DEZBATERI PARLAMENTARE

Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XVI-a

SESIUNEA a III-a ORDINARA – MARTIE 2006

Sedinta din ziua de 27 aprilie 2006

(STENOGRAMA)

SUMAR

1. Declararea sedintei ca fiind deliberativa.

2. Dezbaterea si aprobarea proiectului de Hotarire nr.1520 privind eliberarea din functie a unui judecator al Curtii Supreme de Justitie.

3. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de lege nr.594 pentru modificarea si completarea Codului penal al Republicii Moldova (art.1, 186, 187, 188 s.a.).

4. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.724 pentru completarea Legii nr.1380-XIII din 20 noiembrie 1997 cu privire la tariful vamal (anexa nr.5).

5. Dezbaterea si remiterea in comisie a proiectului de Lege nr.1123 pentru modificarea si completarea Legii nr.548-XIII din 21 iulie 1995 cu privire la Banca Nationala a Moldovei (art.1, 4, 5 s.a.).

6. Dezbaterea si respingerea proiectului de Lege nr.691 pentru modificarea unor acte legislative (Legea cu privire la circulatia substantelor narcotice si psihotrope si a precursorilor – art.7, 9, 10, 40, 41; Legea privind licentierea unor genuri de activitate – art.8).

7. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura, dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.747 pentru completarea Legii nr.1513-XII din
16 iunie 1993 privind asigurarea sanitaro-epidemiologica a populatiei (art.5, 21, 24 s.a.).

8. Aprobarea proiectului ordinilor de zi ale sedintelor Parlamentului Republicii Moldova din 4 – 12 mai 2006.

9. I n t r e b a r i s i i n t e r p e l a r i.

Sedinta incepe la ora 10.00

Lucrarile sint conduse de doamna Maria Postoico, vicepresedinte al Parlamentului, asistata de domnul Iurie Rosca, vicepresedinte al Parlamentului.

Domnul Maxim Ganaciuc – director general adjunct al Aparatului
 Parlamentului:

Doamnelor si domnilor deputati,

Buna dimineata. Va anunt ca, la lucrarile sedintei de astazi a Parlamentului, din totalul celor 101 de deputati, si-au inregistrat prezenta 93 de deputati. Absenteaza deputatii: Nicolai Gutul, Sergiu Sococol, Vasile Pintea, Vlad Cubreacov, Ion Varta, Oleg Tulea – in delegatie; Valentina Golban – din motive de sanatate; Dumitru Prijmireanu.

Doamna Maria Postoico:

Multumesc.

Stimati colegi,

Sedinta este deliberativa. Rog sa onoram Drapelul de Stat. (Se onoreaza Drapelul de Stat).

Va multumesc.

Microfonul nr.3.

Domnul Victor Stepaniuc:

Stimati colegi,

Ieri, s-au implinit 20 de ani de la producerea catastrofei de la Cernobil. In tarile vecine Ucraina, Bielorusia, Rusia si la noi in republica, ieri, au avut loc anumite manifestari in acest sens. Republica Moldova, la fel, a suferit prin cetatenii sai, in urma acestei catastrofe. Sint mai multi oameni care, in aceasta perioada, din cauza bolii actinice si a altor boli, practic, au decedat. Exista legislatie in Republica Moldova. Noi incercam, an cu an, sa imbunatatim aceasta legislatie. Dar aceasta demonstreaza ca, de fapt, civilizatia contemporana este foarte plapinda. Si noi, cind adoptam legi si cind mergem in pas cu aceasta civilizatie, trebuie sa fim atenti si responsabili. Propun sa pastram un minut de reculegere in memoria victimelor de la Cernobil. (Se pastreaza un minut de reculegere).

Va multumesc.

Doamna Maria Postoico:

Multumesc.

La ordinea de zi.

Microfonul nr.3.

Domnul Alim Afonin:

Va multumesc, doamna presedinte al sedintei.

Fractiunea cere retragerea din ordinea de zi a proiectului de Lege nr.2203.

Multumesc.

Doamna Maria Postoico:

Multumesc.

Se accepta.

Prima chestiune de pe ordinea de zi este proiectul de Hotarire privind eliberarea din functie a unui judecator al Curtii Supreme de Justitie.

Rog, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati, domnul Turcan.

Domnul Vladimir Turcan:

Onorat Parlament,

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a examinat demersul Consiliului Superior al Magistraturii nr.1362 cu privire la eliberarea, la cerere, a domnului Vasile Pascari din functia de judecator al Curtii Supreme de Justitie. Domnul Pascari a atins plafonul de virsta, stabilit de lege, si, in legatura cu aceasta, i-au expirat imputernicirile in functia detinuta.

Comisia constata ca, conform prevederilor Constitutiei Republicii Moldova, Legii cu privire la statutul judecatorului si a Legii cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii, judecatorii sint eliberati din functie in cazurile stabilite de lege, inclusiv in cazurile depunerii cererii de demisie sau in legatura cu atingerea plafonului de virsta, sau in legatura cu expirarea imputernicirilor.

Avind in vedere ca demersul privind eliberarea domnului Vasile Pascari din functia de judecator al Curtii Supreme de Justitie se incadreaza in legislatia in vigoare, comisia propune spre examinare si adoptare proiectul respectiv de Hotarire al Parlamentului, care se anexeaza la prezentul raport.

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc.

Supun votului proiectul de Hotarire privind eliberarea din functie a domnului Pascari. Cine este pentru, rog sa voteze. Unanim.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.594 pentru modificarea si completarea Codului penal al Republicii Moldova. Prezinta domnul Esanu.

Domnul Nicolae Esanu – reprezentant permanent al Guvernului in
 Parlament:

Stimata doamna presedinte al sedintei,

Doamnelor si domnilor deputati,

Supun atentiei dumneavoastra proiectul de Lege privind modificarea si completarea Codului penal al Republicii Moldova, care are doar un singur obiect de reglementare – reducerea sanctiunilor pentru infractiunile stabilite in prezent in Codul penal. Acest proiect este si rezultatul audierilor, care au avut loc in Parlament, cu privire la situatia din penitenciarul nr.13 din Chisinau.

Proiectul a fost coordonat cu toate organele, au fost sustinute toate modificarile propuse. Rugam sustinerea dumneavoastra pentru adoptarea proiectului in prima lectura.

Va multumesc.

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc.

Intrebari catre raportor? Nu sint.

Rog comisia.

Domnul Vladimir Turcan:

Onorat Parlament,

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a examinat proiectul mentionat si a constatat urmatoarele. Proiectul a fost inaintat cu titlu de initiativa legislativa de catre Guvernul Republicii Moldova si se inscrie in recomandarile Presedintelui tarii din mesajul sau privind politica si practica de aplicare a pedepselor si sanctiunilor pentru infractiuni si urmareste scopul micsorarii limitelor sanctiunilor pedepselor penale, precum si majorarea numarului componentelor de infractiuni pentru care pot fi aplicate pedepse alternative – detentiune.

Analiza comparativa a practicii internationale a demonstrat ca Codul penal al Republicii Moldova prevede termene preventive de libertate pentru infractiuni mult mai mari.

Luind in considerare practica, inclusiv de jurisprudenta a C.E.D.O., care mentioneaza ca sanctiunile aplicate trebuie sa fie proportionale cu pericolul social si cu gradul prejudiciabil al faptei, comisia, avind si avizele pozitive parvenite de la acele opt comisii permanente, de la Directia juridica a Aparatului Parlamentului, constata ca proiectul mentionat se incadreaza in tendinta ajustarii legislatiei nationale la standardele internationale si europene in materie si propune ca acest proiect sa fie examinat si votat in prima lectura. Pentru lectura a doua comisia va veni cu unele amendamente.

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Intrebari catre comisie? Nu sint.

Cine este pentru a aproba in prima lectura proiectul de Lege nr.594, rog sa voteze. Aproape unanim.

Va multumesc.

Proiectul nr.594 este aprobat in prima lectura.

Proiectul de Lege nr.724 pentru completarea Legii nr.1380-XIII din
20 noiembrie 1997 cu privire la tariful vamal.

Domnul Tighineanu, vicepresedinte al Academiei de Stiinte a Moldovei, va rog.

Domnul Ion Tighineanu – vicepresedinte al Academiei de Stiinte a
 Moldovei:

Stimata doamna presedinte al sedintei,

Stimati deputati,

In conformitate cu articolul 28 din Legea din 20 noiembrie 1997 cu privire la tariful vamal, cu modificarile ulterioare, sint scutite de taxa vamala: utilajul tehnologic, echipamentul, instalatiile si mijloacele circulante, importate de catre organizatiile din sfera stiintei si inovarii, acreditate de Consiliul National pentru Acreditare si Atestare, conform Nomenclatorului marfurilor al Republicii Moldova si limitei propuse anual de Guvern si aprobate de Parlament. Limita indicata este determinata de discernamintul utilajului tehnologic, al echipamentului, instalatiilor si mijloacelor circulante importante si de cantitatea lor.

In urma definitivarii procesului de optimizare a infrastructurii organizatiilor de drept public din sfera stiintei si inovarii, Academia de Stiinte a Moldovei a elaborat si a prezentat Guvernului actualul proiect de Lege pentru completarea Legii cu privire la tariful vamal in baza informatiei privind importurile preconizate pentru anul 2006 de catre organizatiile stiintifice.

Proiectul a fost examinat si definitivat conform obiectiilor si propunerilor expuse in avizele institutiilor de resort. In urma aprobarii la Guvern, proiectul a fost inaintat in Parlament si discutat in comisii, inclusiv in cadrul Comisiei pentru politica economica, buget si finante. In comisie au fost ridicate citeva intrebari referitoare la lista utilajului si materialele solicitate, la care s-au dat raspunsuri cu argumentarile respective.

Stimati deputati,

Finantarea precara a stiintei in Republica Moldova pe parcursul mai multor ani s-a rasfrint destul de negativ asupra dotarii laboratoarelor noastre de cercetare stiintifica cu utilaj si materiale. In multe institutii si centre stiintifice mai persista utilaj tehnologic si echipament procurat inca in anii 1980 ai secolului trecut.

Lipsa de utilaj si salariile mici au determinat un exod pronuntat de cadre, laboratoarele de cercetare stiintifica devenind tot mai neatractive pentru tineret. Pentru a ameliora cit de cit situatia critica, Consiliul Suprem pentru Stiinta si Dezvoltare Tehnologica a initiat recent un concurs de proiecte pentru cadrele tinere cu virsta de pina la 35 de ani, inclusiv cu titlu stiintific si fara titlu stiintific, si un concurs special de proiecte pentru procurarea echipamentului.

Se intreprind eforturi considerabile pentru a atrage si surse de finantare extrabugetare in aceste scopuri. Ma voi referi doar la programul de proiecte stiintifice comune cu asociatia I.N.T.A.S. din Bruxelles, finantat cu un milion de euro, care a demarat la 1 aprilie anul curent si care, de asemenea, contribuie la solutionarea problemelor ce tin de procurarea utilajului performant si de atragerea cadrelor tinere in laboratoarele noastre.

Stimati deputati,

Spre regret, procesul de optimizare a infrastructurii organizatiilor din sfera stiintei si inovarii a finalizat doar la sfirsitul anului 2005. Din aceasta cauza, Consiliul Suprem pentru Stiinta si Dezvoltare Tehnologica a aprobat cu intirziere lista utilajului ce urmeaza a fi procurat anul curent.

In aceste conditii critice, avind in vedere ca sintem deja la finele lunii aprilie, comunitatea stiintifica roaga Parlamentul Republicii Moldova sa aprobe actualul proiect de lege, ce ar permite laboratoarelor si centrelor noastre stiintifice sa procure utilajul si materialele strict necesare pentru realizarea cu succes a proiectelor din cadrul programelor de cercetare stiintifica si transfer tehnologic, planificate pentru anul 2006.

Solutionarea rapida a acestei probleme ar fi un sprijin valoros acordat organizatiilor din sfera stiintei si inovarii in ajunul jubileului de 60 de ani de la crearea primelor institute academice si ar favoriza aportul stiintei la solutionarea problemelor economice ale tarii noastre.

Va multumesc pentru atentie si sustinere.

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc.

Intrebari catre raportor.

Microfonul nr.4.

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc, doamna presedinte al sedintei.

Domnule raportor,

As vrea sa stiu care vor fi pierderile la buget pe anul 2006? Si care sint intreprinderile beneficiare de aceste scutiri?

Domnul Ion Tighineanu:

Ministerul Finantelor a estimat pierderile la buget, maxime ele vor fi de
2 milioane si jumatate de lei. Dar in realitate vor fi mai mici, deoarece sintem de acum la finele lunii aprilie, practic, patru luni deja au trecut. Aceasta inseamna ca, spre exemplu, materialele, care au fost preconizate sa fie procurate pentru 12 luni, vor fi procurate pentru 8 luni sau chiar pentru mai putine, depinde de situatie.

In ceea ce priveste institutiile care vor beneficia de acestea, eu am sa le dau atunci citire. Ele sint in document.

Doamna Maria Postoico:

Ele sint in anexa.

Doamna Valentina Cusnir:

Nu sint in documente. De aceasta si v-am intrebat. Doar este scris ca trebuie incluse in document. Dar ele nu sint incluse si deputatii nu au avut posibilitate sa ia cunostinta de aceasta lista. Va rugam sa ne-o prezentati.

Domnul Ion Tighineanu:

Intrebarea dumneavoastra este corecta si eu am sa dau raspuns.

Doamna Maria Postoico:

O sa prezentati pe urma, pentru lectura a doua.

Va multumesc.

Comisia, va rog.

Domnul Gheorghe Popa:

Onorat Parlament,

Comisia a examinat proiectul prezentat si constata ca acesta a fost elaborat de Guvern in baza prevederilor articolului 28, litera r) din Legea cu privire la tariful vamal, in conformitate cu care organizatiile din sfera stiintei si inovatiei, acreditate de Consiliul National pentru Acreditare si Atestare sint scutite de achitarea taxelor vamale la importul echipamentelor, instalatiilor si a mijloacelor circulante necesare activitatii curente ale acestor institutii pentru actualul an de gestiune.

Proiectul include lista organizatiilor acreditate din sfera stiintei si inovatiei, care vor beneficia de inlesnirile tarifare, precum si Nomenclatorul marfurilor si cantitatea acestora propuse spre a fi importate de aceste institutii.

Comisia pentru politica economica, buget si finante sustine proiectul de lege. Dar, totodata, tin sa mentionez ca, conform prevederilor articolului 28 din Legea cu privire la tariful vamal, Nomenclatorul acestor marfuri se va prezenta spre aprobare in fiecare an aparte, fiind, de fapt, o norma cu aplicatiile limitate in termen, din care considerent nu poate fi obiect al unei legi cu aplicatii nedefinite in termen, dupa cum este Legea cu privire la tariful vamal.

Pornind de la cele expuse, constatatm ca norma de scutire prevazuta de articolul 28 litera r) din legea nominalizata, adica lista marfurilor si organizatiilor acreditate urmeaza sa fie realizata prin aprobarea unei legi separate, ceea ce ar fi in concordanta cu prevederile articolului 34 alineatul (4) din Legea privind actele legislative.

Pentru lectura a doua vor fi examinate si alte obiectii si propuneri expuse in avizele prezentate de comisiile permanente, cit si de Directia juridica a Aparatului Parlamentului.

Comisia propune ca proiectilul de lege sa fie aprobat in prima lectura.

Va multumesc.

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc.

Intrebari catre comisie?

Microfonul nr.4.

Domnul Dumitru Braghis:

Multumesc, doamna presedinte al sedintei.

Eu am doua intrebari.

Prima intrebare. N-ati spus nimic despre avizul Directiei juridice a Aparatului Parlamentului, in care se propun mai multe lucruri, inclusiv ceea ce pare absolut logic, ar trebui sa fie o lege separata, nu modificarea Codului vamal. Care este opinia dumneavoastra la acest capitol?

Domnul Gheorghe Popa:

Da, eu deja am mentionat in raport ca pentru lectura a doua vor fi luate in considerare aceste propuneri.

Domnul Dumitru Braghis:

Da, dar pentru lectura a doua nu pot fi luate in considerare, fiindca, daca aprobam o alta lege, e alta modalitate.

Domnul Gheorghe Popa:

Domnule deputat Braghis,

Noi astazi adoptam conceptul acestei legi. Dar pentru lectura a doua ea va fi definitivata cu amendamentele propuse atit de comisiile parlamentare, cit si de Directia juridica a Aparatului Parlamentului.

Domnul Dumitru Braghis:

Bine. Eu inca o data …

Domnul Gheorghe Popa:

E in conformitate cu cadrul legislativ.

Domnul Dumitru Braghis:

Pai, tocmai Directia juridica spune ca nu este in conformitate cu cadrul legislativ actual. Si noi am discutat acest lucru si la Comisia juridica, pentru numiri si imunitati si am vorbit ca ar fi bine sa fie o lege aparte. Si vad ca acelasi lucru il spune si directia respectiva.

De aceea, daca e vorba de concept, atunci se pune intrebarea: aprobam o lege drept concept sau aprobam o modificare a legislatiei existente? Deoarece este prima lectura, de aceea si v-am pus intrebarea, fiindca dumneavoastra ati fost comisia de baza care a examinat lucrurile acestea.

Domnul Gheorghe Popa:

Corect. Eu am mentionat in raport si n-as vrea sa ma repet.

Domnul Dumitru Braghis:

Bine.

Domnul Gheorghe Popa:

In lectura a doua va fi votata ca lege separata.

Domnul Dumitru Braghis:

E clar.

Si a doua intrebare. Din documentul prezentat n-am inteles care va fi mecanismul de control ca toate aceste marfuri vor fi utilizate anume in procesul de cercetari stiintifice, si nu in alte scopuri? Deci, nu este propus nici un mecanism de control. As vrea sa inteleg, cum vom proceda in continuare, fiindca aceste marfuri importate pot fi utilizate si in alte domenii, nelegate de domeniul respectiv de activitate.

Sint foarte multe marfuri care nu pot fi utilizate doar in cazul cercetarilor stiintifice, de exemplu oxigenul sau alt lichid. Nu oxigenul...

Domnul Gheorghe Popa:

Domnule deputat Braghis,

Vreau sa mentionez ca, in cadrul sedintei comisiei, aceste momente au fost examinate. Cadrul de control va fi efectuat de organele abilitate cu aceste functii. Dar, in general, toata cantitatea de marfuri importate va fi supusa unei stricte evidente privind utilizarea acesteia de catre institutiile respective.

Domnul Dumitru Braghis:

Bine.

Eu inca o data pun intrebarea aceasta nu intimplator, fiindca acei care vor importa, ei vor duce si evidenta. Vorba este nu despre evidenta, ci despre controlul asupra utilizarii, conform prevederilor acestei legi, care astazi se propune sa fie aprobata.

Daca aceste lucruri sint chiar scutite, dar in timpul efectuarii unor cercetari stiintifice nu vor fi necesare, ele vor trebui comercializate mai departe, sa fie atunci platite toate taxele in buget. Lucrurile acestea trebuie prevazute deja acum. Si trebuie propus un mecanism de control din partea Serviciului Vamal sau din partea organelor fiscale, ca la finele anului sa se prezinte un mecanism de evidenta, de executare a acestei prevederi a acestei legi de catre toti acei agenti economici care sint preconizati in acest proiect de lege.

Doamna Maria Postoico:

Cred ca pentru lectura a doua se va lua in considerae.

Domnul Gheorghe Popa:

Da, pentru lectura a doua.

Domnul Dumitru Braghis:

De aceea am si intrebat: sint ideile acestea sau nu? Fiindca ar fi bine sa fie.

Doamna Maria Postoico:

S-a discutat.

Domnul Gheorghe Popa:

Fara dreptul de comercializare. De fapt, in lectura a doua noi o sa discutam mai detaliat momentele respective. Daca aveti ceva propuneri concrete, va rog prezentati-le.

Doamna Maria Postoico:

Da, va rog, microfonul nr.3.

Doamna Eva Gudumac:

Da, eu va multumesc.

Ca atare, domnul academician Tighineanu, cit si domnul Popa, nu s-au referit la situatie. Eu merg intru sustinerea proiectului de baza, in situatia in care aceasta rezulta din Codul cu privire la stiinta si inovare si din aceea ca au fost fuzionate multe institute din cadrul Academiei de Stiinte si acum aceste institute noi necesita inceperea activitatii si de acum sint aprobate acele teme pe baza carora se lucreaza.

Prin urmare, ceea ce se propune astazi este nu altceva decit un inceput de activitate in domeniile corespunzatoare ale stiintei. Prin urmare, eu as propune, noi am analizat foarte mult pentru prima lectura, ca proiectul de lege mentionat sa fie votat si in prima, si a doua lectura. Este vorba de niste lucruri, de niste instalatii stiintifice, fara de care nu poate fi pornita activitatea acestor institute fuzionate.

Eu va multumesc.

Doamna Maria Postoico:

Da, va multumesc.

Microfonul nr.4.

Domnul Gheorghe Popa:

Comisia propune pentru prima lectura, dar, cum am mentionat, pentru lectura a doua vor fi definitivate si alte momente.

Doamna Maria Postoico:

Discutat, da, mai detaliat.

Domnul Vladimir Filat:

Da, va multumesc, doamna presedinte.

Noi vom sustine acest proiect de lege, desi, intr-adevar, atit in avizul Directiei juridice, cit si in avizele comisiilor sesizate in fond sint mentionate anumite devieri de la tehnica legislativa. Dar eu as vrea sa mentionez un lucru. Si poate pentru viitor, dar cred ca mai mult la adoptarea bugetului pe anul viitor, ca sa nu avem exemple de genul acesta. Ca noi avem, de fapt, exercitii in fiecare saptamina cu devieri de la actul legislativ s.a.m.d.

Noi consideram ca este absolut normal ca institutiile respective, chiar si din domeniul stiintei, sa prevada in bugetele sale suma integra de care au nevoie si atunci n-o sa fim nevoiti aici, in Parlament, sa facem devieri in fiecare saptamina, care absolut tin numai de emotii s.a. Este un proiect absolut binevenit, dar ar fi foarte just ca ei sa aiba acesti bani in bugetul sau, sa achite normal la vama si sa fie normal pentru viitor.

Multumesc.

Doamna Maria Postoico:

Da, multumesc.

Microfonul nr.3.

Domnul Vladimir Turcan:

Eu vreau sa ma pronunt in legatura cu intrebarea domnului Braghis, propunerea inaintata, as vrea, pur si simplu, sa fie clar indicat pentru stenograma. Intr-adevar, si comisia noastra a atras atentie asupra faptului ca aceasta initiativa legislativa nu poate fi formulata ca modificare a Codului vamal. Ea poate fi numai ca o lege aparte. Deci, este o forma de tehnica legislativa. Aceasta initiativa trebuie sa aiba o forma a legii aparte, deoarece este indicat termenul respectiv de aplicare. Codul vamal nu are termen de aplicare numai din aceste considerente. Aici este o problema tehnica, dar trebuie sa fie numaidecit fixat pentru stenograma.

Doamna Maria Postoico:

Da, va multumesc.

Pentru lectura a doua cred ca se va lua in considerare.

Microfonul nr.3.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

In raport s-a expus si noi, in cadrul comisiei, cind am examinat proiectul acesta am convenit ca trebuie sa iesim cu o lege aparte. Noi introducem aceste modificari pentru lectura a doua. Aici eu pot sa va spun ca, desigur, in anul curent Guvernul a venit tirziu cu acest proiect de lege. Dar acesta e primul an dupa adoptarea Codului cu privire la stiinta si inovare. Si noi sustinem proiectul de lege si il propunem pentru votare in Parlament.

Doamna Maria Postoico:

Da, va multumesc.

Intrebari nu mai sint.

Va rog luati loc.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Va multumesc.

Doamna Maria Postoico:

Cine este pentru aprobarea proiectului de Lege nr.724 in prima lectura, rog sa voteze. Unanim aproape.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.724 este aprobat in prima lectura.

Proiectul de Lege nr.1123 pentru modificarea si completarea Legii nr.548 din 21 iulie 1995 cu privire la Banca Nationala a Moldovei. Prezinta domnul Prodan.

Domnul Ion Prodan – viceguvernator al Bancii Nationale a Moldovei:

Stimata doamna Presedinte,

Stimati deputati,

Doamnelor si domnilor,

Acordul de parteneriat si cooperare dintre comunitatile europene si statele lor membre, pe de o parte, si Republica Moldova, pe de alta parte, strategia Guvernului si a Bancii Nationale a Moldovei cu privire la dezvoltarea sectorului financiar al Republicii Moldova, Planul de actiuni “Republica Moldova – Uniunea Europeana” contin prevederi, conform carora Republica Moldova urmeaza sa realizeze ajustarea cadrului sau normativ la cadrul normativ comunitar, tinind cont, printre altele, de recomandarile elaborate in cadrul programului de evaluare a sectorului financiar.

In temeiul acestor documente, precum si al planului de actiuni in vederea realizarii prevederilor memorandumului privind politicile economice si financiare, incheiat cu Fondul Monetar International, a fost elaborat proiectul de Lege pentru modificarea si completarea Legii cu privire la Banca Nationala a Moldovei.

Adoptarea acestei legi va contribui la armonizarea cadrului legal de functionare a Bancii Nationale a Moldovei cu normele comunitare, prin detalierea atributiilor, prin modificarea obiectivului principal al Bancii Nationale a Moldovei, detalierea atributiilor Bancii Nationale, asigurarea echilibrului dintre independenta Bancii Nationale in exercitarea atributiilor sale si conlucrarea cu organele statului, neadmiterea creditarii directe a Guvernului.

Astfel, la articolul 4 este mentionat obiectivul principal al Legii cu privire la Banca Nationala: realizarea si mentinerea stabilitatii monedei nationale. Aceasta poate fi privit ca stabilitate interna a monedei nationale si ca stabilitate externa a ei. Realizarea simultana a stabilitatii interne si externe a monedei nationale necesita actiuni ale politicii monetare si valutare diametral opuse.

In scopul inlaturarii contradictiilor in domeniul implementarii eficiente a politicii monetare si valutare, ca parte componenta a politicii economice a statului, se propune modificarea articolului 4 din Legea cu privire la Banca Nationala a Moldovei privind detalierea atributiilor si conlucrarea cu alte organe ale statului. De mentionat ca aceste prevederi nu au drept scop diminuarea responsabilitatii Bancii Nationale a Moldovei sau limitarea obligatiei de conlucrare cu organele statului. Dimpotriva, independenta bancii centrale este echilibrata prin stabilirea expresa a atributiilor, a caror exercitare tine de responsabilitatea primordiala a bancii centrale.

Prin introducerea alineatului in cuprinsul articolului 6 din Legea cu privire la Banca Nationala se propune o modalitate suplimentara a conlucrarii Bancii Nationale cu organele statului. De mentionat ca toate modificarile operate si propuse atentiei dumneavoastra au fost elaborate in conlucrare cu asistenta tehnica a Fondului Monetar International. S-au luat in considerare prevederile legilor unui sir intreg de state din Uniunea Europeana si prezentam atentiei dumneavoastra acest proiect de lege.

Multumesc frumos pentru atentie.

Doamna Maria Postoico:

Da, va multumesc.

Intrebari?

Microfonul nr.4.

Domnul Dumitru Braghis:

Multumesc, doamna presedinte.

Domnule viceguvernator,

Am asa o intrebare. Care sint mecanismele ce vor fi utilizate de catre Banca Nationala pentru a asigura si mentine stabilitatea preturilor?

Domnul Ion Prodan:

Principalele mecanisme care vor fi utilizate de Banca Nationala vor fi cele ce tin de sterilizarea masei monetare, de interzicerea creditarii Guvernului. Dar in mecanismele de politica monetara a Bancii Nationale intr-un sir de instrumente ca certificatele Bancii Nationale, activitatea Bancii Nationale pe Piata hirtiilor de valoare, rezervele obligatorii si altele.

Domnul Dumitru Braghis:

Bine, dar ce au toate acele numite de dumneavoastra de la capitolul mentinerea preturilor. Cum, de exemplu, Banca Nationala va mentine pretul sau tariful la energie electrica, la gaz, la piine, la griu, la motorina s.a.m.d.?

Domnul Ion Prodan:

Multumesc de intrebare.

Bineinteles, Banca Nationala nu poate influenta preturile la energie electrica.

Domnul Dumitru Braghis:

Nici nu le poate stabili.

Domnul Ion Prodan:

La gaze, la petroliere importate de Moldova, bineinteles. Dar prin instrumentele monetare va influenta ca preturile interne sa fie maximum stabile. Aceasta se face in toate tarile.

Domnul Dumitru Braghis:

Dumneavoastra, in proiectul de lege, propuneti nu sa influentati, ci sa asigurati si sa mentineti stabilitatea preturilor.

Domnul Ion Prodan:

Sa mentinem. Exact.

Domnul Dumitru Braghis:

De aceea si va pun aceste intrebari, fiindca aceste lucruri sint absolut improprii Bancii Nationale, sint absolut improprii politicii monetare. Ele, indirect, poate vor duce la acest lucru, dar nu poate sa fie obiectivul fundamental. Asa este scris aici. Rezulta ca cea mai importanta activitate a Bancii Nationale de astazi va fi mentinerea preturilor. Cum trebuie sa intelegem acest lucru? Dumneavoastra puteti sa influentati inflatia prin mecanismele monetare, care, indirect, vor duce, poate-poate, la mentinerea preturilor. Dar daca se maresc preturile pe piata internationala la motorina, la benzina, la energia termica, electrica, cum o sa mentineti dumneavoastra?

Domnul Ion Prodan:

Bineinteles, stabilitatea preturilor prevede anume stabilitatea nivelului inflatiei. Si eu vreau sa mentionez ca anume acest obiectiv fundamental este stipulat si in legile multor tari din Europa. Anume obiectivul fundamental este mentinerea stabilitatii preturilor.

Domnul Dumitru Braghis:

Mie imi place. La noi in Parlament, in ultimul timp, in cazul in care nu avem raspuns la intrebare, deodata spunem ca asa ceva exista in toate tarile europene. Imi place foarte mult, dar as vrea sa stiu si eu care sint aceste tari europene, care, cica, au ca obiectiv fundamental acest lucru.

Si daca vorbim de tarile europene, va rog sa-mi spuneti inca in care tari europene se incalca articolul 16. La noi e articolul 16. In alte tari cred ca este alt articol din Constitutie, care spune ca toti cetatenii sint egali in fata legii. Dumneavoastra, prin modificarea articolului 23, propuneti ca membrii Consiliului de administratie sa obtina imunitate, de fapt, in fata legii. In care tari se violeaza Constitutia, unde este prevazuta egalitatea si nu numai Constitutia. Sint si acorduri internationale la care Republica Moldova este parte si care destul de clar si explicit vorbesc despre faptul ca toti sintem egali in fata legii, cu exceptia prevederilor din Constitutie.

In Constitutie sint preconizate imunitati doar pentru Presedintele tarii in perioada exercitarii mandatului si pentru deputatii in Parlament in perioada exercitarii mandatului si mai mult nimic. In toate celelalte cazuri, conform Constitutiei, noi toti sintem egali in fata legii.

Domnul Ion Prodan:

Aceasta stipulare nu prevede imunitatea membrilor consiliului, dar prevede in scopul asigurarii independentei acestora. Aceasta modalitate a fost propusa de misiunea E.F.S.A.C. in Moldova, de expertii Fondului Monetar si asa prevedere se contine, bineinteles, si in alte legi ale Republicii Moldova. De exemplu, Legea privind Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare contine asemenea prevederi. Adica noi n-am luat ceva specific.

Domnul Dumitru Braghis:

Bine, daca intr-o lege este scris gresit, foarte bine ca ne-ati demonstrat acest lucru. Trebuie sa ne adresam Curtii Constitutionale ca sa aminam, sa anulam aceste prevederi ale legislatiei in vigoare. Dar eu repet inca o data, noi toti sintem egali, asa spune articolul 16 din Constitutie. Si atunci cum putem sa prevedem asemenea lucruri, chiar daca cineva a propus, inclusiv Guvernul, atunci cind a semnat Memorandumul cu Banca Mondiala sau cu Fondul Monetar, trebuia sa prevada acest lucru si in Constitutie. Si atunci, daca da, sa se scrie: “In urma modificarii Constitutiei”, daca acest lucru se obtine.

Domnul Ion Prodan:

Deci, aceasta prevedere ramine la discretia Parlamentului.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5. Ce, nu?

Domnul Iurie Bolboceanu:

Da, va multumesc, doamna Presedinte.

Eu, in contextul celor expuse de domnul Braghis la articolul 23, alineatul (8). Domnule viceguvernator, cunoasteti dumneavoastra vreo practica cind executivul unei banci centrale a unei tari ar avea imunitate? Deci, nu Consiliul de administratie, dar executivul bancii centrale?

Domnul Ion Prodan:

Vreau sa mentionez ca, intr-un sir mare de legi ale unor tari, exista in genere o prevedere juridica, o aparare juridica a personalului Bancii Nationale, inclusiv a conducerii executive a Bancii Nationale. Exista asemenea prevedere. Aici se propune numai la articolul 23.

Domnul Iurie Bolboceanu:

Nu, domnule viceguvernator, eu am vrut sa aud unde, ca sa ma familiarizez si eu cu aceasta practica, daca ea este. Nu Consiliul de administratie, ci executivul bancii centrale. Unde sint asa practici?

Domnul Ion Prodan:

Pentru lectura a doua o sa va prezentam extrase din legile tarilor unde exista asa ceva.

Domnul Iurie Bolboceanu:

Eu am inteles si am vrut sa atrag atentia colegilor din Parlament asupra faptului ca, in cazul in care vorbim despre imunitatea Consiliului de administratie pentru Republica Moldova, trebuie sa ne dam bine seama ca noi supunem imunitatii administratia bancii centrale, deoarece membrii Consiliului de administratie si executivul Bancii Nationale, administratia Bancii Nationale sint aceleasi persoane. Si trebuie sa fim foarte atenti cu includerea unor asemenea prevederi in legislatia in vigoare.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.3.

Domnul Gheorghe Popa:

Multumesc, doamna Presedinte.

Stimati colegi,

Nu trebuie sa ne sperie pe noi imunitatea membrilor Consiliului de administratie. Noi am avut discutii foarte serioase in cadrul comisiei si poate este cazul sa lasam pentru lectura a doua, dar aici o sa fie propuneri din partea deputatilor. De pilda, eu am propus la comisie ca numai primele persoane din cadrul Consiliului de administratie sa se foloseasca de aceasta imunitate. Ceilalti membri, nefiind membri ai Bancii Nationale, pot sa fie. Adica pentru lectura a doua fiecare din noi putem sa propunem ca aceste amendamente sa fie aprobate, la final, aceasta lege, da.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

Domnul Valeriu Guma:

Multumesc, doamna Presedinte.

Vreau sa mentionez, intr-adevar, ca noi, de fiecare data, ne referim la Fondul Monetar International, la Comunitatea europeana, dar aceasta este, intr-un fel, cind selectiv... la cheremul, sa spunem asa, al administratiei Bancii Nationale, care poate ceva sa emita, ceva sa includa. Deoarece noi ne referim la unele practici din alte tari, dati si vom vedea, intr-adevar, ce se face in alte tari referitor la toate compartimentele. Si legea prevede articole care tin si de Fondul Monetar International, cit si de hotaririle in vigoare astazi ale Curtii de Conturi.

Putem sa ne referim, totodata, la Hotarirea Curtii de Conturi care stipuleaza necesitatile modificarii articolului 73 cu privire la Codul fiscal. Putem vorbi despre Hotarirea Curtii de Conturi din 18 octombrie 2005, care a stabilit, a propus modificarea articolului 21 din lege, care prevede devizul de cheltuieli al Bancii Nationale, si a altor articole.

Eu cred ca ceea ce au spus si colegii nostri vizavi de imunitate sint probleme ce tin si de activitatea Bancii Nationale, care, in ultimul timp, are o tendinta sa faca asa niste lucruri... de a forma un stat in stat, inclusiv si la Consiliul de administratie, care, daca iarasi ne referim la practicile din alte tari, astazi Consiliul de administratie este constituit din salariatii Bancii Nationale. Practic, noi astazi nu putem nicidecum sa avem o realitate a adevarului care este astazi, neavind societatea nicidecum sa influenteze activitatea Bancii Nationale.

Si s-a propus de multe ori ca Consiliul de administratie sa fie format din mai multi membri, a caror majoritate, totusi, sa nu fie salariati ai Bancii Nationale. Ca asa putem sa ajungem si la articolul unde este referinta la auditul international, care, de asemenea, este selectat de consiliul... nu de consiliu, dar de conducerea bancii. Nici macar de Consiliul de administratie al Bancii Nationale, care prevede lucruri foarte interesante, cind vorbim despre un audit international, sa reflecte lucrurile adevarate de la Banca Nationala.

Totodata, vreau sa spun ca sint multe modificari. Noi, in genere, propunem retragerea acestei legi de pe odinea de zi, ca la toate articolele, asupra carora sint si vor fi observatii, sa se mai revina o data, ca sa se ia in vedere toate prevederile si ale Fondului Monetar International, si ale Curtii de Conturi, ca sa putem adopta o lege ampla, care sa satisfaca cerintele zilei de astazi, caci, peste 3–4 luni, iarasi o sa modificam aceasta lege.

Sa luam iarasi articolul 20. Se propune transferul soldului venitului la bugetul de stat numai dupa efectuarea auditului, dar cu ce noi nu putem stipula ca, pina la 31 martie a anului urmator, si alti contribuabili sa transfere la buget sumele acestea si multe altele.

Doamna Maria Postoico:

Bine, e clar.

Domnul Ion Prodan:

Aceasta e lectura intii. Noi putem... O sa facem amendamente, dar este propunerea, totusi, de lucrat cu legea aceasta mai mult.

Doamna Maria Postoico:

E clar.

Microfonul nr.5.

Domnul Vladimir Braga:

Multumesc, doamna presedinte.

Domnule viceguvernator,

Eu vreau sa ma refer la articolul 68, unde este stipulat controlul asupra Bancii Nationale si dumneavoastra propuneti ca selectarea controlului extern sa fie efectuata de catre Banca Nationala.

Bunul simt sau logica spune ca, daca sint controlat eu sau, in cazul dat, Banca Nationala, selectarea controlorului trebuie sa fie efectuata, dupa parerea mea, de o alta organizatie. Cum considerati dumneavoastra, ar fi corect sa se mentioneze la acest articol: “cu selectare din partea Parlamentului”?

Domnul Ion Prodan:

Imi dati voie sa raspund?

Doamna Maria Postoico:

Da, poftim.

Domnul Ion Prodan:

Dupa cum este prevazut in lege, Banca Nationala are, institutional, control intern, audit intern si exista si controlul auditului extern al Bancii Nationale a Moldovei.

Pina acum, auditul extern a fost determinat in baza concursului licitatiilor. Acum citiva ani, in Comisia Bancii Nationale de selectare a organizatiei auditului extern au fost inclusi si reprezentanti ai Parlamentului. Formula se poate de gasit si in cazul dat: de participare a reprezentantului Parlamentului la selectarea companiei de audit extern.

Domnul Vladimir Braga:

Multumesc.

Daca imi permiteti, doamna presedinte, ca sa nu mai ies inca o data la microfon. Am inteles ca banca este de acord si fac o propunere pentru lectura a doua. La articolul 68, dupa cuvintele “in domeniul auditului bancilor centrale si al licitatiei” sa fie introduse cuvintele “si confirmate prin hotarirea Parlamentului” si in continuare conform textului, precum si controlul efectuat de Curtea de Conturi.

Multumesc.

Doamna Maria Postoico:

Da, la lectura a doua se va discuta.

Microfonul nr.4.

Domnul Ivan Banari:

Stimata doamna presedinte,

Stimati colegi,

Si eu am niste obiectii la unele articole.

La articolul 1 alineatul (3) din proiectul propus se mentioneaza: “Banca Nationala nu este supusa inregistrarii in Registrul de stat al intreprinderilor si in Registrul de stat al organizatiilor”.

Da, urmatorul alineat de la acest articol, care va fi, stipuleaza ca Banca Nationala are dreptul sa deschida sucursalele sale pe teritoriul Republicii Moldova. Nu credeti ca nu este un lucru gresit aici? Aceasta e prima intrebare.

Si a doua intrebare. Astazi, principalele discutii se duc in jurul articolului 23, ceea ce tine de Consiliul de administratie. Eu am extras din lege acest articol. Aici se vorbeste asa: “Consiliul de administratie al Bancii Nationale este alcatuit din
5 membri: guvernatorul, primul viceguvernator si 3 viceguvernatori”. Deci
5 persoane.

Acesta este Consiliul Bancii Nationale. Noi cerem pentru consiliu aceasta propunere din lege, pe care dumneavoastra o faceti.

Va rog.

Doamna Maria Postoico:

Da, poftim, domnule viceguvernator.

Domnul Ion Prodan:

Imi permiteti?

Doamna Maria Postoico:

Da, puteti raspunde.

Domnul Ion Prodan:

Privind articolul 1, prevederea ca Banca Nationala nu este inclusa in Registrul de Stat. Nici Legea cu privire la inregistrarea de stat a intreprinderilor si organizatiilor, nici Codul civil si nici alte legi in vigoare nu contin prevederi exprese, conform carora organele publice nu sint supuse inregistrarii de stat.

In ceea ce priveste alineatul (2) din articolul 63 al Codului civil, mentionam ca aceasta norma stabileste numai momentul constituirii persoanei juridice, dar nu stabileste obligativitatea inregistrarii doar a persoanelor juridice de drept privat. Plus la aceasta, lipsa prevederii exprese privind neinregistrarea Bancii Nationale a Moldovei in Registrul de Stat al intreprinderilor si organizatiilor genereaza in practica dificultati la realizarea de catre Banca Nationala a imputernicirilor aferente atributiilor sale.

De exemplu, la deschiderea conturilor corespondente in institutii financiare din strainatate, efectuarea unor tranzactii ce solicita prezentarea certificatului de inregistrare sau extrasul din Registrul de Stat. Si vreau sa remarc ca asemenea prevederi sint incluse in legile multor tari, de exemplu: Romania, Croatia, Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria si altele. La mine, pentru lectura a doua, noi vom prezenta in comisia Parlamentului toate prevederile legilor altor state la cele mentionate de dumneavoastra. Acesta e primul moment.

Si al doilea moment – sucursalele. Nu, se propune ca sucursalele sa fie excluse din proiect, din lege. Adica Banca Nationala nu va avea sucursale.

Domnul Ivan Banari:

Este articolul. Articolul este si a ramas.

Doamna Maria Postoico:

Pentru lectura a doua, da.

Domnul Ion Prodan:

Nu, sucursalele va fi exclus.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr. 3.

Domnul Ivan Banari:

Da nu am primit raspuns la intrebarea a doua. Deci, Consiliul de administratie, Consiliul Bancii Nationale. Deci este numai din citi membri?

Domnul Ion Prodan:

Din 5 membri, da.

Domnul Ivan Banari:

Conducerea bancii.

Domnul Ion Prodan:

Da.

Domnul Ivan Banari:

Nu considerati oportun ca acest consiliu sa fie poate mai larg, poate nu din
5 persoane, dar poate din 7, 8, 9 sau fara viceguvernatori.

Doamna Maria Postoico:

Da, la fel lectura a doua.

Domnul Ion Prodan:

In prezent, Consiliul de administratie al Bancii Nationale, vreau sa spun, este destul de mobil la examinarea si adoptarea deciziilor in domeniul politicii monetare si valutare a statului. Si vreau sa mentionez ca, in prezent, legea prevede ca la sedintele Consiliului de administratie pot participa membrii Guvernului, ministrul economiei, ministrul finantelor.

Domnul Ivan Banari:

Pot participa, da, dar ca sa aiba drept de vot sigur ca nu. Deci, atunci conducerea bancii decide.

Domnul Ion Prodan:

In prezent nu exista asta.

Doamna Maria Postoico:

Da, microfonul nr.3.

Domnul Gheorghe Popa:

Multumesc, doamna presedinte.

Referitor la articolul 41.

Domnule viceguvernator,

Noi, in cadrul comisiei, am discutat foarte profund acest articol, dar totusi as vrea sa prezentati o pozitie foarte clara a Bancii Nationale ce tine de interdictia creditarii statului.

Aici cunoastem cu totii ca sint anumite situatii pe perioada anului gestionar si, in acest sens, mi se pare ca articolul acesta e prea dur. Va rog, sa va expuneti.

Multumesc.

Doamna Maria Postoico:

Poftim.

Domnul Ion Prodan:

Asemenea prevedere puteti gasi in legislatia multor tari din Europa. In 29 de tari din Uniunea Europeana, legile cu privire la bancile centrale ale acestora, contin prevederi expres, unde se interzice creditarea directa si creditarea indirecta ale Bancii Nationale, ale Guvernului, de catre Banca Nationala a Moldovei. Aceasta prevedere este si un instrument, o cale de independenta a Bancii Nationale a Moldovei in promovarea obiectivului fundamental, in mentinerea stabilitatii preturilor.

Domnul Gheorghe Popa:

Da, va multumesc.

Doamna presedinte,

Eu totusi as vrea sa atentionez colegii ca sint foarte multe probleme pe marginea acestui proiect de lege. Noi trebuie sa ne expunem foarte serios pentru lectura a doua si chem colegii la o conlucrare foarte serioasa. Toate amendamentele noi le asteptam in cadrul comisiei sesizate in fond si va rog foarte mult sa ne apreciem acum cu conceptul acestui proiect de lege.

Multumesc.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

Domnul Gheorghe Susarenco:

Multumesc, doamna presedinte.

Domnule Prodan,

Revenim la articolul 6, la modificarile propuse si la completarea, de fapt, cu alineatul (3). Din ce considerente sustineti dumneavoastra ca autoritatile publice, dar noi cunoastem care sint autoritatile publice centrale – Parlamentul, Guvernul si Presedintele tarii – conform Constitutiei, trebuie sa primeasca avizul prealabil al dumneavoastra, inainte de a adopta un act normativ. Cum se incadreaza in limitele Constitutiei si in limitele independentei. Independenta nu poate fi absolut a bancii, de autoritatile publice ale statului...

Domnul Ion Prodan:

Multumesc.

Aici se are in vedere obtinerea avizului, adica expunerea opiniei Bancii Nationale a Moldovei. Numai de chestiunile ce tin de atributiile fundamentale, obiectivul fundamental al Bancii Nationale a Moldovei. Avizul poate contine diferite opinii ale Bancii Nationale. Aceasta nu inseamna...

Domnul Gheorghe Susarenco:

Pai, Constitutia vorbeste ca Parlamentul, da, spre exemplu este unica autoritate legislativa a tarii. De ce dumneavoastra ne legati miinile cu avizul dumneavoastra?

Doamna Maria Postoico:

Bine, discutati.

Domnul Ion Prodan:

Iata in domeniul la care are atributie Banca Nationala. Aici se propune ca sa fie avizul, adica avizul Bancii Nationale.

Domnul Gheorghe Susarenco:

Am inteles. Consider eu ca... si propun sa fie exclus alineatul acesta pentru lectura a doua, fiindca el este neconstitutional. Si alineatul (4) ultima propozitie.

Bine, prima propozitie, prima parte a propozitiei e reusita: “Banca Nationala este independenta in exercitarea atributiilor stabilite in prezenta lege”. Dar dupa virgula nu inteleg: “si nu va solicita sau primi instructiuni de la autoritatile publice”. Dar cine va da intrcutiuni daca contravin legii?

Domnul Ion Prodan:

Da, iata aceasta, scopul acestei prevederi este mentinerea independentei Bancii Nationale a Moldovei in exercitarea atributiilor sale.

Domnul Gheorghe Susarenco:

Pai, rezulta din prima parte a propozitiei. Consideram ca in lectura a doua trebuie exclusa. Noi nu sintem copii mici. Daca-i independenta conform legii, gata, nu mai trebuie sa facem diferite paranteze.

Doamna Maria Postoico:

Da, pentru lectura a doua.

Microfonul nr.3.

Doamna Eugenia Ostapciuc:

Avind in vedere ce discutie avem acum in sala, eu as propune sa remitem in comisie acest proiect de lege si sa vina domnul Talmaci ca sa ne raspunda mai corect si mai argumentat. Eu nu vreau sa injosesc pe nimeni, dar totusi au fost foarte multe raspunsuri neclare.

Sa vina domnul Talmaci data viitoare sau saptamina viitoare, sau mai tirziu, dar acum sa remitem in comisie.

Va multumesc.

Doamna Maria Postoico:

Da, va multumesc.

Microfonul nr.4.

Domnul Vladimir Filat:

Va multumesc, doamna presedinte si va multumim, domnule presedinte pentru idee, fiindca este binevenita, dar nu toti avem acces sau nu participam, nici nu este vorba de acces, dar nu participam la lucrarile comisiei. Si as vrea sa ma refer la conceptul, nu al modificarii, dar, in general, al functionarii Bancii Nationale.

Eu as vrea sa fac o constatare, poate este personala, dar dupa mine Banca Nationala, la ora actuala, este unica institutie a Republicii Moldova care nu este supusa nici unui fel de control extern.

Am citit si eu atent legea, am incercat sa gasesc, au mentionat colegii despre acest lucru. Mai mult decit atit, eu cred ca trebuie discutat mult mai amplu si mai serios vizavi de structura acestei banci. Eu cred ca este unica institutie de genul respectiv.

Poftim, daca invocati asa de frecvent Uniunea Europeana, care guverneaza un sistem bancar cu active de circa 1 miliard jumatate de euro cu 5 viceguvernatori, cu 500 de angajati s.a.m.d. Deci propunerea mea ar fi urmatoarea, ca daca revenim in discutii in Parlament, ar trebui sa venim cu un mecanism foarte clar nu numai privind imbunatatirea conditiilor activitatii Bancii Nationale, dar sa venim totusi si cu un mecanism foarte clar si eficient de control, fiindca, ma scuzati, va rog frumos, e foarte straniu atunci cind Executivul executa indicatiile sau deciziile date de ei insisi.

Colegii au mentionat, Consiliul de administratie al Bancii Nationale este constituit din conducerea Bancii Nationale. Asa ca eu cred ca aici ar trebui o discutie mult mai ampla, poate numai la nivelul comisiei sesizate in fond si sa venim cu modificari la Legea cu privire la Banca Nationala a Moldovei care sa aduca aceasta institutie la valorile catre care noi tindem.

Va multumesc frumos.

Doamna Maria Postoico:

Da, multumesc.

Stimati colegi,

Deci, in situatia creata, aceasta este de acum a doua propunere, desi au fost inaintate si alte propuneri, totusi proiectul de lege nu este pregatit la nivel si se propune spre a fi remis in comisie. Proiectul se remite in comisie.

Deci cind se va discuta iarasi acest proiect, doamna Cusnir, dumneavoastra poate nu insistati acum, caci deja am incheiat cu remiterea in comisie.

Va multumesc, domnule Prodan.

Deci cind va fi intrebarea de acum, cind vom examina alt proiect.

Discutam, doamna Cusnir,

Apoi dumneavoastra o sa puneti intrebarea. Daca se va veni cu alt proiect de acum, cu alt concept, atunci noi o sa avem posibilitate sa discutam pe marginea... De acum s-a epuizat intrebarea, fiindca proiectul nu este bine pregatit spre prezentare.

Bine. Proiectul de Lege nr.691 pentru modificarea unor acte legislative, Legea cu privire la circulatia substantelor narcotice si psihotrope si a precursorilor si Legea privind licentierea unor genuri de activitate.

Prezinta domnul Golovin, viceministru al sanatatii si protectiei sociale.

Poftim, domnule Golovin.

Domnul Boris Golovin – viceministru al sanatatii si protectiei sociale:

Mult stimata doamna presedinte,

Mult stimati deputati,

Onorata asistenta,

La propunerea Guvernului, Ministerul Sanatatii si Protectiei Sociale a efectuat un studiu al legislatiei in vigoare ce reglementeaza activitatile de cultivare a plantelor care contin substante narcotice sau psihotrope.

Conform articolului 9 alineatul (1) din Legea nr.382 din 6 mai 1999 cu privire la circulatia substantelor narcotice si psihotrope si a precursorilor, cultivarea macului somnifer, cinepei, arbustului coca si a altor plante care contin substante narcotice sau psihotrope, in scopul producerii acestor substante, este interzisa.

Dar, spre regret, organele de control tot mai frecvent depisteaza atit cultivarea ilicita a unor plante, cit si realizarea lor, ceea ce contravine vadit, ceea ce contribuie vadit la cresterea narcomaniei in republica. Pentru contracararea acestui flagel si pentru atragerea la raspundere a persoanelor care incalca legea, se cere o perfectare a cadrului legislativ. Fiind evaluata legislatia nationala si internationala in domeniul circulatiei drogurilor, pentru racordarea ei la standardele europene, se impune ca legislatia Republicii Moldova sa reglementeze detaliat problematica desfasurarii activitatii ce tine de cultivarea plantelor cu continut de substante narcotice, modul de eliberare a licentei pentru desfasurarea activitatii si modul de efectuare a controlului asupra respectarii cerintei unei asemenea activitati.

Luind in considerare cele expuse anterior si in baza avizelor Camerei de Licentiere si al Ministerului Justitiei, se impune operarea unor modificari la articolele 7, 9, 10, 40 si 41 din Legea nr.382-XIV din 6 mai 1999 cu privire
la circulatia substantelor narcotice si psihotrope si a precursorilor si a Legii
nr.451-XV din 30 iulie 2001 privind licentierea unor genuri de activitate.

Propunerile in cauza se bazeaza pe prevederile Legii privind licentierea unor genuri de activitate, in continuare Legea nr.451, si au ca scop debirocratizarea procedurii de acordare intreprinderilor si institutiilor farmaceutice private a dreptului de a practica activitati cu aplicarea substantelor narcotice si psihotrope.

Conform articolului 8 alineatul (1) din Legea nr.451, activitatea farmaceutica, inclusiv cu folosirea preparatelor narcotice si/sau psihotrope, desfasurata de intreprinderile si institutiile farmaceutice private, este supusa licentierii.

In conditiile articolului 2 din lege, licenta este actul oficial ce atesta dreptul unei unitati farmaceutice de a practica pentru o perioada determinata genul de activitate mentionata.

Proiectul de lege pentru modificarea unor acte legislative a fost elaborat de catre specialistii Ministerului Sanatatii si Protectiei Sociale, de Ministerul Afacerilor Interne si de Camera de Licentiere si are menirea sa completeze cadrul juridic intern in domeniul reglementarii activitatilor ce tin de circulatia substantelor narcotice si psihotrope.

Ministerul Sanatatii si Protectiei Sociale accepta proiectul de lege in varianta propusa dumneavoastra si va propune sa-l adoptati in prima lectura.

Va multumesc.

Doamna Maria Postoico:

Da, va multumesc, domnule viceministru.

Intrebari? Nu sint.

Comisia, va rog. Doamna Buliga.

Doamna Valentina Buliga:

Mult stimata doamna presedinte al sedintei,

Stimati deputati,

Comisia pentru protectie sociala, sanatate si familie a examinat proiectul de lege propus pentru discutie si a constatat urmatoarele. Guvernul propune substituirea autorizatiei pentru cultivarea macului somnifer, a cinepei, a arbustului coca si a altor plante care contin substante narcotice sau psihotrope in scopuri stiintifice sau pentru producerea semintelor cu licentierea acestor activitati si excluzind autorizatia pentru genurile de activitate care se reglementeaza actualmente de catre Comitetul de control asupra drogurilor.

Totodata, controlul asupra activitatii mentionate ramin in continuare in sarcina Comitetului permanent de control asupra drogurilor, care, in prezent, este imputernicit sa coordoneze respectarea cerintelor conventiilor internationale si ale Comitetului International de control asupra drogurilor si respectarii legislatiei in vigoare in Republica Moldova.

Comisia pentru agricultura si industria alimentara, Comisia pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica, Comisia pentru politica externa si integrare europeana sustine examinarea si adoptarea proiectului de lege. Comisia pentru administratia publica, ecologie si dezvoltarea teritoriului si Comisia pentru drepturile omului sustin examinarea proiectului de lege in sedinta in plen a Parlamentului.

Totodata, Comisia pentru politica economica, buget si finante propune urmatorul cuprins al alineatului (4) din articolul 1 al proiectului de Lege: ”Activitatile legate de circulatia substantelor narcotice si psihotrope si a precursorilor, cu exceptia cultivarii de plante care contin substante narcotice si psihotrope, de producere, procurare si utilizare a utilajului pentru fabricarea unor astfel de substante, precum si utilizarea obiectivelor si incaperilor pentru aceste activitati, se efectueaza in baza de autorizatie.”

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati constata ca proiectul mentionat nu contine argumente plauzibile in privinta necesitatii substituirii autorizatiei cu licentierea activitatii de cultivare a plantelor care contin substante narcotice sau psihotrope, luind in considerare si acel fapt ca realizarea controlului asupra activitatii respective ramine in continuare in sarcina comitetului care elibereaza autorizatia data.

Tot aceasta comisie propune excluderea din articolul 1 punctul 2) din proiect a cuvintelor “si numai in scopuri stiintifice si pentru producerea de seminte si fibre”, pentru a aduce in concordanta norma respectiva cu prevederile expuse la articolul 2 alineatul (1) punctul 1) din proiect.

Comisia sesizata in fond a examinat acest proiect de lege si sustine obiectia Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati si aduce la cunostinta.

Comitetul permanent de control asupra drogurilor a inceput activitatea in anul 1995, dupa aderarea Republicii Moldova la conventiile internationale de control asupra drogurilor, isi organizeaza activitatea in conformitate cu aceste documente si in conformitate cu Legea nr.382 din 6 mai cu privire la circulatia substantelor narcotice si psihotrope si a precursorilor conform articolului 7, iar functiile acestui comitet, inclusiv cele de autorizare a activitatilor de cultivare si utilizare, care contin substante narcotice, sint stabilite conform recomandarilor Comitetului International de control asupra drogurilor.

Tinind cont de cele expuse, Comisia pentru protectie sociala, sanatate si familie, cu vot unanim, a propus respingerea proiectului de Lege nr.691 din
28 februarie curent pentru modificarea unor acte legislative.

Doamna Maria Postoico:

Intrebari catre comisie? Nu sint.

Multumesc, doamna Buliga.

Supun votului propunerea comisiei de a respinge proiectul de Lege nr.691. Cine este pentru, rog sa voteze. Unanim.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.747 pentru completarea Legii nr.1513-XII din 16 iunie 1993 privind asigurarea sanitaro-epidemiologica a populatiei.

Prezinta domnul Golovin, viceministru al sanatatii si protectiei sociale.

Domnul Boris Golovin:

Mult stimata doamna presedinte,

Mult stimati deputati,

Onorata asistenta,

Starea sanitaro-epidemiologica a populatiei drept component indispensabil al starii sanatatii publice, determinate de nivelul morbiditatii generale, inclusiv infectioase si parazitare, de nivelul imunizarii populatiei, de nivelul imuno-circulatiei alimentare, de conditiile mediului habitual si de mediul ambiant ocupational si de instruire, sporirii incidentei prin maladii sociodeterminate: tuberculoza, HIV/SIDA s.a., aparitia si inregistrarea in lume a noilor infectii cu risc de raspindire si pe teritoriul republicii, declansarea fenomenului de bioteorism in lume etc., conduce la necesitatea efectuarii unor masuri suplimentare.

Permanent, in economia nationala se implementeaza procese tehnologice noi, se importeaza produse alimentare si alte marfuri din alte tari, in multe cazuri de calitate inferioara, care cer o supraveghere sanitaro-epidemiologica permanenta, pentru mentinerea si fortificarea sanatatii publice. Este actuala efectuarea supravegherii indicilor sanatatii publice cu implementarea reala a monitoringului socioigienic.

Este necesara armonizarea actelor legislative si a documentelor normative de ordin sanitaro-epidemiologic la legislatia noua a Republicii Moldova, la prevederile si recomandarile organismelor internationale, la regulile si normele sanitaro-epidemiologice internationale, la prevederile Hartiei de la Liubleana, la cerintele Uniunii Europene, Organizatiei Mondiale a Sanatatii, Organizatiei Mondiale a Comertului, Codex alimentarius etc., implementarea unor acte comune in domeniul asigurarii bunastarii sanitaro-epidemiologice a populatiei din statele membre ale C.S.I.

Cele mentionate au condus la necesitatea modificarii Legea privind asigurarea sanitaro-epidemiologica a populatiei, a caror realizare va permite asigurarea continua a bunastarii sanitaro-epidemiologice a tarii, cu excluderea consecintelor nefaste asupra sanatatii populatiei.

Modificarile Legii nr.1513-XII din 16 iunie 1993 privind asigurarea sanitaro-epidemiologica a populatiei sint impuse si de prevederile Legii Republicii Moldova nr.424 din 16 decembrie 2004, privind revizuirea si optimizarea cadrului normativ de reglementare a activitatii de intreprinzator si ale Hotaririi Guvernului Republicii Moldova nr.132 din 8 februarie 2005 privind revizuirea si optimizarea cadrului normativ de reglementare a activitatii de intreprinzator. Guvernul Republicii Moldova va propune sa sustineti proiect de lege mentionat.

Doamna Maria Postoico:

Da, va multumesc.

Microfonul nr.4.

Doamna Valentina Cusnir:

Domnule ministru,

Exact acea intrebare, pe care am vrut s-o adresez reprezentantului Bancii Nationale, vine bine si pentru dumneavoastra, si va suna astazi de la acest microfon. Vreau sa va intreb, daca tineti in mina frecvent bancnote de 1 si 5 lei, care sint o sursa foarte mare de microbi, si daca dumneavoastra cereti Bancii Nationale... Aveti careva plan de reforme in acest domeniu?

Domnul Boris Golovin:

Este o practica mondiala in aceasta directie si eu cred ca noi o sa procedam cum procedeaza si alte tari.

Doamna Maria Postoico:

Da, multumesc.

Mai sint intrebari? Nu sint.

Multumesc, domnule ministru.

Se invita la tribuna centrala, doamna Buliga, comisia.

Doamna Valentina Buliga:

Mult stimata doamna presedinte,

Stimati deputati,

Comisia a examinat acest proiect de lege pentru modificarea si completarea a 6 articole din Legea privind asigurarea sanitaro-epidemiologica a populatiei si sustine in intregime modificarile introduse, deoarece ele prevad noi competente ale autoritatilor publice locale, ce tin de schimbarea denumirii Ministerului Sanatatii si Protectiei Sociale si, totodata, unele norme care trebuie respectate si introduse in Legea privind asigurarea sanitaro-epidemiologica, tinind cont de tratatele internationale cu privire la protectia sanitaro-epidemiologica a populatiei la care Republica Moldova este parte.

Toate comisiile au examinat si sustin acest proiect de lege, noi propunem sa-l sustinem sau sa-l adoptam in prima si a doua lectura, daca nu vor fi unele propuneri.

Doamna Maria Postoico:

Da, va multumesc, doamna presedinte Buliga.

Sint intrebari catre comisie? Nu sint.

Va multumesc.

Deci propunerea comisiei este pentru prima si a doua lectura.

Da, va multumesc.

Supun votului proiectul de lege pentru completarea Legii privind asigurarea sanitaro-epidemiologica a populatiei pentru prima lectura. Cine este pentru, rog sa voteze. Unanim.

Va multumesc.

Pentru lectura a doua n-au fost inaintate propuneri. Supun votului pentru lectura a doua Proiectul de lege nr.747. Cine este pentru, rog sa voteze si va rog numaratorii.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 28.

Sectorul nr.2 – 30.

Sectorul nr.3 – 9.

Doamna Maria Postoico:

67 de voturi “pro”. Cine este impotriva? Zero voturi.

Proiectul de lege nr.747 este adoptat in lectura a doua.

Stimati colegi,

Trecem la chestiunea nr.8, aprobarea proiectului ordinii de zi a sedintei Parlamentului Republicii Moldova din 4 si 12 mai. Acest proiect al ordinii de zi a fost distribuit tuturor deputatilor, daca sint propuneri la acest proiect, va rog la microfoane, daca nu, supunem aprobarii.

Microfonul nr.3.

Domnul Igor Klipii:

Va multumesc, doamna presedinte al sedintei.

Comisia pentru securitate nationala, aparare si ordinea publica propune includerea proiectului de Lege nr.2723 privind desfasurarea asigurarii activitatilor nucleare si cu surse de radiatie ionizante in lectura a doua.

Doamna Maria Postoico:

Va rog, inca odata identificati numarul.

Domnul Igor Klipii:

Nr.2723.

Doamna Maria Postoico:

Da, va multumesc.

In continuare microfonul nr.3.

Domnul Mihail Sidorov:

Multumesc doamna presedinte.

Din partea Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati propunem includerea in ordinea de zi din 4 si 12 mai a doua proiecte: nr.1220 si nr.1039, ambele privind completarea Codului penal.

Doamna Maria Postoico:

Da, va multumesc.

Microfonul nr.4.

Doamna Valentina Cusnir:

Va multumesc, doamna Presedinte.

Rog sa fie inclus in ordinea de zi proiectul cu nr.111, care prevede interpretarea articolului 46 alineatul (3) din Codul electoral, care demult a fost examinat de comisia in fond si trebuie inclusa in ordinea de zi.

Va multumesc.

Doamna Maria Postoico:

Care comisie?

Doamna Valentina Cusnir:

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati.

Doamna Maria Postoico:

Comisia juridica, aveti raportul pregatit? Acolo este interpretarea Codului electoral, cu remunerarea candidatilor degrevati. Bine, daca va fi pregatit, deci de la microfon introduceti in ordinea de zi. Propunerile inaintate: nr.2723, 1220 si 1039 si propunerea doamnei Cusnir, se vor discuta suplimentar in comisie. Supun aprobarii proiectul ordinii de zi pentru zilele de 4 si 12 mai. Rog sa se voteze. Unanim.

Va multumesc.

Stimati colegi, inainte de a purcede la urmatoarea chestuine de pe ordinea de zi, permiteti-mi sa va aduc la cunostinta ca la 25 aprilie si-a sarbatorit ziua de nastere colegul nostru, domnul Vladimir Ciobanu. Ii dorim multa sanatate, succese si multi ani. (Aplauze.)

Doamna Maria Postoico:

Sintem la ora 11 si 14 minute. Urmatoarea chestiune este intrebari si interpelari. Deschidem aceasta ora. Poftim. Nu sint, da? Deci inchidem. Sint, da? Poftim.

Microfonul nr.3.

Domnul Vladimir Eremciuc:

Объявление. Фракция ПКРМ собирается сразу после пленарного заседания в трехсотом кабинете.

Doamna Maria Postoico:

Da, o secunda, stimati colegi.

Microfonul nr.5.

Doamna Adriana Chiriac:

Adresez o intrebare domnului Prim-ministru Vasile Tarlev. In luna februarie curent au fost majorate tarifele la gazele naturale, fapt ce a condus la o serie de scumpiri, uneori neintemeiate, ale multor produse si servicii. Conform ultimelor informatii, actualul tarif la gaze este unul provizoriu, iar in urmatoarele luni acesta ar putea suferi din nou unele modificari in dinamica ascendenta.

In acelasi timp, se inregistreaza o crestere a preturilor la petrol pe piata mondiala si aceasta tendinta nu va ocoli nici Republica Moldova. In conformitate cu cele exspuse, va solicit, domnule Prim-ministu, sa informati Legislativul, daca exista un program de protectie a populatiei vizavi de aceste majorari, in special a paturilor social-vulnerabile si nu numai, in legatura cu aceste scumpiri. Sau credeti, poate, ca nesemnificativele adaosuri la pensii si salarii constituie o solutie, pentru ca moldovenii sa nu inghete de frig la iarna viitoare. Solicit raspuns in sedinta in plen a Parlamentului din 4 mai 2006.

Si a doua interpelare o adresez Procurorului General al Republicii Moldova, domnului Valeriu Balaban. La 11 aprilie 2006 am adresat o scrisoare-demers primarului orasului Ialoveni, domnului Anatol Moldovan, prin care il informam despre intentia mea de a organiza la 16 aprilie curent o intilnire cu alegatorii din orasul Ialoveni. Si-i solicitam sa-mi ofere sala de sedinta a Primariei din localitate. Pina in momentul de fata nu am primit nici un raspuns la aceasta solicitare, domnul primar limitindu-se cu un apel telefonic prin care m-a informat ca: “Eu nici lui Stepaniuc nu-i dau sala”.

Domnule Procuror,

Va rog sa examinati aceasta situatie, in care domnul primar isi permite sa incalce atit prevederile articolelor 33 si 22 din Legea despre statutul deputatului in Parlament cit si prevederile Legii cu privire la petitionare. Si sa ma informati in scris despre concluziile trase.

Va multumesc.

Doamna Maria Postoico:

In continuare microfonul nr.5.

Domnul Gheorghe Susarenco:

In ultimii ani, in Republica Moldova se vorbeste foarte mult despre neexecutarea hotaririlor instantelor judecatoresti, mai ales privind cauzele civile. Aceasta a adus la faptul ca Republica Moldova, de nenumarate ori, a fost deja sanctionata la acest capitol de catre Curtea Europeana pentru Drepturile Omului.

In cadrul unei sedinte care a avut loc acum citeva saptamini, am facut o interpelare catre doamna Iftodi, ministrul justitiei, referitor la neexecutarea hotaririi Colegiului Civil al Curtii de Apel Chisinau din 22 noiembrie 2005 privind repunerea in functia de presedinte a Federatiei Sindicatelor a angajatilor din serviciile publice, a domnului Victor Molosag. Si am primit, cu parere de rau, un raspuns evaziv de la domnul Lesanu, si de aceea reiterez. Cind va fi executata aceasta hotarire judecatoreasca?

In acelasi context, a doua interpelare la acelasi capitol se refera la neexecutarea de catre executorii judecatoresti a deciziei Colegiului Civil si de Contencios Administrativ al Curtii de Apel Bender din 20 octombrie 2005, privind repunerea in functia de viceprimar al Primariei Talmaza, raionul Stefan Voda, a doamnei Eugenia Voinu. Rog raspuns aici, in fata Parlamentului, si sa avem si o informatie, cite dosare penale au fost pornite, conform Codului penal, pentru neexecutarea hotaririlor judecatoresti de catre factorii de decizie.

Va multumesc.

Doamna Maria Postoico:

In continuare microfonul nr.5.

Doamna Valentina Serpul:

Adresez prima interpelare domnului Prim-ministru Vasile Tarlev. Aceasta interpelare vizeaza o problema vitala a comunei Gratiesti din municipiul Chisinau si se refera la cele 32 de hectare de teren date in posesia Institutului de Cercetari Stiintifice si Constructii Tehnologice pentru Tutun si Produse din Tutun, care, deci, urmare a Hotaririi Guvernului nr.1326 din 14 decembrie 2005 privind reorganizarea prin absorbtie a acestui Institut si tinind cont de nevoia stringenta a comunei de aceste terenuri, Consiliul comunei Gratiesti a facut o adresare catre Guvernul Republicii Moldova, pentru ca acesta sa examineze restituirea acestor terenuri in fondul de rezerva al Primariei.

Raspunsul primit la aceasta interpelare a consiliului si a Primariei in numele locuitorilor acestei localitati, denota nedorinta de a examina in profunzime aceasta problema si tergiversarea, de fapt, a solutionarii acestei probleme stringente.

De aceea, ma adresez domnului Prim-ministru si solicit sa examineze, in cadrul unei sedinte a Guvernului, problema respectiva a comunei Gratiesti, pentru a gasi modalitatea legala de restituire acestei comune a terenului de 32 de hectare, precum si examinarea posibilitatii transmiterii la balanta comunei Gratiesti a cladirii Institutului in vederea asigurarii Scolii primare si a Scolii de Arte din comuna cu spatiul necesar. Solicit raspuns in forma scrisa.

Doamna Valentina Serpul:

A doua interpelare o adresez Procurorului General al Republicii Moldova, domnului Valeriu Balaban. Am fost sesizata de catre un detinator al cotei de teren agricol din satul Balanesti, Nisporeni. Petitionarul mentioneaza ca liderul asociatiei detinatorilor de terenuri agricole din sat gestioneaza arbitrar proprietatea tuturor detinatorilor de terenuri. Acestia nu stiu nimic despre marimea veniturilor asociatiei si nici despre criteriile in baza carora acestea se distribuie intre asociati.

De asemenea, liderul acestei asociatii si-a permis sa schimbe multor proprietari terenurile, fara sa fi avut acest drept si contrar schemei cadastrale mentionate in titlurile de autentificare a drepturilor detinatorilor de teren.

Va rog, domnule Procuror General, sa dispuneti examinarea situatiei create in asociatia taraneasca din satul Balanesti, Nisporeni si sa actionati in consecinta, conform prevederilor legale in vigoare, in vederea apararii drepturilor constitutionale si ale proprietarilor de terenuri agricole. Pentru o informare mai completa anexez copiile de pe actele care mi-au parvenit. Raspunsul la aceasta interpelare, de asemenea, il solicit in scris.

Multumesc.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

Doamna Valentina Buliga:

Interpelarea mea este adresata Guvernului Republicii Moldova, rezultind din situatia pe care am vazut-o saptamina trecuta in oraselul Leova. Cu doi ani in urma, in rezultatul ploilor torentiale, in centrul orasului Leova, la intersectia strazilor Stefan cel Mare si Eminescu s-a creat un sant enorm, care afecteaza securitatea multor case de locuit ale cetatenilor de pe aceste strazi.

Nenumaratele adresari ale cetatenilor catre puterea locala au ramas fara raspuns. Chiar in ziua in care am vizitat acest orasel, era insuportabil mirosul din santul, care s-a transformat intr-o groapa de gunoi. Solicit ca Ministerul Ecologiei si Resurselor Naturale si reprezentantii Guvernului, care poarta raspundere pentru aceasta sau care se pot implica in solutionarea acestei probleme, rog sa o faca, despre care sa fiu informata in scris.

A doua interpelare este, de asemenea, adresata Guvernului si tine de nenumaratele adresari si intrebari care parvin si la intilnirile pe care le am cu alegatorii, referitor la situatia creata in sistemul de asigurare cu pensii in sectorul agrar.

Stimati colegi,

Cunoastem foarte bine cu totii care este aceasta situatie. Si, cu parere de rau, pina in prezent in Parlament nu a parvenit strategia de asigurare cu pensii a celor ce muncesc in sectorul agrar. De nenumarate ori, din cite cunosc, a fost examinata la Guvern, reintoarsa din nou ministerului. Si as dori sa aflu, cind acest document, destul de necesar pentru acei ce muncesc in sectorul agrar si pentru strategia, in genere, de asigurare cu pensii a cetatenilor Republicii Moldova, va fi prezentat in Parlament pentru adoptare si, ulterior, pentru realizare.

Multumesc.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr. 4 in continuare.

Domnul Igor Klipii:

Multumesc.

Doamna Presedinte,

Inteleg ca in Parlament este prezent...

Doamna Maria Postoico:

Pai, eu am vrut sa trec la acest exercitiu.

Va multumesc.

Deci, la microfonul central se invita domnul viceministru al apararii Ion Coropceanu, pentru a da raspuns domnului deputat Igor Klipii la interpelarea dumnealui, care, dupa cite am inteles, o aveti si in scris. Da, domnul Klipii?

Domnul Igor Klipii:

Da.

Doamna Maria Postoico:

Da, poftim.

Domnul Ion Coropceanu – viceministru al apararii:

Stimata doamna presedinte,

Stimati domni deputati,

Domnule deputat Igor Klipii,

Ministerul Apararii va informeaza ca teritoriul Complexului Memorial al Gloriei Militare, prin partea sa, este al Muzeului Armatei Nationale. Avem dislocate expozitii de tehnica militara si mentinerea acestui teritoriu este o obligatiune fireasca a noastra. Totodata, acordarea ajutorului de catre militari, de asemenea si ingrijirea mormintelor sint o traditie. In alte tari occidentale, bunaoara, in luna mai curent, o grupa din 12 militari germani va sosi pentru efectuarea lucrarilor de amenajare a mormintelor militarilor germani, cazuti in timpul celui de al doilea razboi mondial pe teritoriul Republicii Moldova.

De asemenea, in conformitate cu acordul interguvernamental de ingrijire a mormintelor militarilor si victimelor celui de al doilea razboi mondial, din 2 martie 1998 un grup de militari unguri desfasoara asemenea lucrari pe teritoriul tarii noastre. Cu o asemenea initiativa au intervenit Ministerul Apararii Nationale a Romaniei si atasatul militar al Austriei in Republica Moldova.

Astfel, alte armate isi ingrijesc mormintele celor cazuti: cimitirele, monumentele, inclusiv si in afara tarii lor, acolo unde ei au cazut. Noi, la ziua de astazi, facem acest mare lucru in tara si este o dovada a aspiratiilor noastre la valorile europene. Militarii care au ingrijit de Memorialul Gloriei Militare nu au fost la munca de corectie, pentru ca este o activitate planica.

Manifestarea grijei si atentiei fata de mormintele militarilor cazuti este o datorie sfinta pentru militarii de pretutindeni. Mai mult decit atit, ca acest fapt este stipulat in Planul de actiuni pentru realizarea conceptiei educatiei militaro-patriotice a tineretului. Punctul 9, stipulat in Hotarirea Guvernului Republicii Moldova este o vointa a popoarelor, ce deriva din Conventia de la Geneva cu privire la apararea victimelor razboiului din 1949 si protocoalele suplimentare la ele.

Va multumesc.

Domnul Igor Klipii:

Multumesc.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr. 4.

Domnul Igor Klipii:

Domnule general,

Ceea ce spuneti dumneavoastra este adevarat, cu o mica poate specificare, ca toate aceste lucruri pe care le fac ostasii sau militarii altor tari nu o fac pe gratis, exista bugete pentru aceasta activitate si ei o fac in mod legal. Intrebarea mea a fost: care este baza legala pentru utilizarea fortei de munca a militarilor in termen, legea care prevede acest drept? Si cine a dat ordin? Dumneavoastra mi-ati spus, prin raspuns v-ati referit la scopul pe care l-ati formulat ca educatie patriotica. Eu nu am intrebat care este scopul, eu am intrebat care este baza legala si cine a dat ordin?

Domnul Ion Coropceanu:

Deci, raspunsul meu a fost expus in alocutiunea precedenta. Baza legala sint atit acordurile internationale, pe care vi le-am adus la cunostinta, cit si documentele interne legale, pe care tot le-am adus la cunostinta.

Domnul Igor Klipii:

Domnule general,

Chiar si Codul de executare prevede ca chiar si munca de corectie este efectuata contra plata. Atunci cind s-a facut devizul de cheltuieli pentru renovarea acestui memorial, a existat un deviz de cheltuieli? Ati planificat, din start, utilizarea educatiei patriotice pentru a acoperi cheltuielile pe care... sau banii pe care ii primesc alte firme pentru a executa activitatea acolo?

Domnul Ion Coropceanu:

Deci, este, vedeti ca nu totul se cintareste in bani in tara. Este aspectul moralitatii si aspectul unor traditii, despre care eu v-am adus la cunostinta. Ceea ce face Ministerul Apararii se include in baza acelor documente despre care eu le-am inclus si pina acum noi nu am fost sesizati de catre organele legale ca am incalcat ceva. Ceea ce confirma faptul ca noi procedam in corespundere cu legislatia in vigoare si n-am incalcat-o. Dumneavoastra, daca considerati ca ea a fost incalcata, puteti sa va adresati in organele corespunzatoare.

Domnul Igor Klipii:

Bine. Inca o intrebare, domnule general.

Doamna Maria Postoico:

Nu, daca se refera la subiectul de discutie, da.

Domnul Igor Klipii:

Da. Eu la intrebarea respectiva. Care este numarul de persoane orientate acolo, trimise incolo pentru reeducare patriotica si care este volumul de lucru pe care il exercita acolo?

Doamna Maria Postoico:

In interpelarea dumneavoastra a fost inclus acest subiect?

Domnul Igor Klipii:

Nu, evident ca se presupune acest lucru.

Doamna Maria Postoico:

A treia oara? Daca nu, deci in cazul dat va multumim, domnule ministru.

Se invita la tribuna centrala... Va rog,

Stimati colegi,

La tribuna centrala se invita domnul Vasile Ouatu, manager-sef al Centrului Republican Experimental Protezare, Ortopedie si Reabilitare pentru a da raspuns deputatului Mihail Mocan privind activitatea Centrului de Reabilitare a Veteranilor de Razboi.

Va rog, poftim.

Domnul Vasile Ouatu – manager-sef al Centrului Republican Experimental
 Protezare, Ortopedie si Reabilitare:

Mult stimata doamna Presedinte,

Stimati domnilor deputati,

La interpelarea primita de la domnul deputat Mihail Mocanu pe data de
20 aprilie pot comunica urmatoarele ca, conform Hotaririi Guvernului nr.87 din data de 31 ianuarie 2002 Centrului Republican Experimental Protezare, Ortopedie si Reabilitare i s-au atribuit noi functii de diagnosticare, tratament si reabilitare a acelor peste 56 mii de veterani de razboi. Actualmente, la Centru se afla la evidenta 85 de mii de persoane cu dezabilitati ale aparatului locomotor si 56 de mii de veterani de razboi.

Anual, Centrul efectueaza primirea in conditii de ambulator, deservirea in conditii de ambulator si stationar a categoriilor sus-mentionate. Anual, se efectueaza peste 95 de mii de vizite, dintre care 37 la suta sint efectuate de catre brigazile mobile la locul de trai al veteranilor de razboi si al persoanelor cu dezabilitati ale aparatului locomotor.

Centrul continue sa practice metoda, care era si in timpul medicinii sovietice, metoda de dispensarizare a pacientilor, tinind cont de faptul ca persoanele date au unele incomoditati de transport, nu pot vizita, nu pot astepta in rind. Si dispensarizarea pe care noi o efectuam ne-a permis ca, anual, sa depistam de la
5 mii jumatate pina la 6 mii – 7 mii de pacienti noi cu maladii ale aparatului locomotor si alte maladii somatice.

Centrul dispune de 100 de paturi, care servesc pentru reabilitarea veteranilor de razboi, anual sint primiti si tratati in conditii de stationar. In 2003 au fost tratati 1212 de pacienti, in 2004 – 1772, in 2005 – 2350 de pacienti. 78 la suta din ei ii constituie veteranii de razboi. Toate acestea ne-au reusit noua numai datorita sustinerii directe, pe care noi o avem permanent si direct din partea domnului Presedinte al Tarii, domnului Vladimir Voronin, din partea domnului
Prim-ministru Vasile Tarlev, din partea viceprim-ministrilor doamna Grecianii si domnul Valerian Cristea. La fel, datorita conlucrarii zi de zi cu Ministerul Sanatatii si Protectiei Sociale si Ministerul Finantelor.

La etapa actuala, putem spune cu certitudine ca Centrul este unul din cele mai dotate centre cu utilaj medical din tara. La aceasta au contribuit in mod esential cele doua transe de ajutor umanitar, primit din Republica Populara Chineza in suma totala de peste 20 milioane de yeni. Actualmente, la Centru este instalat deja cel mai modern utilaj de diagnostic si tratament. Functioneaza de acum tomograful computerizat spiralat, functioneaza aparatele radiologice digitale, functioneaza paturile pentru extensia diferitelor sectoare ale coloanei vertebrale. Ultima transa pe care am instalat-o, contine 76 de unitati de utilaj de diagnostic si tratament. De aceea, imi permiteti sa nu enumar tot delaolalta. Va invit.

Tin sa mentionez ca un deosebit rol a jucat vizata de lucru la 25 mai 2005, efectuata de catre Comisia parlamentara de protectie sociala, sanatate si familie, in componenta careia au intrat specialisti de baza in domeniul medicinii. Si aceasta ne-a permis sa facem un sir intreg de corectii in lucrul Centrului. Ca atare, cu placere raportez comisiei respective ca, la 20 martie Centrul a fost acreditat, a primit certificatul nr.0367. La etapa actuala, ducem tratative cu Casa Nationala de Asigurari Medicale pentru a acorda servicii medicale si altor paturi de populatie vulnerabila, nu numai veteranilor de razboi si invalizilor cu maladii ale aparatului locomotor.

De doua ori a crescut la centru asigurarea financiara cu medicamente si produse. Suna frumos de doua ori, dar asigurarea cu medicamente era 4 lei, iar acum este 10 lei. Si din 14, 16 lei la aprovizionare la 26 cum sintem. Insa noi sintem satisfacuti, fiindca esential ne ajuta si comisia pentru ajutoare umanitare. Avem o conlucrare strinsa cu Universitatea de Stat de Medicina si Farmacie “N.Testemitanu”.

Centrul serveste ca baza clinica a patru catedre. Actualmente, Centrul colaboratorilor Universitatii de Stat lucreaza pentru crearea conceptului general de reabilitare in republica, pe care noi, cu mare parere de rau, nici pina in zilele de astazi nu-l avem, dar simtim o stricta necesitate. La fel, lucram in directia crearii unei informatii centralizate: care este numarul de invalizi care apare anual, care este numarul de invalizi si persoane cu dizabilitati care decedeaza? Nu avem o asemenea informatie. De aceea, ar fi binevenit si nu cerem nimic mai mult financiar. Patru programatori, ingineri-programatori si in fiecare sectie raionala de asistenta sociala cite un computer si aceasta ar fi simplu de efectuat.

Doamna academician cunoaste problema respectiva, ca nu o data ne intilnim in proces de lucru in raioane. Si la intrebarile acestea nu primim raspunsuri concrete si corecte. Centrul are una din problemele de baza pentru a lichida rindul existent. Cu mare parere de rau, veteranii de razboi deseori, in deosebi in perioada cind nu au loc lucrarile de primavara, de toamna, la Centru se creeaza un rind de la o luna pina la trei luni ca sa nimereasca in stationar la tratament.

De aceea, noi am inceput si cu pasi foarte mici efectuam constructia transei a treia a Centrului, care va fi o transa si o sectie specializata balneologica, fizioterapie si chinetoterapie. Si e de dorit sa nu fim la finantarea actuala de
4–5 milioane anual, de altfel se va taragana construirea sectiei respective pe o durata de 5–6 ani, dar sa marim finantarea, volumul de finantare.

La fel, in vecinatate este de dorit, mai mult decit atit ca este si spatiu unde a fost situat piata respectiva, o sala sportiva unde ar putea sa se antreneze si toti veteranii care vin la reabilitare, toti pacientii cu dizabilitati locomotorii si toti membrii sportivi ai Comitetului paraolimpic, care participa.

In incheiere tin sa mentionez ca Centrul este unicul complex medical tehnic din fostul spatiu sovietic, care si-a pastrat componenta trecuta. Noi nu am desfacut Centrul. Nu tirguim etajul trei cu etajul patru. Noi acordam ajutor stabil multilateral tuturor pacientilor, incepind de la internare si terminind cu confectionarea protezelor. Aceasta ne permite ca productia noastra, productia pe care o avem, incaltamintea, aparatele locomotorii, protezele, ortezele sa fie de la
2 pina la 5 ori mai ieftine decit in alte tari.

Va multumesc pentru atentie.

Doamna Maria Postoico:

Da, va multumesc, domnule Ouatu.

Microfonul nr.2.

Domnul Mihail Mocan:

Спасибо большое, Василий Александрович. Я удовлетворен вашим ответом и от имени ветеранов войн прошу вас и в дальнейшем оказывать такие же медицинские услуги нуждающимся лицам. Спасибо.

Doamna Maria Postoico:

Da, va multumesc.

Stimati colegi,

Urmatoarea sedinta a Parlamentului va avea loc pe data de 4 mai la orele 10.00. Sedinta o declar inchisa.

Va multumesc.

Sedinta s-a incheiat la ora 11.40.

Stenograma a fost pregatita spre publicare
in Directia documentare parlamentara a
Aparatului Parlamentului.