DEZBATERI  PARLAMENTARE

Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XVI-a

SESIUNEA a VI-a ORDINARA – OCTOMBRIE 2007

Sedinta din ziua de 11 octombrie 2007

(STENOGRAMA)

SUMAR

1. Declararea sedintei ca fiind deliberativa.

2. Dezbateri asupra ordinii de zi, adoptarea ei.

3. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.2400 pentru modificarea si completarea Legii metrologiei nr.647-XIII din 17 noiembrie 1995 (art.1¹, 1², 3 s.a.).

4. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.2970 pentru completarea Legii nr.162-XVI din 22 iulie 2005 cu privire la statutul militarilor (art.16, alin. (1)).

5. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.3109 pentru modificarea si completarea unor acte legislative (Legea cu privire la antreprenoriat si intreprinderi – art.36; Legea cu privire la Banca Nationala a Moldovei; Legea privind sistemul bugetar si procesul bugetar s.a.).

6. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.2890 cu privire la modificarea si completarea Codului penal al Republicii Moldova (art.21, 205, 206, 208¹ ).

7. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.1826 pentru modificarea si completarea unor acte legislative (Legea cu privire la Guvern – art.4; Legea cu privire la politie – art.19 s.a.).

8. Intrebari.

 

Sedinta incepe la ora 10.00.

Lucrarile sint conduse de domnul Marian LUPU, Presedintele Parlamentului, asistat de doamna Maria Postoico si domnul Iurie Rosca, vicepresedinti ai Parlamentului.

 

Domnul Maxim Ganaciuc – director general adjunct al Aparatului
                                                               Parlamentului:

Doamnelor si domnilor deputati,

Buna dimineata.

Va anunt ca la lucrarile sedintei de astazi a Parlamentului, din totalul celor 101 de deputati, si-au inregistrat prezenta 96 de deputati. Nu s-au inregistrat deputatii: Igor Klipii, Oleg Serebrian – la cerere; Dmitri Todoroglo, Angela Leahu.

 

Domnul  Marian Lupu:

Multumesc.

Stimati colegi,

Buna dimineata.

Sedinta este deliberativa. Rog sa onoram Drapelul de Stat. (Se onoreaza Drapelul de Stat.)

Multumesc.

Stimati colegi,

Referitor la ordinea de zi a sedintei de astazi si la cea a sedintei de miine,
12 octombrie. Mai intii de toate, vreau sa propun atentiei dumneavoastra suplimentul care v-a fost distribuit, un supliment intocmit la propunerea comisiilor permanente, un supliment cu proiecte de legi pentru sedinta de astazi si, in special, pentru cea de miine. In temeiul articolului 46 alineatul (3) din Regulamentul Parlamentului, vreau sa propun plenului Parlamentului aprobarea acestui supliment. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Alte propuneri privind ordinea de zi?

Microfonul nr.3.

 

Domnul  Nicolae Bondarciuc:

Eu propun ca Legea nr.2086 s-o discutam miine.

 

Domnul  Marian Lupu:

Deci, comisia roaga transferul proiectului de Lege nr.2086 pentru sedinta de miine. De acord. Am luat act.

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Leonid Bujor:

Domnule Presedinte,

Rog sa ma inscrieti pentru luare de cuvint la proiectul nr.1826, inregistrat cu nr.1 in ordinea de zi, pentru a expune opinia fractiunii la acest subiect.

 

Domnul  Marian Lupu:

De acord.

Stimati colegi,

Presupun ca referitor la proiectul nr.1826, in ceea ce priveste continutul, vor fi dezbateri controversate, pe care motiv propun ca toti acei care doresc sa isi expuna pozitia lor proprie de vedere sau pozitiile fractiunilor sa se inscrie pe lista solicitantilor pentru luarile de cuvint inaintea exercitiului de vot, in modul in care, pe durata dezbaterilor, sa raminem mai mult axati pe intrebari – raspunsuri la nivel de Guvern, la nivel de comisie, iar expunerile de pozitii sa fie facute in cadrul acestor luari de cuvint, deci, va incurajez.

Microfonul nr.5.

 

 

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

Rog sa ma inscrieti pentru luare de cuvint la proiectul nr.1826 cu nr.1.

 

Domnul  Marian Lupu:

De acord.

Microfonul nr.3.

 

Domnul  Vladimir Turcan: 

Multumesc, domnule Presedinte.

Din partea Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati se propune pentru ziua de miine, 12 octombrie, proiectul de Hotarire nr.3566 cu privire la numirea in functie de vicepresedinte al Colegiului Economic.

 

Domnul  Marian Lupu:

De fapt, Secretariatul imi spune ca acest proiect a fost inclus pe lista suplimentului pentru zilele de astazi si de miine.

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Cer scuze.

 

Domnul  Marian Lupu:

Si noi deja am si votat pentru aprobarea acesteia.

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Vladimir Filat:

Multumesc, domnule Presedinte. 

Tot la proiectul nr.1826, cu luare de cuvint.

 

Domnul  Marian Lupu:

De acord.

Microfonul nr.3.

 

Domnul  Vladimir Eremciuc:

Спасибо.

От имени фракции предлагаю снять с повестки дня под номером 5 законопроект 348.

 

Domnul  Marian Lupu:

De acord. Am notat acest lucru.

Multumesc.

Microfonul nr.4.

 

Doamna  Valentina Stratan:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule Presedinte,

De asemenea, la proiectul nr.1826, vreau sa ma inscrieti pentru luare de cuvint.

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul  Iurie Stoicov: 

Multumesc, domnule Presedinte.

Din numele Comisiei pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica, referitor la proiectul nr.1700, rog sa fie exclus din ordinea de zi a sedintei de miine.

 

Domnul  Marian Lupu:

Proiectul nr.1700.

Stimati colegi,

Acestea au fost propunerile.

Microfonul nr.2.

 

Domnul  Vadim Misin: 

Спасибо. Прошу вас записать меня для выступления по проекту 1826.

 

Domnul  Marian Lupu:

Da. Multumesc.

Stimati colegi,

Supun votului modificarile inaintate de catre deputati pentru ordinile de zi ale sedintelor de astazi si de miine, altele decit cele cu referinta la suplimentul pe care l-am votat. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Propunerile sint acceptate.

Stimati colegi care ati solicitat luari de cuvint,

Am inregistrat propunerile dumneavoastra si va fi oferit spatiul de timp pentru aceste luari de cuvint conform prevederilor Regulamentului Parlamentului.

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Dumitru Diacov:

Ca sa nu se intimple ca pe parcursul discutiilor nu se poate de inscris, va rog sa ma inscrieti si pe mine la proiectul nr.1826.

 

Domnul  Marian Lupu:

Este o solicitare pentru luare de cuvint si din partea doamnei Postoico.

 

Doamna  Maria Postoico:

Multumesc, domnule Presedinte.

Va rog sa ma inscrieti si pe mine la acest subiect.

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

Stimati colegi,

Ordinea de zi.

Proiectul de Lege nr.2400 pentru modificarea si completarea Legii metrologiei.

Prezinta Guvernul.

 

Domnul  Sergiu Baban – director general al Serviciului Standardizare si
                                                        Metrologie:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati deputati,

Onorata asistenta,

Se propune pentru examinare si aprobare in prima lectura proiectul de Lege pentru modificarea si completarea Legii metrologiei nr.647 din 17 noiembrie 1995. Elaborarea acestui proiect de lege a fost prevazut in programul legislativ pentru anii respectivi, precum si in Planul de actiuni “Republica Moldova–Uniunea Europeana”.

Scopul principal al acestui proiect de lege este armonizarea legislatiei Republicii Moldova cu cea internationala in domeniul metrologiei, in special, cu Legea Organizatiei Internationale de Metrologie Legala D1, editia 2004. As vrea sa mentionez din start ca conceptul legii existente nu s-a schimbat si ramine acelasi, cum ar fi: asigurarea legalitatii, exactitatii si uniformitatii masurarilor in Republica Moldova si stabileste bazele juridice ale metrologiei legale.

Aceasta va asigura, in primul rind, asigurarea increderii in masurarile efectuate in Republica Moldova, precum si participarea tarii noastre in procesul international de globalizare a masurarilor. Este de mentionat, ca in proiectul de lege propus sint mai multe completari decit modificari. Spre exemplu, pentru intelegerea univoca si adecvata a legii a fost completat cu articolul 1¹ ce tine de termenii de specialitate utilizati in lege. Deoarece, la momentul elaborarii legii anterioare, asemenea prevederi nu erau, acesti termeni au fost preluati din vocabularul international al termenilor de metrologie legala si din Legea Metrologiei internationale D1.

Proiectul de lege, propus pentru examinare si aprobare, a fost elaborat luindu-se in considerare si prevederile Legii nr.235 cu privire la principiile de baza de reglementare a activitatii de intreprinzator, asa-numita “ghilotina 2”. In acest sens, la articolul 1 este expusa mai explicit infrastructura nationala de metrologie existenta in tara, cu expunerea clara a functiilor si a atributiilor fiecarei entitati care activeaza in sistemul national de metrologie, cum este: autoritatea centrala de metrologie, care elaboreaza si promoveaza politica statului in acest domeniu, organismul national de metrologie cu functiile clare in metrologia legala si metrologia generala. La articolul 3 sint mentionate clar documentele normative in domeniul metrologiei.

In acelasi context, au fost expuse si unitatile de masura legale, etaloanele unitatilor de masura, clasificarea mijloacelor de masurare, cerintele impuse masurarilor etc. Sint expuse mai clar si prevederile ce tin de controlul metrologic legal in domeniile de interes public, articolul 11. Articolele 12, 13 si 14 prevad controlul metrologic legal al mijloacelor de masurare, al masurarilor si al produselor preambalate, ceea ce constituie un element nou in aceasta lege. Tot un element nou in lege este expus in articolul 15 ceea ce tine de obligatiile persoanelor fizice si juridice in domeniul metrologiei  legale. In scopul liberalizarii acestei activitati, in loc de autorizare, cum are loc in prezent, se propune inregistrarea agentilor economici inainte de a-si incepe desfasurarea activitatilor in domeniul metrologiei. 

La articolele 16, 17 si 18 sint stipulate prevederile pentru inspectorii de stat privind controlul si supravegherea metrologica, drepturile si responsabilitatile acestora. A fost introdus un capitol nou, 6¹ ce tine de transparenta informatiei metrologice in contextul excluderii unor posibile aspecte coruptionale. Articolul 31 “Responsabilitatile pentru incalcarea legii”. Si, in final, solicitam ca proiectul de lege propus sa fie aprobat in prima lectura.

Multumesc pentru atentie.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc, domnule director.

Stimati colegi,

Intrebari?

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Ion Gutu:

Domnule director general,

Noi, la sedinta comisiei am discutat si am sustinut, in principiu, acest proiect de lege. Este un document bine pregatit, dar apare o intrebare de metrologie si control in domeniul asigurarii cu resursele petroliere a economiei nationale. Cite persoane, citi specialisti in Republica Moldova sint ocupati in domeniul controlului benzinariilor, care sint peste 600 in tara noastra?           

 

Domnul  Sergiu Baban:

Multumesc.

Inspectoratul metrologic existent din cadrul Serviciului Standardizare si Metrologie este constituit in total din 11 persoane, pentru produsele petroliere la moment avem 4 persoane.

 

Domnul Ion Gutu:

Deci, cum considerati dumneavoastra: pentru a efectua un control sistematic in acest domeniu aceste 4 persoane, care, dupa cum am inteles, se afla unul la nord, altul la sud, doi in centru, sint capabili sa efectueze un control metrologic foarte strict in favoarea consumatorilor?

 

 

 

Domnul  Sergiu Baban:

In prezent, este clar ca acesti inspectori efectueaza controale selective, nu pot efectua controale totale, fiindca fizic este imposibil. Daca va fi o asa sarcina ca sa se efectueze controale totale cu marirea statelor de personal noi sintem gata sa fim de acord.

 

Domnul  Ion Gutu:

Eu cred ca dumneavoastra sinteti institutia care trebuie sa alarmati situatia si s-o inaintati in Guvernul Republicii Moldova si, daca este necesar, decizia Parlamentului. Fiindca in acest domeniu sint foarte multe fraude, acest domeniu trebuie verificat si controlat sistematic. Si aceste 4 persoane, eu va asigur ca absolut nu acopera acest domeniu.

Si eu, pur si simplu, ca deputat va rog sa inaintati aceasta propunere oficial in Guvern si, daca trebuie, sa fie inaintata si propunerea in Parlamentul Republicii Moldova.

 

Domnul  Sergiu Baban:

Va multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Doamna  Valentina Buliga:

Domnule Baban,

Pentru lectura a doua, la articolul 1.2 “Infrastructura nationala de metrologie”, dumneavoastra impreuna cu comisia sesizata in fond ar fi bine sa excludeti unele functii, care se dubleaza, privind colaborarea cu autoritatile publice in domeniul metrologiei.

Si, din cite cunosc, unul din domeniile de exercitare a controlului metrologic – sanatatea, la etapa plasarii pe piata a unor articole de masurare, cum ar fi: articolele de tehnica medicala, exista o procedura legala de examinare, printre care sint si aprobarile de model. Cred  ca, impreuna cu Ministerul Sanatatii si cu Agentia de Tehnica Medicala, trebuie sa vedeti ca sa se excluda aceste aprecieri, masurari, ca sa nu punem intr-o dubla ipostaza unele produse.

 

Domnul  Sergiu Baban:

Multumesc de intrebare.

Deci, intr-adevar, sanatatea este un domeniu de interes public si la articolul 11 este prevazut ca aceste masurari sa se supuna controlului metrologic legal. In contextul la ceea ce spuneti dumneavoastra, aparatele medicale cu destinatie de masurare... exista hotarirea Guvernului, aprobata chiar anul curent, in martie anul acesta a fost aprobata o hotarire de Guvern referitoare la reglementarea tehnica a acestor aparate medicale. Si a fost pusa sarcina ca Ministerul Sanatatii in comun cu Serviciul Standardizare si Metrologie si a fost elaborata lista aparatelor medicale cu destinatie metrologica, care au aspect metrologic si este o claritate in momentul de fata. Au fost anterior unele inexactitati, la momentul actual este claritate in acest aspect.

 

Doamna  Valentina Buliga:

Bine.

Va multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Alte intrebari? Nu sint.

Domnule Baban,

Va multumesc.

Rog comisia.

 

Domnul  Gheorghe Popa:

Mult stimate domnule Presedinte,

Stimati deputati,

Comisia pentru politica economica, buget si finante a examinat proiectul de Lege pentru modificarea si completarea Legii metrologiei, aprobat prin Hotarirea Guvernului nr.702  din 22 iunie 2007, si comunica urmatoarele. Proiectul a fost elaborat intru realizarea prevederilor Programului national de implementare a Planului de actiuni “Republica Moldova – Uniunea Europeana” si a prevederilor Hotaririi Guvernului nr.859 din 31 iunie 2006 cu privire la aprobarea Conceptiei infrastructurii calitatii in Republica Moldova.

Modificarile expuse in proiect au scopul de a asigura legalitatea, exactitatea si uniformitatii masurarilor in tara, de a mari credibilitatea fata de masurarile efectuate in Republica Moldova, ajustind, totodata, infrastructura metrologica nationala la cea europeana, pentru includerea tarii in procesul mondial de globalizare a masurarilor prin transpunerea in legislatia Republicii Moldova a cerintelor, directivelor europene, precum si a Legii metrologiei D1 din 2004 a Organizatiei Internationale a Metrologiei Legale.

Comisia mentioneaza ca modificarile propuse nu schimba conceptual legea in vigoare, ci doar o imbunatateste esential. Comisiile permanente si Directia juridica a Aparatului Parlamentului, in avizele lor, sustin, in principiu, proiectul mentionat. Unele propuneri si obiectii, expuse in avizele Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati, vor fi analizate mai amanuntit la examinarea proiectului in lectura a doua. Ma refer, in primul rind, la articolul 12 alineatul (5), la articolul 17 alineatul (1) litera f). De asemenea, articolul 31, care prevede raspunderea materiala a subiectilor pentru incalcarea cerintelor metrologiei.

Pornind de la cele expuse, Comisia pentru politica economica, buget si finante propune proiectul mentionat spre examinare si adoptare in Parlament in prima lectura.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc, domnule vicepresedinte al comisiei.

Intrebari? Nu sint.

Multumesc.

Stimati colegi,

In conditiile raportului comisiei de profil, supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.2400. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.2400 este aprobat.

Stimati colegi,

Comisia n-a propus lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.2970 pentru completarea Legii cu privire la statutul militarilor.

Prezinta Guvernul.

 

Domnul Andrei Somleanschi – viceministru al afacerilor interne,
                                                                       comandant al trupelor de carabinieri:

Domnule Presedinte al Parlamentului,

Mult stimati deputati,

Ministerul Afacerilor Interne, in asigurarea prevederilor actelor legislative si normative in vigoare, a elaborat prezentul proiect, care stipuleaza dreptul militarilor la asigurare cu: ratie alimentara, echipament si compensatie baneasca pentru ratia alimentara si pentru echipament.

Propunerea privind completarea alineatului (1) al articolului 16 din Legea nr.162 din 22 iulie 2005 cu privire la statutul militarilor cu cauza care specifica asigurarea cu ratie alimentara si echipament se efectueaza in conformitate cu normele stabilite de Guvern. Are scop de a crea baza legislativa pentru unele acte normative existente si va permite Guvernului sa elaboreze si sa adopte norme de echipament pentru fiecare departament militar, sarcina stabilita la articolul 3 din Decretul Presedintelui Republicii Moldova din 4 martie 2005.

Completarea propusa nu necesita cheltuieli suplimentare, ci dimpotriva, va contribui la inlaturarea lacunelor existente in actele legislative si normative la acest compartiment. Proiectul a fost sustinut fara propuneri si obiectii de catre ministerele si institutiile interesate. Rugam ca acest proiect sa fie sustinut in prima lectura.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc, domnule viceministru.

Intrebari? Nu sint.

Multumesc.

Rog comisia.

 

Domnul  Iurie Stoicov:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati deputati,

Onorata asistenta,

Comisia pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica a examinat proiectul de Lege pentru completarea Legii cu privire la statutul militarului, aprobat prin hotarirea Guvernului la 7 august curent. Proiectul de Lege, dupa cum s-a mentionat, a fost elaborat in scopul de a completa alineatul (1) din articolul 16 cu privire la statutul militarilor, care prevede asigurarea militarului din contul structurii militare cu ratie alimentara si echipament cu sintagma: “in conformitate cu normele stabilite de Guvern”. Comisiile parlamentare sustin adoptarea prezentei legi. In legatura cu cele expuse, Comisia propune adoptarea legii in prima lectura.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Intrebari pentru comisie? Nu sint.

Multumesc.

Stimati colegi,

Cine este pentru aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.2970, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.2970 este aprobat in prima lectura.

Proiectul de Lege nr.3109 pentru modificarea si completarea unor acte legislative.

Guvernul. 

 

Domnul  Mihail Pop – ministrul finantelor:

Domnule Presedinte,

Onorat Parlament,

De catre Parlament, la 22 decembrie 2006, a fost adoptata Legea nr.419 cu privire la datoria publica, garantiile de stat si recreditarea de stat. In scopul aducerii actelor legislative in concordanta cu legea mentionata, se propune prezentul proiect de Lege pentru modificarea si completarea unor acte legislative.

Pentru utilizarea in actele legislative a notiunilor noi din Legea nr.419-XVI din 22 decembrie 2006, este necesar ca in Legea nr.548-XIII din 21 iulie 1995 cu privire la Banca Nationala a Moldovei, in Legea institutiilor financiare nr.550-XIII din 21 iulie 1995, in Legea nr.847-XIII din 24 mai 1996 privind sistemul bugetar si procesul bugetar, in Codul fiscal nr.1163-XIII din 24 aprilie 1997, in Legea nr.1164-XIII din 24 aprilie 1997 pentru punerea in aplicare a titlurilor I si II ale Codului fiscal si in Codul Penal al Republicii Moldova nr.985-XV din 18 aprilie 2002 de a se substitui notiunea de “hirtii de valoare” cu notiunea “valori mobiliare” in cadrul respectiv.

Totodata, in Legea nr.199-XIV din 18 noiembrie 1998 cu privire la piata valorilor mobiliare va fi mentionata Legea cu privire la datoria publica,  garantiile de stat si recreditarea de stat nr.419 din decembrie 2006.

Luind in considerare faptul ca Legea nr.419 din decembrie 2002 prevede acordarea garantiilor de stat pentru imprumuturile interne si externe in scopul reglementarii relatiilor dintre intreprinderi, care au beneficiat de imprumuturi sub garantia statutului si Ministerului Finantelor, se propune de a introduce unele completari si modificari in Legea nr.845 din ianuarie 1992 cu privire la antreprenoriat si intreprinderi si in Legea insolvabilitatii nr.632 din noiembrie 2001. Concomitent, se propune de exclus din Legea nr.847 din mai 1996 articolul despre interzicerea acordarii garantiilor de stat la imprumuturi interne si externe. Relatind cele de mai sus, rog sa sustineti proiectul inaintat.

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc, domnule ministru.

Stimati colegi,

Intrebari?

Microfonul nr.5.

 

Domnul Ion Gutu:

Domnule ministru,

La sedinta comisiei am discutat acest proiect de lege. Dumneavoastra cunoasteti pozitia comisiei?

 

Domnul Mihail Pop:

O cunosc.

 

Domnul Ion Gutu:

Cunoasteti? Si comisia nu a sustinut aceasta propunere.

 

Domnul Mihail Pop:

Comisia a sustinut proiectul, cu exceptia acordarii de garantii.

 

Domnul Ion Gutu:

Da, aceasta e. Acordarii de garantii. Si dumneavoastra nu ne-ati convins acum ca... sau sinteti de acord cu decizia comisiei?

 

Domnul  Marian Lupu:

Din cite eu stiu, sint.

 

Domnul Mihail Pop:

Stimati deputati,

Articolele 27, 28 din Legea 419 reglementeaza foarte clar conditiile de acordare a garantiilor de stat. In primul rind, articolul 28 prevede  ca Parlamentul adopta Hotarirea privind acordarea garantiei de stat pe baza propunerilor si proiectelor inaintate de Guvern. Adica Guvernul studiaza oportunitatea acordarii imprumuturilor, garantiilor. La articolul 27 sint descrise conditiile in care pot fi acordate aceste garantii si, numai dupa ce Parlamentul adopta hotarirea de a acorda aceste garantii, ele intra in vigoare. In caz contrar, Guvernul, de sine statator, nu poate acorda aceste garantii.

 

 

Domnul Ion Gutu:

Tot la acest compartiment. De exemplu, daca Parlamentul va vota acest proiect de lege, rezulta ca fiecare, adica orice intreprindere de stat poate sa negocieze si sa primeasca un credit extern, pe urma sa primeasca garantia Guvernului.

 

Domnul Mihail Pop:

Nu este asa.

 

Domnul Ion Gutu:

Cum nu este asa?

 

Domnul Mihail Pop:

Nu este asa, fiindca statul nu garanteaza pentru obligatiunile intreprinderilor de stat. Intreprinderile de stat au fondatori si au Consiliul de conducere  al intreprinderii, care decide si banca sau agentul economic care acorda imprumutul, negociaza la direct obligatiunile partilor si atunci fiecare parte poarta de sine statator responsabilitatile si in acest caz statul nu are responsabilitati.

 

Domnul Ion Gutu:

Deci, o intreprindere de stat nu poate sa ia credit strain sa primeasca fara garantia Guvernului, noi cunoastem acest lucru.

 

Domnul Mihail Pop:

Nu este asa.

 

Domnul Ion Gutu:

Cum nu este asa?

 

Domnul Mihail Pop:

Intreprinderea de stat are statutul ei de care se conduce si este agent economic egal in drepturi cu agentul economic privat.

 

Domnul Ion Gutu:

Stimati colegi,

Eu cred ca prin aceasta modificare se deschide o cale concreta pentru ca unele structuri in Republica Moldova, structuri de stat care negociaza niste credite externe dubioase, sa primeasca foarte liber garantia Guvernului, care... eu cred ca si fractiunea majoritara cum a votat, o sa voteze si inainte.

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.3. Poate o explicatie?

 

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Mihail Ivanovici,

Am o propunere, sa spuneti: astazi, statul a dat garantiile? Care este suma si care suma este deja activata? Statul sa se achite, a dat garantiile pentru agentii economici, ia spuneti...

 

Domnul Mihail Pop:

Deci, la momentul de fata sint acordate imprumuturi cu garantia statului in suma de 74,5 milioane de dolari SUA, la zece intreprinderi sint garantate aceste imprumuturi, activate deja sint la citeva intreprinderi a caror suma este de peste 17,2 milioane de dolari SUA. Care se achita astazi in bugetul de stat, aceste imprumuturi au fost primite sau garantate de catre stat, au fost pina in anul 1996.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Domnule ministru,

Este o problema mai veche a Republicii Moldova, legata de garantarea creditelor. Eu vreau sa va intreb daca cumva stiti reactia sau pozitia Bancii Mondiale a Fondului Monetar International referitor la aceasta chestiune, fiindca a fost o perioada in istoria scurta a Republicii Moldova, cind existau aceste garantii, cind oamenii de afaceri luau in stinga si in dreapta de la Guvern scrisori de garantii si umblau prin lume si cautau credite.

Eu chiar stiu, imi pare, un exemplu, este un om de afaceri, Valeriu Strelet imi pare ca-i spune, care a luat o scrisoare de la domnul Ciubuc, a luat din Africa de Sud un credit de 2 milioane de dolari si, din cite stiu, si pina astazi Guvernul inca nu se poate descurca cu acest credit. De aceea, iarasi se deschide calea ca unii afaceristi sa obtina o scrisoare de la Guvern si sa capete aceste credite inainte ca Parlamentul sa aprobe si dupa aceea aceasta semnatura este folosita ca argument pentru acordarea creditelor, iar apoi aceste credite nerambursate se introduc in datoria de stat a Republicii Moldova.

Este o chestie foarte periculoasa. Eu nu cred ca dumneavoastra, ca ministru si ca om care lucreaza atitia ani in Ministerul Finantelor, ati fi de acord cu aceasta idee, fiindca ea, intr-adevar, creeaza problemele. De aceea, care este pozitia structurilor aceste internationale si in ce masura noi, intr-adevar, am putea sa acceptam acest lucru? Poate acolo unde scrieti dumneavoastra ca pentru proiecte, pentru comanda de stat ar fi cazul ca sa fie comanda de stat de interes national. Nu cu fiecare gaura acolo sa se acopere, sa caute el credite prin Europa si alte continente.

 

Domnul Mihail Pop:

In primul rind, Legea nr.419 a fost elaborata si sustinuta de comun cu organismele financiare internationale, a avut sustinere, adica a fost apreciata pozitiv, dupa ce a fost aprobata si de catre Parlament in decembrie trecut. In al doilea rind, vreau sa mentionez faptul ca legea prevede acordarea garantiilor de stat doar cu acordul Parlamentului. Guvernul studiaza, negociaza conditiile, dar Parlamentul este ultimul organ care accepta propunerile Guvernului sau nu le accepta.

De aceea, trimiterea ca la cazurile in care un demnitar de stat, fie chiar si Prim-ministrul, da sub forma de scrisoare careva obligatiuni, acestea sint niste momente ilegale, care nu pot sa aiba loc. Nu ar trebui sa aiba loc, cel putin. Si in acest caz, statul nu acopera aceste garantii, sa fie spus in ghilimele, emise printr-o scrisoare careva, daca nu sint aprobate de Parlament si, ulterior, prin intermediul Ministerului Justitiei, deci,  informat creditorul.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimati colegi,

In genere, intr-adevar, garantiile de stat tot timpul au stirnit in Parlament discutii foarte aprinse si chiar am fost scutiti incepind cu anul 2000, cind n-am avut asa fel de discutii in Parlament, ce tin de acordarea garantiilor de stat. Astazi, in lume bani sint foarte multi si a avea acces la dinsii nu este o problema, daca proiectul este viabil, daca este o argumentare la banii necesari, asa ca, domnule ministru, eu nu vad o problema mare pentru a capata bani, a avea acces la bani.

Dar eu am o intrebare, in primul rind, care este suma, totusi, a creditelor acordate prin intermediul garantiei de stat si care este suma creditelor expirate astazi, la momentul de fata, fiindca este clar ca majoritatea creditelor acordate si care mai departe vor fi, este vorba... este o  referinta mai mult la inreprinderile de stat. Asa este logica pe care dumneavoastra o expuneti astazi. Va rog, aceasta este prima intrebare.

 

Domnul Mihail Pop:

Si eu am spus, este suma de 74,5 milioane, termenul expirat 17,2 milioane.

 

Domnul  Alexandru Oleinic:

Dar in total suma creditelor acordate? In total suma...

 

Domnul Mihail Pop:

Garantate, eu am...   

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Garantate, ma iertati. 

 

Domnul Mihail Pop:

74,5. Noi avem si de la.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Dumneavoastra va referiti numai garantiile pentru intreprinderile de stat ori si acelea care sint garantate de Guvernul Bancii Mondiale?

 

Domnul Mihail Pop:

Nu, deci, numai intreprinderile garantate pentru intreprinderi.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Pentru intreprinderi?

 

Domnul  Mihail Pop:

Pentru intreprinderi. 

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Bine, domnule ministru.

 

Domnul Mihail Pop:

Intreprinderile totale ale statului sint de 718 – 720 milioane de dolari echivalentul. Dar care sint garantate de catre stat pentru agentii economici, acestea sint 74,5 milioane.

 

Domnul Alexandru Oleinic:      

74 de milioane. Dintre aceste 74 de milioane, care este procentul acordat intreprinderilor de stat si care este procentul acordat intreprinderilor private aproximativ, Mihail Ivanovici?

 

Domnul Mihail Pop:

Deci, la sigur vreau sa va spun ca in aceste zece intreprinderi care au primit imprumuturi sint si intreprinderi private. Eu m-as referi la intreprinderea “Santeh”, care este in Taraclia, “Semgerul” si alte intreprinderi. Deci, sint intreprinderi private.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Noi cred ca facem o greseala foarte mare, reluind acest proces de garantii acordate de stat, mai ales luind in considerare ca totusi reprezentativitatea in Parlament este concreta. Creditele se vor acorda prin... Dumneavoastra spuneti corect ca prin intermediul Parlamentului, cu acceptul Parlamentului. Dar votarea va face numai un partid si atunci eu cred ca accesul la banii acordati prin garantia de stat vor avea tot niste firme foarte concrete. De aceea, cred ca aceasta este inutil astazi.

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Ivan Banari:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule ministru,

Vreau sa va pun o intrebare referitor la articolul 193, pagina 4, punctul 5. Creditorii de stat, in comun cu administratorul si cu ministerul de ramura, in anumite cazuri, in functie de importanta vitala a debitorului pentru economia nationala sint in drept sa solicite Guvernului si Parlamentului scutirea partiala sau totala a debitorului de plata penalitatii si tot asa mai departe dupa text.

Nu credeti ca aceasta e o capcana. Deci, peste o luna de zile o sa vina electrotehnica si la alta uzina care se afla peste 300 de m de la Balti, unde au ramas numai peretii si acoperisul. Si creditorii de stat vor gasi aceasta formula ca, impreuna cu ministerul, sa ceara anularea acestor plati. Deci, cum credeti dumneavoastra, aceasta este o capcana pentru noi toti sa salvam aceste intreprinderi, care de acum sint bancrotizate, sint falimentate?

 

Domnul Mihail Pop:

In primul rind, aceasta nu este o obligatiune, este un drept. Si acest drept se discuta la nivel de Guvern si la nivel de Parlament. Daca noi mergem pe varianta ca nimic nu se poate de discutat, atunci nici nu trebuie promovat nici un proiect de lege, nici o idee. Dar acest articol prevede dreptul de a initia, dar el poate sa fie sustinut sau poate sa nu fie sustinut. Aceasta este concluzia.

 

Domnul Ivan Banari:

Domnule ministru,

Nu m-ati convins, fiindca chiar ieri, la sedinta comisiei, noi am discutat un proiect de lege care tine de scutirea, de anularea creditelor, statul le-a luat ca actiuni de stat, deci, la trei institutii de cercetari stiintifice. Deci, s-a putut face acest lucru fara a avea un articol special in lege. De aceea, eu va propun pentru lectura a doua sa-l scoatem  acest alineat, sa nu ne facem probleme.

 

Domnul  Marian Lupu:

Propunerea este inregistrata.

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule ministru,

La acelasi articol la care s-a referit domnul Banari. Odinioara, noi am acceptat, am aprobat Legea cu privire la amnistia fiscala, am facut modificari in Codul fiscal, administratia fiscala. Am introdus acolo niste penalitati si niste sanctiuni foarte rigide sau mari.

Si iarasi venim cu aceasta portita, ca da cineva inca poate sa gindeasca ca putea sa acumuleze penalitati, sanctiuni si pe urma o sa vina la Guvern, a sa foloseasca acolo diferite pirghii de influenta si o sa vina la Parlament, iar va vota. Eu cred ca ceea ce dumneavoastra ati mentionat ca trebuie sa avem in lege niste posibilitati, noi putem sa venim si pe urma, daca intreprinderea este atit de importanta pentru Republica Moldova se poate de facut o lege speciala si de venit in Parlament pentru ca sa ii anuleze careva sanctiuni sau penalitati.

Dar in acest caz noi introducem in Lege acea posibilitate ca unii manageri ai intreprinderilor de stat sau acei care pot sa fie aproape de putere sa se gindeasca ca ar putea sa nu plateasca, sa acumuleze datorii si, intr-o buna zi, sa mearga iarasi prin toate aceste, stiti, mecanisme de lobby si sa vina in Parlament sa voteze si sa le anuleze datoriile si astfel noi vom sustine in continuare generatorii de pierderi in Republica Moldova.

Stimati colegi,

Eu cred ca ar trebui sa excludem aceasta formula din acest articol 193 si sa nu mai permitem agentilor economici sa se gindeasca ca in viitor ar putea iarasi sa profite de aceste anulari, de aceste iertari s.a.m.d.

 

Domnul  Marian Lupu:

Propunerea este inregistrata.

 

Domnul Mihail Pop:

Daca dumneavoastra urmariti, cred ca stiti mai bine decit altii, deci, ultimii ani, cu exceptia sectorului agricol, alte iertari de penalitati si amende nu prea se fac in mod separat. De aceea, inca o data vreau sa ma repet, acesta este doar un drept, dar nu obligatiune. Dar decide Parlamentul.

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

Microfonul nr.3.

 

Domnul Nicolai Gutul:

Multumesc.

Уважаемый господин министр, скажите, если Правительство выйдет с инициативой выдачи гарантий на то или иное обязательство. Этот факт должен пройти утверждение в Парламенте?

 

Domnul Mihail Pop:

В обязательном порядке.

 

Domnul Nicolai Gutul:

Теперь я хочу сказать, уважаемые коллеги, когда выступают наши коллеги, с подачи которых в свое время гарантии на эти обязательства были выданы государству, когда те Премьер-министры, которые утверждали, подписывали коммерческие договора на удобрения, на трактора, на машины. А сегодня получается, что эти люди задают вопрос и запрещают Правительству войти с инициативой в Парламент. Я думаю, что это не совсем правильно.

Спасибо.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,

Domnule Pop,

Va multumesc.

Rog comisia. Intrebare?

Microfonul nr.5.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Domnule ministru,

Spuneti, va rog, in ce ani si care guverne au acordat aceste garantii de 75 de milioane?

 

Domnul Mihail Pop:

Pina in anul 1996.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Va multumesc.   

 

Domnul  Marian Lupu:

Alte intrebari? Dumneavoastra ati avut deja iesire, Ivan Timofeevici? O sa iasa comisia si o sa raspundeti.

Mihail Ivanovici,

Multumesc.

Va dau un minut.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Ion Gutu:

Vreau sa spun ca, intr-adevar, pentru acei care vor scrie memorii, domnul Bondarciuc si domnul Oleinic, pina in 1996 nu a fost asemenea lege si nu era interzirece ca Guvernul sa dea garantii. Nu a fost lege. Al doilea moment. Au fost alocate niste credite grauntoase pentru vitaritul republicii, care au fost impartite in mod administrativ si pe urma au fost impuse intreprinderile sa incheie contract cu Ministerul Finantelor si au preluat aceste credite. Asa ca  trebuie sa intrati in esenta pina a face invinuiri.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

Rog comisia.

 

Domnul   Nicolae Bondarciuc:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Comisia pentru politica economica, buget si finante a examinat proiectul de Lege pentru modificarea si completarea unor acte legislative, prezentat cu titlu de initiativa legislativa de catre Guvernul Republicii Moldova si comunica urmatoarele.

Proiectul de Lege nominalizat are drept scop aducerea actelor legislative in concordanta cu Legea nr.419 cu privire la datoria publica, garantiile de stat si recreditarea de stat, intrata in vigoare la data de 9 septembrie 2007. Majoritatea modificarilor propuse tin de substituirea notiunii “hirtii de valoare” prin notiunea “valori mobiliare” in cazul respectiv.

Concomitent, prin proiect, se propune de exclus din Legea nr.847-XIII din 24 mai 1996 privind sistemul bugetar si procesul bugetar prevederile ce tin de interzicerea garantiilor de stat la imprumuturi interne si externe. In cadrul sedintei comisiei, aceasta propunere nu a fost sustinuta si urmeaza a fi propusa pentru excludere la examinarea proiectului de lege in a doua lectura.

Totodata, se propune modificarea articolului 84 alineatul (5), articolul 193 alineatul (5) din Legea insolvabilitatii prin faptul ca, in cazul intentarii procesului de insolvabilitate, sa fie suspendata calcularea platilor aferente sumelor dezafectate din bugetul de stat intru onorarea garantiilor de stat, precum si scutirea partiala sau totala a debitorului de plata penalitatilor si altor scutiri la bugetul public national si a platilor aferente sumelor dezafectate din bugetul de stat intru onorarea garantiilor de stat.

Pornind de la cele expuse si tinind cont de avizele pozitive ale comisiilor permanente, Comisia pentru politica economica, buget si finante propune proiectul de lege spre examinare Parlamentului si aprobarea lui in prima lectura.

 

Domnul  Marian Lupu:

Da, multumesc.

Intrebari pentru comisie?

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule presedinte al comisiei,

Dumneavoastra cunoasteti foarte bine Legea cu privire la insolvabilitate. Si acolo este un articol foarte clar, explicit scris, ca daca un agent economic intra in incapacitate de plata, el este obligat ca, intr-o perioada de 30 de zile, sa anunte ca el este de acum in incapacitatea de plata si sa lanseze procedura de insolvabilitate.

Si atunci, daca noi, in aceeasi lege, facem aceasta portita, ca agentul economic care nu va plati, care va acumula penalitati, sanctiuni s.a.m.d. va putea fi salvat prin aceasta procedura de anulare a datoriilor, inseamna ca noi intram in contradictie. Noi acolo scriem ca, daca el intra in incapacitate de plata, trebuie sa declare insolvabil, dar aici noi spunem ca da, intr-aceeasi lege, ca daca tu vei acumula sanctiuni si penalitati, noi ti le vom ierta intr-o perioada oarecare. 

Adica nu este logica in ceea ce avem noi acum in legislatie si ceea ce se propune la acest articol. Eu va intreb, ca pe presedinte al comisiei, nu ar fi logic ca noi sa excludem acest lucru si sa ne folosim de articolul din legea care vorbeste foarte clar, ca daca nu poti plati, declarata insolvabil si du-te si intra in procedura: procedura planului sau procedura de faliment.

 

Domnul  Nicolae Bondarciuc:

Noi pentru lectura a doua, bineinteles, o sa examinam propunerea dumneavoastra, dar, totusi, cind noi am examint in prima lectura proiectul de lege, bineinteles, am analizat si avizul dumneavoastra, domnule Cosarciuc. Dar avizul dumneavoastra, al comisiei, da, al comisiei, dar a semnat domnul presedinte de comisie. Da, Comisia pentru agricultura si industria alimentara a examinat proiectul de Lege pentru modificarea si completarea unor acte legislative, prezentate de Guvern si il propune Parlamentului spre adoptare in prima lectura. Daca aveti dumneavoastra...

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine. Dupa acest schimb frumos de complimente, alte intrebari? Nu sint.

Va multumesc, domnule Bondarciuc.

Stimati colegi,

In conditiile raportului comisiei sesizate in fond supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.3109. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.3109 este aprobat in prima lectura. 

Proiectul de Lege nr.2890 cu privire la modificarea si completarea Codului penal al Republicii Moldova.

Guvernul.

 

Domnul Andrei Somleanschi:

Onorata asistenta,

Ministerul Afacerilor Interne a elaborat prezentul proiect si propune a include in el semnele calificative, cum ar fi: savirsirea infractiunilor respective de catre persoanele cu functii de raspundere, de catre un grup criminal organizat sau de o organizatie criminala cu aplicarea armei de foc sau a violentei fizice.

A fost modificat si completat articolul 205 din Codul penal al Republicii Moldova. Tinind cont de faptul ca legislatia in vigoare nu prevede asemenea notiune ca “ocrotitor legal”, pentru excluderea pe viitor a interpretarii gresite a prevederilor articolului 205, aceasta notiune se propune a fi exclusa, articolul fiind completat cu trei alineate noi, care prevad intermedierea, facilitarea adoptiei ilegale.

Totodata, in dispozitia articolului 206 din Codul penal sint excluse dublarile cu aceleasi prevederi, prin care, pentru savirsirea unei si aceeasi infractiuni persoana este supusa pedepsei cu diferite termene de inchisoare. Respectiv, articolul 206 a fost modificat si adus in concordanta cu Legea nr.780 din 27 decembrie 2001 privind actele legislative. De asemenea, a fost introdus un nou articol 208¹, fiind dupa continut in concordanta cu legislatia internationala privitor la pornografia infantila. Rog ca acest proiect sa fie sustinut in prima lectura.

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,

Intrebari?

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:  

Multumesc, domnule Presedinte.

Nu la ultima notiune pe care ati folosit-o, vreau sa ma refer la articolul 205, alineatul (2), care este introdus ca norma noua: “Intermedierea, facilitarea sau incurajarea adoptiei, precum si adoptia ilegala a unui copil in scop de profit, beneficiu material sau alt beneficiu”. Spuneti, va rog frumos, sanctiunea urmeaza  sa fie aplicata numai daca este urmarit profitul sau daca adoptia insasi este ilegala?

Eu fac aceasta mentiune, ca pentru lectura a doua sa nu vin cu amendamente in scris, luati pentru stenograma si formulati exact prevederile alineatului respectiv. Daca ati inteles ce am avut in vedere, daca nu, repet. Deci, din punctul meu de vedere urmeaza sa fie sanctionata intermedierea, facilitarea sau incurajarea adoptiei, precum si adoptia ilegala nu numai obligatoriu in scopul obtinerii profitului. Si daca nu vom obtine profit si a intermediat si a facut aceste infractiuni, urmeaza oricum sa fie sanctionat. Intelegeti sau...

 

Domnul Andrei Somleanschi:

Am inteles.

 

Domnul Vladimir Filat:

Daca ati inteles, va rog frumos pentru lectura a doua din stenograma sa se faca obiectiile respective.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina  Stratan:

Domnule ministru,

Vreau sa va intreb doar la articolul 205 alineatul (4) sau ceea ce este scris pe pagina 4: “se pedepsesc cu inchisoare de la 5 la 7 ani, iar persoana juridica se pedepseste cu o amenda in marime de 3 000 la 6 000 unitati conventionale”. Aceasta discrepanta, aceasta diferenta ca raspundere penala de ce pentru unii este atit de severa, cu ani de privatiune, iar pentru persoanele juridice doar aceasta amenda.

 

Domnul Andrei Somleanschi:

Articolul 205, daca raspund corect, 100, de la 150 pina la 400 unitati conventionale sau cu inchisoarea pina la trei ani. Corect?

 

 

 

Doamna Valentina Stratan:

Nu, eu va intreb pagina 4 a prezentului proiect de lege. Chiar cum incepe pagina putem citi: “se pedepseste cu inchisoarea”. Tot ce este expus anterior la alineatul (4) al articolului 205 si se spune: “se pedepsesc cu inchisoare de la 5 la
7 ani, iar persoana juridica...” Pe mine ma intereseaza, de ce exista aceasta diferenta mare pentru persoanele juridice implicate in asemenea actiuni, care se pedepsesc cu o amenda, si nu cu ani de privatiune.

 

Domnul  Marian Lupu:

Domnule viceministru,

Ar insemna oare, ca colaboratorii acestor persoane juridice, conducatorii, care, de fapt, in ultima instanta sint persoane fizice, asupra lor se aplica ani de privatiune. Si pe linga aceasta sanctiune persoana juridica mai si plateste amenda. E asa sau nu-i asa? Fiindca colega intreaba, s-ar parea ca este o discrepanta, persoana fizica face inchisoarea.

 

Doamna Valentina Stratan:

Da.

 

Domnul  Marian Lupu:

Persoana juridica plateste doar amenda. Deci, aici se cere o explicatie. Poate ne ofera explicatie, domnul Turcan?

Microfonul nr.3.

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Va multumesc.

Deci, eu cred ca este o confundare a notiunilor. Dumneavoastra, cred, ati avut in vedere persoana cu functie de raspundere. Aceasta-i altceva. Prima este persoana fizica, poate fi si persoana cu functie de raspundere: clar ca pedeapsa cu inchisoarea. Dar a doua se refera la persoana juridica. Sa spunem o organizatie, care se ocupa de problemele turismului. Un angajat a savirsit o crima respectiva, poate sa raspunda in mod respectiv  cu inchisoarea. Dar insasi persoana juridica, firma aceasta poate fi amendata.

 

Domnul  Marian Lupu:

Aceasta este explicatia, doamna Stratan. Inchisoarea o face o persoana fizica.

 

Doamna Valentina Stratan:

Multumesc mult.

Mie mi se pare, ca ar trebui persoana juridica la fel sa raspunda si aceasta sanctiune sa fie mai majora.

 

 

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Corect, corect, persoana juridica, firma respectiva va raspunde cu plata, deci, amenzii respective.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine. O problema, ca persoana juridica nu poate fi pusa la inchisoare.

 

Doamna Valentina Stratan:

Am inteles.

 

Domnul  Marian Lupu:

Deci, acest lucru se refera doar la persoana fizica.

 

Doamna Valentina Stratan:

Multumesc.

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Altceva, daca problema consta in marimea amenzii, ma rog, noi pentru lectura a doua putem sa examinam.

 

Doamna Valentina Stratan:

Da, cred ca aici am ajuns la marimea amenzii, s-ar putea sa fie majorata, ca aceasta pedeapsa sa fie dupa actiunile sale.

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

De acord. Propunerea a fost inregistrata.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Ma refer la acelasi alineat (2) din primul punct. Intermedirea, facilitarea sau incurajarea adoptiei. Noi, ce, sintem impotriva adoptiei ca atare, daca cineva incurajeaza adoptia? Adica, la lectura a doua, totusi, sa se aiba in vedere si acest moment. Nu, pai, e pusa virgula si apoi e scris: “precum si adoptia ilegala”. Deci, este o confundare.

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine, este acceptat. Alte intrebari nu sint?

Domnule viceministru,

Va multumesc.

Rog comisia.

 

Domnul Ion Plesca:

Stimate domnule Presedinte,

Onorat Parlament,

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a examinat proiectul de Lege nr.2890 si a constatat urmatoarele. Scopul proiectului este largirea raspunderii penale pentru adoptia ilegala a copiilor, prostitutie si pornografie infantila conform rigorilor protocolului facultativ la Conventia cu privire la drepturile si protectia copilului.

Pentru aceasta se propun modificari si completari ale articolelor 205, 206, 208 din Codul penal. La prezentul proiect de lege avize pozitive au prezentat comisiile permanente, Directia juridica a Aparatului Parlamentului. Se indica obiectii si propuneri care vor fi luate in considerare pentru lectura a doua. Totodata, mentionam ca la 22 februarie 2007 Parlamentul a aprobat in prima lectura proiectul de Lege nr.18 din 3 ianuarie 2007 pentru modificarea si completarea unor acte legislative, al carui articol 1, de asemenea prevede modificari si completari ale articolelor 205 – 208 din Codul penal.

Tinind cont de faptul ca proiectul de Lege nr. 2890 reglementeazta mai amplu problemele mentionate in materie penala, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati considera oportuna includerea in proiectul mentionat a prevederilor proiectului nr.18 ca propunere de alternativa si comasarea lor pentru lectura a doua intr-un proiect unic de lege, luind ca baza proiectul nr.2890.

Pornind de la cele mentionate, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a constatat ca initiativa legislativa propusa la proiectul nr.2890 se incadreaza in tendinta ajustarii legislatiei  nationale in materie penala, nu contravine Constitutiei si propune Parlamentului aprobarea lui in prima lectura, comasarea proiectului nr.18 ca proiect de alternativa cu proiectul 2890 ca proiect de baza. Iar pentru lectura a doua va fi prezentat Parlamentului un proiect unic de lege.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc, domnule vicepresedinte.

Intrebari pentru comisie?

Microfonul nr.4.

 

Domnul Ivan Banari:

Domnule Presedinte,

Pentru lectura a doua eu am facut aceasta prounere si la comisie. Deci, ce este in hotarirea comisiei? La articolul 205 alineatul (2), unde se vorbeste ca se pedepseste cu amenda de la 200 la 400 de unitati conventionale sau cu inchisoare de la 1 la 3 ani, de marit acest termen de la 3 la 5 ani.

 

Domnul Ion Plesca:

Nu, termenul de pedeapsa noi l-am insemnat.

 

Domnul Ivan Banari:

Mai dur putin un pic, fiindca vorbim de copiii care sint folositi.

 

 

Domnul  Marian Lupu:

Alte intrebari sint?

Multumesc, domnule vicepresedinte.

Stimati colegi,

In conditiile celor evocate de catre vicepresedintele comisiei de profil, supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.2890. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.2890 este aprobat in prima lectura.

Proiectul de Lege nr.1826 pentru modificarea si completarea unor acte legislative.

Guvernul.

 

Domnul Nicolae Esanu – reprezentatul permanent al Guvernului in
                                                          Parlament:

Stimate domnule Presedinte,

Doamnelor si domnilor deputati,

Dupa cite inteleg, obiectul de reglementare a proiectului supus atentiei dumneavoastra este foate bine cunoscut. Dar, totusi, as dori sa vin cu unele argumente in sustinerea acestui proiect. In primul rind, as vrea sa mentionez faptul ca afirmatia privind existenta in Constitutie a unei norme care ar garanta dreptul persoanelor cu dubla cetatenie de a detine functiile de stat nu corespunde realitatii.

In genere, problema detinerii functiilor in stat nu este reglementata in Constitutie. Numarul drepturilor si libertatilor fundamentale atit in actele internationale, cit si in Constitutia Republicii Moldova sint enumerate exhaustiv. Printre ele nu se regaseste dreptul de a detine functii in Aparatul de stat. A doua problema, care o sa fie foarte pe larg vehiculata este problema practicii internationale. Si aici as vrea sa atrag atentie asupra doua momente, nu exista o regula.

 

Domnul  Marian Lupu:

Domnule ministru,

Stimati colegi,

Nu va precipitati asa de mult. Eu va rog. Sa ascultam, apoi dezbatem lucrurile. Au fost diferite sitautii in Parlament. Eu va rog, un pic de calm.

Stimati colegi,

Daca nu va calmati, anunt o pauza si bem cafea.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Da.

 

Domnul  Marian Lupu:

Cum doriti dumneavoastra? Pauza 5 minute, servim cafeluta si revenim din nou la discutii. Nu, eu va rog, luati loc.

 

Stimati colegi,

Putin calm.

Domnule ministru,

La subiect si inainte.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Da, daca imi permiteti. Eu am inteles demult ca eu nu am dreptul la opinie, ceea ce inseamna posibil ca Constitutia nu imi garanteaza mie acest drept si nu reprosez, dar vreau sa va afirm cu toata certitudinea ca argumentele pe care le aduc eu se refera la proiectul de lege. Pentru ca, conform legislatiei in vigoare, la adoptarea unui proiect de lege este necesar sa se faca o analiza a corespunderii Constitutiei, ceea ce a fost primul argument, a corespunderii legislatiei Republicii Moldova cu practica internationala, ce era al doilea argument pe care eu incercam sa-l aduc, si, daca imi permiteti, eu am sa incerc sa explic care este corelatia dintre proiectul propus atentiei dumneavoastra si in legislatia internationala si dupa cum am mentionat nu...

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,

Eu va rog foarte mult, eu va promit, daca nu e liniste, pentru 15 minute va trimit pe toti la cafea.

Domnule ministru,

Da, platesc deputatii, evident.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Deci, din punct de vedere al corelatiei cu practica internationala, nu exista nici o tara care ar avea in legislatie reglementari privind o atit de vasta contradictie, o atit de vasta reglementare cu privire la conflictul de interese si incompatibilitate a celor care detin dubla cetatenie si dreptul de a detine functii in stat.

Dar, in primul rind, trebuie sa fim constienti de un lucru, ca practica fiecarui stat trebuie sa copie tendintele din statele majoritare nu in mod obligatoriu, ci trebuie sa porneasca de la conditiile exprese ale statului. O sa spuna ca majoritatea tarilor democratice nu au asemenea interdictii si este normal sa nu aiba, pentru ca la nivel constitutional este interzisa dubla cetatenie.

Deci, este normal cind tarile respective nu se dezvolta conceptual cu privire la corelatia dintre interdictia dublei cetatenii si detinerea functiilor in stat. In ceea ce priveste faptul ca se instituie o interdictie, proiectul respectiv de lege nu priveaza nici un cetatean al Republicii Moldova de dreptul de a detine oricare functie in stat, doar impune o singura conditie: cel care, intr-adevar, considera ca poate sa faca ceva pentru tara si doreste sa ocupe o functie in stat, poate sa renunte la cetatenia altui stat pe perioada cit va exercita mandatul. Deci, intr-adevar, vorbim despre faptul ca se introduc anumite limite, dar aceste limite pot fi excluse de catre persoana care doreste sa faca acest lucru.

In concluzie, Guvernul considera ca proiectul supus atentiei dumneavoastra nu este contrar Constitutiei si roaga sustinerea acestuia pentru prima lectura cu mentiunea ca conceptul legii nu se refera la cercul de persoane referitoare la care se introduce incompatibilitatea. Conceptul legii este de a introduce incompatibilitatea in masura in care deputatii vor considera ca lista functiilor considerate incompatibile trebuie sa fie mai scurta sau mai lunga este decizia pe care urmeaza sa o adopte Parlamentul.

Va multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

Stimati colegi,

Intrebari sint? Sint.

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Da, domnule Esanu.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,

Mai calm. Liniste, eu va rog frumos. Sa dam dovada de un dialog normal, civilizat in aceasta sala.

Domnule Filat,

Poftim. 

 

Domnul Vladimir Filat:

In fond, spre deosebire de iesirile mele anterioare, vreau sa va felicit pentru pledoaria care ne-ati servit-o azi, de fapt, din punct de vedere teoretic, foarte bine ambalata. Insa eu as avea o intrebare pe care oricum n-o s-o intelegeti.

Eu vreau sa va intreb pe dumneavoastra: unde vedeti sau cum vedeti o procedura care ar permite renuntarea pe o perioada a unei cetatenii si cum poate fi functionala aceasta procedura, mecanismul respectiv?

 

Domnul Nicolae Esanu:

Totul depinde de legislatia statului al carui cetatean este.

 

Domnul Vladimir Filat:

Clar.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Din cite cunosc eu, majoritatea tarilor permit, dupa ce ai renuntat la cetatenie, s-o redobindesti. Ideea era ca daca cineva va dori sa detina o functie publica in Republica Moldova, ar putea renunta la cetatenia statului strain.

 

 

Domnul Vladimir Filat:

De acord.

 

Domnul Nicolae Esanu:

... ulterior redobindind...

 

Domnul Vladimir Filat:

De acord, de acord. A doua intrebare. Eu as vrea sa inteleg... Bine, sa acceptam ca problema legata de dubla cetatenie, conform celor expuse, este justificata. Dar domiciliul, de ce va legati si de domiciliu? Eu citez: “si au domiciliu in tara”. Daca sa ne referim in detalii vizavi de norma, domiciliul, resedinta s.a.m.d., eu, pur si simplu, nu pot sa inteleg de ce mergem pina la asemenea nivel. Care-i logica sa includem si norma respectiva?

 

Domnul Nicolae Esanu:

Daca analizam prevederile proiectului, conditia cu privire la domiciliu nu este impusa pentru toate functiile, doar pentru unele.

 

Domnul Vladimir Filat:

Eu vorbesc pentru acelea care este impusa.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Este vorba de membri ai Guvernului, colaboratori ai politiei si alte categorii de persoane pentru care noi consideram ca aflarea pe teritoriul Republicii Moldova este inerenta pentru exercitarea functiilor. Pentru mine este greu sa-mi inchipui, ca poate exista un membru al Guvernului Republicii Moldova care domiciliaza intr-o tara straina si vine in zilele de odihna sa-si exercite atributiile.

 

Domnul Vladimir Filat:

Domnule Esanu,

Nu speculati. Pentru a deveni membru al Guvernului norma respectiva este necesara. Si sint situatii cind ar trebui rugati anumiti cetateni ai Republicii Moldova care nu au domiciliu permanent sa vina sa slujeasca tarii. Este un punct de vedere personal.

Domnule Presedinte,

Ultima intrebare. Noi ne vom expune punctul de vedere in luarile de cuvint. Spuneti-mi, va rog frumos, care va fi efectul acestei legi asupra celor care activeaza la ora actuala in toate structurile care sint mentionate in acest proiect de lege si au dubla cetatenie?

 

Domnul Nicolae Esanu:

Proiectul respectiv de lege la momentul actual va stabili numai incompatibilitati, dar nu va putea servi drept temei pentru eliberarea din functie a persoanelor care le ocupa, deoarece eliberarea din functie poate fi facuta in temeiul legii. Daca analizam legile respective, nu vom regasi acest temei: eliberarea din functie din cauza detinerii dublei cetatenii.

Si nici nu exista macar o prevedere larga care ar spune: se elibereaza din functie acel care este incompatibil cu functia. Sint temeiuri exprese si, in masura in care Parlamentul va accepta conceptual aceasta lege, Guvernul urmeaza sa reanalizeze mecanismele ulterioare de aplicare a dispozitiilor.

 

Domnul Vladimir Filat:

Dar nu era mai bine sa stim si noi care vor fi mecanismele ulterioare, ca apoi sa nu ne trezim ca votam o lege cu niste mecanisme care o sa inverseze...

Bine, multumesc.

Domnule Presedinte,

Eu imi voi expune punctul de vedere in luarea de cuvint.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, microfonul nr.5.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu, in contextul celor spuse de domnul Filat, as vrea sa intreb cum vedeti aplicarea acestei legi? Din ce moment se va aplica?

 

Domnul Nicolae Esanu:

Ca orice lege se aplica doar pentru viitor.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Sigur. Cum ii veti elibera din functii, in baza la ce act, care cod al muncii... dar, de fapt, intii trebuie sa fac o remarca. eu n-am nici o cetatenie in afara de cetatenia Republicii Moldova, asa ca sa nu considerati ca eu am interese.

Cum ii veti elibera din functii pe cei care detin functia de politist, de granicer, de Presedinte al tarii s.a.m.d.?

 

Domnul Nicolae Esanu:

La moment, dupa adoptarea acestei legi, nu vor putea fi eliberati din functii. Urmeaza ca noi sa analizam daca dorim sa existe aceasta consecinta si, daca Guvernul va ajunge la concluzia ca trebuie sa amendeze legea si sa instituie mecanisme de eliberare din functii a celor care detin multipla cetatenie, vom veni in Parlament cu propuneri.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Dumneavoastra spuneti ca ati analizat problema. Spuneti, va rog, sa nu ne referim la toate categoriile, citi parlamentari din Republica Moldova au dubla cetatenie, din 101? Din 100, in afara de mine, ca eu nu am...

 

 

Domnul Nicolae Esanu:

Eu am analizat problema la nivel legislativ, nu am analizat problema cite persoane au cetatenie. Eventual as putea, eu am.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Pai, dumneavoastra cind faceti  un proiect de lege trebuie sa-l faceti pentru ceva, avind ca baza o realitate. Dumneavoastra nu faceti legi pentru Panama ori pentru Paraguay.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine. A doua intrebare, domnule Susarenco. Atit?

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Si ultima intrebare. Ultima intrebare este, de fapt, si o solicitare catre Procurorul General de a intenta impotriva celor care au adus acest proiect de lege in Parlament si care l-au semnat, un dosar penal, conform articolului 176 “incalcarea egalitatii in drepturi a cetatenilor” din Codul penal al Republicii Moldova,.

Consider aceasta ca o interpelare Procurorului General care trebuie sa se autosesizeze si sa-mi dea raspuns. Si o propunere de procedura. Conform articolului 89 din Regulament, propun ca Parlamentul sa aplice modul de vot prin apel nominal la votarea acestei legi.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Am inregistrat, va fi supus votului.

Microfonul nr.3.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Multumesc, domnule Presedinte.

In conditiile in care unii cetateni ai Republicii Moldova tind spre apus, altii spre rasarit, altii spre Turcia, spuneti-mi, va rog, in ce mod a fost afectata securitatea si statalitatea Republicii Moldova cind a fost adoptata Legea cu privire la dubla cetatenie si daca acest proiect de lege cumva va intari aceasta statalitate.

Spuneti-mi, care-i parerea dumneavoastra, fiindca, din argumentele care
le-ati adus, nu v-ati referit la aceasta intrebare.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Noi nu am facut o analiza a problemei din punct de vedere al securitatii statului. Noi am facut-o din punct de vedere al eficientei mecanismului de administrare a statului. Si eu nu pot sa va raspund la intrebarea cum a fost afectata securitatea statului la amendarea Constitutiei si acceptarea in Republica Moldova a dublei cetatenii.

 

 

Domnul Iurie Stoicov:

Bine. Atunci spuneti-mi, va rog, daca aveti vreun exemplu din experienta altor state in care cetatenii, spre exemplu care activeaza in Serviciul de Informatii si Securitate, detin alte cetatenii decit a tarii respective.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Nu cunosc nici o tara in care pentru serviciile secrete ar fi acceptata dubla cetatenie.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Eu am spus ca nu cunosc, si a nu cunoaste pare ca e una si aceeasi...

 

Domnul Ion Varta:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule Esanu,

Dumneavoastra nu vi se pare ca prin promovarea unui atare proiect de lege intram intr-o coleziune grava cu multe tratate internationale la care Republica Moldova este parte? De pilda, cu Conventia europeana privind cetatenia, care a fost adoptata in 1997 la Strasbourg si la care Republica Moldova este parte din 1999, si cu alte tratate internationale.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Eu am studiat articolul 17 alineatul (1), inteleg ca va referiti la Conventia europeana. Orisice norma de drept are un continut care nu totdeauna este identic cu cel care rezulta din notiunile formulate.

Eu am citit raportul care a fost pregatit la etapa elaborarii conventiei si din raportul respectiv nu rezulta ca articolul 17 din conventia mentionata garanteaza o egalitate absoluta a tuturor drepturilor. Acolo se aduc exemple, se exemplifica dreptul la vot, dreptul la serviciul militar si la patrimoniu, raminind deschisa intrebarea daca se refera la absolut toate drepturile.

Dar aici trebuie sa intervenim cu o problema, inclusiv legata de solicitarea domnului Susarenco, de a se intenta dosar penal. Egalitatea in drepturi. Constitutia prevede interdictia absoluta de discriminare pe anumite criterii.

Dupa cum veti vedea, in Constitutie nu se regaseste interdictia de discriminare dupa criteriul cetateniei. Prima problema.

A doua problema. Egalitatea in drepturi nu poate fi inteleasa absolut, nu exista nici o persoana absolut egala in drepturi. Se refera la egalitatea in drepturi a persoanelor care se afla in situatii identice. Deci, in masura in care legislatia impune anumite conditii pentru accederea la o anumita functie, nu poate fi considerata ca o incalcare a egalitatii in drepturi, pentru ca toate persoanele care se afla intr-o conditie identica vor avea exact aceleasi drepturi.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Problemele sint putin mai complicate decit par la prima vedere.

 

Domnul Marian Lupu:

Continuam.

 

Domnul Ion Varta:

A doua intrebare. Intrucit consider ca o atare lege va avea un impact puternic asupra societatii noastre si, intr-adevar, vor fi lezate niste drepturi fundamentale consfintite de Constitutie, intentionati dumneavoastra, ca autori ai acestui proiect de lege, sa-l supuneti unei expertize internationale?

 

Domnul Nicolae Esanu:

Noi, in calitate de autori, nu mai avem dreptul sa-l supunem unei expertize pentru ca l-am prezentat Parlamentului, dar eventual il putem retrage, pentru a-l supune expertizei internationale. Parlamentul poate sa-l remita in masura in care va considera necesar. Noi nu sintem impotriva remiterii pentru expertiza.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Microfonul nr.5.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Domnule Esanu,

V-ati referit la practica internationala. Prima mea intrebare ar fi: dupa datele dumneavoastra, in cite tari exista cetatenia dubla? Daca ati supus totusi acest proiect de lege testului de euro conformitate, care-i practica? Fiindca vorbim de practica internationala, una mai aproape de noi, de exemplu din Estonia, Letonia, Lituania, care sint infratite cu noi prin Pactul Ribentrop-Molotov.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Referitor la testul de euro compatibilitate, se supune controlului numai ceea ce priveste legislatia Uniunii Europene. Nu exista la nivelul Uniunii Europene reglementari in domeniul respectiv.

Conventia la care s-a referit domnul Varta este Conventia Consiliului Europei. Practica cu privire la dubla cetatenie este foarte diversa. Printre tarile Uniunii Europene care nu admit dubla cetatenie se numara Austria, Belgia, Danemarca, Estonia, Franta, Germania, Luxemburg.

Tarile care le-ati enumerat dumneavoastra, Letonia si Lituania, sint printre exemple de tari care la nivel constitutional interzic ocuparea functiilor de inalti demnitari in tara a celor care detin dubla cetatenie.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, continuam.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Deci eu vreau sa raspund la aceasta intrebare ca sint 100 de tari care permit cetatenia dubla si eu am aici informatie referitoare la foarte multe tari privind situatia dublei cetatenii. Dar vorbeam de republicile baltice, ca noua ne place foarte mult sa ne aliniem republicilor baltice, sa prietenim cu ele, dar nu luam de acolo si practica.

Pai, vreau sa va spun, dumneavoastra probabil ca stiti, ca doamna Vaira Vike-Freiberga a devenit presedinte al Letoniei, fosta cetateanca a Canadei; Valdas Adamhus, cetatean american, a devenit presedinte al Lituaniei, iar in Estonia nu este permisa cetatenia dubla, dar nu exista nici un act normativ si nici un regulament al vreunei institutii care sa interzica accesul persoanelor cu dubla sau multipla cetatenie la vreo functie publica. Eu am exemple si din alte tari, dar nu vreau sa va obosesc, dumneavoastra le cunoasteti mai bine decit mine.

A doua intrebare. Nu stiu daca ati luat cunostinta de actele care insotesc acest proiect de lege. Eu vreau sa salut, sa-mi exprim recunostinta, respectul si incintarea pentru persoanele care au semnat niste avize, prima data, in opinia mea, iesite de sub controlul Presedintiei sau al celor care ii indeplinesc indicatiile, cum ar fi, de exemplu, domnul Esanu.

Pentru ca domnul Sova, doamna Apolschi, domnii Gorodenco, Sainciuc, Chistruga, Vrabie, intr-un mod direct sau mai voalat, indirect, si-au exprimat destul de clar si in mod patriotic, as spune, pozitia fata de acest proiect de lege.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, intrebarea.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Dumneavoastra ati luat cunostinta de aceste avize?

 

Domnul Nicolae Esanu:

Desigur ca am luat cunostinta, pentru ca eu le-am anexat la proiectul de hotarire a Guvernului si le-am remis Guvernului pentru a fi examinate. Si vreau sa va asigur ca si Ministerul Justitiei isi exprima pozitia si nu o data ati facut trimitere la opinia contrara a Ministerului Justitiei fata de un proiect de lege.

Nu cred ca este normal ca atunci cind nu ne convine, sa afirmam ca Ministerul Justitiei are opinie separata, dar atunci cind noua ne convine, sa spunem ca are opinia majoritatii.

Ministerul Justitiei a avut si va avea opinia proprie, care va rezulta din analiza profesionala a situatiei si, daca vreti sa va convingeti, puteti sa cititi toate avizele Ministerului Justitiei care sint remise la proiectele pe care le examineaza Guvernul.

 

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Domnule Esanu,

Eu cred ca dumneavoastra le-ati transmis un mesaj foarte neplacut celor care si-au expus punctul de vedere, facindu-i neprofesionisti.

Si ultima intrebare. In momentul cind s-a adoptat modificarea si s-a permis cetatenia dubla in Republica Moldova, s-a defilat foarte mult in aceasta privinta, adica comunistii au defilat ca iata ce au facut. Stim noi ca atunci s-a introdus cu alte scopuri, nu s-a prevazut ca basarabenii vor lua masiv cetatenia romana, ca sa veniti acum cu aceasta modificare. Dumneavoastra sinteti jurist. Considerati ca e corect intii sa adopti o lege si dupa aceasta sa impui restrictii si efecte diabolice, pedepsindu-i pe cetatenii care au respectat prima lege.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Din punct de vedere juridic, desigur, nu este nici o problema de a modifica reglementarile unei legi.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Domnule Esanu,

Multumesc.

V-am pus intrebari ca sa auda presa. Dumneavoastra stiu ce spuneti.

 

Domnul Nicolae Esanu:

In masura in care aceasta este necesar pentru societate.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Serpul:

Multumesc.

Mult stimate domnule raportor,

Tinind cont de faptul ca nici o tara nu poate fi obligata sa puna la dispozitia altei tari informatia despre cetatenii straini care detin cetatenia acestei tari, cum vedeti dumneavoastra mecanismul de stabilire a detinerii de catre cetatenii Republicii Moldova a altei cetatenii.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Pentru legislatie nu este nimic neobisnuit in cazurile in care se introduc incompatibilitati care nu pot fi totdeauna controlate. Pot sa vin cu un exemplu in acest sens.

Deputatii nu au dreptul sa ocupe alte functii remunerate decit cea de deputat. Nu exista si nu va exista niciodata un mecanism care exclude in totalitate faptul ca un deputat nu incalca aceasta prevedere. Cu toate acestea, legislatiile tuturor tarilor pe care le-am consultat au aceasta incompatibilitate.

Noi nu trebuie sa facem concluzii intre stabilirea unei incompatibilitati si posibilitatea de a asigura 100% aplicarea acesteia. Nici o lege nu poate asigura 100% aplicarea ei. Deci, la moment, intr-adevar, exista problema controlului asupra detinerii cetateniei altor tari in masura in care ne vor fi prezentate informatiile.

Totul va depinde de vointa cetateanului. Daca acesta va dori sa detina o functie cu riscul de a fi descoperit si sanctionat, este alegerea pe care o face persoana. Aceasta este valabil pentru toate normele.

 

Doamna Valentina Serpul:

Sa intelegem ca ea se va aplica selectiv. A doua intrebare. Cum credeti, cum vedeti perspectiva solutionarii diferendul transnistrean care este o prioritate a tarii noastre, tinind cont de faptul ca majoritatea locuitorilor din raioanele de Est ale tarii detin doua sau chiar 3 cetatenii.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Cind se va solutiona diferendul transnistrean, indiscutabil ca vor trebui adoptate legi de catre Parlament, care or stabili mecanismul legal privind detinerea cetateniei.

La problema respectiva se poate de revenit atunci si de stabilit o perioada de tranzitie pentru cetatenii Transnistriei, avind in vedere ca ei au activat nefiind in cimpul legal al Republicii Moldova.

Nu cred ca argumentul privind solutionarea problemei in Transnistria este un argument determinant pentru adoptarea acestei legi. Noi trebuie sa reiesim din faptul ca Republica Moldova are interes de a exclude situatia in care o foarte mare parte din cetatenii care detin functii in stat au concomitent obligatii politico-juridice fata de alte state.

Atita timp cit numarul este mic avem o situatie, dar cind numarul este foarte mare nu cred ca e normal ca noi sa traim sub pericolul ca un ministru din Republica Moldova, mergind in tara a carei cetatenie o are, poate fi inrolat in rindul fortelor armate ale tarii respective.

 

Doamna Valentina Serpul:

Domnule Esanu,

Ati deviat un pic cu raspunsul. Eu v-am intrebat strict referitor la Transnistria si eu cred ca acest proiect va dinamita dialogul in continuare cu Transnistria. Iar referitor la ceea ce ati afirmat mai sus, lasati sa intelegem ca juramintul pe care-l depune un functionar public atunci cind este desemnat in functie nu are nici o valoare.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Are valoare, dar nu uitati ca persoana are concomitent doua juraminte, fata de Republica Moldova si fata de statul al carui cetatean este, indiscutabil ca in masura in care va aparea un conflict intre interesele Republicii Moldova si statul a carui cetatean concomitent este respectiva persoana va avea de facut o foarte grea alegere intre respectarea juramintului fata de Republica Moldova sau fata de acel stat.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Multumesc, domnule Presedinte.

O mica constatare. Intrebarea adresata domnului Stoicov ma face sa cred ca acest proiect de lege nu este altceva decit un show politic, care, chiar daca astazi va fi adoptat in prima lectura, nu va fi votat in a doua lectura si nu va fi promulgat de Presedinte, cel putin pina la alegerile parlamentare din 2009.

Acum intrebarea propriu-zisa.

Domnule ministru,

Citi cetateni cad sub incidenta acestei legi?

 

Domnul Nicolae Esanu:

Eu nu detin o cifra exacta.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Domnule ministru,

Sa inteleg ca, odata cu promulgarea acestei legi si cu publicarea ei in Monitorul Oficial, in tara se va declansa o campanie de demitere din functie a tuturor cetatenilor care au cetatenie dubla.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Campania respectiva va fi ilegala in masura in care legislatia in vigoare nu prevede eliberarea din functie a persoanelor cu dubla cetatenie.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Domnule ministru,

De ce in acest proiect de lege nu este expres prevazut ce categorie de cetateni se vizeaza, adica un articol tranzitoriu sau, eu stiu, o alta formula.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Nu, din contra, proiectul prevede foarte clar categoriile de persoane la care se refera. Cit priveste de ce nu venim cu mecanismul de demitere s.a.m.d., noi nu trebuie sa pornim inainte ca Parlamentul sa accepte pentru o anumita categorie de functionari incompatibilitatea respectiva. Si dupa, abia cind Parlamentul va accepta... nu este exclus ca Parlamentul sa accepte doar pentru inaltii functionari.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Multumesc.

Ajunge. Ajunge, pina aici, va rog.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Mecanismul va fi foarte diferit. Pentru deputati – un mecanism, pentru alesii locali – alt mecanism, pentru functionarii publici – al treilea mecanism, deci pentru fiecare categorie de persoane in parte urmeaza sa fie aplicat un mecanism diferit.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Bine. Totusi dumneavoastra ati spus mai sus ca nu este vorba de o discriminare. Asa ati spus.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Nu este vorba de o discriminare. Toate persoanele care...

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Atunci cum sa intelegem? Iata, acei functionari publici care activeaza astazi vor avea dreptul sa activeze si mai departe, iar acei tineri care absolvesc facultatea in Romania nu pot pretinde la o functie in stat, daca au cetatenie romana. Aceasta nu este o discriminare?

 

Domnul Nicolae Esanu:

Nu este o discriminare in masura in care se refera la persoane in aceleasi situatii, deci toti acei aflati in functii trebuie sa beneficieze de acelasi tratament, toti acei care-s angajati trebuie sa aiba acelasi tratament.

Noi, cu parere de rau, interpretam notiunea de “egalitate in drepturi” nu asa cum ea ar trebui sa fie interpretata. Ea nu este absoluta, deci persoana in situatie identica, cine se angajeaza are...

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Multumesc.

 

Domnul Nicolae Esanu:

O situatie juridica.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Cine-i in functie are alta situatie juridica.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.2.

 

 

Domnul Anatolie Zagorodnii:

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu as veni in sustinerea domnului ministru si apreciez foarte mult ca dumnealui din start a dat unele aprecieri din punct de vedere juridic si constitutional referitoare la acest proiect de lege, raspunzind la unele intrebari provocatoare. Consider ca este... (rumoare in sala).

Eu va rog sa nu comentati, ca eu nu am comentat.

Eu as spune ca acest proiect de lege este binevenit si eu inteleg nemultumirea din rindurile colegilor, dar va rog respect pentru... eu v-am ascultat foarte bine.  (Rumoare in sala.)

 

Domnul Marian Lupu:

Stimatii mei colegi,

Asteptati putin. Eu o sa incerc sa enumar toate cazurile cind se iese la microfon cu o intrebare si cu doua propuneri sau luari de cuvint. Poate domnul Zagorodnii are o intrebare in sfirsit.

 

Domnul Anatolie Zagorodnii:

Daca imi permiteti sa-mi expun pina la capat gindul. Sa tinem cont de trimiterea la practica internationala, pe care a facut-o domnul raportor, care arata ca in unele state se stabilesc legislatii, norme care interzic ca functionarii administratiei publice sa detina dubla cetatenie.

Aceste restrictii pornesc de la ideea ca nu poti fi sluga a doi stapini, deci fiecare functionar trebuie sa serveasca cu demnitate statul.

Domnule ministru,

In acest context, eu v-as intreba daca exista vreun acord sau vreun tratat international prin care dumneavoastra veti stabili care persoana detine dubla cetatenie.

Partial, intrebarea a fost abordata anterior, dar eu vreau totusi sa ne spuneti daca exista unele acorduri bilaterale sau nu.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Nu, nu exista si eu nu cunosc in practica existenta unor acorduri intre state, prin care acestea s-ar informa reciproc daca cetatenii unui stat nu detin si cetatenia celuilalt stat. Si nu cred ca vom putea incheia un asemenea acord.

 

Domnul Anatolie Zagorodnii:

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Vladimir Braga:

Multumesc.

Domnule ministru,

Am doua intrebari pentru dumneavoastra. Cum considerati dumneavoastra, ca jurist, referitor la candidatii in functie de deputat in Parlament articolul 75 nu contravine articolului 38 din Constitutie care prevede drepturile de a alege si a fi ales? In Constitutie este scris clar si, dupa parerea mea, contravine. Nu credeti ca aceasta problema trebuie rezolvata altfel?

 

Domnul Nicolae Esanu:

Altfel, sa inteleg, la nivel constitutional...

 

Domnul Vladimir Braga:

Adica sa fie exclus, pur si simplu, articolul 75.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Nu. Articolele din Constitutie prevad: “se exercita in conditiile legii”. Daca o sa luam chiar legislatia in vigoare, o sa vedem ca noi astazi avem unele conditii pentru candidarea la functia de deputat care nu sint in Constitutie, ceea ce denota faptul ca nimeni conceptual anterior nu s-a gindit ca pot fi limitari doar in Constitutie.

Astazi sigur ca este convenabil sa facem aceasta interpretare, dar nici o tara nu are o lista exhaustiva a incompatibilitatilor doar in Constitutie. In absoluta majoritate a tarilor sint incompatibilitati si in lege, deci nici eu nu vad o neconcordanta aici.

 

Domnul Vladimir Braga:

Multumesc.

Eu am presupus ca asa o sa-mi raspundeti si de aceea o am si pe a doua intrebare. Spuneti-mi va rog, prevedeti expertizarea acestui document, acestui proiect de lege dupa prima lectura, dupa votarea in prima lectura, expertizarea la Uniunea Europeana?

 

Domnul Nicolae Esanu:

Eu deja...

 

Domnul Vladimir Braga:

Noi avem in practica...

 

Domnul Nicolae Esanu:

Am mentionat ca noi nu o mai putem remite pentru expertiza, pentru ca este in Parlament. Autorul proiectului de lege inceteaza sa mai aiba drepturi asupra proiectului din momentul in care a fost remis Parlamentului. Noi nu putem sa-l modificam, nu putem sa-l remitem nicaieri, doar Parlamentul poate sa-l remita.

Guvernul, am spus, nu este impotriva. Cineva a inteles anterior ca eu am in vedere ca permitem sau nu permitem sa fie remis, eu am avut in vedere ca pozitia noastra este favorabila, in masura in care Parlamentul va considera necesar sa fie remis pentru expertiza, noi sustinem aceasta pozitie.

Domnul Vladimir Braga:

Bine.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Ion Plesca:

Multumesc, doamna Presedinte.

Domnule Esanu,

In contextul intrebarii precedente, dumneavoastra ati spus ca in Constitutie este prevazut, practic in toate articolele, ca persoana, in conditiile legii, poate fi aleasa. Asa este?

Citez din articolul 78 “Alegerea Presedintelui”: “Poate fi ales Presedinte al Republicii Moldova cetateanul cu drept de vot care are 40 de ani impliniti, a locuit sau locuieste permanent pe teritoriul Republicii Moldova nu mai putin de 10 ani si poseda limba de stat”. Gata. Unde este stipulat “in conditiile legii”? Dumneavoastra propuneti sa modificam.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Adica noi nu putem continua: “care nu-i condamnat la privatiune de libertate, care este sanatos...”

 

Domnul Ion Plesca:

Nu, nu, nu.

 

Domnul Nicolae Esanu:

...psihic. Rezulta ca... pot fi alesi conform...

 

Domnul Ion Plesca:

Este vorba de cetatenie. Despre cetatenie nu se spune nimic “in conditiile legii” aici. Dumneavoastra propuneti sa se modifice Legea cu privire la alegerea Presedintelui republicii. Aceasta modificare va veni in contradictie cu Constitutia, direct. In celelalte articole sint “in conditiile legii”, dar aici nu este.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Chiar daca nu este, eu v-am adus citeva exemple de alte conditii pe care trebuie sa le indeplineasca o persoana pentru a putea fi ales Presedinte, deci Constitutia nu stabileste exhaustiv conditii.

 

Domnul Ion Plesca:

Domnule Esanu,

La acest articol cred ca e stabilit concret. Si a doua intrebare. Conform prevederilor articolului 4 din Constitutie si, respectiv, articolul 9 din Legea cetateniei, este expres prevazut ca daca exista neconcordante intre pactele si tratatele internationale si legile interne, prioritate au reglementarile internationale.

In cazul dat prioritate are legea, Conventia europeana privind cetatenia. Cum se va aplica?

 

Domnul Nicolae Esanu:

In primul rind, daca citim articolul din Constitutie, intelegem ca acesta se refera la conventiile din domeniul drepturilor omului, deci dreptul...

 

Domnul Ion Plesca:

Domnule Esanu,

Cetatenia este un drept fundamental consfintit in Constitutie.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Cetatenia da, dar noi vorbim de detinerea unei functii publice. Nu am gasit nici intr-o lege si nici intr-un articol stiintific in care sa se spuna, ca dreptul de a detine functii este un drept fundamental. Citim articole din Constitutie: drepturi la proprietate, la viata, libertatea de exprimare si altele, n-o sa gasiti acolo dreptul de a detine functii publice. In acest caz noi nu putem aplica articolul 4.

 

Domnul Ion Plesca:

Si ultima. La inceputul sedintei eu eram sigur ca acest proiect de lege va fi respins, dar acum sint convins ca el va fi votat de majoritatea parlamentara. Si atunci fractiunea solicita ca acest proiect dupa prima lectura sa fie transmis Consiliului Europei pentru expertizare, fiindca sint foarte multe nereguli in acest proiect de lege.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Ion Neagu:

Va multumesc, doamna Presedinte.

Stimate domnule ministru,

Conventia europeana privind cetatenia, adoptata in 1997 si ratificata de Parlamentul Republicii Moldova in 1999, prevede ca cetatenii statului parte care poseda si o alta cetatenie, au pe teritoriul acestui stat aceleasi drepturi si obligatiuni ca si cetatenii acestui stat. Parlamentul Republicii Moldova a ajustat legislatia nationala, inclusiv Legea cu privire la cetatenie la Conventia europeana sus-numita.

Spuneti va rog, cum cadreaza proiectul prezentat cu prevederile Constitutiei Conventiei Europene?

 

 

 

Domnul Nicolae Esanu:

Eu deja am raspuns la intrebarea. Orisice conventie internationala urmeaza sa fie interpretata pentru a determina continutul unei norme. In dreptul international nu se interpreteaza asa ca la noi, foarte vast, considerindu-se tot ca sint drepturi ale omului.

Eu am analizat, v-am spus, inclusiv in nota explicativa la proiectul conventiei cind s-a adoptat, nicaieri nu este stipulat ca articolul 17 trebuie interpretat in sensul ca drepturile trebuie sa fie absolut egale, deci se face referinta la un cerc de drepturi care trebuie sa fie egale, raminind la latitudinea statului de a determina si unele restrictii.

Plus la aceasta, conventia la care ati facut dumneavoastra referinta prevede ca Republica Moldova poate s-o denunte in masura in care doreste sa stabileasca in legislatia sa nationala niste prevederi care deroga de la dispozitiile conventiei respective. Si daca Parlamentul considera ca este acceptabila aceasta incompatibilitate, si daca va considera ca exista neconcordanta intre conventia pe care ati citat-o dumneavoastra si legislatia care va fi adoptata, Parlamentul poate solutiona problema prin denuntarea conventiei respective.

 

Domnul Ion Neagu:

Da, e clar. Si inca o intrebare. Astazi, aici, in aceasta sala, s-a insinuat ca dubla cetatenie ar periclita securitatea si chiar statalitatea Republicii Moldova, or, modificarea Constitutiei in vederea acceptarii dublei cetatenii s-a facut la initiativa Presedintelui Voronin.

Credeti ca cetateanul Vladimir Voronin prin aceasta a subminat securitatea si statalitatea Republicii Moldova?

 

Domnul Nicolae Esanu:

Eu nu am afirmat ca va fi suprimata securitatea si statalitatea. Daca ati observat am raspuns la intrebarea domnului Stoicov, precum ca noi nu am analizat din acest punct de vedere. Adoptarea oricarui proiect de lege este rezultatul vointei Parlamentului si, desi aici au fost facute propuneri de a se intenta un dosar penal, nimeni nu poate sa fie facut responsabil de propunerea pe care a inaintat-o in Parlament.

Responsabilitatea este a Parlamentului care a acceptat aceasta decizie.

Da, multumim.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc.

Domnule raportor,

Toate sint vorbe goale, dumneavoastra stiti mai bine despre acest lucru, pina cind nu exista un act juridic. As vrea sa va intreb: care este actul juridic prin care dumneavoastra sau cine va indeplini aceasta lege ar putea sa-mi ingradeasca mie sau cetateanului X calea spre a candida la o functie de raspundere, limitata prin aceasta lege, care ar dovedi ca eu sau domnul Stepaniuc, sau doamna Ostapciuc detine  cetatenia altui stat.

Care este actul juridic? Avem nevoie de un act juridic, nu de “одна баба сказала”. Iata aici...

 

Domnul Nicolae Esanu:

Indiscutabil ca, in masura in care organele competente nu vor dispune de documente care atesta ca informatia furnizata de un candidat este falsa, nu vor putea sa le invoce. Exact asa nu poate fi impiedicat nimeni astazi sa candideze la functia de deputat in Parlament, chiar daca avem dubii cu privire la sanatatea lui mintala, in masura in care nu avem o hotarire judecatoreasca privind lipsirea de capacitate de exercitiu.

Acelasi lucru va fi si cu cetatenia. In masura in care nu avem documente ca este cetatean al altui stat, orice persoana poate sa candideze la anumite functii, daca intruneste alte conditii.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Atunci nu avem nevoie de aceasta lege. Sint sigura ca nu ati putea da un document juridic care sa ateste ca el sau alt cetatean detine cetatenia altui stat.

Si a doua intrebare. Tare va place sa numiti toata procedura care o faceti “ghilotina 2”. Iata in zilele apropiate Guvernul, Parlamentul va trebui sa voteze o modificare la o lege unde scrie ca “pe orice sticla cu vin trebuie sa fie incleiata o eticheta, pe eticheta trebuie sa scrie cutare si cutare si volumul in decimetri cubi”.

Aceasta lege, proiectul cu care ati venit dumneavoastra, deloc nu corespunde acestor cerinte. In fiecare articol trebuie sa fie scris: da, trebuie eticheta, pe eticheta sa fie scris cutare si cutare. Eu propun ca acest proiect de lege sa fie remis Guvernului si sa fie adus in Parlament in forma necesara, inclusiv sa-i dam posibilitatea sa fie trimis la Consiliul Europei, sa fie expertizat si sa vina in Parlament asa cum trebuie.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Stefan Secareanu:

Multumesc mult.

Stimate domnule ministru,

As vrea sa aflu, in opinia dumneavoastra, care ar fi actul care confirma cetatenia unei persoane sau detinerea de catre persoana a unei alte cetatenii decit cea a Republicii Moldova?

 

Domnul Nicolae Esanu:

Acte pot fi doua: actul prin care i-a fost acordata cetatenia celuilalt stat, pasaportul care a fost eliberat cetateanului sau oricare alt document eliberat de organele competente ale statului respectiv in care este fixat ca este cetatean al statului.

 

Domnul Stefan Secareanu:

Bine, un act al unui stat poate sa confirme cetatenia unei persoane, dar persoana nu detine pasaportul si nu depune juramintul. Atunci dumneavoastra cum apreciati, are cetateanul cetatenie sau nu?

 

Domnul Nicolae Esanu:

N-am inteles intrebarea, ma iertati.

 

Domnul Stefan Secareanu:

Dumneavoastra spuneti ca pentru confirmarea cetateniei pot servi doua acte, un act prin care se confirma aceasta cetatenie, sa zicem o hotarire a organului respectiv, a statului respectiv, dar cetateanul nu detine pasaportul sau nu a depus juramintul in legatura cu aceasta, asa cum prevede legea. Cum apreciati dumneavoastra faptul ca el detine o alta cetatenie sau nu, sau va limitati doar la informatia care o sa v-o dea Serviciul de Informatii si Securitate ori alt organ al Republicii Moldova care va va prezenta un document.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Acest lucru trebuie sa fie stabilit in lege, dar eu sper ca legislatia Republicii Moldova nu va prevedea niciodata ca drepturile unui cetatean pot fi limitate doar in baza unei informatii a Serviciului de Securitate si Informatii.

 

Domnul Stefan Secareanu:

Sigur ca proiectul pe care-l propuneti este discriminatoriu si contravine spiritului de protectie a drepturilor si libertatilor fundamentale, pentru ca, eu citesc articolul 21 din Constitutia Republicii Moldova, “Orice persoana acuzata de un delict este prezumata nevinovata pina cind vinovatia sa va fi dovedita in mod legal, in cursul unui proces judiciar public, in cadrul caruia i s-au asigurat toate garantiile necesare apararii sale”.

In cazul in care va intra in vigoare proiectul de lege pe care-l propuneti, orice persoana care detine o functie publica si detine o alta cetatenie decit cea a Republicii Moldova sau o persoana care pretinde sa ocupe o functie publica in stat, va fi suspectata apriori de atentat la suveranitatea statului.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Articolul pe care l-ati citat dumneavoastra din Constitutie instituie prezumtia nevinovatiei si prevede, ca nimeni nu poate fi atras la raspundere penala sau administrativa, care in acceptiunea conventiei internationale este echivalenta cu cea penala, fara un proces echitabil. El nu are nici o legatura cu procesul.

 

 

 

Domnul Stefan Secareanu:

Cum nu are legatura, daca omul deja este suspectat, prin lege i se spune ca daca detii cetatenia altui stat tu atentezi la securitatea statului, ceea ce ati spus si dumneavoastra aici.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Nu. Prin lege se stabileste incompatibilitatea care nu da explicatii la nivel legislativ de ce a fost ea stabilita. Mentionez inca o data: articolul citat de dumneavoastra se refera la prezumtia nevinovatiei, pentru atragerea la raspundere.

 

Domnul Stefan Secareanu:

Exact. Se atrage la raspundere.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Nimeni nu poate sa.

 

Domnul Stefan Secareanu:

Potrivit capitolului 17 din Codul penal, orice actiune sau inactiune care atenteaza la securitatea statului si este dovedita... Si asta se face conform Codului penal.

Noi deja prin legea pe care o adoptam suspectam orice persoana care detine, ar detine cetatenia dubla ca el atenteaza la securitatea statului si prin aceasta se incalca drepturile si libertatile lui.

Aceasta este incalcarea pe care o facem noi acum, prin faptul ca dumneavoastra propuneti acest proiect de lege. Acest lucru il spun si avocatii parlamentari in avizul dumnealor, mentionind ca o sa intram in conflicte mari cu organismele internationale in cazul in care adoptam un asemenea proiect de lege.

Dar ce facem cu persoanele care au cetatenie dubla automat, potrivit articolului 24 din Legea cetateniei? Ei toti vor fi suspectati ca atenteaza la securitatea statului.

 

Domnul  Nicolae Esanu:

Nici o incompatibilitate si nici o interdictie, stabilita in legislatie, nu poate fi interpretata ca a pornit de la suspectarea oricarui cetatean. Daca e sa facem o analiza a intregii literaturi, incompatibilitatile se introduc pentru a exclude eventuale conflicte de interese. Nu cred ca putem afirma ca...

 

Domnul  Stefan Secareanu:

Am inteles, ati adus agrementul acesta. Eu cred, stimate domnule viceministru, ca orice persoana care va detine aceasta functie, prin prevederile respective, va fi suspectata, va fi un dusman al poporului, asa ca in perioada stalinismului.

 

Domnul  Marian Lupu:

Continuam.

Microfonul nr.4.

Domnul  Anatol Taranu:

Domnule viceministru,

Spuneti-mi atunci cind ati elaborat acest proiect de lege, nu v-ati gindit ca in afara de partea juridica, politica, nu mai stiu cum sa-i spun, ceea ce vizeaza nemijlocit securitatea statului in perceptia dumneavoastra, mai exista si partea pragmatica a lucrului? Nu v-ati gindit sa omiteti din acest proiect de lege cetatenia romaneasca? In primul rind, proiectul ar fi trecut cu brio in Parlament, daca faceati acest lucru.

Cetatenii Republicii Moldova au o sansa unica in felul sau de a deveni cetateni ai Uniunii Europene inainte ca tara noastra sa fie admisa oficial in Uniunea Europeana. Si acest proiect de lege, de fapt, pe foarte multi cetateni ai Republicii Moldova ii priveaza de acest drept. 

Si a doua intrebare. Eu banuiesc care va fi raspunsul si de aceea rog Secretariatul Parlamentului sa inregistreze aceasta intrebare ca o interpelare oficiala directorului SIS-ului. Dumneavoastra cunoasteti citi sau cine din inaltii demnitari de stat ai Republicii Moldova, incepind din momentul proclamarii independentei statului nostru, am in vedere: Presedintele Tarii, Presedintele Parlamentului si Prim-ministru, a detinut pe o perioada oarecare cetatenia unui stat strain, adica a doua cetatenie?

Va multumesc pentru raspuns.

 

Domnul  Nicolae Esanu:

Raspunsul la prima intrebare: La etapa elaborarii proiectului de lege noi nu am abordat problema distinctiei intre statele a caror cetatenie o detin sau ar putea s-o detina cetatenii Republicii Moldova. Nici in sensul pozitiv, care l-ati mentionat dumneavoastra, nici in sensul de a introduce un mecanism de persecutie pe care il sugereaza altii. Noi am analizat exclusiv problema din punct de vedere al mecanismelor juridice.

Vreau sa va asigur ca noi am avut o atitudine obiectiva fata de fenomen. Pot sa va asigur ca eu personal am facut un sondaj, pentru a vedea care este opinia societatii referitor la aceasta problema. Daca cineva este interesat, eu am rezultatele chiar aici cu mine. Sigur ca pot fi puse in discutie cit sint de obiective sondajele facute. Nu a existat la Ministerul Justitiei la etapa elaborarii proiectului de lege nici o discutie cu privire la impactele politice ale acestui proiect de lege.

Cit priveste raspunsul la a doua intrebare. Noi nu dispunem de informatie referitoare la faptul citi inalti demnitari au detinut sau detin in prezent cetatenia altui stat si nici nu am analizat aceasta problema, nu am considerat ca este necesar s-o analizam.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

Stimati colegi,

Eu vad 4 din colegii nostri care sint la microfoane si inaintez propunerea pentru aceasta runda a dezbaterilor sa ne limitam la 4 interventii, dupa care va urma raportul comisiei si dezbaterile continua.

Microfonul nr.5.

Doamna  Angela Arama:

Domnule Esanu,

Eu am ascultat foarte atent toate raspunsurile dumneavoastra, incercind sa depistez, poate, un raspuns si la intrebarea mea, ca sa nu mai insist, totusi sint nevoita sa va pun aceasta intrebare. Orice proiect de lege care vine in Parlament trebuie sa fie foarte bine motivat, nu puteti sa nu fiti de acord cu mine. Or, pe parcursul discutiilor nu am descoperit oricit m-am straduit, ratiunea, logica acestei legi. Trebuie sa existe niste motive politice, economice, sociale la care v-ati gindit atunci cind ati elaborat proiectul.

Dumneavoastra pina acuma nu ati facut decit sa va disculpati, aducindu-ne aici niste motive, precum ca acest proiect de lege nu vine in contradictie cu legislatia internationala si v-ati referit la niste practici internationale. Foarte bine. Dar, in acelasi timp, dumneavoastra ati spus ca uneori nu trebuie sa tinem cont de practicile internationale atunci cind situatia din tara noastra este cumva complet diferita de cea din tarile la care, de obicei, ne raportam. 

As vrea sa stiu, foarte concret sa va expuneti, va rog frumos, care sint acele motive, banuiesc, de criza, care exista in Republica Moldova, care v-au facut sa elaborati proiectul. Si nu vreau sa va referiti, din nou, la securitatea statului, pentru ca nu va cred si cred ca aveti niste raspunsuri absolut inconsistente cind va referiti la aceasta securitate, statalitate a statului, din moment ce nici macar, sint cuvintele dumneavoastra, nu ati studiat situatia, care este impactul faptului ca unii functionari detin cetatenie dubla asupra securitatii. Dumneavoastra ati spus ca nici macar nu ati studiat situatia in acest domeniu. Atunci spuneti-mi si mie, va rog, sa inteleg ca un simplu deputat si cetatean: care este rostul acestei legi? Care va fi impactul ei? Si de ce ati venit cu ea in Parlament?

 

Domnul  Nicolae Esanu:

Eu repet si confirm cele ce ati mentionat si dumneavoastra: eu nu am facut referinta la subminarea statalitatii si atentat la securitatea statului drept argument in sustinerea acestui proiect de lege.

 

Doamna  Angela Arama:

Atunci care sint argumentele?

 

Domnul  Nicolae Esanu:

Argumentul este unicul si anume excluderea eventualelor conflicte de interese, intre interesul pe care il are functionarul, folosind notiunea in sens generic, deci toate persoanele care detin functiile devenite incompatibile de a servi Republica Moldova, si conflictul cu interesul pe care il are in ceea ce priveste obligatiile sale pe care le are in calitate de cetatean al altui stat.

 

Doamna  Angela Arama:

Domnule Esanu,

Noi nu putem sa discutam serios despre o lege discutata in controversa, care va stirni reactii destul de fulminante, dupa cite vad eu, in societate, bazindu-ne doar pe niste eventualitati. Trebuie sa fie ceva concret la mijloc, trebuie sa va bazati pe ceea ce exista deja si pe motivatia ca vrem sa schimbam situatia. Or, dumneavoastra deja ne spuneti ca probabil vor exista niste conflicte. Dumneavoastra aveti niste exemple ca ar fi existat asemenea conflicte de interese?

 

Domnul  Nicolae Esanu:

Vreau sa va aduc un exemplu, sa va arat ca nu poate fi acceptat argumentul ca noi trebuie sa asteptam aparitia problemei si dupa aceea s-o solutionam. Voi veni cu un exemplu. Deputatii Republicii Moldova  nu au dreptul sa ocupe alte functii. De ce a fost introdusa in Constitutie incompatibilitatea? Pentru ca ocupau si a aparut pericol pentru Republica Moldova, nu pentru a evita pe viitor un eventual conflict intre promovarea intereselor in Parlament si promovarea intereselor grupurilor pentru care lucreaza, deci aceasta prezumtie, ca ar putea sa apara un conflict de interese, a generat pentru marea majoritate a tarilor introducerea in legislatie a incompatibilitatii. Exact acest lucru este si in aceasta situatie.

Noi nu trebuie sa asteptam ca functionarii din Republica Moldova sa inceapa a trada in masa interesele Republicii Moldova, ca ulterior sa venim si sa reactionam. In masura in care a aparut situatia recunoscuta de catre toti, ca un tot mai mare numar al persoanelor din Republica Moldova au si cetatenia altui stat si pentru a nu ajunge la situatia in care sa cuantificam prejudiciul pe care l-a adus acest conflict de interese, noi consideram ca trebuie sa fie introdusa aceasta incompatibilitate.

 

Domnul  Marian Lupu:

Continuam.

 

Doamna  Angela Arama:

Eu va multumesc foarte mult pentru acest raspuns foarte zglobiu, domnule Esanu.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Marcel Raducan: 

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule viceministru,

Va cunoastem de citiva ani si sint increzut ca, daca vi s-ar propune ca in sala urmatoare sa cititi mecanica teoretica sau rezistenta materialelor, ati face o tentativa si, pina la sfirsit, ati fi increzut ca ati facut-o cu succes. Dar daca ar fi sa dati un test de evaluare la capacitatea de a va exprima gindul, cred ca, pina la urma, ati lua o nota negativa, fiindca prea mult... Va rog, care are de comentat, iesiti la microfon si comentati pina miine dimineata.

Multumesc.

De aceea, va rog, sa-mi raspundeti la intrebare fara a filozofa – da sau nu. Prima mea intrebare este urmatoarea: legea poate fi aplicata retroactiv? Da sau nu.

 

Domnul  Nicolae Esanu:

Eu va raspund: nu.

 

Domnul  Marcel Raducan:

Multumesc frumos.

 

Domnul  Nicolae Esanu:

Dar pentru Parlament...

 

Domnul  Marcel Raducan:

Multumesc frumos.

 

Domnul  Nicolae Esanu:

Eu imi cer scuze.

 

Domnul  Marcel Raducan:

Nu, va rog frumos, pe urma...

 

Domnul  Marian Lupu:

Haideti sa ne ordonam discutia.

 

Domnul  Nicolae Esanu:

Atunci trebuie sa va explic.

 

Domnul  Marcel Raducan:

Va multumesc frumos, domnule viceministru.

A doua intrebare: Cunoasteti dumneavoastra cazuri cind legea a fost aplicata retroactiv?

 

Domnul  Nicolae Esanu:

Eu imi cer scuze, sigur ca nu este foarte bine ca eu am incercat sa raspund, dar problema este putin mai complicata decit va inchipuiti dumneavoastra. Eu am raspuns ferm, nu poate fi aplicata retroactiv, dar daca o sa citim hotaririle Curtii Constitutionale, care a inceput prin aceea de a afirma foarte categoric ca nu are efect retroactiv si alte hotariri ulterioare, care au spus ca poate sa aiba efect retroactiv si altele, deci eu nu sint sigur de raspunsul care trebuie sa fie. Si este necesar ca Curtea Constitutionala...

 

Domnul  Marcel Raducan:

Domnule ministru,

Pot eu sa inteleg ca legea poate fi, la necesitate, aplicata retroactiv, dar, in general, nu poate fi aplicata retroactiv?

Multumesc.

Urmatoarea mea intrebare.

 

Domnul  Nicolae Esanu:

Nu doriti sa acceptati un raspuns, ca eu incerc sa raspund, eu vreau.

 

Domnul  Marcel Raducan:

Dumneavoastra nu aveti un raspuns. Fiindca ce mi-ati spus acuma? Mi-ati spus ferm ca legea nu poate fi aplicata retroactiv, dar totodata, reiesind din unele hotariri ale Curtii Constitutionale, legea poate fi aplicata retroactiv. De aici eu am inteles ca nu aveti un raspuns ferm, nu sinteti sigur.

Urmatoarea mea intrebare este: la momentul cind a fost aplicata legea sau votata Legea dublei cetatenii nu a fost nici o restrictie referitor la ocuparea unor functii publice, deci dupa ce va fi votata legea care atit de mult va straduiti s-o aparati astazi, apar unele incompatibilitati cu dubla cetatenie si functiile de stat. In cazul dat legea va fi aplicata retroactiv sau nu? De ce?

 

Domnul  Nicolae Esanu:

Nu, nu este vorba de retroactiv.

 

Domnul  Marcel Raducan:

Fiindca  la momentul cind persoana s-a angajat la serviciu, avind dubla cetatenie, nu a fost pusa in fata unei restrictii, dar peste o perioada de timp i se aplica aceasta restrictie.

 

Domnul  Nicolae Esanu:

Si restrictia se va aplica pentru viitor.

 

Domnul  Marcel Raducan:

Stati un pic. Este vorba de acei care nu au fost pusi la curent cind s-au angajat ca peste o luna–doua–un an vor fi eliberati pentru ca detine doua cetatenii.

Multumesc frumos.

 

Domnul  Nicolae Esanu:

Nu. Problema nu este asa simpla. Exact asa putem face in afaceri: cineva a inceput o afacere, nu este impozitata, ca peste o perioada sa fie impozitata si fix aceeasi se spune – ca eu nu incepeam afacerea daca nu era impozitarea. Retroactivitatea inseamna un lucru: nu poate fi aplicata faptelor precedente. Pentru viitor poate sa fie aplicata.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine. Ultimele doua interventii in runda de intrebari-raspunsuri.

Microfonul nr.5.

 

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc: 

Multumesc, domnule Presedinte.

Fiindca ati permis si altora sa faca intii niste introduceri, fac si eu o introducere. Am in mina evaluarea facuta de Fondul Monetar cu privire la indeplinirea Memorandumului, semnat intre Guvernul Republicii Moldova si Fondul Monetar si aici scrie: “La alegerile locale din 2007 comunistii au inregistrat rezultate modeste.” Si eu sint sigur ca vor inregistra inca mai modeste in alegerile parlamentare din 2009.

Si acum intrebarea. Dumneavoastra ati facut referinta la articolul 17 din conventie si, din cite noi intelegem, articolul 17 din conventie capitolul IV este o norma imperativa.

Articolul 27 “Semnarea si intrarea in vigoare”. Aceasta conventie se semneaza fara rezerva ratificarii, se semneaza sub rezerva ratificarii. Articolul 29 “Rezerve” prevede ca nici o rezerva nu poate fi formulata fata de orice dispozitie continuta in capitolele I, II si IV ale acestei conventii, adica articolul 17 este in capitolul IV si conventia spune: ca nici o rezerva nu poate fi formulata fata de orice dispozitie continuta in capitolele I, II si IV ale acestei conventii.

Domnule viceministru,

Dumneavoastra ati spus, ca noi putem sa interpretam articolul 17 asa cum consideram. Atunci cind am ratificat aceasta conventie, noi am fost de acord cu articolul 29, ca rezerve la capitolul IV, unde intra si articolul 17, nu pot fi formulate, cu atit mai mult aplicate.

Stimate domnule jurist emerit al Republicii Moldova,

Atunci, cum va puteti permite ca sa spuneti ca articolul 17 poate fi interpretat asa cum doriti? Fiindca articolul 29 stipuleaza ca nu pot fi rezerve la acest capitol si la acest articol.

 

Domnul  Nicolae Esanu:

Spre deosebire de dumneavoastra, care ati luat o traducere, eu am scos varianta oficiala de pe pagina Consiliului Europei, unde se spune: “Nu pot fi facute rezerve la capitolul VI.” Si daca o sa va uitati la tarile care au facut rezerve, o sa vedeti ca Bulgaria a declarat rezerva la articolul 17. Va rog sa consultati pagina oficiala a Consiliului Europei.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Eu am consultat si pagina oficiala, domnule viceministru. In articolul 29 “Rezerve” alineatul (1) scrie: “Nici o rezerva nu poate fi formulata fata de orice dispozitie continuta in capitolele 1, 2 si 4 ale acestei conventii.”

 

Domnul  Nicolae Esanu:

Dumneavoastra cititi varianta tradusa. Se vede ca traducatorul a pus...

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Eu citesc varianta in romana, care are aceeasi valoare ca si varianta engleza.

 

Domnul  Nicolae Esanu:

Eu azi dimineata am vazut ca Bulgaria a avut rezerva la articolul 17. Noi putem vorbi despre interpretare.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Stimate domnule jurist,

Dumneavoastra spuneti ca Bulgaria a avut. Moldova n-a avut. Moldova a semnat asa cum este.

 

Domnul  Nicolae Esanu:

Dumneavoastra vorbiti despre faptul ca nu pot fi facute rezerve. Eu va spun, din ce am analizat eu, posibil eu gresesc, nu neg.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Gresiti, gresiti de mai multe ori.

 

Domnul  Nicolae Esanu:

Posibil sa gresesc intotdeauna. Dar eu azi-dimineata am vazut pe pagina oficiala a Consiliului Europei: nu se fac rezerve la capitolul VI. Si am vazut ca Bulgaria a facut rezerve la articolul 17. Posibil ca dumneavoastra aveti dreptate, eu nu neg.

 

Domnul  Marian Lupu:

E tot. Am clarificat situatia. Bine.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Domnule Presedinte,

La capitolul VI se refera la serviciul militar. Acolo se spune: “Tara poate face rezerve la capitolul VI.” Eu am citit foarte atent toate lucrurile acestea: “Acel care a facut serviciul militar intr-o tara in care a fost cetatean si a devenit cetatean al altei tari poate sa nu i se aplice serviciul militar in tara in care el este acum cetatean.” Si aici scrie: “Tara poate face rezerva la capitolul VI.” La capitolul I, II si IV nu poate face, domnule viceministru. Duceti in eroare Parlamentul.

Domnule Presedinte al Parlamentului,

Aceasta conventie am luat-o de pe site-ul Parlamentului, adica din legislatia noastra.

 

Domnul  Marian Lupu:

Eu am inteles.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Si nu trebuie sa spuna acum ca eu am citit varianta nu stiu cui.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

Stimati colegi,

Cine doreste, dupa sedinta, se duce si consulta site-ul.

Microfonul nr.4.

 

Doamna  Valentina Stratan:

Multumesc domnule Presedinte.

Domnule viceministru,

Am o intrebare si o scurta constatare. Vreau sa fac referinta la intrebarea colegei mele Leahu. Nu stiu daca in acest Parlament, de cind activez, a venit un asemenea proiect de initiativa lipsit, practic, de temei juridic sau lipsit de argumente, pentru ca, pina la urma, constatam ca ne bazam doar pe niste presupuneri, in cazul in care nu ati estimat, nu aveti numarul de persoane care detin functii publice si ar detine aceasta cetatenie a altui stat.

Intrebarea mea se refera la nota informativa pe care ati semnat-o personal. In unul din alineate scrie: “Excluderea din Constitutia Republicii Moldova si ulterior din Legea cetateniei Republicii Moldova la 2 iunie 2000 a interdictiei privind detinerea de catre cetatenii Republicii Moldova a cetateniei altor state a constituit un pas esential la democratizarea institutului cetateniei si unul important in respectarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului.”

Sa intelegem ca la acel moment, in anul 2000, am instituit un pas in democratizarea societatii, acum, cind privam de acest drept, cum putem sa apreciem lucrurile? Si, daca va amintiti, cine a facut acea initiativa de scoatere a interdictiei privind detinerea cetateniei duble la acel moment?

 

Domnul  Nicolae Esanu:

Nu-mi amintesc. Nu am studiat cine a fost autorul proiectului. Nu vad nici o contradictie intre proiect si ceea ce ati reprodus dumneavoastra, pentru ca a accepta dubla cetatenie si a stabili unele incompatibilitati in legatura cu dubla cetatenie nu sint lucruri care se exclud reciproc. Noi nu am afirmat ca egalarea absoluta a drepturilor si interdictia de a stabili prin lege anumite incompatibilitati nu exista. Si, dupa parerea noastra, nu exista contradictii.

 

Doamna  Valentina Stratan:

Pina la urma, care este temeiul acestei initiative? Ca sa intelegem foarte simplu. Nu exista la moment, nu s-a stabilit ca cineva ar fi divulgat secretul, ar fi prejudiciata statalitatea Republicii Moldova, exista doar presupuneri. Putem sa facem asemenea constatare?

 

Domnul  Nicolae Esanu:

Noi nu am incercat sa venim cu o analiza a practicii. Mecanismele de incompatibilitati si interdictie se analizeaza la nivel doctrinal. Mie imi pare rau ca vin totdeauna cu acelasi exemplu, dar dumneavoastra n-o sa gasiti un exemplu din practica de incompatibilitate a unui deputat care a detinut functia in alt... adica deputat de Parlament. Nu exista asemenea exemple, dar noi mentinem in continuare aceasta incompatibilitate.

Faptul ca nu avem un exemplu concret nu inseamna ca trebuie de exclus o norma dintr-o lege sau invers. Sa nu venim cu un mecanism in cazul in care putem avea suficiente temeiuri de a presupune ca poate aparea un conflict de interese. Noi nu suspectam pe nimeni, aceasta norma nu poate fi considerata... Si, in genere, orice norma din lege nu poate sa porneasca de la prezumtia ca toti oamenii sint criminali. Pentru ca judecind astfel am putea spune ca toti moldovenii sint hoti, pentru ca noi condamnam hotia.

 

Doamna  Valentina Stratan:

Domnule viceministru,

Eu va multumesc, oricum pina aici ajungem  la suspiciuni.

 

Domnul  Marian Lupu:

Domnule viceministru,

Va multumesc.

Rog comisia. In contextul dezbaterilor la acest subiect, tribuna centrala pare a fi o ghilotina.

Va rog, domnule Turcan.

 

Domnul  Vladimir Turcan: 

Va multumesc.

Onorat Parlament,

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a examinat proiectul in cauza si a constatat urmatoarele. Actualmente legislatia in vigoare permite cetatenilor Republicii Moldova detinerea cetateniei si a altui stat. Totodata persoanele care detin cetatenia altor state au obligatii politico-juridice, inclusiv asumate prin juramint, nu numai fata de Republica Moldova, dar si de statele respective straine. In aceasta situatie, fara doar si poate, pot aparea anumite conflicte de interese.

In scopul solutionarii sau chiar prevenirii acestor situatii, proiectul de lege in cauza prevede interzicerea detinerii cetateniei multiple de catre functionarii de stat si de catre alte categorii de persoane care exercita atributii de interes public. In acest context, as vrea sa mentionez ca aceasta nu inseamna ca persoanele care detin cetatenia statului strain nu vor putea presta o activitate in Republica Moldova. Ele vor activa in domeniile care prin natura lor nu reprezinta activitate in functie publica, adica nu implica exercitii ale puterii publice.

Domnule Susarenco, mai bine sa nu vorbiti.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi.

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Proiectul a fost avizat pozitiv de 6 comisii permanente si Directia juridica a Aparatului Parlamentului. Avizele sint pozitive, cu unele amendamente, care vor fi luate in consideratie pentru lectura a doua.

In rezultatul examinarii acestui proiect de lege, membrii Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati considera ca acesta poate fi adoptat in prima lectura la sedinta plenara a Parlamentului, lasind pentru lectura a doua (am solicitat de la Guvern ca dumnealor sa prezinte informatii suplimentare sau solutii pentru) urmatoarele probleme:

1. Constitutionalitatea normelor ce se refera la persoanele ce sint alese in conformitate cu prevederile Constitutiei Republicii Moldova.

2. Mecanismul realizarii sau implementarii normelor proiectului pentru persoanele care deja detin cetatenia altui stat, pentru persoanele care vor dobindi cetatenia dupa angajare si mecanismul verificarii existentei cetateniei multiple.

3. Mecanismul prin care vor fi garantate facilitatile acordate locuitorilor Transnistriei prin Legea nr.173 din 22 iulie 2005 cu privire la prevederile de baza ale statutului juridic special al localitatilor din stinga Nistrului.

Totodata a fost solicitata si practica internationala din acest domeniu. Practica, de fapt, astazi a fost discutata si eu cred ca cei care au solicitat sau au avut intrebari au primit raspunsurile respective. In urma celor mentionate Comisia juridica, pentru numiri si imunitati propune ca acest proiect de lege sa fie adoptat in prima lectura. La lectura a doua vom veni cu modificarile respective.

 

Domnul  Marian Lupu:

Aceasta este tot.

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Da.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine. Corect, microfonul nr.4 a fost primul.

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Dumitru Diacov: 

Stimati colegi,

Desigur, daca in anii acestia guvernarea ar fi obtinut facilitati reale pentru cetatenii Republicii Moldova de a circula liber in Europa, noi nu am fi avut acest fenomen masiv in Republica Moldova de capatare a pasapoartelor straine, pentru  a putea circula in Europa.

Noi intelegem foarte bine ca o parte din populatie obtine si alta cetatenie prin convingere sau din convingere. Dar o buna parte, si partea cea mai serioasa, cauta sa obtina cetatenie, inclusiv romana pentru a evita aceasta rusinoasa injosire pe la consulatele straine si pentru a capata posibilitatea sa circule liber in Europa, pentru a ne simti cetateni ai Europei, asa cum se vorbeste.

Acum aceasta initiativa este foarte sensibila si ea sigur ca o sa trezeasca foarte multe emotii in societatea moldoveneasca si mai ales la generatia tinara, care doreste astazi sa lucreze in Europa, sa cistige o bucata de piine, dar se gindeste sa vina acasa sa lucreze. Acesti oameni vor intelege decizia data ca una restrictiva, ca una care le ingradeste posibilitatea ca ei sa creasca in tara lor natala, sa aiba posibilitatea de a-si face cariera s.a.m.d. De aceea, este o chestiune foarte complicata, care afecteaza, practic, toata populatia, in afara de pensionari, cred.

Eu cred ca prin aceasta initiativa se urmareste, de fapt, tendinta de a imparti populatia sau alegatorii intre “ai nostri” si “ai vostri”. Eu cindva l-am intrebat pe domnul Stepaniuc, in 2002: de ce ii faceti lui Rosca dosar, fiindca e clar ca nu sint argumente juridice? Am si intrebare, si propunere.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimate coleg,

Reveniti la intrebare, va rog.

 

Domnul  Dumitru Diacov:

Si domnul Stepaniuc imi spune: “Eu stiu ca nu sint argumente juridice, dar asa vor activistii nostri de partid.” Intelegeti. Da. A fost asa, discutie, domnule Stepaniuc? Asa vor activistii nostri de partid. Initiativa aceasta porneste de undeva de acolo.

Partidul Democrat, Fractiunea Partidului Democrat propune comisiei sa nu adoptam aceasta decizie si sa efectuam referendum referitor la aceasta chestiune. Lasati sa decida nu o mina de oameni, dar populatia, fiindca aceasta afecteaza populatia, aceasta afecteaza generatia tinara. Si sa luam o decizie de a face un referendum pentru a sti, intr-adevar, ce gindesc oamenii despre aceasta chestiune? Fiindca ii afecteaza pe acesti oameni.

Eu va multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Care este intrebarea?

 

Domnul  Dumitru Diacov:

Aceasta a fost propunerea.

 

Domnul  Vladimir Turcan:

A murit intrebarea.

 

Domnul  Dumitru Diacov:

Sa nu adoptam astazi nici o decizie si sa luam o hotarire de a organiza un referendum. 

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Gheorghe Susarenco: 

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu am o intrebare, fiindca n-a putut sa raspunda domnul viceministru al justitiei, privind retroactivitatea acestei legi.

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Da, eu cred ca domnul viceministru a explicat destul de clar, altceva e ca raspunsul poate n-a placut tuturor. Problema este foarte clara: persoanele care astazi ocupa functiile respective si au cetatenia dubla, dupa intrarea in vigoare a acestei legi... si asta noi trebuie... cred ca aici am accentuat in raportul nostru ca, cu regret, in proiectul dat nu este prevazut mecanismul respectiv.

Noi trebuie sa prevedem, posibil in “Dispozitii finale si tranzitorii”, care vor fi conditiile, consecintele aplicarii acestei legi pentru persoanele care, dupa adoptarea si intrarea in vigoare a acestei legi, vor intra in conditiile incompatibilitatii. Iata care este situatia. Cred ca vom da un termen oarecare. Exact asa ca si deputatului. De exemplu, nu demult noi am acceptat cererea domnului Ciontoloi. Dumnealui a fost ales in functie de presedinte al raionului. Legea prevede a i se da o luna, dumnealui s-a apreciat ca ramine in functia de presedinte al raionului, a renuntat de postul de deputat in Parlament.

 

Domnul  Gheorghe Susarenco:

Multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Vreau sa dau o consultatie gratuita Parlamentului. Conform unei hotariri a Curtii Constitutionale, legea nu poate avea efect retroactiv. Poate avea efect retroactiv numai in cazul in care imbunatateste situatia. Noi adoptam o lege ca la pensionari sa le ridicam pensiile la 300 de dolari, asa cum a spus Presedintele Voronin, si noi dam forta retroactiva pentru toti pensionarii din Republica Moldova. In cazul in care noi inrautatim situatia aceluiasi politist si mai stiu eu cui, nu permite Constitutia efect retroactiv.

Va multumesc.

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Referitor la consultatiile juridice, eu as vrea sa atrag atentia ca Regulamentul actual interzice...

 

Domnul  Marian Lupu:

Consultatii gratuite.

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Consultatii juridice, cu atit mai mult gratuite. Si eu voi raspunde la intrebarea aceasta in mod gratuit. Problema iarasi consta intr-aceea ca raporturile juridice, care reiese din adoptarea acestei legi, vor fi in viitor. Iata de ce aceasta lege va fi aplicata pentru toate rapoartele juridice care vor aparea pe viitor. Pe viitor persoana ramine ministru, ramine, sa zicem, in functiile respective, atunci trebuie sa fie clar pentru domnul ministru respectiv, pentru alt functionar public, care va fi soarta de mai departe, reiesind din cerintele legale, care au aparut de la data intrarii in vigoare a legii. Si atit.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

Microfonul nr.3.

Domnul  Vladimir Turcan:

E clar ca activitatea dumnealui pina la intrarea in vigoare a legii va fi considerata ca activatate de ministru suta la suta.

 

Domnul  Iurie Stoicov:

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu aici vreau sa contrazic ceea ce a spus colegul nostru, precum ca aceasta lege va afecta cumva circulatia cetatenilor nostri peste hotare. Tocmai ca aceasta se refera la birocratia noastra, la acei care astazi se afla in functie. Acei tineri care vor sa lucreze peste hotare si sa se intoarca inapoi sa devina sefi n-au decit sa se dezica de cetatenia respectivului stat si sa fie ales in functia respectiva.

Propuneri la articolul 5. Avind in vedere ca in Curtea Constitutionala sint si judecatori asistenti, propun ca articolul 11 sa se inceapa in felul urmator: “Judecatorii si judecatorii asistenti ai Curtii Constitutionale pot fi persoane care detin exclusiv cetatenia Republicii Moldova.”

 

Domnul  Marian Lupu:

Inregistrat pentru lectura a doua.

 

Domnul  Iurie Stoicov:

Si inca o propunere pentru lectura a doua. Eu as ruga ca cronologia articolelor sa fie in dependenta de functiile care le detin persoanele respective in stat, adica incepind cu Presedintele Republicii, deputatii, Guvernul.

 

Domnul  Marian Lupu:

Adica in ordine descendenta. Bine.

Microfonul nr.4.

 

Doamna  Valentina Buliga: 

Domnule presedinte al comisiei,

In raportul prezentat de dumneavoastra ati constatat un sir de probleme care astazi nu si-au gasit raspuns in toate discutiile care au avut loc. De ce sau care sint argumentele ca v-ati grabit sa includeti in ordinea de zi a plenului Parlamentului depistind aceste probleme, care nu sint putine? Prin ce este dictata aceasta graba de a adopta in prima lectura si ulterior de asteptat mecanismul, constitutionalitatea si alte probleme?

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Va multumesc pentru intrebare.

Eu vreau sa va atrag atentia ca legea data a parvenit in Parlament pe data de 10 mai 2007. Pe data de 3 iulie 2007 comisia deja a examinat proiectul si a fost intocmit raportul respectiv, raport care a fost distribuit deputatilor. In luna iulie. Astazi noi avem deja, daca nu ma insel, 11 octombrie. Asa ca nu este vorba de o graba. Aceasta-i prima.

Doi. Ceea ce tine de mecanism. Totusi perioada aceasta n-a trecut in zadar, din luna iulie pina in ziua de azi, inclusiv ceea ce eu am raspuns domnului Susarenco referitor la mecanismul aplicarii acestei legi. Problemele acestea pot fi rezolvate prin pregatirea legii pentru lectura a doua si includerea in acest proiect de lege a unor prevederi in “Dispozitiile finale si tranzitorii”, care ar stabili acest mecanism.

 

Doamna  Valentina Buliga:

Domnule presedinte al comisiei,

Eu va multumesc pentru raspuns.

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Si de aceea eu va chem pe toti colegii de a inainta propuneri referitor la acest mecanism.

 

Doamna  Valentina Buliga:

Da, eu accept acest raspuns, dar totodata vreau sa va aduc aminte si dumneavoastra, ca presedinte al Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati, ca in Parlament exista multe initiative legislative cu un impact benefic asupra unor categorii de cetateni si nu sint incluse in ordinea de zi din anumite motive.

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Asta deja nu este competenta mea ca presedinte al comisiei.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

I-as spune doamnei Buliga ca exact aceea categorie de cetateni nu aranjeaza majoritatea comunista, de aceea proiectele de legi stau murate in continuare.

Domnule Turcan,

Cu divagatiile demagogice ale ministrului adjunct al justitiei n-o mai scoatem la capat si ar fi bine daca Guvernul si-ar schimba reprezentantul in Parlament. Aceasta este o sugestie.

Acuma spuneti dumneavoastra, ca jurist nr.2, dupa Esanu, probabil, cum interpretati alineatul (4) din articolul 54 al Constitutiei, unde se spune: “Restringerea trebuie sa fie proportionala cu situatia care a determinat-o si nu poate atinge existenta dreptului sau a libertatii.” Cum cadreaza acest proiect de lege cu aceasta prevedere? Si, daca intentionati in acest sens sa supuneti expertizarii proiectul de lege, sa solicitam o expertiza a Comisiei de la Venetia a Consiliului Europei.

 

 

 

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Eu, in primul rind, ma adresez tuturor deputatilor. Noi, totusi, sintem organ legislativ si trebuie sa facem fata si sa aratam o comportare adecvata. Nu este cazul si nu este frumos a insulta pe acei care ies aici, la tribuna.

 

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

Domnul Esanu ne insulta prin divagatiile demagogice la care se deda.

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Eu cer scuze, domnul Esanu are meritele dumnealui si are o pregatire foarte buna, de aceea, in cazul dat, pur si simplu, vreau sa spun un cuvint in apararea domnului Esanu.

Totodata, ca jurist nr.2, cum ati spus dumneavoastra, pot sa va raspund la intrebarea data. In primul rind, nu trebuie sa rupem din contextul articolului 54, eu cred ca dumneavoastra ati citit foarte atent si restul alineatelor ale articolului 54.

 

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

Da, am citit.

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Anume in aceste prevederi se contine si raspunsul la mai multe intrebari care au fost puse aici referitoare la constringerea drepturilor omului. Anume din cauza ca sint unele circumstante ce tin de problema suveranitatii, securitatii statului etc, etc.

Printre altele, eu as vrea, avind in vedere toate dezbaterile care au avut loc, sa raspund inca la o intrebare, in cazul dat noi avem un tip clasic al legii care poarta un caracter preventiv. Deoarece consecintele respective sau acele rapoarte care pot fi create in societate si vor fi reglementate sau reparate ulterior pot sa aduca un prejudiciu, inclusiv suveranitatii si securitatii statului.

Anume din aceste motive noi putem considera ca acest proiect de lege poarta un caracter preventiv pentru a proteja, in primul rind, suveranitatea statului. Si, de aceea, raspund la intrebarea ce tine de alineatul (4): eu nu consider ca in acest caz noi putem trata acest proiect de lege drept contradictie a alineatului (4).

Eu as vrea sa va atrag atentia referitor la a treia problema, pe care dumneavoastra ati mentionat-o, cu expertizarea. Noi, in luna iulie, cind am propus aprobarea acestui proiect de lege in prima lectura si am adoptat raportul, am introdus si pozitia care se referea la necesitatea expertizarii. Totodata, inca o data repet, timpul nu a trecut in zadar: in perioada aceasta a fost studiata foarte atent practica internationala, inclusiv practica CEDO, cum este tratata aceasta notiune “cetatenie dubla”, in special de Comisia de la Venetia. Si am ajuns la concluzia ca in acest caz nu este necesar de a efectua o expertiza suplimentara, deoarece practica internationala confirma ca fiecare stat, tinind cont de situatia creata in stat, adopta regulile, legile respective.

Aici a fost deja adus un exemplu: Bulgaria, Letonia si Lituania. Statele care sint membre ale Uniunii Europene, statele care au ratificat Conventia europeana, dar, totodata, anume legislatia acestor state prevede un sir de restrictii.

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

Nu este adevarat. Nu induceti in eroare Parlamentul.

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Eu ser scuze, noi in caz daca...

 

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

Nu este adevarat ce spuneti.

 

Domnul  Vladimir Turcan:

In caz daca este necesar, dupa aceea noi vom demonstra.

 

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

Chiar era necesar.

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Vom demonstra legislatia respectiva. Mai mult ca atit, eu pot sa va citesc una din prevederile legislatiei Frantei, care nu permite cetatenia dubla: Legea cu privire la drepturile si obligatiile functionarilor.

 

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

Franta prin Constitutie nu admite.

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Eu v-am numit actul.

 

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

Nu, prin Constitutie nu admite.

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Eu inca o data va spun actul respectiv.

 

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

La noi prin Constitutie se admite.

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Legea Frantei cu privire la drepturile si obligatiile functionarilor. Aici se spune: “Cetatenii statelor membre ale Comunitatii Europene sau ale unui alt stat parte la Acordul cu privire la spatiul economic au acces, in conditiile prevazute in statutul general, la posturi publice.” In continuare: “Acestia nu au acces la posturile a caror atributii nu sint separabile de exercitiul suveranitatii.”

 

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

Noi avem in Constitutie cetatenia dubla si dumneavoastra acum o interpretati asa cum convine regimului comunist. Asa ca nu faceti paralele.

Domnul  Vladimir Turcan:

Eu am citit din legislatia statului care, in genere, nu prevede.

 

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

Pai, nu prevede, dar noi prevedem, e o diferenta.

 

Domnul  Marian Lupu:

Sa avansam in discutie.

 

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

Sa mergem mai departe. Deci, considerati ca nu este nevoie de o expertiza a Comisiei de la Venetia. Eu consider ca este gresit. Acum spuneti, va rog.

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Eu cer scuze. Expertiza poate, ma rog, fi dupa ce legea va fi adoptata, daca totusi vor fi careva intrebari.

 

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

Domnule Turcan,

Eu am rezumat ce am inteles de la dumneavoastra.

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Poate sa fie expertiza si dupa aceea.

 

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

Da, am inteles.

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Nici o problema.

 

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

Dumneavoastra spuneti ca s-a gasit de cuviinta ca nu trebuie, noi consideram ca trebuie, eu cred ca sint mai multi care au cerut acest lucru. Acum, in privinta expertizarii de catre Centrul de Coruptie, nu v-ati gindit, a acestui proiect de lege? Si vreau sa va explic de ce va intreb, caci s-ar putea sa va para straniu. Acest proiect de lege, desigur, urmareste ingradirea accesului la functiile publice in Parlament al persoanelor, in primul rind, cu cetatenie romana, de care se tem ca de foc comunistii, ca sa nu le ceara socoteala ce-au facut in acesti ani ai guvernarii? Si, in sensul acesta, este o intentie de coruptie. Si sint de acord in privinta aceasta ca legea mentionata trebuie sa aiba un caracter de prevenire, dar, in acest sens, tocmai trebuie expertizata de Centrul de Coruptie, in scopul pe care il urmareste regimul comunist. Desigur, nu avem acel Centru de Coruptie, dar oricum se poate de incercat, ca sa avem referinta mai tirziu. Ce credeti dumneavoastra despre aceasta?

 

Domnul  Vladimir Turcan:

O intrebare care nu are absolut nimic сu aceasta problema.

 

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

Asa va pare dumneavoastra.

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Deoarece orice persoana, care doreste sa ocupe locul respectiv, functia respectiva, poftim, ea are posibilitate. Dar, avind in vedere ca ea a depus juramint fata de Republica Moldova si fata de alt stat strain... dar, pentru a exercita functia respectiva in statul Republica Moldova, ea trebuie sa se aprecieze carui stat va sluji. Si atit.

 

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

Domnule Turcan...

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

 

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

Eu inchei. Am o mica precizare si inchei.

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Ca sa nu fie careva pericol, ca sa fie... ma rog, asa este situatia.

 

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

Am inteles, nu trebuie sa repetati, spuneti ceva nou.

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Sa fie cumparat de unii demnitari din alt stat.

 

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

Domnule Turcan...

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Asta e.

 

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

Dumneavoastra cind ati explicat in privinta retroactivitatii. Eu inteleg, daca dumneavoastra aveti cetatenie rusa, nu puteti sa mai accedeti in Parlament, pentru ca legea interzice. Sau, daca nu aveti, puteti, pentru ca legea a fost adoptata acum si dumneavoastra v-ati luat cetatenie rusa mai inainte. Si nu vor putea accede doar acei care, dupa adoptarea acestei legi, vor primi cetatenia rusa. Eu drept inteleg?

Pentru ca in privinta retroactivitatii nimeni nu a inteles aici ce aveti dumneavoastra in vedere juristii unu si doi, si trei din Republica Moldova. Explicati-mi chestia aceasta.

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Da, poftim. De exemplu, dumneavoastra astazi aveti cetatenia si a Romaniei, si a Moldovei.

 

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

Si a Rusiei, si a Ucrainei.

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Nu, eu vorbesc, e destul si doua sa ai. Pe ziua de astazi acei care sint alesi deja, e clar ca pentru dinsii nu au sa apara aceste probleme, aceasta prevedere va fi aplicata pentru acei care vor participa la alegerile ulterioare.

 

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

Da, dar oamenii cind si-au luat cetatenia rusa sau romana nu au stiut de aceste restrictii.

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Nici o problema, poftim, pina in anul 2009 acesti oameni vor avea posibilitatea sa se decida ce ei doresc.

 

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

Nu, dumneavoastra…

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Sa slujeasca intereselor poporului moldovenesc sau, ma rog.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

Domnul Rosca.

 

Domnul  Iurie Rosca:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimate domnule raportor,

In legatura cu discutia in contradictoriu, daca merita sau nu, si cind, mai ales, trebuie sa prezentam spre avizare Consiliului Europei acest proiect de lege, as vrea sa imi raspundeti la intrebarea: considerati ca va fi mai bine sa il prezentam pina la aprobarea lui in prima lectura, pornind de la recomandarile din 2 octombrie 2006, prevazute la articolul 20 din Rezolutia Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei, care se numeste “Respectul  obligatiilor si angajamentelor Moldovei”?

Apropo, eu vreau sa amintesc ca Moldova este o tara monitorizata, spre deosebire de tarile la care noi facem trimitere si care sint membre ale Uniunii Europene. Au alt regim juridic in raport cu Consiliul Europei. Deci, citez articolul 20: “Adunarea Parlamentara apreciaza eforturile autoritatilor Moldovei pentru evaluarea gradului de punere in aplicare a recomandarilor facute de expertii Consiliului Europei. Totusi sau in acelasi timp toate noile proiecte de legi care tin de domeniile in raport cu care exista angajamente fata de Consiliul Europei trebuie sa fie supuse expertizelor acestuia, ale Consiliului Europei, in prealabil...” eu traduc din frantuzeste “inainte de adoptarea lor.” Nu avem versiunea romaneasca, dar aici este scris absolut univoc ca, intrucit au existat precedente, Republicii Moldova i se recomanda cu insistenta sa se adopte legi care vizeaza domeniile respective dupa avizarea prealabila a Consiliului Europei.

Credeti dumneavoastra ca ar fi mai logic ca noi sa remitem acest proiect Consiliului Europei si dupa aceea sa il aprobam in prima lectura si, eventual, sa il adoptam si in lectura a doua in functie de recomandarile care se vor face, aceasta demonstrind si corectitudinea noastra in raport cu partenerii de la Consiliul Europei.

Multumesc.

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Va multumesc.

Aveti justa dreptate ca, intr-adevar, aceasta este cerinta Consiliului Europei, dar va atrag atentia ca aceste cerinte se refera numai la proiectele de legi care rezulta din angajamente asumate. Deci, noi, conform planului calendaristic respectiv, toate proiectele de legi pe care le-am inclus, rezulta din angajamentele noastre, am expertizat. La noi, imi pare, a ramas ultimul proiectul cu privire la partidele politice, care a fost expertizat si in timpul cel mai apropiat noi il vom examina in lectura a doua.

In acest caz, eu am expus parerea mea, avind in vedere ca practica internationala da asa o posibilitate si noi sintem, imi pare, destul de capabili sa tragem unele concluzii. Aici, printre altele, asupra acestui moment iarasi au atras atentie expertii Consiliului Europei, ca nu este chiar bine cind fiecare proiect de lege este remis pentru expertizare. De aceea, eu consider ca in acest caz noi nu vom incalca prevederea mentionata.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul  Victor Stepaniuc: 

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimati colegi,

In primul rind, de procedura. Totusi, am ruga Presedintele Parlamentului sa le faca observatie acelor deputati care aduc ofensa colegilor lor si reprezentantilor Guvernului. Mie mi se pare ca noi avem in limba noastra, si in cea diplomatica, si in cea oficiala si neoficiala, destule cuvinte ca sa nu ne ofensam unul pe altul. As vrea sa incerc sa-i raspund domnului Diacov.

Domnule Diacov,

Nu sint asa mare prieten cu dumneavoastra ca sa va divulg toate secretele noastre, chiar de partid, in ce relatie sintem cu domnul Rosca ori nu sintem.

Referitor la subiect. Desigur, cetatenia dubla sau multipla este un fenomen nou, acest fenomen are de acum 30 – 40 de ani. Si, in primul rind, el se refera... si il aplica statele care au federatii, statele confederative si asociatiile de stat. La ziua de astazi, Republica Moldova nu intra in lista acestor state. Si, desigur, aplicarea in Constitutie a cetateniei duble sau multiple a fost un pas democratic, dar putin grabit, trebuie sa recunoastem acest lucru.

Desigur, aceasta cetatenie dubla in conditiile Republicii Moldova..., si as vrea sa va aduc aminte, stimati colegi, ca Republica Moldova este o tara afectata de separatism. Noi cu dumneavoastra nu controlam a saptea parte a teritoriului Republicii Moldova, care se numeste Transnistria. Si toata zarva, si toate incercarile noastre in acesti ani – 15 ani de a solutiona problema respectiva nu au dat nici un rezultat. Aceasta este pe obrazul inclusiv a conducerii tarii, dar conducerea tarii sintem si noi cu dumneavoastra, toate aceste parlamente care au functionat, cel putin, de la 90 incoace.

Luind in vedere chiar aceasta problema – problema separatismului, de acum se vede foarte clar ca nu se poate de permis, nu se poate de dat tara la cheremul functionarilor care au cetatenie dubla, tripla s.a.m.d. Fiindca este deajuns de citit juramintele care se depun de catre cetatenii nostri care au adoptat cetatenia: Romaniei, Rusiei, Ucrainei, Bulgariei, Turciei s.a.m.d. si o sa va convingeti ca fiecare tara cere de la cetatean numaidecit juramintul de credinta fata de aceasta tara, fata de valorile poporului respectiv si fata de belsugul pentru aceasta tara. Si atunci se pune intrebarea, daca functionarul sta in fruntea Republicii Moldova, care interese el trebuie sa apere? Fara doar si poate, aceste restrictii, care exista, sint, cum a reflectat convingator si domnul Esanu, dar si domnul Turcan, legate de suveranitatea nationala.

Suveranitatea nationala inseamna ca, de fapt, virfurile puterii legislative, virfurile puterii executive, virfurile puterii de stat, cum este puterea reprezentativa Presedintele, puterea judecatoreasca, fara doar si poate, nu ar trebui sa aiba dreptul sa... Sint citeva tari care le ofera aceste drepturi, dar daca e sa privim la tarile principale care au fondat Uniunea Europeana, ei isi mentin o singura cetatenie si nu permit in nici un fel, de fapt, derute asupra suveranitatii nationale.

In legatura cu aceasta, as vrea sa spun colegilor nostri:

Stimati colegi,

Intoarceti-va acasa, fiindca poporul nu-i plecat de acasa, poporul vrea sa revina inapoi. El primeste cetatenie dubla numai in cazul in care este nevoit din cauza greutatilor materiale. Noi cu dumneavoastra, unii dintre acei care au primit cetatenia si fac zarva astazi in Parlament o ora si jumatate, am plecat de acasa, noi nu sintem in tara noastra. Sa incercam sa ne intoarcem acasa. Dar pentru a te intoarce acasa, poftim, e o lege care nu pune conditii astazi, o sa puna conditii miine si reveniti la cetatenia Republicii Moldova, unica cetatenie prin care dumneavoastra ati fost imputerniciti de a veni in Parlamentul Republicii Moldova.

 

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.4

 

Domnul  Anatolie Onceanu: 

Multumesc.

Este greu de vorbit dupa acest discurs inflacarat al domnului Stepaniuc.

Stimate domnule presedinte al comisiei,

Spuneti-mi, totusi, cite unitati, cite functii din stat vor cadea sub incidenta acestei legi? Procurorii, politistii, vamesii, alesii, citi de tot cam aproximativ?

 

Domnul  Vladimir Turcan:

In primul rind, noi astazi trebuie sa ne apreciem sau pentru lectura a doua, daca aceasta lista propusa de catre Guvern, este necesar sa fie completata sau invers poate unii dintre functionari pot fi exclusi din aceasta lista. Parerea mea personala deja. Eu consider ca notari sau avocati parlamentari nu sint cei care pot sa afecteze nemijlocit problema integritatii statului.

 

Domnul Anatolie Onceanu:

Cam citi sint ei?

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Apoi, iata, dupa ce noi astazi ne vom decide, pe parcursul pregatirii pentru lectura a doua, vor fi unele propuneri si alte persoane. Poate numai conducatori, poate acei care de rind nu trebuie sa fie. Deci, tinind cont de aceste propuneri si de ceea ce noi, in sfirsit, vom adopta, eu voi putea sa fac niste calcule. Astazi este vorba de un...

 

Domnul Anatolie Onceanu:

Bine, ati facut, totusi, o propunere. Luind in considerare propunerea dumneavoastra, rezulta ca sint de ordinul sutelor de mii. Sute, da, cam asa, zecilor de mii, cel putin. Aceastea care cad sub incidenta legii. Acum, tinind cont ca inca sute de mii de cetateni detin a doua cetatenie, spuneti-mi, va rog... Deci, pentru a asigura aceasta puritate cetateneasca, daca putem sa spunem asa, este necesar un efort enorm. Cam cine in statul acesta ar coordona aceasta vinatoare de vrajitoare? Cam spre aceasta se duc lucrurile.

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Eu cred ca daca noi vorbim despre patriotism, despre puritatea cetateneasca, atunci la cintar poate fi pus asa: sau persoana doreste sa fie functionar in slujba poporului, sau el doreste sa calatoreasca liber prin Europa? Alegeti.

 

Domnul Anatolie Onceanu:

Dumneavoastra stiti deosebirea dintre dumneavoastra si domnul viceministru, dumneavoastra asi fost  un om care raspunde concret. Dar de data aceasta iar ati...

Domnul  Vladimir Turcan:

Asa cum a fost intrebarea.

 

Domnul Anatolie Onceanu:

Nu eu v-am spus citi?

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Asa cum a fost intrebarea, deci, si raspunsul. Ma intrebati concret, eu va raspund …

 

Domnul Anatolie Onceanu:

Care este mecanismul? Legea este foarte verde, nici nu trebuia sa o inaintati. Pregatiti materialele ca lumea si pe urma prezentati-le la sedinta in plen.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

Microfonul nr.5.

 

Doamna Zoia Jalba:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule presedinte al comisiei,

Vreau sa ma refer, de fapt, la aspectul moral al acestui proiect de lege, daca s-a discutat in comisia dumneavoastra anume acest aspect? Pentru ca eu, cetateana Zoia Jalba, cetateana doar a Republicii Moldova, prin parintii mei, de altfel si ceilalti sau, mai bine zis, majoritatea dintre acei prezenti astazi in sala, avem cetatenie romana. Intr-un timp istoric, din motivul unor dictatori, ni s-a furat aceasta cetatenie.

Ma intreb si va intreb si pe dumneavoastra: noua, celor din secolul al
XXI-lea, cine ne va repara aceasta dauna morala a acelora la care m-am referit? Si daca sintem in acest secol al XXI-lea, de ce noi, venind in urma celor care au fost mai rai ca noi, sa nu facem ca sa aplanam aceasta situatie? Ca sa facem o legitate. Pentru ca eu inteleg, de fapt, proiectul acesta de lege este indreptat impotriva tuturor cetateniilor. Dar sa recunoastem ca, de fapt, este indreptat impotriva cetateniei romane. Cetateanul simplu din Republica Moldova de astazi, va spun sincer, nu mai cauta anume care cetatenie sa o ia a doua. Dar, desigur, o cauta pe cea cu care sa poata pleca in Europa. Si atunci cine ne solutioneaza noua aceasta problema morala? Cine ne repara acest lucru?

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Doamna colega Jalba,

Eu pe dumneavoastra va stimez foarte mult.

 

Doamna Zoia Jalba:

Si eu pe dumneavoastra.

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Da, deci, dar dumneavoastra ati pus o intrebare foarte interesanta.

 

Doamna Zoia Jalba:

O problema care nu depinde complet de dumneavoastra.

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Dintr-o parte problema morala, din alta parte ca noi furam dreptul ca persoana sa aiba posibilitatea sa calatoreasca liber. Eu cer scuze, de a calatori liber.

 

Doamna Zoia Jalba:

Domnule presedinte,

Nu m-ati inteles.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Liber, aceasta nu este o problema morala, dar mai mult o problema materiala.

 

Doamna Zoia Jalba:

Economica. Exact.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Asta e.

 

Doamna Zoia Jalba:

Exact. Atunci ne punem intrebarea: de ce oamenii fug din punctul de vedere al problemei economice? De aici trebuie sa revenim.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Corect, corect. Dar pentru ca sa cream conditiile respective, la posturile respective trebuie sa fie persoanele care, intr-adevar, au depus juramintul...

 

Doamna Zoia Jalba:

Au o singura cetatenie.

 

Domnul Vladimir Turcan:

...juramintul Republicii Moldova si activeaza in folosul tarii.

 

Doamna Zoia Jalba:

Domnule presedinte,

Parerea mea este ca acest...

 

Domnul Vladimir Turcan:

Eu cer scuze, doamna Jalba,

Totodata, acel care va ocupa postul respectiv pe o perioada, se va dezice de cetatenia altui stat, el ... conform legislatiei aceluiasi stat, daca, intr-adevar, corespunde legislatiei. Noi cunoastem foarte bine o buna parte dintre acei care au cetatenie dubla, au dobindit-o ilegal.

Noi cunoastem aceste chestii si dumneavoastra toti cunoasteti foarte bine. O buna parte. Dar, totodata, acei care au drept legal, conform legislatiei statului respectiv, au posibilitate sa redobindeasca aceasta cetatenie. Si partea morala va fi iarasi respectata si restabilita.

 

Doamna Zoia Jalba:

De fapt, parerea mea vizavi de ceea ce ati spus dumneavoastra este urmatoarea. Eu cred ca nu depinde cite cetatenii detine persoana, depinde totusi de om, de cei 7 ani de acasa si de educatia lui.

Va multumesc.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Corect.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Avem 4 deputati la microfonul nr.4, microfonul nr.2. Prepunerea mea, pe care rog s-o acceptati, este sa ne limitam in continuarea acestor dezbateri la aceste 4 persoane, dupa care – luarile de cuvint.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Leonid Bujor:

Va multumesc.

Domnule presedinte al comisiei,

Spuneti, va rog, cu ce este vinovat un judecator, un procuror, un colaborator din structura Ministerului de Interne de faptul ca, beneficiind de initiativa Presedintelui Vladimir Voronin, care este si presedintele partidului dumneavoastra, si-a dobindit cetatenia unui alt stat, iar astazi, tot la initiativa reprezentantilor partidului dumneavoastra, ei sint pusi in situatia de a se dezice de una din cetatenii. Care este vina acestor cetateni din Republica Moldova?

 

Domnul Vladimir Turcan:

Dar de ce dumneavoastra considerati ca este vina dumnealui?

 

Domnul Leonid Bujor:

Va multumesc.

Am stiut ca o sa fie acest raspuns.

Va explic, domnule Turcan.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Aceasta e prima.

Doi. In acest caz aceasta e problema si interesul dumnealui, doreste el sa exercite aceste functii sau nu. Aceasta e alegerea dumnealui. Si atunci, inca o data repet, daca el doreste sa exercite, sa prelungeasca deci sa fie in functia respectiva, dumnealui se dezice, renunta la cetatenia statului respectiv, prelungeste. Atunci cind, ma rog, atinge virsta de pensie, ei, viata e viata, atunci el redobindeste cetatenia. Si atit.

 

Domnul Leonid Bujor:

Va multumesc.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Atunci noi absolut nu cream niste conditii in care omul dupa aceea va fi pus intr-o situatie de a alege sau viata sau moartea. Absolut nu.

 

Domnul Leonid Bujor:

Eu va multumesc frumos pentru raspuns, domnule presedinte al comisiei.

Dumneavoastra sinteti constienti de faptul ca, prin aceasta lege, prin adoptarea ei, se va produce o epurare masiva a cadrelor, fiindca modalitatea si procedura este foarte simpla. Reorganizarea, modificarea structurii, schimbarea denumirii institutiei, minister sau nu stiu ce acolo si va explic, doamna Ostapciuc, si dumneavoastra, dupa aceasta urmeaza, da, eliberarea pentru o perioada de doua – trei luni, disponibilizarea se numeste legal, disponibilizarea functionarilor si dupa aceasta omul cind vine peste 3 luni de zile i se spune: dumneavoastra aveti cetatenia unui alt stat si nu puteti fi angajat.

De aceea, desigur, aceasta lege, daca o vom vota majoritatea parlamentara, cu siguranta este una discriminatorie.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Domnule Bujor,

Eu nu sint de acord cu afirmatiile dumneavoastra. Cu atit mai mult ca dumneavoastra cunoasteti foarte bine ca in timpul cel mai apropiat, daca nu ma insel, deja este semnat acordul respectiv referitor la regimul de vize pentru anume acesti functionari.

Si, incepind cu 1 ianuarie 2008, dumnealor o sa aiba posibilitate sa calatoreasca prin Europa nu numaidecit in baza cetateniei duble, dar in baza acordului semnat intre Moldova si Uniunea Europeana.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

 

Domnul Leonid Bujor:

Domnule presedinte al comisiei,

Un cetatean al Republicii Moldova.

 

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Bujor...

 

Domnul Leonid Bujor:

...care si-a dobindit pe cale legala cetatenia unui alt stat nu poate fi la doar 2 ani lipsit de acest drept numai de aceea ca nu ii convine cuiva in anturajul politic actual.

 

Domnul Marian Lupu:

Asa.

 

Domnul Leonid Bujor:

Aceasta nu este doar o discriminare, dar este si amoral.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Cetatenia asta nu este numai drept, cum considerati dumneavoastra, acestea sint obligatiile respective.

 

Domnul Marian Lupu:

Continuam.

Microfonul nr.2.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Spre regret, noi uneori ne gindim numai la drepturi.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.2.

 

Domnul Anatolie Zagorodnii:

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu as incepe cu o constatare si as spune ca, deoarece au rasunat aici in sala mai multe trimiteri la Constitutie, as spune ca Constitutia Republicii Moldova, articolul 17 nu garanteaza dreptul la dubla cetatenie. Dubla cetatenie este prevazuta in legea organica. Acesta e un moment.

Si al doilea moment. As mai face o constatare, deoarece a rasunat in aceasta sala ca de a implica societatea civila pentru a cere opinia. Eu vreau sa concretizez si sa spun ca proiectul de lege in cauza prevede interzicerea detinerii de cetatenii multiple de catre functionarii de stat si de catre categorii de persoane care exercita atributii de interes public si nu cetatenii simpli care doresc sa plece, sa circule in comunitatea europeana.

In acest context, vin cu o propunere referitoare la proiectul de lege mentionat si, domnule presedinte al comisiei, cum vedeti dumneavoastra, care este motivul si restrictia privind detinerea dublei cetatenii pentru notarii privati, deoarece proiectul de lege mentionat amendeaza mai multe proiecte de lege, printre care este si Legea cu privire la notariat, deoarece avem si notari privati.

Totodata, constatam ca scopul proiectului are drept stabilirea restrictiei numai pentru functionarii publici, pentru administratia publica si de stat.

Va multumesc.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Da, va multumesc.

De fapt, pe parcurs eu am expus deja parerea mea personala, dar eu consider ca aceasta este propunere si un amendament. Intr-adevar, noi pentru lectura a doua vom trece inca o data aceasta lista si anume din acest punct de vedere vom trage concluzii.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine, multumesc.

Ultimele 4 intrebari, cite doua la fiecare din colegi.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Ion Varta:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule presedinte Turcan,

Cum considerati dumneavoastra, cum poate fi exclusa o contradictie flagranta care va genera ... acestei legi votarea, caci ea urmeaza a fi votata, am inteles cu totii, in curind, cu prevederile Constitutiei care nu interzice dubla si multipla cetatenie, iar legea respectiva care urmeaza sa o... acest proiect de lege prevede foarte clar, explicit interdictia de a detine cetatenie dubla si multipla.

Nu vi se pare dumneavoastra ca se vor crea premise favorabile pentru a fi atacata in instanta de judecata aceasta lege si vom genera un val de procese si in institutiile judiciare ale Republicii Moldova si la CEDO. Si cum dumneavoastra va ginditi, ca jurist, ca membru al fractiunii majoritare sa lichidati aceasta contradictie dintre legea suprema a statului si respectiva lege.

In mod normal, aceasta va dicteaza sa propuneti si amendamente, remanieri in prevederile Constitutiei Republicii Moldova, pentru ca sa nu oferiti prilejul de a fi atacata aceasta lege in instanta de judecata.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Da, in primul rind, eu nu vad contradictie intre faptul ca Constitutia nu interzice dubla cetatenie si faptul ca una din conditiile pentru a ocupa o functie respectiva poate fi inclusiv... deoarece chiar si cetateanul care are doua cetatenii, dar, nefiind capabil din punctul de vedere al pregatirii, sanatatii etc., nu va ocupa aceasta functie, deoarece aceste restrictii sint deja in legislatie.

Aceasta, de fapt, intru prelungirea raspunsurilor pe care deja le-a dat domnul Esanu, ca sint unele prevederi generale, dar dreptul respectiv nu poate fi absolut, el trebuie sa fie tratat in sensul... conditiile egale pentru unele si aceleasi persoane care au aceeasi capacitate pentru aceeasi functie. Si iata atunci apare problema, deci, a alegerii.

De aceea, aici noi nu putem sa vorbim, dupa parerea mea, ca este o problema constitutionala. Unicul moment asupra caruia a atras atentie comisia noastra, ceea ce tine de problema celor care sint alesi. Iata aici, intr-adevar, la prima vedere parca exista o problema, deoarece acei care sint numiti tot e clar. Acei care sint alesi, sint alesi din voia, dorinta celor care participa la alegeri.

Dar, totodata, insasi legea care reglementeaza procedura alegerii, legea organica, stabileste unele restrictii, inclusiv ceea ce nu este prevazut in Constitutie. Persoana care este condamnata pentru privatiune de libertate nu poate sa fie aleasa. Dar fiind cetateanul Republicii Moldova sau cetatean al altui stat.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

 

Domnul Ion Varta:

Domnule Turcan,

In calitate de jurist notoriu care sinteti dumneavoastra, fiti de acord, cetateanul Republicii Moldova care va fi lezat in drepturi de aceasta lege va avea tot temeiul sa atace in instanta de judecata, facind referire la prevederile Constitutiei, legii supreme in stat si are tot temeiul sa o faca, si are argumentul forte si atunci daca nu i se face dreptate in instanta noastra nationala poate apela la CEDO. Si iarasi cream, generam situatii de conflict.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Domnule Varta,

Sa fiti sigur ca nici CEDO, nici nimeni nu va admite aceasta cerere numai din cauza ca eu doresc sa fiu ministru avind cetatenie dubla.

 

Domnul Ion Varta:

Bine. A doua intrebare. Intram in coliziune si cu tratatele internationale si cu aceasta conventie la care s-a facut referire, au facut referire mai multi colegi, inclusiv subsemnatul.

Acum, domnul viceministru Esanu a propus cu seninatate sa renuntam la aceasta Conventie, s-o abrogam, sa...

 

Domnul Vladimir Turcan:

Eu cer scuze.

 

Domnul Ion Varta:

Dumneavoastra, ca jurist, considerati ca este o solutie salutabila ceea ce propune domnul ministru Esanu. Noi intram intr-o coliziune grava cu organismele internationale si cu Consiliul Europei, cu...

 

Domnul Vladimir Turcan:

Domnule Varta,

Eu de asemenea am fost in sala si am auzit ceea ce a raspuns domnul Esanu. Poate uneori, intr-adevar, aceasta e problema dumnealui, uneori prea mult vorbeste teoretic. Si in acest caz dumnealui a explicat care sint posibilitatile in cazul in care un tratat international, dumnealui nu s-a referit nemijlocit la aceasta Conventie, dar care sint variantele teoretice in cazul in care statul considera ca nu poate sa respecte aceste obligatiuni care rezulta din tratatul international, atunci va proceda...

 

Domnul Ion Varta:

Daca trecem de la teorie la practica...

 

Domnul Vladimir Turcan:

Dar referitor la Conventie, eu nu vad aici necesitatea de a formula unele rezerve.

 

Domnul Ion Varta:

Dar s-a demonstrat, articolul 17 nu poate fi comentat si reinterpretat. El trebuie acceptat ca atare.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Articolul 17 prevede ca drepturile fundamentale trebuie sa fie egale in pofida faptului, este cetateanul Moldovei al altui stat sau, printre altele, in genere este apatrid.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Multumesc.

Si ultima interventie.

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc.

Domnule presedinte Turcan,

Vreau sa va spun de la inceput ca va respect foarte mult.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Multumesc.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Chiar daca proiectul a trei deputati, nr.111, sta la dumneavoastra in comisie din ianuarie 2006 si chiar daca el nici nu este publicat pe site-ul Parlamentului ca initiativa intrata in Parlament. S-a scapat din vedere, fiindca autor este Valentina Cusnir.

 

 

Domnul Vladimir Turcan:

Nu, autori sint mai multi.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Si acum, da, am zis la inceput un grup de deputati.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Dar a decazut deja initiativa, deoarece noi am adoptat de acum alta lege, care, in genere, exclude aceasta posibilitate.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Nu va face fata.

Multumesc.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Ei, ma rog.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Acum intrebarea. Din ceea ce a raportat reprezentantul Guvernului, am inteles ca nu exista un act juridic, adica nu exista un document prin care ar putea fi demonstrata dubla cetatenie, a mea sau a altcuiva, ca sa nu suparam pe cineva.

Sa admitem asa un caz. Eu, fiind in vizorul doamnei Ostapciuc inca de la Calarasi, dumneaei sopteste cuiva ca eu detin cetatenia Ucrainei, sa nu zicem a Federatiei Ruse, si sint scoasa din cursa electorala. Dupa aceasta, eu dovedesc, ca pot sa dovedesc acest lucru, ca nu detin aceasta cetatenie si dau in judecata.

Cine ma va intoarce la situatia initiala, adica doamna Ostapciuc nu ma mai vrea in urmatorul Parlament, va face tot posibilul sa zica ca am alta cetatenie. Si atunci ce aveti a spune referitor la acest caz? (Rumoare in sala.)

Lasati-l pe Rosca ca noi sintem frate si sora.

 

Domnul Marian Lupu:

Asteptati, noi cu dumneavoastra sintem intrati deja in discutii de familie. Sa avansam cu proiectul nostru de lege.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Se poate sa raspund, da?

 

Doamna Valentina Cusnir:

Da, chiar va rog.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Da, multumim.

Este clar ca din spusele cuiva persoana nu poate fi exclusa, aceasta e suta la suta. Orice informatie trebuie sa fie verificata. Primul moment.

Al doilea moment. Noi trebuie sa avem in vedere ca sint surse oficiale, cum este Monitorul Oficial sau alta, deci, buletinul respectiv informational, in care sint publicate toate actele oficiale ale statului respectiv, inclusiv ceea ce tine de acordarea cetateniei.  Aceasta e prima sursa.

A doua sursa, care poate fi de verificare, este in cazul in care este necesara o nota respectiva prin intermediul Ministerului de Externe. A doua sursa de informare. Aceasta in cazul in care persoana ascunde ceva. Dar in cazul in care persoana, ma rog, nu ascunde nimic, poftim, ea singur depune cererea.

Atunci cind va fi stabilit lucrul acesta deja dupa scrutinul respectiv, mai avem o bariera, cum este Curtea Constitutionala. Daca tineti minte Curtea Constitutionala valideaza mandatele respective si in cazul in care va fi stabilit ca persoana corespunzatoare, la momentul scrutinului, a tainuit informatia aceasta, este clar ca acesta va fi temei pentru ca Curtea Constitutionala sa nu valideze mandatul respectiv.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Aceasta da, dar daca ma scoate din cursa sa nu particip nici la un concurs de ocupare a unei...

 

Domnul Marian Lupu:

Nu...

 

Domnul Vladimir Turcan:

Eu inca o data repet.

 

Domnul Marian Lupu:

....probe, stimata colega. Probe.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Excluderea nu este voia cuiva, dar va fi si este astazi o procedura, este stabilita foarte concret in Codul electoral, posibilitatea de a ataca deciziile comisiilor respective in instantele de judecata. Asa ca tot va fi foarte transparent.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Da, deci ne intilnim si in viitorul Parlament.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Si foarte corect cum spune domnul Filat.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc.

Domnule presedinte,

Si acum, as vrea sa va intreb cit de legitima este decizia comisiei de adoptare, ca proiectul poate fi adoptat in prima lectura daca pentru lectura a doua, este stipulat in raport, cereti solutii pentru urmatoarele probleme de la Guvern, constitutionalitatea normelor.

Dupa parerea mea, o data adoptata in prima lectura, autorul poate numai cadea de acord cu amendamentele, lui nu i se mai cere, dar, avind in vedere greutatea celor ce le cereti dumneavoastra nu v-a dat dreptul sa primiti aceasta decizie in comisie de adoptare in prima lectura, neavind aceste probe de la Guvern despre constitutionalitatea normelor.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Noi nu solicitam numai de la Guvern careva probe sau argumente, sau solutii. Noi, insisi avem dreptul, deputatii, Parlamentul si noi, suta la suta, ne vom folosi de acest drept si, fiti sigura, ca deciziile vor fi legale.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Nu, este raportul legal si multumesc.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Poftim.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Si nu va fie frica asa de tare ca nu o sa mai fiti in Parlamentul din 2009 si stati linistiti si fara aceasta...

 

Domnul Vladimir Turcan:

Mai avem inca un an de activitate, de ce acum...

 

Domnul Marian Lupu:

Da, intr-adevar.

Domnule presedinte al comisiei,

Va multumesc.

Stimati colegi,

Dupa aceasta lunga runda de intrebari – raspunsuri, luarile de cuvint, inainte de exercitiul de vot, primul pe lista fiind domnul Iurie Rosca. Va rog.

Stimatii mei colegi,

Tin sa atrag atentia, conform normelor Regulamentului, 7 minute pentru exponentii fractiunilor parlamentare, 5 minute pentru deputatii neafiliati care vorbesc in numele propriu.

Domnule Rosca,

Va rog.

 

Domnul Iurie Rosca:

Multumesc foarte mult.

Domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Cred ca dezbaterea de astazi si insusi proiectul de initiativa legislativa vine din preocuparea, foarte serioasa, inteleg, a colegilor nostri din majoritatea parlamentara si de la Guvern asupra acestei probleme existentiale. Loialitatea versus, tradare de patrie.

Cum sa verificam loialitatea fata de Republica Moldova si cum sa constatam si, eventual, sa sanctionam tradarea intereselor nationale ale Republicii Moldova? Daca aceasta este preocuparea, atunci am putea sa cadem de acord cu totii ca este un subiect de discutie serios si sa umblam la Codul penal. Ca atunci cind un cetatean al Republicii Moldova, indiferent daca detine una sau zece cetatenii, tradeaza interesele tarii si acest lucru poate fi demonstrat in instanta de judecata, il putem condamna, inclusiv penal.

Pina atunci insa acest proiect de lege are mai multe carente si eu ma voi referi doar la citeva dintre ele. S-a mentionat, pe buna dreptate, sau intrebarea a fost pusa si raspunsul nu a fost primit: citi cetateni ai Republicii Moldova sint potentiali tradatori de patrie in acceptia autorilor acestei legi?

Eu voi enumera, pentru ca nimeni n-a facut-o, categoriile care cad sub incidenta acestei legi, ca sa stie toata lumea cine sint potentialii infractori: membrii Guvernului, functionarii Ministerului de Interne, politia, membrii Curtii de Conturi, membrii Curtii Constitutionale, functionarii publici, inclusiv secretarele, curierii, orice functionar minuscul care ocupa o functie foarte modesta intr-o institutie de stat centrala sau locala; judecatorii, membrii Consiliului de administratie ai Bancii Nationale din Moldova, avocatii parlamentari, membrii Curtii, Comisiei Electorale Centrale, aspirantii la functia de deputat, poate chiar si deputatii, cine stie, angajatii Serviciului de Protectie si Paza de Stat, personalul Comisiei Nationale a Pietei Financiare, angajatii Serviciului de Informatii si Securitate, functionarii Vamii, Presedintele Republicii Moldova, angajatii Centului pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei, procurorii, angajatii Procuraturii si niste angajati despre care, spre rusinea mea, trebuie sa va spun ca am uitat pentru moment – angajatii Serviciului de Stat de Curieri Speciali. Numarul persoanelor care cad sub incidenta acestei legi se ridinca, evaluez eu cu aproximatie, la citeva zeci de mii. Ginditi-va la numarul membrilor familiilor acestor cetateni care vor fi afectati, cel putin psihologic si moral, de intentia de a promova aceasta lege si ginditi-va, daca doriti, si la consecintele electorale ale acelor care insista asupra acestui proiect de lege.

Acum as cita afirmatia facuta asa la infierbinteala de domnul reprezentant constant si volubil al Guvernului domnului Esanu. Ce trebuie sa facem noi? Sa asteptam tradarile in masa si dupa aceea sa luam masuri? Inteleg ca se asteapta tradari in masa in Republica Moldova. Domnul presedinte Vladimir Turcan a spus, dar ce trebuie sa facem? Sa asteptam sa fie cumparat. Oameni buni, omul poate sa fie apatrid sau poate sa detina doar cetatenia Republicii Moldova si sa fie un vinzator profesionist, inclusiv sa ia bani pentru vinzarea intereselor nationale. Nu astfel se certifica patriotismul, prin detinerea unei sau multiplelor cetatenii.

O alta confuzie, daca vreti si intelectuala, si profesionala, care se face in dezbaterile noastre. Se confunda detinerea cetateniei altor state, bineinteles, in primul rind, a Romaniei, cu eventuala sau posibila racolare de catre serviciile secrete ale altor state, inclusiv a Romaniei, a unor cetateni ai Republicii Moldova, lucruri care sint sanctionabile de catre legislatia in vigoare. A nu se confunda cetatenia  cu calitatea de agent secret al unui serviciu.

Alt aspect vizat de raportori, domnule reprezentant al Guvernului si domnule Presedinte al comisiei, si de cei care au adresat intrebari este modalitate de aplicare a acestei legi si atrag atentia ca raportul comisiei de baza arata imposibilitatea aplicarii acestei legi. Atunci de ce vrem s-o votam? Domnul presedinte Vladimir Turcan chiar a dat o sugestie si a facut paralele. Pai, haideti sa dam un termen de gratie, in care cetatenii vor veni cu, ca sa folosesc o expresie cunoscuta tuturor care au trait in Uniunea Sovietica, “явка с повинной». Deci, sa vina  cetateanul sa se autodenunte, daca cumva Serviciul de Informatii si Securitate nu va reusi sa identifice calitatea de detinator al altor cetatenii. Este o chestie ridicola si inaplicabila in acelasi timp.

Am putea sa ne gindim la anumite restrictii. Da, eu as fi de acord cu aceasta lege, daca ea aviza, de pilda, angajatii Serviciului de Informatii si Securitate in mod exclusiv. De ce? Pentru ca numai ei detin calitatea de a colecta si de a opera cu informatii secrete, iar noi, in calitate de demnitari, si Presedintele Republicii, si deputatii, inclusiv ca membri  ai subcomisiei, in cazul in care primim o informatie cu caracter secret, semnam raspunderea penala.

Orice functionar, inclusiv din Aparatul Parlamentului, stie ca daca muta hirtiile de colo colo, plicuri speciale sigilate s.a.m.d. semneaza in registrul special raspunderea penala. Daca e sa ne gindim la securitatea nationala, atunci asa trebuie sa procedam si cred ca Republica Moldova va avea de cistigat inclusiv relatiile noastre cu tarile a caror cetatenie o cauta de nevoie cetatenii Republicii Moldova si s-a spus, pe buna dreptate, ca aceasta nevoie este, in primul rind, de ordin economic.

Am ramas si eu nedumerit de aceasta frivolitate, daca imi permiteti termenul, cu care domnul viceministru intr-un mod foarte saltaret  a admis posibilitatea denuntarii unor conventii europene la care Republica Moldova a aderat. Sigur ca teoretic – da, practic insa ar fi o prostie si o chestiune care ne-ar pune intr-o situatie extrem de dezavantajoasa in discutiile noastre cu Consiliul Europei si cu Uniunea Europeana, la care noi vrem sa aderam. 

Uniunea Europeana presupune uniformizarea legislatiei si a practicilor, stimati prieteni, nu capacitatea de a inventa solutii originale. Eu vreau sa felicit asistenta si pe acei care ne asculta de faptul ca sintem in anul 2007 si nu in 1937. Daca am fi in 1937, legea acesta ar fi aplicabila si eu ma bucur foarte mult ca intentia de a abuza nu poate fi pusa in aplicare astazi in Republica Moldova, chiar daca inteleg ca ticurile sint de ordin ideologic si ele sint regretabile.

De fapt, acest proiect de lege se inscrie in logica confruntarii, in logica unui razboi diplomatic si politic pe care eu nu-l accept si nu-l consider necesar, purtat de conducatorii Republicii Moldova impotriva Romaniei. Eu cred ca Romania este un partener loial si necesar Republicii Moldova. Este adevarat ca cetatenia altor state nu inseamna doar a Romaniei, dar si a Turciei, si a Rusiei, si a Ucrainei, si a Bulgariei. Ma refer la tarile in care tind cetatenii nostri sa mearga sau sa obtina cetatenie. Daca e sa ne gindim la refuzul de a incheia acordul cu Ministerul Invatamintului din Romania, daca ne referim la TVR-1, daca e sa ne referim la cele doua birouri consulare care nu au mai fost deschise la Cahul si la Balti, logica este aceeasi si este contraproductiva.

 

Doamna  Maria Postoico:

Domnule Rosca,

Un minut.

 

Domnul  Iurie Rosca:

Multumesc, doamna vicepresedinte,

O scoatem repede la capat. Asadar, problema loialitatii...

 

Doamna  Maria Postoico:

Obligatiunea mea este sa va preintimpin.

 

Domnul  Iurie Rosca:

Multumesc.

Problema loialitatii cetatenilor Republicii Moldova fata de statul in care traiesc, in care activeaza, inclusiv ca functionari publici, nu poate fi solutionata prin aceasta lege. Republica Moldova este o tara saraca si ramine in toate evaluarile institutiilor internationale ca cea mai saraca tara. Acuma daca un om
si-a luat cetatenia altui stat din motive economice, a revenit acasa si vrea sa detina o functie in statul acesta, noi  il limitam, ii propunem sa renunte? Ne gindim la faptul ca depopularea continua si, daca vreti, scurgerea creierilor din Republica Moldova va continua si din acest motiv.

Parlamentul trebuie sa-si ia si aceasta raspundere sau sa ia in calcul aceasta situatie. Eu cred ca este contraproductiva identificarea sau incercarea de a cauta dusmani interni, potentiali spioni, de a institui politie politica, de a considera ca partidul de guvernamint in mod obligatoriu are dreptate, iar partidele de opozitie in mod obligatoriu nu au dreptate. Si cred ca, daca e sa ne gindim la mecanismele de verificare a loialitatii cetatenilor republicii fata de stat, este o problema intr-adevar reala asupra careia trebuie sa ne gindim si pe care trebuie sa o avem in vedere. Acest proiect de lege bineinteles ca va ramine, inclusiv daca va fi votat, o declaratie de intentie, dar intentii agresive si antidemocratice.

Referitor la stipularea pe care am citat-o din articolul 20 al ultimei rezolutii a Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei. Stimati prieteni, si Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei, si Parlamentul european ne atrag atentia asupra a trei domenii in care Republica Moldova are, in primul rind, probleme foarte mari: drepturile omului, independenta justitiei si libertatea mass-media. Aceasta initiativa vizeaza drepturile fundamentale ale omului, ale unui numar foarte mare de cetateni. Iata de ce propunerea noastra, si insistam asupra ei, este de a expedia la Consiliul Europei proiectul de initiativa inainte de a-l vota.

 

Doamna  Maria Postoico:

Domnule Rosca,

Conform Regulamentului...

Domnul  Iurie Rosca:

Si dupa aceea sa vedem ce mai ramine din el si daca este cazul sa-l votam in Parlament. Propunerea noastra este sa fie remis.

Va atrag atentia la post-scriptum ca domnul avocat al guvernarii, viceministru al justitiei, care ma enerveaza din ce in ce mai mult, a uitat sa-si ia un extras din “Monitorul oficial” al Romaniei, unde este indicat juramintul celor care iau cetatenia romana. Daca sintem oameni seriosi si responsabili, trebuie sa ne gindim nu la vinarea de spioni, dar la faptul cum sa facem ca statul sa fie mai bine consolidat, mai puternic si cu mai putini tradatori.

Multumesc.

 

Doamna  Maria Postoico:

La microfonul central se invita domnul Leonid Bujor.

Domnule Rosca,

Ati depasit 5 minute.

 

Domnul Leonid Bujor:

Stimati deputati,

Onorata asistenta,

Pornind de la continutul proiectului legii prezentat pentru discutie si a notei informative, care este mai mult o declaratie de intentii decit un material de informare a deputatilor si de argumentare a modificarilor propuse, Fractiunea “Alianta «Moldova Noastra»”  declara din start ca acest proiect de lege este o adevarata provocare din partea guvernarii comuniste la adresa intregii societati.

Ea se inscrie in aceeasi politica de divizare a societatii, de santaj si de epurare a cadrelor din structurile de stat. De ce deputatii “Aliantei «Moldova Noastra»” au ajuns la aceste concluzii? Se vede cu ochiul liber ca proiectul prezentat de Guvern este ilegal si chiar neconstitutional. El contravine legislatiei nationale, dar si tratatelor internationale la care tara noastra este parte, anuntind o noua incalcare masiva a drepturilor omului in Republica Moldova.

Probabil pentru Guvernul Tarlev cele 3 000 de cereri depuse la CEDO sint prea putine. Accentuam ca articolul 17 al Conventiei Europene privind cetatenia stabileste clar ca cetatenii statului parte, care poseda alta cetatenie, au pe teritoriul acestui stat unde traiesc aceleasi drepturi si obligatiuni ca si cetatenii acestui stat. Suprematia conventiei este fixata atit in articolul 4 al Constitutiei Republicii Moldova, cit si in articolul 9 al Legii cetateniei Republicii Moldova.

Domnule Esanu,

Orice prevedere sau modificare care contravine Conventiei Europene este din start lovita de nulitate. Proiectul Guvernului in acest context reprezinta un non-sens, o risipa de efort, de timp, dar si de bani publici. Si atunci care este scopul lui? Repetam: este o simpla provocare, o provocare ordinara, care reflecta interese inguste, aducind tarii prejudicii enorme atit pe plan intern, cit si international.

Cel mai grav este ca guvernantii propun ca unui numar mare de persoane sa li se incalce o serie de drepturi fundamentale: egalitatea in fata legii si a autoritatilor publice – articolul 16 din Constitutie, dreptul de fi ales – articolul 38 din Constitutie, accesul la o functie publica si dreptul de a participa nemijlocit, subliniem nemijlocit, la administrarea treburilor publice – articolul 39 din Constitutie, dreptul la libera alegere a muncii – articolul 43 din Constitutie si, cu regret pentru autori, sirul exemplelor poate fi continuat.

Stimati deputati din majoritatea parlamentara,

Daca doriti cu tot dinadinsul sa adoptati aceste restrictii, aveti o singura cale, sa abrogati actuala lege fundamentala – Constitutia – si sa retrageti Republica Moldova din Consiliul Europei si din tratatele internationale la care sintem parte. Si iata de ce.

Un alt articol la care s-a facut trimitere astazi in mod unilateral, articolul 54 din Constitutie, interzice adoptarea legilor, citez “care ar suprima sau ar diminua drepturile si libertatile fundamentale ale omului” si atentie, domnule Esanu, “ale cetateanului”. Este adevarat sint admise ca exceptii restringeri stabilite exclusiv prin lege si numai in aspectele de exercitare a drepturilor si libertatilor, dar nicidecum in ce priveste esenta lor, pe care am prezentat-o mai sus, pe cind in proiectul de lege nr.1826 se prevede o lipsire de drepturi fundamentala a zeci de mii de cetateni prin eliminarea lor din peste douazeci de domenii de activitate din sfera politica si administrativa.

Guvernarea actuala practic alunga acesti oameni din tara, mai ales pe acei din raioanele de est si de sud, unde multe persoane detin si cetatenia Federatiei Ruse, a Romaniei, a Ucrainei, a Bulgariei, a Turciei si a altor state, iar modificarile propuse astazi cu atita insistenta vor diminua pentru ei valoarea cetateniei moldovenesti. Lor li se refuza participarea la viata publica intr-o Moldova reunita, fapt prin care comunistii ii imping sa se dezica de cetatenia propriei tari in favoarea altor cetatenii. Acest proiect este draconic si pentru ca va indeparta perspectiva reglementarii conflictului de pe Nistru. Adoptarea acestei legi va indeparta cetatenii de pe cele doua maluri ale Nistrului, nu-i va apropia, asa cum
s-a incercat deja sa ni se demonstreze.

Si atragem din nou atentia. Daca o asemenea lege neconstitutionala va fi in vigoare macar citeva luni, pina la anularea ei inevitabila, ea va duce la epurarea masiva a cadrelor din institutiile vizate. Vor fi dati afara, cer scuze, cei incomozi, inlocuindu-i cu persoane loiale actualei puteri. Astfel, comunistii incearca sa recupereze, de fapt, dominatia pierduta in urma recentelor alegeri locale si controlul asupra resurselor administrative in perspectiva urmatoarelor alegeri parlamentare.

Iata miza egoista pentru care guvernatii actuali sint gata sa sacrifice angajamentele internationale ale Moldovei, drepturile constitutionale ale cetatenilor, sansele de reintegrare a tarii si apropierea noastra reala de comunitatea europeana. Apropo, pentru ca facem deseori in aceasta sala trimitere la experienta tarilor din Est care au intrat in Uniunea Europeana, va amintim ca in tarile baltice mai multe persoane cu cetatenie straina detin sau au detinut functii inalte, inclusiv de Presedinte al tarii, iar in Bulgaria avem un prim-ministru care, de asemenea, are cetatenie straina. Sint si alte exemple pe care dumneavoastra le cunoasteti nu mai rau ca noi. La noi, in schimb, dubla cetatenie, introdusa chiar de comunisti la initiativa Presedintelui partidului, este  transformata tot de ei intr-o capcana, folosita pentru a lipsi de drepturi pe acei care au obtinut-o absolut legal.

Stimati deputati,

Nu intimplator in prezentarea sa de astazi domnul Esanu nu a mentionat ca la proiectul prezentat pentru examinare au fost si avize  negative, nu este comod si nu este convenabil de a mentiona acest lucru. Fractiunea “Alianta «Moldova Noastra»” considera inadmisibila adoptarea unei asemenea legi si propune sa fie respinsa.

Domnule Presedinte al Parlamentului,

In caz contrar, solicitam, ca modalitatea de vot in prima lectura sa fie cea prevazuta in articolul 89 alineatul (2), prin apel nominal. Aceasta va permite cetatenilor republicii noastre, in special, pe acei care au fost lipsiti sau vor fi lipsiti de locuri de munca, conform unor calcule – circa 60-70 mii de cetateni, sa stie cine i-a alungat in strada, iar familiile lor sa cunoasca care sint acele persoane care au votat pentru ca ei sa ramina fara ultima sursa de existenta, impunindu-i astfel sa paraseasca tara prin aceasta lege neconstitutionala si antisociala.

Domnilor deputati din fractiunea majoritara,

Este atit de ridicol incit va intreb, cum de nu au fost inclusi in acest proiect de lege si persoane care nu detin functii inalte de stat, dar care au acces in biroul diferitor categorii de functionari publici, au acces pentru a aduce in ordine birourile noastre.

Va multumesc foarte frumos pentru atentie, va atrag atentia ca nu am depasit timpul regulamentar. Si cind voi fi la microfon nu strigati “vremea”, pentru ca este o notiune foarte frumoasa, se numeste “timpul”. Timpul pentru toti cetatenii Republicii Moldova. Apropo, timpul este in defavoarea acelor care striga de pe loc.

 

Doamna  Maria Postoico:

Doamna Vitalia  Pavlicenco se invita la microfonul central. 

 

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

Doamna Postoico,

Eu nu voi depasi cu 5 minute, dar voi depasi cu un minut sau un minut si citeva secunde. Va rog sa nu ma intrerupeti.

Stimati colegi,

Regimul comunist antinational nu este capabil de reforme, pentru ca se tot gindeste cum sa ne mai dezbine si sa ramina la conducere intr-un bantustan. PCRM a impartit societatea si-i manipuleaza pe oameni, impiedicind apropierea noastra de Uniunea Europeana. Prin proiectul de lege dezbatut se doreste anularea unor prevederi constitutionale printr-o simpla lege, ceea ce este posibil numai la noi.

Cunoscind proportiile solicitarii de cetatenie romana, isterizati, comunistii au mai pus la cale o crima impotriva populatiei, dupa ce pituliti in anul 1991 nomenclaturistii au primit o jucarie numita Republica Moldova independenta, pe care o tot privatizeaza pina o vor desfiinta si nu vor ca cineva sa-i incurce in aceasta. Iata la ce a adus optiunea zero in acordarea masiva a cetateniei moldovenesti in 1990, fara examen la limba romana, la istoria romanilor, fara a se jura loialitate statului nou aparut.

O mare parte din acestia vor azi sa-i alunge din stat si sa-i elimine din viata politica si publica pe reprezentantii celor 80 la suta de romani. Balticii au ajuns in UE si NATO pentru ca si-au decis ei soarta. V-am spus astazi exemplele balticilor.

Nu sintem naivi sa ne imaginam ca regimul comunist doreste eliminarea persoanelor care au si cetatenie rusa, ucraineana, bulgara sau alta cetatenie. In lipsa mecanismului de verificare a detinerii acestora, comunistii, proverbiali prin ura lor fata de tot ce e romanesc, purtatori ai intereselor Kremlinului, vor aplica selectiv legea pentru a se debarasa de cea mai informata si capabila parte a romanilor din al doilea stat romanesc, pe care-l fac tot mai artificial.

Chiar zilele acestea a fost comemorat holocaustul impotriva poporului evreu, azi comunistii mai fac un holocaust modern impotriva romanilor. Daca in anii stalinismului experimentele aplicate natiunii romane au insemnat prigoana, bagare la puscarie, deportari, trimitere in gulaguri in baza de liste intocmite de lichele fara nationalitate, aruncare in gropi cu var si foamete organizata care a dus pina la canibalism, astazi bastinasii sint alungati sa munceasca la negru in occident pentru a asigura existenta unui stat condus de continuatorii stalinismului, care actioneaza ca in anul 1937 in URSS.

Actuala guvernare cu voroninii, tcaciucii si reidmanii sai practica metodic genocidul impotriva romanilor. Dupa promovarea istoriei integrate, a limbii moldovenesti si a unui oarecare stat polietnic, acum se merge mai departe pe discriminare. Cetatenia romana, solicitata masiv de cetatenii nostri, nu este o oarecare cetatenie din CSI, ci cetatenia de baza de care au fost lipsiti abuziv parintii si bunicii nostri.

Daca excludeti deschis din societate pe cei 80 la suta de romani, retrageti-le, tovarasilor, si dreptul de a alege, alegeti-va dor voi, antiromanii, pe care va tot incurca de secole pe acest pamint bastinasii majoritari. Stie o lume ca Moldova nu are relatii, nu are traditii de statalitate, fiind un stat aparut dupa implozia URSS, ca in privinta Basarabiei nu au fost lichidate consecintele pactului Hitler-Stalin.

Republica Moldova are o istorie mult prea specifica si nu poate fi asemuita tarilor constituite din mai multi veniti decit bastinasi. Republica Moldova, in raport cu Romania, e un caz special, deoarece bastinasii nu si-au parasit locurile natale si nu au renuntat de bunavoie la cetatenia romana in 1940. Moldova ramine parte a spatiului etnocultural romanesc si cetatenia romana redobindita inglobeaza cetatenia moldoveneasca ori aceasta este complementara primei.

Astazi ne decide soarta un zis partid al comunistilor, ilegal in Republica Moldova. Hotarirea privind repunerea in legalitate a partidelor de sorginte comunista nu a fost publicata in documentele oficiale, raminind in vigoare documentul ce plaseaza asemenea partide in afara legii. Ceea ce se intimpla azi arata pericolul pentru populatie din partea unui partid continuator al stalinismului, cu lideri ce au candidat fara cetatenia moldoveneasca la functii supreme in acest stat, cu pensii de generali primite din Rusia, ca succesoare de drept a imperiului sovietic.

Acest partid adopta la inceput Legea privind dubla cetatenie, vrind sa favorizeze anumite categorii, dupa care, beneficiind de lege, cetatenii se pomenesc scosi din viata politica si publica prin efectele politice, economice, sociale diabolice, instituite ulterior prin alta lege.

Cum poti adopta o lege, dupa care sa adopti o alta cu restrictii si pedepsire pentru ca ai respectat-o pe prima? Exista o mai mare ticalosie fata de cetateni? Cine are dreptul sa imparta populatia in categorii de oameni cu drepturi si categorii de oameni fara drepturi, de a decide treburile statului, mai ales cind este vorba de autohtoni.

E mai mult decit o convingere ca aceasta crima e pusa la cale cu institutii oculte de la Moscova, unde s-a adoptat o atare lege, insa Rusia exceleaza prin legi criticate de occident, dar copiate cu fidelitate de comunisti. E clar ca lupta cea mare care se da, si prin acest proiect de lege, e pastrarea Moldovei in sfera de influenta rusa si neaderarea la UE, prin decapitarea repetata a elitei romanesti, dupa Siberii, CSI-uri si alte practici comuniste. Ar fi o greseala daca diplomatii straini nu ar vedea gravul pericol de a exclude din viata politica si publica politicieni si intelectuali ce pledeaza cu adevarat pentru UE si NATO.

Cine, ma rog, are dreptul sa-i taxeze pe cetatenii romani drept dusmani ai poporului, criminali, cind, de fapt, tocmai acestia apara valorile europene, statul de drept, dorind aderarea noastra la civilizatia europeana. Evident se vrea diminuarea cozilor din fata consulatului roman dupa cetatenia romana si de deschidere a doua consulate romanesti. Asta nu-i va face pe oameni decit sa caute si mai inciudati alte state in care sa aiba drepturi, daca in propriul stat nu le pot avea. E ceva unic in lume.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimata colega,

Atentie la timp.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Da, ultimul alineat. Desigur prin aceasta se vrea si excluderea venirii la putere a persoanelor care le vor cere socoteala celor ce au guvernat in ultimii ani pentru abuzurile si crimele comise. Cineva critica un imaginat slogan gen “чемодан, вокзал, Россия”, redactat acum in “valiza, microbuz...”. Ceea ce nu s-a reusit definitiv prin deportari in Siberii de ghiata, acum se vrea prin lege. Sa excluzi romanii din propria tara. E culmea isteriei antiromanesti din partea celor ce nu se tem de Dumnezeu, insa Dumnezeu, chiar si pingarit de comunisti, are rabdare, dar pina la un timp.

Tovarasilor,

Luati aminte. Cer expertizarea proiectului de lege de catre experti ombudsmani locali, de catre experti de la Consiliul Europei si de catre Comisia de la Venetia.

Va multumesc.

 

 

Domnul Marian Lupu:

Domnul Vladimir Filat.

 

Domnul Vladimir Filat:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Sincer sa va spun eu am sperat mult ca la inceputul sedintei acest proiect va fi retras de pe ordinea de zi, insa nu a fost sa fie asa. Pe parcursul ultimilor ani societatea s-a ciocnit cu mai multe initiative extravagante ale guvernarii pe tarimul luptei pentru patriotism, statalitate. Nu as vrea sa scot multe in evidenta, ca sint cu adevarat prea multe, incepind cu indemnul de a face 3 copii: unul pentru mama, unul pentru tata, unul pentru tara s.a.m.d., au fost, cum spuneam, suficiente, insa ceea ce ni se prezinta astazi, vreau sa va spun cu toata responsabilitatea, este dreptul periculos si risca sa tulbure definitiv aceasta tara.

Aceasta initiativa este o continuare logica in politica regimului de dezbinare si distrugere a societatii moldovenesti, separind-o in “ai nostri” si “restul”. Dupa uniuni ale scriitorilor, uniuni ale jurnalistilor, sindicate, asociatii de combatanti, Guvernul isi propune sa declanseze o politica de segregare a persoanelor care detin mai multe cetatenii.

Dupa cum este  mentionat in nota informativa, Guvernul lanseaza politica de segregare a cetatenilor Republicii Moldova care detin si o alta cetatenie, deoarece acestia obtin avantaje suplimentare odata cu dobindirea unei cetatenii, avantaje de care nu dispun in Republica Moldova, inlesniri de calatorii, indemnizatii, asigurari sociale, intregirea familiei, inmatriculare la studii s.a.m.d.

In asemenea mod Guvernul vrea sa pedepseasca propriii sai cetateni care isi doresc o viata mai buna prin acea ca nu vor mai putea accede in vreo functie publica. Guvernul mentioneaza intr-o maniera confuza niste pretinse obligatii politico-juridice fata de statele a caror cetatenie o detin suplimentar cetatenii Republicii Moldova. Si mai neinteleasa este invocarea de catre Guvern a
asa-numitului conflict de interese, limitindu-se la invocarea situatiei creata, fara sa explice care este aceasta situatie.

Guvernul nu ofera cel putin un exemplu de loialitate a vreunui functionar public catre alt stat pe motiv ca ar detine dubla cetatenie sau din lipsa de loialitate fata de Republica Moldova.

Stimati colegi,

Conform datelor neoficiale in Republica Moldova exista regiuni intregi populate de persoane ce detin suplimentar inca o cetatenie. Dupa datele neoficiale in regiunea din Sud, Taraclia, peste 80% din populatie detin cetatenia bulgara, mai bine de jumatate din locuitorii Gagauz-Yeri detin cetatenia Federatiei Ruse. In zonele de nord foarte multi detin cetatenia ucraineana. Potrivit datelor neoficiale si de acum cred ca si oficiale, un numar mare de cetateni au redobindit in ultimii ani cetatenia romaneasca.

Si in continuare. Daca Guvernul nu cunoaste, putem sa-i aducem la cunostinta ca locuitorii din raioanele de Est, in proportii de 90 la suta, detin cetatenia Federatiei Ruse, a Ucrainei si a Romaniei. Pentru asemenea etnii cum sint evreii detinerea cetateniei statului Israel nu reprezinta doar detinerea unui pasaport in plus, dar mai ales este o problema culturala si religioasa.

Este important sa mentionez ca majoritatea celor care au optat pentru o cetatenie suplimentara s-au prevalat de prevederile legale. La 5 iunie 2003 Parlamentul, majoritar comunist, voteaza modificari la Legea cetateniei, permitind fara restrictii pluralitatea de cetatenii, garantind cetatenilor Republicii Moldova ca nu-si vor pierde cetatenia daca dobindesc cetatenia altui stat si ca vor continua sa fie recunoscuti drept cetateni numai ai Republicii Moldova.

Prin aceste prevederi legislatorul in mod evident a acordat cetatenilor Republicii Moldova unda verde in obtinerea altor cetatenii, asigurindu-i ca acest fapt nu-i va lipsi de nici un drept sau protectie in calitatea sa de cetateni ai Republicii Moldova, ba din contra, garantindu-le egalitate deplina, cu o singura conditie: ca sint domiciliati legal si obisnuit pe teritoriul Republicii Moldova, este norma legala.

Pe linga dezbinarea societatii pe malul drept al Nistrului, adoptarea acestei legi va pune cruce pe orice speranta de reglementare a problemei transnistrene, cu o singura precizare: daca pina in prezent noi am luptat cu clica lui Smirnov, dupa adoptarea acestei legi Guvernul de la Chisinau va trebui sa infrunte ostilitatea populatiei din stinga Nistrului.

Despre ce fel de reintegrare a Moldovei poate fi vorba daca Chisinaul promoveaza legi ce exclud din start implicarea populatiei din stinga Nistrului care detin dubla cetatenie in administratia publica? Unde este garantia ca urmatorul pas al politicii de segregare nu va fi lipsirea de dreptul de vot al cetatenilor Republicii Moldova ce detin si alte cetatenii, pe acelasi motiv neinteles a unui conflict de interese.

Este grav sa punem la indoiala capacitatea unor institutii fundamentale ale statului, cum sint cea a Presedintelui, a Primului-ministru si a Parlamentului, in identificarea si investirea in functie de membru al Guvernului, al sistemului judecatoresc sau al Comisiei Electorale Centrale, a unor persoane loiale statului Republicii Moldova.

Este si mai grav sa negam dreptul cetatenilor Republicii Moldova de a alege in functii eligibile persoane care se fac vinovate de un singur lucru, ca au obtinut in conditiile legii o dubla cetatenie sau o a doua cetatenie. Devotamentul si evitarea unor pretinse conflicte de interese ale functionarilor publici, ale lucratorilor vamali, ale colaboratorilor politiei s.a.m.d. pot fi supuse mecanismului prevazut de proiectul de lege privind conflictul de interese.

Desigur, daca Guvernul urmareste solutionarea acestor conflicte de interese, iar nu segregarea populatiei Republicii Moldova pe principii de pluralitate de cetatenie, in legea privind conflictul de interese poate fi prevazut expres faptul ca la examinarea unor probleme care implica adoptarea de decizii referitoare la statul al carei cetatenie o detine suplimentar functionarul, acesta este obligat sa-si declare conflictul de interes si sa se abtina de la examinarea acesteia. Aceasta ar fi suficient, dar sa nu fie dati afara de la serviciu mii de oameni.

Desigur, scopul asigurarii securitatii nationale este unul de importanta majora. Este evident ca statul detine o larga marja de apreciere privind masurile menite sa asigure securitatea nationala si ordinea publica. Oricum insa propunerile acestui proiect de lege nu protejeaza nicicum mai eficient securitatea nationala si ordinea publica. Acestea doar vor pune in pericol securitatea nationala. Situatia cind mai bine de jumatate din populatie este in mod potential exclusa din serviciul public nu va face altceva decit sa determine aceasta majoritate si succesorii lor sa urasca acest stat.

In aceeasi ordine de idei, Guvernul n-a explicat cum ar putea periclita securitatea nationala un politist, spre exemplu, de sector din Taraclia care detine cetatenia bulgara, cum ar putea manifesta lipsa de loialitate fata de Republica Moldova un notar care detine cetatenia, spre exemplu, a statului Israel, sau cum poate periclita securitatea nationala secretarul unei primarii satesti care detine cetatenia romana, cetatenie ... luata aleatoriu.

 

Domnul Marian Lupu:

Atentie la timp.

 

Domnul Vladimir Filat:

Domnule Presedinte,

Numai un pic, va rog frumos. 

Proiectul contine o serie de contradictii cu legislatia interna si Conventia Europeana privind cetatenia. Nu vreau sa ma refer la prevederile care sint reglementate in Constitutie, s-au referit colegii, dar as vrea sa fac o referinta la conventia despre care s-a incercat astazi sa se vorbeasca asa sumar si fara o analiza pur juridica, stimate domnule Esanu.

Si eu vreau sa dau citire articolului 17 care instituie similar articolului 25 din actuala lege a cetateniei: “Cetatenii statului parte care poseda o alta cetatenie au pe teritoriul acestui stat parte unde traiesc aceleasi drepturi si obligatiuni ca si cetatenii acestui stat”. Bulgaria si Romania, stimate domnule viceministru si stimati reprezentanti ai Guvernului, la adoptarea conventiei au facut referintele respective si obiectiile respective. Noi nu am avut nici o rezerva cind am adoptat aceasta conventie.

Domnule Presedinte,

Si in final, va rog frumos. O concluzie: Proiectul prezentat reprezinta in sine esecul care l-a suferit Guvernul in politica sa interna si externa. In plan intern, oamenii parasesc aceasta tara, deoarece Guvernul nu le poate oferi un minim de existenta. In plan extern, datorita actiunilor Guvernului, Republica Moldova s-a dovedit intr-o stare de izolare totala, incit cetatenii trebuie sa-si caute o a doua cetatenie, care le-ar permite sa calatoreasca liber in Europa.

In loc Guvernul sa rezolve anume aceste doua probleme, Guvernul n-a gasit nimic mai inteligent decit sa declanseze o politica de segregare a propriilor sai cetateni.

Multumesc pentru atentie.

Si propunerea mea este in acelasi sens cu a colegilor: daca totusi insistati sa votati aceasta lege, aveti curajul, se poate de spus si asa, de a trimite acest proiect de lege la expertizare la Consiliul Europei, ca sa vedem care este si punctul de vedere al europenilor la care faceti foarte des referinta.

Domnul Marian Lupu:

Doamna Valentina Stratan.

 

Doamna Valentina Stratan:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati deputati,

In nota informativa la proiectul prezentat, printre argumente care justifica adoptarea acestuia, este mentionat (citez): “Analizind situatia actuala din republica in domeniul cetateniei, constatam ca tendinta de a dobindi cetatenia altor state de catre cetatenii Republicii Moldova este generata de dorinta acestora de a obtine unele inlesniri, ce tin de calatoriile libere in spatiul european, obtinerea indemnizatiilor de asigurari sociale, integrarea familiei, angajarea neconditionata in cimpul muncii, inmatricularea la studii etc.”.

Trebuie sa intelegem oare ca proiectul respectiv ii va privi pe acei cetateni moldoveni care au dobindit intre timp cetatenia altor state, care le ofera dreptul de a calatori liber in Europa, adica a statelor care au devenit recent membre ale Uniunii Europene cum este Bulgaria, Letonia, Lituania, dar in special Romania? Cum se potriveste aceasta initiativa cu obiectivul statului nostru de integrare europeana.

Or, prin aceasta ii vom limita pe cetatenii nostri care poseda deja si cetatenia europeana, pe linga cea moldoveana, sa accede la unele functii publice. Despre ce fel de conflict de interese se vorbeste in nota informativa. Sa intelegem ca Republica Moldova are interese diametral opuse cu cele ale Uniunii Europene. In conditiile in care in Uniunea Europeana institutia cetateniei nationale a inceput sa se atrofieze in detrimentul celei europene, iata ca la noi, in Republica Moldova, asistam la un proces invers. Cum dorim noi sa ne integram in Uniunea Europeana daca ne temem ca nu cumva sa pierdem vreun secret de stat care ar putea sa se scurga, culmea, prin intermediul cetatenilor nostri?

Aceasta secretomanie, specifica de altminteri actualilor guvernanti, va izola si mai mult statul nostru si va alimenta in continuare suspiciuni in rindul partenerilor nostri europeni.

Un alt argument invocat in nota informativa este urmatorul: peroanele care detin cetatenia altor state au obligatiuni politico-juridice fata de statele respective. Spuneti-mi, va rog, despre care obligatiuni politico-juridice este vorba? Conform articolului 17 al Conventiei Europene privind cetatenia, ratificat de Parlamentul Republicii Moldova, deci in vigoare pentru tara noastra, cetatenii unui stat care poseda o alta cetatenie au pe teritoriul statului unde traiesc aceleasi drepturi si obligatiuni ca si cetatenii acestui stat.

Prin urmare, cetatenii care poseda si cetatenia altui stat raspund in fata legii statului in care locuiesc in egala masura ca si ceilalti cetateni. Daca e sa ne referim la unele obligatii concrete, cum ar fi, de pilda, serviciul militar, persoana cu dubla cetatenie l-ar satisface numai in fata acelui stat pe teritoriul caruia isi are domiciliul.

Mai mult, Legea privind cetatenia, prin articolul 24 alineatul (4), dispune ca cetateanul Republicii Moldova care poseda cetatenia altui stat in raporturile cu Republica Moldova este recunoscut numai ca cetatean al ei.  Prin urmare, cetateanul care locuieste permanent pe teritoriul Republicii Moldova are obligatiune in fata statului dat. Nu in zadar in tot cuprinsul proiectului alaturi de sintagma “exclusiv cetatenia Republicii Moldova” autorii au adaugat si sintagma “cu domiciliu in tara”. Cred ca este lipsita de sens utilizarea sintagmei “exclusiv cetatenia Republicii Moldova” de vreme ce s-a pus conditia domiciliului, adica a traiului obisnuit si legal in tara. Or, mi se pare ca domiciliu in tara este o conditie suficienta in contextul actelor citate mai sus.

Mai trebuie amintit, cu aceasta ocazie, si Pactul international cu privire la drepturile civile si politice, ratificat de Parlamentul nostru inca la 28 iulie 1990. Conform articolului 25 litera c) al acestui important document, orice cetatean are dreptul, fara nici o discriminare, de a avea acces, in conditiile legale de egalitate, la functiile publice din tara sa. Putem conchide ca ne aflam in prezenta unui proiect certat cu normele atit constitutionale, cit si cu cele internationale. In asemenea conditii, nu ne putem permite votarea unui act care, din start, este contrat angajamentelor asumate de tara noastra prin actele internationale la care m-am referit.

Deputatii social-liberali considera acest proiect ca fiind discriminatoriu, lipsit de logica, antieuropean, pentru ca este indreptat impotriva acelor cetateni moldoveni care au devenit si cetateni europeni. Putem spune cu siguranta ca acest proiect nu ii va afecta pe acei cetateni care au si cetatenie rusa sau ucraineana, bulgara sau turca, sau a altui stat, astfel incit putem deduce ca adevaratul scop urmarit este pedepsirea si izolarea acelor cetateni care au dobindit cetatenie romana. Eu ma adresez catre toti deputatii in Parlamentul Republicii Moldova si ii indemn cu fermitate ca acest proiect de lege sa fie respins.

 

Domnul  Marian Lupu:

Domnul Vadim Misin.

 

Domnul Vadim Misin:

Уважаемые коллеги,

Не случайно, наверное, этот закон вызвал такую реакцию в Парламенте и двухчасовое, даже больше, обсуждение. Я надеюсь и думаю, что все мы прекрасно понимаем, что этот закон имеет несколько составляющих и две принципиально важные, это политическую и юридическую. И все разговоры, которые мы сегодня ведем, сбылись почему-то в основном на политической составляющей. И мы вообще оставили в стороне юридическую часть этого закона. 

Ну,  во-первых, давайте честно скажем друг другу, сколько граждан у нас в республике имеют гражданство других стран? Я думаю тысяч 500. Я не знаю точно цифру, но примерно называю тысяч 500. Может чуть больше, может чуть меньше.

А теперь скажите мне, пожалуйста, о каком количестве граждан идет речь в этом законе? А в этом законе речь идет о тысяче, двух, я не знаю... Ну, не важно. О трех, пяти. A чего же мы такие заботливые? Я вам не мешал. Чего же вы такие заботливые об этих трех тысячах печётесь и на дух забыли о 500 тысячах? И вообще не о них ведем речь.

А дело в том, что нормативы этого закона не касаются тех людей. Они абсолютно не ущемляют этих граждан. Они как имели двойное гражданство, так и будут его иметь. Кто захочет его получить, тот его и получит. И еще раз повторяю. Положения этого закона абсолютно их не касаются. Так извините, уважаемые коллеги, давайте честно скажем обществу, что мы печёмся сейчас о наших интересах. О тех интересах, которые касаются непосредственно чиновничьего аппарата и больше никого. Это первое.

Теперь второе. На что никто в этом зале почему-то не хочет обращать внимание. приводят общую норму, конституционную. Я приведу несколько примеров, но вопросы я задаю себе, а не госпоже Кушнир. А то она сильно волнуется. Есть общепринятая норма права на труд. Во всех до единого самых развитых государствах есть безработица. Сегодня, если исходить из точки зрения экономической, то экономисты, некоторые сильные, мощные экономисты, дописались до того, что пишут о нормальном проценте безработицы.

Я даже такое читал, что вот в Германии 4% – это хороший процент  безработицы. Вы, извините, это 4 миллиона немцев, у них ущемлено право на труд? Конечно ущемлено. Ущемлено, но тут есть один вопрос. Они применяют меры экономического характера, которые иногда перерастают в политическую составляющую. Но ни разу никто из нас не слышал и не услышит, чтоб Европейский суд по правам человека рассматривал претензию безработного какой-то страны. Вот это и есть исключение из общепринятого конституционного принципа.

Я вам приведу пример породнее для нас с вами, поближе. Мы с вами записали в законе, что для того, чтобы занимать определенные государственные должности надо в достаточной мере владеть молдавским языком. Записали? Записали. Это ущемление? Нет. И мы все говорим: нет, не ущемление. Как не ущемление? Это равноценно тому, что мы сегодня принимаем. Абсолютно одно и тоже.

То есть мы делаем исключение, есть общее правило, каждый гражданин имеет право на одно, второе, третье. И государство вводит определенное исключение. В чем состоит это исключение? Кто-то приводил пример с Президентом. Что вот в Конституции записано, кто имеет право быть президентом страны. Да, действительно, в Конституции записаны три позиции. Но в законе есть еще три позиции.

Что для того, чтобы стать Президентом страны надо пройти медицинское освидетельствование. Надо принести соответствующую справку. Это исключение их прав? Конечно. Конечно, исключение. Но оно законодательно принято и никто не говорит, что есть ущемление общепринятого права. Нет, общепринятое право действует.

Есть какие угодно исключения. Есть исключения по специальности. В государстве может быть миллион безработных и может не хватать пяти тысяч врачей. Но никто не додумается взять и принять врачом того, кто имеет образование, там не знаю кого, – сантехника. Нет? Значит, мы говорим о том, что данную функцию может занимать только человек при определенном образовании и т.д. и т.д. И этот перечень можно продолжить.

То есть, когда мы сегодня ведем речь и говорим громкие фразы о нарушении прав человека, зря мы их возводим в общепринятые нормы и правила. Нет, это исключение. И, кстати, говоря, и закон, который сегодня предложен, еще раз повторяю, является исключением из правил. Но он является исключением, в котором данное государство заинтересовано.

Два слова по поводу международной конвенции. Я высказываю в данном случае свое мнение. И говорю, о том, что вот, готовясь к этому выступлению, я еще раз внимательно проанализировал каждое слово этой
17 статьи Конвенции, на которую ссылаются наши оппоненты. И я вас заверяю, я еще раз повторяю, это мое личное мнение, что никакого противоречия действующему законодательству и тому, что мы вносим, Конвенция не содержит.

И несколько моментов, связанных с проведением экспертизы. Владимир Иванович об этом сказал, и я тоже хочу подчеркнуть этот момент. Наши оппоненты ставят под сомнение конституционность данного закона. Это их право. То есть кто-то из вас считает, что отдельные статьи этого закона не соответствуют Конституции Республики Молдова. Кто-то считает, что отдельные статьи закона не соответствуют такой-то международной конвенции и предлагает, давайте направим их в европейские структуры, в Венецианскую комиссию  на экспертизу. А что, нам с вами не известно, что экспертизы европейских структур, Венецианской комиссии носят рекомендательный характер, то есть эксперты выскажут свое мнение. Причем, и это тоже общеизвестно, и знают прекрасно, мои уважаемые коллеги с правой стороны, что заключение эксперта в основном зависит от того, какую страну он представляет.

Представляет он страну, где двойное гражданство допустимо, он будет писать что, да, это хорошо и демократично. Но мы сегодня договорились до того, что чуть ли не самый демократичный институт – множественного гражданства. Значит, те страны, которые входят в Совет Европы и запрещают множественное гражданство, они не демократичны, по-вашему?

Да ничего подобного. Это право любого государства определиться по вопросу гражданственности, государственности, государственного суверенитета. Нет никакой международной структуры, которая может диктовать уровень государственного суверенитета. Это дело государства. И с этой точки зрения, у нас с вами, уважаемые законодатели, есть орган, который стоит, если хотите над нами. Который должен, обязан проверять, конституционно мы поступаем или нет с точки зрения соответствия Молдавской Конституции и международным нормам и правилам.

Это Конституционный суд Республики Молдова. А чего же вы применяете двойные стандарты? Предлагаете направить в Венецию... А почему не в Конституционный суд Республики Молдова? Давайте выслушаем его мнение. Если у вас есть какие-то сомнения. Я понимаю.

Domnul  Marian Lupu:

Timpul.

 

Domnul Vadim Misin:

Что-то устраивает, что-то не устраивает, но если мы с вами говорим о том, что мы – законодательный орган, то мы первые должны действовать в строгом соответствии с нормами, правилами и законами. Поэтому я предлагаю и высказываю сегодня не только свое мнение, но и моей фракции, о том, что мы считаем этот закон своевременным. Мы считаем, что этот закон не ущемляет абсолютно ничьих интересов.

И зря кто-то пытается критиковать, что вот Цуркан неправильно сказал, что мы будем вносить в закон изменения и дополнения. Цуркан абсолютно правильно сказал, что мы во втором чтении определимся с механизмами, и это абсолютно верно. И во втором чтении, я вношу это предложение, мы должны четко разграничить назначаемую фигуру и выборную фигуру. Да, тут есть проблема и такое разграничение необходимо.  Но и Владимир Иванович в своем выступлении сказал, что во втором чтении это будет сделано.

Спасибо, за внимание. я предлагаю проголосовать за этот закон.

 

Domnul  Marian Lupu:

Domnul Dumitru Diacov.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Stimati colegi,

Eu cred ca proiectul de astazi, discutia de astazi arata inca o data faptul cit de divizata este Republica Moldova si cu ce probleme se confrunta Republica Moldova. Nici Georgia, nici tarile baltice, nici orice alta tara care a iesit din spatiul ex-sovietic si din Europa de Est nu are acest fenomen si aceasta situatie. Intr-o tara unde nu exista un consens national cum sa facem, ce sa facem ca sa consolidam aceasta tara?

Oare nu este clar ca in Republica Moldova traiesc cetateni care se asimileaza cu Romania? Oare nu este clar ca noi avem cetateni care se asimileaza cu Rusia, cu Turcia, cu Bulgaria, cu Israelul? Este o problema extraordinar de importanta pentru Republica Moldova. Este o chestiune care ne deosebeste de celelalte tari din spatiul acesta est-european. Ce face clasa politica toti acesti zece ani de zile si ce face guvernarea de astazi? Ne propune o solutie ca sa unim toti acesti oameni in jurul unei idei, sa traim intr-o tara civilizata, intr-o tara prospera, intr-o tara unde unul pe altul se stimeaza, se iubesc si se respecta? Nu, noi venim cu un proiect de lege care mai construieste sau mai pune citeva caramizi pe acest zid dintre noi. Pe cine ar trebui sa iubim acum pe cei care sint pentru cetatenie sau pe cei care sint impotriva cetateniei? Nu este o problema fundamentala. Exista o prevedere unde oamenii nu pot obtine cetatenie dubla pentru functii importante. Nu aceasta este problema.

Problema este ca un grup il priveste cu ura pe celalalt grup. Adoptarea acestei legi in aceasta formula nu da un raspuns la intrebarea: noi unim cetatenii acestei tari sau ii dezbinam? Fiindca este suspiciunea, foarte bine argumentata, ca lista neagra de cetateni nedevotati acestei tari va fi facuta de un anumit grup. La aceasta intrebare nu a dat nimeni raspuns: cine va face lista neagra de cetateni care nu merita sa ocupe functii? Acestia vor fi cetatenii pro romani, pro rusi, pro bulgari, pro turci? Care este raspunsul la aceasta intrebare?

Stimati colegi,

Noi trebuie sa recunoastem ca Republica Moldova, in afara de problemele referitoare la pensii, salarii, producatori interni, are o problema fundamentala: ce trebuie sa facem noi ca in Republica Moldova sa existe aceasta coeziune  nationala, indiferent de cum se simte acest om?

Nu mai vorbesc de contextul actual social-politic in Republica Moldova, de spiritul european pe care noi incercam sa-l educam, sa-l aducem, sa-l implementam in Republica Moldova. Contravine sau nu acest proiect de lege acestui spirit? Noi stim ca Europa are frontiere. Noi stim ca Europa se uneste indiferent de cetatenie, de cetatean s.a.m.d.

Ce facem noi? Noi iarasi ne ingradim, iarasi incercam sa gasim dusmanul in cealalta tabara? De aceea eu consider ca, in afara de argumentele care au fost aduse aici de colegii nostri, sint probleme foarte serioase. Domnul Misin a vorbit si a adus niste argumente privind numarul cetatenilor afectati? 10 mii, 50 mii s.a.m.d. Noi avem rezerve de cadre? Daca il eliminam pe cel care are pasaport rusesc, pe cel care are pasaport romanesc, pe cel care are pasaport turcesc, pe cel care are pasaport bulgar, cu cine raminem? Cine vor fi viitori ministri in aceasta tara? Cine vor fi? Cetatenii Republicii Moldova, da. Dar care? Daca au o simpatie sau daca are un pasaport in buzunar... Cine face aceasta lista, ca este loial sau nu este loial?

Eu cred ca adoptarea acestei legi va crea mari dificultati si in problema reala, in problema cadrelor din Republica Moldova. Eu cred ca acest proiect nu hotaraste deloc nici conflictul de interese, despre care s-a vorbit foarte mult aici. Sau, cum se mai spune la noi, coloana a cincea. Au pasapoarte romanesti sau rusesti, au pasapoarte ale altor tari oamenii care nu sint foarte mari patrioti sau nu au, ei o sa se ocupe de aceasta chestie. Si nu are nici o relevanta adoptarea acestui document.

De aceea noi trebuie sa facem tot posibilul ca tara sa fie una prospera, ca toti functionarii publici sa raspunda in fata Constitutiei Republicii Moldova si sa nu cream conditii artificiale pentru lupte politice mai departe in Republica Moldova, pentru dezbinarea populatiei si a oamenilor. De aceea, desigur, eu tot sint de acord ca expertiza europeana, la care multi apeleaza aici, n-o sa dea nimic, fiindca aceasta tine de vointa Parlamentului.

Expertiza, noi putem sa ne consultam, avem foarte multi prieteni si la Comisia de la Venetia si noi putem sa stim parerea lor, dar aceasta chestiune tine de vointa politica. Si, de aceea, noi ne adresam cu rugamintea, cu apelul catre majoritatea parlamentara.

Stimati prieteni,

In Elvetia exista o astfel de practica: daca se schimba statia de troleibuze de la strada cutare la strada cutare, fac referendum, in chestiuni foarte minuscule, cum se spune. Aceasta este o problema foarte serioasa. Dati sa apelam la populatie, lasa sa stim si noi cum si ce gindeste populatia despre acest lucru.

De aceea, propunem ca aceasta lege sa nu fie adoptata, ca Parlamentul sa ia o decizie de a desfasura referendum in chestiunea data si atunci lasati ca populatia sa ia decizie intr-o chestiune foarte serioasa.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Doamna Maria Postoico.

 

Doamna Maria Postoico:

Stimate domnule Presedinte,

Da, 5 minute, e adevarat.

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Desigur, eu inteleg foarte bine ca acest subiect provoaca discutii aprinse si, totodata, inteleg si ingrijorarea dumneavoastra. Dar eu va chem sa privim sau sa privim impreuna aceasta problema sub diferite aspecte si va indemn sa luati in considerare si practica altor state.

Tendinta actuala este, desigur, de a liberaliza acest sector, lucru caracteristic pentru unele state ale Uniunii Europene unde exista libera circulatie a persoanelor. Totodata, practica statelor europene este diferita si nu exista o abordare similara a acestui subiect. Fiti de acord, va rog, cu aceasta sintagma.

Trebuie sa recunoastem ca in timp ce unele state admit sau, cel putin, tolereaza dubla cetatenie, altele nu recunosc, s-au instituit restrictii dure. S-a mentionat deja, chiar si in discursurile dumneavoastra ca Belgia, Danemarca, Estonia, Franta, Luxemburg interzic dubla cetatenie. Letonia, stimate  domnule Cosarciuc, Lituania, Bulgaria au stabilit chiar si prevederi constitutionale, nemaivorbind de cele legislative, in care interzic demnitarilor de stat sa detina dubla cetatenie.

Aceste restrictii se bazeaza pe conceptul, potrivit caruia demnitarii au sarcina de a proteja interesele nationale. Prin urmare, nu pot avea cetatenie dubla.

Sa luam, de exemplu, Germania si Austria, ale caror popoare au o cultura si traditii similare si vorbesc aceeasi limba – germana. Cu toate acestea, tarile mentionate nu permit dubla cetatenie. Aceste state, cu traditii democratice si dezvoltare economica durabila, dau prioritate si impun obligatia de a avea o singura cetatenie pentru candidatii la functia care implica exercitarea puterii publice.

Cred ca pentru Moldova, care inca este in proces continuu de reforme democratice, aceasta problema este si mai actuala decit pentru statele avansate pe care le-am mentionat. In opinia mea, dumneavoastra cunoasteti ca, in 2002, majoritatea care sint astazi in sala am inaintat acele modificari in Constitutie si, totodata, in legislatie. Desigur, noi am liberalizat excesiv acest domeniu la momentul dat, nu am luat in considerare cu adevarat practicile si ale altor tari.

De aceea, impunerea restrictiilor este inevitabila. In opinia mea, in primul rind, pentru judecatori, politisti, procurori, personalul serviciilor secrete, reprezentantii corpurilor diplomatice care au jurat in fata si cu credinta Republicii Moldova, fiti de acord, loialitatea dubla a categoriilor de persoane nominalizate poate avea consecinte nefaste in ceea ce priveste apararea interesului national al Republicii Moldova.

Modificarile propuse astazi nu se refera la cetatenii de rind, ci doar la unele categorii de persoane care aspira sa detina functii publice, anumite functii, cum chiar a fost marcat si de catre domnul Misin, ceea ce se refera la Legea cu privire la statutul judecatorului, la functionarul public unde se presupune ca un candidat trebuie sa aiba o pregatire adecvata, sa intruneasca un sir de conditii legale si iarasi, poate ca sa ma repet, ceea ce se refera la limba de stat.

Deci, cind s-au introdus aceste restrictii in Legea cu privire la cunoasterea limbii si, intr-adevar, multi poate ca au depus eforturi foarte mari ca sa atinga aceste conditii, dar atunci nimeni nu a spus ca, iata, dreptul acestor nationalitati au fost lezate sau au... este o prevedere discriminatorie fata de aceasta persoana. Similar, probabil, trebuie sa privim astazi si acele aspecte legate de cetatenie si restrictiile care urmeaza sa le instituim.

Eu inteleg, deci, ingrijorarea pe care o aveti dumneavoastra astazi, ca aveti grija aceaa pe care o purtati partidului nostru, dar va asigur ca noi sintem la fel de ingrijorati ca sa fie regula la noi in tara ca si dumneavoastra. Si in acest caz chiar acei care detin acele functii de demnitar de stat la fel o sa fie de acord cu acele restrictii care sint. Caci este adevarat, totodata, ca aceasta functie este ca o responsabilitate in fata societatii, in primul rind, fiindca societatea din toate indemnizatiile sau din toate contributiile sale ne plateste salariul nostru.

Deci, in acest caz, noi trebuie sa avem responsabilitate fata de poporul nostru sau fata de cetatenii nostri. Desigur, nu este vreo restrictie ce se refera la cetatenii de rind, ei au aceasta alegere. Eu, de aceea, v-asi indemna pe dumneavoastra ca sa sustineti acest proiect pentru a fi votat in prima lectura, iar pentru a doua lectura, precum toti care au luat cuvintul, putem sa venim cu unele amendamente argumentate, ca sa imbunatatim acest proiect de lege.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, stimati colegi,

Lista vorbitorilor, continuam. (Rumoare in sala.) Terminati, sintem si asa
3 ore la acest subiect si tot in continuare. Daca este vorba, de procedura.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Leonid Bujor:

Va multumesc frumos.

Domnule Presedinte al Parlamentului,

Avind in vedere faptul ca in lipsa dumneavoastra am prezentat pozitia Fractiunii parlamentare “Alianta «Moldova Noastra»” la acest subiect, vreau sa va aduc la cunostinta doua lucruri.

Primul. Pornind de la faptul ca el este apreciat ca un proiect ilegal, anticonstitutional, antisocial, noi am propus respingerea lui si solicitam ca propunerea sa fie pusa regulamentar la vot in baza articolului 88 din Regulament.

Si al doilea lucru. In cazul in care se va decide nerespingerea lui, in baza articolului 89 alineatul (2) propunem votarea prin apel nominal, ca cetatenii sa cunoasca cine ii priveaza de drepturile constitutionale care li s-au oferit prin initiativa lui Vladimir Voronin si astazi membrul partidului dumnealui ii lipsesc de acest drept.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine, eu am luat act de aceasta informatie. Cel putin, inteleg ca, in cadrul luarii de cuvint, s-a propus respingerea proiectului. Inainte de aceasta, a fost propunerea comisiei, aprobarea. Deci, in mod evident, voi supune votului in modul stabilit.

Dar am inregistrat propunerea mai multor deputati reprezentind fractiunea, de fapt, AMN in special, prin care s-a solicitat votul prin apel nominal conform prevederilor articolului 89, 90 din Regulament.

Acum, absolut corect, stimati colegi, modul de desfasurare a exercitiului de vot se aproba de catre Parlament potrivit aceluiasi articol 90, votul majoritatii celor prezenti, pe care motiv, inainte de a purcede la exercitiul de vot, am sa rog colegii numaratori sa imi constate prezenta exacta a deputatilor pentru cele trei sectoare.

 

Numaratorii:

31.

 

Domnul Marian Lupu:

Sectorul nr.2 – 36.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.3 – 22.

 

Domnul Marian Lupu:

Sectorul nr.3 – 22.

Stimati colegi,

Va multumesc.

89 de deputati prezenti in sala.

Stimati colegi,

Cine este pentru a accepta propunerea inaintata privind aplicarea votului prin apel nominal la aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.1826, rog sa voteze. Rog sa-mi fie anuntate rezultatele.

 

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 1.

Sectorul nr.2 – 11.

Sectorul nr.3 – 22.

 

Domnul  Marian Lupu:

34 de voturi in favoarea acestei propuneri care nu este acceptata de plenul Parlamentului.

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc, domnule Presedinte.

Sa nu uitati de propunerea mea si a mai fost si din partea fractiunii, de remitere a acestui proiect.

 

Domnul  Marian Lupu:

Nu am sa uit, este inregistrat acest lucru.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Da, dar ati gresit ordinea, caci a fost inainte de propunerea comisiei.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

Stimati colegi,

Logica imi dicteaza ca supunerea votului a acestei propuneri de a fi trimis la expertiza vine doar avind rezultatele, se adopta legea in prima lectura sau nu, pe care motiv sa urmam ceea ce dicteaza logica.

Stimati colegi,

In aceste conditii, supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.1826. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea. Nu este nevoie sa imi spuneti rezultatele, fiindca am facut o verificare odinioara pentru votul nominal. Majoritatea.

Proiectul de Lege nr.1826 este aprobat in prima lectura.

Acum o propunere care a fost evocata in sala privind transmiterea pentru expertiza internationala, s-a vorbit de Comisia Venetia, Consiliul Europei, a acestui proiect de lege. In ultima instanta, din nou, potrivit prevederilor Regulamentului, plenul este acel care decide la acest subiect pe un simplu motiv, stimati colegi, ca noi am indicat foarte si foarte clar nu doar domeniile, dar si proiectele de acte normative in programul nostru aprobat in noiembrie 2005.

Stimati colegi,

In acest context, supun votului. Cine este spre a prezenta proiectul de lege, dupa aprobarea acestuia in prima lectura, pentru expertiza internationala, rog sa voteze. Rog sa fie anuntate rezultatele.

 

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 1.

Sectorul nr.2 – 10.

Sectorul nr.3 – 22.

 

Domnul  Marian Lupu:

33 de voturi pentru aceasta propunere care nu intruneste conditiile de a fi acceptata.

Va multumesc.

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Vlad Cubreacov:

Stimate domnule Presedinte si stimati colegi,

Vreau sa va spun ca am asistat adineaori la o incalcare flagranta a Regulamentului nostru, pentru ca noi ne putem pronunta prin vot doar atunci cind aprobam sau adoptam legi, atunci cind adoptam hotariri si discutam pe marginea unui proiect concret. Exista, desigur, si aspecte de procedura, dar Regulamentul ne limiteaza strict la aspecte de procedura cind putem sa luam o decizie sau alta.

Votul anuntat acum nu se refera nici la un caz. Vreau sa va amintesc ca Comisia Europeana pentru democratie prin drept, numita si Comisia de la Venetia, se poate si autosesiza. Noi nu putem, ca Parlament, sa interzicem. Chiar o comisie parlamentara, ca organ de lucru, si exista atitea precedente, poate sesiza Comisia Europeana fara aprobari de la Presedinte sau de la plenul Parlamentului.

O fractiune parlamentara, oricare ar fi aceasta este in drept si in istoria Comisiei de la Venetia avem o multime de cazuri cind o fractiune de opozitie sau de guvernamint, in dezacord cu alte fractiuni, a sesizat Comisia Europeana pentru democratie ... drept si n-a fost nimic iesit din comun.

De aceea, imi pare grav si abuziv ca sintem indusi in eroare ca procedura acum si determinati sa ne pronuntam “pro” sau “contra” intr-un subiect care nu priveste plenul Parlamentului. De aceea, eu as cere anularea acestui pretins vot, dar dumnealui se bazeaza pe lege. Este excesiv si vreau sa anunt, cu aceasta ocazie, ca Fractiunea Partidului Popular Crestin Democrat, ca organ de lucru legal, conform Regulamentului, va sesiza Comisia de la Venetia si nu este nimic grav in acest caz.

Vreau sa ii amintesc domnului Misin, care vad ca a iesit la microfon si am ascultat interventia dumnealui ce tine tocmai de aceste aspecte, ca noi am avut adresari la Curtea Constitutionala in legatura cu unele legi. Curtea Constitutionala a spus ca totul este OK. S-a votat conform Constitutiei si norma corespunde legii supreme.

Atunci cind Comisia de la Venetia s-a autosesizat, s-a constatat ca o anumita lege contravine prevederilor constitutionale si iata, la 2 octombrie anul curent, Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei, in ultima sa rezolutie privind gradul de indeplinire a obligatiilor si angajamentelor Republicii Moldova fata de Consiliul Europei, ne cere expres sa aducem in conformitate una dintre legile concrete, declarata alta data constitutionala, in conformitate cu norma Constitutiei Republicii Moldova, pe care acea lege o depaseste.

De aceea, sa fim foarte atenti si sa nu facem o sperietoare din Comisia de le Venetia, pe care orice deputat, dragii mei, o poate sesiza.

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Da, bine.

Stimati colegi,

Referitor la expertiza internationala Regulamentul Parlamentului nu pomeneste absolut nimic. Deci, noi nu putem sa vorbim nici de... in calitate... deci, ca o propunere, ea nu se refera nici la proiecte de acte legislative, nici la norme de procedura.

Dar din momentul in care nu avem norme exprese la o situatie respectiva, avem o norma generala ca oricare decizie, in ultima instanta, depinde de votul plenului Parlamentului, mai mult decit atit ca aceasta solicitare a fost inaintata de la microfon, pe care motiv acest lucru imi pare firesc. Continuam. Dar va rog scurt, fiindca mai avem Ora intrebarilor.

Microfonul nr.2.

 

Domnul Vadim Misin:

Спасибо.

председательствующий на заседании Председатель Парламента уже в принципе сказал то, что я хотел сказать, наше голосование, которое состоялось только что, абсолютно не противоречит Регламенту Парламента. И оно абсолютно не запрещает фракции, отдельному депутату обратиться в Венецианскую комиссию, так что зря сожалел Кубряков...

Единственно, оно дает нам право, как Парламенту, и впредь действовать согласно Регламенту. То есть по истечении определенного времени, мы имеем юридическое право вынести этот законопроект на второе чтение и принять его. А то, что вы обратитесь в Венецианскую комиссию, на здоровье. Мы с удовольствием выслушаем их мнение.

И смею заметить, уважаемый коллега, с вашим опытом нельзя не знать, что решение Конституционного суда Республики Молдова для всех нас сидящих в этом зале, обязательно. Все остальные решения рекомендательные. Это, как говориться, две большие разницы.

Поэтому игнорировать решения Конституционного суда..., извините, господин Кубряков, мы с вами оба находились в этом зале, когда нас здесь было 40 и когда мы выходили к микрофону и обращались в Конституционный суд. Вы лично выходили к пятому микрофону и воспитывали нас, как надо внимательно относиться к решениям Конституционного суда.

Я хочу вас вернуть в то недалекое прошлое, когда вы ратовали за решения Конституционного суда, и сказать вам, что и сегодня надо очень внимательно относиться к решениям Конституционного суда Молдавии.

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,

Poate terminam?

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc, domnule Presedinte.

M-ati asigurat ca veti tine cont numaidecit de propunerea mea si care a rasunat si de la alti deputati. Propunerea a fost de remitere a proiectului la Guvern, fiindca nu corespunde, ceea ce dumneavoastra numiti asa frumos, “ghilotina 2”. Si v-ati facut asa de abil si ati inconjurat aceasta problema.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimata colega,

Deloc nu este abil, este foarte si foarte simplu, fiindca propunerile sint supuse votului in ordinea in care ele sint evocate in sala. Prima a fost de adoptare, dupa...

 

Doamna Valentina Cusnir:

Nu, domnule Presedinte,

Gresiti. Si sa luati stenograma, sa vedeti ca a fost prima.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine, stimata colega.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Si dumneavoastra foarte abil ati inconjurat.

 

Domnul  Marian Lupu:

Eu vreau sa va spun un lucru, din moment, eu am sa iau stenograma si am sa trec peste ea si va asigur, fiindca nu imi este rusine, cind gresesc eu sint absolut gata sa imi cer scuze in mod public fata de colegii mei. Asa ca aceasta sa nu va deranjeze.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Domnule Presedinte,

Imi cer si eu scuze, dar nu este prima data.

 

Domnul  Marian Lupu:

Dar “ghilotina 2” se refera totalmente la alt subiect.

Stimati colegi,

Bine, Ora intrebarilor. Deci, au fost citeva solicitari de la colegi si secretariat. Putina liniste. In primul rind, vad ca sintem la ora 14 si 20 de minute. Eu am stabilit sedinta Biroului permanent pentru ziua de astazi, 15.00. Anunt membrii Biroului permanent, probabil, vom avea nevoie de o pauza.

La ora 16.00, membrii Biroului permanent sint invitati in biroul 306 pentru sedinta. Rog sa adresati intrebarile dumneavoastra. Incepem, la stinga, la dreapta.

Microfonul nr.2.

 

Domnul Vladimir Filat:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Prima interpelare, de fapt, este o readresare catre Ministerul Educatiei si Tineretului si catre Ministerul Afacerilor Externe.

Stimate domnule Presedinte,

Numai un moment, eu nu pot sa inteleg refuzul dinsilor de a veni in plenul Parlamentului de a-mi  oferi raspuns. Si insist ca, la interpelarea pe care am facut-o saptamina trecuta, sa vina in plenul Parlamentului, la tribuna centrala sa-mi dea raspuns la interpelarea facuta. Este vorba de studentii care au fost in aceasta delegatie. Sint probleme. Din informatiile pe care le avem sint si trei decedati. Deci, este o problema mult mai complicata si eu insist sa vina sa discutam problema in ansamblu.

A doua interpelare este una scurta, adresata Guvernului, sa vina cu o explicatie foarte ampla, sa ni se explice ce s-a facut dupa modificarile efectuate in legislatie, care urmau, dupa spusele celor de la tribuna centrala, sa reglementeze problema vizavi de numerele transnistrene, care sint in ultima perioada o intrebare fara raspuns pentru foarte multi cetateni ai Republicii Moldova. Deci, sa fie o explicatie foarte clara, care este situatia, care sint reglementarile si ce urmeaza sa se intimple in acest domeniu.

Va multumesc.

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Alexandru Onceanu:

Multumesc.

Prima interpelare este adresata Guvernului, Ministerului Culturii si Turismului si Curtii de Conturi. Deci, in  ultima perioada de timp, personalitatile cu autoritate din domeniul culturii si artelor, reprezentantii unui sir de localitati din diferite parti ale republicii, isi exprima deschis nemultumirea privind prestatia artistica extrem de joasa a actiunilor din cadrul proiectului “Caravela culturii”. Derularea lui continua doar datorita faptului ca face propaganda politica guvernarii comuniste si este patronata de catre Presedintele Voronin.

In acelasi timp, se constata ca “Caravela culturii” este organizata si gestionata intr-un mod foarte fraudulos. Din Hotarirea Curtii de Conturi din iunie 2007 privind raportul asupra utilizarii resurselor de stat pe anul 2006, rezulta ca finantarea proiectului a fost suplimentata cu 2,2 milioane de lei din Fondul de rezerva al Guvernului, incalcindu-se atit Regulamentul de utilizare a acestui fond, cit si o hotarire a Guvernului care stabileste ca finantarea “Caravelei culturii” se va efectua numai de catre organele centrale de specialitate din contul bugetelor proprii si din donatii si sponsorizari.

Si mai grav este faptul ca Ministerul Culturii si Turismului numai in 2006 a finantat cu 4 milioane 870 de mii de lei, fara sa primeasca rapoarte financiare si documente de confirmare a cheltuielilor, incalcind un sir intreg de acte juridice, activitatea Asociatiei “Euro-Moldova Art” prin care Lenuta Burghila realizeaza “Caravela culturii”. Aceasta procedura vicioasa continua si in 2007.

Solicit Guvernului Republicii Moldova sa ne informeze, in baza caror prevederi ale Regulamentului  privind utilizarea mijloacelor Fondului de rezerva a distribuit resurse enorme financiare pentru desfasurarea “Caravelei culturii” in anii 2005, 2006, 2007.

Doi. Ministerul Culturii si Turismului sa ne prezinte contractul de prestare a serviciilor pe care il are cu Asociatia “Euro-Moldova Art”, precum si informatia privind mecanismul si rezultatele evaluarii nivelului artistic si cultural al actiunilor din cadrul “Caravelei culturii”. In sfirsit, Curtea de Conturi sa verifice legalitatea si eficienta utilizarii banilor publici cheltuiti pentru desfasurarea proiectului in cauza.

Si a doua intrebare o am, o interpelare catre Serviciul de Informatii si Securitate din Republica Moldova. La 5 octombrie curent ziarul partidului de guvernamint “Comunistul” in materialul redactional “Lupii in piele de oaie”, intr-un mod cu totul batjocoritor s-a expus la adresa lui Andrei Ivantoc, Tudor Popa si Alexandru Lesco:

“Faptul ca acesti membri ai grupului Ilascu sint acum apreciati pentru vitejie si rezistenta eroica, de care au dat dovada pe parcursul multor ani, in conditiile unui regim inuman si ca au participat activ la diferite masuri intru sustinerea limbii de stat, a independentei si a integritatii teritoriale a Moldovei”, eu inchid citatul este catalogat de “Comunistul” ca o fatarnicie adevarata, iar drept argument de baza al acestei atitudini dispretuitoare este folosit materialul Agentiei transnistrene de informatii “Regnum” despre activitatea pretinsa terorista a grupului Bujor.

Nu neg dreptul ziarului de a pune in discutie oportunitatea atribuirii titlului de cetatean de onoare al municipiului Chisinau, dar este, pur si simplu, revoltator ca despre acei care au luptat si s-au jertfit pentru independenta tarii au  nas sa vorbeasca acei care, la inceputul anului 1990, erau categoric contra statalitatii Republicii Moldova.

In conditiile in care se stie ca grupul Ilascu a indeplinit misiuni ale structurilor de securitate ale Republicii Moldova in timpul conflictului armat, iar, ulterior, statul Republica Moldova nu a fost in stare sa le apere drepturile, nici chiar sa asigure indeplinirea deciziei corespunzatoare a CEDO.  Si dupa eliberarea din detentie nu a fost in stare sa le acorde aprecierea si sustinerea cuvenita, solicit Serviciul de Informatii si Securitate sa adopte si sa  expuna public atitudinea sa fata de materialul respectiv al ziarului “Comunist” in contextul atitudinii generale fata de acei care au aparat securitatea cu adevarat si integritatea Republicii Moldova.

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Marcel Raducan:

Intrebarea mea este adresata Guvernului Republicii Moldova referitor la indeplinirea legii Republicii Moldova  nr. 420 din 2006 privind activitatea de reglementari si a hotaririlor Guvernului nr. 873 din 2004 si nr.564 din 2007.

1. Rog sa-mi prezentati listele standardelor voluntare, in baza carora, in lipsa reglementarilor tehnice, va fi efectuata evaluarea conformitatii si supravegherea pietei.

2. Numarul de reglementari tehnice ce se preconiza sa fie eliberate in cadrul Complexului agroindustrial, care sint mijloacele alocate pentru fiecare reglementare, care sint executorii si cum au fost selectati acesti executori?

3. Care sint etapele si termenele de elaborare, concret pe ani si luni?

4. Mersul elaborarii si termenele limita de publicare in “Monitorul Oficial”, care sint?

5. Care sint sumele prevazute de fiecare organ public central de administratie pentru elaborarea standardelor reglementarilor tehnice?

Rog ca raspunsul la intrebare sa-mi fie prezentat in scris in termenul prevazut de legislatia in vigoare.

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Vlad Cubreacov:

Adresez intrebarea mea domnului ministru al afacerilor externe si integrarii europene Andrei Stratan in legatura cu urmatorul subiect. In data de 16 octombrie anul trecut, prin dispozitia Presedintelui Parlamentului Republicii Moldova Marian Lupu, a fost transmis Ministerului Afacerilor Externe la Strasbourg un computer “Pentium  4” cu o imprimanta laser pentru necesitatile delegatiei parlamentare a Republicii Moldova la Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei.

Eu nu am fost pe durata a trei parti ale sesiunii la Strasbourg, am fost in octombrie, deci, luna curenta, si am constatat ca acel computer care a fost transmis, am verificat in Parlament, a fost transmis cu acte in regula, nici pina astazi nu este pus la dispozitia delegatiei noastre parlamentare la APCE, ceea ce-i creeaza  o serie de dificultati serioase, pentru ca sintem singura delegatie care nu dispune de dotarile necesare si, va dati seama, aceasta creeaza o serie de probleme atunci cind trebuie sa fie eficient in cadrul unui asemenea organism interparlamentar.

Am constatat, dupa o mica cercetare la fata locului,dupa o mica investigatie, ca sa spun asa... multumesc, domnule Untila, pentru sugestie, ca nici la sediul reprezentantei Republicii Moldova  nu se afla acel computer “Pentium 4” cu imprimanta noua, transmis de Parlament cu destinatie clara si speciala, ci se afla la locuinta domnului ambasador, excelenta sa  Andrei Neguta, care, din spusele mai multor colaboratori ai reprezentantei Moldovei de pe linga Consiliul Europei, are acasa si alte piese de mobilier, de exemplu, nou-nout, care nici n-a trecut prin reprezentanta si pus in uzul familiei excelentei sale.

De aceea, cred ca se impune si cer acest lucru oficial Ministerului de Externe o ancheta interna, conform normelor in vigoare pentru elucidarea acestei situatii si pentru rezolvarea situatiei de o asemenea maniera, incit delegatia Republicii Moldova la APCE sa aiba totusi la dispozitie acest computer, cu care a fost dotat de Parlamentul Republicii Moldova.

Va multumesc.

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.3.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Incep intrebarea mea adresata Guvernului Republicii Moldova, caruia ii solicit si, in special, domnului Prim-ministru ii solicit, ca, joia viitoare, un membru al Guvernului sa vina la tribuna centrala a Parlamentului sa raspunda la intrebarea pusa. Incep intrebarea mea cu un extras din stenograma plenului Parlamentului din 20 iulie 2007.

Domnul Marian Lupu se refera la proiectul de Lege nr. 1013 din 24 martie 2006, inaintat in Parlament de catre un grup de deputati:

“Bine, da. In calitate de Presedinte, sa raportam acest proiect pe data de
26 iulie. Intre timp, in mod evident, mai este o zi de miercuri, saptamina viitoare, pentru a vedea avizul Guvernului si revenim la o decizie asupra acestui proiect cu buna cunostinta de cauza, intelegind bine toate circumstantele si esenta acestei probleme la penultima sedinta a plenului Parlamentului. In mod evident, eu m-am referit ca in ziua de miercuri este sedinta de Guvern, eu am sa rog inca o data comisia chiar astazi sa prezinte pentru un aviz repetat si o sa solicit respectuos Guvernul sa examineze acest subiect in sedinta de miercuri.

Eu va multumesc”.

Asa a zis domnul Presedinte Marian Lupu. Acest proiect de lege se referea la includerea in categoriile de persoane care beneficiaza de compensatii nominative ale victimelor represiunilor  politice. Sintem in data de 11 octombrie. Intreb Guvernul si solicit sa vina joia viitoare sa spuna care este situatia cu implementarea Legii nr. 186 de reintoarcere a averilor victimelor represiunilor politice sau compensarea lor baneasca, cit si sa se expuna asupra intrebarii, daca a examinat intr-o sedinta de Guvern de dupa 20 iulie 2007 si s-a expus asupra proiectului de lege nr.1013 din 24 martie 2006.

Multumesc.

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Buliga:

Doamna Presedinte,

Nu este pentru prima data cind reprezentantii Ministerului Educatiei si Tineretului nu viziteaza Parlamentul Republicii Moldova ca sa raspunda la intrebarile si interpelarile deputatilor, ceea ce constatam si astazi, cind ei erau obligati sa vina sa-mi raspunda la o interpelare referitor la derularea bacalaureatului, examenelor de bacalaureat in Republica Moldova. Am primit doar raspuns in scris, dar eu am solicitat in sedinta in plen a Parlamentului.

La fel, am o intrebare catre Guvernul Republicii Moldova, reiesind din informatiile pe care le detin, ca, din lipsa resurselor financiare, in unele organizatii, institutii si intreprinderi din cultura, finantate de la bugetul de stat, nu se respecta integral prevederile vizind termenul de punere in aplicare a salariilor de baza, conform retelei tarifare unice in corespundere cu Legea nr.355 din 23 decembrie 2005 cu privire la sistemul de salarizare in sectorul bugetar, cu modificarile in vigoare de la 1 aprilie 2007.

La fel, nu se efectueaza plata sporului pentru vechimea in munca in unele institutii de invatamint bugetare si institutii medico-sanitare bugetare. Rog ca ministerele cointeresate sa examineze aceasta problema si sa-mi prezinte o informatie in sedinta plenului Parlamentului peste doua saptamini.

Multumesc.

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Multumesc, doamna Presedinte.

O intrebare catre Procurorul General al Republicii Moldova si Ministerul Justitiei. Este regretabil sa constatam, ca, dupa victoria fortelor democratice la alegerile locale in 2007, partidul de guvernamint recurge tot mai frecvent la diverse forme de coruptie politica, facind abuz de control administrativ prin institutiile statale.

Un exemplu elocvent in acest sens il constituie cazul intreprinderii “Cariera de granit si pietris din Soroca”, careia, din februarie 2007, i-a fost retrasa licenta pentru extragerea zacamintelor minerale din cariera. Retragerea licentei a constituit doar un element in sirul actiunilor organelor de control si judecatoresti, actiuni dirijate din umbra de la cel mai inalt nivel.

Si acest lucru nu este intimplator, dar, dupa cum au declarat insisi membrii Consiliului raional Soroca, reprezentanti ai Partidului Republican pentru a fi santajati politic, ambii fiind angajati ai intreprinderii “Cariera de granit din Soroca”, adica li s-a promis eliberarea licentei pentru Cariera Cosauti pentru votul lor in favoarea candidatului comunist in functia de presedinte al raionului.

Aplicarea unor asemenea procedee de santaj politic nu numai ca sint ilegale, dar si inumane, indeosebi cind este vorba de soarta a 220 de cetateni, lasati fara sursa de existenta si locuri de munca. Recent, la adresa mea, a parvenit declaratia membrilor Consiliului raional Soroca Igor Ciubotari si Ilie Manea si copia de pe acordul incheiat la 22 iulie 2007 intre acesti doi consilieri raionali din partea Partidului Republican, lucratori ai Carierei Cosauti, pe de o parte, si, pe de alta parte, de doamna Elena Bodnarenco al Partidului Comunistilor din Republica Moldova si fostul presedinte al raionului Soroca, domnul Surdu, care constituie dovada a actiunilor de corupere politica ale reprezentantilor Partidului Comunist.

Vreau sa dau citire unui abzat din declaratie, ca restul declaratiei sa serveasca material pentru Procurorul General si acordul propriu-zis. Declaratia, indata dupa alegeri, spun domnii consilieri, dupa alegerile locale cind s-a vazut ca Partidul Comunistilor  nu mai dispune de majoritatea absoluta in consiliul raional, am fost contactati de catre stabii locali ai partidului de guvernamint, care ne-au propus sa votam candidatura comunistilor in functia de presedinte al raionului. In schimb, ni s-a garantat eliberarea neintirziata a licentei si incetarea oricarei actiuni de reprimare vizavi de Cariera de  la Cosauti.

In acest sens, s-a semnat chiar si un acord, care, mai degraba, aducea a ultimatum. Si imi permiteti sa dau citire acordului, care este in limba rusa.

“От имени и по поручению советников райкома ПКРМ Боднаренко, Сурду, с одной стороны, и советников района Сорока от Республиканской партии Чеботарь, Маня, Грецунек, с другой стороны, в целях стабилизации эффективного развития района Сорока и в интересах избирателей заключили настоящее соглашение о следующем.

1. Стороны согласованно голосуют за избрание Сурду на пост председателя района Сорока.

2. Стороны согласованно голосуют за избрание Истрати на пост заместителя председателя по социальным вопросам района Сорока.

3. Стороны согласовано голосуют за избрание на пост заместителя председателя по экономике и сельскому хозяйству кандидатуры, предложенной фракцией  ПКРМ .

4. В случае привлечения третьего голоса Республиканской партии ее представитель получает должность руководителя одного из отделов по согласованию обеих сторон.

5.  ПКРМ обеспечивает получение лицензии АО Косэуцский гранитно-щебеночный карьер до 25 июня 2007 года.

Подписи Боднаренко, Сурду, Чеботарь, Маня.”

In contextul celor expuse si cu referinta la documentele anexate, solicit Рrocurorului General si Ministerului Justitiei investigarea celor relatate si prezentarea unei informatii privind legalitatea actiunilor intreprinse atit de organele de resort, cit si a reprezentantilor Partidului Comunist.

Informatia rog sa fie prezentata in plenul Parlamentului in termenul prevazut de legislatie. Eu, luind in considerare cele declarate, vreau sa transmit materialele colaboratorilor aparatului ca sa fie inaintate organelor propriu-zise nominalizate in intrebare.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Ion Varta:

Multumesc.

Adresez o intrebare domnului ministru al transporturilor si drumurilor Vasile Ursu si domnului Primar General al municipiului Chisinau, domnului Dorin Chirtoaca. O intrebare cаre vizeaza un grav impediment cu care se confrunta majoritatea covirsitoare a locuitorilor sectorului Ciocana, care, in ora de virf la prinz, sint nevoiti sa stationeze intr-un ambuteiaj, care uneori are o lungime de
1 kilometru si 1 kilometru jumatate pe strada Alecu Russo.

Solutia o stie toata lumea, este constructia unui segment de drum, care ar permite jonctiunea a doua strazi: Ion Dumeniuc din sectorul Ciocana si Studentilor din sectorul Riscani. Darea in exploatare a acestui segment de drum ar permite solutionarea acestei probleme. Solicit celor doi functionari vizati sa-mi prezinte o informatie cu privire la programul, la proiectul de finalizare a constructiei acestui segment de drum dintre strazile Ion Dumeniuc si Studentilor.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Prima intrebare o adresez Primarului general al Chisinaului Dorin Chirtoaca. Va rog, domnule primar, sa-mi puneti la dispozitie documentele prin care spatiul, terenul din fata Hotelului “Djoly Allon” de linga ambasada Germaniei si terenul din fata Departamentului pentru Combaterea Crimelor Organizate din Chisinau, au fost ingradite si blocata circulatia pe strazile Maria Cebotari spre bulevardul Stefan cel Mare si, respectiv, strada Bucuriei nr.14. In general, solicit analiza parcarilor neautorizate si acapararilor de catre institutii ale terenurilor din preajma, in special cu blocare  de strazi. Astept raspunsul in scris conform legii.

A doua intrebare o adresez ministrului justitiei in legatura cu detinuta Alina Rusu, aflata la penitenciarul Pruncul, care mi se plinge, printr-un fax, precum ca ea considera ca, potrivit articolului 63 partea 2 din Codul de executare din anul 1993, trebuia trimisa intr-o colonie de tip deschis. Dar este detinuta in continuare intr-o institutie de tip inchis. Astept raspuns in scris si anexez copia faxului primit.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Leonid Bujor:

Intrebarea mea porneste chiar de la situatia reala din sala la acest moment, pornim de la prevederile articolului 122 alineatul (3), care prevede ca deputatii  nu pot formula intrebari Presedintelui Republicii Moldova, reprezentantilor puterii judecatoresti, autoritatilor administratiei publice locale, precum si intrebari care... Deci, adresez aceasta intrebare domnului Presedinte al Parlamentului Republicii Moldova Marian Lupu, doamnei vicepresedinte al Parlamentului Maria Postoico, domnului vicepresedinte al Parlamentului Iurie Rosca si tuturor membrilor Biroului permanent al Parlamentului.

Stimati membri ai Biroului permanent,

Stimati conducatori ai Parlamentului,

Conform prevederilor articolului 122 alineatul (1), ceea ce se intimpla la acest moment in Parlament suna in felul urmator. “Ultima ora de lucru a Parlamentului in fiecare zi de joi, cu exceptia ultimei joi din luna, va fi consacrata intrebarilor. Ultima zi este consacrata interpelarilor”.

2. Alineatul (3) articolul 123 suna in felul urmator: “Deputatul, in aceeasi sedinta plenara, poate adresa cel mult doua intrebari”.

Deci, constatam din aceste doua alineate ale articolului 122 ca noi ne aflam in ora de lucru al Parlamentului si ne aflam in cadrul sedintei plenare, asa stipuleaza alineatul (2) al acestui articol. De aceea, as vrea sa stiu cum apreciaza Biroul permanent al Parlamentului faptul ca, la majoritatea sedintelor plenare, cind ajungem la ora intrebarilor si interpelarilor, practic, nici un reprezentant al partidului de guvernamint... cu exceptia celor care sint presedintele sedintei, lipsesc de la ora de lucru al Parlamentului?

Desi, in viziunea mea, este necesara de a da o explicatie acestui subiect in cadrul sedintei plenare. Concomitent, va atrag atentie, stimati membri ai Biroului permanent, ca, in cadrul sedintei precedente, de asemenea, am solicitat ca sa fie data explicatie unui fenomen de procedura. Astept raspuns la tribuna centrala in cadrul sedintei urmatoare.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, nu comentati, adevarat. Urmatoarea sedinta va avea loc miine, la ora 10.00. Trebuie sa remarcam faptul ca si opozitia la fel se comporta, asa ca...

 

Domnul Leonid Bujor:

Doamna Maria,

Daca luam in procente, acolo este 0%.  (Rumoare in sala.)

 

Doamna Maria Postoico:

Cind o sa fiti la guvernare dumneavoastra o sa intoarceti.

 

Sedinta s-a incheiat la ora 14.45.

 

Stenograma a fost pregatita spre publicare
in Directia documentare parlamentara a
Aparatului Parlamentului.