DEZBATERI  PARLAMENTARE

Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XVI-a

SESIUNEA a V-a ORDINARA – FEBRUARIE 2007

Sedinta din ziua de 9 februarie 2007

(STENOGRAMA)

SUMAR

1. Declararea sedintei ca fiind deliberativa.

2. Dezbateri asupra ordinii de zi, adoptarea ei.

3. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura, dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.3967 cu privire la modificarea Legii viei si vinului nr.57-XVI din 10 martie 2006 (art.31).

4. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.4364 pentru modificarea si completarea Codului de executare al Republicii Moldova nr.443-XV din 24 decembrie 2004 (art.169, 170, 171 s.a.).

5. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.3862 cu privire la societatile cu raspundere limitata.  

6. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.4618 pentru modificarea si completarea titlului III din Codul fiscal nr.1163-XIII din 24 aprilie 1997 (art.112).

7. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.4102 privind modificarea si completarea Legii nr.156-XIV din 14 octombrie 1998  privind pensiile de asigurari sociale de stat (art.5, 50).

8. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.2541 privind modificarea si completarea unor acte legislative (Legea serviciului public – anexele nr.1, nr.2 si nr.3; Legea privind pensiile de asigurari sociale de stat – art.43, alineatul (1), 47).

9. Dezbaterea si aprobarea proiectului de Hotarire nr.4838 pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea mijloacelor Fondului pentru sustinerea infiintarii plantatiilor viticole.

10. Dezbaterea si aprobarea proiectului de Hotarire nr.4920 cu privire la aprobarea Regulamentului privind modul de utilizare a mijloacelor Fondului pentru subventionarea producatorilor agricoli.

11. Declaratia domnului deputat Veaceslav Untila – Fractiunea “Alianta «Moldova Noastra»”.

 

Sedinta incepe la ora 10.00         

Lucrarile sint conduse de domnul Marian LUPU, Presedintele Parlamentului, asistat de doamna Maria Postoico si domnul Iurie Rosca, vicepresedinti ai Parlamentului.

Domnul Maxim Ganaciuc – director general adjunct al Aparatului
                                                                Parlamentului:

Doamnelor si domnilor deputati,

Buna dimineata. Va anunt ca la sedinta de astazi a Parlamentului, din totalul celor 101 de deputati, si-au inregistrat prezenta 93 de deputati. Absenteaza deputatii: Dmitri Todoroglo – in delegatie; Stepa Boris, Marcel Raducan – din motive de sanatate; Serafima Borgan, Adriana Chiriac, Valentina Serpul, Ivan Banari, Nicolai Deatovschi.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc.

Stimati colegi,

Sedinta este deliberativa. Rog sa onoram Drapelul de Stat. (Se onoreaza Drapelul de Stat).

Multumesc.

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Vladimir Filat:  

Multumesc, domnule Presedinte.

Rog sa fiu inscris pentru luare de cuvint la proiectul de Lege nr.3862. Nr.3 pe ordinea de zi.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

Domnule Bolboceanu,

Va rog.

 

Domnul  Iurie Bolboceanu:

Multumesc, domnule Presedinte.

Vreau sa dau citire unei telegrame de la Soroca, in legatura cu ceea ce a spus ieri doamna Bodnarenco, semnata de 25 de persoane din Soroca, care au participat la intilnirea cu domnul deputat Dumitru Braghis.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimate coleg,

Nu va suparati, n-o sa limitez accesul pentru a da citire acestei informatii, dar poate o facem conform ordinii de zi, la sfirsit de sedinta.

 

Domnul  Iurie Bolboceanu:

Domnule Presedinte,

Este vorba de o telegrama.

 

Domnul  Marian Lupu:

Este o  telegrama, o tratam ca luare de cuvint.

 

Domnul  Iurie Bolboceanu:

Va multumesc.

Bine.

 

Domnul  Marian Lupu:

De acord.

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Veaceslav Untila:  

Domnule Presedinte,

Va rog, sa ma inscrieti pentru o declaratie la sfirsitul sedintei, din partea Fractiunii “Alianta «Moldova Noastra»”.

Va multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

De acord.

Microfonul nr.3.

 

Domnul  Valeriu Calmatui:  

Multumesc, domnule Presedinte.

Va rog sa ma inscrieti pentru o luare de cuvint la proiectul de Lege nr.3862.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Doamna  Adriana Chiriac:  

Va rog sa rectificati ca sint prezenta in sala si nu stiu de ce nu am fost inregistrata.

 

Domnul  Marian Lupu:

De acord. Am luat act.

Doamna Chiriac este prezenta in sala.

Microfonul nr.4.

 

Doamna  Valentina Cusnir:

Multumesc frumos.

Vreau sa va anunt ca de astazi am venit cu apa de acasa si rog Parlamentul sa faca ordine in aceasta directie si sa nu mai puna apa minerala care este de o provenienta neclara, fara o clarificare pe eticheta, sa stim ce consumam. Sintem si noi consumatori si trebuie sa avem o protectie, trebuie sa facem ordine, in primul rind, in Parlament, dar si in tara la acest capitol.

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Multumesc si eu.

Stimati colegi,

Tin sa va aduc la cunostinta ca fiecare din deputati este liber sa vina cu orice apa pe care doreste s-o consume, indiferent de origine. Administratia si Secretariatul nu limiteaza acest drept.

Microfonul nr.5, va rog.

 

Domnul  Alexandru Oleinic:  

Domnule Presedinte,

Vreau sa ma inscrieti pentru o luare de cuvint la proiectul de Lege nr.3862.

 

Domnul  Marian Lupu:

Proiectul de Lege nr.3862. De acord.

Acestea au fost propunerile pentru ordinea de zi de astazi.

Stimati colegi,

Incepem examinarea subiectelor incluse pe ordinea de zi a sedintei plenului Parlamentului. Proiectul de Lege nr.3967 cu privire la modificarea Legii viei si vinului.

Prezinta Guvernul. Cine prezinta de la Guvern acest proiect de lege?

 

Domnul Valeriu Cebotari – sef adjunct al Directiei politici tehnologice din
                                                         complexul vitivinicol:

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Onorat Parlament,

Permiteti-mi sa va prezint proiectul de Lege nr.3967 cu privire la modificarea Legii viei si vinului nr.57-XVI din 10 martie 2006, ca initiativa legislativa a Guvernului.

In prezentul proiect de lege se propune modificarea articolului 31, alineatul (13), referitor la micsorarea suprafetei minime pentru acordarea compensarilor partiale, suportate la infiintarea plantatiilor viticole. Desi in varianta proiectului de lege, prezentata Parlamentului spre examinare, era propusa o alta expunere conceptuala a modificarii in cauza, in rezultatul conlucrarii cu deputatii grupului de lucru s-a convenit asupra micsorarii suprafetei minime, de la 5 hectare pina la
1 hectar, pentru soiurile de struguri de masa. Aceasta propunere a fost examinata suplimentar de catre Guvern si a fost sustinuta.

Argumentele propunerii respective sint urmatoarele: suprafata de 5 hectare este suprafata minima care poate asigura cit de cit respectarea tehnologiei de cultivare a vitei de vie, de obtinere a unei productii omogene calitative si competitive de struguri. Suprafata de 5 hectare este o suprafata minima pentru producerea vinurilor cu denumire de origine, o directie strategica de dezvoltare a ramurii si o cerinta care se aplica in toate tarile Uniunii Europene.

Reducerea suprafetei de la 5 hectare la 0,5 hectare, din punct de vedere organizatoric, tehnologic si economic, este inoportuna. Pe suprafetele mai mici de 5 hectare pot fi cultivate doar soiurile de struguri de masa, care necesita mai multe lucrari manuale, productia fiind folosita preponderent pe piata interna.

Plantarea viilor pe suprafete mai mici de 5 hectare poate fi eficienta doar in cazul in care producatorii mici de struguri se coopereaza la nivel organizatoric, in vederea elaborarii in comun a proiectelor de infiintare a plantatiilor viticole, asigurarii cu material saditor, pregatirii solului, folosirii rationale a tehnicii viticole, efectuarii la timp a protectiei viilor de boli si daunatori, recoltarii si transportarii strugurilor. Adoptarea prezentei modificari va avea un impact benefic asupra dezvoltarii ramurii, sporirii ritmurilor de plantare a viilor, solutionarii unor probleme sociale din spatiul rural.

Stimati deputati,

Tin sa va informez ca, la faza de examinare a proiectului de lege in cauza, la Comisia pentru agricultura si industria alimentara au parvenit si alte propuneri de imbunatatire a acestuia, pe care Guvernul le accepta.

Va multumesc pentru atentie. 

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc.

Stimati colegi,

Intrebari?

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Vladimir Filat:  

Va multumesc, domnule Presedinte.

Stimate domnule vicedirector,

Sigur ca era mult mai interesant si mai corect, probabil, ca proiectul respectiv sa-l fi prezentat domnul Mironescu. Fiindca noi am avut discutii cu dumnealui la adoptarea legii si am discutat foarte mult la capitolul “Subventii” si s-au adus argumente care ar fi necesare acele suprafete. Dar, pina la urma, sa intelegem ca dumneavoastra, prin prezentare, de fapt, ati propus cam altceva decit ceea ce discutam noi astazi in proiect.

Ori retrageti proiectul, fiindca in caz contrar, pe de o parte dumneavoastra propuneti sa revenim la compensarea pe suprafetele de 0,5 hectare, pe de alta parte spuneti ca numai pe 5 hectare se poate de facut plantatii eficiente. Care-i adevarul? Ce discutam noi acum?

 

Domnul  Valeriu Cebotari:

Bine. Intr-adevar, dupa cum am mentionat, a fost prezentat un proiect de lege, initiativa a Guvernului, referitor la micsorarea suprafetei de la 5 hectare la 0,5 hectare. Insa in procesul conlucrarii cu deputatii din Parlament...

 

Domnul  Vladimir Filat:

Ma scuzati.

Domnule vicedirector,

Pentru viitor si, din acest motiv, probabil ca ar fi bine sa prezinte proiectele de legi cei care stiu cum trebuie sa mearga procedura legislativa. Toate discutiile din Parlament, toate modificarile urmau sa fie facute prin prezentarea comisiei, dar nu prin prezentarea proiectului din partea autorului. Dumneavoastra prezentati proiectul asa cum l-ati inaintat in Parlament.

Domnule Presedinte,

Eu nu stiu, spre exemplu, asupra carui proiect sa ma expun. Poate comisia se va expune. Care este varianta documentului pina la urma?

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,

Colegul nostru are dreptate.

 

Domnul  Vladimir Filat:

Nu, in mina noi avem proiectul Comisiei, dar el spune altceva.

 

Domnul  Marian Lupu:

O clipa. Varianta Guvernului este cea care v-a fost prezentata. Este adevarat, raportorul a sarit nitel citeva etape, anticipind discutiile care au fost purtate, probabil, in cadrul comisiei sesizate in fond si a declarat din start, ca este de acord cu ceea ce va propune comisia. Adica, noi acum avem  proiectul inaintat de Guvern.

Cred ca cel mai bine ar fi sa asteptam si raportul comisiei, pentru a avea un tablou exhaustiv in acest sens. Fiindca acest raport vine cu modificari la versiunea proiectului prezentat de Guvern.

 

Domnul  Vladimir Filat:

Multumesc, domnule Presedinte, pentru precizari.

Dar, inca o data, noi ne confruntam cu abordari pe care practic le avem foarte des. Norme peste norme, abordari diferite s.a.m.d. Bine, atunci vom comunica in continuare cu comisia si vom vedea care sint solutiile.

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

De acord.

Va multumesc.

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Alexandru Oleinic:

Multumesc.

Domnule raportor,

Pentru subventionarea plantatiilor de vita de vie pentru anul 2006 au fost alocate in jur la 95 milioane de lei. Au fost plantate 5200 hectare de vita de vie, subventionare au primit 3800 de hectare, mai bine-zis 73% din suma necesara. Totusi, in jur de 1400 de hectare n-au avut acces la subventiile acordate de catre Guvern. In primul rind, cum lamuriti dumneavoastra evenimentul respectiv? Fiindca, in mare majoritate, n-au avut acces la subventionare gospodariile taranesti care planteaza.

Ele au intrat in cadrul regulamentar ce tine de 5 hectare cu tot ce a fost preconizat pentru a indeplini conditiile. Totusi, de ce s-a intimplat astfel incit
1/3 din toate plantatiile n-au avut acces la subventionare? Si care a fost modalitatea de selectare a celor carora li s-a oferit subventionarea?

Domnul  Valeriu Cebotari:

In primul rind, vreau sa mentionez ca in anul 2006 au fost achitate compensarile pentru plantatiile din anul 2005, suma totala dumneavoastra ati nominalizat-o. Deci, in anul 2005 au fost plantate respectiv nu 5200, dar 4500. Deci, suprafata prezentata pentru a beneficia de compensatii este de 3700, iar cea utila – 3400. Deci, suma compensatiilor se estima la 83,4 milioane lei. Este o diferenta undeva de 700 de hectare in 2005.

Care sint principalele cauze, de ce nu se prezinta actele? Majoritatea gospodariilor, sa le zicem asa, n-au in ordine actele ce tin de gestionarea sau folosirea terenurilor. Aceasta-i cauza principala. Deci, noi avem astazi cazuri cind se prezinta pentru compensari documente pentru viile plantate in 2004, in 2005. In final vom vedea care va fi cifra totala.

Ceea ce tine de incomoditatile privind suprafata de 5 hectare. Si in anul 2004, si in anul 2005, si in anul 2006 noi am propus o modalitate. Aceasta modalitate se incadreaza in cadrul legislativ, ma refer la contractele de activitate in comun, asa cum prevede Codul civil. Astfel de contracte au fost incheiate si sint exemple concrete, unde gospodariile taranesti, mai ales din  raionul Taraclia satul Salcia, au beneficiat de aceste compensari plantind mai putin de 5 hectare. Deci, practic, in aceasta localitate s-au infiintat peste 100 de hectare de teren compact.

Si al doilea moment. Actuala lege in vigoare prevede articolul 31, alineatul (13): “Pot beneficia de compensari si pe suprafete mai mici de 5 hectare, in cazul in care acestea sint infiintate compact linga plantatiile viticole existente si, in comun, alcatuiesc cel putin 5 hectare.”

In proiectul Regulamentului, care o sa fie prezentat astazi, sint detaliate aceste conditii, sint doua situatii: cind se planteaza in comun cel putin 5 hectare sau cind se planteaza vizavi, alaturi de via existenta.

 

Domnul  Alexandru Oleinic:

Mai bine-zis noi, in baza experientei anului 2006, inca o data ne-am convins ca 1/3 din terenurile de vita de vie plantate sint mai mici de  5 hectare de pamint. De aceea, Guvernul a venit cu o propunere, prin care solicita sa fie acceptata plantarea, mai bine-zis accesul la subventionare de la 0,5 hectare.

Stimati colegi,

Vreau sa va aduc la cunostinta ca in timpul examinarii bugetului pe anul 2007, fractiunea a atras atentia la acest moment, ce tine de suprafata necesara pentru accesul la subventionare. Si noi sintem foarte mirati astazi, cind reprezentantul Guvernului, care prezinta proiectul Guvernului, venind in Parlament cu ideea de a lansa subventionarea de la 0,5 hectare, accepta o propunere ca fiind nefondata.

Eu, totusi, nu v-am inteles, care sint argumentele dumneavoastra, de ce nu acceptati ca accesul la subventionare sa-l aiba gospodariile taranesti care incep plantarea de la 0,5 hectare?

 

Domnul  Valeriu Cebotari:

V-am explicat ca aceasta posibilitate o au toti, in ce cazuri m-am exprimat? Referitor la aceea ca suprafata optima este calculata si determinata nu de azi, dar de pe timpuri, aceasta argumentare este adusa nu numai de specialisti, dar si de savanti. Si principalul nostru scop este sa subventionam infiintarea plantatiilor viticole moderne, compacte, care asigura productii calitative si competitive.

 

Domnul  Alexandru Oleinic:

Domnule raportor,

Noi cunoastem foarte bine care sint astazi companiile care planteaza 50, 100 de hectare. Sint companii preponderent cu capital strain, este foarte bine, dar noi trebuie sa avem grija si de gospodariile taranesti care, pina la urma, aduc o contributie serioasa la dezvoltarea agriculturii. De aceea, Fractiunea “Alianta «Moldova Noastra»” insista ca suprafata necesara, acceptata pentru accesul la subventionare, sa fie 0,5 hectare.

Va multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Doamna  Valentina Cusnir:

Multumesc, domnule Presedinte.

Intr-adevar, acest proiect de lege, venit la 13 octombrie 2006, iar astazi sintem in 9 februarie 2007, raportul comisiei a fost primit si repartizat deputatilor pe data de 5 februarie 2007, este un cu totul alt proiect de lege. Nu putem sa venim noi, deputatii, in sala si sa aflam ca, de fapt, discutam un cu totul alt proiect de lege. Sa nu ne dam seama, nu stiu cum sa zic...

Domnule raportor,

Si atunci va intreb, ce s-a schimbat de la 13 octombrie 2006, incit la
7 februarie sau la 9 februarie sa veniti cu un cu totul alt proiect, cu un alt concept? De ce nu l-ati retras pe acesta si sa veniti normal, cu un proiect de lege, caci noi sintem deputati in Parlament,  Parlamentul este forul legislativ suprem al tarii. De ce trebuie sa ne batem joc de el si de cetatenii tarii?

A fost publicat pe Internet si toata lumea a citit ca este vorba de 0,5 hectare. Cu atit mai mult cu cit Legea viei si vinului, la articolul “Restrictii”, prevede ca trebuie pedepsiti acei tarani care au sadit mai mult de 0,5 hectare  de vita de vie, au plantat fara proiect. Este acest articol. Eu atunci am cerut sa fie exclus, o data ce nu subventionam de la 0,5 hectare.

Vreau sa spun ca, prin Legea viei si vinului, au fost excluse acele companii care au cumparat fabricile vinicole si au sadit vita de vie conform contractului de vinzare–cumparare. Cu atit mai mult ca, in octombrie, cind ati venit, ati confirmat ca nu este nevoie de resurse financiare suplimentare. De ce atita opunere in cazul acesta?

Eu cred ca trebuie sa examinam proiectul pe care l-au primit deputatii si l-au examinat in comisiile respective. Noi, de exemplu, in Comisia pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica l-am examinat inca in anul 2006. Sa vina proiectul, daca se vrea, intr-o redactie noua, sa fie retras acesta si sa se vina cu un alt proiect si sa-l examinam asa cum cere Regulamentul, caci trebuie sa respectam toate legile.

Va rog frumos.

Domnul  Marian Lupu:

Alte intrebari? Nu sint.

Domnule raportor,

Va multumesc.

Stimati colegi,

Inainte de a invita la tribuna centrala conducerea comisiei, o scurta informatie atentiei dumneavoastra, fiindca acest proiect a fost subiectul mai multor discutii, inclusiv la nivelul comisiei respective, chiar si la Biroul permanent am discutat. Este foarte clar ca este o intrebare cu doua aspecte: aspectul social, dar, in egala masura, si aspectul economic.

Probabil ca autorii, care au initiat acest proiect, din structurile guvernamentale, initial n-au tinut cont de un lucru, si anume: conform normelor si standardelor Uniunii Europene, cel putin asa ma informeaza Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare, exista anumite norme si reguli, care vizeaza denumirile geografice ale vinurilor si, respectiv, exista aceasta interrelatie. Si dreptul de a pretinde la o denumire geografica pentru vinuri vine o data cu o limita minimala a suprafetelor pe care se planteaza vita de vie.

Adica, daca aceste norme nu sint respectate, in continuare cei care vor folosi aceasta materie prima pentru producerea produsului final – vinului, se vor confrunta cu anumite probleme privind denumirea geografica a  vinului, respectiv, cu restrictii posibile pentru penetrarea pe pietele de desfacere.

Cred ca in procesul de discutie la acest subiect dumneavoastra veti tine cont de toate aspectele acestei probleme, poate si in raportul sau comisia de profil o sa ne toarne mai multa lumina suplimentar la acest subiect.

Il invit la tribuna centrala pe presedintele comisiei de profil pentru prezentarea raportului la acest subiect.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Comisia pentru agricultura si industria alimentara a examinat proiectul de Lege cu privire la modificarea Legii viei si vinului din 10 martie 2006, prezentat de Guvern, si expune urmatoarele. Proiectul de lege prevede micsorarea suprafetei minime a plantatiilor viticole nou-infiintate de la 5 hectare, la 0,5 hectare, indiferent de faptul, daca sint amplasate compact, linga plantatii similare, alcatuind impreuna 5 hectare, pentru care se efectueaza compensarea partiala a cheltuielilor de infiintare a plantatiilor viticole. Mentionam ca, ulterior, Guvernul a prezentat proiectul de Hotarire pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea mijloacelor Fondului pentru sustinerea infiintarii plantatilor viticole, numarul de intrare 4838 din 19 decembrie 2006.

In proiect se prevede ca 1,6% din mijloacele Fondului pentru sustinerea infiintarii plantatiilor viticole sa fie acordate pentru administrarea marcilor proprietate de stat, inregistrarea lor in tara si strainatate, iar 0,4 % din mijloacele sus-numite – pentru suportarea cheltuielilor ce tin de acordarea consultantei, verificarea, monitorizarea si supravegherea de catre autori a plantatiilor viticole nou-infiintate.

In rezultatul dezbaterilor, comisia a ajuns la concluzia de a sustine propunerile facute de Guvern, insa este necesar de facut modificarile respective si in legea de baza. Totodata, comisia propune ca compensarea partiala a cheltuielilor la infiintarea plantatiilor viticole de struguri de masa sa se efectueze pe o suprafata compacta de cel putin 1 hectar, iar pentru celelalte plantatii viticole compensarea sa se efectueze in cazul infiintarii pe o suprafata compacta de cel putin 5 hectare.

Pentru propunerea sus-numita au votat 6 deputati, 5 deputati au votat pentru compensarea partiala a cheltuielilor de infiintare a plantatiilor viticole pe o suprafata compacta de cel putin 0,5 hectare. In contextul celor propuse, alineatul (13) din articolul 31 din Legea viei si vinului va avea urmatorul cuprins: “Mijloacele fondului se utilizeaza pentru compensarea partiala a cheltuielilor suportate de persoanele fizice si juridice la infiintarea plantatiilor viticole, inclusiv a plantatiilor altoi si a plantatiilor portaltoi, cu material saditor autorizat de soiuri inscrise in registrul soiurilor  de plante, precum si pentru suportarea cheltuielilor legate de administrarea marcilor proprietate de stat, verificarea si monitorizarea plantatiilor nou-infiintate”.

Compensarea partiala a cheltuielilor de infiintare a plantatiilor viticole mentionate, cu exceptia plantatiilor viticole cu soiuri de struguri de masa, se efectueaza numai in cazul in care ele se infiinteaza pe o suprafata compacta de cel putin 5 hectare, ori sint amplasate compact linga plantatii similare, infiintate anterior, alcatuind impreuna cel putin 5 hectare. Compensarea partiala a cheltuielilor de infiintare a plantatiilor viticole cu soiuri de struguri de masa se efectueaza, incepind cu anul 2007, pe o suprafata compacta de cel putin 1 hectar, ori sint amplasate compact linga plantatii similare, infiintate anterior, alcatuind impreuna cel putin un hectar.

La propunerea deputatilor din comisie, articolul 31 se completeaza cu un nou alineat, (13¹), cu urmatorul cuprins: “In cazul in care mijloacele acumulate in fond sint insuficiente pentru compensarea partiala a cheltuielilor suportate de persoanele fizice si juridice la infiintarea plantatiilor viticole, insuficienta de mijloace se acorda din bugetul de stat”.

La votarea in ansamblu a proiectului de Lege cu propunerile expuse mai sus, pentru sustinere au votat 6 deputati, iar impotriva au votat 5 deputati. Din  motivul ca majoritatea n-a sustinut propunerea ca de subventii sa beneficieze toate persoanele fizice si juridice, care infiinteaza plantatii viticole pe o suprafata compacta de cel putin 0,5 hectare si care pune in conditii egale producatorii agricoli.

Prin decizia majoritatii deputatilor, Comisia pentru agricultura si industria alimentara propune Parlamentului proiectul de lege spre adoptare in prima lectura, adica in varianta modificata in timpul examinarii in comisii.

Totodata, dat fiind ca modificarile mentionate trebuie expuse si in Regulamentul pentru gestionarea mijloacelor Fondului pentru sustinerea infiintarii plantatiilor viticole, luind in consideratie necesitatea urgentarii adoptarii acestuia pentru acordarea subventiilor, se propune ca proiectul de lege in cauza sa fie votat si in lectura a doua, cu propunerea acceptata de comisie.

Va multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Da, microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Domnule Presedinte,

Domnule Cosarciuc,

Asa a fost, noi am discutat cu aceleasi parti cind s-a votat legea in Parlament. Eu am o intrebare. Prima este vizavi de ideea de a introduce un alt alineat, (13¹) in lege. Eu nu inteleg, cum s-ar incadra?

Este o norma noua care n-a facut obiectul initiativei legislative. Si noi, printr-o initiativa legislativa, care, inca o data spun, nu continea norma respectiva, o introducem in comisie. Deci, din punctul meu de vedere, procedura legislativa trebuie sa fie completa. Initiativa legislativa pentru completarea s.a.m.d.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine, aici este mai mult o intrebare nu de continut, ci o intrebare de procedura juridica si, in acest context, as solicita suportul colegilor nostri juristi. Directia juridica ori comisia juridica.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Domnule Filat,

Eu cred ca comisia este in drept, cu atit mai mult ca a fost examinat articolul 31. Modificari au fost efectuate la articolul 31. Da? Noi am adaugat alineatul (13¹), s-au facut modificari la alineatul (13), alineatul (13¹) a fost introdus.

In legatura cu faptul ca in Regulamentul privind gestionarea mijloacelor Fondului pentru sustinerea infiintarii plantatiilor viticole exista un punct 19, care prevede ca in caz de insuficienta de fonduri pentru subventionare, aceste subventionari vor fi efectuate in anul urmator. Noi am considerat la comisie ca aceasta nu este corect. Si subventiile trebuie acordate in anul in care au fost plantate aceste plantatii viticole.

 

Domnul Vladimir Filat:

Domnule Presedinte..

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Noi am facut, in anul 2006, derogari de la aceasta lege, de la Legea viei si vinului si am prevazut adaugator, pentru finantare in anul 2006...

 

Domnul Vladimir Filat:

Eu sustin intru totul ideea, dar vorbeam sub aspect procedural, chiar daca a fost pusa in discutie.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Autorul a fost de acord cu aceasta...

 

 

Domnul Vladimir Filat:

Noi toti sintem de acord. Dar este o procedura. Domnul Creanga poate explica. Sa nu discutam asupra unui articol care poate nici n-o sa fie cazul sa-l discutam.

Domnul  Marian Lupu:

Este vorba de acelasi articol, nu-i asa? Precum a mentionat domnul Cosarciuc, dar este un alineat nou.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Da, acelasi articol, alineatul (13) a fost modificat.

 

Domnul Vladimir Filat:

Pai, da, dar el modifica conceptual ideea articolului.

 

Domnul  Marian Lupu:

Cel putin, el se refera  la articolul invocat si in proiectul Guvernului, daca sa vorbim strict…

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

In primul rind, se voteaza conceptul. Daca se accepta in sedinta plenara, prin vot, conceptul prezentat in raport, eu cred ca este corect.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr. 1.

 

Domnul Ion Creanga – seful Directiei juridice a Aparatului Parlamentului:

Domnule Presedinte,

Stimati deputati,

Consideram ca Parlamentul este in drept sa examineze propunerile respective in limita obiectului pentru discutie. Deci, conceptual, neconceptual spunem atunci cind se fac amendamente, se fac propunerile respective, ele se ajusteaza la conceptul final. Prin lectura a doua se corecteaza tot ce este necesar. Si consideram ca Parlamentul poate sa se expuna si in acest aspect.

 

Domnul  Marian Lupu:

Consideram acest subiect depasit.

 

Domnul Vladimir Filat:

Am primit verdictul.

Multumesc, domnule Creanga.

Domnule Presedinte,

S-a vorbit aici foarte mult ca de obicei, de normele europene s.a.m.d. Uitati-va in nota de argumentare a Guvernului cu care s-a venit in octombrie, in plen. Documentul are trei alineate. Notiuni generale, fara nici o argumentare. In prezentarea informatiei s-a facut referinta la directive europene. Spuneti-ne, dumneavoastra ati studiat, intr-adevar exista norme in comunitatea europeana, unde se spune foarte clar ca pot subventiona numai 5 hectare si nu 2, si nu 3?

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Stimate domnule Filat.

In Uniunea Europeana exista aceste reglementari numai pentru cazul cind se doreste ca vinurile produse sa fie vinuri de origine geografica. In cazul in care nu se insista si, de obicei, la noi in Republica Moldova avem foarte putine zone, care sint numite zone de origine geografica. Nu este necesar sa fie reglementata suprafata. Caci pot fi 0,5 hectare. Pot fi si 0,7, si 0,4 hectare s.a.m.d. Aceasta depinde de proprietar, de ce fel de productie al vrea sa produca.

Si in comisie noi am adus argumentele: 5 deputati au votat pentru mentinerea pozitiei de 0,5 hectare. Adica, prin aceasta norma noi ii sustinem pe cei saraci, pe acei care nu au posibilitate sa cheltuie acesti bani pentru a planta cele 5 hectare sau 2, sau 3, cind trebuie sa mearga compact cu alti proprietari, persoane fizice sau juridice. Fiindca se compenseaza numai 25 de mii de lei. Aceasta-i compensarea partiala. Cheltuielile sint mai mari pentru a planta.

 

Domnul Vladimir Filat:

Domnule Presedinte,

Noi cunoastem detaliile.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Si de aceea vreau sa spun ca nu este nici o reglementare in Uniunea Europeana, care ar prevedea ca pentru vinurile, care nu sint de origine geografica, terenurile plantate numaidecit sa aiba suprafata de 5 hectare. Nu exista asa reglementari.

 

Domnul Vladimir Filat:

Domnule Presedinte,

Eu am sa revin la cele spuse atunci cind se va vota legea in Parlament, caci este absolut injust si incorect ca cetatenii care detin cotele de teren, asa a fost repartizarea terenurilor: a fost in proportie de circa, media pe tara 1 hectar si 3.
Sa-i punem in situatii delicate, sa nu poata sa-si primeasca compensarile... Asa ca noi, Fractiunea Partidului Democrat, vom sustine initiativa si rugam sa se puna la vot initiativa asa cum a parvenit de la Guvern.

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Multumesc.

Stimati colegi,

In genere, este pentru prima data cind la comisie parvine un proiect de lege, care este votat in asa fel. Opozitia voteaza pentru si majoritatea voteaza impotriva. Se face impresia ca deja Guvernul nu este al majoritatii.

Domnule presedinte,

Dar, totusi aici s-a vorbit despre efectele economice si sociale. La parerea dumneavoastra totusi cit de mari sint efectele economice si acele sociale?

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Stimati colegi,

Noi am facut un calcul foarte simplu. In anul 2006 au fost plantate 5200 de hectare, dintre care 3800 sint pasibile de compensarea partiala. 1400 de hectare nu sint pasibile de compensare. Daca inmultim 1400 la 25 de mii, iese 35 de milioane. Adica acei tarani ai nostri saraci, care au plantat vita de vie, nu vor primi acesti
35 de milioane de lei.

Acesta este costul problemei pentru anul 2006, pentru cei mici, pentru acei care sint cu bani putini. Si eu cred ca ideea acelora care atunci, la examinarea Legii viei si vinurilor au votat pentru pozitia de 0,5 hectare, a fost o idee buna, care pe urma a fost preluata de Guvern si prezentata ca initiativa legislativa. Si noi, in comisie am argumentat si celorlalti deputati, celorlalti sase, care au reprezentanti de la Guvern si eu cred ca ar trebui sa fie 0,5 hectare. Dar votul a fost exprimat in proportie de 6 la 5, aceasta este situatia.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Stimati colegi,

Domnule Presedinte,

Vrem sa va aducem la cunostinta ca “Alianta «Moldova Noastra»” sustine varianta Guvernului pentru plantarea, mai bine zis, accesul la subventionare a plantatiilor de la 0,5 hectare. Si rugam sa fie pusa la vot pentru lectura a doua,

Va multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr. 4.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimati colegi,

Domnule Presedinte al Parlamentului,

Vreau sa va spun ca in Legea viei si vinului, adoptata de noi, suprafata pentru a produce marfa este de la 0,15 hectare si trebuie sa tinem bine minte lucrul acesta. Si domnule Presedinte al Parlamentului, nu va suparati, dar de cind Agentia “Moldova-Vin” este condusa doar de agronomi si viticultori, v-au indus in eroare. Si dumneavoastra ati incercat sa aduceti Parlamentului argumentul ca Europa cere  vinuri cu denumire geografica.

Aceasta noi putem sa zicem la ziua de azi, caci noi nu avem in Moldova vinuri cu denumire geografica. Si cei care vor putea si vor dori, vor face acest lucru. Noi avem Legea viei si vinului, care spune ca de la 0,15 hectare strugurii sint marfa. Noi avem categoria de vin taranesc, care poate fi produs si, pornind de la aceasta, noi avem articolul, inca o data spun, ca daca un taran va sadi mai mult 0,5 hectare fara proiect, conform aceleiasi legi, adoptate de noi, el trebuie tras la raspundere.

Sa ne gindim inca o data si zic sa nu transformam Parlamentul intr-un robot al Guvernului. Sa ne dam bine seama ca am adoptat aceasta lege si sa fim buni  s-o respectam. Daca ea nu este buna, sa revenim la legea noastra. Sa votam acel proiect care a fost propus de Guvern, si nicidecum sa nu revenim la alte manipulari, care contravin legii. Daca nu le convine, sa si-l retraga si sa vina cu un alt proiect.

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimata colega,

In ultimul discurs de doua ori ati facut adresari catre mine. Eu nu sint impotriva si pot doar sa zimbesc. Deci, daca doriti sa va faceti o publicitate pe seama acestui dialog, sa stiti ca accept acest lucru. Trebuie sa facem si asemenea lucruri frumoase. Dar ceea ce am mentionat eu am sa va rog sa fiti foarte atenta cu calificativele, fiindca insusi domnul presedinte al comisiei de profil a confirmat aceasta informatie a Ministerului Agriculturii si Industriei Alimentare. Zonele geografice ale vinului. Ati mentionat vinul taranesc.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Zona de origine.

 

Domnul  Marian Lupu:

Eu am sa va intreb un lucru: cine peste hotare o sa-l cumpere? Intrebati-va, va rog. Cine o sa-l cumpere? Cu standardele europene si cu cerintele foarte drastice care sint  aplicate si in Europa, si pe pietele din Est. Si ceea ce nu avem astazi, s-ar putea sa ne gindim ca ar trebui sa formam niste baze solide pentru viitor.

Eu din acest motiv am si mentionat ca este o problema care are doua aspecte. Si aspectul social, si aspectul economic. Si cred ca si Guvernul, si Legislativul trebuie sa tina cont de ambele aspecte. Acesta mi-a fost mesajul. Ambele aspecte.

Microfonul nr.3.

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Va multumesc.

In contextul celor spuse de domnul Presedinte al Parlamentului, as vrea sa mentionez doua momente. Este bineinteleasa, in principiu, pozitia celor care sustin 0,5 hectare, din punctul de vedere ca noi dorim, intr-adevar, sa-i sustinem pe acei, cum spun dumnealor, saraci. Dar la etapa actuala mi se pare ca ideea aceasta este, totusi, mai mult populista, deoarece nu s-au luat in consideratie doua momente. Primul, uitati-va, de unde apar resursele financiare care sint acumulate in fondul acesta de subventionare? Din activitatea celor care astazi exporta productia. 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Nu.

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Dar in care cazuri va fi exportata? Atunci cind vor fi utilizate soiurile acelea care sint compatibile. De aceea clar ca actualmente situatia este aceea ca noi trebuie sa-i stimulam anume pe acei care vor contribui la exportul productiei noastre. Acesta este primul moment.

Al doilea. Realitatea de astazi este aceea ca, intr-adevar, in medie 1 – 1,3 hectare este cota de pamint pe care o au taranii.

Si in cazul in care dumnealor vor planta anume soiurile acelea, care vor fi utilizate pentru producerea vinului de export, atunci va fi si ponderea lor pentru acumularea surselor respective. De aceea, la etapa respectiva, varianta propusa de catre comisie si sustinuta de catre fractiunea noastra este cea mai reala, inclusiv pentru dezvoltarea in viitor a acestei ramuri.

De aceea, eu va rog sa lasam toate discutiile acestea care tin de problema populismului. Acesta este un pas foarte mare, de la 5 hectare pina la 1 hectar. Si atunci cind noi vom stimula producerea aceasta, treptat, posibil ca peste o perioada oarecare vom trece la stimularea si a celor care vor planta pe suprafata mai mica de 0,5. Dar este o realitate si noi trebuie sa votam pentru realitatea aceasta.                

 

Domnul  Marian Lupu:

Da, va multumesc.

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Leonid Bujor:

Va multumesc foarte frumos.

Stimati colegi deputati,

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Este logic ca noi, astazi trebuie sa discutam initiativa legislativa, neignorind si propunerea comisiei. Cu parere de rau, chiar in cadrul dezbaterilor pe parcurs de aproape o jumatate de ora nu se argumenteaza, de ce anume 5 hectare? De ce anume 5 hectare in loc de 0,5? De ce nu 3 hectare? De ce noi, vasazica, incercam...

Majoritatea taranilor, care au posibilitate de a cultiva vita de vie si de a realiza acelasi vin, nu vreau sa spun de vinul taranesc... acelasi vin ca la institutiile de prelucrare, la fabricile noastre de vin zonale, regionale. Oare acel vin va fi de o calitate mai proasta?

Consider ca nu sint argumente pentru a respinge propunerea cu privire la 0,5 hectare. In cazul in care se examineaza varianta cu 5 hectare, eu propun sa mai analizam lucrurile si sa examinam si varianta cu 3 hectare. 3 hectare este suficient. De ce le dam posibilitate doar celor care in ultimii ani au reusit cu preturi mizerabile sa procure pamintul de la tarani si acum au posibilitate de a planta suprafete mari, si ii lipsim de dreptul de a-si intretine familia pe acei care vor fi disciplinati, corecti, vor respecta tehnologia si vor realiza vin de calitate buna?

Nu cred ca este cazul ca in aceasta situatie sa operam din nou cu notiuni de populism sau nepopulism. Este o problema foarte interesanta. Si asa vita de vie a ajuns in situatia livezilor din Republica Moldova. Nu uitati ca cindva spuneam ca ne mindrim cu vita de vie si livezile noastre. Livezile sint distruse practic. La aceeasi limita ajungem  si cu vita de vie. Consider ca propunerea de 5 hectare este una exagerata si nici nu merita, imi cer scuze, sa fie examinata in mod serios.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.2.

 

Domnul Anton Miron:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule presedinte al comisiei,

In raport, la articolul 13, aici, unde este vorba despre soiuri de masa “la hectar ori sint amplasate compact linga plantatii similare”, ce ar fi sa scriem “plantatii viticole”?

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Nu-i nici o problema. Adica, pentru redactare “plantatii viticole”...

 

Domnul Anton Miron:

Eu gindesc ca aici sint momente, vasazica, este chip de inteles, daca nu sint soiuri de masa, pot sa fie si soiuri, cum se spune, tehnice si alaturi sa puna si un soi de masa. Si de asta eu spun “viticole”, ca sa fie mai clar, sa facem diferenta. (Rumoare in sala.) Nu, daca “soiul de masa” ramine.

Domnule,...

Da, cum va uitati?

 

Domnul Marian Lupu:

Comisia?

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Cred ca propunerea este buna, dar, iarasi, depinde de Parlament.

 

Domnul Marian Lupu:

De acord.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Noi am avut o alta pozitie, dumneavoastra stiti.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Alta propunere?

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Depinde de cei 5 deputati care au votat...

 

Domnul Anton Miron:

Mai departe.

Domnule Presedinte,

Eu, daca imi permiteti, sa le spun vreo doua cuvinte. Vasazica, daca vorbim de 0,5 hectare la soiuri tehnice, dorim noi, nu dorim Guvernul cred ca s-a gindit, a analizat cind a venit prima data, dorim nu dorim, dar cheltuielile financiare sint majore, sint suplimentare. La proiectare, la cheltuieli tehnice si carburanti. Mai departe. De unde sa luam bani, are bani statul si taranul, ca sa puna 0,5 hectare? Ce obtinem de la 0,5 hectare? Obtinem doua–trei tone de struguri cu 3 lei. Socotiti, citi ani trebuie, de pilda, sa rascumpere 0,5 hectare cheltuielile cu asa roada.

Mai departe. De ce eu sustin si Guvernul, si pe domnul Presedinte al Parlamentului? Dorim noi, nu dorim, la 0,5 hectare soiurile sa fie diferite, calitatea lor sa fie diferita si vinul nu iese calitativ, noi stim. In vrac miine–poimiine, cum se spune, vinul nu se duce, si sa fie imbuteliat in  sticle n-o sa mearga.

Dar Guvernul accepta si noi, fractiunea, sustinem, vasazica soiurile de masa la un hectar. Un hectar de soiuri de masa... ca sa lucreze taranul. In ultimii ani, conform stiintei, noi trebuie sa avem la toate viile din republica 15% de soiuri de masa. Asa cere stiinta economica. Noi in ultimii 15 ani si in anii astia, de cind in 2001 se incepuse pusul viilor, noi am pus foarte putine soiuri de masa. Dar soiul de masa, cum se spune, economic, el face mai mult. Este cel putin de primit 10–
12 hectare cu un pret de 10, 15 lei la un kilogram, mai usor si pur ecologic de crescut soiuri de masa si ele in 2–3 ani se rascumpara.

De aceea eu gindesc ca aici nu-i nimic grozav, lucrul s-a facut, un pas s-a facut. Vasazica, avem un hectar pentru soiurile de masa.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

 

Domnul Anton Miron:

Poftim, taranul sa puna soiurile de masa si noi o sa lucram cum trebuie.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Multumesc, domnule Presedinte.

In primul rind, sigur ca aici trebuie sa se expuna mai multi specialisti in problema vinului, dar noi tinem minte cind bolsevicii le-au luat parintilor nostri pamintul si aveau, pe timpul colhozului, numai 0,25 hectare de vie si vinul era foarte bun.

In al doilea rind, cred ca multi dintre noi au fost in Franta si stim foarte bine ca fermierii de acolo au doua-trei tone de vin si au firma lor de vin, si foarte bine se duc turistii si imbuteliaza s.a.m.d. Dar eu revin la Constitutia Republicii Moldova. Eu consider ca propunerea aceasta cu 5 hectare contravine flagrant prevederilor articolului 126 din Constitutie, alineatul (1), care spune ca “economia Republicii Moldova este o economie de piata, de orientare sociala, bazata pe proprietate privata si pe proprietate publica, antrenate in concurenta loiala”.

Consider ca aceasta propunere, cu 5 hectare, vine in contradictie cu legislatia antimonopol si cu Constitutia, fiindca interzice concurenta libera si loiala intre cel care are un hectar de pamint si acela care are 100 de hectare. Cu atit mai mult contravine si articolului 127 din Constitutie, ca statul garanteaza realizarea dreptului de proprietate in formele solicitate de titular. Nu trebuie Parlamentul si Guvernul sa-i dicteze taranului cite hectare sa aiba, dar in forma solicitata de titular, si atunci ii punem in conditii diferite. Pe cel sarac, cum se spune la moldoveni, la cel sarac nici boii nu trag. Adica lasa-l sa ii dam aceluia care are hectare, acumulate cu sutele.

Si ultima. In formele solicitate de titular, daca acestea nu vin in contradictie cu interesele societatii. Eu consider ca atunci cind taranul nostru are un hectar de pamint, el are dreptul sa beneficieze de niste subventii si aceasta nu vine in contradictie cu interesele societatii. Ba din contra.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Braga:

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu vreau sa spun ca am lucrat in vinificatie o buna parte din viata mea si in sala aceasta se incurca citeva notiuni. Daca imi permiteti, sa ma exprim si eu.

Deci, chestiunea cu Europa. In zadar se incurca in sala aceasta, pentru ca ceea ce suna de la microfon astazi despre vinurile de provenienta “de origine”, caci asa se numeste corect, sau, cum ati spus dumneavoastra “geografice”, este o cu totul alta notiune decit proiectul nostru de lege.

Vinurile care au notiunea “de origine” in Europa, intr-adevar, sint foarte dur investigate, sint foarte bine plasate geografic. Adica se fixeaza zonele, microzonele, ca asa se numeste, speciile de vita de vie, adica soiurile anumite pentru zona aceasta, caci nu in orisice zona se poate sadi orice vita de vie, pentru a produce vinuri de aceeasi calitate.

Si nu este cazul sa aplicam aceasta notiune la cazul nostru pentru ca in Europa se foloseste notiunea aceasta nu la 5 hectare, ea poate fi folosita la un hectar, la 15 hectare, la orice zona, in dependenta de calitatea vinului obtinut din aceasta microzona. Vinurile acestea sint foarte scumpe, intr-adevar, sint foarte bine inspectate si, in cazurile cu microzonele, sint foarte strict gestionate.

Cazul nostru este sadirea vitei de vie in republica, la modul general. Va asigur ca... Domnul vicedirector a spus ca anul trecut s-au sadit 4 mii si 700 de hectare, da?

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

5200.

 

Domnul Vladimir Braga:

5200. Fie, nu are importanta, eu am inteles 4 700. Bine. Dintre aceste 4700 va asigur ca nici un hectar sadit de anul trecut nu va avea calificativul “de origine”. Poate fi, de fapt, imi iau un pacat poate asupra mea, poate fi acolo o microzona care va trebui mult timp sa-si demonstreze existenta.

In cazul nostru, cind sadim vita de vie, cind oferim prin lege sadirea de vita de vie, subventionarea vitei de vie, noi, de fapt, vorbim despre o problema mai mult sociala, dupa mine, sustinerea producatorilor autohtoni de vita de vie. Si atunci cred ca este normal ca 0,5 sa fie aprobata pentru toti cei care sint doritori de a sadi vita de vie in republica.

Mai mult decit atit, colegul care s-a exprimat inaintea mea vorbea despre vita de vie de masa. Potentialul vitei de vie in Republica Moldova este de circa
20 de tone la hectar. Media pe care am avut-o noi in republica in timpurile cele mai reusite ale vinificatiei noastre, era de 7, 5–8 tone la hectar. Astazi, intr-adevar, avem 2, 3 tone la hectar. Motivatia este neingrijirea vitei de vie, adica vita de vie se sadeste, dar sufletul ramine undeva intr-o parte.

De aceea, haideti sa oferim posibilitatea oamenilor care au intr-adevar suflet fata de vita de vie, sa-si sadeasca fie 0,5, fie un hectar, fie 5 hectare. Dupa mine, proiectul pe care l-a inaintat Guvernul este un proiect bun si trebuie votat anume cu 0,5, oferind posibilitatea tuturor taranilor sa sadeasca propria vita de vie.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, va multumesc.

Domnule presedinte al comisiei,

La fel va multumesc.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule Presedinte,

Vreau un argument in plus ... fiindca toti si-au expus pozitia. Daca se poate.

 

Domnul Marian Lupu:

Scurt.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Foarte scurt.

Stimati colegi,

In privinta calitatii si in privinta exportului, cum a spus domnul Turcan. Nu are importanta, suprafata de vita de vie. Are importanta daca se indeplinesc standardele in Republica Moldova. Si cel mai important standard este chestia legata de standardul asigurarii inofensivitatii produselor alimentare. Si productia vinicola este un produs alimentar, asa-numitele standarde HCCP.

Si, cu parere de rau, din martie 2006 pina in februarie 2007, o singura intreprindere vinicola, intreprinderea din Hincesti, a fost certificata conform standardelor HCCP – ISO 22 000. Adica numai aceasta intreprindere, conform reglementarilor Uniunii Europene, poate face exporturi masive in Uniunea Europeana.

Dar ce inseamna, de pilda, acest standard? Aceasta inseamna trasabilitatea produsului. Se face evidenta fiecarui butas, fiecarei suprafete, fiecarei tone de struguri si in Legea viei si vinului am inclus asa-numita evidenta electronica, care n-a fost acceptata initial, dumneavoastra stiti. Pe urma a fost acceptata, dar cu implementare din 2008, si aceasta evidenta electronica prevede ca fiecare kilogram de struguri, care este adus la fabrica, sa fie certificat, sa fie acolo luat la evidenta si atunci noi putem sa demonstram ca strugurii produsi sint de calitate buna, ca n-au fost stropiti, ca n-au fost... s.a.m.d.

Aceasta este trasabilitatea produsului si avem Legea cu privire la produsele alimentare, care de la 1 ianuarie prevede controlul in punctele critice, ea n-a fost implementata practic in Republica Moldova. Noi sintem acum in februarie 2007.

 

Domnul Marian Lupu:

Da.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Aceasta-i problema principala, nu este o problema numai de suprafata, stimati colegi, este chestiunea indeplinirii standardelor care cer ca produsele alimentare sa fie inofensive, pentru ca sa fie exportate.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, va multumesc.

Microfonul nr.3.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Multumesc.

Eu totusi cred ca domnul Cosarciuc nu prea a inteles ideea pe care eu am expus-o. Calitatea vinului, cel care trebuie exportat inspre Europa, este un indiciu foarte concret, asa-numitul “decliuconat”, care se contine in vinul nostru, din cauza ca noi, astazi, avem soiurile acelea, precum “Izabela”, de exemplu.

Si in cazul in care noi vom stimula pe acei care vor sadi pe acele 0,5 ha soiul acela care este foarte simplu de prelucrat si de crescut, atunci noi si in anul 2010 si in 2015 n-o sa avem vinul de calitatea respectiva. Iata care este ideea pe care eu am expus-o, avind in vedere realitatile noastre.

Si daca noi, prin aceasta norma, il vom educa pe taran sa sadeasca, planteze anume via aceea care trebuie utilizata pentru export, atunci si fondul respectiv va fi majorat, cel de subventionare, si atunci este clar ca va fi posibilitate sa-i stimulam pe acei care au viile pe 0,5 hectare.

Eu vorbesc de realitatea si de resursele care sint, deci, sursa pentru acumularea banilor la acest fond.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, stimati colegi,

Eu credeam ca, de fapt, noi sintem la finele dezbaterilor, dupa o ora de discutii, la acest subiect. Eu rog sa nu reincepem, fiindca trecem inclusiv pe dimensiunea tehnologica, cu un limbaj foarte special. Cine doreste o luare de cuvint, eu va rog sa o faceti, imi spuneti si luati cuvintul. Iar acum sintem inainte de procedura de vot.

Microfonul nr.4.

Ati dorit o solicitare de luare de cuvint? Da? Pai anuntati-ma in mod normal, ca doriti o luare de cuvint.

Va rog, la tribuna centrala.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Stimati colegi,

Sigur ca eu nu intentionam sa ies la tribuna sa vorbesc pe aceasta tema, dar, fiindca deja intram in procedura de vot, am preferat sa ma racordez normelor de activitate.

Noi avem un proiect de lege dintr-un alineat, s-ar parea ca este foarte scurt, foarte succint si nu este important ca nu sint 120 de pagini. Noi discutam proiectele mai activ si mai aprins atunci cind sint mari. Este un proiect de un alineat, dar de o importanta extraordinara. Fiindca vinificatia este ramura de baza a economiei nationale a Republicii Moldova. Si cred ca pe acest fundament trebuie sa discutam aceasta problema, care la prima vedere este foarte simpla. Anume pe acest fundament.

Uitati-va, care este situatia generala in viticultura Republicii Moldova astazi. Noi vorbim de stimularea cresterii vitei de vie si a productiei de vin in perspectiva. Dar noi trebuie sa reiesim din situatia de astazi. Vinul moldovenesc practic nu are desfacere. Producatorii de struguri sint in strinsa legatura cu aceasta situatie economica, care s-a creat.

Eu vreau sa va spun citeva cifre. Stocurile generale de vin astazi, in Republica Moldova sint de 27 de milioane decalitri. Din cantitatea de vinuri de stoc se preconizeaza imbutelierea, in anul 2007: vin de calitate superioara –
1 milion 500, vin spumant – 0,75 milioane, vin de consum curent – 12 milioane de decalitri. Ramin 14 milioane de decalitri de vin cu semnul intrebarii.

Ieri s-a vorbit foarte mult aici de posibilitatea de export a vinului in vrac din Republica Moldova. Eu, la rugamintea unor producatori, am fost, am incercat in toate cladirile din Republica Moldova sa aflu care este situatia. Exista interdictie la export. Noi nu putem sa producem, sa vindem vinul. Oamenii care produc vin nu pot sa-si intoarca banii inapoi. Producatorii de vin nu pot plati si n-au platit multi dintre ei banii cu care au crescut strugurii.

Noi acum vorbim despre necesitatea stimularii materiei de baza, sa-i spunem asa, a strugurilor. Noi avem doua categorii de oameni care sint implicati in vinificatie, producatorii de vin este una, care sint putini, relativ putini, sint 100, 150, 200. Si avem mii de oameni implicati in vinificatie si care nu se bucura sau nu se vor bucura de sprijin, daca fi adoptat proiectul de lege elaborat de catre Parlament.

Pai, atunci, hai sa ne punem intrebarea, ce facem noi: ii stimulam pe acesti 140 de oameni, care produc vin si unii dintr-insii produc vin de calitate proasta si, practic, influenteaza negativ marca si autoritatea Republicii Moldova, si, in rind cu dinsii, ii punem pe toti ceilalti?

Oamenii care produc vin de calitate buna, iata, imi spuneau ca au venit
3 producatori, au contracte cu fabrica de vinuri din Minsk, vor sa scoata vinul din Cantemir, din Cimislia, mi se pare ca sint 3 producatori. Exista aceasta interdictie, oamenii au contract semnat, au clauze ca trebuie sa plateasca amenda daca nu livreaza marfa, n-o trimit in Belarus si ei nu pot scoate marfa din Republica Moldova. Eu vorbesc cu Presedintele republicii pe aceasta tema, sun la Guvern, la Primul-ministru s.a.m.d., nimeni nu-mi da un raspuns.

Dar noi avem foarte mari suspiciuni ca aceasta interdictie pentru producatorii de vin de calitate, practic, este dictata de grupurile mafiote care produc vin de calitate proasta, au introdus aceasta interdictie si vinul, producatorii de vin de calitate sint pusi in situatia sa-l vinda tot acelora care produc vin de calitate proasta.

Stimati colegi,

Eu cred ca, daca vrem sa vorbim de un sprijin real si nu fictiv al producatorilor de struguri din Republica Moldova, trebuie sa acceptam aceasta norma de 0,5 hectare. Bine, s-ar putea discuta, s-ar putea gasi un compromis, un hectar, dar nu 5 hectare. Citi oameni din acesti zeci de mii, care au cite un
rind-doua de vin, au mai mult de un hectar? Foarte putini.

De aceea, ori retragem acest proiect de lege, dar avind in vedere ca el este elaborat de Guvern, iata, cred ca acesta este un caz rar cind noi ar trebui sa vedem, Guvernul s-a gindit cind a propus acest lucru. De aceea in Parlament, fractiunea majoritara acest proiect de lege practic l-a returnat. Fractiunea noastra nu va vota proiectul de lege inaintat de comisie si va sustine proiectul inaintat de Guvern.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Nu va suparati, a fost timp suficient. (Rumoare in sala.) Deja sintem la etapa de luari de cuvint.

Stimatii mei colegi,

Eu din nou revin la discutia noastra anterioara. Am convenit ca nu va limitez in timp inainte de sedinta, am permis si pe parcursul sedintei, chiar pina in ultima instanta, cind intram in faza de luari de cuvint, dar nu chiar in asa masura, cind deja sintem pe aceasta faza, solicitari ad-hoc pentru luari de cuvint.

Nu va suparati, sa urmam niste reguli. Eu va rog forte mult. Nu pe viitor si in trecut, fiindca daca eu o sa merg conform Regulamentului, trebuie sa solicit de la dumneavoastra pina la inceputul sedintei si nu mai tirziu, pina la zece luari de cuvint. Am permis acest lucru si pe parcursul sedintei. Nu, eu va rog.

Stimati colegi,

Asa, au fost inaintate doua propuneri. Prima propunere a fost evocata de catre comisie. Respectiv, legea cu amendamentele care au fost adoptate de catre comisia sesizata in fond. Si un numar de deputati care, ulterior, dupa evocarea acestei propuneri a comisiei, au inaintat propunerea sa fie votat proiectul in modul in care acesta a fost prezentat de catre Guvern.

In aceasta ordine, voi supune votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.3967. Cine este pentru aprobarea acestuia in formula propusa in raportul comisiei sesizate in fond, rog sa voteze. Rog sa-mi fie anuntate rezultatele pentru precizie.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 27.

Sectorul nr.2 – 25.

 

Domnul  Marian Lupu:

Eu imi cer scuze,  sectorul nr.1 – 26 sau 27?

 

Numaratorii:

27. 

Sectorul nr.3 – 0.

 

Domnul  Marian Lupu:

52 de voturi “pro”.

Proiectul de Lege este aprobat in prima lectura.

Lectura a doua. De fapt, nu a fost, ramine a fi aceeasi situatie.

Pentru lectura a doua, microfonul nr. 4.

 

Domnul Leonid Bujor:  

Rog sa fie fixat pentru stenograma. Imi dau seama cum se va vota si in lectura a doua. Eu am propus ca una din variante sa mareasca numarul celor care vor beneficia de sprijinul statului, sa votam cel putin 3 hectare. Fiindca 5 hectare este o cifra exagerata.

 

Domnul  Marian Lupu:

Doriti sa supun votului?

 

Domnul Leonid Bujor:

De aceea propunerea trebuie sa fie pusa la vot.

Stimati colegi,

Nu trebuie sa comentati din stinga si din dreapta. Voi vota una, dar in istorie va fi fixat ca un partid de guvernamint, de stinga cointereseaza un cerc foarte restrins de cetateni care cultiva vita de vie.

Domnul  Marian Lupu:

Asa, mai temperat. Va rog foarte mult. Noi discutam subiecte concrete si rog sa ne stapinim emotiile. Supun votului aceasta propunere a domnului deputat Leonid Bujor. Cine este pentru, rog sa voteze. Dumnealui foarte clar, de la microfon, a inaintat aceasta propunere. Cine este pentru sustinerea acestei propuneri, rog sa voteze. Rog sa fie anuntate rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 0.

Sectorul nr.2 – 2.

Sectorul nr.3 – 9.

 

Domnul  Marian Lupu:

11 voturi “pro”.

Propunerea nu a fost sustinuta.

Alta propunere pentru  lectura a doua?

Microfonul nr. 5.     

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimati colegi,

Daca noi excludem impunerea consolidarii fortate ca scop al acestei legi, si vrem sa obtinem efecte si sociale, si economice, propunem sa mentinem varianta Guvernului. Sa acceptam accesul la compensari de la 0,5 hectare.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.4.         

 

Domnul Vladimir Filat:

Multumesc, domnule Presedinte.

Sigur, si noi avem un amendament, dar de procedura. Noi am mai avut discutii in Parlament si parca am convenit. Nu arde nimic, inca o saptamina n-o sa schimbe situatia. Sa mergem in procedura normala. Pentru lectura a doua revenim saptamina viitoare In comisii, poate mai venim cu argumente, nu ne grabim. Poate o sa venim cu o alta cifra. De ce ne grabim noi asa? Si Regulamentul, din contra, prevede ca nu prea este posibil sa votam lectura a doua dupa prima lectura.

 

Domnul  Marian Lupu:

Alte propuneri?

Microfonul nr.3.

 

Doamna  Eugenia Ostapciuc:

Stimate domnule Presedinte,

Noi rugam sa fie pus la vot si in lectura a doua, legea este pregatita. Domnul Diacov a mentionat ca este numai un articol in legea aceasta si eu cred ca nu avem ce ne gindi. S-a examinat foarte mult impreuna cu Guvernul. Si de aceea Guvernul a cazut de acord sa fie adoptata decizia examinata la comisie.

 

Domnul  Marian Lupu:

Da.

Stimati colegi,

Acestea au fost propunerile pentru lectura a doua. Supun votului: cine este pentru adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.3967, rog sa voteze. Tirziu. Sintem in procedura de vot. Cititi va rog Regulamentul. Rezultatele, va rog.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 28, si pentru stenograma o precizare: si prima data au fost 28 de voturi. N-am socotit corect.

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Da, de acord.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.2 – 25.

Sectorul nr.3 – 0.

 

Domnul  Marian Lupu:

53 de voturi “pro”. Impotriva? Rog sa-mi fie anuntate rezultatele la fel.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 0.

Sectorul nr.2 – 10.

Sectorul nr.3 – 15.

 

Domnul  Marian Lupu:

25 de voturi “impotriva”.

Cu acest rezultat, proiectul de Lege nr.3967 este adoptat in lectura a doua.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule Presedinte,

Totusi, eu am iesit la microfon din partea fractiunii. Mi-am expus parerea si rugamintea sa fie pusa la vot propunerea fractiunii pentru lectura doua. Dumneavoastra din start, neacceptind si nepunind la vot propunerea fractiunii, ati pus la vot propunerea fractiunii majoritare, a comisiei. Nici nu ati pus la vot macar. 

 

 

Domnul  Marian Lupu:

Asa. Acum, in mod profesionist si nu in alt mod, sa va explic aceasta situatie. Noi, cind am votat in prima lectura, au fost doua abordari. Abordarea: votam conceptual proiectul de lege in modul in care acesta a fost prezentat, conform rezultatelor din raportul comisiei sesizate in fond. Si a doua alternativa sa fie  votat in modul in care el a venit de la Guvern. Anume cu 0,5.  

S-a votat conceptul, care includea concret acest element. Si daca ati atras atentia, stimate coleg, rog sa ma ascultati, fiindca eu va ascult. Si sa aveti putina rabdare. Propunerea domnului Bujor eu am supus-o votului, fiindca a fost alta decit cele doua alternative pe care le-am votat in prima lectura. Si odata votind acest lucru, spuneti-mi, va rog, conform carei proceduri ar trebui sa supun votului a doua oara acelasi lucru?

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Domnule Presedinte,

Noi acceptam lectia dumneavoastra, dar va rog sa atrageti atentia ca eu am apreciat si am rugat inca la discutia in prima lectura. Si am atras atentia la ceea ca propunerea mea este pentru lectura a doua. 

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimate coleg,

Dumneavoastra urmariti cu atentie discutia in sala sau nu? Eu ce am mentionat inainte de votul in prima lectura? Doua propuneri, propunerea comisiei si propunerea Guvernului. In ordinea in care acestea au fost inaintate. Asa a fost sau nu? Asa.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Domnule Presedinte,

Propunerea mea a fost inaintata pina la propunerea comisiei.

 

Domnul  Marian Lupu:

Dupa a fost, stimate coleg.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Pina la. Cind a fost discutarea in prima lectura. Eu am sa ridic stenograma, domnule presedinte,  si am sa v-o aduc si am sa v-o prezint. 

 

Domnul  Marian Lupu:

Dupa. Asa, eu tin minte foarte bine.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Dar asa o abordare de bataie de joc?

 

Domnul  Marian Lupu:

Deconectati, va rog, microfonul nr.5.

Continuam sedinta. Rog putina liniste, continuam. Eu rog sa ne temperam emotiile. Nu este circ aici, la noi. Totusi, sintem un organ de lucru, nu? Si se presupune ca lucram, dar nu ne certam. Proiectul de Lege nr.4364 pentru modificarea si completarea Codului de executare al Republicii Moldova.

Guvernul.

 

Domnul Nicolae Esanu – reprezentantul permanent al Guvernului in
                                                         Parlament:

Stimate domnule Presedinte,

Doamnelor si domnilor deputati,

Supunem atentiei noastre proiectul de Lege privind modificarea si completarea Codului de executare al Republicii Moldova, care are drept scop racordarea prevederilor acestuia la amendamentele care au fost facute la Codul penal si la Codul de procedura penala. Modificari conceptuale in raport cu prevederile legislatiei in vigoare nu au fost introduse. Rugam sustinerea dumneavoastra  pentru adoptarea proiectului de lege in prima lectura.

Multumim.

 

Domnul  Marian Lupu:

Da, va multumesc.

Intrebari pentru raportor?

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule Esanu,

Nu atit intrebari cit propuneri. La articolul 224 propunerea de a exclude litera e) este foarte clara, dar noi propunem sa... Fiindca pe parcursul articolului nu este reglementata situatia persoanelor condamnate la arest contraventional, fiindca este absolut normal ca ei nu pot fi detinuti impreuna cu altii. Si atunci, noi am propune ca litera e) sa fie redefinita. “Persoanele condamnate la arest contraventional” in loc de “condamnati”.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Conceptul il discutam la lectura a doua. Va atrag atentia si asupra articolului 338, care vizeaza unde este...

 

Domnul Vladimir Filat:

De acord, dar articolul 224 in mod expres vizeaza conditiile in care detinutii sau diferiti detinuti sint...

 

Domnul Nicolae Esanu:

Sint diferite regimuri. Discutam in lectura a doua.

 

 

Domnul Vladimir Filat:

Pai, aceasta am avut in vedere, ca sint reglementate toate categoriile, dar cei care sint condamnati la arest contraventional nu au reglementare. O spun pentru stenograma, ca sa nu trebuiasca ulterior sa facem amendamente in scris.

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Ion Plesca:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Domnule ministru,

Referitor la articolele 206 si 223. Aici se propune ca alineatul (7) sa aiba un nou cuprins si se permite ca asigurarea cautarii condamnatului sa fie efectuata de catre serviciul competent al Departamentului Institutiilor Penitenciare in decurs de 48 de ore. Si daca nu va fi retinuta persoana respectiva, atunci administratia acestui departament se va adresa in instanta de judecata, care va adopta o decizie privind cautarea condamnatului. Si respectiv aceasta decizie va fi executata deja de organele afacerilor interne. Cum comentati dumneavoastra?

 

Domnul Nicolae Esanu:

Deci, dupa cum am mentionat, proiectul respectiv nu vine sa modifice conceptul legislatiei in vigoare, ci doar sa racordeze un act normativ la altul. Eu sint de acord ca este o problema. De ce, in cazul in care persoana este condamnata in baza unei sentinte judecatoresti, cautarea acesteia trebuie sa se faca in baza inca a unui act judecatoresc? Si pentru lectura a doua noi sintem de acord, daca Parlamentul va fi de acord sa revedem aceasta problema conceptual.

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Ion Varta:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule ministru,

Vreau sa ma refer la acelasi articol 206, 223, care prevede acest ragaz de
48 de ore, care i se acorda criminalului care a evadat sau din comandament sau din inchisoare. In cazul cind cel care a evadat este un criminal extrem de periculos, care a comis omoruri in serie, acordindu-i-se un asemenea ragaz de 48 de ore, el poate sa profite se acest ragaz si sa comita noi omoruri. De aceea, probabil, acest rastimp care i se acorda prin intermediul acestei legi este absolut incorect. Poate sa se specifice, in cazuri deosebit de grave sa se intervina, sa se implice imediat si celalalt organ pentru identificarea locului unde se afla evadatul. Ca sa nu i  se ofere acest prilej pentru a comite noi crime.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Da, va multumim.

Va asigur ca nu i se ofera nimanui absolut nici un prilej. Obiectul de reglementare al articolului respectiv se refera la atribuirea responsabilitatii de cautare, fie departamentul institutiilor penitenciare, fie cel al internelor. Dar chiar din primul moment in care a avut loc evadarea sint informate absolut toate organele, inclusiv internele, serviciul de graniceri, este elaborata o procedura si se incepe cautarea. Articolul respectiv doar stabileste cine este responsabil. Dupa
48 de ore Departamentul Institutiilor Penitenciare inceteaza efectuarea cautarilor cu fortele proprii pe care le are. Si se transfera responsabilitatea la interne, urmind sa coopereze cu ei. Deci, nu este...

 

Domnul Ion Varta:

Domnule Esanu,

Aceasta am si avut in vedere. Penitenciarul cu fortele lui modeste nu este capabil poate sa-l intercepteze imediat pe cel care a evadat. In cazul iesit din comun, cind a evadat un criminal extrem de periculos, este limpede ca trebuie sa se implice toate efectivele, inclusiv Ministerul Afacerilor Interne. Si atunci excludem niste eventualitati neplacute.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Eu va asigur ca anume asa se intimpla si astazi. Si aici sint fosti ministri de interne, care pot sa va confirme acest lucru. De asemenea, pot sa va afirm ca fortele Departamentului Institutiilor Penitenciare nu sint atit de modeste precum considerati dumneavoastra. Pentru ca exista 18 penitenciare in Republica Moldova, exista un detasament cu destinatie speciala al institutiilor penitenciare. Dar, inca o data vreau sa mentionez, in articolul respectiv este vorba despre repartizarea responsabilitatii intre organele care coordoneaza cautarea. Cautarea din primul moment se face de catre toate organele, inclusiv acelea care nu sint mentionate in legea respectiva.

 

Domnul Ion Varta:

Mai am o intrebare in legatura cu nota informativa, care insoteste acest proiect de lege. Aici s-a specificat, in penultimul alineat, ca pina in prezent nu au fost prezentate avizele la acest proiect de mai multe institutii importante ale statului, incepind cu Ministerul Afacerilor Interne, Curtea Suprema de Justitie, Consiliul Superior al Magistraturii s.a.m.d. Si atunci, oare nu-i inoportuna discutia noastra, daca nu avem avizele unor asemenea institutii?

 

Domnul Nicolae Esanu:

Nu, daca va uitati, s-au solicitat avizele de la acei care n-au prezentat, doar de la acei, care urmeaza totodata... Deci, nu au prezentat avizele Unitatea administrativ-teritoriala Gagauzia si organizatiile neguvernamentale, organele statale au prezentat avizele la timp. Dar, in principiu, neprezentarea avizelor de catre oricare organ nu impiedica examinarea proiectului si vreau sa atrag atentia inca odata asupra unui fapt. Deci, nu se face absolut nici o modificare conceptuala, ci doar se racordeaza la prevederile legislatiei in vigoare. Si, eventual, unele organe pot sa considere ca nici nu este important sa prezinte un aviz pentru probleme care nu sint de natura conceptuala.

 

Domnul Ion Varta:

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Alte intrebari? Nu sint.

Va multumesc, domnule viceministru.

Va rog, comisia.

 

Domnul Ion Plesca:

Stimate domnule Presedinte,

Onorat Parlament,

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a examinat proiectul in cauza si a constatat urmatoarele. Proiectul a fost inaintat cu titlu de initiativa legislativa de catre Guvernul Republicii Moldova. Modificarile propuse in Codul de executare sint conditionate de adoptarea Legii nr.184 din 29 iunie 2006 pentru modificarea si completarea Codului penal si Codului de procedura penala, prin care a fost exclus arestul ca pedeapsa penala. Arestul a fost inlocuit cu munca neremunerata in folosul comunitatii sau cu pedeapsa cu inchisoarea. Respectiv, in Codul de executare se propune modificarea normelor ce se refera la arest ca pedeapsa penala.

De asemenea, in proiect se propune o redactie noua a articolului 338, care se refera la executarea arestului contraventional. Proiectul respectiv a fost avizat pozitiv de comisiile permanente. Respectiv, propunerile de ordin tehnico-legislativ, expuse in avizul Directiei juridice a Aparatului Parlamentului, sint sustinute. Comisia juridica, pentru numiri si imunitati propune adoptarea acestui proiect de lege in prima lectura.

 

Domnul  Marian Lupu:

Da, va multumesc.

Intrebari pentru comisie? Nu sint.

Va multumesc, domnule vicepresedinte.

Stimati colegi,

In aceste conditii supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.4364 pentru modificarea si completarea Codului de executare al Republicii Moldova. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.4364 este aprobat in prima lectura.

Proiectul de Lege nr.3862 cu privire la societatile cu raspundere limitata.

Rog Guvernul. 

 

Domnul Igor Dodon – ministrul economiei si comertului:

Multstimate domnule Presedinte,

Stimati deputati,

Guvernul a elaborat si propune spre examinare proiectul de Lege cu privire la societatile cu raspundere limitata. Din start as dori sa mentionez ca cadrul institutional la acest subiect este caracterizat, la aceasta etapa, prin existenta, la inceputul anului curent, a peste 54 de mii de societati cu raspundere limitata, cu un capital social  total de 13 miliarde de lei. Daca e sa vorbim de capitalul social mediu, inregistrat la aceasta etapa pentru SRL existente, este vorba de un capital social mediu de 24 de mii de lei.

Cadrul legislativ existent este caracterizat prin prevederile Codului civil, prin prevederile Legii cu privire la antreprenoriat si intreprinderi si prin cunoscuta Hotarire de Guvern nr.500 din anul 1991 despre aprobarea Regulamentului societatilor economice din Republica Moldova. Practic, cadrul normativ existent, in baza carora se creeaza aceste entitati juridice sub forma organizatorico-juridica de societati cu raspundere limitata, este bazat pe Hotarirea nr. 500 din 1991 care este depasita si moral si de timp.

In acelasi timp, as dori sa mentionez ca, conform Codului civil, in special, articolele 147 si 155, se stabileste ca marimea minima a capitalului social, dispozitia cu privire la conducerea, administrarea, reprezentarea SRL-ului trebuie sa fie reglementate de lege. Acestea au si fost argumentele de baza, care au dus la elaborarea acestui proiect de act legislativ.

In esenta, proiectul de Lege cu privire la SRL poate fi caracterizat prin cinci componente de baza. In special, este vorba de constituirea societatii, unde este expres indicat “asociatii” si “actele de constituire”. In acest sens, Guvernul vine cu propunerea de a introduce claritate in cadrul legal, in special in ceea ce tine de actele de constituire.

A doua componenta esentiala este capitalul social. Astfel, prin lege se reglementeaza nivelul minim al capitalului social, la care as dori sa ma opresc putin in continuare. Este vorba de aporturile la capitalul social, este vorba de acele aporturi banesti si nebanesti, reglementate expres in modul de introducere in capitalul social a acestor aporturi. Este specificata modalitatea de instrainare a partilor sociale. Cunoastem ca modalitatea existenta, care este diferita in prevederile Hotaririi de Guvern nr.500 si in prevederile Codului civil, creeaza in unele cazuri discutii si litigii, chiar in acest sens.

De asemenea, in acest compartiment se includ si necesitatile vizavi de capitalul de rezerva. Probabil ati mentionat ca se propune ca marimea acestui capital sa fie de 10 la suta, comparativ cu 15 la suta, existent in prevederile legale la aceasta etapa. Un alt capitol important este “Asociatii” sau prevederile vizavi de drepturile si obligatiunile asociatiilor.

Bineinteles, un subiect extrem de important si discutabil sint organele de conducere ale societatilor cu raspundere limitata. In proiectul de lege se presupune existenta a 4 organe de conducere. Este vorba de adunarea asociatilor, consiliul societatii, administratorii si cenzorul.

As dori sa mentionez ca organele de conducere, consiliul societatii si cenzorul nu sint obligatorii, sint optionale, in dependenta de prevederile documentelor sau actelor de constituire si in dependenta de deciziile luate la adunarea generala a asociatilor. Si, in final, se propun in lege destul de detaliat unele aspecte ce tin de reorganizarea si lichidarea societatii. Pentru a preveni sau chiar a lansa unele discutii, as dori sa mentionez ca sint doua aspecte, la care, in opinia autorilor, urmeaza sa ne definitivam cu pozitia pina la discutiile in a doua lectura.

In primul rind, este vorba de capitalul social minim, care urmeaza a fi indicat in lege. As dori sa mentionez ca, la aceasta etapa, autorul vine cu propunerea ca capitalul social minim sa fie de 30 mi de lei, insa cu aducerea in concordanta a capitalului social minim pe parcursul a 3 ani de zile, treptat.

In acelasi timp, as remarca ca noi am efectuat o analiza destul de detaliata a prevederilor legale vizavi de marimea capitalului social minim. Avem o analiza detaliata a capitalurilor sociale minime pentru societatile cu raspundere limitata din Uniunea Europeana. As dori sa mentionez ca capitalul social minim al
SRL-urilor in Uniunea Europeana este de 8 mii 500 de euro. Noi propunem treptat si, bineinteles, o valoare mult mai mica decit media pentru Uniunea Europeana.

Si al doilea aspect, care consideram ca urmeaza a fi discutat pina la examinarea in a doua lectura, este vorba de prevederile articolului 81.2, in special acelea care se refera la lichidarea si dizolvarea societatii.

Mult stimati deputati,

As dori sa mentionez ca la elaborarea acestui proiect de act legislativ s-a examinat destul de detaliat, in primul rind, legislatia Uniunii Europene, acquis-ul comunitar in ceea ce tine de activitatea si organizarea entitatilor sub forma organizatorico-juridica de SRL, a fost consultata destul de activ societatea civila, s-au trecut filtrele asa-numitei “ghilotine”. Rugam sustinerea acestui proiect in prima lectura.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Stimati colegi,

Intrebari pentru domnul ministru?

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimate domnule ministru,

Dumneavoastra, intr-adevar, ati anticipat intrebarile, unele din intrebari, dar, totodata, am sa risc aceleasi intrebari sa le discutam.

Prima, sigur, este capitalul social si marimea respectiva. Spuneti-mi va rog frumos, din nota de argumentare noi nu am inteles ce a stat la baza cifrei. Ceea ce ne spuneti ca este in Uniunea Europeana, din punctul meu de vedere, este absolut nerelevant in Republica Moldova, vorbim de doua lucruri absolut diferite. Poate este, intr-adevar, un motiv serios ca sa-l intelegem? De ce anume 30 de mii?

Domnul Igor Dodon:

Domnule deputat,

In primul rind, este vorba de prevederile prin care Republica Moldova, marea majoritate sau majoritatea absoluta a actelor legislative examinate urmeaza sa fie conformate acquis-ului comunitar. Conform prevederilor acquis-ului comunitar, se cere o valoare a capitalului social mult mai mare.

La aceasta etapa, consultind si societatea civila, tinind cont de faptul ca  capitalul social mediu, la care m-am referit pentru SRL-urile existente, este de circa 24 mii de lei, s-a ajuns la concluzia si se propune sa fie stabilit la nivelul de 30 de mii.

 

Domnul Vladimir Filat:

Da, va multumesc, domnule ministru.

Mi-i frica mie ca tot acquis-ul comunitar si discutiile cu societatea civila sa nu repete situatia patentelor, cind teoretic la noi totul parca este bine, dar practic ajungem in alta situatie.

Si, sigur, a doua problema, vechea si controversata problema ce tine de lichidarea afacerii, sa-i spunem asa la general. Ceea ce ati reglementat dumneavoastra la articolul 81 se prevede in conditiile cind, avind in vedere ca legea dumneavoastra foarte detaliat, punctual a stabilit normele cum se instituie SRL-ul, este si ca propunere, noi o sa venim, ca de obicei, cu propuneri concrete prin amendamente, urmeaza a fi stabilit foarte si foarte clar, la nivel de lege, daca ajungem la concluzia ca urmeaza sa adoptam legea respectiva si procedurile de lichidare.

Ca cetateanul sa stie foarte clar, citind o lege, nu multe legi, ci dintr-o lege sa fie foarte clar cum initiaza afacerea, cum urmeaza sa activeze in afacerile respective, care sint normele si, sigur, cum isi lichideaza afacerea.

 

Domnul Igor Dodon:

Stimate domnule deputat,

In ceea ce tine de lichidarea afacerii, cunoasteti destul de bine ca lichidarea unei intreprinderi, unei entitati juridice, este prevazuta in Legea cu privire la inregistrarea de stat a intreprinderilor si organizatiilor, unde este specificata si procedura de lichidare.

Sintem constienti de faptul, si o spunem destul de sincer ca, la aceasta etapa, este o problema in lichidarea afacerii. Obtinind succese destul de bune la lansarea afacerii, cunoasteti ca in citeva zile se poate deschide intreprinderea, dar avem unele probleme, unele rezerve la lichidare.

Pe parcursul primului trimestru al anului curent, Guvernul va veni in Parlament cu un proiect de lege, in special referitor la crearea unui ghiseu unic la lichidarea unei afaceri. In opinia Guvernului, a Ministerului Economiei si Comertului, nu este bine cind, si trebuie sa excludem aceste, as spune, rezerve, antreprenorul sau persoana fizica trebuie sa mearga la citeva institutii de stat, deoarece trebuie sa fie antreprenorul, pe de o parte, si statul, iar toate coordonarile in interior sa le faca el insusi.

Acest ghiseu unic si cu propunerile respective vor fi inaintate de catre Guvern pe parcursul trimestrului unu.

 

Domnul Vladimir Filat:

Va multumesc frumos, domnule ministru.

Si ultima intrebare. Ieri, Presedintele Parlamentului a anuntat ca in planul de activitate al Parlamentului pentru sesiunea de primavara–vara este instituirea unei comisii parlamentare speciale, care urmeaza, din cite stiu eu, sa fie asistata si de Banca Mondiala, care urmeaza sa examineze cadrul regulatoriu in domeniul afacerilor in  Republica Moldova.

Parerea dumneavoastra personala: nu considerati ca si acest proiect de lege trebuia sa faca obiectul discutiilor in cadrul comisiei, de rind cu multitudinea de acte normative, iar ulterior sa venim cu un pachet complex, cu toate proiectele de legi si sa adoptam intr-un singur pachet si sa reglementam complex, sa nu mergem fractionat.

Domnule ministru,

Eu imi cer scuze, din simplul motiv ca concluziile comisiei pot sa fie un pic diferite de punctele de vedere pe care le reflectam noi in proiectul respectiv si iarasi o sa revenim sa modificam legea. E ca o intrebare.

 

Doamna Maria Postoico:

Este clar, da.

 

Domnul Igor Dodon:

Ceea ce tine de crearea unui cadru institutional pentru reforma regulatorie sau pentru cadrul regulatoriu, bineinteles, initiativa este foarte buna. Cu atit mai mult, as dori sa mentionez ca au fost lansate actiunile in acest sens, a fost convenit cu Banca Mondiala pentru a crea acest filtru suplimentar la nivel de Parlament.

Mult stimate domnule deputat,

Insa, aceste prevederi si acest proiect au fost discutate in cadrul... Deoarece cunoastem ca avem un grup similar de lucru vizavi de reforma regulatorie, cadrul regulatoriu in cadrul Guvernului Republicii Moldova si a fost sustinut de catre marea majoritate a membrilor acestui grup de lucru. As dori sa mentionez ca in componenta acestui grup de lucru este mai mare ponderea societatii civile, patronatului, asociatiei investitorilor straini s.a.m.d. si ei au sustinut acest proiect.

 

Domnul Vladimir Filat:

Mai mult decit atit, noi ii cunoastem pe acei reprezentanti ai societatii civile care sint, practic, in toate structurile parlamentare si guvernamentale, care participa activ...

Multumesc.

 

Domnul Igor Dodon:

Acolo sint persoane diferite.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

Domnul Susarenco.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Multumesc, doamna presedinte.

Domnule ministru,

O intrebare de ordin general, in primul rind. Considerati dumneavoastra necesara asa o lege greoaie, in situatia in care noi avem Codul civil?

Dumneavoastra va referiti la practica europeana. Sint asa norme, de pilda in Franta, care lucreaza conform Codului civil, elaborat inca de Napoleon. Am in vedere ca trebuia o lege simpla, care ar prevede modul de organizare, modul de inregistrare si atit.

 

Domnul Igor Dodon:

Domnule Susarenco,

Dumneavoastra sinteti jurist si cunoasteti ca, pentru a solutiona sau a gasi o solutie la ceea ce spuneti, sint, in principiu, doua scenarii.

Unul. Se introduc modificari la Codul civil, deoarece in Codul civil este expres indicat ca capitalul social minim, functionarea, organele de conducere, atributiile sint stabilite prin lege.

Sau modificam Codul civil, sau aprobam o lege. La aceasta etapa s-a gasit convenabil si se propune aprobarea unei legi aparte, ca si in cadrul Legii cu privire la societatile pe actiuni s.a.m.d. Cunoastem practica europeana, in care exista un asa-numit Cod comercial, unde sint specificate formele organizatorico-juridice si drepturile si obligatiunile. La aceasta etapa am venim cu propunerea de a elabora si a propune spre discutie Legea cu privire la SRL.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Va multumesc.

Si acum citeva intrebari de fond.

Articolul 9. Considerati dumneavoastra ca este oportun ca in cazul neindeplinirii conditiilor nominalizate, este scris in articol, societatea va fi lichidata fortat de catre instanta de judecata, corect, la cererea persoanelor interesate si, atrag atentia, sau a procurorului, sau a procuraturii.

Ce are procuratura cu treaba asta intr-o economie de piata avind, de fapt, hotarirea CEDO despre rolul si locul procuraturii, cind a condamnat Republica Moldova in cazul ASITO. Nu considerati ca trebuie de exclus? Procurorul nu are ce se baga in activitatea asta, sint persoanele interesate.

 

Domnul Igor Dodon:

Stimate domnule deputat,

Anume din aceste considerente in raportul meu am incercat sa vin cu unele provocari privind doua aspecte, pe care le consideram importante pentru a fi discutate pina la lectura a doua si, in special una, tine de lichidare. Cred ca acest subiect urmeaza a fi definitivat pina la lectura a doua.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

La articolul 10, alineatul (3), “actul de constituire se intocmeste in limba de stat”. Care este necesitatea urmatoarei propozitii: “La solicitarea fondatorilor actul de constituire poate fi intocmit suplimentar si in alta limba”? Noi avem Legislatie. In cazul in care cineva vrea sa aiba actul in alta limba sa se duca la Biroul de traduceri, sa-l traduca si sa se duca la notar sa-l autentifice.

 

Domnul Igor Dodon:

Cred ca este rezonabil si urmeaza a fi discutat pentru lectura a doua.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

La articolul 11, alineatul (1), litera a): “actul de constituire trebuie sa cuprinda numele, locul s.a.m.d. si nationalitatea”. De ce trebuie sa fie nationalitatea in actul de constituire?

 

Domnul Igor Dodon:

Sint unele cerinte stabilite in acquis-ul comunitar si, la acest capitol, daca vorbim de continutul actului de constituire, s-au introdus exact prevederile acquis-ului comunitar, consultate si cu misiunea Comisiei europene in Republica Moldova.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Poate ar fi corect sa se introduca cetatenia. Nationalitatea, in general, nu se intreaba nicaieri in lume.

 

Doamna Maria Postoico:

Cetatenia.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Poate cetatenia?

 

Domnul Igor Dodon:

Cred ca este o greseala tehnica, care urmeaza a fi exclusa.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, pentru lectura a doua.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Articolul 17, alineatul (1): “sint scutiti de la repararea daunelor acei care nu au avut sau nu au putut sa aiba cunostinte privind unele neregularitati”. Reiese din prima propozitie... Este foarte ambiguu, fiindca cine o sa demonstreze ca ei nu au avut cunostinta? Trebuie de uitat foarte atent la propozitia aceasta.

Si cu aceasta problema care a fost mentionata aici de domnul Filat, capitalul social. Totusi, eu ma gindesc la acestia care nu mai pot lucra cu patente. Daca vrea sa-si deschida un SRL ce face el, de unde ea el 30 de mii de lei si ii depune?

 

Domnul Igor Dodon:

Stimate domnule deputat,

Am spus ca capitalul social este un subiect discutabil, care urmeaza a fi discutat pentru a doua lectura.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Va multumesc.

 

Domnul Igor Dodon:

Sint din nou doua abordari in acest sens. In Uniunea Europeana sint 3 tari sau in practica, as spune, europeana, deoarece unele dintre ele nu sint membri ai UE, sint 3 tari in care nu exista cerinte vizavi de capitalul social. Este vorba de Marea Britanie, este vorba de Franta si de Finlanda. In aceste tari, in genere, nu este indicat care trebuie sa fie capitalul social minim. Poate fi si un leu. In alte tari este si pot sa va dau lista la absolut toate tarile.

Noi examinam doua modalitati, care urmeaza a fi definitivate pina la a doua lectura.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Pai, iata, noi ii avem pe vecinii nostri, statul roman, unde acum am inteles ca salariul mediu pe economie, anul trecut, a fost de 317 euro, daca nu ma insel. Cind vom avea si noi 300 de dolari, cum au promis comunistii, facem si noi 30 de mii de lei.

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.3.

Domnul Bondarciuc.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Domnule raportor,

Am o intrebare. Asa si n-am inteles, iata si domnul, colegul meu a intrebat: de ce 30, de ce nu 40, nu 50 de mii, dar de ce n-ati venit concomitent cu o lege sa modificati tariful pentru inregistrare? Asta ca sa avem 0,5 la suta, majoram capitalul statutar, adica majoram si povara pentru intreprinzator. De ce?

 

Domnul Igor Dodon:

Din nou, in ceea ce tine de marimea capitalului social, noi am pornit de la practica unor tari care nu erau membre ale UE la etapa cind au lansat negocierile, vorbim de tarile baltice, in primul rind. In aceste tari, la momentul cind doar au inceput negocierile, marimea capitalului social minim pentru SRL era de 2500 de euro.

Din aceste considerente... Vorbesc de anii '90, nu de situatia la aceasta etapa. Din aceste considerente, s-a ajuns la concluzia, impreuna cu societatea civila si expertii Uniunii Europene, ca ar fi bine sa incepem de la acelasi nivel, pentru a fi mai simplu la momentul cind, ulterior, vom ajunge la negocierile vizavi de aderare.

In ceea ce tine de taxa de inregistrare, am mentionat ca in timpul apropiat, Guvernul vine cu un proiect de Lege cu privire la inregistrare, mai exact modificarea Legii cu privire la inregistrare, unde vom veni si cu unele solutii in acest sens.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Eu va rog, trebuie sa facem aici, daca majoram capitalul statutar.

Si inca o intrebare. In articolul 15, “Modificarea actului de constituire”, se prevede ca modificarea actului de constituire se face cu 3/4 din numarul total de voturi, dar daca ne referim la articolele 30 si 31, majorarea capitalului social si micsorarea capitalului social, acolo noi nu fixam. Adica, aveti in vedere cu 51 la suta sau cum?

 

Domnul Igor Dodon:

Modificarea capitalului social aduce dupa sine si modificarea actului de constituire. Si, bineinteles, se are in vedere ca o sa fie acelasi nivel sau aceeasi participare la luarea deciziei.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Atunci trebuie cumva sa fixam si in articolul acesta si in articolul unde se prevede micsorarea capitalului. Si inca un moment. In articolul 31 se prevede ca majorarea capitalului social se admite numai dupa varsarea lui integrala. Cum corespunde aceasta prevedere cu facilitatea pe care astazi, conform Codului fiscal, o au intreprinderile daca se importa utilaj si se include in fondul social. Adica el nu poate fi achitat la momentul inregistrarii si din aceasta situatie apar multe probleme.

 

Domnul  Igor Dodon:

Daca vorbim de introducerea utilajului in capitalul social, este vorba de unele detalii vizavi de procedura. La momentul cind se ia decizia de includere in capitalul social al utilajului din importuri, pentru a beneficia de prevederile Codului fiscal, articolul 103 si ale Legii cu privire la tariful vamal, se ia doar decizia de majorare si, in baza deciziei, se merge la Serviciul Vamal, se fac importuri si dupa aceasta se face completarea capitalului social.

 

Domnul  Nicolae Bondarciuc:

Eu imi cer scuze, dar in Hotarirea Guvernului din 30 ianuarie se prevede: “Trebuie sa fie inregistrata majorarea capitalului social.” Si cu majorarea aceasta si cu documentul de la Camera Inregistrarii de Stat te duci la vama. Eu va rog frumos, trebuie momentul acesta prevazut pentru lectura a doua. Pentru ca atunci o sa-i pedepsim pe intreprinzatori.

 

Domnul  Igor Dodon:

De acord.

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Alexandru Oleinic:

Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.

Domnule ministru,

Am mai multe intrebari. Va rog, in primul rind, de cind se elaboreaza legea in discutie si cine si-a adus contributia la elaborarea ei in afara de specialistii Ministerului Economiei si Comertului? Si de ce, in principiu, nu este parerea sau avizul Camerei Inregistrarii de Stat, care, pina la urma, va implementa legea si va duce responsabilitatea pentru efectele ei?

 

Domnul  Igor Dodon:

Ceea ce tine de perioada elaborarii. Aceasta lege se elaboreaza, incepind cu unele prevederi vizavi de concept, din 2005, in cadrul Ministerului Economiei si Comertului, nu doar cu participarea reprezentantilor Ministerului Economiei si Comertului, dar a fost creat si un grup de lucru special cu reprezentantii din toate autoritatile publice centrale. A fost elaborat cu suportul Bancii Mondiale si al Uniunii Europene, in acest sens, mai tirziu a fost consultat si Fondul Monetar International, practic, toti partenerii de dezvoltare.

 

Domnul  Alexandru Oleinic:

Referitor la Camera Inregistrarii de Stat, va rog.

 

Domnul  Igor Dodon:

Ceea ce tine de Camera Inregistrarii de Stat, noi avem avizul Ministerului Dezvoltarii Informationale. Cunoasteti ca Camera Inregistrarii de Stat este o institutie subordonata acestui minister, pentru a implementa politicile.

 

Domnul  Alexandru Oleinic:

Stimati colegi,

Avizul Ministerului Dezvoltarii Informationale este foarte simplu: spre adoptare in Parlament. In nota informativa dumneavoastra vorbiti de 48 mii de societati cu raspundere limitata, astazi, mai bine-zis la 1 ianuarie 2007, numarul lor era de 54 862 de societati cu raspundere limitata. De ce este asa o diferenta intre nota informativa, prezentata de dumneavoastra in Parlament si realitate?

 

 

Domnul  Igor Dodon:

Deoarece proiectul se afla in discutie in Parlament inca de la mijlocul anului precedent. In perioada respectiva au fost inregistrate noi entitati juridice.

 

Domnul  Alexandru Oleinic:

Domnule ministru,

Dumneavoastra veniti in Parlament, era normal macar sa actualizati informatia pentru deputati.

 

Domnul  Igor Dodon:

Eu am prezentat un raport.

Domnule Oleinic,

Daca sint necesare detaliile, cu cea mai mare placere fac o lista detaliata, pot sa vin sa v-o pun la dispozitie.

 

Domnul  Alexandru Oleinic:

Va multumesc, domnule ministru.

Urmatoarea intrebare ce tine de articolul 2, alineatul (2), unde se prevede gestionarea, posibilitatea gestionarii societatii cu raspundere limitata de unul si mai multi administratori. Citi? 3, 5, 10. Care este necesitatea si cum vor fi inregistrati administratorii dati la Camera Inregistrarii de Stat? Care este justificarea, in genere, pentru asa o notiune: “mai multi administratori”?

 

Domnul  Igor Dodon:

Organul executiv, probabil, cunoasteti aceste detalii, poate fi creat sau unipersonal, acesta este un administrator, sau colegial, in consiliul de administrare. Membrii consiliului de administrare sunt administratori. Anume aceasta s-a avut in vedere aici. Mai multe detalii vizavi de inregistrare sint in capitolul IV, daca nu gresesc, “Organele de conducere ale societatii cu raspundere limitata”.

 

Domnul  Alexandru Oleinic:

Era normal ca dumneavoastra macar sa repartizati functiile, ca sa se vada mai concret care este responsabilitatea administratorilor.

Bine. Inca o intrebare. Articolul 49, alineatul (1) din proiect prevede ca de competenta exclusiva a adunarii generale a asociatilor tine desemnarea membrilor consiliului societatii. La articolul 63 dumneavoastra vorbiti ca actul de constituire poate prevedea crearea unui consiliu al societatii. Puteti sa introduceti niste clarificari, va fi obligat agentul economic, mai bine-zis societatea, sa creeze un consiliu si care, pina la urma, acesta va fi dreptul asociatilor?

 

Domnul  Igor Dodon:

Dupa cum am mentionat si in raportul pe care l-am prezentat din start, aceasta este o optiune la decizia asociatilor si conforma prevederilor actelor de constituire. In cazul in care in actele de constituire va fi specificat, ca asociatiile doresc sa fie inca un organ de conducere, care va face o analiza detaliata a activitatii administratorului si o va reglementa intr-o oarecare masura, atunci acest administrator se alege prin votul exclusiv, prin drepturile exclusive ale adunarii generale a asociatiei.

 

Domnul  Alexandru Oleinic:

Domnule ministru,

E cam greu, fiindca situatia care a fost pina acum era destul de normala si destul de eficienta. Ceea ce tine de consilii, aici, dupa parerea noastra, apare o duplicitate in administrare si nu cred ca va fi eficient.

Si ultima intrebare ce tine de articolul 48, alineatul (3), unde este prevazut: “Prin actul de constituire se poate stabili ca votarea se poate face prin corespondenta.” Va rog, deschideti parantezele, care ar fi modalitatea de votare a asociatilor prin corespondenta? Si care va fi valoarea juridica a unui astfel de vot?

 

Domnul  Igor Dodon:

In dependenta de forma de petrecere a adunarii generale a asociatilor, care poate fi cu prezenta mixta sau prin corespondenta, asa va fi si votarea. Si sint sigur ca dumneavoastra cunoasteti destul de bine aceasta procedura, care exista si in cadrul societatilor pe actiuni. Mai mult ca atit, atit obiectia dumneavoastra anterioara, cit si obiectia aceasta au fost si erau in prevederile legale, in Hotarirea Guvernului nr.500 din anul 1991, cadrul legal existent la aceasta etapa.

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Alexandru Oleinic:

Domnule ministru,

Dumneavoastra ati provocat singur si ati expus aici, ca, totusi, efectul ori esenta acestei legi trebuie apropiata cit mai mult de forma juridica a societatilor pe actiuni. Fiindca tot ce reiese din propunerile dumneavoastra la legea, pe care o examinam acum in Parlament, este numai aceasta.

 

Domnul  Igor Dodon:

Este o opinie.

Multumesc.

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.2.

 

Domnul  Valerii Garev:  

Господин министр, у меня несколько вопросов, связанных с действующими на настоящий момент обществами с ограниченной ответственностью. Они сейчас имеют устав и учредительный договор. Новый проект закона, который вы представляете, не предусматривает, чтобы общества имели устав, а только учредительные документы. Как будут эти старые общества действовать по этому закону? Останутся у них эти документы или они должны оформить новые документы, вот эти учредительные документы, которые вы предлагаете?

 

Domnul  Igor Dodon:

Те документы, которые есть на данном этапе, они могут остаться, но для тех, которые будут регистрировать новые предприятия, мы считаем, что будет проще процедура регистрации, если будет единый документ – не учредительный договор и устав, а единый документ, – то, что и предложено в данном проекте.              

 

Domnul  Valerii Garev:

Я согласен. Значит, старые общества будут действовать по тому уставу и учредительному документу, они перерегистрироваться не будут. Тогда выходит, что они должны, согласно предлагаемой 83-й статье, внести или пополнить уставной капитал. Они вносят это, регистрируют – и всё.

 

Domnul  Igor Dodon:

В зависимости от того, будет принято решение или нет о повышении минимального уставного капитала. Решения могут быть приняты разные: в зависимости от того, что будет принято во втором чтении, это и будет нормой. Если будет принято решение, что минимальный уставный капитал должен быть выше, то в течение определенного периода (в проекте есть три года, три разных периода) они будут обязаны повысить уставный капитал.

 

Domnul  Valeriu Garev:

Спасибо.

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Ion Gutu:  

Multumesc.

Stimate domnule ministru,

Stimati colegi,

A parvenit o intrebare aici: citi ani s-a lucrat asupra acestui proiect de lege? Trebuie sa ne amintim ca in Parlamentul precedent, in ajunul alegerilor locale din anul 2003 pentru Parlamentul Republicii Moldova, a fost inaintat un asemenea proiect de lege si cind am intrat in esenta, domnul Stepaniuc, fiind liderul fractiunii, a retras acest proiect de lege, fiindca, intr-adevar, el introducea foarte multe probleme in activitate. Deci, aceasta este o noua incercare si cred ca este o incercare binevenita. Fiindca, intr-adevar, pina acum nici un Parlament nu a fost capabil, respectiv si Guvernul, sa inainteze acest proiect de lege.

Domnule ministru,

O intrebare, cum credeti dumneavoastra, acest proiect de lege va duce la simplificarea procesului de inregistrare a activitatii acestor intreprinderi, SRL sau se va complica viata lor?

 

Domnul  Igor Dodon:

Domnule deputat,

Bineinteles, Guvernul vine cu aceasta initiativa cu scopul simplificarii inregistrarii activitatii si lichidarii acestei forme organizatorico-juridice. Acesta este si scopul prezentarii acestei legi. Noi consideram ca, tinind cont de opiniile expuse astazi in plenul Parlamentului, tinind cont de cele doua constringeri: capitalul social si lichidarea, care urmeaza a fi solutionate pina la a doua lectura, acest proiect va imbunatati considerabil crearea si activitatea societatilor cu raspundere limitata.

 

Domnul  Ion Gutu:

Domnule ministru,

In lege noi trebuie sa demonstram, intr-adevar, ca nu se va cere reinregistrarea documentelor de constituire. Aceasta este o activitate enorma si cu multe probleme.

Stimati colegi,

Tinind cont de acest proiect de lege, vreau sa va spun ca, practic, fiecare societate, intreprindere trebuie sa vina la Camera Inregistrarii de Stat sa reinregistreze noi modificari sau alte documente. Este strict obligatoriu. Si acesta este un cost enorm pentru aceste societati si, in general, pentru agentii economici. Al doilea moment. Noi rugam sa ne gindim impreuna la chestiunea aceasta pentru lectura a doua, caci este foarte important.

 

Domnul  Igor Dodon:

De acord.

 

Domnul  Ion Gutu:

Un alt moment ce se refera la adunarea asociatilor. In articolul 56 “Desfasurarea adunarilor asociatilor” este un punct: “Procedura desfasurarii adunarii asociatilor se  stabileste printru-un regulament-tip, aprobat de Guvern.” In aceasta lege, practic, este absolut tot: cind se anunta adunarea, cine o deschide, cum se intocmeste ordinea de zi, alte chestiuni. Este oare necesar ca Guvernul sa intocmeasca un scenariu oarecare, cum trebuie de petrecut adunarea asociatilor?

 

Domnul  Igor Dodon:

Stimate domnule deputat,

Intr-adevar, este un subiect care ar putea fi discutat la a doua lectura, insa din practica existenta, in lege nu pot fi incluse toate detaliile ce tin de organizarea adunarii asociatilor.

 

 

Domnul  Ion Gutu:

Cui ii trebuie detaliile acestea?

 

Domnul  Igor Dodon:

Anume din aceste considerente se propune ca optiune. Se poate discuta pentru a doua lectura.

 

Domnul  Ion Gutu:

Stimati deputati,

Orice regulament, care apare in urma unei legi oarecare, incearca sa se incadreze in niste chestiuni care, practic, sint prevazute aici. Si inca o intrebare. Dumneavoastra, ca ministru al economiei si comertului, cum considerati, daca sa facem o comparatie a Legii privind societatile pe actiuni si a actualei legi, este o mare diferenta sau nu?

 

Domnul  Igor Dodon:

Destul de mare si dupa principiile de constituire, functionare, luarea deciziei s.a.m.d.

 

Domnul  Ion Gutu:

Eu cred ca noi am adus legea aceasta, practic, sub Legea privind societatile pe actiuni.

 

Domnul  Igor Dodon:

Stimate domnule Gutu,

Dumneavoastra, probabil, cunoasteti ca Guvernul vine impreuna cu Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare in timpul apropiat, in decurs de o luna – doua, cu un proiect de Lege de modificare a Legii privind societatile pe actiuni. Modificari, de asemenea, destul de importante.

 

Domnul  Ion Gutu:

Si ultimul, capitolul IV “Administratorul”. Spuneti-mi, va rog, ce se are in vedere prin “administratorul”? Poate fi director general, poate fi presedinte, poate fi, eu stiu, in general cum sau numai administrator? Denumirea.

 

Domnul  Igor Dodon:

Denumirea de “administrator” se refera la organul executiv. Cum va fi numit depinde deja de fiecare entitate juridica.

 

Domnul  Ion Gutu:

N-o sa fie limitati?

 

Domnul  Igor Dodon:

Nu. Nu poate fi limitat.

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.2.

 

Domnul  Vasile Iovv:  

La articolul 81, alineatul (2) se spune: “Adunarea asociatilor nu a fost convocata si nu s-a desfasurat mai mult de 3 ani.” Adica, asociatia poate fi lichidata daca 3 ani nu se convoaca aceasta adunare. Si in alineatul 3, tot aici,       “3 ani.” Adica, in cazul in care asociatii nu pot adopta o anumita decizie in decurs de 3 ani. Aceasta inseamna ca trebuie de asteptat 3 ani. Intreprinderea, practic, este paralizata. Poate sa punem 1 an?

 

Domnul  Igor Dodon:

Stimate domnule deputat,

Am mentionat in raport ca articolul 81, alineatul (2) este un articol care ne-ar trezi mai multe discutii chiar pina la prezentarea in Parlament. As dori sa mentionez ca aceasta prevedere nu este inclusa in Codul civil, insa este o prevedere existenta in legislatia europeana.

Noi, cred ca impreuna cu comisiile parlamentare, vom decide pina la a doua lectura care va fi formularea. Insa includerea unui termen de 1 an, consideram ca la aceasta etapa, cunoscind care este situatia si conflictele de interese in cadrul diferitelor societati cu raspundere limitata, consideram ca este prematura. Putem discuta pentru lectura a doua.

 

Doamna  Maria Postoico:

Va multumesc, domnule ministru.

Mai multe intrebari nu sint.

Rog comisia.

 

Domnul  Vladimir Turcan:  

Onorat Parlament,

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a examinat proiectul de Lege nr.3862. Scopul proiectului a fost prezentat de catre domnul ministru. As vrea sa mentionez inca o data ca acest proiect de lege este, intr-adevar, demult asteptat, este binevenit, deoarece este o necesitate de a crea un cadru legislativ unitar, care ar reglementa activitatea societatilor respective.

In rezultatul examinarii acestui proiect de lege, membrii comisiei au inaintat un sir de obiectii, care tin de diferite probleme, inclusiv cele care au fost abordate astazi, aici. Si noi, fara doar si poate, le vom lua in consideratie pentru a pregati acest proiect de lege pentru lectura a doua. Mai mult decit atit, noi deja am adresat unele solicitari de a prezenta avizele la acest proiect de lege reprezentantilor societatii civile si diferitelor asociatii ale intreprinzatorilor din tara noastra.

Din punct de vedere conceptual, comisia propune ca aceasta lege sa fie tratata ca lege organica, dar nu ca una ordinara, cum este prevazut in proiectul de lege. La acest proiect de lege au fost prezentate avizele pozitive ale comisiilor permanente si ale Directiei juridice a Aparatului Parlamentului, iarasi, cu prezentarea unor amendamente, care vor fi luate in considerare pentru lectura a doua. In contextul celor mentionate, comisia propune ca acest proiect de Lege nr.3862 sa fie adoptat in prima lectura.

 

Doamna  Maria Postoico:

Va multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Intrebari catre comisie?

Microfonul nr.5.

 

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

Domnule presedinte al comisiei,

Vreau sa va sensibilizez asupra unei realitati care se intimpla in Republica Moldova, fapt reflectat si in acest proiect de lege, asa cum spunea si domnul Gutu, privind desfasurarea adunarii asociatilor in baza unui regulament-tip, adoptat de catre Guvern. Daca sinteti de acord cu mine, la noi se intimpla ca actele subsecvente, ceea ce in limba rusa le mai spune “подзаконные”, de multe ori anuleaza, de fapt, legea, o golesc de continut, o deturneaza si, de fapt, prevaleaza fata de lege. Nu credeti ca este acelasi caz?

Spun aceasta, pentru ca in asemenea situatii noi constatam acelasi fenomen al fortei birocratiei, a birocratilor fata de forta legislatorului. Deci, in plan conceptual, nu credeti ca ar trebui sa renuntam la acest lucru, ca sa nu lasam posibilitati pentru diferite manevre care anuleaza legea sau esenta legii?

Multumesc.

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Va multumesc pentru intrebare.

In principiu, problema respectiva, intr-adevar, deja a fost abordata de catre domnul deputat Nicolae Oleinic, daca nu gresesc. Noi, fara doar si poate, pentru lectura a doua vom analiza inca o data toate prevederile ce tin de problema respectiva si vom propune varianta definitiva pentru lectura a doua, daca va fi, intr-adevar, necesar de a mentine aceasta prevedere din punctul de vedere al acordarii dreptului Guvernului de a adopta acest regulament.

Nu se exclude ca, in orice caz la prima vedere, pozitia mea personala este ca, intr-adevar, este o contradictie. Dintr-o parte, aceste proceduri sint destul de bine reglementate in proiectul de lege, in acelasi timp, acordam dreptul Guvernului de a elabora inca un proiect sau inca un regulament care ceva a mai detalizat.

Eu cred ca problema respectiva noi o vom verifica, inclusiv cu participarea asociatiilor de intreprinzatori, care vor fi atrase la avizarea si pregatirea proiectului pentru lectura a doua.

 

Doamna  Maria Postoico:

Va multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Intrebari nu mai sint.

La acest proiect de lege s-a inscris pentru luare de cuvint domnul Vladimir Filat, primul. Va rog.             

Domnul Vladimir Filat:

Onorat Parlament,

Si aceasta lege, pe care o discutam noi astazi, in plenul Parlamentului este una de interes major. Si aceasta lege, care a venit in Parlament, urma sa atinga un singur scop: simplificarea si usurarea activitatii de intreprinzator, usurarea procedurilor necesare pentru inregistrarea, activitatea si functionarea societatii cu raspundere limitata. Anume in acest context trebuia de vazut acest proiect, mai ales ca in prezent, Guvernul se afla in faza a doua a implementarii procedurii, asa numitei proceduri a ghilotinei nr. 2.

Doresc sa evidentiez faptul ca procesul legislativ este un element esential, ce poate sa contribuie la imbunatatirea mediului de afaceri prin instituirea unor proceduri si principii care ar exclude legiferarea inutila, modificarea prea deasa a legilor, asigurarea unui climat stabil si transparent in afaceri. Doresc sa amintesc Parlamentului ca, in iulie 2006 am adoptat Legea cu privire la principiile de baza de reglementare a activitatii de intreprinzator. In conformitate cu articolul 4 din legea mentionata, reglementarea activitatii de intreprinzator are la baza urmatoarele principii: previzibilitatea reglementarii activitatii de intreprinzator; transparenta decizionala si transparenta reglementarii activitatii de intreprinzator; analiza impactului de reglementare.

Proiectul prezentat va viza mai multe mii de societati si, mai exact, in jur de 55 de mii. Dar, in acelasi timp, din nota de argumentare nu am putut sa aflam nici numarul persoanelor care vor fi afectate, si nici costurile totale ale implementarii respectivei legi.

Si, un lucru foarte important, ar trebui astazi sa existe si un raport la beneficiile pe care aceasta lege eventual le va aduce. Trebuie sa tinem cont ca orice reglementare noua creeaza incomoditati pentru anumite persoane si anumiti subiecti. De aceea, evaluarea problemelor, costurilor etc., pe care le vom suporta, este obligatorie la prezentarea actului in Parlament.

Stimati colegi,

Doresc sa reamintesc ca, in conformitate cu articolul 13 din Legea cu privire la principiile de baza de reglementare a activitatii de intreprinzator, analiza impactului de reglementare reprezinta argumentarea, in baza evaluarii costurilor si beneficiilor, a necesitatii adoptarii actului normativ si analiza de impact al acestuia asupra activitatii de intreprinzator. Iar actul de analiza a impactului de reglementare este parte integranta a notei informative a proiectului de act normativ.

Proiectul examinat, cu privire la SRL, la fel ca si multe alte proiecte anterioare, nu au nici un fel de argumentare a impactului si nici un fel de analiza financiara. Cine va beneficia de pe urma adoptarii acestui  proiect, in general? Este un lucru esential, pe care trebuie sa-l cunoasca cetatenii in primul rind, sigur, si statul in intregime. Argumentul precum ca o lege reglementeaza insuficient sau ca o norma este invechita nu are nici un fel de substanta juridica si nu mai poate fi pus la baza procesului legislativ.

Doresc sa reamintesc ca, in conformitate cu articolul 8 din Legea mentionata, cu privire la principiile de baza de reglementare a activitatii de intreprinzator, autoritatile administratiei publice sint obligate sa informeze asupra proiectelor de acte normative si sa asigure transparenta in activitatea lor decizionala prin implicarea sectorului privat al societatii civile si a persoanelor fizice in elaborarea de acte normative si in procesul luarii deciziilor. Eu, personal, pot sa trag concluzia ca aceste prevederi n-au fost respectate, la fel cum nu au fost respectate nici in alte cazuri.

Acum insa era momentul cel mai potrivit de a atrage la elaborarea proiectului respectiv a cit mai multe persoane, ce reprezinta mediile de afaceri, institutiile statului, experti independenti. Practica elaborarii proiectelor de lege cu usile inchise, fara a consulta parerile celor asupra carora legea se va rasfringe, s-a dovedit a fi foarte si foarte daunatoare. Voi aduce aici drept exemplu o prevedere, pe care cred ca ati observat-o si deja a fost discutata in plenul Parlamentului. Am in vedere prevederea de la articolul 19, care reglementeaza capitalul social. Si anume, capitalul social al societatii sa nu poata fi mai mic de 30 de mii de lei.

Majorarea capitalului social pina la un volum minim de 30 de mii de lei este o cerinta, care, la fel, trebuie sa contina o argumentare financiara, economica etc. Mai ales acum, cind am renuntat la patentele de intreprinzator, mai bine spus au fost cetatenii obligati sa renunte, pentru cele mai multe genuri de activitate si mii de persoane trebuie sa fie stimulate de a inregistra intreprinderi, inclusiv sub forma societatilor cu raspundere limitata.

Proiectul prevede posibilitatea de a inregistra o societate cu raspundere limitata si de catre o singura persoana, asociat unic – prevederea articolului 16. Acestea reprezinta in prezent circa 14 mii, sau mai mult de 1/3, din totalul societatilor cu raspundere limitata. Rezulta ca, in loc sa stimulam inregistrarea cit mai simpla a agentilor economici, noi nu facem altceva decit sa ingreunam si sa complicam procesul.

In acelasi timp, proiectul nu reglementeaza si trece cu vederea una dintre cele mai grave probleme: cea a lichidarii SRL-urilor, la fel ca si a altor persoane juridice. Aceasta este, intr-adevar, o problema complicata si incercarile de a gasi o solutie au avut loc de nenumarate ori, insa a lipsit o baza legislativa clara si neechivoca. Am ajuns in situatia cind multe persoane au frica de a-si legaliza activitatea si de a inregistra o afacere din simplul motiv ca lichidarea agentului economic este practic imposibila.

Consider ca la prezentarea acestui proiect de lege ar fi fost obligatoriu sa fie prezente si datele respective de la Camera Inregistrarii de Stat si Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, organe statistice. Am fi cunoscut atit numarul exact al SRL-urilor, inclusiv al celor care nu au o activitate, dar depun rapoarte periodice, precum si al celor abandonate, fara administrator etc. Dimpotriva, ni se propune sa votam un proiect de lege, practic, fara a avea cele mai relevante informatii privind situatia in domeniu si necesitatile reale ale intreprinzatorilor.

Crearea unui agent economic reprezinta primul pas in initierea unei afaceri pe cont propriu si cadrul de reglementare trebuie sa fie transparent, clar si previzibil. E cunoscut din practica internationala ca, in primul an de activitate, falimenteaza aproape 30% dintre intreprinzatori, care au initiat o afacere chiar din primul an de activitate. Din ceilalti ramasi, o jumatate falimenteaza in anul al doilea. Aceasta este, spre exemplu, statistica in Statele Unite si Canada. In consecinta, procedura lichidarii trebuie sa fie la fel de clara, rapida si simpla ca si cea a inregistrarii. Intreprinzatorii nu trebuie sa fie penalizati pentru faptul ca au dorit sa creeze o afacere si nu au reusit.

Repet, aceasta trebuie sa fie o problema prioritara a proiectului, dar, din pacate, nu si-a gasit reflectarea. Nu a fost reglementata nici posibilitatea sistarii activitatii, deoarece sint cazuri cind activitatea este sistata pe o perioada de timp si fondatorii trebuie sa beneficieze de dreptul de a sista activitatea pe aceasta perioada, fara lichidarea persoanei juridice si fara obligatia de a depune rapoartele respective catre organele de control. Aceasta procedura ar fi foarte comoda atit pentru agentii economici, cit si pentru organele fiscale.

Stimati colegi,

Acestea sint problemele generale legate de functionarea agentilor economici. Dar, deoarece majoritatea societatilor comerciale sint SRL-uri, aceste probleme se refera in primul si in primul rind la aceste tipuri de societati. Doresc sa ma refer la o alta problema, legata de principiile legiferarii, o problema generala, care persista in Parlamentul Republicii Moldova.

Acum patru ani, am declarat cu satisfactie ca, in sfirsit, avem un Cod civil, care cuprinde, integrate, materiile civil-comerciale. Prevederile din acest proiect se regasesc in Codul civil si, de aceea, firesc apare intrebarea, daca este rezonabil ca prin adoptarea unei legi paralele sa transformam Codul civil intr-un document fara efect juridic. Normele care exista, nu mai trebuie repetate, acesta este unul din principiul procesului de legiferare. Legea trebuie sa fie accesibila si diversele aspecte legate de o problema – sa se regaseasca in acelasi act normativ.

Daca exista prevederi care lipsesc in legislatie, poate este mai bine sa completam acea legislatie, dar nu sa venim cu proiecte noi de lege. Acestea sint problemele legate nu doar de prezenta lege, dar si, cum am mentionat anterior, de legi in general.

In baza celor expuse, noi vom vota, totusi, acest proiect de lege in prima lectura, cu conditia ca pentru a doua lectura acest proiect sa vina in urma discutiilor in cadrul comisiei, care, spunea domnul Presedinte, va fi instituita in Parlamentul Republicii Moldova.

Eu va multumesc.

 

Doamna  Maria Postoico:

Domnul Calmatui.

 

Domnul Valeriu Calmatui:  

Stimata doamna Presedinte al sedintei,

Stimati deputati,

Onorata asistenta,

Proiectul expus examinarii este binevenit si, desigur, acest proiect de lege, dupa parerea mea si a colegilor, va normaliza cadrul legislativ in acest domeniu, care este, desigur, demult depasit. Si stiu, cunoscind ca societatile cu raspundere limitata la momentul actual sint una din cele mai raspindite forme de organizare economico-juridica si asociativa, cum a fost mentionat si aici, in republica sint inregistrate peste 54 de mii de asemenea societati cu raspundere limitata care dispun de un cadru legislativ nu prea bine ajustat si, desigur, de la caz la caz se abordeaza diferit.

O asemenea lege, desigur, trebuia sa fie mai demult facuta, cu atit mai mult cu cit, odata cu intrarea in vigoare a Codului civil, in 2003 unele norme au fost modificate. Prin acest proiect de lege constatam ca sint stabilite expres normele la capitolul administrarea corporativa, rapoartele juridice dintre asociati, drepturile si obligatiunile administratorului si desigur responsabilitatea acestuia.

La fel, legea prevede si evidenta mai corecta si mai transparenta in cadrul societatilor cu raspundere limitata. Ingradind  infiintarea unor SRL-uri fantome, dar, totodata, nu permite frinarea activitatii acestor SRL-uri, care in  prezent sint in activitate. Stabileste clar si explicit limita minima de asociere la crearea unei societati cu raspundere limitata, de la o persoana pina la 50.

Desigur, aici eu nu pot sa fiu de acord cu colegii, care au mentionat ca intreprinzatorii, cei care au patenta astazi, trebuie sa-si faca, conform legislatiei care a fost adoptata, reinregistrarea. Acolo este prevazut ca ei fac din contul statului intreprinderi individuale, si nicidecum SRL-uri. Deci, care doreste sa-si creeze un SRL, desigur, nu are decit s-o faca in corespundere cu legislatia care va fi adoptata. Totodata, cunoastem ca societatile pe actiuni se inregistreaza de la 50 de persoane in sus. Deci, iata in acesti parametri se includ anume societatile cu raspundere limitata, care este o norma prevazuta si in alte state.

Desigur, un rol important il au si normele de instituire a capitalului social. Discutii au parvenit imprejurul acestei norme de 30 de mii de lei. Dupa parerea mea si a altor colegi, totusi astazi, avind un capital social de doar 5 800 de lei, nu este suficient pentru a face o activitate de antreprenoriat  cit de cit sa zicem eficienta.

Cu atit mai mult cu cit proiectul de lege permite celor care astazi sint asociati, au inregistrate aceste societati cu raspundere limitata, pe parcursul a trei ani de zile sa-si majoreze capitalul social. Totodata, aici este si ceea ce a spus colegul, ca pina in anul 2009 cred ca si salariul... Ceea ce a promis fractiunea sau, mai bine zis, formatiunea politica a Partidului Comunistilor ca vom ajunge la
300 de dolari salariul minim pe tara, cred ca va fi realizat. Spre aceasta tindem.

Totodata, vreau sa mentionez ca astazi o societate cu raspundere limitata, care este creata din nou, daca ea vrea sa activeze in modul cel mai eficient e necesar sa aiba un computer, care astazi costa nu mai putin de 800-1000 de dolari, deci, trebuie niste mobila, trebuie desigur si un automobil. Toate acestea, desigur, depasesc acel minim de 30 de mii de lei, care este expus in acest proiect de lege. Dar aceasta este o tema de discutie si s-ar putea reveni asupra ei in lectura a doua.

Proiectul respectiv este corelat, totodata, cu cerintele legislatiei europene. Si, in acest domeniu, exista legislatia comunitara in materie: societatile comerciale cuprind cinci domenii distincte. Deci, este dreptul societatilor comerciale, contabilitatea societatilor comerciale, dreptul si proprietatea intelectuala, dreptul si proprietatea industriala si dreptul civil. Iata, aceste trei componente sint incluse si in acest proiect de lege si normele expuse sint totodata corelate cu acele norme, care astazi exista in asa tari ca Germania, Franta, Romania, Rusia, Ucraina etc. Desigur ca proiectul prezentat are si unele lacune. Acestea s-au mentionat aici si ele pot fi discutate pentru a le inlatura sau a le minimaliza, ca sa nu afecteze acele societati cu raspundere limitata, care astazi activeaza in cadrul republicii.

Totodata, vreau sa mentionez ca discutia axata asupra unor asa pareri precum ca ar fi inutil sa ne grabim cu acest proiect de lege... Eu socot ca nu este nimic perfect. Totul este intr-o comparatie si, adoptind un proiect de lege, desigur ca pe parcursul vietii el poate sa fie modificat si aceasta arata practica multor state.

Fractiunea Partidului Comunistilor sustine acest proiect de lege si chemam si pe colegii din alte fractiuni sa faca acelasi lucru, sa  se alature si speram ca, facind o imbunatatire in a doua lectura, vom da posibilitate mediului de afaceri din Republica Moldova sa activeze intr-un cadru legal mult mai pozitiv.

Va multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc.

Luare de cuvint.

Domnul Oleinic,

Va rog.   

 

Domnul Alexandru Oleinic:  

Onorat Parlament,

Stimati colegi,

Cred ca pentru prima data se examineaza o lege cind nu sint reprezentantii Guvernului, dar aceasta-i situatia. Din start vreau sa va spun ca noi nu negam necesitatea adoptarii unui cadru regulator pentru activitatea de antreprenoriat. Insa noi nu putem admite adoptarea unor legi cu impact negativ asupra cetatenilor, care, desfasurind activitatea de antreprenoriat, isi cistiga mijloacele de existenta si contribuie la formarea veniturilor la bugetul de stat.

Nu putem admite adoptarea legilor, care includ din start impactul social negativ. Efectele acestor legi vor fi resimtite de cetatenii ramasi in tara si care isi aduc aportul la dezvoltarea economiei nationale, care mai au speranta in viitorul acestei tari. Ministerul Economiei si Comertului, propunind spre aprobare Parlamentului proiectul in cauza, opereaza in nota informativa cu cifre din anul 2005, nefiind in stare sa ne prezinte o informatie actualizata a numarului real de societati cu raspundere limitata, care, conform datelor statistice la 1 ianuarie 2007, constituie 54 862 de societati cu raspundere limitata.

Constatam ca Ministerul Economiei si Comertului nu a efectuat si nu ne-a prezentat nici evaluarea contributiilor anuale la produsul intern brut, la bugetul de stat, citi oameni activeaza in intreprinderile cu o asemenea forma juridica, care este volumul de investitii efectuate in economia nationala de catre acesti agenti economici si, in genere, care este rolul lor in perspectiva dezvoltarii economiei nationale. Nimic.

O lege foarte voluminoasa, insa nimic concret. Cit de voluminoasa este legea, atit de voluminoase sint si obiectiile din partea unor structuri statale si a Directiei juridice a Aparatului Parlamentului.

Stimati colegi,

Nu am gasit, nici avizul Camerei Inregistrarii de Stat, care pina la urma va implementa legea respectiva si va duce responsabilitatea totala. Si cine daca nu ei a trebuit sa-si expuna parerea pe marginea legii propuse de Ministerul Economiei si Comertului.

Nu, ei s-au marginit doar cu avizul Ministerului Dezvoltarii Informationale, din cadrul caruia Camera face parte, un aviz foarte succint, fara obiectii pentru a propune Parlamentului legea spre adoptare.

Astfel, din multiplele obiectii care astazi au fost expuse de colegi si, ca sa nu va plictisesc, vreau sa va atrag atentia la un aspect camuflat al proiectului de lege propus. In conformitate cu articolul 19, alineatul (2) al proiectului, capitalul social al unei societati cu raspundere limitata trebuie sa fie nu mai mic de 30 mii de lei.

La fel si conform articolului 83, alineatul (2) al proiectului, societatile constituite pina la intrarea in vigoare a prezentei legi sint obligate sa-si aduca capitalul social in concordanta cu prezenta lege.

Articolul 12 din Legea Republicii Moldova cu privire la inregistrarea de stat a intreprinderilor si organizatiilor prevede ca inregistrarea modificarilor in documentele de constituire, care conduc la majorarea capitalului social al intreprinderii, se efectueaza dupa incasarea taxei de timbru in proportie de 0,5% din suma cu care s-a majorat cuantumul capitalului social.

Conform datelor Camerei Inregistrarii de Stat, in tara s-a vorbit de 55 de mii de societati cu raspundere limitata, majorarea capitalului social de la 5400 de lei la 30 de mii de lei constituie 25 de mii de lei. Daca am face un calcul, taxa de timbru constituie 7 milioane de lei, stimati colegi. 7 milioane de lei agentii economici sint datori sa le achite numai pentru reinregistrarea societatilor cu raspundere limitata, conform legii prezentate.

Mergem mai departe. Se adauga inclusiv cheltuielile de inregistrare a modificarilor, aproximativ 500 de lei pentru fiecare intreprindere. Se mai adauga in jurul a 25 de milioane de lei, plus cheltuielile legate de evaluarea bunurilor transmise ca aport la capitalul social in forma nebaneasca, care constituie circa, total in urma evaluarilor, plata pentru evaluare care constituie in jurul la
15 milioane de lei total. Se aduna, nici mai mult, nici mai putin de 50 de milioane de lei, in jurul a 50 de milioane de lei.

Suma calculului mentionat nu este deloc imbucuratoare pentru intreprinzatorii, a caror opinie nu a fost solicitata la elaborarea proiectului. Apare intrebarea, care este scopul urmarit? Concordarea legislatiei nationale cu prevederea internationala sau situatia banala de marire a bugetului statului din contul intreprinzatorilor?

In lumina noilor reglementari legale, si anume a Legii cu privire la patenta de intreprinzator, a Legii privind revizuirea si optimizarea cadrului normativ de reglementare a activitatii de intreprinzator, asa-zisa “Lege a ghilotinei” si altora, statul, desi declarativ sustine antreprenoriatul mic si mijlociu, de facto creeaza conditii imposibile de organizare a unei afaceri de catre un simplu cetatean. Cheltuielile legate de constituirea unei societati cu raspundere limitata, suportate de catre cetatean in Republica Moldova conform legii propuse, sint colosale si ajung in jurul a 32 de mii de lei.

In ce mod persoana, care a muncit zi si noapte la piata, la Piata centrala in baza de patenta si care isi asigura un trai decent siesi si familiei sale, poate sa inregistreze o societate cu raspundere limitata?

Stimati colegi,

In contextul celor mentionate, in baza obiectiilor expuse privind necorespunderea prevederilor proiectului cu normele de intocmire a actelor legislative, precum si enuntarea unui sir de articole care contin prevederi generale si incomplete, “Alianta «Moldova Noastra»” propune respingerea proiectului respectiv.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

La aceasta etapa, dupa luarile de cuvint, intram in procedura de vot, conform propunerii inaintate de comisia sesizata in fond. Supun votului: cine este pentru aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.3862 cu privire la societatile cu raspundere limitata, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.3862 este aprobat in prima lectura.

Pentru lectura a doua urmeaza sa se lucreze tinind cont de acele propuneri care au fost inaintate in plenul Parlamentului, inclusiv o studiere detaliata a propunerilor care vor fi inca inaintate atit din partea deputatilor, cit si, atrag atentia, din partea sectorului asociativ.

Proiectul de Lege nr.461 pentru modificarea si completarea titlului III din Codul fiscal nr.1163-XIII din 24 aprilie 1997. Prima lectura, initiativa unui grup de deputati. Prezinta domnul deputat Gheorghe Popa. Subinteleg ca este vorba de prezentarea acestui proiect atit din partea grupului de autori, cit si a comisiei.

 

Domnul Gheorghe Popa:

Domnule Untila,

Avem voie, fiecare dintre deputati, sa prezinte atit din partea autorilor, cit si din partea comisiei. Multumesc.

Mult stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

In ultimii ani, in permanenta se intreprind masuri de perfectionare a administrarii impozitelor, inclusiv a taxei pe valoarea adaugata. Astfel, astazi, in acest domeniu au fost obtinute un sir de succese care au dus la sporirea esentiala a incasarilor impozitului mentionat. In perioada ultimilor 3 ani, incasarile la compartimentul “Taxa pe valoarea adaugata” practic s-au dublat.

Cresterea respectiva a fost posibila datorita implementarii in practica a unor masuri si instrumente contemporane in domeniul administrarii taxei pe valoarea adaugata. Totodata, practica de intreprinzator depisteaza unele neajunsuri la acest capitol, fapt pentru care se solicita solutionarea acestora, si a altor probleme.

In prezent, articolul 112 din Codul fiscal prevede ca subiectul care desfasoara activitatea de intreprinzator, cu exceptia autoritatilor publice de la articolul 51, si institutiilor specificate la articolul 51¹, si detinatorilor patentei de intreprinzator, este obligat sa se inregistreze ca contribuabil al taxei pe valoarea adaugata, daca el intr-o oarecare perioada de 12 luni consecutive a efectuat livrari de marfuri, servicii in suma ce depaseste 200 de mii de lei, cu exceptia livrarilor scutite de taxa pe valoarea adaugata.

Prin urmare si in contextul multiplelor solicitari din partea intreprinderilor din sectorul mic si mijlociu, in special din partea agentilor economici noi infiintati, a fost elaborat proiectul de Lege pentru modificarea si completarea titlului III din Codul fiscal, care prevede posibilitatea ca contribuabilii sa se inregistreze benevol in calitate de contribuabili ai taxei pe valoarea adaugata, daca ei intr-o oarecare perioada de 12 luni consecutive a efectuat livrari de marfuri, servicii in suma ce depaseste 100 de mii de lei, cu exceptia livrarilor scutite de TVA.

Necesitatea acceptarii acestei propuneri este conditionata de faptul ca intreprinderile mici si mijlocii, care nu sint platitori de taxa pe valoarea adaugata, nu-si pot vinde marfurile contribuabililor care sint platitori ai taxei pe valoarea adaugata, deoarece acestia din urma nu au trecere in cont a taxei pe valoarea adaugata si, respectiv, nu doresc sa dezvolte relatii economice cu dinsii.

In vederea crearii din partea statului a conditiilor favorabile de activitate pentru mediul de afaceri, se propune sustinerea proiectului de lege prezentat, care ar fi o contributie esentiala la dezvoltarea durabila a sectorului de intreprinzator privat, precum si la inlaturarea obstacolelor pentru agentii economici nou infiintati.

Totodata, aceasta initiativa va impulsiona atragerea investitiilor din partea agentilor economici autohtoni, ridicarea calitatii mediului de afaceri si a climatului investitional, crearea locurilor de munca etc.

Pornind de la cele expuse, mentionam ca acesta a fost, de fapt, motivul care a servit drept temei pentru initierea modificarii legislatiei si consideram oportuna propunerea inaintata, in contextul careia se prezinta textul proiectului de lege alaturat.

Va multumesc.

Acesta a fost raportul deputatilor care au elaborat aceasta initiativa.

Domnule Presedinte,

Daca imi permiteti, ma voi referi la examinarea acestui proiect de lege de catre Comisia pentru politica economica, buget si finante. In prealabil, vreau sa aduc la cunostinta deputatilor ca acest proiect, aceasta initiativa a fost examinata la sedinta comisiei. Tin sa mentionez ca, astfel, initiativa respectiva a fost sustinuta de catre Guvernul Republicii Moldova, cu anumite propuneri si modificari care vor fi examinate in lectura a doua.

Din cele mentionate si tinind cont de avizele pozitive ale comisiilor permanente, Guvernului si Directiei juridice in Aparatul Parlamentului, comisia propune ca proiectul de lege sa fie adoptat in prima lectura.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, va multumesc.

Stimati colegi,

Intrebari?

Microfonul nr.5.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:  

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule autor,

Cred ca ati facut o analiza ampla a situatiei cind ati venit cu acest proiect de lege si as vrea sa cunosc, citi aproximativ agenti economici ai business-ului mic si mijlociu vor completa rindurile platitorilor de TVA, de taxa pe valoarea adaugata in urma promovarii acestui proiect de lege.

 

Domnul Gheorghe Popa:

Multumesc, domnule deputat.

Noi am mentionat, si la sedinta comisiei dumneavoastra ati pus aceeasi intrebare, deci, analiza ne spune ca in cazul in care acest proiect de lege va fi adoptat, vor beneficia de inregistrare, plafonul careia va fi suma de 100 de mii de lei, circa 5000 de contribuabili.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Deci, ar trebui sa inteleg ca numarul platitorilor de taxa pe valoarea adaugata se va majora cu 5000 mii de antreprenori, da, cu tot cu agentii economici. Aproximativ.

 

Domnul Gheorghe Popa:

Da, aceasta masura este benevola pentru contribuabili, in cazul in care se vor inregistra.

 

Domnul Marian Lupu:

Deci, trebuie sa intelegem foarte bine ca se ofera dreptul pentru inregistrarea benevola, deci, nu in mod automat, cine doreste – merge, se inregistreaza si achita. Cine nu doreste, nu face. Deci, nu in mod obligatoriu, eu asa inteleg?

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Da, domnule Presedinte,

Absolut corect. Eu de ce am pus aceasta intrebare? Pentru ca de aici vine o alta intrebare. Pentru ca 3 ani in urma, cind am modificat Codul fiscal si am majorat obligatoriu plafonul la 200 de mii, noi si atunci am mentionat ca ar fi necesar pentru aranjarea, pentru promovarea unor aranjamente egale in promovarea business-ului mic si mijlociu, ar fi fost necesar ca atunci cind am majorat acest plafon la 200 de mii si l-am facut obligatoriu sa lasam si cele 50 de mii care era atunci. Noi l-am majorat de la 50 de mii la 200 de mii, pentru ca agentii economici sa se poata inregistra benevol cei care doresc de la 50 de mii, sau acum propuneti de la 100 de mii, sa nu fie afectati in aceasta perioada.

Deci, noi ne dam bine seama ca, pe parcursul a 3 ani de zile, si dumneavoastra ati confirmat acest lucru, dupa majorarea plafonului 5 mii, dar poate 10 mii de agenti economici au fost totusi afectati de acea modalitate pe care noi am promovat-o cu 3 ani in urma, de majorare pina la 200 de mii a plafonului de inregistrare ca platitor de taxa pe valoarea adaugata.

Si as avea inca o intrebare. De ce, totusi, 100 de mii? Totusi, mie mi se pare o suma, pina la urma, cam mare. Autorii au discutat o alta varianta, de exemplu, cei care au propus la comisie, ca sa ne gindim totusi la varianta de 50 de mii. Sa le dam posibilitatea sa se inregistreze de la 50 de mii ca platitori de taxa pe valoarea adaugata. Noi intelegem bine ca nu putem de la inregistrare sa le dam aceasta posibilitate, sint niste probleme legate de administrare, intelegem acest lucru, dar totusi sa incercam sa minimizam cumva aceste efecte.

 

Domnul Gheorghe Popa:

Domnule deputat Bolboceanu,

Eu vreau sa va reamintesc ca prima modificare la articolul 112 din Codul fiscal a fost facuta in 2001, cind noi am majorat plafonul de la 50 de mii la 100 de mii. Apoi in 2003, cind acest plafon a fost majorat de la 100 de mii la 200 de mii.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

La 200 de mii. Da, eu de aceea si spun.

 

Domnul Gheorghe Popa:

Da, in 2003 si avem deja 4 ani de zile de cind el ramine neschimbat, iar situatia in activitatea agentilor economici, care ar beneficia de inregistrarea respectiva, este cam restrinsa. De ce 100 de mii si nu alta suma. Noi, autorii, am reiesit in primul rind din complexitatea administrarii taxei pe valoarea adaugata. Deci, in rezultat, daca noi am micsora acest plafon, Inspectoratul Fiscal Principal de Stat ar fi trebuit sa majoreze statele de functiuni ale serviciului fiscal, fiindca va inchipuiti foarte bine cit este de complicat sa fie administrati asa un numar de contribuabili.

In afara de aceasta, noi am pus la indoiala de fapt majorarea veniturilor la bugetul de stat, fiindca in cazul in care numarul agentilor economici este majorat, practic sumele respective, care trebuie restituite, se vor micsora si, in sensul asta, avem indoiala ca veniturile la buget vor creste, ele par a fi tot in diminuare.

In alta masura, cred ca suma mai mica poate fi subiectul unei alte initiative legislative, pe care aveti tot dreptul s-o inaintati si s-o propuneti plenului  Parlamentului.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Deci, dumneavoastra nu ati discutat-o, asa sa inteleg?

 

Domnul Gheorghe Popa:

Aceasta-i parerea noastra, initiativa legislativa pe care am prezentat-o astazi. Si a comisiei.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Valeriu Guma:

Multumesc, domnule Presedinte.

Noi sustinem ideea, avind in vedere ca, intr-adevar, practica inregistrarilor subiectilor platitori de TVA cu asa o cifra de afaceri, de 200 de mii, ingreuneaza si demonstreaza ca societatile deseori fac operatiuni fictive numai sa poata demonstra cit mai urgent ca au cifra de afaceri respectiva.

Domnule vicepresedinte,

Dar, totodata, noi am spus ca am venit la aceste prevederi de plafonari – a fost 200 de mii – dumneavoastra propuneti astazi 100 de mii, prin aceea ca este o practica pe perioada anilor cu problema in administrarea TVA.

Noi cunoastem ca astazi, totusi, multe lucruri s-au schimbat. In anii acestia, s-a creat o baza legislativa noua, Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei, legile de spalare a banilor, s-au efectuat multe masuri pentru combaterea lucrurilor acestea. Eu as vrea, poate este o intrebare retorica si nu numai retorica fata de Inspectoratul Fiscal, sa ne spuna cum stau lucrurile in domeniul respectiv cu firmele acestea  fantome, care spalau TVA si spala si pina in ziua de azi, dupa cum stim.

Adica vreau sa spun ca, din start, punind plafonarile acestea, nu-i mai bine sa ne gindim in genere sa nu plafonam lucrurile acestea, fiindca din start  noi presupunem prezumtia vinovatiei, ca omul sau societatea care se inregistreaza din start este acuzata ca este asta...

Domnule raportor,

Si eu, as vrea sa propun in genere sa ne gindim ca plafonul asta de 100 de mii sa nu existe.

Si daca  noi vorbim astazi de 200 de mii, ca este mult, 100 de mii – ca astazi este putin, eu sint convins ca noi trebuie sa venim si sa ajungem la aceea reiesind din situatia de azi din legislatie, din posibilitatile statului de a administra, in genere sa scutim plafonarea asta, sa nu fie, sa nu existe.

 

Domnul Gheorghe Popa:

Da. Multumesc, domnule deputat Guma.

 

Domnul Valeriu Guma:

Faptul ca noi administram prost nu inseamna ca trebuie sa cream conditii mai grele agentilor economici in efectuarea unor operatiuni.

Domnul Gheorghe Popa:

Da, am inteles intrebarea si, in acelasi timp, ceea ce doriti dumneavoastra. Vreau sa ma refer putin la avizul Guvernului, ce tine de aceasta initiativa. Practic, Guvernul sustine, cu anumite propuneri, ca nivelul, plafonul de inregistrare benevola a platitorilor de taxa pe valoarea adaugata sa fie pastrat, deci, sa fie propunerea noastra, 100 de mii de lei.

Dar inregistrarea benevola actualmente este de 200 de mii, urmind sa fie majorat plafonul pina la 300 de mii. Si, in acest sens, noi in cadrul sedintei comisiei am discutat foarte detaliat acestea, avind la baza materialele si argumentele prezentate de la Inspectoratul Fiscal Principal de Stat si, probabil, pentru lectura a doua noi avem posibilitatea sa discutam foarte serios si sa adoptam o decizie corecta.

 

Domnul Valeriu Guma:

Inspectoratul Fiscal poate sa ne raspunda in general la problema ce tine de situatia legata cu excrocariile la TVA si sa vedem care este situatia. Fiindca, din cite stim, s-a elaborat si un Regulament s.a.m.d.

 

Domnul  Marian Lupu:

Pentru inceput din partea autorilor.

Microfonul nr.3.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Vreau sa spun din numele autorilor ca, dupa analiza noastra, noi am convenit la o concluzie, ca trebuie sa facem primul pas si sa stabilim nivelul de 100 de mii de lei, care da posibilitatea benevol sa fie inregistrata firma ca platitor de TVA. Si eu cred ca aceasta este normal.

Pot fi alte propuneri pentru lectura a doua, noi le putem discuta in cadrul sedintei comisiei. Dar in initiativa noastra se propune sa incepem cu 100 de mii si, in crestere, pina la 200 de mii. Dar vreau sa va spun ca sint firme producatoare pentru care este convenabil sa fie platitori, dar sint si firme pentru care nu prea este convenabil sa fie platitor de TVA. Iata aici trebuie sa gasim un mijloc, o solutie mai optimala. Si, pentru lectura a doua, sa discutam. Dar, totusi, aceasta este propunerea autorilor.        

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Multumesc.

Domnule vicepresedinte,

In agricultura sint inregistrati 584 de mii de agenti economici. Dintre ei sint platitori de TVA inregistrati iarasi 1200. Anul trecut, in 2006 au beneficiat de subventii 525 de agenti economici, din totalul de 1200. Cum credeti dumneavoastra, n-ar fi normal ca pentru agentii economici din agricultura, care sint inclusi in anexa la Regulament, sa fie inregistrare benevola, fara limitarea plafonului in general? Fiindca ei astfel n-au acces nici la restituirea TVA la livrarile pe teritoriul Republicii Moldova si au probleme si cu livrarile, fiindca atunci pretul produselor lor este diminuat in comparatie cu cei care sint platitori de TVA. Lor li se plateste mai putin.

 

Domnul Gheorghe Popa:

Eu nu cred ca este cazul sa diferentiem pe diferite ramuri inregistrarea platitorilor de TVA. Trebuie sa fie formate niste conditii egale pentru toti agentii economici din toate ramurile, inclusiv din agricultura. Fiindca astazi, de fapt, uitati-va, ce se intimpla... Noi tinem foarte bine seama, in 2003, cind am majorat plafonul de 200 de mii si procesul evolutional in toate ramurile, inclusiv si inflatia care a avut loc... Practic, calculele ne arata ca anume la aceasta suma ar fi rational si eficient sa fie majorata suma.

Dar pentru agricultori, nimeni nu-i incurca... Noi stim ca acelasi detinator sau gospodarie taraneasca, daca are un hectar jumate de pamint si il prelucreaza eficient, normal, circuitul de marfuri este cu mult mai mare decit ceea ce propunem noi. Este o regula, probabil, care trebuie sa fie pentru toti subiectii economici, care activeaza in situatia respectiva.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Cred ca dumneavoastra pur si simplu nu cunoasteti situatia in agricultura, caci de la 1 hectar nu mai cistiga el 100 de mii. Adica nu are circulatia de marfuri, adica nu are livrarile care depasesc cifra de 100 de mii. Fiindca altfel, din cei
584 de mii de agricultori s-ar inregistra mai multi.

 

Domnul Gheorghe Popa:

Sint niste calcule, domnule Cosarciuc, foarte simple. Luati un hectar de vita de vie, roada respectiva, daca este prelucrata...

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Luati roada, sint 4 tone la hectar, media care este in ultimii trei ani si inmultiti cu acei patru lei si o sa vedeti ca sint 16 mii de lei.

 

Domnul Gheorghe Popa:

Aici se iau in calcul si alte situatii, nu numai acest lucru despre care vorbiti dumneavoastra.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Stimati colegi,

Prin modificarea respectiva noi nu hotarim problema nimanui. 5 mii, ati spus, de intreprinzatori vor beneficia. In afara de aceasta, vreau sa va aduc aminte cind s-a votat, in 2006 pachetul de modificari la legile cu privire la politica fiscala pe 2007, noi am propus atunci diminuarea acestei cifre. N-a fost acceptata de Parlament. De acum dumneavoastra veniti de acum ca fractiune majoritara sa propuneti aceeasi formula pe care am propus-o noi atunci, numai ca erau 50 de mii, noi am propus in varianta...

 

Domnul Gheorghe Popa:

Noi avem obiectul discutiei pentru lectura a doua si cind va parveni, din partea Guvernului, politica fiscala-bugetara pentru anul 2008, atunci putem reveni la discutiile respective.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine, va multumesc.

Multumesc, domnule Popa.

Cine este pentru aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.4618, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.4618 pentru modificarea si completarea titlului III din Codul fiscal este aprobat in prima lectura.   

Proiectul de Lege nr.4102 privind modificarea si completarea Legii privind pensiile de asigurari sociale de stat. Initiativa legislativa a doamnei deputat Eva Gudumac, pe care o si invit la tribuna centrala. 

 

Doamna Eva Gudumac:

Stimate domnule Presedinte,

Onorat Parlament,

Legea privind pensiile de asigurari sociale de stat prevede includerea unor perioade necontributive in durata stagiului de cotizare, ce acorda dreptul la pensie. Printre aceste perioade se numara si perioada de studii in institutiile superioare de invatamint, daca a avut loc pina la intrarea in vigoare a legii respective. Totodata, perioada de studii in sistemul post-universitar de doctorat si post-doctorat nu se include in stagiul de cotizare, desi importanta acestor studii pentru a spori numarul specialistilor de inalta calificare in republica este indiscutabil.

De mentionat ca persoanele care urmeaza studiile de doctorat, sau post-doctorat sint, de fapt, colaboratori stiintifici, care, paralel cu perfectionarea lor profesionala, asigura prin cercetarile in diferite domenii progresul stiintei in aceste domenii.

Includerea acestei perioade in stagiul de cotizare ar motiva persoanele in cauza sa-si faca studiile de doctorat si post-doctorat. Pentru o argumentare sau pentru a justifica includerea sau modificarea articolelor 5 si 50 din Legea privind pensiile de asigurari sociale de stat, m-as referi la urmatoarele. Persoanele tinere vor fi incurajate  sa-si continue studiile in institutiile de invatamint post-universitar, avind in aceasta perioada sustinerea statului.

In al doilea rind, va spori potentialul intelectual in tara, iar activitatea de cercetare, efectuata de aceste persoane, va influenta benefic dezvoltarea ramurilor economiei nationale. Va incuraja tinerii savanti sa-si faca studiile in tara si sa contribuie prin cercetarile lor la ameliorarea indicilor economiei si totodata a segmentului social.

Includerea perioadei de studii in stagiul de cotizare va asigura acesti specialisti de faptul ca vor putea acumula stagiul complet de cotizare pentru stabilirea pensiei. Mai mult decit atit, conform articolului 6 din Legea nr.156, pentru fiecare an in plus de stagiu de cotizare realizat, este necesara, astazi, virsta de 30 de ani, adica virsta standarda a pensionarii, persoana in cauza poate beneficia de 2 la suta din salariul mediu asigurat. In cazul adoptarii acestei legi, si persoanele care vor absolvi studiile de doctorat si post-doctorat  vor putea beneficia de aceste prevederi.

Includerea in stagiul de cotizare a acestor perioade nu ii va afecta pe ceilalti contribuabili. Prin urmare, scopul acestor modificari consta in asigurarea protectiei sociale a persoanelor care isi fac studiile in institutiile de invatamint post-universitare, doctorat si post-doctorat, ca persoanele respective sa-si acumuleze stagiul necesar de cotizare pentru stabilirea pensiei la sfirsitul activitatii sale.

Totodata, m-as referi la faptul ca, conform datelor de care dispunem actualmente, in institutiile post-universitare de zi isi fac studiile 600 de doctori, cu frecventa de zi, in total fiind 1372 impreuna cu acei care sint la fara frecventa si dispun si de un salariu si 35 de post-doctoranzi. In fine, va rog sa sustineti aceasta initiativa legislativa in speranta ca vom da posibilitate tinerilor sa-si faca studiile, iar rezultatele lor vor fi promovate intru prosperarea economiei tarii si a segmentului ei social.

Eu va multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc, doamna Gudumac.

Stimati colegi,

Intrebari pentru colega noastra, autorul proiectului?

Microfonul nr.4.

 

Domnul Ion Varta:

Stimata doamna academician,

Oportunitatea unui asemenea amendament la Legea privind pensiile de asigurari sociale de stat este absolut oportuna si este intr-adevar binevenita. Exista aceasta nedreptate, era, de fapt, un fapt discriminatoriu – lipsa unei asemenea prevederi in Legea privind pensiile, fiindca daca studiile universitare figurau, cele post-universitare au decazut nu stiu cum. Cei care au elaborat atunci proiectul initial de lege nu stiu ce argumente au avut, care le-au servit in calitate de omitere a acestui compartiment extrem de important.

Dar mie mi se par usor deplasate argumentarile pe care dumneavoastra le-ati utilizat. Nu cred in faptul ca daca se vor opera aceste rectificari la Legea privind pensiile de asigurari sociale de stat, aceasta va contribui imediat la intensificarea fluxului de persoane dornice sa-si continue studiile post-universitare. Tinerii nu prea se gindesc la asemenea argumente. Pentru dinsii sint importante poate alte prioritati, dar in sfera stiintei, la ora actuala, intr-adevar, ne confruntam cu o problema grava. Si trebuie sa vedem care sint acei factori stimulatori, care ar putea sa contribuie la intensificarea acestui aflux de tineri la studiile post-universitare. In rest, initiativa dumneavoastra este una absolut binevenita si merita a fi votata.

 

Domnul  Marian Lupu:

Da. Alte intrebari?

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Multumesc domnule Presedinte.

Stimata doamna academician,

Doua concretizari. Dumneavoastra sinteti autorul. Din raportul comisiei am vazut ca ati fost de acord cu acele modificari, care vor fi prezentate in raportul comisiei. Si as vrea ca dumneavoastra sa va expuneti punctul de vedere. In raport, dupa cum se mentioneaza, s-a ajuns la concluzia sa fie inclusi si post-doctoranzii. Nu-i asa?

 

Doamna Eva Gudumac:

Da, 35  la numar.

 

Domnul Vladimir Filat:

Da, dar aici, nu stiu, pentru stenograma si pentru amendament, sau se ia in calcul Legea invatamintului, care, la articolul 31, alineatul (3) prevede foarte clar ca persoanele care isi fac post-doctoratul pot beneficia de concedii de creatie de pina la 2 ani, cu pastrarea salariului, ceea ce inseamna explicit ca perioada de contributie se pastreaza. Trebuie adus in corelatie, sa nu iasa o dublare.

 

Doamna Eva Gudumac:

Pot sa raspund la intrebarea pusa? Perioada de studii in doctorat este de
4 ani. Prin urmare, in Legea nr.156 nu este stipulat ca la aprecierea pensiilor se ia in considerare anume perioada de post-doctorat sau doctorat. Prin urmare, acei doctoranzi care activeaza astazi si au activat incepind cu 1998 detin o bursa, ei se numesc bursieri. Incepind din anul 2001 de la 500 de,  era sa spun dolari, de lei.

 

Domnul Vladimir Filat:

Da Doamne.

 

Doamna Eva Gudumac:

Pina acum erau 600-700 de lei. Prin urmare, ei nu primesc. Si in afara de aceasta, conform Legii invatamintului, daca ei sint trimisi de institutia in cauza, dar, totodata, marea majoritate a doctoranzilor, 99 la suta, se duc benevol, fara sa fie trimisi de institutia in cauza...

 

Domnul Vladimir Filat:

Imi cer scuze, eu vorbeam de post-doctoranzi.

 

Doamna Eva Gudumac:

Da, eu la fel vorbesc de doctoranzi si post-doctoranzi.

 

Domnul Vladimir Filat:

Fiindca “post-doctoranzi” este stabilit foarte clar prin lege. Atunci trebuie rectificat. Si al doilea moment vizavi de pozitia comisiei, ca acei care urmeaza sa beneficieze sa fie numai doctoranzii care au contract de stat, nu-i asa?

 

Doamna Eva Gudumac:

Da, numai cei care sint la cu frecventa, la invatamintul de zi.

 

Domnul Vladimir Filat:

Aici scrie: “doar persoanele care sint finantate de la buget”. Noi cunoastem foarte bine ca sint si alti doctoranzi care nu sint finantati de la buget si apare o discriminare, chiar, daca vreti, se incalca  norma constitutionala. Sa mai dau citire. Aici as ruga sa se aiba in vedere. Conceptual, daca acceptam ca lor urmeaza sa li se atribuie si termenul respectiv, nu trebuie sa facem distinctia dintre cei care sint finantati de la buget sau cei care sint pe baza de contract.

 

Doamna Eva Gudumac:

Domnule Filat,

Aici v-as raspunde ca acei care sint prin contract, ei ca atare isi continua activitatea la locul lor de munca. Adica ei mai lucreaza. Si isi fac studiile la fara frecventa. Dar aici este vorba de acei care isi fac studiile cu frecventa, frecventa de zi. Aceasta s-a avut in vedere.

 

Domnul Vladimir Filat:

Stimata doamna,

Deci, noi ne-am informat, si sint cazuri pe baza de contract si cu frecventa de zi. Deci, sint si asa cazuri. Si, de fapt, este problema cetateanului, continua, nu continua. Daca includem norma, trebuie sa se refere la toti. Deci, ca propunere si rog sa fie acceptata ideea respectiva.

Multumesc.

 

Doamna Eva Gudumac:

Da, trebuie de analizat.

 

Domnul  Marian Lupu:

Alte intrebari? Nu sint.

Va multumesc, doamna Gudumac.

Va rog, comisia.

 

Doamna Valentina Buliga:  

Mult stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Stimati colegi deputati,

In cadrul comisiei a fost examinata aceasta initiativa legislativa a doamnei deputat Eva Gudumac. Aveti raportul in fata, care va prezinta pozitia comisiei la aceasta initiativa. Guvernul, prin avizul sau, a sustinut-o. Comisiile permanente nu s-au exprimat impotriva acestui proiect de lege.

Referitor la problema abordata de catre colegul meu, Vladimir Filat, cred ca pentru lectura a doua trebuie sa tinem cont de aceasta norma constitutionala, care in viziunea mea va necesita resurse bugetare suplimentare. Si ceea ce ati mentionat in articolul 31 din Legea invatamintului, la fel, trebuie de verificat, ca in lectura a doua sa fie un proiect de lege bine gindit si adoptat. Dar acum, propunem sa fie sustinut acest proiect de lege in prima lectura.

 

Domnul  Marian Lupu:

Multumesc.

Intrebari comisiei? Nu sint.

Doamna presedinte, va multumesc.

In aceste conditii, supun votului: cine este pentru aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.4102, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.4102 este aprobat in prima lectura.

Stimati colegi,

As vrea sa va consult. Sintem aproape de ora 13.00. Mai avem pe ordinea de zi trei proiecte, in plus, doi dintre colegii nostri au solicitat timp, la finele sedintei, pentru declaratii. Pentru acest motiv va consult, mergem inainte cu examinarea ori doriti o pauza?

Bine, va multumesc.

Proiectul de Lege nr.2541 privind modificarea si completarea unor acte legislative. Initiativa unui grup de deputati.

Prezinta, din partea autorilor, domnul deputat Vadim Misin.                            

 

Domnul Vadim Misin:

Уважаемые коллеги, на ваше рассмотрение выносится законопроект группы депутатов, который состоял из двух составляющих, касающихся в первой части государственной службы, во второй – освобожденных работников Народного Собрания Гагаузии. Группа авторов, изучив отзыв Правительства и мнение наших постоянных комиссий, в частности, комиссий господин Чобану, Цуркана и базовой комиссии во главе с госпожой Булига, и просит вас не рассматривать первую часть нашего законопроекта – то, что связано с государственной службой, – так как там есть определенные юридические накладки и несоответствия. Давайте снимем ее до их устранения, а потом, если такая необходимость возникнет, мы выступим с другой законодательной инициативой.

Что касается второй части этого законопроекта, то в данном случае речь идет об освобожденных работниках Народного Собрания Гагаузии. Их в каждом созыве – 4-5 человек, не более того. Из них достигших пенсионного возраста с начала и до сегодняшнего дня – всего 7 человек. То есть тут не речь идет о каких-то крупных финансах.

Это было, если хотите, юридическое законодательное упущение. Мы практически забыли об этих людях, эти люди социально не защищены. Скажем, человек 8, 12 лет работает заместителем председателя Народного Собрания Гагаузии, а стаж ему идет просто как общий трудовой стаж.

Естественно, мы за основу брали депутатов Парламента Республики Молдова, то есть нас с вами. Мы, конечно, не проводили прямой параллели, то есть мы не сравнивали впрямую Народное Собрание и Парламент, но, тем не менее, и там, и тут это депутаты, и там, и тут это избранники народа, и там, и тут это представители законодательной власти.

Мы посчитали необходимым ввести срок четыре года вместо двух у нас и дальше повторить схему Парламента. Мы вас просим поддержать этот законопроект, и обращаемся к членам комиссии и госпоже Булига: если не будет каких-то принципиальных разногласий, проголосовать сегодня его в первом  и втором чтении.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, va mulutmesc.

Stimati colegi,

Intrebari pentru autor? Nu sint.

Va multumesc, domnule Misin.

Rog rapoartele, lista, doua comisii indicate, ambele doresc sa, ambele trebuie sa faca raportul, asa este?

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

In conditiile in care autorii au retras prevederea din primul articol, practic Comisia pentru administratia publica, ecologie si dezvoltarea teritoriului nu are ce raporta.

 

Domnul Marian Lupu:

De acord.

Bine.

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Cu atit mai mult cu cit noi, in decizia comisiei, consideram ca primul articol este inoportun si propunem sa fie respins.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine. Armonia a fost stabilita, autorii si-au retras prima parte a acestui proiect, in care conditii o invit la tribuna centrala pe doamna deputat Valentina Buliga, presedinte al Comisiei pentru protectie sociala, sanatate si familie.

 

 

Doamna Valentina Buliga:

Domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Odata ce autorul si-a retras articolul 1 din proiectul de lege, iar referitor la articolul 2 comisia noastra a avut parerea expusa in raport. Fiind de acord ca necesita modificari sau concretizari Legea nr.156 privind pensiile de asigurari sociale de stat, in vederea determinarii modului de acordare a pensiilor pentru persoanele vizate, tinind cont ca, actualmente, aceste persoane sint reglementate prin Legea nr.768 privind statutul alesului local, articolul 2, unde ei sint ca alesi locali, lege care vizeaza inclusiv si deputatii in adunarea populara a Gagauziei, primarii, viceprimarii, presedintii si vicepresedintii raioanelor.

De aceea comisia a propus nu modificari la articolul 43, care se completeaza cu un nou alineat 43.1, dar comisia a sustinut, si aici Guvernul a fost de acord, sa fie modificat articolul 46, alineatul (1), dupa sintagma “consiliul judetean si comitetul executiv raional” sa se completeze cu sintagma “deputat in adunarea populara a Gagauziei, ce ocupa o functie remunerata”.

Si ei cad, sa fie clar, sub incidenta articolului 46, care suna astfel: “asiguratul, care a activat cel putin 8 ani in functie de presedinte, vicepresedinte al raionului, consiliului judetean, comitetului executiv raional si deputatii in adunarea populara a Gagauziei, ce ocupa functii remunerate, beneficiaza de pensie calculata in cuantum de 75 la suta din suma tuturor platilor lunare ale persoanei in exercitiul functiei respective.”

Aceasta a fost pozitia comisiei la momentul examinarii in comisie, ca coraportor, si eu nu am decit misiunea sa prezint raportul comisiei astazi, in sedinta in plen a Parlamentului.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Microfonul nr.3.

 

Domnul Vadim Misin:

Спасибо, господин Председатель.

Я в своем выступлении постеснялся и не хотел давать оценки нашему любимому Правительству, но очень обидно, когда путают божье с праведным. Дело в том, что в той статье, на которую ссылается госпожа Булига, Народное Собрание Гагаузии перечислено в юридическом смысле, где определяется иерархия наших органов местного самоуправления.

Там оно абсолютно правильно отнесено ко второму уровню. Еще раз повторяю, в иерархии органов самоуправления. Мы вносим законодательную инициативу в плоскости социальной сферы. Причем тут иерархия местного самоуправления, причем тут 8 лет. Кроме того, пытаются взять и притянуть депутатов Народного Собрания Гагаузии к председателям, заместителям председателя...

Происходит смешение органов системы управления и органов законодательной власти, что категорически невозможно допустить и не допускается ни при каком случае. Поэтому, еще раз говорю, не останавливаясь подробно, я не хотел комментировать, сейчас меня заставляют комментировать: Правительство и наша уважаемая комиссия не отделили одно от другого. Мы говорим о социальном обеспечении депутатов Народного Собрания Гагаузии.

Даже если они по иерархии приравнены к муниципальным, районным образованиям, они приравнены только в плане юридическом, но никак не социальном. А в социальном плане их ни в коем случае нельзя притягивать к органам местного самоуправления, то есть к органам исполнительной власти. Хотим мы того или нет, они являются властью законодательной.

Поэтому мы как авторы приравнивали их к Парламенту, но, не проводя прямого приравнивания, мы внесли четыре года.

Спасибо.

 

Domnul Marian Lupu:

Noi avem 2 ani si aici se propun 4 ani.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Domnule Presedinte,

Doamna presedinte,

Eu as face referinta intru sustinerea a ceea ce s-a discutat in comisie. In afara de legea invocata de Guvern si ceea ce a spus  domnul Misin, perfect de acord, mai este o lege privind statutul alesului local si, daca ne uitam, vedem foarte clar ca alesul local sint acei alesi locali, consilierii consiliilor satesti, orasenesti, municipale, raionale si deputatii in adunarea populara a Gagauziei.

Si, mai departe, daca mergem dupa ierarhizarea nu din punctul de vedere al ierarhiei entitatilor, dar din punctul de vedere al statutului functionarilor, trebuie o corelare mult mai larga, fiindca in caz contrar rezulta ca unii alesi locali au nevoie de un stagiu. Si aici eu sint de acord, nu trebuie sa-i punem la acelasi nivel, dar trebuie de corelat, nu numai in legea respectiva, dar si in restul.

Trebuie sa intervenim atunci ca sa fie perfect in Legea privind statutul alesului local, fiindca in caz contrar, eu imi cer scuze, dar mai repet o data, rezulta ca aceiasi alesi locali sint reglementati in mod diferit. Unii au nevoie de stagiu de 4 ani si altii – de 8 ani. Aici trebuie de vazut.

 

Doamna Valentina Buliga:

Va multumesc, domnule Filat.

Intr-adevar, in comisie nu o data s-au discutat aceste prevederi, inclusiv Legea privind statutul alesului local si Legea nr.481 care a modificat Legea nr.768 si Legea privind conditiile de stabilire a pensiei si comisia a ajuns la aceasta propunere pentru articolul 46.

Dar, intr-adevar, este o problema mult mai complexa si atunci necesita modificari si alte legi, nu doar Legea privind pensiile de asigurari sociale de stat.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Este o intrebare complexa, eu tin sa va aduc la cunostinta ca, in cadrul dezbaterilor acestui subiect, noi trebuie sa tinem cont in egala masura si de o alta lege, Legea privind statutul juridic special al Gagauziei. Deci, nu putem in mod automat, si colegii de fapt au mentionat-o, sa stipulam aceleasi conditii, cum ar fi conditiile pentru deputatii Parlamentului, ca unic organ legislativ in tara.

Dar, pe de alta parte, tin sa va atrag atentia, facind referinta la Legea din '94 privind statutul autonomiei. Aceste organe nu pot fi puse pe acelasi cintar cu organele administratiei publice locale, la care s-a facut referinta si in legile respective. Mie imi pare ca autorii au iesit cu o varianta optima de compromis, gasindu-se locul undeva intre aceste doua niveluri, nivelul Legislativului tarii ca nivel, sa luam asa, la figurat, maxim si celalalt nivel, nivelul administratiei publice locale.

Deci, ca sa inteleg eu mai bine situatia, comisia in raportul ei propune amendamente la proiectul inaintat de autori. Autorii de la microfonul nr.3 insista asupra formulei, cu exceptia articolului 1, a primei parti din acest proiect, asupra caruia am cazut de acord.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Domnule Presedinte,

Eu sint de acord, si in aceeasi ordine de idei spuneam ca urmeaza sa modificam si Legea privind statutul alesului local in acelasi context, fiindca noi intelegem, schematic este perfect, dar mai avem o lege care reglementeaza statutul.

Mai departe. Pur procedural, Guvernul deja si-a exprimat acordul sau pozitia vizavi de cei 8 ani. Deci, daca acceptam 4 ani, iarasi, pur procedural urmeaza sa avem avizul Guvernului, fiindca sint alte cheltuieli s.a.m.d.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Vadim Misin:

Я извиняюсь. Во-первых, Правительство написало восемь лет, имея в виду и рассматривая первую часть нашего законопроекта, которую мы сняли. Так что опять же не надо передергивать. Мы отказались от первой части, и речь сегодня идет только о Народном Собрании Гагаузии, и речь не идет о государственной службе, которая была в первой части.

Второе. Оттого что мы называем Парламент и Правительство органами центральной власти, мы же не приравняли их в социальной сфере... Так почему же вы ссылаетесь на Закон о местных органах, так сказать, избранниках местных? Еще раз повторяю, извините, что повторяюсь, но вынужден. Там правильно названо Народное Собрание Гагаузии, где определяется уровень, иерархия, но никак не определяется и никакого отношения этот закон не имеет в социальной составляющей.

Мы в данном случае не ставим вопрос и не ведем речь о перемещении Народного Собрания Гагаузии с точки зрения иерархии государственной, мы говорим только о социальной составляющей. И мы считаем, что четыре года – оптимальный срок, поскольку у нас, любимых, есть два года. Скажите, нормально будет воспринято в Гагаузии, когда человек, избранный в молдавский Парламент, побыл здесь два года и получил очень приличную пенсию, а там мы диктуем 8 лет за то же самое? Там чисто законодательный орган, даже если кому-то это очень не нравится!

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc, domnule Presedinte.

Cred ca aici, totusi, trebuia sa se exprime Comisia pentru administratia publica, ecologie si dezvoltarea teritoriului, fiindca, hai sa zicem ca avem si citeva raioane si chiar avem si municipii care sint mai mari decit autonomia gagauza. Pur si simplu consilieri, se numesc consilieri si nu deputati si sint tot organe legislative locale. Eu cred ca trebuie sa ne gindim ca atunci vor aparea alte intrebari la acest capitol.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi... (Rumoare in sala).

Stimatii mei colegi...

 

Doamna Valentina Buliga:

Domnule Presedinte,

Daca imi permiteti, pentru domnul deputat Vadim Misin. In avizul Guvernului este clar specificat, si domnul Filat a avut aici dreptate, ca Guvernul a sustinut modificarea la articolul 41¹, dar substituit prin cuvintele “de cel putin
8 ani”. Si aici, intr-adevar, avem nevoie de sustinere financiara.

 

Domnul Marian Lupu:

Eu vreau sa va atrag atentia la un aspect foarte important al acestui subiect. Nu este vorba de numarul de populatie, nu este vorba de dimensiunea geografica, nu este vorba de potentialul economic sau potential social, este vorba de litera legii. Si va rog sa tinem cont de aceasta problema, caci nu prea ne amintim de ea, acea problema care a fost una foarte acuta la inceputul anilor '90 si foarte bine ca s-a gasit solutia si in 1994 a fost adoptata legea respectiva. Zilele acestea a rasunat o teza foarte importanta, legea trebuie sa fie respectata, inclusiv si aceasta lege.

Noi avem coliziuni la acest subiect, fiindca legea respectiva este o lege organica si noi, in fiecare joi si vineri, adoptam impreuna cu dumneavoastra legi organice. Si acum intrebarea mea este, inclusiv in acest aspect: in ce masura procesul de examinare si adoptare a acestor legi organice tine cont de prevederile unei legi foarte importante precum este Legea privind statutul juridic special al Gagauziei?

Este, de fapt, un subiect la care trebuie sa lucram, atit la nivel de Guvern, cit si la nivel de mecanisme interne parlamentare in procesul de pregatire si dezbatere a proiectelor de lege.

Bine, acum, situatia imi este clara.

Doamna Buliga,

Eu va multumesc si va rog sa luati loc.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Multumesc, domnule Presedinte.

Pur si simplu as vrea sa va atrag atentia la o situatie ce tine de initiativa autorilor, de ceea ce am sesizat si noi in cadrul comisiei. Autorii la capitolul aspectului social au sesizat Legea bugetului asigurarilor sociale de stat si, in special, articolul 43. Sint doua articole care definesc principiul de asigurare sociala a celor care reprezinta administratia publica si centrala si locala. Articolul 43 vizeaza deputatii si membrii Guvernului, articolul 46 vizeaza alesii locali.

Autorii au sesizat articolul 43, sub numarul 43.1, egalind deputatii conform, iarasi, a Legii cu privire la statutul juridic special al Gagauziei, unde ei sint tratati ca deputati ai adunarii parlamentare. Da, este o greseala, cine a facut-o trebuie, noi cel putin, s-o corectam. In Legea cu privire la statutul alesului local, deputatii adunarii parlamentare sint egalati cu alesii locali.

Da, domnul Filat are dreptate. Trebuie sa revenim la Legea cu privire la statutul alesului local si sa corectam acolo, deoarece cetateanul care este incadrat in activitatea legislativa, in administratia Gagauziei, pe dinsul nu-l priveste aspectul greselilor legislative, il priveste dreptul social la care are el dreptul.

Autorii, Comisia pentru protectie sociala, sanatate si familie, dupa parerea mea, din punctul de vedere al procedurii legislative, nu era cazul sa intervina cu propuneri, amendind initiativa autorilor. Deci “pro” si “contra” vizavi de initiativa. Initiativa vizeaza articolul 43, sub numarul 43.1 si aduce deputatii adunarii parlamentare la nivelul parlamentar republican, dar nu egal, ci ierarhic, sa nu spunem altfel.

Si, desigur, se creeaza o discrepanta foarte mare. Va dati seama, noi pentru deputati am votat, nu noi, colegii nostri, au votat 2 ani de zile si pentru alesii locali votam 8 ani de zile. E dreapta vorba aceea ca “cine imparte parte-si face”. Poate, daca sintem atit de principiali si vrem 8 ani, poate revenim la 4 ani si egalam deputatii cu cei alesi in Gagauzia, ca o remarca.

De aceea ar fi corect de sustinut initiativa autorilor si de votat si in prima si in a doua lectura.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Bine, acum situatia ne este definitiv clara. Deci, noi avem situatia in care este optiunea proiectului, prezentata de catre autori si amendamentele propuse la aceasta optiune in raportul Comisiei pentru protectie sociala, sanatate si familie. Aceasta interventia a domnului presedinte al Comisiei pentru administratia publica, ecologie si dezvoltarea teritoriului, eu cred ca a fost foarte clara si a permis sa clarificam situatia, pentru care motiv voi supune votului in ordinea in care aceste proiecte au fost discutate.

Deci, versiunea proiectului de lege prezentata de autor, tinem cont si de remarca autorilor care au mentionat ca prima parte a acestei initiative se retrage. Cine este pentru aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.2541, in conditiile pe care le-am evocat imediat anterior, rog sa voteze. Rog sa-mi fie anuntate rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 25.

Sectorul nr.2 – 22.

 

Domnul  Marian Lupu:

In sectorul nr.3  vad un vot. Un vot. 48 de voturi “pro”.

Proiectul de Lege nr.2541 este aprobat in prima lectura.

Microfonul nr. 3.

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Va multumesc.

Eu, pur si simplu, nu am dovedit sa intervin pina la inceperea votarii, eu cred ca varianta pe care noi o votam in prima lectura si, pentru lectura a doua, inca o data trebuie sa ne uitam la necesitatea corelarii cu articolul 2 din Legea cu privire la statutul alesului local, este binevenita. Si, pentru lectura a doua, cum vom pregati legea aceasta, fara doar si poate trebuie  sa o corelam si din punctul de vedere al articolului 2 si din punctul de vedere al verificarii, inca o data, a pozitiei Guvernului si a comisiilor care au avizat acest proiect.

 

Domnul  Marian Lupu:

De acord.

Va multumesc, domnule Turcan.

Proiectul de Hotarire nr.4838 pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea mijloacelor Fondului pentru sustinerea infiintarii plantatiilor viticole.

Guvernul. 

 

Domnul Valeriu Cebotari:

Mult stimate Presedinte,

Stimati deputati,

Se prezinta spre atentia dumneavoastra proiectul Hotaririi Parlamentului pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea mijloacelor Fondului pentru  sustinerea infiintarii plantatiilor viticole. Prezenta Hotarire si Regulamentul nominalizat au fost elaborate intru executarea prevederilor articolului 31 din Legea viei si vinului, adoptata de Parlament in luna martie si intrata in vigoare la 19 iulie 2006.

In proiectul Regulamentului in cauza, in raport cu cel aprobat de Parlament in aprilie 2005, sint expuse mai detaliat conditiile pentru a beneficia de compensarea cheltuielilor din mijloacele fondului si sint concretizate actele care urmeaza a fi prezentate, sint sporite exigentele fata de activitatea Consiliului de Administrare a Fondului, menite sa asigure un nivel mai inalt de transparenta.

Principalele stipulari ale Regulamentului nou sint initiativa de majorare esalonata, in decurs de trei ani, incepind cu anul 2008, a compensarii de 25 pina la 40 de mii lei, cite 5 mii de lei anual. Propunerea de acordare a unor compensari sporite pentru unele categorii de plantatii viticole, incepind cu plantarile din anul 2006, si anume plantatiile-mama, infiintate cu material de categorii biologice ridicate, “prebaza” si “baza” – cu 15 mii de lei, plantatii cu soiuri pentru masa –
10 mii de lei, plantatii cu soiuri pentru producerea vinurilor cu nume de origine –
5 mii lei.

Conditiile de acordare a compensatiilor in cazul plantarii viilor pe suprafete mai mici de 5 hectare. Concretizarea actelor ce urmeaza a fi prezentate de cooperativele agricole. Specificul acordarii compensatiilor producatorilor mici de struguri, carora pepenierele viticole autohtone le-a oferit material saditor in avans.

Prevederile prezentului Regulament au fost perfectionate in baza analizei problemelor nesolutionate de actele normative anterioare din acest domeniu, aprobate de Guvern si Parlament si isi propun drept scop asigurarea unor conditii echitabile si transparente pentru toti producatorii viticoli, menite sa impulsioneze ritmurile de plantare a viilor, sarcina trasata de actuala conducere si de imperativul timpului.

Stimati deputati,

Tin sa mentionez ca in procesul de examinare a proiectului de Hotarire pentru aprobarea Regulamentului deputatii Comisiei pentru agricultura si industria alimentara au venit cu unele propuneri de imbunatatire a acestuia, pe care le consideram binevenite si constructive. Rugam sa sustineti proiectul de hotarire  propus.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Domnule Presedinte,

Domnule vicedirector,

Punctul 23, litera e). Printre prevederile care stabilesc, care sint conditiile pentru a beneficia de mijloacele Fondului, este prezentarea certificatului de inregistrare si a rechizitelor bancare. Noi doar am vorbit ca putem presupune ca sint si persoane fizice, care infiinteaza plantatiile, si atunci este evident ca nu...

Domnul Valeriu Cebotari:

Deci, aveti perfecta dreptate, insa, daca infiinteaza o plantatie viticola, persoana fizica isi propune o activitate de antreprenor. Dumnealor urmeaza sa inregistreze o intreprindere individuala, fie gospodarie taraneasca, fie respectiva intreprindere individuala.

 

Domnul Vladimir Filat:

Mai departe. La punctul 25 stipulati, iarasi, o norma “Dupa prezentarea documentelor specificate la punctul 23, pe teren se efectueaza verificarea plantatiilor infiintate de catre o comisie, constituita din reprezentantii Agentiei”. Totul este foarte bine. Numai ca aici eu as ruga, stimati colegi, sa stabilim si un termen de la depunerea cererii, in ce termen comisia sa efectueze... Ca atunci noi stim, cind dam la indemina functionarului, comisia poate sa se duca peste doi–trei ani. Deci, poate la... Eu nu stiu sa indic acuma un termen. In ce termen comisia nu va... la decizia ei, dar prin norma legii sa fixam un termen. Nu stiu, o luna, o saptamina, doua.

 

Domnul Valeriu Cebotari:

Da, putem sa fim de acord cu propunerea dumneavoastra de a stabili un termen, insa sint si alte subtilitati. Deci, daca se prezinta un singur agent economic, sa presupunem, din unitatea administrativ-teritoriala Vulcanesti si stim ca din aceasta unitate urma sa se mai prezinte inca zece sau citiva. Deci, ca sa ne deplasam in teritoriu de repetate ori se cer cheltuieli enorme, insa daca acceptam propuneri in decurs de o luna de zile, noi am putea sa facem acest lucru.

 

Domnul Vladimir Filat:

Eu sint de acord si cu motivul pe care l-ati invocat dumneavoastra. Dar totodata, nu cred ca ar fi normal ca cineva sa stie ca, eventual, o sa mai fie. S-a depus cererea, urmeaza a fi indeplinita.

 

Domnul Valeriu Cebotari:

Bine, sintem de acord pentru a stabili un termen.

 

Domnul Vladimir Filat:

Dar ce termen putem sa fixam aici, ca sa fie pentru stenograma?

 

Domnul Valeriu Cebotari:

Poftim?

 

Domnul Vladimir Filat:

Care ar fi termenul?

 

Domnul Valeriu Cebotari:

Pina la o luna de zile.

 

Domnul Vladimir Filat:

Foarte bine, va multumesc.

 

Domnul Valeriu Cebotari:

In decurs de o luna de zile, 30 de zile de la depunerea actelor.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimate domnule raportor,

Chiar dupa violarea de astazi dimineata a alineatului (13) din articolul 21, oricum ramine clar ca mijloacele Fondului se utilizeaza pentru compensarea partiala a cheltuielilor suportate de persoanele fizice si juridice la infiintarea plantatiilor viticole, si nicidecum in alta parte.

Dumneavoastra veniti cu compartimentul III, Repartizarea mijloacelor Fondului. 98 la suta pentru sustinerea infiintarii plantatiilor viticole, 1,6 la suta pentru administrarea marcilor proprietate de stat, 0,4 la suta pentru suportarea cheltuielilor ce tin de acordarea consultantei si aceste mijloace sa fie transferate Institutului National  al Viei si Vinului. As vrea sa va intreb, de ce veniti a doua oara cu violarea acestui alineat din Legea viei si vinului? Si de unde ati luat ca aceste mijloace nu merg, toate, la subventionarea plantarii vitei de vie, dar mai merg, cum era in legea veche, la sustinerea acelor marfuri proprietate a statului?

Statul vrea sa faca business cu marcile proprietate a statului, sa fie bun sa cheltuie bani pentru aceasta. Si de ce sa punem doar Institutul National al Viei si Vinului? Cel care a cumparat butasii de la ST “Codru”, ST “Codru” cred ca-i va face si consultanta. De ce trebuie banii sa se duca doar la Institutul National al Viei si Vinului pentru consultanta? Si de ce trimitem taranul numaidecit sa se duca la Institutul National dupa aceasta consultanta?

 

Domnul  Marian Lupu:

Dumneaei are dreptate.      

 

Domnul Valeriu Cebotari:

In primul rind, va explic ca si in prevederile articolului 31 alineatul (13) sint prevazute nu numai consultanta, dar principalul accent este pus pe verificare si monitorizare. Insa de rind cu aceste actiuni este preconizata si o consultanta, care sa o faca la un nivel mai calitativ savantii de la Institutul National, ca ei sa fie responsabili de tot ce se intimpla in aceasta ramura. De aceea ei vor fi inclusi si in componenta comisiei de verificare. Cu atit  mai mult cu cit acum examinam si alt act normativ, ce tine de ordonarea activitatii birourilor de proiectare.

Cunoasteti foarte bine ca in republica avem foarte multe institutii care proiecteaza plantatii viticole  si este, poate, din diferite cauze omisa asa o actiune binevenita, o activitate ce tine de expertiza proiectelor pentru a micsora riscul viticultorilor. De aceea, va fi inclusa si aceasta expertiza si institutul va avea posibilitate sa coordoneze si aceasta activitate, ce tine de expertiza proiectelor elaborate si transpunerea acestora in natura.

Referitor la ceea ce ati mentionat dumneavoastra, ca se mai propun si alte directii de utilizare a Fondului. A fost, probabil, o greseala, cind la adoptarea Legii viei si vinului n-a fost mentionat felul in care gestionam in continuare marcile proprietate de stat, din ce resurse? De aceea, la elaborarea Regulamentului Fondului, Ministerul Finantelor a venit cu aceasta propunere, ca sa fie prevazute in Regulament si mijloace pentru gestionarea marcilor de stat. Deci, in regulamentul precedent, la aceasta pozitie erau prevazute 2%. Adica, in Regulamentul actual nu se depaseste cuantumul stabilit de regulamentul vechi. Deci, in total rezulta 2% pentru ambele activitati.

 

Doamna  Valentina Cusnir:

Noi stim foarte bine, cum au fost gestionate marcile proprietate a statului, cred ca nu trebuie sa revenim la aceasta.

Stimati colegi,

Propun sa fie excluse punctele 15 si 16 din acest Regulament, caci ele contravin alineatul (13) din Legea viei si vinului. Alineatul (13) din articolul 31 din Legea viei si vinului.   

 

Domnul  Valeriu Cebotari:

Deci, pot sa va raspund suplimentar.

 

Domnul  Marian Lupu:

Nu trebuie. Si nu din lipsa de respect pentru doamna, este completamente alta situatie. Fiindca ceea ce-a spus dumneaei mi se pare logic si intemeiat. Dar eu as vrea sa cunosc opinia comisiei, poate se vine si cu alta informatie ca sa inteleg, ori noi raportam aceasta intrebare astazi, ca sa ne clarificam cu aceste 2%, ori exista tot temeiul, si legal si functional, pentru aceste 2% din mijloacele Fondului.

Microfonul nr.5, va rog.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:  

Stimati colegi,

Noi am votat de acum proiectul de Lege nr.3967, prin care am modificat articolul 13 si am prevazut ca sumele care se includ in acest fond pentru subventionarea in viticultura vor fi cheltuite si pentru administrarea marcilor proprietate de stat, verificarea si monitorizarea plantatiilor nou infiintate. Adica, aceasta Lege a fost votata de noi astazi.

De aceea, ce aveti dumneavoastra cu alineatul (13), in vigoare, din articolul 31 votat. Si de aceea a si fost acest Regulament votat dupa votarea legii in doua lecturi aici, in Parlament.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine. Acum situatia e clara vizavi de temeiul legal.

Va multumesc pentru clarificare.

Alte intrebari?

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Alexandru Oleinic:  

Multumesc.

Domnule raportor,

In 2005 noi am insusit 59 de milioane, in 2006 – 93, pentru 2007 – sint prevazute 87 de milioane. Spuneti-mi, va rog, care este structura beneficiarilor? Cine preponderent are acces la subventiile respective? Va rog, daca aveti asa o informatie.

 

Domnul  Valeriu Cebotari:

Da, avem o asemenea informatie. In primul rind, toti cei care prezinta actele pentru plantatiile infiintate, daca ele sint corecte si, dupa verificare, plantatiile corespund cerintelor, beneficiaza de aceasta compensare.

Doi. In structura plantatiilor infiintate si prezentate pentru acordarea compensatiilor in anii 2004-2005 – 50 la suta le-a revenit intreprinderilor vinicole, 16 la suta – gospodariilor taranesti si restul – altor categorii de gospodarii agricole.

In anul 2006, pornind de la situatia care s-a creat, intreprinderilor vinicole le-a revenit aproximativ 44 la suta din compensatii, gospodariilor taranesti – 17 la suta, s-a marit ponderea in suprafata si, respectiv, celelalte le-au revenit gospodariilor agricole.

Daca vorbim despre gospodariile taranesti in anul 2004, primul an de formare a fondurilor, au fost 36 la numar. In 2005 – 76 si in anul curent, adica in 2006 avem 102 gospodarii taranesti. As vrea sa va mai dau o mica informatie, pe ce suprafete au plantat gospodariile taranesti, care au prezentat acte pentru a beneficia de suprafata.

Deci, 25 de gospodarii taranesti, in conditiile articolului 31, au prezentat acte pe suprafete de pina la 5 hectare, 70 de hectare in total. 59 au prezentat de la
5 pina la 10 – 380 de hectare. 13 gospodarii taranesti – de la 10 pina la 20 – 170 de hectare si 5 gospodarii taranesti – peste 20 de hectare – in total 132 de hectare.

 

Domnul  Alexandru Oleinic:

O informatie foarte buna.

Multumesc, domnule raportor.

Fiindca de aici se vede absolut clar, care este rolul gospodariilor taranesti. Si noi vedem destul de bine, gospodariile taranesti planteaza mai mult de 100 de hectare, mai bine-zis, noi, intr-adevar, trebuie sa sustinem gospodariile taranesti, care au o necesitate foarte mare de subventii.

Domnule raportor,

Si, ceea ce tine de modalitatea de acordare completa a subventiilor. La dumneavoastra, in Regulamentul prezentat, nu este explicit expus, care va fi modalitatea, cind s.a.m.d.? Fiindca sint momente cind, din an in an, se tot tergiverseaza evenimentul respectiv.

Multumesc.

Domnule Valeriu Cebotari:

Va explic si aceasta problema, mult stimate deputat.

In primul rind, in Regulament este prevazut ca compensatiile se acorda in transe al caror numar este stabilit de consiliul de administrare. Deci, in functie sau in dependenta de acumularile in Fond, pina in prezent stiti ca depindeam numai de acumulari. Dat fiind faptul ca astazi dumneavoastra ne-ati sustinut si aceasta diferenta, aceasta insuficienta de mijloace va fi completata din bugetul Fondului, imi cer scuze, din bugetul de stat, speram ca compensatiile vor fi acordate in anul plantarii, pe masura depunerii actelor, verificarii si examinarii materialelor prezentate.

Referitor la notiunea de “compensare integrala”, aceasta este prevazut, daca nu gresesc, la punctul 28, care se refera la producatorii mici de struguri, carora pepinierii viticoli le-au acordat material in avans. Cunoasteti foarte bine ca multi doresc sa planteze vii, dar nu dispun de mijloace financiare si nu pot apela la credite, in primul rind gospodariile taranesti.

De aceea noi, incepind cu anul 2005, am initiat un proiect de avansare cu material saditor a acestor categorii de producatori, care prevede achitarea la inceput a doar 20 la suta din costul materialului saditor, ulterior diferenta se achita dupa obtinerea compensarii. Ca acest lucru sa se intimple in anul plantarii, am prevazut si aceasta prevedere in Regulament.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Doamna  Valentina Cusnir:

Multumesc, domnule Presedinte.

Am fost nevoita sa revin la raportul de azi-dimineata, la proiectul de Lege nr.3967. Da, intr-adevar, m-am exprimat corect, ca a fost violat acest alineat (13) din articolul 31. Da, intr-adevar, aici a fost inclus si ca sa se cheltuie si la marci proprietatea statului, dar nu este acest procent.

In asa caz as veni cu o propunere. Doar putem sa le dam maximum 0,5% pentru ambele, sa le impartim din acest Fond. E o crima sa luam din acest Fond pentru subventionarea plantarii vitei de vie si sa dam in alta parte. Atunci vin 0,3% pentru administrarea marcilor proprietate de stat si 0,2% pentru consultanta.

 

Domnul  Marian Lupu:

Autorul.

 

Domnul  Valeriu Cebotari:

Stimate deputat,

In primul rind, aici este indicat: “pina la 1,6%”. Deci, anual va fi efectuat devizul de cheltuieli pentru gestionarea marcilor de stat, insa el nu va depasi cuantumul indicat in Regulament.

Pentru anul curent dumneavoastra cunoasteti ca este prevazut 1 milion 300 de mii de lei si in anii precedenti a fost preconizata aproximativ aceeasi suma. Insa pentru a legifera sursa de finantare s-a propus sa fie indicat si in Legea viei si vinului si, respectiv, in Regulament.

 

Doamna  Valentina Cusnir:

Cit a fost cheltuit la acest capitol in anul 2006, va rog, daca se poate?

 

Domnul  Valeriu Cebotari:

Nu dispun de aceasta informatie, dar, practic, va voi raspunde in scris, cel putin 80–85 la suta au fost cheltuiti la acest capitol. Va voi prezenta dumneavoastra personal informatia.

 

Doamna Valentina Cusnir:

In acest caz, solicit o informatie clara, cit a fost cheltuit in anul precedent, cel putin pentru lectura a doua, ca sa putem vedea cit este acest cuantum pe care il putem vota.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Putina liniste. Ar fi ideal sa avem si lectura a doua, dar nu ne permite statutul acestui document.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Este o hotarire.

 

Domnul Marian Lupu:

Este o hotarire de Parlament.

 

Doamna Valentina Cusnir:

In acest caz, ramin la propunerea mea 0,3% pentru marcile de stat, 0,2% pentru consultanta. Si rog sa fie pusa la vot propunerea mea.

 

Domnul Marian Lupu:

Dar care a fost pozitia autorului la aceasta propunere?

 

Domnul Valeriu Cebotari:

Deci, noi am efectuat calculele respective si am ajuns la concluzia ca pina la 1,6% sa ne incadram in devizul de cheltuieli. In cazul in care va fi mai mic, respectiv, va fi mai mic, ne permite Regulamentul.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule vicedirector,

Spuneti-mi un lucru.

 

Domnul Valeriu Cebotari:

Da, domnule Presedinte.

Domnul Marian Lupu:

Ce presupune, ca si actiuni concrete, ceea ce se defineste ca administrarea marcilor de stat? Actiuni concrete, pentru ce vor fi folosite aceste mijloace financiare? Sa fie mai pe inteles.

 

Domnul Valeriu Cebotari:

Stimate Presedinte,

In Regulament este prevazut punctul 16) unde se prevede in ce directie vor fi utilizate mijloacele pentru gestionarea marcilor  proprietate de stat.

Deci, achitarea taxelor si efectuarea unor plati pentru inregistrarea in tara si peste hotare si mai sint inca, imi cer scuze ca de acum nici nu vad bine aici... Deci, sint stipulate 4 directii de folosire a mijloacelor pentru gestionarea marcilor de stat, plata a serviciilor prestate, organizarea si monitorizarea analizei in tara si strainatate a marcilor.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

 

Domnul Valeriu Cebotari:

Promovarea in tara, sint indicate...

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Multumesc.

Stimati colegi,

Supun votului aceasta propunere care a fost...

 

Doamna Valentina Cusnir:

Nu,  inca o precizare.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, ma iertati, ne-am buimacit cu totii. O precizare, dar foarte rapid.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Va multumesc.

Atunci sa stim ce efect, ce are tara Republica Moldova de la gestionarea acestor marci proprietate a statului, ca sa stim cit sa dam, sa cheltuim pentru aceasta.

 

Domnul Marian Lupu:

De fapt, colegul tocmai a mentionat, printre alte actiuni, inclusiv inregistrarea marcilor noastre peste hotare, sint actiuni destul de importante pentru penetrarea pe piata, cel putin acest element.

Bine, eu am retinut aceasta propunere a dumneavoastra si, cind ajungem mai tirziu, supun votului. Nu vad alte intrebari.

Va multumesc.

Rog comisia.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Comisia a examinat proiectul de Hotarire pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea mijloacelor fondului pentru sustinerea infiintarii plantatiilor viticole. Comisia propune ca anumite articole sau puncte ale acestui Regulament sa fie modificate.

Pornind de la prevederile alineatului (17), articolul 31 din Legea viei si vinului, la punctul 3) din Regulament, la sfirsit de completat cu sintagma “cu exceptia unitatilor vinicole care infiinteaza plantatii viticole conform obligatiunilor investitionale incluse in contractul de vinzare-cumparare a pachetului de actiuni ale statului”.

La punctul 7) este necesar de concretizat numarul de persoane din care este compus Consiliul de administrare, in acest context, pentru precizare, cuvintele “Unitatilor profesionale din complexul vitivinicol” de inlocuit cu cuvintele “ Unitatilor profesionale din viticultura si de vinificatie”.

Se propune de inlocuit cuvintele “Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare” prin cuvintele “Institutul National pentru Viticultura si Vinificatie”. Componenta nominala a Consiliului se propune sa fie aprobata si modificata prin dispozitie de Guvern.

La punctul 17), sintagma “in anul 2008 – 30 de mii de lei, in anul 2009 – 35 de mii de lei si incepind cu anul 2010 – 40 de mii de lei” se exclude.

Punctul 19) se exclude.

Si punctul 21) va avea o alta formulare. “Completarea, compensarea partiala a cheltuielilor de infiintare a plantatiilor viticole cu soiuri de struguri pentru masa se efectueaza incepind cu anul 2007 pe o suprafata compacta de cel putin un hectar ori sint amplasate compact linga plantatii”, era scris “similare”, la propunerea domnului Miron, “viticole, infiintate anterior, alcatuind impreuna cel putin un hectar”.

Punctul 22) se propune de exclus, dat fiind ca prevederile lui de acum au fost propuse la punctul 3).

Ultimul alineat din articolul 23 va avea urmatorul continut: “Cooperativele agricole de productie, membrilor carora nu li s-a atribuit in natura cote de teren echivalent, ca acte ce confirma dreptul de detinator al terenului, prezinta hotarirea adunarii generale a cooperativei privind infiintarea plantatiei viticole si planul cadastral al plantatiei nou infiintate, confirmat de catre primaria localitatii respective.”

La punctul 25), dupa cuvintele “Moldova-Vin” se completeaza cu cuvintele “si Institutul National pentru Viticultura si Vinificatie”.

La punctul 33) sintagma “prezinta trimestrial Ministerului Finantelor” se inlocuieste cu sintagma “prezinta trimestrial Parlamentului si Ministerului Finantelor”.

Cu aceste amendamente, se propune Parlamentului aprobarea proiectului de Hotarire pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea mijloacelor Fondului pentru sustinerea infiintarii plantatiilor viticole.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, va multumesc.

Intrebari pentru comisie? Nu sint.

Domnule Cosarciuc,

Va multumesc.

Stimati colegi,

Propunerea care a fost inaintata de la microfonul nr.4, de doamna deputat Valentina Cusnir, respectiv coborirea acestui cuantum de la 2% la 0,5%. Corect am formulat? Cine este pentru acceptarea acestei propuneri, rog sa voteze.

Stimati colegi,

Rog sa-mi anuntati rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 0.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnul Calmatui.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.2 – 2, scuzati, va rog.

 

Domnul Marian Lupu:

Da. Sectorul nr.3? Voi nu aveti o persoana de rezerva, da? Asa, 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, plus 2 - 16 voturi “pro”.

Aceasta propunere nu a gasit sustinerea plenului Parlamentului.

Acum supun votului aprobarea pe ansamblu a proiectului de Hotarire a Parlamentului nr.4838. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea vizibila.

Va multumesc.

Proiectul de Hotarire nr.4838 este aprobat.

Acum, ultimul subiect din proiectele incluse pe ordinea de zi. Este proiectul de Hotarire nr.4920 cu privire la aprobarea Regulamentului privind modul de utilizare a mijloacelor fondului pentru subventionarea producatorilor agricoli. Este o situatie mai specifica.

Il invit la tribuna centrala pe presedintele Comisiei pentru agricultura si industria alimentara, pentru o prezentare a situatiei si a actiunilor noastre ulterioare pe marginea acestui proiect de document.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Vreau sa va aduc la cunostinta ca acest proiect de Hotarire cu privire la aprobarea Regulamentului privind modul de utilizare a mijloacelor fondului pentru subventionarea producatorilor agricoli a fost votat in Parlament. Pe parcurs, in timpul redactarii, a aparut o precizare de la Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare. Aceasta precizare, la propunerea comisiei, a fost examinata de Biroul permanent al Parlamentului.

Biroul permanent a acceptat propunerea comisiei, ca aceasta precizare sa fie adusa in plenul Parlamentului, pentru a fi introdusa in stenograma si, astfel, folosita pentru redactarea hotaririi care a fost votata in Parlamentul Republicii Moldova. Si aceasta precizare vreau sa o aduc la cunostinta dumneavoastra.

Astfel, punctul 5) expus in raportul comisiei la proiectul de Hotarire cu numarul de intrare 4920 din 22 decembrie 2006, in redactia: “Producatorilor agricoli cultivatori de tutun, indiferent de tipul de proprietate si forma de organizare juridica, li se vor aloca:

350 de lei pentru fiecare hectar plantat; 200 de lei pentru fiecare tona de tutun la obtinerea unei productii medii de pina la o tona si jumatate la hectar; 250 de lei pentru fiecare tona de tutun la obtinerea unei productii medii cuprinse intre 1,5 si 1,8 tone la hectar si 300 de lei pentru fiecare tona de tutun la obtinerea unei productii medii de peste 1,8 tone la hectar”, se expune in redactia: “Producatorilor agricoli cultivatori de tutun li se vor aloca 600 de lei pentru fiecare hectar plantat; 150 de lei pentru fiecare tona de tutun la obtinerea unei productii medii de pina la 1,5 tone hectare; 180 de lei pentru fiecare tona de tutun la obtinerea unei productii medii de peste 1,5 tone la hectar”.

Vreau sa mentionez ca suma alocata pentru sustinerea producatorilor de tutun – 3 milioane de lei – nu se schimba, se schimba sumele din interiorul acestei sume de 3 milioane, argumentul fiind ca la plantarea tutunului se cheltuie mult mai mult decit in perioadele urmatoare.

Totodata, comisia propune sa fie adaugat un articol – 3: “Se interzice utilizarea in alte scopuri a subventiilor acordate conform prezentei Hotariri. De asemenea, se precizeaza ca prezenta Hotarire intra in vigoare de la 1 ianuarie 2007”. Cu aceste precizari, care sint propuse pentru stenograma, rugam ca Parlamentul, sedinta lui plenara sa le accepte si aceasta stenograma sa fie luata pentru a redacta Regulamentul, care ulterior va fi semnat si Hotarirea va fi publicata.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc si eu.

Stimati colegi,

Este o situatie putin atipica pentru modalitatea standarda in cadrul dezbaterilor si aprobarilor de proiecte de legi si hotariri. Important este ca aceasta situatie este determinata de faptul ca Hotarirea Parlamentului, care  a fost votata in data de 28 decembrie 2006, pina la moment nu a fost inca emisa, lucru care ne permite sa nu se vina cu un nou proiect de hotarire de Parlament, ci, conform procedurii si pentru a respecta normele de procedura, cit si pentru stenograma, eu cred ca urmeaza sa revenim la anularea votului asupra proiectului de Hotarire nr.4920 din decembrie anul trecut.

Din momentul in care plenul Parlamentului nu are obiectii la cele prezentate in raportul comisiei sesizate in fond, revenim deja la aceasta varianta si supunem votului proiectul respectiv pe ansamblu, cu propunerile comisiei.

Deci, in aceste conditii, cine este pentru anularea votului...

Va multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Cine este pentru anularea votului plenului Parlamentului asupra proiectului de Hotarire nr.4920 din data de 28 decembrie 2006, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Deci rezultatele acelui vot sint anulate. Obiectii, propuneri aditionale la raportul prezentat de catre comisia sesizata in fond sint? Nu sint.

In acest context, supun votului adoptarea acestui proiect de hotarire, in conditiile raportului comisiei sesizate in fond. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Acest proiect de Hotarire a Parlamentului este adoptat.

Stimati colegi,

La aceasta etapa am epuizat proiectele de pe ordinea de zi. Sint doua persoane inscrise pe lista de declaratii la sfirsit de sedinta, primul fiind domnul deputat Veaceslav Untila.

Va rog, la tribuna centrala.

Stimati colegi,

Rog sa fie pastrata linistea in sala.

 

Domnul Veaceslav  Untila:

Va propun declaratia “Aliantei «Moldova Noastra»” cu privire la situatia social-economica precara din republica.

Stimati colegi,

In perioada care s-a scurs de la sesiunea de toamna – iarna a Parlamentului s-au facut rapoarte si dari de seama de tot soiul cu privire la succesele guvernarii comuniste.

Rapoartele erau atit de optimiste incit uneori iti venea sa te intrebi, cum de lucrurile merg atit de bine, dar Republica Moldova ramine totusi a fi cea mai saraca tara din Europa. Aceasta nepotrivire nu pare insa sa-i deranjeze prea tare pe comunisti. Ei se fac ca nu observa cum situatia social-economica din republica se inrautateste.

Ei se fac ca nu observa degradarea care a luat amploare, ei se fac ca nu observa dezastrul care, in scurt timp, ar putea provoca o criza de proportii. Cu alte cuvinte, comunistii se fac ca guverneaza. Caci numai asa poate fi explicat faptul ca, de la un an la altul, creste deficitul balantei comerciale externe. In 11 luni ale anului 2006, s-a ajuns la o cifra record de 1,43 miliarde de dolari americani, ceea ce constituie mai mult de un buget anual al Republicii Moldova.

“Alianta «Moldova Noastra»” a atentionat asupra faptului ca guvernarea comunista nu este interesata sa sustina producatorul autohton, producatorul care este capabil sa livreze pe piata externa productie de calitate.

Guvernul stimuleaza cu buna stiinta importurile in detrimentul producatorului moldovean. Si aici nu este de mirare, atita timp cit vor creste importurile, guvernarea comunista se va putea lauda cu majorarea veniturilor bugetare. Eu inteleg ca este mult mai usor sa numeri banii proveniti din importuri, decit sa organizezi si sa stimulezi productia interna si exporturile.

De exemplu, in anul 2007, pentru sustinerea exporturilor vor fi alocate doar 3,5 milioane de lei, in timp ce pentru intretinerea institutiilor de stat cu destinatie generala, Presedintie, Guvern etc. comunistii au prevazut peste 800 de milioane de lei. In anul curent, pentru comoditatile proprii, guvernarea a mai gasit  100 de milioane lei, iar pentru exporturi suma suplimentara este doar de un singur milion. Daca asa vor evolua lucrurile, defoltul va deveni inevitabil.

Un alt indiciu care trebuie sa ne ingrijoreze este nivelul inflatiei, care, la finele anului 2006 a ajuns la 14,1% , desi initial se preconiza o cota de doar 10 la suta. Apropo, este cel mai inalt nivel de inflatie din tarile CSI. Iar daca mai adaugam si preturile, care pe parcursul anului au inregistrat o crestere de 12,7%, atunci esecul economic al actualei guvernari este evident.

Dar guvernantilor nu le pasa. Ei se lauda cu cresterea economica. Nu este insa clar despre ce fel de crestere economica vorbesc comunistii, daca din an in an bugetul se bazeaza tot mai mult pe banii colectati de Serviciul Vamal.

In anul 2006, Serviciul Vamal a transferat la bugetul de stat 70,7% din totalul veniturilor bugetare si partea leului a venit din importuri. Se stie ca toate platile efectuate de importatori la vama sint introduse in costul final al produsului. Iar acest produs, cine il procura? Noi, cetatenii Republicii Moldova. Deci, pina la urma, rezulta ca cele 70 la suta din buget sint acumulate tot pe spatele nostru. Conducerea unui stat care traieste in mare parte din veniturile vamale trebuie sa-si spuna la modul serios intrebarea referitor la eficienta si oportunitatea aflarii sale la putere.

Intr-adevar, despre ce fel de crestere economica poate fi vorba, daca intreprinderile din industria alimentara si-au micsorat productia cu 19 la suta. Ceea ce inseamna ca oferim populatiei mai putine alimente si aceasta este grav, caci o buna parte a populatiei flaminzeste sau traieste la limita subnutritiei. Insa acest lucru nu pare sa-i ingrijoreze pe comunisti. Ei au alte griji. Ei se ostenesc sa acopere urgent golurile aparute in urma unor furturi si delapidari masive ale bunurilor publice, delapidari comise de catre demnitarii si functionarii comunisti.

Cind au vazut ca nu le ajung nici granturile si nici creditele acordate cu multa geniozitate de institutiile occidentale, guvernantii s-au apucat cu un elan aproape pioneresc sa privatizeze ceea ce a mai ramas neprivatizat in tara. Chiar daca anterior se pronuntasera impotriva privatizarii, in 2006 veniturile din privatizare au constituit 167 de milioane de lei, depasind cu 8 la suta nivelul preconizat in bugetul de stat. Este bine ca privatizarea continua, dar aceasta privatizare ar trebui sa acopere necesitatile statului si nu ale partidului de guvernamint.

Stimati deputati,

Pentru a le face oamenilor viata mai usoara, guvernarea a introdus un nou impozit pe proprietate. Acest impozit stabileste ca, incepind cu anul 2007, locuitorii oraselor si municipiilor vor plati statului pentru casele lor o cota de cel putin 30 la suta. Iar cei care dispun de 200 de metri patrati, de 28 sau de 30 de ori mai mult. Si aici apare intrebarea: cu ce drept statul reevalueaza, fara acceptul proprietarului, bunurile imobiliare? Cu ce drept statul a stabilit aceste preturi fabuloase? Cu ce drept statul sustrage sume enorme de la acei care cu fortele proprii, fara suportul statului si-au construit case de locuit? Asa inteleg comunistii sa solutioneze problemele oamenilor.

La capitolul “politicile sociale ale guvernarii” este de mentionat si valul de scumpiri la energia termica, gaze, apa, servicii comunale, servicii postale etc. Aceste scumpiri vor afecta cetatenii de rind, care si asa o duc destul de greu. Multi dintre ei nu vor face fata noilor tarife si urmarile ar putea fi din cele mai dramatice. Si atunci n-o sa-i mai salveze pe comunisti nici promisiunile de majorare a salariilor.

Oamenii nu mai cred acestor promisiuni, deoarece chiar in ajunul Anului Nou majoritatea comunista si aliatii ei au anulat legea ce prevedea majorarea salariilor. Oamenii isi pregatisera deja portmoneele si, cind colo, li se spune, stati un pic, ca trebuie sa ne reconstruim memorialul. Mai asteptati, caci mai avem de spalat niste milioane pe la alte constructii. Sarmanul Pan Halippa, de ar sti citi bani au fost bagati in fiecare centimetru patrat de strada, nu i-ar mai ticni ca aceasta strada sa-i poarte numele.

Stimati colegi,

Republica Moldova se afla intr-o profunda criza social-economica. Pentru a depasi aceasta criza este nevoie de o abordare responsabila si realista a situatiei. Dar nu cred ca actuala guvernare comunista este in stare sa asigure o dezvoltare reala a Republicii Moldova, nici populatia nu mai crede in miturile comuniste despre un trai decent intr-o tara democratica si prospera. Sint sigur ca votul de neincredere dat guvernarii si aliatilor ei, isi va gasi expresie in timpul apropiat. 

Cu atit mai mult cu cit, dupa cum recunosc insa demnitarii comunisti, atit Presedintele, cit si Premierul incearca, dar nu pot face ordine in tara. Si daca unii nu sint in stare sa conduca, altii ar putea la un moment dat sa nu mai vrea sa fie condusi de catre cei care nu pot conduce.

Va multumesc.

Aplauze nu-mi trebuiesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,

Sedinta de astazi a plenului Parlamentului o declar inchisa. Urmatoarea sedinta va avea loc in data de 15 februarie, ora 10.00.

Va multumesc si va doresc o zi buna in continuare.

Sedinta s-a incheiat la ora 13.56.

 

Stenograma a fost pregatita spre publicare
in Directia documentare parlamentara a
Aparatului Parlamentului.