DEZBATERI  PARLAMENTARE

Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XVIII-a

SESIUNEA I ORDINARĂ – SEPTEMBRIE 2009

Şedinţa din ziua de 25 septembrie 2009

(STENOGRAMA)

Sumar

1. Dezbateri asupra ordinii de zi şi aprobarea ei.

2. Prezentarea Programului de activitate şi a listei Guvernului de către domnul Prim-ministru desemnat Vladimir Filat. Nr.1130.

3. Dezbaterea şi adoptarea proiectului de Hotărîre nr.1131 cu privire la acordarea votului de încredere Programului de activitate şi întregii liste a Guvernului.

4. Dezbaterea şi adoptarea proiectului de Hotărîre nr.1133 privind eliberarea din funcţie a directorului Serviciului de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova – domnul Artur Reşetnicov.

5. Dezbaterea şi adoptarea proiectului de Hotărîre nr.1134 privind numirea în funcţie a directorului Serviciului de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova – domnul Gheorghe Mihai.

6. Dezbaterea şi adoptarea proiectului de Hotărîre privind aprobarea componenţei nominale a delegaţiei Parlamentului Republicii Moldova pentru participare la APCE la 28 septembrie 2009. 

7. Dezbaterea şi adoptarea proiectului de Hotărîre privind revocarea înainte de termen a vicepreşedintelui Parlamentului – domnul Marcel Răducan.

8. Dezbaterea şi adoptarea proiectului de Hotărîre pentru alegerea unui vicepreşedinte al Parlamentului – domnul Alexandru Stoianoglo.    

 

Şedinţa începe la ora 10.00.

Lucrările sînt prezidate de domnul Mihai GHIMPU, Preşedintele Parlamentului, asistat de domnul Serafim Urechean, prim-vicepreşedinte al Parlamentului, de domnul Iurie Ţap şi de domnul Marcel Răducan, vicepreşedinţi ai Parlamentului.

 

Domnul Maxim Ganaciuc – director general adjunct al Aparatului       Parlamentului:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Bună dimineaţa.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Domnule Ganaciuc,

O clipă, vă rog. Lăsaţi să ia loc deputaţii.

Poftim, domnule Ganaicuc.

 

Domnul  Maxim Ganaciuc:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Bună dimineaţa.

Vă anunţ că la lucrările şedinţei de astăzi a Parlamentului, din totalul celor 101 de deputaţi, şi-au înregistrat prezenţa 99 de deputaţi. Nu s-au înregistrat deputaţii: Vladimir Eremciuc, Maria Postoico – din motive de sănătate.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Mulţumim.

Stimaţi colegi,

Înainte de a începe şedinţa, rog să onorăm Drapelul de Stat al Republicii Moldova. (Se onorează Drapelul de Stat al Republicii Moldova.)

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

În conformitate cu Regulamentul, Legea cu privire la activitatea Parlamentului, Biroul permanent a stabilit următoarea ordine de zi, pe care o înaintează Parlamentului. Dumneavoastră dispuneţi de ordinea de zi, sînt două chestiuni.

Prima chestiune ţine de Programul de activitate şi de lista Guvernului, care se încheie cu adoptarea proiectului de Hotărîre cu privire la acordarea votului de încredere Programului de activitate şi a întregii liste a Guvernului.

Proiectul de Hotărîre privind eliberarea din funcţie a directorului Serviciului de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova  şi proiectul de Hotărîre privind numirea în funcţie a  directorului Serviciului de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova.

Vă rog, dacă sînt propuneri.

Microfonul nr. 3.

 

Domnul Grigore Petrenco – Partidul Comuniştilor din Republica Moldova:

Domnule Ghimpu,

Din partea Fracţiunii, propunem includerea în ordinea de zi a proiectului de Hotărîre cu privire la numirea componenţei nominale a delegaţiei Parlamentului Republicii Moldova la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei. Se ştie că luni începe sesiunea de toamnă a APCE. În cadrul acestei sesiuni, în agendă sînt incluse două chestiuni cu privire la Republica Moldova.

Deci cu privire la alegerile din Republica Moldova. Va raporta grupul de observatori din partea APCE. Şi Rezoluţia cu privire la funcţionarea instituţiilor democratice în Moldova şi implementarea Rezoluţiei nr.1666. Noi am avut timp suficient ca să pregătim acest proiect de hotărîre, toate fracţiunile au dat propunerile lor. De aceea, insistăm ca să fie inclus în ordinea de zi a şedinţei de astăzi.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Mulţumesc.

Microfonul nr.2.  

 

Domnul  Anatolie Zagorodnîi – Partidul Comuniştilor din Republica Moldova:

Da, mulţumesc.

Fracţiunea propune pentru ordinea de zi de astăzi includerea proiectului de Hotărîre nr.1120 privind demisia unui deputat în Parlament. Şi este vorba de Chirtoacă Dorin, Primarul general al capitalei, care a depus cerere la  11 septembrie 2009 şi, conform legislaţiei în vigoare, urmează ca Parlamentul să se expună pe marginea acestei cereri.

Şi încă un argument este că Comisia juridică, numiri şi imunităţi deja  s-a expus pe marginea acestei cereri cu două săptămîni în urmă şi există raportul, există proiectul de hotăîrîre. De altfel, domnul Chirtoacă participă la şedinţele Parlamentului şi, prin votul său, credem noi, contribuie nelegitim la adoptarea proiectelor de acte normative. De aceea, propunerea Fracţiunii este de a  include în ordinea de zi proiectul de hotărîre menţionat şi rog propunerea să fie pusă la vot.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Mulţumesc.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Marian Lupu – Partidul Democrat din Moldova

Vă mulţumesc, domnule Preşedinte.

Astăzi, Parlamentul urmează să învestească cu votul său de încredere Guvernul, noul Guvern. Ţinînd cont de faptul că unul din candidaţii la o funcţie de ministru în Guvern este actual vicepreşedinte al Parlamentului, înaintat de către Fracţiunea Partidului Democrat, domnul Marcel Răducan. După încheierea exerciţiului de învestire a Guvernului venim cu propunerea să votăm demisia vicepreşedintelui Parlamentului, avînd ca motiv activitatea în continuare în cadrul Executivului. Şi urmare a rezultatelor consultărilor, pe care le-am purtat cu dumneavoastră, să fie supus votului aprobarea candidaturii pentru funcţia de vicepreşedinte al Parlamentului. Readuc aminte: este vorba de colegul nostru domnul Alexandru Stoianoglo.

Vă mulţumesc.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Mulţumesc.

Microfonul nr.3.

 

Doamna Violeta Ivanov – Partidul Comuniştilor din Republica Moldova:

Mulţumesc.

Propunem includerea în ordinea de zi a şedinţei de astăzi a unei întrebări absolut necesare, ceea ce ţine de crearea unei comisii parlamentare care va examina corectitudinea deciziei Consiliului municipal Chişinău cu privire la aprobarea contractului privind construcţia Uzinei de termovalorificare a deşeurilor în municipiul Chişinău. Aş vrea foarte succint să argumentez de ce.

În primul rînd, deoarece aceasta vizează în mod direct condiţiile de viaţă şi de sănătate atît ale locuitorilor municipiului, cît şi ale întregii republici.

În al doilea rînd. Din cauză că Primăria îşi asumă obligaţia delegării unei companii italiene, deci a unor drepturi de a aproviziona instalaţia cu deşeuri ce dispun de un randament caloric mare, aceasta nu înseamnă altceva, decît importul deşeurilor de un randament caloric mare. Aceasta poate fi şi făină de oase sau alte deşeuri, care, cunoaştem foarte bine, în aşa ţări ca Italia...

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Propunerea, doamnă. O să fie inclus în ordinea de zi, atunci o să dezbatem. Propunerea.

Mulţumesc frumos.

 

Doamna  Violeta Ivanov:

Argumentez.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Nu trebuie, argumentare se face dacă se include în ordinea de zi. Nu vă supăraţi, vă rog. Doar propunerea.

Doamna  Violeta Ivanov:

Propun ca să fie inclus.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Am înţeles. Propunerea este, deja eu am înscris-o.

Mulţumesc.

 

Doamna  Violeta Ivanov:

Acceptată, înţeleg, da?

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Mulţumesc frumos.

Nu vă supăraţi, dar aşa prevede Regulamentul.

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Leonid Bujor – Partidul „Alianţa «Moldova Noastră»”:

Da, vă mulţumesc.

Domnule Preşedinte al Parlamentului,

Propunerea doamnei Ivanov nu poate fi suspusă votului, dat fiind faptul că ea nu este regulamentară. Atrag atenţie: deputaţilor nu le-a fost repartizat un proiect de hotărîre care ar fi ca o iniţiativă legislativă.

Vă mulţumim.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Mulţumim.

Propuneri nu mai sînt.

Stimaţi colegi,

Purcedem la vot.

În primul rînd, trebuie să votăm ordinea de zi înaintată de Biroul permanent şi apoi completarea, da? Aşa e corect. Propunerile? Bine. Cam nu e logic şi juridic, atunci cînd este votată ordinea de zi de bază, se completează, dar dacă votăm, la ce includem noi, unde includem, dacă ordinea de zi nu e votată? Aşa cred că e corect: ordinea de zi înaintată de Biroul permanent, apoi completarea cu propunerile deputaţilor, folosindu-se de dreptul oferit de lege.

Microfonul nr.3.

 

Domnul Victor Stepaniuc – Partidul Comuniştilor din Republica Moldova:

Stimate domnule Preşedinte al Parlamentului,

Dumneavoastră trebuie să puneţi la vot propunerile deputaţilor. Acesta e un moment. Aşa solicită Regulamentul.

Şi tot în legătură cu Regulamentul, articolul 99. Articolul 99 al Regulamentului Parlamentului oferă companiilor publice de radio şi de televiziune dreptul de a transmite în direct şedinţele deschise ale Parlamentului. Noi avem informaţie că astăzi a fost o încercare a Televiziunii Naţionale de a transmite în direct şi dumneavoastră aţi interzis acest lucru. Vrem să vă întrebăm personal, dacă aceasta este adevărat?

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Domnule Stepaniuc,

Domnule deputat,

Chiar dispuneţi dumneavoastră de informaţia că eu am interzis? Cine v-a raportat? SIS-ul?

 

Domnul  Victor Stepaniuc:

Domnule Preşedinte al Parlamentului,

Dacă aceasta nu este adevărat, atunci am o propunere.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Deconectaţi microfonul nr.3.

Eu acum vă răspund la întrebare.

Domnule Stepaniuc,

Conform Legii cu privire la activitatea Parlamentului, Regulamentul votat de dumneavoastră: „Şedinţele Parlamentului se transmit doar în urma hotărîrii Parlamentului.”

Şi al doilea moment. Ceea ce a solicitat televiziunea în ghilimele publică, eu astăzi dimineaţă am primit demersul, ieri toată ziua am fost ocupat, dimineaţă am luat cunoştinţă. Pentru ca să fie transmisiune în direct e necesar ca astăzi să votăm pentru şedinţa de mîine sau pentru celelalte şedinţe, dar nu poate exista, eu nu sînt în drept să încalc legea, să decid în numele Parlamentului. Atît vă răspund. Dezbateri nu au loc la subiectul acesta. Nu insistaţi, dezbateri nu vă ofer.

La ordinea de zi, vă rog. Eu puteam să nu vă răspund. V-am răspuns. Dar la ordinea de zi doar.

Microfonul nr.3.

 

Domnul  Victor Stepaniuc:

Domnule Preşedinte,

Există articolul 99.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Deconectaţi microfonul nr.3.

Vă rog frumos, la ordinea de zi. Nu se dezbate chestiunea care nu este înaintată pentru ordinea de zi. Ordinea de zi, gata. De procedură. Citiţi în Regulament foarte bine. De ce nu a venit Televiziunea publică cînd a votat Parlamentul  să transmită în direct şedinţele Parlamentului, prima şedinţă? De ce nu a venit atunci? Nu ştiţi? Ştiţi foarte bine cine conduce la  televiziune, domnule Stepaniuc.

Domnule Ţurcan,

Doriţi să vorbiţi, apropiaţi-vă de microfon.

Microfonul nr.3 pentru domnul Ţurcan.

 

Domnul Vladimir Ţurcan – Partidul Comuniştilor din Republica Moldova:

Mulţumesc.

Referitor la ordinea de zi. Astăzi, prima întrebare inclusă în ordinea de zi, dezbateri pe marginea problemei Programului de activitate al Guvernului şi componenţa nominală a Guvernului. Este o problemă, evident, foarte interesantă pentru toată populaţia Republicii Moldova.

Domnul  Mihai Ghimpu:

Mulţumesc.

Domnule Ţurcan,

Propunerea a fost făcută.

 

Domnul  Vladimir Ţurcan:

Conform articolului 34 din Constituţia Republicii Moldova,  alineatul (2): „Autorităţile publice, potrivit competenţelor lor, sînt obligaţi să asigure informarea corectă a cetăţenilor asupra treburilor publice.” Această prevedere este reflectată în articolul la concret 99 din Regulament.

În aceste condiţii, totuşi Parlamentul nu are dreptul să interzică postului de Televiziune „Moldova 1” să transmită în direct această şedinţă. În caz dacă va fi şedinţă închisă, iarăşi conform articolului 99, numai în aceste cazuri Parlamentul votează această interdicţie.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Domnule Ţurcan,

Priviţi, vă rog, în stînga dumneavoastră şi vedeţi cîte camere de luat vederi, cîtă presă este, cine interzice ca să fie prezent în sală reprezentantul televiziunii publice?

 

Domnul  Vladimir Ţurcan:

Noi nu vorbim de prezenţă, dar vorbim de  transmitere în direct.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Bine.

Mulţumesc.

 

Domnul  Vladimir Ţurcan:

Iată care e problema.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Mulţumesc.

Trecem la ordinea de zi.

Mulţumesc frumos.

Deconectaţi microfonul nr.3.

Domnule Ţurcan,

Stimaţi colegi,

Astăzi, este foarte important formarea Guvernului. Criza în care aţi adus  dumneavoastră republica nu mai rabdă. Datoriile de miliarde de lei stau pe umerii cetăţenilor şi, vă rog, liniştiţi-vă acum. Purcedem la ordinea de zi.

Supun votului ordinea de zi. Cine este pentru a adopta ordinea de zi înaintată de Biroul permanent, rog să voteze. Ca bază.

Mulţumesc.

Sectorul nr.2, sectorul nr.1, vă rog, anunţaţi cine este pentru.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Sectorul nr.1 – 0.

Sectorul nr.2?

 

Numărătorii:

Sectorul nr.2 – 20.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Sectorul nr.3?

 

Numărătorii:

Sectorul nr.3 – 33.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

53 de voturi. Cu 53 de voturi, ordinea de zi este adoptată. 

Acum supun votului propunerile înaintate de către deputaţi. Prima propunere a venit din partea Fracţiunii Partidului Comuniştilor – aprobarea componenţei nominale a delegaţiei la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei.

Stimaţi colegi,

O clipă, vă rog.

Noi oricum trebuie să  rezolvăm această chestiune. Dacă îmi permiteţi mie... Întrucît nu am ajuns la înţelegere între toate fracţiunile parlamentare, eu vin cu o propunere de compromis şi, vă rog, Fracţiunea PCRM, să mă susţineţi. Eu vreau ca, încet-încet, noi să ajungem la o înţelegere şi să lucrăm în calitate de deputaţi aleşi de către cetăţeni, pentru a soluţiona problemele lor. Lupta politică o să existe, nici vorbă, aceasta e democraţia.

De aceea, eu vin cu propunerea: pînă nu ajungem la înţelegere, nu delegăm o delegaţie permanentă. Dar întrucît pe data de 28 – 29 septembrie are loc şedinţa Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, să desemnăm cîte un reprezentant din partea fiecărei fracţiuni anume pentru participarea la această şedinţă. Şi apoi noi ne aşezăm şi hotărîm această problemă, consultînd, discutînd foarte bine cu fracţiunile, apoi Regulamentul de activitate al Adunării Parlamentare cu specialiştii din cadrul Adunării Parlamentare, al Aparatului, al Cabinetului Preşedintelui Adunării Parlamentare şi apoi venim şi votăm pentru 4 ani de zile, desemnînd delegaţia permanentă pentru a participa la adunările parlamentare ale Consiliului Europei.

Poftim, domnule Petrenco.

Microfonul nr.3.

 

Domnul  Grigore Petrenco:

Domnule Ghimpu,

Propunerea dumneavoastră vine în contradicţie atît cu Regulamentul Parlamentului, cît şi cu Regulamentul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei. În cadrul APCE nu există delegaţii temporare pe o şedinţă sau pe o sesiune, există delegaţii naţionale permanente. Respectiv, noi trebuie să votăm, să aprobăm componenţa nominală a delegaţiei permanente a Parlamentului Republicii Moldova  la APCE. Noi nu trebuie doar să asistăm acolo, trebuie şi să participăm. Dacă votăm, desemnăm o delegaţie, ea nu va avea mandatul să participe la  Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei.

Conform Regulamentului Parlamentului, articolul 6 alineatul (1), litera a), citez: „Fracţiunile parlamentare au dreptul să facă propuneri pentru numirea, alegerea reprezentanţilor săi în delegaţiile parlamentare permanente, ţinîndu-se seama de reprezentarea lor proporţională”, subliniez: „proporţională”  în Parlament”.

De asemenea, este şi articolul 6, punctul 2, litera a) din Regulament APCE, care, de asemenea, stipulează foarte clar cum se desemnează o delegaţie naţională permanentă în cadrul APCE. De aceea, noi nu trebuie să creăm un precedent. În cazul în care nu se votează noua componenţă a delegaţiei noastre în cadrul APCE, atunci, conform Regulamentului APCE, este în vigoare componenţa veche a delegaţiei şi, respectiv, ea trebuie să participe la şedinţele  din sesiunea de toamnă.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Mulţumim.

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Dumitru Diacov – Partidul Democrat din Moldova:

Domnule Preşedinte,

Stimaţi colegi,

Eu cred că noi trebuie să găsim, într-adevăr, un compromis şi el este. Eu vreau să spun domnului Petrenco că precedente de felul acesta au existat. Noi, de exemplu, în 1998, alegerile parlamentare au avut loc în martie, la sesiunea din aprilie am plecat un grup de deputaţi, nefiind votată delegaţia oficială. Am fost, am prezentat interesele ş.a.m.d.

Problema este că această delegaţie din 5 persoane, pe care o propune acum domnul Ghimpu, să fie votată de Parlament. Delegaţiile, ceea ce nu s-a făcut niciodată în Republica Moldova, la Consiliul Europei sînt votate de Parlament în fiecare an. Ele trebuie renovate în fiecare an. Noi, aşa, odată la începutul mandatului, 4 ani de zile ş.a.m.d.

De aceea, este destul de logic compromisul domnului Ghimpu de a vota 5 reprezentanţi ai Parlamentului la sesiunea curentă şi după Anul Nou, pentru anul 2010 noi votăm delegaţia permanentă. De aceea, propuneţi să includem în ordinea de zi această chestiune şi o discutăm la urma şedinţei.

Mulţumesc.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Bine.

Mulţumesc.

E adevărat, noi avem mult de lucru şi nu trebuie să dezbatem, o să dezbatem dacă o să fie în ordinea de zi. Da, poftim, dispuneţi de dreptul de două ori.

Poftim. Microfonul nr.3.

 

Domnul  Grigore Petrenco:

Domnule Ghimpu,

Încă o dată vreau să repet gîndul şi argumentul nostru. Nu există delegaţii temporare în cadrul APCE, există delegaţii naţionale permanente.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Acestea sînt dezbateri. Deconectaţi microfonul, vă rog.

Mulţumesc.

Purcedem la vot. Cine este pentru propunerea înaintată de la  microfonul nr.4?

Da, poftim.

 

Domnul Igor Corman – Partidul Democrat din Moldova:

Eu vreau doar să confirm că această posibilitate de a delega pentru sesiunea de toamnă şi apoi de a reveni la componenţa delegaţiei din  luna ianuarie, este confirmată şi de Secretariatul Consiliului Europei.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumesc, domnule Corman.

Stimaţi colegi,

Supun votului propunerea domnului Petrenco de a desemna delegaţia permanentă, de a include în ordinea de zi, da. Cine este pentru, rog să voteze. Propunerea domnului Petrenco – delegaţie permanentă şi apoi propunerea mea – pentru o singură şedinţă. Sectorul nr.2, nr.1.  

 

Numărătorii:

Sectorul nr. 1 – 36.    

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Sectorul nr. 2?

 

Numărătorii:

Sectorul nr. 2 – 10.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

– 46.

Sectorul nr. 3 ?

 

Numărătorii:

Sectorul nr. 3 – 0.       

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Nu a acumulat voturile necesare.

Cine este pentru propunerea mea de a desemna comisia pentru şedinţa din 28 – 29, rog să voteze. De a include în ordinea de zi.

Vă mulţumesc.

Microfonul nr. 1?

 

Numărătorii:

Sectorul nr. 1 – 0.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Sectorul nr. 1 – 0.

Sectorul nr. 2 ?

 

Numărătorii:

Sectorul nr. 2 – 20.  

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Sectorul nr.3?

 

Numărătorii:

Sectorul nr. 3 – 33.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Cu 53 de voturi, propunerea a fost acceptată.

Următoarea propunere – includerea în ordinea de zi vine din partea domnului Zagorodnîi privind acceptarea demisiei domnului deputat Dorin Chirtoacă.

Cine este pentru, rog să voteze. 

Sectorul nr. 1?

 

Numărătorii:

Sectorul nr. 1 – 36.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Sectorul nr. 2?

 

Numărătorii:

Sectorul nr. 2 – 10.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Sectorul nr. 3?

 

Numărătorii:

Sectorul nr. 3 – 0.  

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Nu a acumulat voturile necesare.

Mulţumesc.

Următoarea propunere este cea a domnului deputat Marian Lupu. Eliberarea din funcţia de vicepreşedinte a domnului Marcel Răducan şi alegerea în calitate de vicepreşedinte a domnului Alexandru Stoianoglo. Cine este pentru, rog să voteze. În ordinea de zi, e clar că vorbim la ordinea de zi. Nu vorbim la ordinea de mîine.

Mulţumesc.

 

Numărătorii:

Sectorul nr. 1 – 0. 

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Sectorul nr. 2?

 

Numărătorii:

Sectorul nr. 2 – 20.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Sectorul nr. 3?

 

Numărătorii:

Sectorul nr. 3 – 33.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Cu 53 de voturi, propunerea a fost acceptată, este inclusă în  ordinea de zi.

Următoarea propunere. Doamna Ivanov a propus crearea unei comisii parlamentare de verificare a deciziei Consiliului municipal Chişinău, ce ţine de construcţia Fabricii de prelucrare a deşeurilor. Cine este pentru, rog să voteze.

Sectorul nr. 1?

 

Numărătorii:

Sectorul nr. 1 – 36.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Sectorul nr. 2?

Numărătorii:

Sectorul nr. 2 – 10.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Sectorul nr. 3?

 

Numărătorii:

Sectorul nr. 3 – 0.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Propunerea nu a adunat voturile necesare, 46 de voturi.

Mulţumesc. 

Stimaţi colegi,

Ordinea de zi este adoptată.

Microfonul nr. 3.

 

Domnul Grigore Petrenco:  

De procedură.

Domnule Ghimpu,

Vreau să vă aduc la cunoştinţă că, începînd cu prima şedinţă a actualului Parlament, transmisiunea în direct se efectuează de un şir de  mass-media, cum este...

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Deconectaţi microfonul nr. 3.

Mulţumesc, frumos.

S-a vorbit la acest subiect de acum.

Mulţumesc frumos.

A treia oară nu dispuneţi de drept. Dumneavoastră aţi votat  legea, nu eu.

Stimaţi colegi,

Înainte de a începe dezbaterile pe marginea chestiunilor incluse în ordinea de zi, vreau să propun Parlamentului Regulamentul de examinare. Deci propun ca să îi oferim cuvîntul domnului Filat, desemnat la funcţia de Prim-ministru, 45 de minute, 30 – 40 de minute. Da.

Domnule Prim-ministru,

De cît timp aveţi nevoie?

Microfonul nr. 4, vă rog.

 

Domnul Vladimir Filat –  Prim-ministru desemnat:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Onorat Parlament,

Desigur, avem nevoie de patru ani de mandat nu pentru a vorbi, dar pentru a îndeplini programul de activitate. Pentru a prezenta raportul şi componenţa nominală, rog să  mi se ofere posibilitatea să am la dispoziţie  45 de minute.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumesc.

Audierea raportului Comisiei de specialitate 5 minute. Dezbateri asupra programului conform articolului 105 alineatul (2) din Regulamentul Parlamentului – 7 minute. 7 minute vorbeşte cîte un reprezentant din partea Fracţiunii. Aşa prevede Regulamentul, articolul 105, şi întrebări 40 de minute. Luări de cuvînt, am spus, de la fiecare  fracţiune cîte  un reprezentant – pînă  la 7 minute.

Microfonul nr. 3.

 

Domnul Vladimir Filat:

Da.

 

Domnul Eduard Muşuc – Partidul Comuniştilor din Republica Moldova:

Este prima mea ieşire astăzi la microfon. Vă rog frumos, domnule Preşedinte, să nu îmi deconectaţi microfonul. Vreau să mă refer la Regulamentul propus astăzi să fie supus votului. Vreau să vă aduc la cunoştinţă că mai multe posturi de televiziune deja, din prima şedinţă a Parlamentului, efectuează transmisiunea în direct.

Reieşind din aceasta, propun ca în Regulamentul pe care îl propuneţi astăzi să includem permisiunea Televiziunii „Moldova 1” să efectueze în direct transmisiunea şi să anunţăm o pauză, pînă cînd din punct de vedere tehnic să fie gata Televiziunea publică să transmită semnalul de aici, din şedinţa Parlamentului, în aşa mod ca toată populaţia, toată republica să fie la curent cu ceea ce are loc astăzi în Parlamentul Republicii Moldova.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumesc foarte mult, domnule deputat, dar ordinea de zi deja a fost adoptată. Aţi întîrziat puţin, trebuie mai dimineaţă.

Stimaţi colegi,

Vă rog liniştiţi-vă. Foarte calm, noi avem de lucru.

Propun, microfonul nr. 4, doriţi?

Eu cred că nu trebuie să intrăm în dezbateri. Noi acum trebuie să adoptăm modalitatea de activitate de lucru. Nu trebuie, vă rog eu frumos.  Vă rog eu frumos, doamnă Fusu. Vă rog, dacă e vorba de dezbateri nu, deconectez microfonul.

Microfonul nr. 4.  

 

Doamna Corina Fusu – Partidul Liberal:

Nu este vorba de dezbateri, dar în calitate de preşedinte al Comisiei cultură, educaţie, cercetare, tineret, sport şi mass-media, vreau să atrag atenţia colegilor de la IPNA „Teleadio-Moldova” că trebuie să se conformeze legislaţiei.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumim.

 

Doamna Corina Fusu:

Şi aceasta nu este totul. Nu doar astăzi, dar dintotdeauna.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumim, doamnă Fusu. 

 

Stimaţi colegi,

Supun votului modalitatea propusă. Cine este pentru, rog să voteze. 

Sectorul nr. 1 ?

 

Numărătorii:

Sectorul nr. 1 – 0. 

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Sectorul nr. 2? 

 

Numărătorii:

Sectorul nr. 2 – 20. 

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Sectorul nr. 3?

 

Numărătorii:

Sectorul nr. 3 – 33.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Cu 53 de voturi, modalitatea este acceptată.

Stimaţi colegi,

Îl invit la tribună pe domnul Vlad Filat, Prim-ministru desemnat, pentru prezentarea Programului de activitate al Guvernului şi a listei acestuia.

Poftim, domnule Vlad Filat.

 

Domnul Vladimir Filat:

Stimate domnule Preşedinte al Parlamentului,

Stimate doamne deputaţi,

Stimaţi domni deputaţi,

Stimaţi reprezentanţi ai corpului diplomatic,

Stimaţi reprezentanţi ai mass-media,   

 

Onorată asistenţă,

Pe 29 iulie am încheiat încă o etapă în lupta noastră pentru libertate, democraţie şi adevăr. Speranţele societăţii s-au îndreptat spre partidele care şi-au asumat drept obiectiv restabilirea instituţiilor democratice, depăşirea efectelor crizei economico-financiare şi integrarea autentică a Republicii Moldova în Uniunea Europeană. Sîntem conştienţi de moştenirea grea lăsată de guvernarea anterioară, însă angajamentul luat în faţa cetăţenilor nu ne permite nici pentru o clipă să ezităm, să facem trimitere la problemele existente şi să ne eschivăm de la uriaşa responsabilitate pentru destinele ţării.

Vreau să asigur cetăţenii Republicii Moldova că îmi asum conştient şi plenar funcţia de Prim-ministru al Republicii Moldova. Iar împreună cu colegii mei din Alianţa pentru Integrare Europeană, împreună cu echipa guvernamentală ne asumăm întreaga responsabilitate pentru guvernarea pe care o instaurăm astăzi. Noi nu vom fi un Guvern de sacrificiu, nici unul tehnic sau incolor. Noi vom fi un Guvern care exprimă voinţa politică de schimbare manifestată prin votul cetăţenilor. Guvernul va opune haosului –ordinea, amatorismului – competenţa, sabotajului – consecvenţa, iar populismului – realismul.

Vreau să asigur cetăţenii că pentru un nou Guvern cuvîntul de ordine va fi responsabilitatea pentru soarta ţării, pentru soarta cetăţenilor, iar mandatul nostru va avea patru ani şi îl vom duce cinstit, energic şi cu demnitate pînă la capăt. În acelaşi timp, vom construi o societate consolidată şi solidară, în care fiecare cetăţean va fi  interesat direct în realizarea obiectivelor asumate de către Guvern. Guvernul îşi va structura activitatea în conformitate cu următoarele priorităţi naţionale: europenizarea ţării şi integrarea Republicii Moldova în spaţiul valoric de securitate şi de bunăstare europeană; reintegrarea ţării prin identificarea unei soluţii viabile şi durabile a diferendului transnistrean, asigurarea supremaţiei legii şi edificarea, în sfîrşit, a statului de drept Republica Moldova, depăşirea crizei economico-financiare şi asigurarea creşterii economice, inclusiv descentralizarea puterii şi asigurarea autonomiei locale prin demontarea verticalei puterii şi aplicarea principiilor şi normelor europene în domeniul administraţiei publice.  

 

Stimaţi colegi,

Guvernul va activa în conformitate cu principiul separării şi independenţei puterilor legislativă, executivă şi judecătorească. În acelaşi timp, vom urmări aplicarea uniformă şi corectă a legilor şi a principiului egalităţii tuturor în faţa legii. Guvernul realizează că justiţia independentă reprezintă elementul-cheie al statului  de drept şi al unei guvernări democratice şi este instrumentul care trebuie să asigure suportul necesar pentru celelalte reforme.

Doar un sistem de drept, bine organizat, şi o justiţie funcţională poate asigura atragerea investiţiilor, lupta cu corupţia, combaterea criminalităţii şi protecţia drepturilor omului. Din aceste motive, Guvernul va acorda un rol deosebit edificării statului de drept, implicit prin iniţierea unor reforme de ordin structural şi procedural în justiţie.

Reforma în justiţie va viza mai multe domenii şi anume: modificarea structurii şi competenţelor Curţii Consiliului Superior al Magistraturii prin crearea unui consiliu bicameral: Camera Procurorilor şi Camera Judecătorilor; finalizarea reformei Procuraturii, demilitarizarea acesteia şi acordarea statutului de magistraţi procurorilor; reformarea instituţiei avocaturii şi  acordarea asistenţei juridice garantate de stat; reformarea mecanismului de executare a hotărîrilor judecătoreşti şi implementarea sistemului de executori judecătoreşti privaţi; lichidarea instanţelor economice şi preluarea competenţelor acestora de către instanţele de drept comun, cu specializarea pe colegii, secţiuni, după caz; realizarea unei serii de reforme de ordin procedural, orientate spre îmbunătăţirea calitativă a actului de justiţie.

Guvernul va acorda o atenţie deosebită instruirii profesionale, dar şi responsabilizării magistraţilor pentru pronunţarea unor hotărîri vădit ilegale şi  pentru comiterea unor acte de corupţie. În această ordine de idei, Guvernul va acţiona în regres prompt şi fără nici o excepţie împotriva magistraţilor, care pronunţă hotărîri şi prejudiciază  cetăţeanul şi statul.

Stimaţi deputaţi,

Libertatea presei în Republica Moldova a fost îngrădită sistemic şi metodic, contrar cerinţelor legale, accesul la informaţie a avut un caracter declarativ, în realitate fiind izolat ermetic. Licenţele Radio şi TV au fost acordate exclusiv pe criterii politice. Radioul şi Televiziunea  publică a uitat ce înseamnă principiile pluralismului şi echidistanţei. La capitolul libertatea presei în lume, ţara noastră a coborît pe locul 150, alături de statele africane.

Guvernul va acţiona în vederea liberalizării spaţiului mediatic şi garantării libertăţii de exprimare. În mod prioritar, Guvernul va iniţia reforma legislaţiei, ce reglementează activitatea mass-media şi, în primul rînd, Codul Audiovizualului. IPNA „Teleradio-Moldova” va fi reformată pentru a i se asigura libertate editorială şi mai mult profesionalism. Reforma va viza asigurarea independenţei Consiliului Coordonator al Audiovizualului şi a Consiliului de Observatori al IPNA „Teleradio-Moldova”.

Urmează a fi create, totodată, condiţiile necesare pentru dezvoltarea mass-media şi pentru stimularea investiţiilor în presa autohtonă. Pentru asigurarea accesului la informaţie, Guvernul va iniţia modificarea Codului contravenţional în vederea înăspririi pedepselor pentru îngrădirea accesului la informaţie şi neoferirea informaţiilor de interes public în termenele stabilite de lege.

Guvernul va miza pe sprijinul presei în edificarea statului de drept şi atingerea obiectivului de europenizare al Republicii Moldova. Un alt partener, pe care îl vedem în acest sens, este societatea civilă. Mizăm pe un parteneriat real şi vom face tot posibilul pentru a asigura dezvoltarea dinamică a sectorului asociativ. Vom crea un cadru instituţional pentru cooperarea dintre autorităţile publice şi societatea civilă, care va stimula implicarea ONG-urilor în procesul de elaborare, implementare şi evaluare a politicilor publice.

Guvernul va demonta verticala puterii şi va aplica principiile şi normele europene în domeniul administraţiei publice. Apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană se poate produce doar în condiţiile unui stat în care structurile puternic ierarhizate sînt înlocuite cu structuri descentralizate, transparente şi flexibile, întemeiate pe supremaţia drepturilor şi libertăţilor civile, vom corela reforma administraţiei centrale cu cea a administraţiei locale.

Descentralizarea şi asigurarea autonomiei locale reale va constitui una din preocupările de bază ale Guvernului. În acest sens, va fi dezvoltat cadrul legal, normativ şi instituţional corespunzător, pentru a asigura transferul de competenţe către autorităţile publice locale, inclusiv în domeniul finanţelor publice şi de a întări capacitatea lor administrativă.

Guvernul va elimina practicile vicioase de alocare pe criterii politice a mijloacelor bugetare pentru investiţii în autorităţile publice locale. La nivel central, Guvernul va iniţia restructurarea profundă a administraţiei publice centrale în vederea creării unui cadru instituţional eficient, funcţional şi durabil, bazat pe supremaţia legii şi acordarea unor servicii publice calitative populaţiei.  

Noi vom moderniza serviciile publice prin reducerea birocraţiei, eficientizarea şi îmbunătăţirea calităţii serviciilor, cu impact pozitiv maxim asupra cetăţeanului. Guvernul va recurge la o reformă a serviciilor desconcentrate, restabilind, totodată, instituţia Oficiului teritorial al Guvernului.

Onorat Parlament,

Preocuparea de fond a echipei noastre de guvernare va fi calitatea vieţii cetăţeanului, pentru ca, trăind în  Europa, vorbind la nesfîrşit despre Europa, să avem un nivel de trai comparabil cu cel de pe continentele cele mai înapoiate. Vom raporta toate acţiunile noastre la acest obiectiv. Pentru realizarea lui va fi necesară mobilizarea întregii societăţi, nu doar a Guvernului.

În condiţiile de criză, relansarea economiei devine una dintre priorităţile principale ale programului nostru de modernizare şi europenizare a ţării. Guvernul va acţiona în vederea schimbării paradigmei de dezvoltare a ţării de la o economie bazată pe consum şi importuri la o economie bazată pe investiţii, inovaţii şi competitivitate. Descentralizarea, demonopolizarea şi dereglementarea activităţilor economice sînt obiectivele noastre majore.

Vreau să asigur oamenii de afaceri că nu vor mai pierde luni de zile în aşteptarea autorizaţiilor şi licenţelor. Nu se vor mai căciuli în faţa funcţionarilor de stat, care inventează zeci de bariere pentru a-şi spori importanţa. Caracatiţa corupţiei în administraţia de stat va fi nimicită fără milă, indiferent de culoarea politică sau funcţiile celor corupţi. Cunoaştem cu toţii situaţia tragică a sutelor de mii de familii, despărţite din cauza lipsei locurilor de muncă, bine plătite aici, în Republica Moldova.

Nu putem miza pe o societate puternică atît timp, cît un cetăţean activ şi bine pregătit din punct de vedere profesional nu îşi poate asigura familia prin munca sa. De aceea, prin politicile noastre economice vom acţiona energic, pentru ca economia naţională să devină una competitivă, capabilă să creeze locuri de muncă sigure şi bine plătite, iar întreaga societate, fiecare cetăţean în parte să simtă şi să se bucure de o creştere economică sănătoasă, organică şi echilibrată.

Pe plan extern, Guvernul va relua negocierile cu Fondul Monetar Internaţional, cu alte instituţii financiare internaţionale şi cu ţări donatoare pentru a obţine sprijinul necesar implementării Programului de recuperare economică şi acoperirea insuficienţei de mijloace bugetare.

Pe plan intern, vom dezvolta un dialog permanent cu mediul de afaceri, pe care îl percepem ca un partener sigur în dezvoltarea ţării. Aşa cum am spus de mai multe ori, că mediul de afaceri va fi partener nu numai în instituirea în Republica Moldova a unei economii de piaţă funcţională, dar în a constitui un stat de drept, un stat bazat pe lege în ţara noastră.

Guvernul îşi asumă dinamizarea reformei regulatorii, creşterea transparenţei sistemului de autorizare a afacerii prin reducerea numărului de domenii supuse autorizării, licenţierii, diminuarea restricţiilor la import– export şi debirocratizarea procedurilor administrative de  autorizare. Vreau să asigur mediul de afaceri că inspecţiile şi controalele vor fi drastic diminuate, iar orice intervenţie nejustificată a organelor de control va fi curmată din rădăcini.

Guvernul va asigura tuturor persoanelor respectarea drepturilor legale asupra proprietăţilor şi investiţiilor efectuate în Republica Moldova. Competiţia liberă va stimula crearea unei economii funcţionale, care va servi ca bază pentru dezvoltarea afacerilor şi crearea noilor locuri de muncă. În acest sens, Guvernul va reforma sistemul de salarizare în sectorul public, astfel încît fiecare angajat aflat în serviciul societăţii să fie mîndru de funcţia respectivă.

Una din preocupările Guvernului va fi fortificarea securităţii energetice a ţării  printr-un dialog permanent cu principalii furnizori de resurse energetice, în special gaze naturale şi energie electrică. Pentru a diversifica şi a asigura stocuri de rezervă şi interconexiuni alternative, vom investi bani publici, dar şi mijloace atrase din mediul privat. Accentul va fi pus pe sporirea capacităţii proprii de generare a energiei electrice, pe modernizarea şi diversificarea celor existente. Guvernul va sprijini restabilirea şi modernizarea liniilor de interconexiune cu Ucraina, extinderea capacităţilor de interconexiune cu România şi în proiectele GRINFIL. Vom stimula investiţiile în energia regenerabilă.

Una dintre cele mai importante ramuri ale economiei naţionale – agricultura, cunoaştem cu toţii, parcurge o etapă extrem de dificilă. Aici vom reacţiona în regim de urgenţă, pentru a salva ramuri de importanţă strategică şi a nu permite ruinarea producătorului agricol. Guvernul va susţine modernizarea sectorului agrar, dotarea tehnică a entităţilor agricole, extinderea sistemelor eficiente de irigaţie, optimizarea structurii înfiinţărilor agricole şi extinderea spectrului de culturi agricole cultivate în ţară. Vom susţine, de asemenea, crearea unităţilor de aprovizionare cu imputuri  moderne şi calitative pentru agricultură şi celor de colectare a  produselor agricole. Una din acţiunile imediate ale Guvernului va fi deblocarea situaţiei din sectorul vitivinicol prin soluţionarea problemei achiziţionării strugurilor.

Stimaţi deputaţi, 

În domeniul dezvoltării antreprenoriatului, comerţului şi atragerii investiţiilor, politicile Guvernului vor urmări redresarea actualelor tendinţe prin acoperirea treptată a necesităţilor interne de consum cu servicii şi produse autohtone. Astfel, urmează să generăm un tren  pozitiv în evoluţia balanţei comerţului extern. Vom stimula implicarea cetăţenilor Republicii Moldova  în crearea bunurilor şi serviciilor, inclusiv pentru export. Şi ambiţia noastră este să ajungem, cel puţin, la dublarea numărului de întreprinderi mici şi mijlocii.

Resursele venite prin transferuri de peste hotare vor beneficia de condiţii adecvate pentru investiţii în noi afaceri şi proiecte investiţionale. În acelaşi timp, Guvernul va lua măsuri de susţinere a cetăţenilor reveniţi în ţară de la muncile de peste hotare. Vom reduce în mod esenţial presiunile regulatorii asupra activităţilor economice generate atît la nivelul legislaţiei, cît şi al actelor normative emise de tot felul de autorităţi. Iar fiecare proiect nou de act normativ sau de modificare  a legislaţiei în vigoare va fi supus evaluării sub aspectul impactului său regulatoriu.

Piaţa internă de bunuri şi servicii va fi liberalizată, iar monopolurile din acest domeniu desfiinţate. Eliminarea acestora va contribui la deblocarea operaţiunilor de import–export şi la înviorarea schimburilor comerciale. Văd zîmbete în momentul în care am enunţat acest obiectiv al nostru, dar vreau să vă asigur că se va întîmpla foarte rapid acest obiectiv pe care ni-l asumăm.

Politicii bugetar-fiscale îi revine un rol esenţial în crearea condiţiilor pentru buna desfăşurare a activităţilor economice. Ea trebuie să devină una stimulatorie şi să încurajeze activitatea economică legală. În acest sens, Guvernul va reduce povara fiscală şi va simplifica sistemul de impozite şi taxe prin optimizarea cheltuielilor publice şi majorarea investiţiilor publice productive.

Prevenirea blocajelor financiare la nivelul bugetului public naţional va întări siguranţa financiară a bugetului şi va păstra banii veniţi de la contribuabili în circuitul economic. În acelaşi timp, adoptarea şi aplicarea de proceduri fiscale şi vamale moderne vor spori previzibilitatea şi transparenţa politicilor în acest domeniu. Veniturile cuantei fiscale la buget, cum ar fi plăţile efectuate de către populaţie şi agenţi economici pentru aşa-numitele servicii contra plată prestate de către instituţiile publice, urmează a fi reduse şi ulterior eliminate.

Sursele de finanţare a deficitului bugetar vor fi diversificate printr-un instrument eficient şi cît mai necostisitor. Prezumăm limitarea mărimii deficitului bugetar la 2% din PIB pe perioada următorilor 4 ani. Principala instituţie a sistemului bancar din Republica Moldova – Banca Naţională se va bucura de gradul necesar şi firesc de independenţă. Practicile de exploatare abuzivă a  instrumentelor ei şi a rezervelor valutare ale ţării vor fi curmate. Banca Naţională este responsabilă de politica monetar-creditară, de asigurarea stabilităţii preţurilor, de creşterea eficienţei sistemului bancar. În acest sens, instituţia urmează să îşi îmbunătăţească mecanismele de supraveghere a băncilor comerciale.

Onorată asistenţă,

Securitatea socială are o importanţă primordială. Sistemul de protecţie socială va fi reformat şi aliniat la standardele şi practicile europene. Aceste procese vor avea drept rezultat reducerea sărăciei, a inegalităţii şi a inechităţii în societate şi sprijinirea reală a  familiilor, a copiilor, a pensionarilor şi, în mod special, a  persoanelor socialmente vulnerabile.

Guvernul va acţiona în vederea asigurării unui sprijin eficient familiilor cu mulţi copii şi familiilor care sînt în dificultate, substituind treptat indemnizaţiile cu un sistem de alocaţii familiale. Compensaţiile nominative vor ceda treptat locul unui sistem de asistenţă socială, bazat pe testarea veniturilor reale şi evaluarea nevoilor, iar indicatorul de referinţă va fi venitul lunar minim garantat al familiilor vulnerabile, care ulterior urmează a fi majorat.

Mecanismul de protecţie socială a persoanelor cu dizabilităţi va fi perfecţionat şi va avea la bază echitatea şi eficienţa. Guvernul va promova consecvent conceptul de incluziune socială, pentru ca nimeni să nu se simtă exclus din societate, indiferent şi în pofida oricăror handicapuri. Vom iniţia reforma sistemului de stabilire a dizabilităţii pentru a  preveni  speculaţiile, marginalizarea şi nedreptăţile frecvente din acest domeniu. Asistenţa socială şi protecţia copilului vor fi transformate într-o largă platformă pentru dezvoltarea parteneriatelor publice private în beneficiul celor afectaţi. În contextul politicilor sociale, în calitatea mea de Prim-ministru, vreau să asigur fiecare cetăţean luat în parte, că ne vom onora toate obligaţiile sociale, iar salariile şi pensiile vor fi achitate integral şi la timp.

Stimaţi colegi, 

O guvernare responsabilă şi eficientă trebuie să aibă în finalitate sănătatea şi bunăstarea cetăţenilor. Sănătatea fizică este inseparabilă de cea morală. Noi vom aborda domeniul sănătăţii publice ca pe o prioritate şi vom urmări ca fiecare cetăţean să aibă acces la servicii medicale accesibile şi de calitate. Către anul 2013, Guvernul îşi propune să îmbunătăţească semnificativ o serie de indicatori sociali majori: creşterea speranţei de viaţă pînă la  70 de ani, reducerea ratei mortalităţii infantile pînă la 10 cazuri la 1000 de copii născuţi vii, reducerea ratei mortalităţii materne pînă la 17 cazuri la 100 mii de copii născuţi vii, reducerea incidenţei TBC pînă la 100 cazuri la 100 mii de populaţie.

Guvernul va urmări dezvoltarea şi eficientizarea sistemului de ocrotire a sănătăţii, pentru ca toţi cetăţenii să poată beneficia de întregul set de servicii medicale primare. Vom investi în infrastructură şi în programe de sănătate cu un larg impact social. Guvernul va orienta asistenţa medicală primară spre  nevoile  familiei şi ale comunităţii, astfel încît către anul 2013 să ne apropiem de standardele europene în ceea ce priveşte indicatorii principali de sănătate.

 

Stimaţi colegi,

Educaţia are o importanţă majoră pentru redresarea economică şi socială a Republicii Moldova, dar şi pentru promovarea valorilor europene şi democratice în ţară. Politicile Guvernului vor avea drept scop asigurarea accesului la educaţie pentru toţi, sporirea calităţii educaţiei şi  îmbunătăţirea condiţiilor de activitate în învăţămînt. Guvernul va face tot posibilul ca în termene restrînse să convingă prin politici adecvate profesorii, elevii, studenţii şi părinţii că educaţia este o prioritate naţională. Acest lucru se va materializa, în special, prin salarii decente, o infrastructură modernă şi şanse egale la educaţie pentru fiecare copil.

Guvernul pledează pentru eliminarea politicului din şcoală şi pentru respectarea cu stricteţe a  autonomiei universitare. Vom aplica politici menite să extindă reţeaua şi să ridice calitatea instituţiilor preşcolare, vom reforma politica salarială avînd drept obiectiv corelarea salariilor pedagogilor cu salariul mediu pe economie. Vom implementa pas cu pas prevederea europeană prin care şcoala va garanta cunoaşterea la cel mai înalt nivel a limbii de stat de către toţi copiii ţării. Vom promova, de asemenea, studierea facultativă a religiei în şcoală. Vă asigur, stimaţi cetăţeni, că problemele educaţiei vor fi în permanenţă pe agenda Guvernului şi a Prim-ministrului.

Stimaţi colegi,

Guvernul va crea condiţii necesare pentru relansarea proceselor culturale şi va asigura accesul larg al cetăţenilor la viaţa culturală şi la patrimoniul cultural naţional. Noi înţelegem cultura ca un factor primordial al păstrării şi dezvoltării identităţii naţionale şi vom crea cadrul necesar de dezvoltare şi de manifestare a diversităţii culturale.

Guvernul vede în dezvoltarea artelor contemporane un mijloc de afirmare a culturii naţionale şi va aplica măsuri de rigoare pentru păstrarea şi dezvoltarea patrimoniului cultural naţional. Vom sprijini uniunile de creaţie şi vom reglementa statutul artistului în scopul susţinerii efective a artiştilor şi a creaţiei lor. Este în interesul Guvernului să asigure conectarea fenomenului cultural din Republica Moldova la circuitele culturale regionale şi internaţionale, îmbunătăţind astfel imaginea ţării în lume.

În domeniul tineretului, Guvernul va urmări crearea condiţiilor necesare pentru realizarea plenară a  potenţialului tinerilor în viaţa politică, economică, socială şi culturală a ţării. Politicile de tineret vor fi promovate intersectorial, de la susţinerea iniţiativelor de afaceri la protecţia socială a tinerilor şi a familiilor tinere. Vom acţiona în vederea integrării social-economice a tinerilor, inclusiv a celor vulnerabili şi excluşi social. O altă ţintă a politicilor de tineret va fi diminuarea exodului forţat şi crearea condiţiilor pentru revenirea tinerilor în ţară.

Guvernul este conştient de faptul că respectarea drepturilor cetăţeneşti, care aparţin minorităţilor naţionale, sînt precondiţii importante pentru stabilitatea şi dezvoltarea cu succes a Republicii Moldova  ca stat independent şi prosper. Guvernul îşi propune constituirea unui  demos bazat pe valori democratice comune pentru toţi cetăţenii, indiferent de apartenenţa lor etnică şi lingvistică. În acest scop, vom elabora, cu participarea largă a societăţii civile şi a organizaţiilor internaţionale relevante, a Concepţiei de stat cu privire la integrarea cetăţenilor de alte etnii în viaţa social-culturală şi politica Republicii Moldova.

Voi sublinia, cu acest prilej, că, în corespundere cu obligaţiile asumate de către Republica Moldova în cadrul OSCE şi al Consiliului Europei, Guvernul are misiunea de a crea pentru minorităţi condiţii şi oportunităţi adecvate de a învăţa limba de stat.

Stimaţi deputaţi,

Ţin să vă asigur că la elaborarea tuturor politicilor sociale, economice şi de alt ordin, vom lua în calcul şi perspectiva de reintegrare a ţării. La fel ca şi relansarea economică, restabilirea statului de drept şi integrarea europeană, pentru noi reintegrarea ţării va fi un obiectiv de primă importanţă. Viziunea noastră la acest capitol este una cît se poate de clară, reintegrarea ţării urmează să se producă în baza şi în limitele Constituţiei Republicii Moldova, a cadrului legislativ în vigoare şi a standardelor internaţionale. Noi pledăm pentru soluţionarea problemei transnistrene exclusiv pe cale paşnică, prin intermediul unui proces de negocieri transparent în cadrul formatului  cinci plus doi.

Guvernul va utiliza atît posibilităţile interne pe care le are la dispoziţie în acest sens, cît şi pe cele externe. Vorbind de posibilităţi interne, mă refer, în primul rînd, la condiţii de activitate economică, afaceri atractive, o democraţie funcţională, un sistem social performant şi o justiţie independentă. Toate împreună vor convinge cetăţenii din regiunea de est că un viitor sigur şi prosper e posibil doar într-o Moldovă integră şi democratică.

Prin posibilităţile diplomatice în problema reglementării diferendului transnistrean înţelegem să promovăm un mesaj coerent, să dăm dovadă de corectitudine şi consecvenţă în raport cu partenerii externi.

În domeniul politicii externe, Guvernul va promova o activitate diplomatică, care va avea ca scop major asigurarea stabilităţii politicii interne necesare pentru promovarea consecventă a reformelor dictate de imperativul integrării europene a ţării, depăşirea consecinţelor crizei financiare şi economice, precum şi pentru continuarea eforturilor de reglementare durabilă a problemei transnistrene. Integrarea europeană va fi prioritatea absolută a politicii externe a ţării.

Republica Moldova este geografic şi cultural un stat european cu un viitor european, însă acest viitor nu va fi atins prin declaraţii, ci numai şi numai prin acţiuni, stimaţi colegi. Guvernul se angajează să implementeze cu determinare şi voinţă valorile şi standardele europene în toate domeniile: politic, economic, social.

În raport cu Uniunea Europeană, Guvernul Republicii Moldova  va negocia şi va semna Acordul de  asociere cu Uniunea Europeană, care va oferi ţării noastre noi oportunităţi şi perspective previzibile în următoarele domenii de cooperare: liberalizarea regimului de vize, crearea zonei de liber schimb aprofundat şi comprehensiv, integrarea economică şi asigurarea securităţii energetice prin aderarea la piaţa energetică europeană.

În acelaşi context, pentru a promova cît mai eficient agenda noastră europeană, vom acorda o atenţie deosebită lărgirii grupului de prieteni ai Republicii Moldova în cadrul Uniunii Europene. Guvernul va pleda în continuare pentru creşterea rolului Uniunii Europene în soluţionarea conflictului transnistrean.

În relaţiile cu statele vecine, Guvernul va promova o politică de cooperare şi bună vecinătate şi va depune eforturi sporite pentru a normaliza şi impulsiona cooperarea bilaterală şi transfrontalieră cu România şi Ucraina, pentru a dezvolta relaţii privilegiate bazate pe pragmatism şi abordări moderne în contextul procesului de integrare europeană.

În relaţiile cu România, Guvernul va finaliza, ceea ce a iniţiat domnul Preşedinte al Parlamentului, domnul Ghimpu, prin abolirea regimului discriminatoriu de vize, introdus pentru cetăţenii români de către guvernarea precedentă, va semna Convenţia privind micul trafic la frontieră, va propune Guvernului României şi va promova elaborarea unei Strategii de dezvoltare a relaţiilor bilaterale, va soluţiona în spirit european chestiuni legate de acordurile bilaterale. Şi, ca să anticipez, eventual, anumite întrebări, inclusiv mă refer şi la tratatul politic de bază. Şi foarte important, vom atrage experienţa valoroasă ce ţine de  armonizarea legislaţiei şi implementarea aquis-ului comunitar.

În relaţiile cu Ucraina, Guvernul va promova cooperarea bilaterală în toate domeniile de interes comun: securitatea energetică, cooperarea regională, integrarea europeană, reglementarea conflictului transnistrean, aprofundarea cooperării economice bilaterale, reglementarea raporturilor de proprietate, dezvoltarea cu succes a cooperării bilaterale ne-ar permite să edificăm un parteneriat strategic moldo-ucrainean.

Pornind de la parteneriatul strategic cu Federaţia Rusă, convenit în Tratatul politici de bază moldo-rus, semnat în anul 2001, dezvoltarea şi aprofundarea relaţiilor bilaterale se vor baza pe principiile egalităţii suverane, respectului mutual, cooperării reciproc avantajoase. O atenţie deosebită vom acorda coerenţei dialogului politicii bilaterale şi dezvoltării relaţiilor economice bazate pe transparenţă, pragmatism, previzibilitate şi respectarea intereselor reciproce.

Guvernul pledează pentru interacţiune strînsă cu Federaţia Rusă atît în plan bilateral, cît şi în cadrul mecanismelor consacrate de negocieri în formatul 5 plus 2, valorificînd în deplină măsură aportul Rusiei în vederea identificării unei soluţii cuprinzătoare şi viabile a conflictului transnistrean, cu respectul suveranităţii, integrităţii şi statutului de stat unitar al Republicii Moldova.

În relaţiile cu Statele Unite ale Americii, Guvernul va depune eforturile necesare în vederea iniţierii unui parteneriat strategic bazat pe următoarele principii: sprijin din partea Statelor Unite pentru suveranitatea, independenţa, integritatea teritorială şi inviolabilitatea frontierelor Republicii Moldova, consolidarea Republicii Moldova ca stat independent, suveran şi democratic, capabil să contribuie la securitatea şi prosperarea cetăţenilor săi, dar şi ai întregii Europe. Încurajarea şi susţinerea eforturilor Republicii Moldova în vederea aprofundării legăturilor sale politice, economice, sociale şi de securitate cu Comunitatea Euroatlantincă. Susţinerea integrării depline a Republicii Moldova  în Uniunea Europeană.

Stimaţi colegi,

Îmi permit să spun cîteva lucruri despre relaţiile cu opoziţia. Noi vom depune toate efortule pentru a depăşi stereotipul că opoziţia este un duşman. Trebuie să rămînă în trecut atitudinea ostilă faţă de acei care gîndesc altfel. Vom fi deschişi, vom accepta critica obiectivă şi vom respecta toate drepturile opoziţiei. Există mecanisme civilizate de cooperare cu opoziţia pentru binele ţării, în interesul fiecărui cetăţean. Dacă opoziţia va percepe pozitiv mesajul nostru şi va urma modelul propriu statelor democratice în relaţiile putere – opoziţie, atunci societatea va avea numai de cîştigat, şi fiecare cetăţean luat în parte.

În final, vreau să menţionez că viaţa este mult mai dinamică, mult mai imprevizibilă decît orice document. Globalizarea, efectele ecologice, crizele mondiale de proporţii, conflictele regionale, pericolul terorismului, şi a aş putea să continui, sînt provocările noului secol şi mileniu. Nimeni nu ne poate garanta fără echivoc o stabilitate politică, economică şi de altă natură pe continent şi în lume.

Însă dincolo de aceste incertitudini, vreau să îmi exprim ferma convingere că Guvernul pe care am onoarea să îl prezint, îşi va îndeplini cu demnitate programul de activitate, program asumat, şi va răspunde competent şi responsabil aşteptărilor societăţii noastre, ale fiecărui cetăţean luat în parte. Cred cu tărie într-o Moldovă unită în faţa dificultăţilor, în uriaşele energii creatoare de bunuri şi valori prezente în societatea noastră. Sînt convins în reuşita acestui Guvern, a fiecărui cetăţean în parte, a ţării noastre – Republica Moldova.   

Stimaţi colegi deputaţi,

Acestea fiind spuse, permiteţi-mi să dau citire componenţei nominale a Guvernului: Vlad Filat, Prim-ministru al Republicii Moldova; domnul Iurie Leancă, viceprim-ministru, ministru al afacerilor externe şi integrării europene; domnul Valeriu Lazăr, viceprim-ministru, ministrul economiei; domnul Ion Negrei, viceprim-ministru; domnul Victor Osipov, viceprim-ministru; domnul Victor Bodiu, ministru de stat; domnul Veaceslav Negruţă, ministrul finanţelor; domnul Alexandru Tănase, ministrul justiţiei; domnul Victor Catan, ministrul afacerilor interne; domnul Vitalie Marinuţă, ministrul apărării; domnul Marcel Răducan, ministrul construcţiilor şi dezvoltării regionale; domnul Valeriu Cosarciuc, ministrul agriculturii şi industriei alimentare; domnul Anatolie Şalaru, ministrul transporturilor şi infrastructurii drumurilor; domnul Gheorghe Şalaru, ministrul mediului; domnul Leonid Bujor, ministrul educaţiei; domnul Boris Focşa, ministrul culturii; doamna Valentina Buliga, ministrul muncii, protecţiei sociale şi familiei; domnul Vladimir Hotineanu, ministrul sănătăţii; domnul Ion Cebanu, ministrul tineretului şi sportului; domnul Alexandru Oleinic, ministrul tehnologiilor informaţionale şi comunicaţiilor; domnul Mihail Formuzal, guvernator al unităţii teritorial-administrative Gagauz-Yeri, membru al Guvernului din oficiu şi domnul Gheorghe Duca, preşedinte al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, membru al Guvernului din oficiu. 

Onorat Parlament,

Solicit vot de încredere asupra Programului de activitate şi a componenţei nominale ale Guvernului.

Vă mulţumesc pentru atenţie şi sînt la dispoziţia dumneavoastră. (Aplauze.)

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumim, domnule Prim-ministru.

Stimaţi colegi,

Conform Regulamentului pe care l-am acceptat prin vot, urmează întrebări către Guvern, către domnul Prim-ministru şi miniştrii nominalizaţi.

Vă rog. Microfonul nr. 2.

 

Domnul Iurie Stoicov – Partidul Comuniştilor din Republica Moldova:

Da, mulţumesc, domnule Preşedinte.

În Programul de activitate al Guvernului este indicat cum Guvernul va îndeplini cerinţele articolului 11 din Constituţie privind principiul neutralităţii permanente a ţării. În acest context, spuneţi, domnule Prim-ministru desemnat, cum veţi menţine şi asigura neutralitatea Republicii Moldova?

 

Domnul Vladimir Filat:

Vă mulţumesc foarte mult pentru întrebare, domnul Stoicov. 

Eu cred că  şi în Programul de activitate prezentat al Guvernului, şi în discursul meu am răspuns la această întrebare. Activitatea Guvernului va avea la bază norma constituţională şi legile Republicii Moldova. Şi eu aş ruga, pentru a nu insista la acest capitol, să citiţi cu toţii, vă rog frumos, foarte atent norma constituţională, care prevede statutul de neutralitate al Republicii Moldova. Şi mai mult ca atît, şi prevederile la dispoziţii finale şi tranzitorii, care ar putea să ofere posibilitatea să schimbăm acest statut.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Domnule Prim-ministru desemnat,

Deci eu nu aş fi... nu ar fi apărut această întrebare, dacă noi nu am fi citit Programul de activitate al Guvernului. În Constituţie, într-adevăr, este, dar nu este în Program.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Vă rog, fără dezbateri,  acum au loc întrebări. Dezbateri la sfîrşit. 

 

Domnul Vladimir Filat:

Domnule Preşedinte,

Eu chiar aş vrea să fie şi dezbateri. Fiindcă întrebarea, dacă este adresată, ea trebuie să aibă şi argumentarea respectivă. Eu reiterez poziţia noastră, domnule Stoicov. Noi avem Constituţie. Şi această Constituţie urmează a fi respectată şi nu interpretată. Pentru mine, ca cetăţean al Republicii Moldova, ceea ce este scris acolo este sfînt. Eu nu am obligaţia şi nu voi merge să reiterez dispoziţiile Constituţiei la fiecare pas. Republica Moldova este stat neutru, consfinţit prin norma constituţională. Atunci cînd cetăţenii vor decide altceva în acest sens, atunci vom discuta.  

 

Domnul Iurie Stoicov: 

Şi a doua întrebare, domnule Preşedinte al Parlamentului.

Pe bună seamă şi corect, dumneavoastră, în discurs, aţi declarat că veţi susţine minorităţile naţionale. Spuneţi, vă rog, în acest context, de ce în componenţa Guvernului nu este nici o persoană de altă naţionalitate, decît cea moldovenească?

 

Domnul Vladimir Filat:

Din simplul motiv că noi nu separăm cetăţenii în ai noştri, în ai voştri, pe criterii etnice ş.a.m.d. Actul de guvernare nu este reprezentat numai prin membrii Guvernului. Urmează în finalizarea procesului de instituire a funcţionalităţii Guvernului, vom rezolva şi această problemă, dacă consideraţi că este …

 

Domnul Iurie Stoicov:

Susţinerea minorităţilor naţionale se manifestă anume şi prin promovarea cadrelor respective.

 

Domnul Vladimir Filat:

Domnule Stoicov,

Nu aş vrea să intru în polemici, dar aşa cum s-a sprijinit pînă în prezent minorităţile naţionale, nu se va mai întîmpla. Deoarece va fi o deschidere nu în funcţie de preferinţe şi simpatii pe criterii  politici ş.a.m.d. Va fi legea, care va fi respectată.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Microfonul nr. 3.

 

Domnul Valeriu Guma – Partidul Democrat din Moldova:

Stimate domnule Prim-ministru desemnat,

Întrebare către dumneavoastră sau poate să răspundă domnul ministru al finanţelor. Se referă la capitolul politicii bugetar-fiscale din Programul Guvernului. Unica prioritate este ca obiectiv principal stabilizarea bugetului naţional. Din informaţia din mass-media cunoaştem că în următoarele opt luni ale anului, care au trecut, deficitul bugetar a atins cifra de 2 miliarde jumătate de lei. Vreau să ştiu dacă s-a făcut acest diagnostic? Cum îl caracterizaţi? Şi cum de am ajuns la asemenea situaţie?

 

Domnul Vladimir Filat:

Domnule deputat,

O parte din răspuns pot să vi-l dau eu, după care domnul ministru candidat va răspunde. Cum de am ajuns la această situaţie, urmează să cunoască fiecare cetăţean într-o perioadă foarte scurtă de timp. De ce nu pot vorbi în detalii? Fiindcă pînă în prezent noi nu cunoaştem datele la nivel de secretizare. Şi pe zi ce trece, pe măsură ce avem acces la aceste informaţii, apar cifre, care, din păcate, nu sînt unele îmbucurătoare nici chiar pentru domnul Stepaniuc din domeniul învăţămîntului, aşa cum a fost prezentat. Aşa că noi vom veni cu o analiză foarte amplă. Nu vă grăbiţi. Aveţi patru ani înainte să protestaţi la microfon.

Acum vizavi de situaţia care este, prognoza din cifrele pe care le avem la dispoziţie, arată o situaţie foarte tristă. Circa 5 miliarde, în jur de 5 miliarde deficit bugetar. Deoarece am avut un buget electoral, pentru că au fost foarte multe proiecte, inclusiv în sprijinul minorităţilor naţionale, pentru a tăia panglici, domnule deputat. Şi pentru a arăta frumos la televizor, fără a avea în cap şi în minte ce se va întîmpla peste o lună, două, trei, ce se va întîmpla cu ţara.

În acest sens, noi avem  acum în sarcină directă de a stabiliza situaţia. O sarcină importantă pe care o avem, este reînceperea dialogului  cu Fondul Monetar Internaţional, pentru a identifica soluţiile de finanţare ale acestui deficit. Pînă la urmă, urmează să asigurăm cetăţenii cu salarii, cu pensii, nu prin simple declaraţii. Şi în continuare, domnule Negruţă, dacă aveţi detalii vizavi de această întrebare, vă rog. 

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Microfonul nr. 3, a doua întrebare. Poftim.                   

 

Domnul Valeriu Guma:

Vreau iarăşi o întrebare destul de sensibilă. Mă refer la aceea că agenţii economici... Este o întrebare foarte sensibilă: restituirea accizelor şi TVA. După cum ştim, pe de o parte, sînt foarte mari delapidările şi chiar actele de corupţie în acest domeniu. Pe de altă parte, agenţii economici, care aşteaptă restituirea bine meritată a acestor accize şi TVA, în prezent stau într-un rînd foarte mare.  Şi cum vedeţi dumneavoastră  soluţionarea acestei probleme?

 

Domnul Vladimir Filat:

Prin respectarea directă şi exactă a normei legale. Restituirea TVA trebuie să fie efectuată aşa cum prevede legea, dar nu aşa cum se întîmplă. 20%, aşa e, domnule Reidman, într-o direcţie, şi după care, poate, ai şansa să primeşti aceşti bani. Deci vom respecta legea. Legea presupune termene foarte clare de restituire a TVA. Şi, în acest sau la acest capitol, urmează să asigurăm transparenţă, domnule deputat. Ca să ştie toată lumea cum sînt cheltuiţi banii publici.

 

Domnul Valeriu Guma:

Mulţumesc.        

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Iurie Muntean – Partidul Comuniştilor din Republica Moldova:

Mult stimate domnule Prim-ministru desemnat,

La capitolul „Mediul de afaceri. Acţiuni prioritare”, este indicată diminuarea prezenţei statului în sectoarele cu grad înalt de concurenţă. În special, prin deetatizarea cotei statului în companiile din asemenea sectoare. Ar însemna aceasta că dumneavoastră  intenţionaţi să iniţiaţi privatizarea unor aşa entităţi, formatoare de întregi sectoare economice, cum ar fi „Banca de Economii a Moldovei”, cum ar fi „Moldtelecom”, cum ar fi „Tutun CTC” şi altele?  

 

Domnul Vladimir Filat:

Domnule Muntean,

Chiar dacă am fi dorit noi foarte mult să deetatizăm asemenea instituţii foarte importante, nu avem cum, deoarece aceste întreprinderi sînt aduse de guvernarea precedentă într-o situaţie de prefaliment. Urmează să discutăm cu cifre la acest capitol. Însă ceea ce ţine de politica statului în acest domeniu va fi decis şi de către Parlament, în momentul în care vom lua o decizie sau alta. Însă viziunea noastră este una foarte clară.

Prin deetatizare, aşa cum aţi introdus dumneavoastră  ca noţiune, de fapt, prin privatizarea proprietăţii de stat, urmează nu numai să obţinem bani la buget, urmează să aducem operatori puternici, cu experienţă şi resurse în ţara noastră. Nu am menţine o bancă, care se cheamă de economii, care stă la cheremul Guvernului sau al guvernării în general, pentru diferite proiecte, mănăstiri ş.a.m.d. Dar pentru a avea resursele necesare şi a finanţa procesele economice în ţară, pentru a crea competitivitatea în acest domeniu în Republica Moldova, pentru ca agenţii economici să fie competitivi şi sus aspectului accesului la resursele creditare. Şi noi vom lua decizia aşa cum va fi necesar şi în interesul naţional.

Vizavi de „Moldtelecom” vreau să vă asigur că nu este o prioritate şi nu vedem ca soluţie privatizarea acestei instituţii. Însă asigurarea cu administrare eficientă, ca, la sfîrşit de an, să fie şi dividende plătite, care, ulterior, să se transforme şi în pensii spre majorare şi salarii, vom realiza.

 

Domnul Iurie Muntean:

Domnule Prim-ministru desemnat,

Eu vreau să vă spun că aceste întreprinderi nu sînt  falimentare nici pe departe. Ele aduc nişte dividende considerabile statului şi desfăşoară nişte investiţii în sectoarele economice pe care le reprezintă.

 

Domnul Vladimir Filat:

Domnule Munteanu...

 

Domnul Iurie Muntean:

Răspunsul este: nu privatizaţi.

Domnul Mihai Ghimpu:

A doua întrebare, vă rog.

 

Domnul Iurie Muntean:

Nu privatizaţi?

 

Domnul Vladimir Filat:

Domnule,

Numai ca excepţie, nu mai intervin, căci am intrat în polemică, dar ca o scurtă precizare, să nu intrăm pe toate întreprinderile. Datoria întreprinderii, despre care spuneţi dumneavoastră că este foarte importantă, „Moldtelecom”, faţă de bugetul  statului, la ora actuală, este de 180 milioane de lei. Şi aici  eu pun...

 

Domnul Iurie Muntean:

Datorie? Care datorie? Nu induceţi în eroare.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Întrebarea a doua, vă rog.

 

Domnul Iurie Muntean:

Onoratul Parlament...

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Întrebarea a doua, vă rog.

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Nu ne grăbiţi. 

 

Domnul Iurie Muntean:

Bine, deci a doua întrebare. La capitolul „Politici... Politica bugetar-fiscală şi gestionarea finanţelor publice”. La „Acţiuni prioritare”  este indicat: „Examinarea posibilităţii de introducere  a cotei unice la impozitul pe venitul persoanelor fizice şi juridice”. Ar însemna aceasta că dumneavoastră  intenţionaţi să abrogaţi cota „zero” la impozitul pe venit, care este aplicată agenţilor economici? Fapt ce a permis întreprinderilor autohtone să reinvestească venitul disponibil în 2008 în mărime de 1 miliard şi 300 de milioane de lei. Şi în 2009 circa 1 miliard 600 de milioane de lei. Deci la capitolul „Economie” pe seama neachitării impozitului pe venit, datorită acestei cote „zero”. Deci intenţionaţi sau nu să abrogaţi cota zero la impozitul pe venit pentru persoanele juridice? 

 

Domnul Vladimir Filat:

Nu intenţionăm să anulăm cota „zero” pe veniturile de investit. Dar vom reveni şi vom implementa, ceea ce înseamnă impozitare progresivă. Monopoliştii, acei care stau foarte bine pe picioare şi se eschivează  prin aşa-numita normă de reinvestire, vor plăti impozit, pentru că o să avem resursele necesare, să ajutăm pe acei care sînt mai nevoiaşi.

Iar acei care vor începe activităţi economice şi care vor avea nevoie şi au nevoie de sprijinul statului, vor primi acest sprijin. Şi eu, nu vă supăraţi, dar îmi pare rău, cînd enunţaţi cifre: miliarde ş.a.m.d. Eu nu am văzut nici un raport pînă în prezent vizavi de eficienţa acelei vestite liberalizări cu patru acţiuni: anularea datoriilor, cota „zero”, legalizarea capitalului ş.a.m.d. De fapt, a fost un fiasco. A fost o declaraţie făcută, care a fost folosită de către acei care au fost foarte apropiaţi de putere.

 

Domnul Iurie Muntean:

Deci cifrele sînt luate din legile bugetului de stat.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumim, mulţumim.

 

Domnul Iurie Muntean:

Pe care dumneavoastră  le-aţi adoptat. Şi ştiţi care era venitul.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Microfonul nr. 5.     

Domnul Iurie Muntean:

Din contul  … impozitului pe venit.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Microfonul nr...  Acum nu sînt dezbateri. 

Mulţumim.

 

Domnul Ion Balan – Partidul Liberal Democrat din Moldova:

Domnule Prim-ministru desemnat, 

Am două întrebări. Spuneţi, vă rog, cum vedeţi dumneavoastră  eliminarea barierelor impuse la  exportul vinului în vrac, anularea conceptului de  ghişeu unic şi crearea condiţiilor egale de activitate a tuturor agenţilor economici din ramura vitivinicolă?

 

Domnul Vladimir Filat:

Domnule deputat,

Foarte simplu. Toate restricţiile vor fi anulate. Legea prevede foarte clar cum trebuie să activeze un domeniu sau  altul. Singura chestiune care va fi principială pentru Guvern şi pentru structurile guvernamentale, va fi asigurarea calităţii a tot ceea ce exportăm şi a tot ceea ce realizăm în interiorul ţării. Şi lucrul acesta se va întîmpla, domnule Balan, chiar zilele acestea, dacă nu în seara aceasta, mîine.

 

Domnul Ion Balan:

Mulţumesc.

Şi a doua întrebare. În legătură cu schimbările globale ale condiţiilor climaterice din ultimii ani, nu credeţi dumneavoastră  că unul din elementele de bază ale succesului în agricultura Moldovei ar trebui să fie extinderea şi dezvoltarea sistemelor de irigare?

 

Domnul Vladimir Filat:

Cu certitudine, da. În acest sens, mizăm foarte mult pe sprijinul partenerilor noştri externi. Avem aşteptări din partea Guvernului Statelor Unite ale Americii, care, după cum ştiţi, a început ceva timp în urmă în cadrul „Programului Provocările Mileniumului”, care prevede un proiect foarte şi foarte amplu în vederea asigurării în domeniul respectiv cu irigarea agriculturii Republicii Moldova. Sperăm că vom avea capacitatea să negociem şi să implementăm aceste prevederi.

 

Domnul Ion Balan:

Mulţumesc.

 

Domnul Vladimir Filat:

Şi eu vă mulţumesc. 

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Microfonul nr. 2, 1, da?

Cer scuze, microfonul nr. 1.

 

Doamna Corina Fusu:

Domnule Prim-ministru,

Am o întrebare. În primul rînd, apreciem opţiunea Guvernului de a liberaliza piaţa mass-media din Republica Moldova şi de a sprijini libertatea de exprimare. În contextul ultimei hotărîri CEDO din 17 septembrie, care constată violarea libertăţii de exprimare în Republica Moldova şi aplicarea cenzurii la „Teleradio-Moldova”, în opinia dumneavoastră, care sînt primii paşi, care trebuie să îi întreprindem pentru a însănătoşi situaţia la „Teleradio-Moldova”?

 

Domnul Vladimir Filat:

Stimată doamnă deputat,

Prima acţiune va fi a noastră comună, a celor din Alianţa pentru Integrare Europeană, prin modificarea legislaţiei şi prin asigurarea cu independenţă a acestui post de televiziune important. Şi care urmează să treacă de la manipulare la informarea cetăţeanului. Acest lucru urmează să îl realizăm împreună.  

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Aveţi a doua întrebare, doamnă?

 

Doamna Corina Fusu:

Mulţumesc.

Mai am a doua întrebare pentru dumneavoastră  sau pentru domnul ministru al apărării. În contextul în care Republica Moldova, prin Constituţie, este stat neutru, cum vedeţi dumneavoastră  rolul Armatei Naţionale?

 

Domnul Vladimir Filat:

Rolul Armatei Naţionale este unul important, determinant. Armata urmează să activeze în baza legislaţiei în cadrul existent la ora actuală. Dacă domnul ministru vrea să...

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Microfonul nr.2.

 

Doamna  Veronica Abramciuc – Partidul Comuniştilor din Republica Moldova:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Am două întrebări către domnul Prim-ministru desemnat.

Domnule Prim-ministru desemnat,

Constituţia Republicii Moldova  prevede clar că statul recunoaşte şi garantează dreptul la identitate a cetăţenilor de diferite categorii, statul asigură... Programul propus de Guvern nu dă lămuriri concrete. La pagina 61: „Păstrarea şi consolidarea patrimoniului.” Nu e muzeu Guvernul.

Şi al doilea moment.

Domnule Prim-ministru desemnat,

Răspundeţi concret: poziţia Guvernului la harta limbilor regionale o acceptaţi, o ratificaţi sau nu? La compartimentul „Integrarea minorităţilor naţionale”, ce e cu limba rusă? Rămîne în volumul dat, majoraţi sau micşoraţi statutul acestei limbi? Şi fiindcă pun întrebarea, ca să comentaţi de acum integru, două provocări care vi s-au făcut în Programul menţionat. La pagina 49: fortificarea celor cinci poluri universitare: Chişinău, Bălţi, Cahul, Comrat, Tiraspol. Unde e, domnule Prim-ministru desemnat, Taraclia? Un teritoriu unde locuieşte compact o întreagă etnie. Universitatea din Taraclia e mîndria elitei bulgare.

Şi a doua provocare. Conceptul educaţiei incluzive pentru asigurarea accesului la studii de calitate copiilor cu dizabilităţi, din familii social vulnerabile şi din mediul minorităţilor naţionale. Cum de s-a putut, domnule Prim-ministru desemnat, într-o grămadă să îi descărcaţi pe toţi copiii şi pe acei din minorităţile naţionale.

 

Domnul  Vladimir Filat:

Nu, speculativ, desigur, putem să interpretăm orice este scris într-un document sau altul. Eu am să vă răspund la toate întrebările printr-un răspuns simplu: Legea determină exact drepturile şi responsabilităţile cetăţenilor din Republica Moldova. Legile nu sînt adoptate de către Guvern, stimată doamnă. Legile sînt adoptate de  către Parlament. Noi nu vom face decît să executăm în strictă conformitate cu aceste prevederi în norma legală.

Vizavi de volum, vizavi de rolul limbilor ş.a.m.d. Urmează să respectăm prevederea legilor. Şi legea stabileşte foarte clar în Republica Moldova care sînt drepturile cetăţenilor Republicii Moldova, indiferent de etnie, şi aceste drepturi le vor fi respectate.

 

Doamna Veronica Abramciuc:

Da, dar provocările cu excluderea Universităţii din Taraclia nu Parlamentul le ...

 

Domnul   Vladimir Filat:

Dumneavoastră consideraţi că este provocare, eu consider că nu este nici un fel de provocare. Universitatea respectivă va funcţiona, îşi are dreptul la existenţă. Noi urmează să acordăm atenţie prioritară regională acestor universităţi şi vom asigura acest lucru.

 

Doamna  Veronica Abramciuc:

A doua întrebare. La compartimentul „Reintegrarea ţării”. Nu suferă nici o critică şi nici un comentariu. Ultimul punct, domnule Prim-ministru desemnat, înlocuirea actualelor forţe de menţinere a păcii cu o misiune internaţională de observatori civili sub mandat internaţional. Forţele de menţinere a păcii care se află este o înţelegere şi un acord admis şi recunoscut de cele trei părţi, pe care îi vizează conflictul. Atentatul la asemenea acord, din start, face nul procesul negocierilor cu Transnistria.

Dacă cineva a vrut să îi aducă bucurie lui Smirnov, consideraţi că i-a adus. Şi în traducere în limba rusă cuvîntul „unitarnoe”... Smirnov nu citeşte în limba moldovenească. E tot ceea ce trebuia pentru Transnistria ca să nu...

 

Domnul  Serafim Urechean – prim-vicepreşedinte al Parlamentului:

Bine, doamnă Abramciuc.

Vă mulţumim frumos.

Microfonul nr.3. Poftim.

 

Domnul  Vladimir Filat:

Stimată doamnă,

Programul de activitate nu a fost scris pentru domnul Smirnov, în primul rînd. Acum un lucru foarte important, ca să îl înţelegeţi, obiectiv, propus de către Guvern, nu înseamnă atentat sau nu înseamnă decizie. Cu certitudine ceea ce urmează să se realizeze va fi rezultatul procesului de negocieri. Este un punct de vedere pe care şi-l asumă Guvernul. Urmează să promovăm acest punct de vedere.

Şi apropo de înţelegeri. Prea multe înţelegeri secrete, mai puţin secrete au fost toată această perioadă de timp şi din acest motiv noi am ajuns unde am ajuns, inclusiv în problema transnistreană. Urmează să asigurăm transparenţă, să nu avem înţelegeri pe sub masă, să avem discuţie transparentă şi să avem decizii adoptate, asumate.

 

Domnul  Serafim Urechean:

Bine.

Microfonul nr.3, poftim.  

 

Doamna Inna Şupac – Partidul Comuniştilor din Republica Moldova:

Întrebarea mea este adresată către candidatul la funcţia de ministru de stat, care, se înţelege, se va ocupa inclusiv cu funcţiile fostului Minister al Administraţiei Publice Locale.

Domnule Bodiu,

Printre priorităţile noului Guvern se enumără şi faptul că Guvernul va recurge la demontarea verticalei puterii. În contextul acestei formulări foarte interesante, întrebarea mea către dumneavoastră este foarte simplă: care este atitudinea dumneavoastră faţă de trecerea de la judeţe la raioane?

 

Domnul  Serafim Urechean:

Bine.

Mulţumesc frumos.

Poftim, microfonul nr.1, domnule ministru.

 

Domnul  Vladimir Filat:

Dar de ce domnul Bodiu trebuie să răspundă la această întrebare?

 

Doamna  Inna Şupac:

Eu am spus şi i-am adresat întrebarea.

 

Domnul  Victor Bodiu – candidat pentru funcţia de ministru de stat:

Conform legislaţiei Republicii Moldova, există raioane. Nouă nu ne rămîne decît să respectăm legislaţia Republicii Moldova.

 

Domnul  Serafim Urechean:

Mulţumesc.

A doua întrebare, poftim.

 

Doamna  Inna Şupac:

Dacă îmi permiteţi.

 

Domnul  Serafim Urechean:

A doua întrebare, vă rog.

Doamna  Inna Şupac:

Totuşi formularea „demontarea verticalei”.

Am dreptul, domnule vicepreşedinte.

Verticalei puterii care în momentul de faţă este foarte generală poate duce şi la faptul că noul Guvern, cu majoritatea, pur şi simplu, va desfiinţa raioanele  Republicii Moldova.

 

Domnul  Vladimir Filat:

Nu vă supăraţi. Acest lucru îl decide Parlamentul prin vot, prin modificarea legislaţiei, care nu este un proces chiar atît de simplu cum pare la prima vedere. Însă cînd vorbim despre verticala puterii, nu vorbim de denumirea sau de mărimea unei administraţii publice locale, vorbim de modul în care îşi exercită atribuţiile sau ce drepturi au. Este vorba şi de autonomia financiară. Drepturile administraţiilor publice locale se decid asupra proprietăţii publice locale ş.a.m.d.

 

Domnul  Serafim Urechean:

Mulţumesc frumos.

Microfonul nr.4, poftim.

 

Domnul Valeriu Ghileţchi – Partidul Liberal Democrat din Moldova:

Onorate domnule Prim-ministru,

Constatăm cu mare regret că în ultimii ani societatea noastră a fost divizată pe diferite criterii şi de cele mai multe ori  lucrul acesta s-a făcut în mod intenţionat, urmînd principiul „divide et impera”, ceea ce-a dus la o polarizare fără precedent a societăţii noastre.

Acum, avînd în vedere că această divizare s-a făcut cel mai mult pe criterii etnice, cît şi cofesionale, aş dori să vă întreb, dacă noul Guvern consideră drept prioritate restabilirea păcii sociale şi a bunei înţelegeri între toţi cetăţenii  Republicii Moldova? Şi care ar fi cîteva acţiuni prioritare în această privinţă?

Vă mulţumesc.

 

Domnul  Vladimir Filat:

Nu este numai în sarcina Guvernului, am spus şi în discursul meu. Consens naţional, coeziune este în interesul tuturor. Şi la această coeziune urmează să participe toţi cetăţenii Republicii Moldova, inclusiv Parlamentul, Guvernul, societatea civilă, reprezentanţii mass-media. Noi urmează, în activitatea noastră, să asigurăm condiţii şi să nu admitem imixtiune în activitatea respectivă. Şi lucrurile, eu am certitudinea, se vor rezolva pe alocuri de la sine, domnule Ghileţchi. Pentru că, pînă la urmă, ceea ce s-a întîmplat nu a fost datorită celor implicaţi într-un domeniu sau altul, dar s-a datorat intereselor politice ale celor care au guvernat. Au intervenit şi au făcut tot posibilul ca să administreze aceste procese, să utilizeze experienţa pe alocuri ca potenţial electoral, oamenii şi nu numai oamenii, structuri întregi.

 

Domnul  Valeriu Ghileţchi:

Vă mulţumesc şi vă doresc succese în obţinerea acestui consens social.

 

Domnul  Serafim Urechean:

Aveţi altă întrebare, a doua, nu?

Mulţumesc.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Vasili Şova – Partidul Comuniştilor din Republica Moldova:

Mulţumesc.

Ну, первое, я надеюсь, что этот микрофон всё-таки не отключат и дадут возможность высказаться, как обычно бывает у других микрофонов. И у меня два вопроса к кандидату на должность вице-премьера господину Виктору Осипову. Господин Осипов, вы представляете политическую партию „Альянс «Молдова Ноастрэ»”, которая совсем недавно инициировала в Парламенте вопрос о денонсации соглашения 92-го года вместе с рядом других политических партий. У меня к вам вопрос: в какой период времени вы внесёте это предложение? говорят, что вы как вице-премьер будете заниматься вопросами реинтеграции. По названию это не видно. Когда вы внесёте это предложение на рассмотрение Парламента?

Спасибо.

Domnul  Mihai Ghimpu:

Microfonul nr.1.

 

Domnul Victor Osipov – candidat pentru funcţia de viceprim-ministru:

Răspunsul la întrebarea dumneavoastră este foarte simplu: priorităţile noului Guvern în ceea ce priveşte reintegrarea teritorială a ţării sînt anunţate în Programul de activitate. Şi dacă dumneavoastră aţi fi coroborat întrebarea pe care mi-aţi pus-o cu aceste priorităţi, nu cred că aţi găsit acolo un asemenea angajament. Măsurile care vor fi şi politicile care vor fi luate în această direcţie se vor subordona acelor angajamente care au fost fixate şi anunţate.

 

Domnul  Vasili Şova:

Во-первых, я хотел бы заметить, что ваш ответ меня не удовлетворяет, потому что…

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Domnule deputat,

a doua întrebare, vă rog.

 

Domnul  Vasili Şova:

…Потому что…

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

A doua întrebare, vă rog.

 

Domnul  Vasili Şova:

Я еще раз. Это 5-й микрофон, не 3-й микрофон, прошу не отключать.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Пятый, да. A doua întrebare, vă rog.

 

Domnul  Vasili Şova:

Ответ не удовлетворяет. почему? Потому что в Программе деятельности Правительства…

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Deconectaţi microfonul nr.5.

Vă rog, domnule Şova, întrebare. La dezbateri. După aceasta urmează dezbateri. Întrebarea, vă rog.

Poftim, microfonul nr.5.

 

Domnul  Vasili Şova:

Господин Гимпу,

Это не по-соседски, да.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Da 8 ani am fost vecini sau nu?

 

Domnul  Vasili Şova:

Второй вопрос.

Господин Осипов,

Все же для населения левобережья Днестра и в целом для проблематики процесса…

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Дорогой сосед!

 

Domnul  Vasili Şova:

…приднестровского урегулирования…

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Întrebarea, te rog.

 

Domnul  Vasili Şova:

…важнейшим элементом является…

Domnul  Mihai Ghimpu:

Deconectaţi microfonul nr.5.

A doua întrebare, vă rog. Eu conduc şedinţa în plen conform prevederilor Regulamentului, care l-aţi votat dumneavoastră. Aşa că, mă scuzaţi, vă rog.

A doua întrebare, vă rog. Uitaţi-vă cîţi colegi stau la microfon şi toţi doresc să pună întrebări. De acord? Bine. A doua întrebare, vă rog.

Microfonul nr.5, vă rog.

 

Domnul  Vasili Şova:

Vă mulţumesc.

Так вот в связи с этим у меня к Вам вопрос: как Вы намерены разрабатывать систему гарантии для населения Приднестровья и других составляющих всего этого процесса? Об этом в Программе не сказано ни слова.

Спасибо.

 

Domnul  Vladimir Filat:

Permiteţi-mi, domnule Osipov.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Domnul Prim-ministru e în drept să răspundă la orice întrebare, apoi ceilalţi membri ai Cabinetului.

 

Domnul  Vladimir Filat:

Eu, cel puţin, sper că nu o să primesc indicaţii din partea dumneavoastră domnule Petrenco, cînd să vorbesc şi cum să vorbesc. (Aplauze.)

Acum, întrebarea a fost nu către domnul Osipov, întrebarea a fost către viitorul Cabinet de miniştri. Bine.

Domnule Şova,

Eu am fost printre acei deputaţi care au elaborat legislaţia Republicii Moldova ce ţine de reglementarea conflictului transnistrean. Dumneavoastră aţi venit mai rar să ne ţineţi atunci lecţii. Am votat solidar, cu excepţia unui singur deputat, tot Parlamentul Republicii Moldova a votat în 2005 şi principiile de bază în reglementarea conflictului transnistrean.

Ca să nu repetăm de foarte multe ori, acele principii şi acele garanţii prevăzute vor fi la bază. Nimeni nu a vorbit că vom reveni, vom schimba ceva din acest parcurs. Însă eu sper foarte mult şi mă adresez acum не  „по-соседски”, dar ca cetăţean către cetăţean, sper foarte mult, dincolo de faptul că vom fi în tabere diferite, experienţa pe care aţi acumulat-o dumneavoastră, cunoştinţele pe care le aveţi dumneavoastră şi colegii care au participat în acest proces de negocieri să fie transmise şi să ajutaţi Guvernul, Republica Moldova în identificarea şi în reglementarea conflictului transnistrean.

Aici eu personal mă angajez să fie o deschidere totală, să discutăm orice propunere, orice poziţie venită în identificarea şi în rezolvarea acestei probleme, nu a partidului pe care îl reprezint, nu a partidelor constituante ale Alianţei pentru Integrare Europeană, nu a Parlamentului, dar a fiecărui cetăţean din această ţară.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Mulţumim.

Domnule Osipov,

Doriţi şi dumneavoastră ceva?

 

Domnul  Vasili Şova:

А что, нельзя прокомментировать ничего?

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Mai începem şi din dreapta acum.

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Vasili Şova:

Нет, я хотел бы просто...

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Nu, nu, mulţumim, domnule Şova.

 

Domnul  Vasili Şova:

Кандидату в премьер-министры. Извините.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Deconectaţi microfonul nr.5.

Conform Regulamentului are dreptul să pună doar două întrebări. Asta e. Eu vreau ca toţi colegii să reuşească.

Poftim, microfonul nr.5, întrebarea. Microfonul nr.5, microfonul nr.4, microfonul nr.3, microfonul nr.2, microfonul nr.1. Nu numai microfonul nr.1, microfonul nr.2, microfonul nr.3, microfonul nr.4, microfonul nr. 5.

Poftim, microfonul nr.5.

 

Doamna Liliana Palihovici – Partidul Liberal Democrat din Moldova:

Întrebare pentru domnul Prim-ministru sau pentru ministrul muncii, protecţiei sociale şi familiei. Astăzi, Republica Moldova dispune de un sistem de beneficii sociale, unele mai noi, altele mai vechi. Însă în discuţie cu populaţia şi angajaţii din sistem se constată că aceste beneficii sociale nu ajung la populaţie şi la beneficiari.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Întrebarea, vă rog.

 

Doamna  Liliana Palihovici:

Întrebarea mea este: care este viziunea Guvernului, a Ministerului pentru a asigura direcţionare eficientă şi echitabilă a beneficiilor sociale, ca aceste beneficii sociale să ajungă cu adevărat la familiile sărace, la copiii cu nevoi?

Mulţumesc.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Mulţumim.

Microfonul nr.4.

Doamna Valentina Buliga – candidat pentru funcţia de ministru al muncii,  protecţiei sociale şi  familiei:

Mulţumesc mult, doamnă Palihovici, pentru întrebare.

Într-adevăr, sistemul existent de protecţie socială a familiilor, a unor categorii de cetăţeni din  Republica Moldova este inechitabil. Şi, de aceea, dacă aţi observat, la capitolul „Politicii sociale” ne-am pus ca obiectiv excluderea acestor inechităţi prin determinarea şi evaluarea riscurilor la nivel de familie, cît şi de comunitate pentru crearea unui sistem de evidenţă a tuturor beneficiarilor, ca, în final, acest ajutor şi acest suport din partea statului să ajungă familiilor cu nevoi.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Mulţumim.

A doua întrebare.

Microfonul nr.5, vă rog.

 

Doamna  Liliana Palihovici:

A doua întrebare. Mă bucur foarte mult că am creat Ministerul Tineretului şi Sportului. Întrebarea mea este: care vor fi acţiunile prioritare la început pentru a face ca politicile  tineretului în Republica Moldova să fie cu adevărat eficiente şi nu declarative, cum au fost în ultimii ani?

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Mulţumim.

Microfonul nr.1, domnul Cebanu.

 

Domnul Ion Cebanu – candidat pentru funcţia de ministru al tineretului şi sportului:

Doamnă deputat,

Mulţumesc frumos pentru întrebare.

Vreau să vă spun că primele acţiuni vor fi consultarea cu societatea civilă, după care vom identifica şi problemele esenţiale. Or, la ora actuală, cunoaştem două probleme esenţiale: locuinţe şi locuri de muncă. Acestea sînt problemele esenţiale cu care pornim la muncă. Şi cu transparenţă, cu fapte concrete avem de gînd să facem schimbarea mult aşteptată.

 

Doamna  Liliana Palihovici:

Mulţumesc.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Mulţumim, domnule ministru.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Mihail Şleahtiţchi – Partidul Liberal Democrat din Moldova:

Domnule Prim-ministru desemnat,

Prima mea întrebare v-o adresez dumneavoastră, dar şi, eventual, domnului deputat Leonid Bujor. Şi ea sună în felul următor. De cît timp aproximativ va fi nevoie pentru a elabora Codul educaţional? Şi care vor fi categoriile de specialişti care vor fi antrenate în elaborarea acestui arhi important document pedagogic?

Vă mulţumesc.

 

Domnul Vladimir Filat:

Mulţumesc frumos, domnule Şleahtiţchi.

Timpul nu urmează să îl determinăm noi. Situaţia îl  determină. Este necesar ca, pînă la sfîrşit de an, să avem un Cod educaţional. Nu cel care a fost votat în Parlamentul precedent. Iar vizavi de categoria specialiştilor, pot să vă răspund că vor fi antrenaţi în acest proces specialişti, specialişti pe domenii pentru a avea un Cod educaţional, care să răspundă necesităţilor şi situaţiei actuale.

 

Domnul Mihail Şleahtiţchi:

Vă mulţumesc.

Şi cea de a doua întrebare din nou vine spre dumneavoastră, dar şi, eventual, spre doamna deputat Valentina Buliga, candidat la postul de ministru al muncii, protecţiei sociale şi familiei. În „Obiectivele de guvernare”, la compartimentul „asistenţă socială” găsim următoarea frază: „Reducerea şi eliminarea ineficienţelor în sistemul de protecţie socială”. Întrebarea mea este următoarea. Pe care ineficienţe de acest gen vă veţi concentra în mod preponderent?

Vă mulţumesc.

 

Doamna Valentina Buliga:

Deja mi se pare că am răspuns parţial la această întrebare. Într-adevăr, la sistemul sau la capitolul „prestaţii, alocaţii, indemnizaţii, ajutor” avem de stabilit un sistem de evidenţă a nevoilor, ca ulterior aceste ineficienţe şi inechităţi să fie excluse.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumim.

Microfonul nr. 3.

 

Domnul Oleg Reidman – Partidul Comuniştilor din Republica Moldova:

Господин кандидат, в программе, предложенной нам для обсуждения, в разделе или главе „supremaţia legii” говорится, цитирую: „Guvernul va asigura respectarea principiului separării şi independenţei puterilor legislativă, executivă şi judecătorească”. То же самое в русском варианте: «Правительством будет обеспечено соблюдение принципа и т.д., и т.п.». Не кажется ли вам, что обеспечение этого принципа не является функцией Правительства?

Правительство обязано соблюдать этот принцип как исполнительная власть. Не является ли это попыткой din start, как говорят, Правительства присвоить себе полномочия выходящие за рамки закона, и, как говорится, начнет «хвост вилять собакой»?

 

Domnul Vladimir Filat:

Domnule Reidman,

Staţi foarte liniştit în acest sens. Nu vom încerca şi nu atentăm. Din contra, Executivul nu va mai avea acces la treburile Legislativului, cum a fost pînă în prezent, de altfel, без виляния, прямо просто было. Guvernul îşi va îndeplini atribuţiile funcţionale aşa cum prevede legea. Avînd în vedere şi foarte important, ca să fie clar pentru toată lumea că acest Guvern este şi unul de coaliţie, care presupune şi un control puternic în interiorul guvernării.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

A doua întrebare, vă rog.

 

Domnul Oleg Reidman:

Şi a doua întrebare. Простой такой: неужели Программа, предложенная сегодня для обсуждения, не обсуждалась в Альянсе? оппозиции сегодня не дают возможности задать интересующие ее вопросы, и вместе с тем такое количество вопросов из Альянса. Что это означает? Что эта программа сделана кулуарно, келейно или как?

 

Domnul Vladimir Filat:

Domnule Reidman,

Este o experienţă foarte tristă, dar care am preluat-o, probabil, şi de la dumneavoastră. Uite, trebuie să scăpăm de aceste experienţe, de această povară a noastră a tuturor.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Eu îmi cer scuze, nu discriminaţi deputaţii. Fiecare deputat are dreptul să pună întrebări, să vorbească.

Microfonul  nr. 2, da? În sfîrşit, doreşte să vorbească doamna ex-prim-ministru Greceanîi. Da? Poftim.

 

Domnul Vladimir Filat:

Eu aşa de mult am vrut să adresez întrebări...

 

Doamna Zinaida Greceanîi – Partidul Comuniştilor din Republica Moldova:

Domnule Prim-ministru desemnat,

Staţi liniştit. Două întrebări foarte concrete şi foarte scurte la două capitole. La „Politici economice şi financiare”. Ce înseamnă liberalizarea cadrului fiscal aferent importului de echipament tehnologic? Care este costul anual al acestei probleme? Şi concret ce înseamnă? Prima întrebare.

 

Domnul Vladimir Filat:

Deci, stimată doamnă Prim-ministru,

Eu totuşi am să spun ceea ce am dorit. Aşa de mult am vrut în toată această perioadă anterioară să vă adresez întrebări şi aşa v-aţi eschivat de la această posibilitate a-mi oferi... (Aplauze.)

 

Doamna Zinaida Greceanîi:

De ce? Răspundeţi la întrebare.

 

Domnul Vladimir Filat:

,,,încît, cu toată stima pe care o am faţă de dumneavoastră ca o doamnă...

 

Doamna Zinaida Greceanîi:

Nu, mulţumesc.

 

Domnul Vladimir Filat:

...eu am să răspund şi la întrebare.

 

Doamna Zinaida Greceanîi:

A doua întrebare e tocmai privind stima dumneavoastră. Poftim, la prima întrebare răspundeţi.

 

Domnul Vladimir Filat:

Deci ceea ce ţine de legalizare. Aşa cum ne-am asumat noi, ca Parlament, prin vot, importul echipamentului urmează să fie scutit de ceea ce ţine de taxe ş.a.m.d. Aşa cum ne-am asumat noi angajamentul.

 

Doamna Zinaida Greceanîi:

Care este costul?

 

Domnul Vladimir Filat:

Costul va fi.

 

Doamna Zinaida Greceanîi:

Astăzi, echipamentul care se depune în capitalul statutar este scutit de taxă.

 

Domnul Vladimir Filat:

Este adevărat, este scutit teoretic, doamnă Greceanîi.

 

Doamna Zinaida Greceanîi:

Nu, este scutit real de stat.

 

Domnul Vladimir Filat:

Nu. Este scutit teoretic, pentru că după care agenţii economici...

 

Doamna Zinaida Greceanîi:

Nu. Dumneavoastră  o să vă convingeţi, cînd o să începeţi să guvernaţi.

 

Domnul Vladimir Filat:

O să ne convingem.

 

Doamna Zinaida  Greceanîi:

Acum care este costul acestei probleme?

 

Domnul Mihai Ghimpu:

A doua întrebare. Răspunsul a avut loc.

 

Domnul Vladimir Filat:

Nu, staţi un pic, dar eu nu pot să prognozez costul, fiindcă nu avem exact cît echipament urmează să importăm. Eu sper că va fi un...   

 

Doamna Zinaida Greceanîi:

Cel puţin a trebuit să vă familiarizaţi şi să ştiţi care este costul problemei.

 

Domnul Vladimir Filat:

Nu vă faceţi griji, ne familiarizăm şi o să venim.

 

Doamna Zinaida Greceanîi:

Vreau să cunoască societatea, domnule Prim-ministru.

 

Domnul Vladimir Filat:

O să cunoască, doamnă, pentru că o să venim cu rectificarea bugetului pentru anul 2009.

 

Doamna Zinaida Greceanîi:

Corect.

 

Domnul Vladimir Filat:

Cu care trebuia demult să veniţi în Parlament. O să elaborăm  bugetul pentru 2010, pe care Guvernul Greceanîi trebuia să îl prezinte în Parlament pe data de 15 septembrie.

 

Doamna Zinaida Greceanîi:

Trebuia să asiguraţi stabilitatea şi să nu creaţi criză politică.

 

Domnul Vladimir Filat:

Guvernul Republicii Moldova trebuie să îşi exercite atribuţiile funcţionale, indiferent de criza politică şi activitatea politică.

 

Doamna Zinaida Greceanîi:

Corect, corect.

 

Domnul Vladimir Filat:

Dar nu să îşi dea demisia, să lase ţara neadministrată. (Aplauze.)

Doamna Zinaida Greceanîi:

Ţara a rămas administrată, domnule Prim-ministru desemnat.

 

Domnul Vladimir Filat:

De cine? Spuneţi-mi, vă rog frumos.

 

Doamna Zinaida Greceanîi:

Şi a fost nominalizat Prim-ministrul interimar. 

 

Domnul Vladimir Filat:

Stimată doamnă, 

Spuneţi-mi, vă rog frumos...

 

Doamna Zinaida Greceanîi:

Aşa că nu  comentaţi legislaţia.

 

Domnul Vladimir Filat:

De la cine vor prelua miniştrii.

 

Doamna Zinaida Greceanîi:

Nu, nu.

 

Domnul Vladimir Filat:

Ministerele astăzi? Cine va răspunde în faţa legii?

 

Doamna Zinaida Greceanîi:

Fiecare minister.

Domnule Prim-ministru,

V-aţi eschivat de la răspuns.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Îmi cer scuze.  

 

Doamna Zinaida Greceanîi:

V-aţi eschivat. A doua întrebare, domnule Preşedinte al Parlamentului.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Vă rog, timpul a expirat şi de aceea ultima întrebare o puneţi dumneavoastră. Vă respect doar ca doamnă, atît. Poftim.

 

Doamna Zinaida Greceanîi:

A doua întrebare. Tocmai vizavi de stima faţă de egalitatea de gen, politicii de gen. Promovarea practicii active a femeii în luarea deciziilor, participării active a femeii în luarea deciziilor şi în structurile de reprezentare publică. Cum se materializează aceasta în componenţa Guvernului dumneavoastră propus?

 

Domnul Vladimir Filat:

Materializarea nu trebuie să aibă loc numai prin expresie fizică, stimată doamnă.

 

Doamna Zinaida Greceanîi:

Desigur.

 

Domnul Vladimir Filat:

Actul de guvernare nu este efectuat doar de membrii Guvernului. Aceasta e în primul rînd. Iar rolul doamnelor în luarea deciziilor este foarte important.

 

Doamna Zinaida Greceanîi:

Se vede, se vede, domnule Prim-ministru desemnat.

 

Domnul Vladimir Filat:

O să-l vedeţi.

 

Doamna Zinaida Greceanîi:

Îl vedem deja, deja îl vedem.

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumim.

 

Doamna Zinaida Greceanîi:

Prin componenţa propusă.

Mulţumesc.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumim, domnule Prim-ministru.

Stimaţi colegi,

Timpul l-am depăşit, ceea ce am hotărît noi a expirat.

Mulţumim foarte mult, domnule Prim-ministru. (Aplauze.)

Doamnă Greceanîi,

Doar dacă îmi permiteţi şi mie un cuvînt, tare „bine” mai trăiesc femeile în urma guvernării dumneavoastră ca Prim-ministru şi multe membre în Guvern în calitate de doamne.  Tare „bine” mai trăiesc femeile în republică.  

Stimaţi colegi,

Îmi permiteţi să invit la tribună preşedintele Comisiei juridice, numiri şi imunităţi pentru prezentarea raportului.

Vă rog domnule Pleşca.    

 

Domnul Ion Pleşca – Partidul  «Alianţa "Moldova Noastră"»:

Stimate domnule Preşedinte,

Onorat Parlament,

Raport asupra Programului de activitatea şi a întregii liste a Guvernului. Comisia juridică, numiri şi imunităţi a examinat Programul de activitate şi întreaga listă a Guvernului din 24 septembrie 2009 şi a constatat următoarele. Domnul Vladimir Filat, candidat pentru funcţia de Prim-ministru solicită Parlamentului acordarea votului de încredere întregii liste a Guvernului şi Programului de guvernare.

Conform Programului de guvernare, urmează a fi realizate obiective prioritare  ce ţin de diminuarea impactului crizei, de creşterea economică, de supremaţia legii, de descentralizarea puterii şi de asigurarea autonomiei locale, de reintegrarea ţării şi de integrarea europeană.

Comisiile permanente ale Parlamentului au examinat documentele nominalizate şi au prezentat avizele respective. Unele comisii, din lipsa voturilor necesare nu au putut lua careva decizii, patru comisii. Comisia drepturile omului şi relaţii interetnice a propus respingerea documentelor examinate, cu expunerea unor obiecţii. Totodată, trei comisii au propus aprobarea Programului de activitate şi a întregii liste a Guvernului de către Parlament. Majoritatea membrilor comisiei sesizate în fond consideră că documentele nominalizate au un conţinut raţional, oportun şi sînt orientate spre realizarea problemelor stringente din ţară.

Concomitent, s-a menţionat că persoanele incluse în lista membrilor Guvernului corespund cerinţelor legale şi întreaga listă poate  fi acceptată. Avînd în vedere cele relatate, Comisia juridică, numiri şi imunităţi, cu majoritatea de voturi ale membrilor săi, a hotărît să propună legislativului proiectul de Hotărîre a Parlamentului nr.1131 din 24 septembrie 2009 pentru acordarea votului de încredere Programului de activitate şi întregii liste a Guvernului spre examinare şi adoptare. Totodată, comisia consideră  oportun ca propunerea  din avize şi din stenograma şedinţei Parlamentului cu privire la programul de activitate să fie transmis în mod de lucru Guvernului pentru definitivarea redacţională a programului.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Întrebări sînt? Sînt, da.

Microfonul nr. 2.  

 

Domnul Iurie Stoicov:

Mulţumesc, domnule Preşedinte. 

Domnule preşedinte al Comisiei,

Spuneţi, vă rog, iarăşi procedaţi ca anterior, cînd am adoptat Legea cu privire la structura Guvernului. Din nou nu spuneţi care sînt avizele comisiilor, ştiu, după cîte cunosc, sînt şi avize negative. Care propuneri dau deputaţii? Ce fel de modalitate de examinate, fără ca să ne informaţi despre aceasta?  

 

Domnul Ion Pleşca:

Domnule Stoicov,

Acuşi am să vă dau citire avizelor prezentate de Comisie, dacă dumneavoastră doriţi.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Păi, în raport a trebuit să ne spuneţi,  nu să vă întreb eu.

 

Domnul Ion Pleşca:

Eu am spus în raport, în raport am menţionat care comisii cum au prezentat avizele respective. În unele comisii, din lipsa voturilor necesare, nu au putut lua careva decizii.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Nu unele. Concret Comisia care?

 

Domnul Ion Pleşca:

Iată le dau citire.  Nu este o problemă.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Păi, aşa, este o regulă careva.

 

Domnul Ion Pleşca:

Comisia politică externă şi integrare europeană, 6 la 6.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Nu este nici o decizie, da?

 

Domnul Ion Pleşca:

Da.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Aşa, mai departe.

 

Domnul Ion Pleşca:

Comisia...

 

Domnul Iurie Stoicov:

...securitate naţională...

 

Domnul Ion Pleşca:

naţională, apărare şi ordine publică, 4 la 5.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Nu este luată decizia.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Domnule Stoicov,

Nu comentaţi. Vă deconectez microfonul.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Noi... trebuie să comentez,  la noi este...

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Vă rog frumos, nu comentaţi.                                                   

 

Domnul Iurie Stoicov:

Trebuie să comenteze dumnealui că nu este decizie.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Deconectaţi microfonul nr. 2.

 

Domnul Ion Pleşca:

Eu am spus, că patru comisii nu au adoptat decizii. Ce comentaţi dumneavoastră ?

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Domnule preşedinte,

Răspunsul a fost dat.

Următoarea întrebare, microfonul nr. 3.

 

Domnul Eduard Muşuc:

Mă refer la componenţa nominală a Guvernului. Eu aşa am înţeles că ne-a fost prezentată componenţa nominală a Guvernului.

 

Domnul Ion Pleşca:

Corect.

 

Domnul Eduard Muşuc:

Dar am o întrebare către un candidat la funcţia de ministru.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Întrebările sînt către preşedintele Comisiei. Către membrii Guvernului.

 

Domnul Eduard Muşuc:

Bine, îl întreb atunci pe domnul preşedinte al Comisiei.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Domnule deputat,

Aţi întîrziat, a doua oară azi întîrziaţi.

Microfonul nr. 2, vă rog.

 

Domnul Eduard Muşuc:

Domnule Ghimpu,

Mă voi...

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Microfonul nr. 2.

Întrebări către preşedinte ca raportor.   

 

Domnul Igor Vremea – Partidul Comuniştilor din Republica Moldova:

Stimate domnule preşedinte al Comisiei,

Iată, în conformitate cu Legea privind verificarea titularilor şi a candidaţilor la funcţiile publice în vederea prevenirii, identificării şi excluderii unor factori de risc, care sînt indicaţi în această lege, este stipulat, sau este stipulată verificarea obligatorie a candidaţilor la ocuparea funcţiilor de demnitate publică, obţinute prin numire. Şi, în legătură cu aceasta, întrebarea. Au fost verificaţi candidaţii sau întreaga listă a candidaţilor, care se propune pentru a fi votată. La  lista Guvernului mă refer.

 

Domnul Ion Pleşca:

Noi am verificat lista propusă la funcţia de miniştri, viceprim-miniştri şi Prim-ministru. Şi ne-am condus de Legea cu privire la Guvern, unde este prevăzut că membru al Guvernului poate să fie orice cetăţean al Republicii Moldova, care are domiciliu în ţară şi atît.

 

Domnul Igor Vremea:

Bine, atunci care e întrebarea a doua, atunci cum rămîne cu obiectivul principal al viitoarei guvernări referitor la supremaţia legii? Nu este respectată sau nu sînt respectate prevederile legii pe care am enunţat-o eu.

 

Domnul Ion Pleşca:

Stimate, domnule Vremea,

Fiecare ministru va depune jurămîntul în faţa Preşedintelui interimar al republicii şi va duce răspunderea pentru încălcarea legii.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Microfonul nr. 3.

Mulţumesc.

 

Domnul Eduard Muşuc:

Raportorul o să termine şi am întrebări în ceea ce priveşte componenţa nominală a Guvernului.       

Domnul Ion Pleşca:

Bine, poftim.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Aveţi întrebări către domnul raportor?

 

Domnul Eduard Muşuc:

Nu către domnul raportor, ci la candidaţii pentru funcţiile de miniştri.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Eu îmi cer scuze, am votat, a expirat termenul, am trecut la...

 

Domnul Eduard Muşuc:

Ce am votat?

Domnule Ghimpu,

Vă rog frumos.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Deci pentru întrebări.

 

Domnul Eduard Muşuc;

Ne-a fost prezentat Programul.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Microfonul 3, vă rog, deconectaţi. 

Domnule preşedinte,

Mulţumim.

Trecem la luări de cuvînt din partea fracţiunilor. Îi ofer cuvîntul reprezentantului Fracţiunii PCRM, domnului Dodon. Aşa cum prevede Regulamentul şi cum am votat noi – pînă la 7 minute. E de dorit mai puţin, fiindcă lucrurile sînt clare pentru dumneavoastră.   

 

Domnul Igor Dodon – Fracţiunea Partidului Comuniştilor din Republica Moldova:

Stimaţi colegi,

Excelenţe,

Domnilor ambasadori,

Onorată asistenţă,

Astăzi, sîntem martori ai unui eveniment important pentru viitorul Republicii Moldova, eveniment care în sine este o provocare pentru marea majoritate a populaţiei, pentru majoritatea societăţii din Republica Moldova. Populaţia îşi pune foarte multe întrebări.

De exemplu, vor fi oare în stare acei care şi-au construit strategiile electorale pe critică distructivă să treacă de la declaraţii populiste la acţiuni făuritoare, la asigurarea durabilităţii dezvoltării economice şi la menţinerea  stabilităţii sociale? Vor fi oare capabili să asigure dezvoltarea ţării acei care sînt împreună doar pentru a nu admite o altă forţă politică la guvernare, şi unica ce îi ţine împreună este ideea anticomunistă şi nu principiile ce pot asigura viitorul ţării.

Onorată asistenţă,

Colegii care reprezintă astăzi majoritatea parlamentară nu au ezitat de a ne critica pe parcursul ultimilor ani, nerecunoscînd  rezultatele benefice atinse în toate sectoarele social-economice. Au criticat lipsa unui program anticriză pe parcursul ultimilor luni, pe cînd ei vin cu un program foarte general, cu fraze foarte generale şi, apropo, chiar sînt şi unele perle, cum ar fi „examinarea posibilităţii analizei unei căi de identificare”. O formulă foarte generală inclusă în Programul de activitate al Guvernului.

Unde sînt planurile de anticriză foarte mult discutate şi de unii aşa-numiţi analişti politici, care în momentul de faţă sunt analişti economici, care în momentul de faţă sînt şi printre colegii noştri. Unde este acest plan? Se propune un program, care, ca structură, stimaţi colegi, este foarte similar celui prezentat de Guvernul Greceanîi în martie 2008, iar ca conţinut unele blocuri sînt preluate nereuşit din proiectul Programului de guvernare, care a fost elaborat de echipa noastră în luna aprilie – mai curent, şi a fost transmis unor colegi de ai noştri la acea etapă.

Guvernarea care a fost pe parcursul  ultimilor ani a asigurat o dinamică pozitivă a tuturor indicatorilor marcoeconomici, asigurînd majorarea de circa 5 ori a PIB-lui pe cap de locuitor, de 4,7 ori – a bugetului public naţional, de 7,6 ori – a pensiei medii lunare, de 10 ori – a investiţiilor în capital fix, vorbim de volumul anual, de 7 ori – a rezervelor valutare ale Băncii Naţionale, apropo, este o moştenire pe care v-o lăsăm, stimaţi colegi.

Ne-a reuşit să reducem cu circa 47% datoria externă în PIB. De la 60% – la 12,9 la sută. Ne-a reuşit să reducem cu 41 de puncte procentuale rata sărăciei absolute, de la 67% pînă la 26% în anul 2008. Cum va fi asigurată continuitatea acestor realizări? Fracţiunea PCRM a propus majorităţii parlamentare un proiect de hotărîre a Parlamentului pentru aprobarea unei declaraţii vizavi de subiectele legate de sectorul economic. În această declaraţie noi am propus colegilor să fie menţionat menţinerea şi majorarea salariilor bugetare, garantarea şi indexarea plăţilor sociale, nemajorarea vîrstei de pensionare, menţinerea unei politici fiscale adecvate pentru atragerea investiţiilor străine directe.

Dumneavoastră, stimaţi colegi, nu aţi acceptat, prin urmare, o să alegeţi altă cale, contrară celei propuse de fracţiunea parlamentară PCRM în acest proiect de declaraţie. Pe parcursul a trei mandate consecutive, am promovat un şir de reforme, care au fost agreate atît pe intern de către populaţie, cît şi recunoscute pe extern de comunitatea internaţională.

Rezultatele „Consalting business” care au fost date citirii acum cîteva săptămîni, mai multe aprecieri vizavi de sistemul bancar, care a fost la începutul anului curent. Anume pe parcursul acestei perioade, ne-a reuşit ca Republica Moldova să fie o ţară, care are posibilitatea să exporte mărfuri spre est şi vest. Ne-a reuşit să negociem un acord de comerţ asimetric, păstrînd acordul de liber schimb în CSI. Ne-a reuşit să devenim unica ţară din regiune, care are aceste facilităţi.

A fost pusă baza unei dezvoltări regionale durabile prin promovarea unui cadru legal competitiv, anume iniţiativele noastre au fost: Legea cu privire la dezvoltarea regională, Legea cu privire la parcurile industriale, Legea cu privire la parteneriatul public privat şi o mulţime de alte iniţiative legislative.

Reforme în sectorul energetic – capitalizarea CETR-urilor. Consolidarea terenurilor agricole. Circa 60% de terenuri consolidate. Staţii de maşini şi tractoare – circa 250. Multe proiecte naţionale, gazificarea a circa 70%. Proiecte de aprovizionare cu apă, reconstrucţii de drumuri naţionale şi locale, obiective strategice: Giurgiuleşti, Mărculeşti, care devin deja hapuri internaţionale şi hapuri regionale.

Ca rezultat, din 2,6 miliarde de dolari investiţii străine directe, atrase în economia Republicii Moldova  în primii 10 ani ai independenţei Moldovei, din 1991 pînă  în 2001, au fost atrase doar 600 milioane, pe cînd în ultimii  8 ani de guvernare au fost atrase  2 miliarde de dolari, circa 75% din total investiţii străine directe. Aceasta este realizarea noastră, stimaţi colegi.  Doriţi sau nu, trebuie să o recunoaşteţi. Bineînţeles, acum dumneavoastră  nu aveţi alte soluţii decît de a ne critica.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Mai aveţi doar un minut, domnule Dodon.

 

Domnul  Igor Dodon:

Deoarece prin aceasta veţi justifica insuccesul şi incompetenţa pe unele sectoare, prin aruncarea poverii şi pietrelor în trecut, în guvernarea anterioară. Însă cît timp veţi critica? O lună, două trei, după aceea trebuie să arătaţi de ce sînteţi capabili.

Eu aici am mai multe extrase din programele electorale ale tuturor colegilor care fac parte a acestei Alianţe. Din lipsa de timp nu o să le menţionez, însă pot să vă asigur că vom fi cu ochii pe ele.

În opinia noastră, Programul de guvernare, propus astăzi de majoritatea parlamentară, nu corespunde intereselor strategice ale Republicii Moldova şi nu va asigura o dezvoltare economică şi socială durabilă. S-a menţionat deja că din 9 comisii parlamentare au avizat pozitiv doar 3 comisii, restul 6 comisii sau nu s-au putut expune, sau au fost împotrivă.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Mulţumim frumos.

 

Domnul  Igor Dodon:

Incapacitatea echipei guvernamentale de a-şi afişa ţintele...

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Timpul a expirat.

 

Domnul  Igor Dodon:

...în program, nu există nici obiective şi nici ţinte. Ultima frază.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Da, vă rog.

 

Domnul  Igor Dodon:

Stimaţi colegi,

Onorată asistenţă,

Fracţiunea PCRM nu va vota pentru acest Program şi pentru componenţa Guvernului format, în opinia noastră, pe principii de algoritm politic şi nu pe principii de profesionalism, astfel încît toată responsabilitatea pentru haosul, la sigur haos, care va fi în curînd în domeniile: economic, financiar, social şi politic, va fi pe seama Alianţei pentru Integrare Europeană.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Mulţumim.

Invit la microfon pe domnul Veaceslav Ioniţă din partea Fracţiunii Partidului Liberal Democrat.

 

Domnul  Veaceslav Ioniţă – Fracţiunea Partidului Liberal Democrat din Moldova:

Stimaţi colegi,

Onorată asistenţă,

Astăzi, ca şi toţi 8 ani de zile, am auzit foarte multe lucruri frumoase realizate pe tot acest parcurs. Dar trebuie să constatăm un lucru: noul Program de guvernare şi noua guvernare vine în condiţia unei economii ruinate, unui buget de stat compromis, unor instituţii publice care, contrar funcţiilor lor, se ocupă cu activităţi care nu sînt proprii lor, unei societăţi dispersate, unor relaţii tensionate cu vecinii şi unei imagini compromise pe plan internaţional.

În aceste condiţii, provocările care trebuiau să fie rezolvate şi care cu succes noul Prim-ministru desemnat a reuşit să le arate astăzi, sînt următoarele. Primul lucru care era să apară, şi văd că astăzi sînt discuţii, cum de scăpat de capcana haosului  şi a crizei în care ne-a lăsat fosta guvernare.

Alianţa pentru Integrare Europeană are un plan foarte clar şi o viziune clară de dezvoltare. Însă fosta guvernare ceea ce doreşte este să ne bage pe segmentul luptei anticriză. Ceea ce doresc ei ca găurile bugetare 2 miliarde jumătate de lei deficitul bugetar, plus 500 milioane de lei datorii faţă de agenţii economici, o incapacitate totală a administrării fiscale avem în prezent 1,4 miliarde de lei datorii ale agenţilor economici faţă de bugete. Dacă te uiţi în această listă a datornicilor se văd şi actele de corupţie, cine nu îşi achită obligaţiile.

În asemenea condiţii, ceea ce se dorea de la noi, ca în loc 4 ani de guvernare, 4 ani de zile să fie prezentat ce vom face noi ca să corectăm toate erorile şi tot haosul lăsat nouă. De aceea, foarte clar s-a expus în prezent, avem un act de politici privind guvernarea, tot ce ţine de criză, tot ce înseamnă să rezolvi problemele care ţi le-a lăsat va fi un act separat care va fi prezentat Parlamentului.

Al doilea lucru, o altă provocare este rutina în care vor să ne bage colegii noştri, ca, în loc de acţiuni de îmbunătăţire a tot ce înseamnă economia ţării noastre, să ne ocupăm cu lucruri de nu ştiu care. Se raportează  2,5 miliarde de dolari investiţii. La acest raport aş fi vrut să aud şi cele  25 000 de locuri de muncă create şi cele 1000 de întreprinderi, unde se află ele, aceste investiţii.

Şi, în sfîrşit, ceea ce cred eu că va fi şi astăzi asistăm cu toţii, şi este cea mai mare provocare, care trebuie să fie rezolvată odată şi pentru totdeauna în ţara aceasta, cum să scoţi prostia de la politică de stat. Guvernarea nouă îşi asumă cu responsabilitate că nu va veni cu declaraţii populiste în faţa poporului sub nici o formă. Cum poţi explica hotărîre de Guvern, semnată de Prim-ministru, contrasemnată de 5 miniştri, din 2007, unde se scrie:  „crearea a  300 mii de locuri de muncă.” Şi, ca la grădiniţa de copii desenată şi pe orizontală şi pe verticală în fiecare raion, unde se vor crea locurile acestea. Aceste lucruri nu trebuie şi nu au ce căuta în acte de guvernare. Populismul poate să îl folosiţi în electorală, în alte lucruri, dar la actul de guvernare se vine cu responsabilitate.

Şi în final. Înţeleg foarte bine frustraţiile colegilor noştri. Ei astăzi, pentru prima dată în viaţa lor, cred că asistă la un proces al unui început de act de guvernare. Tot ce s-a întîmplat în ultimii ani de zile ei, din naivitate, credeau că se cheamă guvernare, dar are cu totul alt cuvînt. Din cauza aceasta, înţeleg foarte bine că văd lucrul pe care nu l-au mai văzut pînă în prezent.

Ceea ce vreau să spun în final. Partidul Liberal Democrat va sprijini candidatura Prim-ministrului şi Programul de guvernare, care este un program de politici, un Program de viziune cum trebuie să se dezvolte ţara. Iar tot ce înseamnă declaraţii iresponsabile vor lipsi din actul de guvernare.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

 

Domnul  Serafim Urechean:

Vă mulţumesc foarte frumos.

Cuvînt se oferă domnului deputat Boris Vieru, Partidul Liberal.

 

Domnul  Boris Vieru – Fracţiunea Partidului Liberal:

Onorat Parlament,

Astăzi, trăim un moment cu totul deosebit. După 8 ani de dictatură comunistă, instalăm în funcţie un Guvern democratic, alcătuit din oameni normali, frumoşi aş zice chiar şi la chip, şi la minte, pentru că au această minte deschisă spre lume şi spre valorile acestei lumi. (Aplauze.)

Este o bucurie pentru cetăţenii acestei republici. Şi vreau să vă spun că nu este puţin lucru. Pentru că 8 ani de îndoctrinare comunistă, de război permanent, de spălare programatică a minţilor prin toate mijloacele posibile,  8 ani de minciună, de întuneric, de lipsă de libertate, de izolare de restul lumii, de sărăcie, în sfîrşit, au făcut ca bucuria să dispară de pe feţele oamenilor. Gustul vieţii, bucuria simplă de a trăi, darul divin al vieţii au fost pierdute. Iată însă că astăzi roata vremii se întoarce, lucrurile se schimbă şi se înseninează, Republica Moldova prinde cu acest Guvern democratic de oameni normali nu ultimul tren, ci ultimul vagon spre viitorul său. Atît de dramatice şi fără speranţă păreau realităţile din primăvara şi din vara aceasta.

Stimaţi deputaţi,

Dezbatem astăzi Programul de guvernare şi componenţa viitorului Guvern. Aş spune că este un Program bun de activitate, încredinţat pe mîini şi mai bune înseamnă a spune prea puţin. Noutatea, modernitatea lui tulbură apele opoziţiei tovărăşeşti şi declanşează, după cum vedem, critici vehemente. Noi nu ne aşteptăm la altceva, dar totuşi este bine să înţelegem de unde vine această reacţie bolnăvicioasă şi aproape furibundă.

Părerea mea este că vine de la conştientizarea faptului că Programul este capabil, dacă este aplicat cu perseverenţă şi cu voinţă politică, fermă, să transforme fundamental Republica Moldova, să modernizeze statul şi societatea, să le deschidă spre Europa, să le civilizeze, în ultimă instanţă.

Marea performanţă a acestui Program, oricît ar părea de straniu pentru colegii din opoziţie, este caracterul său unitar, coerent şi integru. Din acest punct de vedere nu se aseamănă cu programele altor alianţe de guvernare. Compromisurile minime şi fireşti, aş zice, pe care le-au făcut cele patru partide din Alianţa pentru Integrare Europeană îi asigură o coeziune internă puternică. Şi ceea ce este foarte important, proiectează stabilitatea guvernării în următorii 4 ani.

Este realist Programul, pentru că este aplicat specific şi foarte concret la realităţile politice, economice şi sociale din Republica Moldova. Pe de altă parte, este şi vizionar, pentru că proiectează transformarea dinamică a sistemului, a dictaturii comuniste, a verticalei puterii pe toate palierele sale într-un model de europenitate şi civilizaţie în toate domeniile vieţii.

De fapt, cred că aceasta şi este „coloana vertebrală” a Programului, pentru că toate obiectivele de guvernare şi direcţiile de acţiune ale Guvernului conţin în sine puternica energie a europenităţii, vectorul strategic de europenizare a vieţii interne a Republicii Moldova, susţinut pe exterior, aşa cum a reieşit şi din raportul domnului Prim-ministru desemnat, de o strategie şi un efort diplomatic formidabil de integrare în Uniunea Europeană.

Avem convingerea că Programul se va bucura de o largă susţinere din partea cetăţenilor şi a societăţii civile, care, putem spune, au participat indirect la întocmirea lui prin sugestiile şi ideile formulate şi preluate de echipa guvernamentală.

 

Domnul  Serafim Urechean:

Domnule Vieru,

Să-mi fie iertată îndrăzneala, aveţi încă un minut.

 

Domnul  Boris Vieru:

Nici un Program de guvernare din lume nu garantează fericirea omului şi nici nu este nevoie să garanteze acest lucru, suficient este să asigure condiţii în care omul să dispună de toate drepturile şi libertăţile pentru a-şi construi singur fericire şi prosperitate. Programul Guvernului nu numai că creează aceste condiţii, dar şi le garantează prin mecanisme instituţionale.

În final. Stimaţi colegi,

Măsura unui Guvern, statura conducătorilor săi o dă capacitatea de a face istorie, înţelepciunea şi  priceperea de a  pune în valoare geniul poporului care i-a trimis în fruntea ţării. Credinţa că acest proiect, pe care îl avem în faţă, poate deveni mîine realitate palpabilă. Voinţa politică neclintită de a crea timpuri noi.

Eu vă urez, domnule Prim-ministru, domnilor miniştri, să creaţi istorie şi epocă, să fiţi la înălţimea onoarei suverane cu care v-a învestit neamul din care faceţi parte.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Ofer cuvîntul domnului Veaceslav Untilă, preşedintele „Alianţei «Moldova Noastră»”. Fracţiunii.

 

Domnul Veaceslav Untilă – Fracţiunea Partidului „Alianţa «Moldova Noastră»”:

Onorată asistenţă,

Astăzi, asistăm la un eveniment istoric – instaurarea în funcţie a primului Guvern democrat al Republicii Moldova  în mileniul trei, după ani grei de dictatură impusă de Partidul Comuniştilor. Astăzi, asistăm la relansarea democraţiei în Moldova şi la revenirea ţării pe un făgaş normal de dezvoltare.

Opt ani de guvernare comunistă au însemnat o adevărată catastrofă pentru Republica Moldova. În această perioadă, au fost demolate instituţiile democratice, fiind compromise astfel de valori fundamentale ca: drepturile omului, libertatea presei şi independenţa justiţiei. În această perioadă, a înflorit corupţia, birocraţia şi protecţionismul. În această perioadă, a fost distrusă economia, iar imaginea ţării în exterior a avut mult de pierdut.

De aceea, noul Guvern este pus în situaţia să o ia, practic, de la zero, iar în unele domenii să fie nevoit să acopere găurile enorme lăsate de precedenta guvernare şi aceasta în condiţiile unei crize financiare globale, care a afectat ţara noastră în modul cel mai grav.

În economie urmează să fie relansat sectorul real, fiind stimulată activitatea de întreprinzător şi libera concurenţă. Republica Moldova nu mai poate fi un stat care trăieşte preponderent pe seama vămii, un stat cu economie bazată strict pe consum şi în care sectorul de producţie este ca şi inexistent. Eforturi deosebite noul Guvern va trebui să depună şi pentru îmbunătăţirea climatului de afaceri. Climatul de afaceri în timpul guvernării comuniste îi avantaja doar pe guvernanţi şi părtaşii lor. Pentru întreaga lume Moldova a fost un teren riscant pentru investiţii, mai ales după naţionalizările masive efectuate ilegal de către comunişti. Mesajul clar pe care noua guvernare trebuie să îl transmită în exterior este: Republica Moldova a devenit un stat în care guvernează legea, iar  libera concurenţă nu mai e doar o declaraţie frumoasă.

În plan intern, Guvernul coaliţiei majoritare urmează să îşi canalizeze eforturile pe restabilirea încrederii cetăţenilor faţă de stat. Prea mult timp a fost promovată insistent ideea că statul sînt acei aflaţi la guvernare. O idee eronată, care, sînt convins, va fi combătută cît mai repede posibil.

Respectarea drepturilor omului trebuie să devină o practică, oamenii aşteaptă să obţină dovezi, că cei plătiţi din banii lor se află în serviciul cetăţeanului, dar nu al puterii. La fel urmează a fi restabilită încrederea cetăţeanului în justiţie, dar pentru aceasta este necesar de a exclude amestecul politicului în acest domeniu. Separarea puterilor în stat, principiu încălcat flagrant de guvernarea comunistă, se va impune prin  acţiuni concrete zi de zi, astfel încît omul de rînd să simtă noua calitate a guvernării.

Una din preocupările de bază ale noului Guvern va deveni lupta împotriva corupţiei. Ani de-a rîndul am atenţionat de la tribuna Parlamentului asupra gravelor erori şi lacune la acest capitol. Or, lupta cu corupţia pentru guvernarea comunistă a însemnat răfuială cu oponenţii politici, cu oamenii de afaceri, cu cetăţenii incomozi. În acelaşi timp, adevăraţii corupţi au dus-o ca în sînul lui Dumnezeu. Tocmai de aceea doar atunci cînd cetăţeanul simplu va sesiza o schimbare de abordare în privinţa combaterii corupţiei vom putea spune că flagelul respectiv este diminuat eficient.

Noua guvernare va avea mult de lucru şi la capitolul „Libertatea presei”. În anii de guvernare comunistă, presa din Moldova a fost împărţită în prieteni şi duşmani. Presa loială a cîntat în struna puterii, obţinînd în schimb mai multe beneficii, în timp ce presa independentă a fost hărţuită, intimidată, persecutată. Noul Guvern are datoria de a asigura condiţii egale pentru întreaga presă, astfel încît această să îşi exercite meseria în conformitate cu standardele internaţionale. Totodată, este necesar să asigurăm respectarea dreptului cetăţeanului la informaţie obiectivă, echidistantă şi corectă prin intermediul unui audiovizual public, liber, pe ingerinţe politice.

În plan social, noul Guvern are o misiune şi mai grea, căci e vorba de demontarea unor mituri comuniste, despre aşa-zisul trai decent al pensionarilor, despre accesul sporit la servicii medicale de calitate, despre sistem social în continuă dezvoltare etc.

Toate aceste lucruri abia acum urmează a fi realizate cu adevărat, astfel încît omul simplu să simtă că statul există pentru cetăţean şi nu invers.

Stimaţi deputaţi,

Am lăsat intenţionat pentru final capitolul reîntregirea ţării. Optica guvernării comuniste pe acest segment a fost una total greşită.

S-a încercat suplimentarea diferitelor scheme, de multe ori contradictorii, dar niciodată nu s-a mers pe o concepţie clară, pe o abordare consecventă. Sînt convins că noua guvernare va reuşi să dirijeze procesul de reglementare transnistreană, ţinînd cont de Constituţia şi legislaţia în vigoare, dar şi de interesul naţional al Republicii Moldova. Cînd vorbim despre aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană pentru atingerea acestui obiectiv, noul Guvern urmează să mobilizeze nu numai resursele interne, ci şi pe cele externe. Republica Moldova va demonstra că este un actor internaţional serios, care are scopuri bine stabilite şi ştie cum să meargă consecvent spre atingerea lor. Şi noul Guvern va trebui să depună eforturi considerabile pentru a reuşi această poziţionare corectă a Republicii Moldova în plan extern.

Şi acum vreau să mă adresez deputaţilor comunişti, care au propus nişte condiţii pentru a vota un nou Preşedinte de ţară. După cum v-aţi convins, aceste condiţii au fost luate în calcul şi ele se regăsesc deja în Programul de guvernare. De aceea, din aceste considerente, cred că ar trebui să participaţi la votarea Preşedintelui ţării, pentru a depăşi situaţia de criză în care ne aflăm.

Stimaţi colegi,

Astăzi sîntem la un nou început. Trebuie să fim conştienţi de faptul că timpul declaraţiilor a trecut. Că a venit timpul acţiunilor concrete. Istoria ne-a mai acordat o şansă de a deveni un stat liber, democratic şi prosper. Şi noi nu avem dreptul moral să ratăm această şansă. Grupul parlamentar «Alianţa "Moldova Noastră"»  doreşte succes şi multe realizări Guvernului pe care îl învestim astăzi în funcţie. «Alianţa "Moldova Noastră"» asigură noul Guvern de sprijinul şi susţinerea sa în toate acţiunile, îndreptate spre propăşirea ţării şi a cetăţenilor ei. Să fie într-un ceas bun. (Aplauze.)

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumim, domnule Untilă, Preşedinte al Fracţiunii Partidului «Alianţa "Moldova Noastră».

Oferim cuvîntul domnului Marian Lupu, Fracţiunea Partidului Democrat din Moldova.

 

Domnul Marian Lupu – Fracţiunea Partidului Democrat din Moldova:

Domnule Preşedinte,

Stimaţi colegi,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Onorată asistenţă,

Votul de încredere acordat astăzi noului Guvern şi programului său de activitate rezultă nu doar din poziţia comună a Alianţei pentru Integrare Europeană, dar şi din viziunile, angajamentele, inclusiv angajamentele electorale ale fiecărui partid, membru al Alianţei. În acest fel, Programul Executivului reflectă aşteptările şi doleanţele întregii societăţi a Republicii Moldova, chiar şi a celei părţi care şi-a oferit votul actualei opoziţii. Aceste aşteptări ţin de direcţionarea ţării într-un făgaş democratic de dezvoltare, de atenuare a consecinţelor crizei economice şi financiare, de ridicarea nivelului de viaţă a cetăţenilor noştri, de progresarea pe calea de integrare europeană, în ultimă instanţă.

Cu alte cuvinte, obiectivele şi sarcinile trasate înseamnă modernizarea ţării pe toate filierele. Complexitatea obiectivelor este influenţată de un şir de probleme grave, cu care se confruntă în prezent ţara, de îngrijorarea şi pesimismul care domină societatea noastră. În asemenea condiţii dificile, noul Guvern este obligat să fie doar unul de succes, fără a avea dreptul la greşeli. Ţara are nevoie de o guvernare modernă şi eficientă, o guvernare capabilă să îi asigure progresul şi un viitor decent fiecărui cetăţean al ţării noastre. Sînt sigur că Alianţa pentru Integrare Europeană  dispune de capacităţile necesare pentru realizarea acestui obiectiv. Noul Guvern este marcat nu doar de complexitatea obiectivelor şi sarcinilor.

Actualul Cabinet de miniştri este rodul unei noi culturi politice, culturii dialogului şi compromisului, dar nu a disputelor şi contrapunerii, a acelei culturi la care insistă şi pentru care pledează şi a pledat mereu Partidul Democrat din Moldova. Pînă în prezent, istoria statului nostru nu abundă de exemple ale coalizării forţelor politice în interesul societăţii şi ţării per ansamblu. Astăzi, situaţia este de natură să ofere o şansă deosebită partidelor parlamentare, să îşi demonstreze nivelul maturităţii politice şi responsabilităţii faţă de alegători, să respingă prin fapt prezicerile funebre ale unora dintre oponenţi.

În componenţa noului Guvern sînt reprezentate patru formaţiuni politice, care, e şi firesc acest fapt, au diferite viziuni asupra modalităţilor de soluţionare a problemelor evocate. Dar, şi ţin să subliniez acest moment, membrii Alianţei pentru Integrare Europeană sînt unanimi şi sinceri în dorinţa şi deciderea lor de a elimina efectele crizei şi de a redresa situaţia  social-economică din ţară, de a asigura Republica Moldova cu o dezvoltare stabilă, durabilă, în spiritul valorilor democratice europene. Acest vector este de neconceput fără o coparticipare activă a societăţii civile în procesul de elaborare a politicilor, cît şi în cel decizional.

Noi, Partidul Democrat din Moldova, considerăm oportună preluarea de către executiv a practicii şi experienţei de cooperare a Parlamentului cu sectorul asociativ, prin implementarea plenară a strategiei naţionale de dezvoltare a societăţii civile. Nu mai puţin important pentru activitatea eficientă a puterii executive este şi parteneriatul public privat. Şi, în acest context, se prezintă a fi utilă experienţa anterioară, care a reuşit să atragă atenţia mediului de afaceri asupra responsabilităţii lui sociale. Dezvoltarea regională echilibrată, completată de consolidarea autoguvernării locale, este considerată de Partidul Democrat ca un factor determinant pentru depăşirea situaţiei de criză, ca sarcină imediat următoare, precum şi pentru construirea unei economii viabile, ca sarcină pe termen mediu.

Participînd la elaborarea programului  Guvernului, Partidul Democrat şi-a justificat poziţionarea pe segmentul de centru–stînga al eşichierului politic, prin insistarea asupra caracterului social orientat al noii puteri executive. Noi am reuşit să plecăm de la axioma că în centrul atenţiei guvernării trebuie să fie cetăţeanul, preocupările şi interesele sale. Un loc de muncă bine plătit, un pachet de servicii medicale calitative, garantate de stat, un nivel înalt de protecţie socială, o pensie decentă la vîrsta respectivă, înlesniri pentru grupurile social-vulnerabile, drepturi constituţionale nu doar garantate, dar şi respectate.

În acelaşi rînd se înscriu oportunităţile de studii universitare gratuite, suportul din partea statului pentru tinerii specialişti şi tinerele familii. Partidul Democrat este pe poziţia că motivarea şi crearea ansamblului condiţiilor necesare pentru realizarea plenară a potenţialului celei mai tinere părţi a societăţii noastre trebuie să fie un imperativ al statului şi al noii guvernări. În rîndul necesităţilor stringente se înscrie dezvoltarea spirituală a societăţii. Este regretabil că domeniul culturii, protejarea patrimoniului naţional a fost mereu marginalizat. Teatre şi muzee aflate într-o situaţie dificilă, cinematografia naţională devenind o parte mai mult a trecutului, decît a prezentului ţării noastre.

Noi suntem convinşi că această situaţie degradantă necesită o redresare urgentă prin elaborarea şi implementarea unui program de stat, de revigorare a culturii şi a patrimoniului naţional. Mai ales pentru că aceasta este o componentă extrem de importantă atît a sănătăţii spirituale a societăţii, cît şi a imaginii ţării. Partidul Democrat consideră că protejarea şi dezvoltarea culturii şi limbilor minorităţilor naţionale din Republica Moldova, inclusiv asigurarea predării în aceste limbi în instituţiile de învăţămînt la toate nivelurile, trebuie să fie una din preocupările majore ale statului în cadrul politicilor sale naţionale.

Rămîne a fi prioritară identificarea unei soluţii viabile şi durabile a conflictului transnistrean în condiţiile suveranităţii şi integrităţii teritoriale ale Republicii Moldova. Prima acţiune în acest sens trebuie să fie urgentarea relansării negocierilor în formatul 5 plus 2, pentru a continua eforturile în asigurarea drepturilor legitime ale locuitorilor şi soluţionarea problemelor şcolilor din localităţile aflate sub jurisdicţia Republicii Moldova.

În viziunea noastră, a Partidului Democrat, reintegrarea ţării vizează nu doar aspectul teritorial, dar, în primul rînd, consolidarea încrederii reciproce a părţilor. Să nu uităm că localităţile de pe malul stîng a Nistrului sînt populate de cetăţeni ai Republicii Moldova şi este datoria noastră constituţională să le asigurăm respectarea drepturilor şi libertăţilor. Vom continua să mergem pe acelaşi făgaş în contextul priorităţilor de politică externă, ele au fost menţionate şi în programul Guvernului, ele vor fi susţinute acele priorităţi, care urmează să fundamenteze şi să consolideze statalitatea, suveranitatea şi independenţa Republicii Moldova, cu perspectivă europeană.

O reluare în condiţiile de normalizare a  relaţiilor cu statele vecine, relaţii bazate pe o platformă de la stat la stat, prin dezvoltarea cadrului legal necesar, cadrul de relaţii contractuale inclusiv, precum a fost menţionat şi aici, în această sală. Mă refer la Tratatul de bază cu România. Ne referim tot aici la alte acorduri interstatale şi interguvernamentale şi cu altă ţară vecină, Ucraina. Politica externă a Republicii Moldova va continua să fie una echilibrată, una bazată pe interesul naţional al ţării noastre, menţinînd o direcţie profundă de colaborare cu statele membre ale Uniunii Europene în egală măsură.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mai aveţi un minut.

 

Domnul Marian Lupu:

Mulţumesc.  

Dezvoltarea relaţiilor de colaborare mutual-avantajoase cu partenerii noştri din zona estică. Mă refer aici la CSI şi la parteneriatul strategic cu Federaţia Rusă. În final, stimaţi colegi, trebuie să menţionăm cu o sinceritate absolută. Privim cu multă atenţie proiectul Programului Guvernului, care este pus astăzi în dezbatere, plecînd de la premisa că în cadrul Parlamentului trebuie să stabilim relaţii echilibrate, relaţii de respect dintre majoritate şi opoziţie. O bună parte din acele subiecte, care au fost astăzi abordate în cele două proiecte de declaraţii de către colegii noştri parlamentari din PCRM, ele s-au regăsit în condiţiile documentului menţionat.

O altă parte a acestor obiective urmează a fi discutate în cadrul unui veritabil dialog, dialog deschis, dialog echilibrat, în modul în care toţi împreună, avînd această responsabilitate pentru ţară, pentru calmul, pentru stabilitatea politică, stabilitatea economică şi socială, să identificăm şi să găsim soluţiile potrivite pentru depăşirea acestei crize politice profunde, care s-a înstaurat în Republica Moldova. Şi să ne concentrăm atenţia pe acele acţiuni care ne vor permite, pe termen scurt şi mediu, să depăşim efectele crizei economice şi ale crizei sociale din ţara noastră. 

Şi, în final, aş dori să doresc mult succes membrilor noului Guvern, fiindcă sarcinile sînt complexe şi foarte dificile. Să fie într-un ceas bun şi să aveţi posibilitate să vă demonstraţi cele mai înalte calităţi organizatorice şi profesionale.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumim, domnule Lupu.

Stimaţi colegi,

Aşa cum am hotărît noi, prin adoptarea Regulamentului şedinţei de astăzi, urmează să supun votului proiectul de Hotărîre pentru acordarea votului de încredere  Programului de activitate şi întregii liste a Guvernului.

Nu ieşiţi la microfon. Noi am votat, s-a stabilit un Regulament. Vă rog linişte. Noi, eu sînt obligat să respect votul majorităţii parlamentare. Eu sînt doar speaker aici.

Dau citire proiectului de Hotărîre.

În temeiul articolului 98 alineatele (2) şi (3) din Constituţia Republicii Moldova, Parlamentul adoptă  prezenta hotărîre:

Articolul 1. – Se acordă vot de încredere Programului de activitate al Guvernului: Integrarea europeană, Libertate, Democraţie, Bunăstare şi întregii liste a Guvernului după cum urmează:

Vladimir Filat – Prim-ministru;

Iurie Leancă – viceprim-ministru, ministrul afacerilor externe şi al integrării europene;           

Valeriu Lazar – viceprim-ministru, ministrul economiei;

Ion Negrei    –   viceprim-ministru;

Victor Osipov – viceprim-ministru;

Victor Bodiu –    ministru de stat;

Veaceslav Negruţa –  ministrul finanţelor;

Alexandru Tănase – ministrul justiţiei;

Victor Catan –  ministrul afacerilor interne;

Vitalie Marinuţa – ministrul apărării;

Marcel Răducan – ministrul construcţiilor şi dezvoltării regionale;

Valeriu Cosarciuc – ministrul agriculturii şi industriei alimentare;

Anatolie Şalaru – ministrul transportului şi infrastructurii drumurilor;

Gheorghe Şalaru – ministrul mediului;

Leonid Bujor –  ministrul educaţiei;

Boris Focşa – ministrul culturii;

Valentina Buliga – ministrul muncii, protecţiei sociale şi familiei;

Vladimir Hotineanu – ministrul sănătăţii;

Ion Cebanu –  ministrul tineretului şi sportului;

Alexandru Oleinic – ministrul tehnologiilor informaţionale şi comunicaţiilor;

Articolul 2. – Prezenta hotărîre intră în vigoare la data adoptării.

Cine este pentru, rog să voteze.

Sectorul nr.1?

Sectorul nr.2? Cîţi? 20.

Sectorul nr.3?

 

Numărătorii:

Sectorul nr. 3 – 33.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Felicitări.

Mulţumim frumos. (Aplauze.) 

 

Domnul Vladimir  Filat:

Domnule Preşedinte...

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Felicitările noastre, domnule Prim-ministru, stimaţi miniştri. Vă rog să nu uitaţi că datoria noastră este să promovăm reforma, democraţia şi bunăstarea cetăţenilor.

 

Domnul Vladimir  Filat – Prim-ministru al Republicii Moldova:

Domnule Preşedinte,

Onorat Parlament, 

Stimaţi reprezentanţi ai corpului diplomatic,

Stimaţi reprezentanţi ai instituţiilor media,

Dragi concetăţeni,

Vreau să vă spun ceva. Foarte şi foarte conştient mi-am asumat acest rol. La fel ca şi colegii din echipa guvernamentală. Vreau să asigur toţi concetăţenii că noi nu venim dintr-o lume abstractă. Am fost într-un contact permanent cu oamenii. Eu nu am să uit niciodată ochii concetăţenilor noştri cu care m-am îtîlnit în campaniile  electorale, la multiplele întîlniri. Am vorbit cu oameni la locurile de muncă, am vorbit cu oamenii aflaţi în dificultate. Şi vă asigur pe toţi că ne vom face datoria cu cea mai înaltă responsabilitate. Pe mine în viaţă  m-a ajutat dintotdeauna credinţa în tot ceea ce am făcut, am crezut puternic.

Şi vreau să mă adresez către opoziţie. Şi vă rog foarte frumos să nu vă supăraţi. Ceva timp în urmă, împreună cu colegii mei ne-am asumat un scop: să ajungem ca în Republica Moldova să fim fără Voronin şi fără comunişti la guvernare. Cine a crezut atunci că vom reuşi să realizăm? Foarte puţini. Am reuşit, pentru că am crezut. Acum ne asumăm un alt scop: să ajungem ca în Republica Moldova cetăţenii să trăiască liber, să avem instituţii funcţionale, democratice şi cu cetăţeni prosperi. Şi vreau să vă spun că am această credinţă puternică în mine şi vă asigur că mă va ajuta ca împreună cu colegii mei să realizăm acest deziderat.

Vă mulţumesc.

Şi să ştiţi că noi trecem la treabă. Avem foarte multe lucruri de făcut şi de muncit.

Mulţumesc. (Aplauze.)

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Dumnezeu să vă binecuvînteze. Anunţ o pauză.

Oricum, conform Regulamentului, trebuia demult să fie pauză. Anunţ o pauză pentru a consulta fracţiunile în problema vicepreşedintelui Parlamentului.

Mulţumesc foarte mult. (Aplauze.)

15 minute pauză, îmi cer scuze că nu am anunţat timpul.           

P   A   U   Z   Ă

*

*     *     *

D  U  P  Ă    P  A  U  Z  Ă

Domnul  Mihai Ghimpu:

Vă rog, anunţaţi prezenţa în sală. Invitaţi, vă rog, toţi colegii în sală.

Domnilor preşedinţi ai fracţiunilor,

Invitaţi, vă rog, toţi colegii în sală.

Aşa, vă rog, sectorul nr.2, anunţaţi prezenţa. Cîţi sînt în sectorul nr.2? Sînteţi 20?

Stimaţi colegi,

Liniştiţi-vă, vă rog. Dumneavoastră răspundeţi de sectorul nr.3. Sectorul nr.2, cîţi sînt? – 21.

Sectorul nr.1?

Bună ziua, doamnă.

Vă mulţumim că sînteţi alături de noi.

Sectorul nr.3?

Numărătorii:

Sectorul nr.3 – 33.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

În total avem 55, da?

Domnule Ganaciuc,

Sînt în şedinţa fracţiunii? Au părăsit şedinţa, da? Au părăsit  şedinţa. Bine. Înseamnă că continuăm şedinţa, cvorumul există. Următoarea chestiune a ordinii de zi este... Dar dumneavoastră nu faceţi parte din Fracţiunea PCRM?

Stimaţi colegi,

Eu nu sînt împotrivă să ofer cuvîntul, dar procedura la ce? Încă nu am anunţat subiectul următor care îl discutăm şi atunci la ce procedură? La documentele deja adoptate, gata, e tîrziu. La documentele care urmează să fie adoptate încă nu ştim, nu am început dezbaterile. La ce procedură? Eu îmi cer scuze, dar cu tot respectul, eu vă rog să mă înţelegeţi corect pe mine, eu conduc şedinţa strict conform prevederilor Regulamentului, anunţ subiectul, apoi vedem proceduri, întrebări şi toate celelalte.

Următoarea chestiune a ordinei de zi este proiectul de Hotărîre privind eliberarea din funcţia de director al Serviciului de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova.

Domnule Untilă,

Vă rog.

De procedură? Dacă ţine de această chestiunii a ordinei de zi, vorbiţi, dacă nu, deconectez microfonul.

Poftim, microfonul nr.3.

 

Domnul  Grigore Petrenco:

Domnule Ghimpu,

Vreau să atrag atenţia dumneavoastră că, trebuie să respectaţi normele Regulamentului Parlamentului. Şi de data aceasta, în cadrul procedurii dezbaterii chestiunii precedente aţi îcălcat flagrant de mai multe ori Regulamentul Parlamentului.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Deconectaţi microfonul nr.3. Îmi cer scuze, nu este la subiect.

Poftim, domnule Untilă.

 

Domnul  Veaceslav Untilă:

Da, mulţumesc.

Domnule Preşedinte,

Stimaţi colegi...

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Eu v-am spus că mă conduc strict conform Regulamentului.

Domnule Untilă,

Aveţi cuvîntul.           

 

Domnul  Veaceslav Untilă:

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

În conformitate cu articolul 73 din Constituţia Republicii Moldova  şi articolul 13 alineatul (1) din Legea privind Serviciul de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova se iniţiază cu titlu de iniţiativă legislativă proiectul de Hotărîre privind eliberarea din funcţie de director al Serviciului de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova.

Domnule Preşedinte,

Vreau să dau citire proiectului de Hotărîre privind eliberarea din funcţie de Director al Serviciului de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova.

În temeiul articolului 13, alineatul (1) din Legea privind Serviciul de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova,

Parlamentul adoptă prezenta hotărîre:

Articolul 1. – Domnul Artur Reşetnicov se eliberează din funcţia de Director al Serviciului de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova.

Articolul 2. – Prezenta hotărîre intră în vigoare la data adoptării.

 

Preşedintele Parlamentului                               Mihai Ghimpu

 

Chişinău                                                      25 septembrie 2009

Domnul  Mihai Ghimpu:

Mulţumim.

Întrebări către domnul Untilă? Nu sînt.

 

Domnul  Veaceslav Untilă:

Vă mulţumesc.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Supun votului proiectul de hotărîre.

Îmi cer scuze, ofer cuvîntul în calitate de raportor domnului preşedinte al Comisiei juridice, numiri şi imunităţi. Poftim, vă rog.

 

Domnul  Ion Pleşca:

Onorat Parlament,

Raport asupra proiectului de Hotărîre a Parlamentului privind eliberarea din funcţie de director al Serviciului de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova.

Comisia juridică, numiri şi imunităţi a Parlamentului a examinat proiectul de Hotărîre a Parlamentului nr.1133 din 24 septembrie 2009, înaintat de un grup de deputaţi, prin care se propune eliberarea domnului Artur Reşetnicov din funcţia de director al Serviciului de Informaţii şi Securitate. La articolul 13 din Legea privind Serviciul de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova  se prevede că eliberarea din funcţie a directorului se face de Parlament, la propunerea Preşedintelui Republicii Moldova  sau a deputaţilor în Parlament.

Autorii iniţiativei, în expunerea de motive, au menţionat unele abateri în activitatea directorului SIS-lui. Prin urmare, prezentul proiect de hotărîre corespunde cerinţelor legii nominalizate.

În temeiul celor relatate, Comisia juridică, numiri şi imunităţi, cu majoritatea voturilor membrilor ei, a hotărît să propună Legislativului proiectul de Hotărîre a Parlamentului pentru examinare şi adoptare.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Mulţumim.

Întrebări sînt? Nu sînt, da? La vot, da?

Supun votului proiectul de hotărîre. Cine este pentru, rog să voteze.

Mulţumesc.

Sectorul nr.1. Zero, da?

Sectorul nr.2.

 

Numărătorii:

Sectorul nr.2 – 20.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Sectorul nr.3?

 

Numărătorii:

Sectorul nr. 3 – 33.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Cu 53 de voturi, proiectul de hotărîre menţionat este adoptat.

Mulţumesc.

Următoarea chestiune a ordinii de zi este...

Poftim, domnule Urechean, vă rog.

 

Domnul  Serafim Urechean:

Permiteţi-mi să aduc la cunoştinţa dumneavoastră proiectul de Hotărîre privind numirea în funcţia de director al Serviciului de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova.

În temeiul articolului 13 din Legea privind Serviciul de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova,

Parlamentul adoptă prezenta hotărîre:

Articolul 1. – Domnul Gheorghe Mihai se numeşte în funcţia de director al Serviciului de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova  pe un termen de 5 ani.

Articolul 2. – Prezenta hotărîre intră în vigoare la data adoptări.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

O clipă, vă rog. Nu vă grăbiţi.

Domnule Pleşca,

Vă rog, nu vă grăbiţi, căci trebuie să respectăm prevederile legii. Conform articolului 13, candidatura la funcţia de director al Serviciului de Informaţii şi Securitate vine la propunerea Preşedintelui Republicii. De aceea, îmi permiteţi să respect legea şi Constituţia.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Onorată asistenţă,

În calitate de Preşedinte interimar al Republicii Moldova  îmi permiteţi să mă conduc de prevederile Legii cu privire la Serviciul de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova, articolul 13 care stipulează că Serviciul este condus de un director, numit în funcţie de Parlament, la propunerea Preşedintelui Republicii Moldova, pe un termen de 5 ani. Eliberarea din funcţie a directorului se face de Parlament, la propunerea Preşedintelui Republicii Moldova  sau a deputaţilor în Parlament.

Deci directorul Serviciului de Informaţii şi Securitate poate fi votat de către Parlament doar la propunerea Preşedintelui. Îmi permiteţi să propun în calitate de director al Serviciului de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova  candidatura domnului Gheorghe Mihai.

Este un om inteligent, un om care cunoaşte acest minister, a lucrat în acest minister în diferite funcţii. Am discutat cu dumnealui, este un om care înţelege că cel mai important pentru stat sînt drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului. Şi nimeni nu este în drept să îl lipsească pe cetăţean de aceste drepturi, drepturi garantate de Constituţie. Se au în vedere garanţia pentru a vorbi liber la telefon, garanţia pentru a  scrie ce doreşte, a spune ce doreşte, desigur în limitele legilor şi Constituţiei.

Republica Moldova demult aşteaptă un director al Serviciului de Informaţii şi Securitate care ar lua, ar scoate din sufletul omului frica că permanent este urmărit, ascultat. Şi noi, Alianţa pentru Integrare Europeană, ne asumăm acest lucru. Şi vreau să vin cu această candidatură, care va garanta acest drept al cetăţenilor, de a trăi liber într-un stat de drept şi democratic.

Acum urmează să fie supusă votului candidatura domnului Gheorghe Mihai.

Mulţumesc foarte mult. Desigur,  nu înainte de raport.

Domnul  Serafim Urechean:

Vă mulţumim frumos, domnule Preşedinte.

Întrebări? Nu sînt.

Poftim, Comisia.

 

Domnul  Ion Pleşca:

Raport  asupra proiectului de Hotărîre a Parlamentului privind numirea în funcţie a directorului Serviciului de Informaţii şi Securitate. Comisia juridică, numiri şi imunităţi a Parlamentului a examinat proiectul de Hotărâre a Parlamentului din 24 septembrie 2009 privind numirea în funcţie a directorului Serviciului de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova, prin care se propune pentru numire la această funcţie a domnului Gheorghe Mihai.

La articolul 13 din Legea privind Serviciul de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova  se prevede că Serviciul este condus de un director, numit în funcţie de Parlament, la propunerea Preşedintelui Republicii Moldova, pe un termen de 5 ani. La data numirii în funcţie, directorul Serviciului de Informaţii şi Securitate depune în faţa Parlamentului, în prezenţa Preşedintelui Republicii Moldova,  jurămîntul prevăzut de lege.

Comisia a examinat candidatura nominalizată în proiectul de hotărîre şi a constatat că calităţile profesionale ale acestuia vor face posibilă exercitarea adecvată a funcţiilor legale stabilite de lege pentru Serviciul de Informaţii şi Securitate. În legătură cu aceasta, Comisia juridică, numiri şi imunităţi, cu majoritatea voturilor membrilor ei, a hotărît să propună legislativului proiectul de Hotărîre a Parlamentului nr.1134 din 24 septembrie 2009 pentru examinare şi adoptare.

 

Domnul  Serafim Urechean:

Vă mulţumesc frumos, domnule preşedinte al Comisiei.

Stimaţi colegi,

Întrebări sînt la preşedintele Comisiei? Nu sînt.

Vă mulţumesc frumos.

Proiectul de hotărîre vi l-am adus la cunoştinţă, supun votului acest proiect de hotărîre. Cine este pentru, rog să voteze. Rog mîinile în jos.

Sectorul nr.1? Sînt 4, nu participă.

Poftim, sectorul nr.2.

Numărătorii:

Sectorul nr.2 – 20.

 

Domnul  Serafim Urechean:

Mulţumesc.

Sectorul nr.3?

 

Numărătorii:

Sectorul nr. 3 – 33.

 

Domnul  Serafim Urechean:

Cu 53 de voturi, această decizie este adoptată. (Aplauze.)

Acum aducem sincere felicitări. Conform Legii privind Serviciul de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova, în şedinţa în plen a Parlamentului, candidatul sau fostul candidat, deja director general trebuie să depună jurămîntul.

Poftim, domnule Mihai.

 

Domnul Gheorghe Mihai – directorul Serviciului de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova:

Jur să îmi dăruiesc toată puterea şi priceperea propăşirii Republicii Moldova, să respect Constituţia şi legile ţării, să apăr democraţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului, suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea teritorială a Moldovei.

 

Domnul  Serafim Urechean:

Aţi semnat? Vă aducem sincere felicitări. Luaţi loc. Vă dorim succese. (Aplauze.)

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Stimaţi colegi,

Următoarea chestiune a ordinii de zi este proiectul de Hotărîre privind aprobarea componenţei nominale a delegaţiei Parlamentului Republicii Moldova  pentru participare la Sesiunea Adunării Parlamentare a Consiliului Europei din 28 septembrie – 2 octombrie. Îmi permiteţi să...

Microfonul nr.2, da?

Dar ce e cu virajurile acestea? Cui îi daţi comandă aici? Cui îi daţi comandă vă întreb?

Este microfonul nr.3? Poftim, microfonul nr.3.

 

Domnul  Grigore Petrenco:

Domnule Ghimpu şi colegi din fosta opoziţie, actuala majoritate parlamentară,

Încă o dată atrag atenţia dumneavoastră că nu există aşa o noţiune ca delegaţie temporară la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, există numai delegaţii naţionale permanente. Nu există vreun articol în Regulamentul APCE care vorbeşte despre delegaţii temporare pentru o sesiune. Noi trebuie să aprobăm componenţa nominală a delegaţiei permanente la APCE.

Fracţiunea noastră a făcut o propunere în scris în acest sens şi propune ca în calitate de membri permanenţi să fie domnul Vladimir Voronin şi domnul Vladimir Ţurcan şi în calitate de membri suplianţi în această delegaţie – doamna Maria Postoico şi domnul Grigore Petrenco.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Mulţumim.

Stimaţi colegi,

Îmi permiteţi să vă informez puţin. Am discutat această problemă, acest subiect cu Cabinetul Preşedintelui Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, am explicat că în situaţia care s-a creat divergenţă, fiecare, adică noi, acei care reprezentăm majoritatea parlamentară, vedem corect prevederile Regulamentului şi nu ne conducem de Regulamentul Parlamentului Republicii Moldova, dar de Regulamentul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei.

Întrucît Fracţiunea PCRM nu vrea să recunoască aceasta, am ajuns la înţelegerea că putem delega doar pentru şedinţa din  28 septembrie şi este totul legal.

Acum îmi permiteţi să dau citire, fiindcă avem deciziile tuturor fracţiunilor pentru a participa la şedinţa Adunării Parlamentare a Consiliului Europei. Deci candidaturi din partea Fracţiunii PCRM le-aţi auzit. Fracţiunea Partidului Democrat din Moldova – doamna Stela Jantuan, în calitate de membru; Fracţiunea Partidului Liberal Democrat din Moldova – Vitalie Nagacevschi; Fracţiunea parlamentară a Partidului Liberal – Ana Guţu; Fracţiunea parlamentară „Alianţa «Molodva Noastră»” – Veaceslav Untilă. Noi am votat în ordinea de zi că delegăm doar membri, fără suplianţi, pentru unica şedinţă din 28 septembrie. Acum iarăşi ne întîlnim cu aceeaşi situaţie, că Fracţiunea PCRM insistă la 2. Înţelegerea noastră a fost cîte un reprezentant din partea fiecărei fracţiuni pînă hotărîm noi cum să fie delegată delegaţia permanentă.

Poftim, microfonul nr.4.

 

Domnul  Mihai Godea – Partidul Liberal Democrat din Moldova:

Eu am o propunere ca candidaturile enunţate de dumneavoastră să fie supuse votului nominal şi nu în bloc.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Mulţumesc.

Microfonul nr.3?

 

Domnul  Grigore Petrenco:

Mulţumesc.

Domnule Ghimpu,

Noi trebuie să procedăm conform Regulamentului Parlamentului, care a fost adoptat printr-o lege. Şi Regulamentul Parlamentului stipulează foarte clar la articolul 6 alineatul (1), litera a) că delegaţiile parlamentare permanente sînt propuse, sînt aprobate, ţinîndu-se seama de reprezentarea lor proporţională în Parlament.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Mulţumesc.

Noi subiectul acesta l-am discutat nu o dată.

Domnul  Grigore Petrenco:

Proporţională. Altceva nu poate fi.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Este Regulamentul Adunării Parlamentare.

 

Domnul  Grigore Petrenco:

În Regulamentul Adunării Parlamentare nu este prevăzut aşa ceva.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Supun votului.

 

Domnul  Grigore Petrenco:

Vă rog să spuneţi concret punctul din Regulament.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Ion Hadârcă –  Partidul Liberal:

Domnule deputat din opoziţie,

Regulamentul Parlamentului prevede ca deputatul să vină conştiincios la toate şedinţele Parlamentului, să fie prezent în sală şi, în felul acesta, să manifeste respect şi faţă de Parlament, şi faţă de acei care l-au ales. Or, unde sînt cei pe care îi propuneţi dumneavoastră  la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei? În ce mod ne vor reprezenta ei? Ar fi fost o şansă pentru dumneavoastră, dacă în ajunul discuţiei problemei Republicii Moldova aţi fi venit şi aţi fi participat, inclusiv la votarea Guvernului. Nu aţi făcut-o. Şi în felul acesta încercaţi să tensionaţi şi astfel să prezentaţi lucrurile şi la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei. Faptul că nu sînteţi în sală deja este o premisă a intenţiilor pe care le votaţi. Eu propun ca să susţinem deci votarea nominală.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumesc.

Domnule Nagacevschi,

Vă rog eu frumos, avem la ora 14.00 depunerea jurămîntului. Vă rog frumos. 20...

Domnule Ganaciuc,

Eu îmi cer scuze...

Domnule Ganaciuc,

Veniţi încoace la mine, vă rog, aici, în faţă. Ce comandă vă dă domnul Petrenco? Spuneţi tuturor, deputaţilor: ce comandă vă dă Petrenco? Una, două, arată cu mîna şi vă strigă pe dumneavoastră.

 

Domnul Maxim Ganaciuc:

Domnul Petrenco s-a înscris pentru luare de cuvînt privind problema care se examinează. Şi a întrebat acum dacă s-a transmis în Prezidiu.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumesc.

Poftim, 15 secunde.

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Vitalie Nagacevschi – Partidul Liberal Democrat din Moldova:

Microfonul nr. 4.

Eu vreau să fac totuşi o replică că, într-adevăr, Regulamentul Parlamentului stabileşte că reprezentanţii în delegaţiile parlamentare se stabilesc ţinîndu-se seama de reprezentarea fracţiunilor, de reprezentarea proporţională a fracţiunilor în Parlament. Însă în cazul în care aceste fracţiuni sînt conform numărului delegaţilor, eu consider că fiecare fracţiune trebuie să fie reprezentată în această delegaţie.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumim.

 

Domnul Vitalie Nagacevschi:

Dacă au fost numai trei fracţiuni, atunci, da. Dar în asemenea caz trebuie să fie reprezentate toate fracţiunile.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumim.

Stimaţi colegi,

Supun votului. Îmi permiteţi, vă rog. Da, Regulamentul prevede de două ori dreptul, aţi vorbit de două ori, domnule Petrenco, mă scuzaţi. Luări de cuvînt. Mă scuzaţi, vă rog, pun la decizia Parlamentului.

Cine este pentru ca să încheiem dezbaterile şi discuţiile şi să supun votului candidaturile, rog să voteze.

Mulţumesc.

Sectorul nr. 1?

 

Numărătorii:

Sectorul nr. 1 – 0.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Sectorul nr. 2?

 

Numărătorii:

Sectorul nr. 2 – 20.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Sectorul nr. 3?

 

Numărătorii:

Sectorul nr. 3 – 33.    

 

Domnul Mihai Ghimpu:

53 de voturi.

Mulţumesc.

Trebuia să vă înscrieţi la începutul şedinţei, conform Regulamentului. Aşa este. La începutul şedinţei se depun declaraţii cu privire la luări de cuvînt.

Microfonul nr. 4, vă rog.

 

Domnul Marian Lupu:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Fracţiunea Partidului Democrat nu susţine ideea pentru votul  nominal  pentru fiecare dintre candidaţii propuşi în componenţa delegaţiei. Noi susţinem doar votul per ansamblu al componenţei acestei delegaţii.

Mulţumesc.

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

Mulţumesc.

Avem două propuneri.

Prima. E doar pentru o singură şedinţă, stimaţi colegi. Eu am dat citire numelor membrilor delegaţi. Deci din partea Fracţiunii Partidului Comuniştilor sînt Vladimir Voronin şi Vladimir Ţurcan, doi sînt. Aţi auzit astăzi şi propunerea domnului deputat Petrenco. Deci este vorba de unul. Primul sau... Bine. Îmi permiteţi?

Eu propun să acceptăm, de data aceasta, la şedinţa aceasta, doi din partea Fracţiunii PCRM: Voronin Vladimir şi Ţurcan Vladimir. Şi cîte unul din partea celorlalte fracţiuni. Este vorba de Jantuan Stella, Nagacevschi Vitalie, Guţu Ana şi Veaceslav Untilă. Aşa este? Vă rog, cine este pentru, rog să voteze. Votăm componenţa din şase membri, doi din partea PCRM – Vladimir Voronin, Vladimir Ţurcan pentru şedinţa doar din 28 septembrie; Nagacevschi Vitalie, Guţu Ana, Untilă Veaceslav şi Jantuan Stella. Cine este pentru, rog să voteze.

Mulţumesc.

Sectorul nr. 1?

 

Numărătorii:

Sectorul nr. 1 – 0.  

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

Sectorul nr. 2?

 

Numărătorii:

Sectorul nr. 2 – 19.

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

Cum 19?

 

Numărătorii:

19.

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

Aceasta-i prin... 

Sectorul nr. 3?

 

Numărătorii:

Sectorul nr. 3 – 15.

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

Şi cît face? 34. Astfel de hotărîri se adoptă cu majoritatea celor prezenţi în sală.

Următoarea chestiune a ordinii de zi este proiectul de Hotărîre privind revocarea înainte de termen a vicepreşedintelui Parlamentului. Dumneavoastră cunoaşteţi că domnul Marcel Răducan a fost ales în calitate de ministru. Aşa că propun să îl eliberăm din funcţia de vicepreşedinte. Cine este pentru, rog să voteze.

Mulţumesc.

Sectorul nr. 1 ?

 

Numărătorii:

Sectorul nr. 1 – 0.  

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

Sectorul nr.2?

 

Numărătorii:

Sectorul nr.2 – 20.

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

Sectorul nr.3?

 

Numărătorii:

Sectorul nr.3 – 33.

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

Cu majoritatea de voturi, proiectul de hotărîre este adoptat.

Următorul este proiectul de Hotărîre privind alegerea unui vicepreşedinte al Parlamentului.

Stimaţi colegi,

Vă informez că, conform Regulamentului, Preşedintele Parlamentului este obligat să consulte fracţiunile. Am consultat fracţiunile, în afară de Fracţiunea PCRM, care a refuzat consultarea în această problemă în alegerea vicepreşedintelui. Îmi permiteţi să supun votului alegerea în calitate de vicepreşedinte candidatura înaintată de către Fracţiunea Partidului Democrat – Alexandru Stoianoglo. Cine este pentru, rog să voteze.

Mulţumesc.

Sectorul nr.1 – 0.

Sectorul nr.2?  – 20.

Sectorul nr.3?

 

Numărătorii:

Sectorul nr.3 – 33.     

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

Cu 53 de voturi, proiectul de Hotărîre este adoptat.

Felicitări, domnule Stoianoglo. (Aplauze.)

Stimaţi colegi,

Ordinea de zi s-a epuizat. Documentele au fost adoptate. Urmează acum, la ora 14.00, depunerea jurămîntului. Următoarea şedinţă, posibil, o să o avem luni. O să vă informăm suplimentar.

Şedinţa de astăzi o declar închisă.

Mulţumesc foarte mult.

O zi bună. 

 

Şedinţa s-a încheiat la  ora 13.42.

 

Stenograma  a  fost  pregătită  spre

publicare  în Direcţia  documentare

parlamentară.