|
DEZBATERI PARLAMENTARE
Parlamentul
Republicii Moldova de legislatura a XVI-a
SESIUNEA
a II-a ORDINARA – DECEMBRIE 2005
Sedinta
din ziua de 8 decembrie 2005
(STENOGRAMA)
SUMAR
1. Declararea sedintei ca fiind deliberativa.
2. Discutii asupra ordinii de zi, aprobarea
ei.
3. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a
proiectului de Lege privind sistemul de stabilire a
salariilor de baza in sectorul bugetar si a salariilor pentru persoanele care
ocupa functii de demnitate publica. Nr. de intrare 4056.
4. Dezbaterea si aprobarea in a doua lectura a
proiectului de Lege pentru modificarea si
completarea Legii bugetului de stat pe anul 2005 nr.373-XV din 11 noiembrie
2004. Nr. de intrare 4024.
5. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege pentru modificarea unor acte legislative. Nr. de intrare 4041.
6. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege pentru modificarea si completarea unor acte
legislative. Nr. de intrare 2657.
7. Dezbaterea si adoptarea proiectului de Hotarire cu privire la includerea doamnei Victoria
Dobrovolscaia in componenta Comisiei pentru drepturile omului. Nr. de intrare 4016.
8. Proiectul de Hotarire
privind ridicarea imunitatii si incuviintarea prealabila a trimiterii in
judecata pe cauza penala a deputatului in Parlament Ivan Gutu. Nr. de intrare 2014.
9. Aprobarea programului de
activitate al plenului Parlamentului pentru perioada 15-23 decembrie 2005.
10. Intrebari si interpelari.
11.Declaratia deputatului Vitalia Pavlicenco.
12.Prezentarea activitatii Bancii Mondiale in Republica
Moldova. (Raportor – E. Brown, director pe tara Moldova -
Europa si Asia Centrala).
Sedinta incepe la ora 10.00.
Lucrarile sint conduse de domnul Marian
Lupu, Presedintele Parlamentului, asistat de doamna Maria Postoico si domnul
Iurie Rosca, vicepresedinti ai Parlamentului.
Domnul Maxim Ganaciuc (director
general adjunct al Aparatului Parlamentului):
Doamnelor si domnilor deputati, buna
dimineata. Va anunt ca, din totalul de 101 deputati, 96 si-au inregistrat
prezenta. Absenteaza deputatii: Alexei Ivanov din motive de sanatate, Vasile
Iovv, Mihail Mocan, Valeriu Guma, Ion Neagu.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc.
Stimati colegi,
Sedinta este deliberativa.
Rog sa onoram Drapelul de Stat. (Se
onoreaza Drapelul de Stat).
Microfonul nr.3.
Domnul Vladimir Turcan:
Multumesc.
Este o propunere referitoare la ordinea de zi,
daca se poate.
Domnul Marian Lupu:
Da, va rog, domnule Turcan.
Domnul Vladimir Turcan:
Rog sa fie inclus proiectul de Hotarire al
Parlamentului nr.4016 referitor la alegerea unui nou membru al Comisiei pentru
drepturile omului.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc.
Microfonul nr.5.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
In numele fractiunii, solicit, domnule
Presedinte, timp pentru o declaratie in finalul sedintei.
Domnul Marian Lupu:
Da. Luat act.
Stimati colegi,
Ieri, a avut loc sedinta Biroului permanent
si, in contextul rezultatelor acestei sedinte, Biroul permanent inainteaza
plenului Parlamentului doua propuneri care vizeaza programul de desfasurare a
lucrarilor lui.
In primul rind, propunerea Biroului permanent
este de a modifica programul sedintelor plenare pentru saptamina curenta si, in
special, aceasta propunere vizeaza
suspendarea lucrarilor in plen ale
Parlamentului pentru ziua de miine, 9 decembrie, in legatura cu un sir intreg
de activitati intra-si extraparlamentare, care angajeaza un numar impunator de
colegi ai nostri, pe care motiv supun votului aceasta propunere a Biroului
permanent.
Cine este pentru acceptarea propunerii Biroului
permanent, rog, sa voteze.
Majoritatea. Va multumesc.
Propunerea este acceptata.
Si, cea de a doua propunere a Biroului
permanent, urmare a examinarii suplimentare a ordinii de zi pentru sedinta de
astazi. Biroul permanent inainteaza urmatoarea propunere: a exclude din ordinea
de zi a sedintei de astazi proiectele nr.2006, nr.3300, nr.2913, nr.2914 si
nr.3816. Se propune ca aceste proiecte sa fie incluse in programul de proiect
al ordinii de zi pentru urmatoarele saptamini, concomitent suplimentind ordinea
de zi a sedintei de astazi cu doua proiecte: nr.4024, care vizeaza completarea
Legii bugetului de stat pe anul 2005, si nr.4041, pentru modificarea unor acte
legislative, in special aceea ce se refera la modalitatea de inregistrare in
Republica Moldova a cetatenilor straini care ne viziteaza. Si, tinind cont de
propunerea domnului Turcan, proiectul nr.4016.
Cine este pentru acceptarea acestor propuneri
si amendarea ordinii de zi a sedintei de astazi, rog, sa voteze.
Majoritatea. Va multumesc.
Propunerea este acceptata.
Ordinea de zi. Proiectul de Lege privind
sistemul de stabilire a salariilor de baza in sectorul bugetar si a salariilor
pentru persoanele care ocupa functii de demnitate publica. Nr. de intrare 4056.
Domnule ministru, va rog.
Domnul Sergiu Sainciuc (viceministru al economiei si comertului):
Stimate domnule Presedinte
al Parlamentului, stimati deputati, onorata asistenta,
Proiectul de Lege privind sistemul de
stabilire a salariilor de baza in sectorul bugetar si a salariilor pentru persoanele
care ocupa functie de demnitate publica a fost elaborat in conformitate cu
Programul de activitate al Guvernului si cu Legea salarizarii din 2002, care
prevede: “Sistemul de stabilire a salariilor de baza si a conditiilor de
salarizare in sectorul bugetar se stabileste prin lege.”
Proiectul de lege, care cuprinde 9 capitole cu
41 de articole, va reglementa: modul, marimile si conditiile de salarizare
pentru angajatii din unitatile sectorului bugetar si salarizarea persoanelor
care ocupa functii de demnitate publica, astfel creindu-se baza juridica a
salarizarii angajatilor din sectorul public, va institui un sistem de
salarizare unic, transparent si flexibil, bazat pe performantele profesionale
individuale ale salariatilor, va diminua decalajul extrem creat intre
nivelurile de salarizare ale angajatilor din sectorul bugetar si sectorul real,
contribuind astfel la mentinerea cadrelor de calificare inalta in sfera sociala
si in serviciul public.
Prin stabilirea unui mecanism clar de
modificare a grilelor de salarii, se va reduce presiunea partenerilor sociali
si cerintele arbitrare de majorare a salariilor pentru categorii aparte de
salariati, se va asigura un nivel echitabil de salarizare pentru toate
categoriile de angajati in functie de calificare, responsabilitate si
complexitate a muncii.
In proiectul de lege, se prevad trei modalitati distincte de
salarizare. Prima modalitate, in baza salariilor lunare pentru persoanele care
ocupa functie de demnitate publica, anexele nr.2, nr.3, capitolul 3, se refera
la: primari, viceprimari, presedinti si vicepresedinti de raioane, deputati,
membri de Guvern, judecatori, procurori etc. Salariile lunare vor fi unica
forma de salarizare pentru categoria data de demnitari. Si, in afara de faptul
ca se va simplifica mult salarizarea lor, se va asigura o transparenta clara in
acest domeniu. Anual, aceste persoane vor beneficia si de un ajutor material in
marimea salariului lunar.
A doua modalitate de salarizare, in baza
grilelor de salarii pe functii, pentru personalul organelor puterii
legislative, executive si judecatoresti, organele apararii securitatii si
ordinii publice, anexele nr.4, nr.5, nr.6, nr.7, nr.8, capitolele nr.4, nr.5,
nr.6. Salariile functionarilor publici din organele indicate cuprind: salariul
de functie in limita grilei stabilite, sporul pentru grad de calificare, sporul
pentru vechime in munca, premii pentru rezultatele activitatii curente.
Suplimentar, pentru militari, vor fi stabilite sporuri pentru conditii speciale
de activitate si pentru utilizarea limbilor straine.
Diferentierea salariului de baza intre grilele
de salarizare se va efectua in raport cu performantele profesionale individuale
ale functionarului public pe sase gradatii. Salariul de baza pentru gradatie
fiind egal cu limita minima a grilei de salarizare, iar salariul de baza pentru
gradatia imediat urmatoare se constituie prin insumarea a 20 la suta din
diferenta dintre limita maxima si cea minima a grilei de salarizare.
Trecerea de la o gradatie la alta, in baza
performantelor profesionale individuale, se va efectua, de regula, o data la 2
ani, dar poate fi efectuata, pentru merite deosebite, si o data dupa 6 luni de
activitate.
Spre deosebire de practica existenta,
sporurile pentru gradele de calificare ale tuturor categoriilor de angajati,
indicate in anexa nr.9, se propune a fi stabilite in marimi fixe unice, de la
200 la 500 de lei pentru functionarii publici si de la 100 la 800 lei pentru
gradele militare speciale. Pentru adjunctii conducatorilor, specificati in
anexele nr.4, 5, 6 s.a.m.d., salariile se vor stabili cu o reducere de 5-10%.
A treia modalitate de salarizare este
prevazuta in baza grilelor de salarii, stabilite pe categoriile de salarizare
ale unei retele tarifare unice, pe 25 de categorii de salarizare. Aceasta se
refera la: muncitorii, specialistii si personalul de conducere din unitatile de
invatamint, de cercetare stiintifica, unitati sanitare si de asistenta sociala,
de cultura si arta, sport si din alte unitati finantate de la buget, ale caror
conditii de salarizare sint stabilite la capitolele 6, 7 si 8 din proiect.
Reteaua tarifara unica, indicata la anexa
nr.1, prevede majorarea garantiilor minime de stat de salarizare, iar salariul
tarifar pentru prima categorie de salarizare se propune in marime de 400 lei in
grila pina la 500 lei sau cu o majorare de doua ori fata de 200 lei, care este
salariul minim in vigoare.
Anexa nr.1 din lege este variabila, se
modifica prin lege, in dependenta de sursele financiare disponibile. Aceasta
anexa va fi modificata sistematic.
In anexa nr.10, este indicat diapazonul
categoriilor de salarizare pentru grupe distincte de salariati, iar
repartizarea lor pe categorii de salarizare intre limitele diapazonului de
categorii se va stabili prin hotariri de Guvern.
Pentru asigurarea unei diferentieri in nivelul
de salarii intre ramuri si salariati, se propune aplicarea indicatorilor
intersectoriali de prioritate. Spre exemplu, pentru cadrele didactice din
invatamintul primar secundar general, secundar profesional si mediu de specialitate
este prevazut indicatorul de prioritate 1,2, ceea ce inseamna ca salariile
pentru aceste categorii vor fi majorate din start cu 20 la suta.
In afara de salariul de baza ori salariul de
functie, angajatii din sfera sociala vor beneficia: de salarii de merit,
majorate cu pina la 50 la suta, de indemnizatii de conducere, de la 10 la 75%,
in dependenta de complexitatea si marimea unitatii, de sporuri si suplimente la
salariu, cum ar fi: pentru grad de calificare, de 30-40-50%, pentru vechime in
munca, in limitele a 10-30%, pentru grad stiintific si titlu onorific, de alte
sporuri specifice activitatii ramurale, de diferite suplimente cu caracter de
stimulare sau compensare, de premii, de ajutor material.
Punerea in aplicare a prevederilor legii va
asigura o majorare a salariilor angajatilor din sectorul bugetar de circa 3,2
ori. Necesarul de mijloace financiare, conform calculelor, este de circa 4 257
milioane de lei.
Tinind cont de posibilitatile financiare, se
propune a efectua implementarea prevederilor din proiectul de lege pe etape, in
anii 2005-2010, astfel incit salariile se vor majora de la 1 decembrie 2005
pentru: salariatii din invatamint, stiinta, unitati sanitare si de asistenta
sociala, cultura, arta si sport, pentru persoanele care ocupa functie de
demnitate publica, personalul instantelor judecatoresti, procuraturii, pentru
functionarii publici, precum si din alte unitati finantate de la bugetul public
national.
De la 1 ianuarie 2006, pentru militari,
efectivul de trupa si corpul de comanda, angajati in serviciul organelor
apararii nationale, securitatii statului si ordinii publice.
La prima etapa, termenele au fost mentionate,
salariile de baza in limitele minime ale grilelor retelei tarifare unice vor fi
platite integral pentru cadrele didactice din institutiile de invatamint
preuniversitar, tinindu-se cont de coeficientul de prioritate 1,2, precum si
pentru militari, efectivul de trupe si corpul de comanda, salarizati conform
anexei nr.1.
Cu coeficientul 0,8 se vor calcula salariile
pentru persoanele cu functie de demnitate publica si salariile de baza pentru
angajatii din sectorul social, cu exceptia cadrelor didactice din invatamintul
preuniversitar, salarizati conform anexei nr.1.
Cu coeficientul 0,9 se vor calcula salariile
de baza pentru personalul de specialitate din unitatile sanitare si de
asistenta sociala, salarizati conform anexei nr.1, pentru functionarii publici
si corpul de ofiteri din aparatele centrale ale organelor apararii nationale,
securitatii statului si ordinii publice, este vorba de anexele nr.4, 5, 6, 7,
si pentru personalul care efectueaza deservirea tehnica ce asigura functionarea
autoritatilor publice. In marime deplina, salariile de baza pentru persoanele
indicate se vor plati de la 1 ianuarie 2007.
Conform calculelor pentru anul 2006, costul
legii este de 826 milioane de lei, surse care sint prevazute in Legea bugetului
de stat pentru anul respectiv. Pentru anii 2007-2010, costul este de circa 800
pina la 880 milioane lei anual.
La prima etapa, decembrie 2005 - ianuarie
2006, salariile se vor majora in medie cu 33,2 la suta, inclusiv in invatamint
in medie cu 32,7 %, iar pentru cadrele didactice din invatamintul
preuniversitar, cu 40 la suta; in unitatile sanitare, in medie cu circa 25%; in
asistenta sociala, in medie cu 33%; in cultura, arta si sport, in medie cu 26%;
in stiinta, in medie cu 15%; in serviciile din agricultura, in medie cu 50%; in
aparare, securitate, ordinea publica, in medie cu circa 32%; pentru
functionarii publici, in medie cu 30%.
Spre exemplu, pe functii concrete, salariile
se vor majora dupa cum urmeaza: un profesor de liceu cu vechime in munca de 20
de ani, cu categoria de salarizare 17, grad didactic superior (in prezent
primeste 1 227 lei) va primi, dupa punerea in aplicare a legii, 1 717 lei sau o
majorare de 490 lei, ceea ce constituie 40 la suta. Un educator de gradinita cu
vechime in munca de 12 ani, categoria de salarizare 14, grad didactic II
(actualmente are un salariu de 653 de lei) va avea 929 sau o majorare de 276
lei, majorarea fiind, de asemnea, de 40 la suta.
Un profesor, tinar specialist, cu vechime in
munca de 2 ani (legislatia prevede ca lucratorii cu vechime in munca de la 0 la
3 ani sint tineri specialisti si acelasi nivel de salarizare, la categoria 12),
repartizat in sectorul rural, astazi are un salariu, cu toate platile
suplimentare, de 684 lei, va avea 958, deci plus 274 lei, ceea ce constituie o
majorare de 40 la suta.
Un profesor, tinar specialist, cu vechime in
munca, care va fi repartizat in sectorul urban (actualmente are 631 lei), va
avea 884, deci plus 253 de lei, adica o majorare de 40 la suta.
Un medic din unitatea sanitara bugetara, nu
cel din medicina asigurata, cu vechime in munca de 13 ani, categorie de
salarizare 16, categorie de calificare I (are 709 lei) va avea 901, adica o
majorare de 192 lei sau de 27%.
Un colaborator stiintific, doctor in stiinte,
cu categoria de salarizare 16 si cu vechime in munca de 13 ani (are 1 242 lei)
va avea 1 533, plus 291 lei, adica o majorare de 23%.
Un functionar public, specialist principal, cu
vechime in munca de 13 ani si categorie de salarizare 16, consilier de clasa I
(are 1 227 lei) va avea 1 445, deci plus 218, adica o majorare de 18%.
Pentru bibliotecarii cu studii superioare, cu
vechime in munca de 13 ani si categorie de salarizare 14, fara grad de
calificare, potrivit conditiilor de salarizare se introduce gradul de
calificare care va da posibilitatea unui spor de salariu de 30-40-50%, ca si
cadrelor didactice si personalului medical.
Actualmente, celor fara grad de calificare li
se va majora salariul cu 130 de lei sau cu 33 la suta. Lucrul de implementare a
gradului de calificare se va face de la inceputul anului 2006. Prin urmare,
celor cu gradul de calificare II, cel mai mic, li se va majora salariul de la 390
la 676 lei, plus 286 de lei, adica o majorare de 73%.
De prevederile proiectului de lege vor
benefica absolut toti angajatii din sectorul bugetar, circa 203 000 de
persoane.
Pornind de la cele mentionate si de la
necesitatea crearii unui cadru juridic adecvat in domeniul salarizarii
personalului din sectorul public, bazat pe performante profesionale
individuale, rog ca prezentul proiect de lege sa fie sustinut.
Multumesc pentru atentie.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc, domnule ministru.
Stimati colegi,
Intrebari pentru domnul raportor?
Microfonul nr.4.
Domnul Leonid Bujor:
Domnule ministru,
Anexa nr.3, pagina 29. Vreau sa va multumesc
ca, in urma demersurilor noastre, au fost inclusi in aceasta anexa pretorii
sectoarelor, insa lipsesc vicepretorii. As vrea sa stiu, este o eroare? Sau
aveti o explicatie?
Domnul Sergiu Sainciuc:
Multumesc, pentru intrebare.
Pentru adjuncti, care nu sint indicati in
anexa nr.3, se prevede ca salariul de functie sa fie stabilit cu reducere de 5-10%
fata de salariul conducatorului. Dar, daca va fi necesar, problema data poate
fi revazuta pentru lectura a doua, ca sa schimbam si modalitatea. Dar, cadrul
existent permite a stabili salariul respectiv.
Domnul Leonid Bujor:
Domnule ministru, cred ca este rational a
include aici, dupa pretori, si vicepretorii, tot asa cum s-a procedat in cazul
presedintilor si vicepresedintilor. Ca sa fie o consecutivitate.
A doua intrebare. Spuneti, va rog, prin ce se
explica diferenta atit de mare dintre salariul sefului Aparatului Guvernului si
al sefului Aparatului Parlamentului Republicii Moldova, in conditiile cind tara
noastra este o republica parlamentara? Care au fost criteriile ce au stat la
baza? Vom avea daca nu-l avem.
Domnul Sergiu Sainciuc:
Multumesc.
Domnul Leonid Bujor:
Eu astept raspunsul.
Domnul Sergiu Sainciuc:
De fapt, anterior, seful Aparatului Guvernului
sau ministrul de stat era, in genere, raportat la nivelul de salarizare al
ministrului. Dupa scoaterea functiei de ministru de stat, stabilirea sefului Aparatului,
s-a luat decizia ca salariul sa fie
stabilit in marimea indicata in proiect, in
functie de atributiile volumului de lucru, competentele functionale. Acesta
este raspunsul.
Domnul Leonid Bujor:
Domnule ministru, va multumesc. Nu sint insa
satisfacut de raspunsul dumneavoastra. Dat fiind faptul ca seful Aparatului
Parlamentului Republicii Moldova are un salariu nu doar mai mic decit cel al
sefului Aparatului Guvernului, dar si mai mic decit cel al unui consilier al
Presedintelui Republicii Moldova, argumentul, cind vorbiti despre ministru,
cred ca in aceeasi situatie este pus si seful Aparatului Parlamentului
Republicii Moldova. De aceea, va rog, pentru lectura a doua sa se tina cont.
Domnul Sergiu Sainciuc:
Da, va fi examinat.
Domnul Leonid Bujor:
Daca vorbim de echitate sociala intr-o tara
tinara cum este Republica Moldova, nu trebuie sa punem acest semn al
inegalitatii intre doua persoane care detin functii similare si au
responsabilitate similara.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.3.
Domnul Ivan Calin:
Multumesc, domnule Presedinte.
Intrebarea mea tine,
poate, mai mult de lectura a doua, dar si de concept. Ma
refer la denumirea legii. Daca o citim mai atent, cred ca nu e greu sa faci concluzia
ca denumirea nu corespunde continutului legii. De exemplu, sistemul de
salarizare, de stabilire a salariilor de baza.
Este vorba nu numai de salariile de baza, dar si de
indemnizatii s.a.m.d. Se stipuleaza persoanele care ocupa functii de demnitate
publica. S-ar parea ca salarizarea acestei categorii nu tine de bugetul de
stat. Nu se mentioneaza alte categorii care sint cu mult mai numeroase, de exemplu functionarii publici, militarii, procurorii,
judecatorii, muncitorii s.a.m.d.
Propun, asadar, pentru
lectura a doua a se schimba denumirea acestei legi, a o
aduce in corespundere mai mare cu continutul ei. Si, as
propune concret: “Cu privire la sistemul de salarizare in
sectorul bugetar”. Scurt, clar si cuprinzator. Care este parerea dumneavoastra?
Domnul Sergiu Sainciuc:
Consider ca aveti dreptate. Deci, este necesar ca in lectura
a doua sa prevedem o denumire mai simpla, care
sa cuprinda toate categoriile de angajati din sectorul public.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr. 5.
Domnul Ion Plesca:
Multumesc, domnule Presedinte.
Importanta functiei de judecator poate fi exprimata si prin
modalitatea de numire, prevazuta de Constitutie, ca si alegerea deputatilor si
numirea membrilor Guvernului. Deci, la stabilirea marimii salariului era
necesar sa se tina cont si de prevederile articolului 6
din Constitutie, unde se prevad separarea si egalitatea puterilor in stat.
Evident, era logic ca salariile
reprezentantilor celor trei puteri sa fie egale. Care,
totusi, au fost criteriile de baza de care v-ati condus,
domnule ministru, la elaborarea acestui proiect de lege,
in care salariul unui judecator al Curtii Supreme de Justitie este mai mic
decit salariul unui deputat, ministru si chiar viceministru, iar salariul unui
presedinte de raion este cu mult mai mare decit salariul
unui presedinte de judecatorie, iar salariul unui judecator din judecatorie
raionala este la nivelul salariului unui viceprimar de
comuna care are 6 mii de locuitori?
Domnul Sergiu Sainciuc:
Da, va multumesc.
Ceea ce tine de corelarea puterilor, evident, avind mai
multe proiecte, variante ale proiectului de lege, a fost si corelarea
respectiva. Eu cred ca, pentru lectura a doua, putem sa examinam modalitatea aceasta, ca
sa fie a doua.
Domnul Ion Plesca:
Domnule ministru, pentru lectura a doua eu propun ca
salariul judecatorilor sa fie stabilit in conformitate cu articolul 28 din
Legea cu privire la statutul judecatorului. Aceasta lege functioneaza si astazi
si, cu atit mai mult, Constitutia prevede ca
judecatorii sa fie salarizati in baza unei legi.
Si, a doua intrebare. Considerati, domnule ministru, ca salariile foarte mici prevazute in
proiect pentru colaboratorii Departamentului de executare vor duce la reducerea
numarului de plingeri depuse la C.E.D.O. pentru neexecutarea hotaririlor
judecatoresti? Acolo este vorba de niste sume foarte-foarte “mici”.
Domnul Sergiu Sainciuc:
Conditiile de salarizare prevazute in acest proiect de lege
nicidecum nu sint in diminuare fata de acele conditii care au fost anterior. Si
eu cred ca trebuie sa se stimuleze ca aceste categorii de personal sa-si
exercite profesional meseria.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr. 4.
Domnul Dumitru Braghis:
Multumesc, domnule Presedinte.
Eu am asa o intrebare. In primul rind, as vrea sa va pun o
intrebare care tine mai putin de
document. Vreau sa inteleg de ce totusi i-au trebuit
Guvernului patru luni de zile ca sa inteleaga ca era mult mai bine sa prezinte
documentul in formula in care a fost prezentat el astazi, aici,
in Parlament, si nu cu diferite modificari la modificarile legilor, care nu
stiu cum mai erau formulate de dumneavoastra. Oare era greu de formulat un
document normal, ca sa-l aprobam in luna octombrie, cum se presupunea?
Deci, initial, cind s-a luat decizia,
cind a fost aprobata hotarirea Guvernului nr.1051, consideram ca,
fata de modalitatea de a opera modificari in proiectul prezentat la Parlament,
mai operativa ar fi modalitatea de a promova in Parlament
proiectul initial cu completarile ulterioare. Ori mai usor o sa ascundem unele
lucruri, pe care vrem sa le ascundem, da?
Bine.
Domnule ministru, eu am o problema de concept pe care vreau
s-o inteleg. Azi, dumneavoastra ati numit cifre care ma
pun in garda. Prevederile sau ideile pe care le-am avut cind ati incercat sa prezentati
diferite documente cu diferite termene de prezentare s.a.m.d. au rost. Deci,
uitati-va, dumneavoastra ati propus, ati spus ca la bibliotecari se majoreaza
salariul in medie cu 33 la suta. Corect, da?
Domnul Sergiu Sainciuc:
La prima etapa.
Domnul Dumitru Braghis:
Totodata, cunoastem cu
totii ca bibliotecarii au unul dintre
cele mai mici salarii in sistemul bugetar, inclusiv, sa spunem, in educatie,
da? Si atunci, spuneti-mi, va rog, ce se intimpla la noi?
Oamenilor care sint mai saraci le majoram salariul mult mai putin decit celor
care au un salariu putin mai mare, absolut neegal cu cosul minim de consum
s.a.m.d. Dar majorarea cu 33 la suta, atunci cind altii primesc cu 40, cu 45 la
suta s.a.m.d., ma impune sa cred ca dumneavoastra vreti constient sa insaraciti o parte din populatia Republicii
Moldova, prezentind acest document in Parlamentul Republicii Moldova.
Domnul Sergiu Sainciuc:
Proiectul de lege stabileste un sistem integru de organizare
a salarizarii pentru toate categoriile de personal, fie bibliotecari, cadre
didactice s.a.m.d., adica toate categoriile sint egale aici. Suplimentar, pentru bibliotecari, proiectul de lege
prevede implementarea unui spor la salariu pentru grad de
calificare de 30%, 40%, 50%, care se va introduce
concomitent cu implementarea legii. Aceasta, automat, va permite ca pentru bibliotecari sa se obtina acest grad de
calificare, ori salariul acesta, care este azi majorat cu 33 la suta, sa ajunga la o majorare de pina la 76%.
Suplimentar, pentru aceste cadre,
pentru bibliotecari, se mai prevede si introducerea
vechimii in munca. Nu se face nici un fel de discriminare. Pur si simplu, am
majorat concomitent si nivelul categoriilor de salarizare. Daca,
in legislatia in vigoare, un bibliotecar cu o vechime in
munca de 13 ani cu studii superioare avea categoria de salarizare 12, in
proiectul de lege propus dumneavoastra categoria de salarizare este 14.
Practic, am enumerat deja patru pozitii de asigurare a unui nivel mai adecvat de salarizare
pentru aceasta categorie de personal, ca salariul lor sa fie majorat esential.
Domnul Dumitru Braghis:
Bine, dar tot dumneavoastra, aici, in plen, ati anuntat cifra, ca
bibliotecarii obtin o majorare de 33 la suta. Nu, o secunda…
Domnul Marian Lupu:
Salariul de baza.
Domnul Dumitru Braghis:
Eu am auzit raportul, daca ceva, rugam acum stenograma si o
sa fie destul de clar pentru toti cei care nu asculta poate in plenul
Parlamentului. Domnul ministru a spus 33 la suta.
Domnul Sergiu Sainciuc:
Eu nici nu neg, domnule deputat.
Domnul Dumitru Braghis:
Nu negati. Atunci care-i totusi cifra reala?
Domnul Sergiu Sainciuc:
Eu am mentionat astazi, neavind grad de calificare, un
bibliotecar va avea o majorare a salariului cu 33 la suta. Conditiile de salarizare insa prevad ca gradul de calificare sa fie acordat acestui
bibliotecar.
Domnul Dumitru Braghis:
Si daca n-o sa fie acordat, el ramine cu 33 la suta…
Domnul Sergiu Sainciuc:
Deci, salariul…
Domnul Dumitru Braghis:
…devine mai sarac mai departe.
Domnul Sergiu Sainciuc:
Salariul fiecarui angajat trebuie sa depinda de nivelul de
calificare… si de acest nivel de calificare… si de aceea am introdus
suplimentul la salariu pentru grad de calificare: 30%, 40%, 50%.
Domnul Dumitru Braghis:
Clar.
Domnul Sergiu Sainciuc:
Deci, in continuare, depinde de
calificarea persoanei in cauza.
Domnul Dumitru Braghis:
Sa presupunem ca, totusi, acest lucru
nu se va intimpla. O sa vedem in practica ce o sa fie, daca o sa fie la timp.
Domnul Sergiu Sainciuc:
Regulamentul se elaboreaza actualmente de catre Ministerul
Culturii si Turismului.
Domnul Dumitru Braghis:
Bine. Urmatoarea intrebare. Eu as vrea, daca dumneavoastra aveti la mina, fiindca noi aceste cifre nu le-am vazut, nu
le-am primit, dar as vrea sa inteleg, de exemplu, care este majorarea
salariului unui pedagog, ati numit, in medie, cu 40 la
suta, al unui medic, in medie cu 40 la
suta, dar al unui angajat dintr-o primarie, al unui angajat de acelasi nivel din aparatul raionului, al unui angajat din aparatul ministerului, al
unui angajat din aparatul Guvernului, al unui angajat din
Aparatul Parlamentului si din Aparatul Presedintelui? Care sint procentele de
crestere a salariilor conform acestui proiect de lege propus de dumneavoastra?
Daca aveti date, va rog, ar fi foarte interesant sa le
auzim.
Domnul Sergiu Sainciuc:
Vreau sa mentionez, de la bun inceput, corelatia salariilor. Personalul din aparatul Parlamentului,
Presedintiei, Guvernului are acelasi nivel de salarizare, absolut tot....
Domnul Dumitru Braghis:
Nu este drept, dar aceasta discutam…
Domnul Sergiu Sainciuc:
… Este acelasi nivel de salarizare.
Personalul din ministere au acelasi nivel de salarizare. Ceilalti, personalul
din consiliile raionale si structurile lor au acelasi nivel de salarizare, dar
acolo, pentru conducatori,
salarizarea depinde de numarul de locuitori din raionul respectiv. Pentru
primarii, evident, salariile sint diferite, fiindca si
salariul primarului si cel al viceprimarului depind iarasi
de numarul de locuitori. In primarii insa salariile tuturor specialistilor sint egale. Deci,
nu in zadar, domnule deputat…
Domnul Dumitru Braghis:
Domnule ministru, nu m-ati inteles. Imi cer scuze.
Domnul Sergiu Sainciuc:
Am inteles foarte corect.
Domnul Dumitru Braghis:
Atunci, va rog sa raspundeti la intrebare, sa nu ne duceti
in padure. Noi cunoastem padurea foarte bine si cum Guvernul ne duce in padure.
Dar, spuneti, va rog, raspunsul la intrebare.
Domnul Sergiu Sainciuc:
Media de majorare a salariilor in sectorul public este de 30
la suta.
Domnul Dumitru Braghis:
Nu. Eu inteleg media. Si de aceea va spun: ne duceti in
padure. Eu, totusi, vreau sa inteleg care este media de majorare a salariului
la primarie, la aparatul consiliului raional, la aparatul ministerului, la
Aparatul Guvernului, la Aparatul Parlamentului si la Aparatul Presedintelui?
Media pentru aceeasi…
Domnule Stepaniuc,
Eu va rog, eu inteleg, citesc foarte bine documentele, si eu
pot citi. Vreau sa inteleg, pentru aceeasi categorie… Adica, la un sef de
directie la primarie cit se majoreaza in procente? Fiindca nu importa deja ca-i
primaria de 1000 de oameni sau de 5 mii de oameni, in procente trebuie sa fie o
majorare cit de cit aceeasi. Tot acelasi lucru vreau sa-l inteleg la raion si
la celelalte structuri pe care le-am numit.
Domnul Marian Lupu:
Este clara intrebarea, domnule ministru.
Domnul Dumitru Braghis:
Fiindca nu intimplator am pus aceasta intrebare.
Dumneavoastra spuneti ca toate s-au majorat sau toate obtin aceleasi procente
de majorare. Eu am luat datele… fiindca nu am avut posibilitatea sa le cer din alta parte, am cerut datele
de la contabilitatea Parlamentului. Vreau sa spun ca acest proiect de lege, pentru lucratorii Aparatului Parlamentului, conform celor
propuse de dumneavoastra si conform calculelor efectuate de contabilitate, duce
la reducerea, reducerea - va rog sa memorizati lucrul acesta – salariilor
angajatilor Parlamentului de la 800 la 38 de lei.
Dumneavoastra ati mentionat ca ele sint egale cu toti
ceilalti, inseamna ca aceasta reducere se refera si la Cancelarie, si la
ministere, si la Aparatul Presedintelui s.a.m.d. Daca este asa, atunci acest
lucru completamente contravine deciziilor Curtii Constitutionale, care a spus
destul de clar ca Parlamentul nu poate aproba legi care inrautatesc conditiile, inclusiv cele de remunerare a muncii.
Domnul Marian Lupu:
Domnule ministru.
Domnul Sergiu Sainciuc:
Daca imi permiteti… Deci, conditiile de
salarizare…
Domnul Dumitru Braghis:
Eu am intrebare, lasa sa raspunda la
intrebare…
Domnul Sergiu Sainciuc:
… care sint stipulate, daca ati mentionat
despre lucratorii Aparatului Parlamentului, nicidecum nu micsoreaza salariile
pe care astazi le primesc aceste categorii de salariati. Da, noi am facut o
analiza, practic, pentru toate structurile indicate in proiectul de lege. Sint
doar citeva din ele, dar pentru primele persoane pentru care salariile vor fi
mai mici… Un moment…
Este facuta o retea de salarizare, incepind de
la primul salariu si terminind cu ultimul salariu, cel mai inalt si cel mai
mic. Este o corelatie, un coraport. Deci, tinind cont de faptul ca, pentru doua
structuri, conducerea lor, dar este vorba numai de conducerea lor, salariile se
micsoreaza neesential – 6-7 % acolo. Am introdus in proiectul de lege articolul
37, care prevede ca, daca noile conditii de salarizare vor duce la diminuarea
salariilor pentru unele persoane concret, aceste salarii se mentin.
Dar, onorata asistenta, am mentionat, de la
bun inceput, ca proiectul de lege are scopul sa sistematizeze conditiile de
salarizare, sa fie creat un sistem transparent de salarizare in tara, ca toti
cetatenii sa stie cine si ce primeste si pentru ce.
Pina in prezent, era in vigoare numai anexa,
numai articolul 5 din Legea din ’93 si anexele. Toate conditiile de salarizare
erau stipulate prin diferite acte normative, legislative, care se publicau,
care nu se publicau. Scopul acestei legi este de a organiza salarizarea pe baza
juridica si de a face o sistematizare in conditiile de salarizare.
De aceea, pentru unele categorii nivelul de
salarizare este mai mare, pentru altele mai mic.
Domnul Marian Lupu:
Domnule ministru.
Deci, in primul rind, stimati colegi, in al
doilea rind, si domnul ministru, va rog foarte mult sa ne organizam putin mai
bine. Si intrebarile mai compacte si raspunsurile la fel compacte si
consistente, fiindca sint foarte multi colegi ai nostri care stau la microfoane
si carora trebuie sa le oferim aceasta posibilitate de a participa la discutie.
Va rog.
Domnul Dumitru Braghis:
Domnule Presedinte,
Va multumesc, sint de acord ca trebuie sa fim
mai succinti, dar vreau sa primesc raspuns la intrebare si atunci nu am decit
sa…
Domnul Marian Lupu:
…Nu are. Am inteles ca domnul ministru, la
moment, nu are cifrele. O sa le prezinte pentru lectura a doua.
Domnul Dumitru Braghis:
Cu parere de rau, nu le are. Asa, sa fie bun
sa spuna de la bun inceput: nu am acest raspuns. Atunci ar fi clar. Si, daca
imi permiteti, vreau sa remit domnului ministru aceste calcule, efectuate la
contabilitatea Parlamentului, in care se vede destul de clar: salariul mediu
scade cu de la 800 la 38 de lei.
Domnul Marian Lupu:
Da, microfonul nr. 3.
Doamna Eva Gudumac:
Multumesc, domnule Presedinte.
Ma refer la anexa nr. 1, domnule
ministru, in privinta indicilor de prioritate intersectoriala. Este o eroare
redactionala sau intentionata? Ati inclus pentru prima data,
si e foarte bine, diferite cadre din
stiinta, invatamintul prescolar etc. V-as intreba insa: nu
era cazul sa introduceti cadrele didactice din institutiile superioare si
postuniversitare? Si unde s-au pierdut medicii din institutiile prescolare si
scolare? Aceasta este prima intrebare.
Domnul Sergiu Sainciuc:
Referitor la institutiile universitare, nu consideram
necesar ca pentru aceste categorii sa fie stabilit un indice de prioritate.
Pentru personalul din aceste institutii au fost adoptate alte masuri, au fost
majorate sporurile pentru grad stiintific. Ei au posibilitatea sa utilizeze si sursele
extrabugetare si au posibilitatea de a face un salariu foarte inalt.
Ceea ce tine… ca s-a introdus
suplimentar coeficientul de prioritate pentru Centrul National de Transfuzie a
Singelui… coeficientul 1,3. Si, ati spus inca o intrebare…
A, deci, medicii…
Doamna Eva Gudumac:
Medicii si cadrele medicale inferioare.
Domnul Sergiu Sainciuc:
Cadrele medicale.
Doamna Eva Gudumac:
Da, asistentele medicale…
Domnul Sergiu Sainciuc:
Cadrele medicale… La coeficientii de prioritate se refera
numai personalul de specialitate. Nu este vorba de
personalul sanitar sau de personalul muncitoresc.
Doamna Eva Gudumac:
Eu v-am intrebat, fiindca stiti conditiile in care lucreaza.
Este necesar de a face lucrul acesta. Bine. A doua intrebare. La capitolul IV
articolul 3, va referiti la functionarii publici. Nu-i
enumer. Fiscal, vamal etc., care lucreaza in conditii destul de nocive, de
risc, de suprasolicitare neuropsihica etc. si au adaos la salariu de 30 la suta. Prin ce
se deosebesc ei, sa nu se supere nimeni, de medici, chirurgi,
endoscopisti-chirurgi, de judecatori, procurori? Ei nu lucreaza in conditii de
risc sau nu lucreaza cu modificari de care poate sa sufere oricind? Dar, aici,
ati introdus domeniul muncii care controleaza.
Domnul Sergiu Sainciuc:
Lucrul acesta se refera numai la personalul cu functii de
control economico-financiar, fiscal, vamal si in domeniul muncii. Pentru aceste
categorii se prevede acel spor.
Pentru personalul medical este articolul 28 alineatul 9,
care prevede “Sporurile pentru responsabilitatea majora fata de pacienti si
societate, in conditii de risc pentru sanatate si viata, se stabilesc medicilor si personalului medical mediu de
specialitate in marime de la 15% pina la 40%”, adica in dependenta de risc.
Norma aceasta este prevazuta, pur si simplu este in alt articol.
Doamna Eva Gudumac:
Pur si simplu pe mine ma interesa cum de
lucreaza in asa situatie nociva? Care factori nocivi actioneaza
asupra lor ca asa ii tensioneaza psihic? Va multumesc.
Domnul Sergiu Sainciuc:
Stiti ca activitatea organelor de
control este specifica, depinde de foarte multe riscuri care apar in procesul
de exercitare a functiilor.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr. 5.
Doamna Zoia Jalba:
Va multumesc.
Domnule ministru,
Am si eu o intrebare. Ma intereseaza modalitatea de
stabilire a indicatorilor de prioritate intersectoriala. Ma refer la urmatorul
lucru. Este vorba despre aceiasi indicatori referitor la cadrele didactice si, de exemplu, la colaboratorii de politie.
Pentru cadrele didactice este 1,2, pentru cele prescolare chiar 1,1, iar pentru
colaboratorii de politie 1,5, mai ales ca de activitatea
cadrelor didactice depinde in continuare activitatea colaboratorilor de
politie.
Domnul Sergiu Sainciuc:
Da, va multumesc. Ambii indicatori de prioritate sint
elemente ale sistemului de salarizare existent. Daca, spre
exemplu, indicatorul de prioritate 1,5 de la
functiile militare, specifice apararii nationale,
securitatii statului si ordinii publice ar fi exclus, acest spor ar trebui sa-l
introducem in salarizare, ceea ce ar face ca retele de salarizare sa fie
diferite. Noi am aprobat, prin anexa nr.1, adica se propune sa fie aprobata, o
retea tarifara unica pentru toate categoriile de salariati.
Daca nu stabileam coeficientul acesta
de prioritate pentru militari, salariile lor, din start, ar fi fost mici. Acesti doi indicatori sint
astazi in vigoare si pentru militari, si pentru cadrele
didactice care au coeficientul 1,2. Toti ceilalti indicatori de prioritate sint
indicatori noi pentru noi categorii, prevazute in aceasta anexa.
Doamna Zoia Jalba:
Am inteles, dar oricum nu sint de acord.
Si, a doua intrebare. Este vorba cam
despre acelasi lucru. Este vorba de categoriile de salarizare. Cum se prezinta
situatia? De ce cadrele didactice sint salarizate doar pina la categoria a
17-a, ele fiind de toate 25?
Domnul Sergiu Sainciuc:
Deci, in sistemul vechi, erau 29 de categorii
de salarizare. Cadrele didactice erau salarizate tot in aceasta grila de
salarii. Am redus categoriile pina la 25, reteaua tarifara, si s-a mai stabilit
pentru cadrele didactice si un coeficient de prioritate. De aceea, s-a lasat la
acest nivel salarizarea acestor cadre didactice, fiindca pentru personalul
medical, specialisti, este pina la categoria 18.
Lucrul acesta este argumentat si prin faptul
ca, daca trecem inainte, de acuma trebuie sa depasim conducatorii. Cadrul
didactic este limitat la categoria aceasta, dar cadrul didactic sau lucratorul
medical, care este si conducator, are un supliment la salariu in dependenta de
marimea institutiei, de numarul de elevi sau de numarul de pacienti, de paturi
s.a.m.d.
Doamna Zoia Jalba:
Da, stiu, asta stiu, cunosc. Bine, multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.2.
Doamna Elena Bondarenco:
Áåçóñëîâíî, ýòîò çàêîí î÷åíü íóæåí, ïîòîìó
÷òî îí ìåíÿåò ñàìó ñèñòåìó íà÷èñëåíèÿ çàðàáîòíîé ïëàòû. Ñóùåñòâóþùàÿ íà
ñåãîäíÿøíèé äåíü ñèñòåìà, êîãäà ïðåìèÿ èëè äîïëàòà ê çàðàáîòíîé ïëàòå ïðåâûøàåò
îêëàä, àáñîëþòíî íàðóøàåò òåîðèþ íà÷èñëåíèÿ çàðàáîòíîé ïëàòû.
È ìíå î÷åíü óäèâèòåëüíî, ÷òî òå î÷åðåäè,
êîòîðûå âûñòðîèëèñü ó ìèêðîôîíîâ íîìåð 4 è íîìåð 5, îíè íå ãîâîðÿò î òîì, ÷òî áþäæåòíûå ðàáîòíèêè åùå î÷åíü õîðîøî
ïîìíÿò, êîãäà îíè æäàëè çàðàáîòíóþ ïëàòó, êîòîðàÿ ñîñòàâëÿëà 100 èëè 150 ëååâ,
æäàëè 20 ìåñÿöåâ.
Ê ñîæàëåíèþ, âûøåë ãîñïîäèí Áðàãèø, ýòî áûëî â
òîò ïåðèîä, êîãäà îí ðóêîâîäèë Ïðàâèòåëüñòâîì. È áûëî áû î÷åíü õîðîøî íà÷àòü ñ òîãî,
÷òî
çàðàáîòíàÿ ïëàòà äëÿ êàòåãîðèé íàèìåíåå îïëà÷èâàåìûõ íà
ñåãîäíÿøíèé äåíü – íÿíü, êî÷åãàðîâ, ñòîðîæåé, ïîâûøàåòñÿ íà 100%.
Êîíå÷íî, â ïðèëîæåíèè ê çàêîíó íåñêîëüêî äåñÿòêîâ
ñïåöèàëüíîñòåé, è åñòü âîïðîñû, åñòü äîïîëíåíèå, îíè äîëæíû áûòü âñå ó÷òåíû âî
âòîðîì ÷òåíèè. ß äóìàþ, ãîñïîäèí ìèíèñòð, è ó ìåíÿ òîæå åñòü îäèí âîïðîñ.
Ïðèëîæåíèå íîìåð 5, Íàöèîíàëüíàÿ êàññà ñîöèàëüíîãî
ñòðàõîâàíèÿ, ñîãëàñíî êîòîðîãî äèðåêòîð òåððèòîðèàëüíîé êàññû â ðàéîíå áóäåò
èìåòü ïåðâîíà÷àëüíûé îêëàä 1300 ëååâ. Åñòåñòâåííî, çàìåñòèòåëü äèðåêòîðà – íà 5-10%
ìåíüøå. È çäåñü æå íà÷àëüíèê óïðàâëåíèÿ – òîæå 1300 ëååâ, îêëàä òàêîé æå, êàê ó
äèðåêòîðà òåððèòîðèàëüíîé êàññû, è âûøå, ÷åì ó çàìåñòèòåëÿ äèðåêòîðà
òåððèòîðèàëüíîé êàññû.
Íàâåðíîå, çäåñü íóæíî ïîïðàâèòü.
Domnul Sergiu Sainciuc:
Íó, ìû ïîñìîòðèì åùå äîïîëíèòåëüíî ñîîòíîøåíèÿ âîò òàêèõ
äîëæíîñòåé.
Doamna Elena Bondarenco:
Ñïàñèáî.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Domnul Oleg Serebrian:
Va multumesc, domnule Presedinte.
Domnule ministru,
Am doua intrebari. Prima ar fi, nu am gasit
nicaieri in acest registru, care ar fi salariul consilierului Primului-ministru
si consilierului Presedintelui Parlamentului, real?
Domnul Sergiu Sainciuc:
Consilierul Presedintelui Parlamentului, in
functie de conditiile de salarizare prevazute in proiectul de lege, sint in jur
de 5000 de lei. Practic, la aceasta categorie, la acest cuantum se raporta si
salariile consilierilor.
Domnul Oleg Serebrian:
Primului-ministru?
Domnul Sergiu Sainciuc:
Primului-ministru. Deci, pentru aceste
categorii, salariul, grila de salarii este aceeasi.
Domnul Oleg Serebrian:
Am inteles.
Domnul Sergiu Sainciuc:
Si toate conditiile sint aceleasi.
Domnul Oleg Serebrian:
Am inteles. Domnule ministru, atunci, apare
intrebarea fireasca: din ce considerente consilierii Primului-ministru si
consilierii Presedintelui Parlamentului au 5000 si consilierii Presedintelui au
7600.
Cit are directorul S.I.S.-ului si presedintele
Academiei de Stiinte? Chiar atit de pretiosi sint?
Domnul Sergiu Sainciuc:
Pentru consilierii Presedintelui Republicii
Moldova, salariile au fost propuse in dependenta de functiile si atributiile pe
care le indeplinesc, de complexitatea activitatii.
Domnul Oleg Serebrian:
Da directorul S.I.S.-ului, nu va suparati, da
presedintele Academiei de Stiinte? Intr-o republica parlamentara consilierii
Presedintelui au atit de mult.
Domnul Sergiu Sainciuc:
Dumneavoastra faceti comparatie cu S.I.S.-ul,
cu presedintele Academiei de Stiinte. In cazul de fata, pentru aceste doua
categorii sint suplimente pentru grade speciale. Deci, sint suplimente
specifice de activitate neprevazute in aceasta lege. Referitor la Academia de
Stiinte, sint suplimente pentru grade stiintifice si pentru titluri onorifice,
indemnizatia viagera, care este mai mare decit un salariu.
Domnul Oleg Serebrian:
Oricum, nu se echivaleaza, domnule ministru.
Este o eroare. Cred ca salariul consilierilor Presedintelui si cel al
consilierilor Presedintelui Parlamentului si Primului-ministru trebuie sa fie
identice. Asta pentru lectura a doua, rog sa se retina. Este o chestie de
demnitate si de onoare a institutiei.
Si, a doua intrebare. N-am retinut exact,
pentru cunoasterea limbilor straine, functionarii publici, inclusiv deputatii
ma intereseaza, au un supliment la salariu?
Domnul Sergiu Sainciuc:
Pentru a simplifica conditiile de salarizare,
noul proiect de lege nu prevede nici un supliment pentru cunoasterea limbilor.
Domnul Oleg Serebrian:
Am inteles.
Domnul Sergiu Sainciuc:
Fie moldoveneasca, fie rusa. Toti trebuie sa
cunoastem aceste doua limbi. Este prevazut un supliment pentru cunoasterea
limbilor straine: engleza, franceza, altor limbi, in cazul cind aceste limbi
sint utilizate in practica.
Domnul Oleg Serebrian:
Am inteles.
Domnul Sergiu Sainciuc:
Deci, pentru cunoasterea unei limbi 15 la
suta, pentru cunoasterea a doua si mai multe limbi 25%.
Domnul Oleg Serebrian:
Nu in zadar am pus aceasta intrebare, domnule
ministru. Vreau sa va intreb: pentru necunoasterea unor limbi, inclusiv una
dintre cele doua pe care le-ati mentionat, exista vreo penalitate?
Domnul Sergiu Sainciuc:
Sistemul de salarizare este pus in dependenta
de profesionalism.
Domnul Oleg Serebrian:
As insista sa fie totusi o penalitate. Lucrul
acesta ne costa. Traducerea pentru cei care nu cunosc una dintre cele doua
limbi, eu le pun semn de egalitate, deci sa nu fie considerat ca un demers
nationalist, traducerea in una dintre cele doua limbi costa. Si, pentru lectura
a doua, insist sa fie pus acest lucru.
Domnul Marian Lupu:
Da, domnul vicepresedinte Rosca.
Domnul Iurie Rosca:
Multumesc foarte mult, domnule Presedinte.
Stimati colegi,
Am rugat sa intervin acum pentru ca vreau sa
continui ceea ce a spus domnul Serebrian, referitor la consilieri.
Intelegem valoarea inestimabila a
consilierilor Presedintelui Republicii, dar nu pot cadea de acord ca valoarea
unui consilier al Presedintelui Republicii este egala cu valoarea unui
ministru.
Priviti, salariile sint identice, 7600. Nu pot
sa inteleg de ce salariul unui deputat este de 7000, iar salariul unui ministru
si al unui consilier este de 7600.
Mai departe. Daca e sa vorbim de consilieri,
7600 pentru consilierii Presedintelui Republicii Moldova. Domnul Serebrian nu a
citit si eu vreau sa citesc aceste cifre: Aparatul Parlamentului, consilier al
Presedintelui Parlamentului 2250-3000; consilier al vicepresedintelui
Parlamentului 1700-2450.
As vrea sa aud o explicatie coerenta a acestor
dezechilibre si, in cazul in care nu ne vor satisface, stimati colegi, as
propune ca, pentru a doua lectura, sa facem amendamentele de rigoare, fara a
dezechilibra cifra totala, pentru a gasi o formula mai corecta, ca sa spun asa.
Va rog, domnule ministru, care sint
explicatiile dumneavoastra in acest sens?
Domnul Sergiu Sainciuc:
Ceea ce tine de salariul lunar, aceasta este
unica forma de salarizare. Ceea ce tine de anexa 5, 6, acolo salariile se
formeaza din salariul de functie…
Domnul Iurie Rosca:
Domnule ministru…
Domnul Sergiu Sainciuc:
…Gradul de calificare s.a.m.d.
Domnul Iurie Rosca:
Eu va rog frumos, raspundeti punctual, ca
pierdem timpul. V-am intrebat: de ce este un dezechilibru intre salariul
deputatului si salariul ministrului.
Domnul Sergiu Sainciuc:
Pentru lectura a doua…
Domnul Iurie Rosca:
Ministrul avind mai…
Domnul Sergiu Sainciuc:
…Pentru lectura a doua…
Domnul Iurie Rosca:
Eu nu inteleg.
Domnul Sergiu Sainciuc:
…Examinam…
Domnul Iurie Rosca:
Dumneavoastra ati venit sa prezentati argumente,
da noi pentru lectura a doua vom scrie. De ce este dezechilibru intre salariul
consilierului Presedintelui si salariul consilierului Presedintelui si a
vicepresedintelui Parlamentului, de ce? Nu pentru lectura a doua.
Domnul Marian Lupu:
Bine. Se prezinta a fi caracterul retoric,
pentru un moment, al intrebarii. Eu propun sa avansam.
Microfonul nr.2.
Doamna Galina Balmos:
Multumesc, domnule Presedinte.
Domnule ministru,
Cu certitudine, acest proiect de lege e mult
asteptat de toata lumea, poate de aceea si trezeste astfel de discutii, pentru
ca sint unele momente-cheie mai putin aduse la ultima redactie.
As vrea sa zic ca acest proiect de lege, daca
observam, are incidenta cu un cerc vast de angajati si numai 15% din ei sint
functionari publici si persoane cu demnitate publica.
In rest, partea leului sint ceilalti angajati,
cei care cel mai mult asteapta si cei mai mult sint afectati anume de sistemul
existent, care de zeci de ani, poate e prea mult spus de zeci de ani, nu se
schimba, ramine intact, iar acele majorari care se faceau pe timpuri cu 5%,
si-au pierdut deja valoarea, importanta. Astazi, nu se mai asteapta o astfel de
majorare.
Ne gindeam ca acest proiect va fi o revolutie
intreaga in sistemul de salarizare si va avea impact asupra anilor viitori
pentru performantele pe care le ating angajatii cu timpul, deci sa nu fie o
egalare a tuturor, dar anume o salarizare in dependenta de aceste performante.
In acest context, as vrea sa pun o intrebare
domnului, de fapt sint mai multe, dar poate pentru a doua lectura, acele
propuneri pe care le-am inaintat noi in comisii, care sint, de fapt, cam
aceleasi pentru toti, toate comisiile vor fi luate in vedere.
Dumneavoastra ati vorbit despre asa-numitul
indice intersectorial pentru diferite functii. Pentru profesori, ati spus,
sporul la salariu va fi de 40% si indicele sectorial 1,2. Adica, o majorare din
start cu 20%. Aceste 20% se incadreaza in cele 40, ori sint aparte? 20 plus 40?
Ori in cadrul celor 40?
Domnul Sergiu Sainciuc:
Nu. Aplicarea integra a coeficientului de
prioritate 1,2 si salariile existente de astazi dau o majorare de 40 la suta.
Deci, in continuare, o data cu majorarea salariului minimal din grila, din
anexa nr.1, salariile care vor fi acolo prevazute se majoreaza cu 20 la suta.
Actualmente, majorarea maximala este de 40 la suta.
Doamna Galina Balmos:
Va multumesc. Si, inca o intrebare referitor
la bibliotecari, pentru ca, intr-adevar, este categoria aproape cea mai prost
platita. Actualmente, dumneavoastra ati vorbit despre majorare de 30%, dar ati
vorbit despre acele grade de calificare care astazi inca nu se acorda.
Pentru anul viitor, bibliotecarii sint lipsiti
de aceasta majorare de inca 30 la suta pina cind procedura de calificare
s.a.m.d. va fi elaborata.
Domnul Sergiu Sainciuc:
Ministerul Culturii si Turismului lucreaza
asupra definitivarii regulamentului respectiv, in care va fi prevazuta si
modalitatea in dependenta de calificarea bibliotecarului, astfel incit sa nu
fie stabilita din start categoria de calificare II, dar sa fie posibila si
stabilirea categoriei I, adica peste o treapta.
Urmeaza deci sa fie pus in aplicare la
inceputul anului viitor.
Doamna Galina Balmos:
Multumesc, domnule…
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.5.
Domnul Vladimir Braga:
Multumesc, domnule Presedinte.
Domnule ministru,
Am o intrebare. Nu gasesc raspuns nici in
concept… si nici in logica. Ma refer la anexa nr.2, unde sint fixate salariile
Primarului general al municipiului Chisinau si bascanului Gagauziei, unde este
indicat salariul bascanului Gagauziei cu mult mai mare decit salariul
Primarului general al municipiului Chisinau.
Si, daca pun in logica de activitate, volumele
sint incomparabile. Daca punem in functie de numarul de locuitori, Chisinaul
este de 5-6 ori mai mare decit aceasta unitate teritoriala. Atunci, nu gasesc
logica: de ce salariul pentru bascan este mai mare, sau, mai bine-zis, de ce la
Primarul general are un salariu mai mic decit cel al bascanului? Care ar fi
logica?
Domnul Sergiu Sainciuc:
Da, multumesc. Referitor la bascan si la
presedintele Academiei de Stiinte. Tinind cont de faptul ca aceste doua
persoane sint membri de Guvern din oficiu, s-a luat decizia ca salariile lor sa
fie stabilite la nivelul salariului de ministru. Acesta este raspunsul.
Domnul Vladimir Braga:
Nu are importanta cit, ce volum de lucru,
importanta lucrului, nu are importanta, da, in cazul dat? Primarul general,
consider, este de zeci de ori… are volum de lucru mai mare decit bascanul. Cred
ca nu este corect. Pentru lectura a doua, aceasta chestiune trebuie regindita.
Domnul Marian Lupu:
Da, microfonul nr.3.
Domnul Dumitru Prijmireanu:
Multumesc, domnule Presedinte.
S-a mentionat deja ca societatea asteapta
acest proiect de lege, sint de acord. Dar unii colegi de ai nostri chiar racnesc
la microfoane cum ca intentionat se face ca sa fie saracita o patura a
societatii, ceea ce nu corespunde adevarului.
Noi stim cu totii adevarul: ca, pina la anul
2001, bibliotecile din republica se inchideau, cadrele plecau, salarizarea era
mizera si numai in ultimii 4 ani a fost ridicat salariul aceastei categorii de
lucratori. Acum, iarasi se prevede. Desigur ca e putin. Noi dorim mai mult.
Intrebarea mea: dumneavoastra puteti argumenta
faptul ca posibilitatile bugetului nu corespund dorintelor?
Domnul Sergiu Sainciuc:
Tot ce s-a propus in acest proiect de lege
este acoperit financiar. As vrea sa mentionez ca orice decizie luata pina in
prezent in domeniul majorarii salariilor a fost argumentata, a fost asigurata
financiar si a fost realizata, neadmitindu-se restante la plata salariilor. In
acest context, ar fi foarte bine sa existe un alt nivel minim de salarizare,
dar costul este cel pe care l-am mentionat: pentru anul viitor 826 de milioane
de lei.
Domnul Dumitru Prijmireanu:
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Domnul Ion Varta:
Multumesc, domnule Presedinte.
Domnule ministru,
Am vrut sa va intreb: in virtutea faptului ca,
la ora actuala, minimumul de existenta in Republica Moldova este echivalent cu
776 de lei, considerati ca aceasta majorare a salariilor unor categorii de
salariati, cum ar fi bibliotecarii, lucratorii tehnici, in a caror categorie
intra si laborantii, care au cel mai mic salariu, in jur de 180 de lei, pot sa
supravietuiasca? Sint intr-o imposibilitate absoluta de a face fata cerintelor
vitale.
Domnul Marian Lupu:
E clar.
Domnul Ion Varta:
Nu considerati ca este necesara o majorare mai
considerabila pentru a li se asigura o sansa mai buna?
Domnul Sergiu Sainciuc:
Da, multumesc. Daca e sa vorbim despre
coraportul dintre salariul mediu si minimul de existenta, pot sa mentionez ca,
in 2001, acest coraport era de 110%, salariul mediu de 110% fata de minimul de
existenta. In 2004, acest coraport era deja de 162%, in luna octombrie 2005, de
180% fata de salariul mediu national, fata de minimul de existenta.
Deci, salariul mediu a crescut esential.
Evident, lucrul acesta putea sa fie efectuat numai prim majorarea garantiilor
minimale de stat de salarizare si, in genere, a salariilor.
Privitor la bibliotecari, la etapele de
implementare a legii, se prevede ca, la prima etapa, o data cu introducerea gradelor
de calificare pentru anul viitor, salariile sa se majoreze si cu 73%. Deci,
pentru 2008, 2007, salariile se majoreaza cu inca 30%. Pentru 2008-2009, sint
prevazute iarasi majorari de salarii si se introduc si alte marimi si conditii
de salarizare, cum ar fi salariile de merit. Toate
aceste masuri, in intregime, se iau pentru
bibliotecari. Fata de salariul pe care il au astazi, va fi o majorare de 5 ori.
In proiectul de lege, am mentionat ca majorarea, in genere, pe sistem este de
3,2 ori.
Pentru bibliotecari insa, cu toate conditiile
de salarizare, majorarea va fi de 5 ori. Evident, este foarte greu sa
evidentiem de la bun inceput categoria aceasta. Am mentionat insa: se introduce
grad de calificare, se introduce vechime in munca, se introduce coeficient
intersectorial de prioritate, ceea ce va conduce la majorarea salariilor.
Domnul Ion Varta:
Domnule ministru, ma mai referisem si la
laborantii care fac parte din categoria lucratorilor tehnici. In scolile
rurale, un laborant are un salariu, la ora actuala, de 180 de lei. Ce se
prevede pentru ei? Cum poate un asemenea angajat sa faca fata cerintelor
cotidiene?
Domnul Sergiu Sainciuc:
Salariul minim prevazut cu coeficientul 0,8 va
fi de 320, pentru prima categorie de salarizare. Referitor la personalul
auxiliar care are categoria de salarizare 8, ca laborant: va fi de cel putin
384 daca astazi este 180. Deci, este o majorare a salariului de functie cu cel
putin 200 de lei. Celelalte plati suplimentare duc la majorarea acestei sume.
Domnul Ion Varta:
Va multumesc. Oricum si aceasta salarizare este echivalenta
cu jumatate din minimul de existenta.
Si, a doua intrebare referitoare la
cadrele didactice. Dumneavoastra ii apreciati cu un coeficient de 1,2,
coeficient de prioritate, da, cu 1,2, dar nu este unul diminuat. Nu este oare
clar ca acest segment al societatii noastre este unul de maxima prioritate, de
interes national? Fiindca cu totii cunoastem rolul scolii in societate. La ora
actuala insa, din cauza insuficientei salarizarii, multi pedagogi parasesc locurile de munca. Nu
considerati ca, pentru a-i interesa, pentru a-i
mentine in sfera lor de activitate, este necesara
aplicarea unui coeficient mai inalt, pentru a stabiliza situatia in aceasta
sfera?
Domnul Sergiu Sainciuc:
Da, multumesc.
In ultimii ani, in genere, s-a dat
prioritate invatamintului si, in particular, cadrelor didactice. Deci, in 4
ani, salariile pentru aceste categorii au fost majorate de 2,9 ori, in
comparatie, de exemplu, cu salariile functionarilor
publici, care au fost majorate de
numai 2,3 ori.
Si, in continuare, coeficientul de prioritate s-a stabilit
astfel incit aceste salarii sa fie, din start, cu 20 la suta, dar trebuie sa luam in considerare si corelatia
cu corpul profesoral din universitati. Nu se poate, la
urma urmei, ca un cadru didactic sa primeasca salariu cu
mult mai mare decit cel al unui profesor din universitate
de aceeasi categorie, chiar de categoria cea mai inalta. Este necesara respectarea unei corelatii.
Domnul Ion Varta:
Da, multumesc. Poate ca era cazul sa-i echivalam pe pedagogi
cu functionarii publici la capitolul “Eficienta pentru societate”, deoarece fac
un lucru nu mai putin important si eficient pentru societate.
Domnul Marian Lupu:
Domnule Varta, domnule ministru, eu va rog.
Domnul Sergiu Sainciuc:
Am adus exemplu cind salariul este mai mare.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Va conectati activ la procesul de pregatire a acestui
proiect pentru lectura a doua. Si, la aceasta etapa, de
fapt, sintem la peste o ora de discutii asupra acestui
proiect doar cu runda de intrebari-raspunsuri pentru raportor. In temeiul
articolului 92, am o propunere: cite o intrebare de la fiecare din cele 4
microfoane si, aici, oprim runda
intrebarilor pentru domnul ministru, urmind raportul comisiei si,
nu uitati, ca mai avem si posibilitati de luari de cuvint
inainte de procedura de vot.
Microfonul nr.2.
Domnul Vadim Misin:
Ñïàñèáî. ó ìåíÿ, åñëè ìîæíî, íå âîïðîñ, à î÷åíü êîðîòêîå
ïðåäëîæåíèå. îíî, êîíå÷íî,
áîëüøå äëÿ âòîðîãî ÷òåíèÿ, íî êîëü óæ òàêîé ðàçãîâîð ïîøåë ó íàñ. Ìíå íå î÷åíü
ïîíÿòíà ïîçèöèÿ, âåðíåå, ÿ åå íå êðèòèêóþ, íî òåì íå ìåíåå íåïîíÿòíî, ÿ íå
ïîìíþ òî÷íî ïóíêò, ãäå íàïèñàíî, ÷òî ââèäó îñîáîé çíà÷èìîñòè è âàæíîñòè
ìèíèñòåðñòâó ôèíàíñîâ è ìèíèñòåðñòâó ýêîíîìèêè íàäî ïðèáàâèòü åùå 10% ïëþñ êî
âñåìó, ÷òî èì íà÷èñëåíî. ß íå èìåþ íè÷åãî ïðîòèâ ìèíèñòåðñòâ ôèíàíñîâ è
ýêîíîìèêè, îíè î÷åíü âàæíûå, î÷åíü íóæíûå è.ò.ä.
íî åñëè âûäåëÿòü, ñêàæåì, êàêèå-òî çíà÷èìûå âåùè â ýòîì
äîêóìåíòå, òî ÿ, íàïðèìåð, ñ÷èòàþ, ÷òî áîëåå çíà÷èìîãî, ÷åì çäîðîâüå íàöèè è
áóäóùåå íàöèè, íè÷åãî íå ñóùåñòâóåò. Òîãäà íàäî, åñëè
ýòèì ïðèáàâëÿòü ïî 10%, òî ó ìåíÿ åñòü ïðåäëîæåíèå: ìèíèñòåðñòâàì çäðàâîîõðàíåíèÿ
è îáðàçîâàíèÿ, êàê ñòîëáîâûì ìèíèñòåðñòâàì, îïðåäåëÿþùèì áóäóùåå ýòîé ñòðàíû,
íàäî ïðèáàâëÿòü 15%. Òî åñòü: èëè äàâàéòå êàê-òî óðàâíèâàòü è íå âûäåëÿòü îäíè
ìèíèñòåðñòâà ñðåäè äðóãèõ (îíè âñå âàæíûå è âñå çíà÷èìûå,
è äëÿ íàñ âñå àáñîëþòíî ðàâíîçíà÷èìûå), èëè, åñëè óæ ïûòàòüñÿ âûäåëÿòü, òàê íå
âûäåëÿòü ïî ïðèíöèïó “ñâîÿ ðóáàøêà áëèæå ê òåëó”, à âûäåëÿòü òå, êîòîðûå äåéñòâèòåëüíî çíà÷èìû äëÿ ãîñóäàðñòâà.
À ýòî, â ïåðâóþ î÷åðåäü, åùå ðàç ïîâòîðÿþ, ìèíèñòåðñòâî çäðàâîîõðàíåíèÿ è
ìèíèñòåðñòâî îáðàçîâàíèÿ. Ñïàñèáî.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.5.
Doamna Adriana Chiriac:
Grupul parlamentar al Partidului Popular Crestin Democrat
saluta ca, in sfirsit, acest proiect de lege a ajuns sa fie discutat in plenul
Parlamentului, desi cu o intirziere de numai 6 luni de la aparitia lui. In
acelasi timp, intelegem ca aprobarea lui nu va ameliora cu mult situatia
angajatilor din sistemul bugetar. Totusi, conceptual, vom
sustine acest proiect de lege si vom prezenta amendamente pentru lectura a
doua, care, speram, vor fi sustinute.
Vreau sa adresez o intrebare si anume: unde se regasesc, in
acest proiect de lege, asistentii sociali si de ce spor la salariu vor
beneficia ei?
Domnul Sergiu Sainciuc:
Da, multumesc. Asistentii sociali se
regasesc in anexa nr.10, unde sint stipulate categoriile de salarizare. Am
majorat categoriile de salarizare de la 7 la 11, am majorat de la 9 la 14, in
dependenta de salariile de functie, prevazute in anexa nr.1. O data cu
majorarea salariilor de baza, s-au majorat concomitent si categoriile.
Doamna Adriana Chiriac:
Spuneti, va rog, in valoare numerica,
care va fi salariul aproximativ al unui asistent social dupa majorare?
Domnul Sergiu Sainciuc:
Salariul de baza pentru asistentul
social de categoria 14 va fi de 600 de lei.
Doamna Adriana Chiriac:
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi, care va aflati la microfoane,
Nu am resimtit ca propunerea mea catre
plenul Parlamentului nu a fost acceptata si ea a fost urmatoarea: sa oferim
cuvint pentru o ultima intrebare cite unei persoane la
fiecare microfon si, cu asta, sa
trecem la urmatoarea etapa a discutiei, rog sa… (Rumoare in sala.) Da,
rog acest lucru, sa tineti cont de el.
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Serpul:
In raport, v-ati referit la marimea
salariului unui profesor de liceu cu grad didactic superior, dar nu este categoria cea mai reprezentativa, caci in tara avem putin
peste 100 de profesori care detin grad didactic superior. De aceea, solicit, pe
aceasta cale, sa puneti la dispozitie, in Comisia pentru
protectie sociala, sanatate si familie, date despre
salariul pentru profesorii care detin grad didactic I, II, dar si fara un astfel de grad, caci aceasta categorie de profesori este mult mai
numeroasa.
Intrebarea: ma refer la suplimentul la
salariu, dirigentie si controlul lucrarilor scrise. Care va fi modalitatea de
plata pentru dirigentie si controlul lucrarilor scrise si de ce, pentru un
tinar specialist, aceasta cifra este 50 si se pastreaza pe parcursul tuturor
anilor, iar la profesorii cu stagiu, 120? Asa va ramine, ca este indicat pina
in 2010? Explicati care este suplimentul la salariul dirigentiei.
Domnul Sergiu Sainciuc:
Referitor la prima intrebare. La stabilirea salariului mediu, s-a tinut cont si de gradul de
calificare superior sau gradul didactic superior, dar chiar daca ar fi un
cadru, un profesor de liceu, fara grad didactic, majorarea
salariului de baza este de 279 de lei, gradul de
suplimentar alta cifra.
Suplimentul la salariu pentru dirigentie, pentru controlul
caietelor sau pentru cabinet este un numar mediu, deoarece nu toate persoanele sint diriginti, controleaza caiete ori au alte suplimente.
Dar, in proiectul de lege, este stipulat ca acestea sint conditii specifice si vor fi indicate in proiectul de
hotarire al Guvernului, care se elaboreaza. Evident, la
momentul actual, sint cifrele in vigoare astazi.
Doamna Valentina Serpul:
Da, multumesc.
Domnul Sergiu Sainciuc:
Pe parcurs, aceste cifre vor fi
modificate, evident, in dependenta de sursele financiare disponibile.
Domnul Marian Lupu:
Si, ultima intrebare, microfonul nr.3.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Stimate domnule raportor si stimati colegi,
In primul rind, vreau sa subliniez ca
proiectul pe care il discutam, spre deosebire de primul proiect parvenit in
Parlament, stipuleaza majorarea salariului minim de 2 ori, atingind cifrele
400, 500 de lei.
Intrebare: stimate domnule raportor, articolul 40 din proiectul de lege prevede ca, la data
intrarii in vigoare a prezentei legi, se abroga articolul
5 si anexele 1-4 si 6 din Legea salarizarii. Adica, decade, se exclude scara
categoriilor si pentru Banca Nationala de Stat, comparati, pentru lectura a
doua, institutia centrala, Banca Nationala cu alte institutii sau nu? Ea nu
este inclusa in proiectul de lege. Asta e prima
intrebare.
A doua. ea nu este inclusa ca este la autofinantare si nu
este inclusa nici Compania Republicana pentru Asigurari in Medicina, dar avem
si Comisia Valorilor Mobiliare, care se afla la autofinantare.
Nu de mult, am adoptat bugetul acestei comisii, dar ea
este inclusa in proiect. Care e viziunea dumneavoastra? Va rog.
Domnul Sergiu Sainciuc:
Da, multumesc. Si astazi au fost duse discutii la Guvern pe
marginea acestor doua institutii. Pentru lectura a doua, vom prezenta
suplimentar si statutele, regulamentele, documentele respective, deci
modalitatea de constituire, de functionare, de finantare,
iar decizia finala va fi luata pentru lectura a doua, de a fi inclusa sau nu.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc, domnule ministru. Rog sa luati loc.
Rog, comisia.
Doamna Buliga, va rog.
Doamna Valentina Buliga:
Mult stimate domnule Presedinte al
Parlamentului, stimati deputati, onorata asistenta,
Inainte de a prezenta raportul comisiei,
vreau sa spun ca ne intilnim inca o data cu cazul cind Guvernul Republicii
Moldova nu-si onoreaza obligatiile stabilite de legi, incalcind articolul 39 al
Legii cu privire la salarizare din anul 2002, avind obligatia sa faca acest
lucru pe parcursul anului 2002.
Comisia pentru protectie sociala, sanatate si familie a
examinat proiectul de Lege privind sistemul de stabilire a salariilor de baza
in sectorul bugetar si a salariilor pentru persoanele care ocupa functii de
demnitate publica, prezentat de Guvern,
si constata urmatoarele:
Proiectul de lege nominalizat a fost elaborat in scopul
realizarii conceptiei de reformare a sistemului de salarizare aprobat de
Parlament in septembrie 2000 si a Legii salarizarii adoptate in anul 2002.
Prin adoptarea legii date, se va
asigura:
instituirea unui sistem de salarizare echitabil, structurat corespunzator ierarhiei functiilor si,
totodata, flexibil, bazat pe
performantele profesionale individuale
ale angajatilor;
reducerea decalajului dintre nivelul de salarizare din
sectorul bugetar fata de nivelul salariului din sectorul real, care, in prezent, este de 550 lei, fapt ce va
contribui la atragerea si mentinerea cadrelor calificate, bine pregatite, in serviciul public si in alte institutii
din domeniul social;
transparenta sistemului de salarizare si reducerea la
minimum a interventiilor sporadice in vederea majorarii salariilor doar pentru
anumite categorii de salariati.
In proiect, sint prevazute trei
modalitati de salarizare a angajatilor din sectorul bugetar.
1. Categoria de persoane cu functii de demnitate publica
atribuite prin mandat obtinut direct, prin alegeri organizate,
sau indirect, prin numire in conditiile legii, se propune a fi remunerata cu
salariu lunar stabilit in marime fixa, conform anexelor
nr. 2 si 3 la proiectul de lege.
2. Remunerarea functionarilor din
autoritatile publice ale puterii legislative, executive si judecatoresti, din organele apararii, securitatii si ordinii publice se
propune a se face prin anumite grile de salarizare, ce difera in dependenta de functia ocupata.
Conform dispozitiilor din proiect, toti functionarii
incadrati in aceasta categorie vor beneficia, la prima
etapa, de nivelul inferior al grilei, dupa care salariile
vor creste treptat, in dependenta de performante, in baza
criteriilor de profesionalism, responsabilitate si complexitate a muncii.
Pe linga salariile de functie,
categoria data de functionari va mai beneficia de sporuri pentru vechime in
munca, grad de calificare, de premii pentru rezultate
curente si de o recompensa pentru rezultatele activitatii anuale ale
autoritatilor sau institutiilor publice respective.
3. Specialistii muncitori si persoanele
de conducere din unitatile de invatamint, cultura, stiinta si asistenta
sociala, arta, sport si din unitatile sanitare finantate
de la bugetul de stat se propun a fi salarizati in baza unei retele tarifare
unice cu 25 de categorii de salarizare si vor beneficia, de asemenea, de
sporuri suplimentare si premii, menite sa asigure o
diferentiere a salariilor in functie de performantele profesionale individuale.
Incepind cu luna decembrie curent, se va
majora salariul minim pentru categoria I de salarizare pina la 400 lei. Ca
rezultat, dupa cum s-a mentionat, va scadea decalajul dintre nivelul de
salarizare din sfera bugetara si cel din sfera reala si va creste nivelul
garantat al salariului pentru angajatii incadrati in categorii joase de
salarizare pina la categoria 12.
Tot din aceasta data, se vor majora cu 40 la suta salariile
in vigoare ale cadrelor didactice din invatamintul preuniversitar cu incadrarea
ulterioara in grila de salarizare, cu aplicarea indicelui de prioritate 1 si 2,
conform anexei.
Indicele de prioritate intersectoriala se propune a fi
aplicat si pentru alte functii. Spre exemplu:
- 1,5 pentru functii militare specifice apararii nationale, pentru medici, farmacisti si personalul medical cu studii medii
de specialitate;
- de la 1,1 pentru cei care activeaza in domeniul sanitar
epidemiologic, pina la 1,5 pentru salariatii din expertiza
medico-legala;
- pentru personalul artistic si de creatie, bibliotecari si
alti specialisti din domeniul culturii, indicele de
prioritate va fi de 1,1.
Costul integral al proiectului a fost estimat la 4 miliarde
257 milioane de lei, cheltuielile pentru anul 2006 vor fi
de 826 milioane lei.
Pentru a optimiza cheltuielile necesare punerii in aplicare
a legii, articolul 34 propune implementarea ei pe etape:
- de la 1 decembrie 2005, pentru
sectorul social si administratie publica;
- de la 1 ianuarie 2006,
pentru militari, efectivul de trupa si corpul de comanda, angajati in organele
apararii nationale, securitatii statului si ordinii publice.
Totodata, pentru a nu depasi suma preconizata in bugetul de
stat pentru anul 2006 in scopul implementarii legii, se propune ca salariile de
baza pentru unele categorii de angajati sa fie stabilite,
in anul 2006, cu aplicarea respectiva a coeficientilor 0,8
si 0,9. In marime deplina, salariile de baza vor fi
achitate incepind cu anul 2007.
In procesul discutiilor din cadrul comisiei asupra
proiectului de lege, un grup de deputati – Buliga, Golban,
Urechean, Oleinic si Serpul – au insistat asupra
modificarii anexei 1 in partea ce tine de tabelul grilelor de salarizare, si
anume la pozitia “Categoria I de salarizare”,
nivelul minim al grilei, la care este propusa suma de 400
de lei, sa fie stabilit la nivelul minimului de existenta. Respectiv,
categoriile urmatoare de salarizare sa fie racordate la acest nivel minim.
In urma discutiilor, tinindu-se cont de
realitatile financiare, s-a luat decizia, cu o majoritate de voturi, ca proiectul sa fie
propus spre aprobare in varianta prezentata de Guvern. Totodata, comisia a
constatat o tratare inechitabila, la stabilirea salariilor, a persoanelor ce ocupa functie de demnitate publica indicate
la anexele 2 si 3, fara a se tine cont si de faptul ca Republica Moldova este o
republica parlamentara. Prin urmare, nivelul de salarizare urmeaza sa respecte
aceasta situatie. In unele cazuri, functiile care, in
conformitate cu Legea serviciului public, sint atribuite la categoria de
functionari publici, sint atribuiti, in
aceasta lege, la categoria functiilor de demnitate publica, fapt ce va
crea o confuzie in legislatie atita timp cit nu se propune
excluderea acestor functii din legea nominalizata.
Spre exemplu: s-a mentionat functia de consilier al
Presedintelui Republicii Moldova care a fost inclusa in
lista functiilor de demnitate publica cu remunerarea respectiva, pe cind
aceeasi functie din Aparatul Parlamentului si Aparatul Guvernului este inclusa
in anexa nr.5.
A fost, de asemenea, depistata si lipsa functiei de
vicepretor in lista functiilor din anexa nr.3.
Proiectul a fost examinat in comisiile permanente si in Directia juridica a Aparatului Parlamentului,
care au prezentat avizele de rigoare, prin care, in
principiu, sustin propunerile expuse de Guvern in proiectul de lege si propun proiectul spre examinare, cu unele obiectii, care vor fi examinate in lectura a doua.
Cele mai importante obiectii expuse in avizele comisiilor
permanente sint, de fapt, mentionate si de catre comisia sesizata in fond:
instituirea unei echitati la stabilirea salariilor pentru
functiile de demnitate publica intre Parlament si Guvern;
evitarea situatiei de dublu statut pentru unele categorii de
functionari publici;
majorarea nejustificata a salariilor pentru unele ministere.
Pornind de la cele relatate si tinind cont de oportunitatea
si importanta proiectului de lege, comisia propune aprobarea lui in
prima lectura.
Doamna Maria Postoico:
Multumim, doamna Buliga.
Intrebari catre comisie.
Microfonul nr.5.
Domnul Anatol Taranu:
Multumesc. Vreau sa incep cu multumiri
pentru Regulamentul Parlamentului Republicii Moldova, ca-mi ofera posibilitatea
sa adresez intrebari de la microfonul Parlamentului.
Am vrut sa adresez o intrebare
reprezentantului Guvernului. Din pacate, nu mi-a reusit acest lucru.
Doamna presedinte al comisiei,
N-o sa va deranjez cu intrebari de tehnica
bugetara, financiara s.a.m.d. Am sa va adresez o intrebare ce tine in
exclusivitate de conceptul legii pe care o discutam. Vreau sa va aduc aminte,
inclusiv colegilor deputati, ca, la 1866, a avut loc batalia de la Sadova.
Aceasta batalie, de fapt, a marcat formarea statului modern german. Unul dintre
conducatorii victoriosi militari…
Doamna Maria Postoico:
Intrebarea, va rog, domnule Taranu.
Domnul Anatol Taranu:
Da, o intrebare adresez, doamna presedinte al
sedintei.
Doamna Maria Postoico:
Eu va rog…
Domnul Anatol Taranu:
…Unui dintre conducatorii militari victoriosi,
un reporter i-a adresat o intrebare: spuneti-mi, cui ii datoreaza armata
Prusiei aceasta victorie? Raspunsul a fost uluitor de simplu si sugestiv:
invatatorului. Invatatorului care a creat, care a imprimat acel patriotism
pangerman soldatului care a luptat pe cimpul de la Sadova.
Doamna Maria Postoico:
Domnule Taranu, eu va rog, formulati
intrebarea!
Domnul Anatol Taranu:
Intrebarea, doamna vicespeaker. Apropo,
niciodata nu-i intrerupeti pe domnii comunisti cind intind chestia asta pina la
infinit. Dar nu conteaza.
Doamna Maria Postoico:
Eu va rog…
Domnul Anatol Taranu:
Intrebarea mea este urmatoarea, doamna
presedinte al comisiei, cum credeti, ca rezultat al acestei majorari a
salariilor pentru cadrele didactice din Republica Moldova, va avea posibilitate
cindva domnul Presedinte al Republicii Moldova sa spuna ca opera de edificare a
statului moldovenesc ii datoreaza invatatorului din scoala moldoveneasca?
Si, vreau sa va mai adresez inca o intrebare,
a doua, fiindca am dreptul sa fac acest lucru.
Doamna Maria Postoico:
Dar succint, va rog.
Domnul Anatol Taranu:
Inteleg ca nu-i intrebarea adresata direct
dumneavoastra, insa fractiunea parlamentara majoritara, Fractiunea comunista,
si-a asumat obligatia ca, in 2009, salariul mediu pe economia nationala sa
creasca pina la echivalentul de 300 dolari. Spuneti-mi, cu asa tempo-uri de
crestere a salariului, in ce an o sa ajungem noi la 300 de dolari?
Va multumesc, doamna presedinte.
Domnul Marian Lupu:
Doamna Valentina, la prima intrebare, va rog.
A doua intrebare a fost adresata mai mult
fractiunii noastre, fractiunii majoritare. Si, cu permisiunea conducerii
fractiunii, mi-as permite eu sa raspund la aceasta a doua intrebare: ca
salariul echivalent nivelului de 300 de dolari va fi nu mai tirziu de inceputul
anului 2009. Fixat in stenograma si transmis in direct.
Doamna Buliga, va rog.
Doamna Valentina Buliga:
Dumneavoastra ati raspuns, domnule Presedinte.
Domnul Marian Lupu:
Perfect.
Doamna Valentina Buliga:
Prima intrebare a fost adresata Presedintelui
tarii, ulterior fractiunii majoritare.
Domnul Marian Lupu:
De acord, de acord. Avansam.
Microfonul nr.3.
Domnul Gheorghe Popa:
Multumesc, domnule Presedinte.
Doamna presedinte,
Am vrut sa va intreb pe dumneavoastra:
introducerea pe care ati facut-o referitor la ce ati spus dumneavoastra de
Guvern, asta e discutia pe care ati avut-o in cadrul comisiei sau e parerea
dumneavoastra personala? Si, in general, vreau sa atentionez:
Stimati colegi,
Raportul este prezentat in adresa fiecarui
deputat si aici nu este nimic absolut spus in chestiunile acestea.
Mai mult decit atit, in toate rapoartele pe
care le prezinta dumneaei, apare ceva adaugator in afara de aceea ce este expus
in raport. De aceea, consider, domnule Presedinte, ca incalcarile pe care le
face dumneaei in calitate de presedinte al comisiei trebuie sa fie excluse.
Doamna Valentina Buliga:
Domnule Presedinte,
Daca imi permiteti. In comisie, toti membrii
ei sint martori ca nu o data atentionam si adresam Guvernului scrisori
referitor la executarea legilor, fiind obligati ca, in termen de o luna-trei,
un an, sa prezinte actele legislative ce tin de atributia comisiei pe care o
conduc. Aceasta s-a discutat si in comisie.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Stimati colegi,
Rog putin calm in sala pentru a continua
dezbaterile.
Microfonul nr.5.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Multumesc, domnule Presedinte.
Doamna presedinte al comisiei,
Eu cer scuze, sint nevoit sa va adresez citeva
intrebari, n-am reusit sa le adresez Guvernului.
Articolul 35 alineatul nr.1: “Se va majora
pina la cuantumul prevazut cu coeficientul 0,8 salariul de baza al salariatilor
din invatamint, din stiinta, cultura s.a.m.d.” Si litera b): “Se va majora, cu
utilizarea coeficientului 0,9, salariul de baza pentru personalul de baza din
unitatea sanitara” s.a.m.d.
Nu credeti dumneavoastra ca ar fi mai
rezonabil ca acest coeficient sa fie aplicat pentru persoanele care detin
functie de demnitate publica? Iar cei enumerati in articolul 35 literele (a) si (b) sa fie remunerati la coeficientul 1,
adica incepind cu decembrie 2005? Asta ar fi normal. Nu sint cei mai bogati
oameni. In principiu, spunem ca marim, dar introducem coeficientul 0,8 si 0,9.
Ar fi mai rezonabil ca acest coeficient sa fie
0,7 pentru cei care detin functii de demnitate publica, dar acestia, de la
literele (a) si (b), sa fie remunerati integral, fara nici un fel de
coeficient. Care-i pozitia?
Doamna Valentina Buliga:
Daca este vorba de pozitia mea personala, eu
sunt de acord. Dar propunerea dumneavoastra poate parveni in comisie, chiar rog
s-o faceti. Si, vom examina aceasta propunere.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Propun pentru lectura a doua, stimata doamna
presedinte, fiindca, eu cred ca ar fi echitabil ca aceste categorii, enumerate
la literele (a) si (b), sa fie salarizate integral, cum este prevazut de lege,
si celorlalte, care sint cu demnitate publica, sa le fie aplicat un alt
coeficient care sa compenseze pierderile sau bugetul care-i necesar pentru
aceasta.
Si, inca o chestiune. Tot n-am reusit sa
adresez aceasta intrebare Guvernului. Cineva din sala cunoaste foarte bine cit
cistiga bibliotecarii. Stimati colegi, bibliotecarii in scoli sint remunerati
cu 0,5 salariu, adica astazi primesc 161 de lei. O persoana care se ocupa cu
servicii medicale la o gradinita de copii este remunerata cu 0,25 salariu.
Intrebarea mea este: vom reveni, totusi, la
momentul in care aceste categorii sa fie salarizate cu salarii intregi? Dar nu
0,5; 0,25, fiindca aceasta marire nu-i va imbogati si nu le va solutiona
problemele. Ma refer, mai ales, la scolile si gradinitele din sate, din spatiul
rural. Altfel ei vor ramine…
Domnul Marian Lupu:
E clar, e clar.
Doamna Valentina Buliga:
Da, domnule Cosarciuc, realitatea este cea
descrisa de dumneavoastra. Cred ca Ministerul Educatiei trebuie sa sesizeze
aceasta propunere a dumneavoastra si sa revada volumul de functii pe care il
ocupa cadrele mentionate.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Domnul Vladimir Filat:
Multumesc. In primul rind, as vrea sa fac o
mentiune. Unele prevederi din legea respectiva personal le cataloghez, cred ca
restul n-o sa indrazneasca… ca sa spuna … ca o atitudine a Guvernului … unele
prevederi fata de Parlament in general si in special fata de deputati… Asta
este ca o remarca.
Vreau sa dau o intrebare, doamna presedinte.
Votind anumite legi, trebuie sa avem in vedere ca ele sa nu contravina altor
legi. Ma refer la o anumita lege, privind statutul deputatului. Cum considerati
dumneavoastra, ceea ce se propune vizavi de deputati nu contravine prevederilor
Legii privind statutul deputatului?
Doamna Valentina Buliga:
Domnule Filat, daca ati observat, in raport am
mentionat aceste prevederi care contravin unor legi. In lectura a doua vom tine
cont…
Domnul Vladimir Filat:
Am observat. Am intrebat de parerea
dumneavoastra. De ajustat, eu inteleg ca e usor ulterior, dar…
Doamna Valentina Buliga:
Parerea mea coincide cu parerea dumneavoastra.
Domnul Marian Lupu:
In continuare, microfonul nr. 4.
Domnul Veaceslav Untila:
Doamna presedinte al comisiei,
Va adresez o intrebare: nu gasiti dumneavoastra
oportun, capitolul ce tine de salarizarea deputatilor sa fie exclus din aceasta
lege? Argumente sint foarte multe. Nu vreau sa le aduc ca o sa par populist. De
aceea, va rog, pentru lectura a doua, insist, sa fie introdus acest lucru.
Multumesc.
Doamna Valentina Buliga:
Decizia apartine intregului Parlament.
Domnul Marian Lupu:
Domnule Braghis,
Ati oferit toate intrebarile catre domnul
viceministru. De acord. Bine. Se subintelege prin eliminarea deputatilor ca o
categorie de persoane cu demnitate publica. Trebuie sa subintelegem ca
propunerea dumneavoastra se refera la excluderea in genere din sistemul de
salarizare a deputatilor sau nu?
Microfonul nr.5.
Domnul Iurie Bolboceanu:
Multumesc, domnule Presedinte. Fiindca
reprezentantul Guvernului a obosit mult, doamna raportor, am sa incerc sa va
dau dumneavoastra o intrebare referitoare mai mult la anexa nr.3, unde sint
stabilite salariile de functii ale functionarilor publici. Ma refer la
structurile Guvernului.
Si, ca sa intelegem toti despre ce este vorba,
o sa va dau un singur exemplu. Ma refer la Centrul pentru Combaterea Crimelor
Economice si a Coruptiei si la Serviciul Vamal. Deci, directorilor sint
stabilite salarii de 7200. De fapt, aceasta se refera la mai multe structuri,
ministere, centre, birouri ale Guvernului, care alaturat, la salariile de
functie, prin unele articole propuse in proiectul de lege, aceste salarii se
maresc aproape de doua ori.
Va aduc un exemplu referitor la Centrul pentru
Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei si la Serviciul Vamal. Conform
articolului 9 alineatul 3, aceste salarii se majoreaza cu 30 la suta. Apoi,
conform articolului 21 alineatul 4, din sporurile pentru conditii speciale se
majoreaza cu 0,8 din fondul de salarii. Alaturat la acestea, mai sint si sporurile
pentru grade de calificare. Deci, aritmetica este foarte simpla: 7200, 30% se
fac 9000, de la 200 pina la 800 lei pentru grad, se fac aproape 10 000. Si 0,8
din fondul de salariu pentru sporurile in activitate, deci ajung la 12-13 000
lei.
Care este atitudinea comisiei fata de acest
principiu de stabilire a salariilor de functie pentru demnitarii din organele
centrale guvernamentale?
Doamna Valentina Buliga:
Domnule deputat Bolboceanu,
Noi am examinat in comisie si am cerut
Guvernului sa ne prezinte criteriile care au stat la baza stabilirii salariilor
fixe. Cred ca, tinind cont de propunerile si obiectiile care au parvenit astazi
in sedinta in plen, vom examina repetat pentru lectura a doua. Daca domnul
Sainciuc poate ceva sa ma ajute.
Domnul Marian Lupu:
O precizare la aceasta intrebare.
Microfonul 6.
Domnul Sergiu Sainciuc:
Multumesc. Salariile lunare stipulate in
anexele nr.2 si nr.3, sint unica sursa de salarizare. Celelalte norme prevazute
in articolele legii se refera la functionarii publici din organele respective.
Pentru conducatorii, dupa cum ati mentionat
dumneavoastra, Centrului de Combatere a Crimelor Economice, pentru Serviciul
Vamal salariul acesta este salariul lunar. Suplimentar, vor avea doar supliment
pentru grad special de 600-700 lei, in dependenta de grad. Mai mult, nu mai
beneficiaza de nici un spor sau supliment.
Domnul Iurie Bolboceanu:
Da, domnule ministru, dar de aceste sporuri
beneficiaza colaboratorii acestor structuri, la care salariile se stabilesc in
conformitate cu proiectul de lege, in functie de salariul directorului.
Dumneavoastra singur ati confirmat ca salariul vicedirectorului va fi cu 5-10%
mai mic decit salariul directorului. Si atunci, la salariul directorului, se
adauga toate aceste sporuri, stipulate in proiectul de lege.
Doamna Valentina Buliga:
Orice prevedere a alineatului trebuie s-o luam
in contextul articolului intreg. Asta e.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Golban:
Multumesc, domnule Presedinte.
Vreau niste precizari, pentru ca au rasunat
aici ca un fir rosu… Si, ieri, in cadrul sedintei comisiei, am discutat ca nu
exista criterii care ar putea sa clarifice lucrurile: in baza carui criteriu
s-a stabilit acest nivel de salariu? Cerem ca, pina la lectura a doua, sa ni se
aduca aceste lamuriri, care sa fie convingatoare si pe care le-am intelege si
noi. Pentru ca, daca ne uitam la ceea ce tine de intrebarea domnului
Bolboceanu, anexele acestea… Si daca este clar, ca cel putin ministrul va primi
un salariu care este pentru toti ministri si viceministri. Atunci, daca ne
uitam in Legea cu privire la Guvern, ceea ce tine de alte autoritati ale
administratiei centrale, acest salariu asa, variaza. De la Comisia Nationala a
Valorilor Mobiliare – 7 500, 7 200 - Serviciul Vamal, Graniceri, Centrul de
Combatere a Crimelor Economice pina la 6 500-6 800. Adica, daca aceste
institutii sint plasate in alte autoritati ale administratiei centrale, sa fie
clare si criteriile.
Eu am spus ieri si, imi cer scuze, dar spun si
astazi. Am impresia ca, in dependenta de cum s-a negociat, s-a obtinut nivelul
de stabilire a salariului. De aceea, vrem ca, pina la lectura a doua, sa
obtinem si vizavi de tratamentul consilierilor Presedintelui Parlamentului.
Vreau, totusi, sa fiu indrazneata si sa spun ca toate cucuiele in tara aceasta,
atunci cind se intimpla ceva rau in republica asta, sint ale parlamentarilor,
adica de vina este Parlamentul, dar tratamentul pentru Parlament si pentru
parlamentari nu este acela pe care ar trebui sa-l aiba un parlamentar in cazul
cind forma de guvernare este republica parlamentara.
Si, de aceea, pina la lectura a doua, vrem ca
ministerul de resort sa caute aceste posibilitati, sa fie tratat si consilierul
Presedintelui Parlamentului, si Aparatul Parlamentului asa cum ar trebui sa fie
tratati.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.3.
Domnul Valerii Garev:
Ñïàñèáî. Ìíå áû õîòåëîñü âîò î ÷¸ì ñêàçàòü. Âî-ïåðâûõ,
ïðåäëîæåííûé ïðîåêò îòâå÷àåò òðåáîâàíèÿì äíÿ, è åãî æäóò âåçäå: è â ìåäèöèíå, è
â îáðàçîâàíèè, îá ýòîì óæå ãîâîðèëîñü. È ó êàæäîãî äåïóòàòà, êîíå÷íî, åñòü
ïðåäëîæåíèÿ, ýòî îñîáåííî áûëî âèäíî ó íàñ íà çàñåäàíèè êîìèññèè, è âàæíî èõ
âñå ñåé÷àñ ïåðåäàòü â êîìèññèþ, ÷òîáû êîìèññèÿ, êîòîðàÿ ðàáîòàåò íàä ýòèì
ïðîåêòîì, îáîáùèëà è ñäåëàëà áû õîðîøèé ïðîåêò.
Íî ìíå áû õîòåëîñü åùå îòâåòèòü ãîñïîäèíó Öàðàíó, êîòîðûé
îáâèíèë ìàæîðèòàðíóþ ôðàêöèþ â òîì, ÷òî ìåäëåííî è êîãäà ýòî áóäåò –
çàðïëàòà 300 äîëëàðîâ? ß áû õîòåë íàïîìíèòü, ÷òî ôðàêöèÿ «Ìîëäîâà íîàñòðý» òîæå
øëà íà âûáîðû ïîä ëîçóíãîì «Çàðïëàòó ñäåëàòü 300 äîëëàðîâ». È íàøà çàäà÷à,
âñåõ, â òîì ÷èñëå è íàøåé ôðàêöèè, è ôðàêöèè «Ìîëäîâà íîàñòðý», ñäåëàòü ýòè 300
äîëëàðîâ, à íå äåëàòü òàêèå âîò ïîëèòè÷åñêèå è àíòèêîììóíèñòè÷åñêèå âñÿêèå
çàÿâëåíèÿ, êîòîðûå ìû ñëûøèì íà ïðîòÿæåíèè âîò óæå ïîëóãîäà. Ñïàñèáî.
Domnul Marian Lupu:
Deci, eu va rog. La acest moment, dupa ce incheiem runda de
intrebari pentru presedintele comisiei, va fi oferit timp pentru luari de
cuvint.
Intrebare?
Domnul Vladimir Dragomir:
Multumesc, domnule Presedinte.
Am o intrebare catre doamna presedinte al comisiei. Sint
convins ca dumneavoastra ati studiat destul de bine proiectul dat.
Apare o intrebare: care este necesitatea ca persoanele cu demnitate publica sa faca exceptie? Ele o sa primeasca un
salariu in suma bruta, dar ceilalti altfel. N-ar fi mai bine ca acestia, adica
deputatii, sa primeasca un salariu conform articolului 2?
Aceasta este intrebare pe care a ridicat-o domnul Untila.
Domnul Marian Lupu:
Va rog.
Doamna Valentina Buliga:
Propunerea dumneavoastra, domnule Dragomir, poate fi examinata, dar cred ca tine de conceptul
legii, ca functiile sau persoanele cu demnitate publica sa fie evidentiate, sa se stabileasca aceasta calitate.
Domnul Vladimir Dragomir:
Dar studiati in ce tara deputatii
primesc tot asa? In Ucraina, in Rusia? In care tara primesc tot asa?
Doamna Valentina Buliga:
Salarii fixe aveti in vedere, da? Da, in multe tari exista
aceasta practica.
Domnul Marian Lupu:
O precizare? Microfonul nr. 6.
Domnul Sergiu Sainciuc:
Asemenea salarii lunare exista si in Federatia Rusa, si in
Ucraina, si in Belorusia, si in Romania.
Domnul Marian Lupu:
Bine, microfonul nr. 5.
Stimati colegi, putina liniste. Eu va rog.
Multumesc.
Microfonul nr. 5.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
“Alianta «Moldova Noastra»” desigur ca este pentru majorarea
salariilor. Toti deputatii si guvernantii trebuie sa-si
doreasca acest lucru. Sint dintr-o familie de invatatori si stiu ce viata a
avut mama mea. De aceea, am vrut sa-l intreb pe ministru, o intreb de doamna
presedinte al comisiei: spuneti, va
rog, atunci cind ati discutat proiectul de lege, cum ati apreciat decalajele
prea mari dintre salariile suprastructurii de stat si salariile profesorilor si
medicilor nostri?
Vorbesc despre aceasta pentru ca noi nu vom avea invatatori
care sa aiba posibilitati si conditii sa se perfectioneze, sa dispuna de
resurse pentru perfectionarea lor, sa poata sa-si perfectioneze metodicele. Ei
vor umbla in continuare dupa hlujdani pe deal, cu vaca, cu caruta si vor veni
obositi, si numai de caiete de controlat nu le va arde. Deci, ma intereseaza,
este un aspect foarte sensibil. Si este, de fapt, aspectul cel mai sensibil in
proiectul de lege, in opinia mea.
Doamna Valentina Buliga:
Comisia a examinat nu o data acest decalaj. Nu in zadar a
aparut majorarea pentru categoria I de salarizare – salariu in suma de 400 de
lei, sporurile care vor prevedea aceasta majorare.
Totodata, ne dam bine seama ca este foarte putin pentru angajatii in sistemul
de invatamint, daca facem comparatie. Dar este un pas pe
care, astazi, trebuie sa-l facem
impreuna cu dumneavoastra.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr. 4.
Domnul Marcel Raducan:
Deci, mai mult o remarca, in continuare
la ceea ce a spus domnul deputat Calin. Se opereaza termenul de functii de
demnitar public. Nu exista in legislatia republicii asa termen, este functionar
public si nicidecum nu demnitar public. Va rog frumos,
pentru lectura a doua, doamna presedinte, sa faceti tot posibilul sa omiteti
aceste erori.
Mersi.
Doamna Valentina Buliga:
Va multumim.
Domnul Marian Lupu:
Da, multumesc.
Doamna presedinte al comisiei, va
multumesc, rog sa luati loc.
Doamna Valentina Buliga:
Da, va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
De fapt, inainte de a oferi timp pentru luarile de cuvint,
doresc sa constat o situatie, cred ca veti fi de acord, aceste dezbateri ce
s-au desfasurat in sedinta plenara imi demonstreaza mie si,
cred, tuturor dumneavoastra ca unele
discutii nu s-au produs suficient de detaliat in cadrul dezbaterilor la
nivelul comisiilor.
Adresez rugamintea catre reprezentantii Guvernului, catre
autorii acestui proiect, ca, pentru cea de a doua lectura, sa se mearga din comisie in comisie, oferindu-se absolut toate
explicatiile, argumentele, pozitiile intr-un mod exhaustiv. Sint sigur ca, daca
acest lucru avea sa se produca in procesul de discutie pentru prima lectura,
durata dezbaterilor ar fi fost de doua ori mai redusa,
sunt sigur, fiindca multe intrebari au aparut dintr-o lipsa totala de claritate
sau o pozitie foarte concreta, exprimata in acest proiect.
Domnule Cosarciuc, care ar mai fi teza?
Microfonul nr. 5.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Sustin intru totul ceea ce ati spus
dumneavoastra, fiindca, in comisie,
am incercat sa discutam foarte adinc si foarte, eu stiu, profesionist acest
proiect de lege. Dar, la comisie,
vin, eu stiu, un sef de directie care spune ca “eu nu stiu, eu nu sint”,
asadar, in comisie trebuie sa vina prima persoana si sa faca in
mod normal aceste lamuriri si discutii. Situatia de astazi ne demonstreaza o data in plus ca, la comisia de baza, poate mai vine prima
persoana de la Guvern, dar in celelalte comisii vin sefi de directii si alte persoane.
Domnul Marian Lupu:
Deci, eu am sa adresez. Noi avem angajamente fata de noi,
Parlamentul. La fel avem angajament fata de toate categoriile de salariati,
care sint acoperite de acest proiect. Pe care motiv, as
ruga conducerea tuturor comisiilor de a nu se limita doar la ziua de miercuri, saptamina viitoare, fiindca, pe parcursul
unei zile, evident ca domnul viceministru nu reuseste sa mearga la toate
comisiile. Deci, as ruga sa se munceasca in extra program, in modul in care
fiecare dintre aceste comisii sa beneficieze de o maxima
atentie si de prezenta reprezentantilor structurilor
guvernamentale pentru a avea o discutie ampla si atotcuprinzatoare.
Deci, luari de cuvint.
Domnule Braghis, va rog.
Domnul Dumitru Braghis:
Multumesc, domnule Presedinte.
Onorat Parlament,
M-am gindit foarte mult daca are sens
sa iau cuvintul de la aceasta tribuna. Dupa unele declaratii facute aici de
doamna Bondarenco, am hotarit, ca, totusi, trebuie sa ne
aducem aminte cumva ce s-a intimplat, cind si ce s-a intimplat in
tara. In anul 2000, peste trei luni de activitate a
Guvernului, s-a propus o majorare cu 50 la suta a
salariilor pentru medici, pedagogi si pentru multe alte
categorii cu 30 la suta.
Am spus acest lucru ca sa va aduc aminte ca necesitatea
aprobarii acestei legi, de care vorbim astazi, a fost
expusa in legea aprobata inca in 2002. Deci, dupa patru ani sau trei ani si
jumatate, in sfirsit, am primit de la Guvern un document
care insa trebuia sa fie elaborat in 2002-2003.
Guvernul Braghis, asa cum ati spus dumneavoastra, in trei
luni de zile a inteles si a facut acest lucru. Guvernul Tarlev,
dupa trei ani de zile, a inteles-o cu greu, fiindca ne-a
prezentat un document care, la inceput,
absolut nu corespundea cerintelor zilei. Dupa aceea, a mai
prezentat un amendament la acest document si, numai dupa
ce noi am insistat, a prezentat, in
sfirsit, documentul aici, in Parlament,
saptamina trecuta.
De aceea, daca este
sa ne mai orientam cite o data in ceea ce vorbim si despre
ce vorbim, fiindca mai cunoastem si noi, mai tinem minte unele lucruri, nu am uitat chiar totul ce s-a intimplat in tara, in Republica
Moldova. Nu doar realizarile care sint astazi in republica sint realizarile din
ultimii 2-3 sau 4 ani de zile. Sint si realizari din
anii precedenti.
Al doilea moment. Insist asupra intrebarii despre care am
vorbit cind m-am adresat domnului ministru, fiindca, un
alt exemplu, se propune sa fie
majorate cu 27-28 la suta salariile asistentelor medicale.
Va rog sa-mi spuneti: oare asistentele medicale au cel mai mare salariu din
Republica Moldova? Atunci cum se face ca celor care au
unul dintre cele mai mici salarii din Republica Moldova li se va majora salariul cu 27, iar altora
cu 40 si mai mult?
Cred ca, pentru lectura a doua, este un lucru absolut necesar sa-l identificam si as vrea ca
Ministerul Economiei sa ne prezinte nu doar acele citeva cifre pe care le-a
prezentat: medici, pedagogi, functionari publici, dar, la
fiecare categorie de salarizare, sa avem urmatoarele date:
care va fi cresterea reala, ca sa intelegem la ce va aduce
aceasta crestere pentru persoana concreta, nu la modul
general.
Al doilea moment. Cred ca, referitor la
problema ce tine de 300 de dolari medie pe economie, absolut corect a vorbit
domnul Presedinte al Parlamentului si domnul Garev. Este o
promisiune nu doar a partidului de guvernamint, ci si a altor fractiuni
parlamentare si partide care au participat la alegeri. Daca am
merge asa, am impresia ca nu vom ajunge la salariul mediu de 300 de dolari pe economie, fiindca atunci, cind am adoptat medicina
prin asigurari, am pus la indoiala si cifra de 1700 de
lei, declarata, pentru anul 2006, salariu mediu pe economie.
Daca calculele sint corecte, atunci salariul
este de vreo 800 si ceva de lei, nu de 1700 de lei. Atunci, cred ca este cazul sa obtinem o data si o data
datele statistice corecte, corelate,
ca sa putem constata situatia reala din economie, salariile reale pe care le
obtin cetatenii sau numarul de angajati in economia nationala.
Un lucru si mai important, despre care
astazi nu s-a vorbit in Parlament, cred ca
acest lucru trebuia prezentat in informatia Ministerului
Economiei, este: care va fi efectul majorarii salariilor,
propuse astazi, asupra celorlalti indicatori macroeconomici si in primul rind, asupra
inflatiei?
Cunoastem destul de bine faptul ca, in ultimul timp, a crescut sau va creste
pretul la mai multe produse: benzina, motorina, gaz, energie electrica,
transport. Cunoastem destul de bine ca, pentru anul viitor, am introdus impozitarea adaugatoare cu 20 la suta la T.V.A. la
medicamente, la produse agricole, ceea
ce, indiscutabil, va duce la
majorarea preturilor la aceste produse, in majoritate produse absolut vitale,
de prima necesitate.
Si, acum, pun
intrebarea: ce se va intimpla cu aceste majorari, de 30 sau de 40 la suta, si
cu posibila inflatie, cu cresterea de preturi, care
sint, indiscutabil, prognozabile?
Care este corelarea cifrelor si, cel
mai important lucru, ce intreprinde Guvernul? As vrea sa
aud raspunsul Guvernului.
Ce actiuni va intreprinde Guvernul in anul 2006 ca sa
opreasca aceasta crestere galopanta sau posibila crestere galopanta a
inflatiei, pentru ca aceste majorari de salarii, la
sfirsitul anului 2006, sa devina o crestere reala si nu
doar o simpla declaratie? Daca ar fi sa mergem mai departe
asa, astfel incit toate aceste cresteri sa fie mincate de inflatie, nu cred ca vom vorbi
peste un an de o crestere reala la salariu.
Inca un moment care, in opinia mea, este destul de important: impozitarea veniturilor. Vreau sa va amintesc despre legile adoptate in
acest Parlament, care prevad ca persoanele cu un salariu
mai mare obtin o reducere la impozitare mai mare, iar cele care au un salariu mai mic – o reducere de
impozitare mai mica. Aceste documente, votate in
Parlament, reconfirma faptul ca cei mai saraci vor continua sa fie cei mai saraci, iar cei care obtin un salariu mai mare vor avea
si mai multe facilitati.
De aceea, cred ca Guvernul trebuie sa
se intoarca la acest document, fiindca, o data cu
majorarea salariilor, salariile mai mici cu un numar, cu o
cifra pot duce la inrautatirea, in genere, a situatiei din
tara. Cu atit mai mult, ca salariile mici, constituie o
problema nu numai pentru Parlament. Problema
consta in faptul ca reducerea se prevede nu numai
pentru Parlament, ci si pentru Guvern, ministere si departamente, daca domnul
ministru a spus ca toate aceste lucruri sint corelate.
Atunci, cred, ar
trebui sa discutam aceste lucruri, fiindca o simpla
adresare in Curtea Constitutionala a unui deputat sau a unui avocat parlamentar
poate da peste cap toate aceste discutii si toate aceste legi, discutate astazi
in Parlamentul Republicii Moldova.
Si, ultimul moment despre care as vrea
sa vorbesc astazi. S-a vorbit foarte mult despre 7 mii de lei salariul
parlamentarilor. Am impresia ca nu am calculat corect, fiindca, daca vorbim de 7 mii de lei si de 80%,
plata preconizata pentru anul 2006, constatam ca, de fapt,
parlamentarii vor avea un salariu de aproximativ 5600 de lei.
Am cerut datele actuale. Astazi,
salariul impozabil si veniturile suplimentare, neimpozitate ale
unui deputat sint egale cu 5580 de lei. Deci, o majorare cu 20 de lei. Sa nu uitati insa ca baza impozabila
pentru salariul de 5600 o sa fie mult mai mare fata de baza impozabila la
salariul de 4700, care se calculeaza
astazi. De fapt, deputatii in Parlamentul Republicii
Moldova, ca sa-i ogoim si pe cei care au spus astazi ca opinia publica poate sa
fie putin socata…de fapt, un deputat, incepind cu 1 ianuarie 2006,
va primi la mina un salariu mai mic decit cel de pina la 1
ianuarie 2006, daca legea va ramine neschimbata.
Cu toate aceste obiectii pe care le am,
voi vota aceasta lege, fiindca sint unele lucruri care imbunatatesc situatia
din tara. Imbunatatirile insa nu vor duce la nimic daca nu se va lua in considerare cel putin o parte din ceea ce am expus
astazi, acum. Atunci, pentru lectura
a doua, cred ca voi pune… foarte mult ma voi gindi… voi
vota, voi sustine aceasta lege in lectura a doua sau nu?
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc.
Domnul Urechean, va rog.
Domnul Serafim Urechean:
Stimate domnule Presedinte al Parlamentului, stimati
deputati,
In genere, sistemul de salarizare are
nevoie de o reformare serioasa si de o corelatie cu
restructurarea generala a sectorului public la nivel central si nivel local.
Guvernarea comunista a intirziat cu circa 5 ani modernizarea sistemului de
salarizare, iar actuala initiativa se face in lipsa unei schimbari structurale
a administratiei publice, generind mai mult intrebari
decit raspunsuri la asteptarile oamenilor.
In acest context, orice majorare de salariu in sfera
bugetara este salutabila. Noul sistem de stabilire a salariilor in sectorul
bugetar si a indemnizatiilor avantajeaza insa mai mult
persoanele cu functii de demnitate publica. Desigur, o
asemenea masura ar putea atenua amploarea coruptiei la nivelul celor care detin
functii mari in cadrul statului.
Vreau sa atrag, totusi,
atentia asupra faptului ca nu numai sefii de prim rang, ci si o
mare parte din populatia necajita a tarii, toti salariatii bugetari, urmaresc cu o mare speranta adoptarea
unei asemenea legi.
Spre regret insa, trebuie sa-i
intristez, spunindu-le ca initiativa prevede majorari neesentiale pentru
medici, invatatori, lucratori din cultura si arta, bibliotecari. Sporurile la
salariu pe domenii sint: in sanatate cu 24,8%, cultura,
arta si sport cu 26,1%, stiinte 14,7%, in invatamint cu
32,7%. Ele sint incapabile de a face sa creasca bunastarea
angajatilor din aceste domenii. Inflatia si cresterea preturilor reduc aceste
majorari doar la mentinerea nivelului actual de viata.
De altfel, Legea cu privire la modul de stabilire si
reexaminare a salariului minim prevede reexaminarea de cel
putin o data pe an de catre Guvern, impreuna cu patronatele si sindicatele, a
cuantumului salariului minim. Dupa cum am mai spus, guvernarea actuala a
ignorat timp de 5 ani aceste obligatii si vine acum cu o initiativa
disproportionata, in care cele mai masive si importante sectoare bugetare sint
discriminate.
Principiul pus la baza majorarii salariului va mari din nou
decalajul dintre cei bogati si cei saraci. Majorarea salariului minim se
propune doar pina la 400 de lei pentru categoria I de salarizare, ceea ce se
este mult mai putin decit nivelul minimului de existenta pentru o persoana.
Cunoastem ca, la elaborarea acestui proiect de
lege, Guvernul a ignorat propunerile sindicatelor, care au cerut majorarea
salariului tarifar pentru prima categorie de calificare pina la 771 de lei.
Acoperirea minimului de existenta ar exclude
decalajul existent intre salariile minime din sectorul bugetar si cele din
sectorul real al economiei. In cadrul acestui proiect, este normal ca Guvernul
sa tina cont si de alte propuneri ale sindicatelor, si anume de a majora pina
la nivelul bugetului minim de consum salariul mediu pentru toate tipurile de
organizatii si intreprinderi, indiferent de tipul de proprietate si forma
juridica de organizare.
Datele statistice arata ca bugetul minim de
consum are valoarea de 1220 de lei sau de circa 88 de dolari S.U.A.
Cheltuielile lunare ale unei persoane doar la
produsele alimentare constituie 488 de lei, la marfuri industriale 380 de lei,
iar la serviciile comunale circa 352 de lei.
Salariul mediu lunar al unui angajat din
sectorul financiar a fost, in ianuarie-iunie, 2816 lei, de 2,5 ori mai mare
decit cosul minim de consum. In acelasi timp, un angajat din cultura si sport a
fost remunerat doar cu 554 de lei, ceea ce acopera doar 50 la suta din valoarea
cosului minim de consum.
In ce mod guvernarea asigura echitatea sociala
si ce progrese in acest sens aduce proiectul discutat astazi in Parlament? Cum
se va realiza, in aceste conditii de tratament discriminatoriu, obiectivul
prioritar din Strategia de crestere economica si reducere a saraciei?
Cresterea rolului si a calitatii
invatamintului in dezvoltarea resurselor umane, conditie obligatorie pentru
relansarea economica si sociala a tarii, sint intrebari retorice.
Populismul dezgolit al guvernarii actuale e
confirmat si de faptul ca ea ofera prognoze contradictorii de evolutie a
salariilor. Astfel, in cadrul de cheltuieli pe termen mediu, se prevede un
salariu lunar de 1280 de lei pentru anul 2005, de 1460 de lei pentru 2006, si
de 1620 de lei pentru 2007.
In nota informativa la Legea bugetului de
stat, se prevede salariul mediu lunar de 1385 de lei pentru 2005, care va
creste pina la 2170 de lei in 2007. Pe cind, in legatura cu proiectul legii
propus astazi, acest indice este prognozat in marime de 1880 de lei in 2006,
iar pentru anii 2007 si 2008 de 1456 si 1705 lei. Cum se impaca aceasta
diversitate de prognoze, dar mai ales valoarea lor, cu promisiunile electorale
ale comunistilor de a asigura un salariu mediu de 300 de dolari S.U.A. lunar
catre anul 2008?
Va intreb, stimati guvernanti: cind ati avut
dreptate si la care prognoze sa se orienteze populatia Republicii Moldova?
Fractiunea parlamentara “Alianta «Moldova Noastra»” accentueaza ca acest
proiect de lege trebuia sa fie discutat inainte de adoptarea Legii bugetului pe
anul 2006.
Este un lucru normal, caci se cere modificat
conceptul si costurile legii, pentru ca ea sa aduca beneficii substantiale
majoritatii angajatilor bugetari. Anume in interesul acestor oameni vom sustine
proiectul in prima lectura, dar insistam asupra urmatoarelor propuneri pentru
lectura a doua:
1. Majorarea salariului minim, pentru categoria
I de salarizare, pina la nivelul minimului de existenta al unei persoane
adulte, circa 700 de lei, nu 400 cum este propus.
2. Majorarea salariului pentru cadrele
didactice din invatamintul primar, secundar, mediu de specialitate si din
scolile sportive, pentru medici si personalul medical cu studii medii de
specialitate, pentru personalul artistic si cel al bibliotecilor, pina la
nivelul salariului mediu pe economie - 1700 de lei.
3. Sporul pentru titlu onorific se stabileste,
in actualul proiect de lege, persoanelor distinse cu titlul onorific “al
poporului” sau “emerit” in marime de 100 si, respectiv, 50 de lei.
Noi propunem ca minimul sa fie de 200 si,
respectiv, 100 de lei.
Va multumesc frumos pentru atentie.
Domnul Marian Lupu:
Domnul Diacov.
Domnul Dumitru Diacov:
Domnule Presedinte, stimati deputati,
Este si astazi o lege importanta care se
discuta in Parlament, o lege asteptata, pe parcursul anilor, de catre populatia
Republicii Moldova.
Inteleg foarte bine ca majoritatea
parlamentara, este, intr-un fel, ostaticul Guvernului si pusa in situatia de a
apara acest proiect. Sigur ca noi, reprezentantii opozitiei, dorim sa fim
foarte constructivi, dorim sa contribuim la adoptarea unei legi mai bune, dar
trebuie sa recunoastem ca nu ai o mare satisfactie sa votezi o lege care nu
rezolva toate problemele sau nu rezolva problemele in masura asteptarilor
populatiei.
Sigur ca raportat, asa cum s-a deprins aici,
la 2001, asa cum Uniunea Sovietica, vreo 70 de ani, compara situatia cu cea din
1913. Si cum nu dadeai, cifrele erau mai rele decit cele din 1913. Acum,
cifrele de referinta au devenit cele din 2001.
Vreau sa va spun, stimati prieteni, ca pina in
2001 am trait in cu totul o alta epoca istorica. Aduceti-va aminte care era
situatia economica in tarile din jurul nostru. In 1998 situatia din Rusia era
catastrofala din punct de vedere economic. Care este astazi situatia din
Federati Rusa se vede foarte clar. In Ucraina, acelasi lucru. Ucraina anului
1998 era o tara pe care nimeni nu o intelegea incotro se misca. Astazi, este
clar ritmul de dezvoltare al Ucrainei.
De aceea, trebuie sa recunoastem, ma adresez
cu un apel foarte binevoitor dumneavoastra, in anul 1998, 1999 au fost votate
si a fost pusa baza legislativa a Republicii Moldova de astazi. Reforma
sistemului social, reforma sistemului de pensionare, reforma in medicina,
introducerea medicinii prin asigurari, toate aceste reforme, stimati prieteni,
au fost realizate in 1998, 1999.
Acum, culegem roada. Este foarte bine, salutam
intentia de astazi, de a adopta aceasta lege. Dar trebuie sa fim cinstiti si sa
recunoastem ca in legea salarizarii, adoptata in 2002, se spune: “Pe parcursul
anului 2002 (articolul 39) Guvernul va prezenta Parlamentului proiectul de lege
privind sistemul de stabilire a salariilor de baza in sectorul bugetar”
s.a.m.d.
Este o lege adoptata de dumneavoastra in 2002.
Trei ani de zile ati asteptat cu mare rabdare pina Guvernul a venit astazi cu
aceasta modificare. Si, o modificare foarte modesta. Imi pare tare rau, va spun
sincer, ca am discutat foarte mult despre salariile consilierilor parlamentari,
prezidentiali s.a.m.d.
Sigur ca nu este normal cind se discuta. Noi,
in Republica Moldova, avem 670 de mii de salariati, dintre care 203 mii in
sfera bugetara. 54% din aceasta populatie se afla sub nivelul minim de
existenta. Asta o spune statistica Guvernului Tarlev: 54% din populatie.
Astazi, votam o lege care rezolva partial problema acestei parti a populatiei.
In realitate, salariul se mareste, asa cum am vorbit, din cauza coliziunilor
existente in lege, cu 16, 17, 18%.
Sigur, 110 mii de locuitori care traiesc sub
nivel de existenta. Cu acest adaos, pe care noi il salutam din tot sufletul, de
200 de lei se majoreaza salariul. Dar este un adaos mizer. Trebuie sa
recunoastem lucrul acesta. Noi, aici, trebuie sa vorbim mai mult despre
economia Republicii Moldova.
Parlamentul trebuie sa fie ingrijorat de
dinamica dezvoltarii economice a Republicii Moldova. Trebuie sa vorbim si de
Parlament, de care depinde impulsionarea Guvernului de a lua masurile necesare
ca economia Moldovei sa se dezvolte si, atunci, sa oferim aceasta posibilitate
ca marea parte a populatiei Republicii Moldova, nu 10-15 consilieri, incap
intr-un microbuz, din cauza carora discutam aici doua ore. Intr-adevar, sa purcedem
la o majorare a salariilor ca oamenii sa traiasca cu demnitate.
Eu am aceasta tablita, sa-i spunem asa, unde
se enumera majorarile. Intr-adevar, salariul unui pedagog de 680 va fi de 950.
Hai, oameni buni, sa vorbim cinstit, ca acesta este un salariu pentru un tinar
pedagog, care inca mai are nenorocirea sa se indragosteasca, sa se insoare si
sa nasca un copil s.a.m.d. un salariu despre care putem spune in mod serios,
noi, oameni maturi, ca este de ajuns?
Sigur ca nu este de ajuns si sigur ca este
complicat. Noi cind vorbim despre salariul functionarilor si vedem ca sint
probleme, sperind ca, in lectura a doua, aceste discrepante o sa fie scoase.
Salariul functionarului este o chestiune de prestigiu intre functii si acest
lucru tot trebuie luat in consideratie.
Dar salariul oamenilor care lucreaza, al
pedagogilor, medicilor, functionarilor s.a.m.d. este o chestiune de
supravietuire. Noi cerem de la lucratorii primariilor s.a.m.d. aport
considerabil. Cum sa le cerem noi chestia aceasta daca ei se gindesc de
dimineata si pina seara cum sa-si hraneasca familiile?
Sigur ca Parlamentul are posibilitatea nu
numai sa critice, dar si sa lucreze constructiv in redresarea situatiei
economice din tara. Sintem dispusi, in masura posibilitatilor noastre, fiindca
nu avem voturi necesare, sa incercam sa convingem colegii si Guvernul sa ia
masurile care necesita.
L-am intrebat pe domnul ministru: nu se
vorbeste nimic in aceasta lege despre indexare? Peste doua-trei luni si acest
salariu o sa fie mizer in legatura cu cresterea tarifelor, preturilor s.a.m.d.
Stim ca dupa anul nou, acest lucru o sa se intimple, in legatura cu cresterea
preturilor la gaze s.a.m.d.
Deci, trebuie sa vorbim foarte clar: cum va fi
indexat acest salariu, fiindca el, miine-poimiine, poate sa devina iar praf.
Fractiunea Partidului Democrat sprijina acest proiect. Avem foarte multe
propuneri pentru lectura a doua si vom incerca, impreuna cu toti colegii din
Parlament, sa sensibilizam Guvernul, majoritatea parlamentara, sa facem tot
posibilul ca sa impulsionam Guvernul, sa impulsionam economia, cresterea
economica in Republica Moldova.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Da. Alte luari de cuvint?
Domnule Stepaniuc, va rog.
Domnul Victor Stepaniuc:
Stimati colegi, probabil ca aceasta lege si
discutia de astazi demonstreaza, au demonstrat un singur lucru: ca, de fapt,
toti am vorbit corect si toti avem dreptate. Si opozitia are dreptate, si
guvernarea are dreptate. Ar fi bine ca fiecare sa se priveasca absolut
autocritic, sa-si mai vada activitatea din ultimii zece ani si sa demonstreze
prin argumente ceea ce s-a realizat in acesti ani, inclusiv in domeniul
salarizarii.
Unii, probabil, nici nu trebuiau sa iasa la
microfon sa vorbeasca la aceasta tema, atita timp cit noi, cu cinci ani in
urma, in anul 1999, 1998, in 2000, in 2001 aveam raioane intregi cu salariati,
cu medici, cu pedagogi care 10, 12, 14 luni nu-si primeau salariile. Acesti
oameni au meritat si atunci sprijin si atentie si nu le-au primit de la fostele
guvernari.
As vrea sa spun aceste lucruri, pe care
dumneavoastra le-ati subliniat. Desigur, acest proiect are foarte multe lacune.
Am vrut sa incep cuvintarea anume cu aceste lacune. Spre marea noastra
satisfactie, ele au fost enumerate si de reprezentantii partidului nostru, si
de reprezentantii guvernarii.
Cel putin, la articolele 9, 13, 14, 15, 16 si
18 sint lacune foarte serioase, care demonstreaza ca, intr-adevar, salariile
fixate in aceste anexe, in anexa nr.4 pina la anexa nr.6, daca se completeaza
cu prevederile din articolele numite de mine, se majorareaza de doua, de doua
ori si jumatate.
De fapt, aceasta este o salarizare intransparenta,
care permite unor functionari, unor birocrati sa aiba un salariu mai mare decit
este fixat in anexa. Noi am atras Guvernului atentia asupra acestei probleme.
Vreau sa va spun ca, fiind in fruntea unei comisii speciale a fractiunii
majoritare, am colaborat 8 luni la acest proiect. El este complicat din cauza
ca, in anii precedenti, mai ales incepind cu anul 1995, s-au adoptat legi
foarte contradictorii in diferite domenii. De fapt, fiecare domeniu avea
practic legislatia sa separata.
Si, a incadra intr-o noua lege toate
prevederile contradictorii, mai ales dupa ce, in unele cazuri, au fost si hotariri
ale Curtii Constitutionale, mai ales ca unii deputati in Parlament, incepind cu
anul 1999, au atacat la Curtea Constitutionala anumite prevederi, nu este
simplu.
Guvernul a facut tot ce a putut, desi cu unele
lacune, despre care colegii nostri si dumneavoastra, si din majoritate, si din
opozitie, ati vorbit.
Eu as vrea sa atrag atentia asupra unor
lucruri absolut pozitive din acest proiect.
Este important de subliniat ca sistemul care
ni se propune este unul de salarizare, care corespunde prevederilor
constitutionale despre politica sociala orientata a statului nostru, corespunde
Cartei sociale europene, semnata de Republica Moldova si ratificata de
Parlamentul nostru, corespunde Conventiilor Organizatiei Internationale a
Muncii despre dreptul la munca, solidaritate sociala si salarii echitabile.
S-a facut un lucru foarte important, o
incercare serioasa de ierarhizare a salariilor pe principiile transparentei,
echitatii, obiectivitatii, aportului social si rezultatelor muncii. Deci, vreau
sa spun in adaos ca salariul minim de 400 de lei, este un salariu foarte jos,
pentru prima categorie. Dar, sa ne aducem aminte ca acest salariu, in anul
2001, era de 108 lei, inca un an in urma era de 225 de lei.
Slava Domnului ca noi incercam sa-l majoram de
doua ori. Trebuie de spus foarte clar: categoriile de la 1 la 17 au
posibilitatea sa-si dubleze, de fapt, salariul si, sa recunoastem, mai ales
primele categorii pina la 10; acesti lucratori tehnici de la primarii, din
scoli, din gradinitele de copii s.a.m.d. au posibilitatea sa lucreze si pe un
salariu, pe jumatate si chiar sa lucreze si in alta parte, deoarece dinsii o zi
lucreaza si una sint liberi.
Coraportul, diferenta dintre salariul minim si
cel maxim, pina nu demult, pina in prezent, este de aproximativ 38 de ori.
Deci, era un coraport antisocial. In noua lege, aceasta deosebire, aceasta
diferenta va fi de numai 23 de ori.
Desigur ca este mult. Insasi Carta sociala
europeana propune ca aceasta diferenta sa nu fie mai mare de 20 de ori. Am
realizat in acest proiect diferenta de 23 de ori, desi, daca s-ar lucra poate
mai mult, s-ar gasi o varianta si mai echitabila.
Prin aceasta lege, se incearca sa se
scoata din circuit lucruri absolut inadmisibile, care au existat si mai exista,
hotariri secrete pentru salarizarea unor functionari de stat. Deci, acesta era
un caz flagrant si noi, deputatii din fractiunea
majoritara, am sesizat aceste lucruri inca in Parlamentul
trecut si, slava Domnului, am ajuns astazi sa le reducem, sa le lichidam, sa vorbim
deschis despre aceasta, transparent.
Se propune uniformizarea, de fapt egalarea, desi sint si
anumite rezerve. Noi, azi, am vorbit de salariile functionarilor si ale categoriilor
de salarizati din toate puterile in stat:
este vorba si de puterea legislativa, executiva si judecatoreasca. Exista semne de intrebare,
dar, se recunoaste, din punct de vedere constitutional si din punct de vedere
al statutului social al acestor functionari, cu salariile lor merita sa fie uniformizate si egalate.
S-a facut o majorare radicala a salariilor,
cu un procent mai inalt pentru bugetarii cu salarii mai joase, desi, azi, critica a fost
foarte dura la anumite categorii. Dar, trebuie sa recunoastem ca s-au relatat… si eu nu stiu de ce domnul Sainciuc a relatat mai mult
practica anului viitor, 2006, dar in 2007, 2008 sint
coeficienti concreti pentru majorare si, de fapt, salariile acestea o sa fie
dublate catre anul 2008. Guvernul trebuie sa spuna mai
mult, ca dupa 2008 acest indice, in corespundere cu realitatile social-economice
care o sa fie atunci, trebuie indeplinit, inclusiv
promisiunile electorale, adica trebuie facute
majorari si dupa 2008.
Adoptarea legii despre salarizare a bugetarilor trebuie sa
fie un bun inceput, in opinia noastra, si pentru completarea si modificarea unor alte acte legislative. La aceasta tema s-a
vorbit azi, si anume ca unele legi vin in contradictie, ca
alte legi trebuie completate si modificate, lucru pe care
trebuie sa-l faca Guvernul. Acesta este un pas intermediar pentru corectarea
legislatiei salarizarii in continuare.
Vreau sa spun colegilor nostri sa fim constienti de faptul
ca acest proiect costa 5 miliarde de lei. Daca avem in vedere ce au facut si ce
fac tarile vecine la aceasta tema, trebuie sa spunem foarte clar ca atunci cind
se lucreaza pentru majorarea salariilor, de obicei se face cu atentie,
luindu-se in vedere dezvoltarea economica a tarii, inflatia s.a.m.d.
Sa luam ca exemplu chiar ultimele revolte sociale din unele
tari, chiar la granita cu noi, unde au luptat pentru majorarea salariului cu
2%, 4%, 11%, 7%. Domnilor, noi avem economie reala pe care
ne-ati lasat-o dumneavoastra.
Fractiunea noastra are mai multe propuneri care inglobeaza
majoritatea propunerilor dumneavoastra, inclusiv din opozitie. Am avut chiar
ieri o discutie cu Prim-ministrul Tarlev,
care s-a aratat disponibil a discuta si a negocia modificarile pentru lectura a
doua.
In rest, consider ca, de fapt, e o lege
cadru, pe care trebuie sa o sprijinim foarte clar. As
combate ideea salariului minim de 760 de lei, adica
minimum de existenta care exista in Republica Moldova, deoarece chiar si tarile bogate nu pot acoperi ceea ce se numeste minim de existenta in tarile lor.
Ar fi un succes nemaipomenit de mare daca noi,
catre anul 2008, 2009 am realiza ca in Republica Moldova
sa avem 100% bugetari care ar depasi minimele de
existenta. Luati dumneavoastra statistica, sindicalistii stiu foarte bine, tari
destul de bogate, cu un mediu bun de
dezvoltare in Europa, au realizat un astfel de succes. Va multumesc si va chem
sa votam in prima lectura si sa muncim mult pentru lectura
a doua.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Da, stimati colegi, la aceasta etapa, supun votului
aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.4056. Cine este pentru, rog, sa voteze. Unanim.
Proiectul de Lege nr.4056 este aprobat in prima lectura.
Proiectul de lege pentru modificarea si completarea Legii
bugetului de stat pe anul 2005. Nr. de intrare 4024.
Guvernul, domnule ministru, va rog.
Domnul Mihail Pop (ministru
al finantelor):
Stimate domnule Presedinte al
Parlamentului, stimati deputati,
Prezenta rectificare a Legii bugetului de
stat este legata in fond de rezultatele realizarii veniturilor bugetului de
stat in primele 10 luni ale anului curent, precum si
de necesitatea realocarii sau suplimentarii
de alocatii pentru unele programe de cheltuieli cu caracter stringent.
Prin rectificarea data, se propune ca
bugetul de stat, in genere, la toate componentele, sa fie majorat:
la venituri cu 469,5 milioane lei sau cu 5,7 la suta, la cheltuieli cu 275,8
milioane lei sau cu 3,3 la suta, cu o depasire a veniturilor asupra
cheltuielilor de 193,7 milioane lei. Cind m-am referit la toate componentele,
am avut in vedere: sumarul veniturilor si cheltuielilor de baza, proiectele
finantate din surse externe, fonduri si mijloace speciale.
Principalele modificari ce se refera la veniturile si
cheltuielile de baza ale bugetului de stat se caracterizeaza prin urmatoarele:
Veniturile de baza, in genere, se propun a fi majorate cu
451,7 milioane lei, 427,4 milioane din care sint venituri obtinute suplimentar
in lunile ianuarie-octombrie curent si 24,3 milioane supraimplinirile estimate
pentru lunile noiembrie-decembrie.
Se fac majorari de venituri la taxa pe
valoarea adaugata, la accize, la taxele
vamale, la taxele pentru efectuarea procedurilor vamale,
se introduc veniturile din taxa speciala la importul de
zahar si din taxele consulare. Exista si alte majorari, care, in fond, sint
nesemnificative. Totodata, la unele tipuri de venituri, in functie de
executarea bugetului, sint propuse reduceri care, in
principiu, se compenseaza din majorarile de venituri mentionate.
As mentiona reducerea cu 25,7 milioane de
lei a sumelor prevazute pentru transfer de la bugetele municipale Chisinau si
Balti la bugetul de stat in fondul pentru sustinerea financiara a unitatilor
administrativ-teritoriale. Aceste mijloace se lasa la dispozitia Primariei
municipiului Chisinau – 14,2 milioane lei, Primariei municipiului Balti –11,5
milioane lei, pentru realizarea programelor prioritare de dezvoltare a acestor municipii.
Stimati deputati,
Din majorarile la veniturile de baza
ale bugetului de stat, in suma de 451,7 milioane lei, 205,7 milioane se propun
a fi directionate la majorarea cheltuielilor bugetare, iar 246 milioane a fi
rezervate la contul bugetului de stat pentru a asigura, in anul 2006, implementarea Legii privind
sistemul de stabilire a salariilor de baza in sectorul bugetar.
De mentionat ca, din cauza insuficientei de
mijloace pentru implementarea legii nominalizate, in cadrul examinarii de catre
Parlament a proiectului bugetului de stat pe anul 2006 a
fost operata modificarea partii de cheltuieli cu 246 milioane de lei
din contul soldului care va fi disponibil la conturile bugetului de stat la 1
ianuarie 2006. Totodata, avind in vedere ajustarea la graficul de plati, convenit cu creditorii, de rambursare a
imprumuturilor externe, s-a creat o rezerva de 28,2 milioane lei care, de
asemenea, se propune sa fie indreptata la majorarea cheltuielilor bugetului.
Astfel, in genere, posibilitatile de majorare a
cheltuielilor de baza sint de 233,9 milioane de lei. din
contul acestor mijloace, precum si al redistribuirii in
interiorul bugetului a unor cheltuieli, principalele scopuri pentru care se
propune alocarea de resurse suplimentare sint urmatoarele:
- finantarea investitiilor capitale, pentru
care se directioneaza 105,7 milioane de lei. pe
linga aceasta, in functie de volumul real de lucrari
indeplinite, se propun unele redistribuiri ale
alocatiilor intre autoritati, autoritatile publice si obiective, in dependenta
de mersul valorificarii investitiilor capitale;
- majorarea transferului
de la bugetul de stat catre bugetul municipiului Chisinau cu 106 milioane de lei, din care 86 de milioane pentru renovarea
parcului de transport public si 20 de milioane pentru
realizarea programului de dezvoltare a gospodariei comunale a municipiului;
- compensarea cheltuielilor legate de alegerile locale din
noiembrie curent din municipiul Chisinau si din alte localitati, pentru care se prevad 2 milioane 270 mii de
lei;
- compensarea cheltuielilor suportate la documentarea
gratuita a cetatenilor din Transnistria care si-au confirmat cetatenia
Republicii Moldova, pentru care se prevad 7 milioane de lei;
- acoperirea cheltuielilor legate de transmisia in direct a
sedintelor Parlamentului, pentru care alocatiile catre
compania “Teleradio-Moldova” se suplimenteaza cu un milion
39 mii de lei;
- majorarea alocatiilor pentru
programele nationale de sanatate cu
15,2 milioane lei, din care, pentru Programul “serviciul
de hemodializa si de transplant renal”, cu 5,6 milioane
lei; pentru Programul “Asistenta medicala persoanelor
neasigurate ce sufera de maladii social-conditionate”, cu
6,8 milioane lei; pentru Programul “Consolidarea bazei tehnico-materiale”, cu
2,3 milioane de lei;
- achitarea partiala a datoriei istorice a bugetului de stat
fata de bugetul asigurarilor sociale de stat, pentru care
se propun 53,5 milioane de lei. totodata, transferul la
bugetul asigurarilor sociale de stat se majoreaza cu 23,2 milioane de lei in legatura cu cresterea, pe
parcursul anului curent, a numarului beneficiarilor de
prestatii sociale achitate din contul bugetului de stat;
- alocarea a 3 milioane de lei Ministerului
agriculturii si Industriei Alimentare la procurarea de
utilaj si inventar agricol pentru Institutul de Cercetari pentru Culturile de
Cimp “Selectia”;
- majorarea cantitatii de griu alimentar in rezerva de stat, pentru care se prevad 24,2 milioane de
lei.
Onorat Parlament,
Acestea sint cele mai semnificative propuneri de rectificare
a bugetului de stat pe anul curent.
Rog sustinerea acestui proiect.
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Da. Va multumim, domnule ministru.
Intrebari catre domnul raportor?
Microfonul nr.4.
Domnul Ion Varta:
Multumesc, doamna presedinte al sedintei.
Domnule ministru,
Vreau sa va intreb: la compartimentul
“Invatamint prescolar” se preconizeaza o reducere cu 300 mii de lei. Care sint
argumentele?
Domnul Mihail Pop:
Va rog, repetati intrebarea.
Domnul Ion Varta:
“Invatamint prescolar”, compartimentul VII,
pagina 5, compartimentul VII, urmatoarea rubrica “Invatamint prescolar”.
Doamna Maria Postoico:
Formulati intrebarea la concret si poate,
atunci, e mai usor de raspuns.
Domnul Ion Varta:
Se preconizeaza o reducere cu 300 de mii de
lei. Care este argumentul, in baza carui argument se opereaza aceasta reducere?.
Domnul Mihail Pop:
Sint realocari in interiorul ministerului pentru investitii.
Fiindca nu s-au alocat, nu s-au insusit cheltuielile planificate pentru
cazangerie, s-au alocat la alt obiect.
Domnul Ion Varta:
Deci, acelasi lucru se intimpla si cu
Academia de Stiinte, tot o reducere din ceea ce s-a preconizat.
Domnul Mihail Pop:
Stimati deputati,
Vreau sa mentionez ca realocarea
cheltuielilor in interiorul institutiilor este de 155 milioane de lei. De
aceea, in buget, la unele compartimente de redistribuire se scade,
de la o institutie, si se adauga la alta institutie, dar, in ansamblu, pe ministere si departamente, cheltuielile nu
s-au micsorat.
Domnul Ion Varta:
Cu referire la Ministerul Educatiei, Tineretului si
Sportului se prevede tot o reducere considerabila, in genere, cu 3 milioane 996
de mii. Pagina 9.
Doamna Maria Postoico:
Va rog, referiti-va la concret.
Domnul Ion Varta:
O reducere considerabila, la acele sume initiale preconizate, cu
3 milioane 996 de mii.
Doamna Maria Postoico:
Pentru cine?
Domnul Ion Varta:
Cheltuielile pentru Ministerul Educatiei, Tineretului si
Sportului.
Doamna Maria Postoico:
Referitor la Ministerul Educatiei.
Domnul Mihail Pop:
Pagina, inca o data, va rog.
Domnul Ion Varta:
Pagina 9, Ministerul Educatiei, Tineretului si Sportului:
erau preconizate o reducere cu 3 milioane 996 de mii, din ceea ce s-a
preconizat.
Domnul Mihail Pop:
M-am pierdut complet si eu de acum…
Doamna Maria Postoico:
Va rog, poate la microfonul nr.1 cineva ajuta.
Domnul Mihail Pop:
Eu rog, ajutorul colegului.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.1.
Domnul Vasile Binzaru (Seful
Directiei finantare a economiei nationale si investitii capitale):
Acestea sint alocatiile prevazute pentru Universitatea
“Alecu Russo” din Balti la mijloacele speciale pe care ea
nu le-a incasat. In afara de aceasta, sint sursele care se diminueaza la
reconstructia blocului la facultatea “Radioelectronica” a Universitatii Tehnice
si la alte institutii. Toate acestea
sint mijloace speciale.
Doamna Maria Postoico:
Da, multumim.
Microfonul nr.5.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Multumesc, doamna presedinte.
Domnule ministru,
Depasirea sarcinii la venituri s-a produs
din contul taxei pe valoarea adaugata la import, 256 de milioane, si din contul
impozitelor asupra comertului exterior. Intrebarea mea este urmatoarea: cum
dumneavoastra apreciati eficienta politicilor promovate de Guvernul actual,
cind toate veniturile si depasirile de venituri nu sint din activitatea noastra
interna, dar din activitatile de import al marfurilor si din toate procedurile
si taxele pe care le incasam la importul de marfuri s.a.m.d?
Domnul Mihail Pop:
Cred ca este un motiv de ingrijorare tendinta de depasire a
ritmurilor de import asupra exporturilor, dar se elaboreaza programe care, in acest ritm, ar schimba locurile. Aceasta insa
necesita o perioada mult mai mare.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Domnule ministru,
Dupa cite tin minte, cind ati venit cu
modificari la Legea bugetului in vara, ati mentionat acelasi
lucru: ca elaboram politici care ar schimba situatia, dar vedem ca, si dupa 10 luni, avem aceeasi situatie. In principiu, nu schimbam situatia, dar o
inrautatim, deficitul balantei noastre comerciale fiind de un
miliard de dolari, dupa rezultatele activitatii de 10 luni.
Domnul Mihail Pop:
Cred ca toti constientizeaza faptul ca nu pot fi luate intr-o zi masuri de ordin
conomic care sa schimbe radical situatia.
Doamna Maria Postoico:
Da, multumim.
Mai aveti intrebari?
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Am o intrebare.
Doamna Maria Postoico:
Da, poftim, domnule Cosarciuc. Numai la concret, da.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Doamna presedinte, asta-i la concret.
Doamna Maria Postoico:
Da, poftim.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Ii la concret, fiindca au trecut 5 ani de guvernare si
domnul Stepaniuc spune aici ca Guvernul mare treaba a facut.
Doamna Maria Postoico:
Domnule Cosarciuc, eu va rog intrebarea.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
O intrebare.
Domnule ministru,
Dumneavoastra ati prevazut 2,5 milioane pentru modernizarea
retelelor de comunicatii la Biroul National de Statistica.
De unde a aparut aceasta necesitate? Eu stiu ca in cladirea unde ei au
fost si sint inca prezenti au fost investiti bani, in
ultima perioada, si pentru retelele de telecomunicatii, si pentru retelele de informatizare, adica internet, s.a.m.d. Acum, iar cheltuim bani.
Domnul Mihail Pop:
Deci, necesitatea, dupa cum se stie,
este un program de imbunatatire a administrarii blocurilor,
care sint administrate de catre Guvern. Prin decizie a Guvernului, Serviciul
Statistica va fi redislocat si, pentru aceasta, pentru ca
sa treaca sistemul de comunicare, se aloca 2,5 milioane
lei. Nu inseamna ca aceasta cladire care va fi nu va fi
utilizata ulterior in alte scopuri.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Stimati colegi, aceasta este o urmare a
activitatii Guvernului actual. Adica, noi cheltuim bani pentru reparatia unei
cladiri noi de pe strada Grenoble pentru Biroul de
Statistica. Am cheltuit 5 milioane.
Doamna Maria Postoico:
Da. Este clar, domnule Cosarciuc.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Acum, mai dam 2 milioane si jumatate
pentru telecomunicatii si nu este clar ce va capata Guvernul sau bugetul
statului prin faptul ca am eliberat aceasta cladire de pe strada Hincesti?
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.4, va rog.
Am inteles ca intrebarea adaugata s-a finisat, nu? Doua
intrebari.
Domnul Mihail Pop:
Eu cred ca am raspuns la intrebare. este un program de
imbunatatire a administrarii cladirii si aceasta este decizia Guvernului, care este oportuna de a fi sustinuta.
Doamna Maria Postoico:
Intrebarea a doua? A fost de acum.
Microfonul nr.5.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Totusi, dupa cite stiu, Guvernul raspunde pentru eficienta
utilizarii banilor publici. Atunci, reformulez intrebarea: care va fi eficienta
acestor investitii, pe care le prevede Guvernul, de 6
milioane pentru reparatia cladirii de pe strada Grenoble si de 2,5 milioane pentru sistemul de
telecomunicatii. Care va fi eficienta?
Domnul Mihail Pop:
In primul rind, mentionez faptul ca orice edificiu trebuie a
fi intretinut intr-o stare tehnica pentru a putea fi exploatat in orice moment.
La reparatie s-a cheltuit numai 1 milion. De aceea, cifra
de 6 milioane este incorecta. Eficienta, lucrul administrativ nu se masoara in
lei, la moment.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Serpul:
In Hotarirea Guvernului cu privire la
realizarea programului prezidential “SALT”, se prevedea ca Ministerul
Finantelor sa identifice resurse financiare pentru procurarea, pina la finele
anului 2005, a 6 mii de computere. La ora actuala, aceste computere nu au fost
procurate, iar in bugetul 2005 nu s-au alocat mijloace in acest scop.
Vreau sa stiu daca, la rectificarea
bugetului, s-au identificat sursele financiare pentru procurarea acestor 6 mii
de calculatoare.
Domnul Mihail Pop:
Au fost alocate suplimentar 14 milioane de lei, dar, dat fiind faptul ca pentru cheltuirea lor este necesara
organizarea de licitatii, o procedura
mai lunga, aceasta suma a fost rectificata la jumatate, 7 milioane de lei, cu refinantarea pe parcursul primului
trimestru, daca va trebui sa procuram calculatoarele, caci
se asteapta un lot de calculatoare prin intermediul donatiilor.
Doamna Valentina Serpul:
Da, anume faptul acesta ma intereseaza, fiindca toate calculatoarele pe care le-au primit scolile in acest an sau in prima etapa a acestui program, sint
de tip vechi, “Pentium–2”, si parvin din ajutoare umanitare. Vreau sa stiu cite
calculatoare a procurat Guvernul si cind acest punct din
hotarire va fi realizat: anume procurarea a 6 mii de calculatoare de catre
Ministerul Finantelor.
Domnul Mihail Pop:
Este prevazut ca Programul “SALT” sa fie finalizat catre 1
septembrie 2006. In el se preconizeaza ca fiecare scoala
sa dispuna de cel putin 5 calculatoare. Plus la aceasta, toate scolile sa fie
unite intr-un program unic, unde sa fie programe de
studii, de conectare la Internet s.a.m.d., calculatoarele
sa nu fie, pur si simplu, amplasate
in birou, ori clasa fara sa fie unite sau dotate cu programe.
Doamna Valentina Serpul:
Inteleg, domnule ministru, dar nu au fost prevazute finante. In bugetul pentru 2006 nu sint prevazute finante
pentru procurarea calculatoarelor. Vreau sa va intreb de ce? Si cind, din ce
surse se vor procura?
Domnul Mihail Pop:
Bugetul 2006 este in majorare, fata de
2005, cu 16,2 la suta. Din aceste
mijloace, ministerul de ramura este in drept sa aloce necesarul pentru
procurarea calculatoarelor. Mijloacele pot fi redislocate in dependenta de
necesitati.
Doamna Maria Postoico:
In continuare, microfonul nr. 4.
Deci, echitatea sociala intre formatiunile politice.
Domnul Leonid Bujor:
Bun, va multumesc frumos.
Domnule ministru,
In mai multe rinduri, cu diferite ocazii,
in ultima jumatate de an, s-a vorbit despre faptul ca, prin intermediul Ministerului Culturii si Turismului, se va acorda sprijin uniunilor de creatie din Republica
Moldova. Am citit cu atentie materialele prezentate. In mai multe rinduri, au fost prevazute alocatii pentru Ministerul Culturii, dar
nici o data pentru sustinerea uniunilor de creatie. Cum considerati
dumneavoastra, exista posibilitati reale ca, pina la
sfirsitul anului, sa fie alocate mijloace financiare in
sprijinul acestor institutii?
Domnul Mihail Pop:
In primul rind,
uniunile de creatie sint organizatii obstesti. Ele pot beneficia de unele
sustineri din partea Ministerului Culturii daca au vreun program concret. De
aceea, ele, ca structura aparte, pentru finantari nu pot sa nimereasca in buget.
Domnul Leonid Bujor:
Domnule ministru,
Inteleg foarte bine metodologia de
sprijin financiar al uniunilor de creatie. Inteleg foarte bine ca,
unde este scris “Ministerul Culturii si Turismului”, putem indica “pentru sprijinul organizatiilor in baza
programului”, daca alta modalitate nu
exista.
Domnul Mihail Pop:
Vreau sa mentionez ca uniunile de creatie sint organizatii
obstesti si, in baza articolului 52 din Codul fiscal, ele, daca au venituri si aceste venituri nedistribuite intre membrii asociatiei…
Domnul Leonid Bujor:
Eu va multumesc, domnule ministru.
Domnul Mihail Pop:
…ca dividende, dar le consuma pentru
dezvoltarea asociatiei, aceste venituri nu se impun.
Domnul Leonid Bujor:
Domnule ministru, eu va multumesc foarte frumos.
Domnul Mihail Pop:
…Este o posibilitate de a avea venituri
proprii de catre aceste asociatii. Dat fiind faptul ca, in
republica, sint foarte multe asociatii obstesti…
Domnul Leonid Bujor:
Domnule ministru, exact dupa acelasi principiu sint
finantate si programele de tineret. Numai ca noi scriem: “Finantarea programelor de tineret”. Aceste finante se repartizeaza prin intermediul Ministerului
Educatiei, Tineretului si Sportului. Exact acelasi principiu sta la baza si in
acest caz.
De aceea, daca gasim doua milioane de
lei pentru reparatii (de altfel doua luni in urma, exact aceleasi mijloace financiare au fost repartizate la Holercani), de ce sa nu
gasim mijloace financiare, macar citeva zeci de mii
de lei pentru fiecare uniune de creatie? Consider ca nu este corect. De aceea, propun, pentru lectura a doua sa se
examineze in cadrul comisiei conduse de domnul Stepaniuc si sa se
gaseasca o modalitate de alocare, in viitor, a mijloacelor
financiare pentru uniunile de creatie, fiindca noi vrem o
tinara generatie bine crescuta, bine educata, cu care sa
ne mindrim, insa nu vrem sa investim in ea.
Va multumesc.
Domnul Mihail Pop:
As spune urmatoarele. Dat fiind faptul ca,
pina la sfirsitul anului, a ramas foarte putin timp si, pentru alocarea acestor mijloace, trebuie sa fie numaidecit un
program pentru aceste asociatii, societati sau asociatii obstesti, cred ca este
oportuna o astfel de rectificare la buget. De aceea, cred ca ar trebui sa fie elaborate programe
speciale, sa fie negociate cu ministerul de ramura, ca acesta sa vina cu
propuneri.
Domnul Marian Lupu:
Da, microfonul nr. 5.
Doamna Valentina Cusnir:
Domnule ministru,
Intrebarea mea se refera la capitolul “Cheltuieli de baza”.
Propuneti spre a fi micsorate cu 5,6 milioane de lei alocatiile pentru
subventionarea dobinzilor si rambursarea creditelor preferentiale pentru unele
categorii de populatie. As vrea sa stiu care este cauza. Nu sint
solicitate aceste credite preferentiale sau care este cauza ca se micsoreaza?
Domnul Mihail Pop:
Acestea sint… niste dobinzi care se
platesc bancilor comerciale, preponderent Bancii Sociale,
care a dat credite pentru constructia locativa in anii ‘93-’95, iar procentul
pentru credite se acopera din contul bugetului. Dat fiind faptul ca rata
dobinzii a scazut, cheltuielile la acest compartiment s-au diminuat.
Doamna Valentina Cusnir:
Imi pare bine, multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr. 4.
Doamna Angela Arama:
Deja nu mai este o noutate pentru mine ca dumneavoastra nu
tineti cont de modificarile pe care le propunem, noi, cei din opozitie. Dar as
avea o intrebare doar de precizare. Este clar ca o sa investiti in continuare
in pensiunea din Holercani, desi noi ne-am expus ca acesti bani ar fi putut fi
utilizati mult mai rational si eficient.
Dar mai am o intrebare. Ce inseamna cladirea de pe strada
Nicolae Iorga nr. 23. Si de ce se preconizeaza a se investi pentru
reconstructia acestei cladiri 10 milioane de lei?
Domnul Mihail Pop:
Aceasta este o cladire cu destinatie de interes de stat si, pentru a o repara, se aloca acesti bani.
Doamna Angela Arama:
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr. 5.
Domnul Stefan Secareanu:
Multumesc, domnule Presedinte.
Stimate domnule ministru,
Am o intrebare din doua puncte. Rog sa precizati cit ar
costa edificiul Procuraturii din Stefan Voda? Pentru ca dumneavoastra, prin prezentul proiect de lege, prevedeti
o alocare de 180 de mii pentru procurarea acestui edificiu, cind cunoastem ca
si in Legea bugetului pentru 2006 se repeta aceeasi pozitie cu 180 de mii
pentru aceeasi destinatie.
Si, al doilea punct. Pentru
reconstructia edificiului Centrului pentru Combaterea Crimelor, Coruptiei si
Crimelor Economice sint planificate 3 milioane 650 de mii de lei. Se propune
acum o majorare de pina la 4 milioane 960 de mii de lei
pentru reconstructia acestui edificiu, pe cind cunoastem ca si in 2006 se
propune cu acelasi scop inca 2 milioane 500 de mii de lei.
Domnul Mihail Pop:
Eu as mentiona faptul ca unele edificii
capitale se finanteaza anul acesta din motivul ca ele sint investitii trecatoare,
au fost preconizate pentru anul viitor. Dar, dat fiind faptul ca aceste
investitii s-au efectuat cu un ritm mai avansat, se propune sa fie finantate
anul acesta cu rectificare, daca vor ramine sume de rezerva pentru bugetul
2006, bugetul respectiv.
Domnul Stefan Secareanu:
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Da, va multumesc. Intrebari?
Ultima, va rog, microfonul nr. 5.
Domnul Ion Gutu:
Multumesc, domnule Presedinte.
O chestiune de principiu.
Domnule ministru,
Au ramas doua saptamini pina la
finalizarea anului curent, 2005. Deci, la anexa nr. 4 a
Legii bugetului pentru anul 2005, sint prevazute
modificari adaugator in suma de 108 milioane de lei.
Cum sa intelegem? Acesti bani au fost deja
utilizati sau aceste 108 milioane vor fi utilizate acum,
in doua saptamini? Si daca au fost utilizate, in baza caror documente si
decizii?
Domnule Pop, va multumesc.
Domnul Mihail Pop:
Stati sa ma uit. Am raspuns partial interpelarilor
precedente. Aveam modificari la investitii, care sint
trecatoare, si pentru anul viitor.
Dat fiind faptul ca au ramas mijloace de la lucrarile efectuate,
se propune ca investitiile sa fie acoperite partial
din banii anului 2005.
Domnul Ion Gutu:
Domnule ministru,
Am avut rectificarea bugetului prin
Legea din 28 iulie 2005. Cred ca orice utilizare a mijloacelor financiare fara
o decizie a Parlamentului este nelegitima. Dumneavoastra,
Guvernul, lucrati intr-un regim nelegitim.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr. 3.
Domnul Valeriu Calmatui:
Va multumesc, domnule Presedinte.
La acest compartiment, multi colegi care
dau intrebari cunosc destul de bine situatia. Stim ca la multe obiective care
se finanteaza suplimentar, la anexa nr.4, au fost luate credite, cunosc citeva
raioane unde au fost luate credite, aceste credite au fost valorificate, s-au
luat de acum si s-au indeplinit lucrarile. Si acum trebuie a le da. Dar ce-i cu
legea? A fost foarte corect, ca are dreptul orisicare sa ia credite si sa
efectueze lucrari.
De aceea, eu socot ca discutia este prea
lunga. Sint suplimente care au venit la bugetul de stat. Este binevenit asa
supliment ca rectificare la bugetul de stat pe 2005 si, de aceea, eu as chema,
domnilor din opozitie, sa nu punem intrebari, dar sa purcedem la votare. Banii
trebuie valorificati pina la sfirsitul anului. Pina la sfirsitul anului nu a
ramas asa de mult.
Domnul Mihail Pop:
Multumesc, pentru sustinere.
Domnul Marian Lupu:
Bine, ultima intrebare. Rog sa fie ultima intrebare.
Microfonul nr. 5.
Domnul Vlad Cubreacov:
Multumesc, domnule Presedinte.
Stimate domnule ministru,
Din analiza pe care am facut-o la acest proiect, rezulta foarte clar ca sumele incasate conform deciziilor
Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei, prevazute in Legea
bugetului pentru anul curent 2005, votata la 11 decembrie 2005, au fost
prevazute in marime de 10 milioane 500 mii de lei exact, fara rest.
In legea modificata, pe care o examinam
astazi, sau in propunerea de
modificare a Legii bugetului pe care o examinam la o distanta de 12 luni, suma
indicata de Guvern este aceeasi: 10 milioane 500 de mii de lei, fara rest. Se
cunoaste ca si in Legea bugetului pe anul 2006, care a fost votata deja, este
in vigoare, este prevazuta aceeasi suma de 10 milioane 500 de mii de lei.
Vreau sa va intreb: conform caror criterii se fac aceste
calcule, cum de reuseste acest Centru pentru Combaterea Crimelor Economice si
Coruptiei, mult criticat de opinia publica si de factorii
politici, sa indeplineasca Legea bugetului strict, in parametrii fixati, atunci cind este vorba de decizii si
sanctiuni financiare aplicate la suma de 10 milioane 500 de mii, fara rest,
fara un leu mai putin, fara un leu mai mult. Sau este cumva vorba de un plan si
comanda de stat in cazul deciziilor acestui centru?
Multumesc.
Domnul Mihail Pop:
In primul rind, planificarea amenzilor
care se aplica de catre organele imputernicite de a calcula aceste amenzi. Ele
se iau la baza sub o forma, sa spunem, de statistica, ceea
ce s-a obtinut pe parcursul anului trecut, anului curent si ceea ce se
planifica pentru anul viitor. Dat fiind faptul ca Centrul de Combatere a
Crimelor Economice si Coruptiei, treptat,
isi redirectioneaza activitatile de la control la combaterea coruptiei nu este
si nu se prevede o crestere a acestor calcule nici pentru anul 2005. Dar, in anul acesta, se asteapta aceeasi suma, care a fost planificata.
Domnul Marian Lupu:
Da, multumesc, domnule ministru. Rog sa luati loc.
Rog comisia.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Stimate domnule Presedinte, stimati colegi,
In cadrul executarii bugetului de stat pe anul 2005, se estimeaza acumularea veniturilor
suplimentare in suma totala de 469,5 milioane lei, ceea ce
depaseste cu 5,7 la suta indicii pe anul curent, stabiliti prin Legea
nr. 202 din 28 iulie 2005, inclusiv a veniturilor de baza cu 451,7 milioane lei
sau cu 6,3%, a mijloacelor fondurilor speciale cu 16,4 milioane lei sau cu 14,1
la suta, a mijloacelor speciale cu 17 milioane lei sau cu
2,2 la suta.
Acumularile esentiale au fost expuse in
raportul domnului ministru. Vreau sa mentionez ca Guvernul propune majorarea partii de venituri cu 469,5 milioane lei. Comisia a examinat
propunerea aceasta si sustine toti indicii. Cheltuielile
de baza se vor majora cu 233,9 milioane de lei sau cu 3,5
la suta. Din suma totala a majorarilor propuse, 108,8
milioane de lei, aveti anexa nr. 4, sint directionate la
finantarea investitiilor capitale, din care 57,7 milioane pentru finantarea
volumelor de lucru suplimentare realizate in anul curent, unde aproximativ 80
la suta vor reveni obiectelor de gazificare. Dumneavoastra aveti toate
materialele anexate la raport.
Vreau sa mentionez citeva lucruri. In anul curent, avem
posibilitatea de a transfera suplimentar din bugetul de
stat catre bugetul asigurarilor sociale de stat 76,7 milioane de
lei, din care 53,5 milioane pentru achitarea partiala a datoriei pentru anii
precedenti si 23,2 milioane pentru acoperirea financiara a cheltuielilor legate
de cresterea numarului beneficiarilor de prestatii
sociale, achitate din contul bugetului de stat.
Ministerului Agriculturii si Industriei Alimentare se vor
aloca suplimentar 3 milioane de lei. Concomitent, se prevede readresarea unui milion de lei
din limita mijloacelor Fondului pentru sustinerea sectorului agrar in vederea
subventionarii lucrarilor agricole, repartizate pe raioane, cu introducerea modificarilor respective la anexa nr. 25/1.
In scopul crearii rezervelor de griu alimentar in cadrul
rezervei materiale de stat, se propune majorarea alocatiilor cu 24,1 milioane de lei.
In cadrul proiectului prezentat, se propun alocatii suplimentare si la alte compartimente
ale bugetului, indicate detaliat in anexa nr.1, pe care o aveti alaturata la proiect. Putem mentiona ca aici sint alocatiile de
baza din fondurile speciale si din mijloacele speciale.
Excedentul bugetar din cadrul proiectului dat se va majora
cu 193,7 milioane de lei si va constitui in genere, 226,4
milioane de lei. Totodata, excedentul
reflectat la veniturile si cheltuielile
de baza va constitui 663,2 milioane de lei,
care este conditionat de necesitatea acumularii pe conturile bugetului de stat
a mijloacelor banesti pentru asigurarea implementarii, in
anul 2006, a primei etape a Legii salarizarii din sistemul
bugetar, in cadrul careia, in acest scop, din contul soldului bugetului in
cauza, va fi realocata suma de 246 milioane de lei, 127
milioane pentru rambursarea imprumuturilor acordate de Banca Nationala si 380,5
milioane pentru rambursarea imprumuturilor externe.
Cheltuielile de la bugetul de stat de
finantare a investitiilor capitale se propun a fi majorate pina la 765,8
milioane de lei, nivelul actual fiind de 657,04 milioane. In functie de volumul de realizare a mijloacelor alocate si a
gradului de executare a lucrarilor, au fost redistribuite mijloace financiare
intre 130 de obiective, la 49 dintre
care alocatiile au fost reduse, iar la 81 au fost
majorate. Concomitent, din venitul
acumulat la buget, au fost incluse suplimentar spre
finantare citeva obiective noi, conform modificarilor ce se opereaza la acest
capitol, expuse detaliat in anexa alaturata la raport.
La elaborarea proiectului de lege, au
fost acceptate propunerile de modificare a anexei nr. 25/1, prezentate la
initiativa legislativa a deputatului Cosarciuc, la proiectul de Lege cu nr. de
intrare 3999 din noiembrie 2005.
Ca urmare a modificarilor propuse, bugetul de stat pe anul
curent va fi constituit, in total, la “Venituri”, de 8 miliarde 738,2
milioane de lei, iar la “Cheltuieli”, de 8 miliarde 511,8 milioane de lei, cu
un excedent total de 226,4 milioane de lei.
Pornind de la cele mentionate si avind in vedere ca si
comisiile permanente au dat avize pozitive, propun sa adoptam modificarile
prezentate.
Domnul Marian Lupu:
Multumesc.
Intrebari? Microfonul nr.4.
Domnul Dumitru Diacov:
Domnule Presedinte, stimati colegi.
Domnule presedinte al comisiei,
Aceasta nu este prima rectificare a
bugetului pentru anul curent. Acum, examinam suma de 600 de milioane. Au mai
fost rectificari. In total, pentru anul 2005, din cite stiu, au fost efectuate
rectificari de peste un miliard de lei.
Noi sintem pusi in fata faptului de a
vota cheltuieli deja realizate, multe din care, din
pacate, nu in conditiile legii, fiindca au fost alocate
sume pentru diferite reparatii, iar noi nu stim daca
aceste sume au fost alocate si cheltuite in conditiile legislatiei cu privire
la achizitiile publice s.a.m.d.
Nu va pare dumneavoastra ca Guvernul vine
cam intentionat cu astfel de bugete, care, pe urma, trebuiesc raportate ca le-am supraimplinit si ca
le realizam in plus? Am votat nu demult bugetul pentru 2006, cind
am vorbit ca partea de venituri este cam diminuata. Nu
pentru ca, pe la mijlocul anului viitor, sa spunem ca l-am supraimplinit cu 10,
15% si, pe urma, prin decembrie, sa-l rectificam si sa constatam ca un sir
mare de cheltuieli facute nu sint strategice, nu sint indreptate spre
cresterea durabila, spre dezvoltarea serioasa a Republicii Moldova. Noi buchisim si cheltuim
bugetul in proiecte care nu sint importante si nici
eficiente pentru tara noastra.
Multumesc.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Eu nu sint de acord cu dumneavoastra. In primul rind, vreau
sa va amintesc ca, vara, cind am
votat rectificarea bugetului, a fost majorat compartimentul “Venituri” cu 790
milioane de lei. Acum, propunem sa fie majorat cu 469
milioane de lei. asta e una la mina.
A doua, daca tineti minte, cind am discutat bugetul de stat
pentru anul 2006, s-au facut schimbari, inclusiv in anexa nr.4,
pentru a acumula mijloace financiare de acoperire pentru executarea sau
indeplinirea legii cu privire la salarizarea in anul 2006 si s-a redus suma din
anexa nr.4 cu 30 milioane de lei. Adica, acum, cu
rectificarea aceasta, noi acoperim suma de 30 de milioane
pentru a da agentilor economici si administratiei publice locale
posibilitatea de a onora creditele.
Adica, sint lucruri foarte necesare. Dupa cum se stie, si in
anul acesta, alocatiile prevazute in Legea bugetului
pentru invatamint, cultura sint insuficiente. Iata de ce,
acum, Guvernul a venit sa acopere cheltuielile necesare
prevazute la buget.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.5.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Domnule presedinte al comisiei,
Chiar acum spuneati despre lucruri foarte
necesare si ne-am lovit de aceleasi puncte si cind examinam bugetul pentru anul
2006. Din pacate, stiti ca s-a adoptat repede si nu s-a examinat pe articole
destul de amanuntit. Astazi intilnim iarasi…
Domnul Nicolae Bondarciuc:
A fost examinat pe articole.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Nu s-a examinat pe articole. Acum,
intilnim aceleasi prevederi, pensiunea Holercani, Condrita s.a.m.d. Chiar
credeti dumneavoastra ca acestea sint foarte necesare?
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Daca o sa cititi…
Doamna Vitalia Pavlicenco:
N-am terminat. Va multumesc, dar inca nu am terminat.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Da, poftim.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
O clipa. Da, sint atit de necesare, nu avem alte prioritati,
in conditiile cind Republica Moldova este cea mai saraca tara din Europa. Pe dumneavoastra, ca reprezentant al Partidului Comunistilor,
vreau sa va intreb: chiar pregatiti atit de intens aceste baze (pe
unde se mai plimba lumea si cu “catere”,
am auzit, pe Nistru) pentru dumneavoastra sau poate
admiteti, ca sa nu regretati pe urma,
ca veti pierde puterea si investiti acesti bani pentru alte guvernari? As vrea
sa va ginditi foarte bine sa nu regretati. Asta, desigur,
ironic fiind spus.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
In primul rind, vreau sa subliniez ca, cu regret,
dumneavoastra, doamna Pavlicenco, ati dat intrebarea si nu
va intereseaza raspunsul. Da, eu vad, eu vad. In primul rind, vreau sa
mentionez si sa subliniez ca dumneavoastra n-ati citit
materialele prezentate catre deputati. Nici la un obiectiv
Condrita si Holercani nu au fost majorate cheltuielile. Care intrebare la
dumneavoastra apare? Asa, de iure, intrebarea.
Domnul Marian Lupu:
Nu, referitor la cea de-a doua parte a
intrebarii: nimeni nu este lipsit de spiritul de altruism.
Microfonul nr.2.
Domnul Grigore Petrenco:
Multumesc, domnule Presedinte.
As vrea sa ma adresez colegilor nostri din
opozitie, in special domnului Diacov, sa fie mai consecventi. Rog foarte mult
sa ascultati atunci cind se aproba bugetul de stat. Declarati ca el este
populist, acum declarati ca Guvernul intentionat a diminuat bugetul. Si, doamna
Pavlicenco, haideti sa nu luam cazuri particulare si sa nu facem din ele
generalizari. Sa nu uitam ca bugetul este supraimplinit, ca mai mult de 100 de
milioane sint directionate spre investitii capitale, ca mai mult de 100 de
milioane sint transferuri pentru bugetele locale. Sa vedem realitatea.
Domnul Marian Lupu:
Da, eu chiar va multumesc pentru declansarea discutiei.
Microfonul nr.4.
Domnul Dumitru Diacov:
As vrea, nu este prima data cind tinarul comsomolist, care
vrea sa devina mare lider comunist, Petrenco, nu pentru
prima data incearca sa citeasca morala deputatilor. As vrea sa-l rog pe domnul
Petrenco, care e foarte tinar inca, sa ia mai multe manuale acasa, sa studieze
ce inseamna buget. Cum se cheltuieste, cum se planifica un
buget, care este rolul bugetului intr-un stat, intr-un stat sarac. El, bugetul,
trebuie sa acorde posibilitatea si perspectiva de dezvoltare a unei tari, dar
nu sa adune de la oameni bani, care se cheltuiesc fara
nici un fel de logica s.a.m.d.
De aceea, tinere, asta este o replica, o replica tinarului
nostru comsomolist.
Domnul Marian Lupu:
Nu, doamna Vitalia, unu la unu.
Domnul Dumitru Diacov:
Ó÷èòüñÿ, ó÷èòüñÿ è åùå ó÷èòüñÿ òåáå íàäî.
Domnul Marian Lupu:
Cum, unu la doi? Deci, va rog, cu raportul replicilor este unu la unu, sa nu uitati de acest
lucru.
Microfonul nr.5.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Pe mine doi m-au vizat.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.5.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Domnule Bondarciuc,
In primul rind, dumneavoastra vreau sa va raspund. Colegul
meu Cubreacov, care, impreuna cu mine, sta de veghe la
corectitudinea limbii romane, m-a intrebat despre “cater” si eu am vrut sa-i spun ca special am folosit in limba rusa,
ca-i mai pe intelesul dumneavoastra.
Cit priveste documentele si celelalte, vreau sa-i spun si
domnului Petrenco. Domnule Petrenco, mi se pare ca de generalizari va ocupati
dumneavoastra si ati pretins in mod foarte incorect sa reprezentati grupul
moldo-roman, incercind cu domnul Stoicov sa va intilniti doar dumneavoastra cu
demnitarul roman. Nu stiu cine generalizeaza? De aceea, vreau sa va spun, sa
fiti foarte atent la comportamentul dumneavoastra si la obiectiile
dumneavoastra si sa mai invatati un pic.
Domnul Marian Lupu:
Asa, stimati colegi, conturile sint reglate? Eu va
multumesc. aici ne oprim cu reglarea acestora. Va rog, intrebari? Microfonul
nr.4.
Domnul Serafim Urechean:
Domnule presedinte, nu v-ati obosit
dumneavoastra sa examinati cerintele refugiatilor din Transnistria, care
asteapta constructia spatiului locativ de 15 ani de zile? Li s-au retras si
acele surse, care au fost alocate in bugetul municipal, de 5 milioane, 3
milioane 500 au fost retrase pentru alte obiective.
Si eu fac o propunere concreta. Eu inteleg pentru ce-i
aceasta. Petrenco are a lui parere, dar eu cred ca mai inteleg ceva in buget.
Este o rezerva de speculatie a partidului de guvernamint, dar o face fiecare
care ar fi la guvernare. Dar, o propunere concreta: iata, cota parte in constructia bazei de odihna “Vintulet” din
orasul Vadul lui Voda – 3 milioane 500 mii de lei. Poate macar mie imi lamuriti
ce inseamna baza “Vintulet”? A cui este, cine se odihneste
acolo? Si n-ar fi o posibilitate de
redirectionat aceste 3 milioane 500 pentru refugiatii din Transnistria?
Multumesc frumos.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Eu o sa cer ajutorul de la minister.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.1.
Domnul Mihai Pop:
Referitor la Vadul lui Voda. Acestea sint mijloacele speciale ale Ministerului Dezvoltarii Informationale. Ele
sint folosite de minister conform legislatiei.
Ceea ce se
refera la refugiati. In anul 2005, in buget sint prevazuti
5 milioane de lei, din care 1 milion 500 se folosesc sint folosite la finantarea proiectarilor. Pina la moment, inca nu au fost prezentate documentele
confirmative de cheltuieli ale acestui 1 milion 500. Trei
milioane 500 sint la dispozitie, sa le transferam in orice
zi, daca vor fi efectuate cheltuieli. Plus la aceasta, pentru 2006, sint inca 5 milioane de lei, daca vor demara lucrarile de
constructie a locuintelor. Sumele vor fi revazute spre majorare.
Domnul Marian Lupu:
De acord. Microfonul nr.3.
Domnul Sergiu Stati:
Multumesc, domnule Presedinte.
eu, de fapt, am vrut un comentariu pe
marginea a ceea ce a declarat doamna Pavlicenco, daca imi permiteti.
Domnul Marian Lupu:
Domnule Stati, va rog mult, va rog foarte mult, va rog din
tot sufletul, am pe toti in aceasta sala.
La sfirsitul sedintei, cu toate luarile
de cuvint.
Domnule Bujor, dumneavoastra, rog, sa luati loc. asa.
Va rog sa va abtineti, domnule Stati.
Intrebarea e la acest subiect.
Microfonul nr.3.
Domnul Vladimir Dragomir:
Multumesc, domnule Presedinte. Am o propunere pentru colegii
nostri din opozitie. Stimati membri din opozitie, vreau sa va spun asa:
dumneavoastra nu participati la formarea bugetului, nu-l votati, va rog sa nu
va amestecati si la repartizare. (Aplauze.)
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Simt ca sintem plasati la diferite
poluri si pozitii. Rog putina liniste. Sa terminam cu runda de intrebari si, dupa aceea, vor fi si comentarii, si replici, va rog mult.
Microfonul nr.5.
Domnul Vlad Cubreacov:
Multumesc.
Stimate domnule Bondarciuc,
Sint nevoit sa reiau intrebarea pe care am
adresat-o domnului ministru, legata de veniturile incasate conform deciziilor Centrului pentru
Combaterea Crimelor Economice si a Coruptiei. Dupa cum se stie, nici o data si
nicaieri in lume veniturile programate din aplicarea sanctiunilor nu coincid cu
suma programata. Observ ca Republica Moldova, pentru prima data in istoria sa
si ca o premiera mondiala absoluta, reuseste aceasta performanta de incasare a
sanctiunilor in baza deciziilor Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice
si a Coruptiei in valoare de fix 10 milioane 500 de mii de lei fara rest, exact
atit cit a fost programat.
Vreau sa va intreb: pe cit de reale sint
cifrele pe care ni le prezinta Guvernul si pe care le-a examinat, sper cu multa
atentie, comisia dumneavoastra ca una sesizata in fond? Care sint veniturile
reale incasate din sanctiunile aplicate de acest centru? Aceasta este prima mea
intrebare.
A doua tine, nu as fi formulat-o daca nu
exista replica domnului ministru, tine de Ministerul Dezvoltarii Informationale,
de veniturile si de cheltuielile care il vizeaza. Din raspunsul care mi s-a dat
si pe care il consider unul cinic, rezulta ca Ministerul Dezvoltarii
Informationale ar fi un fel de stat in stat cu buget autonom, care nu comunica
cu bugetul de stat. Am vrea sa avem o explicatie: cum apare aceasta autonomie a
bugetului unui minister parte a Guvernului administratie de stat?
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.1.
Domnul Mihai Pop:
Referitor la mijloacele speciale. Mai
multe ministere si departamente, in cadrul legilor care sint aplicate la moment
si functioneaza in Republica Moldova, au surse speciale de venituri, care sint
folosite pentru dezvoltarea acestor ministere. Treptat, o data
cu reducerea surselor, finantarile vor fi transferate din
bugetul de stat, aceasta este o realitate.
Domnul Vlad Cubreacov:
Domnule ministru,
Atunci, as avea o intrebare subsecventa.
Dumneavoastra vorbiti de aceste venituri extrabugetare paralele bugetului altei
circuite, care scapa circuitului si disciplinei financiare din stat, oricum
controlului parlamentar in acest domeniu. Care este proportia intre veniturile
bugetare prevazute in lege ale acestui minister si care este proportia lor,
raportul, fata de veniturile acestea extrabugetare? Am impresia ca asistam la o
disproportie evidenta si, in cazul acestui minister, ca si al altora,va trebui
intr-o buna zi sa facem ordine.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Iata, eu, daca o sa-mi dati voie, o sa va raspund. Daca o sa
va uitati atent in anexa nr.1, pe care o aveti. Venituri total, dupa modificare, o sa avem, cum am
mentionat in raport, 8 miliarde 738,2 milioane lei, inclusiv fondurile speciale
– 132,7 milioane lei, mijloacele speciale – 792,56 mii lei. Si, respectiv, in anexa nr.1 sint cifrele la fiecare minister. Uitati-va
atent.
Domnul Vlad Cubreacov:
Eu la aceasta m-am referit. Nu ma intereseaza cifre de
ansamblu, pe care am motiv sa le accept, sa cred ca sint in conformitate cu
realitatea. M-am referit la un detaliu care intra in structura cifrei de
ansamblu invocate de dumneavoastra. M-am referit strict la veniturile incasate,
conform deciziilor Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice si a
Coruptiei, si am aratat cu multa precizie ca cifra preconizata a fost de 10
milioane 500 de mii de lei la sfirsitul anului trecut. Acum,
rectificarea arata ca s-ar fi incasat in realitate fix 10 milioane 500 de mii.
Si pentru anul viitor este preconizata
aceeasi suma. Deci, exista un fel de plan al volumului sanctiunilor aplicate.
Ori, am spus, este o practica generala.
Niciodata in lume, in nici o tara venitul programat din aplicarea de sanctiuni
nu coincide cu venitul real incasat. Acesta poate fi mai mare sau mai mic macar
cu un banut, macar cu un leu. Cum explicati dumneavoastra aceasta coincidenta
farmaceutica a acestor cifre? Pentru ca ele pun in fata noastra credibilitatea
cifrelor de ansamblu.
Domnul Marian Lupu:
Este clar.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Stimate coleg, pina al 31 decembrie inca avem
timp. Vreau sa va asigur ca cifra o sa fie schimbata.
Domnul Marian Lupu:
Bine. Microfonul nr.4.
Domnul Dumitru Diacov:
Cred ca, trebuie de inteles si reactia din
sala in legatura cu faptul ca noi discutam un proiect de lege care a intrat in
Parlament 9 zile in urma, pe data de 29 noiembrie. Cred ca un termen record in
care se discuta la noi problemele legate de buget nu mai gasim in alta parte.
Astazi, se legifereaza soarta a 600 milioane
de lei. Acestia sint banii platiti de populatia Republicii Moldova, domnule
Dragomir. Sint impozitele cetatenilor Republicii Moldova. Opozitia are dreptul
sa se intereseze cum se cheltuiesc acesti bani? Opozitia, din pacate, nu va
suparati, dar are mai mare drept sa se intereseze decit guvernarea, fiindca,
pentru Partidul Comunistilor au votat 46% din populatie, pentru celelalte
partide au votat 54%. De aceea, nu va suparati, acesta este un exercitiu foarte
democratic.
Democratia consta in faptul ca dumneavoastra
aveti 56 de mandate si guvernati, fiti sanatosi. Dar dati-ne noua dreptul sa ne
interesam cum se cheltuiesc acesti bani? Si presa, si opozitia reprezinta
interesul cetatenilor.
Adresez inca o data rugamintea: nu cititi
morala reprezentantilor opozitiei, cu atit mai mult ca eu, personal, si
Fractiunea Partidului Democrat, alti colegi doresc sa contribuie la adoptarea
unei legi normale, bune. De ce este reactia asta, care trezeste si la noi o
reactie? De ce cineva incearca aici un …, nu vreau sa folosesc cuvintul, sa
citeasca morala deputatilor. El trebuie sa mai creasca oleaca.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Domnule Bondarciuc…
Domnul Dumitru Diacov:
Linistiti-va, linistiti-va.
Domnul Marian Lupu:
Intrebarea n-a fost. Âîïðîñà íå áûëî. Bine. Va rog, va rog.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Stimate domnule coleg, vreau sa precizez: nu
600 milioane de lei repartizam astazi, dar numai 459,5. Da, are, are. Noi
discutam Legea bugetului si trebuie sa fim corecti. Asta-i prima.
A doua. Da, putem sa constatam ca ar fi fost
mai bine sa fi primit proiectul mai devreme, dar asa s-a intimplat si trebuie
sa rezolvam problema, ca, miine-poimiine, e deja 31 decembrie, dar banii
acestia trebuie utilizati.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Domnule Bondarciuc, rog sa luati loc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.3.
Domnul Victor Stepaniuc:
N-am vrut sa pun intrebari presedintelui
comisiei, am vrut numai sa spun in felul urmator.
Stimati colegi,
Proiecte de acestea, de care au venit ieri
si s-au votat astazi, au fost foarte multe. Exemplu de felul acestea ne-a
aratat insusi domnul Diacov cind era Presedinte al Parlamentului. Intr-o zi, la
sfirsitul sesiunii de vara, in anul 1999, s-au votat 32 de legi intr-o singura
zi, care au venit, 32. Deci, acesta este un fapt istoric, putem citi stenograma
din 1999. Asa ca nu ne mai instruiti atita.
Propun ca acest proiect, domnule
Presedinte, sa fie votat in prima lectura. In a doua lectura, el, intr-adevar,
are nevoie de niste propuneri. Numai ca trebuie de vorbit mai constructiv. Ce
facem noi zarva si duñem lumea in eroare? Slava
Domnului ca s-au gasit bani care trec pe alte articole. Sint obiective concrete
care se dau in exploatare, trebuie sprijinite si gata.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Intr-o asemenea ambianta, simt eu, relativ
pasnica, am putea sa purcedem la exercitiul de vot pentru aprobare.
Luare de cuvint? Va rog, domnule Cosarciuc.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Stimate domnule Presedinte, stimati colegi.
Nu m-am pregatit special pentru a lua
cuvint, dar as vrea sa temperez cumva aceasta triumfalitate care este aici, in
Parlament. Si va spun, de ce.
In primul rind, am mentionat, cind am
adresat intrebarea domnului ministru Pop, care sint sursele de venit? Si de
unde au venit acesti bani? Si reiterez acest fapt, fiindca am spus-o si in vara
ca trebuie cu totii, sintem 101 deputati in Parlament, sa ne ridicam in
picioare sa le multumim miilor de cetateni care lucreaza peste hotare si
transfera bani in tara si avem aici dezvoltarea cererii in Republica Moldova si
a consumului.
Fiindca, toti acesti bani care au venit in
bugetul de stat si pe care, astazi, aici, ii impartim sint banii veniti din
import si sint banii veniti de la diferite taxe de la import. Stimati deputati,
noi trebuie sa constientizam faptul ca ei sint cei care tin aceasta tara.
Fiindca, noi, in principiu, nu avem
crestere de la activitatea economica interna. Acea T.V.A., inclusa in buget, de un miliard 200, in
principiu, nu se schimba, nu se modifica. Se modifica cu 330 milioane numai T.V.A. de la import. Asta trebuie sa constientizam.
Al doilea moment. Dumneavoastra spuneti ca
utilizam corect banii. Eu vreau sa va spun ca nu. Fiindca, iarasi cheltuim bani
pentru gazificare. Noi am cheltuit in ultimii 4 ani aproximativ un miliard de
lei pentru gazificare. Dar, stiti dumneavoastra care este coeficientul de
utilizare a acestor gazoducte? 4-5% in medie. Acestea sint datele Ministerului
Industriei si Infrastructurii si ale intreprinderii “Moldova-Gaz”. Daca o
persoana privata ar fi investit un miliard de lei si ar fi avut utilizarea
acestor bani de 4-5% ce s-ar intimpla cu ea? Ar deveni falita imediat.
Dar Guvernul nostru aduce gazul pina la
marginea satului si-l lasa acolo, iar cetatenii, pe urma, cheltuie 12-20 de
mii. Aceasta este in medie cheltuiala de bani pentru a-si aduce gazul in casa.
Am fost ieri la Glodeni in trei sate, unde
m-am intilnit cu pedagogi. Ei mi-au spus: aceasta este o politica populista, o
cheltuiala nu dupa prioritati. Fiindca, in loc sa dezvoltam resursele
renovabile de energie in Republica Moldova, cheltuim banii pentru gazificare si
nu stim, in genere, daca vom avea gaz si la ce pret il vom avea.
Daca azi platim un leu 50 pentru un metru
cub de gaze, in viitor vom plati in jurul a 2 lei. Se pune intrebarea… Si o
bibliotecara din satul Limbenii Noi a spus ieri… O secunda, o secunda.
Asteptati. Eu am timpul meu regulamentar si nu ma incurcati. Dumneavoastra
puteti sa luati cuvintul.
O bibliotecara din satul Limbenii Noi a
spus: “Eu am energie electrica in casa, dar nu ma folosesc de ea, fiindca nu am
cu ce o plati”. Acelasi lucru se va intimpla cu acesti bani pe care noi ii
cheltuim in zadar si cu acea dobinda pe care o platim la gazificare. Fiindca
noi am impus, iar administratia publica locala a luat credite si acuma platim
si pentru banii de la banca, si pentru dobinzile pe care ei le-au platit.
Acelasi lucru, stimati colegi, se refera si
la cheltuirea banilor pentru Biroul National de Statistica. Ei erau foarte bine
aranjati in cladirea de pe soseaua Hincesti, dar cuiva i-a trebuit aceasta
cladire, noi stim cui, NIT-lui i-a trebuit aceasta cladire si foarte urgent. A
fost reparata cladirea de pe strada Grenoble, au fost implicate iarasi surse de
bani. Toate aceste cheltuieli au fost efectuate, adica, tot ce-i legat cu
telecomunicatia, cu informatizarea. Aceste 2,5 milioane… de acuma… legiferam
cheltuiala. Adica, n-a avut dreptul Guvernul sa cheltuie acesti bani, asa cum
n-a avut dreptul sa cheltuie si alti bani care sint pusi aici in cheltuiala.
Colegii nostri, in luarea de atitudine, au
mentionat, si domnul Gutu de la “Alianta «Moldova
Noastra»” a spus: “Guvernul cheltuie bani si pe urma
legifereaza.” Si noi am sesizat acest lucru astazi, cind s-a examinat Legea cu
privire la salarizare. Guvernul este o vitrina, o anexa a Presedintiei, fiindca
un ministru este egal, practic, cu un consilier, si Parlamentul este o anexa a
Guvernului.
Fiindca, noi, in principiu, nu ne adjudecam
drepturile noastre. Fiindca Guvernul cheltuie bani neavind dreptul s-o faca.
Cred ca va veni timpul cind Guvernul va raspunde pentru ceea ce face acum. Se
va schimba si componenta Curtii de Conturi, sper, si, atunci, vom reveni la
aceste probleme.
In afara de aceasta, nu trebuie sa ne
magulim, fiindca 170 de milioane, despre care a vorbit domnul Bondarciuc, nu
vor fi utilizate. Ele vor fi puse in rezerva pentru ca sa platim salariile
ridicate din anul 2006, adica, iarasi acesti bani, cistigati de oameni in exterior, vor ajuta sa platim si salariile majorate
pentru anul 2006.
Stimati colegi, eu si “Alianta «Moldova Noastra»” nu dorim numai sa
criticam, dorim sa participam la elaborarea unor legi normale care sa aduca la
o crestere economica calitativa. Acuma, avem o crestere economica necalitativa.
Mentionez inca un lucru: daca, in 2000-2001, valoarea adaugata in industrie era
de 46% si consumurile intermediare de 54%, in anul 2005 valoarea adaugata in
industrie este de 23%, stimati colegi, si consumurile intermediare de 77%.
Acesta este rezultatul guvernarii actuale. Nu industrializare, dar
deindustrializare in Republica Moldova.
Acest buget, pe care il cereti foarte
insistent votat rapid, il votam, ceea ce demonstreaza inca o data rezultatele
activitatii guvernarii actuale. Nu este activitate economica, dar este infort,
deoarece oamenii care lucreaza peste hotare trimit bani, care maresc consumul
in Republica Moldova.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.3? Se doreste luare de cuvint
la microfonul central?
Domnul Gheorghe Popa:
Onorat prezidiu, stimati colegi,
N-am vrut sa iau cuvintul, dar m-a provocat
colegul Cosarciuc. De multe ori discutam asa in cadrul Parlamentului, dar e
foarte straniu atunci cind tot ceea ce este bun nu este apreciat.
Astazi, cind procedam la aprobarea unor
modificari pozitive la Legea bugetului pentru anul curent, sintem pusi in fata
unei situatii foarte clare. Ar fi fost normal sa nu provocam discutii pe
marginea acestor modificari, dat fiind faptul ca discutii de felul acesta vor
avea loc atunci cind vom asculta executarea acestui buget. Doar sinteti,
stimati colegi, cu totii la curent cu faptul ca, la inceputul fiecarui an,
audiem executarea bugetului cind sint puse toate problemele pe care fiecare
deputat le are in fata sa.
Astazi, acceptam modificarile la Legea
bugetului pentru anul 2005, prezentate de Guvern, asa cum am facut-o si in
iulie 2005, cind am votat proiectul de lege in ambele lecturi.
Cred ca trebuie sa dam Guvernului
posibilitatea de a realiza acest buget pina la finele anului si, dupa ce vom
primi toate materialele respective, vom proceda la examinarea executarii
acestui buget. Atunci, vom putea discuta absolut toate problemele puse astazi.
Dar, ma rog, daca s-au pornit pe calea
discutiilor, eu as vrea, in primul rind, sa-i linistesc pe colegii nostri din
opozitie, caci afirmatiile si discutiile pe marginea acestui proiect de lege,
dupa cum am spus, nu sunt bine venite.
Tin sa confirm inca o data de la aceasta
tribuna, stimati colegi, stimati cetateni, ca elaborarea si aprobarea acestui
buget s-au facut in conditii nu atit de usoare pentru tara noastra. Bugetul a
fost apreciat atit de agentii economici din interiorul tarii, cit si de cei din
exterior ca fiind unul realist, obiectiv si echilibrat. Acest lucru insa nu
este recunoscut de toti. Dar, important este faptul ca acest buget a fost
apreciat de organismele financiare internationale anume asa cum am mentionat.
Exista situatii in care, trebuie sa spunem
pe fata, este o continuitate in politica bugetar-fiscala, o continuitate in
elaborarea si aprobarea legilor bugetului de stat in termenele stabilite de
legislatie, cind se face destul de clar si transparent repartizarea
investitiilor, atit a celor planificate in buget, cit si a supraveniturilor
capatate, iar colegii nostri incearca sa interpreteze aceste situatii absolut
invers.
Dorim, ori nu dorim, dar orice situatie,
orice apreciere se face prin comparatie. Vreau sa va spun astazi cu toata
certitudinea, stimati colegi din opozitie, ca, incepind cu 2001, dinamica
indicatorilor microlimita mica, fara spatiu fata de micro- si macroeconomici
sint in permanenta crestere. Triplarea bugetului public national a adus la solutionarea
multiplelor probleme sociale din tara, acest lucru trebuie sa-l recunoastem cu
totii.
In asemenea situatii, de fapt, este destul
de normal sa votam acest proiect de lege, chiar daca sunt amendamentele
deputatilor si ale fractiunilor parlamentare. Poate, este cazul sa le examinam
si sa le votam si in lectura a doua.
Cred, stimati colegi, ca trebuie sa aducem
multumiri atit Ministerului Finantelor, cit si Ministerului Economiei si
Comertului pentru activitatea lor intru indeplinirea acestui buget. Sa votam
aceste modificari.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Bine. Stimati colegi,
Va multumesc.
Alte luari de cuvint nu inregistrez. In
aceste conditii, supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege
nr.4024. Cine este pentru, rog, sa voteze.
Rog sa fie anuntate rezultatele pentru
stenograma.
N u m a r a t o r i i:
Sectorul nr.1 – 28.
Sectorul nr.2 – 26.
Sectorul nr.3 – 0.
Doamna Adriana Chiriac:
Ridicati mai sus. Sectorul nr. 3 – 1.
Domnul Marian Lupu:
Cincizeci si cinci voturi pro. Cu 55 de
voturi, proiectul de Lege nr.4024 este aprobat in prima lectura.
Va multumesc.
Proiectul de Lege pentru modificarea unor
acte legislative. Nr. de intrare 4041.
Rog, Guvernul.
Microfonul nr.4.
Domnul Igor Klipii:
A fost propunerea pentru a vota in a doua
lectura. Trebuie de pus la vot.
Domnul Marian Lupu:
A, pardon. A fost propunerea in a doua
lectura. Bine.
Stimati colegi,
Lectura a doua. Remarc o unanimitate
absoluta in sala si nici nu vad propuneri pentru lectura a doua.
Microfonul nr.3.
Domnul Boris Stepa:
Óâàæàåìûé Ïðåäñåäàòåëü Ïàðëàìåíòà, äåëî â òîì, ÷òî â ïðîåêòå
èçìåíåíèé íà ðóññêîì ÿçûêå ïî Ãëîäÿíàì âûïàëî ñåëî ßáëîaía – 140 òûñÿ÷ ëååâ íà ãàçîïðîâîä.
 ìîëäàâñêîì âàðèàíòå èìååòñÿ, à â ðóññêîì âûïàëî. Ýòî ïåðâîå.
Âòîðîå. Ìû ñâîèìè ñèëàìè (îäèí ìîìåíò!) ðåøèëè ýòîò âîïðîñ
íà 140 òûñÿ÷ äëÿ ãàçèôèêàöèè èìåííî ýòîãî ó÷àñòêà â ñåëå ßáëîàíà. Ïîýòîìó ÿ
ïðîøó ýòè 140 òûñÿ÷ îòíåñòè ê ãàçîïðîâîäó Ãëîäÿíû – Ñòàðûå Ëèìáåíû, ãäå
ãàçèôèöèðóþòñÿ øåñòü ñ¸ë. Ýòè 140 òûñÿ÷ ïðîñèë áû ïåðåíåñòè èìåííî òóäà.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.3.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Comisia accepta. Asta in aceleasi limite,
acelasi raion. Noi acceptam.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Stimati colegi,
Supun votului proiectul de Lege nr.4024. Va
rog foarte mult un lucru: cam pierdeti din reactie si ma puneti intr-o situatie
cind… Rog sa tineti cont.
Microfonul nr.4.
Domnul Leonid Bujor:
Am facut o propunere: nu trebuie de
comentat si nimeni n-a raspuns. Se accepta, nu se accepta? Se pune la vot, nu se pune la vot?
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.3.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Daca imi permiteti, o sa va raspund eu.
Legislatia in vigoare nu prevede mijloace financiare din
bugetul de stat pentru organizatiile obstesti. Noi nu putem accepta propunerea
dumneavoastra.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc.
Domnul Leonid Bujor:
Bun, va multumesc.
Sint convins, domnule Bondarciuc, daca
se dorea sustinerea uniunilor de creatie din Republica Moldova, era propusa si
astazi modalitatea de solutionare a problemelor. Aceasta modalitate o cunoaste
fiecare dintre noi.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Supunem votului: cine este pentru adoptarea proiectului de Lege nr.4024 in a doua lectura, rog, sa
voteze.
Sa fie anuntate rezultatele.
N u m a r a t o r i i:
Sectorul nr.1 – 28.
Sectorul nr.2 – 26.
Sectorul nr. 3 – 1.
Domnul Marian Lupu:
Cincizeci si cinci.
Impotriva?
N u m a r a t o r i i:
Sectorul nr. 1 – 0.
Sectorul nr. 2 – 6.
Sectorul nr. 3 – 8.
Asa, ati ridicat miinile,
8. Citi sinteti?
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi din sectorul nr. 3, rog sa va ajutati
colegul.
N u m a r a t o r i i:
Sectorul nr. 3 – 15.
Domnul Marian Lupu:
Douazeci si unu. Deci, 55 de voturi pro si
21 de voturi impotriva. Proiectul de Lege nr. 4024 este adoptat in a doua
lectura.
Va multumesc.
De fapt, stimati colegi, inainte de a continua procesul de
examinare a subiectelor de pe ordinea de zi fixind situatia ca procesul
avanseaza cu o viteza destul de impunatoare, intervin cu o propunere. De fapt,
secretariatul mi-a readus aminte ca avem un subiect care vine din trecut si care se refera la dezbaterea pe marginea ridicarii imunitatii a
unuia dintre colegii nostri deputati, domnul Gutu.
Mi-a fost semnalat ca sint intrunite toate conditiile legale
si procedurale pentru a dezbate acest subiect. In aceste conditii,
imi permit sa va propun completarea ordinii de zi cu un subiect,
si anume cu cel care se refera la subiectul evocat. Cine
este pentru, rog, sa voteze. Inca o data. Sa inteleg mai
bine rezultatul votului. Asa. Bine, propunerea este acceptata.
Deci, continuam proiectul de Lege nr.4041
pentru modificarea unor acte legislative.
Guvernul.
Domnul Pavel Buciatchi (viceministru al dezvoltarii informationale):
Domnule Presedinte al Parlamentului, domnilor deputati, onorata
asistenta,
La elaborarea proiectului in cauza, s-a
tinut cont de faptul ca, in
conditiile realizarii cursului spre integrare europeana a tarii,
spre dezvoltarea democratiei si deschiderea republicii
catre comunitatea mondiala, inclusiv spre aderarea
ei la diferite organizatii mondiale, s-a marit numarul de
cetateni straini sositi in tara cu diferite scopuri.
Sistemul actual de inregistrare prevede ca cetatenii straini
si apatrizii sositi in Republica Moldova pe un termen de pina la 90 de zile
sint obligati sa se inregistreze in subdiviziunile teritoriale de evidenta si
documentare a populatiei ale Ministerului Dezvoltarii
Informationale in timp de trei zile de la data sosirii, ceea ce creeaza unele
dificultati pentru categoria data de persoane.
Modificarile inaintate prevad ca inregistrarea cetatenilor
straini si a apatrizilor va fi efectuata nemijlocit la frontiera, creindu-se
astfel pentru categoria aceasta de persoane conditii optimale, anulind
necesitatea de inregistrare in timp de trei zile,
ceea ce va ridica, in primul rind, imaginea Republicii
Moldova, in acelasi timp va exclude posibilitatea eschivarii de la
inregistrare, iar informatia introdusa in registrul de stat al populatiei va fi
mai ampla.
Astfel, vor fi create conditii pentru ajustarea legislatiei
Republicii Moldova la cerintele actuale adoptate de tarile membre ale
Consiliului Europei intru inasprirea controlului asupra intrarii cetatenilor
straini si a apatrizilor pe teritoriul tarii, dar si pentru formarea unor premise pentru indeplinirea obligatiilor internationale de
catre Republica Moldova in combaterea terorismului.
Rog sustinerea propunerilor inaintate.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc.
Stimati colegi, intrebari pentru raportor.
Microfonul nr. 4.
Domnul Nicolai Deatovschi:
Ñïàñèáî, ãîñïîäèí Ïðåäñåäàòåëü. Ãîñïîäèí çàìåñòèòåëü
ìèíèñòðà, ìû ýòîò âîïðîñ îáñóæäàëè íà êîìèññèè. È çâó÷àë âîïðîñ, íà êîòîðûé âû
îáåùàëè äàòü ñåãîäíÿ áîëåå ÿñíûé îòâåò. Ðå÷ü èäåò îá ó÷àñòêå ãðàíèöû ñ
Óêðàèíîé, ïðîõîäÿùåì ÷åðåç ïðèäíåñòðîâñêèé ðåãèîí. Ïî êîíöåïöèè, êîòîðóþ âû
ïðåäëîæèëè, ó÷åò âåäåòñÿ ïîãðàíè÷íûìè âîéñêàìè. Ýòî íîðìàëüíî. Ýòî
äåéñòâèòåëüíî óïðîùàåò ëþäÿì, òàê ñêàçàòü, ïðåáûâàíèå, óïðîùàåò ïðîöåññ è òàê
äàëåå. Íî íà Êó÷óðãàíñêîì, Êîòîâñêîì, Êàìåíåö-
Ïîäîëüñêîì íàïðàâëåíèÿõ íàøèõ ïîãðàíè÷íûõ âîéñê íåò. Òå
îáîáùåííûå äàííûå, êîòîðûå óäàëîñü ïîëó÷èòü â÷åðà, äîïóñòèì, èëè ñåãîäíÿ,
ãîâîðÿò î òîì, ÷òî ÷åðåç íàøè ïóíêòû óæå âíóòðè ðåñïóáëèêè – ýòî Áåíäåðû,
Äóáîññàðû, Ðåçèíà, Ðûáíèöà, Êàìåíêà, Ñåíàòîâêà – ñóììàðíî â ñóòêè ïðîåçæàþò 700
÷åëîâåê. Ýòî â ïîäàâëÿþùåì áîëüøèíñòâå ãðàæäàíå Óêðàèíû, ïðîåçæàþùèå íà íàøó
òåððèòîðèþ.  ìåñÿö îêîëî 20 òûñÿ÷. Êàê ýòè ãðàæäàíå áóäóò áðàòüñÿ íà ó÷åò ïðè
ïðîåçäå íà íàøó òåððèòîðèþ?
Domnul Pavel Buciatchi:
As vrea sa va spun ca mecanismul
realizarii prezentei legi va fi reglementat intr-un act normativ. Acum, conlucram cu serviciul graniceri. Programul tehnic va asigura
inregistrarea cetatenilor mentionati.
Domnul Nicolai Deatovschi:
Äåëî â òîì, ÷òî âû ïðåäëàãàåòå â òðåõìåñÿ÷íûé ñðîê ïðèâåñòè
âñå ñâîè àêòû â ñîîòâåòñòâèå ñ ýòèì çàêîíîì. ×åðåç òðè ìåñÿöà ýòè
òåððèòîðèàëüíûå ïîäðàçäåëåíèÿ ó÷åòà íå áóäóò ðàáîòàòü. È ãðàæäàíå Óêðàèíû, åùå
ðàç ïîä÷åðêèâàþ, â áîëüøèíñòâå, îêàæóòñÿ ïîíåâîëå íåëåãàëàìè íà íàøåé
òåððèòîðèè, ñî âñåìè âûòåêàþùèìè èç ýòîãî ïîñëåäñòâèÿìè äëÿ íèõ. Èçâèíèòå, ïðè
âñåì óâàæåíèè, íî ìû íå ìîæåì òàêèå âåùè äîïóñêàòü. Ïîëó÷àåòñÿ òîãäà: íàäî çàáëîêèðîâàòü ýòè ïîñòû, ÷òîáû îíè åõàëè â îáúåçä.
Domnul Marian Lupu:
Eu va propun sa identificati solutia pentru aceasta problema
care, cu adevarat, exista in procesul de examinare pentru lectura a doua.
Domnul Nicolai Deatovschi:
ß ïðåäëàãàþ, ðàç óæ ìû ýòó òåìó ââåëè, ïðèíÿòü ñïåöèàëüíîå ðåøåíèå
èëè ñþäà âíåñòè äîïîëíåíèå, ÷òîáû íàøå òåððèòîðèàëüíîå àãåíòñòâî ïî ó÷åòó íàñåëåíèÿ
äåéñòâîâàëî áû äî ðàçðåøåíèÿ ìîíèòîðèçàöèè ýòîãî ó÷àñòêà ãðàíèöû â Êèøèíåâå è â
ðàéîííûõ öåíòðàõ èëè ïîñòàâèòü ïîñòû. Ðàç ìû íå ìîæåì ïîñòàâèòü ïîñòû
ïîãðàíè÷íîé ñëóæáû íà Äíåñòðå, ïîñòàâèòü ïîñòû â ìèãðàöèîííîé ñëóæáå ñ
îáîðóäîâàíèåì, êîòîðîå ïåðåäàâàëî áû âàì äàííûå. Âîïðîñ: åñòü ðåøåíèå, ïðîñòî
íàäî åãî ïðèíÿòü.
Domnul Marian Lupu:
Va rog sa gasiti solutia pentru lectura a doua.
Microfonul nr. 5.
Domnul Vlad Cubreacov:
Multumesc.
Stimate domnule viceministru, reprezentant al Guvernului,
Dumneavoastra cunoasteti ca aceasta
este una dintre conditiile practice pe care Republica Moldova le are in fata
pentru obtinerea facilitatilor regimului de vize cu Uniunea Europeana. In
special, problema vine de pe acest segment, nu dinspre
Ucraina. Cu toate ca eu sint de acord ca ceea ce semnalizeaza domnul deputat
Deatovschi reclama o solutie corecta si promta.
Mai sint alte doua conditii. De exemplu, acordul de
readmisie cu Uniunea Europeana si suspendarea regimului de vize pentru
cetatenii care provin din tarile membre ale Uniunii Europene. Inteleg ca, astazi, facem un prim pas pentru a
intruni conditiile necesare in vederea obtinerii facilitatilor regimului de
vize din partea Uniunii Europene. Se stie ca, in vara
acestui an, Comisia Europeana s-a aratat favorabila
acestor facilitari de vize. Cit de repede Guvernul, pe care il reprezentati
astazi la tribuna, va veni cu propuneri in privinta celorlalte doua puncte si
anume acordul de readmisie si suspendare a vizelor pentru cetatenii din Uniunea
Europeana?
Multumesc.
Domnul Pavel Buciatchi:
Eu imi cer iertare, dar practic eu acum nu va pot spune. Eu
in speta va raspund la intrebare. Pur si simplu alta intrebare.
Domnul Marian Lupu:
Rog sa luati loc.
Va multumesc, domnule raportor.
Rog comisia.
Domnul Iurie Stoicov:
Stimate domnule Presedinte al Parlamentului, stimati
deputati, onorata asistenta,
Comisia pentru securitatea nationala, aparare si ordine
publica a examinat proiectul de Lege nr.4041 privind
modificarea unor acte legislative, aprobat de Guvernul
Republicii Moldova la 28 noiembrie 2005. Acest proiect de lege prevede
modificarea legii, in vigoare, cu
privire la iesirea si intrarea in Republica Moldova si Codul cu privire la
contraventiile administrative, la articolele ce se refera la procedura de
inregistrare a cetatenilor straini si apatrizi care intra in Republica Moldova.
Autorul proiectului propune ca evidenta cetatenilor straini
si apatrizilor ce intra in Republica Moldova sa se efectueze la momentul
trecerii frontierei de stat, pentru a
introduce informatia din actele de identitate in Registrul de stat al
populatiei. Astfel, temei pentru aflarea de gala pe teritoriul Republicii
Moldova va fi prezenta mentiunii corespunzatoare aplicate in actele de
identitate de catre Serviciul de graniceri cu privire la trecerea frontierei de
stat.
In legatura cu acest fapt, se propune
excluderea prevederilor din Codul contraventiilor administrative ce se refera
la aplicarea sanctiunilor administrative pentru cetatenii straini si apatrizii
care nu respecta procedura anterioara de evidenta si documentare a populatiei.
Dupa cum se cunoaste, procedura de inregistrare prevede
inregistrarea in subdiviziunile teritoriale de evidenta si documentare a
populatiei in timp de 3 zile de la data sosirii, ceea ce creeaza anumite
incomoditati pentru cetatenii altor state care viziteaza Republica Moldova.
Aplicarea acestor modificari va permite stabilirea unei
evidente mai ample cu privire la fluxurile de cetateni straini, in deosebi ale
celor care provin din regiuni cu grad sporit de instabilitate,
si va exclude posibilitatea eschivarii de la inregistrare obligatorie. La fel, tinem sa mentionam ca aplicarea acestor masuri de inasprire a
procedurii de control si evidenta a cetatenilor este o cerinta a Consiliului
Europei, in raport cu care Republica Moldova si-a asumat
angajamentul de a ridica nivelul de securitate a statului in problema
combaterii terorismului si a migratiunii ilegale.
Proiectul de lege dat a fost avizat
pozitiv de toate comisiile parlamentare si de Directia
juridica a Aparatului Parlamentului. Pornind de la cele
expuse, comisia propune adoptarea in prima lectura a acestui proiect de lege.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc.
Intrebari? Nu sint.
Va multumesc, domnule Presedinte al comisiei. Rog sa luati
loc.
Stimati colegi,
Supun votului aprobarea proiectului de Lege nr.4041 in prima
lectura. Cine este pentru? Unanim. Proiectul nr.4041 este
aprobat in prima lectura.
Va multumesc.
Lectura a doua. Supun votului adoptarea proiectului de Lege nr. 4041 in lectura a doua. Cer scuze, stimati colegi,
intr-adevar, au fost evocate unele momente care vizeaza organizarea aplicarii
acestui mecanism pe portiunile frontierei din estul tarii. Si, intr-adevar, la
aceasta problema urmeaza sa fie gasita o solutie.
Microfonul nr. 5.
Domnul Vlad Cubreacov:
Va multumesc, domnule Presedinte.
In legatura cu acest subiect as atrage atentia colegului
nostru Deatovschi asupra faptului ca, prin operarea de
modificari la mai multe legi, noi, de fapt, numai
incriminam aflarea ilegala pe teritoriul Republicii Moldova,
sanctiunea este anulata definitiv si situatia va fi nu de prezenta ilegala
pentru cetatenii care intra pe segmentul de frontiera moldo-ucraineana, care
scapa controlul autoritatii noastre centrale, ci va fi o prezenta neluata in
evidenta doar, ceea ce nu este incriminabil nici, cu atit mai mult, cetateanului care nu este luat la evidenta. Va fi o situatie
de usoara incomoditate pentru stat, care este chemat sa
tina aceasta evidenta. Noi avem nevoie de evidenta, nu de urmarirea cetatenilor
straini si de sanctionarea lor in momentul intrarii sau iesirii din Republica
Moldova.
De aceea, in plan legislativ, noi nu putem face mai mult decit am votat in prima lectura.
Sub aspect practic, Guvernul va trebui sa gaseasca o
modalitate corecta de solutionare a acestor aspecte in interesul statului
pentru aplicarea acestei legi si pentru luarea in evidenta si a cetatenilor
care traverseaza anume acel segment de frontiera. De aceea,
propunerea mea ar fi sa votam in lectura a doua acest proiect, raminind ca
Guvernul, cu mijloacele pe care le are la indemina, sa gaseasca solutia practica. Noi reglementam aici doar
aspectul legislativ.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Da, si eu va multumesc.
Stimati colegi,
Totusi, intervin cu propunerea. Sint perfect de acord cu
opinia domnului Cubreacov ca, in cadrul acestei legi, probabil ca nu vom gasi alte elemente suplimentare ca solutie
juridica. Totodata, e o problema foarte sensibila si importanta. Si, poate pina la adoptarea legii in a doua lectura,
sa intelegem noi de la Guvern care vor fi acele mecanisme, pastrand o anumita
doza de rezerva in cazul unor eventuale necesare interventii pe o cale sau pe
alta.
Zic sa ne reasiguram, fiindca legea, amendamentul este
foarte important si sa ne asiguram ca el va atinge efectele scontate, pe care
motiv voi ruga Aparatul sa includa in mod expres pentru sedinta de joia
viitoare, pentru lectura a doua, acest proiect, iar
comisia sesizata in fond si toti deputatii cointeresati sa participe, precum si reprezentantii Guvernului, la o
discutie care va acoperi absolut toate elementele situatiei. Rog sa acceptati
aceasta propunere.
Va multumesc.
Proiectul de Lege pentru modificarea si
completarea unor acte legislative. Nr. de intrare 2657. Guvernul, Ministerul Justitiei.
Microfonul nr. 5.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Proiectul a fost trimis comisiei, conform
regulamentului, comisia prezinta raportul.
Domnul Marian Lupu:
Da, imi cer scuze, fiindca aici, in
materialele mele, se indica doamna Mocanu.
Rog, comisia.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Stimate domnule Presedinte, stimati colegi,
Comisia pentru agricultura si industria
alimentara a examinat repetat proiectul de Lege pentru modificarea si
completarea unor acte legislative, supus dezbaterilor in sedinta in plen a
Parlamentului din 27 octombrie 2005, in urma carora proiectul a fost trimis in
comisie pentru definitivare, si expune urmatoarele.
Asupra proiectului in cauza, deputatii au
expus pareri diametral opuse referitor la organul public de a carui competenta
trebuie sa tina schimbarea destinatiei terenurilor agricole. Astfel, prima
propunere a fost ca stabilirea si schimbarea destinatiei terenului sa tina de
competenta exclusiva a consiliilor locale de nivelul intii, iar mijloacele
banesti destinate compensarii pierderilor cauzate de excluderea terenurilor din
categoria de terenuri cu destinatie, precum si din circuitul agricol, sa fie
utilizate de consiliul local pentru valorificarea a noi terenuri si sporirea
fertilitatii solurilor.
A doua propunere a fost ca problemele ce
tin de schimbarea destinatiei terenurilor sa fie solutionate de Parlament, la
propunerea unitatilor administrativ-teritoriale de nivelul intii,
argumentindu-se cu faptul ca paminturile
in Republica Moldova fiind putine, excluderea lor din circuitul agricol atinge
interesele societatii in genere, nu numai interesele unor cetateni din anumite
localitati.
A treia propunere a fost rezolvarea
cazurilor intemeiate de scoatere a terenurilor din circuitul agricol si de introducere
a lor in circuitul silvic.
A patra propunere a fost avizarea
proiectului de lege de catre structurile competente ale Consiliului Europei. De
asemenea, au mai fost expuse propuneri ca schimbarea categoriei terenurilor sa
fie examinata la propunerea consiliului local si a proprietarului.
In urma dezbaterilor, comisia a ajuns la
concluzia ca schimbarea destinatiei terenurilor si, in special, excluderea lor
din circuitul agricol tin de interesele societatii si ca acest drept nu poate
fi atribuit comisiilor locale de nivelul intii.
Referitor la mijloacele banesti acumulate
prin excluderea terenurilor din circuitul agricol, consideram ca acestea
trebuie utilizate centralizat si in viitor, conform articolului 14 din Legea
privind pretul normativ si modul de vanzare-cumparare a pamintului.
Totodata, comisia este de acord cu faptul
ca schimbarea poate fi examinata de Guvern la propunerea Consiliului
administrativ teritorial de nivelul intii la cererea proprietarului. Exceptie
pot face cazurile cind proprietarul de teren cu gradul de evaluare a
fertilitatii naturale mai mica de 30 depune cerere de plantare a padurii.
In asemenea cazuri, se propune ca trecerea
terenului agricol in fondul silvic sa tina de competenta unitatii
administrativ-teritoriale de nivelul al doilea, la propunerea consiliului local
de nivelul intii, in temeiul cererii proprietarului.
In acest context, la articolul 8, 9, 10 si
71 vor fi propuse imbunatatirile respective in lectura a doua. Referitor la
propunerea ca Parlamentul sa rezolve problemele schimbarii destinatiei
terenurilor, comisia considera ca atare probleme de aparare a intereselor
societatii tine de competenta Guvernului.
Comisia considera ca nu este necesara
avizarea proiectului de lege la Consiliul Europei, deoarece schimbarea
destinatiei terenurilor tine de
competenta Guvernului, conform articolului 8 din Codul funciar, de la adoptarea
lui din decembrie 1991 si pina la momentul actual.
Consiliile raionale sau municipale
dispunind de acest drept, conform articolului 71, doar in cazuri exceptionale
si nefiind specificate cazurile exceptionale, articolul mentionat practic nu se
aplica.
Pornind de la cele expuse si luind in
considerare avizele pozitive ale comisiilor permanente, comisia propune, cu
majoritate de voturi, ca acest proiect de lege sa fie inaintat in plenul
Parlamentului pentru a fi aprobat in prima lectura.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc, domnule presedinte al
comisiei.
Intrebari? Nu sint.
Va multumesc. Rog sa luati loc.
In aceste conditii, supun votului aprobarea
proiectului de Lege nr.2657 in prima lectura. Cine este pentru?
majoritatea. Va multumesc.
Proiectul de Lege nr.2657
este aprobat in prima lectura.
Stimati colegi,
Vreau sa va atrag atentia ca, de fapt,
avem planificat, programat si un subiect care urmeaza sa-l
desfasuram in a doua parte a sedintei, dupa o pauza, si anume: participarea cu
un discurs a domnului Edward Brown, director al Oficiului Bancii Mondiale in
Moldova.
Sintem deja la ora 14.00 aproape. Propunerea mea ar fi, daca
acceptati, sa audiem comisia la subiectul ridicarii imunitatii domnului Gutu si
sa aprobam proiectul ordinii de zi pentru saptamina viitoare. Toate celelalte
subiecte care au fost programate pentru ordinea de zi de astazi sa fie
transferate pe ordinea de zi a saptaminii viitoare. in acest mod,
vom face si economie de timp, pe de o parte, iar pe de alta parte, nu-l vom
tine intr-o stare permanenta de asteptare pe domnul Brown cu statutul domniei
sale de diplomat. Se accepta aceasta propunere?
Deci, luarea de cuvint va fi acordata, doamna
Pavlicenco, nici o problema. Si intrebari, si raspunsuri,
la fel, ramin.
Microfonul nr.3.
Domnul Dumitru Prijmireanu:
Multumesc.
Noi propunem, domnule Presedinte, sa examinam si sa adoptam
proiectul de hotarire nr.4016 care azi a fost…
Domnul Marian Lupu:
…Care vizeaza comisia.
Domnul Dumitru Prijmireanu:
Da. Numirea unui membru al comisiei.
Domnul Marian Lupu:
Bine. Rapid. Bine.
Domnul Dumitru Prijmireanu:
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
E necesar sa supun votului? De acord? In conditii de
unanimitate. Va multumesc. Sa incepem cu proiectul de Hotarire
nr.4016.
Domnule Turcan, va rog.
Domnul Vladimir Turcan:
Onorat Parlament,
Comisia juridica, pentru numiri si imunitati
a examinat proiectul de Hotarire nr.4016 si relateaza urmatoarele. Prin
Hotarirea Parlamentului nr.299 din 17 noiembrie 2005, s-a declarat vacant un
mandat de deputat in Parlament care apartine Partidului Comunistilor din
Republica Moldova. Ulterior, Curtea Constitutionala, prin Hotarirea nr.22 din
29 noiembrie 2005, a declarat ca doamna
Victoria Dobrovolscaia, candidat supleant
pe lista Partidului Comunistilor din Republica Moldova, este aleasa in calitate
de deputat in Parlamentul Republicii Moldova cu validarea mandatului.
Fractiunea Partidului Comunistilor din Republica Moldova, in conformitate cu prevederile articolului 5 alineatul (1) din
Regulamentul Parlamentului, prin hotarirea sa din 6 decembrie 2005, a propus
includerea doamnei deputat Victoria Dobrovolscaia in Comisia pentru drepturile
omului in calitate de membru. Conform articolului 14 alineatul (3) din
regulament, componenta nominala a fiecarei comisii permanente se hotaraste de
Parlament.
Avind in vedere ca cele expuse corespund prevederilor legii
si circumstantelor, in scopul solutionarii propunerii fractiunii Partidului
Comunistilor din Republica Moldova, comisia a redactat urmatorul proiect de
hotarire al Parlamentului:
“Hotarire privind alegerea unui membru
al comisiei pentru drepturile omului
In temeiul articolului 14 alineatul (3) din Regulamentul
Parlamentului, Parlamentul adopta prezenta hotarire.
Articolul 1. – Doamna deputat
Victoria Dobrovolscaia, din partea fractiunii parlamentare
a Partidului Comunistilor din Republica Moldova, se alege
ca membru al Comisiei pentru drepturile omului.
Articolul 2. – Anexa nr.5,
Comisia pentru drepturile omului, la Hotarirea
Parlamentului nr.12 din 31 martie 2005 privind aprobarea componentei numerice
si nominale a comisiilor permanente ale Parlamentului, cu
modificarile ulterioare, dupa cuvintul “membri” se completeaza cu textul
“Dobrovolscaia Victoria, fractiunea parlamentara a Partidului Comunistilor din
Republica Moldova”.
Articolul 3. – Prezenta hotarire
intra in vigoare la data adoptarii.”
Comisia propune acest proiect de hotarire spre examinare si
adoptare.
Domnul Marian Lupu:
Da, multumesc.
Intrebari? Nu sunt.
Supun votului adoptarea proiectului de
hotarire a Parlamentului nr.4016.
Cine este pentru? Unanim. Va multumesc.
Proiectul nr.4016 este adoptat.
La subiectul care vizeaza solicitarea Procurorului General
privind ridicarea imunitatii deputatului Ivan Gutu. il invit la tribuna
centrala pe domnul Turcan.
Domnul Vladimir Turcan:
Onorat Parlament,
Procuratura, dupa cum se cunoaste, Procurorul General, in
temeiul prevederilor articolului 10 din Legea despre statutul deputatului in
Parlament, la 27 iunie 2005 a prezentat in Parlament sesizarea nr.2014, prin care solicita de a fi ridicata imunitatea deputatului in
Parlamentul Republicii Moldova Ivan Gutu, pentru tragerea lui la raspundere
penala, si de a fi dat consimtamintul prealabil pentru
trimiterea cauzei penale respective in instanta de judecata spre examinare.
Presedintele Parlamentului, in conformitate cu prevederile
articolului 10 alineatul (2) din legea nominalizata, la sedinta Parlamentului
din 30 iunie 2005, a adus la cunostinta deputatilor
sesizarea Procurorului General si a transmis-o in Comisia juridica, pentru
numiri si imunitati spre examinare si prezentarea raportului respectiv.
Comisia, cu participarea nemijlocita a
deputatului Ivan Gutu, a Procurorului General si a
procurorului responsabil de efectuarea anchetei respective, a examinat in
sedinta sesizarea Procurorului General si a constatat urmatoarele, a supus votarii
si, in cazul dat, permiteti-mi sa va aduc la cunostinta rezultatele examinarii.
Din 11 membri ai comisiei, la sedinta
au fost prezenti 8 membri. In urma numararii voturilor secrete,
s-a constatat: 5 deputati considera ca exista motive intemeiate pentru
aprobarea cererii Procurorului General de a fi ridicata imunitatea deputatului
in Parlamentul Republicii Moldova Ivan Gutu, pentru tragerea lui la raspundere
penala, si de a fi dat consimtamintul prealabil pentru
trimiterea cauzei penale respective in instanta de judecata spre examinare si 3
deputati nu aproba cererea Procurorului General.
Avind in vedere cele relatate, Comisia juridica, pentru
numiri si imunitati, in conformitate cu articolul 10 din Legea despre statutul
deputatului in Parlament, propune Parlamentului sa se pronunte asupra
prezentului raport si sa decida prin vot secret asupra sesizarii Procurorului
General nr.2014 din 27 iunie 2005.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc.
Stimati colegi,
Intrebari pentru presedintele comisiei? Nu sunt.
Rog sa luati loc, domnule Turcan.
Domnule Gutu,
Conform prevederilor constitutionale si a legilor
respective, aveti dreptul la o luare de cuvint de la
tribuna centrala. Veti profita de acest drept ori nu? Nu. De acord.
In aceste conditii, conform normelor de procedura, urmare a
raportului prezentat de catre presedintele comisiei respective, stimati colegi,
urmeaza sa formam o comisie.
Totusi, v-ati decis, da? Domnule Gutu, va rog la tribuna
centrala. Sau la microfonul nr.3, va rog.
Domnul Ivan Gutu:
Judecatoria sectorului Riscani si judecata a socotit nula
ordonanta Procuraturii. Ei au atacat in Curtea Suprema de Justitie si aceia tot
au anulat demersul lor. Eu am documente, nu-s cu mine, dar ma rog.
Domnul Marian Lupu:
Asta-i tot?
Domnul Ivan Gutu:
Asta-i tot.
Domnul Marian Lupu:
Bine. Am luat, tinem cont de acest lucru. Stimati colegi, nu
vad dorinta din partea Procuraturii, in aceste situatii, sa ia cuvintul. Daca
este o atare dorinta, microfonul nr.6, daca nu, continuam procedura respectiva.
Este necesar, doriti, domnule Procuror General?
Microfonul nr.6.
Domnul Valeriu Balaban (Procurorul
General):
Stimate domnule Presedinte,
Eu pot sa dau lamurire. Intr-adevar, ordonanta de clasare a
urmaririi penale, emisa in 2003, a
fost anulata de catre primul adjunct al Procurorului General, pe
care instanta de judecata l-a considerat ca nu este
procuror ierarhic superior fata de procurorii subordonati. Atunci,
eu m-am folosit de dreptul de Procuror General si,
prin ordonanta Procurorului General, am anulat,
la 5 decembrie, ordonanta procurorului pe misiuni speciale
pe sectia Balti din 2003. In prezent, ordonanta din 2003 este anulata.
Domnul Marian Lupu:
Da, multumesc.
Intrebari sau replica?
Va rog, microfonul nr.3.
Domnul Ivan Gutu:
Nu numai ca primul loctiitor al
procurorului, eu mai stiu oleaca legile. De fapt, nu stiam si nici nu stiu ce-i
cu 22 si cu 244, dar nu stiu mai
departe ce s-a facut si nici in urma. Nu numai ca procurorul nu avea dreptul,
dar n-avea dreptul din cauza ca dumneavoastra ati adoptat o lege in 2003 unde
se spune ca numai in timp de un an se poate de persecutat un om, de doua ori
daca se gaseste un motiv serios. Nu socotiti nici un motiv serios, dar a trecut
un an si jumatate si mai mult, si vreo 15 zile, iar procurorul nici nu avea
dreptul sa intre cu asa o sesizare in Parlament. Eu asa cred.
Deci, eu le spuneam colegilor mei: daca
dumneavoastra ati adoptat legea in 2003, in care se spune ca toti cetatenii
Moldovei se persecuta numai un an, trebuia sa scrieti, in 2003, acolo, ca in
cazul presedintelui consiliului judetean Gutu a trecut un an si jumatate si mai
mult si era sa le fie clar si deputatilor, si populatiei, si tuturor. Asa e
scris in lege pina 244, mai departe nu stiu ce scrie acolo si inainte tot nu
stiu. Aceasta trebuie sa stie, cred, Misin sau Calin. Asta e unica greseala.
Si, vreau sa va spun ca n-am sa am posibilitate, pentru
pacura aceea demult s-au achitat procentele bancii cu 2
milioane 700 si s-a achitat cu “Termocom”-ul. Demult
s-au achitat si nici bugetul nu a pierdut nimic, a cistigat 700 de mii. A
pierdut uzina. Ei, da uzina, ani de-a rindul,
tot lua de la buget, stiti cum, uzina e de la bugetari, se cheltuie un milion,
dar se pun 2 milioane. Nimeni nu-i controleaza, conturi nu-s,
iar ei nu pretind la aceea ca 700 de mii sa fie, fiindca
ei nu vor sa spuna ca i-am impus, dar ei s-au achitat cu
“Termocom”-ul cu procentele bancii.
Cum o sa intoarceti dumneavoastra un milion de zahar care a
trecut prin computer si ii de acum la Moscova demult,
din 2002? Ca e o chestie din 2000 inca. Ca 617 000 de energie electrica, care a
fost repartizata la toate cazangeriile din judet, cum, cine o sa le intoarca? O achitare cu 640 000 de gaze. Care, cine o sa poata sa intoarca
inapoi la uzina, ca sa faceti voi procesul acesta, din nou sa-l luati pe Gutu
sau pe cine? Asta e imposibil.
Si acolo ii clar scris ca la Ocnita atita, la Briceni atita,
la Donduseni atita, la Edinet atita s-a dus. Acolo-s documente. Pe ei nu-i
intereseaza chestiile acestea. Dar,
nu vreau sa ma vir in politica, ii prea devreme.
Domnul Marian Lupu:
Domnule Gutu, deja sinteti in ea, precum noi
toti prezenti in aceasta sala.
Microfonul nr.6.
Bine.
Microfonul nr.6.
Domnul Valeriu Balaban:
Domnul Gutu se refera la imposibilitatea de reluare a urmaririi penale in cazul cind
urmarirea penala a fost incetata sau dosarul a fost clasat legitim. In cadrul
acesta, in cadrul studierii materialelor dosarului, s-a
constatat ca hotarirea de a clasa dosarul nu corespunde materialului factologic, probelor acumulate in dosar. De aceea, ordonanta de clasare a
dosarului penal a fost anulata in baza articolului 287 alineatul (1) si
urmarirea penala poate fi reluata pe toata perioada, timpul perioadei de
prescriptie pentru infractiunea data.
Domnul Marian Lupu:
Da, multumesc.
Doamna Postoico, o precizare? Nu. Bine.
Stimati colegi,
In continuare, in aceste conditii, urmeaza sa adoptam un
proiect de hotarire a Parlamentului privind constituirea comisiei pentru
efectuarea votarii secrete asupra sesizarii Procurorului General. In acest
context, voi solicita fractiunilor parlamentare propuneri privind componenta
numerica si componenta nominala a comisiei. Rog o reactie mai rapida la aceasta
invitatie.
Microfonul nr.3.
Domnul Dumitru Prijmireanu:
Da, multumesc.
Se propune o comisie din 9 persoane: 5+2+1+1. Din partea
fractiunii majoritare se propun urmatorii deputati: Iurie Stoicov, Zimina
Larisa, Gheorghe Popa, Anatolii Zagorodnii si Serafima Borgan.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Multumesc.
Microfonul nr.4.
Domnul Vladimir Filat:
Multumesc, domnule Presedinte,
Fractiunea Partidului Democrat nu va participa la vot si
nici nu va delega membru in comisia respectiva.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.5.
Domnul Anatol Taranu:
“Alianta «Moldova Noastra»” nu va participa la aceasta farsa
si nu va delega persoane in aceasta comisie.
Domnul Marian Lupu:
Fractiunea P.P.C.D. Da, domnule Rosca, va rog.
Domnul Iurie Rosca:
Fractiunea noastra nu-si va delega reprezentanti in aceasta
comisie si nu va participa la vot.
Domnul Marian Lupu:
Domnule presedinte al Comisiei juridice, pentru numiri si
imunitati,
Ce avem ca situatie cazuistica si care
sint procedurile?
Microfonul nr.3.
Domnul Vladimir Turcan:
In cazul dat, daca alte fractiuni refuza, ramine propunerea
din partea fractiunii noastre, 5 membri ai comisiei.
Domnul Marian Lupu:
Cinci membri ai comisiei. In aceste conditii, propun sa
aprobam componenta numerica a comisiei in numar de 5 persoane. Rog
putina liniste. Ne organizam mai bine in acest sens. Stimati colegi, va
multumesc.
Cine este pentru aprobarea componentei numerice a comisiei
in numar de 5 persoane, rog, sa voteze. Majoritatea.
Va multumesc.
Acum, avind propunerile celor 5 membri ai
comisiei, propun atentiei dumneavoastra urmatorul proiect de Hotarire a
Parlamentului cu privire la constituirea comisiei pentru efectuarea votarii
secrete asupra sesizarii Procurorului General privind ridicarea imunitatii si
incuviintarea prealabila a trimiterii cauzei penale in judecata in privinta
unui deputat in Parlament.
“Parlamentul adopta prezenta hotarire:
Articolul 1. – Se aproba
raportul Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati asupra sesizarii
Procurorului General cu privire la obtinerea consimtamintului prealabil in
vederea trimiterii cauzei penale in judecata in privinta deputatului in
Parlament Ivan Gutu.
Articolul 2. – Se constituie o comisie pentru efectuarea votarii secrete asupra sesizarii
Procurorului General privind ridicarea imunitatii si incuviintarea prealabila a
trimiterii cauzei penale in judecata in privinta deputatului in Parlament Ivan
Gutu, in urmatoarea componenta: Iurie Stoicov, Larisa Zimina, Gheorghe Popa,
Anatolii Zagorodnii, Serafima Borgan.
Articolul 3. – Prezenta hotarire intra
in vigoare la data adoptarii.”
Supun votului adoptarea acestui proiect de hotarire a
Parlamentului. Cine este pentru, rog, sa voteze. Majoritatea.
Va multumesc.
Proiectul de hotarire este adoptat.
Deci, microfonul nr.3.
Doamna Eugenia Ostapciuc:
Stimate domnule Presedinte, in pauza, pina
cind comisia o sa lucreze, rog fractiunea in biroul 300.
Domnul Marian Lupu:
Propun membrilor de comisie sa se
intruneasca pentru a discuta si a determina normele de procedura ale acestui exercitiu. Ma refer la exercitiul propriu-zis al votarii
secrete. Termenul e de 15-20 de
minute, este suficient?
Doamna Eugenia Ostapciuc:
Da.
Domnul Marian Lupu:
Cincisprezece minute, un sfert de ora si revenim in sedinta
la ora 14.30.
P
A U Z A
* * *
D U P A P A U Z A
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi, urmeaza sa reluam sedinta.
Rog numaratorii sa fixeze prezenta numerica a colegilor deputati. Sectorul nr.1
– 26, deja eu i-am numarat.
N u m a r a t o r i i:
27, cu domnul Stoicov.
Domnul Marian Lupu:
Domnul Stoicov in sectorul 2. Douazeci si
sase. Sectorul nr.2, prezenta.
N u m a r a t o r i i:
Sectorul nr.2 – 26.
Domnul Marian Lupu:
Sectorul nr.3 – 1.
N u m a r a t o r i i:
Sectorul nr.3 – 1.
Domnul Marian Lupu:
Cincizeci si trei de deputati prezenti in
sala. Sedinta este deliberativa.
Il invit la tribuna centrala pe domnul
Stoicov.
Domnul Iurie Stoicov:
Stimati deputati,
Va aduc la cunostinta procesul-verbal nr.1
al sedintei Comisiei pentru efectuarea votarii secrete asupra sesizarii
Procurorului General privind ridicarea imunitatii si incuviintarea prealabila a
trimiterii cauzei penale in judecata a deputatului Ivan Gutu.
“La sedinta comisiei au asistat: Iurie
Stoicov, Larisa Zimina, Gheorghe Popa, Anatolie Zagorodnii, Serafima Borgan.
Ordinea de zi:
Alegerea presedintelui si secretarului
comisiei.
Comisia a decis: se alege presedinte al
comisiei Iurie Stoicov, secretar al comisiei Larisa Zimina.”
Semnaturile sint. Se propune de a lua act,
domnule Presedinte, de acest proces-verbal.
Domnul Marian Lupu:
Da, luam act de acest proces-verbal.
Domnul Iurie Stoicov:
Stimati deputati, va aduc la cunostinta
procesul-verbal nr.2 al sedintei comisiei.
“Au asistat: Iurie Stoicov, Larisa Zimina,
Gheorghe Popa, Anatolie Zagorodnii, Serafima Borgan.
Ordinea de zi:
Cu privire la forma si textul buletinului
de vot.
S-a propus urmatoarea forma si text a
buletinului de vot:
Buletin de vot secret privind ridicarea
imunitatii si incuviintarea prealabila a Parlamentului in vederea trimiterii
cauzei penale in judecata a deputatului Ivan Gutu.
8 decembrie 2005.
Intrebare: considerati ca exista motive
temeinice pentru aprobarea sesizarii Procurorului General privind ridicarea
imunitatii si incuviintarea prealabila a trimiterii cauzei penale in judecata a
deputatului Ivan Gutu?”
Si doua cercuri cu urmatoarele raspunsuri:
“da”, “nu”.
Adica, in caz cind este de acord cu aceasta
ridicare a imunitatii, deputatul face un semn in cerculetul “da”. In caz ca
“nu”, in acest cerculet.
Modul de votare. Fiecare deputat se apropie
de mesele unde vor fi listele deputatilor, semneaza, primeste un buletin, mai
apoi procedura este clara. Intrind prin cabina de votare, semneaza in acel
buletin optiunea lui si, mai departe, in urna de votare lasa acest buletin.
Aceasta este tot, domnule Presedinte.
Domnul Marian Lupu:
Da, luam act si de acest proces-verbal,
stimati colegi. Ca rezultat al celor prezentate de catre colegul nostru domnul
Stoicov, ales in calitate de presedinte al Comisiei pentru efectuarea votarii
secrete, si, conform celor propuse, domnule presedinte, putem trece la
procedura.
Domnul Iurie Stoicov:
Da, am vrut sa anunt: comisia este gata sa
participam la votare.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Asa si sa facem.
Stimati colegi,
Conform procedurilor anuntate, rog sa trecem
la procedura de vot.
P A U Z A
* * *
D U P A P A U Z A
Domnul Marian Lupu:
Cit sintem in asteptarea raportului
comisiei, mai avem citeva lucruri pina la declaratie. Sint doua subiecte.
Primul inclus pe ordinea de zi este aprobarea ordinii de zi pentru lucrarile in
plen ale Parlamentului din perioada 15-23 decembrie.
Biroul permanent propune plenului
Parlamentului sa se aprobe programul de activitate al plenului Parlamentului
pentru perioada vizata. Cine este pentru, rog, sa voteze.
Unanim.
Va multumesc.
Ordinea de zi este aprobata.
La fel, tin sa va aduc la cunostinta ca
avem citiva omagiati. La 5 decembrie si-a sarbatorit ziua de nastere domnul
Nicolae Bondarciuc. (Aplauze.)
Astazi, in data de 8 decembrie, isi
sarbatoresc ziua de nastere colegii nostri domnul Alexandru Oleinic si domnul
Ion Varta. (Aplauze.) Sa-i felicitam.
Sa-i felicitam pe toti colegii nostri cu
aceasta deosebit de frumoasa sarbatoare pentru ei, dorindu-le mult noroc,
succes si multa virtute!
Deci, urmare a incheierii lucrarilor
sedintei comisiei respective, il invit la tribuna centrala pe domnul Iurie
Stoicov.
Domnul Iurie Stoicov:
Stimati deputati, onorata asistenta,
Va aduc la cunostinta:
“Procesul-verbal nr.3 al sedintei Comisiei
pentru efectuarea votarii secrete asupra sesizarii Procurorului General privind
ridicarea imunitatii si incuviintarea prealabila a trimiterii cauzei penale in
judecata a deputatului Ivan Gutu. La sedinta au asistat toti membrii comisiei.
Ordinea de zi:
Examinarea rezultatelor votarii asupra
sesizarii Procurorului General privind ridicarea imunitatii si incuviintarea prealabila
a trimiterii cauzei penale in judecata a deputatului Ivan Gutu.
Comisia constata ca, pentru participare la
votare, au fost inminate 52 de buletine de vot. La votare au participat 52 de
deputati. Comisia a stabilit ca deputatii considera ca exista motive temeinice
pentru aprobarea sesizarii Procurorului General. Pentru au votat 51, impotriva
1.”
Presedintele comisiei, secretarul,
semnaturile sint.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc, domnule Stoicov.
In aceste conditii, avind procesul-verbal
nr.3 al Comisiei pentru efectuarea votarii secrete, propun atentiei plenului
Parlamentului urmatorul proiect de hotarire:
“Proiect de Hotarire a Parlamentului
Republicii Moldova privind ridicarea imunitatii si incuviintarea prealabila a
trimiterii in judecata pe cauza penala a unui deputat in Parlament.
In temeiul articolului 70 alineat (3) din
Constitutia Republicii Moldova si in conformitate cu articolul 10 din Legea
despre statutul deputatului in Parlament,
Parlamentul adopta prezenta hotarire.
Articolul 1. – Se aproba procesul-verbal
nr.3 al sedintei Comisiei pentru efectuarea votarii secrete asupra sesizarii
Procurorului General privind ridicarea imunitatii si incuviintarea prealabila a
trimiterii cauzei penale in judecata in privinta deputatului in Parlament Ivan
Gutu.
Articolul 2. – Se respinge cererea
Procurorului General privind ridicarea imunitatii si incuviintarea in prealabil
pentru trimiterea in judecata pe cauza penala a deputatului in Parlament Ivan
Gutu.
Articolul 3. – Prezenta hotarire intra in
vigoare la data adoptarii.”
Supun votului adoptarea acestui proiect de
hotarire. Cine este pentru adoptarea acestuia, rog, sa voteze.
Sa fie anuntate rezultatele.
N u m a r a t o r i i:
Sectorul nr.1 – 29.
Domnul Marian Lupu:
Sectorul nr.3?
N u m a r a t o r i i:
Zero. Sectorul nr.2 – 23.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi, oricum nu conteaza ca 52
sau 53, fiindca e cu votul cu majoritatii celor prezenti in sala.
Va multumesc.
Proiectul hotaririi respective este
adoptat.
In continuare, ultimul subiect de pe ordinea
de zi, sedinta de joi, Ora Guvernului. Rog sa adresati intrebarile
dumneavoastra, dupa care urmeaza declaratia pentru care s-a inscris, colega
noastra, doamna Pavlicenco. Microfonul nr.4, va rog.
Domnul Dumitru Diacov:
Domnule Presedinte, ieri, la Biroul
permanent, am vorbit despre invitarea domnului Mihailo in Parlament.
Domnul Marian Lupu:
Eu l-am vazut pe aici, pe hol.
Domnul Dumitru Diacov:
Eu l-am vazut pe aici. Domnul Ganaciuc a
spus ca a fost invitat. Era bine ca el sa fie la tribuna.
Domnul Marian Lupu:
Stati, nu ne grabim. Poate omul sa nu fie
informat ca am inceput aceasta runda.
Microfonul nr.5.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Pornind de la informatiile pe care mi le-au
transmis alegatorii, ca si de la rugamintea lor de a se asigura respectarea
legii, am o interpelare catre M.A.I. si Centrul de Combatere a Crimelor
Economice si a Coruptiei, pe care le rog, in calitate de institutii abilitate
de stat, sa verifice veridicitatea celor expuse in continuare.
Mi s-a spus ca, la podul de pe Nistru, intre
orasele Rezina si Ribnita, se afla un post de politie si un post de vama ai
caror colaboratori insotesc caravane auto de contrabanda.
Din partea dreapta a Nistrului trec noaptea
tiruri cu zahar, iar din partea stinga trec pe malul drept masini cu remorci
deschise avind metal, de asupra caruia ce pun doua rinduri de saci cu ciment
transportat la trei puncte de falsificare si vinzare a cimentului. Se cumpara
din Ribnita ciment cu marca-300, se vinde la pretul cimentului cu marca – 500,
produs ca si cum de uzina din Rezina. Impozite nu se percep.
Primul punct se afla linga uzina de ciment. Al
doilea, in orasul Rezina, pe teritoriul vechii piete. Al treilea, la intrarea
in orasul Rezina, in stinga fostului, cum ii spune, “Jivprom”. La podul de pe
Nistru stau de veghe in toate zilele de lucru, in afara de simbata si duminica,
aceiasi colaboratori de politie, nu-i vom numi, care string 300 de lei de fiece
masina avind contrabanda. Banii adunati sint remisi umbrelei locale, care, la rindul
sau, ii duce umbrelelor din ministerul de resort si altor umbrele de mai sus.
Sefii le cer politistilor sa se conformeze cerintelor, sa-si tina limba dupa
dinti, pentru a iesi cu bine la pensie. Si vama cere 800 de lei pentru masina
de contrabanda.
Solicit M.A.I. si Centrului pentru
Combaterea Crimelor Economice si a Coruptiei sa verifice semnalul si sa-mi
raporteze in scris, deocamdata, despre veridicitatea acestei scheme de
contrabanda. In functie de evolutii, voi sesiza si Misiunea U.E. pentru monitorizarea
frontierei.
Rog insistent sa se cerceteze minutios
situatia si sa nu inceapa cautarea si persecutarea persoanelor care mi-au
oferit informatii, care le-au adresat, neprimind raspuns, unor inalti demnitari
de la noi.
A doua interpelare este adresata domnului
ministru al dezvoltarii informationale, Vladimir Molojen, in a carui subordine
se afla intreprinderea de stat “Registru”. Il rog sa analizeze politica de
cadre promovata de aceasta institutie, am in vedere cazul concret Rezina, unde
o persoana, se pare pe nume Svetlana Borcan, detine, cu studii de veterinar,
functia de sef al Directiei raionale de evidenta si documentare a populatiei.
Astept raspuns in scris.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Domnul Oleg Serebrian:
Va multumesc mult, domnule Presedinte.
Stimati colegi, acum citeva zile, la
Ljubljana, si-a incheiat lucrarile Reuniunea Comitetului de Ministri al
Organizatiei pentru Securitate si Cooperare in Europa, reuniune care s-a
incheiat nu neaparat favorabil pentru Republica Moldova. Stim cu totii,
Federatia Rusa a anuntat ca renunta, intr-un fel, sa-si retraga trupele din
zona de est a Republicii Moldova, deci sa-si respecte obligatiile pe care si
le-a asumat international la mai multe reuniuni, inclusiv din cadrul O.S.C.E.
Sint un pic nedumerit: de ce nu exista o
declaratie a Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Moldova in legatura
cu acest fapt. Exista o declaratie din partea Statelor Unite si din partea
Uniunii Europene pe marginea acestui subiect.
Este adevarat, comunicatul Ministerului de
Externe transmite luarea de pozitie a domnului Stratan, pe care noi o salutam.
A fost o luare de pozitie cit se poate de curajoasa. Oricum, cred, stimati
colegi, si fac o adresare catre toate grupurile politice din Parlament, cred ca
este cazul ca si Parlamentul Republicii Moldova sa ia atitudine fata de
rezultatele acestei reuniuni si as indemna colegii din toate grupurile
parlamentare sa semnam o declaratie de protest in legatura cu pozitia
Federatiei Ruse la aceasta recenta reuniune a Comitetului Ministerial O.S.C.E.
de la Ljubljana.
Domnul Marian Lupu:
Da, microfonul nr.5.
Domnul Veaceslav Untila:
Multumesc, domnule Presedinte.
Am o interpelare catre doamna Valeria
Sterbet, presedintele Consiliului Superior al Magistraturii. Pe parcursul mai
multor ani, populatia municipiului Chisinau este indignata de ceea ce se
intimpla la Gradina Botanica a Academiei de
Stiinte a Republicii Moldova in urma
incheierii nelegitime a acordului de colaborare din 20 martie 2001, intre
Gradina Botanica si firma “Elat Rentservice” – S.R.L.
Problema in cauza a fost examinata la
sedinta Comisiei pentru administratia publica, ecologie si dezvoltarea
teritoriului a Parlamentului Republicii Moldova din 9 noiembrie si 7 decembrie
2005, unde a aparut intrebarea: care sint motivele incalcarii legislatiei
ecologice in vigoare de catre Gradina Botanica si firma “Elat Rentservice” –
S.R.L.
Rog, doamna presedinte, sa raspundeti la
intrebarea: din ce considerente cererea Procurorului General de chemare in
judecata, din 28 septembrie 2004, privind rezilierea acordului de colaborare
incheiat la 20 martie 2001 intre Gradina Botanica si firma “Elat Rentservice”,
depusa la Curtea de Apel Economica a Republicii Moldova, nu a fost examinata
pina astazi de doamna Maria Moraru.
Care sint persoanele cu functie de
raspundere in stat care impiedica examinarea conform legislatiei in vigoare a
problemei in cauza? Solicit examinarea minutioasa a problemei abordate si, in
conformitate cu prevederile articolului 108 alineatul (3) din Regulamentul
Parlamentului, sa fiu informat.
Multumesc.
Si, domnule Presedinte, joia trecuta, am
adresat o interpelare fata de Ministerul Ecologiei, presedintelui raionului
Straseni si Procurorului General, daca nu gresesc. Si vad ca, astazi, se
incalca Regulamentul, nu am primit nici un raspuns.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
In continuare, microfonul nr.5.
Domnul Alexandru Lipcan:
De citiva ani, am constatat ca, la zona de
frontiera, ma refer la spatiul dintre riul Prut si sirma ghimpata, propriu-zisa,
se inregistreaza mai multe situatii neordinare. Deci,
padurea veche, copaci de mai multi ani, de zeci de ani, care stau culcati la
pamint nu pot sa fie strinsi de catre batrini, de acei care au nevoie de lemne.
In acelasi timp, sute, daca nu mii de metri cub de lemn se iau si se fura din
aceasta zona. Multe terenuri sint pirloaga. Dar, culmea, aceste locuri, care
sint impadurite, nu pot fi accesibile pentru cetateni. Deci, la data de 26-27
noiembrie, un grup de vinatori din 13 persoane au avut licenta la mina pentru a
vina in sectorul Buzduganii de Jos, dar nici simbata si nici duminica n-au
putut primi permisiunea de a trece sirma ghimpata ca sa vineze ce doreau.
Pe data de 3-4 decembrie, aceeasi situatie
este inregistrata in sectorul Sculeni. Stim bine ca aceste licente se
elibereaza pentru o singura zi, pentru un anumit teritoriu. Mai mult ca atit,
vinatorii au informatii ca aceste locuri sint protejate bine de pichete de
graniceri, pentru ca acolo sa aiba acces numai fete sus–puse, in fruntea statului
nostru.
In legatura cu aceasta, am citeva intrebari.
Domnul Igor Colenov sa-mi raspunda: de ce aceste grupe de vinatori n-au putut
primi acces ca sa-si utilizeze licenta respectiva?
O alta intrebare pentru domnul Popusoi: cine va
restitui banii cheltuiti de vinatori pentru aceste licente?
Si, cu aceasta ocazie, solicit o informatie:
cite licente au fost eliberate anul trecut pentru zona de frontiera? Cite au
fost utilizate atunci si in anul acesta?
Pentru Guvernul Republicii Moldova am o
propunere: sa vina in Parlament cu un proiect de hotarire prin care sirma
ghimpata de pe Prut sa fie ridicata.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Cusnir:
Multumesc, domnule Presedinte. Eu reiterez
pentru a treia oara aceeasi interpelare facuta de cind am venit aici, in
Parlament, catre domnul Prim-ministru Vasile Tarlev, prin care ii solicit o
informatie scrisa privitor la investitiile facute de Fabrica vinicola
interregionala din Moscova catre Intreprinderea Mixta “Calarasi-Divin” din
momentul privatizarii si pina in prezent.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.5.
Doamna Adriana Chiriac:
Am o intrebare catre ministrul agriculturii si
alimentatiei Anatolie Gorodenco. In ultimii ani, multi agricultori,
preponderent din regiunea de nord a tarii, cultiva soia. Din pacate, acest
produs continua sa fie stocat in cantitati foarte mari in hambarele taranilor.
In legatura cu aceasta situatie, adresez domnului ministru urmatoarele
intrebari: la ce pret se achizitioneaza la moment soia? Si de catre cine? Ce
cantitate de soia se prelucreaza anual in industria alimentara autohtona? Ce
cantitate de produse din soia se importa? De unde? Care este calitatea lor?
Recomandati pentru viitor taranilor sa cultive soia? Care sint perspectivele de
valorificare a acestei culturi?
Rog raspuns oral pentru sedinta urmatoare.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Serpul:
Interpelarea mea tine de realizarea Programului
prezidential “SALT”, care prevede dotarea institutiilor de invatamint cu
calculatoare. Prima etapa, incheiata deja, prevedea dotarea tuturor
institutiilor de invatamint cu cel putin un calculator si conectarea la
Internet.
In acest sens, conform Hotaririi Guvernului
nr.1424, Ministerul Finantelor urma sa identifice resurse financiare pentru
procurarea a 6000 de computere pina la finele acestui an.
In realitate, zeci si zeci de scoli nu au fost
inca dotate cu nici un calculator. Astfel, disciplina “Informatica” continua sa
ramina, in multe institutii, o disciplina virtuala.
De asemenea, calculatoarele care au fost
distribuite pe parcursul acestui an provin din ajutoare umanitare si sunt
invechite, completind astfel stocurile de calculatoare existente in majoritatea
institutiilor de invatamint, 35-40 la suta dintre care sunt irecuperabil iesite
din uz.
Intrebarea mea este adresata Primului-ministru
Vasile Tarlev: care sunt termenele reale si sursele concrete pentru procurarea
celor 6000 de computere intru realizarea punctului 5 al Hotaririi Guvernului
nr.1424 din 24 decembrie 2004? In acest scop nu s-au alocat mijloace financiare
nici in bugetul pentru anul 2005, nici in bugetul pentru anul 2006.
Solicit raspuns la intrebare de la tribuna
Parlamentului.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr. 5.
Doamna Zoia Jalba:
Multumesc, domnule Presedinte.
Interpelarea mea este adresata Guvernului
Republicii Moldova si tine de informatia pe care am audiat-o cu totii aici, in sedinta
in plen a Parlamentului, a domnului Prim-ministru in ceea ce priveste cresterea
esentiala a fluxului de investitii, care, dupa spusele dumnealui, in anul
acesta a crescut cu 14%.
Intrebarea suna in felul urmator: cit de
corect se utilizeaza aceste investitii?
Ma refer la un caz care se numeste
“Implementarea proiectului «Deprinderi de viata»”. Sa nu credeti ca sint impotriva acestui curs, pentru ca, de fapt,
este o initiativa nobila, dar, cu parere de rau, a fost implementata in stilul
nostru moldovenesc. Insusi investitorul acestui proiect a constatat, in
evaluarea implementarii, ca cele 2 milioane de lei au fost utilizate ineficient
in Republica Moldova. Acest caz creeaza pericolul ca Republica Moldova sa
piarda inca 6 milioane de lei, ceea ce tine de investitii aici, la noi, in
Republica Moldova. Ma intereseaza daca Guvernul a reusit sa identifice
persoanele care, intr-un fel sau altul, au reusit sa induca in eroare
ministerul si sa implementeze acest curs scolar neexperimentat indeajuns, neexpertizat
indeajuns. Cer o informatie chiar in sedinta Parlamentului.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
In continuare, microfonul nr.5.
Domnul Vlad
Cubreacov:
Multumesc, domnule Presedinte.
Nu am interpelare, dar vreau sa revin la
punctul anterior din ordinea de zi, aprobarea ordinei de zi a sedintelor
plenare pentru urmatoarele doua saptamini, intrucit sint ultimele doua
saptamini din acest an, aveam o propunere.
Domnul Marian Lupu:
Nu sunt ultimele.
Domnul Vlad Cubreacov:
Mai este una. Oricum as vrea, daca accepta
colegii nostri, sa includem de principiu, pentru ultima sedinta din urmatoarele
doua saptamini, examinarea si discutarea, eventual aprobarea, unui nou proiect
al Legii cu privire la culte si la partile lor componente, care va fi depus
miine dimineata, semnat de colegii din mai multe fractiuni.
Domnul Marian Lupu:
Domnule Cubreacov, pe principiu e o idee si o
propunere foarte buna. Acum o sa fie rugamintea sa se puna in circulatie
proiectul, sa se discute si, rapid, sa fie pregatit pentru dezbateri in plenul
Parlamentului.
Domnul Vlad Cubreacov:
Eu va multumesc, domnule Presedinte, pentru
intelegere.
Domnul Marian Lupu:
Bine. Stimati colegi. Da, microfonul nr.4.
Domnul Ion Varta:
Multumesc, domnule Presedinte. As vrea sa
adresez o interpelare domnului Prim-ministru Vasile Tarlev. Cu ceva timp in
urma, printr-o decizie de Guvern, a fost lichidat Institutul de Istorie al
Academiei de Stiinte a Moldovei prin intermediul unei comasari a acestuia cu
Sectia de Stat si Drept al fostului Institut de Filozofie, Sociologie, Stat si
Drept.
Am fost contactat de membrii acestui colectiv,
care, intre timp, au elaborat si o declaratie de protest, pe care au
prezentat-o domnului Presedinte Voronin, in care se considera ca aceasta
decizie este absolut arbitrara, nejustificata si tinteste lichidarea unei
institutii academice de prestigiu, care a inregistrat rezultate semnificative
in domeniul cercetarii istorice.
Intr-adevar, aceasta decizie pare a fi una
nechibzuita, deoarece a fost incalcat si principiul autonom al unei institutii
academice, nu a fost consultat colectivul inainte de a fi luata o asemenea
decizie, care este una extrem de importanta, fiindca vizeaza viitorul acestei
institutii.
De aceea, solicit domnului Prim-ministru
reexaminarea acestei decizii, care constituie un precedent nu chiar pozitiv in
destinele stiintei noastre academice si comporta si niste riscuri. Putem sa
pierdem cadre extrem de valoroase, dispuse sa paraseasca aceasta institutie.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Inregistrat. Va multumesc.
Stimati colegi,
Inainte de a-l invita la tribuna centrala pe
domnul Mihailo, in modul in care a fost solicitat acest lucru, tin sa va atrag
atentia si sa va readuc aminte ca, dupa incheierea Orei Guvernului, declaratie
si dupa o pauza de maximum jumatate de ora, presupun ca va fi la ora 17.00, o
sa va reinvitam in sala.
Deci, va fi o sedinta cu participarea domnului
Edward Brown, conducatorul oficiului Bancii Mondiale la Chisinau, o intrevedere
de lucru, daca doriti, fara transmisiune in direct, in cadrul careia domnia sa
va prezenta o informatie ampla despre activitatea Bancii Mondiale si va va fi
oferita posibilitatea adresarii tuturor intrebarilor de interes, care vizeaza
aceste subiecte.
Rog sa luati aminte de acest lucru, ora 17.00.
Continuam. Il invit la tribuna centrala pe
domnul Mihailo.
Domnul Ion Mihailo: (presedintele Consiliului
Coordonator al Audiovizualului):
Stimate domnule Presedinte, stimati deputati,
In primul rind, imi cer scuze ca nu m-am prezentat joia
trecuta in Parlament la interpelarea domnului deputat Diacov. Zilele de joi si
vineri in orarul de lucru al Presedintelui Consiliului Coordonator al
Audiovizualului, de regula, sint rezervate pentru deplasari in teritoriu. Joia
trecuta eram aproape de oraselul Edinet, cind la radio am auzit interpelarea
domnului Diacov. Chiar daca imediat intorceam masina spre Chisinau, cred ca nu reuseam, pina la sfirsitul sedintei in plen a Parlamentului, mai mult decit atit aveam deja
convenite intilniri cu directorii si colaboratorii posturilor de radio si
televiziune din teritoriu. Din acest motiv nu am fost prezent in Parlament.
Referitor la retragerea licentei de emisie Societatii pe
Actiuni “Analitic media-grup” pentru retransmisiunea
televiziunii “Pervii canal” din Federatia Rusa si eliberarea licentei de emisie
S.R.L. “Media Satelit,” comunic urmatoarele. A fost
efectuata in stricta corespundere cu prevederile actelor normative din domeniul
audiovizualului, adica cu Legea audiovizualului, cu Legea telecomunicatiilor si
cu Legea cu privire la licentierea unor genuri de activitate.
Sa nu uitam ca reteaua a treia, pe care
retransmitea “Analitic media-grup” “Pervii canal” din Federatia Rusa si acum
retransmite tot pe acest canal S.R.L.“Media Satelit”, nu
apartine societatii “Analitic media-grup”, “Media
Satelit”, ci Intreprinderii de Stat “Radiocomunicatii”, care a propus spre concurs si consiliului reteaua
nominalizata.
Astazi, pe intreg teritoriul Republicii
Moldova, este in emisie acest canal. Totodata, el este si
in toate pachetele celor 220 de operatori de cablu care functioneaza in orasele
si satele din Moldova.
Referitor la declaratia facuta cu doua saptamini in urma de
catre domnul Constantin Ernest, director general al televiziunii “Pervii
canal”, ramine pe seama lui. Consiliul Coordonator a declarat si confirma si
astazi ca va face tot posibilul ca televiziunea “Pervii canal” din Federatia
Rusa sa fie in spatiul informational al Republicii Moldova.
Declaratia emisiunilor diplomatice acreditate in Republica
Moldova, la care s-a referit si domnul Diacov, vorbeste despre netransparenta
Consiliului Coordonator al Audiovizualului in procesul de eliberare a
licentelor si nu de eliberare a licentei pentru “Media Satelit”. Transparenta
in acest domeniu, in opinia mea, tine
de cadrul legislativ.
Consiliul Coordonator al Audiovizualului respecta intru
totul cadrul legislativ existent, desi as putea confirma ca,
in aceasta privinta, el merita sa fie revazut. Sper ca, in viitoarea Lege a audiovizualului, care urmeaza sa fie
aprobata in Parlament, sau in viitorul cod, cum se va numi
el, aceasta problema va fi rezolvata, iar problema transparentei,
cred, va disparea.
Multumesc pentru atentie.
Doamna Maria Postoico:
Va multumim, domnule
Mihailo.
Microfonul nr. 4.
Domnul Dumitru Diacov:
Am facut aceasta interpelare, in primul
rind, la rugamintea a foarte multor cetateni, care, pe parcursul intilnirilor in teritoriu, m-au
intreabat: unde a disparut de pe primul canal blocul de stiri? Oamenii nu se prea pricep in chestiile acestea. Ei stiau ca pe Primul
canal exista blocul de stiri, o parte din populatie
urmarea chestia aceasta. Am ramas surprins de faptul ca,
intr-adevar, populatia asa de tare urmareste. Drept, asta s-a intimplat la Ciadir-Lunga si la Taraclia, unde, presupun, oamenii urmareau stirile la
Primul canal.
Dupa aceea, am incercat sa aflu,
totusi, care este starea de lucruri. Decizia Consiliului Audiovizualului a fost
luata la 13 octombrie.
Domnul Ion Mihailo:
Corect.
Domnul Dumitru Diacov:
Si, pe parcursul examinarii acestei
situatii, s-a dovedit ca, in genere,
toata chestiunea aceasta, cu trecerea de la o companie la
alta, a fost fabricata. Dosarul a fost fabricat, a fost falsificat anume la
Consiliul Audiovizualului, din pacate. Presupun ca,
intr-adevar, poate fi transmisiunea de la o intreprindere la alta. Dar, in cazul de fata, s-a intimplat ceea ce
s-a intimplat. Iata, tin in mina licenta, semnata de
domnul Mihailo, copia de pe licenta, emisa la 30 august.
Cum putea fi emisa o licenta la 30 august, daca decizia Consiliului
Audiovizualului a fost luata la 13 octombrie?
La 12 octombrie, scrisoarea trimisa de
Directorul general al Companiei “Pervii canal, Vsemirnaia seti”, domnul Efimov,
in care spune ca acest Canal, numarul 1,
doreste sa colaboreze mai departe cu “Analitic Media-grup” si Canalul numarul 1
nu a imputernicit alta companie sa se ocupe cu aceasta problema.
Este scrisoarea adresata si domnului Mihailo. Deci, domnul
Mihailo trebuia sa stie lucrul acesta. Cum putea sa ia pe
data de 13 decizia de a transmite in baza unei scrisori fabricate de flacaii
nostri, precum ca “Primul canal”, acelasi Efimov i-a imputernicit, cum se
cheama cealalta companie? “Media Satelit” sa se ocupe cu lucrurile acestea.
Si, din cite stiu, Directorul general,
domnul Constantin Ernest, a vorbit cu reprezentantii
Republicii Moldova, s-au dat asigurari. Si, stimati prieteni, lucrul acesta, nu
poate sa ramina neobservat. Mai bine Consiliul Audiovizualului sa-si
recunoasca gafa, fiindca, din cite stiti, si ambasadele
acreditate la Chisinau au facut declaratii.
Din cite stiti, reprezentantii
structurilor internationale participa la procesul de judecata. Ne trebuieste oare un proces interminabil care pune intr-o lumina foarte
nefavorabila Republica Moldova, conducerea Republicii Moldova si pe noi toti, ca oameni neseriosi? Fiindca Consiliul Audiovizualului este o
structura formata de Parlamentul Republicii Moldova.
Domnul Ion Mihailo:
Domnule deputat, se poate sa fac doua replici?
Domnul Dumitru Diacov:
Poftim.
Domnul Ion Mihailo:
In primul rind, licenta, copia de pe
licenta pe care o tineti in mina este, declar cu toata seriozitatea, inca un
fals facut la computator. Aceasta copie de licenta mi-a fost si mie pusa pe
masa. Eu declar: licentele de emisie sint blanchete de stricta evidenta, care
sint eliberate de catre Camera de Licentiere, cu numar
fiecare. Veniti in Consiliul Coordonator sa va demonstram ca aceasta este
facuta prin intermediul computatorului.
A doua. Nu aveti, cu mii de scuze. Pe data de 13 octombrie, in sedinta ordinara a Consiliului Coordonator al
Audiovizualului a fost anuntat concursul pentru reteaua a treia statala. A fost
anuntat concursul in baza scrisorii Ministerului Dezvoltarii Informationale,
ceea ce, in Legea audiovizualului, se
numeste avizul tehnic prealabil. Si, in baza acestuia a
fost anuntat concursul.
La 14 noiembrie, daca nu gresesc, n-am acum calendarul, in
orice caz a doua marti a lunii noiembrie, Consiliul
Coordonator, in sedinta publica, cu participarea tuturor,
inclusiv a reprezentantilor misiunilor internationale, a facut bilantul acestui
concurs si a acordat licenta de emisie intreprinderii sau S.R.L. “Media
Satelit”.
Si, inca o data repet, este facut in
stricta concordanta cu trei legi: Legea audiovizualului, Legea
telecomunicatiilor, Legea privind licentierea unor genuri de activitate.
Domnul Dumitru Diacov:
Domnule Mihailo, uitati-va, eu dau
citire unui alineat din scrisoarea domnului Efimov, care este, inca o data
repet, Director general la Canalul numarul 1.
«Îäíîâðåìåííî õî÷ó âàñ ïðîèíôîðìèðîâàòü, ÷òî â ðàñïîðÿæåíèå
ÇÀÎ «Ïåðâûé êàíàë, Âñåìèðíàÿ ñåòü» îêàçàëèñü êîïèè ôàêñèìèëüíûõ ñîîáùåíèé,
èñõîäÿùèé íîìåð (si dau numere respective), êîïèè ïðèëàãàþòñÿ. Äàííûå ïèñüìà
ìíîþ íå ïîäïèñûâàëèñü».
Doamna Maria Postoico:
Este un caz.
Domnul Dumitru Diacov:
Dumneavoastra aveti originalul scrisorilor de la “Primul
canal”, care imputerniceste “Media Satelit” sa retransmita.
Doamna Maria Postoico:
Domnule Diacov.
Domnul Ion Mihailo:
Eu am contractul original intre “Pervii canal, Vsemirnaia
seti”, unde este director domnul Efimov, cu S.R.L. “Media Satelit”. Inca o data
repet un lucru care nu este atit de usor de inteles: in Consiliul Coordonator
sint doua genuri, doua particularitati de a elibera licente. Atunci cind se
elibereaza licenta unei intreprinderi si ea isi instaleaza emitatoarele sale,
si atunci aceasta devine proprietate privata, si atunci noi nu putem nicicum
...
Si exista a doua modalitate, cind se incheie un contract cu
intreprinderea de stat a Radiocomunicatiilor, care este detinatoarea acestor
emitatoare. In cazul dat, Societatea pe Actiuni “Analitic media grup” inchiria aceste
emitatoare de la Radiocomunicatii. Si cind a primit Consiliul Coordonator
scrisoarea de la Radiocomunicatii, de la Ministerul Dezvoltarii Informationale,
ca are sa fie anuntat un concurs, iertati va rog, noi nu sintem organul cela
care sa verifice ii corect sau nu este?
Domnul Dumitru Diacov.
Bun, domnule Mihailo, eu nu sint procuror si nu sint
judecator.
Domnul Ion Mihailo:
Si ultima.
Doamna Maria Postoico:
Pai, iata de aceasta.
Domnul Dumitru Diacov:
Domnule Mihailo, eu nu sint procuror si
nu sint judecator. Eu am o intrebare.
Domnul Ion Mihailo:
Ultima ce doresc, daca se poate.
Doamna Maria Postoico:
Domnule Mihailo.
Domnul Dumitru Diacov:
Eu am o intrebare. Domnule Mihailo,
stati oleaca.
Doamna Maria Postoico:
Si domnul Diacov.
Domnul Dumitru Diacov:
Eu am o intrebare. Dumneavoastra recunoasteti ca s-au facut
greseli sau afirmati ca nu s-a facut nici o greseala.
Doamna Maria Postoico:
Domnule Diacov.
Domnul Ion Mihailo:
Consiliul Coordonator al Audiovizualului, in persoana
presedintelui sau in persoana mea, pe care il conduc, declar in fata
Parlamentului: Consiliul Coordonator n-a incalcat cu nimic
Legea audiovizualului, Legea privind telecomunicatiile si a treia lege in
domeniul licentierii. Atit.
Domnul Dumitru Diacov:
Eu am numai un cuvint de spus, “ïîðàçèòåëüíî” se cheama.
Doamna Maria Postoico:
Domnule Diacov, noi am transformat
intr-o examinare a unui litigiu de acum in Parlament.
Domnul Dumitru Diacov:
Fiindca documentele pe care le am eu, intr-adevar,
demonstreaza.
Doamna Maria Postoico:
Imi cer iertare, dar imi aduc aminte anume de judecata. Ati
spus intrebarea, primiti raspunsul si lasa, daca nu este convenabil, ne ducem in judecata. Pentru ce exista instanta de judecata?
Domnul Dumitru Diacov:
Doamna presedinte, noi ne clarificam, nu-i problema in
aceasta.
Doamna Maria Postoico:
Multumim.
Domnul Dumitru Diacov:
Eu multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Domnule Mihailo, multumim mult.
Domnul Dumitru Diacov:
Va multumesc pentru faptul ca ati dat cuvintul si ati oferit
posibilitate domnului Mihailo. Dar eu va spun inca o data: cazul este extrem de
delicat pentru Republica Moldova. Documentele care sint la dispozitie afirma ca, intr-adevar, acest caz a fost fabricat.
Imi pare foarte rau.
Doamna Maria Postoico:
Domnule Diacov.
Domnul Dumitru Diacov:
Daca noi o sa avem probleme din punctul de vedere al
imaginii Republicii Moldova…
Domnul Ion Mihailo:
Sper ca probleme nu vor fi. Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Da, sa speram ca nu vor fi.
Va multumim, domnule Mihailo.
Urmatoarea chestiune pe ordinea de zi. Va rog, declaratia
doamnei Pavlicenco.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Stimati colegi, va prezint Declaratia “Aliantei «Moldova
Noastra»”, privind incalcarea sistematica a drepturilor opozitiei in
Parlamentul Republicii Moldova. Demonstrati chiar acum cit de toleranti
sinteti. Sa vad, puteti sa ascultati?
“Alianta «Moldova Noastra»” a intrat in acest Parlament in
martie 2005 cu un mesaj clar, proeuropean si euroatlantic, prevazut in
platforma electorala a B.M.D. Fidela acestei pozitii, Fractiunea “Alianta
«Moldova Noastra»” nu a urmat exemplul comunistilor din anii precedenti, in
special din legislatura 1998-2001, cind toate mesajele si hotaririle privind orientarea
proeuropeana a Republicii Moldova si solutionarea problemei transnistrene
conform standardelor internationale erau blocate de catre cei 40 de deputati
comunisti din opozitie.
Fractiunea “Alianta «Moldova Noastra»” a votat din
convingere toate hotaririle de consens politic din acest an, salutind
modificarea, cel putin la nivelul angajamentelor declarative, a pozitiilor
antieuropene si proseparatiste anterioare ale P.C.R.M.
Fractiunea “Alianta «Moldova Noastra»” va proceda la fel si
in continuare, pentru ca este convinsa ca numai promovind aceste valori
democratice, proeuropene si de consens in privinta unitatii statale si
teritoriale ale Republicii Moldova, de aparare a Constitutiei si independentei
si a suveranitatii noastre avem sansa sa cream un stat de drept si sa
imbunatatim standardul de viata al oamenilor.
In anii precedenti, Republica Moldova a
fost avertizata, prin Rezolutia Adunarii Parlamentare a
Consiliului Europei si ale Parlamentului European, asupra
necesitatii respectari pluralismului politic si a drepturilor opozitiei
politice.
Noi am crezut sincer ca aceasta este o etapa depasita si ca, o data cu asigurarea unei mai mari transparente in activitatea
legislativului, discutiile si confruntarile putere - opozitie vor tine de o
competitie care o sa conduca la adoptarea cit mai rapida a proiectelor de legi
pentru armonizarea legislatiei noastre cu cea europeana si accelerarea
pregatirii statului de aderare la U.E.
Constatam insa cu regret ca sperantele ni se topesc tot mai
mult. Desi in functie de speaker a fost ales un deputat comunist dintr-o
generatie mai tinara, atmosfera din Parlament devine tot mai incinsa.
Cunostintele sint puse abil si in serviciul deturnarii drepturilor opozitiei,
al interpretarii dupa bunul plac al Regulamentului, care si fara interpretarile
inadecvate a fost modificat anterior astfel incit sa nu dezvolte, ci sa reprime
democratia parlamentara.
Mentionam cazurile vadite de adoptare a unor hotariri si
legi in Parlament fara a se discuta minutios si a se vota fiecare amendament,
proiect privind principiile statutului Transnistriei,
bugetul de stat, alte proiecte de legi, neacceptarea si aminarea la nesfirsit a
unor proiecte de legi, cum ar fi pachetul depus de “Alianta «Moldova Noastra»”
privind audiovizualul, desi oficialii europeni isi manifesta ingrijorarile
privind libertatea de exprimare si libertatea presei in Republica Moldova.
Responsabilii de la U.E. mentioneaza
deficiente la capitolele: drepturile omului, democratia, statul de drept, ce
include si democratia parlamentara, drepturile opozitiei.
Libertatea de exprimare este strangulata chiar de la
microfonul speaker-ului, care si-a transformat functia in cea de cenzor
principal al republicii. Ce exemplu dam justitiei si presei, care nu se pot
debarasa de cenzura si de autocenzura?
U.E. ofera bani pentru democratizarea si armonizarea
legislatiei, nu pentru promovarea cenzurii parlamentare. Este clar ca
transmisiunea in direct a lucrarilor Parlamentului ii deranjeaza pe comunisti, obisnuiti sa opereze la intuneric. Insa,
in acest caz, ar trebui sa spuneti ca nu mai
impartasiti obiectivul de integrare europeana, pentru a nu induce in eroare
populatia si pe occidentalii care ne monitorizeaza cu multa speranta.
Este regretabil ca vizitele efectuate de speaker peste
hotare, in loc sa-l stimuleze sa devina o avangarda democratica a puterii
comuniste, il face sa se creada incurajat, se pare ca si de Presedintie, sa
ignore principiile de coabitare parlamentara.
Trebuie sa retinem atentia speaker-ului si pe cea a liderului
Fractiunii comuniste ca, daca deputatii pe care ii
reprezinta au fost obisnuiti sa se complaca in ipostaza de pioni si masina de
vot, pe deputatii din Fractiunea “Alianta «Moldova Noastra»” aceasta ipostaza
nu-i poate aranja.
Noi nu am venit in Parlament sa fim pionii comunistului
numarul 1 si ai consilierilor sai. Noi am venit ca reprezentanti ai celor circa
jumatate de milion de alegatori care ne-au votat si care,
alaturi de ceilalti, se confrunta cu serioase probleme
generate de guvernarea comunista.
Voi enumera doar citeva dintre actiunile ce demonstreaza ca
Fractiunea comunistilor, liderul acesteia Eugenia Ostapciuc si speaker-ul
Marian Lupu deraiaza grav de la normele privind democratia si transparenta in
activitatea Parlamentului.
Nu s-au tinut citeva sedinte ale biroului permanent, care
trebuia sa decida agenda sedintelor in plen si caracterul lor deschis-inschis,
precum si, de exemplu, modul de desfasurare a audierilor Guvernului.
Nu se accepta practic pe ordinea de zi propunerile din
partea opozitiei, propunerile fiind readresate Biroului permanent, unde sint
respinse cu aceeasi intoleranta politica.
Nu se raspunde interpelarilor publice ale deputatilor,
Regulamentul Parlamentului fiind interpretat in mod tendentios si la acest capitol.
Se organizeaza in conditii discriminatorii intilnirile cu oaspeti din alte
tari, neinvitindu-se reprezentantii opozitiei. Cazul deputatul rus Cocosin si Secretarului
de stat al M.A.E. al Romaniei Mihai Gheorghiu.
In delegatiile ce il insotesc pe speaker in diverse tari sau
institutii paneuropene, ca si pentru unele deplasari ale grupurilor in forurile
interparlamentare, votate de legislativ, se includ
delegati din alte fractiuni si chiar din grupuri neinstitutionalizate, nu si
din fractiunea “Alianta «Moldova Noastra»”, evident pentru ca ar deranja sa fie
expus si punctul de vedere al opozitiei.
Se dispune ca oficialii straini sa fie primiti
doar de presedintii comunisti ai comisiilor, nu de conducerea lor
reprezentativa. Nu se depune nici un efort pentru a se reconsidera organizarea muncii deputatilor, majoritatea
comunista acaparind fara nici o jena instrumentele de lucru, platite din banii
publici, in defavoarea opozitiei.
Faptul ca mai multi deputati comunisti nu prea
lucreaza pe computer, nu inseamna ca si opozitia ar trebui sa fie privata de
calculatoare performante. Transportul, ce are menirea sa-i serveasca pe toti
deputatii in raza Chisinaului, circula intens prin republica, contrar
dispozitiilor interne in vigoare. Toate solicitarile de a se face lumina asupra
unor domenii de activitate ale Aparatului Parlamentului sint neglijate in mod
sfidator.
Este clar ca puterea comunista, Presedintele
Republicii si consilierii sai, toti ca unul, general, au nevoie de un parlament
de buzunar, nu de deputati eficienti. De aceea, sint mentinute conditiile
inadecvate, deputatii democrati fiind inundati de plingeri si petitii, al caror
numar creste.
Deputatii din “Alianta «Moldova
Noastra»” nu-si vad nicidecum insa rolul de fundal al
comunistilor sau al aliatilor lor, de aceea cer transparenta si conditii de
munca proportionala reprezentativitatii in Parlament.
Intelegem, multi in guvernarea actuala sint
piese in masinaria comunista cu sediul peste drum de Parlament. Problema insa e
ca deputatii comunisti au pretins si s-au angajat intr-un parteneriat pe care,
cu multa mindrie, il invoca prin capitalele europene, in timp ce la Chisinau
infloresc fariseismul si dublele standarde, reprimarea pluralismului politic si
inchiderea microfoanelor cind deranjeaza pe vreun comunist mai inalt.
Este regretabil si lamentabil comportamentul
speakerului Lupu, ca si cel al vicepresedintelui Maria Postoico, desi noi
intelegem lipsa marjei lor de manevra din cauza echipei prezidentiale
antidemocratice. Aceasta insa nu inseamna ca noi, ca formatiune democratica,
vom suporta starea de lucruri si nu vom sesiza constant opinia publica interna
si Consiliul Europei, alte organisme internationale.
Vladimir Voronin, Marian Lupu si Eugenia
Ostapciuc prefera sa uzeze de zisul consens in probleme de integrare europeana
si de reglementare nistreana, insa nu sint deschisi unor discutii in mai multe
probleme. Opozitia isi mentine repulsia fata de ideologia comunista ce le
serveste drept camuflaj comunistilor pentru a se mentine prin nostalgii false
la putere.
Dar a votat de dragul obiectivului de
integrare europeana, drept unica sansa de a duce Republica Moldova pe calea
ireversibilitatii reformelor politice, economice si sociale, legile de interes
national major.
Opozitia respinge insa declaratiile
ofensatoare ale Presedintelui Voronin facute in Parlament ca noi, partidele
democratice, ne-am fi maturizat. Cind se stie ca, de fapt, comunistii s-au
vazut nevoiti sa se maturizeze datorita taberei democratice. Sa vedem insa cit va
dura aceasta maturizare proeuropeana a comunistilor si daca problemele privind
gazele si curentul electric nu-i vor dematuriza.
Pentru a promova insa politici majore
importante pe directiile consensuale, ar trebui, cel putin, sa fim capabili
pentru un dialog si o coabitare civilizata in Parlament, dupa reguli clare,
care sa se respecte.
Numai printr-o activitate legislativa bine
reglementata in interesul societatii pot fi aparate independenta si existenta
statului nostru in fata oricaror presiuni nefaste din exterior.
Noi, Fractiunea “Alianta «Moldova Noastra»”, cerem speakerului Marian Lupu
respectarea cu strictete a Regulamentului Parlamentului si a Legii privind
statutul deputatului, precum si organizarea unor discutii asupra problemelor de
organizare interna a activitatii deputatilor.
Va multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.5.
Domnul Vlad Cubreacov:
Multumesc, doamna presedinte de sedinta.
O precizare cu titlu de replica. Am urmarit
aceasta declaratie a doamnei deputat Vitalia Pavlicenco.(Doamna Vitalia
Pavlicenco vorbeste nu la microfon). Este dreptul la replica, doamna
Pavlicenco.
Nu fac o declaratie, fac doar o precizare,
pentru ca ati vizat opozitia la modul general, ati vizat deputatii democrati
si, inteleg ca, este vorba de colegii nostri din Partidul Democrat, acesta este
sensul exact al cuvintelor pe care le-ati utilizat. Si, declar cu toata
raspunderea, in numele grupului Partidului Popular Crestin Democrat, ca nu v-am
mandatat sa vorbiti in numele opozitiei in general. Aceasta declaratie,
probabil, trebuia facuta strictus sensus privind grupul din care faceti parte.
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Se anunta pauza pina la ora 17.00.
P A U Z A
* * *
D U P A P A U Z A
Doamna Maria Postoico:
Stimati colegi, stimati oaspeti, astazi
avem in Parlamentul Republicii Moldova pe domnul Edward Brown, care va prezenta
activitatea Bancii Mondiale in Republica Moldova. As vrea sa concretizam cum va
derula aceasta prezentare.
In primul rind, domnul Edward Brown cere 30
de minute. Se accepta pentru a fi acordat acest timp. Dupa prezentare, se
propune vizionarea unui scurt film documentar video despre un proiect de succes
finantat de Banca Mondiala in Republica Moldova: Proiectul de investitii si
servicii rurale. Dupa aceea, trecem la intrebari-raspunsuri, comentarii. Se
accepta? Se accepta.
Va multumim.
Domnule Edward Brown, va invitam la tribuna
centrala pentru a prezenta activitatea.
Domnul Edward Brown (director de tara Moldova – Europa si Asia Centrala):
(Alocuti (Alocutiunea este in limba engleza)
(Se aude o melodie in sala).
Doamna traducator:
“Prease” care este proiectul de investitii
si servicii rurale, finantat de Banca Mondiala, este, probabil, una dintre
interventiile bancii, care a atins cele mai inalte cote ale succesului.
Proiectul se axeaza pe spatiul rural, unde saracia a capatat o amploare. Acest
proiect are o modalitate de abordare multidirectionata in vederea solutionarii
problemei saraciei in spatiul rural.
Putem spune ca proiectul a avut succes. Si
elementul sau cheie care este activitatea desfasurata, adica impartasirea
cunostintelor, apararea serviciilor de imixtiuni, ceea ce permite sa-si
imbunatateasca conditiile de viata, sa-si creeze noi locuri de munca, cu alte
cuvinte sa-si creeze posibilitati de autoangajare.
Domnul Edward Brown:
Daca pina in prezent, asistenta
Republicii Moldova in implementarea proiectelor de dezvoltare economica era
focalizata pe o activitate sau alta, acum este un proiect de investitii si
servicii rurale prin care s-a reusit, pentru prima data, de a avea o abordare complexa, cind in unul si acelasi proiect
s-au atins acele trei probleme, cele mai importante pentru populatia rurala,
care sint: accesul la cunostinte noi, accesul
la piata si accesul la resurse financiare de lunga durata.
Aceasta abordare s-a realizat intr-o istorie de succes, care se manifesta prin faptul ca obiectivele puse pentru prima
faza a proiectelor, preconizate initial pentru
trei ani de zile, au fost atinse
intr-un an jumate si, acum, noi ne
uitam cu speranta mare la extinderea acestui proiect si la inmultirea
rezultatelor lui.
Aceasta este asteptata si de populatia republicii, care deseori apeleaza cu o cerere sporita la serviciile acordate in
cadrul proiectului. Si, de fapt, deja
avem si un numar de persoane, de beneficiari care, de mai
mult timp, asteapta si urmaresc cu
nerabdare cind va fi luata decizia privind extinderea calitatii atit in plan
financiar, cit si in plan de servicii.
(Se deruleaza un film documentar).
Doamna traducator:
Impresia mea despre Moldova este ca,
aceasta tara trece printr-un proces de tranzitie, ceea ce este rezonabil pe
motivul dificultatilor si conditiilor initiale pe care le-a intimpinat Moldova.
Speram, in continuarea reformelor, o data ce Guvernul va continua reformele
sistemului economiei de piata si o data ce sistemul de guvernare se
imbunatateste in Moldova, tara va atinge cotele din trecut. De fapt, se sustine
ca Moldova era o tara cu venituri medii. Cred ca anume aceasta vor sa obtina
oamenii din Moldova pe viitor. Deci, continuarea eforturilor pentru reducerea
saraciei. Acestea vor constitui elementele-cheie pentru ca Moldova sa obtina un
succes, adica crestere economica si dezvoltare.
Doamna Maria Postoico:
Multumim de aceasta prezentare si de succesele
care s-au obtinut in Republica Moldova. Si, acum, trecem la intrebari si raspunsuri, stimati deputati. Da,
lumina se va da.
Microfonul nr. 5.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Domnule Brown,
Va multumim pentru prezentarea facuta. As
avea la dumneavoastra doua intrebari. Prima: imi amintesc, prin anii 1994-1995,
Republica Moldova, in aprecierile reprezentantilor Bancii Mondiale la Chisinau,
era calificata ca o locomotiva a reformelor economice in C.S.I.
De atunci si pina astazi am ajuns cea
mai saraca tara din Europa. In 1999, imi amintesc, eram la
Fondul Monetar International la o stagiere pentru cinci saptamini si tocmai ni
s-au remis materialele adunarii anuale a conducerii F.M.I. si Bancii Mondiale. Imi
amintesc, atunci s-a stabilit o reorientare a strategiei politicilor F.M.I. si
Bancii Mondiale in directia redistribuirii mijloacelor investite de tarile
dezvoltate pentru tarile sarace. In acest context, vreau
sa va intreb: cum priviti evolutia de prin 1995 pina in
2005. Si daca ceea ce s-a stabilit, probabil, numai in
1999. Imi amintesc ca am citit si ceva din rapoartele de mai tirziu, daca s-au
rasfrint sau nu.
A doua intrebare se refera la niste scrisori pe care Banca
Mondiala le-a trimis Guvernului Republicii Moldova in
legatura cu situatia de pe piata energetica in contextul monopolizarii de catre
“Energocom” a importurilor de curent electric. Ma
intereseaza daca persistati sau perseverati in monitorizare
si care ar fi aprecierile sau recomandarile Bancii Mondiale.
Va multumesc.
Domnul Edward Brown:
(Urmeaza raspunsul in limba
engleza.)
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Eu cred ca la prima intrebare ati
raspuns foarte bine. Intelegem cauzele care au condus la actuala situatie si
cea mai importanta pe care ati spus-o: s-au
pus mari piedici extinderii sectorului privat in ritm rapid in primii ani dupa
proclamarea independentei.
Cit priveste intrebarea a doua, m-a interesat in ce masura
sinteti ingrijorat de tendintele de monopolizare a pietei energetice? Si daca
sinteti la curent cu tranzactiile foarte dubioase care se fac cu malul sting,
cu toate schemele pe care eu
le-am spus in public din Parlament, de care dispun si pe
care pot sa vi le pun si dumneavoastra la dispozitie.
Domnul Edward Brown:
(Vorbeste in limba engleza.)
Doamna Maria Postoico:
In continuare, microfonul nr.5.
Domnul Ion Gutu:
Da, multumesc frumos. Cred ca este o
prezentare foarte binevenita, dar era poate si mai efectiva daca directorul
Bancii Mondiale in Republica Moldova facea si o apreciere a situatiei economice
in Republica Moldova din punctul lui de vedere, asta e una.
Al doilea moment.
Domnul Edward Brown:
O’key.
Domnul Ion Gutu:
Al doilea moment. Vreau sa mentionez faptul ca am avut si eu
onoarea sa lucrez cu Banca Mondiala mai multi ani. Cred ca ajutorul Bancii
Mondiale a fost foarte mare la perioada respectiva, dar vreau sa-i dau o
intrebare domnului Brown: care au fost, totusi, greselile Bancii Mondiale, erorile care au fost comise? Daca
dumnealui le cunoaste, daca nu, cred ca pot sa-l ajut.
Poftim.
Domnul Edward Brown:
(Vorbeste in limba engleza.)
Domnul Ion Gutu:
In primul rind, multumesc pentru raspuns.
Vreau sa mentionez citeva momente, domnule Brown. In primii ani de activitate
in Republica Moldova, totusi, reprezentantii Bancii Mondiale erau
suprapolitizati. Cind ati vorbit ca noi nu facem politica a fost un presing
politic foarte serios.
Al doilea moment. Au fost comise erori in
aprecierea situatiei reale din Republica Moldova si noi am fost introdusi intre
tarile cu venituri mijlocii, medii. Nu mici. In legatura cu aceasta, Republica
Moldova, citiva ani la rind, mai multi ani la rind, a fost impusa sa primeasca
credite comerciale de la Banca Mondiala nu in conditii preferentiale de la
Agentia Internationala de Dezvoltare. Costul acestei erori este undeva de 157
de milioane de dolari. Daca am da in judecata Banca Mondiala, cred ca am avea
un cistig foarte serios.
Domnul Edward Brown:
(Vorbeste in limba engleza.)
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.4.
Multumim.
Domnul Oleg Serebrian:
(Vorbeste in limba engleza.)
Domnul Edward Brown:
(Vorbeste in limba engleza).
Doamna Maria Postoico:
Va multumim.
Microfonul nr.3.
Domnul Victor Stepaniuc:
Multumesc.
Domnule Brown,
Fostele guverne au semnat cu Banca Mondiala
mai multe memorandumuri. In sensul intrebarii pe care a pus-o domnul Ion Gutu,
noi, ca deputati, vrem sa intelegem un lucru. Deci, s-au facut, totusi,
presiuni asupra Guvernului la diferite etape si problema responsabilitatii,
inclusiv si a unor consultanti ai Bancii Mondiale, exista. Mai ales ca atunci,
in urma tuturor sfaturilor si acestor memorandumuri, situatia economica nu s-a
imbunatatit, dar, de fapt, s-a prabusit evident, indeosebi dupa anii 1995-1996.
Luind in vedere ultimele dispozitii care
sint, inclusiv in conducerea Bancii Mondiale, nu ar fi rezonabil ca Republica
Moldova sa abordeze foarte serios problema iertarii unei parti, cel putin, a
datoriilor ei externe si, in primul rind, fata de Banca Mondiala? Asta-i prima
intrebare.
Si a doua intrebare. Dumneavoastra, pe linga
faptul ca incercati sa ajutati unele tari sarace, sinteti o structura
internationala financiara, sinteti o banca, iar
bancile fac bani pentru actionari. Si, atunci,
in acest sens, nu va pare straniu cum lucreaza sistemul bancar al Republicii
Moldova, care este, in opinia mai multor specialisti, unul foarte ineficient,
iar el nu lucreaza pentru ceea ce numim noi “combaterea saraciei”.
Domnul Edward Brown:
(Vorbeste in limba engleza).
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Cusnir:
Multumesc.
As vrea sa va intreb: la sfirsitul anului
trecut ati intrerupt finantarea unui frumos proiect, cu un nume foarte frumos “Parcul National «Nistru
de Jos», care nu ar fi avut echivalent in lume. Ce s-a
intimplat? Cine este de vina? Si care este impactul asupra Republicii Moldova?
Domnul Edward Brown:
(Vorbeste in limba engleza).
Doamna Valentina Cusnir:
Va multumesc. Vroiam sa stiu, cine este de
vina totusi?
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.2.
Domnul Dmitri Todoroglo:
Multumesc, doamna presedinte.
Multumesc, domnule director, pentru informatia
pe care ati prezentat-o. Este o buna actiune ca ati recunoscut astazi si
dumneavoastra ca in activitatea Bancii Mondiale in perioada de activitate in
tara au fost momente pozitive, au fost si momente gresite.
Colegul meu, domnul Gutu, cunoaste bine
relatiile Guvernului, de pina la 2001, cu Banca Mondiala. Pot confirma
relatiile pe care le-a avut Guvernul in anii 2001-2005.
Am vrut sa ma opresc numai la o problema, ceea
ce este facut pozitiv sa ramina in istorie, pentru aceasta sint semnate
contracte si exista relatiile pe care le-am creat. Dar am vrut sa ma opresc la
unele momente legate cu reforma care a fost promovata in agricultura in genere.
Care-i viziunea dumneavoastra, ce sa facem noi, in genere, in viitor in
problema aceasta? Continutul problemei?
Incepind din 1998-1999-2000-2001, cu viteza
accelerata, in Republica Moldova a fost promovat un program denumit “Pamint”, a
carui realizare a fost o
parte pozitiva, ca taranii au primit certificate,
au devenit proprietari de pamint. Asta-i partea pozitiva, consider.
Dar a doua problema este mecanismul de
realizare a acestei sarcini – privatizarea pamintului in republica. A fost
comisa o greseala asa de scumpa, care cere eforturi guvernului care o sa fie si
dupa Guvernul actual, caci unele probleme nu sint clarificate nici pina la
acest moment.
La privatizarea pamintului, care s-a aflat sub
gestiunea Bancii Mondiale, au fost cheltuite aproape 25 milioane de dolari,
aproape 180 milioane de lei de la bugetul national. Cu toate acestea, omul,
primind cota, a primit terenuri in 5-6-10 locuri. La moment, el nu s-a vazut
capabil, nici fizic, nici material, sa le prelucreze.
Incepind din 2001 si pina in 2005 am avut
foarte multe discutii despre aceasta cu dumneavoastra si cu colegii
dumneavoastra ca, daca lasam situatia asa cum este astazi, agricultorii din
tara niciodata n-au sa iasa din criza, din cauza ca e imposibila asa forma de
folosire a pamintului, am in vedere nu ca proprietate privata, dar din punctul
de vedere al folosirii pamintului, nu se da posibilitatea ridicarii
eficacitatii folosirii lui.
Dumneavoastra si banca intreaga ati inteles:
consolidarea pamintului, despre care am vorbit vreo 3-4 ani, nu este crearea de
colhozuri, ci o necesitate bazata pe stiinta si pe experienta europeana si cea
mondiala.
Banca Mondiala a recunoscut ca noi trebuie sa
ne clarificam in tara, sa promovam un proiect de consolidare a pamintului. Noi
am inteles ca, impreuna cu dumneavoastra, incepem anul curent, in raionul
Nisporeni, realizarea unui proiect-pilot.
Asteptati, va rog. Am vorbit despre banii
cheltuiti pentru privatizare, dar, pentru indreptarea greselilor comise,
trebuiesc mai multi bani decit au fost cheltuiti pentru privatizare.
La moment, in bugetul de stat nu sint
prevazuti banii acestia, dar consolidarea si programul de consolidare a
pamintului, care a fost sustinut deja si de Banca Mondiala, dupa cite eu stiu,
ramine fara finantare. Care este viziunea bancii, ce sa
facem mai departe? Din cauza ca aceasta este o
responsabilitate si a Guvernului precedent, si a Bancii Mondiale.
Domnul Edward Brown:
(Vorbeste in limba engleza).
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr. 3, va rog.
Doamna Eugenia Ostapciuc:
Stimate domnule Director, stimati deputati,
Am vrut sa spun, stimati tovarasi, cred ca bine era, vreau
sa adresez catre dumneavoastra, in primul rind, sa va spun multumesc din partea
colegilor mei din fractiunea majoritara, pentru ca si informatia,
si raspunsurile la intrebari, mai ales raspunsurile foarte obiective, au ramas, cred, multumiti toti deputatii.
Raspunsurile obiective au chiar si un sens politic si va
multumesc pentru aceasta.
Dar, in incheiere,
vreau sa spun, ca unii deputati au spus ca Banca Mondiala,
in primii ani de independenta a Moldovei, a facut niste lacune care au
influentat negativ economia tarii. Alti deputati au spus
ca, pentru aceasta, trebuie sa dam in judecata Banca
Mondiala. Alti deputati, precum colegul meu Stepaniuc, a spus ca nu sintem
pentru judecata. Dar, as ruga inca o data sa iertati
datoriile Moldovei, pentru ca au fost comise aceste lacune in primii ani de
independenta. Va multumesc, frumos.
Doamna Maria Postoico:
Domnule Brown, dumneavoastra aveti
raspuns sau continuam?
Domnul Edward Brown:
(Vorbeste in engleza).
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr. 5.
Domnul Ion Gutu:
Domnule Brown,
In 2004, Banca Mondiala a editat cartea “Zece ani de tranzitie”, o carte foarte
importanta, cu analiza profunda a ceea ce s-a intimplat in toate tarile in perioada
de tranzitie. Citind-o, am inteles bine ca Banca Mondiala este foarte
impresionata de modelul dezvoltarii Belarusului. Vreau sa va intreb: daca ne-am
intoarce 10 ani inapoi, Banca Mondiala ce model ar fi recomandat pentru
Republica Moldova?
Domnul Edward Brown:
(Vorbeste in engleza).
Doamna Maria Postoico:
Dupa cite am inteles, ca nu mai sint intrebari.
Domnul Edward Brown:
(Vorbeste in engleza). (Aplauze).
Doamna Maria Postoico:
Stimati colegi, tinem sa multumim domnului Edward Brown pentru
prezentarea Bancii Mondiale si a activitatii ei in Republica Moldova. Din cite
am observat, aceasta prezentare a fost utila ambelor parti, fiindca am muncit o
ora si patruzeci de minute. Intrebarile au fost foarte interesante si, cu atit mai mult, raspunsurile au fost obiective.
Tinem sa mentionam ca politica Republicii Moldova va fi in
continuare spre colaborare strinsa cu Banca Mondiala pentru a facilita programele de investitii pentru cresterea durabila a economiei
Republicii Moldova.
Va multumim mult.
Domnul Edward Brown:
(Vorbeste in engleza). (Aplauze).
Doamna Maria Postoico:
Stimati colegi, anunt sedinta inchisa. Urmatoarea sedinta va fi joi, 14 decembrie, de la ora 10.00.
Sedinta s-a incheiat la ora 18.40.
Stenograma a fost pregatita spre publicare
in Directia documentare parlamentara
a Aparatului Parlamentului.
|