DEZBATERI PARLAMENTARE

Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XVI-a

SESIUNEA a II-a ORDINARA – DECEMBRIE 2005

Sedinta din ziua de 16 decembrie 2005

(STENOGRAMA)

SUMAR

1. Declararea sedintei ca fiind deliberativa.

2. Aprobarea ordinii de zi a sedintei.

3. dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de lege pentru modificarea si completarea Legii nr.1086-XIV din 23 iunie 2000 cu privire la expertiza judiciara (art.1, 1¹, 1² s.a.). Nr. de intrare 3332.

4. dezbaterea proiectului de lege pentru modificarea si completarea Legii nr. 198-XV din 15 mai 2003 cu privire la arenda in agricultura (art. 2,5,6 s.a.). Nr. de intrare 3630.

5. dezbaterea si adoptarea proiectului de lege cu privire la modificarea si completarea Legii nr.312-XIII din 8 decembrie 1994 privind Curtea de Conturi (art.2, 3, 4, 5, 6 s.a.). Nr. de intrare 3445.

6. dezbaterea si adoptarea proiectului de lege pentru modificarea Legii nr.354-XV din 28 octombrie 2004 cu privire la formarea bunurilor imobile (art.5). Nr. de intrare 3798.

7. dezbaterea si adoptarea proiectului de lege pentru modificarea articolului 33 al Legii nr.1100-XIV din 30 iunie 2000 cu privire la fabricarea si circulatia alcoolului etilic si a productiei alcoolice. Nr. de intrare 2070.

8. dezbaterea si aprobarea proiectului legii viei si vinului. Nr. de intrare 2944.

9. dezbaterea si adoptarea proiectului de hotarire pentru aprobarea Regulamentului cu privire la utilizarea cu destinatie speciala a mijloacelor banesti provenite din vinzarea a 2 terenuri, cu suprafata totala de 12 hectare, din hotarele administrativ-teritoriale ale orasului Codru, municipiul Chisinau. Nr. de intrare 3330.

10. dezbaterea si adoptarea proiectului de lege pentru modificarea si completarea unor acte legislative (Legea privind modul de publicare si intrare in vigoare a actelor oficiale – art.1; Legea privind actele de identitate din sistemul national de pasapoarte – art.2; Legea serviciului public – anexa nr.2; Codul civil – art. – 1405; Codul de procedura civila – art. – 447, 449 s.a.). Nr. de intrare 2152.

11. dezbaterea si adoptarea proiectului de lege pentru completarea articolului 12 al Codului penal al Republicii Moldova. Nr. de intrare 3542.

12. dezbaterea proiectului de lege privind modoficarea si completarea Legii nr. 190-XIII din 19 iulie cu privire la petitionare (art. 10). Nr. de intrare 3536.

13. dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de lege pentru modificarea si completarea unor acte legislative (Codul subsolului – art.12; Legea cu privire la resursele naturale – art.15, 21, 22 s.a.). Nr. de intrare 4111.

14. dezbaterea si adoptarea proiectului de lege pentru modificarea Legii bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2005 (art.1, anexa nr.1, anexa nr.2). Nr. de intrare 4057.

15. dezbaterea si adoptarea proiectului legii fondurilor obligatorii de asistenta medicala pe anul 2006. Nr. de intrare 3201.

16. Audierea raportului “Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului – prioritatea principala a O.N.U. la nivel global si de tara, contributia familiei O.N.U. in Moldova la realizarea O.D.M. in Moldova”, prezentat de Bruno Pouezat, reprezentant si conducator al Oficiului din Moldova al O.N.U.

Sedinta a inceput la ora 10.00.

Lucrarile au fost conduse de domnul Marian LUPU, Presedintele Parlamentului, asistat de doamna Maria Postoico si domnul Iurie Rosca, vicepresedinti ai Parlamentului.

Domnul Maxim Ganaciuc – director general adjunct al Aparatului
 Parlamentului:

Doamnelor si domnilor deputati, buna dimineata. Va anunt ca, la sedinta Parlamentului, din totalul celor 101 deputati, si-au inregistrat prezenta 96. Absenteaza deputatii: Alexei Ivanov – din motive de sanatate; Dumitru Diacov – in delegatie; Valeriu Guma, Alexandru Oleinic.

Domnul Marian Lupu:

Buna dimineata. Stimati colegi, sedinta este deliberativa. Rog sa onoram Drapelul de Stat. (Se onoreaza Drapelul de Stat).

Multumesc.

Microfonul nr.4.

Doamna Valentina Buliga:

Mult stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi deputati.

Comisia pentru protectie sociala, sanatate si familie roaga sustinerea dumneavoastra pentru a introduce in ordinea de zi proiectul de Lege nr.3201 privind fondurile asigurarilor obligatorii de asistenta medicala pentru anul 2006.

Domnul Marian Lupu:

Stimata colega, acest proiect este deja prezent pe ordinea de zi sub nr.13, pentru lectura a doua.

Multumesc.

Ordinea de zi. Proiectul de Lege nr.3332 pentru modificarea si completarea Legii cu privire la expertiza judiciara. Rog Guvernul.

Domnul Nicolae Esanu – reprezentantul permanent al Guvernului in
 Parlament:

Multumesc, domnule Presedinte.

Doamnelor si domnilor deputati,

Onorata asistenta,

prezentam atentiei dumneavoastra proiectul de Lege privind modificarea si completarea Legii nr.1086-XIV din 23 iunie 2000 cu privire la expertiza judiciara.

Scopul respectivului proiect de lege este de a aduce Legea cu privire la expertiza judiciara in concordanta cu modificarile care au intervenit in legislatie dupa adoptarea respectivei legi si de a introduce reglementari cu privire la rolul si statutul expertilor judiciari, in special in articolul 35 care se refera la calificarea expertilor judiciari. Articolul 36 se expune intr-o redactie noua si se refera la atestarea expertilor judiciari. De asemenea se opereaza modificari ce vizeaza modul de admitere la exercitarea atributiilor de experti si de exercitare a acestor atributii.

As vrea sa atrag atentia dumneavoastra si la introducerea a doua articole noi: articolul 1¹ si articolul 1² care se refera la introducerea notiunii de constatare tehnico-stiintifica si medico-legala. Avind in vedere ca nu exista fundamentare juridica intru exercitarea acestor constatari tehnico-stiintifice, noi propunem sa fie expuse definitia si citeva reguli principiale cu privire la constatarea tehnico-stiintifica si medico-legala. Rugam sustinerea dumneavoastra pentru adoptarea proiectului in prima lectura.

Va multumim.

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Intrebari, stimati colegi?

Microfonul nr.4.

Domnul Vladimir Filat:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule ministru, eu as vrea sa ma refer la articolul 15 care prevede formele sau felurile de expertiza si specifica expertiza individuala. Noi am consultat dictionarul si consideram ca mai corect, din punct de vedere conceptual, ar fi: expertiza primara, dar nu individuala.

Domnul Nicolae Esanu:

Respectivele clasificari sint reproduse din teoria cu privire la cercetari si, in cazul de fata, se refera nu la ordinea expertizelor, ci la numarul expertilor care le efectueaza. Deci, in cazul expertizei individuale, aceasta este efectuata de un singur expert. Sigur ca poate sa fie expertiza si primara, si repetata. Dar nu exista o contradictie la acest capitol.

Domnul Vladimir Filat:

Noi o sa revenim la lectura a doua. Si vizavi de articolul 34. Conform prevederilor actuale ale legislatiei, de fapt, toate modificarile care se propun, in modificarile respective deja sint prezente. Eu am in fata prevederile articolului 34. Eu nu inteleg, ce incercati dumneavoastra sa modificati?

Domnul Nicolae Esanu:

Problema consta in faptul ca exista diferite proiecte de legi care au o diferita viteza de adoptare. Respectivul proiect de lege a fost elaborat anterior legii prin care a fost modificat. Pentru lectura a doua, noi vom exclude toate normele introduse pe parcurs.

Domnul Vladimir Filat:

Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Alte intrebari? Nu sint.

Va multumesc, domnule ministru. Rog sa luati loc. Rog comisia.

Domnul Vladimir Turcan:

Onorat Parlament,

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a examinat proiectul de lege nominalizat si a constatat urmatoarele. Proiectul a fost inaintat cu titlu de initiativa legislativa de catre Guvernul Republicii Moldova si are ca scop aducerea in concordanta a Legii cu privire la expertiza judiciara cu prevederile legislatiei civile privind contraventiile administrative si penale.

Conform articolului 93 al Codului de procedura penala, in calitate de probe, in procesul penal, se admit, alaturi de rapoartele de expertiza, constatarile tehnico-stiintifice si medico-legale. Astfel, se propune de a fi modificat atit titlul legii, cit si denumirea institutiei de expertiza. Legea este completata cu articole ce prevad notiunea de constatare tehnico-stiintifica si medico-legala.

Proiectul dat a fost avizat de 8 comisii permanente si de Directia juridica a Aparatului Parlamentului, care il sustin cu unele amendamente ce vor fi luate in consideratie pentru lectura a doua.

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati propune examinarea si adoptarea proiectului in prima lectura ca concept, iar pentru lectura a doua, ea va veni cu unele amendamente.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Intrebari pentru comisie? Nu sint.

Va multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Stimati colegi,

Supun votului aprobarea proiectului de Lege nr.3332 in prima lectura. Cine este pentru, rog sa votati. Majoritatea. Proiectul de lege nr.3332 este aprobat in prima lectura.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.3630 pentru modificarea si completarea legii cu privire la arenda in agricultura.

Rog Guvernul.

Domnul Anatol Spivacenco – viceministru al agriculturii si industriei
 alimentare:

Mult stimate domnule Presedinte,

Stimati deputati,

Se propune pentru examinare proiectul de Lege cu privire la modificarea si completarea Legii nr.198-XV din 15 mai 2003 cu privire la arenda in agricultura, aprobat prin Hotarirea Guvernului nr.1104 din 26 octombrie 2005.

Necesitatea modificarii Legii cu privire la arenda in agricultura este dictata de faptul ca, pe parcursul anilor 2003-2005, Ministerul Agriculturii, in scopul implementarii acestei legi, a avut diferite seminare si intruniri cu autoritatile publice locale, cu agentii economici, cu proprietarii de terenuri agricole pe problemele legate de relatiile de arenda, la care au fost expuse mai multe propuneri. Propunerile din teritoriu de modificare a legii au drept scop imbunatatirea continutului cu norme juridice suplimentare necesare pentru modificarea sau excluderea unor norme juridice cu inteles dublu, pentru a apropia si mai mult continutul legii de solutionarea problemelor nemijlocit pe teren.

Principalele aspecte de modificare, care le propunem noi in aceasta lege, sint legate de modificarea articolului 2 “notiuni”. Se propune de a include in categoria bunurilor agricole si bazinele acvatice. In marea lor majoritate, aceste obiecte sint terenuri agricole. Deoarece ele nu au fost trecute la bunuri agricole, asupra lor nu se rasfringe Legea cu privire la arenda in agricultura in ansamblu. Acest fapt creeaza mari dificultati in reglementarea relatiilor ce apar in acest domeniu.

Modificarea operata la articolul 5 se argumenteaza prin urmatoarele: la alineatul (2) al acestui articol se prevede expres: “In conditiile proprietatii comune, bunurile agricole se dau in arenda cu acordul in scris al tuturor coproprietarilor.” Aceasta prevedere nu corespunde Codului civil care, prin articolele 347 si 351, permite incheierea contractului de arenda in lipsa unanimitatii acordului in scris.

De mentionat ca, la momentul actual, este imposibila adunarea tuturor coproprietarilor cotelor valorice ce se transmit in arenda. Multi dintre ei nu sint in tara. In alte cazuri, nu s-au realizat drepturile de succesiune a cotei valorice.

Modificarea articolului 6 alineatul (3) se argumenteaza prin urmatoarele. Alineatul (3) litera m) din acest articol prevede includerea in continutul contractului de arenda a normelor maxime admisibile de influenta asupra mediului si efectuarea analizei chimice a solului la transmiterea si restituirea terenurilor. Si una, si alta sint imposibile de realizat. Normele maxime exista, dar ele nu sint legate de conditii concrete, de culturi concrete, de conditiile climaterice. La etapa incheierii contractului aceste conditii nu sint cunoscute. Arendasul nu poate fi scutit de respectarea conditiilor ecologice, dar ele pot fi stipulate in continutul contractului.

Modificarea operata la articolul 7 se argumenteaza prin urmatoarele. Proprietarul de terenuri nu urmareste rotatia culturilor pe cimp pe o perioada de
5 ani. Nu poate prezenta o astfel de informatie. Din aceste motive, prin modificarea articolului 16 al legii se propune tinerea unei carti a istoriei cimpurilor, care va da posibilitate de a tine sub un control strict exploatarea asolamentului in dependenta de culturile cultivate.

Modificarea articolului 10 alineatul (1) se reglementeaza prin urmatoarele. Conditiile formulate in articolul 5 in vigoare practic actioneaza distructiv asupra consolidarii relatiilor de arenda. Arenda pe 3 ani este foarte scurta si arendasii nu risca sa intreprinda lucrari si sa suporte cheltuieli de lunga durata. Incheierea si inregistrarea la oficiul cadastral teritorial a contractelor de arenda pe o perioada mai mare de 3 ani de zile este imposibila, deoarece este necesar ca arendasii sa se deplaseze in centrele raionale impreuna cu 200 sau 300 de proprietari ori chiar mai multi. Pornind de la acestea, se propune ca registratorul sa vina in primarie, la solicitarea primariei, pentru legalizarea contractelor de arenda.

In articolul 25 alineatul (4): arendasul nu poate inregistra tehnica pe numele sau, altfel ar deveni proprietarul ei. El o poate lua numai la evidenta contabila.

Acestea sint principalele propuneri care le facem noi astazi si va rugam foarte mult sa fie examinate si aprobate in prima lectura modificarile la Legea cu privire la arenda in agricultura.

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Stimati colegi, aveti intrebari?

Microfonul nr.5.

Domnul Alexandru Oleinic:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimate domnule ministru,

Ati facut referinta la modificarile pentru articolul 3. Dar pe mine ma intereseaza mai concret, care este motivul si argumentul excluderii din articolul 7 alineatul (3) a literei (e): “valoarea de piata a bunurilor care se includ in descrierea bunurilor agricole arendate”.

Legea a aparut in 2003, dumneavoastra ati fost acei care ati propus legea, iar acum veniti cu modificarea de a exclude alineatul dat: “valoarea de piata a bunurilor”. Care este argumentul?

Domnul Anatol Spivacenco:

Problema e ca noi nu am propus la articolul 7 modificari. Modificarea la articolul 7 este legata de includerea in acest articol a notiunii: “Carte a istoriei cimpurilor”.

Domnul Alexandru Oleinic:

Domnule ministru, la articolul 7, alineatul (3) litera (e), se exclude textul: “descrierea bunului agricol arendat”.

Domnul Anatol Spivacenco:

Deci noi am propus excluderea acestui articol si includerea anume a tinerii. Nu avem asa o propunere: la articolul 7, alineatul (3) sa fie exclus.

Domnul Alexandru Oleinic:

Articolul 16 se refera la Cartea istoriei cimpurilor.

Domnul Anatol Spivacenco:

Da, si articolul 7 de asemenea.

Domnul Marian Lupu:

Poate pentru o precizare. O mina de ajutor in acest sens.

Domnul Anatol Spivacenco:

Eu precizez indata.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.2. Poate o precizare, domnule Todoroglo.

Domnul Dmitri Todoroglo:

Multumesc, domnule Presedinte.

Este, este, domnule Spivacenco, ceea ce spune domnul Oleinic.

Propunerea reiese din aceea ca starea tehnicii care o avem astazi real in folosire in agricultura si valoarea de piata a acestei tehnici in realitate nu dau posibilitatea sa stabilim, totusi, aceasta valoare, care este la momentul real in brigazile de tractoare sau in proprietatea acestei comune, care avem noi.

Anul trecut noi am inceput aceasta verificare, dar ne-am ciocnit cu problema imposibilitatii realizarii acestui punct in realitate. De aceea, dupa discutiile pe care le-am avut la aceasta tema, am ajuns la aceea ca valoarea va fi stabilita in baza calculelor ce vor fi facute dupa amortizarea, uzura, cu care se ocupa comisiile de inventariere care sint create in fiecare primarie. Dar este o problema foarte serioasa. Observatia dumneavoastra este corecta.

Domnul Alexandru Oleinic:

Multumesc, stimate coleg.

E imbucurator, faptul ca legea, totusi, a fost propusa de Ministerul Agriculturii. Dar eu as propune ca articolul dat, pentru lectura a doua, sa ramina, dar valoarea sa fie estimata de Oficiul Cadastral cind merge inregistrarea, o valoare oarecare.

E normal ca in descrierea bunului, in primul rind, sa incepem de la valoare si pe urma merg celelalte componente ale bunului.

Va multumesc.

Domnul Dmitri Todoroglo:

Aveti dreptate. In a doua lectura neaparat.

Domnul Anatol Spivacenco:

Sintem de acord sa discutam la lectura a doua.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Domnul Ion Varta:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule ministru, am o intrebare ce vizeaza articolul 16 litera e), care prevede elaborarea unei Carti a istoriei cimpurilor. Din cite inteleg, fiecare proprietar de terenuri agricole urmeaza sa intocmeasca aceasta Carte a istoriei cimpurilor. Dar apare intrebarea: cine va urmari calitatea acestei evidente, pe care o duce fiecare proprietar? In responsabilitatea cui va intra aceasta competenta? A primariei? Sau cine se ocupa de supravegherea modului in care se intocmeste aceasta Carte a istoriei cimpurilor?

Domnul Anatol Spivacenco:

Regulamentul cu privire la aprobare si insasi Cartea istoriei cimpurilor vor fi aprobate de Guvern. Evidenta ei va fi dusa de catre arendasi. Proprietarul o va transmite arendasului, iar acesta va duce evidenta. Arendasul va face inscrierea respectiva in fiecare an. El este obligat. Si obligatiunile respective noi le-am inclus in modificarea Legii cu privire la arenda.

Domnul Ion Varta:

Si primaria se va ocupa de supravegherea modului, cum se intocmesc?

Domnul Anatol Spivacenco:

Monitorizarea si controlul le va face primaria.

Domnul Ion Varta:

Si a doua intrebare. Referitor la articolul 5 alienatul (2): “Decizia de transmitere in arenda a bunurilor agricole proprietate comuna se adopta de catre proprietari cu majoritatea de voturi”. Nu se creeaza premize pentru a ataca in instanta de judecata deciziile pe care le adopta coproprietarii cu majoritatea de voturi. Cei care vor fi lipsa la luarea acestor decizii nu vor contesta aceste decizii? Si nu cream noi premize pentru o avalansa noua de procese de judecata?

Domnul Anatol Spivacenco:

Multumesc foarte mult.

Comisia a discutat intens aceasta modificare. La a doua lectura sintem gata pentru discutii. In caz de ceva, noi putem chiar propune anularea alineatului (2) din articolul 5. Si o sa facem referinta la ceea ce este specificat in Codul civil la acest capitol.

Domnul Ion Varta:

Poate era cazul sa fie specificat: cu majoritatea absoluta. Fiindca ar putea fi interpretat si cu o majoritate relativa. Si atunci numarul celor care vor contesta o asemenea decizie va fi foarte mare.

Domnul Anatol Spivacenco:

Discutam la a doua lectura.

Domnul Ion Varta:

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.2. O precizare, da?

Domnul Dmitri Todoroglo:

Multumesc, domnule Presedinte.

Adoptarea deciziei cu votul majoritar are loc numai in scopul administrarii, nicidecum nu se schimba proprietatea. Acei care sint inclusi in lista, care au cota, ei ramin ca proprietari. Asa prevede si Codul civil.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Domnul Ion Varta:

Cer scuze. Eu am inteles ca dreptul de proprietate nu se pierde. Dar poate sa se intimple ca cineva din coproprietari sa conteste faptul ca in lipsa lui s-a luat o decizie de a acorda in arenda cuiva cota de teren care-i apartine.

Domnul Dmitri Todoroglo:

Daca vor fi asemenea cazuri, legislatia in vigoare prevede ca o sa fie clarificat si cota lui poate sa fie retrasa. Nimic strasnic.

Domnul Anatol Spivacenco:

Discutam la lectura a doua. Noi sintem gata pentru discutii in aceasta problema.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

Domnul Gheorghe Popa:

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu vreau sa aduc la cunostinta plenului Parlamentul ca fractiunea majoritara a constituit un grup de lucru special, in frunte cu deputatul Vadim Misin, care a examinat acest proiect de lege. In principiu, noi sustinem aceste modificari, dar eu am o intrebare, domnule ministru. La articolul 2, unde este vorba de notiunea “bunuri agricole”, se propune ca dupa cuvintul “constructii” sa introducem cuvintele “bazine acvatice”. Aceasta modificare nu contravine Codului apelor? Si in general, as propune sa prezentati o argumentare cu mult mai serioasa.

Domnul Anatol Spivacenco:

Vreau sa va spun ca nu contravine Codului apelor. Dimpotriva, solutioneaza unele conflicte care apar la transmiterea in arenda a acestor bazine acvatice. Desi in Codul apelor se mentioneaza ca apele se transmit in folosinta. Deci, este aspectul acesta in Codul apelor, da.

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

De fapt, as adresa o rugaminte catre toti: sa nu ne lansam in discutii de acel caracter care vizeaza lectura a doua a proiectului. Va rog sa raminem pe dimensiunea de concept si sa nu ne lansam in cele mai mici detalii, fiindca aceasta o veti face la lectura a doua.

Domnul Anatol Spivacenco:

Concretizam acest aspect la lectura a doua, deci.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr. 2.

Domnul Dmitri Todoroglo:

Da, va multumesc, domnule Presedinte.

Aveti dreptate, domnule Popa. Daca ati citit decizia comisiei la tema aceasta, acolo in locul “bazinelor acvatice” o sa fie “diguri ca proprietate”. In decizia comisiei sint observatii in aceasta problema. Cititi decizia comisiei.

Domnul Anatol Spivacenco:

Sintem de acord cu aceasta.

Domnul Marian Lupu:

De acord. La aceeasi intrebare, microfonul nr.2.

Domnul Vadim Misin:

Уважаемые коллеги, решением фракции была создана рабочая группа по изучению данного документа. Мы вчера очень внимательно рассмотрели его вместе с авторами Гражданского кодекса. Настоящий разговор имеет место в ракурсе второго чтения. Все предложения касаются второго чтения.

А что касается концепции, то большие сомнения вызывают положения
2 статьи по той причине, что она противоречит Гражданскому кодексу. Мы ссылаемся на 351 статью Гражданского кодекса, поступая неправильно, потому что 351 статья Гражданского кодекса и ее механизмы работают только в случае недействительности прав собственника.

Весь раздел, в который входит 351 статья, касается недействительности прав собственника. Изменение права собственности регламентировано статьей 1359. Посмотрите, пожалуйста, кто заинтересован в принятии данного документа? Положения статьи 1359 Гражданского кодекса полностью соответствуют тому, что предложила наша профильная комиссия. Я вас заверяю, что ко второму чтению мы все это приведем в соответствие с тем, чтобы данный документ ни в коем случае не вступал в противоречие с действующим Гражданским кодексом.

Здесь есть только один момент, но он тоже, видимо, касается будущего. Мы сейчас в зале его не решим. Дело в том, что на практике у нас очень много обьектов собственности, которая юридически не закреплена за физическими лицами. Человеку сказали, что он владеет частью фермы, половиной трактора, половиной плуга, но юридически эта собственность не оформлена.

Все, что касается положений данного закона, о которых сейчас уважаемый господин заместитель министра нам докладывает, я хочу, чтобы коллеги поняли, что речь едет только об узаконенной собственности. То есть, только той собственности, которая на законных правах принадлежит человеку, а не о какой-либо произвольно провозглашенной собственности.

Все остальное, касающееся неузаконенной собственности, – это предмет другого закона, который также находится у нас в Парламенте на расмотрении, и с которым нам предстоит разобраться в профильной комиссии. Спасибо. Извините, за длительное выступление.

Domnul Anatol Spivacenco:

Да, спасибо.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr. 5.

Domnul Vladimir Ciobanu:

Stimate domnule ministru,

In articolul 7 alineatul (2) litera e), ce tine de cei 5 ani, culturile premergatoare, culturile de teren, cultivate pe teren. Deci, va dati foarte bine seama de ce anume 5, nu 4 si nu 6. Respectarea principiului asolamentului. Prevederea ce tine de aparitia Cartii istorice a cimpurilor agricole poate ar fi cazul sa ramina. Dar nu 5 ani, ci 3. Atunci se incadreaza si in ceea ce tine de aparitia Cartii istorice.

Domnul Anatol Spivacenco:

Da, domnule deputat.

Domnul Vladimir Ciobanu:

Doar aici se stipuleaza anume responsabilitatea atit a arendatorului, cit si a arendasului pentru folosirea pamintului in conformitate cu cerintele agrotehnologice.

Domnul Anatol Spivacenco:

Da, va multumesc.

Domnule deputat, pina acum in legislatie, in Legea cu privire la arenda in agricultura, la articolul 7 litera e) era stipulat ca, la transmiterea in arenda a cimpurilor, se facea un act de predare-preluare, in care se stipula cultivarea lor premergatoare, evidenta lor si ingrasamintele pe 5 ani de zile, da? Acum, daca noi introducem Cartea istoriei cimpurilor, decade acest aspect. De aceea, am si propus sa fie exclus acest punct si sa fie inlocuit cu Cartea istoriei cimpurilor. Aceasta s-a avut in vedere.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr. 4.

Doamna Valentina Cusnir:

Domnule ministru, dumneavoastra propuneti doar modificarea alineatului (4) din articolul 25, care prevede ca arendasul nu mai poate inregistra pe numele sau bunurile, dar lasati in pace alineatul (5), conform caruia arendasul, pe perioada arendarii, se considera posesor legal al acestor bunuri.

Domnul Anatol Spivacenco:

Problema consta in faptul ca, pe perioada gestionarii acestor bunuri, el intr-adevar se considera posesor legal si ramine si mai departe, deoarece le are la evidenta in balanta sa contabila, dar el nu poate sa devina proprietar al acestor bunuri, deoarece bunurile ca atare sint ale proprietarilor. Si sub aspectul respectiv, in prezenta lege au fost niste lucruri care contravin drepturilor asupra proprietatii.

Doamna Valentina Cusnir:

Eu cred ca trebuie de gindit pentru lectura a doua si la alineatul (5).

Domnul Anatol Spivacenco:

Examinati aceasta, da. Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr. 3.

Domnul Victor Stepaniuc:

Eu consider ca acest proiect de lege are niste tangente constitutionale si acei care incearca sa mearga pe aceasta cale, consider eu, gresesc. Si spun de ce gresesc. In Constitutie se prevad numai doua forme de proprietate: proprietatea privata si proprietatea publica. Alte feluri de proprietate la noi in tara nu sint. Eu cred ca domnul Misin si alti colegi de ai nostri juristi cunosc acest lucru. Daca anumite legi incearca sa introduca termenul de proprietate comuna, vreau sa va spun ca aceasta proprietate comuna exista in unele tari. Ea trebuie introdusa la nivel constitutional si dupa aceea de imitat ca noi avem asa forma de proprietate.

Acei care au facut privatizarea, au impartit pamintul si au dat omului titlu, au legiferat proprietatea asupra pamintului. Dar pina la ziua de astazi, pe parcurs de 14 ani, din 1992, proprietatea asupra acestei cote valorice nu este legiferata. La tema aceasta s-a discutat si la nivel teoretic, si la nivel practic in mai multe parlamente, au discutat si fostele guverne, si actualul. Ce se incearca a face aici? Se incearca a da in arenda o proprietate care nu este legiferata, fara voia, de fapt, a proprietarului, cu majoritatea de voturi. Nu este in drept cineva sa-mi dea proprietatea, care imi apartine mie, in arenda fara voia mea ca proprietar. Acesta este un non-sens. Chiar daca unii colegi de ai nostri incearca sa foloseasca Codul civil actual.

Eu as vrea sa spun ca, daca noi am mers pina la aceea ca am recunoscut ca factor social privatizarea, care a avut loc in 1992, si s-a spus ca s-a facut o privatizare in masa si cetateanul a primit dreptul la proprietate, legalizati-i proprietatea si dati-i voie sa o apere in judecata. Fiindca cu tot ce am facut in privatizarea cu bonuri patrimoniale, indiferent de fortele politice care au promovat aceasta, nu am dus problema la capat. Omul nici astazi nu-si poate apara drepturile. Eu sint convins ca 90% din deputatii din Parlament nici drepturile lor la privatizarea cu bonuri patrimoniale nu si le-au putut apara.

Mai departe. Ceea ce se face aici, la fel, este o incercare de a face ca aceasta cota valorica sa lucreze. Dar vreau sa va spun ca ea trebuie imediat legalizata dupa om. Si se aduna acei proprietari: 10, 100, 200, 1000, citi sint, si sa decida ce au de facut cu proprietatea. Nu in felul acesta, cum se propune aici. Nu cu majoritatea de voturi se face lucrul acesta.

Eu ma uit ca aici se incearca sa se legalizeze, de fapt, acele furturi care le-au facut liderii, mai ales, prin programul “Pamint”, prin s.r.l.-urile neoficializate. Intrebati orice primar din sat si o sa va spuna ca majoritatea liderilor din sate lucreaza pe contracte pe care noi le-am facut in legislatie, inclusiv la propunerea fostului Minister al Agriculturii, si aceste contracte nu se semneaza, nu sint legalizate. Si, de fapt, taranul este batjocorit in continuare. Eu nu am nimic impotriva acestor lideri, dar vreau sa va spun ca ei in mare parte lucreaza ilegal.

Acuma noi incercam niste lucruri sa le legalizam si tot le lasam la cheremul lor. Eu desigur am sa votez impreuna cu fractiunea ce o sa hotarasca ea, dar va spun: aceasta este o greseala.

Domnul Anatol Spivacenco:

Victor Fiodorovici, multumesc foarte mult. Deci, lucrul acesta, pe care l-ati spus dumneavoastra, este un lucru foarte sensibil la moment in agricultura si pentru proprietarii de bunuri in agricultura. Insa, sint cazuri cind proprietarul bunurilor in agricultura nu este unul, dar sint, sa spunem, o mie de cotasi, si, respectiv, o parte din ei au plecat peste hotare, bunurile de acum sint transmise prin mostenire feciorilor lor, care inca n-au legiferat aceasta proprietate. Trebuie sa tinem cont de schimbarile care au loc in agricultura, in relatiile de arenda. Pina acum le-a luat unul in arenda, acum se transmit la altul.

Ce facem noi in conditiile cind nu sint toti pe loc, cind o parte nu si-a legiferat dreptul de proprietate asupra acestor bunuri? Practic noi nu putem incheia un nou contract de arenda. Sub aspectul respectiv noi si am propus ca prin majoritatea voturilor sa asiguram o gestionare buna, o incredere a proprietarului ca va fi gestionat bine acest patrimoniu. Aceasta este ideea principala pe care noi am pus-o la baza modificarii respective.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr. 3.

Doamna Eugenia Ostapciuc:

Stimate domnule Presedinte,

Noi, dupa cum a spus domnul Misin, am avut o comisie, am intarit la fractiune o comisie speciala, o comisie de lucru in frunte cu domnul Misin. Comisia s-a intrunit ieri si a adoptat o decizie, dar fractiunea n-a avut posibilitate sa audieze aceasta decizie. De aceea, va rugam sa fie transferate pentru data de
22 aceste doua legi, in complet. Pina atunci sa discutam, fractiunea sa fie la curent, pentru ca sint diferite opinii si astazi este greu de votat.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr. 5.

Domnul Vlad Cubreacov:

Domnule Presedinte,

Stimate domnule viceministru,

Intrebarea mea se refera la punctul 2 din proiect, care vizeaza articolul 5 alineatele (2) si (3), tine de conceptia acestui proiect si de terminologia de care proiectul uzeaza. Este vorba de proprietatea comuna. Vreau sa stiu, ce subintelegeti dumneavoastra prin proprietate comuna, pentru ca legislatia in vigoare exclude un asemenea termen. Sint proprietati care pot fi in indiviziune, pot fi coproprietati. Acestea cad sub incidenta unui drept fundamental, care este strict individual in acceptia legislatiei Republicii Moldova si a documentelor internationale, ratificate de Parlamentul nostru, in special a Protocolului nr.1 la Conventia Europeana a Drepturilor Omului.

Vreau sa va intreb, de ce deindividualizati acest drept fundamental prin utilizarea termenului de proprietate comuna si nu uzati de termenii Codului civil “coproprietatea sau proprietate in indiviziune”?

Pentru ca dupa cum cunoastem, nu exista drepturi colective, exista doar drepturi individuale, exercitate concomitent sau in comun. Va intreb acest lucru pentru ca deja exista o cerere, o plingere depusa la Curtea Europeana din partea unui cetatean al Republicii Moldova, pornind de la faptul ca legea in sine este discriminatorie, fara a apela la justitia nationala, fara a epuiza caile interne de atac, acesta a apelat la Curtea Europeana, care i-a dat dreptate.

Nu credeti dumneavoastra ca, prin adoptarea acestui concept eronat care deraiaza de la spiritul si litera protocolului nr.1 la Conventia Europeana a Drepturilor Omului, Republica Moldova s-ar putea alege cu un sir intreg, poate cu mii, de plingeri depuse la Curte, fara a mai apela in instantele de judecata?

Va asumati dumneavoastra raspunderea politica pentru un asemenea proiect in cazul in care ar fi adoptat? Sau care a fost intentia dumneavoastra?

Domnul Anatol Spivacenco:

Da, va multumesc foarte mult. In primul rind, modificarile propuse la acest proiect nu lezeaza absolut drepturile la proprietate si, respectiv, drepturile cetatenilor nostri. Este vorba de unele modificari la Legea cu privire la arenda.

Domnul Marian Lupu:

Domnule ministru, eu imi cer scuze. Cel putin voi profita de functiile si drepturile presedintelui sedintei prin a restitui acest proiect comisiei. Si la fel solicit tuturor colegilor sa se incadreze activ in acest proces de examinare suplimentara a acestui proiect, avind situatia evidentiata, care vizeaza unele carente de ordin juridic.

O examinare suplimentara va fi tocmai ceea ce se solicita conform spiritului discutiilor din aceasta sala, fiindca subiectele sint complicate cu adevarat. Este vorba de relatii de proprietate, este vorba de un sir intreg de elemente juridice deosebit de importante. Propunerea mea si decizia, daca doriti, este de a inceta discutiile vizavi de acest proiect in sala sedintelor in plen, a restitui acest proiect.

Stimati colegi, atrag atentia ca acest lucru ar viza si proiectul nr.3798 care este in pachet cu proiectul nr. 3630. Din momentul din care comisiile, comisia sesizata in fond, alte comisii, deputatii vom reusi toti impreuna sa ajungem la un numitor comun, in concordanta cu prevederile Constitutiei si in concordanta cu prevederile Codului civil, pina la urmatoarea sedinta din data de 22-23, il vom examina la acea data.

Domnule ministru, va multumesc. Rog sa luati loc.

Microfonul nr. 5.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Multumesc.

Eu as vrea totusi, stimati colegi, sa ne gindim asupra faptului ce fel de proprietate este aceasta? Avem proprietate mobiliara. In cazul dat, cota parte este proprietate mobiliara, fiindca este cota valorica exprimata in bani, adica in lei, dar nu in activ concret. Si avem proprietate care se exprima ca proprietate imobiliara, fonduri fixe. In cazul dat, noi nu avem de a face cu fonduri fixe ca proprietate imobiliara, dar avem de a face cu proprietate pe cote parti.

Si nu este vorba de proprietate comuna, dar este proprietate comuna pe cote parti, asa cum ar fi un s.r.l., o societate pe actiuni s.a.m.d., adica sint acolo cofondatori, coproprietari. Si in cazul dat, conform Codului civil articolul 1359, avem cote parti, adica proprietate comuna pe cote parti. Si aici nu este, sa spunem asa, ingerinta in dreptul proprietarului, fiindca este act juridic de administrare si este act juridic de expozitie. In cazul dat, noi avem de a face cu un act juridic de administrare.

Dar dispozitiile, atunci cind se schimba proprietarul, sint diferite. Este articolul 195 al Codului civil care da aceste definitii. Nu, daca dispozitia este luata, dar cred ca este de folos si discutia din Parlament.

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Deci, am decis, nr.3630 si nr.3790 se restituie comisiei. Si eu rog foarte mult toti colegii, comisia sesizata in fond, Comisia pentru politica, pentru agricultura, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati, colegii nostri care sint antrenati in activitatea grupului de lucru al fractiunii majoritare sa poarte aceste discutii intr-un mod deosebit de calificat pe parcursul saptaminii care vine. Sa nu revenim de la pozitia zero in aceasta sala, de aici in 7 zile, fiindca subiectele sint cu adevarat complexe, complicate si foarte sensibile.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.3445cu privire la modificarea si completarea Legii privind Curtea de Conturi. Domnul Bondarciuc, atit in calitate de autor, cit si de raportor din partea comisiei, presupun, da?

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Da. Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Comisia pentru politica economica, buget si finante a examinat proiectul de Lege pentru modificarea si completarea Legii privind Curtea de Conturi, initiativa legislativa a unui grup de deputati. Proiectul in cauza concretizeaza unele notiuni, precum si momentele ce tin de activitatea Curtii de Conturi intru executarea functiei de control asupra modului de formare, administrare si utilizare a finantelor publice.

De asemenea, se prevede participarea activa a opozitiei parlamentare la controlul utilizarii banilor publici. S-a dat posibilitate fractiunilor parlamentare de a cere controale suplimentare asupra administrarii finantelor publice, precum si Curtii de Conturi, in caz de necesitate, de a efectua controale de contrapunere.

In afara de aceasta, se aduc o serie de inserari textuale in conformitate cu Legea cu privire la Guvern, precum si cu prevederile compartimentului Control financiar si aspecte aferente ale Programului de actiuni “Uniunea Europeana – Republica Moldova”.

In cadrul sedintei comisiei, noi am examinat toate deciziile, tinind cont de avizele si propunerile deputatilor. Dumneavoastra aveti amendamentele, aveti repartizate obiectiile si propunerile si practic marea majoritate au fost acceptate. Nu a fost acceptat amendamentul Comisiei pentru drepturile omului, care propune excluderea alineatului (1) al articolului 3. Noi nu am acceptat propunerea aceasta deoarece acest alineat nu este in legea in vigoare si acestea sint prevederile Constitutiei.

Mai departe. Articolul 3 alineatul (2), Comisia pentru drepturile omului, includerea sintagmei “sedinta speciala”. Nu am acceptat, deoarece comisia a decis sa pastram in redactia actuala articolul 3 alineatul (1), in care deja exista sintagma “sedinta speciala”.

Nu s-a acceptat propunerea Comisiei pentru drepturile omului, care nu este de acord cu trecerea alineatului (4) la alineatul (11), de la articolul 11 la articolul 5. Comisia considera ca mai bine sa fie alineatul (4) in cadrul articolului 5.

Nu s-a acceptat excluderea alineatului (1) din articolul 6, ca trebuie sa ne uitam la articolul 3 alineatul (1) punctul 3). Nu s-a acceptat propunerea Comisiei pentru drepturile omului de a nu substitui sintagma “persoane” cu sintagma “cetateni ai Republicii Moldova”. Stipularea din proiect restringe cercul de potentiali membri ai Curtii de Conturi. Aici, in legislatia noastra se refera la notiunea “cetateni ai Republicii Moldova”.

Nu s-a acceptat propunerea referitoare la articolul 27 alineatul (3). In alineat se vorbeste despre rapoarte, acte si nu despre hotariri. Toate celelalte amendamente au fost acceptate. Inca o data accentuez: si noi propunem sa pastram in redactia legii actuale articolul 3 alineatul (1).

Asta-i tot, stimati colegi.

Comisia il propune pentru prima lectura si, daca nu o sa avem alte propuneri cu modificari, propune amendamentele care au fost expuse si pentru a doua lectura.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Intrebari?

Microfonul nr.4.

Domnul Ion Plesca:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimate domnule autor, dumneavoastra propuneti articolul 5 sa fie completat cu un nou alineat (4), unde e scris: “Un control suplimentar asupra administrarii resurselor financiare publice poate fi efectuat fara decizia Parlamentului, la cererea oricarei din fractiunile parlamentare, o data in trimestru”.

Insa, acest alineat nou al acestui articol nu prevede prezentarea de catre Curtea de Conturi Parlamentului a rezultatelor controlului. Cu atit mai mult ca, in redactia actuala a Legii cu privire la Curtea de Conturi, acest termen este de 60 de zile.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Stimate coleg, daca o sa va uitati atent in obiectiile care au fost repartizate deputatilor, o sa vedeti ca este continutul articolului acesta: “Un control suplimentar asupra administrarii resurselor financiare publice poate fi efectuat fara decizia Parlamentului, la cererea oricarei din fractiunile parlamentare, o data in trimestru”. Rezultatele controlului vor fi prezentate Parlamentului in termen de cel mult 60 de zile de la data solicitarii.

Domnul Ion Plesca:

Bine. A doua intrebare. In proiectul de lege nominalizat se propune ca alineatul (6) al articolului 14 sa fie completat cu o noua propozitie, unde sa fie indicat ca limita de virsta la numirea in functie a membrilor Curtii de Conturi este cea de pensionare. Totodata propuneti ca litera f) a alineatului (9) din acelasi articol sa fie exclusa, unde este prevazut ca vacanta functiei de membru al Curtii de Conturi poate interveni la atingerea virstei de 65 de ani. Am inteles din discursul dumneavoastra ca virsta de pensionare este deja exclusa. Da?

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Da.

Domnul Ion Plesca:

Dar totusi de ce se propune sa fie exclus alineatul (9) litera f) care specifica ca vacanta poate interveni la atingerea virstei de 65 de ani. Asa prevad si Legea cu privire la statutul judecatorului, si Legea cu privire la Procuratura – pina la 65 de ani pot activa in aceste functii.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Noi am propus sa excludem ce se refera la virsta de pensie.

Domnul Ion Plesca:

Cu aceasta ne este clar, da, cu virsta de pensionare e clar.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Si inca, eu cer scuze, inca ce?

Domnul Ion Plesca:

Functia devine vacanta la atingerea virstei de 65 de ani.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Da, fiindca se poate intimpla ca membrul Curtii de Conturi exercita functia si expira termenul la 66 de ani. Iata de aceea s-a exclus.

Domnul Ion Plesca:

Pai, atunci el nu poate fi numit, trebuie sa fie numit ca sa-si exercite functia pina la atingerea virstei de 65 de ani. Eu as propune pentru lectura a doua sa fie mentinuta actuala redactie.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Nu, comisia a examinat si insista sa fie in redactia aceasta.

Domnul Marian Lupu:

Mai precis, in care?

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Adica la articolul 14, litera f) se exclude. Noi am discutat. La atingerea virstei de 65 de ani.

Domnul Marian Lupu:

Eu propun sa mergem totusi lectura intii si apoi sa luam articol pe articol, ca sa nu facem un melanj din tot procesul discutiei.

Microfonul nr.5.

Domnul Ion Gutu:

Multumesc, domnule Presedinte.

Deci, in general, noi sustinem acest proiect de lege. Ca concept cred ca este bine venit si demonstreaza ca parteneriatul lucreaza activ si s-au inaintat propuneri foarte bune.

La articolul 10 alineatul (6) din Legea privind Curtea de Conturi este mentionat ca pot fi membri ai Curtii de Conturi numai persoane cu studii superioare economice sau juridice. Eu stimez si economistii, si juristii, dar noi excludem o mare parte din specialisti ai economiei nationale cu experienta, manageri, care ar putea fi inaintati in Curtea de Conturi. Eu cred ca avem si in sala multe exemple. De exemplu, domnul Bondarciuc, presedintele unei comisii de baza a Parlamentului, lucrind multi ani in domeniul acesta, nu poate fi inaintat ca membru al Curtii de Conturi fiindca este inginer. Domnul Cosarciuc doreste, noi
l-am intrebat, el ar fi de acord, un manager excelent, dar este inginer, desi este si economist dupa activitatea sa. Doamna Ostapciuc este specialist in comert, nu poate fi inaintata.

Deci, eu propun ca noi sa adaugam “sau a indeplinit functii manageriale”. Ar fi corect, fiindca este vorba de gestionarea finantelor publice. Si un presedinte de raion, care a lucrat 15 ani ca presedinte fiind agronom, tot nu poate sa fie inaintat. De ce? Eu cred ca este o nedreptate si va rog sa punem la vot aceasta propunere.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Stimate coleg,

Vreau sa va amintesc ca in initiativa noastra articolul acesta n-a fost atins. Si noi, ca autori, va propunem, daca aveti initiativa, sa o expuneti. Dar acum, ea nu intra in initiativa noastra.

Domnul Marian Lupu:

Stimate coleg, deputat Gutu,

Va atrag atentia ca, pina la sfirsitul acestui an, plenul Parlamentului urmeaza sa aprobe, sa adopte, sa numeasca in functie noua componenta a Curtii de Conturi si ma gindesc ca poate interventia colegului nostru, a domnului Gutu, are si un context asa, mai deghizat. Cunoasteti cumva lucruri care o sa schimbe configuratia politica aici, in interiorul Parlamentului? Trebuie sa inteleg si acest aspect al intrebarii.

Bine. Va multumesc.

Microfonul nr.5.

Domnul Iurie Bolboceanu:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule raportor, la articolul 2 veniti cu o notiune noua “audit de performanta” care constituie o evaluare sau o examinare independenta a masurii in care o activitate, un program sau o institutie functioneaza in mod eficient. Eu as vrea sa stiu, care vor fi criteriile de apreciere a eficientei unui program sau a unei activitati, pentru ca cunoastem ca fiecare audit care va face aceasta activitate va evalua eficienta unui program sau a unei activitati in felul cum percepe el. Vor fi niste principii generale sau fiecare va trata eficienta unei activitati in felul sau?

Domnul Nicolae Bondarciuc:

In primul rind, vreau sa va raspund ca toate controalele care le efectueaza Curtea de Conturi se refera la utilizarea banilor publici. Banii publici se utilizeaza conform legislatiei in vigoare. Adica, criteriile utilizarii banilor publici sint foarte clare.

Domnul Iurie Bolboceanu:

Nu, domnule presedinte, criteriile de utilizare a mijloacelor publice imi sint clare si mie. Nu-mi sint clare criteriile de apreciere a eficientei. Vor fi niste criterii bine determinate sau aprecierea va fi facuta dupa comanda politica.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Nu, dupa comanda politica aceasta nu se face.

Domnul Iurie Bolboceanu:

Atunci, vreau sa stiu cum se face.

Domnul Marian Lupu:

Bine. Stimati colegi,

De fapt, tot din rindurile colegilor nostri din opozitie numai ce s-a constatat faptul ca acest proiect de lege este o dovada vadita a parteneriatului politic in actiune. Totodata, ar trebui sa-i dam dreptate si colegului nostru, domnului Bolboceanu, plecind de la momentul coeficienta, eficacitate. Discutam aici, in prezidiu, este cam acelasi lucru.

Dar, in al doilea rind, exista nuante de ordin tehnologic sau de procedura, daca doriti, fiindca astazi, cind se face o achizitie publica, care este criteriul de eficienta? Cel mai mic pret. Dar sint multe situatii cind urmeaza sa fie vazuti si parametrii calitativi, nu doar cei cantitativi. Exista aceasta problema.

E alta intrebare: daca aceasta lege ar trebui sa descrie, ar putea chiar sa descrie, intr-un mod exhaustiv, toate aceste criterii sau e cazul sa gasim o formula potrivita: ori ca e regulament, ori ca e alt fel de document care sa fixeze cu strictete acesti parametri. Sa gasim impreuna solutia.

Domnul Iurie Bolboceanu:

Domnule Presedinte,

Anume aceasta si am vrut, sa gasim o solutie pentru ca aceste lucruri sa fie clarificate de la bun inceput. Ori Curtea de Conturi va prezenta, ori Parlamentul, ori Guvernul, un regulament special unde vor fi mentionate niste criterii dupa care se vor conduce cei care pleaca la un control pentru verificarea unor situatii concrete. Pentru ca, zic, in caz contrar, fiecare dintre ei va aprecia aceasta activitate in modul in care percepe el.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Vreau sa va spun ca intotdeauna cind echipa de la Curtea de Conturi pleaca la un control, ea are sarcini concrete.

Domnul Iurie Bolboceanu:

Noi stim acest lucru.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

De a verifica utilizarea, in primul rind, a banilor publici. Asta este.

Domnul Iurie Bolboceanu:

Bun. Eu am inteles ca nu este raspuns.

Domnule raportor, mai am o intrebare. Articolul 22 se completeaza cu litera d), care prevede ca se pune in sarcina Curtii de Conturi “utilizarea de catre institutiile publice a granturilor si finantelor alocate de Uniunea Europeana pentru realizarea programelor la care participa Republica Moldova.” As vrea sa inteleg, care este sensul sintagmei “la care participa Republica Moldova.”

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Sensul obisnuit.

Domnul Iurie Bolboceanu:

Cum participa Republica Moldova? Iata, pe linie particulara Republica Moldova a primit un grant. Va fi el verificat fara ajutorul Guvernului Republicii Moldova, fara garantiile Guvernului Republicii Moldova, va fi el supus controlului din partea Curtii de Conturi?

Domnul Nicolae Bondarciuc:

La granturile care sint alocate Republicii Moldova si pentru programe la care participa Republica Moldova, Guvernul Republicii Moldova si se refera la particulari.

Domnul Iurie Bolboceanu:

Adica la programe si granturi.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Ce se refera la particulari, aici nu intra.

Domnul Iurie Bolboceanu:

Garantate de catre Guvernul Republicii Moldova, da.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Da, aici nu intra.

Domnul Iurie Bolboceanu:

Asa ar trebui sa fie.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Da, da.

Domnul Marian Lupu:

Nu, nu, stati putin. Stimati colegi, nu uitati un lucru: finantarea poate fi garantata pentru sistemul de granturi oferit din strainatate, fie de la Uniunea Europeana sau din partea oricarui alt donator bilateral sau multilateral, nu se ofera sistemul de garantii, dar aceste mijloace sint alocate institutiilor publice si, in cazul dat, ele urmeaza a fi verificate de Curtea de Conturi. Aici eu in genere as propune sa fie eliminata sintagma “Uniunea Europeana”, fiindca granturi si finante pot fi acordate de oricine. Si sa ramina “utilizarea de catre institutiile publice a granturilor si finantelor alocate de donatorii externi”. Si-i tot, punct.

Deci, din nou. Ne asteapta lectura a doua, de aici in citeva minute.

Domnul Iurie Bolboceanu:

Domnule Presedinte, ultima intrebare.

Domnule raportor, pornind de la ceea ce chiar se propune si astazi, as vrea sa va intreb: totusi cum se incadreaza aceste modificari in principiile generale ale controlului suprem care reies si din Declaratia Congresului IX al Organizatiei Internationale a Organizatiilor Controlului Suprem, care se numeste Intolsai, din care face parte si Curtea de Conturi a Republicii Moldova.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Si care-i intrebarea dumneavoastra? Cum se incadreaza modificarile? Foarte bine se incadreaza.

Domnul Iurie Bolboceanu:

Atunci, domnule presedinte, eu va propun sa cititi aceste principii, sa va familiarizati cu aceasta declaratie.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Am citit.

Domnul Marian Lupu:

Bine. Alte intrebari? Nu sint.

Domnule presedinte al comisiei, de fapt, poate ramineti la tribuna, fiindca purcedem la cea de-a doua lectura, daca reusim. Da?

Deci, pentru lectura a doua. Stimati colegi, supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.3445. Cine este pentru, rog sa votati. Majoritatea. Va multumesc. Proiectul nr.3445 este aprobat in prima lectura. Lectura a doua.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Eu am citit toate amendamentele si decizia comisiei.

Domnul Marian Lupu:

Asa.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Si ele sint repartizate.

Domnul Marian Lupu:

Care ar fi, va rog sa-mi readuceti aminte, fiindca au fost interventii si in cadrul primei lecturi. Haideti sa vedem pentru lectura a doua.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Aici eu sint de acord cu formularea din articolul 22 litera d).

Domnul Marian Lupu:

Utilizarea de catre institutiile publice a granturilor si finantelor alocate de donatorii externi.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Da, si punem punct.

Domnul Marian Lupu:

Si punem punct. Da. Pai, noi mergem in proces.

Microfonul nr.5, va rog.

Domnul Ion Plesca:

Amendamentul meu a fost ca sa nu fie exclusa litera f) din alineatului (9) articolul 14: “Vacanta functiei de membru poate interveni la atingerea virstei de 65 de ani”, fiindca poate sa fie numit la 64 de ani si 11 luni si el pina la 70 de ani va indeplini functia de membru al Curtii de Conturi. Nu-i logic. Judecatorii pina la 65, procurorii pina la 65, iar membrii Curtii de Conturi pina la 70.

Domnul Marian Lupu:

Bine. E o intrebare aici, e un subiect, cu certitudine, si ca sa intelegem cu totii acest subiect: e vorba ca ar putea fi cazuri cind un candidat la postul de membru al Curtii de Conturi este numit la o virsta de 62, 63, 64 de ani si in exercitarea mandatului. Pardon?

Voce din sala:

- 61.

Domnul Marian Lupu:

- 61. Nu, 61 plus 5, da, 66. Corect. Si in perioada exercitarii mandatului sau depaseste virsta de 65 de ani. Corect e intelegerea noastra in acest sens. Ati abordat anume aceasta situatie. Domnule Rosca, va rog.

Domnul Iurie Rosca:

Da, as vrea sa ma refer la aceasta litera f) din alineatul (9). Intr-adevar, aici este vorba de vacanta functiei. Noi am discutat fiecare modificare, dar ea lasa loc, ea este un vacuum. Daca nu scriem “vacanta functiei”, nu scriem “virsta de 65 de ani”, atunci scriem “la virsta pensionarii”, pentru ca alineatul tine de vacanta functiei.

Adica se incadreaza in “la atingerea plafonului de pensionare”, daca doriti. Pentru ca altfel, intr-adevar, este o situatie de dezechilibru in raport cu celelalte legi invocate si de domnul deputat Plesca.

Domnul Marian Lupu:

Si atunci care ar fi solutia?

Domnul Iurie Rosca:

Putem sa scriem “la atingerea virstei de pensionare”.

Domnul Marian Lupu:

Faceti, va rog, sa inteleg mai bine.

Microfonul nr.3.

Doamna Eugenia Ostapciuc:

Domnule Presedinte,

Este corect cum a spus domnul Rosca. Trebuie sa ne incadram in virsta pensiei. Asa a fost ideea.

Domnul Marian Lupu:

In cazul acesta, ori trebuie sa formulam o fraza sau lasam ceea ce este, cum? Sa nu fie modificat, sa fie lasat intact in versiunea in care e prezent azi in lege, asa e?

Doamna Eugenia Ostapciuc:

Da, da.

Domnul Marian Lupu:

Asa este, da. Domnule presedinte al comisiei?

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Sint de acord.

Domnul Marian Lupu:

De acord. Bine. Da, va rog.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Domnul Gutu a inaintat o propunere, dar eu, ca autor, inca o data vreau sa mentionez ca pozitia aceasta nu a fost atinsa in initiativa noastra, iar dumneavoastra, daca aveti dorinta, iesiti cu initiativa dumneavoastra.

Lectura a doua. Da, noi trebuie sa discutam acele articole care au fost formulate in initiativa. Altele astazi nu putem discuta.

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi, nu e vorba de un subiect de discutie. Imi dau seama ca exista niste norme juridice la care face referinta colegul nostru: ce este si ce nu este subiect al prezentului proiect.

Si din momentul din care discutam acele amendamente care au fost propuse la articolele concrete, si din momentul in care acest articol particular nu a fost vizat in proiectul dat, el nu face parte a acestei initiative. Eu, de fapt, as ruga o mina de ajutor aici, sa ne clarificati situatia.

Microfonul nr.1, Directia juridica.

Domnul Ion Creanga – seful Directiei juridice a Aparatului Parlamentului:

Domnule Presedinte,

Stimati deputati,

Noi trebuie sa facem referire la Nomenclatorul specialitatilor din Legea nr.1070 din 22.06.2000, in care prin “profil economic” se intelege: specialitatea economie generala, management, finante, comert si altele. Deci, notiunea de “studii economice” include si celelalte care le-am mentionat.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

Domnul Ion Gutu:

Domnule presedinte, la articolul 7, in proiectul de lege care este inaintat, sint modificari – de adaugat cuvintul “financiare”. Dumneavoastra nu ati sustinut, ati scos. La articolul acesta, am propus sa adaugam “functii manageriale”, fiindca o mare parte de specialisti in economia nationala si in administratia publica centrala si locala practic este inlaturata. Se stie cum se gestioneaza finantele publice.

Domnul Marian Lupu:

Propunerea dumneavoastra, domnule Gutu.

Domnul Ion Gutu:

Si nu este vorba de nomenclator.

Domnul Marian Lupu:

De adaugat “studii manageriale”.

Domnul Ion Gutu:

Nu, functii.

Domnul Marian Lupu:

Functii, nu studii.

Domnul Ion Gutu:

“Functii manageriale”, da.

Domnul Marian Lupu:

Bine. Stimati colegi,

In cazul acesta, eu supun votului propunerea de a inchide aceasta intrebare. Sa ne pronuntam la acest subiect. Cine este pentru acceptarea propunerii colegului nostru, domnul Gutu, rog sa votati.

Doamna Eugenia Ostapciuc: (nu vorbeste la microfon)

Noi n-am inteles situatia.

Domnul Marian Lupu:

Domnul Gutu a propus sa extindem prevederile articolului, de fapt articolul acesta nici nu este in proiectul vizat. Cum este? Unde este? Ivan Timofeevici, daca nu-i articolul, eu retrag acest exercitiu, fiindca daca el nu-i prezent, articolul este in lege, da? Dar nu este in proiect.

Microfonul nr.5.

Domnul Ion Gutu:

In proiect este propunerea: la articolul 14 alineatul (6), cuvintul “persoane” se substituie cu cuvintele “cetateni ai Republicii Moldova”, iar dupa cuvintul “economice” se completeaza cu cuvintul “financiare”. Este concret.

Domnul Marian Lupu:

Este.

Domnul Ion Gutu:

Aici se adauga “functii manageriale” si atit.

Domnul Marian Lupu:

Deci articolul este, ne-am clarificat cel putin cu acest lucru.

Microfonul nr.3.

Doamna Eugenia Ostapciuc:

Stimate domnule Presedinte,

Ceea ce a spus domnul Creanga, daca este asa, inseamna ca nu este nevoie de adaugat, pentru ca economisti, finansisti…

Domnul Marian Lupu:

Stimata colega, problema este ca domnul Gutu nu s-a referit la studii, ci la functii, ca daca este istoric sau pedagog, dar a indeplinit anumite functii manageriale, sa-i fie la fel asigurat accesul. Eu revin la exercitiul votului.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Stimate domnule Presedinte, noi am exclus cuvintul “financiar” de ce, ca el intra in nomenclator.

Domnul Marian Lupu:

Intra.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

El intra in notiunea economica.

Domnul Marian Lupu:

De acord.

Microfonul nr.5

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Noi la comisie n-am acceptat.

Domnul Gheorghe Susarenco:

Eu consider, si asta cred ca e si pozitia fractiunii noastre, in nici un caz nu trebuie de inclus termenul care-l propune domnul Gutu. Ce inseamna “functie manageriala”? Seful depozitului – functie manageriala, el avind patru clase la romani. Noi trebuie sa luam in calcul studiile, nu functiile. Functii noi avem fel de fel si nu putem uza categoria de functii. Oameni cu studii avem, slava Domnului, in Republica Moldova. De aceea, trebuie sa luam drept criteriu studiile.

Va multumesc.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Stimate domnule Presedinte,

Noi astazi dimineata am discutat propunerea domnului Gutu la sedinta comisiei si nu am acceptat aceasta propunere.

Domnul Marian Lupu:

Domnule Gutu, dumneavoastra insistati sa supun votului aceasta propunere? Vad ca nu prea. De acord? Va multumesc.

Alte propuneri pentru lectura a doua?

Microfonul nr.4.

Domnul Valeri Garev:

Я хотел бы высказаться по внесению дополнения в статью 5, здесь написано: “дополнительная проверка управления публичными финансами, средствами может быть проведена один раз в квартал не по решению Парламента, а по требованию любой из парламентских фракций.”

Если в законе речь идет о втором чтении, я просто не подготовился, не посмотрел положение, согласно которому дополнительная проверка проводится по решению Парламента. Ее надо исключить, а здесь просто написать: “один раз в квартал по требованию любой из парламентских фракций”. Спасибо.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Я читал один раз и еще раз прочитаю. Как раз здесь так и записано: “Un control suplimentar asupra administrarii resurselor financiare publice poate fi efectuat fara decizia Parlamentului, la cererea oricarei din fractiunile parlamentare, o data in trimestru” si mai departe dupa text.

Domnul Marian Lupu:

Nicolai Fiodorovici, propunerea domnului Garev a fost una foarte simpla, daca o inteleg bine. Acel text: “Un control suplimentar asupra administrarii resurselor financiare publice poate fi efectuat la cererea oricarei din fractiunile parlamentare o data in trimestru” si de a omite textul “fara decizia Parlamentului”, fiindca se subintelege, in mod automat, ca-i la decizia, la solicitarea fractiunii.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

In legislatia actuala a fost.

Domnul Marian Lupu:

Inseamna ca dau.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Da.

Domnul Marian Lupu:

Cite una in trimestru.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

In legislatia actuala au fost strict stipulate ca numai cu decizia Parlamentului. Acum noi subliniem “fara decizia”. Corect.

Domnul Marian Lupu:

Domnule Rosca, va rog.

Domnul Iurie Rosca:

Domnule raportor, noi am discutat aspectul acesta si sintem de acord cu transferarea alineatului (4) din articolul 11 in respectivul alineat (4) al articolului 5, dar in integralitatea lui, asa cum s-a si subliniat, adica ramine propozitia pe care dumneavoastra ati expus-o deja “Rezultatele controlului vor fi prezentate Parlamentului in termen de cel mult 60 de zile de la data solicitarii”. Deci, asta ramine cum am si redactat-o.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Fara decizia Parlamentului.

Domnul Iurie Rosca:

Da. Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Asa, alte propuneri? Da, va rog.

Domnul Iurie Rosca:

Daca imi permiteti, domnule Presedinte, intr-adevar deputatul Oleinic a atras atentia asupra formularii care se propune pentru articolul 2 - control al performantei. Ar trebui sa ne gindim la o redactare, ea nu este de sens, dar de ordin lingvistic mai mult – control al performantei, control de evaluare, examinare, analizare independenta a modului economic, eficient si eficace, in care este o entitate, program, activitate sau operatiune functionala. E o mica carenta logica in modul in care se expune si atunci poate ca ar trebui mai mult sa ne gindim la nivelul de redactare. Eficient.

Multumesc.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Da, eu am spus ca noi am acceptat propunerea Comisiei juridice, pentru numiru si imunitati si formularea este in obiectii si propuneri.

Domnul Marian Lupu:

Stimate domnule Gutu, insistati asupra punerii la vot? O data ce colegul insista, supun votului propunerea domnului Gutu, ca pe linga studii sa fie inclusa si sintagma “functii manageriale”.

Cine este pentru acceptarea acestei propuneri, rog sa votati. Rog sa fie anuntate rezultatele. Rezultatele, va rog.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 0.

Sectorul nr.2 – 4.

Sectorul nr.3 – 15.

Domnul Marian Lupu:

19 voturi. Propunerea nu este acceptata. Domnule Iovv, o propunere?

Microfonul nr.2, va rog.

Domnul Vasile Iovv:

Totusi eu nu sint de acord cu aceasta formula ca dupa interventia unei fractiuni se poate suplimentar de controlat intreprinderea, trimestrial. Atunci, daca fac suplimentar, se adreseaza toate patru fractiuni, da in viitor poate sa fie sase. Inseamna ca trimestrial noi una si aceeasi intreprindere o s-o controlam de sase ori, pe cind Guvernul a adoptat anul trecut hotarirea ca intreprinderea poate fi controlata o data in doi ani.

Si noi o sa ne ocupam numai cu controlul. Asta nu poate fi.

Domnul Marian Lupu:

Stimate coleg, voi incerca sa clarific. Noi trebuie sa intelegem bine sensul acestei fraze. Deci, Curtea de Conturi isi elaboreaza un plan de control care acopera perioada unui an. Suplimentar la aceste actiuni planificate pe care le examineaza si Parlamentul, asa, suplimentar la acest plan, fiecare din fractiunile parlamentare poate sa se adreseze cu solicitarea unui alt, suplimentar la acel plan. Deci, nu e vorba de a merge si a controla o institutie, al carei control se va efectua conform planului si inca pe de asupra suplimentar inca o data.

Cererile suplimentare se vor referi la alte institutii, altele decit cele incluse in plan, ca sa nu fie paralelisme, sa nu fie dublari. Acesta e sensul pe care-l intelegem cu totii.

Domnul Vasile Iovv:

Va fi controlata o intreprindere intr-un trimestru de 6 ori de unul si acelasi organ, asta nu poate fi.

Domnul Marian Lupu:

Nu, de fapt, nu uitati, Curtea de Conturi in primul rind verifica institutiile publice si utilizarea mijloacelor financiare publice si nu agentii economici. Tinem cont si de acest lucru.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Nu este vorba despre agentii economici.

Domnul Marian Lupu:

Asa, multumesc.

Microfonul nr.3.

Domnul Iurie Stoicov:

Multumesc, domnule Presedinte. Eu tot la acest compartiment am vrut sa ma refer, domnule Presedinte. Un control financiar economic dureaza citeva luni. Pe linga planul de baza care o sa-l aiba Curtea de Conturi, mai venim si noi. Ar trebui cumva poate sa limitam, de cite ori are dreptul o fractiune sa faca pe an aceste solicitari. Daca o sa faca in fiecare luna, atunci Curtea de Conturi o sa se ocupe numai cu controlul din partea Parlamentului.

Domnul Marian Lupu:

O data in trimestru.

Domnul Iurie Stoicov:

Totuna sint multe, imi pare.

Domnul Marian Lupu:

Deci supraplan pot fi adresate 4 solicitari in fiecare trimestru.

Domnul Iurie Stoicov:

Si se primesc 12 controale, cel putin, pe an.

Domnul Marian Lupu:

De fapt, este fixat un drept, ceea ce nu inseamna ca in mod obligatoriu trebuie sa fie solicitate 12.

Domnul Iurie Stoicov:

Mai precis: o sa fie folosit dreptul acesta.

Domnul Marian Lupu:

Asa, alte propuneri?

Microfonul nr.5.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Vreau sa va spun ca norma aceasta este in legislatia in vigoare. Noi acum numai schimbam articolul. Includem alineatul acesta din articolul 11 in articolul 5.

Domnul Marian Lupu:

Alte propuneri?

Microfonul nr.5.

Domnul Iurie Bolboceanu:

Domnule Presedinte,

Sa revenim la articolul 22. Daca nu se accepta in general modificarea acestui articol referitor la participarea Republicii Moldova, macar sa omitem de aici Uniunea Europeana ca nu prea este locul.

Domnul Marian Lupu:

Am omis.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Da, deja am omis.

Domnul Marian Lupu:

Am omis. Alte propuneri nu vad sa fie. Va multumesc, domnule presedinte. Rog sa luati loc. Stimati colegi, supun votului adoptarea proiectului de Lege nr.3445 in a doua lectura, tinind cont de rezultatele discutiilor, de propunerile care au fost inaintate si acceptate de comisie. Cine este pentru, rog sa votati. Rog sa fie anuntate rezultatele.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 30.

Sectorul nr.2 – 30.

Sectorul nr.3 – 11.

Domnul Marian Lupu:

71 de voturi. Impotriva? Zero voturi. Proiectul de Lege nr.3445 este adopat in a doua lectura.

Acum, stimati colegi, cred ca s-a comis o greseala. Sugestiile care mi-au fost inaintate din sala in sensul in care proiectul nr.3798 ar fi afiliat proiectului nr.3630 nu se adeveresc, pe care motiv va propun sa revenim la examinarea proiectului de Lege nr.3798 pentru modificarea Legii cu privire la formarea bunurilor imobiliare. Rog Guvernul, domnul Bannicov.

Domnul Alexandr Bannicov – directorul general al Agentiei relatii
 funciare si cadastru:

Уважаемый господин Председатель Парламента, уважаемые депутаты!

На ваше рассмотрение представлен Проект закона о внесении изменений в Закон о формировании объектов недвижимого имущества. Данный закон был принят 28 октября 2004 года, а 7 февраля 2005 года вступил в силу Закон о пересмотре и оптимизации нормативной базы регулирования предпринимательской деятельности № 424, который установил некоторые запреты в отношении выдачи актов, касающихся предпринимательской деятельности.

Исходя из основных принципов пересмотра и оптимизации нормативной базы регулирования предпринимательской деятельности, указанных в статье 2 Закона о пересмотре и оптимизации нормативной базы, в пунктах (f) и (j) прописан принцип недопущения установления и взимания других плат за услуги по выдаче лицензий, разрешений и других актов, касающихся предпринимательской деятельности, кроме плат, чётко определенных законом и постановлениями Парламента и/или Правительства, принятыми в соответствии с положениями законодательства.

Исходя из этого принципа, нельзя устанавливать положения и условия выдачи сертификатов на основе нормативного акта агентства, как предусмотрено в статье 5 Закона о формировании объектов недвижимого имущества. Данные условия определяются постановлением Правительства.

Данными изменениями положения Закона о формировании объектов недвижимого имущества будут приведены в соответствие с законом о пересмотре и оптимизации нормативной базы регулирования предпринимательской деятельности.

Прошу вас одобрить данный проект закона сразу в двух редакциях.

Domnul Marian Lupu:

Intrebari, stimati colegi? Nu sint? Nu sint. Va multumesc, domnule Bannicov. Rog, sa luati loc. Rog comisia.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Comisia pentru agricultura si industria alimentara a examinat acest proiect de lege. Este un proiect simplu, se aduce in concordanta Legea pentru formarea bunurilor imobile cu Legea privind revizuirea si optimizarea cadrului normativ de reglementare a activitatii de intreprinzator.

Comisia propune ca acest proiect de lege sa fie adoptat in prima si a doua lectura. Aici nu sint probleme.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc. Intrebari pentru comisie? Va multumesc, domnule presedinte al comisiei. Rog sa luati loc.

Stimati colegi, supun votului proiectul de Lege nr.3798 pentru aprobarea acestuia in prima lectura. Cine este pentru, rog sa votati. Majoritatea. Proiectul este aprobat.

Lectura a doua. Cine este pentru adoptarea proiectului de Lege nr.3798 in lectura a doua, rog sa votati. Rog, sa fie anuntate rezultatele.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 28.

Sectorul nr.2 – 34.

Sectorul nr.3 –18.

Domnul Marian Lupu:

80 de voturi pentru. Impotriva? Zero voturi. Proiectul de Lege nr.3798 este adoptat in lectura a doua. Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.2070 pentru modificarea articolului 33 al Legii cu privire la fabricarea si circulatia alcoolului etilic si a productiei alcoolice. Lectura a doua. Rog comisia.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Comisia pentru agricultura si industria alimentara a examinat obiectiile si propunerile deputatilor din comisiile permanente si ale Directiei juridice a Aparatului Parlamentului privind imbunatatirea acestui proiect de lege. In raport va este prezentata sinteza amendamentelor si obiectiilor care au fost prezentate de catre deputatii in Parlament domnul Filat, doamna Cusnir si Comisia pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica si de catre Directia juridica a Aparatului Parlamentului.

In principiu, prin amendamentul propus de doamna Cusnir, acest proiect de lege a fost imbunatatit cardinal. Articolul 33 alineatul (3) a fost modificat corespunzator. Comisia propune ca acest proiect de lege sa fie adoptat in lectura a doua.

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Stimati colegi,

Pentru lectura a doua propuneri? Microfonul nr.4.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Eu, domnule Filat, vreau sa anticipez.

Domnul Marian Lupu:

Dar de unde stiti ce o sa propuna domnul Filat, domnule presedinte al comisiei?

Domnul Valeriu Cosarciuc:

El a avut aici un amendament, comisia nu l-a acceptat. Dar propunerea lui, practic, a fost de acum introdusa in amendamentul doamnei Cusnir. Poftim.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Domnul Vladimir Filat:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Eu nu stiu cum se reuseste sau cum se procedeaza la includerea unor amendamente in alte amendamente, dar, normal, ca concept, ar trebui de vorbit, pornind de la experienta tarilor din jur si nu numai din jur, despre astfel de prevederi ce tin de comercializarea produselor ce nu provin din circuitul legal, care, fara discutii, sint supuse nimicirii.

In cazul respectiv, eu presupun ca, foarte curind, o sa mai avem un proiect de lege care sa permita Inspectoratului Principal de Stat sa comercializeze si tigarile confiscate etc.

Eu as avea o propunere catre colegi, fiindca oricit am discuta noi aici, pina la urma viata o sa ne arate, dar mecanismul, daca va fi votat si aprobat, va duce oricum la prejudicierea pietei ilegale in domeniul dat si acest mecanism va functiona in detrimentul participantilor pe piata legala, atit al producatorilor autohtoni, cit si importatorilor care fac aceste operatiuni legal.

Avind in vedere ca, la prima lectura, acest proiect nu a fost respins ca concept, , acum ar fi propunerea mea sa nu fie votat, ulterior sa se vina cu alt proiect care sa reglementeze procesul de nimicire.

Va multumesc.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Stimate domnule deputat,

Articolul 33 alineatul (3) in redactia legii in vigoare prevede ca alcoolul etilic si productia alcoolica confiscate, neinsotite de document s.a.m.d., sa fie prelucrate, dar nu se prevede modalitatea. Adica, cine trebuie sa ia decizia, cine sa aprecieze ca aceasta productie, care a fost confiscata sau nu are documente legale, este de calitate buna? Care este modul de plata pentru aceste analize si luarea deciziei, care este modul de comercializare?

Prin amendamentul propus de doamna Cusnir, alineatul (3) se transforma: “Alcoolul etilic si productia alcoolica retrase din circulatie, conform alineatului (1) al prezentului articol, trec in posesia statului, sint preluate la evidenta de catre organele fiscale si sint supuse expertizei calitatii de catre Serviciul pentru Standardizare si Metrologie.”

Dupa alineatul (3) se introduce un nou alineat (4), cu urmatorul continut: “In baza rezultatelor expertizei, alcoolul etilic si productia alcoolica, retrase din circulatie, se comercializeaza in calitate de materie prima agentilor economici, titulari de licenta, pentru fabricarea, pastrarea si comercializarea angro a alcoolului etilic si a productiei alcoolice sau pentru fabricarea productiei alimentare, sau se nimiceste”. Sint doua modalitati.

Alineatul (4) devine alineatul (5): “Modul de achitare pentru expertiza calitatii, de comercializare in calitate de materie prima, in baza de concurs, de prelucrare sau de nimicire a alcoolului etilic si a productiei alcoolice mentionate este stabilit de Guvern.”

Adica, apare o structura, o procedura tehnologica. De aceea, eu cred ca alineatul (3), propus in redactia actuala de comisie si acceptat ca amendament al doamnei Cusnir, imbunatateste acest proiect de lege.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc.

Inteleg foarte corect temerile colegului Filat. La prima lectura, noi, o buna parte din membrii comisiei, de asemenea am fost pentru a respinge acest proiect. Dar astazi, va rog, stimati colegi, sa-l votam. Am gasit o iesire din situatie, dar va spun ca este temporara. Miercuri am audiat in comisie executarea Legii nr.1100 privind fabricarea si circulatia alcoolului etilic, o audiere preventiva. Peste doua saptamini va fi audierea de baza si aceasta lege va veni in Parlament. Si va asiguram, domnule Filat si ceilalti colegi, ca va fi viabila si nu va aduce daune economiei tarii.

Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, domnule presedinte al comisiei. Rog, sa luati loc.

Stimati colegi, in aceste conditii, supun votului adoptarea proiectului de Lege nr.2070 in lectura a doua, tinind cont de continutul raportului comisiei. Cine este pentru, rog sa votati.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 –29.

Sectorul nr. 2 – 31.

Sectorul nr.3 – 17.

Domnul Marian Lupu:

77 de voturi pentru. Impotriva? Zero voturi. Proiectul de Lege nr.2070 este adoptat in lectura a doua. Va multumesc.

Proiectul Legii viei si vinului. Proiectul nr. 2944. Guvernul.

Domnul Valeriu Mironescu – directorul general al Agentiei Agroindustriale
 “Moldova-Vin”:

Domnule Presedinte,

Doamnelor si domnilor deputati,

In atentia domniilor voastre se pune spre examinare, ca initiativa legislativa a Guvernului, proiectul Legii viei si vinului in redactie noua. Necesitatea elaborarii si promovarii unui nou proiect de lege este conditionata de urmatoarele. Legea viei si vinului in vigoare a fost adoptata cu 11 ani in urma, fiind primul act legislativ ce reglementeaza raporturile juridice in domeniu. In perioada de referinta, Republica Moldova a aderat la Organizatia Mondiala a Comertului (O.M.C.) si la Oficiul International al Viei si Vinului. Au fost adoptate Legea nr.1100 din 30 iunie 2000 cu privire la fabricarea si circulatia alcoolului etilic si productiei alcoolice, Legea nr.186 din 24 aprilie 2003 cu privire la evaluarea conformitatii, ale caror prevederi se refera in mod direct si la raporturile in sectorul viti-vinicol. Au sporit cerintele fata de calitatea productiei vinicole, conditiile de fabricare si comercializare a productiei vinicole. Actualitatea proiectului de lege propus spre examinare reiese din necesitatea racordarii raporturilor juridice la prevederile actelor normative ale Uniunii Europene.

Proiectul de lege are un continut mult mai amplu si detaliat, care cuprinde
39 de articole sistematizate pe 9 capitole, in raport cu 22 articole si 4 capitole ale legii in vigoare, fiind suplimentat cu 5 capitole noi: capitolul 4 “Restrictii”, capitolul 5 “Prelucrarea deseurilor si protectia mediului”, capitolul 7 “Promovarea politicii statale in domeniul viti-vinicol, supravegherea si evaluarea conformitatii produselor”, capitolul 8 “Sanctiuni”, capitolul 9 “Dispozitii tranzitorii si finale”.

Principalele deosebiri ale proiectului nou de lege sint: capitolul 1 “Dispozitii generale”. Este expus in redactie noua, in el sint bine conturate raporturile reglementate, notiunile de baza si sint perfectionate cerintele generale fata de producatori si produsele in marfa viti-vinicole.

Capitolul 2 “Viticultura” contine in expunere noua prevederile ce tin de: arealul viti-vinicol, clasificarea materialului de inmultire si cel saditor, cerintele fata de producatorii de material saditor, unele conditii la infiintarea si replantarea plantatiilor viticole, termenul de exploatare a plantatiilor.

Capitolul 3 “Vinificatia” reflecta mai detaliat clasificarea vinurilor, armonizata la cea a Uniunii Europene. Sint concretizate categoriile produse pe baza de must si vin, precum si cele secundare. Sint prevazute reglementari ce tin de: producerea, imbutelierea, atribuirea denumirii, etichetarea si comercializarea produselor vinicole. Sint expuse cerintele fata de importul si exportul produselor vinicole, precum si fata de fabricarea vinurilor cu denumire de origine si cu indicatie geografica.

La capitolele 4 si 5 sint specificate restrictiile la producerea si importul produselor vinicole, prevederile ce tin de prelucrarea deseurilor si protectia mediului. Capitolul 6 “Sustinerea de catre stat a viticulturii” are un continut nou, care prevede o modalitate adecvata si echitabila de formare a Fondului pentru sustinerea infiintarii plantatiilor vinicole prin instituirea unei taxe speciale pentru toti producatorii importatori si comercializatori de produse viticole.

Totodata, pentru a stimula infiintarea plantatiilor viticole cu soiuri de masa si a orienta acest sector spre producatorii mici de struguri, s-a propus micsorarea suprafetei minime de la 5 hectare la 0,5 hectare, cu conditia ca viile vor fi amplasate compact in sectoare viticole cu dimensiuni minime de 5 hectare.

O semnificatie deosebita in acest capitol au prevederile referitoare la crearea, gestionarea si utilizarea fondului pentru sustinerea infiintarii plantatiilor viticole. Sursa de formare a fondului este taxa pentru realizarea viticulturii, perceputa de la livrarea si importul productiei vinicole in marime de 3 lei la decalitru pentru vinurile de struguri si 20 lei la decalitru pentru divinuri, brandi si alte bauturi din struguri. Taxa achitata se include in cheltuielile deduse si nu va depasi 2 sau 4 la suta din pretul de cost al productiei vinicole.

La capitolul 7 “Promovarea politicii statale in domeniul viti-vinicol, supravegherea si evaluarea conformitatii produselor” sint expuse concret competentele organelor ce asigura promovarea politicii statului in domeniul supravegherii si controlului de stat asupra productiei alcoolice, delimitarea atributiilor organismelor de testare si certificare a produselor viti-vinicole.

Stimati deputati, pentru a fi mai convingator la capitolul “Necesitatea promovarii unui nou proiect de lege”, va aduc la cunostinta unele date ce tin de dezvoltarea viticulturii. In prezent, Republica Moldova dispune de 110 000 hectare de plantatii viticole, dintre care cu virsta de pina la 10 ani, adica plantate recent, in ultimii ani sint 14 000 hectare sau 13 la suta. Virsta de peste 25 de ani – 31 000 hectare sau 28 la suta. Acestea sint neefciente pentru exploatare si necesita a fi defrisate in mod de urgenta.

Pe parcursul urmatorilor 5 ani, virsta de 25 de ani o vor depasi inca circa
50 000 de hectare. Aceasta realitate justifica necesitatea pastrarii ritmului de plantare existent. Pentru anul 2006, programul de plantare este de 6 000 hectare. Cel mai important imperativ al timpului este ca viticultorii sa nu piarda increderea in procesul demarat, ceea ce tine de sustinerea financiara a plantatiilor noi.

Stimati deputati,

Adoptarea Legii viei si vinului in redactie noua va permite reglementarea mai eficienta a raporturilor dintre subiectii sectorului viti-vinicol, crearea unui mediu juridic favorabil pentru dezvoltarea durabila a ramurii si pentru apararea intereselor economice ale statului in domeniul respectiv.

Va multumesc pentru atentie.

Doamna Maria Postoico:

Multumesc, domnule director.

Va rog, intrebari sint?

Microfonul nr.4.

Domnul Ion Varta:

Multumesc, doamna presedinte al sedintei.

Domnule director general, vreau sa va adresez o intrebare, care poate sa va para una de ordin mai secundar, dar tin totusi sa v-o adresez.

Legea este, bineinteles, una foarte buna, reusita, care prevede un sir de masuri ce trebuie sa protejeze aceasta ramura de importanta strategica pentru economia tarii noastre. Dar nu v-ati gindit dumneavoastra si la protejarea vitei de vie autohtone, care s-a mai pastrat dupa acele filoxere ce s-au declansat inca la sfirsitul secolului XIX, inceputul secolului XX, si ea a supravietuit si este protejata, in special in gospodariile particulare de catre taranii nostri?

Bine, nu putem produce in cantitati industriale vin din aceasta vita de vie, din strugurii strinsi, fiindca nu este acceptat de acordurile internationale, asa inteleg eu. Dar statul poate sa-si asume niste responsabilitatii, un rol special ca sa protejeze aceste soiuri de vita de vie autohtona care au supravietuit?

Domnul Valeriu Mironescu:

E clara intrebarea, domnule deputat. Soiurile de care vorbiti dumneavoastra sint, in realitate le avem si consider ca vor mai fi, dar nu consider ca este necesar de sustinut din resursele financiare, dat fiind faptul ca aceste resurse, care le avem, trebuie vectorizate la economie, dar nu la utilizarea particulara. In toata lumea este procesul de interzicere a utilizarii vinului cu continut de dicligozide. Dar, la mod particular, cine doreste, poftim.

Domnul Ion Varta.

Am inteles.

Domnul Valeriu Mironescu:

Noi nu dispunem, stimate domnule deputat, de resursele financiare adecvate pentru ritmul inalt de plantare a vitei de vie care s-a declansat. Noi, la momentul actual, nu avem posibilitate sa acoperim 30 la suta din suprafete, de aceea am si venit cu aceasta propunere de a rectifica un pic sistemul de acumulare, dar sa risipim resurse financiare si la hibrizi este un nonsens.

Domnul Ion Varta:

Am inteles. Ramine, prin urmare, sa le introducem in Cartea rosie, da?

Domnul Valeriu Mironescu:

Sa le planteze fiecare cu fortele proprii si sa le consume la fel. Personal.

Domnul Ion Varta:

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

Domnul Iurie Bolboceanu:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimate domnule raportor, am citeva intrebari, dintre care unele mi se pare ca tin si de conceptul acestei legi. La articolul 2 “notiuni principale”, am numarat aproape 80 de notiuni care sint stipulate in acest proiect de lege si care de la bun inceput, este o parere poate subiectiva, ii da acestui proiect de lege si o incarcatura ce tine mai mult de un dictionar de viticultura, decit de un act legislativ.

Domnul Valeriu Mironescu:

Ii clar.

Domnul Iurie Bolboceanu:

Care este parerea dumneavoastra, pentru lectura a doua nu s-ar putea sa fie pastrate in proiectul de lege cele mai principale notiuni si definitii, care tin nemijlocit de acest proiect de lege, dar cele secundare se fie excluse.

Domnul Valeriu Mironescu:

Stimate domnule deputat, aveti perfecta dreptate ca este cam aglomerat articolul 2. Dar, in primul rind, la elaborarea acestor proiecte de legi, savantii din domeniu au considerat ca ar fi bine sa fie denumite clar, sa nu determine cine si cum doreste notiunea respectiva. In al doilea rind, eu nu consider ca ar incurca aflarea acestor notiuni in componenta legii.

Domnul Iurie Bolboceanu:

Bine, eu mai am o intrebare la articolul 3 “producatorii de produse-marfa vitivinicole”. Spuneti, va rog, care au fost criteriile de apreciere a producatorilor de produse-marfa, care detin plantatii viticole cu o suprafata de peste 0,15 hectare, adica 15 ari? Care au fost principiile aprecierii acestei restrictii - 15 ari?

Domnul Valeriu Mironescu:

Domnule deputat, in legea veche lucrul acesta nu se presupunea, dar am considerat bine venit sa facem lamuriri ca la acele 0,15 hectare tot sa fie asigurate proiectarile si sa fie plantate cu soiuri omologate, sa se tina un control special ramural la compartimentul plantarea vitei de vie, fiindca se planteaza nu pe 1 an, si nu pe 2 ani, dar pe 30-35 de ani. De aceea, ne-am determinat sa lamurim aceasta situatie in articolul 3.

Domnul Iurie Bolboceanu:

Eu as putea intelege ca acei producatori care vor avea plantatii de peste
0,15 ari vor beneficia de ajutor din partea statului.

Domnul Valeriu Mironescu:

Cu conditia ca ei sint implicati intr-un masiv concret de 5 hectare si nu sint razletiti.

Domnul Iurie Bolboceanu:

Da, dar in proiectul de lege nu este stipulata aceasta notiune. Si ultima obiectie. Ma refer la capitolul 6 “sustinerea de catre stat a viticulturii”. Cu formarea fondului pentru sustinerea plantatiilor viticole, in proiectul de lege se introduce si o taxa noua pentru producatorii vinicoli. De fapt, este si un impozit nou. Si mi se pare o practica cam gresita pe care noi incercam sa o promovam, pentru ca peste o perioada va veni altcineva cu un alt proiect de lege si va propune o taxa noua pentru producatorii de sucuri. Miine vom introduce o taxa noua pentru producatorii altor marfuri si astfel creste povara fiscala asupra producatorilor autohtoni din Republica Moldova, pe de o parte, iar pe de alta parte, neconditionat aceasta va duce la majorarea preturilor productiei autohtone. Autorii nu au gasit o alta solutie de sustinere a acestei ramuri fara majorarea poverii fiscale a producatorilor vinicoli.

Domnul Valeriu Mironescu:

Domnule deputat, cu parere de rau, nu am gasit alta formula, aceasta pe care am gasit-o, aceasta si v-am propus-o. Dar va zic ca este facuta din simplul motiv ca perceperea resurselor financiare de la utilizarea marcilor proprietate a statului fizic nu asigura ritmul de plantare a vitei de vie care acum s-a declansat, este nevoie de resurse financiare suplimentare. Aceasta taxa, de fapt, se refera numai la agentii economici care practica acest domeniu si ei sint in numar de 138-140 de agenti economici. Si v-am zis, stimate domnule deputat, ca impactul asupra productiei vinicole poate sa fie de 2 sau 4 la suta mai mult decit, sa spunem, in realitate.

Am zis si va mai zic, domnilor deputati, ca sintem ingrijorati de virsta inaintata a plantatiilor viticole pe care le avem si le vedeti dumneavoastra in tara. De aceea, plantarea vitei de vie noi este un imperativ al timpului si este, sa spunem, un criteriu de a ridica acest segment in economia nationala.

Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Domnule Bolboceanu, eu voi mentiona pentru dumneavoastra si pentru toti colegii ca acest subiect a fost discutat, practic, in toate comisiile si, sint sigur, in cadrul sedintelor tuturor grupurilor parlamentare. Si cred ca este o abordare generala a noastra, a tuturor: pentru lectura a doua, in modul cel mai prudent, sa supunem examinarii anume acest element, aceasta componenta a proiectului. Nu sint nici eu definitiv sigur ca este cea mai optimala abordare, deci, nu excludem cu dumneavoastra modificarea acestei formule, acestei scheme pentru lectura a doua.

Domnul Iurie Bolboceanu:

Domnule Presedinte,

Mai am o intrebare la capitolul 6. Daca nu se va gasi la lectura a doua o alta modalitate de finantare a plantatiilor viticole, eu propun, si as vrea sa stiu si parerea dumneavoastra, ca denumirea capitolului 6 sa nu fie “sustinerea de catre stat a viticulturii”, ci “sustinerea viticulturii”. Pentru ca toata povara pentru sustinerea viticulturii cade pe producatorii de vinuri si in mare majoritate ei sint producatori privati. Deci, statul este implicat in procedura de acumulare a acestor surse, dar ele vin de la producatorii de vinuri.

Domnul Valeriu Mironescu:

In cazul dat este important procesul.

Domnul Iurie Bolboceanu:

Adica acceptati? Multumesc.

Domnul Valeriu Mironescu:

Pentru lectura a doua.

Domnul Marian Lupu:

Da, alte intrebari? Nu sint.

Va multumesc.

Domnule Mironescu, va rog sa luati loc.

Rog comisia.

Doamna Valentina Cusnir:

Domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Comisia pentru agricultura si industria alimentara a examinat proiectul Legii viei si vinului, prezentat de Guvern, si expune urmatoarele. Proiectul de lege reprezinta o redactie noua a Legii viei si vinului nr.131-XIII, adoptata de Parlament la 2 iunie 1994, si propune o reglementare mai ampla si mai eficienta a cadrului juridic de activitate in domeniul viticulturii si vinificatiei, inclusiv si conditiile generale si speciale de comercializare a produselor vitivinicole.

Mentionam ca adoptarea proiectului in cauza va permite crearea unui mediu juridic favorabil pentru dezvoltarea durabila a ramurii si pentru apararea intereselor economice ale statului in acest domeniu. Totodata, dat fiind faptul ca Republica Moldova este semnatara a acordurilor internationale in domeniul viei si vinului, prin care se obliga sa ia masurile respective privind protectia viticulturii si imbunatatirea conditiilor de comercializare a vinului pe piata internationala, se propun unele imbunatatiri in noul proiect de lege, conditionate de aceste acorduri.

Avizele comisiilor permanente la proiectul de lege sint pozitive, cu propunerea de a fi adoptate in prima lectura. Totodata, subliniem ca Comisia pentru politica economica, buget si finante, care in principiu s-a pronuntat pentru sustinerea acestuia, mentioneaza ca capitolul 6 contine un singur articol, acesta fiind denumit “sustinerea de catre stat a viticulturii”, iar articolul 31 este intitulat “investitii pentru infiintarea plantatiilor vinicole”, constatind ca statul ca atare nu investeste resurse financiare publice pentru infiintarea plantatiilor viticole, dar prevede crearea unui fond ce se completeaza din taxele percepute de la persoanele juridice si fizice care desfasoara activitate de intreprinzator in domeniul vinificatiei.

Comisia considera ca taxele mentionate reprezinta un impozit suplimentar ce contravine Codului fiscal si urmeaza sa fie exclus din proiectul de lege, urmind sa fie propusa utilizarea altei modalitati de sustinere de catre stat a viticulturii.

Pe linga alte propuneri si obiectii la proiectul de lege, la capitolul 6 aceleasi obiectii au fost prezentate si in avizul Directiei juridice a Aparatului Parlamentului. La rindul sau, Comisia pentru agricultura si industria alimentara considera ca proiectul de lege trebuie imbunatatit din punct de vedere conceptual in directia contracararii falsificarii vinului. Astfel, articolul 2 se va completa cu definitiile: “unitate vinicola”, “vin de casa”, “produs vinicol falsificat”.

Se va propune un nou articol privind actualizarea lucrarilor de delimitare a arealului viticol, inclusiv a produselor vitivinicole de origine. La articolul 9 se va adauga un alineat privind calitatea materialului de inmultire si a celui saditor viticol.

La articolul 21 se va concretiza producerea vinului de tara, evidenta materiei prime pentru producerea vinului.

Pentru contracararea falsificarii vinului, vor fi imbunatatite articolele 21, 25, 33,35. De asemenea, dat fiind ca pentru evidenta si controlul cu memorie, cu transmiterea in regimul on-line a materiei prime pentru producerea produselor pe baza de must si vin se cer cheltuieli suplimentare, atit din partea agentilor economici, cit si din partea organelor de control ale statului, se va propune ca unele articole ale legii sa intre in vigoare pe etape.

Pentru a fi clar care sint principalele propuneri, ce tin de imbunatatirea conceptuala privind contracararea falsificarii vinului, ele se anexeaza la raport. Dumneavoastra le-ati primit.

Referitor la capitolul 6. Titlul acestuia va fi adus in conformitate cu continutul sau. Totodata, comisia este de acord cu faptul ca taxa perceputa de la persoanele juridice si fizice… care desfasoara activitatea de intreprinzator, la producerea, prelucrarea, comercializarea sau importul productiei vinicole este un impozit adaugator ce va trebui inclus in Codul fiscal dupa adoptarea legii.

Insa modalitatea expusa in legea existenta, care prevede formarea fondului din platile pentru folosirea marcilor proprietate de stat la productia alcoolica, pune intr-o situatie neechitabila agentii economici care utilizeaza marcile de stat fata de acei care nu le utilizeaza. Mai mult ca atit, creste tendinta de realizare a vinurilor in vrac, aducindu-se pagube la colectarea impozitelor din vinificatie. In temeiul avizelor pozitive, prezentate de comisiile permanente, si in urma dezbaterilor, comisia a decis, cu majoritatea de voturi, sa propuna Parlamentului proiectul Legii viei si vinului cu nr. de intrare 2944 din 7 septembrie 2005 spre adoptare in prima lectura.

Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc. Intrebari, stimati colegi?

Microfonul nr. 4.

Domnul Vladimir Filat:

Stimata doamna Cusnir, eu vreau sa ma refer la prevederile articolului 31 alineatul (13). Noi vorbim mult de sustinerea micului business, dar prin alineatul respectiv prevedem compensarea partiala a cheltuielilor suportate de persoane fizice sau juridice care vor planta pe o suprafata totala de cel putin 5 hectare. Eu as vrea sa inteleg, care este rationamentul? De ce nu 3 hectare?

Doamna Valentina Cusnir:

Am discutat mult asupra acestei cifre. Este 5 hectare, fiindca e mai rational pentru a face un proiect. Proiectul, la ziua de azi, costa foarte scump. Pentru o suprafata mai mica, sint niste cheltuieli mari, incit si aceste subventii de 25 de mii de lei nu ar cointeresa proprietarii in sadirea vitei de vie.

Domnul Vladimir Filat:

Eu sint de acord, doamna Cusnir. Dar avind in vedere anume acest aspect, ca sint foarte mari cheltuielile, eu consider ca foarte putini pot sa se lanseze in proiectul respectiv. Eu, personal, nu as vedea o problema cind un agricultor detine, spre exemplu, o cota de teren de 1 hectar si 3 ari, planteaza vita de vie si beneficiaza si dinsul de compensarea respectiva.

Noi vorbim in permanenta si incercam sa promovam asa-numita echitate sociala. De ce unul care are posibilitatea sa investeasca in 5 hectare beneficiaza din partea fondului respectiv de compensare, iar cel care nu este in stare sa detina
5 hectare, nu are aceasta posibilitate?

Domnul Marian Lupu:

Precizare de la microfonul nr. 1.

Domnul Valeriu Mironescu:

Stimate domnule deputat, de ce 5 hectare? Din caza ca este calculat efectul economic, unde poate fi utilizata tehnologia avansata. Acesta este criteriul de baza. Dar referitor la ceea ce tine de posibilitatile cuiva vizavi de a-si planta vita de vie, nu este nici o restrictie. Ei se consolideaza, fiecare cu parceluta sa cit de mica n-ar fi, dar se comaseaza respectiv si apreciaza raporturile juridice, ei pot sa planteze si sa beneficieze de resursele financiare respective, cazuri avem foarte multe. Chiar si pensionarii isi acumuleaza resursele funciare si pot sa planteze, si au plantat si au beneficiat de acest suport financiar.

Domnul Vladimir Filat:

Va multumesc frumos, domnule Mironescu.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr. 3.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Doamna raportor, vreau sa stiu pozitia dumneavoastra, viziunea dumneavoastra. Acum discutam despre sustinerea saditorilor. In cazurile cind intreprinderea, de exemplu, “Calarasi”, a fost privatizata si in contractul investitional a fost inclusa sadirea a 600 de hectare, trebuie sa subventionam aceasta sadire sau nu?

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc, domnule coleg Bondarciuc.

Aceasta pozitie mi-am expus-o atunci cind am adoptat modificarile la hotarirea nr.19, daca va amintiti. Am iesit la microfon si v-am propus. S-a pus la vot si dumneavoastra ati votat impotriva. Eu am zis ca anume acelor fabrici vinicole, inclusiv si cea din Calarasi care, conform contractului de vinzare-cumparare, este obligata sa sadeasca 600 de hectare de vie, statul le acorda aceste subventii. Eu sint impotriva. Cu atit mai mult, am fost impotriva si atunci cind li se da cite 80 de lei, pentru ca s-a scumpit motorina. Aceasta este pozitia mea si o cunoasteti, dar nu ati vrut sa o acceptati atunci cind am spus-o eu.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr. 3.

Domnul Victor Stepaniuc:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimati colegi,

Noi am ascultat de mai multe ori pozitia Ministerului Agriculturii si a domnului Mironescu la aceasta tema si, desigur, cind se vorbeste despre tehnologiile acestea noi si eficiente, trebuie sa ne dam seama foarte bine ce se intimpla in satele noastre, cind ii foarte greu de cumparat un hirlet sau o sapa. Cit este de scump pentru un om care lucreaza azi in realitate in agricultura. Sa recunoastem ca lucreaza mai mult oamenii de virsta inaintata. Dar sint si momente pozitive la sat, insa economistii nostri nu le folosesc la maxim posibil, atunci cind vorbim despre dezvoltarea businessului mic s.a.m.d.

Eu nu sint economist, dar ma intilnesc cu oameni care vorbesc foarte clar si sint cointeresati ca satul nostru sa se ridice. As vrea sa spun ca domnul Filat are perfecta dreptate cind vorbeste despre acele 5 hectare. La urma urmei, daca noi
ne-am legat de aceste 5 hectare, considerind ca acesta este minimul absolut si mai departe nu putem ceda, ar fi normal sa se faca niste proiecte, intr-adevar, pe
5 hectare, dar sa li se permita oamenilor care s-au consolidat intr-un mic colectiv, de 200 de oameni, de 300 de oameni, sa faca un proiect pe 5 hectare, dar sa le fie restituite cheltuielile de acum, incepind cu jumatate de hectar sau cu un hectar.
L-au sadit anul acesta, intoarceti. Aceasta nu se indeplineste. Deci, nici nu se poate de spus. Fiindca pentru a introduce pe un hectar de pamint, a sadi vie sau livada, trebuiesc 50-60 mii de dolari. Nu poate un colectiv mic de 200, de 300 de oameni sa aiba investitiile acestea. Si trebuie gindite mai bine lucrurile respective.

Doamna Valentina Cusnir:

Domnule coleg Stepaniuc, este Regulamentul de subventii pentru sadirea vitei de vie. Nu vreti sa ascultati raspunsul? El prevede ca detinatorii de teren se pot coopera, chiar si cu jumatate de hectar, indiferent, numai ca impreuna sa aiba
5 hectare si primesc aceasta subventie proportional la partea cu care au intrat in aceasta cota.

Domnul Marian Lupu:

Presupun o precizare la aceeasi intrebare.

Microfonul nr. 2.

Domnul Dmitri Todoroglo:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimati colegi, fondul de subventii pentru crearea plantatiilor viticole in tara nu este fond de asigurare sociala a populatiei rurale. Scopul acestui fond este crearea unei ramuri industriale care o sa asigure calitatea materiei prime. Dupa prelucrarea ei, noi putem sa iesim peste hotare cu vinuri calitative. In principiu, fabricile, cele care chiar si cumpara marca de stat la moment, chiar daca o sa ramina alta varianta de participare, de subventionare a acestei ramuri, asteapta materie prima calitativa ca sa produca vinuri calitative.

De aceea, noi trebuie sa gasim alte modalitati de subventionare sociala a populatiei rurale. Da, scopul principal este crearea de plantatii industriale, plantatii cu soiuri contemporane. Dar cine a spus ca toti neaparat trebuie sa cultive vita de vie? Pentru necesitatile proprii – poftim, sint posibilitati, fiecare linga casa poate sa faca aceasta.

Noi nu putem sa transformam tara in parcele cu plantatii. Anul curent avem rezultate. Oamenii au produs productie de calitate joasa. Fabricile de vin nu o cumpara. Deci ideea noastra e absolut corecta, ea trebuie sa fie pastrata. Cine a fost in Germania a vazut plantatii de 50, 60, 100 de hectare ale unui proprietar. Plantatia este creata, proprietarii stau in rind, am verificat cine-i proprietar. Ideea e absolut corecta, conceptia la fel.

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc, domnule Todoroglo, de sustinere. Va sustin si eu intru totul. Nu sint de acord numai cu aceea ca noi trebuie sa pregatim vinuri calitative doar pentru export. Trebuie sa pregatim vinuri calitative si pentru cetatenii nostri. Si, plus la asta, dumneavoastra ati zis ca strugurii sint de calitate proasta si nu sint cumparati de fabricile vinicole. Nu vreau sa ma adincesc, astazi vom veni cu Legea nr.1100, dar vreau sa zic ca, atunci cind strugurii au fost de calitate proasta, fabricile vinicole au distilat milioane de decalitri de vinuri. Sa ne punem intrebarea: cum le-au obtinut?

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi, eu va atrag atentia, sintem la lectura intii si va rog sa nu avansam cu acele subiecte care, in mod cert, reprezinta elementele discutiei pentru lectura a doua. Rog sa atrageti atentia la acest moment si daca aveti opinii, intrebari, fiindca sintem la etapa de intrebari, luari de cuvint inainte de vot, sinteti bine veniti la tribuna centrala.

Microfonul nr.3.

Doamna Eugenia Ostapciuc:

Eu, domnule Presedinte, vreau sa ma adresez catre colegii din fractiune. Noi am discutat de 5-6 ori si am convenit sa votam in prima lectura asa cum este propus de comisie.

Doamna Valentina Cusnir:

Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Intrebari sau o replica? O remarca?

Microfonul nr.5.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Stimati colegi, dumneavoastra ati observat anexa la raport si ati vazut cite propuneri sint acolo. Adica chiar si articolul 31 alineatul (3) poate fi discutat in lectura a doua.

Domnul Marian Lupu:

Absolut.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Va chem sa participati foarte activ la inaintarea amendamentului pentru lectura a doua.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Microfonul nr.3.

Domnul Vladimir Turcan:

Va multumesc.

Stimata doamna raportor, spuneti, va rog, ati primit avizul Comisiei juridice sau nu?

Doamna Valentina Cusnir:

Desigur, am primit toate avizele.

Domnul Vladimir Turcan:

Eu am pus aceasta intrebare pentru ca n-am auzit in raportul dumneavoastra, dar imi pare ca se refera si la concept. Noi trebuie sa avem in vedere ca introducerea impozitului in lege, si dupa aceea trecerea in Codul fiscal, nu este varianta cea mai reusita din punct de vedere legislativ. Mai mult ca atit, este inadmisibila. Asta-i una. Si a doua. Din proiectul legii nu este clar care va fi soarta platilor pentru marcile nationale.

Doamna Valentina Cusnir:

Va raspund, stimate coleg. Aici as avea si o remarca catre Biroul permanent al Parlamentului, ca atunci cind se primeste o lege, sa nu fie lasata doar pentru o comisie. Aici a trebuit o conlucrare intre Comisia pentru agricultura si industria alimentara si Comisia economie, buget si finante, chiar a fost nevoie de un coraport. Era cazul sa ne depunem toti efortul, caci noi ne-am axat mai mult pe ceea ce tine de comisia noastra, desi am avut mai multe intilniri cu ministrul finantelor si cu altii. Pentru lectura a doua, sigur ca vom lua in vedere toate aceste obiectii.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Stimati colegi, eu repet inca o data, lucru pe care l-am evocat anterior. Noi nu sintem pe o pozitie de certitudine ca sistemul de impozitare, fie cel existent, urmare a vinzarilor marcilor de stat, fie acesta propus in proiect, deci, modelul nu ne este cunoscut, acel model care il vom accepta cu dumneavoastra pentru a doua lectura. E cert ca vom lucra intens asupra acestui subiect. Iau act de sugestia colegei noastre. Si nu exclud o discutie la etapa finala intr-un cadru mai larg, chiar si in cadrul Biroului permanent.

Microfonul nr.5, va rog.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Noi avem avizul tuturor comisiilor. Multumesc si Comisiei pentru politica economica, buget si finante, si Comisiei juridice. Ati inaintat niste avize foarte argumentate. Le-am examinat in comisie. Am discutat foarte mult asupra capitolului 6, cu privire la sustinerea viticulturii.

Au fost diferite propuneri, dar, prin majoritatea de voturi, s-a acceptat propunerea Guvernului. Soarta platilor pentru utilizarea marcilor de stat in acest proiect de lege nu se prevede, in continuare de acum aceasta plata nu va fi incasata. Adica aceste marci vor fi utilizate fara plata, fiindca legea nu prevede acest lucru. Acesta este conceptul legii. De pilda, eu as putea sa iau cuvint de la tribuna, fiindca chestia cu capitolul VI este o chestiune conceptuala, domnule Presedinte.

Domnul Marian Lupu:

Da, domnule presedinte al comisiei, da, totodata mentionez ca, de la aceasta tribuna, raportorul, domnul Mironescu, a confirmat disponibilitatea lor de a fi foarte flexibili la acest subiect, inclusiv pentru modificarea sistemului pe principiu. Fiindca, intr-adevar, sint mai multe posibilitati, mai multe modele si eu cred ca am avut asemenea precedente si vom profita, trebuie sa profitam de aceasta situatie si acum. Inclusiv admitind modificari substantiale pe ideea de asigurare a finantarii in sustinerea plantatiilor.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule Presedinte, eu sint de acord cu ceea ce spuneti dumneavoastra. Fondul a fost format prin plata de la utilizarea marcilor, adica statul acorda un serviciu sau, eu stiu, un bun al acestor producatori si era normal. Acum, in principiu, statul impune un impozit adaugator. Acesta este un impozit.

Domnul Marian Lupu:

Noi nu sintem siguri ca vom ramine cu acest sistem pentru lectura a doua.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Da, dar noi trebuie sa mentionam in decizia Parlamentului ca, totusi, asupra capitolului 6 trebuie de lucrat radical si de gasit alte solutii.

Domnul Marian Lupu:

Se accepta acest lucru.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

A fost propunerea, de pilda, ca sa utilizam marca Republicii Moldova - barza in zbor, fiindca, conform legii date, pe fiecare sticla este obligatoriu sa apara aceasta marca. Dar nu a fost acceptata.

Domnul Marian Lupu:

Eu vreau sa va anunt ca au fost multe discutii si propuneri. Si din partea fractiunii noastre majoritare, si din partea diferitor membri ai comisiilor Parlamentului. Important este ca acum sa nu ne lansam in discutii detaliate, dar sa expunem ceea ce va fi fixat in stenograma. Poftim, sa fie fixat si in raport ca pentru lectura a doua, in special, acest compartiment este supus discutiei si inclusiv cu posibilitatea de amendare pe principiu a acestei idei, admitind acest lucru in cadrul discutiilor de astazi. Va multumesc. Deci nu cred ca trebuie sa ne lansam in detalii.

Doamna Valentina Cusnir:

Vroiam doar sa spun ca foarte rau a lucrat Agentia “Moldova-Vin” cu marcile, proprietatea statului, fapt ce a dus la diminuarea contributiilor in acest fond si astazi se cere crearea unui nou fond si introducerea unor noi taxe.

Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Rog sa luati loc, doamna vicepresedinte al comisiei.

Stimati colegi, in aceste conditii, supun votului proiectului de lege nr.2944 pentru aprobarea acestuia in prima lectura. Cine este pentru, rog sa votati. Majoritatea. Va multumesc. Proiectul nr.2944 este aprobat in prima lectura.

Eu rog sa ne organizam putin mai bine, sa ne concentram, fiindca sintem abia la subiectul nr.7 si mai avem inca 7 subiecte, plus partea a doua a sedintei, interventia aici, in sala plenului Parlamentului, a reprezentantului oficiului O.N.U. la Chisinau, domnul Pouezat. Deci, sa avansam putin mai eficient.

Proiectul de hotarire pentru aprobarea Regulamentului cu privire la utilizarea cu destinatie speciala a mijloacelor banesti provenite din vinzarea a doua terenuri din hotarele administrativ-teritoriale ale orasului Codru, municipiul Chisinau. Proiectul nr.3300.

Guvernul, domnule Mironescu, va rog.

Domnul Valeriu Mironescu – directorul general al Agentiei agroindustriale
 “Moldova-Vin”:

Domnule Presedinte,

Doamnelor si domnilor deputati.

Permiteti-mi sa prezint spre examinare, ca initiativa legislativa a Guvernului, proiectul de Hotarire a Parlamentului privind aprobarea Regulamentului cu privire la utilizarea cu destinatie speciala a mijloacelor banesti provenite din vinzarea a doua terenuri cu suprafata totala de 12 hectare, din hotarele administrativ-teritoriale ale orasului Codru, municipiul Chisinau.

Proiectul regulamentului nominalizat a fost elaborat intru executarea articolului 6 alineatul (2) din Legea nr.1184 din 28 iunie 2002 cu privire la modificarea anexei la Legea nr.668 din 23 noiembrie 1995 pentru aprobarea listei unitatilor ale caror terenuri destinate agriculturii ramin in proprietatea statului.

La elaborarea si definitivarea regulamentului si-au dat concursul Ministerul Finantelor, Ministerul Economiei si Comertului, alte autoritati administrative centrale. Un suport adecvat la perfectionarea proiectului regulamentului prezentat spre examinare a fost acordat de catre comisiile permanente ale Parlamentului, fapt pentru care le sintem recunoscatori.

Concomitent va informez ca intru executarea legii nominalizate, Guvernul, prin Hotarirea nr.1038 din 4 octombrie 2005 privind unele masuri de asigurare a activitatii complexului “Orasul Vinului”, a modificat destinatia terenului cu suprafata de 14,83 de hectare, a atribuit in folosinta intreprinderii de stat “Orasul Vinului” 2,83 hectare de terenuri si a aprobat regulamentul cu privire la modalitatea desfasurarii licitatiei pentru vinzarea terenurilor. Au fost intreprinse si alte actiuni menite sa asigure realizarea proiectului complexului “Orasul Vinului”.

Stimati deputati, principalele prevederi ale proiectului prezentat sint urmatoarele.

Mijloacele banesti provenite de la vinzarea si schimbarea destinatiei terenurilor vor fi acumulate la un cont trezorerial special, vor avea statut de mijloace cu destinatie speciala, atribuite la categoria de mijloace extrabugetare si vor fi utilizate de catre Agentia “Moldova-Vin” in conformitate cu legislatia in vigoare si cu prezentul regulament.

Directiile de utilizare a mijloacelor banesti acumulate vor fi finantarea cheltuielilor ce tin de:

a) dezvoltarea infrastructurii complexului “Orasul Vinului”, proiectarea, constructia infrastructurii, amenajarea;

b) administrarea complexului “Orasul Vinului”. Finantarea cheltuielilor ce tin de dezvoltarea infrastructurii se va efectua ca investitii capitale, iar cele ce tin de administrarea complexului – ca transferuri in scopuri de productie.

Acumularea si utilizarea mijloacelor banesti nominalizate se vor reflecta in executarea de casa a bugetului de stat, respectiv la capitolele venituri si cheltuieli.

Alocarea mijloacelor banesti conform directiilor mentionate mai sus se va efectua de catre Ministerul Finantelor pe masura respectarii de catre Agentia “Moldova-Vin” a dispozitiilor de plata trezoreriale si documentelor ce confirma indeplinirea lucrarilor de achizitii publice perfectate in conformitate cu Legea achizitiei de marfuri, lucrari si servicii pentru necesitatile statului nr.1166 din
30 aprilie 1997.

Documentele nominalizate vor fi elaborate in baza actelor prezentate de Intreprinderea de Stat “Orasul Vinului”. Mijloacele banesti acumulate vor fi utilizate conform destinatiei pina la darea in exploatare a complexurilor, iar cele neutilizate in anul de gestiune vor fi folosite in acelasi scop in anul urmator.

Mijloacele respective nu vor fi utilizate in alte scopuri decit cele prevazute in devizul de venituri si cheltuieli. Responsabilitatea pentru utilizarea mijloacelor banesti nominalizate conform destinatiei va fi realizata de catre Agentia “Moldova-Vin”, iar ceea ce tine de corectitudinea si legalitatea operatiunilor efectuate – de catre conducatorul si contabilul-sef al intreprinderii de stat “Orasul Vinului”.

Stimati deputati, aprobarea prezentei hotariri a Parlamentului va constitui un suport normativ necesar pentru realizarea proiectului “Complexul “Orasul Vinului”, iar acesta, la rindul sau, va crea premise adecvate pentru promovarea productiei vitivinicole si turismului in domeniul vizat, precum si pentru restabilirea si asigurarea unei dezvoltari durabile a complexului vitivinicol.

In acest context, Guvernul, in persoana Agentiei Agroindustriale “Moldova-Vin”, solicita sustinerea domniilor voastre in adoptarea hotaririi nominalizate.

Va multumesc mult.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc. Stimati colegi, intrebari? Da sau nu?

Microfonul nr.4.

Domnul Leonid Bujor:

Daca imi permiteti. Domnule director general, in cadrul sedintei comisiei noastre a fost discutat mult acest raport 10% si 9%. A fost invitat reprezentantul dumneavoastra, ma refer la punctul (4) litera a) si litera b). Deci, ce a stat la baza stabilirii acestor cifre 10% si 90%, fiindca noi am invitat, domnul Presedinte poate confirma, reprezentantul dumneavoastra si a fost o explicatie, s-o numim asa, pur teoretica, neargumentata nici din punct de vedere financiar, nici alte argumente
n-au fost prezentate.

Domnul Valeriu Mironescu:

Cifra 10 se refera la platile ce tin de intretinerea aparatului de conducere, de cheltuielile necesare pentru functionarii angajati in aceasta intreprindere, iar 90 – de problemele ce tin de proiectari.

Domnul Leonid Bujor:

Va multumesc foarte frumos. Eu m-am ocupat cu pregatirea acestui proiect pentru examinare in cadrul sedintei comisiei si stiu ce este scris in regulament, destinatia lor. Am intrebat altceva: care este argumentarea ca anume 10 si 90. De ce nu 5 si 95, de ce nu 15 si 85, deci care a fost argumentul ca s-a stabilit in regulament anume cifra de 10% si 90%?

Domnul Valeriu Mironescu:

Este foarte simplu, domnule deputat. Numarul angajatilor la plecare ii consideram ca vor fi, salariile respective care sint astazi in vigoare, calculele respective de deplasari, cheltuieli ce tin de necesitatile activitatii unui colectiv respectiv. Doar atit pot sa va zic si am determinat aceasta cifra.

Domnul Leonid Bujor:

Va multumesc frumos pentru raspuns. Vreau sa va spun ca noi am solicitat in cadrul comisiei ca, pentru examinare in sedinta in plen, sa fie examinat un deviz de cheltuieli sau un plan business, nu stiu cum sa-l numesc corect, care ar justifica, fiindca a spune ca depinde de numarul colaboratorilor, acesta este inca un argument foarte neconvingator. Foarte neconvingator. Ma scuzati.

Domnul Valeriu Mironescu:

Ma scuzati si dumneavoastra. Doar atita am putut sa va raspund.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Multumesc, domnule Presedinte.

La acest proiect de lege avem un regulament definitivat al comisiei. Si noi, aici, de acum, am modificat acest punct din regulament. E un raspuns la intrebarea domnului Bujor.

Domnul Marian Lupu:

Da. Deci, noi inca nu am audiat raportul comisiei si acest lucru poate sa clarifice multe lucruri. De acord.

Microfonul nr.4.

Doamna Valentina Golban:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule ministru, pentru clarificare, pentru ca aceste doua terenuri sint din hotarele administrativ-teritoriale ale orasului Codru, vreau sa va intreb daca ati solicitat opinia si daca aveti decizia primariei, fiindca noi nu o avem.

Domnul Valeriu Mironescu:

Sigur ca da, doamna. Sigur.

Doamna Valentina Golban:

Da? Si as vrea sa stiu: cind a fost luata aceasta decizie?

Domnul Valeriu Mironescu:

E cam greu sa-mi amintesc. Pot sa va prezint dumneavoastra aceasta decizie.

Doamna Valentina Golban:

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Domnul Mironescu se angajeaza sa va prezinte in scris copia acestei decizii. Mai sint intrebari?

Microfonul nr.4.

Domnul Igor Klipii:

Am vrut sa va intreb daca licitatia deja a avut loc sau nu?

Domnul Valeriu Mironescu:

Nu. Sigur ca nu.

Domnul Marian Lupu:

Cum poate avea loc licitatia fara regulament? Eu rog sa atragem atentia.

Domnul Valeriu Mironescu:

Este doar creata comisia…

Domnul Marian Lupu:

Gata, domnule Mironescu, e clara situatia. Luati loc, va rog.

Rog comisia.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Comisia pentru agricultura si industria alimentara a examinat proiectul de Hotarire pentru aprobarea Regulamentului cu privire la utilizarea cu destinatie speciala a mijloacelor banesti provenite de la vinzarea a doua terenuri cu suprafata totala de 12 hectare, din hotarele teritoriale ale orasului Codru, municipiul Chisinau. In urma examinarii avizelor comisiilor permanente, a fost prezentat un aviz detaliat al Comisiei pentru politica economica, buget si finante, al Comisiei pentru drepturile omului. In raportul prezentat si-au gasit reflectare propunerile care au fost inaintate de catre aceste comisii in avizele lor. In afara de aceasta, s-a lucrat in comisia sesizata in fond. Acest regulament a fost, in principiu, redactat si el este ca anexa la raport, adica noi avem un alt text al acestui Regulament.

Stimati colegi, noi propunem ca acest regulament sa fie aprobat de catre Parlament printr-o hotarire si anexat regulamentului redactat la acest proiect de hotarire de catre comisie.

Va multumesc.

In acest regulament si-au gasit reflectare si intrebarile domnului Bujor. Finantarea cheltuielilor generale de administrare a Intreprinderii de stat “Orasul Vinului” pina la 10%. Noi am scris special aceasta formula, fiindca de asemenea nu am primit de la autori un plan de afaceri care sa determine clar care sint cheltuielile pentru administrare, pentru investitii, proiectare s.a.m.d. de acum restul poate sa fie 98, poate sa fie 90, dar nu mai mult de 10% vor fi cheltuite pentru administrare. Acesta este raspunsul. Propunem sa fie votat.

Domnul Marian Lupu:

Domnule presedinte al comisiei, pentru mai buna mea percepere, eu inteleg ca comisia propune sa fie adoptat acest proiect de hotarire cu acele amendamente si redactionale, si de sens, de continut, care au fost aplicate de catre comisie. Asa e?

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Noi propunem ca sa fie aprobat acest proiect de hotarire cu regulamentul redactat si cu obiectiile si amendamentele care au fost acceptate de comisie.

Domnul Marian Lupu:

Iata asa. Fiindca initial mi-a parut ca e vorba de doua proiecte.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Nu, nu.

Domnul Marian Lupu:

Intrebari catre comisie? Nu sint.

Va multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Stimati colegi, supun votului adoptarea proiectului de Hotarire nr.3300, cu amendamentele agreate de catre comisia sesizata in fond si propuse la acest regulament. Cine este pentru, rog sa votati. Majoritatea. Va multumesc. Proiectul de Hotarire nr.3300 este adoptat.

Proiectul de Lege pentru modificarea si completarea unor acte legislative. Proiectul nr.2152. Lectura a doua. Rog comisia. Domnule Turcan.

Domnul Vladimir Turcan:

Onorat Parlament,

Permiteti-mi sa va amintesc ca acest proiect a fost adoptat in prima lectura prin Hotarirea din 17 noiembrie 2005. Proiectul are ca scop aducerea in concordanta cu legislatia in vigoare a prevederilor Legii cu privire la agentul guvernamental.

Prezentul proiect de lege a fost dezbatut in cadrul sedintei Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati pentru a fi prezentat spre examinare in lectura a doua. Concomitent au fost examinate amendamentele parvenite de la comisiile permanente si de la Directia juridica a Aparatului Parlamentului. Rezultatele examinarii si decizia Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati asupra propunerilor la proiect se contin in anexa care este parte integranta a prezentului raport. Practic, majoritatea absoluta a acestor amendamente au fost acceptate. Comisia juridica, pentru numiri si imunitati propune Parlamentului adoptarea proiectului de Lege nr.2152 in lectura a doua, luind in consideratie amendamentele acceptate si cuprinse in anexa.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc. Pentru lectura a doua sint propuneri? Nu sint.

Va multumesc, domnule presedinte al comisiei.

In aceste conditii supun votului adoptarea proiectului de Lege nr.2152 in lectura a doua. Cine este pentru, rog sa voteze. Rog, sa fie anuntate rezultatele.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 28.

Sectorul nr.2 – 32.

Sectorul nr.3 – 19.

Domnul Marian Lupu:

79 de voturi pentru. Impotriva? Zero voturi. Proiectul de Lege nr. 2152 este adoptat in lectura a doua.

Proiectul de Lege pentru completarea articolului 12 al Codului penal. Proiectul nr.3542. Guvernul.

Domnul Nicolae Esanu – reprezentantul permanent al Guvernului in
 Parlament:

Doamnelor si domnilor deputati,

Domnule Presedinte,

Supunem atentiei dumneavoastra proiectul de Lege prin care se completeaza articolul 12 al Codului penal al Republicii Moldova cu un nou alineat, prin care se expune definitia locului comiterii infractiunii transnationale.

Scopul acestui proiect de lege este de a aduce legislatia Republicii Moldova in concordanta cu Conventia Natiunilor Unite impotriva criminalitatii transnationale organizate, care a fost ratificata de Republica Moldova in baza Legii nr.15 din
17 februarie 2005. Rugam sustinerea dumneavoastra pentru adoptarea proiectului respectiv in prima lectura.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Intrebari, stimati colegi? Nu sint. Rog sa luati loc, domnule ministru. Rog comisia.

Domnul Vladimir Turcan:

Onorat Parlament,

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a examinat proiectul in cauza si a constatat urmatoarele. Proiectul a fost inaintat cu titlu de initiativa legislativa de catre Guvernul Republicii Moldova si are ca scop completarea art.12 din Codul penal al Republicii Moldova.

Proiectul a fost avizat pozitiv de toate comisiile permanente, care nu au inaintat nici o obiectie sau amendamente. Directia juridica a Aparatului Parlamentului propune pentru lectura a doua unele obiectii care tin de tehnica legislativa.

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati, luind in vedere cele relatate mai sus si avizele pozitive ale comisiilor permanente, a hotarit sa propuna Parlamentului examinarea si adoptarea proiectului de Lege nr.3542 in prima si a doua lectura, in caz daca nu vor fi amendamente.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, domnule presedinte al comisiei. Avind aceasta propunere supun votului aprobarea in lectura intii a proiectului nr.3542. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea. Va multumesc. Proiectul este aprobat in prima lectura.

Pentru lectura a doua sint propuneri? Nu sint. Cine este pentru adoptarea proiectului de Lege nr.3542 in lectura a doua, rog sa voteze. Rog sa fie anuntate rezultatele.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 30.

Sectorul nr.2 – 33.

Sectorul nr.3 – 16.

Domnul Marian Lupu:

79 de voturi pentru. Impotriva? Zero voturi. Proiectul de Lege nr.3542 este adoptat in a doua lectura.

Proiectul de Lege pentru modificarea si completarea Legii cu privire la petitionare. Proiectul nr.3536. Domnule Secareanu, va rog.

Domnul Stefan Secareanu:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi deputati,

Autorii proiectului de lege propun o noua redactie a articolului 10 alineatul (2) din Legea cu privire la petitionare: “petitiile anonime nu se examineaza”.

Prezentul proiect de lege are scopul sa optimizeze procesul de examinare a petitiilor. Autorii initiativei considera ca este necesar ca petitionarii sa manifeste responsabilitate atunci cind solicita interventia autoritatilor competente ale statului in anumite situatii. Eliberarea autoritatilor statului de sarcina examinarii petitiilor anonime este oportuna si ofera un plus de garantie ca petitiile admise spre examinare se refera doar la situatii reale, in care interventia autoritatilor este imperioasa, iar resursele statului nu vor fi cheltuite pentru investigarea sesizarilor lipsite de temei sau a celor trimise de autori cu rea credinta si care ultragiaza persoane nevinovate.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc. Intrebari, stimati colegi?

Microfonul nr.3.

Domnul Iurie Stoicov:

Eu am o intrebare. Stiti, in societate sint situatii diferite, cu regret, sint foarte multe cazuri cind se savirsesc crime. Crimele sint diferite, sint crime grave. Iata, presupunem ca o persoana oarecare detine o informatie importanta despre savirsirea unei crime si e clar ca teama este ca pe urma sa nu se razbune cineva pe dinsul. Cum sa procedeze in cazul dat organul respectiv daca aceasta persoana se adreseaza anonim? Iata s-a savirsit crima, el se adreseaza Ministerului de Interne, spre exemplu, unde divulga aceasta informatie. Cum sa procedeze?

Domnul Stefan Secareanu:

Bineinteles ca ar fi mai multe cazuri de acest fel, inclusiv informatiile care tin de afectarea securitatii statului, sau cazuri despre care vorbiti dumneavoastra. In asemenea situatii, credem ca ar fi cu cale sa precizam in proiectul respectiv ca asemenea scrisori anonime pot fi remise autoritatilor competente ale statului spre informare.

Domnul Iurie Stoicov:

Deci e o modificare la legea care o propuneti?

Domnul Stefan Secareanu:

Da, eu cred ca este si raportul comisiei, si comisia a propus o varianta. Ar fi bine ca ele sa fie remise spre informare, organele respective ar actiona in continuare potrivit legii.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Domnul Vladimir Filat:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule presedinte, noi am examinat aceasta initiativa legislativa in comisie, si intrebarea care a ridicat-o domnul Stoicov tot a fost discutata si parca conveniseram ca, in cazul in care va parveni o scrisoare anonima, o informatie, organul abilitat sau de ancheta se va autosesiza, ca este in interesul anchetei sa verifice informatiile. Dar eu consider ca este inoportun sa facem modificari in legislatie, sa dam dreptul ca sa interpretam: cind examinam, cind nu examinam. Mai ales ca, in ultima perioada, anumite institutii, organe de forta, cum se spune la noi, au demonstrat ca in loc sa se ocupe cu activitatea propriu-zisa, examineaza multiple scrisori anonime pe care, conform prevederilor actuale ale legislatiei, sint obligate sa le examineze.

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi, eu as propune sa audiem si raportul comisiei, da?

Va multumesc, domnule Secareanu, rog sa luati loc. Rog comisia. Cred ca dupa prezentarea acestui raport vom avea un tablou bine structurat. Va rog.

Domnul Vladimir Turcan:

Onorat Parlament,

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a examinat proiectul de Lege nr.3536, inaintat de un grup de deputati, privind expunerea alineatului (2) al articolului 10 din Legea cu privire la petitionare intr-o redactie noua, care prevede ca petitiile anonime nu se examineaza.

Prin avizele prezentate, toate comisiile permanente ale Parlamentului propun ca proiectul de lege nominalizat sa fie examinat la sedinta in plen a Parlamentului. Directia juridica a Aparatului Parlamentului indica necesitatea redactarii proiectului de Lege nr.3536 din punct de vedere al tehnicii legislative. Totodata, Directia juridica a Aparatului Parlamentului relateaza ca adresarile care contin informatie privind violarea ordinii de drept nu vor putea fi lasate fara examinare de catre organele de resort din motivul ca sint anonime.

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a dezbatut in detalii prevederea prezentului proiect de lege si mentioneaza urmatoarele. Din prevederile Legii cu privire la petitionare, prin petitii se intelege orice cerere, reclamatie, propunere, sesizare adresate organelor de resort, toate acestea fiind semnate de autori, indicindu-se numele, prenumele si domiciliul lor.

Totodata, legea nominalizata, in articolul 4, stipuleaza ca actiunea acesteia nu se extinde asupra modului de examinare a petitiilor prevazut de legislatia muncii, de procedura penala, de procedura civila, cea cu privire la contraventiile administrative si de Legea cu privire la avocatii parlamentari, in care se prevad alte moduri de examinare.

Cu referire la termenul “anonim”, folosit in prezenta initiativa legislativa, mentionam ca acesta, cind este vorba de o lucrare scrisa, de o scrisoare, conform definitiilor din dictionare, desemneaza un autor necunoscut, prin urmare acestea nu sint semnate de autor. In acest context, relevam ca informatiile scrise, in care se aduc la cunostinta fapte ce afecteaza securitatea nationala sau ordinea de drept, nu pot fi lasate fara verificare numai din motiv ca nu sint semnate de autor. Este evident ca astfel de adresari trebuie remise autoritatilor publice competente pentru verificarea lor in conformitate cu legislatia in vigoare.

Prin urmare, alineatul (2) al articolului 10 din Legea cu privire la petitionare, expus in proiect intr-o noua versiune, comisia propune sa fie redactat in felul urmator: “Petitiile anonime nu se examineaza, cu exceptia celor ce contin informatii privind afectarea securitatii nationale si ordinii publice, care se remit autoritatilor publice competente pentru a fi verificate conform legislatiei in vigoare”. Aceasta redactie, dupa cum noi avem informatie, este acceptata de catre autori. Propunerile referitoare la problema redactarii din punct de vedere al tehnicii legislative sint acceptate integral.

Avind in vedere ca proiectul de lege este sustinut de toate comisiile permanente ale legislativului, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a hotarit sa propuna Parlamentului examinarea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.3536 in varianta expusa in prezentul raport, fara doar si poate, cu consimtamintul autorilor.

Domnul Marian Lupu:

Domnule Rosca, va rog.

Domnul Iurie Rosca:

Domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Eu inteleg intentia comisiei de a aduce imbunatatiri si argumentele care se aduc initiativei respective, dar nu sint atit de sigur ca astfel de prevederi trebuie
sa-si gaseasca reflectare in Legea cu privire la petitionare. Se inverseaza sau se deterioreaza sensul petitiei adresale autoritatilor publice.

Poate ca intentia dumneavoastra si-ar gasi loc in Legea cu privire la investigatii operative sau in Legea cu privire la politie, in Legea cu privire la Serviciul de Informatii si Securitate. Cind un cetatean comunica o informatie ce pericliteaza securitatea statului, ordinea publica sau alte chestii de acest gen, institutia respectiva ii garanteaza confidentialitatea. Daca acest cetatean nu vrea
sa-si dezvaluie identitatea, el trimite astfel de scrisori anonime la politie, Procuratura, Serviciul de Informatii si Securitate si cam atit. Altfel, noi toti, cei care lucram in institutiile statului, toata ziua trebuie sa ne ocupam de scrisori anonime si sa cintarim: domnule, scrisoarea respectiva vizeaza ordinea publica sau nu? Vizeaza securitatea statului sau nu?

Va amintesc ca Legea cu privire la petitii a fost in vigoare si a functionat, a fost pusa in aplicare ani de zile si doar fostul Parlament a operat acest amendament, care nu mai era la moda inca din perioada “perestroica”, dind posibilitate sa se scrie scrisori anonime unii impotriva altora. De aceea, haideti sa ne gindim la legile care tin de activitatea organelor de forta, organelor speciale si nu la legea generala care stabileste cadrul general si modul de adresare a cetatenilor in instantele, in institutiile statului.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr. 3.

Domnul Victor Stepaniuc:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimati colegi,

Mi se pare ca noi trebuie sa meditam la aceea ce inseamna in Codul penal “crimele deosebit de grave”. Aceasta notiune vizeaza un cerc foarte mare de crime. Specialistii sint de parere ca trebuie sa le dam alta definitie.

Eu am vrut sa-l intreb pe domnul presedinte al comisiei: vine o anonima in care anonimul scrie despre un cerc vicios de spalare de bani pe anumite credite, pe anumite granturi care a avut loc repetat la o anumita structura de stat, la un minister sau la o agentie. Dupa unele verificari se dovedeste ca in principiu ceva acolo se intimpla. Pe de alta parte, se dovedeste ca persoana care scrie, de mai mult timp, urmareste scopul de a nimeri chiar el in postul respectiv, ca sa dirijeze acel cerc vicios. Se spun lucrurile, dar nu se spun pina la capat. Pe mine m-ar interesa, cum o sa se procedeze? Sumele in cazul dat sint grandioase. E vorba de crime deosebit de grave.

Dumneavoastra, domnule presedinte al comisiei, sinteti specialist in domeniu, ati lucrat foarte mult si spuneti: daca persoana respectiva ar fi cumva prinsa, indiscutabil ca el are nevoie ca sa fie atacat de martor, sau de partea in proces, care sa spuna foarte clar, iata acele documente s-au semnat, dincoace documentele s-au semnat, cu participarea noastra, cu martorii respectivi s.a.m.d. Adica unde aici este martor, unde este petitionarul, daca el este anonim si el are scopurile lui in aceasta anonima? Si noi incepem sa le cautam, le trimitem in instanta, instanta practic se descurca, dar nu poate duce dosarul la capat. Aceasta este problema.

Si din alt punct de vedere. Sint absolut maruntusuri, cind persoana este invinuita de coruptie si intr-adevar se intimpla, dar se intimpla numai din cauza ca vrea cineva sa ocupe locul respectiv. Chestiunea aceasta specialistii o cunosc, este foarte complicata indeobste si in legislatia altor tari. Probabil ca noi trebuie sa votam in prima lectura si sa meditam foarte serios, cu invitarea specialistilor: si a practicienilor, si a teoreticienilor, sa vedem cum procedeaza alte tari.

Domnul Vladimir Turcan:

E clar. Unicul lucru ce pot sa adaug si la prima, si la a doua intrebare e ca noi, in cazul dat, vorbim despre petitiile anonime care parvin in organele de a caror competenta nu tine examinarea problemelor legate de securitatea statului sau de afectarea ordinii publice. Iata despre ce este vorba. In cazul dat, noi propunem ca organele sau institutiile respective sa remita aceste petitii organelor competente, si atit. Mai departe, este procedura prevazuta de Codul de procedura penala, Legea cu privire la activitatea operativa de investigatii, Legea cu privire la Serviciul de Securitate s.a.m.d., care va fi aplicata in conformitate cu legislatia. In caz daca vor gasi probe, se va intenta dosar, va fi anchetat acest dosar si va fi remis judecatii. Iar daca nu, faptele vor fi socotite ca neadeverite. Aceasta noi si am propus: sa nu fie creata o situatie cind, intr-adevar, sa fie o provocare: cei care incalca legislatia sa inteleaga ca orice semnal despre aceasta incalcare fiind anonim, deoarece persoana se teme, nu va fi examinat.

Eu asa am inteles din intrebarea sau obiectia domnului Rosca. Dumnealui este un autor. Dumnealui nu este de acord cu redactia care a fost elaborata in cadrul sedintei comisiei cu participarea unora dintre autori. In caz daca nu, atunci clar ca comisia nu poate accepta varianta expusa in proiect si va fi propunerea ca acest proiect sa fie respins.

Domnul Iurie Rosca:

Domnule presedinte, nu va suparati, eu nu ca nu am fost de acord cu ideea pe care ati expus-o dumneavoastra, pur si simplu, propunerea pe care o face comisia nu se refera la Legea cu privire la petitii. Imi pare rau ca nu o am acum in fata, ca am citi articolul 1 si 2 si am vedea definitia, ce inseamna “petitie”. A nu se confunda cu “informatie cu caracter operativ”, comunicata organelor de ancheta sau organelor de forta in scris sau oral, cu declararea sau nedeclararea identitatii. Eu despre aceasta vorbesc, nu despre faptul ca nu trebuie statul sa aiba mecanisme de reactie promta in aceste cazuri. Petitia presupune si domnul Stepaniuc a facut trimitere la aceasta: indicarea numelui, adresei, telefonului persoanei care se adreseaza cu o chestiune pe care n-a putut s-o rezolve la nivelul autoritatii locale sau la nivelul unei institutii inferioare celei la care apeleaza petitionarul. Despre aceasta este vorba.

Domnul Vladimir Turcan:

Ii clar. Noi si in raportul nostru am atras atentia ca in principiu articolul 4 al Legii cu privire la petitionare anume prevede ca modalitatea examinarii petitiilor nu se refera la modalitatea examinarii petitiilor ce tin de competenta organelor de forta, cum le numim noi. De aceea, noi si propunem ca petitiile anonime ce contin informatii care afecteaza securitatea statului sau ordinea de drept sa fie remise organelor respective pentru a fi examinate in modul stabilit.

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi, doar o clipa. Doamna Postoico.

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Stimati colegi,

Probabil ca fiecare dintre noi am primit cite o petitie anonima si oricum as vrea sa-l vad pe acela care a examinat-o, a luat unele masuri in legatura cu aceasta petitie. Noi oricum le remitem in organele care sint abilitate sa le examineze. Eu as vrea sa vad cine dintre noi, care a avut o astfel de petitie, are de acum raspunsul concret si masurile luate. Deci, este clar ca noi apelam anume la organele competente. Si mi se pare ca redactia propusa nu este atit de rea.

Domnul Marian Lupu:

Domnule Turcan, cu permisiunea dumneavoastra – o intrebare. Aceasta redactie, ea presupune, sa luam un caz concret – Parlamentul. Din momentul din care vine o atare petitie, redactia data nu ofera dreptul subiectiv pentru mine ca destinatar al acestei petitii de a decide: s-o trimit sau nu. Deci, legea formeaza un sistem automat, de remitere in adresa acestor organe, eliminindu-se aspectul subiectiv: doresc “da”, nu doresc “nu”. Asa este.

Domnul Vladimir Turcan:

Corect, corect.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr. 5.

Domnul Alexandru Lipcan:

Se stie, doar mii de petitii vin in adresa autoritatilor publice locale, centrale. Se cheltuie foarte mult timp pentru examinarea lor, numai ca sa le citesti. Si in acest context imi pun intrebarea: cine constata, contine aceasta petitie informatii cu caracter antistatal sau nu, afecteaza sau nu aceasta informatie sau faptele invocate securitatea nationala?

Domnul Vladimir Turcan:

Eu cred ca cei angajati in administratia publica locala sau centrala dispun de cunostintele respective pentru a aprecia daca aceasta informatie tine sau nu de problema securitatii statului sau de problema ordinii publice?

In caz daca informatia intr-adevar contine aceste prevederi, atunci clar ca va fi remisa organelor competente.

Domnul Alexandru Lipcan:

Cred ca nu este argumentul respectiv o dovada convingatoare pentru noi. “Alianta «Moldova Noastra»” sustine si se pronunta pentru mentinerea proiectului initial. O sa votam pentru proiectul initial, daca se va pune la vot. Daca nu, noi ne abtinem.

Domnul Vladimir Turcan:

Aveti in vedere ca, in genere, toate petitiile anonime, indiferent daca contin informatie sau nu, totuna sa nu fie examinate? Cam asa?

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr. 3.

Domnul Vladimir Turcan:

Atunci va fi un haos, pur si simplu.

Domnul Iurie Stoicov:

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu cred ca forma care chiar presedintele comisiei ne-a dat-o, noi tot nu o putem accepta. Daca ne uitam la ordinea de drept, stiti, aici tot sint diferite cazuri. Daca e o crima de nimic, si toti se ocupa cu dinsa, cred ca n-are sens. Dar si acolo este o incalcare a ordinii de drept.

Aici s-a dat o idee, eu cred ca ea este foarte buna, ca sa fie specificate crimele deosebit de grave, pe care Codul de procedura penala le stipuleaza concret. Poate, daca este necesar, de indicat si articolele respective. Aceeasi situatie si cu apararea securitatii statului. Aici, intr-adevar, fiecare poate lamuri in felul lui. Aceste petitii trebuie trimise deodata organelor de drept. Dar, ma scuzati, intr-un sat, un om care detine o informatie, el mai mare om decit primarul nu stie. Acesta ii si procuror acolo, si comisar s.a.m.d. De atita se vede ca se refera, totusi, la toate petitiile. Deci, avind in vedere atitea probleme care sint, eu cred ca ar fi corect sa remitem in comisie, ca sa ne apreciem pina la capat, fiindca am inteles ca autorii nu sustin propunerea data si atunci intr-adevar este un nonsens sa votam acum.

Domnul Vladimir Turcan:

Eu as vrea sa dau citirii continutul alineatului (2) al articolului 10 care este in vigoare. Si cred ca va fi clar pentru dumneavoastra. Alineatul (2): “petitiile care nu intrunesc conditiile prevazute la alineatul (1) sa fie semnate s.a.m.d., deci, anonime, se examineaza de catre organele corespunzatoare doar in cazul in care acestea contin informatii ce vizeaza securitatea nationala si ordinea publica”. Acesta este raspunsul, domnule Stoicov, si pentru dumneavoastra.

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi, in atare situatie, ceea ce am sa propun va elimina in genere continuarea dialogului la acest subiect in cadrul sedintei. Proiectul nr.3536 il remitem comisiei pentru examinare suplimentara. Noi am atins un subiect si un domeniu unde nu exista alb si nu exista negru. Deci, sint cazuri mult mai complicate, sint si cazuri care ating si calomnieri, care duc la depistarea unor lucruri foarte urite, dar si care afecteaza securitatea statului. E necesara o formula care intr-un mod foarte exact sa distinga de la caz la caz, sa le grupeze. Este un lucru foarte dificil.

Microfonul nr. 5.

Domnul Stefan Secareanu:

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu cred ca varianta propusa de noi este conforma pe deplin Constitutiei.
Dati-mi voie sa citesc articolul 52 alineatul (1): “Dreptul la petitionare”: “Cetatenii au dreptul sa se adreseze autoritatilor publice prin petitii, formulate numai in numele semnatarilor”. Orice alta exceptie despre care este vorba aici sau pe care o propune comisia contravine articolului 52 al Constitutiei. De aceea, autorii au tinut cont si de aceste prevederi constitutionale.

Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Si eu va multumesc. Va multumesc, domnule presedinte al comisiei. Rog sa luati loc.

Proiectul nr.3536 este remis comisiei.

Proiectul de Lege pentru modificarea si completarea unor acte legislative. Proiectul nr.4111. Guvernul.

Domnul Mihail Pop – ministrul finantelor:

Stimate domnule Presedinte,

Onorat Parlament,

Se prezinta spre examinare proiectul de Lege pentru modificarea si completarea unor acte legislative, care a fost elaborat intru executarea Legii pentru punerea in aplicare a Titlului VIII “Taxele pentru resursele naturale” al Codului fiscal, aprobat de Guvern prin hotarirea nr.1261 din decembrie 2005.

Proiectul Legii are drept scop aducerea actelor legislative in concordanta cu prevederile Titlului VIII al Codului fiscal prin modificarea Titlului I al Codului fiscal, Legii privind finantele publice locale, Legii cu privire la resursele naturale si Legii cu privire la patenta de intreprinzator, potrivit carora se redacteaza denumirea taxei pentru resursele naturale, conform celor stabilite in Titlul VIII al Codului fiscal, si se exclude referinta facuta la legea bugetului de stat pe anul respectiv.

Excluderea din anexa la Legea cu privire la patenta de intreprinzator a pozitiei “dobindirea si comercializarea calcarului” se propune din motiv ca calcarul este substanta minerala utila, iar extragerea minerala utila este licentiata. Concomitent, ca urmare a constatarii unor neclaritati aparute la interpretarea unor norme si intru eliminarea acestora, precum si in vederea imbunatatirii administrarii fiscale, se propun modificari si completari la Titlul VIII al Codului fiscal prin concretizarea obiectului impunerii cu taxa pentru apa, prin substituirea notiunii “apa captata” cu “apa utilizata”. Se propune excluderea prevederilor privind elaborarea si aprobarea de catre Guvern a normelor de pierderi de apa pentru intreprinderile care asigura cu apa localitatile Republicii Moldova.

Se propune eliminarea discordantei existente la stabilirea obiectului impunerii cu taxa pentru extragerea mineralelor utile in cuprinsul Titlului VIII al Codului fiscal si in anexa nr. 2 a titlului dat, prin substituirea textului “venitul din vinzari la mineralele utile extrase” cu textul “costul mineralelor utile extrase”; completarea cu noi prevederi ce tin de concretizarea pierderilor tehnologice, conform normelor ce se includ in costul productiei la calcularea taxei pentru extragerea mineralelor utile si sporirea cotei taxei pentru extragerea ghipsului si gresiei de la 6% la 10% din costul materiei prime extrase, luind in considerare nivelul scazut al veniturilor in buget, comparativ cu nivelul inalt de extragere a acestor minerale utile si cu practica tarilor vecine.

Onorat Parlament, acestea sint propunerile la modificarea Titlului VIII si a unor acte legislative si rog sa sustineti proiectul dat.

Multumesc.

Doamna Maria Postoico:

Multumesc, domnule ministru. Sint intrebari? Nu sint. Domnule ministru, va multumim.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Onorata asistenta,

Comisia pentru politica economica, buget si finante a examinat proiectul de lege mentionat, inaintat cu titlul de initiativa legislativa de catre Guvernul Republicii Moldova. La Comisie noi am discutat si sustinem proiectul. Avem obiectii pentru lectura a doua, dar acum il propunem spre aprobare in prima lectura.

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc, domnule presedinte. Intrebari sint? Nu sint. Punem la vot. Cine este pentru aprobarea Proiectului nr.4111 in prima lectura, rog sa voteze. Majoritatea. Va multumesc. Proiectul de Lege nr.4111 este adoptat in prima lectura.

Proiectul de Lege pentru modificarea Legii bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2005. Nr. 4057. Rog Guvernul. Domnule ministru.

Domnul Victor Mindru – viceministru al sanatatii si protectiei sociale:

Stimata doamna vicepresedinte al Parlamentului,

Stimati deputati,

Onorata asistenta,

Proiectul Legii pentru modificarea Legii bugetului asigurarilor sociale de stat pentru anul 2005 prevede precizarea compartimentului de venituri ale bugetului asigurarilor sociale de stat in urma determinarii executarii reale a acestuia in semestrul I al anului curent. Se propune a preciza veniturile bugetului asigurarilor sociale de stat pina la nivel de 3 miliarde 605 milioane 480 de mii lei sau cu
95 milioane 468 mii lei mai mult fata de indicele aprobat.

La precizarea calculului cheltuielilor fondului de pensii si indemnizatii au contribuit urmatorii factori:

luarea in calcul a marimii medii lunare a pensiilor de asigurari sociale de stat, majorate la 1 noiembrie 2004, actualizarea marimii medii a pensiilor cu procentul indexarii, efectuate la 1 aprilie curent, si precizarea numarului de beneficiari inregistrati pe parcursul anului curent.

Pornind de la indicatorii macroeconomici, precizati de Ministerul Economiei si Comertului pentru anul 2004, la indexarea pensiilor de asigurari sociale de stat a fost utilizat procentul indexarii de 19%. La acest compartiment este nevoie de a preciza procentul de indexare, care a constituit in anul 2005 –18,2%.

Desi contingentului de beneficiari de pensii pentru limita de virsta s-a redus cu 8 124 de persoane, majorarea pensiei medii lunare cu 99,93 lei a conditionat cresterea cheltuielilor anuale necesare pentru plata pensiilor respective pina la
2 miliarde 75 milioane 35 000 lei sau cu 406 744,2 000 lei mai mult decit suma aprobata.

Reducerea contingentului de beneficiari de pensii de urmas si cresterea cuantumului mediu al pensiei au generat rectificari in buget, suma anuala pentru plata acestei categorii de pensii estimindu-se la nivel de 89 496 000 lei sau cu
15 967 000 lei mai mult fata de suma aprobata.

Un alt tablou poate fi atestat in cazul pensiilor de invaliditate. Atit numarul beneficiarilor, cit si pensia medie lunara au fost in crestere in comparatie cu datele luate in calcul la determinarea sumelor aprobate, din care considerente cheltuielile anuale pentru plata acestui tip de pensii se estimeaza la suma de 481 200 000 lei sau cu 108 166 000 lei mai mult fata de suma aprobata.

Suma cheltuielilor anuale, estimate pentru plata pensiilor pentru vechime in munca, este de 13 407 000 lei sau cu 2 397 000 lei mai mult, comparativ cu suma aprobata.

La fondul de protectie a familiilor cu copii se propun a fi operate urmatoarele precizari. Deoarece contingentul de beneficiari care s-au adresat pentru a-si exercita dreptul in cazul indemnizatiei unice la nasterea copilului s-a redus cu
7 074 persoane, iar contingentul de beneficiari de indemnizatii lunare pentru cresterea copilului pina la virsta de 3 ani, persoanelor asigurate, cu 8 165 persoane, aceasta situatie a atras dupa sine micsorarea cheltuielilor pentru plata acestor categorii de indemnizatii cu 1 580 000 lei si, respectiv, cu 54 512 000 lei, comparativ cu sumele aprobate.

Aceeasi situatie se prezinta si in cazul indemnizatiilor lunare pentru intretinerea copilului cu virsta intre 3 si 16 ani persoanelor asigurate si a indemnizatiei lunare pentru intretinerea copilului cu virsta intre 3 si 16 ani pentru mamele singure, persoane asigurate, in care contingentul de beneficiari s-a dovedit a fi sub nivelul asteptarilor, fapt ce a dus la micsorarea cheltuielilor la aceste alineate cu 8 883 000 lei si, respectiv, cu 540 000 lei.

Cheltuielile fondului de asigurare impotriva accidentelor de munca si bolilor profesionale se propun a fi micsorate cu 3 898 000 lei fata de cele aprobate. Aceasta micsorare este conditionata de rezultatele executarii fondului respectiv in primul semestru al anului curent.

Modificarile propuse a fi efectuate la compartimentul “Fondul de somaj” sint cauzate de aplicarea, incepind cu 1 iulie 2005, a prevederilor Legii pentru modificarea si completarea Legii privind ocuparea fortei de munca si protectia sociala a persoanelor aflate in cautarea unui loc de munca, cit si de realizarea scazuta a unor pozitii in semestrul I al anului curent, in special la compartimentul “Masuri pasive de protectie sociala a somerilor.”

Articolul de venituri “Transferuri de la bugetul de stat la bugetul asigurarilor sociale de stat” se majoreaza cu 94 906 000 lei, inclusiv 53 500 000 lei datoria bugetului de stat fata de Bugetul asigurarilor sociale de stat pentru anii precedenti.

Luind in considerare cresterea contingentului de persoane care beneficiaza de pensii participantilor la lichidarea avariei de la Cernobil si a pensiei medii, solicitam majorarea cheltuielilor aprobate pentru anul 2005 pentru aceasta pozitie cu 479 000 lei la nivel de 22 295 000 lei.

Deoarece se atesta o crestere a contingentului de beneficiari de alocatii sociale, care a atins nivelul de 44 883 persoane, comparativ cu cel preconizat de
43 142 persoane, si in acelasi timp cuantumul mediu al alocatiilor lunare inregistreaza o crestere fata de cuantumul preconizat, acest alineat necesita o rectificare, cheltuielile anuale pentru acest tip de prestatie sociala vor constitui
54 413 000 lei sau cu 478 000 lei mai mult decit cele aprobate.

In cazul indemnizatiei unice la nasterea copilului si indemnizatiilor lunare pentru cresterea copilului pina la virsta de 3 ani, persoanelor asigurate, cheltuielile s-au dovedit a fi reduse fata de cele aprobate, cu toate ca se mentine nivelul redus al contingentului de beneficiari care se inscriu la acest compartiment.

Cu totul altfel astazi se prezinta situatia la capitolul “Indemnizatii unice la nasterea copilului” pentru persoanele neasigurate. Cheltuielile au depasit cu
648 000 lei pe cele aprobate si cu 6 110 000 lei mai mult in cazul indemnizatiilor lunare pentru cresterea copilului pina la virsta de 1,5 ani persoanelor neasigurate.

O crestere semnificativa a contingentului de copii se atesta in cazul indemnizatiei lunare pentru intretinerea copilului cu virsta intre 1,5 si 16 ani persoanelor neasigurate si a indemnizatiei lunare pentru intretinerea copilului cu virsta intre 1,5 si 16 ani pentru mamele singure, persoane neasigurate. Aceasta crestere a generat si o majorare a cheltuielilor fata de cele aprobate respectiv cu
10 157 000 lei, in primul caz, si cu 1 322 000 lei in cel de al doilea caz.

Daca in ultimii ani, numarul persoanelor ce beneficiau de indemnizatii unice persoanelor eliberate din locurile de detentie se mentinea la nivel de 500 persoane anual, deja in 6 luni ale anului curent dupa indemnizatiile respective s-au adresat cu 265 persoane mai multe, fata de indicii aprobati. Suma necesara pentru plata acestui tip de indemnizatie se propune a fi majorata cu 1 031 000 lei.

Cheltuielile Fondului de asigurari sociale ale salariatilor se propun a fi majorate cu 25 433 000 lei fata de cele aprobate, deoarece cheltuielile efective au depasit planul pentru aceasta perioada.

Majorarea compartimentului “Cheltuieli de organizare si functionare a sistemului public de asigurari sociale” cu 1 364 000 lei se constituie din majorarea cuantumului mijloacelor necesare pentru distribuirea pensiilor si deservirea bancara legata de majorarea mijloacelor la prestatiile sociale si micsorarea cheltuielilor pentru intretinerea Casei Nationale de Asigurari Sociale in temeiul hotaririi Curtii de Conturi.

Cheltuielile totale efectuate din bugetul asigurarilor sociale de stat in anul 2005 se estimeaza la nivel de 3 743 311 000 lei sau cu 233 299 000 lei mai mult fata de indicatorul adoptat. Cuantumul cheltuielilor scontate pentru anul bugetar 2005 va depasi veniturile curente ale Bugetului asigurarilor sociale de stat cu
137 831 000 lei. In temeiul articolului 13 alineatul (4) al Legii privind sistemul public de asigurari sociale, deficitul curent se va acoperi din contul excedentului bugetar, format in anii precedenti, care, la situatia din 1 ianuarie 2005, a constituit
674 134 000 lei.

Pornind de la cele expuse, rog, stimati deputati, sustinerea proiectului nominalizat.

Va multumesc pentru atentie.

Doamna Maria Postoico:

Va multumim, domnule Mindru. Intrebari?

Microfonul nr.5.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Multumesc, doamna presedinte al sedintei.

Domnule ministru, as vrea sa-mi lamuriti o chestiune. Pensiile de invaliditate la noi cresc, fata de cele prevazute, cu 108 milioane, ajutorul de deces creste, fata de acel care a fost inclus in buget, cu 6 milioane 533. Mai departe. Indemnizatia unica la nasterea copilului persoanelor asigurate se micsoreaza cu 1 580 000. Indemnizatia lunara pentru cresterea copilului pina la virsta de 3 ani, persoane asigurate, se micsoreaza cu 54 milioane. Spuneti, va rog, cum se lamureste in general aceasta situatie?

Domnul Victor Mindru:

Va multumesc.

In ceea ce priveste micsorarea indemnizatiei, care dumneavoastra ati nominalizat-o. Intr-adevar, in anul 2005, pentru prima data s-a aplicat modalitatea de calcul a indemnizatiei nominalizate, reiesind din 20% din salariul asigurat lunar. S-a prognozat pe 2005 ca acest cuantum sa fie de 274 lei, pornind de la salariul mediu pe republica de 1 375 lei. De facto, la 1 octombrie 2005, acest cuantum a constituit 143 lei. Ceea ce ne dovedeste ca nu se platesc contributiile din toata suma, din tot salariul.

Noi, dupa ce vom analiza rezultatele pe anul 2005, vom veni cu propuneri concrete pentru a imbunatati aceasta situatie in ceea ce priveste aceste minus
54 milioane.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule ministru, eu cred ca dumneavoastra nu ati raspuns la intrebare. Fiindca din ceea ce ati prezentat dumneavoastra reiese ca, in Republica Moldova, nasc copii persoanele care nu au loc de munca. In Republica Moldova beneficiaza de indemnizatie persoanele care primesc salarii foarte mici si in loc sa le sustinem, noi inca le micsoram aceste indemnizatii. Adica, ar trebui sa veniti cu modificarea legii, ca noi sa mentinem aceasta suma. Fiindca, in general, aceasta indemnizatie de la nasterea copilului pina la 3 ani merge la persoanele care nu sint atit de bine asigurate din punct de vedere material.

Din raportul care l-ati prezentat se vede ca numarul persoanelor neasigurate care nasc copii se mareste, dar al celor asigurate se micsoreaza. Inseamna ca e clar: in Republica Moldova nasc copii persoanele sarace si noi trebuie sa sustinem aceste persoane, fiindca ele nu au banii necesari nici ca sa-si mentina sanatatea.

Si mai departe. Marirea pensiilor pentru invaliditate demonstreaza ca noi in continuare nastem si crestem o generatie care necesita pensie de invaliditate, cu 103 milioane cresc aceste pensii. Dar noi acum micsoram indemnizatia pentru niste mame care nasc copii neavind nici medicamente, nici hrana necesara, nimic.

Eu cred ca propunerea mea, domnule ministru, si eu as vrea sa vad daca dumneavoastra o acceptati pentru lectura a doua, e sa nu acceptam micsorarea acestor indemnizatii, dar sa veniti pentru lectura a doua cu modificarile corespunzatoare, ca acestor familii sau acestor mame sa li se mareasca aceasta indemnizatie corespunzator ca sa o mentinem macar la nivelul de 277 lei, cit era prevazut, dar nu 133 lei, cum dumneavoastra acuma prevedeti in acest raport si in aceasta propunere.

Domnul Victor Mindru:

Va multumesc.

Pe de-o parte, intr-adevar, ar fi corect cum spuneti dumneavoastra, dar pe de alta parte eu deja am spus in raport ca, in ceea ce priveste pensiile, s-au majorat cu 406 744 000. Si s-au facut iata aceste…

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Eu nu vorbesc de pensii, eu vorbesc de indemnizatii, domnule ministru. Eu vorbesc de indemnizatii si le-am numit…

Doamna Maria Postoico:

Bine. Aceasta pentru lectura a doua.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Stiti, aceasta este o chestie de concept. Fiindca se propune sa diminuam alocatiile pentru aceasta categorie de indemnizatii, adica pentru cresterea copilului pina la 3 ani cu 54 de milioane. Si eu as vrea sa stiu si sa se expuna si Parlamentului, noi vom sustine ca sa mentinem aceasta suma pentru aceste familii sau nu?

Doamna Maria Postoico:

Domnule Cosarciuc, vom asculta si raportul comisiei si vom vedea pentru lectura a doua.

Microfonul nr.3.

Domnul Vladimir Eremciuc:

Спасибо. Я бы хотел назвать другие цифры, то, что мы видим, предложенные изменения в проект закона 2005 года касаются неиспользованных сумм. Но примеры, которые приводит господин Косарчук, в частности, что у нас рожают больше незастрахованные женщины, подтверждаются цифрами. Потому что у нас в республике на застрахованных лиц приходится примерно около 8 000 родов и на незастрахованных лиц
15–16 тысяч, в целом где-то 30–32 000 родов по республике.

Но пособия на рождение ребенка у нас растут. Если в 2002 году застрахованные лица получали 370 леев за рождение ребёнка, незастрахованные – 245 леев. В 2005 году мы сравняли получаемую сумму каждой категории лиц до 500 леев. В 2006 году мы увеличили пособие на 300 лей, то есть по 800 леев каждой категории.

 Просматривается независимость от того, что вы подчеркиваете, господин Косарчук: рожают незастрахованные, на базе бедных мы повышаем рождаемость в стране и т.д. Мы эту проблему сняли, то есть, нет разницы, застрахована женщина или не застрахована и т.д. Спасибо.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

Doamna Lidia Gutu:

Multumesc, doamna presedinte al sedintei.

Domnule ministru, am o intrebare mai veche, care tine tocmai de prima lectura si de conceptul proiectului. In proiectul aprobat care este pentru anul 2005 noi avem pondere zero. In acest fond, dumneavoastra nu propuneti nici un fel de modificari. Totodata, dupa informatia dumneavoastra, pe contul nemijlocit al Casei Nationale de Asigurari Sociale, la situatia de 1 ianuarie, avem o rezerva de
674 milioane. Dumneavoastra propuneti proiectul bugetului precizat pentru anul 2005 cu un deficit de 137 milioane, avind pe cont 674 de milioane. Cum credeti dumneavoastra, cit timp noi o sa toleram o astfel de situatie?

Banii care ii avem pe contul asigurarilor sociale, ii normal ca sa-l numim fond de rezerva si totusi el sa fie cumva aratat in bugetul asigurarilor sociale. Nu se poate, pe parcursul anilor, noi de mai multe ori am vorbit la aceasta tema, sa vorbim ca avem fond de rezerva, fara sume, si totodata bani pe cont. Cum credeti, care vor fi propunerile dumneavoastra ca aceasta situatie sa fie intr-un fel clarificata?

Domnul Victor Mindru:

Va multumesc.

Doamna deputat, vreau doar o precizare. Intr-adevar, la 1 decembrie 2005, la Casa Nationala de Asigurari Sociale sint 387 480 000 lei pe cont, dintre care
135 milioane de lei sint fondul de rezerva. Dar noi am vorbit despre acest fond de rezerva si despre acesti bani care sint la ziua de azi la contul Casei Nationale de Asigurari Sociale.

Doamna Lidia Gutu:

Daca vorbim ca aceasta e ultima modificare, cred ca, anul acesta, in legea bugetului pentru anul curent, logic ar fi ca fondul de rezerva sa constituie nu 120 sau 130, cum spuneti dumneavoastra, dar 300 sau cit ramin aproximativ bani pe cont. Si din aceasta se construieste bugetul pentru anul viitor.

Domnul Victor Mindru:

Am inteles.

Doamna Lidia Gutu:

Eu va rog, in lectura a doua sa examinam inca o data foarte minutios aceasta situatie. Pentru ca, va spun inca o data, este cel putin straniu cind noi deficitul bugetar, pe care il aratam, pentru anul 2005, il acoperim din contul surselor ce le avem pe cont. E absurd.

A doua intrebare este mai simpla. Domnule ministru, spuneti, va rog, aveti statistica si numarul pensionarilor care lucreaza in Republica Moldova?

Domnul Victor Mindru:

Este aproximativ.

Doamna Lidia Gutu:

Nu, aproximativ nu ma intereseaza. Aproximativ eu tot pot sa socot multe lucruri. Aveti statistica si aveti numarul pensionarilor la o data oarecare? Pentru ca el se schimba. Aveti statistica oficiala a numarului pensionarilor care lucreaza?

Domnul Victor Mindru:

Proiectul de lege care se discuta acum prevede majorarea pensiilor persoanelor amplasate in cimpul muncii. Eu de ce am spus ca aproximativ? Fiindca s-a luat informatia din casele teritoriale de asigurari sociale si, la ziua de astazi este vorba de 65 000 de pensionari care activeaza in cimpul muncii. Insa, e clar ca acest numar nu este precis, fiindca nu toti pensionarii recunosc ca sint amplasati in cimpul muncii.

Doamna Lidia Gutu:

Daca am inteles corect, o statistica oficiala, o cerinta oficiala ca fiecare angajat pensionar sa informeze special Casa Nationala de Asigurari Sociale, o evidenta nu exista?

Domnul Victor Mindru:

Nu exista.

Doamna Lidia Gutu:

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Multumesc, domnule Presedinte. Eu m-am referit aici nu la cresterea de sume s.a.m.d., m-am referit la concret: indemnizatii lunare pentru cresterea copilului pina la virsta de 3 ani. A fost planificata marimea lunara a indemnizatiei 277 de lei si a fost platita cu 133 de lei. Si eu am intrebat autorul, daca ar fi posibil ca, pentru lectura a doua, Guvernul sa vina cu propunerea ca sa fie mentinut ceea ce-a fost planificat, ca totusi aceste persoane care au copii pina la virsta de 3 ani si sint sarace, fiindca eu v-am spus ca nasc copii in Republica Moldova persoanele fara lucru si persoanele cu salarii mici, sa fie sustinute cu acesti 133 de lei care nu s-au platit.

Domnul Victor Mindru:

Va multumesc pentru intrebare.

Domnule presedinte al comisiei, e clar lucru, eu v-am lamurit din ce cauza a aparut aceasta diferenta: au fost planificati 277 de lei, dar s-au platit 131 de lei. Si eu am spus ca, pina la finele anului, adica reiesind din rezultatul activitatii care va fi in Casa Nationala de Asigurari Sociale pe anul 2005, noi vom veni cu propuneri. Iata de ce s-a primit asa. Ca s-au luat 20% din salariul minim. Probabil, cu acest procent noi vom veni.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Dumneavoastra ati luat 20 % din salariul mediu asigurat. Inseamna ca acei care sint asigurati au un salariu mic. Si de aceea in loc de 277 de lei au fost 133 de lei.

Domnul Victor Mindru:

S-au primit 131.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Inseamna ca aici trebuie de marit procentul, ca sa putem mentine cifra planificata.

Domnul Victor Mindru:

Despre aceasta si este vorba.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Propunerea este aceasta.

Domnul Victor Mindru:

Dar in principiu nu sintem impotriva.

Domnul Marian Lupu:

Pentru o precizare, microfonul nr. 1.

Doamna Tatiana Popa – sefa departament la Casa Nationala de Asigurari
 Sociale:

Va multumesc mult.

Stimate domnule deputat, calculul indemnizatiei pentru ingrijirea copilului pina la virsta de 3 ani pentru persoanele asigurate s-a facut in Legea bugetului asigurarilor sociale in baza normei Legii nr.289 privind indemnizatiile de incapacitate temporara de munca, adoptata de Parlament in anul 2004, si alte prestatii de asigurari sociale: 20% din salariul mediu lunar asigurat, dar nu mai putin de 100%.

In cazul cind dorim sa pastram 54 de milioane si sa le distribuim la beneficiarii deja inregistrati, in numar de 18 mii de persoane, la data de
1 octombrie, trebuie, in primul rind, sa schimbam cadrul legal, sa schimbam Legea nr.289 privind indemnizatiile de incapacitate temporara de munca, sa prevedem alt procent, sa facem recalculari pentru toti beneficiarii care deja au beneficiat de aceasta indemnizatie pe parcursul anului 2005, ca sa putem utiliza toate aceste
54 de milioane. Dar si in cazul discutiilor din cadrul comisiei dumneavoastra, am explicat ca norma se aplica pentru prima data in anul bugetar 2005 si de aceea nu am putut sa calculam cu precizie maxima efectul normei incluse in anul 2004.

In anul bugetar 2006, se prevede majorarea salariilor medii in sfera bugetara, de aceea cuantumul indemnizatiei proportional va fi mai mare decit ceea ce avem acum la moment. Deci, din punctul nostru de vedere, ca executor, este absolut imposibil ca acum la finele lunii decembrie, sa valorificam suma aceasta de mijloace economisite.

Multumesc.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule Presedinte,

Eu am propus ca, pentru lectura a doua, Guvernul sa vina cu modificarea legii corespunzatoare care sa permita utilizarea acestor surse pentru aceste categorii. Stiti, noi facem economie aici si le indreptam pe urma la pensiile functionarilor publici, ca s-au marit si trebuie platite, pe urma la indemnizatiile pentru deputati si pentru altcineva. Adica, ce facem noi? Totdeauna bugetul asigurarilor sociale este cu deficit, cu 163 de milioane deficit.

Domnul Marian Lupu:

Haideti sa facem in felul urmator. Din momentul din care trecerea la un alt sistem necesita modificarea cadrului legislativ existent, si noi trebuie sa tinem cont de acest lucru. Daca din data de astazi, si sintem in 16 decembrie, se reuseste a se veni incoace rapid in Parlament cu aceste modificari, atunci tinem cont pentru lectura a doua a acestei legi.

Din momentul din care acest proces este unul mult prea indelungat, ne vom confrunta cu alta problema. Dar eu cred ca situatia este clara, propunerile sint clare. Deci, vedem actiunile ce se intreprind din partea executivului si, ca urmare, actiunile noastre doar sa se incadreze in actiunile executivului pina ce aici in doua saptamini.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule Presedinte,

Daca se doreste, aici, in Parlament, pot fi facute foarte rapid aceste modificari. Daca nu se doreste, inseamna ca avem situatia cind pensiile de invaliditate cresc cu 103 milioane si ajutorul pentru nasterea, pentru intretinerea copilului pina la 3 ani se micsoreaza cu 54 de milioane. Adica, vedeti, corelarea aceasta este foarte clara, ce facem noi in Moldova.

Domnul Marian Lupu:

Eu vad. De fapt, noi deseori ne ciocnim cu asemenea lucruri, ca din data aparitiei acestui proiect pe rol, da, prin ce se manifesta grija concreta? De mult putea sa apara acest proiect de lege de amendare, dar nu sa vorbim astazi, cind ne ramin doua saptamini. Haideti, ca avem o abordare foarte realista, echilibrata, in sensul acesta.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Echilibrata, fiindca noi am propus acestea.

Domnul Marian Lupu:

Bine, bine, de acord. Ideea este clara.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule Presedinte,

Nu vreau ca dumneavoastra sa comentati, sa spuneti ca, uite, n-am avut timp si n-ati inaintat propuneri. Noi am inaintat propunerile acestea. Fiindca au fost planificati 227 de lei. Noi am considerat ca aceasta este corect.

Domnul Marian Lupu:

Stimate coleg,

Dumneavoastra ati inaintat amendamente la aceasta lege, dar ceea ce a spus doamna la microfonul nr. 1 imi demonstreaza foarte clar ca nimeni din aceasta sala nu a tinut cont de acest fapt, ca trebuie de amendat alta lege.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Noi am propus sa fie modificate legile corespunzatoare.

Domnul Marian Lupu:

Este clar.

Microfonul nr. 3.

Doamna Eugenia Ostapciuc:

Stimate domnule Presedinte,

Propunerea domnului Cosarciuc nu poate sa fie acceptata. Daca chiar modificam legile corespunzatoare care au fost numite, doua sau trei legi, noi nu avem acoperire financiara. Asa ca de la 1 ianuarie o sa primeasca cite 800 de lei persoanele care au fost numite in proiectul legii si terminam anul, au ramas doua saptamini si nu facem modificari.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr. 4.

Domnul Leonid Bujor:

Domnule Presedinte al Parlamentului, va multumesc frumos.

Presupun ca raspunsul va fi cam acelasi ca si la domnul Cosarciuc. Domnule ministru, intrebarea mea este urmatoarea: dumneavoastra propuneti ca cheltuielile fondului de somaj sa fie reduse cu 5 milioane 916 mii lei. Aceasta in situatia cind noi stim ca doar 20% din absolventii institutiilor de invatamint din Republica Moldova se angajeaza in serviciu. Spun acest lucru dat fiind faptul ca argumentarea de baza care este prevazuta aici consta in aceea ca a scazut considerabil numarul somerilor de la 4736 de beneficiari la 1783. Noi stim ca aceste date statistice sint formale si ele nici pe departe nu reflecta situatia obiectiva din Republica Moldova. Deci, considerati dumneavoastra oportuna aceasta propunere de a reduce aceasta suma?

Domnul Victor Mindru:

Va multumesc pentru intrebare.

In alocutiune eu am spus din ce cauza s-au efectuat aceste modificari. Este necesar sa repet inca o data?

Domnul Leonid Bujor:

Da, dar, vedeti dumneavoastra, cifrele cu care se opereaza nu sint obiective, fiindca noi stim ca numarul somerilor este cu mult mai mare.

Domnul Victor Mindru:

Rectificarile s-au facut in conformitate cu legislatia in vigoare.

Domnul Marian Lupu:

Cifrele date deriva din inregistrarile care se fac, probabil, la oficiile teritoriale, oficiile raionale de angajare a fortei de munca. Si acum cu care alte cifre ei sa opereze partea tehnica. Unde aveti dreptate? Haideti sa vedem de ce nu se adreseaza? Dar este alta parte a medaliei.

Domnul Leonid Bujor:

Domnule Presedinte al Parlamentului,

Eu sint constient de faptul ca au ramas doar doua saptamini pina la sfirsitul anului, de aceea am si presupus ca acesta va fi raspunsul. Cred ca noi trebuie sa ne adresam catre ministerul respectiv ca sa avem o analiza obiectiva a situatiei la compartimentul “combaterea somajului in Republica Moldova”. Eu inteleg ca nu tine nemijlocit de proiectul acesta, dar daca astazi nu abordam aceasta problema, peste jumatate de an o sa vina cu aceste propuneri ministerul. Aceasta este o situatie reala. A doua intrebare: cu cit a crescut in anul 2005 numarul persoanelor fizice care platesc contributiile in Fondul social si cu cit a sporit suma respectiva?

Domnul Marian Lupu:

Bine, presupun, domnul ministru nu are aceasta statistica. Va rog sa prezentati in scris colegului nostru, domnului Bujor, aceste cifre.

Domnul Leonid Bujor:

Bine, va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr. 4.

Doamna Valentina Cusnir:

Una din intrebari mi-a luat-o colegul Bujor, dar vreau sa zic ca numarul somerilor, beneficiarilor de ajutor de somaj este mai mic nu de aceea ca nu se inregistreaza, ci pentru ca sint niste conditii foarte drastice pentru cei care se inregistreaza si ei nu pot sa suporte aceste conditii pentru a beneficia de ajutor de somaj.

Si acum trec la a doua intrebare pe care o am. Domnule ministru, la capitolul ajutoare materiale participantilor la lichidarea consecintelor avariei de la Cernobil. Se maresc cheltuielile cu 3 milioane de lei, si anume: “Compensatie baneasca in schimbul foii de tratament pentru copiii cu virsta de la 4 la 18 ani”.

Domnule ministru, as vrea sa va intreb, compensind cu bani foia de tratament, nu credeti ca marim numarul viitorilor invalizi? De ce ei nu se trateaza, dar li se compenseaza niste bani pentru sanatate?

Domnul Victor Mindru:

Va multumesc pentru intrebare. Astfel se procedeaza numai in cazul cind beneficiarul solicita bani in locul foii de tratament. Din ce cauza nu poate sa treaca acest curs de tratament? Acestea de acum sint probleme personale.

Doamna Valentina Cusnir:

Eu cred ca aceste intrebari nu pot fi personale cind stim cine sint acesti copii si ca ei pot deveni invalizi.

Domnul Victor Mindru:

Dar nu putem noi sa-i impunem sa treaca acest curs de tratament, intelegeti dumneavoastra?

Doamna Valentina Cusnir:

Dar purtam si noi raspundere de sanatatea copiilor.

Domnul Victor Mindru:

Daca socotiti dumneavoastra ca trebuie sa-i impunem, poftim.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr. 5.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Multumesc, domnule Presedinte.

Ultima remarca. Doamna Ostapciuc a mentionat ca noi nu avem bani ca sa restabilim aceasta suma. Suma aceasta a fost planificata – 54 de milioane au fost planificate, adica nimeni nu cerea adaugator nimic absolut.

Domnul Marian Lupu:

Multumesc, domnule ministru. Rog sa luati loc. Rog comisia.

Doamna Valentina Buliga:

Mult stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Stimati deputati,

Comisia pentru protectie sociala, sanatate si familie a examinat proiectul Legii de modificare a Legii bugetului asigurarilor sociale de stat pentru anul 2005, propus de Guvern, pentru precizarea bugetului asigurarilor sociale pentru anul 2005 la compartimentul “Venituri” pina la 3 miliarde 605 480 lei si la compartimentul “Cheltuieli” pina la 3 miliarde 743 311 mii lei, sau majorarea cu respectiva suma de 95 milioane 468 lei si cu 233 299 milioane lei, respectiv cu un deficit in suma de 137 de milioane de lei. Cuantumul cheltuielilor scontate pentru anul bugetar va depasi veniturile curente ale bugetului asigurarilor sociale de stat cu 137 831 milioane lei.

In temeiul articolului 13 alineatul (4) al Legii nr. 489-XIV din 8 iulie 1999 privind sistemul public de asigurari sociale, deficitul bugetar mentionat in suma de 137 831 milioane lei se va acoperi din contul excedentului bugetar, format in anii precedenti, care, la situatia din 1 ianuarie 2005, a constituit 674 134 mii lei.

Suplimentar, comisia sesizata in fond propune completarea proiectului cu un articol nou, in care se va indica ca prezenta lege intra in vigoare la data adoptarii.

Comisiile parlamentare permanente, prin avizele prezentate comisiei, sustin proiectul de lege. In temeiul celor expuse, Comisia pentru protectie sociala, sanatate si familie propune aprobarea proiectului de Lege nr.4057 din 1 decembrie 2005 in prima lectura.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Intrebari pentru comisie.

Microfonul nr. 4.

Domnul Ivan Banari:

Multumesc.

Am o intrebare care puteam s-o adresez si primului raportor. Este stiut faptul ca sistemul de pensionare la noi in tara este reglementat de mai multe legi. Deci avem diferite categorii de pensionari. Si totusi as vrea sa aflu astazi: citi pensionari avem, care este numarul pensionarilor si care este totusi cuantumul mediu al unei pensii? Fiindca se numesc diferite cifre in mass-media si este foarte greu sa operam cu ele.

Multumesc.

Doamna Valentina Buliga:

Stimate domnule Banari,

In nota informativa prezentata dumneavoastra, figureaza cifra de 459 784 de persoane care primesc astazi pensii pentru limita de virsta. Marimea medie a pensiei este de 399,12 lei.

Domnul Ivan Banari:

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Alte intrebari? Nu sint.

Va multumesc, doamna presedinte al comisiei. Rog sa luati loc.

Stimati colegi, supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului nr.4057. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea. Va multumesc. Proiectul de Lege nr.4057 este aprobat in prima lectura.

Lectura a doua. Deci, raportul comisiei a fost prezentat. Amendamentele au fost propuse.

Microfonul nr. 5.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Multumesc, domnule Presedinte.

Doamna presedinte,

Eu propun ca, pentru lectura a doua, la pozitia “indemnizatii lunare pentru cresterea copilului pina la virsta de 3 ani, persoane asigurate”, sa fie mentinuta cifra de 54 milioane 512, care a fost prevazuta in Legea bugetului, adoptata de Parlament.

Doamna Valentina Buliga:

Stimate domnule Cosarciuc,

Dupa cum a mentionat si reprezentantul Casei Nationale, pentru aceasta majorare a indemnizatiei avem nevoie de modificarea mecanismului de stabilire a indemnizatiilor si Legii nr.289. Cind reusim aceasta?

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Legea nr. 289 se modifica intr-o secunda, daca o doriti. In loc de 20% scriem 40% si atit.

Doamna Valentina Buliga:

N-am nimic impotriva.

Domnul Marian Lupu:

Stati putin. Dumneavoastra, avind toate informatiile care vizeaza interrelatia cu alte acte legislative la acest subiect, totusi insistati sa supunem votului aceasta propunere? Chiar stiind ca ea nu prea coreleaza cu pozitiile altor legi?

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule Presedinte, eu am propus ca Guvernul sa vina cu initiativa de modificare a Legii nr.289 si sa schimbe acolo procentul 20% din salariul mediu al unei persoane asigurate cu 40 %, care va asigura, in principiu, aceeasi cifra care a fost planificata. Aceasta a fost propunerea.

Domnul Marian Lupu:

Bine. Am inteles.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Dumneavoastra vreti acum sa faceti lectura a doua rapid. Sinteti in drept s-o faceti.

Domnul Marian Lupu:

Bine, eu am sesizat care este situatia. Supun votului aceasta propunere. Cine este pentru acceptarea ei, rog sa voteze.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 1.

Sectorul nr.2 – 3.

Sectorul nr.3 – 16.

Domnul Marian Lupu:

17 voturi. Rezultatul este clar.

Microfonul nr. 4.

Doamna Lidia Gutu:

Multumesc, domnule Presedinte.

Deci, eu propun ca fondul de rezerva, care este prevazut pentru anul 2005 in bugetul asigurarilor sociale, sa fie completat cu suma, o precizati, cit avem noi anumit 300 si cite de milioane acolo, care erau la situatia de astazi cind examinam, care va fi la situatia de astazi pe contul Casei Nationale de Asigurari.

Domnul Marian Lupu:

Da, am putea sa intelegem mai bine esenta.

Doamna Lidia Gutu:

Am vorbit deja, cind am adresat intrebarea domnului raportor, ca in Fondul de asigurari sociale, in bugetul asigurarilor sociale se creeaza o situatie stranie. Pe de o parte, in bugetul care este modificat este fixat ca este un deficit de
137,8 milioane care in nota explicativa este scris, va fi acoperit din contul surselor care sint pe cont.

Domnul Marian Lupu:

Excedentul pe anii anteriori.

Doamna Lidia Gutu:

Nu are importanta. Noi de fiecare data, si in anul 2004, si in anul 2005, cind am modificat legea, trebuia sa spunem ca bugetul este executat cu proficit sau cu deficit. Si de aceea, ca izvor de acoperire, in cazul dat, nu poate sa fie asa ceva. El n-a fost fixat nicaieri, sumele acestea n-au fost nicaieri fixate. Deci consider ca a venit timpul sa legalizam intr-un fel suma surselor acumulate pe contul acestei Case Nationale de Asigurari. Si ar fi logic, pentru ca nu putem sa cheltuim. M-a convins Guvernul ca putem sa acumulam surse necesare pentru o majorare mai substantiala in anul viitor, ca aceasta suma sa fie fixata in fondul de rezerva, atit doar.

Doamna Valentina Buliga:

Conform articolului 2 din legea in vigoare, fondul de rezerva al bugetului asigurarilor sociale de stat se stabileste la situatia din 31 decembrie 2005.

Domnul Marian Lupu:

Poate o precizare.

Microfonul nr.3.

Domnul Vladimir Eremciuc:

Ну, госпожа председатель уже сказала, что нам надо еще дожить до конца финансового года. И если мы кинемся сразу на фонд идея, конечно, она имеет под собой базу. Но мы не знаем еще, какие будут движения дальше в пенсионной системе. Поэтому хороший хозяин всегда должен иметь резерв. Спасибо.

Doamna Lidia Gutu:

Daca se poate un moment.

Domnul Marian Lupu:

Da, va rog.

Microfonul nr.4.

Doamna Lidia Gutu:

Eu as fi de acord ca astazi noi nu putem numi cifra definitiva care va fi la
31 decembrie. Dar vedeti ca pe parcurs aceasta precizare, in mod normal, se face in primul trimestru al anului viitor.

Doamna Valentina Buliga:

Da, se accepta.

Doamna Lidia Gutu:

Dar la noi, de acum pe parcursul a trei ani de zile, nu se face acest lucru.

Doamna Valentina Buliga:

Da, multumim, doamna Gutu, am inteles.

Doamna Lidia Gutu:

Atunci, daca noi scriem…

Domnul Marian Lupu:

Fixam in stenograma si-i tot.

Doamna Lidia Gutu:

Scriem in lege ca, pe parcursul primului trimestru al anului 2006, Guvernul va inainta propuneri de precizare a fondului de rezerva al Casei Nationale de Asigurari, tinind cont de suma restanta pe cont, da?

Domnul Marian Lupu:

Eu rog reprezentantii Guvernului sa nu stea absenti in aceasta discutie, ca-i vizeaza in mod direct. Sa-si expuna pozitia.

Microfonul nr.1.

Domnul Victor Mindru – viceministru al sanatatii si protectiei sociale:

Va multumesc.

In principiu, sustinem ideea, fiindca in practica mondiala, intr-adevar, acest fond de rezerva trebuie sa fie egal cu acea suma care se plateste lunar la pensie. Asta-i de 250 de milioane la noi. Insa, pe de alta parte, intr-adevar, aici este o procedura de a intari la ziua de astazi, adica trebuie sa mearga prin consiliul de administratie si acea procedura care exista.

Doamna Lidia Gutu:

Revenim in primul trimestru anul viitor?

Domnul Victor Mindru:

Da, da.

Domnul Marian Lupu:

Fixat in stenograma.

Va multumesc, doamna presedinte al comisiei.

Stimati colegi,

Cu propunerile care au fost acceptate si continutul raportului comisiei, supun votului adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.4057. Cine este pentru, rog sa voteze. Rog sa fie anuntate rezultatele.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 29.

Sectorul nr.2 – 29.

Sectorul nr.3 – 0.

Domnul Marian Lupu:

58 de voturi. Contra? Zero voturi. Proiectul nr.4057 este adoptat in lectura a doua.

Proiectul Legii fondurilor asigurarii obligatorii de asistenta medicala pe anul 2006. Proiectul nr.3201, lectura a doua. Rog comisia.

Doamna Valentina Buliga:

Mult stimate domnule Presedinte,

Stimati deputati,

Comisia pentru protectie sociala, sanatate si familie a examinat suplimentar, in sedinta de miercuri, proiectul Legii fondurilor obligatorii de asistenta medicala pentru anul 2006, precum si propunerile comisiilor permanente si ale deputatilor, cu participarea reprezentantilor Guvernului.

Concluziile Comisiei sesizate in fond, precum si unele explicatii la propunerile si obiectiile parvenite, sint expuse in anexa la prezentul raport.

Totodata, comisia sesizata propune completarea proiectului de lege cu un articol nou in care se prevede ca Guvernul va elabora si va aplica masuri cu privire la perfectarea sistemului de asigurari obligatorii de asistenta medicala.

Tinind cont de cele expuse, Comisia pentru protectie sociala, sanatate si familie propune adoptarea proiectului Legii fondurilor asigurarii obligatorii de asistenta medicala pentru anul 2006 in lectura a doua.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Stimati colegi,

Propuneri pentru lectura a doua.

Microfonul nr.4.

Domnul Vladimir Filat:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Doamna presedinte, vizavi de amendamentul care l-am avut la prima lectura, vizavi de asigurarea obligatorie a cetatenilor straini, a studentilor s.a.m.d. Domnul Russu spunea ca pentru acest lucru trebuie de modificat legislatia. Dumneavoastra scrieti in sinteza ca se accepta. Care ar fi posibilitatea ca sa se implementeze aceste prevederi?

Doamna Valentina Buliga:

Am acceptat aceasta propunere deoarece articolul 9 din Legea de baza cu privire la asigurarea obligatorie de asistenta medicala prevede asigurarea de asistenta medicala a cetatenilor straini si apatrizilor.

Guvernul, prin hotarirea de Guvern, a aprobat regulamentul, insa problema exista, ceea ce a mentionat si reprezentantul fractiunii Partidului Democrat, si la comisie s-a discutat. Si nu in zadar in articolul 9 propus de comisie, se propune Guvernului sa gaseasca acest mecanism de obligativitate si masuri complexe pentru respectarea prevederilor legislatiei in vigoare.

Domnul Vladimir Filat:

Bun. In mod normal ar fi necesar de facut o evaluare, care este suma ratata de catre Fondul asigurarilor obligatorii si cine este vinovat, si de ce nu s-a facut acest lucru. Nu-i normal sa indicam si un termen?

Doamna Valentina Buliga:

Se accepta propunerea in privinta termenului.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

Doamna Ludmila Borgula:

Госпожа председатель комиссии,

прежде чем задать свой вопрос, хочу отметить, что ваша комиссия уже неоднократно при рассмотрении закона во втором чтении не учитывает все предложения, которые вносят депутаты, в частности, при обсуждении в первом чтении.

Вы должны были, мне просто неудобно вам напоминать, ваша комиссия должны рассматривать все поступившие в ходе обсуждения предложения потому что они есть в стенограмме.

И вытекающий из вышесказанного вопрос. При обсуждении в первом чтении я задавала этот вопрос и просила, чтобы комиссия рассмотрела в ходе второго чтения такой момент. Когда обсуждались расходы на первичную медицину, был задан вопрос относительно целесообразности 4 пункта, который звучал: “расходы, связанные с оплатой показателей качества медицинских услуг, предоставленных при оказании первичной медицинской помощи” и предусматривалось где-то около полумиллиона.

Тогда был задан вопрос. Должна сказать, что не получила исчерповающий ответ от господина Руссу. Считаю, что если мы оставим эту сумму именно по данному показателю, то это будет формальный подход, данная сумма не отражает действительное состояние дел в области качества первичного медицинского обслуживания.

Поэтому сразу и прозвучало предложение. Никто не против того, если вышеупомянутые суммы будут направлены на повышение заработной платы, но только не по этому показателю, потому что они не приведут к улучшению качества обслуживания наших пациентов.

Doamna Valentina Buliga:

Mult stimata deputat Borgula,

Onorat Parlament.

Vreau sa va aduc la cunostinta ca Comisia pentru protectie sociala, sanatate si familie, in afara de amendamentele parvenite in scris, a examinat stenograma sedintei in plen si toate propunerile facute de dumneavoastra ce tin, poate nu nemijlocit, de Legea fondurilor care noi astazi o examinam.

Noi am sesizat nelinistea dumneavoastra fata de calitatea tratamentului serviciilor medicale, care ulterior, reiesind din posibilitatile care astazi le aprobam prin acest proiect de lege, si compania, si ministerul trebuie sa gaseasca aceasta pirghie de apreciere a calitatii serviciilor prestate de institutiile medicale. Noi, astazi in proiectul de lege, in anexa, nu specificam care sint contributiile companiei pentru acest indicator de calitate.

Doamna Ludmila Borgula:

Уважаемая госпожа председатель, вы, как председатель комиссии, обязаны потребовать от них, чтобы они вам дали расшифровку предоставленных данных. Да, мы утверждаем какую-то цифру. Что за ней стоит мы обсуждаем. Я считаю, что этот вопрос мы не имеем права ставить на голосование.

Мы обманываем наших пациентов и не стимулируем повышение качества обслуживания первичной медицинской помощи. Я настаиваю на исключении данного пункта.

Doamna Valentina Buliga:

Doamna Borgula, concret, care punct la proiectul de lege?

Doamna Ludmila Borgula:

Я сказала. Я сказала тогда, ну сейчас будем обсуждать, что эти пять, пятьсот, около пятисот миллионов включить, но распределить эти суммы в соответствии с другими пунктами.

Doamna Valentina Buliga:

Stimata deputat Borgula, in sinteza fondurilor asigurarilor obligatorii de asistenta medicala pentru anul 2006 la “Venituri” si “Cheltuieli”.

Doamna Ludmila Borgula:

Я скажу.

Doamna Valentina Buliga:

Aprobam suma fondului pentru achitarea serviciilor medicale curente, care constituie 94,4% din tot ceea ce vine in fondul de asigurare medicala obligatorie. Ulterior, aceste plati se fac conform tratamentului, conform coeficientului per capita, per caz tratat in conformitate cu cadrul normativ in vigoare.

Doamna Ludmila Borgula:

У вас есть основания, вы убеждены, что что-либо будет предпринято, чтобы закрепить… вам предоставлен был документ, где был официально зафиксирован этот момент. Если да, то я снимаю свой вопрос. А если нет, то я считаю, что мы его не учли. Второй вопрос.

Doamna Valentina Buliga:

Doamna Ludmila, va raspund la aceasta intrebare. De asemenea, pentru informatie, stimati deputati.

In cadrul Comisiei pentru protectie sociala, sanatate si familie a fost efectuata o audiere publica cu participarea reprezentantilor ministerului, reprezentantilor conducerii Companiei Nationale de Asigurari in Sanatate, conducatorilor tuturor actorilor din sistemul de sanatate, din medicina primara spitaliceasca specializata, institutii republicane, raionale. sesizam cu totii ca exista unele probleme in calitatea tratamentului.

Ministerul Sanatati, in temeiul acestei audieri, are de modificat, de examinat, de inlaturat neajunsurile depistate.

Doamna Ludmila Borgula:

Моя просьба к вам, к вашей комиссии, чтобы этот вопрос взяли под контроль, потому что мы в обязательном порядке к нему обратимся.

Следующий вопрос тоже исходит из вышесказанного. Между прочим, и Комиссия по правам человека внесла поправку по данному вопросу, я тоже об этом говорила, почему получается, что даже в расчетах не фиксируется, какая сумма заработной платы у генерального руководителя данной службы.

Почему все заработные платы, начиная от Президента и кончая различными структурами у нас указаны, а здесь вы делаете ссылку на то, что, видите ли, Правительство приняло свое решение от такого-то числа, на основании которого и т.д.

Высшим законодательным органом является Парламент, и если парламентская комиссия считает или депутаты выступили с соответствующим предложением, то, очевидно, нужно поставить и соответствующим образом расмотреть вопрос. Если бы вы тут написали, что комиссия предусматривает включить эту заработную плату в Закон о заработной плате, вопросов бы не возникло.

Doamna Valentina Buliga:

Pentru informatie. in proiectul de Lege privind stabilirea salariilor in sistemul bugetar au parvenit amendamente de la colegii nostri, de la comisii, unde conducerea companiei si personalul vor fi prevazute in acest proiect de lege.

Doamna Ludmila Borgula:

И последний вопрос. Касается того же.

Domnul Marian Lupu:

Doamna Ludmila, fara intrebari, sintem la lectura a doua. Faceti propuneri, va rog.

Doamna Ludmila Borgula:

Нет, вопрос был поставлен во время первого чтения. Я его задавала и хочу знать, учтен он или нет. Он не нашел отражения в докладе, представленном комиссией, в частности, в распределении, это не требует ни повышения, ни снижения качества распределения сумм на капитальное строительство центрального офиса, и там было указано пять офисов страховой медицины по районам и городам, что в два раза превышает... Рассмотрела ли комиссия достоверность этих сумм, и действительно ли нужны такие размеры?

Doamna Valentina Buliga:

Stimati deputati, noi aprobam astazi suma fondurilor care este reglementata in Legea cu privire la marimea primelor si Regulamentul cu privire la construirea acestor fonduri: 94%, 2% si, ulterior 2%. Ceea ce tine de utilizarea acestor bani in cadrul fondurilor, comisia a atentionat Compania sa respecte Legea cu privire la achizitia de marfuri, lucrari si servicii, deoarece sint bani publici care trebuie utilizati conform legislatiei in vigoare.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Domnul Dumitru Braghis:

Multumesc, domnule Presedinte. Eu, in primul rind, vreau sa constat ca la majoritatea absoluta a intrebarilor la care nu am primit raspuns in prima lectura, asa si nu am primit raspunsurile respective. De exemplu, pot sa aduc aminte despre o intrebare care tine de lectura a doua si nu avem raspunsul respectiv: 35 de milioane – recuperarea taxei pe valoare adaugata la medicamente. Calculele demonstreaza peste 400 de milioane la medicamente. Cifrele care le avem noi spun ca ar trebui sa fie numai 200 de milioane la medicamente. As vrea sa inteleg, cineva totusi o sa ne aduca cindva explicatii la cele ce discutam noi aici, in Parlament, ca sa intelegem ce votam si de ce votam. Vreau sa inteleg, pentru ce votam noi astazi in a doua lectura daca nu avem raspunsuri la intrebarile din prima lectura inca?

Doamna Valentina Buliga:

Concret, domnule Braghis, care intrebare?

Domnul Dumitru Braghis:

Va spun inca o data, va pun inca o data intrebarea. Deci, sint preconizate 35 de milioane de lei – plata pentru taxa pe valoare, recuperarea taxelor adaugate.

Doamna Valentina Buliga:

Restituirea, da.

Domnul Dumitru Braghis:

Calculele demonstreaza ca aceasta ar vorbi despre o procurare de medicamente aproape de 400 de milioane de lei. Conform normelor despre care se vorbeste acuma in tara, eu am cifrele ca se cheltuiesc medicamente doar de 200 de milioane de lei. Intrebare: unde sint restul de 200 de milioane? Sau se iau din buget, in plus, bani pentru restituirea T.V.A., sau, cu adevarat, se procura medicamente da nu ajung la cetateni. Unde sint aceste 200 de milioane?

Doamna Valentina Buliga:

Domnule Braghis, in sinteza fondurilor este propusa restituirea cotei reduse pentru taxa pe valoare adaugata la medicamente in suma de 8%. Restul costurilor medicamentelor utilizate la toate etapele de asistenta medicala, medicina primara, medicina specializata, este incorporat in costul cazului tratat, serviciului de ambulator, serviciului paraclinic, acolo este incorporata suma pentru medicamente, care este utilizata din fonduri pentru achitarea serviciilor medicale.

Domnul Dumitru Braghis:

Multumesc, doamna presedinte, pentru aceasta explicatie. Atunci cifra nu este de 200 de milioane, dar cred ca cifra este de vreo 600 de milioane. Fiindca explicatia dumneavoastra vorbeste despre aceea ca suma care se cheltuieste la medicamente este mult mai mare decit cea care am calculat-o noi. 8% e diferenta la taxa pe valoare adaugata. Daca inmultesti 8%, asta-i 35 de milioane, inseamna ca 100% este, cifra foarte usor se calculeaza.

V-am numit aproape 400 de milioane. De atita repet inca o data: unde se duc banii? Vreau sa inteleg si eu pentru ce votez. Cred ca nu o sa am raspuns la aceasta intrebare, cum nu am avut nici anul trecut si nu ma uimeste de fapt acest lucru, fiindca este un regim de secret absolut la aceste cifre si imi pare foarte rau. Eu am vorbit foarte mult atunci si credeam ca poate macar cineva o sa incerce sa analizeze aceste cifre, fiindca se intimpla niste lucruri neclare, neintelese. Mai mult ca atit, am propus un amendament care, vad eu, conform sintezei este respins din niste motive neclare. Atunci, haideti sa discutam citeva momente ca sa le inteleg si eu, daca sa votez, si poate cei care in sala asculta acum atent o sa voteze si ei, sa inteleaga ce voteaza.

In anul 2005, totalul celor asigurati, conform legii care este aprobata si este in vigoare astazi, este de 1 milion 986 de mii. Conform informatiei parvenite in Parlamentul Republicii Moldova la 31.10.2005, aceasta cifra este egala cu
2 milioane 516 mii.

Doamna Valentina Buliga:

1 milion o suta...

Domnul Dumitru Braghis:

Aceasta cifra, iata cifra, documentul semnat de domnul Russu. Cifra reala, repet inca o data, 2 milioane 516 mii, legea prevede 1 milion 986 de mii. Pentru anul 2006 se prevede o reducere cu inca 160 de mii, conform legii. Daca luam conform realitatii – cu aproape 700 de mii.

Dumneavoastra spuneti sa iau alte calcule. Bine, pot sa iau ce doriti. Eu stiu ca in Republica Moldova exista o statistica si ea trebuie sa fie luata in calcul. Daca nu va place ceea ce spune statistica, eu iau atunci cifrele pe care le prezinta.

Domnul Marian Lupu:

Bine, ii oferim cuvintul domnului Russu sa ne explice.

Microfonul nr.1.

Domnul Dumitru Braghis:

Domnule Russu, eu lucrurile acestea, repet, pot sa le continui mai departe, la fiecare din categorii.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.1.

Domnul Gheorghe Russu – directorul general al Companiei Nationale de
 Asigurari in Medicina:

Va multumesc, domnule presedinte.

Domnilor deputati, domnul Braghis are statistica de care se foloseste el, noi avem statistica de care ne folosim noi si difera. Noi nici intr-un document oficial prezentat in Parlament n-am indicat contingentele. Noi am indicat sumele fondurilor. Dar sa incercam sa analizam aceea ce spune domnul Braghis.

Dumnealui imparte 1700 de lei, suma medie, la suma care este prevazuta pentru asigurari si primeste un numar oarecare de persoane, dar nu tine cont de aceea ca toate persoanele care sint asigurate, care lucreaza, sint asigurate: si acei care cistiga 20 de lei, si 100 de lei, si acei care cistiga 10 mii de lei. Si sistemul este solidar.

Adica, suma asiguratilor in baza de date a noastra este aceea care noi am prezentat-o. Noi avem baza de date si registrul populatiei, registrul pensionarilor. Printre altele, la intrebarea care a ridicat-o domnul Gutu: stim noi ca lucreaza sau nu. Noi avem baza de date a pensionarilor, noi avem de la fiecare institutie care prezinta listele care functioneaza si, suprapunerile pe baza codului de identificare unic ne permite sa facem selectare in chestiunile acestea.

Asa ca noi putem sa spunem exact ca toti acei care au dreptul la asigurari se folosesc de dreptul acesta.

Domnul Dumitru Braghis:

Domnule Presedinte, inca o data vreau sa mentionez pentru tot Parlamentul: cei care nu ma cred, poftim, iata am demonstrat conducerii Parlamentului documentul semnat de domnul Russu la 31.10.2005, conform datelor de la 1.07.2005, unde se scrie: la data de 2000, 1.07.2005, de catre Compania Nationala de Asigurari in Medicina erau asigurate in total 2 milioane 516 mii 910 persoane.

deci, eu va numesc, inca o data: 2 milioane 516 mii erau asigurate, 1 milion 986 de mii prevede legea.

Doamna Valentina Buliga:

Care lege?

Domnul Gheorghe Russu:

Legea nu prevede aceasta.

Domnul Dumitru Braghis:

Pai, o secunda.

Domnul Gheorghe Russu:

Contingentele nu-s numerotate in lege, ma scuzati.

Domnul Dumitru Braghis:

Atunci noi ne intoarcem la alte intrebari, dar mai adinci.

Domnul Gheorghe Russu:

Da, eu raspund.

Domnul Dumitru Braghis:

Spuneti-mi, va rog, de ce dumneavoastra luati cite 684 de lei de la oamenii care platesc de sine statator, la ceilalti le calculati din 300 si ceva de lei?

Domnul Gheorghe Russu:

Ma scuzati, nu am inteles intrebarea.

Domnul Dumitru Braghis:

N-ati inteles. Pai, dumneavoastra, domnule Russu, cind prezentati niste cifre in Parlament, ele coreleaza. Atunci pot sa intreb: bine, explicati alta intrebare. daca nu-i asa, atunci se primeste, conform cifrelor care le-ati prezentat dumneavoastra, daca in anul 2004 ati prezentat o cifra care parea cit de cit logica, anul acesta dumneavoastra ati intors-o cu totul altfel si atunci cifrele care le-ati prezentat dumneavoastra ne permit sa calculam numarul de oameni care contribuie prin banii platiti patru la suta in bugetul asigurarilor medicale. Conform cifrelor prezentate de dumneavoastra, astazi aceasta cifra va fi in anul 2005 – 607 mii, iar in anul real, cifra reala care o dati dumneavoastra in anul 2005 este de 811 mii. Imi pun intrebarea: sau acesti 211 mii timp de un an de zile o sa dispara din Republica Moldova, sau dumneavoastra constient, intentionat, sau mai stiu eu cum, micsorati suma de venituri care trebuie sa fie acumulate de dumneavoastra? Fiindca nu intimplator s-au pus astazi mai multe intrebari la care nu am primit raspuns iarasi.

Daca nu stim citi oameni astazi platesc, dumneavoastra spuneti ca
811 mii platesc in Casa Nationala a Asigurarilor Sociale, deci sint cei care astazi au salariu in Republica Moldova. Dumneavoastra preconizati sa obtineti numai de la 600 mii, 200 mii unde se duc? 200 de mii.

Domnul Gheorghe Russu:

Imi dati voie sa raspund la intrebare?

Domnul Dumitru Braghis:

cite 816 lei – este o suma enorma.

Domnul Gheorghe Russu:

Nu-i corect.

Domnul Dumitru Braghis:

Atunci explicati cum ii corect. Cifrele sint ale dumneavoastra.

Domnul Gheorghe Russu:

Dumneavoastra ati adoptat Legea bugetului, eu vreau sa va amintesc
1 miliard, noi discutam astazi sinteza fondurilor, 1 miliard si 1 milion de lei din Legea bugetului revin fondurilor asigurarilor de sanatate. Dumneavoastra calculati, impartiti la 116, daca impartiti se primesc 122 de mii pe care noi ii putem asigura din banii acestia. Dar, real citi o sa fie asigurati? Fiecare an, la 1 ianuarie, noi facem, sa zicem asa, recensamintul nostru.

Eu va pot da cifrele exacte din baza de date a noastra care o avem. Noi avem baza de date de la Ministerul Dezvoltarii informationale, noi avem baza de date referitor la pensionari si vreau sa spun ca diferenta intre, ceea ce a numit domnul ministru, pensionarii care lucreaza ii in jurul la 120 de mii, eu nu pot numi plus minus exact acum, si sa nu uitam ca jumatate din pensionarii de grupa a III-a tot lucreaza.

Domnul Dumitru Braghis:

Bine. Domnule Presedinte, eu inteleg ca nu se doreste sa se clarifice toate aceste cifre, nici comisia n-a dorit sa o faca.

Doamna Valentina Buliga:

Domnule Braghis, eu va rog.

Domnul Dumitru Braghis:

Cred ca nu doreste nici Parlamentul sa faca acest lucru, fiindca sint cifre mult prea mari pentru a le trece cu o simpla discutie la microfon acum. Dar, repet inca o data, am pus aceste intrebari in anul 2004 si nu am primit raspuns, le pun in 2005 inca o data si tot nu am raspuns. Mai am o intrebare care a sunat astazi aici si care vreau sa o inteleg si eu.

Am si o propunere pentru lectura a doua la acest capitol. Conform legii aprobate in ’98 de asigurari medicale, articolul 4 alineatul (4) litera j), pensionarii sint asigurati din contul statului, toti pensionarii. Atunci imi pun intrebarea: de ce in Legea bugetului asigurarilor medicale si anul trecut, si anul acesta, se presupune ca o parte din pensionari trebuie sa plateasca patru la suta, iar o parte din contul statului? de fapt, propunerea mea este ca nici un pensionar, daca in legea de baza este prevazut ca pensionarii sint asigurati din contul statului, atunci nici un pensionar nu trebuie sa achite patru la suta, asa cum prevede legea.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.1.

Domnul Gheorghe Russu:

Legea prevede, domnule deputat, ca alocatiile patru si patru, adica defalcarile de patru si 4% se fac din orice venituri afara de pensie. Doua si 2% se fac din orice venituri care le are omul in afara de pensii. Si, de atita, pensionarii platesc aceste 4% daca lucreaza. Si e o dilema: el nu poate fi asigurat din doua surse si legea, adica noi, in primul an cind am lucrat, in 2004, noi dublam polita la locul de lucru.

In cazul cind nu poate fi platita prima de asigurari din doua surse, omul, daca a ales optiunea ca lucreaza, totdeauna trebuie sa plateasca, e prevazut de lege, atunci polita se da la locul de lucru, dar celor care nu lucreaza, pensionarilor, li se da gratuit la locul de lucru.

Domnul Dumitru Braghis:

Domnule Presedinte,

Eu vreau sa mai spun inca doua cifre ca sa fie clar. Ca rezultat al acestor manipulari, care se fac in bugetul asigurarilor medicale, anual 140 de lei care ar trebui sa fie folositi pentru achitarea din contul politelor respective dispar undeva. Pentru anul viitor aceasta suma va fi deja de 230 de lei.

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi, aveti o propunere? O ultima interventie, dar propunere, da? Fiindca eu am oferit suficient timp pentru discutii.

Microfonul nr.4.

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc, domnule Presedinte.

Doamna presedinte, am impresia ca nu ati inteles intrebarea care am adresat-o eu: se referea nu la studentii straini care invata la noi, ci la studentii nostri care isi fac studiile peste hotare si nu am gasit locul lor aici, in proiectul de lege.

Doamna Valentina Buliga:

In proiectul dat nici nu poate fi aceasta prevedere, doamna Cusnir.

Doamna Valentina Cusnir:

Ei sint cetateni.

Doamna Valentina Buliga:

Da, sint cetatenii nostri. E o problema, dar nu astazi, in acest proiect de lege.

Doamna Valentina Cusnir:

Dar in care, doamna presedinte?

Doamna Valentina Buliga:

Ne gindim.

Doamna Valentina Cusnir:

Ei vin in vacanta, ei sint cetateni ai tarii noastre. Ceilalti studenti care isi fac aici studiile beneficiaza de asigurare din partea statului, ceilalti nu beneficiaza.

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Doamna Valentina Cusnir:

Da, eu insist sa fie pusa la vot aceasta propunere.

Domnul Marian Lupu:

Care anume?

Doamna Valentina Cusnir:

Studentii cetateni ai Republicii Moldova care isi fac studiile peste hotare sa fie de rind cu studentii care isi fac studiile aici, fiind asigurati de stat.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.1.

Domnul Gheorghe Russu:

Studentii care sint dupa hotare nici nu se pot folosi, stimata doamna, de servicii, fiind la invatamint dupa hotare. Legea actuala prevede ca studentii care invata in Republica Moldova la facultatea de zi sint asigurati de stat, asa prevede legea. Daca sint propuneri pentru modificari, trebuie de dat si in primul semestru o sa fie luate in consideratie.

Doamna Valentina Cusnir:

Ei doar vin in vacanta, domnule Russu.

Doamna Valentina Buliga:

Doamna Cusnir, este Legea cu privire la asigurarea obligatorie. O propunere, si comisia sau Parlamentul va examina aceasta propunere, dar nu acum.

Domnul Marian Lupu:

Altceva?

Doamna Valentina Cusnir:

Si nu am obtinut acel raspuns la locul politistilor.

Domnul Marian Lupu:

Stimata colega, nu vorbim de intrebari si raspunsuri, dati propunerea. Sintem la lectura a doua, sintem 40 de minute in discutie si tot ne invirtim in jurul intrebarilor.

Doamna Valentina Cusnir:

Domnule Presedinte, cer si eu scuze, eu aceste intrebari le-am adresat la comisie si nu am primit raspuns si sint in drept sa le adresez acum.

Domnul Marian Lupu:

Nu sinteti in drept, fiindca regulamentul scrie: in lectura a doua se fac propuneri, se discuta, se pune la vot.

Doamna Valentina Buliga:

Noi am examinat, domnule Presedinte, propunerea doamnei Cusnir in comisie. Intr-adevar, exista problema cind politistii sau reprezentantii organelor afacerilor interne, Ministerului Apararii sint asigurati de stat. in cazul cind ei nu beneficiaza de asistenta medicala la Chisinau in spitalele lor specializate, compania achita costul acestor servicii spitalului unde persoanele respective se adreseaza.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu am inaintat un amendament, el este in sinteza si as vrea sa intreb, stimata doamna presedinte. eu am propus ca bugetul companiei sa fie limitat la 5 milioane de lei. Aici scrie ca se accepta partial. Cu cit s-a micsorat bugetul companiei?

Doamna Valentina Buliga:

Stimate deputat Cosarciuc,

Propunerea dumneavoastra referitor la limitarea bugetului pentru cheltuielile administrative ale Companiei Nationale de asemenea a fost examinata. Si, conform regulamentului, unde Compania Nationala utilizeaza mijloace financiare destinate acoperirii cheltuielilor administrative, este clar stabilit plafonul de 2% din cuantumul tuturor primelor de asigurare virate pe contul companiei. Ulterior toate acele cheltuieli care le face compania la efectuarea controlului calitatii, procurarea mijloacelor fixe, cheltuieli de gospodarie se incadreaza in limitele legislatiei in vigoare la utilizarea banilor publici.

Pentru dumneavoastra: ati vrut ca aceasta companie sa fie in componenta Ministerului Sanatatii, la care eu v-am raspuns: astazi avem o separare clara a celor ce presteaza servicii medicale: cine asigura, cine este gestionarul banilor. Acest model exista nu numai la noi in tara.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule Presedinte,

Eu nu inteleg, ce inseamna “se accepta partial”?

Doamna Valentina Buliga:

S-a acceptat partial propunerea dumneavoastra de a inzestra medicii de familie cu sistem informational pentru a micsora numarul de dosare, hirtii, anexe, bonuri pentru a le usura munca, pentru a acorda mai multa atentie pacientului.

Domnul Marian Lupu:

Dar nu se insista la vot. Asa, la vot. La vot pe ansamblu.

Doamna Valentina Buliga:

Comisia a propus sa fie acceptat.

Domnul Marian Lupu:

Bine, doamna presedinte, va multumesc. Rog sa luati loc, la fel la microfonul nr.1. Stimati colegi, in aceste conditii, avindu-se raportul comisiei si propunerile acceptate de catre comisie, supun votului pentru a adopta in lectura a doua proiectul Legii nr.3201. Cine este pentru, rog sa voteze. Sa fie anuntate rezultatele.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 29.

Sectorul nr.2 – 26.

Sectorul nr.3 – 0.

Domnul Marian Lupu:

55 de voturi pentru. Impotriva? Zero voturi. Proiectul de Lege nr.3201 este adoptat in lectura a doua.

Stimati colegi, eu inteleg: sintem intr-un program de 4 ore de munca si sintem si obositi nitel, si excitati. Aici sedinta se va incheia. La orele 15.00, corpul de deputati este invitat in sala sedintelor plenare a Parlamentului pentru sedinta comuna cu domnul Pouezat – reprezentantul O.N.U. la Chisinau. Va multumesc.

D U P A P A U Z A

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi, incepem cea de a doua parte a sedintei de astazi, care este dedicata unui dialog pe marginea obiectivelor de dezvoltare ale Mileniului. In general, in continuarea practicii noastre de informare a membrilor Parlamentului despre obiectivele activitatii comunitatii donatorilor in Republica Moldova, astazi il avem ca invitat pe domnul Bruno Pouezat, reprezentantul rezident si conducator al Oficiului din Moldova a O.N.U. Sa-l salutam. (Aplauze).

Ca membru al O.N.U., Republica Moldova a semnat in anul 2000 Declaratia mileniului, in care ne-a angajat, de rind cu alte tari semnatare, sa progresam in asemenea domenii de importanta vitala, precum securitatea, drepturile omului, democratia, buna guvernare, dezvoltarea economica s. a.

In acest context, liderii tarilor semnatare ale declaratiei au convenit asupra a
8 obiective care vin sa concretizeze pentru o perioada de 15 ani sarcinile ce tin de domeniile mentionate. Anul curent se marcheaza cea de-a V-a aniversare de la semnarea Declaratiei mileniului. Cu aceasta ocazie, in luna septembrie la New-York, sefii de state si de guverne s-au intrunit pentru a discuta progresele inregistrate pina in prezent. Desi, in mod normal, realizarea celor 8 obiective declarate este relevanta pentru toate tarile, este evident ca situatia difera de la tara la tara, difera si metodele de realizare a acestor obiective.

Moldova a decis incorporarea obiectivelor de dezvoltare ale mileniului in documentele sale de program, precum Strategia de crestere economica si reducere a saraciei, Planul bilateral de actiuni “Republica Moldova – Uniunea Europeana” si altele. Totodata, exista si un plan national pentru implementarea obiectivelor de dezvoltare ale mileniului.

Aici as vrea sa mentionez ca reusita in realizarea obiectivelor propuse este, in mod direct, conditionata de conjugarea eforturilor tuturor componentelor societatii, ale Parlamentului, Guvernului, societatii civile. Aceste eforturi conjugate sint sustinute de asistenta acordata de comunitatea donatorilor, reprezentata atit de partenerii nostri bilaterali, cit si de dimensiunea partenerilor internationali, organizatiilor internationale din care face parte si Organizatia Natiunilor Unite.

Astazi dialogul, in primul rind, prezentarea si dialogul care se va produce in sala, tocmai este dedicat realizarii obiectivelor de dezvoltare ale mileniului. Guvernul si-a elaborat un document de strategie in acest context. Procesul de elaborare a acestui document important, care nu reprezinta decit un program de dezvoltare sociala si economica a tarii pe o perioada de 15 ani, a fost asistat masiv de catre asistenta tehnica oferita de programul Natiunilor Unite pentru Dezvoltare si a antrenat expertiza internationala, cit si expertiza nationala.

Si in acest context, in cadrul dialogului de astazi va lua cuvintul domnul Bruno Pouezat, care se va referi la activitatea Oficiului O.N.U. in Moldova si, in particular, a programului Natiunilor Unite pentru dezvoltare pe aspect general, cit si in contextul particular – contextul realizarii obiectivelor de dezvoltare ale mileniului. La fel, va face o luare de cuvint si domnul Arcadie Barbarosie, Directorul Institutului de politici publice, care va expune viziunea exponentului societatii civile asupra progreselor realizate. De altfel, este si institutia care a evaluat in calitate de agentie de implementare a proiectului, venit in suportul elaborarii propriei strategii a executivului moldovean.

In acest context, il invit la tribuna centrala pe domnul Bruno Pouezat.

Domnul Bruno Pouezat:

Domnule Presedinte,

Onorabili membri ai Parlamentului,

Distinsi oaspeti,

Stimati colegi,

Doamnelor si domnilor,

Va multumesc ca mi-ati oferit oportunitatea de a ma adresa celei mai importante institutii din Moldova cu privire la acest subiect foarte important. Sint reprezentant permanent al Programului Natiunilor Unite pentru dezvoltare (P.N.U.D.) si al Fondului Natiunilor Unite pentru Populatie (U.N.F.P.A.) si in acelasi timp sint acreditat pe linga seful statului in calitate de coordonator permanent al O.N.U. Sarcina coordonatorului permanent al Natiunilor Unite este de a asigura coerenta tuturor activitatilor O.N.U. pentru sprijinirea dezvoltarii nationale. In aceasta capacitate ma adresez astazi dumneavoastra.

V-as ruga sa-mi permiteti sa folosesc aceasta ocazie pentru a-i prezenta pe ceilalti colegi din familia O.N.U. prezenta in Moldova: Fondul Natiunilor Unite pentru Copii (U.N.I.C.E.F.) si Inaltul Comisariat al Natiunilor Unite pentru Refugiati, Banca Mondiala si Fondul Monetar International, toti au reprezentanti acreditati in Moldova. Organizatia Mondiala a Sanatatii, U.N.E.S.C.O., Organizatia Internationala a Muncii si Organizatia Natiunilor Unite pentru Agricultura si Alimentatie au birouri de legatura. Multe alte agentii O.N.U. sint active in Moldova fara o prezenta permanenta, printre care Fondul International pentru Dezvoltarea Agriculturii (I.F.A.D.), care ofera credite conceptionale pentru dezvoltarea agriculturii, si Agentia Internationala pentru Energia Atomica.

Sint aici astazi pentru a vorbi despre ceva ce conteaza foarte mult pentru dumneavoastra: Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului, O.D.M. In urmatoarele citeva minute, sper sa va conving ca O.D.M. sint relevante pentru Republica Moldova si pentru munca acestui Parlament.

In primul rind, ce sint obiectivele de dezvoltare ale mileniului? Discutiile despre O.D.M. au debutat la inceputul anilor ’90. Un acord global asupra acestora a fost obtinut la summit-ul mileniului in septembrie 2000. Angajamentul global a fost confirmat la sesiunea aniversara, consacrata celor 60 de ani de la crearea O.N.U. din septembrie curent.

Republica Moldova a participat la aceste evenimente la cel mai inalt nivel. Domnul Presedinte Lucinschi a semnat Declaratia mileniului, care a fost formulata la summit-ul din septembrie 2000. Domnul Presedinte Voronin a reconfirmat acest angajament in alocutiunea rostita la Adunarea Generala O.N.U. din septembrie 2005.

In Declaratia mileniului, 157 de sefi de state si de guverne din lume au recunoscut ca dezvoltarea depinde de anumite valori fundamentale: democratie, suprematia legii, respectarea drepturilor omului, solidaritate, responsabilitatea colectiva, pace si securitate. Ei au continuat apoi sa foloseasca O.D.M. ca instrument de concentrare a atentiei asupra celor mai inacceptabile aspecte ale privatiunilor: foamea, saracia, asistenta medicala si educatia primara, HIV SIDA, egalitatea genurilor si mediu.

O.D.M. nu contureaza intregul tablou al obiectivelor de dezvoltare ale tarii, insa ele constituie o parte esentiala. Nici o tara nu poate pretinde la calitatea de membru al comunitatii internationale daca nu isi concentreaza resursele in primul rind si in principal pentru atingerea acestor obiective.

Obiectivele de dezvoltare ale Mileniului si-au demonstrat deja valoarea, fiind fundamentul unui acord international. In ultimii ani, ele au inspirat eforturi fara precedent pentru combaterea saraciei, analfabetismului, maladiilor HIV SIDA, inegalitatii genurilor si violentei in aproape toate regiunile lumii. Ele au ajutat la justificarea unei cresteri majore a volumului de asistenta pentru dezvoltare, au sprijinit actiuni in favoarea anularii datoriilor si reformei comertului international.

Totusi, ele conteaza cel mai mult la nivel national, ca fundament pentru un acord la nivel de tara. Si datorita acestui fapt, consider ca obiectivele de dezvoltare ale Mileniului sint un instrument al consensului politic si nu al argumentului politic. Aici O.D.M. conteaza cel mai mult pentru dumneavoastra.

Intr-o democratie parlamentara, legislativul formuleaza obiective pe termen lung pentru politicile guvernamentale. In fiecare an, Parlamentul este institutia care aloca resursele bugetare necesare si monitorizeaza continuu performantele puterii executive la utilizarea acestor resurse pentru realizarea sarcinilor. Prin urmare, mai intii si cel mai important, Parlamentul joaca un rol esential in calitate de for in care sint arbitrate prioritatile aflate in competitie. Parlamentul este forul in care toti cetatenii tarii ajung la un acord asupra obiectivelor lor de dezvoltare. Parlamentul este locul in care toate resursele tarii sint mobilizate pentru atingerea acestor obiective. In particular, aceasta implica un efort special al Parlamentului de a cuprinde societatea civila ca un canal de exprimare a opiniilor cetatenilor tarii, ca o sursa a resurselor financiare si umane, si ca un mijloc de monitorizare a activitatii guvernamentale.

In acest context, datorita faptului ca se axeaza pe cele mai esentiale elemente ale vietii asupra carora nu poate exista un dezacord, obiectivele de dezvoltare ale mileniului asigura o platforma in cadrul careia toate fortele politice se pot intelege.

Reducerea saraciei, scolarizarea copiilor, ameliorarea asistentei medicale pentru mame si copii si crearea unui mediu mai curat – toate acestea sint lucruri pe care toti cetatenii Republicii Moldova le pot resimti intr-un mod foarte tangibil. O.D.M. construiesc dezvoltarea la nivel local. De aceea, ele ofera un punct de intrare unic in dezbateri politice prin concentrarea asupra subiectelor ce conteaza cu adevarat pentru toti locuitorii Moldovei.

Unde se afla Republica Moldova pe calea realizarii O.D.M.? In 2005, Guvernul Republicii Moldova a elaborat si a publicat in “Monitorul Oficial” primul sau raport privind obiectivele de dezvoltare ale mileniului, cu o prefata scrisa a Primului ministru domnul Vasile Tarlev. Raportul ilustreaza pe scurt progresele pentru a ajuta la axarea dezbaterilor nationale in domeniul dezvoltarii, in domeniile specifice care solicita interventii, precum reformele politice, schimbari institutionale sau alocari de resurse.

Scopul raportului este de a sensibiliza publicul, de a construi aliante mai solide, de a reinnoi angajamentul politic si de ajuta tara la crearea parteneriatelor puternice bine finantate si de incredere, necesare pentru indeplinirea obiectivelor. La elaborarea raportului, Guvernul a adaptat O.D.M., formulate la nivel global, la conditiile tarii, reflectind de o potriva realizarile nationale din trecut si acordul social in favoarea prioritatilor din viitor. Multe tari, de asemenea, au localizat O.D.M. la contextul regional sau urban pentru a permite guvernelor sa acorde atentie inegalitatilor privind rezultatele dezvoltarii la nivel subnational.

La fel ca o lumina la orizont, O.D.M. asigura o directie generala pentru strategiile de dezvoltare pe termen scurt si pe termen mediu, precum Strategia de crestere economica si reducere a saraciei (S.C.E.R.S.), Planul de actiuni “Republica Moldova - Uniunea Europeana” si alte planuri guvernamentale.

Aspiratia Moldovei pentru integrare in Uniunea Europeana reprezinta o declaratie politica extrem de importanta. Insa, catre anul 2015, succesele tarii la eradicarea saraciei si stoparea HIV SIDA vor fi mai tangibile pentru cetatenii Republicii Moldova decit masura in care tara va fi integrata in Uniunea Europeana.

Ce contributie au Natiunile Unite in Moldova la realizarea O.D.M.? Liderii lumii s-au asigurat ca Natiunile Unite isi vor concentra eforturile asupra onorarii propriilor angajamente. Vor pleda pentru o realizare a tuturor O.D.M. in tarile dezvoltate si in curs de dezvoltare. Vor sprijini consolidarea capacitatilor nationale si vor mobiliza resursele pentru atingerea O.D.M., si vor promova consensul in societate.

Agentiile O.N.U. dispun de mandate diferite, insa sintem cu totii de acord asupra obiectivelor de dezvoltare ale mileniului. Toata asistenta noastra este directionata, in primul rind si in principal, spre acordarea de sprijin Moldovei pentru indeplinirea O.D.M. Evaluarea noastra comuna privind situatia in domeniul dezvoltarii in Moldova, precum si strategia noastra comuna de asistenta pentru dezvoltare pentru anii 2007-2011 se axeaza direct pe O.D.M. in Republica Moldova.

Anterior am contribuit la asigurarea faptului ca planificarea strategica a Republicii Moldova contribuie la realizarea O.D.M. si in consecinta S.C.E.R.S. este axata direct pe angajamentul ce conduce Moldova pe acest drum. De asemenea, am ajutat Guvernul la elaborarea primului raport privind O.D.M.

Pentru a mentiona doar citeva domenii, voi remarca faptul ca agentiile O.N.U.:

- au acordat, de asemenea, sprijin la colectarea datelor si la actiuni de monitorizare si evaluare pentru a asigura utilizarea eficienta a resurselor;

- au acordat suport pentru coordonarea asistentei pentru a ajuta la directionarea asistentei externe catre prioritatile reale ale tarii;

- au sustinut reforma administratiei publice pentru a spori eficienta acesteia;

- au contribuit la dezvoltarea serviciilor sociale pentru persoanele care au cel mai mult nevoie de ele, inclusiv educatie si asistenta medicala primara etc.

In sfirsit, acordam, de asemenea, suport Guvernului la mobilizarea societatii civile, in special a tinerilor.

Evenimentul de astazi face parte din seria de actiuni prin care vom aduce O.D.M. in regiunile Moldovei.

In concluzie, as dori sa retineti ca obiectivele de dezvoltare ale Mileniului constituie un instrument pentru edificarea unui acord comun asupra prioritatilor esentiale de dezvoltare a tarii. Pentru Parlamentul Republicii Moldova, O.D.M. reprezinta un mijloc prin care dumneavoastra, Parlamentul tarii, definiti impreuna cu cetatenii moldoveni o viziune comuna asupra tarii in care ei doresc sa traiasca pina in anul 2015.

Pentru ca acest instrument sa lucreze in favoarea dumneavoastra, a Parlamentului:

- trebuie sa va asigurati ca aceste obiective nationale ambitioase, dar realizabile apartin cu adevarat tarii;

- trebuie sa urmariti cugetul de stat si sa va asigurati ca Guvernul aloca banii acolo unde este necesar;

- de asemenea, trebuie sa va asigurati ca se intimpla acelasi lucru si cu asistenta internationala si sa folositi O.D.M. pentru a convinge partenerii internationali ai Moldovei sa completeze resursele tarii pentru atingerea acestor obiective;

- in fine, trebuie sa incurajati participarea societatii civile la implementarea programelor acolo unde aceasta poate aduce contributii si, impreuna cu Guvernul, la monitorizarea eficientei contributiilor acestuia.

Onorati membri ai Parlamentului, Republica Moldova, pe care o edificati in acest for Legislativ, apartine de drept tinerilor din Moldova. posibil ei nu au fost suficient de maturi ca sa participe la alegerile din acest an, dar in 2015 ei va vor plati pensiile. Pentru a asigura faptul ca ei sa poata si sa doreasca sa faca asta, Republica Moldova trebuie sa realizeze O.D.M. catre anul 2015. Raportul privind O.D.M. ilustreaza ca Moldova poate face asta, dat fiind faptul ca dumneavoastra asigurati un impuls stabil si pe termen lung. Natiunile Unite vor sprijini acest efort al dumneavoastra.

multumesc mult. (Aplauze.)

Domnul Marian Lupu:

Domnule Pouezat, va multumim, toti membrii Parlamentului, pentru alocutiunea dumneavoastra, concomitent ne exprimam deplina admiratie pentru posedarea perfecta a limbii acestei tari. (Aplauze.)

In continuare, il invit la tribuna centrala pe domnul Arcadie Barbarosie, director al institutului de Politici Publice. Domnule Barbarosie, va rog.

Domnul Arcadie Barbarosie – directorul Institutului de Politici Publice:

Domnule Presedinte,

Onorata asistenta,

Imi face o deosebita placere sa vin in fata dumneavoastra cu aceasta prezentare. Dupa cum a mentionat domnul Presedinte al Parlamentului si domnul Pouezat, Republica Moldova s-a angajat pe calea realizarii obiectivelor de dezvoltare ale Mileniului.

Poate o scurta istorie, as vrea sa va lamuresc dumneavoastra. pentru a intelege unde ne aflam in realizarea acestor obiective si, de fapt, pentru a intelege care sint obiectivele tarii pentru 2015, Guvernul, impreuna cu Programul Natiunilor Unite pentru Dezvoltare, a initiat un larg proces participatoriu, scopul caruia a fost, in fond, formularea obiectivelor pentru Republica Moldova si elaborarea acelui prim raport care a fost aprobat de Guvern si publicat de "Monitorul Oficial" in martie 2005.

Deci, in procesul acesta participatoriu au participat: societatea civila, mediul academic, partidele politice. Deci pot sa zic ca, de fapt, formularea obiectivelor de dezvoltare ale Mileniului pentru Republica Moldova, desi as zice, probabil, un neadevar daca as spune ca au fost obiectivele acestea formulate intr-un consens larg, totusi a existat un proces destul de larg participatoriu.

Pentru a incepe aceasta prezentare, voi formula Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului asa cum sint ele formulate de comunitatea internationala, asa cum rezulta ele din Declaratia Mileniului.

Exista opt obiective de Dezvoltare ale Mileniului. Iata cum sint formulate ele:

Eradicarea saraciei extreme si a foamei, obiectivul nr.1.

Realizarea accesului universal la invatamintul primar, obiectivul nr.2.

Promovarea egalitatii genurilor si abilitarea femeilor, obiectivul nr.3.

Reducerea mortalitatii copiilor, obiectivul nr.4.

Imbunatatirea sanatatii materne, obiectivul nr.5.

Combaterea HIV/SIDA, tuberculozei, malariei si altor boli, obiectivul nr.6.

Asigurarea durabilitatii mediului, obiectivul nr.7.

Crearea parteneriatelor globale pentru dezvoltare, obiectivul nr.8.

Daca primele 7 obiective in fond privesc fiecare tara in parte, obiectivul al optulea are printre sarcini formulari care se refera la fiecare tara, dar si formulari care se refera la comunitatea internationala, la institutiile internationale, la organizatii internationale care pot ajuta tarile in curs de dezvoltare sa-si atinga aceste obiective.

Deci, as vrea sa va atrag atentia, spre exemplu, asupra obiectivului nr.2. Fiecare tara isi formuleaza obiectivele proprii si, cum a formulat si cum a zis si domnul Presedinte al Parlamentului si domnul Pouezat, aici asta depinde de conditiile reale, specifice ale fiecarei tari.

Ma voi referi mai departe la obiectivul nr.2 in mod special, ca sa ilustrez acest proces. Obiectivul nr.2 pentru noi a fost formulat in procesul acesta participatoriu mult mai mare, mai comprehensiv: nu realizarea accesului la invatamintul primar, ci realizarea accesului la invatamintul gimnazial, considerind ca acest obiectiv pentru tara noastra este realizat – accesul la invatamintul primar.

Cum vom discuta fiecare obiectiv in parte. Deci obiectivul propriu-zis, asa cum a fost formulat el in stadiul precedent. Fiecare obiectiv este operationalizat prin sarcini. Pentru realizarea obiectivului sint formulati indicatori pentru a vedea daca tendinta de realizare a obiectivului este pozitiva sau negativa ori pentru a putea corecta aceasta tendinta. Sint formulate sarcini concrete pentru 2006, 2010 si 2015.

In raportul Guvernului este analizata situatia curenta si aici voi prezenta in unele obiective si situatia curenta exacta, unele obstacole in calea realizarii sarcinilor asumate si actiuni prioritare.

Obiectivul nr.1 – “Eradicarea saraciei extreme si a foamei”. Iata cum sint formulate sarcinile pentru anul 2015 pentru a realiza acest obiectiv. Sarcinile sint foarte concrete.

Reducerea in jumatate, in perioada anilor 1997 – 2015, a ponderii populatiei cu venit sub 2,15 dolari pe zi la paritatea puterii de cumparare este sarcina nr.1. Si dupa cum observati dumneavoastra, este o sarcina foarte concreta: sa se reduca de 2 ori ponderea populatiei care traieste sub 2,15 dolari pe zi la paritatea puterii de cumparare. Asta ar fi aproximativ 10 lei si ceva pe zi pentru fiecare persoana.

Sarcina nr.2 – reducerea in jumatate, in perioada anilor 1998 – 2015, a ponderii populatiei care indura foame. Iata care este situatia astazi, cum se prezinta aproximativ tendinta si ce trebuie de realizat pina in 2015.

Deci, cu culoare albastra este indicata ponderea populatiei care traieste sub 2,15 dolari pe zi la paritatea puterii de cumparare, incepind cu anul 1998 pina in 2004 – statistica pe care o avem astazi.

Cu culoare rosie sint indicate sarcinile intermediare pentru 2006, 2010 si 2015. Deci, dupa cum observati, in perioada 1999-2004 s-a micsorat drastic ponderea populatiei care traieste sub 2,15 dolari pe zi la paritatea puterii de cumparare si, de fapt, pentru 2004 procentul respectiv este 28, adica practic
s-a realizat obiectivul formulat de catre Guvern pentru 2006, 28 la suta.

Daca aceasta cadere din ’99 pina in 2003 a fost foarte abrupta, iata ca de la 2003 la 2004 practic s-a stabilizat aceasta pondere. O sa vedem care este tendinta mai departe. deci, pentru a atinge obiectivele, noi totusi trebuie sa realizam o crestere economica mult mai puternica si poate se cere un mic comentariu aici: de ce 2,15 dolari pe zi la paritatea puterii de cumparare?

Acest nivel s-a ales pentru a putea face comparatie la nivel international. Exista diferite niveluri, spre exemplu: 1 dolar la paritatea puterii de cumparare. Insa acest prag de 1 dolar s-a considerat pentru Republica Moldova prea mic, deoarece el a fost formulat pentru tarile care traiesc in jurul ecuatorului unde, spre exemplu, nu prea exista nevoie de a face focul iarna sau de a purta cojoace etc.

Obiectivul nr.2 – “Realizarea accesului universal la invatamintul gimnazial”. Eu am atras atentia dumneavoastra ca, la nivel global, obiectivul se refera la invatamintul primar. Am hotarit, pe parcursul acelui proces participatoriu despre care v-am vorbit, ca, in fond, in moldova este asigurat accesul universal la invatamintul primar si deci trebuie sa ne formulam o sarcina mult mai ambitioasa. De aceea, am zis ca pentru 2015 este bine daca noi vom asigura accesul universal la invatamintul gimnazial. Iata cum este situatia.

Deci pentru anii 1999-2004, rata incadrarii nete in invatamintul gimnazial a crescut nitel de la 87 la 88,5%, cu 1% si jumatate. Deci ceea ce ne propunem noi este sa avem rata incadrarii nete in invatamintul gimnazial catre 2015 de suta la suta.

Probabil ar trebui de depus eforturi mult mai importante pentru a asigura acest obiectiv. Pentru ca observati tendinta: desi seria dinamica este foarte scurta, nu avem prea multa statistica din ’99 pina in 2004, dar tendinta nu este tocmai imbucuratoare. Daca se va pastra aceasta tendinta, noi abia daca vom ajunge la 90 si 93, 94% – rata incadrarii nete a invatamintului gimnazial. Ori, ce inseamna aceasta? Astazi avem 12 la suta din copii care nu sint incadrati in invatamintul gimnazial. Unde se duc ei?

Obiectivul nr.3 – “Asigurarea egalitatii genurilor si acordarea drepturilor si posibilitatilor egale femeilor”. Va atrag atentia ca este un obiectiv dublu. De fapt, egalitatea genurilor si abilitarea femeilor. Cum sint formulate sarcinile pentru asigurarea acestui obiectiv? Sarcina, asumata de tara noastra, este extinderea participarii femeilor in viata politica si sociala. Probabil ar fi fost bine daca aici
s-ar fi formulat si o sarcina foarte concreta privind egalitatea genurilor, aceasta nu ca sa zic ca barbatii sint intr-un fel nesocotiti in acest proces.

Cum se prevede sa fie realizata aceasta sarcina? Deci sint mai multe actiuni planificate de Guvern, cum ar fi:

- eliminarea stereotipurilor de gen cu privire la locul usor al femeii in societate si in familie;

- fortificarea mecanismelor de asigurare a paritatii de gen la toate nivelurile de luare a deciziilor;

- crearea cadrului institutional de prevenire si combatere a violentei in baza de gen.

Probabil, lucrul in acest domeniu ar trebui intensificat. In unele tari, obiectivul este formulat, spre exemplu, in felul urmator: asigurarea ca cel putin 30 la suta din membrii Parlamentului sa fie femei. In multe tari sint adoptate si legi care se refera la egalitatea genurilor, la prevenirea hartuirii sexuale, deci sint legi care trebuie adoptate si la noi in tara.

Obiectivul nr.4 se formuleaza la nivel global ca “Reducerea mortalitatii copiilor”. Si iata ce sarcina concretizeaza acest obiectiv. Reducerea cu 2/3, catre anul 2015, a coeficientului mortalitatii copiilor in virsta de pina la 5 ani, deci cu 2/3 reducerea acestui coeficient. Iata care este situatia. Aici statistica este mai bogata si obiectivul se refera la nivelul din ’90, deci catre 2015 trebuie sa reducem cu 2/3 procentul mortalitatii copiilor vizavi de nivelul din 1990.

Un indicator este rata mortalitatii copiilor in virsta de pina la 5 ani si iata care este situatia aici. Deci, cu linie albastra sint datele reale, statistica reala, cu linie rosie este indicat obiectivul. Observati ca daca noi am avut 25,2 in 1990 cu 2/3, urmeaza sa avem nu mai mult de 8,4 in 2015. Iar cu aceasta linie neagra este marcata tendinta calculata in baza statisticii existente, in baza starii existente. Deci, daca tendinta aceasta se pastreaza, catre 2015 noi nu vom ajunge la nivelul 8,4, vom fi peste 10, la 10 si ceva.

Adica, concluzia este ca ar trebui intreprinse niste masuri mai energice pentru a realiza obiectivul propus catre 2015.

Obiectivul nr.5 – “Imbunatatirea ocrotirii sanatatii materne”. Sarcina pentru realizarea acestui obiectiv este estimata in felul urmator: reducerea cu 3/4, catre anul 2015, a coeficientului mortalitatii materne. Deci, la fel ca in situatia precedenta, comparatia se face cu anul 1990. Observati ca aici situatia variaza foarte mult. Rata mortalitatii materne este numarul mamelor care au decedat la nastere la 100 000 de nascuti vii. Aici un singur caz – doua cazuri schimba foarte mult statistica.

Cu toate acestea, iarasi cu linie albastra avem situatia reala foarte fluctuanta. Cu linie rosie este ceea ce ne-am propus. Deci daca in anul 1990 am avut 53,2, cu 3/4 trebuie sa avem nu mai mult de un sfert din 52, adica nu mai mult de
13,3 decese la 100 000 nascuti vii.

Tendinta aici este mai imbucuratoare, deci linia neagra arata tendinta. Dar inca o data atrag atentia ca procentul este foarte fluctuant si trebuie intreprinse masuri pentru a realiza acest obiectiv.

Obiectivul nr. 6 – “Combaterea HIV SIDA, a tuberculozei si malariei”. Daca ati fost atenti, in obiectivele globale, obiectivul respectiv, obiectivul nr.6, era formulat astfel: “Combaterea HIV SIDA, a malariei si a altor boli”. Atunci cind am discutat in cadrul procesului de formare a obiectivelor pentru Republica Moldova, s-a ajuns la concluzia ca tuberculoza pentru Republica Moldova este mai importanta decit malaria, spre exemplu. De aceea, pentru Republica Moldova este formulat obiectivul “Combaterea HIV SIDA, a tuberculozei si malariei”. Sarcinile formulate la nivel global sint: stoparea, catre anul 2015, a raspindirii HIV SIDA si inceperea procesului de reducere a HIV SIDA. Catre 2015, noi nu trebuie sa mai avem cazuri noi de HIV SIDA in tara.

Si, respectiv, sarcina nr.8 – “Stoparea catre anul 2015 a raspindirii si inceperea procesului de reducere a tuberculozei si malariei.” Iata ce avem noi in tara. HIV SIDA. Statistica este din 1996. Iata cum a evaluat situatia aici: a avut loc o crestere brusca in perioada anilor 1996-1997-1998, pentru ca in 1999 sa scada si dupa aceea cresterea este mult mai mica decit in aceasta perioada.

Obiectivele formulate in raportul prezentat de Guvern sint urmatoarele: incidenta HIV SIDA, adica cazuri noi de HIV SIDA la 100 000 de locuitori, in 2015, trebuie sa fie nu mai mult de 3,2. De fapt, este ceva mai mult decit se formuleaza in obiectivul global, adica catre 2015 nu trebuie sa avem cazuri noi. Probabil, aceasta ar iesi din faptul ca nu este real sa realizam catre 2015 obiectivul de a nu avea cazuri noi de HIV SIDA in tara, de aceea s-a rezumat la 3,2. Am incercat sa desenam tendinta chiar si pe aceasta scurta statistica. Ea nu este tocmai relevanta, dar permite cel putin sa vedem unele procese. Tendinta este mai putin imbucuratoare. Chiar si acest obiectiv formulat intr-o formula mai slaba nu se realizeaza daca nu se intreprind masuri importante.

Citeva explicatii care, cel putin pentru mine, sint interesante: de ce a cazut drastic in aceasta perioada numarul de cazuri noi de HIV SIDA? In aceasta perioada au inceput a lucra in tara citeva proiecte de reducere a noxelor. Pentru a descifra raspindirea gratuita in mediul utilizatorilor de droguri injectabile a seringilor si a prezervativelor. Aceasta este unica explicatie, de ce s-a reusit o stopare.

Dupa cum afirma specialistii in domeniu, in fond la noi s-a micsorat puternic raspindirea, aparitia cazurilor noi de HIV SIDA prin seringi in mediul persoanelor care utilizeaza droguri. Insa, cu parere de rau, creste numarul de cazuri noi de
HIV SIDA din cauza transmiterii pe cale sexuala.

Tuberculoza. Avem aici mortalitatea prin tuberculoza la 100 000 de locuitori. Cu linie albastra este indicata statistica reala, cu linie rosie – obiectivul. Observati ca obiectivul a fost formulat intr-o forma mai lejera, decit am crede noi ca ar trebui sa fie formulat, dar tendinta aici este extrem de ingrijoratoare. Cu negru, observati: daca tendinta continuie, noi nu ajungem sa stopam mortalitatea prin tuberculoza, ci, din contra, ea o sa creasca. Aici trebuie intreprinse niste masuri energice.

Obiectivul nr.7 – “Asigurarea durabilitatii mediului.” Trei sarcini vin sa concretizeze acest obiectiv: integrarea principiilor dezvoltarii durabile in politicile si programele tarii si reducerea degradarii resurselor naturale.

Sarcina nr.10 – “Reducerea la jumatate, catre anul 2015, a numarului de persoane fara acces durabil la surse sigure de apa si reducerea in jumatate, catre 2015, a numarului persoanelor fara acces la sisteme de canalizare si salubrizare imbunatatite.”

Care este situatia la zi? Ce sanse avem sa realizam acest obiectiv? Deci, citiva indicatori vin sa monitorizeze aceste obiective. Unul dintre ele ar fi ponderea terenurilor acoperite de paduri. Iata care este situatia la noi in tara. Deci, acum avem aproximativ 10 la suta din terenuri acoperite de paduri. Obiectivele formate de Guvern: sa atingem catre 2015 suprafata de paduri de circa 13 la suta, deci 13 la suta din terenuri sa fie acoperite de paduri. Specialistii spun ca este bine sa fie cam 25 la suta din terenuri acoperite cu paduri, pentru a asigura un mediu sanatos. Probabil, acest obiectiv ar trebui revazut si iarasi ar trebui intreprinsi pasi pentru fortificarea lui si pentru realizarea lui, ca sa zic asa, mult mai puternica decit se preconizeaza.

Urmatorul indicator este ponderea ariilor naturale protejate pentru conservarea diversitatii biologice. Iata ce avem aici: 1,96, aproape 2% in 2003, se preconizeaza 2,40% in 2015. Poate aici este suficient sa avem 2,4% de arii naturale protejate, dar la indicatorul precedent, mi-am spus deja parerea, si asa sustin ecologistii, cel putin, la noi in tara.

Urmatoarea sarcina, daca va amintiti, era micsorarea de doua ori a ponderii populatiei care nu are acces la surse imbunatatite de apa. In concordanta cu aceasta sarcina, iata ce se preconizeaza pentru anul 2015. Daca actualmente noi avem circa 40 la suta din populatie cu acces durabil la surse imbunatatite de apa, pentru anul 2015 se preconizeaza ca acest procent sa ajunga la 68,5, daca ne uitam la tendinta. Deci, repet inca o data: seria dinamica este foarte scurta. Insa, din 1997 pina in 2003, ponderea populatiei a crescut doar cu aproape 3 la suta. Deci, viteza anuala de crestere este foarte mica. Daca nu se intreprind si aici masuri, obiectivul are sansa sa fie compromis.

Si acum citeva cuvinte despre obiectivul nr.8 care, ziceam, se refera atit la obligatiile tarii, cit si la obligatiile comunitatii internationale. Deci, obiectivul nr.8 “Crearea parteneriatelor globale pentru dezvoltare.” El se concretizeaza prin citeva sarcini: dezvoltarea in continuare a unui sistem comercial si financiar transparent, bazat pe reguli previzibile si nu discriminatorii, prin promovarea exporturilor si atragerea investitiilor. El se refera atit la situatia din interiorul tarii, cit si, de fapt, la niste angajamente ale partenerilor internationali.

Sarcina nr.13 – “Solutionarea problemei inchiderii terestre a Republicii Moldova prin modernizarea infrastructurii de transport si vamale.” Observati ca acest obiectiv se refera, desigur, la Republica Moldova, desi formal noi nu sintem o tara inchisa terestru, adica avem totusi acces la mare. Acest acces este prea insignifiant pentru a nu ne formula problema inchiderii terestre si dezvoltarea infrastructurii si institutiilor respective.

Sarcina nr.14 – “Restructurarea si abordarea complexa a problemei datoriei externe.” Aceasta sarcina iarasi se refera atit la tara respectiva, cit si la comunitatea internationala, la dialogul, negocierile cu partenerii internationali pentru reducerea datoriei externe.

Sarcina nr.15 – “Elaborarea si implementarea strategiilor pentru tineret”.

Sarcina nr.16 – “Incorporarea companiilor farmaceutice, asigurarea accesului la un pret rezonabil la medicamente esentiale”.

Sarcina nr.17 – “Edificarea societatii informationale.” In comentariul la acest obiectiv nu ma voi referi la fiecare sarcina, pentru ca nu prea este timp, voi vorbi doar despre doi indicatori pentru realizarea a doua sarcini din cadrul acestui obiectiv. Ma voi referi la rata somajului pentru tineri, adica la ceea ce se refera la elaborarea si realizarea strategiilor pentru tineret. Iata care este situatia aici. Noi ne propunem, pentru 2015, sa reducem rata somajului printre tinerii in virsta de la
15-24 de ani la 5 la suta. Iata care este situatia astazi. Deci, din 1999, de cind avem statistici, 22 la suta si astazi e 19 la suta. A existat o mica scadere, dupa care iarasi rata somajului intre tineri creste.

Linia rosie indica ceea ce trebuie sa realizam. Deci sint sarcini intermediare pentru anii 2006-2010-2015. Si iata tendinta: este construita pe o statistica scurta, trebuie sa fim atenti cu concluziile, dar, totusi, tendinta asta ingrijoreaza, ea necesita masuri energice, altfel obiectivul nu va fi realizat, obiectivul va fi compromis.

Urmatorul indicator este mai optimist, se refera la evolutia numarului de utilizatori Internet, adica “Edificarea societatii informationale”. Iata care este situatia. Catre 2015 ne-am propus sa avem circa 43 la suta din persoane cu acces la Internet, si iata evolutia. Observati ca daca pina in 2001 cresterea accesului la Internet era destul de mica, aici cunoastem o crestere vertiginoasa. Probabil se datoreaza si faptului ca tehnologiile evalueaza si echivalentul respectiv devine mult mai ieftin, accesul este mult mai usor.

Un alt indicator important este, spre exemplu, dezvoltarea telefoniei. Si aici, iarasi, datorita tehnologiilor, astazi avem, daca eu nu gresesc, numarul de abonati la telefonia mobila mai mare decit numarul de abonati la telefonia fixa si, probabil, tendinta asta se va mentine: ieftinirea tehnologiei, ieftinirea echipamentului, precum si moda, desigur, care nu este ultima forta motrice in dezvoltare.

Cu aceasta eu inchei prezentarea obiectivelor pentru tara, situatia reala care exista astazi, tendintele si sansele noastre de a realiza aceste obiective.

In continuare prezint doua slaiduri. Ma voi referi la doua documente, pe care le-ati primit si dumneavoastra: este raportul prezentat, elaborat de Banca Mondiala, privind realizarea obiectivelor de dezvoltare ale mileniului in Europa si Asia Centrala. Aveti acest raport in mapa.

Vreau sa atrag atentia ca realizarea obiectivelor de dezvoltare ale mileniului nu este doar in centrul, sa zicem, unei organizatii internationale, Organizatiei Natiunilor Unite. Aceste obiective sint un instrument, cum a subliniat si domnul Pouezat aici, care permite guvernelor, tarilor sa-si formuleze strategii de dezvoltare si eradicare a saraciei pentru perioada pina la 2015. Deci, in acest sens, aceste obiective sint in centrul atentiei mai multor organisme internationale, deci si Banca Mondiala a preluat acest proiect, despre care v-am vorbit. O sa gasiti acolo si date referitoare la Republica Moldova. O sa gasiti eventual si niste discrepante intre statisticile internationale si datele prezentate de statistica nationala. Este un domeniu, care ar trebui, intr-adevar, discutat: de ce exista aceste discrepante?

In continuare ma voi referi la un alt proiect, asa-numitul proiect al mileniului, care se deruleaza sub egida Programului Natiunilor Unite pentru dezvoltare, care a facut totalurile realizarii obiectivelor de dezvoltare ale mileniului si a formulat citeva sarcini urgente pentru ca comunitatea internationala sa ajute tarile in curs de dezvoltare, tarile care si-au formulat aceste obiective sa le realizeze pina in 2015.

Iata aceste actiuni formulate de proiectul mileniului: elaborarea strategiilor, reducerea saraciei bazate pe obiectivele de dezvoltare ale mileniului. Deci toata filozofia strategiilor de reducere a saraciei trebuie sa fie realizarea obiectivelor de dezvoltare ale mileniului. Toate aceste strategii trebuie sa fie concentrate pe realizarea obiectivelor.

Lansarea unui efort global de instruire a resurselor umane. Deci este extrem de important si pentru tara noastra, cred ca, lucrul acesta este primordial, este o prioritate, nu avem alte resurse decit resursele umane. Nu ne putem baza cresterea noastra decit pe resursele umane. Lansarea unor initiative cu impact rapid si sensibilizarea tarilor cu venituri medii la provocarea de a realiza aceste obiective.

Asta am vrut sa prezint domniilor voastre. Si acum sint gata sa raspund la unele intrebari, daca exista, impreuna cu colegii mei de aici.

Domnul Marian Lupu:

Va multumim, domnule Barbarosie, pentru aceasta prezentare.

Stimati colegi, membri ai Parlamentului, rog sa adresati intrebari domnului Barbarosie.

Microfonul nr.4.

Doamna Valentina Golban:

Multumesc, domnule Presedinte.

As vrea sa incerc si eu acea doza de optimism si sa realizam aceste obiective, dar m-a intristat ceea ce tine de tuberculoza. Ati zis ca indicii care-i avem la tuberculoza, indicii de morbiditate si chiar si de mortalitate nu ne permit sa fim atit de optimisti ca vom atinge acele scopuri.

In acest context, vreau sa spun ca aceasta maladie social conditionata are un mediu favorabil pentru dezvoltare in penitenciarele republicii. In vizita noastra de documentare, cu doamna presedinte al comisiei, ne-am convins ca exista acea problema de dublare, triplare a numarului celor aflati in aceste institutii, fapt ce creeaza, desigur, toate conditiile.

As vrea sa va intreb: ce prevede in perspectiva Programul Natiunilor Unite mai intii pentru reducerea cazurilor de tuberculoza in acest mediu? Consecintele, eu cred, vor fi mai favorabile si pentru alte paturi.

Domnul Arcadie Barbarosie:

Deci, eu nu reprezint Programul Natiunilor Unite pentru Dezvoltare, eu ma reprezint pe mine aici, eventual Institutul de Politici Publice. Problema este extrem de importanta, treaba proasta este ca lumea care iese din penitenciare, bolnavii de tuberculoza, in special cu tuberculoza in forma activa, raspindesc aceasta boala si in societate. Printre actiunile care trebuie intreprinse, desigur, este imbunatatirea situatiei in penitenciare. Stiu ca exista un asemenea proiect, sint masuri alternative la detentie. Nu-i neaparat sa bagi un om in puscarie pentru un an de zile, daca el a furat o gaina sau pentru 5 ani cind a furat un sac de porumb, ori sa-l tii un an de zile in penitenciare fara sentinta.

Exista, poate, si alte masuri. Cel putin in mediul acesta eu nu vad decit acestea doua deocamdata. Daca vrea domnul Pouezat, sa mai adauge.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

Domnul Iurie Stoicov:

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu, domnule Barbarosie, am si o obiectie la unele calcule care le faceti dumneavoastra. E vorba de venitul pe o zi de 2 dolari. Colegii mei toti cunosc bine viata la sat. Pai, iata, domnule Barbarosie, v-as spune ca la sat cel mai rau platit om care vrei sa-l iei la lucru nu merge cu mai putin de 50-60 de lei. Si in afara de aceasta, trebuie inca sa-l hranesti, undeva 70 de lei se primeste. Eu nu stiu din ce considerente ati luat dumneavoastra calculele acestea de 2 dolari? Fiindca si pensia cea minima e cu mult mai mare.

Eu de ce spun toate chestiile acestea? Ma uit la niste fotografii acolo, ati gasit doi batrini, astfel de batrini sint in toate tarile care le veti cauta. Numaidecit pe prima pagina puneti batrinii acestia care sa arate cumva republica noastra in alta imagine. Niste copii, care, ma rog, sint copii, taman linga niste bare de metal ruginite acolo i-ati gasit si ati fotografiat, de parca intr-adevar redau Republica Moldova. E clar ca aceasta-i imaginea tarii si imaginea se formeaza cumva. Noi avem foarte multe lucruri bune in Republica Moldova, care am dori sa se vada.

Va multumesc.

Domnul Arcadie Barbarosie:

Domnule Stoicov,

Este o intrebare extrem de buna, haideti s-o discutam. Prima. Datele parvin de la Departamentul Statistica. Dumneavoastra il controlati. Nu eu am calculat datele acestea.

Domnul Iurie Stoicov:

Bine.

Domnul Arcadie Barbarosie:

Doi. Imaginea tarii in exterior. Sigur ca este bine cind tara arata frumos in exterior, dar daca realitatea nu este asta?

Domnul Iurie Stoicov:

Domnule Barbarosie, in Statele Unite sint generatii intregi de oameni care traiesc in deseurile acestea, care se acumuleaza, dar nu se arata acele lucruri care sint acolo.

Domnul Arcadie Barbarosie:

Asta e clar. Dar care-i scopul? Noi putem sa aratam situatia foarte buna aici, ca traim foarte bine. Haideti sa aratam la lume ca traim foarte bine, nu avem nevoie de ajutor, noi ne descurcam foarte bine singuri. Dar, de fapt, situatia nu este asta. Daca noi avem, dupa cele mai optimiste estimari, 400 000 de persoane plecate in exterior, asta inseamna ca este bine in tara?

Domnul Iurie Stoicov:

Si in privinta la acelasi venit, domnule Barbarosie. De ce nu ati face niste estimari luind in vedere si anumite preturi? Iata eu va dau o pilda. O piine, de exemplu, in Grecia costa 1 dolar, la noi, slava Domnului, nu-i chiar asa. Chiar si aceeasi bere costa 4 dolari. Toti lucratorii nostri care lucreaza peste hotare, lucreaza acolo, agonisesc bani si vin si-i cheltuie in Moldova: diferite servicii de odihna, medicale si alte chestiuni. Cumva ar trebui sa ajustati preturile acestea la venitul pe zi?

Domnul Arcadie Barbarosie:

Domnule Stoicov, intr-adevar dumneavoastra aveti perfecta dreptate si lucrul acesta se face. Eu am zis ca 2,15 dolari la paritatea puterii de cumparare. Ori paritatea puterii de cumparare tine cont de nivelul preturilor. Ca sa fiu mai explicit o sa va dau un exemplu. Dumneavoastra ati zis ca o piine... Eu am sa va dau exemplu cu un hamburgher, pentru ca piinea in Grecia poate sa cintareasca
2 kilograme, la noi poate sa cintareasca 400 de grame si-i greu de comparat. Dar hamburgherul este hamburgher peste tot, pentru ca este un singur standard: trebuie sa aiba chifla, care cintareste peste tot la fel, si carnea, care cintareste peste tot la fel, pregatit dupa aceeasi tehnologie. Aceasta este compania respectiva si pune standard peste tot. Pai, un hamburgher cit costa la noi? Cinci lei. In Statele Unite costa 5 dolari. Inseamna ca, daca luam numai hamburgherul, un dolar la paritatea puterii de cumparare a hamburgherului face cit un leu la noi. Deci, doi dolari, eu am zis ca fac aproximativ cit 10 lei. Pentru ca nu se ia numai hamburgherul, se ia cosul total. Deci, 2 dolari pe zi nu sint 26 de lei, ci 10 lei aproximativ. Deci, se considera sarac omul care are sub 10 lei pe zi.

Domnul Iurie Stoicov:

Nu-i chiar asa.

Domnul Arcadie Barbarosie:

Domnule Stoicov, cistiga omul cela 50 de lei sau 70 de lei pe zi la tara, dar el are 5 copii si atunci, cit vine acolo pe zi la fiecare?

Domnul Iurie Stoicov:

Nu-i prea reusita pilda, fiindca la noi in Moldova hamburgheruri mai putini oameni maninca si la orase, si la sate.

Domnul Arcadie Barbarosie:

Nu, eu am incercat sa ilustrez ce inseamna paritatea puterii de cumparare.

Domnul Iurie Stoicov:

Domnule Presedinte,

Ultima interventie, cer iertare. Vreau sa spun ca, intr-adevar, noi avem un ajutor important de la aceste organisme internationale si, in special, as vrea sa mentionez P.N.U.D.-ul, fiindca eu singur iata m-am lovit cu niste lucruri in raionul de care raspund, unde ei au acordat ajutoare foarte multe, bune si concrete. Aceasta poate este unica organizatie care nu prin vorbe, dar prin fapte face lucruri bune.

Va multumesc.

Domnul Arcadie Barbarosie:

Se poate o singura remarca? Eu am aratat aici si evolutii pozitive, rata saraciei de la 70 la suta a scazut la 30 la suta. Deci, aceiasi 2,15 dolari pe zi. De doua ori si ceva in citiva ani. Este o evolutie spectaculoasa. Eu personal adesea am indoieli in privinta statisticii acestea, dar asta este statistica, asta o dam. Dar nu puteti lua decizii daca nu va bazati pe situatia reala.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Regele Carol I al Romaniei spunea: oamenii politici nu au probleme cu inteligenta, au problema cu caracterele. De aceea, intrebarea care am sa v-o pun, nu sint prea optimista ca o sa va placa, pentru aceasta trebuie prea mult patriotism si caracter.

In societatea noastra exista foarte multe probleme care ar fi rezolvate cu mult mai usor si mai rapid daca am avea, intr-adevar, structuri care reprezinta societatea civila si care ar fi capabile sa contribuie prin analize, prin sensibilizari, ca cei care iau decizii in societate, puterea, sa poata sa se bazeze pe argumentari bune sau optime ca deciziile sa fie si ele optime. Si consider ca o mare parte din problemele cu care noi ne confruntam se datoreaza lipsei sau monopolizarii, intr-un fel, a segmentului civil de catre unele structuri care, din pacate, nu au tendinta decit sa concreasca sau sa-si concreasca activitatile cu puterea.

Am participat la sute de mii de seminare si conferinte unde, din pacate, am ramas cu aceeasi senzatie ca este un maraton contra cronometru, unde se consuma niste bani, unde daca face un tip de O.N.G. – participa puterea, face alt tip de O.N.G. – participa opozitia, foarte rar se intersecteaza si pina la urma nu este un efect amplu.

Pornind de la toate problemele pe care le-am vazut aici, pot spune ca nu sint deloc incurajatoare. Am participat si eu, de exemplu, chiar am fost la penitenciar si am vorbit cu o persoana care sta acolo si care mi-a spus lucruri foarte triste ce se intimpla acolo, iar conducatorii penitenciarului se pling, de fapt, ca nu au spatii. Eu le-am spus ca e vorba de a reduce numarul persoanelor, nu de a extinde spatiile.

Deci, pornind de la toate aceste probleme, va adresez o intrebare aproape retorica, dar as vrea totusi sa va expuneti, o data ce ati fost invitat. Nu am prea inteles de ce anume dumneavoastra, dar asta-i o alta problema.

Spuneti, va rog, credeti ca exista sanse ca in Republica Moldova sa nu se produca fenomene de concrestere sau de alipire prea strinsa a unor O.N.G.-uri cu puterea, ori care ar fi o garantie ca puterea sa fie sensibilizata, ajutata in plan critic, in primul rind, pentru ca oamenii sa se mobilizeze, sa se solidarizeze, sa se organizeze si sa nu fie grevati de niste fenomene si procese care nu fac deloc bine nici oamenilor, nici puterii, nici oamenilor politici si nici celor care, din pacate, au un comportament ce nu corespunde standardelor internationale pe care aici le auzim prin cei care vin si care au un dialog util cu noi.

Va multumesc, domnule Barbarosie.

Domnul Arcadie Barbarosie:

Foarte buna intrebare. Experienta mea, cu parere de rau, arata ca la majoritatea evenimentelor pe care le organizam noi nu vine nici puterea, nici opozitia. Imi pare rau. Acesta este interesul pe care il manifesta atit puterea, cit si opozitia. Doi. Critica pe care mi-a adresat-o domnul Stoicov si dumneavoastra demonstreaza ca, de fapt, am dreptate. Cind ma critica si opozitia, si puterea, inseamna ca eu merg undeva bine.

Multumesc.

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc, domnul Barbarosie.

Microfonul nr.3.

Doamna Eva Gudumac:

Multumesc.

Domnule Barbarosie, am citeva intrebari. Da, intr-adevar, ajutorul care este dat este un ajutor mare, mai ales in ceea ce priveste copiii. Acele obiective care le-ati elucidat intr-adevar sint foarte bine documentate, dar vreau sa va adresez urmatoarea intrebare: socotiti ca HIV SIDA este o boala a saraciei, socotiti ca tuberculoza este o boala a saraciei? Ati evaluat persoanele care sint afectate, care sint sarace sau sint persoanele care sint avute si care sint in familie si nu cunosc ce inseamna saracia? Asta-i prima intrebare. Ati enumerat ca problema a saraciei, dar ca atare sint afectate persoane nu cele sarace.

Domnul Arcadie Barbarosie:

Sigur ca eu acum nu pot sa va dau raspuns exact care sint categoriile de populatie afectate de HIV SIDA si tuberculoza dupa nivelul de venituri, dupa distributia teritoriala, dar aceste statistici exista. Deci, daca trebuie, o sa le pregatim si daca dumneavoastra sinteti interesata, o sa le pregatim si o sa revenim. Dar HIV SIDA nu este, dupa parerea mea, boala saraciei. HIV SIDA este comportament, in primul rind. Tuberculoza, probabil, este in mare masura boala saraciei.

Doamna Eva Gudumac:

Tuberculoza, da, eu imi cer iertare, fiindca sint medic si inteleg ca, tuberculoza tot nu este boala saraciei. Da, joaca un rol intr-o masura oarecare alimentatia si dumneavoastra v-ati referit la situatia ca pe parcurs prognozati ca HIV SIDA poate sa diminueze.

Din care considerente socotiti ca acel imunodificit care azi persista in toata lumea, nu numai la noi in Republica Moldova, va disparea la anul sau la alt an, deoarece la baza sta aceasta, este o baza la dezvoltarea HIV SIDA, nu numai ca injectam sau mai stiu eu ce.

Domnul Arcadie Barbarosie:

Deci, atunci cind am formulat obiectivul, am formulat in felul urmator. Catre 2015 va fi stopata aparitia de cazuri noi. Cazuri noi nu inseamna ca omul care-i bolnav s-a insanatosit. Deci, HIV SIDA este un comportament, este boala comportamentului, in primul rind. Dar este si boala, dumneavoastra stiti foarte bine ca medic, prin transfuzii de singe.

Doamna Eva Gudumac:

Corect ati vorbit. Acum eu va dau ultima intrebare. Spuneti, va rog, in privinta tuberculozei. Colega mea v-a intrebat in privinta raspindirii tuberculozei. Dumneavoastra ati accentuat ca s-a evaluat raspindirea, probabil ca sint numai bolnavi cu forma activa. Dar ce fac acei cu forme rezistente care infecteaza unul pe altul?

Eu va multumesc pentru informatia data. Pur si simplu ca medic am hotarit ca sa fac unele claritati in situatie. Sa nu spunem ca totul este legat numai de saracie. Noi va multumim pentru ajutor si pentru ca v-ati implicat in aceste programe si proiecte de care depind sanatatea copilului, a mamelor, mai ales pentru acel aport care il aduceti prin utilajul medical care ne permite de a pune un diagnostic corect.

Va multumesc mult.

Domnul Arcadie Barbarosie:

Multumirile se adreseaza domnului Pouezat. Eu nu sint decit analist si sint matematician de profesie. Lumea zice ca totusi tuberculoza este boala saraciei. Eu va promit ca fiind statistician, de profesie matematician, o sa caut statisticile internationale si o sa incerc sa gasesc corelarea intre tuberculoza si saracie. Si daca exista aceasta corelatie bine, daca nu – inseamna ca nu.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

Domnul Ion Varta:

Multumesc.

Domnule Barbarosie, vreau sa va adresez o intrebare care tine de protectia mediului ambiant. Dumneavoastra ne-ati demonstrat cu cifre, cu ajutorul acestor diagrame, ca procesul de extindere a suprafetelor impadurite este unul extrem de lent. Dar rolul acestor suprafete impadurite este enorm, mai ales pentru Republica Moldova, in ceea ce priveste stoparea acestor procese de erodare a solului, de alunecare a terenurilor, contra secetei, protectia resurselor acvatice. Vreau sa va intreb, exista o finantare care ofera Organizatia Natiunilor Unite pentru a stimula aceasta activitate in domeniul impaduririi terenurilor accidentate, suprafetelor care nu sint utilizabile pentru agricultura? Si adica exista asemenea programe, care sint pina in prezent rezultatele care le-a inregistrat Republica Moldova cu ajutorul acestei finantari din partea Organizatiei Natiunilor Unite si ce se prevede in perspectiva in acest domeniu.

Va multumesc.

Domnul Arcadie Barbarosie:

Multumesc pentru intrebare.

Eu m-am referit si la faptul ca obiectivul, asa cum este formulat la noi de catre Guvern, dupa parerea specialistilor este unul care nu asigura cerintele noastre, adica doar 12, 13 la suta din suprafetele acoperite cu paduri este putin. Trebuie sa ne formam un obiectiv mai ambitios - 20, 25 la suta.

Doi. In ce priveste programele Natiunilor Unite, eu nu pot sa va zic acum, sa va dau raspunsul. Nu stiu daca domnul Pouezat poate sa raspunda acum sau colaboratorii domniei sale. El stie mai exact.

Domnul Ion Varta:

Ca o completare pentru domnul Pouezat. Republica Moldova are niste conditii climaterice benefice pentru cultivarea nucului. Poate si din acest considerent poate fi cointeresata Organizatia Natiunilor Unite sa ofere suport financiar acelor persoane care sint disponibile sa se ocupe de cultivarea acestei culturi extrem de importante, fiindca stim cit de apreciat este produsul acesta pe piata occidentala.

Poate ca se reuseste, intr-adevar, o finantare si in aceasta directie pentru ca exista multe persoane care sint dispuse sa se ocupe de un asemenea gen de activitate si daca ar fi o finantare din afara, din exterior, bineinteles ca numarul lor ar creste si ar avea de cistigat toata lumea si Republica Moldova, dar si cei care profita de pe urma exportului acestui produs pe piata externa.

Doamna Maria Postoico:

Va multumim. Cred ca adaugator se va lucra asupra acestui capitol si pe urma vedem.

Poftim, domnule Pouezat.

Domnul Bruno Pouezat – reprezentant permanent al O.N.U. in Moldova.

Vorbeste in limba engleza.

Doamna Maria Postoico:

Va multumim mult.

Microfonul nr.5.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Multumesc.

In primul rind, eu as vrea sa ma adresez catre domnul Pouezat din partea fractiunii “Alianta «Moldova Noastra»” si sa-i multumim pentru activitatea pe care dumnealui o promoveaza aici, in Republica Moldova, si pentru ajutorul pe care il acorda Republicii Moldova. Va multumim frumos.

O intrebare pentru domnul Barbarosie. Ati spus ca sinteti statistician. Adica, puteti analiza indicatorii nu cite unul separat, dar integral sau in corelare. Atunci, eu v-as intreba pe dumneavoastra, ca ati fost foarte optimist in ceea ce e legat cu reducerea ponderii populatiei cu venit sub 2,15 dolari, da? Dar foarte pesimist arata acel grafic cu cresterea numarului de bolnavi de tuberculoza.

Doamna Gudumac este medic, stie la perfectie ca tuberculoza este boala saraciei si asta-i demonstrat in toata lumea. Si atunci, cum se coreleaza acesti doi indicatori. Dumneavoastra ati aratat acolo ca ponderea celor care au venit sub 2,15 este aproape de indicator, cu toate ca este mai jos, dar numarul bolnavilor de tuberculoza creste esential si difera foarte mult de acel indicator pe care noi l-am asumat pentru anul 2015. Adica, ori nu este unul corect, ori altul este corect. Stim ca nu este corect acel care cu 2,15, adica cu ponderea celor saraci.

Domnul Arcadie Barbarosie:

Ori nu este corecta axioma initiala, asa cum a zis doamna Gudumac, ca tuberculoza nu este neaparat boala saraciei. Si eu am raspuns aici ca eu nu pot sa va dau acum raspuns la aceasta intrebare, pentru ca o sa iau si o sa analizez si dumneavoastra ati formulat exact aceeasi intrebare ca si doamna Gudumac. O sa analizez daca exista corelatie intre tuberculoza si saracie. Daca dumneavoastra afirmati ca lucrul acesta se cunoaste, doamna Gudumac zice ca nu se cunoaste. Va rog, intelegeti-va intre dumneavoastra si dupa aceea eu va raspund la intrebare.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule Barbarosie, statistica Republicii Moldova spune ca bolnavii de tuberculoza sint din categoria celor saraci. Statistica oficiala a Republicii Moldova, nu alta. Asa ca eu v-am intrebat corelarea celor doi indicatori, dar nu sa spuneti ca este sau nu este. Eu va spun ca este. Statistica de acuma. De ce atunci, inseamna ca primul indicator care e legat cu micsorarea numarului de oameni care au un venit sub 2,15 nu este corect, adica el e prea optimist.

Domnul Arcadie Barbarosie:

Domnule Cosarciuc, dupa cum am promis, eu o sa analizez situatia si pentru dumneavoastra, la adresa Parlamentului si a dumneavoastra, o sa va trimit raspunsul pe care o sa-l gasesc eu. Actualmente eu nu pot sa va dau un raspuns pentru ca, intr-adevar, nu am datele respective aici.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

Doamna Valentina Golban:

E social conditionata, da ce inseamna social conditionata? Este corelatie sau nu este.

Domnul Arcadie Barbarosie:

Nu, pentru ca exista, si dumneavoastra ati spus ca tuberculoza la noi vine din penitenciare in fond.

Doamna Maria Postoico:

Bine, cred ca adaugator ne vom clarifica despre statistica bolilor si probabil ca nu mai sint intrebari.

Domnule Barbarosie, luati loc.

Microfonul nr.6.

Domnul Boris Gilca – coordonator de programe al Fondului O.N.U. pentru
 populatie in Republica Moldova:

Onorata asistenta, imi face o deosebita placere sa fiu astazi la aceasta sedinta. Intrebarile sint foarte interesante. Studiile globale spun ca, intr-adevar, tuberculoza este cauzata de saracie.

Si acelasi lucru il avem si in Republica Moldova. In penitenciare, tuberculoza numai se extinde de la bolnavii care nimeresc acolo netratati. Dumneavoastra ati spus ca ati facut vizite de cunostinte in penitenciare. Deci, cunoasteti foarte bine situatia de acolo.

Am avut si eu ocazia, impreuna cu reprezentantii Departamentului de Penitenciare sa facem si noi niste vizite de cunostinta, ca avem niste proiecte acolo si am vazut situatia reala.

Pentru a combate tuberculoza, este nevoie de niste conditii. Bolnavii trebuie tinuti separat. Este nevoie de o alimentatie calitativa, calorica, ceea ce nu se intimpla in penitenciare. Au pe zi, la fiecare detinut le sint alocate in jur de 3 lei, ori noi nu putem vorbi despre o alimentare calitativa si calorica. In asa fel, s-ar putea de stopat, de rind cu acel tratament, s-ar putea de stopat tuberculoza.

Cu referire la HIV SIDA. HIV SIDA nu este neaparat maladia saraciei.
HIV SIDA este o maladie a educatiei si a comportamentului, si a responsabilitatii comportamentale a fiecaruia. Si, intr-adevar, statistic arata ca de HIV SIDA, in mare masura, nu sint contaminati cei sarati. Statistica spune ca de HIV SIDA sint contaminati persoanele cu venit mediu si mare. Deci, de facto, este comportamentul si educatia. Asta am vrut sa spun.

Cit priveste intrebarea doamnei Golban cu privire la stoparea tuberculozei in penitenciare, sint de acord ca trebuie sa micsoram numarul detinutilor, in primul rind.

Eu inteleg ca ar suna banal pentru Republica Moldova, in situatia economica dificila in care se afla, dar practica internationala spune ca exista miniizolatoare, inchisori cu un numar de detinuti mic. Azi in toata Europa se construiesc inchisori pentru un numar limitat de detinuti. Or, la noi acest lucru nu se intimpla. Ponderea pe un metru patrat este foarte mare. Si dumneavoastra ati vazut, ati avut ocazia sa vedeti acest lucru.

Doar in incheiere. Prezentarea de astazi in Parlament a Organizatiei Natiunilor Unite si a agentiilor sale specializate axate pe obiectivele de dezvoltare ale mileniului a fost doar in scop de informare a dumneavoastra. Daca vreti, implementarea obiectivelor de dezvoltare ale mileniului in Republica Moldova este un examen serios pentru tara, un examen care va fi sustinut an de an pina in anul 2015, cind va fi pusa nota de trecere sau nota de restant.

Cred eu ca Republica Moldova inregistreaza pasi promitatori in indeplinirea acestor obiective. Nu ramine decit cu suportul dumneavoastra sa sprijiniti aceste initiative. Si eu sint constient ca Republica Moldova va atinge obiectivele de dezvoltare ale mileniului. De fapt, sint niste angajamente luate de conducerea de virf a tarii si de tara in general.

Va multumesc pentru atentie.

Doamna Maria Postoico:

Va multumim, domnule Gilca.

Stimati colegi,

In numele dumneavoastra, inca o data, multumim domnului Bruno Pouezat, domnului Arcadie Barbarosie, domnului Gilca pentru acea prezentare care a fost foarte interesanta privind implementarea obiectivelor de dezvoltare ale mileniului. Si probabil ca acele obiective care sint puse in fata tarii noastre vor fi realizate.

Inca o data va multumim mult. (Aplauze).

Sedinta a luat sfirsit la ora 16.40.

Stenograma a fost pregatita spre publicare

in Directia documentare parlamentara

a Aparatului Parlamentului.