DEZBATERI  PARLAMENTARE

Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XVI-a

SESIUNEA I ORDINARA – IULIE 2005

Sedinta din ziua de 28 iulie 2005

(STENOGRAMA)

SUMAR

1. Aprobarea ordinii de zi a sedintei.

2. Dezbaterea raportului asupra Demersului nr.2157 pentru numirea unui membru al Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare si adoptarea proiectului de Hotarire nr.2555 privind desemnarea unui membru al Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare.

3. Dezbaterea raportului asupra Demersului nr.2313 al Consiliului Superior al Magistraturii pentru numirea in functie a unui vicepresedinte al Curtii Supreme de Justitie si adoptarea proiectului de Hotarire nr.2556 pentru numirea in functie a unui vicepresedinte al Curtii Supreme de Justitie.

4. Dezbaterea si adoptarea proiectului de Hotarire nr.2486 pentru modificarea anexei nr.9 la Hotarirea Parlamentului nr.12-XVI din 31 martie 2005 privind aprobarea componentei numerice si nominale a comisiilor permanente ale Parlamentului.

5. Adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.1777 cu privire la Intreprinderea de Stat "Orasul vinului".

6. Dezbaterea si adoptarea proiectului de Lege nr.2470 cu privire la aderarea Republicii Moldova la Conventia internationala privind ocrotirea vietii umane pe mare, adoptata la Londra la 1 noiembrie 1974 si la Protocolul la ea (SOLAS 74), adoptat la Londra la 11 noiembrie 1988.  

7. Dezbaterea si adoptarea proiectului de Lege nr.2471 cu privire la aderarea Republicii Moldova la Conventia internationala asupra raspunderii civile pentru daunele provocate prin poluarea cu hidrocarburi (CLC 92), adoptata la Londra la 27 noiembrie 1992.

8. Dezbaterea si adoptarea proiectului de Lege nr.2472 cu privire la aderarea Republicii Moldova la Conventia internationala asupra liniilor de incarcare, adoptata la Londra la 5 aprilie 1966 si la Protocolul la ea (LL 66), adoptat la Londra la 11 noiembrie 1988.

9. Dezbaterea si adoptarea proiectului de Lege nr.2473 cu privire la aderarea Republicii Moldova la Conventia internationala asupra masurii tonajului navelor (TONNAGE 69), adoptata la Londra la 23 iunie 1969. 

10. Dezbaterea si adoptarea proiectului de Lege nr.2474 cu privire la aderarea Republicii Moldova la Conventia internationala pentru prevenirea poluarii de catre nave, adoptata la Londra la 2 noiembrie 1973 si la Protocolul la ea (MARPOL 73/78), adoptat la Londra la 17 februarie 1978.

11. Dezbaterea si adoptarea proiectului de Lege nr.2475 cu privire la aderarea Republicii Moldova la Conventia internationala privind standardele de pregatire a navigatorilor, brevetare/atestare si efectuare a serviciului de cart (STCW 78), adoptata la Londra la 7 iulie 1978 si la Codul de pregatire, brevetare/atestare a personalului navigant si efectuare a serviciului de cart (STCW Code), adoptat la Londra la 7 iulie 1995.

12. Dezbaterea si adoptarea proiectului de Lege nr.2476 cu  privire la aderarea Republicii Moldova la Conventia privind Regulile internationale pentru prevenirea abordajelor pe mare (COLREG 72), adoptata la Londra la 20 octombrie 1972.

13. Dezbaterea si adoptarea proiectului de Lege nr.2394 pentru aderarea Republicii Moldova la Conventia pentru reprimarea actelor ilicite impotriva sigurantei navigatiei maritime, adoptata la Roma la 10 martie 1988.

14. Dezbaterea si adoptarea proiectului de Lege nr.2395 cu privire la aderarea Republicii Moldova la Protocolul pentru reprimarea actelor ilicite impotriva sigurantei platformelor fixe situate pe platoul continental, adoptat la Roma la 10 martie 1988.

15. Dezbaterea si adoptarea proiectului de Hotarire nr.2478 pentru modificarea si completarea Hotaririi Parlamentului nr.19-XV din 17 februarie 2005 de aprobare a Regulamentului privind modul de utilizare a mijloacelor din Fondul pentru sustinerea sectorului agrar.

16. Dezbaterea si adoptarea proiectului de Hotarire nr.309 privind modificarea unor hotariri ale Parlamentului (Hotarirea Parlamentului privind asigurarea editarii Monitorului Oficial al Republicii Moldova, Conceptia controlului de stat in Republica Moldova s.a.).  

17. Dezbaterea si adoptarea proiectului de Lege nr.310 pentru modificarea unor acte legislative (Legea taxei de stat, Legea salarizarii s.a.).  

18. Dezbaterea si adoptarea proiectului de Hotarire nr.2350 cu privire la aprobarea Listei activelor Serviciului Graniceri propuse pentru comercializare.

19. Dezbaterea si adoptarea proiectului de Lege nr.2441 cu privire la transmiterea unui imobil.

20. Dezbaterea si adoptarea proiectului de Lege nr.2524 pentru completarea anexei nr.1 la Legea nr.1217-XIII din 25 iunie 1997  cu privire la Programul de privatizare pentru anii 1997-1998.

21. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.2121 cu privire la acordarea statutului de obiect al patrimoniului cultural-national al Republicii Moldova bunurilor Intreprinderii de Stat "Combinatul de Vinuri de calitate «Milestii Mici»".

22. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.1499 cu privire la modificarea si completarea Legii privind societatile pe actiuni.

23. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.1500 privind modificarea si completarea Legii cu privire la piata valorilor mobiliare.

24. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.2342 pentru modificarea si completarea Legii bugetului de stat pe anul 2005 nr.373-XV din 11 noiembrie 2004.

25. Revenirea la procedura de vot si adoptarea proiectului de Hotarire nr.2478 pentru modificarea si completarea Hotaririi Parlamentului nr.19-XV din 17 februarie 2005 de aprobare a Regulamentului privind modul de utilizare a mijloacelor din Fondul pentru sustinerea sectorului agrar.

26. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.1660 pentru modificarea si completarea unor acte legislative (Codul cu privire la contraventiile administrative, Legea cu privire la secretul comercial).

27. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.1183 privind modificarea si completarea unor acte legislative (Codul de procedura civila, Legea privind dreptul de autor si drepturile conexe s.a.).

28. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.2122 pentru modificarea Legii bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2005 nr.383-XV din 18 noiembrie 2004.

29. Dezbaterea proiectului de Hotarire nr.2039 asupra raportului prezentat de Centrul pentru Drepturile Omului privind respectarea drepturilor omului in Republica Moldova in anul 2004 si a Informatiei Comisiei pentru drepturile omului cu privire la activitatea Centrului pentru Drepturile Omului in perioada de timp indicata.

30. Intrebari  si  interpelari.

Sedinta incepe la ora 10.00.

Lucrarile sint conduse de domnul Marian Lupu, Presedintele Parlamentului, asistat de doamna Maria Postoico si domnul Iurie Rosca, vicepresedinti ai Parlamentului.

Domnul  Maxim Ganaciuc - director general adjunct

al Aparatului  Parlamentului:

Doamnelor si domnilor deputati, buna dimineata.

Va anunt ca la sedinta Parlamentului din totalul celor 101 deputati si-au inregistrat prezenta 93 deputati. Nu s-au inregistrat deputatii: Gutu Ivan, Jdanov Alexandru, Urechean Serafim, Colta Vasile, Ciontoloi Ivan (bolnavi), Guma Valeriu, Filat Vladimir, Serpul Valentina.

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Stimati colegi, sedinta este deliberativa. Rog sa onoram Drapelul de Stat. (Se onoreaza Drapelul de Stat.) Multumesc. Intram in ordinea de zi.

Microfonul nr.4.

Domnul  Dumitru Braghis:

Multumesc, domnule Presedinte.

Noi la sedinta de vineri am votat ca proiectul nr.2452 privind formarea comisiei speciale va fi introdus in ordinea de zi. Sa clarificam operatiile pe care le  face Guvernul in bugetul de stat. Si aceasta chestiune nu este introdusa in ordinea de zi pentru astazi. Ea a fost votata vineri.

Domnul  Marian Lupu:

Eu n-am asistat la ultima sedinta a Biroului permanent. Care a fost discutia la acest subiect?

Domnul  Dumitru Braghis:

La Biroul permanent nu s-a discutat aceasta chestiune.

Domnul  Marian Lupu:

Nu s-a discutat.

Domnul  Dumitru Braghis:

Ea a fost introdusa in ordinea de zi prin votul Parlamentului la sedinta  trecuta.

Domnul  Marian Lupu:

Problema este. Haideti sa gasim solutie la acest subiect. Deci, a fost receptionata solicitarea dumneavoastra catre Biroul permanent si a fost prezentata acestuia, respectiv e si un proiect, dar incomplet, la nivelul componentei nominale.

Domnul  Dumitru Braghis:

Ca intotdeauna, componenta nominala se anunta aici, in sala. Fiecare fractiune propune, respectiv, componenta nominala. Asa a fost intotdeauna.

Domnul  Marian Lupu:

Fractiunile sint gata pentru asta? Eu propun o solutie, cred ca de compromis, fiindca in mod normal, domnul Braghis are dreptate. Dupa cit imi aduc  aminte, noi am votat aceasta propunere la aprobarea ordinii de zi, pe care motiv? Din momentul din care a fost votata, s-o stabilim pentru ziua  de miine in ordinea de zi, fiindca a fost aprobata. O rugaminte catre toate fractiunile si catre autor. Astazi, pe parcursul zilei, sa se munceasca la nivel orizontal, la nivel de fractiuni pentru identificarea persoanelor care vor fi in componenta nominala a  acestei comisii. E bine asa?

Domnul  Dumitru Braghis:

Domnule Presedinte, e bine, numai ca intotdeauna aceste comisii se formau aici, in sala, se anuntau candidaturile si gata. Chiar si data trecuta. Deci, eu nu am nici o obiectie, miine, poftim, haideti sa examinam, da nu trebuie sa umblam noi sa formam comisii. Fiecare fractiune numeste numarul respectiv de persoane in comisie in sala.

Domnul  Marian Lupu:

Pai, bine, eu, de fapt, am anuntat intrebarea, fractiunile sint gata astazi pentru acest exercitiu? Nu. Deci, raminem pe ziua de miine, dar rog astazi sa fie completate aceste propuneri.

Microfonul nr.3.

Domnul  Victor Stepaniuc:

Multumesc, domnule Presedinte.

Noi la sedinta Biroului permanent am exclus din ordinea de zi proiectul nr.285, legea despre teatre, si am introdus...

Domnul  Marian Lupu:

Cer scuze. Ce numar de ordine? Ca sa nu cautam. Opt.

Domnul  Victor Stepaniuc:

... am introdus proiectul nr.2069 la sedinta Biroului permanent, dar nu se vede acesta in ordinea de zi. De atita, eu as propune sa fie inscris ordinea de zi  pentru sedinta de miine.

Domnul  Marian Lupu:

Proiectul nr.2069?

Domnul  Victor Stepaniuc:

Da. Ca deputatii sa aiba  timp  sa se pregateasca.

Domnul  Marian Lupu:

As putea sa va rog sa fie specificat succint subiectul?

Domnul  Victor Stepaniuc:

Proiectul nr.2069 este un proiect de Lege pentru modificarea unor acte legislative, in special  este vorba despre Legea turismului si modificarea in structura Ministerului Culturii si Turismului.

Domnul  Marian Lupu:

De acord. Multumesc.

Microfonul nr.4.

Domnul  Veaceslav Untila:

Multumesc, domnule Presedinte.

Vreau sa va propun ca nr.5, proiectul de lege nr.2449 din supliment sa fie scos din ordinea de zi cel putin pentru sedinta de astazi.

Multumesc.

Domnul  Marian Lupu:

Multumesc.

Alte propuneri? Nu sint.

Stimati colegi,

Supun votului aprobarea ordinii de zi. Cine este pentru rog sa voteze. Majoritatea. Va multumesc. Ordinea de zi este aprobata.

Am o propunere pe care v-o inaintez, avindu-se subiectele care au fost aprobate anterior pe ordinea de zi, cit si subiectele propuse si aprobate astazi in cadrul sedintei. Aici ma refer la suplimentul pentru sedinta de astazi din 28 iulie, propunerea este sa incepem cu examinarea subiectelor de pe supliment. Motivul este simplu. Sint trei sau patru  subiecte, care vizeaza unele numiri in functii, odata fiind invitate persoanele pe care le vizeaza aceste subiecte, sa incepem cu ele. Nu aveti nimic impotriva?

Raportul asupra Demersului nr.2157 privind numirea unui membru al Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare, cit si proiectul de Hotarire nr.2555 privind desemnarea unui membru al Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare.      Domnule Turcan, poftim.

Domnul  Vladimir Turcan:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati, la solicitarea Presedintelui Parlamentului si avind  avizul pozitiv al Comisiei pentru politica economica, buget si finante, a examinat Demersul nr.2157 din 5 iulie anul curent, prin care se propune sa fie numit in functia vacanta de membru al Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare domnul Iurie Tirdea si relateaza urmatoarele.

Conform Legii privind Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare, comisia in cauza este un organ colegial, compus din 5 membri, inclusiv presedintele si vicepresedintele. Toti membrii comisiei sint desemnati de Parlament pe un termen de 7 ani, la propunerea Presedintelui Parlamentului, avind in prealabil acordul  scris al candidatilor si avizul pozitiv al comisiei parlamentare de profil.

In functia de membru al comisiei poate fi desemnat orice cetatean al Republicii Moldova, care are o vechime in munca de cel putin 10 ani in domeniul financiar, economic sau bancar si intruneste toate conditiile conform legii. Totodata, in aceasta lege, pentru membrii comisiei sint prevazute si  incompatibilitati.

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a constatat, ca candidatura domnului Iurie Tirdea corespunde cerintelor prevazute in legea mentionata si in legatura cu aceasta a decis sa propuna legislativului pentru examinare si aprobare proiectul de hotarire a Parlamentului, care se anexeaza la prezentul raport.

Domnul  Marian Lupu:

Multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Stimati colegi, domnul Tirdea este prezent aici. Intrebari pentru presedintele comisiei, intrebari pentru candidat? Nu sint. Va multumesc, domnule presedinte al comisiei. Luari de cuvint? Nu sint.

Stimati colegi,

In aceasta situatie supun votului proiectul de Hotarire privind desemnarea unui membru al Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare, aici fiind vorba de candidatura domnului Iurie Tirdea, deci, proiectul Hotaririi nr.2555. Cine este pentru adoptarea acestei hotariri rog sa voteze. Practic, unanim.

Va multumesc.

Proiectul de Hotarire  nr.2555 este adoptat.

Domnule Tirdea, felicitari si mult succes in activitatea dumneavoastra.

Raportul asupra Demersului Consiliului Superior al Magistraturii pentru numirea in functie a unui vicepresedinte al Curtii Supreme de Justitie si proiectul de Hotarire nr.2556 pentru numirea in functie a unui vicepresedinte al Curtii Supreme de Justitie. Rog, comisia.  

Domnul  Vladimir Turcan:

Onorat Parlament,

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a examinat Demersul Consiliului Superior al Magistraturii,  nr. de intrare 2313 din 26 iulie 2005, si mentioneaza, ca prin aceasta se solicita Parlamentului numirea in functia de vicepresedinte al Curtii Supreme de Justitie si de presedinte al Colegiului civil si de contencios administrativ al Curtii Supreme de Justitie a domnului Mihai Poalelungi, care in prezent este judecator al acestei instante judecatoresti.

In legatura cu acest demers, comisia a consultat reglementarile legale respective si mentioneaza, ca, in conformitate cu prevederile articolului 116 alineatul 4 din  Constitutia Republicii Moldova si ale articolelor 4, 6 si 9 din Legea cu privire la Curtea Suprema de Justitie, vicepresedintii Curtii Supreme de Justitie sint numiti in functie de Parlament pe un termen de 4 ani, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii. Vicepresedintii Curtii Supreme de Justitie concomitent exercita si functia de presedinte al colegiilor din cadrul acestei instante judecatoresti.

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a examinat candidatura domnului Poalelungi si materialele respective, prezentate de Consiliul Superior al Magistraturii si a constatat, ca dumnealui poseda calitati profesionale si de organizator necesare indeplinirii functiilor de vicepresedinte al Curtii Supreme de Justitie si de presedinte al Colegiului civil si de contencios administrativ al Curtii Supreme de Justitie.

Concomitent mentionam, ca Parlamentul, prin Hotarirea nr.132 din 30 iunie 2005, a respins candidatura domnului Vasile Pascari de a fi numit pe un nou termen in functia de vicepresedinte al Curtii Supreme de Justitie. In cazul acceptarii de catre Parlament a noii candidaturi, propusa de Consiliul Superior al Magistraturii, domnul Vasile Pascari urmeaza a fi eliberat din functia de vicepresedinte al Curtii Supreme de Justitie.

In temeiul celor relatate, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a decis sa propuna Parlamentului pentru examinare un proiect de hotarire pentru numirea domnului Poalelungi in functia nominalizata, care se anexeaza la prezentul raport.

Domnul  Marian Lupu:

Domnule presedinte al comisiei, rog sa dati citire proiectului de hotarire la acest subiect.

Domnul  Vladimir Turcan:

"Hotarire pentru numirea in functie a unui vicepresedinte al Curtii Supreme de Justitie 

In temeiul articolului 116 alineatul 4 din Constitutia Republicii Moldova  si al articolului 9 din Legea cu privire la Curtea Suprema de Justitie, Parlamentul adopta prezenta  hotarire.

Art.1. –  Domnul Mihai Poalelungi se numeste in functia de vicepresedinte al Curtii Supreme de Justitie si de presedinte al Colegiului civil si de contencios administrativ al Curtii Supreme de Justitie pe un termen de 4 ani.

Art.2. –  Domnul Vasile Pascari se elibereaza din functia de vicepresedinte al Curtii Supreme de Justitie.

Art.3. –  Prezenta hotarire intra in vigoare la data adoptarii."

Domnul Marian Lupu:

Multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Domnul Poalelungi este? Domnul Poalelungi este in sala. Stimati colegi, intrebari pentru candidat, intrebari pentru comisie.

Microfonul nr.5.

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

Domnule Poalelungi, v-as ruga sa-mi raspundeti la aceeasi intrebare, pe care am adresat-o acum citeva saptamini si domnului Pascari. Spuneti-mi, va rog, din practica dumneavoastra, in ce masura judecatorii se conduc de spiritul noilor coduri si nu interpreteaza unele articole in spiritul conceptiei vechilor coduri?

Va multumesc.

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.1.

Domnul  Mihai Poalelungi:

Multumesc. Judecatorii sint obligati sa se conduca de legile adoptate de catre Parlament si nu sint in drept de a da o interpretare a acestora, ceea ce tine de competenta legislativului tarii.

Respectiv sintem obligati sa ne conducem si de legislatia internationala, in special de Conventia europeana pentru apararea drepturilor omului, care este obligatorie pentru Republica Moldova din 12 septembrie 1997. Si aceasta se respecta de catre judecatori.

Desigur,  nu putem vorbi ca in activitatea judecatorilor nu sint greseli, insa  asta nu este  motiv ca sa vorbim despre faptul ca judecatorii nu ar aplica noile coduri.

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

Va multumesc. V-am adresat aceasta intrebare, pentru ca in practica mea   m-am lovit de asemenea situatie cind judecatorii din Curtea de Apel nu iau decizii in baza interpretarii corecte a codului, ci spun ca se vor consulta cu judecatorii din Judecatoria Suprema pentru a vedea cum rezolva ei aceasta problema. Eu cred ca aceasta practica dumneavoastra ar trebui sa contribuiti ca sa o eradicati. Interpretarea trebuie sa fie univoca si nu cum interpreteaza colegul aflat alaturi sau mai sus.

Va multumesc.

Domnul  Mihai Poalelungi:

Am inteles.

Domnul  Marian Lupu:

Deci, candidatul este de acord, stimati colegi. Alte intrebari? Nu sint. Domnule presedinte al comisiei, rog sa luati loc. Acest proiect de hotarire contine doua articole si articolul 2 este functia de decizie a Parlamentului vizavi de articolul 1. Supun votului numirea domnului Mihai Poalelungi in functiile de vicepresedinte al Curtii Supreme de Justitie si de presedinte al Colegiului civil si de contencios administrativ al Curtii Supreme de Justitie pe un termen de 4 ani. Cine este pentru aceasta rog sa voteze. Unanim. Va multumesc.

Pentru articolul 2, care vizeaza persoana domnului Vasile Pascari si vizeaza eliberarea dumnealui din functia de vicepresedinte al Curtii Supreme de Justitie. Cine este pentru rog sa voteze. Unanim. Va multumesc.

Supun votului proiectul hotaririi in ansamblu, deci, proiectul de Hotarire nr.2556 pentru numirea in functie a unui vicepresedinte al Curtii Supreme de Justitie. Cine este pentru adoptarea acestui proiect rog sa voteze. Unanim. Va multumesc. Proiectul hotaririi nr. 2556 este adoptat.

Proiectul de Hotarire nr.2486 pentru modificarea anexei nr.9 la Hotarirea Parlamentului privind aprobarea componentei numerice si nominale a comisiilor permanente ale Parlamentului. Rog comisia.

Domnul  Vladimir Turcan:

Onorat Parlament,

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a examinat proiectul de Hotarire a Parlamentului nr. 2486 din 25 iulie 2005, in care se prevede, ca doamna Ala Ursul se include in componenta Comisiei pentru protectie sociala, sanatate si familie in calitate de membru.

Comisia mentioneaza urmatoarele:

1. Prin Hotarirea Parlamentului nr.108 din 2 iunie 2005 s-a luat act de cererea de demisie a doamnei Oxana Domenti, deputat in Parlament, aleasa din partea Partidului Comunistilor, membru al Comisiei pentru protectia sociala, sanatate si familie.

Ulterior, Curtea Constitutionala, prin Hotarirea nr.14 din 8 iunie 2005, a declarat, ca doamna Ursu este aleasa in calitate de deputat in Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XVI-a cu validarea mandatului.

2. In conformitate cu prevederile articolului 5 alineatul (1) din Regulamentul Parlamentului, fractiunile parlamentare au dreptul sa faca propuneri pentru numirea sau alegerea reprezentantilor lor in comisiile permanente ale Parlamentului, tinindu-se seama de reprezentarea lor proportionala in Parlament.

Avind in vedere cele relatate, comisia considera, ca prezentul proiect de hotarire corespunde prevederilor legii si circumstantelor de fapt.

Totodata, comisia considera ca este necesar de a completa articolul 1 din proiect cu urmatoarea prevedere: "Cuvintele «Domenti Oxana, Fractiunea parlamentara a Partidului Comunistilor» se exclud".

In temeiul celor relatate, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a hotarit sa propuna  Parlamentului spre examinare si adoptare proiectul de hotarire a Parlamentului nr. 2486, tinindu-se cont de completarea nominalizata in prezentul raport. 

Domnul  Marian Lupu:

Da, va multumesc, domnule presedinte al comisiei. Intrebari, stimati colegi? Nu sint. Va multumesc.

Supun votului proiectul de Hotarire nr. 2486. Cine este pentru adoptarea acestuia rog sa voteze. Unanim. Va multumesc.

Proiectul de Hotarire nr. 2486 este  adoptat.

Proiectul de Hotarire nr. 2478 pentru modificarea si completarea Hotaririi Parlamentului privind aprobarea Regulamentului privind modul de utilizare a mijloacelor din Fondul pentru sustinerea sectorului agrar. Rog Guvernul.

Nu este nici un reprezentant al Guvernului la acest subiect? Da, probabil, de fapt, este un motiv cauzat de momentul, ca am inceput cu proiectele incluse pe supliment, propun sa revenim mai tirziu, pe parcursul sedintei de astazi.

Proiectul de Lege nr.1777 cu privire la Intreprinderea de Stat "Orasul vinului". Lectura a doua. Rog comisia.

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati  colegi.

Comisia pentru agricultura si industria alimentara a examinat propunerile de imbunatatire a proiectului de Lege cu privire la Intreprinderea de Stat "Orasul vinului", adoptat de Parlament in prima lectura la data de 22 iulie 2005, si deciziile asupra propunerilor expuse in anexa, parte componenta a prezentului raport.

Majoritatea din aceste propuneri au fost acceptate. Cu atit mai mult, dumneavoastra cunoasteti, ca in prima lectura noi am votat proiectul de lege imbunatatit, adica perfectat.

Comisia sesizata in fond propune acest proiect de lege, imbunatatit de catre Comisia pentru agricultura, industria alimentara sa fie votat in lectura a doua.

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Intrebari, stimati colegi? Nu sint. De fapt, propuneri.

Va multumesc, domnule presedinte al comisiei.

La acest subiect as dori sa mentionez aportul substantial pe care l-a adus comisia de profil pentru perfectionarea, imbunatatirea acestui proiect. Si cred ca este cazul sa aducem multumiri comisiei, tuturor membrilor acesteia pentru munca foarte eficienta pe care au desfasurat-o.

Stimati colegi,

Supun votului pentru adoptare in a doua lectura, tinindu-se cont de toate propunerile, amendamentele operate in acest proiect de catre comisia de profil. Deci, proiectul de lege nr. 1777.

Cine este pentru adoptarea acestuia in a doua lectura rog sa voteze.

Rog sa fie anuntate rezultatele.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 30.

Sectorul nr.2 – 24.

Sectorul nr.3 – 0.

Domnul  Marian Lupu:

54 de voturi pentru. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.1777 este adoptat in a doua lectura. Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.2470 cu privire la aderarea Republicii Moldova la Conventia internationala privind ocrotirea vietii umane pe mare, adoptata la Londra la 1 noiembrie 1974, si la Protocolul la ea, adoptat la Londra la 11 noiembrie 1988.

Domnul Untura, viceministrul transporturilor si gospodariei drumurilor.

Domnul  Petru Untura:

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Onorati deputati,

Am obligatiunea de a prezenta dumneavoastra proiectul de lege mentionat cu scopul aderarii  Republicii Moldova la cele 7 conventii ale Organizatiei Maritime Internationale, pornind de la faptul ca Republica Moldova, la 12 decembrie 2001, a devenit membru cu drepturi depline al Organizatiei Maritime Internationale. Cu permisiunea dumneavoastra,  as vrea succint, pe toate conventiile care se prezinta, sa aduc explicatii si apoi intrebari.

Domnul  Marian Lupu:

Se accepta.

Domnul  Petru Untura:

In prezent, unii agenti economici, inclusiv companiile de navigatie din strainatate, cunoscind scopul  organizarii pavilionului de complezenta, isi manifesta interesul fata de conditiile de inregistrare a navelor maritime in Republica Moldova. Conform normelor Dreptului Maritim International, dupa inregistrare in registrele de stat ale navelor, nava se afla sub jurisdictia statului in care a fost inregistrata si dobindeste nationalitatea acestui stat, la fel si dreptul de arborare a pavilionului.

Transportul maritim al Republicii Moldova, indiferent de subordinea lui administrativa, trebuie sa corespunda normelor Dreptului Maritim International, care sint incluse in prevederile unor conventii primordiale in vigoare...

Domnul  Marian Lupu:

Domnule  viceministru, doar o clipa.

Stimati colegi, este o prea mare agitatie in sala. Eu va rog, putin mai calm. Rog sa continuati.

Domnul  Petru Untura:

...fiind adoptate si aplicate de multe state membre ale Organizatiei Maritime Internationale. Dupa intrarea in vigoare, la 1 ianuarie 2001, a Codului Navigatiei Maritime Comerciale al Republicii Moldova, este necesara efectuarea urmatorului pas in crearea conditiilor pentru indeplinirea de catre stat a functiilor de administrare si control a pavilionului si portului, precum si pentru asigurarea Flotei Nationale cu certificate conventionale de port necesare, care sa confirme corespunderea navelor maritime comerciale cerintelor internationale de siguranta in navigatie, regulilor, normelor si standardelor stabilite de o serie de conventii ale Organizatiei Maritime Internationale.

Supravegherea respectarii la bordul navelor a prevederilor acestor conventii se efectueaza de societatile de clasificare internationale si de administratiile maritime ale statelor. E rational ca Republica Moldova sa adere si sa devina membru al acestor conventii internationale primordiale, cum ar fi:

Conventia internationala privind ocrotirea vietii umane pe mare, adoptata la Londra la 1 noiembrie 1974, cu amendamentele si protocolul la ea, adoptat la Londra la 11 noiembrie 1988, cu amendamente; 

Conventia internationala asupra liniilor de incarcare, adoptata la Londra la 5 aprilie 1966, cu amendamentele si protocolul la ea, adoptat la Londra la 11 noiembrie 1988;  

Conventia internationala asupra masurarii  tonajului navelor, adoptata la Londra la 23 iulie 1969; 

Conventia internationala privind prevenirea poluarii de catre nave, adoptata la Londra la 2 noiembrie 1973 si protocolul la ea, adoptat la Londra la 17 februarie 1978, cu amendamente; 

Conventia privind regulile internationale pentru prevenirea abordajelor pe mare, adoptata la Londra la 20 octombrie 1972, cu amendamente.

Conventiile mentionate sint de aspect tehnic, sint foarte importante pentru planul respectarii cerintelor la constructia navelor si echipamentelor de bord, la luarea masurilor pentru ocrotirea vietii umane pe mare, inregistrarii navelor si marfurilor transportate, precum si pentru ocrotirea mediului maritim ambiant.

In plan financiar, statul, membru al acestei conventii, nu suporta cheltuieli. Cheltuielile la supravegherea si examinarea tehnica a navelor de catre inspectorii tehnici sint suportate de catre armatori.

In plan organizatoric, eliberarea certificatelor de corespundere a navelor cu cerintele, prevederile conventiei vor fi efectuate de catre societatile de clasificare recunoscute.

Guvernul Republicii Moldova, prin Hotarirea nr.1608 din 30 decembrie 2003 privind recunoasterea societatilor de clasificare internationale a imputernicit Ministerul Transporturilor si Gospodariei Drumurilor sa incheie acorduri bilaterale cu societatile de clasificare membre ale Organizatiei Maritime Internationale referitor la transmiterea imputernicirilor privind clasificarea si examinarea navelor, care navigheaza sub pavilionul Republicii Moldova.

Efectuarea acestor proceduri este posibila numai dupa aderarea Republicii Moldova la conventiile mentionate. La aplicarea prevederilor conventiilor mentionate este necesara elaborarea unor acte normative suplimentare.

Conventia internationala privind standardele de pregatire a navigatorilor, brevetare/atestare si efectuare a serviciului de cart (STCW 78), adoptata la Londra la 7 iulie 1978, cu amendamente. Aderarea la conventia mentionata nu va produce cheltuieli financiare din partea statului.

In plan juridic, din cauza lipsei in Republica Moldova a bazei didactice si tehnico-materiale pentru organizarea centrelor de pregatire si perfectionare a cadrelor de navigatie, va fi necesar ca Ministerul Transporturilor si Gospodariei Drumurilor, in comun cu ministerele transporturilor altor tari cu sistem educational si de pregatire a marinarilor, cu centre de pregatire si perfectionare a cadrelor din navigatie, recunoscute de Organizatia Maritima Internationala din Rusia, Ucraina, Romania, Georgia, Turcia etc., sa incheie acorduri bilaterale vizind recunoasterea brevetelor si certificatelor marinarilor.

Conventia internationala asupra raspunderii civile pentru daunele provocate prin poluarea cu hidrocarburi, adoptata la Londra la 27 noiembrie 1992.

Domnul  Marian Lupu:

Domnule viceministru, eu v-as ruga foarte mult, intr-un mod mai succint sa prezentati substanta acestui pachet din 7 proiecte prezentate. Nu, transportul maritim este ceva superimportant.

Va rog putina rabdare, stimati colegi.

Eu va rog, domnule viceministru.

Domnul  Petru Untura:

Deci, domnule Presedinte, a ramas sa prezint ultima conventie.

Domnul  Marian Lupu:

Succint, va rog.

Domnul  Petru Untura:

Deci, Conventia numarul 7 - Conventia internationala asupra transportarii civile pentru daunele provocate prin poluarea cu hidrocarburi. Aderarea la conventia data nu va provoca urmari material-financiare pentru stat. Este necesar de elaborat documentul normativ referitor la procedura crearii Fondului raspunderii civile a armatorului, aplicat prin metoda de calcul recunoscuta, in conformitate cu recomandarile Fondului Monetar International, precum si aderarile in domeniul de activitate aferent navigatiei maritime, asociatiilor maritime internationale.

Domnul  Marian Lupu:

Da, va multumesc, domnule raportor.

Intrebari? Va multumesc.

Rog sa luati loc.

Rog comisia. Si as ruga comisia sa raporteze in acelasi mod in care raportorul, reprezentantul Guvernului si-a prezentat raportul sau, in pachet, pe proiectele nr.2470, 2471, 2472, 2473, 2474, 2475, 2476. O prezentare integra. Dupa care vom purcede la votul pe fiecare din aceste proiecte.   

Domnul  Sergiu Stati:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimati colegi,

In afara de aceasta, domnule Presedinte, vreau sa propun ca si nr.2394 si nr.2395 sa fie incluse  pe aceasta lista, dat fiind ca la fel tin de securitatea maritima.

Din ordinea de zi de astazi, deci,  din ordinea de baza. Ce tine de reprimarea actelor ilicite impotriva sigurantei navigatiei maritime si reprimarea actelor ilicite, protocolul aditional la aceasta conventie.

Comisia a examinat pachetul de documente ce tin de securitatea maritima. Deci, cred eu ca o sa fiu mai succint, fiindca a fost o prezentare din partea Guvernului foarte amanuntita. Tin sa mentionez ca aceste conventii, nu contravin legislatiei nationale si Legii privind tratatele internationale. Plus la aceasta, ele nu suporta nici un fel de cheltuieli suplimentare financiare din partea Republicii Moldova. Si in acest sens,  tarii noastre nu vor fi impuse nici un fel de dificultati de ordin financiar.

Mai mult ca atit, aceste conventii figureaza pe lista obligatiunilor care sint puse in fata Republicii Moldova in Planul de actiuni "Republica Moldova – Uniunea Europeana".

Toate comisiile de profil si-au expus parerea  pozitiv in vederea ratificarii acestor conventii internationale. Nici  Directia juridica nu are obiectii in acest sens. De aceea, stimati colegi, propun ca sa fie ratificat pachetul de documente in prima si a doua lectura. Multumesc.

Domnul  Marian Lupu:

Multumesc. Stimati colegi, intrebari pentru comisie. De fapt, domnule presedinte al comisiei, dumneavoastra ati propus in pachet sa examinam si proiectele 2394...

Domnul  Sergiu Stati:

Exact, si 2395.

Domnul  Marian Lupu:

si 2395, da.

Domnul  Sergiu Stati:

Fiindca ele sint din acelasi pachet de documente.

Domnul  Marian Lupu:

Cel putin, pe dimensiunea de procedura, la aceste doua proiecte nr.2394 si nr.2395 avem fixat un alt raportor. Domnul Esanu, dar, cu adevarat, aceste doua proiecte se inscriu organic in pachetul proiectelor prezentate.

Domnul  Sergiu Stati:

Perfect.

Domnul  Marian Lupu:

Acceptam. De acord.

Deci, intrebari pentru comisie nu sint?

Va multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Astazi incercam cu dumneavoastra cu totii sa dam dovada de maximum de eficienta si maximum de viteza. Deci, nu putem sa votam odata in pachet. Va voi obosi, stimati colegi, cu anuntarea procedurii de vot pentru fiecare proiect in mod separat.

Comisia a propus adoptarea in ambele lecturi. Deci, proiectul nr. 2470. Cine este pentru adoptarea acestui proiect de lege in prima lectura rog sa voteze.

Majoritatea. Va multumesc.

Lectura a doua. Cine este pentru adoptarea acestui proiect in lectura a doua rog sa voteze. Rog sa fie numarate... De fapt, unanim. Va multumesc.

Proiectul de lege nr. 2470 adoptat in a doua lectura.    

Proiectul de lege nr. 2471, prima lectura.

Cine este pentru? Majoritatea.

Va multumesc.

Lectura a doua.

Propuneri? Nu sint.

Cine este pentru adoptarea in lectura a doua rog sa voteze. Rog sa fie anuntate rezultatele.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 31.

Sectorul nr.2 – 35.

Sectorul nr. 3 – 27.

Domnul  Marian Lupu:

93 de voturi. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul nr.2471 adoptat in a doua lectura. Va multumesc.

Proiectul de lege nr.2472. Cine este pentru adoptarea acestuia in prima lectura rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Lectura a doua.

Cine este pentru adoptarea acestui proiect in lectura a doua rog sa voteze.

Numaratorii:

Sectorul nr. 1 – 31.

Sectorul nr. 2 – 35

Sectorul nr.3 – 27.

Domnul  Marian Lupu:

93 de voturi pentru. Proiectul de lege nr.2471 adoptat in a doua lectura.

Proiectul de lege nr.2472. Cine este pentru adoptarea acestuia in prima lectura rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Lectura a doua.

Cine este  pentru adoptarea acestui proiect in lectura a doua rog sa voteze.

Numaratorii:

Sectorul nr. 1 – 31.

Sectorul nr. 2 – 35.

Sectorul nr. 3 – 27.

Domnul  Marian Lupu:

93 de voturi pentru. Proiectul de lege nr. 2472 adoptat in a doua lectura.

Deja sintem la 73? Viteza de miscare este una foarte avansata. Deci, proiectul nr. 2473 adoptat in a doua lectura.

Proiectul de lege nr. 2474. Prima lectura.

Cine este pentru adoptarea acestuia rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Lectura a doua.

Cine este pentru adoptarea proiectului in lectura a doua rog sa voteze.

Numaratorii:

Sectorul nr. 1 – 31.

Sectorul nr. 2 – 35.

Sectorul nr. 3 – 27.

Domnul  Marian Lupu:

93 de voturi pentru. Proiectul de lege nr. 2474 adoptat in a doua lectura.

Va multumesc.

Proiectul de lege nr. 2475. Cine este pentru adoptarea acestuia in prima lectura rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Cine este pentru adoptarea acestui proiect in lectura a doua rog sa voteze.

Numaratorii:

Sectorul nr. 1 – 31.

Sectorul nr. 2 – 35.

Sectorul nr. 3 – 27.

Domnul  Marian Lupu:

93 de voturi pentru. Proiectul de lege nr.2475 adoptat in a doua lectura.

Proiectul de lege nr.2476. Cine este pentru adoptarea acestuia in prima lectura rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Cine este pentru adoptarea proiectului 2476 in a doua lectura rog sa voteze.

Numaratorii:

Sectorul nr. 1 – 31.

Sectorul nr. 2 – 34.

Sectorul nr. 3 – 27.

Domnul  Marian Lupu:

92 de voturi pentru. Impotriva? Zero voturi. Proiectul de lege nr. 2394 adoptat in a doua lectura. Nu, cer scuze. Dar unde-i numarul? Noi n-am ajuns la el. Cer scuze, nr.2476 este adoptat in a doua lectura.

Va multumesc.

Si ultimele doua proiecte din acest pachet. Proiectul de lege nr. 2394.

Cine este pentru  adoptarea acestui proiect in prima lectura? Majoritatea.

Va multumesc.

Cine este pentru adoptarea acestui proiect in a doua lectura rog sa voteze.

Numaratorii:

Sectorul nr. 1 – 31.

Sectorul nr. 2 – 35.

Sectorul nr. 3 – 27.

Domnul  Marian Lupu:

93 de voturi pentru.

Va multumesc.

Proiectul de lege nr. 2394 adoptat in a doua lectura.

Si ultimul proiect din acest pachet: nr. 2395. Cine este pentru adoptarea acestui proiect de lege in prima lectura rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Cine este pentru adoptarea acestui proiect in a doua lectura rog sa voteze.

Numaratorii:

Sectorul nr. 1 – 31.

Sectorul nr. 2 – 35.

Sectorul nr. 3 – 27.

Domnul  Marian Lupu:

93 de voturi pentru. Proiectul de lege nr. 2395 este adoptat in a doua lectura.

Va multumesc.

Proiectul de Hotarire nr.2478 pentru modificarea si completarea Hotaririi Parlamentului nr.19-XV din 17 februarie 2005 de aprobare a Regulamentului privind modul de utilizare a mijloacelor din Fondul pentru sustinerea sectorului agrar. Rog Guvernul. Domnul ministru al agriculturii si industriei alimentare.

Domnul  Anatolie Gorodenco:

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Stimati deputati,

Onorata asistenta,

Prezentul regulament propus pentru aprobare in sedinta de astazi, reiese din majorarea mijloacelor Fondului pentru sustinerea sectorului agrar, aprobate prin Legea pentru modificarea si completarea Legii bugetului de stat pentru anul 2005.

Modalitatile utilizarii mijloacelor prevazute pentru subventionarea lucrarilor agricole sint stipulate in capitolul V, care este parte componenta a Regulamentului privind modul de utilizare a mijloacelor din Fondul pentru sustinerea sectorului agrar.

Reiesind din valoarea fondului determinat, se prevede ca fiecare agent economic persoana juridica sau fizica, care poseda in proprietate, in folosinta si/sau arenda teren arabil si plantatii multianuale, va beneficia de cite 80 de lei pentru un hectar, care se prevad a fi utilizate la procurarea produselor petroliere si se considera ca o compensare partiala a cheltuielilor legate de majorarea preturilor la produsele petroliere.

Comisiile ce se prevad a fi create atit la nivelul I, cit si al II-lea, sint responsabile de prezentarea materialelor pentru care se prevede alocarea acestor subventii. Nu se admite includerea in informatia solicitata a suprafetelor de teren ocupate cu gradini, a loturilor intovarasirilor pomicole si a terenurilor neprelucrate.

Stimate domnule Presedinte,

Stimati deputati,

Reiesind din actualitatea problemei puse in discutie astazi, solicit aprobarea acestei hotariri. Va multumesc.

Domnul  Marian Lupu:

Da, va multumesc, domnule ministru.

Intrebari?

Microfonul nr.4.

Doamna  Valentina Cusnir:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule ministru.

Ati specificat sa excludem din aceasta prevedere "terenurile neprelucrate". Nu va pare ca, excluzind aceasta categorie de beneficiari, vom mari si mai departe suprafetele ocupate de pirloage? Nu ar fi bine ca acum sa stimulam si aceasta categorie pentru a ara aceste paminturi si sa micsoram suprafetele de pirloage?

Va multumesc.

Domnul  Anatolie Gorodenco:

Da, va multumesc, stimata doamna deputat.

Socotim ca nu ar fi corect daca noi am subventiona  suprafetele de teren agricol care nu sint prelucrate, dat fiind faptul ca noi avem de gind sa modificam criteriile de subventionare a sectorului agrar. Ca aceste subventii sa depinda, in primul rind, de calitatea, de productivitatea fiecarui hectar cu culturi agricole, si, deci, in cazul acesta noi am putea, eu stiu, daca s-ar putea de spus, degrada aceasta subventie, subventionind pe cei care nu-s gospodari si nu si-au lucrat terenurile agricole.

Doamna  Valentina Cusnir:

Am avut in vedere ca nu toti nu sint gospodari. Poate ca au si conditii, au cauze obiective de ce nu pot lucra aceste paminturi.

Domnul  Anatolie Gorodenco:

Deci, bineinteles ca noi nu putem fi categorici, asa cum ati spus dumneavoastra, si comisiile respective, de nivelul I si de nivelul  al II-lea, vor fi preocupate anume de aceste lucrari.

Doamna  Valentina Cusnir:

Va multumesc. Si mai am o intrebare. Tot aici nimeresc si intreprinderile vinicole privatizate, in contractele de vinzare-cumparare ale carora a fost stipulata plantarea unor suprafete cu vita de vie.

Nu credeti ca ar fi bine sa fie excluse din categoria acestor beneficiari? In plus, unele intreprinderi mixte, care au cumparat terenuri agricole, chipurile, sa sadeasca vii, dar nu fac acest lucru, si acum cad tot sub, adica vor fi subventionati si ei. Care este parerea dumneavoastra?

Domnul  Anatolie Gorodenco:

Dat fiind faptul ca noi avem de subventionat sau de sustinut ramurile traditionale ale agriculturii Republicii Moldova, eu n-as fi de acord cu dumneavoastra si zic ca ar fi bine sa subventionam, astfel mobilizind si pe ceilalti producatori agricoli la extinderea suprafetelor plantate cu vita de vie si cu culturi pomicole.

Doamna Valentina Cusnir:

Am avut in vedere numai intreprinderile privatizate nu si cele vinicole, care sadesc vii.

Domnul  Anatolie  Gorodenco:

Probabil n-ar fi cazul ca noi sa definitivam diferite, sau forme de proprietate, dat fiind faptul ca dumneavoastra stiti, ca in  Republicii Moldova 98 la suta din toate suprafetele de teren agricol sint teritorii private.

Doamna Valentina Cusnir:

Cred ca ar fi un gest din partea unor atare intreprinderi care le-am numit, sa refuze aceste subventii.

Domnul  Anatolie Gorodenco:

Va multumesc, vom examina.

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

Vreau, domnule ministru, sa salut aceasta receptivitate si disponibilitate a puterii de a apleca urechea la propunerea opozitiei, care a criticat demult faptul ca Fondul pentru sprijinirea sectorului agrar a cam ramas mort si taranii nostri au ramas fara ajutor. Din practica trista anterioara, cunoastem insa ca nu se efectueaza intotdeauna un control foarte bun in privinta repartizarii mijloacelor.

Spuneti-mi, va rog, apreciati ca exista un mecanism si ca veti putea, intr-adevar, controla ca sa nu se produca abuzuri in acest sens? Si care credeti ca este eficienta  prevederilor din lege in privinta aceasta sau ceva mai trebuie adaugat?

Domnul  Anatolie  Gorodenco:

Deci, stimata doamna deputat, noi ar trebui sa ne conducem de legea despre administratia publica locala si sa oferim credibilitate administratiilor publice locale, am in vedere comisiile care vor fi confirmate prin dispozitiile primarilor sau consiliilor locale, si referitor la repartizarea acestor subventii, ca de altfel, bineinteles, nici n-am purcede la alocarea acestor subventii.

Cit priveste  Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare, noi preconizam  sa facem monitorizari pe teren vizavi de eficacitatea si vizavi de redistribuirea sau distribuirea acestor fonduri subventionale. Si lucrurile acestea vor fi scoase in vileag, socot eu. Vom face monitorizari in fiecare raion aparte.

Domnul  Marian Lupu:

Alte intrebari? Nu sint. Va multumesc, domnule ministru.

Cer scuze, domnule ministru, doar o clipa.

Microfonul nr. 2. Domnul Todoroglo.

Domnul  Dmitrii Todoroglo:

Da. Multumesc, domnule Presedinte.

In loc de precizare. Decizia referitor la subventionarea sectorului agricol din  mijloacele care sint prevazute deja in buget, a fost luata nu din cauza ca s-a "trezit" opozitia, dar a fost o  intilnire a conducerii tarii cu agricultorii care au ridicat aceasta problema, si, dupa o studiere minutioasa de catre Ministerul Agriculturii si  Industriei Alimentare, a fost luata o asa decizie.

De aceea, hai sa fim curati pina la capat.

Domnul  Marian Lupu:

Da, multumesc, domnule ministru. Rog comisia.

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Stimati colegi,

Onorata asistenta,

Comisia pentru agricultura si industria alimentara a examinat proiectul de hotarire, a examinat avizele comisiilor permanente si are citeva propuneri de imbunatatire a acestui proiect de lege, adica proiect de hotarire.

La punctul 1 e necesar de precizat care terenuri sint incluse in calcularea subventionarii lucrarilor agricole, deoarece in categoria de terenuri cu destinatie agricola sint incluse si pasunile, finetele, pirloagele, serele, tocurile etc. Astfel, cuvintele "terenuri cu destinatie agricola" in tot textul regulamentului se vor substitui cu cuvintele  "terenuri arabile si plantatii multianuale din categoria de terenuri cu destinatie agricola (in continuare terenuri agricole)".

S-au specificat categoriile de terenuri, deoarece, conform cadastrului funciar, sint terenuri arabile folosite temporar si in alte categorii de terenuri.

La punctul 4 alineatul (1), cuvintele "cu destinatie agricola", se substituie cu cuvintele " agricole calculate". Alineatul (2) va avea urmatorul continut: "Nu se includ in suprafata de terenuri agricole gradinile atribuite in conformitate cu legislatia in extravilanul localitati si loturile intovarasirilor pomicole."

La punctul 8, dupa cuvintul "registrul primariei" se adauga cuvintele "sau la oficiul cadastral teritorial".

La punctul 10, cuvintele "ai acestor terenuri" se substituie cu cuvintele "de terenuri agricole".

La sfirsitul capitolului V se va adauga punctul 18, cu urmatorul continut... Comisia in principiu a anticipat propunerea doamnei Pavlicenco si a adaugat un punct: "Curtea de Conturi va efectua controlul utilizarii sumelor subventiei acordate si va prezenta un raport Parlamentului pina la 25 decembrie 2005."

Cu amendamentele prezentate se propune Parlamentului proiectul de hotarire sus-mentionat spre adoptare.

Va multumesc.

Domnul  Marian Lupu:

Da, va multumesc. Stimati colegi, intrebari pentru comisie?

Microfonul nr.5.

Domnul  Vlad Cubreacov:

Multumesc. Grupul nostru va sprijini acest proiect si va vota pentru. Dar am o mica nedumerire pe care o adresez personal domnului Cosarciuc. In textul pe care ni l-a prezentat, si in scris si verbal, la tribuna centrala, e ceva care-i mai putin inteles si nu stiu daca face parte din obiectul proiectului de hotarire.

Este vorba de "pirloage, sere, tocuri". Vreau sa stiu ce aveti in vedere dumneavoastra personal, domnule Cosarciuc, cind pronuntati acest cuvint la tribuna centrala in acest context?

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Aceste notiuni sint in Codul funciar, stimate domn, "pirloage" si "sere". "Tocuri" poate nu sint. Da, asta este o inventie de-a comisiei. Sint de acord sa fie exclus acest cuvint care nu este notiune pentru lege.

Domnul  Marian Lupu:

Bine, de fapt, tot o experienta buna pentru noi, stimati colegi. Ca in contextul... cer putin liniste.

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Se va redacta.

Domnul  Marian Lupu:

In contextul unui proiect, care vizeaza dimensiunea financiara, dimensiunea agricola, purtam si discutii de ordin lingvistic. Oricum, nu este un fenomen incurajator. Alte intrebari comisiei?

Microfonul nr.3.

Domnul  Nicolae Bondarciuc:

Stimati colegi, ca o anexa la regulament este repartizarea mijloacelor din Fondul pentru sustinerea sectorului agrar si eu insist sa adoptam proiectul pentru modificarea  si completarea bugetului. Acolo este o anexa – nr.25¹. Noi adoptam legea si repartizam banii din buget numai prin lege. Adica, anexa aceasta  nr.20¹ o sa fie anexata la regulament. Sa nu votam repartizarea banilor.

Domnul  Marian Lupu:

Deci, daca inteleg corect, pentru o precizare. La momentul cind vom examina pentru a doua lectura proiectul de lege ce vizeaza rectificarea bugetului de stat pentru anul 2005, comisia economica ne semnaleaza ca modul de repartizare si sumele care sint indicate, sint prezente in materialele ce vizeaza pachetul de amendare a Legii bugetului de stat pe 2005.

Si, respectiv, din momentul din care se adopta in a doua lectura acest proiect de lege, lista data sa fie asa. Stimate presedinte a comisiei, opinia dumneavoastra?

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Se accepta propunerea domnului Bondarciuc. Cu atit mai mult ca sint inexactitati in aceasta anexa, care trebuie sa fie corectate. Sint de acum semnale din diferite raioane ca sumele indicate nu corespund suprafetelor de terenuri agricole dintr-un raion sau altul. Si am avut discutii astazi si cu domnul ministru Gorodenco.

Domnul  Marian Lupu:

De acord. Microfonul nr.4.

Doamna  Valentina Cusnir:

Multumesc.

As vrea aceleasi intrebari, adica propunerile care le-am avut la domnul ministru, sa fie puse la vot.

Domnul  Marian Lupu:

As putea sa va rog sa le articulati.

Doamna  Valentina Cusnir:

Ca sa fie, da pot sa precizez.

Domnul  Marian Lupu:

Articulati.

Doamna  Valentina Cusnir:

Adica din punctul 1 sa fie excluse terenurile neprelucrate sau cum este numit aici in raport "pirloagele", iar in punctul 4 sa fie incluse intreprinderile vinicole privatizate care, conform contractului, sint obligate, si-au luat obligatiunea de a sadi vita de vie pe anumite terenuri si intreprinderile mixte care au procurat terenuri agricole, dar nu sadesc vita de vie. Adica sa nu fie subventionate.

Domnul  Marian Lupu:

Domnule presedinte al comisiei, care este opinia comisiei la acest subiect?

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Comisia n-a avut aceste propuneri. Ramine ca plenul Parlamentului sa ia decizia.

Domnul  Marian Lupu:

Sa le discute. De acord.

Microfonul nr.2.

Domnul  Dmitrii Todoroglo:

Da, multumesc, domnule Presedinte. Colega Cusnir a votat, decizia comisiei a fost  adoptata  unanim, inclusiv  votul doamnei Cusnir, care a participat foarte activ la discutie si nu a fost nici o intrebare.

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Are drept sa inainteze.

Domnul  Marian Lupu:

Bine, deci.

Domnul  Dmitrii Todoroglo:

Doamna Cusnir e membru al comisiei. Noi am consumat jumatate de zi in  discutii la problema asta si nu a fost nici o intrebare. S-a trezit astazi si iata am ajuns aici.

Domnul  Marian Lupu:

Bine, stimati colegi.

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Da are dreptul, are dreptul sa introduca acea propunere.

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi, deci doamna Cusnir.

Doamna  Valentina Cusnir:

Todoroglo, eu nu m-am trezit. Poate ca nu am dormit  noaptea,  am studiat foarte bine si am venit cu aceasta propunere. Si multumesc de replici.

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi, eu va rog foarte mult, putin respect reciproc.

Alte intrebari pentru comisie? Nu sint. Va multumesc, domnule presedinte al comisiei.

De fapt, stimati colegi, aduc la cunostinta dumneavoastra ca la moment am supus examinarii continutul acestui proiect, dar nu voi fi pe pozitia sa supun acum votului acest proiect de hotarire pe simplul motiv ca el deriva din proiectul nr.2342, cu precizie, proiectul de Lege pentru modificarea si completarea Legii bugetului de stat pe anul 2005, pe care motiv, bine, acest proiect contine mijloace financiare care urmeaza sa fie alocate suplimentar la ceea ce prevede bugetul in versiunea sa actuala.

Deci, eu propun sa revenim la procedura de vot in baza rezultatelor discutiei, imediat dupa ce examinam si adoptam in lectura a doua proiectul nr.2342. Deci, ca o nuanta de ordin tehnic. Rog sa acceptati, fiindca, oricum, e si dimensiunea juridica care ne-o cere.

Continuam examinarea subiectelor incluse pe suplimentul la ordinea de zi. Proiectul de Hotarire nr.309 privind modificarea unor hotariri ale Parlamentului (Hotarirea privind asigurarea editarii Monitorului Oficial al Republicii Moldova,  conceptia controlului de stat in Republica Moldova si altele). Rog Guvernul.

Domnul Nicolae Esanu - viceministru al justitiei, reprezentant permanent

 al Guvernului in Parlament:

Multumesc, domnule Presedinte.

Doamnelor si domnilor deputati,

Prezentam atentiei dumneavoastra proiectul de modificare a unor hotariri ale Parlamentului. Obiectul acestei modificari consta in aducerea in concordanta cu Legea privind modificarea articolului 24 din Legea cu privire la Guvern, prin care s-a reorganizat Cancelaria de Stat in Aparatul Guvernului.

Acest proiect are doar un singur obiect. In locul sintagmei "Cancelaria de Stat" se introduce sintagma "Aparatul Guvernului".

Rugam sustinerea dumneavoastra pentru adoptarea acestui proiect.

Va multumesc.

Domnul  Marian Lupu:

Da, va multumesc.

Intrebari, stimati colegi? Nu sint.

Rog sa luati loc, domnule raportor.

Rog comisia.

Domnul  Vladimir Turcan:

Onorat Parlament,

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a examinat proiectul in cauza, comisiile permanente si Directia juridica a Aparatului Parlamentului au prezentat avizele corespunzatoare prin care sustin proiectul de hotarire mentionat. In legatura cu aceasta, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati propune Parlamentului spre examinare si adoptare proiectul de Hotarire a Parlamentului nr.309.

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc, domnule presedinte.

Intrebari pentru comisie? Nu sint. Va multumesc.

Supun votului proiectul de hotarire nr.309. Cine este pentru adoptarea acestuia rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de hotarire nr.309 este adoptat.

Proiectul de Lege nr.310 pentru modificarea unor acte legislative (Legea taxei de stat, Legea salarizarii s.a.).

Rog Guvernul.

Domnul  Nicolae Esanu:

Multumesc, domnule Presedinte.

Doamnelor si domnilor deputati,

Supun atentiei dumneavoastra proiectul respectiv, care are acelasi obiect de reglementare ca si proiectul precedent, deci substituirea sintagmei "Cancelaria de Stat" cu sintagma "Aparatul Guvernului" intr-o serie de legi, pentru a le aduce in concordanta cu Legea privind modificarea articolului 24 din Legea cu privire la Guvern. Va multumesc  si rog  sustinerea dumneavoastra pentru adoptarea acestuia in doua lecturi.

Domnul  Marian Lupu:

Da, multumesc, domnule viceministru.

Intrebari, stimati colegi? Nu sint.

Va multumesc. Rog sa luati loc.

Rog comisia.

Domnul Vladimir Turcan:

Onorat Parlament,

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a examinat proiectul in cauza. In cadrul examinarii si dezbaterilor acestui proiect de lege, s-a constatat necesitatea ajustarii si altor acte legislative la pregatirea Legii cu privire la Guvern. Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a atentionat Guvernul despre acest fapt, solicitind revizuirea proiectului de lege nr.310. Ca rezultat, autorul a emis propuneri suplimentare de completare a proiectului mentionat, in legatura cu ce comisia va propune proiectul intr-o redactie perfectionata.

Proiectul de lege este avizat pozitiv de toate comisiile permanente si de Directia juridica a Aparatului Parlamentului. Deci, tinind cont de acest fapt, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati propune Parlamentului examinarea si adoptarea proiectului de lege nr.310 in prima, si, daca nu vor fi amendamente,  in a doua lectura.

Domnul  Marian Lupu:

Multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Intrebari? Nu sint.

Rog sa luati loc.

Stimati colegi, supun votului proiectul de lege nr.310 pentru adoptarea acestuia in prima lectura.

Cine este pentru? Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de lege nr.310 adoptat in prima lectura.

Lectura a doua. Propuneri? Nu sint.

Supun votului proiectul de lege nr.310 pentru adoptarea acestuia in a doua lectura. Cine este pentru rog sa voteze.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 30.

Sectorul nr.2 – 33.

Sectorul nr.3 – 11.

Domnul  Marian Lupu:

74 voturi pentru. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de lege nr.310 adoptat in a doua lectura.

Va multumesc.

Proiectul de Hotarire nr.2350 cu privire la aprobarea listei activelor Serviciului Graniceri propuse pentru comercializare. Rog Guvernul.

Domnul  Anatol Gorila –  Serviciul Graniceri:

Stimate domnule Presedinte,

Onorat Parlament,

Serviciul Graniceri va propune lista activelor Serviciului Graniceri propuse pentru comercializare.

In structura Serviciului Graniceri a functionat o comisie care a analizat starea a 12 unitati de transport, folosite in structura Serviciului Graniceri. 2 unitati de transport, potrivit rezultatelor analizei  efectuate,  au fost prin hotarire a Guvernului, transmise de la balanta Serviciului Graniceri la balanta Ministerului Transporturilor si Gospodariei Drumurilor.

In ziua de astazi, noi propunem pentru comercializare 10 unitati de transport care, in anul 1992, au fost transmise la balanta Serviciului Graniceri de la Trupele de Graniceri ale fostei Uniuni Sovietice. Unele unitati de transport primite au fost reparate, au fost folosite, dar in ziua de astazi folosirea lor in continuare este destul de scumpa pentru noi. Noi va rugam sa ne permiteti a comercializa aceste unitati de transport. Starea lor este nesatisfacatoare. Unele unitati de transport  au virsta de 25 – 28 de ani.

Va multumesc.

Domnul  Marian Lupu:

Da, multumesc.

Intrebari, stimati colegi? Nu sint.

Va multumesc, rog sa luati loc.

Rog comisia.

Domnul  Iurie Stoicov:

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Stimati deputati,

Onorata asistenta,

Comisia pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica a examinat proiectul de Hotarire a Parlamentului cu privire la aprobarea listei activelor Serviciului Graniceri propuse pentru comercializare. Acest proiect a fost elaborat in conformitate cu Hotarirea Parlamentului pentru aprobarea Regulamentului privind modul de comercializare a tehnicii militare, armamentului si altor mijloace tehnice de care dispun Fortele Armate ale Republicii Moldova.

Comercializarea activelor Serviciului Graniceri este conditionata de irationalitatea intretinerii de mai departe a tehnicii cu un grad avansat de uzura fizica si morala lipsita de perspectiva exploatarii.

Proiectul a fost avizat pozitiv de comisiile permanente si de Directia juridica a Aparatului Parlamentului. Reiesind din cele expuse, comisia propune adoptarea acestui proiect de hotarire.

Va multumesc.

Domnul  Marian Lupu:

Da. Va multumesc.

Intrebari pentru comisie?

Microfonul nr.5.

Domnul  Vlad Cubreacov:

Multumesc. Este o observatie minora, dar, in acelasi timp, de principiu. In anexa la acest proiect la pozitia a doua este o abreviere care este corecta si regret ca comisia dumneavoastra, ca si autorul, nu respecta normele in vigoare. Se cunoaste ca norma limbii literare trebuie aplicata, atunci cind se elaboreaza un proiect. Este vorba de o abreviere "tractor cu echipament de incarcare AO 3222D". "A" se translitereaza prin "E" intotdeauna si, din pacate, in "Monitorul Oficial" adesea apar inadvertente de acest gen.

Spun acest lucru si pentru stenograma si pentru redactorii de la Guvern, de la Departamentul de Graniceri ai domnului Colenov si pentru cei de la Parlament. Este regretabil ca ajungem in situatii rusinoase de acest fel.

Domnul  Marian Lupu:

Intrebari? Nu sint.

Rog sa luati loc, domnule presedinte. Va multumesc.

Stimati colegi,

Supun votului proiectul de hotarire nr.2350. Cine este pentru adoptarea acestuia rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de hotarire nr.2350 este adoptat.

Proiectul de Lege nr.2441 cu privire la transmiterea unui imobil. Rog Guvernul.

Domnul  Nicolae Esanu:

Stimate domnule Presedinte,

Doamnelor si domnilor deputati,

Supun atentiei dumneavoastra proiectul de lege, ce prevede transmiterea unui imobil, care prin hotarirea judecatoriei Buiucani a fost recunoscut drept proprietate a statului, pentru vinzare si repartizarea sumelor,  obtinute ca  rezultat al vinzarii,  deponentilor Concernului "Intercapital".

Posibilitatea adoptarii acestui proiect de lege de catre Parlament se bazeaza pe faptul ca imobilul respectiv, potrivit  informatiei de care  dispunem, a apartinut Concernului "Intercapital". Si, deci, prin acest proiect de lege, Parlamentul va confirma acest fapt, va demonstra  ca Republica Moldova, statul recunoaste acest fapt, ca imobilul a apartinut "Intercapitalului" si urmeaza sa fie transmis pentru a satisface creantele creditorilor acestuia.

Mentionez, in special, acest lucru pentru a raspunde la intrebarea, daca prin adoptarea unui asemenea proiect de lege nu se creeaza un precedent periculos si nu ar putea si deponentii altor structuri falimentare sa pretinda statului  fie achitarea creantelor, fie transmiterea unor bunuri in acest scop.

Repet inca o data, in acest caz sintem intr-o situatie diferita prin care statul, in calitate de proprietar recunoscut de catre instanta de judecata, beneficiaza de dreptul stabilit de legislatie de a renunta la acest imobil recunoscind un fapt care a devenit cunoscut ulterior adoptarii hotaririi instantei judecatoresti. Prin aceasta, deci, nu se pune  in discutie legalitatea hotaririi judecatoresti care a fost adoptata doar in temeiul probelor care au fost la dosar.

 Va multumesc si rog sprijinul dumneavoastra pentru adoptarea acestui proiect in doua lecturi.

Domnul  Marian Lupu:

Da. Va multumesc, domnule viceministru.

Intrebari pentru raportor? Nu sint. Va multumesc. Rog sa luati loc.

Rog comisia.

Domnul  Alexei Ivanov:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Comisia pentru politica economica, buget si finante a examinat in sedinta sa din 27 iulie 2005 proiectul de Lege cu privire la transmiterea unui imobil, care este o initiativa legislativa a Guvernului, si prevede modalitatea de instrainare a unui obiect, care in trecut, ar fi fost proprietatea Concernului "Intercapital", si utilizarea mijloacelor obtinute pentru compensarea persoanelor care au depus bani in aceasta institutie.

Prin hotarirea judecatoriei sectorului Buiucani din 19 noiembrie 2004, imobilul din strada Pietrariei nr.1, municipiul Chisinau, a fost declarat proprietate a statului. Guvernul,  in baza articolului 12 alineatul (1) din Legea cu privire la Guvern va transmite imobilul mentionat cu titlu gratuit pentru vinzare Departamentului de executare a Ministerului Justitiei, care va executa, la rindul sau, documentele executorii ale deponentilor Concernului "Intercapital".

Pornind de la cele expuse si in baza avizelor prezentate de comisiile permanente ale Parlamentului, Comisia pentru politica economica, buget si finante propune acest proiect de lege spre adoptare in Parlament.

Domnul  Marian Lupu:

In prima si in a doua lectura?

Domnul  Alexei Ivanov:

Da.

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc.

Stimati colegi, intrebari pentru comisie?

Microfonul nr.5.

Domnul  Gheorghe Susarenco:

Domnule presedinte de comisie,

Considerati dumneavoastra totusi ca nu cream, intr-adevar, un precedent fara a pune la indoiala faptul ca acesti oameni au fost si, vasazica, trebuie sa primeasca, daca in cazul in care imobilul apartine Concernului "Intercapital". Poate oare Parlamentul, prin hotarirea sa, sa spuna ca proprietatea este a fostului "Intercapital"?

Domnul  Alexei Ivanov:

Noi spunem ca, se presupune asta, imobilul acum e proprietatea statului si, conform articolului 12 din legea despre Guvern, Guvernul are dreptul sa iasa cu o asa initiativa. Dar aici e clar ca principalul e pus.

Domnul  Gheorghe Susarenco:

Nu, dar din punct de vedere juridic.

Domnul  Alexei Ivanov:

Principalul ii pus.

Domnul  Gheorghe Susarenco:

Nu era mai bine de revizuit hotarirea judecatoreasca, ca aceasta sa o spuna o instanta de judecata?

Domnul  Alexei Ivanov:

Nu poate s-o revizuiasca, fiindca nu are proprietar si, de atita, a fost considerata proprietate fara stapin si ea se da in folosinta statului, in proprietatea statului.

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi, subiectul este deosebit de sensibil si important, de aia trebuie situatia sa ne fie prezentata intr-un mod absolut exhaustiv. Pentru o precizare microfonul nr.1, va rog la acest subiect.

Domnul  Nicolae Esanu:

Multumesc, domnule Presedinte. Deci in prezent, noi sintem in fata  unui fapt:  prin hotarire judecatoreasca imobilul este declarat proprietate a statului. Deci in masura in care hotarirea respectiva nu a fost revizuita, noi nu putem pune la indoiala legalitatea acestei hotariri.

Cit priveste posibilitatea revizuirii, vreau sa va amintesc ca in Codul de procedura civila sint stipulate un numar limitat de cazuri in care o hotarire judecatoreasca poate fi revizuita si este limitat cercul subiectilor care pot revizui aceasta hotarire. Deci, in prezent noi nu am  constatat ca exista anumite posibilitati procesuale de a revizui aceasta hotarire.

In ceea ce priveste dreptul statului de a renunta la imobilul care i-a fost atribuit prin hotarire judecatoreasca, vreau sa reamintesc ca si in Codul civil noi am stipulat ca in raporturile de drept privat – dar raporturile de proprietate sint niste raporturi de drept privat – statul se afla pe pozitii de egalitate cu toti subiectii de drept. Si in acest caz, noi dam curs unei reguli generale din Dreptul civil –  dreptul de proprietate care spune ca orisice persoana, care este declarata proprietar al unui bun, poate sa renunte la acest bun ce  i-a fost atribuit.

Va multumesc. 

Domnul  Marian Lupu:

Da. Va multumesc.

Microfonul nr.5.

Domnul  Vlad Cubreacov:

Da, multumesc. Este adevarat ce spune domnul viceministru, dar in momentul in care statul, prevalindu-se de dreptul sau legal de renuntare la dreptul de proprietate asupra unuia dintre bunuri, fiind acum vorba de un imobil, in favoarea cui renunta? Aceasta este intrebarea.

Pentru ca din textul proiectului de lege prezentat deputatilor rezulta ca statul, cum spuneti dumneavoastra, transmite cu titlu gratuit spre vinzare, adica renunta la acest drept de proprietate in favoarea Departamentului de executare a Ministerului Justitiei, care, inteleg eu, este tot institutie de stat. Deci, statul renunta in favoarea statului. Este, din punct de vedere juridic, cam greu de inteles acest lucru.

Daca statul renunta in favoarea depunatorilor la firma "Intercapital", deci este vorba de o despagubire, asta intelegem noi. Si atunci vorbim de acest precedent periculos care se creeaza sau poate fericit, dar oricum, este un precedent. Asa ceva nu a mai fost inregistrat in Republica Moldova. Deci, intrebarea este, in favoarea cui renunta statul?

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.1.

Domnul  Nicolae Esanu:

Multumesc. Din alineatul (2) al proiectului prezentat, este evident ca staul renunta in favoarea deponentilor Concernului "Intercapital". Este vorba de anumite procedee de tehnica legislativa. Deci, in cazul de fata, sintem in fata unei norme implicite, deci nu s-a stipulat expres. Desigur, daca Parlamentul insista, se poate  reformula textul respectiv, stipulindu-se expres ca "se renunta in favoarea deponentilor "Intercapitalului". Dar acest lucru este evident din alineatul (2), care stipuleaza cui sint transmise mijloacele, deci deponentilor "Intercapitalului".

Domnul  Marian Lupu:

Alte intrebari? Nu sint.

Va multumesc, domnule presedinte.

Stimati colegi, supun votului proiectul de lege nr.2441 pentru adoptarea acestuia in prima lectura. Cine este pentru, rog sa voteze. Unanim.

Va multumesc.

Proiectul nr.2441 adoptat in prima lectura.

Lectura a doua. propuneri? Nu sint.

Supun votului proiectul de Lege nr.2441 pentru adoptarea acestuia in a doua lectura. Cine este pentru rog sa voteze.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 30.

Sectorul nr.2 – 34.

Sectorul nr.3 – 25.

Domnul  Marian Lupu:

89 de voturi pentru. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de lege nr.2441 adoptat in a doua lectura. Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.2524 pentru completarea anexei nr.1 la Legea cu privire la Programul de privatizare pentru anii 1997-1998. Rog Guvernul.

Domnul  Igor Dodon - viceministru al economiei si comertului:

Mult stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Stimati deputati,

Onorata asistenta,

Se propune spre examinare proiectul de Lege privind completarea anexei nr.1 la Legea cu privire la privatizare si, in special, cu modificarile ulterioare. Se completeaza anexa cu pozitia 484 cu continutul: "Blocul nr.3 al Intreprinderii de Stat «Pensiunea din Holercani»".

In continuare ma voi  opri succint la  istoria acestui obiect si care ar fi argumentele pro. Acest imobil a fost construit in anii 1979 – 1982. In perioada exploatarii in anii 1982-1992, cladirea a fost supusa cutremurelor puternice de pamint din anii 1986 si 1990.

In timpul conflictului armat din 1992,  aceasta cladire a fost supusa unor bombardari directe, fiind deteriorata considerabil. Timp de aproximativ 13 ani cladirea nu a fost restabilita si exploatata fiind supusa influentelor atmosferice. Vreau sa  remarc totodata ca  in cazul daca expertiza stabileste ca  un imobil este deteriorat mai mult de 60 la suta din valoarea lui, acesta urmeaza a fi demolat. Avem exact acelasi caz.

Cladirea necesita reparatie capitala cu restabilirea elementelor importante afectate de bombardament. In acest context, se propune de a include aceasta cladire in anexa nr.1 la Legea cu privire la Programul de privatizare.

Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Da. Va multumesc.

Intrebari, stimati colegi?

Microfonul nr.5. Este fierbinte astazi la microfonul nr.5.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule viceministru, o intrebare. Care este suprafata terenului aferent acestui bloc, puteti sa raspundeti dumneavoastra? Fiindca din informatia prezentata nu putem gasi acest raspuns.

Domnul  Igor Dodon:

In conformitate cu documentele existente, cu materialele cadastrale existente nu este delimitata suprafata acestui obiect. Va explic din ce considerente? Deoarece este suprafata totala a intreprinderii de stat si in momentul cind va fi inclusa si conform efectuarii in continuare a lucrarilor cadastrale, urmeaza a fi delimitata suprafata respectiva.

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Nu, stimate domnule viceministru, de obicei, orisice bloc care este supus privatizarii, orisice intreprindere inclusa in lista trebuie sa aiba dosar cadastral. Adica nu puteti  veni dumneavoastra cu o propunere neprezentind Parlamentului dosarul cadastral, ca sa fie clar care este  blocul si care este terenul aferent acestui bloc.

Domnul  Igor Dodon:

In conformitate cu informatia existenta, cu proiectul dosarului cadastral,  suprafata constituie  pina la un hectar si nu mai  mult.

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Dumneavoastra vindeti  un bloc care are in plan o suprafata, eu stiu, de 200 de m², dar este vorba de un hectar de teren, da?

Domnul  Igor Dodon:

Nu este de o suprafata doar de 200 de m², este o suprafata mai considerabila. Si este vorba doar de pamintul aferent, strict delimitat, si nicidecum de o suprafata mai mare.

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Stimati colegi,

Eu cred ca ceea ce a spus domnul viceministru inca o data ne aduce  la gindul, ca noi nu putem  sustine acest proiect de lege, fiindca nu este prezentat Parlamentului acest dosar cadastral si nu este clar care va fi terenul aferent. Si inca o intrebare, domnule viceministru.

Dumneavoastra ati spus ca 13 ani  acest bloc sta fara de miscare. Noi am gasit bani sa facem Memorialul de la Serpeni, noi am cheltuit banii bugetului ca sa facem drum spre acest memorial, luind bani, luind credit de la Banca de Economii. Dar n-am gasit bani sa restabilim acest obiect. Care este totusi situatia?

Domnul  Igor Dodon:

In aceasta perioada de 13 ani au fost efectuate mai multe incercari de a restabili acest obiect, fie din mijloace bugetare sau creditare, nefiind gasita solutia de rigoare.

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Stimati colegi, noi, cei de la Fractiunea "Alianta «Moldova Noastra»" propunem ca acest proiect sa fie respins  sau sa fie remis Guvernului, pentru ca el sa fie completat cu toate documentele necesare, iar dupa  aceasta examinat in Parlament.

Va multumesc.

Domnul  Marian Lupu:

Da, microfonul nr.4.

Doamna  Lidia Gutu:

Domnule viceministru,

Guvernul n-a incercat totusi o alta varianta, nu neaparat de a vinde, de a comercializa acest obiect? Poate e posibila  arenda pe o perioada mai indelungata? Pentru ca, intr-adevar, in conditiile cind noi nu stim terenul aferent intr-un  asa loc, nu-i posibil a examina un astfel de proiect de lege.

Domnul  Igor Dodon:

Risc sa ma repet, insa pe parcursul ultimilor 13 ani au fost diferite incercari de a reabilita, de a restabili acest obiect, inclusiv  varianta de arenda. Insa, dat fiind faptul ca este nevoie de cheltuieli enorme pentru a-l aduce intr-o stare favorabila,  nu s-au gasit persoane care ar lua acest obiect in arenda, chiar si pe o perioada  mare.             

Doamna Lidia Gutu:

Eu cred ca, daca Guvernul ar fi anuntat un concurs pentru arendarea acestui obiect, ar fi fost posibil. Totusi este un loc foarte bun, foarte interesant pentru odihna. Si eu cred ca, in conditiile respective, cel mai bine ar fi, stimati colegi, daca noi am amina examinarea acestui proiect de lege pina la o concretizare clara a datelor necesare pentru a  lua o decizie.

Multumesc.

Domnul  Marian Lupu:

Da, microfonul nr. 5.

Domnul  Vlad Cubreacov:

Va multumesc.

Sigur ca aceasta initiativa are o anumita logica. Nu stiu pe cit este de stringenta aceasta chestiune. Da. Din momentul in care este vorba de privatizari, se indica cifre exacte ale evaluarilor. Ma uit ca este vorba de 3 milioane 687 de mii 101 lei, ceea ce inseamna aproape 300 de mii de dolari. Cind vorbim de privatizarea acestui obiectiv si indicam o suma, care este prezumata ca a venit la buget, acest venit trebuie planificat.

Din cite am observat din modificarile la legea bugetului de stat, care se propun si vor fi discutate astazi sau miine, aceasta cifra nu figureaza. Deci, de ce Guvernul, care este autorul ambelor proiecte, nu-si colaboreaza initiativele si nu planifica aceste venituri la bugetul de stat?

Multumesc.

Domnul  Igor Dodon:

Mult stimate domnule deputat,

Includerea acestui obiect in anexa nr.1 la proiectul de lege nu presupune vinzarea lui imediata, deoarece se presupune o anumita consecutivitate de modalitati specificate in actele normative in vigoare.

Mai mult ca atit, suma pe care ati mentionat-o, valoarea este doar o valoare de bilant si nu este o valoare la care va fi realizarea. Bineinteles, realizarea va fi  la un pret mult mai sporit, deoarece va avea loc o evaluare detaliata. Prin urmare, raspunsul ar fi, ca nu se presupune exact vinzarea  in decurs de o luna, doua, trei.  Insasi examinarea modalitatii.

Domnul  Marian Lupu:

Da, microfonul nr.5.

Domnul Gheorghe Susarenco:

Eu as vrea sa intreb Guvernul, este posibil accesul liber al cetatenilor spre acest bloc?

Domnul  Igor Dodon:

In cazul cind acest bloc va fi expus spre comercializare.

Domnul  Gheorghe Susarenco:

Astazi, astazi au dreptul cetatenii Republicii Moldova sa treaca liber spre acest bloc?

Domnul  Igor Dodon:

La moment nu se permite accesul liber. Insa in momentul cind va fi expus la comercializare, bineinteles, ca se va permite accesul pentru a lua cunostinta.

Domnul  Gheorghe Susarenco:

La citi metri de la malul Nistrului se afla acest bloc, daca dumneavoastra stiti? La citi metri? Daca nu stiti, poate ne raspunde colegul nostru domnul Calin.

Domnul  Igor Dodon:

Exact n-o sa pot spune, deoarece nu am schema amplasarii, dar este vorba de citeva sute de metri.

Domnul  Gheorghe Susarenco:

Acest bloc se afla pe teritoriul complexului sanatorial, sa-i spunem asa, sau de odihna al Guvernului. Trebuie sa stie toata lumea. La el  au acces numai membrii Guvernului, care au acolo vile. Eu consider, ca Parlamentul trebuie sa decida, sau Guvernul, in cazul in care  blocul nu  poate fi  restabilit, Guvernul nu are bani sa-si mai construiasca o vila acolo, el trebuie demolat si de nu imblat cu privatizarile pe asa un teritoriu, care, practic, este inchis pentru cetateni.

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr. 4.

Domnul  Dumitru Diacov:

Stimati colegi,  noi intelegem ca ceea ce se raporteaza la tribuna are si un subtext. Este absolut clar, ca acest obiect trebuie sa fie finalizat, fiindca el este amplasat, intr-adevar, intr-o zona care apartine Cancelariei de Stat, care este baza de odihna a Protocolului de Stat. In Republica Moldova avem doua-trei locuri de felul acesta.

Eu cred, ca varianta de a propune in arenda si de a anunta un concurs este o varianta foarte buna. Este clar, ca aparitia acestui document in ultima zi sau in ultimele doua sedinte ale Parlamentului, ascunde in spate niste interese concrete, poate sint de acum si oameni concreti, care pretind la acest obiect.

De aceea poate sa nu ne grabim. Sa propunem Cancelariei de Stat sa anunte un concurs deschis pe un timp de doua luni de zile, sa fie publicat in presa: cine doreste sa investeasca in conditii de arenda pentru 50 de ani, de exemplu. Sa vina, sa fie sanatos sa faca. Fiindca, intr-adevar, nu-i numai vorba de obiect, dar este vorba si de un teritoriu de pamint. Aici corect s-a pus problema. Si eu cred ca nu este vorba de un hectar, este vorba de un teritoriu mai mare. Cine stie acele locuri?

De aceea, eu presupun, ca ar fi bine si ar fi corect ca noi sa facem o pauza. Cancelaria de Stat sa anunte un concurs de arenda a acestui obiect si pe urma nu-i tirziu sa revenim si la problema privatizarii. Multumesc.

Domnul  Marian Lupu:

Da. Microfonul nr. 5.

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Eu as vrea, totusi, sa revenim la propunerea inaintata de doamna Gutu.  Avem in Codul civil articolul 453 - dreptul la superficii, adica terenul trebuie sa fie utilizat  de catre un superficiar, da? Dar de obicei, conform Codului civil, cind apare dreptul de superficie, el se constituie pentru un termen de 99 de ani. Adica ar putea acel care ia acest teren pentru a construi ceva sa  beneficieze de el  timp de 99 de ani. Adica noi avem aceste prevederi in Codul civil.

Si noi nu putem sa vindem acest obiect impreuna cu terenul aferent de un hectar, fiindca este zona interzisa, sa spunem asa, sau zona care are niste... are un acces la aceasta zona limitat pentru cetatenii Republicii Moldova.

Si cred ca propunerea inaintata de doamna Gutu este buna. Trebuie retras acest proiect de lege, sa fie anuntata o licitatie pentru acest superficiar, care sa foloseasca acest teren impreuna cu ceea ce este acolo pe acest teren. Dar nu de vindut blocul impreuna cu terenul aferent.

Va multumesc.

Domnul  Igor Dodon:

Daca imi permiteti, domnule Cosarciuc. Nu este vorba de vinzarea terenului, deoarece vinzarea terenului presupune in continuare alte modalitati si nu acest subiect se discuta la moment.

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

Stimati colegi,

De fapt, eu am sesizat foarte bine propunerea fractiunii referitor la respingerea ori remiterea, asa cum a fost propus. Si,  in mod obligatoriu, din momentul din care fractiunea a solicitat-o, o supunem votului. Deci, e clar.

Microfonul nr. 5.

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

Eu ii adresez si raportorului si tuturor celorlalti totusi sa revenim la termenul de "obiectiv" si sa nu imblam cu "obiect", care e o traducere incorecta din limba rusa. Invatati acest lucru, l-ati promovat si in legislatie, spre rusinea noastra.

Acum in privinta acestui obiectiv si a intentiei de privatizare. Eu cred ca este o mare realizare, totusi, exista aceasta transparenta, ca populatia sa asculte ce vreti sa faceti. Si cred ca nu face bine imaginii partidului de guvernamint ca sa insiste pe acest lucru. Da, dumneavoastra acum puteti supune votului si vota, dar nu cred ca veti cistiga in imagine. De aceea ii mai bine sa luati in consideratie propunerile opozitiei si sa faceti ceea ce este nevoie pentru binele poporului si nu bine cuiva din popor.

Domnul  Igor Dodon:

Daca imi permiteti.

Mult stimata doamna deputat,

Guvernul a activat si activeaza in conditii de transparenta maximala. Este o intreprindere de stat Pensiunea din Holercani. Si in conformitate cu legislatia in vigoare, cu Regulamentul cu privire la modul de comercializare a activelor neutilizate in procesul tehnologic al intreprinderilor, aprobat prin Hotarirea Guvernului nr.665 din 29 noiembrie 1996, este de prerogativa, de competenta acestei intreprinderi de stat vinzarea imobilelor neutilizate. Guvernul Republicii Moldova, insa insistind la o transparenta, propune de a merge pe alta cale. De ce sa fi urmarit alte scopuri? Credeti-ma, se propun doar conditiile unei transparente maximale. Aceasta este.

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi, deci, sintem la etapa cind Guvernul ne-a prezentat raportul. Rog intrebari pentru raportor. Dupa ce audiem comisia, eu va voi oferi cuvintul pentru cei care doresc sa ia cuvintul de la tribuna centrala ori de la oricare microfon.

Dar rog, la aceasta etapa, sa mergem in continuare conform Regulamentului. Aceasta propun. Pai, bine am sa va ofer cuvintul la aceasta insistenta, dar rog sa ma intelegeti si pe mine. Eu am oferit in mod liber si democrat. Cel putin patru sau cinci persoane din fractiune au luat cuvintul la acest subiect. E normal. Exista o limitare conform articolului. Bine, conform articolului 92 din Regulament. Stimata doamna, exista conform Regulamentului.

(Voce nedeslusita din sala) 

Domnul  Marian Lupu:

Deci, noi, de fapt, astazi... Doamna, noi sintem la etapa cind se adreseaza intrebari. Eu am sa ofer posibilitatea sa se ia cuvintul, ceea ce am facut-o si pina acum. Daca sint intrebari pentru raportor. Conform articolului 92, eu sint pe pozitia sa propun incheierea oricarei faze de dezbateri sau intrebari. Doriti, eu pun la vot. Dar sa stiti ca trece. Alte intrebari? Rog alte intrebari pentru raportor.

Microfonul nr. 4.

Domnul Veaceslav Untila:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule viceministru,

Am doua intrebari la dumneavoastra. Prima. In cazul in care cladirea va fi demolata, se va creea impresia ca totusi s-a vindut terenul si nu cladirea. A doua. Va fi construita o cladire similara in acest loc sau vor fi construite ale obiective pe tot acel un hectar si jumatate? In asa caz, sa stiti ca se incalca Legea nr. 440 cu privire la fisiile si zonele riverane.

Multumesc.

Domnul  Igor Dodon:

Daca imi permiteti. Stimate domnule Untila, nu se pune la discutie ca imobilul, in caz daca va fi cumparat, va fi demolat. Aceasta ar fi una din doua solutii. Sau demolarea si ramine in continuare la aceea ce este acum, conform unor propuneri care au fost deja expuse. Sau a doua: vinzarea si restaurarea acestuia. Nu se pune la discutie ca va fi cumparat, demolat si in continuare utilizata suprafata in alt sens.

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr. 5.

Domnul  Alexandru Oleinic:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule viceministru,

Luind in consideratie afirmatia dumneavoastra, ca pe parcursul a 13 ani au fost intentii, au fost incercari de a restabili obiectul dat, care este suma estimata pentru restabilirea obiectului, daca au fost asa intentii? Aveti informatie dumneavoastra?

Domnul  Igor Dodon:

Da, sint unele informatii preventive. Nu as spune ca sint recente, deoarece au o vechime de circa un an. In jur de 25-30 de milioane de lei pentru a  restabili acest imobil ca sa poata fi utilizat.

Domnul  Alexandru Oleinic:

Bine. Citi metri patrati de suprafata are cladirea data?

Domnul  Igor Dodon:

In conformitate cu proiectul dosarului.

Domnul  Alexandru Oleinic:

Ii  nota informativa.

Domnul  Igor Dodon:

Cadastral este vorba, a blocului principal, de circa 25 de mii de m patrati.

Domnul  Alexandru Oleinic:

Stimati colegi, aceasta inca o data da dovada, ca asa atitudine fata de proiectul dat, este inca sub intrebare. Si cred ca ar fi bine ca totusi noi sa remitem in comisie proiectul dat si revenim la el la toamna cind Guvernul o sa aiba o informatie mai argumentata pentru promovarea lui.

Multumesc.

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

Stimati colegi,

Eu a treia oara am inregistrat aceasta propunere si cred ca este suficient, ca este aceeasi propunere de remitere. Nu mai e cazul sa repetam in continuare.

Alte intrebari? Nu sint.

Rog sa luati loc, domnule raportor.

Rog comisia.

Domnul  Alexei Ivanov:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Comisia pentru politica economica, buget si finante a examinat in sedinta sa din 27 iulie 2005 proiectul de Lege cu privire la completarea anexei nr.1 la Legea nr.1217-XIII din 25 iulie 1997 cu privire la Programul de privatizare pentru anii 1997-1998 prin care se include un nou obiect, blocul nr.3 al Intreprinderii de Stat "Pensiunea din Holercani" in lista pentru privatizare. Intentia de a gasi un investitor strategic nu a avut succes.

Deoarece Programul de privatizare pentru anii 1997-1998 a fost prelungit pina la 31 decembrie 2005, este cazul de a accelera procesul de adoptare a legii si privatizarea  obiectului pus in discutie.

Reiesind din cele expuse si in baza avizului Comisiei pentru politica economica, buget si finante, comisia  considera oportuna adoptarea Legii pentru completarea anexei nr.1 la Legea nr.1217-XIII   din 25 iulie 1997 cu privire la Programul de privatizare pentru anii 1997-1998 in prima si a doua lectura.

Domnul  Marian Lupu:

Multumesc.

Intrebari pentru comisie.

Microfonul nr. 5.

Domnul  Vlad Cubreacov:

Multumesc.

Stimate domnule Ivanov,

Practic va adresez aceeasi intrebare la care nu a raspuns reprezentantul autorului. Observam ca Programul de privatizare este prelungit pina pe 31 decembrie 2005. Deci, nu intram in anul 2006 cu acest program?

Propunerea dumneavoastra sau a Guvernului, pe care –  inteleg eu – comisia o sustine, de includere a acestui obiectiv in lista celor supuse privatizarii, presupune venituri. Cel putin venitul estimativ minim de 3 milioane 600, aproape  4 milioane de lei. De ce aceasta initiativa nu este colaborata cu alta a Guvernului? Tot dumneavoastra, probabil, veti raporta privind modificarile la buget astfel incit aceste venituri care ca limita de timp a Programului de privatizare nu pot depasi 31 decembrie 2005 nu sint prevazute in initiativa Guvernului.

Domnul  Alexei Ivanov:

Va multumesc, stimate deputat.

Deci, Guvernul nici nu putea sa vina acum cu initiativa de a majora veniturile bugetului din Programul de privatizare. Dumneavoastra stiti ca in buget sint incluse veniturile de la privatizare printr-un compartiment aparte, dar au fost excluse niste obiecte si noi n-am micsorat veniturile atunci.

Domnul  Vlad Cubreacov:

Ba, da, imi amintesc foarte bine, am discutat.

Domnul  Alexei Ivanov:

Un moment, domnule deputat. Deci, legea bugetului si veniturile de la privatizare sint estimate. Si astazi, pina acum au fost excluse niste obiecte de la privatizare din lista de privatizare, din Program. Acum se includ si in octombrie, cind va fi concretizat  bugetul, Ministerul de Finante, daca va fi nevoie va face modificari.

Domnul  Vlad Cubreacov:

Corect era ca aceste venituri, totusi, sa fie puse in balanta in momentul in care se opereaza aceasta modificare. Din momentul in care nu sint puse, aceasta ne pune pe noi intr-o anumita dificultate.

Domnul  Alexei Ivanov:

N-au sa se piarda veniturile. Da Doamne sa fie venituri.

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Domnul  Dumitru Diacov:

Eu am o intrebare pentru reprezentantul comisiei. Comisia a incercat sa insiste la Guvern ca sa introduca in lista de privatizare mai multe obiecte? Am in vedere intreprinderi, care sint si asteapta investori, sint multe obiecte in Chisinau. Ca sa nu se intimple asa, cum sunau. Eu in cladirea asta am auzit de multe ori cuvintul "prihvatizare" si el, mi se pare, se refera taman la cazul pe care  il discutam astazi. Dar sa fie o privatizare asa normala, obisnuita, care o asteapta oamenii.

Domnul  Alexei Ivanov:

Deci, intr-adevar, in comisie si in Parlament se discuta des modificari la aceasta lista, reiesind din situatia care se creeaza in tara. Si n-ar trebui noi sa spunem "prihvatizare" si sa spunem ca acolo picior de popor n-a calcat. Si daca ar fi acum privatizata si ar face-o, intelegeti, totul e pentru binele poporului, dar sa nu dam bani din bugetul de stat sa-l reparam si tot n-o sa calce picior de popor acolo. Hai sa fim mai seriosi in chestiile acestea.

O sa fie tot guvernare. Dumneavoastra o sa veniti la guvernare, unii ati fost, si n-a mai calcat picior de popor.

Domnul  Nicolae Bondarciuc:

Stimati colegi,

Vreau sa fac o precizare cu privatizarea obiectului care astazi este in discutie. Noi nu putem sa includem acum in veniturile bugetului de stat, intrucit trebuie sa trecem o procedura. Obiectul poate fi si in decembrie supus licitatiei si banii pot veni numai in anul 2006. Adica, astazi  nu putem sa includem.

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Domnul  Veaceslav Untila:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule presedinte al comisiei,

Vreau sa va intreb: teritoriul acestei cladiri, intimplator, nu este la hotar cu cele  24 de hectare pe care noi trebuie sa le..., cu complexul hotelier-locativ "Ustia"?

Domnul  Alexei Ivanov:

Eu cer ajutorul autorului.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr. 6, va rog.

Domnul  Igor Dodon:

In conformitate cu planul cadastral existent, nu este la hotarul cu terenul care a fost solicitat.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.2.

Domnul  Vasile Iovv:

Eu am vrut sa-i intreb pe tovarasii care au luat cuvintul, incepind cu Diacov: de ce pina acum nimeni n-a propus ca acest monument istoric sa fie construit,  dat in exploatare si sa functioneze?

Noi propunem ca sa fie adoptata  legea si acest bloc, care... Un moment, un moment. Citi? (Rumoare in sala.) Acest bloc 13 ani nu functioneaza. Si noi propunem sa fie inclus in lista pentru privatizare si sa fie privatizat.

Domnul  Marian Lupu:

Domnule Ivanov, rog sa luati loc.

Stimati colegi, ... neaparat o sa vi-l ofer imediat... Am auzit ca se bate si pe masa cu picioarele sau cu miinile. Deci, n-am vazut  niste pantofi cumva? Ne intoarcem in anii ’60, experienta 1. Bunica bate toba. Tot nu-i rau, da.

Cel putin, cit de aprige si cit de sensibile nu ar fi discutiile, totusi, cred ca sint niste norme elementare pentru toti noi prezenti in aceasta sala. Eu va rog foarte mult.

Microfonul nr.4.

Domnul  Dumitru Diacov:

Domnule Presedinte,

Eu ma bucur de modalitatea de discutie a acestui obiect, foarte democratic, dar se rezolva prin vot. Si eu cred, ca o sa-l rezolvati prin vot. Eu sint dator sa raspund domnului Iovv.

La momentul respectiv se cautau bani din buget, in buget nu erau bani. Acuma bugetul are posibilitate sa contribuie la reparatie. Aici s-a vorbit, ca se cheltuiesc multe sume cu alte scopuri. De aceea, noi am fi propus ca acest obiect sa fie pastrat in patrimoniul statului, sa fie reparat din contul bugetului. Asta este  propunerea noastra. Propunerea majoritatii poate sa fie alta. Nici o problema.

Problema este, intr-adevar, ca pamintul acolo costa mai scump decit aceasta cladire. Si, de fapt, cred ca, miza si batalia asta este.

Multumesc.

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,

Acum e ora pentru luari de cuvint si expunerea de pozitii. Tribuna centrala este disponibila. Nu sint? Nu sint. Bine. Daca inregistram o atare situatie, ca tot   ce-a fost de spus a si fost deja exprimat, supun votului pentru adoptare in prima lectura  proiectul de lege nr.2524. Cine este pentru adoptarea acestuia? Aveti perfecta dreptate. Aici eu imi aduc scuzele mele.

Da, prima. Conform ordinii de prezentare a propunerilor, au fost doua propuneri. Prima -  de a respinge si propunerea comisiei. Colegii au perfecta dreptate. In aceasta ordine si supun votului prima propunere privind respingerea acestui proiect, proiectul nr.2524. Cine este pentru aceasta propunere rog sa voteze. Rog sa fie anuntate rezultatele.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 - 1.

Sectorul nr. 2 – 10.

Sectorul nr. 3 - 23.

Domnul  Marian Lupu:

23. Va multumesc.

34 de voturi pentru. Propunerea de a respinge acest proiect este respinsa. Propunerea comisiei pentru adoptarea in prima lectura a acestui proiect de lege, proiectul nr. 2524.  Cine este pentru aceasta rog sa voteze. Rog sa fie anuntate rezultatele pentru stenograma. Eu inteleg, dar totusi.

Numaratorii:

Sectorul nr. 1 – 30.

Sectorul nr. 2 – 24.

Sectorul nr. 3 – 0.

Domnul Marian Lupu:

54 de voturi pentru. Proiectul de lege nr.2524 este adoptat in prima lectura. Pentru a vota impotriva, eu o sa fixez acest lucru la momentul cind supunem votului in a doua lectura, fiindca va fi acelasi numar de voturi, credeti-ma pe cuvint.

Deci, lectura a doua. Propuneri pentru lectura a doua? Nu  sint. Supun votului. Eu rog putina liniste, tot tipul de comentarii, dar, totusi, exista o anumita ordine si sintem in procedura de vot. Precizare, norma de procedura? Microfonul nr. 5.

Domnul  Gheorghe Susarenco:

Inainte de votare in lectura a doua. Eu personal voi sesiza aceasta decizie la Curtea Constitutionala, sa demonstram totusi ca in tara asta nu se poate face orice. Multumesc.

Domnul  Marian Lupu:

Luat act. Deci, supun votului proiectul de lege nr.2524 pentru adoptarea acestuia in a doua lectura. Cine este pentru rog sa voteze.

Numaratorii:

Sectorul nr. 1 - 30. (Rumoare in sala.)

Domnul  Marian Lupu:

Eu va rog frumos, replici aprinse.

Numaratorii:

Sectorul nr. 1- 30.

Sectorul nr.2 – 23.

Sectorul nr.3 - 0.

Domnul  Marian Lupu:

Sectorul nr.1,  noi sintem 31 cu cei din prezidiu, rog sa atrageti atentia. De aia s-au anuntat 30 de voturi.

Numaratorii:

Sectorul nr.1- 30 de voturi.

Domnul  Marian Lupu:

Deci, pentru o precizie. Sectorul nr.1, eu rog sa nu transformam acest exercitiu in unul absolut dezorganizat.

Numaratorii:

Sectorul nr.1- 30 de voturi.

Domnul Marian Lupu:

30. Se confirma 30. Sectorul nr. 2?

Numaratorii:

Sectorul nr. 2- 23.

Domnul Marian Lupu:

23. Sectorul nr.3?

Numaratorii:

Sectorul nr. 3 – 0.

Domnul Marian Lupu:

53 de voturi pentru. Impotriva? Rog sa fie anuntate rezultatele la fel.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 1.

Sectorul nr. 2 – 8.

Sectorul nr. 3 – 16.

Domnul  Marian Lupu:

25 de voturi impotriva. Cu 53 de voturi pentru si 25 de voturi impotriva, proiectul nr.2524 este adoptat in a doua lectura.

Va multumesc.

Continuam cu examinarea subiectelor de pe lista de baza a ordinii de zi. Proiectul de Lege nr.2121 cu privire la acordarea statutului de obiect al patrimoniului cultural-national al Republicii Moldova a bunurilor Intreprinderii de Stat "Combinatul de vinuri de calitate «Milestii Mici»". Lectura a doua.

Rog comisia.

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Onorata asistenta, 

Comisia a examinat proiectil de lege inaintat de Guvern si a propus in acest raport sinteza amendamentelor. Practic, nu s-a acceptat amendamentul Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati. Ei au propus sa fie exclusa sintagma "cu exceptia subdiviziunilor carora nu li s-a atribuit statut de obiecte ale patrimoniului cultural-national". Nu se accepta acest amendament, fiindca fondurile fixe ale combinatului cu vremea se invechesc fizic si ele trebuiesc schimbate si unele din ele ar putea sa fi vindute.

Adica, cu aceste amendamente si cu obiectiile acceptate de catre comisie se propune de a vota acest proiect de lege in lectura a doua.

Domnul Marian Lupu:

Multumesc, domnule presedinte al comisiei. Propuneri? Nu sint. Va multumesc.

Supun votului pentru adoptare in lectura a doua proiectul de lege nr.2121. Cine este pentru rog sa voteze. Rog sa fie anuntate rezultatele.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 31.

Sectorul nr. 3 – 20.

Sectorul nr. 2 –33.

Domnul Marian Lupu:

84 de voturi pentru. Impotriva? Zero voturi. Proiectul de lege nr.2121 este adoptat in lectura a doua. Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.1499 cu privire la modificarea si completarea Legii privind societatile pe actiuni. Lectura a doua. Rog comisia.

Domnul  Nicolae Bondarciuc:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Dupa adoptarea proiectului de lege in prima lectura, comisia a examinat propunerile si obiectiile comisiilor permanente, ale Directiei juridice a Aparatului Parlamentului si ale Guvernului, expuse in avizele acestora, precum si unele obiectii si propuneri facute de catre deputati in cadrul examinarii proiectului de lege in prima lectura si raporteaza urmatoarele.

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati, Directia juridica a Aparatului Parlamentului si Guvernul in avizele prezentate s-au pronuntat pentru precizarea formulei alineatului (10), cu care in proiectul de lege se propune a fi completat articolul 2. Comisia a acceptat aceasta propunere si textul de modificare a articolului 2 se propune a fi exclus din proiectul de lege.

A fost acceptata si propunerea Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati, a Directiei juridice a Aparatului Parlamentului si Guvernului de a mentine in lege alineatul (3) din articolul 9. S-a acceptat propunerea Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati, Directiei juridice a Aparatului Parlamentului si obiectia deputatului Cosarciuc privind precizarea continutului alineatului (6)  cu care se propune a fi completat articolul 53.

Acest alineat se propune a fi expus in urmatoarea redactie: "In cazul cind nici un organ de conducere al societatii nu este in posibilitatea, in conditiile legii, sa adopte decizie cu privire la convocarea si desfasurarea adunarii generale a actionarilor, aceste atributii se exercita de catre actionarii care detin cel putin 25 la suta din actiunile cu drept de vot ale societatii si care au convenit asupra convocarii acesteia."

Comisia a acceptat propunerea Directiei juridice a Aparatului Parlamentului referitoare la modificarea continutului alineatului (6) al articolului 59 si se propune a fi expus in urmatoarea redactie: "Adunarea generala a actionarilor se desfasoara, de regula, la data convocarii. In cazul in care chestiunile din ordinea de zi ale adunarii generale a actionarilor se transfera de aceasta pentru examinare la o data ulterioara, este obligatorie o respectare a normelor Legii privind modul de desfasurare a adunarii generale a actionarilor."

Comisia a acceptat propunerea Guvernului de a mentine in legea in vigoare continutul literei c) alineatul (6) articolul 61.

In cadrul examinarii proiectului de lege in sedinta comisiei, deputatul Ion Gutu a propus, ca formula alineatului (5) din articolul 76 sa fie expusa mai corect  reflectind situatia reala, care urmeaza a fi luata in considerare la determinarea valorii de piata a actiunilor.

Aceasta propunere a fost sustinuta de catre comisie si se propune ca alienatul (5)  sa fie expus in urmatoarea redactie: "Valoarea de piata a actiunilor se determina la momentul aparitiei evenimentului, conform caruia societatea are dreptul de a achizitiona actiunile plasate si/sau actionarii au dreptul de a cere rascumpararea actiunilor lor. Valoarea de piata a actiunilor se determina in baza pretului mediu ponderat, inregistrat la bursa de valori in ultimele 6 luni inainte de aparitia evenimentului, iar in lipsa acestuia –  in baza estimarii valorilor, efectuate de o societate licentiata."

Comisia a acceptat si alte obiectii si propuneri cu caracter redactional, precum si propunerile privind aducerea proiectului de lege in concordanta cu cerintele Legii privind actele legislative.

Obiectiile si propunerile care n-au fost acceptate si motivul neacceptarii lor sint reflectate in sinteza examinarii acestora, care se anexeaza la prezentul raport si care este parte componenta a lui.

In cadrul examinarii proiectului de lege in prima lectura, deputatul Cosarciuc a optat pentru excluderea dreptului Comisiei Nationale de a autoriza reorganizarile societatilor pe actiuni. Propunerea n-a fost acceptata, dat fiind ca acest drept este deja prevazut in alineatul (9)  al articolului 93. Completarea acestui articol cu alineatul (10)  doar stabileste termenul de prezentare a documentelor pentru autorizare.

La sfirsitul sedintei comisiei au parvenit amendamentele deputatului Cosarciuc, care au fost examinate si comisia comunica urmatoarele.

Propunerea autorului proiectului de lege privind completarea articolului 2  cu alineatul (10)  a fost exclusa de  comisie si eu am raportat.

Amendamentul privind modificarea expunerii alineatului (8)  al articolului 13 n-a fost sustinuta de comisie.

Comisia n-a sustinut nici propunerea de a exclude alineatul (6)  din articolul 53 si considera, ca pastrarea acestui alineat in redactia expusa in sinteza la prezentul raport este absolut necesara.

Pornind de la cele mentionate, comisia propune adoptarea proiectului de lege in a doua lectura, tinind cont de obiectiile si propunerile acceptate de comisie.

Stimati colegi, dumneavoastra aveti sinteza, vreau sa anunt, ca in sinteza sint 24 de obiectii si amendamente, din care mai mult de 50 la suta au fost sustinute. Referitor la obiectiile care n-au fost sustinute, in tabela aceasta sint explicatii si daca apar intrebari, poftim.

Doamna  Maria Postoico:

Multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Poftim, intrebari pentru lectura a doua.

Microfonul nr.5.

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Domnule presedinte,

Articolul 13 punctul 5 alineatul (8)  "Instrainarea actiunilor de tezaur". Dumneavoastra ati formulat pentru evaluarea pretului pentru actiunile vindute si cumparate o formula mai buna decit ati anuntat aici.

Domnul  Nicolae Bondarciuc:

Care punct? Eu cer scuze.

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Punctul 5 din lege. Articolul  13 in final se completeaza cu un alineat nou (8),  cu urmatorul cuprins. In lege este punctul 5.

Domnul  Nicolae Bondarciuc:

Da, noi socotim ca aceasta formula e mai reusita.

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Propunerea a fost totusi ca dupa: "la pretul lor de piata" sa fie pus punct si sa nu mai punem: "dar nu mai mic decit cel de achizitionare sau rascumparare la pretul lor de piata".

Domnul  Nicolae Bondarciuc:

Noi am avut, este practica. Avem foarte multe exemple cind sint pedepsiti actionarii. Cumpara actiuni la un pret mare si pe urma se vind cu banuti. Si reiesind din aceasta practica, noi am introdus momentul acesta in proiect.

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Asta-i decizia actionarilor, dar ca vind ei cu un pret mai mare sau mai mic, asta de acuma e decizia lor.

Domnul  Nicolae Bondarciuc:

Nu a actionarilor, dar asta-i decizia a celor care sint in fruntea societatii.

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Actiunile nu le vind cei care sint in fruntea societatii, o vinde societatea. Societatea o vinde in baza deciziei adunarii generale.

Domnul  Nicolae Bondarciuc:

Asta-i pozitia comisiei.

Doamna  Maria Postoico:

Da, va multumesc.

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Stimata doamna presedinte a sedintei,

Totusi eu propun articolul 13 care a fost completat cu alineatul (9)  sa aiba urmatoarea formula: "Instrainarea actiunilor de tezaur achizitionate sau rascumparate de catre societate se va efectua la pretul lor de piata".

Domnul  Nicolae Bondarciuc:

Da, eu vreau sa-i anunt pe toti deputatii, care propunere a fost a mea: "Instrainarea actiunilor de tezaur achizitionate sau rascumparate de catre societate se va efectua la pretul lor de piata, dar nu mai mic decit cel de achizitionare sau rascumparare".

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Asta a fost formula propusa de Guvern.

Domnul  Nicolae Bondarciuc:

Asta a fost propunerea mea, de autor.

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

De dumneavoastra, da, ca autor.

Doamna  Maria Postoico:

De autor. Da, va multumesc, domnule Cosarciuc. Deci o sa punem la vot.

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Punem la vot, va rog.

Doamna  Maria Postoico:

Da, va multumesc. Microfonul nr.4.

Domnul  Ivan Banari:

Multumesc.

Domnule presedinte,

In aceasta lege care a fost elaborata in anul 1997 au fost facute  foarte multe modificari. Deci, in viziunea mea, cam 60-65 la suta din continutul initial a fost schimbat. Nu gasiti dumneavoastra oportun ca ar fi bine ca noi sa poruncim Guvernului sa elaboreze o lege noua care sa nu ceara asa schimbari, ca vom mai veni, cred eu, si pe parcursul anului iar cu schimbari.

Domnul  Nicolae Bondarciuc:

Eu sper ca in viitor va fi necesar.

Domnul  Ivan Banari:

Multumesc.

Doamna  Maria Postoico:

Da, va multumesc. Mai sint intrebari pentru lectura a doua? Da, va multumesc. Deci, in primul rind, punem la vot propunerea domnului Cosarciuc, ce se refera la noua redactie la articolul 13 alineatul (9), da? (8), da, va multumesc.

Deci, cine este pentru redactia propusa de domnul Cosarciuc poftim votati. Se supune votului, poftim. Numaratorii, va rog.

Numaratorii:

Sectorul nr.2 – 3.

Sectorul nr.1 – 0.

Sectorul nr.3 – 20.

Doamna  Maria Postoico:

23, nu trece, se respinge propunerea.

Acum supun votului proiectul de lege nr.1499 pentru lectura a doua. Cine este  pentru poftim votati. Numaratorii.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 29.

Sectorul nr.2 – 25.

Sectorul nr.3 – 0.

Doamna  Maria Postoico:

Cu 54 voturi pro este adoptat proiectul de lege nr.1499.

Se propune pentru lectura a doua proiectul de Lege nr.1500 privind modificarea si completarea Legii cu privire la piata valorilor mobiliare. Domnul Bondarciuc, Comisia pentru politica economica, buget si finante.

Domnul  Nicolae Bondarciuc:

Onorat Parlament,

In perioada expirata dupa adoptarea legii in prima lectura comisia a examinat propunerile si obiectiile expuse in avizele comisiilor permanente, Directiei juridice a Aparatului Parlamentului si  Guvernului, precum si obiectiile si propunerile facute de deputati in cadrul examinarii proiectului de lege in prima lectura, si raporteaza urmatoarele.

Majoritatea obiectiilor si propunerilor au fost expuse in avizul Directiei juridice si in cel al Guvernului. Consideram necesar sa ne referim doar la unele din aceste obiectii si propuneri.

Comisia considera corecta propunerea Directiei juridice de a exclude din proiectul de lege modificarea alineatului (2) din articolul 2, dat fiind ca aceasta in sensul expus in proiectul de lege a fost deja operata prin Legea nr.296 din 28 iulie anul curent.

La propunerea Guvernului, este reflectata redactional notiunea de "oferta tender". Comisia a acceptat propunerea Directiei juridice referitoare la precizarea continutului alineatului (3) din articolul 28 si se expune in urmatoarea redactie: "Contractul de gajare a valorilor mobiliare nominative este valabil numai cu conditia specificarii in registru a restrictiilor asupra dreptului de instrainare a valorilor mobiliare care se depun in gaj".

In cadrul examinarii proiectului de lege in comisie, s-a tinut cont de obiectiile Directiei juridice si ale deputatului Cosarciuc, referitoare la continutul articolului 43. In urma discutiilor, comisia propune ca alineatul (1) al acestui articol sa fie mentinut in redactia actuala a legii, propunind totodata completarea acestui articol cu alineatul (2), continutul caruia ramine acelasi care a fost acceptat la examinarea proiectului de lege in prima lectura si este expus in anexa la prezentul raport.

Noi am lucrat si cu Banca Nationala, si Banca Nationala este de acord. In asa caz, alineatul (2) al articolului mentionat din legea actualmente in vigoare va deveni alineatul (3).

De catre comisie au fost acceptate si obiectiile care se refera la structura proiectului de lege si la respectarea cerintelor stabilite de Legea privind actele legislative.

Alte obiectii expuse in avizele parvenite in comisie n-au fost acceptate si motivele de neacceptare a lor sint expuse in sinteza examinarii acestora. Sinteza se anexeaza la prezentul raport si constituie partea componenta a lui.

Cit priveste propunerea deputatului Cosarciuc expusa in sedinta plenara a Parlamentului si prezentata comisiei in forma de amendament, referitoare la modificarile alineatului (3) al articolului 34, mentionam ca in principiu redactia noua a alineatului (3) al articolului 34, in deductii logice are acelasi sens ca si in redactia acestui alineat din legea in vigoare. Insa se expune intr-o redactie mai clara. In acest sens, persoana care tranzactioneaza mai putin de 35 la suta nu se considera dealer.

Deci, logic, cei care tranzactioneaza mai mult de 35 la suta sint dealeri. Iar activitatea de dealer este licentiata, ceea ce se propune in redactia proiectului de lege.

Pornind de la cele mentionate, comisia propune adoptarea proiectului de lege in a doua lectura, care este perfectat tinind cont de obiectiile si propunerile acceptate de catre comisie.

Vreau sa va spun ca aveti sinteza. In sinteza noi am inclus toate 17 obiectii si amendamente. Din ele numai 6 nu au fost acceptate.

Domnul  Marian Lupu:

Da, multumesc. Microfonul nr.5.

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Multumesc, domnule Presedinte. Conform Regulamentului, propun ca amendamentul sa fie pus la vot.

Domnul  Nicolae Bondarciuc:

Aveti in vedere...

Domnul  Marian Lupu:

Care anume?

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Articolul 34 alineatul (3) in care se propune ca dupa cuvintele "in mod sistematic si/sau" de exclus "sau".

Argumentarea a fost ca persoana juridica, care tranzactioneaza mai mult de 35% din valorile mobiliare o singura data oricum trebuie sa aiba licenta de dealer, pentru activitatea de dealer. Noi consideram ca asta nu este corect.

Domnul  Marian Lupu:

Care e pozitia comisiei?

Domnul  Nicolae Bondarciuc:

Comisia nu a  acceptat amendamentul domnului Cosarciuc si am spus de ce.

Domnul  Marian Lupu:

Bine, deci va fi supus votului aceasta propunere. Alte propuneri? Nu sint. Va multumesc, domnule presedinte al comisiei. Deci, avindu-se raportul comisiei si avindu-se propunerea inaintata de domnul Cosarciuc, supun votului pentru inceput propunerea care vizeaza amendarea articolului 34 alineatul (3) prin excluderea cuvintului "sau".

Cine este pentru aceasta propunere rog sa voteze. Rog sa fie anuntate rezultatele.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 0.

Sectorul nr.2 – 4.

Sectorul nr.3 – 21.

Domnul  Marian Lupu:

25 de voturi pentru. Propunerea data este respinsa. La acest moment, supun votului in ansamblu adoptarea in a doua lectura a proiectului nr.1500, tinindu-se cont de rezultatele fixate in raportul comisiei. Cine este pentru rog sa voteze.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 30.

Sectorul nr.2 – 26.

Sectorul nr.3 – 0.

Domnul  Marian Lupu:

56 de voturi pentru. Impotriva? Zero voturi. Proiectul de lege nr.1500 adoptat in a doua lectura. Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.2343 pentru modificarea si completarea Legii bugetului de stat pe anul 2005. Lectura a doua. Rog comisia. 2342, cer scuze.

Domnul  Nicolae Bondarciuc:

Stimati colegi,

Comisia a examinat proiectul de lege in lectura a doua si in contextul obiectiilor si propunerilor expuse in avizele comisiilor parlamentare, Directiei juridice si a celor inaintate de deputati, propune urmatoarele.

 In conformitate cu avizul Directiei juridice, numerotarea articolului se va inscrie in formula "articol unic". Iar la punctul 5) se vor exclude cuvintele "cu modificarile si completarile ulterioare".

Pentru legalizarea utilizarii alocatiilor pentru subventionarea lucrarilor agricole, se propune de a aproba in componenta legii bugetului de stat  fondul pentru sustinerea sectorului agrar in suma de 180 milioane lei, dintre care 120 vor fi transferate autoritatilor administratiei publice locale de nivelul al  doilea, conform anexei la aceasta lege nr.25/1 cu mentiunea ca aceste alocatii se vor considera pentru beneficiarii veniturilor neimpozabile.

La propunerea Directiei juridice, punctul 11) din proiect unde se propune de a introduce sintagma "in/si" se va exclude.

Norma propusa la punctul 12) litera i) se exclude, deoarece in cadrul adoptarii politicii fiscale, proiectul nr.2036, a fost modificat articolul 85 din Codul de procedura civila al Republicii Moldova prin care se stabileste ca organele publice centrale si altele ale administratiei publice, finantate de la bugetul de stat, se scutesc de plata taxei de stat pentru initierea si contestarea hotaririlor instantei judecatoresti, indiferent de calitatea lor procesuala.

In legatura cu unele precizari de redistribuire interna a surselor financiare ale Fondului special pentru promovarea si dezvoltarea turismului se propune dupa punctul 13) de adaugat punctul 14) in care cifrele "246" si "84,6" se substituie cu cifrele "126" si "204,6", efectuind modificarile respective si la anexa nr.17.

Propunerea deputatului Cosarciuc de a crea un fond special de interventie necesita o monitorizare si o analiza detaliata si complexa a problemei abordate. In conditiile economiei de piata, activitatile de achizitionare a grauntoaselor de la producatori si realizarea lor ulterioara este o activitate comerciala si rolul statului este sa asigure libertatea comertului, precum si crearea cadrului favorabil valorificarii activitatii de intreprinzator.

Consideram ca problema abordata trebuie sa fie expres expusa in cadrul unui act legislativ ce tine de domeniul dat. La momentul actual nu exista baza legislativa pentru instituirea  acestui fond.

Referindu-ne la amendamentul expus in sedinta in plen de deputatul Varta asupra problemei privind reabilitarea victimelor represiunilor politice, mentionam, ca modificarea articolului 21 din aceasta lege, adoptata prin Legea nr.124 din 21.07.05 ce vizeaza politica fiscala pentru anul 2006, stabileste explicit ca asistenta medicala pentru aceste persoane va fi asigurata in conformitate cu volumul asistentei medicale prevazute in programul unic al asigurarii obligatorii de asistenta medicala si la minimumul asigurarii medicale gratuite stabilite de legislatie, inclusiv la asigurarea gratuita cu medicamente specifice de baza a bolnavilor.

Concomitent, mentionam ca la compartimentul "Ocrotirea sanatatii" proiectul prevede majorarea alocatiilor cu 14,1 milioane lei.

Cu referire la propunerile deputatului Bujor, de a majora alocatiile bugetare pentru dezvoltarea sportului de performanta, constatam ca pentru organizarea si desfasurarea masurilor sportive pentru participarea echipelor nationale, regionale si locale la competitiile sportive, proiectul deja prevede alocarea de mijloace suplimentare in marime de 1,4 milioane lei. Pentru anul 2006 se va examina posibilitatea de majorare a acestor alocatii.

In legatura cu necesitatea achitarii cotizatiilor de membru al UNESCO, se propune de majorat cu 2 milioane lei pozitia "Colaborarea internationala" in anexa nr.1 la proiect.

Pentru asigurarea editarii actelor privind tratatele internationale, se propune majorarea alocatiilor pentru Ministerul Afacerilor Externe cu 300 mii lei, solutionind partial solicitarile inaintate de deputatul Postoico privind alocarea a 1,8 milioane lei din bugetul de stat pentru finantarea editiilor suplimentare ale "Monitorului Oficial".

La pozitia "Biroul National de Migratiune" se va corecta greseala tehnica –  suma initiala de micsorare a alocatiilor bugetare cu 27,3 mii lei se va majora cu 104 mii lei.

Pentru asigurarea activitatii continue a podului plutitor din preajma satului Molovata este necesar a aloca suplimentar 61,6  mii lei.

Sursele bugetare alocate Ministerului Educatiei Tineretului si Sportului se vor majora cu 1 milion 200 mii lei, surse necesare pentru acoperirea cheltuielilor la distribuirea manualelor din schema de inchiriere.

De asemenea, se propune majorarea cu 4 milioane lei a contributiei Guvernului pentru Oficiul de implementare a primului proiect de cadastru. Crearea sistemului mentionat este o sarcina primordiala in asigurarea implementarii titlului VI al Codului fiscal privind impozitul pe bunurile imobiliare.

Pentru procurarea de echipament special de interventie in situatii exceptionale, se propune de a aloca Ministerului Afacerilor Interne la pozitiile 5 si 6, 133 suplimentar 750 mii lei. Toate aceste majorari au un caracter de redistribuire interna fara a afecta cifrele de baza ale proiectului prezentat.

Celelalte obiectii, propuneri si amendamente parvenite in comisie s-au axat in general asupra problemelor ce tin de investitiile capitale si se refera la redistribuirea unor investitii in interiorul raioanelor, precum si asupra majorarii obiectelor pentru care se solicita suplimentar mai mult de 50 milioane  lei.

Comisia a examinat in parte fiecare propunere si a constatat ca 7 obiecte cu valoarea totala de 3 milioane 66 mii lei deja sint incluse in proiectul de lege prezentat.

In realizarea celorlalte propuneri s-a reusit, din contul redistribuirilor interne, de a include spre finantare inca 12 obiecte cu valoarea totala de 2 milioane 100 mii lei, conform sintezei alaturate.

Stimati colegi,

Dumneavoastra aveti sinteza si astazi dimineata a aparut aici o propunere de schimbat, redistribuit in cadrul raionului Straseni de la o gradinita la alta pentru Tiganesti. Si  comisia a acceptat propunerea aceasta.

Asta-i tot, domnul presedinte. Daca sint intrebari, eu sint gata sa raspund.

Domnul  Marian Lupu:

Da, va multumesc, domnule presedinte al comisiei. Stimati colegi, propuneri pentru lectura a doua. Microfonul nr.5.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Multumesc, domnule Presedinte. Stimati colegi, eu am propus un amendament la legea bugetului. Domnul presedinte Bondarciuc si-a expus pozitia, da as vrea sa va repet acest amendament.

Se introduce articolul 10¹. "In componenta bugetului de stat se aproba Fondul de interventii pentru cereale pentru sustinerea sectorului agrar in suma de 200 de milioane de lei care vor fi utilizate din baza Regulamentului aprobat de Parlament". Si domnul Bondarciuc a argumentat ca asa lege noi nu avem. Aceasta-i legea bugetului, noi putem sa includem orisice articol in legea bugetului. In afara de aceasta, astfel de fonduri, interventii au vecinii nostri – si Romania, si Ucraina.

In afara de aceasta, fonduri de interventii sint create de catre toate tarile Uniunii Europene, adica este o politica agrara comuna a tarilor Uniunii Europene. Adica, nu este vorba despre economia de piata, fiindca argumentarea care am facut-o eu este  ca atunci cind oferta pentru griu este mai mare decit cererea, Guvernul este obligat sa intervina prin achizitia griului alimentar si stocarea lui, nepermitind scaderea preturilor de piata sub preturile de interventie si asigurind fermierului garantia unor venituri minime. Adica aceasta e o politica a unui Guvern care trebuie sa fie.

Domnul  Nicolae Bondarciuc:

Asa.

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Daca Parlamentul ar  accepta ca in primul rind sa fie adoptata politica agricola pentru anul 2006, eu cred ca aceste propuneri ar fi  avut  suport juridic.

Domnul  Nicolae Bondarciuc:

Eu am explicat. Aceste norme trebuie sa le introducem in actele legislative, apoi sa revenim la problema aceasta.

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Nu, in legea bugetului se propune de a introduce acest fond. Domnule Presedinte, eu propun ca acest amendament sa fie supus votului. Multumesc.

Domnul  Marian Lupu:

Acceptat. Microfonul nr.4.

Domnul  Leonid Bujor:

Multumesc foarte frumos ca ati pomenit de propunerea care am facut-o in cadrul sedintei de la 21 iulie. Desigur ca constat cu regret ca nu s-a intreprins nimic pentru a sprijini cit de cit sportul moldovenesc.

Vreau sa va amintesc ca pentru prima data de la Atena, delegatia olimpica a Republicii Moldova a revenit fara medalii de argint, aur sau bronz. Nu ducem  lipsa de sportivi, antrenori, functionari in domeniul sportului. Motivul de baza este ca  zi de zi baza tehnico-materiala a institutiilor sportive devine tot mai proasta.

Sportivii nostrii sint, probabil, unicii din Europa care se antreneaza in conditii dezavantajoase si ne aduc medalii si ne fac glorie pe plan european si mondial. De aceea, eu ma adresez catre dumneavoastra si catre toti deputatii, de a gasi posibilitate si in limitele  ei, prin redistribuire interna, cum ati mentionat dumneavoastra, de a aloca mijloace financiare pentru sport.

E foarte frumos si e foarte bine, atunci cind noi cu dumneavoastra ne ducem la deschiderea diferitor competitii sportive din Moldova, aplaudam sportivii nostrii, si-i foarte trist ca prea rar ne ducem sa vedem in ce conditii se pregatesc ei.

De aceea, domnule Presedinte al Parlamentului, rog foarte respectuos sa puneti la vot propunerea pe care am facut-o si despre care a vorbit domnul Bondarciuc.

Va multumesc.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Vreau inca o data sa repet ca, daca tineti minte, domnul Bujor a rugat sa fie alocate suplimentar 2 - 3 milioane lei. Deja au fost alocate 1 milion 400, reiesind din posibilitatile noastre.

Domnul Leonid Bujor:

Va multumesc. vreau sa va aduc aminte celor care cunosc, celor care nu cunosc, sa va informez ca in acest an sportivii moldoveni, studentii vor participa la Universiada. Aceasta necesita cel putin 500 - 700 mii lei. De aceea, domnule Bondarciuc, suma la care va referiti dumneavoastra este absolut insuficienta pentru a acoperi minimul necesar.

Va multumesc.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

1 milion 400 acopera si cheltuielile acestea.

Domnul Marian Lupu:

Va fi supus votului, domnule Bujor.

Domnul Leonid Bujor:

Bun. Va multumesc, domnule Presedinte al Parlamentului. Eu vreau sa va spun ca doar reparatia Clubului sportiv "Olimpia" din cadrul Ministerului Educatiei necesita cheltuieli de circa 1 milion lei. Vreau sa va dau asigurari ca avem baze sportive care se afla intr-o stare si mai proasta decit Clubul sportiv "Olimpia". De aceea, eu va rog foarte frumos. Noi ne mindrim de fiecare data cind vedem tricolorul nostru la o competitie sportiva. Sint necesare cheltuieli.

Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4,  in continuare.

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc, domnule Presedinte.

Vreau sa stiu, domnule presedinte al comisiei, daca investitiile capitale pentru Parlament, procurarea si montarea de utilaj prevede procurarea de computere? Si vreau sa stie toata tara ca astazi un deputat in Parlament scrie o scrisoare si fuge de la etaj la etaj ca sa o culeaga cineva,  lucreaza cu tocul si dupa orele 17.00 nu are posibilitate sa-si extraga o lege sau, asta am vrut sa stiu, daca vom fi si noi asigurati, cel putin la un nivel...

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Eu consider ca noi toti trebuie sa fim asigurati cu tehnica contemporana.

Doamna Valentina Cusnir:

Dar cind?

Domnul Marian Lupu:

E o intrebare mai mult nu pentru domnul presedinte al comisiei, deci o intrebare mai mult pentru conducerea Parlamentului si o discutam separat. Cel putin as dori sa mentionez ca aceasta remarca pe care o aude toata lumea, este una foarte relevanta si demonstreaza ca Parlamentul munceste in conditii de austeritate totala, ceea ce intr-o anumita dimensiune nu este un lucru atit de prost.

Doamna Valentina Cusnir:

Am putea folosi energia  in alta directie.

Domnul Marian Lupu:

Cad de acord cu dumneavoastra.

Microfonul nr.2.

Domnul Alexei Ivanov:

Eu as vrea sa fac o remarca, aici pe marginea finantarii sportului. Deci, din an in an s-a marit finantarea. In comparatie cu 2001, finantarea masurilor sportive s-a majorat de doua ori. Acum, la modificarea bugetului pe 2005, asta e o modificare a bugetului, s-a gasit posibilitate de a majora finantarea cu 1 milion 400 de mii.

Deci, la elaborarea bugetului pe 2006 aceste propuneri vor fi examinate inca o data.

Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Da. De acord. Eu va rog doar sa nu incepem dezbateri. Microfonul nr.4.

Domnul Ivan Banari:

Stimate domnule presedinte al comisiei, abia ieri seara tirziu am aflat ca Ministerului Justitiei nu i s-au alocat o suma de 86 de mii 500 de lei pentru a executa un titlu executoriu remis inca in decembrie ‘99. A fost o neintelegere intre Guvern si minister. Aceasta suma nu a fost alocata. Deci eu propun ca aceste 86 mii 500 de lei, pentru a executa titlul deja eliberat,  sa fie alocate Ministerului  Justitiei.

Este vorba despre o reparatie efectuata inca in anul 1999 pentru Curtea de Apel din Balti si aceasta datorie a fost in judecata pina la finele anului trecut. Deci, eu cred ca noi, statul, trebuie sa ne onoram obligatiunile si in fata agentilor economici, in primul rind, noi, cred ca...

 Multumesc.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Eu o sa ma refer la doamna viceministru.

Domnul Marian Lupu:

Da. Microfonul nr.6.

Va rog, doamna Furculita.

Doamna Feodosia Furculita - viceministrul finantelor:

Va multumesc, domnule presedinte.

Stimati deputati,

Referitor la suma de 86 de mii de lei. Ministerul Justitiei este in drept acum sa faca realocare, intre timp sa o plateasca, si in toamna cind vom reveni la o rectificare de buget, vom include suma respectiva.

Domnul Marian Lupu:

Alte propuneri? Nu sint. Eu, va multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Stimati colegi, purcedem la procedura de vot, dar inainte de a vota pe ansamblu, in a doua lectura acest proiect de lege, supun votului propunerile care au fost inaintate de catre colegii nostri.

Prima propunere, a domnului Cosarciuc, pentru a completa acest proiect de lege cu un nou articol, articolul 10¹. Cine este pentru aceasta propunere rog sa voteze, cu anuntarea rezultatelor.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 0.

Sectorul nr.2 – 9.

Sectorul nr.3 – 20.

Domnul Marian Lupu:

29 de voturi pentru. Propunerea se respinge.

A doua propunere, inaintata de domnul Bujor, cu referinta la alocarile suplimentare pentru sport. Cine este pentru aceasta propunere rog sa voteze. Modalitatea ramine aceiasi.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 0.

Sectorul nr. 2 – 9.

Sectorul nr.3 – 21.

Domnul Marian Lupu:

30 de voturi pentru. Propunerea se respinge.

Domnul Banari, de fapt, a fost o intrebare mai mult, raspunsul va satisface?

In aceste conditii, supun votului, in ansamblu, pentru adoptare in a doua lectura, proiectul de lege nr.2342. Cine este pentru rog sa voteze. Rog sa fie anuntate rezultatele.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 30.

Sectorul nr.2 – 24.

Sectorul nr.3 – 0.

Domnul Marian Lupu:

54 de voturi pentru. Impotriva? Zero voturi.

Cu 54 de voturi pentru proiectul de lege nr.2342 este adoptat in a doua lectura.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.1660 pentru modificarea si completarea unor acte legislative (Codul cu privire la contraventiile administrative, Legea cu privire la secretul comercial s.a.). Lectura a doua. Rog comisia. (Rumoare in sala.)

ma iertati, stimati colegi. Cer scuze, aveti perfecta dreptate. Va multumesc pentru faptul ca mi-ati readus aminte.

 Din momentul din care am supus votului proiectul nr.2342, este momentul de a reveni la procedura de vot vizavi de proiectul de hotarire nr.2478. La acest proiect de hotarire, inainte de a vota pe ansamblu, am inregistrat doua propuneri din partea doamnei Cusnir. Eu rog pe doamna la microfonul nr.4 pentru a mentiona, inca o data, cu maxima precizie aceste propuneri. Si rog, la fel, atentie din partea comisiei pentru aceasta discutie.

Microfonul nr.4.

Doamna Valentina Cusnir:

La articolul 1 din proiectul de hotarire am propus sa nu fie exclusi beneficiarii care din anumite motive nu si-au lucrat pamintul. Adica sa nu fie exclusi, sa ramina sa beneficieze de aceste subventii, si sa le foloseasca la aratul pamintului.

Domnul Marian Lupu:

Comisia? Microfonul nr.5.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Nu, comisia nu poate sa-si expuna pozitia pe aceasta chestiune, trebuie sa-si expuna pozitia Parlamentul.

Domnul Marian Lupu:

Cel putin, sa vedem care este pozitia comisiei.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Noi am propus raportul comisiei. Si altceva acum nu putem sa propunem, fiindca noi trebuie sa facem sedinta comisiei in aces caz.

Domnul Marian Lupu:

Bine. Deci eu presupun ca la acest subiect comisia a prezentat raportul si nu accepta. Bine, cel putin.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Eu personal, ca deputat, as sustine propunerea, dar nu ca membru al comisiei si sef al acesteia.

Domnul Marian Lupu:

De acord. Bine. Deci cu pozitia comisiei situatia este clara. Si cea de-a doua propunere, la fel  sa fie bine articulata, inainte de a supune votului fiecare in mod separat.

Doamna Valentina Cusnir:

Cea de-a doua propunere, este ca in punctul 4, dupa intovarasirile pomicole sa fie incluse si intreprinderile vinicole privatizate, care au in capitalul social capital strain si sint obligate conform contractului de vinzare-cumparare sa sadeasca vita de vie.

Domnul Marian Lupu:

Da, multumesc. aici, la aceasta propunere? Aceeasi situatie.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Aceeasi situatie. Trebuie plenul Parlamentului sa-si expuna pozitia.

Domnul Marian Lupu:

De acord.

Microfonul nr.2.

Domnul Dmitrii Todoroglo:

Da. Va multumesc, domnule Presedinte. noi ca atare sintem cu discutia la a doua lectura.

Domnul Marian Lupu:

Nu, e hotarire de Parlament.

Domnul Dmitrii Todoroglo:

A, pardon. Din cauza ca aceste probleme nu au fost ridicate pina acum.

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Va multumesc, doamna Cusnir.

Inainte de a purcede la votarea acestui proiect de hotarire pe ansamblu, supun votului aceste doua propuneri. Propunerea doamnei Cusnir, referitor la punctul 1, daca nu gresesc, asa? Ca sa nu fie exclusi sau sa fie inclusi beneficiarii care nu si-au lucrat loturile agricole. Cine este pentru acceptarea acestei propuneri rog sa voteze. Rog sa fie anuntate rezultatele.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 1.

Sectorul nr.2 – 6.

Sectorul nr.3 – 21.

Domnul Marian Lupu:

21, da, sectorul nr.3? Eu rog, cu precizie.

Numaratorii:

Mai precizez – 20.

Domnul Marian Lupu:

20. 27 de voturi pentru. Propunerea nu este acceptata.

A doua propunere a doamnei Cusnir, ce se refera la punctul 4, pentru a include in aceasta lista ce este vizata in punctul 4, intreprinderile vinicole. Cine este pentru aceasta propunere rog sa voteze. Cu anuntarea rezultatelor.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 1.

Sectorul nr.2 – 6.

Sectorul nr.3 – 21.

Domnul Marian Lupu:

28 de voturi pentru. Propunerea la fel nu este acceptata.

Stimati colegi, la aceasta etapa, supun votului adoptarea proiectului de hotarire nr.2478 pe ansamblu. Cine este pentru rog sa voteze.

Numaratorii:

Sectorul nr. 1 – 30.

Sectorul nr. 2 – 29.

Sectorul nr. 3 – 21.

Domnul Marian Lupu:

80 de voturi pentru.

Impotriva?

Zero voturi.

Proiectul hotaririi nr.2478 este adoptat.

Va multumesc.

Stimati colegi, continuam ordinea de zi. Proiectul de Lege nr.1660 pentru modificarea si completarea unor acte legislative (Codul cu privire la contraventiile administrative, Legea cu privire la secretul comercial). Lectura a doua. Rog comisia.

Stimate domnule vicepresedinte al comisiei, doar o singura clipa, eu am remarcat o agitatie in sala. De fapt as dori sa ma consult, daca, stimatii mei colegi, considerati necesar ca dupa examinarea acestui subiect sa anunt o pauza, o facem.

Voci din sala:

Nu.

Domnul Marian Lupu:

Daca considerati ca urmeaza sa continuam cu examinarea ordinii de zi, intre timp, cit colegii din comisie ne raporteaza, va mai ginditi putin si eu voi interveni repetat cu aceasta intrebare, peste putin timp. Va rog.

Domnul Ion Plesca:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a examinat proiectul in cauza si a constatat urmatoarele: proiectul a fost inaintat cu titlu de initiativa legislativa de catre Guvernul Republicii Moldova si are ca sens modificarea si completarea articolului 174 cu indicele 21 din Codul cu privire la contraventiile administrative si a articolelor 1, 3 si 11 din Legea nr.171 din 6 iulie 1994 cu privire la secretul comercial.

In procesul examinarii acestui proiect de lege in sedinta plenara a Parlamentului in lectura intiia de la deputati au parvenit urmatoarele obiectii si amendamente:

Deputatul Vlad Cubreacov a propus ca la articolul 1 sintagma "salarii minime" de substituit cu sintagma "unitati conventionale". Comisia juridica accepta aceasta propunere.

La fel, deputatul Cubreacov a atentionat ca prin modificarea alineatului (2)  al articolului 11 din Legea nr.171 cu privire la secretul comercial se va mari numarul subiectilor ce vor avea dreptul de solicitarea secretului comercial. Este de mentionat ca acesti subiecti vor avea dreptul de solicitare a secretului comercial numai in limitele competentei lor stabilite de legislatie.

Deputatul Vitalia Pavlicenco a propus excluderea alineatului (1) al articolului 2 care se refera la introducerea cuvintului "confidentiale", amendament care este expus in avizul Directiei juridice a Aparatului Parlamentului, comisia juridica accepta aceasta propunere.

Deputatii Comisiei pentru protectia sociala, sanatate si familie propun la articolul 2 alineatul (2) dupa sintagma "functionarilor publici" de introdus sintagma "si altor persoane care ocupa functii de demnitate publica". Comisia juridica accepta partial aceasta propunere din motiv ca legislatia in vigoare nu reglementeaza notiunea de "functie de demnitate publica". Din acest considerent, sintagma propusa de deputatii Comisiei pentru protectie sociala, sanatate si familie va fi substituita cu sintagma "demnitarilor de stat".

Directia juridica a Aparatului Parlamentului propune la articolul al doilea,  la modificarea ce se refera la articolului 11 alineatul (2)  ca  sintagma "autoritatii administratiei publice centrale si altor organe de stat" sa fie substituita cu sintagma "organele de stat". Comisia juridica accepta aceasta propunere.

Examinind acest proiect de lege pentru lectura a doua si tinind cont de dezbaterile pe marginea lui, deputatii Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati propun:

- la articolul 2 alineatul (2),  sintagma "premeditate sau nepremeditate" de substituit cu sintagma "intentionate sau din imprudenta";

- articolul 2 alineatul (2)  de completat in final dupa cuvintele "ce constituie secret comercial"  cu cuvintele "care i-au fost incredintate sau i-au devenit cunoscute in legatura cu serviciul sau munca sa".

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati propune Parlamentului sa adopte in lectura a doua proiectul de lege examinat, luind in consideratie obiectiile si amendamentele relatate.

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc, domnule vicepresedinte al comisiei. Propuneri in lectura a doua?

Microfonul nr. 5.

Domnul  Vlad Cubreacov:

Stimate domnule presedinte,

Am vazut ca unul dintre amendamentele, pe care le-am formulat in discutia anterioara, a fost, practic, respins de comisie. si as insista asupra lui, pentru ca –   atrag din nou atentia Parlamentului –   formula actuala din lege este una punctuala si exhaustiva, arata fara rest cine poate solicita acest tip de informatie cu caracter secret. In formula avansata de Guvern, avem deja un text care formuleaza, in principiu, lucrurile si nu punctual, si nu exhaustiv. De aceea, cred eu, deschide larg poarta pentru eventuale abuzuri. Este o formula susceptibila de abuzuri. Nu exista si nu s-a motivat in nici un fel, nu exista nici un temei pentru a anula actuala prevedere din lege. Daca aceasta creeaza incomoditati sau a creat vreo problema vreo data, acest lucru trebuia indicat. Nu exista o asemenea problema. De aceea, eu insist ca propunerea pe care am formulat-o data trecuta si am dat citire textului din actuala lege sa fie supusa votului.

Multumesc.

Domnul  Marian Lupu:

Da. Alte propuneri? Nu sint.

Va multumesc, domnule vicepresedinte. Rog sa luati loc.

stimati colegi, supun votului propunerea colegului nostru, domnul Cubreacov. As ruga o referinta pentru stenograma, la ce articol se refera aceasta propunere?

Domnul  Vlad Cubreacov:

Este vorba de alineatul (2)  al articolului 11.

Domnul Marian Lupu:

Deci propunerea domnului Cubreacov care vizeaza alineatul (2)  articolul 11 pentru a fi mentionata.

Domnul  Vlad Cubreacov:

Si consta in mentinerea redactiei actuale care este una exhaustiva, punctuala si nu a ridicat in timpul aplicarii ei niciodata nici un fel de probleme.

Domnul  Marian Lupu:

De acord. Cine este pentru sustinerea acestei propuneri rog sa voteze. Rog sa fie, da, pentru stenograma, sa fie anuntate rezultatele.

Numaratorii:

Sectorul nr. 1 – 1.

Sectorul nr. 2 – 8.

Sectorul nr. 3 – 21.

 Domnul  Marian Lupu: 

29 de voturi. Propunerea nu a fost acceptata. Supun votului proiectul de lege nr.1660 pentru adoptarea acesteia in a doua lectura pe ansamblu. Cine este pentru rog sa voteze.

Numaratorii:

Sectorul nr. 1 – 30.

Sectorul nr. 2 – 28

Sectorul nr. 3 – 0.

Domnul  Marian Lupu:

58 de voturi pentru. Impotriva?

Numaratorul:

Sectorul nr. 3 – 10.

Domnul  Marian Lupu:

10. Sectoarele nr. 1, nr. 2? 

Numaratorul:

Sectorul nr. 2 – 0.

Domnul  Marian Lupu:

Zero. Va multumesc.

Stimati colegi, proiectul de lege nr.1660 este adoptat cu 58 de voturi pentru si 10 impotriva in a doua lectura.

Proiectul de Lege nr.1183 privind modificarea si completarea unor acte legislative (Codul de procedura civila, Legea privind dreptul de autor si drepturile conexe s.a.). Lectura a doua.

Rog comisia.

Domnul  Ion Plesca:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati deputati,

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a examinat proiectul in cauza si a constatat urmatoarele. Proiectul a fost inaintat cu titlu de initiativa legislativa de catre Guvernul Republicii Moldova si are ca scop conformarea legislatiei referitoare la domeniul proprietatii industriale si intelectuale la prescriptiile Codului cu privire la stiinta si inovare.

Deputatii Comisiei pentru politica economica, buget si finante considera inoportuna inlocuirea cuvintului "comercializare" cu cuvintul "difuzare" din articolul 14 din Legea cu privire la difuzarea exemplarelor de opere si fonograme. Comisia juridica, pentru numiri si imunitati nu accepta amendamentul, deoarece conform articolului 28 alineatul (2) litera b) din Legea cu privire la drepturile de autor si drepturile conexe notiunea de "difuzare" are un sens mai larg, care cuprinde si comercializarea fonogramelor.

Deputatii Comisiei pentru protectie sociala, sanatate si familie propun de completat proiectul cu prevederea despre modalitatea de intrare in vigoare a legii. Amendamentul nu se accepta. Conform Hotaririi Curtii Constitutionale nr. 32 din 29 octombrie 1998 in cazurile cind data intrarii in vigoare nu este prevazuta expres in lege, legea intra in vigoare la data publicarii.

Propunerile expuse in avizul Directiei juridice au fost acceptate integral de deputatii Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati. Examinind acest proiect de lege pentru lectura a doua si tinind cont de dezbaterile pe marginea lui, deputatii Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati propun la articolul 3 din Legea nr.461 din 18 mai 1995 privind brevetele de inventie, in scopul concretizarii documentelor ce urmeaza a fi depuse la cererea de brevet, in alineatul (7) articolul 10, cuvintele "documentele prevazute la alineatul (3) literele a), b), c) si alineatul (4)" sa se substituie prin cuvintele "documentele prevazute la alineatul (2) literele a), c), alineatul (3) litera a), b) si alineatul (4)".

La articolul 14 din Legea cu privire la activitatea arhitecturala, articolul 17 alineatul (4) litera c) dupa cuvintele "cit si o parte substantiala din el" se introduc  cuvintele "pasibila de identificare".

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati propune Parlamentului sa adopte in lectura a doua proiectul de lege luindu-se in considerare amendamentele relatate.

Domnul  Marian Lupu:

Da, va multumesc.

Propuneri pentru lectura a doua, stimati colegi? Nu sint. Va multumesc, domnule vicepresedinte al comisiei.

Supun votului proiectul de lege nr.1183 pentru adoptarea acestuia in a doua lectura, tinindu-se cont de prevederile raportului comisiei. Cine este pentru rog sa voteze.

Numaratorii:

Sectorul nr. 1 – 31.

Sectorul nr. 2 – 30.

Sectorul nr. 3 – 21.

Domnul  Marian Lupu:

82 de voturi pentru. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de lege nr.1183 adoptat in lectura a doua.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr. 2122 pentru modificarea Legii bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2005. Lectura a doua.

Rog comisia.

Doamna  Valentina Buliga:

Mult stimate domnule Presedinte,

Stimati deputati,

Proiectul de Lege privind modificarea Legii bugetului asigurarilor sociale de stat pentru anul 2005 nr.383-XV din 18 noiembrie 2004 a fost reexaminat in Comisia pentru protectie sociala, sanatate si familie. Si la momentul reexaminarii obiectii si propuneri suplimentare din partea comisiilor n-au parvenit. De asemenea, informatiile solicitate de Comisia pentru administratia publica, ecologie si dezvoltarea teritoriului si Comisia pentru politica economica, buget si finante au fost prezentate acestor comisii.

Tinind cont de cele relatate, Comisia pentru protectie sociala, sanatate si familie propune proiectul de lege pentru adoptare in a doua lectura.

Domnul  Marian Lupu:

Da, va multumesc. Propuneri la  lectura a doua.

Microfonul nr. 4.

Doamna Lidia Gutu:

Multumesc, domnule Presedinte.

Doamna presedinte, spre regret, n-am reusit sa formulez in scris amendamentul. Si vreau sa va propun acum, ca in plenul Parlamentului sa examinam urmatoarea chestiune. La capitolul VI "Recuperarea sanatatii" punctul 42 alineatul (2), s-a propus de catre Guvern ca cifra de "5 milioane 70" sa se inlocuiasca cu cifra "3 milioane 78". Iar sintagma "Cancelaria de Stat" –  cu sintagma "Aparatul Guvernului". Cu ce putem sa fim de acord, ca s-a schimbat denumirea.

Deci, eu propun ca noi sa lasam in buget cifra care a fost prevazuta de 5 milioane 70 de mii pentru sanatoriile care apartin Aparatului Guvernului in cazul dat, proprietate de stat, si dat fiind faptul ca este vorba despre Sanatoriul "Moldova" (Truscovet)  si "Moldova" (Odesa), care apartin Moldovei si foarte mult timp am luptat pentru a redobindi dreptul de proprietate pe teritoriului Ucrainei.

Consider ca noi trebuie sa mentinem aceasta cifra ca sa sustinem la un nivel respectiv, pe de o parte baza tehnico-materiala a acestor sanatorii, pe de alta parte, de a nu ingradi accesul cetatenilor nostri la tratament, la astfel de statiuni balneare, cum sint Truscovet si "Moldova" (Odesa). Pentru ca in republica astfel de statiuni noi, pur si simplu, nu avem. De aceea propun ca sa fie examinata si sa puneti la vot.

Multumesc.

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr. 3.

Doamna  Valentina Buliga:

Da, multumesc, doamna deputat Gutu.

Domnule Presedinte, cred ca este momentul sa atentionam reprezentantii Guvernului despre complexitatea si calitatea notelor informative, care sint prezentate Parlamentului. Nu cred ca s-a facut aceasta intentionat, dar in nota informativa cumva s-a evaluat, nu ca s-a ascuns, aceasta micsorare de bani prevazuti pentru sanatoriile Cancelariei de Stat. Si cred ca propunerea comisiei poate fi acceptata.        

Domnul  Marian Lupu:

Da, microfonul nr. 3.

Domnul Vladimir Eremciuc:

Я хочу сказать, уважаемые коллеги, то, что сказали Лидия Ивановна, депутат Гуцу, и председатель комиссии. Мотивом для изменения этой цифры послужило решение Административного совета. С каких пор Административный совет имеет право вмешиваться в бюджет, который утверждается Парламентом?

Второй момент. Мотивы о том, что там путевки дороже. Ну, не сравнить путевку за 2700 в "Кодры" (Калараш) и Кагул и за 3300, то есть разница в 600 лей, с Трусковцем. Что у нас сегодня в Молдавии перевелись больные мочекаменной болезнью, нарушением водно-солевого обмена? У нас нет спроса на эти трусковецкие путевки? И тем более мы должны государственное учреждение поддержать. Поэтому я предлагаю эту цифру оставить такой какой она была в первоначальном виде, то есть 5 миллионов 70 тысяч оставить без изменения. Общая цифра не меняется. Спасибо.

Domnul  Marian Lupu:

Da, multumesc. Alte propuneri?

Doamna Valentina Buliga:

Decizia comisiei a fost confirmata si de vicepresedintele Comisiei pentru protectie sociala, sanatate si familie. Cred ca ceilalti membri o  sustin. 

Domnul  Marian Lupu:

Pentru o mai buna percepere a mea.

Doamna Valentina Buliga:

Da.

Domnul  Marian Lupu:

Propunerile sint identice?

Doamna Valentina Buliga:

Da, da.

Domnul  Marian Lupu:

Si comisia la fel a fixat in raport.

Doamna Valentina Buliga:

Accepta.

Domnul  Marian Lupu:

Ca suma sa fie mentinuta.

Doamna Valentina Buliga:

Cum prevede legea.

Domnul  Marian Lupu:

Cum prevede legea...

Doamna Valentina Buliga:

...asigurarilor sociale pentru 2005.

Domnul  Marian Lupu:

Deci, practic, este cazul de supunere la vot in aceste conditii? Eu va rog la microfonul nr. 4.

Doamna Valentina Buliga:

Comisia accepta.

Domnul  Marian Lupu:

Fiindca eu inteleg bine.

Doamna Valentina Buliga:

Amendamentul facut de doamna deputat Gutu si domnul deputat Eremciuc ca alineatul punctului 42 sa fie exclus. Adica ramine in lege,  cum este in Legea bugetului asigurarilor sociale de stat, cifra 5 milioane 70 mii.

Domnul  Marian Lupu:

Deci, este fixat in stenograma si nu cred ca este necesar sa supunem votului. Va multumesc, doamna presedinte a comisiei.

Stimati colegi, supun votului, pentru adoptare in a doua lectura,   proiectul de lege nr. 2122, tinindu-se cont de continutul raportului comisiei si acceptul comisiei la subiectul invocat de colegii nostri. Cine este pentru rog sa voteze.

Numaratorii:

Sectorul nr. 1 – 31.

Sectorul nr. 2 – 32.

Sectorul nr. 3 – 14.

Domnul  Marian Lupu:

77 de voturi pentru. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de lege nr.2122 adoptat in a doua lectura. Va multumesc. 

Proiectul de Hotarire nr.2039 asupra Raportului prezentat de Centrul pentru Drepturile Omului privind respectarea dreptului omului in Moldova in anul 2004 si Informatia Comisiei pentru drepturile omului cu privire la activitatea Centrului pentru drepturile omului in perioada de timp indicata.

Centrul pentru Drepturile Omului, doamna Apolschi.

Doamna Raisa Apolschi - avocat parlamentar, directorul Centrului

   pentru Drepturile Omului:

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Doamnelor si domnilor deputati,

Onorata asistenta,

Este foarte semnificativ ca prezint Raportul privind respectarea drepturilor omului in Republica Moldova in perioada 2004, dupa recenta vizita in tara noastra a Secretarului General al Consiliului Europei Terry Davis.

Domnia sa, in cadrul sedintei solemne a Parlamentului consacrata aniversarii a X-a de la aderarea republicii la Consiliul Europei, constatind realizarile  unor angajamente pe care si le-a asumat Republica Moldova, totodata, a mentionat ca la acest capitol mai sint niste restante. Concomitent s-a accentuat ca democratia nu este un proces care ar putea fi finisat. Acesta este un proces pe progresul caruia ramine sa contam.

Adoptarea in 1950 a  Conventiei europene a drepturilor si libertatilor fundamentale ale  omului, cu ratificarea ulterioara de catre statele europene, a pus inceputul procesului de instituire in tarile continentului  european a institutului extrajudiciar de aparare a drepturilor omului, cum este numit in comunitatea internationala institutul ombudsmanului, unul  din elementele-cheie ale societatii democratice.

Organismele internationale O.N.U., O.S.C.E., Consiliul Europei, califica crearea institutului ombudsmanului ca una din principalele conditii de formare a institutiilor democratiei, de asigurare a corelarii efective dintre structurile statale si societatea civila.

Confirmind adeziunea la Declaratia Universala a Drepturilor Omului, la  alte acte juridice internationale cu privire la drepturile omului, luind in considerare ca, in conformitate cu statutul O.N.U., statul este obligat sa stimuleze garantarea tuturor drepturilor si libertatilor omului, tinind cont de necesitatea de a garanta tuturor cetatenilor Republicii Moldova dreptul la apararea drepturilor si libertatilor constitutionale, la 17 octombrie 1997 a fost adoptata Legea cu privire la avocatii parlamentari, a caror activitate este menita sa asigure garantarea respectarii drepturilor si libertatilor constitutionale ale omului de catre autoritatile publice centrale si locale, institutii, organizatii si intreprinderi, indiferent de tipul de proprietate, ale asociatiilor obstesti si persoanelor cu functii de raspundere de toate nivelurile.

Institutul avocatului parlamentar, nesuprapunindu-se si nesubstituind competentele organelor statale, este chemat sa suplineasca modalitatile existente intru apararea drepturilor si libertatilor constitutionale ale omului.

Potrivit articolului 34 din Legea cu privire la avocatii parlamentari, Centrul pentru Drepturile Omului prezinta Parlamentului raportul privind respectarea drepturilor omului in Republica Moldova, in cazul de fata pentru anul 2004.

Propunind atentiei dumneavoastra raportul in cauza, tin sa mentionez, ca acesta se bazeaza mai intii de toate pe sinteza rezultatelor examinarii cererilor petitionarilor adresate avocatilor parlamentari, pe studierea si analiza informatiei referitoare la respectarea drepturilor omului in Moldova si pe cele obtinute in timpul vizitarii de catre avocatii parlamentari si colaboratorii centrului a institutiilor penitenciare,  medicale, de protectie sociala si a altor institutii.

Prezentind acest raport nu intentionez sa fac un bilant al activitatii avocatilor parlamentari pe parcursul unui an de activitate, ci o trecere in revista a situatiei respectarii drepturilor omului in unele domenii, care mai des au fost avizate in adresarile petitionarilor, concomitent generalizindu-se observatiile care, dupa parerea avocatilor parlamentari, merita atentie.

Asa dar, in anul de referinta, la Centrul pentru Drepturile Omului au fost inregistrate 1102 petitii, vizind incalcarea drepturilor si libertatilor fundamentale, adresate de catre 1517 semnatari. 1519 persoane au solicitat audienta. 298 petitii fiind luate spre examinare nemijlocit in timpul audientelor.                                                  

Din cele 582  de petitii, acceptate spre examinare, 237 si-au gasit solutionare pozitiva. Aceasta situatie denota in primul rind ca in tara se  incalca drepturile omului. In al doilea rind, ca s-a atestat o inviorare in rindurile cetatenilor care isi exprima dezacordul cu situatia care i-a afectat.

Locuitorii municipiului Chisinau au fost acei care au solicitat cele mai multe audiente, urmati fiind de locuitorii raioanelor Straseni, Criuleni etc. Solicitarea mai redusa a audientelor sau numarul mai limitat de petitii din unele localitati nicidecum nu atesta nivelul inalt de respectare a drepturilor si libertatilor cetatenesti, ci faptul ca persoanele afectate in drepturi nu au posibilitati financiare sau de alt gen pentru a se adresa la centru.

Tinindu-se cont de aceasta si in scopul crearii de conditii favorabile pentru  acces la avocatii parlamentari pentru toti cetatenii republicii, indiferent de locul de trai, activeaza filiale ale centrului cu sediile in municipiul Balti si  orasele  Cahul si Comrat.

Cel mai des au fost invocate incalcarea dreptului de acces liber la justitie –    circa 26% din adresari, dreptul la asistenta si protectie sociala – 17,5%, dreptul la proprietatea privata  si protectia acesteia –  15,2%, securitatea si demnitatea personala – 10,4%, accesul liber la informatie si dreptul la munca.

Comparind aceste date cu cele din anii precedenti, putem conchide ca in anul de referinta situatia in domeniul respectarii drepturilor omului nu a suportat schimbari calitative esentiale. Din numarul total de petitii parvenite la centru in circa 26 la suta este invocata problema accesului liber la justitie.

Cu toate ca prin realizarea conceptiei reformei judiciare si de drept a fost adoptat un set de legi, care au pus temelia procesului de reformare a sistemului judecatoresc, anul 2004 nu a adus ameliorarea asteptata in domeniul respectarii drepturilor omului.

Problema realizarii dreptului la justitie ramine a fi acuta, identificindu-se aceleasi impedimente ca si in anii precedenti:

- neexecutarea hotaririlor  judecatoresti, lipsa mijloacelor banesti pentru achitarea taxei de stat, sau pentru initierea procesului civil, sau pentru inaintarea cererilor de apel si de recurs, pentru angajarea unui avocat;

- lipsa unei aparari efective si calitative din partea avocatilor din oficiu a persoanelor aflate sub  urmarirea  penala, accesul condamnatului, aflat in detentie, la serviciile calitative ale avocatului din oficiu.

Asa  cum am mentionat mai sus, o problema mai frecvent abordata a fost neexecutarea hotaririlor judecatoresti.  Multe adresari catre avocatii parlamentari ar putea fi evitate, daca institutiile abilitate si-ar onora obligatiile la timp si in deplina masura. Afirmam aceasta, deoarece  o parte din hotaririle care ar putea fi real executate, si-au gasit in anul de referinta, solutionarea dupa intervenirea avocatului parlamentar.

In 2004 s-a recurs la solicitarea Procuraturii pentru a fi intentat dosar penal in privinta atit a debitorului, cit si a executorului judecatoresc. Aici as vrea sa remarc, ca neexecutarea hotaririlor judecatoresti in unele cazuri este conditionata si de factori obiectivi, cum ar fi lipsa bunurilor sau veniturilor debitorilor, care ar putea fi supuse urmaririi silite, plecarea unei bune parti a populatiei peste hotarele republicii, unde lucreaza la negru.

Asigurarea cetatenilor, in special a celor privati de libertate, cu o calificata asistenta juridica, ramine in continuare a fi una din cele mai actuale probleme.

In vederea gasirii solutiei optime pentru problema in cauza si pentru evitarea crearii anumitor conflicte de competenta s-a ajuns la o intelegere drept urmare a discutiei cu Baroul de avocati ai republicii, ca cererile parvenite in adresa centrului referitoare la acordarea asistentei juridice, sa fie remise baroului spre examinare. Spre regret, aceasta intelegere asa si nu a fost respectata, iar adresarile continua sa parvina la centru.

In aceasta ordine de idei ar fi binevenita instituirea Institutului Avocatului Public, drept o alternativa a celui existent, ca dreptul la aparare sa poata fi realizat, de facto, de toate paturile sociale.

Aici as vrea sa fac o mica analiza in ceea ce priveste posibilitatea participarii avocatului din oficiu in cadrul examinarilor dosarelor civile. Conform articolului 77 din Codul de procedura civila, reprezentantul din oficiu poate fi numit de catre instanta de judecata in cazul in care partea sau intervenientul sint lipsiti sau limitati in capacitatea de exercitiu; si nu au reprezentanti legali;  daca instanta constata un conflict de interese intre reprezentat si reprezentantul lipsit sau limita in capacitatea de exercitiu, in alte cazuri stabilite de lege.

De fapt,  spectrul persoanelor, care ar necesita o asistenta a unui avocat din oficiu este mult mai mare. Acesta, daca vreti, ar fi unul din argumentele in favoarea Institutului Avocatului Public.

Odata cu aderarea la Consiliul Europei si la alte organisme internationale ce activeaza in domeniul ocrotirii drepturilor omului, Moldova si-a asumat obligatiunea de a crea conditii adecvate de detentie. La acest subiect s-au referit raportorii pentru Republica Moldova in Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei. Mai mult, acest obiectiv este prioritar si in Planul de actiuni "Uniunea Europeana – Republica Moldova".

Conform statisticii, in perioada ianuarie-decembrie 2004 in adresa avocatilor parlamentari au parvenit 295 adresari la capitolul "Securitatea si demnitatea personala". In ceea ce priveste statistica pe categorii pentru aceasta perioada, s-au inregistrat in total 558 de adresari de la detinuti.

Cele mai des abordate in petitiile detinutilor au fost urmatoarele: conditiile neadecvate de intretinere in locurile de detentie, suprapopularea, conditiile sanitaro-igienice nesatisfacatoare, subnutritia, asistenta medicala nesatisfacatoare, comportamentul neadecvat al colaboratorilor si administratiei institutiilor in cauza. In 40% de petitii a fost invocata tortura, dezacordul cu hotarirea instantei de judecata, lipsa mijloacelor financiare pentru asistenta calificata a avocatului si accesul limitat la informatie.

Conditiile de detentie fiind abordate in circa 50% din petitiile parvenite la capitolul "Dreptul la viata, la securitatea fizica si psihica" pot fi considerate drept tratament ce incalca prevederile articolului nr.3 din Conventia europeana pentru drepturile omului. Standardele minime de detentie trebuie sa fie aceleasi, indiferent de nivelul de dezvoltare a statului.

Protejarea drepturilor detinutilor devine foarte importanta pentru realizarea unui mediu cit mai normal posibil. Spre deosebire de penitenciare, o situatie cu totul alarmanta este inregistrata in izolatoarele de urmarire penala si in izolatoarele de detentie preventiva.

Conform conventiilor si instrumentelor internationale, la care Moldova este parte, persoanele aflate in arest preventiv sint prezumate nevinovate, pina cind vinovatia lor va fi dovedita in mod legal si trebuie tratate in mod corespunzator. In Republica Moldova detinutii preventiv se afla in conditii mai proaste decit cei ce-si ispasesc pedeapsa.

In anul 2004, centrul a investigat in masura posibilitatilor, cum se respecta si se asigura in izolatoarele de detentie preventiva din cadrul Ministerului Afacerilor Interne drepturile persoanei la integritatea fizica si psihica, la libertatea individuala si siguranta.

Pentru elucidarea problemelor din izolatoarele respective ale tarii a fost solicitat si concursul unor institute abilitate, inclusiv Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Sanatatii si Protectiei Sociale, Procuratura Generala, comisariatele raionale de politie.

Au fost efectuate controale ale celor invocate in teren. In urma generalizarii rezultatelor acumulate, a fost intocmit si prezentat Parlamentului raportul despre respectarea drepturilor persoanelor aflate in izolatoare de detentie preventiva, care contine un sir de propuneri concrete, printre care si necesitatea subordonarii izolatoarelor de detentie preventiva Ministerului Justitiei si nu Ministerului Afacerilor Interne.        

Vreau sa-mi exprim speranta, ca completarea Codului penal cu articolul ce prevede raspunderea penala pentru tortura va diminua proportiile acestui fenomen.

Un pas important, care va aduce, sper, la schimbari calitative la acest capitol este elaborarea si aprobarea Conceptiei reformarii sistemului penitenciar si Planului de masuri pe anii 2004-2013.

Articolul 36 din Constitutie garanteaza dreptul la ocrotirea sanatatii, care ofera tuturor persoanelor aflate sub jurisdictia statului, minimumul asigurarii medicale gratuite. Tinind cont de faptul ca, incepind cu 1 ianuarie 2004, pe intreg teritoriul republicii a fost implementat sistemul de asigurare obligatorie de asistenta medicala s-a marit numarul adresarilor inregistrate la centru.

In scopul asigurarii respectarii dreptului constitutional la ocrotirea sanatatii, unica institutie abilitata cu imputernicirea elaborarii politicii statului in domeniul sanatatii –  ministerul – a intreprins o  serie de actiuni in domeniul legislativ, cit si in scopul realizarii de facto a acestui drept.

Cu toate eforturile depuse de stat prin intermediul Ministerului Sanatatii si Protectiei Sociale si cu toate realizarile inregistrate in domeniul  restructurarii si consolidarii serviciilor medicale, persista multe probleme la acest capitol.

 Unele dintre ele au fost solutionate in urma sesizarilor avocatilor parlamentari catre organele abilitate – Guvern, Compania de Asigurare in Medicina –  asupra unor probleme ce tin de nerespectarea acestui drept, pornindu-se de la  adresarile petitionarilor printre care au fost vizate: anularea termenului de procurare a politelor de asigurare, includerea in lista persoanelor, pentru care asigurator este Guvernul, a cetatenilor neincadrati in cimpul muncii, care ingrijesc de o persoana invalida, solutionarea problemei ce tine de transportarea bolnavilor cu insuficienta renala la centrele de  hemodializa. Institutiile medicale – spitalele, punctele medicale sint anume acele institutii, care se fac responsabile de incalcarea drepturilor, in cazul de fata a dreptului la sanatate.

Anul 2004 a fost marcat de evenimente triste, provocate de administratia din stinga Nistrului, care au sistat procesul de instruire in scolile cu predare in limba moldoveneasca in baza grafiei latine. Constatind o incalcare grava a  drepturilor constitutionale, avocatii parlamentari n-au ramas indiferenti si au solicitat organismelor internationale de domeniu luarea unei atitudini fata de aceste evenimente.

Ca si in anii precedenti, a fost frecvent abordata in anul de referinta incalcarea dreptului la proprietatea privata. Petitionarii au invocat probleme ce tin de restituirea cotelor valorice, a altor bunuri din fostele gospodarii agricole colective, restituirea averii confiscate si nationalizate.

Tranzitia la economia de piata pe linga multiple beneficii ce nu pot fi negate a generat o serie de probleme, care s-au transformat intr-un nou tip de litigii legate de apararea drepturilor proprietarilor.

Cu toate ca a intrat in vigoare Legea cu privire la arenda in agricultura, au continuat adresarile petitionarilor, care s-au referit la imposibilitatea obtinerii cotei valorice sau retragerii cotei valorice din proprietatea comuna, consecintele neincheierii contractelor de arenda a terenurilor.

Bunastarea populatiei unui stat este in directa legatura cu capacitatea economica a acestuia. Tinind cont de faptul ca pe parcursul anului 2004 s-au inregistrat indici pozitivi in dezvoltarea economiei tarii, cit si unele succese in implementarea politicilor sociale, putem remarca si o stabilitate in ce priveste acordarea prestatiilor sociale.

Implementarea sistemului nou de asigurari sociale a inceput sa dea primele rezultate pozitive. Din contul mijloacelor acumulate in bugetul asigurarilor sociale a fost posibila indexarea anuala a pensiilor, majorarea cuantumului indemnizatiilor adresate familiilor cu copii. Cu regret, masurile intreprinse nu sint suficiente pentru asigurarea unui trai decent populatiei republicii.

Adresarile privind nerespectarea dreptului la asistenta si protectie sociala in anul de referinta au constituit aproximativ 17%. Pe parcursul ultimilor citiva ani in atentia avocatilor parlamentari ramine problema respectarii dreptului la asistenta si protectia sociala a persoanelor, care au activat in institutiile si organizatiile din stinga Nistrului si nu au achitat contributiile de asigurari sociale in Fondul de asigurari sociale ale Republicii Moldova.

Nerespectarea aceluiasi drept a fost abordata si de catre persoanele participante la conflictul armat pentru apararea integritatii teritoriale a republicii si intern deplasate in urma consecintelor acestui conflict, in special, problema neasigurarii familiilor lor cu spatiu locativ.

O alta problema ce preocupa astazi aceasta categorie de cetateni tine de posibilitatea de a beneficia de protectia sociala sub forma de compensatii nominative, dat fiind faptul ca acestea se achita de catre Banca de Economii la incasarea platilor comunale.

In procesul de examinare si investigare a petitiilor, avocatii au utilizat toate atributiile acordate de lege, au fost facute interpelari, expediate avize si sesizari, recomandari si propuneri privind repunerea cetatenilor in drepturi si interesele lor legitime, precum si de modificare si completare a actelor legislative.

In anul de referinta, avocatii au sesizat Curtea Constitutionala in vederea controlului constitutionalitatii unor acte legislative. Au fost inaintate Parlamentului si Guvernului 14 propuneri privind modificarea si completarea unor acte legislative si normative in scopul restabilirii anumitor categorii de cetateni in drepturi, inlaturarii situatiilor trecute cu vederea la adoptarea actelor normative respective sau care, in opinia avocatilor parlamentari, contravin dispozitiilor constitutionale si instrumentelor internationale, la care Republica Moldova este parte.

Una din prerogativele Institutului National al Ombudsmanului este propagarea cunostintelor in domeniul apararii drepturilor si libertatilor constitutionale ale omului. Educatia in domeniul dreptului este mult mai mult decit o lectie predata in scoli sau o tema de discutie de o zi. Este un proces menit sa ofere oamenilor instrumentele, de care au nevoie, pentru a trai o viata sigura si demna.

In acest context, Institutul Avocatului Parlamentar a reusit sa realizeze unele actiuni de informare si educare prin intermediul organizarii meselor rotunde, seminarelor, conferintelor internationale cu sustinerea Consiliului Europei. S-a reanimat parteneriatul cu organizatiile neguvernamentale, cu reprezentantii societatii civile. Drept dovada a fost crearea consiliilor de experti si Consiliului Consultativ al ONG-urilor. A fost negociata si ulterior acceptata de catre O.S.C.E. propunerea privind finantarea buletinului trimestrial al avocatului parlamentar si reeditarea pliantului cum se scrie o petitie.

In anul de referinta a fost lansat Serviciul Informational Telefonic "Linie fierbinte" in cadrul proiectului de sustinere in implementarea Planului national de actiuni in domeniul drepturilor omului "Republica Moldova", al  carui obiectiv  este acordarea consultatiilor gratuite si informatiilor asupra problematicii drepturilor omului.

Totodata, as vrea sa mentionez, ca au ramas nerealizate unele obiective, pe care ni le-am propus, inclusiv activitati incluse in Planul national de actiuni in domeniul drepturilor omului pentru anii 2004-2008, executant sau partener al caruia a fost desemnat Centrul pentru Drepturile Omului.

De mai mult timp nu a fost completata biblioteca centrului cu literatura de specialitate, n-a fost posibila lansarea paginii web, au fost ratate ocazii de a participa la forurile si intrunirile ombudsmanilor.

In acelasi timp am fost placut surprinsi de rezultatele studiului sociologic despre respectarea drepturilor omului in Republica Moldova, realizat de echipa Centrului de Analiza si Investigatii Sociologice, Politologice CIVIS in cadrul proiectului P.N.U.D., sustinere in implementarea Planului national de actiuni in domeniul drepturilor omului "Republica Moldova", conform caruia Centrul pentru Drepturile Omului in anul 2004 a fost apreciat drept un organism cu un inalt grad de credibilitate in societate –  circa 50%, acesta devansind cu mult majoritatea institutiilor statale.

In anul 2004, majoritatea autoritatilor si institutiilor publice sesizate s-au aratat cooperate si receptive fata de solicitarile avocatilor parlamentari. Multe petitii au fost solutionate favorabil ca urmare a colaborarii constructive dintre avocatii parlamentari si autoritatile publice respective.

Cu toate acestea, s-au inregistrat si cazuri in care autoritatile sesizate au raspuns cu intirziere, au formulat raspunsuri formale sau nu au raspuns deloc la solicitarile avocatului parlamentar.

Ignoranta pe care o manifesta unele institutii fata de activitatea Centrului pentru Drepturile Omului, nedorinta de a conlucra demonstreaza, ca in societatea noastra rolul Institutului Avocatului Parlamentar in asigurarea afirmarii si protectiei drepturilor umane nu este pe deplin constientizat.

Cu toate realizarile obtinute pe parcursul anului 2004 sintem constienti, ca mai exista lacune in activitatea institutiei, insa o buna parte din ele sint conditionate de factori obiectivi.

Un pas important care ar eficientiza activitatea centrului ar fi revizuirea structurii existente prin operarea modificarilor atit in Legea cu privire la avocatii parlamentari, cit si in Regulamentul privind Centrul pentru Drepturile Omului.

Va multumesc pentru atentie.

Doamna  Maria Postoico:

Multumesc, doamna Apolschi.

Poftim,  sint intrebari?

Microfonul nr. 4.

Domnul  Dumitru Diacov:

Doamna raportor,

In ’97, cind a fost adoptata Legea cu privire la avocatul parlamentar, eu tin minte bine aceste discutii, s-a vrut ca in Republica Moldova sa existe un fel de Curte Europeana pentru Drepturile Omului. Cind omul umbla prin institutiile statului si din diferite motive nu gaseste dreptate si este avocatul parlamentar, unde el in sfirsit poate sa... Fiindca, institutiile statului pot sa fie, cum se spune, influentate. Puteti sa numiti un caz, cind un om cu un nume concret a gasit dreptate la centrul pe care il conduceti dumneavoastra? Unul.

A doua intrebare. Avocatul parlamentar, ca nici un avocat in Republica Moldova si ca nici o institutie in Republica Moldova, are in spate Parlamentul Republicii Moldova. Eu nu tin minte cazuri, poate, mai inainte, poate in acesti 4 ani de zile, de cite ori s-a adresat cu rugamintea avocatul parlamentar ca sa intervina Parlamentul in apararea unei persoane concrete, sa apere o persoana concreta?

Fiindca, noi stim, ca in Republica Moldova sint probleme cu apararea drepturilor omului, sint petitii, scrisori, din penitenciare scriu in fiecare saptamina oamenii, care au probleme, care sint batuti, care au probleme cu sanatatea s.a.m.d.

Si, sigur ca, o institutie de stat, care este si responsabila n-o sa mai faca dreptate niciodata acolo. Si, sigur ca aici s-ar cere avocatul parlamentar ca sa vina cu  un demers, ca sa intervina in Parlament: oameni buni, salvati viata omului concret.

Eu m-am uitat prin raportul anual, eu inteleg, este si finantare s.a.m.d., un raport se poate de scris. Informatia, care ati prezentat-o dumneavoastra e foarte buna si, intr-adevar, eu presupun, ca e un volum extraordinar de mare de lucru, dar noi avem nevoie de un fapt, de doua – trei fapte concrete. Si ce trebuie de facut, de schimbat,  legislatia inclusiv, ca centrul sa aiba drepturi depline sa intervina pentru apararea concreta, a omului concret?

Multumesc.

Doamna  Raisa Apolschi:

Multumesc pentru intrebare. Eu n-as fi de acord atunci, cind dumneavoastra asimilati Institutul Avocatului Parlamentar cu Curtea Europeana pentru Drepturile Omului. Noi nu sintem abilitati cu astfel de imputerniciri, justitia le infaptuieste.

Sa numesc acum nume concrete nu sint gata. Dar am mentionat in raportul, pe care l-am prezentat ca, am inaintat Parlamentului 14 propuneri de modificare a legii. De fapt, unele modificari urmaresc scopul de a omite acele lacune din legislatie, care duc la lezarea drepturilor omului. Cred ca aici este aportul si al Parlamentului, si al avocatului parlamentar.

Doamna  Maria Postoico:

Multumesc.

In continuare microfonul nr. 4.

Domnul  Dumitru Braghis:

Multumesc, doamna presedinte.

Eu am citeva intrebari. Prima intrebare. Dumneavoastra ati vorbit despre faptul, ca va adresati avocatilor, va adresati altor institutii ale statului, care trebuie sa investigheze cazurile. Pe mine ma intereseaza, cite cazuri, cite procente din adresarile cetatenilor le-ati investigat dumneavoastra, institutia dumneavoastra? Si ca rezultat al acestor investigatii, citi oameni au fost repusi in drepturile lor?

Doamna  Raisa Apolschi:

Eu am adus cifre mai sus in raport: din 582 petitii acceptate spre examinare din numarul total, pentru ca nu toate tin de competenta avocatului, unele fiind remise organelor abilitate, deci, 237 de petitii si-au gasit solutionare pozitiva.

Domnul  Dumitru Braghis:

Vedeti, inca o data dumneavoastra fugiti de raspuns la intrebarea mea. Eu am intrebat destul de clar, fiindca am auzit foarte clar ce-ati spus dumneavoastra, o parte s-au dus nu stiu unde. Eu repet inca o data chestiunea: cite cereri au fost investigate de centru si citi oameni au fost repusi in drepturile lor?

Doamna  Raisa Apolschi:

237 de petitii au fost solutionate pozitiv prin intermediul avocatului parlamentar. Deci, aceste persoane au fost repuse in drepturile lor.

Domnul  Dumitru Braghis:

Si procentul, ati spus, care-i?

Doamna  Raisa Apolschi:

Ma iertati, nu sint matematician, acuma promt nu va pot da...

Domnul  Dumitru Braghis:

Bine. Din cite, dar, adresari care le-ati investigat dumneavoastra?

 Doamna  Raisa Apolschi:

Din 582 acceptate spre examinare, 237 si-au gasit solutionarea pozitiva. Acesta este numarul.

Domnul  Dumitru Braghis:

582 au fost investigate cu toate organele din stat, ati spus dumneavoastra. De aceea si vreau sa inteleg, care este rolul si ponderea dumneavoastra in toate aceste lucruri. Fiindca n-am gasit aceste cifre nici in raportul care l-ati prezentat si nici in raportul dumneavoastra. De aceea si vreau sa inteleg, ce face centrul?

Doamna  Raisa Apolschi:

Deci, Institutul Avocatului Parlamentar, de fapt, este intermediar. Dinsul nu are abilitati de a lua decizii si deciziile lui sa fie, deci, obligatorii pentru organele de resort.

Domnul  Dumitru Braghis:

Foarte corect, da. Eu cunosc lucrurile acestea.

Doamna  Raisa Apolschi:

Deci, noi sintem intermediari. Atunci cind se adreseaza omul, noi gindim unde ar putea fi adresata petitia, prin intermediul nostru sau ii explicam caile si modalitatile care exista, conform legislatiei pentru a-si putea efectiv apara dreptul.

Domnul  Dumitru Braghis:

Dar totodata, dumneavoastra aveti dreptul sa va adresati si in judecata, si in Curtea Constitutionala, si in Parlament, si la Presedintie, si la Guvern s.a.m.d. pentru a rezolva problemele cetatenilor care s-au adresat la dumneavoastra. De aceea si eu vorbesc, cite sint investigate si solutionate. Bine, inteleg ca nu avem raspuns. Mai am o intrebare.

Doamna  Maria Postoico:

Raspuns v-au dat.

Doamna  Raisa Apolschi:

Imi pare rau, eu raspunsul l-am dat si am numit acele...

Domnul  Dumitru Braghis:

Pai, eu am intrebat cite procente, nu vad raspunsul ca sa inteleg care este.

Doamna  Raisa Apolschi:

Eu nu sint matematician. Eu cred ca este un repros. (Rumoare in sala.)

Doamna  Maria Postoico:

Liniste, va rog. Eu va rog, stimati colegi, fiti mai moderati. Stimati colegi, eu va rog.

Domnul  Dumitru Braghis:

Multumesc. Deci, eu inca o data vreau sa constat cifra aceasta.

Doamna  Maria Postoico:

Domnule Braghis.

Domnul  Dumitru Braghis:

 Nu este in raportul prezentat, cifra n-a sunat acuma de dumneavoastra, sa spuneti, si nu puteti sa ne-o spuneti. Care sint cazurile cind au fost investigate de centru.

Doamna  Maria Postoico:

Domnule Braghis, va ridicati de acum a doua oara.

Domnul  Dumitru Braghis:

Si cite dintr-insele sint pozitiv solutionate?

Doamna  Raisa Apolschi:

Stimate, domnule deputat...

Doamna  Maria Postoico:

A doua intrebare, va rog.

Domnul  Dumitru Braghis:

Mai departe.

Doamna  Raisa Apolschi:

Eu am adus cifrele de care dispunem si care sint conform statisticii centrului. Eu alte cifre pe care vreti sa le auziti dumneavoastra nu le am.

Domnul  Dumitru Braghis:

Multumesc. Da, multumesc. Ar trebui sa le aveti.

Doamna  Maria Postoico:

A doua intrebare, va rog.

Domnul  Dumitru Braghis:

A doua intrebare.

Doamna  Raisa Apolschi:

Pai da, care le aveti dumneavoastra eu nu le am.

Doamna  Maria Postoico:

A doua intrebare, va rog.

Domnul  Dumitru Braghis:

A doua intrebare. Una din problemele destul de serioase, ce tin de drepturile omului, in anul 2004 a fost situatia cu scolile din Transnistria. As vrea sa aflu ce ati facut dumneavoastra, ca centru, si nu este acest lucru efectuat nici in raportul de astazi, nici in cel prezentat. Care este situatia?

Doamna  Raisa Apolschi:

Ma scuzati, iertati-mi indrazneala, dar parca imi pare ca ati fost absent. Eu, de fapt, am spus ca unica ce am putut face in aceasta situatie, am adus la cunostinta si am trimis o scrisoare sa se ia act de situatia creata la Institutul European al Ombudsmanului, si ni s-a promis ca se discuta aceasta problema, se include in ordinea de zi a acestui institut.

Atit ce am putut face la acest capitol si n-am zis ca am facut mai multe.

Domnul  Dumitru Braghis:

Clar.

Doamna  Raisa Apolschi:

Din conditiile care sint reale.

Domnul  Dumitru Braghis:

Si ultima intrebare. Aceiasi situatie cu televiziunea nationala. Ce a facut centrul pe care-l conduceti dumneavoastra?

Doamna  Raisa Apolschi:

Ma iertati, da ce trebuia sa faca centrul?

Domnul  Dumitru Braghis:

Nu, la televiziunea nationala s-au pus foarte multe probleme despre drepturile omului, inclusiv despre incalcarea drepturilor omului la informatie s.a.m.d., ceea ce s-a intimplat anul trecut la televiziunea nationala.

Doamna  Raisa Apolschi:

Deci, da, eu am inteles intrebarea. Ceea ce s-a intimplat anul trecut, de fapt, este, sint niste situatii care deriva din relatiile din contractele de munca, ceea ce ramine sa fie solutionat in cadrul instantelor judecatoresti. Si cred ca n-a fost necesara, de fapt, interventia centrului. 

Domnul  Dumitru Braghis:

Iata asta am vrut sa aflu. N-a fost necesara. Multumesc.

Doamna  Maria Postoico:

Da, multumesc, domnule Braghis.

In continuare, microfonul nr.4.

Domnul  Ion Varta:

Multumesc doamna presedinte.

Doamna  Maria Postoico:

Doamna Gutu, eu va rog mai moderat.

Poftim, microfonul nr.4.

Domnul  Ion Varta:

Din raportul pe care l-am audiat si din nota informativa pe care am receptionat-o cu totii in anexa la proiectul hotaririi care urmeaza sa fie votat de catre Parlament, reiese ca in activitatea centrului pe care dumneavoastra il conduceti, pe alocuri prerogativele stipulate de legislatia cu privire la  avocatii parlamentari n-au fost puse in valoare,  n-a fost concludent in acest sens.

Sint multe prerogative care pur si simplu n-au fost valorificate. Bunaoara, legislatia prevede ca avocatul parlamentar are dreptul de a deschide din propria initiativa un proces in legatura cu faptele, depistate, de incalcare a libertatilor si drepturilor omului. Asemenea gen de activitate s-a manifestat pe parcursul perioadei pe care dumneavoastra ne-ati prezentat un raport?

Si un alt aspect. E vorba de o alta prerogativa a avocatului parlamentar, cea care ii acorda  posibilitatea, dreptul de a veni in sedinta in Parlament si de a pleda atunci cind sint inregistrate grave incalcari, incalcari de masa ale libertatilor si drepturilor omului. Si sa pledeze, sa prezinte un raport si sa pledeze pentru constituirea unei comisii parlamentare care sa cerceteze asemenea fapte.

Iata doua intrebari la care as vrea sa va rog sa raspundeti.

Doamna  Raisa Apolschi:

Da, multumesc, domnule Varta.

Domnul  Ion Varta:

Ati efectuat asemenea gen de activitate dumneavoastra si colegii dumneavoastra pe parcursul perioadei pe care ati analizat-o in raportul prezentat Parlamentului?

Multumesc.

Doamna  Raisa Apolschi:

Va multumesc. Da, noi am facut niste investigatii, eu m-am referit si in raportul de astazi, si  a fost elaborat un raport tematic, care a fost transmis Parlamentului pentru discutii. In fata Parlamentului sint astazi pentru prima data. Asta-i raspunsul la intrebarea dumneavoastra.

Doamna  Maria Postoico:

Da, va multumesc.

Domnul  Ion Varta:

Da, va multumesc.

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Multumesc, doamna presedinte.

Doamna directoare,

Din raportul pe care l-ati prezentat si foarte atent l-am ascultat, dumneavoastra nu sinteti avocat parlamentar, care apara drepturile omului, dar sinteti avocat parlamentar care  apara guvernarea actuala. Fiindca atit de bine si frumos acolo ati...

Doamna  Maria Postoico:

Intrebarea, va rog, domnule Cosarciuc, intrebarea.

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Am intrebare, doamna presedinte, asteptati oleaca. Si de atita, eu as vrea sa va rog foarte frumos, ca dumneavoastra, fiind directoare a acestui Centru pentru Apararea Drepturilor Omului, sa va referiti la cazurile de incalcare grosolana a drepturilor omului in campania electorala din anul acesta pentru functia de Primar general al municipiului Chisinau. Cind foarte multi tineri au fost batuti, au fost schingiuiti de catre politie si adresarile noastre la Ministerul de Interne, la Comisariatul de politie Chisinau n-au adus nici la un rezultat.

Eu cred ca dumneavoastra in functia de sef al acestui Centru pentru Apararea Drepturilor Omului ati putea sa va implicati si sa investigati aceste cazuri si socot ca... considerati ca aceasta este si o interpelare a deputatului Cosarciuc fata de dumneavoastra ca sef al Centrului pentru Apararea Drepturilor Omului.

Multumesc.

Doamna  Maria Postoico:

Da, deci, la interpelare se raspunde.

Doamna  Raisa Apolschi:

Eu va multumesc, dar eu, de fapt..., deci concluzia va apartine si trebuie parerea dumneavoastra s-o respect.

Doamna  Maria Postoico:

Da, o sa faceti investigatii si o sa raportati.

Doamna  Raisa Apolschi:

Dar nu stiu din ce s-a luat anume aceasta tratare.

Doamna  Maria Postoico:

Da, va multumesc, doamna Apolschi.

Microfonul nr.3, va rog.

Domnul  Nicolae Oleinic:

Stimati colegi,

уважаемые коллеги,

сегодня отчитывается руководитель Центра по правам человека перед Парламентом. Парламентом как органом, который ответственен в первую очередь за соблюдение прав человека в стране. Парламентом как органом, который разработал целый комплекс законов, который присоединился ко всем главным законам европейской интеграции. Минуточку!

Вы, я бы попросил, чтобы руководитель Центра по правам человека  не вступал в политические распри и не доказывал тем, которые сегодня поднимают вопрос популистского толка, а отвечал за ту работу, которую Центр сделал.

А я хочу сказать, что центр сделал за последние годы очень много, Центр как предприятие, которое прошло процесс становления.

Doamna  Maria Postoico:

Da, bine, intrebarea care este?

Domnul Nicolae Oleinic:

Центр сегодня выполняет свои функции и защитил права граждан, которые не смогли частично защитить и официальные структуры.

Doamna  Maria Postoico:

Da, bine, multumim.

Domnul Nicolae Oleinic:

И более 50%, мы на комиссии эти вопросы детально рассматривали, были именно благодаря парламентским.

Doamna  Maria Postoico:

Bine, va multumim, domnule Oleinic, multumim. (Rumoare in sala.) Multumim. Microfonul nr.4, va rog.

Doamna  Valentina Buliga:

Stimata doamna avocat,

Ca presedinte al Comisiei pentru protectie sociala, sanatate si familie, pe parcursul a 7 ani, a 7 luni de activitate in cadrul acestei comisii, am examinat sute de petitii din partea detinutilor. Si vreau sa va pun urmatoarea intrebare.

Stimati colegi,

In aceste petitii se face intotdeauna trimitere la nerespectarea normelor existente de asistenta medicala a detinutilor si la asigurarea conditiilor minime prevazute pentru traiul lor.

Din cite stim, Republica Moldova si-a asumat angajamentul, conform articolului 10 din Pactul International, si vreau sa va intreb, ce pirghii ati utilizat pentru a solutiona aceste probleme si care este rezultatul la etapa actuala?

Si a doua intrebare. Dumneavoastra ati mentionat in raport, ca au parvenit de la cetateni multe intrebari referitor la inegalitatea in conditii de activitate a diferitor forme de proprietate.

Daca dumneavoastra ati evaluat legislatia Republicii Moldova ce tine de proprietate, de dreptul la proprietate si de conditiile egale de activitate,  care au fost propunerile sau initiativele legislative pe care le-ati facut?

Va multumesc.

Doamna  Raisa Apolschi:

Referitor la prima intrebare. Cred ca continutul petitiilor nu difera de cele care parvin la centru si cunoastem situatia. De fapt, au fost avizate. S-a propus ca in viitor sa se evite o  astfel de atitudine a personalului medical din penitenciare fata de detinut, ca medicii  sa fie din cadrul Ministerului Sanatatii. Deci asta a fost o propunere in ceea ce priveste ameliorarea situatiei in conditiile existente.

Cit priveste cea de-a doua intrebare, eu nu prea am inteles-o, sa fiu sincera.

Doamna  Maria Postoico:

Ce tine de proprietate.

Doamna  Raisa Apolschi:

Mult ati spus.

Doamna  Valentina Buliga:

Daca ati facut evaluarea legislatiei in domeniu, ce tine de conditiile de activitate a diferitor forme de proprietate. Conform Constitutiei, astazi, la noi, sint conditii egale pentru proprietatea privata si proprietatea de stat. In multe legi se face monopol in domeniul activitatii proprietatii de stat. Adica, dumneavoastra ati evaluat situatia care ati marcat-o in raportul dumneavoastra si ce propunere aveti la acest capitol? Daca n-ati facut-o, spuneti ca nu.

Doamna  Raisa Apolschi:

Eu nu intelesesem intrebarea. Institutul nostru, de fapt, a facut niste propuneri referitor la situatiile pe care le-am animat aici in cadrul sedintei. Dar sub acest aspect, pe care il puneti astazi dumneavoastra, nu s-a facut aceasta evaluare.

Doamna  Valentina Buliga:

Cred ca aveti inca mult de lucru la acest capitol.

Doamna  Maria Postoico:

Da, noi toti avem mult de lucru.

Doamna  Raisa Apolschi:

Posibil.

Doamna  Maria Postoico:

Va multumesc, doamna Buliga.

Doamna  Raisa Apolschi:

Eu as vrea sa remarc.

Doamna  Maria Postoico:

In continuare.

Doamna  Raisa Apolschi:

N-as considera ca centrul este raul tuturor si toatelor, pentru ca, de fapt, de fiecare din noi depinde respectarea...

Doamna  Maria Postoico:

Da, va multumesc, doamna Apolschi.

Doamna  Raisa Apolschi:

Si nu cred ca ar fi cazul.

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.5, va rog.

Doamna  Angela Leahu:

Multumesc.

Doamna avocat,

Dumneavoastra ati facut o afirmatie mai devreme, care chiar ma ingrijoreaza, in ceea ce priveste situatia care a existat la televiziunea nationala in vara trecuta.

Ma refer la greva propriu-zisa in care, consideram noi, au fost foarte grav incalcate drepturile omului. A fost si greva foamei pentru care ni s-a refuzat asistenta medicala, a fost interventia politiei in urma careia au suferit fizic mai multi oameni. A fost vandalisat locul in care erau stabiliti grevistii in noaptea din 6 spre 7 august. Si procesele judiciare inca sint pe rol, ele se taraganeaza. Asta este altceva.

Iar dumneavoastra afirmati ca ele deja s-au expus asupra problemei jurnalistilor de la "Teleradio-Moldova". Pe mine ma intereseaza foarte tare, si cred ca este o chestiune principiala aici, ca sa-mi dau seama, daca dumneavoastra intelegeti foarte bine, care sint abilitatile si obligatiunile centrului.

In cazul jurnalistilor de la "Teleradio-Moldova", dumneavoastra ati preluat o opinie oficiala asupra acestei probleme, fara ca sa va faceti nici o grija, sau totusi ati efectuat unele investigatii, caci asta, cred eu, trebuia sa faceti. Ori, eu nu v-am vazut niciodata in vizita la jurnalisti.

Doamna  Maria Postoico:

Da, multumesc.

Doamna  Raisa Apolschi:

Multumesc.

Eu, de fapt, nu am afirmat ca justitia si-a spus cuvintul. Eu am zis ca urmeaza sa-si expuna.

Doamna  Angela Leahu:

Dumneavoastra ati afirmat ca este vorba de un conflict de munca. Ori nu este asa?

Doamna  Raisa Apolschi:

Exact, este un conflict de munca, asa il consider eu pentru ca...

Doamna  Angela Leahu:

De unde cunoasteti dumneavoastra asta?

Doamna  Raisa Apolschi:

Greva foamei si interventiile care le faceti dumneavoastra, deci este o forma de protest in ceea ce priveste disponibilizarile care au avut loc s.a.m.d. Si acest litigiu urmeaza a fi solutionat in cadrul instantei.

Doamna  Angela Leahu:

Este parerea dumneavoastra personala ca este un conflict de munca?

Doamna  Raisa Apolschi:

Da, este parerea mea, de fapt si expertii Consiliului Europei s-au expus la aceeasi, in acelasi...

Doamna  Angela Leahu:

Deci, eu inteleg ca dumneavoastra...

Doamna  Raisa Apolschi:

Care ati fost, de fapt, antrenati tot la rugamintea...

Doamna  Angela Leahu:

Dumneavoastra nu ati efectuat nici un fel de investigatii. Inteleg ca va bazati pe opiniile altora. Multumesc.

Doamna  Maria Postoico:

Va multumim.

Microfonul nr.4.

Domnul Oleg Serebrian:

Va multumesc, doamna presedinte.

Doamna director, era pe 4 aprilie, domnul...

Stimata doamna director, am, de fapt, o intrebare care se compune din trei secvente. Prima este...

Doamna  Maria Postoico:

Doamna Gutu, eu va rog...

Domnul  Oleg Serebrian:

...daca institutia dumneavoastra, stimati colegi, daca institutia dumneavoastra are capacitate de autosesizare?

Voce din sala:

Sigur ca are.

Domnul  Oleg Serebrian:

Are capacitate de autosesizare. Da? A doua parte a intrebarii este, citi cetateni ai Republicii Moldova au cerut, pe parcursul anilor 2003-2004 si in prima jumatate a anului 2005, azil politic. Stiti cumva?

Doamna  Raisa Apolschi:

Nu am fost sesizati nici odata in perioada acestor ani.

Domnul  Oleg Serebrian:

Nu ati fost sesizati nici odata in perioada acestor ani?

Doamna  Raisa Apolschi:

N-am avut nici o petitie cu astfel de continut.

Domnul  Oleg Serebrian:

Bun, in orice caz, cred ca numai in tarile europene numarul celor care au solicitat azil politic in aceasta perioada depaseste citeva sute. Da? Deci, as vrea sa stiu, daca printre cei care au solicitat interventia institutiei dumneavoastra, exista persoane care invoca motive de persecutie politica?

Ori, noi stim ca inclusiv rapoartele freedom house invoca si atesta faptul ca in Republica Moldova persecutia politica persista cel putin pina in 2004 si exista si la momentul de fata, in special la nivel local. Ati avut astfel de cazuri?

Doamna  Raisa Apolschi:

N-am avut avut astfel de adresari.

Domnul  Oleg Serebrian:

Si nici nu v-ati autosesizat in anumite situatii, inteleg.

Doamna  Raisa Apolschi:

Nu.

Domnul  Oleg Serebrian:

Am inteles. Multumesc.

Doamna  Raisa Apolschi:

De fapt, noi sintem in afara politicii.

Doamna  Maria Postoico:

Da, va multumesc.

Microfonul nr.5.

Domnul  Vlad Cubreacov:

Da, multumesc.

Stimata doamna avocat parlamentar,

Intrebarea mea este cumva tangenta cu cea formulata de domnul Serebrian. Conform legii, dumneavoastra si institutia pe care o prezentati sinteti prin definitie reactivi si activi. Trebuie sa fiti, cel putin.

Deci, reactionati de fiecare data atunci cind sinteti sesizati si trebuie sa reactionati adecvat, si puteti sa va autosesizati. Sigur ca exista mai multe temeiuri pentru autosesizari.

De exemplu, rapoartele privind respectarea drepturilor omului, lansate de diferite institutii europene sau internationale, care au in sfera lor de preocupare drepturile omului. De exemplu, comisarul european al drepturilor omului in cadrul Consiliului Europei, nu ma refer la comisarul Uniunii Europene.

Ma refer la, de exemplu, Departamentul de Stat al Statelor Unite ale Americii, care publica fara jena si face accesibil oricui un raport privind respectarea drepturilor omului in lume, in toate tarile lumii, inclusiv in Republica Moldova. Si adesea sint formulate critici drastice intemeiate.

Vreau sa stiu, de cite ori centrul dumneavoastra s-a autosesizat? Ca sa vedem care este proportia intre reactia la sesizari si autosesizarile dumneavoastra. Si daca, uzind de acest drept al dumneavoastra, ati formulat vre-o data vre-o sesizare la Curtea Constitutionala a Republicii Moldova?

Doamna  Raisa Apolschi:

Multumesc. Curtea Constitutionala a fost sesizata pe marginea... deci, am rugat recunoasterea neconstitutionalitatii unor norme din legi, dar nu pe baza unor autosesizari.

Domnul  Vlad Cubreacov:

Deci, nu ati avut nici o autosesizare in perioada raportata Parlamentului.

Doamna  Raisa Apolschi:

Nu.

Domnul  Vlad Cubreacov:

Deci, dumneavoastra sinteti doar in asteptarea plingerilor, a petitiilor. Daca nu aveti plingeri, centrul nu are de lucru. Asa intelegem.

Doamna  Raisa Apolschi:

Mie imi pare foarte rau. Imi pare ca, de fapt, multi deputati nu prea cunosc activitatea centrului si a institutului avocatului. Eu va invit sa vedeti ce inseamna a lucra la noi in centru.

Domnul  Vlad Cubreacov:

Nu, nu, nu. Asta este deja o acuzatie grava si este o ofensa, care ca...

Doamna  Raisa Apolschi:

Nu este o ofensa, pur si simplu, dumneavoastra...

Domnul  Vlad Cubreacov:

Dumneavoastra spuneti de multi deputati. Citi deputati nu cunosc?

Doamna  Raisa Apolschi:

Spuneti ca stam si asteptam petitii.

Doamna  Maria Postoico:

Va este clar, gata, raspunsul l-ati primit.

Domnul  Vlad Cubreacov:

Noi acum audiem, dumneavoastra sinteti persoana audiata.

Doamna  Maria Postoico:

Alta intrebare. Da, alta intrebare, domnule Cubreacov.

Domnul  Vlad Cubreacov:

Atunci as folosi dreptul la replica. Nu se obisnuieste asa ceva, dar nu este pentru prima data cind raportorul de la tribuna centrala, obligat o data pe an sa prezinte un raport de activitate, isi permite formulari aproximative, ofensatoare si neintemeiate.

Atunci cind afirmati ca multi deputati nu cunosc activitatea centrului dumneavoastra, la citi va referiti, pe cine aveti in vedere? Este o acuzatie, domnule Prijmireanu, aceasta discutie care are loc astazi in Parlament este una serioasa si trebuie sa fie de substanta.

Nu in toti anii ea s-a desfasurat asa cum o cere legea si cum arata practicile notorii din Europa. Avem obligatia sa examinam, fara a trece superficial aceste, de asupra lor, aceste chestiuni ale drepturilor omului.

Nu este o discutie formala, nu este o discutie ritualica. De aceea, ar trebui  ca avocatul parlamentar sa adopte o tinuta si o maniera de discutie respectuoasa.

Doamna  Maria Postoico:

Bine, noi am inteles, domnule Cubreacov.

Domnul Vlad Cubreacov:

Fata de deputati si fata de corpul legiuitor. Sa nu-si permita aprecieri. Asta am vazut in discutia dumneavoastra astazi, aprecieri. De aceea, intrebarea mea, a doua regulamentar formulata, este: citi deputati in opinia dumneavoastra, ca asta ati afirmat, nu cunosc activitatea centrului sau nu pricep care sint competentele dumneavoastra? La asta v-ati referit.

Doamna Maria Postoico:

Bine. Puteti sa nu raspundeti, doamna Apolschi.

Domnul Vlad Cubreacov:

Va rog sa-mi raspundeti exact si fara alte aprecieri suplimentare.

Doamna Maria Postoico:

Da. Va multumesc.

Microfonul nr.3.

Doamna Raisa Apolschi:

Da. Va multumim. Ma scuzati, eu, de fapt...

Doamna Maria Postoico:

Eu va rog, doamna Apolschi, eu am numit microfonul nr.3.

Microfonul nr.3, va rog.

Doamna Ludmila Borgula:

Госпожа Апольски, я должна отметить, что за последние годы, сколько нам приходилось здесь, в Парламенте, изучать и заслушивать отчеты Центра по правам человека, в вашем докладе, к сожалению, многие из моих присутствующих здесь коллег не прочитали его, потому что он слишком объемный, и только ограничились рапортом, я должна сказать, что он существенно положительно отличается в части того, что вы не только проанализировали и вскрыли причины нарушения, каким образом они происходили и так далее, и так далее. Я считаю, что очень положительным является то, что вы стали более активно использовать такой рычаг, как прямое обращение в Правительство и Парламент, для разрешения тех проблем, с которыми вы сталкиваетесь при встрече с населением нашей республики.

На мой взгляд, очень позитивным является один аспект, я не буду обо всех говорить, а это именно аспект о защите прав ребенка в нашей стране. По тому, насколько глубоко вы раскрыли этот вопрос, видно, что вы внимательно следите за этим вопросом.

У меня есть в связи с этим такой вопрос. Скажите, пожалуйста, вы впервые за все время подняли вопрос о необходимости иметь в стране детский суд, который бы смог по-настоящему, профессионально заниматься проблемами защиты интересов ребенка. Какой  отклик это находит именно  в наших руководящих органах,  в том числе в области юриспруденции,  чтобы в нашей республике были обоснованны или действовали такие суды? Это первый вопрос.

Doamna Maria Postoico:

Da, poftim.

Doamna Raisa Apolschi:

Multumesc. De fapt, la moment nu este creat acest institut, dar cred ca viata ne dicteaza si, luind in consideratie datele statistice in ceea ce priveste, deci delicventele juvenile, cred ca o sa se ajunga la crearea unui astfel de institut. Dar mai trebuie timp, evident.

Doamna Ludmila Borgula:

И еще один вопрос. Вообще-то одной из болевых точек в работе  Центра по правам человека всегда было то, что после обращения, несмотря на то, что Центр по правам человека обращался в министерство,  ведомство,  далеко не всегда получались позитивные ответы и исправлялись те нарушения прав человека, которые вы вскрывали или с которыми приходили к вам в Центр. Ответьте, пожалуйста, могли бы вы сейчас сказать, что это положение улучшилось, можно ли сказать, что на все ваши обращения реакция министерства, Правительства изменилась, и в какую сторону?

Doamna Raisa Apolschi:

Da. Eu am mentionat si in raport ca, de fapt, s-au aratat mult mai cooperante institutiile, ministerele respective. Da.

Doamna Ludmila Borgula:

Я благодарю вас за ответ.

Doamna Maria Postoico:

Da, multumesc.

Doamna Raisa Apolschi:

Multumesc.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4, va rog.

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc. Doamna avocat parlamentar, v-ati exprimat ca cetatenii nostri muncesc peste hotare la negru. Imi dau seama ce ati avut in vedere, e o fraza care o spune fiecare astazi, dar nu fiecare se lamureste ce se ascunde sub ea. As vrea sa zic, pe propriul exemplu, si ca si la noi in tara se munceste la negru. Foarte multi muncesc astazi fara a avea un contract de munca incheiat.

De asemenea, vreau sa va intreb: daca stiti ca o persoana care este inregistrata astazi la Oficiul Fortei de Munca este obligata saptaminal sa viziteze cel putin 2 agenti economici, lunar – 8, si sa cerseasca semnaturi, ca acesti agenti economici nu ar avea un loc de munca. In aceste conditii, foarte multe persoane, se refuza de acest ajutor de somaj. Fiindca, inca in afara de asta, sint, intr-un fel, impusi sa se deplaseze si in alte unitati administrativ-teritoriale in cautarea unui loc de munca.

Si tot pe propriul exemplu, vreau sa va spun ca peste hotare, indiferent de statutul pe care il ai, am fost si eu, esti aparat de Sindicatul pentru stranieri, ti se acorda asistenta juridica si medicala, spre deosebire ce nu avem la noi in tara. Ce intreprinde centrul in aceasta directie?

Doamna Raisa Apolschi:

Exista. Multumesc pentru intrebare. Dar mai mult este o doleanta, o sugestie sa inteleg.

Doamna Maria Postoico:

A fost un comentariu, da. Va multumesc.

Microfonul nr.3.

Aceasta este o doleanta.

Domnul Victor Stepaniuc:

Multumesc, doamna presedinte.

Stimati colegi, deputati si fosti deputati si fosti presedinti de parlamente si de guverne,

Chestiunea drepturilor omului este, de fapt, chestiunea statului si societatii civile. In cazul de fata, noi avem deci reprezentantul centrului si incercam a pune niste intrebari absolut absurde. Fiindca, ce inseamna centrul la ziua de azi? Centrul, de fapt, este doar o oglinda a celora ce se intimpla in societatea noastra in ultimii 15 ani. Si, daca noi avem anumite progrese in societate, desigur acolo la centru, ele o sa fie remarcate ca ele sint mai putine.

In societate, inca este foarte complicat. Desigur, dumneaei in raportul acela mare – e un minus ca raportul, intr-adevar, a fost prea voluminos – a remarcat citeva probleme esentiale. Dupa cite noi intelegem, caci  sintem deputati si ne intilnim cu alegatorii, intr-adevar, exista  problema cotei valorice, problema copiilor,  problema tineretului,  problema traficului. Toate aceste probleme dumneaei le-a elucidat.

E altceva, daca noi dorim ca acest centru sa fie mai puternic, probabil ca si trebuie sa dam mai multe drepturi, si lucratorii trebuie sa fie mai calificati s.a.m.d. Multi dintre  noi au avut propuneri, la diferite etape, referitor la acest centru.

Eu am vrut sa va pun, doamna Apolschi, o singura intrebare. desigur, dumneavoastra ati enumerat vreo 4-5 probleme cardinale, pe care le-ati vazut si   le-ati sesizat in activitatea dumneavoastra. Pe noi ne-ar interesa, in ce masura centrul are posibilitate  sa mearga in aceste probleme in judecata si intr-adevar, sa fie, aceea ce se numeste, avocat parlamentar? Este problema cotelor valorice, pe care o buna parte din cetateni – de  astia  sint 1/3 sau 40%, unii considera ca sint mai mult chiar de 50% de cetateni –  si-au primit cota de pamint, dar cota valorica asa si n-au dobindit-o. Asa cum s-a intimplat, de fapt, si cu actiunile in fondurile celea, care se numeau inainte de investitii s.a.m.d.

In ce masura dumneavoastra va reuseste sa faceti o generalizare, sa veniti cu initiative in Parlament? Si, pe de alta parte, in ce masura reusiti sa mergeti in judecata si sa obtineti rezultate? Daca s-a facut acest lucru? Daca ati conlucrat cu comisia Parlamentului precedent si comisia actuala a Parlamentului in aceste probleme?

Doamna Maria Postoico:

Da, poftim.

Doamna Raisa Apolschi:

Eu va multumesc. Noi intr-adevar, conform legii, sintem abilitati cu dreptul, in interesul persoanelor, de a actiona in instanta de judecata. Drept de care ne-am folosit, l-am utilizat anul trecut in citeva cazuri. De fapt, nu intentionam sa facem prea multe adresari, deci sa practicam cit mai des  adresari in instanta din simplul motiv ca sa nu transformam centrul intr-un birou de avocati care prezinta numai actiuni in judecata si sta in cadrul examinarilor lor. Si sa nu ne suprapunem, sa nu substituim baroul avocatilor.

In ceea ce priveste cotele valorice, adresari de acest gen sint mai putine, de fapt, practic, nu sint aici la noi in Chisinau. Cu aceasta problema se confrunta mai mult populatia de la sate. Dar generalizarile si concluziile le-am facut, de fapt, in urma seminarelor ce au  avut loc sau a audientelor in teritoriu unde aceste probleme au fost invocate mai des. In aceasta privinta am avut mai multe adresari la filiala Cahul care este in cadrul centrului.

Multumesc.

Doamna Maria Postoico:

Da. Va multumesc.

Microfonul nr.4.

Domnul Dumitru Diacov:

Eu cred ca mai degraba o replica unuia din fruntasii fractiunii majoritare si partidului de guvernamint.

Doamna Maria Postoico:

Daca se poate, fara replici.

Domnul Dumitru Diacov:

Fiindca domnul Stepaniuc, a numit toti reprezentantii care au pus aici intrebari.

Doamna Maria Postoico:

Domnule Diacov...

Domnul Dumitru Diacov:

Eu cred ca deputatii au pus intrebari din dorinta ca centrul sa activeze mai bine, ca sa fie realizata legea care a fost votata de intregul Parlament. Ca Centrul pentru Apararea Drepturilor Omului sa devina un centru unde, intr-adevar, oamenii gasesc dreptate. Despre asta si s-a vorbit.

Doamna Maria Postoico:

Da. Va multumesc.

Domnul Dumitru Diacov:

Eu cred ca reprezentantii fractiunii majoritare nu trebuie sa aiba obiceiul sa faca  morala deputatilor si sa le spuna ce trebuie sa raspunda, intelegeti? Fiindca, noi intr-adevar... Iata, eu as pune o intrebare, doamna.

Doamna Maria Postoico:

Domnule Diacov, n-ati fost dumneavoastra vizat in cazul dat.

Domnul Dumitru Diacov:

Doamna sefa a centrului de cite ori s-a intilnit cu Presedintele Parlamentului, cu Prim-ministrul sau cu Presedintele tarii? Sa puna problemele cetatenilor in fata persoanelor importante. Cu cite initiative legislative a venit centrul in Parlament? Care sint hotaririle Guvernului abrogate la initiativa centrului? Domnule Stepaniuc,  dorintele noastre sint ca centrul asta sa lucreze.

Doamna Maria Postoico:

Bine. Este clar, domnule Diacov.

Domnul Dumitru Diacov:

Eu n-am nici o indoiala ca doamna este la locul ei si munceste si raportul de anul asta este mai bun decit raportul de anul trecut. Dar noi toti dorim, fiindca  stim cum activeaza centrul, Centrul pentru Apararea Drepturilor Omului sau cuvintul asta strain "ombudsman" in alte tari. Si, ele sint intr-adevar, o structura care  foloseste banii publici.

Doamna Maria Postoico:

Da. Va multumesc.

Domnul Dumitru Diacov:

Dumneavoastra stiti ca sint trei avocati parlamentari. Este aparat, noi trebuie sa-i ajutam ca ei sa aiba tot ce le trebuie, dar ei trebuie sa apere oamenii in fata faradelegilor care mai exista, din pacate, in moldova.

Doamna Maria Postoico:

Da. Va multumesc, domnule Diacov. Intelegem ca e  luare de cuvint, da? Multumesc.

Microfonul nr.5.

Domnul Vlad Cubreacov:

Da, multumesc. O intrebare foarte concreta. Sigur ca este vorba de un centru care are si filiale. Ati invocat dumneavoastra filiala de la Cahul. Este o alta la Balti. Si aceste filiale, ca si centrul in ansamblu, trebuie sa-si indeplineasca obligatiile conform legii. Este si dreptul cetateanului de a apela la sprijinul institutiei avocatului parlamentar. Da, m-am convins din propria experienta.

Atunci cind am mers si la Cahul, si la Balti si am dorit sa vizitez aceste centre in interesul alegatorilor, al concetatenilor nostri am constatat ca, si nu o singura data, in zi de lucru, in orele de program aceste centre sint inchise. Vreau sa va intreb, sa faceti aici o apreciere, ca aici se cuvine sa faceti o apreciere, nu  celor in fata carora raportati, ci a celor care sint in subordinea dumneavoastra, cum apreciati dumneavoastra activitatea acestor centre? Si eu va aduc exemplu concret ca le-am vizitat si erau inchise, pur si simplu. Cum se respecta dreptul cetateanului de a apela la dreptul, la usa inchisa? Asa cum constatam in realitate.  

Doamna Maria Postoico:

Da. Va multumim.

Doamna Raisa Apolschi:

Eu va multumesc. Eu nu stiu in care perioada, dar in ceea ce priveste Cahulul, poftim. Filiala Cahul si-a schimbat sediul. Am obtinut sediu in incinta primariei si au fost niste probleme legate de  transfer pentru ca, de fapt, eram amplasati  intr-un spital din Cahul. Ne-au inchis usa si, practic, nu mai considerau ca trebuie sa fim acolo.

Doamna Maria Postoico:

Da, bine. Va multumim. Bine, bine, e clar. Va fi investigat cazul si atunci, poate, vi s-a da raspuns. Bine. Va multumim. Doamna Apolschi, luati loc. Vad ca nu mai sint doritori de a pune intrebari.

Doamna Raisa Apolschi:

Eu imi cer scuze, eu n-am vrut sa va ofensez nici intr-un fel.

Doamna Maria Postoico:

Si va rog, comisia. Doamna Apolschi, luati loc, va rog. Si, va rog, comisia. Comisia, domnule Secareanu.

Domnul  Stefan Secareanu:

Stimati colegi deputati,

Prezenta informatie, nota informativa a Comisiei pentru drepturile omului este intocmita in conformitate cu prevederile articolului 34 din Legea cu privire la avocatii parlamentari. Comisia a examinat activitatea centrului si a constatat ca avocatii parlamentari, formal, si-au respectat atributiile legale.

Eu nu ma voi opri la toate cifrele care au fost aduse si care se regasesc si in nota informativa a comisiei. Voi constata, inca o data, ca aceste cifre arata ca in anul precedent situatia in domeniul respectarii drepturilor omului nu s-a schimbat cu mult.

Din cele 353 de sesizari, inregistrate doar la capitolul "Accesul liber la justitie", o parte buna tine de tergiversarea examinarii cauzelor in instantele de judecata sau situatia cu examinarea dosarelor penale in termene rezonabile ramine a fi alarmanta, in acest sens. Pentru ca avem detinuti care stau cite 9 luni, deja aproape un an de zile, si aceste cauze, dosare inca nu sint examinate de catre instantele de judecata. Eu ma voi opri in continuare, pentru ca timpul este restrins, la citeva aspecte din activitate si la citeva puncte sau propuneri care ar imbunatati activitatea Centrului pentru Drepturile Omului.

 Constatam ca analiza activitatii Centrului pentru drepturile Omului demonstreaza faptul ca avocatii parlamentari nu au manifestat suficienta initiativa in cazurile cind existau informatii veridice prin declararea incalcarii in masa sau grava a drepturilor si libertatilor constitutionale ale cetatenilor, in cazurile de o importanta sociala deosebita sau in cazurile cind era necesar de a apara interesele unor persoane ce nu pot folosi de sine statator mijloacele juridice de aparare. La fel au actionat si in cazurile de deschidere, din propria initiativa, a unor procese in legatura cu faptele depistate de incalcarea drepturilor si libertatilor omului.

Avocatii parlamentari nu intotdeauna au gasit toate posibilitatile de solutionare a mai multor plingeri prin concilierea partilor si cautarea unor solutii reciproc acceptabile. De asemenea, avocatii parlamentari au folosit insuficient dreptul lor de a se adresa in instanta de judecata cu cereri in apararea intereselor petitionarului, ale carui drepturi si libertati constitutionale au fost incalcate, precum si intervenirea pe linga organele corespunzatoare cu demersuri pentru intentarea proceselor disciplinare sau penale in privinta persoanelor cu functii de raspundere care au comis incalcari, ce au generat lezarea considerabila a drepturilor si libertatilor omului.

Lasa de dorit si colaborarea Centrului pentru Drepturile Omului cu organizatiile neguvernamentale care practica activitati in domeniul apararii drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului. Pe intreaga perioada a anului 2004, avocatii parlamentari nu au prezentat in sedintele Parlamentului nici un raport despre cazurile in care s-au constatat incalcari in masa ale drepturilor si libertatilor constitutionale ale omului si nu au inaintat, in stricta conformitate cu Legea cu privire la avocatii parlamentari, propuneri de constituire a unor comisii parlamentare care sa cerceteze cazurile care au condus la asemenea incalcari.

In calitatea sa de executant sau partener de executare a prevederilor Planului national de actiuni in domeniul drepturilor omului pentru anii 2004 – 2008 Centrul pentru Drepturile Omului nu a realizat mai multe obiective incluse in acest document strategic pentru tara noastra.

Vom mentiona ca activitatea filialelor Centrului pentru Drepturile Omului din Balti, Cahul si Comrat este insuficienta si, deseori, formala.

Comisia pentru drepturile omului  constata ca problemele cu care se confrunta Centrul pentru Drepturile Omului sint cauzate si de atitudinea adesea sfidatoare fata de domeniul sensibil al drepturilor omului manifestata de Guvern si organele publice locale.

In acest sens, comisia subliniaza ca nici una din hotaririle precedente ale Parlamentului si Comisiei pentru drepturile omului  cu privire la suplimentarea alocarilor mijloacelor financiare de la buget pentru necesitatile reale ale Centrului pentru Drepturile Omului nu au fost indeplinite. Din aceasta cauza, activitatea filialelor centrului este, practic, perturbata.

Mai grava ni se pare situatia cind, tot din cauza imposibilitatilor de plata, Centrul pentru Drepturile Omului din tara noastra nu este in masura sa achite cotizatiile necesare pentru aderare la organizatiile continentale ale avocatilor parlamentari. Subliniem ca acest lucru se impune cu stringenta, mai ales dupa ce Republica Moldova a adoptat cursul de integrare europeana prin semnarea, la 22 februarie 2005, a Planului individual de actiuni "Uniunea Europeana – Republica Moldova".

Pornind de le cele mentionate, Comisia pentru drepturile omului face urmatoarele propuneri de imbunatatire a activitatii Centrului pentru Drepturile Omului si anume.

In vederea implementarii eficiente a prevederilor Planului de actiuni "Uniunea Europeana – Republica Moldova" prin prisma realizarii Planului national de actiuni in domeniul drepturilor omului pentru anii 2004 – 2008, directorul Centrului pentru Drepturile Omului si avocatii parlamentari:

- vor veghea cu strictete la buna functionare a institutiilor democratice ale statului, astfel incit in Republica Moldova sa fie respectate drepturile si libertatile fundamentale ale omului;

- vor actiona cu promtitudine, in stricta conformitate cu Legea cu privire la avocatii parlamentari, in cazurile cind vor fi sesizati si vor avea informatii veridice privind incalcarea in masa sau grava a drepturilor si libertatilor constitutionale ale cetatenilor, prezentind Parlamentului rapoarte si inaintind propuneri de instituire a comisiilor parlamentare speciale pentru cercetarea cazurilor mentionate;

- vor examina obiectiv si in cunostinta de cauza, sesizarile cetatenilor privind deciziile sau actiunile autoritatilor publice centrale si locale, institutiilor, organizatiilor si intreprinderilor, indiferent de tipul lor de proprietate, a asociatiilor obstesti si persoanelor, cu functii de raspundere de toate nivelurile, care conform opiniilor acestora au incalcat drepturile si libertatile lor constitutionale;

- vor uza mai eficient de dreptul lor de a adresa in instanta de judecata cereri in apararea intereselor petitionarilor ale caror drepturi si libertati constitutionale au fost incalcate;

- vor lua atitudine fata de incalcarile si abuzurile ce au loc in functionarea sistemului judecatoresc si vor veghea la dreapta infaptuire a actului de justitie, potrivit cu normele democratice europene;

- vor optimiza activitatea filialelor centrului, astfel incit acestea sa stabileasca relatii mai strinse cu autoritatile administratiei publice locale in vederea apararii intereselor cetatenilor;

- vor impulsiona procesul de instruire juridica a populatiei, in special a celei din localitatile rurale, inclusiv prin intermediul mijloacelor de informare in masa;

- vor inainta Comisiei parlamentare pentru drepturile omului propuneri in vederea perfectionarii Legii privind avocatii parlamentari, a Regulamentului  Centrului pentru Drepturile Omului si a legilor care tin de domeniul drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului, urmarindu-se racordarea acestora la normele internationale.

Guvernul Republicii Moldova:

- va intreprinde masuri eficiente in vederea acordarii sprijinului necesar avocatilor parlamentari, potrivit cu prevederile Legii cu privire la avocatii parlamentari in oprirea si neadmiterea faptelor de incalcare a drepturilor constitutionale ale cetatenilor;

- va gasi posibilitatile reale de suplimentare, in anul 2006, a alocarilor bugetare pentru Centrul pentru Drepturile Omului, luindu-se in calcul cheltuielile necesare pentru realizarea eficienta a prevederilor Planului national de actiuni in domeniul drepturilor omului pentru anii 2004 – 2008 si ale Planului de actiuni "Uniunea Europeana – Republica Moldova" si pentru aderarea avocatilor parlamentari din Republica Moldova la structurile continentale ale avocatilor parlamentari.

Aceste propuneri se regasesc in proiectul de hotarire pe care il aveti dumneavoastra. Eu as propune ca acesta sa fie adoptat, excluzindu-se ultimul alineat din articolul 3, acolo unde este vorba ca Guvernul va elabora si va propune Parlamentului modificarile si completarile la hotarirea Parlamentului din 2001 privind componenta personala si Regulamentul comitetului coordonator pentru elaborarea si realizarea Planului national de actiune in domeniul drepturilor omului.

Noi deja impreuna cu expertii, in cadrul acestui program sustinut de P.N.U.D., avem deja elaborat un proiect de hotarire, in acest sens si deja nu mai este nevoie.

Doamna  Maria Postoico:

Da. Va multumim, domnule presedinte.

Domnul  Stefan Secareanu:

Multumesc.

Doamna  Maria Postoico:

Poftim, intrebari?

Domnul  Stefan Secareanu:

Da.

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.3, va rog.

Doamna Ludmila Borgula:

Господин Секэряну, oбъясните, пожалуйста, вы присутствовали, когда мы на комиссии обсуждали вопрос о деятельности Центра по правам человека?

Domnul  Stefan Secareanu:

Exact. am fost impreuna cu dumneavoastra.

Doamna Ludmila Borgula:

Плохо слышно. Присутствовали вы, когда мы обсуждали?

Doamna  Maria Postoico:

Mai tare.

Domnul  Stefan Secareanu:

Am fost impreuna cu dumneavoastra.

Doamna Ludmila Borgula:

Сейчас, я хочу сказать...

Domnul  Stefan Secareanu:

Da, da.

Doamna Ludmila Borgula:

Во всяком случае то, что вы сейчас изложили в вашем рапорте, не отвечает мнению всей комиссии, потому что мы при обсуждении совершенно иначе расставляли акценты и совершенно иначе рассматривали этот вопрос. И я лично как член этой комиссии считаю, что вы этот рапорт представили как свое политическое видение, а не как то, что есть на самом деле в деятельности  Центра по правам человека. Так нельзя, потому что мы с вами находимся в одной комиссии.

Domnul  Stefan Secareanu:

Stimata doamna Borgula.

Doamna Ludmila Borgula:

И поэтому я требую, чтобы вы вернулись по этому проекту, который сейчас предлагаете, по принятому постановлению, и вынесли еще одно, потому что оно не соответствует тому, что мы рассматривали на комиссии.

Doamna  Maria Postoico:

Bine, toti deputatii dispun de proiectul de hotarire?

Domnul  Stefan Secareanu:

Stimata, dati-mi voie sa raspund si eu. Stimata doamna colega Borgula, ati avut, toti colegii comisiei ati avut din timp textele la proiectul de hotarire si la nota informativa a comisiei, pentru ca ea este prezentata in conformitate cu Legea privind avocatii parlamentari. Va rog foarte mult sa nu induceti in eroare Parlamentul.

Ati avut dumneavoastra, n-ati propus nimic pe marginea acestor decizii? Nu ati propus. Proiectul care l-am spus eu, v-a fost repartizat si s-a tinut cont de toate propunerile care au fost venite, inclusiv din partea domnului Iosif Chetraru, privitor la atitudinea Guvernului fata de proiectele de hotariri sau de hotaririle adoptate de comisie si de Parlament in anii precedenti, care au fost ignorate cu desavirsire de catre Guvern.

Doamna  Maria Postoico:

Da, bine, ii inclus si-i clar. Domnule presedinte, ii clar. Stimati colegi, eu as vrea sa verific un moment. Toti dispun de proiectul de hotarire in sala?

Voci din sala:

Da. Nu. (Rumoare in sala.)

Doamna  Maria Postoico:

Cine, da? Si, cine, nu?  Microfonul nr.3, in continuare.

Domnul  Nicolae Oleinic:

Уважаемые коллеги, я думаю, что сегодняшней целью, сегодняшней задачей Парламента и сессии, которая заслушивала отчет парламентских адвокатов из Центра, было, видимо, совсем другое. Мы ставили задачу, состоящую в том, чтобы совместно оказать содействие Центру в выполнении своих функций, чтобы права человека в Республике Молдова – совместно с Парламентом, при контроле и поддержке Парламента – нашли поддержку в их выполнении.

Я хочу сказать, что Центр, минуточку, это не вопрос. это не вопрос, уважаемый депутат Унтилэ, это предложение, потому что я как вице- председатель комиссии по правам человека, и у нас была совершенно другая позиция, у нас было совершенно другое видение, у нас другая была цель: вынести в Парламент с теми задачами, которые стоят сегодня, с главной задачей перед Центром. Поэтому я прошу поставить на голосование возвращение в комиссию постановления и вернуться на осенней сессии к тем вопросам, которые сегодня обсуждались. Спасибо.

Doamna  Maria Postoico:

Bine. S-a inregistrat. Propunerea este inregistrata.

Domnul  Stefan Secareanu:

Nu are... Domnul Oleinic, nu.

Domnul  Nicolae Oleinic:

Который был обсужден на комиссии, а не тот, который был представлен сегодня ее председателем.

Domnul  Stefan Secareanu:

Imi pare rau, domnule coleg Oleinic. Acelasi lucru va spun si dumneavoastra, absolut toate proiectele de hotarire care au fost, care il aveti dumneavoastra si nota informativa, proiectul la nota informativa v-au fost difuzate din timp tuturor membrilor comisiei.  Exact.

Doamna  Maria Postoico:

Bine, bine. Este clar. Este clar pusa intrebarea.

Domnul  Stefan Secareanu:

Eu va rog,  sa participati si sa lucrati la comisie, stimati colegi. Pentru ca domeniul...

Doamna  Maria Postoico:

Bine. Domnule presedinte, ii clar.

Domnul  Stefan Secareanu:

Dati-mi voie sa raspund, pentru ca este un domeniu sensibil, domeniul drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului. Imi pare rau sa constat, inca o data, acest lucru, s-a cautat sa se tina cumva in umbra aceste probleme, nedorindu-se chiar ascultarea raportului centrului in sedinta de astazi a Parlamentului. Si a fost nevoie sa intervin de citeva ori, sa insist sa se respecte Legea privind avocatii parlamentari ca acest lucru sa se intimple aici in Parlamentul Republicii Moldova. Si este foarte bine ca s-a facut acest lucru, s-au pus intrebari, s-au discutat.

Doamna  Maria Postoico:

Este clar.

Domnul  Stefan Secareanu:

Exista probleme.

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.3 in continuare.

Domnul  Stefan Secareanu:

S-a propus un proiect de lege. Nu vad nimic rau in chestia asta.

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.3 in continuare.

Domnul  Stefan Secareanu:

Eu as dori ca colegii mei din comisie sa-si expuna concret,  ce nu va convine in proiectul de lege cu privire la functionarea centrului?

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.3.

Domnul  Stefan Secareanu:

Spuneti aici in sedinta in plen a Parlamentului.

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul  nr.3 este inclus, va rog.

Doamna Ludmila Borgula:

Господин председатель комиссии, давайте будем честными здесь. Вспомните, когда вы первый раз поставили этот вопрос на обсуждение в комиссии, мы же его отклонили, потому что, во-первых, при подготовке даже не знали, кому вы поручали подготовку этого вопроса, не знали даже Закона о парламентском адвокате. Мы предложили свои услуги и сказали: мы же те, кто знаем, давайте вместе будем. Не буду сейчас перечислять, какие ляпы были, допускались, когда готовился этот вопрос. Это первое.

Во-вторых, когда мы обсуждали этот вопрос, то первый раз не обсудили. Второй раз, когда мы пришли, вас не было и не было голосования данного рапорта. А коль не было этого голосования, значит, оно нелегитимно. Поэтому то, что хочется, – это одно, но мы должны с вами придерживаться закона, вот таким образом.

Domnul  Stefan Secareanu:

Stimata doamna colega, imi pare rau. Exista procesul-verbal al sedintelor comisiei drepturilor omului, unde este fixat absolut si votul, si cei care au participat, si care au vorbit. Nu am lipsit nici de la o sedinta a comisiei.

Doamna  Maria Postoico:

Bine, se vа verifica.

Domnul  Stefan Secareanu:

Va rog sa ma iertati.

Doamna  Maria Postoico:

Este clar, domnule presedinte.

Microfonul nr.5.

Domnul  Stefan Secareanu:

Nu, imi pare rau de atitudinea pe care o manifesta acum sedinta in plen.

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.5 este inclus. Va rog vorbiti.

Domnul  Stefan Secareanu:

Majoritatea parlamentara sau colegii, care fac parte din aceasta comisie foarte importanta a Parlamentului, niciodata nu a dorit ca sa se discute transparent, deschis.

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

Domnul  Stefan Secareanu:

De aceasta problema, despre aceasta problema… Pe marginea acestei probleme care tine de drepturile si libertatile fundamentale ale omului.

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.5, va rog.

Domnul  Vlad Cubreacov:

Multumesc.

Stimati colegi, haideti sa fim seriosi si vreau sa va reamintesc ca avem Regulamentul Parlamentului care reglementeaza exact fiecare dintre procedurile pentru discutie. Avem un document repartizat inca din 27 iunie 2005, transmis Biroului permanent. Avem un proiect de hotarire care consuna din 5 articole, care consuna cu raportul care a fost prezentat de centru. Sa nu confundam discutiile pe marginea raportului prezentat de centru sau pe marginea situatiei reale in domeniu cu procedurile noastre legislative.

Eu as propune acum, daca dumneavoastra, conducindu-ne de regulament, daca cineva are propuneri privind acest proiect – sa le avanseze. Daca cineva are o opinie divergenta, asa cum am vazut, poate lua cuvintul in dezbateri. In nici un caz nu cred ca putem amina adoptarea unei asemenea hotariri. Hotarirea, daca vreti, poarta si un caracter tehnic si, cumva, formal.

Este vorba de 5 articole. Se ia act de raport. Vreti sa nu luam act de raportul care a fost prezentat? Daca cineva ar fi avut o alta parere, putea sa intervina atunci cind am votat ordinea de zi, sa propuna excluderea acestui punct de pe agenda Parlamentului. In momentul in care s-a votat pentru purtarea de discutii, astazi, in acest domeniu, pentru audierea raportului, noi nu putem sa nu luam act de acest raport.

Iar, daca exista amendamente, eu as ruga respectuos, ca acestea sa fie formulate, cu observatia, iarasi, pentru ca este o situatie monitorizata, cel putin de grupul nostru parlamentar. Nu exista nici un caz in care presedintele Comisiei pentru drepturile omului, care reprezinta grupul nostru, sa fi lipsit la vreo sedinta. Pentru ca s-a afirmat contrariul astazi si acest lucru poate fi certificat. Dimpotriva, din cite cunoastem, sint membrii ai comisiei care au absentat de la anumite discutii, inclusiv pe marginea acestui subiect.

Multumesc.

Doamna  Maria Postoico:

Da. Va multumim. Stimati colegi, deci au parvenit doua propuneri. Una este de la grupul parlamentar pentru a fi remis in comisie, si este si decizia comisiei. Deci in legatura cum a parvenit, in ordinea in care a parvenit, se pune la vot propunerea de a fi remis acest proiect de hotarire in comisie.

Eu va rog liniste, domnule Cubreacov. O sa aveti posibilitate. Deci a parvenit, este propunerea. In cazul dat, trebuie sa o punem la vot. Dumneavoastra de fiecare data insistati la acest moment.

Microfonul nr.5.

Domnul  Stefan Secareanu:

Este un caz grav. Am dreptul sa intervin pentru ca ma priveste direct. Mi    s-au adus invinuiri grave aici, de colegii din comisie, pentru mine, cel putin, este grav. Eu as vrea sa aflu in sedinta in plen a Parlamentului de astazi ca ati avut posibilitatea sa cititi aceste documente de o luna de zile. Si in cadrul Biroului permanent ati avut reprezentantii dumneavoastra, trebuia sa interveniti si sa spuneti acest lucru.

Ori, ati planificat din timp sa faceti acest spectacol aici in sedinta in plen a Parlamentului? Sa va expuneti deci propunerile pe marginea hotaririi, ca nu este o lege. Este, sint niste propuneri de imbunatatire a activitatii centrului in frunte cu doamna Apolschi. Si trebuie sa o ajutam. Dinsa trebuie sa mearga de aici si sa-si continue activitatea asa incit  lucrurile sa mearga mai bine. Sa va expuneti concret. Care sint obiectiile dumneavoastra pe marginea proiectului de hotarire? Cu ce nu sinteti de acord?

Doamna  Maria Postoico:

Da. Va multumesc, domnule Secareanu.

Microfonul nr.3.

Domnul  Valeriu Calmatui:

Da. Va multumesc, doamna presedinte.

Eu nu stiu, iata domnul Secareanu… eu inteleg ca intrebarea e destul de acuta si trebuie discutata. Desigur, sint lacune  in ce priveste apararea drepturilor omului. Acestei chestiuni trebuie totdeauna sa-i acordam o atentie sporita.

Personal eu, raportul care a fost astazi citit nu-l am. Deci s-a citit, s-a dat citire hotaririi. In aceasta hotarire au fost facute unele amendamente, eu n-am reusit pe parcurs, dar au fost  unele amendamente care in hotarirea pe care o avem la mina nu sint. Deci, cum facem? votam asa ori primim aceste documente si atunci discutam la concret?

Doamna  Maria Postoico:

Bine.

Domnule Secareanu, eu va rog, raspundeti la intrebare: care proiect de hotarire a fost distribuit deputatilor? care a fost dat.

microfonul nr.5. Caruia i s-a dat citire sau care a fost distribuit de dumneavoastra?

Domnul  Stefan Secareanu:

Eu nu am citit un proiect de hotarire, eu am citit o nota informativa a comisiei, stimati prieteni, care cuprinde niste propuneri, asa prevede Legea privind avocatii parlamentari prin articolul 34. Este o nota informativa a comisiei, iar proiectul, propunerile care le-am citit eu de acolo se contin in mare parte, se regasesc in proiectul de hotarire pe care-l aveti. Si a fost difuzat pe data de 27 iunie tuturor deputatilor, impreuna cu nota informativa, initiativa legislativa nr.2039, daca nu ma insel.

Doamna  Maria Postoico:

Domnule Secareanu, de fapt, raportul dumneavoastra trebuia sa contina anume acele elemente ce se refera si in hotarire, dar nu altceva. Deci in cazul dat trebuie…

Domnul  Stefan Secareanu:

Stimata doamna vicepresedinte, imi pare rau. Conform legii avocatilor este ascultat raportul Centrului pentru Drepturile Omului si o nota informativa a Comisiei parlamentare pentru drepturile omului si propunerile comisiei pentru imbunatatirea activitatii centrului ceea ce am si facut eu de la tribuna.

Doamna  Maria Postoico:

Si, totodata, dumneavoastra ati propus un proiect de hotarire, asa este.

Domnul  Stefan Secareanu:

Aceste propuneri de imbunatatire se fac printr-o hotarire de Parlament, bineinteles.

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.2.

Domnul  Alexei Ivanov:

Eu, in primul rind, vreau sa le multumesc colegilor Vlad Cubreacov si Secareanu pentru lectia foarte buna cu o lege noua despre Regulament. Si, totodata, vreau sa-i reprosez domnului Secareanu ca, stiind Regulamentul, comisia prezinta raport si nu nota informativa. Raportul comisiei, asa e in Regulament. Nu prezinta nota informativa. Nota informativa o prezinta autorul, dar comisia prezinta raportul si acel proiect de hotarire care a fost examinata  la comisie.

Va multumesc pentru atentie.

Doamna  Maria Postoico:

Da. Va multumesc.

Microfonul nr.3.

Domnul  Dumitru Prijmireanu:

Multumesc.

Stimati colegi,

De acum s-a mentionat aici, vreau sa mentionez si eu ca, potrivit tehnicii  legislative, se intocmeste raportul comisiei, care se aproba de comisie si pe urma comisia il prezinta aici in plen. Deci, comisia spune ca a fost audiat un alt raport, iar presedintele iese cu altul. Asta deja este iesit din toate parametrele.

Deci, domnule presedinte al comisiei, cine este autorul proiectului de hotarire pe care dumneavoastra il propuneti? Nu este semnat acest proiect de hotarire. De cine trebuie sa fie semnat? Si in comisie el trebuia sa fie discutat, votat.  Deci, eu propun, in numele fractiunii, sa fie remis in comisie.

Multumesc.

Doamna  Maria Postoico:

Da. Va multumesc.

microfonul nr.5.

Domnul  Stefan Secareanu:

Multumesc, stimata doamna vicepresedinte.

Imi pare rau ca domnul Sidorov care stie foarte bine lucrul asta nu incearca sa toarne lumina asupra lucrurilor.

In cadrul audierii raportului Centrului pentru Drepturile Omului actioneaza articolul 34 din Legea cu privire la avocatii parlamentari, stimati prieteni, si se audiaza raportul si nota informativa a Comisiei pentru drepturile omului. Cititi legea. Se face o exceptie, in cazul dat. Este o procedura speciala. Si a fost respectata mai multi ani la rind. Citiva ani la rind nu s-a dorit ca acest raport sa fie audiat in Parlament. Se facea ceva in comisie si se trecea cu vederea ca si cum drepturile omului nu ar fi o problema fundamentala a statului. Si acum s-a facut in conformitate cu Legea privind avocatii parlamentari.

Nu am facut nimic, nu am incalcat aceasta lege, stimati prieteni. nu vreti sa adoptati acest proiect de lege? Va priveste pe dumneavoastra, este... Nu vad ce este rau in acest proiect de lege…

Doamna  Maria Postoico:

Da, bine. Va multumim.

Domnul  Stefan Secareanu:

care vine sa imbunatateasca activitatea centrului.

Doamna  Maria Postoico:

Da, ii clar. Stimati colegi, cum am spus si mai inainte, au parvenit doua propuneri. Una este de la fractiunea majoritara pentru a fi remis acest proiect in comisie si pentru a fi pus in discutie si la vot de catre membrii comisiei. Si alta propunere a parvenit de la comisie, care nu este cunoscuta cu continutul acestui proiect. De aceea, pun la vot in ordinea in care au parvenit. Deci, prima: pentru a fi remis in comisie. Cine este pentru va rog sa voteze.

Numaratorii, va rog.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 28.

Sectorul nr.2 – 24.

Sectorul nr.3 – 0.

Domnul  Stefan Secareanu:

Drepturile omului le remiteti in comisie, asa inteleg eu. Nu vreti sa le respectati, stimati prieteni.

Doamna  Maria Postoico:

Deci, cu 52 de voturi proiectul de hotarire nr.2039 se remite in comisie.

Va multumesc.

Stimati colegi,

Sintem acum la capitolul intrebari si interpelari. astazi este invitat la tribuna centrala pentru a da raspuns la intrebarile si interpelarile referitor la informatia cu privire la situatia din agricultura domnul Anatolie Gorodenco, ministrul agriculturii si industriei alimentare. Poftim, domnule ministru. De cite minute aveti nevoie pentru informatie?

Domnul  Anatolie Gorodenco:

10 minute.

Doamna Maria Postoico:

Pina la 10 minute. Va rog. Rog liniste in sala. Am trecut la alta chestiune. (Rumoare in sala.)  Da, domnule ministru, va rog. A fost pus la vot.

Domnul  Anatolie Gorodenco:

Stimata doamna vicepresedinte a Parlamentului Republicii Moldova,

Onorat Parlament,

Doamna Maria Postoico:

Eu va rog, domnule Cubreacov.

Domnul Anatolie Gorodenco:

Onorata asistenta,

As dori sa multumesc si sa mentionez atentia deosebita a conducerii republicii fata de aceasta ramura importanta a economiei nationale, atentie motivata de faptul ca ponderea produsului global agricol in P.I.B.-ul republicii este de circa 19 la suta, iar 67 la suta din exportul tuturor marfurilor il constituie produsele agroalimentare.

In sectorul rural sint antrenati 41 la suta din angajatii economiei nationale, iar in spatiul rural este plasata majoritatea, mai mult de jumatate din populatia tarii. Pentru urmatoarea perioada de 10-15 ani, in viziunea mea, agricultura va continua sa ramina principala baza economica a satului moldovenesc si a statului in intregime.

Continuind promovarea politicii agrare statale initiata acum citiva ani, Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare are drept  calauza in activitate conceptul strategic de dezvoltare a complexului agroindustrial reflectat in programul national "Satul moldovenesc", in programul de activitate a Guvernului "Modernizarea tarii – bunastarea poporului", precum si in planul de actiuni "Uniunea Europeana – Republica Moldova".

In acest context, as enumera citeva directii asupra carora este concentrata activitatea ministerului in comuna colaborare cu autoritatile administratiei publice centrale si locale.

Un rol important in agricultura Moldovei ii revine fitotehniei ca baza in dezvoltarea industriei de prelucrare, sectorului zootehnic, asigurarii securitatii agroalimentare a tarii.

 Dar, cu regret, structura culturilor in asolament, care exista in prezent, nu poate influenta pozitiv economia satului, precum si cresterea bunastarii locuitorilor lui.

Doar o singura cifra.  88 la suta din toate suprafetele cultivate in anul curent  constituie cerealele de prima si a doua grupa, precum si floarea-soarelui. Cerealele pot avea pret doar dezvoltind sectorul zootehnic si comercializind produse de origine animaliera.

Floarea-soarelui ne secatuieste solul, si asa de acum infertil. Deci, avem nevoie de o modernizare a mentalitatii producatorilor agricoli, modernizare bazata pe revitalizarea sectorului zootehnic, proces care a si demarat.

Republica Moldova nu a fost exportatoare de cereale nicicind, din cauza cantitatilor comparativ mici, care nu pot influenta piata regionala sau europeana. Republica Moldova a exportat produse de origine animaliera. Reanimind sectorul zootehnic ne vom optimiza si structura culturilor agricole in asolament, vom majora suprafetele cultivate cu culturi proteice, vom avea predecesori buni pentru cultivarea griului alimentar, care il avem in cantitati destul de mici. Vom reveni la fertilizarea solului folosind ingrasamintele organice, lucru pe care multi agricultori nu-l mai infaptuiesc de mai bine de 15 ani.

In aceste conditii, crearea unor structuri ramurale de dirijare si coordonare a proceselor tehnologice, de sustinere si dezvoltare a fondului genetic pe baza unor intreprinderi statale, este, bineinteles, primordiala.

In acest context, ministerul continua crearea sistemului tehnologic de ameliorare a efectivelor de animale pentru lapte si pentru carne in baza consolidarii fondului genetic de taurine si ovine la Institutul National pentru Zootehnie si Medicina Veterinara, si fondarea unei retele de oficii locale pentru prestarea serviciilor zooveterinare.

Au fost create circa 730 de centre de prestare a serviciilor. In anul acesta, pina la finele lui, vor mai fi fondate inca 160.

Continua lucrarile de creare si consolidare a sistemului de crestere a porcinelor prin metoda hibridarii pe baza Intreprinderii de Stat "Moldsinhibrid" unde este creata baza de prasila pentru acest scop.

Actualmente a demarat completarea cu scrofite de prasila a celor 6 gospodarii de nivelul al II-lea al piramidei de hibridare. Pina la finele anului va demara reproducerea si livrarea purceilor hibrizi catre populatie si intreprinderile crescatoare de porcine.

In ramura avicola continua lucrarile de creare si consolidare a centrelor pentru reproducerea pasarilor la nivel de parinti si producerea puilor broileri autohtoni. Anul acesta, in toate categoriile de gospodarii ale republicii, vor fi produse 37 mii tone de carne de pasare, inclusiv 10,5 mii tone de carne de broiler autohton.

In piscicultura, actualmente este definitivat un proiect de hotarire a Guvernului prin intermediul caruia vor fi puse bazele organizatorice ale dirijarii ramurii si reglementarii modului de utilizare a obiectivelor acvatice.

Pentru realizarea cu succes a acestor obiective, ministerul elaboreaza actualmente un concept integru de propuneri pentru subventionarea durabila a sectorului zootehnic bazat pe principii rationale si eficiente.

Sint apreciate culturile traditionale care necesita revitalizare si sustinere statala, similar cu sustinerea din viticultura si din pomicultura. Acestea sint sfecla de zahar, legumaritul, rapita, tutunul.

Datorita fondurilor speciale create pentru dezvoltarea viticulturii si pomiculturii, au crescut suprafetele de vii si livezi, conform programelor nationale de dezvoltare a acestor ramuri. Ministerul, la moment, a elaborat si va prezenta Guvernului spre aprobare programul de dezvoltare a culturii rapitei.

Pina la 1 octombrie anul curent va fi elaborat un program de dezvoltare a nuciculturii. Aceasta ne va permite sa optimizam esential structura suprafetelor cultivate cu culturi agricole economic eficiente si, implementind tehnologii moderne, sa marim productivitatea fiecarui hectar de teren agricol, sa producem produse agricole competitive pe pietele interne si externe.

O deosebita atentie ministerul tine sa acorde politicii fiscale si celei de subventionare. Un grup de lucru interministerial examineaza, in comun cu conducerea raionului-pilot Taraclia, implementarea impozitului unic in agricultura.

Sint o multitudine de momente contradictorii referitor la acest compartiment, care se cer asanate cu scopul extinderii, de la 1 ianuarie 2006, a acestei forme de impozitare pe teritoriul mai multor unitati administrativ-teritoriale sau chiar pe intreg teritoriul republicii.

Alt grup de lucru interministerial studiaza practica de subventionare a agriculturii mai multor tari din regiune si cred ca, timp de citeva luni, va fi elaborata o conceptie noua privind criteriile de creare a fondurilor de subventionare si distribuirea acestora, pornindu-se de la rezultatul final al productivitati unui hectar de teren cultivat cu culturi agricole strategice cu valoare adaugata.

Un compartiment aparte, practic unul din cele mai importante, il constituie achizitionarea productiei agricole. In acest context, constientizam rolul ministerului ca intermediar  in procesul de integrare sau de consolidare a producatorilor de materie prima cu procesatorii. Contradictia vesnica dintre aceste doua segmente se cere a fi aplanata si dialogul, cu participarea ministerului, de acum a demarat.

Avem si unele succese si realizari in acest context. Ministerul examineaza posibilitatea atragerii investitiilor interne la fondarea depozitelor de colectare, stocare, sortare si ambalare a fructelor si legumelor.

Se poarta negocieri cu citeva firme straine pentru atragerea investitiilor, vizavi de revitalizarea sistemului de irigare in Republica Moldova. Avem intentia ca pina la 1 octombrie sa elaboram toate mecanismele de implementare si de functionare a Legi agriculturii ecologice.

 Acestea-s doar citeva directii prioritare de perspectiva asupra carora ministerul, in comun cu alte autoritati ale administratiei publice centrale si locale, isi concentreaza activitatea si care isi vor gasi reflectare intr-un concept sau program de relansare a sectorului agroindustrial in republica.

Insa, la moment, agricultorii se confrunta cu probleme, a caror nesolutionare  va stopa acele inceputuri de reanimare si de revitalizare a complexului agroindustrial.

Asadar, Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare a intreprins o  serie de  masuri pentru  punerea unei baze trainice roadei anului curent. In toamna anului 2004, aratul s-a efectuat in medie pe republica la nivel de 97,1 la suta. Lucru care cu citiva ani in urma nu-l prea aveam. Au fost semanate 406 mii hectare cu culturi de toamna, inclusiv 351 mii hectare cu griu, care in proportie de 80 la suta au fost fertilizate in primavara.

Cu toate ca precipitatiile abundente au tergiversat efectuarea lucrarilor de primavara, totusi agricultorii si-au depus staruinta si  au semanat cu culturi de primavara 99 la suta din suprafetele preconizate.

Majoritatea culturilor sint intr-o stare satisfacatoare, grinele promitind o roada de aproape 30 chintale la hectar. La moment, secerisul culturilor cerealiere, care initial decurgea lent din cauza timpului instabil si a majorarii preturilor la motorina, este in toi.

Au fost intreprinse o  serie de masuri organizatorice, inclusiv  de sustinere financiara pentru compensarea majorarii preturilor la carburanti de care agricultorii  vor beneficia, probabil, peste citeva zile.

Prin intermediul Agentiei pentru Rezerve Materiale, Achizitii Publice si Ajutoare Umanitare statul va achizitiona 30 de tone de griu alimentar la preturile de 1,4 lei, 1,7 lei  si 2 lei, pentru griul cu indicatori sau in dependenta de indicatorii calitatii.

Producatorilor agricoli le-au fost deblocate conturile pentru ca toate mijloacele financiare sa fie orientate strict la recoltare. Pina la 1 noiembrie sint sistate calculele penalitatilor pentru neplatile in buget.

Aceste si alte masuri intreprinse de Guvern si sustinute de Presedintele tarii si Parlament au inviorat putin starea de lucruri in sectorul agrar si la moment sint deja recoltate 50 la suta din suprafete. Inclusiv, este pe sfirsite recoltarea mazarii,  a orzului de toamna. Si  vreau sa va zic ca s-au recoltat deja 146,5 mii hectare de griu, ceea ce constituie 42 la suta din suprafetele pe care le avem. Productivitatea medie pe republica constituie in jur de 30 chintale.

Conform pronosticului precizat al specialistilor ministerului si directiilor agricole raionale, in anul curent, de pe suprafata de 490,4 mii hectare de culturi de grupa I, se preconizeaza obtinerea unui volum global de circa 1 milion 300 mii tone de cereale, inclusiv 900-950 mii tone griu.

In baza investigatiilor, se preconizeaza ca acest volum de cereale sa fie utilizat in felul urmator: 85 de mii tone vor fi directionate la crearea fondului semincer; circa 400 mii tone vor fi orientate pentru asigurarea securitatii alimentare a tarii; 180 mii tone vor fi repartizate ca plata pentru arenda terenurilor agricole; 95 mii tone – pentru furaj si 190 mii tone – pentru export, inclusiv 200 mii din anul trecut.

La recoltarea culturilor cerealiere si leguminoase de grupa I sint antrenate, la moment, 62 detasamente mecanizate, circa 3,5 mii combine, 2,4 mii seceratori si 10 mii unitati de transport.

Necesarul de carburanti si lubrifianti pentru recoltarea cerealelor de grupa I, constituie 12 mii tone de motorina, 4 mii tone de benzina si 840 tone de uleiuri tehnice.

La depozitele petroliere din republica au fost depozitate 18 mii tone de motorina, inclusiv la Intreprinderea de Stat "Moldresurse" - 4,2 mii tone motorina. La moment, Intreprinderea de Stat "Moldresurse" comercializeaza motorina la pretul de 7,85 lei pentru un litru, iar agentii economici importatori, altii – de 8 - 8,1 lei litru.

Cele 31 intreprinderi de colectare a cerealelor cu capacitatea totala de stocare de 1 milion 166 mii tone sint pregatite pentru receptionarea a circa 1 milion tone de cereale. Totodata, e necesar de mentionat ca, anual, la intreprinderile nominalizate se depoziteaza doar pina la 160-180 mii tone de cereale sau capacitatile sint folosite la limita de 16-18 la suta. Pe perioada recoltarii si receptionarii cerealelor, se va verifica sistematic corectitudinea aprecierii calitatii cerealelor primite de la furnizori.

La moment, statul, un grup de lucru interministerial monitorizeaza si coordoneaza actiunile specialistilor in teritoriu referitor la problemele recoltarii, transportarii, stocarii, curatatului, precum si comercializarii cerealelor.

Atentie deosebita se acorda recoltarii sectoarelor semincere. In ceea ce priveste exportul cerealelor, ministerul colaboreaza cu misiunile diplomatice in vederea monitorizarii pietelor de desfacere si deja sint propuneri care in viitorul apropiat vor fi negociate.

Pentru a simplifica exportul de cereale, Guvernul a creat un grup de lucru care examineaza situatia existenta la moment vizavi de liberalizarea exportului. A fost elaborat proiectul legii despre depozitul cerealier si certificatul de depozit cerealier. Adoptarea acestuia va permite obtinerea de credite prin gajarea de catre producatorii de cereale a bunului de gaj si micsorarea platii la serviciile prestate, la conditionare si la pastrarea cerealelor cu suportul organismelor straine.

Cu toate problemele mentionate anterior, in cazul stabilizarii timpului, agricultorii au toate sansele ca, pina la 5 august anul  curent, sa finalizeze recoltarea tuturor suprafetelor ocupate cu culturi cerealiere si leguminoase.

O influenta negativa asupra starii de lucruri in agricultura o exercita si barierele create unilateral in calea exportului productiei pomilegumicole. In scopul solutionarii operative a problemelor legate de exportul productiei agricole si asigurarii functionarii eficiente a coridorului verde, prin dispozitia Guvernului nr.67 din 5 iulie 2005, a fost instituit si activeaza un staf republican.

La sedinta stafului au fost discutate toate problemele aparute in procesul de recoltare, achizitionare, livrare la export si, mai ales, tranzitare pe teritoriul Ucrainei, Republicii Belarus pina la Tarile Baltice, a fructelor si legumelor in stare proaspata.

In cadrul sedintei a 10-a a Comisiei interguvernamentale mixte moldo-ucrainene pentru colaborare comercial-economica, care isi desfasoara la moment activitatea in orasul Kiev, au fost puse in discutie toate problemele existente privind asigurarea functionarii eficiente a coridorului verde, precum si a exportului fructelor si legumelor in Ucraina.

Continua tratativele si negocierile cu partea rusa privind rezolvarea problemelor legate de deblocarea exportului productiei vegetale din Republica Moldova in Federatia Rusa.

Concomitent, se intreprind o  serie de masuri pentru diversificarea pietelor de desfacere. Este confirmata disponibilitatea partii beloruse de a importa in anul curent din Republica Moldova peste 80 de mii tone de fructe si legume.

In pofida acestor probleme, balanta volumelor exportate este in crestere, comparativ cu perioada similara a anului trecut, dar problemele, bineinteles,  mai persista.

Mult stimata doamna vicepresedinte al Parlamentului,

Stimati deputati,

Onorata asistenta,

In timpul oferit am expus doar unele probleme cu care se confrunta astazi ramura. Ele sint insa permanent monitorizate de Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare si vor fi intreprinse in permanenta masuri organizatorice si de alt nivel pentru solutionarea lor.

Stimati deputati,

Onorata asistenta,

Permiteti-mi, la finele acestei scurte treceri in revista a starii de lucruri in agricultura tarii, sa va aduc sincere multumiri in numele tuturor celor pe care ii reprezint, in numele agricultorilor republicii, pentru sustinerea financiara acordata, care, sper, va impulsiona ritmurile recoltarii, precum si pregatirea solului pentru punerea unei baze trainice pentru roada anului 2006.

Va multumesc pentru atentie.

Doamna  Maria Postoico:

Va multumesc, domnule ministru. Poftim, intrebari?

Microfonul nr.5, va rog.

Domnul  Alexandru Oleinic:

Da, multumesc.

Domnule ministru,

Permiteti-mi sa va pun doua intrebari. Prima intrebare. Exista hotariri ale Guvernului, regulamente interne ale Departamentului Vamal, ale altor structuri statale, ma refer, in primul rind, la Hotarirea nr.834 din 2004 a Guvernului, care reglementeaza procedura de export, obligind agentii economici ca toate livrarile de cereale si produse cerealiere sa fie efectuate prin bursa de marfuri, si exista un regulament intern al Departamentului Vamal care stipuleaza ca tot exportul de cereale si de produse cerealiere sa fie efectuat numai pe calea ferata.

Cum credeti dumneavoastra, cit de mult hotaririle si regulamentele de asa fel faciliteaza exportul si ce va intreprinde ministerul condus de dumneavoastra pentru redresarea situatiei in domeniul dat? Anume ce se refera la export.

Multumesc.

Domnul  Anatolie Gorodenco:

Va multumesc, stimate domnule deputat.

Vreau sa aduc la cunostinta dumneavoastra ca un grup interministerial examineaza  momentele, sa zicem asa, contradictorii, legate de exportul produselor cerealiere.

Exportul va fi efectuat si prin intermediul transportului feroviar, si prin intermediul transportului auto. Unica problema care ramine,  sa zicem asa, in contextul acestei hotariri de Guvern, este bursa de marfuri care, in viziunea mea, ar trebui sa existe ca mecanism de formare a preturilor.

Si, deci, la intilnirile pe care le-am avut cu o buna parte din producatorii agricoli, dumnealor nu s-au indignat de bursa de marfuri, dar, bineinteles,  intrebarile primordiale se refereau anume la transportul auto si la transportul feroviar.

Domnul  Alexandru Oleinic:

Domnule ministru, foarte bun raspuns. Dar eu, totusi vreau sa sugerez ca dependenta de bursa de marfuri nu este calea cea mai buna. Trebuie sa nu fie obligatorie, ca regula da, dar nu trebuie sa fie obligatorie. Eu imi permit sa va pun a doua intrebare.

Recent, Parlamentul a adoptat politica fiscala pentru anii 2004-2006, ma iertati, cu modificari foarte drastice pentru sectorul agrar.

Eu ma refer, in primul rind, la introducerea taxei pe valoarea adaugata la chimicale, la erbicide, la pesticide, la utilajul pentru industria prelucratoare, la marirea taxei pe valoarea adaugata de la 5 la 20% in tot domeniul agriculturii.

Cum credeti dumneavoastra, cit de tare va afecta sectorul agrar introducerea impozitului de 20% in agricultura si care vor fi in genere rezultatele activitatii si consecintele pe parcursul anului 2006?

Domnul  Anatolie Gorodenco:

Da, multumesc.

Deci permiteti-mi la aceasta intrebare sa  dau doua raspunsuri. Daca e sa ne referim la taxa de 20 la suta la importul pe pesticide, erbicide, alte materiale, utilaj, care se folosesc in agricultura, este o intentie de a directiona  sau a facilita producatorul agricol direct. Deci, cu conditia ca aceste sume de bani vor fi acumulate intr-un fond special, care mai pe urma sa fie directionate pentru cei care procura, pentru producatori. Numai cu conditia aceasta, vasazica, se va impune sau este impusa taxa la importul pesticidelor.

Ceea ce se refera la chestiunea a doua, legata de T.V.A. la toate produsele agricole si de origine animaliera, vreau sa va zic, ca daca vom purcede pe aceasta cale, apoi  numai in cazul cind aceste 20 la suta vor fi lasate pentru dezvoltare sau pentru reproducere, sau pentru autoproducere in cadrul fiecarei intreprinderi agricole aparte.

In caz contrar, daca nu facem acest lucru, vom mari presiunea fiscala destul de considerabila. Si in cazul acesta vom avea probleme legate nu de consolidare, dar desconsolidarea terenurilor agricole in intreprinderile care exista in Republica Moldova.

Domnul  Alexandru Oleinic:

Multumesc, domnule ministru.

Ultima intrebare. Nu credeti, ca mecanismul de acumulare a impozitului care e nominalizat intr-un fond concret si pe urma repartizare ori repartizarea banilor nu va putea fi administrata la un nivel inalt? Si pina la urma unde-i echitatea? Cine va repartiza banii acestia? Cine va fi acel care va decide, in care ramura si la care gospodarie trebuie sa mearga acesti bani? Credeti ca ministerul va fi in putere sa administreze un asa volum?

Domnul  Anatolie Gorodenco:

Noi consideram, ca aceste repartizari, aceste distribuiri vor fi efectuate in baza unui regulament special, care va fi adoptat, de asemenea, de catre Guvern, de catre Parlament daca va fi nevoie. Si acesti bani, bineinteles,  vor ajunge la producatorul agricol. De altfel, asta este si ideea –  de a facilita direct producatorul de productie agricola, dar nu pe intermediarii care deservesc agricultura.

Doamna  Maria Postoico:

Multumim. Microfonul nr.4.

Domnul  Dumitru Diacov:

Eu am o obiectie pentru doamna presedinte al sedintei. Ne-am inteles, ca domnul ministru vine aici la interpelarea Partidului Democrat cu o informatie cu privire la starea operativa in agricultura. Si nu se fac audieri parlamentare cu zeci de intrebari.

Eu vreau sa spun parerea mea, ca informatia domnului ministru a fost foarte optimista. Eu inteleg, noul ministru doreste sa prezinte situatia in agricultura. Dar, din cite cunoastem noi, exista foarte multe probleme.

Este bine, ca conducerea de virf a tarii zi si noapte, si simbata, si duminica se ocupa cu problemele agriculturii, inseamna ca sint acolo multe probleme, dar noi chestiunile acestea nu le-am auzit.

Una din problemele esentiale astazi la moment –   si nu este vinovat domnul ministru, ministerul –  este exportul. Guvernul trebuie sa asigure conditii de export al productiei moldovenesti. Si mie imi pare ca exista mari probleme si noi nu stim, care este situatia reala? Domnul Spivacenco a fost, imi pare acum 2-3 saptamini. Informatia de astazi si informatia domnului Spivacenco difera.

Acuma au fost aceste ploi la sud. Primarul de Giurgiulesti, imi pare, a sunat de vreo citeva ori. Nu a venit nimeni din partea executivului sa vada,  sa evalueze daunele care au fost aduse agriculturii.

De aceea, eu cred ca noi putem sa luam act de aceasta informatie, insa noi trebuie sa intelegem, ca Guvernul trebuie sa fie ingrijorat, Parlamentul trebuie sa fie ingrijorat de situatia din agricultura.

Doamna  Maria Postoico:

Bine. Ce, aici incheiem intrebarile, da?

Va multumim, domnule ministru.

Domnul  Anatolie Gorodenco:

Multumesc.

Doamna  Maria Postoico:

Trecem la capitolul "Intrebari si interpelari". Cine are, poftim la microfoane.  Nu sint, da?

Da, microfonul 5. Poftim, doamna Pavlicenco.

Stimati colegi, nu s-a anuntat inchiderea sedintei. Mai este si un anunt. Microfonul 5 este inclus.

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

Vreau sa va spun, ca data trecuta a trebuit sa vina, a fost ministrul Antosii, dar n-a mai apucat sa dea raspuns si mi-a trimis raspunsurile in scris. Si in legatura cu raspunsurile in scris, care mi le-a trimis domnul Antosii, vreau sa va spun, ca sesizez Procuratura Generala in legatura cu ceea ce se intimpla pe piata energetica.

Deci, interpelare catre Procuratura Generala a Republicii Moldova. Intreprinderea de Stat "Energocom" a semnat contract-legislatie, un contract cu Uzina metalurgica de la Ribnita, care nu are statut de consumator eligibil.

Uzina metalurgica din Ribnita nu este acreditata de A.N.R.E, la a careia ultime sedinte conducerea acesteia a fost incurajata, ca sa nu spunem fortata, sa incalce legea prin supervizarea contractului "Energocom"- Uzina metalurgica, adica s-a comis un abuz in serviciu, fiind eliminati, in consecinta, concurentii de pe piata, inclusiv C.E.R.S. moldoveneasca si determinindu-se astfel varsari ilegale la bugetul transnistrean.

In conditiile in care cantitati in proportii deosebit de mari se livreaza ilegal in Transnistria, regim cu acoperire de energie electrica de suta la suta, sesizez Procuratura Generala sa verifice legalitatea contractului. Si solicit Aparatul Parlamentului sa reexpedieze Procuraturii cele doua interpelari ale mele, facute anterior in Parlament si raspunsurile primite de la ministrul Antosii.

Cer Procuraturii Generale sa verifice, de ce din contractul semnat "Energocom" nu obtine nici un venit? Adica, daca nu e vorba de o spalare de mari sume de bani prin intelegere cu responsabilii de la Uzina metalurgica si prin off-shore?

Sint informata, ca "Energocom"-ul nu a pus in pret nici un banut ca adaos comercial, deoarece in schema de mai departe de furnizare a energiei este introdus de comun acord un offshore si, deci, la Uzina metalurgica energia ajunge la un pret dublu.

Cer, de asemenea, Procuraturii sa cerceteze, de ce Intreprinderea de Stat "Moldelectrica" pe aceasta afacere nu incaseaza banii pe transport, acestia revenind companiei de distributie din zona separatista "Dnestrenergo", care nu are nici in clin, nici in mineca, de fapt, cu transportul de energie si nu are la balanta sa culmea retelei electrice de transport, dar incaseaza un tarif de sase ori mai mare decit tariful cerut de "Moldelectrica".

Referitor la Gusev, seful "Energocom"-ului, despre care ni s-a adus un fals in raspunsul ministrului. Cer Procuraturii Generale sa cerceteze, de ce, in baza articolului 14, Legea nr.137-XIV din anul 1998, A.N.R.E. ca organ de supraveghere in ramura nu declanseaza procedura de retragere a licentei pentru incalcarea dreptului de gestionare?

Cer Procuraturii sa cerceteze actiunile "Energocom"-ului si ale ministerului, care au eliminat de pe piata C.E.R.S. Moldoveneasca, fapt ce poate conduce la o criza energetica in toamna si la masuri de raspuns, ce s-ar putea solda cu gasirea unui tap ispasitor, care va fi, fara nici o indoiala, ministrul Antosii.

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

Domnul  Veaceslav Untila:

Va multumesc, doamna presedinte.

Am o interpelare catre domnul Marian Lupu, Presedintele Parlamentului Republicii Moldova.

Constatam, ca toate eforturile Fractiunii "Alianta «Moldova Noastra»" de a introduce in ordinea de zi audierea raportului Delegatiei permanente la Adunarea Parlamentului O.S.C.E., care a avut loc recent la Washington au fost zadarnice. Astfel, am fost lipsiti de dreptul de a primi raspunsurile de rigoare.

In lista acestor audieri sint nevoit sa va adresez dumneavoastra interpelare pentru a varsa lumina asupra anumitor neclaritati. Dupa parerea mea, Delegatia permanenta la Adunarea Parlamentara a O.S.C.E. a avut un comportament lamentabil si a prejudiciat imaginea Republicii Moldova. Acest lucru s-a intimplat, fiindca componenta delegatiei nu reflecta adecvat potentialul profesionist al Parlamentului nostru in materie de politica externa.

Cu aceasta ocazie doresc sa cunosc, care au fost motivele neincluderii in componenta delegatiei a reprezentantului Fractiunii "Alianta «Moldova Noastra»", a doua dupa marime in configuratia Parlamentului? De ce au fost incalcate prevederile articolului 12 litera i) al Regulamentul Parlamentului, care stipuleaza consultarea obligatorie a fractiunilor parlamentare la momentul formarii delegatiilor parlamentare?

Cine poarta responsabilitatea pentru esecul delegatiei parlamentare la Washington, pentru faptul ca nu s-a reusit includerea in textul rezolutiei O.S.C.E. privind Republica Moldova nici a unui amendament, care viza interesele tarii noastre?

Rog, domnule Presedinte al Parlamentului, sa prezentati in scris raspuns la aceasta interpelare in plenul Parlamentului. Este de dorit sa facem acest lucru miine.

Multumesc.

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.2.

Domnul  Grigore Petrenco:

Multumesc. As vrea sa adresez o interpelare la Ministerul Educatiei, Tineretului si Sportului si anume: care au fost temeiurile legale de functionare a claselor cu plata in anul de studii 2004-2005 in institutiile de invatamint preuniversitar de stat? Care sint temeiurile legale acuma de deschidere a unor asemenea clase cu plata in mai multe scoli si licee din republica?

De ce in unele scoli si licee de stat din republica merge admiterea in clasele cu plata si parintii sint impusi sa plateasca bani pentru studii in cadrul invatamintului de stat preuniversitar, care trebuie sa fie gratuit? Care este pozitia ministerului si ce se intreprinde in acest sens? Si cite persoane au fost trase la raspundere pentru incalcarea legislatiei in vigoare respective?

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr. 5.

Domnul Vladimir Braga:

Multumesc, doamna presedinte.

As vrea sa adresez o interpelare doamnei Presedinte al Curtii Supreme de Justitie.

La 26 decembrie 2004 instanta de contencios administrativ a Curtii de Apel Chisinau a examinat cererea oficiului teritorial Chisinau al Cancelariei de Stat privind declararea nulitatii deciziei Consiliului raional Ialoveni privind destituirea din functia de secretar al Consiliului a domnului Eudochim Ungureanu, invocindu-se necorespunderea dumnealui prevederilor articolului 67 din legea despre administratia publica locala.

La 16 februarie 2005, Colegiul Civil al Curtii Supreme de Justitie, prin decizia sa, a casat hotarirea Curtii de Apel Chisinau mentionata si a pronuntat o noua hotarire, prin care s-a admis recursul repetat al oficiului teritorial al Cancelariei de Stat cu privire la numirea secretarului consiliului raional Ialoveni. 

In contextul celor expuse, tin sa mentionez urmatoarele. Decizia Consiliului raional Ialoveni privind numirea domnului Ungureanu in functia de secretar al Consiliului raional, a fost adoptata in baza articolului 67 alineatul (2) din Legea privind administratia publica locala. Argumentele invocate din oficiul teritorial Chisinau al Cancelariei de Stat in sesizarea de anulare a deciziei privind numirea in functia de secretar a domnului Ungureanu, precum ca dumnealui nu are studiile respective, sint neintemeiate, deoarece domnul Ungureanu este audient la anul trei al Academiei de Administratie Publica pe linga Presedintele Republicii Moldova, care pregateste specialisti de inalt nivel. Pe linga aceasta, dumnealui  are studii superioare si o practica de munca foarte avansata.

In aceasta ordine de idei, solicit Curtea Suprema de Justitie sa revada decizia sa din 16 februarie 2005 si sa suspende executarea deciziei Curtii Supreme de Justitie pina la examinarea suplimentara a cererii si a actelor depuse la Curtea Suprema de Justitie de catre domnul Ungureanu sub forma de revizie la 21 iulie 2005, nr. 3R - 346/05. Solicit sa mi se dea raspuns in plenul Parlamentului.

Multumesc.

Doamna  Maria Postoico:

Pacat ca domnul Plesca nu este in sala.

Da, microfonul nr. 4.

Doamna Valentina Cusnir:

Am adresat... Dati-mi voie, domnule Stepaniuc.

Doamna  Maria Postoico:

A lui domnul Susarenco.

Doamna Valentina Cusnir:

Am adresat o interpelare Ministerului Educatiei, Tineretului si Sportului prin care am solicitat sa prezinte astazi o informatie aici, de la tribuna centrala, privind organizarea odihnei copiilor din familiile defavorizate. Din informatiile transmise de mai multe agentii de presa, aflam ca 49 de copii din familii defavorizate in acest an si 56 de copii din atare familii in anul trecut s-au odihnit in Antalya, Turcia. Si ca 50 de copii se vor odihni in Ucraina in luna august.

Eu am solicitat, in acest context, care a fost criteriul de selectare a acestor copii? I-am cerut si numele sa mi le dea in scris. Cu parere de rau, nu a venit sa-mi prezinte aceasta informatie nici aici de la tribuna centrala si nici nu mi-a prezentat in scris informatia ceruta. De asemenea, am cerut de la Ministerul de Externe cu ce a contribuit Ministerul de Externe la odihna acestor copiii in Antalya?

Si o alta interpelare pe care am facut-o catre Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare, personal domnului ministru. I-am cerut o informatie privitor la indeplinirea Hotaririi nr.19 a Parlamentului, in care astazi am introdus un capitol nou. Cu parere de rau, am vrut sa-i adresez aceasta intrebare aici, dar i-ati dat voie sa plece fara a putea sa-i adresez aceasta intrebare, la care ar fi putut sa-mi raspunda, daca nu a binevoit sa-mi dea raspunsul cerut in scris.

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr. 5.

Domnul  Vlad Cubreacov:

Intrebarea mea este adresata ministrului educatiei, tineretului si sportului Victor Tvircun. Aceasta se refera la situatia unor institutii de invatamint privat care, de regula, se numesc licee moldo-turce. Vreau sa stiu, cite licee moldo-turce exista in Republica Moldova si unde anume. Cine sint proprietarii, de  fapt, si directorii fiecarei institutii luate in parte. Care este contingentul de elevi instruiti in aceste scoli? Care este statutul sediilor in care aceste licee functioneaza?

Care este lista materiilor studiate, pentru ca, potrivit informatiilor de care dispun, exista programe sau se practica programe diferite de cele din scolile, din alte scoli de stat si private, licentiate in domeniu. Care sint limbile de predare? Pentru ca, din cite stiu, se preda in engleza si turca. In lipsa unui invatamint efectiv in limba minoritatii ucrainene sau bulgare, de exemplu, unde n-am avea dificultati cu manualele. Pentru ca am putea importa in baza de acorduri cu ministerele de profil din tarile respective. Iata ca aici avem instruire in limba turca si in limba engleza.

Vreau sa stiu, daca pe fiecare materie, daca manualele si programele respective in limba engleza si turca au fost aprobate de Ministerul Educatiei, Tineretului si Sportului? Daca da, prin ce ordin si cind, sau in ce forma? Si care au fost specialistii din cadrul Ministerului Educatiei, Tineretului si Sportului care au facut aceste, au dat aceste aprobari pentru programul in limba turca si limba engleza. Aceasta este intrebarea. Multumesc.

Doamna  Maria Postoico:

Da, va multumesc.

Microfonul nr. 4, va rog.

Domnul  Igor Klipii:

O intrebare domnului Papuc, ministrul afacerilor interne. Rog o explicatie vizavi de ordinul domnului Papuc, in baza caruia se efectueaza asa-numita inregistrare a transportului la anumite puncte, posturi  ale politiei rutiere. In opinia mea, este o incalcare a dreptului constitutional la libera circulatie. Si in acest context, consider ca ar fi bine ca dumnealui sa raspunda, sa prezinte raspunsul  in sedinta in plen.

O alta intrebare, domnului director al S.I.S.-lui. Recent, reprezentantii Holdingului "Media-Euronova" in cadrul unei conferinte de presa au formulat mai multe acuze destul de grave, in opinia mea, in ceea ce priveste implicarea institutiei, pe care o conduce, in activitatea mass-media, in special, efectuarea unei serii de controale si intimidari la adresa reprezentantilor sai. Rog un raspuns in scris si o explicatie vizavi de implicarea S.I.S.-ului in acest caz.

Si o alta intrebare pentru ministrul culturii si turismului.

Poftiti?

Doamna  Maria Postoico:

Da, poftim, trei intrebari. Va rog.

Domnul Igor Klipii:           

As vrea sa inteleg logica initiativei, care se discuta in Guvern, de substituire sau de schimbare a statutului Muzeului de Etnografie, care urmeaza sa treaca in subordinea Academiei de Stiinte. Este un lucru care este un pic invaluit in taina si rog o explicatie pe marginea acestui subiect.

Mersi.

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr. 5.

Domnul  Gheorghe Susarenco:  

Multumesc, doamna vicepresedinte.

Intrebarea mea se adreseaza Procurorului General, domnului Valeriu Balaban si este  urmatoarea.  La 7 iulie 2005, de la acest microfon am facut o interpelare catre ministrul culturii si turismului si catre Seful Aparatului Guvernului sa ne spuna in baza carei legi si de ce propunerea Consiliului National de a inainta beneficiarului spre examinare in sedinta din 29 iulie 2005 echipei Calmatui. Este vorba despre refacerea Bisericii "Sfintul Gheorghe" din Complexul Capriana.

In pofida faptului ca comisia Consiliului National a inaintat propunerea ca aceste lucrari sa fie efectuate de catre echipa Calmatui, decizia definitiva luata de conducerea de virf a republicii in cadrul sedintei operative din 1 iulie - asa raspunde ministrul - a desemnat o echipa in frunte cu domnul Constandachi, de fapt, Musteata.

Si in baza carei legi conducerea de virf a republicii ia asa decizii? Cu atit mai mult, ca au parvenit  si documente de la preotul paroh al Bisericii "Sfinta Teodora de la Sicla", in care se spune: "Toate lucrarile efectuate la aceasta biserica de Victor Musteata, care se considera a fi pictor de biserici, au fost supuse expertizei si s-a constatat calitatea lor nesatisfacatoare. In altar toata pictura a mucegait si vopselele se sterg, iar tencuiala se farimiteaza si cade jos. Am fost nevoiti sa aducem o echipa de pictori profesionisti din Romania, care au definitivat calitativ pictura respectiva".

Si tot in pofida. Tot un raspuns de la prorectorul Academiei Teologice Cazacu, care spune ca lucrarile efectuate in altarul capelei studentesti de la Academia de Teologie Ortodoxa din Chisinau, pornite de asa numitul pictor Victor Musteata, au fost date jos.

Rog ca Procurorul General sa se implice si sa vada cum a fost determinata aceasta echipa. Cu atit mai mult, ca la rectificarea bugetului in ultimele sedinte ale Parlamentului, Parlamentul adaugator a alocat pentru aceste lucrari, pentru lucrarile de la acest  complex,  mai mult de 11 milioane de lei.

Va multumesc.

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr. 4.

Doamna Valentina Buliga:

Interpelarea mea este adresata Guvernului Republicii Moldova si Bancii Nationale ca sa argumenteze care a fost necesitatea reducerii ratei dobinzii de la 14 la 12% anual pentru pastrarea mijloacelor Fondului de rezerva al bugetului asigurarilor sociale de stat in Banca de Economii, reducere operata prin Hotarirea Guvernului nr.1470 din 30 decembrie 2004, care va diminua in continuare veniturile estimate pentru fondul respectiv, in total cu circa 2 milioane de lei.

Informatia poate fi prezentata in scris.

Doamna Maria Postoico:

In continuare, microfonul nr.4.

Doamna Valentina Serpul:

Multumesc, doamna presedinte al  sedintei.

Am fost sesizata de catre un grup de persoane, majoritatea pensionari din satul Truseni, deponenti ai bancii comerciale "Bancosind", privind cerinta de rambursare a banilor depusi la aceasta banca, dupa falimentarea acesteia.

In cadrul raspunsurilor la cererile adresate pe parcursul anilor 2001-2005, petitionarii au fost asigurati ca se va gasi un mecanism de solutionare a acestei probleme.

Intrebarea mea este adresata guvernatorului Bancii Nationale, domnului Leonid Talmaci, cind si ce va intreprinde Banca Nationala a Moldovei pentru  a repara prejudiciile cauzate deponentilor?

Si a doua interpelare, de fapt, am adresat-o, am facut o asemenea interpelare in una din sedintele anterioare si a fost adresata Prim-ministrului Republicii Moldova domnului Tarlev vizavi de problema ce tinea de constructia Clinicii veterinare a Facultatii de medicina veterinara a Universitatii  Agrare si, din pacate, am primit un raspuns foarte evaziv.

Voi cita doar o secventa: "In contextul celor expuse si luind in consideratie promovarea politicii agrare de catre conducerea tarii privind revitalizarea si dezvoltarea continua a sectorului agroalimentar, precum si in legatura cu aceasta, necesarul de cadre al ramurii respective si intru solutionarea pozitiva a problemei abordate, consideram necesara executarea punctelor 6) si 7) ale Hotaririi Guvernului Republicii Moldova nr.510 din 9 august 1993".

Reiterez intrebarea mea foarte concreta, cind se va indeplini aceasta hotarire? Caci aceasta a fost intrebarea mea. Concret, cind se va indeplini hotarirea respectiva?

Solicit la ambele intrebari raspunsuri in scris, dar concrete.

Doamna Maria Postoico:

Se simte ca ne pregatim in concediu, da?

In continuare microfonul nr.4.

Domnul Ion Varta:

Multumesc.

In sedinta precedenta a Parlamentului Republicii Moldova a fost votata Legea cu privire la directiile strategice de dezvoltare a stiintei si inovarii in Republica Moldova. In calitate de raportor l-am avut pe  presedintele Academiei domnul academician Gheorghe Duca.

Intre timp aflam cu stupoare ca, de fapt, respectiva lege a avut ca urmare o decizie a Guvernului, care va conduce la comasarea a mai multor institutii academice si extraacademice subordonate diferitor ministere si, din cele circa 100 de institutii academice de cercetare, urmeaza sa ne alegem in cele din urma cu 38.

Este o decizie mult prea serioasa ca sa se ia o asemenea maniera. Era normal, era absolut firesc ca aceasta decizie sa fie argumentata in mod temeinic cu argumente, inclusiv de ordin stiintific, in cadrul sedintei in plen a Parlamentului, pentru ca sa fim si noi cumva pusi la curent cu luarea unor asemenea decizii importante. Fiindca ele comporta comasari de institutii academice, disponibilizari de cadre academice valoroase.

Colegul meu s-a referit ceva mai inainte la soarta Muzeului de Istorie Nationala a Republicii Moldova, dar, din pacate, un destin similar il vor avea si multe alte institutii, inclusiv din domeniul cercetarii. Deci, era normal sa fim cumva si noi initiati in aceasta procedura foarte importanta pentru destinele stiintei si inovarii din Republica Moldova.

De aceea, insist ca domnul academician Duca sa se prezinte la urmatoarea  sedinta  in plen a Parlamentului si sa ne aduca toate argumentele care i-au servit in calitate de temei pentru luarea unei asemenea decizii.

Doamna Maria Postoico:

Domnul Varta, tocmai in octombrie. Noi sintem la finele acestei sesiuni.

Domnul Ion Varta:

Da, multumesc.

Doamna Maria Postoico:

De aceea... fiti atenti aici.. Da, o continuare.

Domnul Ion Varta:

Poate miine, miine atunci, il rugam in regim de urgenta sa se prezinte miine. Mai ales ca...

Doamna Maria Postoico:

Eu inca o data ma repet, deci, astazi este numai ziua de intrebari si interpelari si de raspunsuri.

Domnul Ion Varta:

Asa este, dar cazul este deosebit de grav. Noi riscam sa pierdem.

Doamna Maria Postoico:

In continuare.

Domnul Ion Varta:

Ceea ce mai avem in sfera stiintei, daca o asemenea decizie va fi luata. Atunci sa mi se raspunda in scris.

Doamna Maria Postoico:

In scris, primiti in scris, desigur.

Domnul Ion Varta:

Multumesc.

Doamna Maria Postoico:

In continuare, microfonul nr.4.

Domnul Igor Klipii:

Un singur apel catre domnul Stepaniuc, atit timp cit nu am plecat in concediu. Rog sa reactioneze la apelul protestatarilor din fata Parlamentului, care asteapta onorarea promisiunilor din partea dumnealui si a domnului Mihailov, de a prezenta si a discuta problemele pe care ei le-au initiat si raportul pe care-l asteapta de mai mult timp.

Doamna Maria Postoico:

Stimati colegi, dati-mi voie sa declar inchisa sedinta de astazi. Si, totodata, sa va aduc la cunostinta ca miine, la ora 10.00 e urmatoarea sedinta. Prima parte la ora 10.00, la ora 12.00 a doua parte.

 Va multumesc.

Stenograma a fost pregatita pentru publicare

de catre Directia documentare parlamentara

a Aparatului Parlamentului