DEZBATERI  PARLAMENTARE

Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XVI-a

SESIUNEA a VI-a ORDINARA – OCTOMBRIE 2007

Sedinta din ziua de 25 octombrie 2007

(STENOGRAMA)

SUMAR

1. Declararea sedintei ca fiind deliberativa.

2. Dezbateri asupra ordinii de zi, adoptarea ei.

3. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.2400 pentru modificarea si completarea Legii metrologiei nr.647-XIII din 17 noiembrie 1995 (art.1¹, 1², 3 s.a.).

4. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.3158 pentru modificarea si completarea unor acte legislative (Legea cu privire la iesirea si intrarea in Republica Moldova – art.1, 2, 11; Legea privind actele de identitate din sistemul national de pasapoarte – art.1, 2, 3, 7).

5. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.3092 pentru modificarea si completarea unor acte legislative (Codul de procedura penala – art.35, 47, 49; Codul de procedura civila – art.43, 172, 185, 206, 267).

6. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.2970 pentru completarea Legii nr.162-XVI din 22 iulie 2005 cu privire la statutul militarilor (art.16 alineatul (1)).

7. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.3440 pentru modificarea si completarea unor acte legislative (Legea cu privire la pregatirea cetatenilor pentru apararea Patriei – art.18; Codul de procedura penala – art.183 s. a.).

8. Interpelari.

9. Declaratia domnului deputat Gheorghe Susarenco – Fractiunea “Alianta «Moldova Noastra»”.

 

Sedinta incepe la ora 10.00.

Lucrarile sint conduse de domnul Marian LUPU, Presedintele Parlamentului, asistat de doamna Maria Postoico, vicepresedinte al Parlamentului.

 

Domnul Maxim Ganaciuc – director general adjunct al Aparatului
                                                                  Parlamentului:

Doamnelor si domnilor deputati,

Buna dimineata.

Va anunt ca la lucrarile sedintei de astazi a Parlamentului, din totalul celor
100 de deputati, si-au inregistrat prezenta 91 de deputati. Nu s-au inregistrat deputatii: Iurie Rosca, Veaceslav Untila, Ion Varta – in delegatie; Oleg Serebrian – la cerere; Serafima Borgan, Vlad Cubreacov, Angela Leahu, Nicolai Deatovschi, Vitalia Pavlicenco.

 

Domnul  Marian Lupu:

Multumesc.

Stimati colegi,

Buna dimineata. Sedinta este deliberativa. Rog sa onoram Drapelul de Stat. (Se onoreaza Drapelul de Stat.)

Multumesc.

Stimati colegi,

Un anunt: in saptamina premergatoare sedintei de astazi a plenului Parlamentului si-a sarbatorit ziua de nastere colega noastra, doamna deputat Valentina Serpul. (Aplauze.) S-o felicitam, dorindu-i cele mai alese urari de bine.

Stimati colegi,

Acum la ordinea de zi.

Microfonul nr.2.

 

Domnul  Dmitri Todoroglo:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule Presedinte,

Eu propun ca proiectul de Lege cu nr.3370, punctul 4 din ordinea de zi, sa fie transferat pe saptamina viitoare. Motivul este ca au aparut, dupa sedinta comisiei, intrebari care cer examinare suplimentara si la comisie, si la fractiune.

 

Domnul  Marian Lupu:

S-a luat act.

Va multumesc.

Microfonul nr.3.

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Multumesc.

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati propune excluderea din ordinea de zi a proiectului de Lege nr.2892. Sa fie trecut pentru alta saptamina.

 

Domnul  Marian Lupu:

Veniti cu o propunere concreta de a fi transferat pentru saptamina viitoare?

 

 

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Nu. Noi vom preciza momentele care au aparut si dupa aceea vom propune suplimentar.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

Multumesc.

S-a luat act.

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Serafim Urechean:

Stimate domnule Presedinte,

Fractiunea “Alianta «Moldova Noastra»” vine cu propunerea pentru ziua de miine ca proiectul Legii bugetului sa fie remis in Comisie, sa-l aminam pentru o saptamina, ca mai este, pare-mi-se, inca mult de lucru. Aceasta este prima propunere.

In cazul in care nu va fi acceptata aceasta propunere, pentru data viitoare venim cu o initiativa: de a invita la discutiile privind bugetul pentru anul 2008 presedintii raioanelor.

Si a doua propunere: sa se faca transmisiune in direct la televiziune si radio a discutiilor care vor avea loc la capitolul “Bugetul 2008”.

 

Domnul  Marian Lupu:

Multumesc.

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Gheorghe Susarenco:

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu rog sa fiu inscris pentru o declaratie din partea Fractiunii “Alianta «Moldova Noastra»” la sfirsitul sedintei.

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Am luat act.

Va multumesc.

Microfonul nr.4.

 

Doamna  Valentina Cusnir:

Multumesc, domnule Presedinte.

Ma adresez catre domnul Presedinte al Parlamentului si catre presa care asista in sala. La sedinta din 11 octombrie, domnule Presedinte al Parlamentului, mi-ati spus ca veti trece peste stenograma si ca nu va este rusine, cind gresiti, sa va cereti scuze. Eu va iert. Nu ati facut acest lucru, dar vreau sa va ajut eu si va citez din stenograma: “Valentina Cusnir:

Eu propun ca acest proiect de lege sa fie remis Guvernului si sa fie adus in Parlament in forma necesara, inclusiv sa-i dam posibilitatea sa fie transmis la Consiliul Europei, sa fie expertizat si sa vina in Parlament asa cum trebuie”, ceea ce demonstreaza ca nu v-ati respectat promisiunea, dar, dupa cum am spus, va iert.

Si tot la acest subiect. Mai multe posturi de radio si televiziune (totul se refera la proiectul nr.1826, care tine de detinerea dublei cetatenii de catre functionarii publici) au transmis atunci ca domnul Presedinte al Parlamentului Marian Lupu s-a abtinut de la vot. Aceasta nu este o declaratie si spun ca...

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimata colega,

Nu va suparati, haideti la ordinea de zi. Daca, intr-adevar, doriti, inscrieti-va pentru luare de cuvint la sfirsitul sedintei. Eu va ofer acele 5 minute regulamentare si ne spuneti ce aveti de spus. Nu este nici o problema.

 

Doamna  Valentina Cusnir:

Vreau sa ma adresez presei sa nu transmita ceea ce nu se intimpla in Parlament. Domnul Marian Lupu, cred, s-a abtinut.

 

Domnul  Marian Lupu:

Deconectati, va rog, microfonul nr.4.

Noi trebuie sa avem o ordine a discutiilor, nu va suparati, va rog. Doriti, inscrieti-va la sfirsit pentru o declaratie. De acord. V-am inscris pentru o declaratie.

Multumesc.

Microfonul nr.4 in continuare.

 

Domnul  Dumitru Braghis:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule Presedinte,

Eu saptamina trecuta m-am adresat catre dumneavoastra si catre tot Parlamentul cu o chestiune si astazi, primind ordinea de zi, vad ca se repeta acelasi lucru. Pentru ziua de astazi, din 7 chestiuni introduse in ordinea de zi, una a fost exclusa sau chiar doua au fost excluse, raportul comisiei l-am primit iarasi azi dimineata.

S-a promis saptamina trecuta ca aceste lucruri vor fi excluse din activitatea Parlamentului. Iar pentru Legea bugetului, care este inclusa in ordinea de zi si cred ca este un document foarte important, raportul l-am primit tot astazi dimineata. Eu as ruga inca o data ca Biroul permanent si conducerea Parlamentului sa intreprinda actiunile necesare ca deputatii, in conformitate cu Regulamentul Parlamentului aprobat de noi aici, in aceasta sala, sa primeasca toate documentele din timp, cu mult timp inainte, pentru a avea posibilitatea sa lucram cu aceste documente, nu sa venim in sala nepregatiti.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,

Alte propuneri?

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Leonid Bujor:

Multumesc, domnule Presedinte.

Este necesar sa fac o precizare.

Domnule Todoroglo,

Dumneavoastra ati spus “eu propun”. Este propunerea fractiunii, a comisiei sau a dumneavoastra personala?

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.2.

 

Domnul  Dmitri Todoroglo:

Multumesc.

Pentru precizare. A fost propunerea fractiunii si a comisiei.

 

Domnul  Leonid Bujor:

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Da, lucrurile au fost clarificate, stimati colegi. Acum, sint trei proiecte care au fost inaintate de catre Comisia juridica, pentru numiri si imunitati: proiectul nr.3092 si doua proiecte care n-au fost inaintate de catre Comisia pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica – nr.2970 si nr.3440.

Stimati colegi,

Pe care motiv, potrivit prevederilor articolului 46 din Regulamentul Parlamentului, voi supune votului proiectul ordinii de zi modificat, cu propunerile evocate de la microfonul nr.2 si microfonul nr.3 referitoare la excluderea proiectului nr.2892 si transferul proiectului nr.3370 pentru saptamina viitoare, iar proiectele nr.3092, nr.2970, nr.3440 pentru a fi examinate in cadrul agendei de astazi a plenului Parlamentului. Cine este pentru aprobarea ordinii de zi rectificate, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Ordinea de zi este aprobata.

Stimati colegi,

Remiterea in comisie ar insemna neexaminarea in cadrul sedintei de miine a plenului Parlamentului a unicului subiect care a fost propus, si anume examinarea in prima si in a doua lectura a proiectului Legii bugetului pentru anul 2008. Potrivit normelor de Regulament, trebuie sa supun votului aceasta propunere, care a fost evocata de la microfonul nr.4, ceea ce si fac.

Cine este pentru remiterea in comisie si neexaminarea pe parcursul zilei de miine a proiectului de lege in cauza, rog sa voteze. Rog sa fie anuntate rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 0.

Sectorul nr.2 – 13.

Sectorul nr.3 – 19.

 

Domnul  Marian Lupu:

32 de voturi in favoarea acestei propuneri, care nu a fost acceptata de catre plenul Parlamentului.

Acum cea de-a doua propunere, care, la fel, potrivit prevederilor Regulamentului, trebuie s-o supun votului. Cine este pentru ca sedinta de miine a plenului Parlamentului sa fie transmisa in direct la posturile nationale de televiziune si radio, rog sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 –0.

Sectorul nr.2 – 13.

 

Domnul  Marian Lupu:

13, da?

 

Numaratorii:

Sectorul nr.3 – 22.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,

Va multumesc. 

35 de voturi “pro”. Aceasta propunere, la fel, nu a gasit sustinerea plenului Parlamentului.

Si ultima propunere, de a fi invitati presedintii de raioane in cadrul aceleiasi sedinte. Cine este pentru, rog sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 0.

Sectorul nr.2 – 2.

Domnul  Marian Lupu:

Sectorul nr.3? 19.

21 de voturi in favoarea acestei propuneri, care, la fel, nu este sustinuta de plenul Parlamentului.

Multumesc.

Microfonul nr.5, de procedura?

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc: 

Multumesc.

Domnule Presedinte,

Nici nu trebuia pusa la vot, fiindca Regulamentul prevede ca sedintele sint publice.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimate coleg,

Eu am sesizat aceasta propunere ca persoanele date sa fie invitate in mod special.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Da, dar dumneavoastra, daca ati sesizat, inseamna ca trebuia sa-i convingeti pe colegii dumneavoastra sa voteze, fiindca sedintele sint publice.

 

Domnul  Marian Lupu:

Domnule Cosarciuc,

Nu va suparati, eu stiu care imi sint obligatiunile si pe cine si de ce trebuie sa conving.

Multumesc foarte mult.

Stimati colegi,

Examinam...

De procedura, microfonul nr. 4.

 

Domnul  Leonid Bujor:

Multumesc.

Domnule Presedinte,

Fractiunea parlamentara, in persoana presedintelui, a facut doua propuneri, care au fost puse de dumneavoastra la vot, iar cea de-a treia n-a fost o propunere, dar a fost o informare. Noi informam deputatii Parlamentului Republicii Moldova ca miine reprezentantii Partidului “Alianta «Moldova Noastra»”, conducatori in raioane, vor fi prezenti in  sala, fiindca sedintele Parlamentului sint publice. Si procedura de vot nu este necesara.

 

 

Domnul  Marian Lupu:

Vom consulta stenograma si vom vedea ca s-a pronuntat foarte clar ca, daca nu se va vota excluderea, Fractiunea “Alianta «Moldova Noastra»” propune..., ceea ce am si supus votului.

 

Domnul  Leonid Bujor:

Si a fost propus de a transmite in direct sedinta plenara.

 

Domnul  Marian Lupu:

Inclusiv aceasta, inclusiv invitatia.

 

Domnul  Leonid Bujor:

Domnule Presedinte,

Eu va voi prezenta un proces-verbal al sedintei fractiunii parlamentare, in care este fixat exact ceea ce v-am adus la cunostinta.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

S-a luat act.

Domnule Braghis,

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Dumitru Braghis:

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu am vrut sa inteleg totusi care este reactia sau atitudinea la propunerea absolut regulamentara care o inaintez la a doua sedinta in plenul Parlamentului?

 

Domnul  Marian Lupu:

Care anume, stimate coleg?

 

Domnul  Dumitru Braghis:

Ca in ordinea de zi sa fie introduse chestiunile care, asa cum este decizia Biroului permanent, au deja rapoartele comisiei prezentate. Noi avem citeva saptamini de zile, raportul comisiei nu este prezentat, el este votat la Biroul permanent, este propus in ordinea de zi si obtinem documentele cu citeva ore inainte de sedinta in plen.

 

Domnul  Marian Lupu:

Reactia mea ar fi urmatoarea. Eu am sa aduc la cunostinta membrilor Biroului permanent aceasta informatie. Totodata, vreau sa va spun ca avem anumite carente chiar in Regulamentul nostru. Ce sa facem cu prevederile articolului 46 alineatul (3), daca nu gresesc, care stipuleaza ca orice sedinta a plenului Parlamentului, la propunerea unei comisii sau a unei fractiuni parlamentare, ordinea de zi poate fi completata in sensul excluderii sau includerii in ordinea de zi a proiectelor care au rapoartele la momentul cind aceasta propunere este inaintata.

 

Domnul  Dumitru Braghis:

Domnule Presedinte,

Sint de acord cu dumneavoastra si aveti tot dreptul s-o faceti, inclusiv sa introduceti astazi, in numele Biroului permanent, in ordinea de zi chestiuni care sint stringente. Problema este alta: de doua saptamini de zile noi avem ordinea de zi aprobata. In aceasta ordine de zi sint introduse proiecte al caror raport nu este prezentat nici cu 24 de ore inainte de sedinta in plen, ceea ce contravine completamente Regulamentului Parlamentului. Despre aceasta vorbesc...

 

Domnul  Marian Lupu:

O sa aduc la cunostinta Biroului permanent.

 

Domnul  Dumitru Braghis:

...Nu vorbesc despre problemele... Dumneavoastra, ca Presedinte al Parlamentului si ca Presedinte al Biroului permanent, trebuie sa intreprindeti actiunile necesare ca sa nu se intimple acest lucru in Parlament.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc.

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Gheorghe Susarenco:

Multumesc, domnule Presedinte.

Totusi propunerea domnului Urechean de a transmite in direct trebuie pusa la vot, fiindca, conform Regulamentului, Parlamentul decide de la caz la caz se transmite in direct sau nu. A fost o propunere, trebuie pusa la vot.

 

Domnul  Marian Lupu:

Domnule Susarenco,

Nu va suparati, va rog, ea a fost supusa votului. Nu ati atras atentia, probabil. Bine. Se intimpla. Atit.

Stimati colegi,

Incepem examinarea proiectelor incluse pe agenda sedintei de astazi a plenului Parlamentului. Proiectul de Lege nr.2400 pentru modificarea si completarea Legii metrologiei. Lectura a doua.

Rog comisia.

 

 

Domnul   Gheorghe Popa:

Mult stimate domnule Presedinte,

Stimati deputati,

Onorata asistenta,

Comisia pentru politica economica, buget si finante, in procesul perfectarii pentru lectura a doua a proiectului de Lege pentru modificarea si completarea Legii metrologiei, a examinat si a tinut cont de propunerile comisiilor permanente, a Directiei juridice a Aparatului Parlamentului, care, in principiu, au fost acceptate.

Referitor la propunerile Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati, Comisia pentru politica economica, buget si finante, in urma discutiilor, a ajuns la o decizie comuna pentru urmatoarele articole: la articolul 1¹ s-a modificat notiunea “control metrologic legal” pentru a fi mai explicita; la articolul 2 alineatul (8) s-a introdus o modificare care concretizeaza ca efectuarea controlului metrologic legal de catre  Inspectoratul Metrologic se efectueaza fara plata; la articolul 12 alineatul (5), de asemenea, s-a acceptat necesitatea introducerii inspectiei si testarii inopinate ca modalitate de efectuare a controlului metrologic. La fel a fost acceptat de catre Comisia juridica, pentru numiri si imunitati faptul ca modul de calculare si stabilire a tarifelor pentru efectuarea controlului metrologic se stabileste prin metodologia de calculare a tarifelor, expusa in Hotarirea Serviciului Standardizare si Metrologie al Republicii Moldova, publicata in “Monitorul Oficial”.

De asemenea, a fost acceptata propunerea Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati de a exclude articolul 31 alineatele (1) si (1¹), deoarece contraventiile vor fi expuse in Codul cu privire la contraventiile administrative al Republicii Moldova, iar pina la adoptarea lui se vor utiliza prevederile existente, expuse in Legea metrologiei nr.647-XIII din 17 noiembrie 1995.

Pornind de la cele mentionate si avind la dispozitia dumneavoastra sinteza amendamentelor, Comisia pentru politica economica, buget si finante propune adoptarea acestui proiect de lege in lectura a doua.

Va multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc si eu, domnule vicepresedinte al comisiei.

Stimati colegi,

Alte propuneri decit cele evocate in raportul comisiei de profil. Nu sint.

Domnule Popa,

Va multumesc.

Stimati colegi,

In conditiile raportului comisiei sesizate in fond, supun votului adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.2400. Cine este pentru, rog sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 30.

Sectorul nr.2 – 34.

Sectorul nr.3 – 18.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc.

82 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.2400 este adoptat in lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.3158 pentru modificarea si completarea unor acte legislative.

Prezinta Guvernul.

 

Domnul Andrei Pagurschi – viceministru al afacerilor interne:

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Stimati deputati,

Onorata asistenta,

Ministerul Afacerilor Interne a elaborat proiectul de Lege pentru modificarea si completarea unor acte legislative in scopul ajustarii lor la prevederile Legii nr.1286 din 25 iulie 2002 cu privire la statutul refugiatilor.

Luind in consideratie faptul ca anterior in legea indicata a fost inclusa o noua forma de protectie – protectia umanitara, este necesar de inclus aceasta forma de protectie in Legea nr.269 din 9 noiembrie 1994 cu privire la iesirea si intrarea in Republica Moldova si in Legea nr.273 din 9 noiembrie 1994 privind actele de identitate din sistemul national de pasapoarte. Modificarile si completarile respective  rezulta si din faptul ca persoanele care beneficiaza de protectia umanitara au aceleasi drepturi ca si refugiatii, fapt stipulat la articolul 20/2 din Legea cu privire la statutul refugiatilor, in special dreptul de a ramine pe teritoriul Republicii Moldova si a de a obtine documentele corespunzatoare pentru confirmarea identitatii si pentru trecerea frontierei.

In lipsa unui document de calatorie beneficiarii de protectie umanitara nu-si pot realiza dreptul la libera circulatie, fapt care, la rindul sau, vine in contradictie cu Declaratia Universala a Drepturilor Omului din 1948, Conventia privind statutul refugiatilor si Protocolul privind statutul refugiatilor, la care Republica Moldova este parte. In prezent, persoanele beneficiare de protectie umanitara sint documentate de catre Directia refugiati a Biroului Migratie si Azil al Ministerului Afacerilor Interne cu scrisori de protectie, valabile timp de o luna, care sint reinnoite la expirarea valabilitatii. In scrisoare se indica datele personale ale beneficiarului si domiciliul pe care persoana le declara in fiecare luna.

In baza acestui document beneficiarul de protectie umanitara se bucura de dreptul sederii legale pe teritoriul Republicii Moldova, insa scrisoarea de protectie nu-i asigura realizarea pe deplin a tuturor drepturilor prevazute de actele internationale privind protectia drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului, la care Republica Moldova este parte, si de legislatia nationala in vigoare. 

In urma celor expuse si intru realizarea prevederilor Programului National de Actiuni in domeniul problemelor de migratiune si azil, consideram oportuna elaborarea buletinului de identitate si a documentului de calatorie pentru beneficiarii de protectie umanitara, fapt ce necesita modificarea cadrului legislativ si normativ existent si, in primul rind, al Legii nr.269-XIII cu privire la iesirea si intrarea in Republica Moldova si al Legii nr.273-XIII din 9 noiembrie 1994 privind actele de identitate din sistemul national de pasapoarte.

Proiectul nominalizat  a fost coordonat cu ministerele si institutiile interesate, ale caror propuneri si obiectii au fost luate in considerare la definitivarea acestuia.

Domnule Presedinte,

Raportul este finisat.

 

Domnul  Marian Lupu:

Da, va multumesc.

Stimati colegi,

Intrebari? Nu sint.

Va multumesc.

Rog comisia.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Mult stimate domnule Presedinte,

Stimati deputati,

Onorata asistenta,

Comisia pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica a examinat proiectul de Lege cu privire la modificarea si completarea unor acte legislative, initiativa legislativa a Guvernului Republicii Moldova.

Oportunitatea prezentului proiect este determinata de faptul ca, odata cu adoptarea Legii pentru modificarea si completarea Legii cu privire la statutul refugiatilor, a fost introdus statutul de protectie umanitara, de care pot beneficia cetatenii straini pe teritoriul Republicii Moldova care au fost fortati sa paraseasca tara de origine, din cauza unor primejdii care ameninta viata sau libertatea lor, ca urmare a violentei aparute in situatii de conflicte armate sau care risca sa fie supusi torturii, pedepselor, tratamentelor crude, inumane sau degradante.

Actualmente, beneficiarii de protectie umanitara sint documentati cu scrisori de protectie, eliberate de catre Ministerul Afacerilor Interne, valabile timp de o luna, cu posibilitatea de reinnoire la expirarea valabilitatii.

Legislatia nationala prevede ca beneficiarul de protectie umanitara pe teritoriul Republicii Moldova se bucura de aceleasi drepturi ca si refugiatii, dintre care cele mai importante sint: dreptul la munca, dreptul la tratament medical in cadrul sistemului de asigurari obligatorii de asistenta medicala, dreptul de a detine acte pentru confirmarea identitatii si pentru calatorie.

Totodata, ca urmare a faptului ca categoria data de persoane parvine din tari cu conflicte, acestea, in mare parte, nu poseda acte de identitate nationala. In lipsa codului personal national aceste persoane nu au posibilitatea de a-si exercita drepturile acordate.

In scopul solutionarii situatiei date, prezentul proiect de lege prevede acordarea pentru persoanele care beneficiaza de protectie umanitara pe teritoriul Republicii Moldova a dreptului de a perfecta acte de identitate si documente de calatorie, care vor certifica statutul lor juridic si vor permite realizarea corespunzatoare a drepturilor acordate prin lege.

Comisiile permanente ale Parlamentului si Directia juridica a Aparatului Parlamentului sustin proiectul de lege in cauza si se pronunta pentru examinarea si adoptarea acestuia de catre plenul Parlamentului, cu unele obiectii si propuneri care vor fi luate in consideratie de catre Comisie pentru lectura a doua.

In urma celor expuse, rugam aprobarea proiectului de lege in prima lectura.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc, domnule presedinte al Comisiei.

Intrebari pentru comisie? Nu sint.

Multumesc.

Stimati colegi,

In conditiile raportului comisiei de profil, supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.3158. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.3158 este aprobat in prima lectura.

Proiectul de Lege nr.3092 pentru modificarea si completarea unor acte legislative (Codul de procedura penala, Codul de procedura civila s. a.). 

Prezinta Guvernul.

 

Doamna Elena Mocanu – viceministru al justitiei, reprezentantul permanent
                                                       al Guvernului in Parlament, membru supleant:

Onorat Parlament,

Stimati deputati,

Propunem atentiei dumneavoastra modificarile la Codul de procedura civila si la Codul de procedura penala in ceea ce priveste perfectionarea institutiilor de drept procesual, precum recuzarea, stramutarea si aminarea sedintelor. Aceste modificari se refera in special la fixarea termenului de examinare a cererii de recuzare a judecatorului, termen in care instanta la care se afla cauza a carei stramutare se cere, este obligata sa o remita spre examinare Curtii Supreme de Justitie, precum si termenul in care urmeaza sa fie remis dosarul instantei competente.

La fel, se propun modificari in vederea disciplinarii partilor participante in proces, fapt rezultat dintr-un studiu efectuat atit de Ministerul Justitiei, cit si de societatea civila, care a dovedit ca o mare parte din sedinte sint aminate din cauza participantilor la proces. In acest scop, se propun modificari care ar disciplina partile in proces, in special reclamantul, prin stabilirea procedurii de scoatere de pe rol a pricinii.

Speram ca proiectul propus va contribui substantial la excluderea problemelor si pretentiilor invocate de catre justitiabili in ceea ce priveste tergiversarea examinarii cauzelor.

Solicitam sustinerea dumneavoastra in aprobarea acestui proiect.

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Da, multumesc.

Intrebari?

Microfonul nr.5.

 

Domnul Ion Plesca:

Stimata doamna viceministru,

Dumneavoastra ati venit cu acest proiect de lege si ne propuneti unele modificari si completari ale Codului de procedura civila si ale Codului de procedura penala. Referitor la modificari, incepem cu Codul de procedura penala. Propuneti la articolul 35 alineatul (2) de substituit cuvintul “imediat” cu cuvintele “de regula in aceeasi zi”. La finisarea raportului dumneavoastra ati mentionat ca aceste modificari vor duce la scaderea tergiversarii examinarii cauzelor in instanta. Asa este?

Cum considerati dumneavoastra, nu se vor folosi judecatorii de aceasta notiune “de regula” si nu vor examina aceste cereri in aceeasi zi cind va fi depusa cererea de recuzare a judecatorului? Deoarece, dupa procedura, cind se depune cererea de recuzare, sint audiate si partile in proces, acel care  a depus cererea si celelalte parti. Si daca in aceeasi zi imediat nu va fi examinata aceasta cerere, judecatorul se va folosi de aceasta notiune “de regula” si va amina pe a doua zi sau peste citeva zile examinarea. In zilele pentru care va fi aminata cererea nu se va prezenta solicitantul sau alte parti si iarasi se va amina. Se va incepe o tergiversare a examinarii acestei cereri de recuzare. Cum considerati dumneavoastra?

 

Doamna Elena Mocanu:

Da, multumesc.

Aceasta modificare vine intru solutionarea unei probleme existente actualmente, caci Codul de procedura prevede cuvintul “imediat”, ceea ce creeaza deficiente in activitatea instantelor, deoarece judecatorii isi au timpul programat in vederea examinarii cauzelor si atunci cuvintul “imediat” creeaza deficiente in vederea formarii completului dupa caz pentru examinarea cererii, de aceea cuvintul “imediat” a fost substituit cu sintagma “de regula in aceeasi zi”.

In ceea ce priveste termenul de zece zile, acesta este un termen fixat pentru instanta ierarhic superioara, care nu poate examina imediat cererea.

Domnul Ion Plesca:

Da, eu nu m-am referit la acele zece zile, ajungem si la ele, ci la “de regula in aceeasi zi”.

 

Doamna Elena Mocanu:

Regula este ca se examineaza in aceeasi zi, dar nu imediat, caci imediat nu este posibil.

 

Domnul Ion Plesca:

Eu nu stiu cine a pregatit acest proiect de lege. S-au consultat cu instanta, cu presedintii instantelor judecatoresti? Ieri am discutat cu dumnealor si nimeni nu are obiectii referitoare la examinarea imediata a cererilor de recuzare.

 

Doamna Elena Mocanu:

Proiectul a fost consultat cu judecatorii. Sigur ca aceste probleme nu puteau fi identificate de catre  Ministerul Justitiei decit in discutie cu judecatorii, care aplica legea in practica si care cunosc deficientele existente.

 

Domnul Ion Plesca:

Eu cred ca pentru lectura a doua vom reveni la aceasta modificare “in cel mult zece zile de la primirea dosarului in instantele ierarhic superioare”. Cum considerati, este rezonabila examinarea acestui termen? Dupa cum cunoasteti, persoanele sint citate, ele sint obligate sa se prezinte la instantele ierarhic superioare, citatia trebuie sa fie inminata cu cel putin 5 zile inainte de examinarea cererii, dar, cum lucreaza la noi serviciile municipale, nu este posibil ca in timp de 5 zile aceasta citatie sa fie adusa persoanelor interesate la domiciliu.

 

Doamna Elena Mocanu:

Noi am stabilit termenul de zece ca urmare a eficientei citarii partilor, avind in vedere ca pentru prima instanta se stabileste obligatia de a examina cererea in aceeasi zi. Pentru o instanta ierarhic superioara se prezuma ca, receptionind dosarul, citeaza partile si am acordat un termen rezonabil de zece zile, pentru a obtine eficienta scontata si a putea fi informate in termen partile in proces.

 

Domnul Ion Plesca:

Referitor la cererile de stramutare obiectii nu avem, fiindca la examinarea acestor cereri nu este obligatorie prezenta partilor, dar referitor la solutionarea cererii de recuzare sint aceste obiectii pe care eu le-am inaintat.

La Codul de procedura civila articolul 267 “Temeiurile scoaterii cererii de pe rol” se propune sa fie exclusa notiunea “dupa a doua citare”, iar la articolul 206 se propune sa fie exclus alineatul (4). Dumneavoastra cunoasteti situatia la zi din instantele  judecatoresti?

Doamna Elena Mocanu:

Da, multumesc mult pentru intrebare.

Dupa cum am mentionat, in anul 2007, la inceputul anului, Ministerul Justitiei, fiind ingrijorat de numeroasele adresari ale cetatenilor in ceea ce priveste termenii de examinare, a efectuat un studiu pentru a stabili care este termenul de examinare in instanta, in comparatie cu incarcatura existenta, in comparatie cu alte dosare care se examineaza si motivele aminarii sedintelor de judecata.

In cauzele civile in jur la 30% din cauzele aminate sint din vina partilor, desi acestea sint citate legal. Expertii au mentionat ca partile, adresindu-se in instanta de judecata, au obligatia de a respecta justitia si de a se prezenta atunci cind au fost citate legal. De regula, mecanismul “dupa a doua citare” acorda reclamantului si piritului dreptul, posibilitatea de a contribui la lungirea termenelor de examinare, stiind ca consecinta va interveni doar dupa a doua citare. “Dupa prima citare pot sa nu ma prezint.” Si acest lucru a fost modificat, a fost mentionat si in studiul efectuat de Avasile, in care se spune ca mecanismele de disciplinare a partilor urmeaza a fi concretizate si trebuie sa fie foarte clare in legislatie.

Suplimentar la aceasta, as vrea sa mentionez ca modificarea la acest articol vine si din necesitatea de a racorda continutul articolului 276 cu articolul 206, care a fost deja mentionat si a fost deja modificat. Alineatul (4) prevede: “Daca reclamantul si piritul nu s-au prezentat in judecata din motive neintemeiate si daca nici una din parti nu a cerut examinarea pricinii in absenta sa, instanta amina procesul”, deci noi deja am operat modificari la articolul 206 si am exclus aceasta.

 

Domnul Ion Plesca:

Nu s-a operat. Acuma se propune ca alineatul (4) sa fie exclus.

 

Doamna Elena Mocanu:

La articolul 206 au fost...

 

Domnul Ion Plesca:

La articolul 206 se propune ca alineatul (4) sa fie exclus, dar eu consider ca alineatul (4) trebuie lasat in situatia in care ne aflam noi astazi. Sa ramina asa cum este, deoarece sint o multimea de plingeri. Multi judecatori, din dorinta de a scapa de niste cereri mai complicate, o sa se foloseasca de modificarile pe care noi acum le propunem si o sa tergiverseze, o sa scoata cererea de pe rol dupa prima citare.

O sa puna copia la citatie, ca a trimis-o petitionarului, el nu va primi nici o citatie si va fi scoasa de pe rol. Atunci vor aparea foarte multe plingeri, care si asa sint foarte multe dupa a doua citare legal, dar dupa prima citare va fi un dezastru.

 

 

 

 

Doamna Elena Mocanu:

Noi vorbim de citarea cind a fost respectata procedura de citare si este dovada ca  partea a fost instiintata corespunzator, nu vorbim de situatiile in care judecatorul nu detine in dosar o dovada a citarii partii.

 

Domnul Ion Plesca:

Dumneavoastra nu ati luat in consideratie nici opinia Curtii Supreme de Justitie. Ei tot au facut trimitere la modificarile acestea pe care dumneavoastra le propuneti cu citarea si nu sint nici ei de acord. Ei au consultat tot sistemul judecatoresc. Eu nu stiu de unde ati luat aceste informatii.

Va multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine, aceste subiecte sint pasibile pentru discutii pentru lectura a doua? Bine.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Va multumesc, domnule Presedinte.

In loc de observatie, au fost invocate si de catre domnul Plesca. Eu, stimata doamna, as vrea sa revenim la articolele 206, 267 si, daca imi permiteti, eu n-as fi de acord cu notiunea, care o utilizati dumneavoastra, “disciplinarea partilor in proces”. Eu cred ca noi trebuie, in primul rind, sa disciplinam sistemul judecatoresc, ca partile, participind in procesul judecatoresc, sa iasa cu dreptatea celui care este in drept sa o obtina.

Vizavi de propunerea care a fost facuta in articolele respective referitoare la scoaterea de pe rol a cazurilor. Noi am vorbit aici in plen, cind discutam despre citatii in general, si am fost cu totii de acord, juristi, mai putin juristi s.a.m.d., ca sistemul actual de citare este unul imperfect. Am avut foarte multe discutii vizavi de faptul ca citarea se poate de facut si mai putin direct catre cel care este vizat in cadrul procesului – prin posta, fara scrisoare recomandata, daca isi aduc aminte colegii cind discutam aici.

Eu cred ca, daca se adopta norma respectiva, s-ar putea de folosit aceste norme intentionat, pentru a scoate de pe rol dosare, unde sint interese. Interes si interese in cadrul proceselor de judecata sint palpabile, vreau sa va spun. Eu vad ca dumneavoastra insistati asupra normei respective si atunci, daca se poate, sa continuam un pic discutiile. Eu, spre exemplu, as accepta sa introducem norma respectiva, daca perfectionam mecanismul de citare; daca se ia unul perfect, sa-l acceptam, caci el este functional si nu poate fi manipulat. In caz contrar, noi citim in ziare: “este citat cetateanul respectiv la data respectiva s.a.m.d.” Spre exemplu, cetateanul n-a citit ziarul respectiv. Aceasta ii da dreptul legal judecatorului sa scoata de pe rol un caz, dar de cazul respectiv depinde soarta omului.

 

Doamna Elena Mocanu:

Da, va multumesc.

Mecanismul de citare in Codul de procedura civila speciala este reglementat clar. Noi vorbim despre mecanismele care sint utilizate in practica. Citarea trebuie sa fie efectuata sau judecatorul poate scoate de pe rol numai atunci cind are dovada citarii partii, care se efectueaza prin citatie cu aviz postal sau alte metode care ar confirma citarea partilor.

 

Domnul Vladimir Filat:

Stimata doamna,

Eu stiu mecanismul acesta. Problema nu este in faptul ca judecatorul are dovada citarii. Eu vorbesc ca partea vizata in proces poate nici idee sa nu aiba de citarea respectiva, pentru ca conform procedurii este posibil acest lucru. Citarea poate sa o primeasca, spre exemplu, vecinul. Eu nu vreau sa intru in detalii, ca nu am norma legala, pentru a o cita. Eu, ca sa nu continuam, domnule Presedinte, cred ca pentru lectura a doua...

 

Doamna Elena Mocanu:

Eu as vrea sa raspund la aceasta intrebare cu citarea, daca imi permiteti. Noi putem sa perfectionam mecanismul de citare. Acum am invitat un expert strain in vederea examinarii intregului cadru legal care se refera la citare, pentru a evidentia problemele care exista, dar examinind, cautind in tarile europene mecanisme care ar confirma exact primirea cererii de catre parte, noi nu am gasit asemenea mecanisme.

Semnatura postasului, care confirma inminarea citatiei, in tarile europene este suficienta, fiindca este inminarea citatiei partii care este citata. Este suficient pentru confirmarea citarii corespunzatoare. Problema noastra este ca in orice procedura care exista noi invocam din start o ilegalitate care s-ar putea produce.

Ce problema exista in practica? Cunoastem si noi problemele: nu se citeaza cu aviz postal si atunci in dosar nu exista dovada, dar, in cazul in care in dosar nu exista dovada, judecatorul nu ar avea dreptul sa scoata pricina de pe rol.

 

Domnul  Vladimir Filat:

Cuvintele “nu ar avea” suna cam straniu pentru o norma juridica. Eu, ca sa incheiem discutia, cred ca pentru lectura a doua vom veni cu amendamentele respective. Trebuie sa fim foarte atenti la aceste doua articole. 

 

Doamna Elena Mocanu:

Noi sintem dispusi, pentru lectura a doua, sa discutam pentru a imbunatati proiectul.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

Microfonul nr.3.

Domnul  Vladimir Turcan: 

Multumesc.

Eu cred ca noi totusi trebuie sa intelegem esenta modificarii care este propusa de catre autor. Probabil ca decizia ii revine judecatorului. Anume dumnealui trebuie sa hotarasca, analizind probele respective, a fost citata persoana sau nu, a ajuns informatia respectiva la persoana care este citata sau nu. Si numai in cazul acesta, daca sint probe destule ca persoana este citata, numai in cazul dat va fi aplicata norma care este acum propusa. Totodata, intr-adevar, pentru lectura a doua noi inca o data vom analiza si mecanismul actual al citarii.

Posibil ca in acest mecanism, pornind de la situatiile reale, va fi necesar de a introduce unele modificari. Oricum, propunerea care este actualmente la acest proiect de lege este foarte bine-venita, pentru ca va disciplina nu atit judecatorul, cit persoanele participante la proces.

 

Domnul  Marian Lupu:

Multumesc.

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Ion Plesca:

Multumesc, domnule Presedinte. Referitor la ceea ce a spus domnul Turcan. Intr-adevar, este vorba de disciplinare, dar noi astazi nu sintem gata, domnule presedinte Turcan. Dumneavoastra cunoasteti cum lucreaza la noi serviciile postale, cum lucreaza grefierii, sint o multime de probleme si o sa apara mai multe. Eu am discutat ieri cu majoritatea presedintilor de judecatorii din republica. Ei nu sint de acord cu aceste modificari. La ziua de astazi nu sintem pregatiti.

 

Domnul  Marian Lupu:

Da, doamna Postoico,

Va rog.

 

Doamna  Maria Postoico:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule Plesca,

Si dumneavoastra ati fost judecator, eu recunosc faptul ca fiecare judecator este interesat sa aiba loc sedinta si sa participe partile in sedinta, de aceea, eu as fi de acord cu faptul ca numai in cazul cind participa partile in sedinta si fac o semnatura in procesul-verbal, precum ca li s-a adus la cunostinta pe ce data va avea loc urmatoare sedinta, numai atunci se poate de procedat in felul dat. Dar, desigur, este un pericol foarte mare.

Noi cunoastem foarte bine ca lucratorii postei uneori fac semnaturi precum ca au inminat adresatului, dar adresatul n-a primit instiintarea. In cazul dat e, intr-adevar, pericol ca se va mari indoit numarul de plingeri. Dar vreau sa accentuez ca anume judecatorul este acea persoana interesata ca in sedinta sa fie prezente ambele parti, fiindca tergiversarea ar cadea pe umerii judecatorului.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Ion Plesca:

Da, doamna Postoico,

Sint de acord, dar sint situatii cind cererile parvin la judecator prin Cancelarie. Cind vine persoana personal si depune cerere la judecator, atunci e mai simplu, judecatorul ii inmineaza citatia persoanei care a depus cererea si transmite citatia, sau prin persoana aceasta, sau prin Cancelarie, sub semnatura, pentru partea opusa, dar atunci cind cererile vin prin Cancelarie, dar multe vin prin Cancelarie, vor aparea probleme.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine. Raminem pe aceeasi linie de idei: pentru lectura a doua va fi nevoie de o prelucrare serioasa a acestor prevederi.

Microfonul nr.4.

 

Doamna  Valentina Cusnir:

Multumesc.

Vin si eu si va spun, ca patimit, ca am trecut prin toate acestea, ca nu intotdeauna judecatorii sint interesati ca partea a doua sa fie prezenta in sedinta si anume facind trimitere ca ai lipsit de atita ca noi ti-am trimis citatie. Nu as fi atit de categorica sa remitem acest proiect, sint si eu de acord sa lucram foarte mult asupra lui pentru lectura a doua, dar aceasta este o carenta foarte mare si noi, in loc sa incercam sa o rezolvam, mai tare dam friu liber. Si, intr-adevar, vor fi plingeri foarte multe.

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Doamna raportor,

Va multumesc.

Rog comisia.

 

Domnul  Ion Plesca:

Stimate domnule Presedinte,

Onorat Parlament,

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a examinat proiectul in cauza si a constatat urmatoarele:

Acest proiect este inaintat cu titlu de initiativa legislativa de catre Guvernul Republicii Moldova. Prin acest proiect se propune modificarea unor prevederi ale Codului de procedura penala si ale Codului de procedura civila, in special ceea ce se refera la stabilirea  unor termene fixe de infaptuire a actelor procesuale, cum ar fi: recuzarea, stramutarea, abtinerea.

Proiectul a fost avizat de comisiile permanente, de Directia juridica a Aparatului Parlamentului si de societatea civila, ce il sustin cu unele obiectii, care vor fi luate in consideratie pentru lectura a doua.

In concluzie, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati propune examinarea si aprobarea acestui proiect de lege in prima lectura.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc, domnule vicepresedinte al comisiei.

Intrebari pentru comisie nu inregistrez.

Stimati colegi,

In conditiile  raportului comisiei sesizate in fond, supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.3092. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.3092 este aprobat in prima lectura.

Proiectul de Lege nr.2970 pentru completarea Legii cu privire la statutul militarilor. Lectura a doua.

Rog comisia.

 

Domnul  Iurie Stoicov: 

Mult stimate domnule Presedinte,

Stimati deputati,

Onorata asistenta,

Comisia pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica a examinat proiectul de Lege pentru completarea Legii cu privire la statutul militarilor.

Proiectul de lege nominalizat a fost elaborat cu scopul de a completa alineatul (1) al articolului 16 din Legea cu privire la statutul militarilor, care prevede asigurarea militarilor din contul structurii militare cu ratie alimentara si echipament, cu sintagma: “in conformitate cu normele stabilite de Guvern”. Aceasta completare va permite Guvernului sa elaboreze si sa aprobe normele de echipament pentru fiecare structura militara. Completarea in cauza nu necesita alocarea din bugetul de stat a unor mijloace financiare suplimentare.

Proiectul de lege a fost avizat pozitiv de majoritatea comisiilor permanente si de catre Directia juridica a Aparatului Parlamentului, cu exceptia Comisiei pentru protectie sociala, sanatate si familie, care propune substituirea cuvintelor “stabilite de Guvern” prin cuvintele “stabilite prin hotarire de Guvern”, propunere care nu a fost acceptata de Comisie din considerentul ca, intru executarea legilor, Guvernul adopta numai hotariri.

Totodata, deputatul Stefan Grigoriev a inaintat un amendament prin care propune ca in titlul proiectului de lege sa fie prevazut expres articolul ce se completeaza. Acest amendament a fost acceptat de Comisie.

In urma celor expuse, Comisia propune adoptarea proiectului de lege in lectura a doua.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Propuneri, altele decit cele invocate in raport? Nu sint.

Multumesc.

In aceste conditii, ma refer aici la conditiile raportului prezentat de domnul Stoicov, supun votului adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.2970 si rog sa voteze cine este pentru. Rog rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 30.

Sectorul nr.2 – 33.

Sectorul nr.3 – 1.

 

Domnul  Marian Lupu:

64 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.2970 este adoptat in lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.3440 pentru modificarea unor acte legislative. Lectura a doua.

Rog comisia.

 

Domnul  Iurie Stoicov:

Comisia pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica a examinat proiectul de Lege pentru modificarea unor acte legislative.

Proiectul de lege nominalizat a fost elaborat cu scopul de a aduce actele legislative in vigoare in concordanta cu prevederile Legii cu privire la aprobarea Regulamentului disciplinei militare si prevede modificarea Legii cu privire la pregatirea cetatenilor pentru apararea Patriei, a Codului de procedura penala, a Legii cu privire la apararea nationala si a Legii cu privire la statutul militarilor.

Proiectul de lege a fost avizat pozitiv de majoritatea comisiilor permanente si de catre Directia juridica a Aparatului Parlamentului, cu exceptia Comisiei pentru protectie sociala, sanatate si familie, care propune substituirea la articolul 2 din proiect a cuvintelor “la cazul gramatical corespunzator” prin cuvintele “la cazul respectiv”, propunere acceptata de Comisie.

Deputatul Stefan Grigoriev a inaintat un amendament prin care propune ca, la articolul 3 din proiect, sintagma “subalineatul 5” sa fie substituita prin sintagma “subalineatul 4”, amendament acceptat de comisie.

Totodata, deputatul Valeri Garev a propus ca la alineatul (2) din articolul 4 al proiectului sa fie exclusa sintagma “si la articolul 37 alineatul (4)”, sintagma care se repeta la alineatul (4) al aceluiasi articol. Aceasta propunere, de asemenea, a fost acceptata de Comisie.

In urma celor expuse, Comisia propune adoptarea proiectului de lege in lectura a doua.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Alte propuneri? Nu sint.

Multumesc.

Proiectul nr.3440, adoptarea acestuia in lectura a doua in conditiile raportului Comisiei de profil. Cine este pentru, rog sa voteze. Rog rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 –30.

Sectorul nr.2 – 29.

Sectorul nr. 3 – 1.

 

Domnul  Marian Lupu:

Multumesc.

60 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.3440 este adoptat in lectura a doua.

Stimati colegi,

Acestea au fost proiectele de lege care, in ultima instanta, au fost incluse in agenda ordinii de zi de astazi, cu toate excluderile pe care le-am efectuat.

Este ora 10 si 49 de minute. Ora intrebarilor. Pentru inceput voi invita la tribuna centrala reprezentantii structurilor guvernamentale, pentru a oferi raspuns la intrebarile inaintate de catre deputati in sala plenului Parlamentului.

Il invit la tribuna centrala pe domnul Valentin Guznac, ministru al administratiei publice locale, pentru a oferi raspuns la intrebarea domnului deputat Valeriu Guma referitoare la multe adresari si petitii din raionul Orhei.

Va rog, domnule ministru.

 

Domnul Valentin Guznac – ministrul administratiei publice locale:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Onorat Parlament,

Vreau sa va informez ca Ministerul Administratiei Publice Locale a examinat interpelarea domnului deputat Valeriu Guma, expusa in cadrul sedintei in plenul Parlamentului din 18 octombrie curent, si dorim sa va informam cu privire la indicatia Guvernului din 16 august curent. Ministerul a monitorizat situatia creata in urma ploilor abundente care au avut loc in luna august pe teritoriul raioanelor republicii.

Daca va aduceti aminte, au fost ploi abundente in raioanele Orhei, Cahul, Soroca si Edinet. Ministerul a elaborat de urgenta atunci citeva proiecte de hotariri de Guvern cu privire la eliberarea unor bunuri materiale din rezervele materiale de stat, pentru a acoperi pagubele, care era necesar de a fi acoperite de urgenta. Insa, in momentul de fata, situatia financiara nu a permis rambursarea pagubelor, provocate de inundatiile respective, tuturor solicitantilor. In final, Ministerul a propus Ministerului Finantelor, la o eventuala rectificare a bugetului de stat pentru anul 2007, alocarea surselor financiare, cel putin, in volum partial pentru acoperirea pagubelor pricinuite de inundatiile respective pentru raionul Orhei.

Cit priveste executarea de catre autoritatile publice centrale a Hotaririi de Guvern, adoptate in teritoriu la 10 aprilie 2007 cu privire la situatia social-economica in raionul Orhei, va informam ca, in baza acestei hotariri, Ministerul Finantelor, in comun cu autoritatile administratiei publice locale, pe parcursul anilor 2007 – 2009, asa cum este specificat in hotarirea de Guvern, va prevedea mijloace financiare pentru finalizarea constructiei stadionului din orasul Orhei. Deci, termenele sint reale si sarcinile financiare puse, adresate Ministerului Finantelor, vor fi realizate si acoperite.

Ministerul Finantelor a inclus in lista propunerilor de finantare din bugetul de stat pentru anul 2008 surse financiare pentru constructia stadionului din orasul Orhei. Acelasi lucru se refera si la indicatia sau la punctul 7 alineatul (3) din Hotarirea respectiva de Guvern cu referire la finantarea lucrarilor de reparatie a strazilor
31 August 1989, Chisinau si  Mihai Sadoveanu, Unirii din orasul Orhei in proportie de 50 la suta, tinind cont de faptul ca drumurile respective sint drumuri de importanta locala, deci, acoperirea acestor surse nu a fost posibila din Fondul rutier.

De aceea, sursele respective au fost solicitate de a fi alocate din bugetul de stat. Ministerul Finantelor isi va onora obligatiunea statului la cofinantarea lucrarilor respective, dupa prezentarea de catre consiliul raional Orhei a documentatiei de proiect, respectiv, si devizul de cheltuieli, precum si a documentatiei care va confirma volumele de lucrari efectuate. Problema  abordata a fost examinata de mai multe ori  la Ministerul Transporturilor si Gospodariei Drumurilor si la Ministerul Finantelor si, respectiv, a fost informat despre decizia respectiva si Consiliul raional si Primaria orasului Orhei.

Va multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Domnule Guma,

Aveti intrebari?

Microfonul nr. 4.

Domnul Valeriu Guma:

Multumesc, domnule Presedinte.

Este greu sa nu ai intrebari, cind sint niste raspunsuri care, in principiu, arata ca toate problemele care tin de finantarea unor obiecte care, in principiu, au fost planificate in timp, dar apoi, prin minune, dupa alegerile locale, finantarea s-a oprit. Dumneavoastra vorbiti despre un drum, care, spuneti, ca este unul local. Toata lumea stie ca acest drum care merge... care era cindva de... centura care a fost facuta la Orhei este astazi mai solicitata, dar drumul despre care vorbiti dumneavoastra este un drum national, dar nu unul local.

Este un drum prevazut in proiect, cind a fost construit stadionul, administratia locala a construit toate strazile imprejurul stadionului, cu conditia ca Ministerul Transporturilor si Gospodariei Drumurilor o sa construiasca acest drum. S-au folosit toti banii care erau in administratia locala. Acum sint chiar datorii foarte mari la agentii economici s.a.m.d. Si dumneavoastra ne-ati dat un raspuns ca acesta este un drum local, pentru care nu este prevazuta finantarea.

Totodata, spuneti ca se va prevedea s.a.m.d. In bugetul pe 2008 nu este prevazut nici un leu pentru chestiunile pe care le-am evocat eu. De aceea, pe de o parte, dumneavoastra spuneti ca ceva se va intreprinde, cindva si nu stiu cum, dar concret nu este nimic intreprins. Ceea ce tine si de calamitati: sint pagube materiale de circa 14 milioane de lei. De la Guvern nu s-a alocat nici un leu. Agentii economici privati au contribuit cu citeva milioane, au construit drum, au adus petris, sa spunem asa, au pus mina de la mina. Guvernul nu a dat nici un leu si nici nu planifica.

 

Domnul Valentin Guznac:

Multumesc, domnule deputat.

Eu am vorbit despre faptul ca drumul respectiv nu poate fi finantat din Fondul rutier, dar Ministerul Finantelor va aloca surse financiare necesare pentru reparatia drumului respectiv. Calitatea de drum public de importanta locala sau nationala este stabilita prin Hotarirea Guvernului 1323 din 29 decembrie 2000. Deci, nu este o evidenta a Ministerului sau a Guvernului, este o structura specificata prin Hotarirea respectiva de Guvern.

Cu referinta la alocarea surselor financiare pentru reparatia stadionului, deci, am vorbit ca in anul 2008 sint specificate surse financiare pentru reparatia stadionului. Si ultima, in ceea ce tine de alocarea surselor financiare pentru acoperirea pagubelor materiale. Deci, se cunoaste foarte bine ca articol in buget nu exista. Eu am zis ca, la o eventuala rectificare a bugetului, vor fi inaintate propuneri pentru a acoperi partial pagubele materiale pricinuite de catre ploile torentiale din luna august.

 

Domnul  Marian Lupu:

Domnule ministru,

Va multumesc.

Il invit la tribuna centrala pe domnul Spivacenco, viceministru al agriculturii si industriei alimentare, pentru a oferi raspuns la intrebarea doamnei deputat Cusnir cu privire la ajutoarele preconizate pentru inlaturarea consecintelor secetei si la subventiile in agricultura.

Domnule ministru,

Va rog.

 

Domnul Anatol Spivacenco – viceministru al agriculturii si industriei
                                                                   alimentare:

Mult stimate domnule Presedinte,

Onorat Parlament,

Cu referinta la interpelarea doamnei deputat in Parlament Valentina Cusnir pe marginea aspectelor subventionarii si acordarii ajutorului material semincer producatorilor agricoli, vreau sa va informez ca, pentru subventionarea producatorilor agricoli, in anul curent, din bugetul de stat sint alocate 456 milioane de lei, ori cu
200 milioane de lei mai mult ca in anul precedent.

Tot pentru informatie, din Fondul pentru sustinerea sectorului agricol, in anul 2003, au fost utilizate 30 de milioane, in 2004 – 30 intreg si 3 milioane, in 2005 –  179,6, in 2006 – 256 milioane de lei si, respectiv, in 2007 – 456 de milioane. Deci, din suma totala a anului 2007 de acum au fost utilizate, in afara de subventionarea la restituirea, deci, la subventionarea la taxa pe valoarea adaugata la comercializarea in piata interna au fost utilizate 226 milioane de lei, inclusiv producatorii sfeclei de zahar 6 milioane, uz fitosanitar – 125.

Cultivatorii de tutun – 2, material saditor – 17 milioane, cultura nucului –
3 milioane, sectorul zootehnic 5,5 milioane. Da, deci, eu am sa va raspund la intrebare. Procurarea tehnicii – 4,2, asigurarea riscului – 7 milioane, subventionarea lucrarilor agricole – 53,7 milioane, promovarea agriculturii ecologice – 2 milioane de lei. Mijloacele financiare – cite 100 de lei pentru un hectar. Pregatirea solului.

Din acele 200 de lei care, la hectar, conform Regulamentului preconizat pentru stimularea procesului de insamintare a culturilor de toamna, deci, au fost transferate de acum mai mult de jumatate – 53 de milioane, cum am accentuat. Deci, in raionul Calarasi, la solicitarea dumneavoastra, au beneficiat 161 de mii 622 de lei, dintre care pentru persoanele fizice 74 de mii 622 de lei.

Din primariile Oniscani si Varzaresti, in lista beneficiarilor, au fost incluse
21 de persoane. Deci, lista persoanelor din informatia pe care v-am prezentat-o dumneavoastra, deci, cine sint beneficiarii? Raionul Orhei a beneficiat de 1 milion 552 de mii. Primaria Cismea, la acest capitol, nu a beneficiat de subventii. Nu au fost prezentate materialele. Deci, nu s-au insamintat sau administrarea publica locala nu a fost cointeresata ca sa stimuleze acest proces.

Nu au fost prezentate materialele, nu a fost subventionat. A derulat procesul de acordare de acum a doua suta de lei pentru un hectar, deci, in dependenta de prezentarea documentelor de catre administrarea publica locala. Vreau sa accentuez. Deci, beneficiaza de subventii, conform Regulamentului, acei fermieri, acei producatori agricoli, a carei documente sint prezentate de comisie la nivelurile 1 si 2, deci, care confirma ca se inscriu in cerintele Regulamentului.

Si numai dupa aceea Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare infaptuieste transferul respectiv. La capitolul subventionarea produsului de uz fitosanitar din satele Oniscani si Calarasi au beneficiat de subventii confirmate prin procesul-verbal al raionului nr.5 din 11 iunie 2007 urmatorii producatori agricoli “Prouravin”, “Chisca Ion”. Deci, numai acesti doi care au prezentat documentele. La momentul actual, Ministerul elaboreaza strategia de subventionare a agriculturii pe durata lunga, precum si proiectul de hotarire al Guvernului privind subventionarea producatorului agricol pentru anul 2008  cu modificarile  respective, stimularea atragerii investitiilor in sectorul agricol.

Pina la 23,  totodata,  tinind cont de calamitatile care au avut loc in Republica Moldova,  fermierii nostri au beneficiat de diferite donatii, care au venit de la diferiti donatori. Deci, printre ei este Ambasada Statelor Unite, care a oferit 460 tone de griu si 92 tone de orz. Deci, ei au elaborat Regulamentul sau, criteriile, ei au decis in ce raioane ei acorda aceste subventii. Noi i-am invitat ca, impreuna cu noi, sa fie mai echitabil, ca dumnealor cumva acopera din alte donatii alte raioane, insa dumnealor au decis si nu au tinut cont de propunerea noastra. Deci, in raionul Orhei au fost distribuite 65 tone de griu si 15 tone de orz.

Deci, acolo au beneficiat 239 de persoane fizice. Raionul Calarasi nu a fost inclus in lista beneficiarilor de catre Ambasada Statelor Unite. Al doilea a fost Guvernul Cehiei, care ne-a acordat 420 tone de seminte de griu, dintre care la Calarasi au fost distribuite 25 de tone. Beneficiari au fost SRL “Vigi”, “Pteron”, SRL “Vinicer”, “Prouravin”, la care administrarea publica locala in comisiile sale, a decis cui si, respectiv, cui a fost repartizat, conform deciziei administrarii publice locale. Ambasada Elvetiei – 75 tone de griu prin intermediul unor organizatii obstesti “Procooperare regionala” din orasul Balti, care, la  nordul republicii, au hotarit... el a elaborat criteriile sale si le-a distribuit.

Totodata, unii donatori, deci, dumneavoastra sinteti la curent ca toate donatiile care vin in Republica Moldova sint directionate in trei directii. Una vine pe contul special al Ministerului Finantelor, a doua, inseamna ca vin diferite ajutoare alimentare si al treia, vin, prin intermediul PNUD, la decizia donatorilor.

Deci, prin intermediul PNUD, donatorii si-au acumulat o suma oarecare de
1 milion, 1,8 milioane de dolari, unde dumnealor, cu suportul expertilor FAO, au identificat raioanele care au suferit cel mai mult si au intocmit lista de la primul care a suferit mai mult pina la cel care nu a suferit deloc. Totodata, ei au pus o conditie, donatorii, ca sa fie acordat suport, in primul rind, fermierilor care prelucreaza pamintul individual si care au nu mai mult de doua hectare, deci, fermierilor care au o stare familiara mai grea si au mai multi copii, mai mult de doi copii. Tinind cont de aceste criterii, s-au impartit semintele pe raioane si de acum comisiile, la nivel raional, au apreciat dupa criteriile respective si au selectat beneficiarii. Dupa aceea,
s-a purces la repartizarea acestor seminte conform acestor criterii.

 

Domnul  Marian Lupu:

Domnule viceministru,

Dumneavoastra sa nu va suparati. Eu va rog sa va incadrati inca in 2 minute, fiindca se transforma intr-un mare raport. Va rog.

 

Domnul Anatol Spivacenco:

Totodata, tinind cont de unele votari din teritoriu si ceea ce ca nu se ajungeau seminte, noi din donatiile care au venit la Fondul special am propus inca 12 milioane sa fie acordate suplimentar intru stimularea asigurarii cu seminte, acei care nu au seminte, dar intuiesc ca o sa insaminteze suprafetele cu seminte.

Deci, au fost, de asemenea, repartizate pe raioane dupa criteriile respective, comisiile raionale ne-au prezentat documentele corespunzatoare si, daca vorbim de raionul Calarasi, ei au beneficiat de 50 tone de seminte, dintre care Oniscanii si Varzarestii au beneficiat de 1 tona 175, lista, de asemenea, v-am oferit-o. Raionul Orhei va beneficia de 85 de tone, Primaria Cismea, la acest capitol nu a prezentat materialele, de aceea nu a beneficiat. 

Deci, la momentul actual, vreau sa va aduc la cunostinta ca declaratii au facut multi. La contul special s-au acumulat in jur la 1 milion 300 mii de dolari. Care v-am spus de acum 12 milioane am propus sa le cheltuim si inca un proiect – 11 milioane care vin pentru asigurarea cu hrana a intreprinderilor de prasila la prima etapa.

Am mai declarat recent, Polonia 350 mii de dolari, pe care ii asteptam pe contul special, Guvernul Turciei – 250 de mii de dolari care vin in produse alimentare, Ucraina – 1 milion de dolari pe care inca nu i-am primit, Belorusia –
100 de tone de griu din seminte si 150 tone de cartofi pe care o sa-i primim pina la 1 noiembrie. Lucram cu  toti donatorii. Comisia europeana, stiti, 3 milioane de euro, care vor fi repartizate conform criteriilor pe care dumnealor le vor elabora, fermierilor, in primul rind celor individuali.

 

Domnul  Marian Lupu:

Multumesc, domnule viceministru. 

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc, domnule viceministru, pentru aceasta informatie, care era foarte necesara pentru cetatenii republicii noastre, caci noi ne ducem si ei ne intreaba ca se aude mult, se vorbeste mult, dar nu ajunge la ei nimic. Din informatia pe care mi-ati prezentat-o, am inteles ca donatorii straini cunosc foarte bine situatia, mult mai bine decit Guvernul Republicii Moldova si stiu unde sa acorde aceste ajutoare. As vrea doar sa va intreb: de ce Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare a indreptat ajutoarele doar pentru intreprinderile corporative? Ce facem cu taranul din Republica Moldova, care este in groapa astazi?

 

Domnul Anatol Spivacenco:

Noi, pe parcursul aprecierii situatiei in Republica Moldova si lucrului cu donatorii, care, practic, sint axati pe persoane, pe fermieri, pe cei individuali cu acordul ajutoarelor. Noi am spus ca in Republica Moldova au suferit toti si acei corporativi, si acei individuali si nu se poate de selectat numai o categorie, caci nu este o echitate sociala.

Insa inca o data accentuez ca listele au fost perfectate de catre comisiile la nivelurile 1 si 2 si prezentate Ministerului Agriculturii si Industriei Alimentare. Si, in dependenta de aceea cum au hotarit ei, a fost si infaptuit acest ajutor. Si daca dumneavoastra o sa urmariti listele pe care vi le-am prezentat pe fiecare raion, in dependenta de cum au decis la nivel raional... sint unele raioane care au prezentat absolut pe toate primariile, poate cite o cantitate foarte mica, insa ei au hotarit  ca sa fie cuprinsi toti. Sint unii care s-au concentrat numai la unii mai corporativi. Deci, ei au decis, noi ne-am supus si am acordat repede, deoarece termenul a fost foarte restrins. Deci, timp de o saptamina de zile semintele de acum sint insamintate. 

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

Multumesc, domnule viceministru.

Vreau sa il invit la tribuna centrala pe domnul Stefan Crigan, vicedirector general al Agentiei Relatii Funciare si Cadastru, pentru a oferi raspuns la intrebarea doamnei deputat Cusnir privind fondul special, situatia in care aceste fonduri, la schimbarea destinatiei terenurilor agricole...

Domnule Crigan,

Va rog.

 

Domnul Stefan Crigan – vicedirector general al Agentiei Relatii Funciare si
                                                     Cdastru:

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Stimati deputati,

La interpelarea doamnei deputat Valentina Cusnir cu privire la realizarea programului de valorificare a terenurilor  noi si sporirea fertilitatii solurilor pe perioada anului 2006 – 2007, va comunic urmatoarele. In conformitate cu Legea bugetului din stat pe anul 2006, Agentiei i-au fost alocate mijloace banesti in suma de 31 milioane de lei, care au fost distribuite in felul urmator.

Lucrari hidrotehnice si de combatere a eroziunii solurilor – circa 27 milioane de lei, inclusiv lucrarile  de defrisare a plantatiilor multianuale – 3 milioane de lei. La acest compartiment au fost efectuate lucrari de constructie si reconstructie a instalatiilor hidrotehnice antirezonale in suma de circa 14 milioane de lei. Aceste lucrari au fost executate la reparare si la constructia instalatiilor hidrotehnice a digurilor, iazurilor avariate, ce ameninta inundarea localitatilor si terenurilor agricole. Totodata, au fost construite si reparate 32 de iazuri, au fost efectuate lucrari de consolidare a ripelor in satul Dancu, Hincesti; Antonesti, Cantemir; Baurci raionul Ceadir-Lunga.

Au fost defrisate plantatii multianuale casate in modul stabilit pe o suprafata de 730 de hectare, in costul lucrarilor de circa 5 milioane de lei. La compartimentul lucrarilor silvohidrotehnice, sadirea si reconstructia fisiilor forestiere de protectie au fost valorificate circa 400 mii de lei, cu efectuarea lucrarilor de sadire a fisiilor de protectie pe o suprafata de 22 de hectare.

La compartimentul lucrari teritoriale organizatorice, au fost valorificate mijloace banesti in suma de circa 4 milioane de lei, inclusiv au fost efectuate lucrari de proiectare si prospectiune la 32 de obiecte, al caror cost constituie circa 3 milioane de lei. Au fost finalizate lucrarile de elaborare a 12 proiecte de lucrari hidrotehnice si antirezonale, au fost efectuate lucrari stiintifico-experimentale pentru elaborarea diferitelor metode de ameliorare a fertilitatii solurilor degradate si introducerea monitoringului calitatii solului in suma de circa 480 mii de lei. Aceste lucrari sint executate de Institutul de Pedologie, agrochimie “Dimo” din raioanele Telenesti, Drochia si Singerei.

In perioada anului 2007, conform programului adoptat prin Hotarirea Guvernului nr.322 din martie curent si modificat prin Hotarirea Guvernului nr. 970 din august 2007, este preconizat un volum de lucrari de constructie–montaj in suma de circa 55 milioane de lei. In noua luni ale anului curent au fost deja executate lucrari in suma de circa 34 milioane de lei, ceea ce constituie 62% din programul anual.

Sint executate lucrari la 64 de obiecte, dintre care lucrari hidrotehnice de combatere a eroziunii solului in total de circa 27 milioane de lei, au fost executate lucrari de defrisare a plantatiilor multianuale pe o suprafata de circa 173 de hectare. La obiectele mentionate au fost construite 7 descarcatoare de funcini, descarcatoare de avariere si 6 treceri tubulare in suma totala de circa 7 milioane de lei. A fost construit un sistem drenaj inchis pe o suprafata de 4 hectare in suma  de circa 250 mii de lei in Primaria Cosernita, raionul Floresti. In anul curent, se planifica finalizarea si darea in exploatare a circa 31 de obiecte.

Va multumesc.

 

Doamna  Maria Postoico:

Va multumesc mult.

Microfonul nr. 4.

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc pentru informatia prezentata.

Mi-ati prezentat-o din timp si am reusit s-o examinez, dar ce concluzie am tras? Ca este usor de a imparti banii atunci cind ii ai. Am vrut, prin intrebarea mea, ca Ministerul Finantelor sa-mi prezinte informatia si este clar din intrebare cine, cind si cu cit a completat acest fond. Dumneavoastra mi-ati prezentat numai partea ce tine de Agentie si eu nu vad ca banii au ajuns in acest fond.

Vreau sa va intreb pe dumneavoastra, daca sint cazuri cind terenurile agricole sint folosite ilegal in alta directie, nu sint scoase din circuitul agricol? Si eu stiu ca asemenea cazuri sint foarte multe. Daca cunoasteti atare cazuri? Cine urmareste aceste cazuri? Si citi bani nu au venit in acest fond, de care este mare nevoie in Republica Moldova si sa fie folosit directionat.

 

Domnul  Stefan Crigan:

Referitor la distribuirea resurselor financiare. Dupa cum v-am informat, aceste surse se aloca de la vinzarea–cumpararea terenurilor, in primul rind, majoritatea sumelor sint alocate de la vinzarea–cumpararea terenurilor publice si a terenurilor aferente, acele 20%. Si toate sursele se acumuleaza la un cont special. Deja Ministerul Finantelor le distribuie conform Legii pretului normativ, articolele 4 si 14.

Ceea ce se refera la intrebarea dumneavoastra: daca sint cazuri de incalcari? Da, sint asa cazuri, cu parere de rau. Noi am efectuat, cu ajutorul organelor de control, pe parcursul anilor 2006 si 2007 un control. Sint circa 400 de cazuri cind primariile au vindut, au alocat terenurile, desi deja sint construite partial pe unele terenuri obiecte, fara de schimbarea destinatiei, cum este prevazut in lege. Deci, schimbarea destinatiei, eu ma refer la terenurile agricole, ceea ce se prevede in Codul funciar, articolul 8.

Da, si acum sint intreprinse unele masuri, se aplica unele sanctiuni pina cind si in instanta de judecata. Deci, fiecare caz este luat la control si toate aceste prejudicii vor fi reintoarse la acest cont special pentru a fi folosite dupa necesitate.

 

Doamna  Valentina Cusnir:

Va rog sa-mi prezentati suplimentar si aceasta informatie despre cazurile... si ce sume nu au ajuns in acest fond.

 

Domnul  Stefan Crigan:

Bine.

 

Doamna  Maria Postoico: 

Va multumim.

La microfonul central se invita domnul Ion Turcanu, director general al Agentiei Rezerve Materiale, Achizitii Publice si Ajutoare Umanitare, pentru a da raspuns la interpelarea domnului Susarenco cu privire la repartizarea ajutoarelor umanitare alocate din Romania.

Poftim, domnule Turcanu, succint.

 

Domnul Ion Turcan – director general al Agentiei Rezerve Materiale,
                                                      Achizitii Publice si Ajutoare Umanitare:

Mult stimata doamna Presedinte al sedintei,

Onorati deputati,

In calitate de raspuns la intrebarea domnului deputat Gheorghe Susarenco, Agentia Rezerve Materiale, Achizitii Publice si Ajutoare Umanitare informeaza ca livrarea si receptionarea ajutoarelor umanitare acordate Republicii Moldova  de catre Guvernul Romaniei, deruleaza  deja de la 11 octombrie anul 2007. Transportarea se efectueaza cu camioane prin postul vamal Leuseni. Acest ajutor umanitar este acordat in conformitate cu Hotarirea Guvernului Romaniei din 1 iulie si consta din: 1500 tone de griu alimentar, 600 tone faina de griu, 400 tone de cartofi proaspeti si 40 tone de lapte praf.

Catre data de 23 octombrie au fost primite si stocate la depozitele din subordinea noastra, respectiv: 69 de camioane cu ajutoare umanitare, inclusiv faina de griu – 340 de tone, griu – 673, cartofi – 400. Receptionarea continua.

Tinind cont de destinatia acestor ajutoare, prin dispozitia Guvernului a fost creat un grup de lucru constituit din reprezentantii Ministerului Educatiei si Tineretului, Ministerul Protectiei Sociale, Ministerul Administratiei Publice Locale si ai Agentiei Rezerve Materiale, Achizitii Publice si Ajutoare Umanitare, care identifica beneficiarii si dupa receptionarea intregului lot vor propune spre aprobare Comisiei interdepartamentale pentru ajutoare umanitare un plan de distribuire a acestor donatii. Ulterior, informatia respectiva va fi pusa la dispozitia publicului, atit doar cu privire la  informatia despre ajutoarele umanitare.

 

Doamna  Maria Postoico:

Va multumesc.

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Gheorghe Susarenco:

Va multumesc pentru informatie.

Si, pur si simplu, ca Parlamentul nostru sa cunoasca, ca acei care ne dau ajutor trebuie si lasati sa ne viziteze tara la hram.

Va multumesc.

 

Doamna  Maria Postoico:

Domnule Turcanu,

Va multumesc mult.

Stimati colegi,

Intrebari? Interpelari, va rog. Sint solicitari?

Microfonul nr.5.

Multumesc, domnule Turcanu.

Luati loc, va rog. Sinteti liber, da.

 

Domnul  Gheorghe Susarenco:

Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.

Interpelarea mea o adresez domnului Prim-ministru al Republicii Moldova Vasile Tarlev. Este bine cunoscut ca Ministerul Educatiei si Tineretului a fost obligat, pe parcursul ultimilor ani, sa achite titlurile executorii peste un milion de lei pentru lipsa fortata de la munca si a altor datorii pedagogilor, suma care nu este achitata de catre respectivul minister pe motiv ca Ministerul Finantelor nu aloca sumele necesare.

Mai mult, din vina personal a domnului ministru Victor Tvircun, peste zece directori de scoli profesionale si licee, repusi in functie de instantele de judecata pentru eliberarea ilegala din functie, nu sunt restabiliti si nu se executa hotaririle judecatoresti, moment prin care se incalca grosolan articolul 120 din Constitutie, conform caruia: “Este obligatorie respectarea sentintelor si a altor hotariri definitive ale instantelor judecatoresti...”

Acesti peste 10 directori de institutii de invatamint, dupa informatiile de care dispunem, s-au adresat deja catre Curtea Europeana pentru Drepturile Omului, unde, evident, li se face dreptate.

Domnule Prim-ministru,

Rog respectuos, sa faceti lumina in aceste doua probleme si sa veniti cu o informatie in plenul Parlamentului.

Va multumesc.

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Stratan:

Multumesc doamna Presedinte al sedintei. 

Interpelarea care urmeaza o fac atit din numele meu, cit si al deputatului Igor Klipii, care nu este prezent din momente obiective in sala. Interpelarea o adresez Guvernului Republicii Moldova, Procuraturii Generale. In atentia domnului ministru al afacerilor interne Gheorghe Papuc si a domnului Procuror General Valeriu Gurbulea.

La 17 octombrie curent, pe strada Mihai Viteazul din capitala a avut loc un accident de circulatie, in care a fost implicat un autoturism de marca “Mercedes”, apartinind Presedintiei Republicii Moldova, cu numarul de inmatriculare RM 0001. Conducatorul, din afirmatiile martorilor, fiind in stare de ebrietate, a parasit locul accidentului. Pina astazi, nu au fost date publicitatii rezultatele anchetei in legatura cu acest caz.

Domnule ministru,

In acest context, va solicitam explicatie in legatura cu motivele tergiversarii anchetei. In acelasi timp, cerem sa fie oferite detalii privind procesul-verbal: de constatare a contraventiei, faptele constatate, persoana contravenientului, masurile punitive preconizate a fi luate si alte informatii utile. Cerem explicatie, totodata, in legatura cu faptul inlaturarii si ascunderii de catre persoanele implicate a probelor accidentului, precum si in legatura cu faptul circulatiei pe drumurile publice a mai multor autoturisme cu acelasi numar de inmatriculare RM 0001.

Tinind cont de faptul ca autorul accidentului a parasit locul faptei, iar persoanele responsabile au inlaturat urmele accidentului pina la efectuarea de masurari necesare elucidarii cauzelor accidentului, va solicitam, domnule Procuror, sa dispuneti intentarea unei anchete penale in legatura cu faptele mentionate. Despre rezultatele obtinute, rugam sa fim informati in scris in termenele prevazute de legislatie.

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.3.

 

Domnul  Vladimir Panfilov:

Спасибо, госпожа председатель.

Во-первых, хотел бы ответить своей коллеге, что по таким случаям можно не только читать прессу, но и заходить на сайт Министерства внутренних дел, где всё подробно описано.

У меня запрос к Генеральному прокурору, Гурбуле. 23 октября в прессе появилась декларация депутата Парламента  Иона Нягу и бывшего депутата Парламента Серджиу Буркэ, в которой они выражают опасение за свою жизнь и безопасность в связи с сдачей ими показаний в рамках расследования уголовного дела, возбужденного по факту исчезновения депутата Парламента Влада Кубрякова.

В связи с этим прошу Вас обеспечить их защиту в соответствии с действующим законодательством и письменно проинформировать меня о принятых мерах.Спасибо.

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.2.

 

Domnul  Vladimir Filat:

Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.

Prima interpelare o adresez catre Aparatul Guvernului Republicii Moldova. Cer sa-mi fie prezentata in scris lista completa a numerelor eliberate speciale, am in vedere, incepind de la RM 0001, finalizind cu RMA s.a.m.d. Dincolo de numerele care urmeaza sa-mi fie prezentate, rog si lista cu utilizatorii acestor unitati de transport.

A doua interpelare este catre Ministerul Finantelor. Avind in vedere ca, incepind cu anul 2000, in calculul tarifului la gaze sint inclusi si 4 dolari pentru 1000 m³ , rog o prezentare in scris, din nou, ampla vizavi de suma care a fost colectata pe parcursul acestor 7 ani. Si cum a fost repartizata aceasta suma, care, de altfel, a fost achitata de catre consumatorul final, de catre cetatean.

Multumesc.

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Stefan Secareanu: 

Multumesc.

Am o interpelare catre Ministerul Justitiei si Procuratura Republicii Moldova. Am fost sesizat de catre cetateanul Ilie Paduret in legatura cu faptul ca Ministerul Educatiei si Tineretului refuza sa execute decizia instantei de judecata din 2 aprilie 2007, care a dispus restabilirea persoanei mentionate in functia de director al Scolii Profesionale nr.8 din Chisinau si achitarea catre acesta a sumei de 128 000 lei pentru lipsa fortata de la lucru si a daunelor morale in legatura cu concedierea repetata si ilegala din functie.

Cer Ministerului Justitiei sa ia masuri in vederea executarii acestei decizii de instanta, iar Procuraturii sa identifice persoanele care se fac vinovate de neexecutarea acestei decizii si tragerea lor la raspundere potrivit legii, asa incit sa evitam depunerea dosarelor la CEDO si pierderea de catre Republica Moldova a acestora.

Va multumesc.

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr. 4.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc.

Intrebarea o adresez domnului Procuror General al Republicii Moldova Valeriu Gurbulea si domnului Prim-ministru al Republicii Moldova Vasile Tarlev. La intrebare solicit raspuns in scris. De 7 ani mai multe familii ale aparatorilor independentei si suveranitatii noastre locuiesc in conditii inumane. In atare conditii isi cresc copiii si isi inmorminteaza apropiatii, multi din ei fiind mutilati in razboi.

Este vorba despre locatarii, daca ii putem numi asa, din blocul 1”b” de pe strada Corobceanu a municipiului Chisinau. Ma adresez la dumneavoastra sa imi expuneti in ordine cronologica adresarile catre institutiile pe care le conduceti din anul 2000, de cind a fost ocupat blocul. Cine le-a adresat, ce masuri au fost intreprinse, daca si peste 7 ani veteranii ramin sa locuiasca in atare conditii inumane si intr-o stare incerta?

Cred ca in aceasta perioada ei si-au ispasit pe deplin pedeapsa, pentru ca au fost adusi de sus pusi in situatia de a ocupa cladirea. Dar cu ce sint de vina copilasii care se nasc si cresc in atare conditii si ce educatie de patriotism le dam acestor copii, cind ei sint pedepsiti impreuna cu parintii, care au aparat Patria. Am avut mai multe intilniri si am vizitat la domiciliu, am primit si o adresare in scris. Daca nu au fost evacuati atunci in 2000 si nu a fost rezolvata problema locativa pentru ei, de atunci astept pozitia acelor nominalizati si care ar fi calea legala si urgenta de solutionare a problemei prin legiferarea familiilor nominalizate in blocul 1 “b” de pe strada Corobceanu nr.1 din Chisinau? Si sa terminam speculatiile politice asupra lor.

Multumesc.

 

Doamna  Maria Postoico:

In continuare microfonul nr.4.

 

Domnul Leonid Bujor:

Multumesc frumos.

Interpelarea mea este adresata domnului ministru al afacerilor interne Gheorghe Papuc.

Domnule ministru,

Este cunoscut faptul ca mass-media este puterea a patra in tara noastra. Mai mult decit atit, Constitutia Republicii Moldova, actele legislative din tara asigura dreptul la libera exprimare a cetatenilor si dreptul la libera circulatie a cetatenilor Republicii Moldova, mai mult decit atit, de ambele drepturi ar urma sa beneficieze in Republica Moldova reprezentantii mass-media.

Spre regret, drepturile ziaristilor in Republica Moldova sint incalcate deseori si grav. De aceea, va adresez urmatoarea interpelare  si raspunsul il astept deocamdata in scris.

– Cine se face vinovat personal de ofensele aduse celor doi ziaristi de la postul de televiziune PRO TV: Angela Gonta si Vlad Coleonza?

– Cine a dat indicatii acestor reprezentanti ai organelor de drept sa nu permita acestor doi tineri sa-si faca meseria?

– Ce masuri disciplinare au fost aplicate celor care se fac vinovati de incalcarea drepturilor acestor doi ziaristi?

– Domnule ministru,

Ce masuri se intreprind, in cadrul Ministerului Afacerilor Interne, pentru a nu mai admite cazuri grave de incalcare a drepturilor cetatenilor de catre lucratorii din sistemul Ministerului Afacerilor Interne si de incalcare a drepturilor ziaristilor din Republica Moldova?

Domnule ministru,

Va aduc aminte ca Republica Moldova doar in acest an a fost condamnata in 30 de cazuri pentru incalcarea drepturilor cetatenilor. In calitate de membru al Comisiei pentru drepturile omului, astept de la dumneavoastra un raspuns obiectiv si concret.

Va multumesc.

 

Doamna  Maria Postoico:

Stimati colegi,

In continuare microfonul nr. 4.

 

Domnul Marcel Raducan:

Da, va multumesc.

Deci, cu doua sedinte in urma am facut o interpelare fata de Guvernul Republicii Moldova si, cu parere de rau, am primit citeva raspunsuri, care, spre regret, nu sint la tema. Si, de aceea, vreau sa repet interpelarea mea, numai ca de data aceasta cer ca sa vina sa imi dea raspuns de la tribuna centrala cineva de la Guvern sau de la standarde, sau de la Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare. Deci, intrebarea mea este adresata Guvernului referitor la indeplinirea Legii nr.420 din 2006 privind activitatea de reglementare in Republica Moldova.

1. Rog sa imi prezentati listele standardelor voluntare, in a caror baza lipsa reglementarilor tehnice va fi efectuata evaluarea conformitatii si supravegherii pietei.

2. Numarul de reglementari tehnice ce se preconizeaza, in special, a fi elaborate in cazul Complexului agroindustrial. Care sint mijloacele alocate pentru fiecare reglementare? Si cine sint executorii si cum au fost selectati?

3. Care sint etapele si termenele de elaborare concret pe ani si luni?

4. Mersul elaborarii si termenele limita de publicare in “Monitorul Oficial”.

Rog ca raspunsul sa fie dat  la tribuna centrala.

Multumesc.

 

Doamna  Maria Postoico:

Va multumesc.

Stimati colegi,

Nu vad altii.

Doamna Cusnir,

Dumneavoastra de acum ati facut interpelari? Pai, da. Pai, putin, da. Stati, vine rindul, sinteti inscrisa. Sa trecem la alt subiect. Deci, urmatorul subiect pe ordinea de zi sint declaratiile. La microfonul central se invita domnul Susarenco. Dumnealui a fost primul inscris si dumneavoastra urmatoarea. Dar atunci de procedura, microfonul nr. 4 pina  vine domnul Susarenco.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc, doamna Presedinte.

Vreau sa-mi retrag pentru miine solicitarea de a prezenta astazi o declaratie.

Multumesc.

Doamna  Maria Postoico:

S-a luat act.

Poftim, domnule Susarenco.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Onorat Parlament,

Fractiunea parlamentara pe care o reprezint isi exprima a cita oara protestul fata de faradelegile care se comit la sedintele in plen ale forului nostru legislativ. Chiar in aceasta sala se incalca grav nu numai Regulamentul Parlamentului, dar si Constitutia tarii.

Amintesc celor care cred ca Constitutia este un fetis menit sa fie calcat in picioare. Conform articolului 60 din Legea suprema, Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului Republicii Moldova. Acesta este compus din
101 deputati egali, iar in baza articolului 68 din Constitutie, in exercitarea mandatului, deputatii sint in serviciul poporului. Cel care incalca mai frecvent legea, tot mai frecvent legea este chiar insusi domnul Presedinte al Parlamentului Marian Lupu.

Acesta, luind exemplu de la seful statului, crede ca poporul Republicii Moldova sint numai comunistii si rudele lor. Domnul Marian Lupu crede ca articolul 14 din Regulament, care prevede chiar atributiile Presedintelui Parlamentului, nu se refera la dumnealui. Un exemplu elocvent in acest sens a fost si comportamentul Presedintelui la sedinta plenara de vinerea trecuta, cind domnul Presedinte si-a permis din nou sa bata cu pumnul in masa si sa inchida gura deputatilor din opozitie, permitindu-i domnului Stepaniuc sa ne citeasca lectii de drept constitutional.

Domnule Stepaniuc,

Cind eu eram jurist, mata inca pasteai gistele pe malul Costestiului. Am aici o carte care se numeste “Drept parlamentar”, unde scrie ca in tarile civilizate, in care se tinde spre un stat de drept democratic, unde dreptatea si pluralismul politic reprezinta valori supreme si sint garantate, in aceste tari majoritatea parlamentara se comporta tolerant si onorabil cu deputatii din opozitie.

Acolo nu se uita ca opozitia de astazi poate sa devina majoritatea de miine. In astfel de state majoritatea parlamentara ofera opozitiei dreptul la replica, spatiu de emisie la Radio si Televiziune. Cetatenii nu sint impartiti in ai nostri si ai vostri, colectivitatile sint tratate in mod egal si resursele financiare nu se impart numai acolo unde in alegeri au cistigat comunistii. Eu va indemn colegial sa cititi aceasta carte.

Fractiunea parlamentara “Alianta «Moldova Noastra»” declara ca nu va tolera nici de acum incolo incalcarea Constitutiei si legilor tarii nici de o persoana, cit de inalta ar fi functia pe care o detine aceasta, si se va opune, prin toate metodele legale, despotismului si nelegiuirilor comuniste, informind despre aceasta opinia publica din tara si de peste hotare. Cerem ca deputatii din opozitie sa fie tratati in cadrul sedintelor Parlamentului asa cum o cere Constitutia si Regulamentul Parlamentului.

Va multumesc.

Doamna  Maria Postoico:

Stimati colegi,

Urmatoarea sedinta va avea loc miine, la ora 10.00.

Va multumesc.

 

Sedinta s-a incheiat la ora 11.35.

 

Stenograma a fost pregatita spre publicare
in Directia documentare parlamentara a
Aparatului Parlamentului.