DEZBATERI PARLAMENTARE

Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XVI-a

SESIUNEA a III-a ORDINARA – IUNIE 2006

Sedinta din ziua de 22 iunie 2006

(STENOGRAMA)

SUMAR

1. Declararea sedintei ca fiind deliberativa.

2. Dezbateri asupra ordinii de zi, adoptarea ei.

3. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.354 cu privire la principiile de baza si la mecanismul de reglementare a activitatii de intreprinzator.

4. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.1884 privind sustinerea intreprinderilor mici si mijlocii.

5. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.1546 pentru modificarea si completarea Legii nr.1260-XV din 19 iulie 2002 cu privire la avocatura (art.1, 2, 5 s.a.).

6. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.1670 pentru modificarea si completarea Legii cu privire la avocatura nr.1260-XV din
19 iulie 2002 (art.11, 17, 19).

7. Dezbaterea si aprobarea proiectului de Hotarire nr.2057 pentru aprobarea Raportului privind executarea bugetului de stat pe anul 2005.

8. Dezbaterea si respingerea proiectului de Hotarire nr.2406 pentru aprobarea Raportului privind respectarea disciplinii militare si legislatiei in Armata Nationala.

9. Dezbaterea si aprobarea proiectului ordinii de zi a sedintelor Parlamentului Republicii Moldova din 29 iunie – 7 iulie 2006.

Sedinta incepe la ora 10.00.

Lucrarile sint conduse de domnul Marian LUPU, Presedintele Parlamentului, asistat de domnul Iurie Rosca, vicepresedinte al Parlamentului.

Domnul Maxim Ganaciuc – director general adjunct al Aparatului
 Parlamentului:

Doamnelor si domnilor deputati,

Buna dimineata. Va anunt ca, la lucrarile sedintei de astazi a Parlamentului, din totalul celor 101 de deputati, si-au inregistrat prezenta 84 de deputatii. Absenteaza deputatii: Maria Postoico, Stella Gherman, Vasile Iovv, Sergiu Stati, Irina Vlah, Mihail Sidorov, Igor Klipii, Valentina Golban, Nicolai Deatovschi, Valentina Buliga, Dumitru Ivanov – in delegatie, Valentina Cusnir – la cerere, Boris Stepa, Veaceslav Untila, Ion Gutu.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Stimati colegi,

Sedinta este deliberativa. Rog sa onoram Drapelul de Stat. (Se onoreaza Drapelul de Stat).

Va multumesc.

Stimati colegi,

Unele informatii in atentia dumneavoastra. Astazi, 22 iunie, este ziua comemorarii victimelor fascismului.

Stimati colegi,

Rog un moment de reculegere. (Se comemoreaza un minut de reculegere).

Multumesc.

La fel, vreau sa reamintesc, ca miine, 13 iunie, se implinesc 16 ani de la proclamarea suveranitatii Republicii Moldova. (Aplauze.) In continuare subiecte care vizeaza ordinea de zi.

Microfonul nr.4.

Domnul Leonid Bujor:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule Presedinte al Parlamentului,

Stimati colegi deputati,

Cunoasteti faptul ca, in ultimele zile, ploile abundente au afectat un numar mare de localitati din Republica Moldova si, mai ales, din Romania. Din nou sint jertfe ale stihiei apelor, 9000 de familii au ramas fara adapost, suporta conditii de viata foarte dificile.

Fractiunea parlamentara “Alianta «Moldova Noastra»” propune ca deputatii Parlamentului Republicii Moldova sa aloce un salariu de o zi in ajutorul sinistratilor din Republica Moldova si un salariu de o zi pentru sinistratii din Romania.

Va multumesc.

Rog sa fie pusa la vot propunerea care, in viziunea noastra, reprezinta atitudinea tuturor deputatilor Parlamentului Republicii Moldova.

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Rog putina liniste.

Stimate coleg,

Este putin dificil sa punem la vot. Este clar ca e o actiune benevola si e o propunere relevanta in acest sens, pe care motiv luam act toti acei prezenti astazi in sala de o atare actiune de caritate din partea deputatilor.

Microfonul nr.3.

Domnul Vladimir Eremciuc:

Спасибо.

Фракция коммунистов поддерживает предложение перечислить двухдневный заработок селам нашей республики, пострадавшим от наводнения.

Domnul Marian Lupu:

Deci, aceasta a fost, da?

Domnul Vladimir Eremciuc:

Da, pentru satele noastre.

Domnul Marian Lupu:

Pentru ordinea de zi propuneri?

Domnul Vladimir Eremciuc:

Pentru ordinea de zi propun sa fie excluse proiectul de Lege nr.2222 si proiectul de Hotarire a Parlamentului nr.2427.

Domnul Marian Lupu:

Sint elemente suplimentare pentru a fi precizate. Asa inteleg, da?

Multumesc.

Microfonul nr.5.

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Stimati colegi,

Precum stiti, senatorul Romaniei Ilie Ilascu, membru in delegatia Romaniei la Consiliul Europei, ex-detinut politic de la Tiraspol, a solicitat Parlamentului Republicii Moldova sa adopte o declaratie sau un apel, sau un proiect de Hotarire pentru Guvernul Republicii Moldova, sau un apel juridic catre Federatia Rusa in sensul de a solicita implicarea Federatiei Ruse in aplicarea integrala a deciziei CEDO, pronuntata in cazul Ilascu si altii, versus Moldova si Rusia in privinta eliberarii celor doi detinuti politici de la Tiraspol.

In acest sens, noi am examinat aceasta propunere si venim cu sugestia si cu indemnul pentru colegii din toate fractiunile din Parlament ca sa formam un grup de lucru astazi sau, sa zicem, pe parcursul urmatoarelor zile in sensul de a pregati un asemenea document, ca sa fie un semnal oficial adresat Federatiei Ruse, pentru ca sa se implice si pentru ca sa nu sa se considere aceasta implicare, asa cum sustin oficialii rusi, ca o ingerinta in treburile interne ale Republicii Moldova.

Eu cred ca ar fi bine s-o facem in ajunul deschiderii sesiunii de primavara–vara a Consiliului Europei. Pentru ca, precum stiti, senatorul roman Ilie Ilascu a zis ca ar vrea sa sensibilizeze prin Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei asupra necesitatii adoptarii unor atitudini fata de Federatia Rusa, dar nu ar vrea ca sa fie si fata de Republica Moldova.

De aceea, eu as propune ca sa va pronuntati sau sa examinati pe parcursul acestor zile si, poate, la sedinta din saptamina viitoare sa putem, impreuna cu un grup de lucru comun in Parlament, sa adoptam sau din partea Comisiei pentru politica externa si integrare europeana, sau din partea unui grup interfractional sa gasim modalitatea de a da un semnal Federatiei Ruse in sensul ca asteptam ca sa se implice pentru aplicarea definitiva a deciziei CEDO pronuntata, prin care ar trebui sa fie eliberati detinutii politici Andrei Invatoc si Tudor Petrov-Popa.

Eu va indemn ca sa examinam aceasta problema intr-o forma sau alta, dar ca sa nu aminam si sa nu o lasam neexaminata.

Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Microfonul nr.4.

Domnul Dumitru Braghis:

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu personal si colegii sustinem ideea de a transfera o parte din salariu pentru ajutorarea sinistratilor, dar vroiam sa pun cam aceeasi intrebare, numai ca putin in alta ordine de idei sau in alta directie. Aici, in Parlament, de la tribuna centrala, in ultimii trei ani de zile am auzit de mai multe ori declaratiile Guvernului, inclusiv ale Prim-ministrului despre faptul ca Serviciul Special pentru Influente Active asupra Proceselor Hidrometeorologice se reutileaza. S-au alocat foarte mari, repet inca o data, foarte mari surse financiare pentru acest lucru in legile bugetului din ultimii trei ani de zile, ca in ultimele ore sa aflam ca iarasi cetatenii Republicii Moldova sufera de aceeasi grindina.

De aceea, eu as propune, poate, este cazul, in afara de aceea sa ne gindim, cum sa ajutoram cetatenii care au nimerit in situatiile respective, sa ne gindim la aceea, cum au fost utilizati banii care au fost acordati din bugetul de stat? Care sint functiile si responsabilitatile autoritatilor respective?

Si, poate, astazi sa auzim o informatie aici, in Parlament, de la Guvern, de ce se intimpla ca, dupa ce 3–4 ani la rind se acorda mijloace banesti destul de mari pentru Serviciul Special pentru Influente Active asupra Proceselor Hidrometeorologice, noi continuam sa fim batuti in fiecare an de aceasta grindina?

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

Domnul Vladimir Turcan:

Multumesc.

Din partea Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati propun ca sa fie trecute pentru saptamina viitoare proiectele de lege nr.1949, nr.1414 si nr.1704, adica ceea ce se refera la Regulament, pentru ca sa avem timp pentru discutii mai profunde.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Microfonul nr.2.

Domnul Dmitrii Todoroglo:

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu am vrut sa continuu ceea ce a fost spus referitor la Serviciul Special pentru Influente Active asupra Proceselor Hidrometeorologice in tara. El acopera astazi circa 600–650 mii de hectare, dar nu 1 milion 200 – 1 milion 300, ceea ce avem in realitate.

De aceea, desigur, e necesara finantarea si din partea bugetului, dar aceasta e problema care poate fi discutata la elaborarea bugetului pentru 2007. Astazi, situatia, practic, nu se acopera total in republica.

Alt lucru. Daca au avut probleme, unde sint acoperite cu aceste statiuni, aceasta e o problema care poate fi analizata. Dar banii care sint prevazuti in buget, sigur ca mai mult decit au fost prevazuti in 2005 si in 2004.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Domnul Dumitru Braghis:

Multumesc, domnule Presedinte.

Nu credeam ca domnul Todoroglo continua sa lucreze inca in Guvern, dar fiindca a spus ceea ce-a spus, eu inca o data insist astazi sa auzim aici Guvernul. Fiindca, din cele ce cunosc eu, au avut de patimit si localitatile unde, conform informatiei de care dispun, Serviciul Special pentru Influente Active asupra Proceselor Hidrometeorologice trebuia sa functioneze. De aceea, va rog, astazi la Ora Guvernului sa auzim aceasta informatie.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.6.

Domnul Vlad Cubreacov:

Multumesc.

Stimati colegi,

As vrea sa ma refer la una dintre propunerile avansate aici privind adoptarea unei declaratii sau a unui apel catre autoritatile Federatiei Ruse in problema detinutilor politici de la Tiraspol.

Desigur, ideea este generoasa si nu cred ca cineva se opune acesteia, dar vreau sa atrag atentia, ca orice masura de acest fel este insuficienta, pentru ca indeplinirea Hotaririi Curtii Europene in acest dosar este pusa in raspunderea Comitetului de Ministri al Consiliului Europei din care face parte si ministrul de externe al Republicii Moldova, direct sau prin delegatul sau reprezentantul Republicii Moldova la Consiliul Europei, si, prin lege, obligatiile ce tin de aceasta hotarire, ca si de oricare alta hotarire pronuntata de CEDO in cazul cetatenilor Republicii Moldova revine agentului guvernamental, ministrului de justitie, ministrului de externe si Guvernului in ansamblul sau, dar nu Parlamentului.

In plus, ar trebui sa ne gindim la o abordare mai larga a acestui subiect la nivelul organelor de lucru ale Parlamentului pentru a pregati adoptarea unei decizii eventuale in sedinta plenara. Nu cred ca putem actiona pompieristic doar pentru a raspunde apelului unui membru al Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei.

Corect ar fi sa ne concentram efortul la nivelul Comisiei pentru politica externa si integrare europeana, al fractiunilor parlamentare sa organizam eventuale audieri in cadrul acestor organe de lucru, dupa care sa venim in sedinta plenara cu un document bine pregatit si convenit politic intre toate fractiunile noastre parlamentare.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Stimati colegi,

Poate pentru a face situatia in jurul acestui subiect foarte clara, daca am sesizat bine cele evocate de dumneavoastra la subiectul propus de doamna Pavlicenco, nimeni nu este impotriva, toti sustin in principiu aceasta idee. Ramine sa discutam doar pe acel instrumentariu si ideile cele mai potrivite ca sa fie, cu adevarat, un proiect de documente si in putere juridic, inclusiv foarte corect.

Vreau sa va aduc la cunostinta dumneavoastra ca, anterior, acum o luna-doua, urmare a unei informatii primite de la Guvern, de la Ministerul Afacerilor Externe si Integrarii Europene, conducerea Parlamentului a trimis doua scrisori, bine, nu sint apeluri, nu sint declaratii, sint scrisori catre domnul Mironov, domnul Grizlov pentru a contribui la nivelul Consiliului Federal si al Dumei de Stat, pe care motiv aceasta actiune se inscrie in albia generala de actiuni. Va indemn sa muncim cu atentie, netergiversind acest subiect si sa ajungem la o formula corecta din toate punctele de vedere si eficienta. Deci, cred ca acceptam aceasta pozitie a noastra.

Microfonul nr.5.

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Am vrut doar sa fac doua precizari. In primul rind, reprezentantii Republicii Moldova in Comitetul de Ministri al Consiliului Europei iau mereu atitudinea in aceasta privinta si solicita Federatiei Ruse ca sa execute integral decizia CEDO.

In al doilea rind, este vorba, ca aceasta, din pacate, inca nu aduce un rezultat. Iar ministrul de externe Lavrov, care acum detine presedintia in Comitetul de Ministri, a spus ca nu a primit oficial din partea Republicii Moldova nici un document. Si acesta este unul dintre motivele pentru care am propus o asemenea initiativa.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Microfonul nr.4.

Domnul Oleg Serebrian:

Multumesc mult, domnule Presedinte.

Domnule Presedinte,

Mi-ati promis data trecuta ca imi spuneti in sedinta de astazi, care este soarta a trei proiecte, initiative legislative depuse de deputatii sociali-liberali?

Domnul Marian Lupu:

Pina la sfirsitul sedintei va prezint cu adevarat.

Domnul Oleg Serebrian:

Va multumesc.

Si un al doilea moment, la care am vrut sa ma refer, este initiativa doamnei Vitalia Pavlicenco. Desigur, domnul Cubreacov are perfecta dreptate, acest moment trebuie discutat si in grupurile parlamentare, si in cadrul Comisiei pentru politica externa si integrare europeana, dar este vorba, totusi, de un gest mai curind simbolic.

E cazul ca Parlamentul Republicii Moldova sa ia atitudine. Nu cred ca daca se va elabora o declaratie pentru sedinta Parlamentului de joia viitoare, se va intimpla ceva foarte grav. Putem organiza si aceste audieri, dar cred ca e cazul sa luam o astfel de atitudine politica din partea Parlamentului Republicii Moldova .

Domnul Marian Lupu:

Stimate coleg,

Impresia mea este ca noi am luat o atitudine astazi si una univoca. Ceea ce a mentionat colegul nostru domnul Cubreacov s-a referit la necesitatea de a discuta si de a pregati un atare proiect, inclusiv a-l dezbate in cadrul organelor respective ale Parlamentului. Si eu cred ca sintem pe aceeasi lungime de unde.

Microfonul nr.5.

Doamna Adriana Chiriac:

Solicit timp pentru o declaratie la sfirsitul sedintei.

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Cu aceste propuneri si tinind cont de ceea ce va v-a fost repartizat ca propuneri pentru ordinea de zi a sedintei de astazi a plenului Parlamentului, supun votului aprobarea ordinii de zi in varianta finala a acesteia. Cine este pentru, rog sa voteze.

Microfonul nr.3.

Doamna Eugenia Ostapciuc:

Propunerea domnului Braghis ca sa vina din Guvern astazi cu o informatie... cred ca nu reusim. Pentru ca Guvernul este programat pentru astazi, pentru data viitoare. Sau punem la vot aparte.

Domnul Marian Lupu:

Da, multumesc ca mi-ati atras atentie.

Microfonul nr.4.

Domnul Dumitru Braghis:

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu, de fapt, nici nu asteptam ca o sa fie alta propunere, fiindca data viitoare tot n-o sa fie ascultata aceasta informatie, cum n-au fost audiate in Parlament si altele propuse de noi.

De aceea, eu insist ca sa fie pusa la vot aceasta propunere. Mai mult decit atit ca imi amintesc si eu ceva din istorie si problemele de folosire a acestor instrumente antigrindina erau in regiunea Prutului, in regiunile din lunca Prutului mai mult, dar niciodata nu erau la Singerei, la Ialoveni, Cainari si in alte parti, unde oamenii au avut de suferit foarte mult in ultimele zile.

De aceea, eu nu cred ca astazi este o problema. Eu nu cer cifre concrete, eu nu cer o analiza. Aceasta informatie trebuia sa fie prezenta in fiecare ora in ultimele 48 de ore, de cind a inceput grindina in Republica Moldova.

Domnul Marian Lupu:

Stimate coleg,

Inainte de a supune votului, o precizare doar. Insistati neaparat asa cum ati evocat propunerea?

Domnul Dumitru Braghis:

Da, astazi sa vina aici reprezentantii ca sa ne informeze, care este situatia? Si care este perspectiva? Oamenii trebuie sa cunoasca, nu peste o saptamina de zile, astazi trebuie sa cunoasca lucrurile acestea.

Domnul Marian Lupu:

Pe saptamina viitoare este inacceptabil?

Domnul Dumitru Braghis:

Domnule Presedinte,

Pai, cu cit mai repede, cu atit mai bine. Nu trebuie sa asteptam o saptamina de zile ca oamenii sa cunoasca, care este situatia si ce se va intimpla in tara peste o zi, peste o ora, peste doua. Este vorba de grindina, nu este vorba de va fi soare sau nu.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4, domnul Serebrian.

Domnul Oleg Serebrian:

Domnule Presedinte,

Nu va suparati, dar ca sa introducem o claritate. Un coleg de la Partidul Comunistilor a sugerat ca sa dam salariul pentru doua zile pentru satele sinistrate din Republica Moldova.

Un coleg de la “Alianta «Moldova Noastra»” a spus sa dam salariul pentru o zi satelor sinistrate din Republica Moldova si salariul pentru o zi satelor sinistrate din Romania. Noi pentru ce votam?

Domnul Marian Lupu:

Stimate coleg,

Noi nu votam nici pentru una, nici pentru alta, fiindca…

Domnul Oleg Serebrian:

Nu, dar ce s-a acceptat?

Domnul Marian Lupu:

Stati putin. Donatia este un act benevol si fiecare dintre acei prezenti in aceasta sala, cind va merge la contabilitatea Parlamentului si va solicita decontarea, singur va decide: o zi, doua zile, trei zile, o saptamina pentru satele din Moldova sau si pentru cele din Romania, in functie de pozitia fiecaruia.

Domnul Oleg Serebrian:

Am inteles. Deci, este o chestie individuala, nu colectiva?

Domnul Marian Lupu:

Absolut.

Va multumesc.

Stimati colegi,

Eu supun votului propunerea domnului Braghis care se referea la prezenta in ziua de astazi a reprezentantului serviciului respectiv. Cine este pentru aceasta propunere, rog sa voteze. Rog sa fie anuntate rezultatele, ca sa vad mai precis.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 0.

Sectorul nr.2 – 10.

Sectorul nr.3 – 24.

Domnul Marian Lupu:

34 de voturi. Aceasta propunere nu intruneste conditiile necesare. A fost si propunerea ca acest subiect sa fie examinat saptamina viitoare.

Doamna Eugenia Ostapciuc:

Da, da.

Domnul Marian Lupu:

Supun votului si aceasta propunere. Sau se accepta integral? Oricum, tema este relevanta. Se accepta. Deci, pentru joia viitoare, la ora respectiva sa fie prezenta persoana responsabila. Secretariatul ia nota de acest lucru si vom audia aceasta informatie.

Deci, in ansamblu, ordinea de zi cu toate amendamentele care au fost discutate, propuse. Cine este pentru aprobarea ordinii de zi, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Ordinea de zi este aprobata.

Proiectul de Lege nr.354 cu privire la principiile de baza si la mecanismul de reglementare a activitatii de intreprinzator.

Prezinta Guvernul. Domnule Lazar, va rog.

Domnul Valeriu Lazar – ministrul economiei si comertului:

Multumesc.

Domnule Presedinte,

Onorat Parlament,

Pornind de la importanta pe care o are pentru dezvoltarea durabila economica si sociala a Republicii Moldova existenta unui mediu de afaceri favorabil, lucru practic imposibil fara asigurarea unui cadru regulator al activitatii antreprenoriatului de aceeasi maniera prietenos si favorabil pentru dezvoltare, Guvernul vine cu acest proiect de lege, al carui scop de baza, de fapt, filosofia lui tine de necesitatea stabilirii clare a unor principii de reglementare de catre stat a activitatii de intreprinzator prin optica caror principii urmeaza, ca tot cadrul legislativ si normativ pe viitor sa fie asigurat.

Si al doilea moment. Un scop nu mai putin de important al acestei legi, al acestui proiect de lege este revizuirea cadrului legislativ si normativ deja existent prin optica acelorasi principii. De fapt, aceasta activitate este absolut coerenta si se inscrie organic in nazuintele Guvernului, stabilite si in Strategia de Crestere Economica si Reducere a Saraciei, dar si obligatiunea noastra asumata in contextul implementarii Planului de actiuni “Republica Moldova – Uniunea Europeana” si scopul este acelasi – realizarea unei reforme regulatoare care ar asigura, repet, un cadru regulator favorabil pentru mediul de afaceri.

Tin sa afirm ca aceasta este o lege-cadru si de ce a aparut aceasta necesitate? Am pornit de la rezultatele activitatii Guvernului, implicit ale Ministerului Economiei si Comertului pe parcursul anilor 2004-2005 si, partial, 2006, adica perioada de cind a inceput si s-a realizat implementarea reformei regulatoare, inclusiv implementarea asa-numitei Legi a ghilotinei. Am venit in fata dumneavoastra cu un raport detaliat si nu ma voi opri acum asupra concluziilor si rezultatelor acestui exercitiu, tin sa afirm doar ca am incercat sa includem in acest proiect de lege toate concluziile. Si, in special, una din concluziile de baza ar fi faptul ca exista foarte multe norme stabilite in diferite legi si care contravin unor principii de buna reglementare a unor practici existente si in tarile Uniunii Europene si in alte tari la acest capitol.

Cu permisiunea dumneavoastra am sa ma refer doar la niste lucruri principial noi pe care le propune Guvernul prin acest proiect. Sau, mai bine zis, la citeva elemente-cheie ale acestui proiect de lege. In primul rind, o abordare generala este ca Guvernul propune stabilirea regulilor de joc pentru oamenii de afaceri din Republica Moldova pe cit posibil la nivel de legi. Adica, toate cerintele de baza care ar viza lansarea unei afaceri de catre un antreprenor trebuie sa fie stabilite prin lege. Si anume acest lucru ar asigura, ar inspira maxima stabilitate si previzibilitate cadrului regulator. De aceea, unul dintre elementele acestei legi este anume stabilirea acestui principiu, care vizeaza ca conditiile de acces, conditiile de baza sau normele primare de acces pe o piata a unui operator trebuie sa fie stabilite la nivel de legi. Si cind zic conditii, ma refer, de exemplu, la cerintele fata de capitalul social sau la cerintele fata de licentiere. Adica la toate cerintele care vizeaza intrunirea unor conditii necesare accesului la o anumita activitate.

Guvernul propune, prin acest proiect de lege, de a introduce claritate in partea ce tine de documentele si actele de reglementare. Actualmente, aceasta problema este una dintre cele mai sensibile pe care le-am depistat noi, care, pe fundalul constringerii numarului de licenta, au aparut ca ciupercile dupa ploaie in ultimii ani. Deci, avem si niste inertii care ne vin ceva mai mult timp. Si, constringind licentele, am obtinut citeva sute de diferite tipuri de acte care poarta diferite denumiri: certificate, avize, coordonari, dar care prin esenta lor, prin efectul lor juridic, fie permit sau nu permit a practica un anumit gen de activitate. De aceea, Guvernul propune de a introduce in acest proiect de lege, repet, claritate si orice norma primara care vizeaza eliberarea anumitelor acte care permit sau nu permit a practica o anumita activitate, indiferent de denumirea lor, trebuie sa fie stabilite exhaustiv si foarte clar prin legi.

Un alt element principial nou al acestui proiect de lege vizeaza serviciile cu plata, care sint prestate de catre autoritatile publice antreprenorilor. De fapt, iarasi este una din problemele sensibile pe care le-am depistat in exercitiul ghilotinei si iarasi venim cu acelasi principiu, doar prin legi, foarte exhaustiv si foarte explicit, pot fi stabilite tipul si marimea platilor pe care statul sau institutiile statului le vor presta serviciile si, respectiv, vor incasa plati de la antreprenori.

Un alt principiu pe care il propunem, este asigurarea unei transparente decizionale maxime in procesul de elaborare a actelor cu caracter regulator. Si acest principiu propunem sa fie asigurat prin cooptarea, la toate etapele a acestui proces, a oamenilor de afaceri, a organizatiilor nonguvernamentale, a societatii civile la toate fazele de elaborare si promovare a acestor acte cu caracter regulator.

Un element nou principial, pe care il propune Guvernul, este instituirea Institutului de Analiza a Impactului de Reglementare, care ar insemna preluarea unei practici foarte eficiente din experienta altor tari si care presupune ca orice initiativa, orice idee a oricarei autoritati publice de a introduce o norma noua, care ar stabili niste reglementari noi, sa fie precedata de o analiza a impactului regulator.

Experienta altor tari arata ca, din start, introducerea acestui institut minimalizeaza idei, dorinta unor autoritati publice de a veni cu niste reglementari noi. Un alt element pe care ni l-am propus in acest proiect de lege este de a introduce mai multa regula in activitatea de control din partea statului asupra activitatii antreprenoriale. N-am sa enumar aici toate elementele acestei noi abordari, dar as mentiona doar doua, care mi se par foarte principiale.

In primul rind, in cadrul executarii activitatii de control toate dubiile care pot aparea la aplicarea legislatiei trebuie sa fie tratate in favoarea intreprinzatorului. Este un principiu care deja este consfintit in Codul fiscal si acest principiu s-a dovedit a fi unul eficient.

In al doilea rind. Un alt principiu din setul care vizeaza activitatea de control toate cheltuielile necesare pentru control sa fie acoperite din contul statului. Actualmente, situatia este cu totul si cu totul deosebita. De regula, controlorii impun niste activitati anumite care comporta anumite cheltuieli si aceste cheltuieli sint acoperite de intreprinzatori. Noi propunem inversarea situatiei.

Un alt element nou vizeaza suspendarea activitatii intreprinzatorilor din partea sau la initiativa organelor publice. Prin acest proiect de lege, noi propunem o foarte clara notiune: ce inseamna suspendare, fiindca, de regula, se considera ca suspendarea are loc doar atunci cind se suspenda inregistrarea unitatii antreprenoriale. Orice alta decizie, care, fie partial, fie integral face imposibila realizarea integrala a anumitor activitati antreprenoriale, noi consideram suspendarea activitatii si stabilim iarasi, pe linga aceasta notiune foarte clara, ca aceasta decizie poate sa fi emisa doar prin instanta de judecata si doar in anumite cazuri exceptionale, stabilite exhaustiv in lege, poate fi emisa o decizie de a suspenda activitatea doar pe un termen maxim de trei zile, dar oricum cu obligativitatea de a obtine decizia instantei de judecata.

Si un alt element al acestui proiect de lege vizeaza procedura de revizuire pe parcursul unei perioade de 18 luni de zile a intregului cadru legislativ, care exista, care are efect regulator. Intelegem ca la acest subiect am avut foarte multe discutii la toate etapele. Unii propuneau un termen mult mai restrins, erau altii care propuneau extinderea acestui termen.

Ni se pare, pentru a nu introduce haos si pentru a nu inrautati situatia agentilor economici, noi ne propunem un termen rezonabil pe parcursul caruia sa fie revizuite toate legile care au un impact regulator. Din start, avem identificata o lista din circa 20 de legi, care, in cadrul implementarii Legii ghilotinei, am gasit acolo anumite prevederi care contravin principiilor despre care am vorbit mai sus.

Acestea fiind spuse, Guvernul intervine cu rugamintea de a sustine acest proiect de lege. Noi sintem siguri ca, o data sustinuta si lansata implementarea lui, va avea loc, sa zic asa, o schimbare radicala in ceea ce se numeste politica statului in domeniul reglementarii activitatii antreprenoriale.

Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Da, va multumesc.

Stimati colegi,

Intrebari?

Microfonul nr.4.

Domnul Leonid Bujor:

Domnule Presedinte,

Multumesc frumos.

Domnule ministru,

Vreau sa va adresez o intrebare. Deci, noua, deputatilor, ne-au fost repartizate doua variante ale acestui proiect de lege. Despre care proiect de lege vorbim noi acum? Despre prima varianta, cea propusa de Guvern, sau despre varianta a doua, anexata la prima varianta, prezentata de comisie cu participarea autorilor.

Domnul Valeriu Lazar:

De fapt, asa cum presupune si procedura, ministrul Lazar poate sa vina in Parlament doar cu varianta Guvernului. Aceasta am si facut-o, dar am lucrat pe parcursul a citorva luni atit cu comisia sesizata in fond, cit si cu alte comisii. Si, ni s-a propus o redactie care difera putin de cea initiala, dar principiile nu s-au pierdut in cadrul acestui proces. Si, zic asa, continutul, esenta, nu se schimba cu nimic. Ambele variante au aceeasi valoare si aceeasi insemnatate. Difera doar prezentarea sau formatul prezentarii anumitelor articole.

Domnul Leonid Bujor:

Domnule ministru,

Va multumesc frumos pentru raspuns.

Intrebarea mea este adresata, probabil, dumneavoastra, dar nu exclud situatia ca va trebui sa intervina domnul Vladimir Turcan, presedintele Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati, fiindca eu nu accept punctul dumneavoastra de vedere si explic de ce. Deosebirea este considerabila.

In primul rind, trei articole sint absolut noi. Iata, am in fata mea textul si priviti atent.

In al doilea rind, insasi denumirea proiectului de lege este modificata.

Si in al treilea rind, dispare din varianta a doua partea introductiva la aceasta lege. Putem vorbi noi atunci, in situatia data, despre o a doua varianta, sau vorbim de o noua initiativa legislativa, despre un nou proiect de lege.

Va multumesc.

Domnul Valeriu Lazar:

Eu cred ca domnul presedinte al comisiei va introduce mai multa claritate. De fapt, este o materie pe care eu o cunosc mai putin, adica aspectele formale sau ceea ce tine de tehnica acestui proces. Cu permisiunea dumneavoastra, cred ca domnul presedinte va veni cu claritate.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Domnule Turcan,

Va rog. Microfonul nr.3.

Domnul Vladimir Turcan:

Va multumesc.

Noi, intr-adevar, la sedinta comisiei, in raport acest moment este stipulat, am examinat foarte minutios proiectul prezentat de catre Guvern. Am stabilit ca unele momente sau unele articole chiar contravin Constitutiei. De aceea, cu participarea nemijlocita a autorului, cuprinsul primei variante a acestui proiect de lege, care a intrat in Parlament, a fost prelucrata. Si atentiei deputatilor se propune varianta definitivata a depunerii conceptului, care si va fi pusa in discutie astazi. Varianta numarul 2.

Domnul Leonid Bujor:

Multumesc.

Domnule Turcan,

Daca acceptati, va mai adresez o intrebare, ca sa fie clar. Spuneti, va rog, dumneavoastra ati intervenit cu comentariile? Nu inseamna aceasta ca avem de a face de data aceasta cu un proiect de lege de alternativa, propriu-zis, fiindca sint trei articole noi. Un articol modificat, penultimul articol. Da, deci, apar articole noi, al treilea argument. Al patrulea argument este modificata denumirea proiectului de lege si partea introductiva, adica nu se explica scopul.

Domnul Vladimir Turcan:

Eu consider ca in cazul dat noi avem un exemplu clasic, cind este o concurare normala a comisiei sesizate in fond si a Guvernului, cind au fost introduse unele modificari in concept, care sint reflectate in varianta definitivata. Noi, pur si simplu, pentru a usura insusi lucrul deputatilor am prezentat textul ca varianta numarul 2, ca sa fie mai clar.

Pur si simplu, in prima varianta, sa introducem toate modificarile, ceea ce, de fapt, si s-a facut. Dar pentru a usura lucrul de mai departe asupra acestui proiect, noi am numit, eu as spune asa pur formal, tehnic, deci, ca varianta numarul 2. Deci, este varianta definitivata la sedinta comisiei cu participarea si acceptul autorului.

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Sa clarificam situatia, sa fim pe aceeasi lungime de unda. Cred ca aceasta intrebare a colegului nostru a fost generata de faptul ca, pe linga proiectul prezentat de catre Guvern a fost atasat si proiectul integral, textual, incorporindu-se toate modificarile care au fost propuse in cadrul dezbaterilor in comisie. Probabil, nu aparea aceasta discutie, daca in anexa la proiectul de lege, prezentat de Guvern, se includeau doar amendamentele care vor fi propuse astazi in sala pentru lectura a doua, cu aceste amendamente.

Colegii au incercat sa va dea tuturor un tablou integral, dar rog sa nu tratati acest tablou integral in versiunea a doua cu un proiect de alternativa, pe care motiv noi si in trecut am avut asemenea situatii pentru a sti ce discutam si ce aprobam in prima lectura si cu care amendamente acest lucru se intimpla. Deci, in mod evident, noi discutam proiectul prezentat de Guvern. Eu cred ca noi putin am anticipat lucrurile, ca raportul comisiei neaparat o sa ne dea o claritate suplimentara.

Microfonul nr.4.

Domnul Vladimir Filat:

Domnule Presedinte,

Eu imi cer scuze.

Microfonul nr.5.

A fost primul colegul.

Domnul Marian Lupu:

Eu va multumesc pentru corectitudine.

Microfonul nr.5.

Domnul Iurie Bolboceanu:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Domnule ministru,

Eu, totusi, am inteles ca noi incercam sa discutam proiectul de Lege nr.354, care este propus in Parlament spre dezbatere de catre Guvern. Acesta este si nu altceva. Si atunci, daca e asa, vreau sa va dau citeva intrebari. Prima, la articolul 2 “stabilitatea cadrului de reglementare”, alineatele (3) si (2).

Atit alineatul (2), cit si alineatul (3), care prevad ca autoritatile administratiei publice centrale, subordonate Guvernului, pot adopta numai acte normative de ordin intern pentru organizarea executarii legilor, contravin, in primul rind, normelor constitutionale, articolului 102, cit si articolul 107 din Constitutie. Care este pozitia dumneavoastra la acest capitol?

Domnul Valeriu Lazar:

Va multumesc,

Stimate domnule deputat,

De fapt, dumneavoastra ne-ati prins intr-un fel... lucru care s-a intimplat anterior si in cadrul discutiilor in comisie... A fost subiectul cel mai discutat si tocmai de aceea noi am acceptat formularea propusa, care tine de principiu, si de aici a aparut o alta formulare a acestui articol, chiar pentru prima lectura.

Bine. Eu nu cred ca nu este, asa-i meseria Ministerului Economiei si Comertului sa intre in polemici la capitolul contravin sau nu contravin Constitutiei anumite prevederi, dar, pina la urma, acceptind varianta propusa de comisie. Totusi, vreau sa vin cu niste explicatii de unde a venit aceasta initiativa initiala a Guvernului. De fapt, este o practica internationala, pe care noi am incercat s-o preluam si la noi. In special practica Letoniei, apropo, Letonia fiind desemnata de catre Uniunea Europeana o tara care urmeaza sa ne asigure transferul de abilitati de experienta in materie de integrare europeana. Si tocmai am incercat sa preluam practica acestei tari, care stabileste foarte clar, dar admit ca la dinsii Constitutia se vede ca este alta. Si, se zice ca normele, ideea mea anterioara, conditiile de acces pentru antreprenori la o anumita piata, zic eu, in calitate de operator, trebuie sa fie stabilita in legi.

Si asa institutiile guvernamentale sau nesubordonate Guvernului au dreptul de a emite acte normative, dar aceste acte normative vizeaza doar organizarea interna a acestora, si nu vizeaza, de fapt... nu trebuie sa stabileasca niste norme care ar stabili niste reguli de joc dintre aceste institutii si terte, adica subiectul activitatii lor. Aceasta a fost ideea noastra initiala, dar Guvernul se vede ca nu a analizat suficient de detaliat corespunderea acestei idei prevederilor Constitutiei.

De aceea, noi am acceptat ideea comisiei. Dar a fost gasit un compromis. Cred ca domnul Presedinte va va informa in detalii. Ideea este ca, da, si in continuare, sa zicem, Banca Nationala, Comisia Nationala de Valori Mobiliare, regulatorii independenti, cum ar fi ANRE, ANDRE, TEU vor avea dreptul de a emite anumite acte cu caracter regulator.

Dar normele materiale, normele procedurale de baza trebuie sa fie stabilite, pina la urma, in legi sau aceasta lege, pe care o propunem noi, admite ca in legile care guverneaza domeniul respectiv, daca vorbim la concret de Legea institutiilor financiare sau de Legea cu privire la Banca Nationala, stabilesc limita pina unde legiuitorul deleaga institutiei respective dreptul de a introduce, de a emite acte cu caracter regulator.

Noi consideram si domnul presedinte va va raporta ulterior ideea care a fost acceptata de noi ca, de fapt, normele primare, repet materiale si procedurale, de exemplu, care trebuie sa fie valoarea capitalului normativ minim pentru o anumita banca? Care ar fi conditia de licentiere pentru a obtine licenta? Noi consideram ca aceste lucruri, aceste conditii, reguli de joc, in general, trebuie sa fie stabilite, pina la urma, in legi. Dar institutiile respective vor avea dreptul sa dezvolte aceste norme, nimic mai mult. Acesta ar fi compromisul la care s-a ajuns.

Domnul Iurie Bolboceanu:

Va multumesc, domnule ministru.

Mai am o intrebare. Proiectul de lege poarta denumirea “cu privire la principiile de baza si la mecanismul de reglementare a activitatii de intreprinzator”. Vreau sa atrag atentia dumneavoastra la articolele 3 si 13 “Transparenta reglementarii” si la articolul 13 “Revizuirea actelor de reglementare”. Nu va pare dumneavoastra ca atit articolul 3, cit si articolul 13 nu constituie obiectul actului legislativ, care este propus astazi in Parlament.

Domnul Valeriu Lazar:

Am sa-mi permit sa nu cad de acord cu constatarea dumneavoastra. De fapt, este un principiu, despre dinsul am vorbit mai sus. Este foarte important anume in sensul asigurarii transparentei procesului de emitere a actelor normative, ca acei care vor face ulterior obiectul acestor reglementari sa poata participa la acest proces.

Este un lucru principial si noua ni se pare ca el trebuie sa-si gaseasca reflectare anume in lege, fiindca, repet, este o lege-cadru, care stabileste anumite principii. Si, raspunzind direct la intrebarea dumneavoastra, noi, totusi, am insista asupra mentinerii acestor prevederi.

Domnul Iurie Bolboceanu:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Domnul Marian Lupu:

Da, microfonul nr.4.

Domnul Vladimir Filat:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Eu as fi preferat sa discutam pe marginea proiectului in forma inaintata de Guvern, dar, probabil, ar fi inutil, din simplul motiv, ca, chiar si cu explicatiile de rigoare, probabil, vom discuta in continuare proiectul de lege definitivat, cu participarea autorilor. Si, in acelasi context, domnule ministru. Noi intelegem foarte clar necesitatea si ideea care a aparut intru elaborarea proiectului respectiv de lege, se poate de spus scurt – ghilotina nr.2. Noi consideram ca ideea este binevenita.

Dar, totodata, vizavi de varianta inaintata de Guvern si ceea ce ati definitivat impreuna cu Guvernul in comisie, domnul Bujor mentiona ca au disparut anumite articole, cum este articolul 7 – procedura efectuarii controlului, articolul 8 – actul de control, articolul 12 – termenele si procedura de eliberare a autorizatiilor.

Eu sint de acord ca in legea finala, este o lege-cadru care va prevedea principiile, dar vreau sa va spun ca, din punctul nostru de vedere si vizavi de procedura efectuarii controlului, ar trebui sa fie niste principii. Noi cunoastem cu totii realitatea in Republica Moldova. Si eu cred ca nu atit normele sint de vina, cit abilitatile pe care le au organele. Multe le avem cu abilitati de control, de constatari, de amendare, de sistare s.a.m.d.

Si vizavi de afirmatia dumneavoastra, pe care ati utilizat-o frecvent astazi, ca anumite principii si reguli fundamentale de joc in domeniul dat ar trebui sa fie stabilite de legi. Noi avem parerea ca si procedura efectuarii controlului si actul de control in general sa fie stabilite prin lege, iar ulterior – prin hotarire de Guvern si acte interne, mecanisme mult mai putin importante.

Si avind in vedere cele invocate, as pune intrebarea: nu considerati dumneavoastra ca, adoptind legea in forma propusa, forma finala, sa spunem asa, nu va raspunde ideii cu care ati intrat dumneavoastra in Parlament?

Domnul Valeriu Lazar:

Multumesc.

Stimate domnule deputat,

Revin la ideea ca aceasta este o lege-cadru. Si daca citim atent articolul 15 in formularea definitivata, vom gasi raspunsuri aproape la toate intrebarile pe care le-ati propus dumneavoastra.

Noi aici scriem foarte clar sau se propune ca controlul poate avea loc doar in cazurile stabilite de lege. Adica, noi am stabilit, pina la urma, anumite principii si sa nu uitam ca vine faza urmatoare, care presupune ca toate legile actualmente existente in vigoare vor fi revizuite prin optica acestor principii.

Ce inseamna aceasta? Inseamna ca noi nu putem, am incercat si noi sa stabilim niste reguli generale pentru toate organele de control, dar ele isi au, fiecare in parte, specificul lor si riscam, incercind de a acoperi, de a omogeniza totul, sa nu piarda ceva.

De aceea, conducindu-ne de principiile expuse aici, la articolul 15, in varianta definitivata, si realizind exercitiul de revizuire a actelor legislative, a legilor care exista actualmente si nu doar a legilor, dar si a actelor normative si daca gasim undeva ca exista, printr-un act normativ, de exemplu al Guvernului, printr-o hotarire de Guvern, sint stabilite niste proceduri cum se exercita controlul, sa zicem, de Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei si nu are acoperire legala suficienta unul sau doi, este o prevedere care contravine principiilor din aceasta lege, ele vor fi revizuite. Adica noi urmeaza sa venim in fata Legislativului cu amendarea tuturor legilor actualmente existente.

Domnul Vladimir Filat:

Eu am inteles, domnule ministru.

Domnul Valeriu Lazar:

Aceasta ar fi ideea.

Domnul Vladimir Filat:

Multumesc frumos.

Din punctul nostru de vedere, credem ca era mai util sa avem o descifrare mai larga, dar, totodata, si in varianta respectiva noi vom sustine acest proiect de lege in prima lectura.

Vom veni catre lectura a doua cu propuneri.

Domnule ministru,

Vizavi de revizuirea actelor normative, eu as avea o rugaminte... sa fiti prudenti vizavi de actele normative care abiliteaza organele de control cu acele imputerniciri, amenzi, sanctiuni, sechestrari s.a.m.d., fiindca, in fond, interventia brutala a acestor organe de control sint frina, si frina in dezvoltarea economica, si nu fiscalitatea care se discuta foarte mult.

Va multumesc.

Domnul Valeriu Lazar:

Multumesc.

Vom lua in considerare sugestiile dumneavoastra.

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Rog atentia dumneavoastra doar pe un singur minut. As dori sa va aduc la cunostinta o informatie, informatia care vizeaza acest proiect. Trebuie sa intelegem cu totii ca, o data cu adoptarea in a doua lectura, presupun acum sfirsitul lunii iunie – inceputul lunii iulie, acest act nu fixeaza doar o situatie in statica, este un proiect de lege, in urma adoptarii caruia se declanseaza cea de a doua etapa a procesului de ghilotina, ceea ce presupune revizuirea totala a tuturor legilor care se refera la reglementarea de catre stat a activitatii de intreprinzator in toate domeniile si in toate directiile.

Poate, intr-adevar, ideal ar fi sa fie mult mai bine, dar, practic, imposibil ca toate aceste norme sa se concentreze intr-o singura lege. Practic, constatam imposibilitatea, pe care motiv vreau la fel sa va aduc la cunostinta ca comisiile permanente vizate, deputatii vor fi antrenati si eu va incurajez pe toti sa participam activ la aceasta a doua etapa a ghilotinei, care va viza revizuirea si aducerea in concordanta a legislatiei cu normele declarate in aceasta lege.

Va multumesc.

Microfonul nr.5.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule ministru,

Ar trebui sa intelegem ca proiectul de lege prezentat de Guvern a suferit aceste reprelucrari in comisie si as spune ca destul de competent in Comisia juridica, pentru numiri si imunitati, fiindca iarasi lasa de dorit calitatea acestui document, prezentat de Guvern, adica in Parlament.

Si as vrea sa concretizez intrebarea mea in felul urmator. Dumneavoastra ati mentionat in raport ca regulile de joc trebuie sa fie stabilite prin lege. Si pe urma iarasi, daca am fi noi intreprinzatori si cind citim aceasta lege cu privire la reglementarea activitatii de intreprinzator, noi am vrea sa citim in aceasta lege mai concret, caci la articolul 10, propus de acum de comisie, se spune ca activitatea de intreprinzator va fi reglementata prin lege.

Adica, iarasi ne face referinta la alte legi care vor fi elaborate. In afara de aceasta, in loc sa spuna ca, uite, este clar cum va fi facut acest lucru, vor avea legile ca anexa regulamente, norme s.a.m.d. metodologice sau iarasi, dupa adoptarea legii, va trebui sa treaca 3 luni, 6 luni pina cind Guvernul va elabora regulamente, norme metodologice de aplicare a legii, asa cum se intimpla, si aceste termene tot timpul nu se indeplinesc.

Adica, daca dumneavoastra va referiti la experienta tarilor si din Republicile Baltice si din tarile Uniunii Europene, legile vin in Parlament cu toate documentele pentru aplicarea acestei legi. Va fi asa sau nu va fi asa? Eu vreau sa va intreb, ca sa-mi raspundeti, sa inteleg, totusi, ce doriti sa faceti?

Domnul Valeriu Lazar:

Da, multumesc.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Fiindca prin ceea ce s-a propus in Parlament nu este clar.

Domnul Valeriu Lazar:

Multumesc, stimate domnule deputat.

Cred ca voi da curs unei idei mai vechi, de a mai face o facultate de drept, fiindca nu o am. Accept observatia dumneavoastra ca nu intotdeauna Ministerul Economiei si Comertului prezentind Guvernul, poate vine cu un proiect de lege foarte bine structurat, care ar respecta intocmai niste cerinte legale. De fapt, intrebarea dumneavoastra, daca nu va suparati, ar trebui s-o adresati nu mie, dar fiindca tine, in genere de un model de emitere a actelor legislative in Republica Moldova...

Este, da, experienta altor tari care au efect imediat si vin si cu regulamente foarte detaliate. Din cite eu cunosc, dar iarasi sa se expuna juristii, nu va suparati, nu am suficienta pregatire pentru aceasta, dar revenim si la observatia comisiei, si la observatia colegului dumneavoastra, a domnului Bolboceanu. Avem si noi niste prevederi in Constitutie.

Constitutia abiliteaza autoritatile publice centrale cu dreptul de a emite actele respective, dar ele trebuie sa fie emise intru asigurarea legilor. Si daca noua ne va reusi totusi, sa zic asa, sa stabilim in legi maxim posibil regulile de joc, sigur ca acelasi Minister al Finantelor va aproba in continuare, sa zicem, normele de contabilitate, care iarasi au pe undeva efect, impact regulator.

Eu cred ca va fi, practic, imposibil de a stabili foarte detalizate, nemijlocit in legi, toate, eu stiu, toate regulile. Credeti-ma, nu va pot raspunde suficient de profesionist la aceasta intrebare. Cred ca vizeaza sau aceasta abordare depaseste cu mult limitele discutiei in cadrul acestui proiect de legi.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule ministru,

Nu depaseste cadrul discutiei, depaseste conceptul inaintat. Adica, trebuie sa fie clar, noi dorim sa mergem pe calea cind un proiect de lege adoptat, publicat este aplicat imediat sau vrem sa mergem pe calea cind un proiect de lege adoptat, publicat intra in vigoare, dar nu poate fi implementat, fiindca ii lipsesc norme metodologice, lipsesc regulamente s.a.m.d.

Eu va spun, noi nu demult am examinat in comisie Legea cu privire la productia agroalimentara ecologica. Erau prevazute in 3 luni de zile regulamente, norme metodologice s.a.m.d., au fost adoptate de Guvern in 7 luni. Adica, iarasi legea nu are efect, adica ea intra in vigoare, trebuie sa fie implementata, dar nu este implementata, fiindca nu are toate documentele necesare. Aceasta este o chestie conceptuala si noi trebuie sa schimbam si Legea cu privire la procesul legislativ.

Domnul Valeriu Lazar:

De acord.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Adica, daca noi venim in Parlament cu un act care sa reglementeze activitatea de intreprinzator, trebuie sa fie clar pentru noi cum va fi in continuare.

Legea aprobata in Parlament trebuie sa aiba toate documentele necesare pentru aplicare. Si atunci eu inteleg ca atunci agentul economic care doreste sa activeze in Republica Moldova are toate, eu stiu, instrumentele necesare pentru ca sa aplice legea, sa fie aceasta lege de folos cadrului legal in Republica Moldova.

Domnul Valeriu Lazar:

Domnule Presedinte,

Daca imi permiteti. Deci, daca revenim la articolul 2 in formularea anterioara, propusa de Guvern, aceasta era ideea despre care dumneavoastra vorbiti. Dar ni s-a explicat foarte, cum ati remarcat si dumneavoastra, competent ca la moment sintem privati in posibilitatea de a merge pe formula acestui concept, fiindca exista Constitutia tarii, care abiliteaza, iarasi repet, dreptul institutiilor de a emite aceste acte.

De aceea, ideea noastra initiala... acesta a fost raspunsul la intrebarea dumneavoastra.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule Presedinte,

Eu cer posibilitate de a lua cuvint de la tribuna centrala.

Domnul Marian Lupu:

Inainte de procedura de vot.

Microfonul nr.4.

Domnul Ivan Banari:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Eu am citeva intrebari. Eu inteleg, domnule ministru, ca, introducind acest proiect de lege in Parlament, venind cu el, dumneavoastra ati avut intentii bune. Eu cred ca aceasta e o incercare de a fixa intr-un fel ceea ce s-a produs in ultimii 2 ani in domeniul reglementarii activitatii de antreprenoriat. Si in acest proiect de lege s-a incercat sa puneti niste lucruri, cred eu, nu rele. Dar, de la bun inceput, misiunea sau scopul acestei proceduri era de a micsora sau de a scadea, intr-un fel, presiunea statului, organelor statale asupra antreprenorilor.

Daca era asa, noi astazi trebuia sa vorbim de niste rezultate. Fie ca au crescut volumurile de vinzari de intreprinderile mici si mijlocii, la care se refera, in primul rind, aceasta actiune, fie ca a crescut numarul locurilor de munca sau fie ca a crescut numarul intreprinderilor la 1000 de locuitori. Toti acesti indici astazi nu sint obtinuti.

Mai mult decit atit, chiar ieri am primit un material de la statistica, din care am vazut ca, in ultimii 3 ani de zile, ponderea micului business in vinzari a scazut cu 4,35%. Ponderea micului business in deschiderea locurilor de munca a scazut cu 1,5%. Cum de s-a intimplat asa ceva si considerati dumneavoastra ca acesta este un rezultat al muncii depuse de acest grup regulator, grup national regulator intarit printr-o lege de Parlament.

Si tot in acest context, la aceasta intrebare: credeti dumneavoastra ca se impune, in ceea ce noi astazi discutam, Hotarirea Guvernului nr.85 din 25 ianuarie cu privire la implementarea sistemului informational automatizat, Nomenclatorul de stat al medicamentelor. Stiti dumneavoastra despre ce este vorba si a trecut acest nomenclator sau aceasta hotarire prin Comisia nationala, prin grupul national de lucru. Rog raspuns la aceasta intrebare.

Si am inca doua intrebari referitoare la doua articole din lege.

Domnul Valeriu Lazar:

Da, prima intrebare. Eu am spus din start ca am prezentat aici, in plenul Parlamentului, raportul, asa cum prevedea Legea cu privire la rezultatele implementarii asa-numitei Legi a ghilotinei. Nu stiu daca e cazul sa vin iarasi cu informatie detaliata. Daca dumneavoastra doriti, special va vom transmite acest raport si veti vedea acolo rezultatele. Si rezultatele nu sint doar constatarile noastre.

Studiati, va rog, atent toate studiile, costul afacerilor, tot ce doriti, studiile absolut independente de noi, ale Bancii Mondiale, ale Fondului Monetar, ale cui doriti si veti vedea peste tot una din constatarile foarte certe ale tuturor, ca Republica Moldova a inregistrat progrese la capitolul de reglementare. Nu vreau sa intru in polemica, ar rapi prea mult timp.

A doua intrebare. Referitor la hotarirea data de Guvern. Iarasi subiectul este foarte sensibil, el a fost discutat, a trecut toate etapele prevazute, grupul de lucru, Comisia nationala. Da, intr-adevar, sa nu uitam ca si in grup, si in Comisia nationala se activeaza pe baza de paritate. Acolo este prezent sectorul privat, sint prezente organizatiile nonguvernamentale.

La sedinta grupului si la sedinta comisiei au fost invitati inclusiv si oamenii din afaceri, care activeaza in acest sector, si, da, s-a ajuns la concluzia, anume analizind impactul asteptat al acestei hotariri, s-a ajuns la concluzia ca acest mecanism pe care l-a propus Guvernul este unul binevenit si cred ca este prematur a trage niste concluzii definitive asupra rezultatelor acestei hotariri.

Dar pentru un moment rezultatele, monitorizarea arata ca rezultatele sint pozitive, fiindca s-a pornit de la constatarea ca in acest domeniu, care este unul foarte sensibil si sub aspect social inclusiv, exista foarte multe nereguli. Si punind pe cintar, pe balanta anumite constringeri care pot sa apara din partea statului in guvernarea acestei piete si efectele pe care le asteapta societatea, inclusiv noi toti, care procuram medicamente si trebuie sa fim siguri ca procuram medicamente, si nu niste prafuri cu valoare adaugata reduse si fara inscriptii si alte lucruri, si cu evaziuni fiscale si cu tot ce doriti, s-a ajuns la concluzia ca mergem pe formula implementarii acestui mecanism.

Eu cred ca Guvernul va veni, in timpul apropiat, cu un raport asupra acestui exercitiu. Este prematur de a trage concluzii pripite.

Multumesc.

Domnul Ivan Banari:

Multumesc, domnule ministru.

Dar nu pot fi de acord cu dumneavoastra. Am niste scrisori de la Serviciul Vamal, de la Centrul de Medicina Preventiva. N-a fost depistat nici un caz de vinzare pe piata a medicamentelor contrafacute. Deci, informatie oficiala. Cind spuneti dumneavoastra ca sint multe nereguli, aceasta nu inseamna ca trebuie deodata sa reglementam si sa ridicam preturile la medicamente.

Deci, am doua intrebari referitoare la articolele din lege.

Prima. Articolul 12 – termenele si procedura de eliberare a autorizatiilor. Am auzit de la colegi ca el va fi prezentat in alta redactie a legii. Deci, se vorbeste de autorizatie, dar nu vorbiti nimic aici despre amplasarea obiectelor.

Dumneavoastra stiti ca cel mai costisitor acum pentru antreprenor este amplasarea obiectelor. Daca pina acum proprietarul incaperii obtinea amplasarea, toate documentele le pregatea si primea o decizie a Primariei de amplasare a obiectului si acei care inchiriau de la ei nu erau nevoiti sa umble si ei pe aceste drumuri, astazi umbla toti, intii proprietarul, pe urma acei care iau in chirie.

Deci, nu se vorbeste despre acest lucru nicaieri si organele publice locale intreprind totul ca sa scoata bani din antreprenori. De aceea, si scade numarul si de intreprinderi, si de locuri de munca care este acolo. Eu as ruga aici, cum va ginditi dumneavoastra la acest lucru sau va fi reglementat in alt articol, in alta lege?

Si inca un moment. Articolul 6 – organele de control exercita controlul asupra activitatii de intreprinzator. Care organe de control, cite sint ele, cine are dreptul sa controleze intreprinzatorii?

Astazi, cel mai frecvent vine la intreprinzator Inspectoratul, inspectorul politist de pe sector si inspectorul muncii. Deci sint permanent, poate sa vina in fiecare zi sa amendeze conducatorul intreprinderii. Si noi, slava Domnului, aici, in Parlament, cu o majoritate simpla, am aprobat niste amenzi destul de distrugatoare, care ii face pe oameni, pur si simplu sa inchida afacerile si sa plece peste hotare.

Domnul Valeriu Lazar:

Multumesc.

V-as sugera sa citim impreuna foarte atent articolul 10 si, respectiv, articolul 15 din proiectul de lege modificat si veti gasi aici raspunsul la intrebarea dumneavoastra. Eu repet, este o lege-cadru, noi nu putem sa stabilim aici lista tuturor autorizatiilor care pot sa existe in tara aceasta. Noi am stabilit niste principii, repet. Dar pot sa va citesc inca o data: in sensul prezentei legi, actul necesar pentru initierea sau desfasurarea afacerii constituite orice autorizatie, licenta, aviz, permis, certificat sau alte acte emise de catre autoritatile administratiei publice. Si de aici rezulta alta idee: tipul actului si procedura de eliberare a acestuia se stabilesc prin lege. Deci, este aceeasi idee.

Si daca prin lege nu va fi stabilit ca pentru amplasarea unei unitati comerciale este necesara o autorizatie, indiferent cine o elibereaza, fie la nivel central sau local, aceasta autorizatie nu are dreptul nimeni s-o impuna. Adica, este un principiu stabilit in aceasta lege. Repet, vom revizui intreg cadrul legislativ normativ ulterior, pentru a aduce in corespundere totul ce exista in momentul de fata cu acest principiu. Si aici se gaseste raspunsul la intrebarea dumneavoastra concreta, care vizeaza autorizatia pentru amplasare. Nu putem stabili aici toate tipurile. Dar noi ne-am straduit sa instituim un principiu.

Acelasi lucru este valabil la articolul 15, tot ceea ce tine de activitatea de control. Am raspuns si la intrebarea domnului Filat, la aceeasi intrebare, adica, cum vedem noi organizarea acestui proces.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Domnul Dumitru Braghis:

Multumesc, domnule Presedinte.

Rog sa ma inscrieti pentru dezbateri.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, domnule ministru.

Alte intrebari eu nu le-am remarcat.

Rog sa luati loc.

Rog comisia.

Domnul Vladimir Turcan:

Onorat Parlament,

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a examinat proiectul mentionat si a constatat urmatoarele. Proiectul a fost inaintat cu titlu de initiativa legislativa de catre Guvern, care are ca scop, dupa cum deja a fost raportat din partea autorului, crearea unui cadru juridic favorabil mediului de afaceri si climatului investitional pentru dezvoltarea social-economica a tarii.

In acest sens, proiectul de lege abordeaza noi reglementari ale activitatii de intreprinzator si ale relatiilor dintre autoritatile publice si intreprinzatori. Este elaborat in baza si intru executarea prevederilor Legii privind revizuirea si optimizarea cadrului normativ de reglementare a activitatii de intreprinzator.

Prin urmare, acest proiect reprezinta o continuare a reformei cadrului juridic de reglementare a activitatii de intreprinzator si poate fi numita ca o etapa “ghilotina nr.2”. Proiectul dat a fost avizat pozitiv de 6 comisii permanente si de catre Directia juridica, care il sustin cu unele amendamente. Aceste amendamente vor fi luate in considerare pentru lectura a doua.

Comisia pentru drepturile omului, prin avizul sau, respinge acest proiect de lege, fara a indica careva motive. Iar obiectiile inaintate de catre comisia pentru politica economica, buget si finante, in a caror baza se propune respingerea proiectului, au fost ulterior puse in discutie in cadrul sedintelor comisiei, la care au participat si reprezentantii autorului. In rezultatul acestor dezbateri, membrii Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati au prezentat in anexe si au prelucrat esential acest proiect de lege.

Eu inca o data repet ca, astazi, dumneavoastra aveti la mina trei documente. Deci, proiectul de lege care a fost inaintat de insasi Guvernul, anexa amendamentelor care au fost puse in discutie la sedinta comisiei cu participarea autorului, rezultatul examinarii acestor amendamente si varianta care are denumirea prelucrata in comisie cu participarea autorilor, care este rezultatul examinarii amendamentelor, expus intr-o redactie, care, in cazul in care va fi acceptata de catre Parlament, va fi adoptata pentru prima lectura si, ulterior, va fi pusa deja in discutie pentru lectura a doua.

De aceea, noi speram ca, dupa examinarea in prima lectura, vor fi expuse amendamentele respective, inclusiv cele care au sunat deja astazi in diferite propuneri si intrebari. Dupa aceea, noi vom trece la lectura a doua. Deci, decizia comisiei este de a propune astazi Parlamentului proiectul de Lege nr.354 spre adoptare in prima lectura cu amendamentele anexate la acest raport.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Intrebari pentru comisie?

Microfonul nr.4.

Domnul Dumitru Diacov:

Eu am vrut sa precizez. Noi avem in ordinea de zi proiectul nr.354. Cu
nr.354 a fost inregistrat proiectul prezentat de Guvern, fiindca nu prea frecvent au loc asemenea cazuri. In mapa noi avem trei proiecte, de fapt: proiectul de la Guvern, proiectul cu redactari si proiectul curatat, sa-i spunem asa. Care proiect noi il votam acum?

Domnul Vladimir Turcan:

Repet inca o data. Este proiectul inregistrat cu nr.354. Uitati-va, este.

Domnul Dumitru Diacov:

Celelalte proiecte sint pentru informare mai degraba.

Domnul Vladimir Turcan:

Aceasta e si problema.

Domnul Marian Lupu:

Anume asa.

Domnul Vladimir Turcan:

De aceea, noi nu avem trei proiecte sau nu avem un proiect de baza si altul de alternativa. Noi, pur si simplu... comisia a decis ca, pentru a usura activitatea, sa fie mai comod pentru deputati de a lucra asupra acestui proiect ulterior. De aceea, noi anexam la acest raport insasi aceasta lista: anexe, amendamente si rezultatul examinarii.

Domnul Marian Lupu:

E incorporat in contextul proiectului.

Domnul Vladimir Turcan:

Si rezultatul acesta este incorporat in varianta, cum o numiti, de alternativa. Dar, conform procedurii nu este de alternativa, dar este varianta, rezultatul examinarii amendamentului.

Domnul Marian Lupu:

Da, constatarea colegului nostru domnul Diacov este una foarte precisa, ceea ce avem sint ca anexe cu titlu informativ. Sa avem o claritate mai buna.

Microfonul nr.5.

Domnul Iurie Bolboceanu:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule Presedinte,

In discutiile si in intrebarile adresate domnului ministru, dumnealui a confirmat ca ceea ce se refera la articolul 2, alineatele (2) si (3), ceea ce tine, in principiu, de conceptul legii, ele contravin normelor constitutionale. Ceea ce se refera la articolul 3 “Transparenta reglementarii” si la articolul 13 “Mecanismele, revizuirea actelor de reglementare”. Ele nu sint obiectul acestui proiect de lege.

Domnul ministru nu a confirmat acest lucru. Dar l-a confirmat domnul Presedinte al Parlamentului, cind a spus ca, de fapt, acest proiect de lege este o continuare a “ghilotinei unu”, care va fi “ghilotina doi”.

Deci, poate, este si asa, dar tine de un alt subiect, de implementarea sau efectele Legii nr.424 din 2004, care s-a epuizat in anul 2005. Si noi nu stim care sint rezultatele si efectele implementarii acestei legi. Cineva spune ca, in principiu, 97–98% din legi au ramas in vigoare in urma revizuirii. Si atunci si articolul 2, si articolul 3, si articolul 13 tin, in principiu, de conceptul legii.

Si ceea ce propune comisia vine absolut cu un alt concept, ceea ce nu este corect. Noi daca nu acceptam acest concept, acest proiect de lege si Guvernul sa vina cu un alt concept.

Pentru ca proiectul nr.354 si propunerile pe care le inainteaza comisia tin de un alt concept. De aceea, eu propun ca proiectul de Lege nr.354 sa fie respins, sau Guvernul, daca doreste si are, eu stiu, capacitati, sa vina cu initiativa ca sa-si retraga acest proiect de lege pentru a-l perfecta, tinind cont de acele discutii care au avut loc in comisiile parlamentare si de celea discutate astazi in sedinta in plen a Parlamentului.

Domnul Vladimir Turcan:

Intrebarea e clara.

Va multumesc.

Referitor la Legea nr.424. Deci, rezultatele implementarii acestei legi sint cunoscute, sint publicate in Monitorul Oficial. Eu cred ca domnul ministru Lazar poate sa va prezinte hotarirea comisiei respective referitor la rezultatele implementarii acestei legi. Si in cazul in care este vorba de verificarea unor cifre, cite acte normative au ramas in vigoare, cite au fost anulate? Informatia aceasta puteti s-o primiti in mod individual.

Acum privind ceea ce se refera la problema conceptului. Eu cred ca aceasta, eu am spus de la microfonul nr.3, este un exemplu clasic, cind comisia, activind, examinind proiectul de lege impreuna cu autorul, a ajuns la un acord comun, ca unele din elementele conceptului nu pot fi acceptate, dar conceptul de baza, esenta legii de a aproba unele principii de baza, care vor reglementa coraportul dintre organele administratiei publice si intreprinzator sint stipulate prin acele principii care au fost enumerate, si anume: prisabilitatea, transparenta, analiza impactului, reglementarea materiala a procesului. Deci, un principiu foarte important, despre care s-a vorbit mult, este principiul proportionalitatii sau, noi am propus inca o denumire, al echitabilitatii in raporturile dintre stat si intreprinzator. Deci, aceasta e problema, acesta e conceptul si aceasta e esenta legii.

Faptul ca noi am exclus din concept unele articole pe care deja le-ati numit, care au intrat in contradictie cu constitutia. Da, este si noi am fixat lucrurile acestea si in anexa respectiva si domnul ministru Lazar, prezentind raportul asupra proiectului de lege, a reconfirmat acest moment.

Da, intr-adevar, in prima varianta sau in varianta initiala, care a parvenit in Parlament din partea Guvernului, a fost, de exemplu, stipulat, ca ministerele n-au dreptul de a emite actele normative, ceea ce contravine Constitutiei. Momentul acesta a fost prelucrat si noi am stabilit limitele in a caror baza, conform principiilor, ministerele vor avea dreptul sa emita acte cu caracter normativ. Si ceea ce trebuie sa fie expres stipulat numai prin lege. Aceasta e esenta legii.

Aici au fost inca unele intrebari referitor la problema implementarii, cum va fi implementata legea aceasta? De fapt, imi pare ca domnul Presedinte al Parlamentului deja a expus ca aceasta lege, in urma adoptarii legii in lectura a doua, va fi un fel de start al revizuirii legilor, nu al actelor normative, care erau obiectul “ghilotinei nr.1”. Dar anume va fi dat start “ghilotinei nr.2” din punctul de vedere al revizuirii legislatiei ceea ce se refera la activitatea de intreprinzator. Si aici, prin aceasta lege, noi trebuie sa stipulam, de la bun inceput, care vor fi principiile de baza ale acestei revizuiri.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, domnule Turcan.

Alte intrebari? Nu sint.

Va multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Rog sa luati loc.

Inainte de a purcede la exercitiul de vot, au fost doua solicitari pentru luari de cuvint. Prima, din partea domnului Valeriu Cosarciuc.

Va rog, la tribuna centrala.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Fractiunea parlamentara “Alianta «Moldova Noastra»” si, mai ales, noi in calitate de candidati in deputati in Parlamentul Republicii Moldova, am promovat in campania electorala relansarea economiei Republicii Moldova, crearea unui climat de afaceri favorabil pentru agentii economici, crearea unui climat favorabil pentru atragerea investitiilor in Republica Moldova. Aceste obligatiuni, pe care noi ni le-am asumat in fata alegatorilor, le promovam si in continuare aici, in Parlamentul Republicii Moldova.

Daca sa ne referim concret la acest proiect de lege, noi nu am dori acum sa criticam, pur si simplu, o initiativa care vine de la Guvern. Dar as vrea sa va spun ca, pentru a avea in Republica Moldova un climat de afaceri normal, pentru a putea atrage investitiile, noi nu trebuie sa mergem cu semimasuri.

Proiectul de lege prezentat in Parlamentul Republicii Moldova, acele propuneri care au fost inaintate destul de competent de catre Comisia juridica, pentru numiri si imunitati, in principiu, nu permit ca noi sa avem o lege care ar promova reforma in acest domeniu foarte si foarte clar. Fiindca, iarasi, noi ne referim la Constitutie la articolele 102 si 107, in care se mentioneaza ca Guvernul sau autoritatile administratiei publice centrale ar putea sa emita hotariri s.a.m.d. ale unor acte normative.

Stimati colegi,

Vreau sa va atrag atentia asupra ultimului articol din legea prezentata de Guvern. Legea intra in vigoare dupa 18 luni. In principiu, in aceasta perioada, poate fi modificata si Constitutia, si alte acte legislative, care sa poata permite ca noi sa facem aici o regula corespunzatoare.

As vrea sa ma refer, in primul rind, la regulile de joc, daca vorbim de lege. Noi promovam ideea ca legea prezentata in Parlament trebuie sa contina toate regulamentele, norme metodologice de aplicare a legii, de implementare a acestei legi la momentul in care se discuta in Parlament. In urma adoptarii acestei legi, in urma publicarii ei, ea trebuie sa fie aplicativa imediat, fara ca sa mai aiba termen acolo, pentru ca Guvernul sa elaboreze regulamente, norme metodologice si alte documente, fiindca, noi am analizat legile adoptate de Parlamentul Republicii Moldova in anul 2005. Practic, nici o lege adoptata de Parlament, in care se mentineau norme ca Guvernul, in termen de trei luni, de doua luni, de sase luni s.a.m.d. trebuie sa adopte hotariri care sa puna in aplicare legile sau regulamentele, sau norme metodologice, n-a fost aprobata de catre Guvern in termenul stabilit de lege. Rezulta ca legea adoptata de Parlament, practic, nu este aplicativa si nu poate fi implementata.

Noi, daca dorim sa facem regula in acest domeniu, trebuie sa mergem pe calea tarilor avansate. In SUA nici o lege nu este adoptata de catre Congresul american fara ca aceasta lege sa contina descrierea foarte concreta a tuturor normelor de aplicare si de implementare a acestei legi. Acest lucru este si in Republica Ceha. Am fost in Cehia, am legi de la Parlamentul ceh si va spun ca legile cehe, practic, au anexate toate regulamentele, normele metodologice de aplicare a legii.

Noi iarasi vrem sa mergem pe semimasuri si sa spunem ca Constitutia nu ne permite ca sa cerem acest lucru. Constitutia poate fi modificata, este procedura si acest lucru trebuie sa-l facem.

Un alt moment. Acte de reglementare mentionate aici de raportor, de domnul ministru Lazar, la articolul 10 din lege: autorizatie si altele.

Stimati colegi,

Eu as vrea sa va spun ca sa mai citim ce se face in jurul nostru. Turcia, in
anul 2005, a atras 25 miliarde de dolari investitii.

Cele mai multe investitii in regiunea Marii Negre, bazinului Marii Negre, la care sa putem face si noi parte. Dar de ce Turcia a atras aceste investitii? Fiindca in Turcia, pentru a primi licenta, este nevoie de declaratia pe propria raspundere a managerilor intreprinderii. Pur si simplu, declara ca ei intrunesc toate conditiile necesare pentru ca sa presteze un gen de activitate si aceasta este suficient.

In continuare intreprinzatorul raspunde in fata legii, daca ceea ce a declarat in aceasta declaratie nu este indeplinit.

Al doilea moment, in Turcia intreprinderea se inregistreaza prin declaratia viitorului intreprinzator si Camera de Inregistrare este obligata sa-i trimita lui certificatul de inregistrare. Acestea sint doua momente esentiale pentru dezvoltarea activitatii de afaceri in aceasta tara. Si aceasta tara, va spun, are rezultate foarte bune in domeniul economic si in domeniul atragerii investitiilor.

Pe aceeasi cale au mers Republicile Baltice, pe aceeasi cale merg tarile vecine care adera acum la Uniunea Europeana.

Stimati colegi,

Si aici, cind vorbim despre acele acte necesare pentru initierea unei afaceri, ar trebui sa fie scris clar in aceasta lege de reglementare: trebuie sa fie certificatul de inregistrare, trebuie sa fie licenta, daca este prevazuta de lege, si trebuie sa fie declaratia pe propria raspundere a agentului economic ca el isi incepe activitatea, fiindca in Republica Moldova, pentru a incepe o activitate, trebuie sa capeti avize, coordonari s.a.m.d. de la diferite structuri ale statului. Si aceasta, in principiu, conduce la aceea ca agentul economic isi poate incepe activitatea, fiind inregistrat, platind toate taxele s.a.m.d. peste jumate de an, peste un an, pentru ca el sa-si poata aduna toate actele necesare de la serviciul contra incendiilor, de la serviciul veterinar, de la serviciul medicina preventiva s.a.m.d.

Noi, acei de la “Alianta «Moldova Noastra»”, consideram ca, daca dorim sa cream conditii pentru activitatea de intreprinzator in Republica Moldova trebuie s-o facem radical si trebuie s-o facem astfel ca acei care doresc sa desfasoare activitate de business in Republica Moldova sa cunoasca ca acest lucru il prevede Parlamentul si prin acest act, prin aceasta lege de reglementare in acest domeniu.

Acesta ar fi un semnal foarte clar pentru agentii economici, pentru acei care doresc sa investeasca, fiindca multi investitori, care vin in Republica Moldova, cele mai mari probleme le au, in primul rind, privind recapatarea avizelor de incepere a activitatii si cu coordonari s.a.m.d. Aceasta este o norma care trebuie sa fie lichidata in Republica Moldova si s-o aducem la normalitate.

Un alt moment principial pentru noi este chestia ce tine de controale. In propunerea prezentata de catre Guvern noi iarasi gasim acelasi lucru cu privire la sanctiuni si altele. Noi, in domeniul controlului, avem o propunere principiala. Controalele trebuie sa fie nu punitive, cu caracter punitiv, dar cu caracter consultativ, in afara de cele financiare si fiscale. Da, noi intelegem ca controalele fiscale si cele financiare pot avea si caracter punitiv.

Celelalte controale trebuie sa aiba caracter consultativ. Si aceasta este practica Statelor Unite. Si va spun cum ei o aplica. Ei fac categoria intreprinderilor, adica stabilesc categoriile. Intreprinderile care, de pilda, nu se conformeaza controalelor efectuate nimeresc in categoria intreprinderilor care nu au, nu sint eligibile pentru achizitii publice.

Si noi aceasta am putea s-o facem prin lege. Noi avem Legea cu privire la achizitiile publice. Acele intreprinderi care sint disciplinate, care se conformeaza consultarilor pe care le dau organele de control, ar putea sa beneficieze si de participarea la achizitiile publice, fiind facilitate in acest domeniu.

Acest lucru il fac Statele Unite. O fac prin administratia businessului mic si mijlociu. Ei au aceasta small business administration. Cind am fost la Washington impreuna cu domnul Bondarciuc, noi am vazut ce cladire are aceasta administratie. Adica e foarte clar pe ce se pune, de pilda... se are in vedere ca este o armata foarte mare care se ocupa de acest domeniu.

Stimati colegi,

Mai mult decit atit, ca prin legea viitoare care se propune aici, in Parlamentul Republicii Moldova, cu privire la promovarea businessului mic si mijlociu si cu privire la declararea ce fel de intreprinderi sint: micro, mici s.a.m.d., in Republica Moldova tot in jur de 95% de intreprinderi vor fi intreprinderi mici si mijlocii. Si in acest domeniu noi trebuie sa avem o administratie foarte clara.

Stimati colegi,

Noi, acei din “Alianta «Moldova Noastra»”, dorim cu adevarat, ca intreprinderile, oamenii de afaceri, intreprinzatorii din Republica Moldova sa capete o lege in care sa aiba incredere, fiindca toate semimasurile promovate astazi in Republica Moldova conduc la aceea ca noi nu avem un potential de productie competitiv. Aceasta ne conduce pe noi la o balanta comerciala externa esential negativa. In anul 2005 deficitul balantei comerciale a constituit 1 miliard 200 de milioane. In primele patru luni avem 430 de milioane. A crescut cu 1,5 ori mai mult decit in perioada precedenta a anului trecut, adica in perioada anului 2005.

Stimati colegi,

Unde mergem?

Domnul Marian Lupu:

Stimate coleg,

Timpul, inca un minut.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

O singura clipa.

Domnul Marian Lupu:

Da, va rog.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Stimati colegi,

Noi, acei de la “Alianta «Moldova Noastra»”, dorim, cu adevarat, ca in Parlament sa fie aprobate legi, care sa creeze conditii pentru activitatea de afaceri normala. Si ca acesti oameni, care lucreaza in acest domeniu, sa poata actiona. Eu vreau sa va spun ceea ce tine de exportul de vinuri.

Domnul Marian Lupu:

Stimate coleg,

E timpul.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Ascultati oleaca, aveti rabdare. Nu sintem aici la piata.

Domnul Marian Lupu:

Stimate coleg,

Eu rog foarte mult. Deja sinteti la 11 minute. Sa urmam, la 11.16 ati inceput. Eu va rog sa incheiati.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

A trebuit aici sa puneti un bec si sa se aprinda si atunci sa ne orientam, dar asa noi nu ne orientam la timp.

Domnule Presedinte,

O singura propozitie si termin.

Domnul Marian Lupu:

Da, va rog.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Eu as vrea sa ma refer la Legea cu privire la produsele alimentare, care a fost adoptata in 2004. Aceasta lege prevedea doua momente foarte importante: trasabilitatea produsului si controlul in punctele critice.

Stimati colegi,

Vreau sa va spun, nici o intreprindere de vinificatie nu s-a conformat acestei legi.

Problemele pe care le avem astazi, mai ales in domeniul certificarii sistemului de asigurare a inofensivitatii produselor nu exista la aceste intreprinderi si ele au probleme. Si nu numai la aceste intreprinderi, dar si la celelalte intreprinderi care produc produse alimentare. Aceasta am vrut sa va aduc ca un argument suplimentar, ca legile care se aproba in Republica Moldova si modul lor de aplicare, practic, este dubios si el nu conduce la crearea unui sistem normal de activitate in acest domeniu.

In legatura cu acest fapt, cu cele mentionate, pozitia Fractiunii parlamentare “Alianta «Moldova Noastra»” este de a respinge acest proiect de lege, de a veni in Parlament cu un proiect de lege care sa asigure conditii normale si care sa dezvolte climatul de afaceri si climatul investitional, ca noi sa putem relansa economic Republica Moldova. Acum noi avem, practic, o situatie de criza, o catastrofa.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Stimate coleg,

Eu va rog mult, putin respect pentru colegi.

Multumesc.

Il invit la tribuna centrala pe domnul Braghis pentru luare de cuvint. Rog la fel sa respectam termenul stabilit pina la 10 minute.

Domnul Dumitru Braghis:

Multumesc, domnule Presedinte.

Onorat Parlament,

Poate o parte din ideile pe care le-a expus domnul Cosarciuc se vor repeta. Cred ca ne convingem inca o data ca am lucrat intr-un Guvern si avem multe idei comune. Dar, totusi, consider ca legea propusa astazi in Parlament este o lege absolut noua, nu noua, dar interesanta si necesara Republicii Moldova.

Imi pare foarte rau ca ea sta in Parlament de la 1 februarie, inregistrata la
1 februarie, acum este sfirsitul lunii iunie sau mijlocul lunii iunie, deci, aproape patru luni de zile sta in acest Parlament din simplul motiv ca ea a fost o lege prezentata in Parlament, dar nepregatita, in opinia mea. Eu vreau sa-mi aduc aminte de declaratia domnului ministru Lazar la sedinta Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati, care a spus aproximativ urmatoarele: este o lege complicata si nu toti o inteleg.

Nu stiu, a fost o aluzie sau nu, sper ca nu. Dar deputatii din comisie au demonstrat destul de clar ca nu sint mai marginiti decit membrii Guvernului, au inteles aceasta lege. Mai mult decit atit, nu numai ca au inteles, dar au gasit foarte multe lacune, inclusiv neconcordante cu Constitutia Republicii Moldova. Si au propus astazi Parlamentului un proiect de lege, in care toate aceste lacune au fost lichidate.

Eu, stiti, poate nu ma refeream la acest lucru, daca nu constatam urmatoarele: in ultimele doua luni de zile tot mai multe si mai multe legi care se dezbat in cadrul sedintelor Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati au aceeasi soarta ca si aceasta lege. Sa ne aducem aminte, chiar in ultimele doua luni de zile: Legea despre asistenta juridica obligatorie a avut aceeasi soarta, Legea despre executarea silita, aceeasi soarta, Legea despre Institutul National de Justitie, Legea despre Institutul Grefierilor si altele.

Imi pun intrebarea: oare Guvernul nu putea sa faca acest lucru pina la ajungerea acestora in Parlament? Oare Guvernul nu era obligat sa prezinte Parlamentului legi care corespund Legii despre procesul legislativ, legi care corespund Constitutiei si legislatiei in vigoare.

Cred ca a sosit timpul ca sa obtinem de la Guvern, totusi, niste legi care corespund si denumirii acestor legi si sa nu cautam aici, in Parlament, noi notiuni ca este de alternativa sau este o varianta prelucrata, sau mai stiu eu cum, ceea ce se intimpla in Parlament in ultimul timp. Acum vreau sa ma refer la citeva lucruri, care, in opinia mea, tin foarte mult tot de aceasta lege si care, intr-un fel sau altul, nu sint reflectate.

Una din cele mai mari probleme sau una din problemele cu care se intimpina agentii economici este lipsa raspunsurilor simple: nu au nici un raspuns de la organele statale. A trecut o luna, au trecut doua, au trecut trei, nimic. Un exemplu, poftim, toti cred ca... sau mai muti deputati in Parlament au primit o scrisoare de la agentii economici despre brokerii vamali cu rugamintea de a da un raspuns prin intermediul televiziunii si radioului de la Guvern. Au trecut doua luni de zile. Nici un raspuns. Am facut interpelarea respectiva catre Guvern, am primit un raspuns ca totul este ideal. Daca totul este ideal, folositi tribuna, explicati oamenilor ca sa stie ca totul este ideal. Dar cunoastem destul de bine ca nu este asa de ideal.

De aceea, eu cred ca una din problemele care trebuie preconizata si in aceasta lege este faptul, ca acei care sint astazi reprezentantii statului sa raspunda la toate chestiunile, intrebarile si adresarile agentilor economici in termenul stabilit de legislatia in vigoare.

O alta problema, tot la capitolul raspunsuri, consider ca este cazul sa prevedem in legislatia nationala, ca lipsa unui raspuns, in termenul prevazut de legislatia in vigoare, la capitolul obtinerea unor autorizatii sau unor raspunsuri de pregatire a documentelor pentru obtinerea unor licente, sau mai stiu eu ce, de la organele statale si de la intreprinderile de stat, sa se considere raspuns pozitiv si agentul economic sa-si poata desfasura activitatea. Nu trebuie agentul economic sa umble cu lunile la primarii, la institutii de stat sau la intreprinderile de stat pentru a obtine raspunsurile respective.

Mai mult decit atit, cunoastem destul de clar modalitatea de obtinere a acestor raspunsuri. Ai intrat cu ceva in mina, ai raspunsul mai repede, n-ai intrat cu nimic in mina, raspunsul poti sa nu-l ai cu lunile. Inca o intrebare. Aici vreau... am spus ca unele idei sint comune. Eu sustin completamente ideea propusa de domnul Cosarciuc: licentele trebuie sa fie eliberate pe responsabilitatea proprie a agentului economic.

El poarta responsabilitate in conformitate cu legislatia in vigoare de toate incalcarile pe care le poate comite in cadrul exercitarii functiilor respective sau desfasurarii unui sau altui business. As vrea ca aceeasi raspundere sa o poarte si Departamentul, de exemplu, respectiv, Camera de licentiere sau alte institutii care impiedica obtinerea acestor licente.

De aceea, este de ajuns, in opinia mea, ca agentul economic sa declare pe propria responsabilitate si sa practice genul respectiv. Organele de control au posibilitate si dreptul de a controla acele prevederi legale care sint sau nu, indeplinite de catre agentii economici. Inca un lucru, care, in opinia mea, este important si lipseste in acest proiect de lege, responsabilitatea celor care incalca aceasta lege.

A vorbit aici si raportorul de la Guvern. Au vorbit si altii, ca o parte din ceea ce este propus astazi spre aprobare in Parlament, in legislatia noastra exista. Aceste lucruri sint cunoscute, ele tin de executarea intocmai a prevederilor legale din legislatia noastra. Cu parere de rau, nimeni nu poarta nici o responsabilitate pentru nerespectarea acestei legislatii. Iata unde este buba, in opinia mea, iata ce ar trebui sa lecuim. De aceea, in acest proiect de lege trebuie sa apara un articol separat, cu responsabilitatea clara a tuturor reprezentantilor statului, indiferent de functie, indiferent de locul pe care il ocupa pentru incalcarea acestei legi si a altor legi care sint astazi in vigoare.

Acum, citeva momente inca ce tin de reglementare. Eu cred ca ceea ce a intrebat domnul Banari este un lucru absolut logic si corect. Da, noi putem sa avem informatii care demonstreaza ca procesul pare ca s-a pornit, a demarat. Noi vorbim ca coruptia in Republica Moldova, conform unor estimari este mai putina. Nu stiu cine simte acest lucru. Eu, personal, consider ca coruptie este mai multa.

Dar, iata citeva cifre asupra carora as vrea sa va atrag atentia si care ar trebui odata si odata sa le intelegem si noi, ca nu numai evaluarile si estimarile organismelor internationale sint importante, dar si cifrele care sint publicate in acest document, breviarul statistic al Republicii Moldova si care, daca doriti, in ultimii cinci ani de zile, s-a cam mai redus numarul de cifre care este prezentat, adica ca nu cumva deputatii sa mai aiba posibilitate sa intre mai adinc in unele analize. Presupun ca acestea sint unele explicatii.

Poftim, conform informatiei de la Camera de Licentiere, avem 127 de mii de intreprinderi mici si mijlocii care sint astazi inregistrate. Conform datelor statistice, doar 33 de mii prezinta informatia statistica. Cred ca una din explicatii sint si reglementarile excesive. Un alt exemplu. In cinci ani de zile, din 2001 incoace, in Republica Moldova s-au redus peste 200 de mii de locuri de munca. Guvernul si domnul Prim-ministru Tarlev personal, chiar de la aceasta tribuna, a declarat nu o data ca s-au creat noi locuri de munca, aproape 200 de mii. Iata statistica oficiala, cifrele.Va rog, uitati-va, daca nu ma credeti.

Mi se explica, precum ca s-a redus numarul populatiei active, economic active. Bine, daca s-a redus numarul populatiei economic active in Republica Moldova, noi cunoastem destul de bine citi someri avem noi. Daca am avea acele 7% inregistrate in statistica oficiala, poate ca i-as crede. Dar stim foarte bine, oameni buni, care este situatia. Si atunci nu este vorba de reducerea populatiei economic active, este vorba de procedurile de reglementare a activitatii agentilor economici, este vorba de atitudinea fata de acesti agenti economici si de interesul lor de a investi in economia Republicii Moldova sau de a scoate capitalurile si a pleca din tara.

De aceea, astazi, eu personal, pe de o parte, inteleg ca acest proiect de lege ar fi foarte bine ca sa fie votat, fiindca el ne-ar da posibilitate sa facem un pas inainte. Si cred ca asa voi face. Voi vota, desi, va spun sincer, inima imi spune ca nu este prea corecta aceasta decizie, fiindca, daca Guvernul ar fi lucrat mai serios asupra acestui document, ar fi prezentat in Parlament un proiect de lege bine gindit din start, daca ar consulta acest proiect de lege, poate comunitatea economica din Republica Moldova... cred ca atunci foarte multe probleme, despre care se vorbeste la noi in tara, se rezolvau de la sine.

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

La aceasta etapa...

Microfonul nr.3.

Domnul Vladimir Turcan:

Va multumesc.

Eu as vrea, in legatura cu luarile de cuvint, vreo citeva momente, un fel de precizare si inclusiv, avind in vedere ca a fost avizata si comisia...

Domnul Marian Lupu:

Domnule Turcan,

Daca sint precizari, eu v-as ruga foarte mult, sa le faceti, dar fara referinta la nume concrete, ca sa nu declansam discutii.

Deci, pe substanta in calitate de autor.

Domnul Vladimir Turcan:

Deci, prima. Da, intr-adevar, spre regret, proiectele de legi care parvin nu intotdeauna sint destul de calitative. Dar aceasta e soarta Parlamentului, ca noi sa nu fim, pur si simplu, ca o masina de votare, dar sa prelucram aceste proiecte de legi impreuna cu autorii si numai in cazul exceptional, atunci cind e imposibil de a gasi careva puncte de tangente, numai atunci sa le respingem.

Deoarece, deja trec la problema respingeri, daca noi respingem acest proiect de lege conform Regulamentului, aceasta ar insemna ca Guvernul, in sesiunea actuala, deja n-o sa aiba dreptul sa initieze proiect de lege asupra aceluiasi obiect. Deci, noi nu vom favoriza activitatea de intreprinzator, dar invers, vom stopa. Aceasta e prima.

Referitor la problema datei implementarii legii.

Domnule Cosarciuc,

Eu as vrea sa va atrag atentie asupra faptului ca articolul 19 “Dispozitii finale” nu vorbeste despre faptul ca legea intra in vigoare dupa 18 luni. Eu va rog, cititi mai atent. Este vorba de, si citesc chiar, deci, cum este stipulat la articolul 19 “Prezenta lege intra in vigoare in termen de 18 luni”. Aceasta inseamna ca, pe parcursul acestei perioade, principiile pe care noi le vom adopta trebuie sa fie implementate in toate actele legislative care reglementeaza activitatea de intreprinzator.

Iata care e esenta legii. Anume 18 luni se da Parlamentului impreuna cu Guvernul ca sa introducem modificarile respective, bazindu-se pe aceste principii de baza. Si in cazul in care noi nu votam astazi principiile de baza, atunci aceasta e... Bine ca avem sustinerea sa votam.

Multumim.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Va rog, foarte succint.

Domnul Dumitru Braghis:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnul Marian Lupu:

Foarte succint.

Domnul Dumitru Braghis:

Noi am avut, adica nu noi, Guvernul a avut o posibilitate mult mai simpla ca sa scoata toate aceste intrebari ca sa nu fie respinsa legea despre ce a vorbit domnul Turcan. Putea s-o retraga inca in luna februarie, cind s-a clarificat ca legea nu corespunde si avem scrisorile adresate dumneavoastra de catre domnul Bondarciuc si domnul Creanga, pe urma scrisorile adresate de catre domnul Bondarciuc si domnul Turcan si daca Guvernul dorea sa nu sa se intimple ceea ce poate sa se intimple, putea s-o faca foarte simplu. Nu s-a dorit, cred ca aceasta este una din explicatii.

Dar sint de acord cu ceea ce spune domnul Turcan, ca noi trebuie sa lucram in Parlament, numai ca sa lucram, dar nu sa scriem legile din nou.

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Cred ca, pina la urma urmei, ceea ce conteaza in final este ca, ajungem la acea varianta a proiectului care este mai buna in comparatie cu cea care a intrat.

Sint perfect de acord cu dumneavoastra. Supun votului, fiindca au fost doua propuneri. Prima propunere a fost a comisiei, a doua propunere – a domnului Bolboceanu. Si in modul in care ele au fost prezentate, in acelasi mod o sa le supun votului, in aceeasi ordine.

Stimati colegi,

Supun votului. Cine este pentru aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.354, rog sa voteze.

Stimati colegi,

Eu as ruga numaratorii, nu va suparati, pentru precizie si stenograma.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 24.

Sectorul nr.2 – 31.

Sectorul nr.3 – 7 voturi.

Domnul Marian Lupu:

62 de voturi “pro”. Impotriva? Rog sa mi se anunte la fel rezultatele.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 0.

Sectorul nr.2 – 2.

Sectorul nr.3 – 7 voturi.

Domnul Marian Lupu:

9 voturi “impotriva”.

Stimati colegi,

In aceste conditii, proiectul de Lege nr.354 este aprobat in prima lectura.

Si au as ruga foarte mult in continuare, fara a tergiversa procesul de pregatire a acestui proiect pentru lectura a doua, comisiile antrenate, comisia sesizata in fond, impreuna cu autorii, sa duca la bun sfirsit aceasta munca in modul in care sa oferim posibilitate organelor de resort de la Guvern sa initieze propriu-zisa procedura la etapa “ghilotinei nr.2”, de revizuire a actelor legislative.

Stimati colegi,

Sintem la 1 ora si 45 de minute de dezbateri asupra acestui proiect. Cu permisiunea dumneavoastra, anunt o pauza de 15 minute. Reluam sedinta la
ora 12.00.

P A U Z A

*

* *

D U P A P A U Z A

Domnul Marian Lupu:

Numarul deputatilor prezenti in sala ne permite sa continuam sedinta. Continuam sedinta cu examinarea proiectului de Lege nr.1884 privind sustinerea sectorului intreprinderilor mici si mijlocii.

Prezinta Guvernul. Domnul ministru al economiei, va rog.

Domnul Valeriu Lazar:

Multumesc, domnule Presedinte.

Onorat Parlament,

Scopul de baza pe care si-l propune Guvernul venind cu acest proiect de lege este asigurarea cadrului juridic adecvat dezvoltarii acestui sector, s-a vorbit si anterior, care este un sector cu ponderea preponderenta, cu ponderea cea mai mare in structura antreprenoriala din Republica Moldova.

Tin sa afirm ca, la elaborarea acestui proiect de lege, s-a luat in calcul experienta acumulata in Republica Moldova in cadrul legal existent actualmente, adica in conditiile legii in vigoare care guverneaza acest sector.

Doi. S-au luat in considerare rezultatele realizarii programului statal de sustinere a acestui sector. Si acest proiect de lege este prima actiune in cadrul implementarii strategiei aprobate mai curent de Guvern, strategie care vizeaza dezvoltarea sectorului intreprinderilor mici si mijlocii.

Acest exercitiu s-a realizat inclusiv prin optica si din necesitatea asigurarii unui cadru legislativ modern, armonizat, maxim posibil cu principiile care exista in Uniunea Europeana la acest capitol, inclusiv. In special, am urmat intocmai recomandarile din mai 2003 ale Comisiei Europene referitor la dezvoltarea acestui sector, inclusiv recomandarile in partea ce tine de criteriile de clasificare a anumitor intreprinderi la acest sector.

Legea actuala sau proiectul de lege propus dumneavoastra, in comparatie cu legea in vigoare, este una mult mai compacta, nu contine in sine foarte multe prevederi anterioare care erau, in mare parte, declarative. Totodata, ne-am propus cu acest proiect de lege sa fim coerenti cu abordarea care si-a propus-o Parlamentul si Guvernul in ultimul timp, de a nu stabili in asemenea legi lucruri foarte concrete. Adica, daca vorbim de facilitati fiscale, ele trebuie sa fie stabilite in Codul fiscal, de ordin vamal in Codul vamal, in Legea tarifului vamal etc. Adica, am urmat si aceasta optica.

Totodata, proiectul vine cu niste elemente noi. In primul rind, am propus o alta clasificare sau alte criterii de atribuire a intreprinderilor la acest sector. Nu intru in detalii, aveti aceste criterii si in nota informativa si, propriu-zis, in proiectul de lege. Apare un element nou, care nu exista anterior in acest context. De fapt, unul dintre criterii ar fi si valoarea de bilant a activelor. Repet, am preluat intocmai recomandarea Uniunii Europene.

La acest capitol, ceea ce propunem noi aici difera de criteriile de clasificare practicate si recomandate de Uniunea Europeana, doar valoarea absoluta a acestor cifre. Daca in Uniunea Europeana ele sint stabilite in euro, aici noi le propunem stabilite in lei si am pornit de la niste realitati, inclusiv am pornit de la paritatea puterii de cumparare a valutei nationale raportata la valuta euro si multe alte criterii destul de tehnice. In caz de necesitate, sint gata sa vin cu argumentele respective in fata dumneavoastra.

Un alt element nou al acestei legi este principiul declarativ. S-a vorbit anterior despre necesitatea instituirii acestui principiu. De fapt, este primul pas in acest sens. Deja, cum spuneam anterior, nu putem stabili intr-o lege-cadru, dar in legea specifica, care guverneaza un anumit sector, vom veni cu elementele acestui principiu. Si vi le propunem in cadrul acestui proiect de lege concret, trecerea la principiul declarativ.

Ne-am propus sa introducem claritate in cadrul politic si institutional de sustinere a acestui sector. Propunem, la nivel de lege, sa fie foarte clar ce inseamna strategie, ce inseamna program? Care sint institutiile care urmeaza, pe de o parte, sa elaboreze si sa promoveze politici, pe de alta parte, sa implementeze, la nivel implicativ, aceste politici?

De aceea, propunem Parlamentului foarte clar atribuirea cu aceste functii. Respectiv Ministerul Economiei si Comertului din partea Guvernului, ca institutie care elaboreaza politicele si, respectiv, organizatia pentru sustinerea acestui sector, care va implementa politicile la nivel aplicativ. Deci, aceasta propunere se inscrie perfect si in Strategia de reforma a administratiei publice centrale, care vizeaza anume aceasta abordare: separarea sau delimitarea de functii politice si respectiv implementare.

Tin sa afirm ca acest proiect de lege, pe linga faptul ca a trecut expertiza colegilor nostri din Uniunea Europeana, am urmat toate filierele posibile si am expertizat, inclusiv in cadrul participarii noastre la Carta europeana pentru intreprinderi mici si mijlocii.

Mai mult decit atit, acest proiect de lege a fost supus unor dezbateri si este produsul comun al Ministerului Economiei si Comertului si intreprinderilor, organizatiilor obstesti care sint exponenti ai intereselor anume ale acestui sector. Am asigurat o transparenta maxima si la elaborare si la promovare. Ceea ce va propune Guvernul, repet, este un rezultat al unui dialog public privat foarte consistent in acest sens.

Acestea fiind spuse, intuind existenta anumitelor intrebari, Guvernul intervine cu rugamintea de a sustine acest proiect de lege. Repet, este primul element al strategiei si, o data adoptata decizia pozitiva in acest sens, Guvernului i se deschid toate premisele pentru a implementa cu succes aceasta strategie.

Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Intrebari?

Microfonul nr.4.

Domnul Dumitru Diacov:

Domnule ministru,

Noi am citit si am discutat destul de atent acest proiect de lege, care, consideram, este unul absolut necesar pentru a acorda un sprijin sectorului foarte important al economiei nationale – intreprinderilor mici si mijlocii. Trebuie sa va spun ca avem si foarte multe obiectii. Speram ca vom conlucra pentru definitivarea lui in lectura a doua.

Vreau sa va intreb, insa, ce inseamna proiectul de Lege privind sustinerea sectorului intreprinderilor mici si mijlocii? Cuvintul “sector” aici e cheie. Ce fel de sector e acesta? Noi sustinem intreprinderile mici si mijlocii, dar nu un oarecare sector care nu-i clar.

Domnul Valeriu Lazar:

Multumesc.

Domnule deputat,

Aceasta e o chestie mai mult, eu stiu, de semantica. Adica, noi propunem aceleasi formulari care sint utilizate, practic, in toate tarile, adica chiar pentru a usura operarea cu anumiti termeni, doar nu putem vorbi intotdeauna intreprinderi mici, micro, mijlocii, se propune aceasta sintagma care vizeaza sectorul.

Deci, e o practica a noastra interioara si e o practica care exista in toata lumea. Noi ceea ce facem, trebuie sa armonizam chiar si la nivel de terminologie cu ceea ce exista in Uniunea Europeana, chiar inclusiv ca sa putem profita de asistenta care ne vine. Aceasta este ideea.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

Domnule Bolboceanu,

Sinteti gata?

Domnul Iurie Bolboceanu:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Domnule ministru,

Totusi, care au fost principiile de clasificare a intreprinderilor micro, mici si mijlocii?

Domnul Valeriu Lazar:

Va multumesc.

Repet, propunem trei criterii, doua din ele exista si actualmente. Si al treilea criteriu, acel nou – valoarea totala de bilant a activelor. Primul criteriu – numarul mediu scriptic anual de angajati; al doilea criteriu – cifra de afaceri, adica vinzarile anuale si, respectiv, al treilea criteriu – valoarea totala de bilant a activelor. Deci, noi propunem utilizarea, urmind iarasi o experienta buna a altor tari, complementara a tuturor acestor criterii.

Domnul Iurie Bolboceanu:

Domnule ministru,

Eu cifrele le vad si le pot citi, dar eu am vrut ca dumneavoastra sa va referiti la criterii. Pentru ca, as vrea sa ma refer la intreprinderile mijlocii. Noi cunoastem capacitatile economice ale Republicii Moldova, 249 de angajati ai intreprinderii, 50 de milioane activele, deci, eu nu cred ca in relatiile sau in cimpul activitatii Republicii Moldova o asemenea intreprindere poate fi numita intreprindere mijlocie.

Daca noi definitivam, prin aceste criterii, intreprinderile mici, mijlocii si micro, atunci care vor fi intreprinderile mari care vor activa in Republica Moldova? Sub aceste criterii vor fi aranjate, practic, majoritatea intreprinderilor din Republica Moldova. Va fi capabil Guvernul sa acorde aceste facilitati sistemului economic si de activitate de intreprinzator in Republica Moldova?

Domnul Valeriu Lazar:

Multumesc.

Spuneam mai sus ca am incercat sa preluam criteriile de atribuire la acest sector, care exista si care sint recomandate de Uniunea Europeana. Nimeni nu a pus la indoiala si cred ca ar fi corect sa urmam aceste recomandari ca criterii, dar, pina la urma, revenim la cifre concrete. Numarul de angajati, repet, am preluat intocmai, ceilalti doi indicatori am preluat in lei.

Fiindca, daca ar trebui... si mergem spre Uniunea Europeana, si tindem sa nimerim sub acoperirea programelor pe care le ofera Uniunea Europeana anume pentru acest sector, este un subiect destul de sensibil. Sigur ca noi, pe de o parte, colegii nostri la Uniunea Europeana au grija sa vada ca noi sa nu exageram in a atribui la acest sector anumite intreprinderi doar din considerentul de a profita de anumite programe de asistenta. Dar daca am urma aceasta cale, ar trebui, va dati seama, cred ca nici o intreprindere din Republica Moldova nu ar nimeri in aceasta categorie. Fiindca Uniunea Europeana, acolo unde propunem noi 50 de milioane de lei, la dinsii sint 50 de milioane de euro.

De aceea, subiectul acesta a fost examinat foarte minutios, inclusiv a modelat, nu vorbesc la general, in cifre. Am rugat si colegii de la Camera Inregistrarii de Stat si de la Statistica ne-au oferit tot suportul necesar si chiar am modelat, ce se va intimpla cu structura in eventualitatea clasificarii pe care noi o propunem.

Deci, vreau sa va zic ca din 33 133 de intreprinderi care prezinta rapoarte financiare, conform noii structuri, intreprinderi micro vor fi 24 339, intreprinderi mici – 6 440, intreprinderi mijlocii – 1 657 si intreprinderi mari – 697. Acesta ca numar. Va dati seama ca ponderea celor mari, care ramin in afara sectorului, ca numar nu este mare.

Dar, primul. Sa nu uitam ca, de fapt, in cifra de 33 133, s-a discutat astazi si chiar s-au facut speculatii la acest capitol, din totalul de o suta douazeci si ceva de mii aici nu nimeresc intreprinderile care legal nu sint obligate sa raporteze sau au anumite forme de raportare care difera de cele care sint aici, nu raporteaza, la fel, gospodariile taranesti, nu raporteaza, la fel, intreprinderile individuale. Eu v-as ruga foarte mult sa fim obiectivi in a da apreciere a anumitelor cifre.

Ori revin la ideea ca, in afara acestui sector, activeaza foarte multe intreprinderi care ar putea sa aiba si o cifra de afacere mai mare si un numar de angajati mult mai mare, fiindca o gospodarie taraneasca poate sa intruneasca si citeva sute de oameni. De aceea, rugam, totusi, sa examinam sub acest aspect problema anume, luind in calcul toata informatia care exista.

Daca ne uitam in cifra de afaceri si alt criteriu valoarea de bilant, aceste
697 de intreprinderi, de fapt, detin aproape 2/3. De aceea, ca sa nu ne facem griji la acest capitol, nu va avea loc o schimbare radicala a structurii, adica nu vor fi atribuite la acest sector neintemiat foarte multe intreprinderi. Acesta e un moment.

Al doilea moment. Chiar am incercat sa pornim si de la alte criterii. S-au utilizat si niste metode matematice, sa incercam sa vedem ca notiunea de “intreprinderi mari” nu deriva doar din niste indicatori foarte fixi matematici. Intreprinderea mare este si intreprinderea care are deja capacitatea de a-si crea si a intretine un serviciu propriu de marketing, un serviciu juridic propriu etc.

Si noi zicem ca aceste intreprinderi, care deja au aceasta capacitate, nu trebuie, ele sint in stare singure sa faca fata concurentei fara un suport specific din partea statului. De aceea, daca acceptati, putem sa va oferim in scris, fiindca mi-ar lua prea mult timp sa va explic metodologia pe care am utilizat-o pina am ajuns la aceste cifre. Putem sa va oferim aceasta informatie.

Domnul Iurie Bolboceanu:

Domnule ministru,

Eu mai am inca o intrebare. Fiindca dumneavoastra ati mentionat ca din
33 000 de intreprinderi care prezinta astazi darea de seama sint in activitate la statistica, peste 32 000 cad sub criteriile stipulate in acest proiect de lege, practic toate, in afara sint 600. Va fi capabil Guvernul ca sa acorde aceste facilitati si aceste conditii de activitate, care sint stipulate in acest proiect de lege, pentru majoritatea agentilor economici din Republica Moldova?

Domnul Valeriu Lazar:

Raspund. In momentul de fata, din acest numar, 93 la suta din aceste intreprinderi nimeresc in sector. Conform articolului 49 din Codul fiscal, care vine cu cea mai sensibila facilitate din partea statului, iarasi acopera 93 la suta din aceste intreprinderi. In formula noua, in structura noua vor fi 96%. Adica, noi nu vedem aici o presiune suplimentara asupra Guvernului in a-si realiza intentiile pe care le are.

Al doilea moment. Un lucru foarte important, revin la ideea ca noi am propus acest nou proiect de lege, am propus aceasta noua structurare, inclusiv din considerentele ca vrem sa profitam mai mult si mai consistent de programele Uniunii Europene care exista pentru acest sector. Ori pina nu facem aceasta clasificare nu vom avea accesul si nu avem la moment accesul la foarte multe programe care exista pentru acest sector, lucru absolut clar.

Trebuie sa fim intr-un sistem de referinta cu Uniunea Europeana. Si daca ei au acceptat, n-au insistat sa fie 50 de milioane de euro, atunci cind nu vom putea profita in genere de nici un fel de asistenta si au acceptat suma de 50 de milioane de lei, deja este un pas inainte pentru noi, este un compromis, care ne permite sa suplimentam inclusiv asistenta financiara pe care Guvernul o poate atrage si utiliza pentru sustinerea acestui sector.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Domnul Iurie Bolboceanu:

Domnule ministru,

Totusi, va fi capabil Guvernul sa faca acest lucru?

Domnul Marian Lupu:

Raspundeti, va rog, clar.

Domnul Iurie Bolboceanu:

Sau sub incidenta acestei legi vor beneficia de aceasta lege numai intreprinderile si agentii economici atasati de guvernarea actuala?

Domnul Valeriu Lazar:

Va fi.

Domnul Iurie Bolboceanu:

Va fi asa?

Domnul Valeriu Lazar:

Da.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Domnul Vladimir Filat:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Aveam posibilitate sa uit intrebarea, desi, in mare parte, dumneavoastra ati raspuns la toate intrebarile care era posibil sa apara referitor la proiectul de lege mentionat. Fie si asa.

Continuind ideea sau problema invocata de domnul Bolboceanu, noi consideram, totusi, ca, pentru lectura a doua, urmeaza sa mai facem o analiza. Aceasta vine in urma faptului ca asistenta sau implicarea in sustinerea acestui sector, cum ii spuneti dumneavoastra, trebuie sa fie eficienta, nu pur declarativa.

In cazul in care, intr-adevar, o sa luam un spectru atit de larg, o sa facem cum facem cu compensarile nominative la tarani, o sa le dam, pina la urma, o sa iasa cite 9 lei cota, si o sa spunem, ca am facut subventii, dar, pina la urma, rezultatul este acel care este. Dar, cum am mai spus, catre lectura a doua.

Domnule ministru,

Pe mine ma intereseaza o alta intrebare, vizavi de autoritatea nationala, care urmeaza sa promoveze politica, sa vegheze asupra s.a.m.d. In formula prezentata in lege, nu considerati dumneavoastra ca nu-i oferim suficienta autonomie? Si de ce numaidecit autonomie? Si pozitie, daca vreti, ca institutie. Fiindca noi vorbim ca este un segment important, circa 90 la suta din datele oferite in nota informativa sint implicate in acest segment. Asa, ca idee

Domnul Valeriu Lazar:

Va raspund. Eu, cred ca raspunsul detaliat la aceasta intrebare, inclusiv la capacitatea institutionala, dar si la nivelul de autonomie a acestor organizatii, care se propune a fi creata, il veti putea gasi in Regulamentul care va fi aprobat pentru aceasta organizatie. Ministerul deja are proiectul de hotarire prin care urmeaza sa fie aprobat acest regulament.

Domnul Vladimir Filat:

Domnule ministru,

Eu inteleg aceasta foarte bine. Eu spuneam ca, poate, aceasta autoritate sa fie pe linga Guvern, ca sa-i cream ponderea. Este ca o propunere, s-o avem in vedere pentru lectura a doua.

Domnul Valeriu Lazar:

Daca imi permiteti, e o chestie de principiu. Ceea ce propuneti dumneavoastra este formula actualmente in vigoare, cind o institutie publica, la nivel central, in Ministerul Economiei si Comertului este responsabila de politici. Si exista un fond, o organizatie care este subordonata Guvernului, este responsabila de implementarea acestor politici. Este o chestie care tine chiar de logica elementara, ca sa nu mai vorbesc de niste implicatii, eu stiu, administrative.

De aceea, aceasta este practica tuturor tarilor pe care noi am studiat-o, este aceasta structurare. Este o institutie, de regula, un anumit minister, responsabil de politici, si organizatia subordonata care implementeaza.

Domnul Vladimir Filat:

Domnule ministru,

Eu inteleg, nu trebuie sa-mi raspundeti intr-atit de complet. Pur si simplu, daca va uitati in prevederile legale la atributiile functionale ale autoritatii nationale, o sa vedeti ca in sarcina acestei autoritati intra exact ceea ce vorbiti dumneavoastra: politici s.a.m.d. Bine. Catre lectura a doua vom reveni si vom mai discuta.

Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

Domnul Alexandru Oleinic:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule ministru,

Intrebarea mea se refera la articolul 6, ce tine de organizatia pentru dezvoltarea sectorului itreprinderilor mici si mijlocii. Poate ne deschideti parantezele, ce inseamna, cum vede ministerul modul de functionare a acestei organizatii, bugetul, care vor fi... mai bine-zis, nu va aparea in calea dezvoltarii micului business un obstacol birocratic nou prin formarea unei structuri, care va reglementa dezvoltarea businessului mic?

Domnul Valeriu Lazar:

Stimate deputat,

Va multumesc.

Deci, chiar si in lege este scris si ceea ce am spus anterior – aceasta organizatie, atit timp cit nu va fi responsabila de politici, nu poate sa aiba nici functia de reglementare. Este, daca doriti, un instrument al Guvernului pentru a implementa aceste politici. Ea nu va avea absolut functia de reglementare, va fi doar organizatia prin intermediul careia vor fi realizate programele pentru care va aloca mijloace si Guvernul, si donatorii.

De aceea, raspunzind direct, nu vedem absolut nici un risc, fiindca nu va avea functia de reglementare, respectiv nu poate sa fie ca o bariera suplimentara. Al doilea moment. Doar putin sa deschid parantezele. De fapt, este o organizatie... noi propunem sa fie necomerciala, dar nici una publica. Adica nu va fi o organizatie unde vor actiona functionarii publici.

Deci, va fi o organizatie care va fi finantata dintr-un fond fiduciar, unde va veni cu contributia sa si Guvernul, dar si donatorii. Si ea va fi gestionata la nivel corporativ de un consiliu de observatori, unde vor participa acei care finanteaza. Va participa acolo si Guvernul in masura in care va veni cu banii in acest fond din contul mijloacelor bugetare alocate, vor participa la gestionarea acestei organizatii la nivel corporativ, sa zicem, un european care deja este gata sa aloce bani si alti donatori care vor veni cu mijloacele sale.

Aceasta formula, pe de o parte, permite echilibrarea intereselor si ale statului si ale mediului de afaceri si ale acelor care vin cu programe de finantare si ii confera o suficienta autonomie in activitatea sa. Dar organizatia va activa in limitele strategiei, aprobate de Guvern, si pentru implementarea programelor care fac parte din aceasta strategie. De aceea, mi se pare o formula destul de echilibrata, care, pe de o parte, permite si atragerea unor mijloace, altele decit cele bugetare care inca sint limitate. Pe de alta parte, are suficienta autonomie in limita unor abordari strategice ale statului.

Domnul Alexandru Oleinic:

Vreti sa spuneti ca la formarea fondului vor lua parte si intreprinderile mici si mijlocii?

Domnul Valeriu Lazar:

Admitem si aceasta modalitate. Adica, toti acei pe care ii numim noi donatori, care ar putea sa fie si organizatiile de dezvoltare si internationale, si locale. Si, din cite eu cunosc, chiar si asociatiile locale, preocupate de dezvoltarea acestui sector, ar putea sa participe si la gestionarea banilor oferiti de altii, dar modelul accepta sau admite si participarea lor chiar cu mijloace.

Domnul Alexandru Oleinic:

Va multumesc, domnule ministru.

Domnule Presedinte,

Pentru luare de cuvint.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Domnul Ivan Banari:

Domnule ministru,

Nu m-ati convins prin ceea ce ati vorbit colegului meu si vreau sa va dau, totusi, inca o data intrebarea referitor la organizatia de sustinere pentru dezvoltarea sectorului intreprinderilor mici si mijlocii. Si vreau sa va aduc aminte ca asemenea organizatie a fost pentru promovarea exportului, format fix dupa acelasi statut.

Sintem astazi gata sa confirmam ca obiectivele acelei organizatii care a activat pe baza unor fonduri speciale, pe baza unor granturi speciale, venite, daca eu nu ma insel, din Irlanda de Nord sau din alte tari si nu au obtinut scopul. Deci, care este scopul, ce scop punem noi? Deci, ce vrem noi sa obtinem cind introducem aceasta lege?

In viziunea mea, legea in vigoare satisface completamente activitatile antreprenorilor, puteau fi doar niste schimbari. Notiunea “businessului mic”, “intreprindere mijlocie” de introdus acolo. Si nu era necesar ca sa mergem la o asemenea organizatie. Care este scopul? Va spori numarul intreprinderilor mici, care creste foarte, foarte lent. Va spori numarul locurilor de munca? Ce vom obtine noi prin aceasta lege?

Domnul Valeriu Lazar:

Va multumesc.

Deja este un factor pozitiv ca, odinioara, spuneati ca scade aceasta. Spuneti ca creste modest, dar низенько-низенько, но летает, deja este bine. Si lucrul acesta cred ca progresam toti impreuna, dar scopul? Dumneavoastra ma faceti sa incep cu totul de la inceput. Dati sa citim impreuna inca o data proiectul de lege, sa vedem acolo si scopul si esenta si continutul.

Al doilea moment. Nu ma apuc aici sa dau apreciere activitatii MEPO. Noi vom veni in scurt timp in fata dumneavoastra si cu un statut pentru MEPO. De fapt, filosofia este una foarte simpla. Noi ne-am apucat de acest proces putin mai gospodareste. Noi, impreuna cu donatorii, am aprobat o strategie; practic, pentru toate actiunile din strategie noi avem finantare, inclusiv din exterior.

Si, aceasta a fost una din cerintele, inclusiv a donatorilor care si-au exprimat disponibilitatea de a finanta implementarea acestei strategii, sa avem o asemenea organizatie la care sa participe si ei, nu doar cu banii, dar si cu gestionarea. Gestionarea ar insemna implicarea lor directa si indirecta in utilizarea, repartizarea directiilor de utilizare a acestor bani. De aceea, eu nu as cadea de acord cu afirmatiile ca noi nu am atins scopul pe care ni l-am propus creind MEPO.

Intr-adevar, statutul actual al MEPO nu este unul perfect si repet, noi vom veni, cred, si in fata dumneavoastra, dupa Guvern, cu un model pentru MEPO, care va fi identic cu modelul pe care noi il propunem aici. Aceasta este cea mai reusita practica internationala.

Domnul Ivan Banari:

Multumesc.

Si a doua parte a intrebarii. Spuneti, va rog, nu intra in contradictie iata notiunea aceasta de organizatie necomerciala de pe linga Guvern cu Legea Guvernului, care prevede ministere si agentii de pe linga minister.

Domnul Valeriu Lazar:

Nu vine in contradictie.

Domnul Ivan Banari:

Domnule Presedinte,

Eu va rog sa ma inscrieti pentru luare de cuvint.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule ministru,

La articolul 2 alineatul (2), ceea ce tine de identificarea intreprinderilor ca intreprindere mijlocie. Venituri din vinzari, precum si valoarea totala anuala de bilant. Se are in vedere ca in suma, adica venitul din vinzari plus activele nete trebuie sa nu depaseasca 50 de milioane sau fiecare in parte?

Domnul Valeriu Lazar:

Nu, domnule Presedinte.

Adica, sint doi indicatori, ei se utilizeaza complimentar, adica trebuie sa fie intrunite toate trei conditii, dar nu se sumeaza. Adica, doar trebuie sa fie si cifra de vinzari respective, dar si valoarea de bilant, adica nu se sumeaza, dar se utileaza complimentar ambii indicatori.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Nu, eu cred ca pentru lectura a doua trebuie sa le identificam separat, fiindca asa iese ca ele sint in suma.

Domnul Valeriu Lazar:

De acord.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Adica de vinzari, plus activele nu mai mult de 50 de milioane. Adica nu este corect din punctul de vedere al citirii legii, adica al normei legale.

Domnul Valeriu Lazar:

Accept.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule ministru,

Inca o chestie. Cum nu pot fi, adica articolul 2 alineatul (6), agentii economici, in al carui capital social cota statului depaseste 35%? Inseamna ca pina la 35% cad sub incidenta acestei legi. Normele pe care le-am studiat eu in Uniunea Europeana, chiar si in Romania vecina, acolo este, aceasta lege, adica pentru intreprinderile mici si mijlocii micro, se refera numai la intreprinderile cu capital privat. Nu este vorba despre intreprinderea, in al carui capital poate sa fie si capitalul de stat. Care este pozitia dumneavoastra? Fiindca noi am discutat acest lucru si la comisie si, totusi, pentru lectura a doua nu ar fi mai bine sa scriem clar ca pentru intreprinderile cu capital privat.

Domnul Valeriu Lazar:

Va multumesc.

Deci, intr-adevar, a fost un subiect discutat. Noi am propus, totusi, formula aceasta. Admit ca pentru lectura a doua am putea sa mai discutam. Din ce considerent? Pina la urma, dumneavoastra stiti, si un principiu consfintit si in Constitutie. Noi, statul trebuie sa asigure conditii egale, indiferent de forma juridica de organizare, de capital etc.

De aceea, noi am luat in considerare, inclusiv si acest principiu. Noi nu putem nici sa cream, pentru o anumita forma de proprietate, anumite reguli mai facilitare, dar nici sa constringem pe cineva. Dar eu admit, este un subiect care poate fi discutat, fiindca practica diferitelor tari ne denota si diferite experiente. Este un subiect care trebuie discutat. De acord.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule ministru,

Noi de acum am introdus o limitare, nu depaseste 35%. Inseamna ca avem de acum o limitare. Adica, noi am putea sa limitam, deoarece, pentru intreprindere cu capital privat, si aceasta nu contravine Constitutiei, noi deja introducem norme care de acum limiteaza accesul, ca sa fie subiectii acestei legi si alte intreprinderi. Si inca o intrebare, ultima, la articolul 9, alineatul (5): intreprinderile, institutiile, organizatiile s.a.m.d. pot crea fondul de sustinere si sa implementeze programele de sustinere s.a.m.d.

Domnule ministru,

Cred ca aceasta norma, este o norma declarativa, fiindca fara a stimula intreprinderile, institutiile, organizatiile in vederea crearii si participarii la programele de sustinere, nimeni nu va merge pe aceasta cale, adica ori aceasta norma trebuie sa contina ceva consistent, ca se motiveaza intreprinderile care vor participa la programe, ori trebuie sa fie exclus, caci de altfel este declaratie, pur declaratie. Iar daca luam experienta tarilor, chiar ale Uniunii Europene, da, acolo companiile mari participa la programele de sustinere, dar ele sint stimulate. Nu numaidecit fiscal, dar chiar moral. Adica si aceasta tot este de sustinere. Adica este o recunoastere din partea statului, de pilda, ca o intreprindere, o companie poate sa participe la niste programe de sustinere. Dar fara ca sa fie declarat, aceasta nu are nici o valoare. Cum credeti dumneavoastra?

Domnul Valeriu Lazar:

Bine.

Eu am raspuns anterior la aceasta intrebare. Da, admitem ca ei ar putea sa-si creeze singuri... sa participe la programele de stat, dar acest alineat trebuie vazut in corelare cu alineatul (6) al articolului la care ne-am referit anterior, unde noi am incercat sa propunem o varianta echilibrata, prin care admitem ca intreprinderile mari pot sa vina chiar cu investitii directe in capitalul anumitelor societati mici. E o practica internationala, foarte multe companii mari vin cu anumite investitii directe si creeaza societati mici.

De fapt, este unul din principiile autsortingului si nu doar cum fac, plaseaza niste comenzi, dar chiar vin si cu niste bani in capital. Dar, in acelasi timp, ca acest fenomen sa nu se transforme intr-o filiera, de a profita de anumite facilitati din partea statului, pe care nu le merita intreprinderile mari, am propus aceasta varianta echilibrata.

Dar bine, orice lege contine in sine si anumite elemente declarative ori, prin legea statului, se declara ceva ca prioritar si statul indruma sau accepta ca si intreprinderile pot face acest lucru. Putem sa discutam, poate gasim o formulare pentru lectura a doua, care ar include in sine si ideea dumneavoastra.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule ministru,

Eu stiu ca normele de lege au un caracter imperativ, adica ele nu sint declarative. Ele ori sint aplicabile, dar nu pur si simplu se declara. Ele au un caracter...

Domnul Valeriu Lazar:

Aici se spune ca sint in drept, adica le da dreptul prin lege, aceasta deja nu are doar impact pur declarativ. Deci, are si un impact direct, daca doriti, ce le incurca lor astazi sa faca lucrul acesta, fara ca sa fie in lege?

Fiindca ceea ce ati spus dumneavoastra, ca corporatiile straine pot sa participe la capitalul intreprinderilor mici si adica la asa-numitul autsorting, mai ales in sfera producerii s.a.m.d. Dar ceea ce ati scris dumneavoastra aici la articolul 3 alineatul (11), ca intreprinderile nerezidente ale Republicii Moldova trebuie sa prezinte un sir de documente, care trebuie sa fie legalizate s.a.m.d.

Adica este un set de documente, care iarasi, in principiu, nu va stimula ca nerezidentii, mai ales intreprinderile mari, corporatiile mari sa creeze aici intreprinderi mici, sa participe cu capital pentru ca sa capete posibilitate de a lucra la subcontractare la autsorting. Trebuie sa vedem. Adica nu trebuie noi sa cream niste conditii mai proaste decit ne creeaza altii, vecinii nostri. Trebuie sa fie mult mai liberale aceste chestiuni, ca sa-i stimulam sa vina aici, in Republica Moldova, si sa creeze intreprinderi.

Daca imi permiteti, acest alineat, propus de noi, nu este unul intimplator, fiindca, in momentul de fata, situatia este mult mai grava, atit timp cit nicaieri nu este stabilit, inclusiv in lege, care este procedura de legalizare a autoritatilor noastre, care au atributii in acesta, sint... procedeaza foarte arbitrar. Si, anume pentru a imbunatati situatia, noi propunem in lege un mecanism foarte clar care... daca intram in detalii, putem s-o facem pentru lectura a doua.

Veti vedea ca ea nu este, vasazica, asa mai impovarator pentru agentii economici, dar noi propunem un mecanism foarte clar, pe care trebuie sa-l urmeze, si el este destinat acestui alineat nu atit intreprinderilor respective, dar mai mult functionarilor publici care nu trebuie sa-si depaseasca niste atributii, atita timp cit noi propunem un mecanism foarte clar cum se face aceasta legalizare. Dar admit ca am putea sa imbunatatim acest alineat.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Multumesc.

Domnule ministru,

Eu consider ca acest proiect trebuie sa fie, eu stiu, imbunatatit foarte serios aici, in Parlament, fiindca are multe deficiente.

Domnul Valeriu Lazar:

Mizez foarte mult pe suportul dumneavoastra pentru lectura a doua.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Domnule ministru,

Va multumesc.

Rog sa luati loc, domnule Lazar.

Multumesc.

Rog comisia.

Domnul Gheorghe Popa:

Multumesc, domnule Presedinte.

Aceleasi discutii le-am avut si in cadrul Comisiei pentru politica economica, buget, finante. N-as vrea sa ma repet la ceea ce a raportat domnul ministru.

Stimati colegi,

Vreau, din start, sa zic ca acest proiect de lege prezentat spre examinare a fost elaborat intru implementarea Planului de actiuni “Republica Moldova – Uniunea Europeana”. In ceea ce priveste Carta Europeana a intreprinderilor mici crearea cadrului legislativ si a infrastructurii adecvate pentru promovarea intreprinderilor mici si mijlocii, conform articolelor 52, 69 si 70 din Acordul de parteneriat si cooperare, precum si al strategiei de sustinere a dezvoltarii intreprinderilor mici si mijlocii, aprobate prin Hotarirea Guvernului nr.521 din 15 mai 2006, vreau sa va raportez ca comisia sesizata in fond sustine conceptual acest proiect de lege. Noi, de asemenea, o sa tinem cont de avizele prezentate din partea comisiilor permanente, de obiectiile si propunerile prezentate de Directia juridica, cit si ale unor deputati, care se reduc la urmatoarele. Deci, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati propune ca proiectul nominalizat, prin normele sale, sa reglementeze clar care actiuni juridice sau economice vor fi folosite pentru sustinerea intreprinderilor mici si mijlocii.

Comisia pentru politica externa si integrare europeana considera ca ar fi rational daca recomandarile si amendamentele prezentate de Ministerul Industriei si Infrastructurii, cit si de Ministerul Finantelor, sa fie luate in considerare.

Comisia pentru agricultura si industria alimentara considera ca preambulul este declarativ si necesita sa fie exclus. De asemenea, in avizul sau, comisia declara ca nu este clar stipulat care intreprindere beneficiaza de prevederile Legii cu capital integral privat, cu capital mixt sau cu capital de stat si propune de a sustine, in acest proiect de lege, doar intreprinderile mici si mijlocii cu capital integral privat.

In continuare, comisia vine cu ideea expunerii mai clare a criteriilor. De fapt, ceea ce a fost mentionat inca o data de domnul deputat Valeriu Cosarciuc, mai clar criteriul de evaluare a volumului de afaceri 50 milioane, 25 si 3 milioane. In cadrul comisiei, de asemenea, au avut loc discutii pe marginea clasificarii conform pragurilor financiare ale intreprinderilor mici si mijlocii, cota de 35% a fondatorului, ceea ce nu este subiect al sectorului intreprinderilor mici si mijlocii. Crearea fondului special cu destinatie, principiile de instituire a organizatiei pentru dezvoltarea sectorului, cit si alte discutii.

Vreau sa va asigur ca toate aceste probleme vor fi examinate foarte minutios pentru lectura a doua si propun plenului Parlamentului ca acest proiect de lege sa fie votat in prima lectura. De asemenea, ma adresez colegilor din opozitie ca sa sustina acest proiect de lege.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Intrebari pentru comisie?

Microfonul nr.4.

Domnul Ivan Banari:

Multumesc.

Domnule presedinte,

Vreau sa va pun o intrebare. Spuneti, va rog, la articolul 7 se vorbeste despre fondurile speciale destinate finantarii actiunilor de sustinere a dezvoltarii intreprinderilor mici si mijlocii. Aceste fonduri se stabilesc de Guvern. Spuneti va rog, dumneavoastra, in cadrul discutiei in comisie nu v-ati gindit, dar de ce sint ele toate speciale si atit de neclare si cite fonduri vor fi? 5, 10, 12? Deci, cite vor fi? Am avut un fond special, un fond de sustinere a businessului mic, care nu a lucrat toti acesti ani cit a existat. Deci, a fost fondul doar pentru salarizarea demnitarilor la acest fond. Si acum vom avea mai multe. Tot asa, care vor trebui si ele administrate. Poftim.

Domnul Gheorghe Popa:

Domnule deputat,

Mie mi se pare ca, la articolul 7, sint mentionate foarte explicit momentele respective. Daca aveti ceva concret pentru a imbunatati acest articol, nici o problema, pentru lectura a doua …

Domnul Marian Lupu:

Alte intrebari? Nu sint.

Va multumesc, domnule vicepresedinte al comisiei.

Inainte de a purcede la exercitiul de vot, au fost doua solicitari pentru luari de cuvint.

Primul fiind domnul Oleinic, va rog.

Domnul Alexandru Oleinic:

Domnule Presedinte,

Stimati deputati,

In cadrul sedintei Parlamentului din 2 iunie curent, cind se examina proiectul de Lege cu privire la patenta de intreprinzator, aici, in sedinta in plen, Ministerul Economiei si Comertului ne-a asigurat ca Guvernul va veni cu un pachet de legi, care va contribui la consolidarea sectorului de intreprinderi mici si mijlocii, cu conditia ca toti din sector vor fi pusi in conditii si in regim fiscal, si intr-un regim de administrare din partea statului egal. Asadar, proiectul propus astazi spre examinare, sa intelegem, este o parte componenta a proiectului de lege cu care Guvernul vine intru sustinerea intreprinderilor mici si mijlocii.

Din punct de vedere conceptual, ideea este binevenita. Dar daca e sa ne referim la esenta, cred ca sinteti de acord, proiectul propus este doar un document de intentii si nu ofera solutii pentru realizarea obiectivelor asumate de Guvern nici in Strategia de Crestere Economica si Reducere a Saraciei, nici in Planul de actiuni “Republica Moldova – Uniunea Europeana”.

Ma refer la angajamentul de realizare a reformei regulatoare, prin crearea unui sistem de management regulator, transparent si cu o buna aplicare a legilor si regulamentelor, precum si la cel de promovare a mecanismelor de colaborare si coordonare a actiunilor institutiilor publice in realizarea politicilor de dezvoltare, sectorul intreprinderilor mici si mijlocii, la nivel national si local.

In tarile economic dezvoltate, unde micul business este considerat promotor al dezvoltarii economice, intreprinderilor mici si mijlocii li se ofera si conditii mai favorabile de dezvoltare, mai ales in domeniile serviciilor si ale producerii marfurilor de larg consum, deoarece intreprinderile mici sint mai flexibile si reactioneaza mai rapid la schimbarea mediului de afaceri si la cresterea pietei.

Din acest considerent, investitiile in micul business aduc venituri mai mari decit investitiile in intreprinderi mari. De altfel, acestea din urma beneficiaza din plin de serviciile intreprinderilor mici si, intr-un fel, sint dependente de ele.

Astfel, prin aplicarea corecta a politicilor sale, statul orienteaza activitatea intreprinderilor mici si mijlocii spre satisfacerea necesitatilor pietei locale prin utilizarea resurselor si fortelor de munca locala, sustinind astfel problema somajului. Spre exemplu, 50 la suta din populatia apta de munca din Germania si 60 la suta din Statele Unite sint antrenate anume in micul business, pe cind in Republica Moldova doar in ultimii 2 ani de zile sectorul micului business a creat numai 40 de mii de locuri de munca sau 70 la suta din cele 59 de mii in total pe economie.

In conditiile Republicii Moldova, cind dezvoltarea sectorului industrial este in permanenta scadenta, sustinerea si dezvoltarea sectorului intreprinderilor mici si mijlocii ar fi o solutie de compromis pentru formarea potentialului de export al tarii. Este necesar doar ca Guvernul sa-si determine prioritatile cu cheltuieli financiare minime.

Daca e sa facem un scurt istoric, sectorul micului business in Republica Moldova, ca si in majoritatea statelor in curs de dezvoltare, a aparut ca urmare a reformelor structurale efectuate in procesul trecerii de la economia centralizata la cea de piata. Astfel, pe parcursul acestei perioade, circa 90 la suta din totalul de agenti economici ai tarii sint reprezentantii intreprinderilor micului business, dintre care 73 la suta sint microintreprinderi, iar 19 la suta sint intreprinderi mici.

Spre regret, pe parcursul ultimilor 3 ani, 2003–2005, procesul de dezvoltare a intreprinderilor mici si mijlocii din tara a atestat o degradare. Conform datelor statistice oficiale, ponderea numarului de salariati in micul business s-a redus in perioada data cu 1,5%, iar pondera veniturilor din vinzari a scazut cu 4,5%. Pastrind acest ritm, doar peste vreo 35 de ani gastarbaiterii aflati in afara tarii vor putea reveni in sectorul real al economiei nationale.

Desi Guvernul se pronunta declarativ pentru sustinerea sectorului, nici in bugetul de stat pentru 2006 nu au fost incluse mijloace pentru realizarea masurilor de stimulare activa a micului business, pe cind suma amenzilor a fost planificata de 80 milioane de lei. Aceasta inseamna ca, in mod automat, fiecarui agent economic din Republica Moldova ii revine cota de 2 500 de lei amenda. Iar daca e sa raportam aceasta cifra la numarul de intreprinderi mici, cota este de 2 700 de lei si acest lucru in conditiile in care agentii economici din micul business sint cel mai putin protejati de aceste riscuri. Deci, anume ei sint acei care vor achita amenzile planificate. O abordare similara se atesteaza si in proiectul propus spre examinare.

Statistica mai atesta ca, din numarul total al intreprinderilor mici si mijlocii, doar 36 la suta obtin profit in rezultatul activitatii, fapt ce ne face sa concluzionam ca coloana vertebrala a economiei nationale este deocamdata foarte subreda, fapt ce denota ca sectorul continua sa fie lipsit de suport din partea statului si ca problemele cu care se confrunta au ramas aceleasi. Pierderi, piedici foarte esentiale birocratice, insuficienta mijloacelor financiare atit pe termen scurt, cit si pe termen lung si accesul limitat la sursele externe de finantare.

Experienta tarilor europene, si nu numai, ne demonstreaza exemple clare privind politicile statului in sustinerea intreprinderilor mici si mijlocii, reflectate in legi separate. Proiectul propus necesita a fi perfectat, ca sa corespunda scopurilor propuse, definirea rolului statului intru sustinerea sectorului, mecanismele, realizarea si sursele de finantare.

Consideram necesar ca prevederile proiectului propus sa stimuleze activitatea intreprinderilor mici si mijlocii intru crearea noilor locuri de munca, sa stimuleze concurenta, sa favorizeze inovatiilor si tehnologiilor.

In contextul celor expuse, Fractiunea “Alianta «Moldova Noastra»” propune ca proiectul sa fie remis Guvernului pentru ajustarea lui la politicile si prioritatile statului pentru sectorul intreprinderilor mici si mijlocii.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

O a doua luare de cuvint a fost solicitata de domnul Banari, va rog.

Domnul Ivan Banari:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimati colegi,

Nu cred ca este necesar de adus aici, in Parlament, argumente ca majoritatea statelor din jurul nostru, majoritatea statelor europene au promovat si au obtinut rezultate economice serioase anume datorita faptului ca au stiut sa sustina la timp businessul mic si mijlociu. Unde au facut pasi concreti pentru incurajarea initiativei private, rezultatele nu s-au asteptat.

Pe parcursul ultimilor 10–15 ani, eu am activat intr-o asociatie de business si permanent am fost in contact cu managerii intreprinderilor mici si mijlocii din diferite domenii. Stiu viziunile lor, stiu problemele cu care se confrunta, cunosc acele piedici pe care le pune statul si care, vrind-ne-vrind, acele obstacole apar in fata unui intreprinzator care dirijeaza o afacere.

Pe parcursul ultimelor luni, am discutat in Parlament mai multe legi, care, direct sau indirect, reglementeaza activitatea de antreprenoriat. Sa ne aducem aminte si de schimbarile care au fost propuse in Legea cu privire la activitatea in domeniul turismului, cind s-a propus un nou impozit de 2% si numai datorita unor discutii cam de doua ore, noi am reusit, inainte de a merge in vacanta, sa intoarcem acest document si sa nu votam aceasta propunere a Guvernului. Sa ne aducem aminte si de schimbarile pe care le-am facut in Legea cu privire la patenta de intreprinzator si va asigur inca o data, de la aceasta tribuna, ca aceasta lege va avea un impact negativ asupra comerciantilor incepatori care fac primii pasi si care profita pina astazi de aceasta patenta.

Pe parcursul ultimelor doua luni, am avut mai multe intilniri cu cercurile de afaceri din Chisinau si in teritoriu. Am vrut sa aflu, care sint asteptarile lor, fiindca se vorbeste mult in mass-media despre acest pachet de documente, de legi, despre acest pachet de legi care vine sa imbunatateasca climatul de afaceri in Republica Moldova.

Am vrut sa aflu care este viziunea managerilor si vreau sa va spun ca este cam aceeasi in diferite domenii ca si parerea acelor manageri care activeaza in domeniul farmaceutic. Circa 900 de intreprinderi mici, majoritatea dintre care au mai putin de 10 angajati, vor fi atacate de aceste schimbari care au fost introduse de noi cu dumneavoastra, adica de majoritatea simpla, aici, in Parlament.

Vreau sa aduc niste exemple concrete, ca sa ma credeti ca am discutat articol cu articol cu agentii economici, ca sa vin pregatit aici.

Articolul 2 – definitia si desfasurarea activitatii intreprinderilor mici si mijlocii. Este un articol, in viziunea managerilor, care va trezi multe intrebari din partea agentilor economici.

Varianta din prima lege este mult mai concreta si haideti sa vedem, sint asemenea legi si in Polonia, in Ungaria si acolo este mult mai concret descris cum se determina o intreprindere mica, o intreprindere mijlocie.

Poate era suficient ca in Legea cu privire la sustinerea si protectia micului business din 20 mai 1994 sa introducem notiunea de business mediu si sa lasam acel cuprins, care era mult mai simpla – statutul de intreprindere micro, mica si mijlocie.

Articolul 3. Alineatele de la articolul 3 si cele ce urmeaza in alte articole includ documente suplimentare pentru activitatea intreprinderilor mici, pentru adeverirea statutului sau de intreprinderi mici si mijlocii, fapt care contravine, ceea ce vorbeam noi anticipat, spiritului reformei regulatoare.

Consideram ca sint suficiente darile de seama stampilate ale firmelor elaborate lunar si trimestrial la institutiile de stat, Inspectoratul Fiscal, statistica s.a.m.d. Prevederile date vor conduce la umblarea pe drumuri a agentilor economici in detrimentul afacerii propriu-zise a lor.

Exemplu poate fi alineatul 5) al articolului 3, despre care deja vorbim. In sincronie urmeaza si alte capcane birocratice din cele mai desantate. Capitolele din proiectul dat abundeaza de cerinte de noi autorizari si certificate.

Cele mai mari rinduri ale agentilor economici astazi se formeaza la Biroul National de Statistica. Coridoarele sint pline de contabili, manageri si de alti demnitari ai intreprinderilor mici si mijlocii, care nu sint asa de multi conducatori, asteptind in rind, si la aceste grupuri de oameni iritati se vor adauga si acei care au nevoie de o alta adeverinta, certificat de un alt document care sa confirme ca ei sint intreprinderi mici si mijlocii, trebuie sa mearga la Biroul National de Statistica.

Articolul 4 – cadrul politic privind sustinerea intreprinderilor mici si mijlocii. Elaborarea, coordonarea, monitorizarea si evaluarea politicilor, actiunilor privind sustinerea de stat a dezvoltarii sectorului intreprinderilor mici si mijlocii se efectueaza de Guvern prin intermediul Ministerului Economiei si Comertului. Dar pina acum cum s-a procedat? Nu tot asa? Aceasta este in legea in vigoare astazi. Nu este aici nici o inovatie. Subsectii si obiectele sustinerii dezvoltarii intreprinderilor mici si mijlocii.

Stimati colegi,

Eu am aici cu mine doua documente adoptate, una de catre Guvernul Romaniei si alta de Parlament. Deci, aceste documente sint concrete si se numesc in felul urmator: Ordonanta de urgenta din 24 mai 2001 privind simplificarea unor formalitati administrative pentru inregistrarea si autorizarea functionarii comerciantilor.

Si al doilea document: Legea nr.133 din 1999 privind stimularea intreprinderilor private, intreprinzatorilor privati pentru infiintarea si dezvoltarea intreprinderilor mici si mijlocii.

Daca ne-am pus scopul ca sa aducem acest sector al economiei nationale la locul cuvenit, cum am spus de la bun inceput, ca in majoritatea tarilor care au atras o atentie deosebita acestui sector la momentul necesar, ca aportul lui sa fie
80–90 la suta din vinzari, atunci trebuie sa-i ajutam pe acei care astazi nu sint in activitatea de antreprenoriat, ca ei sa vina in acest sector si sa fie stimulati. Si eu cred ca prin aceasta lege nicidecum nu-i stimulam.

Si toti acei care lucreaza astazi peste hotare si aduc bani in tara nu vor investi in sectorul, in businessul mic si mijlociu. Sa nu ne facem iluzii in aceasta directie. Tot asa vor duce acesti bani la studii, vor duce acesti bani la consum s.a.m.d., dar nu au sa ii investeasca in afaceri, fiindca ei, din prim-plan, cum numai pasesc pragul organului public, sint impusi sa plateasca. Sint impusi sa plateasca din prima zi. Ei inca nici nu stiu ce o sa faca si cind ajung la etapa ca trebuie sa iasa cu produsul pe piata si sa conlucreze cu intreprinderile mari sau mijlocii care deja sint platitori de TVA nu pot face acest lucru, fiindca marfa lor este cu 20 la suta mai mare.

Deci, neintroducerea inregistrarii benevole de platitor de TVA nu-i permite sa se dezvolte. Am concrete exemple cind au investit bani, au deschis afacerea si au inchis-o, fiindca nu au putut s-o dezvolte din cauza ca produsele lor nu sint competitive pe piata. Noi avem nevoie nu numai de intreprinderi mici, dar si de intreprinderi mici competitive. Am si la alte articole amendamente, nu le voi mentiona, vad ca timpul se scurge foarte repede. Deci, vreau sa mentionez doar citeva momente.

Strategiile de stat de sustinere a dezvoltarii intreprinderilor mici si mijlocii... Care sint responsabilitatile Guvernului pentru neindeplinirea acestor strategii? Am vorbit de strategia despre dezvoltare a exportului. Se astepta, ca la finele acestei activitati, la finele acestui program de doi ani si jumatate – trei ani, sa diminuam diferenta, adica deficitul comercial, pina la 125 de milioane si am ajuns la 1 miliard si jumatate. Deci, care vor fi consecintele, cine va raspunde de lucrul acesta? Vor raspunde iar agentii economici. Consider ca proiectul este mult incorect, pregatit fara o analiza serioasa a sectorului dat si va aduce prejudicii mai mari atit IMAM, intreprinderilor mici si mijlocii, cit si politicii economice a statului.

Noi, grupul de deputati al Partidului Democratiei Sociale, nu vom participa la votarea acestui proiect in prima lectura. Dar in caz in care propunerile noastre vor fi luate in considerare pentru lectura a doua, venim sa ne revedem pozitia si revenim la aceasta intrebare.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Stimati colegi, (Rumoare in sala.)

Va rog sa ne calmam.

Va multumesc.

In aceste conditii, au fost inaintate, in ordinea respectiva, doua propuneri: propunerea comisiei si propunerea de alternativa, daca nu gresesc, care vizeaza respingerea proiectului. In aceeasi ordine, voi supune votului. Cine este pentru aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.1884, tinind cont de pozitia expusa in raportul comisiei sesizate in fond, rog sa voteze. Pentru precizie si stenograma, rog sa se anunte rezultatele.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 24.

Sectorul nr.2 – 31.

Sectorul nr.3 – 6 voturi.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

61 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi. Deci, cu acest bilant, proiectul de Lege nr.1884 este aprobat in prima lecturta.

Va multumesc.

O rugaminte catre noi toti, inainte de a purcede la examinarea urmatoarelor subiecte. Au fost doua subiecte complexe, care, de altfel, ne-au si rapit o buna parte de timp, circa trei ore. Si eu as ruga foarte mult atit raportorii, cit si comisia, cit si toti participantii la dezbateri, sa incercam sa fim foarte precisi, compacti si sa tinem cont, inclusiv de factorul timpului.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.1546 pentru modificarea si completarea Legii cu privire la avocatura.

Guvernul.

Domnul Nicolae Esanu – reprezentantul permanent al Guvernului in
 Parlament:

Stimate domnule Presedinte,

Doamnelor si domnilor deputati,

Supunem atentiei dumneavoastra proiectul de Lege pentru modificarea si completarea Legii nr.1260 din 19 iulie 2002 cu privire la avocatura.

Acest proiect de lege a fost elaborat de catre Guvern in scopul implementarii recomandarilor expertilor Consiliului Europei privind ajustarea prevederilor legislatiei nationale la standardele europene si in scopul racordarii prevederilor legii nominalizate la alte acte normative si excluderea carentelor din textul legii.

Obiectul principal de reglementare consta in modificarea procedurii de admitere in profesia de avocat, care consta in transferarea atributiilor care, in prezent, sint exercitate de Ministerul Justitiei catre baroul avocatilor.

Acest proiect a fost supus expertizei expertilor Consiliului Europei, a fost discutat in cadrul a doua conferinte, care au avut loc la Strasbourg si Chisinau, ale caror recomandari au fost incorporate in proiectul supus atentiei dumneavoastra.

In cadrul discutiilor in Comisia juridica, pentru numiri si imunitati au fost propuse unele amendamente, la care noi am convenit, nu datorita faptului ca proiectul de lege a fost de o calitate joasa, ci pentru ca deputatii comisiei au inaintat alte propuneri cu privire la concept.

O problema foarte controversata, asupra careia noi nu am fost de acord, si anume cu ceea ce se referea la adoptarea Regulamentului privind modul de sustinere a examenului pentru admitere in profesia de avocat. Noi consideram ca acest regulament trebuie sa fie pastrat. Dupa minister, aceasta nu afecteaza independenta avocatului conform recomandarilor expertilor. Decizia privind admiterea in profesia de avocat trebuie sa fie adoptata de catre Baroul avocatilor. Dar stabilirea conditiilor, cine poate sa fie avocat si cine nu? Si conditiile in care se efectueaza admiterea trebuie numaidecit sa apartina avocatilor.

Rugam sustinerea dumneavoastra pentru adoptarea acestui proiect de lege in prima lectura.

Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Intrebari?

Va multumesc, domnule viceministru.

Rog comisia.

Deci, inteleg ca propunerea este sa fie prezentat si al doilea raport si dupa aceea comisia prezinta un raport asupra ambelor proiecte, apoi votam. Se accepta?

Va multumesc.

Eu rog pentru proiectul de Lege nr.1670 pentru modificarea si completarea Legii cu privire la avocatura.

Domnul Filat, ca autor, va rog.

Domnul Vladimir Filat:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Onorat Parlament,

Prin proiectul de lege propus spre examinare Parlamentului se solicita adoptarea unor modificari si completari la Legea nr.1260 cu privire la avocatura pentru asigurarea unui cadru echitabil al exercitarii profesiei de avocat de catre persoanele care sint pregatite teoretic si practic pentru acordarea serviciilor juridice.

La articolul 11, se propune introducerea unui nou alineat, alineatul (4). Dispozitia acestui alineat prevede categoriile de persoane scutite de efectuarea stagiului profesional si sustinerea examenului de calificare la admiterea in profesia de avocat, precum si conditiile speciale pe care trebuie sa le intruneasca aceste categorii de persoane pentru a fi scutite de efectuarea stagiului si de sustinerea examenului.

La articolul 17 din legea respectiva se propune introducerea unui nou
alineat (3). Dispozitia acestui alineat prevede termenul de eliberare a licentei din momentul depunerii cererii. Completarile propuse la articolul 19 vor prevedea actele necesare ce urmeaza a fi prezentate pentru eliberarea licentei de avocat. Modificarile si completarile propuse in acest proiect vor conduce la armonizarea legislatiei Republicii Moldova si va permite aplicarea unui sistem general de recunoastere a calificarii profesionale a acestor categorii de persoane, care s-au manifestat cu succes timp de mai multi ani in domeniile publice pentru exercitarea si asigurarea apararii drepturilor si intereselor legitime ale societatii in slujba careia s-au aflat in conformitate cu prevederile Constitutiei si legislatiei nationale, cum sint judecatorii si procurorii.

Este de la sine inteles ca aceste categorii de profesionisti dispun de cunostintele si aptitudinile necesare pentru exercitarea profesiei de avocat, tinind cont de experienta acumulata in activitatile lor anterioare.

Pe parcursul exercitarii profesiilor anterioare, prin cerintele legislatiei care reglementeaza activitatea acestor categorii de profesii, ei au fost supusi periodic la diverse testari, evaluari in scopul aprecierii calificarii profesionale si atribuirii gradelor de clasificare.

Astfel, este incorect si inechitabil de a li se impune acestor categorii de persoane, asa cum este prevazut in actuala Lege cu privire la avocatura, sa efectueze stagiune pe un termen de pina la un an si sa sustina examenul de admitere in avocatura asemenea unor specialisti incepatori in cazul cind persoanele, care fac parte din categoriile mentionate in proiectul de lege, vor dori sa-si schimbe profesiile detinute in una libera si independenta, cum este avocatura.

Dupa cum este stiut, legislatia in vigoare permite oricarui cetatean, chiar si fara studii juridice, sa participe, pe baza de procura, ca reprezentant al partilor in procesele civile si administrative. Orice persoana, chiar si fara studii juridice, poate infiinta o societate comerciala cu domeniul de activitate prestari servicii juridice si sa presteze aceste servicii atit persoanelor fizice, cit si celor juridice fara careva licenta. Licenta de avocat acorda dreptul exclusiv de a participa ca aparator in procesele penale. Pentru participarea la procesele civile si administrative, cum am mentionat mai sus, licenta de avocat nu este necesara.

Stimati colegi,

Atit procurorii, cit si judecatorii, la incadrare in serviciu, dupa efectuarea stagiului, sustin examene de calificare in fata comisiilor de calificare. Apoi, pe parcursul exercitarii functiilor sale, ei sustin examene, prin care confirm aptitudinile sale profesionale. Este un nonsens, cind statul recunoaste calificarea profesionala a acestor persoane cind ele exercita functii de judecatori, procurori, iar cind aceste persoane din motive neimputabile, demisioneaza din aceste functii, statul pune sub indoiala calificarea lor profesionala, impunindu-i sa faca stagiul si sa sustina examene de admitere in avocatura.

Se impune o intrebare, cine mai bine cunoaste normele Codului penal si de procedura penala, daca nu procurorii si judecatorii? Deci, respectiv, aceste categorii de persoane pot asigura o asistenta calificata.

In prezent, in Republica Moldova activeaza aproximativ 1200 de avocati la o populatie de circa 3 milioane 589 300 de locuitori. Daca efectuam un simplu calcul, la 2990 de locuitori revine un avocat. E real, oare, ca un singur avocat sa poata acorda servicii calitative unui numar atit de impunator de persoane? Cred ca raspunsul este clar.

Ca rezultat, apare o intrebare logica: care este cauza numarului atit de mic de persoane care exercita profesia de avocat? Pregatirea slaba a studentilor la facultati, incompetenta profesionala a fostilor judecatori, procurori si a altor categorii de persoane care au exercitat profesia de jurist? Cred ca nu este acesta motivul.

In incheiere, as dori sa aduc la cunostinta ca Curtea Constitutionala a Republicii Moldova si-a expus parerea sa in aceasta privinta inca in anul 1999, cind a analizat constitutionalitatea unor prevederi din Legea anterioara cu privire la avocatura.

Prin Hotarirea nr.8 din 15 februarie 2000 privind controlul constitutionalitatii unor prevederi din Legea nr.395 din 13 mai 1999 cu privire la avocatura, Curtea Constitutionala a recunoscut drept constitutionale prevederile articolului 6, alineatul (3) din legea anterioara cu privire la avocatura, conform carora erau scutite de examenele de calificare persoanele care au cel putin 5 ani vechime in munca in functia de judecator sau procuror, ori au grad stiintific in domeniul dreptului. Si a mentionat, ca Parlamentul, ca autoritate unica legislativa a statului, este in drept sa adopte o norma prin care persoanele, care au buna pregatire pentru exercitarea profesiei de avocat, sa fie scutite de examenele de calificare.

Va multumesc pentru atentie.

Rog sustinerea dumneavoastra.

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Intrebari?

Microfonul nr.4.

Domnul Oleg Serebrian:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule Filat,

Vreau sa va spun ca este o initiativa cit se poate de logica si laudabila, mai ales tinind cont de faptul ca in Republica Moldova, stim cu totii, este un grad inalt de coruptie, stim cu totii cit costa un colocviu la universitate, cit costa un examen la universitate si n-am vrea sa ne imaginam cit poate costa acest examen pentru obtinerea licentei de avocat. Desi rumorile sint, cum sa spun, auzim sume dezastruoase.

Vreau sa va intreb, in legatura cu proiectul pe care il propuneti dumneavoastra, este firesc ca sa se refere la judecatori si procurori, dar nu considerati ca ar fi logic sa se refere dincolo de aceasta si la ofiterii de politie din ancheta, la anchetatori.

Domnul Vladimir Filat:

Multumesc pentru intrebare, domnule presedinte.

Noi am pornit de la situatia ca procurorii si judecatorii au nevoie in mod obligatoriu de studii juridice, ulterior absolventii universitatilor sint obligati sa aiba stagiul si examenul de acceptare sustinut pentru intrarea in exercitare a functiei.

Din punctul nostru de vedere, aceste etape, daca vreti, sint similare cu etapele pentru avocati. Avocatul, la fel, are studii superioare juridice, ulterior face stagiul, dupa care are examen si devine avocat cu o singura mentiune: avocatul, o data primind licenta, o are pe viata. Ma rog, sint conditii cind se retrage, pe cind judecatorul si procurorul sint obligati, prin lege, sa sustina periodic examene, sa faca stagii s.a.m.d.

Noi am pornit, daca vreti, haideti sa spunem, chiar si de la punctul de vedere al protectiei sociale a acelorasi procurori si judecatori. Statul are incredere, le da posibilitate sau, de fapt, le incredinteaza infaptuirea justitiei in Republica Moldova si de ce nu, sint situatii cind acesti specialisti, din motive neimputabile, am specificat expres in lege, nu mai au posibilitate sa-si continuie activitatea. Prin prevederile pe care le propunem, ei, din start, au posibilitate sa aiba o specialitate unde sa profeseze.

Domnul Marian Lupu:

Intrebari?

Domnul Rosca.

Domnul Iurie Rosca:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule Filat,

Eu imi rezervez un alt punct de vedere asupra acestei initiative, pentru ca as vrea sa precizez, de ce credeti ca sustinerea unui examen de calificare pentru persoanele care au lucrat judecatori sau procurori ar fi o procedura dezonoranta si nedorita, cu mai mult decit atit ca acestia, prin definitie, sint oameni cu experienta profesionala si cu pregatire juridica?

Si nu credeti ca astfel de initiative legislative ar putea sa ne conduca spre ideea absurda, cind un fost judecator devine automat avocat, un fost procuror devine automat judecator, iar un fost avocat devine automat judecator si procuror, evitind toate procedurile legale de intrare in exercitarea profesiilor si functiilor respective.

Domnul Vladimir Filat:

Va multumesc frumos, domnule Rosca.

Avind in vedere ca initiativa a venit dintr-o analiza mult mai profunda, nu vizuala, si avind in vedere cunoasterea implicarii in studierea mecanismului actual care exista in Republica Moldova privind accesul in profesia de avocat, am considerat util si necesar sa venim cu aceasta prevedere.

Mai mult decit atit, vreau sa va spun, spre exemplu, in tara vecina Romania exista asemenea prevedere. Mai mult decit atit, in Romania se prevede ca persoanele care au detinut functia de procurori, judecatori, notari, executori judecatoresti, nu stiu exact de executori judecatoresti, este o norma acceptata, prezenta si in alte tari. Eu consider ca nu exista un impediment.

Vizavi de posibilitatea ca un judecator prost, cum ati numit dumneavoastra, sa devina un avocat prost. Pina la urma, profesia de avocat este una, noi spunem ca necomerciala, dar, pina la urma, este o prestare de servicii. Calitatea acestui serviciu, pina la urma, va fi stabilita de catre client.

Conceptul legii nu a fost de a stabili criteriile de performanta ale acestor persoane. Ideea era de a stabili, daca vreti, o echivalare logica care vine in urma studiilor pe care le au, stagiilor pe care le-au facut sia a examenelor pe acre le-au sustinut, inclusiv, procurorii si judecatorii, la fel ca si avocatii.

Domnul Iurie Rosca:

Domnule Filat,

Daca imi permiteti sa adaug, caci nu pot sa fiu de acord ca calitatea profesionala a unui avocat este stabilita de catre client. Clientul suporta consecintele pozitive sau negative ale calificarii sau lipsei de calificare a persoanei respective. Tocmai de aceea statul trebuie sa dispuna de mecanisme de verificare a competentei respectivei persoane care vrea sa presteze astfel de servicii clientilor. Intrebarea a doua ar fi: daca considerati ca in alte tari exista astfel de precedente laudabile sau nu, se va vedea.

Este necesar ca proiectul dumneavoastra sa fie avizat de Consiliul Europei care sa ne spuna exact, se incadreaza el sau nu in normalitatea europeana atunci cind ne gindim cum sa se efectueze mai reusit admiterea in profesia de avocat?

Domnul Vladimir Filat:

Eu nu cred ca obiectul initiativei legislative face parte sau poate face subiectul unei expertize la Consiliul Europei, dar eu cred ca noi ne abatem un pic de la subiectul initiativei.

Noi vorbim aici nu de oricare persoana, vorbim de procurori, judecatori care au o experienta nu mai putin de 5 ani, care nu mai ocupa functiile din motive neimputabile lor. In cazul in care un procuror, un judecator nu este bine pregatit sau nu este profesionist, el este demis sau nu sustine examenul de calificare. Este clar ca este un motiv imputabil acestei persoane si e clar ca n-o sa aiba calitatea prevazuta in proiectul respectiv ca sa poata obtine licenta din oficiu.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Domnul Leonid Bujor:

Multumesc foarte frumos, domnule Presedinte.

Domnule Filat,

Cu permisiunea dumneavoastra, va adresez doua intrebari succinte. Din momentul cind se considera oportun de a-i scuti de efectuarea stagiului profesional judecatorii... nu considerati dumneavoastra de cuviinta de a include in aceasta categorie si profesorii de drept, detinatori ai titlului stiintific de doctor habilitat, doctor in stiinta, dat fiind faptul ca acestia au o experienta nu mai mica decit procurorii sau judecatorii si contribuie nemijlocit la pregatirea acestor specialisti?

Domnul Vladimir Filat:

Multumesc, domnule Bujor pentru intrebare.

Noi am pornit de la ideea ca, atit procurorii, cit si judecatorii au o experienta practica, nu teoretica vizavi de implementarea atit a Codului de procedura penala, cit si a Codului administrativ. Pentru lectura a doua, poftim, amendamente.

Domnul Leonid Bujor:

Domnule Filat,

Chiar in ciuda zimbetelor din partea dreapta, eu propun ca pentru lectura a doua sa examinati aceasta propunere in modul cel mai serios. Fiindca majoritatea detinatorilor acestui titlu stiintific de doctor in drept sau de doctor habilitat in drept au o experienta de activitate si practica de judecator, procuror s.a.m.d.

Domnule Stepaniuc,

Cind mata vorbesti, eu nu comentez. De aceea, daca considerati de cuviinta, imi ajunge si mie indrazneala de fiecare data sa vin sa reprosez la comentariul altora.

Domnule Presedinte,

Daca imi permiteti, sa adresez a doua intrebare.

Domnule Filat, autor al proiectului de lege,

Nu considerati dumneavoastra de cuviinta de a exclude din textul: “printre actele care se propun de a fi prezentate in Ministerul Justitiei... certificatul medical despre starea psihica” cuvintele “despre starea psihica”. Sa ne limitam la certificatul medical.

Domnul Vladimir Filat:

Eu credeam ca dumneavoastra o sa veniti cu propunerea sa includem pentru toate categoriile prevederea respectiva, dar ma rog. Este o propunere.

Domnul Leonid Bujor:

Domnule Filat,

Se face o aluzie nu prea buna, in viziunea mea, la acest subtext.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

Domnul Vlad Cubreacov:

Multumesc.

Stimate domnule Filat,

Acest proiect, care trezeste discutii contradictorii, este unul, prin excelenta, situativ si contextual. Dumneavoastra invocati ca argument doar situatia existenta in domeniu si pretextati necesitatea adoptarii proiectului prin fenomenul coruptiei, pe care nu stiti altfel sa-l combateti sau nu vedeti o alta cale eficienta de a-l combate.

De aceea, credeti ca limitarea coruptiei trebuie sa se faca partial prin exceptarea, derogarea unor persoane sau categorii de persoane de la regula generala pe care, oricum, n-o anulati si, urmind logica dumneavoastra, coruptia se va mentine in raport cu ceilalti cetateni ai Republicii Moldova pe care nu-i vizati in proiect.

De aceea, parerea mea este, si aici v-as intreba, ca acest proiect introduce un element discriminatoriu. Fie ca este discriminare pozitiva, fie ca este discriminare negativa, oricum tot discriminare se cheama. Este o diferenta de tratament si aceasta diferenta nu este justificata din punctul de vedere al legii. De aceea, cred ca este judicioasa propunerea de a trimite acest proiect spre avizare Consiliului Europei. Mai ales ca este un proiect mic ca dimensiune, avizarea va necesita foarte putin timp, nu vom bloca procedura parlamentara de examinare a acestui proiect pentru a vedea pe cit este euroconform acest proiect, aceasta initiativa a dumneavoastra.

Pentru ca discriminarile, in general, nu sint tolerate in tarile Consiliului Europei, dar se admit uneori in cazuri exceptionale si acestea trebuie sa urmareasca un scop legitim.

Nu vad care este scopul legitim pe care il urmareste initiativa dumneavoastra sa fie prevazuta de lege. Deci, aceasta este evident ca doriti sa fie necesar intr-o societate democratica.

Dar nu inteleg care este necesitatea intr-o societate autentic democratica a unei asemenea diferente de tratament si sa urmareasca respectarea drepturilor si libertatilor altor categorii, or, prin elementul de discriminare pe care il introduceti, tocmai ca dumneavoastra vreti sa mentineti cetatenii Republicii Moldova, aspiranti la functia de avocat in situatia lor actuala si oferiti tratament preferential discriminatoriu pozitiv pentru categoria pe care o vizati.

De aceea, intrebarea mea este: ce credeti dumneavoastra despre acest principiu al discriminarii, aplicat in proiectul dumneavoastra si asupra posibilitatii de trimitere al lui la Consiliul Europei? Cel putin fractiunea Partidului Popular Crestin Democrat, ieri, in sedinta in care a discutat acest proiect, a decis sa solicite Biroului permanent trimiterea lui spre avizare la Strasbourg.

Multumesc.

Domnul Vladimir Filat:

Da, eu va multumesc, domnule Cubreacov, pentru intrebare.

Nici nu stiu ce sa raspund, fiindca s-au repetat aceleasi intrebari care au fost date de catre domnul Rosca, dar raspunsul... Eu nu inteleg fata de cine vedeti dumneavoastra principii discriminatorii in proiectul de lege? Din contra, eu credeam ca prin proiectul respectiv noi vom aduce in concordanta sau vom echivala, daca vreti, si studiile, si stagierea, si examenele de calificare a procurorilor, judecatorilor cu avocatii.

Domnul Vlad Cubreacov:

Vedeti ca masura dumneavoastra este una individuala pentru categorii, nu este o masura generala. Legiuitorul, in general, se conduce in procesul de legiuire de criteriile si principiile care vizeaza ansamblul cetatenilor sau categorii intregi, nu segmente ale unor categorii de cetateni. Ori dumneavoastra vizati un segment dintr-un segment al cetatenilor, o subcategorie pe care o creati si o instituiti prin lege si care nu exista pina acum. De aici vine discriminarea.

Daca ati venit cu un proiect de lege care sa vizeze in general toti aspirantii la functia de avocat, atunci as intelege, scopul ar fi unul legitim si necesar intr-o societate democratica. Ori aici dumneavoastra introduceti discriminarea pozitiva in raport cu unii si negativ in raport cu altii. Oricum, este o diferenta de tratament, bazata pe lege.

Domnul Vladimir Filat:

Domnule Cubreacov,

Eu nu sint de acord cu cele mentionate de dumneavoastra din simplul motiv, ca eu m-am referit in raport si in luarea de cuvint vizavi de procedura de accedere in functia de avocat. Si am spus foarte clar ca avocat poate sa devina cetateanul care are studii superioare juridice. Ulterior, urmeaza a avea stagiu, dupa care examen pentru a obtine licenta de avocat.

Totodata, am spus ca procurorul si judecatorul sint persoanele care urmeaza, sint obligate, ma rog, ca sa acceada in functie. Studii juridice superioare, stagiu si examen de capacitate pentru accederea in functia de procuror, judecator. Din punctul nostru de vedere si cel care a devenit avocat si procuror, judecator au parcurs acelasi traseu.

Domnul Vlad Cubreacov:

Daca v-ati fi referit la stagiu, as fi inteles.

Domnul Vladimir Filat:

Dar in momentul in care procurorul sau judecatorul care a activat si a judecat, daca vreti 7 ani, 10 ani, nu stiu vizavi de cifra care este in proiect, catre lectura a doua si am discutat in comisie, vom reveni. Vor fi si amendamente. O sa stabilim cifra exacta. Dar in momentul in care un judecator, sa presupunem, care a activat
7 ani de zile si din motive neimputabile, repet, nu poate sa-si exercite functia de judecator, iar ca sa devina avocat, sa parcurga din nou acelasi traseu, cum il parcurge, spre exemplu, un proaspat absolvent al Universitatii de Stat.

Spre exemplu, facultatea de drept, stagiul si examenul pentru a obtine licenta, atunci sa raspundem la alta intrebare: care este atitudinea noastra vizavi de acesti oameni? Care sint aceeasi judecatori si aceeasi procurori. Noi ori ii recunoastem ca fiind parte componenta a acestui mecanism justitiar in Republica Moldova ori nu.

In cazul in care, cum spuneati dumneavoastra, ca sa nu aplicam mecanismele discriminatorii, noi deschidem, in general, pentru toti si studentul care a venit de pe bancile scolii, obtine licenta de avocat, atunci eu sint de acord ca nu este acceptabil, pentru ca trebuie de vazut calificarea lui. Dar noi vorbim, in proiectul respectiv, expres despre doua categorii de specialisti: procurori si judecatori.

Domnul Vlad Cubreacov:

A doua intrebare a mea se refera la urmatorul fapt: discriminarea este si in raport cu alte categorii de cetateni. De exemplu, medicii sau profesorii, pedagogii in general periodic sustin examene de calificare, de recalificare. Un medic, de exemplu, in chirurg, daca nu practica 3 ani de zile a facut o pauza, poate sa fie profesor universitar de o mie de ori. Sa aiba titlu de doctor si academician. Dupa trei ani de zile este obligat, prin legea noastra moldoveneasca in vigoare, sa sustina un examen de calificare.

Domnul Vladimir Filat:

Domnule Cubreacov,

Eu am spus judecatorul.

Domnul Vlad Cubreacov:

Sau la 5 ani. Depinde de categorie. Deci, acelasi lucru. A avut o pauza, a fost cineva judecator 5 ani. A facut o pauza de 10 ani. A fost, nu mai este judecator din motive care nu sint imputabile, asa cum spuneti dumneavoastra. Automat vine fara examen si devine avocat, chiar daca 10 ani n-a manifestat asemenea interes.

Domnul Vladimir Filat:

Domnule Cubreacov,

Aspectul pe care l-ati invocat dumneavoastra este foarte corect vizavi de pauza dintre exercitarea functiei de procuror sau judecator si este o problema acceptata. Noi am convenit in cadrul discutiilor in Comisia juridica, pentru numiri si imunitati ca spre lectura a doua vom conveni si vom veni cu formulari clare, expres, pentru ca sa nu existe dubii vizavi de, hai, sa spunem pierderea calificarii acestor cetateni. Dar vizavi de profesori, de medici s.a.m.d. eu am spus, conform legislatiei in vigoare, judecatorii si procurorii sint periodic supusi perfectionarilor, examenelor de calificare s.a.m.d.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

Domnul Victor Stepaniuc:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimati colegi,

Trebuie sa fim atenti ca aceste modificari ale Legii cu privire la avocatura, survin, practic, dupa trei ani, dupa patru ani de la adoptarea Legii cu privire la avocatura, care a trecut expertiza Consiliului Europei inca atunci, in 2002, si nu este clar, de ce asa schimbari fundamentale vin la foarte multe articole, cel putin pe 26 de pozitii foarte si foarte principiale. Eu cred ca colegii mei, in marea lor parte, au vorbit destul de argumentat si au pus intrebari si pentru comisia parlamentara.

Si consider ca chiar in cazul daca vrem sa votam astazi in prima lectura, in lectura a doua este foarte mult de lucru, fiindca rolul statului in aceste modificari se reduce si se reduce foarte mult, incepind chiar de la talmacirea profesiei despre avocat. Fiindca liber profesionist, dar el indeplineste o functie foarte importanta in sistemul judecatoresc al Republicii Moldova, adica a oricarui stat democratic.

Si acest liber profesionalism trebuie sa se supuna unor rigori. Atunci cind rigorile nu le fixeaza Ministerul Justitiei, dar le fixeaza acest Barou al avocatilor prin examinarea, prin aceasta posibilitate de a organiza examenele, de a le desfasura, practic, sub raspunderea personala, cred ca nu este chiar bine.

Adica se creeaza o corporatie, care, in cadrul acestei corporatii de 1500 sau 2000 de oameni, ei singuri se examineaza si se promoveaza. Eu cred ca nu este bine.

Domnul Vladimir Filat:

1200.

Domnul Victor Stepaniuc:

Eu cred ca nu este bine. Si nu cred ca alte tari isi permit sa faca acest lucru. Si, de aceea, va indemn sa cadem de acord, ca nu putem face privilegii nici pentru judecatori, nici pentru procurori. Nu putem sa reducem prea mult rolul ministerului, puterii executive, rolul Ministerului Justitiei in aceasta problema. Probabil, aici trebuie de gasit mijlocul. Nu se intelege ce inseamna niste, cer scuze, niste plati neinterzise de lege pe care are dreptul sa le colecteze suplimentar la ceea ce este astazi in vigoare.

Domnul Vladimir Filat:

Domnul Stepaniuc,

Nu va suparati. Dumneavoastra va referiti la cu totul alt proiect. Dumneavoastra vorbiti despre proiectul inaintat de Guvern. Eu m-am referit la trei articole. Deci, este alta initiativa legislativa. Daca este necesar, ascultam in continuare. Mai mult decit atit, eu vreau sa va raspund in numele Guvernului. Prevederile, domnule Stepaniuc.

Domnul Marian Lupu:

Eu va rog sa continuati.

Domnul Vladimir Filat:

Domnule Stepaniuc,

Nu, dar ati inteles vizavi de expertizarea de catre Consiliul Europei, Guvernul a adus in concordanta cu expertiza Consiliului Europei modificarile la care va refereati dumneavoastra.

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Stimati colegi,

Pentru lectura a doua, stati nu va grabiti, mai sint solicitanti, pentru lectura a doua, inainte de lectura a doua. Deci, toate comisiile, comisia sesizata in fond si toti acei care ramin a fi cointeresati in a munci la acest subiect... trebuie sa se treaca inca o data peste toate documentele, inclusiv cele de expertiza de la Consiliul Europei.

Stimati colegi,

Eu ma refer din nou la primul proiect, fiindca cel de al doilea este in pachet, ori cum va fi alternativa, si la acest lucru vom lucra la fel suplimentar. Deci, cam aceasta fiind situatia pe care pot s-o constat astazi.

Microfonul nr.5.

Domnul Gheorghe Susarenco:

Multumesc, domnule Presedinte.

De fapt, eu nu am o intrebare catre raportor, dar vreau sa continui discutia inceputa de domnul Stepaniuc, fiindca, de fapt, dumnealui s-a referit mai mult la primul proiect.

Domnul Marian Lupu:

Din greseala a fost.

Domnul Gheorghe Susarenco:

Da, nu am intrebari. Vreau, dupa cum spuneam, vreau sa continui discutia inceputa de domnul Stepaniuc care s-a referit mai mult la primul, adica, fiindca aceste doua proiecte de lege se comenteaza in bloc. Legea cu privire la avocatura a fost, are o istorie foarte controversata la noi in Republica Moldova.

Mai intii s-a adoptat o lege liberala, expertizata de Consiliul Europei, apoi a fost restrinsa de catre Parlament. Si tot din aceste circumstante, mentionate de domnul Stepaniuc, de intarire a rolului statului in aceasta profesiune, rolul Ministerului Justitiei s.a.m.d. nu este adevarat. Noi nu putem sa facem avocati ca pe timpul lui Stalin, care mai ca procurorii nu erau imbracati in epoleti. Avocatura este o profesie specifica ca si preotul care merge... sau dupa cum cetateanul merge la preot, asa merge si la avocat. Noi nu putem imbraca preotul in sutana cu epoleti.

De aceea, trebuie foarte atent sa mergem. Noi avem procuror, domnilor, pe care statul il pune si-l bate pe cetatean. Avem un aparat foarte mare de stat de represie. De aceea, avocatul este omul care trebuie sa apere. Si consideram noi ca proiectul acesta, mai ales acel promovat de Guvern, este un proiect foarte bun, care deetatizeaza structura avocaturii si trebuie sustinut si, in cazul in care este necesar, trebuie sa-l trimitem la Consiliul Europei, ca vom primi fix acelasi aviz pe care l-a primit Parlamentul prima data.

Si, printre altele, in prima Lege cu privire la avocatura, procurorii si judecatorii care aveau stagiu de munca aveau dreptul. Mai apoi regimul comunist a exclus aceste prevederi.

Va multumesc.

Daca nu credeti, cititi legea.

Domnul Marian Lupu:

Da, rog comisia.

Domnul Ion Plesca:

Multumesc, domnule Presedinte.

O sa dau citire primului raport asupra proiectului de Lege nr.546. Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a examinat proiectul de lege inaintat de catre Guvern si mentioneaza urmatoarele.

Elaborarea prezentului proiect de lege a fost conditionata de procesul de realizare a Planului de actiuni “Uniunea Europeana – Republica Moldova”, precum si de necesitatea executarii adecvate a Programului legislativ pentru anii
2005–2009, aprobat prin Hotarirea Parlamentului din 24 noiembrie 2005. Continutul proiectului de lege mentionat constituie propuneri in vederea implementarii recomandarilor expertilor Consiliului Europei, expuse pe marginea Legii din 19 iulie 2002 cu privire la avocatura.

Proiectul respectiv prevede un sir de modificari la legea mentionata, care vor avea ca efect acordarea unor prerogative mai mari structurii de autoadministrare profesionala: Baroul de avocati si asigurarea exercitarii profesiei de avocat conform principiului neadmiterii imixtiunii organelor statale.

In acest context, se prevede crearea Comisiei de licentiere a profesiei de avocat, ca structura in cadrul Baroului de avocati, de a carei competenta va tine organizarea examenelor de calificare, adoptarea deciziilor privind promovarea examenelor de calificare. Prerogativele disciplinare privind retragerea licentei de avocat sint atribuite intr-un volum mai mare in competenta Comisiei pentru etica si disciplina. Iar la capitolul “Sanctiuni disciplinare” se propune suspendarea actiunii licentei pentru exercitarea profesiei de avocat pe termen de pina la trei luni si retragerea licentei pentru exercitarea profesiei de avocat.

Sarcinile de evidenta, lista avocatilor, inregistrarea Biroului de avocati se atribuie in competenta Baroului de avocati. Ca rezultat al dezbaterilor acestui proiect de lege, in cadrul sedintei Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati, la care au participat autorii, reprezentantii unor autoritati publice, ai Baroului de avocati si ai ONG-urilor, au decis, cu consimtamintul autorilor, asupra urmatoarelor momente de ordin conceptual: referitor la eliberarea licentei pentru exercitarea profesiei de avocat, care, in prezent, este eliberata de catre Ministerul Justitiei, sa fie transmisa in competenta Baroului de avocati.

Regulamentul privind modul de sustinere a examenelor de calificare si Regulamentul privind conditiile stagiului profesional sa fie aprobate de Congres, la propunerea Consiliului Baroului. In varianta proiectului se aproba de Ministerul Justitiei, dupa consultarea Consiliului Baroului.

Prin avizele prezentate de comisiile permanente ale Parlamentului si de Directia juridica, conceptual, sustin proiectul de lege. Propunerile si obiectiile referitoare la continutul reglementarilor proiectului vor fi examinate in cadrul dezbaterilor proiectului in lectura a doua.

Concomitent, comisia mentioneaza ca reglementari similare celor prevazute in proiectul de Lege nr.546 se contin si in initiativa legislativa nr.1670 din 3 mai 2006 a deputatului Vladimir Filat, care, insa, nu este atit de ampla ca prezentul proiect de lege. Avind in vedere cele relatate, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a hotarit sa propuna Parlamentului proiectul de Lege nr.546 pentru examinare si adoptare in prima lectura, considerindu-se proiect de baza si urmind a fi comasat pentru lectura a doua cu proiectul de Lege nr.1670.

Daca imi permiteti, si al doilea proiect. Proiectul de lege propus examinarii este inaintat cu titlu de initiativa legislativa din partea domnului Filat, deputat in Parlament. Prin prezentul proiect de lege se propune modificarea articolelor 11,
17 si 19 din Legea din 19 iulie 2002 cu privire la avocatura in vederea crearii posibilitatii de admitere in profesia de avocat cu scutirea efectuarii stagiului profesional si sustinerii examenelor de calitate, calificare a persoanelor care au o vechime de munca de cel putin 5 ani in functia de judecator sau procuror.

Asupra proiectului mentionat au fost prezentate avizele tuturor comisiilor permanente si a Directiei juridice, in care se contin unele amendamente, ce vor fi luate in considerare pentru lectura a doua. Guvernul, Comisia pentru politica economica, buget si finante, Comisia pentru politica externa si integrare europeana si Comisia pentru protectie sociala, sanatate si familie nu sustin acest proiect de lege.

Totodata, Comisia mentioneaza ca proiectul de Lege nr.546 pentru modificarea si completarea Legii cu privire la avocatura este o initiativa legislativa mai ampla si prevede modificarea, inclusiv a articolelor 11 si 19 din legea mentionata. In legatura cu cele expuse, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a hotarit sa propuna Parlamentului proiectul de Lege nr.1670 pentru examinare si adoptare in prima lectura, considerind un subiect de alternativa la proiectul de Lege nr.1546 si urmeaza a fi comasat cu acesta pentru lectura a doua.

Multumesc pentru atentie.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Intrebari pentru comisie?

Domnul Rosca.

Domnul Iurie Rosca:

Domnule raportor,

Asa cum in Parlamentul precedent, in Comisia juridica, pentru numiri si imunitati au fost discutate luni si luni in sir doua legi: Legea cu privire la avocatura si Legea cu privire la notariat, ambele fiind adoptate acum citiva ani in redactia actuala, atunci noi am discutat in contradictoriu mult timp, daca este cazul ca cele doua organizatii, sa spunem profesionale, de avocati si, respectiv, de notari, sa aiba dreptul exclusiv si discretionar sa admita alti cetateni in exercitarea profesiilor respective sau aceste atributii sa ramina in competenta Ministerului Justitiei.

Din cite imi aduc aminte, nu este un punct de vedere univoc nici pe plan european. Insa intrebarea, pe care as vrea sa v-o adresez, este de alta natura. La ora actuala, prin decizia luata atunci si, prin urmare, existenta in Legea cu privire la avocatura, se admite existenta unei singure organizatii de avocati in Republica Moldova, care se cheama la ora actuala Baroul de avocati din Republica Moldova. Atunci au existat multe voci de nemultumire din partea avocatilor, care vroiau sa se asocieze in afara acestei structuri conduse invariabil de domnul Gheorghe Amihalachioaie.

Nu considerati dumneavoastra ca ar trebui sa ne gindim, pentru perfectionarea acestei legi, la admiterea mai multor asociatii de avocati, care sa aiba drepturi similare in raport cu statul si cu instantele judecatoresti?

Domnul Ion Plesca:

Da, multumesc pentru intrebare.

Si la ziua de astazi este o asociatie similara, dar, totusi, intra in cadrul Baroului de avocati. Este o asociatie de avocati.

Domnul Iurie Rosca:

Apoi este independent in cadru.

Domnul Ion Plesca:

Da, da, independent in cadru.

Domnul Iurie Rosca:

Da, exact ca si sistemul Uniunii Sovietice cu republici care pot sa iasa din sistem, dar nu pot sa iasa, pentru ca Constitutia le da voie, dar, practic, nu se poate.

Stimati prieteni,

De ce pun aceasta intrebare? Sigur ca putem sa liberalizam orice, dar, pina la urma, proiectul care vine de la Guvern, la articolul 41, Comisia de licentiere a profesiei de avocat schimba substantial modul de intrare in exercitarea acestei profesii, care incape deja nu pe mina statului, dar pe mina unui grup foarte restrins de avocati cu multa experienta, inclusiv in luare... pardon, nu intotdeauna pe cai legale, de bani nedeclarati public, da, si atunci deja coruptia dispare de la o institutie de stat si se prolifereaza intr-o organizatie obsteasca sau, cum s-o numim noi, profesionala.

De aceea, nu credeti dumneavoastra ca modificarile care se propun, de fapt, nu sint in avantajul societatii, al potentialilor clienti ai avocatilor, ci doar in al clientelei acestei organizati profesionale?

Domnul Ion Plesca:

Nu, nu sint de acord cu dumneavoastra, fiindca aceste modificari ale legii, ale proiectelor propuse, sint expertizate de catre Consiliul Europei si au fost prezentate avize, da, proiectul de lege a fost expertizat la Consiliul Europei. Este expertiza. Poftim, este in comisie.

Domnul Iurie Rosca:

Stimati prieteni,

Eu propun pentru lectura a doua, chiar pina atunci, suplimentar la afirmatiile ca aceste expertize sint venite. Eu personal nu le-am citit.

Va rog frumos, data viitoare autorii si comisia de profil sa nu difuzeze deputatilor doar compunerile, scrisorile barourilor avocatilor din Republica Moldova, dar si expertizele traduse ale expertilor Consiliului Europei, ca sa putem opera cu documente oficiale, dar nu cu declaratii de la tribuna centrala.Vrem sa vedem aceste expertize.

Domnul Ion Plesca:

In comisie au fost examinate aceste expertize.

Domnul Iurie Rosca:

Nu in comisie, draga, eu vad ca noi am primit acum doar scrisoarea Baroului avocatilor. Vrem ca toti deputatii, care nu sintem membri ai aceleiasi comisii, sa avem aceste documente, ca sa putem purta discutii relevante.

Domnul Marian Lupu:

Da, microfonul nr.3.

Domnul Victor Stepaniuc:

Multumesc, domnule Presedinte.

Cam la aceeasi tema. Eu cred ca comisia trebuie sa tina cont in lectura a doua, desigur, si de expertiza. Desi vreau sa va spun ca, la majoritatea proiectelor de legi, expertiza de la Consiliul Europei nu vine de la o singura persoana. De obicei, acolo sint cel putin doi.

Deci, domnul Cubreacov stie si multi altii. Cel putin sint doi. Aici este o singura opinie, la o singura persoana. Eu nu stiu daca ea poate sa fie luata de baza, ca expertiza Consiliului Europei. Fiindca chiar in cazul articolului 2.5, cind se discuta structura comisiei compusa din 11 persoane si chiar daca majoritatea
dintr-insii sint alesi de acest congres al avocatilor – 6 persoane din 5 si statul are numai 5, dar ei au 6, se presupune ca, uite, acele 6 persoane o sa fie presate de catre stat. Din acest punct de vedere, se poate de presupus ca toti 11 o sa fie presate de stat. Adica sint niste discutii asa... deci mai mult sa discutam la tema respectiva. Ce facem noi in acest proiect de lege? Noi inaintam din partea acestui congres a avocatilor tocmai 9 persoane.

Si, de fapt, eu incerc sa spun ca se monopolizeaza, deci, aceasta activitate si o sa fie monopolizata inca mai tare. Eu sint de acord, sintem de acord si s-a discutat si atunci, in 2002, la aceasta tema, ca ea trebuie sa fie mai democratizata, trebuie sa fie acces la aceasta profesie.

Noi astazi, deci, uitati-va si in problema notarilor, practic, e acelasi lucru. Se face examinarea sub conducerea acestor asociatii a notarilor si sub conducerea Ministerului Justitiei si, practic, acolo nu prea are acces. Se vorbeste de o coruptie foarte mare in acest domeniu, nu vreau sa invinuiesc pe nimeni.

In acest proiect de lege, propus de Ministerului Justitiei actual, nu se vede demonopolizarea si accesul la profesie. Din contra, deci, aceasta, nu as vrea sa spun ca e, hai sa numim corporatie, deci ea se intareste inca mai tare in chestiunea respectiva.

Si vreau sa va spun ca noi singuri am adoptat legislatia si dumneavoastra, domnule vicepresedinte al comisiei, stiti, accesul mai mult... accesul mai clar al paturilor socialmente vulnerabile, deci, la sustinerea juridica in cazul sistemului judecatoresc... si noi, in cazul de fata, il eliberam, de fapt, pe avocat de orice raspundere. Mai mult decit atit, ii dam voie sa se sustraga de la dinsul taxa suplimentara. Sa vedem, articol cu articol.

Domnul Ion Plesca:

Intrebare ori, pur si simplu, o constatare a fost?

Domnul Marian Lupu:

A fost mai mult, cred, o constatare de pozitie.

Microfonul nr.4.

Domnul Vladimir Filat:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimati colegi,

Eu cred ca noi ar trebui sa ne rezumam la initiative legislative puse astazi in discutie.

Ceea ce a mentionat domnul Stepaniuc este foarte adevarat, iar solutionarea acestor probleme evocate sint posibile, din punctul nostru de vedere, numai prin adoptarea unei noi legi a avocaturii.

Si daca ne uitam obiectiv, clar ca initiativele respective nu rezolva problemele in fond ale avocaturii, dar, oricum, imbunatateste substantial aceasta activitate. Si rugamintea este, totusi, sa discutam initiativele inaintate, le supunem votului, iar, ulterior, cred ca ar fi cazul sa atragem o atentie deosebita, daca vreti, acestei problematici, care este avocatura in Republica Moldova.

Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Domnul Rosca, va rog.

Domnul Iurie Rosca:

Multumesc.

In continuare, ceea ce a spus domnul Filat, tocmai aceasta si discutam, pentru ca initiativa venita de la Guvern descrie amanuntit in articolele respective cum se admite persoana respectiva in exercitarea functiei de avocat.

Ce inseamna Comisia de licentiere a profesiei de avocat, care este componenta si atunci ne intrebam: in ce masura omul care are calificare profesionala are tot ce e necesar pentru a fi si nu a fost nici o data procuror sau judecator, poate sa devina avocat fara a avea relatii foarte strinse cu presedintele si apropiatii Baroului de avocati, singurul din Republica Moldova care urmeaza sa fie abilitat cu aceste drepturi de a admite in exercitarea profesiei?

Cit priveste neadmiterea in exercitarea profesiei si acum este o intrebare referitoare la initiativa nr.1670 a domnului Filat: spuneti, va rog, domnule raportor, la ora actuala, neadmiterea sau respingerea la examen a pretendentului, doctorandului respectiv, ii da acestuia dreptul sa conteste aceasta respingere a domniei, a dinsului sau nu?

Domnul Ion Plesca:

Da, numaidecit. Eu am vrut sa ma refer la problema privind initiativa domnului Filat, cind se vorbeste despre judecatori si procurori. A fost cu 2 sau
3 ani in urma un judecator care a plecat in demisie, s-a adresat Comisiei de licentiere ca sa sustina examenele pentru a fi acceptat ca avocat. Comisia de licentiere i-a refuzat si atunci el, prin instanta judiciara, si-a dobindit dreptul, si-a capatat acest drept si a primit licenta de avocat.

Domnul Iurie Rosca:

Multumesc foarte mult, domnule raportor.

Aceasta vroiam sa spun, atunci in cazul acesta nu poate fi vorba de nici un fel de coruptie. Daca avem de a face cu un om principial, serios si competent, care a fost un timp, mai mult de 5 ani judecator sau procuror si doreste sa devina avocat, in cazul in care nu este admis de catre comisia respectiva, contesta in judecata, isi demonstreaza competenta profesionala si este admis.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

Domnul Vladimir Turcan:

Multumesc.

De fapt, domnul raportor a expus deja pozitia comisiei. Eu am vrut, in legatura cu discutiile care au parvenit aici la noi, care au avut loc, sa expun unele momente.

Initiativa Guvernului, de fapt, porneste, intr-adevar, de la cerintele si angajamentele noastre fata de Consiliul Europei. Anume din aceste considerente, proiectul de lege respectiv este inclus si in planul de actiuni si in planul nostru calendaristic, conform caruia noi, deci, unele din proiectele de lege, dupa caz, care se refera la proiectul mentionat, deci, anume dupa caz, poate fi din nou expertizat, daca va fi necesar, de catre Consiliul Europei.

Dar esenta initiativei Guvernului porneste, totusi, de la faptul ca in recomandarile Consiliului ministrilor al statelor membre privind libertatea exercitarii profesiei de avocat, in recomandarea nr.2021, este stipulat foarte concret, in principiul 1 punctul 2) – deciziile cu privire la autorizatia de a practica profesia de avocat sau de a avea acces la ea trebuie sa fie luate de catre o instanta independenta.

Iata, pornind de la aceasta prevedere, de la aceasta recomandare, Guvernul a si a propus modificarile respective. Altceva, si practica aceasta exista in majoritatea tarilor Europei si Ministerul Justitiei n-are, practic, nici o atitudine asupra acestui proces.

Altceva, eu atrag atentie asupra unuia din puncte, pe care domnul ministru Esanu l-a accentuat, ca dumnealor, totusi, insista ca problema Regulamentului privind modul de sustinere a examenului, deci, cine va adopta acest regulament sa fie, totusi, pastrata redactia proiectului din partea Guvernului.

Noi, la comisie, am examinat foarte mult. In principiu, eu consider ca, pentru lectura a doua, noi trebuie sa ne intoarcem la problema data in special, deoarece sint inca doua variante pe care noi, de fapt, le-am discutat cu Guvernul.

Prima varianta. Ca sa fie pastrata aceeasi modalitate, adoptarea de catre Ministerul Justitiei cu coordonarea, nu cu consultarea, dar cu coordonarea cu Consiliul Baroului sau invers, de catre Consiliul Baroului cu coordonarea cu Ministerul Justitiei.

Deci, aici noi putem inca sa mai discutam pentru lectura a doua. Restul propunerilor, deci, si initiativa Guvernului trebuie sa fie sustinuta, ceea ce si a fost propus in raportul comisiei.

Referitor la initiativa deputatului Filat, noi am sustinut insusi principiul, ideea, ca persoanele respective, cum sint procurorii sau judecatorii, avind si experienta, si modalitatea de a participa la reciclarea cadrelor cind are loc, ei frecventeaza cursurile respective s.a.m.d. deci, ei deja sint sau nivelul lor de pregatire este deja garantat.

Dar, totodata, pentru ca ideea sa fie pastrata, noi am discutat si din punctul de vedere ca sa nu fie creat un sistem corporativ, ca in bancul cela: bunelul preda feciorului, feciorul preda fiului s.a.m.d.

De aceea, ca sa fie acces si, deci, neconditionat de ceea ce doresc, spunem, ca acei care deja se afla in sistemul avocaturii... dar sa se acorde acces si acelor care, printre altele, sint o parte din procesele de judecata.

Cine participa la procesele de judecata? Judecatorul, procurorul si avocatul. Asa ca toti 3, de fapt, trebuie sa aiba un nivel de pregatire foarte inalt, dar acel care numai vine de la universitate, este clar ca conditiile trebuie sa fie mai majore din punctul de vedere al accesului la aceasta profesie.

Este clar ca pentru acei care deja au trecut aceasta modalitate, cum sint procurorii si judecatorii, trebuie sa fie si unele facilitati.

Unicul moment este clar ca, pentru lectura a doua, trebuie sa fie concretizate conditiile, cerintele fata de aceste persoane. De exemplu, persoanele respective sa aiba o indreptare, o recomandare din partea Consiliului Superior al Magistraturii si din partea Procuraturii Generale, sa fie clar stipulat ca, in cazul unei intreruperi intre momentul demisionarii si angajarii in cadrul Asociatiei de avocati, este clar ca acolo deja vor fi si cerinte respective fata de persoane atit din punctul de vedere al examenelor, cit si al stagiului. Ei, etc., etc., dar momentele acestea noi putem liber sa le discutam si sa perfectionam aceste ambe proiecte de lege pentru lectura a doua.

De aceea, se propune ca, totusi, noi sa votam astazi in prima lectura, iar toate amendamentele care vor fi sa le luam in considerare si sa le examinam in lectura a doua.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Domnul Oleg Serebrian:

Multumesc, domnule Presedinte.

As vrea sa-l intreb pe domnul vicepresedinte: considerati dumneavoastra, bine, ceea ce spunea adineaori domnul presedinte Turcan... ideea cu autoritatea independenta, cu toate sfaturile care vin din partea Consiliului Europei sint extraordinare, dar considerati dumneavoastra ca Ministerul Justitiei este,
intr-adevar, acea autoritate independenta, total independenta care poate, Comisia de atestare...

Domnul Ion Plesca:

Clar, domnule Serebrian.

La elaborarea acestui proiect de lege s-a tinut cont in mod obligatoriu de principiile, de recomandarile Comitetului de Ministri, la care a facut trimitere si domnul Turcan.

Acolo e scris clar ca buna ziua ca deciziile cu privire la autorizatia de a practica profesia de avocat sau de a avea acces, trebuie sa fie luate de catre o instanta independenta. De aceea si s-au propus aceste modificari.

Domnul Oleg Serebrian:

Si este o instanta independenta, in opinia dumneavoastra?

Domnul Ion Plesca:

Da, o sa fie o instanta independenta, dar o sa se bazeze numai pe lege.

Domnul Oleg Serebrian:

Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Da, domnule vicepresedinte al comisiei.

Domnul Ion Plesca:

Da, eu rog, daca luare de cuvint, domnule Presedinte.

Domnul Marian Lupu:

De acord, conform normelor, da, de acord.

Va rog.

Domnul Ion Plesca:

Va multumesc.

Protejarea si promovarea drepturilor omului este un principiu democratic fundamental, un reper important in devenirea Republicii Moldova ca stat independent si de drept.

Aderind la principalele instrumente internationale, cum ar fi Declaratia universala a drepturilor omului si Conventia pentru Apararea Drepturilor Omului, Republica Moldova, prin aceasta optiune, si-a declarat intentia de a se integra in comunitatea internationala, bazindu-se pe ideile garantarii, promovarii si protejarii drepturilor omului, prin racordarea legislatiei nationale la standardele internationale, democratizarea si reformarea institutiilor de drept din tara.

Considerind statul de drept o valoare suprema, Republica Moldova a consacrat prin Constitutie drepturile si libertatile fundamentale ale omului, inclusiv dreptul la aparare. Misiunea de a asigura, pe baza profesionala, acordarea de asistenta juridica calificata persoanelor fizice si juridice in scopul apararii drepturilor, libertatilor si intereselor legitime, precum si in scopul asigurarii accesului la infaptuirea justitiei revine avocaturii, care este o institutie de drept independenta a societatii civile.

La 19 iulie 2002 Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Legea cu privire la avocatura. Astazi, in sedinta in plen, sint supuse dezbaterilor doua proiecte de legi de modificare si completare a legii sus-mentionate.

Aceste proiecte sint conditionate de procesul de realizare a Planului de actiuni “Uniunea Europeana – Republica Moldova”, precum si de necesitatea executarii adecvate a programului legislativ pentru anii 2005–2009, aprobat prin Hotarirea Parlamentului din 24 noiembrie 2005.

Propunerile din proiectul nr.1546 prevad un sir de modificari si completari referitoare la transmiterea unor prerogative mai mari Baroului de avocati si asigurarea exercitarii profesiei de avocati pe principiul neadmiterii imixtiunii organelor statale.

Propun sa fie sustinute propunerile, cum ar fi transmiterea de la Ministerul Justitiei a imputernicirilor de aprobare a Regulamentului privind modul de sustinere a examenelor de calificare Baroului de avocati, eliberarea licentei de catre ultimul, retragerea licentei de avocat de catre Comisia de licentiere, care, la rindul sau, este constituita de catre Congresul avocatilor si altele. Deoarece prin acestea se mentioneaza principiul independentei avocatului si a organelor sale de autoadministrare, fapt ce a fost mentionat si in expertiza efectuata de reprezentantii Consiliului Europei la Legea cu privire la avocatura.

Mai mult decit atit, aceste stipulari sint prevazute si in recomandarile Comitetului de Ministri al Consiliului Europei catre statele membre, privind libertatea exercitarii profesiei de avocat care prevede expres in principiul 1
punctul 2, ca deciziile cu privire la autorizatia de a practica profesia de avocat sau de a avea acces la ea, trebuie sa fie luate de catre o instanta independenta si in punctul 2 al principiului: Barourile sint alte asociatii profesionale, barourile sau alte asociatii profesionale de avocati ar trebui sa fie organe autonome si independente fata de autoritati si de public.

Referitor la propunerile facute de colegul domnul Filat, de a fi scutiti de efectuarea stagiului profesional si de sustinerea examenului de calificare, persoanele care au cel putin 5 ani vechime in munca in functia de judecator sau procuror, consider ca ea merita sa fie sustinuta, deoarece aceste categorii de profesionisti dispun de toate cunostintele si aptitudinile necesare pentru exercitarea profesiei de avocat, reiesitinind cont de experienta acumulata in activitatile autoritare.

In final, Fractiunea “Alianta «Moldova Noastra»” va sustine si va vota pentru prima lectura aceste doua proiecte de lege, venind pentru a doua lectura cu unele amendament.

Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, domnule Plesca.

Stimati colegi,

Urmare a dezbaterilor pe marginea acestor doua proiecte – nr.1546 si nr.1670, le supun votului in mod separat.

Cine este pentru aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.1546, inclusiv in calitate de lege care va fi luata ca baza, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.1546 este aprobat in prima lectura in calitate de proiect de baza.

Proiectul de Lege nr.1670. Cine este pentru aprobarea in prima lectura a acestui proiect in calitate de proiect de alternativa, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.1670 este aprobat in prima lectura.

Stimati colegi,

Deci, tin sa va atrag atentia dumneavoastra ca pe ordinea de zi mai avem de examinat inca 7 subiecte, inclusiv doua-trei sint subiecte mai complexe, cu prezentari de rapoarte si dezbateri.

Anticipind in acest program destul de indelungat al activitatii de astazi a plenului Parlamentului, vreau sa va propun o pauza pentru a lua prinzul, in modul in care la ora trei, peste o ora, sa revenim in sala si sa continuam cu agenda stabilita pentru ziua de astazi.

Deci, anunt pauza si reluam sedinta de aici la 15.00.

P A U Z A

*

* *

D U P A P A U Z A

Domnul Marian Lupu:

La aceasta etapa, cind continuam sedinta plenului Parlamentului, eu rog putina liniste. Intervin cu o propunere. Exista anumite angajamente pentru postul de Televiziune M-1. Inclusiv si transmisiunea meciurilor in direct de la campionatul lumii. Deci, exista niste norme contractuale foarte stricte, da, orele 17, aveti perfecta dreptate. Si, in acest context, noi avem inca 7 subiecte pe ordinea zi. Propunerea mea este urmatoarea.

Pentru aceste doua ore de la 15.00 pina la 16.55 sa examinam doua subiecte incluse pe ordinea de zi, doua rapoarte: raportul Ministerului Finantelor privind executarea bugetului pentru anul 2005 si raportul care vizeaza disciplina in armata, toate celelalte subiecte sa le transferam pentru programul saptaminii viitoare, tinind cont si de faptul ca Biroul permanent, la sfirsitul sedintei, o sa inainteze propunerea sa muncim intr-un regim de patru sedinte pe durata urmatoarelor doua saptamini in modul in care sa avem suficient timp pentru a dezbate toate subiectele de pe ordinea de zi.

Acest lucru se refera, de fapt, si la ora intrebarilor si interpelarilor cu o miscare de o saptamina si toti cei invitati se vor prezenta saptamina viitoare. Acceptati aceasta propunere? Deci, nu este necesar sa o supun votului?

Va multumesc.

Deci, stimati colegi,

In timpul ce ne ramine, eu rog liniste.

Va multumesc.

Microfonul nr.5.

Domnul Vlad Cubreacov:

Domnule Presedinte,

Inteleg ca nu este vorba de o suprimare a Orei Guvernului, ci de transferarea ei.

Domnul Marian Lupu:

Da.

Domnul Vlad Cubreacov:

Atunci vor fi doua ore, asa inteleg.

Domnul Marian Lupu:

Deci, doua ore durata acestei sedinte.

Domnul Vlad Cubreacov:

Nu am inteles. Ora Guvernului care nu va fi astazi se transfera si se acumuleaza. Nu, conform Regulamentului trebuie sa aiba loc. Ori respectam regulamentul, ori daca luam o decizie putem sa ne pronuntam asupra reportarii ei, nu a suprimarii prevederilor unui articol din Regulament.

Domnul Marian Lupu:

Eu sint foarte deschis pentru propunerile dumneavoastra si daca o sa considerati ca joia viitoare trebuie sa stam trei ore la Ora intrebarilor si interpelarilor, o sa stam.

Domnul Vlad Cubreacov:

Nu, dar atunci putem continua sedinta oricit este nevoie aici si putem lucra cit este nevoie.

Domnul Marian Lupu:

De acord, da.

Stimati colegi,

Proiectul de Hotarire pentru aprobarea raportului privind executarea bugetului de stat pe anul 2005, proiectul nr. 2057 Guvernul.

Il invit la tribuna centrala pe domnul Mihai Pop, ministrul finantelor.

Domnul Mihail Pop – ministrul finantelor:

Stimate domnule Presedinte,

Onorat Parlament,

Raportul privind executarea bugetului de stat pe anul 2005 este prezentat spre examinare si aprobare Parlamentului in conformitate cu prevederile articolului 44 din Legea privind sistemul bugetar si procesul bugetar. Permiteti-mi sa ma refer succint in continuare la principalele aspecte ale acestui raport, care scot in evidenta rezultatele executarii bugetului de stat in anul 2005.

Dupa cum este cunoscut, la aprobarea bugetului pe anul 2005, politica bugetar-fiscala a fost axata pe obtinerea unor performante in vederea asigurarii stabilitatii si previzibilitatii veniturilor la buget, pe alocarea resurselor in conformitate cu prioritatile stabilite in SCERS, in alte strategii si programe nationale, pe consolidarea finantelor publice si reducerea tranzactiilor in afara bugetului prin incorporarea in buget a veniturilor si cheltuielilor aferente realizarii proiectelor cu finantarea externa a fondurilor si mijloacelor speciale, pe perfectionarea procedurilor de executare a bugetului prin sistemul trezorerial.

In scopul imbunatatirii administrarii fiscale pe parcursul anului 2005 de catre organele Serviciului Fiscal de Stat au fost intreprinse un sir de actiuni, precum elaborarea si promovarea unor proiecte de perfectionare a actelor legislative si normative care contribuie la eficientizarea administrarii fiscale, la elaborarea si implementarea diverselor produse informationale ce permit vizualizarea permanenta si operativa a platitorilor de TVA, depistarea cazurilor de evaziuni fiscale, perfectionarea procedurii de administrare fiscala prin studierea si implementarea mecanismelor noi de evidenta si deservire a contribuabililor, actiunilor de urmarire silita, combaterea evaziunii fiscale.

In domeniul datoriei publice, obiectivul principal a fost si ramine mentinerea unui nivel adecvat al datoriei de stat. In anul 2005, aceasta sarcina a fost realizata prin imbunatatirea managementului datoriei publice pentru minimalizarea costurilor deservirii acesteia, prin colaborarea activa si permanenta cu institutiile financiare internationale, precum si cu donatorii externi in vederea obtinerii finantarii din partea acestora in conditii cit mai favorabile, prin consolidarea cadrului legal, prin ajustarea lui la standardele internationale si prin perfectionarea sistemului de tinere a evidentei datoriei de stat.

Implementarea, pe parcursul anului 2005, a masurilor nominalizate a permis obtinerea urmatoarelor rezultate. Bugetul de stat, pe toate componentele, a fost executat la partea de venituri in volum de 9,1 miliarde de lei, ceea ce reprezinta 100,4% de la prevederi, inregistrind o crestere comparativ cu anul 2004 de
2,5 miliarde de lei sau 38 la suta.

La partea de cheltuieli in suma de 8,5 miliarde de lei, ceea ce reprezinta
94,1 la suta de la suma aprobata si cu 1,8 miliarde de lei sau 27,6 la suta mai mult decit in anul 2004. Depasirea veniturilor asupra cheltuielilor a constituit
579,6 milioane de lei. In totalul venitul bugetului de stat incasarile de la veniturile fiscale au constituit 6 miliarde 957,7 milioane de lei, inregistrind o majorare comparativ cu anul 2004 de 1 miliard 718,2 milioane lei.

Incasarile nefiscale au fost de 1 miliard 553,4 milioane de lei, granturi –
459,4 milioane de lei, transferuri de la bugetele municipale Chisinau si Balti conform articolului 25 din Legea bugetului de stat pe anul 2005 – 57,3 milioane de lei. Ponderea veniturilor bugetului de stat in bugetul public national a constituit 62,1 la suta, iar ponderea in produsul intern brut – 24,7, comparativ cu anul 2004 ambii indicatori s-au majorat cu circa 4 la suta.

Restantele contribuabililor fata de bugetul de stat la impozite si taxe la situatia din 31 decembrie 2005 au constituit 1 miliard 106,1 milioane de lei, inclusiv administrate de catre organele Serviciului Fiscal – 587,4 milioane de lei, oganele vamale – 93,8 milioane de lei, Centrul de Combatere a Crimelor Economice si Coruptiei – 424,9 milioane de lei.

Suma totala a neplatilor la bugetul de stat, comparativ cu anul 2004, a crescut nesemnificativ cu 0,9% sau cu 9,7 milioane de lei. Partea de cheltuieli a bugetului de stat pe toate componentele a fost realizata in suma de 8,5 miliarde de lei sau la nivel de 94,1 la suta. Sub aspectul componentelor, cheltuielile bugetului de stat pe anul 2005 se prezinta astfel: cheltuielile de baza au fost executate in suma de
6 miliarde 961,7 milioane sau 100,3%, supraimplinirea se explica prin achitarea datoriilor fata de bugetul asigurarilor sociale de stat in suma de 98,6 milioane de lei, precum si a datoriilor fata de fondul pentru sustinerea infiintarii plantatiilor viticole in suma de 14,9 milioane de lei.

Desi executarea cheltuielilor de baza s-a soldat cu supraindeplinire, un executor de buget nu a valorificat integral alocatiile bugetare aprobate si anume: Serviciul Vamal – cu 15,1 milioane de lei; Ministerul Educatiei, Tineretului si Sportului – 13,6 milioane de lei; Biroul National de Statistica – cu 4,2 milioane de lei. Dupa cum s-a mai mentionat, in bugetul de stat pe anul 2005, pentru prima oara, pe linga componenta de baza, au fost integrate trei componente noi: proiectele investitionale, finantate din surse externe, mijloacele speciale si fondurile speciale care se administreaza nemijlocit de catre executorii de buget, influentind intucitva negativ asupra rezultatelor executarii bugetului de stat la capitolul cheltuieli.

Astfel, proiectele investitionale au fost executate la nivel de 86,6 la suta, fiind neutilizate 83,1 milioane de lei, ceea ce se explica prin nedebursarea de catre donatorii externi a granturilor si imprumuturilor pentru realizarea proiectelor investitionale. Fondurile speciale au fost executate la nivel de 75,8 la suta, fiind nevalorificate 40,7 milioane de lei din care cele mai semnificative sint Fondul Ecologic National si Fondul Ecologic si Locale – 24,6 milioane de lei. Mijloacele speciale au fost executate la nivel de 66,7 la suta, neutilizate fiind 433,7 milioane lei, ceea ce se explica prin estimarile nereale al cheltuielilor executorului de buget care administreaza direct mijloacele in cauza. Cele mai mari neexecutari de cheltuieli din contul mijloacelor speciale au fost admise de catre institutiile subordonate Ministerului Educatiei, Tineretului si Sportului si Ministerului Sanatatii si Protectiei Sociale. Speram ca, in procesul executarii bugetului de stat pe anul curent, astfel de neajunsuri vor fi minimizate.

Stimati deputati,

Anul 2005 a fost remarcabil prin micsorarea datoriei Guvernului fata de Banca Nationala a Moldovei pe imprumuturile contractate in anii precedenti cu 127 milioane de lei. Achitarea integrala a datoriilor istorice fata de bugetul asigurarilor sociale de stat in suma de 152,1 milioane de lei. Plasarea la depozit a sumei de 100 milioane de lei, destinate achitarii platilor externe creditorilor bilaterali, membri ai Clubului de la Paris.

De asemenea, este necesar de mentionat si faptul ca, pe parcursul anului precedent, au fost efectuate integral transferurile bugetului de stat fata de bugetele unitatilor administrativ-teritoriale in suma totala de 1 miliard 465,5 milioane de lei, inclusiv transferurile pentru nivelarea bugetara – 987,9 milioane de lei si transferurile cu destinatie speciala preponderent pentru investitii capitale –
477,6 milioane de lei.

Transferurile de la bugetul de stat la bugetul asigurarilor sociale de stat – 717,8 milioane de lei, transferurile de la Fondul de Asigurari Obligatorii de Asistenta Medicala – 839,5 milioane de lei. Transferurile pentru indexarea depunerilor cetatenilor la Banca de Economii in suma de 54,4 milioane de lei sau cu 9,7 de milioane mai mult ca in anul 2004.

La situatia din 31 decembrie 2005, toate documentele de plata, prezentate de catre executorii de buget in unitatile administrativ-teritoriale ale Trezoreriei de Stat au fost onorate integral. Executarea bugetului de stat in anul 2005 pe toate componentele s-a soldat cu o depasire a veniturilor asupra cheltuielilor in suma de 579, 6 milioane de lei. La finele anului, mijloacele banesti la conturile bugetului de stat au constituit 1 miliard 9,9 milioane de lei, inclusiv componenta de baza – 550,6 milioane de lei.

In anul 2005, la fel ca si in anii precedenti, un accent deosebit a fost pus pe executarea cheltuielilor de ordin social si cultural, care au constituit 3 miliarde
596, 3 milioane de lei sau 42,4 la suta din volumul total al bugetului de stat, inclusiv invatamintul – 1 miliard 700,7 milioane de lei; cultura, arta, sportul si actiunile pentru tineret – 148,6 milioane de lei, ocrotirea sanatatii – 1 miliard
267,9 milioane de lei, asigurarea si asistenta sociala – 1 miliard 162,1 milioane de lei.

Referindu-ma la cheltuielile pentru investitii capitale, tin sa mentionez ca in anul 2005 au fost prevazute 765,8 milioane de lei, dintre care au fost executate 692,7 milioane sau la nivel de 90,4 la suta. Comparativ cu anul precedent, cheltuielile pentru investitiile capitale s-au majorat de circa trei ori sau cu
472,6 milioane de lei.

Prin urmare, ponderea cheltuielilor pentru finantarea investitiilor capitale in bugetul de stat s-a majorat de la 4,1 la suta in 2004 pina la 8,9 la suta in anul 2005. Nevalorificarea investitiilor capitale a constituit 73,2 milioane de lei, inclusiv din contul componentelor de baza doar 7,1 milioane de lei. Restul sint din contul mijloacelor speciale.

Din suma totala a investitiilor capitale valorificate din componenta de baza a bugetului 332,2 milioane de lei sau 53,9 la suta au fost transferate autoritatilor publice locale si, in mare parte, au fost utilizate intru realizarea Programului national “Satul moldovenesc”, si anume la lucrarile de constructie si reconstructie a 261 de obiecte, dintre care 120 de obiecte din complexul termoenergetic,
32 de obiecte din ramura gospodariei comunale, 53 de scoli la care au fost instalate sisteme ingineresti de aprovizionare cu apa, a fost efectuata reutilarea cazangeriilor la gazele naturale pentru asigurarea cu agent termic, 29 de tabere de odihna pentru copii, 27 de gradinite de copii, spitale, case de cultura si blocuri locative. Ramura agriculturii a fost finantata in suma de 540,6 milioane de lei. In anul 2004, aceasta ramura a fost finantata in suma doar de 218,8 milioane de lei.

Referitor la datoria de stat, administrata de Guvern, la situatia din
31 decembrie 2005, marimea acesteia constituie 12,2 miliarde de lei, cu o diminuare fata de inceputul anului in suma de 723,8 milioane de lei. Astfel, ponderea datoriei de stat in produsul intern brut in anul 2005 a constituit 33,2 la suta, inregistrind o diminuare in raport cu anul precedent de 5,6 puncte procentuale.

La situatia din 31 decembrie 2005, datoria de stat externa directa, administrata de Guvern a constituit 656,3 milioane de lei, echivalent cu 8 miliarde
656,3 milioane de dolari SUA, echivalent cu 8 miliarde 421,6 milioane de lei. Limita stabilita prin Legea bugetului de stat pe anul 2005 fiind de 722,5 milioane de dolari SUA. Pe parcursul anului 2005, pentru onorarea obligatiunilor fata de creditorii externi, au fost utilizate mijloace in suma de 52,4 milioane de dolari SUA, dintre care pentru plata dobinzii – 22,1 milioane dolari, pentru rambursarea sumei de baza – 30,3 milioane de dolari SUA.

Pe parcursul anului precedent, bugetul de stat a beneficiat de granturi externe in suma totala de 459,4 milioane de lei, inclusiv 282,4 milioane pentru sustinerea bugetului si 177 milioane de lei pentru realizarea proiectelor investitionale. De asemenea, pentru finantarea proiectelor investitionale au fost atrase credite externe in suma de 327 milioane de lei.

Datoria de stat interna la situatia din 31 decembrie 2005 a fost de 3 miliarde 787,1 milioane de lei, imprumuturi din care, imprumuturile acordate de Banca Nationala a Moldovei – 2 miliarde 111 milioane de lei, hirtiile de valoare de stat – 1 miliard 576 milioane de lei.

Pentru Serviciul datoriei de stat intern in anul 2005 au fost utilizate mijloace banesti in suma de 193,3 milioane de lei. Datoriile creditoare cu termen de achitare expirat al institutiilor publice finantate de la bugetul de stat la situatia din
31 decembrie 2005 au constituit 100 milioane de lei, inclusiv pe componenta de baza 93 milioane de lei, pe mijloace speciale 7 milioane de lei.

Pe parcursul anului 2005, executorii de buget au intreprins masuri pentru reducerea datoriilor creditoare cu termen de achitare expirat si, ca rezultat, datoriile creditoare, comparativ cu inceputul anului, s-au diminuat cu 188 milioane de lei, inclusiv pe componenta de baza – 125 milioane de lei si pe mijloace speciale cu
63 milioane lei. Datoriile debitoare cu termen de achitare expirat al institutiilor publice finantate de la bugetul de stat, la situatia din 31 decembrie 2005, au constituit 128 milioane de lei, inclusiv pe componenta de baza – 7 milioane de lei, pe mijloace speciale – 121 milioane de lei, care, comparativ cu situatia de la inceputul anului, s-au diminuat cu circa 101 milioane de lei, inclusiv pe componenta de baza – cu 31 milioane de lei si pe mijloace speciale – cu
48 milioane de lei, pe fonduri speciale – 22 milioane de lei.

Onorat Parlament,

Din cele relatate putem concluziona ca, in procesul de elaborare si executare a bugetului de stat pe anul 2005, au fost operate un sir de modificari calitativ noi, menite sa consolideze finantele publice, sa sporeasca eficienta utilizarii lor si sa apropie sistemul nostru bugetar de cerintele europene.

Modificarile operate in politica bugetar fiscala, incorporarea in bugetul de stat a noilor componente si analiza executarii bugetului pe anul 2005 ne permite de a efectua urmatoarele concluzii: trebuie continuate si intensificate eforturile de consolidare a finantelor publice, fapt ce va spori nivelul de eficienta a utilizarii resurselor statului, va perfectiona planificarea lor si va contribui la atragerea unor surse suplimentare de la partenerii nostri de dezvoltare pentru proiecte investitionale.

Totodata, rezultatele executarii bugetului de stat pe anul 2005 demonstreaza elocvent ca numai cu eforturi comune ale autoritatilor publice si ale organelor supreme ale statului se pot obtine rezultate pozitive. In acest context, tin sa mentionez sustinerea pe care am avut-o permanent din partea Parlamentului, pentru ce multumim mult corpului de deputati.

In final, solicit sustinerea dumneavoastra pentru aprobarea Raportului despre executarea bugetului de stat pe anul 2005 la venituri in suma de 9 miliarde
62,1 milioane de lei, la cheltuieli – in suma de 8 miliarde 482,5 milioane de lei, cu o depasire a veniturilor asupra cheltuielilor in suma de 579,6 milioane de lei.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, domnule ministru.

Stimati colegi,

Eu propun sa oferim cuvintul comisiei pentru coraport, apoi urmeaza, atit catre domnul ministru, cit si, in caz de necesitate, catre comisie, intrebarile dumneavoastra.

Domnule ministru,

Va multumesc.

Rog comisia.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Onorata asistenta,

Evolutia indicatorilor economici din anul 2005 confirma mentinerea stabilitatii macroeconomice si continuarea tendintelor de crestere economica si realizarea in continuare a reformelor procesului de restabilire a solvabilitatii intreprinderilor industriale, urmind ajustarea economiei nationale in contextul reducerii saraciei si imbunatatirii nivelului de trai al populatiei.

Astazi s-a vorbit ca in anul 2005 produsul intern brut a insumat 36,7 miliarde de lei, fiind in crestere in preturi comparabile fata de anul 2004 cu 7,1 la suta. Rata cumulativa a inflatiei a fost mai mica fata de anul precedent si a alcatuit 10 la suta, inregistrind o micsorare cu 2,5 puncte procentuale comparativ cu anul 2004. Volumul comertului exterior a fost in crestere, asumind valoarea absoluta de
3 miliarde 403 milioane de dolari SUA cu o majorare de 24 la suta. Dar trebuie sa mentionam ca aceasta a fost sub nivel inregistrat in anul 2004, cind au fost 25,6 la suta.

Ritmul de crestere in industrie a fost moderat, evolutia sectorului agricol nu a fost impunatoare, dar, totusi, productia agricola a constituit in preturi curente
11,9 miliarde de lei, fiind in crestere cu doar 1 la suta in preturi comparabile comparativ cu anul 2004.

Au crescut investitiile in economia republicii. In anul de referinta activitatea investitionala a consemnat o crestere a fluxului de investitii in capital fix cu 9 la suta, al carui volum a constituit mai mult de 6,5 miliarde de lei. S-au imbunatatit relativ indicatorii sociali. Noi cu dumneavoastra cunoastem faptul ca salariul nominal mediu lunar al unui lucrator din economia nationala in anul 2005 a fost 1319,5 lei, inclusiv in sectorul bugetar – aproape 1 000 de lei.

Spre deosebire de anii precedenti, in componenta bugetului de stat pe anul 2005, pe linga veniturile si cheltuielile de baza, au fost incluse, pentru prima data, si acelea ce provin de la proiectele investitionale, de la fondurile speciale si de la mijloacele speciale. Astfel, incasarile pe toate componentele au constituit
9 miliarde 62,1 milioane de lei si depasesc cu 35,9 milioane de lei prevederile anuale precizate.

Totodata, s-au inregistrat neindepliniri ale incasarilor la compartimentul de mijloace speciale si proiecte investitionale in sume totale respectiv de 134,4 si
42,1 milioane de lei. Iar de la operatiuni cu capital incasarile au alcatuit 81,4 la suta, inclusiv veniturile din vinzarea capitalului fix a constituit 66 la suta, dintre care din privatizarea si vinzarea intreprinderilor de stat doar 11,2 la suta si din vinzarea actiunilor statului – 60,4 la suta.

Vreau sa mentionez ca in structura impozitelor preponderente ramin a fi veniturile colectate in urma aplicarii impozitelor indirecte – 82,6 la suta, dintre care ponderea taxei pe valoarea adaugata a alcatuit – 71,3 la suta, s-a micsorat comparativ cu anul 2004, cind a fost 76,5 la suta.

Acumularile, de TVA de la marfurile si serviciile prestate pe teritoriul Republicii Moldova au fost cu 44,2 milioane de lei mai prejos decit nivelul prognozat. Iar restituirile de TVA au fost majore celor prognozate cu
106,2 milioane de lei. La nivelul de 73,7 au fost asigurate acumularile de la impozitul privat, n-a fost atins volumul prognozat la acumularile impozitului de la aplicarea accizelor la bere cu 3,7 milioane de lei, la benzina si motorina – cu
39,4 milioane de lei, de la aplicarea taxei rutiere cu un milion 100 000 de lei si de la alte marfuri cu 2 milioane de lei.

La situatia din 1 ianuarie 2006, restanta agentilor economici fata de bugetul de stat a insumat cifra de un miliard 106,1 milioane de lei, manifestind in dinamica ultimilor ani tendinta de crestere.Cheltuielile bugetare in anul de referinta s-au efectuat sub aspectul respectarii prevederilor legii de baza a bugetului si a altor acte normative, prin care s-au aprobat noi limite sau au fost rectificati indicatorii bugetari-fiscali respectivi. In acest sens, au fost efectuate cheltuieli in valoare absoluta de 8 miliarde 482,5 milioane de lei, inregistrindu-se in evolutia ultimilor trei ani o majorare esentiala.

Insa este de mentionat ca cheltuielile executate au fost sub nivelul sumei prognozate de 9 miliarde 18,6 milioane lei, fiind realizate la nivelul de 94,1 la suta. Sub nivelul prevederilor anuale au fost executate cheltuielile din mijloacele speciale, fiind doar la nivelul de 66,7 la suta. Din sursele fondurilor speciale –
75,8 la suta si din sursele de finantare a proiectelor investitionale – 86,6 la suta, care, in fond, a redus nivelul general de utilizare a resurselor bugetare in ansamblu pe toate componentele.

Astfel, constatam faptul ca nivelul cheltuielilor de baza ale bugetului de
100,3 la suta este redus la nivelul de 94,1 la suta, fiind conditionat de utilizarea insuficienta a surselor fondurilor speciale, proiectelor investitionale si a mijloacelor speciale.

In rezultat, la un nivel inferior celui mediu de 94,1 la suta a fost executata finantarea ramurilor de la compartimentele: apararea nationala, invatamint, cultura, arta, sport si actiuni pentru tineret, protectia mediului, industrie si constructie, gospodarie comunala si gospodaria de exploatare a fondului de locuinte, completarea rezervei de stat. Cheltuielile preponderente in aspect ramural au revenit sectorului social-cultural – 42,4 la suta. Aceasta e din bugetul de stat.

La compartimentul “investitii capitale” consemnam o crestere considerabila a cheltuielilor bugetare directionate pentru finantarea investitiilor capitale pe beneficiari si obiecte, al caror volum a constituit pe toate compartimentele
765,8 milioane de lei, fiind in crestere fata de anul 2004 in valori comparabile de circa 3 ori si care au fost utilizate preponderent pentru implementarea Programului national de gazificare, daca ne referim la cheltuielile de baza, aceasta este undeva 35,8 la suta. Pentru ramura invatamintului – 15,3 la suta si restul pentru alte ramuri.

Din volumul cheltuielilor de baza de 616,6 milioane de lei pentru finantarea investitiilor capitale au fost distribuite catre autoritatile publice locale
332,2 milioane de lei sau 53,9 la suta, care, in mare parte, au fost utilizate pentru realizarea Programului national “Satul moldovenesc”.

Despre datoria de stat s-a vorbit in raport, nu vreau sa repet.

Stimati colegi,

Incheierea anului financiar 2005 a fost consemnat cu excedent de
579,6 milioane de lei, datorita realizarii sporite a partii de venituri cu 36,0 milioane de lei si excedentul precizat prin lege in suma de 7,6 milioane de lei, precum si de neexecutarea cheltuielilor cu 536,09 milioane de lei, suma destul de esentiala,
536 de milioane.

Controlul efectuat de catre Curtea de Conturi privind executarea bugetului pe anul 2005 a scos la iveala unele nereguli ce tin de respectarea Legii privind sistemul bugetar si procesul bugetar, de efectuarea de alocari bugetare cu anticiparea legiferarii acestora, precum si a limitei stabilite prin lege, efectuarea de cheltuieli din contul mijloacelor, statutul de provenienta al carora a fost schimbat, raportarea incorecta a mijloacelor speciale ale institutiilor publice finantate de la buget, transferarea nejustificata a mijloacelor speciale in mijloace ale fondurilor speciale si altele, care, in contextul Hotaririi Curtii de Conturi, necesita a fi detaliat examinate si corectate pentru neadmiterea lor de mai departe.

Totodata, noi astazi trebuie sa constatam ca, pe parcursul anului de gestiune, n-a fost reusita mobilizarea la maximum a posibilitatilor de administrare si acumulare a veniturilor, utilizarea rationala si deplina a acestora pe toate compartimentele in corespundere cu necesitatile reale de asigurare a functionarii ritmice si coerente a economiei republicii.

In vederea redresarii situatiei, Guvernul urmeaza sa-si consolideze activitatea si sa intreprinda masuri concrete pentru lichidarea neajunsurilor ce-au influentat negativ la executarea angajamentelor asumate si prevazute in Legea bugetului de stat, sa intreprinda masuri pentru elaborarea si aplicarea unui mecanism unic privind utilizarea echilibrata si proportionala a tuturor surselor financiare, componente ale bugetului de stat, implementarea sistemului de cheltuieli bugetare bazate pe programe ramurale, asigurarea consolidarii de mai departe a finantelor publice si reducerea tranzactiilor in afara prevederilor legislative, sporirea transparentei si consolidarea disciplinei financiare si imbunatatirea administrarii mijloacelor bugetare.

Comisia pentru politica economica, buget si finante sustine proiectul de hotarire prezentat de catre Guvern si propune Parlamentului spre adoptare Raportul privind executarea bugetului de stat pe anul 2005 la venituri in suma de 9 miliarde 62,1 milioane de lei si la cheltuieli in marime de 8 miliarde 482,5 milioane de lei cu depasirea veniturilor fata de cheltuieli in suma de 579,6 milioane de lei.

In vederea asigurarii transparentei, Guvernul va asigura publicarea in Monitorul Oficial al Republicii Moldova a Raportului despre executarea bugetului de stat pe anul 2005.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Stimati colegi,

Intrebari pentru comisie, intrebari pentru domnul ministru al finantelor? Nu sint.

Inainte de exercitiul de vot, s-a inscris pentru luare de cuvint domnul Cubreacov.

Va rog.

Domnul Vlad Cubreacov:

Stimati colegi,

Onorata asistenta,

Acest moment ne ofera tuturor prilejul sa revenim asupra politicii bugetare a Guvernului pentru a o analiza in corelare cu realitatile economice, politice si sociale din tara noastra, care, potrivit statisticilor europene, ramine, din pacate, in continuare cea mai saraca de pe continent. Cind vorbim despre executarea bugetului de stat pe anul 2005, o serie de observatii impertinente se impun de la sine.

Domnule Stoicov,

Domnule Presedinte,

Va rog frumos, contribuiti la linistea pe care o tulbura domnul Stoicov.

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Reluam dezbaterile, eu va rog.

Domnul Vlad Cubreacov:

Am spus ca o serie de observatii se impun de la sine, atunci cind discutam pe marginea bugetului pe anul 2005, a exercitiului bugetar din acest an.

Astfel, Guvernul ne arata, asa cum sublinia si comisia sesizata in fond, ca rata inflatiei a fost in 2005 de 10%. Indicatorul este, insa, foarte controversat, il contesta chiar Hotarirea de Guvern nr.297 din 2006 cu privire la asigurarile sociale de stat, care arata ca inflatia s-a ridicat, totusi, la 11,9%. De ce va aduc in atentie aceste cifre, la prima vedere irelevante? Pentru ca intre 11,9% reale si 10% prezentate acum ca oficiale de Guvern si de comisia sesizata in fond avem o diferenta de circa 2 puncte procentuale si se stie ca fiecare punct procentual al inflatiei permite Guvernului sa “economiseasca” cite 45 milioane de lei de punct procentual, adica in total 90 de milioane de lei nerecalculati si nealocati: pensionarilor, invalizilor, somerilor si altor paturi socialmente vulnerabile.

De asemenea, regretam faptul ca guvernarea isi aroga acum meritul fals de a fi contribuit la aprecierea monedei nationale in raport cu moneda unica europeana, pe cind singura referinta a parametrilor bugetari in Republica moldova se face fata de dolarul american si pe ansamblu asistam la o depreciere obiectiva a leului moldovenesc. Aceasta inseamna o diminuare a puterii de cumparare a tuturor cetatenilor nostri. Acest lucru trebuie recunoscut si spus raspicat de la tribuna Parlamentului.

In anul 2005 volumul comertului extern s-a majorat esential cu 24% in raport cu anul 2004. Acest fapt se datoreaza, insa, in cea mai mare parte cresterii importurilor de marfuri straine in Republica Moldova. Afirmatia Guvernului cum ca ritmul cresterii exporturilor ar fi fost mentinut este falsa, intrucit, comparativ cu anul 2004, in anul 2005 ritmul de crestere a exporturilor moldovenesti a scazut de doua ori, de la 20% la 10%. Volumul productiei industriale a crescut cu 6,3%, ceea ce reprezinta o catastrofa in conditiile lipsei industriei ca atare.

Un fapt pozitiv in anul 2005 l-a constituit majorarea salariilor in sectorul bugetar, recunoastem acest lucru. Observam, insa, ca in anul 2005 majorarile salariale in sectorul real al economiei au fost pentru prima data contrastant de modeste in raport cu cele din sectorul bugetar, ceea ce ne pune in garda in legatura cu posibilitatile de onorare a angajamentelor salariale in 2006. Pentru ca cifrele cu care opereaza Guvernul denota lipsa unei legaturi vii si functionale intre bugetul de stat si economia tot mai obosita a tarii.

Daca in anii precedenti ritmul de crestere a salariilor constituia 27%, in anul 2005 acest indicator a fost de doar 19% si aceasta, in special, din contul cresterilor in sectorul bugetar.

Sintem ingrijorati de faptul ca in anul 2005 Guvernul a cheltuit de la bugetul de stat 650 de milioane de lei pentru gospodarirea comunala si intretinerea spatiului locativ, dintre acestea 530 de milioane revenind municipiului Chisinau, iar restul doar citorva localitati din tara.

Nicaieri in Europa, dar nici macar in Africa nu veti gasi o alta tara sau un alt Guvern care sa cheltuie banii publici in proportii atit de mari pentru reparatia locuintelor private, favorizindu-i pe unii si discriminindu-i pe altii, in special discriminindu-i pe locuitorii de la sate, care au nenorocul de a fi si cei mai saraci in aceasta tara.

Constatam, de asemenea, ca fara a proceda la o intelegere prealabila cu “Moldovagaz” privind redistribuirea cotelor detinute in retelele de distributie a gazelor naturale, Guvernul a alocat pentru prima data dupa anul 2001 suma considerabila de 248 milioane de lei, ceea ce acopera 1/4 din valoarea totala a patrimoniului “Moldovagaz”. Problema, care se pune este cea a dreptului de proprietate asupra retelelor create cu aceste fonduri de la bugetul nostru de stat, altminteri, cele 248 milioane de lei putind fi calificate drept un cadou facut cu usurinta de Guvernul Tarlev gigantului rus “Gazprom” si asociatului sau de la Tiraspol.

O alta observatie de principiu este ca Guvernul, detinind in numele statului un patrimoniu imens in valoare totala de 23 miliarde de lei, concretizata, in special, in actiuni, a obtinut in anul 2005 un venit net de doar 5 milioane de lei sau de 400 de ori mai putin decit ar fi putut obtine in conditiile unei gestionari eficiente si responsabile a acestui patrimoniu.

Deci, Guvernul, care nu este capabil sa gestioneze proprietatea de stat incredintata, nu este in stare sa scoata venituri din aceasta proprietate, dar nici nu si-a onorat decit in proportie de 11% angajamentele legale asumate de privatizare a proprietatii de stat.

Analizind modul de executare a bugetului pe anul 2005, ne dam seama ca Guvernul nu a fost capabil sa contacteze imprumuturi externe care sint deosebit de importante pentru finantele noastre publice. Constatam ca nu a existat si nu exista nici astazi un plan de atragere a resurselor financiare externe. Moldova a intrat intr-un mare decalaj regional de dezvoltare.

Ne intrebam in prezent, ca si acum 6 luni, cine poarta raspundere pentru esecul negocierilor din 2005 cu partenerii financiari externi? Si de ce, oare, pina si Albania, mai ieri codasa a Europei, a reusit in acest sens de 10 ori mai mult decit Republica Moldova? Deosebit de trist este faptul ca Guvernul a fost in
2005 incapabil sa asimileze integral imprumuturile si granturile obtinute cu greu din strainatate.

Astfel, din cele 750 milioane de lei aprobate, 1 48 milioane de lei nu au fost asimilate in anul 2005. Sintem nu numai curiosi, dar si indreptatiti sa aflam din gura Primului ministru Tarlev, care lipseste de la aceasta sedinta importanta, ar fi fost cazul sa il avem de fata sau din gura domnului ministru al finantelor Mihail Pop explicatii privind cauzele din care imprumutul de 78 de milioane de lei, aprobat de Fondul kuvietian pentru imbunatatirea sistemelor de aprovizionare cu apa in 6 localitati ale Moldovei, printre care si centrul raional Straseni, care intimpina probleme serioase in acest plan, nu este utilizat pina in prezent. Si cine, anume, poarta raspundere pentru acest fapt?

Cit priveste veniturile bugetare. Trebuie sa remarcam faptul ca in ultimii
15 ani Guvernul Republicii Moldova nu este capabil sa planifice veniturile reale la buget. Raportat la anul 2005, observam ca au fost planificate initial prin subestimare premeditata venituri in valoare de 6,4 miliarde de lei. La mijlocul anului, rectificarea ne-a prezentat 7,46 miliarde de lei, ceea ce peste alte 6 luni a fost indeplinit, veniturile constituind 7,6 miliarde de lei. Astfel, marja de eroare a constituit circa 20%, ceea ce depaseste de 10 ori marja admisibila de eroare in cazul bugetelor altor tari.

Realizarea capitolului “Venituri” al bugetului ne demonstreaza incapacitatea Guvernului de a colecta impozitele. Statisticele ne arata ca veniturile anuale reale ale populatiei constituie circa 35 miliarde de lei, iar impozitul pe venit a fost sub un miliard de lei sau de 5 ori mai putin decit ar fi trebuit sa fie, in timp ce volumul afacerilor creste cu 25% anual, cel al impozitelor pe venitul persoanelor juridice, practic, nu s-a majorat in 2005, dupa cum nu se planifica a fi majorat nici in anul curent. Asa cum se stie, domeniul invatamintului, declarat prin lege drept prioritar, vizeaza fiecare al treilea cetatean al tarii, copiii nostri, dar acestui domeniu i-au fost alocati cei mai putini bani din Europa, ca procent din produsul intern brut.

Raportul Guvernului nu poate sa ascunda ca si in aceste conditii nefericite ale subfinantarii cronice a scolii nationale, Ministerului Educatiei, Tineretului si Sportului i-au fost alocate, in realitate, doar 69% din finantele programate, iar fondul pentru plata indemnizatiilor cadrelor didactice tinere din mediul rural i-a fost alocat doar in proportia rusinoasa de 23%, cum se mntioneaza in raport.

Aceasta in conditiile in care zeci de milioane de lei au fost cheltuite in vint in folosul si pentru placerile demnitarilor, pentru intretinerea vilelor si pensionatelor de elita, cind ar fi trebuit sa fie indreptate spre reconstructia si reparatia unor scoli, gradinite, camine culturale, centre medicale si spitale, sedii ale judecatoriilor si procuraturilor din teritoriu.       

Stimati colegi,

Analiza exercitiului bugetar in 2005 ne permite sa observam ca acesta a suferit de o serie de omisiuni, dezechilibre si erori evidente, explicabile printr-un concept economic eronat al Guvernului in distonanta cu marele procese economice actuale de pe continent.

In anul 2005 Guvernul nu a avut, din pacate, o politica economica adecvata necesitatilor si intereselor reale ale oamenilor din tara noastra, intrucit s-a considerat liber de multe ori sa cheltuiasca banii nostri fara a obtine nimic. Este regretabil ca acest lucru s-a facut cu probarea formala prin votul Parlamentului.

Dincolo de aceasta discutie parlamentara utila, de buna seama, dar nici pe departe suficienta, sintem in asteptarea raportului Curtii de Conturi privind modul de utilizare a banilor publici in anul 2005. Speram ca atunci vom avea o discutie de substanta cu toate urmarile practice de rigoare.

Grupul parlamentar al Partidului Popular Crestin Democrat se va abtine de la vot in cazul acestui proiect de hotarire.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

La aceasta etapa, supun votului proiectul de Hotarire nr.2057. Cine este pentru aprobarea acestuia, rog sa voteze. Eu rog pentru exactitate sa fixam rezultatele.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 23.

Sectorul nr.2 – 25.

Sectorul nr.3 – 1.

Domnul Marian Lupu:

49 de voturi. Pentru hotarire de Parlament si tinind cont de prezenta deputatilor in sala, cu acest rezultat proiectul de Hotarire 2057 este aprobat. Ati dorit un anunt, o informatie?

Microfonul nr.3.

Domnul Semion Dragan:

У меня есть замечание, касающееся регламента. Я бы хотел, господин Председатель, чтобы высказывались вообще в целом и дальше о бюджете и его исполнении те люди, которые дали право Правительству формировать этот бюджет и потом его расходовать, а не те, которые не голосовали за этот бюджет.

Domnul Marian Lupu:

Asa. (Rumoare in sala).

Stimati colegi,

Eu cred ca acest schimb al dumneavoastra informal de opinii timp de
15–20 de secunde este suficient. Eu rog sa continuam.

Domnule Valeriu,

Eu va rog frumos. Eu va rog mult.

Continuam discutiile pe marginea ultimului subiect pe ordinea de zi. Proiectul nr.2406. Raportul privind respectarea disciplinei militare si legalitatii in Armata Nationala pentru perioada anilor 2004-2005.

Domnule Stoicov, va rog.

Domnul Iurie Stoicov:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati deputati,

Onorata asistenta,

Comisia pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica a examinat informatiile deputatilor Vladimir Filat, Galina Balmos, Iosif Chetraru, Nicolai Deatovschi, Semion Dragan, Vladimir Eremciuc si Mihail Mocan privind disciplina militara si legalitatea in Armata Nationala pe perioada anilor 2004-2005.

Informatiile prezentate se refera la unitatile militare: Brigada nr.1 infanterie motorizata (municipiul Balti); Brigada nr.2 infanterie motorizata (municipiul Chisinau); Brigada nr.3 infanterie motorizata (or.Cahul), Baza de aviatie
(s. Marculesti) si Batalionul asigurare materiala (municipiul Balti), Comenduirea militara a garnizoanei Chisinau; Brigada de rachete antiaeriene a Institutului Militar “Alexandru cel Bun”; Regimentul de transmisiuni, Batalionul cu destinatie speciala, Batalionul paza si asigurare si Batalionul nr.22 al fortelor de mentinere a pacii.

La definitivarea raportului au fost folosite si materialele prezentate de Procuratura Generala, de Serviciul de Informatii si Securitate si de comandamentele unitatilor militare.

Serviciul in Armata Nationala este reglementat de legile si actele normative departamentale:

1) Legea cu privire la apararea nationala;

2) Legea cu privire la pregatirea cetatenilor pentru apararea Patriei;

3) Legea cu privire la statutul militarilor;

4) Regulamentul serviciului interior, aprobat prin Decretul Presedintelui Republicii Moldova din anul 1995, cu modificarile ulterioare;

5) Ordinul ministrului apararii nr.100 “Cu privire la sporirea eficientei activitatii privind consolidarea disciplinei militare si ordinii de drept in Armata Nationala”

si alte documente.

Starea disciplinei militare si a legalitatii in Armata Nationala. Pe parcursul ultimilor ani conducerea Ministerului Apararii a elaborat si a realizat un sir de masuri indreptate spre sporirea prestigiului serviciului militar in rindurile populatiei. Imbunatatirea conditiilor de trai, echiparea si alimentarea efectivului de militari, asigurarea dreptului militar la odihna si ocrotirea sanatatii, la consolidarea disciplinei militare si ordinii de drept.

Cu participarea activa a populatiei Republicii Moldova, Ministerul Apararii a organizat diferite intruniri si manifestari in scopul promovarii imaginii atractive a serviciului militar. Intru realizarea Planului de actiuni cu privire la protectia sociala si imbunatatirea conditiilor locative ale militarilor Armatei Nationale, aprobat prin Hotarirea Guvernului din anul 2005, unui grup de militari i-au fost eliberate, atit in municipiul Chisinau, cit si in orasul Chisinau un sir de apartamente, printre altele, care au fost eliberate pentru prima data in ultimii
10 ani.

Se acorda atentie problemelor de imbunatatire a conditiilor de trai si ale militarilor serviciului in termen. Astfel, la Baza de aviatie din Marculesti si in Batalionul de geniu din Negresti se finiseaza lucrari de reparatie si amenajare intr-un stil modern a doua cazarme. In oraselul militar nr.142 dislocat pe strada Pietrarilor din municipiul Chisinau au fost efectuate lucrari de reparatie in blocurile sportive si alimentare.

Comandamentul militar al Armatei Nationale, realizind masurile preconizate, generalizeaza lunar starea disciplinei militare, organizarea lunarelor “sergentului”, “subofiterului” si “ofiterilor”. Semestrial elaboreaza planuri de actiuni in comun cu Procuratura si judecatorii militari in scopul dezradacinarii incalcarilor grave de disciplina militara si a infractiunilor.

Totodata, starea reala a criminalitatii in Armata Nationala in anii 2004-2005 este complicata, ceea ce ne permite de a conchide ca unele masuri de profilaxie, realizate de comandamentul militar sint formale si neeficiente, desi in anul 2005 in Armata Nationala s-a stabilit o descrestere a nivelului, in general, al infractiunilor in comparatie cu anul 2004 de la 114 la 100. Gravitatea si structura acestora pune in pericol imaginea Armatei Nationale si capacitatea pregatirii ei de lupta.

Comparativ cu anul 2004, in anul precedent s-a micsorat numarul infractiunilor militare – de la 86 la 51, iar a celor de drept comun s-a majorat de la 28 in anul 2004, la 49 in anul precedent.

La savirsirea infractiunilor in anii 2004-2005 au participat corespunzator
117 si 86 militari, dintre care: in 2004 – 27 si 16, respectiv, in anul 2005 ofiteri, cite 10 plutonieri in fiecare an, 11si 18 sergenti, 62 si 49 soldati.

Cele mai multe infractiuni s-au savirsit in Brigada de artilerie, in Regimentul de transmisiuni si la Baza de aviatie din Marculesti. Cele mai raspindite infractiuni sint crimele ce atenteaza la averea proprietarului si patrimoniul militar; relatiile neguvernamentale si dezertarile.

In anii 2004 si 2005 Judecatoria militara a condamnat pentru savirsirea infractiunilor 115 si, respectiv, 72 de militari. Indicii reflectati, nu in deplina masura, caracterizeaza situatia starii respectarii legislatiei in Armata Nationala. Pina in prezent, spre regret, persista viciul tainuirii de catre comandanti a unor infractiuni savirsite. Drept cauza ce duce la tainuirea de catre comandament a infractiunilor este dorinta de a avea indici pozitivi pentru a obtine anumite stimulari si mentiuni, fapt mentionat si de Colegiul militar din martie anul curent.

Pe parcursul anului 2005, procurorii militari au depistat 12 infractiuni tainuite, iar in anul 2004, respectiv, 19 de comandamentul unitatilor militare sau despre care nu a fost informat comandamentul superior si procurorul militar.

Despre ineficienta activitatii comandamentului militar la capitolul “Contracararea criminalitatii” ne marturiseste si aportul adus de ei la descoperirea infractiunilor. Astfel, din numarul total al crimelor luate la evidenta in anul 2004, nemijlocit de comandamentul militar, au fost depistate numai 34 de crime, iar in anul 2005 – numai 50 de crime.

Analiza adresarilor militarilor care au patimit pe seama “huliganilor de cazarma” denota ca militarii batjocoriti nu intotdeauna manifesta incredere in comandament si nu sint convinsi ca, dupa ce vor raporta despre maltratarea sau injosirea lor fizica, situatia se va ameliora. Prin aceasta se si explica faptul ca relatiile neguvernamentale au un inalt grad de latenta, multe cazuri nefiind descoperite. Neincrederea in obiectivitatea si consecventa comandamentului ii pune pe unii militari, injositi si maltratati, sa recurga chiar si la savirsirea infractiunilor, de regula, in semn de protest si, de regula, dezertari.

Spre exemplu: la 14 decembrie 2005, 7 militari ai serviciului in termen din Brigada nr.1 infanterie motorizata, toti detinind functie de comandant de grupa, au dezertat din unitatea militara, aflindu-se in afara ei pe parcursul a doua zile. S-a constatat ca acesti militari au dezertat in semn de protest, ca rezultat al faradelegilor ce se manifestau prin maltratarea sistematica a militarilor de catre comandantul companiei locotenent-major Grosu. In afara de aceasta, Grosu, pe parcursul a mai multor luni, a depozitat circa 40 de soldati de solda. In final, locotinentul Grosu a fost condamnat.

Principalele cauze si conditii ce au favorizat savirsirea infractiunilor din categoria relatiilor neregulamentare si excesul de putere sint:

- selectarea nereusita a militarilor la functia de conducere;

- cunoasterea insuficienta de comandament a starii moral-psihologice din colectiv, a calitatii subalternilor, lucrul educativ sub nivel cu efectivul;

- lipsa unei supravegheri eficiente din partea comandamentului asupra efectivului;

- organizarea sub nivel a serviciului in subunitatile militare si altele.

Un rol extrem de negativ in educatia militara il are aflarea in functie a persoanelor care incalca disciplina militara, ba chiar sint condamnati. Mai mult decit atit, unii ofiteri care au avut antecedente penale se promoveaza in functii si grade militare.

Spre exemplu, in anul 2004 militarul Regimentului transmisiuni maiorul Daraban a fost tras la raspundere penala (articolul 366 din Codul penal), fiind lasat in serviciul militar in urma savirsirii actelor de discreditare, Daraban a fost avansat in grad militar locotinent-colonel, iar in anul curent a mai savirsit o infractiune similara, continuind sa exercite serviciul pina in prezent.

La 14 iulie 2004 asupra militarului Tcaci, Divizionul nr.8 al Brigazii de rachete antiaeriene din Bacioi, a fost intentat dosar penal conform articolului 370 “exces de putere”, a maltratat doi ostasi. La 20 decembrie 2005 dosarul a fost clasat in baza actului de amnistie. Fiind lasat si avansat in serviciu, acesta, in decembrie 2005, a fost propus spre conferirea gradului militar de ofiter.

Iar la 14 aprilie 2006, in jurul orei 24, militarul prin contract al Divizionului Brigazii de rachete plutonierul-major Tcaci, deci acelasi plutonier, fiind ofiter de serviciu in unitate, a consumat bauturi alcoolice, apoi, parasind locul de serviciu si atragind in activitate criminala 5 militari in termen, au violat o tinara, care a fost adusa fortat in municipiul Chisinau pe teritoriul unitatii militare. Desi au fost trasi la raspundere, au mai ramas in serviciul militar maiorul Carasiov, majorul Tiscenco, locotenentul Cebotari, plutonierul Filenco si Rotaru si altii.

Cred ca pe viitor, in urma discutiei de astazi din Parlament, Ministerul Apararii ar trebui sa procedeze analogic altor ministere de forta si toate persoanele condamnate trebuie eliberate din Armata Nationala neconditionat.

Un rol aparte il are selectarea cadrelor la functia de conducere. Spre regret si aici sint abateri de la normele existente. Au fost incadrati in functii persoane care, de asemenea, anterior au fost condamnate ori chiar aveau antecedente, dosare penale asupra lor.

Spre exemplu, inginerul-sef al Sectiei exploatare a spatiului locativ a garnizoanei Balti, maiorul Nanii, la momentul reangajarii in serviciul militar in mai 2002, se afla sub urmarire penala de pe 3 cauze penale. Necatind la aceasta, el a fost condamnat. Mai apoi, aflindu-se in serviciul militar, de asemenea a savirsit un sir de actiuni ilegale si, ulterior, a fost condamnat la 9 ani de inchisoare pentru savirsirea sustragerii in proportii deosebit de mari si abuzului de serviciu.

Pentru fapte similare au fost condamnati si colonelul Dumitrascu, locotenent-colonel Nisteriuc si altii. E de mentionat faptul ca colonelul Dumitrascu a detinut in Armata Nationala inalte functii de raspundere cum ar fi comandant de brigada, sef al Departamentului Administrativ Militar, comandant superior al fortelor de mentinere a pacii si prim-adjunct al sefului Marelui Stat Major, savirsind actiuni infractionale la toate functiile mentionate.

In acest context, necesita a fi revizuite si legislatia si, mai cu seama, actele normative, in special hotarirea Guvernului prin care se permite cu titlu de exceptie mentinerea acestor categorii de militari in serviciu, dar, spre regret, si aceste exceptii in Republica Moldova se faceau mai mult decit era necesitate.

Ramine o problema aparte atragerea militarilor la lucrarile fortate in afara unitatilor militare si chiar la lucrarile din gospodariile auxiliare de pe linga unitatile militare. Desi legislatia nationala si rezolutia Asambleii Parlamentului Consiliului Europei din 22 septembrie 1998, care interzice categoric orice munca a soldatilor, incompatibila cu serviciul militar, unii comandanti, prin abuz, sustrag militarii in termen la lucrari nesanctionate.

In anul 2005, pentru astfel de actiuni au fost trasi la raspundere penala si condamnati comandantul interimar al brigazii de artilerie Ungheni locotenent-colonelul Gorohovschi si comandantul Companiei de protectie chimica independenta Negresti maiorul Delogarmatic. La acest capitol e de mentionat ca deja si in anul curent a fost inceputa urmarirea penala in privinta maiorului Borta, comandant al Companiei independente a fortelor de mentinere a pacii din satul Varnita, care folosea ilegal militarii din subordine la diferite lucrari la agentii economici si cetateni particulari, la constructia si reparatia vilei sale si altele.

Astfel, comisia considera ca conducerea Armatei Nationale si Procuratura Militara urmeaza sa intreprinda masuri de rigoare pentru ca aceste cazuri sa fie excluse pe viitor, iar Guvernul va intreprinde masuri de aprovizionare dupa necesitati a Armatei Nationale cu resursele financiare necesare, iar in cazul in care nu va fi rational de folosit in gospodariile auxiliare persoane civile, urmeaza de revazut existenta acestor gospodarii care au ramas, spre regret, in Armata Nationala ca traditie din anii trecuti.

Pina in prezent nu sint combatute cazurile de eschivare de la serviciul militar sub forma de dezertare, cum s-a mentionat mai sus, ca rezultat al selectarii necalitative a recrutilor de catre centrele militare si a activitatii nesatisfacatoare a unor comandanti de unitati.

O alta cauza a dezertarilor este nedorinta unor recruti de a satisface serviciul militar in termen, desi termenul satisfacerii serviciului militar s-a micsorat pina la un an, dupa hotarirea Parlamentului care a adoptat o noua reforma militara in anul 2002.

Comisia considera ca in conditiile Republicii Moldova urmeaza a fi elaborate si trasate noi criterii de selectare a candidatilor pentru incorporarea in serviciul militar in termen ce ar exclude pe viitor dezertarile. In primul rind, ar fi binevenite masurile de pregatire premilitara pina la incorporare.

Se poate de apreciat ca nesatisfacatoare si activitatea centrelor militare care, de rind cu persoanele bolnave, cite o data recruteaza ba chiar si pe unii recruti condamnati. Continua sa aiba loc cazuri de scutire ilegala a recrutilor de la serviciul militar prin coruperea functionarilor acestor centre.

In anul 2005 au fost condamnati pentru savirsirea coruperii pasive functionarii Centrului militar Balti Catana, Naperovscaia si locotenent-colonelul Razumov. In anul curent, pentru perfectarea documentelor false a fost condamnat colaboratorul Centrului militar Criuleni maiorul Agatiev.

In lucrul educativ cu efectivul sint aprobate regulamente speciale. In fiecare unitate militara este elaborat lunar planul de organizare a lucrului educativ cu efectivul. Spre regula, unul din vicecomandantii unitatilor este, deci, o persoana care se ocupa nemijlocit de lucrul educativ.

Aceste planuri sint aprobate de comandantii unitatilor militare respective. Indeplinirea masurilor de educatie, de regula, sint puse si pe seama comandantului si a adjunctului respectiv responsabil de lucrul educativ.

Comisia constata ca in unitatile militare, unde comandantii si adjunctii lor pentru lucrul educativ acorda o atentie sporita lucrului, rezultatele privind respectarea disciplinei militare sint pozitive. Ca exemplu pozitiv se poate de adus Brigada nr.1 motorizata Balti, unde planul este elaborat foarte carturar, si executat la nivel.

Vreau sa mentionez ca in aceasta unitate sint desfasurate diverse activitati educative in comun cu sectia municipala de invatamint, cu sectia cultura, cu Universitatea de Stat “Alecu Russo”, cu Teatrul National “Vasile Alecsandri”, cu Cinematograful orasenesc “Patria”. Practic, asistind in aceasta unitate, ne-am convins ca militarii nu au nici o ora libera in zilele, deci, de simbata si duminica, ei permanent sint ocupati si se fac aceste manifestatii si intilniri.

Se organizeaza intilniri cu oameni de creatie, cu veteranii celui de al doilea razboi mondial, cu cei din Afganistan, din raioanele de Est ale republicii. Ore de barbatie sint organizate in institutiile de invatamint. Brigada are o conlucrare fructuoasa cu organele publice locale si cu cele ale puterii de stat.

Au fost organizate si desfasurate si activitati educative in comun cu Procuratura Militara, cu organele locale ale puterii de stat, cu sectia invatamint, tineret si sport, cu conducerea veteranilor, cu consiliul mamelor militarilor, cu femeile militari si multe alte masuri. Si, respectiv, in aceasta unitate militara si nivelul infractiunilor este mai scazut, si respectarea disciplinei este la un nivel bun.

Spre regret, nu se poate de constatat aceasta in alte unitati militare si, in special, in unitatea de aviatie Marculesti, unde timp indelungat a lipsit loctiitorul comandantului pentru educatie respectiv si lucrul este delasat. Vreau sa va spun ca in aceasta unitate este delasat lucrul informational cu militarii, ba chiar nu au fost perfectate nici stampilele acestei unitati militare. Pina in prezent, aici stampilele sint cu fostul judet Soroca si altele.

Un rol important in pregatirea cadrelor militare trebuie sa-l aiba Institutul Militar. In total, la Institutul Militar invata 450 de cursanti, reprezentanti ai Ministerului Apararii, Trupelor de Graniceri si Trupelor de Carabinieri, adica ai tuturor componentelor Fortelor Armate.

In anul 2005 comandamentul unitatilor Institutului Militar a prezentat in Procuratura Militara Chisinau 18 cercetari administrative cu propunerea de neincepere a urmaririi penale pe faptul traumarii militarilor. Cereri administrative pe cazuri mentionate au fost tergiversate neintemeiat, iar concluziile au fost prezentate spre aprobare cu mari intirzieri.

Daca ne referim la acest institut militar, spre regret, si aici starea infractionala este inalta. Vreau sa spun ca, pe parcursul a citorva ani, din 2003 pina in 2005, circa 200 de militari, adica aproape jumatate din tot efectivul institutului au fost, asa, intr-o masura ori alta, deci, pedepsiti de catre garnizoana militara Chisinau, care i-a retinut pentru diverse incalcari.

Spre regret, sint niste lucruri iesite din comun, ce tin de faptul ca acesti cursanti, in cazul in care comit careva incalcari grave, sint arestati pe citeva zile, iar mai apoi se incadreaza din nou in Institutul Militar si continua invatatura.

Nu s-a spus ca timpul este limitat. De aceea, compartimentul asigurarea medico-sanitara si epidemiologicao sa-l trec cu vederea, avind in vedere ca este in raportul dumneavoastra si vreau sa ma opresc doar la un compartiment ce tine de activitatea Colegiului Militar al Ministerului Apararii.

Starea disciplinei militare este, dupa parerea comisiei, in vizorul permanent al Colegiului Militar al Ministerului Apararii. In perioada anilor 2004–2006 au fost desfasurate circa 31 de sedinte ale Colegiului Militar. O buna parte din aceste sedinte sint tocmai destinate, sint discutate problemele disciplinii militare, educatiei militaro-patriotice, au fost examinate si intrebari ce tin nemijlocit de educatia militarilor.

Analizind activitatea conducerii Ministerului Apararii si a Comandamentului Armatei Nationale la capitolul expus mai sus, e necesar de a ne referi si la conlucrarea acestora cu organele de resort si, in primul rind, cu Procuratura Militara, unde, dupa parerea comisiei, sint inca foarte multe rezerve.

Intru asigurarea respectarii legilor in Armata Nationala, procurorii militari opteaza pentru o conlucrare mai eficienta cu Comandamentul militar, ceea ce ar exclude pe viitor multiple incalcari ale disciplinei militare, ale respectarii legislatiei in vigoare si ale apararii sociale a militarilor.

Un compartiment aparte este asigurarea integritatii patrimoniului militar. In raportul prezentat dumneavoastra acest compartiment este desfasurat detailat. Vreau sa va spun ca, spre regret, si aici sint foarte multe incalcari. A fost chiar in anul 2005 un caz iesit din comun, unde a fost, deci, cu nemijlocita participare a unor militari, au fost, deci, savirsite furturi masive de armament, mai apoi organele de resort, totusi, au dobindit ca aceste persoane sa fie trase la raspundere.

Vreau sa va spun ca inca o intrebare, care a fost foarte minutios discutata in comisie si o consideram importanta, este ca, pe viitor, Ministerul Apararii impreuna cu Guvernul sa se clarifice cu teritoriile enorme de pamint care se afla in posesia Ministerului Apararii si, spre regret, se folosesc foarte frecvent nu conform destinatiei.

Pe marginea celor expuse, comisia a facut un sir de propuneri care, in final,
s-au reflectat in proiectul de hotarire care a fost difuzat deputatilor.

Domnule Presedinte,

Raportul l-am terminat.

Domnul Marian Lupu:

Da, va multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Stimati colegi,

Eu propun sa audiem informatia ministrului apararii, dupa care sa avem timp pentru a oferi intrebari si raspunsuri, ca si in cazul precedent cu raportul privind bugetul.

Domnule ministru al apararii, va rog.

Domnul Valeriu Plesca – ministrul apararii:

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Onorat Parlament,

Problema abordata astazi in sedinta plenului Parlamentului, Ministerul Apararii o considera foarte importanta, binevenita, oportuna.

Chiar din start as dori sa multumesc membrilor si presedintelui comisiei care au lucrat, au luat act de starea de lucruri in unitatile militare in cel mai obiectiv si minutios mod. Au vorbit atit cu militarii, cu ofiterii, in asa fel conducerea Ministerului Apararii apreciaza ca acele inspectii, acele discutii si controlul efectuat este obiectiv si binevenit, inca o data mai repet.

Ministerul Apararii va analiza atent raportul audiat astazi de catre dumneavoastra si va asigur ca vor fi intreprinse toate masurile care, in final, vor imbunatati si in continuare starea de lucruri, in asa fel punind accent pe o mare parte din problemele mentionate. Contam si in continuare pe sustinerea activa a Parlamentului.

Pornind de la faptul ca, in conformitate cu Legea cu privire la apararea nationala, regulamentul Ministerului Apararii, in sistemul de aparare, in Ministerul Apararii sint delimitate functiile ministerului si Marelui Stat Major.

Ministerul Apararii elaboreaza tactici, strategii, politici care se implementeaza prin intermediul structurilor militare. In fruntea ministerului se afla figura politica a ministrului si armata este condusa de catre conducatorul armatei. In cadrul armatei sistemului armat se afla domeniile ce tin de educatie, ordine de drept, disciplina etc.

Asadar, in armata sint comise, din pacate, infractiuni pentru care noi ne asumam toata responsabilitatea. Dar, totodata, nu trebuie sa uitam ca armata este o parte inseparabila a societatii cu toate avantajele si dezavantajele ei la etapa actuala de dezvoltare atit de ordin obiectiv, cit si de ordin subiectiv.

Daca imi permiteti, in continuare o sa ma opresc la unele aspecte care, intr-o masura sau alta, au contribuit la aparitia problemelor abordate in raportul prezentat.

Domnilor deputati,

Dupa cum cunoasteti, armata este oglinda starii de lucruri in societate. Este evident ca la radacina problemelor de disciplina care mai persista se afla factorii obiectivi si subiectivi, conditionati si influentati de starea societatii in general.

In primul rind, este bine cunoscut faptul ca serviciul militar tine de riscuri majore privind viata si sanatatea, iar pentru a organiza si a o mentine la nivelul in sistemul de educatie a militarilor, este necesar de a-l asigura cu conditii adecvate de instruire si de viata.

In raportul prezentat au fost expuse mai multe obiectii asupra acestor aspecte. La acest capitol, Ministerul Apararii a intreprins un sir de masuri de imbunatatire. Tin sa mentionez ca au fost renovate capital cazarmile din baza de aviatie de la Marculesti. Se repara cazarma din oraselul 142, sala sportiva, baia ostaseasca s.a.m.d. Aceasta a fost construita din timpurile sovietice toate cazarmile au fost construite, pina la moment nu au fost decit niste reparatii cosmetice.

Citeva cuvinte despre bugetul Ministerului Apararii. Ca exemplu, in anul 1995 bugetul Ministerului Apararii a constituit circa 64 milioane de lei, care, la acel curs valutar ,constituia circa 17 milioane de dolari.

In anul curent au fost alocate ceva mai mult de 126 milioane de lei, care constituie 9,7 milioane de dolari.

Ca o comparatie, noi am fost recent intr-o delegatie oficiala in Letonia si Lituania si bugetele acestor sisteme de aparare constituie peste 100 milioane de dolari. In asa fel, asigurarea financiara a armatei constituie 35% din necesitatile noastre, fapte care au fost confirmate prin recentul act de control efectuat de catre Curtea de Conturi.

Asigurarea insuficienta cu spatiu locativ si salariile mici ale militarilor prin contract influenteaza negativ asupra situatiei generale in armata si atit timp cit bugetul nu asigura necesitatile curente, tot atit timp ele afecteaza imaginea serviciului militar, chiar daca intr-un fel se incalca si unele drepturi. Vreau sa mentionez ca solda lunara a unui locotenent incepator constituie 1300, 1400 de lei.

In al doilea rind, un alt aspect care se rasfringe negativ asupra starii disciplinei militare este pregatirea sub nivel a tineretului predestinat pentru incorporare.

Spre regret, se implementeaza destul de lent cursul de educare patriotica in clasele superioare, in institutiile de invatamint, pregatirea generala a recrutilor, circa 75% din ei au studii medii, 9 ani, din 9 clase, este la un nivel scazut. In consecinta, impun eforturi considerabile din partea comandantilor si organizarii in general a instruirii, mai cu seama cind este vorba si de insusirea tehnicii militare care se afla in dotare. Problema abordata este o problema de stat. Ea ar trebui solutionata respectiv la nivel national.

Ministerul Apararii a pregatit si va inainta propuneri intru micsorarea arealului privind scutirea de la incorporarea unor categorii de cetateni, inclusiv si in vederea excluderii incorporarii persoanelor cu antecedente penale stinse. Asemenea cazuri au avut loc. Aceste persoane sint in continuare predispuse la incalcari si, respectiv, incalca disciplina si indicatorii la acest capitol.

In al treilea rind, o problema acuta cu care se confrunta Ministerul Apararii in perioada incorporarii tinerilor in serviciul militar este starea sanatatii recrutilor. In 2004, din Fortele Armate, din motive de sanatate, au fost trecuti in rezerva circa 300 de militari in termen, dintre care cu boli preexistente pina la incorporare –
184 de soldati. In 2005, respectiv 444 de militari si 373 cu boli preexistente.

Anual, circa 21, 22% din tinerii recruti nu pot fi incorporati in serviciul militar din motive de sanatate. Din 1308 de tineri incorporati in Armata Nationala, in primavara acestui an, 45 au fost apreciati inapti pentru serviciul militar.

Care sint cauzele acestei situatii? Ministerul Apararii a analizat minutios acest fenomen si este intru totul de acord cu domnul ministru al sanatatii Ion Ababii, intr-un editorial, “Curierul medical” nr.2 din 2006, fiind mentionate urmatoarele.

In multe institutii medicale rurale, medicii de familie nu au conditii de a acorda unele servicii medicale de baza. Completarea lor constituie 50, 66 la suta: in Cantemir, Rezina, Cimislia, Falesti si Causeni. O alta problema ce ameninta sanatatea publica ramine consumul abuziv de alcool, de droguri etc.

O problema de o valenta sociomedicala majora sint maladiile cronice neinfectioase, cardiovasculare, oncologice, digestive etc. Problemele mentionate au fost puse in discutie la sedinta Colegiului Militar al Ministerului Sanatatii unde noi am participat si am luat unele masuri de efectuare a unui control mai minutios a tinerilor care sint predispusi incorporarii.

In al patrulea rind, vreau sa mentionez ca educatia incepe din familie, gradinita, liceu, institutie de invatamint si continue in armata. Deoarece avem urmatoarea realitate: devalorizarea idealurilor culturii nationale, valorilor traditionale in constiinta tineretului. Ei fiind supusi unor presiuni informationale prin toate sursele mass-media, respectiv, in unele situatii au si un compartiment atit de neadecvat.

Asadar, din 61 de mii de tineri luati la evidenta militara si care au atins virsta de incorporare in 2005 – 13 mii 895, ceea ce constituie 22%, aveau antecedente penale sau o infractiune la 4,5 de tineri.

Armata Nationala nu este o exceptie. Este acea minisocietate unde influenta negativa a factorilor mentionati au patruns in constiinta atit a unor militari in termen, cit si, din pacate, a unor ofiteri. Astazi se mai intilnesc cazuri de indiferenta, toleranta fata de acei care incalca disciplina, lipsa si grija fata de subalterni. Asemenea militari nu au loc in armata si nici nu-l vor avea in viitor. Astfel, in 2005–2006, din aceste motive, au fost eliberati 46 de ofiteri. Aceasta nu este solutia, aceasta creeaza probleme deja societatii, persoanele care au avut o pregatire militara nu atit de usor se incadreaza in viata sociala si, respectiv, ramin o povara.

Ce masuri se intreprind in vederea intaririi disciplinei militare? Eforturile principale ale conducerii Ministerului Apararii sint permanent orientate spre mentinerea climatului moral-psihologic sanatos in colectivele de militari, preintimpinarea si profilaxia cazurilor de incalcare a disciplinei la etapa initiala, respectarea demnitatii personale si a drepturilor fiecarui militar. Evident, conducerea Ministerului Apararii, pe linga activitatile de baza, care demonstreaza pe o perioada de timp, implementeaza si multe mecanisme si instrumente inovationale.

Noi efectuam lunarul sergentului, ziua implementarii formelor de consolidare, conlucram foarte bine cu asociatia mamelor soldatilor. In comun cu organele de drept, cu asociatia juristilor militari s-a aprobat un plan de masuri de consolidare a disciplinei militare. Sint efectuate diferite activitati pe toate dimensiunile.

Ministerul Apararii a stabilit o conlucrare eficienta cu Centrul pentru apararea drepturilor recrutilor si militarilor in termen. Pe parcursul anului 2005, reprezentantii acestui centru au mentionat si au efectuat monitorizarea situatiei, culegerea unor sondaje de opinii intre militarii in termen in majoritatea unitatilor militare a Armatei Nationale. Au examinat, de comun acord cu comandamentele militare, peste 60 de adresari ale recrutilor si militarilor in termen sau cu rudele acestora.

De rind cu aceasta, in consolidarea disciplinei militare, au fost organizate mai multe lectii si discutii tematice decit in anii precedenti, numarul acestora fiind foarte impunator. Un rol important in activitatea de consolidare a disciplinei militare apartine conlucrarii active si cu parintii militarilor in termen. Atunci cind soldatii pleaca, se intorc in societate, se intorc acasa, noi organizam sistematic intilniri cu parintii.

Si celor mai buni soldati le inminam respectiv diplome, gramote etc. Mai mult decit atit, in ultimele luni ale serviciului militar, prin Centrul de pregatire a specialistilor, institutie care este in structura Ministerului Apararii, noi selectam cadre, unde un know-how in armata, pregatim specialistii pentru economia nationala: sudori, electricieni, acum recent am deschis un laborator unde se invata limbile straine. Intr-un fel, copntribuim la educatia civica a tinerilor care se intorc in societate. In urma masurilor intreprinse, in 2005 a fost obtinuta o reducere a numarului de infractiuni cu 13 la suta, comparativ cu anul 2004.

S-a redus cu 53 de persoane numarul militarilor care au fost condamnati. S-a redus numarul infractiunilor ce tin de incalcarea regulilor statutare cu privire la relatiile dintre militari de la 14 in 2004 la 4 in 2005, respectiv o reducere cu aproape de 30 la suta.

De catre judecatorii militari, in 2004, au fost condamnati 117, iar in 2005 –
64 de militari. Astfel, apreciem ca o tendinta de scadere a acestor infractiuni. Cu toate acestea, situatia actuala nicidecum nu ne satisface, ceea ce ne obliga sa intreprindem si in continuare masuri consecvente in scopul pastrarii dinamicii pozitive a descresterii numarului de infractiuni printre militari.

In asa fel, Ministerul Apararii interactioneaza cu unele structuri din stat, cu Ministerul Afacerilor Interne, cu Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice, Coruptiei, pentru neutralizarea traficului de arme, prevenirea cazurilor de coruptie in Armata Nationala. Asemenea situatii si cazuri am avut in raioanele Criuleni, Balti unde persoanele depistate in atare situatii coruptive au fost concediate, iar unele si condamnate.

Cu Departamentul Situatii Exceptionale am participat la lichidarea consecintelor calamitatilor naturale la Chisinau, Cahul etc, cu administratiile publice locale, atunci cind se desfasoara activitati educative. Astfel de activitati au avut loc in Gagauzia, Orhei, Chisinau, Singerei, Balti. Noi sintem receptivi, participam si, intr-un fel, credem ca aceasta este un aport la capitolul educatia militaro-patriotica. Sint organizate sedinte comune cu judecatoria militara, Procuratura Generala. Prezenta acestor factori de decizie in unitatile militare este permanenta. Se organizeaza diferite lectii la acest capitol.

Ministerul Apararii propune si sustine modificarea legislatiei privind scutirea de la incorporare a unor categorii de tineri, cu exceptia studentilor din institutiile de invatamint superior cu frecventa la zi si a elevilor din licee, inclusiv in vederea excluderii incorporarii persoanelor cu antecedente penale. Examinarea suplimentara a mecanismului de eliberare a pasapoartelor pentru cetatenii de sex masculin, care au atins virsta de 18 ani, in asa fel, ridicindu-si pasapoartele, pleaca in strainatate si se eschiveaza de la incorporare.

Este necesar de a elabora si examina un proiect de lege conceptual nou cu privire la serviciul de alternativa, deoarece consideram ca organizarea actuala a acestui serviciu de alternativa constituie o nerespectare a echitatii sociale si conditioneaza eschivarea de la indeplinirea serviciului militar a unor categorii de cetateni. Actualmente, nu se indeplinesc cerintele articolului 10 din Legea cu privire la serviciul de alternativa, privind stabilirea numarului de cetateni care urmeaza a fi incorporati in serviciul de alternativa si a numarului de locuri de munca necesare pentru organizarea acestuia. In general, este sub nivel controlul acestui serviciu.

Si referitor la alocarea suplimentara a mijloacelor financiare. Finantarea sub nivel nu permite asigurarea necesitatilor Armatei Nationale. Problemele asigurarii militarilor cu ratie alimentara, incaltaminte etc. Stabilirea unui control mai eficient asupra ministerelor si organizarea administratiei publice privind executarea planului de actiuni pentru realizarea conceptiei educatiei militaro-patriotice.

Domnilor deputati,

Nici intr-o tara, nici intr-o societate militara nu devine militar prin nastere. Evident, nimanui, mai mult decit atit conducerii ministerului, nu-i este indiferenta soarta militarului, dar cind unele momente se intimpla ca se trateaza intr-un fel sau altul tendentios, aceasta afecteaza situatia in asa fel destul de complicata si atunci militarii sint predispusi sa se concedieze si apar probleme in continuare.

Conducerea ministerului va depune si in continuare eforturi intru asigurarea continuitatii procesului de constructie a Armatei si va lua in vedere si aceasta discutie si acest raport obiectiv, si noi o sa minimalizam la maximum aceste efecte negative la capitolul disciplina si incalcarile disciplinei.

Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Da, stimati colegi,

Intrebari daca sint pentru domnul ministru?

Microfonul nr.2.

Domnul Semion Dragan:

Господин министр, такой вопрос.

Скажите, пожалуйста, еще действует ваш приказ, которым вы запретили посещение военным прокурором воинских частей? Спасибо.

Domnul Valeriu Plesca:

Да, спасибо, господин депутат.

Был такой приказ, вернее, есть такой приказ №26, в соответствии с которым была предпринята попытка регламентации, скажем так, порядка проведения контролирующих операций или инспекций, проверок. Один из двух пунктов определенным образом нарушал права прокуроров и где-то месяц назад мы отменили два пункта этого приказа. В остальной части он действует.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

Domnul Vladimir Braga:

Domnule ministru,

In discursul dumneavoastra v-ati referit ca armata este finantata insuficient. Cred ca toata lumea intelege ca, intr-adevar, este asa. Dar numai intrebarea precedenta care s-a discutat in Parlament a fost discutarea pe marginea bugetului, realizarea bugetului 2005. Si in cadrul bugetului 2005 dumneavoastra, Ministerul Apararii figureaza cu realizarea bugetara de 88%. Deci, este unul din cei mai josi indicatori, practic, in cadrul Guvernului si as vrea sa-mi explicati care au fost motivele ca nu au fost cheltuiti banii deja alocati prin legea bugetului de catre Parlament.

Domnul Valeriu Plesca:

Da, va multumesc, domnule deputat.

Ministerul Apararii porneste de la faptul ca sintem o institutie care consuma banii publici. Noi depunem eforturi colosale pentru gestionarea corecta a acestor bani. Nicidecum nu am fost in calitate de, ma iertati, cersetor de bani, pentru ca ne dam bine seama de lipsa surselor necesare. In acelasi context, realizarea la 80 la suta, cum ati spus dumneavoastra, a bugetului, cred ca porneste de la faptul ca deja inca nu s-a incheiat anul financiar si noi nu avem unele cheltuieli, unde vor fi respectiv banii alocati si consumati. Dar in bugetul Ministerului Apararii, vreau sa va spun, 60 la suta constituie solda militarilor, restul echipamentul si alimentatia soldatilor in termen. Practic, noi nu cheltuim altfel banii.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Alte intrebari?

Microfonul nr. 3.

Doamna Ludmila Borgula:

Господин министр,

ответьте, пожалуйста, на такой вопрос: какое количество, если имеется, какое количество женщин находится в армии? В связи с этим какие проблемы возникают и каким образом вы обеспечиваете нормальные условия их службы?

Domnul Valeriu Plesca:

Спасибо, хороший вопрос.

У нас более 500 женщин в погонах несут службу, а с учетом функционеров, гражданских лиц, которые находятся на работе в системе Министерства обороны, это где-то около 1500, если не ошибаюсь. Естественно, у них разный статус – у женщин-военнослужащих и у женщин-функционеров.

Женщины-военнослужащие – это наша гордость, если хотите. У нас есть отдельные дамы в погонах, которые представляют нашу страну за рубежом, в частности что касается программы уничтожения пестицидов. Может быть, не без их участия Республике Молдова было выделено около миллиона евро для уничтожения пестицидов.

Безусловно, женщинам приходится решать те же проблемы, что и мужчинам-военнослужащим. Но я хочу вам со всей ответственностью сказать, что они меньше всего жалуются командованию на трудности.

Doamna Ludmila Borgula:

В связи с этим еще вопрос. Почему, когда вы говорите о женщинах в армии, Вы улыбаетесь?

Domnul Valeriu Plesca:

С любовью к женщинам.

Doamna Ludmila Borgula:

Как продолжение. На ваш взгляд, присутствие женщин в армии благотворно влияет на дисциплину, на положение дел?

Domnul Valeriu Plesca:

Бесспорно. Дамы более дисциплинированны, меньше нарушают дисциплину, и я не помню случая, чтобы они попадали в комендатуру.

Domnul Marian Lupu:

Alte intrebari? Nu sint.

Domnule ministru,

Rog sa luati loc.

Va multumesc.

Domnul Valeriu Plesca:

Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Pentru sedinta de astazi in contextul examinarii acestui raport, sint prezente si conducerea SIS si conducerea Procuraturii. Sint careva informatii, date pe care
le-ati dori sa le evocati de la microfonul nr.6 in acest context? Nu sint.

Stimati colegi,

Eu rog putina liniste. Conform rezultatelor audierii raportului domnului Stoicov, cit si al informatiei aduse la cunostinta dumneavoastra de domnul ministru al apararii Valeriu Plesca, avem pe rol proiectul de Hotarire a Parlamentului nr.2406, care fixeaza anumite realitati, urmare a discutiei pe marginea continutului acestui raport, cit si unele propuneri care vizeaza ameliorarea situatiei in acest sens. Nu cred ca acest proiect de hotarire necesita sa fie dat citirii inca o data. Il aveti toti dumneavoastra. Daca sint propuneri pe marginea acestuia,

Microfonul nr.5.

Domnul Vlad Cubreacov:

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu solicit cuvintul in dezbateri pe marginea proiectului de hotarire mentionat, pentru ca am si o serie de amendamente pe marginea acestuia.

Domnul Marian Lupu:

Deci, daca este vorba de luare de cuvint, va rog.

Da, va rog la tribuna centrala.

Domnul Vlad Cubreacov:

Stimate domnule Presedinte,

Stimate domnule ministru,

Stimati domnilor si doamnelor deputati,

Onorata asistenta,

Trebuie sa facem citeva constatari de principiu in cadrul acestor audieri parlamentare, pentru ca ceea ce se intimpla acum in Parlament se inscrie exact in procedura audierilor, fixata de Regulamentul nostru. Nu este o procedura obisnuita. A luat cuvintul ministrul inaintea deputatilor. Acest lucru este suficient pentru a trage aceasta concluzie.

Constatam ca proiectul pe care Biroul permanent l-a propus ieri, inteleg, pentru ca ieri a fost introdus pentru ordinea de zi de astazi si a fost inclus de Parlament. Este un proiect fara autor. Ceea ce este interzis de legislatie,
articolul 73 din Constitutie si articolul 44 din Regulament spun clar ca orice proiect, orice initiativa trebuie sa aiba, cel putin, un autor si subsectii cu drept de autor sint enumerati exhaustiv in legislatie.

Pe de alta parte, vreau sa va amintesc prevederile articolului 45, alineatul (2) din Regulament, in care se mentioneaza ca proiectele nu vor fi incluse in ordinea de zi decit dupa 15 zile de lucru. Aceasta prevedere iarasi a fost incalcata. Este un proiect din flori, discutat cu incalcarea procedurilor.

In plus, dezbaterea neplacuta, pe care am avut-o saptamina trecuta, se constituie deja intr-o preistorie a acestor audieri si lasa un gust amar, legat de incercarea, cred eu, de a induce o imagine negativa, nemeritata a Armatei Nationale. Controlul pe care l-a efectuat o parte din comisia sesizata in fond, a fost unul partial si superficial. Si aici comisia trebuie sa-si accepte criticile.

Comisia a admis in raport o serie de generalizari, pornind de la cazuri izolate. Perioada de referinta a fost una foarte scurta si nu stiu cum se limiteaza la mandatul unui singur ministru.

Nu avem date comparative in dinamica, pentru ca daca s-ar fi facut o analiza serioasa, temeinica si pe o perioada mai lunga, am fi vazut o tendinta pozitiva in armata pentru ca indicii in general sint pozitivi. Daca am fi facut o comparatie, s-ar fi ostenit comisia sesizata in fond sa faca o comparatie cu situatia din alte armate, cel putin din statele vecine, iarasi situatia ar fi aparut in avantajul armatei noastre nationale.

Nu avem nici un fel de comparatie cu infractionalitatea din tara pe ansamblu, pentru ca si aici armata se prezinta mai bine decit situatia de ansamblu. S-au facut aprecieri si judecati de valoare diferite in raport, adesea contradictorii, dar nu stiu cum in proiectul de hotarire au fost extrase numai concluziile negative, nici o apreciere la adresa ministerului. Nici o apreciere la adresa Armatei Nationale si nici o incurajare. Aceasta tocmai in situatia in care sintem intr-un razboi psihologic, inclusiv cu separatistii de la Tiraspol, care au o armata mai bine finantata, mai numeroasa si careia asa-zisul Soviet Suprem de la Tiraspol ii acorda o atentie mai mare decit Parlamentul nostru.

Am fi vrut niste audieri consistente in acest Parlament, la care sa fie antrenate mai multe comisii, inclusiv Comisia pentru drepturile omului, pentru ca trebuie sa vorbim despre drepturile militarilor, inclusiv ale femeilor militari, inclusiv ale soldatilor in termen, acest lucru s-a evitat pentru ca, parerea mea este, scopul urmarit a fost unul eminamente politic.

Acest lucru deriva chiar din textul foarte alambicat, care abunda de greseli, al proiectului de hotarire. Este un text pe jumatate declarativ. Hotarire cu preambul inca n-a fost in Parlamentul Republicii Moldova. Nu este nici declaratie, nici hotarire. Nu sint invocate temeiurile legale inaintea primului articol din hotarire. Aceste lucruri sint regretabile.

De aceea, pentru a repara, cel putin partial, aceasta situatie si pentru a nu ne face cu totii complici la inducerea unei imagini negative a Armatei Nationale in societate, pentru a nu demoraliza efectivul armatei noastre nationale, fac urmatoarele propuneri.

Prima. Eliminarea preambulului care nu are de a face nimic cu textul hotariri, incepind cu articolul 1 si care este declarativ, si care induce aceasta imagine negativa si nu solutioneaza nici un fel de problema.

A doua. Propun ca articolul 2, fie sa fie suprimat in general, pentru ca vine cu judecati si aprecieri de valoare, fie sa sune in felul urmator: “Se constata ca activitatea conducerii Armatei Nationale in domeniul respectarii disciplinei militare si mentinerii ordinii de drept in trupe, menite sa asigure securitatea militara a statului, corespunde in general cerintelor inaintate fata de organismul militar” si completarea “Cu toate acestea se inregistreaza o serie de cazuri contrare, reflectate in raportul comisiei sesizate in fond”. Aceasta ar fi abordarea corecta si nuantata, daca nu urmarim discreditarea si demoralizarea propriei noastre armate.

De asemenea, vad ca nimeni nu a abordat la modul serios problema finantarii sau a subfinantarii armatei noastre. Guvernului i se da indicatia sa examineze, prin proiectul pregatit de comisie, sa examineze necesitatile si sa inainteze propuneri pentru alocarea suplimentara de fonduri la o eventuala rectificare. Nu se stie cind, peste 10 ani.

Corect ar fi ca prin acest articol, sa dam indicatii Guvernului sa examineze necesitatile Ministerului Apararii in vederea rectificarii bugetului pentru anul curent si sa fixam o data concreta, daca sintem exigenti si ne preocupa la modul serios acest lucru.

Mai departe. Este vorba de articolul 4, este foarte alambicata aceasta propozitie. Am descoperit 40 de greseli gramaticale intr-o singura propozitie. Este un monument al ignorantei si al necunoasterii normelor elementare lingvistice, pentru ca una dintre exigentele pentru orice proiect de lege este corespunderea cu normele limbii literare.

Deci, as propune modificarea acestui articol. Ministerul Apararii va desfasura sedinte largite, nu o sedinta, ca asa-i place Parlamentului, dar mai multe, de ce nu, asa cum le si desfasoara. Am vazut, doar anul acesta au fost 36 de sedinte si acest lucru a fost remarcat in raport. Este un element pozitiv. Va desfasura sedinte largite ale Colegiului militar la care va discuta chestiuni, nu intrebari, cu privire la disciplina militara, nu cu privire la rezultatele acestei comisii, care am vazut ca sint tendentioase si subiective.

Ceea ce ne intereseaza ca atare este disciplina si legalitatea ca atare in armata, nu ce a spus domnul Stoicov si prietenii sai din comisia creata, printr-o dispozitie nula si... neretrasa, din pacate, pina astazi in modul stabilit de lege.

De asemenea, la alineatul (2) din acest articol, ar trebui sa se vorbeasca despre neajunsurile nu doar de cele depistate, de cele existente, pentru ca s-ar putea ca, dupa ce domnul Stoicov a fost in 6 unitati militare doar si la o baza, si am mai vazut, la colegiu, poate s-au mai depistat si altele sau poate ca exista altele.

Mai departe. Articolul 5. In articolul 4, de fapt, ma iertati, nu inteleg ce are in vedere Biroul permanent si comisia domnului Stoicov cind cere Ministerului Apararii sa imbunatateasca cadrul normativ, deci, inclusiv legile in general, pentru crearea unor conditii si metode noi de satisfacere a serviciului militar.

Eu stiu ca aceste lucruri sint fixate deja in lege si nu este de competenta ministerului. Este o proasta intelegere pe care comisia o are asupra competentelor atributiilor unui minister atit de important cum este acel al apararii. De aceea, cred ca acest lucru, acest alineat trebuie eliminat completamente din proiectul de hotarire.

In articolul 5, Parlamentul da indicatii Procuraturii Generale si nu stiu daca acest lucru este perfect conform cu legislatia in vigoare. Parlamentul ar putea sesiza Procuratura Generala si aceasta ar fi o abordare corecta, sesizind-o in sensul ca aceasta sa verifice, nu sa aprecieze. Aici, am vazut, deci, scopul adevarat al proiectului.

Se cere Procuraturii sa dea dintr-o data apreciere tuturor cazurilor de incalcare a disciplinei militare si a ordinii de drept si nu se cere, intii de toate, o verificare a lor, o constatare, acolo unde este cazul si o actionare, in consecinta, in temeiul legii, pentru ca aceasta ar trebui sa ne intereseze, nu aprecierile ca atare.

Am impresia ca s-a insistat de la bun inceput, a stat in intentie initial sa se dea aprecieri, mai cu seama politice, pentru a induce acea stare de demoralizare a Armatei Nationale in conditiile, cum spuneam, unui razboi psihologic pe care il avem cu separatistii de la Tiraspol.

Articolul 7 spune ca prezenta hotarire ar trebui sa intre in vigoare la data adoptarii. Vreau sa va amintesc ca avem legislatie in aceasta materie. Exista si o hotarire indiscutabila a Curtii Constitutionale a Republicii Moldova care spune ca nici o hotarire nu poate intra in vigoare decit la data publicarii sau la o data ulterioara publicarii, indicata sau fixata de Parlament, nicidecum la o data anterioara publicarii.

Iata cite deficiente la o prima vedere, pentru ca avem acest proiect de ieri seara. Asupra acestui proiect putem constata. Sigur ca daca ne-ar fi fost rezervat tipul necesar pentru examinare in comisii, in fractiuni, daca si Comisia pentru drepturile omului, care are preocupari pentru drepturile militarilor din Armata Nationala, ar fi fost antrenata, ar fi avut cu totul alt rezultat, alte audieri cu mult mai consistente.

Ceea ce trebuie sa spunem este ca Parlamentul nu spune in aceasta hotarire, din pacate, nimic despre obligatiile sale, despre propriile sale obligatii fata de Armata Nationala. Obligatiile sint, intii de toate, de ordin legislativ si Legea bugetului este in cauza.

Domnule Stoicov,

Nu trebuie sa dam indicatii Guvernului sau Ministerului Finantelor, sa vina cu modificari sau cu propuneri de modificare si de rectificare a bugetului.

Deputatii au acest drept, inclusiv deputatii din comisia dumneavoastra, inclusiv Presedintele Parlamentului, care a manifestat atita grija si preocupare fata de disciplina si legalitatea din armata noastra nationala. Sper ca propunerile pe care le-am avansat punctual...

Domnul Marian Lupu:

Domnule Cubreacov,

Timpul.

Domnul Vlad Cubreacov:

... la fiecare articol, vor fi supuse votului, conform Regulamentului.

Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

Doamna Eugenia Ostapciuc:

Domnule Presedinte,

Noi am avut mai multe audieri si in anul 2006, 2005 si chiar in legislatura a XV-a. Hotaririle, de fapt, le aprobam la sedinta urmatoare, pentru ca, audiind doua rapoarte, noi trebuie sa mai examinam suplimentar si cred ca nu-i nimic daca noi remitem in comisie hotarirea si prelucram toate propunerile care au parvenit si dupa aceasta votam la sedintele urmatoare.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Domnul Vladimir Filat:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Avind in vedere ca, in luarea de cuvint a domnului Cubreacov, s-a vizat de nenumarate ori comisia din care am facut parte si eu si, ca sa nu se inteleaga ca dumnealui este singurul pe care il deranjeaza starea de lucruri in armata, vreau sa va spun, cu toata responsabilitatea, pentru mine spun acum si colegii care au fost in grupul de lucru condus de catre mine, n-a fost nici intr-un moment tendinta de a induce in eroare sau de a stirbi, eu stiu, imaginea Armatei Nationale. Din contra, scopul a fost ca noi, deputatii, sa ne autosesizam, sa vedem cu ochii nostri problemele cu care se confrunta Armata Nationala, sa atragem atentia conducerii Armatei Nationale asupra problemelor care sint si, de ce nu, prin capacitatea noastra de exercitiu ca deputati, sa intervenim intru solutionarea acestor probleme.

Si eu vreau ca acest lucru sa se ia in vedere si sa nu permitem speculatii care nu ar fi cazul sa fie.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Stimate coleg,

Eu sustin pozitia dumneavoastra, si toate speculatiile ramin pe seama celora care le provoaca.

Microfonul nr.3.

Domnul Vladimir Eremciuc:

Я, конечно, не собирался брать слово, но...

Domnul Marian Lupu:

Domnule Eremciuc,

Da, cer scuze, o sa va rog mai compact, fiindca ne-a ramas foarte putin timp pina la orele cinci.

Domnul Vladimir Eremciuc:

Da, mai compact. У нас не было цели дискриминировать наши вооруженные силы. Работа комиссии, наоборот, была нацелена на то, чтобы помочь устранить те недостатки, которые мы выявили.

Что касается вопросов, которые я освещал в справке, с ними ознакомлены и министр, и депутаты – это состояние здоровья, медико-санитарное и санитарно-биологическое обеспечение. Много проблем, много вопросов было вскрыто, и я на них останавливаться сегодня не буду. Естественно, положение дел в армии, как сказал господин министр, это и есть отражение положения дел в нашем обществе.

И никто не ставит сегодня в вину Министерству обороны то, что из
10 человек по состоянию здоровья проходят только 3. То есть это показывает уровень подготовки наших юношей, которые родились в 1988–1989 годах и которые сейчас призываются, как они вот это десятилетие или пятнадцатилетие готовились, в каком состоянии они поступают сегодня в армию.

Никто сегодня не поднимает вопрос о состоянии и организации медицинской службы, потому что она сегодня в наших войсках находится на довольно удовлетворительном уровне.

Другая проблема. Да, сегодня никто не ставит вопрос об организации питания. Если раньше солдаты наши, для сравнения, – господин Кубряков хотел что-то сравнивать, – если раньше они бежали из наших вооруженных сил домой, чтобы покушать хорошо, чтобы наесться, сегодня этого нет. Сегодня все склады нашей армии нормально обеспечены продуктами питания.

Еще одна проблема – объекты общественного питания. я в своей справке указал, что материально-техническое состояние объектов общественного питания требует значительного улучшения.

Вопросы обеспечения санитарного благополучия, подготовки кадров в самой армии, которая даже не следит за этим, – эти вопросы стоят на повестке дня. По структуре, насколько я знаю, специалист санитарно-эпидемиологического профиля в нашей армии появляется только на уровне дивизии (сейчас они называются бригады). То есть людей, которые непосредственно должны за это отвечать, я думаю, надо как-то в этом плане готовить.

Еще раз хочу подчеркуть, что мы выявили эти недостатки не с целью дискриминации. Это первое.

Второе. Естественно, мы предлагаем, да и в нашем решении должно быть это записано, переориентацию или перенаправление финансирования, которое идет сегодня в наших войсках.

Есть моменты, которые мы можем указать конкретно, когда средства нерационально используются, вместо того чтобы решать именно проблемы санитарного обеспечения.

Спасибо.

Domnul Marian Lupu:

Da, multumesc si eu.

Nu mai este timp. Cer scuze, este ora 16.57. (Rumoare in sala.) Pardon?

Microfonul nr.3, ce ati dorit Iuri Dmitrievici?

Domnul Iurie Stoicov:

Da, domnule Presedinte,

Eu am tot niste obiectii asupra hotaririi si sint de acord in totalmente cu doamna presedinte al fractiunii, fiindca vom proceda in felul acesta. Dar, o data cu inchiderea televiziunii, nu se inchid si microfoanele. Eu sa vrea ca noi sa continuam putin discutia asupra proiectului de hotarire, fiindca este necesar.

Domnul Marian Lupu:

Deci, stimati colegi,

Ceea ce deriva, de fapt, si din propunerea care a venit de la fractiune, se munceste asupra tuturor formularilor si joia viitoare, cu toate modificarile introduse in acest proiect, il votam.

Atrag atentia dumneavoastra ca aceasta tema si aceasta discutie, deopotriva cu discutiile si audierile pe multe alte sectoare, nu este inchisa in cadrul activitatii actualului Parlament.

Stimati colegi,

Ultimul subiect. Ordinea de zi pentru perioada 29 iunie – 7 iulie 2006. Cine este pentru aprobarea ordinii de zi, rog sa voteze. Cer scuze, o reactie intirziata.

Microfonul nr.4, dar nu mai e timp. Eu va rog, poate joia viitoare facem lucrul acesta. Cine este pentru aprobarea ordinii de zi? Majoritatea.

Va multumesc.

Sedinta o declar inchisa. Urmatoarea sedinta va avea loc la 29 iunie, joi,
ora 10.00.

Multumesc.

Sedinta s-a incheiat la ora 17.00.

Stenograma a fost pregatita spre publicare
in Directia documentare parlamentara a
Aparatului Parlamentului.