DEZBATERI
PARLAMENTARE
Parlamentul
Republicii Moldova de legislatura a XVI-a
SESIUNEA
a V-a ORDINARA – MARTIE 2007
Sedinta
din ziua de 1 martie 2007
(STENOGRAMA)
SUMAR
1. Declararea sedintei ca fiind deliberativa.
2. Dezbateri asupra ordinii de zi, adoptarea
ei.
3. Dezbaterea si aprobarea proiectului de
Hotarire nr.808 privind expirarea mandatului adjunctilor Procurorului General.
4. Dezbaterea si aprobarea proiectului de
Hotarire nr.809 privind confirmarea candidaturilor pentru functia de adjunct al
Procurorului General.
5. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura
a proiectului de Lege nr.391 pentru modificarea si completarea Legii nr.118-XV
din 14 martie 2003 cu privire la Procuratura.
6. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura
a proiectului de Lege nr.4755 pentru completarea articolului 7 al Legii
nr.440-XV din 27 iulie 2001 cu privire la zonele economice libere.
7. Dezbaterea si adoptarea in lectura a
doua a proiectului de Lege nr.468 cu privire la prevenirea si combaterea violentei
in familie.
8. Dezbaterea si aprobarea proiectului de
Hotarire nr.4856 privind aprobarea Listei serviciilor publice de gospodarie
comunala din comuna Pelinia, raionul Drochia, propuse pentru concesionare si
clauzele obligatorii ale contractului de concesiune.
9. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura
a proiectului de Lege nr.4855 cu privire la organele pentru situatii exceptionale.
10. Alocutiunea domnului Thomas Richardson,
Seful Misiunii FMI.
11. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura,
dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.390 pentru
modificarea Legii nr.115-XVI din 9 iunie 2005 cu privire la productia
agroalimentara ecologica.
12. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura,
dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.423 privind
modificarea anexei la Legea nr.668-XIII din 23 noiembrie 1995 pentru aprobarea
Listei unitatilor ale caror terenuri destinate agriculturii ramin in
proprietatea statului.
13. I n t r e b a r i s i i n t e
r p e l a r i.
14. Declaratia doamnei deputat Vitalia
Pavlicenco.
15. Declaratia domnului deputat Leonid
Bujor – Fractiunea parlamentara “Alianta «Moldova Noastra»”.
16. Declaratia domnului deputat Oleg
Serebrian – Partidul Social-Liberal.
17. Declaratia domnului deputat Ion Varta –
Fractiunea parlamentara Partidul Popular Crestin Democrat.
18. Declaratia domnului deputat Victor
Stepaniuc – Fractiunea parlamentara Partidul Comunistilor din Republica Moldova.
Sedinta incepe la ora 10.00.
Lucrarile sint conduse de domnul Marian
LUPU, Presedintele Parlamentului, asistat de doamna Maria Postoico, vicepresedinte
al Parlamentului.
Domnul Maxim Ganaciuc – director general adjunct al Aparatului
Parlamentului:
Doamnelor si domnilor deputati,
Buna dimineata. Va anunt ca, din totalul
celor 101 de deputati, la sedinta de astazi a Parlamentului, si-au inregistrat
prezenta 95 de deputati. Absenteaza deputatii: Boris Stepa – din motive de sanatate;
Iurie Rosca, Galina Balmos, Ion Varta, Dumitru Ivanov, Nicolai Deatovschi.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc.
Buna dimineata.
Stimati colegi,
Sedinta este deliberativa. Rog sa onoram
Drapelul de Stat. (Se onoreaza Drapelul de Stat).
Va multumesc.
Stimatii mei colegi,
In primul rind, tin sa va felicit cu prima
zi de primavara, 1 martie, dorindu-va multa sanatate, bucurii, succese si mult
elan in activitatea noastra cotidiana.
Concomitent, va anunt ca, in perioada premergatoare
sedintei de astazi,
si-au sarbatorit ziua de nastere colegele noastre doamna Galina Balmos (aplauze)
si doamna Irina Vlah (aplauze). Sa le felicitam pe colegele noastre,
dorindu-le cele mai alese urari de bine.
Microfonul nr.4.
Deci, reactia unui gentleman.
Microfonul nr.5, va rog.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Luni, in cadrul emisiuni “In Profunzime”,
deputatul Iurie Rosca prin afirmatia, citez: “Romania are atitia avocati
ridicoli in Parlamentul de la Chisinau, incit eu nu ma pot regimenta in aceasta
cireada” i-a ofensat pe mai multi colegi din Parlament, fapt pentru care
consider ca este de datoria si demnitatea noastra, a celor care folosim termenul
de limba romana, spre deosebire de domnul Rosca, cel care s-a temut sa il mai
foloseasca in anumita emisiune, sa ii cerem sa ne aduca scuze publice.
Nu cred ca a apara romanismul in Republica
Moldova, atacat agresiv si continuu sub regimul comunist, a apara valorile
noastre sfinte de limba, neam, istorie si traditii romanesti, inseamna a deveni
obiectul unor atacuri cu limbaj suburban de catre o persoana care se considera
crestin-democrata.
Am admis si varianta ca domnul Iurie Rosca
putea sa nu fie astazi prezent in Parlament la sedinta, dar totuna consider ca
este bine ca sa stiti cu totii, ca asemenea afirmatii nu pot fi facute la
adresa colegilor din Parlament.
Domnule Presedinte,
Va rog sa ma inscrieti cu o declaratie la
sfirsitul sedintei.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Tin sa va informez, ca colegul nostru Iurie
Rosca nici pe departe intentionat nu este prezent astazi in cadrul sedintei, dumnealui
este in concediu medical.
Microfonul nr.4.
Domnul Leonid Bujor:
Multumesc frumos, domnule Presedinte.
In conformitate cu prevederile
Regulamentului, rog sa fiu inscris pentru a prezenta o declaratie a Fractiunii
parlamentare “Alianta «Moldova Noastra»” la sfirsitul sedintei de astazi.
Si doi. In cadrul sedintei plenare de joi,
22 februarie, am fost chemati sa respectam traditia si sa ii salutam pe colegii
nostri, colegi, care, pina la urma, s-au dovedit a fi 3 persoane anonime, trei
rataciti. La doar 3 zile acestia au anuntat despre autodizolvarea comunitatii
moldovenilor din Romania. Eu vin cu propunere din numele fractiunii.
Avind in vedere ca, pe parcursul zilei de
22 februarie, domnul Victor Stepaniuc, deputat comunist, i-a insotit in Parlament,
Presedintie, postul de televiziune “Moldova-1”, care mai ramine in continuare o
sectie de propaganda si agitatie a Partidului Comunistilor, ii propunem
dumnealui sa invite in sala de sedinte a Parlamentului pentru a fi salutati,
conform traditiei, si alti pseudocolegi. Ne referim la fondatorii structurilor
de alternativa, create de Partidul Comunistilor, cum ar fi: Uniunea
Scriitorilor de alternativa, Sindicatele de alternativa “Solidaritate”, Asociatia
Istoricilor de alternativa, Uniunea Ziaristilor de alternativa, dar si la
autorii manualelor de istorie falsificata.
Speram ca gestul de a fi salutati si ei
colegial in Parlamentul tarii ii va incuraja sa urmeze exemplul celor trei crai
de la Husi, Iasi si Vaslui si vor decide autodizolvarea organizatiilor
respective. Constatind ca ideologii partidului de guvernamint atit din
Parlament, cit si unii sfetnici ai Presedintelui tarii au admis o noua
provocare rusinoasa, regretam faptul ca ei au stirbit considerabil imaginea tarii,
dar si a moldovenilor de pretutindeni.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Dreptul la replica.
Domnul Leonid Bujor:
Cind striga rusine acei care nu au nici...
Domnul Marian Lupu:
Domnule Bujor,
Eu va rog...
Domnul Leonid Bujor:
Un gram de rusine, e o mare onoare pentru
oricine, inclusiv pentru mine.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Eu va rog. Dreptul la replica.
Microfonul nr.3.
Domnul Victor Stepaniuc:
Domnule Presedinte,
Eu nu as vrea sa fac o replica, dar vreau sa
fiu inscris si eu pentru o mica declaratie la sfirsitul sedintei.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.5.
Domnul Ion Varta:
Multumesc, domnule Presedinte.
Rog sa fiu inscris si eu pentru prezentarea
unei declaratii la sfirsitul sedintei.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Cusnir:
Multumesc, domnule Presedinte.
La finele sedintei de vineri, 23 februarie,
deputatul comunist Mihail Mocan, in numele Fractiunii Comunistilor, a felicitat
nu stiu pe cine cu ocazia “äåíü îòå÷åñòâî”, facind un atac direct la persoana
mea. Pentru ce? Solicit Biroului permanent al Parlamentului sa puna in sarcina
Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati sa examineze si sa imi aduca la
cunostinta, chiar Legislativului, in baza carui act legislativ deputatul Mocan si-a
permis, in numele Fractiunii Comunistilor, sa felicite cu aceasta sarbatoare si
sa faca acest atac la persoana mea?
In acelasi context, la ceea ce a spus
doamna Pavlicenco, ma simt si eu foarte ofensata de comportamentul nedemn al
domnului Iurie Rosca, care ne-a numit “cireada”. Si, in acelasi context, cer sa
fie examinat acest caz in aceeasi Comisie juridica, pentru numiri si imunitati si
rezultatul sa fie adus la cunostinta cetatenilor, asa cum a facut-o deputatul
Mocan, si cum a facut-o deputatul Iurie Rosca.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.2.
Domnul Mihail Mocan:
Âî-ïåðâûõ, ÿ íå ïîçäðàâëÿë ñ Äíåì
îòå÷åñòâà, à ïîçäðàâëÿë ñ Äíåì çàùèòíèêà îòå÷åñòâà âñåõ òåõ, êòî ïðèóìíîæèë
áîåâóþ èñòîðèþ Ðåñïóáëèêè Ìîëäîâà. À åñëè âû ïëîõî ñëûøàëè, áóäüòå äîáðû â
ñëåäóþùèé ðàç ñëóøàòü ïîâíèìàòåëüíåå.
Doamna Valentina Cusnir:
Domnule Presedinte,
Eu va rog sa nu continue aceste insulte, caci
este scris in stenograma cu ce domnul a felicitat.
Si a doua cerinta a mea. Vreau sa aduc la
cunostinta Parlamentului ca la
8 februarie am adresat o interpelare catre Procurorul General al Republicii
Moldova, cerindu-i sa vina in sedinta urmatoare in Parlament pentru a aduce la
cunostinta cetatenilor Republicii Moldova amanunte asupra cazului de disparitie
a lui Vlad Cubreacov. Si nu a venit nici pina astazi si nu mi-a dat nici un raspuns
in scris.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Astazi, avem Ora intrebarilor si interpelarilor,
care va fi tocmai acea perioada de timp, eu rog putina liniste, pentru a ne
referi la aceste subiecte.
Doamna Valentina Cusnir:
Va rog sa asigurati sa vina astazi sa imi raspunda
la interpelare.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.5.
Domnul Gheorghe Susarenco:
Multumesc, domnule Presedinte.
Intr-adevar, o situatie penibila s-a creat la
23 februarie aici, in Parlament. Vroiam sa ma inscriu si eu cu o declaratie la
tema discutata, dar vad ca tema se epuizeaza si mai bine acum sa o fac de
procedura, fiindca spre sfirsitul sedintei, de fapt, cireada paraseste
Parlamentul si n-ai cu cine vorbi.
Domnul care m-a acostat in Parlament odinioara
la microfonul nr.2 azi si eu vreau sa aduc la cunostinta Parlamentului. In al
doilea rind, doamna vicepresedinte, tot timpul uit cum o cheama, nu mi-a dat
cuvintul data trecuta.
Si eu rog Presedintele Parlamentului sa imi
spuna, in baza carui document Parlamentul nu este condus numai de un Presedinte
de sedinta? Noi daca vrem sa ne uitam la cineva in Prezidiu ii punem
fotografia, precum face domnul Sidorov, caci l-a atirnat pe Lenin acolo... si
fiecare sa isi puna fotografia. Dar Parlamentul trebuie sa fie condus numai de
un Presedinte de sedinta.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Intrebarea a fost de procedura. Eu atrag
atentia la prevederile Regulamentului: “Sedintele plenului Parlamentului sint
conduse de Presedinte sau unul dintre vicepresedinti, care sint numiti de catre
Presedintele Parlamentului.”
Seful Legislativului are foarte multe
atributii si reprezentative, si functionale, pe care motiv eu nu consider ca
momentul in care sedinta este condusa de unul sau al doilea vicepresedinte,
nicidecum nu este nici o incalcare a Regulamentului, nici a altor norme de
procedura.
Microfonul nr.4, va rog.
Domnul Veaceslav Untila:
Multumesc, domnule Presedinte.
Deputatii din fractiunea noastra au inaintat
o initiativa legislativa pentru completarea Hotaririi Parlamentului nr.433 din
26 decembrie 1990 cu privire la zilele de sarbatoare si la zilele de odihna in
Republica Moldova.
Miine se implinesc 15 ani de la declansarea
razboiului de pe Nistru. Aceasta initiativa legislativa vine sa aduca omagiu si
recunostinta aparatorilor Patriei, celor care s-au ridicat sa isi apere tara
atunci cind era pusa in pericol insasi existenta Republicii Moldova ca stat
suveran si independent. Este vorba despre acei care, riscindu-si propria viata,
au luptat pentru mentinerea si consolidarea integrarii teritoriale a Republicii
Moldova. Ar fi o nedreptate sa dam uitarii sacrificiul participantilor la
conflictul armat de pe Nistru.
Insa, pina in prezent, in Hotarirea
Parlamentului nr.433, care fixeaza inclusiv zilele comemorative, in Republica
Moldova nu exista o zi a aparatorului Patriei. Sintem convinsi ca instituirea
zilei aparatorului Patriei va contribui la promovarea in societate a valorilor
perene, care sint: curajul, barbatia, demnitatea.
Cu siguranta instituirea zilei aparatorului
Patriei va avea un impact profund asupra tinerei generatii si isi va aduce contributia
la educatia patriotica a cetatenilor in Republica Moldova. Este de datoria
noastra sa dam dovada de vointa politica si sa adoptam acest proiect de hotarire
chiar miine, 2 martie. Si va rog sa introduceti in ordinea de zi pentru ziua de
miine aceasta initiativa legislativa.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.5.
Domnul Anatol Taranu:
Multumesc, domnule Presedinte.
Stimati colegi,
Republica Moldova este condusa de un partid
care este un partid muncitoresc sau, cel putin, spune ca apara interesele
clasei muncitoare si a truditorilor.
Astazi, in presa am citit relatarile unor
experti economic, care constata urmatoarele: 71 la suta din patrimoniul national
in Republica Moldova apartine celor 5 mari societati pe actiuni. Aceste societati
pe actiuni in 2005 au achitat in bugetul statului 10 milioane de dolari in forma
de impozite. De fapt, acest lucru vorbeste despre faptul ca Republica Moldova
este o societate a capitalismului oligarhic, capitalism care a fost creat in
ultimii ani de dumneavoastra, domnilor comunisti.
Domnule Presedinte,
Poate noi dispunem, rugam Comisia noastra
pentru politica economica, buget si finante sa se clarifice in acest domeniu. Sa
incercam sa intelegem, totusi, in ce societate traim din punct de vedere al orinduirii
economice? Ce sintem noi: o societate in care exista economia de piata libera,
a concurentei libere, care este, de fapt, lucreaza pentru toti cetatenii sau,
totusi, tara noastra e la cheremul a citorva familii care dispun de toate bogatiile
tarii si care, de fapt, dicteaza legile jocurilor in aceasta tara. Si atunci
este clar de unde este saracia si de unde este mizeria.
Domnule Presedinte,
Mie mi se pare, ca dumneavoastra, prin
atributiile pe care le aveti, ati putea sa dispuneti Comisiei pentru politica
economica, buget si finante. Dar inca mai bine ar fi ca sa fie creata o comisie
speciala a Parlamentului in care sa intre reprezentantii tuturor fractiunilor
parlamentare pe baza de paritate si a deputatilor neafiliati sau care sint in
afara fractiunilor si, totusi, sa dam o nota, sa dam o apreciere acelei situatii
care s-a creat in economia Republicii Moldova.
Va multumesc, domnule Presedinte.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Domnul Oleg Serebrian:
Multumesc, domnule Presedinte.
Domnule Presedinte,
Tin sa va reamintesc ca problema devenita
deja aproape ca obisnuita a motiunii... As vrea sa stiu, cind cei 4 reprezentanti
ai Guvernului se vor prezenta aici, in Parlament. Ati spus ca invata limba romana,
ca se creeaza o comisie de examinare. Poate ca au invatat. (Vorbeste cineva
din sala.) Nu stiu cine este acel domn, pe care nu l-am auzit niciodata sa
vorbeasca la microfon, dar tot gingura ceva in gagauza.
Domnule Presedinte,
Poate macar alfabetul au invatat. Deci,
poate, vin miine, saptamina viitoare, duminica.
Domnule Jdanov,
Exact, duminica, facem o sedinta speciala
cu aceasta ocazie. Trebuie discutata. Pentru ca s-ar putea ca si colegii care
cred ca in Republica Moldova s-a instaurat democratia, sa constate ca ea nu s-a
instaurat, de fapt. Este o incalcare a legislatiei. Si al doilea moment. Va rog
mult sa ma inscrieti pentru o declaratie.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Domnul Dumitru Braghis:
Multumesc, domnule Presedinte.
Noi, in ultimii ani, ne-am convins deja de
faptul ca atunci cind apar probleme serioase in societate, aici, in Parlament,
sau in alte institutii publice apar niste lucruri, care sustrag atentia. Iata,
cred, si acest lucru cu moldovenii, care au aparut saptamina trecuta, tot au
fost din acest program de sustragere a atentiei, inclusiv de la problema, care,
in opinia mea, este destul de importanta si continue sa ramina nerezolvata –
patentele.
De aceea, eu vad ca si pentru aceste doua
zile nu se prevede nimic si inteleg ca nu se discuta lucrurile respective, nu
am vazut, nici colegii mei nu au discutat aceste lucruri la sedintele comisiilor.
De aceea, eu as ruga inca o data Biroul permanent, sa se intoarca la problema
initiativei legislative, inregistrate acum doua saptamini de zile, pentru a fi
introdusa in ordinea de zi a Parlamentului pentru zilele macar urmatoare, daca
nu s-a reusit pina acum.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Va multumesc.
Acei care au solicitat timp la sfirsitul sedintei
pentru declaratii au si fost inregistrati.
Stimati colegi,
Continuam, va v-a fost distribuit un
supliment la ordinea de zi pentru sedintele de astazi si miine, un supliment
care a fost examinat la Biroul permanent si inaintat plenului Parlamentului de
catre Biroul permanent. Supun votului. Cine este pentru aprobarea acestui
supliment la ordinea de zi a sedintelor de astazi si de miine, rog sa voteze.
Majoritatea.
Va multumesc.
Suplimentul este aprobat.
Proiectul de Hotarire nr.808 privind
expirarea mandatului adjunctilor Procurorului General. Rog comisia. Care numar?
Eu nu am auzit numarul acestei initiative legislative. O sa discutam putin mai
tirziu.
Domnule Turcan,
Va rog.
Domnul Vladimir Turcan:
Multumesc, domnule Presedinte.
Onorat Parlament,...
Domnul Marian Lupu:
Rog sa continuati.
Domnul Vladimir Turcan:
Conform articolului 125, alineatul (3) din
Constitutia Republicii Moldova, este stabilit: “Mandatul Procurorului este de 5
ani.” Functia de prim-adjunct al Procurorului General a devenit vacanta in legatura
cu numirea domnului Valeriu Gurbulea in functia de Procuror General prin Hotarirea
Parlamentului din
8 februarie 2007.
Totodata, in conformitate cu prevederea
constitutionala nominalizata, a expirat mandatul adjunctilor Procurorului
General: a domnilor Nicolae Oprea si Alexandru Stoianoglo, care au fost numiti in
aceasta functie la 25 mai 2001.
Articolul 16 din Legea cu privire la Procuratura
prevede: “La expirarea mandatului de Procuror General, de adjuncti ai
Procurorului General, persoanele respective sint numite, la dorinta, in orice
post vacant din cadrul Procuraturii Generale.”
Avind in vedere ca la elaborarea
prezentului proiect de hotarire s-a tinut cont de prevederile legale mentionate
si de demersul respectiv al Procurorului General, Comisia juridica, pentru
numiri si imunitati a decis, cu votul unanim al membrilor prezenti la sedinta,
sa propuna Legislativului proiectul de Hotarire nr.808 spre examinare si
adoptare.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc, domnule presedinte al
comisiei.
Stimati colegi,
Intrebari? Nu sint.
Domnule presedinte al comisiei,
Va multumesc.
Luati loc. In aceste conditii, supun
votului aprobarea proiectului de Hotarire nr.808 al Parlamentului privind expirarea
mandatului adjunctilor Procurorului General. Cine este pentru, rog sa voteze.
Majoritatea.
Va multumesc.
Proiectul de Hotarire nr.808 este aprobat.
Proiectul de Hotarire nr.809 privind
confirmarea candidaturilor pentru functia de adjunct al Procurorului
Rog comisia.
Domnule Turcan,
Va rog.
Domnul Vladimir Turcan:
Onorat Parlament,
Comisia juridica, pentru numiri si imunitati
a examinat proiectul de Hotarire al Parlamentului privind confirmarea candidatilor
pentru functia de adjunct al Procurorului General si constata ca, prin acest
proiect, se propune confirmarea urmatoarelor candidaturi: domnul Vasile Pascari
in functia de prim-adjunct al Procurorului General, domnii Valeriu Botnaru si
Igor Serbinov – in functia de adjuncti ai Procurorului General.
Comisia a consultat din articolul 16 Legea
cu privire la Procuratura si mentioneaza, ca in aceasta se prevede:
“Procuratura Generala este condusa de Procurorul General, ajutat de
prim-adjunct si de adjuncti. Primul adjunct si adjunctii sint numiti de catre
Procurorul General, dupa confirmarea lor de catre Parlament.”
Comisia a audiat candidaturile nominalizate
si a stabilit ca acestea corespund cerintelor legale si profesionale, pentru a
fi confirmate in aceasta functie.
In legatura cu cele relatate, Comisia
juridica, pentru numiri si imunitati propune plenului Parlamentului sa
examineze proiectul de Hotarire nr.809 si sa efectueze procedura de votare
pentru fiecare candidatura aparte.
Domnul Marian Lupu:
Multumesc, domnule presedinte al comisiei.
Stimati colegi,
Candidatii la posturile de prim-adjunct si
adjuncti ai Procurorului General sint prezenti aici, in sala, impreuna cu
Procurorul General: domnul Pascari, domnul Botnari, domnul Serbinov. Inainte de
exercitiul de vot, ofer spatiu de timp pentru eventuale intrebari adresate atit
comisiei, cit si candidatilor pentru confirmarea acestora in functiile anuntate
anterior. Aveti intrebari? Nu sint.
Va multumesc.
Va rog sa luati loc.
Eu va multumesc, domnule presedinte al
comisiei.
Stimati colegi,
Urmind normele de procedura, voi supune
votului in mod individual, confirmarea candidaturilor la functiile anuntate
conform scrisorii care a fost inaintata, propunerilor care au fost inaintate de
catre Procurorul General. Supun votului, cine este pentru confirmarea domnului
Vasile Pascari pentru numirea in functie de prim-adjunct al Procurorului
General, rog sa voteze.
Stimati colegi numaratori,
Rog pentru stenograma sa fie anuntate
rezultatele.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 29.
Sectorul nr.2 – 34.
Sectorul nr.3 – 11.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc.
74 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.
Domnul Vasile Pascari se confirma pentru
numirea in functie de prim-adjunct al Procurorului General.
Cine este pentru confirmarea candidaturii
domnului Valeriu Botnari pentru numirea in functie de adjunct al Procurorului
General, rog sa voteze. Rog rezultatele, la fel.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 29.
Sectorul nr.2 – 33.
Sectorul nr.3 – 10.
Domnul Marian Lupu:
72 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.
Candidatura domnului Valeriu Botnari se
confirma pentru numirea in functie de adjunct al Procurorului General.
Stimati colegi,
Cine este pentru confirmarea candidaturii
domnului Igor Serbinov pentru numirea in functie de adjunct al Procurorului
General, rog sa voteze.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 29.
Sectorul nr.2 – 33.
Sectorul nr.3 – 11.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc.
73 de voturi “pro”. Impotriva? Zero
voturi.
Candidatura domnului Igor Serbinov se
confirma pentru numirea in functie de adjunct al Procurorului General.
Stimati colegi,
Acum, supun votului pe ansamblu proiectul
de Hotarire al Parlamentului nr.809. Cine este pentru, rog sa voteze.
Majoritatea.
Va multumesc.
Proiectul de Hotarire nr.809 este aprobat.
Domnule Pascari,
Domnule Botnari,
Domnule Serbinov,
Plenul Parlamentului va felicita cu numirea
in aceste inalte functii, dorindu-va mult succes si inalt profesionalism in
exercitarea functiilor dumneavoastra de serviciu. Felicitari si sinteti liberi.
Proiectul de Lege pentru modificarea...
Microfonul nr.4.
Domnul Veaceslav Untila:
Domnule Presedinte,
Proiectul care l-am examinat noi acum
anterior este proiectul nr.809. Noi, deputatii din “Alianta «Moldova Noastra»”
am depus la Secretariat proiectul cu nr.803, despre care am vorbit si am propus
sa fie introdus in ordinea de zi pentru sedinta de miine.
Domnul Marian Lupu:
Si cind l-ati depus?
Domnul Veaceslav Untila:
L-am depus in conformitate cu legislatia
noastra interna.
Domnul Marian Lupu:
Dar cind anume, din ce data este?
Domnul Veaceslav Untila:
L-am depus vreo 3–4 zile in urma.
Domnul Marian Lupu:
3–4 zile in urma?
Domnul Veaceslav Untila:
Da.
Domnul Marian Lupu:
Stimate coleg,
Si atunci ce doriti de la mine?
Domnul Veaceslav Untila:
Eu doresc ca dumneavoastra sa il introduceti
in ordinea de zi pentru sedinta de miine, 2 marie.
Domnul Marian Lupu:
Nu pot sa fac acest lucru pe un foarte
simplu motiv. El trebuie sa fie trecut prin toate comisiile respective, ca un
proiect de …
Domnul Veaceslav Untila:
Domnule Presedinte,
Este o modificare, este o hotarire, in
primul rind. Este un lucru pe care noi putem sa il facem, daca o sa avem doar
vointa politica. Eu cred ca aici este altceva. Dumneavoastra, intr-un fel, nu vreti
sa puneti la vot, ca sa nu iasa la iveala niste lucruri nu prea frumoase la noi
in Parlament.
Domnul Marian Lupu:
Nu, stimate coleg, ….
Domnul Veaceslav Untila:
Eu insist ca sa puneti la vot acest lucru.
Domnul Marian Lupu:
Nu pot sa pun la vot acest lucru, fiindca
este un proiect care nu dispune nici de rapoartele comisiilor. Este un proiect
care nu a fost discutat in sedinta Biroului permanent, care nu a trecut
procedurile respective. Mai mult decit atit, vreau sa va spun ca sa fie la
curent tot plenul Parlamentului, la initiativa acestor asociatii, ele sint mai
multe si, stiti bine, acum doua saptamini a fost organizata o intrevedere cu
conducerea Parlamentului, in cadrul careia eu am solicitat comisia de profil sa
organizeze audieri tematice la acest subiect care ar viza implementarea legislatiei
si toate prevederile care vizeaza programele de protectie sociala a acestor
categorii. Si nu doar problema de instituire, inclusiv aceasta problema de a
declara ziua de 2 martie o zi de comemorare, daca doriti, o sarbatoare mai
trista, sa o numesc asa.
Domnul Veaceslav Untila:
Nu sarbatoare.
Domnul Marian Lupu:
Dar si problema asigurarii cu spatiu
locativ, si problema subventiilor, creditelor care urmeaza sa fie eliberate
acestor persoane si problema instituirii unor distinctii de stat, toate aceste
probleme si doamna presedinte a comisiei va confirma si dumneavoastra, si intregului
plen al Parlamentului, nu intr-un mod sporadic, dar intr-un mod sistemic si
foarte serios in luna martie examineaza acest subiect pe tot ansamblul
problemei date.
Va indemn sa dam dovada toti impreuna de o inalta
responsabilitate si seriozitate ca sa iesim cu un pachet de decizii si de actiuni,
fiindca in cadrul comisiei participa toate grupurile politice, si sa nu apucam aceste
probleme, repet inca o data intr-un mod nesistemic, sporadic doar pentru a urmari
unele obiective poate mai inguste. Daca sa-i ajutam pe acesti oameni, va indemn,
sa ii ajutam cu toata seriozitatea si in toata complexitatea problemelor cu
care ei se confrunta. Aceasta imi este propunerea.
Domnul Veaceslav Untila:
Domnule Presedinte,
Orice argument pe care il aduceti
dumneavoastra nu va permite sa incalcati Regulamentul Parlamentului.
Regulamentul Parlamentului prevede ca propunerile care vin din partea deputatilor
sint puse la vot. Ceea ce tine de acel interes ingust, o sa vorbim miine.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Nu exista incalcari de Regulament, fiindca
Regulamentul prevede foarte clar la ce etapa si de care documente, de care
rapoarte aceste propuneri trebuie sa dispuna. Continuam.
Stimati colegi,
Daca aveti ceva de spus, va inscrieti
pentru o declaratie, fiindca eu am,
intr-adevar, toate motivele procedurale conform Regulamentului si eu nu vreau sa
deschidem dezbateri la acest subiect, mai mult decit atit ca s-a spus ca acest
lucru se va produce miine.
Domnul Marian Lupu:
Asupra proiectului de Hotarire nr.809 este
raportul comisiei, care a fost distribuit deputatilor, din informatia
conducerii comisiei. Raportul a fost examinat ieri, a fost produs ieri dimineata,
a fost distribuit, cind l-ati gasit dumneavoastra este alta problema. Eu il
aveam deja ieri. Ma iertati, deci, nu exista o situatie dublu standard. Nu va
suparati, va rog.
Proiectul de Lege nr.391 pentru modificarea
si completarea Legii cu privire la Procuratura.
Domnul Nicolae Esanu – reprezentantul permanent al Guvernului in
Parlament:
Stimate domnule Presedinte,
Domnilor si doamnelor deputati,
Proiectul supus atentiei dumneavoastra
deriva din adoptarea Legii cu privire la Institutul National al Justitiei care
prevede ca persoanele care vor fi numite in functie de procurori trebuie sa fie
instruite initial in cadrul institutului respectiv. In acest context, propunem
modificarea Legii cu privire la Procuratura in partea care vizeaza mecanismul
de numire a procurorilor, cu mentiunea ca modificarile respective vor intra in
vigoare dupa ce va absolvi prima promotie a Institutului National al Justitiei.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc.
Stimati colegi,
Intrebari?
Microfonul nr.5.
Domnul Ion Plesca:
Domnule ministru,
Va rog la articolul 20 alineatul (1), la
conditii suplimentare pentru numirea in functie de procuror, dumneavoastra
propuneti de completat cu cuvintele “de contribuire la infaptuirea justitiei”.
Specialitatea “juridica” si in continuare: “de contribuire la infaptuirea justitiei”.
Ce aveti in vedere?
Domnul Nicolae Esanu:
Este, se impune o conditie si se stipuleaza
o regula generala ca procurorii sint persoanele care contribuie la infaptuirea
justitiei. In ceea ce priveste problemele de redactare pentru lectura a doua,
noi sintem gata sa le discutam.
Domnul Ion Plesca:
Da, eu pentru lectura a doua, propun ca
aceasta sintagma sa fie omisa.
Domnul Nicolae Esanu:
Daca Parlamentul va decide, in lectura a
doua aceasta sintagma poate fi omisa.
Domnul Marian Lupu:
Alte intrebari?
Microfonul nr.5.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Eu regret ca astazi sint victima
proverbului “mintea romanului cea de pe urma”. Dar vroiam tocmai sa intreb, dupa
ce s-a votat, de ce, printre acei trei adjuncti ai Procurorului, nu a fost, de
exemplu, o femeie? Era normal ca sa fie respectata Legea cu privire la
egalitatea sanselor.
De aceea, adresez o intrebare domnului
ministru adjunct al justitiei: spuneti, va rog, cum veti respecta in cadrul,
inclusiv al instruirii cadrelor de la Procuratura si pentru Procuratura in
cadrul institutului despre care vorbiti, Legea cu privire la egalitatea sanselor
si la promovarea femeilor? Adica, daca veti admite si veti prevedea niste
stipulari speciale ca sa fie instruite si femei, ca sa aiba si ele sansa de a
fi promovate in aceste institutii.
Domnul Nicolae Esanu:
Multumim.
Deci nu e, Legea cu privire la egalitatea sanselor
va fi respectata cu certitudine. In acest sens, nu este necesar sa fie
introduse amendamente, pentru ca, in cadrul activitatilor in Procuratura, in
justitie sau in cadrul altor organe de stat, nu exista o prevedere care ar stipula
obligativitatea asigurarii unei proportii dintre sexe. Si se va aplica
standardul general, este admis la studii si la activitate in cadrul
Procuraturii persoana care dispune de cea mai buna pregatire profesionala.
Deci, in acest caz, desigur, urmeaza sa urmarim
asigurarea standardelor respective, dar, totusi, in capul locului trebuie sa
fie pus acest principiu: pregatirea profesionala cea mai inalta.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.5.
Domnul Gheorghe Susarenco:
Multumesc, domnule Presedinte.
Domnule viceministru,
La articolul 31 alineatul (2) ce se are in
vedere prin “detasarea Procurorului in alte institutii”? Aceasta este prima intrebare.
Si a doua, cum coreleaza cu Codul muncii, ca detasarea sau delegarea s.a.m.d.
se face numai cu acordul... De fapt, aceasta notiune este stabilita pentru
judecatori si acolo este scris “cu acordul judecatorilor”. Ce se are in vedere prin
“detasarea in alte institutii”? Unde putem sa il detasam?
Domnul Nicolae Esanu:
Deci, conform legislatiei in vigoare, unele
functii, in anumite institutii, urmeaza sa fie ocupate de catre procurori detasati.
Unul din exemple este Institutul National al Justitiei, in cadrul caruia urmeaza
sa activeze inclusiv procurori, in partea ce tine de pregatirea profesionala a
procurorilor. In ceea ce priveste acordul persoanelor respective, indiscutabil
ca va fi respectat acest principiu, pentru ca nu se stipuleaza ca persoana
poate fi detasata fara acordul ei. In ceea ce priveste corelatia cu Codul
Muncii, eu as vrea sa mentionez aici o problema mult mai larga.
Cu parere de rau, foarte frecvent in
Parlament se pune problema corelatiei dintre diferite legi. Deci, Parlamentul
poate adopta o lege care va deroga de la oricare alta lege, fiind in acest caz
o lege speciala. Noi trebuie sa vorbim doar despre corelatia dintre lege si
Constitutie. In cazul in care noi venim cu o lege prin care se deroga de la o
lege existenta in vigoare, noi nu trebuie sa punem in discutie faptul ca derogam,
ci faptul daca putem sa derogam sau nu? Adica este oportuna derogarea sau nu
este oportuna?
Domnul Gheorghe Susarenco:
Pai, aceasta este “teoria chibritului”. Noi
avem articolul 72 din Constitutie, care ne vorbeste despre categoriile de legi
constitutionale, categoriile de legi organice. Care legi organice, ce ramuri
ale economiei nationale reglementeaza s.a.m.d. Dar ceea ce spuneti dumneavoastra
este foaie verde loboda.
Domnul Nicolae Esanu:
Posibil.
Domnul Gheorghe Susarenco:
Da, acesta este un fel de sofism, pe care
dumneavoastra foarte bine il manipulati in Parlament. Si eu propun ca sa nu fie
probleme cu treaba aceasta, sa scriem aici: “Procurorul poate fi detasat, cu
acordul sau, in alte institutii”.
Va multumesc.
Domnul Nicolae Esanu:
Referitor la categoriile de legi, vreau sa
mentionez inca o data, cu toata certitudinea, ca sintem in prezenta a doua legi
organice: Codul muncii si Legea cu privire la Procuratura. Si vom vorbi despre
corelatia dintre aceste doua legi. Vom aplica principiul: legea mai noua deroga
de la legea mai veche, sau principiul: legea speciala deroga de la legea
generala.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Alte intrebari?
Va multumesc.
Rog comisia.
Domnul Vladimir Turcan:
Onorat Parlament,
Comisia juridica, pentru numiri si imunitati
a examinat proiectul de Lege nr.391 si constata ca comisiile permanente ale
Parlamentului si Directia juridica au prezentat avizele pozitive si au propus
ca acest proiect de lege sa fie examinat in sedinta in plen in prima lectura.
Totodata, Comisia pentru politica economica, buget si finante, Comisia pentru
protectia sociala, sanatate si familie si Directia juridica au mentionat
inoportunitatea completarii alineatului (1) al articolului 20 din Legea cu
privire la Procuratura.
Avind in vedere aceste obiectii, in cadrul Comisiei
juridice, pentru numiri si imunitati aceste propuneri au fost examinate mai
minutios. Comisia a ajuns la concluzia ca aceasta prevedere si anume una din
conditiile pentru a fi numit in functia de procuror activitatea care contribuie
la infaptuirea justitiei, sa aiba vechimea in munca in activitatea aceasta, caci
reglementarea in cauza ingusteaza cercul de persoane care pot sa candideze la
functia de Procuror. Din aceste considerente Comisia propune ca aceasta sintagma
sa fie exclusa din proiectul mentionat.
Concomitent, comisia mentioneaza ca in
Parlament este un proiect de Lege nr.1473 din 20 aprilie 2006 privind
modificarea si completarea Codului cu privire la contraventiile administrative si
a Legii cu privire la Procuratura, care este un proiect mai amplu in raport cu
proiectul de Lege nr.391.
In temeiul celor relatate, Comisia juridica,
pentru numiri si imunitati propune proiectul de Lege nr. 391 spre examinare si
adoptare in prima lectura. Si, ulterior, sa fie comasat cu proiectul de Lege
nr.1473.
Domnul Marian Lupu:
Multumesc.
Intrebari pentru comisie? Nu sint.
Domnule presedinte,
Va multumesc.
Stimati colegi,
Supun votului aprobarea in prima lectura a
proiectului de Lege nr.391, in conditiile raportului comisiei sesizate in fond.
Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.
Va multumesc.
Proiectul de Lege nr.391 este aprobat in
prima lectura, urmind, pentru lectura a doua, sa fie comasat cu proiectul al carui
numar a fost anuntat de domnul Turcan.
Proiectul de Lege nr.4755 pentru
completarea articolului 7 al Legii cu privire la zonele economice libere.
Guvernul.
Domnul Viorel Melnic – viceministru al economiei si comertului:
Stimate domnule Presedinte al
Parlamentului,
Doamnelor si domnilor deputati,
Onorat Parlament,
Proiectul de Lege pentru completarea
articolului 7 din Legea nr.440 de legislatura a XV-a din 27 iulie 2001 cu privire
la zonele economice libere este propus intru elucidarea unor situatii care nu sint
reflectate in aceasta lege. Vreau sa va aduc la cunostinta ca, la etapa actuala,
in Republica Moldova exista sase zone economice libere: “Otaci Business”,
“Ungheni Business”, “Expo-Business Chisinau”, “Tvardita”, “Taraclia” si “Valcanes”.
Fiecare dintre aceste zone libere are
legea sa speciala. Iar la 27 iulie 2001 Parlamentul Republicii Moldova a
aprobat Legea nr.440 care uniformizeaza legislatia cu privire la zonele
economice libere. De mentionat ca legislatia cu privire la zonele economice
libere prevede scutirea de la plata drepturilor de import la introducerea marfurilor
pe teritoriul acestor zone.
In acelasi context, vreau sa aduc la cunostinta
ca nici legile speciale, despre care am vorbit, nici Legea nr.440 nu stipuleaza
situatia in care unor rezidenti le este revocat statutul de rezident sau
activitatea zonei economice libere sau a subzonei, inceteaza.
Adica, nu este stipulata nici in legea de
baza, nici in legile speciale soarta marfurilor ramase in teritoriu dupa
revocarea statutului de rezident sau dupa incetarea activitatii zonei libere.
In vederea solutionarii acestei probleme,
se propune completarea Legii privind zonele economice libere cu un alineat nou,
care specifica mecanismul plasarii marfurilor introduse anterior in zona
economica libera sub alt regim vamal.
Astfel, se prevede extinderea drepturilor
de import asupra stocurilor de marfuri care au ramas in zona economica libera
aflate in depozitare, deci la valoarea initiala, precum si pentru marfurile
utilizate, adica activele materiale pe termen lung, extinderea drepturilor de
import sa se faca la valoare reziduala a acestor marfuri.
De mentionat ca completarea propusa va
exclude interpretarea diferita a prevederilor legislatiei in domeniu. Totodata,
prin aceasta modificare va fi asigurata indeplinirea garantiilor care sint
acordate rezidentilor, conform Legii cu privire la zonele economice libere si
reglementarea legala a procesului de incetare a activitatii zonelor economice
libere.
Stimati deputati,
In acest sens, rog sustinerea acestui
proiect.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Intrebari?
Microfonul nr.5.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Multumesc, domnule Presedinte.
Domnule ministru,
As vrea sa concretizez, sub alt regim
vamal. Eu cred ca ar fi normal sa fie scris “import definitiv”, ca sa nu mai
apara, de pilda, ca in regim vamal exista si prelucrarea activa si alte
chestiuni. Adica sa fie foarte clar pentru acei care sint rezidenti sau fosti
rezidenti ca marfurile care au fost introduse in tara sub regim vamal de zona
economica libera sint plasate pe teritoriul Republicii Moldova in regimul vamal
de import definitiv. Si atunci e clar ca nu vor mai fi diferite, acolo, incercari
de a mai crea si alte activitati cu aceste marfuri.
Domnul Viorel Melnic:
Multumesc.
Ipotetic, sint de acord cu dumneavoastra,
dar am un argument care incerc sa vi-l dau si sper ca va conving. Vorbind
despre regimurile vamale, aici, in prevederea alineatului pe care il propunem este
scris clar ca este vorba de extinderea drepturilor de import.
Drepturile de import se extind in marimea
taxei pe valoare adaugata si taxa vamala, se extind doar la regimul vamal de
import. Celelalte regimuri nu prevad achitarea drepturilor de import, cu exceptia
taxei pentru efectuarea procedurilor vamale.
Aceste fiind spuse, consideram ca trecerea in
alt regim... si daca vorbim despre extinderea drepturilor de import, va fi
valabila, din start, din oficiu, doar pentru regimul vamal de import.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Nu, cum este formulat acest alineat, aici
nu rezulta ca import definitiv. Eu cred ca, de ce de pilda dumneavoastra nu
doriti sau nu acceptati ca sa fie scris foarte clar: “regimul vamal, import
definitiv”. Si atunci este clar: nu va fi aplicat alt regim ca prelucrarea
activa sau...
Domnul Viorel Melnic:
Prelucrarea activa din start nu prevede
achitarea drepturilor de import.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Da, dar eu propun aceasta formula ca sa nu
mai apara la cineva tendinta de a plasa aceste marfuri in alt regim decit
import definitiv.
Domnul Viorel Melnic:
El cu acelasi succes va avea dreptul sa faca
reexport de marfuri fara achitarea drepturilor de import, este dreptul lui.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Bine. Reexportul, da, dar nu prelucrarea
activa. Caci la prelucrarea activa de acum se incepe a pierde controlul, ceea
ce e legat de intoarcerea acestor marfuri, de intoarcerea produsului prelucrat,
aici de acum, in Republica Moldova. Aici apar probleme.
Domnul Viorel Melnic:
Nu pot sa fiu de acord cu dumneavoastra atit
timp cit prelucrarea activa este un regim tinut foarte strict sub supravegherea
vamala.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Eu cred ca dumneavoastra va dati bine seama
ca atunci cind apare o ferestruica, ea este folosita. Atunci cind este scris
clar “import definitiv”, atunci dispare orice ferestruica.
Domnul Viorel Melnic:
Domnule deputat,
Dar nu este un caz regular pe care il
reflectam noi in lege, este un caz de exceptie. Deci, pe parcursul a 10, a 13
ani de existenta a zonelor libere avem un singur caz cind unui rezident i-a
fost revocat statutul de rezident. Este vorba de “Moldexpo”, mai multe cazuri
nu sint.
Deci, este o exceptie de la regula generala,
care nu era reflectata in lege si pe care am venit acum cu propunerea sa o
reflectam.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi...
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Voi propune acest amendament pentru lectura
a doua.
Domnul Marian Lupu:
Si eu propun in procesul de pregatire a
acestui proiect pentru lectura a doua, sa examinati minutios acest subiect.
Microfonul nr.4.
Domnul Vladimir Filat:
Va multumesc, domnule Presedinte.
Stimate domnule viceministru,
Intrebarea se va referi un pic mai la
general si am sa rog sa acceptati sa imi dati un raspuns. Intrebare foarte
scurta si raspunsul la fel. Desigur norma care se introduce este una necesara,
dar ea porneste de la o situatie foarte concreta de care s-au lovit atit functionarii
statului, cit si rezidentii.
Dar spuneti, va rog frumos, avind in vedere
si discutiile multiple care au avut loc, noi vizavi de problematica zonelor
economice libere, cu o abordare noua si cu o solutionare in complex a acestei
problematici, cind venim, cind o sa discutam?
Aveti cumva o abordare larga, aveti un
grafic oarecare, o perioada, fiindca noi putem modificam la nesfirsit sa un
articol, sa mai adaugam un alineat, dar dumneavoastra cunoasteti foarte bine ca
in forma in care activeaza aceste zone economice libere la ora actuala, nici pe
departe nu isi afla rostul.
Domnul Viorel Melnic:
Multumesc pentru intrebare.
Este foarte actuala si vreau, totodata, sa
fac si o completare la aceasta intrebare, tot mie adresindu-ma. Deci, daca
vorbim despre o reflectare univoca a legislatiei cu privire la zonele libere,
ea nu poate fi atit timp cit unele legi speciale ale zonelor libere au
instituite garantii pe termen de 10 ani de la momentul in care au fost
introduse niste modificari.
In acest sens, dumneavoastra cunoasteti
foarte bine ca si in teritoriul zonei “Expo-Business-Chisinau” si in alte zone
libere exista rezidenti care lucreaza conform unei legislatii vechi, la
momentul fondarii acestora, si ceilalti care au survenit cu activitatea lor dupa
aprobarea Legii nr.440 si se conduc de legislatia generala.
Astfel, va comunicam ca abordarea generala
cu privire la activitatea zonelor economice libere a fost facuta in 2001 prin
Legea nr.440, care a stabilit un cadru general de activitate a zonelor
economice libere. Dar, din pacate, avem o perioada de trecere pina cind expira
garantiile acordate pentru ceilalti rezidenti care activeaza in baza legilor
speciale.
Domnul Vladimir Filat:
De acord. Totodata, nu as vrea sa insist,
dar intrebarea, de fapt, este si influentata, revin iarasi la acel mesaj a Presedintelui
Republicii Vladimir Voronin la sfirsitul sesiunii de vara anul trecut, o parte
distincta a discursului facind referinta anume la o noua reglementare si o noua
abordare a zonelor economice libere.
Si daca eu imi aduc aminte, acest lucru
urma sa fie finalizat si propus un nou concept si o noua abordare pina la sfirsitul
anului precedent. De aici a venit si intrebarea.
Deci, eu inteleg ca sint anumite garantii, inteleg
ca sint anumite lucruri, ele pot sa se regaseasca in conceptul nou, dar, oricum,
noi nu putem trai in permanenta cu trecutul, trebuie sa ne punem un scop foarte
clar pentru viitor.
Noi vorbeam deseori, dincolo de garantii
noi avem o situatie absolut alogica a pozitionarii zonelor economice libere,
unele aflindu-se chiar pe frontiera Republicii Moldova si, de fapt, sint cu
totul si cu totul alte probleme. Noi am deplasat un pic.
Domnule ministru,
Bine, eu am inteles.
Va multumesc pentru raspuns.
Domnul Viorel Melnic:
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Alte intrebari? Nu sint.
Domnule viceministru,
Va multumesc.
Rog comisia.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Stimate domnule Presedinte,
Stimati colegi,
Comisia pentru politica economica, buget si
finante a examinat proiectul de lege pentru completarea articolului 7 din Legea
nr.440 cu privire la zonele economice libere, prezentat cu titlul de initiativa
legislativa de catre Guvern si raporteaza urmatoarele.
Proiectul de lege nominalizat are ca scop
completarea articolului 7 din Legea nr.440 cu un alineat nou, prin care se va
reglementa plasarea marfurilor introduse anterior sub regimul vamal in zona
libera de catre ex-rezidentii zonelor economice libere sub alt regim vamal, in
conformitate cu legislatia in vigoare.
Adoptarea proiectului mentionat va exclude
interpretarea diferita a prevederilor legislatiei in domeniu, fiind specificat si
mecanismul plasarii marfurilor introduse anterior in zona libera sub alt regim
vamal si, totodata, fiind asigurata si indeplinirea garantiilor de stat
acordate rezidentilor conform legislatiei.
Altfel, legea in cauza se extinde asupra marfurilor
care au fost introduse in zona libera cu regimul vamal si fiscal preferential si
care, la momentul incetarii activitatii zonei libere, nu au fost consumate,
prelucrate sau totalmente uzate.
Avizele prezentate din partea comisiilor
parlamentare sint pozitive, contin consideratii privind oportunitatea examinarii
si adoptarii proiectului nominalizat in sedinta plenara a Parlamentului.
Luind in considerare cele expuse, Comisia
pentru politica economica, buget si finante propune examinarea si adoptarea proiectului
de Lege pentru completarea articolului 7 din Legea nr.440 cu privire la zonele
economice libere in prima lectura.
Domnul Marian Lupu:
Intrebari pentru comisie? Nu sint.
Va multumesc, domnule Bondarciuc.
Stimati colegi,
Cine este pentru aprobarea in prima lectura
a proiectului de Lege nr.4755, rog sa voteze. Majoritatea.
Proiectul de Lege nr.4755 e aprobat in prima
lectura.
Va multumesc.
Proiectul de Lege nr.468 cu privire la
prevenirea si combaterea violentei in familie. Lectura a doua.
Rog comisia.
Doamna Valentina Buliga:
Mult stimate domnule Presedinte al
Parlamentului,
Stimati colegi deputati,
La 20 iulie 2006, prin Hotarirea
Parlamentului nr.233 a fost aprobata in prima lectura, Legea cu privire la
prevenirea si combaterea violentei in familie.
In procesul dezbaterii proiectului de lege
nominalizat in prima lectura a fost recunoscuta unanim necesitatea adoptarii
unui asemenea act legislativ. La fel, in sedinta in plen au fost expuse un sir
de propuneri si obiectii din partea deputatilor pe marginea acestui proiect,
care au avut ca scop imbunatatirea lui.
Totodata, tinind cont de multitudinea si
diversitatea obiectiilor si propunerilor expuse si in scopul atingerii scopului
propus de a obtine o lege bine structurata si viabila, cu un mecanism clar de
implementare si aplicare, comisia sesizata in fond a creat un grup de lucru
multidisciplinar, care a lucrat asupra definitivarii acestui proiect.
In cadrul grupului de lucru, pentru
definitivarea acestui proiect au participat si reprezentantii multor structuri
prezente in Republica Moldova, in special misiunea OSCE, UNICEF, Fondul pentru
dezvoltarea populatiei. Organizatia Mondiala a Sanatatii, un sir de structuri
neguvernamentale si, in deosebi, “Gender centru” si alianta “Stop violenta”,
Centrul pentru drepturile omului din Republica Moldova.
De asemenea, vreau sa mentionez ca, in vara
anului 2006 Republica Moldova a prezentat Comitetului Organizatiei Natiunilor
Unite rapoartele 2 si 3 vizind realizarea Conventiei asupra eliminarii tuturor
formelor de discriminare fata de femei. La definitivarea acestui proiect s-au
luat in considerare si recomandarile pentru tara ale comitetului ONU, dupa
prezentarea raportului.
De asemenea, vreau sa va aduc aminte ca
Parlamentul Republicii Moldova a adoptat o declaratie care a sustinut initiativa
Consiliului Europei de a lansa initiativa: “Parlamentele unite in combaterea
violentei domestice impotriva femeilor”.
De asemenea, in aceasta perioada, in
Republica Moldova a avut loc o conferinta regionala cu genericul – “Practici
pozitive de elaborare si promovare a legislatiei in violenta domestica”. Vreau
sa spun ca toate actiunile intreprinse au contribuit, in viziunea comisiei, la imbunatatirea
proiectului, care este prezentat domniilor voastre pentru lectura a doua.
Totodata, vreau sa aduc multumiri membrilor
Comisiei pentru protectie sociala, sanatate si familie, in deosebi doamnelor Eva
Gudumac, Valentina Stratan. La fel doamnei Maria Postoico, doamnei Valentina Serpul,
colegilor Vladimir Filat, Leonid Bujor, care au participat la imbunatatirea
acestui proiect.
Si suplimentul sau sinteza propunerilor si
obiectiilor o aveti in fata. Daca propuneti sa mergem pe fiecare propunere in
parte, sint gata sa o fac. In rest, comisia va roaga sa sustineti acest proiect
de lege pentru lectura a doua.
Domnul Marian Lupu:
Da, lectura a doua. Propuneri?
Doamna Postoico.
Doamna Maria Postoico:
Va multumesc, domnule Presedinte.
In primul rind, as vrea sa multumesc
comisiei pentru activitatea pe care a depus-o la perfectarea si ajustarea
acestei legi, fiindca, intr-adevar, a fost un volum destul de mare si dupa cit
se vede, foarte multi deputatii au inaintat aceste amendamente care au fost
acceptate.
La rindul nostru si noi cu doamna Gudumac
am inaintat unele amendamente. Si as vrea sa ma refer la 3 pozitii ca sa intram
cit de cit cu dumneavoastra in discutii, fiindca este principial, din punct de
vedere juridic, deoarece poate sa apara unele confuzii la interpretarea sau la
aplicarea acestei legi. Si, daca se poate...
Doamna Valentina Buliga:
Din supliment?
Ma iertati, doama.
Doamna Maria Postoico:
Da, la articolul 7. Eu as da chiar citire
acestui articol 7 alineatul (3), care se refera anume la aceea ca organele si
institutiile, deci organizatiile cu activitate de specialitate in domeniu sint
obligate sa pastreze confidentialitatea identitatii victimelor.
Si noi aici am propus excluderea cuvintelor
“in special a minorilor”, fiindca in acest caz, daca noi lasam “in special a
minorilor”, ceilalti ce sint? O exceptie de la lege? Deci, ea nu devine ca o
regula de baza. Si, din punct de vedere juridic, va imaginati la aplicare, acel
care trebuie sa pastreze aceasta confidentialitate a identitatii se vor uita,
da, numai a minorilor, ceilalti, ma rog, nu este necesar.
De aceea, ei toti cad sub aceasta incidenta,
fiindca, in primul rind, chiar si in Codul penal este stipulata aceasta
prevedere. Deci, sa nu facem o exceptie de la lege. Si, totusi, as ruga ca sa
acceptati aceasta excludere, caci dumneavoastra ati introdus alte cuvinte: “in
special a copiilor”.
Daca Parlamentul este de acord, noi trebuie
sa excludem aceste cuvinte, fiindca va zic ca aceste cuvinte vor fi interpretate
neunivoc.
Doamna Valentina Buliga:
Doamna vicepresedinte,
Da, intr-adevar, ieri, in discutii asupra
suplimentului prezentat la raport, comisia a ajuns la concluzia ca sa fie
substituit cuvintul “minorilor” prin cuvintul “copiilor”, deoarece si UNICEF-ul
a insistat sa accentuam ca, in deosebi in cazul copiilor, sa fie pastrata
aceasta confidentialitate.
Si comisia a acceptat varianta cuvintul
“minorilor” sa fie substituit prin cuvintul “copiilor”, depinde care este pozitia
Parlamentului astazi.
Doamna Maria Postoico:
Deci, aici este vorba de combaterea violentei
in familie, aici intra si persoanele in virsta inaintata, si copiii, toti. Deci
nu putem sa facem aceasta exceptie. Va zic, aplicarea acestei prevederi va fi,
de fapt, inteleasa neunivoc. Ma rog, noi cunoastem care-i situatia la noi si cu
atit mai mult ca in Codul penal este stipulat aceasta prevedere pentru toti.
Eu inteleg care este accentul acestei legi,
dar, oricum, aici noi trebuie sa aparam drepturile tuturor...
Doamna Valentina Buliga:
...tuturor victimelor.
Doamna Maria Postoico:
Da, da.
Domnul Marian Lupu:
Doamna presedinte,
Care este pozitia comisiei?
Doamna Valentina Buliga:
Noi in comisie... ieri, s-a decis unanim sa
pastram cuvintul “copiilor”, in special a copiilor. Aceasta a fost pozitia
comisiei ieri in sedinta adoptata.
Doamna Maria Postoico:
In sala mai sint juristi, care pot sa se
expuna pe marginea acestora, fiindca, mentionez, inca o data, ca nu va fi
corect aplicata si va fi numai copiii.
Doamna Valentina Buliga:
Prin aceasta noi am inteles ca atentionam in
deosebi in cazul copiilor, sint obligati ca sa pastreze aceasta confidentialitate,
dar citind acum, ca sa excludem, parca mi se pare ca intr-adevar aveti
dreptate.
Domnul Marian Lupu:
Ca sa fie o norma obligatorie pentru toti,
indiferent de virsta.
Doamna Maria Postoico:
Pentru toti.
Doamna Valentina Buliga:
Pentru toti, da.
Domnul Marian Lupu:
Ca sint minori. Deci, consider ca sustinem,
da, propunerea?
Doamna Valentina Buliga:
Da.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Da, va multumesc.
La articolul 8, probabil, a fost o greseala
tehnica. Noi ne-am referit nu la litera e), dar la litera g) alineatul (2). Aceasta
pentru rectificare, da, pentru atunci cind va fi redactata legea.
Doamna Valentina Buliga:
Am inteles.
Doamna Maria Postoico:
Mai departe. V-as ruga sa discutam inca o
data asupra articolului 12, alineatul (10). Aici este prevazut ca predarea data
este inclusa la articolul 10, ceea ce se refera la Fondul de asigurari
medicale.
Domnul Valentina Buliga:
Ieri, in comisie, din cite imi aduc eu
aminte, articolul 20 prevede ca, in cadrul asigurarilor obligatorii de asistenta
medicala.
Doamna Maria Postoico:
Da, exact.
Doamna Valentina Buliga:
...sa fie creat un fond de rezerva pentru
serviciile prestate victimelor violentei. Da, articolul 20 alineatul (3):
“Crearea in cadrul Fondului de asigurari medicale a unei rezerve adresate
serviciilor medicale”. Autorii propun ca sa se completeze cu un nou alineat, ca
sa incheie contracte de medicina prin asigurarea cu centrele psihosociale de
reabilitare a victimelor violentei in familie si cu centrele pentru
reabilitarea si reintegrarea agresorilor.
Ieri, am avut discutii foarte aprinse in
cadrul sedintei comisiei, deoarece, in viziunea multor deputati, deja prevederea
de la articolul 20 alineatul (3) va permite centrelor psihosociale sa plateasca
pentru anumite servicii persoanelor care nu vor fi asigurate in cadrul asigurarilor
obligatorii. S-a insistat asupra unui nou alineat, constientizind ca, intr-adevar,
este o problema pentru victimele violentei care nu vor fi asigurate.
Si cineva trebuie sa poarta raspundere
materiala. Nu ca raspundere materiala, dar sa plateasca pentru aceste servicii.
Si comisia a acceptat aceste doua aliniate suplimentar. Care va fi mecanismul
nemijlocit, care vor fi criteriile, cred ca intr-un act stabilit de catre
Guvern, cu Ministerul Sanatatii, Ministerul Protectiei Familiei si Copilului se
va ajunge la un...
Doamna Maria Postoico:
Da, noi sintem de acord, doamna presedinte.
Dar problema consta intr-aceea ca noi
propunem redactional la litera d): “initiaza si realizeaza programe si servicii
adresate abuzatorilor, asigura realizarea programelor” s.a.m.d. Si noi propunem
ca, dupa cuvintele “suportul cheltuielilor de abuzator”, sa nu introducem cuvintele
“in caz de necesitate cheltuielile vor fi prevazute de lege”. Dar dupa caz,
deci spunem “sau dupa caz din fondul de asigurari medicale”, propunem, pur si
simplu, redactional-juridic.
Doamna Valentina Buliga:
Dupa caz, din Fondul de asigurari?
Doamna Maria Postoico:
Iata, uitati-va. “De catre abuzator”.
Doamna Valentina Buliga:
Articolul 10.
Doamna Maria Postoico:
Da, da, articolul 10, litera d).
Doamna Valentina Buliga:
Litera d).
Doamna Maria Postoico:
Aceasta ultima-ultima la alineatul (2), litera
d).
Doamna Valentina Buliga:
“Initiaza si realizeaza programe si
servicii adresate abuzatorului. Asigura realizarea tratamentului”.
Doamna Maria Postoico:
Da, si dupa cuvintul “abuzator”. Iata, dupa
cuvintul... Dumneavoastra... aici este indicat ca “in caz de necesitate”, stiti,
parca este necesitate, nu este.
Doamna Valentina Buliga:
Dupa caz.
Doamna Maria Postoico:
Dar cel mai bine ar fi: “sau, dupa caz, din
Fondul de asigurari”. Deci, cine va examina aceste cazuri? Vor fi, probabil,
specialisti pe care ii cunosc.
Doamna Valentina Buliga:
Da, aici trebuie sa fie concordanta cu
programul unic.
Doamna Maria Postoico:
Pai, iata de aceea se propune “sau, dupa
caz, din Fondul de asigurari medicale”, fiindca este adevarata, cum ati mentionat
dumneavoastra, la articolul 20 este prevazuta Legea cu privire la fonduri. Ca sa
nu repetam noi din Legea fondurilor de asistenta medicala. Si inca un moment. Imi
cer iertare.
Domnul Marian Lupu:
Da, la acest subiect se accepta, da?
Da, multumesc.
Doamna Valentina Buliga:
Se accepta.
Doamna Maria Postoico:
Da, la acest subiect.
Va multumesc.
Si la articolul 8 alineatul (2), probabil,
a fost comisa o greseala iarasi mecanica, ea este prevazuta de Cod. Cred ca nu
este Codul, dar este legea si ati acceptat sa introducem cuvintele: “desfasoara
activitatea de mediere”. Vreau sa va zic ca ei nu pot sa desfasoare, ei pot se
participe la aceasta mediere. Si cel mai bine, desigur, ar fi cazul ca sa
participe in aceste comisii de mediere, fiindca nu este prevazut ca anume numai
acest organ face medierea.
Noi nu demult am examinat Legea cu privire
la mediere, unde aceasta... Si eu as propune, daca dumneavoastra acceptati, ca
anume la articolul 15, alineatul (4) sa introducem suplimentar un alineat,
anume ceea ce se refera la mediere. Iata, daca va uitati aici: “dreptul la
protectia victimei violentei in familie”. Si aici este mentionat: “autoritatile
abilitate cu functia de prevenire”, da?
Doamna Valentina Buliga:
Autoritatile abilitate cu functiile de
prevenire isi exercita functia, da?
Doamna Maria Postoico:
Si aici tot la fel, ca sa aratati ca anume
aici, aceste cazuri de mediere... sa intre autoritatile abilitate, unde si
dumnealor...
Doamna Valentina Buliga:
Dumneavoastra ati observat, la noi poate nu
a fost cea mai reusita solutie.
Doamna Maria Postoico:
Dar nu ei la alineatul (8). Deci, nu este,
Daca se accepta, poftim.
Doamna Valentina Buliga:
Am inteles.
Domnul Marian Lupu:
Comisia a acceptat.
Doamna Maria Postoico:
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.3
Doamna Eva Gudumac:
Eu, ca atare, am o simpla concretizare la
articolul 12.10. Care concretizare... deoarece a sunat ca noi cream, pe linga
bugetul de stat... adica Compania de Asigurari Medicale formeaza un cont special
sau o parte din buget. Ca atare, ieri, in comisie nu chiar asa am analizat. De
aceea, eu vreau sa ma refer la urmatoarele. S-a spus pozitia ca pentru a ingloba
tot spectrul de servicii necesare, fiecare centru de asistenta trebuie sa
dispuna de un personal special instruit, printre care sa fie un psiholog, un
medic si un jurist.
Prin urmare, fiecare cabinet medical din
cadrul acestor centre de reabilitare, adica pe linga dinsele trebuie sa fie un
cabinet medical de reabilitare a victimelor violentei in familie, care ar
trebui sa dispuna de un contract cu medicina de asigurare, incheiat cu
spitalele din tara si cu alte unitati sanitare. Prin urmare, primele trei zile,
dupa ce persoana este violata, ea primeste de la stat, in pachetul unic,
acordarea asistentei medicale.
Doamna Valentina Buliga:
Da.
Doamna Eva Gudumac:
Mai apoi, incepind cu a patra zi ea nu este
inclusa la noi in pachetul unic si, prin urmare, spitalele republicii nu au
contracte pentru a acorda ajutor unor asemenea persoane. De aceea, aceste
puncte de reabilitare, care vor dispune de puncte medicale, dar aceasta este
necesar cum se face in alte tari, trebuie sa incheie contract cu spitalele si
cu Compania de Asigurari in Medicina. Iata asa s-a vorbit ieri in comisie. Pur si
simplu, poate nu a fost bine inteles. De aceea, eu fac aceasta completare.
Doamna Valentina Buliga:
Doamna Gudumac,
Eu v-am inteles foarte bine si colegii sint
aici, de fata. Noi cunoastem astazi conditiile de contractare, efectuate de
Compania Nationala de Asigurari in Medicina. Noi nu putem obliga centrele de
servicii psihosociale, pe care o sa le ofere aceste centre, numaidecit sa aiba si
licenta de activitate in domeniul medical. De aceea, am acceptat si o asemenea varianta,
nu de compromis, dar intermediara, pentru ca, o data ce in cadrul Fondului de rezerva
al Companiei vor fi prevazute surse, si ii acordam dreptul, prin lege, sa incheie
contracte in caz de necesitate, dupa caz. Si doamna ministru era prezenta ieri,
si membrii comisiei... am ajuns la concluzia ca, la etapa actuala, este bine
prevazut asa cum a fost in varianta finala.
Doamna Eva Gudumac:
Doamna Buliga,
Eu as zice asa. Imi pare rau, fiindca lucrati
in sfera medicinii si parca ar trebui sa contribuiti la aceea ca sa introducem aceste
persoane cumva, poate in anul 2008, in pachetul unic. Dar actualmente este
necesar de a acorda ajutor pe parcursul anului 2007. Si de aceea trebuie de facut
aceasta revizuire. Nu am facut ca obiectie, dar aceea cum ar trebui sa fie in
practica.
Eu va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Doamna Valentina Buliga:
Prevederile legale deja din articolul 20,
din suplimentare, printr-un alineat, vor crea un cadru legal pentru persoanele
care nu vor cadea sub incidenta programului unic, sa beneficieze de aceste
servicii medicale.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Stratan:
Va multumesc.
Am participat la aceste discutii, desigur, in
cel mai activ mod. Eu vreau sa vin in sustinerea doamnei Gudumac in vederea,
totusi, a clarificarii.
Doamna Valentina Buliga:
D-apoi este.
Doamna Valentina Stratan:
Pentru ca Guvernul urmeaza sa elaboreze
regulamente de implicare. Si, totusi, sa fie o claritate a mecanismului de
finantare doar a institutiilor medicale, care ofera aceste servicii si nu au
acoperire financiara inca de la program. Aceasta este. Pentru ca institutiile
acorda aceste servicii si trebuie sa fie acoperite financiar. Dar mecanismul
urmeaza sa il elaboreze Guvernul. Dar, totusi, acoperirea financiara trebuie sa
fie scoasa in evidenta.
Doamna Valentina Buliga:
Deja este scoasa in articolul 20.
Doamna Valentina Stratan:
Pentru ca cu atit mai mult punem in
preambul ca aceasta prevenire si combatere a violentei face parte din politica
nationala a statutului si este o problema care tine de sanatatea publica.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.5.
Domnul Vlad Cubreacov:
Multumesc, domnule Presedinte.
Stimata doamna Presedinte a comisiei,
Desigur, sintem la dezbaterea deja pe
articole si s-au facut foarte multe propuneri. Acest proiect de lege, din
titlul sau, se refera la prevenirea, pe de o parte, si abia dupa aceea la
combaterea violentei in familie. Faptul ca acest proiect de lege a aparut
dovedeste o data in plus ca asistam la o criza a familiei ca institutie sociala.
Exista o criza nu numai in Republica
Moldova la scara continentului european. Statul, prin prevederile constitutionale
si alte legi, si-a asumat obligatia de a proteja familia si, desigur, aceasta
lege este justificata. Urmarind articol cu articol acest proiect de lege,
observ ca proiectul se refera mai mult la combaterea violentei in familie, apelind
la masurile de constringere de care statul dispune si mai putin la prevenirea
violentei in familie, la cultivarea unui climat de toleranta si solidaritate in
cadrul familial.
Eu am mai intervenit in cazul altor legi cu
o propunere, pe care vreau sa v-o fac acum, aceasta vizeaza prevederile
articolului 10. Vreau sa va intreb de ce autorii cu care ati discutat si
comisia dumneavoastra nu face nici o trimitere la rolul pe care biserica si
bisericile, cultele religioase autonome in Republica Moldova, potrivit Constitutiei,
nu sint implicate in nici un fel in profilaxia, prevenirea violentei in
familie. Asa cum se stie, toate cultele religioase binecuvinteaza sau sfintesc
legatura familiala dintre soti.
Si nu credeti dumneavoastra ca articolul 10
ar trebui completat cu o prevedere care sa recunoasca, sa consfinteasca legal
rolul pe care cultele religioase in baza principiului subsidiaritatii, a cooperarii
dintre culte si stat il pot avea in opera de prevenire a violentei in familie.
Acest lucru ar consuna perfect cu prevederile unei rezolutii si a unei recomandari
a Consiliului Europei privind religia si democratia in tarile membre ale
Consiliului Europei, dintre care si Republica Moldova.
De aceea, eu vreau sa va intreb care este
opinia comisiei dumneavoastra, daca ati accepta completarea articolului 10 cu o
prevedere privind cooperarea dintre stat si biserica in opera de prevenire a
violentei in familie sau chiar in cazurile de mediere a conflictelor. Opinia
mea si a fractiunii pe care o reprezint este ca rolul bisericii nu poate fi
neglijat. Si el uneori poate fi mai important decit al institutiilor statului si
al mecanismelor de constringere prevazute de lege.
Multumesc.
Doamna Valentina Buliga:
Domnule Cubreacov,
Va multumesc.
Eu, in principiu, sint totalmente de acord
cu ceea ce spuneti dumneavoastra, dar va referiti cred ca la articolul 10 din
prima varianta. Articolul 7 “Autoritatile si institutiile abilitate cu functii
de prevenire si combatere a violentei in familie” in noua redactie, adica legea
deja cu rectificari, prevede si alte organizatii cu activitati specializate in
domeniu. Poate aici, la litera e), sa prevedem cumva ceea ce spuneti
dumneavoastra. Dar nu specializate in domeniu, dar alte organizatii cu... Dar
nu stiu unde. Nu vad, nu am discutat aceste drept…
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.5.
Formulati propunerea.
Domnul Vlad Cubreacov:
Multumesc, domnule Presedinte.
Stimata doamna presedinte,
Problema este ca cultele religioase sint
institutii prevazute de Constitutia Republicii Moldova la articolul 31. Ele sint
autonome si separate de stat si au atributii directe la familie. Legea despre
culte in vigoare din 1992 stabileste ca actele starii civile, inclusiv cele
privind casatoria sau cununia religioasa nu pot precede eliberarea actelor de catre
institutiile statului.
Deci, sint procese care au loc in paralel,
sint fixate succesiuni, prioritati, competente in mod clar. Nu este vorba de
orice organizatie neguvernamentala. Cultele au un statut special. De aceea,
avem si o lege speciala. Ele isi dobindesc personalitatea juridica in mod
diferit decit celelalte persoane juridice din stat, ele sint singurele separate
de stat. Organizatiile guvernamentale nu sint separate de stat. Ele sint
neguvernamentale, este adevarat. Dar biserica sau bisericile, cultele, nefiind
guvernamentale, sint strict separate de stat. Iar Constitutia spune ca statul
coopereaza cu ele in probleme de ordin social. Iata o problema de ordin social.
Opinia mea ar fi ca in acest proiect
principiul constitutional al cooperarii dintre stat si culte in domeniul social
sa fie reflectat, aratind respect fata de cultele religioase, stiind ca, de
exemplu, autoritatea cultelor, potrivit tuturor sondajelor, este mai mare decit
a tuturor institutiilor statului luate impreuna in ochii cetatenilor.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.3.
Domnul Vladimir Eremciuc:
ß â îòíîøåíèè ïðåäëîæåíèÿ, êîòîðîå ïðîçâó÷àëî
çäåñü î òîì, ÷òî Íàöèîíàëüíàÿ êàññà ñîöèàëüíîãî ñòðàõîâàíèÿ äîëæíà ñòðàõîâàòü
èëè çàêëþ÷àòü äîãîâîðà î ïðåäîñòàâëåíèè ìåäèöèíñêèõ óñëóã ëèöàì, êîòîðûå áûëè
ïîäâåðãíóòû íàñèëèþ. Õî÷ó ñêàçàòü, ÷òî ó íàñ åñòü ôîíäû, òî åñòü Çàêîí î ôîíäàõ
Íàöèîíàëüíîé êàññû ñîöèàëüíîãî ñòðàõîâàíèÿ. Ýòî ïåðâûé ìîìåíò.
Âòîðîé ìîìåíò. Ó÷ðåæäåíèÿ âðåìåííîãî
íàõîæäåíèÿ ýòèõ æåðòâ íàñèëèÿ íå âõîäÿò â ïàêåò ìåäèöèíñêèõ óñëóã, ïðåäîñòàâëÿåìûõ
Íàöèîíàëüíîé êîìïàíèåé ìåäèöèíñêîãî ñòðàõîâàíèÿ. Ïîýòîìó òóò ïðåäëîæåíèå áîëåå èëè
ìåíåå ðåçîííûì áûëî áû, åñëè áû ïî ðåøåíèþ èëè ïî ïîñòàíîâëåíèþ Ïðàâèòåëüñòâà
ïî ìåðå íåîáõîäèìîñòè ýòè âåùè ðåøàëèñü. Íà ìîé âçãëÿä, íàäî áûëî ýòî äåëàòü íà
êîìèññèè. Ïðåäëîæåíèå, íàâåðíîå, áîëüøå âñåãî äëÿ êîìèññèè è äëÿ äðóãèõ
êîìèññèé.
Êîãäà ðå÷ü èäåò î òîì, ÷òî âíîñèòñÿ
ïðåäëîæåíèå, íó, ê ïðèìåðó, äåïóòàòîì. Âîçüìåì êîìèññèþ. Comisia juridica, pentru numiri si
imunitati propune la articolul 7 alineatul (1) litera I)... urmeaza de a
concretiza ca Comisia pentru problemele sociale este din cadrul Consiliului
autoritatii publice locale. Se accepta. Si in continuare scrie: propunerea data
este inclusa si desfasurata la articolul 12 din proiectul de lege definitivat.
Da.
In continuare. Doamna deputat Valentina Stratan
propune crearea unei structuri pentru protectia familiei, subordonata
Ministerului Sanatatii si Protectiei Sociale. In primul rind, nu este
Ministerul Sanatatii si Protectiei, dar numai Ministerul Sanatatii. Si se scrie
iarasi “se accepta”.
In continuare. Explicatie. In cadrul
Ministerului Protectiei Sociale, Familiei si Copilului, creat recent, este prevazuta
o directie abilitata cu functia respectiva. Este propunere sa nu includem, ori
sa scriem ca nu se accepta aceasta pozitie ca de acum este, ori de nu inclus in
propuneri. Asa?
Domnul Marian Lupu:
La ce va referiti dumneavoastra... La lege
sau la tabelul divergentei?
Stimati colegi,
Sintem in lectura a doua. Propuneri pentru
lectura a doua mai sint?
Doamna Stratan,
Succint, sinteti a doua oara la microfon.
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Stratan:
Doar o sugestie am referitoare la
propunerea venita din partea domnului Cubreacov. In cazul in care autorii,
doamna Postoico si doamna Gudumac ramin pe pozitiile de a insista asupra
introducerii acestui capitol cu medierea. Si daca aproba Parlamentul, pentru ca
in practica legilor din alte state exista acest capitol. Si este o actiune buna.
Doamna Valentina Buliga:
Am gasit deja.
Doamna Valentina Stratan:
Atunci poate aici se regaseste biserica in
subiecti abilitati sau subiecti cu dreptul de mediere? Ca si sugestie am venit in
ajutorul dumneavoastra.
Domnul Marian Lupu:
Da, va multumesc.
Doamna Valentina Stratan:
Referitor la mediere, noi deja am gasit
propunerea in articolul 3, imi pare ca, nu 3...
Domnul Marian Lupu:
Doamna presedinte al comisiei,
Va multumesc.
In conditiile raportului comisiei sesizate in
fond, propunerile au fost inaintate si acceptate. Supun votului adoptarea in
lectura a doua a proiectului de Lege nr.468. Cine este pentru, rog sa voteze.
Rog sa imi fie anuntate rezultatele.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 29.
Sectorul nr.2 – 35.
Sectorul nr.3 – 17.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc.
81 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.
Proiectul de Lege nr.468 este adoptat in
lectura a doua.
Proiectul de Hotarire a Parlamentului
privind... Bine, nu am sa dau citire intregului titlu, fiindca este mult prea
desfasurat. Proiectul nr.4856.
Guvernul.
Domnul Viorel Melnic:
Mult stimate domnule Presedinte al
Parlamentului,
Onorat Parlament,
Stimati deputati,
Guvernul vine cu proiectul de Hotarire a
Parlamentului Republicii Moldova privind aprobarea Listei serviciilor publice
de gospodarie comunala din satul Pelinia raionul Drochia, propuse pentru
concesionare si clauzele obligatorii ale contractului de concesiune. Acest
proiect a fost realizat la initiativa salutabila a Primariei din satul Pelinia,
raionul Drochia, care, prin decizia Consiliului primariei din acest sat, Consiliul
local a hotarit darea in concesiune a serviciilor de aprovizionare cu apa, canalizare
si serviciilor de salubrizare.
Procedural, conform Legii cu privire la
concesiuni nr.534 din 13 iulie 1995, precum si in conformitate cu Hotarirea
Guvernului nr.1006 din 13 septembrie 2004 lista serviciilor publice, precum si
clauzele obligatorii ale contractului de concesiune se aproba de catre
Parlament. Astfel, actualmente, in domeniul serviciilor publice, satul Pelinia
dispune de serviciul de alimentare cu apa cu un apeduct cu lungimea de 23 de
km, calculat la suma de 249 437 de lei, de patru fintini arteziene in suma de
75 945 de lei, dintre care functioneaza numai doua. Este de mentionat ca si
alimentarea cu apa, deci, apeductul, este intr-o stare deplorabila, de
asemenea, statiile de epurare a apelor uzate cu conducta in suma de 91 mii 800
de lei, care nu functioneaza, Serviciul de salubrizare, care au o singura
unitate de transport de colectat gunoiul solid in suma de 205 mii lei.
Stimati deputati,
In aceasta ordine de idei, vreau sa mentionez
ca aceasta initiativa salutabila a Primariei din satul Pelinia nu este altceva
decit o lansare a implementarii parteneriatului public privat in Republica
Moldova, deci, baza legislativa in domeniul concesionarii la momentul actual,
este absolut benefica pentru acest lucru. Mai mult decit atit, vreau sa va
comunic ca, suplimentar, in viitorul apropiat Guvernul va veni cu o initiativa
de elaborare a Legii cu privire la parteneriatul public privat, care va extinde,
pe linga concesiune, si alte forme de parteneriat public privat. In acest sens,
rog sa sustineti acest proiect.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Multumesc.
Intrebari?
Microfonul nr.5.
Domnul Ion Gutu:
Multumesc, domnule Presedinte.
Domnule viceministru,
nu punem la indoiala intentia, poate,
foarte buna a domnului primar din Pelinia, raionul Drochia si, poate, este un inceput
si un proiect-pilot reusit. Dar, daca imi aduc aminte, Legea care este astazi in
vigoare, despre concesiune, a fost adoptata in 1995. Atunci cind nu prea aveam
experienta si a fost o lege asa mai mult cadru decit pentru un proiect care pe
urma s-a dovedit a fi nereusit.
Aveti dumneavoastra o analiza, poate, mai
profunda. Este omul concret, este compania concreta, care deja a facut o analiza,
un studiu oarecare economic despre acest proiect? Fiindca 23 de kilometri de
apeducte si o masina pentru gunoi, eu nu cred ca este asa un lucru atractiv
pentru orice investitor autohton sau strain. Ati facut o analiza? Sau aveti,
poate, o analiza, o argumentare economica a acestui proiect?
Domnul Viorel Melnic:
Multumesc pentru intrebare.
Vorba este ca oportunitatea acestui proiect
este atit necesara, cit si obligatorie pentru situatia in care ne aflam acum in
sate. Dumneavoastra stiti prea bine ca, din pacate, in sate situatia
serviciilor publice este deplorabila.
Domnul Ion Gutu:
Nu, raspundeti la intrebare. Nu trebuie
introducere mare. Este o analiza economica, eu stiu, un studiu, caci eu, ca
deputat, as putea sa iau cunostinta, la Ministerul Economiei si Comertului? Sa
vad, intr-adevar, o argumentare serioasa din partea structurilor Guvernului
Republicii Moldova, ca sa fiu convins.
Domnul Viorel Melnic:
Analiza economica, in acest caz, se bazeaza
pe posibilitatea de atragere a investitiilor si imbunatatirea si ridicarea
nivelului serviciilor de gospodarie publica, inclusiv in sate. Deci, o analiza
concreta nu poate fi facuta atit timp cit concesiunea prevede organizarea unui
tender, in care, in forma transparenta, vor participa investitori atit locali,
cit si internationali. Deci, nu este, stiu, acum... cine va cistiga tenderul si
cine va efectua investitii.
Domnul Ion Gutu:
D-apoi stati, dumneavoastra, la urma urmei,
trebuie sa elaborati, macar o analiza preventiva de facut, care este costul
acestui proiect? Ce o sa propuneti la un investitor strain sau autohton?
Domnul Viorel Melnic:
Deci, investitorului strain, asa cum am mentionat,
se propune ceea ce este la nivel de infrastructura acum in satul Pelinia. Este
vorba de...
Domnul Ion Gutu:
Domnule ministru,
Cunosc foarte bine satul Pelenia si stimam si
il pe primar, dar este vorba de un proiect-pilot, de o chestiune foarte serioasa.
Eu nu cred ca trebuie sa fie implicat Parlamentul. Eu cred ca poate trebuie
modificata si legea, ca Guvernul sa elaboreze. Este Regulamentul elaborat de
Guvern, poftim, experimentati, faceti. De ce Parlamentul trebuie? Si aici apar
niste chestiuni cu transportul local. Ce, in Pelinia va fi introdus troleibuzul,
tramvaiul sau ce fel de transport? Nu, enumeram aici in decizie: servicii de
asigurare cu transport public local.
Domnul Viorel Melnic:
Nu neaparat troleibuzul. Nu este unicul
element de transport public.
Domnul Ion Gutu:
Nu, nu, eu inteleg, dar poate.
Stimati colegi,
Eu cred ca, sincer va spun, nu este o
sarcina a Parlamentului, este o sarcina a Guvernului. Daca trebuie de modificat
legea, poftim, modificam legea si Guvernul lasa sa activeze.
Domnul Viorel Melnic:
Va multumesc pentru sugestie.
Domnul Marian Lupu:
Domnule Melnic,
O clipa, va rog.
Stimati colegi,
Sa intelegem asa. Da, de fapt, este un prim
subiect care se refera la o posibila concesiune, un proiect de concesiune, mai
ales in zona rurala. Da, as fi si eu de acord si toti, cred, cadem de acord ca
Legea din 1995 ar fi deja o lege invechita si ar trebui sa apara una noua.
Concomitent, cred ca este cazul sa salutam o atare initiativa din partea
administratiei publice locale, care actioneaza in stricta conformitate cu
prevederile, fie si invechite, ale unei legi, dar altfel nu putem face, fiindca,
conform acestei legi, Parlamentul, prin hotarire, trebuie sa decida asupra fiecarui
obiectiv in parte.
Sugestia este buna, eu am sa rog Ministerul
Economiei si Comertului sa ia la control acest subiect si sa elaboreze un nou
cadru legal, care vizeaza concesiunile, sa il faca mult mai flexibil si mult
mai operational, daca doriti, la nivel de implementare a acestei legislatii.
Domnul Viorel Melnic:
Domnule Presedinte,
Daca se poate... Deci, la etapa actuala...
Domnul Marian Lupu:
Domnule Melnic,
Nu, nu se poate.
Microfonul nr.4.
Domnul Valeriu Guma:
Multumesc, domnule Presedinte.
Eu as vrea sa clarific o situatie, noi toti
sintem de acord ca legea este depasita si trebuie modificata, sustinem ideea,
vrem sa stim, eventual, ca in nota informativa ni se spune ca, prin organizarea
unui tender. Adica, astazi, vreau sa stiu, tenderul acesta va fi o chestie prevazuta
de lege sau nu, de selectare a cesionarului?
Domnul Viorel Melnic:
Multumesc.
Organizarea tenderului se va efectua in
baza Hotaririi Guvernului nr.1006, unde este prevazut.
Domnul Valeriu Guma:
Aici, in lege, noi nu vedem lucrul acesta.
Domnul Viorel Melnic:
Nu, in lege nu este, caci legea este depasita,
asa cum am spus.
Domnul Valeriu Guma:
Fiindca este vorba ca serviciile publice de
alimentare cu apa, energie termica... Astazi avem in lucru Legea cu achizitiile
publice, unde tot Guvernul a venit cu ideea, ca sa fie scoasa de sub licitatie,
despre achizitii publice, ceea ce tine de: energia termica, apa, transport s.a.m.d,
noi o sa avem obiectii. Dar cum se coreleaza ea cu situatia data, caci daca s-ar
lovi cap in cap sau nu? Trebuie sa vedeti.
Domnul Viorel Melnic:
Multumesc.
Noi vedem acum cadrul legal de desfasurare
a tenderului Hotarirea Guvernului cu privire la concesionarea serviciilor
publice, unde este prevazuta modalitatea si procedura de organizare a
tenderului. Deci, chiar si clauzele contractului, caietul de sarcini pentru un
contract.
Domnul Valeriu Guma:
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.5.
Domnul Alexandru Oleinic:
Multumesc, domnule Presedinte.
Stimate domnule raportor,
In primul rind, eu as vrea sa va aduc la
cunostinta ca noi sustinem intru totul initiativa domnului primar din satul
Pelinia, dar este cadrul legislativ astazi care este in vigoare. Si eu as vrea
sa fac referinta anume la citeva articole ce tin de Legea cu privire la
concesionare si ce tine de obligatiunile Guvernului anume la compartimentele
date.
In primul rind, eu vreau sa va contrazic in
privinta la aceea ca dumneavoastra spuneti: ca este prematur inca de elaborat
studii tehnico-economice, ca de apreciat cit de necesar este acest proiect. Si
care sint oportunitatile pentru investitorii care vor veni si vor lua parte la
tenderul propus de dumneavoastra astazi.
La articolul 9 din Legea cu privire la
concesionare scrie destul de concret: “Pregatirea propunerilor de concesionare
includ intocmirea listei obiectelor propuse pentru concesionare, pe care
dumneavoastra o prezentati, elaborarea studiului de fundamentare
tehnico-economica a oportunitatii concesionarii. De aceea, dumneavoastra ati
adus Parlamentului o informatie necorecta, ca nu este necesar la aceasta faza,
legea ne impune.
Dar eu vreau sa va intreb: tot la articolul
9 sint specificate si cauzele obligatorii ale contractului de concesionare, la
care dumneavoastra nici in nota informativa, nici in proiectul de lege
prezentat nu faceti referinta. Poate ne prezentati o informatie obligatorie:
care sint, totusi, clauzele obligatorii ale contractului de concesionare?
Domnul Viorel Melnic:
Imi cer scuze, dar clauzele sint in
proiectul de hotarire.
Domnul Alexandru Oleinic:
Nu, acestea sint obligatiuni, domnule
viceministru.
Domnul Viorel Melnic:
Sint clauzele obligatorii.
Domnul Alexandru Oleinic:
Nu, aici scrie destul de concret: este
vorba de obligatiile partilor in contractul de concesiune. Obligatiile partilor,
dar nu sint clauzele obligatorii ale contractului de concesionare. Acestea sint
doua lucruri diferite.
Domnul Viorel Melnic:
Deci, incercam, pentru lectura a doua, sa
clarificam aceste lucruri.
Domnul Alexandru Oleinic:
Nu este vorba pentru lectura a doua,
aceasta este foarte esential pentru prima lectura si sint niste principii
foarte concrete pentru aceasta lege. Bine, inseamna ca dumneavoastra nu aveti raspuns
la aceasta intrebare.
Domnul Viorel Melnic:
Eu vreau sa va contrazic, pur si simplu, tinind
cont de faptul ca dumneavoastra faceti apel la articolul 9, care prevede
concesionarea obiectelor si daca vedeti in proiectul de hotarire a
Parlamentului ca este vorba de concesionarea serviciilor publice... Dat fiind
faptul ca serviciile tot sint domeniul de aplicare a Legii cu privire la
concesiuni, pornind de la articolul de definitie, unde se rasfringe Legea cu
privire la concesiuni si asupra serviciilor.
Deci, eu nu am comis nici o greseala atunci
cind am spus ca nu este posibil de facut o argumentare economica, dar si faptul
ca nu vorbim despre obiecte. La etapa initiala, este vorba de o parte din
infrastructura in care vor fi efectuate investitii. Dar noi nu putem afirma cu
siguranta ca aceasta infrastructura in asemenea forma va ramine si in
continuare. Deci, ea va fi modernizata. Acesta este scopul de a atrage investitii.
Domnul Alexandru Oleinic:
Domnule viceministru,
Serviciul este serviciu, aceasta este tot o
baza de a face business, dumneavoastra si aici induceti in eroare Parlamentul.
Mai ales ca eu vreau sa va atrag atentia, hotarirea se voteaza intr-o lectura,
noi nu avem necesitate sa examinam in a doua lectura, cum spuneti dumneavoastra.
Si nu avem posibilitate.
Eu mai am o intrebare ce tine de...
dumneavoastra ati facut referinta la Hotarirea Guvernului privind aprobarea
Regulamentului cu privire la concesionarea serviciilor publice de gospodarii
comunale. Eu vreau sa dau citire alineatului (3) din Regulament: “Autoritatile
administratiei publice elaboreaza si adopta studii de specialitate pentru
stabilirea solutiei de delegare a serviciilor publice de gospodarii comunale.”
Eu vreau sa va intreb: pe parcursul acestor
ani cit exista aceasta lege, cite studii au fost efectuate de catre Guvern si cite
au fost prezentate... mai bine zis, cite studii au fost efectuate, de cine si cite
au fost examinate la Guvern?
Domnul Viorel Melnic:
Trebuie sa recunosc si sa va reamintesc ca in
1995 in Legea cu privire la concesiuni a fost facuta pentru ceva. Deci, atunci
a fost efectuat unicul studiu. Dupa aceasta, urmatoarea rindunica este
prezentul proiect de hotarire a Parlamentului pe care am onoarea sa il prezint
acum.
Domnul Alexandru Oleinic:
Stimati colegi,
Regulamentul este elaborat in 2004 si,
desigur, legea prezentata, hotarirea prezentata are foarte multe intrebari. Alaturi
de aceea ca promovarea a asa feluri de proiecte este o necesitate foarte
serioasa si evidenta ca si cum este initiativa Primariei Pelinia, dar
prezentarea si pregatirea legii si a hotaririi Parlamentului, care ne este
propusa astazi, este intr-o forma absolut neclara si cu o perspectiva foarte
neclara.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Cusnir:
Multumesc.
Domnule raportor,
As vrea sa vin si eu in acelasi context, ca
poate fi o idee foarte buna, dar, adoptind aceasta hotarire, Parlamentul poate
face un pacat foarte mare.
Noi trebuie sa stim astazi, sa stim ca
nimeni nu vine sa faca pomana, fiecare investeste ca sa scoata mai mult. Si
atunci cum se va rasfringe aceasta hotarire a Parlamentului, daca ea va fi
adoptata, asupra cetatenilor satului Pelinia, ca sa auda si altii si, daca ziceti
ca va fi bine, sa preia aceasta practica, dar daca nu, nici sa nu o pornim.
Domnul Viorel Melnic:
Va multumesc.
Deci, ideea care este, daca dumneavoastra ati
mentionat care sint serviciile publice care urmeaza a fi concesionate, este
vorba de servicii publice care, in primul rind, sint reglementate de catre
ANRE. Deci, in al doilea rind, sint servicii publice ale caror tarife sint
reglementate de consiliile locale.
Aceste fiind spuse, problema de baza care ii
framinta, inclusiv pe locuitori, si pe care ati reflectat-o si dumneavoastra,
este problema tarifelor. Dar problema tarifelor ramine in gestiunea administratiilor
publice si agentiei care este specializata in stabilirea acestor tarife.
Doamna Valentina Cusnir:
Fiindca noi am facut foarte bine: si gaz si
apa, dar toate acestea sint pe spinarea cetateanului de rind, zeci de mii de
lei il costa. Si atunci ce facem noi, ii mai aducem ceva si de unde sa le mai
ia miile celea, caci nu mai are de unde sa le ia.
Domnul Viorel Melnic:
Scopul proiectului este de a reanima ceea
ce nu lucreaza acum, ceea ce nu este viu acum in Pelinia si in alte sate.
Domnul Marian Lupu:
Stimatii mei colegi,
Eu am o rugaminte foarte serioasa pentru
plenul Parlamentului. Va rog sa nu facem haz de necaz. Este o prima initiativa
venita de la nivelul administratiei publice locale. Eu presupun ca nu ar fi
venit primarul fara sa consulte comunitatea care nu are apa, care nu are alte
servicii si vine un organ al administratiei publice locale, a carui autonomie
noi trebuie sa o respectam chiar si la nivel de Parlament.
Sa gindim intr-un mod contemporan, sa
oferim sansa, sa vedem ce rezulta din tot lucrul acesta, este un prim proiect,
pilot daca doriti, si daca comunitatea o doreste, eu cred ca este cazul pe
principiu sa salutam aceasta initiativa si sa le oferim aceasta posibilitate.
Doamna Valentina Cusnir:
Domnule Presedinte,
Exact aceasta am zis, ca ideea este foarte
buna si nu am zis ca sint impotriva ei. Si gindesc destul de contemporan, pornind
de la situatia satelor noastre.
Domnul Marian Lupu:
Aceasta a fost o informatie si o solicitare
generala.
Microfonul nr.3.
Domnul Vladimir Eremciuc:
Ñïàñèáî.
Çíàåòå, òàêîå âïå÷àòëåíèå ñêëàäûâàåòñÿ, íå
â îáèäó êîëëåãàì áóäü ñêàçàíî, ÷òî îíè, íàâåðíîå, èëè íå ïðåäñòàâëÿþò ïîëîæåíèÿ
äåë íà ìåñòàõ, â ñåëàõ íàøèõ, èëè îíè íå ðàáîòàëè â îðãàíàõ ïóáëè÷íîãî
óïðàâëåíèÿ è íå çíàþò, ÷òî òàêîå îáåñïå÷èòü ñåãîäíÿ íàñåëåííûé ïóíêò ñëóæáàìè
ïî âîäîïðîâîäó, êàíàëèçàöèè, ñàíèòàðíîé î÷èñòêå, îçåëåíåíèþ.
ß ñ÷èòàþ, ÷òî ýòó èíèöèàòèâó, êîòîðàÿ ïîñòóïèëà
èç Ïåëèíèè, åå íå òî ÷òî îäíîé ðóêîé – äâóìÿ ðóêàìè íàäî ïîääåðæàòü. È ñðàçó
êàêîé-òî óìûñåë, ÷òî êòî-òî áóäåò äåíüãè äåëàòü íà ëþäÿõ.
Óñëóãè, êîòîðûå áóäóò ïîä êîíòðîëåì ÀÍÐ, – ýòî
îäèí ìîìåíò. Âòîðîé ìîìåíò – ïîä ìåñòíûì êîíòðîëåì îðãàíîâ ìåñòíîãî ïóáëè÷íîãî
óïðàâëåíèÿ. Åñòü ñîâåòíèêè, è ýòî òîëüêî âî áëàãî æèòåëåé.
ß äóìàþ, ÷òî òàêèå èíèöèàòèâû, åñëè èõ áîëüøå
áûëî áû, ìû äîëæíû òîëüêî ïîääåðæèâàòü. À ìû ñðàçó òóò óñìàòðèâàåì êàêîé-òî óìûñåë.
ß ïðåäëàãàþ ïðîãîëîñîâàòü äàííîå ïîñòàíîâëåíèå.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.5.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Eu vroiam sa incep intrebarea mea cu
altceva, dar, fiindca a fost interventia colegului, vreau sa va spun ca cunoastem
foarte bine ce se intimpla la Pelinia. Eu am absolvit acolo scoala medie, iar
rudele mele, strabunicul si copiii lor au fost deportati de comunisti. Si daca
nu era asa ceva, nici Pelinia si nici alte sate nu erau astazi in aceasta situatie.
Si era si apa, si toate celelalte, avea sa nu fie intrerupt procesul economic
firesc pe care il vedem in alte state.
domnule ministru adjunct,
In al doilea rind, vreu sa va spun, acest
proiect este salutar si nu salutabil, vorbiti romaneste, dar acest lucru nu il stiti,
deci, este salutar numai ca, vazind aceste conditii pentru ca sa fie
concesionate in serviciile publice, ele sint destul de dificile.
Noi vorbim de autonomia publica locala, dar,
in acelasi timp, vrem sa decidem unele lucruri tocmai in Parlament. Deci, este
absolut evident ca, daca vrem sa trecem de la vorbe la fapte, trebuie sa
modificam legea care sa permita o autonomie publica locala reala.
Intrebarea mea este: acest proiect de hotarire
nu va fi unul care sa fie mort, ca sa nu fie realizat si, daca e un prim pas,
ar trebui sa fie unul bun, ca sa nu fie un precedent negativ, in sensul ca
exista siguranta ca se va gasi un investitor ca sa vina si sa beneficieze de
acest proiect de hotarire sau nu. Pentru ca, intr-adevar, conditiile nu sint usoare.
Multumesc.
Domnul Viorel Melnic:
Multumesc pentru intrebare.
De fapt, imi vine greu sa va spun care
investitor va fi prezent sa presteze aceste servicii in Pelinia. Un lucru pot sa
il spun cu certitudine: este vorba de initiativa primarului care cunoaste
lucrurile la fata locului, deci, care cunoaste starea infrastructurii in
domeniul serviciilor publice si cunoaste cu siguranta niste potentiali
investitori care vor participa la tender sau la concurs.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Domnul Vladimir Filat:
Va multumesc, domnule Presedinte.
Desigur, discutiile pot sa derapeze chiar
de la subiectul proiectului de lege. Eu cred ca noi trebuie sa spunem un lucru
clar, initiativa vine nu de la primarul localitatii, dar si de la consiliu, asa
am inteles din cadrul dezbaterilor...
Domnul Viorel Melnic:
Decizia consiliului.
Domnul Vladimir Filat:
Deci, este decizia comunitatii si dincolo
de acest fapt trebuie sa mai constatam ca noi acum, de fapt, oferim cadru legal
pentru procesul propriu-zis de transmitere in concesiune.
Domnule Presedinte,
O ultima mentiune, de ordin procedural. Daca
sint, intr-adevar, anumite discutii care urmeaza sa fie finalizate sau s-au
discutat aici anumite puncte de vedere, sa le stabilim acum, caci este vorba de
hotarirea Parlamentului si nu este vorba de o lege, deci lectura a doua nu va
fi. Sa le clarificam acum si sa nu le lasam pentru viitor.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Aveti agenda, este clar indicat: proiectul
de Hotarire nr.4856. (Rumoare in sala.)
Bine. Stati, cu votul mai tirziu, fiindca
mai avem si raportul comisiei. Foarte scurt, fiindca este a doua iesire si ati
avut-o prima destul de lunga.
Microfonul nr.5.
Domnul Alexandru Oleinic:
Stimati colegi,
Noi, fara doar si poate, vom sustine aceasta
hotarire, dar am vrut sa atragem atentia asupra modului de pregatire a unui
asemenea fel de hotarire care, pina la urma, este, s-a mentionat aici, prima
data si in prima auditie aici, in Parlament, asa un proiect. Si vreau sa va
spun ca, in dependenta de aceea cum vom purcede noi acum la elaborarea si la
pregatirea acestui proiect pentru un tender, acesta va fi si un efect mai
departe, fiindca pe asa cale trebuie de mers in acoperirea acelor probleme care
sint in toate localitatile.
Dar modalitatea de pregatire a hotaririi si
de pregatire a proiectului din partea Guvernului este absolut neadmisibila, fiindca
in cazul de fata este absolut evident. elaborarea proiectului necesita o analiza
tehnico-economica in baza caruia se elaboreaza si conditiile pentru tender.
Conditiile pentru acel investitor care va veni si va introduce bani in
problematica pe care o au primariile.
Noi la aceasta am vrut sa atragem atentie.
Dar proiectul va fi votat de “Alianta «Moldova Noastra»”, dar este Guvernul, il
rugam ca atitudinea fata de asa fel de proiecte cu asa problematica foarte
importanta astazi sa fie un pic mai serioasa.
Domnul Marian Lupu:
Domnule viceministru,
Eu va multumesc.
Rog comisia.
Domnul Vladimir Ciobanu:
Stimate domnule Presedinte,
Stimati colegi,
Comisia pentru administratia publica,
ecologie si dezvoltarea teritoriului a examinat in sedinta din 31 ianuarie 2007
proiectul de hotarire mentionat, care prevede aprobarea Listei serviciilor
publice de gospodarie comunala din comuna Pelinia, raionul Drochia propusa
pentru concesionare, si cauzele obligatorii ale contractului de concesiune.
Acest proiect de hotarire a Parlamentului a
fost elaborat in baza adresarii Primariei comunei Pelinia din martie si repetat
din decembrie 2006 catre Guvernul Republicii Moldova si Parlament si aprobat
prin Hotarirea Guvernului din 18 decembrie 2006.
Consiliul local Pelinia, in conformitate cu
decizia sa cu privire la concesionarea sistemului de apa si canalizare si a
serviciilor de salubrizare din sat a decis darea in concesiune a serviciului de
aprovizionare cu apa, canalizare si salubrizare unui investitor care va permite
gestionarea mai operativa a patrimoniului unitatii administrativ-teritoriale si
prestarea serviciilor comunale populatiei la un nivel mai inalt decit cel
existent la moment si atragerea investitiilor necesare pentru renovarea si
dezvoltarea in continuare a acestor servicii.
S-a mentionat de catre Guvern obiectivele
care sint si valoarea lor. Comisia pentru administratia publica, ecologie si dezvoltarea
teritoriului, dupa examinare, tinind cont de spusele si explicatiile care au
parvenit in cadrul raportului, propune spre dezbateri si adoptarea proiectului
de hotarire.
Domnul Marian Lupu:
Multumesc.
Intrebari? Nu sint.
Va multumesc, domnule Ciobanu.
Stimati colegi,
Supun votului aprobarea proiectului de Hotarire
a Parlamentului nr.4856. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.
Va multumesc.
Proiectul de Hotarire nr.4856 este aprobat.
Proiectul de Lege nr.4855 cu privire la
organele pentru situatii exceptionale.
Guvernul.
Domnul Igor Bodorin – viceministru al afacerilor interne:
Stimate domnule Presedinte al
Parlamentului,
Onorata asistenta,
Stimati deputati,
Proiectul de Lege cu privire la organele
pentru situatii exceptionale a fost elaborat tinind cont de directiile
conceptule ale dezvoltarii protectiei civile in Republica Moldova si in
conformitate cu punctul 79 din Hotarirea Parlamentului nr.300 din 24 noiembrie
2005 cu privire la programul legislativ pentru anii 2005 – 2009.
In momentul de fata, fiind parte componenta
a Ministerului Afacerilor Interne, Departamentul Situatii Exceptionale nu
dispune de un cadru legislativ ce ar permite totalmente activitatea acestuia.
Prezentul proiect de lege, care este inaintat
spre examinarea dumneavoastra anume de Ziua salvatorului, sarbatoarea
profesionala a colaboratorilor Departamentului Situatii Exceptionale, care este
sarbatorita astazi, stabileste cadrul juridic, principiile de activitate,
atributia, competenta si responsabilitatea persoanelor care satisfac serviciul in
organele pentru situatii exceptionale, statutul, locul si rolul lor in stat si
societate.
Normele de drept prevazute in proiect sint
elaborate tinind cont de practica internationala, de legislatia in vigoare a
Republicii Moldova, precum si de specificul activitatii organelor pentru situatii
exceptionale.
Totodata, adoptarea proiectului nominalizat
va necesita revizuirea legilor cu privire la protectia civila si privind apararea
impotriva incendiilor si ajustarea acestora la prevederile legislatiei internationale
in domeniu. Proiectul mentionat a fost coordonat cu ministerele si institutiile
interesate, obiectiile si propunerile fiind, in majoritatea lor, luate in
considerare.
Consideram ca adoptarea Legii cu privire la
organele pentru situatii exceptionale va contribui la realizarea cu succes a
sarcinilor in domeniul protectiei populatiei, teritoriilor, mediului si a
proprietatii in situatii exceptionale.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc, domnule viceministru.
Stimati colegi,
Intrebari?
Microfonul nr.4.
Domnul Vladimir Filat:
Va multumesc, domnule Presedinte.
Stimate domnule viceministru,
Noi am studiat atent acest proiect de lege si
apare o intrebare de concept. Avind in vedere ca articolul 1 din proiect, de fapt,
stabileste foarte clar obiectul legii, care stabileste atributiile, competenta si
responsabilitatea persoanelor care satisfac serviciile in organele pentru situatii
exceptionale.
Si este un lucru normal, fiindca anume acest
domeniu nu are o reglementare clara la ora actuala. Insa, daca mergem mai
departe si ne uitam la titlul II, practic, tot titlul II, de fapt, reglementeaza
foarte clar si pozitioneaza organele pentru situatii exceptionale, structura,
sarcinile, organizarea activitatii, atributiile etc.
Deci, la ora actuala, noi avem Legea cu
privire la protectia civila, care, de fapt, reglementeaza foarte clar,
identifica foarte clar care este organul central de specialitate al administratiei
publice in domeniul protectiei civile, atributii, subordonarea s.a.m.d.
Si, din punctul nostru de vedere, in cazul in
care urma sa fie reglementate in continuare anumite relatii intre organele
abilitate, urma sa fie modificata legea respectiva de a stabili clar in cazul in
care nu este clar. Iar legea pe care ati prezentat-o dumneavoastra, chiar si ca
titlu, urma, poate, este o parere a noastra, sa o discutam, sa fie Legea cu
privire la statutul colaboratorilor si angajatilor civili care activeaza in
organele pentru situatii exceptionale. Si atunci titlul, articolul 1 si, de
fapt, care a fost si sensul acestei legi, se va referi anume la reglementarea
pe interior a acestor colaboratori.
Iar relatiile dintre organe sa fie asa cum sint,
la ora actuala, in cazul in care mai modificam, stabilite in Legea cu privire la
protectia civila. Care este punctul dumneavoastra de vedere?
Domnul Igor Bodorin:
Insasi in esenta sa, termenii “protectie
civila” si “situatii exceptionale” sint diferiti. Aceleasi stipulari care prevad
activitatea in regim de protectie civila si situatie exceptionala este difetit,
de aceea si legea la care faceti referinta dumneavoastra nu prevede in ansamblu
toate reglementarile care sint pentru serviciul de situatii exceptionale.
Astfel, cum a fost, am expus si in nota
informativa, deci la capitolele I si II. In ansamblu, facem referinta la
structura, atributii, drepturi, competente la acest compartiment. Anume la
situatii exceptionale si nicidecum la starea de protectie civila.
Domnul Vladimir Filat:
Domnule viceministru,
Eu nu prea sint de acord, fiindca, bine,
este un punct de vedere. In continuare o intrebare tot ce tine de concept,
vizavi de subordonarea acestui Departament privind protectia civila. Nu
considerati dumneavoastra ca functiile acestei institutii si in cazul in care
va fi pozitionat distinct nu in cadrul institutiei Ministerului Afacerilor
Interne va avea posibilitatea sa acumuleze, daca vreti, pina la urma, si
mijloace din contul granturilor straine si ca sa isi doteze, eu nu stiu, din
punct de vedere tehnic chiar subdiviziunile pentru a fi mult mai eficiente.
Fiindca noi cunoastem foarte bine ca donatii
catre ministerele de forta sau organele de forta nu prea se practica la noi.
Domnul Igor Bodorin:
Va multumesc foarte mult.
Probabil, ar fi mai corect daca raspunsul
la prima parte a intrebarii l-ar da altcineva si, in special, deoarece, totusi,
tine mai mult de competenta de a decide privind structura Guvernului, tine de
Parlament. In aceasta situatie, nu am dreptul moral ca sa dau unele sau alte
explicatii sau sa imi expun opinia.
Totodata, vreau sa va informez ca in acesti
un an jumatate de cind Departamentul Situatii Exceptionale a trecut in componenta
Ministerului Afacerilor Interne, a fost realizat, probabil, mai mult decit in toti
acei ani cind a fost de sine statator, ca structura subordonata nemijlocit
Guvernului. Pe parcursul a doi ani de zile noi am procurat circa 250 de seturi
de echipament special si aparate izolante, ceea ce nu s-a facut pe parcursul
ultimilor 15 ani de zile.
Au fost procurate in anii precedenti trei automobile
de deblocare si de descarcerare. Si pentru anul curent, de asemenea, sint prevazute
un sir de donatii din partea institutiilor internationale si in nici un caz
faptul ca Departamentul Situatii Exceptionale este parte componenta a
Ministerului Afacerilor Interne nu a fost pus in discutie de nici o institutie.
De curind, cunoasteti doua zile in urma a fost dat in exploatare un sediu nou
al subdiviziunii.
Domnul Vladimir Filat:
La Basarabeasca, am vazut.
Domnul Igor Bodorin:
Situatii exceptionale din Basarabeasca.
Acum sintem in proces de renovare a unui asemenea bloc la Causeni. Si aceasta
din donatiile Guvernului Statelor Unite.
Domnul Vladimir Filat:
Domnule ministru,
De acord. Uitati-va ca ati avut si un punct
de vedere asupra intrebarii pe care am pus-o.
Va multumesc frumos.
Domnul Marian Lupu:
Da, microfonul nr.5.
Domnul Alexandru Lipcan:
Va multumesc, domnule Presedinte.
Domnule ministru,
Totusi, eu vreau sa concretizez o situatie,
la care s-a referit si domnul coleg Filat. Deci, Legea privind modificarea
Legii cu privire la Guvern a fost adoptata la 14 aprilie 2005. Potrivit
articolului 2 din legea respectiva, Guvernul, in timp de o luna, urma sa aduca in
concordanta cu noua structura a Guvernului toate legile sale pe marginea carora
lucreaza. In timp de o luna de zile, Guvernul trebuia sa vina cu proiectul
respectiv ca toate legile care se refera la structura Guvernului sa fie
modificate. Aceasta nu s-a intimplat, mai ales cu referire la Departamentul
Situatii Exceptionale.
Mai mult decit atit, la 23 aprilie, prin
hotarire de Guvern, nu prin hotarirea Parlamentului, s-a stabilit ca anume
Departamentul Situatii Exceptionale sa fie absorbit de Ministerul Afacerilor
Interne, ceea ce este in contradictie cu Legea cu privire la protectia civila,
la care s-a referit domnul Filat.
Si mai mult decit atit, la 9 noiembrie 2005,
prin ordinul ministrului deja al afacerilor interne, se inlocuieste structura
Departamentului Situatii Exceptionale, care este prevazuta expres la articolul
1 alineatul (7) din Legea cu privire la protectia civila, deci, cu de la sine
putere, ministerul o face. Cum considerati dumneavoastra, este normala o
asemenea situatie, ca doi ani de zile un Departament, de fapt, sa existe in
afara legii?
Domnul Igor Bodorin:
Departamentul a fost instituit, iar
drepturile de...
Domnul Alexandru Lipcan:
De catre cine a fost instituit?
Domnul Igor Bodorin:
Prin hotarire de Guvern.
Domnul Alexandru Lipcan:
El nu a fost instituit, el a fost absorbit.
Domnul Igor Bodorin:
Pai, aceasta si este.
Domnul Alexandru Lipcan:
Dar aceasta s-a facut in contradictie cu
legea.
Domnul Igor Bodorin:
La momentul actual, noi punem in discutie insusi
problematica ce tine de Legea cu privire la situatiile exceptionale, care, in
linii generale, nu are nimic tangenta cu problema abordata de dumneavoastra.
Dar daca e sa facem referinta la competentele ministrului, dumnealui este in
drept sa creeze structurile oricaror institutii care sint parte componenta a
Ministerului Afacerilor Interne si sa le aprobe, inclusiv pe cele ale
Departamentului Situatii Exceptionale. In aceeasi modalitate, anterior,
structura Departamentului Situatii Exceptionale, in perioada cind era structura
de sine statatoare, subordonata nemijlocit Guvernului, era aprobata respectiv
prin Hotarire de Guvern.
Domnul Alexandru Lipcan:
Domnule ministru,
Eu nu va invinuiesc pe dumneavoastra. Eu,
pur si simplu, constat o situatie anormala in statul acesta, cind vin hotaririle,
se adopta hotaririle de Guvern, se fac, se emit ordine ale ministrilor si dupa
aceea se vine cu proiect de lege in Parlament. Aceasta este situatia. Alta intrebare.
Titlurile I si II din proiect contin, in majoritatea sa, prevederi parafrazate
din Legea cu privire la protectia civila.
Pe de alta parte, aceste noi prevederi vin in
contradictie iarasi cu Legea cu privire la protectia civila, cit si cu Legea
privind regimul starii de urgenta, de asediu si de razboi, care intrunesc in
sine cu totul alt concept referitor la sistemul organelor pentru situatii exceptionale,
dupa cum si la formarea si componenta Comisiei pentru situatii exceptionale ale
Republicii Moldova. Pornind de la cele expuse, totusi, daca s-a dorit sa se
reglementeze statutul juridic al acestor colaboratori ai organelor pentru situatii
exceptionale, nu era mai bine ca anume pe compartimentul acesta sa vina
proiectul in Parlament si s-a terminat discutia. Adica, cu referire strict la
statutul colaboratorilor Departamentului Situatii Exceptionale.
Domnul Igor Bodorin:
A fost examinata si aceasta varianta de a
separa si a elabora doua legi: una legata nemijlocit de situatia exceptionala,
a doua – de statutul persoanelor care activeaza in cadrul Departamentului. Dar insasi
opinia Comisiei a fost de a institui in cadrul unei siguri legi aceste doua
pozitii, legate atit de statutul persoanelor care activeaza, de drepturile si
atributiile lor, cit si nemijlocit de prevederile expuse la capitolele I si II.
Domnul Alexandru Lipcan:
Si a treia intrebare. Din ceea ce rezulta
din proiect si din avizul comisiei sesizate in fond se presupune ca acest Departament
sa fie mentinut in continuare in cadrul Ministerului Afacerilor Interne.
Dumneavoastra cunoasteti care a fost, totusi, de ce a fost dictata
oportunitatea ca acest Departament anume sa fie adus in cadrul Ministerului
Afacerilor Interne, si nu, sa zicem, in componenta Ministerului Apararii, cu care,
dupa parerea mea, respectivul Departament are mai multe tangente.
Domnul Igor Bodorin:
Ministerul Apararii... Deci, noi am facut o
analiza, care este o practica europeana si mondiala, si structura civila in
cadrul Ministerului Apararii – situatii exceptionale sau pompierii si
salvatorii sint numai in Slovenia. In toate celelalte cazuri aceasta structura
sau este parte componenta a Ministerului Afacerilor Interne, sau este structura
independenta. Facind analiza in care tari este structura independenta, deci,
s-a stabilit ca acest Departament este structura independenta in tarile, care, in
special, au un spatiu foarte mare, adica dimensiuni teritoriale, au un potential
economic si aceasta dintr-o data figureaza: Ucraina, Rusia, Dania. Iata, numai in
aceste tari este ca structura independenta.
In toate celelalte, inclusiv in Romania,
Ungaria, Polonia, Cehia, Franta, Slovenia, Serbia, adica tarile care au un
potential mai mic, ele sint parte componenta a Ministerului Afacerilor Interne.
2780 de persoane, care, in momentul de fata constituie personalul acestui Departament,
in situatii exceptionale, in situatii de urgenta nicidecum nu vor fi in stare sa
asigure intreaga gama de atributii, care revin din toate aceste legi si cu
privire la protectia civila si referitor la situatii exceptionale.
Domnul Alexandru Lipcan:
Si ultima intrebare, daca imi permiteti.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Rog putina rabdare si liniste in sala.
Domnul Alexandru Lipcan:
Deci, in documentele anexa la proiectul
respectiv am inteles ca acei de la Presedintie mai mult au fost interesati de
faptul pastrarii sau nepastrarii gradului de general in structurile respective.
Care este problema, de fapt? Nu pot intelege. Sau sa va dau citire? Iata. Domnul
Morei si domnul Resetnicov raporteaza domnului Voronin ca proiectul in cauza
poate fi sustinut cu conditia ca indicatiile dumneavoastra privind optimizarea
numarului de functii de general, propunem sa fie exclusa functia de general din
sistemul protectiei civile.
Domnul Igor Bodorin:
Daca imi permiteti... In varianta prezentata
astazi pentru Parlament, pozitia corpului de ofiteri cu grade supreme,
general-maior al serviciului de salvare este inclusa. Celelalte comentarii,
probabil, sint...
Domnul Alexandru Lipcan:
O sa venim la reexaminare.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.5.
Domnul Ion Gutu:
Multumesc, domnule Presedinte.
Eu cred ca este foarte semnificativ faptul
ca conducatorii echipei Fondului Monetar asista la discutia unui proiect de
lege despre situatia exceptionala. Ar fi mai bine daca era asa un document in
economie, in situatia in economie … in Republica Moldova.
Domnule ministru,
Intrebare: la articolul 9 “Organizarea
activitatii” este vorba de o comisie pentru situatii exceptionale in Republica
Moldova. Cind vorbim de organele in acest domeniu, cred ca trebuie sa avem in
vedere si aceasta comisie. Aceasta comisie are niste imputerniciri, eu stiu,
mai largi decit in acest proiect de lege sau acesta este un Regulament aparte
al Guvernului?
Domnul Igor Bodorin:
Competenta, deci, drepturile si competentele
comisiei sint stipulate printr-un regulament al Guvernului.
Domnul Ion Gutu:
Stimati colegi,
Eu cred ca daca noi adoptam o asemenea lege
despre organele pentru situatii exceptionale, aceasta Comisie trebuie sa fie
legiferata in aceasta lege, ca exista o Comisie in frunte cu viceprim-ministru.
Fiindca noi numim conducatorul organului central pentru situatii exceptionale,
care este membru al Comisiei pentru situatii exceptionale a Guvernului
Republicii Moldova. Aceasta Comisie a existat atunci cind nu era acest Departament
in Republica Moldova. Ea a existat intotdeauna prin Regulamentul Guvernului.
Dar daca noi avem o lege speciala despre organele respective, trebuie sa fie un
compartiment consacrat acestei comisii.
Domnul Igor Bodorin:
Va multumesc foarte mult.
Am inteles esenta intrebarii. Vom examina
suplimentar si catre lectura a doua vom reveni la aceasta problema cu propuneri
sau cu argumente suplimentare.
Domnul Ion Gutu:
Poftim. Ar fi foarte normal. Atunci este
clar ca noi legiferam aceasta Comisie in frunte cu viceprim-ministru si o sa
fie, intr-adevar, legea despre organele respective.
Domnul Marian Lupu:
Da, rog pentru lectura a doua rog sa se
munceasca.
Domnule ministru,
Va multumesc.
Rog comisia.
Domnul Stoicov.
Domnul Iurie Stoicov:
Stimate domnule Presedinte,
Stimati deputati,
Onorata asistenta,
Comisia pentru securitatea nationala, aparare
si ordine publica a examinat proiectul de Lege cu privire la organele pentru
situatii exceptionale, inaintat de Guvernul Republicii Moldova prin Hotarirea
sa din 12 decembrie 2006. Necesitatea elaborarii proiectului nominalizat rezulta
din directiile conceptuale ale dezvoltarii protectiei civile ale Republicii
Moldova, la fel si din motivul reducerii Departamentului Situatii Exceptionale,
ca autoritate administrativa centrala de pe linga Guvern, care a fost exclusa
prin Legea nr.23 din 14 aprilie 2005, si includerea acestui Departament in
structura Ministerului Afacerilor Interne.
In conformitate cu articolul 1 alineatul
(7) din Legea din 9 noiembrie 1994 cu privire la protectia civila,
Departamentul Situatii Exceptionale este organul central de specialitate al
administratiei publice in domeniul protectiei civile, avind in componenta sa
Inspectoratul de Stat al Protectiei Civile, Statul Major al Fortelor Protectiei
Civile si Serviciul de salvare, deblocare, a carui temelie o constituie Directia
Serviciului de salvatori si pompieri. In momentul de fata numai Directia
Serviciului de salvatori si pompieri dispune de Legea privind apararea impotriva
incendiilor. Celelalte structuri ale Departamentului, cit si Departamentul in intregime
si efectivul lui activeaza fara un anumit statut juridic.
Proiectul mentionat determina dezvoltarea
ulterioara a bazei legislative a structurilor pentru situatii exceptionale,
deoarece, dupa adoptarea prezentei legi, vor fi elaborate actele normative
respective, care vor reglementa in detaliu activitatea acestei structuri, cit si
modificarea legislatiei in acest domeniu.
Proiectul de Lege este elaborat in
conformitate cu prevederile Legii nr.780 privind actele legislative si nu
necesita atragerea unor mijloace financiare suplimentare. Comisiile permanente
ale Parlamentului si Directia juridica a Parlamentului au avizat pozitiv
proiectul nominalizat si au inaintat unele amendamente esentiale, care vor fi
examinate in lectura doua.
Comisia pentru politica economica, buget si
finante considera ca activitatea organelor situatii exceptionale urmeaza sa fie
coordonate de o autoritate executiva supusa Guvernului si care nu ar face parte
dintr-un minister. Comisia pentru administratia publica, ecologie si
dezvoltarea teritoriului, de asemenea, considera ca sistemul organelor avizate
trebuie sa fie prezentat ca un organ public administrativ-central de
specializare in domeniul protectiei civile, argumentind aceasta propunere prin
faptul ca proiectul este elaborat in corespundere cu prevederile capitolului II
“Atributiile autoritatilor publice in domeniul protectiei civile” din Legea cu
privire la protectia civila, care prevede atributiile si locul Departamentului
Situatii Exceptionale in sistemul organelor administrative centrale de
specializare.
Comisia juridica, pentru numiri si imunitati
propune examinarea problemei oportunitatii aflarii organelor pentru situatii
exceptionale in cadrul Ministerului Afacerilor Interne. Dupa cum se cunoaste, in
prezent, Departamentul Situatii Exceptionale este parte componenta a
Ministerului Afacerilor Interne. La parerea comisiei, activitatea acestor doua
structuri au tangente.
In legatura cu cele expuse, Comisia pentru
securitatea nationala, aparare si ordine publica se pronunta pentru respingerea
propunerilor de a forma ca structura aparte organele de situatii exceptionale.
Directia juridica a Aparatului Parlamentului nu sustine denumirea proiectului de
Lege cu privire la organele pentru situatii exceptionale si propune ca legea sa
fie numita in felul urmator: Lege cu privire la Departamentul Situatii Exceptionale,
argumentind aceasta denumire prin faptul ca notiunea “organele pentru situatii
exceptionale” include in sine mai multe organe: legislative, executive si
altele care activeaza in acest domeniu.
In proiectul de lege mentionat se vorbeste
despre un singur organ, care activeaza intr-un singur domeniu – situatii exceptionale.
De aceea, comisia considera ca aceasta propunere este mai acceptabila. Comisia
pentru politica economica, buget si finante, domnul deputat Iurie Eriomin si
Directia juridica a Aparatului Parlamentului propune excluderea articolului 23
din proiectul de Lege mentionat, care prevede echivalarea gradelor speciale cu
grade de calificare ale functionarului public.
Excluderea acestui articol este motivata
prin faptul ca specificul activitatii organelor cu statut special este diferit
de acelea ale administratiei publice, iar Legea serviciului public se extinde
asupra organelor cu statut special doar in partea care nu este reglementata de
legea speciala.
Mai mult decit atit, prevederile stipulate la
articolul 23 din proiect nu tin de continutul proiectului si nu reglementeaza
serviciul in acest organ. Comisia accepta acest amendament si se pronunta
pentru excluderea articolului 23 din proiect. In legatura cu cele expuse,
comisia propune adoptarea proiectului nominalizat in prima lectura.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc.
Intrebari?
Microfonul nr.3.
Doamna Ludmila Borgula:
ß íå çíàþ, òî ëè ýòî ê âàì îòíîñÿòñÿ
âîïðîñû, òî ëè ê ðàçðàáîò÷èêó, íî ó ìåíÿ âîïðîñ òàêîãî ïîðÿäêà. Ìîæåò áûòü, âû
ìíå îòâåòèòå. Ñòàòüÿ 26, êîòîðàÿ íàçûâàåòñÿ «Îòêîìàíäèðîâàíèå è ïåðåâîä â
ðàñïîðÿæåíèå ñîòðóäíèêîâ». È çäåñü ïóíêò 3 çâó÷èò ñëåäóþùèì îáðàçîì: «Ïåðåâîä â
ðàñïîðÿæåíèå ñîòðóäíèêîâ îñóùåñòâëÿåòñÿ â ñëåäóþùèõ ñëó÷àÿõ è ñðîêè».
À êîãäà ðàñêðûâàåòñÿ, ÷òî ñþäà âõîäèò, ïîä
ïóíêòîì b) íàïèñàíî: «Íà÷àëî
óãîëîâíîãî ïðåñëåäîâàíèÿ â îòíîøåíèè ñîòðóäíèêîâ äî îêîí÷àíèÿ âûíåñåíèÿ
ïðèãîâîðà». Òàê íåïîíÿòíî, â ÷üå æå îí ðàñïîðÿæåíèå ïåðåõîäèò ïðè ýòîì? È êàê ýòî ïîíÿòü? Ìîæíî åùå ïîíÿòü, ÷òî
êîãäà îí íàïðàâëÿåòñÿ íà ó÷åáó ïðîôèëüíóþ, òî ïîñòóïàåò â ðàñïîðÿæåíèå
ðóêîâîäñòâà. À êàê ïîíÿòü, íàïðèìåð, âîò ýòîò ïóíêò?
Domnul Iurie Stoicov:
Îí óâîëüíÿåòñÿ è íàõîäèòñÿ â ðàñïîðÿæåíèè
îòäåëà êàäðîâ.
Doamna Ludmila Borgula:
Êîãî? Îòäåëà êàäðîâ?
Domnul Iurie Stoicov:
Íó, âðåìåííî îí íå ðàáîòàåò, ñêàæåì òàê.
Doamna Ludmila Borgula:
ÌÂÄ, íî ÿ äóìàþ, âñå ðàâíî íàäî êàê-òî
óòî÷íèòü.
Domnul Iurie Stoicov:
Òàêàÿ ïðàêòèêà èñïîëüçóåòñÿ âî âñåõ
îðãàíàõ.
Doamna Ludmila Borgula:
À âîò ïóíêò 44, ãäå ãîâîðèòñÿ î ñëóæåáíûõ
îáÿçàííîñòÿõ. Ãîâîðèòñÿ, ÷òî íà ñîòðóäíèêà âîçëàãàþòñÿ ñëóæåáíûå îáÿçàííîñòè.
Õîòÿ â ïðåäûäóùåé ñòàòüå, 43-é, âîîáùå-òî íå óêàçàíî, êòî ðàçðàáàòûâàåò èëè
÷òî. Òàê âîò, ýòè ñëóæåáíûå îáÿçàííîñòè êòî ðàçðàáàòûâàåò äëÿ äàííîãî
ðàáîòíèêà? Ìîæåò áûòü, ññûëêà äåëàåòñÿ íà âûøåñòîÿùèå èëè êàêèå-òî èíûå îðãàíû.
Èëè êåì-òî óòâåðæäàåòñÿ.
Domnul Iurie Stoicov:
Äëÿ êàæäîãî ñîòðóäíèêà ÌÂÄ åñòü ôóíêöèîíàëüíûå
îáÿçàííîñòè, êîòîðûå óòâåðæäàþòñÿ ïðèêàçîì ìèíèñòðà.
Doamna Ludmila Borgula:
ß ïîíèìàþ, êàê äîëæíî áûòü. Íî â äàííîì
ñëó÷àå ïðîñòî íàïèñàíî: â ñîîòâåòñòâèè ñî ñëóæåáíûìè îáÿçàííîñòÿìè.
Domnul Iurie Stoicov:
Íó, ìû èçó÷èì, íî ìíå êàæåòñÿ, äîïîëíèòåëüíî
÷òî-òî äîáàâëÿòü çäåñü íå íàäî.
Doamna Ludmila Borgula:
ß âñå æå ïðåäëàãàþ, ÷òîáû âî âòîðîì ÷òåíèè
ñòàòüþ 26, ïóíêò 3, áîëåå êîíêðåòèçèðîâàòü, ÷òîáû áûëî ÷åòêî è ïîíÿòíî, ÷òî
îçíà÷àåò, êîãäà ÷åëîâåê óõîäèò â ðàñïîðÿæåíèå – ÷üå ðàñïîðÿæåíèå?
Domnul Iurie Stoicov:
 ðàñïîðÿæåíèå êàäðîâ ÌÂÄ.
Doamna Ludmila Borgula:
Òàê äëÿ òîãî, ÷òîáû íå âîçíèêàë âîïðîñ, ó ìåíÿ ïðåäëîæåíèå: âî âòîðîì ÷òåíèè áîëåå êîíêðåòèçèðîâàòü ýòîò âîïðîñ.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.5.
Domnul Alexandru Lipcan:
Domnule Presedinte,
Totusi, citeva comisii din Parlament s-au
expus in favoarea faptului ca acest departament sa fie unul independent pe linga
Guvern. Deci, dumneavoastra ati spus ca aceste propuneri nu pot fi acceptate
din motivul ca ele tin de concept. Si daca ele tin de concept, si avind in
vedere ca acest proiect de lege vine in contradictie cu alte proiecte de lege
care reglementeaza activitatea in domeniul situatiei exceptionale, poate este
cazul ca acest proiect de pus pe masa in comisie, pina cind Guvernul va veni cu
alt proiect de lege pentru modificarea tuturor actelor normative care
reglementeaza aceste situatii exceptionale si sa le examinam in pachet.
Domnul Iurie Stoicov:
Nu vad necesitatea. Acest departament,
domnul Bodorin s-a referit foarte corect, pentru Republica Moldova este cea mai
buna varianta ca sa se afle tocmai in Ministerul Afacerilor Interne. Avind un
teritoriu mic, nu este necesitatea de a avea un departament aparte.
Domnul Alexandru Lipcan:
Domnule Presedinte,
Fractiunea “Alianta «Moldova Noastra»”
propune ca acest proiect de lege sa fie remis in comisie, pentru ca Guvernul sa
vina cu alt proiect de lege in modificarea legilor ce reglementeaza activitatea
in situatii exceptionale si ambele proiecte sa fie examinate in pachet.
Domnul Marian Lupu:
Am inregistrat propunerea.
Domnule presedinte al comisiei,
Va multumesc.
Stimati colegi,
La aceasta etapa, sint inregistrate doua
propuneri. Prima fiind inaintata de comisia sesizata in fond, ea vizeaza
aprobarea in prima lectura a acestui proiect de lege si cea de a doua propunere,
evocata de domnul Lipcan la microfonul nr.5 privind remiterea in comisie a
acestui proiect.
In ordinea in care aceste propuneri au fost
inaintate, le voi supune votului.
Stimati colegi,
Cine este pentru aprobarea in prima lectura
a proiectului de Lege nr.4855, in conditiile raportului comisiei sesizate in
fond, rog sa voteze. In aceasta situatie eu rog numaratorii sa imi anunte
rezultatele.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 29.
Sectorul nr.2 – 29.
Sectorul nr.3 – 1.
Domnul Marian Lupu:
59 de voturi “pro”.
Proiectul de Lege nr.4855 este aprobat in
prima lectura.
Stimati colegi,
In sala plenului Parlamentului ii avem pe
colegii nostri de la Misiunea Fondului Monetar. In special, este vorba de domnul
Thomas Richardson Seful Misiunii pentru Republica Moldova al Departamentului European
al Fondului Monetar International, si domnul Iohan Mattisen, Seful Misiunii FMI
la Chisinau. Sa ii salutam pe colegii nostri. (Aplauze.)
Eu rog sa luati loc, sa urmam normele de
procedura. Deci, luati loc. Toate locurile sint bine aranjate.
Domnule Richardson,
Doar o singura clipa. In discutiile noastre
anterioare cu Conducerea Misiunii FMI am stabilit oportunitatea si necesitatea
pentru initierea si dezvoltarea unui dialog consistent dintre FMI si Legislativul
tarii. Ca un prim element al acestei actiuni, este prezenta in sala a domnului
Richardson si un prim discurs in fata plenului Parlamentului. Si aceasta
colaborare si dialog cu Fondul Monetar nu se va limita doar la discursul dat.
Urmeaza sa stabilim un program de comunicare permanenta la nivel de comisii
parlamentare, la nivel de fractiuni parlamentare, in modul in care acest dialog
sa ne faca sa cunoastem foarte bine care este esenta programului de cooperare
cu FMI si beneficiile acestuia.
Domnule Richardoson,
Va rog.
Domnul Thomas Richardson – Seful Misiunii Fondului Monetar
International
pentru Moldova:
Ñïàñèáî áîëüøîå.
ß õîòåë áû ïîáëàãîäàðèòü Âàñ, ãîñïîäèí Ëóïó, à òàêæå óâàæàåìûõ êîëëåã çà
ïðèãëàøåíèå ÌÂÔ ïðèíÿòü ó÷àñòèå â ýòîé ñåññèè. Âçàèìîîòíîøåíèÿ ìåæäó ÌÂÔ è
Ðåñïóáëèêîé Ìîëäîâà ÿâëÿþòñÿ âåñüìà áëàãîòâîðíûìè è äèíàìè÷íûìè è îíè ïðåòåðïåëè çíà÷èòåëüíûå èçìåíåíèÿ. (Rumoare
in sala.)
Domnul Marian Lupu:
Doamna Pavlicenco,
Stimata doamna Pavlicenco,
Sau ramineti in sala si ascultati discursul,
sau o parasiti. (Rumoare in sala.) Eu rog liniste in sala. Cine? Asa,
ori parasiti sala, ori ramineti si ascultati discursul. Cine mai doreste sa paraseasca
sala, sa o faca acum.
Domnule Richardoson,
Va rog continuati.
Domnul Thomas Richardson:
ß áëàãîäàðþ âàñ çà âíèìàíèå. ß ïðîøó
ïðîùåíèÿ, ÷òî ïî-ìîëäàâñêè íå ìîãó ãîâîðèòü. ß çíàþ ðóññêèé ÿçûê, ïîòîìó ÷òî ÿ
æèë â Ðîññèè íåñêîëüêî ëåò, è ïîýòîìó ðåøèë, ÷òî áûëî áû áîëåå ýôôåêòèâíî
ãîâîðèòü, ïî êðàéíåé ìåðå, áåç ïåðåâîäà. Ìîæåò áûòü, ÿ òîãäà ïðîäîëæó.
Domnul Marian Lupu:
Ïðîøó Âàñ.
Domnul Thomas Richardson:
ß õîòåë ñêàçàòü, ÷òî òåìîé ìîåãî êðàòêîãî
âûñòóïëåíèÿ ñåãîäíÿ ÿâëÿþòñÿ ìåíÿþùèåñÿ îòíîøåíèÿ ìåæäó ÌÔÂ è Ìîëäîâîé. ß
ïîñòðîþ ñâîå âûñòóïëåíèå ñëåäóþùèì îáðàçîì. Âî-ïåðâûõ, ÿ õîòåë áû êðàòêî
îáñóäèòü, êàê ÌÂÔ ñàì èçìåíèëñÿ çà ïîñëåäíèå 15 ëåò. Ïîñêîëüêó íå òîëüêî
Ìîëäîâà ïðîõîäèëà ÷åðåç ïåðèîä ðåôîðì çà ýòî âðåìÿ. ÌÂÔ òàêæå ïûòàëñÿ èçâëå÷ü
óðîêè èç ñâîåãî îïûòà ðàáîòû â 185 ñòðàíàõ, ÿâëÿþùèõñÿ ÷ëåíàìè ôîíäà, ñ òåì
÷òîáû ëó÷øå óäîâëåòâîðÿòü ïîòðåáíîñòè ýòèõ ñòðàí.
Âî-âòîðûõ, â ýòîì êîíòåêñòå ÿ ïëàíèðóþ
êðàòêî îáðèñîâàòü íàøå âèäåíèå ðàçâèòèÿ îòíîøåíèé ìåæäó Ìîëäîâîé è ÌÂÔ. È,
íàêîíåö, ÿ çàâåðøó ñâîå âûñòóïëåíèå íåêîòîðûìè ñîîáðàæåíèÿìè îòíîñèòåëüíî ðîëè
Ïàðëàìåíòà â îáåñïå÷åíèè òîãî, ÷òîáû îòíîøåíèÿ ìåæäó ÌÂÔ è Ìîëäîâîé
ñïîñîáñòâîâàëè ñîêðàùåíèþ áåäíîñòè è ïîâûøåíèþ ýêîíîìè÷åñêîãî ðîñòà.
Íåìíîãî ïðåäûñòîðèè î ðîëè ÌÂÔ â ìèðå. Ñ
ìîìåíòà åãî ñîçäàíèÿ â 1944 ãîäó Ìåæäóíàðîäíûé âàëþòíûé ôîíä íàïðàâëÿë ñâîè
óñèëèÿ íà ñîäåéñòâèå äîñòèæåíèþ ãëîáàëüíîé ôèíàíñîâîé ñòàáèëüíîñòè, áåç êîòîðîé
íåâîçìîæåí ýêîíîìè÷åñêèé ðîñò è ñîêðàùåíèå áåäíîñòè. Çà ýòî âðåìÿ ÌÂÔ ïðèøëîñü
ñòîëêíóòüñÿ ñ øèðîêèì êðóãîì ïðîáëåì, òàêèõ, êàê, íàïðèìåð, ðàñïàä
Áðåòèíâóäñêîé âàëþòíîé ñèñòåìû ôèêñèðîâàííûõ âàëþòíûõ êóðñîâ, íåôòÿíîé êðèçèñ
70-õ ãîäîâ, çàòåì – äîëãîâîé êðèçèñ 80-õ ãîäîâ, êðèçèñ çàðîæäàþùèõñÿ ðûíêîâ 90-õ
ãîäîâ. È, íàêîíåö, ðàñïàä ÑÑÑÐ, ÷òî îçíà÷àëî, ÷òî ôîíäó íåîáõîäèìî áóäåò
ïîääåðæàòü ðÿä íîâûõ íåçàâèñèìûõ ãîñóäàðñòâ, âêëþ÷àÿ Ìîëäîâó. Äëÿ ðåøåíèÿ ýòèõ
ñëîæíûõ çàäà÷ ÌÂÔ ïðåäïðèíèìàë ñëåäóþùèå îñíîâíûå äåéñòâèÿ.
Âî-ïåðâûõ, ïðîâåäåíèå äâóõñòîðîííèõ
êîíñóëüòàöèé ïî âîïðîñàì ýêîíîìè÷åñêîé ïîëèòèêè ñî âñåìè ñòðàíàìè – ÷ëåíàìè
ôîíäà. Â ñòàòüå 4 Óñòàâà Ôîíäà ïðåäóñìîòðåíî ïðîõîæäåíèå âñåìè ñòðàíàìè
ñâîåîáðàçíîé ïðîâåðêè ïðèìåðíî ðàç â ãîä.
Âî-âòîðûõ, îñóùåñòâëåíèå ïðîãðàìì
êðåäèòîâàíèÿ êàê ëüãîòíûõ, êàê ýòî áûëî â ñëó÷àå ñ Ìîëäîâîé, òàê è íà
êîììåð÷åñêîé îñíîâå. Ïðîöåíòíàÿ ñòàâêà ïî ëüãîòíûì êðåäèòàì ÌÂÔ ñîñòàâëÿåò
ïîëïðîöåíòà. Ñðîê ïîãàøåíèÿ – 10 ëåò. Ïðè ýòîì äî íà÷àëà âûïëàòû ïðåäîñòàâëÿåòñÿ
ëüãîòíûé ïåðèîä â 5,5 ãîäà.
Â-òðåòüèõ, ïðîâåäåíèå èññëåäîâàíèé è
ìîíèòîðèíã ãëîáàëüíîé äåíåæíî-êðåäèòíîé ñèñòåìû. À òàêæå, â - ÷åòâåðòûõ,
îáó÷åíèå è ïðåäîñòàâëåíèå òåõíè÷åñêîé ïîìîùè ïî âîïðîñàì ñïåöèàëèçàöèè ôîíäà.
Áîëüøàÿ ÷àñòü îáó÷åíèÿ è òåõíè÷åñêàÿ ïîìîùü ïðåäîñòàâëÿþòñÿ ñòðàíàì -÷ëåíàì ÌÂÔ
áåçâîçìåçäíî. Íàïðèìåð, íà ïðîòÿæåíèè ïîñëåäíèõ 15 ëåò Ìîëäîâà ïîëó÷èëà
çíà÷èòåëüíûé îáúåì òåõíè÷åñêîé ïîìîùè îò ÌÂÔ â òàêèõ îáëàñòÿõ, êàê íàëîãîâîå
àäìèíèñòðèðîâàíèå, áþäæåòíîå ðåãóëèðîâàíèå, íàäçîð çà ôèíàíñîâûì ñåêòîðîì,
äåíåæíàÿ êðåäèòíàÿ ïîëèòèêà, âàëþòíàÿ ïîëèòèêà è ñòàòèñòè÷åñêèå ñèñòåìû.
Òàêæå â ýòîò ïåðèîä îêîëî 120 ñïåöèàëèñòîâ
èç Ìîëäîâû ïðîøëè îáó÷åíèå ïî âîïðîñàì ìàêðîýêîíîìè÷åñêîãî óïðàâëåíèÿ èëè
ñâÿçàííûì ñ íèì òåìàì. Îáó÷åíèå ïðîâîäèëîñü â îñíîâíîì â Îáúåäèíåííîì Âåíñêîì èíñòèòóòå,
ãäå â ñåìèíàðå, êîòîðûé ñîñòîÿëñÿ ëåòîì ïðîøëîãî ãîäà, ïðèíÿëè ó÷àñòèå è
íåêîòîðûå ÷ëåíû ýòîãî Ïàðëàìåíòà.
 90-õ ãîäàõ íà÷àëîñü ðåôîðìèðîâàíèå ôîíäà.
Íàèáîëåå çàìåòíûì èçìåíåíèåì ÿâèëîñü îáåñïå÷åíèå áîëüøåé îòêðûòîñòè è
òðàíñïàðåíòíîñòè íàøåé äåÿòåëüíîñòè. Êîãäà ÿ ñàì íà÷àë ðàáîòàòü â ôîíäå 14 ëåò
íàçàä, ïðàêòè÷åñêè íèêàêèå äîêóìåíòû ÌÔ ïî ñòðàíàì íå ïðåäîñòàâëÿëèñü
îáùåñòâåííîñòè. Òåïåðü ïðàêòè÷åñêè âñå äîêóìåíòû ðàçìåùåíû íà íàøåì ñàéòå â
Èíòåðíåòå.
 ïåðâîé ïîëîâèíå ýòîãî äåñÿòèëåòèÿ
ñòðåìèòåëüíàÿ ãëîáàëèçàöèÿ è ñèëüíàÿ ìèðîâàÿ ýêîíîìèêà ïðèâåëè ê ñîêðàùåíèþ
îáúåìîâ êðåäèòîâàíèÿ ñî ñòîðîíû ÌÂÔ, ÷òî äàëî îñíîâàíèå ìíîãèì ýêîíîìèñòàì
ïîëàãàòü, ÷òî ðîëü ÌÂÔ äîëæíà áûòü ïðèíöèïèàëüíî ïåðåñìîòðåíà. Òàêèì îáðàçîì,
âñêîðå ïîñëå òîãî, êàê â ñåðåäèíå 2004 ãîäà â ÌÂÔ ïðèøåë íîâûé äèðåêòîð-ðàñïîðÿäèòåëü,
îí íà÷àë ïðîâåäåíèå òùàòåëüíîãî àíàëèçà ðîëè ÌÔ â óñëîâèÿõ âçàèìîñâÿçàííîé
ãëîáàëüíîé ýêîíîìèêè.
 ñåíòÿáðå 2005 ãîäà îí ïðåäñòàâèë
ñðåäíåñðî÷íóþ ñòðàòåãèþ ðàçâèòèÿ ÌÂÔ óïðàâëÿþùèì, êîòîðûå îñóùåñòâëÿþò êîíòðîëü
çà äåÿòåëüíîñòüþ ôîíäà.  èõ ÷èñëî âõîäèò è óïðàâëÿþùèé Íàöèîíàëüíûì áàíêîì
Ìîëäîâû ãîñïîäèí Òàëìà÷.  ýòîé ñðåäíåñðî÷íîé ñòðàòåãèè ñäåëàí àêöåíò íà
íåñêîëüêî òåì, à èìåííî, âî-ïåðâûõ, ÌÂÔ ïûòàåòñÿ áûòü áîëåå ýôôåêòèâíûì â ñîäåéñòâèè
ãëîáàëüíîé ñòàáèëüíîñòè çà ñ÷åò ìîäåðíèçàöèè ìåð, ïðèìåíÿåìûõ äëÿ
ïðåäîòâðàùåíèÿ êðèçèñà. Ýòî âêëþ÷àåò áîëåå âíèìàòåëüíîå èçó÷åíèå ìåð ïîëèòèêè â
îáëàñòè âàëþòíîãî êóðñà, à òàêæå ïðîâåäåíèå ìíîãîñòîðîííèõ êîíñóëüòàöèé ñ
êëþ÷åâûìè ñòðàíàìè, òàêèìè êàê ÑØÀ, Êèòàé, ßïîíèÿ, ñòðàíû çîíû åâðî, Ñàóäîâñêàÿ
Àðàâèÿ.
Âî-âòîðûõ, âàæíûì ìîìåíòîì ñðåäíåñðî÷íîé
ñòðàòåãèè ÿâëÿåòñÿ ðåøåíèå âîïðîñà ÿâíîé äèñïðîïîðöèè â ñèñòåìå äîëè êâîò ÌÂÔ.
Îò÷àñòè î÷åâèäíî, ÷òî ëåãèòèìíîñòü è, ñëåäîâàòåëüíî, ýôôåêòèâíîñòü ÌÂÔ ïîâûñÿòñÿ
âñëåäñòâèå ïðåäîñòàâëåíèÿ áîëüøåãî êîëè÷åñòâà ãîëîñîâ òàêèì ñòðàíàì ñ áûñòðî
ðàñòóùåé ýêîíîìèêîé, êàê Êèòàé è Êîðåÿ.  òî æå âðåìÿ ÌÂÔ îáÿçàí îáåñïå÷èòü
ñîõðàíåíèå ãîëîñîâ áîëåå ìåëêèõ è áåäíûõ ñòðàí â ýòîì ïðîöåññå.
Â-òðåòüèõ, ìû óñèëèâàåì íàøó ðàáîòó â
ôèíàíñîâîì ñåêòîðå, òàê êàê ìû ïðèçíàåì åãî ðåøàþùóþ ðîëü â ñîäåéñòâèè
ýêîíîìè÷åñêîìó ðîñòó, à òàêæå ïîñêîëüêó ìû óçíàëè, îñîáåííî, íàïðèìåð, â
Âîñòî÷íîé Àçèè â êîíöå 90-õ ãîäîâ, ÷òî êðèçèñ ôèíàíñîâîãî ñåêòîðà ìîæåò èìåòü
îãðîìíûå ñîöèàëüíûå ïîñëåäñòâèÿ.
Â-÷åòâåðòûõ, â ñòðàíàõ ñ íèçêèì óðîâíåì
äîõîäîâ ìû ðàáîòàåì ñ âëàñòÿìè è ñ äîíîðàìè ïî îêàçàíèþ ïîìîùè â äîñòèæåíèè
öåëè ðàçâèòèÿ òûñÿ÷åëåòèÿ, à òàêæå â îáåñïå÷åíèè òîãî, ÷òî ïîòîêè ïîìîùè íå
îêàçûâàþò âëèÿíèÿ íà ìàêðîýêîíîìè÷åñêóþ ñòàáèëüíîñòü.
Îïèñàâ èçìåíåíèå ðîëè ÌÂÔ â ìèðå, ÿ òåïåðü
õîòåë áû îáðàòèòüñÿ ê ýâîëþöèè ðàáîòû ôîíäà â Ìîëäîâå. Ìîëäîâà âñòóïèëà â ÌÂÔ â
1992 ãîäó, è ñ ýòîãî âðåìåíè ôîíä ïðåäîñòàâèë çíà÷èòåëüíóþ ôèíàíñîâóþ ïîìîùü â
ðàçìåðå ïðèìåðíî 360 ìèëëèîíîâ äîëëàðîâ. È áîëüøàÿ ÷àñòü ýòîé ïîìîùè áûëà ïðåäîñòàâëåíà
íà ëüãîòíûõ óñëîâèÿõ.
Öåëüþ äàííûõ ïðîãðàìì, ïîääåðæàííûõ ÌÂÔ,
ÿâèëîñü îáëåã÷åíèå ïåðåõîäà Ìîëäîâû îò ñèñòåìû öåíòðàëüíîãî ïëàíèðîâàíèÿ. Íåîáõîäèìî
áûëî ïîäãîòîâèòü îñíîâó äëÿ áûñòðîãî ýêîíîìè÷åñêîãî ðîñòà â ñðåäíåñðî÷íîé
ïåðñïåêòèâå, äëÿ äîñòèæåíèÿ ìàêðîýêîíîìè÷åñêîé ñòàáèëüíîñòè, òî åñòü íèçêîãî
óðîâíÿ èíôëÿöèè, óñòîé÷èâîãî äåôèöèòà áþäæåòà, ñòàáèëüíîé ïîëèòèêè â îáëàñòè
îáìåííîãî êóðñà è áëàãîïðèÿòíûõ ñòðóêòóðíûõ ðåôîðì.
 ýòîì îòíîøåíèè áûëè è âçëåòû, è ïàäåíèÿ.
Áûëè ïåðèîäû, êîãäà óñëîâèÿ ïðîãðàììû ëåãêî âûïîëíÿëèñü, è íàø Ñîâåò ìîã
çàâåðøèòü îáçîðû áåç êàêèõ-ëèáî çàòðóäíåíèé. Íî áûëè è äðóãèå ñèòóàöèè, êîãäà
îòíîøåíèÿ ìåæäó ôîíäîì è Ìîëäîâîé áûëè çàòðóäíåíû. ß õîòåë ñêàçàòü, ÷òî â
íàñòîÿùåå âðåìÿ îòíîøåíèÿ ìåæäó ÌÂÔ è Ìîëäîâîé ðàçâèâàþòñÿ î÷åíü ãëàäêî.
 ìàå ïðîøëîãî ãîäà Èñïîëíèòåëüíûé ñîâåò
ÌÂÔ îäîáðèë òåêóùèé êðåäèò. Ýòîò ëüãîòíûé êðåäèò ïðåäîñòàâëÿåòñÿ íà òðè ãîäà íà
ñóììó îêîëî 118 ìèëëèîíîâ äîëëàðîâ äëÿ ïîääåðæêè âàëþòíûõ ðåçåðâîâ
Íàöèîíàëüíîãî áàíêà Ìîëäîâû. Ñòðóêòóðà êðåäèòà ïðåäóñìàòðèâàåò ôàêòè÷åñêîå
ïðåäîñòàâëåíèå ñðåäñòâ ïîñëå ïðîõîæäåíèÿ îôèöèàëüíîãî îáçîðà êàæäûå øåñòü
ìåñÿöåâ. Ïîñëå ïîëó÷åíèÿ îäîáðåíèÿ Ñîâåòà â ìàå Ïàðèæñêèé êëóá îäîáðèë
ðåñòðóêòóðèçàöèþ äâóõñòîðîííåãî äîëãà Ìîëäîâû. À çàòåì
12 äåêàáðÿ ìåæäóíàðîäíûå ïàðòíåðû Ìîëäîâû ïî ðàçâèòèþ îáúÿâèëè, ÷òî èõ
ñîâìåñòíàÿ ïîìîùü ñòðàíå â ïîñëåäóþùèå ãîäû ìîæåò äîñòè÷ü îêîëî
1 ìèëëèàðäà 200 ìèëëèîíîâ äîëëàðîâ.
Êàê ÷àñòü ýòèõ óñèëèé, à òàêæå äëÿ
îêàçàíèÿ ïîìîùè Ìîëäîâå â ïðåîäîëåíèè äâîéíîãî âíåøíåãî øîêà â âèäå ïîâûøåíèÿ
öåí íà ãàç è òðóäíîñòåé ñ ýêñïîðòîì âèíà íà òðàäèöèîííûå ðûíêè 15 äåêàáðÿ Ñîâåò
ÌÂÔ îäîáðèë ïåðâûé îáçîð â ðàìêàõ ïðîãðàììû è óâåëè÷èë îáùèé ðàçìåð êðåäèòà äî
163 ìèëëèîíîâ äîëëàðîâ, èç êîòîðûõ 47 ìèëëèîíîâ áûëî ïðåäîñòàâëåíî èìåííî â
äåêàáðå. Íî ýòî òîëüêî äåíüãè. À ÷òî ïî ïîâîäó öåëîé ïðîãðàììû? ×òî
Ïðàâèòåëüñòâî íàäååòñÿ äîñòè÷ü ïðè ïîìîùè ýòèõ äåíåã?
Ïðîãðàììà îñíîâàíà íà Ñòðàòåãèè ñîêðàùåíèÿ
áåäíîñòè è ñîäåéñòâèÿ ýêîíîìè÷åñêîìó ðîñòó, à òàêæå íà Ïëàíå äåéñòâèé Åâðîñîþç –
Ìîëäîâà. Ïðîãðàììà áûëà íàïèñàíà âëàñòÿìè, à íå ÌÂÔ. Ýòî âàæíûé ìîìåíò,
ïîñêîëüêó, îáðàçíî ãîâîðÿ, ïðîãðàììà íàïèñàíà ïåðîì Ïðàâèòåëüñòâà.
Ïðàâèòåëüñòâî ÿâëÿåòñÿ àâòîðîì ïðîãðàììû, êîòîðàÿ îõâàòûâàåò òðè îáøèðíûõ òåìû.
Ïåðâîé çàäà÷åé ÿâëÿåòñÿ ñîõðàíåíèå ìàêðîýêîíîìè÷åñêîé
ñòàáèëüíîñòè. Íà ïðàêòèêå ýòî îçíà÷àåò îáåñïå÷åíèå óñòîé÷èâîñòè äîëãà è
äîñòèæåíèå óðîâíÿ èíôëÿöèè íèæå 10% â ãîä. Íàø îïûò ïîêàçûâàåò, ÷òî óðîâåíü
èíôëÿöèè âûøå ýòîãî ïîêàçàòåëÿ ñâÿçàí ñ áîëåå íèçêèìè òåìïàìè ýêîíîìè÷åñêîãî
ðîñòà è áîëåå âûñîêèì óðîâíåì áåäíîñòè. Íåîáõîäèìî ïîìíèòü, ÷òî èíôëÿöèÿ – ýòî
íàëîã, è áðåìÿ ýòîãî íàëîãà îñîáåííî òÿæåëî ëîæèòñÿ íà áåäíûå ñëîè íàñåëåíèÿ.
Âî-âòîðûõ, öåëüþ ïðîãðàììû ÿâëÿåòñÿ
îêàçàíèå ïîääåðæêè ðàçâèòèþ ôèíàíñîâîãî ñåêòîðà, à òàêæå îáåñïå÷åíèå ñòàáèëüíîñòè.
Ïðèâåòñòâóåòñÿ ðàñøèðåíèå ôèíàíñîâîãî ñåêòîðà, âêëþ÷àÿ ñîäåéñòâèå ïðèõîäó
èíîñòðàííûõ áàíêîâ, òàê êàê íàø îïûò ïîêàçûâàåò, ÷òî óñïåøíûé êîíêóðåíòíûé
ôèíàíñîâûé ðûíîê ïîääåðæèâàåò ýêîíîìè÷åñêèé ðîñò è òàêèì îáðàçîì ñïîñîáñòâóåò
ñîêðàùåíèþ áåäíîñòè. Âðÿä ëè ìîæíî äîáèòüñÿ óñòîé÷èâîãî ýêîíîìè÷åñêîãî ðîñòà,
åñëè èíâåñòèöèè â îñíîâíîé êàïèòàë â ÷àñòíîì ñåêòîðå ïðàêòè÷åñêè ïîëíîñòüþ
ôèíàíñèðóþòñÿ çà ñ÷åò íåðàñïðåäåëåííîé ïðèáûëè êîìïàíèè. Íî òàêæå ÷ðåçâû÷àéíî
âàæíî îáåñïå÷èòü êàê ñòàáèëüíîñòü â ôèíàíñîâîé ñèñòåìå, òàê è åå ðàçâèòèå. Ýòî
òîò óðîê, êîòîðûé ìû âûíåñëè èç àçèàòñêîãî ôèíàíñîâîãî êðèçèñà.
È, íàêîíåö, ïðîãðàììà ñïîñîáñòâóåò
ïåðåñìîòðó ðîëè Ïðàâèòåëüñòâà â ýêîíîìèêå. Ïî íàøåìó ìíåíèþ, ñóùåñòâóåò
ïîòåíöèàë óìåíüøåíèÿ ðîëè Ïðàâèòåëüñòâà, îãðàíè÷åíèå åãî âìåøàòåëüñòâà â
ýêîíîìèêó ñ öåëüþ ñîçäàíèÿ áîëüøèõ âîçìîæíîñòåé äëÿ ðîñòà ÷àñòíîãî ñåêòîðà, ïðè
ðàñõîäàõ ñåêòîðà ãîñóäàðñòâåííîãî óïðàâëåíèÿ â ðàçìåðå áîëåå 40% ÂÂÏ, ÷òî
ÿâëÿåòñÿ âåñüìà çíà÷èòåëüíûì äëÿ ñòðàíû ñ òàêèì óðîâíåì äîõîäîâ íà äóøó
íàñåëåíèÿ, êàê â Ìîëäîâå.
Ýòî óêàçûâàåò íà òî, ÷òî âîçìîæíà
çíà÷èòåëüíàÿ îòäà÷à, åñëè áóäóò íàéäåíû ïóòè ýêîíîìèè ñðåäñòâ, áëàãîäàðÿ ÷åìó
ðàñõîäû Ïðàâèòåëüñòâà ñòàíóò áîëåå ýôôåêòèâíûìè. Ïî ýòîé ïðè÷èíå ìû î÷åíü
ïîääåðæèâàåì òàê íàçûâàåìûé ïðîöåññ ãèëüîòèíû, öåëüþ êîòîðîãî ÿâëÿåòñÿ
óñòðàíåíèå íåíóæíûõ íîðìàòèâíûõ àêòîâ. Àíàëîãè÷íî ìû ïðèâåòñòâóåì ðåôîðìó
ïóáëè÷íîãî óïðàâëåíèÿ, ïðîâîäèìóþ Ïðàâèòåëüñòâîì, ïîñêîëüêó åå öåëüþ ÿâëÿåòñÿ
ðàöèîíàëèçàöèÿ äåÿòåëüíîñòè ïðàâèòåëüñòâåííûõ ó÷ðåæäåíèé.
Êðîìå òîãî, ôîíä è äðóãèå ìåæäóíàðîäíûå
ïàðòíåðû îêàçàëè çíà÷èòåëüíóþ ïîääåðæêó â äåëå óëó÷øåíèÿ ó÷åòà óïðàâëåíèÿ
áþäæåòíûìè ñðåäñòâàìè, àóäèòà è íàëîãîâî-áþäæåòíîé òðàíñïàðåíòíîñòè â áþäæåòíîì
ñåêòîðå. Ýòî áûëî ñäåëàíî äëÿ òîãî, ÷òîáû ïóáëè÷íûå ñðåäñòâà, êîòîðûå ïîñòóïàþò
êàê îò ìåæäóíàðîäíûõ äîíîðîâ, òàê è îò ìîëäàâñêèõ íàëîãîïëàòåëüùèêîâ,
ðàñõîäîâàëèñü èìåííî òàê, êàê ýòî ïðåäíàçíà÷åíî Ïàðëàìåíòîì.
Åñëè çàãëÿíóòü â áóäóùåå, òî êàêîâà áóäåò
ðîëü ÌÂÔ â Ìîëäîâå ÷åðåç 10 èëè 15 ëåò? ÌÂÔ – ýòî ñòðàííûé ôèíàíñîâûé èíñòèòóò.
Ìû óñïåøíû òîãäà, êîãäà ó íàñ íå çàèìñòâóþò ñðåäñòâà, êîãäà ìåæäóíàðîäíàÿ
ôèíàíñîâàÿ ñèñòåìà è ñòðàíû, â íåå âõîäÿùèå, ðàáîòàþò ãëàäêî è õîðîøî. Òàê æå,
êàê ìû óâèäåëè, ÷òî äðóãèå ñòðàíû Åâðîïû óæå, òàê ñêàçàòü, ïîâçðîñëåëè è áîëüøå
íå íóæäàþòñÿ â êðåäèòàõ ÌÂÔ. Ìû íàäååìñÿ, ÷òî ýêîíîìè÷åñêèé ðîñò Ìîëäîâû áóäåò
îñòàâàòüñÿ óñòîé÷èâûì è ÷òî âñêîðå ñèòóàöèÿ â âàøåé ñòðàíå áóäåò íàñòîëüêî õîðîøà,
÷òî âàì âîîáùå áîëüøå íå ïîíàäîáèòñÿ áðàòü êàêèå-ëèáî êðåäèòû ó ÌÂÔ.
Íà òîì ýòàïå íàøè îòíîøåíèÿ ñòàíóò òàêèìè
æå, êàê ñî ìíîãèìè äðóãèìè ñòðàíàìè Åâðîïû. Ïðèìåðíî ðàç â ãîä áóäåò ïðèåçæàòü
åæåãîäíàÿ ìèññèÿ, à òàêæå ìèññèÿ äëÿ ïðîâåäåíèÿ òåõíè÷åñêèõ êîíñóëüòàöèé. ×òî
êàñàåòñÿ ðîëè Ïàðëàìåíòà â ýòèõ îòíîøåíèÿõ, òî ýòî îñîáåííî âàæíî, òàê êàê
èíîãäà â ïðîãðàììó âêëþ÷àþòñÿ ìåðû, êîòîðûå ïðåäóñìàòðèâàþò äåéñòâèÿ ñî ñòîðîíû
Ïàðëàìåíòà.
Îäíàêî ýòî â íåêîòîðîì ñìûñëå íåèçáåæíî,
ïîñêîëüêó ÷ëåíîì ÌÂÔ ÿâëÿåòñÿ ãîñóäàðñòâî – Ðåñïóáëèêà Ìîëäîâà, à íå êàêàÿ-òî
âåòâü âëàñòè èëè ïàðòèÿ âëàñòè. Â êàæäîé ñòðàíå ìû ðàáîòàåì ñ äåéñòâóþùèì
Ïðàâèòåëüñòâîì è Öåíòðàëüíûì áàíêîì äëÿ ñîâåðøåíñòâîâàíèÿ ìåð ýêîíîìè÷åñêîé
ïîëèòèêè, à òàê êàê Ìîëäîâà ÿâëÿåòñÿ ïàðëàìåíòñêîé ðåñïóáëèêîé, íàì íåîáõîäèìî
óãëóáëÿòü äèàëîã ñ äåïóòàòàìè è ôðàêöèÿìè Ïàðëàìåíòà, ÷àñòî âñòðå÷àòüñÿ ñ âàìè
è âíèìàòåëüíî âûñëóøèâàòü âàñ, ñ òåì ÷òîáû îáåñïå÷èâàòü íàëè÷èå îáùåãî âèäåíèÿ
ó âàñ, ó íàñ è ó Ïðàâèòåëüñòâà îòíîñèòåëüíî ìåð ýêîíîìè÷åñêîé ïîëèòèêè è ðåôîðì,
êîòîðûå ÿâëÿþòñÿ íàèëó÷øèìè äëÿ ñòðàíû.
Òàêèì îáðàçîì, ÿ õîòåë áû çàâåðøèòü ñâîå
âûñòóïëåíèå ïðîñüáîé ê âàì ïî-ïðåæíåìó íàõîäèòü âðåìÿ â òå÷åíèå íàøèõ
ðåãóëÿðíûõ âèçèòîâ â Êèøèíåâ äëÿ îáìåíà ìíåíèÿìè îá ýêîíîìè÷åñêîé ñèòóàöèè â
Ìîëäîâå. Ýòî ïîìîæåò íàì âûðàáîòàòü íàèëó÷øèå ðåêîìåíäàöèè Ïðàâèòåëüñòâó è
òàêèì îáðàçîì îáåñïå÷èâàòü â êîíå÷íîì èòîãå äîñòèæåíèå ñèòóàöèè, êîãäà èñ÷åçíåò
íåîáõîäèìîñòü â êðåäèòàõ.
Âàøè ðåêîìåíäàöèè è ìíåíèÿ ïîìîãóò óëó÷øèòü
íàøå ïîíèìàíèå ñîöèàëüíîãî è ïîëèòè÷åñêîãî êîíòåêñòà, â êîòîðîì ïðèíèìàåòñÿ
ðåøåíèå. Àíàëîãè÷íî ìû íàäååìñÿ, ÷òî, äîâîäÿ äëÿ âàñ íàøå ìíåíèå îá
ýêîíîìè÷åñêîé ïîëèòèêå Ìîëäîâû, ìû ñìîæåì âíåñòè âêëàä â äîñòèæåíèå ëó÷øèõ
ýêîíîìè÷åñêèõ ðåçóëüòàòîâ íà áëàãî âñåãî ìîëäàâñêîãî íàðîäà.
Ñïàñèáî âàì çà âíèìàíèå.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
In numele dumneavoastra, in numele plenului
Parlamentului, permiteti-mi sa ii multumesc domnului Richardson pentru alocutiunea
prezentata in sala plenului Parlamentului si sa constat inca o data absoluta
necesitate si importanta pentru consolidarea in continuare a dialogului si la
nivel “Parlament – Fondul Monetar International”. Aceasta organizatie fiind
unul din cei mai importanti parteneri pentru dezvoltare a Republicii Moldova.
Vom mentine, vom dezvolta acest dialog pentru
binele acestei tari, pentru asigurarea de politici si sustinerea de catre
legislativ a politicilor care au menirea sa asigure o dezvoltare economica
durabila si o dezvoltare sociala in tara.
Va multumim.
Stimati colegi,
Sa ii salutam inca o data. (Aplauze).
Doamna Maria Postoico:
Urmatorul subiect pe ordinea de zi este
proiectul de Lege nr.390 pentru modificarea Legii nr.115 cu privire la productia
agroalimentara ecologica.
Prezinta Guvernul.
Domnule Gorodenco,
Poftim. Scuzati, domnul Anatol Spivacenco.
Domnul Anatol Spivacenco – viceministru al agriculturii si industriei
alimentare.
Mult stimata doamna vicepresedinte al
Parlamentului,
Onorat Parlament,
Permiteti-mi de a va prezenta proiectul de Lege
pentru modificarea Legii nr.115 cu privire la productia agroalimentara ecologica.
In primul rind, se propune de a fi
modificate sau excluse prevederile articolului 8, alienatul (2) si ale
articolului 12, alineatul (2), subalineatul 5 al acestui articol. In primul rind,
articolele respective prevad atribuirea la codurile productiei agroalimentare a
unor semne, cifre...
Guvernul Republicii Moldova, pe parcursul
perioadei respective de readoptare a acestei legi, a intreprins un sir de masuri
pentru indeplinirea Legii nr.115. In primul rind, a fost elaborat si adoptat
Programul national privind productia agroalimentara ecologica, a fost elaborat
Regulamentul privind metodele si principiile productiei agroalimentare
ecologice, Regulamentul cu privire la sistemul de inspectie si certificare,
regulile cu privire la importul si comertul produselor agroalimentare.
Cu suportul Parlamentului, dumneavoastra stiti,
a fost creat Fondul pentru sustinerea agentilor economici, care vor sa aplice
tehnologiile si metodele de producere a productiei agroalimentare ecologice.
Totodata, recent a fost acreditat si inregistrat Organismul de Inspectie si
Certificare Autohton, care de acum s-a inceput activitatea.
Pe parcursul implementarii acestei legi,
Guvernul a facut rapoarte Parlamentului privitor la executarea acestei legi. La
implementarea acestei legi au aparut unele probleme anume la implementarea
articolului 8, alineatul (2) si articolul 12, alineatul (2), subalineatul 5 care
este legat de atribuirea acestor semne.
In primul rind, articolul 2 prevede ca la codul
produselor alimentare. La momentul actual, Legea cu privire la tariful vamal,
Nomenclatorul produselor, deci, nu prevad codurile care ar pozitiona aceste
produse. Mai mult decit atit, pentru realizarea acestei prevederi este necesar,
de acum Ministerul Economiei si Comertului a initiat procedura privitor la
negocierea cu Organizatia Mondiala a Comertului, deoarece acest nomenclator
este unul international si, evident, este necesar de a coordona includerea
acestor prevederi cu Organizatia Mondiala a Comertului.
Totodata, introducerea, elaborarea si
aplicarea unor semne, logouri pe produsele agroalimentare pot fi infaptuite
numai de organismele de inspectie si certificare, care sint recunoscute la nivel
international. La momentul actual, pentru ca organismul nostru national sa fie
recunoscut international, este necesar ca el sa aiba o practica de activitate si
o perioada, minimum, cred ca noi o sa atingem acest nivel undeva in timp de 2
ani de zile.
Pornind de la aceste aspecte si ca aceste
prevederi legale sa nu fie neexecutate, ne adresam catre Parlament ca, totusi,
sa excludem aceste prevederi. Dar, totodata, Guvernul va continua inca o
activitate pentru ca modificarea actelor legislative, coordonind aceste modificari
cu organismele internationale – Organizatia Mondiala a Comertului si, totodata,
pentru ca ori atragerea unor organisme internationale, care vor fi acreditate
international pentru a indeplini functia de control si certificare sau acreditarea
organismului national existent.
Va multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Va multumesc.
Intrebari catre raportor? Nu sint.
Comisia, va rog.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Sa vorbesc in engleza, da? Facem si
aceasta. Cunoastem.
Stimati colegi,
Comisia pentru agricultura si industria
alimentara a examinat proiectul de lege. Eu nu as vrea sa repet ceea ce a spus
aici domnul viceminsitru. In orice caz, comisia nu a acceptat propunerea initiala
a Guvernului. Si, cu acordul reprezentantilor Guvernului, noi venim cu
propunerea de a nu exclude alineatul (2) din articolul 8 si subalineatul 5 din
alineatul (2), articolul 12, dar de expus in lege ca Guvernul va asigura
reglementarile prevazute la subalineatul 5 in termen de pina la 1 ianuarie
2009.
Astfel, articolul unic va avea urmatorul cuprins:
Articolul unic la articolul 12, alineatul (2), subalineatul 5 din Legea nr.115
din 9 iunie 2005 cu privire la productia agroalimentara ecologica, textul: “Va
asigura” se substituie prin textul “Guvernul, in termen de pina la 1 ianuarie
2009 va asigura” si restul conform textului, care este in legea initiala.
Cu propunerea mentionata, Comisia pentru
agricultura si industria alimentara propune Parlamentului acest proiect de lege
spre adoptare in prima lectura. Si daca nu vor fi propuneri suplimentare de imbunatatire,
acesta se propune spre adoptare si in lectura a doua.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Multumesc, domnule presedinte al comisiei.
Stimati colegi,
Intrebari pentru comisie? Nu sint.
Va multumesc.
Supun votului aprobarea in prima lectura a
proiectului de Lege nr.390. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.
Va multumesc.
Proiectul este aprobat.
Lectura a doua. propuneri suplimentare? Nu
sint.
Stimati colegi,
Cine este pentru adoptarea in lectura a doua
a proiectului de Lege nr.390, rog sa voteze.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 –29.
Sectorul nr.2 – 32.
Sectorul nr.3 – 15.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc.
76 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.
Proiectul de Lege nr.390 este adoptat in
lectura a doua.
Proiectul de Lege nr.423 privind
modificarea anexei la Legea pentru aprobarea listei unitatilor ale caror
terenuri destinate agriculturii ramin in proprietatea statului.
Prezinta Guvernul.
Domnul Alexandr Bannicov – directorul Agentiei Relatii Funciare si
Cadastru:
Äîáðûé äåíü. Ñïàñèáî.
Óâàæàåìûé ãîñïîäèí Ïðåäñåäàòåëü Ïàðëàìåíòà,
óâàæàåìûå äåïóòàòû!
Íà âàøå ðàññìîòðåíèå ïðåäñòàâëåí ïðîåêò
Çàêîíà îá óòâåðæäåíèè ïåðå÷íÿ ïðåäïðèÿòèé, ó÷ðåæäåíèé è îðãàíèçàöèé, çåìëè ñåëüñêîõîçÿéñòâåííîãî
íàçíà÷åíèÿ êîòîðûõ îñòàþòñÿ â ñîáñòâåííîñòè ãîñóäàðñòâà.
 öåëÿõ ðåøåíèÿ âîïðîñà, ïîäíÿòîãî 16
ñîáñòâåííèêàìè ãîðîäà Ñûíæåðà, êîòîðûå íå æåëàþò ïîëó÷àòü äåíåæíûå ñðåäñòâà, à
íàñòàèâàþò íà ïðåäîñòàâëåíèè èì ñåëüñêîõîçÿéñòâåííûõ çåìåëü èç ðåçåðâà
ïðèìýðèè, ðàñïîëîæåííûõ âáëèçè àâòîäîðîãè Êèøèíýó–Ñûíæåðà–Àíåíèé Íîé, â
êà÷åñòâå êîìïåíñàöèè çà çåìåëüíûå ó÷àñòêè, çàíÿòûå ïîä ñòðîèòåëüñòâî æåëåçíîé
äîðîãè Ðåâàêà–Êýèíàðü, Àãåíòñòâîì çåìåëüíûõ îòíîøåíèé è êàäàñòðà ñîâìåñòíî ñ
ïðèìýðèåé ãîðîäà Ñûíæåðà áûë ïîâòîðíî ðàññìîòðåí âàðèàíò î ïðåäîñòàâëåíèè
ãðàæäàíàì çàòðåáîâàííûõ çåìåëüíûõ ó÷àñòêîâ.
Ãîðîäñêîé ñîâåò îäîáðèë ýòè ïðåäëîæåíèÿ ïðè
óñëîâèè ïðåäîñòàâëåíèÿ ãîðîäó Ñûíæåðà: 1) 7,87 ãåêòàðà ïàõîòíûõ óãîäèé
ïóáëè÷íîé ñîáñòâåííîñòè ãîñóäàðñòâà îò ñåëüñêîõîçÿéñòâåííîãî ãîñóäàðñòâåííîãî ïðåäïðèÿòèÿ
«Ôëîðü» â öåëÿõ èñïîëüçîâàíèÿ èõ äëÿ âûïàñà ñêîòà ÷àñòíîãî ñåêòîðà ãîðîäà; 2) 2,3
ãåêòàðà çåìåëü ãîñóäàðñòâåííîãî ëåñíîãî ôîíäà ïðåäïðèÿòèÿ ïî ëåñíîìó õîçÿéñòâó
«Êèøèíýó» Àãåíòñòâà «Ìîëäñèëâà», ðàñïîëîæåííûõ â ïðåäåëàõ ãðàíèö ãîðîäà
Ñûíæåðà, êîòîðûå â íàñòîÿùèé ìîìåíò ñäàíû â àðåíäó ãðàæäàíàì ñ öåëüþ îðãàíèçàöèè
îòäûõà.
Ñîîòâåòñòâóþùèå ïðåäëîæåíèÿ áûëè ïðèíÿòû
Ìèíèñòåðñòâîì ñåëüñêîãî õîçÿéñòâà è ïèùåâîé ïðîìûøëåííîñòè è äèðåêöèåé ñåëüñêîõîçÿéñòâåííîãî
ãîñóäàðñòâåííîãî ïðåäïðèÿòèÿ «Ôëîðü» ïðè óñëîâèè ïðîâåäåíèÿ àãåíòñòâîì çà ñ÷åò
ãîñóäàðñòâåííîãî áþäæåòà ðàáîò ïî îñóøåíèþ çåìåëü ïîâûøåííîé âëàæíîñòè ïëîùàäüþ
3 ãåêòàðà è î÷èñòêå îäíîãî ãåêòàðà ïðóäà.
Àãåíòñòâîì ëåñíîãî õîçÿéñòâà «Ìîëäñèëâà»
ïðè óñëîâèè îáìåíà íà ýêâèâàëåíòíûé çåìåëüíûé ó÷àñòîê, ïîêðûòûé ëåñíîé
ðàñòèòåëüíîñòüþ, ñåëüñêîõîçÿéñòâåííîå ïðåäïðèÿòèå «Ôëîðü» ïëîùàäüþ 98 ãåêòàðîâ
âêëþ÷åíî â ïåðå÷åíü ïðåäïðèÿòèé, ó÷ðåæäåíèé è îðãàíèçàöèé Çàêîíîì ¹668 îò 23
íîÿáðÿ 1995 ãîäà, â êîòîðûé íåîáõîäèìî âíåñòè ñîîòâåòñòâóþùèå èçìåíåíèÿ.
Îòìåòèì, ÷òî äàííûé çàêîí áûë
ïðîìóëüãèðîâàí 23 íîÿáðÿ 1995 ãîäà. Íî ðàíåå Ïîñòàíîâëåíèåì Ïðàâèòåëüñòâà ¹ 334
îò 29 ìàÿ 1995 ãîäà ïî ïðîñüáå ðóêîâîäñòâà áûâøåãî ñîâõîçà «Ôëîðü», àññîöèàöèè
«Âèêòîðèÿ» çåìëè ïëîùàäüþ 53,43 ãåêòàðà áûëè ïåðåäàíû, òî åñòü âîçâðàùåíû
ïðèìýðèè ãîðîäà Ñûíæåðà êàê èñïîëüçóåìûå ãðàæäàíàìè ãîðîäà â êà÷åñòâå ïàñòáèù.
Òàêèì æå îáðàçîì Ïîñòàíîâëåíèåì Ïðàâèòåëüñòâà ¹ 771 îò
17 íîÿáðÿ 1995 ãîäà äëÿ òåõ æå íàäîáíîñòåé áûëè ïåðåäàíû åùå 9,98 ãåêòàðà
ñåëüñêîõîçÿéñòâåííûõ óãîäèé, â èòîãå ïîëó÷èëîñü 63,41 ãåêòàðà.
Ê ñîæàëåíèþ, ñîîòâåòñòâóþùèå èçìåíåíèÿ â
óñòàíîâëåííîì ïîðÿäêå â çàêîí íå áûëè âíåñåíû. Â íàñòîÿùåå âðåìÿ çåìëè ïëîùàäüþ
63,41 ãåêòàðà, ïåðåäàííûå óêàçàííûì ïîñòàíîâëåíèåì Ïðàâèòåëüñòâà, íàõîäÿòñÿ â
çåìåëüíîì ó÷åòå ïðèìýðèè ãîðîäà Ñûíæåðà ìóíèöèïèÿ Êèøèíýó.
Èç ýòèõ ñîîáðàæåíèé èç 98 ãåêòàðîâ,
íàõîäÿùèõñÿ â äàííûé ìîìåíò íà ó÷åòå ó ãîñóäàðñòâåííîãî ñåëüñêîõîçÿéñòâåííîãî ïðåäïðèÿòèÿ
«Ôëîðü» è âêëþ÷åííûõ â ïðèëîæåíèå ê Çàêîíó ¹ 668, ïðîñèì èñêëþ÷èòü 7,87 ãåêòàðà,
íåîáõîäèìûõ äëÿ ðàçðåøåíèÿ ïðîáëåìû, ñâÿçàííîé ñî ñòðîèòåëüñòâîì æåëåçíîé äîðîãè,
è 63,41 ãåêòàðà çåìåëü, ïåðåäàííûõ â ïóáëè÷íóþ ñîáñòâåííîñòü ãîðîäà Ñûíæåðà
óêàçàííûì ïîñòàíîâëåíèåì Ïðàâèòåëüñòâà.
Ïîñëå ïåðåäà÷è ýòèõ çåìåëü â ïîëüçîâàíèè
ãîñóäàðñòâåííîãî ñåëüñêîõîçÿéñòâåííîãî ïðåäïðèÿòèÿ «Ôëîðü» îñòàíóòñÿ çåìëè
ïóáëè÷íîé ñîáñòâåííîñòè ãîñóäàðñòâà ïëîùàäüþ 26,72 ãåêòàðà. Ïðîñèì ïîääåðæàòü
äàííîå ïðåäëîæåíèå.
Domnul Marian Lupu:
Multumesc.
Stimati colegi,
Intrebari?
Microfonul nr.4.
Domnul Vladimir Filat:
Multumesc, domnule Presedinte.
Nu atit la proiectul de lege propriu-zis,
dar are legatura directa. Deci, eu deja risc, probabil, sa repet iesirile
domnului Serebrian vizavi de motiune.
Domnule Presedinte,
Eu revin iarasi la comisia noastra, creata in
Parlamentul Republicii Moldova, si spuneam atunci, cind promovam aceasta hotarire
a Parlamentului prin care s-a constituit Comisia pentru examinarea respectarii
legislatiei in domeniul administrarii terenurilor destinate agriculturii care ramin
in proprietatea statului, fiindca pentru noi, parlamentarii, cred ca nu numai
pentru noi, pentru intreaga societate este clar ca trebuie sa facem regula si sa
stim exact ce se intimpla in acest domeniu. Uitati-va ce se intimpla, dincolo
de argumentarile care ni se dau cu lux de amanunte in nota informativa, in
articolul care modifica, de fapt, legea sint doua cifre: cifra 98 se inlocuieste
cu cifra 26. Deci, este vorba de 70 de hectare.
Domnule Presedinte,
Sint de acord ca noi putem sa intram in
detalii si sa vedem, dar, numai in ultima perioada, daca vorbim, in sesiunea
precedenta si in cea curenta, daca sumam cite terenuri au fost scoase,
transmise, vedem ca noi operam modificari foarte si foarte frecvent si suprafete
mari de terenuri ale statului si care au si o valoare anume.
Bine, noi o sa votam modificarea respectiva
avind argumentele, dar, domnule Presedinte, inca o data, nu stiu ce trebuie sa
facem, fiindca si termenul deja a trecut, 6 luni avea la dispozitie comisia, sa
incepem sa lucram, sa facem un raport asupra examinarii in cadrul comisiei si sa
punem punct pe discutia respectiva.
Domnul Marian Lupu:
Comisia noi am creat-o, da?
Domnul Vladimir Filat:
Poftim?
Domnul Marian Lupu:
Comisia a fost creata.
Domnul Vladimir Filat:
Pai, a fost creata, dar a avut loc o singura
sedinta, unde a fost ales presedintele si secretarul comisiei, in rest nu a
avut loc nici o lucrare.
Domnule Presedinte,
Eu nu vreau... cum sa acuz sau sa spun despre
cineva...
Domnul Marian Lupu:
Am luat act.
Domnul Vladimir Filat:
Este important ca noi sa ne clarificam si,
ulterior, toate modificarile respective sa fie unele constiente.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
De acord.
Microfonul nr.2.
Domnul Dmitri Todoroglo:
Multumesc, domnule Presedinte.
Noi putem sa cream si 20 de comisii de asa
fel. Noi deja a doua oara am adresat, din numele Comisiei pentru agricultura si
industria alimentara in adresa Guvernului referitor la finantarea acestor lucrari,
ceea ce este legat de elaborarea unui cadastru al fiecarei intreprinderi de
stat care detine aceste paminturi.
In anul curent, deja este prevazuta o parte
de mijloace si acest lucru este inceput. De aceea, noi, ca sa cream aceasta
comisie, ea este deja creata si o sa inceapa sa lucreze. Eu consider ca presedintele
a primit niste observatii, dar aceasta nu o sa se soldeze cu nimic pina cind
institutul corespunzator nu o sa faca cadastru pentru fiecare intreprindere
aparte. Atunci noi putem vorbi despre aceea, ca norma este constatata pina la
capat.
De aceea, mai repede, daca chiar si o sa
fie operata modificarea bugetului pe anul curent, o sa fie prevazut, noi neaparat
o sa iesim din partea comisiei, mijloace suplimentare din cauza ca ceea ce este
prevazut in buget nu ajunge pentru realizarea problemelor pina la capat. Atunci
o sa avem posibilitatea sa spunem ca fiecare intreprindere are un statut, are
cadastru, organizarea teritoriului s.a.m.d. Dar aceasta comisie, care neaparat
trebuie sa inceapa sa lucreze, ea numai o sa constate faptul si mai mult nimic.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Domnul Vladimir Filat:
Domnule Todoroglo,
Sint de acord. Pentru a discuta problema in
complex este nevoie si de crearea unui cadastru clar si la zi. Dar in cadrul
comisiei noi avem, si asa ne-am inteles de fapt, ca avem si sarcina sa vedem
cum este executata legislatia, cum sint gestionate terenurile respective, cine
folosesc aceste terenuri? Cum au fost transmise pe perioada timpului, de la
cine catre cine s.a.m.d?
Eu cred ca nu are legatura ceea ce spunea
domnul Todoroglo cu ceea ce urmeaza sa faca comisia in cadrul lucrarilor. Iar
rezultatul activitatii comisiei, de ce nu? Prin hotarirea adoptata de catre
Parlament, ulterior, in baza controlului sa fie un punct distinct, unde sa se stabileasca
clar si finantarea proiectului respectiv.
Multumesc.
Domnul Alexandr Bannicov:
Àãåíòñòâîì ïðåäóñìîòðåíî íà ýòè öåëè íà
2007-2008 ãîäû ïîðÿäêà ñåìè c ïîëîâèíîé ìèëëèîíîâ. Ìèíèñòåðñòâî ôèíàíñîâ íà
ýòîò ãîä íå ñìîãëî âûäåëèòü ïîëíîñòüþ âñþ ñóììó, âûäåëåíî ïîðÿäêà 3 ìèëëèîíîâ
íà íà÷àëî ïðîèçâîäñòâà äàííûõ ðàáîò.
Domnul Marian Lupu:
Multumesc, domnule Bannicov.
Rog comisia.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Stimate domnule Presedinte,
Stimati colegi,
Comisia pentru agricultura si industria
alimentara a examinat proiectul de Lege privind modificarea anexei la Legea
nr.668 din 23 noiembrie 1995 si constata urmatoarele.
La momentul intrarii in vigoare a Legii mentionate,
din suprafata de 98 de hectare, gestionate de Gospodaria Agricola “Flori”, deja
erau transmise in Fondul de rezerva al Primariei orasului Singera 63,41 de hectare,
prin Hotarirea de Guvern nr.344 din 29 mai 1995, nr.771 din 17 noiembrie 1995.
Excluderea a 7,87 de hectare este solicitata
pentru solutionarea problemei privind atribuirea terenurilor cetatenilor carora
li s-au retras terenurile pentru constructia caii ferate Revaca–Cainari si nu au
acceptat compensarea baneasca. Cerinta: sa se atribuie alte terenuri in locul
celor retrase.
Comisiile permanente ale Parlamentului
Republicii Moldova au sustinut acest proiect de lege. Comisia pentru agricultura
si industria alimentara sustine acest proiect de lege pentru adoptare in prima
lectura. Pentru lectura a doua se propune urmatoarea imbunatatire: denumirea Gospodariei
Agricole “Flori” de inlocuit cu denumirea: Intreprinderea Agricola de Stat
“Flori”, conform certificatului de inregistrare din 11 februarie 1993. Cu acest
amendament, se propune ca acest proiect de lege sa fie votat si in lectura a
doua.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc, domnule presedinte al comisiei.
Intrebari pentru comisie? Nu sint.
Va multumesc.
Stimati colegi,
Supun votului aprobarea in prima lectura a
proiectului de Lege nr.423. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.
Va multumesc.
Proiectul de Lege nr.423 este aprobat.
Lectura a doua, alte propuneri? Nu sint. Cine
este pentru adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.423, in conditiile
raportului prezentat de catre comisia sesizata in fond, rog sa voteze. Rog
rezultatele.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 29.
Sectorul nr.2 – 36.
Sectorul nr.3 – 15.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc.
80 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.
Proiectul de Lege nr.423 este adoptat in
lectura a doua.
Stimati colegi,
La aceasta ora, anunt o pauza in sedinta
plenului Parlamentului, care va fi reluata la ora 14.00. Va urma Ora intrebarilor
si interpelarilor, dupa care spatiul de timp acordat pentru declaratii.
Va multumesc.
P A U Z A
*
* *
D U P A P A U Z A
Doamna Maria Postoico:
Stimati colegi,
Reluam sedinta, ocupam toti locurile. Deci,
urmatorul subiect pe ordinea de zi este intrebari si interpelari, Ora
Guvernului. Este ora 14.00.
La tribuna centrala se invita domnul
Nicolae Esanu. Trebuie sa convenim, conform Regulamentului, cite minute, domnule
Esanu? 7 minute, da? Nu mai mult de 7 minute si 3 minute replici.
Va rog.
Domnul Nicolae Esanu:
Stimata doamna Presedinte,
Doamnelor si domnilor deputati,
La interpelarea domnului deputat Stefan Secareanu
cu privire la masurile intreprinse de catre Guvernul Republicii Moldova in
scopul asigurarii implementarii Legii nr.1225 din 8 decembrie 1992 privind
reabilitarea victimelor represiunilor politice, in redactia Legii nr.186 din
anul 2006 privind amendarea acestei legi, va comunicam urmatoarele.
In scopul asigurarii implementarii cit mai
eficiente a dispozitiilor legii mentionate, Guvernul a intreprins masurile atit
cele prevazute de catre lege, cit si alte masuri de ordin organizatoric,
legislativ, financiar, pentru a asigura executarea legilor si spuneam ca se intreprind
atit masurile prevazute de lege, cit si cele neprevazute de lege.
In scopul asigurarii unei coerente a
implementarii prevederilor legii respective, prin Hotarirea Guvernului nr.516
din anul 2006, a fost constituita o comisie guvernamentala in frunte cu
ministrul justitiei in sarcinile caruia a fost pusa elaborarea politicilor in
domeniul respectiv si monitorizarea implementarii legii.
Comisia respectiva s-a convocat in mai
multe sedinte, inclusiv cu participarea reprezentantilor organelor administratiei
publice locale si rezultatele acestei comisii ati putut sa le aveti si
dumneavoastra, deoarece, doar in rezultatul eforturilor depuse de catre membrii
acestei comisii am putut identifica o parte din informatia statistica cu
privire la numarul persoanelor care au fost reabilitate, numarul persoanelor,
cererilor care au fost depuse si alte informatii care, cu parere de rau, pina
la momentul actual, nu putem afirma ca sint exacte, dat fiind faptul ca, la
data adoptarii legii, in anul 1992, nu a fost creat un mecanism eficient care
ar fi asigurat monitorizarea procesului de implementare a legii respective.
De asemenea, printre masurile intreprinse
de catre Guvern, as mentiona elaborarea Regulamentului privind restituirea
valorii bunurilor prin achitarea de compensatii persoanelor supuse
represiunilor politice, precum si achitarea compensatiei in cazul decesului, ca
urmare a represiunilor politice.
Proiectul respectiv de Hotarire de Guvern a
fost elaborat de catre Ministerul Justitiei, remis Guvernului inca pina la... in
decembrie 2006, adica chiar pina la intrarea in vigoare a Legii nr.186 care
stipula obligatia Guvernului de a intreprinde masurile de ordin legislativ si
organizatoric in termen de 3 luni de la data intrarii in vigoare a legii, adica
de la data de 1 ianuarie 2007.
Proiectul respectiv de regulament a fost
examinat in sedinta Guvernului din 21 februarie 2007 si aprobat de catre
membrii Cabinetului de Ministri, raminind sa fie coordonata o singura problema
– problema mecanismului de determinare a modului de plata a sumelor banesti
persoanelor supuse represiunilor din contul mijloacelor alocate prin bugetul de
stat.
As mentiona ca, desi legea nu prevede
expres dispozitiile acestui regulament, dar Guvernul, pentru a asigura o coerenta
in implementarea prevederilor legii, a inserat norme care vizeaza intregul
proces de solutionare a problemei respective, inclusiv reglementari cu privire
la modul de constituire a comisiilor in care urmeaza sa fie depuse cererile
privind restituirea bunurilor sau plata compensatiilor, componenta acestor
comisii, documentele care urmeaza sa fie prezentate de catre persoanele care au
depus cerere si alte prevederi care, in opinia noastra, vor permite ca procesul
de implementare a prevederilor legislatiei sa fie unul coerent.
As mentiona, de asemenea, la capitolul “Masuri
intreprinse de catre Guvern”, masurile de natura financiara, o parte dintre
care au fost realizate cu aportul Parlamentului. Si ma refer la prevederea in
bugetul de stat al Republicii Moldova a sumei de 4 milioane 500 mii de lei,
destinata exclusiv platilor compensatiilor respective. Este evident ca este o
suma care, in prezent, nu este suficienta, dar as mentiona ca aceasta suma este
prevazuta pentru prima data in Legea bugetului de stat, incepind cu anul 1992.
Tot la capitolul “masuri de ordin financiar”,
mentionam ca, in rezultatul discutiilor in comisia pe care am mentionat-o
anterior, ministrul finantelor a propus un mecanism, prin intermediul caruia sa
asigure ca, la momentul elaborarii bugetelor unitatilor
administrativ-teritoriale, acestea sa prevada si sume destinate restituirii
valorii bunurilor in cazul in care nu poate fi achitata compensatia acestora.
Acestea ar fi succint masurile intreprinse
de Guvern. Vrem sa mentionam in continuare ca pentru noi una din masurile
prioritare ramine constituirea si functionarea eficienta a comisiilor la
nivelul unitatilor administrativ-teritoriale. Deja noi primim din partea unitatilor
administrativ-teritoriale diferite demersuri privind modalitatea de interpretare
a legilor si modul de solutionare a problemelor.
Chiar ieri eu am vizat o asemenea cerere
din raionul Cahul, semnata de domnul Bratu. Ministerul Justitiei si comisia
creata de catre Guvern va acorda in continuare asistenta metodologica
comisiilor teritoriale.
Dar, in final, as vrea sa mentionez ca
sarcina implementarii prevederilor legii revine unitatilor
administrativ-teritoriale. Comisiile create in teritoriu urmeaza sa examineze
cererile, sa dispuna restituirea bunurilor, iar in cazurile in care aceasta nu
este posibila sa dispuna plata compensatiilor, pornind de la valoarea bunului.
Va multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.3, nr.5, imi cer iertare.
Domnul Stefan Secareanu:
Domnule viceministru,
Multumesc mult pentru acest raspuns.
Dumneavoastra, involuntar, ati confirmat ca Guvernul a intrat in acest an, in
acest sens, nepregatit, pentru ca regulamentul despre care ati pomenit a fost
adoptat sau presa scrie ca inca nu a fost adoptat.
Abia la 21 februarie, dupa interventia mea in
Parlament, deci aproape doua luni de zile, cetatenii umbla si se pling la toate
comisiile, inclusiv la Comisia pentru drepturile omului si nu stiu ce sa faca.
Cu toate masurile pe care le-ati enumerat
dumneavoastra aici, aceste plingeri continua sa vina, inclusiv in comisia
noastra si eu personal acum nu sint satisfacut de raspunsul pe care l-ati dat
atit timp cit acesti cetateni vor umbla pe drumuri.
Eu stiu ca un Guvern al unui stat de drept,
asa cum se pretinde Republica Moldova, trebuie sa aiba sau are obligatia,
potrivit Planului de actiuni in domeniul drepturilor omului, care a fost
adoptat de Parlament, in afara de respectarea si apararea drepturilor omului, sa
promoveze aceste drepturi. Era bine daca Guvernul Republicii Moldova...
dumneavoastra ati raspuns mai mult in numele Ministerului Justitiei, dar eu am
adresat interpelarea Guvernului.
Era bine daca Guvernul solicita timp de
antena la televiziunea publica, ca sa explice acestor cetateni toate detaliile
despre care vorbiti dumneavoastra, ca oamenii sa nu umble pe drumui. Pentru ca
majoritatea acestor cetateni sint in virsta, au virsta inaintata si nu cunosc
legile, nu cunosc toate detaliile si nici nu stiu cui sa se adreseze, mai mult decit
atit ca multe comisii, despre care vorbiti dumneavoastra, nu au fost create, nu
functioneaza in administratia publica locala.
Chiar zilele acestea, la Cahul, m-am intilnit
cu un sir intreg de cetateni care se pling, inclusiv la Taraclia, nu stiu cui sa
se adreseze. Ce sa faca acesti cetateni in aceasta situatie?
Doamna Maria Postoico:
Da, va multumim.
Domnul Nicolae Esanu:
Daca imi permiteti sa... pot sa fiu...
Doamna Maria Postoico:
Domnule ministru,
Este clar.
Domnul Nicolae Esanu:
Dar este vorba de o informatie, daca imi
permiteti, succint.
Doamna Maria Postoico:
Suplimentara? Un minut.
Domnul Nicolae Esanu:
Un minut la capitolul “Intrarea in vigoare”.
Deci, pot sa fiu de acord ca masurile care trebuie intreprinse inca sint foarte
multe. Dar la capitolul “Intirzierea Guvernului” categoric nu putem sa fim de
acord cu aceasta, pentru ca articolul 3 din Legea nr.186 prevede ca Guvernul, in
termen de 3 luni de la intrarea in vigoare a legii, prezenta lege intra in
vigoare la data de 1 ianuarie 2007.
Deci, Guvernul, chiar anticipind intrarea in
vigoare a legii, a elaborat proiectul respectiv de regulament, a fost adoptat
nu datorita interventiei dumneavoastra, ci in conformitate cu planul aprobat de
Guvern anterior si care prevedea ca regulamentul respectiv sa fie adoptat intr-un
termen cit mai scurt si, cu certitudine, pina la expirarea termenului-limita
stabilit de lege.
Va multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Va multumesc, domule ministru.
Microfonul nr.5.
Trecem la intrebari si interpelari. Deci,
la mine aici este fixat numai domnul Secareanu. Cu parere de rau, noi o sa
verificam Aparatul sa vedem care e motivul de ce nu a fost inclusa si
interpelarea dumneavoastra.
Dumnealui o sa fie in sala si deci daca
ceva, suplimentar. (Rumoare in sala.)
Domnule Bujor,
Cu parere de rau, eu va zic, iata materialele
de care dispun eu, nu am interpelarea dumneavoastra. Deci, eu nu am
interpelarea dumneavoastra, cu parere de rau, si de aceea nu stiu nici cum e.
Bine. Microfonul nr.5.
Intrebari si interpelari catre Guvern.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Eu adresez prima interpelare Primului
ministru Vasile Tarlev. La 1 martie se incheie moratoriul declarat de cele mai
mari 30 de firme, producatoare de SOFT-uri din lume asupra verificarii tuturor
celor care folosesc in Republica Moldova SOFT-uri nelicentiate.
Se stie bine ca in Macedonia s-au acordat,
de exemplu, 3 luni pentru moratoriu, iar la noi, in Republica Moldova, chiar 4 –
1 noiembrie si februarie. Astazi, 1 martie, ma intereseaza care este situatia
generala cu SOFT-ul licentiat in Republica Moldova. Cite calculatoare are:
statul, administratia publica centrala, administratia publica locala, organele
de drept? Si ce se intreprinde acum la expirarea moratoriului? Ma intereseaza
daca sint evaluate consecintele ce pot interveni sub aspect financiar, dar si
penal pentru stat si pentru cetateni, riscurile pe care le parcurgem cu totii si
care ar fi solutiile propuse, daca exista asa ceva?
Aceasta, deoarece, pina acum, s-a mai
trecut cu una, cu alta, iata, insa ca producatorii de SOFT-uri ar putea, cerind
utilizatorilor doar SOFT-uri licentiate sa duca in prag de faliment o buna
parte si din sectorul privat. Lipsa de politici economice liberale corect
aplicate, fara ingerinta statului si fara ingerinta agentiilor de presiune, axati
pe impozitarea neoficiala a agentilor economici pot conduce, in contextul
folosirii doar a SOFT-lor licentiate, la grave consecinte.
Doresc sa imi spuna domnul Tarlev, cu ce
drept moral ar putea de astazi agentii organelor de drept sa intre in
apartamentele oamenilor pentru a le controla licentele SOFT-lor, daca Guvernul
nu isi onoreaza angajamentul asumat privind respectarea drepturilor de autor in
cazul SOFT-lor nelicentiate? Daca statul nu va incepe sa practice doar SOFT-uri
licentiate, ce drept va avea sa procedeze la controlul agentilor privati? Astept
raspunsul in scris.
A doua interpelare o adresez Ministerului
Administratiei Publice si Ministerului Finantelor. Este un apel care mi-a fost
trimis ieri de la Riscani si care, de fapt, este adresat deputatilor, insa eu
am spus deja cui adresez aceasta interpelare.
Se numeste asa: “Îáðàùåíèå. Ìû, êîëëåêòèâ
ó÷åíèêîâ è ó÷èòåëåé, à òàêæå ðîäèòåëüñêàÿ Àññîöèàöèÿ ðóññêîãî òåîðåòè÷åñêîãî ëèöåÿ èìåíè Êàíòåìèðà ãîðîäà
Ðûøêàíü, î÷åíü ïðîñèì âàñ, âñåõ äåïóòàòîâ Ïàðëàìåíòà Ðåñïóáëèêè Ìîëäîâà, îá
îêàçàíèè ïîìîùè â ñòðîèòåëüñòâå èëè ðåìîíòå ó÷åáíûõ ìàñòåðñêèõ. Ó íàñ ñëîæèëèñü
íåáëàãîïðèÿòíûå óñëîâèÿ. Óðîêè òåõíîëîãè÷åñêîãî òðóäà ïðîâîäèì â êîðèäîðå
ëèöåÿ, íà áåòîíå, áåç óäîáñòâ, áåç íåîáõîäèìîãî îáîðóäîâàíèÿ óæå 5 ëåò. Íàøè
ìàñòåðñêèå áûëè îäíè èç ëó÷øèõ â ðàéîíå, õîðîøî îáîðóäîâàíû. Ïîýòîìó î÷åíü
îáèäíî, ÷òî ó÷åáíûé ïðîöåññ ñåé÷àñ ïðîõîäèò â òàêèõ óñëîâèÿõ. Ìû íå ðàç
îáðàùàëèñü â ðàéîííûé ñîâåò ãîðîäà Ðûøêàíü, â ïðèìýðèþ Ðûøêàíü ñ ýòîé ïðîñüáîé
è ïîëó÷èëè îòâåò: íåò ôèíàíñîâ.
Ìû, ó÷åíèêè ýòîãî ëèöåÿ, õîòèì ïðîâîäèòü
äàííûå óðîêè â õîðîøåì, îáîðóäîâàííîì ïîìåùåíèè ñî âñåìè óäîáñòâàìè, ïîòîìó ÷òî
ýòî íåáëàãîïðèÿòíî îòðàæàåòñÿ íà íàøåì çäîðîâüå, à òàêæå íà íàøèõ çíàíèÿõ.
Ðîäèòåëüñêàÿ Àññîöèàöèÿ î÷åíü ïðîñèò âàñ íå îòêàçàòü â íàøåé ïðîñüáå è
óäîâëåòâîðèòü åå, âûäåëèâ íàì ôèíàíñîâóþ ïîìîùü. Ìû, ó÷åíèêè, à òàêæå
ó÷èòåëüñêèé êîëëåêòèâ ÿâëÿåìñÿ åäèíñòâåííûì ðóññêèì ëèöååì ðàéîíà è õîòèì èìåòü
õîðîøèå óñëîâèÿ äëÿ ó÷åáíî-âîñïèòàòåëüíîãî ïðîöåññà.
Äèðåêòîð ëèöåÿ Ôîðòóíÿê. Ïðåäñåäàòåëü
ðîäêîìà Ãóëüïà. Ó÷èòåëÿ ëèöåÿ: Ñïûíó, Äóìáðàâàíó, Êîíäðèöêàÿ, Êîñåðèê, Êîâàëü”.
Nu am inteles reactia voastra. Acestia sint
cetatenii nostri. Noi ii respectam pe ei, altceva este ca voi nu respectati
legea. Ati inteles?
Doamna Maria Postoico:
Probabil, ei tot nu v-au inteles, fiindca
nu iubiti limba lor.
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Buliga:
Interpelarea mea este adresata Guvernului
Republicii Moldova privind realizarea unui document aprobat de catre Ministerul
Educatiei si Tineretului la 30 noiembrie 2006 privind organizarea si desfasurarea
bacalaureatului in anul scolar 2006–2007. Practic, la toate intilnirile, pe
care le-am avut si in multiplele adresari parvenite in numele parintilor,
abordez urmatoarele probleme:
Cum directiile raionale de invatamint vor
rezolva problemele de finantare a actiunilor referitoare la organizarea si desfasurarea
examenelor de bacalaureat? Care este valoarea financiara a acestei actiuni?
Unde vor fi cazati copiii in aceasta perioada in raioanele in care se vor crea
centrele de bacalaureat? Cum directia va asigura transportarea in conditii de
securitate deplina? Care va fi costul acestor transportari? Deoarece, in
majoritatea satelor lipsesc rute legale de transport. De ce s-a ajuns anume la
cifra de 75 de elevi sa fie create centre de bacalaureat doar cind se va
respecta aceasta conditie?
Mi se pare ca nici in cele mai rigide si
stricte organizatii din Republica Moldova nu sint prevazute astfel de atributii
si drepturi sau obligatiuni la care vor fi supusi profesorii si supraveghetorii
in aceasta perioada. Vreau doar sa va dau citire uneia dintre atributiile
supraveghetorilor: “Dirijeaza aranjarea candidatilor in banci conform ordinii
stabilite.” Este foarte mare semn de intrebare la acest Regulament. Si, de
aceea, solicit de la Ministerul Educatiei si Tineretului sa prezinte, peste o saptamina,
deoarece 8 si 9 martie vom avea zile libere, raspuns la aceste intrebari.
Si inca o intrebare: cum vom crea sau ce
fel de climat vom crea pentru copiii nostri, care are scopul sa ii mobilizeze
pe copii sa faca raspunsuri frumoase si corecte, cind ei si asa sint stresati in
conditiile in care traiesc, cind nu isi vad parintii ani de zile, iar noi le
mai cream prin acest Regulament astfel de conditii? Solicit raspuns de la
Ministerul Educatiei si Tineretului in plenul Parlamentului peste o saptamina,
joia viitoare.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.3.
Domnul Nicolai Gutul:
Ñïàñèáî, ãîñïîæà ïðåäñåäàòåëü.
Ó ìåíÿ îáðàùåíèå ê ðóêîâîäèòåëÿì
Ìèíèñòåðñòâà ïðîìûøëåííîñòè è èíôðàñòðóêòóðû, Ìèíèñòåðñòâà ñåëüñêîãî õîçÿéñòâà è ïèùåâîé ïðîìûøëåííîñòè è
Àãåíòñòâà ñòðîèòåëüñòâà è ðàçâèòèÿ òåððèòîðèé.
 àäðåñ äåïóòàòà ïîñòóïèëî îáðàùåíèå îò ñîâåòíèêîâ
ïðèìýðèè Ìèõàéëåíü, ðàéîíà Ðûøêàíü, îò ïåíñèîíåðîâ, ïåäàãîãîâ è ìåäèêîâ, â
êîòîðîì îáâèíÿþòñÿ ââåðåííûå âàì ìèíèñòåðñòâà è àãåíòñòâî â ñëåäóþùåì.
Îòâåòñòâåííûå ðàáîòíèêè Ìèíèñòåðñòâà ïðîìûøëåííîñòè ãîñïîäèí Äîëìà è àãåíòñòâà
ãîñïîäèí Èçáûíäý ïî òåëåâèäåíèþ çàâåðÿëè íàñåëåíèå ðåñïóáëèêè, ÷òî ðàñöåíêè çà
ïîäâîä ãàçà ê ÷àñòíîìó äîìó (ê ãàçîâîé ïëèòå) ñîñòàâèò íå áîëåå 3000 ëååâ, íî êîììåð÷åñêèå
ñòðóêòóðû âûïîëíÿþò ýòîò âèä ðàáîò çà 17–18 òûñÿ÷ ëååâ.
Ïîñëå ïðîêëàäêè ãàçîïðîâîäà ïî ñåëó
íåâîçìîæíî íè ïðîéòè, íè ïðîåõàòü, òàê êàê ôèðìà, âûïîëíÿþùàÿ ïðîåêò, íå ïðèâîäèò
â íàäëåæàùåå ñîñòîÿíèå äîðîãó.
Âûðàùåííîå óáîéíîå ìÿñî, à òàêæå ìîëîêî
ðåàëèçóþòñÿ ïî íèçêèì öåíàì, à ïåðåêóïùèêè ïðîäàþò èõ íà ðûíêå â íåñêîëüêî ðàç
äîðîæå.
Ó÷èòûâàÿ ñïðàâåäëèâûå òðåáîâàíèÿ àâòîðîâ
êîëëåêòèâíîãî îáðàùåíèÿ è â ñîîòâåòñòâèè ñ Çàêîíîì î ñòàòóñå äåïóòàòà ïðîøó
ïðèíÿòü íåîáõîäèìûå ìåðû ïî ðàçðåøåíèþ óêàçàííûõ ïðîáëåì ñ âûåçäîì íà ìåñòî è î
ðåçóëüòàòàõ ðàññìîòðåíèÿ ñîîáùèòü ïèñüìåííî.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.2.
Domnul Vladimir Braga:
Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.
Am o interpelare catre domnul Prim-ministru
Vasile Tarlev. In perioada anilor 2006–2007 vinificatorii din republica au fost
impusi unor restrictii foarte dure din partea Guvernului Republicii Moldova la
compartimentul “Exportul productiei vinicole in vrac.”
Unul dintre motivele indicate, asupra carora
au fost luate aceste masuri, a fost necesitatea ridicarii calitatii productiei
livrate. Spre regret, pe parcursul acestui timp Guvernul nu a determinat public
nici un agent economic, care activeaza in vinificatie, care ar fi incalcat
legislatia Republicii Moldova la compartimentul “Calitate”, cu aplicarea sanctiunilor
respective. Aceasta impune gindul ca se urmaresc, de fapt, prin aceste interdictii
decit cele expuse public alte scopuri.
Totodata, impunerea acestor conditii au condus
multi agenti economici din vinificatia republicii in prag de faliment.
Imposibilitatea rambursarii creditelor bancare, incapacitatea de plata a
impozitelor, achitarea strugurilor prelucrati, serviciilor livrate
vinificatorilor, salariilor lucratorilor de la fabrici. Aceasta duce, de fapt, si
la imposibilitatea pregatirii ramurii catre noul sezon de vinificatie, precum si
la pierderea cumparatorilor traditionali de vinuri in vrac nu numai din Rusia,
dar si din Bielorusia, Kazahstan si din multe alte tari, care sint traditionali
cumparatori ai vinurilor moldovenesti.
In contextul celor expuse, rog, domnule
Prim-ministru, sa fiu informat despre masurile care se preconizeaza de catre
Guvern pentru viitorul cel mai apropiat intru schimbarea situatiei create in
vinificatie. Totodata, rog investigarea motivelor pe care Agentia Agroindustriala
“Moldova-Vin”, in persoana Centrului National de Testare a Productiei, nu acorda
vinificatorilor certificate de calitate si cerificate de conformitate, necesare
pentru exportul productiei vinicole in vrac. Raspunsul il solicit in scris.
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.5.
Doamna Zoia Jalba:
Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.
Ma adresez Ministerului Educatiei si
Tineretului din Republica Moldova in persoana domnului ministru Victor Tvircun.
Potrivit Codului de lege in domeniul invatamintului institutiile scolare, prescolare,
extrascolare nu sint supuse privatizarii. Atunci care este cauza ca Gradinita-Tip
nr.6 din orasul Orhei, cartierul Slobozia Doamnei a fost jacmanita si imobilul
ei privatizat de sase persoane suspuse din conducerea raionului, toti fiind
membri ai Partidului Comunist din Republica Moldova.
Acest lucru l-am aflat in orele de audienta
pe care le-am avut la 19 februarie anul curent la Orhei, in care am fost
abordata de un grup de locuitori ai orasului, care de ani buni stau la coada
pentru a primi o locuinta. Printre ei invatatori, medici si un judecator. De
aceea, solicit ca Procuratura Generala a Republicii Moldova, Centrul pentru
Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei sa urmareasca aceasta incalcare
flagranta a Legii invatamintului si nu numai. Iar in conditiile legii sa fiu
informata despre rezultatele acestei urmariri.
Cea de a doua interpelare o expediez Agentiei
Nationale pentru Reglementare in Energetica, pentru ca tot in aceeasi zi s-au
adresat mai multi cetateni cu problema in ceea ce priveste achitarea pentru
gaze si nu numai. Conform tarifelor aprobate de ANRE, statiile termice si
cazangeriile vor plati
2267 de lei, tariful pentru populatie este de 2406 de lei pentru 30 m3
si 3022 de lei pentru fiecare m3 consumat peste acest volum.
Intrebarea mea este: oare ANRE nu cunoaste
ca statiile termice centrale exista doar in Chisinau si Balti? Pentru ca in
celelalte localitati ele de ani buni nu mai functioneaza, ma refer la
centralele, la statiile centralizate. De ce atunci s-a facut diferentierea in asa
fel, ca restul teritoriului sa acopere cheltuielile pentru tot consumul de gaze?
Astept raspuns de la aceasta tribuna, de la
tribuna centrala a Parlamentului nu atit pentru mine, cit pentru cetatenii
acestei bucati de tara. Ca punct de pornire a acestora a fost un articol din
ziarul “Ýêîíîìè÷åñêîå îáîçðåíèå» din data de
9 februarie, care spune ca populatia rurala plateste confortul cetatenilor,
locuitorilor Chisinaului si Baltilor, dar, in acelasi timp, nici unii, nici altii
nu stiu despre aceasta.
Va multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Serpul:
Multumesc.
Ma adresez domnului Prim-ministru al
Republicii Moldova Vasile Tarlev. Prezenta interpelare deriva din situatia
critica la capitolul finantarea gradinitelor cu regim special din municipiul
Chisinau si anume a gradinitelor nr.9, 80 si 100, gradinite sanatoriale pentru
copii cu viraj de tuberculoza, frecventate de copii cu virsta intre 2 si 7 ani,
cu diferite forme de tuberculoza, majoritatea provenind din familii
social-vulnerabile.
Gradinitele nr.26 si nr.179, predestinate
copiilor frecvent bolnavi, gradinitele nr.74 si nr.76 pentru copii cu handicap
mintal, gradinita nr. 167 pentru copii hipoacuzi, gradinitele nr.77 si nr.175,
predestinate copiilor cu defecte in vorbire, care nu beneficiaza, din pacate,
de o finantare speciala pentru alimentarea si tratarea adecvata a copiilor in
aceste institutii.
O alta nemultumire a angajatilor din aceste
institutii, care activeaza in conditii nocive, se refera la neacordarea
suplimentului de 20 la suta la salariu pentru nocivitate.
In contextul celor expuse, solicit sa se
revada actele normative care reglementeaza finantarea institutiilor cu regim
special, in special la capitolul alimentarea copiilor si asigurarea cu
medicamente si aparataj medical.
Al doilea moment: sa fie revazuta si
modificata anexa nr.1, tabelul nr.6 la Hotarirea Guvernului Republicii Moldova
nr.381 din 13 aprilie 2006, in scopul acordarii angajatilor din aceste institutii
a suplimentului de 20 la suta la salariu.
A doua interpelare o adresez domnului ministru
al administratiei publice Vitalie Vrabie. Am fost sesizata de un grup de cetateni
din Dumbrava asupra unei probleme vitale pentru aceasta localitate. De la infiintarea
satului Dumbrava in 1992, Primaria Truseni, in a carei componenta intra aceasta
localitate, dar si consiliul municipal Chisinau nu si-au onorat obligatiunile
privind solutionarea diverselor probleme ale acestei localitati nou-infiintate.
Astfel, din contul locuitorilor, au fost trasate integral retelele de gaze
naturale, retelele de asigurare cu energie electrica, telefonizarea localitatii,
constructia fintinilor private cu acces public etc.
Printre problemele, in a caror solutionare
se cere urgent interventia organelor abilitate se enumera: asigurarea
suplimentara cu transport public, salubrizarea, instituirea unui post de politie,
deservirea medicala, constructia unui centru de comert. Dar cea mai stringenta
problema a localitatii in momentul de fata este constructia apeductului si a retelei
de canalizare.
Inca in 2005, din bugetul municipal au fost
alocate 200 de mii de lei pentru lucrarile de proiectare. Din pacate, acest
proiect nu este finalizat nici pina astazi. In acest context, solicit o informatie
ampla privind valorificarea sumei alocate pentru lucrarile de proiectare a
apeductului si retelei de canalizare in satul Dumbrava, comuna Truseni,
municipiul Chisinau.
Va rog, de asemenea, sa ma informati, cine
este antreprenorul responsabil de elaborarea acestui proiect. Sa fie alaturat
contractul incheiat si sa elucidati motivele nerespectarii termenelor prevazute
de contract. La ambele interpelari astept raspuns in scris.
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.3.
Domnul Vladimir Filat:
Va multumesc, doamna Presedinte.
Adresez o interpelare Ministerului Finantelor.
Avind in vedere situatia creata cu exportul productiei vinicole in Federatia
Rusa si ca, actualmente, prevederile Codului fiscal si ale Legii pentru punerea
in aplicare a titlurilor I si II nu prevad careva norme privind reducerea
pierderilor constatate de catre agentii economici respectivi de la stoparea vinzarilor
productiei vinicole in Federatia Rusa si, de asemenea, Legea cu privire la
reglementarea repatrierii de mijloace banesti, de marfuri, servicii provenite
din tranzactiile economice externe, Legea nr.1466 din 29 ianuarie 1998 nu
prevede situatia aparuta la producatorii vinificatori din republica in care
sumele nerepatriate de la export, provenite din tranzactiile economice externe,
nu vor fi supuse sanctiunilor pecuniare.
Avind in vedere lipsa acestor reglementari in
legile mentionate, cer Ministerului Finantelor sa imi prezinte o informatie
despre aceea ce intelege ministerul si Guvernul de a intreprinde, pentru a nu
pune agentii economici intr-o situatie si mai delicata, fiind sanctionati in
caz contrar de doua ori.
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.2.
Domnul Vasile Balan:
Intrebarea mea o adresez administratiei
“Moldsilva”. Ce suprafata de paduri avem noi astazi in Republica Moldova? Cite
ocoale silvice gestioneaza aceasta suprafata de paduri? In cite parcele, de ce
marime si in care ocoale silvice taierile se efectueaza astazi rase si
succesive, cite hectare de paduri sint date astazi in arenda, marimea, in care
ocol silvic, cui si pe ce termen?
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.5.
Doamna Adriana Chiriac:
Prima interpelare o adresez Ministerului
Transporturilor si Gospodariei Drumurilor, domnului Vasile Ursu. Conform Hotaririi
de Guvern nr.854 din
28 iulie 2006, a fost aprobat Regulamentul transporturilor auto de calatori si
bagaje.
Conform punctului 5 din acest Regulament,
se interzice antrenarea la transportul calatorilor in folosul public a
mijloacelor de transport reutilate din camioane-furgon cu destinatie generala.
Excluderea mijloacelor de transport reutilate din activitate se va efectua
conform urmatorului grafic: semestrul II 2006 – excluderea mijloacelor de
transport reutilate cu anul fabricarii pina la 1992, inclusiv semestrul I 2007 –
excluderea mijloacelor de transport reutilate cu anul fabricarii 1993 si
semestrul II 2007 – excluderea mijloacelor de transport reutilate cu anul
fabricarii 1994, 2006.
In consecinta, pina la sfirsitul anului
2007 urmeaza sa fie excluse din activitate un numar foarte mare de mijloace de
transport, pentru care proprietarii au investit sume enorme de bani, iar
activitatea acestora este legalizata prin contracte valabile la moment si pe termen
de citiva ani.
Domnule ministru,
In acest context, va rog, sa imi raspundeti
la urmatoarele intrebari: cite persoane sint si vor fi afectate in rezultatul
aplicarii prevederilor respectivului regulament? Cine va purta vina pentru
nerespectarea contractelor deja incheiate de acestia? Daca statul este dispus sa
compenseze prejudiciile morale si materiale ale persoanelor care au procurat
microbuse si acum sint nevoite sa le dea la fier uzat. Va rog, sa imi prezentati
raspunsul la urmatoarea Ora a Guvernului.
Si a doua mea intrebare este pentru domnul
ministru al educatiei si tineretului Victor Tvircun. Ceva timp in urma am
adresat o interpelare, intrebare in care ma interesam despre cauzele care au
condus la reducerea numarului de studenti la specialitatile de filologie
spaniola si italiana la Universitatea de Stat din Moldova. Si, in general,
despre cauzele excluderii acestora din planul de inmatriculare pentru anul
2006. Raspunsul pe care l-am primit de la Ministerul Economiei si Comertului si
Ministerul Educatiei si Tineretului, desi destul de amplu, nu este suficient de
convingator pentru a raspunde la aceasta situatie.
De aceea, domnule ministru, va rog sa imi raspundeti,
in ce institutii de invatamint se mai pregatesc specialisti traducatori, filologi,
profesori de limba spaniola si italiana si de cind? Care este soarta Catedrei
de Limba si Literatura Spaniola si Italiana a Universitatii de Stat din Moldova
in aceste conditii? Si daca in anul 2007 se prevede inmatricularea la specialitatile
respective la Universitatea de Stat din Moldova.
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Cusnir:
Multumesc.
Prima interpelare o adresez Presedintelui
Curtii de Conturi, Procurorului General si Primului ministru al Republicii Moldova,
carora le solicit sa imi dea explicatii scrise asupra masurilor intreprinse in
rezultatul reviziei economico-financiare efectuate la Intreprinderea Mixta “Calarasi-Divin”
cu aproape un an in urma, finalizata la 31 martie 2006, cind au fost verificate
si unele aspecte abordate de doamna deputat Valentina Cusnir.
Revizia a fost infaptuita de catre Centrul
de Combatere a Crimelor Economice si Coruptiei, care a stabilit mari abateri
sau neindeplinirea totala a mai multor stipulari de baza, nemaivorbind de cele
suplimentare din contractul de vinzare–cumparare a capitalului social al S.A.
“Calarasi-Divin”, pachetul care apartinea integral statului si vindut catre
Banca Guvernamentala a orasului Moscova, Federatia Rusa.
Aceasta revizie a depistat ca cumparatorului
i-au fost daruite din start
14 milioane de lei ale statului, venitul ramas la intreprindere din activitatea
pe anul 2002, anterior vinzarii, dar si un surplus de distilate de aproape 3
mii decalitri, fara ca cumparatorul sa investeasca ceva. Cumparatorul nu a
investit decit jumatati din sumele necesare pentru anii 2003 si 2004, nu a
investit nici un banut in anul 2005. In schimb a luat sume mari de credite din
bancile din Federatia Rusa si la mijlocul anului 2006 avea datorii catre ele de
peste 14 milioane dolari SUA.
Fiecare dintre acei solicitati cunoaste
bine rezultatele reviziei, dar timp de un an cumparatorul rus al intreprinderii
continue sa isi bata joc de colectivul ei prin noi si noi disponibilizari,
concedii fortate neremunerate, urmariri la camerele video, instalate pe tot
teritoriul, al caror cost este inclus in suma investitiilor, “specialistii” adusi
zilnic de la Chisinau, dar ei nici pe departe nu sint vinificatori, vinificatorii
au plecat in lumea mare.
Solicit explicatii, cum am accentuat la inceput,
dar si marimea prejudiciului material adus statului Republica Moldova o data cu
privatizarea deocamdata a Fabricii de Vinuri si Divinuri Calarasi, cu referire
asupra situatiei create in colectivul intreprinderii, angajatii ramin a fi cetateni
ai Republicii Moldova.
A doua interpelare o adresez Guvernului
Republicii Moldova si este aceeasi interpelare adresata joia trecuta de catre
colegul nostru Stefan Secareanu. Dar astazi a fost prezentat un raspuns foarte
ofensator din partea domnului Esanu, care a interpretat in voia sa legea. Legea
a fost adoptata de catre Parlament in iunie 2006, publicata in “Monitorul
Oficial” la 11 august 2006. Trei luni pentru a pregati si a aduce in concordanta
cu aceasta lege toate regulamentele necesare se numarau din luna august si
nicidecum...
1 ianuarie 2007 este cu referire la
articolul 2, ca cetatenii pot depune in termen de un an de la data intrarii in
vigoare a prezentei legi cereri si deja aceste cereri vin. Comisiile nu sint
create, da, domnule Esanu, si nu schimbati, si Guvernul sa vina cu o explicatie
la tribuna centrala a Parlamentului la momentul ce tine de articolul 121
privitor la cetatenii care astazi sint cetateni ai Republicii Moldova, dar au
fost supusi represiunilor politice de pe teritoriul altui stat, fiindca legea
prevede si acest moment, sa vina cu o explicatie clara, ca sa inteleaga cetatenii.
Ca ei nu il intreaba pe domnul Esanu, ma intreaba pe mine si pe alti deputati
care merg in teritoriu. Raspunsul il solicit de la tribuna centrala saptamina
viitoare.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.3.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Trei ani in urma Guvernul a prezentat
proiectul Legii cu privire la crearea zonei libere Uzina de Tractoare si a
insistat sa adoptam aceasta lege. Legea a fost adoptata, dar pina la ziua de
astazi legea nu este executata. Intrebarea mea este foarte simpla in adresa
Guvernului: de ce legea nu este executata?
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.5.
Domnul Gheorghe Susarenco:
Multumesc, doamna Presedinte.
Interpelarea mea este adresata domnului
Andrei Stratan, ministru de externe si integrare europeana. In presa se
vehiculeaza ca Federatia Rusa a deschis un consulat la Tiraspol. Intrebarea mea
tine de urmatoarele. Prima. Exista un acord al Guvernului de la Chisinau si cel
al Federatiei Ruse in problema deschiderii unui consulat la Tiraspol? Daca da,
cine a negociat si a semnat acest acord? Daca nu, ce intreprinde ministerul, pe
care aveti onoarea sa il conduceti, in problema data? Raspunsul il astept de la
tribuna Parlamentului.
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Stratan:
Multumesc, doamna Presedinte.
Interpelarea mea o adresez Guvernului
Republicii Moldova, domnului Prim-ministru Vasile Tarlev. Hotarirea de Guvern
cu nr. 1593 din 29 decembrie 2003, in baza careia se efectueaza salarizarea
tuturor angajatilor din institutiile medico-sanitare din sistemul de medicina
asigurata, prevede ca salariul tarifar pentru categoria I de calificare se
recalculeaza anual prin negocieri colective intre Ministerul Sanatatii,
Compania Nationala de Asigurari in Medicina si sindicatul de ramura.
Din informatia parvenita, aceste negocieri
s-au finalizat la sfirsitul anului trecut. Rog sa fiu informata despre cauzele
tergiversarii aprobarii de catre Guvern a acestei decizii, fapt care plaseaza
institutiile medicale in situatie incerta, iar angajatii mai asteapta inca
majorarea salariilor. Tin sa amintesc ca realizarea acestor prevederi nu cer
finante suplimentare, decit cele adoptate prin Legea fondurilor asigurarilor
obligatorii de asistenta medicala pentru anul 2007, adoptat la 21 decembrie
2006.
Si interpelarea a doua. Publicatia periodica
“Ziarul de Garda” din data de
22 februarie a publicat un articol intitulat “Impozite colectate cu bita”, in
care a fost prezentat un caz socant, ce i s-a intimplat familiei Sococol,
locuitor al satului Siscani, raionul Nisporeni.
Potrivit materialului publicat, familia
Sococol a fost supusa unor penalitati in valoare de 500 de lei pentru neplata
impozitului funciar si a contributiilor la Fondul asigurarilor sociale. Iar
prin decizia Judecatoriei Nisporeni aceasta penalitate a fost schimbata cu
arestul administrativ. In timpul arestului, Victor Sococol a fost supus batailor
din partea politistilor din Nisporeni, astfel incit a fost necesara
spitalizarea acestuia.
In acest sens, solicit domnului ministru de
interne Gheorghe Papuc examinarea actiunilor ilegale ale politistilor din
Nisporeni, iar domnului Procuror General Valeriu Gurbulea sa declanseze o
ancheta si sa investigheze acest caz.
Domnul ministru al finantelor Mihail Pop si
domnul sef al Inspectoratului Fiscal Principal de Stat Sergiu Puscuta, rog sa imi
explice de ce astfel de masuri drastice sint luate in privinta oamenilor si asa
saraci, in timp ce pentru agentii economici rau-platnici s-au creat si exista
diferite modalitati de iertare a acestor penalitati?
Rog sa mi se prezinte informatia
referitoare la numarul detinatorilor de terenuri datornici fata de bugetul
asigurarilor sociale in raionul Nisporeni, cit si in celelalte raioane din tara.
De asemenea, vreau sa stiu care este numarul
subiectilor de impunere carora li s-au inlocuit penalitatile si datoriile prin
masuri administrative, inclusiv prin masuri de expropriere. Raspunsurile le
solicit in scris.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.5.
Domnul Stefan Secareanu:
Multumesc mult.
Aseara am fost sesizat de catre Asociatia
“Promolex” asupra unui fenomen de incalcare grava a drepturilor locuitorilor
din regiunea transnistreana a Republicii Moldova, care, in ultima perioada, a
luat amploare.
Ieri, 28 februarie, domnului Petru Casian,
cetatean al Republicii Moldova, locuitor al satului Corjova, raionul Dubasari
i-a fost confiscat de catre asa-zisele autoritati transnistrene automobilul
“Mercedes” 609 D numar de inmatriculare “DB AD 193” pentru faptul ca nu a
achitat o asa-zisa taxa pentru import provizoriu.
In 2006 petitionarul, acest cetatean a
achitat o amenda echivalentul sumei de circa 1000 de dolari, iar dupa aceasta a
fost fortat sa achite periodic diverse taxe vamale. Acum, in acest moment,
automobilul este sechestrat de catre asa-zisii colaboratori ai vamii Dubasari si
de peste 24 de ore acest cetatean, impreuna cu politistii din raionul Dubasari,
de la Ustia, sint in asteptarea reprezentantilor militari ai comisiei unificate
de control care, dupa cum sint informat, refuza sa se deplaseze la fata locului
ca sa documenteze si sa solutioneze acest caz.
Cetateanul respectiv s-a adresat comisiei
noastre si solicita sa i se apere drepturile in regim de urgenta.
Acelasi lucru il cer Guvernului Republicii
Moldova, sa intervina in regim de urgenta si sa ma informeze asupra deciziilor si
actiunilor intreprinse.
Mai amintesc ca toti proprietarii, potrivit
sesizarii, domiciliati in raioanele de est ale Republicii Moldova ale caror
mijloace de transport auto sint inmatriculate la autoritatile constitutionale
ale Republicii Moldova, sint obligati de catre fortele transnistrene sa achite
la fiecare 60 de zile asa-zisa taxa pentru import provizoriu sau sint fortati sa
achite sume enorme de la 100 la 1000 de dolari sub forma de amenda sau mita.
Au fost inregistrate si cazuri in care
persoanele care au incercat sa isi apere drepturile, solicitind intocmirea
proceselor-verbale si ale altor acte necesare conform procedurilor legale, sint
in acest moment hartuite in, asa-zisele instante de judecata din regiune pentru
nesupunere sau opunere de rezistenta.
Astfel de situatii au drept scop
intimidarea tuturor cetatenilor Republicii Moldova. Regretabil este faptul ca,
de fiecare data sau de cele mai multe ori, autoritatile competente ale
Republicii Moldova se limiteaza doar la explicatii diplomatice, evitind
implicarea directa in solutionarea pasnica a acestor probleme.
Trebuie sa reamintesc ca, potrivit Conventiei
Europene pentru Drepturile Omului, Guvernului ii revine obligatia pozitiva de a
apara interesele, drepturile si libertatile fundamentale ale omului, in special
ale cetatenilor sai.
Multumesc mult.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.4.
Domnul Ion Varta:
Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.
Prima interpelare o adresez domnului
Prim-ministru Vasile Tarlev. Au mai ramas zile numarate pina la demararea noii
campanii agricole, insa persoanele angajate in sfera agriculturii se confrunta
cu multiple si grave probleme, care ii pun in mare dificultate, determinindu-i
pe acei mai vulnerabili sa abandoneze acest gen de activitate.
O problema dificila cu care se confrunta
agricultorii nostri este si cea a preturilor exagerat de mari la ingrasamintele
minerale importate cu preponderenta din Federatia Rusa. La ora actuala, o tona
de ingrasaminte minerale costa pe piata Republicii Moldova peste 4 mii de lei.
In acelasi timp, costul unei tone de
asemenea ingrasaminte in orasul Apatita din Rusia costa in jur de 30 de dolari
sau aproximativ 400 de lei. Cum se intimpla ca diferenta dintre pretul de
achizitie si cel de realizare este de 10 ori mai mare? Ce a intreprins
Guvernul, ministerul de resort pentru a determina reducerea discrepantei strigatoare
la cer dintre cele doua preturi?
Daca pina in prezent Guvernul si ministerul
de resort nu au intreprins nimic eficient in acest sens, ce intentioneaza sa intreprinda
in saptaminile care au mai ramas pina la declansarea campaniei agricole
Guvernul si ministerul respectiv pentru a facilita agricultorilor nostri achizitionare
la preturi accesibile a ingrasamintelor minerale atit de necesare pentru
promovarea unei agriculturi performante?
Si a doua interpelare i-o adresez domnului
viceprim-ministru, ministru al administratiei publice locale Vitalie Vrabie.
Zilele trecute mi-a parvenit o cerere din partea cetateanului Octavian Salagor,
domiciliat in strada Eternitatii 3, apartamentul 49, orasul Riscani care mi-a
deschis o problema pe care incearca sa o depaseasca de 3 ani de zile fara sa
aiba succes pina in prezent.
Dinsul este licentiat in asistenta sociala.
La examenele de licenta Octavian Salagor a fost apreciat inalt de catre
specialistii notorii din cadrul institutiei universitare, remarcindu-se in
cadrul acestei examinari ca este un specialist de performanta.
Conform Hotaririi Guvernului din 10
ianuarie 2007, petitionarul ar fi trebuit sa fie angajat in cadrul Primariei Riscani
in calitate de asistent social. In acest scop, petitionarul a depus toate
actele cerute de normele in vigoare. Totusi, prevalindu-se de motive fara
substanta si absolut neclare responsabile din cadrul administratiei publice
locale din Riscani, evita deja de 3 ani de zile sa angajeze acest specialist tinar
cu o pregatire apreciabila in functia pentru care dinsul opteaza.
Domnule ministru,
Avind in vedere cele mentionate mai sus,
rog sa dispuneti examinarea acestui caz in vederea aprecierii obiective si luarii
de masuri care se impun pentru a asigura respectarea prevederilor legislatiei in
vigoare in domeniul asistentei sociale si emiterii unei rezolutii pozitive la
cererea formulata de domnul Octavian Salagor.
Multumesc.
Raspunsurile le astept in versiunea scrisa.
Doamna Maria Postoico:
In continuare microfonul nr.4.
Domnul Igor Klipii:
O interpelare domnului ministru al educatiei
si tineretului Victor Tvircun.
Domnule ministru,
La 8 decembrie 2006, Ministerul Educatiei si
Tineretului a emis ordinul nr.493 cu privire la metodologia de sustinere a
examenelor de bacalaureat de catre studentii anului intii ai institutiilor de invatamint
superior, inmatriculati in baza atestatelor de studii medii.
Conform punctului 3 al acestui ordin,
studentii care nu vor promova examenele de bacalaureat in sesiunea repetata
urmeaza a fi exmatriculati. Aceste prevederi contravin atit Legii invatamintului,
cit si unui sir de alte acte ale Ministerului Educatiei si Tineretului si
anume: ordinul nr.663 din 1 decembrie 2000, circularei nr.021439 din 26
ianuarie 2004, Regulamentului de organizare si desfasurare a admiterii in
institutiile de invatamint superior din Republica Moldova, aprobat prin Hotarirea
colegiului Ministerului Educatiei si Tineretului nr.6 punctul 1) din 27 aprilie
2006.
In particular, este vorba despre dreptul
studentului de la anul intii admis la studii pe baza atestatului de scoala
medie de a sustine examenele de bacalaureat, iar, conform noului ordin, acest
drept se transforma intr-o obligatie.
Domnule ministru,
In acest context, va solicit explicatii in
legatura cu scopurile urmarite de catre minister, justificarea acestei masuri,
efectele pe care le va produce.
Raspunsul il solicit in scris si de la
tribuna Parlamentului.
Mulaumesc mult.
Doamna Maria Postoico:
In continuare microfonul nr.4.
Domnul Oleg Serebrian:
Multumesc, doamna Presedinte.
Acum doua saptamini am adresat o
interpelare domnului Prim-ministru Vasile Tarlev si ministrului culturii in legatura
cu situatia Teatrului “Eugen Ionescu” si Teatrului Dramatic din Cahul. Urma ca in
decurs de doua saptamini, sa primesc raspuns. Nu am primit raspuns. Astazi
reiterez interpelarea.
Doamna Maria Postoico:
Mai multe solicitari nu sint inregistrate.
Trecem la urmatorul subiect pe ordinea de zi – declaratii.
Doamna Pavlicenco,
Poftim, la microfonul central.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Noi vorbim la solicitarea cetatenilor.
Declaratia mea se numeste “Declaratie privind agonia antiromaneasca a puterii
de la Chisinau”.
Stimati concetateni,
Partidul National Liberal a luat cunostinta
cu stupoare de noile inventii ale puterii comuniste care, in loc sa aiba grija
de economia ce sta pe butuci si de majorarea salariilor promise, plamadeste
neobosit strategii antiromanesti.
Prin aceasta, prin coruptie si incremenirea
in realitatile sovietice, guvernarea Voronin nu se deosebeste cu nimic de
guvernarea Smirnov. La Tiraspol sta monumentul satrapului Vladimir Lenin, dar
monumentul aceluiasi satrap sta la Riscani, in nordul Moldovei.
La Tiraspol se fac defilari cu tancuri
sovietice si se profireaza continuu atacuri in presa impotriva Romaniei, iar la
Chisinau de 23 februarie – Ziua armatei sovietice inexistente, iata ca zisa
noastra armata nationala face aplicatii pentru a serba camuflat sarbatoarea
sovietica, pentru a da un mesaj electoratului nostalgic.
Tot la Chisinau se invita in Parlament
asociatii dubioase de moldoveni menite a fi puse in serviciul dezbinarilor
intraromanesti. In finalul sedintei de saptamina trecuta, cu permisiunea tovarasei
Postoico, deputata ce tennsioneaza mereu atmosfera in Parlament, un alt deputat
comunist, ce nu ne cunoaste limba nici aproximativ, pe nume Mocan, imbracat in
uniforma militara sovietica, i-a jignit atit pe deputatii democrati, cit si pe
cetatenii, ai caror parinti si bunici au pierdut vietile, mobilizati de armata
rosie, inclusiv in Afganistan.
Scopul a fost acelasi: a da un mesaj celor
ce mai sarbatoresc 23 februarie ca “zi de aparare a patriei”, uitind ca acea
patrie e disparuta, bine, mersi, de peste
16 ani. Iar daca e vorba de Rusia, i-am intreba pe comunisti: “cind se vor constientiza
ca cetateni ai Republicii Moldova, si nu ai Federatiei Ruse cu trupe de ocupanti
pe pamintul nostru, pe comunistii care vorbeau acum 2 ani de salvarea
Republicii Moldova de forte de orientare prorusa”.
Partidul National Liberal condamna si incercarile
tot mai agresive ale Ministerului Afacerilor Externe si Integrarii Europene de
a se amesteca in istoria si in justitia Romaniei care are mai multe drepturi
asupra teritoriilor romanesti istorice decit gruparea criminala de la Tiraspol,
cercurile imperialiste de la Moscova si clanurile mafiote de la Chisinau.
PNL se disociaza si blameaza ministerul
care crede ca poate vorbi cu indignare, cica in numele intregii societati
moldovenesti, despre decizia Curtii de Apel Bucuresti. Justitia romaneasca nu a
achitat pe nimeni pentru crime de razboi, ci doar a justificat incercarea Romaniei
de a-si recupera prin forta paminturile istorice.
Aceasta pentru ca, urmare a actiunilor
ultimative si agresive ale URSS din 1940, Romania a fost lasata fara alegere.
Toate holocausturile trebuie condamnate, fie ca e holocaust evreiesc, holocaust
romanesc, holocaust baltic sau holocaust polonez, dar la fel se impune
condamnarea holocaustului comunist prin care au fost exterminati rusi, romani,
evrei, baltici, ucraineni, polonezi, reprezentanti ai altor nationalitati.
Insa pentru aceasta e nevoie de un institut
de condamnare a crimelor comunismului, indiferent de cine le-a comis: rusi, romani,
evrei, ucraineni sau reprezentantii altor nationalitati.
Incercarea ministerului dirijat din umbra
de consilierii prezidentiali antiromani de a aprecia actiunile militare
legitime ale statului roman de recuperare a teritoriilor istorice drept o ocupatie,
demonstreaza inca o data ca puterea comunista de la Chisinau este una bolsevica
si stalinista.
PNL constata ca fortele antinationale i-au invinuit
in zadar pe politicienii nationali ca ar fi declansat, din cauza limbii, in
Republica Moldova conflicte interetnice ce au dus la razboi. Daca ar fi asa,
cum sa ne explicam astazi lucraturile moldo-ruse contra Romaniei ale unor
Stepaniuci, Stati, Tcaciuci, in care sint atrasi cetateni ai Romaniei,
oferindu-se, operindu-se cu notiunile de limba, identitate, nationalitate.
Sau poate totusi limba si nationalitatea sint
importante si puterea comunista se teme ca ii fuge terenul de sub picioare prin
pierdere a cetatenilor ce se declara romani. Si tocmai de aceea comunistii vor
sa ne comunomoldovenizeze in continuare, ca aceasta a fost farsa cu Asociatia
moldovenilor in Romania, ridicata de “lizonans”, pardon, “rezonans” la rangul
de eveniment number one al saptaminii, farsa ce arata agonia regimului comunist
orbit de invidia, pentru ca Romania nu mai e pur si simplu Romania, ci Uniunea
Europeana.
Isi inchipuie acesti farisei ca acei 10
milioane de romani din Moldova romaneasca se vor exprima de zisa asociatie a
moldovenilor, plamadita prin birouri comuniste din Parlamentul de la Chisinau,
ineptii de care e capabila doar o guvernare incapabila de a conduce un stat.
Strategii ridicoli clocesc interviuri
pentru Voronin care, iata, recunoaste, spre stupoarea lui Stati, ca nu e nici o
diferenta intre limbile romana si moldoveneasca si-l baga pe presedintele lor,
tot mai obosit in hatisuri din care e greu de iesit.
Cum poate minti Voronin, spunind ca in Romania
zilelor noastre pina nu demult nu era atit de simplu sa iti declari pe fata
identitatea moldoveneasca si ca problema identitatii etnice va deveni in aceasta
tara o problema ce va tine de exprimarea vointei cetatenilor, dar nu o politica
impusa de sus, ca la noi in Moldova nimeni nu constringe pe nimeni sa fie in
exclusivitate moldovean, poti fi roman, ucrainean, rus, ca noi nu ne implicam in
problemele identitatii, fiind problema cetatenilor insisi, ca in legislatia
moldoveneasca nu permite trecerea nationalitatii de roman in acte decit daca
aduci de pe lumea cealalta acte doveditoare despre stramosii romani.
Stimati concetateni,
Nevoile primare ale oamenilor sint sanatatea,
banii, dragostea. Unul din modurile de a atinge aceste scopuri e sa fii bogat si
prosper. Dupa cum exista oameni bogati si oameni saraci, exista tari bogate si tari
sarace. Diferenta nu consta in vechimea lor. India sau Egiptul exista de mii de
ani, dar sint sarace.
Australia sau Noua Zeelanda, necunoscute cu
150 de ani in urma, acum sint tari dezvoltate si bogate. Diferenta dintre
aceste tari nu consta in resursele umane. Japonia, cu un teritoriu mic si
muntos, deloc potrivit agriculturii sau cresterii vitelor, fara petrol si
minereuri, e a doua putere economica mondiala. Teritoriul este marea, o mare
fabrica plutitoare ce importa materie din toata lumea si exporta in toata
lumea, acumulind bogatie.
Elvetia, fara acces la mare, detine una
dintre cele mai mari flote maritime din lume. Nu are cacao, dar are cea mai buna
ciocolata din lume. Pe putini kilometri cresc vite si culturi, 4 luni pe an,
pentru ca in restul timpului e frig, dar are cele mai bune produse lactate din
Europa.
Nici Elvetia nu are materii prime, dar
exporta produse de o calitate greu de intrecut. Este o tara pe care siguranta,
ordinea, munca au transformat-o in casa de bani a lumii. Si nici inteligenta
oamenilor nu face diferenta dintre bogatie si saracie, fapt demonstrat de
studentii din tarile sarace cu rezultate excelente obtinute in tari bogate.
Vorbind cu manageri occidentali ne dam seama ca nu exista nici aici o diferenta
intelectuala notabila.
Nici rasa nu face diferenta dintre saraci si
bogati. Si atunci ce face diferenta? Atitudinea oamenilor face diferenta.
Oamenii din tarile bogate respecta urmatoarele reguli: etica, ordinea si curatenia,
integritatea si cinstea, punctualitatea si responsabilitatea, dorinta de perfectiune,
respectul pentru legi si regulamente, dragostea pentru munca, efortul de a face
economii si cheltuiala cu chibzuinta.
Are oare nevoie Moldova de alte legi? Sintem,
nu ar fi de ajuns sa respectam cu totii aceste 10 reguli simple. Sintem saraci
nu pentru ca nu avem resurse naturale sau pentru ca natura ar fi cruda cu noi,
sintem saraci din cauza atitudinii noastre. Ne lipseste caracterul pentru a ne
conduce de aceste principii de baza ale functionarii societatii.
Daca vom astepta ca Guvernul sa ne rezolve
problemele, vom astepta toata viata. Aceste principii si valori trebuie sa
animeze orice proces de schimbare, stilul nostru de viata, insa doar impreuna,
prin atitudine, vom opri nebunia care se intimpla astazi in Moldova si vom
modela prin caracter si vointa o viata mai buna. Sa manifestam atitudine si
caracter in fata urii, intolerantei, invidiei si incapacitatii comuniste.
Va multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Va multumesc, doamna Pavlicenco.
Si va multumesc din partea mea ca aveti
grija de persoana mea. Ultima vreme chiar credeam ca m-ati dat uitarii si va
multumesc ca ati revenit la persoana mea. Si fiindca... iata, astazi chiar
domnul Susarenco a uitat cum imi spune, cum ma numesc.
Va multumesc.
Deci, la microfonul central se invita
domnul Bujor. Am fost vizata si am dreptul. (Rumoare in sala.) Da,
poftim si dumneavoastra aveti dreptul.
Domnul Leonid Bujor:
Da, va multumesc.
De care?
Doamna Maria Postoico:
Poftim, tergiversati vremea. 58 de minute.
Domnul Leonid Bujor:
Doamna Presedinte al sedintei,
Stimati colegi deputati,
Regulamentul Parlamentului, aprobat prin
Legea nr.797 din 24 aprilie 1996, este documentul de capatii in activitatea
noastra legislativa.
Si fiecare dintre noi e obligat sa il
respecte, iar conducatorii sedintelor au datoria sa asigure desfasurarea lor in
stricta conformitate cu legea. Spre regret, practica demonstreaza ca deseori el
este denaturat si aplicat selectiv.
In mod repetat, deputatii Fractiunii
parlamentare “Alianta «Moldova Noastra»” au semnalat incalcari ale
Regulamentului. Constatam ca atunci cind conduce sedintele plenare doamna
vicespeaker Postoico, deseori ofera microfonul in dependenta de propunerile
propriei simpatii politice, confundind forul legislativ al tarii cu intrunirile
pe linii de partid.
Astfel, in cadrul Orei Guvernului din 22
februarie 2007, am constatat o realizare de exceptie, pe parcursul unei ore
doar un deputat a reusit sa adreseze interpelarile sale. Aceasta s-a intimplat
pe motiv ca, desi erau invitati de opozitie acei 3 reprezentanti ai Guvernului,
ajutati de deputatii puterii, au prezentat raspunsuri, care erau, de fapt,
rapoarte ample si triumfaliste. Era evident ca asistam la un spectacol bine regizat,
dar de prost gust.
In cadrul aceleiasi sedinte, doamna
Postoico a permis deputatilor comunisti Todoroglo si Ostapciuc sa isi expuna
pozitia, desi nici unul dintre ei nu erau autori ai interpelarilor respective.
In schimb deputatii din opozitie, inclusiv
subsemnatul, au fost lipsiti de dreptul regulamentar la interventie de procedura.
Astfel, s-a refuzat sa se aplice prevederile articolului 91, alineatele (1) si (2),
care prevad, citez: “Presedintele sedintei poate da cuvintul oricind unui
deputat pentru a raspunde intr-o chestiune ce implica persoana sa, regula care
se aplica si in cazul in care se cere cuvintul in probleme prevazute de
Regulament”.
Stimati colegi,
Va amintim ca in sedinta din 22 februarie
un deputat comunist a adresat cuvinte indecente la adresa unui coleg din opozitie,
incalcind articolul 93, alineatul (1), care interzice proliferarea de insulte
sau calomnii atit de la tribuna Parlamentului, cit si din sala de sedinte. Desi
a fost lezata onoarea si demnitatea de om, presedintele sedintei nu a luat
atitudine fata de aceasta iesire isterica si rusinoasa.
In Parlamentul nostru este obisnuita
practica deputatilor din fractiunea majoritara de a face comentarii, uneori rautacioase,
la adresa deputatilor din opozitie. Aceeasi atitudine diferentiata a continuat si
in cadrul sedintei plenare a Parlamentului din 23 februarie.
Profitind de sprijinul tacit al doamnei
Postoico un alt deputat comunist si-a permis sa ofenseze o doamna deputat din
opozitie, spre regret, nu a urmat nici o reactie. Astfel, nu i s-a oferit
doamnei Cusnir, in cazul de fata, dreptul regulamentar la replica, prevazut de
alineatul (1) al articolului 91.
Indiscutabil, doamna vicepresedinte al
Parlamentului nu poate fi invinuita de necunoasterea Regulamentului
Parlamentului. Problema este de alta natura, reprezentind majoritatea
parlamentara, dumneaei ori de cite ori are nevoie, interpreteaza Regulamentul
pentru a defavoriza deputatii din opozitie, dar si pentru a justifica iesirile
abuzive la microfon a deputatilor comunisti.
Acest comportament se inscrie perfect in
planul general al fractiunii majoritare de marginalizare a deputatilor din
opozitie, al carei principal reprezentant in Parlamentul Republicii Moldova
este Fractiunea “Alianta «Moldova Noastra»”.
Desigur, puterea devine cu atit mai
obraznica si mai agresiva, cu cit se apropie alegerile locale generale. Si
spunem acest lucru doar pentru a va aminti ca incalcarea drepturilor deputatilor
de orice culoare politica ar fi ei, echivaleaza cu incalcarea drepturilor cetatenilor
de a fi reprezentati echitabil in Parlamentul tarii. Ignorarea opozitiei este
echivalenta cu ignorarea unei parti considerabile a populatiei tarii.
Fractiunea parlamentara “Alianta «Moldova
Noastra»” insista asupra respectarii Regulamentului si asupra aplicarii lui
egale fata de deputatii puterii si fata de acei din opozitie. Una dintre functiile
Parlamentului este de a efectua controlul asupra respectarii legislatiei. De
aceea, cerem ca si presedintii sedintelor plenare sa sporeasca autocontrolul si
sa respecte cadrul legal.
Va multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Domnule Bujor,
Va multumesc si dumneavoastra pentru ca m-ati
nominalizat.
Si in legatura cu adoptarea noului
Regulament, cred ca vom fi toti examinati impreuna si vom fi cu o reusita mai
buna.
La microfonul central se invita domnul
Serebrian.
Domnul Oleg Serebrian:
Onorata asistenta,
Stimati colegi,
Permiteti-mi sa dau citire declaratiei
deputatilor social-liberal privind necesitatea crearii unei Comisii nationale
de ancheta a evenimentelor din perioada conflictului armat de pe Nistru.
Onorata asistenta,
Stimati colegi,
Miine se vor implini 15 ani din momentul
declansarii conflictului armat de pe Nistru. Bilantul acestui trist eveniment a
fost curmarea a peste 1000 de vieti omenesti, molestarea psihologica a altor
zeci de mii de oameni, dezmembrarea Republicii Moldova si deturnarea ei de pe
calea evolutiei firesti.
In linii generale, cunoastem sau intuim
cine si cu ce scop a regizat, orchestrat si indeplinit acest scenariu de
demolare morala a noului stat moldovenesc. Nu incape nici o indoiala ca in
spatele actiunii respective au stat structurile speciale ale fostei Uniuni
Sovietice, care inca, la finele anilor “80 ai secolului trecut, au pus in
aplicare scenarii de destabilizare interna a unor republici rebele.
Ceea ce nu stim, insa, este dimensiunea
implicatiilor coloanei a cincea, infiltrata de securitatea sovietica in
organele de decizie militara si politica a Republicii Moldova din acea vreme.
Or, fara indoiala, ceea ce s-a intimplat in toamna anului 1991 – vara anului
1992, nu s-ar fi putut intimpla decit cu concursul agentilor infiltrati de CGB.
Ne dam bine seama ca in acea vreme
serviciile speciale ale fostei URSS dispuneau de o vasta retea de agenti de
influenta in toate organele decizionale din Republica Moldova. Nu incape, de
asemenea, nici o indoiala ca marile erori comise de Chisinau in perioada
conflictului, dar si in perioada cea precedata si urmata de actiunile militare,
s-au produs nu doar din incompetenta, ci si din rea-vointa.
O mare tradare, iata ce a fost in
principiu, conflictul de pe Nistru pentru Republica Moldova. O tradare, a carei
dimensiune, din pacate, nu o cunoastem nici pina astazi.
Este stiut faptul ca acest conflict pe toata
durata sa a fost plin de mistere. In martie 1992 localnicii din Cocieri au
trimis un grup de voluntari la Holercani, unde se afla ministrul moldovean de
interne, pentru a cere arme in vederea organizarii rezistentei. S-au intors, insa,
si fara arme, si fara sustinere. Ministrul le-ar fi spus: ca arme nu sint si, in
genere, nu trebuie sa ne lasam provocati.
De fapt, conducerea Republicii Moldova de
atunci nu a avut nici un plan de atciune, nu a stiut sau, mai curind, nu a vrut
sa sprijine grupurile de voluntari din Cocieri, Corjova, Pirita, Dorotcaia si
Molovata. Cind satul Cosnita a fost ocupat de unitatile militare separatiste,
localnicii au cerut si ei sprijinul ministrului moldovean de interne, care le-a
raspuns: noi venim in ajutor, dar daca oamenii nu ne vor?
Pina la urma, Chisinaul a mobilizat un numar
destul de mare de voluntari si politisti din intreaga tara, amplasindu-i in
zonele localitatilor Cosnita si Cocieri, dar fara ca sa ii asigure in timp util
cu arme si fara a le da instructiuni clare. Mentinerea unui mare numar de
voluntari in satele respective timp indelungat, fara ca acestia sa primeasca
ordine de actiune, a avut ca efect bombardarea satelor de catre artileria
inamica, aducind astfel grave prejudicii materiale localnicilor din cele 6 sate
din stinga Nistrului, care mai recunoasteau autoritatile moldovene.
Desi conflictul din stinga Nistrului a inceput
inca din anul 1989, Chisinaul a fost surprins si depasit de evenimentele din
primavara anului 1992. Nu a existat nici un plan de actiune militara,
diplomatica, mediateca sau politica nici de ofensiva si nici de defensiva.
Nici pina astazi nimeni nu poate raspunde
la intrebarea: de ce in chiar momentul declansarii conflictului unitatile
moldovene nu au pus, intii de toate, stapinire pe satele Jura si Mihailovca,
sate cu populatie majoritar moldoveneasca, situate in locul unde zona
transnistreana a Republicii Moldova se subtiaza pina la 5 kilometri? Chiar si
unei persoane ce nu este neaparat familiarizata cu arta militara, ii este clar
ca acesta era locul cel mai vulnerabil al separatistilor, ocuparea lui permitind
fringerea zonei separatiste in doua.
Stimati colegi,
Este stiut ca orice infringere militara
importanta este examinata si analizata in mod serios de o comisie de ancheta,
comisie ce verifica comportamentul responsabililor militari si politici,
impactul deciziilor lor asupra mersului evenimentelor. Astfel de comisii sint
create si pentru evaluarea evenimentelor politice ce au condus la pierderi de
vieti omenesti. Romania vecina a creat o comisie pentru verificarea evenimentelor
din decembrie 1989.
Chiar si orice mare accident aviatic sau
naval este examinat minutios, comportamentul echipajului fiind analizat in
primul rind. In conflictul de pe Nistru a naufragiat chiar Republica Moldova,
dar nimeni nu s-a obosit sa ancheteze cauzele acestui dezastru.
Asa cum spuneam, stim foarte bine cine a
inspirat, organizat si sprijinit conflictul din estul Republicii Moldova, dar
nu stim cine au fost agentii voluntari sau involuntari ai intereselor straine
la Chisinau? Acei care orchestrau din umbra esecul operatiunii de pe Nistru in
primavara–vara anului 1992.
Este curios faptul ca in Republica Moldova
nu s-a pus niciodata problema anchetarii celei mai mari crime inregistrate in
scurta ei istorie – conflictul de pe Nistru. Au murit peste 1000 de oameni, au
fost raniti peste 4000 de oameni, mii de persoane deplasate, pagube materiale
direct si indirecte extrem de importante, prejudicii considerabile aduse
imaginii Republicii Moldova in plan politic si economic. Si, in pofida acestui
fapt, Chisinaul oficial a evitat timp de 15 ani sa lanseze o ancheta a
persoanelor care in perioada conflictului, au avut diferite responsabilitati
politice si militare.
Stimati colegi,
Noi, deputatii sociali-liberali, consideram
ca este cazul si timpul sa stim cine, cum si cu ce scop a influentat asa cum a
influentat deciziile Sefului statului de atunci? Cine a stat in spatele actiunilor
evidente de sabotaj, reclamate cu diverse ocazii de acei care au luptat in 1992
la Cosnita, Cocieri, Dubasari sau Bender?
Unele voci de la Chisinau cer intentarea
unor dosare penale cetatenilor rusi Smirnov, Maracuta sau Antiufeev, dar nimeni
nu isi pune intrebarea: daca nu cumva chiar la Chisinau ar exista persoane care
ar putea fi invinuite de inalta tradare si, culmea, s-ar putea ca unele din
aceste persoane sa fi fost in timpul conflictului de pe Nistru, in chiar
anturajul Presedintelui Mircea Snegur.
Stimati colegi,
Deputatii sociali-liberali considera ca a
venit timpul ca asupra acestui conflict sa fie varsata macar putina lumina. Ca,
cel putin unii dintre acei care se fac responsabili de crima contra propriului
popor sa fie trasi la raspundere. Din aceste considerente, ne adresam Presedintelui
Republicii Moldova, Parlamentului si Procurorului General al Republicii Moldova
cu solicitarea de a crea o Comisie nationala de ancheta a evenimentelor din
august 1991 – iulie 1992.
Credem ca aceasta comisie ar trebui sa
audieze si pe Seful statului de atunci, impreuna cu consilierii sai pentru
probleme de securitate si aparare, si pe seful Guvernului de atunci impreuna cu
ministrii sai de interne, externe si ai securitatii nationale si pe
responsabilii militari de la acea ora. Poporul trebuie sa isi cunoasca eroii.
Doamna Maria Postoico:
Un minut.
Domnul Oleg Serebrian:
Dar si tradatorii. Lipsa de lumina in
dosarul transnistrean face ca deseori eroii si tradatorii sa fie pusi de-a
valma in acelasi ambalaj. Acei care s-au jertfit pentru tara si acei care au
adus tara ca jertfa se confunda. E timpul sa stim: cine si de ce a ordonat
eliberarea lui Igor Smirnov in septembrie 1991? Cine si de ce a abandonat
comisariatul raional de politie din Dubasari la inceputul conflictului? Cine
se face responsabil de lipsa de coordonare a actiunilor pe platourile de la
Cocieri si Cosnita? Cine sint acei care au stat in spatele modificarii
mecanismului cvadripartit de negocieri? Cine e responsabil de aventura militara
de la Bender? Cine sint acei pe contul carora trebuie sa scriem vietile a circa
1000 de cetateni ai Republicii Moldova care si-au pierdut viata in acele
evenimente?
Va multumesc.
Doamna Maria Postoico:
La microfonul central se invita domnul
Varta.
Linistiti-va, va rog, doamna Cusnir.
Domnul Ion Varta:
Stimata doamna Presedinte al sedintei,
Stimati colegi,
Onorata asistenta,
De citiva ani buni de zile, in partea de
nord a Republicii Moldova, in preajma satului Criva se desfasoara o drama
veritabila, la care factorii de decizie ai tarii noastre ramin indiferenti.
Este vorba despre distrugerea in mod barbar a unei pesteri unice din lume, cea
care poarta numele marelui om de stiinta si speolog roman Emil Racovita.
De doua pesteri de o importanta similara
mai dispune doar o singura tara de pe continentul european, aceasta este
Ucraina. Guvernul acestei tari, spre deosebire de cel al Republicii Moldova, a
demonstrat o atitudine diametral opusa fata de astfel de monumente exceptionale
ale naturii, luindu-le sub protectia statului si acordindu-le statutul de
obiective de importanta majoritara ale patrimoniului national.
Orice tentativa de a atenta la integritatea
celor doua pesteri din Ucraina se contracareaza in cel mai drastic mod in
conformitate cu legislatia in vigoare a acestei tari. In raza celor doua pesteri
din Ucraina “Oziornaia” si “Optimisticeskaia” este categoric interzisa exploatarea
industriala a zacamintelor de ghips pentru a exclude deteriorarea sau
distrugerea grotelor celor doua pesteri.
La noi, din pacate, s-a procedat altfel,
Compania mixta moldo-germana “NAUF”, incepind cu anul 2002 desfasoara activitati
de amploare in preajma si in raza pesterii “Emil Racovita”. Exploatarile cu
caracter industrial ale rezervelor de ghips din aceasta zona au provocat daune
enorme pesterii “Emil Racovita”, locuitorilor satului Criva, raionul Briceni si
mediului ambiant din aceasta regiune.
In procesul acestor activitati cu caracter
industrial au fost distruse in mod barbar o parte a grotelor pesterii, care au
avut o ramificatie in raza carierei. In urma exploziilor extrem de puternice,
care distrug rocile de ghips, s-au prabusit boltile citorva sali ale pesterii,
iar multe grote ale acesteia au dat fisuri.
In ultimele luni a crescut in intensitate
puterea acestor explozii. Daca in trecut exploziile aveau loc de doua ori pe saptamina,
in prezent ele se repeta, practic, in fiecare zi. Acest fapt se datoreaza unei
activitati continue in raza carierei, care are loc ziua si noaptea. Utilizarea
unor cantitati foarte mari de material explozibil va conduce in mod inevitabil
la distrugerea definitiva a acestei pesteri a Republicii Moldova.
Activitatile cu caracter industrial in raza
carierei au provocat prejudicii enorme locuitorilor satului Criva, dar si celor
din satul ucrainean Podvirnoe, situat si el in preajma carierei si pesterei
“Emil Racovita”. Casele crivenilor, situate la marginea satului, au dat fisuri
serioase, unele dintre ele se afla intr-o stare avariata. In satul ucrainean
Podvirnoe – 8 case sint pe cale sa se naruie din cauza exploziilor.
Responsabilii din cadrul acestei intreprinderi
mixte au refuzat sa utilizeze metoda de extractie a ghipsului cu ajutorul
combinelor, preferind metoda exploziilor. In calitate de material explozibil o
anumita perioada a fost utilizat trotilul, in ultimii ani insa se utilizeaza
silitra, care contine o cantitate importanta de azot si motorina.
In urma exploziei silitrei se degaja un fum
dens si nociv de vapori de motorina si azot, care nu sint asimilate de
culturile agricole si provoaca daune considerabile agricultorilor. Locuitorii
satului din preajma carierei se pling ca plantele mai sensibile, cum sint cele
legumicole, nu pot sa se dezvolte si se usuca din cauza actiunilor nocive ale
acestor componente ale silitrei.
Cind vintul bate dinspre cariera, mirosul
respingator si insuportabil al gazelor degajate in procesul exploziilor,
provoaca disconfort serios locuitorilor satului Criva. In acelasi timp, cariera
continue sa avanseze in directia satului.
In ultimele luni, compania a reusit sa
procure inca peste 30 de hectare de terenuri agricole. In felul acesta, spatiul
dintre sat si cariera in urmatoarele luni se va reduce si mai mult. Din cauza carierei,
din fintinile crivenilor a disparut apa potabila, care se acumuleaza pe fundul
carierei pentru ca apoi sa fie pompata in riul Prut.
O atare abordare nu poate fi numita altfel
decit o crima. Apele freatice din raza satului Criva sint cele mai bune pentru
consum din intreg raionul Briceni. Prezenta in trecut a apelor freatice in raza
satului Criva asigura un suport in plus pentru siguranta imobilelor din
localitate. O data cu disparitia apei, spatiile goale pe alocuri nu rezista si,
in consecinta, se produc prabusiri de teren, care pun in pericol viata
oamenilor.
O alta problema grava o constituie
recuperarea terenurilor agricole pe care intreprinderea KHAUF le restituie
satului Criva, dupa ce isi incheie activitatea in anumite sectoare ale
carierei. Pe aceste terenuri, din pacate, nu mai pot fi cultivate plante
agricole. In felul acesta, suprafata considerabila de terenuri agricole cu cea
mai inalta fertilitate a solului este scoasa din circuit si distrusa. Crivenii
au incercat sa valorifice aceste terenuri agricole, dar fara succes. Plantele
agricole refuza sa se dezvolte pe aceste soluri. Pina la urma, Primaria s-a vazut
nevoita sa sadeasca in aceasta zona salcimi.
De pe urma activitatilor industriale de amploare
in raza carierei sufera chiar si acei citiva zeci de criveni, angajati la
respectiva intreprindere. In prezent, ei fac efort dublu, lucreaza si in
schimbul de noapte. Insa salariile nu au suportat majorari adecvate. Si acest
lucru se intimpla atunci cind intreprinderea inregistreaza cresteri
spectaculoase de profit.
Saptaminal, din raza carierei pleaca spre
Ucraina doua garnituri de tren cu sute de vagoane de ghips de cea mai inalta
calitate. Ghipsul de la Criva, datorita calitatilor sale inalte, se recomanda a
fi utilizat, in primul rind, in sfera medicinii. Din pacate, el este folosit cu
preponderenta in domeniul constructiilor. Pentru a curma dezastrul de la Criva,
se impune, in mod imperios, efectuarea unui audit ecologic international, cu
antrenarea unor specialisti valorosi si pentru a salva ceea ce mai este posibil
de salvat.
Salvarea pesterii “Emil Racovita” trebuie sa
constituie o preocupare de ordin national. Aceasta pestera, o data cu
deschiderea postului vamal Lipcani, poate fi inclusa in circuitul turistic
international, din care fac parte acele cinci bijuterii ale arhitecturii
medievale moldovenesti: manastirile Voronet, Humor, Sucevita, Moldovita si
Putna din Romania si Cetatea Hotinului care este vizitata anual de peste 300 de
mii de turisti. Cu asemenea abordare a acestei problematici ar putea rezolva
multiple probleme de ordin social, cu care se confrunta populatia din satele
din Nordul republicii. Crearea unei puternici infrastructuri turistice de-a
lungul cursului superior al riului Prut poate oferi o sansa benefica pentru
locuitorii satelor din aceasta regiune, prin crearea noilor locuri de munca.
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
La microfonul central se invita domnul
Stepaniuc.
Domnul Victor Stepaniuc:
Stimati colegi,
Nu m-am pregatit special sa fac o declaratie
astazi, dar, luind in vedere provocarile unor deputati, care permanent stiu a cauta
subiecte de scandal pentru Parlamentul nostru, deci as vrea sa dau urmatoarele explicatii.
Desigur, deputatul este obligat sa cunoasca
bine Constitutia, sa cunoasca legile tarii, sa cunoasca Legea despre
Regulamentul si functionarea Parlamentului, Legea statutului deputatului. Si
daca noi am cunoaste aceste legi, noi am fi putin mai atenti. Cu atit mai mult,
cind vorbim in fata cetatenilor, cind emisiunile acestea de Televiziune si de
Radio, transmit tot ce are loc in Parlament.
Este vorba despre bunul simt, atunci cind
unii colegi, care pretind ca au absolvit colegii pedagogice si institutii de invatamint
si au fost buni pedagogi, si au lucrat chiar si in administratia publica locala,
ies cu niste ofense obraznice, care nicaieri in alta parte nu se permit.
Regulamentul Parlamentului, de la articolul 116 pina la articolul 121, arata
foarte clar ce ar trebui sa intreprinda conducerea Parlamentului pentru
asemenea deputati. Probabil, ar trebui sa le retraga cuvintul ori chiar sa ii
elimine din sala.
Referitor la unele lucruri care au avut loc
zilele acestea, subiectul este descris foarte bine si in presa romaneasca, si in
presa Republicii Moldova despre crearea acestei comunitati a moldovenilor din
Romania. Pentru statul national moldovenesc Republica Moldova de astazi, inregistrat
in Organizatia Natiunilor Unite pe data de 2 martie 1992. Miine se implinesc 15
ani. Deci, este o onoare ca noi avem, in afara de aceasta majoritate
moldoveneasca in acest stat, inca 38 de diaspore moldovenesti peste hotare.
Vreau sa va amintesc ca asemenea tari cu
reputatie internationala, cum este Germania, Grecia, Canada, Ucraina si multe
altele, au inregistrat diasporele moldovenesti in acest tari si le-au inregistrat
fara mari probleme.
Deci, vreau sa spun ca si la Iasi in Romania,
statul roman a inregistrat aceasta comunitate a moldovenilor si, probabil, au facut-o
anume luind in vedere Conventia-cadru a Consiliului Europei, adoptata la 1
februarie 1995 in vederea protectiei minoritatilor nationale.
Acesti oameni, reprezentantii acestei
minoritati nationale era absolut normal sa vina in tara noastra, in tara unde
moldovenii sint majoritari. Asemenea relatii exista si sint foarte bine prezentate
in aceasta Conventie, care ar fi bine ca colegii nostri si doamna Pavlicenco, si
domnul Bujor, si multi alti sa o cunoasca.
Ar fi bine ca colegii nostri sa cunoasca
legislatia Republicii Moldova. Si este si un alt document foarte important – recomandarea
nr.1201, deci, a Consiliului Europei, adoptat la 1993, la articolele 2 si 10 se
vorbeste foarte clar: apartenenta la minoritatea nationala reprezinta libera optiune
a persoanei, nu a comunitatilor, dar a persoanei. Deci, eu cu dumneavoastra,
fiecare dintre noi are dreptul sa declare ca este, apartine majoritatii sau
minoritatii. Orice persoana, apartinind unei minoritati nationale, are dreptul,
cu strictul respect al integritatii teritoriale a statutului de a avea contacte
libere si fara piedici cu locuitorii unei alte tari cu care aceasta minoritate impartaseste
caracteristicile etnice, religioase, lingvistice, o identitate culturala. Deci,
asa vorbesc documentele europene.
Si atit timp cit noi insistam cu dumneavoastra
cu totii, nu exista partid politic, probabil, in Republica Moldova care nu
vorbeste despre democratie, toleranta, pluralism politic, deci valori europene,
atit timp ar trebui sa avem destula toleranta in declaratiile noastre. In presa
noastra, zilele acestea s-a imprastiat zvonul precum ca aceasta minoritate,
aceasta comunitate de acum s-a si dizolvat. Nu este adevarat.
Desi judecata de la... Parchetul de la Iasi
a atacat aceasta minoritate, a atacat-o in judecata, precum ca se implica in
politica. Dar sa fim de acord ca acesti oameni, in toate declaratiile pe care
le-au facut in Republica Moldova si la canalele de televiziune, si in presa, au
vorbit despre legaturi culturale, au vorbit despre specificul etnic
moldovenesc, au vorbit despre istorie. Ei se declara in acest statut al lor
buni cetateni romani, dar de etnie moldoveneasca.
Eu as vrea sa subliniez acest lucru, de aceea
ca in Parlamentul Republicii Moldova asa este situatia. Asa este situatia
Republicii Moldova, in Parlamentul Republicii Moldova noi avem mai multi deputati
care au cetatenie a statutului roman si daca noi am privi foarte clar conventiile
internationale, legislatia interna a statutului nostru, Constitutia, si
Constitutia Romaniei, desigur ca acest bun cetatean al Republicii Moldova si al
Romaniei ar trebui foarte bine sa ia in vedere in care tara el reprezinta
poporul. El reprezinta poporul, dumneavoastra reprezentanti poporul aici, in
Republica Moldova, desi sinteti si cetateni romani.
Constitutia Republicii Moldova, articolele
4, 5, 8, 10, 13, 19, capitolul II, domnul Susarenco stie foarte bine. Constitutia
Romaniei, la articolele 6, 27 se vorbeste foarte bine despre
reprezentativitatea, despre cetatenii care au dubla cetatenie, despre asa-numitii
romani din strainatate. Si toata Constitutia Romaniei acum a fost adusa in
concordanta cu conventiile europene.
Constitutia noastra, a Republicii Moldova
nici nu trebuie adusa in concordanta cu prevederile europene din cauza ca, de
la primul pina la ultimul articol, ea coincide absolut. De aceea, probabil, ca
noi, am fost citiva ani de zile subliniati, adica insemnati ca avem una dintre
cele mai reusite legislatii in privinta minoritatilor nationale.
Dar atit timp cit deputatii nostri, care
ies in fata Parlamentului, in fata societatii ei vorbesc frumos despre
pluralism si despre statutul de drept, si, totodata, nu respecta majoritatea
articolelor din Constitutia Moldovei, atunci se intreaba cum pot ei reprezenta
statul si aceasta natiune? Fiindca in Organizatia Natiunilor Unite noi am fost inregistrati,
de fapt, ca natiune.
Domnul Serebrian stie ca acolo nu se inregistreaza
autonomii sau autonomii culturale. Acolo se inregistreaza natiuni. Natiunea
moldoveneasca este inregistrata la Natiunile Unite. Si atunci cind iese doamna
Pavlicenco si permanent ne invata in ce limba vorbeste poporul majoritar, uita
de toate articolele respective ale Constitutiei, eu vreau sa intreb, in
articolul 20 al Constitutiei Romaniei si in articolul 56 al Constitutiei
Republicii Moldova se vorbeste despre aceea ca fiecare cetatean este dator sa
aiba fidelitate, sa aiba devotament pentru statutul pe care il reprezinta.
Cum se poate de vorbit de stat de drept,
daca acest elementar devotament nu exista? O obraznicie mai mare, probabil, nu
s-a intimplat in nici un Parlament ca cazul care a fost astazi, pe care l-ati vazut
dumneavoastra singuri. Ati vazut: reprezentantul Fondului Monetar International
iese si nu este chip sa vorbeasca, de aceea ca cuiva nu ii place limba rusa. Desi
limba rusa este una din limbile oficiale a Organizatiei Natiunilor Unite, din
acele 6 limbi alaturi de engleza, franceza, deci, se vorbeste si rusa. Si la
noi in Parlament se vorbeste rusa. Dar haideti sa respectam elementar
prevederile principale ale legislatiei si atunci o sa incercam sa ii invatam, sa
ii instruim pe altii, doar noi sintem organul reprezentativ suprem al poporului
Republicii Moldova.
Eu vreau sa va multumesc. Sa va doresc
dumneavoastra succese si sanatate si sa va spun ca comunitatea moldovenilor din
Romania deci functioneaza, desi cineva a incercat sa spuna ca ea nu functioneaza.
Functioneaza. Si eu vreau sa va felicit cu aceasta. (Aplauze.)
Doamna Maria Postoico:
Urmatoarea sedinta va avea loc miine, la
ora 10.00.
Sedinta de astazi o anunt inchisa.
Va multumesc.
Sedinta s-a incheiat la ora 15.30.
Stenograma a fost pregatita spre
publicare
in Directia documentare parlamentara a
Aparatului Parlamentului.