DEZBATERI PARLAMENTARE

Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XVI-a

SESIUNEA a III-a ORDINARA – IULIE 2006

Sedinta din ziua de 28 iulie 2006

(STENOGRAMA)

SUMAR

1. Declararea sedintei ca fiind deliberativa.

2. Dezbateri asupra ordinii de zi, adoptarea ei.

3. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.2767 pentru completarea articolului 16 din Codul civil.

4. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.2790 pentru modificarea si completarea unor acte legislative (Legea privind administratia publica locala; Codul electoral).

5. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.2408 pentru modificarea si completarea Codului de procedura penala al Republicii Moldova (art.5, 6, 15 s.a.).

6. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.2343 pentru protectia animalelor folosite in scopuri experimentale sau in alte scopuri.

7. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.1377 pentru modificarea si completarea unor acte legislative. (Codul funciar – art.34, 52; Legea privind pretul normativ si modul de vinzare-cumparare a pamintului – art.12, 13 s.a.).

8. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.2514 pentru modificarea si completarea unor acte legislative (Codul cu privire la contraventiile administrative – art.193; Legea cu privire la tariful vamal – art.28 s.a.).

9. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.2750 pentru modificarea si completarea unor acte legislative (Codul cu privire la contraventiile administrative; Legea cu privire la protectia muncii).

10. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura, dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.3047 pentru modificarea art. 82 din Codul muncii al Republicii Moldova.

11. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura, dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.2785 pentru modificarea si completarea unor acte legislative (Legea taxei de stat; Legea privind statutul alesului local).

12. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura, dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.2932 privind aprobarea listei suplimentare a contribuabililor carora li se anuleaza majorarile de intirziere si amenzile.

13. Proiectul Declaratiei in legatura cu intentia administratiei de la Tiraspol de a desfasura un referendum cu privire la independenta Transnistriei.

14. Declaratia domnului deputat Ion Varta. (Fractiunea Partidului Popular Crestin Democrat)

15. Declaratia domnului deputat Victor Stepaniuc. (Fractiunea Partidului Comunistilor din Republica Moldova)

Sedinta incepe la ora 9.00.

Lucrarile sint conduse de domnul Marian LUPU, Presedintele Parlamentului, asistat de doamna Maria Postoico si domnul Iurie Rosca, vicepresedinti ai Parlamentului.

Domnul Maxim Ganaciuc – director general adjunct al Aparatului
 Parlamentului:

Doamnelor si domnilor deputati,

Buna dimineata. Va anunt ca, la lucrarile sedintei de astazi a Parlamentului, din totalul celor 101 de deputati, si-au inregistrat prezenta 96 de deputatii. Absenteaza deputatii: Albert Datco, Anatol Taranu, Zoia Jalba, Ion Neagu, Valeriu Guma.

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Buna dimineata. Sedinta este deliberativa. Rog sa onoram Drapelul de Stat. (Se onoreaza Drapelul de Stat).

Va multumesc.

Deci, examinarea proiectelor incluse pe ordinea de zi a sedintei de astazi,
28 iulie.

Microfonul nr.4.

Domnul Veaceslav Untila:

Domnule Presedinte,

Noi nu cunoastem scenariul care va fi miine. De aceea, eu va rog ca, la finele sesiunii, “Alianta «Moldova Noastra»” sa aiba ocazie sa vina cu o declaratie. Va fi aceasta in cadrul inchiderii sesiunii sau dupa ce chestiunile de pe ordinea de zi vor fi examinate miine.

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Eu am purtat discutii cu conducerea tuturor fractiunilor parlamentare, in cadrul carora a fost stabilit scenariul pentru inchiderea sesiunii curente, rog sa consultati conducerea fractiunii.

Domnul Veaceslav Untila:

Multumesc.

N-am izbutit s-o fac, dar o fac.

Domnul Marian Lupu:

Cu placere.

Alte propuneri la ordinea de zi?

Microfonul nr.3.

Domnul Sergiu Stati:

Multumesc, domnule Presedinte.

Comisia pentru politica externa si integrare europeana propune includerea pe ordinea de zi pentru ziua de miine a proiectului nr.3049. Este vorba de Memorandumul dintre Guvernul Republicii Moldova si Comandamentul Suprem al Fortelor Armate Aliate cu privire la organizarea exercitiilor cooperative
Longo 2006.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Domnul Ion Varta:

Multumesc, domnule Presedinte.

Rog sa fiu inclus in lista celor care vor prezenta o declaratie la sfirsitul sedintei.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

De acord.

Microfonul nr.3.

Domnul Vladimir Eremciuc:

Спасибо.

Мы предлагаем включить сегодня в повестку дня законопроект 3047.

Domnul Marian Lupu:

La ce se refera acest proiect? Cer scuze.

Domnul Vladimir Eremciuc:

Изменение в статье 82-й Кодекса о труде и 55-й.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Domnul Ivan Banari:

Domnule Presedinte,

Deoarece s-a propus sa fie introdus proiectul de Lege nr.3047, la acest compartiment un grup din 4 deputati, cu doua saptamini inainte, au inaintat proiectul nr.2910. El este distribuit deputatilor in Parlament si propunem sa fie si el introdus, deoarece tine de acelasi compartiment, de acelasi articol.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Alte propuneri? Nu sint.

Stimati colegi,

Cu aceste propuneri, supun votului aprobarea ordinii de zi a sedintei Parlamentului pentru ziua de astazi, 28 iulie. Si, de fapt, cu propunerea Comisiei pentru politica externa si integrare europeana, am inteles ca propunerea e pentru data de 29 iulie. Cine este pentru aprobarea ordinii de zi, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.2767 pentru completarea articolului 16 din Codul civil. Lectura a doua.

Rog comisia.

Domnul Vladimir Turcan:

Onorat Parlament,

Proiectul de Lege nr.2767, inaintat cu titlu de initiativa legislativa de un grup de deputati, a fost examinat si adoptat in prima lectura pe data de 20 iulie 2006. Proiectul are ca scop revizuirea legislatiei privind defaimarea pentru a asigura ca orice amenzi aplicate sa fie in cuantum rezonabil.

In procesul examinarii acestui proiect de lege in sedinta plenara a Parlamentului in prima lectura, de la deputati au parvenit urmatoarele obiectii si amendamente. Deputatii Vitalia Pavlicenco si Anatolie Onceanu propun ca in proiect sa fie prevazut plafonul maxim al compensatiei pentru prejudiciul moral cauzat. Comisia juridica, pentru numiri si imunitati nu accepta aceasta propunere. Marimea compensatiei, ceea ce va corespunde, de fapt, practicii legislative europene si jurisprudentei CEDO, va fi stabilita de catre instantele judecatoresti in baza unor criterii ce vor permite determinarea rationala a cuantumului ei.

La fel, deputatul Anatolie Onceanu a propus stabilirea termenului de prescriptie pentru actiunile de reparare si stabilirea obligativitatii unei expertize lingvistice a textului publicatiei. Comisia juridica, pentru numiri si imunitati nu accepta aceasta propunere, deoarece, conform articolului 280 din Codul civil, pretentiile ce tin de apararea drepturilor nepatrimoniale nu sint limitate in careva perioada de timp pentru a inainta decizia respectiva in judecata. In ceea ce priveste expertiza lingvistica, in caz de necesitate, ea poate fi dispusa de catre instanta de judecata.

Comisia pentru protectia sociala, sanatate si familie, Guvernul, in avizele inaintate, propun excluderea din textul proiectului a cuvintelor: “necesar si”. Comisia juridica, pentru numiri si imunitati accepta aceasta propunere. Pentru a nu fi interpretata gresit, sintagma va fi omisa din textul proiectului. Insa aceasta nu va exclude dreptul instantei de judecata de a examina litigiul, de a decide asupra necesitatii stabilirii prejudiciului moral.

De asemenea, comisia a acceptat si alte propuneri care tin de problema tehnicii legislative. Comisia juridica, pentru numiri si imunitati propune Parlamentului sa adopte in lectura a doua proiectul de lege nominalizat.

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Stimati colegi,

Propuneri pentru lectura a doua altele decit cele acceptate de catre comisie?

Microfonul nr.4.

Domnul Anatolie Onceanu:

Multumesc.

Domnule Presedinte al Parlamentului,

Eu insist sa supuneti votului propunerea de stabilire a unui plafon maxim al compensatiei pentru prejudicii morale cauzate, argumentul principal fiind lipsa unei justitii independente si a unui stat de drept in Republica Moldova cu traditii democratice.

Domnul Marian Lupu:

Supun votului aceasta propunere. Cine este pentru, rog sa voteze. Rog sa fie anuntate rezultatele.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 0.

Sectorul nr.2 – 4.

Sectorul nr.3 – 13.

Domnul Marian Lupu:

17 voturi “pro”.

Propunerea este respinsa.

Microfonul nr.5.

Domnul Alexandru Lipcan:

Domnule presedinte al comisiei,

Totusi, aici sint incluse, de care judecatorul trebuie sa tina cont la luarea deciziei. Eu consider ca este inutila litera g): “masura in care aceasta compensare poate aduce satisfactie persoanei vatamate.” Noi complicam situatia autorului, dar si a judecatorului cu aceasta sintagma. Propun ca aceasta litera sa fie exclusa din proiect.

Domnul Vladimir Turcan:

Noi am discutat toate prevederile, fara doar si poate, care trebuie sa fie lasate, care trebuie sa fie excluse. Aceasta litera g) noi am considerat ca, totusi, trebuie sa fie lasata, deoarece anume acest criteriu va fi unul de baza pentru a aprecia suficienta despagubirii morale.

Domnul Alexandru Lipcan:

Domnule Presedinte,

Eu va rog sa puneti la vot.

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Supun votului aceasta propunere pentru excluderea literei g). Cine este pentru, rog sa voteze.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 0.

Sectorul nr.2 –3.

Sectorul nr. 3 – 13.

Domnul Marian Lupu:

16 voturi “pro”. Propunerea nu este acceptata. Alte propuneri? Nu sint.

Va multumesc, domnule presedinte al comisiei.

In aceste conditii, supun votului adoptarea in a doua lectura a proiectului de Lege nr.2767. Cine este pentru, rog sa voteze. Rog sa fie anuntate rezultatele.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 31.

Sectorul nr.2 – 32.

Sectorul nr.3 – 5.

Domnul Marian Lupu:

68 de voturi “pro”. Impotriva?

Numaratorii:

Sectorul nr.2 – 2.

Sectorul nr.1 – 0.

Sectorul nr.3 – 11.

Domnul Marian Lupu:

13 voturi “impotriva”. Cu acest bilant, proiectul de Lege nr.2767 este adoptat in lectura a doua.

Va multumesc.

Stimati colegi,

Tin sa pun in evidenta referitor la acest subiect subiectul proiectului de Lege nr.2767, caci nu este decit o parte componenta in gasirea solutiilor la subiectul care vizeaza defaimarea si libertatea de exprimare. Si vreau sa va informez ca, pe parcursul sesiunii de toamna–iarna, cu concursul societatii civile, al organizatiilor nenguvernamentale de specialitate, vom purcede la elaborarea si examinarea unui amplu si vast proiect de Lege privind libertatea de exprimare. Si cred ca in acest proiect mult mai complex si mai vast vom aborda in totalitate toate subiectele care vizeaza libertatea de exprimare.

Proiectul de Lege nr.2790 pentru modificarea si completarea unor acte legislative. Lectura a doua.

Rog comisia.   

Domnul Veaceslav Untila:

Domnule Presedinte,

Stimati deputati,

Comisia pentru administratia publica, ecologie si dezvoltarea teritoriului a examinat amendamentele, propunerile si obiectiile parvenite asupra proiectului pentru lectura a doua.

Deputatul in Parlament Vladimir Braga a inaintat un sir de amendamente pentru modificarea articolului 1 din proiect. Comisia accepta modificarile operate la alineatele (1) si (3) ale articolului 62, la alineatul (2) litera b) si alineatul (3) al articolului 63 si la articolul 66.

Comisia nu accepta completarea articolului 63 alineatul (2) litera e) cu cuvintele: “conform prevederilor Codului fiscal”, deoarece in finalul textului exista cuvintele: “in conditiile legii”, care prevede aplicarea mai multor acte legislative in acest domeniu.

Comisia nu accepta excluderea cuvintelor: “sau privata” din litera g),
alineatul (2) al articolului 63, dat fiind faptul ca, potrivit articolului 1 alineatul (3) din Legea nr.523 din anul 1999 cu privire la proprietatea publica a unitatilor administrativ-teritoriale: “Patrimoniul unitatii administrativ-teritoriale este format din bunurile domeniului public si bunurile domeniului privat.”

Comisia nu accepta completarea articolului 63 alineatul (2) litera o) cu cuvintele: “construite din bugetul municipal”, deoarece, conform articolului 2 din Legea nr.523 din 1999: “Proprietatea unitatii administrativ-teritoriale poate fi dobindita nu numai in mod natural, ci si prin alte modalitati prevazute de lege.”

Comisia nu accepta completarea articolului 1 din proiect cu articolul intitulat “Convocarea in sedinte a consiliului municipal Chisinau”, intrucit pozitia aceasta tine de Legea privind statutul municipiului Chisinau.

Referitor la obiectiile deputatilor in Parlament Vasile Balan si Leonid Bujor, precum si ale Comisiei pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica ce tin de notiunile “raion”, “sector”, comisia mentioneaza urmatoarele. Conform dictionarului explicativ, notiunile “raion”, “sector” sint identice din punct de vedere teritorial si reprezinta o parte din teritoriul unui stat sau al unei localitati.”

Constitutia Republicii Moldova in capitolul 8, intitulat “Administratia publica”, consacra natura juridica si principiile de baza ale administratiei publice locale si nu contine reguli aplicabile diferentiat autoritatilor administratiei publice locale. Constitutia reglementeaza conditiile de executare a autonomiei locale si schema generala a autoritatilor administratiei publice.

Potrivit articolului 66 litera d) si articolului 72 alineatul (3) litera f) din Constitutie: “Organizarea administratiei locale a teritoriului, precum si regimul general privind autonomia locala, ca elemente ale politicii interne ale statului, constituie atributiile de baza ale Parlamentului si se reglementeaza prin lege organica.”

Articolul 4 alineatul (3) din Carta europeana a autonomiei locale stipuleaza: “Exercitiul responsabilitatilor publice trebuie, de o maniera generala, sa revina, de preferinta, acelor autoritati care sint cele mai aproape de cetateni. Iar delimitarea nivelului autoritatilor administratiei publice locale si a competentelor acestora este o atributie suverana a Parlamentului.” Curtea Constitutionala, in mai multe cazuri s-a pronuntat pozitiv asupra actelor legislative privind aplicarea principiilor de baza ale administratiei publice si ale autonomiei locale, descentralizarii si organizarii administratiei teritoriale.

Comisia propune ca articolul 2 din proiect sa fie exclus, dat fiind faptul ca asemenea modificari si completari sint operate deja in Legea nr.248 din 2006. Tinind cont de cele relatate, Comisia pentru administratia publica, ecologie si dezvoltarea teritoriului considera ca formarea sectoarelor ca unitati administrativ-teritoriale in componenta municipiului Chisinau se incadreaza in normele constitutionale privind administratia publica.

Comisia sustine proiectul de lege nominalizat si il propune Parlamentului pentru examinare si adoptare in lectura a doua.

Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Stimati colegi,

Propuneri pentru lectura a doua altele decit cele acceptate de comisie.

Microfonul nr.4.

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule presedinte al comisiei,

As vrea sa va intreb, poate ca nu am fost atenta, ceea ce se refera la Codul electoral, 1/3 schimbata in 1/4 si ca votarea repetata se considera valabila indiferent de numarul lor. Noi am votat aceasta.

Domnul Veaceslav Untila:

Da, avem in Legea nr.248 din 2006.

Doamna Valentina Cusnir:

Cer scuze. Credeam ca nu s-a luat in vedere.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Alte propuneri? Nu sint.

Va multumesc.

Domnul Veaceslav Untila.

Stimati colegi,

Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

In aceste conditii, supun votului adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.2790, tinind cont de raportul comisiei sesizate in fond. Cine este pentru, rog sa voteze.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 31.

Sectorul nr.2 – 36.

Sectorul nr.3 – 9.

Domnul Marian Lupu:

76 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.2790 este adoptat in lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.2408 pentru modificarea si completarea Codului de procedura penala al Republicii Moldova. Lectura a doua.

Rog comisia.

Domnul Vladimir Turcan:

Onorat Parlament,

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a examinat amendamentele, propunerile si obiectiile deputatilor la proiectul de Lege nr.2408, considerat ca proiect de baza si la proiectele de Lege nr.1768 si nr.2796, considerate de Parlament ca proiecte de alternativa, precum si expunerile din avizele respective.

In rezultatul dezbaterilor, comisia a acceptat integral sau partial o parte din amendamente, altele au fost respinse. Lucrul efectuat a fost orientat spre perfectionarea prevederilor proiectelor de legi nominalizate, tinind cont de prevederile Constitutiei, de expunerile expertilor Consiliului Europei, precum si de experienta altor state in domeniul de reglementare.

De exemplu, a trezit foarte multe discutii problema reglementata in articolul 186 din Codul de procedura penala. Ca rezultat al dezbaterilor, comisia a tras urmatoarele concluzii. Deci, este vorba de judecarea dosarelor persoanelor care se afla sub arest.

Concluzia comisiei este urmatoarea. La momentul primirii dosarului in gestiune, conform articolului 351 din Codul de procedura penala, judecatorul a luat decizia referitor la mentinerea masurii de indrumare cum este arestul, avind dreptul pina la 3 luni. Dupa aceea este stabilit un termen al examinarii acestor dosare pina la 6 luni, daca persoana este invinuita de savirsirea unei infractiuni pentru care legea prevede pedeapsa maxima de pina la 15 ani de inchisoare si in termen de pina la 12 luni, daca persoana este invinuita de savirsirea unei infractiuni pentru care legea prevede pedeapsa maxima de pina la 25 ani de inchisoare.

Termenele mentionate pot fi prelungite doar in cazuri exceptionale, printr-o incheiere motivata a instantei de judecata, la propunerea Procurorului General sau a adjunctului lui.

Comisia a perfectat o tabela referitoare la rezultatul examinarii amendamentelor, propunerilor si obiectiilor, care este parte componenta si se anexeaza la prezentul raport.

In legatura cu cele mentionate, comisia propune proiectul de Lege nr.2408 spre examinare si adoptare in lectura a doua, cu amendamentele acceptate de comisie.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Stimati colegi,

Intrebari, propuneri pentru lectura a doua?

Doamna Postoico,

Va rog.

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc, domnule Presedinte.

In primul rind, as vrea sa multumesc membrilor Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati pentru munca cea mare pe care au depus-o, fiindca au fost termene foarte restrinse. Si, desigur, sint diferite opinii pe marginea proiectelor inaintate.

Domnule presedinte,

Totodata, pentru ca sa ma convingeti si pe mine, as vrea sa ne referim la articolul 125 alineatul (4), acesta este la pagina 4...

Domnul Vladimir Turcan:

Da, a tabelului.

Doamna Maria Postoico:

...Da, a tabelului. Deci, in primul rind, as vrea sa aflu care sint acele grave prejudicii care pot fi aduse activitatii de administrare a probelor, pe care dumneavoastra le invocati aici. Cine va aprecia gravitatea prejudiciilor aduse, in lipsa autorizarii judecatorului de instructie. De ce pentru asa-numitele cazuri urgente trebuie sa facem o derogare de la norma generala?

De fapt, in Codul de procedura penala noi nu avem astfel de norma. Si sa permitem, presupun, organelor de urmarire penala sa vina post factum, dupa efectuarea perchezitiei, pentru legalizarea, adica pentru obtinerea autorizarii. Si, totodata, ma refer la articolul 29 alineatul (4) din Constitutie, unde este indicat concret ca perchezitiile in timpul noptii sint interzise, in afara de cazul unui delict flagrant. Deci, as vrea sa cunosc din care considerente noi facem aceasta derogare de la normele constitutionale si de ce perchezitiile, de fapt, legalizarea lor, nu pot fi confirmate printr-o incheiere motivata.

Domnul Vladimir Turcan:

Da, va multumesc.

Deci, articolul 125 reglementeaza procedura efectuarii perchezitiei in acest caz. In proiectul de lege a fost propus ca, in afara de cazurile in care perchezitiile au loc fara autorizatie din partea judecatorului de instructie la delicte flagrante, ca sa fie completat cu cuvintele “sau in caz de urgenta, daca intirzierea obtinerii autorizatiei ar provoca prejudicii grave activitatii de administrare a probelor”.

Deci, necesitatea introducerii acestor prevederi porneste de la faptul ca,
intr-adevar, in practica se intimpla cazuri in care, la momentul necesitatii de a efectua perchezitia, sa spunem in afara orelor de lucru, in zilele de odihna, cind ofiterul de urmarire penala si Procurorul nu intotdeauna au posibilitate sa obtina autorizatia din partea judecatorului de instructie.

Deci, poate sa apara situatia cind probele, in cazul in care nu va fi facuta perchezitia la moment, vor fi, pur si simplu, pierdute si va fi imposibil de a restabili aceste probe. Este primita sa spunem informatia despre faptul ca s-a savirsit o crima, un omor, alte crime, criminalul se afla intr-o locuinta si, posibil, ca in aceeasi locuinta pot fi niste corpuri delicte, care vor dovedi vina lui in savirsirea acestei infractiuni. Neavind posibilitate de a primi autorizatia respectiva pentru perchezitie si neefectuind aceasta perchezitie, este clar ca aceste probe pot fi ratate. De aceea, noi si propunem ca, in aceste cazuri exceptionale, corpurile delicte respective ridicate, sa fie admise ca probe. Deja judecatorul de instructie va primi decizia definitiva asupra lor.

Cu atit mai mult, in acelasi articol alineatele (4) si (5) este prevazut clar ca in aceste cazuri ofiterul de urmarire penala, procurorul trebuie sa informeze in timp de 24 de ore judecatorul de instructiune despre perchezitia efectuata. In continuare deciziile referitor la legalitatea si posibila admitere a acestor probe, a acestor corpuri delicte ca proba, vor fi apreciate de catre insusi judecator.

Doamna Maria Postoico:

Dar, totusi, din care considerente nu este necesar ca sa avem o incheiere motivata la acest subiect?

Domnul Vladimir Turcan:

Poftim?

Doamna Maria Postoico:

Incheiere motivata, din care considerente noi ne eschivam de la aceasta?

Domnul Vladimir Turcan:

Da, fara doar si poate.

Doamna Presedinte,

Nu orice perchezitie.

Doamna Maria Postoico:

Nu, nu, deci aici.

Domnul Vladimir Turcan:

Orice perchezitie, autorizatie se primeste in baza adresarii respective, demersului motivat, fara doar si poate.

Doamna Maria Postoico:

Nu este demersul, este vorba de incheierea judecatorului de instructie.

Domnul Vladimir Turcan:

Referitor la metode. Da, aici sintem de acord.

Doamna Maria Postoico:

La legalizare. Din ce considerente ati respins aceasta?

Domnul Vladimir Turcan:

Da, aici sintem de acord ca insusi faptul admiterii in continuare a probelor trebuie sa fie prin incheierea motivata, ca rezultatul examinarii informatiei referitor la perchezitia, care a fost efectuata cu incheiere motivata.

Doamna Maria Postoico:

Deci, acceptati ca sa fie motivata, da? Aceasta este una. Totusi, expertii Consiliului Europei s-au expus ca noi nu putem sa dam autorizare semnata pe alb, ne-au spus concret. Cum procedam in continuare?

Domnul Vladimir Turcan:

Deci, noi prevedem aici posibilitatea si necesitatea ca ofiterul de urmarire penala sa informeze in timp de 24 de ore. Referitor la modificarea aceasta, expertii nici nu au avut posibilitatea sa se expuna asupra acestui mecanism de control.

Domnul Marian Lupu:

Doamna Postoico,

Rog sa continuati.

Doamna Maria Postoico:

Deci, este vorba despre articolul 389 la confruntare, unde, pe baza probelor aduse in instanta de judecata, ca daca chiar a avut loc o confruntare cu banuitul, invinuitul, martorul, imi apare intrebarea: cum poate sentinta de condamnare sa se bazeze in mod exclusiv numai in principal pe declaratiile martorilor, depuse in timpul urmarii penale? Si aici se propune ca sa nu mai fie audiat si pentru aceasta, pentru ce este instanta de judecata, deci aducem cazul in judecata, daca noi nu o sa avem aceste confruntari. Spuneti-mi pentru ce se face cercetarea judecatoreasca in acest caz? Atunci nu ne trebuie, probabil. Care este opinia dumneavoastra?

Domnul Vladimir Turcan:

Da, deci, articolul 389 si propunerea respectiva la alineatul (2) prevede reglementarea cazurilor, cind persoana, fie deci audiata in cadrul anchetei, si-a depus declaratia respectiva, nu este prezenta la momentul examinarii dosarului in instanta de judecata. Deci, aceasta propunere prevede ca in cazurile in care lipsa aceasta nu poate fi restabilita in sensul ca nu poate fi prezenta persoana. Deci, cazurile pot fi diferite, incepind ce la decesul persoanei, terminind pina la faptul ca insasi persoana, care a fost interogata, pur si simplu, nu se afla pe loc la momentul examinarii dosarului.

Si in cazurile in care aceste marturisiri ale persoanei au fost verificate in cadrul anchetei, inclusiv si prin confruntari cu banuitul, invinuitul sau alti martori, aceste depozitii sa fie luate in considerare de catre instantele de judecata. Aici eu as vrea sa atrag atentia, aceasta prevedere se refera si la cazurile in care persoana respectiva este interogata in conditiile articolelor 109 si din Codul de procedura penala. Este vorba de cazurile in care prezenta persoanei este inadmisibila in instantele de judecata din punct de vedere al asigurarii protectiei acestei persoane, protectiei martorilor sau protectiei victimei infractiunii.

Deci, in aceste cazuri judecata, instantele de judecata pot sa aprecieze probele mentionate, fara doar si poate, in complex cu alte probe acumulate. De aceea, eu atrag atentia ca noi am acceptat aceasta propunere, deoarece aici nu este prevazut ca anume aceste probe, in exclusivitate, vor fi puse in baza sentintei. Formula este urmatoarea: asemenea declaratii pot fi puse in baza sentintei.

In continuare aprecierea va fi din partea instantei de judecata. Prin aceasta modificare noi consideram ca, dintr-o parte, vom avea posibilitate ca probele acumulate pe parcursul anchetei preliminare sa fie examinate in plina masura de catre instanta de judecata. Este clar ca decizia definitiva a primei insasi instantei. In acelasi timp, intr-o oarecare masura sa stopam problemele ce tin de tergiversarea examinarii dosarelor.

Deoarece faptul ca persoana... nu este, sa spunem, stabilita aflarea locului sau nu este pe loc, deci, la momentul dat. Se incep diferite tergiversari ale examinari dosarului, pina la disparitia a insesi probelor. Dar daca, inca o data, repet, aceasta proba, aceste declaratii ale persoanei au fost verificate prin confruntari cu acelasi banuit, cu alti martori, decide in final insasi instanta de judecata. Dar in nici un caz, si aceasta este stipulat, nu pot fi ca exceptie, sa spun eu asa, exclusiv pe aceste declaratii sa fie pronuntata sentinta. Aceasta nu se prevede in propunerea data.

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc, domnule presedinte.

Dar, totusi, eu am sesizat un moment: ati spus “prevederea inadmisibila”. Deci, ar fi bine sa fie incorporata si aceasta prevedere, cind este inadmisibila aceasta confruntare si, cum ati spus, pentru protejare, pentru celelalte cazuri. Deci, este neaparat necesar ca sa fie introdus aceasta. In acest caz o sa dam vina pe urma pe instanta de judecata, ca, iata, in Codul de procedura penala asa este si de aceea nu este scris momentul dat.

Domnul Vladimir Turcan:

Doamna Presedinte,

Eu dau citire: “Asemenea declaratii pot fi puse, in baza sentintei de condamnare, doar in cazurile in care la urmarire penala a avut loc confruntarea cu banuitul, invinuitul sau martorul”. Deci, au fost audiate in conditiile articolelor 109, 110. Si daca inculpatul in instanta nu a participat la confruntarea cu acest martor?

Doamna Maria Postoico:

Da, iata si momentul acesta trebuie de accentuat: din care considerente? Ori ne referim la articolele concrete, cind el nu poate, si atunci este clar. Dar o sa avem problema: sa spunem ca iata judecata este vinovata in acest caz.

Domnul Vladimir Turcan:

In orice caz decizia definitiva o ia instanta de judecata si chiar avind si prevederea aceasta nimeni nu poate sa impuna instanta sa ia aceste probe ca baza. Deci, la decizia instantei. Nu este forma imperativa.

Domnul Marian Lupu:

Da, de acord.

Alte propuneri pentru acest proiect in lectura a doua?

Microfonul nr.4.

Domnul Vladimir Filat:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Domnule presedinte,

La articolul 431.

Domnul Vladimir Turcan:

400?

Domnul Vladimir Filat:

431 si 446 amendamentul vizavi de... Noi am propus ca sa fie exclus sau sa ramina in varianta actuala a dispozitiilor legale. Si in continuare, citind argumentarea comisiei de ce nu s-a acceptat amendamentul meu, eu as vrea sa spun ca pare un pic straniu, fiindca aici dumneavoastra argumentati ca “Practica demonstreaza ca prevederile actuale nu intotdeauna duc la luarea unei hotariri legale, deoarece ceilalti judecatori se bazeaza pe raportul judecatorului raportor”.

Acelasi lucru noi putem sa vorbim si in sala de sedinta. Noi ne bazam, in fond, pe un raport prezentat de comisie. Aceasta nu inseamna ca noi luam decizii ilegale sau alogice. Si mai mult ca atit, eu consider ca norma actuala este o prevedere absolut normala ca unul dintre judecatori sa examineze mai profund, daca vreti, ca eu nu prea cred ca toti judecatorii au posibilitate sa examineze in fond, sa asculte argumentele ulterior in sala deliberarii, sa aduca argumentele sisa ia decizia perfect legala. Eu insist ca acest amendament si referitor la 446 sa fie supus votului, iar in cazul in care aveti argument mai plauzibil, atunci sint gata sa-l ascult si poate ma si convingeti ca aveti dreptate.

Domnul Marian Lupu:

Pozitia comisiei, va rog.

Domnul Vladimir Turcan:

Pozitia comisiei este expusa in tabel. Eu pot sa adaug urmatoarele argumente. In primul rind, aceasta practica de a numi un judecator pentru a pregati cauza spre judecare, cu regret, aduce la aceea ca, intr-adevar, restul judecatorilor care sint in complet, nu examineaza acest dosar. Eu nu spun ca totalmente, dar in mai multe cazuri nu examineaza. Si noi, in sfirsit, ajungem la aceea, ca acei care trebuie sa ia decizia respectiva, sa pronunte sentinta sau o hotarire, in complet, de fapt, numai asculta pe acel care a pregatit raportul.

Eu nu cred ca este practica cea mai buna, inclusiv si pentru activitatea parlamentara. Pentru ce, in genere, stau toti aici, daca este raportul comisiei, sa spunem, care este de baza? Votam decizia comisiei si atit, neavind parerea. Dar uneori parerea nu este numai din cauza ca nu sint examinate proiectele de legi sau dosarul respectiv la timp.

Dar atunci cind este vorba de un complet de trei judecatori, este mai periculos. Cu atit mai mult, se hotaraste soarta unei persoane concrete. Aceasta este prima. A doua, pregatirea raportului, de fapt, este o expunere a pozitiei judecatorului, pina va fi pronuntata hotarirea respectiva, fapt salutabil nu numai din punct de vedere al eticii, dar si din punctul de vedere ca este interzis de legislatia procesuala.

De aceea, noi am si propus ca aceasta prevedere sa fie exclusa. Ca rezultat, toti judecatorii care participa la judecarea cauzei vor fi nu numai nevoiti, dar si obligati sa examineze dosarul pentru ca sa pronunte fiecare dintre ei viziunea, dupa aceea va fi luata decizia respectiva.

Domnul Vladimir Filat:

Va multumesc, domnule presedinte.

De fapt, aceeasi explicatie este stipulata si in sinteza. Eu consider...

Domnul Vladimir Turcan:

Noi ne-am straduit ca sa fie.

Domnul Vladimir Filat:

De acord.

Domnul Vladimir Turcan:

Deci, explicatie foarte succinta si intr-adevar argumente, dar nu pur si simplu.

Domnul Vladimir Filat:

De acord.

Din punctul meu de vedere, pregatirea raportului nu inseamna in nici un caz si pregatirea deciziei completului de judecata. Mai mult decit atit, eu cred ca nu este acceptabil din punctul de vedere ca judecatorii iau decizia sau ar fi foarte gresit, ar trebui atunci sa facem o analiza si niste deductii foarte grave, ce se intimpla in judecata. Ca atunci cind presupunem ca judecatorii iau decizii privind soarta cetateanului in baza opiniei unui judecator...

Eu ma bazam pe faptul ca acest raport, din punctul meu de vedere, este absolut necesar, fiindca este absolut imposibil ca toti acei care vor participa in complet sa analizeze cauza profund. Intr-o masura oarecare ei pot sa fie influentati de parere, dar decizia trebuie sa o ia in conformitate cu statutul judecatorului, cu Codul deontologic s.a.m.d. al lor. Eu nu stiu, eu insist, totusi, ca aceste doua amendamente sa fie supuse votului si Parlamentul sa decida.

Va multumesc.

Domnul Vladimir Turcan:

Da, clar. Eu inca o data, pur si simplu, ca o mica parte din argumente. Deci, daca in activitatea noastra parlamentara prezentarea raportului este o regula stabilita in Regulament, iar expunerea pozitiei comisiei este regula, in procesul de judecata expunerea pozitiei pina a lua decizia este interzisa.

Domnul Marian Lupu:

Eu voi supune votului aceasta propunere. Presupun ca inglobeaza...

Domnul Vladimir Filat:

Domnule Presedinte,

Atunci aceeasi norma, ar trebui sa o ducem mai departe. Si la Curtea Constitutionala este judecator-raportor, din cite inteleg eu. Si atunci trebuie sa aplicam norma pe verticala, sau cum?

Domnul Vladimir Turcan:

Raportor in sensul prezentarii materialelor. Aceasta nu inseamna ca trebuie sa fie obligatoriu stabilita o persoana care ar pregati raportul respectiv. Iata care este esenta modificarii.

Clar ca in mod organizatoric, deci, intre acei 3 va fi stabilit, iata dumneata pregatesti viziunea generala, dar noi... Dar sa fie facut un raport in scris, aceasta e deja expunerea pozitiei, ceea ce nu poate fi admis.

Domnul Vladimir Filat:

Eu presupun ca ar fi mult mai corect ca intelegerea mutuala sa se transforme intr-o intelegere sau o norma legala si sa fie stabilit in lege asa cum este stabilit. Si inca o data sa supunem votului.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

Domnul Vladimir Turcan:

Da, pozitia Procuraturii Generale si a Curtii Supreme de Justitie, in sustinerea acestei propuneri, din punct de vedere al modificarii legislatiei.

Domnul Gheorghe Susarenco:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Eu as vrea, in citeva cuvinte, sa sustin pozitia domnului Filat. In primul rind, in opinia mea, in cazul in care noi nu numim un judecator raportor, primul: noi nu scoatem raspunderea acestui complet de judecata pentru examinarea cazului, fiindca judecatorul raportor isi asuma responsabilitate in primul rind.

In al doilea rind. Din punct de vedere practic. Daca vom analiza lucrul completului de judecata, spre exemplu, un complet din 3 judecatori la Curtea de Apel, care saptaminal examineaza cazurile si, spre exemplu, un complet de judecatori din 3, care are spre examinare intr-o saptamina in jur de 30, 40 de dosare. Noi, din punct de vedere practic, nu putem sa ne inchipuim ca fiecare judecator va examina aceste 40 de dosare.

Raportorul, spre exemplu, pe un dosar penal, pune la dispozitia colegilor sai doua probleme. Prima. Incadrarea corecta juridica a actiunilor inculpatului. Doi. Masura de pedeapsa. Si aici trebuie sa fie o raspundere colegiala si o incredere, daca vedeti, in colegul sau. Daca noi mergem pe aceasta cale, inseamna ca nu trebuie sa avem incredere. Eu nu cred ca pozitia aceasta este binevenita si va aduce la ridicarea nivelului de examinare a dosarelor.

Asa cum a spus si domnul Filat, in Curtea Constitutionala 6 judecatori, examineaza un judecator materialele in ansamblu si raporteaza, ceilalti aduc decizii, asa cum se face si la noi. Noi trebuie sa avem incredere in pozitia comisiei. Spre exemplu, daca domnul Stepaniuc raporteaza in numele comisiei specializate, atunci eu nu pot sa pun sub semn de intrebare fondul cauzei. Sigur, votez – nu votez, aceasta e alta problema.

Domnul Vladimir Turcan:

Da, cel mai interesant, daca domnul Turcan raporteaza in numele comisiei si domnul Susarenco, participind a sustinut propunerea aceasta, dar acum iese cu opinie separata, tot e un moment interesant.

Domnul Marian Lupu:

Doamna Postoico,

Doar o clipa.

Domnul Vladimir Turcan:

Eu cred ca alte argumente, “pro”, “contra”.

Domnul Marian Lupu:

Va rog.

Doamna Maria Postoico:

Da, “pro”, “contra”. Deci, eu la fel nu sint de acord cu excluderea, am in vedere... fiindca in acest caz e adevarat, judecatorii sint foarte incarcati cu dosare. Atunci cind vor fi pe an cite 100 de dosare, poate ca si nu este necesar, va tine tot in computerul sau despre aceste cauze. Dar in cazul in care trebuie sa existe aceste rapoarte, fiindca in cazul dat cum poti sa le confrunti, cum poti sa dovedesti ca unul a avut o opinie, altul alta opinie. Deci aceasta este problema.

Dar cind noi am examinat aceste momente, ele nici nu erau pentru excludere. Nu stiu din care considerente ele se exclud. Ca se modifica unu si doi, ca se desemneaza un judecator pentru a pregati, aceasta e normal, fiindca aici era: solicita dosarul la instantele respective, semneaza un judecator, dupa caz, s.a.m.d. Cu atit mai mult ca judecatori asistenti de acum nu mai sint, este clar. Dar anume despre excluderea 3 si 4, este periculos. Practica ne va arata, dar este sub semnul intrebarii, totusi, in cazul dat...

Aceasta este practica judiciara. Cum sa nu ramina nimic in materiale? Cine va duce raspundere? Responsabilitate nu se vede, de fapt.

Domnul Vladimir Turcan:

Tocmai ca acest argument inca o data confirma ca nu trebuie sa fie, deoarece prin aceste urme, expunerea pozitiei, se divulga secretul eliberarii... a hotaririi, aceasta-i. Aceasta e, pur si simplu, si o problema.

Doamna Maria Postoico:

Domnule presedinte,

Nu este corect. Acesta este raportul.

Domnul Vladimir Turcan:

In orice caz asa este pozitia. Noi am ascultat foarte atent pozitia Procuraturii Generale, fara doar si poate, ca organul care este o parte componenta, o parte a procesului, dar si a judecatorilor.

Doamna Maria Postoico:

Da procurorul n-are de-afacere.

Domnul Vladimir Turcan:

Si ei, totusi, au, noi am sustinut in cazul dat pozitia judecatorilor si practica lor.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Domnul Vladimir Filat:

Domnule Presedinte,

O mica precizare. Eu as lua argumentul prezentat de domnul Turcan, ca acelasi punct de vedere al comisiei il impartaseste si Procuratura Generala si Curtea Suprema de Justitie ca un argument in sustinerea amendamentelor mele.

Din punctul meu de vedere, legea trebuie sa fie votata in interesul cetateanului, dar nu asa cum o vede institutia care urmeaza sa aplice norma respectiva. Si noi, ma rog, amendamentele respective, stim foarte bine, ca au venit de la Consiliul Superior al Magistraturii, in urma discutiilor cu Guvernul.

Multe din amendamentele respective, care au fost comasate la proiectul de baza care a venit, au parvenit din partea Guvernului, sint, de fapt, multe din ele neacceptate de Guvern. Si, totusi, nu as vrea ca pozitia lor sa fie luata drept argument. Si, pina la urma, totusi, ca sa punctez propunerea mea, este vorba, in primul si, in primul rind, de responsabilitate.

Domnul Vladimir Turcan:

Daca se poate, ultima... Mai mult.

Domnul Vladimir Filat:

Eu am inteles, la vot si...

Domnul Vladimir Turcan:

Deci prima. Eu cred ca nu e secret mare ca toate legile pe care le adoptam noi, proiecte, vin din viata, din experienta, in primul rind, ca rezultat al aplicarii legilor. Si anume, aplicind legea, ies la iveala unele momente, instrumente care nu sint eficiente pentru ca legea, intr-adevar, sa fie aplicata. Iata pentru ce si se introduce modificarea. Si in caz daca noi nu vom lua in considerare parerea acelor care aplica legea, atunci pentru cine noi adoptam aceste legi?

In acelasi timp, eu sint de acord numai cu un moment. La ce poate sa aduca din punct de vedere al respectarii drepturilor omului, aceasta modificare. In cazul in care noi punem rezultatul judecarii pe seama unui raportor, eliberind pe toti acei de responsabilitate, drepturile omului vor fi incalcate.

Iata din care considerente, si din practica aplicarii acestei prevederi, acestei norme, si din necesitatea respectarii drepturilor omului, noi am sustinut aceasta propunere. Atit.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.1.

Domnul Nicolae Esanu – reprezentantul permanent al Guvernului in
 Parlament:

Multumim, domnule Presedinte.

In principiu, eu am iesit la microfon nu pentru problema care se discuta acum, ci pentru articolul 389 alineatul (2). Autorii nu au dreptul sa vina cu amendamente, dar avem dreptul sa ne expunem opinia asupra problemelor.

In cadrul discutiei respective, Guvernul isi mentine pozitia impotriva excluderii raportului. Vreau doar sa vin cu un argument din punct de vedere practic. Eu cred ca, practic, nu este posibil ca judecatorul raportor sa nu-si faca notite. El vine si prezinta uneori si zeci de dosare in cadrul uneia si aceleiasi sedinte, el nu are nici o sansa sa tina minte despre ce este vorba intr-un dosar daca nu exista anumite notite. Este vorba doar de formalizare.

Dar cel mai important... eu as vrea sa revin, totusi, la articolul 389 alineatul (2), problema ridicata de doamna Postoico. Noi am discutat in comisie. Intr-adevar, in baza sentintei pot fi puse declaratiile facute in timpul anchetei si nu exista nici astazi nici o problema. Dar includerea amendamentului respectiv in articolul 389 alineatul (2), fiind interpretat, coraborat cu prima propozitie, va permite ca sentinta sa fie bazata exclusiv sau in mod principal pe proba respectiva, pe declaratiile facute la momentul anchetei.

In cadrul Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati, domnule presedinte, s-a convenit ca, in principiu, amedamentul poate fi acceptat, dar sa nu fie inclus in alineatul (2). Fie intr-un articol separat, pentru a mentiona inca o data ca probele respective pot fi puse in baza sentintei, sau intr-un alt alineat. Deci, intr-un articol sau in alt alineat, dar in nici un caz in alineatul (2), pentru a nu permite ca sentinta sa fie bazata exclusiv sau in mod principal pe proba respectiva.

Si nu stiu de ce in varianta finala nu se regaseste pozitia chiar a comisiei. Poate ulterior comisia a luat o alta decizie in absenta noastra.

Va multumim.

Domnul Vladimir Turcan:

Nu, noi toate deciziile in prezenta dumneavoastra le-am luat. Dar, in principiu, acest argument, daca poate fi anume asa interpretat, eu pot sa-l sustin cu pastrarea acestei prevederi si, deci, poate sa fie introdus ca un articol nou, dupa acest articol 389. Sa spunem 389¹.

Domnul Marian Lupu:

Deci, se subintelege ca aceasta propunere vine in concordanta cu propunerea facuta si de doamna Postoico.

Domnul Vladimir Turcan:

Da, intocmai. In sensul ca sa excludem orice interpretare. Daca apar asa intrebari, atunci...

Domnul Marian Lupu:

Comisia a acceptat. Alte propuneri? Nu sint.

Domnule Turcan,

Va multumesc.

Deci, o restanta din partea mea. S-a solicitat sa fie supusa votului propunerea domnului Filat, care vizeaza articolul 431, asa e, da? Deci, la 431.

Stimati colegi,

Supun votului aceasta propunere a colegului nostru. Cine este pentru, rog sa voteze.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 1.

Sectorul nr.2 – 6.

Domnul Marian Lupu:

Rog o mina de ajutor din sectorul nr.3.

Numaratorii:

Sectorul nr.3 – 16.

Domnul Marian Lupu:

23 de voturi. Propunerea nu a fost acceptata.

Stimati colegi,

In aceste conditii, supun votului adoptarea pe ansamblu in lectura a doua a proiectului de Lege nr.2408, tinind cont de raportul comisiei si tinind cont de acele propuneri care au fost facute acum, in sala, acceptate de catre comisie. Cine este pentru, rog sa voteze.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 30.

Sectorul nr.2 – 35.

Domnul Marian Lupu:

- 33.

Numaratorii:

- 35.

Domnul Marian Lupu:

- 35.

Numaratorii:

Sectorul nr.3 – 15.

Domnul Marian Lupu:

80 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.2408 este adoptat in lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.2343 pentru protectia animalelor folosite in scopuri experimentale sau in alte scopuri stiintifice. Lectura a doua.

Rog comisia.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Comisia pentru agricultura si industria alimentara a examinat amendamentele si propunerile parvenite asupra proiectului de Lege pentru protectia animalelor folosite in scopuri experimentale.

La acest raport este anexata sinteza tuturor obiectiilor si propunerilor care au fost acceptate. As vrea sa ma refer la articolul 12. Domnul deputat Mantorov a propus ca acest articol sa fie exclus. Comisia nu a acceptat aceasta propunere, deoarece continutul articolului 12 se contine integral in directiva Consiliului European nr.86 609 si acest text a fost transpus, in principiu, in articolul 12 al legii prezentate.

Celelalte propuneri au fost acceptate. In cadrul discutiilor in prima lectura deputatii: domnul Ion Varta, doamna Valentina Cusnir, doamna Valentina Buliga au adresat mai mult intrebari decit amendamente. Aceste intrebari sint reflectate in sinteza si raspunsurile argumentate sint incluse in aceasta sinteza.

Comisia propune ca proiectul prezentat sa fie votat in lectura a doua.

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Stimati colegi,

Propuneri, altele decit cele acceptate de comisie?

Microfonul nr.4.

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule presedinte,

Eu n-o sa insist ca sa fie pusa la vot propunerea mea, desi ati respins-o, fiindca in acest Parlament orice n-ai spune, se voteaza cum este spus de acasa.

Totusi unde este locul administratiei publice locale? Nu putem zice ca am intrat in ograda omului doar oleaca si asta se poate. Daca ai intrat trebuie sa stie omul ca ai intrat si atunci oricum trebuie sa stie administratia publica locala. Mi-ati raspuns ca adica este un cerc foarte restrins. Este pe o suprafata de pamint, fie si un centimetru patrat, este spatiul administratiei publice locale, despre care ea trebuie sa stie.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Multumesc, doamna Cusnir.

Dar v-am raspuns si in sinteza si va spun si acum, ca obiectul legii este foarte restrins, adica reglementeaza numai folosirea animalelor pentru scopuri experimentale si in localuri si teritorii definite, adica foarte strict.

Si daca e sa vorbim despre autoritatea publica locala, noi am spus ca Serviciul veterinar de stat este responsabil pentru aplicarea acestei legi. Si Serviciul veterinar de stat are structurile lui in toate teritoriile Republicii Moldova. Si astfel, practic, prin acest Serviciu participa si autoritatea publica locala.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Supun votului adoptarea in a doua lectura a proiectului de Lege nr.2343, tinind cont de raportul comisiei sesizate in fond. Cine este pentru, rog sa voteze.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 31.

Sectorul nr.2 – 34.

Sectorul nr.3 – 17.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

82 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.2343 este adoptat in lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.1377 pentru modificarea si completarea unor acte legislative (Codul funciar; Legea privind pretul normativ al pamintului s.a.). Lectura a doua.

Rog comisia.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Comisia pentru agricultura si industria alimentara a examinat propunerile si obiectiile privind imbunatatirea proiectului de lege mentionat luind ca baza modificarea conceptiei expuse in raport la prima lectura, acceptata de Parlament si deciziile asupra lor se expun in tabelul anexat la acest raport.

Eu as vrea sa va amintesc ca in timpul examinarii acestui proiect de lege in prima lectura, in principiu, noi in raport am inclus de acum formula care va fi inclusa in raportul pentru lectura a doua. Cu aceasta formula care se introduce in raport si cu obiectiile care au fost acceptate, comisia propune ca proiectul de Lege nr.1377 sa fie votat in lectura a doua.

Domnul Marian Lupu:

Mltumesc.

Stimati colegi,

Alte propuneri? Nu sint.

Domnule presedinte al comisiei,

Va multumesc.

Supun votului adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.1377. Cine este pentru, rog sa voteze.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 31.

Sectorul nr.2 – 35.

Sectorul nr.3 – 17.

Domnul Marian Lupu:

83 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.1377 este adoptat in lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.2514 pentru modificarea si completarea unor acte legislative. Lectura a doua.

Rog comisia.

Domnul Gheorghe Popa:

Multstimate domnule Presedinte,

Stimati deputati,

Onorata asistenta,

Comisia a examinat proiectul de lege pentru lectura a doua, stenograma sedintei plenare si in contextul avizelor prezentate de comisiile permanente, de Guvern, de Directia juridica, constata urmatoarele.

Avindu-se in vedere avizul Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati la articolul 1 din proiect, modificarea propusa urmeaza a fi concretizata si anume: cuvintele “alineatul (4)” de substituit cu cuvintele “alineatul (7)”. Astfel, articolul 193 alineatul (8) din Codul cu privire la contraventiile administrative, pentru nescoaterea in termenele stabilite de pe teritoriul vamal al Republicii Moldova a marfurilor, mijloacelor de transport auto, se aplica o amenda cetatenilor in marime de pina la 10 unitati conventionale.

Totodata, mijloacele de transport auto la care termenul acordat a expirat conform regimului vamal de admitere temporara, comunicam ca aceste autovehicule sint prohibite pentru Republica Moldova si nu pot fi confiscate sau plasate in circuitul liber pe teritoriul tarii. Si in aceste context, acestea, cu autorizatia organului vamal, pot fi supuse distrugerii, conform procedurii stabilite de Serviciul vamal.

In contextul avizului Comisiei pentru agricultura si industria alimentara si amendamentului deputatului Vladimir Filat, prin care se propune de a exclude punctul 1) al articolului 2 din proiect, comisia nu-l poate accepta, dat fiind faptul ca Zona Economica Libera se afla pe teritoriul Republicii Moldova care face parte din Comunitatea Statelor Independente.

In acest sens, toti agentii economici din tarile aderente la aceasta comunitate pot importa in Republica Moldova marfuri, fara obligativitatea achitarii taxei vamale, pe cind la introducerea marfurilor din Zona Economica Libera pe restul teritoriul tarii se aplica taxa vamala, fapt ce creeaza conditii inegale pentru contribuabili din zona mentionata.

Totodata, propunerea data din proiectul de lege nu contravine prevederilor Organizatiei Mondiale a Comertului. Avindu-se in vedere avizul Directiei juridice a Aparatului Parlamentului, se propune: cuvintele “marfurile originare”, de la punctul 1) din articolul 2 din proiect, se vor expune in felul urmator “precum si marfurilor originare”.

Tinind cont de propunerea Comisiei pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica, comisia propune ca la punctul 1) al articolului 3 din proiect sintagma “si/sau reasamblarea acesteia, fara permisiunea Serviciului vamal”, de exclus.

Totodata, in vederea concretizarii subiectilor care au dreptul de a introduce pe teritoriul tarii mijloace de transport auto, se propune ca la alineatul (1) din punctul 5) al aceluiasi articol, dupa sintagma “prevederile articolului 20 – persoane fizice” de completat cu cuvintul “rezidente”.

Concomitent, se accepta propunerea deputatului Valeriu Guma de a include notiunea de “declaratie prin actiune” in Codul vamal al Republicii Moldova. La articolul 4 alineatul (3) litera c) punctul 3) din proiect, se propune ca cuvintele “la expirarea termenului” de inlocuit cu cuvintele “pina la expirarea termenului”. Iar la alineatul (5) literele b) si c) din acelasi punct si articolul, dupa cuvintele “mijloacele de transport” de completat cu cuvintul “auto”.

Pornind de la cele mentionate si tinind cont de avizele pozitive ale comisiilor permanente, Comisia pentru politica economica, buget si finante propune proiectul de lege Parlamentului spre adoptare in lectura a doua.

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Microfonul nr.4.

Domnul Vladimir Filat:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Stimate domnule Popa,

Vizavi de amendamentul care tine de Zonele Economice Libere. Argumentul cu brinza care l-a dat domnul Bondarciuc la sedinta, cind s-a votat in prima lectura, a fost destul de elocvent. Dar eu am o intrebare la dumneavoastra. Ce se intimpla cu cei care produc vinuri in Zona Economica Libera? Si sa nu uitati ca este vorba de 30%.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

Domnul Vladimir Filat:

Eu trebuie sa inteleg ca 30% din prezidentii Zonelor Economice Libere o sa aiba dreptul sa comercializeze vinul pe teritoriul Republicii Moldova, coniac si alte produse sau cum.

Domnul Gheorghe Popa:

Da, in conformitate cu legislatia.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Daca o sa ne referim la marfurile accizate, adica vinuri, conform legislatiei in vigoare, vinuri produse in zona libera nu pot fi vindute pe teritoriul Republicii Moldova. Nu pot fi vindute.

Domnul Vladimir Filat:

Bine, eu poate am dat un exemplu sau am dat o intrebare vizavi de un produs care este supus reglementarii, dar sint alte produse. Dumneavoastra, la sedinta precedenta, ati incercat sa argumentati ca, de fapt, sint scutiti numai de 50% din taxe s.a.m.d.

Dar ati uitat sa spuneti ca costul produselor produse in Zona Economica Libera sint diferite fata de costurile produse de catre nerezidenti. Si eu va rog foarte frumos, eu tin minte forte bine cind s-a introdus cota de 30%, ca drept de a comercializa pe teritoriul Republicii Moldova si ca argumentare era adus in Parlament, ca vedeti ca mai sint expozitii, diferite tirguri si se produc acolo marfuri foarte bune, de valoare s.a.m.d. si agentii respectivi nu pot sa le promoveze.

S-a ajuns pina la atit ca s-a votat cota respectiva de 30 la suta. Eu vreau sa va spun ca procentul este foarte ridicat. Si, totodata, noi acum dam posibilitate ca marfurile respective din Zona Economica Libera sa patrunda fara taxare pe restul teritoriul Republicii Moldova si o sa vedeti ca pina la urma lucrurile acestea o sa duca la o concurenta neloiala.

Domnul Marian Lupu:

Propunerea?

Domnul Vladimir Filat:

Eu propunerea am facut-o, domnule Presedinte. Si daca in sinteza sau in raport argumentarea mea era scrisa, ca si deputatii sa vada argumentarea mea, era mai corect cred ca. Eu nu am facut amendament verbal, am facut amendament in scris cu argumentare foarte detaliata.

Si vreau sa va spun, scuzati-ma, dar este evidenta o tenta de interes, asa, foarte punctual, daca vreti, si pronuntat. Noi am vorbit in Parlament de multe ori vizavi de uniformizare. In toate proiectele de lege care s-au votat, in orice caz in legislatura respectiva s-a vorbit despre uniformizarea, depunerea in conditii egale a agentilor economici, a subiectiilor in general. Noi acum venim cu exceptii de genul asta.

Domnule Presedinte,

Eu nu inteleg ce inseamna asta si nu inteleg. Lasati-ma sa-mi expun gindul.

Domnul Marian Lupu:

Domnule Filat,

Eu va rog.

Domnul Vladimir Filat:

Ma sustrageti de la idee.

Domnul Marian Lupu:

Domnule Filat,

Putina retinere. Am vorbit de mai multe ori de standarde si valori de comunicare si de cultura. Rog sa... eu v-am aratat acel gest.

Domnul Vladimir Filat:

Viceversa, da.

Domnul Marian Lupu:

Fiindca si dupa tirada pe care ati facut-o trebuie sa fie o finalitate. Sintem la lectura a doua. Faceti o propunere concreta s-o inteleg si eu si toata lumea. Pentru lectura a doua. Propuneti, sa supunem votului ce, spuneti-mi?

Domnul Vladimir Filat:

Domnule Presedinte,

Eu nu vreau sa fac replica la tirada dumneavoastra, fiindca se incadreaza in sirul de lectii care le faceti in Parlament. Dar eu propun ca acest amendament sa fie supus votului.

Domnul Marian Lupu:

Stimate coleg,

Care anume?

Domnul Vladimir Filat:

Si rog pentru viitor ca amendamentul sa fie fixat in raportul care se prezinta pentru lectura a doua. Cu argumentul, nu numai cu mentiunea respectiva. Si supuneti votului.

Multumesc.

Domnul Gheorghe Popa:

Domnule deputat Filat,

Noi, in raportul comisiei, foarte explicit ne-am expus parerea asupra acestui articol.

Domnul Marian Lupu:

Eu n-am ce supune votului. Deci, o sa formulati, o sa supun.

Microfonul nr.3.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Stimati colegi,

Vreau sa explic un moment. Practic toate marfurile care in cota de 30 la suta se vind pe teritoriul Republicii Moldova, tineti minte, noi anul trecut in octombrie am facut o talmacire la lege si este foarte clara explicatia. La toata marfa care e scoasa din teritoriul Zonei Libere pe restul teritoriul republicii este aplicata taxa pe valoare adaugata. Adica, in aceleasi conditii se afla toate marfurile care vin din diferite tari. Adica, in aceasta directie, toti importatorii sint in conditii egale.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Domnul Vladimir Filat:

Da, va multumesc, domnule Presedinte.

Aveti ce supune votului, fiindca eu amendamentul l-am depus in mod regulamentar si in scris la Comisia pentru politica economica, buget si finante. Deci, amendamentul este si rog sa fie supus votului.

Si in al doilea rind, luati-o cum vreti, tirada sau nu, si la introducerea in Zona Economica Libera a materiei prime, aceasta este scutita de taxa. Si atunci materia prima care intra in Zona Economica Libera este scutita de taxele respective, este de la sine inteles ca ea vine cu un pret mai redus si nu are acelasi efect asupra costului final al produsului.

Bine, nu se ia in calcul argumentele, este dreptul dumneavoastra. Eu rog ca amendamentul meu, depus in mod regulamentar, sa fie supus votului.

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Propunerea care a fost regulamentar, in scris, propusa de domnul Filat, de fapt nu stim care, dar nu conteaza, fiindca este in scris, o supun votului. Cine este pentru, rog sa voteze.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 1.

Sectorul nr.2 – 9.

Sectorul nr.3 – 14.

Domnul Marian Lupu:

24 de voturi “pro”. Propunerea nu este acceptata.

Microfonul nr.4.

Domnul Dumitru Diacov:

Domnule Presedinte,

De procedura. Nu-i prima data cind noi discutam in lectura a doua si apar aceste situatii de tensiune. Sigur ca raportorul trebuie sa spuna foarte clar pozitia deputatului care a propus un amendament, pozitia comisiei care accepta sau nu accepta, si de ce nu accepta.

Noi ascultam autorul amendamentului cu argumente si atunci se pune la vot. Dar in situatia asta s-a pus la vot asa, parca nici n-a fost un amendament. De aceea nu prea frumos se primeste. Eu va rog foarte mult, in cazurile cind apar diferite abordari a unui si aceluiasi subiect, e bine ca pozitia deputatului sa fie respectata. Daca deputatul a facut un amendament, acesta sa fie dat citirii si sa fie expusa pozitia, argumentele comisiei care nu accepta.

Este o chestie normala ca nu ce accepta. Dar sa fie clar ca nu-i, pur si simplu, asa, deputatul n-are ce face, iese la microfon, vorbeste din pod s.a.m.d. Este amendament depus in scris si regulamentar.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Alte propuneri, lectura a doua? Nu sint.

Va multumesc, domnul Popa.

In aceste conditii, supun votului adoptarea pe ansamblu a proiectului de Lege nr.2514 in lectura a doua. Cine este pentru, rog sa voteze.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 30.

Sectorul nr.2 – 26.

Sectorul nr.3 – 0.

Domnul Marian Lupu:

56 de voturi “pro”. Impotriva? Impotriva zero voturi.

Proiectul de Lege nr.2514 este adoptat in lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.2750 pentru modificarea si completarea unor acte legislative. Lectura a doua.

Rog comisia.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Onorata asistenta,

Comisia pentru politica economica, buget si finante, in contextul avizelor prezentate de comisiile parlamentare, de Directia juridica a Aparatului Parlamentului si in contextul amendamentelor deputatilor, inclusiv al celor expuse de deputati in cadrul examinarii proiectului pentru prima lectura la sedinta Parlamentului, a examinat proiectul de lege pentru lectura a doua.

Amendamentele si propunerile inaintate au fost puse in discutie in cadrul sedintei comisiei, fiind intocmita anexa, sinteza amendamentelor si propunerilor la prezentul raport.

Avindu-se in vedere faptul ca prin proiectul de lege se propune ca tarifele pentru calcularea pretului normativ al pamintului sa fie indexate anual in functie de rata inflatiei la coeficientul 3,5, aici au parvenit multe propuneri si de la Comisia pentru agricultura si industria alimentara si de la alti deputati. Aceste propuneri au fost discutate in comisie, am ajuns la un numitor comun si propunem ca la prima etapa de indexare acest coeficient sa fie in marime de 1,5.

Totodata, se accepta propunerile de a mentine actualul regim de impozitare a lucrarilor de constructie a caselor de locuit, inclusiv a caselor construite cu aplicarea metodei de creditare ipotecara cuprinse in programele social-economice cu destinatie speciala in domeniul constructiei caselor de locuit, aprobat de autoritatile administratiei publice centrale si / sau locale.

Aici au parvenit multe propuneri sa nu acceptam: si de la domnul Oleinic, si de la domnul Filat, si de la membrii comisiei domnul Calmatui, domnul Popa, domnul Bondarciuc si altii. Noi am acceptat aceasta pozitie si nu aprobam in lege modificarea propusa de Guvern.

Concomitent, se propune instituirea unui compartiment in cadrul Fondului pentru sustinerea sectorului agrar in cadrul Legii bugetului de stat pe anul 2007, potrivit careia va fi compensata suma TVA la procurarea utilajului si tehnicii agricole, am in vedere tractoare si combine. In prezent, acest mecanism se aplica in sectorul agrar pentru ingrasaminte minerale, pesticide etc.

Aici si-a expus pozitia si Comisia pentru agricultura si industria alimentara, in persoana domnului Valeriu Cosarciuc. Dar pozitia lor a fost sa facilitam, sa nu aplicam TVA la importul tehnicii. Si domnul Oleinic s-a expus. Comisia a luat decizia sa formam un fond special pentru compensari, in privinta caruia avem practica si este o practica normala.

Inca o pozitie destul de acuta este introducerea taxei in marime de 15 banuti si 10 banuti pentru 1 litru de benzina si motorina la comercializarea acestora la statia de alimentare a autovehiculelor. Au fost multe propuneri sa anulam aceste taxe. In comisie noi am discutat si am sustinut propunerile deputatilor: doamna Cavlac si-a expus pozitia, domnul Mandaji si alti deputati. Adica, propunem sa nu fie acceptata aceasta taxa. Acestea sint cele mai complicate momente, cele mai acute momente care au fost discutate si in prima lectura.

In proiect au fost introduse si modificari, si completari cu caracter redactional si de corelare cu prevederile altor legi in vigoare, fiind expuse expresiv in sinteza alaturata la acest proiect.

Comisia pentru politica economica, buget si finante propune Parlamentului sa adopte in lectura a doua proiectul de lege examinat, luind in considerare obiectiile si amendamentele expuse in anexa.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Stimati colegi,

Propuneri in lectura a doua altele decit cele acceptate de comisie?

Microfonul nr.4.

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule presedinte al comisiei,

Am venit in cadrul examinarii in prima lectura cu propunerea de a fi exclus articolul 33, care prevede modificarea Codului electoral. Am adus foarte multe argumente si atunci marea majoritatea a colegilor mei au acceptat propunerea mea, dar comisia a respins-o.

Eu vreau ca toti colegii sa isi asume acea raspundere si sa inteleaga, ca este un pas gresit. Si daca mai faceti si acest pas, atunci voi face si eu niste deductii. Am modificat Codul electoral ieri, alaltaieri, astazi iarasi am venit. De ce asa, hoteste, ati venit cu modificarea acestui alineat din articolul 46? Eu propun sa fie pus la vot si sa vada toata lumea atentia noastra fata de aceasta tara.

Va multumesc.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Vreau sa va spun, ca noi am examinat foarte atent pozitia si propunerile dumneavoastra. Comisia a luat decizia sa sustinem pozitia Guvernului.

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Eu rog sa fie invocat cuprinsul acestui articol. Cine poate sa-i dea citire?

Doamna Valentina Cusnir:

Eu pot.

Domnul Marian Lupu:

Va rog, faceti-o.

Doamna Valentina Cusnir:

Este vorba despre alineatul (3) din articolul 46 al Codului electoral care spune: “ Candidatii in alegeri beneficiaza de dreptul de a fi degrevati” si Legea din anul 1997 prevedea ca acesti candidati, care au fost degrevati, prezinta Comisiei electorale documentele respective si achita prin intermediul Comisiei electorale.

Am explicat foarte clar ce se face: marea majoritate a candidatilor, acei care primesc salariu din buget, activeaza bine, multumesc. Au fost doar 30 de candidati in 2005. Am adus exemple si din 2003, si din anterior, caci este vorba de 100 000 si nicidecum de 328 de milioane, despre care se vorbeste. Sint niste bani ascunsi si nu trebuie... Daca am vrut sa discutam, trebuia sa discutam in cazul modificarilor la Codul electoral si sa nu includem aici, asa cum am zis, hoteste si pe furis. Argumentul cela este absolut incorect adus si de domnul ministru. Imi pare rau ca colegii deputati fac acest lucru.

Se stie ca ne includem in bugetul de stat pe furis si furam o buna parte in alegeri. Atunci, de ce cineva, 10 – 20 de oameni, trebuie sa fie pedepsiti si sa nu-si primeasca partea lor legitima?

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Domnule Rosca.

Domnul Iurie Rosca:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Eu as veni in sustinerea propunerii insistente a doamnei Cusnir. Pentru ca trebuie sa intelegem despre ce este vorba. La campaniile electorale este bine sa participe nu doar somerii si elementele marginale sau oamenii cu venituri exagerat de mari.

Orice om de bun simt, care lucreaza intr-o institutie bugetara, inainte de a accepta invitatia vreunui partid de a candida, trebuie sa cintareasca bine, dar ce cistig si ce pierd? Pentru ca, daca 2 – 3 luni de zile nu merg la serviciu si nimeni nu-mi recompenseaza aceasta suma, nu ma avint in aceasta competitie.

Prin urmare, aceasta modificare, care pare una strict tehnica si financiara, are si o conotatie extrem de grava de impiedicare a formarii elitelor politice in Republica Moldova. Aceasta propunere, pe care o face doamna Cusnir, trebuie corelata si cu o alta situatie pe care noi inca nu am depasit-o. Noi inca nu am votat, nu am adoptat cadrul legislativ cu privire la finantarea partidelor politice.

Partidele politice nu sint finantate de la bugetul de stat, iar Codul electoral si deciziile Comisiei Electorale, care se iau in timpul alegerilor, ca si posibilitatile Guvernului, intotdeauna sint limitate, astfel incit finantarea partidelor ori este sub limita in timpul alegerilor, ori este excesiva si ilegala – a altor subiecti electorali.

De aceea, mi se pare absolut normal si deloc grav pentru finantele publice din Republica Moldova ca aceasta prevedere sa fie clara si pozitiva in sensul stimularii participarii la alegeri in calitate de candidati a persoanelor care au merite, au cunostinte, au competenta, dar nu-si pot permite luxul sa isi piarda veniturile de citeva luni, riscind sa nu ajunga in calitate de alesi dupa campania electorala.

Colegi din toate grupurile parlamentare,

Eu va rog, cu toata bunavointa, sa intelegem ca este o norma sau o solicitare absolut normala si fireasca. Si in legatura cu propunerea, pe care o sustin, as vrea sa-mi exprim regretul, ca ceea ce era prevazut de Codul electoral a fost ignorat cu atita usurinta de catre factorii de decizie de la Guvern, dar si de colegii nostri din fractiunea majoritara.

Stimati colegi,

Sa fim rezonabili, sa intelegem ca aici pozitia e inflexibila, nu da nici un cistig de cauza celor care o sustin in continuare.

Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.1.

Domnul Mihail Pop – ministrul finantelor:

Onorat Parlament,

Actualele prevederi ale articolului 46 alineatul (3), intr-adevar, prevad compensarea, pentru persoanele care candideaza, a salariului de functie de la locul de lucru. Acei care nu lucreaza vor primi salariile medii pe economie, doua salarii medii lunare pe economie. Dar avem din posibili candidati care pot sa aiba salarii exagerat de mari, care vor fi totalmente compensate din bugetul de stat.

Si calculele preventive arata, intr-adevar, ca, posibil, cheltuielile la o campanie electorala de nivel local pot sa necesite finante din bugetul de stat echivalente cu 318 – 320 milioane de lei. Din aceste considerente, Guvernul a venit cu propunerea ca, in campaniile electorale, candidatii sa nu beneficieze de compensari in timpul cind se degreveaza.

Domnul Marian Lupu:

Dar Guvernul cind… Bine, eu inteleg ca argumentul cel mai important este ca ar putea sa fie persoane care candideaza la aceste posturi in cadrul campaniei electorale, cu salarii exagerat de mari. Dar Guvernul nu s-a gindit la o pozitie ca ar putea sa stabileasca un plafon, un simplu plafon.

Doamna Valentina Cusnir:

Exact.

Domnul Marian Lupu:

Salariu, dar nu mai mult de media pe tara sau oricare alt indicator, pentru a evita aceste situatii. Fiindca, sa fim foarte si foarte responsabili, noi astazi examinam pachetul care vizeaza politica fiscala. Si noi ne-am bagat peste procesul electoral, care sint doua subiecte absolut diferite. Eu rog sa fim constienti de acest fapt. Cum priveste Guvernul ideea sa se plafoneze aceste plati pentru a evita oricare risc si oricare incertitudine de a ne confrunta cu situatii cind se cer mijloace financiare foarte si foarte importante?

Domnul Mihail Pop:

Aici poate sa apara si varianta inversa, cind un numar foarte mare de persoane, care nu sint angajate in cimpul muncii pe perioada campaniei electorale ce dureaza 3 luni de zile, pur si simplu, se inscriu in diferite liste de partid la numarul maxim pentru a beneficia de aceste inlesniri, de aceste plati.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

Doamna Eugenia Ostapciuc:

Domnule Presedinte,

Eu cred ca noi ar trebui sa excludem din aceasta lege articolul si sa revenim la idee in Codul electoral. Dar, de fapt, noi ar trebui sa sustinem Guvernul. O sa examinam suplimentar. Dar acum sa excludem din lege.

Domnul Marian Lupu:

Deci, propunerea este sa excludem, in general, acest articol care se refera la pachetul de politici fiscale.

Doamna Valentina Cusnir:

Asa a si fost propunerea mea: excluderea din acest proiect si examinarea aparte in comisie.

Domnul Marian Lupu:

Eu va multumesc.

Doamna Valentina Cusnir:

Va multumesc si eu.

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Comisia, presupun, sustine aceasta propunere, da?

Domnule Bondarciuc...

Bine.

Stimati colegi,

Pentru o claritate definitiva si pentru stenograma supun votului aceasta propunere de a exclude acest articol, conform propunerilor care au fost evocate in sala. Cine este pentru, rog sa voteze.

Majoritatea.

Aceasta propunere este acceptata.

Microfonul nr.4.

Doamna Valentina Buliga:

Mult stimate domnule presedinte al comisiei,

Comisia pentru protectie sociala, sanatate si familie a avut un amendament la articolul 96, unde s-a propus sa se aplice cote reduse in marime de 8% si pentru medicamentele care se prepara conform prescriptiilor individuale pregatite pentru copiii si invalizii din Republica Moldova, care beneficiaza astazi mai mult de aceste medicamente, si actualmente cad sub incidenta aplicarii a 20%, dar nu 8% ca medicamente autorizate de Ministerul Sanatatii si Protectiei Sociale.

Comisia, vad, nu sustine aceasta propunere, la fel, nu sustine pentru lentilele si ramele de ochelari utilizate de marea majoritate a cetatenilor nostri.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Da, comisia a examinat propunerea dumneavoastra si n-a acceptat. Si sint argumente aici.

Doamna Valentina Buliga:

Domnule presedinte al comisiei,

Astazi, medicamentele produse, pregatite individual cu cota statului in doar
5 farmacii din municipiul Chisinau si cite o farmacie in raioanele Republicii Moldova sint utilizate si procurate de cele mai sarace paturi din republica si noi aplicam astazi 20%, pentru ca ele nu cad sub incidenta celor 8% cota redusa. Nu-i asa de mare suma, statul nu pierde aici, dar facem un suport, poate, esential pentru aceste paturi.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Eu v-am spus decizia comisiei.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.1.

Doamna Valentina Buliga:

Eu, totusi...

Domnul Mihail Pop:

Deci, extemporalele sint propuse pentru impunerea cu 8 la suta.

Domnul Marian Lupu:

Si anume? Inca o data.

Domnul Mihail Pop:

Medicamentele extemporale sint propuse cu impunerea cu 8 la suta. Acestea sint medicamente care se prepara in farmacii. Ceea ce se refera la restul propunerilor, acestea sint respinse, dat fiind faptul ca, cu referinta la ochelari, Guvernul vine cu alt program de sustinere a persoanelor bolnave in acest domeniu.

Doamna Valentina Buliga:

Din sinteza nu este clar ca se sustine propunerea doar pentru medicamentele pregatite individual. De aceea, daca Guvernul sustine, eu cred ca trebuie sa fie mentionat ca aceasta se sustine.

Domnul Marian Lupu:

Autorii sustin propunerea?

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Domnul ministru a expus ca astazi actuala norma include, si mai mult nimic.

Doamna Valentina Buliga:

Domnule presedinte al comisiei,

Este clar specificat ca se impun cu cote reduse medicamentele autorizate de Ministerul Sanatatii si Protectiei Sociale. Medicamentele pregatite conform prescriptiilor medicale, nu sint          autorizate de Ministerul Sanatatii si Protectiei Sociale. Inca o data va repet, in Legea cu privire la medicamente este specificat clar lucrul acesta.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Eu v-am spus pozitia comisiei. Noi nu am acceptat propunerea dumneavoastra. Dar ramine la discretia deputatilor. O sa punem la vot si o sa votam.

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi...

Doamna Valentina Buliga:

Poate partial, dar medicamentele pregatite...

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Dumneavoastra aveti pozitia dumneavoastra. Comisia v-a spus decizia comisiei.

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Doar o scurta pauza. Eu va rog foarte mult, nu trebuie sa alunecam in albie de emotii exagerate. Eu vreau sa stiu pozitia autorilor.

Microfonul nr.1.

Domnul Mihail Pop:

Guvernul a venit cu propunerea ca medicamentele extemporale, pregatite in farmacii, sa fie supuse la cota de 8% cu TVA. Aceasta initiativa este in lege si a fost sustinuta, si este promovata. Poate este ceva suplimentar ce nu intelegem, notiuni ceva. Dar, dupa mine, propunerea doamnei Buliga este deja inclusa.

Domnul Marian Lupu:

Incorporata. S-a stenografiat acest lucru.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Astazi, in propunerea cu care a venit Guvernul este la articolul 96: litera b) liniuta a doua se completeaza, in final, cu cuvintele: “precum si la formele extemporale fabricate in farmaciile cu sectii de productie.” Este. Si aceasta pozitie noi o acceptam. Dar celelalte, care ati propus dumneavoastra, nu au fost acceptate la sedinta comisiei.

Doamna Valentina Buliga:

Domnule presedinte al comisiei,

Atunci, sinteza nu reflecta ceea ce dumneavoastra spuneti. Sinteza nu reflecta.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Eu inca o data va spun ca noi am acceptat propunerea cu care a venit Guvernul, dar celelalte, cu care ati venit dumneavoastra, noi nu le acceptam.

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Important este ca ideea, continutul propriu-zis la acest subiect...

Doamna Valentin Buliga:

Domnule Presedinte,

Redactional trebuie de facut ca sa se includa conform Legii si cu privire la medicamente, si politicii medicale in domeniu. Ca sa fie clar pentru toti acei care aplica aceasta cota redusa de 8%.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Aici propunerea e clara.

Domnul Marian Lupu:

Bine.

De partea redactionala se tine cont la momentul pregatirii pentru semnare, ca ideea sa gaseasca o expresie foarte si foarte clara.

Doamna Valentina Buliga:

Si a doua jumatate a amendamentului. Am inteles ca comisia nu sustine aplicarea cotei reduse de 8% pentru lentile, rame pentru ochelari si articole similare si partile lor.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Comisia n-a acceptat.

Doamna Valentina Buliga:

Eu cred ca, totusi, ar fi binevenit de pus acest amendament la vot.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Si multe alte momente sint binevenite, dar...

Domnul Marian Lupu:

Este o norma obligatorie.

Supun votului aceasta propunere inaintata de colega noastra doamna Buliga. Cine este pentru acceptarea acesteia, rog sa voteze. Rog sa fie anuntate rezultatele.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 1.

Sectorul nr.2 – 10.

Sectorul nr.3 – 17.

Domnul Marian Lupu:

28 de voturi.

Propunerea nu a fost acceptata.

Microfonul nr.5.

Domnul Alexandru Oleinic:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule Presedinte,

In primul rind, poate trecem la procedura de votare a amendamentelor asa cum sint propuse, fiindca in cazul examinarii amendamentelor din partea colegilor, pot sa apara argumente care ar convinge necesitatea lor, adoptarea. De aceea, dumneavoastra v-ati oprit la citeva amendamente. Poate mergem pe lista: care este, care nu-i si mergem inainte, care s-au acceptat, care nu s-au acceptat.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Eu special am subliniat.

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Procedura nu este deloc asa.

Domnule Bondarciuc,

Doar o clipa. Este o intrebare de procedura. Deci, pentru lectura a doua acelea care s-au acceptat nici nu se mentioneaza.

Domnul Alexandru Oleinic:

Domnule Presedinte ,

Nu, care nu s-au acceptat. Eu ma refer la acelea carte nu sint acceptate.

Domnul Marian Lupu:

Din acele care nu sint acceptate, autorii acelor propuneri, care, avind in fata sinteza, insista totusi sa fie supus votului aici, in sala, sa o faca. Este cazul dumneavoastra, va rog.

Domnul Alexandru Oleinic:

Bine, atunci, pur si simplu, termenul este mai lung, sint mai multe amendamente.

Domnul Marian Lupu:

Ale dumneavoastra?

Domnul Alexandru Oleinic:

Domnule Presedinte,

Stimati colegi,

In primul rind, noi am fost foarte placut mirati ca la amendamentele din partea deputatilor din “Alianta «Moldova Noastra»” au aparut si colegi din fractiunea majoritara, care au sustinut chiar si au fost inscrisi in lista deputatilor care au propus amendamentele pe primul loc. Mai bine zis, dintii merge cineva din fractiunea majoritara si apoi merg deputati care au propus initiativa din fractiunea “Alianta «Moldova Noastra»”. Este foarte bine. Principalul ca sa fie rezultatul.

Domnule Presedinte,

Eu cu referinta la amendamentele propuse de mine, in primul rind, ce tine de modificarea Codului cu privire la contra-ventiile administrative, responsabilitatea pentru rambursarea la timp a taxei pe valoarea adaugata pentru agentii economici. Argumentul pe care dumneavoastra il aduceti, desigur, este, noi cunoastem.

Stimati colegi,

Eu vreau sa va aduc la cunostinta, ca a fost propusa o initiativa legislativa, cu care sa fie modificat Codul cu privire la contraventiile administrative, ca responsabilii din partea organelor centrale sa poarte raspundere pentru restituirea la timp catre agentii economici a taxei pe valoarea adaugata. Jumatate de an a trecut de cind s-a examinat initiativa legislativa data in Comisia juridica, pentru numiri si imunitati. Pina acum nu a aparut initiativa data in ordinea de zi, de aceea eu si inaintez aceasta propunere pentru examinarea politicii fiscale pe 2007.

Si vreau sa va aduc la cunostinta ca, totusi, noi astazi avem un cadru legislativ foarte slab pentru acei responsabili care sint datori ca la timp sa fie intoarse taxe pe valoarea adaugata catre agentii economici.

Domnule Presedinte,

De aceea, eu, totusi, as propune ca sa fie pus la vot acest amendament, luind in considerare necesitatea, mai ales ca eu am inteles ca si in Comisia juridica, pentru numiri si imunitati, pina la urma, s-a gasit limba comuna si noi am gasit argumente ca sa fie apreciata si sa fie adoptata modificarea data.

Domnul Marian Lupu:

Da, voi supune votului.

Microfonul nr.3.

Domnul Vladimir Turcan:

Va multumesc.

Noi, intr-adevar, am examinat la sedinta comisiei aceasta initiativa si cred ca pentru toamna vom include in complet cu modificarea si adoptarea Codului cu privire la contraventiile administrative in lectura a doua. Dar eu vreau sa accentuez ca aceasta initiativa nu are nimic comun cu politica fiscala, deoarece este vorba numai de responsabilitatea persoanelor care tergiverseaza, deci, procesul de reintoarcere, rambursare a TVA si atit.

Domnul Marian Lupu:

Bine, am votat.

Domnul Alexandru Oleinic:

Cum nu are nimic comun responsabilitatea organelor centrale cu politica fiscala?

Domnule Presedinte,

Este o responsabilitate concreta pe care trebuie toti sa o indeplineasca. Asa ca imi pare rau. Dar, pina la urma, bine, eu rog sa fie pus la vot. Daca se poate...

Domnul Marian Lupu:

Supun votului aceasta propunere. Cine este pentru acceptarea ei, rog sa voteze.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 1.

Sectorul nr.2 – 8.

Sectorul nr.3 – 21.

Domnul Marian Lupu:

30 de voturi. Deci, aceasta propunere nu a intrunit conditiile necesare pentru a fi acceptata. Rog continuati.

Domnul Alexandru Oleinic:

Va multumesc.

Urmatorul amendament cu referinta la modificarea Codului fiscal,
articolul 49. Amendamentul meu a fost propus ca intreprinderile mici si mijlocii nou-formate sa fie scutite de impozitul pe venit pe anul 2007, luind in considerare necesitatea dezvoltarii micului business, mai ales in sectoarele rurale si crearea locurilor de munca, crearea, acoperirea pietei interne, micsorarea importurilor s.a.m.d.

Si, totusi, din toate calculele efectuate pina la aparitia amendamentului, suma nu este atit de mare, dar sustinerea pentru intreprin-derile mici si mijlocii va fi destul de esentiala.

Domnule Presedinte,

Argumentul pe care il aduce comisia, prevederea este stipulata la alineatul (1) articolului 49. Eu vreau sa va spun ca aici sint doua foi de conditii, de care trebuie sa le mentina, sa le indeplineasca intreprinderile mici nou-fondate, ca sa aiba facilitati, sa fie scutite de impozitul pe venit.

Asemenea prevedere exista in toate tarile, chiar si in Romania, tara care deja este in Comunitatea Europeana, sint asa prevederi. De aceea, noi si am venit cu o propunere, luind in considerare ca nu este atit de mare povara fiscala si pierderile pentru bugetul 2007, dar este un plus foarte mare pentru dezvoltarea intreprinderilor mici si mijlocii, si a micului business.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Daca imi permiteti, aici aceasta problema trebuie sa o divizam in doua parti. Prima, daca este vorba de producatorii agricoli, dar dumneavoastra vorbiti despre intreprinderile mici care se afla in localitatile rurale. Cred ca tineti minte ca noi am adoptat legea anul trecut si aceste intreprinderi sint scutite pe 5 ani de impozitul pe venit. Daca e sa ne referim la intreprinderile mici, legea actuala prevede toate momentele ce tin de scutiri.

Domnul Alexandru Oleinic:

Domnule Presedinte,

Mecanismul este foarte, foarte problematic de indeplinit. De aceea si a fost initiativa.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Comisia a luat decizia.

Domnul Alexandru Oleinic:

Mai ales ca in sectorul agrar, dumneavoastra foarte bine spuneti, pe 5 ani de zile sint eliberate intreprinderile, dar in sectorul economiei, sectorul industriei, serviciilor si alte intreprinderi?

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Sectorul industriei si serviciilor este modalitatea, este legea care prevede aceste scutiri.

Domnul Alexandru Oleinic:

Noi de aceea si am propus ca scutirea sa fie neconditionata, fara indeplinirea la doua foi de conditii.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Comisia a luat decizia. Nu, noi nu sintem de acord.

Domnul Alexandru Oleinic:

Atunci, va rog, daca nu va suparati, puneti la vot.

Doamna Maria Postoico:

La vot, da. Cine este pentru sustinerea amendamentului, care a fost inaintat de catre domnul deputat Alexandru Oleinic, rog sa voteze. Si numaratorii.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 0.

Sectorul nr.3 – 19.

Sectorul nr.2 – 5.

Doamna Maria Postoico:

24 de voturi.

Nu a intrunit conditiile necesare pentru a fi acceptat.

Continuam.

Domnul Alexandru Oleinic:

Se poate?

Doamna Maria Postoico:

Da.

Domnul Alexandru Oleinic:

Domnule presedinte,

Urmatorul amendament este intrebarea pe care noi o discutam pe parcursul ultimilor trei ani de zile: scutirea utilajului de taxa pe valoarea adaugata, importul utilajului pe taxe pe valoarea adaugata. Noi foarte bine cunoastem care sint problemele. Si, pe parcursul unui an de zile deja discutam ca poate sa apara un Regulament, care ar permite introducerea in tara a untilajului destinat pentru marimea capitalului statutar si scutit de TVA.

Dar, totuna, cunoastem cit este de grea procedura de a primi invoirea Adunarii Generale a Societatii pe Actiuni care trebuie sa ia decizia de marire a capitalului statutar, cine poate sa importe in tara. Fiindca astazi numai fondatorul poate sa importe in tara pentru a primi facilitatea data. Si noi, lucrind cu Ministerul Economiei si Comertului si cu alte structuri centrale... fiindca a fost si o initiativa legislativa din partea noastra, unde, apropo, Ministerul Economiei si Comertului
s-a expus ca problema va fi examinata in cadrul adoptarii politicii fiscale pe 2007.

Eu cred ca mecanismul care exista astazi pentru scutirea ultilajului de taxa pe valoarea adaugata la procedura de introducere in capitalul statutar este absolut nereala si neefectiva. De aceea, noi si am propus: luind in considerare marea necesitate a investitiilor pentru economia nationala si iar – dezvoltarea sectorului industrial, care astazi, noi cunoastem destul de bine, ocupa 7% din toata economia nationala.

Luind in considerare si necesitatea de a importa aceleasi tractoare, utilaje s.a.m.d., noi am iesit cu propunerea ca sa fie scutit utilajul de taxa pe valoarea adaugata. Dumneavoastra aduceti ca argument ca va fi creat un fond care, pina la urma, va compensa cheltuielile efectuate de agentii economici la importul utilajului. In primul rind, este foarte bine ca deja recunoasteti ca este o problema : importul utilajului in tara.

Domnule Presedinte,

Dar, daca se poate, sa ne deschideti parantezele: cam care ar fi suma fondului si care ar fi mecanismul compensarii taxei pe valoarea adaugata pentru importul utilajului? Si de ce dumneavoastra aici, in argumente, nominalizati numai utilajul si tractoarele? Dar la tractoare mai trebuie si tehnica agricola. La tehnica agricola mai trebuie si piese de schimb. Este o gama concreta. Dar eu mai mult ma refer acum la utilajul tehnologic si vreau, daca este posibilitate, sa avem o discutie un pic mai concreta.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Adica noi am examina toate aceste propuneri ale dumneavoastra si...

Domnul Alexandru Oleinic:

Domnule presedinte,

Numai va rog, nu spuneti asa ca noi am hotarit ca nu...

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Eu va rog frumos, ati vorbit, eu nu v-am intrerupt de dumneavoastra. Dati-mi voie sa va raspund.

Domnul Alexandru Oleinic:

Dati sa discutam. Noi discutam politica fiscala pe 2007.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Eu va raspund, daca adresati intrebarea, eu va raspund. Adica noi am examinat toate aceste probleme, toate aceste intrebari care au fost puse si propuneri si la comisie am luat o decizie anume. Noi nu putem sa facilitam pe toti, ca scutirea de plata TVA este o facilitate, o inlesnire pentru toti agentii economici. Adica, astazi noi trebuie sa ne expunem ca , da, statul vine si ajuta sectorul care pentru stat are o prioritate – sectorul agrar. Prin aceste compensatii, noi o sa facilitam producatorii agrari. Iata de ce s-a luat aceasta decizie. Modalitatea de a compensa, noi impreuna cu dumneavoastra vom aproba in regulamentul respectiv.

Domnul Alexandru Oleinic:

Domnule presedinte,

Noi pina in 2004 am avut o anexa concreta la Codul fiscal, unde erau stipulate...

Domnul Nicolae Bondarciuc:

S-au schimbat vremurile.

Domnul Alexandru Oleinic:

Sectoarele, foarte necesare si importante pentru economia nationala. Astazi, da, codurile de marfuri, corect... Astazi, noi asemenea prevederi si anexe nu avem.

Domnule presedinte,

Dar eu, ma iertati, daca nu este inteles ca importul utilajului in tara creeaza tehnologii, locuri de munca, exporturi si multe altele, inseamna ca aceasta este o situatie, in genere, iesita din comun.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Aceasta e pozitia dumneavoastra personala.

Domnul Alexandru Onceanu:

Si mai ales ca importul utilajului, pina la urma, nu este asa o mare valoare, asa o mare povara la acumularile bugetului.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Stimate domnule coleg,

Acestea sint emotiile dumneavoastra.

Domnul Alexandru Oleinic:

Nu, nu sint emotii.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Nu. Noi v-am expus pozitia care a fost luata la sedinta comisiei. Eu sint sigur ca intreprinderile, sa spunem, “Vitanta”, care produce bere este in stare sa se achite cu TVA. “Tutun CTC” este in stare sa achite TVA. Este clar lucru, noi avem destul de multe intreprinderi care sint in stare sa achite asa cum este necesar, conform legislatiei. Dar dumneavoastra propuneti sa-i facilitam pe toti. La comisie nu s-a acceptat pozitia aceasta. Nu s-a acceptat.

Doamna Maria Postoico:

Clar, domnule presedinte.

Domnul Alexandru Oleinic:

Domnule presedinte,

Eu propun sa acceptam pe toti producatorii, ca toti in tara aceasta trebuie sa fie egali.

Doamna Maria Postoico:

Domnule Oleinic,

Este clar argumentul, sint clare argumentele dumneavoastra. Supun votului, da?

Domnul Alexandru Oleinic:

Doamna Presedinte,

Daca s-ar putea, sa punem la vot. Va rog, da.

Doamna Maria Postoico:

Supun votului amendamentul inaintat de domnul Oleinic.

Domnul Alexandru Oleinic:

Eliberarea utilajului, da, de taxa pe valoarea adaugata.

Doamna Maria Postoico:

Eliberarea utilajului de taxa pe valoarea adaugata.

Cine este pentru aceasta, va rog sa voteze si numaratorii.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 1.

Sectorul nr.2 – 7.

Sectorul nr.3 – 18.

Doamna Maria Postoico:

29 de voturi. Amendamentul n-a intrunit conditiile necesare. Este respins.

Domnule presedinte,

Mai departe care sint? Sau domnul Oleinic, cine?

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Mai mult nu are.

Doamna Maria Postoico:

Nu aveti mai multe amendamente, da?

Deci, va multumesc.

Domnul Alexandru Oleinic:

In rest eu multumesc comisiei pentru acceptarea amendamentelor, inaintate de Fractiunea “Alianta «Moldova Noastra»” si cu acceptul celorlalti colegi, care au devenit autori foarte eficienti.

Multumesc.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.3.

Domnul Albert Datco:

Спасибо, госпожа председательствующая.

Я скорее хочу высказать пожелание, нежели задать какой-то вопрос. Хочу отметить, что стремление Министерства финансов к усовершенствованию, улучшению налоговой системы и налоговой политики в целом, безусловно, приветствуется.

Но вместе с тем хочу пожелать разработчикам подобных законопроектов, чтобы они учитывали и не рубили сплеча такие статьи законодательных актов, где встречаются словосочетания «налоговая система», «налоговые льготы», «налоговая политика» и тому подобное. Хотелось бы, чтобы разработчики подобных законопроектов помнили о том, что данные статьи, данные законы предназначены для предпринимателей, для представителей общественных организаций.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Это второе чтение.

Doamna Maria Postoico:

Вы скажите, у вас есть какое-то предложение?

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Если есть предложения, давайте.

Domnul Albert Datco:

Я просто пожелать хотел.

Doamna Maria Postoico:

Пожелания – это в первом чтении.

Domnul Albert Datco:

Хорошо, спасибо.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.

Domnule presedinte al comisiei,

La articolul 27, pagina 15: “Valoarea mijloacelor fixe. Deducerea cheltuielilor pentru reparatia proprietatii se efectueaza dupa cum urmeaza:”. Adica cheltuielile suportate pe parcursul anului fiscal pentru reparatia proprietatilor nu depasesc 10%, atunci ele se deduc.

Dumneavoastra ati propus, adica autorii de la 10% la 15% si noi am argumentat ca aceasta cota sa fie marita pina la 30%.

Stimati colegi,

Eu as vrea sa argumentez inca o data aceasta propunere. Avem articolul 26 din Codul fiscal, titlul I: “Deducerea uzurei calculate”.

Noi avem in aceasta lege categorii de proprietate si avem categoriile IV si V care prevad uzura rapida, adica deprecierea rapida. Masini si utilaje – 30%, inventar – 20%. Adica de acum noi avem in normele Codului fiscal ca chiar si tehnica noua cumparata poate fi amortizata foarte rapid.

Acelasi lucru noi l-am vrea logic sa fie si pentru cheltuielile suportate de catre agentul economic pentru reparatie. Fiindca reparatia, in general, aduce tot la aparitia noii valori a echipamentului, a utilajului, la modernizarea lui. Care este retehnologizarea intreprinderilor noastre pentru a deveni competitive?

In argumentarea dumneavoastra ati spus, va referiti la conceptie sau la cheltuieli pe termenul mediu, da? Nu ati avut argumente cam cit ar pierde bugetul, daca, de pilda, noi am accepta 30% si nu 15%, asa cum se propune in proiect.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Vreau sa va raspund. Noi am examinat de doua ori aceasta pozitie. Astazi, in legislatie este prevazut 10 la suta. Guvernul a venit cu propunerea sa o majoram cu 50 la suta, adica plus inca 5 la suta si sa stabilim plafonul de 15 la suta. Comisia a sustinut aceasta pozitie, fiindca, la urma urmei, ea este legata si de veniturile la bugetul de stat. Lucram, o sa lucram in anul viitor cu acest plafon, o sa facem o analiza, dar in luna mai – iunie, cind o sa discutam politica fiscala pe anii viitori, o sa revenim la aceasta pozitie. Dar deocamdata comisia a sustinut pozitia 15 la suta, nu 30, dar 15.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule presedinte,

Conform Regulamentului...

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Eu va inteleg foarte bine.

Domnul Marian Lupu:

Supunem votului.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Propun sa fie votat acest amendament, fiindca este in favoarea agentilor economici si noi avem problema corespunzator.

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Supun votului aceasta propunere. Cine este pentru a fi acceptata, rog sa voteze.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 0.

Sectorul nr.2 – 9.

Sectorul nr.3 – 18.

Domnul Marian Lupu:

27 de voturi “pro”.

Propunerea nu intruneste conditiile pentru a fi acceptata.

Rog sa continuati.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Multumesc.

La articolul 96.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Pagina?

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Pagina 25. Cota taxei pe valoarea adaugata 5% la productia din fitotehnie, zootehnie.

Stimati colegi,

Eu as vrea sa argumentez acest amendament. Norma introdusa anul acesta si norma introdusa in Regulamentul cu privire la sustinerea producatorilor agricoli, se refera numai la 1400 de agenti economici din Republica Moldova, platitori de TVA, inregistrati ca platitori de TVA.

Agentii economici care desfasoara activitati in agricultura sau in conformitate cu acele genuri de activitate, introduse in anexa 3 la Regulamentul Parlamentului, sint 584 de mii de agenti economici. Eu as vrea ca noi sa constientizam – 1400 care beneficiaza si 584 de mii care sint inregistrati ca desfasoara aceste genuri de activitate.

Stimati colegi,

Adica, conform aceastei logici, pe care noi am introdus-o in lege in anul 2006, 570 de mii de agenti economici nu beneficiaza de aceasta norma, fiindca ei nu sint platitori de TVA. Si daca nu sint platitori de TVA, inseamna ca ei nu beneficiaza de aceasta rambursare a TVA de la bugetul de stat. Si astfel, cheltuielile pe care le au ei pentru plata de TVA la ingrasaminte, la servicii, produse petroliere s.a.m.d., se introduce in costul de productie. Si acesti agenti economici mici, care nu sint platitori de TVA, pierd de doua ori.

Adica o data pierd, fiindca nu sint copmetitivi pe piata, fiindca in pretul de cost al lor de acum intra si TVA la ceea ce ei cumpara si, totodata, ei nu participa la acest proces. Adica, avem o inechitate. Si, conform Constitutiei Republicii Moldova, toti agentii economici sint egali in fata legii. Adica, noi aici avem o inechitate.

Domnul Marian Lupu:

Rog propunerea.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Aici sint si alte...

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Propunerea este ca sa pastram taxa pe valoarea adaugata – 5% pentru productia din zootehnie si fitotehnie pe perioada anului 2007 si in continuare.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Noi nu putem pastra, caci acum legislatia prevede 20 la suta. Dumneavoastra propuneti sa schimbam.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Nu, atunci noi propunem sa schimbam aceasta cota a taxei pe valoarea adaugata de la 20% la 5%.

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Supun votului aceasta propunere. Cine este pentru, rog sa voteze.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 0.

Sectorul nr.2 – 9.

Sectorul nr.3 – 17.

Domnul Marian Lupu:

26 de voturi “pro”.

Propunerea nu a fost acceptata.

Rog sa continuati.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

La articolul 101, pagina 29.

Domnule presedinte al comisiei,

Deci, articolul 103 alineatul (1) de completat cu urmatoarele: “pesticidele si ingrasamintele minerale”.

Stimati colegi,

Si aici iarasi, in privinta argumentarii de catre comisie, ca adica preturile se vor micsora si acest lucru este convenabil pentru agentii economici.

Vreau sa mentionez ca preturile la ingrasamintele minerale in Republica Moldova pe anul 2006 au crescut de 1,5 ori, adica 30% crestere la pretul de baza si 20% de la taxa pe valoarea adaugata. Si la pesticide a crescut cu 30%, adica de 10% pretul de baza si 20% TVA.

Adica, introducerea taxei pe valoarea adaugata a adus la aceea ca acei care importa in Republica Moldova ingrasaminte, in principiu, nu pot acum sa crediteze agentii economici din agricultura. Au crescut preturile de baza, adica in afara de pretul de baza plus TVA, care a aparut acum in Republica Moldova.

Si noi propunem, totusi, introducerea la articolul 103 alineatul (1) – “pesticidele si ingrasamintele nu se taxeaza cu TVA la comercializare.”

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Eu vreau sa va spun ca ei nu crediteaza, ca asa modalitate a fost si in anii precedenti. Astazi, conform Regulamentului, producatorii agricoli primesc compensari respective si achita importatorului.

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Supun votului aceasta propunere. Cine este pentru a fi acceptata, rog sa voteze.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 0.

Sectorul nr.2 – 9.

Sectorul nr.3 – 17.

Domnul Marian Lupu:

26 de voturi.

Este o situatie similara celor anterioare.

Va rog.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Articolul 112. Propunerea se refera la platitorii de TVA. Norma articolului 112 prevede ca sint platitori de TVA acei care, pe o perioada de 12 luni consecutive, au efectuat livrari de marfuri, servicii in suma ce depaseste 200 de..., de lei.

Propunerea a fost ca noi aici am putea sa introducem pentru agentii economici din agricultura norma conform genurilor de activitate, incluse in anexa numarul 3 la Regulamentul Parlamentului cu privire la utilizarea mijloacelor financiare pentru subventionare, ca pentru ei sa fie aceasta norma 80 mii de lei. Si ei sa fie atunci inregistrati ca platitori de TVA.

Stimati colegi,

Fiindca eu am adus argumente, caci avem 584 de mii de agenti economici care desfasoara aceste genuri de activitate si numai 1400 de agenti economici sint platitori de TVA. Si, astfel, noi avem o incalcare a normelor constitutionale, cind toti agentii economici trebuie sa fie egali si sa aiba aceleasi conditii de activitate in economia Republicii Moldova.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Stimate coleg,

Desigur, eu sint de acord cu dumneavoastra, ca aceasta problema exista. Noi ne-am inteles in cadrul sedintei comisiei, impreuna cu reprezentantii Guvernului trebuie sa facem o analiza profunda si sa propunem modificarea la toamna, o sa vedem de la care plafon si pina la care. Sa dam posibilitatea agentilor economici sa inregistreze benevol. Dar de la care nivel sa fie inregistrati obligatoriu – aici este problema.

Insa noi ne-am inteles asa: la toamna o sa facem o analiza profunda si o sa iesim cu propunerea.

Domnul Marian Lupu:

Deci, supun votului aceasta propunere.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Eu si in raport am anuntat.

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Supun votului aceasta propunere. Cine este pentru, rog sa voteze.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 0.

Sectorul nr.2 – 5.

Sectorul nr.3 – 17.

Domnul Marian Lupu:

22 de voturi.

Propunerea nu a intrunit conditiile necesare pentru a fi acceptata.

Rog sa continuati.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

La articolul 203, pagina 34 – comercializarea bunurilor sechestrate. Deci, propunerea a fost ca noi, totusi, sa ne conducem de Legea insolvabilitatii. Fiindca, in general, aceasta ar permite ca Inspectoratul Fiscal sa nu aiba dreptul sa ia decizii asupra, eu stiu, sechestrarii productiei agentilor economici, asupra evaluarii pretului si asupra stabilirii pretului final pentru realizarea marfurilor sechestrate, fiindca la articolul 22 din Legea insolvabilitatii, noi avem aceasta norma ca agentul economic care intra in incapacitatea de plata, trebuie sa depuna o cerere pentru ca sa se declare insolvabil.

Agentul economic, care nu poate achita plati la buget, de acum intra incapacitatea de plata, el trebuie sa se declare insolvabil. Si acolo este indicata norma, ca el trebuie s-o faca in 30 de zile de la intrarea in incapacitatea de plata. Si avem si norma ca daca agentul economic, managerul acestui agent economic sau conducatorul agentului economic nu face acest lucru in perioada de 3 zile, inseamna ca el poarta raspundere conform Codului penal.

Stimati colegi,

Aceasta propunere, are si o valoare pentru masurile anticoruptie. Noi aici vom avea ca instanta de judecata, care este o instanta independenta, s-ar ocupa cu expertiza, evaluarea s.a.m.d. a marfurilor intrate in masa debitoare a agentului economic care s-a declarat insolvabil si atunci ar disparea si normele de care dispune acum Inspectoratul Fiscal.

Domnul Marian Lupu:

Dati va rog propunerea.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Propunerea este ca ceea ce e prevazut la articolul 103 sa fie exclus si noi sa ne folosim de normele Legii insolvabilitatii.

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Stimati colegi,

Supun votului aceasta propunere. Ele sint multe, nu trebuie, noi pina miine dimineata o sa continuam asa. Cine este pentru, rog sa voteze.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 0.

Sectorul nr.2 – 6.

Sectorul nr.3 – 15.

Domnul Marian Lupu:

21 de voturi. Propunerea nu este acceptata.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule Presedinte,

Eu imi cer scuze ca poate fac asa, o mica remarca. Dumneavoastra asa i-ati spun domnului Bondarciuc, ca, lasati, totuna este degeaba aceasta.

Domnul Marian Lupu:

Eu rog sa nu-mi comentati gesturile. Pentru inceput, cel putin, sa intelegeti sensul lor.

Microfonul nr.3.

Doamna Eugenia Ostapciuc:

Domnule Presedinte...

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Eu vreau sa-i explic domnului Cosarciuc ca...

Doamna Eugenia Ostapciuc:

Noi propunem ca domnul Bondarciuc sa citeasca amendamentul si cine l-a inaintat, caci noi am discutat in comisie. Iese ca votam nu stiu ce. Si punem la vot, daca nu este acceptat... si se insista.

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Noi aceasta si facem acum, fiindca acei care nu au fost...

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Dar ce-i suplimentar, aceasta e.

Domnul Marian Lupu:

Domnule Cosarciuc,

O clipa.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Stimati colegi,

Nu este nimic suplimentar. Sint incluse in sinteza, nu sint sustinute si noi avem dreptul, conform Regulamentuluim sa insistam si sa argumentam suplimentar.

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Avem pozitii de Regulament si avem pozitii de procedura.

Domnule Oleinic,

Eu va rog foarte mult, colega a iesit la microfon, a vorbit regulamentar. Asa. Care sint propunerile asupra carora se insista supunerea la vot, acest lucru il facem.

Rugamintea este: sa avansam mai rapid.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Avansam. Unde ne silim. Aceasta este o politica fiscala.

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Noi ne silim. Problema nu este ca ne silim undeva, problema este ca acelasi lucru noi am putea sa-l facem intr-un timp absolut rational. Aceasta e problema.

Va rog, continuati.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule Presedinte,

Este rational, fiindca deputatul are dreptul, conform Regulamentului, sa introduca amendamente si aceste amendamente sa fie argumentate.

Domnul Marian Lupu:

Pe scurt argumentate. Cititi Regulamentul, va rog. Pe scurt, foarte pe scurt.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Pe scurt. Eu cred ca ma incadrez intr-un minut.

Domnul Marian Lupu:

Va rog frumos, continuati.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Argumentarea pentru fiecare amendament.

Domnul Marian Lupu:

Sintem 5 minute in discutii zadarnice. Continuati va rog.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Dumneavoastra ati insistat.

Domnule presedinte al comisiei,

La pagina 27, articolul 24 din Legea cu privire la punerea in aplicare a titlurilor I si II: “Nu se impoziteaza pina la 1 ianuarie 2010 dobinzile persoanelor juridice de la depozitele bancare depuse in termen ce depaseste 3 ani.”

Propunerea mea a fost sa nu se impoziteze pina la 1 ianuarie dobinzile persoanelor juridice de la depozitele bancare, fara ca sa mai fie cuvintele “depuse in termen ce depaseste 3 ani” s.a.m.d. Adica, in general, ca sa nu fie impozitate dobinzile pina in anul 2010. Si am argumentat si data trecuta, fiindca, avind in vedere situatia pe piata noastra financiar-bancara, ar trebui cumva sa sustinem bancile ca, totusi, sa poata si agentii economici sa depuna aceste depozite.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Da, da, iata, pornind de la situatie si este propunerea ca noi ii facilitam pe agentii economici care depun depozitele pe termen de 3 ani. Si aici, daca putem compara, si bancile au facilitate, cind le dau credite pentru agentii economici pe 3 ani, pe 2 ani, pe 3 ani si e normal, si foarte normal. Noi am discutat, foarte normal.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule presedinte...

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Astazi se aplica impozitul pe venit. Astazi se aplica...

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Astazi se aplica si, in general, au disparut depozitele persoanelor juridice din banci. Au disparut aceste depozite. Noi am facut analiza si avem aceasta informatie. Dumneavoastra stiti ca acum dispar si depozitele persoanelor fizice, cu parere de rau.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Aceasta e alta treaba.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Nu este alta treaba, e aceeasi.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Iata, vedeti, va contraziceti singur ca astazi pentru persoanele fizice nu se aplica impozitul pe venit.

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Dar acolo este alta cauza, dumneavoastra o cunoasteti.

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Stiti, eu adresez foarte delicat, daca doriti, rugamintea atit pentru autor, cit si pentru presedintele comisiei: noi astazi sintem in cadrul unei proceduri, fiindca plenul Parlamentului nu este nici pe departe singura oportunitate pentru a purta aceste discutii si argumente. Au fost oportunitati si in cadrul sedintei comisiei.

Deci, supun votului aceasta propunere. Cine este pentru acceptarea ei, rog sa voteze.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 0.

Sectorul nr.2 – 5.

Sectorul nr.3 – 14.

Domnul Marian Lupu:

19 voturi.

Propunerea este respinsa.

Rog sa continuati.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Eu am finalizat ceea ce tine de amendamente si as vrea sa mentionez ca neacceptarea acestor amendamente va aduce la aceea ca noi vom avea rezultate si mai negative in anul 2007.

Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Alte propuneri?

Microfonul nr.5.

Domnul Alexandru Lipcan:

Articolul 28 din proiectul de lege prevede includerea unui punct nou la Regulamentul privind utilizarea mijloacelor fondului de rezerva ale Guvernului.

Eu propun, in contextul discutiilor care s-au dus in Parlament referitor la administratia publica locala si la descentralizare, ca punctul acesta, in final, sa fie completat cu: “de nivelul unu sau doi, dupa caz”. Este vorba de autoritatile publice locale.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Inca o data, la care articol va referiti?

Domnul Alexandru Lipcan:

Articolul 28 din proiect, pagina 32, sus – alocarea mijloacelor din fondul de rezerva al Guvernului se efectueaza doar prin intermediul organelor centrale de specialitate ale administratiei publice sau ale autoritatilor publice locale. Eu propun sa fie specificat: “de nivelul unu sau doi, dup caz.”

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Vreau sa...

Domnul Marian Lupu:

Deci, e nevoie de ajutorul autorului.

Microfonul nr.1.

Domnule Pop,

Va rog.

Domnul Mihail Pop:

Eu cred ca propunerea ar putea fi acceptata.

Domnul Marian Lupu:

Propunerea este acceptata de autor, respectiv si de comisie.

Domnul Alexandru Lipcan:

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Domnule Stoicov,

Ati vrea sa spuneti ceva? Daca da, mai cu curaj.

Microfonul nr.3.

Domnul Iurie Stoicov:

Domnule Presedinte,

Eu am vrut numai sa constat un lucru foarte straniu. Atunci cind se stradue sa ne convinga pe noi sa votam amendamentele, deputatii din AMN au iesit din sala. Inseamna ca ei singuri nu ii sustin pe colegii lor.

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Domnule Bondarciuc,

Va multumesc.

Stimati colegi,

In aceste conditii, supun votului adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.2750, tinind cont de raportul comisiei sesizate in fond si de propunerile care au fost facute in sala si acceptate de comisie si de autori. Cine este pentru, rog sa voteze. Rog sa fie anuntate rezultatele.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 31.

Sectorul nr.2 – 27.

Sectorul nr.3 – 0.

Domnul Marian Lupu:

58 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi. (Rumoare in sala.) Cer scuze, pentru stenograma.

Numaratorii:

Sectorul nr.2 – 1.

Sectorul nr.1 – 0.

Sectorul nr.3 – 11.

Domnul Marian Lupu:

12 voturi “impotriva”.

Cu acest bilant, proiectul de Lege nr.2750 este adoptat in lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.3047 pentru modificarea articolului 82 din Codul muncii al Republicii Moldova.

Guvernul.

Domnul Sergiu Sainciuc – viceministru al economiei si comertului:

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Stimati deputati,

Onorata asistenta,

Modificarea propusa la articolul 82 litera i) din Codul muncii: incetarea contractului individual de munca, in circumstante ce nu depind de vointa partilor, prevede ca contractul individual de munca se va desface doar cu conducatorii de unitati, la atingerea virstei de 65 de ani.

Dupa eliberare, cu ei vor putea fi incheiate contracte individuale de munca pentru o durata de pina la 2 ani, in conditiile articolului 55 litera f) din Codul muncii, dar in alte functii decit cele de conducator de unitate. Astfel, prin acceptarea modificarii propuse, cu salariatii, la atingerea virstei de pensionare, contractul individual de munca nu se va desface in circumstante ce nu depind de vointa partilor. Desfacerea contractului se va efectua in conditii generale.

Pornind de la cele mentionate, rog Parlamentul sa sustina proiectul dat.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Stimati colegi,

Intrebari?

Microfonul nr.4.

Doamna Valentina Golban:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule ministru,

Intrebarea mea, probabil, este partial adresata dumneavoastra. Cred ca, in mare masura, o adresez colegilor nostri deputati, indeosebi celor juristi. Noi am operat modificari in Codul muncii in luna februarie – martie. A fost votat in doua lecturi, trimis Presedintiei, remis spre examinare, revotat, trimis Presedintelui tarii.

Deci, eu as vrea ca revenirea la aceste modificari in Codul muncii sa nu fie interpretata ca o atitudine neserioasa a Parlamentului si revenirea, ori de cite ori apare o situatie, probabil, iesita din comun, daca am revenit iarasi peste citeva luni la aceasta situatie. Dupa ce a fost, cred eu, si expertizata de specialisti acolo, la Presedintie, in data de 26 mai legea a fost promulgata.

Cred eu ca intentia noastra atunci a fost una buna, pentru ca toti am sustinut, am dorit foarte mult sa stimulam si venirea tinerilor specialisti, incadrarea lor in cimpul muncii. Adica, exista problema ca pensionarii, la un moment dat, s-au suparat foarte mult pe ridicarea cenzului de virsta si dati sa avem curajul sa spunem, ca anume asa a fost. Am crezut ca ar fi benefic pentru ei sa plece la odihna binemeritata.

In cazul in care s-au complicat lucrurile cu nivelul de pensionare pentru unele categorii, dar nu pentru toti, caci, totusi, sint si pensionari care au o pensie care ar permite minimumul de existenta, desigur, au aparut aceste interpretari eronate. Totusi, nu stiu daca a avut dreptul si Presedintele sa interpreteze, la bunul sau plac, si lucrurile s-au complicat in societate dupa ce au fost operate asa, sa zic, opinii in mijloacele de masa.

Eu cred ca de la caz la caz conducatorii institutiilor au avut posibilitate sa aplice si alte articole care permit rezolvarea acestei situatii – netrimiterea fortata a pensionarilor. Adica, in Codul muncii sint articolele 54, 55 si 68.

Eu nu stiu daca prin aceste modificari, cu care venim astazi, noi rezolvam situatia. Mi se pare ca este in continuare discriminatorie. As vrea sa le raspundem celor care deja au fost eliberati din functie. Pentru ca avem petitii, adresari deputatilor, comisiilor, sa vedem, cum rezolvam aceste situatii? Problema ramine.

Aceste modificari cu care astazi veniti dumneavoastra, inca o data repet, au un caracter discriminatoriu. Si nu stiu daca vom rezolva situatia. Ar trebui sa gasim solutii pentru toate problemele.

Domnul Sergiu Sainciuc:

Va multumesc.

De fapt, norma care este in vigoare astazi nu limiteaza dreptul pensionarului de a activa, fiindca este referinta la articolul 55 litera f): “Cu aceste persoane se incheie contract individual de munca pe o perioada determinata.” Si lucrul acesta trebuie sa fie respectat de catre patroni. Nu este nici o discriminare din punct de vedere al dreptului la munca pentru salariatii pensionari.

Ceea ce se propune astazi, iarasi nu este o discriminare, nu este nici o incalcare a drepturilor muncii internationale. Este doar o reglementare: anume cu conducatorii de unitati. Apropo, la comisie s-a discutat problema aceasta, noi sintem de acord ca sa fie lucrul acesta stipulat: “Numai cu conducatorii unitatilor de stat si ai unitatilor cu capital majoritar de stat acest contract individual de munca sa se desfaca din circumstante ce nu depind de vointa partilor.” Ulterior, cu aceste persoane se incheie contractul de munca pe perioada determinata in alte functii.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

Domnul Dumitru Prijmireanu:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimate domnule ministru,

In opinia noastra, as spune eu, proiectul mentionat este binevenit, noi il vom vota, intr-o oarecare masura va linisti spiritele in societate. Dar am o intrebare de precizare.

Domnule viceministru,

In nota informativa, e scris, in prima propozitie, citez: “Modificarile propuse la articolul 82 din Codul mucii prevad: contractul individual de munca se va desface doar cu conducatorii de unitati la atingerea virstei de 65 de ani.” In continuare este scris: “dupa pensionare”. Deci, aici sintagma data poate sa trezeasca nedumerire.

Domnul Sergiu Sainciuc:

Este o greseala tehnica.

Domnul Dumitru Prijmireanu:

Pai, da. Pentru ca cenzul de pensionare este 57 de ani si de 62 de ani.

Domnul Sergiu Sainciuc:

Este o greseala tehnica, deoarece in proiectul de lege se mentioneaza, la nota: “Persoanele eliberate din serviciu in temeiul literei e).” Imi cer scuze. Este o greseala tehnica.

Domnul Dumitru Prijmireanu:

Bine.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

Domnul Gheorghe Susarenco:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule ministru,

Cred ca si dumneavoastra ati observat, Seful statului, de fapt, cred ca va dat imboldul sa faceti aceasta propunere si, totusi, ne intereseaza, de ce pastrati pentru conducatori acest plafon de 65 de ani? Si sa-mi spuneti, cum veti ingradi dreptul de a fi conducator, spre exemplu, la un judecator al Curtii Constitutionale, sa fie Presedinte al Curtii Constitutionale? Ori, conform legii, plafonul de virsta pentru acestia este de 70 de ani. Cum veti ingradi dreptul unui ministru sa fie Prim-ministru sau al unui Presedinte de tara?

Domnul Sergiu Sainciuc:

Multumesc.

In principiu, norma data se refera la incheierea contractului individual de munca intre fondator si salariat, conducatorul, in cazul de fata, este si el salariat. Nu se refera norma aceasta la persoanele alese in functii elective si numite. Deci, norma aceasta, care este propusa, se refera doar la raporturile de munca, cind se incheie un contract individual de munca, dar nu la alte situatii.

Domnul Gheorghe Susarenco:

Da, dar daca este deja incheiat contractul de munca si a atins plafonul de 65 de ani, sa inteleg ca contractul de munca va fi reziliat.

Domnul Sergiu Sainciuc:

In principiu, articolul 55 litera i) din Codul muncii actualmente prevede, ca, in genere, cu conducatorii de unitati, cu adjunctii lor si cu contabilii-sefi ai unitatilor se incheie contract individual de munca pe o perioada determinata. Cu dinsii nu se incheie contract individual de munca pe o perioada nedeterminata.

Actualmente, prin introducerea sau modificarea literei i) din articolul 82, se prevede doar o limitare a virstei maxime de ocupare a functiei de conducator al unitatii in cazul incheierii unui contract individual de munca, dar nu in alte situatii cind persoana este alesa in functie selectiva.

Domnul Gheorghe Susarenco:

Dar care este logica? De ce, de pilda, o persoana care are 67 de ani, spre exemplu, nu poate fi un conducator de intreprindere de stat, dar poate fi Presedinte de tara sau, mai stiu eu, altceva? Dar care este logica, de ce noi ingradim dreptul unui cetatean de 67 de ani sa fie conducator de intreprindere?

Domnul Sergiu Sainciuc:

Nu este nici o incalcare a normelor constitutionale sau internationale ale muncii, fiindca, se refera, inca o data repet, doar la incheierea contractului individual de munca in cazul patron–salariat.

Domnul Gheorghe Susarenco:

Propunerea ar fi, cred, iata, si de la alti colegi parvine, ca am putea accepta pentru conducatorii din administratia publica, unde statul ar putea sa reglementeze asemenea proceduri. Dar altfel, eu cred ca se incalca un principiu constitutional. Pare-mi-se la articolul 16 se vorbeste despre egalitatea tuturor cetatenilor in fata legii. Asa mi se pare mie. Si considerati-o ca o propunere, ca un amendament.

Domnul Sergiu Sainciuc:

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Domnul Vladimir Filat:

Stimate domnule viceministru,

Si mie mi se pare foarte straniu ca noi incercam sa-i divizam pe cei care activeaza pe categorii: conducatori si functionari simpli.

Am o intrebare vizavi de aplicabilitatea amendamentului respectiv. Ce se va intimpla cu acei care au fost pensionati in perioada de la intrare in vigoare a codului si pina la intrarea in vigoare a modificarilor respective? Au fost concediati un numar impunator de oameni, din cite am fost informat, in baza legii, deci, legal. Ce o sa se intimple? Ati facut o prevedere?

Domnul Sergiu Sainciuc:

In principiu, dupa informatia pe care noi o detinem, majoritatea pensionarilor care au fost eliberati, au fost incadrati in cimpul muncii in baza contractului individual de munca pe o perioada determinata.

Prin intermediul Inspectiei Muncii toate cazurile semnalate, unde au fost admise incalcari ale legislatiei muncii, vor fi verificate si vom cere de la conducatori sa se conformeze legislatiei in vigoare.

Domnul Vladimir Filat:

Da, ati raspuns foarte telegrafic, dar nu ati raspuns la intrebare. Eu vorbeam de acei care au fost eliberati legal, deci, in baza Codului muncii, amendat si promulgat, si intrat in vigoare in modul stabilit.

Domnul Sergiu Sainciuc:

Bine.

Codul muncii, modificarile care au fost operate, au intrat in vigoare la 2 iunie. In cazul de fata cind va fi pusa in aplicare legea depinde tot de acest fapt.

Domnul Vladimir Filat:

Pai, eu intreb, ce se va intimpla cu acei care au fost pensionati?

Domnul Sergiu Sainciuc:

Deci, am mentionat, acei care au fost eliberati, au avut dreptul sa-si stabileasca pensia sau sa nu-si stabileasca pensia. Este vorba ca litera i) din Codul muncii, care este astazi in vigoare, permite ca contractul individual de munca sa se desfaca in circumstante ce nu depind de vointa partilor. Concomitent, cu aceste persoane putea fi incheiat si s-au incheiat contracte individuale de munca pe o perioada determinata. Deci, s-a facut in cadrul legal al legii de astazi.

Deci, o sa examinam prin intermediul Inspectiei Muncii celelalte cazuri cind s-au admis abuzuri din partea conducatorilor de unitati la eliberarea din functie a salariatilor pensionari.

Domnul Vladimir Filat:

In primul rind, parerea mea este ca dumneavoastra induceti in eroare vizavi de abuzuri. Ei au aplicat norma legii.

In mod normal, daca aveam timp pina la lectura a doua, era absolut necesar ca, pentru lectura a doua, sa veniti si cu o informatie: citi pensionari au fost eliberati in baza prevederilor vechi? Eu inteleg ca nu aveti. Si, probabil, in toamna vom intra intr-o discutie mai ampla vizavi de problema data.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Domnul Leonid Bujor:

Multumesc frumos.

Domnule viceministru,

Daca imi permiteti, va adresez o intrebare. Cum am putea noi in cazul in care acceptam propunerea dumneavoastra, pe care eu o consider, de asemenea, discriminatorie, sa explicam unui director al unei gradinite de copii dintr-un sat din Republica Moldova ca, din momentul cind el atinge virsta de 65 de ani, nu mai poate fi conducator al acestei gradinite de copii? Ce s-a schimbat? El devine un profesionist de o calitate mai slaba? Avem foarte multi specialisti in localitatile satesti? De care principii ne conducem?

Domnul Sergiu Sainciuc:

In cazul de fata acest conducator poate fi si adjunctul conducatorului, poate ocupa si orice alta functie in aceasta unitate, ca si in continuare sa-si realizeze abilitatile profesionale in cimpul muncii.

Domnul Leonid Bujor:

Acesta este argumentul dumneavoastra?

Domnul Sergiu Sainciuc:

Da.

Domnul Leonid Bujor:

Pai, dumneavoastra nu strigati “da”, ca ma puneti sa adresez a doua intrebare, ca “da” aceasta e ca un fel de “nu”.

Domnule viceministru,

Nu considerati dumneavoastra ca o varianta mai optima proiectul de lege propus de unii colegi deputati, care prevede excluderea acestui punct din articolul 82 al Codului muncii?

Domnul Sergiu Sainciuc:

In principiu, s-a acceptat ceea ce s-a propus in general, dar cu o exceptie – ceea ce tine de conducatorul unitatii de stat sau cu capital majoritar de stat.

Domnul Leonid Bujor:

Domnule viceministru,

Nu ne induceti in eroare. In general, ati tinut cont, dar in special nu ati tinut cont, fiindca esentialul din proiectul de lege propus de acei patru coautori este respins in ceea ce propuneti dumneavoastra.

Considerati dumneavoastra ca e normal ca un cetatean al Republicii Moldova, care a atins virsta de 65 de ani, sa poata activa inclusiv in Parlamentul Republicii Moldova?

Domnule ministru,

Ii revine dumnealui o responsabilitate mai mica ca unui director de gradinita?

Domnul Sergiu Sainciuc:

Multumesc.

Domnul Leonid Bujor:

Ati spus ca nu e discriminatoriu, de aceea va intreb.

Domnul Sergiu Sainciuc:

Mentionez inca o data ca prevederea data se refera doar la contractul individual de munca in cazul incheierii lui cu salariatul conducator de catre angajator, norma aceasta se refera doar in situatia data. Si in celelalte cazuri cu persoanele alese nu se incheie doar contractul individual de munca.

Practica internationala ne arata, ca chiar si cu functionarii publici, la atingerea virstei de pensionare contractul individual de munca se desface, ceea ce nu este stipulat la noi. In cazul sustinerii modificarii respective este doar o particularitate a perioadei de activitate in functie de conducator al unei unitati de stat sau cu capital majoritar de stat.

Domnul Leonid Bujor:

Va multumesc pentru raspuns la a doua intrebare.

Vreau doar sa comentez 30 de scunde. Eu regret foarte mult faptul ca din ceea ce se vorbeste aici, de la tribuna principala, rezulta ca unul din membrii Guvernului Republicii Moldova, din momentul cind atinge virsta de 65 de ani trebuie automat eliberat din functie, nu din alte criterii: ca nu este profesionist, ca a incalcat ceva, dar, pur si simplu, pentru faptul ca a atins virsta de 65 de ani.

Daca dumneavoastra considerati ca acesta este un lucru corect si este o atitudine obiectiva, eu nu sint de acord cu dumneavoastra. De aceea, consideram inoportun de a vota acest proiect de lege. Consideram ca se incalca si prevederile constitutionale, drepturile cetatenilor Republicii Moldova. Avem putini someri ca mai alungam oamenii de la munca?

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Doamna Valentina Buliga:

Domnule viceministru,

Stimati colegi deputati,

Eu cred ca initiativa parvenita in numele Guvernului astazi, in primul rind, este foarte in graba. Problema care se discuta astazi trebuie s-o abordam mult mai complex si multidimensional, deoarece acest proiect de lege nu va solutiona astazi soarta pensionarilor sau soarta celor 67% dintre tineri care pleaca peste hotare. Noi trebuie sa ne gindim, care este pozitia si atitudinea Republicii Moldova fata de acele tendinte care sint, in genere, in Europa de sud-est: imbatrinirea populatiei, virsta de pensionare, locurile de munca, raminerea tineretului in tara.

Si eu cred ca aceasta initiativa legislativa, nu va solutiona problema.

Domnule Sainciuc,

Dumneavoastra ca un specialist in domeniu, si domnul Esanu, reprezentant permanent al Guvernului in Parlament, sa-i transmiteti Guvernului ca in toamna sa vina, in genere, cu o propunere strategic corecta: ce facem noi in Republica Moldova ca si pensionarilor sa le asiguram un trai decent? Si daca pot munci, sa munceasca pina la virsta respectiva, pe care noi cu dumneavoastra trebuie s-o determinam. Ce facem noi cu tinerii care astazi sint in cautarea unui loc de munca?

Cred ca si la sfiriitul anului 2006 ar fi binevenita, din partea Guvernului, o astfel de abordare intr-un cadru legal, intr-o strategie de solutionare a problemelor cu care ne confruntam astazi.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Domnule Rosca,

Va rog.

Domnul Iurie Rosca:

Domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Doar in calitate de observatie de ordin general: eu nu prea inteleg, de ce se insista asa de mult asupra unei evidente? Pensionarii nu sint someri.

Stimati prieteni,

Pensionarii nu se incadreaza in notiunea de someri. Una la mina.

Putem sa discutam in alt context: cum sa facem ca veniturile pensionarilor sa fie mai mari in functie de posibilitatile financiare ale tarii?

Insa mi se pare o chestiune de bun simt ca sa cadem de acord cu totii, ca nici in cazul pe care il propune proiectul respectiv, ca si, de altfel, in cazurile functionarilor publici, nu ar trebui sa admitem raminerea pensionarilor in functie, pentru ca aceasta inmulteste numarul de someri care pleaca peste hotare in cautarea unui loc de munca. Nu din lipsa de respect pentru oamenii in etate, dar pentru ca oamenii care au atins virsta pensionarii nu ar trebui sa beneficieze si de pensie, si de un salariu in detrimentul tinerilor apti de munca care nu-si pot gasi loc in Republica Moldova, pentru a avea macar o sursa de venit legala si decenta.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Domnul Iurie Rosca:

Ma iertati.

Totusi, este regretabil, impresia mea personala este, ca astfel de subiecte ar trebui sa ne gaseasca uniti, solidari si corecti, nu ar trebui sa serveasca drept speculatii de ordin politic. Pentru ca, am impresia, unele propuneri si interventii mai mult se orienteaza la telespectatori si radioascultatori, decit la esenta problemei.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Domnul Dumitru Braghis:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule viceministru,

Am doua intrebari. Prima intrebare. Dumneavoastra ati calculat, ati verificat cumva, cam citi oameni vor fi afectati sau la citi oameni se refera acest amendament care este propus astazi, 10, 50, 5?

Domnul Sergiu Sainciuc:

Conducatori ai unitatilor de stat sau cu capital majoritar de stat sint in jur de
2 000, daca e sa luam cu aceasta virsta.

Domnul Dumitru Braghis:

Eu va vorbesc de virsta 65 si mai mare, citi oameni? 5, 10, 15. Citi sint?

Domnul Sergiu Sainciuc:

Acestia sint unitati.

Domnul Dumitru Braghis:

De fapt, aceasta lege, aceasta modificare nu schimba nimic. Eu inteleg ca aceasta lege sau aceasta modificare se propune pentru a solutiona problema la maximum 15 – 20 de persoane, in rest nu are nimic.

Si atunci trag concluzia ca acest amendament a aparut doar datorita faptului ca domnul Presedinte Voronin, la conferinta respectiva de presa, a anuntat ca acest document sau aceasta prevedere se refera doar la persoanele care au atins virsta respectiva si sint in functie de raspundere, in functie de conducator, nu asa cum explicati dumneavoastra acum.

Fiindca, repet inca o data, este vorba doar de un numar foarte mic de oameni. Nu stiu daca pentru aceasta trebuie sa pierdem atit timp noi aici, in Parlament, dumneavoastra la Guvern, si sa cheltuim banii publici.

Si a doua intrebare. Eu inteleg ca dumneavoastra ati avut posibilitate sa luati cunostinta de initiativa deputatilor, inclusiv si eu am semnat aceasta initiativa. Spuneti-mi, va rog, care este sau care ar putea sa fie avizul dumneavoastra la acea initiativa? Si de ce apare initiativa dumneavoastra, care, de fapt, in linii mari, corespunde cu aceea, cu exceptie la 5, 10, 15 persoane?

Domnul Sergiu Sainciuc:

Mi e greu sa raspund la aceasta intrebare, fiindca stiu ca este initiativa data, ea este actualmente la examinare.

Domnul Dumitru Braghis:

Da, multumesc.

Eu trebuie sa inteleg ca dumneavoastra nu cunoasteti in detalii.

Onorat Parlament,

Eu vreau sa mentionez un singur lucru. Diferenta dintre acest proiect de lege si proiectul nr.2910 este una, ca pentru 5, 15 sau 20 de oameni, fiindca nimeni nu poate sa numeasca aceasta cifra, aprobam o modificare care nu schimba situatia.

Si atunci se pune intrebarea: de ce trebuie aceasta propunere aprobata in regim de urgenta, pe cind initiativa care sta de doua saptamini de zile asteapta alta soarta?

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, domnule viceministru.

Rog sa luati loc.

Rog comisia.

Domnul Vladimir Eremciuc:

Спасибо, господин Председатель.

Если позволите, я отвечу господину Брагишу несколько иначе. Не 10, не 15 затрагивает статья 81 Кодекса о труде, а немного больше. Дело в том, что, когда были приняты эти изменения, наши руководители неправильно их поняли и рьяно начали освобождать всех лиц пенсионного возраста. Это первый момент.

Второй момент. На сегодняшний день у нас в стране где-то порядка
60 000 работающих пенсионеров, поэтому данная статья касается более широкой аудитории.

Permiteti-mi sa raportez.

Comisia pentru protectie sociala, sanatate si familie a examinat proiectul de Lege privind modificarea articolului 82 din Codul muncii al Republicii Moldova, prezentat de Guvern, si constata urmatoarele.

Scopul elaborarii proiectului de lege nominalizat este excluderea posibilitatii eliberarii din functie a persoanelor pensionate, fara vointa lor, dar pe motivele obtinerii dreptului la pensie sau a acordarii pensiei, axind aceasta prevedere doar referitor la conducatorii unitatii care au atins virsta de 65 de ani.

Nota care se propune spre a fi supusa modificarii, va asigura posibilitatea incadrarii ulterioare a acestor persoane in temeiul articolului 55 litera f), adica in temeiul unui contract de munca pe o perioada determinata de pina la 2 ani, fara drept de a ocupa din nou o functie de conducator de unitate.

In rezultatul discutiei in comisie, s-a propus ca textul articolului 82 litera i) sa fie completat cu cuvintele “de stat si capital majoritar de stat”.

Domnul deputat Serafim Urechean a inaintat propunerea de a fi abrogata prevederea articolului 82 litera i) in varianta actuala din Codul muncii.

Tinind cont de cele relatate si de faptul ca o asemenea modificare a Codului muncii va contribui la protejarea intereselor salariatilor, inclusiv a drepturilor constitutionale ale cetatenilor la munca, comisia sesizata in fond propune proiectul de Lege pentru modificarea articolului 82 din Codul muncii spre aprobare in prima lectura, cu completarea propusa de comisie, in lipsa obiectiilor si propunerilor suplimentare – si spre adoptare in lectura a doua.

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Intrebari pentru comisie?

Microfonul nr.4.

Domnul Dumitru Braghis:

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu vreau sa-i explic domnului Eremciuc ca eu am intrebat citi vor fi afectati. Invers, initiativa noastra si initiativa Guvernului prevede ca de azi inainte nu poate fi aplicata prevederea ca oamenii sa fie eliberati din functie o data cu atingerea virstei de pensionare.

Aceasta este initiativa noastra si, partial, si initiativa Guvernului. Dar, conform initiativei Guvernului, o parte din acesti oameni, totusi, vor fi eliberati. De aceea si am intrebat:

Domnule Eremciuc,

Citi vor fi afectati? Si nu trebuie sa intoarceti sau sa expuneti parerile asa cum va pare dumneavoastra ca le-ati inteles.

Domnul Vladimir Eremciuc:

Eu am dreptul la parere, asa ca...

Domnul Dumitru Braghis:

Pai da, dar nu trebuie sa spuneti despre parerea mea.

Domnul Vladimir Eremciuc:

Da, eu nu am spus din partea comisiei, dar am spus parerea mea.

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Microfonul nr.5.

Domnul Gheorghe Susarenco:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule presedinte sau reprezentant al comisiei,

Dumneavoastra ati spus ca legea n-a fost interpretata corect de catre unii dintre conducatori, legea nu a fost interpretata asa cum este scris, conform buchiei ei.

Atunci, in acest caz, nu ar fi fost mai bine sa fie o initiativa de interpretare a legii adoptate. Daca dumneavoastra considerati ca legea adoptata anterior de majoritatea parlamentara a fost corecta, atunci, conform articolului 66 litera c), dati sa interpretam legea de ce trebuie s-o modificam?

Domnul Vladimir Eremciuc:

Я имел в виду, когда говорил о том, что некоторые руководители или большинство руководителей поняло, что надо сразу всех лиц, достигших пенсионного возраста, освобождать от работы, да и наша фракция так считает, что не должно было так случиться.

Мы должны были дать возможность руководителям, именно этой поправкой в статью 82, позволить пенсионерам, которые необходимы для производства и которые исполняют свои функции на должном уровне, продолжать дальше работать.

Такова была наша идея, заложенная в пункте i), которая была поддержана комиссией.

Domnul Gheorghe Susarenco:

Eu personal, ca jurist, consider ca toti conducatorii care au eliberat pensionarii, au aplicat corect legea. Si dumneavoastra trebuie sa recunoasteti ca s-a facut o gafa si acum vreti cumva s-o vopsiti, pitigoiul, fiindca Presedintele Voronin a spus in interviu ca n-au inteles corect.

Domnul Vladimir Eremciuc:

Noi nu sintem pictori si nu vopsim.

Domnul Marian Lupu:

Asa, alte...

Da, microfonul nr.5.

Domnul Iurie Bolboceanu:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Stimate raportor,

Dumneavoastra ati mentionat ca unii conducatori nu au interpretat corect articolul 82 litera i). Spuneti va rog, dar ce stipuleaza articolul 82 litera i) si ce nu a fost interpretat corect de catre conducatorii acelor intreprinderi care au eliberat oamenii de la lucru?

Domnul Vladimir Eremciuc:

Eu nu doresc sa fac aici analiza, dar articolul 82 litera i), citesc in limba rusa. Articolul 82. Прекращение индивидуального трудового договора по обстоятельствам, не зависящим от воли сторон. Пункт i) – выход работников согласно действующему законодательству на пенсию по возрасту или пенсию за выслугу лет либо приобретение ими права на такую пенсию.

Иными словами, – военнослужащие, летный состав, МВД, то есть лица, которые выходят на пенсию раньше, чем остальные категории населения, подпадали под эту статью.

Domnul Iurie Bolboceanu:

Domnul raportor,

Articolul pe care l-ati citit dumneavoastra prevede expres ca pentru acei care au atins virsta de pensionare, contractele de munca sint intrerupte. Aceasta a fost prevederea pe care a adoptat-o Parlamentul Republicii Moldova.

Domnul Vladimir Eremciuc:

Да, но существует 55-я статья.

Domnul Iurie Bolboceanu:

Si conducatorii au aplicat-o corect. Deci, sa nu eronam lucrurile, va rog.

Domnul Marian Lupu:

Asa, alte intrebari nu vad sa fie.

Va multumesc, domnule Eremciuc.

Stimati colegi,

In aceste conditii, supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.3047. Cine este pentru, rog sa voteze. Eu rog pentru stenograma rezultatele. Sa-mi fie clar.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 31.

Sectorul nr.2 – 25.

Sectorul nr.3 – 5.

Domnul Marian Lupu:

61 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.3047 este aprobat in prima lectura.

Comisia a propus lectura a doua.

Microfonul nr.4.

Domnul Ivan Banari:

Domnule Presedinte,

A fost introdus in ordinea de zi al doilea proiect de lege la aceeasi tema, proiectul nr.2910. De aceea, propun ca si el sa fie discutat, aprobat in prima lectura si dupa aceea sa le unim impreuna si sa.

Domnul Marian Lupu:

Domnule Banari,

Da, dumneavoastra ati inaintat aceasta propunere si eu am si supus-o votului. Iata, este dosarul cu acest proiect. Nu am nici un aviz in afara avizului din partea Comisiei pentru drepturile omului. Nu am nici un aviz nici de la o comisie si nici raportul.

Domnul Ivan Banari:

Domnule Presedinte,

Proiectul nostru a fost inaintat cu doua saptamini inainte.

Domnul Marian Lupu:

Domnule Banari,...

Domnul Ivan Banari:

In comisie a fost respins, fara nici o discutie.

Domnul Marian Lupu:

Eu va explic ce am eu aici in fata mea la proiectul de Lege nr.2910. Eu am initiativa data si avizul Comisiei pentru drepturile omului. Mai mult nimic in dosar nu este. In acest caz, conform normelor de regulament, eu nici nu pot sa supun dezbaterilor acest proiect, neavind nici raportul comisiei, nici avizele.

Microfonul nr.4, va rog.

Domnul Dumitru Braghis:

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu nu am vrut sa abordez aceasta chestiune, dar daca dumneavoastra insistati, atunci trebuie s-o facem. Domnule Presedinte, vreau sa va declar ca astazi, de exemplu, am citit raportul Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati asupra chestiunii care se dezbate acum. Dar din ceea ce am vorbit cu unii membri ai comisiei, ei nu au participat la aceasta sedinta. Nu stiu cind a avut loc. Ieri, documentul a fost inaintat, inregistrat in Parlament, astazi eu de la 8 sint la lucru, nu am fost invitat nici la o sedinta a comisiei. Am vorbit cu domnul Susarenco, el este aici de la 7 si jumatate, tot nu a fost invitat la sedinta comisiei.

De aceea, daca dumneavoastra vorbiti despre faptul ca au avut loc sedintele comisiei sau nu au avut sedintele comisiei, cred ca ar trebui sa fim mai atenti atunci cind punem asemenea lucruri aici in discutie. Fiindca noi toti sintem vii si am fost parca toti la lucru astazi.

Domnul Marian Lupu:

Domnule Braghis,

In aceasta sala nici nu poate sa fie nimeni mort, lucreaza doar viii.

Domnul Dumitru Braghis:

Se creeaza impresia ca unii sint morti, fiindca o fac pe mortul in popusoi.

Domnul Marian Lupu:

Deci, eu va rog foarte mult sa va controlati, fiindca eu nici nu am functia...

Domnul Dumitru Braghis:

Domnule Presedinte,

Ma controlez foarte mult si dumneavoastra tot controlati-va, va rog.

Domnul Marian Lupu:

Nu am functia sa alerg dupa dumneavoastra sa vad la ce ora si cind au loc sedintele comisiilor. Eu v-am informat asupra unui fapt ca in dosarul prezentat in Prezidiul Parlamentului, la nr.3047, sint prezente toate documentele. Daca va intereseaza, ascultati, daca nu, terminam discutia aici.

Domnul Dumitru Braghis:

Domnule Presedinte, eu...

Domnul Marian Lupu:

Va rog, eu nu v-am intrerupt. La dosarul 2910, ceea ce eu acum am aici, pe masa, este ceea ce v-am demonstrat. Pe care motiv, rog sa va retineti cu invinuiri si cu tot felul de insinuari. Eu am constatat ceea ce are presedintele sedintei in fata.

Pretentii in acest context sint?

Voce din sala:

Sint.

Domnul Marian Lupu:

Care anume? Va rog sa le spuneti.

Domnul Dumitru Braghis:

Deci, domnule Presedinte,

Vreau inca o data sa constat ca a doua oara in aceeasi perioada de timp, datorita, inclusiv a actiunii dumneavoastra, propunerile noastre sint sau excluse, sau respinse, sau cumva tergiversate spre a fi examinate, fiindca tot asa cum ati dat indicatii sa fie examinata in regim de urgenta initiativa Guvernului care a aparut ieri, dumneavoastra, ca Presedinte al Parlamentului, ati avut tot dreptul si ati stiut foarte bine ca se refera la acelasi punct din lege si proiectul de Lege nr.2910. Si atunci dumneavoastra, daca sinteti echidistant, trebuia sa prezentati deputatilor in Parlament posibilitate sa examineze ambele cazuri si ambele proiecte de modificare si sa fie examinate in regim de urgenta ambele initiative legislative.

In acest caz, dumneavoastra ati dat dovada de faptul ca sustineti o parte doar din deputatii care activeaza in Parlament sau Guvern. Si, invers, o alta parte dintre deputati incercati sa-i denigrati.

Domnul Marian Lupu:

Domnule Braghis,

Prin ce actiuni?

Domnul Dumitru Braghis:

Prin faptul ca doar un singur proiect, care tine de acelasi articol, a fost examinat in regim de urgenta, la indicatia Presedintelui Parlamentului domnului Marian Lupu.

Domnul Marian Lupu:

Deci, eu am semnat fisa de inregistrare si distribuire atit privind proiectul dumneavoastra, cit si privind acest proiect. Unde este actiunea de blocaj?

Domnul Dumitru Braghis:

Actiunea este in faptul ca documentul nostru nu se examineaza in comisie, iar acest document astazi, in regim de urgenta, s-a examinat la indicatia Presedintelui Parlamentului. Asa am fost informat eu.

Domnul Marian Lupu:

Controlati-va informatiile, inainte de a iesi la microfon.

Domnul Dumitru Braghis:

Nu trebuie sa controlez, fiindca asa este informatia presedintelui comisiei.

Domnul Marian Lupu:

Asa,

Microfonul nr.3.

Domnul Dumitru Braghis:

Nu pot sa nu cred.

Domnul Vladimir Eremciuc:

Спасибо.

Хочу сказать, что комиссия состоялась. Заседание комиссии сегодня я как заместитель председателя комиссии проводил. Присутствовали на комиссии практически все члены, за исключением депутата Олейника и по уважительным причинам председателя комиссии Булиги. Остальные все сегодня присутствуют в зале. Это первый момент.

Второй момент. законопроект № 2910 не включен в план работы комиссии, потому что мы не имеем заключения по данному законопроекту. Мы не рассматривали.

Domnul Marian Lupu:

Господин Еремчук,

значит, с учетом поступивших обвинений. Я давал ли вам, каких либо отдельных указаний по поводу того чтобы в таком режиме организовывать работу комиссии или эта была инициатива комиссии.

Domnul Vladimir Eremciuc:

Комиссия планирует свою работу самостоятельно и обсуждает на комиссии план работы.

Domnul Marian Lupu:

Stimate coleg Braghis,

Rog sa inregistrati, unele elemente, (Rumoare in sala.) nu, nu, nu, s-a terminat. Nu va suparati, ati stat suficient si foarte multe lucruri ni le-ati spus.

Domnul Vladimir Eremciuc:

И еще один момент.

Domnul Marian Lupu:

Da, va rog.

Domnul Vladimir Eremciuc:

Концепция законопроекта № 2910 совсем иная, чем концепция закона
№ 3047. Они предлагают исключить полностью статью 80 и пункт i) 82-й статьи.

Domnul Marian Lupu:

Asa.

Domnul Vladimir Eremciuc:

А мы предлагаем еще модифицировать.

Domnul Marian Lupu:

Deci, noi sintem, in general, la pozitia pentru lectura a doua. Propuneri pentru lectura a doua, daca sint?

Microfonul nr.4.

Domnul Dumitru Braghis:

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu nu am vorbit despre indicatiile date comisiei, la care s-a referit domnul Eremciuc, am vorbit despre comisia in care sint eu membru si la sedinta careia eu nu am fost invitat. Ca sa fie clar, daca poate dumneavoastra nu ati inteles ceea ce am spus eu.

Domnul Marian Lupu:

Acum, ca sa fie clar si pentru dumneavoastra: eu nu dau niciodata indicatii particulare nici unei comisii in ce regim sa munceasca.

Domnul Dumitru Braghis:

Domnule Presedinte al Parlamentului,

Conform Regulamentului Parlamentului, dumneavoastra aveti dreptul de a da indicatii de a examina in regim de urgenta initiative legislative pe care le considerati absolut necesare.

Domnul Marian Lupu:

...De competenta mea tine dreptul si uzarea de acest drept.

Domnul Dumitru Braghis:

Si atunci cind ati avut doua initiative legislative la aceeasi tema, trebuia sa procedati identic fata de aceste doua initiative legislative.

Domnul Marian Lupu:

Propuneri pentru lectura a doua.

Microfonul nr.4.

Domnul Ivan Banari:

Domnule Presedinte,

Astazi, in cadrul Comisiei pentru politica externa si integrare europeana, cind s-a discutat proiectul pe care l-am examinat deja in prima lectura, eu am cerut membrilor comisiei ca voi veni cu acest proiect si toti au fost de acord. Am fost surprins cind am primit materiale referitor la proiectul nr.3047 aici, deja
aflindu-ma in sala, si la proiectul nr.2910 – nimic. Deci numai initiativa noastra.

De aceea, eu propun sa aminam lectura a doua pentru miine, in modalitate de urgenta examinam si proiectul nr.2910, initiativa noastra, si miine discutam in plen in lectura a doua.

Domnul Marian Lupu:

Deci, voi face aceasta propunere in functie de rezultatul votului.

Stimati colegi,

De fapt, propunerea este...

Domnule Braghis,

Nu v-a fost suficient timpul, pina acum? De fapt, colegul a propus o varianta care se refera la neexaminarea in lectura a doua a acestui proiect si contravine propunerii comisiei. Sint doua propuneri diferite, de fapt, de procedura, pe care motiv supun votului.

Cine este pentru examinarea in sedinta de astazi in lectura a doua a acestui proiect, rog sa voteze. Rog sa fie anuntate rezultatele.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 31.

Sectorul nr.2 – 25.

Sectorul nr.3 – 0.

Domnul Marian Lupu:

56 de voturi. Deci, raminem pe faza lecturii a doua. Propuneri?

Microfonul nr.4.

Domnul Dumitru Braghis:

Domnule Presedinte,

Eu am urmatoarea propunere pentru lectura a doua. Tinind cont de cele spuse de domnul ministru si, intr-un fel, confirmate si de catre domnul vicepresedinte al comisiei, eu propun sa excludem aceasta atingere a virstei de 65 de ani de catre conducatorii unitatii si sa inlocuim textul “litera i) se exclude”. Fiindca acest punct, in formula in care este propus, se refera doar la 5, 6, 10 persoane, poate, nimeni nu poate sa ne spuna acum, dar e clar ca e un numar foarte redus de persoane.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

Domnul Vladimir Eremciuc:

Таким образом, мы вообще пытаемся нашу, то есть инициативу Правительства вообще отвергнуть.

Domnul Dumitru Braghis:

In acest caz, initiativa Guvernului nu o va limita nimeni si nu vom incalca prevederile constitutionale.

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Avind pozitia comisiei, supun votului propunerea domnului deputat Dumitru Braghis, care a fost evocata imediat anterior. Cine este pentru acceptarea acestei propuneri, rog sa voteze.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 0.

Sectorul nr.2 – 5.

Sectorul nr.3 – 12. (Rumoare in sala.)

Domnul Valeriu Calmatui:

Domnule Presedinte,

Ma scuzati, as vrea sa fac o remarca la votare. La noi unii voteaza peste
5 minute dupa ce s-a pus intrebarea la vot. Deci cum sa procedez eu, sa-i iau in considerare sau pe urma sa spun?

Domnul Marian Lupu:

Stimatii mei colegi,

Deci, eu rog foarte mult, standardul de comunicare, standardul de comportament, eu va rog foarte mult...

Eu rog sectorul nr.2, concret, clar, asa, mai sus, ridicati miinile cine a fost pentru sustinerea acestei propuneri?

Numaratorii:

Sectorul nr.2 – 5.

Iata, mai ridica inca 2 persoane, acum dupa ce eu...

Domnul Marian Lupu:

Deci, 17 voturi “pro”.

Domnule Bujor,

Eu am sa rog pentru viitor la fel sa va mai retineti nitel, fiindca rezultatul a fost anuntat corect. Alte propuneri?

Domnul Dumitru Braghis:

Multumesc, domnule Presedinte.

Ati vorbit de comportament. Eu as ruga sa atrageti atentie si domnului Dragan asupra comportamentului dumnealui si replicilor pe care le arunca in sala.

Domnul Marian Lupu:

O sa atrag atentie tuturor.

Domnul Dumitru Braghis:

Va rog sa faceti chiar acum, fiindca toti deputatii sint…

Domnul Marian Lupu:

Am s-o fac la momentul propice.

Multumesc.

Microfonul nr.4.

Domnul Leonid Bujor:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Deci, accept obiectia dumneavoastra. In acelasi timp, atrag atentia asupra faptului ca, de nenumarate ori, in sectorul din care fac parte sint anuntate incorect totalurile votarii.

Doamna Postoico,

Regret foarte mult faptul ca dumneavoastra v-ati permis sa-mi faceti mie obiectii, asa cum va permite regulamentul, si ati lasat fara reactie interventiile brutale, grosolane ale domnului Dragan ieri.

Si dumneavoastra nu ati reactionat astazi la obraznicia aceluiasi domn Semion la adresa domnului Braghis. De aceea, daca vrem sa fie respectat Regulamentul, trebuie sa aveti o atitudine echitabila fata de toti deputatii, indiferent din care fractiune fac parte dumnealor.

Domnul Marian Lupu:

Stimatii mei colegi,

Lucruri care vin in contradictie cu Regulamentul le observ deseori atit din sectorul 1, cit si din sectorul 3. Ele se echilibreaza si ca numar, si ca caracter.

Domnul Leonid Bujor:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Domnul Marian Lupu:

Referitor la prima. Scuzati, fiindca nu este o replica la adresa dumneavoastra. Deci, respectiv nu mai este replica la ceea ce spun eu.

Domnul Leonid Bujor:

Nu, eu nu am replica la adresa dumneavoastra.

Domnul Marian Lupu:

Foarte bine. Deci, aici...

Domnul Leonid Bujor:

Este o concretizare.

Domnul Marian Lupu:

Aici dialogul noi il terminam.

Domnul Leonid Bujor:

Da, va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Exista niste norme. Daca sint pretentii la rezultatele votului, se iese frumusel la microfon, se spune: am impresia ca sint probleme in acest sens. Facem un apel frumos, vedem care este prezenta. Inca o data se pune la vot si s-a terminat. Eu la aceasta am atras atentia.

Domnul Leonid Bujor:

Da, va multumesc, domnule Presedinte.

Chiar daca imi deconectati telefonul, tot una voi spune-o.

Domnul Marian Lupu:

Eu nu am nimic a face cu telefonul dumneavoastra, sa va folositi.

Domnul Leonid Bujor:

Domnule Presedinte,

Discutia noastra poate fi de lunga durata. Eu v-am rugat pe dumneavoastra respectuos sa fiti echitabil in raport cu toti deputatii. Ceea ce ati spus dumneavoastra, ca nu reactionati de mai multe ori la interventiile deputatilor, vreau sa va spun ca si eu confirm acest lucru.

Dar asemenea trasnai si prostii in Parlamentul Republicii Moldova nu au fost facute pina cind si-a permis domnul Dragan la adresa domnului Braghis. De aceea, sint incalcari intre incalcari. Si atunci cind dumneavoastra observati ca eu i-am spus domnului ca nu este corect anuntat rezultatul, nu poate fi pus pe acelasi cintar cu interventia brutala, ofensatoare si inculta a domnului Semion.

Domnul Marian Lupu:

De acord.

Stimati colegi,

Eu vreau sa asigur colegul ca n-o sa deconectez telefonul.

Microfonul nr.3.

Domnul Valeriu Calmatui:

Va multumesc.

Eu nu primesc nici un fel de invinuiri. Domnul Braghis tot recent m-a invinuit ca nu am numarat corect. Dupa aceea si-a cerut scuze. Si eu am sa cer de fiecare data sa se scuze aici, in Parlament, fiindca eu ma stradui sa fiu corect. Dar daca unele persoane se gindesc mai mult pentru a vota sau nu a vota, nu-i vina mea. Ei trebuie sa decida in timp de citeva secunde: voteaza sau nu voteaza, dar nu dupa ce au trecut 10 minute isi aduc aminte ca trebuia sa voteze. De aceea invinuirile eu nu le primesc.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Domnul Dumitru Braghis:

Multumesc, domnule Presedinte.

Cu adevarat, de doua ori am anuntat in Parlament ca voturile au fost numarate gresit. Intr-un caz, dupa cum tin eu minte, m-a sustinut si domnul Secareanu, care a numit aceeasi cifra ca si mine, ca nu au fost anuntate corect cifrele. In al doilea caz, cred ca am gresit eu si mi-am cerut scuze, cu adevarat, cind am verificat acest lucru.

Domnule Presedinte,

Acum insa as propune un lucru de procedura, fiindca dumneavoastra ati spus sa ne apropiem de microfon atunci cind consideram ca cifrele nu sint numarate corect... Eu am facut acest lucru o data si dumneavoastra nu mi-ati dat cuvintul. Mi-ati dat cuvintul peste vreo zece minute.

Iar a doua oara ne-ati raspuns ca aveti incredere in numaratori. In acest context, eu as propune poate sa prevedem, ca atunci cind se anunta rezultatele, poate sa intrebam daca sint obiectii. Si o sa eliminam toate intrebarile in acest fel pe viitor.

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Eu as propune un sigur lucru. In multe cazuri, deseori in cadrul discutiilor din plenul Parlamentului, parca intram intr-o atmosfera asa mai incinsa. Eu am o rugaminte poate care o sa fie evocata intr-o forma de exprimare asa directa de tot. Eu va rog, sa incercam sa mai lasam la o parte rinza noastra moldoveneasca.

Va vorbesc cu toata sinceritatea. Sa incercam sa stabilim niste canoane, niste standarde de comportament politic, de cultura politica, de cultura de dialog, fiindca oricare subiect, oricit de dificil si de dur ar fi, cit de dura ar fi discutia, ar trebui sa fie urmate niste norme generale.

Eu va multumesc.

Continuam lectura a doua.

Stimati colegi,

Supun votului proiectul de Lege nr.3047 pentru adoptarea acestuia in lectura a doua. Cine este pentru, rog sa voteze.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 31.

Sectorul nr.2 – 25.

Sectorul nr.3 – 0.

Domnul Stefan Secareanu:

Domnule Braga,

Ati votat? Un vot, da?

Domnul Marian Lupu:

Deci, 57 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr. 3047 este adoptat in lectura a doua.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.2786 pentru modificarea unor acte legislative.

Guvernul.

Domnul Nicolae Esanu:

Stimate domnule Presedinte,

Doamnelor si domnilor deputati,

Proiectul supus atentiei dumneavoastra pornese de la modificarea articolului 24 din Legea cu privire la Guvern si constituirea Ministerului Administratiei Publice Locale. Se refera la introducerea in legile respective, in special, in Legea privind administratia publica locala, a competentelor pentru ministerul respectiv in detrimentul competentelor care astazi apartin Aparatului Guvernului sau oficiilor teritoriale ale Aparatului Guvernului. Rugam sustinerea dumneavoastra pentru adoptarea proiectului in prima lectura si, daca nu exista obiectii, putem vota si in lectura a doua.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Intrebari pentru raportor sint?

Domnule viceministru,

Va multumesc.

Rog comisia.

Domnul Vasile Balan:

Stimati colegi,

Comisia pentru administratia publica, ecologie si dezvoltarea teritoriului a examinat proiectul de lege actual si propune ca sintagma “oficiul Aparatului de Stat”, “Oficiul Guvernului” sa fie modificata prin “Directia controlului administrativ” in Legea taxei de stat, Legea statutul alesilor locali, Legea contenciosul administrativ si Legea administratiei publice locale. Da, daca nu sint alte propuneri sa fie adoptate si in a doua lectura.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Intrebari pentru comisie? Nu sint.

Eu va multumesc, domnule vicepresedinte al comisiei.

Stimati colegi,

In aceste conditii, supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr. 2786. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul este aprobat in prima lectura.

Lectura a doua. Propuneri? Nu sint. Cine este pentru adoptarea proiectului de Lege nr.2786 in lectura a doua a, rog sa voteze.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 32.

Sectorul nr.2 – 33.

Sectorul nr.3 – 12.

Domnul Marian Lupu:

77 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.2786 este adoptat in lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.2932 privind aprobarea listei suplimentare a contribuabililor carora li se anuleaza majorarile de intirziere si amenzile.

Guvernul.

Domnul Sergiu Puscuta – seful Inspectoratului Fiscal Principal de Stat:

Stimate domnule Presedinte,

Onorat Parlament,

La 25 noiembrie 2004 a fost aprobata Legea nr.394 privind anularea majorarilor de intirziere si amenzilor pentru unii contribuabili. Conform prevederilor acestei legi, prin derogare de la Codul fiscal se anuleaza 100% din majorarea de intirziere si 50% din amenzi pentru contribuabilii care, la situatia din 31 decembrie 2004, nu au inregistrat restante la compartimentul plati de baza. Drept urmare, la 7 iulie 2005 a fost aprobata Legea nr.143, prin care s-au stabilit acele liste ale contribuabililor care corespund cerintelor legii la care m-am referit.

In urma examinarii sau analizei executarii legilor respective, s-a stabilit ca, in raport cu trei contribuabili, s-au admis unele erori. Astfel, nu s-a luat in considerare cererea de trecere din cont in cont pentru un contribuabil, pentru un contribuabil
s-a comis o eroare la examinarea contului personal, iar la al treilea nu s-a tinut cont de faptul ca au fost incluse careva sume in acordul-memorandum incheiat cu Consiliul Creditorilor.

Deci, sint niste erori tehnice care propunem sa fie excluse prin aprobarea listei corespunzatoare in prima si a doua lectura, daca nu sint intrebari suplimentare.

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Stimati colegi,

Intrebari? Nu sint.

Domnule Puscuta,

Va multumesc.

Rog comisia.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Onorat Parlament,

Proiectul inaintat de Guvern propune anularea majorarilor de intirziere si a amenzilor in contextul prevederilor Legii nr.394 din 25 noiembrie 2004 pentru anularea majorarilor de intirziere si amenzilor, pentru trei intreprinderi in suma totala de 31,9 milioane de lei. Comisia a examinat proiectul mentionat si il propune pentru adoptare in Parlament in prima si a doua lectura.

Domnul Marian Lupu:

Intrebari pentru comisie? Nu sint.

Stimati colegi,

Cine este pentru aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.2932, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul este aprobat. Lectura a doua. Cine este pentru adoptarea proiectului de Lege nr.2932 in lectura a doua, rog sa voteze. Rog sa fie anuntate rezultatele. Sectorul nr.1, rog sa fie substituit domnul Petrenco.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 30.

Sectorul nr.2 – 29.

Sectorul 3 – 0.

Domnul Marian Lupu:

60 de voturi “pro”. Impotriva? Vad eu un vot in sectorul nr.2. Altele nu le vad.

Numaratorii:

Sectorul nr.2 – 1.

Domnul Marian Lupu:

Stimatii mei colegi,

Nu asteptati 10, 15 secunde pentru a reactiona.

Numaratorii:

Sectorul nr.3 – 2 voturi impotriva.

Domnul Marian Lupu:

Deci, sectorul nr.3 – 2 voturi. Sectorul nr.2 – 1 vot. 3 voturi impotriva.

Cu acest bilant, proiectul de Lege nr.2932 este adoptat in lectura a doua.

Stimatii mei colegi,

Vreau sa va readuc aminte ca saptamina trecuta a fost inaintata o propunere de catre domnul Diacov pentru a forma un grup de lucru spre a fi elaborat un proiect de declaratie a Parlamentului tarii vizavi de asa-numitul referendum, ce urmeaza sa aiba loc la data de 17 septembrie pe malul sting al Nistrului. Eu presupun ca persoanele care au fost delegate din partea fractiunilor parlamentare au muncit bine impreuna si a fost produs un proiect de declaratie la acest subiect. Il invit la tribuna centrala pe domnul Turcan, pentru a da citire acestui proiect de declaratie, inainte de a-l dezbate si a-l aproba.

Domnule Turcan, va rog.

Domnul Vladimir Turcan:

Va multumesc.

Onorat Parlament,

Permiteti-mi, in numele grupului de lucru care a fost format prin decizia protocolara din 20 iulie, sa prezint atentiei dumneavoastra proiectul declaratiei Parlamentului Republicii Moldova in legatura cu intentia administratiei de la Tiraspol de a desfasura un Referendum cu privire la independenta Transnistriei. Parlamentul Republicii Moldova exprima profunda ingrijorare in legatura cu intentiile administratiei de la Tiraspol de a desfasura in luna septembrie anul curent un referendum cu privire la independenta autoproclamatei Republici Moldovenesti Nistrene.

Aceasta actiune, impusa locuitorilor din regiune de catre regimul local autoritar, si in esenta, si dupa forma, absolut nu corespunde nici prevederilor Constitutiei Republicii Moldova, nici normelor dreptului international. Mai mult decit atit, in conditiile incalcarilor in masa ce au loc in regiune a normelor democratice unanim recunoscute, violarii grave a drepturilor si libertatilor cetatenilor, a autoblocarii informationale, acest referendum nu poate sa constituie o exprimare libera a vointei oamenilor.

Este de mentionat caracterul deosebit al momentului ales de catre conducatorii administratiei de la Tiraspol pentru pregatirea si desfasurarea pretinsului referendum. Este vorba anume de momentul cind blocarea premeditata a procesului de negocieri de catre liderii regimului autoritar din regiune a devenit absolut evidenta pentru participantii la acest proces, pentru oamenii simpli de pe ambele maluri ale Nistrului, pentru comunitatea internationala. Este momentul cind complexul de masuri intreprinse de comun acord de catre Moldova, Ucraina si Uniunea Europeana, in vederea reglementarii situatiei pe segmentul transnistrean al frontierei moldo-ucrainene, a inceput sa se soldeze cu rezultate pozitive reale si considerabile.

Este momentul cind regimul separatist al lui Smirnov si al complicilor lui, in pofida sustinerii din partea unor politicieni influenti de la Moscova, a inceput a se clatina. De aici porneste si tendinta inversunata a acestui regim de a preveni sau, cel putin, a amina esecul sau inevitabil, fie chiar si cu pretul escaladarii tensiunii in regiune, cu pretul continuarii dezbinarii tarii si a poporului Republicii Moldova. Parlamentul Republicii Moldova este ferm convins ca diferendul transnistrean poate fi solutionat definitiv pe cale pasnica, nu prin referendumuri nelegitime si numai prin adevarata democratizare a vietii politice si social-economice din regiune, prin reluarea procesului activ de negocieri pe baza dialogului politic larg, compromisurilor si cooperarii constructive a tuturor partilor interesate. Anume acestor obiective se subordoneaza propunerile din anul trecut ale Ucrainei privind reglementarea conflictului, precum si Legea Republicii Moldova cu privire la prevederile de baza ale statutului juridic special al localitatilor din stinga Nistrului, care acorda regiunii cea mai larga autonomie.

Fara indoiala, un rol pozitiv este chemat sa-l joace aici si sustinerea de catre comunitatea internationala a cursului ferm al tarii noastre spre reunirea ambelor maluri ale Nistrului, spre integrarea europeana a cursului Moldovei de neutralitate permanenta si de neaderare la orice blocuri, consfintit in Constitutie.

Parlamentul Republicii Moldova exprima speranta ca aspiratia noastra sincera la reuniunea pasnica si democratica a tarii si a poporului este impartasita si de oameni simpli, de societatea civila, de fortele politice sanatoase, de cercurile de afaceri din Transnistria, care nu vor permite sa fie implicati in acest joc politic murdar al regimului falit. Acestui regim ii va reveni intreaga raspundere pentru toate consecintele asa-numitului referendum, ale carui rezultate nu pot fi recunoscute de catre comunitatea internationala.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, domnule Turcan.

Stimati colegi,

Din start este clar, se simte pe alocuri ca acest proiect poarta amprenta unor carente de ordin stilistic si redactional pe care motiv serviciile respective ale Parlamentului, inainte de a da publicatie acestui document se vor preocupa de aceste carente. Doar pe dimensiunea de concept, propuneri de ordin conceptual, daca sint pe marginea acestui document.

Microfonul nr.4.

Domnul Oleg Serebrian:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Vroiam si eu sa remarc ca, din punct de vedere stilistic, documentul respectiv este oribil. Va dau citire, sint niste fraze iredactabile. Ati luat cunostinta?

Domnul Marian Lupu:

Domnule Serebrian,

Am luat cunostinta. Am facut aceasta remarca de ordin general, se va lucra la acest capitol.

Domnul Oleg Serebrian:

Da, dar trebuie redactat din nou.

Domnul Marian Lupu:

Asa si va fi facut.

Domnul Oleg Serebrian:

Apreciez faptul ca domnul presedinte al comisiei a citit cu intonatia cuvenita declaratia respectiva, dar s-ar putea ca lumea sa creada, ca daca documentul dat este redactat de deputati... Nu stiu, el nu este nici la nivelul unei compuneri de clasa a V-a. Eu vreau sa ma refer pe fond la doua momente.

Domnule presedinte Turcan,

Propozitia: “Fara indoiala, un rol pozitiv este chemat sa-l joace aici si sustinerea de catre comunitatea internationala a cursului ferm al tarii noastre spre reunirea ambelor maluri ale Nistrului, spre integrarea europeana, a cursului Moldovei de neutralitate permanenta si neaderare la orice blocuri, consfintit in Constitutie”.

Propozitia respectiva este total lipsita de sens. N-am vazut inca cum poate comunitatea internationala sa sprijine un stat ca sa-si respecte Constitutia, statul respectiv. Problema respectarii Constitutiei este problema noastra. Si in al doilea rind, ce inseamna blocuri, “neaderarea la orice blocuri”. Ce vrea sa spuna cu “neaderarea la orice blocuri”? “Neutralitate permanenta”. Deci, parerea mea este ca propozitia data necesita sa fie redactata, dar dupa cuvintele “ambelor maluri ale Nistrului” trebuie pus punct. Sau dupa cuvintele “ambele maluri ale Nistrului” ar trebui “democratizare”, este foarte important sa fie “spre democratizare si integrare europeana”.

De democratizare avem nevoie, sa fim sustinuti in aceasta directie. Deci, in cazul dat propozitia respectiva ar suna in felul urmator: “Fara indoiala, un rol pozitiv e chemat sa-l joace aici si sustinerea de catre comunitatea internationala a cursului ferm al tari noastre spre reunirea ambelor maluri ale Nistrului, spre democratizare si integrare europeana”.

Povestea aceasta cu neutralitatea e total ne la locul ei in declaratia respectiva. In al doilea rind, nu vad nici o trimitere la Federatia Rusa. Eu as propune ca in continuare, dupa ce punem punct, sa includem urmatoarea propozitie: “In mod special, contam pe un sprijin moral si politic al prietenilor si partenerilor nostri occidentali in actiunea de contracarare a incercarilor necamuflate ale unor cercuri politice de la Moscova de recunoastere a legitimitatii acestui exercitiu pseudodemocratic, pus la cale de capii miscarii secesioniste din zona de est a Republicii Moldova.”

Domnul Vladimir Turcan:

Va multumesc.

Domnule Serebrian,

In primul rind, eu as vrea sa mentionez un moment. Imi pare ca la noi inca nu exista asa o notiune ca “profesor parlamentar”, ca sa notati lucrul colegilor. Acesta e primul moment. Si cred ca trebuie sa nu uitati de unele momente ce tin de etica deputatilor.

Domnul Oleg Serebrian:

Va multumesc.

Domnule Turcan,

Chiar dumneavoastra acum ati dat un exemplu de profesor parlamentar.

Domnul Vladimir Turcan:

Al doilea moment. Eu vorbesc in numele deputatilor, al grupului de lucru si cred ca toti acei care intra in componenta grupului nu vor fi de acord ca dumneavoastra sa puneti cuiva note. Si va rog sa luati in considerare ca noi tot putem sa punem unele note, dar, ma rog, sintem, cred, mai educati.

Domnul Oleg Serebrian:

Ma bucur.

Domnul Vladimir Turcan:

Ceea ce tine de cursul Moldovei. In aceasta rezolutie absolut nimic nu se vorbeste despre necesitatea respectarii din partea Moldovei a Constitutiei. Uitati-va mai atent, este vorba de sustinerea din partea comunitatii internationale a cursului Moldovei de neutralitate permanenta.

Domnul Oleg Serebrian:

Cum poate sustine?

Domnul Vladimir Turcan:

Faptul consfintit in Constitutie. Cum poate? Prin faptul recunoasterii tarii care are Constitutia respectiva, in care la articolul 11 este prevazut acest principiu de baza al existentei statului. Aceasta este.

Al treilea moment. Eu nu sint de acord ca in aceasta rezolutie absolut nimic nu se vorbeste despre unele forte, dar noi am numit unii politicieni influenti din Moscova. Este inclus si este data aprecierea respectiva. Ceea ce se refera la problema aprecierii rezultatelor, eu cred ca noi nu trebuie sa ne grabim. In primul rind, declaratia aceasta este in preajma acestui asa-numit referendum.

Dar daca se intimpla ca el nici nu va avea loc, atunci aprecierile care pot fi date posibilelor rezultate... Noi, unicul lucru pe care l-am spus printr-o fraza, si imi pare ca fraza este foarte corecta si succinta si este un mesaj tuturor celor care,
intr-adevar, se tin de normele internationale si, deci, nu se conduc de standarde duble. Anume, dupa parerea noastra, noi exprimam parerea noastra, noi exprimam viziunea ca rezultatul acestui referendum nu poate fi recunoscut de catre comunitatea internationala. Acei destepti inteleg ce inseamna aceasta.

Domnul Oleg Serebrian:

Domnule presedinte,

Eu cred ca mai multi colegi vor fi de acord cu “neutralitate permanenta si neaderare la orice blocuri”. O fraza care, in general, nu este clara. Ce inseamna “neaderare la orice blocuri”? Militare?

Domnul Vladimir Turcan:

“Neaderare la orice blocuri”, dumneavoastra cum considerati, caci sinteti un om experimentat in domeniul dreptului international, cred ca cunoasteti ce inseamna neutralitate?

Domnul Oleg Serebrian:

Pai, inteleg ce inseamna neutralitate.

Domnul Vladimir Turcan:

Cunoasteti sau nu? Neutralitate aceasta inseamna ca inclusiv neaderare la orice blocuri militare. Aceasta este. De aceea, noi am considerat ca lucrul acesta trebuie sa fie numaidecit stipulat in aceasta rezolutie. Va explic, deoarece sint diferite zvonuri, inclusiv la nivelul politicienilor, ca iata anume prin intermediul unor forte militare, deci, noi putem sa rezolvam problema transnistreana.

Deci, aceasta formula, aceasta declaratie este adresata printre altele si cetatenilor din partea dreapta a Nistrului si cetatenilor din partea stinga a Nistrului, care trebuie sa constientizeze un fapt: noi in nici un caz nu vom adera la oarecare bloc militar pentru a face regula acolo cu contributia acestui bloc, dar invers, prin metode pasnice, respectind acest principiu de neutralitate. Iata care este esenta si scopul, necesitatea introducerii acestei notiuni in rezolutia data, dupa parerea noastra.

Domnul Oleg Serebrian:

Domnule presedinte,

Dumneavoastra nu acceptati modificarea propozitiei respective.

Domnul Vladimir Turcan:

Eu accept toate propunerile. Printre altele, cu 5 minte mai inainte am primit o varianta a declaratiei cu unele modificari, din punct de vedere lingvistic, redactional, care, fara doar si poate, pot fi acceptate.

Domnul Marian Lupu:

Stilistic.

Domnul Oleg Serebrian:

Parerea mea.

Domnul Vladimir Turcan:

Dar noi vorbim in acest caz si discutam, eu cred ca pentru aceasta am si fost invitati de catre domnul Presedinte al Parlamentului.

Domnul Oleg Serebrian:

Domnule presedinte,

Parerea mea.

Domnul Vladimir Turcan:

Sa discutam momente de principiu.

Domnul Oleg Serebrian:

Am inteles.

Domnule Presedinte,

Parerea mea este ca asa cum spuneam la inceput, textul respectiv trebuie redactat minutios. Cred ca trebuie revazut, trebuie revazute, poate, si anumite propuneri care vin din partea colegilor si din stinga si din dreapta, si trebuie pus la vot miine.

Domnul Vladimir Turcan:

Deci, votat, care va fi hotarirea Parlamentului. Dar, dupa mine, redactarea si revederea, acestea sint lucruri diferite.

Domnul Marian Lupu:

Domnul Rosca.

Domnul Iurie Rosca:

Domnule Presedinte, stimati colegi,

Eu as vrea doar sa imi exprim satisfactia pentru elaborarea oportuna si rapida a acestui proiect. Si, intr-adevar, noi discutam pe fond acum necesitatea adoptarii unei reactii adecvate, corecte si solidare a Parlamentului intr-o chestiune care vizeaza unitatea teritoriala si siguranta nationala a Republicii Moldova.

Cunoastem foarte bine ca Parlamentul actual este format din fractiuni parlamentare care au viziuni diferite asupra caracterului neutru al Republicii Moldova. Noi insa vorbim acum despre Constitutia in vigoare, nu despre eventualitati pe care putem sa ni le dorim unii dintre noi. Ceea ce mi se pare absolut crucial pentru acest moment, este ca si aceasta declaratie sa fie adoptata prin consensul tuturor deputatilor, asa cum am procedat la 10 iunie anul trecut si, respectiv, la 22 iulie anul trecut, cind am elaborat o pozitie comuna a Parlamentului in problema depasirii pasnice a diferendului transnistrean.

De aceea, personal vreau sa va exprim punctul nostru de vedere, ca vom sustine acest proiect de declaratie, si ca rugamintea mea ramine aceeasi: sa fim, totusi, deasupra intereselor noastre de partid si a jocurilor de imagine, cind in joc este chiar interesul national al Republicii Moldova.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

Domnul Vlad Cubreacov:

Multumesc.

Stimate domnule Presedinte,

Spun mai mult pentru stenograma si pentru grupul de lucru care se va ocupa de redactarea textului. Formulez citeva sugestii de fond. In alineatul (1) este vorba de independenta autoproclamatei Republici Moldovenesti Nistrene cu majuscule, fara nici un fel de ghilimele. Nu cred ca este bine sa uzam tocmai aceasta formula. Am putea vorbi despre independenta regiunii sau despre independenta politica a regiunii, pentru ca aceasta este, de fapt, intentia, dupa care termenul “administratia”, pe care il folosim, este, in general, un termen corect. Dar cred ca ar fi bine sa dam un calificativ, sa spunem ca este vorba de o administratie ilegala sau de un regim ilegal in intreg cuprinsul textului, pentru precizie.

La alineatul (3) este vorba de un singur principiu evocat, care consuna cu legile votate de noi si cu pachetul de documente votate in vara trecuta, in chestiunea Transnistriei. Cred ca ar trebui invocate si celelalte doua criterii. Noi vorbim ca solutionarea definitiva poate fi pe cale pasnica, nu prin referendumuri nelegitime, ci numai prin adevarata democratizare a vietii politice. Ar fi bine sa invocam si celelalte doua principii printr-o adevarata demilitarizare, decriminalizare si democratizare a vietii politice. Aceasta pentru ca acest document sa fie complementar cu documentele votate anul trecut.

In ceea ce priveste sfirsitul acestui al treilea alineat, care a trezit aici dezbateri, sigur sa ne raportam la Constitutia in vigoare. Eu cred ca ar trebui, pentru putina suplete, sa ne limitam doar la invocarea principiului de neutralitate permanenta, consfintita de Constitutie, fara asumarea angajamentului de neaderare la orice fel de blocuri, pentru ca blocurile pot fi militare, pot fi de alt gen.

Aderarea la unele blocuri este posibila pe anumite dimensiuni, cum sintem noi in CSI, care este un bloc si nu participam la dimensiunea militara. GUAM este un alt bloc, care nu are dimensiuni militare in general. De aceea, corect ar fi sa invocam doar principiul neutralitatii permanente, consfintit de Constitutie. In rest, noi vom sta la dispozitie pentru slefuirea stilistica a textului, pentru aducerea lui in conformitate cu normele limbii literare.

Desigur, carentele sint sesizabile. Am facut aceste precizari de principiu. In ceea ce priveste titlul declaratiei, il gasim potrivit, dar cred ca ar trebui sa utilizam ghilimelele, cind este vorba de independenta Transnistriei sau sa folosim formatul “pseudoreferendum”, pentru a califica din start atitudinea noastra, care rezulta din textul declaratiei. Sa fie clar ca este vorba de simulacru de exercitiu democratic, nu un exercitiu democratic in sine, pe care noi nu am dori, pur si simplu, sa-l recunoastem.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Domnul Veaceslav Untila:

Domnule Turcan,

Stimati colegi din fractiunea majoritara,

Eu cred ca este foarte important ca si la aceasta declaratie noi sa avem un consens politic aici, in Parlament, ceea ce a vorbit si domnul Rosca. De aceea, va veni ziua de miine, sa lucram astazi asupra textului, ca toate fractiunile parlamentare sa poata sa subsemneze aceasta declaratie. Este foarte important sa demonstram opiniei publice, inclusiv cele internationale ca sintem solidari, atunci cind vorbim despre conflictul din Transnistria. Va rog foarte mult.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Stimate coleg,

De fapt, este ceva care impiedica posibilitatea procedurii de vot de catre “Alianta «Moldova Noastra»” sau Partidul Moldova Noastra astazi?

Domnul Veaceslav Untila:

Da, cei doi reprezentanti ai “Aliantei «Moldova Noastra»” au propus sa fie omis textul dupa “spre integrare europeana”. Sa nu vorbim indeobste despre neutralitate si in asa caz noi subsemnam aceasta declaratie, in caz contrar...

Domnul Marian Lupu:

Si daca…

Domnul Vladimir Turcan:

Ce sa facem cu Constitutia? Punem punct Constitutiei sau ce?

Domnul Veaceslav Untila:

Eu vreau sa va spun un sigur lucru. Si sinteti toti constienti ca noi facem declaratie aici ca mergem spre integrare europeana. Dar toti din sala cunosc foarte bine ca daca noi nu vom adera la NATO, pe noi nimeni nu ne va accepta niciodata in Uniunea Europeana.

Domnul Vladimir Turcan:

Aceasta este parerea dumneavoastra.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Stimati colegi,

Apelul la solidaritate este frumos, dar nu m-am convins de solidaritate atunci cind am vrut sa vedem la un an dupa ce a trecut, cind am adoptat la 10 iunie anul trecut cele trei hotariri, sa vedem cum se realizeaza ele. In privinta aceasta nu am gasit solidaritate din partea dumneavoastra, nu ati acceptat la birou. Asa ca eu personal am spus ca documente de asemenea gen nu mai semnez impreuna cu Fractiunea Comunistilor, pentru ca nu mergem pina la capat in solidaritatea noastra si in consensul nostru.

In ceea ce priveste aspectul ce tine de neutralitatea permanenta si neaderarea la NATO. Vreau sa va spun, ca, intr-adevar, “Alianta «Moldova Noastra»” are in programul sau convingerea si optiunea privind aderarea la NATO. Daca doriti un consens, ar trebui cel putin sa treceti sub tacere si sa evitati problemele, asupra carora ca si fractiuni, ca partide avem pareri diferite. Nu puteti sa ne impuneti noua, de exemplu, aceasta optiune, pe care am avut-o si in platforma electorala, o avem si in programul nostru ca partid.

In ceea ce priveste Constitutia, va rog sa nu va referiti atit de frecvent la Constitutie. Constitutia nu este o vaca sfinta, ea poate fi modificata. Si va fi modificata, si va fi modificata chiar de dumneavoastra sau impreuna cu dumneavoastra. Exista Planul individual de actiuni NATO – Republica Moldova, despre care nu se prea spune, dar, credeti-ma, este un pas spre pregatirea sa aderam la NATO. Vreau sa mai spun ceva. La intilnirea cu prezidentiabilul Voronin, pe care a avut-o fractiunea “Alianta «Moldova Noastra»”, intre acele 22 de conditii am avut si posibilitatea aderarii la NATO. Vreau sa va spun ca Presedintele Voronin a spus asa: da, domnilor, Romania este membru al NATO, Ucraina tot poate deveni in curind. Nu vom avea nici noi ce sa mai facem. Deci, prin urmare, nu spuneti din nou “niciodata”, cum ati spus in cazul CSI.

Daca vreti sa fie votata de cit mai multa lume, sa scoatem problema cu neutralitatea si cu blocurile militare. Si sa raminem acolo unde sintem la integrarea europeana. Noi vrem mereu sa ne mulam pe asteptarile transnistrenilor: sa nu-i speriem cu una, sa le dam garantii ca nu facem celelalte. Dar ei, vreau sa va spun, ne neglijeaza total si ne ignoreaza total, inclusiv cele mai frumoase avansuri ale noastre.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

Domnul Sergiu Stati:

Multumesc, domnule Presedinte.

In primul rind, vreau sa o rog pe doamna Pavlicenco sa nu interpreteze cuvintele Presedintelui Voronin, fiindca dumnealui niciodata n-a vorbit despre aceea ca noi avem intentia ca sa ne schimbam statutul.

Stimati colegi si prieteni,

In acelasi timp, vreau sa va amintesc ca, de fapt, continutul acestui document presupune absolut alte discutii. Si tine de absolut alta tema, de problema transnistreana, care pentru noi, probabil, este una dintre cele mai deranjante si bolnavicioase.

Si de aceea eu nu prea inteleg intentiile si care este tenta colegilor nostri de la AMN, pentru a rasturna discutiile si a transforma aceasta intr-o discutie care nu tine de subiectul dezbaterilor noastre si de tema documentului.

Mai mult decit atit, eu presupun sau nu vreau sa cred in aceea ca este o inducere constienta in eroare pentru a bloca acest document, care este unul de importanta, cred eu, foarte mare pentru noi, pentru alegatori. Si domnul Rosca aici a mentionat, pe deplina dreptate, ca tine nu numai de noi, dar si de cetatenii din Transnistria, adica de locuitorii din Transnistria.

De aceea, eu as propune ca sa nu atragem, sau cel putin sa nu ne blocam la o fraza care este in totalitate in conformitate cu prevederile Constitutiei si sa ne axam propriu-zis pe text, sa adoptam acest document, evident, cu o redactare ulterioara a cuprinsului.

Adica, inca o data vreau sa repet, tematica NATO, inclusiv si referintele doamnei Pavlicenco la IPAP, deci si alte documente care au fost adoptate de catre Republica Moldova, in nici un caz nu presupun modificarea statutului neutralitatii Republicii Moldova.

Cind o sa vina AMN la putere, daca o sa vina cindva, atunci e treaba lor ce o sa faca cu Constitutia, dar acum eu cred ca noi trebuie sa ne axam pe ideea
propriu-zisa a acestui document care tine de organizarea unui pseudoreferendum in Transnistria, in privinta caruia noi trebuie foarte clar si foarte promt sa ne spunem pozitia noastra.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Domnul Dumitru Braghis:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule Presedinte,

Eu as vrea sa spun urmatoarele. Cred ca fiecare din partidele pe care le prezentam noi aici au unele prevederi in statutele respective care pot fi contradictorii. De exemplu, eu pot sa spun ca in statutul nostru si in programul politic este prevazut ca noi sintem pentru neutralitate permanenta a Republicii Moldova si atunci niciodata nu putem participa la discutii de alt caracter.

Cred ca ar fi incorect ca un partid sau doua, sau trei, sau X, nu importa cite, sa-si impuna viziunea aici, in cadrul Parlamentului. De aceea, in opinia mea ar fi foarte corect sa ne oprim strict la prevederile Constitutiei, sa nu vorbim despre statutul sau programul politic al unui sau alt partid si atunci ne referim asa cum a fost propus: in conformitate cu Constitutia Republicii Moldova.

Ramine sa discutam problema cu blocurile. Poate cu adevarat in situatia cind aceasta problema pune probleme destul de serioase pentru unii deputati, sa cautam o formulare, sa nu lasam pentru ziua de miine acest document, eu as propune sa mai ascultam propunerile care sint, ale deputatilor, sa anuntam poate o intrerupere pe o ora de vreme, iar peste o ora sa ne intoarcem si sa discutam acest document, sa-l aprobam astazi. O ora–doua, eu stiu cit trebuie pentru comisie ca sa redacteze documentul respectiv.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Eu vreau sa precizez pentru domnul Stati, care n-a inteles cind am facut prima interventie. Domnul Voronin a spus aceste lucruri la intilnirea cu Fractiunea AMN, atunci cind candida la functia de Presedinte. Dumneavoastra nu ati asistat si eu port raspundere pentru ce spun. Aceasta in primul rind.

In al doilea rind. Vreau sa va spun referirea: sa ne oprim la Constitutie. Constitutia o respectam, dar putem sa avem viziuni diferite asupra perspectivelor sau posibilitatilor de modificare. Si, in acest sens, nu putem sa impunem, asa cum spuneti dumneavoastra, unii altora.

Noi am spus asa, nu vreti sa acceptati posibilitatea de schimbare a neutralitatii, foarte bine, trecem sub tacere acest lucru. Fiindca voi nu vreti sa intrati in NATO, noi vrem sa intram in NATO si atunci noi nu spunem nici una, nici alta si ramine la integrarea europeana.

Aceasta am spus, deci nu am impus noi cuiva ceva. Voi vreti sa ne impuneti noua. Adica Fractiunea Comunistilor sau acei care au renuntat la optiunea de a intra in NATO. Eu cred ca, totusi, ar trebui sa ne mai gindim, ar trebui sa gasim o formula, daca vreti, un consens, in primul rind.

Si in al doilea rind, daca, intr-adevar, vreti un consens, respectati, cel putin, optiunile, posibilitatile si propunerile rationale pe care noi le facem. In privinta referendumului, as vrea ca domnul Stati sa nu faca nici o conotatie in interpretari. Noi condamnam intentiile administratiei de la Tiraspol de a desfasura acolo un referendum. La fel condamnam si sprijinul acordat de cercurile politice rusesti. In privinta aceasta nu exista nici o indoiala. Problema este privind neutralitatea. Nu putem sa batem in cuie si sa chemam chiar comunitatea internationala, sa o indemnam ce sa faca. Comunitatea internationala asteapta altceva de la noi, inclusiv pregatirea de aderare la NATO. Nu ma credeti, o sa va convingeti.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Domnul Dumitru Diacov:

Stimati colegi,

Eu intimplator am stat vreo 15 minute in birou si am privit transmisiunea si discutiile in legatura cu acest subiect. Nu stiu ce gindesc oamenii care privesc treaba aceasta, demagogia se varsa asa din ambele parti cu caldarea.

Daca va amintiti foarte bine, Fractiunea Partidului Democrat si eu personal am iesit la microfon si am propus ca noi sa adoptam o rezolutie in ceea ce priveste referendumul anuntat in Transnistria.

Ce are propozitia ceea care a trezit aici multa vorba, de ce nu se poate de retras aceasta bucata de propozitie ca sa ne referim numai la referendum. Incapatinare pe de o parte si incapatinare pe de alta parte si noi sintem in stare doua ore sa stam aici sa batem apa in piua cind se cere o pozitie ferma a Parlamentului in problema referendumului de acolo.

Ce bagam noi aici si neutralitate, si una, si alta, si Europa. Ce, noi nu stim ca avem o parte din deputati care zi si noapte se vad in Europa si altii care nu prea vreau tare in Europa. Care e problema?

Noi trebuie sa vorbim acum despre referendum si aici a fost propusa ideea sa punem la vot si aparatul sa redacteze acest proiect de declaratie. Sa nu mai intram noi pe miine, pe poimiine, ca unii ar sta la microfoane numai din cauza ca vor sa discute.

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Propunere foarte relevanta.

Microfonul nr.3.

Domnul Victor Stepaniuc:

Multumesc, domnule Presedinte.

In principiu, eu am vrut, practic, sa spun acelasi lucru. Documentul este foarte bun. El este foarte bine inchegat, este logic si, de fapt, noi facem o adresare nu numai institutiilor internationale si cetatenilor Republicii Moldova de pe malul drept al Nistrului, dar si celor din stinga Nistrului.

Si pentru acei din stinga Nistrului s-a spus si una, si a doua. Poate ca,
intr-adevar, este in plus fraza aceea de neaderare la orice blocuri, fiindca insasi fraza de neutralitate permanenta, in conformitate cu Constitutia Republicii Moldova, este foarte clara.

In rest, in principiu, nu s-a spus nimic. Eu as sprijini, nu am prea facut de multe ori, dar as sprijini ca, de fapt, ideea domnului Rosca este cea mai binevenita in sens ca haideti acest text, daca ceva trebuie, sa fie redactat din punct de vedere lexical, in rest textul este bun si-l punem la vot.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

Domnul Vlad Cubreacov:

Stimate domnule Presedinte,

Doar o propunere. Trebuie sa fim atenti in aceasta situatie ca deja au existat reactii internationale la aceasta intentie de organizare a unui pseudoreferendum. Reprezentantii Uniunii Europene, oficial, ai Uniunii Europene la Chisinau, ai OSCE si ai Consiliului Europei s-au pronuntat subliniind ca aceste organisme regionale sau internationale nu vor recunoaste nici un fel de rezultat al asa-zisului referendum.

De aceea, cred ca ar trebui sa aratam intr-un alineat separat, intr-o fraza, ca Parlamentul Republicii Moldova ia act cu satisfactie si saluta declaratiile oficialilor acestor organisme si institutii privind nerecunoasterea oricaror rezultate ce ar fi la 17 septembrie.

Si au cred ca trebuie sa votam astazi, depasind acest moment contradictoriu, urmind ca grupul de lucru sa definitiveze, sa slefuiasca textul.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Domnule Turcan,

Va multumesc.

Stimati colegi,

Supun votului, cine este pentru aprobarea declaratiei care, (Rumoare in sala.) deci, cine este pentru aprobarea declaratiei in formula in care am discutat-o astazi, acum, cu propunerile inaintate de catre colegii nostri, rog sa voteze.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 32.

Sectorul nr.2 – 37.

Domnul Marian Lupu:

Sectorul nr.3 ?

Numaratorii:

Sectorul nr.3 – 21.

Domnul Marian Lupu:

90 de voturi.

Declaratia este aprobata de catre Parlamentul tarii.

Contra? Mai avem si contra. Bine, impotriva? Fiindca contra, da, impotriva?

Numaratorii:

Zero.

Sectorul nr.2 – 1.

Sectorul nr.3 – 2.

Domnul Marian Lupu:

3 voturi impotriva. Cu aceste rezultate, Declaratia Parlamentului Republicii Moldova vizavi de asa-numitul referendum din 17 septembrie este aprobata.

Stimati colegi,

Sintem la finalul sedintei, toate subiectele de pe ordinea de zi au fost examinate. Mai ramin solicitarile pentru declaratii, la finele sedintei. S-au inscris persoane.

Microfonul nr.3.

Domnul Dumitru Prijmireanu:

Multumesc, domnule Presedinte,

Pina la declaratie vreau doar sa fac un anunt pentru fractiunea majoritara. La orele 16.00 se convoaca sedinta fractiunii, in biroul 300.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Il invit la tribuna centrala pe domnul deputat Ion Varta.

Domnule Varta,

Doar o singura clipa.

Microfonul nr.3. Rog sa reactionati mai rapid.

Domnul Vladimir Eremciuc:

Одно объявление.

Комиссия, которая была создана, специальная – по контролю за использованием земли, собирается завтра в 8.30 в 210-м кабинете: Еремчук, Кетрару, Мустяцэ, Тодорогло, Загородный, Филат, Грозав, Олейник, Шерпул.

Спасибо.

Domnul Ion Varta:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimati colegi,

Onorata audienta,

Ieri, 27 iulie, in sedinta Colegiului Ministerului Educatiei, Tineretului si Sportului a fost adoptata decizia cu privire la implementarea, incepind cu 1 septembrie 2006, a manualelor la istoria integrata in invatamintul preuniversitar din tara noastra.

In felul acesta, suita actiunilor, intreprinse de respectivul minister pe parcursul ultimilor trei ani de zile, care au tintit promovarea cursului de istorie integrata in invatamintul preuniversitar se apropie de acordul sau final: tirajarea si distribuirea respectivelor manuale in scolile si liceele din tara noastra.

Din pacate, intreg scenariul de introducere a acestei metode, de altfel pozitiv apreciate de majoritatea specialistilor din Republica Moldova, de predare a istoriei in sistemul de invatamint din tara noastra a suferit pe intreaga sa durata grave abateri de la normele europene si principiile indispensabile promovarii unei atare masuri in sfera invatamintului.

Din start, a fost ignorata cu desavirsire atitudinea cvasiunanima a reprezentantilor breslei istoricilor din Republica Moldova fata de necesitatea si oportunitatea experimentarii istoriei integrate, fata de modul cum trebuie efectuat experimentul.

Mai mult decit atit, experimentul a debutat cu o campanie de denigrare si defaimare a manualelor in vigoare si a colectivelor de autori ale acestora. Aplicarea unei asemenea tactici trebuia sa creeze un teren favorabil pentru introducerea cursului de istorie integrata. Responsabilii pentru realizarea acestui scenariu stiau perfect de bine ca manualele la istoria universala si istoria romanilor au fost supuse, in prealabil, unor expertize riguroase din partea specialistilor de la Consiliul Europei, Banca Mondiala si de la Institutul “Georg Ekkert” din Germania, care au dat aprecieri pozitive si s-au pronuntat in mod univoc in favoarea implementarii lor in invatamintul gimnazial si liceal din Republica Moldova.

Anume din aceste considerente campania denigratoare a capatat o conotatie greu de imaginat, respectivele manuale fiind calificate drept extremiste, nationaliste, xenofobe, antisemite etc. In consecinta, majoritatea covirsitoare a specialistilor in materie de istorie, cadre didactice universitare, cercetatori stiintifici, profesori din invatamintul preuniversitar au fost exclusi in mod brutal din cadrul unui dialog absolut indispensabil si obligatoriu pentru adoptarea unei decizii intr-o problema ce vizeaza intreaga societate.

Conceptia curricumului experimental, precum si a manualelor experimentale, nu a fost supusa unei expertize nationale prealabile. In anul de studii 2004–2005 experimentul s-a desfasurat fara literatura didactica necesara unui atare experiment. In felul acesta, o buna parte din profesorii antrenati in efectuarea acestui experiment mai mult au mimat respectiva activitate.

In afara de aceasta, a fost incalcat principiul benevol de constituire a grupului de profesori care urmau sa efectueze experimentul, unii fiind constrinsi prin metode administrative sa accepte participarea la acest simulacru de experiment.

Adaosul la salariu si acordarea de grade didactice nemeritate au constituit alte procedee incorecte din arsenalul utilizat de responsabilii pentru efectuarea experimentului cursului de istorie integrata. Incalcarea unor principii obligatorii in procesul unui experiment scolar au condus in mod inevitabil la abateri serioase si la denaturarea grava a unui experiment scolar. Mai mult decit atit, secretomania, lipsa unei elementare transparente si caracterul conspirativ al elaborarii manualelor experimentale s-au soldat cu niste rezultate cu adevarat socante.

In decursul istoriei noastre au mai fost intreprinse tentative similare de implementare a falsurilor in paginile manualelor de istorie. Autoritatile sovietice, dupa reincorporarea frauduloasa a tinutului nostru in componenta URSS au trimis la Chisinau un grup de istorici de la Moscova, incredintindu-le misiunea de a rescrie istoria noastra, pentru a justifica raptul teritorial din ‘40 si ’44.

In serviciul acestor cauze a fost mobilizata intreaga masinatie propagandistica. In pofida unor eforturi inimaginabile si a unei campanii de durata, toate eforturile celor care au urmarit denationalizarea populatiei majoritare autohtone au esuat in mod lamentabil.

Cauza esecului rusinos al unui atare scenariu o constat in lipsa unor elementare premise obiective pentru reusita lui. Promovarea falsului istoric printr-o incheiere in mod artificial a unei singure istorii a poporului nostru, a unei culturi unitare, nu putea nicicum sa persiste la nesfirsit in istorie. O data cu disparitia politica a acelor care au promovat o atare abordare antistiintifica, a decazut si metoda pseudostiintifica inventata de dinsii pentru prezentarea intr-o lumina falsa a istoriei noastre.

Din pacate si manualele de istorie integrata, care sint promovate in prezent cu atita inversunare, sufera de grave carente si lacune serioase. Autorii respectivelor manuale cauta sa conteste si sa respinga identitatea autentica a poporului nostru, incercind cu indirjire sa inventeze o alta identitate, care, pina la urma, este una falsa si perimata. Readucerea in actualitate a unor interpretari perimate ale istoriei poporului nostru constituie un regres, o revenire regretabila la perioada si traditiile de trista pomina.

Utilizarea excesiva a unor calificative si aprecieri cu caracter denigrator, limbajul dur, vehement, acuzator are menirea sa genereze opinii vadit negative, sa cultive in mod artificial imaginea dusmanului. Este evident ca sintem martorii reanimarii unui procedeu reprobabil din arsenalul propagandei sovietice.

Manualele la istoria integrata sufera de o abordare politizata si ideologizata a istoriei, care se caracterizeaza printr-o prezentare denaturata a evenimentelor istorice, ce nu are nimic in comun cu abordarea stiintifica. In felul acesta, sint ignorate cu obstenatie numeroasele cercetari stiintifice, judicios documentate, editate in Republica Moldova in decursul ultimilor 15 ani, sute de monografii, volume de documente inedite, mii de studii si articole cu referire la istoria noastra autentica nationala.

Cei care au fost angajati sa elaboreze manualele la istoria integrata au ignorat de asemenea in mod premeditat contributia numerosilor istorici romani moldoveni de notorietate universala, nascuti in cadrul frontierelor istorice ale principatului Moldovei: Mihail Kogalniceanu, Alexandru Xenopol, Dimitrie Onciul, Nicolae Iorga, Alexandru Boldur, Vasile Pirvan, Stefan Ciobanu, Ion Nistor si multi altii. O buna parte a acestora s-au invrednicit de alegerea in cele mai prestigioase foruri academice din Europa si din lume. Au obtinut titlul de doctor honoris cauza al unor importante centre stiintifice internationale.

O atare abordare prezenta in pagina manualelor de istorie integrata este si una antieuropeana, si vine in contradictie flagranta cu optiunea proeuropeana a Republicii Moldova. In felul acesta, un astfel de model de interpretare a istoriei dauneaza si interesele nationale ale statului nostru.

Istoria este o stiinta cu rigorile si principiile sale strict academice. Ea, istoria, nu admite transformarea dinsei intr-o simpla slujanca a unor interese de grup si interese de ordin politic. Atunci cind asemenea fenomene regretabile se produc, istoria se razbuna. Sint sigur ca decizia adoptata ieri, 27 iulie 2006, de catre Colegiul Ministerului Educatiei, Tineretului si Sportului va fi apreciata si va ramine in istorie ca un accident regretabil.

Multumesc.

Doamna Maria Postoico:

La tribuna centrala se invita domnul Stepaniuc, pentru a prezenta declaratia.

Domnul Victor Stepaniuc:

Stimati colegi,

Dati-mi voie sa dau citire unei declaratii scurte a Fractiunii Partidului Comunistilor. Ca riposta domnului Varta as putea sa-i spun numai urmatoarele: istoria o scrie poporul, nu o scriu numai invatatii. Si din patru date, care sint legate de istoria statului nostru 1359, 1917, 1940, 1991, cel putin 3 date la aceste trei evenimente 1359, 1917, 1991 nu a participat asa-numitul sistem sovietic la crearea acestor state, acestei statalitatii.

Anumite forte politice tensioneaza situatia social-psihologica in legatura cu implementarea in sistemul educational din Republica Moldova a noului curs de istorie. Consideram inadmisibile declaratiile politice care fac ingerinta directa in procesul instructiv-educativ din tara si denigreaza eforturile comune ale Guvernului, ale oamenilor de stiinta din tara, ale expertilor Consiliului Europei la racordarea la standardele educationale ale Republicii Moldova la standardele europene.

Este evident ca luarile de atitudini ale unor istorici si oameni politici se bazeaza pe pozitii subiective, pe dorinta mare de a pastra in programele scolare obiectul Istoria romanilor, curs care a fost criticat in mai multe rinduri de specialistii din republica, de opinia publica, de expertii europeni, din Republica Moldova si din Romania.

In Romania, incepind cu anul 2004, exista ordinul ministrului educatiei, tineretului si sportului in care se preconizeaza ca la inceputul anului scolar 2006 – 2007 din invatamintul preuniversitar din Romania va fi retras obiectul Istoria romanilor si va fi introdus un curs integrat care se va numi, pur si simplu, Istoria.

In Republica Moldova, Guvernul lucreaza in aceeasi directie inca din februarie 2002. In aceasta perioada, a fost constituita o Comisie nationala, alcatuita din istorici redutabili din diferite tabere, de diferite optiuni.

A fost organizat un concurs pentru selectarea unor noi curricule scolare la istorie. A fost organizat concursul de selectare a manualelor scolare la Istorie, a fost editat si experimentat manualul pentru clasa a V–a.

Expertii europeni, la 9 sedinte, pe parcursul anilor 2003–2006 au expertizat pozitiv rezultatele preliminare ale experimentului scolar la Istorie. Comisia nationala, in acesti ani, grupul de experti nationali, inca in 2004, a decis sprijinirea experimentului scolar in clasele a V-a – a VII-a, care a fost experimentat in 577 de scoli cu participarea a circa 720 de pedagogi. Vreau sa va spun ca 720 de pedagogi, aceasta alcatuieste mai bine de 40% din pedagogii de istorie din republica noastra.        

La 13 si 15 iulie 2006, expertii Consiliului Europei, ai Organizatiei Europene a Istoricilor “Euroclio” au expertizat pozitiv manuscrisele pentru manualele de clasa a V-a, a VI-a, a VII-a, a VIII-a, a IX-a si a XII-a.

Ministerul Educatiei, Tineretului si Sportului a primit in felul acesta toate avizele legale ale expertilor pentru editarea noilor manuale si implementarea cursului integrat de istorie in invatamintul preuniversitar din Republica Moldova.

In acest context, consideram inoportune si lipsite de logica insinuarile despre caracterul clandestin ale experimentului la istorie. Ne adresam specialistilor, tuturor politicienilor cu viziuni democratice si europene, sa excluda lexicul dur si intolerant si sa participe activ si constructiv la fortificarea invatamintului istoric in Republica Moldova, care trebuie sa contribuie la coeziunea societatii moldovenesti pe principiile democratice, national-statale si europene.

Va multumesc.

Doamna Maria Postoico:

Stimati colegi,

Urmatoarea sedinta va avea loc miine, la ora 9.30.

Asa am fost informata, daca aveti altceva – ma corectati. La ora 9.30.

Sedinta o declar inchisa.

Va multumesc.

Sedinta s-a incheiat la ora 12.55.

Stenograma a fost pregatita spre publicare
in Directia documentare parlamentara a
Aparatului Parlamentului.