DEZBATERI PARLAMENTARE

Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XVI-a

SESIUNEA a III-a ORDINARA – IUNIE 2006

Sedinta din ziua de 29 iunie 2006

(STENOGRAMA)

SUMAR

1. Declararea sedintei ca fiind deliberativa.

2. Dezbateri asupra ordinii de zi, adoptarea ei.

3. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.996 pentru modificarea si completarea unor acte legislative (Legea cu privire la colegiul de calificare si atestarea judecatorilor – art.2, 3, 23 s.a.; Legea cu privire la colegiul disciplinar si la raspunderea disciplinara a judecatorilor – art.2, 3, 19 s.a.).

4. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.1769 pentru modificarea si completarea unor acte legislative (Legea privind organizarea judecatoreasca – art.2, 4, 5 s.a.; Legea cu privire la statutul judecatorului – art.1, 2, 3 s.a.; s.a.).

5. Dezbaterea si aprobarea proiectului de Hotarire nr.1427 pentru modificarea Hotaririi Parlamentului nr.381-XVI din 29 decembrie 2005 de aprobare a Regulamentului privind modul de utilizare a mijloacelor fondului pentru subventionarea producatorilor agricoli (art.1; pct.15).

6. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.1220 pentru modificarea unor acte legislative (Codul penal – art.70, 75, 79 s.a.; Codul de procedura penala – art.109, 166, 277 s.a.).

7. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.3275 pentru modificarea articolului 24 din Constitutia Republicii Moldova.

8. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura, dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.3895 pentru modificarea articolului 24 din Constitutia Republicii Moldova.

9. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.3439 pentru modificarea si completarea Legii nr.1225-XII din 8 decembrie 1992 privind reabilitarea victimelor represiunilor politice (art.12, 12¹).

10. Dezbaterea si aprobarea proiectului de Hotarire nr.2406 privind respectarea disciplinei militare si legalitatii in Armata Nationala.

11. Raspuns la interpelari.

12. I n t r e b a r i s i i n t e r p e l a r i.

Sedinta incepe la ora 10.00.

Lucrarile sint conduse de domnul Marian LUPU, Presedintele Parlamentului, asistat de domnul Iurie Rosca, vicepresedinte al Parlamentului.

Domnul Maxim Ganaciuc – director general adjunct al Aparatului
 Parlamentului:

Doamnelor si domnilor deputati,

Buna dimineata. Va anunt ca, la lucrarile sedintei de astazi a Parlamentului, din totalul celor 101 de deputati, si-au inregistrat prezenta 94 de deputatii. Absenteaza deputatii: Maria Postoico, Vlad Cubreacov, Dumitru Diacov, Valeriu Cosarciuc – in delegatie; Ion Varta, Ion Gutu.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Stimati colegi,

Buna dimineata. Sedinta este deliberativa. Rog sa onoram Drapelul de Stat. (Se onoreaza Drapelul de Stat).

Va multumesc.

Stimati colegi,

In perioada anterioara sedintei de astazi a plenului Parlamentului si-au sarbatorit ziua de nastere unii dintre colegii nostri. Propun, in numele tuturor, sa le dorim un frumos la multi ani, urari de bine si sanatate colegilor nostri domnului Vasile Pintea (aplauze), domnului Vasile Balan (aplauze), domnului Alexandru Jdanov (aplauze), domnului Anatolie Zagorodnii (aplauze).

Domnul Iurie Rosca:

Domnule Presedinte,

Si dumneavoastra meritati felicitarile noastre, pentru ca la 20 iunie Marian Lupu, Presedintele Parlamentului nostru, a implinit 40 de ani. Ii dorim sanatate, la multi ani si toate cele bune. (Aplauze).

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Ordinea de zi v-a fost prezentata pentru perioada acestor doua saptamini, cea curenta si viitoare. Rog propuneri de modificare in cazul in care acestea sint prezente.

Microfonul nr.4.

Domnul Dumitru Braghis:

Multumesc, domnule Presedinte.

In ultimele zile m-au sunat mai multi cetateni ai Republicii Moldova, care cer raspuns la o simpla intrebare: ce se intimpla in sectorul aprovizionarii cu gaze a Republicii Moldova?

Mai mult decit atit, daca luam ca baza informatia difuzata de “Gazporm”, vedem o situatie, daca citim si vizionam, audiem ceea ce vorbeste Guvernul Republicii Moldova, pare ca situatia este alta. In acest context, eu propun ca in ordinea de zi de astazi, sa fie introdusa o informatie a domnului Prim-ministru Vasile Tarlev, care a participat la ultima runda de negocieri si care cunoaste in detalii toate aceste lucruri privind situatia respectiva, despre pretul pe care il vom avea pentru gaz incepind cu 1 iulie? Daca informatiile de astazi din presa sint corecte sau nu prea? Si care va fi impactul majorarii pretului, daca el exista, asupra situatiei social-economice din Republica Moldova?

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

Domnul Vladimir Turcan:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Eu am vrut sa confirm, daca toti deputatii au primit deja suplimentul.

Domnul Marian Lupu:

Suplimentul a fost distribuit tuturor deputatilor.

Domnul Vladimir Turcan:

Atunci noi, din partea comisiei, confirmam ca propunerile acestea sint…

Domnul Marian Lupu:

Au fost inaintate de comisie. Da, de acord.

Microfonul nr.5.

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Stimati colegi,

Joia trecuta, eu am propus sa cream un grup de lucru pentru a elabora un document juridic adresat Federatiei Ruse in scopul de a o sensibiliza sa intervina in privinta aplicarii deciziei CEDO in cazul Ilascu si altii versus Republica Moldova si Federatia Rusa in ceea ce priveste punerea in libertate a lui Andrei Ivantoc si Tudor Petrov-Popa.

Va indemn sa facem macar acum. Domnul Marian Lupu mi-a promis sa facem acest lucru chiar incepind de vineri si eu l-am crezut. Care este situatia in aceasta privinta, ma intereseaza?

Domnul Marian Lupu:

Stimata colega,

Eu, de fapt, deprind sa ma tin de cuvintul pe care il dau. Acest mesaj a fost transmis catre domnul presedinte al Comisiei pentru politica externa si integrare europeana ca sa se examineze si sa se munceasca la acest subiect.

Domnule Stati,

Eu rog informatia.

Microfonul nr.3.

Domnul Sergiu Stati:

Multumesc, domnule Presedinte.

Pot sa raspund acum?

Domnul Marian Lupu:

Da, va rog.

Domnul Sergiu Stati:

Noi am examinat in fractiune aceasta propunere inaintata de doamna Pavlicenco. La fel, sintem ingrijorati de soarta celor doi detinuti politici care se afla in detentie la Tiraspol. In acest sens, depunem toate eforturile ca, intr-adevar, ei sa fie eliberati cit se poate de rapid si neconditionat.

In acelasi timp, examinind aceasta situatie si avind consultari respective cu fractiunile Parlamentului, am ajuns la decizia, ca, evident, trebuie sa reactionam asupra acestei situatii. Dar propunerea noastra este de a examina mai profund acele evenimente care se deruleaza acum la Strasbourg, am in vedere sesiunea de vara a Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei, unde se afla si delegatia noastra. Mai mult ca atit, Federatia Rusa urmeaza sa preia tocmai astazi presedintia in Comitetul de Ministri al Consiliului Europei.

Si, respectiv, propunerea noastra este de a lua o pauza de citeva zile, pina va sosi delegatia noastra, astfel ca sa fie prezentata o informatie ampla privind dezbaterile pe marginea acestui caz, care, presupunem, vor avea loc in Strasbourg. Si, respectiv, atunci vom fi pregatiti ca sa formam un astfel de grup de lucru pentru a intocmi un document. Deci, va fi sau un apel, sau o hotarire a Parlamentului cu privire la detinutii politici din Tiraspol.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Ideea era de a reusi sa facem in aceasta sesiune a Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei, dar pentru ca trebuie s-o facem prin consens, noi, de acum, depindem de doleantele si de pozitia celorlalte fractiuni.     

Acum al doilea lucru, pe care am vrut sa-l spun, domnule Presedinte. Noi, saptamina trecuta, am adoptat ordinea de zi ceva mai rapid si toti se grabeau sa cedeze spatiul de emisie campionatului de fotbal. De aceea, eu imi permit ca sa resensibilizez colegii in legatura cu propunerea mea anterioara de a solicita ca, in luna iulie, sa avem, totusi, audieri ale responsabililor din Guvern pentru realizarea celor trei hotariri ale Parlamentului adoptate la 10 iunie 2005. Recent s-a implinit un an, daca e necesar pot sa le numesc. Este vorba de: Declaratia Parlamentului Republicii Moldova cu privire la initiativa Ucrainei in problema reglementarii conflictului transnistrean, Declaratia Parlamentului cu privire la criteriile de democratizare a zonei transnistrene a Republicii Moldova si Apelul Parlamentului Republicii Moldova cu privire la principiile si conditiile de demilitarizare a zonei transnistrene.

Poate s-a scapat, poate se examineaza in eventualitatea introducerii in luna iulie. Dar as dori sa examinati inca o data la Biroul permanent, pentru ca sa prevedeti pentru luna iulie, in ultima luna de activitate a sesiunii de primavara-vara a Parlamentului.

Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Si eu va multumesc.

Rog Secretariatul sa includa acest subiect pe ordinea de zi a urmatoarei sedinte a Biroului permanent.

Microfonul nr.4.

Domnul Oleg Serebrian:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Domnule Presedinte,

As vrea sa propun pentru ordinea de zi de astazi o informatie, cel putin, din partea domnului ministru Tvircun referitoare la Hotarirea nr.434 cu privire la planurile unice de inmatriculare in anul 2006 a studentilor si elevilor in institutiile de invatamint superior ciclul 1 mediu de specialitate si secundar profesional. Este o hotarire care a stirnit controverse, sint afectati zeci de mii de oameni: studenti, parinti, profesori, toate institutiile din invatamintul superior in principiu. Daca ar fi posibil ca sa fie prezent la aceste discutii, eu nu zic ca hotarirea este buna sau este proasta, spun ca ea a trezit controverse si afecteaza foarte multi oameni. Sa fie prezent domnul ministru Tvircun si, daca e posibil, domnul presedinte al Consiliului rectorilor Gheorghe Rusnac.

Daca nu se reuseste pentru astazi, din motive tehnice de supraaglomerare a programului, eventual, o putem lasa pentru ziua de miine. Din pacate, am vrut sa propun acest lucru data trecuta, dar s-a incheiat sedinta prea repede.

Si al doilea moment, daca imi permiteti. Iarasi, nu stiu, daca se reuseste acest lucru astazi, dar ar fi bine ca sa fie luat in calcul si sa fie inclus pe ordinea de zi a sedintelor urmatoare. As solicita audierea Ministerului Afacerilor Externe si Integrarii Europene, daca e posibil. A fost pe planul de actiuni, doamna Ostapciuc.

Exista alte temeri destul de sensibile si presa a atras atentie asupra acestora, la care as vrea sa ma refer, nu e neaparat sa vina domnul ministru Stratan, o sa ne multumim cu un viceministru, in cazul in care se accepta, privind personalul diplomatic si consular. Numirea in functie, in special, in misiunile diplomatice si consulare ale Republicii Moldova unde se atesta o serie intreaga de incalcari, de abateri de la Legea cu privire la serviciul diplomatic, sint incalcari flagrante. In acest sens, cred ca ar fi cazul ca ministrul de externe sa dea raspuns la aceste situatii, domnule Presedinte.

Domnul Marian Lupu:

Am luat act de acest lucru. Notez toate propunerile dumneavoastra, urmare acestora, in mod evident, pina la aprobarea finala a ordinii de zi, le voi supune votului.

Microfonul nr.3.

Domnul Vladimir Dragomir:

Multumesc, domnule Presedinte.

Vreau sa ma refer la intrebarea domnului Serebrian. Comisia a ascultat in cadrul sedintei raportul ministerului privind inmatricularea candidaturilor la admitere in anul curent. Nu sint probleme, eu nu stiu de unde dumneavoastra aveti asemenea informatie, ca aveti si de la parinti, si de la elevi. La noi asemenea informatie inca n-a ajuns.

Noi am discutat ieri aceasta problema undeva timp de o ora. Anul acesta inmatricularea va fi cu mult mai presus decit anul trecut si va fi mai obiectiva. Eu nu stiu de unde aveti alta informatie. Deci, eu propun ca aceasta problema sa fie aminata. Dumneavoastra puteti sa adresati o interpelare catre domnul ministru ca sa va dee raspuns personal, dar aici nu e necesar.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Domnul Oleg Serebrian:

Domnule Presedinte,

Din pacate, sint in dezacord total cu colegul meu. Problema respectiva este o problema dureroasa. Multe institutii, in special, institutiile private sint in pragul falimentului si institutiile de stat... stiu ca exista aceasta reticenta fata de institutiile de invatamint private la foarte multa lume, pentru ca, in cea mai mare parte, institutiile de stat functionau nu in baza dotarilor sau banilor veniti de la buget, ci din banii veniti de la aceste contracte. Aceasta lege este o lege contrara bunului simt.

Care e problema Ministerului Educatiei, Tineretului si Sportului? Sa indice citi studenti la relatii internationale sau la istorie trebuie sa ia o institutie privata sau alta? Daca eu vreau sa invat la aceasta specialitate, e problema care ma vizeaza pe mine. Deci, nu puteti sa spuneti, domnule. Il invitam pe domnul ministru, pe domnul Rusnac, vin si alti rectori si daca se constata ca problema data este una minora si exista un consens total si toata lumea este fericita, vom accepta acest lucru. De ce nu vreti sa auzim aceasta? Ne ia 5 minute.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

Domnul Vladimir Dragomir:

Tinem acest lucru in secret. Pe dumneavoastra nu va satisface planul de inmatriculare, dar nu conditiile. Deci, aceasta este altceva. Dar planul de inmatriculare... noi nu putem sa pregatim specialisti la aceeasi specialitate ca dupa aceea, peste doi ani de zile, sa fie someri aici cu sutele si miile. Noi nu putem sa facem acest lucru. Da, aceasta nu putem sa facem.

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Stimati colegi,

Propunerile au fost evocate, eu le-am notat si, in mod evident, conform normelor Regulamentului, le voi supune votului. Rog alte propuneri, daca sint prezente, pentru ordinea de zi.

Microfonul nr.3.

Domnul Sergiu Stati:

Multumesc, domnule Presedinte.

Comisia pentru politica externa si integrare europeana propune includerea pe ordinea de zi a proiectului nr.1110 cu privire la denuntarea Acordului privind crearea Comunitatii Statelor Independente.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Domnul Vladimir Filat:

Multumesc, domnule Presedinte.

Avind in vedere ca urmeaza, probabil, discutii contradictorii, la sedinta precedenta eu am incercat sa invoc o problema vizavi de ordinea de zi, nu s-a reusit. Din acest motiv...

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Din sectorul nr.3.

Va multumesc.

Domnul Vladimir Filat:

...Eu as avea o propunere, de fapt, o rugaminte din partea fractiunii. Colegii din Fractiunea Partidului Democrat si, in general, reprezentantii Fractiunii Partidului Democrat au un sir de initiative legislative. Ca sa nu le enumer pe toate, rugamintea este personala catre dumneavoastra, nu va suparati, dar noi o sa lasam situatia la Secretariat, am ruga ca sa se includa, totusi, pe ordinea de zi, mai ales ca unele dintre aceste initiative au si limita in timp, daca vreti. Va dau un exemplu: initiativa domnului Ivanov ar fi avut sens daca ar fi fost adoptata catre data de
1 iulie. Noi sintem deja aproape. Si aici, eu cred ca este o problema in general. Este decizia Parlamentului sa adopte sau sa nu adopte.

Dar in momentul in care o initiativa legislativa are si o pozitie in spatiu, daca vreti, si in timp, sa fie examinata in aceasta perioada. Ca noi o sa venim la
1 septembrie cu discutarea initiativei domnului Ivanov n-o sa mai aiba nici un sens. Eu va rog foarte frumos ca aceasta rugaminte a fractiunii sa se ia in considerare si in serios, totodata.

Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Stimati colegi,

Eu sint unul dintre acei doi autori ai proiectului privind rezilierea Acordului despre CSI. Pe mine ma mira faptul ca ba puneti pe polita si nu scoateti proiectele de legi pentru examinare in Parlament, ba le scoateti foarte intempestiv, nu stiu caror comandamente raspunzind, si, desi nu figureaza in ordinea de zi astazi, eu fiind autor si trebuind, in opinia mea, sa fiu informata, voi vreti acum sa votati ca sa introduceti pe ordinea de zi.

Vreau sa va aduc la cunostinta si parerea, si rugamintea domnului Valeriu Cosarciuc, din cite am inteles, a adresat-o si presedintelui Comisiei pentru politica externa si integrare europeana, care se afla acum la Strasbourg si care a rugat foarte insistent ca sa fie examinat sau aminat pentru perioada cind va fi dumnealui, cel putin, sa zicem saptamina viitoare.

Deci, modalitatea aceasta cum procedeaza Partidul Comunistilor si Fractiunea Comunistilor, ba nu pune pe ordinea de zi, ba nu-i introduce, nu sintem informati ca autori si deodata asa apare, deci voi, pur si simplu, va ocupati de diversiuni sau… Pentru ca nici o dovada de loialitate nu poate fi, cind noi adoptam o declaratie de parteneriat pentru obiectivul de integrare europeana si ne intelegem ca sa procedam in chestiunile majore corect si in Parlament, la fel si voi faceti lucrurile acestea. Mie imi pare foarte rau pentru aceasta pozitie. Ati incercat si cu vizele si ati examinat atunci cind eu lipseam si v-ati arogat toate meritele pentru anularea vizelor cetatenilor straini. Si acum iarasi puneti lucrurile acestea.

Stimati colegi,

Pai, voi sinteti europeni ori sinteti farisei? Caci ieri la Rezina s-a sarbatorit
28 iunie 1940, domnilor, ocupatia Basarabiei de catre Armata sovietica au sarbatorit-o, inclusiv deputatii din Parlament, cu eliberarea Moldovei de sub regimul mosieresc, burghezo-mosieresc roman. Pai, ce sa mai credem despre voi?

Domnul Marian Lupu:

Stimata colega,

Eu va rog...

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Nu se poate asa. Eu sint autorul, eu trebuia sa fiu informata, trebuia sa stiu ca este pe ordinea de zi, trebuia sa cunoasca domnul Valeriu Cosarciuc, sa venim cu toate argumentele si sa avem aici dezbateri corecte, nu asa, pur si simplu. Deci, eu cer aminarea, cu dreptul meu de autor.

Domnul Marian Lupu:

De acord.

Stimati colegi,

Va indemn sa dam dovada de mai multe lucruri.

Microfonul nr.4.

Domnul Veaceslav Untila:

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu tot as vrea sa va rog foarte mult, ca sa respectam Regulamentul Parlamentului. Incepind cu luna martie, am inaintat, cu titlu de initiativa legislativa, citeva proiecte, sint proiecte care tin si de atitudinea dumneavoastra fata de societatea civila si de organizatiile nonguvernamentale, dar, din pacate, ele stau pina astazi pe polita si nicidecum, am impresia ca nici in comisia domnului Turcan, ele nu au fost examinate.

De aceea, ma ingrijoreaza si pe mine foarte mult atitudinea de astazi a domnului Stati, atunci cind el vine si pune in ordinea de zi un proiect, pe care autorii nu sint gata sa-l raporteze. Mai mult decit atit, un autor este lipsa. Acum apare o intrebare: dar fractiunea majoritara, comunistii, vor vota acest proiect? Inseamna ca au drept un scop pentru a face niste actiuni subtensive.

Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

Domnul Sergiu Stati:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnilor colegi,

Eu am mentionat ca propunerea vine de la Comisia pentru politica externa si integrare europeana. Deci, comisia a examinat acest proiect si, sincer vorbind, astazi sint foarte mirat de interventia doamnei Pavlicenco si, respectiv, a domnului Untila, care eu nu prea inteleg, cine atunci face jocuri politice? Noi, conform Regulamentului, respectiv, trebuie sa punem proiectul pe rol. Comisia a examinat si, respectiv, a iesit cu aceasta initiativa, care este in totalitate conform prevederilor Regulamentului Parlamentului. Aceasta este un moment.

Al doilea moment. Ceea ce tine de CSI propriu-zis. Mie mi se creeaza o impresie ca aici, intr-adevar, cineva joaca jocuri politice, care sint cu o tenta foarte proasta. In acest sens, eu sint foarte mirat. Fiindca, daca urmeaza sa examinam acest proiect, eu cred ca noi trebuie sa-l examinam. Cum va derula votarea, eu cred ca atunci va fi foarte clar cine joaca aceste jocuri.

Dar, in acest sens, cred, adica presupun ca doamna Pavlicenco tocmai ne-a incercat de tarie si de disponibilitate. Noi, fractiunea, ne-am demonstrat aceasta disponibilitate, punind acest proiect pe rol. Si aici, in sala, se adevereste ca aceasta a fost o incercare de provocare politica. Noi numai asa putem, in sensul acesta, s-o tratam, ca provocare politica. Dat fiind aratata disponibilitatea si, in acelasi timp, am vazut ca tocmai autorii sint acei care au facut acest lucru pentru a ne provoca si a ne pune in niste discutii foarte stranii pe marginea unui proiect normal, care a intrat in Parlament.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Domnul Leonid Bujor:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Eu nu stiu despre care jocuri politice vorbeste bunul meu coleg, domnul Sergiu Stati.

Domnule Presedinte al Parlamentului,

Vreau sa va atrag atentia asupra faptului ca noi nu avem dreptul de a incalca prevederile articolului 60 alineatul (1) literele a) si b), care stabilesc modul de examinare a proiectelor de legi. Dezbaterea proiectului de lege in prima lectura consta in: a) prezentarea de catre autor a proiectului in conformitate cu articolul 44 alineatele (3) si (4) si b) audierea raportului comisiei permanente sesizate in fond.

Deci, fara prezentare de catre autor a proiectului in conformitate cu articolele respective, proiectul corespunzator nu poate fi examinat. De aceea, nu trebuie de interpretat asa cum ii este convenabil unei persoane sau unei comisii.

Va multumesc frumos.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr. 5.

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Stimati colegi,

O Comisie de politica externa si integrare europeana si oricare comisie nu poate propune agenda de lucru a Parlamentului. Acest lucru il face Biroul permanent. Ceea ce am discutat noi la comisie a fost ca sintem pentru a fi examinat in Parlament. Acolo nu s-a fixat ziua. Si atunci eu va intreb. Data trecuta noi am aprobat ordinea de zi pentru urmatoarele doua saptamini. De ce nu s-a introdus in ordinea de zi?

Astazi, de asemenea, uitati-va nu exista nimic absolut scris. Ca ni s-a dat ordinea de zi de acum reformulata dupa ceea ce n-am examinat data trecuta. Nu este nimic aici. De ce procedati asa si nu ma informati ca este pe ordinea de zi, ca eu sa primesc, sa vad si sa ma pregatesc. Si mai ales ca este o problema extraordinar de serioasa si doreste sa fie si al doilea autor – Valeriu Cosarciuc.

Deci, de ce faceti... special procedati asa? De ce nu s-a introdus in ordinea de zi?

Domnule Stati,

Dumneavoastra, ca presedinte de comisie, de ce data trecuta, cind s-a aprobat ordinea de zi pentru urmatoarele doua saptamini, n-ati iesit la microfon si n-ati spus: noi propunem urmatorul lucru. Pentru ca asteptati comenzile de la Tcaciuc si de la Voronin, sau care-i problema? Parlamentul acesta trebuie scos din buzunar. Deci, procedati corect si respectati-i pe autori si pe colegii vostri deputati.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

Domnul Sergiu Stati:

Multumesc, domnule Presedinte.

In primul rind, daca imi permiteti, as vrea ca sa dau o replica colegului nostru domnul Bujor, care tocmai a spus ca eu am incalcat Regulamentul. Cred ca s-a facut totul in conformitate cu prevederile Regulamentului. S-a discutat in comisie si, respectiv, am propus pentru dezbateri. Ce tine de pozitia autorilor?

Deci, noi, in nici un caz, nu am dorit ca sa excludem pe cineva, in special autorii, de la dezbaterea acestei chestiuni, dar, in acelasi timp, eu nu am avut posibilitate, personal, sa intervin saptamina trecuta din simplul motiv ca am fost intr-o delegatie si de aceea n-am avut posibilitate sa intervin si de aceea, respectiv, intervin acum tocmai din considerente ca aceasta problema, da, intr-adevar, foarte sensibila urmeaza sa fie examinata in sesiunea de vara, ca sa n-o lasam din nou, ca sa nu invinuim, sa nu fim invinuiti de opozitie. De aceea ca, noi incercam cumva sa cream o atmosfera, de taina si secretomanie, dar si de aceea, respectiv, am propus acest subiect ca sa fie inclus pe ordinea de zi tocmai din considerente de a demonstra transparenta si disponibilitate, de a discuta orice problema pusa pe rol in Parlament.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Domnul Leonid Bujor:

Multumesc frumos, domnule Presedinte.

Deci, pe parcursul a 5–7minute eu as putea sa argumentez motivele, dar n-am sa fac acest lucru. Ma conduc de principiul marelui om al antichitatii Socrate, care spunea: “Платон мне друг, но истина дороже», domnule Sergiu. Eu n-am comentat luarile de cuvint. Eu, pur si simplu, am adus aminte unor colegi care s-au prezentat la microfon cu unele prevederi ale articolului 60, care este ordinea de examinare a proiectelor de legi si n-am facut mai mult nimic.

De aceea, in continuare eu voi fi foarte bucuros, daca voi fi pomenit, citat si voi avea posibilitate sa ma prezint la microfon, raspunzind la replicile adresate mie.

Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

Domnul Anatol Taranu:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimati colegi,

Pentru orice eventualitate, adica vreau sa spun ca si Platon, si Socrate erau greci, si nu rusi. Dar cit priveste.... Da, dar aceasta e asa, intre noi, in familie. Da, stimati colegi,...

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Putina liniste.

Domnul Anatol Taranu:

Stimati colegi,

Acum eu cred ca ar fi fost normal, daca exista o urgenta, ca cineva la Presedintie si la Ministerul Afacerilor Externe si Integrarii Europene sau la Guvern, nu stiu... Este nevoie ca Parlamentul sa discute in regim de urgenta proiectul de Lege privind CSI. Normal ar fi fost ca acei care implica aceasta urgenta sa-i contacteze pe autori si sa le spuna: stimati colegi, interesele Republicii Moldova, interesele nationale profunde necesita aceasta discutie. De aici vine si urgenta.

Va rugam, sinteti patrioti, sinteti cetateni ai acestei tari, va indemn sa fiti de acord sa facem acest lucru. Si atunci eu cred ca aceasta discutie ar fi fost absolut inutila in Parlament. Ea nu ar fi existat.

Stimate domnule Stati,

Se face invers, si dumneavoastra intelegeti foarte bine despre ce vorbiti. Asa nu se lucreaza in atmosfera si in spiritul declaratiei pe care noi am adoptat-o la inceputul acestui mandat.

Din acest punct de vedere, aceasta initiativa nu poate fi discutata fara autori. Autorii, cel putin unul, a spus foarte clar ca ea se va discuta in prezenta celui de al doilea autor al initiativei. Ce discutam noi aici? Astazi, da, desigur ca majoritatea parlamentara poate sa voteze ca soarele apune la rasarit. Nici o problema. Dar, in esenta, o sa incalcati grav Regulamentul.

Daca doriti sa aveti urgenta, aceste urgente trebuie sa fie garantate si facute camaradeste, in spirit de conlucrare. N-ati aplicat acest spirit? Se va discuta atunci cind vor dori autorii, fiindca fara autori, in conformitate cu Regulamentul, initiativa nu se discuta.

Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Domnul Vladimir Filat:

Da, va multumesc, domnule Presedinte.

Eu am impresia ca, in primul rind, acei din “Moldova noastra” n-au reusit sa comunice pina la urma si sa aiba un punct comun de vedere si, chiar, vizavi de originea marilor savanti. Dar, totodata, eu consider, ca sa fim obiectivi vizavi de jocuri, vizavi de urgente s.a.m.d., eu cred ca trebuie sa pornim de la origine, de la initiativa acestui proiect de lege.

Totodata, daca sa vorbim strict regulamentar, obligativitatea ca sa fie al doilea autor in sala la prezentare, nu-i expres prevazuta. Si ca sa nu fie speculata pozitia noastra, pe care noi o sa o exprimam, in caz de necesitate, de la tribuna centrala, eu as propune ca sa fie respectat Regulamentul, sa se puna la vot, ca, in caz contrar, o sa mai discutam vreo jumatate, o ora. Pai, atunci trebuie de luat decizia conform Regulamentului.

Domnul Marian Lupu:

Da, microfonul nr.3, domnul Stati.

Domnul Sergiu Stati:

Da, va multumesc, domnule Presedinte.

Deci, mie mi se creeaza o impresie, daca imi permiteti, as vrea sa ma pronunt, deja ca membru al fractiunii. Mi se creeaza o impresie ca, intr-adevar, se fac niste jocuri politice, atunci cind s-a facut foarte sincer si transparent, punerea pe rol a unui proiect, s-a adeverit ca tocmai autorii sint acei care nu doresc dezbaterea acestui proiect. Si mi se creeaza impresia ca singura cauza a punerii acestui proiect pe rol este tentativa de a ne certa cu Rusia, de a incerca de a provoca niste spirite in societate si, respectiv, de a destabiliza situatia in tara. Fiindca autorii, cred eu, au urmarit tocmai acest scop si cind, intr-adevar, noi am incercat, in acest sens, sa fim cit se poate de cooperanti, s-a adeverit ca acest proiect a fost numai pentru aceea ca sa aiba posibilitate pe urma sa iasa in mass-media cu invinuiri, ca comunistii refuza si renunta la dezbaterea proiectelor, care sint in opinia autorilor niste proiecte foarte principiale si denota o pozitie extraordinar de proeuropeana.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Stimati colegi,

Eu salut toleranta noastra fata de declaratiile politice ale domnului Stati si sper ca veti avea aceeasi toleranta si fata de ceea ce voi spune eu.

Domnule Stati si stimati colegi,

Problema iesirii din CSI este o problema foarte si foarte importanta. Intre anii 1998 si 2001, cind am fost eu deputat in primul mandat, stiu ca acest lucru nu era posibil de promovat.

Atunci fractiunea comunistilor, care avea 40 la suta, 40 de mandate, se opunea oricaror obiective, promovari de obiective de integrare europeana. Nu au votat nici chiar declaratia de la 11 septembrie 1998, cind s-a declarat obiectivul strategic major al Republicii Moldova de integrare europeana si reorientarea exporturilor spre vest.

Acum, cind deja in februarie anul trecut, Partidul Comunistilor, partid de guvernamint, si in prezent a declarat obiectivul de integrare europeana, ca prioritate a politicii externe a Republicii Moldova, mie mi se pare ca invinuirile aduse in legatura cu prezentarea acestei initiative de a strica, nu stiu unde sa le mai strice, relatiile cu Rusia sint aberante, pentru ca relatiile sint stricate, in primul rind.

In al doilea rind, nu vad ce legatura are Rusia cu CSI. Noi vorbim despre CSI. Si, probabil, vreti sa introduceti rapid ca sa o mototoliti cu examinarea in Parlament, sa votati impotriva. Si aceasta sa demonstreze, poate, loialitatea fata de Rusia, ca sa va accepte exporturile de vinuri si alte relatii. Dar in felul acesta va veti developa ca, de fapt, nu vreti in Uniunea Europeana. Si imi pare rau sa spun, dar o mare parte din clasa noastra politica numai in declaratii se pronunta pentru orientarea europeana.

Stimati colegi,

Aveti aceasta initiativa, haideti, sa vedem, examinati-o daca votati introducerea atit de intempestiv pe ordinea de zi. Dar sa va vad ca votati pentru si atunci va voi crede, intr-adevar, ca toate documentele de integrare europeana si de pregatire pentru integrarea in NATO nu sint vorbe goale, dar sint, intr-adevar, o optiune a voastra.

Sa vedem, daca veti vota, care va este fata si nu incercati sa puneti pe seama acelor care prezinta o initiativa necesara pentru Republica Moldova, cind vorbiti de modelul baltic, Republicile Baltice nici nu au fost in C.S.I. si unde au ajuns. Nu vorbiti in cazul acesta despre noi cind, de fapt, vreti sa va ascundeti voi dupa deget. Imi pare foarte rau de declaratiile politice ale domnului Stati.

Domnul Marian Lupu:

Domnul Rosca.

Domnul Iurie Rosca:

Domnule Presedinte,

Stimati colegi,

In primul rind, o mica remarca. Parlamentul este locul unde se fac jocuri politice, politica, intrigi, trageri de sfori, pentru ca aici se face, prin excelenta, politica. Cuvintul “politica” nu este unul negativ. Cine considera ca aceasta ocupatie este una dezonoranta, poate sa-si depuna mandatul, ca sa ne intelegem asupra termenului pe care il utilizam in Parlament.

Al doilea moment. Noi sintem la capitolul “intocmirea ordinii de zi”. Cine are chef sa tina discursuri, o poate face la Ora Guvernului. Eventual putem sa convenim sa facem doua ore ale Guvernului, apoi epuizam ordinea de zi, astfel incit sa nu ne epuizam energia si potentialul intelectual deosebit cu astfel de exercitii. Exista o limita a bunului simt in interventiile chiar de ordin polemic. Pentru ca sintem la ora 10.33 si inca nu am facut nimic astazi, decit sa ne exersam in ale retoricii.

S-a facut propunerea, s-a argumentat, s-a contraargumentat, s-a supus votului, mergem mai departe. Eu va rog frumos, pentru ca ne preseaza foarte multe proiecte de legi, pe care trebuie sa le scoatem la capat. Oricum, venim ca lucram in fiecare zi pina la sfirsitul lunii iulie, ca sa avem timp si de exercitiile retorice si de respectarea Regulamentului. Fiindca deja se incalca Regulamentul din partea celor care considera ca pot sa vorbeasca infinit la acelasi subiect. Eu va rog frumos. Sa supunem votului fiecare chestiune regulamentar, corect si democratic, respectind dreptul fiecaruia de a-si expune odata pozitia asupra unei singure probleme, nu de sapte ori.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Domnul Igor Klipii:

Domnule Presedinte,

Se creeaza impresia ca, din partea dreapta a Parlamentului, este o rezistenta de a discuta initiativa Fractiunii Comuniste de a vota acest proiect de lege. Si atunci, pentru a lichida aceasta suspectie, aceasta frica de jocuri politice, eu propun, ca varianta de compromis, de fapt, care a sunat de la doamna Pavlicenco.

Acceptam unanim punerea pe ordinea de zi a acestei probleme in principiu, dar o aminam pentru alta zi, cind va fi toata lumea prezenta, ca sa putem si atunci vota toti impreuna pentru acelasi lucru. Deci, ideea este s-o acceptam. Saptamina viitoare, deci. Acceptam ca principiu, nu respingem dorinta fractiunii comuniste de a vota acest proiect de lege, fiindca nu poate insista o fractiune sa puna pe ordinea de zi o problema, pe care vrea sa o respinga, fiindca ea poate aparea din nou din numele altui deputat.

Deci, presupunem ca este initiativa de a vota acest proiect de lege. Si atunci, ca sa nu punem fractiunea comunista in situatia de a fi personal sau una singura in conflict cu Federatia Rusa, votam unanim pentru punerea, acceptarea acestei probleme pe ordinea de zi. Dupa aceasta o aminam pentru alta saptamina si iarasi votam unanim pentru proiectul de lege.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Da, rog opinia comisiei.

Microfonul nr.3.

Domnul Sergiu Stati:

Domnule Presedinte,

Iin inca o data sa accentuez, initiativa respectiva a fost nu una a fractiunii comunistilor, ci a Comisiei pentru politica externa si integrare europeana. Cred ca este o diferenta cit se poate de mare. Un moment.

Si al doilea moment.

Domnule Presedinte,

Daca imi permiteti, atunci, vazind, totusi, o rezistenta foarte dura din partea colegilor si, in special, al autorilor, eu as propune, din numele comisiei, sa aminam pentru joia viitoare discutarea acestui subiect.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Acest subiect eu il consider epuizat. Deci, toti colegii care s-au prezentat la microfoane la acest subiect, rog sa luati loc. Alte subiecte? Ordinea de zi.

Microfonul nr.4.

Doamna Valentina Buliga:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati deputati,

Eu as fi avut propunerea, dar am vazut ca s-a finisat deja dezbaterea la ordinea de zi referitor... ca sa revenim in tara si la problemele noastre si propun introducerea in ordinea de zi a Legii privind prevenirea si combaterea violentei, proiectul nr.468. Deoarece acest flagel a luat deja o mare amploare in Republica Moldova si violenta in familie, violenta asupra copiilor este foarte mare. Si de aceea propun introducerea acestui proiect de lege pentru saptamina viitoare.

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Acestea au fost propunerile pentru ordinea de zi. Pe linga acele proiecte pe care le-am votat in ordinea de zi in sedinta plenului Parlamentului din saptamina trecuta, sint propunerile care au fost evocate astazi de la microfoane. Le voi supune votului in mod individual. Am inregistrat 1, 2, 3, 4, 5 propuneri. Deci, propunerea domnului Braghis privind audierea informatiei despre situatia care vizeaza furnizarile de gaze.

Cine este pentru a acceptarea acestei propuneri de a fi introdusa pe ordinea de zi, am inteles, in calitate de un raport, o informatie aici, in plenul Parlamentului, rog sa voteze.

Nu va suparati, numaratorii. Eu va rog sa ma ajutati in cadrul acestui exercitiu, pentru a avea o situatie exacta.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 0.

Sectorul nr.2 – 8.

Sectorul nr.3 – 25.

Domnul Marian Lupu:

33 de voturi. Propunerea nu a fost acceptata de plen.

Propunerea domnului Oleg Serebrian pentru a audia informatia Ministerului Educatiei, Tineretului si Sportului. Cine este pentru, rog sa voteze. Numaratorii.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 0.

Sectorul nr.2 – 10.

Sectorul nr.3 – 25.

Domnul Marian Lupu:

35 de voturi. Situatie similara.

Propunerea care vizeaza audierea informatiei Ministerului Afacerilor Externe si Integrarii Europene, autor domnul Oleg Serebrian. Cine este pentru, rog sa voteze.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 0.

Sectorul nr.2 – 11.

Sectorul nr.3 – 26.

Domnul Marian Lupu:

37 de voturi. Situatie similara. Propunerea nu a trecut pragul necesar de voturi.

Propunerea domnului Stati in calitate de presedinte al Comisiei pentru politica externa si integrare europeana referitoare la proiectul nr.1110.

Stimati colegi,

Ca urmare a pozitiei exprimate de conducerea comisiei, eu inteleg situatia in felul urmator. Proiectul mentionat sa fie introdus pe ordinea de zi cu conditia examinarii in sedinta de joia viitoare, pentru a avea aceasta pozitie constructiva si transparenta in examinarea acestui subiect deosebit de sensibil. Cine este pentru aceasta propunere, rog sa voteze.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 29.

Domnul Marian Lupu:

Nu, va multumesc la acest subiect.

Deci, vad situatia in sala. Majoritatea. Propunerea este acceptata.

Propunerea doamnei Valentina Buliga referitoare la proiectul nr.468. Cine este pentru introducerea acestuia pe ordinea de zi, rog sa voteze. Numaratorii.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 1.

Sectorul nr.3 – 26.

Sectorul nr.2 – 10.

Domnul Marian Lupu:

Deci, eu cer scuze. Sectorul nr.3 – 26? 10, 36, 37 de voturi.

Deci, propunerea la fel nu intruneste conditiile necesare pentru a fi acceptata.

Stimati colegi,

In acest context, supun votului aprobarea in ansamblu a ordinii de zi pentru urmatoarele doua saptamini. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Deci, dupa aceasta prima perioada de incalzire, s-o numesc asa, care a durat 40 de minute, sa examinam proiectele propuse pentru ordinea de zi a sedintei de astazi.

Proiectul de Lege nr.996 pentru modificarea si completarea unor acte legislative (Legea cu privire la colegiul de calificare si atestare a judecatorilor; Legea cu privire la colegiul disciplinar si la raspunderea disciplinara a judecatorilor). Autor: deputatul Ion Plesca.

Stimate coleg,

Va invit la tribuna centrala, pentru prezentarea acestui proiect.

Domnul Ion Plesca:

Multumesc, domnule Presedinte.

Onorat Parlament,

Proiectul de lege, propus dezbaterilor in sedinta in plen, pentru modificarea si completarea unor acte legislative, cum ar fi Legea cu privire la statutul judecatorului, Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii, Legea cu privire la colegiul de calificare si atestarea judecatorilor, are ca scop reformarea sistemului judecatoresc in vederea asigurarii independentei, ridicarii profesionalismului si responsabilitatii judecatorilor.

Se propune de a stabili noi sanctiuni administrative fata de judecatori, cum ar fi retrogradarea din gradul de calificare, supunerea atestarii inainte de termen, micsorarea termenului de atestare a judecatorilor de la 5 la 3 ani, de a asigura publicarea periodica in Monitorul Oficial a informatiei privind locuril vacante pentru functiile de judecatori, presedinti si vicepresedinti ai instantelor judecatoresti, de a exclude pragul de numire a judecatorului in functie de la virsta de 30 de ani la 28 de ani.

Si judecatorul in privinta caruia au fost aplicate sanctiuni disciplinare sau a fost aminata atestarea, precum si judecator retrogradat in urma necorespunderii nivelului de cunostinte profesionale, in termen de un an nu poate fi promovat in instanta ierarhic superioara in functie de presedinte sau de vicepresedinte al institutiei sau ales in componenta Consiliului Superior al Magistraturii, colegiul de calificare si atestare a judecatorului.

Se propun si alte modificari. Deci, eu va rog pe dumneavoastra ca sa sustineti aceste proiecte de modificare si completare a legilor nominalizate.

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Stimati colegi,

Intrebari?

Domnul Rosca, va rog.

Domnul Iurie Rosca:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule autor,

Pornind de la acest proiect de lege pe care eu il gasesc straniu si care nu stiu in ce masura se incadreaza in efortul nostru de ajustare a legislatiei noastre la normele europene, am citeva intrebari.

Prima intrebare se refera la modificarea propusa la alineatul (1) litera c) articolul 2.

Domnul Ion Plesca:

Articolul 2.

Domnul Iurie Rosca:

Va rog sa retineti formularea si sa-mi explicati, de ce este anume asa. Cum se formeaza acest colegiu de calificare?

Trei reprezentanti ai societatii civile, parca e clar. Profesor titular in domeniul dreptului care se bucura de o inalta reputatie profesionala si morala, parca e clar, de la Facultatea de Drept a Universitatii de Stat. Poate le punem si numele de familie.

In Republica Moldova, o astfel de norma juridica n-a mai existat niciodata. Avem citeva cazuri formulate in Constitutie si in legile respective, care presupun prezenta unor profesori titulari in drept cu o reputatie reprosabila, care sa ocupe anumite functii, de pilda in Consiliul Superior al Magistraturii, dar nu am mai intilnit sa fie indicata facultatea.

Cum explicati acest drept exclusiv, pe care vreti sa-l dati unei singure facultati, in timp ce in Republica Moldova sint foarte multe facultati in cadrul multor universitati cu acelasi statut si cu aceleasi drepturi?

Domnul Ion Plesca:

Dumneavoastra, practic, ati si raspuns la intrebare. Sint o multime de facultati si universitati. De aceea, eu am ajuns la concluzia ca ar fi binevenit de la Universitatea de Stat. Daca o sa fie de la toate universitatile, noi nu o sa putem alege acesti profesori. O sa fie imposibil de ales.

Domnul Iurie Rosca:

Domnule autor,

Cu permisiunea dumneavoastra, o foarte scurta remarca. De aceea si exista toate procedurile de selectare a candidaturilor in functie de competenta de catre organele respective, ca sa aleaga pe cei mai buni dintre cei foarte buni.

Domnul Ion Plesca:

Bine.

Atunci faceti un amendament si noi, in sedinta comisiei, il discutam.

Domnul Iurie Rosca:

Domnule Presedinte si domnule raportor,

Daca imi permiteti, o alta intrebare, privind articolul 20. Dumneavoastra propuneti ca acesta sa aiba un cuprins nou.

Domnul Ion Plesca:

Domnul Iurie,

Eu deja am citit. Acolo e o greseala tehnica, nu poate fi promovat.

Domnul Iurie Rosca:

Asa, da.

Domnul Ion Plesca:

Da, da, da.

Domnul Iurie Rosca:

Deci, era vorba ca persoanele care au fost sanctionate pot fi promovate. Cred ca e o eroare, da?

Domnul Ion Plesca:

E un nonsens.

Domnul Iurie Rosca:

Da. Bine.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Alte intrebari pentru autor?

Microfonul nr.5.

Domnul Gheorghe Susarenco:

Multumesc, domnule Presedinte.

Din ce considerente ati formulat propunerea ca virsta pentru candidati sa fie coborita de la 30 la 28. Ori chiar si in timpul sovietic era virsta candidatului la judecator de 25 de ani, adica la 25 de ani deja.

Dar in tarile civilizate nici nu exista o atare virsta, fiindca noi cunoastem ca un tinar poate absolvi la virsta de 22 de ani plus 3 ani magistratura, Institutul National de Magistratura si nu, fiindca noi si asa imbatrinim corpul judecatoresc.

Noi trebuie sa-i dam o suflare noua, ca in tarile civilizate, daca vrem sa luptam, inclusiv cu nestiinta de carte si cu coruptia in sistemul judecatoresc.

Domnul Ion Plesca:

Multumesc, domnule Susarenco.

Noi, in cadrul sedintei comisiei, deja am convenit. Practic, aceasta virsta sa nu existe, deoarece, intr-adevar, acum noi am adoptat Legea cu privire la Institutul National de Justitie, care va fi dupa absolvirea acestui institut, una din conditiile de a candida la functia de judecator. Si, dupa absolvirea universitatii si acestui Institut National de Justitie, de 18 luni, practic, persoana care va dori sa candideze va ajunge la virsta de 24–25 de ani.

De aceea, aici decade. Daca lasam 30 de ani, 5 ani el trebuie sa astepte iarasi dupa absolvirea acestui institut ca sa poata candida la functia de judecator.

Domnul Marian Lupu:

Da, microfonul nr.4.

Domnul Vladimir Filat:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Stimate domnule Plesca,

Este foarte clar ca cel mai important element in justitie este stabilitatea functiei judecatorului. Si la articolul 23 alineatul (3), dumneavoastra propuneti urmatoarea formulare a literei d) – aplicarea sanctiunii disciplinare in forma de supunere a atestarii inainte de termen.

Din punctul meu de vedere, este foarte clar ca, prin atestarea respectiva inainte de termen printr-o formula sau alta, putem ajunge la nesustinerea atestarii si, ca finalitate, se poate intimpla ca acest judecator sa fie inlaturat din functie. Eu conceptual...

Domnul Ion Plesca:

Da, da, bine, eu va raspund. Fiindca am propus ca atestarea sa aiba loc o data la 3 ani. Un judecator a examinat o cauza si a comis niste greseli esentiale, a fost adoptata o decizie interlocutori si atunci Consiliul Superior al Magistraturii, vazind aceste incalcari comise de acest judecator, este in drept sa-l trimita inainte de acest termen la atestare, sa vada, sa-l verifice inca o data daca el poate sa exercite in continuare functia de judecator.

Domnul Vladimir Filat:

De acord. Dar, totodata, sint mecanismele si instrumentele existente privind sanctionarea sau luarea de atitudini fata de judecatorii respectivi. Dar eu vorbesc conceptual. In momentul in care noi pastram sau introducem mecanismul respectiv prin atestare inainte de termen, putem sa avem o masinarie, daca vreti, de triere a judecatorilor incomozi.

Domnul Ion Plesca:

Nu cred. Aceasta este una din sanctiuni pe care noi acum am propus-o in vederea modificarii legii.

Domnul Vladimir Filat:

Bine.

Domnul Ion Plesca:

Eu cred ca nu.

Domnul Vladimir Filat:

Vom mai discuta catre lectura a doua.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Alte intrebari?

Microfonul nr.2.

Doamna Galina Balmos:

Multumesc.

In acelasi context, as vrea sa discutam.

Domnule autor,

La articolul 23, dumneavoastra propuneti, ca o forma a sanctiunii disciplinare, supunerea atestarii inainte de termen. In genere, supunerea atestarii inainte de termen poate fi numita o sanctiune disciplinara, deoarece atestarea inainte de termen sau in termen, ca urmare a acestei atestari, poate fi propusa o sanctiune disciplinara, iar nu atestarea insasi sa fie sanctiune disciplinara.

Totodata, prevederea ca un judecator poate fi supus atestarii inainte de termen este stipulata deja la articolul 23 si anume: daca isi indeplineste nesatisfacator atributiile de serviciu s.a.m.d., poate fi supus inainte de termenul indicat, dar nu mai frecvent decit o data pe an.

Deci, deja este un mecanism. Dar iata primul moment, se incadreaza in aceasta notiune de sanctiune disciplinara supunerea atestarii inainte de termen?

Domnul Ion Plesca:

Va spun ca eu, repet, deja domnul Filat mi-a pus intrebarea aceasta, consider ca ar fi una din sanctiuni. Daca nu se accepta, noi, pentru lectura a doua, o sa mai discutam aceasta problema. Dar ar fi binevenit ca sa fie aplicata o sanctiune.

Domnul Marian Lupu:

Da, domnul Rosca.

Domnul Iurie Rosca:

Domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Stimate domnule raportor,

Intrucit este vorba de un domeniu extrem de important in ceea ce priveste realizarea reformei si fortificarea independentei puterii judecatoresti, problema care figureaza expres in Planul de actiuni “Uniunea Europeana – Republica Moldova” si in recomandarile Consiliului Europei, nu considerati dumneavoastra ca ar fi potrivit sa expediem acest proiect pentru o avizare prealabila, sau, eventual, dupa prima lectura, la Consiliul Europei spre a vedea in ce masura aceste ajustari se inscriu in ceea ce ne propunem noi sa realizam ca reforma in domeniul justitiei.

Multumesc.

Domnul Ion Plesca:

Multumesc.

In principiu, mai este un proiect de lege de modificare a acestor acte legislative, parvenite de la Guvern, care, dupa parerea mea, in urma adoptaii in prima lectura, noi la comisie deja, practic, am discutat, cred ca va fi trimis pentru expertizare la Consiliul Europei.

Domnul Iurie Rosca:

Domnule Presedinte,

Imi cer scuze.

Multumesc.

As vrea sa fac o remarca de ordin general. Daca observam cum este intocmita ordinea de zi si cum vine fluxul de proiecte in Parlament, de obicei noi croim si peticim aceleasi legi de o suta de ori. Mai ales, cind este vorba de niste domenii unde legislatia trebuie sa se bucure de o stabilitate exemplara.

Regulile de formare, reformare, reorganizare s.a.m.d. se schimba prea frecvent. Poate ca este cazul sa ne gindim cum sistematizam toate aceste proiecte din domeniul respectiv, sa le discutam, le avizam la Consiliul Europei si le votam cu totii solidar si colegial, astfel incit sa facem niste pasi seriosi inainte. Pentru ca altfel, mi se pare ca peticim aici, miine vedem ca am gresit ceva si iar trebuie sa revenim. In fiecare sedinta discutam proiectele Guvernului sau ale deputatilor aparte, care introduc doar modificari si completari in domenii care, de fapt, ar trebui sa prezinte o stabilitate legislativa deosebita.

Domnul Ion Plesca:

Bine. Aceasta a fost remarca, nu a fost intrebare.

Domnul Marian Lupu:

Alte intrebari nu sint?

Domnule Plesca,

Va multumesc.

Rog sa luati loc.

Domnul Ion Plesca:

Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Rog comisia.

Domnul Vladimir Turcan:

Onorat Parlament,

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a examinat proiectul de lege nominalizat si a constatat urmatoarele. Proiectul a fost elaborat cu titlu de initiativa legislativa de catre deputatul Ion Plesca. Dumnealui a prezentat destul de amplu esenta si scopul acestui proiect de lege, inclusiv si prin raspunsurile dumnealui la intrebari. De aceea, trec la rezultatele examinarii.

Proiectul a fost avizat pozitiv de comisiile permanente si de Directia juridica a Aparatului Parlamentului, inclusiv de catre Guvernul Republicii Moldova. Este necesar de mentionat ca, spre examinare Parlamentului, este inaintat proiectul de Lege nr.1769, parvenit de la Guvern, care vizeaza modificarea si completarea actelor legislative ce tin de organizarea judecatoreasca. Deci, avem acelasi, de fapt, subiect.

Deoarece proiectul nr.1769, pe care noi trebuie sa-l examinam acum este mai amplu. Comisia juridica, pentru numiri si imunitati propune adoptarea proiectului de Lege nr.996 in prima lectura. Revenim la amendamentele respective pentru lectura a doua.

Totodata, in cazul in care proiectul nr.1769 va fi adoptat in prima lectura ca aceste doua proiecte sa fie comasate, luind ca baza proiectul de Lege nr.1769.

Domnul Marian Lupu:

Da, intrebari pentru comisie?

Domnul Rosca.

Domnul Iurie Rosca:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule presedinte al comisiei,

Intrebarea mea este, daca dumneavoastra sinteti de acord ca acele doua proiecte, dupa comasare dupa lectura intii, sa fie expediate ambele spre avizare la Consiliul Europei?

Multumesc.

Domnul Vladimir Turcan:

Va multumesc pentru intrebare.

Deci, la noi, in planul calendaristic, aceste proiecte de lege, de fapt, proiectul care vizeaza reforma sistemului judecatoresc, este preconizat, dupa caz, sa fie remis pentru expertizare.

Eu cred ca, raportind asupra proiectului de Lege nr.1769, reprezentantul Guvernului va informa in care masura au fost luate in considerare rezultatele expertizarii actelor revizuite. Si, de fapt, proiectele de lege sint elaborate in baza acestor avize si propuneri.

Eu propun ca, dupa examinarea proiectului de Lege nr.1769 noi sa luam decizia respectiva. Va fi necesar pentru a remite pentru expertizare sau nu.

Domnul Marian Lupu:

De acord.

Alte intrebari? Nu sint.

Va multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Stimati colegi,

In aceste conditii, sint luari de cuvint poate pe marginea proiectului de Lege nr.996? Nu.

Supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.996, tinind cont concomitent de raportul comisiei, aprobarea in prima lectura presupune inclusiv aprobarea acestuia in calitate de proiect de alternativa in contextul urmatorului, pe care il vom examina.

Deci, cine este pentru aprobarea, in aceste conditii, in prima lectura a proiectului de Lege nr.996, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.996 este aprobat in prima lectura.

Asupra proiectului de Lege mentionat, aveti o remarca?

Microfonul nr.4.

Domnul Dumitru Braghis:

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu m-am apropiat de microfon si inainte de chestiunea intii, care a fost discutata in ordinea de zi. Eu as vrea, fiindca nu s-a aprobat ceea ce s-a propus cu gazul, as ruga, la sfirsitul sedintei, timp pentru declaratie.

Domnul Marian Lupu:

De acord. Luat act.

Deci, proiectul de Lege pentru modificarea si completarea unor acte legislative (Legea privind organizarea judecatoreasca; Legea cu privire la statutul judecatorului.) Proiectul de Lege nr.1769.

Guvernul. Domnul Esanu, va rog.

Domnul Nicolae Esanu – reprezentantul permanent al Guvernului in
 Parlament:

Stimate domnule Presedinte,

Doamnelor si domnilor deputati,

Supunem atentiei dumneavoastra proiectul de Lege pentru modificarea si completarea unor acte legislative, care a fost elaborat in scopul realizarii adecvate a programului calendaristic al actiunilor legislative in conformitate cu Rezolutia si Recomandarile Comisiei pentru respectarea obligatiilor si angajamentelor statelor membre ale Consiliului Europei, adoptat prin Hotarirea Parlamentului nr.284 din 11 noiembrie 2005, care prevede intreprinderea actiunilor in scopul reformarii sistemului judecatoresc prin garantarea independentei judecatorilor.

De asemenea, acest proiect a fost elaborat in scopul implementarii obiectivelor identificate in Planul de actiuni “Republica Moldova – Uniunea Europeana” si detaliate in Programul national de implementare a Planului de actiuni “Republica Moldova – Uniunea Europeana”, in partea ce tine de revizuirea legislatiei existente in scopul asigurarii independentei si impartialitatii sistemului judecatoresc prin reformarea sistemului judecatoresc in conformitate cu standardele europene.

De mentionat ca, in procesul elaborarii proiectului de fata, au fost studiate detaliat recomandarile expuse de catre expertii europeni pe marginea legislatiei care reglementeaza organizarea si functionarea sistemului judecatoresc in Republica Moldova, totodata fiind acceptate recomandarile care, anterior, nu au reusit a fi inserate in cadrul legislativ respectiv.

Aceste activitati au fost intreprinse in cadrul realizarii programului comun al Comisiei Europene si Consiliului Europei pentru sustinerea reformelor democratice in Republica Moldova pe anii 2004–2006.

In baza proiectului de fata se propune modificarea si completarea unui set de legi care reglementeaza organizarea si functionarea sistemului judecatoresc in Republica Moldova, in special Legea privind organizarea judecatoreasca, Legea cu privire la statutul judecatorului, Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii, Legea cu privire la colegiul de calificare si atestarea judecatorului si Legea cu privire la colegiul disciplinar si raspunderea disciplinara a judecatorilor.

Modificarile si completarile propuse presupun conformarea cadrului legislativ nominalizat cu prevederile Cartei europene cu privire la statutul judecatorilor, adoptata in 1998 la Strasbourg.

Dintre cele mai importante modificari care se supun atentiei dumneavoastra voi mentiona special doua chestiuni.

Prima se refera la regulile de distribuire a dosarelor, instituindu-se in mod expres in legislatie principiul distribuirii aleatorii a dosarelor.

Si a doua problema se refera la definitivarea conceptiei privind selectarea si numirea judecatorilor. Si in proiectul de lege mentionat se prevede in mod expres ca toate functiile de judecator, in cadrul sistemului judecatoresc, urmeaza sa fie ocupate in baza unui concurs si proiectul de lege determina principiile de organizare a concursului respectiv.

Rugam sustinerea dumneavoastra pentru adoptarea acestui proiect de lege in prima lectura.

Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Stimati colegi,

Intrebari pentru raportor?

Domnul Rosca, va rog.

Domnul Iurie Rosca:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule raportor,

Stati putin. N-am reusit eu sa reactionez mai repede. Va rog frumos sa ne concentram putin asupra articolului 6 alineatul (2). Este un proiect mai masiv si de aceea n-am gasit imediat aceasta formulare.

Formularea pe care dumneavoastra o propuneti este urmatoarea: prin derogare de le prevederea alineatului (1) litera c), la functia de judecator poate candida persoana care a activat cel putin ultimii 5 ani in calitate de deputat, membru, judecator, membru al Curtii Supreme, Curtii de Conturi, pardon, deputat, membru al Curtii de Conturi, profesor titular de drept in institutiile superioare de invatamint acreditate, procuror, anchetator, ofiter de urmarire penala, avocat, avocat parlamentar, notar, jurisconsul, referent al judecatorului, executor judecatoresc, consultant s.a.m.d.

Si presupuneti ca aceasta categorie va dispune, tot in acelasi articol, de o cota de 20 la suta din totalul locurilor scoase la concurs. Pentru ca la articolul 9 alineatul (1) avem formularea – toate posturile de judecator pot fi ocupate doar pe baza de concurs.

Dumneavoastra, in calitate de jurist si de reprezentant al Guvernului, credeti ca este normal ca legislatia noastra sa fie elaborata cu astfel de derogari de la norma generala? Nu este oare mai potrivit ca persoana care intruneste calitatile profesionale minime sa poata concura in conditii de egalitate cu toti ceilalti aspiranti la functiile respective?

Domnul Nicolae Esanu:

Deci, norma citata de dumneavoastra stabileste o exceptie de la regula pe care noi, in mod implicit, am instituit-o prin adoptarea Legii cu privire la Institutul National al Justitiei si anume: instituirea drept conditie pentru numirea in functie de judecator, absolvirea acestui institut. Dar, in legatura cu faptul ca exista opinia ca ar trebui sa permitem accederea la functia de judecator si persoanelor care nu au absolvit Institutul National al Justitiei, a fost inserata aceasta derogare.

Desigur, din punct de vedere al dreptului, este posibila oricare optiune. Pozitia Guvernului este ca prioritate sa fie acordata persoanelor care au absolvit Institutul National al Justitiei, pentru ca in caz contrar isi pierde sensul deschiderea institutului, daca si in continuare vor fi numiti in functie de judecatori persoane care nu au absolvit institutul respectiv.

Proportia este o problema foarte discutata. In Comisia juridica, pentru numiri si imunitati au fost expuse foarte multe opinii, inclusiv opinia de a se exclude in genere prevederile din Legea cu privire la proportia distribuirii locurilor intre absolventii institutului si persoanele cu experienta in domeniul dreptului, s-a propus proportia de 50 la 50. Decizia finala urmeaza sa fie adoptata de catre Parlament.

Pozitia Guvernului este exprimata aici si, de fapt, este si mai moderata decit pozitia Ministerului Justitiei. Noi am considerat ca trebuie sa fie 100% numiti in functie de judecatori persoanele care au absolvit institutul, deoarece locurile vacante sint destul de putine si asa grupele de persoane care vor fi pregatite in cadrul institutului pentru a deveni judecatori vor fi nu chiar numeroase, in jurul a 10 persoane anual si daca noi vom mai permite si altora care nu au absolvit institutul vom avea in urmatorii 2–3 ani, doua–trei persoane care vor audia la institut.

Va multumesc.

Domnul Iurie Rosca:

Domnule Presedinte,

Cu permisiunea dumneavoastra.

Domnule raportor,

Dumneavoastra ati formulat exact situatia pe care o intuiam, Ministerul Justitiei s-a conformat recomandarilor institutiilor europene si a pregatit un proiect care sa fortifice sistemul judecatoresc si sa stimuleze promovarea unor cadre tinere care sa raspunda rigorilor profesionale in urma absolvirii acestui institut, pe care noi l-am instituit prin lege.

Acum, cine este mai influent in Republica Moldova daca nu deputatii, membrii Curtii de Conturi si alte categorii enumerate la acest articol? Repede facem o derogare pentru ei, le dam 20 la suta din cota care se stabileste si atunci iarasi promovarea nu va fi facuta pe baza de competenta, ci pe baza de apartenenta la un grup sau la altul corporativ.

Daca imi permiteti o mica remarca. Imi aduc aminte, in aceasta sala, acum
10 ani, domnul Motpan, de la microfonul la care vorbesc, Dumitru Motpan, cindva a fost si vicepresedinte al Parlamentului, spunea: considera ca toti deputatii, care stau o legislatura in Parlament, trebuie sa primeasca diploma de jurist. Pentru ca, noi votam legi, ridicam mina.

Eu va rog frumos, propunerea mea este, nu este intrebare, este propunere ca acest alineat, care face derogari, sa fie eliminat integral pentru lectura a doua. Altfel, aceasta lege isi pierde sensul, aceste modificari isi pierd sensul. Celelalte sint bine gindite, in opinia mea, si ajustate la ceea ce se recomanda din partea institutiilor europene.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.2.

Doamna Galina Balmos:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule viceministru,

Cu referire la modificarile pe care le propuneti dumneavoastra referitoare la Legea privind organizarea judecatoreasca, articolul 9, va rog. Asadar, actualmente articolul 9, de fapt, preia prevederile din articolul 118 din Constitutia Republicii vizind procedura judiciara, care se poate efectua si intr-o limba acceptabila pentru majoritatea persoanelor care participa la proces.

La alineatul (4) din lege se mentioneaza: in cazul cind procedura judiciara se efectueaza in alta limba, documentele procesuale judiciare se intocmesc in mod obligatoriu si in limba moldoveneasca.

Dumneavoastra propuneti sa completam cu inca un alineat, care ar avea urmatorul cuprins: “Cererile si documentele procedurale se intocmesc numai in limba moldoveneasca”. Deci, cum se coreleaza aceste prevederi, lasind in vigoare alineatul (4), drepturile consfintite de Constitutie, procedura “si in alta limba decit in limba moldoveneasca in cazul cind legislatia prevede” si ultimul articol pe care il propuneti dumneavoastra?

Domnul Nicolae Esanu:

Multumesc.

In opinia noastra, nu este o contradictie cu norma constitutionala, dar, desigur, este o optiune asupra careia noi putem sa revenim in lectura a doua, cu privire la respectivele prevederi, ceea ce se refera la documente. Noi nu am intentionat sa lezam dreptul persoanei de a participa in instanta in limba sa natala in conformitate cu Legea cu privire la functionarea limbilor vorbite in Republica Moldova.

In ceea ce priveste documentele, care trebuie sa fie prevazute in instanta, noi am considerat ca, avind in vedere faptul ca persoana poate sa le pregateasca din timp, poate beneficia de asistenta in ceea ce priveste traducatorii, sa instituim o regula privind obligativitatea prezentarii in limba moldoveneasca. Daca este necesar, in lectura a doua, putem revedea.         

Doamna Galina Balmos:

Aceasta obligativitate este deja prevazuta la alineatul (4) “si in limba moldoveneasca obligatoriu”. Dumneavoastra, insa, completati inca un alineat, alineatul (5), in care se mentioneaza: “Сererile si documentele procedurale se intocmesc numai in limba moldoveneasca”. Lasind si articolul 4, care presupune in doua limbi. Deci, iata aici este si contradictia.

Domnul Nicolae Esanu:

Pentru lectura a doua noi o sa revedem. Eu nu am acum.

Domnul Marian Lupu:

Pentru lectura a doua urmeaza eliminarea contradictiilor.

Microfonul nr.3.

Domnul Anatolie Zagorodnii:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule viceministru,

La articolul 8, alineatul (1) din Legea cu privire la statutul judecatorului privind restrictiile persoanelor de a candida la functia de judecator si anume: dumneavoastra propuneti urmatorul cuprins pentru litera f): “sa detina dubla cetatenie”.

Deci, dupa parerea mea, aceasta propunere contravine legislatiei Republicii Moldova actualmente in vigoare, deoarece, conform Legii cetateniei deja este stipulat: orice cetatean, domiciliat legal si obisnuit pe teritoriul Republicii Moldova, care poseda legal si cetatenia unui alt stat, beneficiaza in egala masura de aceleasi drepturi si indatoriri ca si ceilalti cetateni ai Republicii Moldova.

Deci, este o ingradire a participantilor la acest concurs, la functia de angajare. Cum vedeti dumneavoastra?

Domnul Nicolae Esanu:

Deci, intr-adevar, este o derogare de la regula generala. Noi am si intentionat sa introducem o derogare, avind in vedere ca nu este ceva neobisnuit. Este o practica internationala: in tarile in care se admite dubla cetatenie pentru ocuparea unor anumite pozitii in stat nu se admite dubla cetatenie. Avind in vedere ca persoanele respective au obligatii sau au relatii politicio-juridice si cu alt stat si avind in vedere importanta justitiei in Republica Moldova, noi consideram ca nu este recomandata permiterea persoanelor care au obligatii si fata de alt stat sa infaptuiasca justitia in Republica Moldova. Dar, desigur, aceasta este o optiune pe care o va decide Parlamentul si pentru lectura a doua se poate de revenit asupra problemei.

Domnul Anatolie Zagorodnii:

Bine. Dar noi astazi, actualmente in Republica Moldova deja avem o mare parte a cetatenilor care detin dubla cetatenie, aceeasi Transnistrie, chiar pe teritoriul Republicii Moldova cu Romania s.a.m.d., cetatenia Ucrainei. Deci, eu cred ca nu este oportun.

Domnul Nicolae Esanu:

Daca vedeti, aceasta este o conditie de accediere in functia de judecator. Deci, ea nu este o conditie pentru aflarea in functia de judecator si nu este stipulat nicaieri ca persoanele care astazi au dubla cetatenie, sa fie private de posibilitatea de a fi judecatori. Problema urmeaza sa fie decisa. Daca Parlamentul va considera ca persoanele cu dubla cetatenie pot detine functia de judecator, sigur ca prevederea respectiva urmeaza sa fie eliminata.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

Domnul Gheorghe Susarenco:

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu am o intrebare referitoare la propunerea de la articolul 24, alineatul (5). Din ce considerente se propune ca, in cazul suspendarii din functie si revenirii, judecatorului sa i se acorde o alta functie echivalenta de judecator? Nu se ascunde sub propunerea aceasta ceva care, de fapt, sa-l inlocuiasca pe judecator din functia data? Il suspenda din functie si il trimite in alta parte.

Domnul Nicolae Esanu:

Deci, prevederea pe care dumneavoastra ati citat-o propune doua optiuni: i se acorda aceeasi functie sau alta functie echivalenta.

Domnul Gheorghe Susarenco:

Cunoastem noi cu propunerile acestea duble...

Domnul Nicolae Esanu:

Problema urmeaza sa fie decisa de catre Consiliul Superior al Magistraturii, ca organ de autoadministrare a judecatorului, care functie este cea mai buna in interesul judecatorului si in interesul sistemului? Noi consideram ca nu este justificat ca, in mod obligatoriu, sa fie indicat ca i se acorda anume acea functie, pentru ca ar putea exista situatii in care insasi judecatorul ar accepta o alta functie decit cea pe care a detinut-o anterior. Eventual, se poate de pus in discutie de a include sintagma: “aceasta o decide judecatorul”, dar este o optiune care revine Parlamentului. Noi am considerat ca aceasta problema sa fie solutionata de Consiliul Superior al Magistraturii.

Domnul Gheorghe Susarenco:

Am inteles. La articolul 22, alineatul (1), litera m). Se propune ca judecatorul sa fie sanctionat, sa fie considerata o abatere disciplinara absenta nemotivata de la serviciu sau intirzierea, sau plecarea de la program in mod repetat. De ce “in mod repetat”? Adica, intr-o zi poate sa nu vina la lucru si pe urma iar, sau cum? Pe cind un cetatean de rind, noi cunoastem, conform Codului muncii, 3 ore a lipsit nemotivat de la lucru si a plecat.

Domnul Nicolae Esanu:

Judecatorii, trebuie sa recunoastem, totusi, detin un statut deosebit de cetatenii de rind. Si, pe linga regulile, care instituie o obligatie pentru judecatori, sintem obligati sa instituim si norme care ii protejeaza pe judecatorii respectivi de sanctiuni abuzive. Noi consideram ca nu trebuie sa fie permis, in orisice caz, sanctionarea judecatorului. Dar, iarasi, este o optiune pecare Parlamentul poate s-o modifice.

Domnul Gheorghe Susarenco:

Domnule Presedinte,

Rog sa fiu inscris la luare de cuvint, pentru ca raspunsurile sint ca nuca de perete...

Domnul Marian Lupu:

In continuare microfonul nr.5.

Domnul Alexandru Lipcan:

Domnule viceministru,

La articolul 23 din Legea privind organizarea judecatoreasca, alineatul (1) stipuleaza: Statul este obligat sa asigure instantele judecatoresti cu sedii si celelalte mijloace financiare si materiale necesare pentru buna functionare a sistemului judecatoresc.

In acelasi timp, la alineatul (2): Responsabil pentru asigurarea organizatorica tehnico-materiala si financiara a judecatoriilor, a Curtii de Apel si a Curtii Supreme de Justitie este Consiliul Superior al Magistraturii”. Cum coreleaza aceste doua alineate? Mai ales ca in continuare scrie: “Bugetele fiecarei judecatorii, Curtii de Apel si Curtii Supreme de Justitie se specifica in Legea bugetului de stat.

Domnul Nicolae Esanu:

Aici este vorba de doua norme diferite. Prima norma instituie obligativitatea statului sa asigure finantarea adecvata a sistemului judecatoresc. Urmatorul alineat se refera la organul care organizeaza asigurarea financiara, materiala a instantelor judecatoresti.

In prezent, o asemenea prevedere este stipulata in lege: Ministerul Justitiei efectueaza aceste lucruri, dar in legatura cu transferul la bugete separate a instantelor judecatoresti. Deci, problemele organizatorice in ceea ce priveste elaborarea bugetului, gestionarea bugetului urmeaza sa fie transmise organelor de autoadministrare judecatoreasca. Consiliul o sa exercite aceste atributii prin Departamentul de Administrare Judecatoreasca sau oricare alta denumire care o sa fie acceptata in lege.

Domnul Alexandru Lipcan:

Corect. Dar tinind cont de ceea ce o sa li se dee. Daca consiliul o sa ceara, sa spunem, o suma oarecare de bani, da noi o sa dam numai jumatate, atunci ce fel de responsabilitate poate sa-si asume el?

Domnul Nicolae Esanu:

Deci, in limita la ceea ce se acorda. Exact aceeasi prevedere era pentru Ministerul Justitiei. Si noi puteam asigura instantele judecatoresti in limita alocatiilor bugetare pe care noi le aveam.

Domnul Alexandru Lipcan:

Articolul 11 din Legea privind statutul judecatorului. Nu este clar, cite persoane o sa propuna Consiliul Superior al Magistraturii presedintelui pentru numirea in functie?

Domnul Nicolae Esanu:

Deci, eu nu gasesc acum. Logica legii este ca se propune o singura persoana pentru fiecare post de judecator. Deci, pentru ocuparea functiilor de judecator se anunta concurs, se selecteaza o singura candidatura si se propune presedintelui, care fie o numeste, fie o respinge o singura data motivat.

Daca Consiliul Superior al Magistraturii va insista asupra aceleasi candidaturi, aceeasi va fi numita. Deci, nici o norma din proiect nu prevede propuneri alternative pentru aceeasi functie de judecator.

Domnul Alexandru Lipcan:

La articolul 22. Constituie abatere disciplinara pentru judecatori. Litera d): incalcarea repetata a termenului rezonabil. Acest termen de care ne lovim de fiecare data, caci el nu este stabilit concret in nici o lege. Cine o sa aprecieze: a fost incalcat sau nu a fost incalcat acest termen?

Domnul Nicolae Esanu:

Vor aprecia instantele judecatoresti. Deci, pentru a constata ca a fost incalcat termenul rezonabil, este necesar ca justitiabilul sa depuna plingere in instanta. O instanta judecatoreasca trebuie sa constate acest lucru si, ulterior, Colegiul disciplinar urmeaza sa constate vinovatia judecatorului sau lipsa vinovatiei acestuia si sa aplice sanctiunile respective.

Trebuie sa fim constienti de faptul ca incalcarea termenelor rezonabile de examinare a unei cauze nu totdeauna se datoreaza cultei judecatorului. Aici nu se instituie raspunderea obiectiva, adica indiferent de vinovatie. Judecatorul, conform regulii generale, raspunde daca este vinovat.

Toate organele care vor aplica sanctiuni disciplinare sint organe care fac parte din autoadministrarea judecatoreasca. Deci, insasi judecatorii vor interpreta normele respective.

Domnul Alexandru Lipcan:

Ultima intrebare. Articolul 31 din aceeasi lege. Deci, aici se prevad acele facilitati si garantii sociale si nu inteleg de ce se garanteaza aceasta facilitate judecatorului si in cazul demisionarii din proprie initiativa a acestuia?

Domnul Nicolae Esanu:

In primul rind, poate, ar fi trebuit sa mentionez ca, in cadrul Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati, in principiu, s-au propus deja foarte multe modificari privind proiectul respectiv, chiar si intrebarea dumneavoastra cu privire la responsabilitatea Consiliului Superior al Magistraturii, comisia propune o alta garantie.

In ceea ce priveste demisia judecatorului este o problema foarte complicata. Noi avem in legislatie acest institut al demisiei judecatorului, care nu are un statut reglementat. De ce s-a pastrat acest lucru? Noi nu am dori ca, prin acest proiect de lege, sa atentam la garantiile deja existente. De fapt, toate articolele care au anumite garantii le preiau pe cele existente in legislatia in vigoare chiar daca noi prezentam un alt cuprins al articolului.

Domnul Marian Lupu:

Alte intrebari?

Domnule Rosca, va rog.

Domnul Iurie Rosca:

Multumesc, domnule Presedinte.

Intrebarea se refera la articolul 31, alineatul (2): “Judecatorul si membrii familiei sale beneficiaza de asistenta medicala gratuita la nivel minim necesar si de alte garantii sociale prevazute de lege.”

Nu considerati dumneavoastra ca judecatorii trebuie stimulati prin salarii onorabile ca sa-si satisfaca toate necesitatile de viata, inclusiv cele de sanatate, iar nu prin astfel de inlesniri, care discrimineaza alte categorii sociale, care trebuie sa-si cumpere polite, care trebuie sa parcurga toate treptele si elementele mecanismului de asigurare a sanatatii sale.

Domnul Nicolae Esanu:

Problema aceasta, in principiu, depaseste cadrul acestui proiect. Este necesara o revizuire fundamentala a principiilor de asigurare. Eu sint de acord cu dumneavoastra, ca, in principiu, normele care stabilesc diferite inlesniri pentru categorii de persoane sau pentru anumite persoane in interiorul unei bresle sint discutabile din punct de vedere al discriminarii.

Intr-adevar, remuneratia persoanei trebuie sa fie facuta prin salariu, care sa le permita sa achizitioneze toate cele de ce ei au nevoie. In cazul in care o persoana, prestind aceeasi munca, unul primeste doar salariu, iar altul primeste, spre exemplu, locuinta, sintem in prezenta unor norme discriminatorii. Dar aceasta, repet, nu este o problema ce tine de acest proiect, este o problema ce vizeaza legislatia noastra in general.

Domnul Marian Lupu:

Subinteleg ca propunerea este acceptata.

Domnul Iurie Rosca:

Multumesc, domnule Presedinte.

Atunci daca este acceptata, cred ca, este si binevenita propunerea domnului reprezentant al Guvernului. Sa incercam sa facem o revizie a intregii legislatii pentru a ajusta drepturile tuturor categoriilor sociale in ceea ce priveste asigurarea cu asistenta medicala.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

Domnul Vladimir Turcan:

Multumesc.

Domnule viceministru,

Spuneti, va rog, care este pozitia dumneavoastra, ca reprezentant al Guvernului, referitor la necesitatea expertizarii acestui proiect de lege la nivelul Consiliului Europei?

Domnul Nicolae Esanu:

In principiu, foarte multe dintre prevederile acestui proiect au fost elaborate in baza expertizelor efectuate anterior. In masura in care Parlamentul va decide ca exista timp suficient pentru a remite, poate ca ar fi o optiune sa fie remis, dar nu este obligatoriu, pentru ca modificarile care vin rezulta din recomandarile expertilor. Deci, nu sint modificari, sa spunem asa, cu privire la concepte care nu au fost supuse analizelor de catre expertii Consiliului Europei.

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Eu voi profita de aceasta foarte adecvata intrebare, oferita de catre domnul Turcan pentru domnul Esanu. Eu intentionez, in urma aprobarii acestui proiect in prima lectura, sa ne convocam in cadrul unei sedinte speciale de lucru cu comisia sesizata in fond, cu ministerul, pentru a avea in fata acele rezultate ale expertizei ca eu sint la curent, efectuate de catre Consiliul Europei la etapa elaborarii acestor proiecte la nivel de Guvern, pentru a ne asigura, ca acele recomandatii incorporate... si a decide, nu exclud, vom confirma aceasta decizie in cadrul sedintei Biroului permanent, cum sa procedam? Ori da, ori ba.

Fiindca, pe de-o parte, avem strictul interes ca aceste proiecte de lege, prin cuprinsul lor, sa fie in concordanta cu normele europene, cu normele care ne-au fost recomandate. Pe de alta parte, la fel, sa tinem cont si de factorul timpului, care deriva din termenele indicate in planul calendaristic pe care l-am aprobat cu dumneavoastra. Consider ca in cadrul acestei actiuni toate intrebarile date vor fi examinate si vom ajunge la o concluzie comuna.

Alte intrebari?

Microfonul nr.5.

Domnul Ion Varta:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule viceministru,

Articolul 6, litera f): este apt din punct de vedere medical si psihologic. E clar ca este vorba despre starea psihica, psihologica, este una fireasca. Deci, aceasta ati avut in vedere, probabil. Pagina 18, articolul 6, litera f).

Domnul Nicolae Esanu:

Din ce lege?

Domnul Marian Lupu:

Presupunem ca este, intr-adevar, o problema de reformulare.

Domnul Ion Varta:

Da, da. Si articolul 25 ultimul punct. Articolul 25 se refera la cazurile cind judecatorul este eliberat din functie. Ultimul punct (l) stipuleaza: el este eliberat din functie atunci cind se constata decesul judecatorului sau recunoasterea decesului prin hotarire judecatoreasca definitiva. Nu poate fi executata aceasta prevedere in baza unei simple constatari, in baza actului de deces? Trebuie o hotarire speciala judecatoreasca?

Domnul Nicolae Esanu:

Deci, este decesul si se constata prin certificat constatator. Dar exista situatii in care persoana dispare si nu se poate constata decesul, sint mai multe, sint 3 ani, 5 ani, 6 ani. Termene in dependenta de circumstantele in care a disparut persoana. Dupa expirarea termenelor respective se constata, este imposibil sa constatam intii disparitia fara veste si dupa aceasta sa constatam decesul. Sa facem numai printr-o hotarire judecatoreasca. Aceasta este o practica fara exceptie in toate statele.

Domnul Ion Varta:

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Alte intrebari? Nu sint.

Va multumesc, domnule viceministru.

Rog comisia.

Domnul Vladimir Turcan:

Onorat Parlament,

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a examinat proiectul de lege nominalizat si a constatat urmatoarele. Proiectul pentru modificarea si completarea unor acte legislative, care reglementeaza organizarea judecatoreasca, este o initiativa legislativa a Guvernului Republicii Moldova si are menirea de a asigura independenta puterii judecatoresti in contextul principiului separarii puterilor in stat.

In scopul reformarii sistemului judecatoresc au fost propuse modificari ale mai multor acte legislative. Proiectul a fost avizat de comisiile permanente si de catre Directia juridica a Aparatului Parlamentului cu avize pozitive. Totodata, prezentind unele amendamente, ce vor fi luate in considerare pentru lectura a doua.

Este necesar de mentionat ca, la examinarea proiectului in cadrul Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati, s-au constatat unele divergente de concept. In rezultat, cu acordul autorului si Consiliului Superior al Magistraturii, proiectul a fost modificat la urmatoarele capitole.

1. Legea privind organizarea judecatoreasca. Se propune completarea acesteia cu un articol nou, articolul 6 prim, conform caruia judecarea cauzelor se va desfasura cu respectarea principiului destituirii aleatorii a dosarelor si al continuitatii procesului.

In principiu, modificarea propusa este binevenita, dar se propune excluderea din cuprinsul articolului a principiului continuitatii, deoarece creeaza confuzii cu principiul continuitatii procesului de judecata, care interzice judecarea de catre un complet de judecatori a altor cauze, pina nu va termina judecata pe o cauza avuta in procedura.

2. Un alt aspect de principiu se refera la asigurarea organizatorica si financiara a instantelor judecatoresti, al carui atributii, in proiect, revin Directiei de administrare judecatoreasca din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, articolul 23 din proiect.

Tinind cont de recomandarile expertilor Consiliului Europei, conform carora independenta financiara a sistemului trebuie dezvoltata, s-a decis ca administrarea unei ramuri a puterii de stat, cum este sistemul judecatoreasc, sa fie asigurat de Departamentul Administrarii Judecatoresti, de pe linga Consiliul Superior al Magistraturii, luind in considerare ca Aparatul actual care deserveste Consiliul Superior va intra in componenta acestui Departament ca o sectie de sine statatoare.

3. La articolul 50 “Politia judecatoreasca” din proiect, se propune un nou cuprins al alineatului (3), care prevede expres atributiile politiei judecatoresti.

4. Din cuprinsul articolului 6 din proiect, Legea cu privire la statutul judecatorului, se prpune excluderea prevederii referitoare la procentul de candidati pentru functia de judecator din rindul specialistilor cu practica, deoarece el urmeaza a fi stabilit, tinind cont de numarul de absolventi al Institutului National al Justitiei. Privind intrebarea care a fost …

Totodata, noi, aici, am tinut cont de faptul ca numarul necesar al celor care trebuie sa fie pregatiti pentru sistemul respectiv va fi stabilit de catre Consiliul Superior al Magistraturii, adoptind conceptul respectiv al pregatirii cadrelor, asa cum este prevazut si in Legea cu privire la Institutul National al Justitiei.

5. Nu pot fi acceptate modificarile propuse la articolul 19 din Legea cu privire la statutul judecatorului, prin care se exclud unele garantii ale inviolabilitatii judecatorului, care, la rindul sau, sint conditii ce asigura independenta lui. De aceea, se propune aducerea in concordanta a textului articolului cu prevederile Codului de procedura penala, fara excluderea garantiilor respective.

6. Se propune excluderea din cuprinsul proiectului a articolului 21¹, introdus la capitolul 6 din Legea cu privire la statutul judecatorului, care prevede raspunderea patrimoniala a judecatorului, deoarece aceasta problema deja a fost reglementata prin modificarea Legii cu privire la agentul guvernamental.

7. Nu se accepta propunerea privind completarea articolului 20 conform caruia judecatorul poate fi permutat, fara acordul acestuia.

Se propune excluderea din cuprinsul proiectului de Lege a notiunii “permutare” deoarece Constitutia nu prevede o asemenea institutie. Cu alte cuvinte, prin decretul Presedintelui, de exemplu, judecatorul este numit in functia respectiva in raionul respectiv si nu poate fi pe parcursul activitatii permutat in alt raion.

8. Nu este sustinuta propunerea cu privire la excluderea institutiei degrevarii judecatorului, deoarece aceasta prevedere contravine Codului electoral.

9. Nu se accepta propunerea privind excluderea articolului 26, care reglementeaza demisia judecatorului.

Demisia judecatorului este o plecare onorata din functie cu pastrarea titlului de magistrat si a garantiilor sociale respective. Din aceste considerente s-a decis pastrarea acestor reglementari, ele vor fi aduse in concordanta cu prevederile ce tin de eliberarea judecatorului, articolul 25.

10. Nu au fost acceptate propunerile referitoare la proiectul de lege ce tin de excluderea din atributiile Consiliului Superior al Magistraturii, a competentei de a promova judecatori si de validare a hotaririlor Colegiului disciplinar si de calificare. Conform Constitutiei aplicarea masurilor disciplinare fata de judecatori, precum si promovarea lor tine de competenta Consiliului Superior al Magistraturii.

Tinind cont de faptul ca proiectul, in urma adoptarii in prima lectura, va fi examinat in lectura a doua, cu examinarea tuturor amendamentelor parvenite si expuse astazi, Comisia propune ca proiectul de Lege nr.1769 sa fie adoptat in prima lectura si pentru lectura a doua sa fie comasat cu proiectul de Lege nr.996, ultimul fiind considerat ca proiect de alternativa.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Stimati colegi,

Intrebari?

Domnul Rosca.

Domnul Iurie Rosca:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimate domnule raportor,

In raportul prezentat de comisie avem anexata si o varianta, a doua, a proiectului care a fost prelucrat impreuna cu autorii. Si mi se pare binevenita aceasta formula, dar, in legatura cu aceasta, vreau sa fac trimitere la articolul 25 pe care eu vi-l citesc in redactia pe care o am la indemina. Contestarea hotaririlor Consiliului Superior al Magistraturii, deci, se face in felul urmator.

Hotaririle Consiliului Superior al Magistraturii pot fi contestate de orice persoana interesata la Curtea Suprema de Justitie in termen de 15 zile din momentul comunicarii. Nu considerati ca in situatia juridica si, de fapt, care s-a creat in Republica Moldova, persoana care a fost neindreptatita de catre Consiliul Superior al Magistraturii nu are prea multe sanse sa aiba cistig de cauza la Curtea Suprema de Justitie din simplul motiv ca functia de Presedinte si la Consiliul Superior al Magistraturii, si la Curtea Suprema de Justitie este ocupata de aceeasi persoana.

Domnul Vladimir Turcan:

Da, eu inteleg sensul intrebarii.

Eu va multumesc.

In proiectul mentionat este prevazut ca functia de presedinte al Consiliului Superior nu poate fi ocupata de catre cele trei persoane, care, deci, sint membri ai Consiliului Superior din oficiu, cum sint Ministrul Justitiei, Procurorul General si Presedintele Curtii Supreme de Justitie. Noi consideram ca, luind in considerare acest fapt, vor fi excluse deja posibilitatile pe care dumneavoastra le-ati nominalizat.

Domnul Iurie Rosca:

Multumesc.

Atunci, probabil, ar trebui facuta o precizare poate cu un alt proiect de lege care sa vizeze Legea cu privire la Curtea Suprema de Justitie, ca sa ajustam norma pe care o propuneti la o formulare expresa in acea lege.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Alte intrebari pentru comisie? Nu sint.

Va multumesc, domnule Turcan.

Deci, inainte de a supune votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.1769, au fost doua solicitari pentru luarile de cuvint.

Primul fiind domnul Ion Plesca. Va invit la tribuna centrala.

Domnul Ion Plesca:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Onorat Parlament,

Avind drept obiectiv eficientizarea infaptuirii justitiei in stat, ajustarea cadrului legislativ la standardele internationale, care deriva din recomandarile Comisiei pentru respectarea obligatiilor si angajamentelor statelor membre ale Consiliului Europei, adoptate de Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei la
4 octombrie 2005, conform carora, intru asigurarea suprematiei legii, puterile Republicii Moldova sint chemate sa reformeze sistemul judecatoresc in scopul asigurarii independentei, ridicarii profesionalismului si eficacitatii procesului judiciar.

Astazi sint propuse spre dezbatere in sedinta in plen un sir de proiecte de modificare si completare a unor acte legislative, care reglementeaza principiile organizatorice ale functionarii sistemului judecatoresc.

La Congresul al VII-lea al Organizatiei Natiunilor Unite, care a avut loc la Milano in anul 1985, au fost materializate principiile de baza asupra independentei judiciarului care stipuleaza expres ca este de datoria fiecarui stat membru sa asigure resurse adecvate care sa permita judecatorului sa-si indeplineasca in mod corespunzator functiile. In acest sens, unul dintre factorii determinanti in asigurarea independentei justitiei il constituie asigurarea financiara a activitatii acestuia.

De mentionat ca, potrivit standardelor europene, finantarea justitiei trebuie sa fie efectuata independent de posibilitatile bugetului de stat, ceea ce inseamna ca trebuie pastrat intact volumul cheltuielilor pentru justitie, raportate la bugetul de stat consolidat.

Mai mult decit atit, in scopul asigurarii eficientizarii justitiei se propune ca toate cheltuielile pentru efectuarea justitiei sa fie incluse in bugetele instantelor judecatoresti, respectiv la un articol separat, asigurarea materiala si cea financiara a judecatoriilor si curtilor de apel urmind a fi efectuate de catre Departamentul Administratiei Judecatoresti a carui necesitate de a fi creat a fost prevazuta prin Hotarirea Parlamentului din 28 decembrie 2005.

In proiectul de Lege privind modificarea si completarea Legii cu privire la organizarea judecatoreasca, titlul III, care se refera la administrarea instantelor judecatoresti, este prevazuta crearea Departamentului Administrarii Judecatoresti, ca organ autonom de stat de administrare judecatoreasca, care activeaza pe linga Consiliul Superior al Magistraturii si are drept scop asigurarea activitatii organizatorice, materiale si financiare a judecatoriilor si curtilor de apel intru infaptuirea unei justitii independente si impartiale.

Aceasta necesitate deriva din principiile separarii celor trei puteri de stat: legislativa, executiva si judecatoreasca. Se reitereaza ca necesitatea crearii Departamentului Administrarii Judecatoresti rezulta si din instrumentele internationale, care se refera la principiile fundamentale privind independenta puterii judecatoresti, independenta, eficienta si rolul judecatorului. Din recomandarile Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei ce se refera nemijlocit la functionarea institutiilor democratice din Moldova si anume recomandarea nr. 1468 si rezolutia nr.1721 din 2005.

Instituirea prin lege a Departamentului Administrarii Judecatoresti a determinat necesitatea modificarii articolelor 45, 54 si 55 din lege, deoarece atributiile Ministerului de Justitie in problemele ce tin de stabilirea structurii si statului de functie in instantele judecatoresti, de tinerea informatiei statistice si de exercitarea controlului asupra judecatoriilor si curtilor de apel in probleme organizatorice si financiare se transmit departamentului.

Completarile propuse la articolele 27 si 39 din lege urmaresc scopul ridicarii in continuare a rolului presedintilor instantelor judecatoresti in organizarea judecarii cauzelor in termen rezonabil prin asigurarea uniformitatii in repartizarea cauzelor puse pe rol in judecatorii sau, dupa caz, in curtile de apel.

Se propune abilitarea presedintilor instantelor cu competenta de solutionare a petitiilor si plingerilor ce tin de conduita si etica judecatorului. Descentralizarea sistemului bugetar impune necesitatea instituirii unei reglementari, potrivit careia presedintele instantei de judecata este ordonatorul mijloacelor financiare ale judecatoriei. In aceeasi ordine de idei, se propune abilitarea presedintilor de judecatorii cu atributia de stabilire a structurii si aprobarea statului de functie al Aparatului instantei judecatoresti.

Modificarile si completarile propuse in proiectele de legi cu privire la statutul judecatorului vizeaza preponderent perfectionarea mecanismului de inregistrare a candidatului la functia de judecator, de atestare a judecatorilor, de aplicare a sanctiunilor disciplinare in privinta judecatorilor, de detasare, de degrevare si suspendare a judecatorului din functie.

Completarile propuse la articolele 6 si 9, precum si completarea Legii cu un articol nou au drept scop perfectionarea mecanismului de inregistrare a candidatului la functia de judecator, inclusiv pornind de la principiile transparentei in activitatea Consiliului Superior al Magistraturii, ce tine de completarea locurilor vacante de judecator, si de la prevederile Legii cu privire la Institutul National al Justitiei.

Modificarile propuse la articolul 13 urmaresc scopul perfectionarii mecanismului atestarii si conferirii gradului de calificare al judecatorului. Pentru prima data se face delimitarea modalitatilor de atestare, cum ar fi atestarea pentru numirea in functie pina la atingerea plafonului de virsta, pentru conferirea unui nou grad de calificare, pentru promovarea intr-o instanta ierarhic superioara, pentru numirea in functie de presedinte sau vicepresedinte al instantei de judecata, precum si atestarea periodica, o data la trei ani pentru confirmarea gradului de calificare.

In mod cert, o asemenea modificare va contribui la perfectionarea nivelului de cunostinte ale judecatorului, la cresterea profesionalismului acestuia, mai ales in conditiile implementarii noului cadru legislativ. Completarea si modificarea articolelor 22 si 23 din lege se incadreaza in necesitatea perfectionarii mecanismului de aplicare a sanctiunilor disciplinare fata de judecator.

Astfel se propune sa fie recunoscute, in calitate de abateri disciplinare, divulgarea secretului deliberarii, incalcarea sistematica sau incalcarea grava a eticii judiciare. De asemenea, refuzul sau eschivarea de la atestarea obligatorie a judecatorului, ultima avind drept scop si ridicarea nivelului profesional al corpului judecatoresc din tara. Respectiv, se propune si instituirea unei noi sanctiuni disciplinare, cum ar fi supunerea atestarii inainte de termen, retrogradarea si eliberarea din functia de presedinte sau vicepresedinte al instantei. Modificarea articolului 25 urmareste scopul instituirii unui nou temei pentru eliberarea judecatorului din functie in cazul necorespunderii nivelului de cunostinte profesionale, gradului de calificare detinut, in conditiile imposibilitatii retrogradarii in legatura cu detinerea gradului 5 de calificare ori in cazul in care judecatorul dupa inminarea atestarii nu a fost atestat.

La sedinta Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati, in cadrul dezbaterii proiectelor de lege s-a ajuns la concluzia de a nu modifica articolul 26 din Legea cu privire la statutul judecatorului referitor la demisia judecatorului, deoarece ar afecta nivelul de independenta a judecatorului, caci demisia presupune plecarea onorata a judecatorului, cu mentinerea inaltului sau statut, pe cind eliberarea poate fi si pentru temeiuri de nereabilitare.

Aceste propuneri de modificare contravin totalmente articolului 7.1 din Carta Europeana cu privire la statutul judecatorului si a unor hotariri ale Curtii Constitutionale, care, in hotaririle sale, a mentionat ca prevederile Legii despre stabilirea unor garantii materiale ale independentei judecatoresti rezida, in primul rind, in faptul ca ele trebuie sa reflecte inaltul statut al judecatorului. De aceea garantiile materiale ale independentei judecatorului atribuite de stat trebuie sa fie asigurate si sa se respecte neconditionat.

Este absolut inadmisibil de a diminua protectia juridica a statutului judecatorului, consfintit in Legea cu privire la statutul judecatorului in procesul adoptarii unei legi noi si a altor acte legislative juridice normative. Prin modificarile propuse in Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii se legifereaza modul convocarii Adunarii Generale a Judecatorilor de catre Consiliul Superior al Magistraturii, se reglementeaza situatia ce se refera la pierderea calitatii de membru al Consiliului Superior al Magistraturii de catre judecatorul eliberat, suspendat din functie sau detasat, este determinata necesitatea abilitarii Consiliului cu noi atributii ce deriva din crearea Departamentului Administrarii Judecatoresti si Institutului National al Justitiei.

Sint propuse un sir de modificari ale Legii cu privire la colegiile de calificare si atestare a judecatorului, referitor la sustinerea examenului de capacitate pentru functia de judecator de catre toti solicitantii, atestarea judecatorului care nu detine gradul superior de calificare o data la trei ani. Legiferarea posibilitatii prezentarii unei analize ample a activitatii judecatorului supus atestarii, prezentarii unei analize ample a activitatii, inclusiv elucidarea respectarii termenului rezonabil privind examinarea cauzei.

Stimati colegi,

Eu propun ca sa sustinem aceste proiecte de legi, deoarece ele vor conduce la imbunatatirea cadrului legislativ, care reglementeaza principiile organizatorice ale functionarii sistemului judecatoresc.

Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Il invit la tribuna centrala pe domnul Gheorghe Susarenco pentru luare de cuvint la acest subiect.

Domnul Gheorghe Susarenco:

Onorat Parlament,

Grupul parlamentar al Partidului Popular Crestin Democrat va sustine proiectele de legi puse in discutie, dat fiind faptul ca acestea se inscriu perfect in angajamentele noastre referitoare la reformarea sistemului judecatoresc prin garantarea independentei judecatorului intru apararea drepturilor si libertatilor constitutionale ale cetatenilor nostri. Dar mai exista, in opinia noastra, un sir de lacune, care s-au strecurat in aceste proiecte si care nu pot fi trecute cu vederea.

Ma voi opri la modificarile si completarile Legii cu privire la statutul judecatorului.

1. Nu credem ca este benefic de a exclude din punctul 3 al actului normativ propus notiunea de judecator – asistent al Curtii Constitutionale din excluderea lor din calitatea de magistrat. Or, conform articolului 35 alineatul (3) din Legea cu privire la Curtea Constitutionala citez: “Judecatorii asistenti sint asimilati cu judecatorii Curtii de Apel si au acelasi statut ca si judecatorii din alte instante judecatoresti”.

2. Consideram ilegala si neconstitutionala propunerea privind modificarea articolului 8 din Statutul judecatorului in ceea ce priveste restrictia de serviciu a magistratului in sensul ca magistratul nu poate sa obtina dubla cetatenie.

Aceasta, in opinia noastra, contravine unui sir de articole din Constitutie, si anume articolului 16 alineatul (2), citez: “Toti cetatenii Republicii Moldova sint egali in fata legii si a autoritatilor publice, fara deosebire de rasa, nationalitate, origine etnica, limba, religie, sex, opinie, apartenenta politica, avere sau de origine sociala”, precum si articolului 17 alineatul (2): “Nimeni nu poate fi lipsit in mod arbitrar de cetatenia sa si nici de dreptul de a-si schimba cetatenia” si articolului 18 alineatul (1): “Cetatenii Republicii Moldova beneficiaza de protectia statutului atit in tara, cit si in strainatate.”

Aici nu putem fi de acord cu reprezentantii Guvernului, care, de la aceasta tribuna au spus ca aceste stipulari din proiectul mentionat vor avea aplicabilitate numai pentru viitor. Or, daca citim atent legea care se modifica, ele fac aceste restrictii incompatibile cu functia de judecator.

3. Atit societatea civila, cit si specialisti in domeniul dreptului vorbesc tot mai mult, in ultimul timp, despre faptul ca independenta judecatorului presupune o disciplina si un comportament moral si etic, respectiv ale persoanei care detine inalta functie de judecator.

De aceea, trezeste multe semne de intrebare propunerea referitoare la
articolul 21¹ alineatul (7), ca actiunea de regres poate fi intentata numai cu acordul Consiliului Superior al Magistraturii, in sensul de regres in materie de drept civil.

Consideram ca aceasta este o garantie care, in sensul acordului Consiliului Superior al Magistraturii, poate fi propusa numai in cazul in care protejeaza judecatorul de la urmarire penala, dar in nici un caz de la urmarirea civila in cazul in care acesta, prin actiunile sale, a adus un prejudiciu intereselor statului, in acelasi timp si material.

In aceeasi ordine de idei, nu este clar pe ce se bazeaza propunerile referitoare la articolul 22 alineatul (1) litera m), precum ca se considera abatere disciplinara a judecatorilor absenta nemotivata de la serviciu sau intirzierea, sau plecarea de la program, subliniez, in mod repetat.

Dupa cum am mai spus si de la microfonul 5, de ce in mod repetat, or, judecatorul trebuie sa fie un exemplu pentru toti cetatenii tarii in problema data, inclusiv in problema disciplinei.

4. Pe de alta aparte, consideram ca unul din principiile de baza a independentei judecatorului este stabilitatea in aceasta functie. De aceea, trezeste nedumeriri propunerea referitoare la articolul 24 alineatul (5), precum ca, la expirarea termenului pentru care judecatorul a fost suspendat din functie de judecator, pe care a detinut-o pina la suspendare, i se va acorda o alta functie echivalenta de judecator.

Dupa cum a spus si domnul presedinte al comisiei, comisia in general a fost impotriva faptului ca judecatorul sa fie trimis sau permutat in alta functie.

Toate aceste expuse, rugam sa fie considerate ca amendamente pentru lectura a doua.

Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

In aceste conditii, supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.1769. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.1769 este aprobat in prima lectura in calitate de proiect de baza.

Am convenit ca proiectul de Lege nr.996 a fost aprobat in calitate de proiect de alternativa.

Proiectul de Hotarire nr.1427 pentru modificarea Hotaririi Parlamentului de aprobare a Regulamentului privind modul de utilizare a mijloacelor fondului pentru subventionarea producatorilor agricoli.

Deci, acest proiect a fost restituit comisiei la timpul respectiv, pe care motiv invit la tribuna centrala vicepresedintele comisiei.

Va rog, doamna Cusnir.

Doamna Valentina Cusnir:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Prezint atentiei dumneavoastra raportul Comisiei pentru agricultura si industria alimentara asupra proiectului de Hotarire pentru modificarea Hotaririi Parlamentului nr.381 din 29 decembrie 2005 de aprobare a Regulamentului privind modul de utilizare a mijloacelor fondului pentru subventionarea producatorilor agricoli.

Comisia pentru agricultura si industria alimentara a examinat proiectul de Hotarire prezentat de Guvern si expune urmatoarele. Dat fiind faptul ca, in majoritatea cazurilor, relatiile dintre furnizor si beneficiar de produse de uz fitosanitar si fertilizanti, ce tine de achitare, sint prevazute in contractul incheiat intre parti, se propune excluderea cuvintelor “si achitate” din articolul 1 punct 1) litera d) din hotarirea mentionata si din punctul 15 al Regulamentului.

Toate comisiile parlamentare, prin avizele prezentate, sustin acest proiect de Hotarire, cu exceptia Comisiei pentru politica economica, buget si finante, care considera ca, in aceste conditii, se incalca prevederile articolului 8 alineatul (2) litera e), articolului 101 alineatul (2), articolele 102 si 115 din Codul fiscal, care prevad ca contribuabilii calculeaza si achita impozitele dupa care se permite trecerea in cont a sumei TVA in baza careia apare obligativitatea de restituire.

Expunerea nu corespunde realitatii, deoarece agentul economic inregistrat ca platitor de TVA include in declaratiile lunare privind TVA facturile fiscale primite de la furnizori, indiferent de faptul ca sint achitate ori urmeaza a fi achitate, aceasta prevad articolele mentionate.

De asemenea, tinem sa subliniem ca sumele incluse in facturile fiscale beneficiarul le va achita direct furnizorului. Tinind cont de cele expuse, comisia considera ca propunerea de modificare inaintata poate fi acceptata.

Comisia a acceptat si alte propuneri ale autorului, de a opera modificari la punctele 12, 13 si 14 din regulament. Dumneavoastra ati primit raportul si ati vazut argumentele. Este prezent si autorul. Daca vor fi intrebari, va vom raspunde.

Suplimentar, comisia sesizata in fond mentioneaza ca vin adresari din partea agentilor economici care presteaza servicii in agricultura, producind produse de uz fitosanitar si fertilizanti, care cer explicatii privind beneficierea de subventii la procurarea acestora, dat fiind faptul ca in punctul 16 din regulament este expus ca beneficiari ai mijloacelor prevazute la punctul 15 sint agentii economici, utilizatori de produse de uz fitosanitar si de fertilizanti.

Iar in punctul 17 se foloseste sintagma “producatori agricoli”. Pentru interpretare univoca se propune ca in punctul 17 cuvintele “producatori agricoli” sa fie substituite cu cuvintele “agentii economici utilizatori de produse de uz fitosanitar si de fertilizanti.”

Totodata, in procesul examinarii s-a depistat ca in anexa 3 a fost scapat din vedere genul de activitate 05002 – piscicultura, care, conform Legii zootehniei, este o ramura a sectorului zootehnic si face parte din agricultura. Aceasta omitere a fost recunoscuta si de autori, in cadrul discutiilor, de aceea au fost propuse modificarile si completarile de rigoare. A fost completat cu coloana 5, cu genul de activitate, adica cu cuvintul “piscicultura”.

Consecutiv, se propune de imbunatatit si titlul hotaririi. Astfel, dupa cuvintul “modificare” se propune de introdus cuvintele “si completare”. Cu propunerile acceptate, comisia propune Parlamentului proiectul de Hotarire cu nr.1427 din
18 aprilie 2006 spre adoptare.

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Stimati colegi,

Intrebari pentru comisie la acest subiect?

Microfonul nr.5.

Domnul Iurie Bolboceanu:

Multumesc, domnule Presedinte.

Am o intrebare catre reprezentantul Guvernului.

Domnule ministru,

In decembrie 2005, daca nu gresesc, dumneavoastra ati promovat in Parlament acest Regulament privind modul de utilizare a mijloacelor fondului pentru subventionarea producatorilor agricoli si atunci, in discutii, ati promovat insistent aceasta idee de a conditiona restituirea de achitarile contractuale dintre beneficiar si acel care furnizeaza materia prima.

S-a schimbat pozitia Guvernului sau s-a schimbat pozitia Ministerului Agriculturii cind veniti astazi cu aceasta modificare? Si care sint consecintele acelei situatii ca, pe parcursul anului, din ianuarie si pina acum in iunie, aceasta modificare nu a avut loc.

Domnul Anatol Spivacenco – viceministru al agriculturii si industriei
 alimentare:

Pot sa raspund.

Domnule Presedinte,

Stimati deputati,

Dupa cum am si raportat, propunerile respective au venit pe parcursul implementarii Regulamentului cu privire la subventionarea din fondul de sustinere a sectorului agrar.

Deci, problemele respective noi le-am intimpinat la implementare, noi n-am putut sa tinem cont de toate aspectele la elaborarea acestui regulament. Totodata, vreau sa va spun ca, deci, cu initiativa a venit Guvernul, Guvernul este Ministerul Agriculturii si noi am sesizat in fond ca 50% din agentii economici din agricultura, la momentul actual, nu pot beneficia de aceasta subventionare, tinind cont de aceea ca, la momentul de fata, nu au surse financiare pentru a achita.

Deci, dupa cum si a fost raportat, tinind cont de faptul ca achitarea taxei pe valoarea adaugata tine de importatorul de produse de uz fitosanitar si fertilizanti, sub aspectul respectiv noi am si propus modificarea respectiva.

La momentul actual, jumatate din agentii economici nu au acces la aceste subventii si, prin aceasta, noi dorim sa sustinem producatorii agricoli, care, la momentul de fata, nu poseda sau suporta o insuficienta de surse financiare in perioada respectiva.

Domnul Iurie Bolboceanu:

Multumesc.

Domnule ministru,

Astazi, aproape peste un an de zile, dumneavoastra vorbiti fix ceea ce am propus noi in decembrie 2005, atunci cind am incercat sa va convingem ca conditionarea achitarilor de catre contractele dintre beneficiar si...

Domnul Anatol Spivacenco:

Si utilizator.

Domnul Iurie Bolboceanu:

... si utilizator va afecta compensarile taxei pe valoarea adaugata catre producatorii agricoli. Si eu as vrea, astazi, sa stiu daca peste atita timp Guvernul sau ministerul a constientizat aceste lucruri, cine va fi responsabil de faptul ca, pe parcursul aproape a 7, 8, a 6 luni de zile, aceasta situatie a afectat grav situatia agentilor economici din agricultura, de fapt, grava si pina la aceasta?

Si care au fost efectele acestei stipulari in acest regulament? Noi intelegem ca nemultumirile sint mari, dar de ce Guvernul vine peste o jumatate de an cu aceasta modificare?

Domnul Anatol Spivacenco:

Deci, initiativa a fost facuta in martie, mai mult de o luna si jumatate de acum se afla in Parlament. Rugam sustinerea in adoptarea acestei decizii.

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Microfonul nr.4.

Domnul Vladimir Filat:

Va multumesc, domule Presedinte.

In cadrul dezbaterilor la una dintre sedintele precedente, noi ne-am pronuntat vizavi de proiectul respectiv. Pozitia o mentinem vizavi de abordare, fiindca, pina la urma, noi trebuie sa avem o regula foarte clara din punct de vedere fiscal si sa nu facem diferentieri vizavi de agricultura, industrie s.a.m.d.

Fiindca, in cazul acesta, este absolut normal sa vina si ministrul industriei sa vorbeasca despre faptul ca in industrie exista o insuficienta acuta de finante si ar trebui sa facem derogari si in domeniul dat ca sa impulsionam.

Noi avem un alt punct de vedere vizavi de problemele pe care le are agricultura, industria. Deci, urmeaza a fi implementate cu totul alte mecanisme eficiente ca sa depasim problemele si, intr-adevar, sa fie o sustinere directa, dar nu crearea unor mecanisme mai simple sau mai complexe.

Domnule Presedinte,

Totodata, Fractiunea Partidului Democrat va sustine acest proiect de hotarire, nu, va sustine caci e hotarire, domnule Stoicov, nu e lege, prima lectura si a doua. Va sustine proiectul respectiv de hotarire, avind in vedere, totusi, situatia existenta in agricultura cu rugamintea ca ministerul, totusi, sa incerce, pentru viitor, sa vina cu abordare mai complexa si mai eficienta de sustinere a producatorilor agricoli.

Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Doamna Cusnir,

Va multumesc.

Stimati colegi,

In aceste conditii, supun votului aprobarea proiectului de Hotarire nr.1427. Cine este pentru, rog sa voteze. Vot unanim. Proiectul de Hotarire nr.1427 este aprobat.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.1220 pentru modificarea unor acte legislative (Codul penal; Codul de procedura penala). Lectura a doua.

Rog comisia, domnul Plesca.

Domnul Ion Plesca:

Multumesc, domnule Presedinte.

Raport asupra proiectelor de lege pentru completarea si modificarea unor acte legislative nr.594 din 21 februarie 2006, nr.1220 din 6 aprilie 2006 si nr.1604 din 28 aprilie 2006.

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati mentioneaza ca in hotaririle Parlamentului privind adoptarea in prima lectura a proiectelor de lege nr.594 din 21 februarie 2006, nr.1220 din 6 aprilie 2006 si nr.1604 din 28 aprilie 2006 s-a prevazut ca proiectul de Lege nr.1220 se considera proiect de baza, iar proiectele nr.594 si nr.1604 se considera proiecte de alternativa, urmind a fi comasate pentru lectura a doua intr-un proiect de lege unic.

In procesul examinarii acestor proiecte de lege in sedintele plenare ale Parlamentului in prima lectura, de la deputati nu au parvenit careva obiectii sau amendamente.

Totodata, amendamentele din avizele inaintate de Guvern, de Comisia pentru politica economica, buget si finante, de Directia juridica, de deputatii Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati, au fost puse in discutie in cadrul sedintei Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati intocmindu-se anexa amendamentelor, propunerilor si obiectiilor, parte integrala a raportului comisiei.

De asemenea, la propunerea membrilor Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati proiectul unic de lege a fost completat in final cu un nou articol, 3, – “dispozitii finale si tranzitorii”.

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati propune Parlamentului sa adopte in lectura a doua proiectul de lege unic, rezultat din comasarea proiectelor de lege nr.1220, 594 si 1604 pentru modificarea si completarea unor acte legislative, tinindu-se cont de obiectiile si amendamentele relatate in anexa.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Stimati colegi,

Intrebari pentru comisie? Nu sint.

Va multumesc, domnule Plesca.

In aceste conditii, supun votului adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.1220. Cine este pentru, rog sa voteze. Rog colegii, numaratorii pe sectoare sa ne anunte rezultatele.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 27.

Sectorul nr.2 – 35.

Sectorul nr.2 –17.

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

79 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi. Proiectul de Lege nr.1220 este adoptat in lectura a doua.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.3275 pentru modificarea articolului 24 din Constitutia Republicii Moldova. Guvernul.

Domnul Esanu. Sintem la subiectul 3275, Constitutia. Rog mai multa atentie.

Rog la tribuna centrala.

Domnul Nicolae Esanu:

Stimate domnule Presedinte,

Doamnelor si domnilor deputati,

Supunem atentiei dumneavoastra proiectul de Lege privind amendarea articolului 24 alineatul (3) din Constitutie. Scopul acestui proiect de lege este excluderea definitiva a posibilitatii aplicarii in Republica Moldova a pedepsei cu moartea.

In prezent, legislatia Republicii Moldova nu contine, nu prevede o asemenea sanctiune, doar Constitutia ar permite introducerea in legislatie. In scopul racordarii legislatiei Republicii Moldova la legislatia internationala este necesar acest amendament al Constitutiei si rugam sustinerea dumneavoastra pentru adoptarea acestui proiect de lege.

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Intrebari pentru domnul viceministru? Nu sint.

Va multumesc.

Rog comisia.

Cine urmeaza sa prezinte de la Comisia juridica, pentru numiri si imunitati raportul? Ce se intimpla? Pe domnul Turcan il vad in sala.

Domnule Plesca,

Sinteti dumneavoastra pregatit pentru a prezenta raportul? Eu va rog sa prezentati opinia in modul in care s-a discutat la comisie acest subiect, in aceste stranii conditii de forta majora. Deci, domnul Turcan este in sala? Da.

De acord.

Domnule Turcan,

Rog prezentarea raportului. Este vorba despre proiectul nr.3275. Autor Guvernul.

Domnul Vladimir Turcan:

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati, prin Hotarirea Parlamentului din 18 mai 2006 este desemnata responsabila de examinarea proiectului de Lege nr.3275 pentru modificarea articolului 24 din Constitutia Republicii Moldova cu numarul de intrare nr.3275. Proiectul de Lege constitutionala nominalizata este o initiativa legislativa a Guvernului si a fost prezentat Parlamentului impreuna cu avizul Curtii Constitutionale din 22 septembrie 2005.

In acest proiect de Lege se prevede modificarea alineatului (3) al articolului 24 din Constitutie prin formularea lui in felul urmator: “Pedeapsa cu moartea este interzisa”.

Comisia a examinat acest proiect de lege si a constatat ca inaintarea acestui proiect de lege, corespunde articolelor 141, 142 si 143 din Constitutie, care prevad unele norme de procedura si cerintele dreptului constitutional fata de proiectul de lege, care tin de modificarea Constitutiei. Aceasta concluzie se confirma si prin avizul respectiv al Curtii Constitu-tionale.

In conformitate cu cerintele alineatului (1) al articolului 74³ din Regulamentul Parlamentului asupra proiectului de Lege nr.3275 au parvenit avizele tuturor comisiilor permanente, avizul Directiei juridice a Aparatului Parlamentului, care il sustin si il propun sa fie examinat in sedinta in plen a Parlamentului.

Totodata, comisia mentioneaza ca in proiectul de lege constitutionala nr.3895 din 16 noiembrie 2005, prezentat de catre un grup de deputati in Parlament, de asemenea se prevede modificarea alineatului (3) al articolului 24 din Constitutie prin excluderea din cuprinsul acestui alineat a textului “decit numai pentru acte savirsite in timp de razboi sau de pericol iminent de razboi si numai in conditiile legii.”, astfel pastrind urmatorul text al alineatului: “Pedeapsa cu moartea este abolita. Nimeni nu poate fi condamnat la o asemenea pedeapsa si nici executat.”

La articolul 74⁵ din Regulamentul Parlamentului se prevede ca in cazul in care dezbaterilor in Parlament sint supuse mai multe proiecte de legi constitutionale ce vizeaza aceeasi problema, Parlamentul, la propunerea comisiei permanente sesizate in fond, decide care din ele va fi dezbatut ca proiect de baza, celelalte fiind considerate proiecte de alternativa.

Avind in vedere cele relatate, Comisia juridica pentru numiri si imunitati a hotarit sa propuna Parlamentului proiectul de Lege nr.3275 din 5 octombrie 2005 pentru examinare si adoptare in prima lectura, considerindu-l proiect de alternativa in raport cu proiectul de Lege nr.3895.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Stimati colegi,

Intrebari pentru comisie? Nu sint.

Va multumesc, domnule Turcan.

Stimati colegi,

De fapt, da, avem si proiectul nr.3895 in pachet. Nu vorbesc de procedura de vot. Este initiativa nr.3895, un grup de deputati. In acest context, cine, din autori va prezenta proiectul nr.3895? Tot dumneavoastra. Propunerea mea este in acest caz sa ascultam si informatia, deci, de prezentare a proiectului nr.3895 concomitent cu pozitia comisiei, dupa care vom purcede, in mod separat, la procedura de vot pentru ambele proiecte. Acceptati aceasta propunere?

Va multumesc.

Domnul Turcan,

Va rog. Proiectul nr.3895, la fel proiectul de Lege pentru modificarea articolului 24 din Constitutia Republicii Moldova.

Domnul Vladimir Turcan:

Va multumesc.

Proiectul de lege constitutional nominalizat este semnat de 44 de deputati in Parlament si a fost prezentat Parlamentului impreuna cu avizul Curtii Constitutionale din 22 septembrie 2005, adoptat cu votul a cinci judecatori. In acest proiect de lege, se prevede modificarea articolului 24 alineatul (3) din Constitutie prin excluderea textului “Decit numai pentru acte savirsite in timp de razboi sau de pericol iminent de razboi si numai in conditiile legii.”

As vrea sa mentionez ca aceasta initiativa legislativa rezulta direct din continutul Protocolului facultativ la Pactul International cu privire la drepturile civile si politice, privind abolirea pedepsei cu moartea, adoptat la New-York la
15 decembrie 1989 si sint similare reglementarilor Protocolului nr.13 la Conventia Europeana pentru apararea drepturilor omului si libertatilor fundamentale, privind abolirea pedepsei cu moartea in toate circumstantele, adoptat la Vilnus la 3 mai 2002.

Totodata, prevederile stipulate in acest proiect de lege sint in corespundere cu practica internationala respectiva. Din partea comisiei pot sa raportez ca Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a examinat si acest proiect de lege, a constatat ca prevederile prevazute la articolele 141, 142 si 143 din Constitutie cu privire la forma si continutul proiectului constitutional este respectata. Deci, la aceeasi concluzie a ajuns si Curtea Constitutionala, care a prezentat avizul respectiv.

Luind in considerare cele mentionate si faptul ca, raportind proiectul nr.3275 in conformitate cu articolul 74⁵ din Regulamentul Parlamentului, comisia a propus adoptarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.3275.

Deci, propunem adoptarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.3895, dar luind in considerare argumentele pe care noi le-am expus, faptul ca acest proiect de lege corespunde insusi prevederilor actelor internationale, pe care noi urmeaza sa le ratificam in urma modificarii Constitutiei si corespunde practicii internationale, propunem ca anume proiectul nr.3895 sa fie luat ca proiect de baza, comasindu-l cu proiectul nr.3275, care va fi considerat ca proiect de alternativa.

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Stimati colegi,

Intrebari referitoare la proiectul nr.3895? Nu sint.

Va multumesc, domnule Turcan.

Stimati colegi,

In aceste conditii, supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.3275. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Deci, proiectul de Lege nr.3275 este aprobat in prima lectura. In conformitate cu solicitarea comisiei l-am aprobat in calitate de proiect de alternativa. Proiectul de Lege nr.3895. Cine este pentru aprobarea acestui proiect in prima lectura in calitate de proiect de baza, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.3895 este aprobat in prima lectura.

Stimati colegi,

Aici trebuie sa va consult, fiindca, potrivit articolului 74⁶ din Regulamentul Parlamentului, dupa aprobarea in prima lectura a proiectului de lege constitutionala, Presedintele Parlamentului cere opinia deputatilor privind punerea de indata la vot a proiectului si in a doua lectura sau transmiterea acestuia comisiei sesizate in fond pentru examinare si pregatire pentru a doua lectura, pe care motiv va adresez aceasta intrebare. Este oare cazul, tinind cont de pozitiile Regulamentului, pe de o parte, pe de alta parte este o lege constitutionala. Cer opinia dumneavoastra cum procedam in continuare.

Deci, dumneavoastra sinteti predispusi pentru a continua discutia si a purcede la vot pentru adoptare in a doua lectura? Eu inteleg corect reactia plenului Parlamentului? De acord.

Va multumesc.

In acest caz, domnule Turcan, va invit la tribuna centrala pentru a purcede la aceasta etapa pentru lectura a doua.

Domnul Vladimir Turcan:

Onorat Parlament,

In cadrul pregatirii acestui proiect de lege, de fapt, timp noi am avut destul de mult, sase luni dupa prezentarea avizului, cu avizul Curtii Constitutionale. Deci, pe parcursul acestei perioade, in comisie n-au parvenit careva propuneri sau amendamente. De aceea, comisia propune pentru lectura a doua adoptarea textului care include continutul initiativei nr.3895.

Si anume: la alineatul (3) al articolului 24 din Constitutia Republicii Moldova sa fie exclus textul: “Decit numai pentru acte savirsite in timp de razboi sau de pericol iminent de razboi si numai in conditiile legii.” Acest text sa fie exclus. Si, in aceste conditii, textul final, as spune eu asa, al articolului respectiv din Constitutie, deci, va fi fara aceste prevederi.

Necesitatea adoptarii anume in asemenea formulare. Comisia a cazut de acord cu parerea autorilor, deputatilor celor 44 de deputati care considera ca pastrarea notiunii referitor la abolirea pedepsei de moarte si pastrarea prevederii ca nu numai nimeni nu poate fi condamnat, dar pedeapsa cu moartea nici nu poate fi executata in cazul cind hipotetic, deci, pe teritoriul tarii este o persoana, sa spunem cetateanul Republicii Moldova care a fost condamnat de catre alt stat cu pedeapsa capitala.

Totodata, fiind cetatean al Moldovei, persoana respectiva n-a fost extradata si in cazul dat noi tot nu vom executa aceasta sentinta referitor la condamnarea la pedeapsa cu moartea. Iata care este diferenta, de fapt, intre proiectul propus de Guvern si cel care este initiat de catre deputati. De aceea, comisia propune sustinerea proiectului de Lege nr.3895 in redactia prezentata pentru lectura a doua.

Domnul Marian Lupu:

Stimate domnule presedinte al comisiei,

Pentru o perfecta intelegere a mea a situatiei, eu inteleg ca pentru lectura a doua, fiind luat ca baza proiectul de Lege nr.3895.

Domnul Vladimir Turcan:

Si e finala, de fapt.

Domnul Marian Lupu:

Este formula finala propusa si pentru lectura a doua, neintervenind careva propuneri asupra unor anumite articole sau parti componente ale acestei formulari.

Domnul Vladimir Turcan:

Da, anume asa.

Domnul Marian Lupu:

Ceea ce nu ne impune sa fie necesar sa votam amendamente asupra unor anumite articole, ci putem sa purcedem la votul pe ansamblu.

Domnul Vladimir Turcan:

Corect.

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Pentru lectura a doua propuneri, deci, altele decit cele evocate de domnul presedinte al comisiei? Nu sint.

Va multumesc, domnule Presedinte.

In aceste conditii, urmeaza sa supunem votului pentru lectura a doua doar proiectul de Lege nr.3895. Va readuc aminte ca proiectul de Lege nr.3275 a fost aprobat in prima lectura ca proiect de alternativa.

Deci, aceasta lege urmeaza sa fie votata si aprobata in lectura a doua cu conditia a 2/3 din voturi. Deci, pentru verificare, inseamna 68 de voturi. Corect?

Stimati colegi,

Supun votului. Cine este pentru adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.3895, rog sa voteze. Rog colegii, numaratorii.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 28.

Sectorul nr.2 – 36.

Sectorul nr.3 – 19.

Domnul Marian Lupu:

83 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.

In aceste conditii, proiectul de Lege nr.3895 pentru modificarea articolului 24 din Constitutia Republicii Moldova, este aprobat in a doua lectura.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.3439 pentru modificarea si completarea Legii privind reabilitarea victimelor represiunilor politice. Lectura a doua.

Rog, comisia.

Domnul Stefan Secareanu:

Proiectul de Lege nr.3439 pentru modificarea si completarea Legii privind reabilitarea victimelor represiunilor politice a fost aprobat la 18 mai anul curent in prima lectura. Proiectul de lege mentionat prevede modul de restituire a averii confiscate, sechestrate sau scoase in alt mod din posesie in legatura cu represiunile politice.

In scopul perfectarii proiectului de lege mentionat, Comisia pentru drepturile omului a examinat toate amendamentele venite din partea comisiilor parlamentare, a unor deputati si a Directiei juridice a Aparatului Parlamentului, acestea fiind expuse in anexa.

Comisia pentru drepturile omului sprijina propunerea doamnei deputat Vitalia Pavlicenco si a Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati de restabilire in proiectul de lege a termenului de “avere nationalizata”, prevazut in actuala lege. Comisia impartaseste ingrijorarea manifestata de deputatii Vlad Cubreacov, Ion Varta, Vitalia Pavlicenco si de catre Directia juridica a Aparatului Parlamentului in legatura cu stipularea de la articolul 2 din proiectul de Lege, care declara ca prevederile prezentei legi se rasfring asupra persoanelor reabilitate conform articolului 2 din Legea privind reabilitarea victimelor represiunilor politice, care au depus cererile de recuperare a averii confiscate prin achitarea compensatiilor, sechestrate sau scoase in orice alt mod din posesie in legatura cu represiunile politice, in limita termenului de prescriptie stabilit de legislatie.

In urma dezbaterilor, la care au participat membrii comisiei, reprezentantii Directiei juridice a Aparatului Parlamentului si ai Guvernului, aceasta prevedere a fost expusa intr-o noua formulare, si anume: “Persoanele supuse represiunilor politice si ulterior reabilitate, care, la data intrarii in vigoare a prezentei legi, au pierdut termenul de prescriptie pentru a depune cereri de restituire a bunurilor de care au fost deposedate in legatura cu represiunile politice, se pot adresa comisiei speciale cu cererile respective in termen de un an de la intrarea in vigoare a prezentei legi. Prezenta lege nu se aplica persoanelor care, fiind reabilitate in legatura cu represiunile politice, au fost despagubite pina la intrarea in vigoare a prezentei legi”.

Comisia nu a sprijinit propunerea doamnei deputat Vitalia Pavlicenco privind excluderea alineatului (2) al articolului 12 care prevede ca nu se restituie terenurile, padurile, plantatiile multianuale, obiectele scoase din circuitul civil, precum si alte bunuri expropriate din considerente care nu au legatura cauzala cu represiunile politice. Comisia considera ca amendamentul respectiv contravine legislatiei in vigoare.

Totodata, Comisia a salutat propunerea aceluiasi deputat Vitalia Pavlicenco privind includerea in componenta comisiilor speciale, create de catre organele administratiei publice locale, si a persoanelor deportate. In acest sens, comisia a decis sa se adreseze Guvernului cu sugestia de a prevedea in Regulamentul respectivelor comisii speciale, care vor fi create, includerea reprezentantilor organizatiilor neguvernamentale care practica activitati in domeniul mentionat. Reprezentantii acestora, unii reprezentanti sint prezenti si la sedinta de astazi a Parlamentului.

Comisia nu a sustinut propunerea doamnei deputat Vitalia Pavlicenco referitoare la completarea articolului 12 cu un nou alineat (8), care ar prevedea recuperarea de catre persoanele indicate a prejudiciului moral pe linga cel material. Comisia considera ca aceasta ar necesita cheltuieli suplimentare, neprevazute de catre Guvern.

Referitor la propunerile Directiei juridice a Aparatului Parlamentului si ale deputatului Ion Varta despre indexarea sumelor esalonate, prevazuta la alineatul (8) al articolului 12, comisia raporteaza ca, in urma dezbaterilor, votul membrilor Comisiei a fost urmatorul: patru deputati s-au pronuntat “pro” si patru – “impotriva”.

In acest caz, urmeaza ca Parlamentul sa ia o decizie finala. Comisia considera ca legea mentionata va intra in vigoare de la 1 ianuarie sau propune ca legea mentionata sa intre in vigoare de la data de 1 ianuarie 2007. Tinind cont de cele expuse, Comisia propune ca proiectul de Lege pentru modificarea si completarea Legii privind reabilitarea victimelor represiunilor politice sa fie adoptat in lectura a doua.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, domnule presedinte.

Stimati colegi,

Sintem in lectura a doua. Deci, va rog sa va referiti la propuneri, daca sint prezente, altele decit cele evocate in raportul comisiei sesizate in fond.

Microfonul nr.3.

Domnul Nicolae Oleinic:

Multumesc, domnule Presedinte.

Propun, in numele fractiunii, ca in proiectul de lege inaintat de Guvern, la articolul 12 alineatul (5) in final si la alineatul (6), dupa cuvintele “statut juridic special” sa se introduca cuvintele “precum si din mijloacele bugetelor de stat”.

Multumesc.

Bugetului de stat, da.

Domnul Marian Lupu:

Domnule presedinte al comisiei,

Opinia?

Domnul Stefan Secareanu:

Eu am prezentat punctul de vedere al comisiei.

Domnul Marian Lupu:

Al comisiei?

Domnul Stefan Secareanu:

In lectura a doua vreau sa precizez, stimata doamna presedinte, ca in lectura I, cind a fost votat prezentul proiect de lege la 18 mai, noi am procedat conform raportului comisiei, am spus ca se opereaza o modificare conceptuala in prezentul proiect. Si am precizat ca cheltuielile ce tin de asigurare, cheltuielile legate, deci, pentru acest lucru vor fi suportate doar de la bugetul de stat, asa a fost votata schimbarea de concept al proiectului la 18 mai. Acum...

Domnul Marian Lupu:

De acord.

Domnul Stefan Secareanu:

Acum imi este greu sa ma pronunt asupra felului in care vom proceda in continuare referitor la amendamentul facut in sedinta de astazi de catre colegul nostru Nicolae Oleinic.

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Avind aceasta propunere inaintata de fractiune, evocata de catre colegul nostru domnul Oleinic, ca sa fiu pe pozitie de maxima precizie, se refera la completarea articolului 12 alineatul (5) si alineatul (6) cu cuvintele: “inclusiv …” Eu va rog sa-mi citati inca o data ca sa fie clar.

Microfonul nr.3.

Domnul Nicolae Oleinic:

La articolul 12 alineatul (5), in final, si alineatul (6), dupa cuvintele: “statut juridic special” se propune introducerea cuvintelor: “, precum si din mijloacele bugetului de stat.”

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi...

Domnul Stefan Secareanu:

Ma iertati, domnule Presedinte.

Aceasta ar insemna ca ar ramine varianta propusa de Guvern, adica: din contul bugetelor raionale, nu locale, bugetelor municipiilor Chisinau si Balti, si, respectiv, din contul bugetului Unitatii administrativ-teritoriale cu statut juridic special, precum si, sau cum a spus domnul Oleinic.

Eu atentionez ca noi deja am votat o varianta in prima lectura. Nu stiu cum vom proceda in continuare, conform procedurii, daca este corect. Este un contraamendament la amendamentul care deja a fost facut in sedinta plenara din data de 18 mai.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

Domnul Nicolae Oleinic:

Stimate domnule Presedinte,

Cind proiectul de lege a fost discutat in prima lectura, Comisia pentru cultura, stiinta, invatamint, tineret, sport si mijloace de informare in masa a propus: nu se sustine pozitia de recuperare a valorii bunurilor confiscate, sa fie efectuate numai din contul bugetelor locale. Si noi scriem aici in sinteza: “se accepta”. Aceasta inseamna ca noi trebuie sa adaugam: “si din bugetul de stat”

Domnul Stefan Secareanu:

Eu am inteles. Eu precizez si sa citez din ceea ce-a fost in prima lectura. Pentru ca asupra acestui subiect s-au pronuntat mai multe comisii. Comisia, spuneam noi, sprijina pozitia exprimata de Comisia pentru protectie sociala, sanatate si familie, de Comisia pentru agricultura si industria alimentara, de Comisia pentru cultura, stiinta, invatamint, tineret, sport si mijloace de informare in masa si de Directia juridica a Aparatului Parlamentului privind necesitatea introducerii in proiectul de lege a unor precizari de principiu si anume: cheltuielile respective vor fi suportate de la bugetul de stat. Eu am citit raportul prezentat de comisie in prima lectura si asa cum l-am prezentat in lectura a doua.

In lectura a doua s-a examinat in comisie si nu am avut un asemenea amendament ca sa-l supunem votului in cadrul comisiei noastre. El a aparut acum. Ramine Parlamentul sa decida asupra acestei probleme.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

Domnul Nicolae Oleinic:

Domnule presedinte al comisiei,

Eu va spun inca o data, pagina nr.3, alineatul (5), Comisia pentru cultura, stiinta, invatamint, tineret, sport si mijloace de informare in masa care propune ca sa nu se accepte pozitia ca recuperarea valorilor bunurilor confiscate sa fie efectuate numai din contul bugetelor locale. Dar noi am luat decizia la sedinta comisiei ca sa se accepte. Avind in vedere aceasta propunere, aceasta punem virgula si adaugam: “, precum si mijloace”.

Domnul Stefan Secareanu:

Pai, stati un pic.

Stimate domnule vicepresedinte al comisiei,

Au fost si celelalte comisii care au propus acelasi lucru. Ce facem cu propunerea Comisiei pentru protectie sociala, sanatate si familie in acest caz? Noi am luat toate propunerile si de la o comisie, si de la alta si am decis in prima lectura ca se face doar de la bugetul de stat. Asa a fost votul comisiei si al Parlamentului in prima lectura.

Acum revenim la situatia initiala, proiectul nu se schimba ca concept, asa inteleg eu din ceea ce spune domnul Oleinic, se adauga doar la ceea ce propune Guvernul “si bugetul de stat”.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.1.

Domnul Ion Creanga – seful Directiei juridice a Aparatului Parlamentului:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati deputati,

Este vorba de procedura de inaintare a amendamentelor. Deci, in situatia care s-a creat sintem prezenti in situatia inaintarii unui nou amendament referitor la aceste doua alineate, care, intr-o oarecare masura, reglementeaza in alt mod, decit a fost prezentat un alt amendament. Problema urmeaza a fi scoasa prin vot. Deci, a pune la vot un amendament, al doilea. Primul a fost si al doilea trebuie sa fie votat.

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Stimati colegi,

Fiind prezenta aceasta propunere si aceasta precizare de ordin procedural juridic, supun votului.

Stimati colegi,

Va indemn s-o luam pe rind. Fiindca aceleasi propuneri, pe care o sa le faceti dumneavoastra la aceste microfoane, le voi pune in mod normal la vot.

Microfonul nr.4.

Domnul Leonid Bujor:

Multumesc foarte frumos.

Eu sustin pozitia presedintelui comisiei din componenta careia fac parte, fiindca acest subiect a fost discutat foarte serios si este o pozitie de principiu. Aceasta pozitie a fost adoptata unanim la sedinta comisiei, n-au fost expuse alte opinii, fiindca fiecare dintre acei prezenti la aceasta discutie constientizeaza faptul ca majoritatea primariilor locale nu au posibilitati financiare pentru a solutiona aceasta problema.

De aceea, eu adresez colegilor nostri din fractiunea majoritara propunerea, totusi, de a sustine pozitia comisiei, daca noi consideram necesar de a solutiona problema acestor cetateni. Va rog foarte frumos, nu ma intrerupeti caci eu nu comentez propunerea, eu spun ceea ce s-a discutat in comisie si care au fost argumentele.

Domnule Presedinte,

In caz contrar, rog sa nu puneti aceasta propunere la vot, sa fie reexaminata chestiunea in cadrul sedintei noastre. Fiindca, subliniez, este o problema de principiu care nu a fost examinata in varianta propusa in cadrul comisiei.

Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Cu putin mai multa toleranta, sa discutam subiectul la rece. Daca mai sint propuneri care vizeaza acest articol 12, alineatul (6), articolul 12, alineatul (5)?

Microfonul nr.5.

Domnul Gheorghe Susarenco:

Multumesc, domnule Presedinte.

Este vorba, domnul presedinte de comisie Secareanu a accentuat de citeva ori, in prima lectura noi am votat nu asa cum propune, conceptual altfel. Noi am votat ca se va... de la bugetul de stat si acolo lipsesc, sint omise raioanele, Chisinau, Balti si unitatea teritoriala autonoma Gagauzia. Acum noi nu putem sa revenim la textul vechi. Noi am votat: “de la bugetul de stat”. Acum, daca se doreste un amendament, trebuie sa se intoarca, “sau” si sa se reintoarca. Asa inteleg eu.

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

De fapt, va indemn sa revenim la normele de procedura. Noi cind votam un proiect in prima lectura si il aprobam prin hotarire de Parlament, el este aprobat in modul in care este prezentat aici de catre autori si pe fiecare articole in continuare, ceea ce se amendeaza si modul in care ele se amendeaza, este lucrul nostru pentru lectura a doua.

Si ceea ce-am auzit opinie legala, acusi mai intrebam inca o data acest lucru, oricum ne reintoarce in pozitia de vot pe articole si modificari in lectura a doua. Eu rog inca o precizare.

Microfonul nr.1.

Domnul Ion Creanga:

Domnule Presedinte,

Stimati deputati,

Referitor la problema abordata, aceasta nu tine de conceptul legii. Conceptul prevede procedura generala de determinare a mecanismului. Sursa de finantare este un punct care nu leaga conceptul legii de aceasta situatie. Si urmeaza a fi discutata si rezolvata la votarea pe articole.

Domnul Marian Lupu:

De acord.

Va multumesc.

Microfonul nr.4.

Domnul Stefan Secareanu:

Ma iertati, domnule Presedinte.

A fost prin raportul prezentat de comisie in prima lectura o schimbare de concept a actualului proiect. S-a spus, ca aceasta finantare se face doar din bugetul de stat.

Stimate domnule Creanga,

Ma iertati, cum nu tine de conceptul proiectului in cazul dat? S-a votat in prima lectura.

Acum, eu cred ca putem sa ne pronuntam, poate sa fie si un alt amendament. In cadrul comisiei, pentru lectura a doua, un asemenea amendament nu a fost expus de nici un deputat si s-a votat asa cum s-a votat, tinind cont de ceea ce s-a votat in prima lectura plus celelalte amendamente care au venit de la deputati.

Eu cred ca in situatia aceasta lucrurile se schimba un pic. Nu stiu, cred ca exista o stare tensionata acum intre relatiile dintre centru si consiliile raionale. Presedintii de raioane, atunci cind este vorba despre cheltuielile care trebuie suportate in acest sens si nu stiu cum se vor construi aceste relatii dupa adoptarea variantei propuse de catre colegul nostru domnul Oleinic. Nu va exista aceeasi situatie tensionata ca nu vom sti, cit va da bugetul raional?

Sau este bine ca bugetul raional sa participe, sa contribuie in acest sens, pentru ca legea in 1992 a fost adoptata de catre statul Republica Moldova. Statul Republica Moldova si-a luat angajamente internationale, inclusiv in cadrul Consiliului Europei, atunci cind s-a discutat aceasta problema, a spus in prima lectura acest lucru, ca isi va onora aceste obligatiuni in fata acestui segment al populatiei prin lege. Deci, statul se obliga sa faca acest lucru.

Si noi cind punem in fata mai intii bugetele raionale, municipale s.a.m.d. si mai apoi inclusiv bugetul de stat, eu pun la indoiala faptul ca acest mecanism ar putea sa fie eficient ca sa solutionam o problema. Este pozitia mea personala, nu am discutat acest subiect in comisie.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Domnul Vladimir Filat:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Eu am sa expun pozitia fractiunii vizavi de proiectul respectiv de lege si as vrea sa aduc aminte ca in luare de cuvint catre votarea in prima lectura noi am mentionat expres ca aceasta lege poate sa aiba efect numai in cazul in care aceste sume vor fi stipulate clar in lege, ca urmeaza a fi achitate de la bugetul de stat.

Domnule Presedinte,

In cazul in care va fi pus la vot amendamentul inaintat de domnul Oleinic, este foarte clar ca aceasta prevedere nu va mai avea efect. Fiindca notiunea sau forma in care este prezentata: “sau din contul bugetului de stat” poarta un caracter permisiv, asa un fel, daca vreti, ascundere dupa umbra.

Din acest motiv eu as ruga ca, in cazul in care nu avem un compromis sau nu ajungem la o intelegere, sa nu puneti la vot amendamentul respectiv, fiindca o sa fim impusi sa nu sustinem legea in intregime.

Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

Domnul Vladimir Turcan:

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu cred ca noi aici avem in fata noastra o neintelegere la momentul votarii legii in prima lectura, deoarece ceea ce a expus domnul Oleinic, amendamentul care a fost inaintat de catre Comisia pentru agricultura si industria alimentara taman prevedea necesitatea implicarii in acest proces si a bugetului de stat.

Esenta discutiilor a fost anume ca, fara suportul bugetului de stat, problema nu poate fi solutionata. Aceasta concluzie este si in sinteza comisiei care a prezentat raportul pentru prima lectura. Noi n-am exclus aceasta concluzie a comisiei prin votul respectiv.

De aceea, eu consider in cazul acesta ca noi nu avem absolut problema afectarii deciziei referitor la concept. Mai mult decit atit, cu modificarea aceasta noi, de fapt, cream un mecanism mai flexibil pentru a asigura implementarea acestei legi. Deoarece, e clar pentru toti, numai din sursele administratiei publice locale, cum sint bugetele raionale, este imposibil de a implementa aceasta lege. Acesta este un moment.

Al doilea moment. Da, intr-adevar, statul isi asuma raspunderea. Dar cine a spus ca administratia publica locala, consiliul raional nu este una din partea puterii de stat. Nimeni nu poate sa excluda acest moment.

Care este flexibilitatea acestei propuneri? Care este procedura, in genere? Comisia, la nivelul raionului, apreciaza lista celor care sint victime, prejudiciul respectiv. Evaluarea prejudiciului, iarasi, este in competenta acestei comisii. Consiliul raional, avind lista respectiva si suma respectiva, poate sa preconizeze in bugetul respectiv al raionului o suma X, care poate fi prevazuta pentru acoperirea acestui prejudiciu? Poate. De ce noi limitam aceasta posibilitate, pe care trebuie sa o aiba inclusiv si consiliul raional?

In cazul in care sursele respective nu vor fi suficiente, atunci consiliul raional poate sa se adreseze Guvernului pentru ca sursele necesare sa fie acoperite prin transferurile subventionale. Este un mecanism foarte clar.

Si ultimul moment asupra caruia eu am vrut sa va atrag atentia. Proiectul de lege si propunerea respectiva au fost inaintate de catre Guvern, aceste prevederi afecteaza bugetul. Adoptarea proiectului de lege fara acordul autorului, in cazul dat, nu este posibila conform prevederilor Constitutiei.

De aceea, aceasta propunere inaintata acopera si problema data. Noi vom avea doua posibilitati de a acoperi prejudiciul.

Prima. La nivelul raionului.

Si a doua. La nivelul bugetului de stat.

Domnul Stefan Secareanu:

Stimate domnule presedinte de comisie,

Eu am inteles, dar, oricum, prin proiectul de lege noi punem aceasta povara, in primul rind, pe seama bugetelor raionale si nu accentuam ca acest lucru trebuie sa se faca din bugetul de stat si ca statul poarta, in primul rind, raspundere pentru solutionarea acestei probleme.

Daca ar fi fost o varianta ca, uite, 90 la suta din cheltuieli si le asuma bugetul de stat si 10 la suta bugetele raionale, municipale s.a.m.d., ar mai fi de inteles cumva. Dar acum prin ceea ce stipulam noi, aceasta povara, in primul si in primul rind, o lasam pe seama bugetelor locale. Lucrul acesta pe mine, cumva, ma deranjeaza. Pentru ca aceeasi problema o avem acum. Poate eu nu inteleg bine, poate sa ne explice si Guvernul, este prezent aici si ceilalti deputati care pricep prea mult in relatiile bugetare.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

Domnul Ion Varta:

Multumesc, domnule Presedinte.

Pina la urma este clar, este limpede pentru toata lumea, ca se recurge la o tergiversare subtila. S-a votat in prima lectura un concept. Acest amendament demoleaza acest concept. Fiindca, practic, toate prevederile pozitive ale acestei legi, amendamentul le reduce la zero. Este limpede. Pentru toata lumea este clar ca bugetele locale sint in imposibilitate de a onora obligatiunile care le delegheaza aceasta lege. E limpede ca se va tergiversa onorarea acestor prevederi ale legii. Atunci ce se intimpla? Oamenii care asteapta de la noi solutionarea acestei probleme, a carei solutionari s-a taraganat enorm de mult, vor fi iarasi deznadajduiti, nemultumiti de pe urma faptului ca nu luam o atitudine corecta vizavi de...

Si, pe urma, tot statul a fost acel care i-a deposedat in mod abuziv de avere. Deci, statul, prin urmare, este obligat sa repare aceasta grava crima care s-a comis atunci. Bugetele locale nu sint capabile, nu sint in stare sa onoreze acest obligatiuni.

Domnul Marian Lupu:

Domnule Varta,

Bine, eu am inteles.

Domnul Ion Varta:

Aplicarea in practica a acestor prevederi se va taragana pina la calendele grecesti.

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Am inteles. Eu va rog, si in discutiile care vor mai continua la acest subiect, sa distingem doua elemente ale aceleiasi situatii – elementul de procedura. De doua ori ni s-a spus de la microfonul nr.1, ca sursa este un element al mecanismului si nu tine de concept. Si a doua parte, al doilea aspect – aspectul, propriu-zis, de continut. Acest coraport dintre sursele bugetelor locale si sursele bugetului de stat. Deci, daca ni s-a explicat ca pe procedura totul e normal, sa convenim ca e normal si discutam pe fond intrebarea.

Eu am o rugaminte si o intrebare, daca nu mai sint propuneri concrete la adresa comisiei, sa-i permitem colegului nostru sa ia loc. Si eu rog foarte mult sa ne axam, la fel, pe propuneri, altfel, in caz contrar, va indemn sa urmam normele de regulament, solicitati luare de cuvint inainte de procedura de vot si miscam inainte.

Microfonul nr.4.

Domnul Igor Klipii:

Domnule Presedinte,

In prima lectura s-a amendat conceptul nu numai din considerentul ca bugetele raionale ar fi incapabile sa suporte aceasta povara. De exemplu, alaltaieri domnul Presedinte al Republicii Moldova Vladimir Voronin s-a convins ca raionul Leova este falimentar din punct de vedere al bugetului, al capacitatilor financiare.

Dar mai important a fost, probabil, in prima lectura schimbarea conceptului sau amendarea acestui principiu din cauza ca anume statul a comis niste crime si statul ar fi responsabil pentru reabilitarea si asumarea responsabilitatii.

In acest context, vroiam sa-l intreb pe domnul Secareanu, daca inteleg corect. Fiindca textul actual, pe care noi il discutam si amendamentul facut de domnul Oleinic nu poate fi aplicat din cauza ca textul acestui articol este altul. Deci, textul propus de domnul Oleinic nu poate fi aplicat asa, pur si simplu, acestui articol din cauza ca acolo este stipulat foarte clar, in urma amendamentelor facute in prima lectura, ca suportul sau povara cade pe bugetul de stat. Deci, textul propus de domnul Oleinic in conditiile actuale nu este posibil. Aceasta am vrut sa spun.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

Doamna Eugenia Ostapciuc:

Domnule Presedinte,

Noi, fractiunea, rugam sa puneti la vot propunerea domnului Oleinic.

Domnul Marian Lupu:

Da, eu am sesizat acest lucru.

Domnul Rosca.

Domnul Iurie Rosca:

Multumesc, domnule Presedinte.

Citeva precizari inainte de supunerea votului acestei propuneri, formulate de domnul Oleinic. Mai intii as vrea sa atrag atentia colegilor ca acest proiect de lege dateaza cu 18 octombrie 2005, moment in care Guvernul a adoptat proiectul respectiv si l-a transmis in aceeasi zi catre Parlament. Insasi taraganarea atit de greoaie a adoptarii definitive a acestui proiect arata anumite retineri din partea majoritatii parlamentare si eu nu intelege de ce trebuie sa existe aceste retineri?

Pentru ca domnul Turcan, presedintele comisiei, are dreptate cind spune, ca orice proiect de lege, care trebuie sa fie votat de catre noi si vizeaza cheltuieli publice, trebuie sa aiba avizul prealabil si favorabil al Guvernului.

Stimati prieteni,

Prin analogie, stim foarte bine ca toate bugetele locale, raionale sint deficitare. Oare cum putem noi sa votam un proiect de lege, stiind ca el este inaplicabil?

Va dau un simplu exemplu. Situatia este in toate raioanele la fel. Am fost acum, doua zile, la Rezina. Dupa ce am efectuat majorarea salariilor prin Legea cu privire la sistemul de salarizare in sectorul bugetar, raionul respectiv a solicitat de la bugetul de stat 9 300 000 de lei, li s-au transferat 8 milioane de lei. Acesti oameni din administratia publica locala, de la consiliul raional nu stiu ce sa faca. Pentru ca in fiecare zi sint presati de catre bugetari. Imaginati-va ca, in aceste situatii, care sint in toate raioanele, acei din consiliile raionale de unde sa mai gaseasca resurse sa le compenseze aceste lucruri? Un aspect.

Al doilea aspect. Temporal, daca e sa mergem pe mecanismul propus de majoritatea parlamentara, dintr-o data se vede inaplicabilitatea lui, pentru ca persoana respectiva va umbla mult timp intre Guvern si autoritatea locala
cautindu-si dreptatea. Pentru ca procentele nu sint stabilite. Cit trebuie sa dea Guvernul? Daca e sa mergem pe onestitate si pe corectitudine. Cit trebuie sa dea bugetul de stat? Cit trebuie sa dea bugetul local sau municipal? Si in cit timp? Si ce urmeaza, ca si consecinta, ca si sanctiune, ca sa spun asa, pentru organele puterii de stat, care nu satisfac solicitarile cetatenilor care au cistig de cauza in instantele de judecata?

De aceea, rugamintea mea este, totusi, sa incercam sa ne ridicam deasupra prejudecatilor de ordin ideologic si sa facem dreptate acestor oameni, in majoritate absoluta oameni foarte in virsta, care umbla si bat pragurile primariilor, ale consiliilor raionale. Acum ii mai trimitem si la Guvern sa faca coada?

De aceea, in mod evident, votarea acestei legi, in formula propusa de majoritatea parlamentara, nu solutioneaza deloc problema. Nu vad care ar fi rostul sa adoptam un act legislativ si sa-l publicam in Monitorul Oficial, stiind ca problema respectiva nu va fi solutionata.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4

Domnul Leonid Bujor:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Deci, eu regret faptul ca prietenul nostru comun, domnul Ion Creanga, a incercat sa ne convinga ca ceea ce discutam noi nu este de ordin conceptual.

Ba dimpotriva, realizarea acestei legi, proiectului de lege pe care il examinam acum, este posibila doar in cazul in care vor fi prevazute mijloace financiare pentru revizarea ei. In caz contrar, este un proiect pur declarativ. De aceea, in viziunea mea, aceasta pozitie tine anume de conceptul legii, lucru la care s-a referit si domnul presedinte al comisiei. Nu putem asa usor, cum ni se propune noua, de a o transfera la un simplu moment de procedura.

Al doilea moment. Ceea ce tine de pozitia Guvernului. Guvernul Republicii Moldova trebuie sa ne prezinte nu numaidecit acordul sau, trebuie sa ne prezinte avizul care este. E pozitiv sau negativ, aceasta este o alta problema.

Si cel de al treilea moment.

Stimati colegi din fractiunea majoritara,

Fac apel la dumneavoastra pentru a doua oara, pornind de la simplul lucru cunoscut de fiecare dintre noi. Astazi, in Republica Moldova, este municipiul Chisinau si municipiul Balti, care au posibilitati financiare de a solutiona de sine statator aceasta problema.

Restul raioanelor din Republica Moldova nu dispun de mijloace financiare. De aceea, in cazul in care noi dorim sincer sa rezolvam aceasta problema, votam astazi asa cum s-a votat acest punct si in prima lectura si asa cum au propus citeva comisii, inclusiv comisia noastra de baza, in cazul in care se accepta propunerea parvenita de la colegul nostru de comisie, domnul Oleinic, trebuie sa spunem oamenilor adevarul, ca adoptam o lege care nu va solutiona problema lor.

Acesta este un adevar neplacut pentru unii dintre noi, dar asa stau lucrurile in momentul de fata.

Eu va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Eu as dori sa va aduc la cunostinta inca o informatie, care poate ne-ar ajuta in cadrul acestor dezbateri. Rog sa atrageti atentia ca punerea in aplicare a acestei legi se propune a fi de la 1 ianuarie 2007. Si toti acei prezenti in aceasta sala, chiar daca am avea unii din noi anumite suspicii ca bugetul de stat nu se va conecta in nod direct prin transferuri in ajutorarea bugetelor locale, ceea ce din aceasta formula nu deriva, cel putin e viziunea mea, e o combinare de resurse, resursele din bugetele locale, ca sa fie si o responsabilitate la acel nivel, si resursele financiare din bugetul de stat, cu responsabilitatea la nivel central.

Va atrag atentia ca, pe parcursul acestui an, deci pina la intrarea in vigoare a legii pe care o dezbatem, vom avea in fata exercitiul bugetar. Vom avea aici, in sala, discutii pe marginea bugetului consolidat. Cred ca va fi acel element de a ne asigura ca sint mijloacele prevazute, fiindca in bugetul consolidat, va readuc aminte, se aproba si bugetele locale si, respectiv, in contextul bugetului consolidat, si resursele bugetului de stat.

Nu va pare ca atunci am putea sa tragem concluziile respective, dar nu acum, ele fiind putin mai virtuale in acest sens.

Microfonul nr.5.

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Stimati colegi,

Statisticile arata trist ca, in prezent, in fiecare raion sint datorii in suma de vreo 20, in jurul a 20 milioane de lei ale agentilor economici, care sint loiali regimului actual comunist si sint iertati intr-un fel pentru plata lor pe care nu o efectueaza la timp. Deci, ce ar fi, daca ar fi alta situatie in Republica Moldova? Din pacate, nu avem o situatie buna.

In afara de aceasta, eu vreau sa insist ca sa se voteze astazi neaparat in ceea ce am propus referitor la faptul ca acei care au fost despagubiti in baza unei legi, ale caror prevederi au fost anulate prin hotarire a Curtii Constitutionale si oamenii care au primit atunci niste bani mizerabili, sume mizerabile si acum li se da doar un an. Eu vreau sa va spun ca acesti oameni sint in virsta, ei nu sint, nu pot fi informati atit de usor.

In timp de un an pot aparea angrenaje birocratice si ei sa nu reuseasca sa depuna actele. Si mie mi se pare ca ar trebui, totusi, sa votam si sa manifestam toleranta si intelegere pentru acesti oameni care au fost distrusi si vietile lor au fost distruse fara nici o vina, doar pentru ca au fost gospodari.

De asemenea, s-a respins, practic, asa cum ati auzit, si nerestituirea terenurilor, padurilor, plantatiilor multianuale, obiectele scoase din circuitul civil, alte bunuri expropriate. Pe urma, nu s-a acceptat recuperarea prejudiciului moral, pe linga cel material. Deci, sint lucruri care, de fapt, au redus la zero esenta acestei legi.

De aceea, eu cred ca ar trebui ori sa ne gindim serios, eu am fost foarte bucuroasa cind am auzit si mereu fiind intentionata bine, am auzit ca atunci cind
s-a retras un pic pentru o perioada acest proiect de lege, asa s-a zvonit precum ca Guvernul a primit indicatii de la Presedintele Voronin ca sa faca o lege foarte buna.

Acum ceea ce se intimpla aici si ceea ce nu s-a acceptat in comisie, rastoarna sperantele mele de bine.

Eu cred ca totusi ar trebui ca Fractiunea Comunista sa manifeste toleranta si , intr-un fel, prin acceptarea unor puncte absolut importante pe care le-am facut eu, pe care le-au facut colegii mei, sa manifeste, totusi, posibilitate de a intelege crimele la care au fost supusi acesti oameni din partea regimului comunist si sa fie acei comunisti care sint alti comunisti si care vor sa le dea dreptate, si sa-i inteleaga in ultimul ceas pe acesti oameni.

Va indemn, totusi, sa manifestati si sa cautati solutii pentru ca sa treceti aceasta pozitie foarte rigida din partea dumneavoastra.

Domnul Marian Lupu:

Da, microfonul nr.4.

Domnul Vladimir Braga:

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu vreau sa continui gindul pe care l-ati axat dumneavoastra, pentru ca nu este discutata, de fapt, problema aceasta pina la urma, caci atunci cind vorbim despre bugetul de stat si despre bugetul consolidat sint doua lucruri diferite.

Si mai apare si a treia problema care, despre care s-a vorbit la microfonul nr.3, despre putinta planificarii finantelor publice in bugetele locale, adica administrativ-teritoriale si ale primariilor.

Cind vorbim despre aceste 3 bugete, noi trebuie sa la plasam respectiv pentru ca astazi Legea finantelor publice si Legea despre administratia publica locala permite planificarea surselor pentru orisice natura in bugetele locale, daca sint acoperirile respective. Asa spune Legea finantelor publice locale.

Si pentru aceasta se cere doar consiliul local sa hotarasca daca are surse si sa hotarasca la ce, unde le atribuie. Deci, sa discutam, noi am facut, de fapt, in 2005 mi se pare, o gafa, cind am planificat analogic un termen, ca ori de acolo, ori de acolo, referitor la acei care au luptat in Afganistan, cu creditele, ca au dreptul sa ia credite, si le-am planificat la locale, si in bugetele locale nu sint surse, oamenii alearga in raioane si la primarii in zadar, de aceea sa nu repetam acest lucru din nou pentru ca baza legala pentru aceasta exista.

Doi. Cred ca este absolut normal ca acest compartiment sa fie planificat nu la bugetul local, la bugetul de stat, el oricum nimereste in bugetul consolidat, cum ati spus dumneavoastra, dar este fixat concret pentru ca bugetele locale sau ale unitatilor administrativ-teritoriale oricum se planifica prin normative.

Si avind in vedere ca in republica, practic, cu exceptia Chisinaului si, probabil, a Baltului, toate bugetele administrativ-teritoriale sint dotate, noi, planificind astazi, scriind in lege aceasta, in felul acesta, noi, de fapt, apriori, o sa scriem ca amendamentul dat sa nu fie executat. De aceea, eu consider ca este absolut corect ca sa-l scriem la bugetul de stat, in asa fel sa nimereasca si in bugetul consolidat.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

Domnul Gheorghe Popa:

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu vreau sa aduc la cunostinta colegilor ca, tinind cont de eventualele modificari care vor fi aprobate in Legea cu privire la finantele publice si la elaborarea Legii cu privire la descentralizarea bugetului, cu care se ocupa in prezent comisia speciala in Parlament, propunerile deputatului Oleinic sint binevenite.

Deci, noi vorbim de o autonomie financiara care, reala, care va fi acordata autoritatilor locale. Si, in acest context, probabil, ca noi trebuie sa acceptam aceasta propunere.

Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Doamna Valentina Buliga:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati deputati,

Necesitatea adoptarii acestui proiect de lege este indiscutabila. Dar, totodata, vreau sa remarc ca la adresa Comisiei pentru protectie sociala, sanatate si familie, pe parcursul unui an de activitate, au parvenit multiple adresari din teritoriu, unde se releva faptul ca administratia publica locala este, practic, incapabila sa restituie costurile acestor venituri persoanelor supuse represiunilor politice.

Nu in zadar comisia a inaintat acest amendament ca lucrul acesta sa se faca de la bugetul de stat, ceea ce vreau sa confirm ca o pozitie a mea, ca deputat, si pozitia Partidului Democrat in intregime. Insa, totodata, vreau sa spun un lucru ca, desi aceasta lege va fi adoptata, mecanismul care se propune pentru implementare, costurile mari, durata indelungata de implementare si sursa de finantare propusa va face implementarea acestei legi destul de dificila.

Aceste persoane asteapta de multi ani o sustinere din partea statului si ar fi necesar de oferit ceva perceptibil in momentul de fata pentru ca ei sa se convinga de grija pe care o poarta statul. Si nu ne ramine decit sa le dorim o viata lunga, ca sa simta aceasta grija. Si in numeroasele scrisori parvenite la adresa comisiei, aceste persoane solicita includerea lor ca o categorie aparte in Legea nr.933, care prevede stabilirea compensatiilor nominative treptat, ca aceasta grija sa o simta la timpul oportun.

Un asemenea proiect de lege este deja elaborat de catre un grup de deputati cu titlu de initiativa legislativa. A fost discutat si sustinut de catre comisie si, fiindca aceasta tema este discutata astazi, rog sa fie sustinuta ideea si includerea proiectului de lege in cel mai apropiat timp.

Dar referitor la propunerea comisiei eu cred ca avem tot dreptul si argumentele ca sa ne mentinem propunerea ca sa se faca acest lucru din bugetul de stat.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

Domnul Gheorghe Susarenco:

Multumesc, domnule Presedinte.

Totusi noi, consider eu si cred ca este si opinia Parlamentului, cind vorbim despre adoptarea unei legi, trebuie sa tinem cont ca aceasta lege necesita sa fie patrunsa si de prevederile articolului 1 din Constitutie alineatul (3). Pe linga toate, acest articol spune, ca Republica Moldova, fiind un stat de drept, garanteaza dreptatea, care reprezinta valoarea suprema si este garantata de stat, adica dreptatea. Or, o lege trebuie sa fie aplicabila si sa fie dreapta.

Si, referindu-ne la acest subiect, care, de fapt, a fost dezbatut astazi de sursa de finantare a acestor oameni nedreptatiti, eu cred ca mai bine decit domnul Ion Creanga, seful Directiei juridice, in avizul sau nu a spus-o nimeni in aceasta sala.

Citesc din avizul Directiei juridice: pentru evitarea oricarei confuzii privind restituirea valorii averii, care nu poate fi restituita in natura, sugeram stabilirea expresa a achitarii echivalentului banesc al averii nationalizate confiscate din bugetul de stat prin intermediul Ministerului Finantelor si nu din contul bugetelor raionale, municipale.

O astfel de solutie se impune de prevederile alineatului (2) al articolului 53 din Constitutie care stabileste ca statul raspunde patrimonial, potrivit legii, pentru prejudiciile cauzate prin erorile savirsite in procesele penale de catre organele de ancheta si instantele judecatoresti. Prin urmare, restituirea valorii averii persoanelor amintite urmeaza a fi suportata de la bugetul de stat, si nu din cel municipal sau cel raional.

Eu cred ca noi daca vom stabili in aceasta lege bugetele raionale, bugetele municipale, mai ales raionale, cind stim ca acestea sint subventionate de la bugetul de stat, de fapt, si nu au finantele respective, vom pune aceasta lege pe cale moarta, vom arata lumii ca din 1999, cind Curtea Constitutionala a declarat neconstitutionala Hotarirea Guvernului prin care tocmai 200 de lei primea o familie deportata pentru averea sa, vom demonstra lumii intregi ca Parlamentul Republicii Moldova din 1999 pina acum, pina in 2006, 7 ani a emis iarasi si a adoptat o lege moarta.

Eu va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

De fapt, toti s-au pronuntat la acest subiect. Eu rog foarte mult, nu, chiar astazi colegul meu, domnul Rosca chiar la inceput a facut o foarte buna remarca, ca la acelasi subiect sa nu pronuntam aceeasi persoana de doua, trei, patru ori s.a.m.d.

Eu cred ca am avut suficient timp, intr-un mod foarte calm, constructiv, eu as spune colegial, ceea ce ne caracterizeaza bine pe toti, sa discutam acest subiect.

Deci, stimati colegi,

Nu va suparati, va rog. (Rumoare in sala.) Daca aveti un amendament concret, o propunere pe care o insistati, s-o punem la vot, eu va rog.

Microfonul nr.5, dar foarte succint.

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Stimati colegi,

Stiti, mie mi se pare ca aici totul ce am facut, ce am spus, amendamentele, raportul comisiei, totul este clar. Este o problema de atitudine si politica. Aici este prezenta doamna Valentina Sturza, o cunoaste toata lumea, care apara drepturile. Eu vreau sa va rog.

Domnul Marian Lupu:

Doamna Pavlicenco,

Eu va rog frumos.

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Domnule Presedinte,

Numai o clipa, va rog.

Domnul Marian Lupu:

Am avut doar o intelegere cu dumneavoastra. Haideti sa ne tinem de intelegere.

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Eu va rog o clipa. (Rumoare in sala.)

Domnule Lupu,

Ascultati. Inaintea mea a vorbit doamna Buliga destul de mult si domnul Susarenco, e foarte bine.

Domnul Marian Lupu:

Doamna Vitalia,

Doamna Buliga a vorbit o singura data. Dumneavoastra doar sinteti de acum a treia oara la microfon la acest subiect.

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Eu vreau sa... numai o clipa, va rog asteptati, nu ma intrerupeti. Numai o clipa. Eu vreau sa va citesc citeva rinduri de la un, de la o persoana care a fost supusa represiunilor din Pskov. Iertati-ma, asta-i pentru ca e o problema totusi politica si de morala.

Пока не забыла, хочу спросить, получаешь ли ты что-нибудь за то, что когда-то была сослана в Сибирь. К примеру, uitati-va in Rusia, я получаю к пенсии 400 рублей. Мне поставили бесплатно телефон, я могу раз в год бесплатно на любом виде транспорта доехать до Владивостока. Половина оплаты за телефон и квартиру. Удостоверение на бесплатный проезд на автобусе и на поезде на дачу и в район. Могу бесплатно каждый день до Ленинграда прокатиться на двух поездах, то есть до Луги и от Луги на другой день до Ленинграда. Я к тому, что узники, которые во время войны работали в Германии, имеют больше льгот, чем я. Они каждый год получают в Германии большие деньги.

Domnul Marian Lupu:

Doamna Pavlicenco,

Va multumesc.

Doamna Vitalia Pavlicenco:

S.a.m.d. Am vrut sa va spun...

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Sa fim solidari, cel putin, cu autoritatile rusesti si cu autoritatile Germane fata de proprii nostri cetateni care au avut de suferit. Eu consider ca.

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Va multumesc.

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Lucrurile importante ar trebui totusi sa le votam si poate chiar nominal.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Ca sa facem un act de dreptate fata de acesti oameni.

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Eu rog putina liniste. Oricare intrebare, oricare subiect pe care il examinam astazi sau ca o sa-l examinam peste o saptamina, sau 3 luni in urma, noi sintem obligati cu totii sa le examinam in complex, sa incercam sa vedem toate aceste probleme, fiindca miine vom examina subiectele care tin de invalizi, poimiine – de pensionari, in continuare sustinerea copiilor, familiilor. Deci, toate aceste intrebari sint importante deopotriva cu subiectul pe care il discutam astazi si noi sintem obligati sa-l privim in ansamblul unei situatii complexe si generale.

Deci, stimati colegi,

A fost propunerea si dupa aceasta propunere a fost inca o data pusa in evidenta pentru a supune votului acest amendament propus de catre domnul Oleinic, cu referinta la articolul 12 alineatele (5) si (6) in modul in care ele au fost explicate.

Altele nu au parvenit, pe care motiv supun votului aceasta propunere pentru lectura a doua. Cine este pentru acceptarea acestei propuneri de a amenda
articolul 12 la alineatele (5) si (6) in modul in care a fost propus, rog sa voteze.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 27.

Sectorul nr.2 – 26.

Sectorul nr.3 – 0.

Domnul Marian Lupu:

53 de voturi “pro”. Impotriva? Rog sa fie anuntate rezultatele.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 0.

Sectorul nr.1 – 1.

Sectorul nr.2 – 10.

Sectorul nr.3 – 24.

Domnul Marian Lupu:

35 de voturi. Cu aceste rezultate propunerea este acceptata.

Acum supun votului adoptarea in lectura a doua pe ansamblu a proiectului de Lege.

Domnul Stefan Secareanu:

Mai este ceva de votat.

Domnul Marian Lupu:

Da, cer scuze. Aveti dreptate.

Domnul Stefan Secareanu:

Eu am spus ca propunerea Directiei juridice si deputatul Ion Varta, amendamentul, votul a fost 4 la 4 in comisie. Este vorba de alineatul (8)
articolul 12 privitor la indexarea sumelor de bani care urmeaza a fi restituita, pentru ca este aceasta esalonare de 3 si 5 ani.

Domnul Marian Lupu:

Eu va multumesc.

Cu adevarat, aceasta pozitie a fost pusa in evidenta in raportul comisiei.

Stimati colegi,

Supun votului. Cine este pentru acceptarea propunerii de amendare la articolul 12, alineatul (8) privind indexarea acestor recompense, rog sa voteze. Rog sa fie anuntate rezultatele.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 1.

Sectorul nr.2 – 12.

Sectorul nr.3 –24.

Domnul Marian Lupu:

37 de voturi. Deci, cu 37 de voturi propunerea nu este acceptata.

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Eu am spus despre termenul de un an pentru acei care deja si-au ridicat despagubirile sa votam.

Domnul Marian Lupu:

Dumneavoastra, pur si simplu, nu mi-ati mentionat intr-un mod deschis daca se insista sa fie pus la vot. Deci, in loc de un an, trei ani.

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Da, eu insist ca sa fie 3 ani. Acelasi lucru s-a facut si cu propunerea domnului Oleinic.

Domnul Marian Lupu:

Deci, propunerea cu referinta la extinderea de la 1 an la 3 ani de zile din momentul punerii in aplicare a acestei legi. Propunerea doamnei Pavlicenco. Cine este pentru, rog sa voteze. Rog sa fie anuntate rezultatele.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 0.

Sectorul nr.2 – 7.

Domnul Marian Lupu:

Cer scuze. Sectorul nr.1?

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 0.

Domnul Marian Lupu:

Sectorul nr.2 – 7.

Numaratorii:

Sectorul nr.3 – 24.

Domnul Marian Lupu:

31 de voturi. Situatia se inregistreaza similara. Propunerea nu a fost acceptata.

Supun votului adoptarea in a doua lectura pe ansamblu a proiectului de Lege nr.3439. Cine este pentru, rog sa voteze. Rog sa fie anuntate rezultatele.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 27.

Sectorul nr.2 – 27.

Sectorul nr.3 – 0.

Domnul Marian Lupu:

Ceva se intimpla?

Stimati colegi,

Va multumesc.

54 de voturi “pro”. Impotriva?

Numaratorii:

Sectorul nr.2 – 1.

Sectorul nr.1 – 0.

Sectorul nr.3 – 1.

Domnul Marian Lupu:

Un vot impotriva. (Rumoare in sala).

Stimati colegi,

Eu va rog, pastram un anumit echilibru si un calm al discutiilor. Cu aceste rezultate, proiectul nr.3439 este adoptat in lectura a doua.

Deci, mai avem un subiect, intreruperea n-o sa fie anuntata, fiindca sintem deja la trei ore si un sfert.

Stimati colegi,

Proiectul de Hotarire nr.2406 privind respectarea disciplinei militare si legalitatii in Armata Nationala.

Readuc aminte ca a fost audiat raportul in sedinta din saptamina trecuta si au fost inaintate anumite propuneri de redactie si de continut la acest proiect de raport care v-a fost prezentat anterior. Astazi, comisia trebuie sa ne prezinte varianta finala a acestui proiect de hotarire, urmare a acelei discutii si amendament in cadrul comisiei.

Va rog, domnule Stoicov.

Domnul Iurie Stoicov:

Stimate domnule Presedinte,

Simati deputati,

Oorata asistenta,

Comisia pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica a analizat amendamentele parvenite in comisie si expuse in sedinta Parlamentului din
22 iunie 2006 si va aduc la cunostinta urmatoarele.

Deputatul Vlad Cubreacov a propus excluderea din proiectul de hotarire a textului preambulului. Comisia accepta aceasta propunere. De asemenea, dumnealui a propus un cuprins nou pentru articolul 2. Noi am examinat la comisie si nu acceptam acest cuprins propus de domnul Cubreacov.

La articolul 3, tot dumnealui a propus ca trebuie sa dam indicatie Guvernului sa examineze necesitatile Ministerului Apararii si rectificarii bugetului pentru anul curent, stabilind o data concreta. S-a acceptat partial. In redactia propusa este acest articol.

La articolul 4, deputatul Vlad Cubreacov a propus un cuprins nou si anume: “Ministerul Apararii va desfasura sedintele largite ale Colegiului militar, la care va discuta chestiuni cu privire la disciplina militara.” Nu se accepta, deoarece, comisia a propus ca sa fie convocata o singura sedinta, unde sa fie examinate totalurile acestui raport, care a fost in Parlamentul Republicii Moldova.

La articolul 4, alineatul (2), de asemenea, deputatul Vlad Cubreacov a propus inlocuirea cuvintului “depistate” cu cuvintul: “existente”. Se accepta acest amendament. La acelasi articol 4 de exclus alineatul (4). Se accepta partial. A fost redactat textul.

La articolul 5 de completat prima propozitie cu cuvintele: “va sesiza”. Se accepta acest amendament. Si tot dumnealui a propus inlocuirea cuvintelor: “va da apreciere” cu cuvintele “va verifica”. Acest amendament se accepta.

Tot dumnealui a propus excluderea din proiectul de hotarire cuprinsul articolului 7. Comisia accepta acest amendament si propune u un nou cuprins al articolului 7.

Domnul deputatul Mihail Mocan a propus excluderea la articolul 2 a alineatelor (2) si (4). Se accepta acest amendament. Tot dumnealui a propus excluderea de la articolul 4 alineatul (6) a textului: “15 iulie”. Adica, sa fie numai un singur termen. Se accepta acest amendament.

La articolul 5, domnul deputat Mihail Mocan propune pentru alineatul (1) un nou cuprins: “Verificarii minutioase a cazurilor de incalcare a disciplinei militare si a ordinii de drept in rindurile militarilor din Armata Nationala.” Se accepta.

De asemenea, la acelasi articol se propune un nou cuprins si pentru
alineatul (3): “Examinarii prin prisma analizei comparative a starii infractionalitatii in genere, a cazurilor si conditiilor care au dus sau pot duce la savirsirea de infractiuni militare si va inainta propunerile de rigoare.” Comisia accepta acest amendament.

Domnul deputat Vladimir Vitiuc a propus un singur amendament si anume un cuprins nou al articolului 7: “La data intrarii in vigoare a prezentei hotariri, se abroga Hotarirea Parlamentului nr.247-XV din 15 iunie 2001 privind infiintarea unitatii disciplinare a fortelor armate, care nu a functionat pina in prezent. Conform noilor cerinte este si lipsa necesitatii unei astfel de unitati militare.”

Din cele expuse, comisia propune ca proiectul de hotarire sa fie adoptat in noua formulare difuzata deputatilor in Parlament.

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Propuneri pentru raportor?

Microfonul nr.5.

Domnul Alexandru Lipcan:

Multumesc.

Domnule presedinte,

Hotarirea este privind respectarea disciplinei militare si a legalitatii in Armata Nationala, atunci nu vad, in ce fel se incadreaza alineatele (3) si (4) ale
articolului 3? Unde se spune: “Guvernul va elabora si va inainta propuneri de perfectionare a cadrului legislativ privind indeplinirea serviciului militar si de revizuire a categoriilor de cetateni care au dreptul la aminarea incorporarii in serviciul militar. Va urgenta elaborarea si va prezenta Parlamentului un proiect de lege conceptual nou privind indeplinirea de catre cetateni a serviciului de alternativa, in care sa fie prevazut un sistem echilibrat de organizare si control al indeplinirii serviciului mentionat.” Adica, ce are una cu alta? Nu vad eu oportunitatea acestor...

Domnul Iurie Stoicov:

Domnule Lipcan,

Disciplina militara depinde si de modul de incorporare si pe cine incorporam. Adica, depinde si de alte actiuni, care sint si in afara Armatei Nationale, inclusiv serviciul de alternativa. De aceea, noi consideram si insistam ca acest amendament sa ramina in proiectul de hotarire.

Domnul Alexandru Lipcan:

Domnule presedinte,

Propunerea mea, este ca aceste doua alineate sa fie excluse din articolul 3. Deci, ultimele doua alienate.

Si urmatorul articol 4, ultimul alineat: “Va informa Parlamentul pina la
1 octombrie despre masurile intreprinse.” In ce forma va informa Parlamentul? Aici, in plen, in scris unui singur deputat sau cum se va desfasura aceasta procedura?

Domnul Iurie Stoicov:

Cred ca nu este necesar de stipulat modul de informare. Va informa comisia, comisia va informa Biroul permanent si va fi luata decizia in ce mod mai departe...

Domnul Alexandru Lipcan:

Bine. Dar nici Biroul permanent, nici comisia nu este Parlamentul in intregime.

Domnul Iurie Stoicov:

Parlamentul are diferite organe, inclusiv comisiile parlamentare si Biroul permanent.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Domnul Igor Klipii:

Domnule presedinte,

Vreau sa va spun ca faptul ca noi discutam in Parlament aceasta problema n-a stirnit mari emotii in Ministerul Apararii. Chiar ieri, aici, in apropierea noastra, un pluton de soldati si un transport militar lucra cu sirg, inconjurat de vreo
15 spectatori, la anumite munci care se practica la noi in Republica Moldova.

In statut dumneavoastra, adica comisia care a lucrat a mentionat faptul ca ramine o problema aparte atragerea militarilor la lucrari fortate in afara unitatilor militare. In hotarire nu este abordata problema respectiva. Eu propun ca la articolul 4 sa adaugam, sa specificam in mod expres faptul ca Ministerul Apararii va lua masuri pentru executarea legislatiei in vigoare si a Rezolutiei Asambleei Parlamentare a Consiliului Europei care interzice categoric utilizarea ostasilor in mod fortat si in mod ilegal la munci in afara misiunii lor, fiindca ei ar putea fi hamali si in afara serviciului militar. Ce credeti despre aceasta?

Domnul Iurie Stoicov:

Noi, in raportul prezentat Parlamentului, am discutat un capitol intreg asupra acestei intrebari. Eu consider ca insasi hotarirea, care este aprobata, si obligatiunile Ministerului Apararii de a respecta legislatia, se are in vedere si aceasta intrebare. Noi nu putem sa redam fiecare problema care exista in armata intr-o hotarire de Parlament, care este destul de scurta.

Domnul Igor Klipii:

De acord. Dar va spun, ieri m-am apropiat si i-am intrebat pe ostasi. Mi-au spus ca sint, pur si simplu, utilizati ca hamali. Ei nu erau deloc fericiti de acest lucru.

Domnul Iurie Stoicov:

Nu trebuie cazul de ieri cumva sa influenteze asupra unui proiect de hotarire.

Domnul Igor Klipii:

Nu, este o practica reflectata in raport, iar raportul, din cite inteleg, este foarte bine cernut asa cazurile care sint mult mai grave, fiindca, in raportul pe care il am eu acum nu se spune despre faptul ca ei lucreaza in multe cazuri cunoscute.

Domnul Iurie Stoicov:

Aceasta ce spui dumneata a trebuit de discutat cu doua saptamini in urma.

Domnul Igor Klipii:

Problema este ca cineva dintre parinti sau ostasi, tinind cont de proportiile acestor activitati, vor da in judecata. Atunci vom spune ca Parlamentul n-a tinut cont de o problema foarte serioasa.

Domnul Iurie Stoicov:

Pentru aceasta este Procuratura Militara care, de altfel, si depisteaza aceste cazuri si ia masurile respective.

Domnul Igor Klipii:

Am inteles.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

Domnul Ion Plesca:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimate domnule presedinte Stoicov,

In 1993 a fost adoptat de catre Parlament Regulamentul Procuraturii Militare. Deja acest regulament nu mai functioneaza, prevederile lui contravin multor acte legislative. Nu considerati dumneavoastra ca noi ar trebui, prin hotarirea aceasta, sa obligam Procuratura sau Guvernul sa abroge acest regulament?

Domnul Iurie Stoicov:

Aceasta intrebare poate ca si este corecta, dar ea nu se refera nemijlocit la hotarirea de astazi.

Domnul Ion Plesca:

Dar de ce? Ei se conduc de acest regulament.

Domnul Marian Lupu:

Domnule presedinte al comisiei,

Dar, poate intr-adevar, nu in mod de a obliga, dar sa stipulam o pozitie ca Guvernul sa examineze situatia si sa aduca in concordanta.

Domnul Iurie Stoicov:

De acord.

Sa vina in Parlament un proiect de hotarire, sa fie respectiv.

Domnul Marian Lupu:

Domnule Plesca,

O sa va rog sa formulati exact aceasta idee, ca sa fie incorporata in ultima varianta a acestui proiect de hotarire.

Va multumesc, domnule Stoicov.

Stimati colegi,

In aceste conditii, supun votului aprobarea proiectului de Hotarire nr.2406 in modul in care acesta a fost prezentat in raportul comisiei si tinind cont de acele propuneri care au fost acceptate. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Hotarire al Parlamentului nr.2406 este aprobat.

Deci, sintem la ora 13.26. Ora intrebarilor si interpelarilor.

Stimati colegi,

Pentru inceput, cum procedam de obicei, il invit la tribuna centrala pe domnul ministru al transporturilor si gospodariei drumurilor Miron Gagauz, pentru a oferi raspuns la intrebarea domnului deputat Alexandru Oleinic.

Domnul Miron Gagauz – ministrul transporturilor si gospodariei
 drumurilor:

Большое спасибо, господин Председатель Парламента, большое спасибо уважаемые депутаты.

Господин депутат Александр Олейник, я попытаюсь ответить на ваши вопросы. Я как бы систематизировал их, здесь имеется 6 вопросов.

Первый вопрос. Вас беспокоит планируемое строительство железнодорожной линии Измаил–Рени. Эта проблема существует, и этот вопрос рассматривается Украиной еще с начала 90-х годов. И причины возникновения этой проблемы кроются действительно в тарифах, поскольку по Молдове и на молдавской железной дороге действительно тарифы несколько выше, чем на Украине. Это объясняется техническими причинами, поскольку абсолютное большинство транзитного груза в направлении Рени–Галац идёт по электрифицированным участкам Украины. Там себестоимость перевозок порядка 40% ниже, чем у нас. Поэтому, особенно в условиях роста цен на дизельное топливо, мы не можем конкурировать.

Но всё-таки главная причина заключается в транзитной политике Украины. Чтобы было понятно, зачитаю, мнение мэра города Рени, когда эта тема обсуждалась на одном из форумов Украины. Вот что он пишет: «Проблемы железной дороги можно было бы решить (это о Рени идёт речь), создав совместное российско-украинско-молдавское акционерное предприятие и передав ему в концессию на 50 лет. Надо привлекать россиян, а тарифы сами по себе кардинальной роли не играют. Порт может привлечь до 6 миллионов тонн груза. В ренийской точке можно работать со всем миром, но должно быть соответствующее политическое решение на самом высоком уровне. Ведь не секрет, что есть силы, которым выгодно, чтобы порт не работал, был загнан в долги, а затем приватизирован».

Другими словами, даже если мы сегодня будем пытаться конкурировать по тарифам, всё равно здесь есть другая составляющая, которая намного больше, чем тарифы.

Второй вопрос. Что касается амбиций молдавской стороны при проведении переговоров по тем же тарифам. Я хочу проинформировать вас, господин депутат, что это не совсем верно, видимо, вас неправильно информируют. 25 апреля между мной и руководителем украинской железной дороги и был подписан Протокол о согласованных тарифах. Я могу вам его представить. В нем мы практически на 99% удовлетворили просьбу Украины в части провоза грузов в ренийский порт. С 25 апреля эти сквозные тарифные ставки работают, и, несмотря ни на что, мы их не меняем.

Третий вопрос. Строительство линии Ревака-Кэйнары. Знаете, что я хотел бы вам сказать? Вообще эта железная дорога была построена Румынией в 1931 году. Я позволю себе познакомить вас с мотивацией тех времён. Железнодорожная ветвь Ревака–Кэйнары, спрямлявшая железнодорожное сообщение в обход тигинского (бендерского) узла, была проложена в 1924-1931 годах. Ее сооружение было продиктовано рядом стратегических, экономических и политических соображений.

Появление ветви Ревака-Кэйнары было частью исполнения общего плана переориентации железной дороги Бессарабии на магистрали Старого королевства и столицы Румынии Бухарест. Это давало удешевление перевозок в связи с соответствующим сокращением маршрута. Сама
длина ветки составляет 45,5 км, а протяженность линии Ревака–Бендеры–Кэйнары – около 110 км.

Обеспечивалось железнодорожное сообщение, минуя Тигинский узел, который, во-первых, представлял из себя периодически возгоравшийся очаг революционного рабочего движения железнодорожников, что было чревато стачками рабочих и перерывом движения. Во-вторых, он находился непосредственно в пограничной зоне, и с учетом неспокойной обстановки тех лет, когда тема антисоветской войны оставалась достаточно актуальной в европейской политике, легко можно было вывести узел из строя простым артиллерийским огнем.

Но, может быть, что-то изменилось с тех пор. Мы все-таки эту железную дорогу пытались построить в советские времена. Потом уже с обретением независимости нашего государства были две попытки, и третья попытка нам удалась, но я хотел бы вам доложить, что мы не имели возможности построить эту железную дорогу за счет средств бюджета.

То постановление Правительства, которое предусматривало выделение денежных средств, к сожалению, не могло быть реализовано, но, понимая ситуацию как профессионалы, как железнодорожники, мы знали, что при любых обстоятельствах режим Смирнова рано или поздно предпримет попытки полного блокирования движения. И мы к этому делу готовились, мы взяли для этих целей 30 миллионов кредита, исключительно для выполнения земляных работ.

Что касается всего остального, то мы использовали ресурсы железной дороги. В тот год, в 2005 году, мы получили прибыли свыше 905 миллионов, а потратили 85,7 миллиона леев. Это исключительно ресурсы железной дороги и плюс 30 миллионов кредита. То есть 50 миллионов собственных средств и 30 миллионов кредита.

Четвертый вопрос. Я хотел бы сказать, что действительно силовой захват режимом Смирнова железнодорожных филиалов Mолдавской железной дороги в городах Бендеры, Рыбница и Тирасполь достаточно серьезно повлиял на финансовое положение железной дороги. Последствия этого явления, очевидно, еще достаточно долго будут сказываться, по крайней мере два-три года, а может быть четыре года.

Основная, скажем так, причина – это потеря ремонтной базы, это локомотивное депо «Бендеры». Тем не менее хочу доложить вам, что если железная дорога 1998 год закончила с убытком в 234 миллиона, 1999 год –
173 миллиона, то в 2000 году нам удалось уже достичь прибыли в
45 миллионов, в 2001 году прибыль составила 82 миллиона, в 2002 году – 87,6 миллиона, в 2003 году – 106, 6 миллиона, в 2004 году – 20,4 миллиона леев.

Здесь именно сказался силовой захват наших структур, когда нам пришлось заниматься эвакуаций наших подразделений. Это более
2000 человек, техника. Вы сами понимаете, что мы практически вывели людей в поле, пришлось обустраивать всех этих людей на новых местах, и, естественно, это повлияло на доходность предприятия, но 2005 год мы закончили с прибылью в 95,1 миллиона леев.

Сейчас по полугодию мы имеем прибыль небольшую, будем иметь чуть больше, где-то порядка 2 миллионов. Положение действительно непростое, сложное, но это связано прежде всего с резким удорожанием дизельного топлива. Если сравнить его с прошлым годом, то это порядка 40%, с перевозкой это составляет уже 57%. Пятый вопрос это…

Domnul Marian Lupu:

Господин министр,

я попрошу вас более компактно. Уже 10 минут.

Domnul Miron Gagauz:

Я должен ответить еще два вопроса и заканчиваю.

Domnul Marian Lupu:

Очень быстро.

Domnul Miron Gagauz:

Да. Строительство железной дороги на Березино. Мы ведем серьезные переговоры, в рамках межправительственных комиссий создана специальная комиссия. Прошла первая встреча с украинской стороной. Они пока не проявляют должного интереса. Тем не менее мы надеемся, что здесь будет положительный результат. Теперь что касается программы. Есть ли программа работы у железной дороги? Да, есть такая программа. Она рассчитана на десятилетний срок. Есть программа реструктуризации, разработанная в рамках программы TACIS, но имеется очень серьезная проблема, потому что все программы предусматривают расчленение железной дороги на несколько составляющих, основная цель расчленения – это разделение грузовых и пассажирских перевозок, что, конечно, повлечет за собой финансирование пассажирских перевозок за счет бюджета, так как они являются традиционно убыточными.

Domnul Marian Lupu:

microfonul nr.5.

Domnul Alexandru Oleinic:

Господин министр, я благодарю вас за информацию и, конечно, никак не хочу ставить под сомнение ваш личный вклад в развитие Молдавской железной дороги и ваш опыт, но в принципе у меня есть один единственный вопрос, который касается нашей Конституции. Вы сегодня являетесь и директором, Генеральным директором Молдавской железной дороги. Насколько это соответствует действующей Конституции, и не мешает ли вам эта должность исполнять политическую должность министра транспорта?

Domnul Miron Gagauz:

Вы знаете, я выполняю ту работу, которую мне поручают, но для справки я хочу вам сказать, что в министерстве, в государственном секторе, работают 16 тысяч человек, из них 15 тысяч железнодорожников.

Domnul Alexandru Oleinic:

Вы поймите правильно, я ничего не имею против.

Domnul Miron Gagauz:

Я ответил на ваш вопрос.

Domnul Alexandru Oleinic:

Я поэтому и спросил. Но в статье 99 Конституции конкретно говорится, что член правительства не может, то есть должность члена Правительства никак не может…

Domnul Marian Lupu:

Совмещаться.

Domnul Alexandru Oleinic:

Быть совместимой с какой-либо другой оплачиваемой должностью.

Domnul Miron Gagauz:

Я зарплату не получаю там. Но дело не в этом. Я еще раз говорю: я выполняю ту работу, которую мне поручают.

Domnul Alexandru Oleinic:

Ясно, спасибо.

Domnul Marian Lupu:

Eu va multumesc, domnule ministru.

Rog sa luati loc.

Il invit la tribuna centrala pe domnul ministru al economiei si comertului Valeriu Lazar, pentru a oferi raspunsuri la un sir de intrebari adresate de colegii nostri domnilor Vladimir Filat, Ion Varta, daca nu gresesc.

Domnule ministru, va rog.

Domnul Valeriu Lazar – mniistrul economiei si comertului:

Multumesc mult, domnule Presedinte.

Prima interpelare la care vreau sa dau raspuns este adresata Guvernului si mie personal de catre domnul deputat Vladimir Filat si vizeaza procesul de relatii financiare debitoare-creditoare dintre «Moldovagaz» si «Gazprom» in legatura cu cesiunea, o tranzactie de cesiune a datoriilor istorice fata de o parte terta.

Intr-adevar, in decembrie anul trecut, “Moldovagaz” a fost informata post factum ca datoriile istorice ale Societatii pe Actiuni “Moldovagaz” fata de “RAO Gazprom” au fost cesionate unei societati cu raspundere limitata, inregistrate conform legislatiei Federatiei Ruse, care se numeste “Factoring Finance” si aceasta informatie fiind, de fapt, motivarea acestei cesiuni, conform informatiei parvenite de la “Gazprom”, viza curatarea asa-numita a bilantului societatii ruse “Gazprom” o data cu ceea ce s-a intimplat ulterior, listarea sau introducerea actiunilor acestei societati pe actiuni la bursa.

Care este pozitia Guvernului fata de aceasta tranzactie? De fapt, aceasta tranzactie a fost obiectul negocierilor dintre echipa Guvernului Republicii Moldova, a “Gazprom”-ului si a Societatii pe Actiuni “Moldovagaz” si pozitia Guvernului este urmatoarea.

“Moldovagaz” nu a recunoscut aceasta tranzactie de cesionare, adica, in momentul de fata, in contabilitatea Societatii pe Actiuni “Moldovagaz”, in calitate de creditor, figureaza in continuare “Gazprom”-ul. Si, de fapt, repet, aceasta tranzactie este subiectul unor negocieri. Pozitia este urmatoarea: “Moldovagaz” si actionarul statul Republica Moldova va insista in cadrul acestor negocieri asupra unei restructurari a acestor datorii, cel putin pentru 15 ani de zile si, de fapt, aceasta restructurare o sa fie formalizata sub forma unui contract triplu, care ar viza, de fapt, toate partile implicate in aceasta tranzactie, respectiv “Moldovagaz”, “Gazprom” si “Factoring Finance”. Aceasta este ideea, dar decizia finala inca nu este luata. Este in proces de negociere, dar aceasta este intentia.

Domnul Vladimir Filat:

Va multumesc, foarte mult, domnule ministru, pentru informatia prezentata.

Interpelarea respectiva am facut-o din cauza ca in cadrul unei sedinte precedente, daca va aduceti aminte, dumneavoastra ati spus ca nu aveti cunostinte, nu ati luat legatura cu noul creditor. Acum dumneavoastra ati explicat intr-un fel care sint relatiile Societatii pe Actiuni “Moldovagaz” cu... sau care este pozitia Guvernului Republicii Moldova vizavi de cesiunea respectiva.

Intrebarea, de fapt, a parvenit din situatia ca noi trebuie sa fim, sau sa avem o previziune foarte clara, care va fi comportamentul creditorului s.a.m.d. Si noi speram ca aceste negocieri vor avea o finalitate benefica pentru Republica Moldova si se va materializa, printr-o recunoastere reciproca si pentru conditii foarte clare, in relatiile dintre creditori si debitori. Eu va multumesc pentru informatie. Si speram ca atit noi, cit si societatea in general, la finalizarea acestor negocieri, va fi informata in modul stabilit.

Multumesc.

Domnul Valeriu Lazar:

Da, va multumesc.

Domnule Presedinte,

Daca imi permiteti, a doua interpelare, care, de fapt, este o interpelare din trei subiecte distincte, desi corelate intre ele, este interpelarea domnului deputat Ion Varta. Deci, readuc aminte, prima parte a acestei interpelari vizeaza relatiile publice ale Moldovei cu creditorii si donatorii externi si, respectiv, domnul deputat Ion Varta a solicitat informatii referitoare la utilizarea de catre Guvernul Republicii Moldova a creditelor in suma de 137 milioane de dolari, ce urmau a fi oferite Republicii Moldova de Banca Mondiala in perioada anilor 2005–2008. Si domnul deputat a solicitat sa prezinte informatia referitoare la beneficiari, sumele care au fost receptionate si care inca nu au fost receptionate.

Intr-adevar, in momentul de fata, asistenta oferita Republicii Moldova de catre Banca Mondiala se realizeaza in cadrul strategiei de asistenta a tarii pentru perioada anilor 2005–2008, care a fost aprobata in decembrie 2004 de catre Consiliul Director al Bancii Mondiale si vizeaza, in cadrul scenariului de baza, o suma de 90 de milioane de dolari. Si in cazul scenariului optimist, suma la care dumneavoastra v-ati referit, intr-adevar, 107 milioane de dolari, dar scenariul optimist este conditionat de atingerea anumitelor progrese din partea anumitelor jaloane din partea Republicii Moldova.

In momentul de fata, de fapt, acest scenariu include un portofoliu de proiecte, repartizat pe ani, dar ma refer, in special, la scenariul de baza. Este, sint 9 proiecte, daca acceptati, va voi oferi in scris detaliat care este, de fapt, si denumirea, si beneficiarii acestor proiecte, de fapt, vizeaza niste domenii prioritare pentru Republica Moldova.

Pot sa va informez ca in momentul de fata din acest set de 9 proiecte 4 sint deja in faza de derulare. De fapt, Guvernul a venit in fata dumneavoastra chiar cu proiectele de legi de ratificare a acordurilor pe aceste imprumuturi concrete. In prezent sint in faza de derulare proiectul de gestionare a finantelor publice,
10 milioane de dolari, beneficiarul principal Ministerul Finantelor.

Proiectul de ameliorare a competitivitatii, 10 milioane de dolari, beneficiar este Ministerul Economiei si Comertului si indirect mediul de afaceri. Proiectul de educatie rurala, beneficiar – Ministerul Educatiei, Tineretului si Sportului. Si proiectul PISP-2. De fapt, este ultimul proiect care deja a devenit operational o data cu realizarea procedurilor respective. Restul 5 proiecte din acest portofoliu in cadrul ultimului exercitiu de evaluare a implementarii portofoliului de proiecte al Bancii Mondiale in Republica Moldova a fost putin reevaluat, adica este la faza de concretizare si va avea loc o anumita redistribuire a utilizarii acestora.

Dar va informez ca au intervenit niste schimbari principiale. De fapt, pentru urmatorii 3 ani de zile cite 10 milioane de dolari Banca Mondiala va oferi Guvernului direct ca suport bugetar, adica nu va fi proiect traditional. Vor fi bani chesh care vor veni in bugetul statului si vor fi utilizati pentru prioritatile noastre.

Un alt proiect destul de important este, de fapt, proiectul infrastructura drumurilor. Iarasi este o prioritate a Republicii Moldova si Banca Mondiala a dat curs solicitarii noastre de a avea un proiect anume pentru infrastructura drumurilor. Un alt domeniu de utilizare va fi un proiect in domeniul sanatatii si protectiei sociale si un alt proiect – reducerea riscurilor, infrastructura comunitara, alimentare cu apa. De fapt, vizeaza iarasi infrastructura in comunitatile locale. Acestea sint ideile Guvernului si ale Bancii Mondiale pentru urmatoarele proiecte, care vor fi realizate.

De fapt, deja Guvernul a indeplinit o parte din conditiile anterioare pentru a trece de la scenariul de baza la cel optimist si exista toate premisele ca aceasta suma initiala de 90 de milioane va fi suplimentata cu bugete suplimentare. In momentul de fata este prematur de a spune concret care sint aceste sume.

Multumesc.

Domnule deputat,

Si daca imi permiteti, s-ar putea sa existe o corelare dintre raspunsurile mele, fiindca este si urmatorul subiect. Citez solicitarea dumneavoastra, va solicit informatia legislativa despre evolutia procesului de negocieri dintre Guvernul Republicii Moldova si Fondul Monetar International, care a fost reluat abia recent, precum si sa precizati cauzele care au condus la suspendarea cooperarii eficiente dintre tara noastra si Fondul Monetar International, Banca Mondiala si alte organisme financiare internationale.

Din start vreau sa zic ca, de fapt, putem vorbi de o anumita suspendare a cooperarii doar cu Fondul Monetar International ori cu celelalte institutii financiare, in special cu Banca Mondiala si cu altele n-a fost suspendata activitatea. Referitor la Fondul Monetar International, intr-adevar, in luna mai curent, mai concret in mai, bordul director al FMI a aprobat Programul pentru urmatorii trei ani cu Republica Moldova, adica starea anterioara a fost depasita.

De fapt, au existat mai multe cauze, dar cauza principala a fost dezacordul la acel moment dintre pozitia Guvernului si pozitia Fondului Monetar International respectiv privind obligativitatea de a introduce inspectia inainte de expediere. A fost un subiect care, desi initial fusese acceptat de Guvern, dar a fost dur criticat de catre medul de afaceri si, de fapt, Guvernul a fost nevoit, la acea faza, sa bata in retragere, lucru care n-a fost acceptat si de Fondul Monetar International. Adica, de fapt, aceasta a fost principala conditie invocata formal de catre Fondul Monetar International.

Si daca imi permiteti, ultimul subiect. Ati solicitat sa va prezentam o informatie detaliata despre utilizarea celor 42 de milioane de euro, destinate Republicii Moldova prin programul TACIS pentru anii 2005–2006. Si ati solicitat si va oferim informatia referitoare la institutiile care vor gestiona aceste fonduri si modalitatea de selectare.

In primul rind, tin sa va aduc la cunostinta ca nu putem veni cu informatii detaliate. De ce? Exista un anumit defazaj in timp dintre implementarea proiectelor si luarea deciziei. De fapt, in momentul de fata, in Republica Moldova se implementeaza proiecte din cadru bugetului TACIS – 2003, iar pentru bugetul de 42 de milioane in anul 2005, la care v-ati referit, de fapt, este abia faza de formulare a termenelor de referinta concrete si dupa care va urma procedura de selectare a companiilor de consultante sau a institutiilor care vor implementa proiectele. Aceasta procedura de selectare este realizata cu structurile respective ale Uniunii Europene si conform procedurilor acestora.

De aceea, in momentul de fata, nu pot veni cu careva detalii, referindu-ne concret la bugetul de 42 de milioane. Putem doar sa va informam care sint domeniile in care vor fi canalizate aceste mijloace. Si iarasi, daca acceptati, putem sa venim cu aceste informatii in scris, detaliat.

Va multumesc.

Domnul Vladimir Filat:

Si eu va multumesc.

Domnul Iurie Rosca:

Poftim, microfonul nr...

Domnul Ion Varta:

Si eu va multumesc, domnule ministru.

Vreau sa va adresez o intrebare succinta. Din perspectiva unei eventuale acutizari a situatiei social-economice a Republicii Moldova, provocate de aceste sanctiuni economice, care dureaza deja de un an si ceva, cele doua organisme internationale sint dispuse sa opereze careva rectificari in strategia de finantare, de creditare a Republicii Moldova sau nu?

Domnul Valeriu Lazar:

Da, aveti perfecta dreptate, cu consultarile preventive care s-au purtat si cu Misiunea Fondului Monetar International, si cu Misiunea Bancii Mondiale indica disponibilitatea deplina a acestor institutii. In caz de necesitate, dupa ce vor fi realizate estimarile respective concrete, sa vina cu o anumita reconsiderare si chiar si ca suma absoluta, dar si ca domeniu de utilizare a acestor mijloace. Noi, in iulie, vom avea Misiunea Fondului Monetar International si, de fapt, deja exista informatii ca Misiunea este disponibila sa consulte cu noi si poate sa renegocieze anumiti indicatori care au fost fixati anterior in acest program.

Domnul Ion Varta:

Multumesc frumos, domnule ministru.

Domnul Iurie Rosca:

Multumesc, domnule ministru.

Urmeaza doamna Maria Tarus, pe care o invitam la tribuna centrala, sefa Directiei asistenta medicala a mamei si copilului de la Ministerul Sanatatii si Protectiei Sociale, care va raspunde la interpelarea domnului deputat Vasile Grozav, care se refera la legalitatea lichidarii Centrului Sanatatii Femeii “Virginia” din Cahul. Poftim.

Doamna Maria Tarus – sefa Directiei asistenta medicala a mamei si copi-
 lului a Ministerului Sanatatii si Protectiei Sociale:

Mult stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Stimati deputati,

Stimate domnule deputat Vasile Grozav,

Centrul Sanatatii Femeii si Protectiei Sociale “Virginia” din raionul Cahul a fost creat conform ordinului Ministerului Sanatatii si Protectiei Sociale la propunerea Aliantei Internationale Americane pentru Sanatate in iulie 2002, drept o institutie medicala de ambulator, incadrata in asistenta medicala primara a fostului spital judetean Cahul, menita sa acorde asistenta medicala populatiei in sanatatea reproducerii, sa ofere servicii de informare, educare si comunicare, mai cu seama femeilor de virsta reproductiva si tineretului, sa promoveze modul sanatos de viata in rindurile populatiei, depistarea precoce a cancerului mamar si al colului uterin in rindurile femeilor si altele.

In luna mai 2003, o data cu reforma administrativ-teritoriala, fara abrogarea ordinului mentionat si fara a consulta Ministerul Sanatatii si Protectiei Sociale, Consiliul municipal Cahul creeaza o institutie medicala de sine statatoare a municipiului Cahul, incalcind astfel Constitutia Republicii Moldova, articolul 36 alineatul (3), unde se prevede ca structura sistemului national de ocrotire a sanatatii se stabilesc conform legii organice.

Adica Legea ocrotirii sanatatii, la articolul 3 alineatul (4) stipuleaza ca regulamentele si nomenclatorul institutiilor medico-sanitare, indiferent de tipul de proprietate si forma juridica de organizare, sint aprobate de Ministerul Sanatatii si Protectiei Sociale, cu exceptia celor ale organelor de drept si ale organelor militare.

Crearea si inzestrarea Centrului “Virginia” a avut loc datorita conlucrarii eficiente in parteneriat intre Ministerul Sanatatii, administratia publica locala, Spitalul raional, Alianta Internationala Americana pentru Sanatate si Fondul Natiunilor Unite pentru populatie UNFPI. A fost inzestrat cu tehnica medicala si echipament modern din donatiile institutiilor internationale mentionate, au fost instruite la nivel inalt cadrele medicale.

Astfel, prin incalcarea ordinului Ministerului Sanatatii si Protectiei Sociale cu privire la instituirea structurii sistemului sanatatii raionale, municipale, fara coordonarea si aprobarea Ministerului Sanatatii si Protectiei Sociale si a Spitalului raional Cahul, la sedinta din 21 mai 2003 al Consiliului Municipal Cahul a fost aprobat noul statut al intreprinderii municipale Centrul de Sanatate al Femeii “Virginia” Cahul si inregistrat de catre Camera Inregistrarii de Stat al Departamentului Tehnologii Informationale din republica.

Tot prin aceasta decizie, Consiliul municipal Cahul a scos Centrul de Sanatate al Femeii din Cadrul Serviciului Medical Primar al Spitalului raional si din subordinea medicului-sef al raionului Cahul. In ultimii ani, Centrul a inceput sa activeze conform principiului de autogestiune, prezentind servicii contra plata, inclusiv femeilor gravide si adolescentilor, fapt ce a adus la neasigurarea acestora si altor contingente asigurate de catre stat cu servicii medicale gratuite, conform Programului unic al asigurarilor obligatorii de asistenta medicala pentru ultimii ani.

Aceasta situatie a impus Ministerul Sanatatii si Protectiei Sociale sa propuna autoritatilor publice locale intoarcerea institutiei nominalizate in cadrul Spitalului raional Cahul, in scopul satisfacerii necesitatii populatiei asigurate in asistenta ginecologica de ambulator, in sanatatea reproducerii si planificarea familiei, asistenta gravidelor in perioada antinatala s.a.m.d.

Mai mult decit atit, ca, in conformitate cu articolul 10 alineatul (3) din Legea cu privire la antreprenoriat si intreprinderi, supravegherea si tratamentul femeilor gravide sint permise in exclusivitate institutiilor medico-sanitare publice. Trecerea la prestarea serviciilor contra plata in ultimii ani a diminuat accesibilitatea femeilor din raion la asistenta medicala in acest Centru.

In conformitate cu Legea privind evaluarea si acreditarea in sanatate, la cererea depusa de catre administratia Intreprinderii Municipale Centrul Sanatatii Femeii “Virginia” Cahul, Consiliul National de Evaluare si Acreditare in Sanatate a evaluat, la 14 iulie 2005, institutia mentionata, incadrind in aceasta o echipa de experti.

In urma analizei raportului final de evaluare, s-a constatat ca activitatea Centrului, la ora actuala, nu corespunde in unele activitati standardelor de evaluare si acreditare in domeniu si a fost prezentata de decizia si scrisoarea de neacreditare a institutiei nominalizate, in care au fost enumerate 20 de pozitii necesare de redresat.

Intru respectarea si restabilirea accesului si dreptului femeilor gravide si a adolescentilor la asistenta medicala in acest Centru si utilizarea eficienta a investitiilor comune efectuate in acest centru, Ministerul Sanatatii si Protectiei Sociale, prin adresarea din 28 martie curent catre presedintele Consiliului raional Cahul, a solicitat de a intreprinde masuri urgente de redresare a situatiei in prestarea Serviciilor medicale femeilor in Centrul “Virginia”.

La 4 aprilie 2006, in baza demersului presedintelui Consiliului raional Cahul, chestiunea privind transferarea Centrului Sanatatii Femeii “Virginia” de la balanta si subordinea primariei orasului Cahul.

Domnul Iurie Rosca:

Doamna Tarus,

Daca se poate putin mai pe sarite, pentru ca toate detaliile acestea nu le mai retine nimeni. Intrebarea a fost: legalitatea lichidarii.

Doamna Maria Tarus:

Inseamna ca, in urma deciziei, acest Centru a fost transferat din nou in subordinea medicului-sef al Spitalului raional Cahul si in aceasta decizie este stipulat ca sa fie intreprinse masuri necesare de reangajare a personalului disponibilizat din fostul Centru si, la momentul actual, in acest Centru se efectueaza inventarierea. Nici un lucrator medical din acest Centru nu a fost si nu va fi disponibilizat.

Multumim de atentie.

Domnul Iurie Rosca:

Multumim.

Microfonul nr.4, va rog, domnul deputat Grozav.

Domnul Vasile Grozav:

Doamna Tarus,

Va multumesc pentru informatia ampla pe care ati adus-o aici catre colegii mei, dar am citeva intrebari la care sper ca o sa le dati raspuns.

Cind spuneti dumneavoastra in raport ca au fost intimidate prestarile medicale femeilor in raionul Cahul de catre Centrul Sanatatii Femeii “Virginia”. Ce aveti dumneavoastra de comparat: Centrul care este sau sectia care este la Spitalul raional, care este pustiu, care se afla in antisanitarie sau “Virginia”, unde la orele 6, 8, 10 seara poti sa gasesti pacienti care vin sa se adreseze pentru un ajutor calitativ, pentru un ajutor de bun simt al medicilor, care este condusa de doamna Maria Donos? Va rog, paralel aceasta spuneti-mi.

Doamna Maria Tarus:

Vedeti, acest Centru a fost creat ca un Centru model pentru prestarea serviciilor tuturor femeilor, dar nu numai acelora care dispun astazi de finante. De aceea, institutiile internationale au contribuit la inzestrarea acestui Centru ca sa fie accesibile pentru toate femeile gravide si pentru toti tinerii.

Domnul Vasile Grozav:

Bine, am inteles raspunsul.

Doamna Maria Tarus:

Noi nu punem in discutie ca acolo sint prestate servicii necalitative, sint foarte calitative, dar ele trebuie sa fie accesibile pentru toata lumea.

Domnul Vasile Grozav:

Stiti, un coleg de al meu din Parlament mi-a raspuns, odata mi-a sugerat asa o idee, a spus, cind se fac lucruri bune, atunci vrem noi, nu vrem, dar ele sint legitime. Sa nu spunem, ca, un lucru bun, care se face acolo, la Cahul, si care tine de prestarile de servicii tinerelor mame, este nelegitim. Este urit in primul rind, fiindca lucrurile urite care se fac sint bune la ziua de astazi la aceasta conducere pe care o avem. Si de ce vreau sa ma adresez in loc de dumneavoastra?

Domnul Iurie Rosca:

Domnule Grozav,

Va rog pe dumneavoastra.

Domnule deputat,

Putina atentie. Sa ne intelegem ca subiectul acesta poate fi discutat pina in seara. Ati formulat intrebarea, pretentii …

Domnul Vasile Grozav:

Dumneavoastra ati mentionat in cuvintare cine au fost fondatorii si cind ai acestei.. da.

Doamna Maria Tarus:

Am spus.

Domnul Vasile Grozav:

Cine are dreptul sa reorganizeze sau sa lichideze aceasta institutie, conform Regulamentului care a fost intarit de toti fondatorii.

Doamna Maria Tarus:

Aceasta este.

Domnul Vasile Grozav:

Conform Regulamentului, care a fost intarit de toti fondatorii.

Doamna Maria Tarus:

Acum ea este trecuta, dupa cum am spus, in subordinea medicului-sef in cadrul asistentei medicale primare a Spitalului raional Cahul. Inseamna ca lichidarea ei poate fi numai in baza coordonarii deciziei consiliului raional cu Ministerul Sanatatii si Protectiei Sociale.

Domnul Vasile Grozav:

Da, Regulamentul spune asa, intr-adevar, ce spuneti dumneavoastra, reorganizarea sau lichidarea se efectueaza cu ajutorul Ministerului Sanatatii si Protectiei Sociale si Directiei judeteana a sanatatii Cahul.

Domnul Iurie Rosca:

Domnule Grozav,

Nu va suparati.

Domnul Vasile Grozav:

Da, indata, domnule...

Domnul Iurie Rosca:

Nu, stati putin. Sa ne intelegem asa. Mai sint inca foarte multi deputati care au de ascultat raspunsurile.

Domnul Vasile Grozav:

E o intrebare, domnul presedinte.

Domnul Iurie Rosca:

O secunda.

Va rog, sa inchideti microfonul nr.4.

Domnul Grozav.

Domnul Vasile Grozav:

Da, bine.

Domnul Iurie Rosca:

Aveti pretentii fata de calitatea raspunsului?

Domnul Vasile Grozav:

Eu am dat intrebare. Vreau sa raspunda, toata lumea ca sa stie.

Domnul Iurie Rosca:

Sugerati-ne. Va rog sa opriti microfonul nr.4. Sugerati-le celor care au pretentii sa se adreseze in judecata pentru anularea unui act normativ, care, eventual, poate fi ilegal.

Domnul Vasile Grozav:

Bine, eu, ca sa stiti... Vasazica, numaidecit trebuia sa fie acordul “Aliantei americane”, numaidecit trebuia sa fie acordul lor la aceasta... Ministerul Sanatatii si Protectiei Sociale nu are, aceasta e administrarea publica locala. Ati citit foarte bine materialul de simbata, de vinerea trecuta din “Timpul”, unde toata populatia este indignata de ceea ce se intimpla la Cahul. Si ma intreb: de ce urgent?

Domnul Iurie Rosca:

Eu sint nevoit sa intrerup microfonul nr.4.

Doamna Tarus,

Multumesc pentru raspuns.

Este invitat la tribuna, pentru alta prezentare a unui alt raspuns, domnul Alexandru Roman, Director general al Directiei generale educatie, stiinta, tineret si sport al Consiliului municipal Chisinau, care va raspunde la interpelarea doamnei deputat Valentina Serpul.

Da, microfonul nr.5.

Doamna Valentina Serpul:

Eu imi cer scuze.

Multumesc, domnule vicepresedinte.

Imi cer scuze. Ii multumesc domnului Roman pentru prezenta, dar eu am interpelat Guvernul si rog sa vina cu raspuns un reprezentant al Guvernului. Intre timp eu am primit un raspuns de la Ministerul Educatiei, Tineretului si Sportului, care constata ca numirea in functie a domnului Vatavu a fost efectuata cu incalcarea normelor legale. De aceea, am sa sesizez Procuratura ca sa faca o investigatie in cazul invocat.

Domnul Iurie Rosca:

Multumesc.

Domnule Roman,

In cazul acesta, va multumesc pentru prezenta, daca autorul intrebarii nu doreste sa raspunda, sa afle raspuns la intrebarea dumneavoastra, va multumesc. Sinteti liber.

Domnul Alexandru Roman – director general al Directiei generale edu-
 catie, stiinta, tineret si sport a consiliului
 municipal Chisinau:

Dar am fost desemnat in calitate de...

Domnul Iurie Rosca:

Va rog frumos, eu va rog sa luati loc.

Si vreau sa atrag atentia: responsabilul Aparatului la articolul 108 din Regulamentul Parlamentului, alinetele (2) si (3), unde se stipuleaza: “Fiecare deputat poate adresa intrebari membrilor Guvernului sau altor conducatori ai organelor administratiei publice”. Si Secretariatul, in continuare, este obligat sa informeze persoanele solicitate.

Stimati prieteni,

Potrivit acestei norme in cadrul Orei Guvernului, deputatii asteapta persoanele responsabile politic, ministri, iar in caz de necesitate viceministri, nu sefi de sectii, directii, responsabili pe la subdiviziunile municipale s.a.m.d. Este o chestiune care nu se incadreaza in normele legale si nici in cele ale bunului simt.

Multumesc.

Urmeaza intrebarile si interpelarile, dupa care vor urma doua declaratii. Le avem in scris aici.

Poftim, microfonul nr. 4.

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc, domnule Presedinte al sedintei.

Tin sa va felicit cu prima prezidare a sedintei in Parlament.

Domnul Iurie Rosca:

Multumesc, foarte mult.

Felicitarea este acceptata.

Doamna Valentina Cusnir:

Eu adresez interpelarea mea domnului Procuror General al Republicii Moldova Valeriu Balaban.

Stimate domnule Procuror,

In baza articolului 13 din Legea nr.39-XIII din 7 aprilie 1994 despre statutul deputatului in Parlament, cer sa fie examinate cazurile de infractiune de ultraj, comise fata de mine de catre deputatii Vlad Cubreacov si Stefan Secareanu si anume.

Deputatul Vlad Cubreacov a afirmat la 25–26 mai curent, la diferite posturi de radio si TV, inclusiv «Antena-C» si «Euro-TV», ca as fi rivnit la niste functii in Guvern, fara stirea Fractiunii PPCD.

La 27 mai curent, in incinta Institutului Republican International American din strada Alexandru cel Bun, orasul Chisinau, in prezenta a peste 50 de cetateni nu-mi permitea sa intru in cladire, motivind ca sint exclusa din PPCD, apoi mai mult timp si-a permis sa ma denigreze in fata celor prezenti.

La 28 mai curent, la sedinta Consiliului filialei Orhei–PPCD, din nou si-a permis sa ma denigreze in fata celor prezenti, Stefan Secareanu, la 24 mai curent, la sedinta fractiunii a anuntat ca mi s-ar fi propus trei apartamente pentru a accepta functia de vicedirector general al Agentiei Agroindustriale “Moldova-Vin” prin ce as fi stirbit imaginea PPCD si nu am mers in aceasta functie.

La 12 iunie curent la Calarasi, in cadrul sedintei festive a Consiliului filialei Calarasi–PPCD a anuntat celor prezenti ca, in sedinta plenara din 25 mai curent, eu as fi anuntat de la microfon ca Iurie Rosca mi-ar fi dat foc la casa din Calarasi.

Dupa data de 25 mai, dar si pina la aceasta data, folosind transportul Parlamentului in calitate de presedinte al Comisiei pentru drepturile omului, face navete din sat in sat la Calarasi, cit si folosind telefonul din Parlament, nu hotaraste deloc intrebari in apararea drepturilor omului, ci pentru a ma denigra pe mine.

In calitate de presedinte al sedintei fractiunii din 28 iunie curent a semnat si a difuzat tuturor deputatilor din Parlament un extras din procesul-verbal inregistrat cu nr.2340 ce contravine legii, legislatiei in vigoare, prin care anunta deputatii ca m-as fi dedat la actiuni care incalca grosolan statutul PPCD si aduc prejudiciu de imagine grav formatiunii politice care m-a promovat in Parlament, denigrindu-ma in fata colegilor deputati.

Vreau sa atentionez ca, in calitate de membru si presedinte al filialei Calarasi–PPCD, eu am promovat formatiunea si nu invers. Si nu eu aduc prejudicii de imagine formatiunii. E tirziu sa se gindeasca despre aceasta. Cit si anunta mai multi colegi ca mi-as fi insusit niste lucruri ale partidului, cum ar fi calculatorul vechi in locul celui nou dus la “Flux” si altele.

Domnule Procuror General,

Cer, ca aceste cazuri de denigrare a mea sa fie examinate in regim de urgenta, pentru a opri acesti deputati si trasi la raspundere conform legislatiei in vigoare.

Mai multe argumente voi aduce in cadrul examinarii cazului. Sper ca exista justitie in Republica Moldova ca sa fie aparat cel putin un deputat, daca nu orice cetatean. Sper sa nu fie o tacere ca in cazul Cubreacov, cind a fost formata si o comisie parlamentara inca in legislativul trecut, in frunte cu domnul Iurie Stoicov, dar nici pina astazi nu cunoastem rezultatele activitatii acestei comisii. Tace si Procurorul General, cu exceptia unor zvonuri din presa.

Domnule Procuror General,

Domnule Iurie Stoicov,

Puteti macar dupa 4 ani sa faceti lumina asupra acestui caz.

Multumesc.

Domnul Iurie Rosca:

Microfonul nr.5, va rog.

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Eu adresez prima interpelare Primului-ministru Vasile Tarlev in legatura cu manifestarea desfasurata ieri, 28 iunie 2006 la Rezina, pe podul de peste Nistru dintre Rezina si Ribnita. Aici, circa 100 de functionari publici au fost fortati sa participe cu acceptul si cred cu “indemnul” presedintelui raionului si al unor marcanti deputati comunisti prezenti chiar in sala, sa sarbatoreasca, la ora 16.00, in timpul orelor de program, zisa eliberarii Basarabiei de sub regimul burgezo-mosieresc roman, la 28 iunie 1940, dar, de fapt, una dintre cele mai tragice pagini din istoria natiunii romane, mai exact ocuparea Basarabiei de catre regimul sovietic al lui Stalin de catre armata rosie.

La manifestarea preconizata ca un pod sinistru de flori a participat ministrul culturii Artur Cozma si ideologul moldovenismului Vasile Stati, primul rostind si un discurs.

Din informatiile ce mi-au fost transmise, pretinsa manifestare urma sa fie un fel de actiune de democratie populara le care sa vina locuitori de peste Nistru, lucru ce a esuat, venind doar citeva persoane, printre care un lider comunist de peste Nistru, Galina Popic.

S-a cuvintat ruseste si moldoveneste. Functionarii abia suportau statul in soare, cautind umbra, unei persoane i s-a facut rau. A cintat un cor in ruseste, care a proslavit ocuparea noastra de catre armata sovietica. Apoi functionarii au aruncat in Nistru florile despre care, intrebati de presa ce vor face cu ele, au spus ca ce le vor spune aceea vor face cu florile.

Dincolo de abuzul fortarii functionarilor sa iasa de la locurile de munca, ma intereseaza de ce Guvernul si premierul isi permit sa promoveze falsurile istorice staliniste privind ocuparea acestei palme de pamint romanesc, stare care continua si astazi.

De ce ministrul culturii si presedintele raionului, plus deputatii comunisti, promoveaza o optiune politica antieuropeana si antiromaneasca, prin sarbatorirea ocuparii rusesti a Basarabiei.

Interpelarea adresata lui Tarlev este: asa intelegeti, domnule Prim-ministru, pregatirea Republicii Moldova pentru integrarea in lumea europeana civilizata? Ce semnale da Guvernul Europei, care, spre deosebire de regimul Voronin, trateaza corect pactul Molotov-Ribbentrop.

De ce sint fortati functionarii sa iasa la manifestari subordonate ideologiei comunisto-staliniste? Fac in incheiere Guvernului citeva propuneri legislative, pe care le formulez ca intrebari.

Cind vine Guvernul in Parlament cu trei initiative?

Prima. Privind condamnarea crimelor comunismului, daca totuna partidului de guvernamint nu-i place initiativa AMN.

A doua. Privind crearea, asa cum are loc in Romania, a unui institut care sa se ocupe de colectarea informatiilor despre crimele comunismului

A treia. Privind crearea unui muzeu al ocupatiei, asa cum exista in Statele Baltice, de vreme ce actuala guvernare se tot pretinde doritoare sa urmeze exemplul baltic in procesul de pregatire a Republicii Moldova pentru UE.

Astept raspuns de la tribuna Parlamentului.

A doua interpelare este adresata Administratiei de stat a aviatiei civile in legatura cu varianta prescurtata a denumirii capitalei noastre Chisinau in rutele si cursele internationale.

Simbolul lingvistic prescurtat actual este in baza limbii ruse, “Kiv”, cu “K”, care se aseamana cu Kiev, in loc sa fie de exemplu “Chu” sau alte variante disponibile pentru a insemna denumirea capitalei Chisinau.

Adresez aceeasi interpelare Ministerului Apararii, intrebind: care este pozitia sa fata de simbolul aviatic abreviat al Chisinaului pentru cursele de avion militare daca sint, simbol format, nu pornindu-se de la limba romana de stat, ci de la limba rusa, preluata de engleza.

De asemenea, solicit Administratiei de stat a aviatiei civile si Ministerului Apararii sa-mi raspunda, cine controleaza spatiul aerian al Republicii Moldova care este un atribut al suveranitatii noastre si impreuna cu Camera de Licentiere sa-mi raspunda daca aeroportul de la Tiraspol dispune de licenta acordata astfel unei institutii necontrolate de organele responsabile ale Republicii Moldova. Astept la aceasta interpelare raspuns in scris.

Domnul Iurie Rosca:

Microfonul nr.2, poftim.

Doamna Elena Bodnarenco:

Спасибо, господин председатель.

На протяжении 3 лет одним из наиболее проблематичных вопросов в районе Сорока является возобновление деятельности водовода Сорока–Бэлць. Его деятельность была приостановлена в мае 2003 года в связи с задолженностью предприятия по оплате электроэнергии в размере
21 миллиона леев акционерному обществу «РЕД Норд-Вест», сложившейся из-за несвоевременной оплаты услуг по водообеспечению Бэлцким муниципальным предприятием «Regia Apa-Canal».

Фактически проблемы водовода начались в 1999 году, когда Правительством было принято абсолютно неправильное решение о передаче предприятий жилищно-коммунального хозяйства на баланс местных органов власти без изучения возможностей этих органов по управлению предприятиями жилищно-коммунального хозяйства.

В декабре 2003 года водовод был передан с баланса районного совета Сорока на баланс Правительства Республики Молдова, которое своим постановлением №1188 от 2 ноября 2004 года утвердило план мероприятий по возобновлению деятельности водовода Сорока-Бэлць. Согласно указанному постановлению управление эксплуатации водовода было реорганизовано в государственное предприятие «Аква-Норд» с разделением активов.

За период с декабря 2004 года по май 2006 года были проведены работы по ремонту, наладке и запуску электрического и технологического оборудования, приобретены необходимые для очистки воды химические реактивы.

По инициативе Агентства регионального развития государственное предприятие «Аква-Норд» заключило контракт с АО «РЕД Норд-Вест» на поставку электроэнергии по цене 55 банов за 1 киловатт, на основании чего был разработан тариф на водопотребление – 1 лей 77 банов за кубический метр.

Правительством Республики Молдова завершены переговоры с Правительством Польши о выделении кредита в размере 15 миллионов долларов США для подключения к водоводу 72 населенных пунктов районов Сорока, Флорешть, Дрокия, Рышкань, Теленешть, Сынджерей, реабилитацию городских сетей Бэлць, реконструкцию водозаборной станции третьего уровня водовода.

Несмотря на большой объем проведенной Правительством работы, водовод все еще не запущен. Задолженность вновь созданного предприятия «Аква-Норд» составляет 1 миллион 165 тысяч леев, в том числе по заработной плате – 570,5 тысячи леев, в государственный бюджет –
128,8 тысячи леев, Национальной кассе – 160,5 тысячи леев, по оплате электроэнергии – 34,1 тысячи леев.

Правительство обязало Бэлцкое муниципальное предприятие «Regiа Apa-Canal» производить ежемесячные перечисления на счет предприятия «Аква-Норд» в размере 100 тысяч леев. Однако с начала года перечислено всего 125,7 тысячи, в том числе 100,7 тысячи леев на счет водовода Сорока – Бэлць и 25 тысяч леев на счет предприятия «Аква-Норд».

Агентством регионального развития подготовлена смета расходов, необходимых для запуска водовода, в сумме 5,5 миллиона леев, которая Министерством финансов пока не перечислена.

Как депутат, курирующий район Сорока, я третий раз подымаю на часе вопросов и обращений вопрос о запуске водовода Сорока – Бэлць, принимала участие в работе парламентской комиссии по публичному управлению, экологии и развитию территорий, которая провела выездное заседание на водоводе и после этого организовала парламентские слушания с приглашением всех заинтересованных министерств, а также руководителей шести районов республики.

Знаю, что этот вопрос интересует и других…

Domnul Iurie Rosca:

Nu va suparati, daca se poate ceva mai scurt.

Doamna Elena Bodnarenco:

Мы слушали достаточно долго госпожу Павличенко. Я знаю, что этот вопрос интересует и других депутатов Парламента, хотя некоторые из них, похоже, уже забыли, что в течение трех лет, с 2000 по 2003 год, в бытность председателем уездного совета Сорока были наиболее усугублены проблемы водовода Сорока – Бэлць бесчисленными запусками и остановками, а также отказом передачи водовода на баланс Правительства под мотивом того, что водовод будет передан в управление муниципия Бэлць.

Водоводу Сорока – Бэлць сегодня не нужен ни популизм, ни ложный патриотизм, ему нужен грамотный менеджмент. Три недели назад состоялось очередное заседание Правительства под руководством премьер-министра Василия Тарлева по запуску водовода Сорока – Бэлць. На семинаре по проблемам молдавского села Президентом Республики Молдова также была отмечена важность этой проблемы.

Я хочу задать вопрос премьер-министру Тарлеву: в какие сроки будет осуществлен запуск водовода, и в какие сроки и за счет каких средств будет погашена задолженность по заработной плате работникам водовода? Также прошу представить информацию о том, в какие сроки будут подключены 6 районов республики в соответствии с грантом, полученным за счет Правительства Польши.

Информацию прошу представить в письменном виде в течение недели.

Domnul Iurie Rosca:

Microfonul nr.3.

Domnul Arcadii Pasecinic:

Cпасибо, господин председатель.

Мой запрос адресован примэрии муниципия Кишинэу, и касается он очень острой проблемы, которая сейчас всколыхнула город, а именно: что будет с кишинёвскими крышами нынешней осенью? Они уже сейчас текут в эти дожди. И связано это с тем, что примэрия усиленно стала форсировать жилищную реформу, начав ее с того, что расформировываются
22 муниципальных предприятия по обслуживанию жилого фонда, на балансе которых находятся 1800 жилых домов.

Я хочу услышать и увидеть письменный ответ от примэрии: с чем связано такое форсирование совершенно неподготовленного мероприятия жилищной реформы? Как примэрия муниципия Кишинэу думает передать неподготовленный фронт работы ассоциациям будущих жильцов? Каковы перспективы создания этих ассоциаций? И каковы тогда будут перспективы кишинёвцев, живущих на верхних этажах своих зданий?

Спасибо.

Domnul Iurie Rosca:

Microfonul nr.4, va rog.

Domnul Ivan Banari:

Multumesc, domnule vicepresedinte al Parlamentului.

Stimati colegi,

Cunoastem cu totii faptul ca, incepind cu 1 februarie curent, au inceput lucrarile de implementare a sistemului informational automatizat “Nomenclatorul de stat al medicamentelor”.

Conform Hotaririi Guvernului nr.85 din 25 ianuarie, modificata prin alta Hotarire nr.145 din 8 februarie 2006, implementarea acestui sistem se va finaliza la sfirsitul acestui an. In momentul de fata este pe sfirsite prima etapa, care se refera la municipiul Chisinau. Si deja este clar ca realizarea hotaririi mentionate va avea un impact negativ asupra pietei farmaceutice.

Deja au fost inchise farmaciile din Dobruja si Singera, filiale ale Farmaciei nr.294 Coduri din Chisinau. Sint inchise un sir de farmacii din capitala, trei depozite, alte sase depozite sint pe cale de inchidere. Incepind cu 1 ianuarie 2007, o data cu implementarea definitiva a acestui registru, pe intreg teritoriul republicii se va incepe un val si mai masiv de inchidere a farmaciilor mici din sate.

Deja un sir de raioane, unde sint plasate farmaciile de baza, cum ar fi: Anenii Noi, Stefan Voda, Singerei au declarat ca vor inchide toate filialele amplasate in satele indepartate, fiindca nu vor putea suporta acele cheltuieli suplimentare care necesita implementarea acestui sistem.

Dupa luarea de cuvint in una din sedintele precedente, mai multi patroni si manageri din sistemul farmaceutic m-au contactat la telefon, au insistat sa fie primiti pentru a-mi relata despre faptul ca a inceput un atac masiv asupra farmaciilor mici.

Luind in considearre cele expuse, solicit Guvernului informatie in plenul Parlamentului referitoare la mersul implementarii sistemului in cauza. Rog ca aceasta informatie sa contina raspuns la urmatoarele intrebari.

Cite intreprinderi, farmacii, depozite farmaceutice si-au sistat activitatea? Care va fi soarta persoanelor concediate de la aceste intreprinderi? Cum va aproviziona Guvernul cu medicamente, incepind cu 1 ianuarie 2007, acele localitati in care farmaciile nu vor fi in stare sa se conecteze la sistemul informational impus si isi vor stopa activitatea? Care este stadiul de executare a indicatiilor si promisiunilor Prim-ministrului pentru a deschide cite o farmacie in fiecare localitate in raionul Floresti? Din care considerente ministerul supune farmaciile private unei proceduri drastice destul de complicate de licentiere, pe cind farmaciile statale activeaza fara licenta in baza unui ordin eliberat pe minister? Rog ca aceasta informatie sa-mi fie adusa in plenul Parlamentului.

Va multumesc.

Domnul Iurie Rosca:

Microfonul nr.5, va rog.

Domnul Gheorghe Susarenco:

Multumesc, domnule presedinte al sedintei.

Prima interpelare o adresez domnului Prim-ministru al Republicii Moldova Vasile Tarlev, domnului ministru al transporturilor si telecomunicatiilor Miron Gagauz si domnului Procuror General al Republicii Moldova Valeriu Balaban.

La 8 octombrie 2004 a fost incheiat un contract de vinzare-cumparare intre Intreprinderea de Stat “Servicii de Transport Auto” din cadrul Ministerului Transportului si Gospodariei Drumurilor si Societatea “Sorliberkavi” din Cehia, prin care intreprinderea din Chisinau a procurat de la intreprinderea ceha 68 de autobuze “SORC” cu pretul o suta de mii 200 euro pentru fiecare, in suma totala de 7 566 910 euro. Suma respectiva a fost primita ca credit de la Banca de Economii.

Prim-ministru Vasile Tarlev, la 1 februarie 2005, a dat indicatie in scris ministrului transporturilor sa intreprinda masuri urgente pentru primirea autocarelor din Cehia. Astazi, conform informatiei de care dispunem, autobuzele nominalizate, fiind de o calitate proasta, nu sint folosite pe deplin. In momentul de fata intreprinderea “Servicii de Transport Auto” nu este disponibila de a rambursa creditul primit de la banca.

In temeiul celor expuse, solicitam urmatoarele informatii:

1. Care a fost marimea fondului social al intreprinderii “Servicii de Transport Auto” la momentul incheierii tranzactiei de procurare a 68 de autocare in suma totala de 7 566 910 de euro de la firma ceha “SORC”?

2. A fost sau nu efectuat un tender la procurarea autobuzelor date?

3. Care a fost venitul adus intreprinderii nominalizate de catre acest parc de autobuze din momentul procurarii lor?

4. Cum se efectueaza rambursarea creditului primit pentru aceasta tranzactie?

5. Care au fost si sint sursele de achitare pina in momentul de fata?

Raspuns astept in scris.           

A doua interpelare este adresata, de asemenea, domnului Prim-ministru Vasile Tarlev si domnului Primar interimar al municipiului Chisinau Vasile Ursu.

In ultimele zile, s-au activizat lucrarile de reparatie a strazilor din municipiul Chisinau. Aceste lucrari se efectueaza in plina zi, de la ora 9.00 pina la 17.00, creind ambuteiaj pe toate strazile orasului, stirnind nemultumirea conducatorilor auto si locuitorilor capitalei. Cunoastem practica altor orase mari unde autoritatile permit astfel de lucrari numai in orele de odihna, inclusiv noaptea.

In legatura cu cele expuse, solicit o informatie referitoare la urmatoarele:

1. A fost sau nu anuntat un tender pentru selectarea executorului lucrarilor de reparatie a drumurilor din municipiul Chisinau?

2. Care este bugetul prevazut pentru reparatia drumurilor din Chisinau pentru anul 2006?

3. Cind se va efectua reparatia drumurilor in Chisinau in orele de minima circulatie rutiera, asa cum se face acest lucru in capitalele civilizate?

Raspuns solicit in plenul Parlamentului, dat fiind faptul ca, informatia ii intereseaza pe locuitorii capitalei si nu numai.

Va multumesc.

Domnul Iurie Rosca:

In continuare microfonul 5.

Va rog, daca se poate, mai concis ca sa reuseasca toata lumea. Mai rapid.

Domnul Alexandru Lipcan:

Multumesc, domnule presedinte al sedintei.

Adresez o interpelare domnului Prim-ministru al Republicii Moldova Vasile Tarlev si doamnei ministru al justitiei Victoria Iftodi. In Republica Moldova se inmultesc cazurile incalcarilor flagrante ale drepturilor cetatenilor si institutiilor la proprietate. Aceste cazuri deruleaza sub ochii impasibili ai guvernarii, iar deseori cu implicarea nemijlocita a factorilor responsabili.

Chiar zilele acestea, Agentia de Privatizare de pe linga Ministerul Economiei si Comertului, in flagranta contradictie cu legea si procedurile legale, asistata de politie, au intreprins masuri de a prelua fortat cladirea nr.47 de pe strada Grenoble din Chisinau, apartinind Universitatii de Studii Umanistice. Anterior, institutia de invatamint privat, prima de acest fel in Republica Moldova, a fost privata de licenta pentru activitatea de invatamint superior. Acum devine clar ca sistarea licentiei pentru aceasta institutie a fost un eveniment de baza al planului de renationalizare fortata a proprietatii imobile a Universitatii de Studii Umanistice.

Toata retorica guvernarii despre economia de piata, statul de drept, integrarea europeana, paleste in fata instinctelor hulpave ale persoanelor cu drept de decizie in acest stat. Este evident ca acest caz, cu siguranta, va nimeri pe rol in instantele judiciare internationale si Republica Moldova va restitui din bugedul statului bani grei pentru samavolnicia functionarilor sus pusi. Tot asa cum este clar, ca o asemenea atitudine a guvernarii fata de dreptul de proprietate descalifica Republica Moldova ca potential solicitant de investitii.

In aceste conditii, interpelez Prim-ministrul asupra urmatoarelor:

1. Care este temeiul juridic al trimiterii politiei la cladirea respectiva, daca nu este o hotarire judiciara de evacuare si un titlu executoriu in acest sens?

2. Care este temeiul juridic al actiunilor functionarilor Agentiei de Privatizare de evacuare fortata a cladirii in conditiile cind universitatea se opune evacuarii si considera ca detine imobilul in mod legal si acest caz de litigiu este obiect de examinare in instanta de judecata?

3. Care este temeiul juridic al instigatiilor facute de Prim-ministru, obligind Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei sa faca verificari corespunzatoare ale activitatii Universitatii de Studii Umanistice? Oare nu este aceasta o mostra de intimidare a persoanelor de conducere a universitatii cu scopul de curmare a protestelor indreptate impotriva faradelegilor guvernarii?

4. Va participa, oare, Prim-minsitrul Tarlev cu surse proprii la acoperirea despagubirilor la care, cu siguranta, va fi condamnata Republica Moldova in caz daca acest caz va nimeri pe rol in instantele judiciare internationale?

Interpelez ministrul justitiei.

1. Solicitam informatii privind prezentarea organelor de executare a Titlului executoriu in baza Hotaririi judecatoriei economice a Republicii Moldova nr.2”a”-3/10“a” din 28 mai 1997 si deciziei Curtii Supreme de Justitie nr.2 r/o-17/27 din 24 decembrie 1997.

2. Care sint cauzele taraganarii de catre stat a executarii la timp a hotaririlor judiciare sus mentionate si sint sau nu depasite termenele legale de executare a acestor hotariri?

3. Este legala interdictia impusa de comisarul politiei municipiului Chisinau de a interzice administratiei Universitatii accesul in cladire, pereclitind in acest fel desfasurarea normala a activitatii institutiei. Raspuns la aceasta interpelare il solicit in plenul Parlamentului.

Si inca una mai scurta. Aceasta interpelare o adresez domnului ministru al sanatatii si protectiei sociale Ion Ababii. S-a constatat ca, in ultimul timp, spre regret, acel minimum de compensatii care se ofera anumitelor categorii de persoane care sufera de boli cronice nu este utilizat eficient, pentru ca medicamentele care se elibereaza cu aceste facilitati ori sint prea vechi, ori sint falsificate, astfel incit bolnavii mai mult sufera decit se bucura de inlesnirile prevazute de legislatie.

Avind in vedere aceasta situatie, solicit raspuns in scris la urmatoarele intrebari:

1. Care sint criteriile de evaluare si selectare a medicamentelor incluse in nomenclatorul celor pentru care se ofera inlesnire la procurarea de catre bolnavii amintiti?

2. Cine si in ce mod garanteaza calitatea medicamentelor aflate in vinzare in reteaua farmaceutica?

3. Cite cazuri de depistare a medicamentelor falsificate in reteaua farmaceutica au fost inregistrate in anii 2005–2006 si care au fost masurile intreprinse fata de faptuitori?

4. Ce intreprinde ministerul pentru a curma fenomenul aflarii in vinzare a medicamentelor falsificate?

Multumesc.

Domnul Iurie Rosca:

Microfonul nr.2.

Domnul Vasile Balan:

Multumesc, domnule Presedinte.

Interpelarea mea o adresez domnului prim-viceprim-ministru Valerian Cristea. Pe parcursul mai multor ani, s-a dus o discutie aprinsa intre guvernarea centrala si cea locala: cui apartin bazinele acvatice?

Domnule Cristea,

As vrea sa stiu, daca dumneavoastra cunoasteti decizia Curtii Constitutionale in aceasta intrebare? In continuare as dori sa aflu de la domnul Cristea, daca cunoaste, pe parcursul mai multor ani, deciziile judecatilor si Curtii Supreme ce tine de preluarea fortata a lacului din satul Romanesti de la arendasul actual.

Si, totodata, as vrea sa cunosc in baza carei legi domnul Cristea emite o dispozitie, unde, intr-o comisie, formarea unei comisii foarte importante, unde scrie ca sa initieze procedura de expropriere a acestui lac pentru cazul de utilitate publica. Si daca dumnealui cunoaste ca conducatorii “Comitetului Olimpic”, pentru care se preconizeaza luarea acestui lac, deja si-au cumparat teren pe malul acestui lac in proprietate personala?

Eu cred ca aceasta intrebare se inscrie in contextul celor spuse de colegul meu Lipcan si este un precedent foarte primejdios, cind se incearca de acum de a schimba accentele, cind cuiva ii place ceva, se incearca prin diferite metode de a expropria. Cred ca trebuie de pus capat si as dori ca domnul Valerian Cristea sa ne prezinte un raspuns, sa primesc eu un raspuns aici, de la tribuna Parlamentului.

Si a doua interpelare o adresez domnului Tvircun, care suna in felul urmator: cite sedii ale asezamintelor de invatamint secundar si preuniversitar din republica necesita in momentul de fata reparatii capitale? Si cite din ele, daca nu vor fi reparate, nu vor putea fi utilizate? Si concret ceea ce tine de scoala din satul Bocani, raionul Falesti. Care va fi soarta acestui sediu care este acum in stare deplorabila si copiii nu vor putea invata?

Dau si un sfat: documentele ce tin de expertizare si alte documente pregatite aici domnul Tvircun le poate gasi la o comisie, care a fost trimisa de domnul Tarlev in acest sat, care le-a luat si a plecat de acum de un an si ceva fara urma. Raspunsul il solicit in scris.

Domnul Iurie Rosca:

Microfonul nr.5.

Doamna Adriana Chiriac:

La 15 iunie curent, ma adresasem domnului Presedinte al Parlamentului Marian Lupu si domnului Prim-ministru Vasile Tarlev cu o sugestie-apel, prin care le solicitam domniilor lor sa revada modalitatea de deplasare prin oras, modalitate actualmente mult prea pompoasa, deranjanta si sfidatoare pentru ceilalti cetateni.

Constat insa, spre regret, ca atit domnul Marian Lupu, cit si domnul Vasile Tarlev nu au luat in considerare sugestiile mele. Ba mai mult, nici nu au binevoit sa-mi raspunda ei insisi, desi nu adresasem o intrebare, considerind, probabil, nedemna pentru dumnealor comunicarea cu un deputat oarecare.

Spre surprinderea mea, am primit doua raspunsuri la aceasta adresare a mea de la domnul ministru de interne Gheorghe Papuc si domnul Alexandru Ursachi, sef al Serviciului de Protectie si Paza de Stat, carora le multumesc mult pentru efortul pe care l-au facut, efort de a-mi explica ce prevede Legea cu privire la Serviciul de Protectie si Paza de Stat si Regulamentul cu privire la modul de escortare a autovehiculelor cu destinatie speciala.

Stimati domni,

Vreau sa va spun ca fac parte din categoria deputatilor care utilizez computerul, stiu sa accesez “Moldlexul” si citesc legile. Nu era nevoie dumneavoastra sa-mi explicati in aceste raspunsuri ce prevad aceste acte legislative.

De fapt, Legea cu privire la Serviciul de Protectie si Paza de Stat, la articolul 5 alineatul (6), prevede ca persoanele care beneficiaza de protectie si paza de stat nu sint in drept sa refuze acest serviciu, fapt asupra caruia insista domnul Ursachi.

In continuare, insa, aceeasi lege, la articolul 9 litera d), prevede ca Serviciul de Protectie si Paza de Stat este obligat sa asigure, dupa caz, insotirea sau escortarea mijloacelor de transport auto cu care se deplaseaza persoanele care beneficiaza de protectie si paza de stat. Acest “dupa caz” de acum tine de modestia si bunul simt al fiecaruia, precum si de sugestiile pe care le faceam eu domnilor Lupu si Tarlev.

In acelasi context, as dori sa adresez o intrebare, pentru ca mi-a fost suscitata curiozitatea prin aceste raspunsuri, o intrebare domnului ministru al finantelor Mihail Pop si anume sa ma informeze despre suma din bugetul de stat destul de austera la unele compartimente care se cheltuie pentru protectia si paza celor doi demnitari, incluzind salariile pentru body-guard, politisti, escortarea masinilor etc., precum si cheltuielile din bugetul Parlamentului pentru salarizarea soferilor si intretinerea celor doua automobile “Mercedes” si “BMW”, de care dispune Presedintele Parlamentului in calitate de automobile de serviciu. Solicit raspuns in scris.

Domnul Iurie Rosca:

Microfonul nr.4.

Dar inainte de a oferi microfonul 4, va rog foarte mult sa ne intelegem. Poate ca acei care stau la microfoane sa-si expuna rapid propunerile, sa puna intrebarile si sa incheiem sedinta, pentru ca deja depasim putin timpul.

Multumesc.

Microfonul nr.4.

Mai avem inca doua declaratii. Aceasta este problema.

Domnul Braghis si domnul Calmatui au solicitat si au dreptul sa-si prezinte declaratiile, totusi, ca sa aiba si puterea, ca cei prezenti in sala sa poata asculta si declaratiile respective.

Microfonul nr.4.

Domnul Oleg Serebrian:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Va multumesc foarte mult ca mi-ati dat intr-un sfirsit.

Domnul Iurie Rosca:

Domnule Serebrian,

Nu va suparati. Am inteles remarca, dar am preferat sa dau cuvintul unei doamne inaintea domnului Secareanu.

Domnul Oleg Serebrian:

Nu, ca si domnul Lipcan era aici.

Domnul Iurie Rosca:

Nu ca era din partidul pe care il reprezint si eu, dar pentru ca era o doamna… dumneavoastra inteleg, nu?

Domnul Oleg Serebrian:

Si domnul Lipcan?

Domnul Iurie Rosca:

Poftim, microfonul nr.4.

Domnul Oleg Serebrian:

Va multumesc.

Domnule Presedinte si stimati colegi,

Vreau sa fac totusi o remarca, daca imi permiteti. Foarte multe dintre aceste interpelari sint, de fapt, niste declaratii. Deci, solicitati cuvintul pentru a face declaratii. Sint extraordinar de lungi. Am doua interpelari. Prima dintre ele o adresez domnului ministru al educatiei, tineretului si sportului Victor Tvircun.

Imi pare rau ca astazi dimineata, in plenul Parlamentului, fractiunea majoritara a respins ideea audierilor ministrului educatiei, tineretului si sportului privind problema ce tine de Hotarirea Guvernului cu privire la planurile unice de inmatriculare in anul 2006 a studentilor si elevilor.

As vrea sa aud, totusi, din partea domnului ministru sau, daca dumnealui nu este disponibil, a unui ministru adjunct, aici, in plenul Parlamentului, la urmatoarea ora a Guvernului, care a fost logica si necesitatea introducerii acestor cote de inmatriculare in anul 2006 a studentilor in institutiile de invatamint superior de stat si privat, precum si cota de inmatriculare in anul 2006 a elevilor in institutiile de invatamint mediu de specialitate de stat si privat si cota de inmatriculare in anul 2006 a elevilor in institutiile de invatamint secundar profesional de stat si privat.

Si a doua interpelare o adresez domnului ministru al afacerilor externe si integrarii europene Andrei Stratan, iarasi cu rugamintea de a raspunde aici, in plenul Parlamentului, daca nu poate dumnealui, delegheaza pe unul din ministrii adjuncti, doamna Kistruga sau domnul Ostalep. Imi pare rau, iarasi, ca aceasta propunere pe care am facut-o azi dimineata, care mi se pare una extrem de serioasa, a fost respinsa.

Constant, Ministerul Afacerilor Externe si Integrarii Europene se abate de la Legea privind serviciul diplomatic, in special de la prevederile articolului 16, si as vrea sa aud un raspuns de la reprezentantii Ministerului de Externe vizavi de, in special, alineatul (5) al articolului 16, care stipuleaza urmatoarele: “Termenul de activitate in posturile diplomatice din cadrul Ministerului Afacerilor Externe dintre doua perioade de activitate in misiunea diplomatica sau oficiul consular, nu poate fi mai mic de un an.”

Stimati colegi,

Din pacate, sint foarte multi diplomati.

Domnul Iurie Rosca:

Domnule Serebrian,

Deja e declaratie.

Domnul Oleg Serebrian:

Domnule presedinte,

Nu e declaratie.

Domnul Iurie Rosca:

Deja e declaratie.

Domnul Oleg Serebrian:

E o constatare.

Domnul Iurie Rosca:

Mai sint inca vreo 7 persoane.

Domnul Oleg Serebrian:

Corect, am asteptat o ora. Vreau sa va spun urmatorul lucru. Sint foarte multi ambasadori si diplomati care vin dintr-o ambasada si pleaca in alta ambasada. Deci, am vrea sa stim, care este logica acestor abateri de la lege, altminteri vom fi nevoiti sa apelam la justitie.

Va multumesc.

Domnul Iurie Rosca:

Da, multumesc.

Microfonul nr.3, domnul Grozav.

Domnul Vasile Grozav:

Multumesc, domnule presedinte.

Adresarea mea a fost, in principiu, pe data de 8 luna aceasta, catre domnul ministru al culturii si turismului Artur Cozma. Am primit un raspuns gol de la minister, cu parere de rau, si cer ca la interpelarea mea din data de 8, saptamina viitoare domnul ministru, personal domnul ministru, sa vina in sedinta in plen pentru a da explicatii ce tin de demontarea si ascunderea lupoaicei din fata Muzeului Istoriei Nationale.

Multumesc.

Domnul Iurie Rosca:

Da, sa aflam unde si cine a ascuns lupoaica.

Domnul Urechean.

Microfonul nr.4.

Domnul Serafim Urechean:

Permiteti-mi sa dau citire unei telegrame, «Уведомление телеграфом, Кишинев, депутату парламента Урекяну. В Комрате, по улице Пушкина, 44, у здания кинотеатра, на купленной земле 19-й день голодает семья Татар, объявившая бессрочную голодовку, 21 человек, при поддержке более
50 человек, по факту правового беспредела, репрессий, нарушения прав человека в Гагаузии местным авторитарным коммунистическим режимом. С начала голодовки (01.06.06) двое человек госпитализированы.

Башкану выражено недоверие, реакции Правительства, Парламента, Президента нет. Просим в Парламенте обсудить факт бессрочной голодовки во избежание летального исхода среди голодающих. Сегодня голодает
7 человек. Прокуратура и полиция 29.05 штурмом захватили здание кинотеатра, где проходил выпускной праздник 4 класса Комратской средней школы №1, с проведением опасных для жизни сварочных работ.

02.06 полиция сорвала плакаты, избила голодающих женщин, украла
2 палатки, никаких мер не принимается. Просим помощи.

Многодетная мать Татар. Комрат, ул. Ленина, 204, квартира 36».

Eu, de urgenta, am facut interpelari la adresa Procurorului General si ministrului de interne. Cu parere de rau, nici un raspuns. De aceea, in mod repetat, ma adresez catre domnul Procuror General Valeriu Balaban, catre domnul ministru de interne Gheorghe Papuc si catre bascanul Gagauziei, sa intreprinda masuri urgente de ameliorare a situatiei la acest obiect.

Si catre domnul ministru al ocrotirii sanatatii si protectiei sociale Ion Ababii, cine, totusi, monitorizeaza starea sanatatii oamenilor antrenati in aceasta masura de protest?

Domnul Iurie Rosca:

Microfonul nr.5.

Domnul Stefan Secareanu:

Multumesc mult.

Astazi se implineste exact o luna de zile de cind am adresat o interpelare domnului Serghei Iatco, Serviciul de Stat pentru Problemele Cultelor si nu am primit raspuns pe marginea faptului neinregistrarii de catre acest serviciu a Episcopiei Basarabiei de Sud, parte componenta a Mitropoliei Basarabiei.

De aceea, astazi ii adresez doua intrebari, la care astept raspuns in sedinta urmatoare a Parlamentului, conform Regulamentului.

Prima intrebare. Care sint cauzele obiective ale faptului ca Serviciul de Stat pentru Problemele Cultelor a incalcat termenele prevazute de actele in vigoare pentru inregistrarea acestei parti componente a Mitropoliei Basarabiei.

Cine este vinovat personal de aceasta incalcare si care au fost sanctiunile aplicate de dumneavoastra pe acest motiv?

A doua intrebare. Serviciul de Stat pentru Problemele Cultelor este constient sau nu, de faptul ca neinregistrarea Episcopiei Basarabiei de Sud, ca parte componenta inferioara a Mitropoliei Basarabiei, poate dauna grav imaginii politice externe a Republicii Moldova, dat fiind faptul ca, in prezent, Comitetul de Ministri al Consiliului Europei inca monitorizeaza modul de indeplinire de catre tara noastra a hotaririi CEDO din 13 decembrie 2001, pronuntata in cauza Mitropoliei Basarabiei si altii, versus Republica Moldova.

Si o interpelare adresata Primului-ministru Vasile Tarlev, domnului director al Serviciului de Informatii Ursu si Procurorului General.

Am fost sesizat in legatura cu actiunile criminale de deposedare prin inselaciune a cetatenilor Republicii Moldova de mijloacele de transport ce le apartin legal in scopul comercializarii acestora si obtinerii de venituri frauduloase, fiind violat cu gravitate dreptul constitutional al cetatenilor la proprietate.

Aceste acte sint savirsite de retele mafiote, cu implicarea directa a unor responsabili din cadrul Serviciului de Informatii si Securitate, ai Procuraturii, a unor judecatori, notari, precum si a altor persoane interesate.

Una din victimele acestor actiuni criminale este cetateanul Iurie Chesari, care este proprietarul legal al automobilului cu numarul de inmatriculare OC AG 798, anul producerii 2003, numarul motorului 2 UZ 909 3145, numarul caroseriei
TO 5 J 50204515.

Din pacate, acest autoturism a fost transmis cu titlu gratuit de catre Guvernul Republicii Moldova Serviciului de Informatii si Securitate, care i-a schimbat numarul de inmatriculare, incalcindu-se in mod grosolan drepturile proprietarului legal Iurie Chesari.

Solicit acestor trei demnitari sa dispuna neintirziat restituirea autoturismului indicat cetateanului Iurie Chesari. Tin sa-i atentionez pe acei trei asupra gradului periculos de coruptie si criminalitate in cadrul organelor de forta ale Republicii Moldova, fapt care genereaza atingerea grosolana a demnitatii si drepturilor cetatenilor simpli ai tarii noastre, acestea constituind valori supreme pe care trebuie sa le promoveze, sa le respecte si sa le ocroteasca statul de drept.

Multumesc.

Domnul Iurie Rosca:

Microfonul nr.2.

Domnul Igor Klipii:

De procedura, domnule presedinte al sedintei.

Probabil, din lipsa de experienta, dar totusi ma bucuram ca in fata mea nu sint doua doamne si totusi ati gasit de cuviinta sa-i considerati.

Domnul Iurie Rosca:

Poate ca va trebui sa ne verificam genul, atunci cind intram in Parlament.

Domnul Igor Klipii:

Va doresc succes.

Domnul Iurie Rosca:

Ca sa nu fie confuzii.

Domnul Igor Klipii:

Va doresc succes. Doua interpelari. Prima interpelare domnului ministru al industriei si infrastructurii Vladimir Antosii si domnului Procuror General al Republicii Moldova, pentru un raspuns coordonat.

Cer examinarea legalitatii si conformitatii contractului nr.4037 din 20 iunie 2006, incheiat intre primaria orasului Ungheni si consumatori, cu legislatia in vigoare, in particular cu Legea nr.136-XIV din 17 septembrie 1998 cu privire la gaze, in special articolul 28. Rog raspuns in scris.

Si a doua interpelare, la fel si Procurorului General al Republicii Moldova, dar si Centrului pentru Apararea Drepturilor Omului, deci, avocatilor nostri parlamentari, prin care rog sa se autosesizeze referitor la incalcarile reflectate, constatate in raportul Comisiei pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica, in special in ceea ce priveste incalcarea legislatiei nationale si a deciziei hotaririi Consiliului Europei, Asambleei Parlamentare a Consiliului Europei nr.100, nr.1166 din 22 septembrie 1998 privind implicarea fortata in cimpul muncii a ostasilor in termen.

Multumesc.

Domnul Iurie Rosca:

Microfonul nr.5.

Doamna Valentina Serpul:

Multumesc, domnule presedinte.

Domnul Iurie Rosca:

Daca imi permite microfonul nr.4 sa adresez microfonului 5 prioritate, da. E in regula cu genurile? Bine.

Poftim, microfonul nr.5

Doamna Valentina Serpul:

Adresez prima interpelare domnului ministru al educatiei, tineretului si sportului Victor Tvircun, precum si rectorului Universitatii de Stat din Moldova domnului Gheorghe Rusnac.

Rog sa mi se prezinte o informatie in scris despre studiile obtinute de domnul Semenovcher Igor, actualmente director al Agentiei pentru Dezvoltare Regionala.

Precizez ca, din informatiile pe care le detin, persoana respectiva detine o diploma, potrivit careia dinsul ar fi absolvit Universitatea de Stat din Moldova an anul 1989, avind specialitatea de contabil. Insa in actele de arhiva, care se pastreaza la Universitatea de Stat, persoana mentionata, se pare, ca nu figureaza in calitate de absolvent al acesteia. Raspunsul il astept in scris.

A doua interpelare o adresez Guvernului Republicii Moldova si Ministerului Transporturilor si Gospodariei Drumurilor. Am fost sesizata de catre un grup de consilieri din orasul Durlesti, in numele populatiei din aceasta localitate, cu privire la o problema de interes major si anume instalarea unei linii de troleibuze, care ar asigura comunicarea strazilor Ialoveni, Dimo si Cartusa din oras cu orasul Chisinau.

Este o problema mai veche, a existat si un proiect, dar pina astazi problema persista, generind un mare disconfort locuitorilor din Durlesti, in special pensionarilor, invalizilor, elevilor si altor categorii defavorizate.

Solicit Guvernului si Ministerului Transporturilor si Gospodariei Drumurilor sa examineze posibilitatea instalarii unei linii de troleibuze in orasul Durlesti pe portiunea mentionata. De asemenea, solicit, din partea Ministerului Transporturilor si Gospodariei Drumurilor un plan de perspectiva privind instalarea liniilor de troleibuze in municipiul Chisinau in vederea asigurarii cailor de comunicatie a zonelor periferice cu centrul orasului.

Solicit, de asemenea, o informatie completa privind asigurarea cu mijloace de transport a fiecarei localitati suburbane, indicindu-se si regimul lor de activitate. Raspunsul, de asemenea, il solicit in scris.

Multumesc.

Domnul Iurie Rosca:

Microfonul nr.4 si dupa aceea ultima intrebare.

Domnul Leonid Bujor:

Multumesc, domnule presedinte al sedintei.

Interpelarea mea este adresata doamnei Valeria Sterbet, presedintele Consiliului Superior al Magistraturii.

La 17 iunie 1996, avind acordul Uniunii Raionale de Consum Nisporeni, domnul Lupei Iacob Gheorghe a construit pe teritoriul pietei colhoznice, denumirea de atunci din Nisporeni, un magazin. Fostele colhozuri din raion au avut pe teritoriul pietei nominalizate gherete capitale, majoritatea dintre care, pe parcursul anilor, au fost vindute la licitatie persoanelor fizice, ca urmare a sechestrarii de instanta de judecata.

Acei 14 proprietari de imobil au privatizat, conform legislatiei in vigoare, pamintul aferent gheretelor. Din motive neclare, conform opiniei cetatenilor care au solicitat ajutorul nostru, domnul Semion Spici, presedintele “Niscop”-ului Nisporeni, pe parcursul ultimilor 6 ani ii poarta prin judecati, urmarind scopul de a obtine anularea contractelor de vinzare-cumparare a pamintului aferent, care a fost privatizat legal.

In conformitate cu legislatia in vigoare, rog sa verificati legalitatea actiunilor domnului Semion Spici, care urmareste scopul de a-i lipsi pe 14 cetateni de proprietatea lor privata, garantata de Constitutia Republicii Moldova, de legislatia in vigoare.

Despre masurile intreprinse si despre rezultatul examinarii interpelarii, rog sa fiu informat in scris pina la 20 iulie 2006, astfel pastrind posibilitatea de a solicita, dupa caz, raspunsul in cadrul sedintei in plen a Parlamentului.

Va multumesc.

Domnul Iurie Rosca:

Domnule Bujor,

Numai o secunda, daca nu va suparati, totusi, interpelarea sau, mai bine-zis, intrebarea pe care o formulati, nu stiu daca se incadreaza in atributiile Consiliului Superior al Magistraturii. Daca sinteti de acord, corect ar fi sa adresati aceeasi intrebare, eventual, Procuraturii, Ministerului Justitiei, nu Consiliului Superior al Magistraturii. Nu este specificul acestei institutii sa se ocupe de verificarea interpelarilor noastre, cum se comercializeaza un teren sau altul.

Domnul Leonid Bujor:

Domnule presedinte al sedintei,

Va multumesc.

M-am consultat cu unul din vicepresedintii Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati si m-a sfatuit ca adresa la care m-am referit, este cea mai indicata. Dar accept sa fie adresata celor trei institutii pe care le-ati nominalizat dumneavoastra, in speranta ca voi primi un raspuns obiectiv si corect.

Domnul Iurie Rosca:

Trei raspunsuri contradictorii, da.

Domnul Leonid Bujor:

Si avind in vedere faptul ca, pe parcursul a trei saptamini n-am primit raspuns la doua interpelari adresate Ministerului Educatiei, Tineretului si Sportului rog repetat, domnule ministru al educatiei, tineretului si sportului Victor Tvircun,
sa-mi raspundeti la interpelarile ce tin de situatia cu privire la miscarea scautilor din Republica Moldova cu privire la implicarea unor factori cointeresati in implementarea fortata a cursului de istorie integrata.

Va multumesc.

Domnul Iurie Rosca:

Multumesc.

Microfonul nr.3.

Domnul Afanasii Mandaji:

Спасибо. Уважаемые коллеги, на таких форумах, я думаю, мы должны говорить чистую правду, не играть в политику. Я обращаюсь к господину Урекяну, который только что выступил у микрофона, сказал, что в Комрате голодают и еще телеграмму зачитал и т.д. Я сейчас переговорил и уточнил. Значит, согласно решению суда это здание… никто там не голодaет, зачем вводить в заблуждение и читать эту телеграмму? Давайте не будем играть на публику. (Шум в зале.)

Еще раз говорю. Я обратился к вам, коллега, с просьбой не вводить в заблуждение людей, потому что на нас смотрят люди. Я не беру, я говорю факты. (Шум в зале.) Да, пожалуйста, я бы хотел, если это в виде телеграммы, чтобы господин Урекяну предъявил эту телеграмму. Эта телеграмма, возможно, была десятидневной давности.

Domnul Iurie Rosca:

Stimati colegi,

Am convenit ca urma inca o ultima intrebare si gata. Acum sint nevoit sa dau dreptul la replica.

Microfonul nr.4.

Domnule Urechean,

Va rog, daca se poate, mai succint.

Domnul Serafim Urechean:

Уважаемый коллега,

я к вам не обращался, ко мне обратились люди. Если ваш прокурор и ваш министр не выполняют свои обязанности, то я вынужден был в связи с тем, что монополия на масс-медия в Республике Молдова… не моё дело было бы, если бы у нас была демократическая страна, a так диктатура на телевидении, в газетах и т.д. Этим должно заниматься телевидение, а не я. И раз люди обратились ко мне, я выполняю свой долг, как перед своими избирателями, а вы занимайтесь своими делами.

Domnul Iurie Rosca:

Stimati colegi,

Va rog frumos.

Microfonul nr.3 si nr.4, daca sinteti de acord sa punem punct aici polemicilor dumneavoastra, daca mai sint solicitari, data viitoare. Mai avem inca doua declaratii de ascultat. Nu va suparati.

Microfonul nr.5. Si aici incheiem intrebarile.

Domnul Ion Varta:

Multumesc, domnule Presedinte al sedintei.

Prima interpelare o adresez domnului ministru Victor Tvircun si domnului ministru Artur Cozma. Aceasta interpelare il vizeaza pe colegul nostru Victor Stepaniuc, care a dat indicatie cu de la sine putere, cu citeva luni in urma, cu privire la excluderea din fondurile de carte ale bibliotecilor de toate tipurile din Republica Moldova a unor carti, pe care dumnealui le-a considerat indezirabile. In acelasi timp, cu de la sine putere, s-a dat o alta indicatie care prevede distribuirea obligatorie a cartii pe care o semneaza domnia sa.

Apare fireasca intrebare: ce se intimpla, de fapt, in reteaua bibliotecilor din Republica Moldova? Cine decide in aceasta sfera? Domnul Stepaniuc, colegul nostru sau cei doi ministri, caror le sint subordonate respectivele biblioteci? In legatura cu cele relatate, adresez celor doi ministri urmatoarele intrebari. Mai ales ca cartea semnata de Victor Stepaniuc este recomandata ca una obligatorie in procesul de studiere a istoriei in scoala.

Deci, adresez celor doi ministri intrebarea, daca respectiva lucrare a trecut o expertiza a Ministerului Educatiei, Tineretului si Sportului? Si daca – da, sa fie prezentate dovezile concludente. Daca – nu, sa se dea explicatie, cum putea sa fie distribuita o asemenea carte fara o recomandare prealabila a expertilor Ministerului Educatiei, Tineretului si Sportului in bibliotecile din scolile din Republica Moldova?

A doua intrebare. Ce intentioneaza sa intreprinda cei doi ministri pentru a lichida acest derapaj in legatura cu distribuirea acestei carti?

A doua interpelare o adresez domnului ministru Victor Tvircun si domnului Primar ad-interim al municipiului Chisinau si care il vizeaza pe Alexandru Roman, directorul Departamentului pentru Invatamint, Tineret si Sport al municipiului. Dinsul a utilizat, in mod nejustificat, din bugetul municipiului Chisinau peste
135 000 de lei pentru procurarea unei limuzine, pe care o utilizeaza personal in calitate de sef al respectivei subdiviziuni, in timp ce respectiva directie este mai mult decit dotat cu suficiente mijloace de transport. Deci, prin urmare, nu era o stringenta necesitate, nu era o prioritate procurarea inca a unui mijloc de transport.

In timp ce mai multe scoli din municipiul Chisinau pina in prezent n-au reusit sa-si finiseze reparatia, pentru ca sa se pregateasca pentru urmatorul an de studii si li s-a comunicat ca a doua transa pentru aceste reparatii nu va fi, ea nu exista din cauza lipsei de mijloace financiare.

In legatura cu acest fapt, adresez domnului ministru Victor Tvircun si domnului primar ad-interim Vasile Ursu luarea unor masuri concrete pentru sanctionarea celuia care s-a facut vinovat de abuzul in exercitiul functiunii.

Multumesc.

Domnul Iurie Rosca:

Microfonul nr.3.

Domnul Stepaniuc,

Dreptul la replica.

Domnul Victor Stepaniuc:

Multumesc, stimate domnule presedinte al sedintei.

Vreau sa spun ca aceasta carte a fost repartizata mai multor profesori de istorie din republica pe gratis. S-a facut neoficial, nu exista nici o scrisoare, nu exista nici un document care ar obliga profesorul s-o citeasca cu de-a sila si s-o foloseasca cu de-a sila. Deci, aceasta se exclude.

La ziua de astazi, manualele dumneavoastra, adica si ale domnului Varta, si ale altora, intr-adevar, sint manuale obligatorii, din cauza ca este curicula obligatorie, care functioneaza in Republica Moldova. Altceva, ca pentru clasele
a V-a, a VI-a, a VII-a de acum sint si alte curicule experimentale. In ce masura ele o sa fie experimentale la anul viitor, aceasta o sa depinda de manualele de istorie, de asa-numitul curs integrat, care se pregateste catre noul an de invatamint.

Asa ca eu as dori ca colegii nostri sa nu duca lumea in eroare, sa nu bulverseze degeaba societatea. Deci, cartea pe care a scris-o Stepaniuc se citeste la dorinta profesorului, daca el doreste. O citesc si o buna parte dintre studenti, exista si la magazine, puteti s-o procurati, stimati colegi, inclusiv acei din opozitie. Asa ca, poftim.

Domnul Iurie Rosca:

Bine.

Domnule Varta,

Nu va suparati. Il invit la tribuna centrala pe domnul Dumitru Braghis pentru declaratie. Gata, replica s-a facut.

Poftim, domnule Braghis.

Domnul Dumitru Braghis:

Multumesc, domnule Presedinte al sedintei.

De fapt, ma gindeam astazi sa ies cu aceasta declaratie, pina la urma, sau nu? Si faptul ca nu a fost prezentata, asa cum s-a hotarit la sedinta precedenta a Parlamentului, informatia despre activitatea structurii respective care ar fi repsonsabila de apararea cetatenilor de grindina, m-a impus sa ies cu aceasta declaratie, pina la urma. Dumneavoastra cred ca tineti minte toti, am votat ca astazi sa audiem aceasta informatie aici, in plenul Parlamentului.

Pe parcursul sesiunii curente eu personal, cit si deputatii grupului Partidului parlamentar al Democratiei Sociale, am cerut, in repetate rinduri, ca, in sedintele plenare, sa fie prezentate de catre Guvern si sa fie adoptate hotaririle respective ale Parlamentului privind situatia concreta in mai multe ramuri ale economiei nationale si, respectiv, privind prolemele stringente cu care se confrunta cetatenii tarii, unele grupuri sociale, precum si reprezentanti ai cercurilor de afaceri.

Voi aminti doar citeva din acele propuneri. In toamna trecuta am cerut Guvernului sa-mi prezinte o informatie ampla privind situatia din sectorul agrar al economiei nationale, precum si actiunile care se intentioneaza sa le intreprinda Executivul pentru a stopa degradarea sectorului si a preveni criza din agricultura.

Aceeasi cerere am repetat-o si la inceputul primaverii anului curent. O data cu demararea crizei vinului, la fel, am insistat asupra necesitatii discutarii problemei in cadrul Legislativului si identificarea solutiilor pentru depasirea crizei.

In repetate rinduri, am cerut Guvernului sa prezinte informatia privind majorarile permanente si uneori arbitrare, nemotivate economic, a preturilor la carburanti si, respectiv, informatia privind actiunile Guvernului orientate spre reducerea impactului negativ al acestor majorari asupra cetatenilor tarii si, in special, asupra agricultorilor.

Acum o saptamina am solicitat prezentarea in sedinta in plen a informatiei privind pagubele provocate de ultimele ploi cu grindina si, respectiv, privind starea sistemului antigrindina din tara.

In pofida declaratiilor guvernantilor privind investitiile enorme in acest sistem, sintem martorii cum localitatile tarii ramin absolut neprotejate impotriva calamitatilor naturale de acest fel.

Astazi, pentru a treia oara consecutiv, am solicitat ca reprezentantii Guvernului sa prezinte o informatie ampla privind procesul de negocieri, mecanismul si argumentarea economica a noului pret, pe care Republica Moldova il va achita de la 1 iulie pentru gazele importate de la Compania rusa “Gazprom”, precum si impactul acestor preturi asupra calitatii vietii cetatenilor si asupra economiei nationale.

Aflam din presa ca Primul-ministru propune concernului rus careva proiecte investitionale, insa constatam cu ingrijorare ca toate aceste proiecte se negociaza fara a fi informati macar si deputatii Parlamentului in conditiile unei lipse totale de transparenta.

Cu parere de rau, constat ca, prin votul majoritatii comuniste, toate aceste propuneri fie au fost respinse, fie examinarea lor a fost aminata in speranta ca cetatenii tarii se vor impaca cu gindul si nu vor manifesta interes pentru aceste probleme.

Concluzia pe care o tragem in asemenea situatii este ca guvernarea, in pofida declaratiilor proeuropene, continua sa utilizeze aceleasi metode, incercind sa ascunda de opinia publica situatia reala din economia tarii, purtind negocieri pe la spatele cetatenilor in probleme care vizeaza nemijlocit bunastarea oamenilor, ca de exemplu, preturile la gaze si manipulind contrar legislatiei in vigoare cu patrimoniul statului dupa bunul plac al unor persoane inzestrate astazi cu putere de decizie.

In asemenea conditii, constatam ca intreaga activitate a Guvernului, a Fractiunii parlamentare Comuniste, precum si a tuturor structurilor puterii de stat sint indreptate spre lustruirea imaginii partidului de guvernamint si tainuirea informatiei reale din economia nationala. In aceasta campanie un rol important ii revine mass-mediei controlate de putere, care au sarcina sa prezinte lucrurile doar in in culori roze.

De la un timp, alaturi de mass-media controlata de partidul de guvernamint, in opera de spalare a imaginii este tot mai mult antrenat Parlamentul, caruia i se rezerva doar rolul de masina de vot, fara a avea dreptul de a fi informat de situatia reala din economia tarii si fara a avea posibilitatea sa discute si sa se propuna solutii pentru problemele cu care se confrunta populatia Republicii Moldova.

Mai mult chiar, se incearca de a promova in Legislativ mai multe proiecte care, cu siguranta, ar duce la polarizarea opiniilor, la resuscitarea unor confruntari sociale sterile, toate avind scopul final de a sustrage atentia cetatenilor Republicii Moldova de la problemele stringente si de la necesitatile, de la necesitatea solutionarii lor.

In acelasi timp, populatia tarii continua sa fie privata de dreptul constitutional la informatie completa si veridica, fiind lasata fata in fata cu problemele care necesita o solutionare stringenta.

Domnul Iurie Rosca:

Domnule deputat Calmatui,

Va rog la tribuna centrala, pentru declaratie.

Domnul Valeriu Calmatui:

Multumesc, domnule vicepresedinte.

Onorat Parlament,

Desigur ca Parlamentul este un organ unde au loc discutii si dezbateri politice si se expun diferite viziuni. Totodata, astazi eu am decis sa ies in fata dumneavoastra pentru a-mi expune o viziune care, totusi, dupa parerea mea, e de ordin ca unii dintre colegii nostri, in loc sa informeze real care sint situatiile in republica, se staruie sa prezinte totul numai in negru.

Deci, vreau sa spun ca, desigur, astazi si noi toti intelegem ca pretul, costul la gazele naturale este una dintre cele mai importante probleme, asa sa zicem, pentru o buna parte din populatia Republicii Moldova.

Totodata, trebuie de mentionat, si a fost expus nu o data, in economia tarii astazi persista... ponderea gazelor naturale este de 17–18%. De aceea, majorarea preturilor la gaze, desigur, nu va afecta toate ramurile nationale.

Mai mult decit atit, noi cunoastem ca astazi aceste negocieri inca sint duse, este creat grupul, asa-numit de lucru, care duce aceste negocieri. Deci, negocierile si transparenta lor pentru toata lumea... desigur, poate sa fie propuse mai multe variante, de aceea nu poate sa fie astazi, cred, expusa... pentru ca opinia publica sau toata populatia sa poata discuta aceste propuneri.

Eu cred ca daca printre colegii nostri sint persoane care au relatii mai directe cu conducerea “Gazprom” si ar putea sa negocieze niste preturi la gaze mai convenabile pentru tara, n-au decit s-o faca.

De aceea, declaratiile de ordinul cind se spune ca astazi presa e sub controlul majoritatii si actualei guvernari, aceasta nu este corect si aceasta este iar o minciuna, fiindca noi cunoastem ca astazi in republica exista zeci si chiar sute de editii, care sint libere si isi expun viziunea lor asupra acestei pozitii si asupra tuturor directiilor.

De aceea, eu vreau sa spun ca cred ca in cel mai apropiat timp va fi clar si va fi, cind va fi semnat contractul dintre Guvernul Republicii Moldova si Societatea pe Actiuni “Gazprom”, negocierile care se poarta, dupa cite stiu, se poarta pentru a fi un contract semnat pe timp de 5–7 ani de zile, adica nu pe o perioada numai de doi sau de un an, sau de jumatate de an.

De aceea, cred ca noi, incepind cu zilele apropiate, vom auzi aceste rezultate si, desigur, se cunoaste si din presa si din relatarile facute de catre conducerea “Gazprom”-ului ca s-a propus cifra de 160 de dolari pentru o mie de cuburi. Dar inca acesta nu este astazi semnat si de aceea sa facem careva suspiciuni cred ca nu este timpul si momentul.

Va multumesc.

Domnul Iurie Rosca:

Stimati colegi,

Aici se incheie sedinta de astazi. Ne intilnim miine la ora 10.00.

Multumesc.

La revedere.

Sedinta s-a incheiat la ora 15.15.

Stenograma a fost pregatita spre publicare
in Directia documentare parlamentara a
Aparatului Parlamentului.