentru protectie sociala, sanatate si familie considera oportun de a face o completare a reglementarilor din proiect, care urmeaza a fi examinate la dezbaterile proiectului in lectura a doua.

Avind in vedere cele relatate, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a hotarit sa propuna Parlamentului proiectul de lege nr.976 din 22 martie 2006 pentru examinare si adoptare in prima lectura.

Doamna Maria Postoico:

Multumesc.

Intrebari catre comisie? Nu sint.

Supun votului proiectul de lege pentru modificarea Legii cu privire la procuratura. Cine este pentru adoptarea acestui proiect in prima lectura, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.976 este aprobat in prima lectura.

Proiectul de Lege nr.4493 privind fondul piscicol, pescuitul si conservarea resurselor biologice acvatice.

Prezinta domnul Mihailescu, ministrul ecologiei si resurselor naturale. Poftim, domnule ministru.

Domnul Constantin Mihailescu – ministrul ecologiei si resurselor naturale:

Va multumesc.

Doamna presedinte,

Stimati deputati,

Onorata asistenta,

La sedinta de astazi se propune pentru examinare in prima lectura proiectul de Lege privind fondul piscicol, pescuitul si conservarea resurselor biologice acvatice. Necesitatea elaborarii acestui proiect de lege a fost conditionata de faptul ca, de la data adoptarii Legii regnului animal la 27 aprilie 1995, au trecut mai mult de
10 ani. Astfel, unele prevederi ale legii mentionate necesitau modificari, precizari si completari.

Prevederile Regulamentului din anexa nr.2 la Legea regnului animal nu reglementeaza si nici nu pot reglementa toate aspectele ce se refera, de exemplu, la pescuit, piscicultura si protectia hidrobiontilor, care, in mod normal, nu pot fi incadrate in Legea regnului animal. Inclusiv si reglementarea modului de folosire a obiectivelor acvatice pentru necesitatile gospodariei piscicole, care, conform articolului 66 din Codul apelor, trebuie stabilit prin legislatie.

De aceea, s-a considerat oportun elaborarea unei legi intersectoriale, asupra acestui lucru s-a convenit si luind in considerare practica regionala si internationala. Asemenea legi exista in Romania, de exemplu Legea nr.192 din
19 aprilie 2001 privind fondul piscicol, pescuitul si acvacultura, in Bulgaria, in Estonia si Turkmenistan, Lege cu privire la pescuit. In Rusia – Legea cu privire la pescuit si conservarea resurselor biologice acvatice. In Ucraina sint in curs de examinare citeva proiecte de alternativa cu acelasi subiect.

Prezenta lege reglementeaza modul si conditiile crearii si protectiei fondului piscicol, reproducerii, cresterii si dobindirii hidrobiontilor, ameliorarii bazinelor piscicole, principiile activitatii autoritatilor abilitate cu gestionarea resurselor biologice acvatice, precum si responsabilitatea pentru incalcarea prevederilor legii.

In proiectul de lege se expun consecutiv principiile de baza ale activitatii tuturor structurilor interesate in domeniul pisciculturii: a gestionarii si utilizarii resurselor biologice acvatice, reproducerii si aclimatizarii hidrobiontilor, ameliorarii bazinelor piscicole naturale. Se prevad drepturile la pescuit si la autorizarea unor genuri de activitate, precum ar fi dreptul de folosire a bazinelor acvatice artificiale pentru piscicultura, dreptul la pescuitul industrial, sportiv si pentru amatori in bazinele piscicole naturale.

Proiectul face referinta la atributiile organului suprem legislativ, ale organului suprem executiv, ale organelor de stat abilitate cu gestiunea resurselor naturale si cu protectia mediului inconjurator, ale Consiliului ihtiologic si Serviciului piscicol al Inspectoratului Ecologic de Stat.

Elemente noi, comparativ cu Legea regnului animal si anexa nr.2 la aceasta lege, se contin in articolele 3, 7, 8, 9, 10, 11, 14, 15, 16, 17, 32, 34, 35, 39 si 40, precum si in capitolele V si VI.

Elaborarea proiectului de lege se incadreaza in politica legislativa nationala. Astfel, proiectul de lege este inclus in programul legislativ pentru anii 2005–2009, pozitia 45 din compartimentul I.

Programul prevede, de asemenea, si elaborarea proiectului de Lege cu privire la fondul cinegetic si protectia vinatului, pozitia 99, a carei subiect in prezent, il constituie anexa nr.1 la Legea regnului animal. O data cu adoptarea acestor doua legi speciale, vor fi abrogate anexele nr.1 si 2 la Legea regnului animal, aceasta devenind o lege generala.

Proiectul de lege a fost avizat de catre 16 institutii interesate, incliusiv principalele institutii de specialitate cum sint: Academia de Stiinte a Moldovei, Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare si Ministerul Justitiei. De asemenea, a fost avizat si aprobat cu Consiliul economic de pe linga prim-ministru, cu Ministerul Economiei si Comertului, cu Federatia Nationala a patronatului, cu Confederatia Sindicatelor Libere “Solidaritate” si cu Comitetul Executiv al Confederatiei Sindicatelor.

Realizarea propunerilor proiectului prezentat nu necesita cheltuieli financiare suplimentare din contul bugetului de stat, deoarece protectia fondului piscicol si lucrarile de intretinere si amenajare a bazinelor piscicole se efectueaza din contul persoanelor fizice si juridice, care practica pescuitul industrial.

Domnilor deputati,

Aceste fiind spuse, va rog, sa examinati si sa adoptati proiectul de lege mentionat in prima lectura.

Va multumesc pentru atentie.

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Intrebari pentru raportor?

Microfonul nr.4.

Domnul Ion Varta:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Domnule ministru,

La articolul 3, in care se contin un sir de notiuni generale cu referire la acest domeniu s-au strecurat mai multe erori si vreau sa va intreb, daca sinteti de acord ca sa se opereze niste schimbari de pilda: cind operati cu notiunea “captura” – captura piscicola ar fi cazul sa fie precizata notiunea. Captura in general prevede cu totul alta definitie. Acelasi lucru cu referire la prohibitie, este un termen utilizat in mai multe domenii si aici ar fi fost cazul ca sa fie specificat. “Prohibitie (in domeniul pisciculturii)”, ca sa fie clara referirea, ca aceasta notiune tine de domeniul pisciculturii.

O alta notiune: “pescuit (dobindire, colectare etc.)”. Aici dumneavoastra luati in paranteze dar, de fapt, nu e o precizare a notiunii “industrial”, mai degraba ar fi cazul sa fie pusa o virgula si sa fie omise aceste paranteze. Fiindca, este vorba de o enumerare.

“Obiective acvatice piscicole naturale” – o alta notiune. In definitia acestei notiuni este o repetare: lacuri naturale si lacuri de acumulare, create in regim natural. Este una si aceeasi. E cazul sa fie suprimata sau prima parte, sau a doua a acestei formulari.

“Cherhana” – este o notiune, chiar am consultat dictionarul explicativ al limbii romane, altfel suna definitia in versiunea si in dictionarul lui Nicolae Breban tot asa prevede. Deci, este vorba despre o constructie amplasata pe malul unei ape si destinata sortarii, prelucrarii si depozitarii temporare a pestelui pentru consum. In formula acestui proiect de lege suna un pic altfel aceasta definitie. Daca sinteti de acord sa fie operate niste rectificari in acest compartiment – articolul 3, care se refera la notiunile principale ce tin de domeniul pisciculturii.

Domnul Constantin Mihailescu:

Stimate domnule deputat,

Desigur vor fi operate aceste modificari, este o chestie de redactare. Noi le precizam si in a doua lectura vor fi luate in considerare.

Domnul Ion Varta:

Da, multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

Doamna Ludmila Borgula:

Уважаемый господин докладчик, у меня такой вопрос: в статье 14 определяется способ разрешения на промышленный, коммерческий и cпортивно-любительский лов рыбы и в пункте первом говорится что ежегодно Службой рыбоохраны выдается билет или разрешение. А в
статье 19 определяется то же самое: промышленно-коммерческий лов осуществляется на основании обладания лицензией на лов, уже выдаваемой Лицензионной палатой. Как это понять? Значит, лицо должно обладать паспортом или, вернее, разрешением, которое выдает один орган, а потом лицензией, которая выдается Лицензионной палатой. Или я что-то не так поняла?

Domnul Constantin Mihailescu:

Уважаемая госпожа депутат, одни относятся к промышленному лову, а вторые относятся просто к использованию искусственных бассейнов и к любительской и спортивной ловле. Это три разных вида деятельности.

Doamna Ludmila Borgula:

А зачем пишется, что разрешение на промышленно-коммерческий лов, то есть, понимаете, не говорится, что любительский и так далее, и так далее, а именно промышленно-коммерческий лов. Я же не задаю вопрос о спортивном и любительском лове, то есть и там, и там одна и та жe формулировка, но по разным документам.

И второе, я не очень поняла ответ: или вы еще раз подумаете, рассмотрите для второго чтения, или, может, что-то уточнится, может, подразумевалось что-то другое. Но, мне кажется, тут несостыковка.

Domnul Constantin Mihailescu:

Я могу объяснить отличие: когда речь идет о добыче из природных водоемов (Днестр, Прут, Рэут и так далее), конечно, эти авторизации должны будут освобождаться, имеется в виду министерством, по-скольку речь идет об использовании природных ресурсов гидробионтов. Когда речь идет о зоотехнии, скажем, у человека есть бассейн свой, пруд, где он выращивает рыбу, это совершенно другой вид деятельности, это уже отрасль сельского хозяйства. Он не использует природные ресурсы, а использует то, что он воспроизвел. И, когда мы указываем не просто промышленный, но и коммерческий, конечно, лицо должно иметь уже авторизацию на всякие санитарные условия и так далее. Поэтому эксперты уточнят, и во втором чтении примем приемлемую формулировку.

Doamna Ludmila Borgula:

И еще один вопрос. В статье 37 речь идет о том, какую ответственность несут физические и юридические лица, использующие воду общественного достояния в других, нежели рыбоводство, целях. И вот в пункте b) этой статьи говорится о том, что указанные лица должны поддерживать по мере возможности оптимальный уровень воды в водохранилищах. Что значит по мере возможности? Мы с вами будем разрешать этот вопрос, и я буду доказывать, что у меня нет возможности, а вы будете мне доказывать, что я обязана, потому что есть возможность. Надо или определить, какие критерии этой возможности, или чем они определяются, потому что, если в законе будет просто сказано «по мере возможности», это неопределенно. Опять возникнет казус, вокруг которого могут ввспыхивать конфликты. Это очень правильный и очень нужный момент для сохранности наших водоемов. Но если мы уже пишем, то это должно иметь четкое определение, чтобы потом можно было с субъекта спросить.

Domnul Constantin Mihailescu:

Я согласен с вами: тут надо уточнить, но ставить определенный предел, поскольку это условность, но ведь бассейны могут использоваться и в других целях. Скажем, всякие гидротехнические сооружения, например есть барражи и так далее. Дело в том, что мы должны регламентировать, чтобы они не имели права, скажем, освободить полностью от воды вот эти бассейны, так как в тaком случае, конечно, будет причинен ущерб рыбным ресурсам.

Doamna Ludmila Borgula:

И, наконец, последний вопрос, господин министр. Вот у вас в одной из статей в этом законе регламентируется наличие крючков, а в другой статье говорится о праве вылова определенных видов другой фауны, для того чтобы ловить можно было, и определяется, например, до 10 крючков, до
5 килограмм. А в том случае, если одна рыба вдруг оказалась более
5 килограмм, то это исключение? Скажите, пожалуйста, каким образом эти положения будут контролироваться, предусмотрено ли, что это будет строго соблюдаться, или это просто инспекторам дается возможность при осуществлении выборочного контроля этим пользоваться?

Domnul Constantin Mihailescu:

Нет, это, я считаю, будет строго соблюдаться, просто это даются параметры инспекторам при проверке. Это в основном при спортивной ловле и, скажем, частном лове.

Doamna Ludmila Borgula:

Но, очевидно где-то должно быть, предусмотрено, какова будет реакция, если правила нарушаются, как будет наказываться человек, который нарушает закон.

Domnul Constantin Mihailescu:

Опять же это можно уточнить во втором чтении. Мы согласны со всеми этими предложениями и во втором чтении найдем приемлемую формулировку.

Спасибо.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Domnul Valeriu Guma:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule ministru,

Dati-ne, va rog, o explicatie. La articolul 18, pescuitul sportiv de amatori in obiectivele acvatice piscicole naturale, se au in vedere si lacurile private sau cum sa intelegem noi?

Domnul Constantin Mihailescu:

Nu, aici este indicat acvatice, piscicole naturale. Cele private sint, de obicei, artificiale si au destinatie anume pentru pescuit. Dar aici eu ma refer la bazinele naturale existente, cind e vorba de valorificarea resurselor piscicole. Aceasta este o resursa naturala si, desigur, ea nu trebuie reglementata.

Domnul Valeriu Guma:

Spuneti, va rog, prin resursa naturala se subintelege un lac, care este luat in arenda de la o primarie si este gestionat de un arendas.

Domnul Constantin Mihailescu:

E artificial. Dati-mi exemple. Acele artificiale nu se dau in arenda.

Domnul Valeriu Guma:

Adica toate prevederile acestea nu se refera la un lac gestionat luat in arenda, da?

Domnul Constantin Mihailescu:

Exact.

Domnul Marian Lupu:

Alte intrebari sint? Nu.

Va multumesc, domnule raportor.

Rog sa luati loc.

Rog comisia.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Comisia pentru agricultura si industria alimentara a examinat proiectul de Lege privind fondul piscicol, pescuitul si conservarea resurselor biologice si expune urmatoarele.

In primul rind, acest proiect de lege reglementeaza cadrul juridic general. Comisia a mentionat ca acest proiect de lege este binevenit, dar in ceea ce priveste utilizarea resurselor acvatice artificiale acest proiect de lege nu reglementeaza aceasta in masura cuvenita. Si as vrea sa mentionam ca resursele acvatice artificiale ocupa o suprafata de 51 de mii 700 de hectare in Republica Moldova.

In acest context, consideram ca proiectul trebuie imbunatatit esential. Asemenea propuneri au venit si de la Comisia pentru drepturile omului, de la Comisia pentru cultura, stiinta, invatamint, tineret, sport si mijloace de informare in masa, de la Directia juridica a Aparatului Parlamentului si, astfel, pentru lectura a doua se va propune ca denumirea proiectului sa fie urmatoarea: Lege privind fondul piscicol, pescuitul si piscicultura. Sa se examineze definitiile notiunilor: piscicultura, piscicultor, ferma piscicola. Se vor face precizarile respective ce tin de competentele Ministerului Agriculturii si Industriei Alimentare si Ministerului Ecologiei si Resurselor Naturale in domeniu.

Articolul 30 se va completa cu 6 alineate noi ce tin de activitatea agentilor economici in domeniul pisciculturii. La proiectul sus-numit, toate comisiile permanente au prezentat avize pozitive. Unele propuneri de imbunatatire, care vor fi luate in considerare in lectura a doua, pentru a fi clar care vor fi principalele propuneri inaintate de Comisia pentru agricultura si industria alimentara privind imbunatatirea proiectului, pentru lectura a doua acestea se anexeaza la raport. Si, luind ca baza avizele permanente, si reiesind din cele expuse, comisia sesizata in fond propune ca acest proiect de lege sa fie adoptat in prima lectura.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Intrebari pentru comisie?

Microfonul nr.4. Domnul Varta.

Domnul Ion Varta:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule presedinte,

Vreau sa va intreb: anexa la raportul comisiei dumneavoastra, este elaborata de comisia dumneavoastra, da?

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Da.

Domnul Ion Varta:

Intr-adevar, s-a muncit enorm, ati facut un efort mare pentru a imbunatati textul acestui proiect de lege, dar vreau sa fac niste precizari in legatura cu acele citeva articole pe care dumneavoastra le propuneti in calitate de completare a proiectului legii. Am impresia ca s-au strecurat niste inadvertente si vreau sa verificam daca am dreptate sau nu.

Atunci cind vorbiti despre alineatul (5) de la articolul 31, va referiti doar la iazuri si helesteie. Probabil aveti in vedere atit bazinele acvatice naturale, cit si cele artificiale. Si atunci poate sa fie suprimata aceasta formulare si sa se accepte alta mai ampla si care cuprinde toate bazinele acvatice. Fiindca specificarea aceasta ingusteaza arealul actiunii legii.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule Varta,

Dumneavoastra ati adus si alte exemple de inadvertente, cum ati spus dumneavoastra si noi le vom exclude sau le vom imbunatati in lectura a doua. Si va rugam foarte frumos, ca dumneavoastra sa le prezentati in comisie si noi le vom examina.

Domnul Ion Varta:

Bine.

Multumesc.

Am inteles. Mai sint unele momente, le prezint in varianta scrisa.

Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, domnule presedinte al comisiei, cu conditiile ca alte intrebari nu sint.

Stimati colegi,

In aceste conditii, supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.4493. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.4493 este aprobat in prima lectura.

Proiectul de Lege nr.1191 pentru modificarea si completarea Legii privind asigurarea subventionata a riscurilor de productie in agricultura.

Prezinta Guvernul.

Domnul Anatolie Gorodenco – ministrul agriculturii si industriei
 alimentare:

Mult stimate domnule Presedinte,

Stimati deputati,

Se propune pentru discutie proiectul de Lege pentru modificarea si completarea Legii nr.243 din 8 iulie 2004 privind asigurarea subventionata a riscurilor de productie in agricultura aprobat prin Hotarirea Guvernului nr.334 din 3 aprilie 2006.

Necesitatea si scopul modificarilor si completarilor respective ale legii sint dictate de asigurarea slaba a producatorilor agricoli in anul 2005 si de neutilizarea pe deplin a sumei pentru subventionare si stimularea procesului de subventionare a producatorilor agricoli. Se propun urmatoarele modificari si completari.

La articolul 8, propunem excluderea aliniatelor (2) si (3), care prevad ca suma asigurata se stabileste in proportie de 70% din valoarea recoltei sau animalelor care micsoreaza considerabil atractivitatea asigurarilor. In conditiile in care productivitatea culturilor agricole in Republica Moldova este sub nivelul celui mondial, noi propunem sa fie stabilita suma asigurata, sa se calculeze din valoarea intreaga a recoltei si fara reduceri.

Totodata, noi propunem ca articolul 10 alineatul (1) sa fie adus in concordanta cu articolul 1308 alineatul (6) din Codul civil, care prevede ca plata primei de asigurare sa se efectueze pina la primirea politei de asigurare, indata dupa incheierea contractului de asigurare.

Practica asigurarilor riscurilor in agricultura demonstreaza ca, la incheierea contractului de asigurare, asiguratii nu se incadreaza in termenul pentru achitarea primelor de asigurare prevazute la alineatul (3) al articolului 10 pina la
1 noiembrie. De aceea, noi propunem ca sa fie inlocuit cu termenul “1 decembrie”, termen cind producatorii agricoli pot primi un flux mai mare de surse financiare de pe urma realizarii productiei sale. Totodata, pentru plantatiile multianuale sa nu fie limitata de un oarecare termen.

De asemenea, propunem ca toate chestiunile ce tin de reinsemintare sau semanare prin completare sa fie reglementate printr-un contract de asigurare aparte, dar nu cum era stipulat pina acum in cadrul legislativ.

Consideram ca, in conformitate cu articolul 14 alineatul (1) in vigoare, calcularea si plata despagubirilor de asigurare este excesiv birocratizata in varianta pe care o propunem noi. Deci asiguratul va putea sa primeasca mai operativ despagubirile. Compania de asigurare, timp de zece ani de zile, va efectua calculul si va plati compensatiile pentru asigurare. Timp de zece zile, imi cer scuze. Consideram ca este necesara introducerea unor culturi ca rapita, soia si, de asemenea, material saditor, de inmultire saditor, pomicol si viticol in culturile care vor fi asigurate.

Propunem schimbarea coraportului cotelor statului si producatorului agricol la achitarea primei de asigurare. Aceasta propunere deriva din situatia financiara dificila a producatorului agricol, legate de majorarea esentiala a preturilor la resursele de productie. Totodata, situatia cu folosirea fondului de subventionare a riscurilor in agricultura in anul 2005 si majorarea acestui fond pentru anul curent ne demonstreaza ca mijloacele alocate pentru subventionarea asigurarilor sint suficiente si in cazul in care statul achita 50% si 60% din prima de asigurare.

Deci, conform articolului 23, cuantumul subventiei primei de asigurare constituie 60% din valoarea acestora pentru asigurarea plantatiilor multianuale, sfeclei de zahar si legumelor. 50% din valoarea acestora pentru asigurarea celorlalte culturi si a animalelor. Proiectul mentionat a fost avizat de comisiile parlamentare. Propun ca sa fie discutat si aprobat in prima lectura.

Domnul Marian Lupu:

Da, va multumesc.

Stimati colegi,

Intrebari?

Microfonul nr.5.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule ministru,

In anul 2005, din cele 5 milioane prevazute de Legea bugetului au fost folosite pentru subventionarea primelor 90 de mii de lei. Si a fost modificata Legea bugetului, iar, agricultorii, practic, nu au primit aceste 5 milioane prevazute. Pentru anul 2006 sint prevazute in Legea bugetului 15 milioane de lei. In momentul de fata, conform informatiei de care dispunem, numai trei agenti economici si-au asigurat, eu stiu, activitatile si aceasta suma, care ar putea sa fie subventionata, constituie in prezent 21 de mii de lei.

Intrebarea este urmatoarea: nu considerati dumneavoastra ca ar fi posibil, de pilda, ca pentru anul 2006, concret, sa includem in articolul “Dispozitii finale si tranzitorii” ca sa asiguram, sa subventionam 100%. Fiindca chiar subventionarea la 100% la prima de asigurare ar permite sa asiguram o valoare a productiei de 375 de milioane de lei. Dar in momentul de fata avem numai un singur milion, care de acum este suma asigurata. Cum considerati dumneavoastra?

Domnul Anatolie Gorodenco:

Anual, producatorii agricoli sint afectati de calamitatile naturale. Evident, dumnealor de acum trebuie sa constientizeze si sa inteleaga si noi trebuie sa ducem lucrul in directia ca dumnealor sa se asigure. Vreau sa concretizez ca, la momentul actual, de acum noi avem 17 agenti economici, suma pentru subventionare constituie 183 de mii de lei. Deci, toate masurile de modificare sint chemate sa stimuleze procesul de asigurare. In principiu, pentru lectura a doua noi vom discuta si aspectul respectiv. Noi nu sintem cointeresati ca sa ramina aceste surse, ele ca sa vina, dar, totusi, consideram ca rezultatul modificarilor vor stimula procesul de asigurare.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5 in continuare.

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule ministru,

Dumneavoastra propuneti modificarea alineatului (3) din articolul 9 si anume ca sa mariti cheltuielile de gestionare ale asiguratorului de la 10% la 20%. Cum credeti, aceasta va fi benefic pentru acei care se asigura sau faceti facilitati celor care asigura?

Domnul Anatolie Gorodenco:

In legatura cu majorarea preturilor la sursele energetice si intru gestionarea cheltuielilor prevazute pentru gestionarea contractelor de asigurare, Compania de asigurare nu se incadreaza in aceste 10% si de aceea nu e conform Codului Civil, care prevede ca asiguratorul poate prevedea cheltuieli de gestionare a contractului si nu este stipulat un procent oarecare. Noi si recurgem la majorarea respectiva, dar care nu va majora prima de asigurare. Deci, aceasta nu influenteaza asupra primei de asigurare, care va fi platita de catre agentul economic. Pur si simplu, ca, in urma controlului companiilor de asigurare, sa nu fie inclusa ca un neajuns sau, eu stiu, ca o incalcare financiara.

Doamna Valentina Cusnir:

Totusi, va rog, pentru lectura a doua sa-mi prezentati o argumentare a dublarii acestor cheltuieli.

Va multumesc.

Domnul Anatolie Gorodenco:

Bine, am inteles.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Domnul Valeriu Guma:

Multumesc.

Domnule ministru,

La articolul 8 alineatele (2) si (3) se prevede ca suma de asigurare sa fie modificata de la 70% la 100%. Asa inteleg, da?

Domnul Anatolie Gorodenco:

Da. Absolut ca suma totala a valorii.

Domnul Valeriu Guma:

Dar in nota informativa argumentele nu sint prea, sa spunem asa, convingatoare. Pina la urma, agentii economici, compania de asigurare si asiguratorul sint in drept sa stabileasca proportia. Mai mult decit atit ca in asigurari mai este asa o notiune ca “franciza”, unde compania de asigurare isi ia un procent oarecare negociat cu asiguratorul, care este un procent, care nu, ca o rezerva sa nu plateasca din suma de asigurare. La negocieri un procent, doua, trei. Noi nu putem sa impunem companiile de asigurari sau agentul economic, intr-un fel sau altul sa-l limitam.

Domnul Anatolie Gorodenco:

In rezultatul modificarilor, elaborarii modificarilor propuse noi am discutat cu compania de asigurare si, in principiu, aceasta a acceptat, tinind cont de aceea ca astazi, valoarea marfurilor in Republica Moldova in agricultura sint si asa destul de joase. Si daca le diminuam la 70%, atunci aici si dispare momentul ce tine de interesul de asigurare al producatorilor agricoli.

Domnul Valeriu Guma:

Eu sint de acord cu dumneavoastra. Este la libera discretie a asiguratorului si asiguratului sa ia volumul acesta. Dar atunci notiunea de “franciza” dispare, daca noi obligam 100%. Aici este o chestie care trebuie examinata.

Domnul Anatolie Gorodenco:

O discutam pentru lectura a doua.

Domnul Marian Lupu:

Alte intrebari? Nu sint.

Va multumesc, domnule ministru.

Rog comisia.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Comisia pentru agricultura si industria alimentara a examinat proiectul de Lege pentru modificarea si completarea Legii din 8 iulie 2004 privind asigurarea subventionata a riscurilor de productie in agricultura si expune urmatoarele. Proiectul de lege prevede ca suma asigurata la asigurarea recoltei culturilor agricole, plantatiilor multianuale sa se calculeze din valoarea intreaga a recoltei.

Tot din valoarea intreaga se propune sa fie calculata si suma de asigurare la asigurarea animalelor, pasarilor, familiilor de albine si a pestilor. Totodata, se propune de a mari cuantumul subventiei de asigurare de la 40%, cit a fost prevazut in lege, pina la 60% pentru asigurarea plantatiilor multianuale, sfeclei de zahar si legumelor si de 50% pentru asigurarea celorlalte culturi si a animalelor.

In urma investigatiilor efectuate, comisia a ajuns la concluzia ca legea in ansamblu are un efect enorm privind asigurarea riscului de productie agricola. Astfel, in 2005, conform informatiei Ministerului Agriculturii si Industriei Alimentare, s-au asigurat doar 4 agenti economici, suma asigurata constituind doar 5 milioane 885 mii de lei, prima de asigurare fiind de 225 de mii de lei, dintre care valoarea subventiilor alcatuind 90 de mii de lei.

Valoarea fondului de asigurare subventionata a riscurilor de productie in agricultura pentru anul 2006 este determinata in suma de 15 milioane de lei si, pina in prezent, au incheiat contracte de asigurare la momentul examinarii trei agenti, iar pina la ora actuala, dupa cum a mentionat Ministerul Agriculturii, 17 agenti economici. Consideram ca modificarile propuse vor conduce la majorarea numerica a agentilor economici care vor incheia contracte de asigurare a riscurilor de productie in agricultura. Si, referitor la proiectul de lege, mentionam ca acesta contine unele inexactitati si erori, care vor fi inlaturate in lectura a doua.

Toate avizele prezentate de comisiile permanente sint pozitive, cu propunerile de examinare si adoptare in Parlament. Luind ca baza avizele comisiilor permanente, Comisia sesizata in fond propune Parlamentului proiectul de Lege pentru modificarea si completarea Legii privind asigurarea subventionata a riscurilor in agricultura spre aprobare in prima lectura.

Domnul Marian Lupu:

Da, multumesc.

Intrebari pentru comisie?

Microfonul nr.4.

Domnul Valeriu Guma:

Domnule presedinte al comisiei,

Vreau sa repet intrebarea, totusi, despre care domnul ministru a spus ca tine de lectura a doua, dar, pina la urma, aceasta este de concept. Ca sa intelegem. Proportia de 70 la suta, care era pina acum, se schimba cu o proportie de 100%. Noi obligam prin aceasta ca agricultorul sa asigure obligatoriu toata recolta 100%.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Nu, aici se au in vedere 100% din toata recolta, dar se are in vedere ca valoare asigurata.

Domnul Valeriu Guma:

E normal, e clar, valoare asigurata.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Valoarea asigurata, de pilda, costa 1 milion de lei cantitatea de griu. Se asigura.

Domnul Valeriu Guma:

Dar eu, ca agent economic agricultor, vreau sa asigur numai de 500 de mii.

Domnul Marian Lupu:

Stati putin. Eu va rog, sa va ascultati cumva unul pe altul.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Nu, chestia consta in aceea ca legea prevedea, daca valoarea asigurata este de
1 milion de lei, taranul sau asiguratorul, sau asiguratul avea dreptul sa asigure numai 70% din valoarea asigurata. Acum, daca el doreste sa asigure 500 de mii de lei o cantitate oarecare de productie agricola, inseamna ca 500 de mii va constitui valoarea asigurata, dar nu 70% din aceasta suma. Fiindca, daca dumneavoastra vorbiti ca 500 de mii este valoarea asigurata, inseamna ca taranul va avea dreptul sa asigure numai 70% din aceasta valoare. Dar, prin aceasta modificare, valoarea asigurata totala pe care el o asigura este asigurata, adica el plateste prima de asigurare.

Domnul Valeriu Guma:

Eu cer scuze, inteleg ca pina acum agricultorul, taranul avea dreptul, conform legii, sa asigure 70 la suta. Azi noi il obligam prin aceasta sa-si asigure toata valoarea marfii, adica 100% suma, sa spunem asa, a roadei pe care el are de gind s-o dobindeasca.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule deputat Guma,

Taranul pina acum dorea sa asigure toata valoarea marfii care, de pilda, el considera ca trebuie sa fie asigurata. Dar, prin lege, el putea sa includa in aceasta suma asigurata numai 70% din costul marfii asigurate. Dar acum el poate sa-si asigure 100%.

Domnul Valeriu Guma:

Si mai putin poate.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Nu, el acum poate sa-si asigure toata valoarea marfii, dar nu numai 70% din valoarea marfii. Comisia considera ca aceasta este o norma mai buna decit a fost in legea initiala si mai mult decit atit ca suma prevazuta in buget nu se foloseste. Adica noi trebuie sa stimulam ca aceasta suma sa fie folosita de catre asigurati.

Domnul Marian Lupu:

Da, multumesc.

Alte intrebari? Nu sint.

Va multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Stimati colegi,

In aceste conditii, supun votului aprobarea proiectului de Lege nr.1191 in prima lectura. Cine este pentru, va rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul nr.1191 este aprobat in prima lectura.

Proiectul de lege pentru modificarea articolului 15 din Legea privind drepturile copilului. Readuc aminte ca acest proiect de lege a fost supus examinarii si prezentarii din partea Guvernului la 2 iulie 2005. Remis comisiei, pe care motiv il invit la tribuna centrala pe presedintele comisiei de profil.

Doamna Buliga, va rog.

Doamna Valentina Buliga:

Mult stimate domnule Presedinte,

Stimati deputati,

Proiectul de Lege pentru modificarea articolului 15 din Legea nr.338 din
15 decembrie 1994 privind drepturile copilului a fost reexaminata in Comisia pentru protectie sociala, sanatate si familie la 12 aprilie 2006. In procesul reexaminarii au participat reprezentantii Ministerului Educatiei, Tineretului si Sportului si Ministerului Sanatatii si Protectiei Sociale. Proiectul de Lege a fost elaborat in contextul planului national de actiuni in domeniul drepturilor omului pentru anul 2004–2008.

Vreau sa va aduc aminte ca scopul proiectului este racordarea legislatiei din Republica Moldova la normele internationale in domeniul drepturilor omului si modificarea caracterului imperativ al unor prevederi din articolul 15 din Legea privind drepturile copilului, respectiv substituirea acestora prin norme de recomandare. Comisia pentru cultura, stiinta, invatamint, tineret, sport si mijloace de informare in masa si Comisia pentru economie, buget si finante inainteaza unele propuneri care vor fi examinate la prezentarea proiectului pentru lectura a doua. Celelalte comisii parlamentare sustin examinarea si adoptarea proiectului de lege in prima lectura.

Domnul Marian Lupu:

Da, va multumesc.

Stimati colegi,

Intrebari pentru comisie? Nu sint.

Multumesc doamnei presedinte al comisiei.

Rog sa luati loc.

In aceste conditii, supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.160. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.160 este aprobat in prima lectura.

Proiectul de Lege nr.1018 pentru modificarea si completarea Codului subsolului.

Rog Guvernul.

Domnul Constantin Mihailescu:

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Stimati deputati,

Onorata asistenta,

Proiectul de Lege pentru modificarea si completarea Codului subsolului, prezentat astazi pentru examinare in prima lectura, a fost elaborat in scopul executarii Hotaririi Curtii de Conturi nr.21 din 28 aprilie 2005 privind rezultatele controlului asupra folosirii unor resurse naturale si dispozitiei Guvernului nr.8d din 20 ianuarie 2005.

Dispozitiile actelor mentionate se refereau la inlaturarea contradictiilor existente intre prevederile unor acte legislative, care reglementeaza relatiile in domeniul folosintei subsolului: Legea privind protectia mediului inconjurator, Legea cu privire la resursele naturale, Codul subsolului si Legea privind licentierea unor genuri de activitate. Aceste acte generau anumite conflicte de interese intre institutiile respective din subordonarea Guvernului.

Astfel, desi, conform articolului 23 din Legea privind protectia mediului inconjurator si al articolului 27 din Legea cu privire la resursele naturale, functiile controlului de stat in domeniul folosirii resurselor naturale sint atribuite in intregime autoritatii pentru mediu si resurse naturale, adica Ministerului Ecologiei si Resurselor Naturale. Codul subsolului, prin articolele 44, 46, atribuie functia de control in domeniul studierii, folosirii si protectiei subsolului altui organ si anume organului de stat pentru supravegherea miniera, aflat in componenta Serviciului Standardizare si Metrologie.

Conform Codului subsolului, Ministerul Ecologiei si Resurselor Naturale este lipsit de orice functii de control, in cod fiind stabilite doar unele functii tehnice, care se refera la coordonarea perimetrelor miniere prin extragerea substantelor minerale utile. Ma refer la articolul 10, coordonarea perimetrelor miniere si proiectelor pentru folosirea subsolului in scopuri ce nu tin de extragerea substantelor minerale utile. Este articolul 32.

Utilizarea folosirii subsolului pentru ingroparea ori inhumarea substantelor nocive si a deseurilor, articolul 36. Si expertiza de stat a proiectelor de folosire a subsolului, articolele 29 si 48.

Tinind cont de cele expuse, se propune modificarea articolului 6 din Codul subsolului si completarea acestuia cu un articol nou, prin care sint stabilite competentele Ministerului Ecologiei si Resurselor Naturale, inclusiv atribuirea functiei de control asupra studierii, folosirii si protectiei subsolului. Adica a controlului geologic de stat, ca parte integranta a controlului de stat in domeniul folosirii resurselor naturale.

La aducerea in concordanta a prevederilor Codului subsolului cu prevederile Legii privind protectia mediului inconjurator si ale Legii cu privire la resursele naturale s-a tinut cont si de experienta regionala in acest domeniu.

Astfel, atit in Federatia Rusa, cit si in Ucraina, controlul geologic de stat asupra studierii, folosirii si protectiei subsolului constituie functia autoritatii care gestioneaza resursele naturale si in nici un caz a organelor de standardizare si metrologie, a caror activitate, rezultind insusi din denumire, are cu totul alt specific.

Prevederile de la articolul 10 alineatul (2) din Codul subsolului, care, in prezent, stipuleaza eliberarea licentiei in activitatea de exploatare a zacamintelor de substante minerale si stabilirea categoriei substantelor utile raspindite pe larg de catre organul de stat pentru supraveghere miniera au fost aduse in concordanta cu prevederile Legii privind licentierea unor genuri de activitate si ale Legii cu privire la resursele naturale.

Incepind cu anul 2002, licenta se elibereaza de catre Camera de Licentiere, iar categoria substantelor minerale utile raspindite pe larg este stabilita in anexa nr.2 la Legea cu privire la resursele naturale. Totodata, a fost propusa si o completare foarte esentiala la articolul 46 privind competenta organelor de stat petru supravegherea miniera – de a tine Cadastrul de stat al obiectivelor din subteran, ce nu sint legate de extragerea substantelor minerale utile.

Stimati colegi,

Acestea fiind spuse, va rog sa examinati si sa adoptati in prima lectura acest proiect de lege.

Va multumesc pentru atentie.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, domnule ministru.

Intrebari pentru domnul raportor?

Microfonul nr.4.

Doamna Lora Grosu:

Multumesc.

Stimate domnule ministru,

Spuneti-mi, va rog, cum poate un organ de stat sa fie abilitat cu elaborarea proiectelor de acte legislative si normative? Totodata, el efectueaza controlul de stat. Si, in al treilea rind, tot acest organ transmite zacamintele pentru valorificare industriala.

Domnul Constantin Mihailescu:

Va multumesc, stimata doamna deputat, pentru aceasta intrebare.

Este vorba de diferite subdiviziuni. Este vorba de Agentia pentru Geologie, daca va referiti la investigatii, si este vorba de Inspectoratul Ecologic, care efectueaza toate celelalte tipuri de control, cu exceptia controlului geologic pina in prezent. Acest organ are subdiviziuni in teritoriu si este logic, si este similar multor altor tari de a efectua si aceste prerogative.

Doamna Lora Grosu:

Mie imi pare ca, totusi, aici este un lucru cam foarte suspect. Fiindca Inspectoratul Ecologic sau Departamentul de Stat pentru Protectia Mediului Inconjurator si Resurselor Naturale va efectua toate aceste trei denumiri, adica: elaborarea si legislativa, si controlul, si darea acestor mine in exploatare.

Domnul Constantin Mihailescu:

Este normal si este in multe tari asemenea practica. Noi am studiat, am facut referinta si la Rusia, si la Ucraina, si la tarile de peste hotare similare.

Doamna Lora Grosu:

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4 in continuare.

Domnul Ion Varta:

Multumesc.

Domnule ministru,

Pornind de la textul, de la formularile pe care le contine acest proiect de lege, ministerul dumneavoastra va obtine niste prerogative mult mai importante in acest domeniu cu referire la protectia mediului inconjurator, la gestiunea resurselor naturale. Si, in acest context, vreau sa va intreb, ce veti intreprinde dumneavoastra pentru a salva un obiectiv extrem de important pentru Republica Moldova, cum este Pestera “Emil Racovita” de la Criva, si pentru a sista aceste explorari industriale ale unicului nostru izvor de ghips?

Fiindca, se stie foarte bine, Republica Moldova are doar in aceasta regiune a tarii aceste rezerve de ghips, care este de calitate superioara si care este utilizat in medicina, iar noi facem risipa, din pacate. Ucraina are mai multe rezerve si le-a conservat. Noi vindem, exportam in cantitati industriale. Deci, ce veti intreprinde dumneavoastra pentru a sista aceasta crima, altfel nu pot sa-i spun, si pentru a salva, in ultima instanta, si aceasta pestera unicat pentru noi si pentru Europa? Fiindca este, ca importanta, a doua in Europa.

Domnul Constantin Mihailescu:

Va multumesc pentru intrebare, stimate domnule deputat.

Practic, am condus un grup de lucru care a investigat situatia anume la cariera Criva si la pestera in cauza, pestera “Emil Racovita”. Acum perimetrul minier al acestei cariere nu afecteaza pestera, ei lucreaza absolut in alta directie.

In ceea ce tine de deschiderea intrarii, care a fost o perioada de mai multi ani blocata, acum deja, cu ajutorul acestei intreprinderi, s-a deblocat intrarea. Este intocmit grupul de savanti care studiaza calitatile in aceasta pestera, adica, inclusiv, si cele curative. Spre regret, medicii mi-au prezentat date ca, invers, acolo ar fi niste gaze toxice care prezinta pericol pentru om.

Domnul Ion Varta:

Bine.

A doua parte a intrebarii cu referire la aceste rezerve de ghips care sint epuizabile pina la urma. Care ar fi atitudinea ministerului dumneavoastra pentru a curma aceasta risipa enorma?

Domnul Constantin Mihailescu:

Stimate domnule deputat,

Iata anume acest caz elocvent si denota ca acei care trebuiau sa efectueze controlul geologic pina acum, puteti sa solicitati datele de la Camera de Licentiere, cite sesizari, cite sistari au fost emise pina in prezent, nu si-au exercitat aceste functii. De aceea, am si pus intrebarea ca sa fie reluat de catre minister, care are organe disconcentrate in teritoriu si poate sa efectueze acest lucru, dupa cum exercita controale in alte domenii de resurse minerale. Sinteti de acord ca resursele subsolului este un tip de resurse naturale. Vom incepe cu inventarierea tuturor carierelor. La prima etapa.

A doua etapa. Acele depistate ca nu au documentatia, autorizatiile de rigoare, dar, conform informatiei preliminare, doar 30 la suta dispun de aceste autorizatii, vor avea act de sistare.

In continuare putem studia fiecare caz in parte. Instituim acum un grup de lucru care va studia cele mai importante, adica 10–15 cariere majore, iata cum este chiar si Criva s.a.m.d.

Pina in prezent nici nu aveam dreptul sa examinam, cine dobindeste acolo? Si cit dobindeste? Ni s-a spus, ca este prerogativa, iata citeva incercari de a patrunde pe teritoriul acestei cariere, se opreau la paza de corp, sau cum sa numea, paza care se afla in cariera data si ne explica cu legea in mina: dumneavoastra nu aveti dreptul fara reprezentantul Serviciului Standardizare si Metrologie, cum se numeste in prezent.

Fiindca controlul geologic, conform legii, tinea de dumnealor. Noi avem dreptul sa evaluam doar ce impact ecologic are. Daca au facut ei pete de benzina sau un impact minor. Dar cind va fi sub un organ unic acest control, poftim, putem verifica de la «a» pina la «z».

Domnul Ion Varta:

Bine.

Eu sper ca, o data obtinind aceste atributii noi, veti depune efort maxim pentru a salva aceasta pestera de unicat si de a curma aceasta explorare in cantitati enorme industriale si aceasta risipa de rezerve de calitate superioara de la cariera din Criva.

Sper ca, impreuna si cu comisia de resort din Parlament, cu eforturi comune, sa gasim o solutie in aceasta problema, care deranjeaza foarte mult localitatile din zona invecinata.

Multumesc.

Domnul Constantin Mihailescu:

Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule ministru,

Eu n-am dorit sa va pun o intrebare, dar ceea ce ati mentionat acum, ca concentrarea tuturor functiilor ministerului va fi mai bine. Aceasta ar insemna ca ar trebui sa avem un singur minister in Republica Moldova si sa nu avem alte servicii si atunci va fi mai bine. Dar trebuie sa fie o interactiune dintre servicii si ministere in Republica Moldova. Si nu este corect. Dumneavoastra ati mentionat, ca gestionarea si controlul trebuie sa fie in acelasi minister sau in aceeasi mina, asa cum este in Ucraina sau in alte parti. Nu este corect.

Acei care controleaza trebuie sa fie din alta structura. Si acei care gestioneaza trebuie sa fie din alta structura. Si atunci va fi corect ca acel care gestioneaza va fi controlat de alta structura. Dar care gestioneaza si sa fie controlat tot de dinsul, inseamna ca el va comite aceste incalcari.

Si, de aceea, noi, comisia, am propus ca din articolul 42¹ sa fie excluse cuvintele “inclusiv controlul geologic”. El sa ramina in competenta Serviciului Standardizare si Metrologie. Aceasta ar fi corect. Care e parerea dumneavoastra?

Domnul Constantin Mihailescu:

Stimate domnule presedinte al comisiei parlamentare,

Pot sa explic ca nu e corect ca intr-un organ se cumuleaza toate aceste functii. Inspectia miniera a fost si ramine la organul de standardizare. Adica, oferirea perimetrului minier e cu participarea organului de standardizare. Ceea ce dorim noi, acest control ce tine de prospectiunile geologice, exploatarea si protectia subsolului. Acestea sint prerogativele Ministerului Ecologiei si Resurselor Naturale. Fiindca, resursele minerale sint resurse naturale. Si e logic.

Daca avem Ministerul Ecologiei si Resurselor Naturale, sa avem dreptul sa controlam si subsolul. Sa vedem cit dobindesc, cit de corect se respecta legea in acest domeniu. Aceasta este. Nu e vorba de gestionare. Nu are ministerul nici o intreprindere care ar dobindi sau care ar utiliza aceste resurse. E organul de control doar.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule ministru,

Dumneavoastra va contraziceti. Fiindca singur ati mentionat si eu am fixat, ca ar fi bine ca organul care gestioneaza sa si controleze ceea ce gestioneaza.

Domnule ministru,

In afara de aceasta, nu este logic cind dumneavoastra spuneti ca un serviciu, cum ar fi Serviciul Standardizare si Metrologie n-ar putea sa efectueze controlul geologic la cerinta dumneavoastra, la cerinta Camerei de Licentiere, n-are importanta. Adica, care este, atunci, interactiunea dintre organele puterii sau dintre organele administratiei publice centrale ca ministerul dumneavoastra si Serviciul Standardizare si Metrologie?

Domnul Constantin Mihailescu:

Domnule presedinte al comisiei,

Toate aceste formulari le putem preciza in a doua lectura.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Dar formularea e de principiu, fiindca e chestie de prima lectura, e concept. Si controlul geologic este o chestiune de concept, va fi ea la Ministerul Ecologiei si Resurselor Naturale sau va fi ea in alta structura.

Domnul Constantin Mihailescu:

Controlul geologic trebuie sa fie la Ministerul Mediului. Noi sintem gata sa examinam alte prerogative ce tin de gestionare sau alte chestii, dar controlul trebuie sa fie in minister.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Eu cred ca argumentarea dumneavoastra nu este suficienta pentru ca noi sa mentinem in acest articol 42 litera (d) “inclusiv controlul geologic”. Aceasta va duce la faptul ca dumneavoastra veti gestiona si tot dumneavoastra veti controla proasta gestionare, sa spunem asa.

Multumesc.

Domnul Constantin Mihailescu:

Aveti dreptul la opinie.

Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Domnul Marcel Raducanu:

Multumesc, domnule Presedinte.

Mult stimate domnule ministru,

Intr-adevar, ceea ce spuneti dumneavoastra are poate o logica oarecare, in general, de schimbat Codul subsolului, fiindca sint doua hotariri ale Guvernului, dupa cum ati mentionat dumneavoastra: si alte organe de stat care sint abilitate cu controlul respectiv si cu controlul geologic inclusiv. Deci, apar careva interese, sa spun eu asa, rusinoase, dar sint de interese interdepartamentale.

Deci, din ceea ce ati mentionat dumneavoastra pina acum, se face impresia ca organul, care este un organ de stat, tot Serviciul Standardizare si Metrologie, a carui parte componenta este controlul geologic de stat, este un organ privat, dar nu este un organ al Guvernului.

Fiindca, din ceea ce spuneti dumneavoastra, ca nu ati putut patrunde la cariera Criva sa verificati pestera “Emil Racovita” din cauza ca nu v-au permis, deci, ma scuzati, dar imi face impresia ca organele de stat abilitate lucreaza intr-o discordanta totala.

Mai departe. Daca ati facut trimitere la organizatiile internationale si la tarile vecine, vreau sa va zic, ca si in Rusia, si in Ucraina, si in Romania chestiile respective sint, in primul rind, desconcentrate si, in al doilea rind, sint separate.

Deci, nu poate nicidecum acel care gestioneaza, acel care foreaza, ma refer la AGIOM, care este parte componenta a ministerului dumneavoastra, si seful de la AGIOM este numit prin ordinul dumneavoastra, ma refer la expeditia geologica care este, iarasi, o parte componenta a ministerului dumneavoastra…

Domnul Constantin Mihailescu:

Nu e corect.

Domnul Marcel Raducan:

O spuneti pe urma. Este o parte componenta a AGIOM-lui, daca vreti, care este parte componenta a ministerului.

Mai departe. Tot ce tine de cadastru, iarasi, este o parte componenta a dumneavoastra. Tot ce tine de reglementari in asigurarea mediului, iarasi, este a dumneavoastra. Si dumneavoastra acum mai propuneti ca si controlul geologic de stat sa fie al dumneavoastra. In cazul dat, cred ca ar fi normal sa eliberati dumneavoastra si perimetrul minier, va atribuiti toate functiile de raspundere, va transformati intr-un organ unic, care decide destinul agentului economic: sa traiasca sau sa moara.

Si ceea ce-ati spus dumneavoastra pina acum iarasi vorbeste despre aceea ca toate unitatile, care lucreaza in teritoriu la momentul de fata si sint detinatoare de proiect, de perimetrul minier, care se acorda pe un termen oarecare, de licenta, din cuvintele dumneavoastra rezulta ca dumneavoastra veti face o revizie totala, veti sista, veti suspenda s.a.m.d.

De aceea, am citeva propuneri de concept, pe care comisia de baza le-a inaintat pentru lectura a doua, dar cred ca ar fi bine sa le spun acum. Deci, ma refer la articolul 6, din care propun sa fie excluse cuvintele “in componenta lui Serviciul Control Geologic”. Nu conteaza: va fi la Serviciul Standardizare si Metrologie sau Guvernul hotaraste.

Deci, propun urmatorul cuprins: “Administrarea de stat in domeniul folosirii si protectiei subsolului se efectueaza de catre Guvern prin intermediul organelor sale abilitate cu functie de raspundere si de catre autoritatile abilitate publice locale.”

In continuare m-as opri la articolul 42¹ litera (d), in care sint mentionate atributiile organului de stat abilitat cu gestiunea resurselor naturale si cu protectia mediului inconjurator: efectueaza controlul de stat in domeniul protectiei si utilizarii subsolului, inclusiv controlul geologic.

Deci, propunerea mea este de a exclude cuvintele: “inclusiv controlul geologic”. Imi dau seama ca este pentru lectura a doua, dar este concept si cred ca ar fi bine ca propunerea sa fie inaintata acum.

Domnul Constantin Mihailescu:

Stimate domnule deputat,

Va multumesc pentru intrebarea pusa.

Domnul Marcel Raducan:

Domnule ministru,

A fost o constatare.

Domnul Constantin Mihailescu:

Bine. Constatare. Citeva precizari.

Ati mentionat si expeditia geologica si Agentia pentru Geologie. Agentia pentru Geologie “AGIOM” este un organ public, da, subordonat ministerului. In ceea ce priveste expeditia geologica, este un agent economic care nu este subordonat ministerului. Si dreptul de a face prospectiuni il are nu agentia, dar expeditia geologica. Si aceste functii sint strict delimitate. Cind se comanda prospectiune, se face tender, unde pot participa, inclusiv, agenti privati.

Domnul Marcel Raducan:

Da, expeditia are numai functii de forare, de constatare, este zacamintul sau nu este?

Domnul Constantin Mihailescu:

Absolut corect.

Domnul Marcel Raducan:

Asta este. Dar AGIOM. Deci restrictia este la AGIOM. Astazi toate drumurile duc spre Roma, spre ministerul dumneavoastra, pina la urma. Si unicul control care era... Inca o data repet sa nu fiu inteles incorect ca as pleda pentru aceea ca sa fie anume la Serviciul Standardizare si Metrologie acest control geologic, nu este asa. Deci, faceti o agentie separata, dar delimitati-o si nu concentrati intr-o mina absolut tot ce este subsol.

Nu degeaba am inceput cu chestia ca ar fi mai bine de a face schimbari generale, de a revedea Codul subsolului, fiindca, intr-adevar, sint foarte multe... Pe parcurs atitea schimbari s-au facut. Au fost facute, fiindca apar discordante in aceasta.

Poate ar fi mai bine sa retrageti proiectul respectiv si sa veniti cu proiectul Codului subsolului nou. Ar fi mai bine pentru toti si, inclusiv, pentru ministerul dumneavoastra si pentru tara in intregime. Ceea ce-am propus noi la comisie, apropo.

Domnul Constantin Mihailescu:

Va multumesc frumos pentru opinia dumneavoastra.

Eu consider ca, daca este dorinta reala de a face o ordine in subsol, trebuie sa sustineti acest document.

Va multumesc mult.

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Stimata colega,

Va rog, sa nu va suparati.

Domnule ministru,

Rog sa luati loc.

Va multumesc.

Inaintez o propunere, care consta in remiterea in comisie a proiectului nr.1018 pentru o discutie suplimentara, tinind cont de aceste discutii foarte aprinse aici, in sala. Totusi, sa ne clarificam definitiv: sint momente care tin de concept ori sint momente care tin de unele elemente ce deriva din functiile noastre pentru examinarea acestui proiect in lectura a doua.

Deci, proiectul nr.1018 il remit comisiei si rog pe acei care au participat la discutii aici, in sala, sa participe la sedintele respective, pentru a elimina toate intrebarile.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.597 pentru completarea articolului 22 din Legea cu privire al veterani.

Domnul Leonid Bujor:

Domnule Presedinte al Parlamentului,

Stimati colegi,

Am pregatit si eu un text pentru prezentarea proiectului nr.597 cu privire la unele alocatii pentru detinatorii Ordinului “Stefan cel Mare”. Insa, pornind de la faptul ca acest subiect a fost examinat in cadrul sedintelor in plen de mai multe ori si avind in vedere ca fiecare dintre noi, deputatii in Parlament, si membrii fractiunilor parlamentare, si deputatii independenti a avut suficient timp pentru a examina acest proiect, si tinind cont, de asemenea, de faptul ca sintem in ajunul zilei de 9 mai, ma limitez la urmatoarea propunere: solicit ca acest proiect de lege sa fie pus in discutie si sa fie pus la vot in cadrul sedintei de astazi in prima si in cea de a doua lectura.

Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Da, va multumesc.

Intrebari pentru colegul nostru raportor. Nu sint.

Va multumesc, domnule Bujor.

Rog comisia.

Doamna Valentina Buliga:

Stimati deputati,

Mult stimate domnule Presedinte,

Acest proiect de lege a fost discutat nu o data in cadrul Comisiei pentru protectie sociala, sanatate si familie si decizia pentru a sustine acest proiect de lege ne apartine noua cu dumneavoastra astazi. Aveti toti raportul comisiei in fata si rog sustinerea acestui proiect de lege.

Domnul Marian Lupu:

Comisia la fel sustine propunerea autorului in prima si a doua lectura?

Doamna Valentina Buliga:

Da.

Domnul Marian Lupu:

Da. Va multumesc.

Stimati colegi,

Intrebari pentru comisie? Nu sint.

Va multumesc, doamna presedinte al comisiei.

Rog sa luati loc.

In aceste conditii, supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului nr.597. Cine este pentru, rog sa voteze. Unanim.

Proiectul este aprobat in prima lectura.

Lectura a doua. Supun votului adoptarea proiectului de Lege nr.597 in lectura a doua. Cine este pentru, rog sa voteze. Rog sa fie anuntate rezultatele.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 28.

Sectorul nr.2 – 40.

Sectorul nr.3 – 19.

Domnul Marian Lupu:

87, 80 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi. In aceste conditii, proiectul de Lege nr.597 este adoptat in lectura a doua.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.1220 pentru modificarea unor acte legislative.

Prezinta doamna Postoico, vicepresedintele Parlamentului.

Doamna Maria Postoico:

Domnule Presedinte,

Stimati deputati,

Acest proiect, de fapt, este rodul muncii unui grup de deputati, a doamnelor deputati, membre ale Consiliului femeilor, care au participat foarte activ la elaborarea acestui proiect, totodata, cu suportul UNICEF, grup de lucru pentru promovarea reformelor in domeniul justitiei juvenile si, de fapt, in cadrul acelor discutii care au avut loc in comisiile permanente, am in vedere chiar si in Comisia pentru protectie sociala, sanatate si familie. Eu am participat la aceasta discutie, unde s-au adus, de fapt, la acest capitol, foarte multe rezerve si in cadrul discutiilor de mai departe, totusi, am hotarit sa fie perfectionat cadrul legal care, de fapt, reglementeaza situatia copiilor si tinerilor aflati in conflict cu legea si care este absolut necesar, fiindca in Republica Moldova in prezent lipseste acel sistem separat de justitie juvenila.

Cunoastem, de fapt, ca copiii suspectati de a fi incalcat legea sint detinuti in arest preventiv in aceleasi institutii cu adultii, in conditii sanitare neadecvate si poate pentru perioade neadmisibil de lungi. Iar privatiunea de libertate este sanctiunea aplicata cel mai frecvent in privinta lor.

De fapt, proiectul mentionat reprezinta o prima incercare a noastra de modificare a legislatiei la acest capitol si ma refer, in primul rind, din perspectiva justitiei juvenile. Totodata, as constata faptul ca acest proiect de lege va contribui mai mult la respectarea dreptului omului, la dezvoltarea alternativelor de detentie, pe care noi le cunoastem, caci noi am adoptat in Codul penal si in Codul de procedura civila, penala. Si, totodata, tratamentul special de care trebuie sa beneficieze copiii care se confrunta cu sistemul de justitie penala.

Revederea si perfectionarea acestui cadru legal penal si acelui procesual penal nu o data au fost mentionate si de catre expertii Consiliului Europei. Aceste propuneri, desigur, au fost nu o data accentuate si mentionate si inclusiv, de fapt, in discutiile in cadrul recomandarilor Consiliului Europei, inclusiv si Conventia ONU cu privire la drepturile copilului. Totodata, noi cunoastem ca avem acest capitol si in conceptia nationala privind protectia copilului si a familiei, in strategia nationala privind protectia copilului si a familiei si, totodata, si in planul national de actiuni care se refera la acest domeniu.

As vrea sa mentionez ca, de fapt, acest proiect mai mult rezulta din ratiuni de prevenire a delicventei juvenile, care constituie astazi o mare problema, cum am accentuat anterior. Si, totodata, as vrea sa mentionez ca propunerile din acest proiect sint bazate, de fapt, pe principiile justitiei restaurative. Scopul sistemului consta in aplicarea la adresa tinarului care comite o abatere a unor masuri cu caracter educativ si, de fapt, ar fi sa accentuez acest moment si nu represiv si, totodata, constientizarea de catre acesta a gravitatii faptei savirsite, evitindu-se intrarea lui in sistemul formal de justitie ori de cite ori acest lucru este posibil.

Dumneavoastra de acum ati luat cunostinta de acest proiect, dar as vrea sa mentionez ca modificarile si completarile Codului penal au drept scop de a micsora maxima generala a pedepsei cu inchisoare pentru, de pilda, concursul de infractiuni in cazul minorilor de la 15 ani la 12,6 luni. Si, totodata, de a largi cadrul legal de aplicare a masurilor de constringere cu caracter educativ a institutiei suspendarii executarii pedepsei, ceea ce, de fapt, la noi de acum exista, precum si de a aplica pedeapsa cu munca neremunerata in folosul comunitatii. Deci se are in vedere ca mai pe larg sa fie aceasta posibil. Si, totodata, pentru ca un numar mai mare de infractiuni, este vorba despre infractiunile usoare si mai putin grave care cad sub incidenta acestor modificari.

Totodata, am revenit si la modificarea Codului de procedura penala, care vizeaza, in principal, masurile preventive aplicate fata de minori si care trebuie sa constituie masuri de ultima instanta in cazul adolescentilor suspectati de incalcarea legii.

Totodata, poate ca la dumneavoastra s-a ivit aceasta intrebare. Am in vedere articolul din Constitutie, unde se prevede ca retinerea, de fapt, este pina la 72 de ore. Noi tot va propunem ca sa acceptati pina la 24 ore, fiindca nu este o incalcare a prevederii Constitutiei.

Stimati colegi,

De aceea, m-as adresa dumneavoastra ca sa sustineti acest proiect de lege. Atit.

Domnul Marian Lupu:

Da, va multumesc, doamna vicepresedinte.

Intrebari pentru colega? Nu sint.

Multumesc.

Rog sa luati loc.

Rog comisia.

Domnul Vladimir Turcan:

Onorat Parlament,

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a examinat proiectul mentionat si a constatat urmatoarele. Proiectul a fost inaintat cu titlu de initiativa legislativa de catre un grup de deputati ai Parlamentului. Se inscrie in recomandarile Presedintelui tarii din mesajul sau referitor la practica de aplicare a pedepselor si sanctiunilor pentru infractiuni, are drept scop micsorarea pedepsei in cazul minorilor, de a largi cadrul legal de aplicare a masurilor de constringere cu caracter educativ ale institutiei suspendarii executarii pedepsei, precum si de a aplica pedeapsa cu munca remunerata. In ceea ce priveste modificarea si completarea Codului de procedura penala, proiectul vizeaza, in principal, masurile preventive aplicate fata de minori. Se propune ca durata retinerii minorului sa fie redusa de la 72 de ore pina la 24. Arestarea preventiva a acestuia sa se faca numai in cazul savirsirii unei infractiuni grave cu aplicarea violentei.

La elaborarea proiectului dat s-a tinut cont si de jurisdictia respectiva a CEDO, deci, sedintele Conventiei ONU din 2003 si recomandarile Consiliului Europei. Aceasta initiativa se inscrie si in planul national de actiuni in domeniul drepturilor omului pentru anii 2004–2008 si in planul de actiuni Uniunea Europeana – Republica Moldova. Proiectul a fost avizat pozitiv de catre opt comisii permanente, de Directia juridica a Aparatului Parlamentului, coordonat si sustinut cu unele obiectii si amendamente care vor fi examinate pentru lectura a doua.

Dat fiind faptul ca saptamina trecuta noi am adoptat proiectul nr.594, care se refera, de fapt, la acelasi subiect, problema modificarii Codului penal, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati propune, luind in considerare ca proiectul nr.1220 este mai amplu, ca proiectul dat sa fie luat pentru lectura a doua, in cazul in care va fi adoptat astazi, de baza, iar proiectul nr.594 sa fie comasat si sa fie considerat ca proiect de alternativa.

Totodata, mentionez ca noi avem inca un proiect de lege care se refera la acelasi subiect, de fapt, care rezulta din aceleasi doua proiecte, proiectul nr.1604. Eu va rog, ma adresez tuturor colegilor acest proiect nr.1604 sa fie avizat in mod prioritar, pentru ca noi, dupa adoptarea acestui proiect, sa examinam toate trei proiecte intr-un pachet.

Pornind de la cele mentionate, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati considera ca aceasta initiativa legislativa se incadreaza in tendinta ajustarii legislatiei nationale, normelor internationale si celor europene si propune ca proiectul indicat sa fie adoptat in prima lectura.

Domnul Marian Lupu:

Da, va multumesc.

Stimati colegi,

Intrebari pentru comisie. Nu sint.

Va multumesc, domnule Presedinte al comisiei.

In aceste conditii, supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului nr.1220, tinind cont de continutul raportului comisiei sesizate in fond, inclusiv cu referinta la pozitia ca acest proiect sa fie luat ca proiect de baza, ulterior in pachet, cu examinarea altor proiecte care vor fi prezentate mai tirziu atentiei dumneavoastra. Cine este pentru, rog sa voteze. Unanim.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.1220 este aprobat in prima lectura.

Proiectul de Lege nr.1039 privind modificarea si completarea unor acte legislative.

Guvernul.

Domnul Nicolae Esanu:

Stimate domnule Presedinte,

Doamnelor si domnilor deputati,

Proiectul de lege prezentat atentiei dumneavoastra este elaborat in temeiul aducerii in concordanta cu Legea pentru modificarea si completarea Codului cu privire la contraventiile administrative si a Legii privind modul de stabilire si reexaminare a salariului minim si se refera, in special, la modificarea modalitatii de stabilire a sumelor contraventiilor administrative. Rugam sustinerea dumneavoastra pentru adoptarea acestui proiect in prima lectura.

Multumim.

Domnul Marian Lupu:

Da, va multumesc.

Intrebari pentru domnul raportor?

Microfonul nr.4.

Domnul Vladimir Filat:

Domnule Esanu,

Eu, ca sa pun intrebarea, as vrea sa inteleg, totusi, care este logica prevederilor articolului 34, ca sa nu citesc articolul.

Domnul Nicolae Esanu:

Logica este determinarea bugetului, unde vor fi transferate sumele incasate in calitate de amenzi de la persoanele cu functii de raspundere in cazurile in care legea prevede o asemenea raspundere.

Domnul Vladimir Filat:

Clar, dar aici exista prevederea ca “aceste sume se varsa la bugetul unitatilor administrativ-teritoriale”. In continuare conform textului: “si se utilizeaza pentru protectia muncii angajatilor”.

Domnul Nicolae Esanu:

Da.

Domnul Vladimir Filat:

Cum vedeti dumneavoastra ca va fi posibil din punct de vedere tehnic utilizarea banilor? Bine. Acumularea la buget este clar cum, dar cum mai departe?

Domnul Nicolae Esanu:

Deci, exista mecanisme care stipuleaza modalitatea de asigurare a protectiei muncii angajatilor. Sumele respective se prevede, in mod special, sa fie folosite in aceste directii. Este o propunere a noastra, daca Parlamentul nu o sustine.

Domnul Vladimir Filat:

Da? Bine.

Pentru lectura a doua noi vom veni cu amendament la acest articol si as vrea ca sa dati o lamurire vizavi de prevederea de la articolul 2.3: “Intreprinderea care utilizeaza in activitatea sa o firma ce nu corespunde celei inmatriculate” si in continuare conform textului. Cum trebuie sa intelegem aceasta prevedere, despre ce fel de firma este vorba? Uitati-va, dati.

Domnul Nicolae Esanu:

Prin firma, in sensul dreptului civil, se intelege denumirea pe care o foloseste o societate comerciala in activitatea sa. Si deci in cazul in care o societate comerciala participa in circuitul civil cu o firma straina, spre exemplu, plaseaza marfuri folosind firma straina. In acest caz, ea urmeaza sa poarte raspundere contraventionala. Astazi, in legislatie nu este prevazuta o asemenea raspundere. Este posibila doar raspunderea civila care este foarte greu de dovedit. Pentru ca firma a carei societate comerciala a carei firma...

Domnul Vladimir Filat:

De acord, de ajuns.

Va multumesc foarte frumos pentru explicatie.

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc, domnule ministru.

Intrebari mai multe nu sint?

Rog comisia.

Domnul Vladimir Turcan:

Onorat Parlament,

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a examinat proiectul in cauza si a constatat urmatoarele. Proiectul a fost inaintat cu titlu de initiativa legislativa de catre Guvernul Republicii Moldova. Si are ca sens modificarea si completarea unui sir de legi, cum sint Legea pentru modificarea Codului de procedura penala, Legea privind protectia consumatorilor etc.

Proiectul mentionat a fost elaborat si inaintat intru executarea prevederilor articolului 3 din Legea din 2 iunie 2005 pentru modificarea si completarea Codului cu privire la contraventiile administrative si a articolului 7 din Legea din
28 decembrie 2000 privind modul de stabilire si reexaminare a salariului minimum. Prin operarea modificarilor de rigoare va fi stabilita modalitatea unica de aplicare a amenzii. Astfel, amenda va fi stabilita in unitati conventionale in suma de 20 de lei. Proiectul mentionat a fost sustinut, cu unele amendamente, in avizele prezentate de toate comisiile permanente si de Directia juridica a Aparatului Parlamentului. Aceste amendamente vor fi luate in considerare pentru lectura a doua.

Comisia juridica pentru numiri si imunitati propune spre examinare si aprobare in prima lectura a proiectului de Lege nr.1039.

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc, domnule presedinte.

Intrebari catre comisie? Nu sint.

Va multumesc.

Supun votului pentru aprobare in prima lectura proiectul de Lege nr.1039. Cine este pentru, rog sa voteze. Unanim.

Va multumesc.

Stimati colegi,

Urmatoarea chestiune pe ordinea de zi: intrebari si interpelari. Sintem la ora 12.36. Declaratiile vor fi dupa. Da, mai avem si un supliment.

Proiectul de Lege nr.1612 cu privire la importul unui car mobiliar de televiziune.

Cine prezinta?

Domnul Dragomir.

Domnul Vladimir Dragomir:

Stimat prezidiu,

Stimati colegi,

Cu parere de bine, uneori noi avem si noroc de unele lucruri frumoase care sint facute din exterior, nu numai de cele care sint pentru noi neplacute.

In urma colaborarii profesionale, prietenesti si a negocierilor dintre conducerea Companiei “Teleradio-Moldova” si conducerea postului de televiziune norvegian, s-a ajuns la intelegerea privind acordarea de ajutor tehnic pentru Compania “Teleradio-Moldova” din partea norvegiana.

In prezent, televiziunea norvegiana este dispusa sa faca o donatie foarte impunatoare, un autovehicul cu o instalatie studio TV, dotata cu 8 camere si utilaj modern pentru televiziune. Costul total al acestei donatii este de aproximativ
2 milioane de euro sau aproximativ 30 milioane de lei.

Insa, pentru a primi aceasta donatie, este nevoie de acordul Parlamentului, deoarece autovehiculul, pe care este instalat echipamentul tehnic de care s-a vorbit, are un termen de exploatare mai mare de cel prevazut de legislatia in vigoare. Adica este asamblat in anul 1994.

In legatura cu aceasta, se propune acest proiect de Lege nr.1612 din 2 mai anul 2006 cu privire la importul unui car mobil de televiziune, pe care dumneavoastra il aveti la dispozitie.

Stimati colegi,

Luind in considerare dotarea tehnica a televiziunii noastre nationale in momentul de fata, care depaseste orice parametru de vechime si de uzare, eu propun sa intram in esenta proiectului dat si sa ne exprimam pozitiv referitor la problema data.

Totodata, vreau sa mentionez ca in proiectul de lege difuzat, pe care dumneavoastra il aveti astazi, au fost citeva greseli de ordin tehnic. Adica sint ele acolo. Ele, bineinteles, trebuie corectate in procesul redactarii proiectului dat. In primul punct am in vedere.

In titlul proiectului, cuvintele “unui car mobil de televiziune” se vor inlocui cu cuvintele “unui autovehicul”. Pozitia tarifara indicata – 8503 trebuie inlocuita cu pozitia 8705 – autovehicul pentru utilizari speciale, altele decit cele prevazute pentru transportul persoanelor si marfurilor se are in vedere.

Si al treilea. Vasazica, se va preciza denumirea corecta a furnizorului, conform initialelor. Deci, eu va multumesc pentru atentie si inca o data rog toti deputatii sa constientizam necesitatea acestei donatii si sa votam acest proiect.

Doamna Maria Postoico:

Da, va multumesc, domnule Dragomir.

Domnul Vladimir Dragomir:

Poftim.

Doamna Maria Postoico:

Intrebari sint catre autor, da?

Microfonul nr.4. Nu sint?

Domnul Vladimir Filat:

Pai sint.

Domnule Dragomir,

Eu as avea o rugaminte, ca noi sa ne chemam unii pe altii la constientizare si cind discutam si alte proiecte. Spre exemplu, proiectul de declaratie despre care s-a vorbit astazi. Dupa noi, aceasta declaratie are o importanta mai mare, chiar si decit carul respectiv.

Eu as avea o intrebare strict de procedura.

Domnul Vladimir Dragomir:

N-are nimic declaratia cu carul.

Domnul Vladimir Filat:

Este parerea mea, daca nu va suparati. Deci, daca totusi vorbim ca sint si facem referiri foarte frecvente la Regulamentul Parlamentului, atunci, potrivit articolului 45 alineatul (2), eu strict de procedura vorbesc acum, sa dam dovada de tot si respectam, da, da, doamna vicepresedinte.

Se presupune foarte clar ca proiectele de legi, sau ce votam noi in Parlament, au loc dupa 15 zile lucratoare. Acest proiect de lege a venit doua zile in urma, dumneavoastra ne chemati sa fim foarte constienti s.a.m.d.

Domnul Vladimir Dragomir:

Aceasta donatie.

Domnul Vladimir Filat:

Nu-i nimic, la vama, poate.

Domnul Vladimir Dragomir:

Stimati colegi,

Vreau sa va spun, aceasta donatie se afla de acum la vama si...

Domnul Vladimir Filat:

Foarte bine, dumneavoastra...

Domnul Vladimir Dragomir:

Dati-mi voie. Daca aceasta donatie va fi, mi se pare ca la vama o sa stea citeva zile, colegii nostri din Norvegia o sa-si imagineze capacitatea noastra de a lucra in Parlament si in general.

Domnul Vladimir Filat:

Domnule Dragomir,

Eu sint de acord cu ceea ce spuneti dumneavoastra, numai ca noi, intr-adevar, aici, in Parlament, discutam tot timpul, mai ales cind initiatorii au asa fel de proiecte de modificare a legii, cind aceste donatii sint in vama: granitul, carurile s.a.m.d.

Si as avea o intrebare de concept, daca vreti. Noi am discutat dimineata in fractiune acest proiect de lege si a aparut o intrebare fireasca: care este deosebirea dintre televiziunea nationala, care primeste aceasta donatie, si un spital care primeste, la rindul sau, donatii din Elvetia, din alte tari. Deci, noi avem abordari diferite asupra unei si aceeasi problematici.

Din cauza ca sint diferiti initiatori ai proiectului de lege sau din cauza ca nu avem o abordare coerenta si corecta fata de acest fenomen?

Domnul Vladimir Dragomir:

Eu nu inteleg intrebarea dumneavoastra, dumneavoastra stiind bine cum este astazi echipamentul la Compania “Teleradio-Moldova” si in ce stare se afla, vasazica, aceasta organizatie din care noi cu totii cerem sa-si imbunatateasca calitatea lucrului.

Si dumneavoastra stiti bine, acolo este echipament tehnic inca de la sfirsitul anilor '70. Si cum vrem noi sa lucram. Iata domnii care lucreaza acolo, colegii nostri care sint tot timpul cu noi aici, ei aud ceea ce dumneavoastra spuneti. Dati sa ne dam seama ce vorbim noi si ce comparatie facem.

Domnul Vladimir Filat:

Domnule Dragomir,

Va rog sa aveti in vedere ca eu foarte constient spun cind spun ceva.

Domnul Vladimir Dragomir:

Eu foarte constient.

Domnul Vladimir Filat:

Dar eu tare mult sper ca acest car va imbunatati si continutul activitatii celor de la televiziune. Aceasta ar fi o idee. Speram ca donatia respectiva va ajuta.

Va multumesc.

De fapt, intrebarile au fost, daca vreti, si putin retorice, dar ar trebui sa ne mai autosesizam si noi cind ne chemam la corectitudine, la echitate s.a.m.d.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

Domnul Vladimir Dragomir:

Eu vreau sa va spun proverbul cela moldovenesc: calul de dar nu se cauta la dinti. (Rumoare in sala.)

Doamna Maria Postoico:

Eu va rog, linistiti-va.

Microfonul nr.5.

Domnul Vladimir Dragomir:

El trebuie sa fie sanatos la picioare.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc, doamna presedinte al sedintei.

Am si eu, in acelasi context, o intrebare. Exista un proiect de lege cu privire la un vagon cu distilate, care sta de pe data de 11 martie in vama Ungheni, si am cerut sa fie examinat in regim prioritar, dar se tace despre acest proiect de lege. Nici nu a fost, cel putin, examinat ieri in comisie.

Va multumesc.

Domnul Vladimir Dragomir:

Stimata colega,

Ce aveti dumneavoastra cu proiectul acesta de lege fata de mine. Eu nu am inteles intrebarea.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

Domnul Vladimir Dragomir:

Poftim.

Doamna Valentina Buliga:

Domnule Dragomir,

Ca atare este o idee, adica nobila, dar noi trebuie sa fim nobili in fiecare caz examinat in sedinta in plen a Parlamentului. Si imi aduc foarte bine aminte cind comisia noastra a sustinut ideea sau initiativa legislativa de a permite, in aceleasi conditii, o ambulanta pentru un spital raional si noi aici, in sedinta in plen, am respins acel proiect de lege.

De aceea, si a doua intrebare. Astazi, televiziunea nationala presteaza servicii, stim cu totii cit costa un minut de publicitate si de reclama la televiziunea nationala. Nu am nimic cu ei, nu ma prezinta, nu-mi transmit reportajele de multe ori, dar vreau sa spun ca ar fi gasit bani sa fie in rind cu lumea si sa respecte legea asa cum o fac si altii.

Domnul Vladimir Dragomir:

Multumesc.

Eu vreau sa va spun dumneavoastra ca pentru a dota, vasazica, tehnic acum televiziunea noastra, Compania “Teleradio-Moldova”, noi avem nevoie de, cel putin, vreo 80 de milioane de lei.

Dar acum noua ne dau 30 de milioane donatie si noi refuzam.

Doamna Maria Postoico:

Domnul Rosca.

Domnul Iurie Rosca:

Doamna presedinte,

Stimati colegi,

Sigur ca este un prilej sa ne mai exersam... si mai ales ca televiziunea nationala ne prezinta pe toti generos acum in direct, dar este absolut evident ca aceasta donatie trebuie primita, nu? Este absolut evident ca televiziunea nationala se afla intr-o situatie tehnica dezastruoasa.

Stim foarte bine ca resursele bugetare sint limitate. Si nu stiu daca este cazul sa invocam acum alte exemple de acest fel sau Regulamentul Parlamentului. Putem sa discutam in ce masura conducerea Companiei “Teleradio-Moldova” a reusit sa informeze operativ Parlamentul despre donatia care deja se deplasa. Comisia domnului Stepaniuc a formulat repede aceasta initiativa, pentru ca omul respectiv, care sta la volanul acestui car, doarme in vama de o saptamina.

Nu este vina Parlamentului, nu este vina comisiei de profil. Noi luam act de o situatie, de o donatie aparuta in urma interventiilor facute de conducerea companiei, care trebuie primita de catre Parlament. Dar, bineinteles, fiecare dintre noi isi utilizeaza timpul de antena rezervat asa cum crede de cuviinta.

8 camere de luat vederi, eu vorbesc si in calitate de fost colaborator la aceasta companie, este o donatie absolut extraordinar de importanta pentru postul national de televiziune. Si degeaba comparam noi cu un vagon de nu stiu ce substante sau cu ambulante care ajung sau nu. 2 milioane de euro este extrem de mult pentru Compania “Teleradio-Moldova”.

Multumesc.

Deci, propun sa votam si sa primim acest car si sa multumim celor care ne fac asemenea donatii.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Multumesc, doamna presedinte.

Noi vom multumi celor care ne doneaza lucruri bune in Republica Moldova. Aceasta nu inseamna ca noi trebuie sa avem ce noi avem in Moldova, standarde duble. Noi cu mare greu am votat astazi initiativa nr.597 cu privire la alocatiile pentru detinatorii Ordinului “Stefan cel Mare”, cu mare greu. Dar acolo sint in jurul a... (Rumoare in sala.)

Domnule Rosca,

Eu nu v-am intrerupt.

Domnul Vladimir Dragomir:

Foarte usor s-a votat.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Stimati colegi...

Doamna Maria Postoico:

La concret, daca se refera la proiect.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Fiecare.

Doamna presedinte al sedintei,

Nu l-am intrerupt pe domnul Rosca, dumnealui si-a spus pozitia, il priveste. Eu spun pozitia noastra, a fractiunii si a mea personala. Donatia este buna, trebuie acceptata, sint 30 de milioane de lei si trebuie sa le multumim norvegienilor.

Dar trebuie sa gasim bani pentru a achita taxele necesare in vama. Aceasta este o suma mult mai mica, sint 6 milioane sau sint 4 milioane si ceva acolo de lei. Dar eu va spun care sint abordarile la noi, aici, in Parlamentul Republicii Moldova. 400 de mii pentru veterani si pentru detinatorii Ordinului “Stefan cel Mare” nu gasim, aici hai sa facem de acum cadouri.

La o televiziune care nu ne reprezinta, care reprezinta numai puterea.

Doamna Maria Postoico:

Domnule Cosarciuc,

Linistiti-va putin, cu un ton mai jos.

Microfonul nr.4.

Domnul Veaceslav Untila:

Va multumesc.

Eu vreau doar sa vorbesc iarasi despre modalitatea de adoptare a legilor in Parlamentul nostru.

Domnule raportor,

Eu nu stiu de unde dumneavoastra ati stiut ca masina vine in vama, iar apoi Parlamentul va accepta acest lucru. Primul moment. Aceasta foarte mult seamana cu demolarea monumentului istoric din centru, ca mai apoi sa vina in Parlament Guvernul si sa ceara permisiune sa il scoatem din lista monumentelor ocrotite de stat.

Si al doilea moment. Daca dumneavoastra purtati foarte mult grija banilor, celor 80 de milioane de care are nevoie astazi televiziunea noastra, atunci va indemn sa incercam sa gasim acele 20 de milioane care au fost furate de la televiziune si doamna deputat Arama mai mult timp incearca sa gaseasca urmele acestor bani, iar Curtea de Conturi nu da raspuns la aceste lucruri.

Si al treilea moment. Vorbim acum de inmatricularea automobilului. Dar este vorba si despre niste taxe care nu se achita. Televiziunea nationala in campaniile electorale ia 400 de dolari de minut pentru publicitate. 20 de milioane care sint pierdute... Eu cred ca o sa gasim posibilitate sa achitam macar taxele in cazul acesta.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Deci, stimati colegi,

Permiteti-mi, va rog, sa clarific putin unele elemente. Tin sa va atrag atentia dumneavoastra ca subiectul principal, subiectul central al acestui proiect de lege, de fapt, nu este scutirea de taxe propriu-zise pe un foarte simplu motiv. Conform legislatiei in vigoare, conform prevederilor Codului fiscal, mijloacele de transport cu destinatie speciala a priori sint scutite de TVA, sint scutite de alte taxe. Aici este vorba, practic, doar de 0,2%, proceduri vamale.

Stimati colegi,

Punctul central este virsta acestui mijloc de transport – depaseste termenul de 10 ani. Iata care este subiectul central al discutiei noastre. Fiind de acord cu toti acei care au luat cuvintul de la aceste microfoane, absolut, a fost evocata ideea, stimati colegi, ca da, este o situatie, intr-un fel, de forta majora, fiindca am putea sa discutam mult unele lacune in comunicare si in transmiterea de informatii si cind ne-am trezit in fata unei situatii, cind acest autocar donat de o institutie publica din Norvegia se afla deja in vama.

Am putea chiar si altfel sa discutam momentele de tactica sau de bun simt ca poate chiar si era sa fie cazul cu un grup mai extins de initiatori ai acestui proiect. Dar, totusi, chintesenta situatiei este cea la care m-am referit. Rog sa tinem cont de acest moment.

Bine, cine doreste inca pe marginea..., fiindca la microfon primul a fost domnul Stepaniuc.

Va rog. Microfonul nr.3.

Domnul Victor Stepaniuc:

Stimati colegi,

Deci, eu nu o sa incerc sa iau apararea conducerii telecompaniei. Proiectul de lege reflecta o situatie reala. Deci, aceste negocieri pentru acest cadou s-au dus, practic, un an de zile. Slava Domnului ca automobilul, in cele din urma, a sosit si, intr-adevar, el se afla la vama.

Domnule Untila,

Nu s-a incalcat nici o legislatie, el sta la vama. Abia dupa ce o sa hotarim noi, iata, daca o sa dam votul Parlamentului, domnul presedinte al Parlamentului a lamurit foarte clar. Intr-adevar, acest automobil e mai vechi de 10 ani. El are
12 ani.

Vreau sa va dau ca exemplu, ca automobilul care sta in ograda aici si ne filmeaza astazi, deci, este un automobil practic de 35 de ani. Acesta este unul absolut nou si mie mi se pare ca acest cadou trebuie acceptat urgent, votat inca trebuia 15 minute in urma.

Reutilarea Companiei “Teleradio-Moldova” ar costa vreo 35–40 milioane de lei. Vreau sa va spun ca presedintele companiei s-a adresat, de acum 3 ani la rind se adreseaza Guvernului, Parlamentului si nimeni nu poate solutiona. Acolo e un dezastru si dumneavoastra cunoasteti foarte bine acest lucru. Bugetul pe care noi il acordam companiei nu ajunge pentru nimic, mai mult decit atit, cheltuielile zilnice, inclusiv reflectarea vietii parlamentare. Propun ca acest proiect sa-l votam. El este unul de exceptie, sa recunoastem ca el, intr-adevar, este unul de exceptie, sint
2 milioane, deci, de euro si nu-i asa de simplu de a primi banii acestia. Sa multumim acelor care au facut acest gest frumos si sa-l acceptam, cit mai repede sa-l promulgam.

Domnul Marian Lupu:

Da, microfonul nr.5.

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Domnule Lupu,

Va adresez o rugaminte speciala. In cazul in care incredintati moderarea sedintei doamnei Postoico, sa rederulati secventele de timp pentru a vedea cum modereaza si pentru a face instructaj, pentru ca noi am parasit sedinta o data si nu ne fortati sa parasim a doua oara din cauza doamnei Postoico, care pina astazi nu intelege ce responsabilitati are ca vicespeaker atunci cind modereaza.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Domnul Veaceslav Untila:

Multumesc, domnule Presedinte.

Sa nu se creeze impresia ca noi nu vrem ca televiziunea noastra sa fie bine dotata. In transporturi speciale sint automobilele speciale, cele care sint si salvarile. Si noi aici, in Parlament, de mai multe ori am discutat si despre alte donatii din medicina si in cazurile celea noi am refuzat.

Care este atitudinea in cazul unor donatii cu transport special medical cind Parlamentul refuza si de ce acum alt transport care dumneavoastra... special, dar el nu este special si din punctul de vedere ca are 8 camere portative de luat vederi, intra din alt domeniu deja, in cazul acesta noi trebuie neaparat sa constientizam acest lucru si sa acceptam.

Domnule Stepaniuc,

Si iarasi, m-ati vizat si vreau sa va raspund: eu m-am referit la modalitatea de adoptare a legilor in Parlamentul Republicii Moldova. Atunci cind se demoleaza in centrul Chisinaului un monument istoric si apoi noi venim in Parlament sa-l scoatem din lista obiectelor ocrotite de stat. Aceasta am vorbit.

In cazul nostru, masina este in vama si noi sintem pusi in fata faptului implinit. Trebuie sa votam, altfel norvegienii se vor gindi prost despre noi. Poate sa fie si inversul.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Da. Domnule Dragomir,

Va multumesc.

Rog sa luati loc.

Inainte de a continua, doar o clipa.

Stimati colegi,

As dori doar sa reconfirm un principiu la care am convenit, din cite imi aduc eu aminte, toti impreuna, anterior, si va aduc si un exemplu foarte concret ca nu vom aplica duble abordari. Aceasta situatie, intr-adevar, a fost o situatie cind Parlamentul a fost pus in fata unui caz concret cu prezenta acestui mijloc in vama.

Exemplu concret. Mi s-au adresat personal in cadrul unei audiente reprezentantii asociatiei invalizilor din Republica Moldova, cu referinta la un subiect absolut similar si se referea la 5 microbuze dotate special.

Va atrag atentia ca nici nu am inaintat, fiindca transporturile date sau aceasta donatie nu este ajunsa inca in Moldova, ci am mers pe calea pe care am convenit.

M-am adresat Guvernului, ministerului respectiv, care raspunde de acest sector, sa vina cu aceasta initiativa pe cale clasica si sa ajunga aici ca sa nu formam situatie cind un grup de deputati sau alt grup de deputati se manifesta intr-un fel mai pozitiv sau mai putin pozitiv in cadrul acestui gen de discutii si acestui gen de subiecte. A fost un exemplu ca sa va informez ca vom urma intelegerea si principiile pe care le-am stabilit. Va indemn sa tratam acest caz ca unul de forta majora, care s-a produs independent de vointa cuiva din aceasta sala.

Rog comisia.

Domnul Valeriu Calmatui:

Stimate domnule presedinte,

Stimati colegi,

Deci discutia care a avut loc, desigur, ma face sa fiu mai succint si o sa mentionez urmatoarele.

Proiectul de initiativa legislativa propus, ati ascultat si autorii, prevede a importa in tara un echipament tehnic mobil pentru televiziune, amplasat pe sasiul unui vehicul cu anul de fabricare ce depaseste termenul de 10 ani.

Tinind cont de acestea, comisia a examinat proiectul respectiv si considera necesar ca articolul unic sa fie completat in final cu cuvintele: “fara drept de instrainare”. Concomitent cere ca titlul legii sa fie adus in concordanta cu prevederile textului legii, iar pozitia tarifara care se atribuie acestui tip de autovehicul sa fie adus si corelat cu nomenclatorul marfurilor Republicii Moldova, precum si de concretizat si denumirea donatorului si de rectificat redactional textul propriu-zis al legii.

Totodata, mentionam ca majoritatea comisiilor parlamentare au prezentat avize pozitive. In contextul celor mentionate si tinind cont de obiectiile expuse in proiectul de lege, se propune Parlamentului spre adoptare in prima lectura, si daca alte amendamente cred ca nu vor mai fi, sa fie votat astazi si in a doua lectura.

Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Da, Va multumesc.

Intrebari pentru comisie? Nu sint.

Va multumesc.

Luati loc, domnule Calmatui.

Stimati colegi,

In aceste conditii, supun votului aprobarea in prima lectura a Proiectului de lege nr.1612. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul este aprobat in prima lectura.

Lectura a doua, tinind cont de acele propuneri care au fost evocate in raportul comisiei sesizate in fond. In aceste conditii, supun votului adoptarea in a doua lectura a proiectului nr.1612. Cine este pentru, rog sa voteze.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 28.

Sectorul nr.2 – 29.

Sectorul nr.3 – 21.

Domnul Marian Lupu:

78 de voturi pro.

Domnul Iurie Rosca:

Eu rog sectorul nr.3 inca o data, daca se poate sa fie pus la vot.

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Nu au fost anuntate rezultatele votului, eu rog inca o data sa ridicati miinile pina a anunta rezultatele votului si rog sa fie inca o data anuntate rezultatele pe toate sectoarele.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 28.

Sectorul nr.2 – 32.

Sectorul nr.3 – 13.

Domnul Marian Lupu:

73 de voturi pro. Impotriva? zero voturi.

Cu aceste rezultate, proiectul de Lege nr.1612 este adoptat in a doua lectura.

Va multumesc.

Urmatorul subiect pe ordinea de zi este Ora intrebarilor si interpelarilor. Sintem la ora 13.00.

Stimatii mei colegi,

Eu va rog, putina atentie si va readuc aminte ca ora intrebarilor si interpelarilor este un subiect standard pe ordinea de zi a sedintei de astazi si va readuc aminte ca toate declaratiile se fac dupa acest subiect. Sa nu revenim la aceste momente. Deci, 13.00, il invit la tribuna centrala pe domnul Nicolae Esanu, pentru a oferi raspuns la intrebarea cu privire la neexecutarea hotaririlor judecatoresti in cazul Molosag si Voinou.

Va rog, domnule ministru.

Domnul Nicolae Esanu:

Multumim, domnule Presedinte.

Eu, de fapt, am raspuns anterior la intrebari si domnului Susarenco i-am prezentat raspuns in scris, nu am sa intru in detalii. Vreau sa spun ca hotarirea privind cazul Molosag in ceea ce priveste Ministerul Justitiei a fost executata. Vreau sa va informez ca Ministerul Justitiei nu a fost obligat sa-l restabileasca in functie, pentru ca nu intra in competenta Ministerului Justitiei numirea in functie.

A fost obligat sa faca mentiunea in registru despre restabilirea prin intermediul instantei in functie de presedinte al Sindicatelor. Aceasta mentiune a fost facuta in registru. In ceea ce priveste restabilirea in functie a doamnei Eugenia Voinu, aceasta hotarire nu a fost executata, deoarece consiliul local nu adopta hotarire privind numirea in functie de viceprimar. Executorii chiar au mers si la incalcarea textului de lege, sanctionindu-l pe fiecare membru al consiliului local pentru neexecutarea hotaririlor judecatoresti, dar oricum nu a fost adoptata aceasta hotarire. Au fost remise materialele procurorului pentru intentarea dosarului penal, dar pina in momentul de fata procurorul nu a intentat un dosar penal.

Multumim.

Doamna Maria Postoico:

Da, va multumesc.

Se invita la tribuna centrala Sergiu Sainciuc, viceministrul economiei si comertului, pentru a da raspuns doamnei deputat Adriana Chiriac, cu privire la protectia sociala a populatiei in legatura cu majorarea preturilor la gazele naturale.

Domnul Sergiu Sainciuc – viceministru al economiei si comertului :

Stimata doamna presedinte al sedintei,

Stimati deputati,

Onorata asistenta,

In scopul protectiei sociale a unor categorii de populatie dezavantajate, Guvernul, prin decizia sa din 1 martie 2006, a majorat cu 37,5 la suta marimile in vigoare ale compensatiilor nominative la gazele naturale, procent cu care au fost majorate tarifele la gazele furnizate consumatorilor casnici conform hotaririi Agentiei Nationale pentru Reglementare in Energetica.

Conform legislatiei in vigoare, compensatii nominative directe au fost stabilite pentru 11 categorii de populatie social-vulnerabile, inclusiv pentru invalizii de gradul I si II, pentru unele categorii de invalizi de gradul III, pentru familii cu 4 si mai multi copii, pensionari singuri etc.

La situatia din 1 ianuarie 2006, de compensatii nominative au beneficiat 263,6 mii de cetateni, pentru care in anul 2005 au fost achitate surse financiare in marime de 219, 7 milioane lei, dintre care pentru gazele naturale si pentru gazul lichefiat in baloane 47,5 milioane lei, iar in trimestrul I al anului 2006 numarul beneficiarilor a constituit circa 264 de mii persoane, pentru care au fost achitate 48,9 milioane de lei, dintre care 20,7 milioane de lei pentru gazele naturale si gazul lichefiat in baloane.

Conform conceptiei eficientizarii sistemului de asistenta sociala si planului de actiuni pentru efiencitizarea modului de acordare a compensatiilor nominative se prevede directionarea prestatiilor sociale catre cele mai dezavantajate paturi ale societatii si aplicarea noului principiu de acordare a acestor compensatii la nivel de tara in functie de venit, deci lucrul acesta va fi realizat incepind cu anul 2007.

In acest scop, incepind cu 1 februarie curent, a demarat proiectul-pilot cu testarea mecanismului de acordare a compensatiilor nominative. Acest proiect se implementeaza in trei raioane selectate conform principiului regional: raioanele Soroca, Orhei, Leova si sectorul Riscani din municipiul Chisinau, unde vor fi testate veniturile familiilor ce beneficiaza de compensatii nominative.

In baza acestei evaluari si analize profunde a rezultatelor testarii, vor fi elaborate si inaintate propuneri privind implementarea noului principiu de acordare a compensatiilor nominative la nivel de tara in baza venitului, incepind cu
1 ianuarie 2007. Concomitent, comunic ca, incepind cu 1 iunie curent, pentru beneficiarii de compensatii nominative vor fi achitate compensatiile banesti pentru procurarea carbunelui si lemnului de foc. In acest scop, sint alocate surse financiare in marime de 99 milioane de lei pentru 183 mii de persoane.

Multumesc pentru atentie.

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc, domnule ministru.

Microfonul nr.5.

Doamna Adriana Chiriac:

Stimate domnule ministru,

Eu va multumesc si nu pot sa nu apreciez promptitudinea dumneavoastra pe care ati manifestat-o si de aceasta data de a sari in ajutorul domnului Prim-ministru, pe care, de fapt, l-am invitat aici in sala prin interpelarea pe care o adresasem exact dumnealui. Oricum, ceea ce intrebam era si protectia sociala vizavi de majorarile pe piata produselor petroliere. Majorari care, de fapt, s-au efectuat chiar zilele trecute. Va rog, daca aveti sa-mi spuneti ceva si la acest capitol.

Domnul Sergiu Sainciuc:

La acest capitol pot sa mentionez ca Ministerul Economiei si Comertului, de comun cu alte ministere si organe, au elaborat un proiect de plan de masuri pentru ameliorarea situatiei pe piata produselor petroliere si atenuarii pactului preturilor la aceste produse asupra economiei nationale. Si acest proiect prevede intreprinderea unor masuri concrete intru micsorarea, intr-o oarecare masura, a dependentei pietei interne de aceste preturi. In timpul apropiat, acest proiect va fi prezentat spre examinare si aprobare Guvernului.

Multumesc.

Doamna Adriana Chiriac:

Vreau sa va intreb vizavi de acest subiect, pentru ca, la 11 octombrie 2005, ministerul dumneavoastra, tot la o interpelare referitoare la majorarile preturilor la produsele petroliere mi-a raspuns, scrisoarea este inregistrata la Ministerul Economiei si Comertului cu nr.05-2504 din 11 octombrie 2005, unde mi se prezenta un plan similar de masuri necesare de intreprins in vederea ameliorarii situatiei pe piata produselor petroliere din Republica Moldova si diminuarii impactului negativ al majorarii preturilor la aceste produse. Acest plan eu il am aici. Vreau sa va intreb: s-a realizat ceva din planul care a fost atunci invocat sau de ce purcedeti la elaborarea altui program?

Domnul Sergiu Sainciuc:

Acele masuri care au fost preconizate in planul initial, deci ele au fost perfectate ca sa aiba o eficienta mai mare dupa realizarea lor.

Doamna Adriana Chiriac:

Care este termenul de prezentare al acestui proiect?

Domnul Sergiu Sainciuc:

Consider ca, in decurs de doua saptamini, el va fi prezentat Guvernului.

Doamna Adriana Chiriac:

Multumesc.

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc, domnule ministru.

Se invita la tribuna centrala domnul Anatolie Izbinda, vicedirector general al Agentiei pentru Dezvoltare Regionala, pentru a da raspuns la interpelarea doamnei deputat Valentina Serpul cu privire la repunerea in functie a apeductului Soroca-Balti.

Domnul Anatolie Izbinda – vicedirector general al Agentiei pentru
 Dezvoltare Regionala:

Stimata doamna presedinte,

Stimati deputati,

Situatia care s-a format la apeductul Soroca-Balti, cauzele care au condus la aceasta situatie noi le-am expus in scris. In continuare voi raspunde concret la intrebarile adresate noua.

Pentru repunerea in functiune a apeductului Soroca-Balti, la porunca Guvernului, noi am elaborat un plan de masuri, care prevede doua etape.

Prima etapa. Primul proiect de hotarire a Guvernului, care este practic elaborat, prevede reutilarea cu pompe electrice moderne a patru statii de pompare a apei. Aceasta ne permite de a reduce esential consumul de energie electrica la pomparea apei si va crea situatia cind tariful pentru consumatorii de apa va scadea putin, dar va scadea. Aceasta va permite ca intreprinderea care gestioneaza activitatea apeductului Soroca–Balti nu va fi in profit, dar nici n-o sa lucreze in pierderi.

A doua etapa. Un grup de lucru, format de Guvern, pe care eu am avut posibilitate sa-l conduc, a dus tratative, in Polonia, pentru a obtine un credit tehnic de circa 17 milioane de dolari. Tratativele au fost finalizate, noi am obtinut de la partea Polona acordul de a parafa si a semna creditul mentionat. Ce prevede acest credit tehnic?

Prin realizarea acestui credit, la apeductul Soroca–Balti vor fi racordate
5 raioane: Floresti, Drochia, Riscani, Singerei si Telenesti. Aceasta va majora esential numarul de consumatori si va forma situatia cind activitatea apeductului Soroca–Balti va fi profitabila.

In comun cu aceste doua realizari, noi vom putea ajunge la aceea ca apeductul Soroca–Balti va activa in stare normala. Datoriile existente la salariu de circa
600 de mii au fost rambursate partial de catre intreprinderea din Balti “Apa-Canal”, ultimele luni au fost transferate circa 150 de mii. Aceasta intreprindere a fost obligata ca, in fiecare luna, sa transfere circa 100 de mii pentru a achita datoriile formate in anii anteriori. Aceasta-i situatia.

Doamna Valentina Serpul:

Va multumesc, domnule Izbinda, pentru acest raspuns, pe care l-am primit si in scris, am luat cunostinta de el si mai am o intrebare.

In pofida eforturilor depuse de catre agentia pe care o reprezentati, totusi repunerea in functiune a apeductului se tergiverseaza pina astazi. Dumneavoastra mentionati ca acele doua proiecte de hotariri, pe care le-ati inaintat Guvernului, si anume alocarea mijloacelor financiare in suma de 5,5 milioane de lei, precum si aprobarea unui tarif special de furnizare a energiei electrice nu au fost sustinute de catre ministerele de resort, adica de Ministerul Finantelor si de Ministerul Industriei si Infrastructurii. In aceste conditii caci, de fapt, repunerea in functiune a apeductului depinde efectiv de solutionarea acestor doua aspecte, prima treapta, prima etapa. Care sint pasii ulteriori? Si in cit timp se va reusi sa se solutioneze?

Domnul Anatolie Izbinda:

Este de inteles si atitudinea Ministerului Industriei si Infrastructurii, fiindca, in cazul in care stabilim un tarif special, acordat de “RED-Nord”, punem aceasta intreprindere intr-o situatie falimentara, fiindca energia pe care o foloseste intreprinderea care gestioneaza apeductul Soroca–Balti constituie, practic, mai mult de 50% din tot consumul de energie pe care il acumuleaza raionul Soroca. Fara o renovare a utilajului, cel putin, daca noi la fiecare statie de pompare, nu schimbam cite o pompa, adica noi nu punem cite o electropompa moderna, care va da posibilitate de a reduce cu 40% consumul de energie electrica, noi nu vom putea realiza acest lucru.

Doua institutii de proiectare au elaborat proiectele, sint gata cu devizele de cheltuieli si eu sint convins ca, daca noi, in timpul apropiat, realizam acest lucru, dar este posibil cel tirziu in luna august, noi putem sa punem in functiune apeductul. Eu vreau sa va spun ca noi sintem gata si astazi sa-l punem in functiune, fiindca, in ultimii doi ani, Guvernul a alocat circa 2 milioane pentru reparari curente, deci el este functionabil, dar noi punem intr-o situatie foarte dificila consumatorii din Balti si din Soroca, fiindca in cazul in care ei sint obligati sa consume apa de la apeduct, creste tariful intern in Balti si in Soroca. Daca noi solutionam problema cu aceste pompe, tariful, mai ales in Soroca, va scadea esential. In Balti va scadea cu 50 de banuti, aceasta tot este esential, fiindca permite ca apeductul sa nu activeze in pierderi.

Doamna Valentina Serpul:

Este posibil ca intreprinderea “Acva-Nord” sa primeasca energie direct de la producator si, in aceste conditii, va fi mult mai ieftena. Ati examinat asa o posibilitate?

Domnul Anatolie Izbinda:

S-a discutat si problema aceasta, insa partea tehnica este destul de dificila de realizat. Eu cred ca nu este necesar lucrul acesta, fiindca, daca noi instalam aceste pompe moderne, a demonstrat cazul apeductului Prut–Edinet, ele sint foarte rentabile si atunci nu este necesar un tarif special si obtinerea energiei direct de la furnizori.

Doamna Valentina Serpul:

Spuneti-mi, va rog, care este nivelul de aprovizionare a orasului Soroca cu apa si calitatea acestei ape si la Balti.

Domnul Anatolie Izbinda:

Vreau sa spun ca, actualmente, calitatea apei este insuficienta.

Doamna Valentina Serpul:

Corespunde parametrilor calitativi.

Domnul Anatolie Izbinda:

Nu corespunde. Deloc nu corespunde. Fiindca este apa subterana, care, practic, nu trece printr-un sistem de curatare, ceea ce se face cu apa care se livreaza de la suprafata. Fiindca in complexul acesta (apeductul Soroca–Balti) sint mai multe unitati de curatare, de pregatire a apei, de aducere la conditiile normative, de care dispunem noi in Republica Moldova.

De aceea, aducerea la o situatie normala a apeductului va da posibilitate de a majora si calitatea apei furnizata si in Balti, si in Soroca. Dar noi vorbim acum si de 6 raioane si, evident, de satele celea care sint pe traseul apeductelor care vor fi construite. Eu vreau sa va spun, ca, practic, sint finalizate proiectele de racordare a raioanelor acestea la apeduct.

Doamna Valentina Serpul:

Multumesc.

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc.

Se invita la tribuna centrala domnul Ion Mihailo, pentru a da raspuns… Aceasta e interpelare?

Poftim, microfonul nr.2. Data trecuta ati pus intrebarea, da?

Doamna Elena Bondarenco:

Da. Atunci la sedinta Parlamentului, eu am fost prima care am pus intrebarea referitoare la apeductul Soroca–Balti.

Господин Избындэ, вы только частично коснулись того вопроса, который я задала: оплата задолжности по заработной плате по медицинскому страхованию и по социальному фонду. Я хочу сказать, что 150 000, о которых вы говорили, были перечислены еще в прошлом году в декабре. В этом году перечислены только 25 000 из тех 100 000, которые должны перечисляться ежемесячно. Уже пошел пятый месяц.

Я думаю, что вы не ответили, потому что ответ не был готов. Прошу к парламентским слушаниям, которые будут, насколько я знаю, в мае по вопросу запуска водовода Сорока-Бэльць подготовить ответы и на эти вопросы. Спасибо.

Domnul Anatolie Izbinda:

Я только хочу сказать, что в конце апреля «Apa–Canal» (Бэлць) перечислила 90 000.

Doamna Elena Bondarenco:

Вы не указали это в своём ответе.

Domnul Anatolie Izbinda:

Это последние данные.

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc, domnule director.

Se invita la tribuna centrala domnul Ion Mihailo, pentru a da raspuns la interpelarea domnului deputat Vlad Cubreacov.

Domnul Ion Mihailo – presedintele Consiliului Coordonator al
 Audiovizualului:

Stimata doamna presedinte al sedintei,

Stimati deputati,

Intr-adevar, la 20 aprilie a fost o intrerupere tehnica in sistemul MMDS al Intreprinderii SUN TV in perioada cind avea loc sedinta in plen, intre orele
12.00–12.21. Aceasta intrerupere, asa ca o informatie, a avut loc numai in sistemul MMDS. Si ceea ce tine de emisia directa a Companiei “Teleradio-Moldova” a fost pe toata republica. Ceea ce tine de toti operatorii de cablu, a fost la toti operatorii de cablu doar in sistemul MMDS, de care se foloseste si Parlamentul Republicii Moldova. Pentru comparatie va spun ca “Sancomunicheisen”, care are peste
30 000 de abonati, in sistemul MMDS are doar 2 000 de abonati. Iata ce s-a intimplat.

Intreruperea a avut loc, a fost planificata de Intreprinderea de stat de Radiocomunicatii, care a comunicat din timp “Sancomunicheisen” ca vor avea loc in perioada aceasta lucrari tehnice pe pilonul din dealul Schinoasa. Atit am vrut sa spun.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

Domnul Vlad Cubreacov:

Stimate domnule Mihailo,

Ma bucur ca ati confirmat aceasta intrerupere tehnica, cum o numiti dumneavoastra, a transmisiunii in direct din Parlamentul Republicii Moldova tocmai pe aceasta perioada de aproximativ o jumatate de ora, cind s-a discutat o initiativa a opozitiei.

Dar dumneavoastra confirmind, in acelasi timp as fi asteptat sa spuneti care au fost actiunile dumneavoastra in consecinta? Pentru ca abonatii acestei companii de transmisie prin cablu SUN TV nu au fost instiintati asupra acestei intreruperi, cum spuneti dumneavoastra, programate, care nu este nici de jumatate de ora, nici de o ora, este exact durata discutiei unui proiect de lege in Parlament. Parlamentul ar fi putut lua o pauza, daca ar fi stiut de acest lucru.

Desi eu am avut confirmari si din afara Parlamentului, m-au sesizat telespectatorii care urmaresc transmisiunea in direct cu viu interes si, deplasindu-ma in birou, am constatat eu insumi ca transmisiunea a fost intrerupta. Din momentul in care aceasta intrerupere de transmisiune, din considerente tehnice, cum sustineti dumneavoastra, nu a fost anuntata abonatilor, este interpretabila sau susceptibila de sabotaj.

Pentru ca, eu inteleg, regulile in vigoare obliga orice operator sa instiinteze abonatii asupra oricaror intreruperi in procesul de transmisie, mai ales a unor activitati ale Parlamentului in direct. Care au fost actiunile dumneavoastra, in consecinta, si a organului pe care il conduceti, raportate la acest caz?

Domnul Ion Mihailo:

Inca o data as vrea sa facem distinctia dintre operatorul de cablu si operatorul MMDS. Prin cablu a mers absolut fara nici o intrerupere. MMDS este un sistem de mici emitatoare care nu pot fi... Ele, de obicei, sint instalate in centrul Chisinaului, unde nu sint cladiri mari. Si inca o data zic ca sint 2 000 de abonati.

In sistemul MMDS a fost dat subtitlu cu scuzele de rigoare, ca pentru o perioada, eu am aici extrasul din jurnalul Intreprinderii de Stat de Radiocomunicatii. Fiindca eu imediat am reactionat atunci. Si am si scrisoarea Intreprinderii de Stat. Va asigur ca n-a fost ceva special. A fost o simpla coincidenta, probabil.

Domnul Vlad Cubreacov:

Stimate domnule Mihailo,

Eu as putea intelege aceste lucruri daca dumneavoastra m-ati minti, pur si simplu. Eu am privit transmisiunea aceasta in direct si nu au fost nici un fel de anunturi subtritate. Am avut un ecran absolut negru si transmisiunea perfect intrerupta. Nici dupa reluarea transmisiei, cind s-a trecut la un alt subiect de pe ordinea de zi, nici un fel de precizari nu au fost facute.

Si nu conteaza numarul de 2000 de abonati. Chiar daca ar fi fost 10 abonati, cazul pare unul grav, inadmisibil. Si cred ca dumneavoastra ar fi trebuit sa actionati in consecinta. Nu exista nici o proba si eu va confirm acest lucru al faptului ca operatorul, prin cablu, prin acest sistem MMDS, ar fi anuntat abonatii asupra intreruperii care s-a produs. De aceea, am formulat acuzatia de sabotaj prin mijloace tehnice a acestei transmisiuni in direct din sedinta plenara a Parlamentului.

Domnul Ion Mihailo:

Considerati ca eu mint, dar eu dispun de documente.

Domnul Vlad Cubreacov:

Dumneavoastra ati vazut aceste subtitluri, acest anunt? Puteti confirma?

Domnul Ion Mihailo:

Consiliul Coordonator primeste semnalul de la cablu, si nu de la MMDS. Si, evident, la cablu nu a fost un asemenea anunt. Fiindca, inca o data zic, sint doua sisteme diferite.

Domnul Vlad Cubreacov:

Dar atunci, cum s-au transmis aceste anunturi subtitrate doar pentru acei din sistemul MMDS? Pentru ca transmisiunea este aceeasi.

Domnul Ion Mihailo:

Domnule Cubreacov,

Nu este. Este o procedura pur tehnica, sincer va spun, ca sa nu retin atentia tuturor deputatilor, dupa accea va explic.

Domnul Vlad Cubreacov:

Eu va multumesc si ma bucur ca ati confirmat aceasta intrerupere care, sper, nu va recidiva, nu se va repeta.

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc.

In continuare. Microfonul nr.5.

Domnul Vlad Cubreacov:

Eu am doua intrebari. Prima este adresata Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Educatiei, Tineretului si Sportului, Comisiei Superioare de Atestare si Oficiului de Stat Migratiune pentru raspuns coordonat. Intrebarea vizeaza un cetatean strain cu activitati in Republica Moldova, este vorba de Octavian Pop, Alias Olivian Pop Bindiu, fost preot capelan al Centrului de Reeducare din Gaiesti, judetul Dimbovita, care se autointituleaza preot si ierarh al unei biserici cu activitati secrete in Ucraina, Republica Moldova si Romania.

Potrivit unor recente materiale de presa, acest cetatean Octavian Pop ar fi desfasurat, incepind cu anul 2000 sau 2001, activitati didactice in Republica Moldova si ar fi obtinut in anul 2001 titlul de doctor in drept al Academiei de Politie din Chisinau din Republica Moldova.

Solicit onoratelor instante, autoritati ale statului informatii privind urmatoarele aspecte: cind si-a luat doctoratul respectivul cetatean? Care a fost componenta nominala a Comisiei pentru sustinerea tezei de doctor in drept la Academia de Politie din Chisinau? Solicit, de asemenea, copii ale actelor de conferire a acestui titlu academic, precum si informatii privind functiile si posturile detinute de acesta. Data in care a intrat in functie si eventual data in care a iesit din functie. Intreaga perioada a angajarii. Informatie cu privire la dreptul de munca in Republica Moldova, dreptul de sedere si veniturile cumulate, obtinute in toata perioada relatiei sale cu Academia de Politie din Chisinau.

A doua interpelare este adresata Primariei municipiului Chisinau, reprezentantului Aparatului Guvernului in municipiul Chisinau si Procuraturii Generale. Este vorba despre activitati ilegale de constructie care se produc in municipiul Chisinau in sectorul Ciocana, este vorba de constructia unui bloc locativ in parcul “Padure”. Aceasta este denumirea speciala, este un parc silvic, parcul “Padure” Riscani din strada Mihail Sadoveanu nr.1.

Conform legislatiei in vigoare, este categoric interzisa constructia oricaror obiective capitale in spatiile verzi, cum sint si parcurile, inclusiv parcurile silvice. Aceste interdictii dateaza din septembrie 2004. Cu toate acestea, domnul Primar general interimar Vasile Ursu si alti functionari din Primaria municipiului Chisinau, fara orice consultare sau coordonare a autoritatilor locale, in special, a preturii sectorului Ciocana, au autorizat constructia unui obiectiv pe terenul cu codul cadastral 0100424077 de pe adresa, pe care am indicat-o, strada Mihail Sadoveanu nr.1.

De asemenea, sesizez un alt caz al firmei “Porj Servis”, care continuie constructia unui bloc locativ pe terenul sportiv din strada Ginta Latina 19/1 fara proiect, cu aprobarile necesare, fara avize si coordonari solicitate de cadrul legislativ in vigoare.

Precizez ca in primul caz, al constructiei blocului locativ din parcul silvic Riscani din strada Mihail Sadoveanu, este vorba de Intreprinderea Individuala “Marian Constantin”, care a obtinut aceste autorizatii ilegal.

Sesizez Procuratura Generala, careia ii cer sa verifice legalitatea acestor autorizatii si aprobari eliberate de Primarul general interimar domnul Ursu si de ceilalti angajati ai Primariei, si actiuni, in consecinta, conform legislatiei.

Multumesc.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

Doamna Valentina Serpul:

Multumesc, doamna presedinte al sedintei.

Adresez interpelarea domnului Procuror General Valeriu Balaban. Recent, am fost sesizata de un grup de pensionari din satul Olanesti, Stefan Voda care sustin ca au fost deposedati de cota valorica prin actiunile abuzive ale conducatorului cooperativei in care s-au asociat. Acest caz a fost examinat in instanta de judecata, a obtinut cistig de cauza, dar din 2002 nu s-a reusit sa se execute hotarirea judecatoreasca in acest caz.

Pentru alte detalii anexez la interpelare setul de acte. Solicit domnului Procuror General sa dispuna examinarea cazului invocat in vederea identificarii modalitatilor legale de aparare a drepturilor petitionarilor. Despre masurile intreprinse, rog sa fiu informata in scris.

Multumesc.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Adresez prima mea interpelare Guvernului, urmind sa-mi raspunda Primul ministru, de asemenea, Ministerul Justitiei si Consiliul Superior al Magistraturii.

Reprezentantii societatii civile au efectuat studii si analize asupra sistemului nostru juridic si au stabilit ca mecanismul de finantare a justitiei se efectueaza cu incalcarea grava a normelor juridice. Desi independenta justitiei este consfintita de Constitutie si de legea ce stabileste statutul judecatorilor, Guvernul substituie notiunile, subintelegind prin justitie un minister concret si nu instantele de judecata.

In acest fel, finantarea judecatoriilor are loc printr-un mecanism fara legatura cu justitia. Nu ne putem astepta la independenta justitiei cind Guvernul hotaraste cele mai marunte probleme, inclusiv cite femei de serviciu, fochisti, soferi trebuie sa aiba judecatoriile pentru activitate eficienta.

In 1995, a fost adoptata legea ce reglementeaza finantarea judecatoriilor. Schema descrisa pare fantastica, ea este urmatoarea: primele instante trebuie sa-si calculeze ele in sine devizul pe anul urmator, apoi sa-si expedieze bugetele Curtii de Apel, interesate ca primele sa functioneze bine, fapt ce le determina sa le expedieze, conform legii, din nou, Curtii Supreme de Justitie, care analizeaza continutul documentelor si le expedieza Parlamentului.

Parlamentul, daca apreciaza ca suma ceruta nu poate fi oferita, trimite sesizarea in Curtea Suprema de Justitie pentru reducerea ei. Daca instanta judecatoreasca suprema considera ca suma nu poate fi schimbata, suma ramine neschimbata. Apoi Curtea Suprema de Justitie informeaza Guvernul despre bugetul aprobat, ca acesta s-o includa in proiectul bugetului de stat.

Altfel spus, conform legii, Curtea Suprema de Justitie nici nu trebuie sa fie interesata de opinia Guvernului. Daca schema ar fi functionat pentru anul 2006, justitiei i s-ar fi alocat nu 38 de milioane, ci 150-200 milioane de lei.

Urmare acestei descrieri a situatiei, adresez urmatoarea intrebare tuturor celor trei destinatari. De ce se procedeaza astfel? Si de ce functionarii de la Guvern cit sa dea justitiei pentru a o tine in friu si sub control in defavoarea independentei acesteia si a oamenilor? De ce se incalca atit de grav si sistematic legea, fapt cu un efect grav asupra independentei justitiei? Astept raspuns de la tribuna Parlamentului. Si anexez interpelarii o copie de pe articolul din presa despre studiul efectuat de expertii de la IDIJ “Viitorul”. Copie pe care o transmit directiei noastre de specialitate din Parlament.

Adresez a doua interpelare Primului ministru Vasile Tarlev. Prin propria interpelare, IDE 64 wp. nr. 75 din 22 martie 2006 referitor la incalcarea grosolana a Regulamentului general de urbanism, aprobat prin Hotarirea de Guvern nr.5 din
5 ianuarie 1998 il informam pe domnul Tarlev ca in orasul Rezina, in mijlocul strazii centrale s-a construit un magazin proprietate privata in spatiul cuprins intre liniile rosii ale strazii 27 August.

Punctul 77 din Regulament stipuleaza: “Prin linia rosie se subintelege linia conventionala inviolabila, care delimiteaza terenurile construite destinate constructiei in proprietate publica sau privata de terenurile publice existente si rezervate strazilor si altor comunicatii de transport.”

Este clar ca in spatiul cuprins intre liniile rosii este strict interzisa orice constructie. Asupra acestui fapt era atentionat directorul general al Institutului National “Urban Proiect” prin scrisoarea nr.02237 din 9 august 2005.

Mai mult. Magazinul e amplasat peste cablul subteran de iluminare a strazii si a retelei de telefonie. S-a comis o incalcare grava ce trebuia reparata urgent, ceea ce si asteptam. Am ramas, insa, nedumerita de raspunsul domnului Semenovcher, directorul general al Agentiei pentru Dezvoltare Regionala, care indreptateste cu o inversunare nemaivazuta ciudateniile de la Rezina.

Exemplific. Domnia sa ma informeaza ca reconstructia statiei de pasageri si spatiul comercial nu pot fi considerate ilegale, fiind autorizate prin documente. Orice rezinean, oricit de speriat ar fi de conducerea locala cu umbrela grosolana in Parlament, poate afirma ca, pina la constructia magazinului, nu a existat nici o statie de pasageri, nici un spatiu comercial, nici o simpla banca de odihna, deoarece oprirea, termen incorect citat aici, e statia terminus a transportului urban si necesita constructia umbrelei. Si daca statia nu exista, de unde afirma Semenovcher ca fosta statie de pasageri era intr-o stare deplorabila? Ce consilieri si specialisti scriu minciuni in raspunsuri date deputatului?

Examinarea formala, neserioasa, ca sa nu spun mai mult, a cazului de catre agentie e sfidatoare. Locuitorii de la Rezina asteapta suprematia legii, nu incalcarea ei protejata de sus.

De aceea, solicit inca o data Premierului Tarlev sa dispuna examinarea cauzei cu antrenarea specialistilor nepolitizati din sfera urbanismului, apoi sa-mi comunice, conform legii, rezultatele si masurile intreprinse, cu anexarea, totodata, a copiilor de pe certificatul de urbanism, de pe proiectul de executare, de pe autorizatia de construire si de pe procesul-verbal de receptie finala, precum si actul de inregistrare la OCT a magazinului. Astept la interpelare raspuns in scris.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

Domnul Vladimir Filat:

Va multumesc, doamna presedinte.

Eu am sa compensez un pic din timp. Problema pe care vreau s-o invoc este o problema, cred, care deranjeaza toata lumea. Si aceasta problema se refera la starea drumurilor in Republica Moldova si adresez interpelarea ministrului transporturilor domnului Gagauz, in speranta ca dinsul merge si cu automobilul, nu numai cu trenul, ca pentru saptamina viitoare, in plenul Parlamentului, sa vina cu o informatie foarte ampla asupra utilizarii fondului rutier si a planului de actiuni vizavi de repararea drumurilor.

Si, in general, ce are in vedere Guvernul prin ideea lansata de Presedintele tarii “Drumurile Republicii Moldova”? Noi incepem sa le implementam sau nu? Deci, eu reiterez: pentru saptamina viitoare domnul ministru sa vina cu o informatie foarte ampla asupra utilizarii pina in prezent a fondului rutier, asupra planului de actiuni pina la sfirsitul anului si asupra utilizarii banilor in acelasi context.

Va multumesc.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

Doamna Angela Arama:

Prima interpelare o adresez domnului Vladimir Molojen, ministru al dezvoltarii informationale. Solicit o explicatie in vederea utilizarii unui trucaj fotografic, aplicat pe buletinele de vot, eliberate de acest Minister al Dezvoltarii Informationale. Am fost sesizata de locuitorii orasului Soroca si confirm veridicitatea pretentiilor acestora, pentru ca am fost si am vazut cetatea acolo unde este, ca reprezentarea cetatii Soroca, in calitatea ei de piesa a patrimoniului national, monument istoric de importanta incontestabila, pe versoul buletinului de identitate este, de fapt, un trucaj fotografic.

In afara de turnul portii, cetatea in cauza mai are inca patru turnuri. In poza cetatea este reprezentata in asa fel incit are cu un turn mai mult, un turn in plus. Exista suspiciunea ca s-a recurs la acest colaj fotografic fals pentru a se eschiva de la remunerarea autorului fotografiei adevarate, conform legislatiei privind drepturile de autor. Astept explicatiile in termenul prevazut de lege.

Si a doua interpelare. Profit de faptul ca domnul Mihailo este aici si sper ca voi avea un raspuns rapid. Este vorba din nou de incalcarea legislatiei, de aceasta data nu numai a legii actuale a audiovizualului, dar si a Constitutiei Republicii Moldova de catre unele radiodifuzoare din Republica Moldova. In mod special, ma refer la postul de radio “Russkoe radio”, care isi permit sa incalce flagrant articolele 16 si 32 din Constitutia Republicii Moldova, precum si articolul 3 din Legea audiovizualului, in care se spune ca toti cetatenii Republicii Moldova, deci, ma refer la stipularea din Constitutie: “Toti cetatenii Republicii Moldova sint egali in fata legii si a autoritatilor publice, fara deosebire de rasa, nationalitate, origine etnica...”.

Deci, radiodifuzorul mentionat incalca flagrant aceste articole prin difuzarea unui spot publicitar, care promoveaza un produs comercial, recurgind clar la procedeul de discriminare a cetatenilor pe criteriul de origine etnica. Si, in mod special, dupa parerea mea si a celor care m-au sesizat, m-au sensibilizat, este vorba de incalcarea drepturilor celor de etnie romana sau moldoveneasca.

O sa exemplific doar prin inceputul textual al acestui spot publicitar: “Ион – тракторист, он пьет обычное пиво, а Славик – правильный парень, он пьет самое продвинутое пиво» s.a.m.d. Deci, eu consider ca acest spot publicitar incalca grav drepturile cetatenilor din Republica Moldova, iar radiodifuzorul “Russkoe radio” trebuie sanctionat conform legislatiei si sper ca domnul Mihailo o sa-mi prezinte in ce mod a reactionat la aceasta interpelare intr-un timp util.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

Domnul Ion Varta:

Voi insista sa raminem in acelasi spatiu georgafic. Este vorba, in interpelarea pe care o adresez domnului Prim-ministru Vasile Tarlev, despre acelasi oras Soroca. Mai precis despre statia de epurare a apei reziduale care deservea pe timpuri aceasta localitate si care este amplasata pe malul sting al fluviului Nistru, in preajma localitatii Tichinovka, Ucraina la o distanta de 6 km de fluviu. In prezent, aceasta statie este defectata si din aceasta cauza toate apele reziduale se scurg in riul Nistru.

De altfel, toate orasele situate pe ambele maluri ale fluviului Nistru nu dispun, la ora actuala, de statii de epurare a apelor reziduale. De aceea, situatia este una absolut catastrofala. Amintesc, in acest context: orasul Ribnita are in jurul a 40 de mii de locuitori, Soroca – de asemenea. Movilau, Otaci, Rezina – in jurul a
22–30 de mii. Deci, prin urmare, situatia este una grava.

S-au intreprins eforturi pentru a redresa situatia. Pina in prezent, insa, carul a ramas acolo unde l-au prins anii tranzitiei. Si in aceasta ordine de idei, adresez domnului Prim-ministru urmatoarele intrebari: care sint intentiile si planurile concrete ale Guvernului pentru a solutiona aceasta grava problema cu consecinte negative pentru echilibrul ecologic din aceasta regiune, care sint termenele calendaristice pe care si le propune Executivul pentru solutionarea acestei grave probleme?

Si a doua interpelare o adresez domnului Presedinte al Academiei de Stiinte a Moldovei domnului Gheorghe Duca in legatura cu abaterile grave care s-au produs in ultimul timp in cadrul Institutului de Istorie al Academiei de Stiinte al Moldovei. Noua administratie a acestei institutii, din pacate, a incalcat in mod flagrant stipularile statutului, rectificat, redactat si in mod asa absolut incorect a format o noua componenta a consiliului stiintific din persoane care in prezent nu sint angajati ai institutului, nu au fost promovate in functiile pe care abia intentioneaza sa le promoveze noua conducere.

Persoane care trezesc dubii, trezesc mari rezerve din partea colectivului acestei institutii, care nu cadreaza cu rigorile stiintifice, care nu au rezultate performante in domeniul cercetarii. Deci, s-au produs grave incalcari in procesul constituirii unei noi componente a acestui consiliu stiintific si ii adresez domnului Gheorghe Duca, Presedintele Academiei, intrebarea: ce intentioneaza domnia sa sa intreprinda pentru a redresa situatia creata in cadrul acestei institutii academice, in urma abuzurilor la care s-a dedat noua administratie?

Multumesc.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

Domnul Stefan Secareanu:

Multumesc, doamna Presedinte.

Am doua intrebari catre ministrul educatiei, tineretului si sportului domnul Tvircun, la care cer ca raspunsul sa fie prezentat in sedinta urmatoare a Parlamentului. Prima intrebare este: care este mecanismul de modificare a denumirilor institutiilor de invatamint in tara noastra? In acest context, il rog pe domnul ministru sa prezinte explicatiile, care a fost motivatia schimbarii recente a denumirii Liceului roman-francez “Gheorghe Asachi” in Liceul moldo-francez “Gheorghe Asachi”? As vrea sa cunosc daca la baza acestei actiuni, pe drept provocatoare si paguboase pentru stabilitatea interna a tarii, au stat si cererile parintilor si elevilor acestei institutii?

Or, opinia acestora a fost ignorata cu desavirsire de catre minister, astfel, incalcindu-se grav drepturile constitutionale ale parintilor si elevilor de la Liceul “Gheorghe Asachi”, iar autorii acestei actiuni si acei care stau in spatele lor, introducind cu premeditare o stare de tensiune in societate.

Si a doua intrebare in acelasi context. As vrea sa mentionez ca am fost informat, in calitatea mea de deputat, ca Ministerul Educatiei, Tineretului si Sportului ar fi elaborat un nou model de acte de absolvire a institutiilor de invatamint preuniversitar, in care in locul cursului “limba romana” ar figura cel de “limba moldoveneasca”. As vrea sa aflu de la domnul ministru al educatiei, tineretului si sportului daca acest lucru este adevarat. Daca au fost operate asemenea modificari, as vrea sa stiu de ce. Care au fost rationamentele si care a fost scopul acestor modificari?

Va multumesc.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

Domnul Veaceslav Untila:

Am o interpelare catre conducatorul Biroului National de Statistica, domnul Vitalie Valcov si catre ministrul economiei si comertului, domnul Valeriu Lazar. Pe data de 3 martie 2006 am participat la emisiunea “Arena”, difuzata in direct pe postul de televiziune “Moldova – 1”, in cadrul careia am afirmat cu referire la statistica de care uzeaza factorii de decizie din Republica Moldova, ca soldul balantei comerciale externe al Republicii Moldova a depasit in premiera in 2005 cifra de 1 miliard dolari americani. Este o cifra care ar trebui sa ne ingrijoreze pe toti.

Mare mi-a fost, insa, mirarea, cind colegul meu, deputatul comunist Vladimir Turcan, m-a contrazis si mi-a spus ca aceasta cifra nu este adevarata. Sa insemne aceasta ca in Republica Moldova exista doua statistici? Una pentru comunisti si alta pentru restul tarii? Cine totusi minte? Structurile Guvernului sau deputatii comunisti?

Solicit sa mi se ofere o informatie detaliata despre soldul balantei comerciale externe in 2005. Evolutia lui in raport cu anii precedenti. Si tendintele care se profileaza pentru viitorul apropiat. Solicit raspunsul in Parlament la urmatoarea sedinta.

Va multumesc.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

Doamna Adriana Chiriac:

Adresez interpelarea Ministerului Economiei si Comertului si Agentiei Nationale pentru Reglementare in Energetica. Mai multe persoane, preponderent din mediul rural si nu numai, care folosesc gazele naturale pentru incalzirea locuintelor, sint indignate si nedumerite de calcularea platii pentru consumul de gaze naturale. Din moment ce tariful la gaze este in continua crestere, consumatorul final, de fapt, se ciocneste de o situatie absolut de neinteles. Si anume, pentru consumul a 30 metri cubi de gaze naturale se plateste un anumit tarif, iar volumul care depaseste aceasta limita este calculat cu un tarif mai mare.

In acest context, solicit Ministerului Economiei si Comertului si Agentiei Nationale pentru Reglementare in Energetica sa explice care este metodologia de formare a tarifului la gazele naturale. Care, de fapt, este tariful real, cel de pina la 30 de metri cubi sau cel care depaseste aceasta limita si cine, de fapt, beneficiaza de pe urma acestor calcule: Guvernul, “Moldovagaz” sau care, cine este beneficiarul?

De fapt, pe piata mondiala se practica un alt procedeu si anume: cu cit se consuma mai mult, cu atit se plateste mai putin. La noi este exact invers. Solicit raspuns la sedinta viitoare a Parlamentului.

Si o a doua adresare, este tot catre Ministerul Economiei si Comertului si anume, ii solicit o informatie cu privire la analiza pietei produselor petroliere din Republica Moldova. Situatia actuala, operatorii, perspective, tendinte si investitiile. Solicit informatia in scris.

Multumesc.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

Domnul Igor Klipii:

Recent, Ministerul Educatiei, Tineretului si Sportului a decis o interventie foarte dura in curriculumul scolar.

In acest context, il invit pe domnul ministru Tvircun in plenul sedintei Parlamentului pentru a da explicatii asupra acestor schimbari. Ar fi bine ca, inainte de aceasta, sa prezinte o informatie clara: analize, cercetari, care au stat la baza reducerii orelor pentru anumite discipline si transferul sau schimbarea statutului altora din obligatoriu in optional.

Si, in acelasi context, il rog tot pe domnul ministru sa pregateasca o explicatie referitoare la initiativa CEC-ului, pe care o considera foarte buna de a avea o actiune de informare in scolile, in liceele din municipiul Chisinau referitoare la educatia civica, care, intr-un fel, contrazice initiativa Ministerului Educatiei, Tineretului si Sportului care transfera sau, de fapt, blocheaza acest obiect, transferindu-l din obligatoriu... schimbindu-i statutul, din obligatoriu in optional.

Multumesc.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

Domnul Vlad Cubreacov:

Da, multumesc.

Doamna presedinte,

Stimati colegi,

In acelasi context, pentru ca inteleg, cind s-a solicitat un raspuns la tribuna centrala a Parlamentului, as completa interpelarea colegului nostru cu urmatoarele. Cum cadreaza aceste decizii cu recentele documente ale Adunarii Parlamentare ale Consiliului Europei, rezolutia si recomandarea cu privire la predarea limbii materne in scolile publice.

Este un aspect important, pentru ca Consiliul Europei tocmai recomanda marirea numarului de ore la limba si literatura materna si consolidarea invatamintului in limbile fiecarui dintre statele membre ale Consiliului Europei in scolile cu alta limba de predare decit limba minoritatilor.

Multumesc.

Doamna Maria Postoico:

Da, va multumim.

Domnilor deputati,

Vreau sa va aduc la cunostinta ca pe data de 3 mai si-a sarbatorit ziua de nastere colegul nostru, domnul Gheorghe Popa, cu o data remarcabila. Felicitarile noastre. (Aplauze.) Ii dorim multa sanatate, succese si la multi ani!

La tribuna centrala se invita pentru declaratie domnul Oleg Serebrian.

Va rog.

Domnul Oleg Serebrian:

Va multumesc, doamna presedinte.

Stimati colegi,

Permiteti-mi, sa dau citire proiectului declaratiei la care au lucrat reprezentanti a 5 grupuri politice: “Alianta «Moldova Noastra»”, Partidul Popular Crestin Democrat, Partidul Democrat, Partidul Social-Liberal si Partidul Democratiei Sociale, Declaratie cu ocazia “Zilei Europei”, e proiect.

In spiritul obiectivului strategic de integrare europeana, Parlamentul Republicii Moldova se alatura festivitatilor consacrate “Zilei Europei”, celebrate pe continentul european, accentuind astfel apartenenta Republicii Moldova la marea familie europeana si sustinind continuarea procesului de unificare europeana.

Fiind un prilej de omagiere a eforturilor de edificare a Europei unite, ziua de
9 mai, zi nascuta ca urmare a dezastrelor razboiului al doilea mondial, are in acest an pentru tara noastra, cu un destin istoric dramatic, o semnificatie deosebita.

O data cu aderarea Romaniei la Uniunea Europeana la 1 ianuarie 2007, Republica Moldova va deveni vecina directa a Uniunii Europene, ocazie prin care ne confirmam atasamentul ferm pentru instaurarea unei paci durabile, a stabilitatii si prosperitatii in vecinatatea uniunii extinse.

Anul curent este si unul decisiv pentru implementarea Planului de actiuni “Uniunea Europeana – Republica Moldova”, semnat la 22 februarie 2005, de al carui succes depinde reafirmarea aspiratiei noastre de revenire in familia europeana.

Pornind de la Declaratia Parlamentului Republicii Moldova cu privire la parteneriatul politic pentru realizarea obiectivelor integrarii europene din
24 martie 2005 si constatind eforturile conjugate interne si externe pentru aplicarea efectiva a scopurilor enuntate in acest document important, ne reiteram angajamentul hotarit pentru sustinerea procesului de armonizare a legislatiei nationale la normele europene in vederea continuarii reformelor institutionale si economice.

Noi salutam sprijinul politic, moral si economic din partea Uniunii Europene pentru Republica Moldova, in mod special, instituirea misiunii Uniunii Europene de asistenta la frontiera moldo-ucraineana si deschiderea delegatiei permanente a Comisiei europene la Chisinau, precum si incurajarea transformarilor sectoriale in tara noastra si ne reconfirmam dorinta si vointa de extindere a cooperarii dintre Uniunea Europeana si Republica Moldova.

Totodata, Parlamentul saluta initiativa de anulare a vizelor pentru cetatenii tarilor Uniunii Europene ca o actiune ce ar putea conduce la simplificarea regimului de vize pentru cetatenii Republicii Moldova.

Parlamentul Republicii Moldova, in afirmarea solidaritatii europene, indeamna cetatenii, autoritatile publice centrale si locale, partide politice, organizatii neguvernamentale, mass-media, institutii de invatamint sa raspunda invitatiei de a sarbatori la 9 mai “Ziua Europei”, reconfirmind astfel sprijinul ferm al societatii fata de obiectivul major al integrarii europene.

Stimati colegi,

Eu sper foarte mult ca aceasta declaratie va fi sustinuta nu doar de reprezentantii acelor grupuri politice care au lucrat la elaborarea acestui document. Dupa cum vedeti, este unul cit se poate de echilibrat. In spiritul aceea ce spunem noi ca dorim sa integram Republica Moldova in structurile europene, fac apel catre reprezentantii majoritatii comuniste, de asemenea, sa sustina aceasta declaratie.

Cred ca aceasta prima Declaratie de sarbatorire a “Zilei Europei”, intr-un an important pentru noi pe calea integrarii noastre in Uniunea Europeana, tot vorbind despre implementarea planului de actiuni, va fi un semnal cit se poate de pozitiv, apreciat atit in tara, cit si in Uniunea Europeana, la Bruxelles.

Va multumesc foarte mult.

Stimata doamna presedinte,

Rog, daca e posibil, sa puneti la vot.

Doamna Maria Postoico:

S-a luat act, fiindca este declaratie.

Pe parcursul sedintei a cerut timp pentru declaratie si domnul Dumitru Prijmireanu.

Va rog, la tribuna centrala.

Domnul Dumitru Prijmireanu:

Stimati colegi,

Conform regulamentului, eu am depus solicitarea in scris.

Doamna Maria Postoico:

Este in scris.

Domnul Dumitru Prijmireanu:

Asa ca imi permiteti sa dau citire Declaratiei Fractiunii Partidului Comunistilor in numar de 56 de deputati, in legatura cu “Ziua Europei”. La 9 mai se marcheaza “Ziua Europei”, sarbatoare a pacii si solidaritatii pe continentul nostru. Aceasta zi este marcata in mod destoinic si in Republica Moldova, parte inalienabila a civilizatiei europene din cele mai vechi timpuri si pina in ziua de astazi.

Noi, deputatii in Parlamentul Republicii Moldova, ca si toti cetatenii tarii, marcam aceasta zi intr-un loc destoinic al Republicii Moldova in familia unita a natiunilor europene, cu speranta in construirea cu succes a unei tari democratice noi, pe baza standardelor europene de libertate, echitate si bunastare, pe baza garantiilor sociale de nivel european.

Avem deplina certitudine ca anume cursul spre integrarea europeana, promovat cu insistenta de Republica Moldova, ne va ajuta sa facem fata tuturor greutatilor inerente perioadei de statornicire a statalitatii de consolidare a suveranitatii si independentei, va contribui la restabilirea pe cale pasnica a integrarii teritoriale a tarii noastre.

In aceasta luminoasa zi, cind intreaga omenire marcheaza si ziua marii victorii asupra fascismului, ne inchinam in fata faptelor de eroism, savirsite de buneii si tatii nostri, care au salvat Europa de urgia fascismului, in fata eroismului si perseverentei tuturor participantilor la coalitia antihitlerista, care au pus bazele unirii popoarelor continentului european in jurul valorilor comune ale civilizatiei noastre.

Aceasta memorie si aceste idealuri sint mereu cu noi.

Va multumesc pentru atentie. (Aplauze.)

Doamna Maria Postoico:

S-a luat act. Urmatoarea sedinta a Parlamentului va avea loc pe data de
11 mai, la ora 10.00. Sedinta o declar inchisa.

Va multumesc.

Sedinta s-a incheiat la ora 14.00.

Stenograma a fost pregatita spre publicare
in Directia documentare parlamentara a
Aparatului Parlamentului.