DEZBATERI PARLAMENTARE
Parlamentul
Republicii Moldova de legislatura a XVI-a
SESIUNEA
a VI-a ORDINARA – OCTOMBRIE 2007
Sedinta
din ziua de 5 octombrie 2007
(STENOGRAMA)
SUMAR
1. Declararea sedintei ca fiind deliberativa.
2. Alocutiunea Lordului Dubs of Battersea,
Presedintele Grupului de prietenie moldo-britanic.
3. Dezbateri asupra ordinii de zi,
adoptarea ei.
4. Dezbaterea si aprobarea proiectului de
Hotarire nr.3380 privind desemnarea membrului Consiliului de administratie al
Comisiei Nationale a Pietei Financiare (E. Pui)
5. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura
a proiectului de Lege nr.2497 pentru modificarea unor acte legislative (Legea
cu privire la pregatirea cetatenilor pentru apararea Patriei – art.11, 30;
Legea cu privire la rechizitiile de bunuri si prestarile de servicii in interes
public – art.21, 32).
6. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura
a proiectului de Lege nr.2463 pentru modificarea si completarea unor acte
legislative (Codul cu privire la contraventiile administrative – art.57, 86, 861
s.a.; Codul penal – art.2341).
7. Declaratia doamnei deputat Zoia Jalba.
Sedinta incepe la ora 10.00.
Lucrarile sint conduse de domnul Marian
LUPU, Presedintele Parlamentului Republicii Moldova.
Domnul Maxim Ganaciuc – director general adjunct al Aparatului
Parlamentului:
Doamnelor si domnilor deputati,
Buna dimineata.
Va anunt ca la lucrarile sedintei de astazi
a Parlamentului, din totalul celor 101 de deputati, si-au inregistrat prezenta
86 de deputati. Nu s-au inregistrat deputatii: Maria Postoico, Iurie Rosca,
Arcadi Pasecinic, Valeriu Cosarciuc, Veaceslav Untila, Vlad Cubreacov – in
delegatie; Stefan Secareanu, Dumitru Braghis, Oleg Serebrian – la cerere; Ion
Gutu – din motive de sanatate; Vasile Grozav, Nicolai Deatovschi.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Buna dimineata.
Sedinta este deliberativa. Rog sa onoram
Drapelul de Stat. (Se onoreaza Drapelul de Stat.)
Multumesc.
Stimati colegi,
Vreau sa va informez ca zilele acestea in
Republica Moldova se afla in vizita delegatia parlamentara britanica, Grupul
parlamentar de prietenie cu Republica Moldova, delegatia care este condusa de catre
Lordul Dubs of Battersea, Presedintele Grupului de prietenie moldo-britanic,
Camera Lorzilor, Parlamentul Marii Britanii. Va rog sa-l salutam cu aplauzele
dumneavoastra. (Aplauze.)
Din componenta delegatiei parlamentare
britanice, la fel, fac parte: domnul Alun Michael, deputat, Camera Comunelor,
Parlamentul Marii Britanii (ex-Ministru-Principal al Tarii Galilor) (aplauze),
domnul George Reid, ex-Speaker al Parlamentului Scotiei (aplauze),
doamna Emma MacLennan, Directorul Fundatiei “John Smith Memorial Trust” (aplauze),
precum si doamna Jennie Partington, Asistentul personal al Lordului Dubs (aplauze).
Stimati colegi,
In cadrul acestei vizite, Lordul Dubs of
Battersea si-a manifestat disponibilitatea sa vina cu un discurs in fata
plenului Parlamentului. Si la acest moment, cu cea mai mare placere ii ofer spatiu
de timp dumnealui pentru a tine acest discurs. (Vorbeste in engleza.)
Lordul Dubs of Battersea – Presedintele Grupului de prietenie moldo-britanic:
(Discursul este tinut in limba engleza.)
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
In numele tuturor dumneavoastra, imi
permiteti sa ii multumesc colegului nostru, parlamentarului britanic Lordului
Dubs Battersea pentru acest discurs rostit in fata plenului Parlamentului.
Vizita delegatiei parlamentare britanice este un semnal foarte clar de incurajare
in contextul aprofundarii si dezvoltarii dialogului la nivel bilateral, cit si intr-un
context mai larg, cel al integrarii europene a Republicii Moldova.
Precum am mentionat, colegul nostru este
deja pentru a treia oara in Republica Moldova si acest lucru demonstreaza intr-un
mod foarte si foarte evident o dinamica pozitiva in aprofundarea dialogului
dintre cele doua tari, in special pe dimensiunea parlamentara.
Noi apreciem foarte inalt aceste contacte,
aceste vizite frecvente care ne permit sa desfasuram un schimb de experienta, sa
desfasuram un adevarat dialog, care vine in suportul aspiratiilor europene ale
Republicii Moldova si sint sigur ca vizita preconizata a delegatiei
parlamentare moldovene la Londra pentru luna februarie anul viitor va
reprezenta o contributie in plus in dinamizarea si in aprofundarea dialogului
nostru din momentul in care Parlamentul Republicii Moldova trateaza Marea
Britanie ca unul din cei mai importanti parteneri strategici europeni de
dezvoltare.
Imi permiteti sa multumesc, in numele
plenului Parlamentului, intreaga componenta a delegatiei parlamentare
britanice, sa doresc colegilor nostri o buna desfasurare a programului vizitei in
continuare si o sedere foarte placuta in Republica Moldova. (Aplauze.)
O scurta pauza de 5 secunde doar, pentru ca
colegii nostri britanici sa poata sa-si continue programul. O sa-l rog pe
domnul Petrenco, presedintele Comisiei pentru politica externa si Integrare
Europeana sa ii acompanieze pentru actiunile ulterioare.
Stimati colegi,
Continuam sedinta plenului Parlamentului.
Ordinea de zi: luari de cuvint, declaratii,
dar nu inainte sa anunt un lucru foarte important. Astazi, 5 octombrie, este
Ziua pedagogului, ziua profesionala a lucratorilor din invatamint, care este sarbatorita
in Republica Moldova. Eu as vrea ca noi toti, intreg corpul legiuitor, toti impreuna
sa felicitam pedagogii, sa felicitam reprezentantii acestei deosebit de
importante si nobile profesii cu aceasta sarbatoare.
Si eu cred ca aceasta zi este inca un
prilej foarte bun, inclusiv pentru noi, pentru Parlament, ca sa ne gindim la
acele responsabilitati si actiuni pe care am putea sa le desfasuram in
continuare si care trebuie sa fie desfasurate pentru a asigura o viata decenta
a reprezentantilor acestei profesii, de fapt, de a caror activitate depinde, in
cea mai mare masura, sanatatea spirituala a generatiilor in crestere, a celor
care reprezinta tara, a celor care vor reprezenta tara si vor forma viitorul
Republicii Moldova.
Microfonul nr.5. (Aplauze.)
Doamna Zoia Jalba:
Multumesc, domnule Presedinte.
Solicit timp pentru sfirsitul sedintei de
astazi, pentru a ma adresa si eu mariei sale profesor printr-o declaratie.
Domnul Marian Lupu:
Declaratie, de acord.
Microfonul nr.3.
Domnul Vladimir Dragomir:
Multumesc, domnule Presedinte.
In legatura cu aceea ca persoana care ar fi
inaintata la functia de membru al Consiliului de observatori astazi este in
deplasare. Eu rog ca proiectul de Hotarire nr.3394 sa fie retras de pe ordinea
de zi.
Domnul Marian Lupu:
Domnule Dragomir,
Nu va suparati, va rog. Eu am luat act de
propunerea dumneavoastra. Inainte de a spune verdictul, as vrea sa consult si
colegii juristi, poate domnul Turcan, absenta candidatului este impediment
pentru... sau nu este? Sau cine ne ajuta, domnul Stepaniuc? Absenta este impediment
de examinare a subiectului sau nu? Este, bine. M-ati convins.
Va multumesc.
Stimatii mei colegi,
Eu ma bucur ca astazi sinteti in plin
spirit, cu buna dispozitie. Cred ca vom continua in acelasi mod si pentru
viitor.
Microfonul nr.4.
Domnul Igor Klipii:
Domnule Presedinte,
La sfirsitul sesiunii precedente, s-a
difuzat adresarea postului de radio “Vocea Basarabiei”. Ieri, domnul Filat a
abordat subiectul respectiv si toata problema este intr-o stare de suspans. Ei
au toate drepturile sa ceara acest lucru, au tot dreptul ca sa difuzeze in
direct sedintele plenului Parlamentului. Nu exista vreun document sau vreun
regulament care ar prevede modalitatea de atribuire, deci, de pornire a acestei
activitati, blocarea ei.
Si atunci ma intreb si va intreb pe
dumneavoastra, colegii: care ar fi situatia? Fiindca nu putem gasi un raspuns
concret la o problema, practic, foarte simpla.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Multumesc pentru aceasta intrebare.
Eu cred ca acest subiect va fi un subiect
de discutie, de consultari la urmatoarea sedinta a Biroului permanent, fiindca
eu m-am ocupat indeaproape de acest subiect. S-a vorbit foarte mult in ultima
zi a plenului Parlamentului din sesiunea de primavara – vara.
S-a produs, cred, aceasta discutie, ea fiind
bazata pe doua considerente. Primul considerent, prevederile Codului
audiovizualului si prevederile Regulamentului Parlamentului, unde al doilea
considerent – expunerea unei pozitii, care s-a produs de aici, de la tribuna
centrala. O expunere care a fost facuta de catre domnul presedinte al Comisiei
pentru cultura, stiinta, invatamint, Victor Stepaniuc cu o opinie poate mai
personala in acest sens.
Avem o situatie putin confuza, fiindca
serviciile juridice dau unele aprecieri, care nici pe departe nu sint fara
echivoc referitor la partea juridica a acestui aspect: prevederile legii. Eu
vreau sa va spun deschis ca, personal, sint pentru transmisiunile in direct.
Totodata, vreau sa va zic ca noi, in aceasta sala, sintem obligati sa actionam
conform buchiei legii, adica ma intereseaza foarte mult ca acest lucru sa fie
conform prevederilor legii.
Iata de ce, avind si expertiza juridica, avind
si, de fapt, diferite opinii, sint, intr-adevar, diferite opinii... Eu vreau sa
ne asezam si sa discutam calm acest subiect in prima jumatate a saptaminii
viitoare in cadrul sedintei Biroului permanent. Fiindca ce avem noi? Avem niste
contradictii. Regulamentul se refera in mod expres la posturile publice
Teleradio, in Codul audiovizualului la fel se face referinta in mod expres la
aceleasi companii.
Lucrul acesta vine in contradictie cu
declaratiile care au fost facute aici de la tribuna centrala, fiindca atunci
s-a spus ca modificarea stipulata in Regulament elimina doar caracterul
obligatoriu, dar toti cei care doresc, pot sa vina si sa faca acest lucru. Or, in
lege gasim completamente altceva. Adica va trebui sa vedem ca tratamentul sau
interpretarea acestor fraze a fost una eronata. Sau ca, totusi, continutul
legilor propriu-zise permit acest lucru din tot ce am primit eu ca propuneri,
ca expertize juridice situatia se prezinta a fi destul de contradictorie.
Iata de ce vreau sa discutam calm si linistiti
si sa punem punct si sa spunem oamenilor adevarul pur: ce prevede legea? Ce am
facut noi atunci, modificind Regulamentul. Sa spunem direct in fata, ca, iata,
aceasta este si nu este ceea ce se gindea. Eu as ruga foarte mult sa nu
deschidem dezbateri la acest subiect, fiindca daca este vorba de precizari,
stimatii mei colegi, scurt, cite un minut, eu am sa va rog foarte mult.
Microfonul nr.4.
Domnul Vladimir Filat:
Multumesc, domnule Presedinte.
Mai scurt decit un minut. Noi trebuie sa
pornim in dezbaterile vizavi de permisiunea transmiterii in direct din partea
unui post public, fiind nu obligatoriu, privat, nu obligatoriu public, de la
caracterul sedintelor Parlamentului. Sedintele Parlamentului Republicii Moldova
au caracter public deschis.
Parlamentul nu are decit sa asigure din
punct de vedere tehnic conditiile necesare pentru ca sa se faca aceste
retransmisii. “Vocea Basarabiei”, vreau sa va spun, deja a primit de la institutiile
abilitate de stat permisiunea de frecventa. “Lincul” a obtinut deja. Este, de
fapt, o problema tehnica si rugamintea mea este vizavi de interpretarile care
se fac sub aspect juridic. Sa nu se rezume la interpretarea Directiei juridice
a Parlamentului, care, de fapt, devine la un moment dat dogma. Si rugamintea
mea este sa pornim, domnule Presedinte, de la caracterul sedintelor plenare.
Exact asa cum este prevazut in Constitutie, ca sedintele plenare ale
Parlamentului Republicii Moldova sint publice. Aceasta as vrea eu sa spun.
Domnul Marian Lupu:
Luat act.
Microfonul nr.4 in continuare.
Domnul Leonid Bujor:
Multumesc.
Am vrut sa abordez doua subiecte.
Multumesc, domnule Filat.
Datorita faptului ca dumnealui a abordat
problema cu privire la caracterul transmiterii sedintelor plenare, voi aborda
al doilea subiect. Eu salut initiativa parvenita de la conducerea comisiei in
frunte cu domnul presedinte Victor Stepaniuc, este una foarte rationala. Si
vreau sa atrag atentia asupra urmatorului subiect.
Domnule Presedinte al Parlamentului,
Avem o situatie pe cit de ridicola, pe atit
si de neserioasa. De aceea, eu solicit ca Biroul permanent, saptamina viitoare
sau pe parcursul urmatoarelor doua saptamini, la compartimentul controlul
asupra executarii legilor adoptate de Parlamentul Republicii Moldova, sa
examineze situatia creata in jurul Consiliului Coordonator al Audiovizualului.
Deci, eu inteleg ceea ce s-a discutat si
cum s-au impartit functiile atunci cind a fost confirmata componenta
Consiliului, dar faptul ca noi in citeva luni avem deja trei presedinti ai
Consiliului demonstreaza o data in plus ca, atunci cind au fost selectati
candidatii si atunci cind au fost confirmati in functiile respective membrii,
s-a gresit foarte mult privind calitatea si profesionalismul lor. Deci, s-a
transformat intr-o sectie politica acest Consiliu Coordonator al
Audiovizualului si daca toata mass-media, care scrie atit in limba romana, cit si
in limba rusa, abordeaza aceste subiecte, iar noi ne facem ca nu auzim si nu
vedem, cred ca nu ne face fata.
Domnul Marian Lupu:
Continuam.
Domnul Leonid Bujor:
Domnule Presedinte al Parlamentului,
Rog foarte frumos: concluziile Biroului
permanent sa fie aduse la cunostinta deputatilor in cadrul sedintei plenare.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Am luat act.
Stimati colegi,
Proiectul nr.3394. Propunerea a fost sa fie
eliminat, exclus de pe ordinea de zi a sedintei de astazi. Plenul sustine
aceasta propunere unanim. In acest caz, continuam cu examinarea subiectelor ramase
pe ordinea de zi a sedintei de astazi.
Proiectul de Hotarire nr.3380 privind
desemnarea membrului Consiliului de administratie al Comisiei Nationale a Pietei
Financiare. O sa rog comisia, domnul Turcan sa prezinte acest subiect.
Domnul Vladimir Turcan:
Onorat Parlament,
Comisia juridica, pentru numiri si imunitati
a examinat demersul Presedintelui Parlamentului din 25 septembrie 2007, in care
se propune desemnarea in calitate de membru al Consiliului de administratie al
Comisiei Nationale a Pietei Financiare, candidatura doamnei Pui Elena pe un
termen de doi ani. La demersul nominalizat sint anexate proiectul respectiv de
hotarire si alte materiale aditionale, care au fost difuzate de noi.
Conform prevederilor Legii privind Comisia
Nationala a Pietei Financiare, aceasta comisie este condusa de Consiliul de
administratie compus din 5 membri. Membrii Consiliului de administratie sint
desemnati de Parlament la propunerea Presedintelui Parlamentului cu avizul
prealabil pozitiv al Comisiei parlamentare de profil.
Presedintele Consiliului de administratie
se desemneaza pe patru ani, vicepresedintele – pe trei ani, un membru – pe trei
ani si doi membri – pe doi ani. In functia de membru al Consiliului de
administratie pot fi desemnati cetateni ai Republicii Moldova, care au o
vechime in munca de cel putin 10 ani in domeniul financiar, economic sau
bancar.
Totodata, as vrea sa mentionez ca,
anterior, Parlamentul prin Hotarirea nr.175 din 20 iulie 2007, a desemnat doar
patru membri ai Consiliului de administratie. Astfel, o functie de membru al
acestui consiliu pentru un mandat de doi ani continua sa fie vacanta. In
contextul prevederilor expuse Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a
examinat materialele respective si a constatat ca candidatura doamnei Pui
corespunde cerintelor legale si aceasta candidatura a fost sustinuta unanim de
toti membrii Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati.
Avind in vedere cele relatate, Comisia juridica,
pentru numiri si imunitati propune Parlamentului spre examinare si adoptare
proiectul de Hotarire al Parlamentului privind desemnarea unui membru al
Consiliului de administratie al Comisiei Nationale a Pietei Financiare.
Domnul Marian Lupu:
Da, domnule Turcan,
Va multumesc.
Stimati colegi,
Doamna Elena Pui este prezenta in aceasta
sala la microfonul nr.1. In eventualitatea existentei unor intrebari, rog sa le
adresati candidatului comisiei.
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Cusnir:
Multumesc, domnule Presedinte.
Eu am o intrebare catre comisie sau, in
genere, o remarca. Articolul 1 “In componenta s.a.m.d. se desemneaza urmatorii
membri”. Chiar nu sintem in stare trei cuvinte sa le scriem corect? Elena Pui –
membru pe doi ani. Pe doi ani la revedere sau cum? In trei cuvinte sapte greseli.
Domnul Marian Lupu:
Deci, dumneavoastra faceti referinta la
partea de redactie, la formulare, da?
Doamna Valentina Cusnir:
Urmatorii membri. Ce chiar sintem la...
Domnul Marian Lupu:
Bine, logic ar fi: “in componenta se
desemneaza” si doua puncte. Si e tot.
Doamna Valentina Cusnir:
Dar nu stiu cum sa zic.
Domnul Marian Lupu:
Sau exista poate un cliseu aici, exista niste
formulari standarde? Cine ne poate spune?
Doamna Valentina Cusnir:
Dar urmatorii membri.
Domnul Vladimir Turcan:
Cred ca noi o vom ruga pe doamna Cusnir sa
participe la redactarea textului.
Doamna Valentina Cusnir:
Da, multumesc.
Domnul Vladimir Turcan:
Poftim.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Doamna Valentina Cusnir:
Cred ca am alta functie in Parlament si sint
oameni care primesc bani pentru aceasta.
Domnul Vladimir Turcan:
Macar aceasta.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Intrebari? Nu sint.
Va multumesc.
Domnule Turcan,
Va multumesc.
Luati loc, va rog, doamna Pui.
Deci, pentru inceput, conform normelor de
procedura, voi supune votului exercitiul propriu-zis de desemnare de catre
plenul Parlamentului a candidaturii doamnei Elena Pui in calitatea respectiva,
dupa care voi supune votului pe ansamblu proiectul de Hotarire a Parlamentului.
Stimati colegi,
Cine este pentru desemnarea in componenta
Consiliului de administratie al Comisiei Nationale a Pietei Financiare in
calitate de membru comandat pe perioada de doi ani a doamnei Elena Pui, rog sa
voteze. Rog la fel sa fie anuntate rezultatele pentru stenograma.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 30.
Sectorul nr.2 – 32.
Sectorul nr.3 – 12.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Va multumesc.
74 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.
Stimati colegi,
Acum, votul asupra proiectului de Hotarire
a Parlamentului. Eu cred ca o sa acceptam tacit, fara necesitatea de a supune
votului aceasta modificare de redactie in modul in care articolul 1 sa sune in
felul urmator: in componenta Consiliului de administratie al Comisiei Nationale
a Pietei Financiare se desemneaza doua puncte. Si in continuare precum urmeaza:
doamna Elena Pui – pe doi ani. Acceptam? Bine.
Perioada este fixata pe un termen de doi
ani. Bine, sa-si faca treaba redactorii cred eu.
Stimati colegi,
Cine este pentru adoptarea, aprobarea
proiectului de Hotarire a Parlamentului nr.3380, rog sa voteze. Majoritatea.
Va multumesc.
Conform rezultatelor acestor doua exercitii
de vot, doamna Elena Pui se desemneaza de catre Parlament, pentru o perioada de
doi ani, in calitate de membru al Comisiei Nationale a Pietei Financiare.
Doamna Pui, Parlamentul Republicii Moldova va felicita cu desemnarea in acest
post, urindu-va succese si frumoase realizari. (Aplauze.)
Continuam.
Proiectul de Lege nr.2497 pentru
modificarea unor acte legislative (Legea cu privire la pregatirea cetatenilor
pentru apararea Patriei s.a.).
Guvernul.
Domnul Ion Coropcean – Seful Marelui Stat-Major al Armatei Nationale,
Comandant al Armatei Nationale,
General de
brigada:
Stimate domnule Presedinte al
Parlamentului,
Stimati domnilor deputati,
Proiectul de Lege privind modificarea unor
acte legislative a fost elaborat ca urmare a lichidarii Departamentului
administrativ militar intru realizarea procesului de reforma militara.
Prin proiectul de lege nominalizat se
propune substituirea sintagmei “Departamentul Administrativ Militar al
Ministerului Apararii” prin cuvintele “Marele Stat-Major al Armatei Nationale” in
Legea cu privire la pregatirea cetatenilor pentru apararea Patriei si in Legea
cu privire la rechizitii de bunuri si prestari de serviciu in interes public.
In acest context, proiectul de lege este
conditionat de optimizarea conducerii si activitatii administrativ-militare,
stipulate in capitolul 6, a etapei a doua
2005 – 2008 din Conceptia reformei militare, aprobate de Hotarirea
Parlamentului nr.1315 din 2002 si intru transmiterea atributiilor privind
activitatea administrativ-militara Marelui Stat-Major al Armatei Nationale si
evitarea dublarii lor.
Stimate domnule Presedinte al
Parlamentului,
Stimati domnilor deputati,
Rog Parlamentul sa sustina proiectul de
Lege pentru modificarea unor acte legislative, a carui adoptare va contribui la
ajustarea cadrului legislativ existent.
Va multumesc pentru atentie.
Domnul Marian Lupu:
Domnule general,
Va multumesc.
Stimati colegi,
Intrebari pentru domnul raportor?
Microfonul nr.4.
Domnul Leonid Bujor:
Va multumesc frumos.
Domnule general,
In avizul Comisiei juridice, pentru numiri si
imunitati se atrage obiectiv atentie asupra unei situatii care nu este
reflectata in nota informativa si cum procedam. Deci, in conceptia nationala
este fixata formularea actuala a existentei Departamentului. Dumneavoastra
propuneti modificari doar in doua legi. Cum ramine cu Hotarirea Parlamentului
cu privire la aprobarea Conceptiei in care figureaza actuala structura a carei
modificari dumneavoastra o propuneti.
Vom avea o situatie de urmatorul gen. Vasazica,
in doua legi avem o institutie subordonata Statului-Major, da, in doua legi, pe
cind in hotarirea Parlamentului va exista actuala structura.
Domnul Ion Coropcean:
Conceptia este un document-cadru, un
document ce prevede activitatile care urmeaza sa fie stipulate, urmeaza sa fie
realizate in acte legislative si ea insasi in etapa a doua, eu am nominalizat,
punctul intii prevede ca intru realizarea acestor prevederi a Conceptiei, sa
fie optimizata crearea unui sistem optim de conducere prin delimitarea atributiilor.
Deci, noi mergem in etapa la care sintem,
2005 – 2008. Conceptia a fost adoptata in 2002 si catre anul 2005 aceasta lege
pune la punct si realizeaza obiectivele ei. Noi am considerat ca Conceptia
traseaza niste directii de activitate si nu urmeaza sa fie modificate acele
care...
Domnul Leonid Bujor:
Dumneavoastra aveti perfecta dreptate. Dar
eu vreau sa atrag atentia ca nu este, pur si simplu, Conceptie care se aproba citiva
ani in urma si era aprobata de Guvern sau chiar de ministere. Noi avem de a
face cu o conceptie foarte serioasa, care este aprobata prin hotarirea
Parlamentului. Deci ea ramine in vigoare atit timp cit nu este modificata
conceptia sau nu este abrogata hotarirea Parlamentului in general.
Domnule Presedinte,
De aceea, eu propun urmatoarea varianta.
Sau se completeaza cu un articol suplimentar care face referinta la conceptie
sau, ulterior, ministerul vine cu o propunere de modificare a conceptiei,
fiindca si trebuie s-o faca in regim de urgenta.
Domnul Marian Lupu:
Ce ne spune...
Domnul Leonid Bujor:
Din momentul adoptarii legii ea intra in
vigoare, publicarii, imi cer scuze.
Domnul Marian Lupu:
Da, vreau sa rog comisia sa se expuna pe
marginea acestui subiect.
Microfonul nr.3.
Domnul Iurie Stoicov:
Domnule Presedinte,
Domnul general, in fond, a raspuns la
aceasta intrebare. Conceptia este o strategie, este o directie de dezvoltare,
nu este necesar de a indeplini mot a mot pe viitor. Nu este exclus ca peste
vreo 3 – 4 ani noi vom modifica ori vom veni cu alta conceptie a reformei
militare.
Domnul Leonid Bujor:
Eu va multumesc frumos pentru completare.
Partial, sint de acord, dar sint absolut
convins ca in sistemul militar sau in sistemul Ministerului Afacerilor Interne
de graniceri noi nu putem avea paralel prevazute in acte normative doua
structuri.
Asa a fost si conceptia in domeniul
tineretului, atunci cind s-a schimbat structura de tineret. A fost prezentata o
nota informativa si o modificare la conceptia care era atunci in vigoare.
Domnul Marian Lupu:
Poate procedam in felul urmator, oricum
este un proiect de lege si noi nu ne grabim astazi sa o adoptam si in a doua
lectura. Din momentul in care conceptual cadem de acord pe marginea acestui
proiect, pentru lectura a doua sa se tina cont si de prevederile altor
documente, fiindca, bine, aici trebuie sa vedem cu multa atentie partea juridica.
As da dreptate si domnului Stoicov,
concomitent, de ce? Fiindca un concept care se aproba, de fapt, insusi
proiectul de hotarire a Parlamentului este unul foarte scurt, se aproba
conceptul. Si, probabil, textul acestui concept sau textul continutului
conceptului nu este interpretat ca textul unei legi pe care o adoptam integral
prin votul majoritatii.
Dar eu cred ca nu este cazul poate sa ne
lansam in discutii detaliate, lectura a doua si mergem in continuare. Da, neaparat.
Microfonul nr.4.
Domnul Vladimir Filat:
Domnule Presedinte,
Este adevarat ca observatia domnului Bujor
merita a fi luata in considerare. Insa noi astazi vorbim despre un proiect
distinct de lege care priveste un act normativ, priveste un act legal. Conceptia
este o hotarire a Parlamentului care, ulterior, o sa fim nevoiti sa o aducem in
concordanta cu prevederile legale si. (Rumoare in sala.)
Domnul Marian Lupu:
Domnule Stepaniuc,
Eu va rog foarte mult.
Domnul Vladimir Filat:
Domnule Stepaniuc,
Noi vorbim de lege, care este lege organica,
si vorbiti de conceptie care este adoptata printr-o hotarire a Parlamentului.
Uitati-va si la puterea actului normativ.
Si mai este o problema: dumneavoastra ati
intervenit si daca e sa vorbim serios conceptiile si strategiile ar fi trebuit
sa fie votate prin legi organice ca sa aiba statutul respectiv. Dar noi vorbim
despre ceea ce domina la ora actuala, legislatia Republicii Moldova.
Domnul Marian Lupu:
Bine, multumesc.
Domnul Vladimir Filat:
Dar pentru juristi incepatori inca se
poate...
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.3.
Domnul Victor Stepaniuc:
Stimati colegi,
In Parlament a fost inaintat un proiect de
lege despre conceptii si strategii si incerc sa repet inca o data ca noi in
aceasta problema avem un haos nemaipomenit.
Domnul Marian Lupu:
Asa este.
Domnul Victor Stepaniuc:
Majoritatea absoluta a conceptiilor si
strategiilor adoptate de Guvern tot Guvernul le controleaza, de multe ori ele
nu sint indeplinite si timpul a trecut. In loc sa se ocupe de indeplinirea
legilor si hotaririlor Parlamentului, caci asa este normal in toata lumea, juristii
aceasta stiu foarte bine, deci noi ne ocupam de alte lucruri.
Desigur, nu este regula ca sa fi adoptata o
conceptie sau o strategie si dupa aceea Guvernul, in loc sa indeplineasca
conceptia si strategia respectiva, sa vina cu proiecte care vin in contradictie
cu conceptia. Este, desigur, lipsita de sens.
Domnule Presedinte,
Propunerea pe care dumneavoastra o inaintati
de adoptat in prima lectura, desigur, e logica. In prima lectura, dupa aceea...
Domnul Marian Lupu:
Si pe urma o curatim. Da?
Domnul Victor Stepaniuc:
Da.
Domnul Marian Lupu:
Si apoi vedem cum...
Domnul Victor Stepaniuc:
Dar aceea ca nu este regula in problema
respectiva si eu as dori sa prezint din partea Comisiei juridice, pentru numiri
si imunitati, din partea domnului Turcan, care m-a rugat de mai multe ori sa
puna proiectul de lege.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Este un subiect la care va trebui sa
revenim, fiindca, intr-adevar, este un haos total cu referinta la cadrul
juridic, cine aproba conceptiile, strategiile. Exista un sir de documente care
sint aprobate de Guvern si poate ar fi mai clar daca toate strategiile ar fi
aprobate la nivel de Executiv. Dar noi avem cu dumneavoastra si alte strategii
sau conceptii care vin pentru aprobare in Parlament si atunci intrebarea este:
ele sint de calibru diferit, ele sint de importanta diferita.
Dar la fel e grav ca cadrul nostru legal
actual nu prevede niste pozitii foarte clare in acest sens. Si, de fapt, acest
lucru poate si genereaza discutiile care s-au declansat si astazi in aceasta
sala.
Microfonul nr.2.
Domnul Vadim Misin:
Спасибо.
Я думаю, мы устроили дебаты на ровном
месте. Здесь нет абсолютно никакого противоречия. Мы приняли в 2002 году
концепцию развития вооруженных сил, которая является, как кто-то уже выразился
в этом зале, дальней перспективой. Нормально, что в результате этой концепции
Парламент Республики Молдова постепенно принимает целый ряд законов, которые в
целях выполнения этой концепции, структурируют наши вооруженные силы.
В данном случае господин генерал представил
закон, который не предполагает никаких изменений в составе национальной армии,
кроме чисто структурных изменений, причем в структурных изменений только
аппарата. Кто вник в этот законопроект, тот понял, что мы оставили так
называемые, я выражусь по старому, чтобы всем было понятно, военкоматы в
районах в сокращенном виде и сократили в центральном аппарате военный
департамент, правильно сделали и эту функцию передали генеральному штабу,
который вполне с этой функцией справляется.
Тут нет никакого противоречия с концепцией.
Кстати, концепция 2002 года это предполагала. В самой концепции записано:
«совершенствовать структуру вооруженных сил и аппарата Министерства обороны».
Мы ничему не противоречим, все нормально.
Domnul Marian Lupu:
Bine. Ultima remarca.
Microfonul nr.4.
Domnul Leonid Bujor:
Domnule Presedinte,
Eu sustin propunerea dumneavoastra ca
comisia de baza sa examineze in mod serios acest subiect pentru lectura a doua,
fiindca domnul Stepaniuc are perfecta dreptate, in toata lumea se aproba conceptii.
In baza acestor conceptii se elaboreaza baza legislativa. La noi, in Republica
Moldova, in diferite ministere avem diferite situatii, in baza legilor se adopta
conceptii aprobate de Guvern si, in felul acesta, rezulta ca o hotarire de
Guvern prevaleaza asupra legii adoptate in Parlament, si, dimpotriva, in cazul
de fata avem o situatie viceversa.
Domnul Marian Lupu:
De acord.
Domnul Leonid Bujor:
Si ceea ce are dreptate domnul Misin ca se
schimba structural, dar aceasta schimbare structurala, daca nu modificam conceptia,
inseamna ca avem doua structuri paralele: una prevazuta in conceptie si alta
prevazuta in lege. Si acesta-i suta de procente.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Stimati colegi,
Verificati aceste momente, pentru lectura a
doua sa iesim cu o buna cunostinta de cauza. Alte intrebari? Nu sint.
Domnule general,
Va multumesc.
Domnul Ion Coropcean:
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Rog comisia.
Domnul Iurie Stoicov:
Stimate domnule Presedinte,
Stimati deputati,
Onorata asistenta,
Comisia pentru securitatea nationala, aparare si
ordinea publica a examinat roiectul de Lege pentru modificarea unor acte
legislative, adoptat prin Hotarirea Guvernului din 29 iunie curent.
Proiectul de lege nominalizat a fost elaborat in
legatura cu lichidarea Departamentului Administrativ-Militar al Ministerului Apararii
si preluarii de la aceasta subdiviziune a atributiilor privind activitatea
administrativ-militara de catre Marele Stat-Major al Armatei Nationale si
prevede modificarea Legii cu privire la pregatirea cetatenilor pentru apararea
Patriei si a Legii cu privire la rechizitii de bunuri si prestari de servicii
interes public.
Comisiile parlamentare au avizat pozitiv
acest proiect de lege. Comisia propune adoptarea in prima lectura.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc, domnule Stoicov.
Intrebari? Nu sint.
Multumesc.
Stimati colegi,
In conditiile raportului prezentat de
comisia de profil, supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului de
Lege nr.2497. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.
Va multumesc.
Proiectul de Lege nr.2497 este aprobat in
prima lectura.
Proiectului de Lege nr.2463 pentru
modificarea si completarea unor acte legislative (Codul cu privire la contraventiile
administrative, Codul penal).
Guvernul.
Domnul Constantin Mihailescu – ministrul ecologiei si resurselor
naturale:
Stimate domnule Presedinte al
Parlamentului,
Stimati deputati,
Atentiei dumneavoastra se propune proiectul
de Lege pentru modificarea si completarea unor acte legislative, care a fost
elaborat in conformitate cu prevederile articolului 28 alineatul (1) din Legea
nr.265 din 28 iulie 2006 privind protectia animalelor folosite in scopuri
experimentale sau in alte scopuri stiintifice.
Aceasta lege prevede ca Guvernul, in termen
de 6 luni, sa prezinte Parlamentului propuneri privind aducerea legislatiei in
vigoare in concordanta cu prezenta lege.
Conform articolului 26 din legea mentionata,
au fost elaborate propunerile de modificare si completare a Codului cu privire
la contraventiile administrative si a Codului penal.
Concomitent, proiectul de lege se
completeaza cu modificarile la Codul cu privire la contraventiile
administrative care tin de protectia speciilor rare si pe cale de disparitie atit
de animale, cit si plante din flora si fauna spontana.
Ma refer la Legea cu privire la Cartea Rosie
a Republicii Moldova, Legea regnului animal, Conventia privind comertul international
cu specii salbatice de fauna si flora pe cale de disparitie, cunoscuta sub
denumirea de “Saites”, Regulamentul Consiliului Europei nr.338-97 CE din 9
decembrie 1996 privind protectia speciilor din fauna si flora salbatica privind
reglementarea comertului cu acestea si, desigur, Directiva Consiliului Europei
nr.92/43 CE din 25 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale si a
speciilor de flora si fauna salbatica.
Scopul proiectului este de a inaspri sanctiunile
de contracarare a cazurilor in care persoanele fizice si juridice incalca
prevederile legislatiei de protectie a mediului si folosire a resurselor
naturale.
Reiesind din acestea, va rog, domnilor
deputati, sa adoptati prezentul proiect de Lege in prima lectura.
Va multumesc pentru atentie.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Intrebari pentru domnul ministru?
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Cusnir:
Multumesc.
Domnule ministru,
As vrea sa va intreb, sint curioasa ca nu
cunosc aceasta situatie, daca avem inregistrate aceste intreprinderi care fac
aceste experimente, ele le fac in baza de licenta sau cum vom tine evidenta.
Adica ei inregistreaza undeva ca au, folosesc cutare sau cutare animale si
le-au prins de acolo sau de acolo.
Domnul Constantin Mihailescu:
Desigur, acestea sint institutii stiintifice
care au dreptul la asemenea tip de activitate.
Doamna Valentina Cusnir:
Dar anume se duce evidenta ce experimente
se duc, pe care animale le-au dat drumul, le-au eliberat sau ce au facut cu
ele.
Domnul Constantin Mihailescu:
Ei au nevoie de autorizatii unde sint
vizate atit la protectia mediului, cit si la Serviciul Veterinar de Stat.
Doamna Valentina Cusnir:
Fiindca aici, ca daca au fost folosite si
nu au fost eliberate sau cum. Aceasta am in vedere, cum se tine evidenta, cum ii
vom prinde, mai clar, pe acei care au incalcat legea?
Domnul Constantin Mihailescu:
Ei au dreptul sa faca asemenea activitati
doar in cazul in care animalele sint inregistrate, au anumit numar si totul se tine
la evidenta.
Doamna Valentina Cusnir:
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.5.
Domnul Vladimir Braga:
Multumesc, domnule Presedinte.
Domnule ministru,
Cu referinta la 89, articolul 1, deci este
vorba de furnizarea si pastrarea animalelor nemarcate si neinmatriculate. Noi
cunoastem ca Conventia europeana prevede aceste lucruri si sint convins ca si
noi vom veni la acest procedeu care este destul de aspru pentru taranii nostri.
Nu v-ati gindit dumneavoastra ca aceasta
procedura se va efectua contra bani. Bineinteles, chestia aceasta pe taranii
care au animale o sa-i atinga foarte serios financiar. Adica nu v-ati gindit la
asa un gind ca poate macar momentul acesta sa-l intindem putin in timp.
Domnul Constantin Mihailescu:
Aceasta se poate de discutat la nivel de
experti. Eu consider ca durata de timp poate fi.
Domnul Vladimir Braga:
Multumesc.
Si a doua intrebare. Deci, 88, mai sus,
este vorba de capturarea sau nimicirea animalelor, eu ma refer la capturare.
Avem o serie de intreprinderi deja private care se ocupa de business-ul
animalelor salbatice care se pregatesc pentru vinatoare, cunoasteti dumneavoastra
chestiile acestea. Deci, in acest articol, conform acestei legi aceasta capturare
va fi deja interzisa pentru ei sau nu este clar din articol, deci, cumva
trebuie definitivat acest articol, dupa parerea mea.
Domnul Constantin Mihailescu:
Stimate domnule deputat,
Cum ati mentionat singur, sarcina acestor
gospodarii cinegetice, daca va referiti la ele...
Domnul Vladimir Braga:
Le ele.
Domnul Constantin Mihailescu:
Este de a inmulti, de a diversifica
biodiversitatea republicii, dar nu de a captura, mai ales cele care, aici in
acest caz in articol sint incluse cele care in Cartea Rosie doar...
Domnul Vladimir Braga:
Eu tot la ele ma refer, domnule ministru.
Pur si simplu, eu.
Domnul Constantin Mihailescu:
Este interzisa capturarea si anume de aceea
propunem sanctiune penala.
Domnul Vladimir Braga:
Da, dar in cazul... eu nu sint impotriva
sanctiunilor, eu ma gindesc daca se formeaza o gospodarie cinegetica noua care
va inmulti aceasta specie, ei, mai intii de toate. trebuie de undeva sa o ia:
ori din natura, ori de la alta gospodarie cinegetica si in cazul nostru
capturarea aceasta suna cam dura pentru acei care vor sa faca inmultirea lor.
Domnul Constantin Mihailescu:
Ei nu au dreptul sa o ia din natura, sint
nevoiti doar s-o procure, ori s-o importe.
Domnul Vladimir Braga:
Deci trebuie nominalizata, dupa parerea
mea, chestia aceasta.
Domnul Constantin Mihailescu:
Bine, la nivel de experti se face.
Domnul Vladimir Braga:
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Domnul Ion Varta:
Multumesc, domnule Presedinte.
Domnule ministru,
Vreu sa va intreb cu referire la sanctiunile
prevazute de cele doua articole 88 si 89. Parerea mea e ca e mare discrepanta intre
marimea amenzilor care urmeaza a fi administrate cetatenilor simpli si persoanelor
cu functii administrative. Nu vi se pare ca aceasta poate cumva sa stimuleze, ii
favorizeaza intr-un fel pe acei care nu au functii de raspundere ca sa comita
asemenea contraventii in serie. Poate era cazul ca aceasta discrepanta sa fie
redusa.
Domnul Constantin Mihailescu:
Daca dumneavoastra propuneti in aspectul inaspririi
lor, noi putem sa va sustinem. Daca vrem sa avem ordine in acest domeniu, noi
trebuie sa avem sanctiuni dure.
Domnul Ion Varta:
Pai, despre aceasta era vorba. Fiindca era
vorba despre speciile de animale rare care sint expuse disparitiei. Si in cazul
in care cineva s-a incumetat si a impuscat un reprezentant al unei asemenea
specii, trebuie sa fie sanctionat mai dur, nu?
Domnul Constantin Mihailescu:
Propuneti si dati sa examinam.
Domnul Ion Varta:
Aceasta diferenta propunem ca sa fie redusa.
Aceasta discrepanta mare. Sanctiunile si pentru persoanele fizice sa fie mai
mari decit cele prevazute de proiectul de lege.
Domnul Constantin Mihailescu:
Ei, ca sa fie mai dur ca la persoanele
juridice, nu sint de acord. Dar ca pot fi mai mari, sint de acord.
Domnul Ion Varta:
Un pic majorate, dar sa nu fie asa diferenta
mare. De sase ori mai mica este sanctiunea care i se administreaza unui cetatean
simplu decit unui cetatean cu functie publica. Deci, aceste sanctiuni ar trebui
sa fie majorate pentru persoanele...
Domnul Marian Lupu:
Inregistrat.
Microfonul nr.3.
Doamna Ludmila Borgula:
Уважаемый господин докладчик!
У меня вопрос опять-таки по статье 891.
Первое предложение, касается причинения боли, страдания, беспокойства или
инвалидности животным, совершенное лицом, которая проводит эксперимент.
Конечно, речь идёт о медицинских экспериментах. Предположим, можно отметить
чтобы это осуществлялось с использованием наркоза, обезболивающего. Меня другой
вопрос интересует: каким образом это можно будет проконтролировать или, что
одно и то же как осуществлять мониторинг. Возможно ли? А если нет, то зачем
таким образом записывать в статью?
Domnul Constantin Mihailescu:
Stimata doamna deputat,
Se au in vedere doar animalele nemarcate
sau neinmatriculate, fara certificate sanitaro-veterinare. Specialistii in
domeniu, anume veterinarii, pot evalua acest lucru.
Doamna Ludmila Borgula:
И что реально осуществлять
такой мониторинг?
Domnul Constantin Mihailescu:
Daca aceasta se face in majoritatea tarilor
europene, de ce noi nu putem face? Aceasta este intrebarea.
Doamna Ludmila Borgula:
Я всё же думаю, что для второго чтения надо
или профильной комиссии или как-то другим образом
продумать, чтобы все носило
определённый характер. Если мы записываем в
законодательный акт какую-то статью, то все должно быть
вполне проверяемым и действенным.
Domnul Constantin Mihailescu:
Se accepta. Pentru a doua lectura.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.2.
Domnul Dmitri Todoroglo:
Multumesc, domnule Presedinte.
Stimati colegi,
Noi singuri am creat astazi o situatie putin
neinteleasa, de ce? Proiectul pe care il discutam astazi face referire la Legea
cu privire la regnul vegetal, incalcarile regulilor de protectie si de folosire
a regnului animal si vegetal. Noi am scos din ordinea de zi legea si nu putem
face referire la cerintele unei legi care nu este discutata. Mai intii, trebuie
sa fie discutata legea, sa fie adoptata dupa aceea putem adopta care stabileste
masurile despre responsabilitate, dupa aceea noi putem face ceva referire. De
aceea, singuri am creat...
Ar fi bine... sau noi terminam discutia,
sau aprobam in prima lectura, dar comisia de baza o sa aiba in vedere ca in
lectura a doua sa iasa numai dupa ce va fi aprobata Legea privind regnul
vegetal in prima lectura, lege pe care am scos-o din ordinea de zi. Atunci noi
o sa intram concomitent in discutie la aceasta tema. Desigur, marimea
pedepselor... pentru lectura a doua consider ca comisia singura o sa faca regula,
deci, in prima lectura poate fi aprobata.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Microfonul nr.4.
Domnul Vladimir Filat:
Multumesc, domnule Presedinte.
Stimati colegi,
Proiectul respectiv de lege, desigur,
vizeaza o mica parte din reglementarea care urmeaza s-o avem in domeniul protectiei
animalelor. Eu, in acest sens, vreau sa rog ca proiectele de lege inaintate
deja legal in Parlamentul Republicii Moldova si anume: Legea privind protectia
animalelor si Legea privind modul de tinere si protectie a animalelor de
companie sa fie adoptate. Iar normele stabilite in aceste legi, ulterior, sa
fie stipulate modificarile in Codul administrativ, in Codul penal sub aspect de
sanctiune.
Fiindca ceea ce este prezentat astazi in
proiectul respectiv este o mica parte componenta din sirul de masuri care
urmeaza sa il reglementam sub aspect de sanctiune. Poate, eu stiu, pentru prima
lectura se voteaza in forma in care este prezentata, iar pentru lectura a doua
noi venim cu doua noi initiative legislative pentru modificarea Codului
administrativ si a Codului penal, care urmeaza sa reglementeze masurile de sanctionare
a celor care incalca drepturile de detentie si drepturile animalelor in
general. Si pentru lectura a doua sa fie puse in pachet pentru a fi
reglementate.
Eu va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Microfonul nr.3.
Domnul Vladimir Turcan:
Va multumesc.
Eu as vrea sa introduc unele momente de
clarificare a situatiei. In primul rind, aceste propuneri rezulta din legea
care deja e adoptata si a intrat in vigoare. De aceea, e clar ca toate acele
propuneri care sint astazi si din partea domnului Filat, pot fi luate in
considerare numai dupa ce va fi examinat proiectul respectiv, in cazul in care
va fi adoptat, promulgat etc. In acest caz de astazi noi examinam numai modificarile
care reies din legea care deja a intrat in vigoare si de la 1 iunie este de
acum aplicata.
Domnul Marian Lupu:
Am luat act.
Domnule ministru,
Va multumesc.
Rog comisia.
Domnul Ion Plesca:
Stimate domnule Presedinte,
Onorat Parlament,
Comisia juridica, pentru numiri si imunitati
a examinat proiectul in cauza si a constatat urmatoarele. Proiectul a fost inaintat
cu titlu de initiativa legislativa de catre Guvernul Republicii Moldova si are
ca scop modificarea si completarea Codului cu privire la contraventiile
administrative si a Codului penal cu norme noi care prevad largirea raspunderii
administrative si penale pentru incalcarea regulilor de protectie si de
folosire a animalelor in scopuri experimentale sau in alte scopuri stiintifice.
Modificarile si completarile mentionate sint
propuse intru asigurarea executarii prevederilor stipulate la articolul 26 din
Legea nr.265 din 28 iulie 2006 privind protectia animalelor folosite in scopuri
experimentale si in alte scopuri stiintifice, care prevede raspunderea
administrativa si penala pentru incalcarile mentionate.
Asupra proiectului nominalizat avize
pozitive au prezentat comisiile permanente si Directia juridica a Aparatului
Parlamentului cu unele obiectii la articolul 2 din proiect. Ca rezultat al
dezbaterilor a acestui proiect de lege in cadrul sedintelor Comisiei juridice,
pentru numiri si imunitati, urmeaza de mentionat urmatoarele propuneri de
modificare a articolelor 57 “Incalcarea legislatiei privind subsolul”,
articolul 218 “Organele de supraveghere minierii de stat”, articolul 2211
“Organele de control financiar si fiscal” , prima propozitie din articolul 226
“Organele de protectie a mediului” si articolul 2311 “Inspectia de
stat in constructie”, expuse in punctele 1, 8, 10, 12 si 13 ale articolului 1
din proiect nu sint argumentate in nota infirmativa si nici nu rezulta din
Legea nr.265. Astfel de propuneri sint stipulate la capitolele respective din
proiectul nr.1593 din Codul contraventional privind modul de protectie si de
folosire a subsolului.
Prin urmare, propunerile expuse la punctele
1, 8, 10, prima propozitie din punctele 12 si 13 ale articolului 1 din proiect,
sint de prisos si urmeaza a fi excluse. Propunerile la punctele 2, 7, 9, 11 si
a doua propozitie din punctul 12 al articolului 1 din proiectul de Lege nr.2463
de modificare si completare a Codului cu privire la contraventiile
administrative au fost sustinute integral de catre membrii Comisiei juridice,
pentru numiri si imunitati si propunem aprobarea lor de catre Parlament in prima
lectura. Iar pentru lectura a doua sa fie comasate ca propuneri de alternativa
la proiectul nr.1593 din Codul contraventional ca proiect de baza.
Comisia juridica, pentru numiri si imunitati
considera inoportuna completarea Codului penal cu un articol nou 2341,
care prevede raspundere penala pentru incalcarea regulilor de folosire a
animalelor in scopuri experimentale sau in alte scopuri stiintifice, deoarece
la elaborarea actualului Cod penal s-a tinut cont de recomandarile Consiliului
Europei privind simplificarea justitiei. Si unul din principiile conceptuale a
fost discriminarea faptelor infractionale, in care sa domine climatul valorilor
umane.
Respectarea drepturilor si libertatilor
fundamentale ale omului, fapt ce a conadus si la adoptarea Legii nr.184 din 29
iunie 2006, prin care multiple sanctiuni din partea speciala a Codului penal au
fost micsorate sau excluse. In acest context, este cazul de mentionat ca
propunerile de completare ale Codului penal cu articolul mentionat au fost
dictate de reglementarile din alineatul 3 al articolului 26 din Legea nr.265, sint
contradictorii principiilor generale privind sistematizarea actelor
legislative, prevazute la articolul 52 din Legea nr.780 privind actele legislative
si in contradictie cu articolul 1 din Codul penal, care este unica lege penala
ce determina faptele ce constituie infractiuni si prevede pedepsele ce se aplica
infractorilor.
Comisia considera ca propunerile la
articolul 2 din proiectul nr.2463 urmeaza a fi prevazute in dispozitiile
punctelor 2.7 din articolul 1 al proiectului mentionat, care, ulterior, va fi
propus Parlamentului pentru examinare in lectura a doua. Pornind de la cele mentionate,
Comisia juridica, pentru numiri si imunitati considera ca initiativa legislativa
propusa la punctele 2, 7, 9, 11 si a doua propozitii din punctul 12 al
articolului 1 din proiectul nr.2463 se incadreaza in tendinta ajustarii legislatiei
contraventionale, nu contravine Constitutiei si propune aprobarea acestora ca propuneri
de alternativa in prima lectura si comasarea lor pentru lectura a doua, luind
ca baza proiectul nr.1593.
Punctele 1, 8, 10, prima propozitie a
punctelor 12 si 13 din articolul 1 si articolul 2 din proiect, din motivele mentionate
mai sus, se propun a fi respinse.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc, domnule vicepresedinte al
comisiei.
Microfonul nr.2.
Domnul Dmitri Todoroglo:
Multumesc, domnule Presedinte.
Suplimentar, o precizare dupa precizarile
pe care le-a facut presedintele comisiei. Totusi, domnule presedinte, cerintele
legii, pe care noi o discutam astazi, reies nu din legile in vigoare in ramura
vegetala, dar reies din Legea cu privire la regnul vegetal nemijlocit. Din cauza
ca in legile in vigoare nu sint aceste cerinte, ele sint in legea care trebuie
sa fie adoptata. De aceea, n-ar fi corect ca acest document sa fie adoptat in a
doua lectura inainte de a fi adoptat Legea cu privire la regnul vegetal.
Multumesc.
Domnul Ion Plesca:
Aceste prevederi sint prevazute in Legea
nr.265 privind protectia animalelor folosite in scopuri experimentale si in
alte scopuri stiintifice.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Stimati colegi,
Noi am avut aceasta Lege privind regnul
vegetal, daca nu gresesc, chiar inclusa pe ordinea de zi a sedintelor noastre, in
ultimul moment a fost exclusa de catre comisie. Eu cred ca nu exista vreun
impediment, vreo problema ca sa se coraporteze in procesul de lucru proiectului
pe care il discutam astazi si proiectul pe care l-a mentionat colegul
Todoroglo.
Alte intrebari? Nu sint.
Va multumesc, domnule Plesca.
Stimati colegi,
In conditiile raportului comisiei sesizate in
fond supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.2463.
Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.
Va multumesc.
Proiectul de Lege nr.2463 este aprobat in
prima lectura.
Si, ca sa avem o intelegere comuna,
propunerea comisiei a fost ca, pentru lectura a doua, acest proiect sa fie
comasat cu proiectul mai larg, al carui numar a fost evocat de catre vicepresedintele
comisiei si se refera, in general, la Codul contraventiilor.
Stimati colegi,
Inainte de a oferi spatiu de timp colegei
noastre doamnei Jalba pentru declaratia pentru care dumneaei s-a inscris, as
vrea rapid, telegrafic, citeva mesaje, citeva informatii la subiectul agendei
de lucru a Parlamentului. Eu as ruga foarte mult presedintii de comisii,
respectiv, pentru ziua de miercuri, cel tirziu, saptamina viitoare sa mai treceti
inca o data peste agenda proiectelor sint examinate si sa identificati care din
ele ar purta un caracter mai urgent sau care din ele ar fi deja pregatite
pentru inaintare si examinare in plenul Parlamentului deja saptamina viitoare,
joi si vineri, ca sa completam ordinea de zi pentru urmatoarele doua sedinte
ale plenului Parlamentului. In acest caz, vom organiza o sedinta a Biroului
permanent, cel tirziu miercuri dupa masa, pentru a fi in capacitate sa inaintam
aceste noi propuneri atentiei plenului Parlamentului joia viitoare.
Doi la mina. Am inceput o discutie in
cadrul Biroului permanent privind pachetul impunator de proiecte de legi care
s-au cam stocat prin comisii de ani de zile. Si am convenit cu toti liderii de
fractiuni, cu toti membrii Biroului permanent, ca ar fi cazul sa facem o curatare,
sa mai curatim rafturile de proiecte care demult si-au pierdut relevanta,
demult si-au pierdut actualitatea. Si mi s-a spus, anterior, in Parlament a
existat o asemenea practica – abordarea angro.
Deci, cind se vine cu acest pachet de
proiecte de legi, care, pe motive obiective, nu pot fi retrase, fiindca au fost
initiate si 4, si 7, si mai multi ani in urma. Si eu cred ca o asemenea curatare
la figurat a agendei pentru fiecare comisie ar fi un lucru bun. Dar, la fel, am
discutat cu liderii politici sa ne organizam noi, sa coordonam destul de bine
aceasta activitate la etapa preparatorie, pentru a nu organiza spectacole
lipsite de sens aici, in plenul Parlamentului. Eu as ruga, la fel, comisiile si
fractiunile, respectiv, sa atrageti atentie si asupra acestui subiect in modul in
care, pina la sfirsitul acestei luni, sa fim in capacitatea desfasurarii
acestui exercitiu.
Si un ultim anunt, la fel pentru presedintii
de comisii, pentru sefii de fractiuni la nivel politic. Am convenit ca, in luna
noiembrie, la inceputul lunii noiembrie, daca reusim, la sfirsitul lunii
octombrie, sa organizam acest prim exercitiu de control parlamentar asupra
executarii legilor in plenul Parlamentului. Eu am avut deja o intrevedere cu
presedintii de comisii, as ruga foarte mult, doamnelor si domnilor presedinti,
sa continuati sa examinati propunerile dumneavoastra pentru modalitatea de desfasurare
pentru legile selectate, in modul in care nu mai tirziu de aici in 10 zile sa
mai avem o sedinta cu dumneavoastra, pentru a stabili definitiv normele de
procedura si prioritatile pe care ne axam in cadrul urmatoarelor citeva luni de
zile. In mod evident, nu reusim sa acoperim toata legislatia de aceea si spun,
selectiv, pornind de la gradul de prioritate.
Va multumesc pentru atentia dumneavoastra. Si
o invit la tribuna centrala pe doamna Jalba pentru declaratia solicitata.
Doamna Zoia Jalba:
Multumesc, domnule Presedinte.
Iti multumesc, o, buna mea invatatoare,
Ca fericirea vietii mele tu ai dat.
Aveai in ochii dumitale atita soare,
Caldura lor ne mingiia neincetat.
Parca ma vad in rindul intii pe banca scolii,
A fost problema complicata cea dintii.
M-ai scos la tabla, mi-ai citit si o
mustrare,
M-ai corectat, m-ai indrumat si am
rezolvat.
Atare cuvinte plutesc astazi in aerul inmiresmat
de mirosul de gutuie coapta. Cuvinte care sint murmurate de picii de la gradinite,
de copiii claselor primare, de elevii din gimnaziile si liceele din Republica
Moldova. Cuvinte sobre, mai sonore si mai pline de recunostinta sint rostite
astazi de elevii si studentii de la institutiile de invatamint superior. Si
toate au un singur destinatar: Maria sa invatatorul.
Si pentru ca sintem in ziua cind consemnam
Ziua pedagogului, personal, ca deputat, reprezentant al profesorilor
preuniversitari aduc cele mai sincere felicitari de consideratiune tuturor
acelor care mai duc astazi greul educatiei din societate. Multa sanatate,
prosperitate, dar si curaj, pentru a ne mentine verticalitatea identitara, dar si
cea omeneasca.
Regretabil este faptul ca si anul curent toti
fauritorii de personalitati isi intimpina sarbatoarea profesionala cu multiple
probleme, pentru ca sistemul educational din Republica Moldova este astazi in
declin. Actiunile intreprinse in ultimii ani de catre conducerea Republicii
Moldova nu solutioneaza situatia creata, caci altfel cum se explica fenomenul
abandonarii de catre cadrele didactice a locului de munca si plecarea lor masiva
pentru un trai mai bun?
Iar daca ne gindim la performantele pe care
le obtin elevii, studentii, locurile de cinste la olimpiadele nationale, dar
mai ales cele internationale, atunci trebuie sa ne dam seama ca aceasta se
datoreaza Mariei sale profesorul, dar si elevului, si parintelui. De aici imi
vine in gind o intrebare: dar ce face statul pentru acestia? Cu ce ii ajuta? In
ce situatie este pus astazi profesorul? Ce statut ii este acordat? De cersetor,
de umilit in fata parintilor, in fata societatii in general?
Cu parere de rau, cadrele didactice din
Republica Moldova au fost determinate ca sa-si intimpine sarbatoarea prin
proteste. Saptamina aceasta Miscarea “Actiunea Europeana” a pichetat Ministerul
Educatiei si Tineretului.
Ca profesor, in primul rind, si ca deputat
am participat la aceste pichetari, care vor dura pina in ziua de 6 octombrie.
Ministerului Educatiei si Tineretului i-au fost inaintate urmatoarele revendicari:
majorarea salariilor profesorilor, invatatorilor,
educatorilor din gradinitele de copii, bibliotecarilor, dar si a burselor
studentilor, pensiilor cadrelor didactice la nivelul mediu al salariilor,
burselor, pensiilor din tarile Uniunii Europene, pentru ca astazi in scoala
cerintele sint europene; aprobarea unui regulament privind oferirea democratica
si transparenta a burselor pentru tinerii studiosi, regulament ce ar prevedea, intre
altele, excluderea platii taxei pentru studii in situatia obtinerii de catre
student a bursei din partea statului. Elaborarea, publicarea in presa pentru a
fi discutat si aprobarea in regim de urgenta a statutului cadrului didactic din
Republica Moldova. Inaintarea de catre Ministerul Educatiei si Tineretului in Parlamentul
Republicii Moldova a unui proiect de lege, care ar stabili cota de
8 – 10% din produsul intern brut pentru educatie; elaborarea de catre
Ministerul Educatiei si Tineretului a proiectului de Lege a tineretului
studios, ce ar prevedea atit drepturile cit si obligatiile tinerilor. Semnarea
urgenta a unui acord de colaborare cu Ministerul Educatiei din Romania,
deschiderea celor doua consulate ale Romaniei la Balti si la Cahul, promisa de
Presedintele Republicii Moldova Vladimir Voronin.
Solicitam Ministerului Educatiei si
Tineretului sa ne ofere planul de repartizare a absolventilor universitatilor,
care au studiat trei ani conform procesului de la Bolonia si marimea salariilor
acestora, precum si Conceptia privind masteratul, inclusiv marimea bursei
oferite masteranzilor de catre statul Republicii Moldova. Fiind solutionate
aceste revendicari, mai putem vorbi despre redresarea situatiei in invatamintul
din Republica Moldova.
Va multumesc pentru atentie.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Sedinta o declar inchisa.
Urmatoarea sedinta va avea loc saptamina
viitoare, joi, la 11 octombrie, ca de obicei la orele 10.00.
Multumesc.
Sedinta s-a incheiat la ora 11.23.
Stenograma a fost pregatita spre
publicare
in Directia documentare parlamentara a
Aparatului Parlamentului.