DEZBATERI
PARLAMENTARE
Parlamentul
Republicii Moldova de legislatura a XVI-a
SESIUNEA
a IV-a ORDINARA – DECEMBRIE 2006
Sedinta
din ziua de 28 decembrie 2006
(STENOGRAMA)
SUMAR
1. Declararea sedintei ca fiind deliberativa.
2. Dezbateri asupra ordinii de zi,
adoptarea ei.
3. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura
a proiectului de Lege nr.4860 cu privire la partidele politice.
4. Dezbaterea si aprobarea proiectului de
Hotarire nr.4945 cu privire la confirmarea in functie a membrilor Consiliului
de observatori al institutiei publice nationale a audiovizualului Compania
“Teleradio-Moldova”.
5. Dezbaterea si aprobarea proiectului de Hotarire
nr.4861 cu privire la statutul, structura, devizul de cheltuieli si cuantumul
salariului functiei membrilor si colaboratorilor Consiliului Coordonator al
Audiovizualului.
6. Dezbaterea si adoptarea in lectura a
doua a proiectului de Lege nr.2335 cu privire la modificarea si completarea
Legii nr.335-XVI din 23 decembrie 2005 cu privire la sistemul de salarizare in
sectorul bugetar (art.29).
7. Dezbaterea si adoptarea in lectura a
doua a proiectului de Lege nr.2841 privind descentralizarea administrativa.
8. Dezbaterea si adoptarea in lectura a
doua a proiectului de Lege nr.2842 privind administratia publica locala (redactie
noua).
9. Dezbaterea si adoptarea in lectura a
doua a proiectului de Lege nr.2840 privind modificarea si completarea unor acte
legislative (Legea privind finantele publice locale – art.1, 4, 5, 19, 21; titlul
I din Codul fiscal – art.6).
10. Dezbaterea si adoptarea in lectura a
doua a proiectului de Lege nr.4428 privind dezvoltarea regionala in Republica
Moldova.
11. Dezbaterea si aprobarea in prima
lectura, dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.4925
pentru modificarea Legii asigurarii cu pensii a militarilor si a persoanelor
din corpul de comanda si din trupele organelor afacerilor interne nr.1544-XII
din 23 iunie 1993 (art.5, 10, 15 s.a.).
12. Dezbaterea si aprobarea in prima
lectura a proiectului de Lege nr.4759 privind administrarea si deetatizarea
proprietatii publice.
13. Dezbaterea si aprobarea in prima
lectura, dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.4626
pentru modificarea si completarea unor acte legislative (titlul II din Codul
fiscal – art.14; titlul III din Codul fiscal – art.97; s.a.).
14. Dezbaterea si aprobarea in prima
lectura, dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.4892
pentru modificarea si completarea Legii nr.355-XVI din 23 decembrie 2005 cu
privire la sistemul de salarizare in sectorul bugetar (art.9, 14, 21 s.a.).
15. Dezbaterea si aprobarea in prima
lectura, dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.4893
pentru modificarea articolului 2 din Legea nr.355-XVI din 23 decembrie 2005 cu
privire la sistemul de salarizare in sectorul bugetar.
16. Dezbaterea si adoptarea in lectura a
doua a proiectului de Lege nr.3035 privind modificarea anexei la Legea nr.668-XIII
din 23 noiembrie 1995 pentru aprobarea Listei unitatilor ale caror terenuri
destinate agriculturii ramin in proprietatea statului.
17. Dezbaterea si aprobarea proiectului de
Hotarire nr.4921 pentru modificarea Hotaririi Parlamentului nr.381-XVI din 29
decembrie 2005 de aprobare a Regulamentului privind modul de utilizare a
mijloacelor fondului pentru subventionarea producatorilor agricoli (art.1).
18. Dezbaterea si aprobarea proiectului de
Hotarire nr.4920 de aprobare a Regulamentului privind modul de utilizare a
mijloacelor fondului pentru subventionarea producatorilor agricoli.
19. Dezbaterea si adoptarea in lectura a
doua a proiectului de Lege nr.3759 privind modificarea si completarea unor acte
legislative (Legea cu privire la politie – art.23 si 24; Legea despre statutul
deputatului in Parlament – art.26 s.a.).
20. Dezbaterea si adoptarea in lectura a
doua a proiectului de Lege nr.2762 pentru modificarea si completarea unor acte
legislative (Codul fiscal –art.41, 276, 278 s.a.; Legea pentru punerea in
aplicare a titlului VI din Codul fiscal – art.4).
Sedinta incepe la ora 9.00.
Lucrarile sint conduse de domnul Marian
LUPU, Presedintele Parlamentului, asistat de doamna Maria Postoico si domnul
Iurie Rosca, vicepresedinti ai Parlamentului.
Domnul Maxim Ganaciuc – director general adjunct al Aparatului
Parlamentului:
Doamnelor si domnilor deputati,
Buna dimineata.
Va anunt ca, din totalul celor 101 de
deputati, si-au inregistrat prezenta la lucrarile sedintei de astazi a
Parlamentului 95 de deputati. Absenteaza deputatii: Boris Stepa – din motive de
sanatate; Iosif Chetraru, Vasile Colta, Vitalia Pavlicenco, Dumitru Diacov,
Dumitru Ivanov.
Domnul Marian Lupu:
Multumesc.
Buna dimineata.
Stimati colegi,
Sedinta este deliberativa. Rog sa onoram
Drapelul de Stat. (Se onoreaza Drapelul de Stat).
Multumesc.
Stimati colegi,
Sa incepem sedinta plenului de astazi cu
lucruri mai placute. Astazi, 28 decembrie, isi sarbatoreste ziua de nastere
domnul Dumitru Braghis. (Aplauze.) Sa il felicitam si sa ii dorim mult
noroc si sanatate.
La 29 decembrie, voi merge peste anumite
traditii, poate, dar, totusi, am sa anunt, fiindca, la inceputul lunii
februarie, va fi deja tirziu de tot. La 29 decembrie va fi ziua de nastere a
colegului nostru domnul Vasile Iovv. (Aplauze.) Si la 1 ianuarie va fi
ziua de nastere a colegului nostru domnul Dumitru Ivanov. (Aplauze.) Iar
acum programul nostru standard.
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Cusnir:
Multumesc, domnule Presedinte.
Domnule Presedinte,
Am adresat in joia trecuta doua intrebari. Una
catre ministrul de interne pentru a primi o explicatie asupra celor intimplate
la 16 – 18 decembrie la posturile de radio si televiziune “Antena C” si “Euro
TV”. Am cerut ca sa vina astazi in Parlament. Am informatie ca nu vor veni sa imi
dea raspuns, deoarece mi-au dat un raspuns in scris, care in nici un fel nu se
refera la intrebarile adresate.
Si al doilea moment. A fost reiterata
interpelarea privitor la situatia din institutiile de invatamint, inclusiv la
gimnaziul Ciutesti, Nisporeni, la care, inca din 8 decembrie, nu am primit raspuns.
Va rog sa asigurati, pina la sfirsitul, sedintei sa primesc aceste raspunsuri
de la tribuna centrala a Parlamentului, asa cum au fost adresate intrebarile.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.3.
Domnul Iurie Stoicov:
Multumesc, domnule Presedinte.
Stimati deputati,
Dupa cum cunoasteti, zilele acestea,
Guvernul Republicii Moldova a negociat pretul de 170 de dolari pentru 1000 m3
de gaze. Tocmai acest pret a fost declarat anterior de domnul Presedinte
al Republicii Moldova Vladimir Voronin. Cred ca sinteti de acord ca acest pret
este foarte avantajos pentru noi.
De asemenea, este semnat procesul-verbal cu
privire la pretul la gaze pentru urmatorii 5 ani, la fae, convenabil Republicii
Moldova. Astfel, este garantata securitatea energetica a statului pe aceasta
perioada. Vreau sa felicit toti reprezentantii statului care au dobindit acest
succes la negocieri.
Totodata, vreau sa constat ca nu s-au
adeverit pronosticurile, mai corect doleantele domnului Serafim Urechean, care
a declarat recent ca preturile la gaze vor fi de 227 de dolari pentru 1000 m3
. Acum este clar ca domnul Urechean umbla intentionat cu minciuni, inducind
lumea in eroare. Scopurile urmarite de dumnealui sint bine cunoscute pentru
noi.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Eu asa si m-am gindit ca sedinta de astazi
nu poate sa aiba un alt inceput decit acesta pe care il avem.
Deci, cu cine incepem din partea dreapta?
Microfonul nr.4.
Domnul Vladimir Filat:
Domnule Presedinte,
Eu am o rugaminte foarte simpla: va rog sa
ma inscrieti pentru o luare de cuvint referitoare la proiectul de lege nr.4 din
ordinea de zi.
Domnul Marian Lupu:
Nr.4860.
Domnul Vladimir Filat:
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.5.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Multumesc, domnule Presedinte.
Chestia consta in aceea ca acelasi Guvern nu
spune care este pretul acestei tranzactii, fiindca se vor ceda actiunile in
“Moldovagaz” – 75%, adica, practic, se va prelua controlul absolut. Pe urma retelele
de distributie a gazelor, care sint construite pe banii publici, vor fi transmisi
fara plata acestei Societatii pe Actiuni “Moldova-gaz”. Adica, acei care tare
se felicita astazi aici, in sala, trebuie sa spuna pina la capat, fiindca totul
are pret si acest pret este mult mai inconvenabil decit se plateste pe piata
pentru tara, sa nu fie intotdeauna dependent de cineva.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Domnul Serafim Urechean:
Stimate domnule Presedinte,
Stimati colegi,
V-ati convins si in ziua de ieri ce inseamna
cind ramine in sala numai coalitia de guvernamint sau coalitia Rosca – Voronin si
alti aliati. Ati adoptat o lege care este, de fapt, anti Parlament si anti
Urechean, da. Noi raminem pe aceleasi pozitii si vom sesiza in Curtea Constitutionala
aceasta lege. Vom trai si vom vedea care este adevarul.
Iar acum tovarasului Stoicov. Eu nu impartasesc
bucuria dumneavoastra, deoarece 170 este pe o scurta durata. Dar dumneavoastra,
stimati guvernanti, ati vindut suveranitatea statului, veti ceda actiunile Societatii
pe Actiuni “Moldovagaz” in “Gazprom”, recunoasteti o parte din patrimoniul
public din partea stinga a Nistrului, care a fost declarata vinzare ilegala de
catre acelasi Presedinte Voronin. Deci, pierdem din suveranitatea statului
pentru o chestiune de foarte si foarte scurta durata. Iar informatia, pe care
v-am adus-o eu, este de pe site-ul “Gazprom”-lui. Daca stiti sa lucrati la
calculator, gasiti aceasta adresa si veti vedea adevarul.
Va multumesc frumos, tovarase Stoicov.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.3.
Domnul Iurie Stoicov:
Multumesc, domnule Presedinte.
Vreau sa spun ca am studiat stenograma de
la acea sedinta si tocmai dumneavoastra, invinuidu-l pe Presedintele Republicii,
nu ati numit ca aceasta este de pe site-ul Parlamentului, ati confirmat ca
anume asa pret va fi. Deci, ati gresit si trebuie sa recunoasteti aceasta.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Stimati colegi,
Purcedem la examinarea subiectelor de pe
agenda sedintei plenului Parlamentului de astazi si vom incepe cu proiectul de
Lege nr.4860 privind partidele politice. Initiativa unui grup de deputati.
Prezinta domnul Turcan atit din partea
autorilor, cit si raportul comisiei.
Domnul Vladimir Turcan:
Va multumesc.
Onorat Parlament,
Esenta proiectului consta in reglementarea
prin norme de drept a modului de creare, de activitate si de dizolvare a partidelor
politice in scopul asigurarii compatibilitatii cu cadrul normativ al
Consiliului Europei, aducerea legislatiei nationale in acest domeniu la
standardele tarilor europene cu traditii democratice.
Proiectul contine elemente novatorii in
raport cu Legea privind partidele si alte organizatii social-politice. Unul din
aceste elemente, fiind, de altfel, de o importanta majora, consta in finantarea
de catre stat a partidelor politice care au participat la campania electorala si
au trecut pragul electoral.
Proiectul mentionat a fost dezbatut in
Comisia juridica, pentru numiri si imunitati. In cadrul dezbaterilor proiectului
de Lege nr.4860, s-a mentionat necesitatea acordarii, la examinarea proiectului
in lectura a doua, unei atentii sporite urmatoarelor probleme.
Prima. Faptului lipsei in proiect a mentiunii
cu privire la organizatiile social-politice, al caror statut juridic, conform
Legii nr.718 din 17 septembrie 1991, este identic cu statutul juridic al
partidelor.
A doua. Conditiilor de finantare a partidelor
politice, articolul 32; destinatiilor stabilite pentru utilizarea banilor alocati,
articolul 33; notiunii “alianta politica”, articolul 4, alineatul (3); prevederii
despre aplicarea normelor cu privire la asociatiile obstesti si organizatiile
necomerciale in activitatea partidelor politice; necesitatii dezvoltarii
reglementarilor privind finantarea partidelor, articolele 28, 33, precum si
amendamentelor deputatilor, propunerilor si obiectiilor din avizele respective.
Totodata, deputatul Dumitru Braghis, in
cadrul dezbaterii acestui proiect de Lege nr.4860 la sedinta comisiei, a expus
opinia separata in sensul ca situatia financiara din tara nu permite, dupa parerea
dumnealui, de a solutiona in momentul de fata a problemei finantarii partidelor
politice. Si, dupa parerea dumnealui, prevederile acestui proiect de Lege cu
privire la finantarea partidelor politice acorda facilitati partidului care se
afla la guvernare.
Avind in vedere cele relatate, Comisia
juridica, pentru numiri si imunitati propune Parlamentului proiectul de Lege
nr.4860 spre adoptare in prima lectura si remiterea acestui proiect de lege
spre expertizare Consiliului Europei.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc.
Stimati colegi,
Intrebari atit pentru autor, cit si pentru
comisie referitoare la proiectul nr.4860.
Microfonul nr.4.
Domnul Dumitru Braghis:
Multumesc, domnule Presedinte.
Domnule presedinte al comisiei si autor,
Ma intereseaza daca exista avizul
Guvernului la proiectul respectiv. Eu, pina in momentul de fata, nu l-am vazut,
de aceea si...
Domnul Vladimir Turcan:
Pina in momentul de fata avizul Guvernului inca
n-a parvenit.
Domnul Dumitru Braghis:
Daca avizul Guvernului nu exista,
Parlamentul nu poate examina acest proiect de lege, deoarece el prevede
cheltuieli financiare si, conform Constitutiei, acest document poate fi
examinat in Parlament doar dupa avizul pozitiv al Guvernului.
De aceea, eu propun sa oprim aici discutiile
asupra acestui capitol si sa ne intoarcem la discutii asupra proiectului de
lege nominalizat atunci cind vom avea avizul pozitiv al Guvernului. Cu atit mai
mult ca este vorba de surse financiare serioase.
Astazi, noi vom examina si problemele ce tin
de stoparea procesului de majorare a salariilor. Am vorbit ca nu avem bani
pentru multe proiecte sociale care trebuie... Si acum iesim cu un proiect, la
sfirsit de an, cu 5 minute inainte de Anul Nou, prin care se propune sa fie
acordate milioane de lei partidelor politice. Cred ca este... Da, milioane,
doamna vicepresedinte. Milioane, milioane, da. Cred ca este un lucru absolut
nenormal. Si, repet inca o data, este o incalcare a Constitutiei, fiindca nu
avem avizul pozitiv al Guvernului asupra acestui proiect de lege.
Multumesc.
Domnul Vladimir Turcan:
E clar. Este foarte bine inteles faptul ca
noi astazi, examinind acest proiect de lege in prima lectura, nu inseamna ca de
la 1 ianuarie va intra in vigoare. Eu va rog, eu raspund, asa ca mai incet. Mai
incet, va rog. Aceasta e primul moment.
Al doilea moment. Conform Constitutiei,
proiectul de lege care nu are avizul pozitiv al Guvernului nu poate fi adoptat.
Actualmente, noi ne aflam la prima etapa, la examinarea in prima lectura. Dupa aceasta
proiectul de lege va fi, cum deja am raportat propunerea comisiei, remis spre
expertizare la Consiliul Europei, dupa ce parvine, eu sint sigur ca deja va fi si
avizul Guvernului, inclusiv, daca va fi pozitiv, atunci e clar ca Guvernul isi
va expune pozitia, cind, dupa parerea lui, va fi posibila aplicarea acestui
proiect de lege sau a prevederilor respective. Iata de ce eu consider ca aceasta
obiectie, in cazul dat, nu poate fi ca un impediment pentru a examina proiectul
de lege in prima lectura.
Domnul Marian Lupu:
Doamna Postoico.
Doamna Maria Postoico:
Va multumesc, domnule Presedinte.
Stimati colegi,
Guvernul a elaborat Legea cu privire la
finantarea partidelor politice, care a fost, de fapt, avizat de catre expertii
Consiliului Europei. Acest proiect de lege, pur si simplu, a fost inglobat in
acest proiect de Lege cu privire la partidele politice. Dupa adoptarea legii in
prima lectura este preconizat ca sa fie supus expertizarii inca o data la
Consiliul Europei.
In afara de aceasta, compartimentul ce se
refera la finantarea partidelor este preconizat, ca o sa intre in vigoare din
2008. Deci, avem de meditat un an si ceva. Asa ca este posibil in acest caz.
Domnul Vladimir Turcan:
Doamna vicepresedinte,
De exemplu, daca se poate, in avizul
Comisiei pentru politica economica, buget si finante, in genere, este ca o
propunere, ca un amendament, ca acest proiect de lege sa fie implementat de la
1 ianuarie 2009. Noi, in acest caz vorbim despre necesitatea, in genere, a adoptarii
acestui proiect de lege, avind in vedere ca actualul proiect de lege din 1991
nu corespunde deja realitatilor politice din tara.
Domnul Marian Lupu:
Foarte pe scurt.
Microfonul nr.4.
Domnul Dumitru Braghis:
Multumesc, domnule Presedinte.
Imi permit sa nu fiu de acord cu aceste
explicatii din simplul motiv ca noi astazi aprobam conceptul legii. Iar
conceptul legii prevede cheltuieli. Si atunci, daca eu inteleg corect, pentru
lectura a doua deja nu mai pot fi excluse aceste cheltuieli, deoarece in
conceptul legii este preconizat destul de clar: “vor fi finantate partidele
politice.” Si in acest caz nicidecum nu poate fi aprobat proiectul in prima
lectura, daca nu avem avizul pozitiv al Guvernului, fiindca, repet inca o data,
este vorba de un concept principial nou, de cheltuirea banilor pentru deplasari,
pentru achitari de cotizatii de membru, asa cum este scris in statut, in loc sa
platim pensii si salarii. Iata care este problema.
Domnul Marian Lupu:
Domnule Rosca,
Va rog.
Domnul Vladimir Turcan:
Deci, daca se poate, eu am sa raspund.
Domnul Marian Lupu:
Da, va rog.
Domnul Vladimir Turcan:
In principiu, problema finantarii
partidelor este numai un element din conceptul acestei legi. Acesta e primul
moment. Mai mult decit atit, problema finantarii din buget este inca un element
din elementul acela al finantarii, deoarece, articolele care se refera la finantarea
partidelor reglementeaza si alte surse, modalitati ale finantarii partidelor.
De aceea, acest moment, eu am raportat
deja, noi am atras atentie ca problemele ce tin de finantarea partidelor este
necesar sa fie examinate mai profund in cadrul pregatirii proiectului de lege
pentru lectura a doua, avind in vedere toate acele argumente ale dumneavoastra si
e clar ca si avizul Guvernului.
Domnul Marian Lupu:
Domnul Rosca.
Domnul Iurie Rosca:
Multumesc, domnule Presedinte.
In calitate de coautor al acestui proiect,
as avea o scurta precizare si dupa aceea o rugaminte catre colegi. In primul rind,
ideea de finantare a partidelor politice din surse bugetare este o norma
europeana universal recunoscuta si aplicata, inclusiv in toate tarile recent
aderate la Uniunea Europeana. Acest aspect deja este in vigoare. Despre ce este
vorba? Despre faptul ca partidele politice sint institutii democratice intr-un
stat de drept. Aceasta trebuie retinut.
Al doilea moment. Planul calendaristic si
angajamentele fata de Consiliul Europei impun Parlamentului nostru adoptarea
cel putin in prima lectura a acestui proiect de lege si expedierea pentru o
avizare suplimentara la Consiliul Europei.
Si inca o rugaminte catre colegii din sala si
catre domnul Presedinte al Parlamentului: sa nu admitem ca aceeasi persoana sa
adreseze de douazeci de ori aceeasi intrebare. Cineva vrea sa ia cuvintul in
dezbateri, sa facem cum a facut colegul Filat si sa expunem pozitiile noastre
de la tribuna centrala. Sa nu obosim raportorul cu intrebari pe care le repetam
la infinit.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.5.
Domnul Ion Plesca:
Multumesc, domnule Presedinte.
Domnule presedinte Turcan,
Eu va rog, daca puteti, sa imi explicati cuprinsul
alineatului (2) din articolul 2. Se are in vedere ca organele de conducere
trebuie sa isi aiba resedinta in teritoriul aflat sub jurisdictia Republicii
Moldova.
Domnul Vladimir Turcan:
Da, noi am discutat aceasta problema,
aceasta notiune, aceasta prevedere in cadrul comisiei, am atras atentia ca in acest
caz prevederea mentionata cam nu prea se inscrie in prevederile de la alineatul
(1) al aceluiasi articol, care prevede: “Partidele politice se organizeaza
potrivit criteriului de organizare administrativ-teritoriala a Republicii
Moldova.” Eu cred ca aceasta problema poate fi examinata suplimentar, dezbatuta
si luata decizia definitiva.
Domnul Ion Plesca:
Si la articolul 25, alineatul (2). Este
vorba despre Ministerul Justitiei sau despre Procurorul General, se pot adresa
Curtii de Apel cu actiuni prin care va cere dizolvarea unui partid politic. Dupa
cite noi cunoastem, controlul asupra respectarii normelor statutului de catre
partide este exercitat numai de catre Ministerul Justitiei. Consider ca numai
Ministerul Justitiei poate sa se adreseze in Curtea de Apel. Nu trebuie sa
implicam si Procuratura.
Domnul Vladimir Turcan:
Este o idee sau o propunere destul de
rezonabila, avind in vedere ca noi actualmente examinam, cred ca deja in timpul
apropiat vom primi de la Consiliul Europei proiectul de Lege cu privire la
Procuratura, unde una dintre probleme a fost inclusiv si atributiile largite, as
spune eu asa, ale Procurorului General, ale Procuraturii Generale. Posibil ca si
aceasta problema, in contextul cu modificarea legii respective, va fi verificata
pentru lectura a doua.
Domnul Ion Plesca:
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
O explicatie, poate, din partea autorilor
la acest subiect.
Domnul Iurie Rosca:
Domnule Presedinte,
Stimati colegi,
In legatura cu intrebarea adresata de
colegul Plesca la articolul 2 alineatele (2) si (3). Situatia este extrem de
simpla. Chiar si in prima versiune a Legii privind partidele si organizatii
social-politice, adoptata in 1991, era aceasta prevedere si ea presupunea un
singur lucru. Atunci cind exista un partid unic, pe timpurile sovietice,
organizarea lui era in institutii si organizatii. Dupa aceea s-a trecut la
principiul teritoriul si la noi, adica partidele politice nu pot sa isi aiba
sedii, nu pot sa aiba organizatii primare in institutii si organizatii, ceea ce
nu inseamna ca angajatii acestor intreprinderi sau institutii nu pot sa fie
membri de partid.
Domnul Vladimir Turcan:
Eu am avut in vedere teritoriul care nu se
afla sub jurisdictia Republicii Moldova. Aceasta este problema, alineatul (2).
Domnul Iurie Rosca:
Si principiul teritorial. Ca cetatean al
Republicii Moldova, aflindu-ma in alta tara, pot sa fiu membru, dar limitarile
sint stabilite absolut clar.
Domnul Vladimir Turcan:
In cadrul sedintei comisiei, daca se poate,
deci, noi am discutat aceasta prevedere prin prisma problemei Transnistriei in
acest sens. Deoarece noi utilizam aceasta formula pe care, de obicei, o
folosim, o atunci cind facem unele rezerve la tratatele internationale.
Domnul Marian Lupu:
Da, microfonul nr.4.
Domnul Vladimir Filat:
Va multumesc, domnule Presedinte.
Domnule presedinte al comisiei,
Articolul 3 alineatul (2), noi consideram ca
formularea respectiva poarta un caracter nu ca restrictiv, dar putem spune ca isi
limiteaza libertatea la opinie, din simplul motiv ca prevederea mentionata in
proiect spune ca nu se permit partidele politice care au viziuni contrare
prevederilor Constitutiei.
Noi stim foarte bine ca noi avem partide si
este absolut normal care pledeaza, spre exemplu, la schimbarea statutului
Republicii Moldova ca tara neutra. Avem partide politice care spun ca Presedintele
Republicii urmeaza a fi ales prin vot general de catre toti cetatenii. In
Constitutie scrie ca este votat de Parlament. Mai mult decit atit, noi avem
partide care militeaza pentru a oferi limbii ruse calitatea de limba de stat.
Domnule Presedinte,
Din acest motiv, conceptual, poate revenim
la norma constitutionala si anume la articolul 41, alineatul (4), care prevede
expres care partide pot fi declarate neconstitutionale. Si aici scrie foarte
clar ca partidele si alte organizatii social-politice care, prin scopurile ori
prin activitatea lor, militeaza impotriva pluralismului politic, a principiului
statului de drept, a suveranitatii si independentei, a integritatii
teritoriale, putem sa mai scriem a caracterului unitar al statului Republica
Moldova, deci, dar nu asa cum este stipulat in prevederea actuala ca in caz
contrar va dati seama o sa avem un partid politic care militeaza pentru
schimbarea unei norme constitutionale. Noi am schimbat Constitutia de foarte
multe ori in Parlamentul Republicii Moldova. Nu poate fi declarat, ulterior, ca
fiind in afara legii?
Domnul Vladimir Turcan:
Da, obiectia, fara doar si poate, merita
atentie. Este clar ca in continuare, unde la articolul 24 este vorba despre
suspendarea activitatii, despre interzicerea partidelor s.a.m.d. este dezvoltata
de aceasta, dar ca idee, deci, intr-adevar, noi putem sa preluam notiunile
stipulate la concret in Constitutie, ceea ce se refera la problema anticonstitutionalitatii
partidelor.
Domnul Vladimir Filat:
Domnule Presedinte,
Si la articolul 32 litera a), unde se
specifica care partide politice urmeaza a fi finantate. Din punctul meu de
vedere este o norma cam ambigua, din simplul motiv ca la un alt articol, daca
nu ma insel, 18, este prevazut dreptul partidelor politice de a se asocia in
aliante, blocuri electorale s.a.m.d. Si daca revenim la articolul 32, conditiile
expuse expres ca partidele respective urmau sa fie inregistrate de Comisia Electorala
Centrala in calitate de concurenti electorali. Deci, partidele membre ale aliantelor
si blocurilor electorale nu se inregistreaza in calitate de concurent
electoral. Concurentul este blocul sau alianta, ma rog, dupa caz.
Ulterior, vin normele care spun: au depasit
pragul electoral clar, s-au organizat in fractiuni parlamentare legal
constituite. Un partid parlamentar care a participat la alegerile parlamentare in
cadrul unui bloc ulterior in termen legal, in limita legii s-a constituit ca
fractiune parlamentara. Sa inteleg ca nu va fi finantata din motivul ca nu a
fost inregistrat de catre Comisia Electorala Centrala? Este o observatie si eu
cred ca pentru lectura a doua vom reveni.
Domnule Presedinte,
Stimati colegi,
Noi, in luarea de cuvint, ne vom expune
pozitia noastra vizavi de proiect, vom inainta deja si avem un sir de
amendamente, care vin sa imbunatateasca proiectul respectiv de lege, care, din
punctul nostru de vedere, este binevenit. Este unul reusit, se incadreaza
perfect in ceea ce facem. Si aici eu as ruga si colegii... observatii avem
multe. Prin amendamente, prin capacitatea noastra de convingere sa ajustam aceasta
lege la un asa nivel, incit sa fie cit mai reusita.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Doamna Postoico,
Va rog, din partea autorilor.
Doamna Maria Postoico:
Va multumesc, domnule Presedinte.
In primul rind, vreau sa multumesc
domnului Filat ca este adevarat, trebuie sa muncim foarte mult. Si propunerile
dumneavoastra referitor la articolul 3.
Domnul Vladimir Turcan:
32.
Doamna Maria Postoico:
Nu, la 3. Deci, se refera la alineatul (2).
Ca autori noi acceptam sa preluam integral din prevederile Constitutiei, articolul
41 alineatul (4) din Constitutie.
Domnul Vladimir Turcan:
Da, dar ceea ce tine de articolul 32, noi,
daca ati atras atentia, si in raport am mentionat ca, intr-adevar, conditiile
respective, la care ati atras atentia: inregistrarea de catre Comisia centrala,
sint de prisos, deoarece este clar ca acel care a fost, care a trecut pragul, fara
doar si poate, a fost si inregistrat pina a trece pragul. Deoarece vom fi finantate
acele partide care deja au trecut pragul electoral. Asa e, ai dreptate.
Domnul Marian Lupu:
La articolul 32, domnul Rosca.
Domnul Iurie Rosca:
Domnule Presedinte,
Stimati colegi,
In ceea ce priveste articolul 32 si altele,
ele se refera la Legea cu privire la partidele politice. Noi nu confundam
aceasta lege cu Codul electoral, care este lege organica, este in vigoare si
care stabileste modul de participare la alegeri a celor mai diferiti subiecti
electorali: candidati independenti, partide, aliante, blocuri. Nimeni nu
limiteaza aceasta posibilitate. Dar asa sau altfel, candidatii independenti,
partidele politice si aliantele electorale, ajungind in Parlament, sint egale
sub aspect formal juridic ca subiecti electorali.
Da, eu in calitate de autor, am presupus ca
situatia pe care a avut-o la inceputul legislaturii noastre Partidul Democrat
este una de exceptie si se incadreaza in limitele legii, nu in norma legala. Chestia
aceasta a mers la limita. Am intrat intr-un bloc, m-am deasociat si sint egal
cu acel care a intrat pe propriul lui efort. Sa ne intelegem, aceste “matrioste”
nu trebuie tolerate de acum incolo.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Domnul Vladimir Filat:
Domnule Presedinte,
Multumesc.
Eu, din punctul meu de vedere, am expus
foarte clar pozitia. Daca noi prin lege acceptam si permitem participarea in
alegeri in forma de bloc electoral, atunci trebuie sa acceptam si sa admitem ca
partidele care sint parte componenta ale blocurilor respective, in cazul in
care, ulterior alegerilor, urmeaza sa transforme sau sa formalizeze in fractiuni
politice, urmeaza sa aiba acelasi drept ca si partidele care au participat in
afara blocurilor.
Dar este un moment pe care, probabil, in
lectura a doua il vom discuta. Si o mentiune scurta. Observatia respectiva nu
este facuta prin prisma intereselor Partidului Democrat sau a situatiei
Partidului Democrat, fiindca noi in expunere ne vom referi ca sint si alte scapari
in lege. Noi ne expunem asupra unei norme care trebuie sa fie una clara si sa
corespunda si cu prevederile din Codul electoral, si cu cele ale articolelor
din lege si cu partea ce tine de finantarea din bugetul de stat.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Luat act.
Microfonul nr.5.
Domnul Anatol Taranu:
Stimati colegi,
Indiscutabil, ideea acestei legi este
absolut binevenita. Noi am intirziat cu vreo 10 – 12 ani privind adoptarea unei
asemenea legi, avind in vedere ca sistemul pluripartitist din Republica Moldova
este constant dominat de diverse clanuri oligarhice. Si viata de partid, din pacate,
se desfasoara nu asa cum ar trebui sa se desfasoare intr-o societate democratica.
Alta e problema, de ce aceasta lege o
discutam in ajunul Anului Nou, cind avem nevoie de o discutie ampla, de o discutie
detaliata asupra acestui proiect de lege? Dupa parerea mea, acest proiect contine
o serie de lacune care, din pacate, nu vor inlatura marile impedimente care
stau astazi in calea dezvoltarii sistemului multipartitist in tara noastra.
Domnule autor,
Domnule presedinte,
Dar printre altele, iata articolul 4
alineatul (2): “Denumirea integrala, denumirea prescurtata si simbolurile
trebuie sa se deosebeasca clar de cele ale partidelor inregistrate anterior in
Republica Moldova, inclusiv de cele ale partidelor radiate din Registrul
partidelor politice”. Inseamna aceasta ca, daca a existat un partid care a fost
radiat, aceasta denumire deja nu mai poate fi folosita niciodata?
Domnul Vladimir Turcan:
Aceasta este ideea.
Domnul Anatol Taranu:
Intr-o buna zi o sa ne trezim ca, in fond, in
Republica Moldova nu putem sa folosim denumirile traditionale ale partidelor
politice din toata lumea. Ar putea sa se intimple asa o situatie. Care este
sensul acestei prevederi?
Domnul Vladimir Turcan:
Eu pot sa va aduc si alt exemplu. Partidul
care a fost recunoscut neconstitutional este radiat din Registru.
Domnul Anatol Taranu:
Pai, scrieti asa in lege ca partidul care a
fost, a incalcat legea.
Domnul Vladimir Turcan:
Legea trebuie de citit mai departe in care
cazuri sint radiate.
Domnul Anatol Taranu:
Domnule presedinte,
Stati.
Domnul Vladimir Turcan:
Atunci va fi clar.
Domnul Anatol Taranu:
Sau eu, da, eu precis nu sint jurist, dar
eu nu pot sa concep logica dumneavoastra de jurist. Bine, dar mie mi se pare ca
aceasta o sa aduca la faptul ca noi, pur si simplu, o sa ne lipsim de o
posibilitate de a promova niste idei traditionale in sistemul multipartitist
din Republica Moldova. Si a doua intrebare. Articolul 32. Este un articol
foarte important.
Domnul Vladimir Turcan:
Care? 32?
Domnul Anatol Taranu:
Spuneti-mi, dar care a fost metodologia
care a adus la 0,05 din acumularile la buget? Bugetul de stat, desigur. De unde
a cazut aceasta cifra? Din pod sau din alte parti?
Domnul Vladimir Turcan:
In primul rind, la sedinta comisiei au fost
examinate si alte propuneri ca sa fie, deci, nu un procent fix stabilit in
lege, dar pina la 0,05. E clar ca concretizarea in care scop? Pentru ca
concretizarea acestui procent... finantarea sa fie.
Domnul Anatol Taranu:
Eu de tehnologie intreb.
Domnul Vladimir Turcan:
Efectuata, pornind de la situatia reala
financiara a tarii. De aceea, tot ce e legat de cifre este, in principiu,
destul de conventional. Dar daca dumneavoastra aveti alte calcule si propuneri,
poftim, propuneti.
Domnul Anatol Taranu:
Multumesc, domnule Presedinte.
Deci, nu exista nici o metodologie. Si
ultima intrebare. Spuneti-mi...
Domnul Vladimir Turcan:
Este logica pe care dumneavoastra nu o acceptati.
Domnul Anatol Taranu:
Da, eu, pur si simplu, nu o sesizez, dupa
toate probabilitatile.
Domnul Vladimir Turcan:
Dar cred ca orice filosof clar ca...
Domnul Anatol Taranu:
Am niste limitari intelectuale, dupa toate
probabilitatile.
Domnule Presedinte,
Un compartiment foarte important pentru
partidele politice sint sediile, imobilele, mai ales sediul central al
partidului. Luati orice tara, orice lege referitor la dezvoltarea sistemului
multipartitist si o sa vedeti ca acolo acest compartiment exista. De ce este
lipsa in acest proiect?
Domnul Vladimir Turcan:
Este capitolul 7 – patrimoniul partidelor
politice. Daca dumneavoastra aveti propuneri la acest capitol, poftim, noi sintem
disponibili sa il examinam.
Domnul Anatol Taranu:
Am inteles.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Domnul Oleg Serebrian:
Multumesc, domnule Presedinte.
Domnule presedinte Turcan,
As avea citeva intrebari la articolele 25 si
32. Vad la articolul 25 punctul 1, b): “Realizarea vointei politice a
partidului se face pe cai ilegale sau contrare ordinii publice”. Cine stabileste
ca este contrar ordinii publice activitatea partidului? Cum?
Domnul Vladimir Turcan:
Cel care efectueaza controlul. Dar ultima
instanta va fi instanta de judecata.
Domnul Oleg Serebrian:
Cum, cum, ma iertati.
Domnul Vladimir Turcan:
Cel care efectueaza controlul, cel care a inaintat
demersul si ultima instanta va fi insasi instanta de judecata.
Domnul Oleg Serebrian:
Nu stiu cum se poate intimpla aceasta. Dar
ce inseamna, adica ce inseamna ordine publica? Am iesit la o demonstratie? Este
o incalcare a ordinii publice?
Domnul Vladimir Turcan:
Eu cred ca dumneavoastra intelegeti ce inseamna
incalcarea ordinii publice.
Domnul Marian Lupu:
Domnule Turcan,
Dar noi nu avem cu dumneavoastra o lege la
acest subiect?
Domnul Oleg Serebrian:
Nu stiu daca partidele politice se inscriu in
aceasta categorie?
Domnul Marian Lupu:
Nu, nu, Legea privind ordinea publica. Nu?
Ar exista o asemenea lege?
Domnul Vladimir Turcan:
Deci, foarte simplu. Nu, nu exista o Lege
despre ordinea publica. Exista doar unele prevederi in Codul contraventional, in
Codul penal care stipuleaza sanctiuni si partea descriptiva, unde este descris
ce inseamna incalcarea ordinii publice. Deci, e clar ca partidul care incalca
prevederile ce reglementeaza, sa spunem, modalitatea solicitarii locului
petrecerii mitingurilor s.a.m.d.
Domnul Oleg Serebrian:
Aceasta vroiam sa stiu. Deci, e legat de
mitinguri.
Domnul Vladimir Turcan:
Corect. Da.
Domnul Oleg Serebrian:
Daca incalca, il lichidam. Asa este.
Corect. Partidul urmareste alt scop decit cel prevazut in statutul si programul
acestuia. Iarasi cine stabileste ca partidul urmareste alt scop? Poate scopul
nu este declarat? Cum constatati aceasta?
Domnul Vladimir Turcan:
Daca scopul nu este declarat, atunci
Ministerul Justitiei nu il va inregistra.
Domnul Oleg Serebrian:
Nu, nu, nu. Dumneavoastra spuneti partidul
urmareste alt scop decit cel prevazut in statutul si programul acestuia. Deci, in
statut declara un scop.
Domnul Vladimir Turcan:
Am inteles.
Domnul Oleg Serebrian:
Este inregistrat la Ministerul Justitiei.
Domnul Vladimir Turcan:
Prin actiunile...
Domnul Oleg Serebrian:
Cum intuiti dumneavoastra ca partidul, de
fapt, are un scop ascuns?
Domnul Vladimir Turcan:
Prin actiuni concrete. Prin actiuni. Deci,
latura obiectiva. Latura subiectiva aici nu poate fi aplicata, aceasta este
evident.
Domnul Oleg Serebrian:
Nu, stiu, mie mi se pare ca la aceste doua puncte
Consiliul Europei le-ar respinge, daca le-ar expertiza. Mi se par tot
neconforme.
Domnul Vladimir Turcan:
Bine, vom vedea. Dar dumneavoastra, daca
aveti propuneri, inaintati propunerile.
Domnul Oleg Serebrian:
Eu le-as exclude.
Domnul Marian Lupu:
O clipa doar. Din partea autorilor.
Domnul Rosca.
Domnul Oleg Serebrian:
Da, va rog.
Domnul Iurie Rosca:
In ceea ce priveste observatia domnului
Serebrian cu scopurile. Scopurile partidelor politice trebuie sa fie declarate.
Constitutia Republicii Moldova are o stipulare caracteristica tuturor constitutiilor
democratice, organizatiile secrete sint interzise. Organizatiile secrete
politice sint interzise. Una la mina.
In ceea ce priveste realizarea vointei
politice la articolul, litera b), la care va referiti, desigur, trebuie sa
vedem cum nuantam ideea in care responsabilitatea nu este colectiva, ci
individuala pentru eventuala incalcare o ordinilor publice sau alte infractiuni.
Persoanele raspund, nu neaparat, nu entitatea politica respectiva. Eu cred ca
la aceasta v-ati referit.
Domnul Oleg Serebrian:
Domnule Presedinte Rosca si domnule presedinte
Turcan,
Da. Va dau o situatie concreta la scopul
urmarit, nu? Membri ai unui partid politic, nu conteaza care, intr-o reuniune
declara: noi vrem sa aderam la o alta tara, sa ne unim cu alta tara. Aceasta nu
este neaparat poate scopul, declaratia oficiala facuta de partid, facuta de
unii membri ai partidului. Aceasta poate servi drept temei, daca vreti, pentru
organele de drept sau Ministerul Justitiei sa spuna: domnule, partidul acesta
este un partid unionist. Am auzit ca despre foarte multe partide politice se
spune acest lucru. Partidul respectiv este unionist – il inchidem.
Domnul Marian Lupu:
Domnule Rosca,
Va rog.
Domnul Iurie Rosca:
Stimati colegi,
Stimate coleg Serebrian,
Desigur, noi, politic, putem sa avem orice
reactie unii fata de altii. Dar, pina la urma, justitia stabileste masura in
care partidul respectiv incalca Constitutia si alte norme. Eu reprezint un
partid care a avut ocazia sa se adreseze de citeva ori la Curtea Europeana a
Drepturilor Omului, avind cistig de cauza. Sa nu uitam ca, pina la urma,
ultima instanta care stabileste, daca masura a fost luata, punitiva in acest
caz, legal sau nu, este Curtea Europeana a Drepturilor Omului de la Strasbourg.
In acest sens, noi sintem asigurati, ca sa spun asa, de riscurile oricaror
abuzuri.
Domnul Oleg Serebrian:
Da, domnule Presedinte Rosca,
Dar pina atunci partidul inseamna ca este inchis
in baza prevederilor acestei legi, suspendat. Nu participa la alegeri. Cineva invinuieste
partidul cu 6 luni inainte de alegeri ca este unionist, il scoate din campania
electorala in baza acestei prevederi si gata. Ce conteaza dupa aceasta decizia
Curtii Europene? Numarul de membri ai partidului s-a redus sub 5 mii, articolul
25, punctul 1 litera g). Dar cum constatam noi ca s-a redus sub 5 mii?
Domnule Presedinte,
El s-a inregistrat, a depus legal numarul
de 5 mii, a aratat ca sint 5 mii. Dupa aceasta cum constata ca s-a redus sub 5
mii?
Domnul Marian Lupu:
Doamna Postoico.
Doamna Maria Postoico:
Stimati colegi,
De fapt, se prevede inregistrarea
partidului. Si acele radieri sau modificari in componenta partidului, noi sintem
obligati, conform legii, ca sa operam aceste modificari. Si controalele, deci,
avem, in primul rind. Ministerul Justitiei monitorizeaza ca sa nu fie incalcata
legea. Intr-al doilea rind, este obligatiune a partidelor, responsabilitatea
lor se ridica aici. Deci, daca avem mai putin, noi trebuie sa fim responsabili
de acest caz, sa declaram ca, da, intr-adevar, s-a micsorat numarul. Se face
radierea din Registru, care a fost inregistrata orice persoana. Aceasta radiere
are loc, vrem noi ori nu vrem.
Domnul Oleg Serebrian:
Doamna presedinte,
Mie mi se pare aceasta prevedere mai mult
decit ciudata. Gasiti undeva, intr-o tara europeana, membra a Consiliului
Europei, o prevedere ca aceasta?
Doamna Maria Postoico:
Da, desigur.
Domnul Oleg Serebrian:
Unde?
Doamna Maria Postoico:
Desigur este. Este, in primul rind, in
multe legi.
Domnul Oleg Serebrian:
In care?
Doamna Maria Postoico:
S-au luat din legile europene.
Domnul Oleg Serebrian:
Doamna Postoico,
In ce tara europeana, este o asemenea
prevedere?
Doamna Maria Postoico:
Bine, o sa va raspund, dar atunci cind.
Domnul Oleg Serebrian:
Nu exista.
Doamna Maria Postoico:
Eu va zic ca ea exista.
Domnul Oleg Serebrian:
Domnule presedinte,
La articolul 32, alineatul (1) litera a) – o
doime se distribuie partidelor politice proportional cu numarul de mandate obtinute
in alegerile parlamentare si validate. In principiu, aceasta intrebare a pus-o intr-un
fel si domnul Filat. Pe mine m-ar interesa... eu am inteles corect raspunsul
dumneavoastra. De exemplu, s-a format fractiunea ”Blocul Moldova Democrata” eu
vorbesc de o chestie teoretica. Da, erau 3 partide politice.
Domnule Presedinte,
Va rog frumos, spuneti-le colegilor
dumneavoastra sa nu intervina de maniera aceasta atunci cind punem intrebari
sau sa puna singuri intrebari. Cui ii reveneau, in acest caz, in aceasta situatie
resursele financiare, pentru ca erau 3 partide. Fractiunea era constituita nu in
baza unui partid politic, cum scrie aici. Fractiune si partid politic sint
lucruri diferite. Legea dumneavoastra leaga finantarea partidelor de o fractiune
parlamentara.
Si fractiunea parlamentara poate sa fie
constituita in general, sa nu fie constituita in baza unui partid politic.
Domnul Vladimir Turcan:
Deci, in acest caz, imi pare ca destul de
clar este indicat: in baza mandatelor validate. Deci, in componenta aliantei
respective, daca dumneavoastra vorbiti de un caz concret, este clar cum sint
repartizate mandatele intre partidele care constituie aceasta alianta sau acest
bloc electoral.
Iata, pornind de la aceasta proportionalitate
si...
Domnul Oleg Serebrian:
Domnule presedinte,
Dar nu scrie expres aceasta, nu e clar.
Domnul Vladimir Turcan:
E clar, cu numarul de mandate. Uitati-va,
dumneavoastra ati citit doar textul si aveti; cu numarul de mandate... si cititi
mai departe, validate.
Domnul Oleg Serebrian:
Validate.
Domnule presedinte,
Eu am inteles. Dar daca, de exemplu,
Partidul Democrat...
Domnul Vladimir Turcan:
La momentul instituirii.
Domnul Oleg Serebrian:
Inteleg. Partidul Democrat nu constituia o
fractiune separata, raminea in cadrul BMD-ului. Ce se intimpla? Partidul
Democrat avea 8 mandate validate, teoretic depasea bariera electorala, deci
avea peste 5 mandate, el putea sa obtina aceasta finantare sau nu. Nu, conform
legii, pentru ca nu era inregistrat. Si nici “Alianta «Moldova Noastra»” nu
putea, pentru ca nu era inregistrata ca un concurent electoral.
Domnul Vladimir Turcan:
Inseamna ca pentru viitor...
Domnul Oleg Serebrian:
Partidul de fractiune, domnul presedinte,
ceea ce vreau sa spun.
Domnul Vladimir Turcan:
Noi acum verificam momentele care au fost.
Domnul Oleg Serebrian:
Nu, ele se pot repeta.
Domnul Vladimir Turcan:
Asa, atunci eu va rog la concret, care sint
propunerile?
Domnul Oleg Serebrian:
Deci, propunerile sint de a scoate de aici fractiunea,
deci dupa numarul de mandate validate.
Domnul Vladimir Turcan:
Am inteles.
Domnul Oleg Serebrian:
Altminteri intram intr-o...
Domnul Vladimir Turcan:
Propunerea e clara, vom examina pentru
lectura a doua.
Domnul Oleg Serebrian:
Asa este. Si a doua intrebare la acelasi
articol, ce tine de mandate, la litera b) – o doime se distribuie... da,
articolul 32 alineatul (1) litera b) – o doime se distribuie partidelor
politice, proportional cu numarul de voturi obtinute la alegerile locale
generale cu conditia ca acestea au acumulat nu mai putin de 20 de mandate. Da
de ce anume 20? Poftim?
Domnul Vladimir Turcan:
Propunerea dumneavoastra care este?
Domnul Oleg Serebrian:
Eu as zice, in general, dupa numarul de
mandate acumulate la nivelul doi.
Domnul Vladimir Turcan:
Un numar care, unu... Inclusiv un mandat.
Domnul Oleg Serebrian:
Poate fi si un mandat, de ce nu.
Domnul Marian Lupu:
Domnule Rosca,
Va rog.
Domnul Iurie Rosca:
Stimate domnule coleg Serebrian,
Noi ne-am inspirat din Legea cu privire la
partidele politice care functioneaza in Romania si in alte tari. E dat un
minim rezonabil de nivelul doi, deci, in cazul nostru raioane si municipii, ca
sa faca posibila calcularea acestor sume. Un mandat, bine, un mandat, o sa
primeasca un leu, nu? Este vorba de partide relevante sub aspect electoral la
nivel local si la nivel central. Nu este o norma deloc ... sau restrictiva. Va
puteti documenta si va asigur ca norma aceasta este cvaziuniversala.
Altfel nu ai cum stabili relevanta
partidelor politice decit prin alegeri locale parlamentare.
Domnul Oleg Serebrian:
Corect.
Domnule presedinte,
Sint legi si legi. Mi se pare Germania,
cineva a invocat legea germana, acolo, in general, dupa numarul de mandate in
Bundestag, nu conteaza cite sint. Mi se pare 20 totusi destul de mare, nu ne
referim la partide, cred ca toate partidele prezente aici au peste 20 de
mandate in consiliile locale.
Domnul Vladimir Turcan:
In Germania e alta situatie, deoarece acolo
sint landuri.
Domnul Oleg Serebrian:
Nu, landurile nu au nici o treaba cu
Bundestagul.
Domnul Vladimir Turcan:
Alta situatie absolut.
Domnul Oleg Serebrian:
Bine. Deci, propunerea mea ar fi sa nu se tina
cont la nivelul doi de numarul de mandate. Bine, se accepta, nu se accepta, aceasta
e altceva.
Domnul Vladimir Turcan:
E clar.
Domnul Oleg Serebrian:
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.3.
Doamna Galina Balmos:
Multumesc, domnule Presedinte.
Intelegem ca actualul proiect este in
contextul respectarii angajamentelor luate de Republica Moldova fata de Uniunea
Europeana si, dupa expertizare, urmeaza o a doua lectura, care va imbunatati
proiectul, luind in considerare propunerile constructive ale colegilor nostri si
cu referire la capitolul finantarii unde au aparut mai multe intrebari si in
cadrul comisiei, dar cum vedem si aici, in plen.
Este o realitate ca actualmente, in cadrul
concurentei electorale, si mai ales in ajunul alegerilor se creeaza peste
noapte partide de buzunar care mimeaza activitatea politica, speculind cu
anumite valori democratice si santajind electoratul.
Avem o multime de partide care mai bine de
peste 15 ani nu pot depasi pragul electoral, iar unii lideri, pur si simplu, isi
procura partidul, incercind sa ajunga in marea politica in atare sens.
Domnule presedinte,
Vreau sa zic ca proiectul presupune o mai
ampla sau o mai eficace organizare, unificare, o evidenta a membrilor de partid
si, in acest context, as propune urmatoarea intrebare: care va fi mecanismul
sau procedura de implementare a legii dupa eventuala aprobare, ce urmeaza sa intreprinda
aceste, mai bine de 28 de partide din republica noastra care astazi exista dupa
aprobarea proiectului de lege?
Domnul Vladimir Turcan
Da, problema care, de fapt, intr-adevar, nu
este aici reglementata. Eu cred ca propunerea dumneavoastra poate fi examinata
din punct de vedere, inclusiv posibilele reinregistrari, daca regulile de joc,
cum se spune, vor fi schimbate fata de legea care este actualmente in vigoare.
Domnul Marian Lupu:
Doamna Postoico.
Doamna Maria Postoico:
Va multumesc, domnule Presedinte.
Reinregistrarea nu este prevazuta in acea
lege. Acele partide care de acum sint inregistrate da, dar acele care vor fi in
viitor, desigur, trebuie sa se conformeze legii care va fi adoptata sau care va
fi viabila.
Domnul Marian Lupu:
De acord.
Microfonul nr.5.
Domnul Veaceslav Untila:
Domnule Turcan,
La articolul 4, alineatul (2) prevede ca
denumirea integrala, denumirea prescurtata si simbolurile trebuie sa se
deosebeasca clar de cele ale partidelor inregistrate anterior in Republica
Moldova, inclusiv de cele ale partidelor radiate din registrul partidelor
politice.
Intrebarea mea este: ce sanctiuni risca
partidele care nu respecta aceste prevederi? Sa inteleg ca astfel de partide
vor fi radiate din registrul Ministerului Justitiei, adica vor fi scoase in
afara legii.
Domnul Vladimir Turcan:
In primul rind, ei, pur si simplu, nu vor
fi inregistrate, deoarece problema data va fi verificata la momentul prezentarii
actelor respective.
Domnul Veaceslav Untila:
Domnule presedinte,
Da, am si eu o precizare. Partidul Comunistilor
cade sub incidenta acestei prevederi de legi, deoarece foloseste simbolica
fostului partid comunist al Uniunii Sovietice, care a activat si pe teritoriul
Republicii Moldova – secera si ciocanul.
Domnul Vladimir Turcan:
Noi, in acest caz, discutam, imi pare,
proiectul de lege, dar nu simbolica partidului concret.
Domnul Veaceslav Untila:
Multumesc.
Domnul Vladimir Turcan:
Eu, printre altele, simbolica aliantei am vazut-o
la Moscova, fiind ambasador.
Domnul Veaceslav Untila:
La articolul 7 – dreptul cetatenilor Republicii
Moldova la asociere politica –alineatul (2) prevede ca cetatenii Republicii
Moldova au dreptul sa se asocieze liber in partide politice, sa participe la
activitatea acestora si sa iasa din componenta lor. De asemenea, se prevede ca
nici o persoana nu poate fi constrinsa sa adere sau sa nu adere la un partid
politic.
Intrebarea mea este urmatoarea: prevede
legea mentionata o protectie a celor care sint supusi din partea puterii sa
intre in rindurile Partidului Comunistilor? Sint raioane unde toti directorii
de scoli au devenit membri ai Partidului Comunistilor. Aceasta lege prevede, intr-un
fel, ca aceste persoane sa fie protejate?
Domnul Vladimir Turcan:
Ceea ce se refera la constringere, eu va
rog, in primul rind, faptele concrete prezentate la adresa Procuraturii
Generale, dumneavoastra cred ca...
Domnul Veaceslav Untila:
Pai, sint atitea ca...
Domnul Vladimir Turcan:
Legea mentionata nici nu poate sa prevada raspunderea
pentru incalcare. In acest caz, sint altele, inclusiv Codul contraventional,
Codul penal, in care este prevazuta raspunderea persoanelor concrete care, ma
rog, procedeaza, dupa parerea dumneavoastra, nu conform legii.
Doamna Maria Postoico:
Aderarea se face numai prin cererea cetateanului,
nu prin impunerea cuiva.
Domnul Veaceslav Untila:
Pai, daca nu depune cerere, nu mai activeaza,
nu mai poate fi functionar de stat sau public.
Doamna Maria Postoico:
Dumneavoastra, daca aveti astfel de date,
atunci sesizati organele concrete.
Domnul Veaceslav Untila:
Eu cred ca cetatenii care ne asculta au
foarte multe date de acestea. Am alta intrebare. Potrivit articolului 20,
alineatul (4), in fiecare an preelectoral partidele politice sint obligate sa isi
actualizeze lista membrilor. Adica de doua ori, o data in 2 ani de zile noi
venim sa facem acest lucru. Si, dupa cum stiti, acum vreo 3 ani de zile domnul
sau tovarasul Stepaniuc a inaintat o propunere ca sa fie modificata legea si
atunci toate partidele politice, practic, au iesit in strada.
Intrebarea mea este urmatoarea: ati
consultat liderii partidelor politice ca sa nu se repete acest lucru?
Domnul Vladimir Turcan:
Dumneavoastra aveti propunere ca lider al
partidului?
Domnul Veaceslav Untila:
Pai noi am participat in cadrul comisiilor,
noi am examinat chestia asta. Eu va intreb pe dumneavoastra, ati consultat
liderii altor partide politice sau nu. Raspundeti da sau nu, domnul Turcan.
Domnul Vladimir Turcan:
Dumneavoastra sinteti un lider a unui
partid, daca aveti propunerea poftim, propuneti.
Domnul Marian Lupu:
Domnul Rosca.
Domnul Veaceslav Untila:
Nu aveti raspuns. Si ultima intrebare.
Domnul Marian Lupu:
Ca autor, coautor.
Domnul Iurie Rosca:
Numai o singura explicatie.
Domnule Presedinte,
Stimati colegi,
Noi am stabilit, daca imi permiteti, noi am
stabilit in 1999, la modificarea Legii cu privire la partide in acea legislatura,
ca in Republica Moldova un partid politic isi poate inregistra calitatea de
subiect juridic daca are cel putin 5 mii de membri. Si tot atunci am convenit ca
o data la 2 ani este cazul sa se verifice daca acest partid, eu nu inteleg care
e ingrijorarea, partidele noastre sint prea mici sau rigorile legii sint prea
mari.
Aceeasi discutie era cind vorbeam despre
prag, pragul e mare sau partidele sint mici. Este normal ca, o data la 2 ani,
fiecare partid politic sa isi reconfirme, prin listele pe care le afiseaza si
le prezinta la minister, ca are 5 mii de membri. Nu are, inseamna ca este
organizatie neguvernamentala, fundatie, asociatie culturala, sindicat, dar nu
partid politic.
Aceasta este rigoarea pe care noi o
consideram necesar sa o pastram. Aici nu se consulta partidele politice, se
consulta deputatii si decid este normal sa fie 5 mii, am stabilit ca da, bine,
nu, ridicam mai sus. De ce nu?
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.5.
Domnul Veaceslav Untila:
Eu vreau sa continuu.
Multumesc, domnule Rosca.
Dar dumneavoastra, probabil, cunoasteti ca
reinregistrarea se face de catre Ministerul Justitiei. Ministerul Justitiei
face recalcularea, reinregistrarea, numiti-o cum vreti, adica el controleaza: sint
5 mii sau nu sint 5 mii.
Si o face aceasta cu doua saptamini inainte
de campania electorala si scoate din cursa. Aceasta este vorba, fiindca in
listele noastre, permanent ele se schimba, cineva vine, cineva pleaca si gaseste
10 oameni care au plecat si face un abuz Ministerul Justitiei si atunci ramine in
afara legii. Eu vreau ca partidele politice sa fie protejate, aceasta ma
intereseaza.
Domnul Iurie Rosca:
Domnule coleg,
Sa nu spunem minciuni unii altora. O data.
Nu Ministerul Justitiei decide eliminarea din cursa electorala si nu Ministerul
Justitiei decide radierea partidelor politice. Sa nu umblam cu speculatii.
Migratia politica este normala, unii vin in partide, altii pleaca, dar daca
partidul este atit de bicisnic incit nu este in stare sa isi mentina 5 mii de
membri, nu are dreptul la viata si la participarea la alegeri.
Nimeni nu va face calcule de genul acesta,
lipseste un membru, am radiat partidul din registre. Este vorba doar despre
faptul ca daca apare o situatie conflictuala intre Ministerul Justitiei si
partidul politic respectiv, disputa se poarta in justitie si partidul politic
nu isi pierde calitatea de persoana juridica.
Domnul Veaceslav Untila:
Domnule Presedinte,
Eu vreau sa atrag atentia ca se incalca
Regulamentul. Este raportor domnul Turcan, eu domnului Turcan ii adresez intrebari.
Daca domnul Rosca este coraportor, poate sa
iasa la tribuna si sa raspunda la intrebari. Nu trebuie sa comenteze de fiecare
data aceste chestii. Intr-o forma cinica face aceasta chestie.
Domnul Iurie Rosca:
Domnule Veaceslav Untila,
Eu vreau sa va atrag atentia, eu nu am
lucrat la politie, sa am o voce asa de dura ca dumneata, dar amintesc inca o
data: sint coautor al acestui proiect de lege.
Al doilea moment. Regulamentul
Parlamentului prevede urmatoarea norma: presedintele sedintei, Presedintele
Parlamentului si vicepresedintii pot interveni in dezbateri la orice faza a
acestora.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Deci, sa nu uitam ca domnul Turcan este la
tribuna centrala care reprezinta grupul de autori, iar coautorii conform
normelor...
Domnul Veaceslav Untila:
Iar domnul Rosca este in capul mesei.
Domnul Marian Lupu:
Participa la dezbateri, ma iertati, dar
este o norma.
Domnul Veaceslav Untila:
Si ultima intrebare, domnule presedinte.
In calitatea dumneavoastra de presedinte al
comisiei, vreau sa va intreb, eu in luna martie am inaintat un proiect de lege
ce tine de partidele politice. Din luna martie pina acum acest proiect de lege
nu a fost pus in discutie in Parlament.
Proiectul pe care il discutam astazi este inaintat
pe data de 20 decembrie, adica citeva zile in urma.
Domnule Turcan,
Spuneti va rog, s-a incalcat legea atunci cind
proiectul pe care l-am propus eu pina astazi nu a fost pus in discutie?
Domnul Vladimir Turcan:
In agenda Parlamentului mai este inca un
proiect de Lege a Guvernului cu privire la partide, daca nu ma insel din anul
2003, chiar din 2000, care pina acum tot inca nu este examinat.
Deci, eu cred ca in acest caz nu poate fi
prioritar principiul: cine inainte acela si trebuie sa fie autor al unui
proiect de lege. In acest caz noi vorbim despre necesitatea adoptarii unor legi
care, intr-adevar, vor fi viabile. Daca vorbim despre proiectul dumneavoastra de
lege, eu vreau sa va atrag atentia ca acolo este vorba numai de unele modificari
neesentiale.
Domnul Veaceslav Untila:
Domnule Turcan,
Am pus o intrebare foarte clara, s-a incalcat
Regulamentul Parlamentului daca in 8 luni de zile nu puneti in discutie.
Domnul Vladimir Turcan:
Se poate eu sa raspund in sfirsit, da?
Deci, luind in considerare ca noi avem planul calendaristic adoptat de catre
Parlament, unde se prevede ca trebuie sa fie adoptat un proiect, o lege noua ce
tine de activitatea partidelor, dar nu, pur si simplu, unele modificari.
De aceea, noi si am elaborat, dar a iesit
cam inspre Anul Nou, la sfirsitul anului, aceasta e realitatea, dar este
proiectul de lege si noi mai bine... in acest caz pozitia, imi pare, va fi mai
constructiva. Poate chiar si unele din modificari, pe care dumneavoastra le-ati
propus la acel proiect de lege, vor fi utile si pentru acest proiect de lege. Aceasta
va fi o pozitie mai constructiva, dupa mine.
Domnul Veaceslav Untila:
Va multumesc.
Nu sint satisfacut de raspunsul pe care il
dati. S-a incalcat Regulamentul, nu vreti sa spuneti aceasta chestie, Dumnezeu
cu dumneavoastra. Vreau sa spun altceva, domnului Rosca, o replica. Atunci cind
eu activam in politie, eu am aparat integritatea Republicii Moldova.
Dumneavoastra, pe parcursul acestor ani ati devenit milionar politic.
Domnul Marian Lupu:
Domnul Rosca.
Domnul Iurie Rosca:
Domnule Untila,
Vrei ca publicatia periodica “Flux” sa reia
articolele care te arata ca pe un personaj corupt in fosta politie rutiera si
alte chestii, vrei? Roaga-ma de la microfon si o sa ma ocup de aceasta chestie.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Domnul Ion Varta:
Multumesc, domnule Presedinte.
Prima intrebare vizeaza ultimul
compartiment – “Dispozitii finale si tranzitorii”, articolul 4 in care este
stipulat ca, pina la 1 februarie 2007, Comisia Electorala Centrala va transmite
Ministerului Finantelor datele privind rezultatele ultimei campanii electorale si,
in baza acestor date, urmeaza sa fie decisa finantarea, demararea finantarii.
Nu este, poate era cazul sa specificam
despre care alegeri este vorba, care campanie electorala, alegeri locale sau
parlamentare. Ca sa fie explicit.
Domnul Vladimir Turcan:
Nu, in primul rind, este clar ca, daca noi
vorbim despre ... ele vor fi modificate, fara doar si poate, tinind cont de
situatia cind va intra in vigoare aceasta lege. Dar, pornind de la cuprinsul
articolului 32, rezulta ca o doime pentru acei care au participat si au trecut
pragul alegerilor, ultimele alegeri parlamentare si este clar ca a doua jumatate
va fi pentru acei care au trecut si au mandate in administratia publica locala.
Domnul Ion Varta:
Multumesc.
Si articolul 24, tinind cont de faptul ca
s-a acceptat in startul dezbaterilor noastre rectificarea articolului 3
alineatul (2) si se accepta prevederile, fac referinta la prevederile
articolului 41 din Constitutie, poate si la acest articol 24 alineatul (1) sa
se completeze articolele 1, 3 din Constitutia Republicii Moldova si articolul
41. Ca sa fie o concordanta.
Domnul Vladimir Turcan:
Da, foarte corect, caci noi deja vom corela
toate articolele care se refera la problema constitutionalitatii pornind de la notiunile
existente.
Domnul Marian Lupu:
Propunerile, da.
Domnul Vladimir Turcan:
Notiunile care sint la articolul 41.
Domnul Ion Varta:
Si ultima precizare. Articolul 26, e o eroare
mecanica, de doua ori doua alineate sint numerotate cu una si aceeasi cifra – 7,
de doua ori.
Domnul Vladimir Turcan:
Da, va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.3.
Domnul Dumitru Prijmireanu:
Multumesc, domnule Presedinte.
Am o propunere de procedura. Deci, in
Regulamentul Parlamentului, articolul 60 prevede modalitatea dezbaterilor
proiectelor de legi in prima lectura unde sint stipulate 3 momente – a), b), c):
prezentarea proiectului de catre autor, audierea raportului si luarile de cuvint
din partea fractiunilor.
Eu inteleg ca pot fi puse intrebari de
precizare a conceptului, dar nu cite 10 intrebari pe fiecare articol din
proiect. Deci, eu as propune sa mergem conform Regulamentului.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Da, microfonul nr.5.
Domnul Alexandru Lipcan:
In replica domnului Prijmireanu vreau sa ii
spun ca noi, ieri, la sedinta comisiei speciale, acest proiect de lege nici nu
l-am examinat, dat fiind faptul ca domnul Misin s-a exprimat, aceasta este o
chestiune politica, tine de activitatea partidelor. Si partidele, si fractiunile,
si deputatii s-au exprimat toti in plenul Parlamentului.
Acum asupra proiectului de lege. Articolul
9 alineatul (4) – pentru inregistrarea statutului partidului politic, precum si
a modificarilor si completarilor introduse in statutul partidului se percepe o
taxa de stat in modul prevazut de lege in cuantum de 10 salarii minime. Cred ca
10 salarii minime aceasta este o eroare tehnica, sa admitem. Dar de ce aceeasi
taxa, ca marime, se aplica si la inregistrarea modificarilor statutului? Cum se
argumenteaza aceasta chestie?
Domnul Vladimir Turcan:
Dumneavoastra propuneti ca sa fie exclusa
modificarea?
Domnul Alexandru Lipcan:
Nu modificarea, dar luarea.
Domnul Vladimir Turcan:
In cazul modificarii?
Domnul Alexandru Lipcan:
Da. Pentru modificare de a nu se percepe
taxa.
Domnul Vladimir Turcan:
Propunerea este clara. Vom examina.
Domnul Alexandru Lipcan:
Si alineatul (1) de la articolul 15.
Partidele politice au organe centrale, organizatii teritoriale si organizatii infiintate
in baza criteriilor de apartenenta la un grup social sau profesional. Nu inteleg
ce se are in vedere, iata apartenenta la o grupa sociala sau profesionala. Este
vorba de organizatii sindicale sau de amatori de bere, sau eu stiu care altii.
Domnul Vladimir Turcan:
Aceasta prevedere rezulta din alt articol,
unde este prevazut din atributiile partidelor ca ei pot fi, pe linga partide
pot fi organizate si aceste organizatii. Dar la aceasta notiune au aparut unele
obiectii si propuneri, este inclusiv analiza Directiei juridice. Noi pentru lectura
a doua vom preciza acest moment.
Domnul Alexandru Lipcan:
Da, va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Domnul Rosca,
Tot la acest subiect coautor.
Domnul Iurie Rosca:
Multumesc, domnule Presedinte.
Referitor la articolul 15 alineatul (1) – structura
partidului politic. Este vorba de organizarea interna a partidelor, care, in
principal, este una teritoriala, dar, in acelasi timp, oamenii se asociaza si
pe criterii profesionale si de alt gen, chiar de pe criterii de gen: organizatia
de femei, organizatiile de tineret s.a.m.d., despre aceasta este vorba. Deci,
aceasta tine la latitudinea partidului: cite organizatii de acest gen sa aiba si
cum sa fie organizate in interiorul propriului partid.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.5.
Domnul Alexandru Lipcan:
Domnule Rosca,
Sint de acord, fiindca dumneavoastra vorbiti
despre structura partidului. Deci, nu poate fi organizatie primara a femeilor in
cadrul organizatiei teritoriale de partid. Organizatia de femei se intruneste in
cadrul organizatiei teritoriale ori cum?
Domnul Iurie Rosca:
Nu, vad nici o contradictie. Organizatie de
profesori, de medici, de femei, de tineret, ele sint organizatii teritoriale.
Noi nu incalcam.
Domnul Alexandru Lipcan:
Aceasta nu este structura partidului.
Domnul Iurie Rosca:
Dar de unde stii dumneata ca partidul
nostru sau al altora nu este tocmai aceasta structura chiar la ora actuala de
multi ani de zile?
Domnul Alexandru Lipcan:
Nu sint de acord.
Domnul Iurie Rosca:
Ei, nu esti de acord, o sa organizezi
altfel partidul matale din interior. Aceasta e. Nu este nici o incalcare sau
limitare.
Domnul Marian Lupu:
Se munceste pentru lectura a doua. Va rog,
pentru toate clarificarile.
Microfonul nr. 4.
Domnul Leonid Bujor:
Domnule presedinte al comisiei,
Doua intrebari succinte. Deci, articolul 9
alineatul (1), litera d). Spuneti, va rog, din care considerente se prevede ca pentru
inregistrarea unui partid este necesar ca din componenta lui sa faca parte
minimum 5 mii? De ce nu 10 mii, 15 mii?
Domnul Vladimir Turcan:
Noi am discutat deja aceasta problema.
Dumneavoastra propuneti 10 mii?
Domnul Marian Lupu:
Aceasta intrebare a fost adresata.
Domnul Leonid Bujor:
Da, eu propun 10 mii pentru lectura a doua.
Domnul Vladimir Turcan:
Bine, pentru lectura a doua vom examina.
Domnul Leonid Bujor:
Daca se accepta, chiar si 15 mii.
Domnul Marian Lupu:
Continuam.
Domnul Leonid Bujor:
Deci, intrebarea a doua. “Dispozitii finale
si tranzitorii”, articolul I. Va adresez aceasta intrebare, pornind de la
comentariile doamnei Postoico la una din intrebarile initiale, cind am initiat
discutia la acest subiect. Deci, el prevede ca prezenta lege intra in vigoare
la 1 ianuarie 2007. Doamna Postoico a comentat si a spus ca de la 1 ianuarie
2008. Care este...
Domnul Marian Lupu:
Doamna Postoico,
Daca eu nu gresesc, a fost spus ca
componenta de finantare...
Domnul Vladimir Turcan:
Eu cred ca noi ne vom intoarce la aceasta problema,
cind va fi examinat in lectura a doua.
Doamna Maria Postoico:
Stimati colegi,
Oricum noi nu reusim ca de la 1 ianuarie
2007, fiindca sintem in prima lectura. Pe urma va fi expertiza, lectura a doua si
discutiile asupra acestui proiect ca sa il imbunatatim. Deci, este clar lucru ca
noi nu reusim de la 1 ianuarie 2007.
Domnul Leonid Bujor:
Deci, de la 1 ianuarie 2008. Asa e corect?
Doamna Maria Postoico:
Da, fiindca...
Domnul Vladimir Turcan:
Ne intoarcem.
Doamna presedinte,
Eu cred ca ne intoarcem la problema cind
vom viza in lectura a doua.
Doamna Maria Postoico:
Deci, ne intoarcem atunci cind vom fi in
lectura a doua. Sa vedem cit de bine sintem pregatiti.
Domnul Vladimir Turcan:
Atunci va fi clar.
Domnul Leonid Bujor:
Bine, eu revin la un subiect si voi da
citire articolulului 131 alineatul (4) din Constitutia Republicii Moldova, fiindca
comentariile care au fost prezentate nu sint convingatoare. Citez: “Orice
propunere legislativa sau amendament care atrag majorarea sau reducerea
veniturilor bugetare sau imprumuturilor, precum si majorarea sau reducerea
cheltuielilor bugetare, subliniez mai departe, pot fi adoptate numai dupa ce sint
acceptate de Guvern”. In varianta rusa e scris si mai explicit, poftim, numai
sfirsitul textului: “ìîãóò áûòü ïðèíÿòû òîëüêî ïîñëå èõ îäîáðåíèÿ
Ïðàâèòåëüñòâîì».
In aceasta ordine de idei, vreau sa va aduc
aminte ca intr-un caz simplu ca buna ziua, atunci cind examinam proiectul de
Lege cu privire la detinatorii “Ordinului Stefan cel Mare”, acea initiativa
legislativa a fost respinsa de doua ori, argumentindu-se ca sint necesare
cheltuieli financiare, desi spuneam ca neesentiale. De aceea, consider ca noi
putem continua discutia la acest subiect. Dar astazi in nici un caz nu putem
adopta acest proiect de lege in prima lectura, fiindca incalcam Constitutia
Republicii Moldova.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Da, si eu va multumesc pentru aceasta
informatie.
Ca presedinte al sedintei, vreau sa va
atrag atentia asupra unei definitii care imi pare extrem de importanta. 131
alineatul (4) se stipuleaza ca nici o propunere legislativa sau amendament nu
pot fi adoptate.
Stimatii mei colegi,
Noi aprobam un proiect de Lege in prima
lectura prin Hotarire de Parlament. Este un act provizoriu. Adoptarea vine
numai o data cu votul in lectura a doua in sala plenului Parlamentului.
Or, aceasta adoptare, actul de adoptare nu
se produce astazi, el se va produce, probabil, catre lunile mai, iunie, iulie
anul 2007. Mai ales ca colegii, intr-adevar, au atras atentia ca intrarea in
vigoare, cel mai probabil, este de la inceputul anului 2008, 1 ianuarie 2008, pe
care motiv eu consider ca noi sintem in deplina concordanta cu articolul 131
alineatul (4).
Stimate coleg,
De ar fi sa fie pus in discutie problema
adoptarii in lectura a doua a acestui proiect de lege astazi, ati fi avut
perfecta dreptate.
Microfonul nr.4.
Domnul Vladimir Turcan:
Si forma …
Domnul Leonid Bujor:
Domnule Presedinte al Parlamentului,
Va multumesc frumos pentru comentariile
dumneavoastra.
Vreau sa atrag atentia asupra unui fapt. Am
adus un exemplu concret cu detinatorii “Ordinului Stefan cel Mare”. Si atunci...
Domnule Jdanov,
Eu, cind iesi mata la microfon, tac chitic.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Sa continuam, va rog.
Domnul Leonid Bujor:
Va rog frumos. Cu atit mai mult ca ieri ati
discutat foarte mult si ati spus sa nu incalcam Regulamentul. De ce interveniti?
Domnul Marian Lupu:
Eu va rog.
Domnul Leonid Bujor:
Atunci s-a spus si nu au urmat comentarii
de genul ca va urma in lectura a doua, cind va fi adoptata. Eu cred ca, totusi,
noi astazi nu sintem in drept sa adoptam acest proiect de lege in prima lectura.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.5.
Domnul Gheorghe Susarenco:
Multumesc, domnule Presedinte.
Eu as vrea, in primul rind, sa incep cu o
replica domnului Prijmireanu. Totusi, noi, adica despre lucru, conform
Regulamentului. Este o lege prea importanta si eu consider ca intr-un Parlament
asezat, aceasta lege, cel putin o saptamina, trebuie sa fie dezbatura in
Parlament. Dar revin la subiect. In comisie, da, si in Parlament. Fiindca in
comisie noi stim. Eu vreau sa ma adresez, poate sa fiu mai putin subiectiv ca
altii, din simplul motiv ca nu sint membru de partid.
De aceea, consider ca la articolul 7
alineatul (4), ca o propunere, unde este scris ca “nu pot fi membri ai
partidelor politice persoanele carora, conform prevederilor legislatiei in
vigoare, le este interzisa participarea la activitati cu caracter politic”. Ar
fi o propunere sa concretizam in toata legislatia noastra cine nu poate fi
membru de partid. Dar noi cunoastem, incepind de la Legea despre depolitizarea
organelor politice inca de pe timpul fostului regim al Uniunii Sovietice, cind
au fost depolitizati judecatori, procurori...
Domnul Vladimir Turcan:
Judecatori...
Domnul Gheorghe Susarenco:
Judecatori, procurori, politisti s.a.m.d.,
poate concretizam chiar aici, in aceasta lege speciala. Si as propune ca, luind
in considerare ca seful statului este o persoana care mediteaza puterile
politice, sa includem si presedintele Republicii Moldova, in special.
Si a doua problema se refera la una destul
de spinoasa, care a fost dezbatura aici de mai multe ori. Este vorba de
articolul 32 din Legea privind finantarea de la bugetul de stat. Este o problema
pentru noi foarte, sa ii spunem asa, nu simpla, fiindca, pe de o parte, noi
trebuie si statul ar trebui sa sustina democratia, pluripartitismul s.a.m.d. Pe
de alta parte, cred ca dumneavoastra cu totii ati observat ca la 23 decembrie 2006
a parvenit un proiect de modificare a legii care a fost adoptata fix cu un an in
urma: Legea nr.355 cu privire la sistemul de salarizare in sectorul bugetar,
care, posibil, nu stiu daca o vom examina astazi sau pina la Anul Nou, unde
este scris ca, adica, Guvernul ne spune ca, prin Legea bugetului, au fost
alocate sume, care nu pot sa acopere in continuare acea Lege cu privire la
sistemul de salarizare in sectorul bugetar, caci noi si in continuare, nu incepind
cu 1 decembrie, vom pune in aplicare, cu 1 ianuarie 2007, cu 1 decembrie 2007, si
altele in 2008, ca cuantumul de 80% va fi pastrat, ca unii nu vor primi pentru
multe, multe sporuri. Si de aceea trebuie foarte atent si din punct de vedere
politic, am in vedere, sa examinam aceasta lege prin prisma celor ce ne prezinta
Guvernul.
Eu va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Domnul Igor Klipii:
Multumesc.
Domnule presedinte Turcan,
Vreau sa va pun citeva intrebari. Prima
referitor la articolul 20 alineatul (1), dar si alineatul (3). Partidele
politice sint obligate sa respecte legislatia Republicii Moldova, deci este
clar ca si prevederile din statutele lor. Cine se va preocupa de respectarea
statutului de catre partidul respectiv, de un partid oarecare?
Domnul Vladimir Turcan:
Insusi partidul trebuie sa se preocupe.
Domnul Igor Klipii:
Bine, dar aceasta este...
Domnul Vladimir Turcan:
Cu respectarea statutului.
Domnul Igor Klipii:
Inteleg, dar este cazul sa introducem
prevederea respectiva in lege, fiindca aceasta ar insemna ca Ministerul Justitiei
va cauta sesizari din partea unui partid politic ca sa verifice respectarea
principiilor statutare. Si este o ingerinta, de fapt, in activitatea unui
partid politic.
Domnul Vladimir Turcan:
Deci, esenta oricarui control consta intr-aceea
ca sa se verifice inclusiv daca prevederile statutului adoptat este respectat.
Domnul Igor Klipii:
La fel alineatul (3). Am inteles.
Domnul Vladimir Turcan:
Daca dumneavoastra ceva aveti, ma rog.
Domnul Igor Klipii:
Alineatul (3) la fel prevede ca partidele
politice...
Domnul Vladimir Turcan:
Poftim, puteti sa propuneti o formula mai...
Domnul Igor Klipii:
Propun sa fie exclusa, cel putin, partea a
doua: “si prevederile din statutele lor”. Este un lucru de la sine inteles. Si alineatul
(3) din acelasi articol: “Partidele politice sint obligate sa depuna la
Ministerul Justitiei datele privind desfasurarea adunarilor generale la nivel
national, in termen de 30 de zile de la data intrunirii acestora”. Care este
treaba Ministerului Justitiei: sa urmareasca cind fac adunari generale
partidele? Daca ele au ceva de adresat Ministerului Justitiei: schimbari de
statut sau probleme care tin de evidenta, ei atunci fac. Dar sa prezinte o dare
de seama privind activitatea curenta a unui partid, consider ca este inutil.
Propun excluderea acestui alineat. La fel vreau sa va atrag...
Domnul Vladimir Turcan:
Nu as fi de acord, deoarece taman la aceste
adunari, la nivel national, poate fi pusa inclusiv intrebarea referitor la
modificarea unor prevederi ale statutului. De ce nu? Acesta e un moment. Al doilea
moment. Iarasi in cazul in care este o sedinta secreta sau nu? Dumneavoastra
aveti in vedere cind va fi o sedinta secreta sau...
Domnul Igor Klipii:
Inchisa.
Domnul Vladimir Turcan:
Sau inchisa? Ieri, in regulament noi taman
am introdus acest cuvint.
Domnul Igor Klipii:
Da, propunerea dumneavoastra.
Domnul Vladimir Turcan:
Da. Nici o problema. Dar insasi faptul ca are
loc, eu cred ca nu e...
Domnul Igor Klipii:
Da, trebuie numaidecit informat ministerul.
Vreau sa va atrag atentia, pur tehnic, la articolul 25: dorinta de a declara un
partid neconstitutional este atit de mare, incit a fost repetata in cuprinsul a
doua litere: b) si c). La fel, vreau sa pun o intrebare referitoare la
articolul 14 – descrierea simbolurilor permanente. Statutul partidului politic
cuprinde, in mod obligatoriu, inclusiv descrierea simbolurilor permanente.
Acesta inseamna ca nu poate utiliza alte
simboluri decit cele indicate in statut, ar fi logic de scris: “descrierea
siglei partidului” si atunci punct. Dar a simbolurilor permanente? Un partid
are simbolica care variaza. Nu poate fi ceva foarte stabil.
Domnul Marian Lupu:
Domnul Rosca.
Domnul Vladimir Turcan:
In baza, orice simbol cred ca este una si
aceeasi. Eu nu cred ca...
Domnul Igor Klipii:
Nu, sigla e una, simbolul e alta.
Domnul Iurie Rosca:
Stimate colegi,
Noi nu avem o legislatie si daca ne uitam in
dictionar, vedem in acest caz notiunea de “simbol”, “simboluri”, dar nu
“simbolica”. Nu avem cuvintul acesta in general si nici “sigla”. “Sigla” e mai
putin decit simbol. Simboluri pot fi multe ale unui partid, nu este nici o
problema. Simbolul de baza, care are o mie si una de variatiuni.
Domnul Igor Klipii:
Tocmai de aceasta apare o restrictie in
utilizarea lor, a simbolurilor permanente. Si atunci daca are o lista de vreo
50 de simboluri, ele devin simbolurile lui permanente? Deci, imi pare in plus
asemenea formulare. Adica, am o propunere.
Domnul Marian Lupu:
Continuam.
Domnul Igor Klipii:
La articolul 3.
Domnul Vladimir Turcan:
Al aceluiasi articol?
Domnul Igor Klipii:
Poftiti?
Domnul Vladimir Turcan:
Al aceluiasi articol 14?
Domnul Igor Klipii:
Nu, nu, articolul 3 alineatul (3), este
interzisa afilierea partidelor politice la organizatiile politice internationale
care, prin caracterul, scopurile sau activitatea lor incalca valorile prevazute
la alineatul (1) al prezentului articol. Articolul 1 face referinta la
principiile constitutionale. De principiu, de exemplu, afilierea PCRM la
uniunea partidelor comuniste din fosta URSS, care prevede restabilirea Uniunii
Sovietice, ar putea fi calificata drept un act ilegal, ar putea duce la
lichidarea sau la suspendarea partidului?
Domnul Vladimir Turcan:
Deci, eu cred ca cazurile concrete noi le
vom examina si concret.
Domnul Igor Klipii:
Domnule Turcan,
Propunerea mea este sa indicam aici
eventual o lista de organizatii, care pot fi considerate ca interzise.
Domnul Vladimir Turcan:
Aceasta nu este in competenta Parlamentului
Republicii Moldova.
Domnul Igor Klipii:
Ba da.
Domnul Vladimir Turcan:
Ba nu.
Domnul Igor Klipii:
Organizatiile teroriste sint declarate,
toate lumea le stie, statele teroriste sint declarate. Este o chestie.
Domnul Vladimir Turcan:
Aceasta nu este in competenta...
Domnul Igor Klipii:
Si inca o intrebare, ultima, domnule.
Articolul 2 prevede modul de formare a structurilor de partid. Nu credeti... intrebarea
este urmatoarea: la articolul 1 se indica faptul ca partidele politice sint
asociatii benevole, cu statut de persoana juridica, ale cetatenilor Republicii
Moldova cu drept de vot. Da? Nu credeti ca ar fi cazul ca la articolul 2 sa
indicam faptul ca crearea structurilor de partid, in baza minorilor sub 16 ani,
este interzisa? Ma refer la organizatiile de pionieri in mod concret.
Domnul Vladimir Turcan:
In acest caz, stiti, ca in bancul cela: daca
nu este clar alineatul (2) cititi alineatul (1). Ati citit?
Domnul Igor Klipii:
Domnule Turcan,
Bine, dar organizatiile de pionieri exista.
Ele sint in afara legii atunci.
Domnul Vladimir Turcan:
Acesta nu este partid.
Domnul Igor Klipii:
Nu, daca cititi ziarul “Comunist”, de acolo
rezulta ca domnul Voronin, in calitate de secretar general al partidului...
Domnul Vladimir Turcan:
Bine ca cititi, cititi mai departe.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.3.
Domnul Dumitru Prijmireanu:
Multumesc, domnule Presedinte.
Am o replica, intrucit am fost vizat de
juristul de forta domnul Susarenco, spunind ca dezbaterile legii necesita o saptamina.
Eu consider ca dumnealui a gresit si aici. O atare lege cred ca trebuie
discutata mai mult de o saptamina. Dar in lectura a doua, conform
Regulamentului, articol cu articol, cu argumente convingatoare si acolo trebuie
sa discutam, dar nu incalcind Regulamentul in prima lectura de juristi.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Buliga:
Domnule presedinte Turcan,
Nu credeti ca prevederile alineatului (1)
din articolul 18 ingradeste dreptul partidelor politice de a participa la
alegerea organelor din unitatea teritoriala-autonoma Gagauzia, care este formata
conform articolului 111 din Constitutie?
Domnul Vladimir Turcan:
Articolul 18?
Doamna Valentina Buliga:
Alineatul (1) prevede ca partidele au
drepturi egale de a participa la alegerea Parlamentului, primarilor si
consiliilor locale din cadrul unitatilor administrativ-teritoriale, care vor
drepturile partidelor politice de a participa la alegerea organelor de
conducere in UTA Gagauzia.
Domnul Vladimir Turcan:
Partidele care vor fi inregistrate, orice
partid care va fi inregistrat.
Doamna Valentina Buliga:
Eu cred ca, pentru lectura a doua, trebuie
de vazut aceasta concordanta si nu trebuie de limitat dreptul partidelor
politice de a participa la aceste alegeri. La acelasi articol, alineatul (2)
noi oferim dreptul partidelor politice de spatii libere la posturile nationale
de radio si televiziune.
Conform Codului audiovizualului, nu mai
avem post national de radio si televiziune,. Avem posturi publice si private.
Cred ca trebuie de exclus, de ajustat. Si, totodata, articolul 22, autorii
limiteaza forma de organizare a unui partid doar numai prin comasare, absorbtie
sau fuziune.
Totodata, articolul 69 din Codul civil
prevede ca persoana juridica, cum este si partidul politic, se reorganizeaza
prin fuziune (contopire si absorbtie), dezmembrare (divizare si separare) sau
transformare.
Nu credeti ca este normal sa fie ajustata
prevederea articolului 22 cu norma din Codul civil, articolul 69?
Domnul Vladimir Turcan:
Deci, noi vom examina pentru lectura a doua.
Doamna Valentina Buliga:
Da, bine.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Domnul Iurie Rosca.
Domnul Iurie Rosca:
Domnule Presedinte,
Daca imi permiteti.
Stimata colega,
Referinta dumneavoastra la Codul civil este
relevanta dar in cazul unor companii, in cazul unor asocieri pe principii,
criterii economice. Adica o societate pe actiuni s-a divizat, actiunile se impart.
Doamna Valentina Buliga:
Este clar, dar nu este specificat, partidul
politic este persoana juridica, la fel ca si...
Domnul Iurie Rosca:
Unica in felul ei, care nu poate fi
confundata cu SRL, cu asociatii.
Doamna Valentina Buliga:
Am inteles, dar trebuie de clarificat.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.5.
Domnul Anatol Taranu:
Domnule Presedinte,
Rog sa ma introduceti pe lista
vorbitorilor.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4 si eu rog ultima interventie.
Microfonul nr.4.
Domnul Ivan Banari:
Multumesc, domnule Presedinte.
Domnule raportor,
Rog sa descifrati acest 0,05% din acumularile
la bugetul de stat, despre ce suma este vorba?
Domnul Vladimir Turcan:
Aici nu este vorba de o suma concreta, este
vorba de 1% de la venitul la buget.
Domnul Ivan Banari:
Da, dar pentru anul viitor bugetul este
deja stabilit.
Domnul Vladimir Turcan:
Apoi noi nici nu vorbim ca aceasta lege va
intra in vigoare.
Domnul Ivan Banari:
Domnule presedinte,
Va spun eu, este vorba de 7 milioane de
lei. Eu am pus aceasta intrebare la rugamintea citorva telespectatori care ne
urmaresc foarte atent si m-au intrebat, oare nu avem noi alte legi mai
stringente acum decit Legea despre partide. Dar aceasta a fost ca un preambul.
Am o intrebare concreta, tine de echitatea dintre
partide si organizatii social-politice. Imi dau foarte bine seama ca grupul de
deputati care au muncit asupra acestui proiect de lege au muncit foarte mult.
Reprezinta doar doua partide si desigur, au muncit cu sirguinta in favoarea
partidelor pe care le reprezinta, Partidul Comunistilor si Partidul Popular Crestin
Democrat.
Eu m-am uitat aici la semnaturi: deci 7
persoane care reprezinta aceste doua partide. Sirguinta a fost atit de mare ca
nu s-a tinut cont de prevederile Constitutiei.
Acum intrebarea.
Domnul Marian Lupu:
Iata asa.
Domnul Ivan Banari:
Poftim, articolul 41 alineatul (2) prevede:
partidele si alte organizatii social-politice sint egale in fata legii, ceea ce
noi stipulam astazi sau ne straduim sa stipulam in legea care... proiectul de
lege pe care il discutam este un proiect de lege discriminatoriu. Articolele IV
si V din proiectul de lege, va rog sa va uitati, prevad ca Guvernul, incepind
de la 1 ianuarie 2007, va incepe defalcarile acestor 0,05% la partidele care
corespund cerintelor stipulate in proiectul de lege. Doar doua partide
pot profita de acesti bani.
Domnul Marian Lupu:
Nu vor fi bani, cit putem vorbi in jurul acestor
subiecte... De la 1 ianuarie 2007 nu va fi nici o finantare conform acestei
legi. Nu va fi, efectiv, fiindca Legea bugetului este adoptata. E un proiect pe
care il discutam in prima lectura, care, dea Domnul sa vina cu rezultatele
expertizei catre luna mai sau iunie. Deci, este cert ca nu se intimpla acest
lucru de la 1 ianuarie 2007.
Domnul Ivan Banari:
Domnule presedinte,
Dumneavoastra considerati ca acest proiect
de lege nu este discriminatoriu fata de celelalte partide, in afara de
partidele care sint ... in Parlament.
Domnul Vladimir Turcan:
Eu cred ca anume acei telespectatori care
v-au telefonat acum, anume dumnealor vor aprecia si pentru viitor cine merita
ca sa fie ales in Parlament sau in organele administratiei publice locale si
atunci prin aceasta vointa va fi dat acceptul ca anume aceste partide sa fie
stimulate, deoarece anume ele au cucerit increderea alegatorului.
Domnul Ivan Banari:
Domnule presedinte,
In redactia actuala revine ca membrii
Partidului Democratiei Sociale transfera bani pe impozite la buget si vor finanta
partidele care vor fi prezente aici. Astfel ca si alte partide.
Domnul Vladimir Turcan:
Lucrati si dovediti. Unica ce pot sa va
spun.
Domnul Ivan Banari:
Participam toti la formarea bugetului...
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Inainte de a incheia dezbaterile la acest
subiect, permiteti-mi doar o foarte scurta explicatie sau informatie la adresa
noastra, a tuturor. Sa recunoastem ca pe aceasta dimensiune, pe dimensiunea de
finantare a partidelor politice, practic, aceasta zona este o zona gri, este o
zona in umbra. Nu exista nici un fel de transparenta in toate operatiunile de
finantare, sursele de finantare a partidelor politice.
Este mare problema modul in care noi abordam
intrebarea sa eliminam sectorul tenebru al economiei, toti cadem de acord, toti
trebuie sa acceptam aceasta realitate, e o norma, este un imperativ astazi sa
stabilim lucrurile foarte clar, transparent si sa dam mai multa lumina acestui
subiect.
Si eu cred ca acest obiectiv este unul
major pe care, de fapt, mi l-a solicitat si Consiliul Europei, si Uniunea
Europeana, si este o lege care are acest obiectiv sa vina cu noi prevederi ca sa
stabilim o ordine, o ordine transparenta, una clara, una echitabila, o data si
pentru totdeauna.
Domnule Rosca,
Va rog.
Domnul Iurie Rosca:
Multumesc, domnule Presedinte.
O replica deputatului Banari. Mie imi pare
rau ca nu este si domnul Braghis in sala, dar sper ca, in calitate de
telespectator, v-a telefonat si v-a spus ce trebuie sa spuneti.
Prima remarca. Orice deputat din
Parlamentul Republicii Moldova are drepturi la initiativa legislativa. Au
semnat-o deputatii din doua partide, este vreo incalcare, nu vad nici o incalcare.
A doua remarca. Relevanta pe care noi o
presupunem, in urma alegerilor locale si parlamentare, vizeaza toate partidele si
eu doresc succes partidului pe care dumneavoastra incercati sa il reprezentati.
Si a treia remarca. Sa incetam cu aceste
remarci populiste, omul nu are bani s.a.m.d. Or, partidele politice din
Republica Moldova sint privite ca institutii democratice functionale, prin
urmare cetatenii contribuie la dezvoltarea lor, ori le privim ca pe niste...
care trebuie sa fie finantate in mod ilegal din exterior sau din partea gruparilor
criminale de aici.
Stimati colegi,
Orice speculatie pe subiecte de ordin
social nu sint intemeiate si sint ieftine. Daca tot sariti in sus si vorbiti
despre normele europene, va rog frumos sa aduceti macar un exemplu din tarile membre
al Uniunii Europene unde nu este finantat partidul politic relevant de la bugetul
de stat. Daca veti fi partide perdante, veti finanta partidele cistigatoare in
calitate de cetateni.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Domnule presedinte al comisiei,
Va multumesc.
Microfonul nr.4, per scurt, va rog.
Domnul Ivan Banari:
Eu am fost vizat.
Domnule Rosca,
Eu nu cred ca a fost o diferenta in finantarea
unui sau altui partid pina acum si va fi mai departe, fiindca acest proiect de
lege prevede ca bugetul oricarui partid in campania electorala poate sa fie nu
mai mare de 0,05%, trebuie 7 milioane de lei. Da Doamne sa acumulam noi atitia
bani.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
La aceasta etapa, luarile de cuvint. Il
invit la tribuna centrala pe domnul Filat.
Domnul Vladimir Filat:
Stimate domnule Presedinte,
Onorat Parlament,
Desigur, discutia de astazi... subscriu cu acei
care au spus ca este una intirziata. In Republicii Moldova de la independenta incoace,
noi am reformat, am restructurat tot ce a fost posibil si necesar pe alocuri, iar
un element sau o institutie fundamentala a statului, cum sint partidele
politice, a fost lasata in umbra si nu este exclus ca asa si s-a dorit.
Astazi, discutam un proiect de lege, din
punctul nostru de vedere, foarte si foarte important. In luarea mea de cuvint
asupra acestui proiect, voi face anumite propuneri, sugestii si, de ce nu,
observatii.
Stimati colegi,
Insasi examinarea proiectului de Lege cu privire
la partidele politice este un pas foarte important in procesul democratizarii
vietii politice si a societatii in ansamblu. Prezentarea acestui proiect de catre
autori este si o recunoastere a faptului ca actualul model de organizare si
functionare a partidelor politice in Moldova este departe de cel din statele cu
o democratie stabila.
In ultimii ani, mai multe institutii ale
sistemului nostru politic au avut de suportat reforme si ajustari esentiale. Insa
legislatia actuala cu privire la partidele politice a fost adoptata pina la
aderarea noastra la Consiliul Europei, iar multiplele modificari operate pe
parcursul anilor nu au avut drept scop reglementarea la un nivel calitativ, nou
a acestei probleme.
Obiectivul integrarii europene ne obliga la
o democratizare reala si profunda a societatii, face din aceasta problema una
de interes major si care necesita o abordare foarte serioasa.
Stimati colegi,
In schimb, proiectul prezentat de catre un
grup de deputati, reprezentanti a doua fractiuni, cred ca avea si o mai mare
probitate si acoperire daca ar fi fost inaintat de catre reprezentanti ai
tuturor formatiunilor politice reprezentate in Parlament si nu numai, asigurind
astfel un consens asupra problemelor puse in discutie.
Proiectul propus, dupa adoptare va
determina pentru mai multi ani dezvoltarea partidelor politice si, in consecinta,
viata politica, deoarece prin partide se realizeaza guvernarea, iar partidele
politice trebuie sa fie purtatoare de valori, idei si tendinte manifestate la
nivelul diferitelor grupuri ale societatii.
Anume din acest motiv cred ca e momentul sa
ne ridicam deasupra intereselor de partid si sa manifestam disponibilitatea
pentru o reforma profunda in conformitate cu principiile democratiei si ale
valorilor europene.
Stimati colegi,
Proiectul propune urmatoarea definitie a
partidelor politice: “Partidele politice sint asociatii benevole cu statut de
persoana juridica ale cetatenilor Republicii Moldova cu drept de vot care, prin
activitati comune si in baza principiului liberei participari, contribuie la
conceperea, exprimarea si realizarea vointei lor politice.”
Noi consideram ca definitia din legea
actuala in vigoare privind partidele politice este mai aproape de scopul
fundamental al partidelor politice si anume exercitarea puterii in stat. Si as
vrea sa dau citire normei actuale. Partidele si alte organizatii
social-politice, aici subscriem ca alte organizatii social-politice, urmeaza a
fi exclus, in sensul prezentei legi sint asociatiile benevole ale cetatenilor
constituite pe baza comunitatii de conceptii, idealuri si scopuri care
contribuie la realizarea vointei politice a uneai anumite parti a populatiei
prin cucerirea in mod legal a puterii de stat si participarea la exercitarea
ei.
Totodata, as remarca unele prevederi de baza
ale proiectului, care au un caracter restrictiv ce poate fi interpretat ambiguu
si poate determina o limitare a dreptului la libera exprimare a opiniilor
politice.
De exemplu, articolul 3 din lege prevede la
alineatul (2) urmatoarele: partidele politice care, prin statutul si programul
lor, propaga idei contrare prevederilor Constitutiei Republicii Moldova sint
interzise. Este nejustificat de a introduce in lege aceste prevederi care... in
schimb este justificat de a introduce in lege acele prevederi care se regasesc la
articolul 41 din Constitutie si anume alineatul (4) – partidele si alte
organizatii social-politice care, prin scopurile ori prin activitatea lor,
militeaza impotriva pluralismului politic, a principiilor statului de drept, a
suveranitatii si independentei, a integritatii teritoriale a Republicii Moldova
sint neconstitutionale.
Si aici noi o sa propunem, probabil, daca
se va accepta, si un element foarte important, si caracterul unitar al
Republicii Moldova. Proiectul actual insa propune de a extinde limitarile si
asupra acelor partide care nu sint de acord sau solicita o modificare a
Constitutiei. S-ar putea de inteles ca daca un partid pledeaza pentru
schimbarea impartirii administrativ-teritoriale sau pentru schimbarea
statutului de neutralitate, modul de alegere a Presedintelui tarii, mai pe
scurt daca doreste orice modificare constitutionala, poate fi declarat in afara
legii.
In Moldova avem partide politice care
pledeaza pentru intrarea in NATO sau pentru alte modificari in Constitutie,
ceea ce am remarcat in cadrul intrebarilor de la microfonul nr.4.
Proiectul propus mai are si o serie de scapari
esentiale, care vor trebui ajustate, pentru a corespunde scopurilor generale
ale legii. In acest sens de idei, consider ca in proiect nu sint regelemnetate
corespunzator mai multe subiecte, precum asigurarea liberei exprimari a
opiniilor in partid, garantarea dreptului de a avea informatii din partea
organelor de conducere, sanctionarea pentru diverse incalcari, modalitatile de
reprezentare a membrilor in organele de conducere, asigurarea unui control
eficient al organelor de conducere si altele.
Aceste probleme nu trebuie sa fie lasate
doar pe baza statutelor partidelor politice, precum propune proiectul si cum e
prevazut si in legea actuala, si necesita o reglementare legala. Daca organizatia
devine beneficiar al surselor bugetare este absolut necesar ca o serie de
aspecte legate de activitatea interna sa fie reglementate prin lege, pentru a
asigura ca sursele bugetare sint cheltuite in conformitate cu interesele
tuturor membrilor partidului si servesc consolidarii statului de drept si a
democratiei.
Proiectul de lege propune instituirea unor
formalitati care nu stimuleaza persoanele sa adere la partidele politice si sint
prea formalizate si birocratizate, in timp ce unele prevederi de mare importanta
sint reglementate insuficient, alte probleme minore, care, intr-adevar, trebuie
sa fie reglementate prin norme interne, sint prevazute de lege. Si as vrea sa
exemplific.
Articolul 7 alineatul (1) – pot fi membri
ai partidelor politice cetatenii Republicii Moldova care, potrivit normelor
legislatiei in vigoare, au dreptul la vot, iar calitatea de membru de partid se
certifica prin legitimatie. Forma si continutul legitimatiei se stabileste prin
statutul fiecarui partid politic.
As vrea sa aduc aici in atentie ca actuala
redactie nu prevede necesitatea unei asemenea legitimati si noi nu credem ca
posesia unei legitimati atesta intr-adevar calitatea de membru. Sint alti
parametri care trebuie sa stea la baza atestarii acestei calitati. Este o
formalitate de fapt.
La articolul 8, alineatul (1) prevede ca,
pentru a deveni membru al unui partid politic, cetateanul Republicii Moldova
depune o cerere scrisa prin care ii solicita aceasta calitate partidului
respectiv. Organul din cadrul partidului abilitat prin statut sa primeasca noi
membri va decide sa satisfaca sau nu cererea de aderare la partid.
Stimati colegi,
Prin aceste prevederi, poate avea loc o ingradire
a dreptului persoanei de a fi membru al unui partid politic. Orice persoana
trebuie sa aiba dreptul de a adera la un partid politic si daca i se face acest
refuz, motivele refuzului de a primi un membru sa fie incluse in lege sau, cel
putin, in statutul partidului. Si aceasta reglementare trebuie sa fie in legea
respectiva.
Articolul 14 din proiectul de lege, care reglementeaza
prevederile obligatorii pe care trebuie sa le contina statutul partidului
politic, nu cere ca in statut sa existe asemenea prevederi obligatorii
referitoare la motivele refuzului. Acelasi lucru se refera si la pierderea
calitatii de membru care, potrivit articolului 8 alineatul (5), se fac prin
norme interne ale partidului respectiv conform prevederilor statutului
partidului.
Consider ca pierderea calitatii de membru
trebuie sa fie reglementata prin lege atit in ceea ce tine de organul
competent, cit si pe motivele pentru care se aplica aceasta sanctiune. Este
obligatoriu de a prevedea prin lege dreptul persoanei care nu este de acord cu
o decizie de excludere sa atace aceasta decizie in organele de conducere a
partidului. Aceasta ar asigura atit pluralismul in cadrul partidelor, precum si
ar evita cazurile de excludere sau sanctionare a membrilor de partid pe motivul
divergentelor de opinii.
In actuala lege exista o serie de prevederi
care nu exista in proiect. Spre exemplu, articolul 11 alineatul (9) din legea
actuala – deideologizarea sistemului de invatamint. In Republica Moldova,
sistemul de invatamint este deideologizat, se interzice cultivarea si
propagarea in scoli de toate gradele a oricaror idei de program si sarcini ale
partidelor sau ale altor organizatii social-politice. Aceasta prevedere esentiala
nu se regaseste in actuala redactie. Noi speram ca a fost o scapare.
Alte scapari majore repeta, de fapt, legea
actuala precum reglementarea insuficienta a atributiilor diverselor organe de
conducere, modul lor de formare, competenta organului suprem. Toate aceste
probleme urmeaza a fi reglementate prin statute. In Moldova functioneaza un
sistem electoral bazat pe lista de partid si organizarea interna a partidelor
reprezinta o problema de interes public, si nu o problema doar a partidelor.
La fel, nu exista prevederi care ar garanta
o reprezentativitate echitabila a tuturor membrilor in cadrul adunarii generale
a partidului, dreptul de a initia referendumuri interne pe subiecte de interes
maxim, proceduri de adoptare a deciziilor. Este normal ca partidele sa isi
aleaga independent structura interna, doar unele prevederi minime ce ar garanta
guvernarea democratica interna sint la fel absolut necesare si vor avea efecte
benefice in timp.
Stimati colegi,
Nu sint, de asemenea, reglementate atributiile
organului executiv, lipsesc totalmente si prevederi privind conducatorul, presedintele
partidului, atributiile si imputernicirile sale. Sint si alte dispozitii de
acest fel, la care ne vom referi in lectura a doua si asupra carora vom propune
amendamente si imbunatatiri.
Proiectul propune pentru prima oara sa fie
instituit un mecanism real de finantare a partidelor politice, inclusiv din
contul bugetului de stat. Si aici, stimati colegi, eu o subscriu intru totul cu
acei care au spus ca aceasta problema urmeaza a nu fi una politizata si sa
foloseasca momente populiste. Este un lucru absolut necesar ca noi, pina la urma,
sa avem un sistem functional de finantare a partidelor, iar partidele sa iasa asa
cum a mentionat si domnul Presedinte, din segmentul gri la acest capitol in
alb.
Este, de fapt, foarte laudabil acest mecanism
instituit, deoarece in toata lumea partidele sint institutii costisitoare si
este foarte important ca finantarile acestora sa fie facuta transparent si intr-o
masura care sa le permita o activitate normala, inclusiv educativa, informativa,
pregatirea tinerilor catre viata politica, pregatirea liderilor politici. Asa
cum sint formulate aceste prevederi in proiect, in schimb nu este pe deplin
clar cind va incepe finantarea partidelor politice, deoarece posibilitatea de a
obtine finantarea de stat este conditionata de doi factori: trecerea pragului
electoral, obtinerea a nu mai putin de 20 de mandate in organele reprezentative
ale unitatilor administrativ-teritoriale. Si nu este clar va fi suficient ca un
partid politic sa dispuna de 20 de mandate in organele reprezentative ale unitatilor
administrativ-teritoriale sau acesta se refera doar la partidele care deja au
reprezentare parlamentara.
In acest context, daca legea va intra in
vigoare, va avea ea caracter retroactiv si pentru alegerile din 2005? Adica se
vor lua in considerare rezultatele alegerilor din 2005 pentru acordarea finantarii
sau finantarea va incepe din 2007 si se va face in baza rezultatelor de la alegerile
locale? Este o intrebare la care urmeaza sa dam raspuns. Si din acest motiv,
noi consideram ca acest subiect necesita a fi reglementat intr-un mod care nu
va da posibilitate unor interpretari ambigue.
Stimati colegi,
Vizavi de finantarea de la bugetul de stat
suma care urmeaza a fi alocata va fi de 0,05% din marimea bugetului de stat
preconizat pentru anul viitor. Daca sa ne referim la anul 2007 aceasta suma ar
reprezenta in jur de 6 milioane de lei. Desigur, si 1 milion, daca ar fi
preconizat, s-ar putea de discutat la nesfirsit vizavi de necesitatile unor scoli,
unor gradinite. Dar inca o data vreau sa atrag atentia ca noi vorbim despre o
institutie care, de fapt, reprezinta fundamentul societatii, partidul politic. Si
cred ca aici ar trebui sa facem abstractie de la interesele unor sau altor reprezentanti.
In schimb, nu este clar ceea ce au reiterat
aici si alti colegi in ce masura aceasta suma este justificata? Ce fel de
calcul a stat la baza acestei sume? Consider ca la prezentarea acestui proiect...
Doamna Maria Postoico:
Domnule Filat,
Timpul...
Domnul Vladimir Filat:
...in lectura a doua, va trebui sa fie
prezentate si niste calcule, care vor indica necesitatile minime financiare ale
partidelor politice si pentru a cunoaste in ce masura finantarea bugetara va
solutiona problemele pe care le invocam. De asemenea, la articolul 32 se
prevede ca vor primi finantare din partea statului doar partidele politice,
care au fost inregistrate in calitate de concurenti electorali. Rezulta ca nici
aliantele, nici blocurile electorale, dar nici partidele membre ale acestora nu
vor putea sa primeasca sprijin financiar, indiferent de numarul de voturi pe
care le obtin. Aceasta ar contraveni si cu prevederile articolului 19 litera b)
din proiect.
Doamna Maria Postoico:
Domnule Filat,
Ati depasit tot timpul.
Domnul Vladimir Filat:
Da, eu va multumesc.
Mai este de spus ceva. ×òî?
Doamna Maria Postoico:
Dati in scris pe urma. Eu va rog.
Domnul Vladimir Filat:
Stimate doamna Presedinte,
Aici iarasi sintem intr-o situatie cind
timpul, probabil, nu ar fi fost sa fie unul relevant. Noi discutam, intr-adevar,
o problema foarte serioasa si, in final, noi ne vom expune cum am spus, prin
prezentarea amendamentelor pentru lectura a doua. Fractiunea Partidului
Democrat va vota aceasta lege. Consider ca este una binevenita si va interveni
foarte serios cu amendamente pentru lectura a doua.
Va multumesc pentru atentie.
Doamna Maria Postoico:
Va multumesc, domnule Filat.
De fapt, noi am fost foarte toleranti, 4
minute v-am acordat suplimentar.
Domnul Taranu,
Va rog.
Domnul Anatol Taranu:
Stimati colegi,
Vreau sa imi reiterez un gind pe care eu
deja l-am expus de la microfon. Legea este foarte importanta. Ar putea sa se intimple
ca aceasta lege ar putea sa aiba un impact direct nemijlocit nu numai asupra
vietii politice, dar si asupra situatiei social-economice din tara, fiindca, de
fapt, tot ce se intimpla intr-o societate depinde de calitatea actului de
guvernare. Iar partidele politice stau nemijlocit la baza guvernarii. Din acest
punct de vedere, legea pe care noi astazi o discutam, repet inca o data, ar
putea sa influenteze nemijlocit asupra unor aspecte, asupra unor domenii ale
vietii pe care noi acum nici nu le banuim.
Un lucru ma deranjeaza in ceea ce priveste
actualul proiect. De fapt, acest gind a fost deja expus. De ce acest proiect atit
de important a fost discutat sau, mai bine zis, a fost conceput intr-o atmosfera
mai putin publica? De ce la elaborarea acestui proiect nu au participat mai multi
factori intelectuali, daca doriti? Mie mi se pare ca acest lucru stirbeste intr-un
fel din valoarea proiectului care a fost pus pe tapet.
Exista un lucru. Vreau sa va spun ca vreo
doi ani in urma, cind am venit in acest Parlament, am inceput sa ma gindesc la
elaborarea unui asemenea proiect si cind am inceput sa lucrez asupra
materialului, mi-am dat seama cit de complicat este sa elaborezi un proiect de
Lege privind activitatea partidelor politice intr-o societate ca a noastra.
O societate care atit de greu iese din
trecutul totalitar intr-o societate care duce cu sine toate aceste ramasite ale
orinduirii vechi. Partidele politice, de fapt, reflecta tot ce am acumulat noi
pe parcursul a mai multor ani. La inceputul anilor ’90, fiind deputat in primul
Parlament al Republicii Moldova, imi aduc aminte cum un grup de deputati, pentru
prima data atunci, am plecat peste hotare pentru informare.
Am venit in Germania, in Bundestag. Si
acolo am avut mai multe discutii cu deputatii germani. Pe atunci, pe noi ne
interesa inclusiv problema legii partidelor politice si i-am intrebat:
Stimati colegi,
Spuneti-mi cum formati fractiunile
partidelor, fractiunile parlamentare? Conform caror criterii sint ele concepute.
Un crestin-democrat, unul dintre liderii
crestin-democratilor din Bundestagul german de pe atunci, ne-a dat un raspuns,
care, intr-un fel, ne-a uluit. Dumnealui foarte bine cunostea limba rusa. Nu
aveam probleme de traducere. Dumnealui a spus in felul urmator. Poftim? Ai nostri
nu cunosteau, din pacate, germana. Tot asa cum nu o cunoasteti si dumneavoastra
astazi. Stiti ce mi-a spus? Sint doua criterii de formare a fractiunii
parlamentare. Criteriul de cadre, cind oamenii sint selectati dupa principiul
competentei. Si al doilea principiu, el a folosit, nu stiu cum se traduce in
romaneste. Nu este o traducere adecvata. El a folosit termenul rusesc “ïî
ïðèíöèïó ñêîò äëÿ ãîëîñîâàíèÿ». Eu vreau sa va spun ca Legea partidelor
politice, intr-un fel, la modul direct influenteaza maniera de formare a fractiunilor
partidelor respective in Parlament. Si, desigur, aceasta are un impact direct
asupra modalitatii de guvernare. Mie mi se pare ca proiectul pe care noi il
discutam astazi in foarte putina masura prevede acest aspect atit de important
pentru viata politica a oricarei societati.
Stimati colegi,
Eu vreau sa va atrag atentia, ca in lume
noi, de obicei, folosim experienta internationala, foarte mult ne place sa
facem acest lucru. In lume sint tari civilizate, tari cu o bogata traditie
politica, in care activitatea partidelor politice nu este reglementata prin
lege, sau este reglementata foarte putin, intr-o masura absolut nesemnificativa.
De exemplu, Anglia sau Australia, sau Noua Zeelanda. Nu exista legi care
reglementeaza activitatea politica, activitatea partidelor, ma scuzati. Intr-o
societate, repet, cum este a noastra, incercarea de a reglementa foarte
detaliat activitatea de partid, de fapt, inseamna nimic altceva decit reintoarcerea
intr-o maniera noua la practica veche de dominatie a unui singur partid politic
sau a unei singure conceptii.
Ar fi normal ca noi sa le permitem
partidelor politice sa activeze cit mai liber, sa aiba cit mai putine restrictii,
din simplul motiv ca oamenii nostri, societatea noastra este afectata grav de
absenteismul politic. Problema noastra este cum sa angajam cetatenii in viata
politica si nu invers: cum sa restrictionam activitatea lor politica. Aceasta
este problema. O societate cu adevarat libera, o societate care mizeaza si care
vede in activitatea de partid sensul vietii politice, o asemenea societate nu
ar face o lege cum o facem noi astazi. Sau o asemenea lege, in conceptul sau,
ar avea urmatoarele foarte multe libertati si foarte putine restrictii. Aceasta
este, de fapt, esenta conceptului, care trebuie sa fie pus la baza unei legi
pentru activitatea de partid in aceasta tara.
Desigur, finantarea de la stat este absolut
obligatorie. Daca un stat nu doreste sa fie condus de niste mafioti, de clanuri
oligarhice, de oameni care, de fapt, urmaresc doar propriile interese inguste
de grup, acest star va cheltui cit mai multi bani pentru ca partidele sa fie
viguroase, active, partidele sa fie competente. Mie mi se pare ca norma de
finantare prevazuta in actualul concept este insuficienta si nu va permite
partidelor politice din Republica Moldova sa se prefaca intr-o asemenea forta.
Eu cred ca ar trebui de ridicat cheltuielile pentru activitatea de partid, fiindca
ele, aceste cheltuieli, se vor restabili mai pe urma in eficienta actului de
guvernare.
Dar, pe de alta parte, eu foarte bine inteleg
ca este greu sa dai bani acelor institutii din stat cum sint partidele
politice, care au o imagine atit de proasta cum o au partidele politice in
republica noastra. Dar imaginea aceasta proasta, stimati colegi, stiti de unde
vine? Anume din incapacitatea noastra de a organiza o viata politica de partid
viguroasa in aceasta tara. Cu cit mai multe economii o sa facem la acest
capitol, sa stiti, cu atit mai prost va functiona viata de partid, activitatea
de partid in tara noastra si cu atit mai prost va fi actul de guvernare. Eu pledez
pentru reintoarcerea acestei legi in laborator.
Eu pledez pentru includerea in procesul de
elaborare a conceptului acestei legi a mai multor forte intelectuale, care ar
fi capabile sa faca o lege cu adevarat necesara pentru societatea noastra si
care va scoate viata politica din societatea noastra la un nivel nou, fiindca banuiala
aceasta ca legea a fost conceputa in interesul doar a unei parti a clasei
politice, ea in permanenta va plana indiferent de faptul am depasit eu timpul
alocutiunii mele de la tribuna centrala sau nu? Aceasta este problema.
Va multumesc.
Si la Multi Ani!
Doamna Maria Postoico:
La microfonul central se invita domnul Rosca.
Domnul Iurie Rosca:
Stimati colegi,
Astazi discutam o lege care capata o noua redactie
pentru prima data din 1990 si pina in prezent. Prima data s-a adoptat o Legea
privind partidele si alte organizatii social-politice in 1991 de primul Legislativ,
cu imperfectiunile caracteristice acelei perioade. A existat o redactare
substantiala in 1999, care, intre atele, a propus aceasta norma de 5 mii de
membri in cel putin jumatate din unitatile administrativ-teritoriale de nivelul
doi s.a.m.d.
Ceea ce ne-am propus noi in calitate de
coautori a fost ajustarea legislatiei in domeniu la normele europene. Desigur,
ca orice lucru facut de mina de om, si acest proiect este criticabil si este
perfectibil.
Stimati colegi,
Tocmai de aceea l-am si propus dumneavoastra
spre dezbatere in Parlament si tocmai de aceea, cu toata bunavointa si
seriozitatea, intentionam sa il trimitem spre avizare la Consiliul Europei, in
urma avizarii respective si in urma discutiilor pe care le vom continua, pentru
lectura a doua sa tinem cont integral de toate aceste sugestii, recomandari si
idei, care merita sa fie insumate in sinteza pentru lectura a doua.
As vrea sa atrag atentia asupra citorva
elemente fundamentale. Aceasta lege presupune mai multa transparenta in
activitatea partidelor, mai multa transparenta in finantarea partidelor si
diminuarea riscurilor de corupere a partidelor politice.
Stimati colegi,
In acest sens, eu v-as atrage atentia
asupra articolelor 28 – 33, de la 28 pina la 33, toate vizind finantele, toate
vizind modul de finantare a partidelor politice. Si ca sa nu se creeze impresia
ca este vorba doar de finantari de la buget, noi stabilim ceea ce era si pina
acum in legislatie: cotizatii de membru, donatii, activitati de colectare a
fondurilor, subventii de la bugetul de stat. Iata formele de finantare a
partidelor politice.
Este adevarat ca aceasta norma de finantare
de la buget noi am luat-o in urma recomandarilor Consiliului Europei, care
trebuie sa fie cuantumul, suma in functie de veniturile de la bugetul de stat si
in functie de intelegerile pe care le vom stabili noi colegial in Parlament. Eu
v-as atrage atentia la articolul 28 alineatul (6), care stipuleaza “Finantarea
publica sau privata nu poate avea drept scop limitarea independentei
partidelor politice”.
Preocuparea noastra trebuie sa fie in ce masura
partidele politice sint independente in luarea deciziilor lor si in promovarea
acestor decizii in organele reprezentative de acei care finanteaza partidele.
Iata despre ce este vorba. Aici riscurile sint foarte mari.
De aceea si prevedem la articolul 28
alineatul (7): intreprinderile cu capital de stat nu pot finanta, sub nici o
forma, partidele politice. Norma care a existat si o alta norma pe care o reluam
si in acest proiect: finantarea partidelor politice din afara tarii este
interzisa. Articolul 29 prevede donatiile, dar va atrag atentia, stimati
colegi, asupra articolului 29 alineatul (2):
“O persoana fizica poate face donatii unui
sau mai multor partide. Donatiile facute de o persoana fizica unui sau mai
multor partide politice in perioada unui an bugetar nu pot depasi in cumul
valoarea de 500 salarii medii pe tara, stabilite pe anul respectiv”.
Articolul 30 stabileste caracterul public
al donatiilor pentru partidele politice. Articolul 31 stabileste caracterul
public al informatiei privind finantarea campaniilor electorale si articolul 32
stabileste finantarea din bugetul de stat. Aceste norme trebuie sa fie corelate
cu cele din Codul electoral si as face trimitere doar la experienta Letoniei,
de pilda, care are o lege speciala, separata, care se refera la combaterea
coruptiei si a finantarilor netransparente ale partidelor politice ca institutii
democratice. Aceasta a fost una din intentiile de baza pe care noi le-am urmarit
tocmai pentru consolidarea institutiilor democratice, numite partide politice.
Aceasta pe de o parte.
Pe de alta parte, in dezbaterea care s-a tinut
si care va continua, bineinteles, relatia dintre obligatii si drepturi, sau
drepturi si libertati versus obligatii. Eu cred ca noi cu totii am depasit
naivitatea pe care, de pilda, un vorbitor, la o reuniune publica din 1990, o
formula in felul urmator: “Cu cit mai multe partide, cu atit mai multa democratie”.
Era naivitatea caracteristica acelei epoci initiale de consolidare a institutiilor
democratice si a pluripartitismului in Republica Moldova. Acum cred ca sintem
cu totii de acord ca un partid e putin si insuficient, prea multe este o inflatie
si devalorizare a ideii de partid politic ca institutie, nu ca grupare, care
este una sezoniera si de un singur ciclu electoral.
Intentia noastra este ca partidele politice,
in urma adoptarii acestei legi in varianta ei definitiva, sa fie puternice,
stabile, functionale, sa aiba continuitate, sa aiba propria identitate, sa nu astepte
de la stat conditii de sera, ci doar sa pretinda statului sa nu impuna restrictii
abuzive. Intentia noastra, in calitate de autori este sa curmam aparitia si
perpetuarea aventurierilor politici si a calatorilor dintr-un partid in altul in
functie de sezonul electoral. Pentru prima data si domnul Filat are dreptate ca
pentru prima data noi propunem certificarea calitatii de membru al unui partid.
Aceasta certificare, ca sa spun asa, a
calitatii de membru noi o propunem sa fie prin legitimatie, poate sa se numeasca
altfel acest document. Dar un document trebuie sa existe. Numiti-l cum vreti.
Pe urma, daca asocierea intr-un partid
politic sau dreptul la asociere presupune un act de vointa a cetateanului,
acest act de vointa trebuie sa fie cumva demonstrat, scris, o cerere scrisa in
orice forma, libera, transmisa in mesaj electronic, depus intr-un formular.
Este la decizia si latitudinea fiecarui partid politic modul in care isi
organizeaza statutar activitatea interna.
Eu nu am vazut in aceasta nimic restrictiv
sau punitiv. Cit priveste pierderea calitatii de membru, pierderea calitatii de
membru este un act de vointa a acestei asociatii care se cheama partid politic si
care elimina un membru pe care il considera nedemn de a ramine in continuare in
aceasta familie, ca sa spun asa, in aceasta institutie.
Desigur, contestarea unei astfel de decizii
tine de relatia dintre membrul respectiv si ierarhia de partid si nu de relatia
dintre cetatean si justitie. De aceea, consider ca acest proiect de lege este
un pas inainte, nu vad absolut nici un fel de delict de ordin legislativ, sau,
cu atit mai putin, moral, faptul ca a fost semnat acest proiect doar de
reprezentantii a doua fractiuni parlamentare.
Nici un deputat al Parlamentului nostru nu
este limitat in posibilitatea de a propune imbunatatiri, de a critica, de a
veni cu sugestii pentru perfectionarea proiectului pe care noi il inaintam. Iar
faptul ca este primit la sfirsit de an sau inclus de catre noi la sfirsit de an
pe ordinea de zi a sedintei Parlamentului, se inscrie in planul calendaristic
despre care am vorbit.
Noi am vrea sa incheiem anul cu cit mai putine
restante fata de Consiliul Europei, il votam in prima lectura in calitate de
concept si dupa aceea, asteptind avizele respective de la acest for european,
lucram la imbunatatirea proiectului de lege respectiv.
Eu va multumesc si va invit sa sustineti
acest proiect.
Domnul Marian Lupu:
Luare de cuvint, doamna Maria Postoico.
Doamna Maria Postoico:
Stimati deputati,
Desigur, astazi, in cadrul sedintei, s-a
discutat foarte pe larg asupra acestui proiect de lege, fiindca evolutiile
produse in diverse domenii ale vietii sociale obliga Parlamentul Republicii
Moldova sa modifice sau sa adopte noi acte legislative care ar corespunde
noilor realitati ce s-au constituit in prezent si in urma recomandarii organizatiilor
internationale.
In mod special, as vrea sa accentuez ceea
ce se refera la Consiliul Europei, acele angajamente, pe care tara noastra
le-a asumat fata de acest forum european. De mai mult timp, in rezolutiile si recomandarile
Consiliului Europei, in privinta Republicii Moldova se mentioneaza cu insistenta
asupra necesitatii revizuirii legislatiei cu privire la partidele politice in
conformitate cu normele europene.
Fiind un element de baza in cadrul institutiilor
democratice ale statului, partidele politice joaca un rol decisiv in procesul
exprimarii vointei politice a cetatenilor si a exercitarii actului de guvernare
in societatea moderna. Este greu de imaginat o democratie adevarata fara un
pluripartitism dezvoltat, bazat pe o competitie deschisa a unor entitati
politice puternice, create in baza unor reguli clare si echitabile.
Acest lucru a fost realizat numai avind un
cadru legislativ care va fi in concordanta cu evolutiile care au avut loc in
societate si, in acelasi timp, va fi ajustat la valorile democratice
contemporane.
Este bine cunoscut faptul ca legea actuala,
care reglementeaza acest important domeniu al vietii social-politice, a fost
adoptata inca la 17 septembrie 1991, moment despre care au vorbit si colegii nostri.
In pofida faptului ca, pe parcursul acestor ani, in aceasta lege au fost
introduse mai multe modificari si completari, adoptarea unei legi noi a devenit
actuala, de fapt, cum s-au exprimat si colegii, legea mentionata este depasita deja
si de timp.
O incercare in acest sens a fost facuta in
cadrul Parlamentului de legislatura a XIV-a care, la 15 decembrie 2000, a
adoptat in prima lectura un proiect de lege privind partidele si alte organizatii
social-politice. In anul 2002, acest proiect a fost expertizat de catre expertii
Consiliului Europei, care au analizat detailat prevederile incluse in acest
proiect si au facut recomandarile de rigoare.
Spre regret, din decembrie 2000 pina in
prezent, din diferite motive, soarta acestui proiect a ramas incerta, el
devenind depasit de timp. Avind in vedere atentia deosebita acordata de
organismele internationale aspectelor ce tin de finantarea partidelor politice,
la o anumita etapa a fost elaborat un proiect de Lege cu privire la finantarea
partidelor politice si a campaniilor electorale.
Discutiile pe marginea acestui proiect au
fost purtate cu preponderenta in cadrul Guvernului si in cadrul unor conferinte
internationale ce au luat in dezbatere aceasta importanta problema, de o
relevanta aparte fiind conferinta desfasurata in noiembrie 2005 cu genericul
“Standardele Consiliului Europei in domeniul finantarii partidelor politice”.
Abordarea temeinica a acestor aspecte a
avut un impact important asupra intregului proces de elaborare a noii legislatii
privind partidele politice, constituind o parte integranta si indispensabila a
acestui nou proiect de lege care este astazi prezentat si discutat in cadrul sedintei
Parlamentului.
In acelasi timp, este necesar de mentionat
ca in procesul elaborarii noului cadru legislativ s-a considerat oportun sa se
faca referiri nu numai la aspectele ce tin de finantare, dar sa fie abordat tot
spectrul de relatii sociale legate de crearea, organizarea si functionarea
partidelor politice.
Acest lucru a condus la elaborarea unui nou
proiect de lege privind partidele politice, cu includerea in cadrul acestora a
tutor aspectelor ce necesita a fi reglementate. In proiectul de lege prezentat
s-a luat in considerare experienta unor tari europene, legislatia care a
parcurs o cale mai avansata in acest domeniu. De asemenea, au fost incluse
unele prevederi din proiectul de Lege din anul 2000, care au fost sustinute de
catre expertii Consiliului Europei.
La inceput, este data notiunea de partide
politice si nominalizate principiile de baza de functionare a acestor partide, in
capitolele ce urmeaza se stabilesc mecanismele juridice care reglementeaza intreg
spectrul de existenta a unui partid politic de la constituirea si inregistrarea
lui pina la incetarea activitatii partidului.
Consider ca s-a reusit elaborarea unor
prevederi clare la toate etapele de activitate a partidelor politice, fiind
asigurate garantiile necesare pentru existenta si functionarea acestora.
Decizia finala asupra oricaror probleme
privind partidele politice, dupa cum au recomandat expertii, apartine numai
instantei de judecata. In acest context, in proiect se prevede ca litigiile aparute
vor fi examinate de catre Curtea de Apel Chisinau, urmind practica existenta in
alte state europene.
Este evident ca orice proiect de lege ce
vizeaza un asemenea element fundamental al sistemelor democratice cum sint
partidele politice suscita o atentie sporita atit din partea noastra, a deputatilor,
cit si din partea intregii societati. Opiniile pot fi diverse, ceea ce s-a
dovedit si astazi in cadrul discutiilor, si acest lucru este normal pentru un
proces democratic.
Dar important este ca, in cadrul
dezbaterilor noastre, sa patrundem in esenta prevederilor incluse in proiect,
apreciind pe cit este posibil impactul acestora asupra functionarii partidelor si
a institutiilor democratice in general in Republica Moldova, in urma adoptarii
acestui proiect de astazi.
As dori sa mentionez ca unul din scopurile
de baza ale acestui proiect este enuntat clar la articolul 5, care prevede ca,
in scopul favorizarii exercitarii calitative a actului de guvernare si in
vederea realizarii eficiente prin acest exercitiu a principiului bunului comun,
statul sprijina dezvoltarea partidelor politice, ceea ce este pentru prima oara.
In acest scop, prin prezenta lege si prin
alte acte normative se instituie mecanisme juridice pentru functionarea
partidelor politice si a structurii lor, precum si pentru finantarea partidului
si structurilor acestuia din surse private si din bugetul de stat.
Colegii au mentionat foarte detaliat care sint
sursele de finantare a unui partid. Consider ca sustinerea de catre stat a
partidelor politice instituite expres prin lege este unul din factorii
principali in dezvoltarea de mai departe a procesului democratic in ansamblu in
Republica Moldova.
In aceasta ordine de idei, este important sa
fie prevazute niste principii clare atit de acumulare a surselor private de catre
partidele politice, cit si de distribuire a surselor alocate de la bugetul de
stat. Recomandarea Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei nr.1516 din 2001
privind finantarea partidelor politice stabileste principiile de care trebuie sa
se conduca tarile-membre ale Consiliului Europei.
La acest subiect, pentru care se evidentiaza
urmatoarele, si as vrea sa dau citire la concret. Un raport rezonabil intre
fondurile publice si private, criterii echitabile la repartizarea contributiei
statului partidelor. Reguli stricte privind donatiile private, o transparenta
totala a contabilitatii si nu in ultimul rind se mentioneaza ca contributiile
statului pentru partidele politice trebuie sa fie determinate pe baza unor
criterii obiective cum ar fi, si se da chiar si pilda, numarul de voturi
acumulate sau mandate parlamentare obtinute sau alt criteriu care se va
determina la nivel national.
In proiect se propune, cum s-a mentionat,
anual o suma. Este mare sau mica, noi vom decide in fiecare an cind va fi
adoptata Legea Bugetului de stat. Marimea sumei alocate de la bugetul de stat,
de fapt, cind s-a studiat practica altor tari s-a dovedit ca este diferita si
oscileaza in medie in jurul unui indicativ care, de fapt, si noua ne revine
ulterior sa il indicam.
Modalitatea distribuirii acestor alocari se
inscrie in criteriul enuntat in recomandarea Consiliului Europei, fiind
considerata oportuna alocarea surselor de la bugetul de stat nu numai pentru
partidele care au avut rezultate relevante la alegerile parlamentare, dar si la
alegerile locale generale. Cit priveste acumularea surselor private, acest
proces este, de asemenea, bine ajustat, fiind prevazuta plafonarea veniturilor
unui partid politic, provenite din donatii.
Nu mai putin importanta este si transparenta
acestui proces si responsabilitatea partidelor politice, ceea ce este pentru
prima data introdus acest criteriu, anume responsabilitatea partidelor politice
care, pe linga drepturile obtinute, vor purta raspundere respectiva pentru
abaterile comise de la legea de baza.
In final as dori sa imi exprim convingerea
ca actualul proiect de lege constituie o evolutie pozitiva in procesul de
consolidare a institutiilor democratice in Republica Moldova. Si, in acelasi
timp, un pas, cum s-a mentionat si de catre colegii mei, in realizarea
punctului 3 din programul calendaristic al actiunilor legislative in
conformitate cu Rezolutia si recomandarile Comisiei pentru respectarea obligatiilor
si angajamentelor statelor membre ale Consiliului Europei.
Fractiunea Partidului Comunistilor sustine
acest proiect de lege si se pronunta pentru adoptarea lui in prima lectura si
chemam si celelalte fractiuni sa sustina acest proiect.
Va multumesc pentru atentie.
Domnul Marian Lupu:
Multumesc.
Stimati colegi,
La aceasta etapa, voi supune votului
aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.4860 privind partidele politice.
Cine este pentru, rog sa voteze.
Numaratorii, pentru stenograma, rog sa mi
se anunte rezultatele.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 31.
Sectorul nr.2 – 29.
Sectorul nr.3 – 8.
Domnul Marian Lupu:
68 de voturi “pro”.
In aceste conditii constat ca proiectul de
Lege nr.4860 este aprobat in prima lectura.
Daca se reuseste pina la sarbatori, daca nu,
imediat dupa, serviciile respective ale Aparatului Parlamentului vor asigura
traducerea in limba engleza a acestui proiect in modul in care, intr-un termen
limitat, acest proiect de Lege sa fie prezentat pentru expertiza la Consiliul
Europei.
Proiectul de Hotarire a Parlamentului nr.4945
cu privire la confirmarea in functie a membrilor Consiliului de observatori al
institutiei publice nationale a audiovizualului Compania “Teleradio-Moldova”.
Rog comisia, domnul Stepaniuc.
Domnul Victor Stepaniuc:
Stimati colegi,
Permiteti-mi sa dau citire raportului
comisiei privind proiectul de Hotarire cu privire la confirmarea in functie a
membrilor Consiliului de observatori al institutiei publice nationale a audiovizualului
Compania “Teleradio-Moldova”.
In conformitate cu articolele 56, 57 si 68 din
Codul audiovizualului, care a fost adoptat de noi in luna iulie anul curent,
Consiliul Coordonator al Audiovizualului a demarat toate procedurile de
selectare a membrilor, a candidatilor pentru functia de membri in Consiliul de
observatori al Companiei “Teleradio-Moldova”.
Vreau sa va spun ca concursul a trecut
absolut transparent, a fost anuntat din timp. In cele din urma, Consiliul
Coordonator al Audiovizualului a selectat acele 18 candidaturi pentru a le
prezenta Parlamentului. Comisia noastra, in baza articolelor 56 si 57 din Codul
audiovizualului, a efectuat selectarea in cadrul citorva sedinte ale celor 9
pretendenti la cele 9 posturi vacante din 18.
In cele din urma, in opinia noastra, toti
candidatii au fost selectati in conformitate cu prevederile legii. Vreau sa va
amintesc ca, din acele 9 persoane, legea ne fixeaza la articolul 56, numaidecit
trebuie sa fie doua femei candidate si numaidecit trebuie sa fie doua persoane
care au o anumita practica de gestionare a intreprinderilor comerciale.
Comisia a cautat sa mentina, in limitele
prevederii legii, si va propune dumneavoastra, stimati colegi, urmatoarea
componenta:
- Barbus Ludmila, profesor, director al
unui liceu.
- Burean Alexandru, director executiv la
Fundatia “Lumea – oglinda pentru Moldova”.
- Cibotaru Viorel, directorul Institutului
European de Studii Politice din Moldova.
- Dubrovschi Anatol, directorul Intreprinderii
de Stat “Complexul Casa Presei”.
- Focsa Boris, director artistic la Teatrul
Republican “Luceafarul”.
- Ionita Veaceslav, doctor in stiinte
economice, conferentiar universitar, Academia de Studii Economice.
- Munteanu Igor, director executiv al Institutului
pentru Dezvoltare si Initiative Sociale “IDIS-Viitorul”.
- Musteata Victoria, manager la Compania
“VOXTEL”, cunoscuta telejurnalista, care a lucrat in mai multe companii,
inclusiv si la Compania publica.
- Slapac Mariana, vicepresedinte al
Academiei de Stiinte a Moldovei.
Totodata, noi va propunem ca in
conformitate cu articolul 56 din lege, sa fie fixati termenele de aflare a acestor
persoane in aceasta functie de membri ai Consiliului Coordonator.
Pentru Barbus Ludmila se propune pe un termen
de 3 ani, Burean Alexandru – pe 2 ani, Cibotaru Viorel – pe 2 ani, Dubrovschi
Anatol – pe 3 ani, Focsa Boris – pe 4 ani, Ionita Veaceslav – pe 2 ani,
Munteanu Igor – pe 4 ani, Musteata Victoria – pe 3 ani, doamna Slapac Mariana –
pe 4 ani.
Vreau sa va aduc la cunostinta ca sint
prezenti doar 8 dintre candidati. Din pacate, domnul Igor Munteanu este absent
astazi. Noi, in conformitate cu legea, avem dreptul sa votam pentru acesti 8
membri si, o data cu aparitia domnului Igor Munteanu, care o sa apara in
primele zile ale lunii ianuarie, noi putem sa votam in februarie si a noua
candidatura. Asa este situatia.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc.
Domnule presedinte al comisiei,
Care sint prevederile Codului audiovizualului?
Noi am putea sa purcedem la votul persoanei, inclusiv in conditiile absentei
acesteia in sala plenului Parlamentului?
Domnul Victor Stepaniuc:
Vreau sa va spun ca, in conformitate cu
Codul audiovizualului, nu este prea bine fixat acest moment. Daca la membrii
Consiliului Coordonator al Audiovizualului era fixat ca ei trebuie sa fie
prezenti numaidecit, trebuie sa depuna juramintul. In cazul de fata, in opinia
mea, s-ar putea sa votam si fara prezenta domnului Munteanu Igor. Cu atit mai
mult ca noi il cunoastem, este o persoana, de fapt, publica.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
In acest caz, daca caracterul prevederilor
respective ale Codului audiovizualului sint permisive, inaintez propunerea si
rog sa o acceptati pentru a dezbate acest subiect referitor la toate
candidaturile propuse pentru a fi confirmate in functia de membru al
Consiliului de observatori.
Stimati colegi,
Intrebari pentru comisie sau, eventual, daca
sint intrebari pentru candidatii enumerati, prezentati de catre domnul presedinte
al comisiei.
Microfonul nr.5.
Domnul Anatol Onceanu:
Multumesc, domnule Presedinte.
Stimate domnule presedinte al comisiei,
Desigur, dintre cele 40 de candidaturi,
care si-au depus dosarele la Consiliul Coordonator al Audiovizualului si chiar
din cele 18, care au fost selectate pentru examinare in comisia noastra de
profil, se putea alege o componenta buna a Consiliului de observatori al
Teleradioului.
Cu toata stima pentru citeva candidaturi, citeva
personalitati care au trecut … comunist-pepecedista si au intrat in numarul
celor noua. Totusi, eu vreau ca dumneavoastra sa recunoasteti acum public ca
aceasta componenta, de fapt, ca si cea a Consiliului Coordonator al
Audiovizualului, este o intelegere in interesele politice ale coalitiei ros-oranj.
De aceea, Fractiunea “Alianta «Moldova
Noastra»” considera ca responsabilitatea pentru rezultatele activitatii acestei
componente a Consiliului Coordonator al Audiovizualului, a acestei componente a
Consiliului de observatori si, eventual, a conducerii a Teleradioului, care va
fi aleasa de catre aceasta componenta, le revine in totalitate comunistilor si
pepecedistilor. Si vom declara acest lucru pe durata intregului mandat. Si vom
cere socoteala pentru toate incalcarile grave pe care le comit aceste structuri,
ca in cazul “Euro TV” si “Antena C”. Iar Fractiunea “Alianta «Moldova Noastra»”
nu va participa la procedura de vot, caci considera un spectacol.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Domnul Leonid Bujor:
Va multumesc.
Intrebare catre domnul presedinte al
comisiei: spuneti, va rog, din care considerente reprezentantii societatii
civile sint propusi de a fi confirmati doar pentru o perioada de 2 ani?
Majoritatea absoluta: domnul Ionita, domnul Cibotari s.a.m.d.
Domnul Victor Stepaniuc:
Domnule deputat,
Este vointa membrilor comisiei. Deci, noi
am propus Parlamentului, in cele din urma Parlamentul decide. Noi asa am vazut,
asa ne-am consultat. Dumneavoastra aveti tot dreptul sa votati sau sa nu votati
pentru aceasta.
Domnul Leonid Bujor:
Va multumesc, domnule Stepaniuc.
Eu imi stiu drepturile mele in Parlamentul
Republicii Moldova. Eu v-am adresat aceasta intrebare pornind de la faptul ca
avem o hotarire prin care noi declaram si sper ca vom respecta cu timpul
parteneriatul cu societatea civila. Si cred ca ar trebui sa facem pasi concreti
in acest domeniu, nu declarativi, dar pasi concreti. Sa propunem, cel putin, 2
– 3 reprezentanti ai ONG-lor pentru o perioada de 4 ani.
Va multumesc.
Domnul Victor Stepaniuc:
Propunerea o inaintati, Parlamentul o
voteaza.
Domnul Marian Lupu:
Alte intrebari?
Domnul Victor Stepaniuc:
Eu am vrut sa ii raspund domnului Onceanu,
care este membru al comisiei noastre si a participat activ.
Domnule Onceanu,
Dupa ce votul Parlamentului, cu majoritate
de voturi este luat, responsabilitatea este a Parlamentului. Si a face declaratii
politice... dumneavoastra niciodata nu ati venit cu niste propuneri concrete.
Eu le-am solicitat chiar la comisie, in prezenta colegilor nostri.
Domnul Marian Lupu:
Domnule Stepaniuc,
Eu va multumesc.
Stimati colegi,
Vreau sa pun in evidenta acel fapt ca,
conform normelor de procedura, fiecare din persoanele care au fost inaintate
pentru a fi confirmate in functia de membru al Consiliului de observatori
urmeaza a fi votata in mod individual si cu 3/5 din numarul de deputati alesi,
numarul de mandate, ceea ce ar insemna 61 de voturi. In acest context, vom
purcede la exercitiul de vot in ordinea in care candidaturile inaintate sint
incluse in proiectul de Hotarire al Parlamentului.
Doamna Barbus Ludmila – pe un termen de 3
ani.
Stimati colegi,
Supun votului. Cine este pentru confirmarea
in functie de membru al Consiliului de observatori a doamnei Barbus Ludmila pe
un termen de 3 ani, rog sa voteze.
Stimati colegi numaratori,
Rog sa-mi fie anuntate rezultatele.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 31.
Sectorul nr.2 – 31.
Sectorul nr.3 – 9.
Domnul Marian Lupu:
71 de voturi.
In aceste conditii, doamna Barbus Ludmila
este confirmata de plenul Parlamentului in functia de membru al Consiliului de observatori
pe un termen de 3 ani.
Domnul Burean Alexandru.
Stimati colegi,
Cine este pentru confirmarea domnului
Burean Alexandru in functia de membru al Consiliului de observatori pe un
termen de 2 ani, rog sa voteze.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 31.
Sectorul nr.2 – 29.
Sectorul nr.3 – 8.
Domnul Marian Lupu:
68 de voturi.
In aceste conditii, domnul Burean Alexandru
se confirma in functia de membru al Consiliului de observatori pe un termen de
2 ani.
Cibotaru Viorel.
Stimati colegi,
Cine este pentru confirmarea in functia de
membru al Consiliului de observatori a domnului Cibotaru Viorel pe un termen de
2 ani, rog sa voteze.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 31.
Sectorul nr.2 – 31.
Sectorul nr.3 – 10.
Domnul Marian Lupu:
72 de voturi “pro”.
In aceste conditii, domnul Cibotaru Viorel
se confirma in functia de membru al Consiliului de observatori.
Stimati colegi,
Cine este pentru confirmarea in functia de
membru al Consiliului de observatori a domnului Dubrovschi Anatol, rog sa voteze.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 31.
Sectorul nr.2 – 27.
Sectorul nr.3 – 7.
Domnul Marian Lupu:
65 de voturi “pro”.
Domnul Dubrovschi Anatol se confirma in
functia de membru al Consiliului de observatori.
Cine este pentru confirmarea in functie de
membru al Consiliului de observatori a domnului Focsa Boris pe un termen de 4
ani, rog sa voteze.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 31.
Sectorul nr. 2 – 31.
Sectorul nr. 3 – 9.
Domnul Marian Lupu:
71 de voturi “pro”.
In aceste conditii, domnul Focsa Boris se confirma
in functie de membru al Consiliului de observatori pe un termen de 4 ani.
Stimati colegi,
Cine este pentru confirmarea in functie de
membru al Consiliului de observatori a domnului Ionita Veaceslav pe un termen
de 2 ani, rog sa voteze.
Numaratorii:
Sectorul nr. 1 – 31.
Sectorul nr. 2 – 31.
Sectorul nr. 3 – 11.
Domnul Marian Lupu:
73 de voturi “pro”.
Domnul Ionita Veaceslav este confirmat in
functia de membru al Consiliului de observatori pe un termen de 2 ani.
Cine este pentru confirmarea in aceasta
functie a domnului Munteanu Igor pe un termen de 4 ani, rog sa voteze.
Numaratorii:
Sectorul nr. 1 – 31.
Sectorul nr. 2 – 31.
Sectorul nr. 3 –10.
Domnul Marian Lupu:
72 de voturi “pro”.
Domnul Munteanu Igor se confirma in functia
de membru al Consiliului de observatori pe un termen de 4 ani.
Cine este pentru confirmarea in functia
respectiva a doamnei Musteata Victoria pe un termen de 3 ani, rog sa voteze.
Numaratorii:
Sectorul nr. 1 – 31.
Sectorul nr. 2 – 31.
Sectorul nr. 3 – 10.
Domnul Marian Lupu:
72 de voturi “pro”.
Doamna Musteata Victoria se confirma in
functia de membru la Consiliului de observatori pe un termen de 3 ani.
Stimati colegi,
Cine este pentru confirmarea in functia
respectiva a doamnei Slapac Mariana pe un termen de 4 ani, rog sa voteze.
Numaratorii:
Sectorul nr. 1 – 31.
Sectorul nr. 2 – 31.
Sectorul nr. 3 – 10.
Domnul Marian Lupu:
72 de voturi “pro”.
Doamna Slapac Mariana este confirmata in
functia de membru al Consiliului de observatori pe un termen de 4 ani.
Stimati colegi,
Acum, supun votului aprobarea pe ansamblu a
proiectului de Hotarire a Parlamentului nr.4945. Cine este pentru, rog sa voteze.
La fel, rog, sa imi fie anuntate rezultatele.
Numaratorii:
Sectorul nr. 1 – 31.
Sectorul nr. 2 – 31.
Sectorul nr. 3 – 10.
Domnul Marian Lupu:
72 de voturi “pro”. Impotriva? “Zero”
voturi.
In aceste conditii, proiectul de Hotarire a
Parlamentului nr.4945 cu privire la confirmarea in functie a membrilor
Consiliului de observatori al institutiei publice nationale a audiovizualului
Compania “Teleradio-Moldova” este aprobat.
In numele corpului legiuitor, as dori sa
aduc felicitari persoanelor care au fost confirmate astazi in functie de membri
ai Consiliului de observatori, dorindu-le mult succes si realizari in
activitatea lor deosebit de importanta. Ne asteptam foarte mult la noi politici
editoriale in cadrul Companiei “Teleradio-Moldova”, noi politici de calitate.
Felicitari si mult succes. (Aplauze.) Persoanele care au fost invitate
pot fi libere.
Urmatorul subiect de pe ordinea de zi – proiectul
de Lege nr.4861 cu privire la statutul, structura, devizul de cheltuieli si
cuantumul salariului functiei membrilor si colaboratorilor Consiliului
Coordonator al Audiovizualului. Initiativa unui grup de deputati.
Prezinta domnul Stepaniuc presupun atit in
numele autorilor, cit si va prezenta concomitent si raportul comisiei
Domnul Victor Stepaniuc:
Stimati colegi,
La fel, in conformitate cu prevederile
Codului audiovizualului, Parlamentul este obligat sa voteze structura devizului
de cheltuieli si statutul cuantumului salariului functiei membrilor
colaboratorilor Consiliului Coordonator al Audiovizualului. Vreau sa va spun ca
noi, si in conformitate cu legea veche, Legea despre audiovizual, faceam acel
lucru pentru hotarirea Parlamentului. In cazul de fata, se propune dumneavoastra
sa facem acest lucru pentru o lege ordinara, asa a fost propunerea Directiei
noastre juridice, dar in cadrul comisiei, cind am discutat, aceasta intrebare a
fost discutata in contradictoriu. In cele din urma, nu ar fi o problema ori o
lege ordinara sau o hotarire a Parlamentului pentru votarea acestor proceduri.
Bugetul Consiliului Coordonator al
Audiovizualului este fixat de noi in bugetul de stat de 1 milion 965 de mii de
lei. Cine a propus varianta pe care ne-a propus-o Consiliului Coordonator al
Audiovizualului, deci, ne-a propus 36 de persoane in state. Vreau sa va spun ca
mai multe comisii parlamentare s-au impotrivit deci acestui numar de unitati,
deoarece s-a considerat ca este prea umflat. Trebuie sa ne aducem aminte ca noi
am acordat niste atributii suplimentare acestui consiliul. El va trebui sa aiba
un fel de structuri de monitorizare si in teritoriu.
Am incercat sa abordam tema, propunerea ca
se le oferim nu 36 de unitati, dar numai 31. Deci, pe parcursul anului 2007 si
ei o sa lucreze. Si, probabil, in colaborare si cu Parlamentul, si cu comisia
parlamentara in cele din urma pentru anul 2008 sau, cel putin, pentru
modificarea bugetului pe care il vom face, sper eu, la mijlocul anului 2007 vom
reveni partial si la bugetul Consiliului Coordonator si poate ca si la numarul
de personal.
Este vorba ca in Legea cu privire la
sistemul de salarizare in sistemul bugetar si in Codul audiovizualului la noi
figureaza, de fapt, diferite salarii pentru membrii Consiliului Coordonator al
Audiovizualului. Si aceasta este o problema, este o problema chiar de angajare.
Fiindca, de fapt, noi, cind am selectat acest consiliu, le-am garantat niste, ma
rog, un minim de protectie sociala acolo.
Multi dintre ei au avut la functiile pe
care le-au detinut anterior salarii mai inalte. Si este o problema si noi va
trebui cu dumneavoastra sa o solutionam. Guvernul o cunoaste si ne-a promis sustinere,
cred ca o sa o facem in primele zile ale lunii februarie. In rest, comisia
parlamentara de profil va solicita dumneavoastra votul Parlamentului in aceasta
problema.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc, domnule presedinte al
comisiei.
Intrebari pentru comisie sau autori? Nu sint.
Va multumesc, domnule Stepaniuc.
Stimati colegi,
Dupa mai multe dezbateri si in cadrul
comisiei si la Biroul permanent al Parlamentului, totusi, s-a ajuns la o
concluzie ca acest proiect, pe linga aprobarea statutului, structurii, mai tine
si de devizul de cheltuieli al acestei institutii, Consiliul Coordonator care,
de fapt, este un exercitiu pe durata unui an.
Deci, noi, de fiecare data, va trebui sa
revenim la acest document, pentru a aproba in baza anuala devizul de
cheltuieli, tinind cont de mijloacele financiare alocate de la bugetul de stat.
Iata de ce am discutat si la Biroul permanent ca, probabil, mai apropiat
acestei situatii ar fi sa fie nu un proiect de lege, fie si o lege ordinara, ci
un proiect de hotarire de Parlament, care ar permite o mobilitate superioara. Si
cred ca si din punct de vedere procedural ar fi mai corect. Iata de ce, inainte
de a purcede la votul acestui document, va ofer o intrebare daca plenul
Parlamentului accepta ca acest proiect sa nu fie proiect de lege ordinara, dar
sa fie proiect de hotarire a Parlamentului. Se accepta.
Va multumesc.
Stimati colegi,
In aceste conditii, supun votului aprobarea
proiectului de Hotarire a Parlamentului nr.4861. Cine este pentru, rog sa voteze.
Majoritatea.
Va multumesc.
Proiectul de Hotarire a Parlamentului
nr.4861 este aprobat.
Proiectul de Lege nr,2335 cu privire la
modificarea si completarea Legii nr.335. Lectura a doua.
Rog comisia.
Domnul Vladimir Eremciuc:
Stimate domnule Presedinte al
Parlamentului,
Stimati colegi,
Comisia pentru protectie sociala, sanatate si
familie a examinat suplimentar proiectul de Lege cu privire la modificarea si
completarea Legii nr.355 din 23 decembrie 2005 cu privire la sistemul de
salarizare in sectorul bugetar, elaborat cu titlu de initiativa legislativa de
catre domnul deputat al Parlamentului Petru Guzun, aprobat in prima lectura la
15 octombrie curent, si constata urmatoarele.
In procesul examinarii proiectului de lege in
cadrul comisiei sesizate in fond s-a stabilit ca Guvernul, in principiu, a sustinut
propunerea autorului, dar a propus extinderea cercului de persoane care va
beneficia de sporul respectiv la salariu, fiind inclusi toti detinatorii de
titluri onorifice, prevazute in Legea privind distinctiile de stat, oferindu-le
un spor la salariu in marime de 100 lei.
Deputatul Victor Stepaniuc, in amendamentul
prezentat, fiind de acord cu propunerea expusa in avizul Guvernului de a
extinde cursul de beneficiari, a propus ca marimea sporului la salariul pentru
detinatorii titlului “Maestru in Arte”, “Maestru al Literaturii” si “Mester Faur”
sa fie prevazut in marime de 200 de lei, fiind echivalat cu sporul prevazut
pentru detinatorii titlului onorific “al Poporului”. Autorul a acceptat
propunerea Guvernului in varianta expusa de deputatul Stepaniuc.
Astazi, a parvenit avizul Guvernului, care
a fost examinat la sedinta comisiei si comisia sustine avizul Guvernului.
Proiectul de lege il sustine si propune urmatorul cuprins al alineatului (5) de
la articolul 29: “Sporul pentru titlul onorific se stabileste in marime de 200
de lei persoanelor distinse cu titlul onorific “al Poporului”, al “Maestrului in
Arta” si in marime de 100 de lei persoanelor destinse cu titlurile “Emerit”,
“Maestru al Literaturii” si “Mester Faur”. Comisia propune aprobarea proiectului
de lege in lectura a doua.
Domnul Marian Lupu:
Multumesc.
Microfonul nr. 4.
Doamna Valentina Golban:
De fapt, iesisem sa intreb, pentru ca
domnul vicepresedinte a spus ca a venit avizul Guvernului. Stiu ca ieri, la
etapa discutiilor in comisie, exista doar primul aviz al Guvernului, se sustinea
toti cite 100. Si noi acei care am fost de parerea ca sa ii sustinem pe toti
egali in sporul de 100 de lei, din considerente ca mai sint si alti detinatori
ai distinctiilor de stat si supreme in stat, care vin cu spor doar la atingerea
virstei de pensionare. Si, de aceea, era corect ca, totusi, sa fie o echitate
sociala. In cazul in care totusi Guvernul insista la aceasta pozitie de 100 de
lei, consider corect.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Da, alte propuneri? Lectura a doua.
Microfonul nr. 4.
Domnul Leonid Bujor:
Domnule Presedinte al Parlamentului,
In cazul examinarii in prima lectura a
acestei intrebari, am propus sporul pentru titlul onorific, dar si pentru titlul
“Emerit” sa fie egal pentru toti de 200 de lei. Nu as fi insistat asupra
punerii la vot a acestei propuneri, daca nu primeam citeva rapoarte diferite de
la comisia in fond, urmare a lipsei de pozitie a Guvernului Republicii Moldova,
care ba accepta initiativa domnului Guzun integral, ba accepta, vasazica, si
pentru “Mester Faur” si “Maestru in Arta” si “Maestru in Literatura”. Astazi au
venit cu a treia formula de acum.
Avind in vedere ca, totusi, cetatenii, in
special detinatorii acestor titluri onorifice, au fost informati despre faptul
ca se examineaza acest proiect de lege si este un raport prin care ei vor
primi initial 200 de lei. Acum trei categorii sint excluse si ii lasam numai la
100 de lei. Eu solicit ca propunerea mea, facuta la 22 decembrie 2006 sa fie
pusa la vot, cite 200 de lei pentru toate categoriile.
Va multumesc.
Domnul Vladimir Eremciuc:
Puneti la vot.
Domnul Marian Lupu:
Da, supun votului aceasta propunere.
Cine este pentru, rog sa voteze.
Stimati colegi,
Rog sa fie anuntate rezultatele.
Numaratorii:
Sectorul nr. 1 – 0.
Sectorul nr. 2 – 2.
Sectorul nr. 3 – 16.
Domnul Marian Lupu:
Sectorul nr.3? 18 voturi “pro”.
Propunerea nu a fost acceptata de plenul
Parlamentului.
Alte propuneri la lectura a doua? Nu sint.
Domnule Eremciuc,
Va multumesc.
Stimati colegi,
Supun votului adoptarea pe ansamblu a
proiectului de Lege nr.2335 in lectura a doua. Cine este pentru, rog sa voteze.
Numaratorii:
Sectorul nr. 1 – 31.
Sectorul nr. 2 – 30.
Sectorul nr. 3 – 16.
Domnul Marian Lupu:
77 de voturi “pro”. Impotriva? “Zero”
voturi.
Proiectul de Lege nr.2335 este adoptat in
lectura a doua.
Proiectul de Lege nr.2841 privind
descentralizarea.
Microfonul nr.3.
Domnul Victor Stepaniuc:
Stimati colegi,
In legatura cu aceasta eu as vrea sa
felicit Parlamentul pentru o decizie care a fost principiala in ultimii 15 ani.
Vreau sa va aduc aminte ca ieri Presedintele a inminat, de fapt, celui mai bun
sportiv, olimpianului nostru moldovean aceasta prima pensie viagera. Noi si la
tema pensiilor viagere trebuie sa facem regula.
Deci, este o datorie a noastra, a
Parlamentului, a guvernarii ca sa le dam celor mai buni sportivi, celor mai
buni oameni de cultura aceea ce se face in alte tari. Eu multumesc
Parlamentului pentru intelegere in problema respectiva, fiindca a fost o scapare.
Este un lucru pe care nu l-au facut fostele guverne, care aici se bat astazi cu
pumnul in piept ca ei rezolva si au rezolvat problemele. Sa o facem cult si in
continuare.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Da, il invit la tribuna centrala pe domnul
Ciobanu pentru prezentarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.2841.
Stimati colegi,
Inainte de a incepe domnul Ciobanu, as dori
sa va consult. Propunerea mea este ca sintem deja la finele celei de a treia
ore de sedinta a plenului Parlamentului si eu propun ca, dupa prezentarea si
adoptarea acestui proiect de Lege nr.2841, sa fie anuntata o pauza pe o durata
de o ora, dupa care vom relua sedinta plenului Parlamentului.
Domnul Ciobanu,
Va rog.
Domnul Vladimir Ciobanu:
Stimate domnule Presedinte,
Stimati colegi,
In perioada dupa 26 iulie anul curent, cind
a fost adoptat in prima lectura proiectul de Lege cu privire la descentralizarea
administrativa si pina in prezent proiectul mentionat a devenit obiectul
dezbaterilor la multiple forumuri regionale, care au avut loc la Cahul, Balti si
Chisinau, cu participarea, practic, a tuturor primarilor, presedintilor
raioanelor, functionarilor publici din administratia publica locala.
Proiectul a fost supus dezbaterilor publice
in cadrul intrunirilor unor organizatii nonguvernamentale si organisme internationale
care desfasurau diferite proiecte in domeniul administratiei publice. Asupra
proiectului, la adresa Parlamentului, s-a expediat raportul Directiei cooperare
pentru democratie locala si regionala a Consiliului Europei, care a fost
difuzat dumneavoastra.
La recomandarea expertilor Consiliului
Europei, a fost introdus alineatul (2), prin care se va crea o comisie paritara
pentru descentralizarea prezidata de catre Ministerul Administratiei Publice
Locale, care va intruni reprezentanti ai diferitelor ministere si ai altor
organe ale administratiei publice centrale, reprezentanti ai autoritatilor
publice locale de nivelurile 1 si 2, precum si reprezentanti ai organizatiilor
neguvernamentale, care activeaza in domeniul administratiei publice, cu scopul
de a studia, promova si monitoriza procesul de descentralizare.
In baza materialelor prezentate de grupul
de lucru, comisia speciala propune Parlamentului spre examinare proiectul de
Lege privind descentralizarea administrativa cu urmatoarele amendamente. La
articolul “notiuni de baza”, la propunerea expertilor Consiliului Europei, sint
incluse numai sase notiuni, consider cele mai relevante, si care nu repeta notiunile
de baza ale altor legi care vizeaza administratia publica locala.
Articolul 3 “Principiile descentralizarii”
a fost modificat in felul urmator. Se introduce notiunile “principiul solidaritatii
financiare” si “principiul dialogului institutional”. Se exclude din cuprinsul
articolului notiunea “principiul planificarii si concentrarii sprijinului
financiar din partea statului catre localitatile sau regiunile slab
dezvoltate”, deoarece dubleaza notiunea “principiul subsidiaritatii” care exista
deja in proiect.
Se exclude notiunea “principiul asigurarii
transferului de competente”, care, intr-un fel, este cuprinsa in notiunea “principiul
autonomiei locale”. Notiunea “principiul transparentei si consultarii adecvate
a autoritatilor publice locale” se inlocuieste cu notiunea “principiul
dialogului institutional”.
Capitolul II “Domeniile de activitate a
autoritatilor publice locale” se modifica dupa cum urmeaza: din cuprinsul
capitolului se exclude articolul care prevedea activitati obligatorii si optionale
si se introduce un nou articol – “Domeniile de activitate a autoritatilor
publice locale”, care stabileste numai domeniile proprii de activitate pentru
autoritatile publice de nivelul intii si nivelul doi, considerind ca toate
domeniile sint obligatorii.
Denumirea articolului 7 “Domeniile de
activitate partajate” se inlocuieste cu denumirea “Cooperarea autoritatilor
publice”, iar cuprinsul articolului stabileste dreptul autoritatilor de
diferite niveluri de a coopera intre ele, fara ca sa i se stabileasca domeniile
in care au dreptul sa coopereze.
Denumirea articolului 9 “Activitati
desconcentrate” se inlocuieste cu denumirea “Servicii publice desconcentrate”,
deoarece deja este vorba nu de activitati pe care le vor intreprinde autoritatile
publice, ci de serviciile care vor fi oferite de catre autoritatile centrale de
specialitate.
Denumirea articolului 10 “Consultarea
colectivitatilor locale” se inlocuieste cu denumirea “Consolidarea autoritatilor
publice locale”, iar in cuprinsul articolului se introduc doua aliniate noi,
care reglementeaza consultarea autoritatilor publice locale in procesul de
elaborare, adoptare sau modificare a legilor sau a altor acte normative
referitoare la organizarea si functionarea administratiei publice locale.
Denumirea articolului 12 “Standardele de
cost si de calitate ale serviciilor publice descentralizate” se inlocuieste cu
denumirea “Corelarea dintre transferul de competente si transferul de resurse
corespunzatoare”, deoarece legea mentionata nu trebuie sa reglementeze
stabilirea standardelor de cost si calitate, aceasta fiind prerogativa altor
acte normative.
In sumar, comisia speciala a constatat ca
modificarile si completarile propuse in raport coincid cu propunerile
prezentate in avizul Guvernului Republicii Moldova, aprobat prin Hotarirea nr.821
din 17 iulie 2006, majoritatea modificarilor se refera la schimbarea denumirii
capitolelor si ale articolelor in conditiile tehnicii legislative, reformularea
textelor in cazuri de comasare si transferare a articolelor, lichidarea dublarilor,
racordarea definitiilor la standardele internationale.
Comisia speciala mentioneaza ca proiectul
de lege perfectat in conditiile raportului Consiliului Europei corespunde
principiilor internationale privind descentralizarea administrativa si va
contribui esential la procesul consolidarii administratiei publice locale.
Pornind de la cele relatate, comisia
speciala propune Parlamentului ca proiectul de Lege privind descentralizarea
administrativa sa fie adoptat in lectura a doua, tinind cont de modificarile
propuse.
Domnul Marian Lupu:
Multumesc, domnule presedinte al comisiei.
Propuneri pentru lectura a doua, cele care
nu au fost acceptate de comisia speciala?
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Golban:
Multumesc, domnule Presedinte.
Pentru ca raportul astazi l-am primit si vad
ca, intr-adevar, unele articole au suferit schimbari, am vorbit si in prima
lectura, ceea ce se refera la serviciile sociale.
Si aici, la capitolul II, exista litera k),
care are cuprinsul pe care il aveti si dumneavoastra. Dar propun sa fie
simplificata.
Domnul Vladimir Ciobanu:
Ce articol?
Doamna Valentina Golban:
Litera k), capitolul II.
Domnul Marian Lupu:
Articolul 4.
Doamna Valentina Golban:
Domenii de activitate ale autoritatilor
publice locale, pagina 6 din raportul comisiei.
Domnul Marian Lupu:
Va referiti la articolul 4 din capitolul
II.
Doamna Valentina Golban:
Articolul 4, da, capitolul II.
Domnul Marian Lupu:
Domenii de activitate, da?
Doamna Valentina Golban:
Da, la domenii de activitate si.
Domnul Marian Lupu:
Litera k) spune: amenajarea pietelor
agricole, a spatiilor comerciale si a oricaror altor tipuri de masuri necesare
pentru...
Doamna Valentina Golban:
Alineatul (2) din articolul 4, litera k).
Domnul Marian Lupu:
Gestionarea serviciilor de asistenta sociala
specializata pentru... si in continuare.
Doamna Valentina Golban:
Da. Pentru ca este si prea mare, si
varianta multor tari europene..., pur si simplu, ca este in forma – “dezvolta
servicii sociale comunitare”. Propun, desigur, dumneavoastra decideti: “asigura
procesul de monitorizare a calitatii serviciilor sociale”.
Pentru ca daca incepem aici cu ajutoare
sociale acordate persoanelor in dificultate... “dezvolta servicii sociale
comunitare pentru categoriile socialmente vulnerabile”. Si atit.
Domnul Vladimir Ciobanu:
Asigura dezvoltarea.
Doamna Valentina Golban:
Dezvolta, aceasta este politica autoritatii
publice, ca sa dezvolte servicii sociale comunitare si asigura, totodata,
procesul de monitorizare a calitatii acestor servicii.
Domnul Marian Lupu:
Cred ca e o propunere.
Domnul Vladimir Ciobanu:
Cred ca e rezonabila propunerea.
Domnul Marian Lupu:
Da, pare a fi rezonabila, stimata colega.
Se accepta, da?
Comisia accepta.
Doamna Valentina Golban:
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Va multumim la fel.
Alte propuneri? Nu sint.
Domnule presedinte al comisiei,
Va multumesc.
Stimati colegi,
Si in aceste conditii, supun votului
adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.2841. Cine este pentru,
rog sa voteze.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 31.
Sectorul nr.2 – 31.
Sectorul nr.3 – 6.
Domnul Marian Lupu:
68 de voturi “pro”. Impotriva? “Zero”
voturi.
Proiectul de Lege nr.2841 este adoptat in
lectura a doua.
Stimati colegi,
Aici intrerup sedinta plenului
Parlamentului si anunt o pauza. Reluam sedinta la orele 13.00.
Va multumesc.
P A U Z A
*
* *
D U P A P A U Z A
Domnul Marian Lupu:
Ocupati locurile.
Reluam sedinta plenului Parlamentului.
Proiectul de Lege nr.2842 privind administratia publica locala. Lectura a doua.
Il invit la tribuna centrala pe domnul
Ciobanu, presedintele Comisiei pentru administratia publica, ecologie si
dezvoltarea teritoriului.
Domnul Vladimir Ciobanu:
Multumesc, domnule Presedinte.
Stimate domnule Presedinte,
Stimati colegi,
In acelasi pachet a celor trei proiecte de
legi a fost supus unor audieri largi si proiectul de Lege cu privire la
administratia publica locala in cadrul intilnirilor organizate de Ministerul
Administratiei Publice Locale, la care au participat cei vizati in activitatea
sa in cadrul administratiei publice locale. Comisia vine sa va informeze ca
proiectul de Lege privind administratia publica locala in redactie noua a fost
aprobat in prima lectura la sedinta Parlamentului din 26 iulie 2006 si
expediat Secretarului Consiliului Europei pentru expertizare.
Raportul nominalizat a fost distribuit
deputatilor pentru familiarizare, iar comisia speciala a creat un grup de lucru
pentru examinarea propunerilor si obiectiilor stipulate in raportul Consiliului
Europei, cu participarea expertilor din domeniul administratiei publice si
specialistii din cadrul Ministerului Administratiei Publice Locale. Tinem sa
mentionam ca majoritatea propunerilor si obiectiilor din raport se refera la
reformularea definitiei si la racordarea textelor la performantele europene in
domeniul administratiei publice locale.
Comisia speciala accepta urmatoarele
propuneri conceptuale. Articolul 1 “Notiuni de baza” este completat cu notiunea
“colectivitati locale ale aparatului presedintelui raionului”, iar notiunea
“primarie” este explicata ca “structura functionala care asista primarul unei anumite
localitati in exercitarea competentelor sale legale”.
La capitolul “Raportul dintre autoritatile
administratiei publice locale”, articolul 6, alineatul (3), s-a accentuat
regula conform careia intre autoritatile publice locale de nivelurile intii si
doi, precum si intre cele locale si centrale nu exista raporturi de
subordonare, dar numai raporturi de colaborare si legalitate cu anumite exceptii
stabilite de lege, in special in cazul unor competente delegate.
La articolul 10 s-a stabilit o regula fundamentala
si incontestabila a autonomiei locale, conform careia autoritatile administratiei
publice centrale nu pot sa stabileasca ori sa impuna atributii autoritatilor
publice locale fara o evaluare prealabila a impactului financiar, pe care
aceste responsabilitati l-ar putea genera fara o consultare a autoritatilor
locale de nivel vizat si fara ca colectivitatile locale sa fie asigurate cu
mijloace financiare necesare.
La recomandarea expertilor Consiliului
Europei, au fost comasate si redactate articolele ce se refera la suspendarea si
dizolvarea consiliului local, in rezultat a ramas doar articolul 25 “Dizolvarea
consiliului local”, care se refera la temeiurile si la procedura aplicabila in
cazurile date.
La capitolul “Controlul administrativ” se
stabileste ca actele autoritatilor publice locale din unitatea teritoriala
autonoma, de rind cu actele altor autoritati publice locale din Republica
Moldova, de asemenea, sint supuse controlului administrativ. De asemenea, se
prevede ca controlul de oportunitate in partea autoritatilor publice superioare
poate fi exercitat doar in privinta atributiilor, sarcinilor delegate.
Textul articolului 55 se completeaza cu
propozitia: “Consiliile sectoriale ale municipiului Chisinau se constituie din
urmatorul numar de consilieri: Botanica – 25, Buiucani – 23, Centru – 23,
Ciocana – 23, Riscani – 25.” Textul articolului se completeaza cu 5 alineate
noi: (3), (4), (5), (6) si (7), cu urmatorul cuprins:
“(3) Consiliul municipal Chisinau alege un
presedinte permanent al consiliului pe durata mandatului consiliului, cu votul
majoritatii consilierilor alesi din rindul acestora, la propunerea fractiunilor
consiliului. Fiecare fractiune poate face o singura propunere”.
(4) Presedintele este asistat in activitate
de un aparat de lucru. Presedintele va convoca sedinta consiliului si va
stabili ordinea de zi.”
(5) Municipiul Chisinau are un Primar
general si 4 viceprimari. Viceprimarii se aleg in conditiile articolelor 14 si
26 din prezenta lege.
(6) Sectoarele municipiului Chisinau au cite
un primar si doi viceprimari. Primarii si viceprimarii sectoarelor municipiului
Chisinau se aleg in conditiile articolelor 14 si 26 din prezenta lege.
(7) Consiliul municipal si consiliile
sectoriale ale municipiului Chisinau se constituie, functioneaza, si pot fi
dizolvate in conditiile art.48 din prezenta lege, care se aplica in mod
corespunzator.”
Alineatul (1) al articolul 59 va avea urmatorul
cuprins:
“(1) In fiecare sector al municipiului Chisinau
Primarul general, dupa consultarea cu consiliul municipal numeste un pretor,
care este un reprezentant al acestuia.”
La alienatul (4), sintagma: “de deciziile
consiliului municipal Chisinau” se exclude.
Prevederile articolului 59 se abroga la
data numirii alegerilor generale locale din anul 2011.
In tot cuprinsul capitolului IX, sintagma
“oficiul teritorial al Aparatului Guvernului” se substituie cu sintagma: “Directia
teritoriala control administrativ a Ministerului Administratiei Publice Locale.
(In continuare Directie teritoriala)”.
Prevederile articolelor 55, 56, 57 si 58
referitoare la organizarea si functionarea autoritatilor administratiei publice
ale sectoarelor din municipiul Chisinau se aplica de la data numirii alegerilor
locale din anul 2011.
Tinind cont de complicitatea procesului de
implementare a sistemului de audit intern, Comisia speciala propune
Parlamentului ca punerea in aplicare a capitolului XIII sa se efectueze cu inceperea
de la 1 ianuarie 2008. In urma celor expuse, comisia speciala a constatat ca
propunerile si recomandarile Consiliului Europei au contribuit esential la imbunatatirea
proiectului de lege privind administratia publica locala in redactie noua.
Concomitent, mentionam ca asupra proiectului au parvenit un sir de propuneri
redactionale care si-au gasit oglindire respectiv in textul proiectului.
Comisia speciala propune Parlamentului ca
proiectul de lege nominalizat sa fie examinat si aprobat in lectura a doua.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc, domnule presedinte al comisiei.
Stimati colegi,
Propuneri pentru lectura a doua altele decit
cele evocate in raportul domnului presedinte al comisiei, care, de fapt, este
raportul comisiei parlamentare speciale? Nu sint.
Va multumesc, domnule Ciobanu.
Stimati colegi,
Inainte de a supune votului pe ansamblu
adoptarea in a doua lectura a proiectului de Lege nr.2842, vin cu o propunere,
de fapt, inainte de aceasta, o intrebare. Daca atrageti atentia, titlul proiectului
de lege este: “Proiect de Lege privind administratia publica locala (redactie
noua)” Deci, noi pastram aceasta sintagma (redactie noua)?
Microfonul nr.1.
Domnul Ion Creanga – seful Directiei juridice a Aparatului Parlamentului:
Domnule Presedinte,
“Redactie noua este indicata doar pentru
deputati, ca sa cunoasca ca aceasta lege este intr-o redactie noua. Deci,
pentru tot restul publicului urmeaza sa fie “Proiect de Lege privind administratia
publica”.
Domnul Marian Lupu:
Fiindca prin acest proiect de Lege nr.2842,
o data cu adoptarea lui, se abroga Legea nr.123 (redactie veche) si toate
celelalte amendamente care s-au facut de-a lungul anilor referitoare la Legea
nr.123. Nu cred ca este un subiect pe care trebuie sa il supunem votului, daca
acceptam acest lucru. Deci, legea va avea titlul: “Lege privind administratia
publica locala”, evident, dupa ce va fi adoptata si promulgata de Presedintele Tarii.
La aceasta etapa, supun votului adoptarea in
lectura a doua a proiectului de Lege nr.2842, in conditiile raportului care
ne-a fost prezentat imediat anterior. Cine este pentru, rog sa voteze. Rog sa
fie anuntate rezultatele.
Numaratorii:
Sectorul nr. 1 – 29.
Sectorul nr. 2 – 30.
Sectorul nr. 3 – 6.
Domnul Marian Lupu:
65 de voturi “pro”. Impotriva? “Zero”
voturi.
Proiectul de Lege nr.2842 este adoptat in
lectura a doua.
Microfonul nr.4, va rog.
Domnul Ion Varta:
Multumesc, domnule Presedinte.
Eu as fi vrut sa sugerez celor din Directia
juridica sau cine se ocupa de ajustarea textului, sint multe greseli de ordin
ortografic. Si ar fi bine, inainte de promulgare, legea sa treaca din nou prin
mina specialistului.
Domnul Marian Lupu:
Neaparat. Mai mult ca atit, vreau sa va
spun ca, inainte ca legea adoptata sa fie semnata de Presedintele Parlamentului
pentru a fi transmisa spre promulgare, redactorii din Aparatul Parlamentului sa
munceasca cu multa sirguinta si atentie asupra tuturor nuantelor de redactare.
Domnul Ion Varta:
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Proiectul de Lege nr.2840 privind
modificarea si completarea unor acte legislative. Lectura a doua.
Domnule Bondarciuc,
Va rog.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Stimate domnule Presedinte,
Onorat Parlament,
In iunie 2006 a fost aprobat in prima
lectura proiectul de Lege pentru modificarea si completarea unor acte
legislative, care, ulterior, a fost expediat spre expertizare Consiliului
Europei.
Astfel, expertii Consiliului Europei au mentionat
ca, in principiu, acest proiect de lege reprezinta un pas in directie corecta si
nimic nu se opune adoptarii lui. Prim urmare, obiectivul proiectului de lege ramine
acelasi, care prevede atribuirea autoritatilor publice locale de nivelul intii,
cu exceptia municipiului Balti si Chisinau, a impozitului pe bunurile
imobiliare, fiind impozit local exclusiv si transferarea integrala a acestor
autoritati a impozitului pe venit din activitatea de intreprinzator platit de
persoane juridice din teritoriu.
Tinind cont de aceasta, administratia
publica locala de nivelul intii va avea posibilitate sa acumuleze si sa gestioneze
resurse financiare acumulate sub forma de impozite si taxe locale dupa
apartenenta acestora, fapt ce va oferi nivelului intii obtinerea treptata a
autonomiei financiare locale.
In contextul doleantelor expertilor
europeni, Comisia speciala pentru elaborarea proiectelor de acte legislative
privind consolidarea autonomiei locale considera necesar pentru etapa a doua o
revizuire in profunzime a sistemului finantelor locale din Republica Moldova,
pentru a aduce in conformitate legislatia nationala cu Carta europeana a
autonomiei locale.
Totodata, la articolul 2 din proiect, in
scop de concretizare, se propune substituirea textului: “alineatul (9)” cu textul:
“alineatul (10)” si a textului “2001, nr.102 – 103” cu textul: “2005, editie
speciala”.
Avindu-se in vedere cele mentionate si tinind
cont de avizul pozitiv al Consiliului Europei, comisia propune Parlamentului acest
proiect de lege spre adoptare in a doua lectura.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc.
Propuneri pentru a doua lectura altele decit
cele evocate in raportul domnului Bondarciuc?
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Buliga:
Nu doar amendamente, dar o constatare.
Mult stimate domnule Presedinte al
Parlamentului,
Mult stimate domnule presedinte al
comisiei,
Partidul Democrat intotdeauna s-a pronuntat
pentru autonomie financiara a administratiei publice locale. Si am sprijinit si
acest proiect de lege, si am dorit sa vedem ca aceasta lege, intr-adevar, va imbunatati
situatia financiara a administratiei atit de nivelul unu, cit si de nivelul
doi.
Sper ca scopul pus in acest proiect de lege
nu a fost totalmente atins. Si, de aceea, este binevenit ceea ce a mentionat
domnul presedinte al comisiei, ca pe viitor trebuie sa examinam profund
mecanismul de finantare a administratiei publice locale si sa revenim in
Parlament cu un proiect de lege care ar solutiona aceasta problema.
Multumesc.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Asa si vom face.
Domnul Marian Lupu:
Multumesc, domnule Bondarciuc.
Stimati colegi,
De fapt, as atrage atentia, in contextul remarcii
colegei noastre, la dispozitiile finale si tranzitorii din articolul 6. Tocmai
aici a fost ideea ca, intr-un termen de 6 luni, Guvernul va veni cu rezultatele
unei analize complexe, care vizeaza intreg sistemul de functionare a finantelor
publice locale, tot ceea ce tine de relatiile interbugetare dintre administratia
publica locala si cea centrala si, respectiv, relatii interbugetare intre
autoritatile locale de nivelul intii si autoritatile locale de nivelul doi.
De fapt, vreau sa mentionez ca Comisia
parlamentara speciala nu isi incheie activitatea sau, o data cu adoptarea
acestui pachet de legi, comisia isi continua activitatea ca, pe parcursul
anului 2008, impreuna cu Ministerul Finantelor, Ministerul Administratiei
Publice Locale, alti reprezentanti ai Executivului si expertii Consiliului
Europei sa ajungem, nu exclud, poate, la o noua redactie a Legii privind finantele
publice locale.
Stimati colegi,
In aceste conditii, supun votului adoptarea
in lectura a doua a proiectului de Lege nr.2840. Cine este pentru, rog sa voteze.
Numaratorii:
Sectorul nr. 1 – 29.
Sectorul nr. 2 – 30.
Sectorul nr. 3 – 7.
Domnul Marian Lupu:
66 de voturi “pro”. Impotriva? “Zero”
voturi.
Proiectul de Lege nr.2840 este adoptat in a
doua lectura.
Stimati colegi,
Eu as dori sa va rog sa imi permiteti, sa
aduc multumiri colegilor nostri, membri ai Comisiei parlamentare speciale, care
au muncit de-a lungul acestei perioade destul de indelungate asupra setului de
proiecte de legi, sa multumesc reprezentantilor sectorului asociativ, care au
asistat in modul cel mai serios activitatea Comisiei parlamentare speciale. Si
vreau sa va informez ca, o data cu adoptarea acestui set din trei legi, astazi
noi inchidem, la aceasta etapa, un capitol foarte important in programul nostru
de colaborare pe dimensiunea legislativa cu Consiliul Europei trei legi care
deriva din programul calendaristic. Si astazi constat implementarea
angajamentelor noastre la compartimentul actual, care vizeaza consolidarea
autonomiei locale.
Domnul Marian Lupu:
Proiectul de Lege nr.4428 privind
dezvoltarea regionala in Republica Moldova. Lectura a doua.
Rog comisia.
Domnul Vladimir Ciobanu:
Stimate domnule Presedinte,
Stimati colegi,
Proiectul de Lege privind dezvoltarea
regionala in Republica Moldova a fost examinat si aprobat in prima lectura la sedinta
plenara a Parlamentului din 15 decembrie 2006. Comisia pentru administratia
publica, ecologie si dezvoltarea teritoriului a examinat, la sedinta sa din 27
decembrie, propunerile si obiectiile expuse in avizele comisiilor permanente si
ale Directiei juridice a Aparatului Parlamentului. Concomitent, au fost
examinate obiectiile, propunerile, amendamentele deputatilor si ale fractiunilor
parlamentare.
Comisia pentru administratia publica,
ecologie si dezvoltarea teritoriului a acceptat urmatoarele propuneri, obiectii
si amendamente. La articolul 1, alineatul (1) sintagma “comunitatile locale” a
fost substituita cu sintagma “colectivitatile locale”, la propunerea Comisiei
juridice, pentru numiri si imunitati, conform prevederilor articolului 109 din
Constitutia Republicii Moldova.
La articolul 1 alineatul (3), cuvintul
“elaborarii” a fost substituit prin cuvintul “aprobarii”, la propunerea
deputatului Ion Varta. Se aduce in concordanta cu prevederile articolului 5
alineatul (3).
La articolul 2 alineatul (1) litera b),
sintagma “comunitatilor locale” se substituie prin sintagma “colectivitatilor
locale”, si la propunerea Comisiei pentru administratia publica, ecologie si
dezvoltarea teritoriului, conform prevederilor articolului 109 din Constitutie.
In denumirea articolului 4, cuvintul:
“obligatiile” se substituie prin cuvintul “atributiile”. Din articolul 4 se
exclude alineatul (2), la propunerea Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati,
deoarece unitatile administrativ-teritoriale nu sint responsabile pentru
asigurarea managementului functional, asistentei tehnice si administrative si
angajamentului financiar in sustinerea politicii de dezvoltare regionala.
Din articolul 4 alineatul (3) se exclude
litera c), la propunerea domnului deputat Valeriu Cosarciuc. Comisia considera
ca selectarea candidatilor pentru membrii consiliului regional de dezvoltare va
fi organizata de Ministerul Administratiei Publice Locale, in conformitate cu
metodologia de selectare a actorilor regionali utilizati in tarile OECD.
La articolul 5 alineatul (1), “scopul promovarii”
au fost introduse cuvintele “aprobarii si coordonarii”, la propunerea domnului deputat
Ion Varta, tinind cont de prerogativele pe care le are Consiliul de Coordonare a
Dezvoltarii Regionale.
La articolul 5 alineatul (4), autorul a
propus introducerea cuvintelor “si alti ministri” dupa cuvintele “Ministrul
Finantelor”. S-a tinut cont de obiectia domnului deputat Vladimir Ciobanu si de
amendamentul expus de Comisia pentru protectia sociala, sanatate si familie,
care considera ca este necesar de precizat partile ce intra in componenta
acestui organ, numarul egal de reprezentanti.
La articolul 5, pentru alineatul (5) se
propune urmatorul cuprins: “Viceministru este si Presedintele Consiliului National
de Dezvoltare Regionala”. Comisia a acceptat propunerea domnului deputat Dmitri
Todoroglo.
La articolul 5 alineatul (6) litera f),
autorii propun substituirea cuvintului “aproba” prin cuvintul “confirma”, tinind
cont de obiectiile deputatilor Lora Grosu, Valeriu Cosarciuc, Galina Balmos.
La articolul 6 alineatul (2) dupa cuvintele
“cel putin 1%” de introdus cuvintele “din bugetul de stat”, la propunerea
Comisiei pentru politica externa si integrare europeana si conform obiectiilor
deputatilor Vladimir Braga si Ivan Banari.
La articolul 6, dupa alineatul (2) se
introduce alineatul (4), devenind astfel alineatul (3), iar alineatul (3), care
stipuleaza modul de formare si utilizare a mijloacelor fondului, va deveni
alineatul (4). Amendamentul deputatului Ivan Banari, a fost acceptat de
comisie.
La articolul 8 alineatul (1), dupa
cuvintele “locale” se introduc cuvintele “coordonate cu Consiliul National, la
propunerea Comisiei pentru drepturile omului”. Articolul 8 alineatul (4) se
completeaza cu o noua litera d), cu urmatorul cuprins: “Prezentarea rapoartelor
anuale despre implementarea strategiilor de dezvoltare regionale consiliilor
regionale, Ministerului Administratiei Publice Locale, Consiliului National”. Literele
d), e), f) si g) devin, respectiv, literele e), f), g) si h).
Completarea respectiva a fost propusa de catre
Comisia pentru administratia publica, ecologie si dezvoltarea teritoriului,
deoarece tine de atributiile Agentiei de Dezvoltare Regionala. La articolul 11
alineatele (5) si (7) se exclud, iar alineatul (6) devine, respectiv, alineatul
(5), modificarea restrictiva a fost propusa de autor, deoarece aceste prevederi
s deja int in proiectul de lege.
La articolul 13 se introduce o noua litera
b), cu urmatorul cuprins: “Va aproba Regulamentul-cadru al Consiliului Regional
de Dezvoltare”. Literele b) si c) devin, respectiv, literele c) si d).
Completarea respectiva a fost propusa de autor, deoarece a fost modificat
articolul 7 alineatul (5). La anexa la regiunea de dezvoltare transnistreana au
fost excluse raioanele Camenca, Slobozia, Dubasari, Grigoriopol.
Anexa s-a completat cu unitatile
administrativ-teritoriale din stinga Nistrului, inclusiv municipiile Tiraspol si
Bender. Comisia a luat in considerare si obiectiile expuse in sedinta plenara
a Parlamentului de deputatii Leonid Bujor, Oleg Serebrian si Joia Jalba.
Proiectul de Lege a fost avizat de Ministerul Afacerilor Externe si Integrarii
Europene, de Directia de armonizare a legislatiei moldovenesti la IQ-ul
comunitar anterior aprobarii proiectului de lege prin hotarirea de Guvern.
Decizia comisiei asupra propunerilor, obiectiilor
si amendamentelor care nu au fost acceptate de comisie sint sistematizate si
prezentate in sinteza propunerilor, obiectiilor si amendamentelor, care este
parte componenta a raportului. Tinind cont de cele expuse, Comisia pentru
administratia publica, ecologie si dezvoltarea teritoriului propune
Parlamentului proiectul de Lege nr.4428 din 17 decembrie 2006 privind
dezvoltarea regionala in Republica Moldova sa fie examinat si aprobat in
lectura a doua.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc, domnule presedinte.
Stimati colegi,
Propunerile care nu au fost acceptate de catre
comisie si argumentele pentru o atare decizie la nivel de comisie sint redate in
sinteza, care este anexa la proiect. Acei colegi ai nostri care insista asupra
unor propuneri incluse in sinteza, va rog la microfonul nr. 5.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Multumesc.
Domnule presedinte al comisiei,
La articolul 5 alineatul (6) litera f), dumneavoastra
ati spus ca ati substituit cuvintul “aproba” prin cuvintul “confirma”.
Propunerea mea in momentul examinarii in prima lectura a fost ca sa excludem
acest alineat, fiindca nu este corect cind Consiliul National confirma sau
aproba componenta consiliilor regionale pentru dezvoltare, fiindca la articolul
7 alineatul (3) de acum este scris ca consiliile regionale sint alcatuite din
presedintii de raioane si mai departe.
Si aceste consilii regionale isi aleg
reprezentantii lor in Consiliul National. Adica, daca luam logica ca apare dintii
Consiliul Regional si apoi apare Consiliul National, atunci din aceasta logica
nu este normal ca Consiliul National, care apare mai tirziu sa confirme
structura sau componenta consiliilor regionale. Propunerea mea este sa excludem
acest alineat, fiindca nu este in logica legii de acum.
Domnul Vladimir Ciobanu:
In acest caz, situatia decizionala a
Consiliului National vizavi de componenta Consiliului Regional tine nu numai
din punct de vedere al situatiei initiale, dar si in cadrul lucrului continuu, in
conditiile cind activitatea structurii regionale si nationale va activa normal si
competenta Consiliului National sa fie asigurata, poate, nu cu aprobarea,
aceasta si autorul a acceptat, dar cu confirmarea reprezentantilor din cadrul
Consiliului Regional.
Domnul Marian Lupu:
Poate si autorii ne dau.
Domnul Vladimir Ciobanu:
Si autorii si comisia nu a considerat ca
este un abuz si nu este nici subordonare prin faptul cela ca Consiliul National
va confirma componenta Consiliului Regional.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.1.
Domnul Valentin Guznac – viceministru al administratiei publice locale:
Multumesc, domnule Presedinte.
Noi, ministerul, insistam ca sa ramina
varianta propusa de catre comisie.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Supunem votului.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Domnule Presedinte,
Eu as vrea sa mai argumentez o data. Cum
poate un Consiliu National sa confirme un Consiliu Regional care apare inaintea
acestui Consiliu National? Fiindca nu poate sa vina reprezentantii din
Consiliul Regional in Consiliul National si pe urma acestia care formeaza
Consiliul National de acum sa confirme un Consiliu Regional, dar logica....
Apare Consiliul Regional care de acum este format. Acest Consiliu Regional are
presedinte si vicepresedinte. Conform legii, presedintele si vicepresedintele
Consiliului Regional sint membri ai Consiliului National. Ei vin in consiliu,
formeaza Consiliul National. Pe urma ei confirma Consiliul Regional. Aceasta
este un fel de balamuc.
Domnul Marian Lupu:
Domnule presedinte...
Domnul Vladimir Ciobanu:
In cadrul comisiei aceasta tema s-a
discutat si, la propunerea autorilor, practic, comisia a acceptat varianta
schimbarii sintagmei de la varianta aprobarii la varianta confirmarii. Am
argumentat asa cum am argumentat.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Fiindca eu cred ca aici este asa un fel de
neintelegere. Atunci cind Consiliul National este un organ partenerial, inseamna
ca el se formeaza pe principiile de parteneriat. Consiliile regionale delegheaza
membrii in Consiliu si Guvernul isi delegheaza prin hotarire de Guvern membrii in
acest Consiliu National. Si atunci se formeaza un consiliu partenerial, el nu
poate sa voteze un consiliu care sta in ierarhie mai jos decit consiliul.
Domnul Marian Lupu:
Da, va rog.
Domnul Vladimir Ciobanu:
In genere, eu prevad ca situatii de acestea
in cadrul discutiilor au fost, o sa mai apara. Ar fi cazul ca noi sa privim
situatia crearii dezvoltarii regionale ca un inceput de pe foia curata. Astazi,
implementarea procesului de dezvoltare regionala trebuie cineva sa si-o asume
ca responsabilitate pentru a fi ea implementata. De aceea, de la bun inceput,
pentru o buna activitate a procesului de dezvoltare regionala, cred eu si crede
comisia in marea majoritate a sa, ca acest aspect trebuie sa fie mentinut din
punct de vedere al coordonarii procesului de implementare a dezvoltarii
regionale.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Responsabilitatea apartine Guvernului, dar
nu acestui consiliu. Guvernul are responsabilitate sa implementeze proiectul de
lege sau legea in general.
Domnul Vladimir Ciobanu:
Consiliul National, daca ati observat,
principiul paritatii tot se mentine la paritatea reprezentantilor din institutiile
publice centrale si cele care sint reprezentate din teritoriu prin presedintii
consiliilor regionale si structurile reprezentantilor societatii civile, ale
micului business, in genere ale businessului in intregime.
Domnul Marian Lupu:
Eu va multumesc.
Stimati colegi,
Argumentele au fost expuse, pozitiile au
fost expuse. Colegul nostru a propus sa supunem votului aceasta propunere
referitoare la articolul 5 alineatul (6). La acest articol?
Microfonul nr. 3, va rog.
Domnul Alim Afonin:
Va multumesc.
In aceste conditii, inainte de a se supune
votului, vreau sa expun parerea Fractiunii Partidului Comunistilor la acest
capitol. Deci, Fractiunea Partidului Comunistilor sustine propunerea domnului
Cosacriuc.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Exercitiul de vot. Cine este pentru a
accepta propunerea domnului Cosacriuc referitoare la articolul 5 alineatul (6) prin
excluderea literei f), rog sa voteze. Rog sa imi fie anuntate rezultatele.
Numaratorii:
Sectorul nr. 1 – 29.
Sectorul nr. 2 – 28.
Sectorul nr. 3 – 16.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc.
Stimati colegi,
73 de voturi “pro”.
Propunerea a fost acceptata. Continuam.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Domnule Presedinte,
Eu mai am obiectii la articolul 7, alineatul
(5): “Consiliile regionale functioneaza in baza Regulamentului aprobat de catre
Consiliul National”. Propunerea a fost a mea ca consiliile regionale functioneaza
in baza Regulamentului aprobat de Consiliul de Dezvoltare Regionala, elaborat in
baza Regulamentului-cadru aprobat de Guvern. Caci ar fi logic sa fie asa. Este
un regulament-cadru aprobat de Guvern si pe urma fiecare consiliu de dezvoltare
regionala isi elaboreaza si isi aproba regulamente proprii de activitate.
Domnul Vladimir Ciobanu:
Consiliul regional functioneaza in baza
Regulamentului-cadru, aprobat prin hotarirea Guvernului.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Regulamentul-cadru poate sa fie folosit
pentru elaborarea Regulamentului de activitate a Consiliului de Dezvoltare
Regionala. Da, este Regulamentul-cadru, dar fiecare consiliu de dezvoltare
regionala are ceva, eu stiu, specific. Si atunci nu numai ca este vorba de
specific, dar daca avem un Consiliu de Dezvoltare Regionala, care este un
subiect al dezvoltarii regionale independent, inseamna ca el singur trebuie sa isi
elaboreze si sa aprobe acest Regulament. Ca logica ar fi asa ca este
Regulamentul-cadru aprobat de Guvern si noi am scris acolo la articolul 9 sau
11, ca el se aproba de Guvern. Si in baza acestui Regulament se aproba si se
elaboreaza.
Domnul Vladimir Ciobanu:
Fiecare regiune ar putea sa isi aprobe Regulamentul
sau in baza Regulamentului-cadru. Cred ca este rezonabil. Depinde cum va decide
comisia. Comisia a decis in aceasta formula.
Domnule Presedinte,
Daca Parlamentul va sustine si de data
aceasta. Deci, nu-i... Practic, ramine in vigoare Regulamentul-cadru aprobat
prin Hotarirea Guvernului, dar Consiliului regional i se acorda dreptul sa isi
adopte Regulamentul sau. Este o varianta destul de rezonabila.
Domnul Marian Lupu:
Comisia accepta.
Domnul Vladimir Ciobanu:
Da.
Domnul Marian Lupu:
Continuam.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Si la articolul 8, daca s-a acceptat de
acum ca totusi consiliile de dezvoltare regionala sint subiecte independente,
structura si Regulamentul de functionare ale Agentiei sint elaborate de
Ministerul Administratiei Publice si aprobate de Guvern. Adica, fiecare regiune
sau fiecare Consiliu Regional de Dezvoltare va avea o Agentie de Dezvoltare. Caci
ar fi normal ca aceasta structura si Regulamentul acestei Agentii sa fie
elaborat si aprobat de catre Consiliul de Dezvoltare Regionala, si nu elaborat
si aprobat de Ministerul Administratiei Publice. Ar putea sa fie un Regulament-cadru
iarasi al acestei Agentii. Eu propun formula: “Structura si Regulamentul-cadru”.
Domnul Vladimir Ciobanu:
Ce articol este acesta?
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Articolul 8 alineatul (1). Structura si
Regulamentul de functionare a Agentiei sint aprobate de catre Agentia de
Dezvoltare Regionala in baza Regulamentului-cadru, elaborat si aprobat de
Guvern.
Domnul Vladimir Ciobanu:
Aceeasi situatie ca si cu Regulamentul,
adoptarea Regulamentului la nivelul Consiliului Regional.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Da.
Domnul Vladimir Ciobanu:
Deci, daca am acceptat prima varianta, am
putea sa acceptam si varianta a doua.
Domnul Marian Lupu:
Comisia accepta. In continuare.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Si inca un singur amendament la articolul
5, daca se poate.
Stimati colegi,
Consiliul National se instituie in baza
principiului paritatii prin Hotarire de Guvern. Prin hotarire de Guvern ar fi
normal sa fie delegati reprezentantii Guvernului in acest Consiliu, dar
Consiliul National se constituie in baza legii. Adica, acolo este scris foarte
clar cine poate fi membru al Consiliului. Si nu este numaidecit ca insusi Consiliul
sa fie aprobat prin Hotarire de Guvern. Adica, ar fi normal ca acei care se
delegheaza la Guvern in Consiliu prin hotarire de Guvern si restul de acum
automat constituie pe baze parteneriale acest Consiliu.
Domnul Marian Lupu:
Logic.
Domnul Vladimir Ciobanu:
As vrea sa stiu ce atitudine au autorii, caci
aici s-a discutat, daca vedeti si sintagma “si alti ministri” tot s-au incadrat
in aspectul asigurarii paritatii. Si la capitolul “in baza principiilor paritatii
prin Hotarire de Guvern” la noi tot au fost discutii in cadrul sedintei
comisiei.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
In principiu, paritatii se spune ca, da, sint
reprezentanti de la consiliile regionale, sint reprezentanti din societatea
civila si sint reprezentantii Guvernului. Reprezentantii Guvernului se numesc
prin hotarire de Guvern, dar consiliile se formeaza automat prin lege.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr. 1.
Domnul Valentin Guznac:
Va multumesc, domnule Presedinte.
Ministerul, totusi, insista asupra formularii
care este prezentata in proiectul de lege, deoarece altfel se pierde sensul
responsabilitatii Ministerului Administratiei Publice Locale pentru
implementare.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Nu poate sa fie. Acest Consiliu nu este
unul care este ierarhic superior, el este Consiliul National care se formeaza
pe baze parteneriale.
Domnul Marian Lupu:
Noi avem situatia dumneavoastra, cind,
conform prevederilor acestei legi, reprezentantii autoritatilor locale,
reprezentantii societatii civile devin ca si cum din oficiu, membri in acest
Consiliu National. Adica, acest lucru se intimpla in baza legii. Si o
confirmare printr-o hotarire de Guvern nu ofera multi ani juridic, deloc, ca ii
confirma sau ca nu ii confirma Guvernul, ei din oficiu sint reprezentanti in
acest Consiliu. Aceasta este problema.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Nu, prin hotarire de Guvern vin numai
reprezentantii Guvernului, fiindca ei trebuie sa fie delegati.
Domnul Marian Lupu:
Si atunci, prin hotarire de Guvern, sint
delegati acei care reprezinta Guvernul. Imi pare destul de logic.
Domnule presedinte,
Da, va rog.
Domnul Vladimir Ciobanu:
In conditiile cind autorul insista, eu stiu,
sa fie pus la vot.
Domnul Marian Lupu:
Sa auzim autorul ce ne spune. Exista careva
argumente asa mai tari in sensul acesta?
Microfonul nr. 1, Directia juridica.
Domnul Ion Creanga:
Domnule Presedinte,
Stimati deputati,
Este necesar sa asiguram institutionalizarea
acestui consiliu printr-un act juridic. Si acest act juridic este nu altceva
decit Hotarirea Guvernului, care... ulterior, acest consiliu va adopta acte
juridice, care sa fie considerate valabile. Si, in acest caz noua ne trebuie
ambalajul acesta juridic sa il asiguram prin Hotarire de Guvern.
Domnul Marian Lupu:
De fapt, si aceasta este corect. Noi avem,
de exemplu...
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Actul juridic este legea.
Domnul Marian Lupu:
Noi avem, de exemplu, scris in Regulamentul
Parlamentului ca, in calitate de membri ai Biroului permanent automat fac parte
Presedintele, vicepresedintii, presedintii de fractiuni, dar, in pofida acestui
fapt, noi mai avem si o hotarire a Parlamentului, care oficializeaza componenta
Biroului. Cam aceasta ar vrea sa ne spuna colegii de la microfonul nr. 1.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Domnule Presedinte,
Dar Biroul permanent este o ierarhie in
Parlamentul Republicii Moldova. Adica, el ia niste decizii care sint
obligatorii sau sint recomandabile pentru Parlament. In acest caz, Consiliul National
nu este un organ ierarhic superior. El este, pur si simplu, un organ care intruneste
toti reprezentantii din consiliile regionale, reprezentantii Guvernului care sint
desemnati de Guvern, reprezentantii altor structuri asociative, care sint
desemnati de catre aceste structuri asociative si ele formeaza acest Consiliu National.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Stimati colegi,
Supun votului aceasta propunere. Cine este
pentru, rog sa voteze. Rog sa fie anuntate rezultatele.
Numaratorii:
Sectorul nr. 1 – 0.
Sectorul nr. 2 – 3.
Sectorul nr. 3 – 17.
Domnul Marian Lupu:
20 de voturi “pro”. Propunerea nu a fost
acceptata.
Continuam. Microfonul nr. 4.
Doamna Valentina Cusnir:
Domnule presedinte al comisiei,
Am avut o singura propunere ca regiunea Sud
si unitatea administrativ-teritoriala Gagauzia sa fie ca o singura regiune.
Comisia imi scrie ca nu se accepta aceasta propunere a mea, dar argumentele
aduse, recunoastem ca ar fi mai bine asa, dat fiind ca politica de dezvoltare
regionala este nationala. Se vor depune eforturi in continuare de convingere a
conducerii UTA Gagauzia. Ceea ce ati scris dumneavoastra, inseamna ca se accepta.
Domnul Vladimir Ciobanu:
In proiectul de lege varianta stipuleaza strict
ca regiunea Sud nu cuprinde autonomia Gagauziei. Dar in conditiile unor situatii,
noi, cind se va decide la nivelul autonomiei administrative, tot ce e posibil
ea va deveni componenta regiunii de dezvoltare Sud.
Domna Valentina Cusnir:
De acord. Nu vreau sa insist si nici nu
vreau sa pun la vot, dar atunci cind aduceti asemenea argumente, mai ginditi-va
putin.
Domnul Vladimir Ciobanu:
Am fost sinceri in aducerea la cunostinta situatiei
discutate la comisie.
Domna Valentina Cusnir:
Sint ridicole aceste argumente.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Si alte.
Domnul Vladimir Ciobanu:
Dar proiectul de lege vizeaza o situatie
concreta.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.3.
Propuneri?
Domnul Alim Afonin:
Va multumesc, domnule Presedinte.
Vreau sa mentionez ca si pentru prima
lectura si pentru lectura a doua mai mult, Fractiunea Partidului Comunistilor a
examinat foarte atent si minutios acest proiect de lege si, in principiu, sustine
in continuare propunerile comisiei.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Multumesc.
Microfonul nr.4.
Domnul Leonid Bujor:
Va multumesc frumos.
Domnule presedinte al comisiei Vladimir
Ciobanu,
Argumentele prezentate la amendamentele pe
care le-am facut la pozitia 1632 consider ca sint cit de cit acceptabile si nu
voi insista sa fie puse la vot.
Domnule Presedinte,
Ceea ce tine de prevederile articolului 6
alineatul (4), numarul de ordine 20, voi insista sa fie pus la vot, fiindca
ceea ce e fixat aici din stenograma nu corespunde intru totul cu ceea ce am
propus eu.
Domnul Vladimir Ciobanu:
La articolul 6 alineatul (4).
Domnul Leonid Bujor:
Articolul 6 alineatul (4) numarul 20 de
ordine.
Domnul Marian Lupu:
Din sinteza, da.
Domnul Leonid Bujor:
Deci eu am propus de a exclude doar
sectorul public, dar nu si cel privat. Si argumentul a fost ca in conditiile in
care majoritatea primariilor din Republica Moldova sint subventionate din bugetul
de stat este anormal ca noi sa fixam ca ele sa aiba posibilitate, cum scrie in
explicatii, sa isi aduca contributia la formarea acestui buget.
Cred ca organele regionale de resort ar
putea lucra cu agentii economici privati pentru a-si forma fondurile financiare
si nu este absolut logic ca sa fixam ca si primariile locale sa contribuie la
aceasta, fiindca ei nu au bani.
Daca noi acceptam acest punct de vedere al
comisiei, rezulta asa ca, in baza demersurilor sau scrisorilor, sa le numim, de
la Ministerul Finantelor, desi sint subventionate, ele, totusi, trebuie sa
transfere o anumita suma de bani.
Domnul Vladimir Ciobanu:
Domnule deputat...
Domnul Marian Lupu:
Da, va rog. Eu, de fapt, o singura clipa,
nu va suparati ca participam cu totii la dezbateri in acest sens. Dumnealui partial
are dreptate, dar partial sa ne imaginam ca ar fi o situatie cind primaria vrea
sa vina cu o contributie. Iata, este foarte interesant un proiect, deosebit de
interesant si vrea sa contribuie si, de exemplu, merge, depune o garantie,
fiindca este oferit autoritatilor publice locale dreptul de a garanta anumite imprumuturi,
fie si mai mic si vrea sa faca lucrul acesta.
Eliminind acest moment noi, nu o sa inchidem
usile pentru posibilitatea acelui primar care doreste si a gasit o capacitate
financiara sa o faca, sa vina cu aceasta contributie. Trebuie sa ne gindim si
la acest gen de cazuri.
Domnul Leonid Bujor:
Domnule Presedinte,
Este logic ceea ce spuneti dumneavoastra si
nici nu incerc sa pun la indoiala acest lucru.
Domnul Marian Lupu:
Trebuie sa gasim o formula.
Domnul Leonid Bujor:
Dar, in acelasi... da, aceasta vreau sa
propun. Este necesar sa gasim o formula care ar explica aceasta situatie, ca
doar la initiativa organelor administrarii publice locale. Fiindca in caz
contrar, noi stim eficienta factorului administrativ si fiecare primar, primind
o scrisoare de la minister, o sa considere ca este obligat sa transfere acesti
bani. Dar bani, din cite stim, nu prea avem.
Domnul Vladimir Ciobanu:
Stimate domnule deputat,
Dezvoltarea regionala in cadrul careia sint
incadrate raioanele si localitatile este nu numai, pur si simplu, participare,
dar si niste responsabilitati. Responsabilitatea administratiei publice locale
astazi, dincolo de ceea ce a mentionat domnul Presedinte al Parlamentului, prin
participare, este si o responsabilitate si lucrul acesta nu trebuie sa il lasam
fara atentie.
De aceea, afara de faptul ca ei trebuie sa
aiba drept legislativ pentru a participa financiar, mai trebuie sa isi asume
responsabilitate fata de sumele introduse spre a implementa eficient, calitativ
programele obtinute pentru dezvoltarea regionala. De aceea, in cadrul comisiei...
Domnul Leonid Bujor:
Dumneavoastra sinteti presedinte al
comisiei.
Domnul Marian Lupu:
Domnule Ciobanu,
Ma iertati. Dar bugetul si toate alocatiile
bugetare oare nu se decid la nivelul sedintei Consiliului. Consiliul este cel
care stabileste pentru ce se aloca mijloace financiare si cum. Si, in acest
caz, nici un fel de scrisoare circulara de la Ministerul Finantelor. Poate ne da
o explicatie aditional.
Microfonul nr.3.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Stimati colegi,
Noi si astazi o sa avem foarte multe
exemple cind, prin contributiile din consiliile locale, primaria de nivelul intii
sa atraga investitii, de exemplu, prin fondul investitiilor sociale. Iata luati,
aici alaturi cu Chisinaul, localitatea Budesti ei au construit un punct
medical, au reparat Casa de Cultura, Gradinita de Copii, Scoala, prin atragerea
investitiilor.
Dar investitorul cere o contributie locala in
marime de 10 la suta, 15 la suta, nu mai mult. Si aceasta e normal, noi sustinem
pozitia raportorului.
Domnul Vladimir Ciobanu:
Domnule deputat Bondarciuc,
In completare la ceea ce ati vorbit
dumneavoastra, nu numai contributia administratiei publice locale, dar si cetatenii
participa cu contributia lor la dezvoltarea sociala. Dar noi punem la indoiala
daca este necesar, ea trebuie sa fie si e binevenita.
Domnul Marian Lupu:
Domnule Bujor,
Insistati.
Domnul Leonid Bujor:
Fiind presedinte al comisiei, eu apreciez
foarte mult insistenta dumneavoastra.
Domnule Nicolae Bondarciuc,
Eu stiu situatia de la Budesti, sa nu uitam
ca comuna Budesti face parte din componenta municipiului Chisinau. Primariile,
care fac parte din componenta municipiului Chisinau, sint privilegiate in
comparatie cu localitatile din raioanele Republicii Moldova.
De aceea, daca nu gasim o formula, asa cum
a propus domnul Presedinte al Parlamentului, ca sa fie explicit prevazut in
lege ca acest lucru se face doar la initiativa organelor administrarii publice
locale, eu voi fi nevoit sa insist de a pune la vot si de a exclude cuvintele
“sectorul public”, fiindca atunci cind se dau 15% din bugetul de stat e una.
Si doi. Cind noi inca mai cream conditii ca
organele administrarii publice locale din banii care nu ii au pentru a solutiona
problemele lor locale sa mai transfere si in acest fond, eu consider ca aceasta
e absolut alogic.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Stimati colegi...
Domnul Vladimir Ciobanu:
Daca stimatul deputat a adus exemplul
localitatii Budesti, eu as putea aduce alt exemplu. Localitatea Miclesti din
raionul Criuleni, unde, datorita fondurilor dezvoltarii sociale si cu
participarea surselor publice din cadrul localitatii si a populatiei s-au facut
foarte multe lucruri.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Stimati colegi,
Avansam.
Domnul Leonid Bujor:
Bine. Cite procente constituie acele primarii
locale care nu sint la dotatie? Si eu o sa va spun care este restul, ca ele
constituie majoritatea absoluta a primariilor din Republica Moldova.
Domnul Vladimir Ciobanu:
Tinind cont de actualul sistem de finantare
si de formarea bugetului local, ceea ce s-a vorbit la precedentul proiect de
lege, ca este o restanta a Parlamentului, aveti dreptate. Dar noi vorbim pe
viitor si despre o situatie concreta: contributia celor din teritoriu la
dezvoltarea regionala.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Stimati colegi...
Domnul Vladimir Ciobanu:
Sint doua lucruri diferite.
Domnul Marian Lupu:
Supun votului aceasta propunere la
solicitare.
Microfonul nr.5.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Stimati colegi,
Am aici, pur si simplu, o propunere care ar
putea sa evite nevotarea acestui amendament. Dupa cuvintele “sectoarele
publice” sa punem virgula, la decizia organelor reprezentative, si iar virgula si
mai departe dupa text. Si atunci e clar ca din sectorul public se atrage numai
la decizia organelor reprezentative corespunzatoare.
Domnul Marian Lupu:
Domnule presedinte,
Cum ginditi? Bine, eu supun votului
propunerea inaintata de domnul Bujor referitoare la articolul 6 alineatul (4).
Cine este pentru a accepta aceasta propunere, rog sa voteze.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 0.
Sectorul nr.2 – 2, 3.
Sectorul nr.3 – 16.
Domnul Marian Lupu:
18 voturi “pro”.
Propunerea nu a fost acceptata.
Microfonul nr.4.
Doamna Lora Grosu:
Multumesc, domnule Presedinte.
Am o optiune a fractiunii, ca sa o spun, nu
am intrebari catre domnul presedinte al comisiei. In primul rind, vreau sa spun
ca Fractiunea Partidului Democrat nu o sa voteze acest proiect de lege din
considerente ca pentru zona defavorizata, despre care noi vorbim la articolul 6
imi pare ca, da, sint atribuite si finante, o sa fie finantata in mod special.
Dar care sint criteriile? Nu sint
criteriile care ar fi trebuit sa atribuie... sau sa declaram ca aceasta zona
este defavorizata. Practic, o sa fie o lipsa totala de transparenta in acest
domeniu. Plus la aceasta, la articolul 8 alineatul (2) se incalca Constitutia
Republicii Moldova, se incalca Legea cu privire la administratia publica, se incalca
Legea cu privire la finantele publice.
Si al treilea moment, pe care vreau sa il mentionez
este formarea agentiilor de dezvoltare regionala. Este un lucru benefic, dar
administratia publica locala, la etapa initiala, sa vorbim cinstit, nu are
experienta in domeniul elaborarii proiectelor, cit si specialisti in acest
domeniu. Si aici vine aceasta agentie cu un alineat la articolul 8, alineatul (3)
– venituri din activitatea economica.
Adica, bugetele locale va trebui, de
fiecare data... dar, la etapa initiala, administratia publica locala o sa vina
foarte des la aceste regiuni. Ele au trebuit sa plateasca din bugetele locale.
Eu nu stiu, dar consider noi, in prima lectura am votat acest proiect de lege,
fiindca conceptul este extraordinar de bun si noi intelegem ca acest proiect de
lege este necesar tarii, dar, in acest context, nu cred ca o sa fie bine.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Domnule presedinte,
Va multumesc.
Stimati colegi,
Pozitiile sint clare. In aceste conditii,
voi supune votului adoptarea in lectura a doua, conform deciziilor pe care
le-am adoptat in plenul Parlamentului acum si conform continutului raportului
comisiei sesizate in fond, a proiectului de Lege nr.4428. Cine este pentru, rog
sa voteze.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 30.
Sectorul nr.2 – 25.
Sectorul nr.3 – 8.
Domnul Marian Lupu:
63 de voturi “pro”. Impotriva? Eu vad un
vot. Un vot “impotriva”.
Proiectul de Lege nr.4428 este adoptat in
lectura a doua.
Proiectul de Lege nr.4925 pentru
modificarea Legii asigurarii cu pensie a militarilor si a persoanelor din
corpul de comanda si din trupele organelor afacerilor interne.
Guvernul.
Domnul Victor Mindru – viceministru al sanatatii si protectiei sociale:
Stimate domnule Presedinte al
Parlamentului,
Stimati deputati,
Onorata asistenta,
Prezentul proiect de lege a fost elaborat
de catre Ministerul Sanatatii si Protectiei Sociale in comun cu Ministerul
Finantelor. Aspectele principale ale modificarilor sint urmatoarele.
Primul aspect. Majorarea cuantumului
pensiei de invaliditate pentru militarii, a caror invaliditate a survenit in
perioada indeplinirii serviciului militar in termen.
Marimea pensiei militarilor invalizi, inclusiv
a invalizilor celui de al doilea razboi mondial si a persoanelor de categorie
similara, precum si a membrilor familiilor lor este mica. In rezultatul adoptarii
modificarilor propuse, marimea medie lunara a pensiei va spori de la 102 lei la
287 de lei, numarul beneficiarilor de aceste pensii este aproximativ de 1125 de
persoane.
Totodata, se propune de a indexa anual
pensiile nominalizate la 1 aprilie ca si la ceilalti pensionari. Aceasta
modificare va constitui o imbunatatire esentiala a situatiei actuale a
categoriei date de pensionari.
Si al doilea aspect. Schimbarea modalitatii
de recalculare a pensiilor acordate militarilor care au satisfacut sau satisfac
serviciul prin contract, persoanelor din corpul de comanda si din trupele
organelor afacerilor interne si familiilor acestora.
Actualmente, recalcularea pensiilor
stabilite categoriei de persoane nominalizate este in corelatie directa cu cresterea
salariilor de baza a premiilor, sporurilor etc., pe cind, in sistemul de asigurari
sociale, pensiile, dupa cum stiti, se indexeaza anual la 1 aprilie.
Luind in considerare situatia creata, se
propune ca recalcularea pensiilor militarilor sa fie efectuata, de asemenea, la
1 aprilie in dependenta de cresterea medie anuala a indicelui preturilor de
consum pentru anul precedent.
Stimati deputati,
Tinind cont de cele expuse, rog sa sustineti
acest proiect.
Va multumesc pentru atentie.
Domnul Marian Lupu:
Multumesc.
Stimati colegi,
Intrebari?
Microfonul nr.4.
Domnul Ion Varta:
Multumesc, domnule Presedinte.
Domnule ministru,
Vreau sa va intreb daca... n-am gasit
avizul Guvernului, exista o evaluare, un calcul exact care sint necesitatile
financiare pentru a acoperi, pentru a suporta aceste cheltuieli suplimentare?
S-au facut asemenea calcule si Legea bugetului pentru 2007 prevede aceste
cheltuieli suplimentare care sint necesare pentru a...
Domnul Marian Lupu:
Domnule Varta,
De fapt, poate, nu va suparati, voi incerca
si eu sa ma incadrez in aceste dezbateri pe un simplu motiv ca este un proiect
de lege care vine sa ajusteze un sistem existent la un alt sistem. De fapt, daca
va uitati, e vorba de un alt sistem de indexare care, din punctul de vedere al
Guvernului, de fapt nu vine cu niste fonduri aditionale la cele alocate astazi.
Deci, este o ajustare a mecanismelor.
Domnul Ion Varta:
Am inteles. Deci un fond suplimentar, aditional.
Domnul Marian Lupu:
Nu. Da, nu este aditional. Este mecanismul
practic de indexare. Astazi el se face poate o data la... in trecut se facea o
data la 4 ani, o data cu majorarea salariilor. In alte cazuri, in afara
oamenilor cu epoleti, se facea in fiecare an la 1 aprilie, conform nivelului
inflatiei si nivelului de majorare a salariului mediu pe economie.
Si acum se ajusteaza sistemul si militarii
trec la fel in sistemul de indexare anuala.
Domnul Ion Varta:
E clar.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Cu placere.
Microfonul nr.3.
Domnul Vladimir Turcan:
Va multumesc.
Domnule ministru,
Eu va rog, avind in vedere ca sint mai
multe talmaciri si zvonuri, in primul rind, in rindurile persoanelor cu epoleti,
deci militari, politisti s.a.m.d., eu va rog sa imi raspundeti la o intrebare.
Aceste modificari ale principiilor de
recalculare a pensiilor o sa aduca la inrautatirea situatiei si starii
materiale sau nu?
Domnul Victor Mindru:
Nu, dimpotriva aceasta va duce la imbunatatire,
fiindca va fi o stabilitate la indexare si, dupa cum s-a spus, va aduce in
corelatie cu celalalt sistem de asigurari sociale.
Domnul Marian Lupu:
Alte intrebari?
Microfonul nr.3.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Stimate domnule raportor,
Spuneti cit costa legea aceasta?
Domnul Victor Mindru:
S-a spus deja ca ea se incadreaza in
bugetul care va fi in 2007. Dar daca e sa vorbim la concret, indexarea
militarilor va costa in jurul la 42 milioane de lei.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Plus.
Domnul Victor Mindru:
Da, plus.
Domnul Marian Lupu:
Intrebari?
Va multumesc, domnule viceministru.
Rog comisia.
Doamna Valentina Buliga:
Mult stimate domnule Presedinte al
Parlamentului,
Stimati colegi deputati,
In cadrul Comisiei pentru protectie sociala,
sanatate si familie a fost examinat acest proiect de Lege nr.1544 care prevede
modificarea Legii asigurarii cu pensii a militarilor si a persoanelor din
corpul de comanda si din trupele organelor afacerilor interne, adoptat inca in
anul 1993, venit ca initiativa legislativa din numele Guvernului si constatam
urmatoarele.
Scopul elaborarii acestei legi a fost
majorarea pensiilor, in primul rind, pentru militarii in termen, care au
devenit invalizi in perioada satisfacerii serviciului militar si a caror pensii
astazi constituie doar 102 lei.
Astfel, prin modificarea articolului 23 din
lege, se propun urmatoarele cuantumuri minime ale pensiilor pentru militarii in
termen, in dependenta de gradul de invaliditate si de cauza survenirii
invaliditatii. Pentru gradurile I si II de invaliditate, respectiv, – 504 de lei
si 336 de lei, pentru gradul III de invaliditate – 252 si 168.
Concomitent, in scopul excluderii
decalajului major dintre marimile pensiilor militarilor care isi satisfac
serviciul militar prin contract si persoanelor din trupele organelor afacerilor
interne, a caror pensii s-au majorat in legatura cu implementarea Legii cu
privire la sistemul de salarizare in sectorul bugetar si a pensiilor stabilite
conform altor acte legislative, s-a propus excluderea articolelor 62 si 63 din
Legea actuala si completarea acesteia cu un nou articol care prevede indexarea
pensiilor pentru aceasta categorie de pensionari. Indexarea se va efectua in
dependenta de cresterea medie anuala a indicelui pretului de consum pentru
anul precedent.
Celelalte modificari care se propun a fi
operate in proiectul mentionat decurg din cele expuse mai sus si au un caracter
redactional. Tinind cont de cele expuse, in scopul mentinerii unei echitati
sociale in sistemul general de pensionare, comisia sesizata in fond propune
aprobarea acestui proiect de lege in prima lectura.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc.
Pentru comisie intrebari?
Microfonul nr. 5.
Domnul Alexandru Lipcan:
Domnul ministru spunea ca nu se inrautateste
situatia celor care primesc pensia de acum de la bugetul de stat. In schimb, in
nota informativa se spune ca aplicarea noilor conditii de salarizare, dupa care
se calculeaza un salariu, va crea un decalaj considerabil intre marimea
pensiilor militarilor si cuantumul pensiilor stabilite in sistemul de asigurari
sociale. Prin urmare, inseamna ca acest proiect de lege, totusi, are ideea de a
diminua acest decalaj.
Doamna Valentina Buliga:
Nu stiu ce a raspuns domnul ministru. In
primul rind, conform legii noi, nu avem dreptul sa diminuam un drept deja dobindit
de un cetatean, de un angajat.
Domnul Alexandru Lipcan:
E corect, dar eu citesc din nota informativa.
Domnul Marian Lupu:
Acestea sint deja momente de calitate a
pregatirii documentelor.
Domnul Alexandru Lipcan:
Si a doua intrebare. Din care buget se va
face indexarea pensiilor militarilor?
Doamna Valentina Buliga:
Din bugetul de stat.
Domnul Marian Lupu:
In mod evident.
Doamna Valentina Buliga:
Conform acestei legi, toate platile pentru
aceasta categorie de angajati se face din bugetul de stat.
Domnul Alexandru Lipcan:
Da, va multumesc.
Doamna Valentina Buliga:
Da, prin transfer … Fondul asigurarilor
sociale.
Domnul Marian Lupu:
Doamna presedinte a comisiei, tin sa va multumesc.
Doamna Valentina Buliga:
Pentru lectura a doua avem propuneri de la Comisia
pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica.
Domnul Marian Lupu:
Doamna presedinte,
Nu va suparati. Ramineti, va rog, la
tribuna centrala. Voi supune votului aprobarea in prima lectura, apoi vom vedea
care sint propunerile in lectura a doua. Deci, proiectul de Lege nr.4925. Cine
este pentru aprobarea acestuia in prima lectura, rog sa voteze. Majoritatea.
Va multumesc.
Proiectul de Lege nr.4925 este aprobat.
Doamna presedinte a comisiei,
Rog pentru lectura a doua.
Doamna Valentina Buliga:
In numele Comisiei pentru securitatea nationala,
aparare si ordine publica, pentru lectura a doua se propune ca punctul 30 din
proiectul de lege sa se completeze cu cuvintele “si achitate din bugetul de
stat”, ceea ce se efectueaza. Iar dupa cuvintul “anual” sa se introduca
cuvintele: “toata suma pensiei” si mai departe dupa text. Adica, indexarea sa
se faca anual la 1 aprilie din toata suma calculata a pensiei pentru persoanele
nominalizate.
Domnul Marian Lupu:
Deci, comisia sustine.
Doamna Valentina Buliga:
Comisia sustine aceasta propunere.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Comisia sustine. Este necesar sa supun
votului? Nu.
Va multumesc.
Alte propuneri? Nu sint.
Va multumesc.
In aceste conditii, supun votului adoptarea
in lectura a doua a proiectului de Lege nr.4925. Cine este pentru, rog sa
voteze.
Numaratorii:
Sectorul nr. 1 – 30.
Sectorul nr. 2 – 28.
Sectorul nr. 3 – 14.
Domnul Marian Lupu:
72 de voturi “pro”. Impotriva? “Zero”
voturi.
Proiectul de Lege nr.4925 este adoptat in a
doua lectura.
Proiectul de Lege nr.4759 privind
administrarea si deetatizarea proprietatii publice.
Guvernul.
Domnul Igor Dodon – ministrul economiei si comertului:
Mult stimate domnule Presedinte,
Onorat Parlament,
Guvernul a elaborat si propune spre
examinare proiectul de Lege privind administrarea si deetatizarea proprietatii
publice. Din start, pina a veni cu o informatie vizavi de conceptul si analiza
succinta a acestui proiect de lege, as dori sa vin cu o informatie vizavi de
cadrul legal existent la aceasta etapa, vizavi de reglementarea procesului de
privatizare in Republica Moldova si de unele informatii privind implementarea si
aplicarea acestei legislatii pe parcursul ultimei perioade.
Astfel, la aceasta etapa, in Republica
Moldova, exista urmatorul cadru legal pentru procesul de privatizare. Este
vorba de Legea cu privire la privatizare, elaborata si aprobata inca in anul
1991, Legea cu privire la Programul de privatizare pentru anii 1997–1998, care
a fost prelungita pe parcursul ultimilor 9 ani in fiecare an. Si un sir de acte
normative, este vorba de circa 40 de acte normative, in special hotariri de
Guvern.
In perioada anilor 1997 – 2006 in total,
daca e sa vorbim de Legea cu privire la programul de privatizare, prin care a
fost aprobata lista intreprinderilor ce urmeaza a fi privatizate, au fost
privatizate 672 de intreprinderi in valoare totala de 1,26 miliarde de lei. Daca
e sa divizam aceasta perioada de circa 10 ani in doua perioade cite 5 ani, as
dori sa fac urmatoarele constatari. In primul rind, in perioada anilor 1997–2000
au fost privatizate 535 de intreprinderi in valoare totala de 810 milioane de
lei.
Anual, cifra privatizarii, incepind cu
1997, sau cifra incasarilor la buget, incepind cu anul 1997 pina in 2000, a
fost in crestere de la 77 de milioane de lei pina la 426 de milioane in anul
2000. In urmatorii cinci ani, in perioada anilor 2001 – 2006, au fost
privatizate obiecte in suma totala de 450 milioane de lei, adica, pe parcursul a
cinci ani, volumul incasarilor din procesul de privatizare a fost egal cu
volumul incasarilor din procesul de privatizare pentru anul 2000. In total, in
perioada anilor 2001 – 2006 au fost privatizate 137 de intreprinderi.
As dori sa mentionez ca in ambele perioade,
pe intreaga perioada de circa 10 ani, accentul de baza la alegerea modalitatii
de privatizare a fost expunerea la vinzare, la privatizare prin intermediul
bursei de valori. In momentul de fata, la aceasta etapa, facind o inventariere
a activelor de care dispune statul atit sub forma de societati pe actiuni, cit si
sub forma de intreprinderi de stat, putem constata urmatoarea lista de active.
In momentul de fata, statul dispune de
circa 350 de intreprinderi de stat, 341 de intreprinderi municipale, si 395 de
societati pe actiuni. Din societatile pe actiuni mai mult de 50% pachetul
majoritar este in 259 de intreprinderi si de la 10% pina la 50% – 80 de intreprinderi
si pachete mai mici de 10% sint 56 de intreprinderi. As dori sa mentionez ca, in
perioada nominalizata, principiile de baza, in temeiul carora au fost efectuate
privatizarea si administrarea proprietatii de stat, au fost stipulate, in
special, in legea mentionata, Legea cu privire la privatizare din anul 1991,
care, de fapt, este deja o lege depasita de timp, in care sint operate o multime
de modificari care, in unele cazuri, se contravin legislatiei in vigoare.
Necesitatea venirii cu o noua abordare in
ceea ce tine de procesul de privatizare si administrarea proprietatii de stat a
fost dictata de analiza efectuata de Guvernul Republicii Moldova, de Ministerul
Economiei si Comertului la sfirsitul anului precedent al gestionarii eficiente,
eficientei gestionarii activelor statului si a modalitatilor de privatizare,
utilizate pina la aceasta etapa.
In urma acestor concluzii, Ministerul
Economiei si Comertului a elaborat, la sfirsitul anului precedent, un nou
concept vizavi de administrarea si deetatizarea proprietatii de stat. De ce
venim cu o noua abordare si anume cu abordarea deetatizare si nu privatizare?
Prin proiectul nou de lege se propune o notiune noua, utilizata in Republica
Moldova, care va contine nu doar procesul de privatizare, vinzare – cumparare, insa
si alte metode utilizate eficient in practica internationala de deetatizare.
In special, este vorba de astfel de metode,
cum ar fi parteneriatele publice private, concesiunile, transmiterea in
proprietate fiduciara. Proiectul de Lege cu privire la deetatizarea si
administrarea proprietatii publice vine cu urmatoarele abordari noi la nivel de
concept.
In primul rind, in lege, dupa cum am mentionat
deja, se da o noua notiune vizavi de deetatizare, un proces mult mai complex
decit vinzarea – cumpararea propriu-zisa a activelor statului.
In al doilea rind. In aceasta lege se
descrie destul de detaliat procesul de pregatire a obiectelor pentru
deetatizare, procesul de deetatizare, procesul de monitorizare postdeetatizare si
procesul de incheiere si reziliere a contractelor de privatizare, fapt care
anterior nu era reglementat expres prin acte legislative, ci printr-o multime
de acte normative. In acelasi timp, noul proiect cu privire la deetatizare si
administrarea proprietatii de stat vine cu o detaliere a functiilor diferitelor
niveluri de reglementare. Astfel, sint expres indicate functiile Parlamentului in
procesul de deetatizare, al Guvernului, al autoritatilor publice centrale si ale
autoritatilor publice locale.
Cu acest proiect venim anterior cu o
abordare noua, care nu a fost si nu este in momentul de fata in cadrul legal in
vigoare, in special prin faptul ca Parlamentul aproba lista obiectelor
nepasibile privatizarii. Adica, Parlamentul spune ce nu se permite de
privatizat, restul tinind de competenta Guvernului si a autoritatilor publice
locale. In acelasi timp, in acest proiect de lege se vine cu o noua abordare si
cu o stipulare expres a obligatiunilor de administrare a proprietatii de stat.
In continuare, accentul de baza, daca e sa
vorbim de activele statului, urmeaza a fi pus pe eficientizarea administrarii
proprietatii publice. As dori sa vin aici cu unele detalii. Cunoasteti ca deja,
incepind cu anul 2007, pentru prima data a fost planificat pentru anul 2006 si sint
in proiectul sau deja, in bugetul anului 2007 incasari de mijloace banesti din
administrarea activelor statului, in special este vorba de dividende.
Pentru prima data in anul 2006, vor fi incasate,
conform rezultatelor anului 2006, mai mult de 150 de milioane de lei de
dividende, iar pentru anul 2007 aceasta suma este planificata la nivelul de 215
milioane de lei, ceea ce este mai mult decit suma planificata din privatizarea,
din vinzarea–cumpararea simpla. Adica, accentul de baza in continuare va fi pus
pe sporirea eficientei administrarii proprietatii statului.
In final, as dori sa mentionez ca acest
proiect de lege a fost coordonat si avizat pozitiv de catre Fondul Monetar
International, Banca Mondiala si a fost verificat sa corespunda IQ-lui
comunitar, avind avizele respective. Rugam sa sustineti acest proiect pentru
prima lectura.
Doamna Maria Postoico:
Va multumim, domnule ministru.
Intrebari?
Microfonul nr.4. Pentru doamna.
Doamna Valentina Buliga:
Stimate domnule ministru,
Eu personal am o stima deosebita fata de
echipa tinara a Ministerului Economiei si Comertului si nu as vrea, parca, sa va
fac unele obiectii, dar sper ca o sa tineti cont de ele pentru lectura a doua
sau, poate, nu stiu care va fi soarta acestui proiect de lege pina la finele sedintei.
Dar vreau sa imi explicati un lucru. De ce ati dorit sa fugiti de la cuvintul
“privatizare” in titlul legii? Dumneavoastra asa partial ati spus si, totodata,
in cuprinsul legii cuvintul “privatizare” totusi apare mai frecvent decit cuvintul
“deetatizare”. Prima intrebare.
Si nu credeti dumneavoastra ca “etatizarea”
este sinonim cu “nationalizarea”, conform dictionarului explicativ? Si “deetatizarea”
poate fi sinonim al cuvintului “denationalizare”. Nu credeti ca ar fi logic sa
reexaminati acest proiect de lege in contextul scopului pe care l-ati invocat.
Dumnea-voastra foarte bine ati spus care este scopul si, parca, sint de acord,
dar cind si citesti si intri in esenta cuvintelor “etatizare”, “privatizare”,
“nationalizare” apare acest confuz legitim.
Domnul Igor Dodon:
Va multumesc, doamna presedinte a comisiei.
Noi, echipa de la Ministerul Economiei si
Comertului, intotdeauna am stimat experienta, inclusiv a deputatilor, si as
dori sa mentionez urmatoarele. In ceea ce tine de cuvintul “privatizare” si din
ce considerente nu s-a inclus in titlu cuvintul “privatizare”? Din
considerente ca “deetatizarea” este o abordare mult mai larga.
In cazul in care in titlu era sa includem cuvintul
“privatizare”, atunci urmau sa dispara asemenea notiuni, cum ar fi “parteneriat
public privat”, “concesiunele” si “administrare fiduciara”, care, de fapt, sint
obiectivul acestei abordari noi. De aceea, am si venit cu aceasta propunere,
studiind, in acelasi timp, si experienta internationala la acest capitol.
Doamna Valentina Buliga:
In care tari exista o asemenea lege cu o atare
denumire, daca cunoasteti.
Domnul Igor Dodon:
Pot sa va prezint lista concreta cu tarile
unde exista astfel de abordari. Insa, daca e sa vorbim chiar de notiunea de
“limbi moderne”, vom gasi mai putine state unde exista astfel de cuvint, care este
in limba de stat, cum ar fi “deetatizarea”. Insa abordarea respectiva este una
utilizata destul de frecvent in Uniunea Europeana.
Doamna Valentina Buliga:
Bine.
Va multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr. 3.
Domnul Vladimir Eremciuc:
Ñïàñèáî.
Ãîñïîäèí ìèíèñòð.
Doamna Maria Postoico:
Eu am spus microfonul nr.3.
Functioneaza doar.
Domnul Vladimir Eremciuc:
Ñïàñèáî.
Ðàçãîâîð î ïðèâàòèçàöèè, êîòîðàÿ ïðîâîäèòñÿ
â íàøåé ñòðàíå, âñåãäà ó íàøèõ ãðàæäàí àññîöèèðóåòñÿ ñ áîíîâîé ïðèâàòèçàöèåé. È
ëþäè äî ñèõ ïîð æäóò äèâèäåíäû íà áîíû, êîòîðûå, ýòî óæå ÿñíî íàäî èì ñêàçàòü,
îíè íå ïîëó÷àò, ïîòîìó ÷òî ìû çíàåì, ÷òî ñëó÷èëîñü ñ òåìè òðàñòîâûìè êîìïàíèÿìè.
Âû íàçâàëè öèôðó, êîòîðóþ ìû ïîëó÷èëè îò ïðèâàòèçàöèè â 2006 ãîäó. Ïîâòîðèòå
åå, ïîæàëóéñòà.
Domnul Igor Dodon:
 2001 – 2006 ãîäàõ?
Domnul Vladimir Eremciuc:
 2006 ãîäó.
Domnul Igor Dodon:
155 ìèëëèîíîâ ëååâ ïðåäóñìîòðåíî â áþäæåòå
2006 ãîäà îò ïðèâàòèçàöèè.
Domnul Vladimir Eremciuc:
Îò ïðèâàòèçàöèè.
Domnul Igor Dodon:
Óæå áîëåå 165 ìèëëèîíîâ ëååâ áûëî ïîëó÷åíî.
Domnul Vladimir Eremciuc:
Íàäî ïîíèìàòü, ÷òî
ëþäè, êîòîðûå èìåþò áîíû, íà ÷òî-òî ìîãóò ðàññ÷èòûâàòü? Ìû ðàíüøå èìåëè ïî 12
áýíóö, ïî 50 êîïååê. Äëÿ ÷åãî?
Domnul Igor Dodon:
Áåçóñëîâíî, åñëè ãîâîðèòü î áîíîâîé
ïðèâàòèçàöèè.
Domnul Vladimir Eremciuc:
ß íå çàêîí÷èë âîïðîñ.
Domnul Igor Dodon:
Da, ïîæàëóéñòà.
Domnul Vladimir Eremciuc:
Êàêóþ ñóììó ìû ïîëó÷èëè îò ïðèâàòèçàöèè äî
2001 ãîäà? Ñïàñèáî.
Domnul Igor Dodon:
 ïåðèîä ñ 1997 ãîäà ïî 2000 ãîä
âêëþ÷èòåëüíî ñóììà, ïîëó÷åííàÿ îò ïðèâàòèçàöèè, ñîñòàâèëà 810 ìèëëèîíîâ ëååâ.
Òîëüêî çà 2000 ãîä – 426 ìèëëèîíîâ ëååâ. Êàê ÿ óæå îòìåòèë ðàíåå, çà ïîñëåäíèå
5 ëåò áûëî ïîëó÷åíî îò ïðèâàòèçàöèè 450 ìèëëèîíîâ ëååâ ïðè ïðîäàæå 137 îáúåêòîâ
è 810 ìèëëèîíîâ ëååâ çà 1997 – 2000 ãîäû ïðè ïðîäàæå 535 îáúåêòîâ.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr. 5.
Domnul Igor Dodon:
Äèâèäåíäû – 155 ìèëëèîíîâ ëååâ.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.5 functioneaza de acum.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Multumesc, domnilor presedinti ai sedintei,
Vad ca ambii spuneti “poftim, poftim”...
Domnule ministru,
La articolul 17 alineatul (3): “Intreprinderea
care detine monopol natural la prestarea de servicii comunale nu poate fi
lichidata prin procedura de insolvabilitate”. Dumneavoastra scrieti. Citim
articolul 126 din Constitutia Republicii Moldova: economia Republicii Moldova
este economie de piata, bazata pe proprietatea privata si pe proprietatea publica,
antrenate in concurenta libera. Nu este, nu poate sa fie vorba ca cineva este in
afara Constitutiei. De ce ati scris aceasta fraza, ca nu pot fi lichidate prin
procedura de insolvabilitate.
Domnul Igor Dodon:
In ceea ce tine de intreprinderile care detin
monopol natural, se considera si nu este doar o opinie a autorilor, dar este si
o practica internationala, ca lichidarea acestor intreprinderi prin proceduri
ordinare ar putea crea unele efecte sociale extrem de importante. Anume din atare
considerente venim cu aceasta propunere in proiectul mentionat. Insa, daca se
considera necesar, pina la a doua lectura putem da o notiune mai clara, pentru
a fi destul de expres indicat in care cazuri si cu ce scop.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Eu cred ca aici ar fi mai normal sa fie
scris ca pot fi supuse procedurii de insolvabilitate. Si in procedura de
insolvabilitate avem doua proceduri. Este procedura planului, adica se face
asanarea intreprinderii, si este procedura de lichidare. Caci sint doua modalitati
de asanare a intreprinderii. Adica, ar fi mai clar si nu ar fi in contradictie
cu articolul 129 din Constitutie. Si inca intrebari privind membrii Consiliului.
La articolul 24 alineatul (4), membri ai Consiliului pot fi functionari
publici. In continuare, la alineatul (8), avem ca membrii Consiliului intreprinderii
publice sau ai Consiliului societatii pot fi remunerati conform legii.
Conform legii, functionarii publici nu pot
fi remunerati decit pentru munca exercitata in conformitate cu functia
corespunzatoare. Adica sint incompatibilitati. Atunci cum veti raspunde dumneavoastra
la aceasta intrebare?
Domnul Igor Dodon:
Conform cadrului legal in vigoare, functionarii
publici pot fi remunerati. Eu pot sa vin cu argumentele respective, daca este
necesar. Pot fi remunerati pentru activitatile in cadrul consiliilor, unde sint
reprezentanti ai statului. As dori sa mentionez ca aceasta intrebare, acest
subiect a fost pus in discutie si in cadrul grupurilor de lucru pina la prima
lectura. Si pina la a doua lectura urmeaza sa decidem grupul de lucru si in
continuare Parlamentul vizavi de remunerarea functionarilor publici, pentru a
nu crea un conflict de interese. Cred ca este un subiect pentru lectura a doua,
care urmeaza sa fie discutat.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Eu cred, ca ca sa nu avem conflict de
interese, sa fie foarte clar scris ca functionarii publici nu pot fi remunerati
suplimentar, fiindca de altfel vor lucra in alta parte mult mai activ decit la
locul de munca. Si la articolul 26, care tine de indicatorii, adica de indicii
financiari principali ai activitatii s.a.m.d. Eu as vrea sa... dumneavoastra sinteti
un specialist, sa spunem asa, mai proaspat. Valoarea de balanta a activelor
nete. Adica, daca e sa vorbim din punct de vedere economic, aceasta nu vorbeste
despre nimic. Sint active nete la intreprinderi. Si ce daca sint? Mult mai
important ar fi rentabilitatea activelor nete. …asa cum este indicator, adica cit
genereaza aceste active la un... citi lei genereaza aceste active, da?
Domnul Igor Dodon:
Pot sa raspund?
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Aceasta ar fi normal. Dar nu, pur si simplu,
ca sint active sau nu sint.
Domnul Igor Dodon:
Stimate domnule deputat,
Nu pot fi de acord cu dumneavoastra, deoarece
in cazul in care se ia decizia vizavi de privatizare, de vinzare, este extrem
de importanta valoarea activelor nete, fiindca rentabilitatea activelor nete ne
arata pe cit de eficient sint utilizate aceste active de catre aceasta intreprindere
sau de catre managementul ei. Si atunci cind se ia decizia de privatizare nu se
ia din considerente ca rentabilitatea activelor este foarte inalta. In cazul in
care un investitor vine la o licitatie sa cumpere un activ, sint extrem de
importante activele nete, care, dumneavoastra cunoasteti, includ capitalul
statutar, rezervele si profitul nedistribuit al anilor precedenti.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Domnule ministru,
Nu sint de acord cu dumneavoastra.
Articolul 26, in general, nu vorbeste despre privatizare, vorbeste despre
planurile anuale ale intreprinderilor publice ale societatii s.a.m.d.
comerciale sau cu capital public. Si aici sint indicii financiari principali ai
activitatii intreprinderilor publice sau a societatilor comerciale. Venituri
din vinzari, profitul net si valoarea activelor de bilant.
Chestia consta in aceea ca un agent
economic sau un potential investitor, cind doreste sa faca o investitie, pe dinsul
il intereseaza, in primul rind, activele, da? Dar mai mult il intereseaza
rentabilitatea acestor active. El trebuie sa vada cum lucreaza aceste active. Si
unii dintre acesti indicatori sint inclusi aici nu pentru privatizare, dar
pentru ca sa putem spune cum lucreaza administratorul acestei intreprinderi. Si
pentru administrator acesti indicatori nu sint relevanti. Relevanta ar fi, totusi,
rentabilitatea activelor.
Adica, sint indicatori pentru activitatea intreprinderii.
Eu voi veni cu propuneri pentru lectura a doua si cred ca noi trebuie sa gasim aici
indicatori care caracterizeaza activitatea eficienta, dar nu, pur si simplu,
activitatea moarta. Caci intreprinderea poate avea active multe, dar sa stea fara
ca sa fie folosite. Si o chestiune aici cu restructurarea. As vrea sa va intreb
ce inseamna restructurarea ca notiune, ca definitie. Si in ce caz este nevoie
de restructurare? Si daca stiti, puteti sa imi spuneti conform carei legi se efectueaza
acest proces in Republica Moldova?
Domnul Igor Dodon:
Domnule deputat,
In ceea ce tine de restructurare,
dumneavoastra cunoasteti ca restructurarea are loc in baza legii care
reglementeaza forma juridica de organizare, la care se refera aceasta
restructurare. In special, daca este vorba de societati pe actiuni, aceste
prevederi sint in Legea cu privire la societatile pe actiuni, daca este vorba
de intreprinderile de stat – in Legea cu privire la intreprinderile de stat. In
ce caz este necesara aceasta restructurare? In cazul in care statul sau
proprietarul, gestionarul unui anumit activ ia decizia ca activitatea in
continuare a acestui activ sub una din formele pe care le-am mentionat este
necesar de a fi restructurata, pentru a corespunde rigorilor vietii sau acelor
cerinte, care sint inaintate de economie la aceasta etapa, se ia decizia vizavi
de restructurare.
In ceea ce tine de notiunea de
restructurare, in aceasta lege in acest proiect de lege este destul de detaliat
descrisa restructurarea, procedura si etapele de restructurare si competentele
diferitor institutii.
Domnule deputat,
Acum, in ceea ce tine de activele nete si de
rentabilitatea activelor. De asemenea aici in acest proiect de stipuleaza ca sint
publice bilanturile sau rapoartele financiare ale intreprinderilor. In baza
acestor rapoarte, se poate de calculat orice indicator: fie rentabilitatea
activelor sau rentabilitatea vinzarilor.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Domnule ministru,
Eu nu am vorbit de calculare. De calculat
noi putem sa calculam orisice. Eu am vorbit despre faptul care indicator este
important pentru ca noi sa putem evalua activitatea unui administrator.
Doamna Maria Postoico:
Domnule deputat,
E clar. Inaintati propunerile pentru
lectura a doua.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Eu am inaintat, dar nu a trebuit dumnealui
sa vina iarasi cu explicasii. Eu am inaintat propunerea.
Doamna Maria Postoico:
Dumneavoastra puneti intrebarea si va va raspunde
in acest caz. Dar faceti comentarii prea lungi. Intrebare si raspuns.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Doamna Presedinte,
Nu imi inchideti gura, caci o sa aveti inca
cind sa faceti acest lucru, dupa ce va intra in vigoare noul Regulament. Asa ca
aveti acum putina rabdare, da, mai rabdati nitel.
Doamna Maria Postoico:
Jumatate de ora, da?
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Domnule ministru,
In privinta restructurarii, dumneavoastra stiti
ca in Legea cu privire la insolvabilitate noi am avut citeva capitole cu
privire la restructurare. Ele au fost excluse din lege. Si noi acum nu avem
reglementarea specifica sau speciala pentru restructurare. Nu avem in legislatia
Republicii Moldova. In Legea cu privire la solvabilitate acestea au fost
excluse in anul 2006, in acest an prin legea nr.223.
Domnul Igor Dodon:
Insa, in acelasi timp, a ramas in legile
sectoriale, sau, bine, nu le numim sectoriale.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
In legile sectoriale acolo sint reglementari
de o fraza, adica nu sint reglementari care sa demonstreze ca, uite, aceasta
este important. Si ceea ce ati spus dumneavoastra in privinta restructurarii ca
definitie. Restructurarea, de obicei, se face atunci cind intreprinderea nu mai
genereaza de acum venit. Daca ea nu genereaza venit, inseamna ca intra in
incapacitatea de plata, inseamna ca se aplica Legea insolvabilitatii. Atunci dumneavoastra
ce fel de restructurare faceti? Din care cauza nici nu ati raspuns. Intreprinderea
care se restructureaza intra in incapacitatea de plata sau nu?
Domnul Igor Dodon:
Domnule deputat,
Cred ca ar fi bine ca intrebarile in ceea
ce tine de polemica vizavi de insolvabilitate si restructurare sa le avem intr-o
discutie privata, insa ca raspuns la aceasta intrebare.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Cite o data nu avem cind noi.
Domnul Igor Dodon:
Statul, pentru a scoate la vinzare un activ
nerentabil, poate sa ia decizia ca acest activ sa fie restructurat mai intii si
doar dupa aceasta sa fie scos la privatizare. Anume aceasta modalitate si se
propune, aceasta optiune se propune de a fi inclusa in lege.
Doamna Maria Postoico:
Va multumesc, domnule Cosarciuc.
Microfonul nr. 4.
Domnul Ion Varta:
Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.
Domnule ministru,
Vreau sa incep cu articolul 76,
privatizarea incaperilor nelocuibile. Dupa ce am lecturat acest articol, ni s-a
creat impresia ca are o conotatie discriminatorie, fiindca prevederile acestui
articol vor viza niste persoane concrete, care au reusit, intre timp, sa isi
privatizeze acele incaperi pe care dumneavoastra le considerati nelocuibile. Si
acum propuneti ca ele sa fie din nou privatizate. Deci, aceste persoane vor fi
lezate. Este adevarat ca le permiteti sa participe la aceasta privatizare doar in
cazul in care nu au datorii, restante la plata chiriei. Si atunci pot fi admisi
si ei la participare la aceasta privatizare. Dar oricum este discriminatoriu.
Poate ca sint persoane mai necajite, care
au, intr-adevar, restante si nu au posibilitate sa acopere aceste restante. Si
dumneavoastra, din start, ii excludeti automat din lista acelor care vor
participa. Deci, este o discriminare dubla chiar. Numai ca contestati
privatizarea care a fost facuta initial, dar efectuind-o din nou, il scoateti
din concurs, atunci cind el are aceste datorii. Care este opinia dumneavoastra?
Sinteti de acord ca acest articol are conotatie discriminatorie?
Domnul Igor Dodon:
Stimate domnule Varta,
La prima vedere, intr-adevar, este asa. Insa
sa va dau un exemplu. Datoriile pentru locatiune este de 1 milion de lei.
Costul de privatizare este de 100 de mii de lei sau de 200 de mii de lei.
Atunci eu, in calitate de persoana care iau in locatiune un anumit obiect, nu am
sa achit plata de locatiune. Am sa vin la privatizare. Deci, eu consider
obiectiv ca persoanele care au datorii pentru locatiune, nu au dreptul sa
participe la aceasta. Insa putem sa discutam pentru lectura a doua.
Doamna Maria Postoico:
Multumim.
Domnule Varta,
Mai sint intrebari? Nu?
Da, poftim.
Domnul Ion Varta:
Adica, sint mai multe intrebari, dar nu o sa
fac abuz. Inca o intrebare care tine... este una principiala si are caracter
conceptual.
Doamna Maria Postoico:
Prezentati-le in scris.
Domnul Ion Varta:
Este vorba despre articolul 37, modalitatile
de privatizare. Dumneavoastra scoateti in evidenta doua categorii mari de
modalitati de privatizare si in cea de a doua categorie, la litera d) apare o
asemenea formula, din punctul meu de vedere, destul de curioasa. Transmiterea
de actiuni cu titlu gratuit.
Domnule ministru,
As fi vrut sa va intreb cine vor fi acesti
fericiti care vor profita de pe urma unor asemenea cadouri din partea
Ministerului dumneavoastra, care gestioneaza acest proces de privatizare? Deci,
care vor fi principiile si cita transparenta va fi? De fapt, cum intentionati
dumneavoastra sa realizati aceasta prevedere a acestui articol?
Domnul Igor Dodon:
Stimate domnule Varta,
In continuare, in unul dintre articolele ce
urmeaza, se gasesc toate detaliile. Insa va aduc unele informatii, care este
principiul. Fiind urmata o anumita procedura de expunere, concurs cu ridicare,
licitatii, concurs investitional, concurs comercial, negocieri directe, concurs
cu micsorarea preturilor de piata, transmiterea cu titlu gratuit, se are in
vedere vinzarea unor anumite active cu pretul simbolic de 1 euro si este
indicat in proiect.
Astfel de modalitati de vinzare sint utilizate
pe larg in experienta internationala, este vorba de acele active pentru care
statul este gata sa le dea cu titlu gratuit, simbolic cu un euro, insa specificind
unele conditii destul de exprese, ceea ce tine de achitarea datoriilor si conditiile
de investitii si pastrarea profilului in continuare. Anume aceasta se are in
vedere pentru aceasta modalitate. Detaliile sint in proiectul de lege.
Doamna Maria Postoico:
Va multumim, domnule Varta.
Domnul Ion Varta:
Mai am dreptul la o intrebare. Ultima.
Articolul 9, atributiile autoritatilor administratiei publice locale la
administrarea si deetatizarea proprietatii publice. Dumneavoastra la alineatul (2),
acel cu referire la administrarea proprietatii publice spuneti ca atributiile
acestor unitati administrativ-teritoriale se limiteaza doar la prognozarea si
programarea dezvoltarii economice.
Nu era cazul sa fie precizata, sa fie
indicata si coordonarea, gestionarea acestei dezvoltari? Limitati, intr-un fel,
prerogativele acestei unitati administrativ-teritoriale in asigurarea acestei
dezvoltari economice. Deci, propunerea era ca sa fie completata aceasta sintagma
cu cuvintele “coordonare sau gestionarea dezvoltarii”.
Domnul Igor Dodon:
Domnule Varta,
Ati dat citire doar articolului 9 alineatul
(2) litera a). Insa mai sint literele b), c) pina la k), unde sint o multime
de functii de gestionare si de monitorizare. Daca este necesar, putem sa
concretizam suplimentar. Insa acestea sint deja incluse in aliniatele care
urmeaza.
Doamna Maria Postoico:
Va multumesc.
Domnul Ion Varta:
Si ultima mica de tot. Ati spus ca
ministerul dumneavoastra va informa una din atributiile, pe care vi le asumati
in baza acestei legi, ca sa informati publicul privind administrarea proprietatii
de stat. Cum intentionati sa faceti acest lucru? Care sint modalitatile?
Domnul Igor Dodon:
In proiectul de lege este prevazut ca
Guvernul, anual, pina la data de 1 mai, va veni cu un raport in Parlament
privind administrarea proprietatii de stat si procedurile de deetatizare care
au avut loc. Aceasta este una din modalitati. In afara de aceasta, mai sint
multiple modalitati care tin de activitatea Ministerului Economiei si Comertului
sau Agentiei de Privatizare care va implementa aceste proceduri.
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Domnule Varta,
Va multumim.
Microfonul nr.3.
Doamna Larisa Zimina:
Multumesc doamna Presedinte al sedintei.
Stimate domnule ministru,
Dumneavoastra ati nominalizat, ati informat
asupra numarului de intreprinderi privatizate. Intrebarea mea consta in urmatoarele
si daca dumneavoastra nu dispuneti de informatie ca sa raspundeti in momentul
de fata, atunci va rog pe parcursul, eu stiu, unei perioade de o saptamina, va
rog ca sa ne informati asupra urmatorului subiect.
Din aceste intreprinderi, care au fost
privatizate pe parcursul anilor, care este soarta lor, cite activeaza, cite si-au
stopat activitatea, cite locuri noi de munca au fost create, cite locuri de munca
au fost diminuate. Fractiunea Partidului Comunistilor solicita aceasta informatie,
pentru a fi utilizata la intilnirile cu alegatorii.
Si a doua propunere, pe care as vrea sa o inaintez
anume in sedinta plenara, Fractiunea Partidului Comunistilor deja v-a prezentat
acest set de documente, concluzii, obiectii si propuneri asupra proiectului de
Lege cu privire la privatizare. Si fractiunea are o doleanta, ca toate aceste
propuneri, obiectii, amendamente sa fie examinate foarte minutios, ca sa isi gaseasca
locul in proiectul de lege in lectura a doua.
Va multumesc.
Domnul Igor Dodon:
In ceea ce tine de propunerile inaintate de
catre fractiune, noi le-am studiat detaliat in cadrul grupurilor de lucru si al
comisiei de profil pina la prima lectura. O buna parte din acestea vin sa imbunatateasca
calitativ proiectul si vor fi luate in considerare.
Vizavi de prima intrebare cu unii
indicatori specifici pentru activele privatizate pe parcursul ultimului an, as
dori sa mentionez ca Ministerul Economiei si Comertului a efectuat o analiza
detaliata si a pregatit un set de materiale pentru fiecare modalitate de
privatizare, pentru fiecare obiect cu soarta respectiva. Este vorba de un
material destul de voluminos, sint 6 rapoarte, 6 volume care pot fi prezentate Fractiunii
si altor deputati, daca va fi necesar. Aceste informatii au fost prezentate si
comisiei de profil.
Doamna Larisa Zimina:
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.4.
Domnul Valeriu Guma:
Multumesc, doamna Presedinte.
Eu as vrea sa rog colegii sa atragem atentie
si sa fie sustinuta propunerea noastra referitoare la articolul 7 alineatul
(1), unde, la atributiile organului abilitat cu efectuarea administrarii, in
proiectul prezentat este Ministerul Economiei si Comertului.
Avind in vedere ca ministerul este organ
public central, care, pina la urma, este in cadrul Guvernului, si sa luam astazi
practica tarilor care au aderat, care deja sint in Uniunea Europeana, si practica
noastra astazi, ca, pina la urma, raspunzatorul financiar negociaza
contractele, administreaza, este agentie si in tarile vecine, in tarile care au
trecut deja etapa aceasta insa in diferite tari ea se numeste diferit; in Romania
– Agentia pentru Valorificarea Activelor Statului si acestea sint recomandarile
Uniunii Europene. Eu propun ca noi sa urmam aceeasi, sa spunem, idee si propun
ca la alineatul (1) articolul 7, organul central de specializare abilitat sa
administreze, sa deetatizeze proprietatea publica sa fie Agentia de
Administrare si Privatizare a Proprietatii Publice.
Domnul Igor Dodon:
Domnule Guma,
Ca sa intelegem bine propunerea, se propune
aparitia unui nou organ al administratiei publice centrale sau aprobarea
Regulamentului de catre Guvern, pentru ca aceasta este esential. Conceptual
este foarte important.
Domnul Valeriu Guma:
Daca propunerea noastra este acceptata,
atunci, evident, Regulamentul, si intr-un caz, si in altul, trebuie sa fie...
de Guvern. Ati anticipat a doua intrebare. Dar eu propun, ma rog, pina la urma,
daca va fi necesar sa fie o Agentie noua de administratie publica centrala. Ar
fi un lucru bun, nu ar fi o greseala.
Domnul Igor Dodon:
Stimate domnule deputat,
In ceea ce tine de aparitia unei noi
institutii a autoritatii publice centrale cu functii de elaborare a politicilor
si implementarea politicilor in domeniul privatizarii, nu putem sa fim de
acord, deoarece aceasta contravine si rezultatelor studiului preliminar pentru
reforma administratiei publice centrale, cind politica in anumite domenii este
elaborata doar de catre ministere. Aceasta ar fi doar... implementarea
propunerii dumneavoastra ar fi prin crearea unui nou minister cu privire la
privatizare, care consideram ca pentru aceasta etapa nu este binevenit.
Domnul Valeriu Guma:
Domnule ministru,
Nu este vorba de un minister. Dumneavoastra,
ministerul dumneavoastra, alte ministere ocupati-va de politici. Nu e nici o
problema. Guvernul, in general, lasa sa se ocupe de politici. E bine aceasta. Si
va salutam. Dar administrarea... organ abilitat trebuie sa fie acel care poarta
raspundere, care pune semnatura, care poarta raspundere financiara a obligatiunilor.
Dumneavoastra, Ministerul Economiei si Comertului nu aveti nici o
responsabilitate, pina la urma.
Doamna Maria Postoico:
Domnule Guma,
Intrebarea?
Domnul Valeriu Guma:
Eu am pus intrebarea. Nu-i pentru lectura a
doua, aceasta-i de concept.
Doamna Maria Postoico:
Este raspuns? A doua intrebare.
Domnule Guma,
Nu discutati cu sala, dar puneti a doua intrebare.
Domnul Valeriu Guma:
Eu am pus prima intrebare.
Doamna Maria Postoico:
Prima? Dar a doua nu este?
Domnul Igor Dodon:
Permiteti-mi sa ii raspund domnului Guma.
Doamna Maria Postoico:
Da, poftim.
Domnul Valeriu Guma:
Eu am pus prima intrebare.
Domnul Igor Dodon:
Inca o data, ca sa fie clar.
Domnule Guma,
In ceea ce tine de administrare.
Administrarea nu este elaborarea politicilor. Tine, si la aceasta etapa, acum, tine
de functiile Agentiei de Privatizare de pe linga Ministerul Economiei si Comertului.
Exact aceasta se propune in continuare in proiectul de lege, exact aceasta.
Domnul Valeriu Guma:
Uitati-va, dumneavoastra spuneti una, dar in
text scrie alta.
Domnul Igor Dodon:
Poftim.
Domnul Valeriu Guma:
Organul central de specialitate abilitat sa
administreze si sa deetatizeze Ministerul Economiei si Comertului. Nu este
corect. Dar dumneavoastra spuneti ca administreaza Agentia.
Domnul Igor Dodon:
Organul abilitat asupra realizarii
politicilor.
Domnul Valeriu Guma:
Ministerele fac politici, lasa sa faca
politici in continuare.
Domnul Igor Dodon:
Organul abilitat cu realizarea politicilor in
domeniul administrarii si deetatizarii, adica cu implementarea nemijlocita este
Agentia de Administrare si Privatizare. Uitati-va la articolul 7 alineatul (2).
Domnul Valeriu Guma:
Domnule ministru,
Noi ne uitam la articolul 7 alineatul (1).
Ceea ce spuneti dumneavoastra, care vreti sa spuneti ca se atribuie Agentiei,
aceasta se atribuie Ministerului Economiei si Comertului. Atunci care este
ideea? De ce noi, organul central, care, pina la urma, nu poarta
responsabilitate... Doar dumneavoastra confirmati aceasta. Dumneavoastra nu
puneti semnatura nici pe un contract, pune Agentia. Ea exercita control
financiar, ea poarta raspundere.
Doamna Maria Postoico:
Dumneavoastra repetati a doua oara de acum.
Domnul Igor Dodon:
Aceasta si face acum Agentia si va face si in
continuare.
Domnul Valeriu Guma:
Dar si a zecea oara, daca eu vreau sa explicam
aceasta chestiune pina la un sfirsit normal. Mai mult decit atit, ca nu vorbesc
ceva care nu corespunde realitatii si dorintelor, aspiratiilor pe care noi vrem
sa le realizam in aceasta tara, ca trebuie sa fie o Agentie care valorifica
activele statului in aceasta tara. Ea este, dar nu este abilitata sa exercite
control si nu exercita control. Si eu propun ca la articolul 7 alineatul (1)
aceasta este de concept, oameni buni. Nu este de concept? Dar lasati
dumneavoastra, cind vreti e de concept, cind vreti nu e de concept. Aceasta
este conceptual.
Doamna Maria Postoico:
Domnule Guma,
Nu discutati cu sala.
Domnul Valeriu Guma:
Nu discut cu sala.
Doamna presedinte,
V-am pus intrebarea concreta.
Doamna Maria Postoico:
Pai, asteptati raspuns. Vreti la vot sau
ce?
Domnul Valeriu Guma:
Da, puneti-o la vot atunci.
Domnul Igor Dodon:
Organul central cu politicile este
ministerul. Implementarea o face Agentia de Privatizare. Aceasta este
modalitatea stabilita in lege. Si este corect lucrul acesta, deoarece nu face
politici o Agentie de Privatizare cit de mare ar fi stima fata de fostii conducatori,
care se afla in aceasta sala a Agentiei de Privatizare. Nu poate Agentia de Privatizare
sa fie organul care face politici, Agentia de Privatizare implementeaza
politicile. Mai mult nimic.
Domnul Valeriu Guma:
Domnule ministru,
E corect, si sint de acord cu dumneavoastra.
Domnul Igor Dodon:
Aceasta si este scris in proiect.
Domnul Valeriu Guma:
Aceasta nu este scris aceasta in proiect.
Bine, atunci dumneavoastra ati spus singur ca... Da, aceasta cu atit mai mult
nu se refera la mine. (Ride.)
Doamna Maria Postoico:
Domnule Guma,
Eu va rog.
Domnul Valeriu Guma:
Da, multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Uitati-va cit timp noi lucram de acum.
Domnul Valeriu Guma:
“Atributiile Agentiei mentionate sint
stabilite prin Regulamentul aprobat de Ministerul Economiei si Comertului”. Eu
propun “de Guvern”, totusi sa fie scris.
Domnul Igor Dodon:
Domnule deputat,
Pentru lectura a doua. Si, intr-adevar, noi
am discutat si in grupul de lucrul despre lucrul aceasta.
Domnul Valeriu Guma:
Si mai avem pentru lectura a doua.
Va multumesc, doamna Presedinte.
Doamna Maria Postoico:
In continuare microfonul nr.4.
Domnul Ivan Banari:
Domnule ministru,
Eu am mai multe obiectii, intrebari. Am sa incerc
sa pun doar citeva. Cred ca din cauza ca este un proiect foarte voluminos, sint
multe repetari si multe chestii care trebuie excluse pentru a doua lectura. Dar
vreau sa va rog, la articolul 51, unde este vorba despre auditul obiectului
supus privatizarii. Este o practica stipulata in mai multe legi. Deci, cine are
nevoie, acela face auditul.
Daca vinzatorul de audit are nevoie, el
face estimarea obiectului, face auditul si plateste auditul. Nu o sa vina cumparatorul
sa il plateasca. Si aveti asa o notiune, ca “Cheltuielile pot fi suportate, la
alineatul (4), de obiectul privatizarii sau, dupa caz, de vinzator”. Obiectul
privatizarii nu participa la procedura de vinzare – cumparare. Participa vinzatorul
si cumparatorul, doua parti, stipulate in contractul de vinzare–cumparare. De
aceea, asemenea cazuri sint in mai multe articole. Cred ca ar trebui redactate,
eliminate s.a.m.d.
O intrebare. Articolul 52. Eu cred ca
dumneavoastra ati luat cunostinta de toate avizele ministerelor, prezentate la
acest articol. Deci, este un articol, eu nu inteleg de ce el a aparut aici,
foarte discriminatoriu. El, practic, este in contradictie cu Legea cu privire
la societatile pe actiuni, fiindca, prin acest articol, care are noua aliniate,
noi acordam sau dorim sa acordam unui actionar prioritate discriminatorie fata
de ceilalti actionari, acordindu-i dreptul de veto.
Domnul Igor Dodon:
Eu pot sa raspund?
Domnul Ivan Banari:
Poftim, da.
Domnul Igor Dodon:
Sint cunoscute practici, inclusiv in aspect
international, cind statul, expunind la vinzare un anumit activ, chiar toate
100% sau 99,9%, isi lasa o actiune cu drept de veto, care ii permite sa
blocheze hotaririle ce tin de reorganizarea sau schimbarea profilului acestei intreprinderi,
ceea ce s-a propus aici. Insa, pentru a doua lectura, eu propun pentru ca este
un articol, ma refer la articolul 52 cu actiunea cu drept de veto, este un
articol discutabil, care urmeaza sa il discutam pina la lectura a doua.
Domnul Ivan Banari:
Este necesar, fiindca va conduce la unele
stopari ale privatizarii obiectului, fiindca nimeni nu va vrea sa privatizeze
un obiect ca sa stie ca intotdeauna are un topor asupra capului, pe care poate
sa il taie in orice moment.
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Va multumim.
Mai sint intrebari? Da? Mai operativ, va
rog.
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Buliga:
Domnule ministru,
Totusi, examinind un sir de legi care au
reglementat procedura de privatizare si deetatizare, pot sa trag urmatoarea
concluzie, ca, conform actualelor prevederi ale acestor legi, sint doua
proceduri separate de deetatizare si privatizare. Conform prevederilor acestei
legi, care este prezentata astazi pentru prima lectura, procedura de
privatizare face parte componenta din deetatizare.
Sinteti obligati, cred, pe o perioada nu
prea mare sa ajustati cadrul legal, care deja prevede multe proceduri in acest
scop. Si vreau sa va spun ca nu sint multe. Si sint atit de contradictorii, incit
mi se pare ca nu o sa va fie deloc usor, pe parcursul acestor opt luni, pe care
le prevedeti in proiectul de lege. Pentru ca, intr-adevar, sint de multe ori in
contradictie aceste notiuni. Si pentru lectura a doua inca o data va rog sa va
uitati foarte atent, ca definitiile acestor notiuni sa fie foarte clare si
scopul legii sa fie atins asa cum dumneavoastra l-ati expus.
Va multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Domnule ministru,
Va multumesc.
Comisia, domnul Bondarciuc.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Onorat Parlament,
Comisia pentru politica economica, buget si
finante a examinat proiectul de Lege privind administrarea si deetatizarea
proprietatii publice ca initiativa legislativa a Guvernului. Proiectul de Lege
prevede reglementarea problemelor administrarii si deetatizarii proprietatii
publice in baza unei metodologii, a carei realizare se va face printr-o singura
lege, pe care Guvernul ne o propune pentru examinare si adoptare.
Mentionam ca, pina in prezent, problema
discutata era reglementata de un sir de acte legislative, cum ar fi Legea
nr.459 cu privire la proprietate, Legea cu privire la privatizare, Legea cu
privire la programul de privatizare pentru anii 1997 – 1998, care, ulterior, a
fost prelungita si este valabila pina la 31 decembrie 2006, Codul civil, Legea
privind administratia publica locala etc., precum si unele acte normative.
In proiect se delimiteaza competenta
statului si a unitatilor administrativ-teritoriale in chestiunea de
administrare si deetatizare a proprietatii publice, se stabilesc clar atributiile
Ministerului Economiei si Comertului, ca organ unic, abilitat in sfera privatizarii
proprietatii de stat, precum si atributiile organelor centrale de specialitate si
ale autoritatilor publice locale. Proiectul de lege contine principii similare
de reglementare a procesului de privatizare, prevederi mai detaliate. Regimul
juridic al bunurilor in domeniul public si al bunurilor in domeniul privat al
statului si al unitatilor administrative teritoriale sint niste prevederi noi,
care se contin in acest proiect.
In afara de aceasta, proiectul de lege contine
prevederi din Legea cu privire la antreprenoriat si intreprinderi, Legea cu
privire la intreprinderea de stat, Legea insolvabilitatii etc., care, de fapt,
reitereaza stipularile respective. Aducem la cunostinta ca proiectul de lege
contine unele lacune si neajunsuri despre care astazi s-a vorbit. De exemplu,
proiectul nu corespunde normelor tehnicii legislative privind actele
legislative, mai ales ceea ce tine de structura si reglementarea materiei.
Expunerea materiei incepe cu dispozitii
generale privind privatizarea bunurilor in domeniul privat al statutului sau
al unitatilor administrativ-teritoriale, urmata de constituirea, functionarea si
lichidarea intreprinderilor de stat si municipale, iar mai apoi pregatirea
obiectelor pentru privatizare. Materia reglementarii intr-un act trebuie expusa
consecutiv, deoarece nu putem vorbi despre functionarea intreprinderilor nou-constituite,
nestiind care sint obiectele pasibile privatizarii, modalitatile de
privatizare, participantii la privatizare
etc.
La acelasi capitol, se poate de invocat si
necorelarea dintre articolul 57 si articolul 82. La articolul 57 se descrie
comunicatul informativ al obiectului supus privatizarii, iar la articolul 82 – viciile
obiectului care urmeaza a fi descrise in comunicatul informativ. Articolele nu au
tangenta, insa nu se descrie consecutiv, conform articolului 4 alineatul (3) din
Legea nr.780. Normele care reglementeaza obiectele proprietatii publice,
delimitarea proprietatii publice, intreprinderile publice si societatile
comerciale cu capital public sau public privat, modul de desemnare a administratorului
si contabilul-sef etc., de fapt, nu fac obiectul acestui proiect de lege.
Ar putea fi incluse in alte acte
legislative, cu atit mai mult ca, conform articolului 97, Guvernul este obligat,
in termen de 8 luni, sa prezinte Parlamentului un sir de proiecte de legi
colaterale. Constituirea intreprinderilor cu capital public, prevazuta in
proiect, nu este in concordanta cu Codul civil, care reglementeaza statutul
juridic al intreprinderii de stat si municipala. Stipularile articolului 6
alineatul (1), litera a), care prevad competenta Guvernului de a aproba hotarirea
de transmitere cu titlu gratuit a bunurilor statului din domeniul public
contravin prevederilor articolului 296 din Codul civil. Din prevederile
articolului 13 alineatul (3) rezulta ca dreptul de administrare economica poate
fi considerat un drept real, ceea ce contravine Codului civil.
Atributiile Agentiei de Administrare si
Privatizare ar putea fi stabilite exhaustiv de prezenta lege sau de un
regulament aprobat de Guvern, pentru a-i da un statut mai inalt. Sint si alte
lacune, adica avem lucru concret pentru lectura a doua. Vreau sa mentionez ca in
comisie au parvenit avize din partea comisiilor permanente si a Directiei
juridice, care sustin proiectul de lege, propunind, totodata, unele modificari si
amendamente care vor fi examinate de catre comisia sesizata in fond in procesul
de pregatire a proiectului pentru lectura a doua.
Tinind cont de cele expuse si in baza
avizelor comisiilor permanente ale Parlamentului, Comisia pentru politica
economica, buget si finante propune adoptarea legii mentionate in prima lectura.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc.
Stimati colegi,
Intrebari pentru comisie? Nu sint.
Va multumesc, domnule Bondarciuc.
Stimati colegi,
Inainte de procedura de vot, am o inscriere
pentru luare de cuvint a domnului Misin, pe care il invit la tribuna centrala.
Domnul Vadim Misin:
Óâàæàåìûå êîëëåãè, ÿ ïîíèìàþ, ÷òî â çàëå íàêîïèëàñü îïðåäåëåííàÿ óñòàëîñòü, íî òåì íå ìåíåå
õîòåë áû îò èìåíè íàøåé ôðàêöèè âûñêàçàòü íåñêîëüêî ñóæäåíèé ïî
ðàññìàòðèâàåìîìó çàêîíó. Ìû ñ÷èòàåì, ÷òî ýòîò çàêîí èìååò ïðèíöèïèàëüíî âàæíîå
çíà÷åíèå è ñòîèò íå ïðîñòî â ðÿäó ýêîíîìè÷åñêèõ çàêîíîâ, à èìååò è áîëüøóþ
ñîöèàëüíóþ ñîñòàâëÿþùóþ, ïîñêîëüêó òàê èëè èíà÷å êàñàåòñÿ ïðàêòè÷åñêè âñåõ
æèòåëåé íàøåé ðåñïóáëèêè.
Ó âñåõ âàñ íà ïàìÿòè íà÷àëüíûé ïåðèîä
ïðèâàòèçàöèè, êîòîðûé â íàðîäå î÷åíü ïðàâèëüíî áûë íàçâàí «ïðèõâàòèçàöèåé», è
îí ïîëíîñòüþ è öåëèêîì ñîîòâåòñòâîâàë ñóùíîñòè ýòîãî ñëîâà. Îäèí ðîññèéñêèé
êðóïíûé ïîëèòîëîã íàçâàë ðîññèéñêóþ âàó÷åðíóþ ïðèâàòèçàöèþ àôåðîé â
ãîñóäàðñòâåííîì ìàñøòàáå.
ß ñ÷èòàþ, ÷òî áîíîâàÿ ïðèâàòèçàöèÿ â
Ðåñïóáëèêå Ìîëäîâà öåëèêîì è ïîëíîñòüþ ñîîòâåòñòâóåò ðîññèéñêîé âàó÷åðíîé, îíè
êàê ðîäíûå ñåñòðû. áîíîâàÿ ïðèâàòèçàöèÿ òàêæå ÿâëÿëàñü àôåðîé â ãîñóäàðñòâåííîì
ìàñøòàáå. Ïîñòðàäàâøèìè â ýòîé àôåðå ÿâëÿþòñÿ ñîòíè òûñÿ÷ ãðàæäàí íàøåé
ðåñïóáëèêè. Ó íèõ äî ñåãîäíÿøíåãî äíÿ òåïëèòñÿ íàäåæäà ïîëó÷èòü õîòü êàêèå-òî
äåíüãè èëè êàêóþ-íèáóäü èíóþ êîìïåíñàöèè çà ñâîé òðóä, êîòîðûé áûë îöåíåí è
ïåðåâåäåí â áîíû.
ß äóìàþ, ÷òî íàäåæäû ìíîãèõ ñåãîäíÿ íå
îïðàâäûâàþòñÿ, è ýòî êàê ðàç èòîã òîãî, ÷òî áûëî â ïðîøëûå ãîäû ïðîâåäåíî â
õîäå òàê íàçûâàåìîé ïðèâàòèçàöèè. Ñ ýòîé òî÷êè çðåíèÿ äàííûé çàêîí èìååò òàêæå
íåïðåõîäÿùåå çíà÷åíèå. Çäåñü êîëëåãè ïðåäëàãàëè íå ïðÿòàòüñÿ çà ñëîâàìè è â
íàçâàíèå çàêîíà ââåñòè ñëîâî «ïðèâàòèçàöèÿ». ß äóìàþ, ÷òî ãîñïîäèí ìèíèñòð
î÷åíü ïðàâèëüíî îáúÿñíèë, è ÿ õî÷ó ïîääåðæàòü åãî è ñêàçàòü, ÷òî ìíåíèå íàøåé
ôðàêöèè òàêæå çàêëþ÷àåòñÿ â òîì, ÷òî íàçâàíèå çàêîíà äîëæíî áûòü ñîõðàíåíî.
 äàííîì ñëó÷àå äëÿ íàñ ïðåâàëèðóþùèì
ÿâëÿåòñÿ íå íàçâàíèå êàê òàêîâîå, à ñóùíîñòü ýòîãî çàêîíà, êîòîðàÿ çàêëþ÷àåòñÿ
â òîì, ÷òî ìû ãîâîðèì â îñíîâíîì îá óïðàâëåíèè ãîñóäàðñòâåííûì èìóùåñòâîì. Èíûìè
ñëîâàìè, ñåãîäíÿ ðå÷ü èäåò íå î ïðèâàòèçàöèè êàê òàêîâîé, ïîñêîëüêó
ïðèâàòèçàöèÿ – ýòî îäèí èç âèäîâ ðàçãîñóäàðñòâëåíèÿ. Ñåãîäíÿ ìû âñå ïîñòàðàåìñÿ
ñäåëàòü òàê, ÷òîáû âî âòîðîì ÷òåíèè âîïðîñû óïðàâëåíèÿ ãîñóäàðñòâåííûì
èìóùåñòâîì äåéñòâèòåëüíî íàøëè ïîëíîå îòðàæåíèå â çàêîíå, ïðè÷åì òàê, ÷òîáû îíè
áûëè âñåìè ïîíÿòû êàê ïîëîæåíî.
Âû çíàåòå, ÷òî â ýòîì çàëå ÷àñòî çâó÷àëè
âîïðîñû ïî ðàçëè÷íûì àñïåêòàì, êîãäà îòìå÷àëàñü íåäîñòàòî÷íàÿ ÷åòêîñòü â
ðàçäåëåíèè èìóùåñòâà íà èìóùåñòâî îðãàíîâ öåíòðàëüíîé âëàñòè è óïðàâëåíèÿ è
èìóùåñòâî àäìèíèñòðàòèâíî-òåððèòîðèàëüíûõ åäèíèö. Õî÷ó ñêàçàòü (è â äîêëàäå
ìèíèñòðà ýòî ñåãîäíÿ áûëî îòðàæåíî), ÷òî â äàííîì çàêîíå î÷åíü ìíîãî ìåñòà
óäåëåíî êàê ðàç âçàèìîîòíîøåíèþ ìåæäó èìóùåñòâàìè. Þðèäè÷åñêè ÷åòêî ðåãëàìåíòèðîâàí
ïðîöåññ ïåðåäà÷è ñîáñòâåííîñòè îò îäíîãî óðîâíÿ ê äðóãîìó, ýòî î÷åíü âàæíàÿ
ïîçèöèÿ äàííîãî çàêîíà, è îíà äîëæíà áûòü äîâåäåíà äî êîíöà.
Ïðèíöèïèàëüíî âàæíî òàêæå òî, ÷òî ìû, íà
ìîé âçãëÿä, þðèäè÷åñêè êîððåêòíåå è òî÷íåå îïðåäåëèëè ïîðÿäîê, ôîðìû è ìåòîäû
ïðîâåäåíèÿ àóêöèîíîâ. Âû çíàåòå, ÷òî áûëî î÷åíü ìíîãî ðàçãîâîðîâ ïî ýòîìó
ïîâîäó è î÷åíü ÷àñòî ìîè êîëëåãè ïî ôðàêöèè âûñêàçûâàëè êðèòè÷åñêèå çàìå÷àíèÿ î
òîì, ÷òî íå âñåãäà ïðèâàòèçàöèîííûé ïðîöåññ â ðåñïóáëèêå ïðîõîäèò
òðàíñïàðåíòíî.
Íå âñåãäà ëþäè âèäÿò, çíàþò è ïîíèìàþò,
êàêèå îáúåêòû âûñòàâëåíû, êàêîâà èõ ñòîèìîñòü, êòî ïðèâàòèçèðóåò, íà êàêèõ
óñëîâèÿõ è ò.ä. Äàííûé çàêîíîïðîåêò î÷åíü ÷åòêî ðåãëàìåíòèðóåò âñþ ýòó ñèñòåìó,
è ìû íàäååìñÿ, ÷òî ñ åãî ïðèíÿòèåì òðàíñïàðåíòíîñòü â ýòîì ïðîöåññå áóäåò òàêîé,
êàêîé åé è ïîëîæåíî áûòü.
Íà íàø âçãëÿä, ïðèíöèïèàëüíî âàæíà åùå îäíà
ïîçèöèÿ, îòíîñèòåëüíî êîòîðîé ñåãîäíÿ ìîè êîëëåãè çàäàâàëè âîïðîñû, â ÷àñòíîñòè
Ëàðèñà Çèìèí. Ìû ãîâîðèëè î÷åíü ìíîãî î ïîñòïðèâàòèçàöèîííîì ïðîöåññå. Âåäü è
äëÿ ìîèõ êîëëåã èç ôðàêöèè, è äëÿ íàøèõ îïïîíåíòîâ íå ñåêðåò, ÷òî î÷åíü ìíîãèå
ïîñòïðèâàòèçàöèîííûå ïðîöåññû ïîøëè ñîâñåì íå â òîì ðóñëå, â êàêîì îíè
ïðåäïîëàãàëèñü â ïðèâàòèçàöèîííûé ïåðèîä. Ê ïðèìåðó, êîãäà îáúåêò ïðèîáðåòàëñÿ,
íå áûëè âûäâèíóòû îïðåäåëåííûå òðåáîâàíèÿ ïî ñîõðàíåíèþ ðàáî÷èõ ìåñò (è ýòî
ãëàâíàÿ ïîçèöèÿ), ïî íåèçìåíåíèþ ïðîôèëÿ ïðåäïðèÿòèÿ è ò.ä. Ïîýòîìó ñîòíè
ïðåäïðèÿòèé â Ìîëäàâèè çàêðûëèñü, âûêèíóëè, èçâèíèòå çà òàêîå âûðàæåíèå, ëþäåé
íà óëèöû. È ñåãîäíÿ ìàññà áåçðàáîòíûõ. Ñåãîäíÿ ãîâîðÿò: âîò îíè óåçæàþò çà
ãðàíèöó. Äà ïîòîìó óåçæàþò, ÷òî ìû ïðèâàòèçàöèåé òîãî ïåðèîäà âðåìåíè çàñòàâèëè
ëþäåé óéòè ñ ïðåäïðèÿòèé, çàñòàâèëè ëþäåé èñêàòü ðàáîòó.
Òàê âîò çàêîíîïðîåêò, î êîòîðîì ìû ñåãîäíÿ
ãîâîðèì, äîñòàòî÷íî ÷åòêî è, íà íàø âçãëÿä, áîëåå æåñòêî è ïðàâèëüíî çàêîíîäàòåëüíî
îïðåäåëÿåò ïîñòïðèâàòèçàöèîííûé ïåðèîä. Ýòîò çàêîí íîñèò îðãàíè÷åñêèé õàðàêòåð,
òî åñòü îí ñòîèò â ðÿäó îáû÷íûõ îðãàíè÷åñêèõ çàêîíîâ. Íî ÿ õî÷ó ñêàçàòü, ÷òî ïî
ñóòè ñâîåé ýòîò çàêîí âñå-òàêè íå ðÿäîâîé îðãàíè÷åñêèé çàêîí, îí ÿâëÿåòñÿ áàçîâûì.
Äîñòàòî÷íî ñêàçàòü, ÷òî íà åãî îñíîâå ìû äîëæíû áóäåì ñ âàìè (ÿ íàäåþñü, êîìèññèÿ
Íèêîëàÿ Ôåäîðîâè÷à Áîíäàð÷óêà âîçüìåò ýòî íà êîíòðîëü) ïðèíÿòü çàêîíû î
ïóáëè÷íîé ñîáñòâåííîñòè, åå ðàçãðàíè÷åíèè, îá ó÷åòå ïóáëè÷íîãî èìóùåñòâà è
íàäçîðå çà íèì, î íàéìå ïóáëè÷íîãî èìóùåñòâà è áåçâîçìåçäíîì ïîëüçîâàíèè èì, î
ïóáëè÷íûõ ïðåäïðèÿòèÿõ, à òàêæå çàêîí î êîíöåññèÿõ â íîâîé ðåäàêöèè.
Çàêîíû, êîòîðûå ÿ ïåðå÷èñëèë è êîòîðûå,
êñòàòè, íàçâàíû â çàêîíîïðîåêòå, êîòîðûé ìû ðàññìàòðèâàåì, ãîâîðèò î òîì, ÷òî
ñåãîäíÿ ìû äåëàåì ïåðâûé øàã ê òîìó, ÷òîáû ðåãëàìåíòàöèÿ ýêîíîìè÷åñêîãî ïîëÿ
Ðåñïóáëèêè Ìîëäîâû áûëà ïîëíîñòüþ çàâåðøåíà.
Ìû íèñêîëüêî íå ñîìíåâàåìñÿ, ÷òî âñå ýòî áóäåò
ñïîñîáñòâîâàòü ïðèâëå÷åíèþ â íàøó ýêîíîìèêó ñåðüåçíûõ èíâåñòèöèé, îñîáåííî
èçâíå. Âåäü åñëè èíâåñòîðó áóäóò ïîíÿòíû ïðàâèëà èãðû, à åñëè ìû ñ âàìè ïðèìåì
âñå çàêîíîäàòåëüíûå àêòû, êîòîðûå ÿ íàçâàë, òàê îíè êàê ðàç è îïðåäåëÿò
ïðàâèëà èãðû â ýòîé ñôåðå, òî ëþáîé èíâåñòîð ñìåëî ïîéäåò â íàøó ðåñïóáëèêó.
Ñïàñèáî çà âíèìàíèå. Íàøà ôðàêöèÿ ñåãîäíÿ
ïîääåðæèò ýòîò çàêîí è áóäåò ñåðüåçíî ðàáîòàòü ïåðåä âòîðûì ÷òåíèåì, ÷òîáû îí
äåéñòâèòåëüíî ñòàë áàçîâûì è íóæíûì çàêîíîì.
Domnul Marian Lupu:
Multumesc.
Stimati colegi la microfoane,
Va readuc aminte, sintem la etapa de luari
de cuvint. Pozitia fractiunii, daca foarte scurt, dar, intr-adevar, succint,
domnule Cosarciuc.
Microfonul nr.5.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Multumesc, domnule Presedinte.
In primul rind, as vrea sa spun ca
proiectul de lege are intentii bune, dar, prin structura lui si prin formularile
aduse, in principiu, el aduce mai multa incurcatura decit face o legislatie
coerenta in domeniul proprietatii publice si proprietatii pasibile de
privatizare.
Un alt moment important, daca a fost
invocat aici de domnul Misin si de fractiunea majoritara...
Domnul Marian Lupu:
Stimate coleg,
Nu, nu, va rog luarile de cuvint.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Domnule Presedinte,
Nu, in privinta aceasta, eu vreau o secunda,
dumneavoastra ati spus doua minute, eu numai doua minute, scurt.
Domnul Marian Lupu:
Foarte scurt si sa ne tinem foarte clar de
pozitiile...
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Scurt. Foarte clar de proiectul prezentat.
Domnul Marian Lupu:
Nu de proiect, de pozitia fractiunii,
fiindca...
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Eu vreau sa va aduc aminte ca in
legislatura precedenta fractiunea a propus un proiect de lege cu privire la
reorganizarea fondului de investitii, reorganizarea in transformarea acestor
fonduri in societati pe actiuni sau in fonduri ..si a propus rascumpararea actiunilor
unu la unu.
Fractiunea majoritara si Guvernul comunist
majoritar a propus 50%.
Domnul Marian Lupu:
Deconectati microfonul nr.5.
Stimati colegi,
Eu cred ca noi trebuie sa dam dovada de niste norme de
conduita. Daca a fost dorinta pentru luare de cuvint, persoana sau persoanele
respective trebuiau sa fie atente si sa se inscrie. Nu v-ati inscris pentru
luare de cuvint si trebuie sa urmam niste norme elementare.
Stimati colegi,
In acest context, supun votului aprobarea in prima lectura a
proiectului de Lege nr.4759. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.
Va multumesc.
Proiectul de Lege nr.4759 este aprobat in prima lectura.
In continuare, proiectul de Lege nr.4626
pentru modificarea si completarea unor acte legislative.
Guvernul. Ministerul Finantelor, va rog.
Stimati colegi,
De fapt, este greseala mea. Proiectul de
Lege nr.4626, acum am vazut nota, a fost pus in discutie in cadrul sedintei de
saptamina viitoare si, respectiv, a fost remis. Din acest motiv, Mihail
Ivanovici, va rog sa ocupati un loc la microfon. In caz de necesitate, veti
participa la aceste discutii si acum voi invita reprezentantul comisiei. Imi
cer scuze.
Domnul Gheorghe Popa:
Mult stimate domnule presedinte,
Stimati colegi deputati,
Comisia pentru politica economica, buget si
finante a examinat suplimentar proiectul de Lege pentru modificarea si
completarea unor acte legislative, remis in comisie la sedinta plenara din 22
decembrie 2006 si, in contextul avizelor prezentate de comisiile parlamentate,
Directia juridica a Aparatului Parlamentului si deputati, constata urmatoarele.
Prezentul proiect de lege este elaborat in
vederea perfectionarii legislatiei fiscale in vigoare prin instituirea
posturilor fiscale la contribuabilii a caror activitate de baza este comertul si/sau
prestarea de servicii, largirea bazei impozabile in scopul majorarii
veniturilor la bugetele unitatilor administrativ- teritoriale, prin extinderea
taxei pentru unitatile comerciale si/sau de prestari de servicii sociale,
precum si prelungirea termenului de scutire de taxa pentru unitatile de comert si/sau
prestari de servicii sociale din cadrul cooperatiei de consum pina la 31
decembrie 2009.
In contextul obiectiilor Comisiei juridice,
pentru numiri si imunitati si a Comisiei pentru politica externa si integrare
europeana, propunem de a exclude din acest proiect de lege propunerile ce tin
de instituirea posturilor fiscale, dat fiind faptul ca se afecteaza principiul
prezumtiei nevinovatiei.
Astfel, din proiect se propune excluderea
articolelor 1, 2 si a literei h) din articolul 3 alineatul (1), precum si a
punctului 2). Se solicita Guvernului sa prezinte Parlamentului alte metode in
primul trimestru al anului viitor.
Totodata, comisia sustine propunerea de a
majora marimea amenzilor stipulate la articolul 254 din Codul fiscal, pentru
agentii economici care micsoreaza intentionat suma obligatiilor fiscale prin tainuirea
veniturilor reale, fapt ce va permite prevenirea incalcarilor fiscale de catre
contribuabilii care, in cadrul desfasurarii activitatii, sint obligati sa utilizeze
masina de casa si control cu memorie fiscala.
Tinem sa atragem atentia ca marimea
amenzilor nu a fost modificata la implementarea titlului V din Codul fiscal.
Suplimentar, mentionam ca articolul 234 din Codul fiscal prevede reducerea cu
50% a amenzii aplicate in cazul achitarii acesteia de catre contribuabili timp
de 3 zile.
Avind in vedere ca Codul fiscal
nr.1163-XIII a fost republicat in Monitorul Oficial din anul 2005, editie
speciala si tinind cont de faptul ca articolele 3 /punctul 1), litera i)/ si 4 tin
de modificarea Codului fiscal, se propune ca aceste modificari sa fie incluse intr-un
singur articol, iar denumirea proiectului de lege sa fie redata in felul urmator:
“pentru modificarea si completarea Codului fiscal nr.1163-XIII din 24 aprilie
1997 si a Legii pentru punerea in aplicare a titlului VII din Codul fiscal.
Comisia mai propune ca la articolul 133 din
proiect, alienatul (1), litera i) sa fie completata cu sintagma: “organizarea
concursurilor se efectueaza in modul stabilit de Guvern”.
Totodata, tinind cont de specificul activitatilor
legate de jocurile de noroc si pariuri, se propune ca taxa anuala pentru
fiecare unitate de prestari servicii sociale specificate la sectiunea g),
diviziunile 92 si 71 ale Clasificatorului activitatilor din economia Moldovei sa
fie fixata, in municipiul Chisinau, la valoarea de 50 de mii de lei, in
municipiul Balti – 30 de mii de lei, iar in alte orase, comune, sate – 15 mii
de lei. Termenele de plata a taxei si de prezentare a darilor de seama fiscale
de catre subiectii impunerii sa fie trimestrial, pina in ultima zi a lunii
imediat urmatoare dupa trimestrul gestionar.
Comisia a acceptat amendamentul deputatului
Gheorghe Popa, privind excluderea conditiei de la articolul 8, alineatul (1),
litera i), introdusa prin Legea nr.268-XVI din 28 iunie 2006, care inaspreste
conditiile de beneficiere de facilitati fiscale la plata impozitelor si taxelor
din partea contribuabililor si, respectiv, inrautateste conditiile de desfasurare
a activitatii de intreprinzator.
In aceasta ordine de idei, se propune ca
proiectul de lege prezentat spre examinare Parlamentului sa intre in vigoare de
la 1 ianuarie 2007. Pornind de la cele mentionate, Comisia pentru politica
economica, buget si finante propune adoptarea proiectul de Lege nr. 4626 in
prima si a doua lectura.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc, domnule Popa.
Stimati colegi,
Intrebari?
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Buliga:
Domnule vicepresedinte al comisiei,
Care sint calculele sau argumentele
dumneavoastra in baza carora propuneti, adica sustineti propunerea autorului de
a prelungi termenul de scutire de taxa pentru unitatile de comert pina la 31
decembrie 2009?
Totodata, in comisia dumneavoastra a fost
prezentat un proiect de Lege, nr.1731, la care sint si eu unul dintre autori,
unde am propus scutirea de taxa pentru unitatile farmaceutice din localitatile
rurale, tinind cont de faptul ca acestea nu au astazi posibilitatea sa plateasca
aceste taxe, deseori foarte mari, deoarece ele se calculeaza conform metrajului
si stim ca farmaciile, fostele farmacii de stat, construite in comun cu
ambulatorii in localitatile rurale, astazi au cite 4-5 sute de metri patrati si
este o taxa care nu poate fi suportata.
Si, totodata, dumneavoastra scutiti de taxa
sau transferati termenul de plata pentru unitatile cooperatiei de consum. Cu ce
sint mai privilegiate aceste unitati fata de farmaciile, care au o menire
benefica pentru populatia noastra?
Domnul Gheorghe Popa:
Va multumesc, doamna deputat.
Doamna presedinte al comisiei,
Noi am reiesit din starea
economico-financiara a cooperatiei de consum si nu se discuta despre niste
privilegii, dar despre faptul ca este necesara intreprinderea unor masuri
absolut clare, pentru ca sectorul cooperatiei de consum sa fie imbunatatit sau in
crestere.
Doamna Valentina Buliga:
Domnule vicepresedinte,
Nu ati terminat.
Domnul Gheorghe Popa:
Este o situatie care se confirma prin
argumentele prezentate de conducerea actuala a cooperatiei de consum. Noi, in
cadrul Comisiei pentru politica economica, buget si finante am discutat foarte
serios aceste materiale si am ajuns la concluzia ca este necesar de a sustine
aceasta situatie.
Doamna Valentina Buliga:
Argumentele dumneavoastra sint cele pe care
le-ati invocat. Dar am o mare rugaminte catre comisia din care faceti parte, sa
reveniti la acest proiect de lege. Si una dintre prioritati sa tina cont si de
situatia economica precara a unitatilor farmaceutice din localitatile rurale.
Nu este vorba de Balti si Chisinau, poate si ele ar fi avut nevoie, dar anume
farmaciile din localitatile rurale, care in ultimul timp, din cauza acestor
impozite, taxe, practic au o situatie economica la fel de precara ca si institutiile
pe care le-ati invocat dumneavoastra.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.3.
Domnul Vladimir Turcan:
Va multumesc.
Domnule vicepresedinte al comisiei,
O precizare. Comisia juridica, pentru
numiri si imunitati nu este impotriva activitatii posturilor fiscale. Noi am
expus in avizul nostru ca modificarea sau calcularea bazei de impozitare luind
ca baza rezultatele activitatii posturilor fiscale, care vor fi numai la unii
din agentii economici, contravine in primul rind principiului loialitatii … si
prezumtiei nevinovatiei. Asta-i una.
Si a doua. Noi am propus ca, totusi, acest
principiu sa fie altul, si anume, in baza de exemplu a spatiului si locului de
amplasare a obiectivului comercial.
Domnul Gheorghe Popa:
Da, va multumesc,
Domnule presedinte al comisiei,
Noi in raport… (Rumoare in sala.)
Noi am zis ca am tinut cont de propunerile comisiei si am solicitat Guvernului
ca, in timp de doua luni de zile, sa prezinte alte metode pentru a ameliora
situatia in acest sector.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.5.
Domnul Iurie Bolboceanu:
Multumesc, domnule Presedinte.
Domnule vicepresedinte,
Am o intrebare la articolul 133, litera i)
– organizeaza concursuri de diferit ordin cu stimularea din surse bugetare a
contribuabililor, care direct sau indirect si-au adus contributia la imbunatatirea
procesului de administrare fiscala sau la majorarea incasarilor la bugetul
public national.
Procesul de administrare fiscala, cit si
mecanismele de administrare fiscala ii apartin in exclusivitate Inspectoratului
Fiscal Principal de Stat. Eu as vrea sa inteleg, cum un agent economic ar putea
contribui, daca lui nu-i revin aceste functii?
Ceea ce se refera la majorarea incasarilor,
este absolut corect si lucrul acesta poate si este necesar sa fie stimulat. Dar
administrarea fiscala, ce aveti dumneavoastra in vedere atunci cind… Poate
excludem administrarea fiscala si lasam numai majorarea incasarilor la bugetul
public national, caci atunci pare cam caraghioasa aceasta situatie fata de agentii
economici.
Domnul Gheorghe Popa:
Da, va multumesc, domnule Bolboceanu.
Dumneavoastra, de fapt, ati fost martor cind
noi, in cadrul comisiei, am examinat acest proiect de lege. S-a spus foarte
clar ca aceste licitatii, sau nu licitatii, dar loterii, vor fi desfasurate in
conformitate cu un regulament aprobat de Guvern. Si aici se vor incadra absolut
toate conditiile ce tin de desfasurarea acestor loterii.
Domnul Iurie Bolboceanu:
Domnule vicepresedinte,
Este absolut corect si eu sint de acord cu
ceea ce spuneti dumneavoastra. Dar eu vorbesc putin despre altceva. Noi
includem in lege, la litera i), ideea ca cei care au contribuit la imbunatatirea
procesului de administrare fiscala… Procesul de administrare fiscala poate fi imbunatatit
numai de catre Inspectoratul Fiscal Principal de Stat prin mecanismele si, stiu
eu, procesul care-i apartine, si nu de agentul economic. Agentul economic nu
are nimic cu administrarea fiscala…
Domnul Gheorghe Popa:
Eu cred ca...
Domnul Iurie Bolboceanu:
Faptul ca el contribuie la majorarea
veniturilor la buget, este absolut corect, pentru ca este si normal, aceasta-i
functia de baza a unui agent economic, sa-si onoreze obligatiunile fata de
bugetul de stat.
Domnul Gheorghe Popa:
Comisia considera ca articolul 133, litera
i) este redactat corect. Si eu personal tot asa cred, fiindca aici anume este
vorba de aportul la imbunatatirea procesului de administrare fiscala si
majorare a incasarilor.
Domnul Iurie Bolboceanu:
Bine.
Domnule vicepresedinte,
Atunci, am o intrebare. Cum un agent
economic ar putea contribui la imbunatatirea procesului de administrare, daca asa
functii lui nu-i apartin? Pur si simplu, nu-i apartin. Da, el poate contribui
la majorarea veniturilor la buget. El poate contribui la plata in termenii
respectivi a obligatiunilor fiscale fata de bugetele respective.
Domnul Marian Lupu:
Deci, unde ne-am oprit in discutii?
Microfonul nr.1, va rog.
Domnul Mihail Pop – ministrul finantelor:
Articolul respectiv cuprinde doar activitatea persoanelor
fizice care fac procurari in numerar, pentru a-i cointeresa sa solicite bonul
de plata, care ulterior ar putea fi inclus in loterie, si cu ajutorul caruia ar
putea sa primeasca cistiguri de pe urma participarii la aceasta loterie. Si
agentii economici care fac procurari in numerar pot sa participe la aceasta
loterie. Deci, pentru imbunatatirea evidentei prin primirea bonurilor de plata,
acesta este un element al administrarii fiscale.
Domnul Iurie Bolboceanu:
Domnule ministru,
Eu sint absolut de acord cu ceea ce spuneti dumneavoastra,
numai ca aici este scris cu totul altceva si este o notiune generala.
Dumneavoastra cunoasteti materia, de aceea explicati ceea ce aveti in vedere,
dar aici este scris cu totul altceva.
Domnul Mihail Pop:
Domnule deputat,
Este vorba de contribuabil. “Contribuabil” este si persoana
fizica.
Domnul Marian Lupu:
Alte intrebari?
Microfonul nr.4.
Domnul Ivan Banari:
Multumesc, domnule Presedinte.
Domnule vicepresedinte al comisiei,
Eu as vrea sa ne intoarcem la articolul 5,
care tine de scutirea organizatiilor din URECOP. Deci, se extinde termenul pina
in anul 2009. Deci, in orice sat, oricit de mic ar fi el, astazi este prezenta
o unitate a URECOP-lui, precum si 2-3 unitati private. In cazul in care ei vor
fi scutiti de aceste taxe, noi cream imediat o concurenta neloiala. Si vreau sa
va aduc aminte, pacat ca a plecat domnul ministru al economiei si comertului, ca
acum este in derulare, nu unul, dar vreo trei proiecte care stimuleaza
business-ul rural. Deci, aceasta ceea ce tine de sate.
Stim foarte bine ca 70-80 la suta din
aceste afaceri noi sint create in domeniul comertului sau prestarilor de
servicii. Deci, o intreprindere mica va fi nevoita sa plateasca imediat aceste
taxe impuse de primarie, pe cind intreprinderile URECOP-lui, care activeaza de
zeci de ani de zile nu vor avea aceste taxe. Micul intreprinzator va fi nevoit
sa-si construiasca o ghereta, sa plateasca taxa, sa plateasca licenta, sa plateasca
toate aceste cheltuieli de la inceput, pe cind aceste intreprinderi sint
scutite de ele pina in 2009. Nu credeti ca veti ramine numai cu aceste intreprinderi
in sate?
Domnul Gheorghe Popa:
Va multumesc, domnule deputat.
Nu, nu credem, fiindca la situatia de astazi
anume ca este o concurenta neloiala cu unitatile comerciale care apartin
cooperatiei de consum. Noi trebuie sa le aducem la o astfel de situatie incit, intr-adevar,
sa fie activitatea respectiva si sa fie niste situatii egale intre agentii
economici care se ocupa cu astfel de activitati.
Domnul Ivan Banari:
Domnule vicepresedinte al comisiei,
Nu sinteti convingator. A doua intrebare o
adresez ministrului finantelor.
Domnule ministru,
Spuneti-mi, va rog, in nota dumneavoastra
informativa, la sfirsitul paginii 1 aduceti o explicatie: “obiectivele care se
impun cu aceste taxe sint: unitatile comerciale, unitatile de alimentatie
publica, unitatile de prestari servicii si de servicii sociale.” Este vorba de
impozitele, de taxele locale. Spuneti-mi, va rog, unde-i locul farmaciilor
aici, in aceste 3 compartimente? Stiu ca farmaciile se supun si sint
controlate, sint autorizate astazi de Ministerul Sanatatii.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.1.
Domnul Mihail Pop:
Farmaciile sint unitati comerciale.
Domnul Ivan Banari:
Bine. Toate?
Domnul Mihail Pop:
Toate.
Domnul Ivan Banari:
Atunci de ce farmaciile private sint licentiate,
iar cele de stat – nu? Iarasi avem o concurenta neloiala.
Domnul Mihail Pop:
Aceasta este o tema aparte. Suplimentar la
prima intrebare vreau sa va spun, daca se poate de completat, trebuie sa nu uitam
un lucru, ca intreprinderile mici si mijlocii astazi, spre deosebire de unitatile
de comert din URECOP beneficiaza de scutiri de la plata impozitului pe venit pe
o perioada de 3 ani neconditionat. Prin aceasta noi putem spune ca aceasta
activitate astazi este mai favorizata in comparatie cu comertul organizat din
Moldcoop.
Domnul Ivan Banari:
Daca nu au nici o incalcare si nu au nici o
amenda. Este posibil asa ceva, credeti? Nu cred.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.5.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Multumesc.
Domnule vicepresedinte al comisiei,
Domnule Popa,
O intrebare la articolul IV, in care se
introduce sectiunea (g), diviziunea 50.2. Aceasta ar insemna ca intreprinderile
si intretinerea, si reparatia autovehiculelor. Si tot aici ati descris: “reparatia
mecanica, reparatia echipamentului electric s.a.m.d.” Adica, se introduce plata
taxei pentru amplasare. Cum se incadreaza aceasta includere a taxelor adaugatoare
pentru intreprinderile mici si mijlocii cu politica statului de sustinere a
business-ului mic si mijlociu? Noi spuneam ca vrem sa sustinem business-ul mic,
iar aici cerem de la dinsii sa plateasca taxa. Noi nu facem altceva decit sa-I
determinam si pe acestia sa lucreze ilegal, ascunsi in subsoluri si in alte parti.
Ce cistigam noi de la amplasarea aceasta?
Domnul Gheorghe Popa:
Domnule deputat Cosarciuc,
Noi reiesim, intr-adevar, din situatii
egale si la acest gen de activitate. Deci, fiecare intreprindere, fie
individuala, fie societate cu raspundere limitata trebuie sa achite aceasta taxa
pentru amplasare. Cei care n-au achitat pina in prezent, au avut facilitati
destule pina in prezent. Incepind cu perioada de cind va intra aceasta lege in
vigoare, vor fi nevoiti sa achite aceasta taxa.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.1.
Domnul Mihail Pop:
Mai mult decit atit, vreau sa completez ca
acestea sint niste taxe pe care le stabilesc autoritatile publice locale si ele
nu sint obligatorii. Deci, ele sint posibile a fi aplicate, dar decizia o ia in
fiecare caz concret autoritatea publica locala, in dependenta de interesul de a
amplasa aceasta activitate in localitatea respectiva.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Domnule vicepresedinte,
Totusi, dumneavoastra ati mentionat, si
domnul ministru a mentionat, in privinta URECOP-ului, adica a intreprinderilor
din URECOP. Chestia consta intr-aceea ca numai localurile, mai ales in partea
rurala, adica la sate, numai cladirile sint ale URECOP-ului, dar in aceste cladiri
lucreaza agentii economici. Adica, agentii economici care se bucura de
facilitate si la impozitul pe venit, si la facilitatea de a nu plati taxa de
amplasare. Nu este vorba ca acestea sint intreprinderi cooperatiste, este numai
cladirea a URECOP-ului, dar lucreaza alte intreprinderi. Intr-un caz
dumneavoastra spuneti: da, haideti sa-i sustinem. In alt caz introducem taxa de
amplasare, cit trebuie s-o plateasca. Adica, nu este logic, daca facem ca toti
sa plateasca, inseamna ca toti trebuie sa plateasca, inclusiv acestia.
Domnul Gheorghe Popa:
Multumesc, domnule deputat.
Sinteti de acord ca si cooperatia de
consum, ca si multe alte ramuri, a fost distrusa? Deci, trebuie sa facem ceva
pentru ca activitatea acestor structuri sa fie revitalizata si ele sa aiba o
activitate normala.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.1.
Domnul Mihail Pop:
Pentru clarificare. Chiar daca o intreprindere
privata arendeaza o incapere de la URECOP, ea este intreprindere privata, nu
este intreprinderea URECOP-ului. URECOP-ul are activitatea sa si evidenta sa, intreprinderea
privata are acelasi lucru, activitatea si evidenta ei separata. De aceea, nu
trebuie confundate aceste doua notiuni.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Dar se plateste taxa pentru amplasarea
obiectivului, nu pentru amplasarea intreprinderii, domnule ministru. Se plateste
taxa de amplasare a obiectivului, dar obiectivul apartine URECOP-ului, iar intreprinderea
este alta. Nu se plateste taxa pentru intreprindere, este taxa de amplasare a
obiectivului, iar obiectivul este proprietatea altei structuri.
Domnul Marian Lupu:
Pai, este in arenda altei structuri.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Da. Dar in cazul in care acest obiect apartine
URECOP-ului, nu se plateste taxa de amplasare, iar in aceasta incapere lucreaza
o intreprindere care se bucura de alte facilitati.
Domnul Marian Lupu:
Si plateste taxa de arenda.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Taxa de arenda, da. Dar nu plateste taxa de
amplasare. De ce sa nu plateasca taxa de amplasare si intreprinderile care apartin
URECOP-ului, chiar daca aceasta cladire apartine URECOP-ului?
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.1.
Domnul Mihail Pop:
Nu este corect. Este scutit URECOP-ul
pentru activitatea sa. Persoana fizica privata, care activeaza in incaperea
URECOP-ului, daca decide autoritatea publica locala sa plateasca aceasta taxa,
o plateste. Fiindca distinctia o face autoritatea publica locala.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Stimati colegi,
Aici, oricum, este prioritatea administratiei
publice locale, intr-un sens sau in alt sens. Ca plateste, ca nu plateste,
decide administratia publica locala.
Microfonul nr.3.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Vreau sa introduc o clarificare. La noi, in
Legea privind impozitele si taxele locale a fost stabilita o taxa pentru
amplasarea unitatilor de comert. In anii precedenti noi am introdus o
modificare si acum denumirea taxei suna asa: taxa pentru unitatile comerciale.
Domnul Marian Lupu:
Continuam?
Microfonul nr.5, va rog.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Eu, totusi, as vrea sa ne clarificam, mai
ales in ceea ce este legat de partea rurala. Noi spunem ca lasam la discretia
administratiei publice locale, puterii locale. Puterea locala tot lupta cu
diferiti agenti economici in mod diferit. Este un agent economic care este de o
culoare politica, iar un alt agent economic – de o alta culoare. Pe unul il
obligam sa plateasca, pe altul – nu-l obligam. Fiindca asa decide administratia
publica locala. Ori ii lasam pe toti sa aiba aceste facilitati, ori nu-i lasam,
ca sa nu-i lasam de izbeliste.
Domnul Marian Lupu:
Stimate coleg,
Care este propunerea?
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Propunerea este ca sectiunea (g),
diviziunea 50.2 sa nu fie inclusa acum in proiectul de lege, pentru a nu se incasa
taxa pentru amplasare.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Stimati colegi,
Supun votului aceasta propunere a colegului
nostru. Cine este pentru a accepta propunerea enuntata, rog sa voteze.
Stimati colegi,
Anuntati, va rog, rezultatele.
Numaratorii:
Sectorul nr. 1 – 0.
Sectorul nr. 2 – 3.
Sectorul nr. 3 – 9.
Domnul Marian Lupu:
12 voturi “pro”. Propunerea nu a fost
acceptata.
Domnule Popa, eu va multumesc.
Stimati colegi,
In aceste conditii, supun votului aprobarea
in prima lectura a proiectului de Lege nr.4626, tinind cont de raportul
comisiei sesizate in fond. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.
Va multumesc.
Proiectul este aprobat in prima lectura.
Raportul comisiei propune adoptarea si in lectura a doua a acestui proiect de
lege.
Supun votului adoptarea in a doua lectura a
acestui proiect de Lege nr.4626, din nou tinind cont de raportul comisiei
sesizate in fond. Cine este pentru, rog sa voteze. Rog sa fie anuntate
rezultatele.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 –31.
Sectorul nr.2 – 25.
Sectorul nr.3 – 4.
Domnul Marian Lupu:
60 de voturi “pro”. Impotriva?
Numaratorii:
Sectorul nr. 1 – 0.
Sectorul nr. 2 – 2.
Sectorul nr. 3 – 5.
Domnul Marian Lupu:
7 voturi “impotriva”. In aceste conditii proiectul de Lege
nr.4626 este adoptat in lectura a doua.
Domnul Marian Lupu:
Proiectul de Lege nr.4892 pentru
modificarea si completarea Legii nr.355-XVI din 23 decembrie 2005 cu privire la
sistemul de salarizare in sectorul bugetar. Prezinta Guvernul.
Domnul Sergiu Sainciuc – viceministrul economiei si comertului:
Stimate domnule Presedinte al
Parlamentului,
Stimati deputati,
Onorata asistenta,
Proiectul de lege este elaborat in temeiul
alineatului 3, articolul 35 din Legea nr.355-XVI din 23 decembrie 2005, care
prevede ca termenele si proportiile implementarii normelor salariale urmeaza sa
fie concretizate anual, in functie de suma mijloacelor alocate in acest scop in
bugetul public national pentru anul respectiv.
In legatura cu faptul ca in Legea bugetului
de stat pe anul 2007 pentru implementarea prevederilor Legii nr.355 au fost
prevazute doar 1 miliard 302,8 milioane de lei si aceasta acopera doar necesitatile
pentru plata salariilor in marimile prevazute pentru anul 2006, masurile prevazute
spre implementare incepind cu 1 ianuarie 2007 nu au acoperire financiara si se
propune punerea lor in aplicare incepind cu 1 decembrie 2007.
In afara de modificarea termenelor de
implementare a normelor salariale, proiectul mai prevede:
1. Ajustarea alineatului 4 din articolul 29
din lege in corespundere cu normele Codului cu privire la stiinta si inovare al
Republicii Moldova, in partea ce tine de plata sporului pentru gradul stiintific
pentru personalul de conducere al Academiei de Stiinte a Moldovei.
2. Includerea normei ce tine de plata unui
spor de pina la 30% din salariile de baza pentru personalul unitatilor
bugetare din localitatile din stinga Nistrului si satele Varnita, Copanca si
Hagimus.
3. Includerea unui compartiment separat in
anexa nr.5, “Directiile teritoriale pentru controlul administrativ ale
Ministerului Administratiei Publice Locale, precum si ale agentului
guvernamental si completarea cu unele functii ale Aparatului permanent al
Comisiei Electorale Centrale.”
Modificarea grilelor de salarii pentru
unele functii de conducere ale organelor din UTA Gagauzia, a primariilor
municipiului Chisinau si Balti, legate de modificarile structurale efectuate pe
parcursul anului si necesitatea efectuarii unor corelari ale salariilor cu
ierarhia functiilor.
Se propune completarea anexei nr.7 cu “functiile
corpului de conducere al aparatelor centrale ale departamentelor si directiilor
subordonate Ministerului Afacerilor Interne”. Costul modificarilor propuse,
referitoare la normele salariale care se introduc, este de circa 1,9 milioane
lei si vor fi efectuate in limita mijloacelor financiare prevazute pentru anul
2007.
Stimati deputati,
In baza celor mentionate, rog sustinerea
acestui proiect.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Multumesc.
Stimati colegi,
Intrebari?
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Golban:
Multumesc, domnule Presedinte.
Domnule viceministru,
Aceasta Lege nr.355 a fost adoptata de
Parlament cu un an in urma, la 23 decembrie. Fix peste un an Guvernul vine cu
modificari, am numarat aici, la circa 30 de articole. Si esenta tuturor
acestor modificari este imposibilitatea realizarii acelor prevederi privind
majorarea salariilor.
Aceasta fiind spus, cred ca Guvernul
trebuie sa-si asume curajul si sa recunoasca ca a hranit cetatenii cu
promisiuni, iar aceste promisiuni nu pot fi onorate dupa un an de zile. Vreau sa
va intreb: daca cel putin prevederile de majorare pentru anul 2006, pentru ca
aceasta lege prevedea majorarea pe etape, incepind cu 2006, daca au fost
realizate majorari pentru 2006, integral, pentru toate categoriile de cetateni?
Domnul Sergiu Sainciuc:
Pentru anul 2006 majorarile au fost
realizate pentru toate categoriile de cetateni.
Doamna Valentina Golban:
Si nu sint restante la acele majorari?
Domnul Sergiu Sainciuc:
Exista o exceptie care s-a creat din cauza
ca prevederile articolului 22 din lege sint contradictorii. Este vorba despre
perioada de evaluare a activitatii care se face pe parcursul anului si plata
lunara a acestei indemnizatii. Deci, acele plati care au fost calculate pina in
prezent vor fi achitate in ianuarie 2007.
Doamna Valentina Golban:
Vreau sa va intreb, daca puteti sa-mi spuneti:
care este numarul de angajati din sfera bugetara, care si in ziua de astazi au
un salariu cu mult mai mic decit nivelul minim de existenta?
Domnul Sergiu Sainciuc:
Salariul mediu pe economia nationala a fost
de 1 658 de lei in primele 11 luni ale anului curent. Deci, minimul de existenta,
care este calculat actualmente pentru anul 2005, alte cifre nu am, este de 766
de lei. La momentul elaborarii legii, daca salariul minimal era stabilit la
acest cuantum sau la cuantumul de 750 de lei, resursele financiare trebuiau sa
fie dublate pentru a acoperi aceasta plata integral, pentru tot sectorul
bugetar, ceea ce la moment este imposibil.
Doamna Valentina Golban:
Domnule viceministru,
Cunosc situatia de la gradinite, unde lucratorii
tehnici au salarii doar la nivelul salariului minim tarifar, in plus, li s-a luat
si acel supliment pentru lucrul cu substantele nocive. Sefii de gradinite se pling
ca au ramas fara acesti lucratori tehnici, fara de care nu se poate asigura
procesul de lucru in gradinite. Daca nici chiar acei 400 de lei, care este
salariul minim, nu-i poate primi un lucrator tehnic, o infirmiera, atunci
despre ce vorbim? Cum putem sa vorbim, totusi, ca am realizat ceva? Putem doar
sa facem trimitere la salariul minim pe economie.
Domnul Sergiu Sainciuc:
Ceea ce tine de remunerarea personalului
auxiliar. Pentru persoanele care utilizeaza in procesul muncii substantele
chimice, deci, muncesc in conditii nocive, este stabilita, prin Conventia
colectiva la nivel national, plata unui spor la salariu, care nu este legat de
aceasta lege. Este legat de Legea salarizarii, adoptata in 2002. Si acel spor
este stabilit in marime fixa si este aplicat acolo unde este necesar.
Doamna Valentina Golban:
Domnule ministru,
As vrea sa constatam inca o data ca aceasta
lege, asteptata de multi, adoptata cu un an in urma, a trezit bucuria multor
cetateni din sfera bugetara si a creat multa ura fata de acele paturi carora
urma sa le fie majorate salariile, ma refer la persoanele cu demnitate publica,
fata de care s-a trezit o zizanie mare ca ar primi acele 10 de mii de lei
salariu. Ar trebui sa vorbim cu mai multa transparenta, de fapt, care este
salariul demnitarilor, inclusiv salariul unui deputat, care ramine la nivelul
anului 2006 si nicicum nu a ajuns la nivelul de 7 mii de lei, cifra pe care cetatenii
au vehiculat-o cu straduinta mare referindu-se la ministri, membri ai
Guvernului si deputati. Si era poate normal sa constatam, inca o data, ca in
Guvern se sta foarte rau cu pronosticul. Aceste pronosticuri trebuiau facute
atunci: este realizabila legea sau nu este? Sa nu o adoptam doar de dragul
adoptarii.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.3.
Doamna Eugenia Ostapciuc:
Domnule Presedinte,
Probozeala aceasta pe care noi o ascultam in
sala, eu as vrea inca o data sa revin la problema. Anul trecut, noi am adoptat
Legea cu privire la sistemul de salarizare in sectorul bugetar. Costul legii
este de 4 miliarde 500 de milioane de lei. Au fost modificari, unele modificari
dumneavoastra le cunoasteti foarte bine. Dea Domnul sa nu fie si vreo influenta
din partea cuiva, care sta in sala aceasta cu exportul s.a.m.d.
Pentru anul viitor, o sa staruie Guvernul si
o sa revenim inca o data. Dar in Legea nr.355-XVI este un articol special, unde
scrie ca, in fiecare an, legea se implementeaza dupa ce este examinata
posibilitatea financiara. Si eu cred ca acei care pina acum nu i-a ajuns capul
sa acumuleze finante ca sa fie legea aceasta adoptata cu multi ani in urma,
trebuie sa fie mai modesti in luarile de cuvint.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Serpul:
Domnule raportor,
In opinia mea, cu acest proiect de lege
urma, in mod logic, sa veniti inainte de a aproba bugetul pe anul 2007, pentru
ca in aceasta situatie sa identificam impreuna o solutie, cel putin pentru
acele categorii care au un salariu care, sa zicem, personalul tehnic care are
50 la suta din minimul de existenta.
Sub incidenta acestei legi, eu am avansat
aceasta propunere in cadrul sedintei comisiei si am cerut sa nu cada urmatoarele
categorii: personalul auxiliar din unitatile sanitare, asistenta sociala si
autoritatile publice, personalul care efectueaza deservirea tehnica si asigura
functionarea autoritatilor publice, personalul medical din institutiile de invatamint,
cadrele didactice din invatamintul prescolar si extrascolar, carora nu li se
vor aplica indicii de prioritate si este un lucru regretabil.
Caci astazi, vreau sa va aduc la cunostinta,
salariile angajatilor din institutiile prescolare este urmatorul: educatorii cu
stagiu de munca de 18 ani, cu studii superioare au un salariu de 741 de lei,
educatorii incepatori, cu studii superioare – 570 de lei, personalul tehnic –
de la 336 pina la 372 de lei, adica 50 la suta din minimul de existenta. Si ei
nu vor beneficia de aceste sporuri care urmau sa fie asigurate. De aceea, vreau
sa va intreb, daca acceptati aceasta propunere ca aceste persoane, aceste cadre
didactice care au un salariu foarte mic, sa nu cada sub incidenta acestui
proiect de lege.
Domnul Sergiu Sainciuc:
Ceea ce tine de…
Doamna Valentina Serpul:
Care ar fi suma necesara pentru acoperirea
implementarii acestei legi cu referire la categoriile mentionate?
Domnul Sergiu Sainciuc:
In primul rind, vorbim despre Legea bugetului
de stat si despre Legea nr.355-XVI, apoi ma refer la articolul 35 din Legea cu
privire la sistemul de salarizare in sectorul bugetar, care prevede ca
termenele si proportiile de implementare a etapelor ulterioare se vor realiza in
dependenta de resursele financiare, care vor fi prevazute in Legea bugetului de
stat pe anul respectiv.
Ceea ce tine de costul salarizarii pe
diferite categorii, acest cost este evaluat si aceasta s-a facut si la etapa
elaborarii legii. Daca e sa vorbim despre personalul auxiliar, muncitoresc,
costul este… Daca ar fi implementat, ar fi necesar 240 de milioane de lei pe
an.
Doamna Valentina Serpul:
Este regretabil ca avem bani pentru a infiinta
noi ministere in aceste conditii si a procura avioane. Este foarte regretabil.
Domnul Marian Lupu:
Continuati, va rog.
Doamna Valentina Serpul:
A doua intrebare. Ma refer la anexa nr.2.
Este o discordanta intre continutul acestei anexe si articolul 29, alineatul
(10). Deci, in anexa nr.2, care prevede salariile lunare pentru presedintele si
vicepresedintii raionului Dubasari, primarii si viceprimarii localitatilor din
stinga Nistrului ale raionului Dubasari si din satul Varnita, acestea se
stabilesc cu o majorare de pina la 20 la suta. Dar aici sint absente localitatile
Copanca si Hagimus, raionul Causeni, care sint prezente, in schimb, la
articolul 29, alineatul (10), care se refera la personalul unitatilor bugetare,
care vor avea un spor la salariu in marime de 30 la suta. Deci, la Copanca si
Hagimus, personalul unitatilor bugetare va avea un spor, iar primarii si
viceprimarii acestor localitati – nu vor avea.
Domnul Sergiu Sainciuc:
Este vorba ca, in primul caz, pentru
personalul unitatilor bugetare, este vorba despre intreg personalul unitatilor
bugetare, se stabileste un spor pina la 30 %. In cazul de fata, lucrul acesta
se va efectua nemijlocit la institutia respectiva. Ceea ce tine de presedintele,
vicepresedintele raionului, primarii si viceprimarii, in cazul de fata ei au un
salariu lunar stabilit prin lege. Deci, acest salariu urmeaza sa fie aprobat de
catre Parlament. Si, in conditiile proiectului, se propune ca acest salariu sa
fie majorat cu 20 la suta. In primul caz, marimea concreta a sporului, fie 10,
fie 15, sau 20, sau 30 – cota maxima, va fi stabilita de acelasi primar.
Doamna Valentina Serpul:
Deci, este corect ca in anexa nr.2 lipsesc
localitatile Copanca si Hagimus?
Domnul Sergiu Sainciuc:
Deci, in anexa nr.2, in raportul comisiei sint
indicate si Copanca si Hagimus.
Doamna Valentina Serpul:
Eu vad ce scrie in proiectul de lege, de
aceea am vrut sa concretizez acest aspect.
Va multumesc.
Domnul Sergiu Sainciuc:
Da, in raportul comisei este indicat.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.5.
Domnul Alexandru Lipcan:
Multumesc, domnule Presedinte.
Domnule ministru,
La punctul 1 se presupune sau se propune a
exclude din textul alineatului (1) din articolul 9, litera b) cuvintele: “pentru
utilizarea in exercitiul functiunii a unor limbi straine”. De ce ratiuni este
dictata aceasta excludere din Lege a acestei prevederi? Si inrautateste sau nu
prin aceasta prevedere situatia functionarilor publici?
Domnul Sergiu Sainciuc:
In principiu, norma stabilita astazi
prevede in mod expres ca, pentru cunoasterea unei limbi straine, se stabileste
un spor de 15 la suta. Pentru cunoasterea a doua limbi se stabileste un spor de
25 la suta. Deci, in cazul de fata, norma este cam controversata din urmatorul
punct de vedere. La noi, pentru functionarii publici, se are in vedere, in
conformitate cu obligatiunile de functie personalul respectiv trebuie sa
cunoasca o limba straina. Actualmente, potrivit cu norma care este in vigoare,
functionarul public utilizeaza limba odata in saptamina sau o data in luna,
deci, conducatorul este obligat sa-i stabileasca acest supliment la salariu de
15 sau 25 de procente. Si, in acest context, se faceau niste incalcari ale
aplicarii acestei norme.
Acum se propune ca norma aceasta sa fie
exclusa pentru functionarii publici, fiindca anume tinind cont de atributiile de
functie ale ministrului, exista directia de cooperare economica externa sau de
relatii internationale. Acesti functionari sint obligati sa cunoasca limba straina,
una, doua sau cite sint necesare pentru a-si exercita functiile.
Pentru o stimulare suplimentara a acestor
persoane si a altora, legea mai prevede, si este prevazut si in hotarirea de
Guvern, un spor de pina la 50% pentru eficacitate, un premiu de pina la 50% sau
si mai mult, in dependenta de resursele financiare disponibile.
Domnul Alexandru Lipcan:
Domnule ministru,
Este vorba nu numai de functionarii care
lucreaza in cadrul Ministerului Afacerilor Externe si Integrarii Europene sau, stiu
eu, din alte departamente care au relatii externe. Este vorba de functionarii
publici de nivelul 1, de nivelul 2, care in exercitiul functiunii folosesc
ambele limbi: si limba romana, si limba rusa.
Domnul Sergiu Sainciuc:
Nu, aici in…
Domnul Marian Lupu:
Pentru limba rusa noi inca atunci am decis
ca nu se plateste.
Domnul Sergiu Sainciuc:
Deci, o data cu adoptarea Legii nr.355-XVI
din 23 decembrie 2005 acel spor nu mai exista.
Domnul Alexandru Lipcan:
Dar, mai departe, la punctul 5), alineatul
(8) scrie ca “cunoasterea limbii trebuie sa fie adeverita prin diploma sau
certificat” si, mai departe, se vorbeste ca acest spor la salariu se va plati
timp de doi ani, dupa care urmeaza ca functionarii sa sustina un examen de
verificare a cunostintelor. Cine organizeaza acest examen si cine primeste, de
fapt, acest examen?
Domnul Sergiu Sainciuc:
Aici se are in vedere ca persoana a
terminat cursurile respective de limbi sau o universitate specializata in limbi
moderne. Deci, este vorba de evaluare, va fi o evaluare a acestor institutii.
Nu este vorba ca va fi efectuata de catre organul sau institutia publica.
Domnul Alexandru Lipcan:
Cunoasterea limbii trebuie sa fie adeverita
prin diploma sau certificat, acesta este primul punct, nu-i asa?
Domnul Sergiu Sainciuc:
Da.
Domnul Alexandru Lipcan:
Diploma sau certificatul acorda dreptul la
un spor la salariu timp de doi ani de la data stabilirii initiale a acestor
sporuri. Deci, se plateste doi ani de zile si, dupa doi ani de zile, persoana
este supusa unei verificari a cunostintelor? Aceasta prevede legea?
Domnul Sergiu Sainciuc:
Da, corect. In cazul de fata, este vorba de
institutia specializata privind instruirea in domeniul limbilor moderne. Deci,
daca persoana doreste sa vada la ce nivel de cunoastere a unei limbi se afla,
ea va face un examen la aceasta institutie, deci, va trece o testare, prin care
institutia ii va confirma nivelul de cunoastere a limbii, nivelul 1, 2 ,3, 4, 5
sau un alt nivel.
Domnul Alexandru Lipcan:
Bine, dar care sint consecintele, in cazul in
care functionarul nu sustine acest examen, dupa cum spuneti dumneavoastra?
Domnul Sergiu Sainciuc:
Deci, aceasta inseamna ca persoana nu cunoaste
limba.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.3.
Doamna Galina Balmos:
Multumesc, domnule Presedinte.
De asemenea, va rog sa va uitati la
articolul 29, alineatul (8). Noi, in genere, propunem excluderea acestui
alineat: cunoasterea limbii s.a.m.d. pina la sfirsit. Pentru ca nu este clar,
care certificat si care institutie de invatamint corespunzatoare elibereaza
acest certificat de cunoastere a limbii? Oare diploma care certifica
finalizarea unor studii intr-un alt domeniu decit limbile moderne nu atesta si
cunoasterea si unei limbi moderne, daca ea este inclusa in certificatul
respectiv?
Sau urmatorul alineat: dupa doi ani
persoana respectiva a uitat limba moderna, asa se presupune in acest alineat. Si
iarasi vine un examen, despre care nu se stie cine il va organiza pentru
persoana respectiva. Noi propunem, in genere, omiterea acestui alineat. Cum va
uitati dumneavoastra, domnule viceministru, la aceasta propunere? Pentru ca in
conditiile de angajare la serviciu exista aceasta clauza si nu mai trebuie sa
existe si in acest proiect de lege momentul respectiv.
Si urmatorul moment…
Domnul Marian Lupu:
Stati putin, nu va suparati.
Domnule ministru,
La acest moment, care este pozitia
autorilor?
Doamna Galina Balmos:
Domnul viceministru a incuviintat, eu am inteles.
Domnul Marian Lupu:
Ati dat din cap, asa.
Domnul Sergiu Sainciuc:
Deci, daca acest lucru se sustine din
partea fractiunii…
Domnul Marian Lupu:
Rog sa continuati.
Doamna Galina Balmos:
Si inca un moment. La articolul 26,
alineatul (2) dumneavoastra propuneti sa se excluda, din baza de calculare a
sporurilor la salariu, cuvintele “gradul si categoria de calificare pentru
militari”. Spuneti-mi, va rog, care este impactul acestei modificari?
Domnul Sergiu Sainciuc:
Deci, actualmente, la calcularea salariului
se iau in consideratie absolut toate platile care sint.
Doamna Galina Balmos:
Toate, dar dumneavoastra propuneti sa fie
exclus.
Domnul Sergiu Sainciuc:
In cazul de fata noi consideram ca trebuie
sa fie luat numai salariul de baza, nu alte plati suplimentare.
Domnul Marian Lupu:
Da, microfonul nr. 4.
Domnul Leonid Bujor:
Multumesc, domnule Presedinte.
Domnule ministru,
Dumneavoastra aveti dreptate atunci cind
faceti trimitere la legea nr.355-XVI, articolul 35, conform caruia aceste cifre
urmeaza sa fie concretizate anual. Dar in conditiile din Republica Moldova, cind
aveam o majoritate parlamentara de stinga, una din prioritatile careia este
protectia sociala a cetatenilor, este evident ca aceasta modificare trebuie sa
fie in sustinerea, nu in detrimentul multor categorii de cetateni. De aceea, intrebarea
mea este urmatoarea. Spuneti-mi va rog, Guvernul Republicii Moldova a examinat si
alte variante ale acestei probleme sau nu le-a examinat? Fiindca sint si alte
solutii de a depasi aceasta situatie de criza.
Domnul Sergiu Sainciuc:
Deci, s-a propus ca termenul sa fie de 1
decembrie, reiesind din situatia ca in bugetul de stat nu sint prevazute
resurse financiare disponibile. In situatia in care vor fi acumulate resurse
suplimentare la venituri in bugetul de stat, chestiunea aceasta va fi
reexaminata.
Domnul Leonid Bujor:
Domnule ministru,
Eu v-am intrebat, daca s-au examinat si
alte variante spre a fi prezentate Parlamentului. Si va explic ce sta la baza intrebarii
mele. In cazul in care noi acceptam propunerea Guvernului, acesti oameni nu-si
vor primi sporul la salariu inca timp de 11 luni, iar in alte cazuri, nu este
exclus – chiar 2 ani de zile, caci este scris “pe parcursul anului 2008”, ceea
ce poate sa insemne si 30 decembrie 2008.
Eu, de exemplu, consider ca ar fi rational
ca Guvernul Republicii Moldova sa-si retraga astazi acest proiect de lege, sa ramina
in vigoare Legea nr.355-XVI. Si atunci cind, in lunile iulie-august,
septembrie-noiembrie, vor fi acumulate mijloacele financiare necesare sa fie
achitate datoriile cetatenilor. Fiindca este mai usor sa facem modificari la
unele legi, care ii obliga pe agentii economici sa plateasca anumite amenzi astazi,
decit sa adoptam o lege care afecteaza un numar foarte mare de cetateni.
Domnule Presedinte al Parlamentului,
In cazul in care nu este acceptata aceasta
propunere, in conformitate cu prevederile articolului 60, alineatul (1), litera
d), propun respingerea proiectului de lege in discutie.
Domnul Marian Lupu:
Am luat act.
Domnul Leonid Bujor:
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr. 5.
Domnul Gheorghe Susarenco:
Multumesc, domnule Presedinte.
De fapt, nu voiam sa ies la microfon,
fiindca, in principiu, este clara treaba. Dar m-a determinat s-o fac interventia
doamnei Ostapciuc, care a spus ca, adica, am primit si eu un repros intr-un
fel, ca noi nu am lucrat bine. In primul rind, eu personal, in campania electorala
n-am promis alegatorilor un salariu de 300 de dolari. Si nu am votat Guvernul, si
nu m-am angajat perceptor de impozite la acest Guvern. De aceea, ma scuzati, si
raspundeti in fata oamenilor.
Mie imi pare rau de domnul viceministru, caci
i-a fost dat sa fie “tap ispasitor” aici. Dar, cu toata stima, am sa-i pun vreo
doua intrebari.
Care este rata de inflatie care se asteapta
la finele anului 2006? Si cum influenteaza ea salariile? De pilda, daca eu, la inceputul
anului, cumparam de 1000 de lei atita cit cumpar la finele anului pentru
revelion, de citi bani am nevoie acum?
Doamna Ostapciuc,
Cit salam cumparam eu la inceputul anului
de 1000 de lei si cit salam cumpar acum, potrivit cu rata inflatiei?
Domnul Sergiu Sainciuc:
Deci, salariul mediu in primele 11 luni ale
anului 2006 a fost de 1658 de lei, ceea ce constituie cu 29% mai mult fata de
perioada respectiva a anului trecut. Pe luna noiembrie salariul mediu a fost de
1875 de lei. Daca luam in comparatie cu rata inflatiei, apoi in 11 luni salariul
real a crescut cu 15 la suta, reiesind din rata inflatiei. Deci, pentru 11 luni
ale acestui an media anuala a inflatiei constituie 12,5%.
Domnul Gheorghe Susarenco:
Si in anul viitor, cit se preconizeaza?
Doar noi facem un moratoriu, adica, conform proiectului de lege, ca sa fie pe intelesul
tuturor, noi inghetam Legea cu privire la sistemul de salarizare in sectorul
bugetar si nu o punem in aplicare pina la finele anului viitor. Cit va fi, cit
se preconizeaza a fi rata inflatiei in 2007 si cit salam o sa cumparam noi cu
aceeasi suma?
Domnul Sergiu Sainciuc:
Pentru anul viitor, in prognoza
macroeconomica, care a stat la baza elaborarii bugetului de stat, este prevazuta
o rata a inflatiei de 10 la suta.
Domnul Gheorghe Susarenco:
Asa, inseamna noi, toti bugetarii o sa avem
salariu. Si toti care se preconizeaza ca vor avea salarii majorate, cred ca vor
avea jumatate din cit s-a preconizat atunci cind am adoptat legea. Asa fac eu
socoteala. Iata aici, in nota informativa a Guvernului, se spune ca in legea…
De ce adoptam noi aceasta lege? Fiindca in Legea bugetului de stat pe anul 2007
pentru implementarea prevederilor legii indicate au fost prevazuti doar 1.302,8
milioane de lei si aceasta acopera doar necesarul pentru platile salariale in marimea
prevazuta pentru anul 2006. De aceea, si mai departe salariatii vor primi numai
80% din alocatiile bugetare si 90% pina la sfirsitul anului viitor. Dar ce v-a impiedicat
sa prevedeti in buget cheltuieli asa cum spune legea? Sa acoperiti toata legea
salarizarii, care a fost trimbitata de la aceste tribune, ca asta-i legea care
ne va duce spre viitorul luminos al comunismului.
Domnul Sergiu Sainciuc:
Costul masurilor pentru anul 2007, reiesind
din termenii care sint prevazuti in Legea nr.355-XVI, este de 877 milioane de
lei. Daca le calculam in calculul anual, este vorba de peste 1 miliard de lei.
Domnul Gheorghe Susarenco:
Si ultima intrebare. De ce se fac modificari
la un sir de institutii subordonate Guvernului, Aparatul Guvernului, la anexa
nr.5, pozitia 12 si tot asa mai departe? Si cum se concorda aceste sume cu
sumele prevazute in anexa la legea votata acum un an de zile?
Domnul Sergiu Sainciuc:
Deci, ceea ce tine de anexa privind
Aparatul Guvernului, acea anexa la lege prevede doua coloane. Prima coloane este
aparatul central al Aparatului Guvernului, a doua coloana sint oficiile
teritoriale ale Aparatului Guvernului, care au fost lichidate. Din acest motiv
s-a si exclus coloana a doua, a oficiilor care au fost lichidate.
Concomitent, s-a introdus compartimentul ce
tine de directiile teritoriale ale Ministerului Administratiei Publice Locale, in
locul acelor oficii teritoriale ale Aparatului Guvernului. Prin acesta
salarizarea personalului oficiilor teritoriale ale Guvernului se efectua in
conformitate cu conditiile de salarizare pentru Aparatul Guvernului.
Ceea ce este propus actualmente, in
varianta de fata, aceasta corespunde cu… Este mai inalt, fiindca sint directii
regionale, deci putin mai inalt decit directiile din subordinea autoritatilor
publice locale. Deci, lucrul acesta s-a facut.
Ceea ce tine de administratia publica locala,
ulterior s-au mai introdus modificari, le-am mentionat deja in raport. Ceea ce tine
de UTA Gagauzia, municipiile Chisinau si Balti si structurile lor subordonate…
Domnul Gheorghe Susarenco:
Va multumesc.
Si ultima intrebare. Noi avem anexata
opinia Directiei juridice a Aparatului Parlamentului si, daca citim avizul
respectiv, vedem ca juristii Parlamentului, care nu au tangenta cu pozitia
vreunei fractiuni parlamentare, adica sint impartiali, ei spun urmatoarele:
“Operarea acestor modificari creeaza situatii vadite de discriminare intre
diferitele categorii de salariati bugetari, precum si aduce atingere
principiului respectarii drepturilor dobindite anterior in mod licit” s.a.m.d.
dupa text.
Cum comentati dumneavoastra si Guvernul
pozitia Directiei juridice?
Domnul Sergiu Sainciuc:
Aceasta s-a referit la sporul la salariu
pentru cunoasterea limbilor.
Domnul Gheorghe Susarenco:
Pai, de ce discriminati categoriile de cetateni
si le luati un drept care a fost dobindit in mod legal?
Domnul Sergiu Sainciuc:
Deci, am adus argumentele, poate nu prea
convingatoare, prin faptul ca, actualmente, acest spor se stabileste in mod
arbitrar, neluindu-se in consideratie nivelul de utilizare a limbii straine in
practica cotidiana de zi cu zi, saptamina de saptamina sau o data in luna. O
persoana poate fi implicata nemijlocit in exersarea limbii straine, intreg
programul de lucru, o alta persoana poate fi implicata o ora pe saptamina. Si intr-un
caz si in altul eu trebuie sa le platesc cite 15%, ceea ce nu este corect.
Domnul Gheorghe Susarenco:
Va multumesc.
Concluzia, dupa audierea raspunsurilor
dumneavoastra si in cazul in care acest proiect de lege va fi votat, este una:
a fost aruncat praf in ochi de catre actuala majoritate parlamentara si de catre
Guvern. Unul din indicii acestui proiect a fost lupta cu coruptia. Nu trebuie sa
aratam cu degetul la Guvern si la deputati. Au fost marite considerabil
salariile judecatorilor, procurorilor, angajatilor politiei s.a.m.d. in cazul in
care noi, de fapt, nu aducem acoperire acestor categorii de cetateni, noi prin
aceasta ii impingem spre coruptie. Drum bun in Europa!
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Domnul Igor Klipii:
Domnule viceministru,
Vreau sa va pun doua intrebari foarte
simple. Prima intrebare este, daca cunoasteti numarul de persoane care, in
conformitate cu legislatia lingvistica, trebuie sa cunoasca limba de stat si
activeaza in functii publice fara a cunoaste limba de stat? Cunoasteti cifra
persoanelor respective sau nu?
Domnul Sergiu Sainciuc:
Noi nu facem o asemenea statistica.
Domnul Igor Klipii:
Am inteles. A doua intrebare este, daca nu
credeti ca ar fi corect ca, inainte de a-i penaliza pe oamenii care au depus un
efort intelectual si au invatat o limba straina, sa facem regula in primul rind
printre acei care nu respecta statul Republica Moldova si nu-i invata limba de
stat si, dupa aceea, sa-i penalizam si pe ceilalti.
Domnul Sergiu Sainciuc:
Stimate domnule deputat,
Deci, am mentionat, ca...
Domnul Marian Lupu:
Domnule ministru,
Continuam.
Microfonul nr.4.
Domnul Varta.
Domnul Ion Varta:
Va multumesc, domnule Presedinte.
Domnule ministru,
Vreau sa va adresez doua intrebari. Sintem
cu totii edificati asupra circumstantelor dificile in care a activat Executivul
nostru in aceste conditii in care s-au aplicat sanctiunile acestea de lunga
durata, sanctiuni care, intr-un fel, si-au atins scopul. Intr-adevar, aceasta
presiune din exterior a avut un impact, si inca unul mare, decisiv aproape
asupra situatiei social-economice.
Dar vreau sa va intreb, considerati
dumneavoastra, ca membru al Executivului, ca Guvernul si-a onorat intr-un mod
exemplar obligatiunile si a facut tot ce i-a stat in puteri pentru a dezamorsa
cit era posibil aceasta situatie negativa care s-a creat in urma presiunilor
din afara?
Domnul Sergiu Sainciuc:
Pot sa mentionez ca, incepind cu anul 2001 si
pina acum, salariile au fost majorate de peste 4, aproape de 5 ori in aceasta
perioada. Din 2002 au fost lichidate restantele la plata salariilor in sectorul
bugetar si cred ca este foarte binevenita situatia ca aceste restante nu mai
exista la noi. Deci, salariul, chiar daca este putin mai mic, el trebuie platit
la timp, iar nu peste o luna - doua sau peste 6 luni sau peste un an de zile,
cum era platit in perioada precedenta.
Domnul Ion Varta:
Domnule ministru,
Este corect ceea ce spuneti. Eu ma refer la
aceste conditii extraordinare, dificile, daca considerati dumneavoastra ca
Guvernul a facut tot absolut ce putea face, ce i-a stat in puteri sau au fost
niste rezerve pe care nu le-a utilizat, pina la urma. Putea sa diminueze
efectele negative de ordin extern.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.1.
Domnul Mihail Pop:
Deci, referitor la intrebarea pusa de
domnul deputat, trebuie sa constatam urmatoarele fapte. Cu toate socurile
externe, care au fost pe parcursul anului 2006, s-au mentinut practic
indicatorii macroeconomici, indicatorii bugetului pe anul 2006 au fost
executate la toate compartimentele.
In plus la aceasta, bugetul de stat, ca
exemplu, a fost rectificat de 2 ori spre majorare, veniturile fiscale pe plan
intern, nu de la vama, dar pe plan intern au crescut cu peste 30 la suta, ceea
ce demonstreaza ca in interior economia a lucrat si a lucrat destul de
eficient. Si la nivel local veniturile, cu toate scutirile care au avut loc incepind
din anul 2006 in agricultura, au crescut cu peste 20 la suta.
De aceea, in concluzie, cred ca actiunile
Guvernului pe parcursul anului curent au fost eficace si, sa spunem, au stopat
efectele negative ale acestor actiuni externe, care au fost impuse Republicii
Moldova.
Domnul Ion Varta:
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.5.
Domnul Ion Gutu:
Domnule Presedinte,
Va rog sa ma inscrieti pentru a lua cuvintul
in dezbateri.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.3.
Doamna Eugenia Ostapciuc:
Stimate domnule viceministru,
As vrea sa va pun doua intrebari. Prima intrebare.
In anul 2001, cita populatie traia sub nivelul saraciei si cita este acuma?
Si a doua intrebare. Legea actuala,
nr.355-XVI, trebuie sa fie implementata pina in 2010. Ea o sa fie implementata in
proportie de 100%, cu toate ca noi o stopam in 2007, sau nu?
Domnul Sergiu Sainciuc:
Da, va multumesc.
Referitor la prima intrebare. In 2001 era
peste 75% din populatie care se afla sub pragul de saracie, iar la 1 ianuarie
2007 – erau 28%. Ceea ce tine de perioadele de implementare a legii, legea va
fi implementata in termenii maximali care sint stabiliti in textul ei.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc, domnule ministru.
Va rog sa luati loc.
Rog comisia.
Doamna Valentina Serpul:
Mult stimate Presedinte,
Onorat Parlament,
Comisia pentru protectie sociala, sanatate si
familie a examinat proiectul de Lege pentru modificarea si completarea Legii
nr.355-XVI din 23 decembrie 2005 cu privire la sistemul de salarizare in
sectorul bugetar si constata urmatoarele.
Proiectul de lege nominalizat este elaborat
si prezentat de autor in conformitate cu prevederile articolului 35, alineatul
(5) din Legea cu privire la sistemul de salarizare in sectorul bugetar,
potrivit carora termenele si proportiile implementarii normelor salariale prevazute
prin legea vizata se vor concretiza anual in functie de suma mijloacelor
alocate in acest scop in bugetul public national pentru anul respectiv.
Conform Legii bugetului de stat pe anul
2007, nr.348 din 23 noiembrie 2006, pentru implementarea drepturilor salariale
prevazute de Legea nr.355-XVI din 23 decembrie 2005 au fost alocate 1 miliard
302 milioane 800 mii de lei, ceea ce acopera doar necesarul pentru platile
salariale in cuantumurile in vigoare, stabilite pentru anul 2006.
Masurile preconizate la articolul 35,
alineatul (2) din legea mentionata, spre implementare cu incepere de la 1
ianuarie 2007, actualmente nu au acoperire financiara, fapt pentru care se
propune punerea lor in aplicare incepind din 1 decembrie 2007, iar a altora – incepind
din anul 2008.
Concomitent, in proiect se prevede
prelungirea, de la 1 ianuarie 2007 pina la 1 decembrie 2007, a aplicarii
salariilor lunare si salariilor de baza ale angajatilor indicati la articolul
36, alineatul (1) din Legea nr.355/ 2006 in cuantum de 80 la suta (sau conform
coeficientului 0,8) din marimile nominale si 90 la suta (sau potrivit
coeficientului 0,9) din marimile minime nominale.
Din proiect se prevede, de asemenea,
excluderea, la articolele 14 si 21, a prevederilor ce stipuleaza plata sporului
pentru utilizarea limbilor straine in cazul functionarilor publici si al
militarilor, reiesind din considerentul ca acest spor reprezinta un criteriu
confuz, care nu poate fi aplicat obiectiv si echitabil in practica la
remunerarea muncii.
Proiectul mai concretizeaza si precizeaza
modul de plata a suplimentelor pentru extinderea zonelor de deservire sau
sporirea volumului lucrarilor executate, prevazute la articolul 30, alineatul
(2) din Legea vizata nr.355-XVI / 2005.
Unele modificari si completari din acest
proiect de lege, ce vizeaza salarizarea angajatilor din sectorul bugetar, sint
legate de instituirea Ministerului Administratiei Publice Locale si
reorganizarea organelor lui teritoriale.
Anumite modificari sint operate la anexa
nr.6, referitor la nivelul salarizarii a unor functii din cadrul primariilor
municipiilor Chisinau si Balti, precum si din cadrul conducerii UTA Gagauzia.
La anexa nr.7 se fac completari ce tin de
salarizarea corpului de conducere din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.
Concomitent, comisia sesizata in fond si Guvernul propun completarea punctului
10) din proiect (referitor la anexa nr.2), dupa cuvintele “satul Varnita” cu
sintagma “raionul Anenii Noi si satele Copanca si Hagimus, raionul Causeni”.
In baza celor relatate, Comisia pentru
protectie sociala, sanatate si familie, cu majoritate de voturi, propune
proiectul de Lege pentru modificarea si completarea Legii nr.355-XVI din 23
decembrie 2005 cu privire la sistemul de salarizare in sectorul bugetar spre
examinare si aprobare de catre Parlament in prima lectura, iar in lipsa
amendamentelor – si in lectura a doua.
Membrii comisiei, deputatii Valentina
Buliga, Valentina Serpul, Valentina Golban si Alexandru Oleinic s-au pronuntat
categoric impotriva sustinerii proiectului de lege nominalizat si au votat
univoc impotriva adoptarii acestuia.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.5.
Domnul Gheorghe Susarenco:
Domnule Presedinte.
Ma simt incomod sa-i pun intrebarea colegei
mele de fractiune. Poate o ajuta doamna Buliga, dar ca sa raspunda ar trebui sa
o ajute Guvernul.
Domnul Sainciuc a spus ca s-a redus nivelul
saraciei, din 2001, cind 75% din populatie s-a aflat sub nivelul saraciei, pina
in 2006 – cind au ramas doar 28%. De aici intrebarea: citi cetateni ai
Republicii Moldova lucrau peste hotare in 2001 si citi – in 2006? Si cita valuta
a fost transferata de catre acestia in Republica Moldova in 2001 si in 2006?
Va multumesc.
Doamna Valentina Serpul:
Cred ca Guvernul imi vine in ajutor, caci
el este cel responsabil.
Domnul Gheorghe Susarenco:
Domnul ministru este aici, ministrul finantelor,
jumatate de Guvern se ocupa cu stringerea banului.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.1.
Domnul Sergiu Sainciuc:
Da, va multumesc.
Cu parere de rau, n-am luat cu mine cifrele
pentru a raspunde la aceste intrebari. Daca este necesar, va prezint lucrul
acesta in scris.
Domnul Gheorghe Susarenco:
N-am inteles.
Domnul Sergiu Sainciuc:
Va prezint in scris.
Domnul Gheorghe Susarenco:
Daca ati citit presa de azi sau de ieri,
acolo era scris ca s-a majorat categoric fluxul de bani lichizi de peste hotare
si poate ca ministrul finantelor va ajuta cumva.
Domnul Marian Lupu:
Alte intrebari?
Microfonul nr.1.
Domnul Mihail Pop:
Statisticile precise fost stabilite in anul
2004, ele spun ca numarul de cetateni aflati peste hotare in 2004, nu cu
precizie, dar cu aproximatie, era de circa 300 de mii de cetateni. Fluxurile de
bani, care au intrat pe parcursul anului 2001-2004, sint la un nivel constant,
poate in ultimii ani cu o mica crestere, dar in jurul a 500 de milioane de
dolari.
Acum se presupune ca ele ajung la 1 miliard
de dolari, dar oficial ele sint estimate in jurul a 500 de milioane de dolari,
prin intermediul bancilor.
Domnul Gheorghe Susarenco:
Domnule ministru,
Asta de acum trebuie sa cunoastem, fiindca
daca nu se implica Mejinschi cu toata armata lui… Fiindca banii acestia se aduc
si prin buzunare, dar se aduc si prin posta, prin banca, asa ca, daca noi nu
cunoastem citi bani vin in tara asta, atunci cum sa cunoastem citi bani se fura
din tara asta?
Domnul Marian Lupu:
Doamna vicepresedinte al comisiei,
Va multumesc.
Inainte de procedura de vot, a fost
solicitata o luare de cuvint de catre domnul Ion Gutu.
Domnul Ion Gutu:
Stimati colegi,
Eu cred ca este un proiect de lege
scandalos, cel mai scandalos al anului 2006, cind dumneavoastra ati votat
bugetul pe 2007. Aceasta problema, lipsa celor 871 de milioane de lei pentru
implementarea Legii nr.355-XVI cu privire la sistemul de salarizare in sectorul
bugetar a fost trecuta cu tacerea. Invers, proiectul bugetului a fost foarte
bine pieptanat, foarte bine aranjat si populatia a fost convinsa ca alta iesire
nu exista si ca acest buget este cel mai binevenit pentru Republica Moldova in
anul 2007.
Trebuie mentionat, intr-adevar, ca Legea
nr.335-XVI din 25 decembrie 2005 a trezit la o mare parte din populatie, peste
200 de mii de angajati in sectorul bugetar, un interes deosebit si o speranta
pentru o viata cit de cit mai decenta.
Spre regret, primul an, 2006, a demonstrat
evident ca Guvernul Republicii Moldova, in general, guvernarea nu a fost pregatita
pentru o asemenea decizie, as spune, fundamentala. Deci, a fost adoptat un
proiect de lege, o lege mai mult declarativa si de intentii, fara o politica
esentiala in domeniul economiei nationale, fara o crestere economica, fara o
politica macroeconomica cit de cit stabila la acel moment.
Deci, avem ceea ce avem si astazi, cred ca si
doamna Ostapciuc a confirmat, ca realizarea acestei legi pentru anul 2007 a
fost stopata. Dar care sint cauzele, cine este vinovatul? Prim-ministrul, Presedintele,
Parlamentul, noi cu totii? De ce noi trebuie sa votam astazi stoparea acestei
reforme in sistemul de salarizare al Republicii Moldova?
Vreau sa va spun ca nu doar 220 de mii de
angajati, dar in plus, la fiecare familie cel putin 3 – 3 si jumatate, aceasta inseamna
800 de mii de cetateni care trebuiau sa profite de aceasta imbunatatire, de
aceasta salarizare. Analiza demonstreaza, stimati colegi, ca spre regret, n-au
fost facute nici macar unele incercari minimale pentru a demonstra intentia
guvernarii de a implementa aceasta lege macar partial, in anul 2007. Nici o incercare,
871 de milioane de lei care erau necesari, acei 871 de milioane de lei nu s-au
gasit.
In acelasi timp, dumneavoastra stiti foarte
bine, si ati participat si ati votat, ati gasit resurse financiare, 200 de
milioane de lei au fost alocati pentru majorarea fondului statutar al Bancii Nationale.
Majorind deficitul bugetar, ati gasit 93 de milioane de lei pentru procurarea
unei aeronave, ati gasit zeci de milioane de lei pentru reparatii, cabinete,
fotolii s.a.m.d. Pentru aceasta masura nu ati gasit nici macar un milion de
lei. Eu cred ca aceasta este o crima, daca vreti, si pentru aceasta cineva
trebuie sa poarte raspundere.
Am primit astazi, de la un grup de oameni
de cultura, stiinta si invatamint, un apel catre Presedintele tarii, Vladimir
Voronin, Presedintele Parlamentului, Marian Lupu, Primul ministru Vasile Tarlev
si toata echipa de conducere a tarii, semnata de mai multi oameni si
responsabili din acest domeniu din raionul Orhei.
In apel, lucratorii bibliotecilor publice si
ai institutiilor de invatamint din raionul Orhei sint adinc indignati de
indiferenta domnului Presedinte Vladimir Voronin, indiferenta Parlamentului,
Guvernului si a ministerelor fata de imbunatatirea nivelului de salarizare a
bibliotecarilor si lucratorilor din invatamint din Republica Moldova. Eu nu
vreau sa citesc tot textul, cred ca in cancelaria Parlamentului exista acest
text.
Stimati colegi,
Ce am realizat noi, adica guvernantii si, in
primul rind, Parlamentul Republicii Moldova? De ce atit de usor acceptam
compromisul? Astazi sau ieri Presedintele Republicii Moldova organizeaza o sedinta
cu ministrii, unde face o totalizare ca s-au construit, s-au restructurat si
reabilitat 70 de fintini in Republica Moldova.
Ministrii au primit ordine, dar nu s-a
evidentiat de unde au fost luate aceste resurse. Primul ministru a ocupat
primul loc, ministrul cutare a primit ordin. In acelasi timp, nu gasim citeva
milioane de lei pentru acesti bibliotecari, care trebuie sa primeasca pentru
stagiul de munca citeva milioane de lei. Nu le-am gasit.
Stimati colegi,
De aceea, cred ca trebuie astazi sa recunoastem
ca aceasta este un cadou populatiei, intregului popor in ajun de Anul Nou si de
Craciun, pe care l-ati facut dumneavoastra. Si cred ca resurse sint in
Republica Moldova. Resurse sint si pentru anul 2007. Eu il stimez foarte mult
pe domnul Vadim Misin, care a vorbit astazi intr-un domeniu foarte specific si
vreau sa spun din punctul de vedere profesionist. Da, privatizarea a fost nereusita,
aceasta-i opinia tuturor. Dar vreau sa va spun, stimati colegi, ca cele mai
bune intreprinderi au fost rezervate pentru dumneavoastra. Toate intreprinderile
care lucrau si erau cit de cit pe picioare au fost rezervate privatizarii.
De ce dumneavoastra, in loc sa gasitii 100
de milioane de lei pentru procurarea aeronavei, n-ati scos la privatizare Compania
Air Moldova, pentru 50 de milioane de dolari, si aceasta inseamna 700 de
milioane, aceasta inseamna realizarea Legii nr.355-XVI cu privire la sistemul
de salarizare in sectorul bugetar. De ce nu privatizati “Moldtelecom”-ul, de ce
nu privatizati intreprinderi normale care lucreaza astazi? Nu doriti sa gasiti
resurse.
Stimati colegi,
Eu cred ca, conform prevederilor
articolului 54 din Constitutia Republicii Moldova, nu pot fi adoptate legi care
ar suprima, ar diminua drepturile si libertatile fundamentale ale omului, cetateanului.
Cred ca aceasta este o incalcare foarte serioasa si ar fi bine daca conducerea
republicii, in salutul de Anul Nou, si-ar cere scuze de la populatie pentru
aceasta afacere, as spune, rusinoasa.
Domnul Marian Lupu:
Pozitia fractiunii.
Microfonul nr.3.
Doamna Eugenia Ostapciuc:
Stimate domnule Presedinte,
Eu vreau, in primul rind, sa expun pozitia
fractiunii referitor la aceasta lege. Noi sustinem aceasta lege, dar vreau sa
le spun celor care intreaba, ce ati facut voi cu adoptarea Legii nr.355-XVI, ca
noi am avut de acum cheltuieli pentru implementarea acestei legi, 870 de
milioane de lei.
Pentru urmatorul an 2007 trebuiau sa fie
preconizate tot 870 de milioane de lei, pentru ca legea sa fie implementata pe
ani, pina in 2010. Noi am avut o intilnire cu Guvernul si am vorbit foarte
serios referitor la aceasta intrebare. Membrii fractiunii si-au expus parerea ca
noi, astazi, adoptam aceasta lege cu conditia ca Guvernul, timp de citeva luni,
totusi o sa gaseasca posibilitatea sa acumuleze venituri la bugetul de stat,
cum a fost anii precedenti. Noi, daca va aduceti aminte, in 2005 am rectificat
bugetul cu 1 miliard si 200 de milioane de lei. Anul curent – cu aproape 1
miliard de lei si credem ca si pe parcursul anului viitor, 2007, o sa gasim
posibilitati, o sa lucram, o sa activam si o sa avem posibilitatea sa implementam
aceasta lege, daca nu pentru toti acei care sint preconizati, pentru acele
categorii despre care s-a vorbit astazi, medici, pedagogi… Pentru aceste
categorii ne trebuie vreo 376 milioane de lei si noi o sa revenim, o sa fim
foarte atenti ca aceasta lege, totusi, daca nu 100% in 2007, partial, sa fie
implementata, sa fie indeplinita.
De aceea noi votam aceasta lege, cu aceasta
conditie si speram ca Guvernul o sa gaseasca posibilitatea sa indeplineasca
poruncile care vin de la Fractiunea Partidul Comunistilor.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
In aceste conditii au fost inaintate doua
propuneri. Propunerea evocata de domnul Leonid Bujor, care vizeaza
respingerea legii si propunerea, care a fost evocata in raportul comisiei,
privind adoptarea legii. In modul in care aceste doua propuneri au fost inaintate,
le voi supune votului.
Domnul Bujor, microfonul nr.4.
Domnul Leonid Bujor:
Va multumesc mult.
Domnule Presedinte,
Au fost trei propuneri. Prima propunere, si aici doamna
Ostapciuc a confirmat… Inteleg pozitia dumneaei ca nu poate sa accepte punctul
meu de vedere, dar prima mea propunere a fost de a solicita Guvernului
Republicii Moldova sa retraga acest proiect de lege si, daca n-o face, atunci il
respingem.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Nu este pasibila votului aceasta propunere, conform normelor
de procedura…
Domnul Leonid Bujor:
Nu spun sa o punem la vot.
Domnul Marian Lupu:
In genere, nici nu pot sa pun in discutie, noi solicitam…
Guvernul isi retrage orice proiect printr-o hotarire de Guvern. Noi avem pozitia
Guvernului, pe care motiv trecem la cea de-a doua optiune. Optiunea sau
propunerea domnului Bujor privind respingerea proiectului.
Cine sustine aceasta propunere, rog sa voteze. Rog sa fie
anuntate rezultatele.
Numaratorii:
Sectorul nr. 1 – 0.
Sectorul nr. 2 – 5.
Sectorul nr. 3 – 10.
Domnul Marian Lupu:
15 voturi. Propunerea nu a fost acceptata. Ce, avem probleme
cu numarul de voturi?
Numaratorii:
12, rectific.
Domnul Marian Lupu:
12, da, plus 5 – 17 voturi.
Situatia, oricum, constat ca ramine
neschimbata.
Cine este pentru aprobarea in prima lectura
a proiectului de Lege nr.4892, rog sa voteze.
Numaratorii:
Sectorul nr. 1 – 31.
Sectorul nr. 2 – 24.
Sectorul nr. 3 – 3.
Domnul Marian Lupu:
Liniste, va rog. 58 de voturi “pro”. Liniste, va rog, in sala.
Microfonul nr. 3.
Stimatii mei colegi,
Asa, noi sintem in cadrul… Pot sa va rog putina liniste in
sala? Noi sintem in cadrul exercitiului de vot “pentru”. Deci, 31 de voturi in
sectorul 1.
Ce a dorit sa-mi spuna domnul Calmatui?
Microfonul nr. 3.
Domnul Valeriu Calmatui:
Imi cer scuze. Eu am observat ca a ridicat mina o persoana in
sectorul nr.3, dar mi s-a parut ca a spus “zero”.
Domnul Marian Lupu:
Deci, 58 de voturi “pro”. Proiectul
nr.4892, cu aceste rezultate, este aprobat in prima lectura. Lectura a doua.
Cine este pentru lectura a doua?
Microfonul nr. 3.
Doamna Galina Balmos:
Va multumesc.
Niste concretizari. In primul rind, la alineatul 10),
articolul 29, pentru a inlatura niste dubii, propun urmatoarea sintagma: “din
satul Varnita a raionului Anenii-Noi si satele Copanca, Hagimus ale raionului Causeni”.
Altfel, se intelege ca tot raionul Causeni si tot raionul Anenii Noi cade sub
incidenta acestei legi.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Este o precizare binevenita.
Doamna Galina Balmos:
Da, este o precizare.
Domnul Marian Lupu:
Si comisia imi face semn ca accepta.
Doamna Galina Balmos:
Cred ca se accepta. Si inca un moment, Aparatul Guvernului. In
anexa nr. 5, dupa grila aceasta a Aparatului Guvernului, apare o nota: “Grilele
de salarii pentru functionarii publici din subdiviziunile teritoriale se
stabilesc cu o reducere 5-10 la suta fata de grilele stabilite in prezentul
compartiment”. Propunem sa nu fie 5-10, dar sa fie o cifra fixa, pentru ca cine
va stabili pentru diferiti functionari aceasta reducere de la 5 pina la 10%?
Ori sa fie 5, ori 10, ori 7, ori alta cifra.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr. 1.
Domnul Sergiu Sainciuc:
Va multumesc.
Deci, in cazul de fata, organul ierarhic superior va stabili
salariul concret in schema de incadrare. Dar corelatia, adica coraportul este 5
sau 10 in aceasta dimensiune. Adica, organul ierarhic superior aproba schema de
incadrare, in care se stabilesc...
Doamna Galina Balmos:
Pai, aici nu este absolut deloc stabilit criteriul, in
dependenta de ce se stabileste de la 5 pina la 10?
Domnul Sergiu Sainciuc:
In dependenta de complexitate, de marimea unitatii, numarul
personalului s.a.m.d.
Doamna Galina Balmos:
Cred ca exista un alt adaos, care nu este in aceasta nota.
Nu este binevenita o atare modificare. Cred ca era cazul sa fie o reducere fixa,
5 la suta, sa zicem. Si propunem asa sa fie, cu o reducere de 5 la suta, dar sa
nu fie aceasta inechitate, ori sa fie alte criterii.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr. 1.
Domnul Sergiu Sainciuc:
Practic, corelatia aceasta “5 sau 10” figureaza in legea de
baza, in dependenta de marimea institutiei, in dependenta de numarul de
personal, functie s.a.m.d. Deci, marimea concreta este stabilita in schema de incadrare,
care este aprobata de conducatorul institutiei ierarhic superioare.
Domnul Marian Lupu:
Vad ca comisia sustine pozitia autorilor. Alte propuneri?
Microfonul nr. 5.
Domnul Vlad Cubreacov:
Domnule Presedinte,
Stimati colegi,
Pentru stenograma. Eu inteleg confuzia care apare din cauza
virgulelor in cazul celor trei localitati: Varnita, Hagimus si Copanca. Dar nu
este corect sa spunem “al raionului cutare sau ale raionului cutare”, sint din
raionul cutare. Confuzia trebuie eliminata, sint de acord. Dar corect este “din
raionul cutare”. Acesta este sensul pe care l-a pus autorul.
Domnul Marian Lupu:
Corect. Propunerea se accepta de plenul Parlamentului.
Stimati colegi,
Cu aceste amendamente, propuse si acceptate de plenul
Parlamentului, supun votului adoptarea in a doua lectura a proiectului de Lege
nr.4892. Cine este pentru, rog sa voteze.
Numaratorii:
Sectorul nr. 1 – 31.
Sectorul nr. 2 – 23.
Sectorul nr. 3 – 3.
Domnul Marian Lupu:
57 de voturi “pro”. Impotriva?
Stimati colegi numaratori,
Rog sa-mi anuntati rezultatele.
Numaratorii:
Sectorul nr.2 – 4.
Sectorul nr.1 – 0.
Domnul Marian Lupu:
Deci, sectorul nr.2, ridicati miinile, cine
este contra. 1, 2, 3, 4, 5.
Numaratorii:
Sectorul nr. 2 – 5.
Domnul Marian Lupu:
Unde-i 6 ? Eu nu vad 6. 5 am vazut.
Sectorul nr.3?
Numaratorii:
Sectorul nr.3 – 13.
Domnul Marian Lupu:
18 voturi “impotriva”. Cu acest bilant,
proiectul de Lege nr.4892 este adoptat in lectura a doua.
Stimati colegi,
Vreau sa fac o scurta remarca in sustinerea
colegilor care si-au expus opinia in aceasta sala a plenului Parlamentului. Da,
noi trebuie sa intelegem ca acest proiect de lege, pe care l-am votat astazi,
este si rodul unei situatii sau factori de influenta cu caracter obiectiv,
factori externi de influenta.
Totodata, trebuie sa spunem ca aceasta
situatie trebuie sa fie o buna lectie insusita de Cabinetul de Ministri. Si eu
sustin intru totul pozitia exprimata de doamna deputat Eugenia Ostapciuc ca in
timpul cel mai apropiat, in anul 2007 Parlamentul trebuie sa fie cu ochiul pe
actiunile Guvernului, in sensul in care aceste angajamente sa fie asigurate cu
resurse financiare.
Domnul Marian Lupu:
Proiectul de Lege nr.4893 pentru
modificarea articolului 22 din Legea nr.355. Guvernul.
Domnul Sergiu Sainciuc:
Stimate domnule Presedinte al
Parlamentului,
Stimati deputati,
Proiectul de Lege prevede o noua formulare
a articolului 22 din Legea nr.355, prin care se stabileste plata indemnizatiei
pentru militarii, efectivul de trupe si corpul de comanda, angajati prin
contract in organele apararii nationale, a securitatii statului si a ordinii
publice. Necesitatea modificarii articolului 22 tine de imperfectiunea
expunerii modului de apreciere a activitatii si a modalitatii de plata a
indemnizatiei respective. Astfel, in redactia in vigoare, indemnizatia urmeaza
sa fie platita conform totalurilor activitatii pe anul in curs, pe cind plata
se face lunar, utilizind 0,5% din fondul lunar de salarizare.
In redactie noua se stabileste clar
perioada de apreciere a rezultatelor activitatii, este vorba de sfirsitul fiecarei
luni, cumulativ, de la inceputul anului. Conform unor indicatori concreti,
aprobati in regulamentele elaborate de catre organele de forta respective,
coordonate cu Ministerul Economiei si Comertului si Ministerul Finantelor,
plata indemnizatiei se efectueaza lunar, in marime de pina la 0,5 salarii, in
functie de rezultatele activitatii unitatii si ale angajatului. In baza celor
mentionate, rog sustinerea acestui proiect de lege.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Da, va multumesc.
Stimati colegi,
Intrebari?
Microfonul nr.5.
Domnul Alexandru Lipcan:
Domnule ministru,
Spuneti-mi, va rog, care este, de fapt, notiunea,
ce exprima notiunea de “indemnizatie” ?
Domnul Sergiu Sainciuc:
Deci, aceasta indemnizatie, aceasta notiune
a fost introdusa mai multi ani in urma, prin hotarirea nr. 298.8 si a fost platita
ba lunar, ba anual, ba iarasi lunar, dar norma de apreciere era conform activitatilor
anului in curs, ceea ce crea unele neclaritati, fiindca evaluarea se face pe
anul in curs, dar plata trebuie facuta lunar. Deci, este o indemnizatie conform
totalurilor activitatii pentru luna respectiva si care constituie actualmente
0,5 din salariul lunar.
Domnul Alexandru Lipcan:
Conform Dictionarului Explicativ indemnizatia
este o plata unica intangibila, care nu poate fi nici anulata, daca este
stabilita prin lege, si nici redusa. Acum, la alineatul (2), “totalurile
activitatii unitatilor se estimeaza la finele lunii in curs, cumulativ de la inceputul
anului”. Ce inseamna aceasta? “Cumulativ de la inceputul anului”?
Domnul Sergiu Sainciuc:
Inseamna ca este vorba de activitatea lunii
curente. Deci, pentru luna viitoare se iau iarasi totalurile sau indicii, in
baza indicilor se va face aceasta evaluare. Indicii prevazuti pentru organele
respective. Actualmente, trebuie sa mentionez ca exista Regulamentul respectiv,
care practic stabileste unii indicatori, dar este necesar ca aceste regulamente
sa fie elaborate, sa fie stabilit clar care sint acesti indicatori, ca ei sa
fie masurabili si sa fie efectuata evaluarea.
Domnul Alexandru Lipcan:
Nu, dupa cum este scris in proiectul de
lege, numai o singura persoana, ca atare ofiterul, este lipsit de acest adaos,
dar in ansamblu pe unitate… Deci, cind se ia in considerare activitatea unitatii
in intregime, cea din care el face parte.
Domnul Sergiu Sainciuc:
Indemnizatia este prevazuta in rezultatul
activitatii si a persoanelor, si a unitatii. Deci, unitatea in intregime putea
sa aiba un indicator, adica sa nu indeplineasca un indicator, dar toti
indicatorii puteau sa-l indeplineasca un numar oarecare de salariati ai acestei
unitati. Prin urmare, aceste salarii se vor primi, cuantumul respectiv al
indemnizatiei.
Domnul Alexandru Lipcan:
Dar oare este normal ca pentru un indice neindeplinit
in luna ianuarie sa fie pedepsita si in luna noiembrie unitatea si, respectiv,
angajatii sau salariatii?
Domnul Sergiu Sainciuc:
Nu, in cazul de fata, in luna viitoare
trebuie ca acesti indici sa fie indepliniti. Ca sa fie acoperita acea restanta,
sa zicem, care a fost creata in luna precedenta.
Domnul Alexandru Lipcan:
La alineatul (3), deci: “Cuantumul
indemnizatiilor in ansamblu pe unitate se stabileste la nivelul specificat in
alineatul (1) al prezentului articol, in cazul evaluarii pozitive in perioada
de gestionare a tuturor indicatorilor fixati”. Nu vi se pare ca aceasta va
provoca o goana in rindurile organelor de forta, pentru a atinge indicii care
vor fi fixati in regulamentele pe care aveti de gind sa le aprobati?
Domnul Sergiu Sainciuc:
Dupa expunerea dumneavoastra, trebuie sa
stabilim pur si simplu o indemnizatie sau o majorare de 50 la suta a
salariilor, fara a evalua careva indicatori.
Domnul Alexandru Lipcan:
Corect.
Domnul Sergiu Sainciuc:
Asa credeti dumneavoastra. Noi consideram
ca, totusi, trebuie sa fie evaluata. Caci salariul, iar militarii de obicei au
un salariu de baza, au sporul la salariu pentru gradul militar, pentru conditii,
pentru categoriile de calificare si alte plati suplimentare, exista si un
premiu.
Deci, indemnizatia aceasta este o plata,
care evalueaza activitatea intregii structuri, a unitatii si a salariatului in
particular. Sint plati garantate absolut pentru fiecare salariat, inclusiv
pentru militari. Aceasta plata insa depinde de totalurile activitatii in baza
unor indicatori, ca o plata de stimulare.
Domnul Alexandru Lipcan:
Citi indicatori o sa fie, domnule
viceministru? Citi indicatori trebuiau sa fie atinsi?
Domnul Sergiu Sainciuc:
5 indicatori.
Domnul Alexandru Lipcan:
Unde este stabilit acesta? In lege nu este
stabilit.
Domnul Sergiu Sainciuc:
Este prevazut ca va fi aprobat regulamentul
de catre organul de forta respectiv in coordonare cu doua ministere. Si in acel
Regulament va fi stabilit, care sint acesti indicatori.
Domnul Alexandru Lipcan:
Deci, urmeaza sa se nascoceasca 5
indicatori, potrivit carora vor fi stabilite aceste indemnizatii?
Domnul Sergiu Sainciuc:
Da, asa se preconizeaza.
Domnul Alexandru Lipcan:
Alineatul (4). Indemnizatia lunara poate fi
redusa sau anulata pentru unii angajati, care pe parcursul perioadei de
gestionare a desfasurat o activitate de serviciu necorespunzatoare. Ce ar insemna
aceasta? Daca este vorba de o activitate necorespunzatoare, el, pur si simplu,
trebuie sa-si dea demisia din organele de forta. Cu el trebuie sa fie intrerupt
contractul.
Domnul Sergiu Sainciuc:
Stimate domnule deputat,
Este vorba despre o plata care urmeaza sa
fie achitata in baza evaluarii activitatii, nu este o plata garantata. Este o
plata de stimulare, cu caracter stimulator. Deci, salariatul sau militarul
trebuie sa tinda sa-si exercite obligatiunile de functie si sa primeasca aceasta
indemnizatie, care este un supliment mare la salariu.
Domnul Alexandru Lipcan:
Vedeti dumneavoastra, aici, in continuare,
scrie: “Pentru activitatea de serviciu necorespunzatoare sau pentru incalcari
pentru care au fost sanctionati disciplinar.” In acelasi timp, asa cum s-a
exprimat si Directia juridica a Aparatului Parlamentului, alineatul (4)
contravine articolului 26 din Codul muncii, care prevede, in mod expres, la
alineatul (3): “se interzice aplicarea amenzilor si a altor sanctiuni pecuniare
pentru incalcarea disciplinei de munca.” Care este corelatia dintre ceea ce
propuneti dumneavoastra si prevederile Codului muncii?
Domnul Sergiu Sainciuc:
Nu este nici o necorelare cu Codul muncii. In
cazul de fata, aceasta este o plata cu caracter stimulator. Deci, am lucrat
bine, am primit aceasta plata. Am lucrat mai prost, inseamna ca o sa primesc cu
un procent anumit mai putin aceasta indemnizatie. Nu este vorba despre o incalcare
a normei Codului muncii.
Domnul Alexandru Lipcan:
Ba este. Vreau sa va mai spun si altceva.
De fapt, cind se angajeaza oamenii in organele afacerilor interne, sa zicem,
fiindca am fost membru al unei comisii care a examinat activitatea
ministerului, oamenii sint angajati si stiu ca lor li se cuvine aceasta plata. Si
pretind ca trebuie sa primeasca nu 1 200, dar 2 500 de lei.
Eu am fost intr-o localitate la un post de
politie, unde sint politisti dezbracati, fara pistol, fara catuse si alte
atribute prevazute politistilor, si inca le mai luam din salariul acesta care
este si asa destul de mizer pentru functiile care le executa. Un politist in
serviciul traficului rutier primeste 1 200 de lei. Este oare acesta un salariu
care sa-l satisfaca, pe el si familia lui? Si care sa nu-l provoace la coruptie?
Domnul Sergiu Sainciuc:
Stimate domnule deputat,
Aceasta este unica plata care se achita in
dependenta de performante, nu in alt mod.
Domnul Alexandru Lipcan:
Bine. Ultima intrebare.
Articolul II, “Achitarea indemnizatiilor lunare,
conform prevederilor prezentei legi, se va efectua incepind cu anul 2007”. Noi stim
ca nu toti angajatii respectivelor ministere au primit indemnizatiile pentru
anul 2006. Ce o sa se intimple dupa 1 ianuarie? O sa se calculeze dupa noua
lege sau dupa legea veche?
Domnul Sergiu Sainciuc:
Toate sumele indemnizatiilor, care au fost
calculate, dar nu au fost achitate pina in prezent, vor fi achitate in luna
ianuarie a anului viitor.
Domnul Alexandru Lipcan:
Sa speram.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.2.
Domnul Vadim Misin:
Óâàæàåìûé äîêëàä÷èê, ó ìåíÿ òàêîãî ðîäà
âîïðîñ: ÿ ïîíèìàþ, ÷òî âû çàêëàäûâàåòå òóäà ðàçðàáîòêó ðåãëàìåíòà. Ïîíÿòíî, ÷òî
ñóùåñòâóåò îïðåäåëåííûé ïðåìèàëüíûé ôîíä, ñóùåñòâóåò ñèëîâîå ìèíèñòåðñòâî, êîòîðîå
ðàçðàáàòûâàåò ðåãëàìåíò, çà ÷òî ñîòðóäíèê ïîëó÷àåò îïðåäåëåííóþ ñóììó äåíåã,
êîòîðàÿ îïðåäåëåíà çàðàíåå, è ìèíèñòåðñòâî ýòó ñóììó çíàåò.
 òàêîì ñëó÷àå îáúÿñíèòå ìíå, êàêîå
îòíîøåíèå ê ðåãëàìåíòó èìåþò Ìèíèñòåðñòâî ôèíàíñîâ è Ìèíèñòåðñòâî ýêîíîìèêè?
Ïî÷åìó Ìèíèñòåðñòâî âíóòðåííèõ äåë, Ìèíèñòåðñòâî îáîðîíû, äîëæíî ñîãëàñîâàòü ðåãëàìåíò,
êîòîðûé îïðåäåëÿåò ñëóæåáíóþ äåÿòåëüíîñòü ñîòðóäíèêà äàííîãî
ìèíèñòåðñòâà, ñ Ìèíèñòåðñòâîì ôèíàíñîâ? Ïðè÷åì òóò
Ìèíèñòåðñòâî ôèíàíñîâ, òåì áîëåå Ìèíèñòåðñòâî ýêîíîìèêè, êîãäà ñóììà ÷åòêî
îïðåäåëåíà? Îíè âñå ðàâíî íå èìåþò ïðàâà âûïëàòèòü áîëüøå ÷åì, ê ïðèìåðó, 0,5
ïðîöåíòà.
Domnul Sergiu Sainciuc:
 ïðèíöèïå â ïðèíÿòîì íà ñåãîäíÿøíèé ìîìåíò
âî èñïîëíåíèå äàííîãî çàêîíà ïîñòàíîâëåíèè Ïðàâèòåëüñòâà ¹650 òîæå
ïðåäóñìàòðèâàåòñÿ ðàçðàáîòêà äàííîãî ðåãëàìåíòà ïî îöåíêå äåÿòåëüíîñòè. È â
ýòîì ïîñòàíîâëåíèè ïðåäóñìàòðèâàåòñÿ, ÷òî íà ñåãîäíÿøíèé äåíü âñå ïîëîæåíèÿ,
êîòîðûå áûëè ðàçðàáîòàíû, áûëè ñîãëàñîâàíû ñ äâóìÿ ìèíèñòåðñòâàìè – ñ Ìèíèñòåðñòâîì
ýêîíîìèêè è ñ Ìèíèñòåðñòâîì ôèíàíñîâ.
Ïðîñòî ìèíèñòåðñòâà, êîòîðûå ôèíàíñèðóþò
äàííûå îðãàíû, õîòÿò çíàòü, çà êàêèå ïîêàçàòåëè äàííûå îðãàíû ïðåìèðóþòñÿ .
Domnul Vadim Misin:
Èçâèíèòå, à ìîæíî ïðåìèàëüíûå Ìèíèñòåðñòâà ôèíàíñîâ
ñîãëàñîâûâàòü ñ ìèíèñòðîì âíóòðåííèõ äåë? À ïî÷åìó âû íå çàïèñûâàåòå òàê?
Îáúÿñíèòå ìíå, êàêàÿ ðàçíèöà ìåæäó ýòèìè äâóìÿ ìèíèñòðàìè? Îíè ïîëó÷àþò â òðè
ðàçà áîëüøå, ÷åì ÌÂÄ. Âîò Ïîï çäåñü ñèäèò, åùå ðàç ãîâîðþ, â òðè ðàçà áîëüøå,
÷åì âñ¸ ÌÂÄ âìåñòå âçÿòîå. Ýòî ïåðâîå.
À òåïåðü âòîðîå. Ñ êàêèõ ýòî ïîð âû çäåñü
àïåëëèðóåòå ê ïîñòàíîâëåíèþ Ïðàâèòåëüñòâà, äàáû Ïàðëàìåíò ïðîãîëîñîâàë, êàê âû
çàïèñàëè â ïîñòàíîâëåíèè Ïðàâèòåëüñòâà. À ìîæåò áûòü,
âû áóäåòå â Ïðàâèòåëüñòâå äåëàòü, êàê Ïàðëàìåíò ñêàæåò?
Âû èçâèíèòå, ÿ âíîøó îôèöèàëüíîå
ïðåäëîæåíèå ñíÿòü îòòóäà ñëîâà «ñîãëàñîâàíèå ñ Ìèíèñòåðñòâîì ýêîíîìèêè è
Ìèíèñòåðñòâîì ôèíàíñîâ», ïîòîìó ÷òî ýòî ñîãëàñîâàíèå íå ïîääàåòñÿ íèêàêîé
ëîãèêå è íå èìååò ïîä ñîáîé íèêàêîãî ôèíàíñîâîãî ðåçóëüòàòà.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.1.
Domnul Mihail Pop:
… este pentru ca Ministerul Finantelor si
Ministerul Economiei si Comertului sa calculeze suma in intregime pe minister,
care-i revine pentru compartimentul respectiv. In interior, indicatorii sint
ale ministerelor respective. Numai reiesind din metodologia de calcul noi sa
putem spune: pentru compartimentul respectiv va fi necesara suma respectiva. Ca
sa putem planifica in bugetul respectiv pe anul respectiv.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.5.
Domnul Gheorghe Susarenco:
Multumesc, domnule Presedinte.
Domnule viceministru,
Fiecare stat are institutiile sale si sint
institutii fundamentale in stat de la care, din cite tin minte de la
universitate, fac parte si Ministerul Apararii, Ministerul Afacerilor Interne,
Serviciul Graniceri, Serviciul Informatii si Securitate, Serviciul de Protectie
si Paza de Stat, Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei,
acestea sint subiectele vizate in proiectul de fata.
Intrebarea mea este urmatoarea: considerati
dumneavoastra ca indemnizatia este o parte a venitului? Si aici v-am mai intrebat
si va rog sa consultati Codul muncii. Este sau nu o parte a venitului?
Domnul Sergiu Sainciuc:
Evident ca este o parte a venitului.
Domnul Gheorghe Susarenco:
Este a venitului.
Domnul Sergiu Sainciuc:
Caci ea intra in cadrul de calculare a
salariului mediu.
Domnul Gheorghe Susarenco:
Dumneavoastra ati consultat nenumaratele
decizii ale Curtii Constitutionale, si eu, de la acest microfon si nu numai eu,
am spus de nenumarate ori ca este inadmisibila diminuarea veniturilor si
diminuarea unor plati, a unor drepturi care au fost deja acordate, obtinute.
Domnul Sergiu Sainciuc:
Nu este vorba despre diminuarea venitului
unei persoane concrete, absolut deloc. Este vorba de planificarea resurselor financiare
pentru acoperirea platii acestei indemnizatii.
Domnul Gheorghe Susarenco:
Va multumesc.
As fi dat o consultatie majoritatii
parlamentare, in cazul in care eram membru al acestei majoritati, dar dupa al
doilea proiect pot s-o dau si nefiind membru.
De fapt, intr-un stat normal, in cazuri
similare, o majoritate parlamentara acorda vot de neincredere Guvernului, dadea
drumul la aburi si forma un nou Guvern. Fiindca in toate tarile normale
Parlamentul gaseste un tap ispasitor. Dumneavoastra ati luat raspunderea pe
seama dumneavoastra si veti raspunde in fata alegatorilor.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.3.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Am o propunere care se refera la
coordonarea regulamentului cu Ministerul Finantelor si Ministerul Economiei si
Comertului. Propun sa inlocuim acolo ministerele acestea cu fraza: “aprobat de
catre Guvern.”
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.3.
Domnul Iurie Stoicov:
Domnul viceministru,
Vreau sa va informez ca Comisia pentru
securitatea nationala, aparare si ordinea publica a propus, in avizul ei,
excluderea articolului 3, datorita faptului ca, daca citim atent acest alineat,
constatam ca el este o parte componenta a regulamentului care va fi aprobat,
cred eu, de ministerul respectiv. Si nu este necesar sa repetam inca o data.
Domnul Marian Lupu:
Inca o data, care articol?
Domnul Iurie Stoicov:
Articolul 3. Cuantumul indemnizatiilor in
ansamblu pe unitati se stabileste la nivelul specificat la alineatul (1).
Aceste cuvinte, “este specificat”, nu trebuie neaparat repetate. Si mai
departe: “in cazul evaluarii pozitive in perioada gestionarii indicatorilor
fixati, in cazul neadmiterii s.a.m.d. cota procentuala a indemnizatiei, cuvenita
pentru indicatorii respectivi, nu se plateste.” Deci, in regulament se va stabili:
se va plati, nu se va plati si in ce conditii.
Domnul Marian Lupu:
Domnule viceministru,
Care este opinia dumneavoastra?
Domnul Sergiu Sainciuc:
Se accepta.
Domnul Marian Lupu:
Alte intrebari? Nu sint.
Va multumesc, domnule ministru.
Rog comisia.
Domnul Vladimir Eremciuc:
Stimate domnule Presedinte,
Stimati colegi.
Comisia pentru protectie sociala, sanatate si
familie a examinat proiectul de Lege pentru modificarea articolului 22 din
Legea nr.355 din 23 decembrie 2005 cu privire la sistemul de salarizare in
sectorul bugetar si constata urmatoarele.
Necesitatea elaborarii acestui proiect de
lege a fost conditionata de faptul ca prevederile actuale de la articolul 22
din legea nominalizata, in special dupa aprobarea Hotaririi de Guvern nr.650,
din 12 iunie 2006, privind salarizarea militarilor, efectivului de trupa si
corpului de comanda, angajati in serviciul organelor apararii nationale,
securitatii statului si ordinii publice, se interpreteaza in mod diferit. Fapt
ce nu favorizeaza o aplicare corecta a acestui articol.
Astfel, din continutul actual al
articolului 22 se poate deduce ca indemnizatia anuala, in marime de 0,5 salarii
anuale, poate fi achitata lunar, in mod proportional. Pe cind in hotarirea de
referinta a Guvernului se stipuleaza cert: “Ea se achita anual, pentru
totalurile activitatii pe parcursul anului gestionar.” Din aceste considerente,
in vederea asigurarii unei interpretari univoce a normelor legale, Guvernul
vine cu acest proiect de modificare a Legii cu privire la sistemul de
salarizare in sectorul bugetar, prin care se propune o formulare noua a
articolului 22.
Comisia sesizata in fond considera rationala
si oportuna modificarea propusa si, tinind cont de faptul ca necesarul de
resurse financiare nu il depaseste pe cel prognozat, propune proiectul de Lege
pentru modificarea articolului 22 din Legea nr.355 din 23 decembrie 2005 cu
privire la sistemul de salarizare in sectorul bugetar spre adoptare in prima
lectura.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc.
Intrebari pentru comisie? Nu sint.
Va multumesc, domnule Eremciuc.
Domnul Vladimir Eremciuc:
Domnule Presedinte,
Este necesar de adoptat si in lectura a
doua, cu propunerile care au parvenit de la domnul deputat Vadim Misin, de la
presedintele de comisie, domnul Iurie Stoicov si de la domnul Nicolae
Bondarciuc.
Domnul Marian Lupu:
Bine. Pentru prima lectura.
Stimati colegi,
Cine este pentru aprobarea proiectului de
Lege nr.4893 in prima lectura, rog sa voteze. Majoritatea.
Va multumesc.
Lectura a doua. Au fost inaintate
propuneri, comisia le accepta?
Domnul Vladimir Eremciuc:
Da.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc, domnule presedinte.
In aceste conditii, supun votului adoptarea
in lectura a doua, cu amendamentele care au fost inaintate...
Microfonul nr.5
Domnul Alexandru Lipcan:
Domnule Presedinte,
Eu propun ca alineatul (4) din prezentul
proiect de lege sa fie exclus.
Domnul Marian Lupu:
Comisia?
Domnul Alexandru Lipcan:
Acest alineat se poate contine, de
asemenea, in regulamentul pe care urmeaza sa il elaboreze Guvernul.
Domnul Marian Lupu:
In conditiile in care raportorul din partea
comisiei a prezentat pozitia negativa a comisiei, supun votului aceasta
propunere. Cine este pentru rog sa voteze.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 0.
Sectorul nr.2 – 4.
Sectorul nr.3 – 7.
Domnul Marian Lupu:
11 voturi.
Stimati colegi,
Aceasta nu permite acceptarea propunerii.
Acum, adoptarea pe ansamblu, in lectura a doua a proiectului de Lege nr.4893.
Cine este pentru, rog sa voteze.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 31.
Sectorul nr.2 – 29.
Sectorul nr.3 – 2.
Domnul Marian Lupu:
62 de voturi “pro”. Impotriva?
Stimati colegi,
Vad voturi impotriva.
Numaratorii:
Sectorul nr.2 – 0.
Sectorul nr.3 – 7.
Domnul Marian Lupu:
7 voturi in sectorul nr.3. Sectorul nr.2?
Zero.
In aceste conditii proiectul de Lege
nr.4893 este adoptat in lectura a doua.
Va multumesc.
Proiectul de Lege nr. 3035 privind
modificarea anexei la Legea nr.668-XIII din 23 noiembrie 1995 pentru aprobarea
Listei unitatilor ale caror terenuri destinate agriculturii ramin in
proprietatea statului.
Rog comisia.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Onorat Parlament,
Comisia pentru agricultura si industria
alimentara a examinat propunerile de imbunatatire a proiectului de Lege privind
modificarea anexei la Legea nr.668-XIII din 23 noiembrie 1995 pentru aprobarea
Listei unitatilor ale caror terenuri destinate agriculturii ramin in
proprietatea statului, cu numarul de intrare 3035, din 28 iulie 2006, considerindu-l
ca proiect de baza pentru aprobare in prima lectura, conform hotaririi
Parlamentului, si luind proiectul de Lege nr.4381 ca proiect de alternativa si
prezinta un proiect unic pentru examinarea in lectura a doua.
Comisia propune ca in denumirea
proiectului, dupa cuvintul: “modificarea” de adaugat cuvintele: “si
completarea”. Articol unic devine articolul I. Iar pozitiile modificate si
completate, pornind de la proiectul unificat si din raportul prezentat de
comisie in prima lectura, vor avea urmatorul cuprins. La pozitia “Institutul National
pentru Viticultura si Vinificatie din orasul Codru, municipiul Chisinau cifra
551,39 se substituie prin cifra 551,19.”
Pozitia “Institutul de Cercetari pentru
Pomicultura, orasul Codru, municipiul Chisinau 759, 37” se inlocuieste cu pozitia
“Institutul de Pomicultura, orasul Codru, municipiul Chisinau 593,16” si se
completeaza cu o pozitie noua, cu urmatorul cuprins: “Centrul pentru Culturi
Nucifere, orasul Codru, municipiul Chisinau 165,97 hectare.”
Proiectul de lege unificat se completeaza
cu un articol nou, II, cu urmatorul cuprins. “Articolul II. Prin derogare de la
prevederile articolului 83 din Codul funciar nr.828 din 25 decembrie 1991, se
permite retragerea din circuitul agricol a doua terenuri agricole cu suprafata
totala de 0,44 hectare, in conformitate cu modificarile prevazute la articolul
I din prezenta lege. Guvernul va asigura gestionarea terenurilor mentionate in
conformitate cu prevederile legislatiei.” Tinind cont de modificarile si
completarile expuse, comisia propune ca acest proiect de lege sa fie votat in
lectura a doua.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc.
Stimati colegi,
Propuneri pentru lectura a doua?
Microfonul nr.4.
Domnul Ion Varta:
Multumesc, domnule Presedinte.
Domnule presedinte Cosarciuc,
Decizia Guvernului, in baza careia s-a
elaborat acest proiect de lege a fost una gresita din start, nu-i asa? A fost
ignorat Codul funciar in partea cu privire la terenurile agricole cu fertilitate
inalta. Deci, s-a ignorat aceasta lege si s-a luat o decizie de Guvern in anul
2002, pare-mi-se. Noi sintem intr-un fel obligati sa mergem pe aceeasi cale si
sa incalcam in continuare o lege care vizeaza terenurile agricole care sint de
o bonitate inalta. Sau nu este asa?
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Stimate domnule coleg Varta,
Parlamentul este in drept, prin derogare de
la prevederile Codul funciar, sa permita retragerea terenurilor cu bonitate inalta.
Aceasta este la discretia Parlamentului. Si aceasta chestiune a fost discutata
la examinarea proiectului de lege in prima lectura. Atunci a fost aprobata
schimbarea conceptului legii prezentate de Guvern.
Domnul Ion Varta:
Guvernul nu a putut sa identifice o alta
modalitate, o alta posibilitate de a oferi acestui agent economic terenuri,
pentru ca acesta sa-si realizeze intentiile. Acordarea terenurilor pentru infiintarea
celor doua benzinarii. Pentru a respecta si legea si a satisface aceste conditii,
care ne revin in urma semnarii acestui acord cu compania care a finalizat
constructia Terminalului “Giurgiulesti”. Puteau fi identificate alte modalitati,
alte oportunitati. Pentru ca sa ne onoram angajamentul si sa respectam si Codul
funciar.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Domnule coleg,
Au fost. Partial, in urma examinarii in
comisie a fost schimbata locatia sau locul de amplasare al uneia dintre statiunile
PECO, adica ceea ce este legat de Institutul National al Viei si Vinului. Si a
ramas in vigoare amplasarea pe terenul Institutului de Cercetari pentru
Pomicultura. Dar in ceea ce priveste amplasarea pe terenurile care au o alta
bonitate, asa s-a decis aici, in Parlament, in prima lectura.
Domnul Ion Varta:
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr. 5.
Domnul Gheorghe Susarenco:
Multumesc, domnule Presedinte.
Domnule Presedinte,
Vreau sa clarific mai aprofundat intrebarea
colegului meu, Ion Varta. In prima lectura noi am sesizat faptul ca Guvernul,
de fapt, a incorsetat Parlamentul, “bagindu-i pe git”, vorba moldoveanului, o
schema care pe urma… De fapt, Guvernul a pus protapul inaintea calului si ne
constringe sa incalcam Constitutia. Or, exista decizia Parlamentului, noi, adica
Parlamentul in cazul de fata trebuie sa hotarasca, si nu Guvernul. Guvernul a
luat o decizie pe care acum ne-o declara noua: iata, asa este. Eu nu bag mina in
foc, dar ma gindesc ca, posibil, jumate din statiile acestea PECO sint de acum
construite.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Stimate domnule Susarenco,
Aceste statii nu sint construite. Chiar daca
Guvernul a adoptat o hotarire de amplasare a statiunilor aceasta, nu inseamna ca
proiectul de Lege a fost elaborat in baza Hotaririi Guvernului. Ei au venit cu
un proiect de lege. Eu aici expun pozitia comisiei, stimate coleg. S-a votat in
prima lectura, este prezentat acest proiect pentru lectura a doua, ca decizie a
Comisiei pentru agricultura si industria alimentara.
Domnul Gheorghe Susarenco:
Eu inteleg, caci stiu regulamentul. Dar a
fost obiect de discutie in comisie.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
A fost obiect de discutie. Dumneavoastra stiti
ca raportul initial la proiectul de Lege nr. 3035 a cerut respingerea lui. Si
atunci toti membrii comisiei au fost de acord. Pe urma s-au initiat discutii adaugatoare
cu Guvernul si Guvernul a venit cu modificarea amplasarii unei statii. Si a
insistat ca aceste doua statii sa fie amplasate pe aceste terenuri, pe terenul
Institutului National al Viei si Vinului si pe terenul Institutului de Cercetari
pentru Pomicultura.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr. 4.
Doamna Valentina Cusnir:
Va multumesc.
Domnule presedinte al comisiei,
La prima lectura am adresat intrebarea: de
ce in nota informativa, in dreptul Institutului de Pomicultura, este cifra de
764 de hectare, iar in proiectul de lege este 759? Si nu am primit un raspuns
clar, de ce nu corespunde aceasta cifra la 5 hectare? In nota informativa este
scris, la alineatul (2), ca “Institutul de Pomicultura - 764 de hectare”.
Domnul Marian Lupu:
Doamna Cusnir,
Noi am inteles.
Domnule presedinte,
A fost o eroare tehnica probabil?
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Stimata doamna Cusnir,
Dumneavoastra cunoasteti ca nota informativa
este alcatuita de oameni, care pot sa-si permita si greseli. Noi ne uitam in
proiectul de lege. In proiectul de lege este scris 759,37. Nota informativa
este nota informativa. Daca vorbim despre Legea nr.668-XIII, noi am insistat pe
tot parcursul acestui an sa revizuim, sa facem o inventariere a acestor
terenuri. Nu s-au gasit bani, s-au prevazut 3 milioane de lei pentru anul 2007,
ca sa inceapa aceasta activitate prin intermediul Agentiei Relatii Funciare si
Cadastru.
Doamna Valentina Cusnir:
Atunci raportorul mi-a raspuns ca, intre
timp, a fost adoptata o alta lege si aceste 5 hectare au plecat. Am incercat sa
gasesc acea lege prin care ar fi plecat cele 5 hectare si nu am gasit-o.
Domnul Marian Lupu:
Stimata colega,
Domnul presedinte al comisiei a spus ca
cifra la care ne orientam este cea indicata in proiectul de lege. Nu in nota,
ci in lege. Este clara situatia.
Doamna Valentina Cusnir:
Pai, cum, domnule Presedinte,
Atunci de ce ni se mai prezinta notele
acestea informative?
Domnul Marian Lupu:
Stimata colega,
Noi am admis...
Doamna Valentina Cusnir:
Vreau sa stiu…
Domnul Marian Lupu:
…Ca se fac greseli si nu este, probabil,
ultimul caz in acest sens. Dar daca vreti sa stiti, invitati autorul, faceti-i
o sapuneala. Sa nu ne consumam timpul aici, in plen: de ce autorul? Eu nu stiu
de ce a gresit autorul.
Doamna Valentina Cusnir:
Noi avem un Aparat al Parlamentului, care
trebuie sa faca sapuneli si sa vada ce vine. Dar vreau sa zic ca atunci mi s-a
sugerat ca sint 5 hectare date Centrului Comercial “METRO”. Vreau sa spun ca
acele 5 hectare, date la METRO, au fost date prin...
Domnul Marian Lupu:
Deconectati, va rog, microfonul nr. 4.
Asa, va multumesc. Cu multa stima si mult
respect.
Alte propuneri? Nu sint.
Domnule Cosarcuic,
Eu va multumesc. In aceste conditii, supun…
Stimati colegi,
Inteleg ca sintem toti obositi, sa ne mai
concentram nitel eforturile si atentia.
Proiectul de Lege nr.3035, lectura a doua, in
conditiile raportului comisiei sesizate in fond. Cine este pentru adoptarea
acestuia, rog sa voteze. Rog sa-mi fie anuntate rezultatele.
Numaratorii:
Sectorul nr. 1 – 31.
Sectorul nr. 2 – 24.
Sectorul nr. 3 – 4.
Domnul Marian Lupu:
59 de voturi “pro”. Impotriva?
Numaratorii:
Sectorul nr. 3 – 3. Plus 1, 4.
Domnul Marian Lupu:
3, 4.
Numaratorii:
Sectorul nr. 2 – 2.
Domnul Marian Lupu:
6 voturi “impotriva”. Proiectul de Lege nr.
3035 privind modificarea Anexei la Legea nr. 668-XIII pentru aprobarea Listei
unitatilor ale caror terenuri destinate agriculturii ramin in proprietatea
statului este adoptat in lectura a doua.
Va multumesc.
Proiectul de Hotarire a Parlamentului nr.
4921 pentru modificarea Hotaririi Parlamentului nr.381-XVI din 29 decembrie
2005 de aprobare a Regulamentului privind modul de utilizare a mijloacelor
fondului pentru subventionarea sectorului agricol.
Guvernul.
Domnul Anatolie Gorodenco – ministrul agriculturii si industriei
alimentare:
Stimate domnule Presedinte,
Onorat Parlament,
Conform Legii nr.391-XVI din 8 decembrie
2006 pentru modificarea si completarea Legii bugetului pe anul 2006, fondul de
subventionare a producatorilor agricoli a fost majorat de la 220 de milioane la
256 de milioane de lei. Si, in acest context, propunem ca aceasta majorare sa
fie orientata sau directionata in felul urmator.
Conform acestui proiect de Hotarire a
Parlamentului, 25 de milioane de lei – pentru stimularea crearii statiunilor
tehnologice de masini, 11 milioane de lei – pentru subventionarea utilizatorilor
de produse de uz fitosanitar si fertilizanti. De asemenea, se propune o
redistribuire fata de repartizarea initiala, care va da posibilitate sa utilizam
suma fondului integral.
Si, in acest context, este vorba de
sustragerea a 1,6 milioane lei, a 1 milion de lei si a inca 1 milion de lei
respectiv de la subventionarea producatorilor de sfecla de zahar,
cultivatorilor de tutun si sustinerea sectorului zootehnic, in asa mod incit ele
sa fie redirectionate spre stimularea infiintarii plantatiilor pomicole si a
producerii materialului saditor si de inmultire pomicol. In baza celor expuse in
fata dumneavoastra, solicit sustinerea dumneavoastra in aprobarea acestui
proiect de hotarire de Parlament.
Doamna Maria Postoico:
Da, va multumesc, domnule ministru.
Intrebari, microfonul nr. 5.
Domnul Iurie Bolboceanu:
Va multumesc, doamna Presedinte.
Domnule ministru,
De fapt, nu stiu daca este o intrebare.
Modificarile care sint propuse astazi, in Parlament, sint de acum realizate de
Guvern. Ori dumneavoastra nu mai aveti timp sa le realizati, ori ele sint
realizate si astazi numai sint legiferate in Parlament. Este corect?
Domnul Anatolie Gorodenco:
Vreau sa va aduc la cunostinta ca aceste
modificari in parte sint realizate, o alta parte nu sint realizate intru
valorificarea pina la finele anului a intregii sume, care este inclusa in
Fondul pentru subventionarea producatorilor agricoli pentru anul 2006.
Domnul Iurie Bolboceanu:
Ma scuzati, atunci mai am o intrebare. In
baza carei legi au fost realizate?
Domnul Anatolie Gorodenco:
In baza modificarii Legii bugetului de stat
pe anul 2006 si la solicitarile producatorilor agricoli vizavi de inaintarile
lor.
Domnul Iurie Bolboceanu:
Contrar Regulamentului, care astazi se
propune a fi modificat.
Domnul Anatolie Gorodenco:
Vreau sa va spun ca aceste modificari
urmeaza, o parte dintre ele, sa fie definitivate.
Domnul Iurie Bolboceanu:
Eu nu neg faptul ca modificarile sint bune.
Dar dumneavoastra ati realizat modificarea Legii bugetului, neavind modificarile
in Regulament.
Va multumesc.
Domnul Anatolie Gorodenco:
Stimate domnule deputat,
Modificarile la Legea bugetului pe anul
2006 au fost facute la finele lunii noiembrie si, in acest context, noi unele
directii de subventionare trebuia sa le infaptuim, fiindca altfel nu dovedeam pina
la finele anului sa infaptuim aceste subventionari.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr. 5.
Domnul Iurie Bolboceanu:
Eu nu am nimic impotriva si cred ca undeva
aveti si dumneavoastra dreptate. Am vrut numai sa mentionati ca ele au fost
realizate contrar legislatiei in vigoare, neavind modificarile respective.
Domnul Anatolie Gorodenco:
Deci, eu am raspuns la aceasta intrebare.
Alte raspunsuri nu am.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr. 4.
Doamna Valentina Cusnir:
Va multumesc.
Domnule ministru,
Vreau sa va intreb urmatoarele. In
rezultatul controlului Curtii de Conturi, prin hotarirea din 13 ianuarie 2006,
s-a depistat faptul ca in anul 2005 ati folosit 661 mii de lei subventii pentru
statiile tehnologice, create in 2004 si mai aveti unele incalcari. De asemenea,
din Fondul de Subventionare a Sectorului Agrar peste 1 milion de lei au fost
folositi pentru achitarea datoriilor fata de buget si alte plati. Mai avem si in
2006 chestii din astea. Vreau sa va intreb, daca s-au luat masuri in legatura
cu ce a depistat Curtea de Conturi in 2005?
Domnul Anatolie Gorodenco:
Bineinteles ca toate observatiile pe care
ni le aduce Curtea de Conturi pe adresa Ministerului Agriculturii si Industriei
Alimentare vizavi de administrarea si gestionarea subventiilor in sectorul
agro-alimentar, pe marginea lor sint luate deciziile de rigoare si lucrurile
acestea sint corectate.
Doamna Valentina Cusnir:
Sa speram ca nu vor fi si in anul 2006.
Domnul Anatolie Gorodenco:
Bineinteles, dar nu intotdeauna depinde de
Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare, dat fiind faptul ca aceste
subventionari se fac in strinsa colaborare cu recomandarile administratiei
publice locale.
Doamna Valentina Cusnir:
Multumesc.
Voi monitoriza in continuare.
Domnul Anatolie Gorodenco:
Va multumesc si eu.
Doamna Maria Postoico:
Va multumim, domnule ministru.
Comisia?
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Onorat Parlament,
Comisia pentru agricultura si industria
alimentara a examinat acest proiect de hotarire. In genere, comisia sustine
proiectul de hotarire cu urmatoarele modificari. Conform ultimelor date,
prezentate de Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare:
La punctul 1, litera a) cifra “18” se inlocuiesc
cu cifra “18,4”; la litera c) cifra “19” se inlocuiesc cu cifra “18,6”.
La punctul 2, cifra “18” se inlocuieste cu
cifra “18,4”; cifra “19” se inlocuieste cu cifra “18,6”.
As vrea sa raspund unui aviz, prezentat de
Comisia juridica, pentru numiri si imunitati, ca aici, la capitolul V, suma de
14 milioane lei a fost modificata. Dar in componentele a) si b) au ramas 15
milioane. Vor fi modificate litera a) – 11,8 milioane lei si litera b) –
2,9 milioane lei. In total, va ramine cifra de 14 milioane lei. Cu aceste
modificari si cu acele obiectii care au fost acceptate de comisie, propun ca
proiectul de Hotarire sa fie aprobat de Parlament.
Doamna Maria Postoico:
Da, va multumesc.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Nu stiu daca este posibil ca el sa intre in
vigoare la data adoptarii, avind in vedere finalizarea anului bugetar 2006. Nu
de la data publicarii.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr. 1.
Domnul Ion Creanga:
In cazul de fata Regulamentul vine intru
executarea cifrei bugetare si, practic, el are efect de la data intrarii in
vigoare a Legii bugetului de stat pe 2006. Si atunci este posibil sa fie
indicat ca intra in vigoare la data adoptarii.
Doamna Maria Postoico:
Da, va multumim.
Microfonul nr. 5.
Domnul Alexandru Lipcan:
Domnule Presedinte,
Cele 25 de milioane de lei, prevazuti
pentru stimularea crearii de statiuni tehnologice de masini, de fapt, pentru ce
o sa se cheltuiasca?
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Acesti bani de acum au fost cheltuiti.
Domnul Alexandru Lipcan:
Pentru ce?
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Ei au fost introdusi aici, in Hotarirea
nr.381, in legatura cu faptul ca de acum au fost facute modificari la Legea
bugetului. Si, prin Legea bugetului, acesti 25 de milioane de lei au fost prevazuti
adaugator la Fondul de subventionare a sectorului agricol si au fost deja
cheltuiti. Acestia nu sint banii care urmeaza a fi cheltuiti.
Doamna Maria Postoico:
Intrebari nu mai sint.
Multumim, domnule Presedinte.
Supun votului proiectul de Hotarire nr.4921
pentru modificarea Hotaririi Parlamentului nr.381-XVI din 29 decembrie 2005 de
aprobare a Regulamentului privind modul de utilizare a mijloacelor fondului
pentru subventionarea sectorului agricol. Cine este pentru, rog sa voteze.
Majoritatea. Deci, nu este nevoie. Poftim, pentru stenograma.
Numaratorii:
Sectorul nr. 1 – 30.
Sectorul nr. 2 – 27.
Doamna Maria Postoico:
Si sectorul nr. 3?
Domnul Vlad Cubreacov:
Ma iertati, nu sint obisnuit cu functia.
Doamna Maria Postoico:
1, 2, 3, 4.
Numaratorii:
Sectorul nr. 3 – 16.
Doamna Maria Postoico:
Bine. 73 de voturi “pro”. Cine este impotriva?
Zero voturi.
Proiectul de Hotarire nr.4921 este aprobat.
Proiectul de Hotarire nr.4920 de aprobare a
Regulamentului privind modul de utilizare a mijloacelor Fondului pentru subventionarea
producatorilor agricoli.
Poftim, domnule ministru.
Domnul Anatolie Gorodenco:
Stimata doamna Presedinte al sedintei,
Onorat Parlament,
Respectivul proiect de hotarire a
Guvernului este propus pentru alocarea la subventionarea producatorilor
agricoli in anul 2007 a sumei de 240 de milioane de lei, care vor fi repartizati
spre administrare si gestionare in felul urmator.
Ministerul Agriculturii si Industriei
Alimentare – 120 de milioane de lei, inclusiv 15 milioane de lei pentru subventionarea
producatorilor de sfecla de zahar. Vreau sa va spun ca acest compartiment a
fost utilizat totalmente conform modificarilor facute si este in limita a 18,4
milioane de lei pentru anul 2006. De asemenea, se propun 3 milioane de lei
pentru subventionarea cultivatorilor de tutun. In anul 2006 aceasta suma a
fost de 2 milioane de lei. De asemenea, 17 milioane de lei – pentru stimularea
producerii materialului saditor, pomicol si infiintarii plantatiilor pomicole.
Vreau sa va spun ca, pentru anul in curs,
la compartimentul respectiv au fost orientati circa 18,5 de milioane de lei,
care au stimulat extinderea suprafetelor de plantatii pomicole pe circa 3 mii
100 de hectare. Deci, este o majorare de aproape doua ori comparativ cu anul
2005.
2 milioane de lei pentru sustinerea promovarii
si dezvoltarii agriculturii ecologice. Acesta este un compartiment in premiera,
cind noi propunem sa fie subventionate cheltuielile sau suportate niste
cheltuieli de catre stat in perioada de conversie, adica de trecere de la
agricultura clasica, tehnologica la agricultura ecologica.
45 de milioane lei pentru subventionarea
utilizatorilor de produse de uz fito-sanitar si fertilizanti. De altfel,
dumneavoastra cunoasteti ca anul trecut noi am avut divergente la acest
compartiment, dar la momentul actual vreau sa va aduc la cunostinta ca producatorii
agricoli sint foarte multumiti de aceasta subventie.
Cei 15 milioane de lei pentru subventionarea
sectorului zootehnic ramin in continuare si pentru anul 2007.
20 de milioane de lei pentru subventionarea
procurarii tehnicii si utilajului agricol. Si acest compartiment este in
premiera pentru anul 2007 si vreau sa va zic ca statul va suporta o parte din
cheltuielile producatorilor agricoli, care vor reutila sau isi vor procura
tehnica agricola si utilaj agricol.
Mai mult decit atit, 20 de milioane de lei
se preconizeaza sa fie alocati pentru Intreprinderea de Stat “Moldresurse”, intru
stimularea fondarii statiunilor tehnologice de masini in cadrul agriculturii
Republicii Moldova. Si, bineinteles, pentru Ministerul Finantelor sint alocati,
spre administrare si gestionare, circa 100 de milioane de lei, pentru subventionarea
producatorilor agricoli in procesul de livrare pe teritoriul tarii a productiei
agricole de fabricatie proprie.
In principiu, toate aceste directii de
subventionare sint stipulate in Regulamentul atasat acestui proiect de hotarire
a Parlamentului. Si solicit suportul dumneavoastra pentru promovarea acestui
proiect de hotarire.
Doamna Maria Postoico:
Va multumesc, domnule ministru.
Microfonul nr. 4.
Doamna Valentina Golban:
Multumesc, doamna Presedinte.
Domnule ministru,
Am doua intrebari foarte scurte. La
capitolul II al acestui Regulament, care se numeste “Subventionarea
cultivatorilor de tutun”, as vrea sa va intreb, care este suprafata de tutun
care se cultiva la momentul actual si cine cultiva aceste plantatii?
Si o a doua intrebare, reiesind din raspunsul
pe care il voi primi.
Domnul Anatolie Gorodenco:
Deci, in momentul de fata noi avem o
diminuare a suprafetelor, comparativ cu anul 2005. Pe parcursul anului 2006 am
avut o suprafata de 3,2 mii de hectare. Aceasta situatie s-a datorat faptului ca
au fost sistate exporturile in Federatia Rusa. Dumneavoastra cunoasteti ca, din
primavara anului 2005, si tutunul fermentat a fost inclus in aceasta sistare de
export, dar aceasta a fost una din pietele majore, adica 80 la suta din tot
tutunul fermentat era exportat anume in aceasta directie.
Si, mai mult decit atit, vreau sa va spun ca
datorita conditiilor climaterice pe care le-am avut in iarna 2005-2006, si mai
mult, datorita tergiversarii lucrarilor de primavara, tot din cauza conditiilor
climaterice, deci, agricultorii n-au dovedit sa planteze aceasta suprafata
preconizata, de mai mult de 5 mii de hectare.
Preconizam si pentru anul viitor aceasta
suma pentru subventionare, datorita faptului ca, conform prognozelor specialistilor
din cadrul Ministerului Agriculturii si Industriei Alimentare, se va mari piata
producatorilor de tutun in anul viitor, din mai multe considerente. Tutunul
nostru este solicitat si din partea companiilor transnationale si vreau sa va
zic ca aceasta este o cultura destul de profitabila si, in momentul de fata,
noi socotim ca ea trebuie subventionata.
Doamna Valentina Golban:
Daca ma puteti ajuta sa inteleg, cine
cultiva aceste plantatii, persoane particulare, care au asociatii sau…?
Domnul Anatolie Gorodenco:
Din cei peste 200 si ceva de producatori,
care cultiva aceasta cultura, jumatate sunt intreprinderi corporative, adica
exploatatii consolidate si restul sint persoane fizice, care practica aceasta
cultura.
Doamna Valentina Golban:
Domnule ministru,
V-am intrebat, pentru ca noi suntem cei
care ne-am petrecut copilaria cultivind tutun si participind la aceste lucrari si
stim efectul lui nefast asupra sanatatii. De aceea, a doua mea intrebare era:
care este parerea dumneavoastra, daca aceste 3 milioane de lei, preconizati
pentru subventionarea cultivatorilor de tutun, le-am redirectiona pentru sustinerea
promovarii si dezvoltarii agriculturii ecologice, care are un alt scop, imbunatatirea
indicilor de sanatate? Iata de ce am pus aceasta intrebare.
Domnul Anatolie Gorodenco:
Da. Va multumesc.
Deci, noi suntem pe pozitia ca trebuie sustinuta
si o cultura, si trebuie sustinuta si agricultura ecologica. De altfel,
agricultura ecologica anul acesta este in premiera, cum am mentionat. Daca ar
fi posibilitati bugetare mai mari, bineinteles ca am aloca si mai mult pentru agricultura
ecologica.
Doamna Valentina Golban:
Atunci dorim sa revenim, si cerem sustinerea
dumneavoastra, in a reveni la Conventia Cadru privind Controlul Tutunului, care
are drept scop si subventionarea financiara din partea organismelor internationale,
in vederea reorientarii cultivarii tutunului spre alte tipuri de plantatii,
care ne-ar aduce beneficii.
Va multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.5… sau, in continuare. nr.4.
Domnul Iurie Bolboceanu:
Multumesc, doamna Presedinte.
Domnule ministru,
La capitolul IV – “Subventionarea infiintarii
plantatiilor nucifere”, noi avem fondul pentru incurajarea dezvoltarii, aprobat
prin Hotarirea de Guvern nr.189, 1% de la exporturi. Care este motivul ca
noi, din resursele preconizate pentru subventionarea producatorilor agricoli,
mai atribuim resurse financiare la acest fond?
Domnul Anatolie Gorodenco:
Va multumesc.
Stimate domnule deputat,
Raspunsul este urmatorul. Dat fiind faptul
ca suma de 3 milioane de lei, care este in cadrul acestui fond, orientat spre
plantatiile de nucifere, este destul de minora… Si vreau sa aduc la cunostinta
dumneavoastra ca solicitarile din partea producatorilor agricoli sunt de a
extinde aceste culturi pe o suprafata de 2000,5 hectare. Vreau sa va zic ca
este vorba de o cultura care are o piata de desfacere deosebita, atit in cadrul
european, cit si in cadrul international. Noi am gasit de cuviinta ca ar fi
necesar sa atribuim o suma suplimentara pentru majorarea acestui fond de subventionare
a culturilor nucifere.
Domnul Iurie Bolboceanu:
Deci, dumneavoastra doriti sa spuneti ca
sumele care au fost preconizate la exporturi, in fond, nu satisfac necesitatile
pietei?
Domnul Anatolie Gorodenco:
Exact.
Domnul Iurie Bolboceanu:
Dar atunci, spuneti-mi va rog, care sunt
necesitatile reale astazi? Mie mi se pare ca nici ceea ce este stipulat aici nu
satisface necesitatile cererii de astazi.
Domnul Anatolie Gorodenco:
Deci, anul acesta noi vom aloca pentru
subventionarea extinderii plantatiilor nucifere maximum 9 milioane de lei, deci
3 milioane – din fondul de incurajare sau de stimulare a extinderii plantatiilor
de nuc, 3 milioane – din fondul respectiv de subventionare a agricultorilor.
Mai sunt preconizati circa 3 milioane de lei din cadrul fondului ecologic, care
sunt in proces de examinare.
Bineinteles ca ar fi necesari in jur de 20
de milioane de lei la momentul respectiv, dar reiesim, iarasi, din ceea ce avem
in bugetul de stat.
Domnul Iurie Bolboceanu:
Da, va multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Va multumim, domnule ministru.
Comisia, va rog.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Onorat Parlament,
Comisia pentru agricultura si industria
alimentara a examinat acest proiect de hotarire si propune unele modificari.
Stimati colegi,
Nu stiu daca este necesar sa citesc totul,
fiindca este mult de citit. Dumneavoastra aveti raportul, exista numai o singura
rectificare la raportul prezentat. In ultima parte a raportului, la anexa nr.4,
este scris: “Anexa nr.4 se modifica cu excluderea “cotelor subventie”. Adica
aceasta formula va ramine in raport.
Cu aceste obiectii, si sunt multe obiectii
care au fost prelucrate de comisie, practic au fost modificate multe capitole,
eu as propune ca acest raport sa fie votat si proiectul de hotarire sa fie
aprobat.
Doamna Maria Postoico:
Va multumim, domnule presedinte.
Intrebari pentru comisie? Nu sunt.
Supun votului proiectul de Hotarire nr.4920
de aprobare a Regulamentului privind modul de utilizare a mijloacelor Fondului
pentru subventionarea producatorilor agricoli. Cine este pentru, rog sa voteze.
Numaratorii, va rog.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 30.
Sectorul nr.2 – 28.
Sectorul nr.3 – 14.
Doamna Maria Postoico:
72 de voturi “pro”. Cine este impotriva?
Zero voturi.
Proiectul de Hotarire nr.4920 este adoptat.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Continuam cu ultimele doua subiecte, doua
proiecte de lege de pe agenda sedintei de astazi.
Proiectul de Lege nr.3795 privind
modificarea si completarea unor acte legislative. Lectura a doua. Rog comisia.
Doamna Valentina Buliga:
Stimati colegi deputati,
Comisia pentru protectie sociala, sanatate si
familie a examinat proiectul de Lege privind completarea si modificarea unor
acte legislative, aprobat conceptual in prima lectura prin hotarirea
Parlamentului nr.362 din 30 noiembrie 2006 si, pe marginea proiectul, la fel,
au parvenit multe amendamente, propuneri si obiectii din partea comisiilor
permanente, deputatilor, Guvernului si Directiei juridice a Aparatului
Parlamentului.
Comisia sesizata in fond a supus
dezbaterilor amendamentele, propunerile si obiectiile inaintate, ale caror
rezultate sunt in Anexa la prezentul raport, care este partea lui integranta. Tinind
cont de aceste obiectii, care au fost sustinute de comisie, propunem adoptarea
proiectului de lege in lectura a doua.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Alte propuneri? Nu sunt.
Doamna presedinte,
Va multumesc.
In conditiile raportului comisiei sesizate in
fond, supun votului adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.3795.
Cine este pentru, rog sa voteze.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 31.
Sectorul nr.2 – 29.
Sectorul nr.3 – 1.
Domnul Marian Lupu:
61 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.
Proiectul de Lege nr.3795 este adoptat in
lectura a doua.
Proiectul de Lege nr.2762 pentru
modificarea si completarea unor acte legislative. Lectura a doua. Rog comisia.
Domnul Gheorghe Popa:
Stimati colegi,
Comisia pentru politica economica, buget si
finante propune ca proiectul de Lege nr.2762 sa fie votat in lectura a doua.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Alte propuneri?
Va multumesc, domnule Popa.
In conditiile raportului comisiei sesizate in
fond, supun votului adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.2762.
Cine este pentru, rog sa voteze.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 31.
Sectorul nr.2 – 31.
Sectorul nr.3 – 1.
Domnul Marian Lupu:
63 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.
Proiectul de Lege nr.2762 este adoptat in lectura a doua.
Stimati colegi,
Acum vin cu o propunere la subiectul orei intrebarilor
si interpelarilor, tinind cont de faptul ca plenul Parlamentului isi va relua
activitatea peste o luna si ceva. Intrebarea mea este, daca sint doritori si se
insista sa adresam aceste intrebari, tinind cont de situatia ca revenim peste o
luna. Raspunsurile, da, vor veni abia peste o luna si ceva.
Opinia plenului Parlamentului? De acord? De
acord.
Bine, microfonul 4.
Domnul Igor Klipii:
Va multumesc.
Domnule Presedinte,
Miine avem o sedinta festiva si ar fi o
ultima ocazie pentru noi sa adresam un text, o felicitare Romaniei si
Bulgariei, colegilor din parlamentele Bulgariei si Romaniei, cu ocazia aderarii
la Uniunea Europeana.
Avem bulgari in Republica Moldova, avem romani
in Republica Moldova, Romania este tara vecina si cred ca ar fi corect din
partea noastra, in conditii de festivitate, sa avem un mesaj de felicitare.
Este o propunere care, ma rog, depinde de Parlament daca o accepta sau nu.
Domnul Marian Lupu:
Am luat act de acest lucru.
Stimati colegi,
Doar o ultima informatie.
Miine sedinta va incepe la orele 9.00 si va
fi cu adevarat o sedinta festiva, de incheiere. Presedintii fractiunilor
parlamentare au fost informati. Fiecare fractiune va avea la dispozitie cel
mult 15 minute, pentru a prezenta un cuvint de incheiere la finele acestei
sesiuni si la finele acestui an, dupa care va urma un minirecital de revelion.
Vom fi felicitati cu ocazia sarbatorilor de
iarna de catre copiii care isi fac studiile in scolile din stinga Nistrului,
plus artisti profesionisti. Deci, acesta este scenariul “grosso modo” al sedintei
din ziua de miine. Plus, evident dupa sedinta, membrii Biroului permanent, presedintii
de comisii vor fi invitati in biroul nr.306, pentru o sedinta de incheiere a
Biroului permanent. Cu detalii voi reveni eventual pe parcursul zilei de miine.
Alte informatii? (Rumoare in sala.)
Sedinta o declar inchisa.
Urmatoarea sedinta va avea loc miine, la
ora 9.00.
Sedinta s-a incheiat la ora 18.05.
Stenograma a fost pregatita spre publicare
in Directia documentare parlamentara a
Aparatului Parlamentului.