DEZBATERI  PARLAMENTARE

Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XVIII-a

SESIUNEA I ORDINARĂ – OCTOMBRIE 2009

Şedinţa din ziua de 15 octombrie  2009

(STENOGRAMA)

SUMAR

1.       Dezbateri asupra ordinii de zi şi aprobarea ei.

2.       Dezbaterea şi aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.1267 pentru modificarea unor acte legislative (Legea nr.64-XII din 31 mai 1990 cu privire la Guvern – art.20, art.21; Legea nr.158-XVI din 4 iulie 2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public – art.8 alin.(2), anexa nr.2).

3.       Dezbaterea şi aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.1198 cu privire la modificarea Codului audiovizualului al Republicii Moldova nr.260-XVI din 27 iulie 2006 (art.42 alin.(3), art.56 alin.(3), art.60).

4.       Dezbateri, aprobarea în primă lectură şi adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.879 cu privire la modificarea articolului 6 din Legea  nr.152-XVI din 8 iunie 2006 privind Institutul Naţional al Justiţiei.

5.       Reexaminarea şi abţinerea de la votarea Legii privind ameliorarea situaţiei economico-financiare a Companiei de Leasing „Tehagroleasing” SRL prin anularea unor obligaţii. Nr.2023.

6.       Dezbateri, aprobarea în primă lectură şi adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.421 privind importul unui mijloc de transport.

7.       Dezbateri, aprobarea în primă lectură şi adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.1271 privind importul unui autovehicul pentru utilizare specială (car mobil cu echipament tehnic de televiziune) destinat Instituţiei Publice Naţionale a Audiovizualului Compania „Teleradio-Moldova”.

8.       Dezbaterea şi adoptarea proiectului de Hotărîre nr.791 privind constituirea Comisiei parlamentare speciale pentru optimizarea cadrului legislativ electoral.

9.       Remiterea proiectelor de hotărîre nr.1269, nr.1179 şi nr.650 în Comisie în vederea comasării acestora.

10.       Dezbaterea şi adoptarea proiectului de Hotărîre nr.1279 privind demisia unui membru al Curţii de Conturi.

11.       Informaţie cu privire la săvîrşirea infracţiunii în ziua de 14 octombrie 2009 în Chişinău. (Raportor – Victor Catan, ministrul afacerilor interne.)

12.       Informaţie privind deflagraţia care a avut loc la 14 octombrie 2009 în municipiul Chişinău. (Raportor – Gheorghe Mihai, directorul Serviciului de Informaţii şi Securitate.)

13.       Informaţie privind infracţiunea comisă la 14 octombrie 2009 în Chişinău. (Raportor – Valeriu Zubco, Procurorul General al Republicii Moldova.)

14.       Informaţie privind situaţia din punct de vedere medical în urma deflagraţiei care a avut loc la 14 octombrie 2009 în municipiul Chişinău. (Raportor – Oleg Lozan, viceministru al sănătăţii.)

15.       Declaraţia doamnei deputat Ana Guţu – Fracţiunea  Partidului Liberal.

16.       Declaraţia domnului deputat Victor Stepaniuc – Fracţiunea Partidului Comuniştilor din Republica Moldova.

17.        

Şedinţa începe la ora 15.00.

Lucrările sînt prezidate de domnul Mihai Ghimpu, Preşedintele Parlamentului, asistat de domnul Serafim Urechean, prim-vicepreşedinte al Parlamentului, de domnul Iurie Ţap şi de domnul Alexandru Stoianoglo, vicepreşedinţi ai Parlamentului.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Stimaţi colegi,

Bună ziua.

Invitaţi, vă rog, colegii de fracţiuni în sală.

 

Domnul Maxim Ganaciuc – director general adjunct al Aparatului       Parlamentului:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Bună ziua.

Vă anunţ că la lucrările şedinţei de astăzi a plenului Parlamentului, din totalul celor 101 de deputaţi, şi-au înregistrat prezenţa 93 de deputaţi. Nu s-au înregistrat deputaţii: Igor Dodon, Vladimir Eremciuc, Alla Mironic, Oleg Reidman, Mark Tkaciuc, Vladimir Ţurcan, Vladimir Voronin, Vladimir Hotineanu.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Stimaţi colegi,

Îmi permiteţi, înainte de a începe şedinţa în plen a Parlamentului, să onorăm Drapelul de Stat. (Se onorează Drapelul de Stat.)

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Permiteţi-mi, vă rog, înainte de a începe discuţia pe ordinea de zi, să vă aduc la cunoştinţă că aseară, în jurul orei 22, între 22.00 – 22.30, o grenadă, care a explodat în zona Arcului de Triumf în timpul desfăşurării concertului cu ocazia Hramului oraşului Chişinău, a rănit zeci de tineri prezenţi la această manifestare. Ca rezultat al deflagraţiei, 55 de persoane au avut de suferit şi le-a fost acordat ajutor medical. Dintre acestea 12 persoane au fost internate în spital cu leziuni corporale uşoare. 7 persoane au fost supuse intervenţiilor chirurgicale, celelalte, după acordarea primului ajutor medical, au plecat la domiciliu.

Astăzi, am vizitat personal aceşti bolnavi la spital. În cea mai gravă stare se află o domnişoară Olea, care are o leziune corporală uşoară medie, aşa cum spun medicii. Oricum, mulţumim Domnului că suferinţele sînt doar acele pe care le au ei acum.

Aseară, eram personal în Piaţa Marii Adunări Naţionale. Cînd am aflat, am convocat ministrul de interne, domnul director al SIS-lui, şeful Departamentului Investigaţii Operative. Astăzi, deja cunoaşteţi că este deschis dosar penal şi de anchetă, se ocupă Procuratura Generală. Este un caz pentru prima dată în istoria, cred că nu numai a Republicii Moldova, dar din perioada dacilor încoace, în afară de perioada războaielor. Urmează ancheta să stabilească cine sînt organizatorii. Ce au urmărit aceşti organizatori? Regretabil este faptul că au suferit tinerii. Şi a doua acţiune după cea din 7 aprilie.

Dacă doriţi o informaţie mai detaliată, putem să îl invităm pe domnul Procuror, pe domnul ministru de interne, cum doriţi dumneavoastră. Sînteţi deputaţi, sînteţi în drept să cunoaşteţi absolut toată informaţia la momentul respectiv.

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Veaceslav Untilă – Fracţiunea AMN:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

La şedinţa trecută, am făcut o propunere privind  introducerea în ordinea de zi a proiectului de Lege nr.650, înaintat de Fracţiunea parlamentară „Alianţa «Moldova Noastră»”, ce ţine de constituirea unei Comisii de anchetă pentru elucidarea corectă şi obiectivă a evenimentelor din 7 aprilie  2009. Astăzi, eu nu am regăsit în ordinea de zi această chestiune. Insist ca ea să fie inclusă în ordinea de zi.

Mulţumesc.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Bine. Am notat, domnule deputat.

Microfonul nr.5.

 

Doamna Ana Guţu – Fracţiunea PL:

Vă rog să mă înscrieţi pentru o declaraţie la finele şedinţei de astăzi.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Mulţumesc.

Microfonul nr.2, da? Poftim.

 

Domnul  Igor Vremea – Fracţiunea PCRM:

Dat fiind extrema îngrijorare a Fracţiunii PCRM în legătură cu ineditul incident din seara zilei de 14  octombrie, Fracţiunea vine cu propunerea de a-l  invita totuşi în şedinţa plenară de astăzi pe domnul ministru al afacerilor interne, pe domnul Director al Serviciului de Informaţii şi Securitate, precum şi pe domnul ministru al sănătăţii, pentru a oferi toate detaliile în legătură cu incidentul respectiv.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Stimaţi colegi,

Sînteţi de acord, da?

Domnule Ganaciuc,

Vă rog, organizaţi, ca să se prezinte.

 

Domnul  Igor Vremea:

Încă o propunere la ordinea de zi, dacă îmi permiteţi. Propun includerea în ordinea de zi examinarea proiectului de Hotărîre a Parlamentului privind constituirea Comisiei de anchetă pentru elucidarea cauzelor de încălcare a prevederilor Hotărîrii Parlamentului Republicii Moldova pentru participarea la sesiunea Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, 28 septembrie –  2 octombrie 2009. Proiect înregistrat cu nr. 1222 din 7 octombrie.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Mulţumesc.

Microfonul nr.3.

 

Domnul  Igor Corman –  Fracţiunea PDM:

Domnule Preşedinte,

Cu referire la proiectul ordinii de zi, propun excluderea punctului 11 din acesta – proiectul de Hotărîre privind aprobarea componenţei nominale a delegaţiei Parlamentului Republicii Moldova la Comitetul Parlamentar de Cooperare „Republica Moldova – Uniunea Europeană”, din simplul motiv că acest subiect nu a fost discutat în cadrul Biroului permanent.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Mulţumesc.

Microfonul nr.4.

 

Doamna  Corina Fusu – Fracţiunea PL:

Stimate domnule Preşedinte al Parlamentului,

Stimaţi colegi,

Vreau să aduc la cunoştinţă extrasul din procesul-verbal nr.2 din 13 octombrie 2009 al Fracţiunii Partidului Liberal. Un singur punct pe ordinea de zi: alegerea Preşedintelui Fracţiunii Partidului Liberal. Au fost prezenţi 13 deputaţi din cei 15 ai Fracţiunii Partidului Liberal.

La şedinţă s-a hotărît: preşedinte al Fracţiunii parlamentare a Partidului Liberal este ales domnul Hadârcă Ion; vicepreşedinte al Fracţiunii – Fusu Corina şi secretar – Guţu Ana.

Mulţumesc.

Domnul  Mihai Ghimpu:

Mulţumim frumos.

Microfonul nr.2.

 

Domnul  Anatolie Zagorodnîi – Fracţiunea PCRM:

Mulţumesc.

Rog să fie inclus în ordinea de zi a şedinţei de astăzi a Parlamentului proiectul de Hotărîre cu nr.1120 din 23 septembrie 2009 privind demisia unui deputat în Parlamentul Republicii Moldova. Şi este vorba de declararea locului vacant de către Primarul General Dorin Chirtoacă.

Eu nu înţeleg: din care considerent, pînă în prezent, nu este pusă această întrebare pe ordinea de zi? Şi care este temerea Coaliţiei Liberal Democrate pentru ca acest subiect să fie pus spre discuţie şi să vină următorul candidat supleant pe lista Partidului respectiv din care face parte domnul Chirtoacă. Rog ca această propunere să fie pusă la vot în şedinţa plenară a Parlamentului.

Şi doi. Rog să fiu înscris cu o declaraţie la sfîrşitul şedinţei de astăzi.

Mulţumesc.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Microfonul nr.3.

 

Doamna Inna Şupac – Fracţiunea PCRM:

Mulţumesc.

În urma audierilor parlamentare organizate astăzi de către Comisia cultură, educaţie, cercetare, tineret, sport şi mass-media în privinţa activităţii radiodifuzorului public naţional Compania „Teleradio-Moldova”, noi încă o dată ne-am convins că modificările propuse în proiectul de Lege au un conţinut pur politic. Există necesitatea de a dezbate cu publicul larg.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

La ordinea de zi, vă rog.        

 

Doamna  Inna Şupac:

Da. Şi există necesitatea de expertizare din partea organizaţiilor europene. Propunerea este să punem la vot excluderea  din ordinea de zi a proiectului de Lege cu privire la modificarea Codului audiovizualului al Republicii Moldova. Aceasta este prima propunere.

Şi a doua propunere. Propunem să includem în ordinea de zi proiectul de Lege înregistrat cu nr.1272. Şi mai propunem să fie discutat împreună cu proiectul de Lege privind importul unui autovehicul pentru utilizare specială, destinat Instituţiei Publice Naţionale a Audiovizualului Compania „Teleradio-Moldova”. Acest proiect de Lege nr.1272 este prezentat de către deputaţii: Aliona Babiuc, Ludmila Belcencova şi Inna Şupac.

Vă mulţumesc.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Mulţumesc.

În continuare microfonul nr.3.

 

Domnul  Grigore Petrenco – Fracţiunea PCRM:

Mulţumesc.

De asemenea, solicităm excluderea din ordinea de zi a proiectului de Hotărîre privind aprobarea componenţei nominale a delegaţiei Parlamentului Republicii Moldova  la Comitetul Parlamentar de Cooperare „Republica Moldova – Uniunea Europeană”.

Domnule Ghimpu,

Am atras atenţia dumneavoastră şi la şedinţa Biroului permanent că, conform Regulamentului, anume Biroul permanent trebuie să prezinte Parlamentului acest proiect de Hotărîre. Şi, deocamdată, nu avem acest proiect. Biroul permanent nu a examinat această chestiune. De aceea, nu avem ce examina. Propunem excluderea acestui proiect din ordinea de zi.

Şi a doua propunere: noi reiterăm invitaţia sau chiar cerem insistent ca domnul Gorincioi să vină astăzi la şedinţa plenară, pentru a răspunde la întrebările deputaţilor, avînd în vedere declaraţiile lui politice şi deciziile recente ale Consiliului Coordonator al Audiovizualului.

Mulţumesc.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Mulţumesc.

Microfonul nr.2.

 

Domnul  Iurie Stoicov – Fracţiunea PCRM:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Rog să introduceţi în ordinea de zi a Parlamentului pentru ziua de astăzi binecunoscutul proiect de Hotărîre a Parlamentului cu nr. 1188, care prevede revocarea din funcţie a Preşedintelui Parlamentului în legătură cu multiplele încălcări ale Regulamentului Parlamentului şi cu ultimele declaraţii şocante pe care le-aţi făcut.

Mulţumesc.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul  Victor Stepaniuc – Fracţiunea PCRM:

Rog să mă înscrieţi pentru o declaraţie la sfîrşitul şedinţei.

 

 

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Stimaţi colegi,

Cum procedăm? Supun votului proiectul ordinii de zi a şedinţei Parlamentului, înaintat de Biroul permanent, apoi propunerile deputaţilor, da?

Supun votului proiectul ordinii de zi a şedinţei Parlamentului din        15 – 16 octombrie, înaintat de Biroul permanent al Parlamentului. Cine este pentru, rog să voteze.

Mulţumesc.

Microfonul nr.2.

 

Numărătorii:

Sectorul nr.1 – 0.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Sectorul nr.2,

Vă rog, număraţi.

Sectorul nr.2,

Vă rog, anunţaţi cineva voturile.

Sectorul nr.3,

Cîţi?

 

Numărătorii:

Sectorul nr.3 – 32.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Sectorul nr.2?

 

Numărătorii:

Sectorul nr.2 – 18.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Domnule Petrenco. Microfonul nr.3, vă rog.

 

Domnul  Grigore Petrenco:

De procedură.

Domnule Ghimpu,

Mai întîi trebuie să puneţi la vot propunerile deputaţilor şi după aceea ordinea de zi.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Bine.

Mulţumesc.

Cu votul majorităţii, ordinea de zi a fost adoptată.  

 

Stimaţi colegi,

Supun votului prima propunere: de a include în ordinea de zi proiectul de Hotărîre, înaintat de „Alianţa «Moldova Noastră»”, ce ţine de investigarea evenimentelor. Da, domnule Untilă? Nr.650, da?

Cine este pentru, rog să voteze.

Mulţumesc.

Împotrivă? Avem majoritatea.

Propunerea a doua. De exclus din punctul 11 al ordinii de zi formarea delegaţiei... De exclus din ordinea de zi aprobarea componenţei nominale a delegaţiei Parlamentului Republicii Moldova  la Comitetul Parlamentar de Cooperare „Republica Moldova – Uniunea Europeană”.

Cine este pentru, rog să voteze.

Mulţumesc.

Majoritatea.

Următoarea propunere: declararea locului vacant al mandatului deputatului Dorin Chirtoacă.

Cine este pentru, rog să voteze.

Mulţumesc. Sectorul nr.1, anunţaţi, vă rog.

 

Numărătorii:

Sectorul nr.1 – 33.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Sectorul nr.2?

Nu s-au acumulat voturile.

Mulţumesc.

Următoarea propunere: excluderea din ordinea de zi a proiectului de Lege ce ţine de modificarea Codului audiovizualului.

Cine este pentru, rog să voteze.

Mulţumesc.

Sectorul nr.1?

 

Numărătorii:

Sectorul nr.1 – 33.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Sectorul nr.2 – 11. 

– 44. Majoritatea nu este acumulată.

Mulţumesc.

Includerea în ordinea de zi a proiectului de Lege ce ţine de derogarea de la lege a unui... importarea unui automobil. Acest proiect este inclus în ordinea de zi. Acuşi, acuşi... Pur şi simplu, sînt două proiecte: proiectul Biroului permanent şi proiectul Fracţiunii Partidului Comuniştilor. Şi nu înţeleg de ce insistaţi, dacă este deja în ordinea de zi? Bine. Se cere, dar oricum problema... Proiectul de Lege privind importul unui mijloc de transport.

Cine este pentru, rog să voteze.

Sectorul nr.1?

 

Numărătorii:

Sectorul nr.1 – 33.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Sectorul nr.2? 11, da?

– 44. Nu s-a acumulat majoritatea.

Mulţumesc.

Următoarea propunere, deja noi am votat, cea a domnului Petrenco, cu excluderea punctului 11 din ordinea de zi, am decis.

A doua propunere a domnului Petrenco – invitaţia domnului Gorincioi, pentru a da explicaţii în legătură cu declaraţiile făcute. Cine este pentru, rog să voteze.

Sectorul nr.1.

 

Numărătorii:

Sectorul nr.1 – 33.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

– 33; 11, 44. Nu s-au acumulat voturile necesare.

Mulţumesc.

Şi ultima, şi cea mai sănătoasă propunere a domnului Stoicov – proiectul nr.1188, revocarea Preşedintelui Parlamentului Mihai Ghimpu, da? Nu aţi greşit? Atunci ce faceţi? Cine o să conducă şedinţa? Supun votului propunerea.

Cine este pentru, rog să voteze.

Mulţumesc.

44. Cine e împotrivă?

Pentru – 44.

Împotrivă? 102.

Mulţumesc frumos.

Stimaţi colegi,

Ordinea de zi este adoptată. A rămas, de fapt, invitaţia. Dar aceasta fără votul domnului ministru de interne, al domnului director al Serviciului de Informaţii şi Securitate şi al domnului Hotineanu. Domnul Hotineanu este în sală, nu? Trebuie să vină. Este domnul viceministru, va fi, da? Oricum din partea ministerului.

Microfonul nr. 2, vă rog.

 

Domnul Igor Vremea:

Domnule Preşedinte,

Eu am mai avut o propunere pentru ordinea de zi. Includerea pe ordinea de zi a proiectului de Hotărîre nr.1222 din 7 octombrie privind crearea unei Comisii de anchetă.

Domnul Mihai Ghimpu: 

Tot legată de Ghimpu? Cer scuze. Cine este pentru această propunere, rog să voteze.

Mulţumesc.

Sectorul nr. 1?

 

Numărătorii:

Sectorul nr. 1 – 33.

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

44. Nu s-au acumulat voturile necesare.

Deci începem ordinea de zi cu prima chestiune Proiectul de Lege privind modificarea şi completarea unor acte legislative. Cine prezintă proiectul?  Avem iniţiativa legislativă, domnul Alexandru Stoianoglo, domnul Mihai Godea şi domnul Gheorghe Brega.

Domnul Godea, da? Vă rog la tribună.

 

Domnul Mihai Godea – Fracţiunee PLDM:

Domnule Preşedinte,

Stimaţi colegi, începînd cu 1 ianuarie 2009, raporturile de serviciu ale funcţionarilor publici sînt reglementate de Legea nr.158 din 4 aprilie 2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public. Potrivit articolului 7 alineatul (1) litera a) şi al articolului 8 aliniatul (2) litera b), funcţia de viceministru a fost încadrată în categoria funcţiilor publice de conducere de nivel superior.

Este relevant faptul că în lista funcţiilor de demnitate publică, obţinute prin numire, înscrise în anexa nr.2 la Legea cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionatului public sînt incluse funcţiile de viceminiştri ai instanţelor... de vicepreşedinţi ai instanţelor judecătoreşti, adjuncţii Procurorului General şi al Serviciului de Informaţii şi Securitate, vicepreşedinţii Curţii de Conturi şi Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare, viceguvernatorii Băncii Naţionale a Moldovei etc. În vederea asigurării realizării principiilor coerenţei, consecutivităţii şi echilibrului de reglementări se propune excluderea funcţiei de viceministru de sub egida principiilor şi regimului general al funcţiei publice şi asimilarea acestuia statutului de demnitate publică, ceea ce va contribui la realizarea interogativelor de putere publică la nivel înalt.

Respectiv, prin amendamentele propuse la Legea nr.158 din 4 aprilie 2008, funcţia de viceministru se exclude din categoria funcţionarilor publici şi de conducerea de nivel superior, articolul 8, se propune includerea acesteia în rangul funcţiilor de demnitate publică, anexa nr.2. Operarea modificărilor respective va suprima extinderea prevederilor Legii cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public asupra adjunctului ministrului prin intermediul articolului 4 alineatul (3) litera a), care stabileşte exceptarea de la sfera de aplicare a legii menţionate.

Pentru a atribui forţă juridică conjuncturii create, se propune amendarea articolului 20 din Legea nr.64 din 31 mai 1990 cu privire la Guvern. Redacţia propusă va avea ca afect încetarea de drept şi, simultan, a funcţiei de ministru şi de viceministru. Totodată, pentru cazurile în care noua conducere va  aprecia profesionalismul şi capacităţile de muncă ale locţiitorului conducerii precedente se instituie excepţia ce va permite Guvernului să reconfirme persoana în funcţia de viceministru, la propunerea ministrului. Deci pentru colegii care nu au reuşit să lectureze proiectul de lege propus, se propune, de fapt, amendarea articolului 20 din Legea cu privire la Guvern şi articolul 21, precum şi articolul 8 şi anexa nr.2 la Legea cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public.

Vă mulţumesc.

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

Mulţumesc.

Microfonul 2, da?

 

Domnul Irina Vlah – Fracţiunea PCRM:

Уважаемый автор, при подготовке данного законопроекта  вы наверняка ознакомились с историей  принятия Закона о государственной должности и статусе государственного служащего. И думаю, что вы очень хорошо знаете о том, как обсуждался этот законопроект.  Вы знаете, что были привлечены европейские эксперты, именно они настаивали на принятии данного закона. Вы знаете, что он очень широко обсуждался в гражданском обществе, и наверняка знаете о том, что основной принцип, который был, когда  готовился данный закон, – это принцип деполитизации государственных служащих. И это был основной момент, на который обращали внимание европейские эксперты.

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

Nu vă supăraţi vă rog, întrebarea, vă rog.

 

Doamna Irina Vlah:

…Это то, что должности заместителей министров должны быть как должность деполитизированы, на эту должность должны избираться, назначаться на эту должность при помощи конкурса. И обладать в первую очередь высоким профессионализмом. Скажите, пожалуйста, какова все-таки основная цель данного законопроекта? И при подготовке данного законопроекта консультировались ли вы с европейскими экспертами?

 

Domnul Mihai Godea:

Eu vă mulţumesc pentru această întrebare.

Vreau să fac doar o precizare. Deci cu toate eforturile care s-au întreprins pînă acum pentru a depolitiza administraţia de stat, eu nu cred că s-a reuşit, cel puţin pînă la instaurarea unei noi guvernări şi avem foarte mult de lucru în acest sens. Dar obiectivul central al acestui proiect de lege este ca să permitem miniştrilor, care au intrat în funcţie, să îşi creeze o echipă competentă şi profesionistă. Din păcate, în Guvern, miniştrii Alianţei pentru Integrare Europeană nu au găsit nici profesionalism şi nici competenţă. Şi,   credeţi-mă, nu este vina lor.

Vă mulţumesc.

 

Doamna Irina Vlah:

Думаю, что в этом вопросе я, наверное,  смогу вам помочь. Скорее всего вы решили продолжить ваш алгоритм, который был при назначении министров, соответственно такой же алгоритм будет при продолжении и назначении на должность заместителей министров.

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

Microfonul nr. 3.

 

Domnul Mihai Godea:

Nu cred că este vorba de algoritm. Pentru că principiile vor fi competenţa şi  profesionalismul, şi nu algoritmul.

Vă mulţumesc.

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

Microfonul nr.3.

Întrebări, vă rog. Dacă doriţi să vorbiţi, vă scrieţi la  audieri, la luări de cuvînt. Şi vorbiţi aici, de la tribuna centrală. Acum doar întrebări.

 

Domnul Igor Dodon – Fracţiunea PCRM:

Stimate coleg,

De fapt, doar o menţiune. O bună parte din viceminiştri, care sînt la moment încă în funcţie, sînt persoane profesioniste. Şi eu ştiu că unii chiar sînt examinaţi pentru a rămîne în Guvern. De aceea, să spuneţi că toţi sînt neprofesionişti, nu va fi corect, cel puţin. Întrebarea este foarte simplă. După modificarea, care, astăzi, la sigur, va fi votată în primă lectură de către Alianţa pentru Integrarea Europeană, viceministru va fi profesionist sau persoană politică?

 

Domnul Mihai Godea:

Stimate coleg,

Pentru aceasta a fost instituită şi excepţia ca profesioniştii să poată fi reconfirmaţi în funcţiile de viceministru.

 

Domnul Igor Dodon:

Profesionalismul se determină prin concurs.

Vă mulţumesc pentru răspuns.   

 

Domnul Mihai Godea:

Păi, aţi avut ocazia să demonstraţi atîta amar de vreme cum promovaţi profesionalismul.

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

Nu vă supăraţi, dar profesioniştii sînt în mîina stîngă la noi aici, în Parlament, şi greu o să fie.

Poftim, microfonul nr. 3, vă rog. 

 

Domnul Vladimir Ţurcan – Fracţiunea PCRM:

Este inclus, da?

Da, mersi.

Deci întrebarea este următoarea: dumneavoastră, ca autor al acestei iniţiative, dacă conştientizaţi faptul că în cazul adoptării şi promulgării acestei legi, ea nu poate să aibă efectul retroactiv juridic. Şi acei care astăzi sînt viceminiştri nu pot fi destituiţi sau nu pot fi numiţi pînă la intrarea în vigoare a acestei legi. Conştientizaţi acest moment sau nu?

 

Domnul Mihai Godea:

Domnule Ţurcan,

Există suficiente pîrghii legale pentru a fi destituiţi, pentru a fi numiţi. Deci nu este o problemă. Dacă vă referiţi la garanţiile sociale, ele se păstrează, deci există mai multe posibilităţi. Dar nu este aceasta problema de fond. Problema este ca să permitem miniştrilor să îşi formeze echipe profesioniste. Şi eu cred că aşa este bine.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Domnule Godea,

Vă ajut eu.

Domnule Ţurcan,

Nu o să fie concediaţi cu data de patru ani în urmă, dar cu data de mîine sau de poimîine. Şi o să fie corect juridic aici.

 

Domnul Vladimir Ţurcan:

Deci eu am atras atenţia la chestia juridică. Şi eu vă rog, nu trebuie să comentaţi. Dar autorii trebuie să conştientizeze acest moment. Şi cei care vor fi, de exemplu, destituiţi din post în baza acestei legi, iarăşi trebuie să cunoască drepturile dumnealor. Şi a doua întrebare. Toată Europa, în principiu, merge pe calea că viceminiştrii sînt tehnocraţi, nu sînt persoane  politice. Şi în cazul demisiei ministrului ca a unei persoane politice… deci această demisie în nici un caz nu este reflectată faţă de soarta acestor viceminiştri. Dar noi am ales altă cale.

 

Domnul Mihai Godea:

Domnule Ţurcan,

Eu vă mulţumesc pentru această întrebare.

Dacă se reuşea în termene rezonabile finalizarea reformei administraţiei centrale, poate că nu ajungeam la acest proiect de Lege. Dar lucrăm, într-un fel, cu materialul documentului. Ceea ce am moştenit, aceasta încercăm să îndreptăm.

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

Microfonul nr. 2.

 

Doamna Zinaida Chistruga – Fracţiunea PCRM:

Spuneţi-mi, vă rog, dacă în toată lumea se recunoaşte principiul selectării cadrelor  în bază de concurs, care sînt, pînă la urmă, argumentele precum că în bază de concurs nu pot fi selectaţi profesioniştii? Nu este nici o logică şi absolut derizoriu.

 

Domnul Mihai Godea:

Răspundeţi dumneavoastră la această întrebare sau mă lăsaţi pe mine?  

 

Doamna Zinaida Chistruga:

Răspundeţi, vă rog.

 

Domnul Mihai Godea:

Eu vreau să vă atrag atenţia,

Stimată colegă,

Să nu extindem prevederile acestui proiect de lege asupra întregului corp de funcţionari publici. Funcţionarii publici, conform prevederilor legale, vor fi în bază de concurs. Aici este vorba doar de poziţia de viceministru şi nu văd…

 

Doamna Zinaida Chistruga:

De ce această modalitate nu este bună pentru viceminiştri? Care sînt impedimentele care ar provoca selectarea neprofesioniştilor?

 

Domnul Mihai Godea:

Selectarea sau acest proiect de lege nu împiedică desfăşurarea concursurilor pentru selectarea viceminiştrilor. Dar v-am spus: pentru a crea o echipă compatibilă, eficientă în conducerea ministerelor, trebuie să avem posibilitate să selectăm, într-adevăr, profesioniştii, care nu exclud utilizarea concursului în selectarea lor.  Dar să existe şi, dacă vreţi, o marjă de libertate în acest sens.

 

Doamna Zinaida Chistruga:

Nu aveţi argumente.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Microfonul nr. 3.

 

Doamna Zinaida Ghistruga:

Se face loc pentru algoritm.

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

Microfonul nr. 3, vă rog. 

 

Domnul Grigore Petrenco:

Domnule autor,

Propuneţi de a completa articolul 21 din această lege cu o nouă propoziţie: „În activitatea sa de conducere a ministerului, ministrul este ajutat de unul sau de mai mulţi viceminiştri”. Ce înseamnă mai mulţi viceminiştri, cîţi? 4? Să înţelegem că vreţi să repetaţi exemplul Prezidiului Parlamentului? O să avem patru viceminiştri în fiecare minister?

 

Domnul Mihai Godea:

Eu v-aş recomanda, domnule… stimate coleg, să aveţi şi alte cifre în mintea dumneavoastră decît patru. În conformitate cu necesităţile şi cu organigrama: 2; 3; 4; 7, cît va fi necesar.

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

Şi 1 inclusiv.

 

Domnul Mihai Godea:

Şi 1.            

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumim.

Microfonul nr.4.   

 

Domnul Iurie Leancă – Fracţiunea PLDM:

Nu este aşa, domnule Godea, căci unul dintre obiectivele acestor amendamente constau în a aduce standardele şi principiile pe care se bazează la noi sistemul politic în conformitate cu principiile şi valorile existente în ţările membre ale Uniunii Europene. Doar ca o precizare.  Să îmi aducă cineva un exemplu de o ţară membră a Uniunii Europene, unde miniştri adjuncţi nu sînt posturi politice, ci sînt posturi alese în bază de concurs. Şi atunci am să le fiu foarte recunoscător pentru aşa ceva.

Vă mulţumesc.

 

Domnul Mihai Godea:

Eu vă mulţumesc, domnule ministru.

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

Microfonul nr. 2.

 

Domnul Anatolie Zagorodnîi:

Mulţumesc.

Domnule Preşedinte,

În primul rînd, de procedură. Eu vreau să aduc spre informarea dumneavoastră îndeosebi prevederile articolului 61 din Regulamentul Parlamentului, alineatul (3), care prevede dezbaterea proiectului de lege în primă lectură. Alineatul (3) prevede că, în cadrul dezbaterilor, un deputat are dreptul să adreseze două întrebări. Formularea unei întrebări nu poate depăşi două minute.

Deci vă rog foarte mult să respectaţi Regulamentul, ca fiecare deputat, cînd  îşi pune întrebarea, are dreptul pînă la două minute să îşi formuleze întrebarea şi să nu deconectaţi microfoanele. Şi acum întrebarea:

Domnule autor,

Spuneţi, vă rog, nu aţi răspuns la întrebarea colegei mele Irina Vlah, totuşi a fost coordonată această iniţiativă legislativă cu experţii internaţionali, care ne-au recomandat modificările respective şi care s-a muncit foarte mult la acest proiect pînă am modificat şi am adus aceste modificări la proiectul de lege respectiv. S-au consultat aceste modificări pe care le înaintaţi cu experţii internaţionali şi care este viziunea dumnealor privind acest proiect?

 

Domnul Mihai Godea:

S-a consultat acest proiect de lege şi cu experţii, şi cu consultanţii naţionali şi internaţionali şi l-au recomandat pozitiv. Ce să vă mai zic, domnule Zagorodnîi?

 

Domnul Anatolie Zagorodnîi:

Vi l-au spus verbal sau în scris, sau cum s-au exprimat?

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

Au trecut două minute, deconectaţi microfonul, vă rog. 

 

Domnul Mihai Godea:

În conformitate cu Regulamentul Parlamentului pot să nu vă răspund la această întrebare.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Microfonul nr. 1, vă rog. 

 

Domnul Dmitri Todoroglo –  Fracţiunea PCRM:

Mulţumesc.

Stimate coleg,

Întrebarea mea este legată de intenţia modificării articolului 8 din Legea nr.158. Articolul 8 prevede funcţionarii publici de conducere de nivelul superior. Iniţiativa legislativă prevede că litera a) şi litera b). La litera a) care este prevăzut „conducător şi adjunct al conducătorului Aparatului Guvernului”, la litera b) − „viceministru”.

Voi propuneţi ca aceste două poziţii să fie excluse conform legii. Litera c), următorul „adjunct al conducătorului autorităţii administrative” rămîne în acest articol. Spuneţi-mi, vă rog, între statutul de „viceministru” şi de „adjunct al conducătorului” este diferenţă? Care statut e mai superior? „Adjunct al conducătorului”, „adjunct al ministrului” sau „viceministru”. Noi „viceministru” scoatem din acest articol, dar „adjunct al conducătorului”, care, după părerea mea subiectivă, este puţin mai inferior decît „viceministru”, rămîne ca un funcţionar public de nivelul superior? Care sînt argumentele?

Mulţumesc.

 

Domnul Mihai Godea:

Şi eu vă mulţumesc pentru această întrebare. Nu am înţeles: propuneţi să excludem şi litera c)?

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Mă interesează, de ce, dacă aţi lăsat în vigoare litera c), atunci dumneavoastră aţi avut ceva intenţii ca să rămînă. După părerea mea, aceasta, pentru a doua lectură, trebuie să fie corectat din cauză că statutul viceministrului este mai superior...

 

Domnul Mihai Godea:

E corect. Şi este trecut la  persoana…

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Decît ajutorul ministrului. E din realitatea pe care o avem noi. Dar eu am vrut să ascult argumentele, de ce, dacă este posibilitate?

Mulţumesc.

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

Mulţumesc.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Dar eu nu am auzit argumentele, domnule Preşedinte. Sau nu sînt?

 

Domnul Mihai Godea:

În a doua lectură, domnule preşedinte.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Nu am înţeles.

 

Domnul Mihai Godea:

În a doua lectură.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Ei, bine. 

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Domnule Todoroglo,

Dumneavoastră aţi spus că pentru a doua lectură.  

 

Domnul Vladimir Filat – Fracţiunea PLDM:

Vă mulţumesc, domnule Preşedinte.

Dacă îmi permiteţi, cu titlu de precizare. S-a făcut referinţă la momentul cînd a fost adoptată legea pe care o modificăm astăzi şi mă adresez către acei care au venit cu iniţiativa respectivă în Parlament şi colegilor care au participat la dezbateri, atunci cînd am adoptat legea. Să vă aduceţi aminte că în proiectul care a venit în Parlament, viceminiştrii nu erau incluşi ca să devină funcţionari publici.

A fost luată o decizie aici, în Parlament. Nu a fost opţiunea sau viziunea Guvernului. Şi, apropo, punctul de vedere al Guvernului care a înaintat aceste modificări, coordonat cu experţii internaţionali, viza… este punct de implementare la Guvern pînă în prezent domnul respectiv, care consultă Guvernul privind reforma administraţiei publice centrale. Şi viziunea consolidată a Guvernului precedent şi a experţilor a fost ca miniştrii adjuncţi să fie la nivel de demnitate publică, dar nu funcţionari publici. Aş recomanda să consultaţi şi să vedeţi.

Mulţumesc.

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

Mulţumim.

Microfonul nr. 2.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Mulţumesc.

Avînd în vedere că noi nu am avut, domnule Preşedinte, avizul Guvernului la proiectul aceasta, am vrut totuşi părerea domnului ministru asupra la aceea că, dacă noi scoatem viceminiştrii din acest capitol, e rezonabil să rămînă alţii. Din cauză că statutul viceminiştrilor, după părerea mea, totuşi e mai superior. Nu este avizul Guvernului. Am vrut să ascult, dacă e posibil, poziţia domnului Prim-ministru.

Mulţumesc. 

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

Microfonul nr. 3. 

 

Doamna Galina Balmoş – Fracţiunea PCRM:

Mulţumesc.

Spuneţi, vă rog, de ce nu vreţi să recunoaşteţi că aceasta, de fapt, este o modalitate de a elibera toţi acei viceminiştri, care au muncit în Guvernul precedent, în Guvernul comuniştilor şi o portiţă de a angaja pe cei servili dumneavoastră?

 

Domnul Mihai Godea:

Eu vă mulţumesc mult, doamnă Balmoş.

Termenul de „servilism” vă caracterizează partidul din care faceţi parte  din plin. Deocamdată, din cîte eu ştiu, poate să greşesc, încă nu au fost concediaţi viceminiştrii. Aşa că nu pot răspunde la întrebarea dumneavoastră.

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

Mulţumesc.

Microfonul  nr.2.

 

Domnul Igor Vremea:

Domnule raportor,

Eu am o întrebare referitor la Legea cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public. Poate era mai logic ca dumneavoastră întîi să aplicaţi o singură dată măcar legea respectivă sau prevederile ei vizînd încadrarea în serviciu al viceminiştrilor şi pe urmă să trageţi concluziile şi să veniţi cu iniţiativa că e bună sau nu e bună legea respectivă la capitolul încadrarea în serviciu a viceminiştrilor.

 

Domnul Mihai Godea:

Stimate coleg,

O evaluare sumară a situaţiei administraţiei centrale ne-au făcut sau ne-au dat anumite concluzii, fără să mai facem experimente la care vă referiţi dumneavoastră.

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

Domnul Mişin vine cu o variantă de compromis.

 

Domnul Mihai Godea:

Nu poţi să aplici nişte lucruri care îţi arată că te induce în eroare din start.

Vă mulţumesc.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Microfonul nr. 3.

 

Domnul Vadim Mişin – Fracţiunea PCRM:

Спасибо, господин Председатель. Уважаемый докладчик, я прочту одну фразу из вашей инициативы. И если возможно, прошу как-то прокомментировать. Вообще я не имею права. Я хотел попросить господина Тэнасе как квалифицированного юриста прокомментировать, но не имею права. Читаю: «В своей деятельности по руководству министерством министру помогает один или несколько заместителей министра». Когда термин «помогает» применяют к секретарше, я понимаю, что она делает: она вовремя кофе приносит и т.д. Когда термин «помогает» применяется в отношении к министру, юридически мне это непонятно. Потому что весь аппарат министерства, весь – от рядового сотрудника до заместителя министра − призван помогать руководить министерством, иначе зачем аппарат?

Я думаю, что эта запись сама по себе абсолютно некорректна. Если даже Вы хотели эту мысль сформулировать, то ее надо нормально сформулировать, юридически это нонсенс.

 

Domnul  Mihai Godea:

Вы совершенно правы, господин Мишин. Şi eu sincer sînt mirat că timp de 8 ani de guvernare a Partidului Comuniştilor, cînd s-a folosit foarte intensiv limba rusă în administraţie, calitatea traducerilor în limba rusă aici, în Parlament, lasă de dorit. Eu am rămas îngrozit cînd am citit varianta rusă a Programului de guvernare. Şi vreau să vă spun. Nu, în limba română sună bine, domnule Mişin. În limba, în limba… Da nu e nici o problemă în varianta română. Sună exact aşa cum trebuie. Mai consultaţi şi...

Domnule Mişin,

Nu aţi vorbit dumneavoastră ca jurişti „componente la infracţiune” timp de  8 ani de zile, ca pe urmă să corectaţi această noţiune. Ştiu care e terminologia juridică care se foloseşte în Republica Moldova. Trebuie de lucrat la dînsa. Dar aici chiar nu este nici o problemă.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Domnule raportor,

Nu e nimic straşnic acolo, ajută ministrului, fiindcă sînt funcţii de conducere. Ministrul şi viceminiştrii conduc cu ministerul. Şi aceasta se are în vedere. Şi dacă ne legăm de o buchie, atunci.

Microfonul nr.2, vă rog.

 

Doamna  Zinaida Chistruga:

Spuneţi-mi, vă rog, în moment ce numiţi dumneavoastră ministru al transporturilor un medic, profesorul de istorie conduce cu Ministerul Mediului, aveţi dumneavoastră acoperire morală să vorbiţi despre profesionalismul cadrelor care activează actualmente şi cum că veţi selecta cadre foarte profesioniste? (Aplauze.)

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Domnule Godea,

Nu vă supăraţi. Am să vă răspund eu după şedinţă.

 

Domnul  Mihai Godea:

Doamnă Chistruga,

Avem mai mult decît acoperire morală, pentru că am văzut 8 ani de zile cît profesionalism a fost în administraţie.

 

Doamna  Zinaida Chistruga:

Răspundeţi concret.

 

Domnul  Mihai Godea:

V-am răspuns la această întrebare.  

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Domnule Godea.

Doamnă ministru…

 

Domnul  Mihai Godea:

Uitaţi-vă dumneavoastră ce ambasadori sînt în misiunile diplomatice şi pe urmă să puneţi întrebări, să faceţi apel la morală.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Doamnă ministru, cu profesionalismul dumneavoastră au murit toţi peştii în lacul din Parcul „Valea Morilor”, Chişinău.

Stimaţi colegi din Fracţiunea Partidului Comuniştilor,

Nu vă supăraţi, dar am impresia că dumneavoastră nu v-aţi definitivat precis unde sînteţi, în opoziţie sau la guvernare? Dumneavoastră vreţi să rămîneţi la guvernare cu viceminiştrii, cu toţi ceilalţi ai dumneavoastră, aşa? Păi, spuneţi populaţiei, alegătorilor.

Stimaţi colegi,

supun votului proiectul. Nu, raportorul. Vă rog, domnule raportor.

Şi dezbateri. Raportor – domnul Stoianoglo.

Vă rog, domnule vicepreşedinte.

 

Domnul Alexandru Stoianoglo – Fracţiunea PDM:

Stimaţi colegi,

Comisia juridică, numiri şi imunităţi a examinat proiectul de Lege nr.1267 din 13 octombrie 2009 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative şi a constatat că aceasta este iniţiativa legislativă a unui grup de deputaţi, care propun modificarea şi completarea Legii cu privire la Guvern la articolele 20 şi 21 la articolul 8 şi în anexa nr.2 la Legea cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public.

Scopul proiectului de lege constă în ridicarea statutului viceminiştrilor prin acordarea acestora a unui statut de demnitate publică în locul statutului funcţiei publice de conducere de nivel superior. Aceasta va face posibil ca la exercitarea unei astfel de funcţie importantă în stat, căreia îi revine o responsabilitate majoră să poată fi numită persoana ce posedă capacităţi adecvate funcţiei nominalizate. Iar în cazul necorespunderii funcţiei deţinute persoanele respective să poată fi eliberate din funcţie.

Avînd în vedere avizele comisiilor permanente ale Parlamentului, a Direcţiei juridice a Aparatului Parlamentului şi faptul că prezentul proiect de lege corespunde rigorilor Legii privind actele legislative şi principiilor oportunităţii, Comisia juridică, numiri şi imunităţi, cu votul majorităţii membrilor săi, a hotărît să propună Parlamentului proiectul de Lege nr.1267 din 13 octombrie 2009 pentru examinare şi adoptare în primă lectură.

Mulţumesc.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Întrebări aveţi, da?

Microfonul nr.2, vă rog.

 

Doamna  Irina Vlah:

Скажите, пожалуйста, все ли комиссии представили заключения по данному законопроекту?

 

Domnul  Alexandru Stoianoglo:

Все комиссии, определенные Председателем Парламента, представили свои заключения. Все заключения комиссии позитивные, за исключением заключения Комиссии по сельскому хозяйству и пищевой промышленности.

 

Doamna  Irina Vlah:

Есть ли заключение Правительства по данному законопроекту? по моей информации, Комиссия по публичному управлению, комиссия, которая в прошлом созыве готовила Закон о государственной службе, заключение не представила.

 

Domnul  Alexandru Stoianoglo:

Председатель Парламента согласно Регламенту определяет, в каких комиссиях подлежат рассмотрению проекты законов.

 

Doamna  Irina Vlah:

Значит, согласно действующему Регламенту все комиссии, функционирующие в Парламенте, должны дать заключения на соответствующий законопроект исходя из тех документов, которые нам передала Канцелярия.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Vă rog, la subiect. Eu am repartizat tuturor comisiilor.

 

Doamna  Irina Vlah:

Не все комиссии представили заключения в базовую комиссию для того, чтобы был подготовлен рапорт и сегодня озвучен.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Microfonul nr.2 în continuare, vă rog.

 

Doamna  Irina Vlah:

Отвечаете или не отвечаете?

 

Domnul  Alexandru Stoianoglo:

Ответить на что? Все ли комиссии?

 

Doamna  Irina Vlah:

Почему был проголосован рапорт базовой комиссии без заключения Правительства и без заключений всех комиссий, функционирующих в Парламенте?

 

Domnul  Alexandru Stoianoglo:

Госпожа депутат, вот у меня есть все заключения комиссий. Что касается заключения Правительства, то этот вопрос был согласован с Правительством. И сегодня члены Правительства, Премьер-министр это подтвердили.

 

Doamna  Irina Vlah:

Значит, Комиссия по безопасности заключение не представила, Комиссия по публичному управлению заключение не представила. Согласно 58−й статье Регламента Парламента обязательно в 30-дневный срок Правительство должно дать заключение по всем законопроектам, которые представляются и депутатами, и Президентом, и Народным собранием Гагаузии. В данный момент мы этого заключения не видим.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Microfonul nr.2 în continuare.

 

Domnul  Petru Porcescu – Fracţiunea PCRM:

Vă mulţumesc.

Astăzi, domnul Godea a menţionat faptul şi dumneavoastră tot aţi spus că întrebarea dată a fost avizată de experţii internaţionali. Este o propunere şi o rugăminte, dat fiind faptul că astăzi nu au fost prezentate aceste avize, pentru lectura a doua să ne daţi aceste avize ale experţilor internaţionali.

Vă mulţumesc.

În scris.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Mulţumim.

Microfonul nr.3.

 

Domnul  Grigore Petrenco:

Господин Стояногло,

Вы нас сегодня очень усердно убеждали, что во всех европейских странах должности заместителей министров являются политическими, а вот неполитическими являются должности госсекретарей министерства. Означает ли это, что Вы намереваетесь ввести должность госсекретаря в каждом министерстве?  

 

Domnul  Alexandru Stoianoglo:

Но этот вопрос, наверно, надо было бы задать Правительству, которое определится в плане дальнейшей реорганизации органов местного публичного управления. Что касается первой части вопроса, то я ничего плохого не вижу в том, что заместители министра будут иметь в том числе политическую поддержку.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Mulţumesc.

Microfonul nr.3, microfonul nr.2. Şi ultima întrebare. Vorbiţi, domnule Todoroglo.

 

Domnul  Dmitri Todoroglo:

Mulţumesc.

Во-первых, мне непонятно, в качестве кого коллега Стояногло выступает сегодня. От имени комиссии?

 

Domnul  Alexandru Stoianoglo:

Да, от имени комиссии.

 

Domnul  Dmitri Todoroglo:

Решением комиссии, так?

 

Domnul  Alexandru Stoianoglo:

Да, решением комиссии.

 

Domnul  Dmitri Todoroglo:

Понятно. Ну, во-первых, Комиссия по сельскому хозяйству и пищевой промышленности рассмотрела этот проект и в установленном порядке представила свое заключение. И естественно, в нём мы еще раз отметили те вопросы, которые я поднял, и хочу уже от имени комиссии, раз Вы выступаете, еще раз обратить внимание.

Если из 8-й статьи части (2) исключить пункты а) и b), так практически у нас остаются только лишь начальники и помощники руководителей публичных органов и помощники. Так я Вам, в том числе и  как юристу тоже, задаю вопрос: помощник руководителя министерства по статусу выше, чем заместитель министра, или ниже?

 

Domnul  Alexandru Stoianoglo:

Давайте начнем с вашего заключения. Вы действительно дали негативное заключение,  в котором не сделали ни одной ссылки, почему оно негативное. Что касается существа вопроса. Исключив из 8-й  статьи позицию «заместитель министра», мы включили ее в приложение 2, в раздел «Ответственные лица назначаемые» после позиции «министр». Поэтому, я полагаю, мы никоим образом не ущемили интересы ответственных лиц столь высокого ранга, каким являются вице-министры. Часть вторую (перечень, приложение 2) после позиции «министр» мы дополнили позицией «заместитель министра».

 

Domnul  Dmitri Todoroglo:

Спасибо. Я хочу напомнить Вам, что второе приложение, о котором идёт речь, это публичные должности, которые назначаются. В статье  8 говорится: „публичные функции  de conducere de nivelul superior”. Это разный статус этих категорий лиц. Поэтому мой вопрос был очень прост: если мы в статье 8-й исключаем «руководителей и помощников Аппарата Правительства и исключаем заместителей министров, то, скажите, пожалуйста, а помощник министра остаётся? Я себе задаю вопрос.

 

Domnul  Alexandru Stoianoglo:

Мы повышаем статус заместителя министра.

 

Domnul  Dmitri Todoroglo:

Вы не повышаете, вы его снижаете.

 

Domnul  Alexandru Stoianoglo:

Почему не повышаем? Вот исходя из приложения, о котором я говорю, куда мы включаем после министров вице-министров. Этим самым мы повышаем статус вице-министра.

 

Domnul  Dmitri Todoroglo:

Все статусы министра самые высокие, что предусмотрено статьей 8-й.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Domnule Todoroglo,

Aceasta deja e dezbatere. Nu vă supăraţi.

 

Domnul  Dmitri Todoroglo:

Da, mulţumesc.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Mulţumim, domnule Stoianoglo.

Luaţi loc, vă rog. Am zis că ultima întrebare.

Microfonul nr.2, vă rog.

 

Domnul  Iurie Stoicov:

Domnule Stoianoglo,

Dumneavoastră cunoaşteţi foarte bine că în structurile de forţă, în special Ministerul de Interne, viceministrul acesta este, dacă doriţi, şeful statului major, care, de altfel, dirijează toată activitatea poliţiei. Păi, cum o să dirijeze el cu aceste activităţi dacă el o să fie iarăşi persoană politică?

Domnul  Alexandru Stoianoglo:

Domnule Stoicov,

Noi am spus că este vorba nu numai despre persoana politică. Noi am spus, în primul rînd, despre persoanele profesioniste, care au susţinere şi politică. Acestea sînt diferite lucruri.

 

Domnul  Iurie Stoicov:

Domnii autori tocmai au spus că aceasta este persoană politică. Aceeaşi situaţie şi în Ministerul Apărării, ajutorul, viceministrul, practic, conduce cu Armata Naţională.

 

Domnul  Alexandru Stoianoglo:

Aceasta nu exclude că noi propunem la funcţiile respective oameni neprofesionişti.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Mulţumim, domnule Stoianoglo.

Luaţi loc, vă rog.

Stimaţi colegi,

Supun votului proiectul. Cine este pentru, rog să voteze Poftim? A refuzat domnul Guznac. Mai doriţi să vorbiţi? Da, poftim. Nici o problemă, dacă doriţi. Am înţeles că aţi refuzat.

 

Domnul  Valentin Guznac – Fracţiunea PCRM:

Domnule Preşedinte,

Eu vă mulţumesc că totuşi aţi respectat drepturile deputaţilor de a veni cu luări de cuvînt în faţa Parlamentului.

Stimaţi colegi,

Onorată asistenţă,

Modificările şi completările Legii cu privire la Guvern şi Legii cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public, propuse spre examinare astăzi de către Alianţa pentru Integrare Europeană, odată în plus ne demonstrează intenţiile adevărate ale guvernării actuale.

Modificările propuse sunt, de facto, revizuirea statutului de viceministru în contextul asigurării posibilităţii de numire a acestuia exclusiv pe criterii politice. Astăzi, se pare că Alianţa pentru Integrare Europeană, după ce a împărţit conform algoritmului portofoliile ministeriale, încearcă a împărţi şi funcţiile de viceminiştri după aceleaşi principii.

Este profund regretabil faptul că valorile şi aspiraţiile europene, de care vorbiţi în permanenţă, de fapt, sînt nişte declaraţii false, anunţate în campania electorală şi repetate astăzi de dumneavoastră în continuare.

Ştiţi cu certitudine că procesul de elaborare a noii Legi cu privire la  funcţia publică şi statutul funcţionarului public a fost tunul de durată. A fost un proces în care am consultat partenerii şi experţii europeni, societatea civilă în ansamblu. Cunoaşteţi foarte bine că fiecare prevedere a acestei legi a fost discutată pe larg înainte de a fi inclusă în proiectul final, propus spre examinare şi adoptare Parlamentului. Inclusiv o bună parte dintre dumneavoastră au participat în acest proces. Ba chiar mai mult, unii dintre dumneavoastră au votat pentru această lege.

Vă asigurăm că şi guvernarea anterioară ar fi putut merge pe formula pe care o propuneţi dumneavoastră astăzi, dar nu a făcut-o. Am considerat că trebuie să  avansăm în acest sens. Am pledat pentru depolitizarea funcţiei şi am încercat să asigurăm investirea respectivă în exclusivitate pe criterii de profesionalism.

Dumneavoastră ştiţi foarte bine că şi noi am avut discuţii foarte multe şi aprinse la acest capitol, dar am mers pe altă cale. Legea intrată în vigoare la finalul mandatului Guvernului precedent a întrunit toate recomandările, dar şi standardele europene în acest sens. Practica europeană în domeniul respectiv, practicile acestea sînt total diferite de ceea ce ne propuneţi dumneavoastră astăzi.

Mai mult decît atît, vrem să vă reamintim de faptul că şi în condiţiile legii vechi, practic, nici un viceministru în guvernele anterioare nu a fost numit pe criterii politice. Aceştia nu au fost membri de partid, ci profesionişti în domeniu. Iar în condiţiile legii noi aceste criterii au devenit şi mai categorice.

Mai mult, miniştrii actuali, prin prevederile legii noi, sînt absolut asiguraţi în ceea ce priveşte suportul managerial, consultanţa prin cabinetele ministrului, care pot fi instituite şi pe calea pe care le administrează. Persoanele care fac parte din aceste subdiviziuni sînt cele pe care le alege ministrul atunci cînd vine la minister şi anume acestea pot fi acele cu caracter politic.

Dumneavoastră se vede că totuşi vă propuneţi o altă cale. După exemplul recent în ceea ce priveşte componenţa Cabinetului de miniştri, mi se pare, foarte curînd vom asista la repartizarea, în baza algoritmului, şi a funcţiilor de rang mai inferior, inclusiv şefi de departamente, ambasadori etc.

Evident, fiecare dintre dumneavoastră are cîte un nepot, unii au chiar şi mai mulţi, cumetri, fraţi, surori pe care trebuie să îi angajaţi în serviciu; cei pe care vreţi să îi încercaţi, să îi promovaţi, în urma modificărilor propuse la diferite funcţii de rang înalt în stat, pot avea în buzunarele lor şi 20 de carnete de membru al Partidului Liberal, Partidului Liberal Democrat ori ale altei formaţiuni.

Lipsa profesionalismului şi a experienţei acestora o să vă lovească pe înşişi dumneavoastră cu puterea cruntă a bumerangului, pe care astăzi atît de pripit îl aruncaţi. Şi se ştie bine că nu din orice metal pot fi turnate gloanţe şi nu fiecare muscă face miere. La ce se poate aştepta alegătorul în asemenea condiţii de incompetenţă şi neprofesionalism? Neprofesionalismul taxează zilnic cetăţenii şi imaginea Republicii Moldova.

Mă adresez către Preşedintele Parlamentului cu întrebarea: de ce nu a fost desemnată pentru prezentarea raportului ori cel puţin a coraportului Comisia administraţie publică, mediu şi dezvoltare regională, de a cărei competenţă ţine subiectul abordat? Nu vreau să cred că este o ignoranţă simplă, ori o gafă tehnică, este nedorinţa de a avea un raport contradictoriu celui prezentat de Comisia juridică, numiri şi imunităţi.

Mai mult decît atît, vreau să vă informez că comisia pe care o reprezint nu a examinat proiectul respectiv de lege şi nu l-a avizat, cu toate afirmaţiile aduse în faţa respectabilului Parlament de către prezentatorul de raport.

Astfel, Fracţiunea PCRM îşi anunţă dezacordul cu propunerile făcute de dumneavoastră şi consideră că prevederile ambelor legi urmează la capitolul discutat a rămîne neschimbate.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Mulţumim.

Stimaţi colegi,

poate să îi credem, cel mai bun exemplu ar fi cum domnii viceminiştri nu au fost politizaţi. Iată, îl avem în sală pe domnul Iurie Muntean, viceministru al economiei, care este departe de politică. (Aplauze.) Şi sper că este bun profesionist.

Oricum supun votului proiectul.

Cine este pentru, rog să voteze. Prima lectură.

Mulţumesc.

Sectorul nr.1 – 40?

 

Domnul  Ghenadie Morcov –  Fracţiunea PCRM:

Domnule Preşedinte,

Prima lectură cu majoritatea de voturi. Număraţi-vă dumneavoastră voturile în sală care le aveţi.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Păi, dumneavoastră doar cereţi să se respecte Regulamentul, nu, stimaţi colegi?

Bine.

Mulţumesc.

Cu majoritatea voturilor, proiectul de Lege este aprobat în primă lectură.

Domnule Munteanu,

Dar nu, mîine, te rog. te rog frumos. Mîine eu am să tac, dumneata ai să vorbeşti.

Microfonul nr.3, vă rog.

 

Domnul Iurie Muntean –  Fracţiunea PCRM:

Domnule Ghimpu,

Mulţumesc mult de favoare.

Deci eu am fost ales persoană în bază de concurs. Un concurs foarte dur, la a cărui bază au fost puse multe criterii: studiile, experienţa, cunoaşterea limbilor etc. Şi la momentul alegerii, stimate domnule Ghimpu, eu nu am fost membru de partid. Spre deosebire de practica Primăriei municipiului Chişinău, unde colaboratorii se aleg pe principii politice şi de rudenie, în Guvernul precedent viceminiştrii au fost selectaţi în bază de concurs definitiv şi punctum.

Mersi. (Aplauze.)   

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Stimaţi colegi,

Continuăm, punctul 2 al ordinii de zi – proiectul de Lege cu privire la modificarea Codului audiovizualului al Republicii Moldova. Raportor, cine?

Doamna Fusu, da? Vă rog.

 

Doamna Corina Fusu:

Stimate domnule Preşedinte al Parlamentului Republicii Moldova,

Stimaţi colegi,

Reprezentanţi ai instituţiilor internaţionale,

Reprezentanţi ai mass-media, astăzi, propunem un proiect de Lege pentru modificarea Codului audiovizualului al Republicii Moldova cu numărul 260-XVI din 27 iulie 2006. Din capul locului vreau să vă spun că nu ne propunem astăzi să revedem Codul audiovizualului, Cod care, în opinia noastră, în opinia experţilor, atît naţionali, cît şi internaţionali, are mai multe carenţe şi lacune.

La revizuirea, revederea întregului context în care funcţionează Audiovizualul în Republica Moldova vom reveni în timpul cel mai apropiat, avînd în vedere consultarea societăţii civile, experţilor internaţionali, astfel încît să aducem prevederile actualului cod la normele şi standardele europene.

Astăzi, venim doar cu unele modificări a doar trei articole din nominalizatul Cod şi avem drept scop lichidarea unor lacune, care fac ca cîteva articole din acesta să nu se ajusteze la cadrul legal existent. Iar cel de al doilea scop este cel al deblocării situaţiei din cadrul Consiliului de Observatori de la „Teleradio-Moldova”.

Conform alineatului (3) al articolului 42 din Cod, candidaţii pentru funcţia de membru al Consiliului Coordonator al Audiovizualului sunt confirmaţi de către Parlament cu votul a cel puţin 3/5 din numărul total al deputaţilor. În cazul în care un candidat pentru funcţia de membru al Consiliului Coordonator al Audiovizualului nu întruneşte numărul necesar de voturi, Comisia parlamentară de profil şi Comisia parlamentară juridică, pentru numiri şi imunităţi înaintează, în termen de două săptămîni, o nouă candidatură.

Potrivit articolului 66 litera a) din Constituţie, Parlamentul are o serie de atribuţii de bază, inclusiv adoptarea legilor, hotărîrilor şi moţiunilor. Modalitatea adoptării legilor şi hotărîrilor, deci procedura de votare, este prevăzută la articolul 74 alineatul (1) şi alineatul (2) din Constituţie. Astfel, hotărîrile Parlamentului, potrivit articolului 74 alineatul (2) din Constituţie, la fel ca şi legile ordinare,  se adoptă cu votul majorităţii deputaţilor  prezenţi.

Şi alte acte normative, legi vin în contradicţie cu articolul 42, 56 şi 60 din actualul Cod al audiovizualului. În temeiul celor relatate mai sus, constatăm că prevederile articolului 42 alineatul (3) şi ale articolului 56 alineatul (3) litera c) din Codul audiovizualului al Republicii Moldova contravin prevederilor articolului 7 şi 74 alineatele (2) şi (1) din Constituţia Republicii Moldova. Astfel, în cazul în care nu este stipulat expres în Constituţie, hotărîrile Parlamentului se adoptă cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi.

Or, instituţionalizarea unei proceduri, diferite de cea prevăzută de normele constituţionale, la adoptarea hotărîrilor Parlamentului, poate conduce la un blocaj al procedurii legislative şi, prin urmare, poate genera criză politică. Atragem, de asemenea, atenţia asupra faptului că, conform prevederilor articolului 60, Consiliul de Observatori confirmă  candidatul în funcţia de preşedinte al Companiei cu votul cel puţin a 2/3 din membrii săi.

De asemenea, preşedintele Companiei poate fi destituit de către Consiliul de Observatori cu cel puţin 2/3 din voturile membrilor Consiliului de Observatori. Conform actualului Cod al audiovizualului, Consiliului Coordonator al Audiovizualului este declarat autoritate publică autonomă şi este reprezentantul şi garantul interesului public în domeniul audiovizualului, iar Consiliul de Observatori este organul de control al activităţii Instituţiei Publice Naţionale a Audiovizualului Compania „Teleradio-Moldova” şi, totodată, face parte din conducerea acestei instituţii.

Or, la ora actuală, sînt vacante trei locuri pentru funcţia de membru al Consiliului de observatori. În curînd, va fi vacantă şi cea de a patra funcţie în cadrul Consiliului de observatori. De mai multă vreme Consiliul de Observatori nu îşi poate exercita funcţiile, nu se poate întruni în şedinţe, nu poate lua decizii şi aceasta se întîmplă de aproape un an de zile.

Doamna preşedinte al Consiliului de Observatori Mariana Şlapac m-a informat că astfel, în aceste condiţii, Consiliul de Observatori nu îşi asumă responsabilitatea de calitatea activităţii şi a programelor emise de „Teleradio-Moldova”.

Drept necesitate a modificării unor articole este şi faptul că, recent, la data de 17 septembrie, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a pronunţat Hotărîrea „Manole şi alţii contra Republicii Moldova” şi Curtea a constatat în unanimitate violarea articolului 10 CEDO. Reprezentantul Guvernului Republicii Moldova la CEDO, în nota informativă către domnul ministru al justiţiei al Republicii Moldova Alexandru Tănase, de asemenea, constată carenţe ale Codului audiovizualului, pornind de la constatările Curţii, şi consideră că urmează a se examina prevederile legislaţiei în vigoare, pertinente în domenii, şi anume Codul audiovizualului al Republicii Moldova prin prisma lacunelor depistate, cît şi a standardelor internaţionale aplicabile.

Implementarea proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte legislative nu necesită cheltuieli financiare sau de altă natură.

 

Domnul Serafim Urechean – Fracţiunea AMN:

Atît, da?

Mulţumesc frumos.

Întrebări?

Poftim, domnule Petrenco. Microfonul nr. 3.

 

Domnul Grigore Petrenco:

Mulţumesc.

În primul rînd, de procedură.

Doamna Fusu,

Deci nimeni dintre deputaţi nu a primit totuşi raportul comisiei. Unde este raportul Comisiei şi cum putem examina acest proiect de Lege fără raportul Comisiei?

Domnul Serafim Urechean:

Deci cred că au fost distribuite toate rapoartele.

 

Domnul Grigore Petrenco:

Dacă au fost distribuite, poate cineva dintre colegi are acest raport, să arate că îl are.

 

Domnul Serafim Urechean:

Bine.

Mulţumesc.

 

Domnul Grigore Petrenco:

Nu există acest raport. Noi nu putem examina acest proiect de lege.

 

Domnul Serafim Urechean:

Bine.

Mulţumesc.

A doua întrebare.

 

Domnul Grigore Petrenco:

Nu este întrebare, deci noi avem mai multe întrebări privind acest proiect de Lege, dar cum putem examina acest proiect de Lege, dacă nu avem raportul Comisiei?

 

Domnul Serafim Urechean:

Vi se pune la  dispoziţie raportul.

 

Domnul Grigore Petrenco:

Eu nu ştiu de ce…

 

Doamna Corina Fusu:

Este raportul?

 

Domnul Serafim Urechean:

Raportul a fost distribuit la toţi deputaţii. Iată informează serviciile.

 

Domnul Grigore Petrenco:

Deci raportul.

Domnule Urechean,

Ca să fiţi la curent, deci raportul, dacă îl aveţi, poftim, arătaţi-l, poate dumneavoastră  îl aveţi.

Domnul Serafim Urechean:

Iată, imediat.

 

Doamna Corina Fusu:          

Iată, unii deputaţi au primit acest raport.

 

Domnul Grigore Petrenco:

Unii.

 

Doamna Corina Fusu:          

Dumneavoastră nu ştiu de ce nu aţi primit, el a fost multiplicat în numărul necesar de exemplare şi dumneavoastră nu ştiu de ce nu l-aţi primit.

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

E de ajuns să plec de aici numai pentru un minut şi de acum şedinţele se desfăşoară cu totul în altă direcţie.  

 

Domnul Serafim Urechean:

Iată, vedeţi, noi fără domnul Ghimpu ne pierdem. De aceea, poftim,  domnule Ghimpu, puneţi-i la punct.

 

Domnul Grigore Petrenco:

Deci atunci...

 

Doamna Corina Fusu:

Eu am răspuns la întrebare.

 

Domnul Grigore Petrenco:

De asemenea, deci eu mă uit, ultima propoziţie din raport: comisia cu votul majorităţii membrilor (6 – „pro” şi 5 – „împotrivă”), propune plenului Parlamentului proiectul de Lege. Asta noi am auzit de la doamna Fusu, fiindcă preşedintele comisiei... dar vreau să vă aduc la cunoştinţă, şi vreau să aduc la cunoştinţa tuturor colegilor, că în Comisie nu au fost 6 voturi „pro”. Deci  au fost  5 voturi „pro” şi  5 „împotrivă”.

 

Doamna Corina Fusu:          

Domnule Petrenco,

Dumneavoastră mergeţi cu timpul foarte înainte, sîntem la momentul discutării iniţiativei legislative, nu sîntem la momentul raportării. Acum am prezentat proiectul.

 

Domnul Grigore Petrenco:

Reiese că aţi falsificat raportul.  

 

Doamna Corina Fusu:          

Nu sîntem încă la acest moment. Puneţi întrebări directe în baza proiectului pe care l-am pregătit.

 

Domnul Mihai Ghimpu:       

Întrebări, întrebări. Ceasul, ian uitaţi-vă acolo, nu stă pe loc.

 

Domnul Grigore Petrenco:

Deci, de procedură, clar.

Prima întrebare.

Doamna Fusu,

Se cunoaşte că actualul Cod al audiovizualului a fost aprobat după ce a fost expertizat de Consiliul Europei. Respectiv, noi nu putem opera modificări în acest cod fără expertiza respectivă din partea Consiliului Europei. Prima întrebare este: dacă aţi solicitat această  expertiza? Şi dacă da, unde este aceasta? 

 

Doamna Corina Fusu:

Domnule Petrenco,

Dacă dumneavoastră aţi fost atent, de la bun început, v-am atras atenţia că nu revizuim şi nu modificăm în esenţă Codul audiovizualului al Republicii Moldova. Am atras atenţia că există mai multe neajustări cu cadrul legal al Republicii Moldova şi v-am argumentat acest lucru, aveţi şi nota informativă, care a prezentat lucrurile.

Şi al doilea motiv este blocajul din cadrul Consiliului de observatori în posibilitatea de a-şi exercita funcţiile şi atribuţiile conform Codului audiovizualului. Şi această situaţie durează mai bine de zece luni de zile.

Şi eu aş vrea să vă întreb pe dumneavoastră: în Parlamentul de legislatura a XVI-a, de ce nu aţi reuşit să suplimentaţi cele trei funcţii vacante astfel, încît astăzi noi să venim în Parlament, fiind siguri că Consiliul de Observatori îşi exercită funcţiile conform legislaţiei în vigoare. Astăzi, doar vrem să înlăturăm o carenţă, pe care, de fapt, aţi înfăptuit-o sau aţi scăpat-o dumneavoastră în legislatură.

 

Domnul Grigore Petrenco:

Doamnă Fusu,

Acestea nu sînt modificări redacţionale, sînt modificări de concept, modificări esenţiale ale Codului. Şi toate aceste modificări trebuiau să fie expertizate de Consiliul Europei. Şi după ce vom primi această expertiză, trebuie să trecem la examinarea acestui proiect de Lege în primă lectură.

 

Domnul Corina Fusu:

Noi am trimis la expertiză, mai  avem încă un proiect de lege..

 

Domnul Grigore Petrenco:

Adică, totuşi aţi trimis la expertiză?

 

Doamna Corina Fusu:

Am trimis alt...

 

Domnul Grigore Petrenco:

Dar unde este expertiza?

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Două minute s-au epuizat. Mi-aţi atras atenţia că Regulamentul prevede două minute.

 

Domnul Grigore Petrenco:  

Eu am pus o singură întrebare.

A doua întrebare.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Două minute s-au epuizat.

Microfonul nr. 2, vă rog. 

 

Domnul Grigore Petrenco:

După cum am înţeles, nu există expertiza.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Microfonul nr.2, vă rog.

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Stimată doamnă deputat,

Dumneavoastră aţi înaintat acest proiect de Lege şi în opinia şi a mea încercaţi  să faceţi o modificare de principiu, de concept. Şi, desigur, în cazul de faţă, proiectul trebuia să fie trimis la expertizare la Consiliul Europei. Vă pun întrebarea: în aceste trei articole 42, 56 şi 60 este prevăzută o anumită majoritate de voturi pentru formarea structurilor audiovizuale.

Această variantă presupune că Parlamentul, înainte de a vota aceste structuri, trebuie să caute compromisul. Trebuie să găsească reprezentativitate şi trebuie să promoveze dialogul în formarea acestor structuri ale Audiovizualului public. Dumneavoastră reduceţi această proporţie. Şi în felul acesta demonstraţi că nu vreţi să căutaţi dialogul, nu vreţi reprezentativitate şi nu vreţi să căutaţi compromisul.

Eu vreau să vă atrag atenţia dumneavoastră ca preşedinte al comisiei parlamentare actuale că există cel puţin cîteva expertize ale Consiliului Europei în această problemă şi există rezoluţiile despre funcţionarea instituţiilor democratice în ţara noastră, cîteva rezoluţii – 6, în care este scris expres că puterea politică, adică majoritatea parlamentară nu poate şi nu trebuie să suprimeze aceea ce se numeşte independenţa acestor structuri. Dumneavoastră încercaţi să limitaţi, să ne supuneţi politic, şi acesta este scopul acestui proiect, care se vede, fără a ne ascunde după deget. Fiindcă argumentarea dumneavoastră din iniţiativa legislativă este puţin spus „alogică”.

Doamna Corina Fusu:

Aldina, punctul nostru de vedere este o soluţie, pe care trebuie să o aplicăm de urgenţă, dat fiind faptul că situaţia în care se află astăzi şi activează Compania Publică, vă atenţionez, Naţională a Audiovizualului „Teleradio- Moldova”... Dacă nu ştiţi, vreau să vă mai atrag atenţia asupra faptului că „Teleradio-Moldova”, ca şi instituţie publică, este finanţată din bani publici, trebuie să fie controlată de către public şi trebuie să aibă un mesaj public, deci trebuie să servească interesul publicului. Din aceste trei elemente lipseşte unul esenţial – nefuncţionalitatea Consiliului de Observatori, organ de conducere, dar şi de control.

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Doamnă preşedinte,

Dumneavoastră sînteţi preşedintele Comisiei parlamentare şi, în baza Codului audiovizualului, trebuia demult, căci de acum sînteţi în funcţie, practic, de o lună de zile, să provocaţi numirea acestor persoane, alegerea, selectarea împreună, aşa cum prescrie legea, împreună cu Consiliul Coordonator al Audiovizualului. Lucrul acesta nu l-aţi făcut şi începeţi să faceţi altă manevră, care, eu înţeleg, politic vă este foarte convenabilă. Şi îngustaţi dumneavoastră...

 

Doamna Corina Fusu:

Care este întrebarea?

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

Domnule Stepaniuc,

Îmi pare rău,  trei minute de acum.

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Domnule Preşedinte,

Nu faceţi chestiunea aceasta. Se discută o problemă foarte serioasă.

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

Ne-aţi atras atenţia dumneavoastră, Fracţiunea dumneavoastră că două minute doar.

Microfonul nr.3, vă rog.

Întrebări, doar întrebări. Dacă doriţi să vorbiţi,  la tribuna centrală, cu tot respectul. Întrebări acum au loc.

 

Doamna Inna Şupac:

Aş dori să atrag atenţia colegilor mei pentru stenogramă că raportul comisiei de bază şi al preşedintelui Comisiei doamnei Fusu, de fapt, este falsificat, fiindcă aici este scris că, conform avizului Comisiei de profil, sînt membru al acestei Comisii, decizia a fost adoptată cu şase voturi „pro”. De fapt, aici, nouă ne-au adus, vă mulţumim, domnule Nagacevschi, raportul. Aici nu este inclus avizul   Comisiei de profil. Nu îl avem semnat de către dumneavoastră, doamna Fusu. Unde este el?

Şi dacă în momentul supunerii la vot la Comisia de profil au fost  10 persoane prezente, 5 au votat „pro”, 5 − „contra”. Înseamnă că este paritatea voturilor. Decizia nu este luată. În cazul în care dumneavoastră spuneţi că decizia a fost luată, încălcaţi flagrant articolul 22 din Regulamentul Parlamentului, conform căruia legea nu prevede vreo posibilitate de a vota anticipat sau cu vot transmisibil, chiar dacă acest vot anticipat aparţine cu toată stima şi respectul domnului Prim-ministru. Aşa că unde este avizul? Aceasta este întrebarea, doamnă Fusu.

 

Doamna Corina Fusu:

Avizul a fost repartizat. Eu personal l-am semnat. 

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

Microfonul nr. 4, vă rog.

 

Domnul Leonid Bujor – Fracţiunea «Alianţa "Moldova Noastră"»:

De procedură. Îmi cer scuze, stimată domnişoară, în cadrul şedinţei Comisiei, a avut loc, conform prevederilor Regulamentului, procedura de vot. Şi ceea ce este scris în procesul-verbal, în raport, îmi cer scuze, este absolut corect. Nu s-a votat 5 la 5, din simplul motiv că în sală erau prezente 11 persoane. De aceea, nu induceţi în eroare nici deputaţii, nici opinia publică din Republica Moldova şi nici cetăţenii ţării, nu este frumos.

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

Următorul... Dreptul la replică? Poftim, microfonul nr. 3.

 

Doamna Inna Şupac:

Vă mulţumesc.

Stimate domnule ministru al educaţiei Leonid Bujor, colegul meu de la Comisia de profil. Dacă ţineţi minte, acolo a fost prezentă şi echipa de televiziune NIT, care a filmat şi care a filmat că în cadrul Comisiei în momentul în care a fost supunerea la vot, noi am fost zece persoane, cinci la cinci. Noi putem să confirmăm. Să amînăm atunci dezbaterile astăzi. Noi putem să confirmăm aceasta. Vă rog frumos, să cereţi scuze.

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

Domnule Bujor,

Trebuie să credem Televiziunii NIT. Este „imposibil” să nu crezi.

Microfonul nr. 4.           

 

Domnul Leonid Bujor:

Cred că cineva crede. Eu nu am nici un temei să cred postului de televiziune pe care l-aţi nominalizat dumneavoastră. Eu reconfirm o dată în plus că la procedura de vot s-au acumulat 6 voturi „pro”. Şi deputaţii Fracţiunii Partidului Comuniştilor au fost unicii care au votat împotrivă. De aceea, aici mai sînt deputaţi din această fracţiune, care au participat la şedinţă şi pot confirma că domnişoara induce lumea în eroare.

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

Microfonul nr.3 pentru domnul Muntean, vă rog eu.

Doamnă deputat,

Vă rog eu frumos, doar nu contează: avizul e pozitiv sau e negativ pentru dezbateri în plen.

Microfonul nr.3 pentru domnul Muntean. Vă rog frumos. Vă rog microfonul. Cu tot respectul.

 

Doamna Inna Şupac:

A doua întrebare am.

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

A doua, ţineţi cont de minute, vă rog atunci.

 

Doamna Inna Şupac:

Da, vă mulţumesc.

Doamnă Fusu.

În nota informativă, prezentată de către dumneavoastră, afirmaţi că unele prevederi ale Codului audiovizualului contravin normelor Constituţiei din Republica Moldova. Sper că dumneavoastră cunoaşteţi, noi am discutat aceasta şi la şedinţa Comisiei de profil, că nici dumneavoastră, nici noi nu sîntem în drept să afirmăm: contravine sau nu Constituţiei Republicii Moldova. Este prerogativa Curţii Constituţionale.

Afirmînd aceasta, înseamnă că dumneavoastră aţi sesizat Curtea Constituţională sau colegii dumneavoastră, care au fost deputaţi timp de patru ani de zile, au sesizat.

Dacă da, cine a sesizat Curtea Constituţională şi care este decizia?

Vă mulţumesc.

 

Doamna Corina Fusu:

Dumneavoastră, dacă aveţi dubii la constituţionalitate, aveţi tot dreptul să sesizaţi această … 

 

Doamna Inna Şupac:

Dumneavoastră aţi afirmat aceasta în nota informativă şi în raport.

 

Doamna Corina Fusu:

Nu, nu am afirmat că s-a sesizat Curtea. Dumneavoastră interpretaţi.   

 

Doamna Inna Şupac:

Aţi afirmat că contravine Constituţiei Republicii Moldova. Şi aţi spus astăzi în raportul dumneavoastră, doamnă Fusu.

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

Dacă îmi permiteţi să o ajut eu pe doamna Fusu. Este vorba de faptul că nu este lege constituţională. Şi acele prevederi, incluse de dumneavoastră, contravin Constituţiei.

 

Doamna Inna Şupac:

Discrepanţe.

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

Că nu se adoptă cu 2/3, doar Constituţia se modifică cu 2/3, dar legea organică se modifică cu 50 plus 1. 

Microfonul pentru domnul Muntean, vă rog.

Patru minute aţi vorbit.

 

Doamna Inna Şupac:

Vorba este că aici e scris că sînt discrepanţe între Constituţia Republicii Moldova şi prevederile Codului audiovizualului. Nota informativă spune că Codul audiovizualului contravine prevederilor Constituţiei Republicii Moldova. Aceasta este prerogativa Curţii Constituţionale de a decide: contravine sau nu?

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

Nu e un punct de vedere.

 

Doamna Inna Şupac:

Întrebarea mea este: a fost sesizată Curtea Constituţională sau nu?    

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Acesta este un drept şi un punct de vedere.

 

Doamna Inna Şupac:

Un punct de vedere, da?  Poftim.

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

Domnule Muntean,

Vă rog, căci rugineşte microfonul. 

 

Domnul Iurie Muntean:

Da, e o întrebare şi o replică. Astăzi, am asistat prima dată, cînd domnul ministru al educaţiei, avînd doar două săptămîni în funcţie, deja induce în eroare în mod flagrant şi opinia publică, şi onoratul Parlament, şi, în genere, toată lumea. Vă rog să notaţi. De două ori a indus în eroare şi Parlamentul, şi opinia publică.

Deci întrebarea mea este următoarea: cînd a fost amendat Codul audiovizualului, acele amendamente au fost consultate cu Consiliul Europei. Şi el a avizat pozitiv cu satisfacţie respectivele amendamente, apropo, acesta în legătură cu faptul că acele amendamente presupuneau  implicarea activă a opoziţiei în activităţile Audiovizualului, un drept garantat. Dumneavoastră spuneţi, aţi afirmat că aceste amendamente pe care dumneavoastră le propuneţi nu pot fi avizate de Consiliul Europei. Şi apoi cu cinci secunde mai tîrziu spuneţi, că, de fapt, aţi trimis aceste amendamente la Consiliul  Europei. Deci, vă rog mult, spuneţi, cînd aţi spus adevărul?

 

Doamna Corina Fusu:

În primul rînd, activitatea opoziţiei nu este reglementată prin Codul audiovizualului. Răspuns la prima întrebare.

Şi la cea de a doua întrebare am spus că mai avem încă o iniţiativă legislativă, un alt proiect de lege de amendare a Codului, care a fost trimis şi aşteptăm răspuns.

 

Domnul Iurie Muntean:

Dar aceasta a fost trimisă?

 

Doamna Corina Fusu:

Acesta nu este. Acesta noi îl considerăm, că nu aduce modificări esenţiale. Pur şi simplu, deblochează o situaţie catastrofală de la „Teleradio- Moldova”.

 

Domnul Iurie Muntean:

Doamna Fusu,

Dumneavoastră aţi spus...

 

Doamna Corina Fusu:

Şi Parlamentul este responsabil de ce se întîmplă la „Teleradio-Moldova”.

 

Domnul Iurie Muntean:

Doamnă Fusu,

Dumneavoastră foarte bine vă daţi seama că aceste amendamente...

 

Doamna Corina Fusu:

Dacă nu v-aţi exercitat funcţiile.

 

Domnul Iurie Muntean:

...exclud din activităţile Audiovizualului opoziţia totalmente. Ştiţi de aceasta foarte bine, ştiţi că aceasta, de fapt, e  o restrîngere, e o constrîngere a normelor democratice şi a standardelor europene. Ştiţi de acesta foarte bine.

 

Doamna Corina Fusu:

Deci nu este, vă răspund imediat.

Domnul Iurie Muntean:

Şi ştiţi că  în această ordine de idei urma să...

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

Domnule Muntean...

 

Domnul Iurie Muntean:

...urma să consultaţi opinia Consiliului Europei.

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

Domnule Muntean...

 

Doamna Corina Fusu:

Deci eu vă răspund la această întrebare. Nu este chestiunea Parlamentului cum este reflectată.

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

Deconectaţi microfonul nr. 3.

 

Doamna Corina Fusu:

Activitatea opoziţiei la „Teleradio-Moldova”. Nu este problema noastră, este, ţine de politica editorială a „Teleradio-Moldova”.

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

Doamnă Fusu,

Nu repetaţi de trei ori răspunsul la întrebări.

 

Doamna Corina Fusu:

Şi de profesionalismul jurnaliştilor de acolo.

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

Doamnă Fusu,

Vă rog să răspundeţi doar  o dată, căci nu avem timp. E clară poziţia lor.

Domnule Muntean,

Au trecut două minute şi jumatate. Dacă nu puneţi întrebarea, vă deconectez imediat microfonul.

Întrebare, poftim. Microfonul nr.3.

 

Domnul Iurie Muntean:

Da, vă rog mult. Avînd în vedere că dumneavoastră reprezentanţi aşa- numita Alianţă pentru Integrare Europeană, eu cred că această poziţie într-un fel…

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

Întrebare, vă rog.

Deconectaţi microfonul nr.3. Următorul după dumneavoastră. Eu v-am rugat întrebare, dar nu comentarii. Nu este întrebare. Să nu vă consideraţi aici chiar: vă rog eu frumos.

Domnul Muşuc, microfonul nr.3 pentru domnul Muşuc.

Domnule Muntean,

Nu acoperiţi dreptul domnului Muşuc de a pune întrebări.

 

Doamna Corina Fusu:

Domnule Muntean, eu am răspuns, mi-am exprimat opinia. Dacă nu vă satisface  răspunsul, este chestiunea dumneavoastră personală.

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

Poftim,  microfonul nr. 3, vă rog.

 

Domnul Eduard Muşuc – Fracţiunea PCRM:

Da, vă mulţumesc.

Ce să vă zic? Eu cred că este foarte clar, este clar cam ce se ascunde sub acest proiect de lege. Eu vă rog frumos, am dreptul două minute să îmi formulez întrebarea. Încerc să fac lucrul acesta. Într-adevăr, trebuie să recunoaştem şi personal.

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

Întrebări, vă rog, domnule Muşuc. 

 

Domnul Eduard Muşuc:

Domnule Ghimpu,

Nu mă întrerupeţi. Am două minute pentru ca să...

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

Vă rog frumos întrebări, căci altfel deconectez microfonul.

 

Domnul Eduard Muşuc:

Am două minute.

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

Dacă doriţi, ieşiţi la tribuna centrală. Acum puneţi întrebări, vă rog.

 

Domnul Eduard Muşuc:

Nu, eu am două întrebări pentru ca să îmi formulez întrebarea. Vă rog, frumos să nu mă întrerupeţi.

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

Nu vă duceţi la Durleşti prin raionul Dubăsari, vă rog.  

 

Domnul Eduard Muşuc:

Vă rog frumos, să fiţi corect.

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

Puneţi întrebarea, vă rog.  

 

Domnul Eduard Muşuc:

Fiţi corect şi nu mă întrerupeţi. Trebuie să recunoaştem că au fost, au existat mai multe probleme la Televiziunea Publică „Teleradio-Moldova”, chiar personal.

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

Deconectaţi microfonul, vă rog. 

Ori lucrăm conform Regulamentului, ori nu cum doriţi dumneavoastră. Eu vă rog, puneţi întrebarea. Nu, aceasta nu e formulare. Nu vă daţi cu patinele pe aici prin sala aceasta, căci aici nu este sală de patine.

Întrebarea, vă rog eu. Întrebarea. Dacă doriţi, vorbiţi de la tribuna centrală, eu nu sînt împotrivă. Ieşiţi aici şi vorbiţi. Dacă puneţi întrebarea, iarăşi îl deconectez.

Microfonul nr. 3.

 

Domnul Eduard Muşuc:

Foarte bine. Nu ies cu un discurs, ci formulez întrebarea. Încă o dată încep. Într-adevăr, recunosc că au existat mai multe probleme la Televiziunea publică „Teleradio-Moldova”. Personal, inclusiv, am participat la pichetarea acestui post de televiziune. Dar dacă sîntem obiectivi, trebuie să recunoaştem că, în ultima perioadă, mai ales mă refer la ultima campanie electorală, totuşi am avut o dinamică pozitivă evidentă. Reflectarea tuturor conferinţelor de presă.

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

Domnule Muşuc,

Care este întrebarea?

 

Domnul Eduard Muşuc:

Eu o formulez: organizarea  dezbaterilor televizate.

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

Deconectaţi microfonul nr. 3.

 

Domnul Eduard Muşuc:

Întrebarea mea.

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

Cu tot respectul, cel mai mult pe dumneavoastră vă respect, domnule Muşuc. Dar sînt obligat să respect şi  Regulamentul.

Vă rog, microfonul nr.2, da? Întrebări, vă rog.

Doamna Zinaida Chistruga:

Domnule Ghimpu,

Chiar dacă este pentru dumneavoastră foarte dificil, încercaţi să învăţaţi Regulamentul. E bine să îl învăţaţi şi să îl respectaţi. Sunt acordate două minute şi deputatul are dreptul să formuleze întrebarea, cum găseşte el de cuviinţă. Nu comentaţi şi nu faceţi glume de prost gust. Vă rugăm să conduceţi mai decent şedinţa Parlamentului. Există aici presa şi este cam ruşine.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumesc frumos.

Stimaţi colegi,

Mai sînt întrebări? Nu sunt întrebări, da?

Doamnă Fusu,

Mulţumim frumos. Şi aţi prezentat proiectul.

Cine prezintă raportul din partea Comisiei?

 

Doamna Corina Fusu:

Da, în calitate de preşedinte al Comisiei de specialitate, o să prezint raportul asupra proiectului de Lege nr.1198 din 5 octombrie 2009 cu privire la modificarea Codului Audiovizualului al Republicii Moldova nr.260-XVI din 27 iulie 2006.

Comisia cultură, educaţie, cercetare, tineret, sport şi mass-media a examinat proiectul de Lege cu privire la modificarea Codului audiovizualului şi comunică următoarele:

Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XVI-a a adoptat la 27 iulie 2006 Codul audiovizualului, care fixează ca scop asigurarea apărării drepturilor consumatorului de programe de a recepţiona informaţii corecte şi obiective, va contribui la libera formare a opiniei, precum şi va asigura drepturile radiodifuzorilor la libertatea editorială şi libertate de exprimare.

Conform articolului 5, pe teritoriul republicii activează radiodifuzorul public naţional, Instituţia Publică Naţională Compania „Teleradio-Moldova”, serviciul public independent editorial, autonom instituţional, constituit în baza capitalului financiar public. Acesta este investit cu atribuţiile de a elabora, de a produce, de a difuza emisiuni radiofonice şi televizate despre realităţile sociale, politice şi economice, cu respectarea principiilor pluraliste, imparţiale şi echidistante, promovînd echilibrul politic, libertatea de exprimare, de creaţie şi de convingere.

Responsabilitatea supremă pentru reprezentarea interesului public, precum şi pentru implementarea normelor Codului audiovizualului revine Consiliului Coordonator al Audiovizualului, CCA. Deopotrivă, articolul 55 din Cod stipulează că conducerea Companiei „Teleradio-Moldova” este exercitată, inclusiv de către Consiliul de Observatori, CO, care aprobă statutul, caietul de sarcini, evaluează performanţa Companiei, confirmă în funcţie preşedintele Companiei, directorul radiodifuziunii şi directorul televiziunii.

Prevederile articolului 42 alineatul (3) şi ale articolului 56 alineatul (3) litera c) denotă că candidaţii la funcţia de membru al CCA, cît şi de membru al CO, sînt confirmaţi de Parlament cu votul a cel puţin 3/5 din numărul total al deputaţilor, prin adoptarea unei hotărîri a Legislativului. Ca urmare, Consiliul de Observatori confirmă candidatul pentru funcţia de preşedinte al Companiei „Teleradio-Moldova” cu votul  a cel puţin de 2/3 din membrii săi.

Proiectul de Lege nr.1198 din 5 octombrie 2009, iniţiativă legislativă a unui grup de deputaţi în Parlament, prevede modificări la articolul 42 alineatul (3), la articolul 56 alineatul (3), litera c) şi la articolul 60 alineatul (8) şi alineatul (10). Autorii propun ca membrii CCA şi membrii CO să fie numiţi prin hotărîre de Parlament, care, conform articolului 74 alineatul (2) din Constituţia Republicii Moldova, se adoptă cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi la şedinţă.

Ca urmare, şi numirea în funcţie a preşedintelui companiei se va produce cu votul majorităţii membrilor Consiliului de Observatori. În aşa mod, vor fi înlăturate discrepanţele dintre normele constituţionale şi prevederile articolului 42 alineatul (3) şi ale articolului 56 alineatul (3) litera c) din Codul audiovizualului. Propunerile deputaţilor vin întru deblocarea situaţiei din Consiliul de Observatori al Companiei, care, practic, pe perioada de un an de zile nu este funcţional, din cauza vacanţei funcţiilor.

Modificările propuse la Codul audiovizualului reies şi din Hotărîrea CEDO din 17 septembrie 2009. Înalta Curte a constatat carenţe ale Codului, iar cadrul legislativ necesită o revizuire urgentă, pentru a asigura neamestecul autorităţilor în politica editorială a Instituţiei Publice Naţionale a Audiovizualului Compania „Teleradio-Moldova”. 

Şi asigurarea funcţionalităţii atît a Consiliului Coordonator al Audiovizualului, cît şi a Consiliului de Observatori. Implementarea proiectului de lege nominalizat nu necesită cheltuieli financiare sau de altă natură. Proiectul de Lege nr.1198 din 05 octombrie 2009 cu privire la modificarea Codului audiovizualului a fost avizat de către comisiile parlamentare, precum şi de către Direcţia juridică a Aparatului Parlamentului. Avizele, în majoritatea lor, sînt favorabile examinării şi adoptării de către Legislativ a proiectului.             

Comisia agricultură şi industrie alimentară nu a luat nici o decizie. Comisia cultură, educaţie, cercetare, tineret, sport şi mass-media, în temeiul celor menţionate anterior, cu votul majorităţii membrilor săi, 6 – „pro” şi 5 – „împotrivă”, propune plenului Parlamentului proiectul de Lege nr.1198 din  5 octombrie 2009 spre aprobare în primă  lectură.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumim, doamnă Fusu.

Microfonul 2.

 

Doamna Elena Bodnarenco – Fracţiunea PCRM:

Госпожа Фусу, пояснительная записка к проекту закона представлена на трех  страницах, а мотивация даже не одним предложением, а фразой: «Компания „Телерадио-Молдова”» благоприятствует одному политическому формированию – ПКРМ». И если журналисты, которые благоприятствуют политическому формированию ПКРМ, не будут избраны постановлением, не будут назначены постановлением Парламента, то как быть тогда с конституционным правом гражданина на свободу совести?

 

Doamna  Corina Fusu:

Eu vreau să nu confundăm nişte lucruri. Jurnaliştii care lucrează la această instituţie „Teledario-Moldova” şi conducerea acestei instituţii, mă refer atît la Consiliul de Observatori ierarhic superior şi conducerea „Teleradio-Moldova”, trebuie să fie instituţie şi persoane într-adevăr depolitizate şi care protejează şi asigură dreptul cetăţeanului de a fi informat corect, echidistant, din surse verificate, astfel încît să nu favorizeze mai ales partidul care se află la guvernare. Bineînţeles,  dumneavoastră aţi citat acum doar un alineat din...

 

Doamna Elena Bodnarenco:

Да, и попросила на него ответ, но ответа я не услышала, госпожа Фусу.

 

Doamna Corina Fusu:

Ceea ce aţi citit dumneavoastră sînt rezultatele sau concluziile mai multor monitorizări, care se efectuează de ani de zile  atît de organizaţii şi experţi naţionali cu autoritate şi pondere internaţională, cît şi îngrijorările instituţiilor europene la felul cum activează Compania „Telradio-Moldova”. Şi au fost depistate carenţe la acest capitol atît de către Consiliul Europei prin diferite rezoluţii şi recomandări, cît şi de Uniunea Europeană, inclusiv de către Departamentul Media OSCE, inclusiv de către raportul misiunii internaţionale de monitorizare a desfăşurării campaniilor electorale atît din 5 aprilie, cît şi din 29 iulie. Sîntem obligaţi să readucem la normalitate şi sănătate această instituţie, care se hrăneşte sau este finanţată din banii tuturor cetăţenilor Republicii Moldova, atît din banii acelor care au votat Partidul Comuniştilor, cît şi ai celor care au votat actuala Alianţă pentru Integrare Europeană.

 

Doamna  Elena Bodnarenco:

Absolut corect şi noi revenim la această întrebare la numirea candidaturii.

 

Doamna  Corina Fusu:

Formulaţi-o mai  concret şi vă dau un răspuns.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Mulţumim.

Microfonul 3.

 

Doamna  Inna Şupac:

Vă mulţumesc.

Doamnă Fusu,

Ieri la, comisia de profil, dumneavoastră, după întrebările noastre, ne-aţi promis că astăzi vom afla denumirile acelor organizaţii nonguvernamentale cu care dumneavoastră le-aţi consultat, acele modificări pe care le propuneţi astăzi. Noi aşa şi nu am aflat care sunt acele organizaţii nonguvernamentale. Vă rog frumos să  ne spuneţi care sînt?

 

Doamna Corina Fusu:

Mult stimată doamnă colegă din cadrul comisiei de specialitate, cu mai multe domenii,

Doar astăzi ne referim la domeniul mass-media, dumneavoastră aţi avut în mapa dumneavoastră de lucru, ordinea de zi pentru desfăşurarea audierilor parlamentare. De 5 zile le-aţi avut în mapă, pur şi simplu, dumneavoastră nu aţi  atras atenţia. Şi acolo era toată lista cu ONG-urile invitate.

Cu părere de rău, eu nu am acum la mine respectiva mapă, dar vă pot spune că au fost astăzi prezenţi şi invitaţi, au fost invitaţi mai mulţi, dar prezenţi astăzi au fost ONG-rile: „Asociaţia Presei Electronice”, „Asociaţia Presei Independente”, „Centrul de Jurnalism Independent”, „Acces la informaţie”. Poate îmi scapă cîteva.

Toate, din cîte vedeţi, sunt ONG-uri de specialitate care efectuează, implementează mai multe proiecte, inclusiv din finanţări internaţionale, care vin din partea ambasadelor europene, altor instituţii cu renume. Deci sînt experţi credibili şi cu pondere, stimaţi în toată lumea. Aş vrea să fie respectaţi şi în  Republica Moldova.

Pentru că aceleaşi ONG-uri au venit cu recomandări, au discutat timp de două luni de zile actualul Cod al audiovizualului şi tocmai recomandările cele mai importante atît ale experţilor naţionali, cît şi ale experţilor internaţionali, la care astăzi dumneavoastră cu toţii, stimaţi colegi din Partidul Comuniştilor din Republica Moldova, faceţi referinţă, nu le-aţi luat în consideraţie. Ca întotdeauna mimaţi democraţia şi  aveţi standarde duble.

 

Doamna  Inna Şupac:

Noi mimăm, da. Vă rog  frumos, să  nu comentaţi.

 

Doamna  Corina Fusu:

Îmi pare foarte rău că puneţi la îndoială.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Doamnă Fusu,

Mulţumim.

 

Doamna  Inna Şupac:

Îmi daţi voie de clarificat. Da, Fusu, eu vă aduc aminte.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

A doua întrebare.

 

Doamna  Inna Şupac:

A doua întrebare. Astăzi noi am examinat la audierile parlamentare întrebarea: activitatea radiodifuzorului public naţional Compania „Teleradio-Moldova” pentru implementarea normelor Codului audiovizualului. Aceasta este o chestie. Eu v-am întrebat: dacă dumneavoastră aţi consultat? Nu despre „Teleradio-Moldova” cu ONG, dar v-am întrebat: dacă dumneavoastră aţi consultant cu societatea civilă modificarea Codului audiovizualului al Republicii Moldova şi proiectul de Lege?

 

Doamna  Corina Fusu:

Vă mulţumesc. Eu am înţeles întrebarea. Mă scuzaţi.

Într-adevăr, noi astăzi am iniţiat audieri parlamentare şi sper să devină o tradiţie, în orice caz pentru comisia pe care am onoarea să o prezidez, să avem audieri parlamentare conform art.111 din Legea despre Regulamentul de funcţionare al Parlamentului Republicii Moldova, care prevede controlul parlamentar asupra implementării legilor.

Astăzi, într-adevăr, am început aceste consultări, acest control parlamentar şi consultări cu societatea civilă şi am început cu cel mai sensibil capitol – Audiovizualul. Iar din cadrul Audiovizualului, cu multitudine de probleme şi carenţe, pe care nu vreau astăzi să le descifrez pe toate, ne-am oprit anume asupra Instituţiei Publice Naţionale a Audiovizualului, pentru că este finanţată din bani publici, trebuie să fie controlată de către public şi trebuie să servească interesul întregului public.

Astăzi a demarat, a început, consultările vor continua cu  experţi interni şi externi, şi de la OSCE, şi de la art.19, şi de la Comisia de la Veneţia, şi de la Consiliul Europei,  de unde doriţi, astfel încît...

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Doamnă Fusu,

Mai laconic, vă rog, mai laconic.

 

Doamna  Corina Fusu:

Cadrul Audiovizualului, toată legislaţia care reglementează să fie în conformitate cu ceea ce … dumneavoastră de 8 ani de zile...

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Doamnă Fusu,

Mai laconic, căci e ora 17.00.

 

Doamna  Inna Şupac:

Am înţeles.

Vă mulţumesc.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Stimaţi colegi,

Două ore au trecut şi noi abia a doua chestiune examinăm. Vă rog, eu nu faceţi abuz de Regulamentul Parlamentului.

 

Doamnă Fusu,

Mulţumesc frumos.

Stimaţi colegi,

Supun votului proiectul.

Cine este. Pentru dezbateri, da?

 

Doamna  Corina Fusu:

La dezbateri, da.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Mulţumim.

Victor Stepaniuc, poftim.

 

Domnul  Victor Stepaniuc:

Stimaţi colegi deputaţi,

În anul 2002, Republica Moldova a fost menţionată într-o primă rezoluţie în problema funcţionării instituţiilor democratice în ţara noastră şi această rezoluţie a fost una dură în adresa Republicii Moldova. Trebuie să  recunoaştem sincer şi acei care am fost la guvernare, şi acei care eram atunci în opoziţie, căci învinuirile respective se refereau nu atît la adresa guvernării, cît la funcţionarea acestor instituţii democratice pe parcursul... după anul 1991.

De fapt, unul dintre subiecte a fost funcţionarea Audiovizualului, la inclusiv legea din 1995, care a fost adoptată, înţelegeţi dumneavoastră, nu de comunişti, dar de fostele guvernări. În felul acesta, şi în această Rezoluţie 1280 şi după aceasta în Rezoluţia 1303, şi încă în patru rezoluţii problema Audiovizualului permanent a fost în vizorul Consiliului Europei. Pînă la urmă, pe parcursul a patru ani de zile a  apărut acel Cod al audiovizualului, care încearcă cineva astăzi să îl critice. Şi îmi pare foarte rău că doamna preşedinte al comisiei parlamentare, doamna Fusu, care, în viziunea mea, este totuşi un specialist cît de cît în acest domeniu, încearcă să facă  aceasta de pe poziţii politice.

Audierile parlamentare care au fost astăzi la Comisie, adică în cadrul Comisiei parlamentare, au demonstrat foarte clar că toţi vorbitorii s-au împărţit, de fapt, în două grupe. Şi nu poate astăzi doamna Fusu să  considere şi deci să  ne convingă că a fost susţinut anume punctul dumneaei de vedere în cadrul audierilor. Majoritatea celor care au vorbit au spus că legea este una bună, dar este implementată rău. Dacă este implementată slab sau rău, stimaţi colegi, să implementăm în continuare această legislaţie.

În sală sînt deputaţi cu practică, sînt deputaţi care au practică în sens că au fost şi diplomaţi, au fost şi conducători de comisii parlamentare, au fost şi deputaţi, reprezentanţii noştri în Consiliul Europei şi cred eu că ei înţeleg această iniţiativă  legislativă, de fapt, degradează situaţia standardelor care le-a avut ţara noastră în problema Audiovizualului. Este un pas înapoi. Dacă experţii Consiliului Europei care au expertizat legea veche şi, în primul rînd, vreau să vorbesc despre Karl Iacubovici, care a dat anume la aceste articole, care sînt menţionate în iniţiativa legislativă,  a dat viziunea sa, dumnealui scrie referitor la articolul 42.

La articolul 42.3 scrie foarte clar: „Este salutabilă condiţia pentru votul majorităţii de 2/3 la desemnarea membrilor Consiliului  Audiovizualului.” Şi se argumentează  foarte clar că, în felul acesta, se caută compromisul, se propune reprezentativitate la formarea structurilor şi deci legislaţia propune dialogul dintre forţele politice, pentru a nu supune aceste structuri ale Audiovizualului majorităţii parlamentare.  Şi la articolele 56 şi 60 se subliniază acelaşi lucru.

Şi ar fi bine ca fiecare coleg dintre ai noştri, înainte de-a vota, să cunoască că în această  expertizare există o tabelă pregătită chiar de expert. Şi expertul se pronunţă foarte clar anume pentru varianta moldovenească, propuse 2/3 şi 3/5 la formarea  structurilor Consiliului de Observatori şi Consiliului Audiovizualului,  inclusiv alegerea preşedintelui Companiei Publice „Teleradio-Moldova”.

Eu aş vrea să spun foarte clar: este o greşeală ceea ce insistă să facă astăzi majoritatea parlamentară, deoarece, indiscutabil, modificările propuse nu au ca obiectiv democratizarea. Dumneavoastră  doar, mulţi dintre acei care aţi fost pînă nu demult în opoziţie, ne criticaţi pe noi că nu avem un comportament democratic. Această modificare nu are ca obiectiv democratizarea, nu promovează  pluralismul, dar oferă, de fapt, supunere politică şi caută să introducă supunerea politică a organelor de conducere a Audiovizualului din Republica Moldova majorităţii parlamentare. Acest procedeu este unul abuziv şi regresiv pentru democraţie şi funcţionare a Audiovizualului din ţara noastră şi el, cel mai  important, contravine rezoluţiilor Consiliului  Europei la acest subiect.

Stimaţi colegi,

Consiliul Audiovizualului şi Consiliul de Observatori, validate doar cu votul dumneavoastră, adică a majorităţii parlamentare, nu vor fi reprezentative, dar vor deveni consilii ale Alianţei şi ale partidelor pe care le reprezentanţi.

Propun ca proiectul respectiv să fie respins, ca fiind unul lipsit de argumente juridice şi denigrator pentru imaginea Republicii Moldova, inclusiv peste hotare, şi din cauză, inclusiv, că nu este însoţit de o expertiză a Consiliului Europei.

Mulţumesc.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Mulţumesc.

Următorul, domnul Dorin Chirtoacă.

 

Domnul  Dorin Chirtoacă – Fracţiunea Partidului Liberal:

Telefonul sau microfonul? Poftim? Am două amendamente la proiectul  de Lege propus de doamna Corina Fusu. La articolul 24 şi la  articolul 66. La articolul 24 se propune o clarificare, deşi...

Poftiţi?

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Vă rog eu, domnule Stepaniuc,

Aţi vorbit şapte minute aici. Nu încălcaţi Regulamentul.

Domnule Chirtoacă,

Continuaţi.

Domnul  Dorin Chirtoacă:

Am să discutăm împreună. Este vorba de a include în proiectul de Lege, propus de doamna Corina Fusu, două amendamente. Unul din amendamente se referă la articolul 24 din Codul audiovizualului şi se propunere modificarea, de fapt, completarea alineatului întîi şi rog să fie luat în considerare pentru  lectura a doua, pentru comisie, şi lectura a doua, o completare, prin care să fie clarificată în mod expres prelungirea de drept a licenţei de emisie pentru posturile, pentru radiodifuzorii, care au  respectat modul de utilizare a licenţei de emisie în perioada în care au avut-o.

Şi anume se propune următoarea completare. În loc de punct la propoziţia, la fraza din alineatul întîi virgulă, iar după virgulă următoarele cuvinte: „inclusiv în situaţia în care licenţa de emisie a fost obţinută înaintea intrării în vigoare a prezentului cod, dacă  radiodifuzorul a depus cererea de prelungire a licenţei de emisie în termen de cel mult 12 luni de la expirarea acesteia.”

În situaţia aceasta, la articolul 24, alineatul (1) va avea următorul cuprins: „Licenţa de emisie se prelungeşte de drept radiodifuzorului la solicitare, dacă  acesta a activat în conformitate cu prevederile prezentului Cod şi a respectat pe parcurs termenul de valabilitate a licenţei de emisie condiţiile prevăzute în ea, inclusiv în situaţia în care licenţa de emisie a fost obţinută înaintea intrării în vigoare a prezentului Cod, dacă radiodifuzorul a depus cererea de prelungire a licenţei de emisie în termen de cel mult 12 luni de la expirarea acesteia.”

Şi al doilea amendament. M-am uitat în Regulament şi  Regulamentul  permite.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Vă rog, nu daţi explicaţii, faceţi propuneri.

 

Domnul  Dorin Chirtoacă:

Al  doilea amendament. La articolul 66, anume modificarea alineatului (3) şi înlocuirea cuvintelor „cel mult două” cu cuvintele „mai multe”. În prezent alineatul spune: „O persoană fizică sau juridică poate deţine cel mult două licenţe de emisie în aceeaşi unitate administrativ-teritorială sau zonă, fără posibilitatea de a deţine exclusivitatea”. Se propune înlocuirea cuvintelor „cel mult două” cu cuvintele „mai multe”. În aşa fel ca să există libertatea de antreprenoriat şi în acest domeniu. Formularea nouă a alineatului se propune a fi: „O persoană fizică sau juridică poate deţine mai multe  licenţe de emisie în aceeaşi unitate administrativ-teritorială sau zonă, fără posibilitatea de a deţine exclusivitatea”. Atît.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Mulţumim.

Următorul s-a înscris domnul Nagacevschi. Vă rog, domnule Nagacevschi.    

 

Domnul  Vitalie Nagacevschi – Fracţiunea PLDM:

Stimaţi colegi,

Eu am să mă strădui să fiu cît mai succint şi am să mă refer la toate expunerile de pînă acum. Ştiţi, pe parcursul activităţii mele profesionale, eu am observat, că sînt două domenii în viaţa noastră, unde, practic, fiecare încearcă să se dea cu părerea.

În primul rînd, e vorba despre fotbal, cînd suporterii, microbiştii stau în tribună şi dau sfaturi fotbaliştilor cum să joace. Şi, în al doilea rînd, acesta este dreptul sau jurisprudenţa. Aici, de asemenea, o mulţime de amatori, care nu dispun de licenţă de jurist sau dispun de această  licenţă, dar nu dispun de cunoştinţele necesare, numaidecît se  dau cu  părerea.

Eu vreau să spun următoarele. Da, în privinţa necesităţii expertizării propunerilor sau a modificărilor propuse, discutate actualmente. Într-adevăr, există o recomandare privind expertizarea proiectelor de acte legislative care afectează drepturile omului într-un fel sau altul. Cu părere de rău, nimeni dintre vorbitori nu a adus vreun argument,  nu a spus în nici un fel care drepturi ale omului şi ale cui sînt violate prin această modificare? Drepturile membrilor Consiliului de Observatori? Drepturile jurnaliştilor? Sau drepturile celor care primesc informaţiile? Ale cui drepturi sînt violate? Şi care sînt aceste drepturi? Nimeni nu a spus.

Al doilea moment. Este vorba despre unele principii care stau la baza  oricărui act legislativ, două principii: legalitatea şi oportunitatea. În ceea ce priveşte legalitatea, doamna Fusu a spus foarte bine: acest Cod al audiovizualului, în actuala redacţie, contravine, nu corespunde prevederilor constituţionale. Din punct de vedere al legalităţii, el are anumite carenţe.

Din punct de vedere al oportunităţii, de asemenea, există anumite probleme, oameni buni. Pe parcursul aplicării acestor prevederi, s-a demonstrat că respectiva redacţie nu este una eficientă, altfel spus: Consiliul de Observatori nu este eficient în activitatea sa. În cazul în care noi vom aştepta, eventual, expertiza Consiliului Europei, atît timp cît nu o vom avea, respectivele organe tot blocate vor rămîne, tot nu va fi eficienţă în activitatea lor.

Şi încă o chestie. Da, există recomandarea de a expertiza la Comisia de la Veneţia, la Consiliul Europei, însă mai există încă şi obligaţia statului de a se conforma hotărîriilor Curţii Europene a Drepturilor Omului. Există aşa un articolul 46 din Convenţia Europeană, care obligă guvernele să se conformeze hotărîrilor Curţii Europene a Drepturilor Omului. Or, există o Hotărîre a Curţii Europene a Drepturilor Omului care constată că actuala legislaţie, care reglementează activitatea Instituţiei Publice a Audiovizualului „Teleradio-Moldova”,  este una insuficientă. Pentru aceasta noi am fost condamnaţi.

Actualmente, noi sîntem obligaţi, dar absolut obligaţi, să facem totul pentru a modifica această legislaţie. La ora actuală, se fac nişte modificări, care imediat să încerce să readapteze sau să readucă Compania Publică „Teleradio-Moldova” la normalitate şi, ulterior, va fi elaborat un proiect complex, care, într-adevăr, va remedia situaţia la această Companie Publică „Teleradio-Moldova”.

 

În ceea ce priveşte întrebarea doamnei Şupac: care ONG-uri au motorizat Compania Publică „Teleradio-Moldova”? Aceste ONG-uri sînt enumerate şi sînt invocate în Hotărîrea Curţii Europene a Drepturilor Omului, publicată pe site-ul Curţii Europene a Drepturilor Omului şi a Consiliului Europei. Nu vă rămîne decît să deschideţi acest site şi să vedeţi care sînt aceste ONG-uri. Dar pe lîngă ONG-uri nu trebuie să uităm rapoartele anuale ale ambasadelor statelor occidentale şi, de asemenea, îngrijorările expuse în mai multe rapoarte, în mai multe recomandări-rezoluţii ale organismelor internaţionale.

Eu vă mulţumesc mult.

 

Domnul Serafim Urechean:

Vă mulţumesc mult.

Poftim următorul, domnul Godea.

 

Domnul  Mihai Godea:

Domnule Preşedinte,

Stimaţi colegi,

Voi fi foarte succint. Desigur, susţin, în calitate de coautor, acest proiect de Lege, pentru că situaţia de la „Teleradio-Molodva” o cunoaşte toată lumea. Şi această situaţie este una deranjantă. Mai mult, tehnicile de manipulare, de dezinformare şi de minciună gîndită şi aplicată la scară naţională de Compania aşa-zisă Publică Naţională a Audiovizualului, sînt sigur, vor face obiectul studierii în cele mai bune manuale de tehnici de manipulare, care se vor edita de acum încolo.

Blocarea activităţii Consiliului de Observatori al Instituţiei Publice Naţionale a Audiovizualului „Teleradio-Moldova” este mai gravă şi ea trebuie remediată urgent, chiar dacă nu există o opinie exprimată sau nu este expertizat internaţional sau european acest proiect de Lege. Vreau să vă spun că bisturiul nu este duşmanul bolnavului şi se foloseşte atunci cînd trebuie salvată viaţa unui om.

Vă recomand, în primul rînd, colegilor din opoziţie şi, credeţi-mă, nu o fac cu răutate, să luaţi o pauză de reflecţie. Pentru că atunci cînd cineva încearcă să apere minciuna, dezinformarea şi manipularea, nu face altceva decît să îşi ridice vocea din nou în minciună. Gîndiţi-vă la ceea ce vă spun.

Mai am o rugăminte.

Domnule Stepaniuc,

Eu nu v-am întrerupt, vă rog frumos. Nu mă leg deloc de opoziţie, vă mai fac o recomandare, domnule Stepaniuc, chiar şi dumneavoastră, în plan personal, vă rog foarte insistent să renunţaţi să rostiţi sintagme precum: libertate, pluralism de opinii, instituţii democratice, libertate de exprimare, expertiză europeană. Nu asasinaţi aceste cuvinte, pentru că aţi făcut tocmai invers în ultimii 8 ani, cît aţi guvernat ţara.

Din respect pentru noţiunea de jurnalism independent, din respect pentru cetăţenii Republicii Moldova, din respect pentru banul public, eu vă îndemn să susţineţi  acest proiect de Lege.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

 

Domnul  Serafim Urechean:

Următorul, domnul Muşuc.

Stimaţi colegi,

Noi lucrăm deja două ore, facem întrerupere sau continuăm? Întrerupere? La vot întreruperea? Bine. Continuăm să lucrăm, dacă cereţi.

Mulţumesc frumos.

 

Domnul  Eduard Muşuc:

Stimaţi colegi,

Nu am planificat să ies cu discursul respectiv la această tribună, dar iarăşi, din păcate, am fost provocat de domnul Preşedinte al Parlamentului şi Preşedinte interimar al Republicii Moldova Mihai Ghimpu, pe care îl stimez foarte mult.

Eu înţeleg foarte bine această atitudine, ştiţi, cum zic românii, „nejnoe otnoşenie” a domnului Ghimpu faţă de mine, dar eu cred că scopul nu scuză mijloacele. Şedinţele Parlamentului trebuie conduse în strictă conformitate cu Regulamentul Parlamentului în aşa mod, ca acel deputat care iese la microfon şi vrea să formuleze respectiva întrebare, pentru aceasta i se oferă două minute, are tot dreptul să o facă, fără ca să intervină cineva, mai ales dacă cineva acesta este domnul Mihai Chimpu. Eu cred că deconectarea microfoanelor nu este o procedură şi o practică corectă pentru Parlamentul Republicii Moldova şi nu trebuie preluată din activitatea Consiliului municipal Chişinău. Eu nu am fost 8 ani de zile…

Ceea ce vreau să zic. Eu personal, 4–5 ani în urmă, am pichetat Televiziunea Publică „Teleradio-Moldova” din cauza cenzurii. Şi, într-adevăr, au existat atunci mai multe probleme în ceea ce priveşte reflectarea evenimentelor, dar cred că trebuie să fim obiectivi, trebuie să recunoaştem că, cel puţin, în ultima perioadă, există o dinamică pozitivă, Chiar şi vreau să mă refer la ultima campanie electorală, reflectarea practică a tuturor conferinţelor de presă, organizarea dezbaterilor electorale în mod corect.

Şi încă un argument. Cunoaşteţi foarte bine că în Europa există o aşa-numită democraţie parlamentară, adică sînt mai mult prezenţi la televiziune acei care ocupă funcţii înalte în stat, eu mă refer la: Preşedintele Republicii Moldova, Prim-ministru, Preşedintele Parlamentului. Şi, desigur  fosta conducere a ţării a fost mai mult prezentă la această televiziune, cum va fi, de altfel, şi conducerea actuală, din cauză că ea formează majoritatea ştirilor.

Dar întrebarea mea în ce consta, cînd vorbea mult stimata doamnă Fusu de la această tribună? Noi am auzit fix aceleaşi cuvinte de la aceeaşi doamnă în Consiliul municipal Chişinău, cînd s-a referit la o reformă aşa-numită la ziarul municipal „Capitala”, că va fi o transparenţă nemaipomenită, că va fi o imparţialitate de Doamne fereşte. Şi peste o lună de zile acest ziar municipal a fost transformat într-un fluturaş electoral al Partidului Liberal. Nimeni nu a avut acces la acest ziar, a fost prezentă doar conducerea liberală din Primăria municipiului Chişinău şi din Consiliul municipal Chişinău. Ba mai mult, vreau să vă zic au fost promovate mai multe chestiuni care vin în contradicţie nu doar cu interesele naţionale ale Republicii Moldova, eu mă refer inclusiv la cazul Antonescu în ziarul municipal „Capitala”, dar şi alte chestiuni care contravin intereselor noastre naţionale.

Şi teama noastră, teama mea este ca să nu se întîmple acelaşi lucru şi cu Televiziunea Publică „Teleradio-Moldova” după aceste declaraţii nobile, după aceste, chipurile, dorinţe nobile ca această televiziune să se transforme într-un post de televiziune de buzunar al Partidului Liberal.

Eu sper foarte mult că acest lucru nu se va întîmpla, dar eu mă tem că după aceste modificări, care ni se propun, se ascunde anume acest scop.

Mulţumesc. (Aplauze.)

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Mulţumim.

Domnule Muşuc,

Nu prea învăţ eu de la dumneata, dar ce ţine de deconectarea microfonului am învăţat în Consiliul municipal, după ce ai uzurpat puterea de preşedinte.

Domnule Bujor,

Poftim, aveţi cuvîntul.

 

Domnul  Leonid Bujor:

Stimate domnule Preşedinte al şedinţei,

Stimaţi colegi,

În cadrul examinării proiectului de lege prezentat de doamna preşedinte Corina Fusu se afirmă că Codul audiovizualului a fost votat în Parlament urmare a examinării lui şi recomandării de către experţii internaţionali. Este adevărat, dar nu s-a spus, cine, de fapt, a votat acest Cod al audiovizualului. Din momentul în care nu se spune acest lucru, vreau să vă amintesc că el a fost votat de foştii deputaţi din perioada respectivă ai Partidului Comuniştilor şi ai Partidului Popular Creştin Democrat.

Logica modificărilor propuse astăzi este determinată şi de faptul că în acea perioadă nu s-a ţinut cont de propunerile înaintate de deputaţii din opoziţie. A fost respins Codul audiovizualului, înaintat la acea etapă de către Fracţiunea parlamentară „Alianţa «Moldova Noastră»” şi mai mulţi deputaţi care aveau statutul de deputaţi independenţi. Nici una din propunerile, inclusiv ceea ce ţine de 3/5, nu a fost supusă votului, au fost ignorate.

De aceea faptul că astăzi revenim la Codul audiovizualului şi încercăm să transformăm postul de televiziune „Moldova 1”, Compania „Teleradio-Moldova” în una cu adevărat publică este logică. Iar modificările, despre care vorbim, sînt necesare.

Vreau să vă spun că cu cele 3/5 prevăzute la eliberarea membrilor Codului audiovizualului noi am devenit foarte originali în întreaga Europă, am stabilit într-un fel o iniţiativă, care, sperăm noi, nu va fi preluată în continuare de nimeni.

Eliberarea membrilor Consiliului de Observatori cu majoritatea simplă a votului deputaţilor din Parlamentul Republicii Moldova este o procedură absolut democratică. Vă amintesc de persoane care deţin funcţii mult mai importante în structuri ale statului, care sînt responsabile de domenii foarte importante, de asemenea, pot fi confirmaţi sau eliberaţi din funcţie prin simpla majoritate de voturi. De aceea, nu este nimic antidemocratic, nu este nici un fel de încălcare a drepturilor cetăţenilor, ba, dimpotrivă, se va debloca prin aceste măsuri activitatea Consiliului de Observatori.

Împreună cu trei deputaţi din Parlamentul Republicii Moldova de legislatura precedentă am participat la una din şedinţele Consiliului de Observatori, unde urma să fie examinată problema cu privire la bugetul acestei Companii pentru anul 2009. Spre surprinderea mea, nu s-au adunat nici 50% din membrii Consiliului de Observatori, iar acum activitatea este paralizată din motivele cunoscute de întreaga ţară.

Eu înţeleg foarte bine şi sînt conştient de faptul că acest lucru deranjează, deranjează nu atît modificările propriu-zise, dar deranjează schimbările care urmează să se producă: transformarea Companiei „Teleradio-Moldova” în una cu adevărat publică, care nu va servi intereselor unui partid politic concret – partidului de guvernămînt, aşa cum se întîmplă, cu părere de rău, pînă în prezent.

De aceea, domnule Stepaniuc, noi sîntem oamenii faptelor concrete, şi vă asigur că televiziunea va deveni una publică, nu va rămîne una servilă unui partid şi unor persoane concrete cu funcţii înalte în Republica Moldova.

Şi doi. Pentru a avea o companie cu adevărat publică, o companie care va duce adevărul în casele cetăţenilor Republicii Moldova, care va respecta pluralismul de opinii şi la care vor avea acces toate categoriile de cetăţeni din Republica Moldova, toate forţele politice, se impune adoptarea în primă lectură a acestei legi.

Ne exprimăm convingerea că viitorii membri ai Consiliului de Observatori vor da dovadă de imparţialitate şi vor lucra pentru binele societăţii, pentru binele Companiei şi nu pentru interesele anumitor grupuri din societatea noastră.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Mulţumim.

Stimaţi colegi,

Trecem la vot. S-au încheiat luările de cuvînt. Ultimul a fost domnul Bujor.

Supun votului aprobarea proiectul de Lege în primă lectură. Cine este pentru, rog să voteze.

Mulţumesc.

Sectorul nr.1?

Majoritatea este.

Aţi votat, domnule Tkaciuk, da? Vă rog, în stenogramă includeţi că a votat şi domnul Tkaciuk.

Mulţumesc.

Următoarea chestiune a ordinii de zi.

Doamna Fusu, vă rog.  

 

Doamna  Corina Fusu:

De procedură. Rog membrii Comisiei de specialitate mîine, la ora  8.30 să ne convocăm în şedinţă.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Continuaţi, doamna Fusu,

Nu acordaţi  atenţie, căci aceasta este misiunea lor, nu aţi înţeles pînă acum?

 

Doamna Corina Fusu:

Pentru a discuta amendamentele propuse astăzi şi a veni cu raportul pentru cea de a doua lectură a acestui proiect de lege, mîine, la ora 8.30. Comisia, vă rog, să fiţi cu toţii prezenţi.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Mulţumim.

 

Doamna  Corina Fusu:

Da, puteţi veni la 6 dimineaţa.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Următorul proiect. La ce procedură? La care procedură? Subiectul s-a epuizat, gata. Care procedură? La pauză procedură sau ce?

Punctul 3. Proiectul de Lege cu privire la modificarea articolului 6 din Legea nr.152 din 8 iunie 2006 privind Institutul Naţional al Justiţiei.

Raportor – Elena Mocanu, viceministru al justiţiei. Vă rog, doamna Mocanu.

 

Doamna  Elena Mocanu – viceministru al justiţiei:

Mulţumesc.

Domnule Preşedinte,

Stimaţi deputaţi,

Permiteţi-mi să prezint atenţiei dumneavoastră modificările la Legea cu privire la Institutul Naţional al Justiţiei. Proiectul are drept scop eliminarea carenţelor dintre două acte legislative şi anume: Legea cu privire la Institutul Naţional al Justiţiei şi Legea cu privire la Procuratură, adoptată recent, la  25 decembrie 2008.

Astfel, articolul 82 din Legea cu privire la Procuratură stabileşte că membrii Consiliului Institutului Naţional al Justiţiei din rîndul procurorilor sînt desemnaţi de către Procurorul General, la propunerea Consiliului Superior al Procurorilor, atunci cînd Legea cu privire la Institutul Naţional al Justiţiei spune că procurorii sînt desemnaţi de către Colegiul Procuraturii Generale.

Potrivit proiectului, se propune preluarea procedurii stabilite de legea mai nouă: „Desemnarea procurorilor în Consiliu de către Procurorul General, la propunerea Consiliul Superior al Procurorilor, organ de autoadministrare al procurorilor.”

Proiectul a fost coordonat cu organele interesate, a fost supus expertizei anticorupţie. Solicit susţinerea dumneavoastră în aprobarea acestui proiect.

Mulţumesc.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Întrebări sînt? Supun votului proiectul.

Cine este pentru aprobarea în primă lectură.

Comisia, da. Poftim, domnule Pleşca.

 

Domnul  Ion Pleşca:

Stimate domnule Preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia juridică, numiri şi imunităţi a examinat proiectul de Lege cu privire la modificarea articolului 6 din Legea privind Institutul Naţional al Justiţiei. Sînt avizele pozitive, practic, de la toate comisiile. Venim cu propunerea ca să fie aprobat  în primă lectură.

 

Domnul Ion Pleşca – Fracţiunea „AMN”:

Raportul îl aveţi, nu îi mai dau citire. Aici, pur şi simplu, de ajustat legislaţia.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumim, domnule preşedinte.

Nu sînt întrebări.

Supun votului proiectul de Lege. Cine este pentru, rog să voteze.

Majoritatea.

Mulţumim.

 

Domnul Ion Pleşca:

Propun şi pentru a doua lectură.

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

Şi pentru a doua lectură.

 

Domnul Ion Pleşca:

Dacă nu au parvenit amendamente.

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

Stimaţi colegi,

Sîntem de acord, adoptarea în a doua lectură.

 

Domnul Ion Pleşca:

Fracţiunile.

 

Domnul Serafim Urechean:

Sîntem, sîntem.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Sîntem, da.

Mulţumim.

Lucrul lăsat de azi pe mîine, ştiţi cum e...

Pentru a doua lectură.

Cine este pentru, rog să voteze.

Mulţumim frumos.

Majoritatea.

Numărăm voturile.

Sectorul nr.1. 

 

N u m ă r ă t o r i i:

Domnule Preşedinte.

În lectura a doua se numără voturile.

Sectorul nr.1 – 32.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Sectorul nr.2? 

 

N u m ă r ă t o r i i:

29. 

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Sectorul nr.3?

 

N u m ă r ă t o r i i: 

31.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Domnule Ganaciuc,

 Cîte voturi avem? Mai mult de 101 sau … ?

 

Domnul Maxim Ganaciuc:

93.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumim frumos.

Următorul proiect. Proiectul de Lege privind ameliorarea situaţiei economico-financiare a Companiei de Leasing „Tehagroleasing” SRL prin anularea unor obligaţii. Preşedintele prezintă. A venit din partea Preşedintelui republicii.

Raportor domnul Ioniţă. Domnule Ioniţă, vă rog.

Domnul Veaceslav Ioniţă – Fracţiunea PLDM:

Stimaţi colegi,

Acest proiect de Lege a fost votat în două lecturi, a fost trimis Preşedintelui şi întors înapoi în Parlament. Comisia l-a examinat. Raportul nu îl citesc, dar spun că, în prezent, această Companie se află în procedură de insolvabilitate. Este decizia Curţii de Apel. Respectiv, Comisia propune ca deputaţii să nu îşi menţină votul asupra Legii nr.123 din 29 mai 2008, altfel spus subiectul este epuizat. Deci nu trebuie să ne menţinem votul pentru acest proiect de lege. Propunem.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Doar respectăm procedura şi nu votăm, da?

 

Domnul Veaceslav Ioniţă:

Da.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Stimaţi colegi,

Supun votului de a nu vota acest proiect de Lege, aşa este, da?

 

Domnul Veaceslav Ioniţă:

Nu, cine menţine votul şi nimeni nu votează? 

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Cine menţine votul şi nimeni nu votează?

 

Domnul Veaceslav Ioniţă:

Exact. Aşa este. Legea trecută a fost votată în două lecturi, dar în prezent există decizia în instanţa de judecată, Compania menţionată se află în procedură de insolvabilitate. 

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Microfonul nr.2.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Mulţumesc. Desigur, pentru colegi nu este clară problema, din cauză că ea are puţină istorie. Dacă îmi permiteţi, eu o să explic destul de succint de ce este necesar şi de ce nu este necesar să avem un vot unanim, poate că din cauză că această cerere reflectă realitatea. În bugetul de stat au fot prevăzute, în 1998, şi 42 de milioane pentru asigurarea tehnicii agricole pentru  agenţii economici. Şi în acest scop a fost creată Compania „Tehagroleasing”. În 1998, 1999, 2000, cînd această tehnică a fost folosită asupra 200 de agenţi economici în agricultură.

În perioada după adoptarea Legii cu privire la restructurarea întreprinderilor agricole şi privatizarea lor, mulţimea acestor agenţi economici, care au primit această tehnică şi utilaj agricol în mod de leasing, a fost lichidată. Şi, desigur,  neluînd în vedere că aceşti agenţi economici au primit în leasing tehnică, lichidînd. Fireşte, persoanele juridice au dispărut pentru achitarea acestei tehnici. Multă tehnică a fost, ei au dispărut.

Reieşind din aceasta şi avînd în vedere situaţia tare grea s-a creat, „Tehagroleasing” a început să deschidă litigii judiciare asupra agenţilor economici, care au rămas ca persoane juridice şi acei care au dispărut. De aceea, intenţia Guvernului, care a venit anul trecut cu iniţiativa legislativă asupra ameliorării situaţiei la această întreprindere, au avut o intenţie unică, că totuşi, lichidînd sau necalculînd mai departe dobînzile şi penalităţile, această întreprindere poate să iasă din situaţie, să  înceapă să se revitalizeze.

Dar Parlamentul precedent a votat în primă lectură şi în a doua lectură această problemă. După care Preşedintele ţării nu a susţinut şi a întors înapoi acest proiect pentru reexaminare. Comisia Parlamentului precedent a examinat, a schimbat părerea, dar la tribuna Parlamentului nu s-a ieşit cu această decizie. În momentul de faţă situaţia s-a schimbat din cauza că, în anul curent, „Tehagroleasing”, conducerea a adresat singură la Curtea de Apel asupra recunoaşterii  incapacităţii de rambursare aproape a 19 milioane de lei.

Şi, la momentul actual, la Curtea de Apel este deja intentat procesul de insolvabilitate. De aceea, această iniţiativă legislativă în momentul de faţă deja a pierdut şi  actualitatea din cauză că nici statul, nici Parlamentul nu au ce căuta în această întreprindere, avînd în vedere că este numit un administrator, care mai departe  gestionează, reieşind din Legea cu privire la insolvabilitate şi decizia Curţii Supreme.

De aceea, ca să respingem acest proiect de Lege, dar şi altă soartă, acest proiect nu merită în momentul de faţă, noi trebuie să ne confirmăm decizia Parlamentului, care precedent a votat. Aceasta înseamnă că acest proiect o să fie respins automat şi de soarta de mai  departe „Tehagroleasing”-ului o să se ocupe Curtea de Apel cu administratorul ş.a.m.d. De aceea, iată, această decizie o să fie corectă.

Mulţumim.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumim, domnule preşedinte.

Vă rog luaţi loc.

Stimaţi colegi,

Supun votului. Şi cum ne-am înţeles, nimeni nu votează. Cine e pentru? Vă rog, pentru să nu votăm. Pentru respingere. Aşa este. Aşa şi domnul Todoroglo   ne-a rugat. Aşa e, domnule Todoroglo?

Microfonul nr. 2, vă rog.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Domnule Preşedinte,

Dumneavoastră trebuie să propuneţi pentru votare proiectul Parlamentului  aprobat în lectura a doua. Şi dacă Parlamentul nu susţine acest proiect încă o dată sau nu confirmă încă o dată în modul stabilit, înseamnă că această lege se respinge. De aceea, dumneavoastră trebuie să puneţi în mod susţinerea proiectului încă o dată, repetat proiectul votat în lectura a doua pentru confirmarea voturilor necesare. Dacă nu sînt 52 de voturi, atunci acest proiect se respinge ca atare.

Mulţumesc.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Am înţeles.

Mulţumesc foarte mult.

Cine este pentru adoptarea Legii privind ameliorarea situaţiei economico-financiare a Companiei Leasing „Tehnoagroleasing” SRL, vă rog să nu voteze. Cine este pentru? 0. Iată şi ne-am lămurit.

Mulţumim foarte mult.

Următoarea chestiune. Proiectul de Lege privind importul unui mijloc de transport. Prezintă doamna Elena Mocanu, viceministrul justiţiei; raportor – domnul Veaceslav Ioniţă.

 

Doamna Elena Mocanu:

Mulţumesc domnule Preşedinte.

Stimate domnule Preşedinte,

Stimaţi deputaţi,

Propun atenţiei dumneavoastră proiectul de Lege privind importul unei unităţi de transport. Acest proiect are drept scop scutirea de plată a drepturilor de import al unei ambulanţe, dotat cu utilaj special, destinată pentru Centrul medicilor de familie din satul Giurgiuleşti, raionul Cahul. Menţionez că această ambulanţă este transmisă cu titlu gratuit Primăriei Giurgiuleşti de către filiala Crucii Roşii din districtul Constant, Germania.

Această ambulanţă va ajuta Centrul medicilor de familie din satul Giurgiuleşti să îşi îmbunătăţească activitatea, să asigure cu o asistenţă mai  rapidă cetăţenii din comunitate. Avînd în vedere cele relatate, solicit suportul dumneavoastră în vederea adoptării acestui proiect.

Mulţumesc.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Microfonul nr. 5.

 

Domnul Mihail Moldovanu – Fracţiunea PL:   

Doamnă ministru,

Spuneţi-mi vă rog, care este anul de fabricare a autospecialei şi care este starea tehnică?

 

Doamna Elena Mocanu:

Ambulanţa are un termen mai mare de şapte ani. Din acest considerent şi se vine cu proiectul de Lege, pentru a fi scutit de taxele vamale, anul de fabricare 1999.

 

Domnul Mihail Moldovanu:

Care este starea tehnică?

 

Doamna Elena Mocanu:

Starea tehnică este bună. Din informaţia prezentată de către Primăria Giurgiuleşti.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumim.

Supun votului acest proiect de Lege. Cine este pentru, rog să voteze.

Microfonul nr. 4. Doamna Palihovici, vă rog.

 

Doamna Liliana Palihovici – Fracţiunea PLDM:

Am o întrebare. Spuneţi, vă rog, cine va monitoriza în vederea schimbării destinaţiei acestui transport şi transformă într-o rutieră obişnuită din localitatea menţionată? Căci au mai fost asemenea cazuri.

 

Doamna Elena Mocanu:

Proiectul prevede expres fără drept de înstrăinare. Deci nu va putea fi schimbată  destinaţia ambulanţei.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumim, mulţumim mult.

Domnule Ioniţă,

Vă rog. Cu roţile vedeţi cum, să nu să se schimbe roţile.

 

Domnul Veaceslav Ioniţă:

Stimaţi colegi,

Comisia a examinat acest proiect de Lege şi, ţinînd cont de  situaţia din localitatea menţionată, de avizele pozitive ale comisiilor permanente, Comisia economie, buget şi finanţe propune proiectul de Lege spre examinare în Parlament şi spre aprobarea acestuia în primă şi adoptarea lui în lectura a doua.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumim.

Supun votului proiectul menţionat. Cine este pentru, rog să voteze. Mulţumesc. Majoritatea.

În lectura a doua? Da, mulţumesc frumos.

Cine este pentru adoptarea în lectura a doua, rog să voteze. 

Sectorul nr. 1, vă rog.    

 

N u m ă r ă t o r i i:

- 29.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

- 29.

 

N u m ă r ă t o r i i:

- 29.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

- 29.

 

N u m ă r ă t o r i i:

- 31.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

31, 29, 29, 58, 89, da.

Mulţumesc.

Următorul proiect. Proiectul de Lege privind importul unui autovehicul pentru utilizare specială (car mobil cu echipament tehnic de televiziune) destinat Instituţiei  Publice Naţionale a Audiovizualului Compania „Teleradio-Moldova”. Iniţiativa deputaţilor Palihovici, Fusu, Pleşca, Ioniţă. Prezintă deputatul Veaceslav Ioniţă.

Poftim, domnule Ioniţă. Totodată şi raportul.

 

Domnul Veaceslav Ioniţă:

Stimaţi colegi,

Situaţia la Compania „Teleradio-Moldova” în privinţa dotării este foarte dificilă. Ei au căutat diferite soluţii. Una dintre ele este un cadou pe care au reuşit să îl obţină de la Audiovizualul din Elveţia. El aici depăşeşte termenul limită de zece ani. În plus, Compania solicită ca să fie scutiţi de această taxă. Ţinînd cont de situaţia în care sîntem, considerăm că această lege este binevenită. Acesta este nota informativă şi raportul.

Comisia economie, buget şi finanţe a analizat această situaţie şi propune spre aprobare în şedinţa Parlamentului în primă lectură şi spre adoptare în lectura a doua.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Întrebări, nu sînt, da?

Supun votului în primă lectură. Cine este  pentru, rog să voteze.

Mulţumesc.

Majoritatea.

În lectura a doua, vă rog. Cine este pentru adoptarea proiectului de Lege în lectura a doua, rog să  voteze.

Sectorul nr.1, vă rog?.

 

N u m ă r ă t o r i i:

Sectorul nr. 1 – 22.

Domnul Mihai Ghimpu:

Sectorul nr. 2?

 

N u m ă r ă t o r i i:

28.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Sectorul nr. 3.

 

N u m ă r ă t o r i i:

31.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Cu 81 de voturi, proiectul de lege este adoptată în lectura a doua.

Stimaţi colegi,

Regulamentul ne obligă să anunţăm o pauză de 10–15 minute, cum?  15 minute, da? Mulţumesc.

Pauză 15 minute.    

P A U Z Ă

*

*   *   *

D U P Ă   P A U Z Ă

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Vă rog frumos, continuăm şedinţa.

Stimaţi colegi,

Continuăm şedinţa. Următorul proiect de Lege cu nr.7 din ordinea de zi,  proiectul de Hotărîre privind constituirea Comisiei parlamentare speciale pentru optimizarea cadrului legislativ electoral. Prezintă domnul deputatul Vitalie Nagacevschi. Raportor – Ion Pleşca, preşedintele Comisiei.

Poftim, domnule Nagacevschi.

 

Domnul  Vitalie Nagacevschi – Fracţiunea PLDM:

Stimaţi colegi,

Onorată asistenţă,

Campania electorală a alegerilor parlamentare ordinare din 5 aprilie 2009, precum şi înseşi alegerile au scos în evidenţă grave probleme de ordin legislativ electoral care, în final, au condus la încălcarea drepturilor fundamentale ale cetăţenilor de a alege, de a fi ales, privind libertatea de asociere etc.

Multiplele fraude care s-au comis, dat fiind imperfecţiunea legislaţiei electorale, au determinat deturnarea rezultatelor alegerilor. Aceasta a dus la instalarea în funcţie a unei majorităţi parlamentare nereprezentative, fapt ce a condus la imposibilitatea purcederii la un dialog postelectoral între putere şi opoziţie în vederea depăşirii crizei politice.

Dialogul dintre putere şi opoziţie, indiferent de cine ar fi în posturile respective, este necesar oricînd. Acest dialog ar putea derula doar dacă nu vor exista dubii în privinţa corectitudinii rezultatelor alegerilor şi legitimităţii puterii şi, de aceea, se impune, după părerea noastră, modificarea neîntîrziată a legislaţiei electorale.

Actualmente, există mai multe propuneri de optimizare a cadrului legislativ electoral, inclusiv un pachet de modificări prezentat de către Partidul Liberal Democrat din Moldova, de către deputaţii PCRM, precum şi propunerile de la Comisia Electorală Centrală. Astfel, considerăm necesară constituirea unei comisii parlamentare speciale pentru optimizarea cadrului legislativ electoral în vederea neadmiterii pe viitor a cazurilor care au avut loc anterior la noi în Republica Moldova.

Se propune ca această Comisie să fie constituită din 11 persoane – 5 membri revenindu-i opoziţiei, 6 revenindu-i Alianţei pentru Integrare Europeană. În ceea ce priveşte Alianţa – 2 membri se propune să îi revină Partidului Liberal Democrat din Moldova, 2 – Partidului Liberal şi cîte unul Partidului Democrat şi „Alianţei «Moldova Noastră»”.

Vă mulţumesc mult.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Întrebări, vă rog.

Microfonul 3.

 

Domnul  Grigore Petrenco:

Domnule autor,

Totuşi ce vreţi să optimizaţi? Şi nu vi se pare ca textul „Comisia parlamentară specială pentru optimizarea cadrului legislativ electoral” ar fi bine totuşi de înlocuit cuvîntul „optimizarea” cu cuvîntul „perfecţionarea”. Ce să optimizăm? Să micşorăm numărul de articole în Codul electoral?

 

Domnul  Vitalie Nagacevschi:

Eu consider că „optimizare” şi „perfecţionare” prin esenţa sa sînt sinonime.

 

Domnul  Grigore Petrenco:

Nu e chiar aşa.

 

Domnul  Vitalie Nagacevschi:

Cam aşa e. Bine. Aceasta e părerea mea. În cazul în care dumneavoastră aveţi altă părere, nu e nici o problemă. Pînă la urmă, am putea să încercăm să solicităm opinia lingviştilor.

Al doilea moment. Ce vrem să optimizăm sau să perfecţionăm? Cadrul legislativ electoral. Anume Comisia specială va analiza situaţia creată după data de 5 aprilie, va analiza carenţele din cadrul legislaţiei electorale, va analiza propunerile formulate de către cei pe care i-am enunţat şi, ulterior, va veni cu propuneri în Parlament pentru ca să îmbunătăţească legislaţia electorală existentă în vederea neadmiterii pe viitor  a situaţiilor care au avut loc pe data de 5 aprilie şi ulterior.

 

Domnul  Grigore Petrenco:

Totuşi a optimiza, nu neapărat înseamnă a îmbunătăţi sau a perfecţiona. Propunerea este ca să fie modificată denumirea comisiei pentru perfecţionarea cadrului legislativ electoral.

 

Domnul  Vitalie Nagacevschi:

Nu cred că este o problemă. S-ar putea şi aşa. Însă vreau să menţionez că optimizarea nu înseamnă deteriorarea sau înrăutăţirea cadrului legislativ electoral. Optimizare, tot e vorba de perfecţionare, îmbunătăţire ş.a.m.d. Dar dacă doriţi, pe mine aceasta nu mă deranjează. Să fie perfecţionare.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Microfonul 2.

 

Domnul  Igor Vremea:

Iată din nota explicativă, anexată la proiect, nu este clar: care este oportunitatea constituirii Comisiei sau efectuării, să spunem aşa, a unei reforme în sistemul electoral? În timp ce ambele scrutine din anul curent, care s-au desfăşurat în Republica Moldova, au fost recunoscute, atît pe plan naţional, cît şi pe plan internaţional, ca democratice. Care este oportunitatea unui asemenea proiect sau a iniţiativei?

 

Domnul  Vitalie Nagacevschi:

Eu cred că retorica dumneavoastră este una un pic defectuoasă. Mai ales dacă ne referim la scrutinul din 5 aprilie. Rezultatele acestui scrutin sînt: sute de persoane arestate ilegal, sute de persoane torturate şi reţinute în condiţii inumane şi degradate, sute de persoane urmărite penal ilegal şi trei morţi. Iată care este rezultatul scrutinului din 5 aprilie, care s-a bazat pe legislaţia actuală. Pentru ca să nu mai admitem pe viitor aşa ceva, noi şi propunem ca să fie optimizat acest cadrul legislativ, ca să nu se mai comită fraude similare celor care au fost comise şi pentru  ca să nu se mai ajungă la situaţiile de la 5 aprilie şi după anul curent.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Microfonul 3.

Mai  aveţi o întrebare, domnule Vremea? Poftim.

 

Domnul  Igor Vremea:

Reieşind din răspuns, vreau să pun întrebarea: care este  legătura dintre evenimentele, cum aţi spus dumneavoastră, din 7 – 8 aprilie şi  Codul  electoral?

 

Domnul  Vitalie Nagacevschi:

Legătura este absolut directă, deoarece evenimentele din 7 aprilie şi ulterior au fost datorate fraudelor masive comise de către Partidul Comuniştilor în cadrul campaniei electorale şi al alegerilor parlamentare din 5 aprilie. De aceea, este necesar de a optimiza, de a perfecţiona, de a îmbunătăţi cadrul electoral legislativ, pentru ca nici un partid care se va afla la guvernare, nici o forţă politică să nu mai poată comite aceleaşi fraude electorale şi nici să nu se mai ajungă la nişte acţiuni în masă, care, eventul, ar conduce la degradările care au  avut loc la  6 – 7 aprilie.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Microfonul 3.

 

Domnul  Vasili Şova – Fracţiunea PCRM:

Спасибо. Уважаемый господин Нагачевски, у меня к вам короткий вопрос: скажите, желание оптимизировать избирательное законодательство связано с тем, что Альянс с сегодняшнего дня начинает подготовку к досрочным парламентским выборам?

 

Domnul  Vitalie Nagacevschi:

Eu  aş  fi  răspuns în felul următor, în principiu, oricare partid politic care se autorespectă permanent se îngrijeşte de campania sa electorală, chiar în afara campaniei electorale, inclusiv Partidul Comuniştilor. Totuşi îmi pare rău că dumneavoastră încercaţi să daţi interpretări extensive la acelea care au  fost citite de către mine. Eu vreau să menţionez că noi luăm în considerare şi propunerile Partidului Comuniştilor din Republica Moldova, care au fost prezentate, în vederea discutării acestora cu scopul de a perfecţiona, de a optimiza, de a îmbunătăţi  cadrul sau legislaţia electorală  din Republica Moldova.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Vă rog, mai puţine întrebări domnului Nagacevschi, căci, vedeţi,  nu are sens să le puneţi, are argument peste argument.

Microfonul 4, vă  rog.

 

Domnul  Ion Pleşca:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Stimate domnule autor Nagacevschi,

În proiectul de hotărîre, la articolul  2 e prevăzut: „Comisia va elabora şi  va propune Parlamentului spre adoptare, în decurs de 7 zile, modificări  la Codul  electoral.” Eu  aş propune ca 7 zile noi să le excludem, căci acesta e...

 

Domnul  Vitalie Nagacevschi:

Da, evident, 7 zile, mai ales în conjunctura actuală, este cam dificil.  Într-adevăr, este necesar de a extinde acest termen cel puţin, eu ştiu, 30 de zile, dar eu  cred că în plenul Parlamentului se poate de găsit termenul cel mai optim.  

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

70 de zile. Sau  trei luni şi cît a mai rămas? 3 ani şi 4 luni.

 

Domnul  Vitalie Nagacevschi:

Principalul să nu fie 70 de ani.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Microfonul 2.

 

Doamna  Elena Bodnarenco:

Господин Нагачевски, ни ЛДПМ, ни другие партии, входящие в Альянс за европейскую интеграцию, не представили никаких доказательств фальсификации выборов, поэтому мотивация вашей законодательной инициативы абсолютно  неубедительна.

 

Domnul  Vitalie Nagacevschi:

Eu am să răspund în felul următor: nici comisia specială, formată prin Decretul Preşedintelui  Republicii Moldova nu a prezentat nici un fel de probe. Avînd în vedere că această Comisie a fost controlată totalmente de Partidul  Comuniştilor, avînd în vedere că  această Comisie nu a făcut absolut nimic pentru  a elucida ceea ce s-a întîmplat pe 5 aprilie şi  pe urmă, eu fac concluzia logică, că  aceasta s-a făcut sau nu  s-a făcut, nu s-au dus pînă la capăt activităţile acestei  Comisii pentru  a nu elucida şi nu a demonstra implicarea Partidului Comuniştilor în falsificarea masivă a alegerilor din data de 5 aprilie şi în organizarea  devastărilor din 6 – 7 aprilie ş.a.m.d.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Următoarea întrebare.

 

Doamna  Elena Bodnarenco:

Din nou fugiţi de la un răspuns concret. Prima.

Şi a doua.

Не берите на себя смелость говорить сегодня от имени той комиссии, которая еще не утверждена Парламентом. Я имею в виду комиссию  по расследованию событий 6 – 8 апреля.

 

Domnul  Vitalie Nagacevschi:

Eu am vorbit despre Comisia care a fost constituită prin decretul Preşedintelui Voronin şi nu prin Hotărîrea Parlamentului Republicii Moldova.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Următoarea întrebare.  

 

Domnul  Vitalie Nagacevschi:

Acea Comisie trebuia să prezinte raportul pînă la 5 mai anul curent. Noi suntem actualmente în 16 octombrie şi nu avem nici un rezultat al activităţii respectivei Comisii.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Întrebarea, poftim.

 

Doamna  Zinaida Chistruga:

Domnule Nagacevschi,

De ce vă permiteţi dumneavoastră să lansaţi învinuiri de genul celor despre falsificarea alegerilor în momentul în care trei partide liberale au luat, practic, acelaşi număr de mandate? Unu la mînă.

Doi. În momentul în care dumneavoastră personal aţi chemat copiii să ascundă  buletinele buneilor, cine a încălcat Codul electoral? Dumneavoastră sau altă formaţiune politică? Încetaţi să exploataţi  această  temă.  

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Bunica a încălcat.

 

Domnul  Vitalie Nagacevschi:

În pofida faptului că această întrebare nu ţine de tema... (rumoare în sală) ... de actul legislativ propus, am să vă răspund în felul următor: îmi pare rău de acele persoane care nu au simţul umorului şi nu au înţeles mesajul pe care l-am lansat.  

În al doilea rînd, să ţineţi minte, actualul  Prim-ministru al Poloniei Donald Tusk a cîştigat alegerile parlamentare din Polonia prin a afişa în centrul Varşavei un billboard foarte mare „Ascunde pe o zi paşaportul bunicii.” Şi aceasta nu a fost considerat drept încălcare a drepturilor de a alege şi de a fi ales. Deoarece fiecare  persoană întreagă la minte înţelege esenţa acestui  mesaj. Nimeni nu impune ca să fi, cu adevărat, furate aceste documente. Îmi pare rău.

 

Doamna  Zinaida Chistruga:

Domnule Nagacevschi,

Să înţelegem că şi întîlnirile cu alegatorii în pădure tot fac parte din glume? Dumneavoastră cu glumele acestea, probabil, mult nu o să..., cred că trebuie să înţelegeţi că nu ţine la alegători deja.

 

Domnul  Vitalie Nagacevschi:

Dumneavoastră aveţi în vedere întîlnirile postelectorale pe malul lacului în rezervaţia cu vînătoarea masivă a păsărilor înscrise în Cartea Roşie de către reprezentanţii Partidului Comuniştilor, acesta aţi avut în vedere? (Aplauze.)

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Domnule Nagacevschi,

Mulţumim frumos.

Întrebări văd că nu mai sunt.

Stimaţi colegi comunişti,

Dar faptul că 50 de mii de studenţi nu au participat la votare, acesta nu este o fraudă legală comisă de dumneavoastră? 50 de mii de studenţi nu au  participat la votare, datorită faptului că aşa dumneavoastră aţi votat Codul  electoral. Acesta nu este  o fraudă electorală în mod legal, conştient făcut de dumneavoastră?

Domnule Pleşca,

Vă rog. Am susţinerea domnului Stepaniuc. A zic că am dreptate. Luaţi, vă rog, cuvîntul.

 

Domnul Ion Pleşca:

Stimate domnule Preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia juridică, numiri şi  imunităţi a examinat proiectul de Hotărîre a Parlamentului privind constituirea Comisiei parlamentare speciale pentru optimizarea cadrului legislativ electoral, înaintat de către un grup de deputaţi în Parlament şi a constatat următoarele:

Proiectul  prevede constituirea unei comisii parlamentare speciale, în care vor fi reprezentate toate fracţiunile parlamentare în baza principiului proporţionalităţii. Această Comisie va avea scopul de a elabora propuneri privind perfecţionarea legislaţiei electorale pentru a exclude incorectitudinile care pot avea loc în procesul  electoral.

În legătură cu iniţiativa nominalizată, comisia sesizată în fond a consultant prevederile respective din Regulamentul Parlamentului şi a constatat că, în conformitate cu articolul 32 şi articolul 33, Parlamentul poate constitui comisii speciale pentru examinarea proiectelor de acte legislative. La constituirea şi funcţionarea Comisiei speciale se aplică, în mod corespunzător, prevederile din Regulamentul Parlamentului ce ţin de activitatea comisiilor permanente ale Parlamentului.

Comisia protecţie socială, sănătate şi familie, în avizul prezentat, a propus adoptarea proiectului de către Parlament. Iar două comisii parlamentare permanente, care au prezentat avizele în iunie curent, nu susţin proiectul de hotărîre supus examinării.

Totodată, Direcţia juridică a menţionat în aviz că problema oportunităţii adoptării proiectului din 9 iunie 2009 ţine de competenţa Parlamentului. Cu referire la proiectul de hotărîre Comisia juridică, numiri şi imunităţi consideră oportun de a exclude din proiectul de hotărîre preambulul cu următorul cuprins: „În legătură cu necesitatea organizării alegerilor parlamentare anticipate, completarea articolului 1 cu 6 candidaturi de la majoritatea parlamentară şi cu  5 candidaturi de la opoziţia parlamentară.”

Avînd în vedere că cele menţionate şi faptul că prezentul proiect de hotărîre este perfectat cu respectarea cerinţelor legale, Comisia juridică, numiri şi imunităţi a hotărît, cu votul majorităţii membrilor săi, să propună Parlamentului pentru examinare şi adoptare proiectul de Hotărîre privind constituirea Comisiei parlamentare speciale pentru optimizarea cadrului legislativ electoral, cu modificările menţionate în prezentul  raport.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi preşedinţi ai fracţiunilor, delegaţi membri în această Comisie, da?

 

Domnul  Ion Pleşca:

Da.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Fracţiunea PCRM.

Microfonul 3.

 

Doamna  Svetlana Rusu – Fracţiunea PCRM:

Fracţiunea PCRM propune în componenţa Comisiei parlamentare speciale pentru optimizarea cadrului legislativ electoral următorii deputaţi: Maria Postoico, Vadim Mişin, Antoli Zagorodnîi, Igor Vremea şi Vladimir Vitiuc.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Postoico, Mişin, Vremea.

 

Domnul  Ion Pleşca:

Zagorodnîi.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Şi Zagorodnîi, da?

 

Doamna  Svetlana Rusu:

Zagorodnîi, Vremea, Vitiuc. 5.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Vitiuc. 5, da?

Aşa, Fracţiunea PLDM, vă rog. Microfonul 5.

 

Domnul Mihai Godea:

Domnule Preşedinte,

Propunem în componenţa comisiei parlamentare speciale pe domnii deputaţi Vitalie Nagacevschi şi  Ion Butmalai. Mai tare căci  nu  se aude.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumim.

Fracţiunea PL.

 

Domnul  Ion Hadârcă – Fracţiunea PL:

Fracţiunea Partidului Liberal propune în componenţa comisiei parlamentare speciale pe deputaţii Valeriu Nemerenco şi Oleg Bodrug.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Oleg Bodrug.

Fracţiunea.

Microfonul 4, vă rog.

 

Domnul  Veaceslav Untilă – Fracţiunea AMN:

Din partea formaţiunii noastre se propune candidatura domnului  Ion Pleşca.

Domnul Mihai Ghimpu:

Ion Pleşca.

Microfonul 4 în continuare.

 

Domnul  Andrei Popov – Fracţiunea PDM:

Propunem candidatura – Aurel Băieşu.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Aurel Băieşu.

Mulţumesc.

Deci noi avem o comisie specială din 11 membri, da? 1, 2, 3, 4, 5 – din partea  PCRM, da? 2 din partea PLDM. Avem 7.  2 – de la PL.  9. Cîte unul de l PD şi , AMN. În total 11. Dau citire din nou numelor?

Supun votului. Şi modificarea, excludem termenul acesta de 7 zile sau concretizăm, o lună–două, cum? Excludem şi cînd e gata, comisia prezintă proiectul.

Mulţumesc frumos. Cine este pentru, rog să voteze. Majoritatea, da? Mulţumesc.

Şi, în acest caz, trebuie să alegem, Regulamentul ne obligă să alegem preşedintele. Nu, nu, nu. În Regulament aici e prevăzut că  Parlamentul alege preşedintele, că e comisie specială.

De procedură poftim, domnule Petrenco.

 

Domnul Grigore Petrenco:

Domnule Ghimpu,

Trebuia să puneţi la vot propunerea mea.   

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Care?

 

Domnul Grigore Petrenco:

Deci, am făcut o propunere: Comisia să se numească pentru perfecţionarea cadrului legislativ. Propunerea n a fost pusă la vot.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

S-a acceptat prin consens, domnule Petrenco.

Vedeţi cît de democraţi suntem noi? Nici la vot nu punem. Vă rog candidatura pentru funcţia de preşedinte al comisiei parlamentare soeciale pentru  optimizarea cadrului legislativ electoral, vicepreşedinte şi secretar, da? Comisia?

Domnule Pleşca, preşedintele Comisiei juridice, numiri şi imunităţi,

Ce prevede Regulamentul?  Microfonul nr. 4.

 

Domnul Ion Pleşca:

Regulamentul prevede ca preşedintele, vicepreşedintele şi secretarul să fie aleşi de către Parlament. Ca la comisiile permanente.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumesc, mulţumesc.

Vă rog propuneri pentru funcţia de preşedinte al Comisiei parlamentare speciale.

Microfonul nr. 5?

 

Domnul Ion Hadârcă:

Dacă nu sînt alte propuneri, vin cu iniţiativa de a propune în calitate de preşedinte al Comisiei parlamentare speciale pe domnul Valeriu Nemerenco. 

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

Valeriu Nemerenco, da? Preşedinte. Mai sînt propuneri? Nu sînt.

Atunci, supun votului propunerea de a-l alege în calitate de preşedinte al Comisiei parlamentare speciale pe domnului Valeriu Nemerenco. Cine pentru, rog să voteze.

Mulţumim.

Vicepreşedinte. Propuneri, vă rog. Domnul Aurel Băieşu. Cine îi pentru ca în calitate de vicepreşedinte al comisiei speciale să fie ales domnul Aurel Băieşu, rog să votez. Mulţumesc.

Împotrivă? Unanim, da?

Funcţia de secretar. Vă rog, cine e secretar în acest caz?

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Mihai Godea:

Vă mulţumesc. Cred că secretarul ar fi bine să fie din partea opoziţiei, domnule Preşedinte.

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

Microfonul nr.3. 

 

Domnul Vadim Mişin:

Спасибо, господин Председатель.  При подобном издевательстве, мы участвовать в этой комиссии не будем. (Aplauze.)

Domnul Mihai Ghimpu: 

Interesant lucru. Cînd e vorba de alegeri libere şi corecte, atunci e «издевательство». Bine, vă rog o propunere. Pe domnul Cojocaru Vadim eu îl propun. Economist. Aici este vorba de calcul foarte bun. Domnul Lupu, da? Domnul Lupu Ion. Nu e membru al comisiei? Bine, atunci dar domnul Oleg Bodrug, dacă văd că alte propuneri nu sînt. Domnul Bodrug.

Domnule Bodrug,

Sînteţi împotrivă sau pentru? Cine este pentru ca în calitate de secretar să fie ales Oleg Bodrug, rog să voteze.

Mulţumesc.

Împotrivă? Cu majoritatea de voturi, conducerea Comisiei parlamentare speciale a fost aleasă.

Următorul proiect de lege. De procedură? Poftim. Microfonul nr. 4.

 

Domnul Veaceslav Untilă:

Vă mulţumesc.

A fost propus să fie invitaţi aici domnul ministru de interne, domnul director al Serviciului de Informaţii şi Securitate şi alţii. Eu cred că ar fi bine să le dăm cuvîntul lor, că eu cred că au cu ce se ocupa după ziua de ieri. Să nu îi ţinem aici în Parlament.

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

Stimaţi colegi,

Sînteţi de acord? E logic, da? Mai avem două aici, repede şi atunci încheiem cu informaţia, da? Repede. Iată chestiunea următoare. Sînt trei proiecte. Şi eu vin cu propunerea ca aceste proiecte să fie returnate Comisiei şi să vină în următoarea şedinţă cu un proiect de comisie. Le comasăm, da. Comasarea lor. Returnate Comisiei pentru a le comasa şi a veni cu un singur proiect. Sunteţi de acord? Cine este pentru, rog să voteze.

Mulţumesc.

Împotrivă?

Majoritatea.

Aşa şi am ajuns la următorul proiect, proiect de Hotărîre privind demisia unui membru al Curţii de Conturi. Raportor: Comisia juridică, numiri şi imunităţi.

Domnule Pleşca, vă rog.

Şi gata. Aceea de acum.

 

Domnul Ion Pleşca:

Raport asupra demersului privind demisia unui membru al Curţii de Conturi. Comisia juridică, numiri şi imunităţi a examinat demersul Curţii de Conturi din 14 septembrie 2009 în care se solicită demisia domnului Ghilaş Anatolie din funcţia de Membru al Curţii de Conturi în baza cererii depuse de către acesta în legătură cu exercitarea mandatului de deputat în Parlament.

În Legea Curţii de Conturi din 5 decembrie 2008, la articolul 21 se prevede că mandatul de membru al Curţii de Conturi încetează în mai multe cazuri, inclusiv în cazul demisiei din proprie iniţiativă. Încetarea mandatului membrului Curţii de Conturi se aprobă prin hotărîre a Parlamentului, la propunerea Preşedintelui Curţii de Conturi. Domnul Ghilaş Anatolie a fost numit în funcţia de membru al Curţii de Conturi pentru un mandat de 5 ani prin hotărîrea Parlamentului din 29 decembrie 2005.

Ulterior, prin Hotărîrea Curţii Constituţionale din 2009, domnului Ghilaş i-a fost validat mandatul de deputat în Parlament de legislatura a XVIII-a. Totodată, în Legea Curţii de Conturi, la articolul 20 se prevede că funcţia de membru al Curţii de Conturi este incompatibilă cu orice altă activitate remunerată, cu excepţia activităţii didactice, ştiinţifice şi de creaţie.

Concomitent, în Constituţie, la articolul 70 şi în Legea despre statutul deputatului în Parlament, la articolul 3, se prevede că mandatul de deputat este incompatibil cu exercitarea oricărei alte funcţii remunerate, inclusiv a funcţiei acordate de un stat străin sau organizaţie internaţională, cu excepţia activităţii didactice. Prin urmare, prezentul demers al Curţii de Conturi corespunde cerinţelor legal nominalizate.

În temeiul celor menţionate, Comisia juridică, numiri şi imunităţi, cu majoritatea voturilor, a hotărît să propună Legislativului pentru examinare şi adoptare un proiect de Hotărîre privind demisia unui membru al Curţii de Conturi, care se anexează la proiectul raport.

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

Mulţumim. Întrebări sînt? Nu sînt.

Supun votului proiectul. Cine este pentru acceptarea demisiei domnului Ghilaş Anatolie din funcţia de membru al Curţii de Conturi, rog să voteze.

Mulţumesc.

Unanim.

Domnule Ghilaş,

Vă mulţumim foarte mult pentru activitate în cadrul Curţii de Conturi. (Aplauze.) Eu am văzut unele materiale ale Curţii de Conturi şi vreau să vă spun că avem despre ce discuta în şedinţa în plen. Da, mulţumim foarte mult. Dumneavoastră l-aţi votat şi pe dumneavoastră vă controlaţi.

Despre aceasta am eu în vedere că o să avem despre ce discuta.

Stimaţi colegi,

Pentru ordinea de zi de astăzi ne-a rămas doar informaţie din partea... informaţii şi declaraţii. După cum am convenit la început, s-au înscris la declaraţii doamna Guţu şi domnul Stepaniuc.

Îl invit la microfon pe domnul ministrul de interne Victor Catan.

Da, vă rog, domnule Pleşca.

 

Domnul Ion Pleşca:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Comisia juridică, numiri şi imunităţi mîine,  la ora 8.00 va avea şedinţă. Şedinţa va avea loc în biroul nr.1005, la ora 8.00 dimineaţa.

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

Mulţumim.

Doamna Fusu.  

 

Doamna Corina Fusu:

Acelaşi anunţ pentru Comisia cultură, educaţie, cercetare, tineret, sport şi mass-media. Mîine, la ora 8.30, în biroul 1104 va avea loc şedinţa Comisiei mai sus menţionate. Rog prezenţa tuturora.  

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

Mulţumim.

Poftim, domnule ministru, aveţi cuvîntul.

 

Domnul Victor Catan – ministrul afacerilor interne:

Domnule Preşedinte,

Stimaţi deputaţi, vă informez următoarele. Aseară, 14 octombrie, în jurul orelor 22.05, în scuarul catedralei din spatele Arcului de triumf, o persoană neidentificată deocamdată a aruncat un obiect explozibil. În urma exploziei au pătimit 39 de persoane. În rezultatul cercetărilor la faţa locului s-au depistat fragmente de schije, de alte obiecte care au caracteristica unei grenade de tip RG – 42, grenadă de ofensivă.

Au fost formate imediat grupe de intervenţie, au fost efectuate  toate măsurile operative de investigaţii pe parcursul nopţii. Dar persoana deocamdată nu a fost identificată. În urma activităţilor noastre s-au cules un şir de materiale, care pot fi probate. Au fost prezentate la Procuratura Generală şi Procurorul General a intentat un proces penal pe act de terorism. Se înaintează mai multe versiuni, care să controlează de către organele de resort. Este creată o grupă operativă de investigaţii, care va activa de rînd cu o grupă de ofiţeri de urmărire penală, pentru cercetarea tuturor probelor care sînt pentru a identifica persoana vinovată în săvîrşirea acestei infracţiuni. Atît.

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

Întrebări sînt? 

Microfonul nr. 2.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Domnule ministru,

Pe noi ne interesează ce întreprinde acum Ministerul. Dar mai mult ne interesează ce a întreprins, ca să nu se întîmple aceste cazuri. Spuneţi-mi, vă rog, cine a fost responsabil din partea Ministerului pentru securitatea participanţilor la aceste manifestaţii. S-au făcut careva analize anterior? Ce întreprindea  Ministerul, ce activităţi, pentru ca să nu se întîmple aceste lucruri. 

 

Domnul Victor Catan:

Am înţeles. La orice manifestaţie de ordin cultural artistic, dar în piaţa Marii Adunări Naţionale se desfăşura concertul dedicat Hramului oraşului, sînt implicate forţele Comisariatului General de Poliţie. Pentru menţinerea ordinii publice la aceste manifestări au fost antrenare circa 1000 de colaboratori de poliţie în Piaţa Marii Adunări Naţionale şi în toate sectoarele de poliţie. Au fost implicaţi colaboratori în uniformă şi, de asemenea, în rîndurile persoanelor care participau la concert erau colaboratori operativi, care vegheau cum se comportă tinerii.

 

Domnul  Iurie Stoicov:

Şi a doua întrebare, domnule ministru. Spuneţi, vă rog cum s-a întîmplat că a avut loc această deflagraţie? Şi mai departe, avînd teama, presupusa teamă că puteau fi alte focare pe teritoriul pieţei, concertul a continuat mai departe, s-a terminat acel show care avea de gînd să..., s-a întîmplat. Şi care atunci acţiuni s-au întreprins de către Minister, fiindcă pericolul, într-adevăr, putea să fie şi mai mare şi alte consecinţe.

 

Domnul Victor Catan:

Da, am înţeles. Într-adevăr, noi am făcut o pauză, am cercetat şi am stabilit că pot fi şi alte deflagraţii. Şi am convenit. Nimeni nu a simţit lucrul acesta, pentru a înceta concertul. Şi concertul care urma să mai fie cel puţin vreo oră, s-a terminat la indicaţiile noastre.

 

Domnul Iurie Stoicov:

S-a terminat cu feiervercul care a fost?

 

Domnul Victor Catan:

Deflagraţia a avut loc după.

 

Domnul Iurie Stoicov:

După.

 

Domnul Victor Catan:

După, după ce a început, după cîntecele lui Bănică.    

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

Microfonul nr.2, nr.3.

 

Domnul Grigore Petrenco:

Vă mulţumesc.

Desigur, este regretabil ceea ce s-a întîmplat ieri seara în Piaţa Marii Adunări Naţionale. În alte state, după asemenea incidente, în mod firesc, Ministrul de Interne şi primarul ar trebui să îşi prezinte demisia. Şi întrebarea mea este următoarea: recent, aţi numit toţi pensionarii extremişti. Acum căutaţi teroriştii. Ce urmează mai departe, domnule Catan?

Domnul Mihai Ghimpu: 

Răspundeţi la subiect, domnule ministru.

 

Domnul Victor Catan:

Mă scuzaţi, eu sînt general-ofiţer de drept. Nu aş vrea să intru cu dumneata, domnule Petrenco, în polemici. Dacă ar fi să vă răspund la întrebările dumneavoastră, ce s-a petrecut pe tot parcursul, atunci dumneavoastră cred că o să fiţi mulţumiţi de acest răspuns. Cunoaşteţi faptul că eu sînt numit în funcţie şi lucrez actualmente cu ex-miniştrii de interne, care erau numiţi pe timpurile respective şi tot efectivul absolut care era pe timpul domnului ex-ministrul Papuc.

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

Mulţumim.

Mai aveţi o întrebare?

 

Domnul Grigore Petrenco:

Eu îmi cer scuze. Oricum sînteţi responsabili pentru menţinerea ordinii publice.

 

Domnul Victor Catan:

Eu sînt foarte responsabil. În Republica Moldova, în care noi ne trezim, zilnic se săvîrşesc în jur la 100 de infracţiuni. Dacă pentru fiecare infracţiune...

 

Domnul Grigore Petrenco:

Atunci...

 

Domnul Victor Catan:

Ar răspunde ministrul de interne, pentru că s-a comis, înseamnă că noi de 100 de ori pe zi am putea schimba  ministrul de interne.

 

Domnul Grigore Petrenco:

Deci aceasta este pentru prima dată cînd se întîmplă aşa ceva în Piaţa Marii Adunări Naţionale. Şi întrebarea, următoarea întrebare este legată nemijlocit de activitatea dumneavoastră şi de incidentul de ieri. Aţi...

 

Domnul Victor Catan:

Domnule Petrenco,

Vă comunic că asemenea fapte au fost şi precedent, sînt comise şi nu sînt descoperite pînă astăzi.

 

Domnul Grigore Petrenco:

Domnule ministru,

Aţi permis împreună cu Direcţia comerţ a Primăriei municipiului Chişinău comercializarea băuturilor spirtoase tari în Piaţa Marii Adunări Naţionale, ceea ce pînă acum nu a avut loc.

Domnul Victor Catan:

Mă scuzaţi, domnule Petrenco, dumneavoastră sînteţi după profesie jurist. Ministerul de Interne, poliţia nu dă permise pentru a vinde sau a cumpăra băuturi spirtoase.

 

Domnul Grigore Petrenco:

Cel puţin nu aţi făcut nici o obiecţie.

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

Mulţumim.

Microfonul nr. 4. 

 

Domnul Oleg Serebrian – Fracţiunea PDM:

Da, vă mulţumesc, domnule Preşedinte.

Domnule ministru,

Dumneavoastră aţi folosit termenul „act terorist”. Un act terorist are întotdeauna o conotaţie  politică. În spatele unui act terorist se află o formaţiune politică sau o forţă politică întotdeauna, care are anumite revendicări. Nu există acte teroriste întîmplătoare sau din distracţie.

În aceste condiţii, aş vrea să vă întreb: nu consideraţi dumneavoastră că forţe politice din Republica Moldova, care doresc cu orice preţ  destabilizarea situaţiei din ţară, ar putea să aibă implicaţii în organizarea acestui act terorist fără precedent, într-adevăr, în Republica Moldova. Şi dacă nu consideraţi că sînt deja elemente, care ne pot conduce la scoaterea acestui partid politic şi în afara legii, în cazul în care se vor demonstra afinităţile acestui partid politic cu acţiunea organizată ieri? 

 

Domnul Victor Catan:

Vă mulţumesc.

Toate probele care au fost culese pe parcursul a 24 de ore ne-au demonstrat că anume dosarul penal trebuie să fie intentat pe act terorist. Adică sînt informaţii anume că există persoane care au intenţii teroriste. Au fost primite telefoane faţă de înalţii demnitari, care astăzi sînt în Alianţa pentru Integrare Europeană, fiind ameninţaţi cu moartea, fiind ameninţaţi că reformele pe care le fac pot duce la distrugeri, pot duce la omoruri ş.a.m.d. Aceste fapte sînt fixate şi ne-au permis anume ca grupa respectivă, care a analizat toate aceste materiale să ajungă la concluzia că dosarul trebuie intentat anume pe act terorist.

 

Domnul Oleg Serebrian:

Mulţumesc.      

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

Mulţumim.

Microfonul nr. 2           

 

Doamna Zinaida Chistruga:

Domnule ministru,

Dat fiind că infractorul nu are nici naţionalitate şi nici coloratură politică, vă întreb ca un profesionist: de ce pînă la această oră nu aţi venit în Parlament cu informaţia? Care a fost analiza, la ce concluzie aţi ajuns, care a fost nivelul, gradul de profesionalism al colaboratorilor poliţiei? Şi îmi pare foarte rău că categorisiţi acest eveniment negativ ca unul ordinar. Încă o dată reiterez, pentru aşa un eveniment nu aţi fost în stare să asiguraţi ordinea publică şi urmează să daţi demisia, aşa cum se face în toată lumea.

 

Domnul Victor Catan:

Aşa cum a făcut Partidul Comuniştilor după evenimentele din 6–7 aprilie. Domnul Nagacevschi a enumerat toate faptele acestea. (Aplauze.)

 

Doamna Zinaida Chistruga:

Dumneavoastră răspundeţi de profesionalismul dumneavoastră şi nu faceţi declaraţii  politice.

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

Este vorba de  întrebări.

 

Domnul Victor Catan:

Stimată doamnă,

Mi-aţi pus întrebarea, eu vă răspund dumneavoastră.  S-au luat toate măsurile de securitate. S-a întîmplat incidentul respectiv. Noi îl cercetăm sub toate aspectele. Şi sperăm că el va fi descoperit. Persoanele vinovate vor fi trase la răspundere.

 

Doamna Zinaida Chistruga:

Domnule ministru,

Am o rugăminte. Faceţi şi dumneavoastră un efort să vă deziceţi de la declaraţii politice, pentru că sît două lucruri absolut incompatibile.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumim. 

 

Domnul Victor Catan:

Dumneavoastră mi-aţi pus întrebarea, eu am răspuns.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Microfonul nr. 3.

 

Domnul Iurie Muntean:

Stimate domnule ministru,

Noi ştim cu toţii că, pe parcursul guvernării Partidului Comuniştilor, Chişinăul a fost echipat cu un... (Rumoare în sală.) Alianţa pentru Integrare Europeană... Ştim cu toţii foarte bine că, pe parcursul guvernării Partidului Comuniştilor, Chişinăul a fost... în special, sectorul Centru, începînd cu clădirea Kentford, cunoscută ca Kentford, pînă la Academia de Ştiinţe, cu un echipament foarte performant şi foarte sofisticat, pentru a urmări, în regim de timp real, tot ce se petrece în centrul Chişinăului.

Aţi avut la îndemînă acest echipament, aţi avut la îndemînă şi alte capacităţi pe care vi le-a lăsat guvernarea precedentă şi, cu adevărat, nu aţi întreprins nici o  măsură pentru a preveni acest lucru. Acum întrebarea mea este: Pînă acum, Moldova a fost unica ţară din CSI, în care terorismul ca fenomen nu a existat. Nu sînt terorişti în ţara aceasta. Acum, întrebarea mea e: dumneavoastră aţi examinat acest caz sub aspectul unei provocări din partea unui... sau unei forţe politice, care ar fi cointeresată ca această investigaţie, pe care dumneavoastră o efectuaţi, să fie direcţionată într-o anumită parte. Şi noi deja vedem că dumneavoastră cam încercaţi să faceţi aceasta. Ca provocare, sub aspect de provocare,  dumneavoastră  chestia aceasta aţi examinat-o sau nu?

 

Domnul Victor Catan:

Vă răspund la prima întrebare. Dumneavoastră aţi spus că am folosit sau nu utilajul care a fost procurat de către guvernarea comunistă. Au fost echipate numai  nişte videocamere, care în întregime văd aspectul Pieţii  Marii Adunări Naţionale. Numai. Faptul s-a produs după Arcul de Triumf. Acolo unde este în umbra vizorului camerelor de luat vederi.

 

Domnul Iurie Muntean:

Domnule ministru,

Dumneavoastră foarte bine cunoaşteţi că şi acel sector este foarte bine urmărit de camerele de luat vederi, la care eu m-am referit.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Deconectaţi microfonul 3.

 

Domnul Victor Catan:

Alt echipament nu există. Şi  camerele de luat vederi, care lucrează  numai în regim aşa... fără a înscrie. Deci nu dau nici un efect, chiar şi să fie ceva. A doua întrebare.

 

Domnul Iurie Muntean:

Cred că  dumneavoastră  nu cunoaşteţi. 

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Domnule Muntean,

Dumneavoastră parcă sînteţi specialist în economie. Bine. Oferiţi colegului dumneavoastră să pună întrebări.

Cine este următorul?

Domnule Muşuc, poftim.

 

Domnul Eduard Muşuc:

Vă mulţumesc, domnule Preşedinte.

Stimaţi colegi,

Eu cred că va fi corect din partea noastră, a tuturora, dacă  noi nu vom politiza lucrul respectiv. Eu regret declaraţia domnului coleg pe care îl respect, a domnului Oleg Serebrian, dar eu cred că nu trebuie astăzi să ieşim cu nişte declaraţii care nu sînt probate, care nu au  argumente.

Eu consider că, în afara sau fără vreo presiune politică, va avea toată  posibilitatea Ministerului Afacerilor Interne şi Procuratura să  investigheze cazul. Şi eu chiar v-aş ruga să  ne abţinem de orice declaraţie de natură sau tentă politică, în aşa mod ca, în conformitate cu  principiile unui  stat de drept, ancheta să fie dusă  pînă la capăt şi doar apoi să analizăm rezultatele acestei anchete şi putem da aprecieri în această  situaţie.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Bravo. Aveţi susţinerea mea, domnule Muşuc. Nu mai sînt.

Mulţumim, domnule ministru.

Microfonul 5. Poftim, domnule Hadârcă.

 

Domnul Ion Hadârcă:

Mersi.

Sînt de acord parţial cu propunerea domnului deputat Muşuc. Într-adevăr, vroiam şi eu să ies cu această propunere de a mulţimi domnului ministru de interne pentru informaţia, pe care ne-a prezentat-o. Noi păşim pe un tren foarte lunecos. Şi vreau să atrag atenţia tuturor deputaţilor că este prematur acum să ieşim cu aprecieri. Să ne imaginăm că fiecare dintre noi ar fi avut acolo un copil. Copiii care stăteau în piaţă, acolo şi serbau, nu aveau coloratură politică. Actul ca atare a fost un act de teroare. Putea numai  un păgîn, un nebun putea să apeleze la asemenea acţiuni în timpul Sărbătorii Hramului „Acoperămîntul Maicii Domnului”.

Aşa că rog să  ne abţinem de la comentarii premature. Şi aş ruga să trecem la audierea şi celorlalţi care au fost aici invitaţi să ne prezinte informaţii despre starea sănătăţii celor care au suferit. Şi eu aş veni cu o propunere: să elaborăm un proiect de declaraţie a Parlamentului, deoarece totuşi este un caz fără precedent  în societatea noastră. Mulţumesc.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumim, domnule Hadârcă.

Apropo, de declaraţie.

Stimaţi colegi,

Cu adevărat, se pregăteşte un proiect şi mîine o să îl discutăm, nu astăzi. Mîine.

Poftim, domnule Untilă. Microfonul 4.

Domnul Veaceslav Untilă:

Domnule ministru,

Vreau să vă mulţumim pentru informaţia pe care aţi prezentat-o. Să vă felicităm că, pe parcursul a 8 ani de zile, sînteţi primul ministru care aţi venit la tribuna Parlamentului. Şi vă rugăm foarte mult ca în nişte termene rezonabile să ne mai prezentaţi o informaţie ce ţine de cele 240 kg de heroină, care au fost găsite în centrul Chişinăului.

Vă mulţumesc.

 

Domnul Victor Catan:

Vă mulţumesc.

 

Domnul Serafim Urechean:

Două cuvinte, îmi cer scuze. Eu într-adevăr vreau să îl mulţumesc încă o dată domnului Catan. Susţin propunerea care a parvenit de la deputaţii Fracţiunii Comuniştilor.

Domnule Catan,

Cred că şi Parlamentul, şi Guvernul trebuie să vă creeze condiţii imediat de a renova potenţialul de cadre, locţiitorii. Trebuie imediat să luaţi atitudine faţă de conducerea Comisariatului General de Poliţie Chişinău, care, personal, au purtat responsabilitate. Şi eu cred că 2 – 3 zile pentru aceasta dumneavoastră vă ajunge. 

Mulţumesc celor care au propus, iată, din Fracţiunea Comuniştilor, aceste măsuri urgente.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Ordine şi dreptate.

Mulţumim, domnule ministru.

Domnule Mihai...

Domnule ministru,

E o doamnă şi...

Cer scuze, microfonul 2.

 

Doamna Elena Bodnarenco:

Mulţumesc.

De 10 minute stau la microfon. Я хочу напомнить коллегам из парламентского большинства, что вчера пострадали здоровье и жизни  человеческие, поэтому достаточно кощунственными выглядят ваши смешки и шуточки. И, уважаемый господин министр, предложение вам на будущее. Вы забываетесь, когда приходите в Парламент: министр назначается и снимается за одну минуту. Когда вы отвечаете депутата Парламента, которых избрали десятки и сотни тысяч, как в случае c Партией коммунистов, не читайте нам, пожалуйста, мораль. (Aplauze.)

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumim, domnule ministru.

Oricum, nici domnii miniştri pe care să îi invităm noi nu sînt aici. Şi dacă  suntem deputaţi, noi să ne permitem ce dorim noi. Şi noi trebuie să fim corecţi, deputaţii. Vă rog frumos eu. Un respect reciproc. O colaborare între Parlament şi puterea executivă.

Mulţumim, domnule ministru.

Domnule Mihai,

Vă rog, directorul Serviciului Informaţii şi Securitate. Unde sînteţi? Şi domnul Procuror General. Fiindcă de anchetă acum se ocupă Procuratura Generală.

Poftim, domnule Mihai.

 

Domnul Gheorghe Mihai – directorul Serviciului de Informaţie şi Securitate:

Stimate domnule Preşedinte,

Stimaţi domnilor deputaţi,

Vreau doar să constat: ca urmare a comiterii crimei de ieri, subunităţile specializate ale Serviciului de Informaţii şi Securitate au primit dispoziţia de a include toate capacităţile şi  posibilităţile pe care le posedă Serviciul la colectarea, dobîndirea informaţiei operative întru depistarea cît mai grabnică a celor care au apartenenţă către crima comisă, a dobîndirii informaţiei care să contribuie la elucidarea şi investigarea cazului.

Este delegat în grupul de lucru specialist din Serviciul de Informaţii şi Securitate. Şi acum, în principiu, toate formele şi metodele specifice sînt incluse în lucru. Vreau să constat un lucru, că în preajma, în ajunul summit-ului, Serviciul de Informaţii şi Securitate a efectuat un amplu program de măsuri, activităţi, menite să depisteze organizaţii, filiale, persoane, care au atribuţie către coloratura teroristă, inclusiv schimb de informaţii cu serviciile speciale ale ţărilor participante la summitul şi altor ţări.

Deci informaţii despre pregătirea, despre planificarea, pregătirea şi săvîrşirea a unor acte de terorism nu au  fost  dobîndite. Cazul de ieri este una dintre versiuni, care se examinează în ansamblu cu restul versiunilor. Şi estre prematur de vorbit actualmente despre careva rezultate.

Vă mulţumesc.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumim.

Întrebări.

Microfonul 2. Domnul Vremea.

 

Domnul  Igor Vremea:

Stimate domnule director,

După cum ştim, în cadrul Serviciului pe care dumneavoastră îl conduceţi este creat şi activează Centrul Antitero. Spuneţi-mi, vă rog, de ce, imediat după incidentul produs aseară, nu s-a întreprins sau nu a fost pus în aplicare planul special de acţiuni în vederea elucidării tuturor momentelor, în cazul în care dumneavoastră afirmaţi că este vorba de un act de terorism sau bănuiţi cel puţin? A fost pus în aplicare planul respectiv special pentru  asemenea situaţii sau nu?   

 

Domnul Gheorghe Mihai:

Vreau să vă asigur că toate măsurile, mă repet, toate formele şi  metodele care sînt delegate Serviciului de către lege au  fost  puse în aplicare.

 

Domnul  Igor Vremea:

Imediat?

 

Domnul Gheorghe Mihai:

Imediat.

 

Domnul  Igor Vremea:

Dacă eu ştiu, dacă  e vorba de un plan secret sau de o  convocare secretă  a Statului Major pe aceste probleme, puteţi dumneavoastră să ne prezentaţi  procesul-verbal al convocării Statului Major, care a pus în aplicare imediat planul de acţiuni antitero?

 

Domnul Gheorghe Mihai:

Deci colegul meu de la Ministerul de Interne.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Eu am să răspund.

Domnule director,

Eu am să răspund la această întrebare. Şi eu am vorbit la început, căci eu am convocat aseară Prim-ministru, ministrul de interne, domnul  Mihai, director, de la Procuratură, de la Departamentul  Stării Excepţionale, nu operative, activităţile operative din cadrul Centrului pentru Combaterea Crimelor Organizate şi Corupţiei. Şi au fost întreprinse toate acţiunile, absolut toate acţiunile imediat.

Şi, poftim, microfonul 4.

Nu credeţi că s-a întîmplat ce s-a întîmplat, şi SIS-ul, Procuratura, toţi acei care sînt astăzi în funcţie au dormit, numai ai voştri miniştri au lucrat. O să vedem de unde vine această  rădăcină. Nu vă  grăbiţi, vă rog.

Microfonul 4, vă rog.

 

Domnul Oleg Serebrian:

Mulţumesc. 

Domnule director,

Profilul persoanei care a comis acel  act terorism, probabil, care s-a produs aseară, ne comunică totuşi cîteva lucruri: persoana respectivă nu este un amator, din cîte ne dăm seama. Nu. A trecut o  zi aproape din momentul  în care s-a produs deflagraţia şi nici Serviciul dumneavoastră, nici Ministerul de Interne nu îl pot identifica. Dacă ar fi fost o persoană, un amator, care s-ar fi  distrat, pur şi simplu, cu o grenadă lîngă  Arcul de Triumf, ar fi  fost mult mai  uşor de identificat.

Deci, probabil, aşa cum sînt unii colegi deputaţi de aici, de la noi din sală, ştia persoana care a aruncat acea grenada măcar încotro bat reflectoarele sau ce fel de camere de urmărit sînt şi  care zone sînt în umbră şi care nu sînt în umbră. Pentru că nu sînt date la persoana dată.

În sensul acesta aş vrea să vă întreb: domnule director, dumneavoastră excludeţi  posibilitatea, ca în spatele acestui act terorism să se afle, dincolo de faptul că  am spus că are o conotaţie politică, eventual, persoane supărate  din structurile de forţă ale Republicii Moldova, care au  fost demise după  2009? Dacă  excludeţi că persoana care a efectuat acest act terorism are conexiune cu  structurile de forţă.

 

Domnul Gheorghe Mihai:

Eu consider că dumneavoastră nu puteţi să nu ştiţi despre existenţa prezumţiei nevinovăţiei. Deci nu se exclude. Este un pachet de versiuni. Ele se examinează în ansamblu. Acum este prematur să vorbim despre persoane respective.

 

Domnul Oleg Serebrian:

Nu. Dar nu am vorbit despre nici o  persoană.

 

Domnul Gheorghe Mihai:

Despre. Dumneavoastră v-aţi  referit concret la persoane care ar fi putea fi supărate.

 

Domnul Oleg Serebrian:

Dumneavoastră aceasta aţi răspuns, eu nu am întrebat.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Stimaţi colegi,

Mulţumim frumos.

Domnule Mihai,

Luaţi loc vă rog.

Îl invităm la microfon pe domnul Procuror General Valeriu Zubco. Cînd are loc informaţia, întrebări nu prea. Aşa, iată, am clarificat cum prevede Regulamentul. Ce să mă fac eu  dacă Regulamentul acesta este Regulament.

Mulţumim, domnule Mihai.

Domnul Procuror General şi  apoi domnul viceministru al sănătăţii să  ne informeze care este starea sănătăţii tinerilor care stau acum în spital operaţi.

Poftim, domnule Procuror General.

 

Domnul  Valeriu Zubco – Procurorul  General al Republicii Moldova:

Stimate domnule Preşedinte,

Stimaţi deputaţi,

Procuratura Generală, în urma evenimentelor care s-au produs aseară în jurul orei 22.05, a emis ordonanţă de începere a urmăririi penale. A fost începută  urmărirea penală de faptul producerii, la 14 octombrie 2009, în scuarul Catedralei, în apropierea Arcului de Triumf din Piaţa Marii Adunări  Naţionale, municipiul Chişinău a exploziei unei grenade de luptă de model RG-42 conform semnelor constituibile componenţei infracţiunii prevăzute de articolul  278 alineatul (2) literele c) şi d) din Codul penal.

Totodată, a fost emisă ordonanţa privind formarea grupului de urmărire penală. A fost format un grup de urmărire penală dintr-un număr impunător de specialişti. Este vorba de procurori din cadrul  Procuraturii Generale, de ofiţeri de urmărire penală din cadrul  Ministerului Afacerilor Interne. În total au  fost 21 de persoane.

Totodată, au fost învestite cu atribuţii de ofiţer de urmărire penală şase persoane. A fost numit conducătorul acţiunilor de urmărire penală – şeful secţiei  exercitare a urmăririi penale pe cazuri excepţionale a Procuraturii Generale domnul Igor Popa. La momentul actual se efectuează investigaţii. S-a întreprins un anumit număr de acţiuni şi în interesul  anchetei nu pot ca să prezint astăzi altă  informaţie. Pentru că, într-adevăr, este precoce să vorbim referitor la această  calificare care a fost făcută.

Deci vom putea să ne expunem numai după terminarea urmăririi penale.   Pentru că, iniţial, într-adevăr, au fost opinii referitor la pornirea urmăririi penale, în baza articolului 145 alineatul (2), însă, în urma informaţiei obţinute şi în temeiul articolului 278, precum şi a acelor convorbiri telefonice  care au avut loc cu ameninţări în anticamera Prim-ministrului, s-a decis că  anume este vorba de un act  terorism.

Poftim, dacă  sînt întrebări.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumim, domnule Procuror.

Luaţi loc.

Vă rog, domnule viceministru al sănătăţii,

Care este starea tinerilor?

Stimaţi colegi,

Eu am clarificat, şi cînd se informează Parlamentul nu se pun întrebări. Nu, ce e cu asta?

Domnule Procuror General,

Luaţi loc, vă rog.

Microfonul 5, vă rog.

 

Domnul Oleg Lozan – viceministru al sănătăţii:

Stimate domnule Preşedinte, 

Onoraţi deputaţi,

Ca urmare a deflagraţiei de la 14 octombrie 2009, ora 22.00, lîngă Arcul de Triumf, de către instituţiile medico-sanitare s-a acordat asistenţă medicală la 39 de persoane. Inclusiv o persoană  cîteva ore în urmă s-a adresat şi i s-a acordat respectiva asistenţă.

În cadrul  Centrului Naţional Ştiinţifico-Practic de Medicină de Urgenţă s-a acordat asistenţă medicală la 35 de persoane. La 23 de persoane dintre acestea le-a fost acordată asistenţă medicală în condiţii de ambulator, iar 12 persoane au fost internate în spital.

În Spitalul Clinic Municipal de Copii „V.Ignatenco” au fost internate  2 persoane cu vîrsta 16 ani. O persoană a fost internată în Spitalul Clinic Municipal „Sfînta Treime”. Pacienţii au suferit plăgi ale ţesuturilor moi, preponderent în regiunea picioarelor şi a mîinilor şi au suportat intervenţii de înlăturare a schijelor, beneficiind de asistenţă medicală în volumul necesar. Este doar o persoană care a suportat intervenţie chirurgicală.

Starea pacienţilor este stabilă şi este important de a menţiona că viaţa lor este acum în afara oricărui pericol. Potrivit specialiştilor, în următoarele 2 – 3 zile, majoritatea dintre cei internaţi, eu vorbesc de 15 persoane, vor fi externaţi pentru tratament în condiţii de ambulator. Instituţiile medicale sînt pregătite pentru acordarea asistenţei medicale, dispun de volumul necesar de medicamente consumabile, de stocuri şi componente de sînge. S-a acordat tot spectrul de asistenţă medicală, inclusiv asistenţă psihologică.

Vă mulţumesc.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Mulţumim, domnule ministru.

Luaţi loc, vă rog.

Stimaţi colegi,

Nu insistaţi şi nu vă supăraţi. Conform Regulamentului, doar se informează Parlamentul şi nu se pun întrebări. Mie îmi pare rău că în urma acestei tragedii, care a avut loc ieri la noi pentru prima dată pe acest pămînt, unde se aruncă grenade de felul acesta, noi politizăm. Stau copiii în spital operaţi, părinţii. Eu vă rog, aţi primit informaţia, acum urmează ancheta şi pe urmă… De ce politizaţi lucrul acesta? Conform articolului 102, a venit timpul întrebărilor deputaţilor către membrii Guvernului, către cine doriţi.

Da, mulţumim foarte frumos celor care au informat Parlamentul. La revedere. Puteţi pleca să vă ocupaţi de lucrul dumneavoastră.

Aşa, pentru întrebări. Biroul permanent a acceptat propunerea ca la ora aceasta, la sfîrşitul şedinţei, joi, aşa cum prevede Regulamentul, conform articolului 102, să se pună întrebări. Poftim, cine are?

Domnule Muntean,

Către cine aveţi întrebări? Poftim.

 

Domnul  Iurie Muntean:

Pun întrebarea respectivă domnului director al Serviciului de  Informaţii şi Securitate. Dar avînd în vedere că dumneavoastră nu aţi permis să pun întrebare nici dumnealui, nici domnului Procuror General, nici domnului viceministru al sănătăţii, v-o pun dumneavoastră, întrebarea. Dumneavoastră la noi răspundeţi şi pentru Guvern. Spuneţi-mi, vă rog, convocarea la dumneavoastră a demnitarilor, la care v-aţi referit în discurs, adică a  şefului Serviciului de Informaţii şi Securitate, a ministrului de interne, a şefului Departamentului Investigaţii Operative şi a altor demnitari, poate fi considerată ca aplicarea operaţiunii antitero? Convocarea aceasta la care dumneavoastră doar aţi solicitat informaţii poate fi calificată ca operaţiune antitero? Vă rog să răspundeţi.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Domnule deputat,

Astăzi se pun întrebări, dar mîine se răspunde. Şi o să vă răspund data viitoare. Poftim, alte întrebări.

Microfonul nr.2, vă rog.

 

Doamna  Elena Bodnarenco:

Вопрос к Министерству здравоохранения. Согласно информации, полученной из Интернета, вчера на площади дежурила только одна машина скорой помощи,  вторая приехала через 10 минут после взрыва. Я прошу на следующем заседании Парламента ответить: при таком большом скоплении народа сколько машин скорой помощи должно дежурить? Это первое.

И второе. Какое время понадобилось бы машине скорой помощи для того, чтобы приехать? Слава Богу, что обошлось без человеческих жертв.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Mulţumim.

Următoarea întrebare.

Microfonul nr.2 în continuare.

 

Domnul  Iurie Stoicov:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Eu cred că noi investigaţiile privind acest caz o să le continuăm şi în Comisia securitate naţională, apărare şi ordine publică. De acea, eu am  interpelare către domnul ministru de interne. Rog să îmi prezentaţi în scris activităţile organelor de poliţie, pentru a asigura ordinea publică şi securitatea participanţilor la manifestaţiile din 14 octombrie din Piaţa Marii Adunării Naţionale. Cine a fost responsabil de securitatea cetăţenilor? Ce efectiv? Şi ce metode au fost folosite în timpul manifestaţiilor şi după deflagraţie?

Şi a doua întrebare către domnul Gheorghe Mihai, directorul SIS. Rog să îmi prezentaţi în scris activităţile Serviciului de Informaţii şi Securitate înainte şi în timpul desfăşurării manifestaţiilor de la 14 octombrie.

Vă mulţumesc.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Stimaţi colegi,

Atît cu întrebările?

Domnul Petrenco? Poftim, microfonul nr.3.

 

Domnul  Grigore Petrenco:

Mulţumesc.

Am două întrebări, interpelări, de fapt. Prima.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Îmi cer scuze, o clipă. Cum e cu întrebarea şi interpelarea? Dumneavoastră, ca deputat vechi, cu mandat mai vechi, cum e aici?

 

Domnul  Grigore Petrenco:

Documentaţi-vă mai bine şi…

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Da?

 

Domnul  Grigore Petrenco:

Citiţi încă o dată Regulamentul Parlamentului şi cred că o să găsiţi răspuns.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Eu am găsit, de aceea şi întreb.

 

Domnul  Grigore Petrenco:

Bine. Prima către Prim-ministrul Republicii Moldova şi către ministrul de externe şi integrării europene. Ce întreprinde şi ce are de gînd să întreprindă Guvernul Republicii Moldova  pentru facilitarea regimului de vize cu România pentru cetăţenii Republicii Moldova? Se cunoaşte că, actualmente, e mult mai simplu deseori să obţii viza, să perfectezi viza pentru un stat care face parte din zona Şenghen, decît pentru România. Eu am în vedere şi cerinţele suplimentare înaintate şi nu numai. Deci ce are de gînd să întreprindă Guvernul în acest sens, pentru a facilita sau poate chiar şi a  liberaliza regimul de vize pentru cetăţenii Republicii Moldova cu România? Şi solicit răspunsul să fie prezentat în scris.

A doua. Solicit în mod de urgenţă informaţie din partea Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene: în baza la ce se planifică deschiderea a zece secţii de votare pe teritoriul Republicii Moldova pentru alegerile prezidenţiale din România? Cine a luat această decizie? Cine a permis deschiderea acestor secţii de votare în afara sediilor misiunii diplomatice române şi a sediului Consulatului României la Chişinău?

Mulţumesc.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Mulţumim.

 

 

 

Domnul  Iurie Ţap – Fracţiunea PLDM:

Domnule Preşedinte şi stimaţi colegi,

Conform articolului 102 din Regulamentul Parlamentului: în ziua de joi, ultima oră este consacrată întrebărilor.  Iar şedinţa ultima zi de joi a lunii, în a doua jumătate a zilei este consacrată interpelărilor.

Vă rog, luaţi cunoştinţă şi să îl respectăm.

Mulţumesc.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Microfonul nr.4.

 

Doamna Liliana Palihovici:

Întrebarea este pentru Procurorul General. Rog să fim informaţi, în şedinţa plenară a Parlamentului, dacă în perioada 2008–2009 au fost interceptate convorbirile telefonice ale domnilor Vladimir Filat, Alexandru Tănase, Mihai Godea, Vitalie Nagacevschi, Ion Butmalai, Angel Agache. Cerem ca să fim informaţi, de asemenea, ce organ a solicitat această interceptare? Cît timp a durat interceptarea? Şi, totodată, rog să ni se prezinte copiile de pe demersurile şi încheierile judecătoreşti de începere a interceptării convorbirilor telefonice.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Mulţumim, doamnă Palihovici.

Cred că ar fi bine să completăm lista aceasta. În genere, să ne prezinte, cîţi au fost ascultaţi? Cine sînt ei? Şi cîţi bani s-au cheltuit pentru ascultarea acestor telefoane?

Microfonul nr.3, da? Vă rog, doamnă.

 

Doamna Violeta Ivanov – Fracţiunea PCRM:

Întrebarea mea este către Procuratura Generală a Republicii Moldova, către Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, către Serviciul de Informaţii şi Securitate, către Ministerul Mediului şi către Ministerul Sănătăţii. La 15 septembrie 2009, Consiliul municipal Chişinău prin decizia sa, a aprobat contractul privind proiectarea şi construcţia Uzinei de Termovalorificare a Deşeurilor.

Pornind de la faptul apariţiei suspiciunilor referitor la modalitatea încheierii contractului respectiv şi a acordului adiţional la acesta, precum şi a conţinutului acestor documente solicit efectuarea unui control obiectiv sub toate aspectele privind legalitatea încheierii contractului nr.1 din 14 noiembrie 2006 dintre Primăria municipiului Chişinău şi Compania Italiană „Engineeing Consulting” – SRL şi acordul adiţional din 29 iunie 2009 la acest contract.

Totodată, solicit investigarea cazului la capitolul posibilul act de corupţie admis de către Primăria municipiului Chişinău în colaborare cu Compania Italiană „Engineering Consalting”, precum şi competenţa, şi experienţa acestei companii în domeniul vizat, inclusiv prin intermediul instrumentelor de colaborare internaţională.

De asemenea, solicit Ministerului Mediului şi Ministerului Sănătăţii să se expună asupra proiectului de execuţie, dacă acesta există. Dacă nu există ministerele respective să fie solicitat de la Primărie, prin avizele expertizelor respective în conformitate cu legislaţia naţională şi convenţiile internaţionale la care Republica Moldova este parte. Rog să fiu informată în scris în termenele stabilite de lege.

Mulţumesc.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Doamnă Ivanov,

Mă scuzaţi, dar o să vă dau o replică, întrucît vorbiţi de corupţie la Primărie. Contractul a fost încheiat în perioada mandatului dumneavoastră de ministru, dumneavoastră eraţi ministru. Şi l-a încheiat Vasile Ursu, Primar interimar al PCRM, acest contract despre care vorbiţi dumneavoastră. Şi nu faceţi politică aici. Dumneavoastră sunteţi… comuniştii aţi încheiat contractul acesta cu Vasile Ursu în frunte. Şi în perioada mandatului dumneavoastră de ministru al mediului.

Microfonul nr.2.

 

Domnul  Igor Vremea:

Întrebarea mea reiese din presa autohtonă care a elucidat următorul fapt nefast, aş spune eu cel puţin. Deci, în particular, este vorba de un teren cu suprafaţa de 0,06 hectare din strada Lazo, alăturat Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare, clădirii acestei instituţii, care a fost atribuit în arendă Firmei „Mapamond” – SRL prin decizia Primăriei municipiului Chişinău din 24 mai 2003 şi apoi reînnoit în 2009.

Deci, întrebările noastre sînt de următorul aspect: lotul de pămînt menţionat a fost dat în arendă pentru proiectarea şi construirea unui restaurant în complex cu obiective de menire social-culturală şi de agrement. Şi el a fost dat în arendă în perioada cînd lotul respectiv încă nu era întărit, să zicem, în drept de proprietate Primăriei municipiului Chişinău.

De asemenea, pornind de la înscrierile oficiale, terenul respectiv nu are destinaţie pentru construcţie, adică este neproductiv. În pofida acestui fapt, contrar destinaţiei terenului, Primăria Chişinău a autorizat executarea lucrărilor de construcţie a unui complex hotelier şi restaurant, şi parcare subterană.

În temeiul celor expuse, constat că atribuirea acestui teren sau la atribuirea acestui teren apar unele neclarităţi şi stîrnesc unele dubii de comitere a  unor abuzuri din partea unor funcţionari. În legătură cu acestea, ţinînd cont de prevederile legale, solicit Procuraturii Generale şi Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei să investigheze minuţios şi obiectiv respectivul caz. Şi să vină în termenele stipulate de legislaţie cu o informaţie pe acest subiect în şedinţa plenară a Parlamentului.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Aşa. Şi microfonul nr.4.

Microfonul nr.5. Vă rog, domnule Hadârcă.

Domnul  Ion Hadârcă:

Mulţumesc.

Îmi cer scuze, stimaţi deputaţi, în aparenţă este un fapt banal, dar care  vorbeşte… este foarte caracteristic faptul cum lucrează serviciile noastre poştale. Am în mînă o telegramă, expediată subsemnatului la 17 august, despre care ştiam că trebuie să o primesc de urgenţă. Nu am primit-o în cîteva zile şi am făcut o interpelare către factorul oficiului de distribuire, care a confirmat că s-a rătăcit pe undeva şi urmează să o repete pe data de 25 august anul curent.

Telegrama mi-a sosit tocmai pe 8 septembrie anul curent. Deci interpelare către conducerea Poştei Moldovei. Cîte verste sînt din satul Săseni, raionul Călăraşi pînă pe strada Lazo, Chişinău? Una. Şi în cît timp parcurgeau olăcarii lui Ştefan cel Mare această distanţă?

Vă mulţumesc.

 

Domnul  Serfaim Urechean:

Am şi eu o interpelare către Procuratura Generală, către Centrul de Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, şi Cadastru. La începutul lunii august, după alegerile din 29 iulie, în preajma sediului Partidului Comuniştilor din strada Armenească a fost, într-o singură zi, de urgenţă, privatizat, adică cumpărat un lot de pămînt 06 hectare cu 1 500 lei. În strada Armenească, 06 hectare , 1 500 lei, care, peste două săptămîni, a fost vîndut cetăţeanului Lazări, care este locuitor al oraşului Tiraspol, cu 1 milion 600 de lei. Rog, în regim de urgenţă, să fie investigat acest caz şi să fiu informat despre rezultate.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Mihai Godea:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Am două întrebări. Prima este adresată Ministerului Culturii, Procuraturii Generale, Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei în legătură cu informaţiile publicate în presă cu privatizarea subită a fostului sediu al  Societăţii „Ştiinţa”, care este un monument de arhitectură foarte valoros şi un monument istoric foarte valoros.

Este unicul palat istoric din municipiul Chişinău, care a avut drept proprietari mai multe familii nobiliare atît moldoveneşti, cît şi ruseşti. Este cunoscut sub denumirea de Palatul Grinfeld Aculov Rîşcanu. Solicit răspuns în scris, cum a fost înstrăinat acest edificiu, fiind un monument de arhitectură?

A doua întrebare este adresată Guvernului Republicii Moldova. Am urmărit anul trecut reportaje triumfaliste despre ajutorarea sinistraţilor şi înlăturarea efectelor inundaţiilor. Solicit răspuns oral în şedinţa în plen a Parlamentului, care a fost ajutorul acordat sinistraţilor? Care au fost acţiunile întreprinse pentru lichidarea efectelor inundaţiilor? Şi care au fost mijloacele publice cheltuite în acest scop?

Vă mulţumesc.

Domnul  Mihai Ghimpu:

Mulţumim.

Microfonul nr.3.

 

Domnul  Anatolie Zagorodnîi:

Întrebarea mea este adresată Guvernului Republicii Moldova, în special domnului Prim-ministru Vlad Filat. În cadrul şedinţei lărgite a Consiliului şefilor de state ale statelor-membre CSI din 9 octombrie 2009, domnul Preşedintele interimar al Republicii Moldova Mihai Ghimpu a lăsat ca şedinţa să fie prezidată de către domnul viceprim-ministru, ministrul economiei Valeriu Lazăr. La această şedinţă, au fost semnate mai multe documente, inclusiv de către domnul Lazăr, dar nu este cunoscut faptul dacă acesta a avut  împuternicirile corespunzătoare de a prezida şi de a semna astfel de documente.

Potrivit Statutului CSI din 21 ianuarie 1993 şi al regulilor provizorii de procedură ale Consiliului şefilor de state şi Consiliului şefilor de guverne ale CSI, aprobat prin Acordul din 15 mai 1992, mandatul de participare la şedinţa consiliului va fi necesar dacă la şedinţă participă nu şeful statului sau şeful guvernului, ci o persoană mandatată a lor.

Potrivit Legii privind tratele internaţionale ale Republicii Moldova, pot reprezenta statul fără împuterniciri doar Preşedintele Republicii Moldova, Prim-ministrul, ministrul afacerilor externe şi integrării europene, şefii misiunilor diplomatice şi reprezentanţii permanenţi ai Republicii Moldova pe lîngă organizaţiile internaţionale.

În temeiul celor expuse rog să îmi răspundă domnul Prim-ministru la întrebarea, dacă a fost sau nu împuternicit domnul Lazăr, viceprim-ministru, ministrul economiei să semneze asemenea documente de o importanţă majoră?

Vă mulţumesc.

Răspunsul îl aştept verbal de la tribuna Parlamentului. Mulţumesc.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Vitalie Nagacevschi:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Eu, de asemenea, am o întrebare adresată Procurorului General al Republicii Moldova şi se referă la următoarea informaţie pe care doresc să o aflu. În primul rînd, o mică explicare. Interceptarea convorbirilor telefonice se face în baza unor încheieri judecătoreşti, care se emit în baza unor demersuri înaintate de către procurori. După terminarea interceptării, judecătorul de instrucţie, consultînd procurorul, este obligat să comunice persoanei interceptate că telefonul ei a fost interceptat.

Păi, avînd în vedere aceste prevederi legale, eu solicit Procurorului General următoarea informaţie. Cîte demersuri privind autorizarea interceptărilor convorbirilor telefonice au fost înaintate de către procurori în perioada anilor 2008–2009? Cîte din aceste demersuri au fost admise de către instanţele judecătoreşti şi au fost emise încheieri privind interceptarea convorbirilor telefonice? Cîte persoane au fost interceptate în baza acestor încheieri judecătoreşti? Şi vreau să aflu: cîte opinii ale procurorilor au fost date în vederea înştiinţării persoanelor ale căror convorbiri au fost interceptate? Răspunsul îl solicit să fie prezentat oral în plenul Parlamentului.

Mersi mult.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Mulţumim.

Microfonul nr.5. Apoi microfonul nr.3.

 

Doamna  Ana Guţu: 

Am o întrebare către domnul ministru al culturii Boris Focşa în ceea ce priveşte starea sculpturii de bronz a Lupoaicei, care de mai mulţi ani se află la restaurare. Şi vreau să adresez întrebarea: pentru cînd, la ce dată această restaurare va lua sfîrşit? Şi sculptura de bronz a Lupoaicei îşi va relua locul pe postamentul în faţa Muzeului Naţional de Istorie? Care este simbolul atenităţii. Răspunsul îl solicit în scris.

O altă întrebare aş vrea să îi adresez domnului Duca, Preşedintele Academiei de Ştiinţe a Moldovei, şi ţine de funcţionarea Universităţii Academice şi a Liceului Academic. În baza cărei legislaţii a fost înfiinţat acest Liceu Academic şi Universitatea Academică? Şi de cînd Academia de Ştiinţe trebuie să se ocupe de toate ciclurile educaţionale, începînd cu preuniversitar, cel universitar şi cercetarea fundamentală şi aplicativă, cea care îi revine Academiei de Ştiinţe? Răspunsul îl solicit în formă verbală aici, în prezenţa tuturor deputaţilor.

Vă mulţumesc.

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

Mulţumesc.

Microfonul nr. 3.

 

Domnul Eduard Muşuc:

Mulţumesc.

Ca atare, adresarea mea este ca şi o completare a adresării înaintate din partea doamnei Violeta Ivanov. Solicit Procuraturii Generale şi Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi  Corupţiei să investigheze, să analizeze şi să dea un răspuns, de dorit, în scris. Mă refer la aceeaşi decizie a Consiliului municipal Chişinău, care a aprobat contractul de bază şi contractul adiţional, care prevede construcţia unei uzine de prelucrare a deşeurilor, aici, în capitala Republicii Moldova.

Şi mă refer la trei aspecte concrete, mă refer la acele aspecte care au apărut la propunerea administraţiei actuale, nu la administraţia din timpurile lui Ursu, ci mă refer la administraţia actuală.

Primul aspect.

Posibilitatea de a transmite drepturile şi obligaţiunile, care reiese din acest contract unei alte companii, care nu a participat la licitaţia de bază,  lucru care nu a fost şi nu a existat în contractul de bază discutat şi propus în cadrul licitaţiei, care a apărut acum, la propunerea actualei administraţii a Primăriei municipiului Chişinău. 

Eu cred că este o posibilitate voalată de a include în acest proces o altă întreprindere cu care s-a negociat. Şi cred că au fost şi sunt la mijloc nişte înţelegeri economice sau de altă natură.

Al doilea aspect. Posibilitatea voalată care este inclusă în acest contract de a importa deşeurile de un randament caloric înalt, pentru a fi prelucrate şi incinerate aici, în Republica Moldova.

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

De ce trebuie, domnul Muşuc?

 

Domnul Eduard Muşuc:

Lucru care… Vă rog frumos,  fără comentarii, domnule Ghimpu. Nu sînteţi în Consiliul municipal sau la Coloniţa.

Al doilea aspect vizează anume posibilitatea voalată în acest contract de a importa deşeurile cu un randament caloric înalt, lucru care, desigur, contravine intereselor noastre naţionale şi sigur că va afecta mediul ambiant. Şi al treilea aspect, care vizează licitaţia propriu-zisă, anume partea legală.

Au trecut mai mult de  trei ani de zile după organizarea acestui concurs, acestei licitaţii. Şi vreau ca Procuratura Generală să se expună asupra legalităţii acestei decizii a Consiliului Municipal Chişinău. Şi dacă acesta, şi plus monitorizarea... Cum va fi implementat şi realizat acest contract, dacă va fi realizat? Şi cum va fi el realizat şi dacă exista un fapt de corupţie la mijloc? Cînd a fost aprobată această decizie de Consiliul municipal Chişinău?

Vă mulţumesc.             

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumesc şi eu.

Dar nu dezinformaţi lumea. Nu este prevăzut în contract importul deşeurilor în Republica Moldova.

Domnule Muşuc,

Fiţi serios.

Domnule Nagacevschi, poftim. 

 

Domnul Vitalie Nagacevschi:

Vreau să atrag atenţia deputaţilor care formulează întrebări. Vasăzică, conform articolului 122 alineatul (3) din Regulamentul Parlamentului, deputaţii nu pot formula întrebări Preşedintelui Republicii Moldova, reprezentanţilor puterii judecătoreşti, autorităţilor administraţiei publice locale. Daţi să ne clarificăm, oameni buni, punem, jumătate de timp punem întrebări la Primăria municipiului Chişinău, pe urmă Primăria Tîrşiţei, Ţînţăreni şi ieşim. Mersi mult.

Domnul Mihai Ghimpu: 

Domnule Nagacevschi,

Dar eu pot pune o întrebare, interpelare?

Stimaţi colegi,

Am şi eu o interpelare către Procurorul General. Cine şi cînd şi în ce bază a privatizat „Casa Învăţătorului”, unde se află astăzi sediul Partidului Comuniştilor?

Mulţumesc.

Poftim, declaraţii.

 

Domnul Iurie Ţap:

Domnule Preşedinte,

Am şi eu o întrebare.

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

Da.

 

Domnul Iurie Ţap:

Rog Ministerul Culturii să ne prezinte o informaţie în plen privind statutul actual al Muzeului de Artizanat  din satul Ivancea şi starea actuală a acestei valori naţionale.

Vă mulţumesc.

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

Nu este interpelare. E casa unui boier grec şi îmi pare că a ajuns la un boier Oleg.

Poftim, declaraţii. S-au înscris? Cine este la noi? Doamna Guţu, apoi domnul Stepaniuc.

Vă rog doamna Guţu.

 

Doamna Ana Guţu:

Stimaţi colegi deputaţi,

Voi solicita atenţia dumneavoastră pentru o declaraţie pe marginea incidentului de aseară, ziua de 14 octombrie 2009. Imaginea mioritică a Republicii Moldova, atît de bine cunoscută de către toţi cetăţenii din republică, purtătorii naţiunii majoritare, dar şi reprezentanţii minorităţilor etnice, iată că este pe cale de a fi spulberată. Violenţele din 7 aprilie, provocate de fraudarea masivă a alegerilor, au fost reflectate în mod distorsionat şi au declanşat veritabile campanii isterice, promovate de unele posturi TV şi Radio.

Au rămas în urmă alegerile anticipate, s-a schimbat echilibrul de forţe politice. Are loc transferul puterii în condiţii de perfectă constituţionalitate, aşa cum este menţionat şi în Rezoluţia nr.1692 a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei. Însă unele media par a fi împietrite în discursul jurnalistic xenofob şi şovin.

Presa este cea de a patra putere în stat. Cunoaştem cu toţii această axiomă, care nu necesită o demonstrare. Aseară atacul cu bombă, care a survenit nu întîmplător la locul morţii lui Valeriu Boboc, pare să nu fi fost o simplă coincidenţă. Nu demult am fost martorii incendierii tricolorului, cu postarea materialului video pe Youtube. Aseară a avut loc acest atac cu bombă. La ce să ne mai aşteptăm în timpul apropiat, stimaţi colegi deputaţi?

Isteria şi zarva propagandistică, deseori confundată de unele posturi TV şi Radio, cu libertatea presei şi echidistanţa şi-au făcut efectul  nefast în societatea deja profund divizată şi polarizată, după evenimentele din 7 aprilie şi ceea ce a urmat.

Oare nu toleranţa şi valorile democraţiei sînt temele de acasă, pe care trebuie să le facă Republica Moldova după atîţia ani de monitorizare de către Consiliul Europei? Ce se întîmplă cu societatea noastră? De ce este asasinat viitorul acestei republici? Cine stă în spatele actelor de terorism, căci anume aşa pot fi calificate violentarea tinerilor din 7–8 aprilie şi incidentul de aseară. Cui îi convine destabilizarea situaţiei sociopolitice în Republica Moldova?

Exprim încrederea în obiectivitatea anchetei care se va desfăşura pe marginea incidentului de aseară. Însă nouă, politicienilor, dincolo de doctrinele pe care le îmbrăţişăm, ne revine responsabilitatea pentru asigurarea liniştii şi securităţii morale, repet  morale ale cetăţenilor, deoarece integritatea şi securitatea fizică revine altor ministere. Acum mai mult ca niciodată este important să fie lăsate într-o parte ambiţiile şi frustările postelectorale. Toate partidele parlamentare, mai ales actuala opoziţie, trebuie să se conformeze exerciţiului democratic şi, dacă doreşte să critice noua guvernare, să o facă în toată libertatea, însă în mod civilizat, fără excese şi isterii, care aduc prejudicii imaginii Republicii Moldova, inclusiv pe plan internaţional.

Republica Moldova se află într-o zonă de instabilitate regională, avînd nesoluţionată problema Transnistriei. Prin urmare, în aceste condiţii, pur şi simplu, nu există loc pentru extreme în discursul politic. Cursul integrării europene este prioritatea noii guvernări, dar ea se regăseşte şi în opţiunile electorale ale opoziţiei. Anume acest subiect trebuie să devină factorul coagulant al preocupărilor noastre cotidiene. Mass-media, canalele TV şi Radio, care au încremenit în faza electorală, cele care ştiu foarte bine că nu procedează corect atunci cînd isterizează populaţia, profesînd un jurnalism de teroare dincolo de orice cod deontologic, nu merită să emită pe teritoriul Republicii Moldova.

Consider că mult stimatul Consiliu Coordonator al Audiovizualului, dar şi Procuratura Generală trebuie să se autosesizeze pe marginea evenimentului de aseară şi să ceară, inclusiv să se purceadă la retragerea licenţelor de emisie pe teritoriul Republicii Moldova a difuzorilor de televiziune NIT, M-4 şi „Omega”, pe motivul că au suscitat reacţii şovine şi xenofobe, ce au degenerat    în incidente de genul incendierii tricolorului şi atentatului cu bombă de aseară.

Aş vrea să faceţi un exerciţiu de imaginar şi să vă închipuiţi că aseară, între orele 22.00 şi 22.30, acolo în piaţă, în spatele Arcului de Triumf, s-au aflat copiii dumneavoastră, nepoţii şi poate strănepoţii dumneavoastră. Nu ştiu care ar fi concluziile pe care ar urma să le trageţi, stimaţi colegi.  

 

Stimaţi deputaţi,

Democraţia se învaţă de-a lungul anilor. Republica Moldova nu a avut un secol al libertăţii şi nu a beneficiat de această experienţă pe care au avut-o alte democraţii continentale europene. Însă sîntem la frontiera Europei unite, avem susţinerea instituţiilor europene în toate iniţiativele noastre, ce ţin de reforme serioase în societate şi în alte segmente. E timpul să dăm dovadă de maturitate politică şi să ne concertăm, dar şi să ne concentrăm eforturile, pentru a demonstra tuturor cetăţenilor că sîntem responsabili, că merităm încrederea pe care  ne-au acordat-o, că avem consideraţiune pentru miile de voturi care stau în spatele fiecărui mandat de deputat.

Sîntem aici pentru a soluţiona problemele cetăţenilor, pentru a le asigura încrederea în viitorul  lor imediat, dar şi în viitorul copiilor lor. Să nu uităm de această realitate.

Vă mulţumesc.

 

Domnul Serafim Urechean:

Vă mulţumesc, doamnă Guţu.

Am onoarea să îi ofer cuvîntul domnului Stepaniuc.

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea va fi foarte scurtă. Eu vreau să îmi exprim dezacordul cu proiectul de lege, adoptat astăzi în primă lectură, privind Audiovizualul şi, totodată, să îmi exprim un mare regret faţă de acei colegi pe care eu îi cunosc ca buni profesionişti din Alianţa pentru Integrare Europeană, care nu înţeleg că domnul deputat Chirtoacă trebuie să plece la Primărie.

Nu de aceea că aşa vrea majoritatea parlamentară, nu aceea că aşa vrea minoritatea, nu de aceea că aşa vrea Stepaniuc, dar de aceea că acest proiect în lege este foarte clar stipulat, in… deci am uitat cum îi spune, incompatibilitate. Este vorba de respectul faţă de prevederile legislaţiei în vigoare. Şi dacă noi respectăm acest stat şi sîntem de acord chiar cu o bună parte a cuvîntării de astăzi a doamnei Guţu, trebuie să respectăm legislaţia. Şi noi, deputaţii, trebuie să demonstrăm acest exemplu.

Trebuie să vă arate acest bun exemplu de toleranţă şi respect faţă de colegi, inclusiv domnul Preşedinte al Parlamentului, care are, vreau să vă spun, o reputaţie nu chiar bună în societate. De acum lumea, o parte din lume aşa şi îl numeşte. Deci,  parafrazînd vorba ceea dintr-un banc: „Cînd vorbeşti cu mine, să taci”. Fiindcă ce înseamnă aceasta? Permanent dumnealui spune: „închideţi microfonul, închide gura”. Şi, în general, Alianţa noastră, adică Alianţa dumneavoastră de la guvernare, care, precum că este Alianţă pentru Integrarea Europeană, începe să fie numită în popor altfel şi încercaţi şi dumneavoastră să aflaţi cum este numită.

Este important să înţelegem că dumneavoastră  aţi început să atacaţi, de fapt, o parte din legislaţia care acordă minorităţii parlamentare nişte drepturi. Şi aceea cum se procedează de dumneavoastră arată nu cele mai bune mostre existente în această societate. Sînt în rîndurile noastre  cîţiva deputaţi care au practică de 3, de 4 legislaturi. Nu vrem să vă dăm sfaturi acelor care au mai puţini ani în acest Parlament, ani în acest Parlament, dar sînt nişte tradiţii care în această ţară de acum sînt create.

Şi dacă noi respectăm aceea ce se numeşte parlamentarismul în Republica Moldova moldovenesc, vă îndemn să ne dumerim că istoria nu se începe cu noi şi cu dumneavoastră şi, probabil, că nu o să se termine. Eu vă doresc succes şi sînt de acord că noi trebuie să conlucrăm mai mult. Noi trebuie să conlucrăm mai mult şi să găsim tangenţe, fiindcă am împărţit într-adevăr, societatea 50 la 50.

Şi aceasta este o mare greşeală. În cele din urmă, oamenii care au votat pentru dumneavoastră sau au votat pentru noi, ei vor ca în această ţară lucrurile să meargă deci înspre bine. Rog foarte mult conducerea Alianţei, conducerea Parlamentului, inclusiv preşedintele Comisiei parlamentare cultură, educaţie, cercetare, tineret, sport şi  mass-media aşa cum se numeşte ea, ca pînă mîine, să se revizuiască, de fapt, dogma sau conceptul proiectului de Lege, votat astăzi, pentru modificarea Codului audiovizualului. Este o greşeală. Şi dumneavoastră o să vă convingeţi foarte clar peste cîţiva ani, cînd o să nimeriţi în opoziţie.

 

Domnul Serafim Urechean:

Bine.

Vă mulţumesc, domnule Stepaniuc.

Domnul Zagorodnîi, nu, da?

Şedinţa de astăzi o declar închisă. La revedere.

Vă doresc odihnă plăcută.

Mîine, la orele 10.00. Nu uitaţi, vă rog.      

 

Şedinţa s-a încheiat la ora 19.35.

 

Stenograma a fost pregătită spre publicare

în Direcţia documentare parlamentară

 a Aparatului Parlamentului.