DEZBATERI PARLAMENTARE

Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XVI-a

SESIUNEA a III-a ORDINARA – IULIE 2006

Sedinta din ziua de 14 iulie 2006

(STENOGRAMA)

SUMAR

1. Declararea sedintei ca fiind deliberativa.

2. Dezbateri asupra ordinii de zi, adoptarea ei.

3. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.2514 pentru modificarea si completarea unor acte legislative (Codul cu privire la contraventiile administrative – art.193; Legea cu privire la tariful vamal – art.28; s.a.).

4. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.2398 privind modificarea si completarea unor acte legislative (Legea cu privire la modul de introducere si scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de catre persoane fizice – art.10; Codul vamal – art.20).

5. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura, dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.1966 cu privire la modificarea si completarea anexelor la Legea regnului animal nr.439-XIII din 27 aprilie 1995.

6. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.4130 privind anularea penalitatilor pentru nevirarea in termen a contributiilor de asigurari sociale de stat obligatorii, calculate si neachitate, conform situatiei din
1 noiembrie 2003, unor contribuabili care nu au datorii la plata salariului si contributiilor de asigurari sociale de stat.

7. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.2075 cu privire la modificarea si completarea Legii insolvabilitatii nr.632-XV din
14 noiembrie 2001 (art.1, 2, 3 s.a.).

8. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.1554 cu privire la organizarea si desfasurarea activitatii turistice in Republica Moldova.

9. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.2765 privind aplicarea testarii la detectorul comportamentului simulat (poligraf).

10. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.2790 pentru modificarea si completarea unor acte legislative (Legea privind administratia publica locala – art.62, 63, 64, s.a; Codul electoral – art. 1, 29,
119 s.a.).

11. Dezbaterea si aprobarea proiectului de Hotarire nr.2861 privind eliberarea din functie a unui judecator al Curtii Supreme de Justitie.

12. Audierea raportului asupra modului de gestionare a resurselor financiare publice din exercitiul bugetar 2005.

13. Dezbaterea si aprobarea proiectului de Hotarire nr.2349 privind raportul Curtii de Conturi asupra modului de gestionare a resurselor financiare publice din exercitiul bugetar 2005.

Sedinta incepe la ora 10.00.

Lucrarile sint conduse de domnul Marian LUPU, Presedintele Parlamentului, asistat de doamna Maria Postoico si domnul Iurie Rosca, vicepresedinti ai Parlamentului.

Domnul Maxim Ganaciuc – director general adjunct al Aparatului
 Parlamentului:

Doamnelor si domnilor deputati,

Buna dimineata. Va anunt ca, la lucrarile sedintei de astazi a Parlamentului, din totalul celor 101 de deputati, si-au inregistrat prezenta 95 de deputatii. Absenteaza deputatii: Gheorghe Musteata, Alexandru Lipcan – in delegatie; Albert Datco, Vitalia Pavlicenco, Anatol Taranu, Marcel Raducan.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Stimati colegi,

Buna dimineata. Sedinta este deliberativa. Rog sa onoram Drapelul de Stat. (Se onoreaza Drapelul de Stat).

Va multumesc.

Stimati colegi,

Astazi, 14 iulie, este Ziua caderii Bastiliei. De fapt, 14 iulie este Ziua nationala a Republicii Franceze. Tin sa pun in evidenta acest eveniment important pentru aceasta tara, care reprezinta un partener deosebit de important pentru Republica Moldova.

Impresia mea este ca am inceput prea devreme sedinta? Deci, acei care sint pasionati de ideea Bastiliei si luarea acesteia, cred ca ar fi o tema in afara acestei sali. Eu va rog sa ne concentram asupra subiectelor de pe ordinea de zi.

Microfonul nr.5.

Doamna Adriana Chiriac:

Domnule Presedinte,

Va rog sa ma inscrieti pentru luare de cuvint din partea grupului pe marginea raportului Curtii de Conturi.

Domnul Marian Lupu:

Da. Microfonul nr.4.

Domnul Leonid Bujor:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Rog sa fiu inscris pentru luare de cuvint la subiectul inclus cu nr.10 in ordinea de zi.

Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

De acord.

Microfonul nr.3.

Domnul Victor Stepaniuc:

Din partea fractiunii este propunerea de retras din ordinea de zi proiectele nr.2811 si nr.2174.

Domnul Marian Lupu:

Simpla retragere sau aveti o propunere de miscare a acestor proiecte pentru alta data?

Domnul Victor Stepaniuc:

Pentru saptamina viitoare.

Domnul Marian Lupu:

Pentru saptamina viitoare.

Va multumesc.

Microfonul nr.4.

Domnul Dumitru Diacov:

Domnule Presedinte,

In ordinea de zi este proiectul nr.2398.

Domnul Marian Lupu:

Ce numar din ordinea de zi?

Domnul Dumitru Diacov:

Autor domnul Raducan. Din motive obiective el lipseste. Cerem voie Parlamentului ca un reprezentant al fractiunii sa prezinte. Este un proiect foarte scurt, ca sa nu-l eliminam din ordinea de zi acum.

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Opinia dumneavoastra?

Domnul Dumitru Diacov:

De acord?

Domnul Marian Lupu:

De acord.

Multumesc.

Microfonul nr.5.

Domnul Ion Gutu:

Domnule Presedinte,

Rog sa fiu inscris pentru luare de cuvint la legea nr.2349.

Domnul Marian Lupu:

Aveti in vedere Raportul Curtii de Conturi?

Va multumesc.

Stimati colegi,

Cu aceste modificari la ordinea de zi, supun votului aprobarea acesteia in varianta finala. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Ordinea de zi. Proiectul de Lege nr.2514 pentru modificarea si completarea unor acte legislative (Codul cu privire la contraventiile administrative; Legea cu privire la tariful vamal).

Prezinta Guvernul.

Domnul Anatol Barbarosie – vicedirector general al Serviciului Vamal:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Stimati deputati,

Onorata asistenta,

In scopul realizarii Planului de actiuni “Republica Moldova – Uniunea Europeana”, ajustarii legislatiei nationale la cerintele Conventiei internationale privind admiterea temporara, incheiata la Istanbul la 26 iunie 1990 si pornind de la faptul ca, conform procedurii legale, pina la ratificarea unei conventii internationale, este necesar de a ajusta legislatia nationala la prevederile acesteia, Guvernul Republicii Moldova a initiat procedura racordarii legislatiei la cerintele prezentei conventii pentru o ulterioara ratificare a acesteia.

Modificarea Legii nr.1569-XV din 20 decembrie 2002 cu privire la modul de introducere si de scoatere a bunurilor de catre persoanele fizice a Codului vamal al Republicii Moldova nr.1149-XIV din 20 iulie 2000 a fost necesara din cauza obstacolelor create, care nu permit ratificarea conventiei mentionate.

Prezentul proiect de lege a fost elaborat si in scopul stoparii inmatricularii ilegale a mijloacelor de transport auto pe teritoriul Republicii Moldova si, in special, al regiunii transnistrene. In momentul de fata problema inmatricularii autovehiculelor in regiunea transnistreana este stringenta, deoarece acest lucru cauzeaza o paguba bugetului de stat prin neachitarea de catre cetatenii Republicii Moldova a drepturilor de import, prevazute de legislatia in vigoare.

Legislatia Republicii Moldova privitoare la cenzul de virsta, aplicat la introducerea mijloacelor de transport auto, este incalcata, deoarece acestea sint inmatriculate in mod ilegal pe teritoriul transnistrean, apoi sint folosite, fara careva impedimente, pe intreg teritoriul Republicii Moldova.

Tinind cont de cele expuse si in scopul asigurarii aplicarii Conventiei internationale privind admiterea temporara, incheiata la Istanbul la 26 iunie 1990, consideram oportuna propunerea spre examinare a proiectului mentionat.

O data cu semnarea Planului de actiuni “Republica Moldova –Uniunea Europeana”, Republica Moldova si-a asumat obligatia de a ajusta legislatia vamala la prevederile legislatiei comunitare. In acest context, este necesar de a racorda prevederile regimului vamal de tranzit al Republicii Moldova la prevederile regimului vamal de tranzit comunitar, in special, la prevederile Conventiei internationale de tranzit – T1.

In prezent, anumite prevederi ale acestei conventii se realizeaza pe teritoriul Republicii Moldova conform ordinului Serviciului Vamal cu privire la aplicarea regulilor referitor la aplicarea sistemului de tranzit pe teritoriul Republicii Moldova nr.288 din 20 decembrie 2005 “Monitorul Oficial” al Republicii Moldova nr.2830 din 17 februarie 2006. Astfel, conform actelor normative enumerate, institutul “transportorului vamal” a fost depasit.

La 20 octombrie 2005, Parlamentul Republicii Moldova a adopta Legea nr.245-XVI pentru interpretarea prevederilor unor acte legislative. Iar la
28 octombrie 2005 aceasta lege a intrat in vigoare.

Conform prevederilor prezentei legi: “Marfurile rezidentilor zonelor libere, inclusiv celor originali din zonele libere se aplica masuri de politica economica doar in cazul introducerii acestui reiestru pe teritoriul Republicii Moldova.”

Insa conform prevederilor alineatului (3) al articolului 3, din Legea
nr.440-XV din 27 iulie 2001 cu privire la zonele economice libere: “Regimul activitatii investitionale si de intreprinzator in zona libera nu poate fi mai putin favorabil decit regimul stabilit pentru agentii economici care isi desfasoara activitati pe cealalta parte a teritoriului vamal al Republicii Moldova.”

Proiectul de Lege pentru completarea articolului 28 din Legea cu privire la tariful vamal prevede scutirea de la achitarea taxei vamale a marfurilor originale din zona economica libera a Republicii Moldova, introduse pe restul teritoriului Republicii Moldova, creind astfel conditii egale pentru toti agentii economici ai Republicii Moldova (acei care activeaza in zonele economice libere si acei care activeaza pe restul teritoriului Republicii Moldova).

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Inteleg ca raportul este incheiat.

Stimati colegi,

Intrebari pentru raportor.

Microfonul nr.4.

Domnul Vladimir Filat:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Stimate domnule vicedirector,

Eu am o intrebare vizavi de articolul 20, alineatul (8) si anume specificarea: “Se interzice modificarea tipului vehiculului din varianta camion s.a.m.d., preasamblarea acestuia fara permisiunea Serviciului Vamal.” Care ar fi logica prevederii respective?

Domnul Anatol Barbarosie:

Noi avem foarte multe cazuri cind autovehiculele de pasageri pe teritoriul altei tari se prefac in altfel de vehicule pentru marfuri printr-o simpla modificare, se pune o plasa sau altceva.

Domnul Vladimir Filat:

Da, domnule vicedirector,

Dar din punctul nostru de vedere, o data ce drepturile vamale si operatiunea de import a fost efectuata, Serviciul Vamal nu are nici o atributie. Deci, propunerea noastra este sa fie exclusa.

Domnul Anatol Barbarosie:

Lucrul acesta o sa se iee in seama la introducerea masinii in tara. Daca el e...

Domnul Vladimir Filat:

Domnule vicedirector,

Conform celor stipulate, reasamblarea nu poate sa fie efectuata la intrarea in tara. Pe podul dintre...

Domnul Anatol Barbarosie:

Iata aceasta e problema, caci asa si este, ele se reasambleaza pe teritoriul altor tari.

Domnul Vladimir Filat:

Atunci trebuie de stipulat foarte clar perioada si ce aveti in vedere, fiindca, in caz contrar, la ora actuala este o prevedere generala si atunci o sa purtati lumea si inca la o instanta, adica la vama inapoi, ca sa primeasca permisiunea respectiva.

Va multumesc.

Mai am o intrebare, dar deja catre comisie.

Domnul Marian Lupu:

Alte intrebari? Nu sint.

Domnule raportor,

Va multumesc.

Rog comisia.

Domnul Popa.

Domnul Gheorghe Popa:

Mult stimate domnule Presedinte,

Stimati deputati,

Onorata asistenta,

Comisia pentru politica economica, buget si finante a examinat proiectul de lege mentionat, inaintat cu drept de initiativa legislativa de catre Guvern si constata urmatoarele.

In conditiile Planului de actiuni “Republica Moldova – Uniunea Europeana”, Republica Moldova si-a asumat responsabilitatea de a aduce in concordanta prevederile legislatiei nationale, inclusiv cele vamale, cu prevederile legislatiei comunitare.

Astfel, proiectul de lege, propus spre examinare, are ca scop ajustarea legislatiei in vigoare la cerintele Conventiei internationale privind admiterea temporara, incheiata la Istanbul, Turcia la 26 iunie 1990, care urmeaza a fi ratificata de catre Parlamentul Republicii Moldova.

In acest context, proiectul de lege prevede modificarea si completarea Codului cu privire la contraventiile administrative, Legii cu privire la tariful vamal, Codul vamal si Legii cu privire la modul de introducere si de scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de catre persoane fizice.

Avind in vedere faptul ca regimul activitatii de intreprinzator in zonele economice libere trebuie sa fie nu mai putin favorabil decit regimul stabilit pentru agentii economici care isi desfasoara activitatea pe cealalta parte a teritoriului vamal al Republicii Moldova, se propune scutirea de la achitarea taxei vamale a marfurilor originale din zona economica libera, introduse pe restul teritoriului Republicii Moldova, fapt ce va crea conditii egale pentru toti contribuabilii tarii.

Totodata, in scopul nepermiterii inmatricularii ilegale a mijloacelor de transport auto in regiunea din stinga Nistrului, care cauzeaza pierderi la bugetul de stat prin neachitarea de catre cetatenii Republicii Moldova a drepturilor de import, se propune introducerea unei noi forme de declarare a a mijlocului de transport auto si anume declarare prin actiune, care elibereaza persoana fizica de completarea unor documente vamale.

Concomitent, se racordeaza prevederile regimului vamal de tranzit al Republicii Moldova la prevederile regimului vamal de tranzit comunitar, in special la prevederile Conventiei internationale de tranzit.

Avind in vedere cele mentionate, comisia sustine proiectul de lege respectiv si, la examinarea proiectului de lege mentionat in a doua lectura, va tine cont de propunerile prezentate in avizele comisiilor permanente ale Parlamentului, ale Directiei juridice a Aparatului Parlamentului si amendamentele deputatilor.

Pornind de la cele expuse si tinind cont de avizele pozitive ale comisiilor permanente, comisia propune Parlamentului acest proiect de lege spre adoptare in prima lectura.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Intrebari pentru comisie?

Microfonul nr.4.

Domnul Vladimir Filat:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Stimate domnule Popa,

Vizavi de articolul 28 din Legea cu privire la tariful vamal, care ar fi rationamentul introducerii modificarii respective?

Domnul Gheorghe Popa:

Eu am mentionat in raport ca este o situatie de creare a conditiilor egale a agentilor economici. Deci, atunci cind productia respectiva se livreaza din zona economica libera pe tot restul teritoriului Republicii Moldova, ea, in viziunea noastra, trebuie sa fie scutita de taxa vamala.

Domnul Vladimir Filat:

Multumesc, domnule Popa.

Din punctul nostru de vedere si nu numai din punctul nostru de vedere si argumentarile care au stat la baza formarii zonelor economice libere a fost crearea conditiilor favorabile pentru producerea produselor cu destinatie export.

In cazul in care noi introducem prevederi de genul acesta, noi distorsionam, in general, principiul acestor zone economice libere. Si atunci noi sintem de parerea ca introducem chiar o discrepanta in conditiile de functionare a agentilor economici. Care este diferenta dintre acel care produce in afara zonei economice libere, care plateste impozitele pe profit, toate taxele locale s.a.m.d. si acel care este in interiorul zonei sau in zona economica libera care este scutit de toate aceste plati?

Eu consider ca urmeaza sa facem o analiza un pic mai profunda si sa vedem care ar fi impactul? Nu cumva sa favorizam citiva agenti economici care produc si vor sa iasa pe piata interna a Republicii Moldova si prin aceasta permisiune noi sa cream probleme, daca vreti, pentru alti agenti economici care platesc taxele s.a.m.d. in Republica Moldova.

Si, de fapt, cred ca ar trebui de facut o analiza mult mai profunda, in general, a fenomenului deja destul de raspindit in Republica Moldova a zonelor economice libere si, poate, de avut alte abordari mult mai eficiente. De ce sa nu facem toata republica o zona economica libera si sa cream conditii chiar egale pentru toti agentii economici?

Domnul Gheorghe Popa:

Domnule deputat,

Nu se discuta de scutirea altor taxe decit de tariful vamal. Si aici, in prevederile legislatiei, adica acea cantitate de productie care se scoate din zona economica libera, cantitatea care se permite in conformitate cu legislatia sa fie comercializata.

Domnul Vladimir Filat:

Eu cunosc situatia respectiva. Dar eu am mentionat ca rezidentii zonei economice libere nu platesc, cum ar fi: impozitul pe profit si alte taxe, care sint prevazute pentru agentii economici care nu sint rezidenti ai zonelor economice libere. Dar am impresia ca domnul Bondarciuc vrea sa comunice un pic.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Stimati colegi,

Este adevarat ca s-au creat zone economice libere, ele au fost create pentru a produce pentru export. Dar, pe parcursul ultimilor ani, au fost introduse vreo citeva modificari si acum, dumneavoastra cunoasteti, este o proportie. Fiecare producator, rezidentul zonei libere are dreptul sa vinda pe teritoriul republicii 30 la suta din volumul pe care il produce el. Acesta e un moment.

Al doilea moment. El nu este scutit de plata impozitului pe venit. Dar, conform legislatiei in vigoare, el se achita cu 50 la suta din normele stabilite. Astazi, sint situatii cind se produce marfa, de exemplu, brinza, lapte colectat de pe teritoriul Republicii Moldova si 30 la suta se vinde pe teritoriul republicii. Marfa originala din zona libera. Ce taxe vamale sa impunem lui?

Alte drepturi de import, se spune, cumparatorii achita taxa pe valoare adaugata, ei achita statului. Si a fost talmacire in anul trecut in octombrie cind s-au pus toate punctele la toate momentele neclare. Iata de ce a venit Guvernul cu modificarea aceasta, ca sa punem punct si in domeniul acesta. Dar pentru lectura a doua o sa examinam mai profund.

Domnul Vladimir Filat:

Va multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Intr-adevar, ati explicat intr-un fel situatia. Dar, eu consider ca cint s-a introdus modificarile cu cota de 30 la suta, prin care permitem agentilor economici sa vinda pe teritoriul Republicii Moldova, a fost primul pas ca sa venim cu modificarea respectiva si sa permitem, fiindca daca nu faceam acest lucru, brinza se producea unde trebuie sa se produca, dar nu in zona economica libera. Si eu rog foarte frumos, poate catre lectura a doua, intr-adevar, sa mai discutam si sa vedem impactul, sa nu se intimple ceea ce-am spus la prima etapa. Sa nu solutionam problema pentru 10 agenti economici, care produc aceeasi brinza, probabil, in zona economica libera. Eu ca o constatare am spus.

Va multumesc frumos. 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Domnul Dumitru Braghis:

Multumesc, domnule Presedinte.

Tot la acelasi punct. Eu consider ca, de fapt, aceasta prevedere, daca tinem cont numai de agentii economici care activeaza in zonele economice libere si care la importul in aceste zone nu platesc taxele vamale de import, nu platesc nimic, de fapt, din ceea ce ar trebui sa plateasca, atunci acest lucru poate sa contravina si prevederilor Organizatiei Mondiale a Comertului de conditii egale pentru exportatorii si producatorii din tara. De aceea, ar trebui sa fim foarte atenti. Pentru lectura a doua sa consultam si Organizatia Mondiala a Comertului.

Domnul Gheorghe Popa:

Stimati colegi,

Va asigur ca in lectura a doua noi vom examina mai profund acest punct si cred, ca vom gasi o formula mai comoda.

Domnul Marian Lupu:

Domnule Popa,

As avea eu o intrebare. Care este pozitia comisiei la articolul 20? Se propune un alineat nou, alineatul (8), cu urmatorul cuprins: “Se interzice modificarea tipului vehiculului din varianta camion in varianta pentru transportul de persoane si/sau reasamblarea acestuia fara permisiunea Serviciului Vamal.” Considera comisia ca Serviciul Vamal are o atributie la acest exercitiu?

Domnul Gheorghe Popa:

Domnule Presedinte,

Noi, la sedinta comisiei, am examinat acest punct. Deci, Guvernul retrage “permisiunea Serviciului Vamal”.

Adica, ramine redactia: “Se interzice modificarea tipului vehiculului din varianta camion in varianta pentru transportul de persoane si/sau reasamblarea acestuia.” Deci, cuvintele “permisiunea Serviciului Vamal” se exclud.

Domnul Marian Lupu:

Pozitia comisiei in momentul de fata, da?

Domnul Gheorghe Popa:

Da.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Alte intrebari? Nu sint.

Va multumesc, domnule Popa.

Microfonul nr.4.

Domnul Valeriu Guma:

Domnule Presedinte,

Cer scuze. Am vrut sa rog comisia, avind in vedere ca in modificarea Legii nr.1569 este introdusa notiunea de “declaratie prin actiune”. Si in Codul vamal se face referinta tot la aceasta. Rog ca sa se introduca si in Codul Vamal notiunea de “declaratie prin actiune”. Ca nu este asa notiune in Codul Vamal.

Domnul Marian Lupu:

Deci, rog sa se atraga atentie asupra acestor momente si sa se examineze pentru lectura a doua.

Stimati colegi,

In aceste conditii, supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.2514. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.2514 este aprobat in prima lectura.

Proiectul de Lege nr.2398 privind modificarea si completarea unor acte legislative (Legea cu privire la modul de introducere si scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de catre persoane fizice; Codul Vamal)

Initiativa domnului Raducan. O prezinta domnul Filat.

Va rog.

Domnul Vladimir Filat:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Onorat Parlament,

Initiativa legislativa inaintata de domnul Marcel Raducan prevede modificarea actelor legislative care ar permite introducerea pe teritoriul Republicii Moldova a tractoarelor in cazul respectiv cu modificarea termenului de introducere, de fapt, de la 10 ani la 12 ani.

Discutia respectiva noi am avut-o saptamina trecuta in Parlament si am mentionat ca ar fi bine sa venim cu o abordare mai larga, ca este, intr-adevar, o problema – tractoarele si unitatile utilizate in agricultura au o alta destinatie si un alt, daca vreti, un termen de exploatare. Si, in acest sens, avind avizele pozitive si intelegerile, din cite s-a inteles in Parlament, rugam sustinerea acestui proiect de lege, cu o mentiune ca la votarea in a doua lectura sa mai discutam, sa vedem daca termenul de 12 ani este un termen suficient.

Pe scurt, va rog, sustinerea.

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Stimati colegi,

Intrebari?

Va multumesc, domnule Filat.

Supun votului aprobarea in prima lectura. Este o zi, este ziua caderii Bastiliei, sa nu uitam, da.

Eu rog comisia.

Domnul Gheorghe Popa:

Stimati colegi,

Proiectul prezentat propune de a completa articolele respective din Codul vamal si din Legea cu privire la modul de introducere si scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de catre persoane fizice cu o norma care sa permita introducerea in tara a tractoarelor cu termenul de exploatare ce nu va depasi 12 ani, actualmente fiind interzis importul in tara a mijloacelor de transport, inclusiv a tractoarelor carora termen de exploatare este mai mare de 10 ani.

Intru sustinerea producatorilor agricoli din republica, comisia considera oportuna sustinerea proiectului de lege mentionat, propunind, totodata, ca la articolele 1 si 2 cuvintele “pina la” sa fie substituite prin cuvintele “de peste”, conform interpretarii de prima fraza a propozitiei “de la articolele modificate”. Cu obiectia expusa si in contextul avizelor pozitive ale comisiilor permanente, proiectul de lege se propune Parlamentului spre adoptare in prima lectura.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Intrebari pentru comisie? Nu sint.

Domnule Popa,

Va multumesc.

Domnul Gheorghe Popa:

Domnule Presedinte, in caz in care acesta va fi votat, sa fie comasat cu proiectul de Lege nr.2514.

Domnul Marian Lupu:

Se accepta aceasta propunere a comisiei?

Da, va multumesc.

In acest caz, urmeaza sa supunem votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.2398 in calitate de proiect de baza, avind ca proiect de alternativa proiectul de Lege nr.2514, pe care l-am aprobat in prima lectura. Cine este pentru aprobarea in prima lectura, la fel si in calitate de proiect de baza, a proiectului de Lege nr.2398, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.2398 este aprobat in prima lectura.

Proiectul de Lege cu privire la modificarea si completarea anexelor,... nr.2398 – proiect de baza, nr.2514 – proiect de alternativa. Corect.

Proiectul de Lege nr.1966 cu privire la modificarea si completarea anexelor la Legea regnului animal.

Guvernul.

Domnul Constantin Mihailescu – ministrul ecologiei si resurselor naturale:

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Stimati deputati,

Onorata asistenta,

Atentiei dumneavoastra se propune pentru examinare in prima lectura proiectul de Lege cu privire la modificarea si completarea Legii regnului animal. Acest proiect a fost elaborat in scopul reglementarii unor relatii in domeniul gestionarii gospodariei cinegetice si racordarii lor la prevederile Conceptiei de dezvoltare a gospodariei cinegetice nationale.

Conceptia, adoptata prin Hotarirea Parlamentului nr.1442 din 24 decembrie 1997, care, printre altele, prevede crearea crescatoriilor de fazani si de alte specii de vinat. Modificarile Regulamentului gospodariei cinegetice au drept scop reglementarea actiunilor privind prinderea, tinerea in captivitate si reproducerea animalelor de vinat, crearea crescatoriilor de animale pentru reproducerea unor specii de vinat, precum sint fazanii, mistretii si alte specii, prin autorizarea activitatilor mentionate de catre autoritatea centrala abilitata cu gestiunea resurselor naturale si cu protectia mediului inconjurator.

De asemenea, in coordonare cu Institutul de Zoologie al Academiei de Stiinte a Moldovei se propune modificarea unor perioade de vinatoare si includerea sau excluderea unor specii din lista vinatului, pornind de la faptul ca acestea au disparut sau populatiile lor sint foarte mici.

Proiectul de Lege prevede si inasprirea pedepselor pentru dobindirea ilicita a animalelor prin majorarea de 5 ori a taxelor pentru prejudiciul cauzat acestora. Necesitatea modificarii taxelor este dictata de faptul ca repararea prejudiciului este incompatibila cu impactul cauzat de disparitia unor specii de animale si costul reintroducerii lor in tara. Calculele elementare demonstreaza ca in momentul de fata marimea prejudiciului calculat este mai mica, de exemplu, chiar si decit costul licentei pentru dobindirea animalelor.

Astfel, pentru dobindirea ilicita a unui mistret, suma prejudiciului calculat constituie doar 900 de lei, iar licenta pentru vinatul unui mistret constituie 1000 de lei. Totodata, in comun cu Comisia pentru administratia publica, ecologie si dezvoltarea teritoriului au fost analizate si acceptate propunerile comisiilor parlamentare pentru examinarea proiectului de lege in a doua lectura.

Aceasta se refera la excluderea propunerilor de modificare a anexelor 2 si
5 din Legea regnului animal in legatura cu includerea acestora in noua Lege privind fondul piscicol, pescuitul si piscicultura, adoptat recent de catre Parlament. De asemenea, tinind cont de faptul ca, conform Conceptiei de dezvoltare a gospodariei cinegetice nationale, suprafetele optime ale fondurilor de vinatoare trebuie sa constituie de la 2 000 de hectare pina la 15 000 de hectare, s-a convenit asupra modificarii procedurii de dare in folosinta a fondurilor de vinatoare, preponderent celor neimpadurite, prin delegarea functiilor de incheiere a contractelor autoritatilor administratiei publice locale de nivelul I.

Modificarea este dictata de faptul ca terenurile neimpadurite constituie proprietatea unitatilor administrativ-teritoriale sau proprietatea privata, astfel fiind necesar acordul proprietarilor pentru arendarea acestor fonduri de vinatoare.

Domnilor deputati,

Luind in considerare cele expuse, va rog, sa examinati si sa adoptati proiectul de lege mentionat in prima lectura.

Va multumesc pentru atentie.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Stimati colegi,

Intrebari pentru domnul ministru? Nu sint.

Va multumesc, domnule ministru.

Rog comisia.

Domnul Veaceslav Untila:

Domnule Presedinte,

Stimati deputati,

Comisia pentru administratia publica, ecologie si dezvoltarea teritoriului a examinat proiectul de lege mentionat in sedinta din 28 iunie 2006, care prevede unele modificari si completari in patru anexe la Legea regnului animal. Proiectul de Lege este inaintat cu titlu de initiativa legislativa de catre Guvernul Republicii Moldova si aprobat prin Hotarirea Guvernului nr.548 din 19 mai 2006 si are drept scop reglementarea relatiilor in domeniul gestionarii gospodariei cinegetice, modificarea procedurii de dare in folosinta a fondurilor de vinatoare, preponderent neimpadurite, precum si inasprirea pedepsei pentru dobindirea ilicita a animalelor prin majorarea taxelor pentru prejudiciul cauzat.

Totodata, mentionam ca proiectul de lege urmareste pe deplin si cerintele prevazute de Conceptia de dezvoltare a gospodariei cinegetice nationale, aprobata prin Hotarirea Parlamentului nr.1442 din 24 decembrie 1997.

La proiectul in cauza au parvenit avizele comisiilor parlamentare si a Directiei juridice a Aparatului Parlamentului, care propun examinarea si adoptarea proiectului indicat in sedinta plenara a Parlamentului. Avizele prezentate de Comisia pentru agricultura si industria alimentara si Comisia pentru politica economica, buget si finante contin unele obiectii si propuneri care au fost acceptate de comisia sesizata.

Comisia pentru politica economica, buget si finante atrage atentia asupra faptului ca inlocuirea in punctele 9 si 11 din anexa 1 a cuvintelor “autoritatilor administratiei publice locale” cu cuvintele “autoritatile administratiei publice locale de nivelul intii si doi” nu schimba situatia. Comisia a acceptat, propunind, totodata inlocuirea cu cuvintele “autoritatile administratiei publice locale de nivelul intii”, pornind de la faptul ca terenurile neimpadurite din afara fondului silvic constituie proprietate publica a unitatilor administrativ-teritoriale de nivelul intii sau proprietate privata.

Reiesind din cele expuse, Comisia pentru administratia publica, ecologie si dezvoltarea teritoriului propune aprobarea proiectului de lege in prima lectura.

Domnul Marian Lupu:

Da, va multumesc.

Stimati colegi,

Intrebari pentru comisie? Nu sint.

Domnule Untila,

Va multumesc.

Domnul Veaceslav Untila:

Domnule Presedinte,

In cazul in care nu sint intrebari, comisia propune adoptarea acestui proiect de lege si in a doua lectura.

Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Deci, pentru prima lectura. Supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.1966. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.1966 este aprobat in prima lectura.

Comisia a inaintat propunerea ca, in cazul in care nu exista propuneri aditionale, amendamente, sa mergem si cu exercitiul de vot pentru lectura a doua. Se accepta? Am acceptat. Deci, supun votului adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.1966. Cine este pentru, rog sa voteze.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 32.

Sectorul nr.2 – 35.

Sectorul nr.3 – 17.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

84 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi. Proiectul de Lege nr.1966 este adoptat in lectura a doua.

Proiectul de Lege privind anularea penalitatilor pentru nevirarea in termen a contributiilor de asigurari sociale de stat obligatorii, calculate si neachitate, conform situatiei la 1 noiembrie 2003, unor contribuabili care nu au datorii la plata salariului si contributiilor de asigurari sociale de stat. Proiectul nr.4130 completat de proiectul nr.4314.

Comisia doamnei Buliga, va rog.

Doamna Valentina Buliga:

Mult stimate domnule Presedinte,

Stimati deputati,

Comisia pentru protectie sociala, sanatate si familie a examinat suplimentar proiectul de Lege privind anularea penalitatilor pentru nevirarea in termen a contributiilor de asigurari sociale de stat obligatorii, calculate si neachitate, conform situatiei la 1 ianuarie 2003, unor contribuabili, care nu au datorii la plata salariilor si contributiilor de asigurari sociale de stat, aprobat in prima lectura prin Hotarirea Parlamentului nr.170 din 15 iunie 2006, comasat, in temeiul aceleiasi Hotariri, cu proiectul de Lege nr.4314 din 24 decembrie 2004 privind anularea penalitatilor la bugetul asigurarilor sociale de stat, si constata urmatoarele.

In rezultatul comasarii acestor doua proiecte de legi, se propune anularea penalitatilor acumulate pentru 74 de agenti economici, suma lor fiind estimata la 19 milioane de lei. Suma virata de acesti agenti economici bugetului asigurarilor sociale de stat sub forma de contributii constituie 77 milioane 645 de lei. Avize pe marginea acestui proiect de lege pus in discutie au prezentat sase comisii permanente si Directia juridica a Aparatului Parlamentului.

Comisia pentru politica externa si integrare europeana, Comisia pentru drepturile omului si Comisia pentru agricultura si industria alimentara sustin proiectul si-l propun spre adoptare, fara amendamente si propuneri suplimentare. Comisia pentru politica economica, buget si finante a propus adoptarea proiectului, considerind insa necesara reformularea partiala a articolului 1 din proiect prin excluderea frazei “prin derogare”, deoarece s-a propus a fi anulate penalitatile acumulate la situatia din 1 ianuarie 2003 si articolul 22 din Legea bugetului asigurarilor sociale de stat pentru anul 2004 prevedea aceasta posibilitate pentru agentii economici care au indeplinit anumite conditii.

Aceste conditii au fost respectate integral la momentul respectiv de catre agentii economici inclusi in lista anexata la proiectul de lege. Aceasta propunere la fel a fost invocata si in avizul Directiei juridice a Aparatului Parlamentului. Comisia sesizata in fond a considerat rationala aceasta propunere si a propus ca textul articolului 1 sa se inceapa cu cuvintele: “Se anuleaza penalitatile...” si ulterior conform textului ce urmeaza in proiect dupa aceasta fraza.

In acest context, comisia mentioneaza ca in continuare Guvernul trebuie sa tina cont de faptul ca Legea bugetului asigurarilor sociale de stat, incepind cu anul 2005 nu mai prevede sub nici o forma posibilitatea anularii penalitatilor, fiind prevazute alte pirghii de a interesa contribuabilii sa achite cotele de asigurari sociale. Pornind de la cele mentionate, comisia sesizata in fond propune proiectul de lege nominalizat spre examinare si adoptare in lectura a doua.

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Stimati colegi,

Propuneri altele decit cele evocate in raportul comisiei? Nu sint.

Doamna Buliga,

Va multumesc.

In aceste conditii, supun votului adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.4130, tinind cont de raportul prezentat de catre comisia sesizata in fond. Cine este pentru, rog sa voteze. Rog sa fie anuntate rezultatele.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 31.

Sectorul nr.2 – 35.

Sectorul nr.3 – 20.

Domnul Marian Lupu:

86 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.4130 este adoptat in lectura a doua.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.2075 cu privire la modificarea si completarea Legii insolvabilitatii. Lectura a doua.

Rog Comisia.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Onorata asistenta,

Comisia pentru politica economica, buget si finante a examinat proiectul de Lege pentru modificarea si completarea Legii insolvabilitatii, tinind cont de avizele comisiilor permanente si Directiei juridice a Aparatului Parlamentului, de amendamentele si propunerile deputatilor, expuse in plenul Parlamentului la adoptarea in prima lectura si prezentind sinteza cu analiza amendamentelor si obiectiilor mentionate, il propune spre adoptare in lectura a doua.

Noi am primit 19 amendamente, dintre care 5 au fost acceptate. Si vreau sa atrag atentia la primul. La articolul 2, Directia juridica a Aparatului Parlamentului a propus, in notiunea “obligatii de plata curente”, inlocuirea cuvintului “initierii” cu cuvintul “intentarii”. Noi am acceptat. Dar notiunea “moratoriu” se propune de a fi exclusa. Noi inca o data am examinat si nu acceptam propunerea aceasta.

In continuare, toate, restul, pina la numarul 4 noi acceptam. Incepind de la 4, toate momentele propuse de Directia juridica si care nu au fost acceptate, noi inca o data am discutat cu conducerea Directiei si Directia a acceptat decizia comisiei, ca nu se accepta.

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati considera oportun ca in lege sa fie clar reglementat criteriul care va sta la baza aprecierii sau determinarii numarului intreprinderilor care vor fi administrate de un singur administrator si a fost si propunerea domnului Braghis la fel.

Comisia a examinat inca o data si a luat decizia ca in lege este specificat ca un administrator va putea fi desemnat la 4 intreprinderi in procedura planului de lichidare si maximum la doua, la care se va aplica planul de redresare.

Nu s-a acceptat propunerea Directiei, Comisiei pentru politica externa si integrare europeana referitor la punctul 9). Aici comisia considera neargumentate restrictiile privind desemnarea administratorului insolvabilitatii. De exemplu, un avocat care dispune de licenta de avocat, pentru a deveni administrator al insolvabilitatii, va necesita suplimentar inca o licenta si va fi nevoit sa se inregistreze ca intreprinzator individual.

Comisia nu a acceptat, pornind de la aceea ca licenta se elibereaza pentru un anumit gen de activitate. De aceea, si cerintele impuse pentru eliberarea licentei sint unice pentru toti solicitantii acestui gen de activitate.

Propunerea din partea Comisiei pentru drepturile omului este deja prevazuta in lege. Comisia pentru protectie sociala, sanatate si familie a propus de substituit cuvintele “poate fi desemnat la maximum 4 intreprinderi” prin “poate fi desemnat la o intreprindere, iar ca exceptie, cu acordul Guvernului, maximum la doua intreprinderi”. Comisia nu a acceptat.

Inca o propunere a Comisiei pentru protectie sociala, sanatate si familie. De completat proiectul cu prevederile referitoare la constituirea unei agentii speciale din cadrul Guvernului, abilitata prin Legea in domeniul administrarii procesului de insolvabilitate a intreprinderilor. Noi am examinat in cadrul sedintei comisiei si comisia n-a acceptat aceasta propunere.

Domnul deputat Filat a propus de specificat expres in lege ca, o data cu transmiterea dosarelor agentilor economici, care aveau incheiate acorduri-memorandum cu Consiliul creditorilor, catre Inspectoratul Fiscal, ei devin si succesor. Nu se accepta, fiindca in lege este clar stipulat: 3 alineate.

Domnul Ion Gutu, domnul Oleinic a propus, a dat intrebarea si a propus ca este inoportuna lichidarea Consiliului creditorilor. Noi inca o data am examinat la sedinta comisiei si nu am acceptat aceasta propunere.

Propunerea domnului Braghis deja a fost discutata.

Aceasta e tot, domnule Presedinte.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Stimati colegi,

Propuneri pentru lectura a doua?

Microfonul nr.5.

Domnul Dumitru Braghis:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnul Bondarciuc a spus ca s-a discutat, dar n-am inteles motivul, de ce a fost respinsa propunerea ca sa fie, de exemplu, stipulat in legislatie o prevedere a fondurilor fixe sau a volumului de afaceri a intreprinderilor respective care se propun spre lichidare sau spre salvgardare.

Fiindca, eu repet poate ceea ce am spus atunci cind s-a discutat in prima lectura, este una cind gestionezi o intreprindere cu fondurile fixe de 100 milioane de lei si alta este cind gestionezi o intreprindere cu fondurile fixe de 1000 de lei.

Si dumneavoastra spuneti iarasi 4 intreprinderi. Atunci presupunem ca acel care are relatii speciale cu unii reprezentanti ai ministerelor, departamentelor vor avea 4 intreprinderi cu fondurile fixe de 400 de milioane de lei, iar acei care nu au relatii speciale cu reprezentantii respectivi vor avea 4 intreprinderi cu fondurile fixe de 4000 de lei.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Inca o data vreau sa repet ca legea permite pina la 4 intreprinderi numai pentru acele intreprinderi care sint in procedura lichidarii.

Domnul Dumitru Braghis:

Bine.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Numai pentru aceasta. In continuare. Noi am discutat problema aceasta si cu Curtea de Apel Economica. Si este foarte clar astazi, la decizia Curtii de Apel Economice se stabileste o intreprindere sau maximim doua, ori acum pentru lichidare pot fi pina la 4.

Domnul Dumitru Braghis:

In procedura de lichidare. Eu inteleg. Dar eu inca o data va spun, dumneavoastra, eu va vorbesc de o directie de activitate, dumneavoastra imi numiti iarasi cifra. Eu v-am spus, luam volumul de afaceri sau fondurile fixe, care tot este o caracteristica a intreprinderii si atunci decizia Curtii Economice este absolut logica si corecta.

Nu pun la indoiala decizia Curtii, eu pun la indoiala comisia, argumentele, vreau sa aud argumentele comisiei de ce pot fi date, de exemplu, unui functionar intreprinderi cu fonduri fixe de 400 de milioane, iar altor numai cu 4000.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Noi nu avem asemenea intreprinderi unde fondurile fixe sint de 400 de milioane.

Domnul Dumitru Braghis:

Bine.

Domnule Bondarciuc,

Eu am spus cuvintul, de exemplu, de citeva ori si pot sa mai repet inca o data. X care este de Y ori mai mare decit X, daca nu va satisface cifra 400 si 100. Am posibilitate sa operez si cu asa cifre si atunci care e sensul, de ce se respinge? Eu vreau sa inteleg, pur si simplu, poate nu am dreptate, dar vreau sa inteleg care sint argumentele.

Dumneavoastra nu ati spus nici un argument, ati spus, pur si simplu, se respinge.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Nu este necesar de fixat in lege dupa viziunea comisiei. Toate momentele acestea sint hotarite prin hotarirea Curtii de Apel.

Domnul Dumitru Braghis:

Ce sint hotarite prin hotarirea Curtii de Apel?

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Cui, carui administrator o sa fie data o intreprindere si caruia o sa i se permita sa lucreze la doua intreprinderi. Si acolo o sa se ia la evidenta si toate momentele ce tin de intreprindere, de capacitatea intreprinderii, de fondurile fixe si de alte momente.

Domnul Dumitru Braghis:

Deci, eu trebuie sa inteleg ca dumneavoastra acum indepliniti cerintele Curtii Economice sau, mai bine zis, lobby-ul din partea lor, fiindca daca in legislatie o sa fie prevazut ca aceasta decizie poate fi aprobata nu numai de la capitolul numarul de intreprinderi, dar si la capitolul, de exemplu, volumul de afaceri sau fondurile fixe, atunci judecata nu are decit sa accepte, sa execute aceasta prevedere a legislatiei in vigoare.

Astazi noi avem, de exemplu, zeci de administratori care nu au nici o intreprindere data de judecata si avem, dar mai mult de un an de zile, iata, domnul Oleinic confirma aceasta informatie. Si avem administratori care au mult mai multe intreprinderi in gestionare.

Avem administratori care au o intreprindere cu 1000 de lei fonduri fixe sau volumul de afaceri si avem administratori care au 3, 4 intreprinderi cu zeci si sute de milioane de lei fonduri fixe sau volumul de afaceri. Iata care este problema.

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Stimati colegi,...

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Problema aici este, dar vreau sa va spun...

Domnul Marian Lupu:

Domnule Bondarciuc,

O clipa doar.

Stimati colegi,

Eu va atrag atentia ca sintem la etapa dezbateri pentru lectura a doua. Este propunerea, formulati-o concret la microfon. Solicitati sa fie supus votului, o facem.

Va rog, domnule Bondarciuc.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Vreau sa va spun ca, dupa modificarea legii, Curtea de Apel nu a luat decizia sa dea unui administrator mai mult de 2 intreprinderi. Dar administratorii care acum au in gestiune vreo citeva, mai mult de doua intreprinderi, hotaririle Curtii de Apel au fost luate mai inainte decit a venit modificarea Legii cu privire la insolvabilitate.

Si legea nu are puterea retroactiva. Iata care este situatia. Sint acolo greutati, bineinteles.

Domnul Marian Lupu:

Rog propunerea.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Dar momentul pe care l-ati propus, propunerea pe care ati inaintat-o dumneavoastra, in primul rind, aceasta propunere a fost in general, nu a fost propus nici un criteriu cind ati propus dumneavoastra atunci, dupa volumul fondurilor fixe.

Noi la comisie am examinat aceasta propunere si comisia a luat decizia ca nu acceptam propunerea dumneavoastra. Iata care e situatia.

Nu acceptam. Daca aveti intentie sa introduceti o modificare, poftim, iesiti cu initiativa legislativa, stabiliti clar criteriile si o sa discutam.

Domnul Dumitru Braghis:

Da, multumesc, domnule presedinte.

Pot sa trag concluzie ca dumneavoastra sau comisia va bazati pe interesele citorva persoane, nu pe interesele statului.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Domnule Braghis,

Vreau sa va spun, ca in fruntea grupului de lucru a fost tovarasul dumneavoastra domnul Bolboceanu.

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Stimatii mei colegi,

Domnule Braghis,

Eu rog sa va abtineti, fiindca in aceasta sala sintem obligati toti, indiferent de apartenenta politica, indiferent de emotii si caractere, sa respectam macar niste norme de etica si niste standarde ale discutiilor in plenul Parlamentului. Eu cred ca este suficient cu aceste invinuiri reciproce.

Microfonul nr.4.

Domnul Dumitru Braghis:

Multumesc, domnule Presedinte.

Inclusiv pentru educatia pe care ne-ati facut-o.

Domnul Marian Lupu:

Eu am rugat microfonul nr.4.

Cer scuze.

Domnul Valeriu Guma:

Domnule Presedinte,

Eu as vrea totusi, sa insistam. Eu am facut tot acelasi amendament in cadrul comisiei si am primit un raspuns de care nu sint satisfacut. Avind in vedere ca, daca nu este expres stipulat amendamentul, Inspectoratul Fiscal este succesorul Consiliului de creditori.

Totusi, uitati-va, eu dau citire unei hotariri a Guvernului vizavi de “Farmaco”: se aplica repetat procesul de restructurizare fata de “Farmaco” prin procedura de izolare pe un termen de pina la 3 ani si postizolare pe un termen de 8 ani, luind in considerare faptul ca intreprinderea este importanta, vitala pentru economia nationala.

Se recomanda cu Consiliul creditorilor incheierea repetata a acordului-memorandum cu “Farmaco”. Adica, in cazul in care se are necesitatea pe parcursul memorandumului de a face niste modificari, Inspectoratul Fiscal, nefiind succesor, nu are dreptul sa introduca niste modificari care ar fi bine venite pentru acest acord-memorandum, care este facut pina in 2014 pe 8 – 10 ani de zile.

Atunci noi spunem, ni s-a dat raspuns ca trecem la calea judiciara. Dar nu este corect, deja sint stabilite niste reguli de joc. In cadrul acestor reguli de joc ar trebui niste modificari care ar fi benefice pentru acest acord. Este un acord.

Domnul Marian Lupu:

Domnule Guma,

Propunerea, va rog.

Domnul Valeriu Guma:

Propunerea este, totusi insistam ca Inspectoratul Fiscal sa fie succesorul Consiliului creditorilor, ca sa poata...

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Stimati colegi,

Vreau sa va spun ce prevede legea, modificarea legii. Inspectoratul Fiscal Principal de Stat va primi dosarele intreprinderilor care activeaza in conditiile de restructurare a datoriilor conform acordurilor-memorandum. Va asigura monitorizarea dispozitiilor stabilite in acordurile-memorandum, incheiate de Consiliul creditorilor pina la expirarea termenelor de valabilitate, stabilite de acordurile-memorandum respective.

Va fi in drept sa rezilieze acordurile-memorandum incheiate, ca urmare a neonorarii de catre agentii economici a obligatiunilor asumate, inclusiv a celor curente. Adica, dupa aceasta este posibilitatea, pe cale judiciara, sa rezolve toate problemele.

Domnul Valeriu Guma:

Pina la reziliere, dar noi vorbim de cale nejudiciara.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Bineinteles.

Domnule Presedinte,

Eu vreau sa va spun ca la comisie noi am discutat si am acceptat aceasta pozitie. Putem sa punem la vot.

Domnul Valeriu Guma:

Bine, puneti la vot.

Si inca o propunere. Avind in vedere ca.

Domnul Marian Lupu:

Domnule Guma,

Dumneavoastra insistati sa supunem votului aceasta propunere?

Domnul Valeriu Guma:

Da, normal.

Domnul Marian Lupu:

Atunci opriti-va pe o clipa.

Stimati colegi, in aceste conditii, cunoscind pozitia comisiei care nu accepta, supun votului. Cine este pentru a accepta propunerea inaintata de catre domnul Guma, rog sa voteze. Rog sa fie anuntate rezultatele.

Numaratorii:

Sectorul nr.2 – 11.

Sectorul nr.1 – 1.

Sectorul nr.3 – 20.

Domnul Marian Lupu:

32 de voturi. Respins.

Va rog continuati.

Domnul Valeriu Guma:

Vreau sa va rog, excluderea alineatului (4) de la articolul 30 din motivul ca contine prevederi aferente Consiliului creditorilor. S-a scapat, dupa parerea mea.

Articolul 30 alineatul (4). Pot sa-l citesc, daca doriti. Creditorii intreprinderii a caror datorii nu au fost incluse in obiectul acordului-memorandum si care au inaintat in instanta de judecata o cerere de intentare a procesului de insolvabilitate, solicita Consiliului creditorilor, se face trimitere la Consiliul creditorilor care...

Domnul Marian Lupu:

Trebuie sa privim cu maxima atentie, fiindca consiliile creditorilor privati nu dispar. Sinteti constienti de acest lucru? Dispare doar Consiliul creditorilor la nivel public.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

La nivel republican.

Domnul Marian Lupu:

Vedeti cu mare atentie la care din aceste consilii de creditori se refera aceasta pozitie. Fiindca daca este vorba de consiliile de creditori privati, acestea au existat si vor continua sa existe. Creditorii privati se asociaza, formeaza Consiliul si pe care judiciara solutioneaza problema, indiferent ca este lichidarea intreprinderii sau ca acest proces vizeaza procedura de plan.

Domnul Valeriu Guma:

Nu-i stipulat aici. Este scris creditorii, Consiliul creditorilor, atit.

Domnul Marian Lupu:

Atunci va rog sa va mai ginditi, fiindca sint doua tipuri de consilii de creditori. Repet inca o data. Creditorii publici care Consiliu dispare, creditorii privati care Consiliu continue sa existe.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Eu personal nu accept propunerea aceasta. Noi la comisie, in cadrul sedintei n-am examinat, dar acum eu nu accept aceasta propunere.

Domnul Valeriu Guma:

Atunci trebuie de exclus.

Domnul Marian Lupu:

Asa, ne-am clarificat, da?

Domnul Valeriu Guma:

Inseamna ca aceasta ar fi bine de exclus, fiindca comitetele, cum spune domnul... A acceptat.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

Domnul Dumitru Braghis:

Multumesc, domnule Presedinte.

Fiindca domnul Bondarciuc s-a referit la colegul meu, eu as vrea sa-i spun, cu adevarat, colegul a lucrat, numai ca decizia a fost aprobata nu de coleg, ci de Comisia pentru politica economica, buget si finante, unde majoritatea apartine fractiunii pe care o reprezentanti, domnul Bondarciuc.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Noi am acceptat propunerea grupului de lucru.

Domnul Dumitru Braghis:

Este vorba despre aceea cine si ce interese promoveaza.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Noi am acceptat propunerea grupului de lucru.

Domnul Marian Lupu:

Bine, conturile sint reglate.

Microfonul nr.5 in continuare.

Domnul Alexandru Oleinic:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule presedinte al comisiei,

Domnule Bondarciuc,

Totusi, noi am avut o propunere ce se refera la excluderea Consiliului creditorilor. Care sint argumentele principale la care, totusi, noi am ajuns ca sa fie excluse consiliile creditorilor, sa fie lichidate mai bine zis.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Momentul principal sa-i punem pe toti agentii economici in conditii egale.

Domnul Alexandru Oleinic:

Bine, noi sintem constienti ca in cazul in care noi lichidam consiliile creditorilor, acele 121 de intreprinderi care astazi se afla in acordul-memorandum au sanse foarte mari sa mearga la lichidare, fiindca datoriile sint foarte serioase.

Pina acum, in principiu, rezultatul, efectul Consiliilor creditorilor a fost destul de evident. Achitarea datoriilor curente pina la 99%, acele istorice pina la 95%. Noi, lichidind consiliile, punem 100, mai mult de 100 de intreprinderi punem sub primejdie ca ei merg la faliment. Sintem constienti de aceasta.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Dumneavoastra si cind s-a discutat legea in prima lectura, ati luat cuvint si ati expus pozitia aceasta. Noi, la sedinta comisiei, am examinat pozitia dumneavoastra si propunerea dumneavoastra si nu am acceptat aceasta propunere la sedinta comisiei.

Domnul Alexandru Oleinic:

Nu, mie trebuie sa-mi fie clar, ca noi constient mergem la aceasta.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Clar ca nu sustinem pozitia dumneavoastra. Este clar.

Domnul Alexandru Oleinic:

Bine.

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Propuneri?

Domnul Alexandru Oleinic:

Domnule Presedinte,

Eu propun...

Domnul Marian Lupu:

Dumneavoastra intrebati. Sintem in lectura a doua, rog propuneri.

Domnul Alexandru Oleinic:

Eu am intrebat, de aceea am primit raspunsul, eu vreau sa continui pozitia fractiunii fata de...

Domnul Marian Lupu:

Domnule Oleinic,

Conform Regulamentului, in lectura a doua sint propuneri din sala. Va rog sa le inaintati.

Domnul Alexandru Oleinic:

Stimati colegi,

Luind in considerare ca noi, propunerile fractiunii n-au fost acceptate, “Alianta «Moldova Noastra»” nu va sustine modificarile date si considera, in genere, ca propunerile propuse de Guvern, in primul rind, apara interesele administratorilor si nu a intreprinderilor si a legii si lichidarea consiliului creditorilor va duce la insolvabilitatea data tuturor intreprinderilor care se afla in acordul-memorandum.

Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Domnule Bondarciuc,

Va multumesc.

Deci, tinind cont de continutul raportului comisiei sesizate in fond, supun votului adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.2075. Cine este pentru, rog sa voteze.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 32.

Sectorul nr.2 – 31.

Sectorul nr.3 – 2.

Domnul Marian Lupu:

65 de voturi “pro”. Impotriva? Mai rapid, va rog.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 0.

Sectorul nr.2 – 1.

Sectorul nr.3 – 9.

Domnul Marian Lupu:

10 voturi “impotriva”. Cu acest bilant, proiectul de Lege nr.2075 este adoptat in lectura a doua.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.1554 cu privire la organizarea si desfasurarea activitatii turistice in Republica Moldova.

Initiativa Presedintelui tarii.

Prezinta Ministerul Culturii si Turismului.

Doamna Lapicus, va rog.

Doamna Tatiana Lapicus:

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Onorat Parlament,

Guvernul Republicii Moldova prezinta spre examinare proiectul de Lege cu privire la organizarea si desfasurarea activitatii de turism in Republica Moldova, care a fost elaborat pornind de la necesitatea crearii unui cadru legislativ, care va stimula implementarea operativa a actiunilor determinate de strategia de dezvoltare durabila a turismului.

Proiectul stabileste clauze ce tin de reglementarea si coordonarea activitatii de antreprenoriat in domeniul turismului, organizarea activitatii de turism, drepturile si obligatiile turistilor, asigurarea securitatii turistilor, cerintele fata de calitatea serviciilor turistice prestate, principiile de colaborare internationala. Terminologia operatiunilor si de tehnica a turismului a fost aplicata in concordanta cu terminologia elaborata de Organizatia Mondiala a Turismului.

Daca facem o comparatie intre Legea turismului actuala si noul proiect de lege, constatam ca ultimul contine 20 de articole noi, iar majoritatea celorlalte articole au fost modificate si completate. Respectiv, elaborarea noului proiect de lege a fost intemeiat pe articolul 60 alineatul (4) din Legea nr.317 din 18 iulie 2003 privind actele normative ale Guvernului si ale altor autoritati ale administratiei publice centrale si locale, care stabileste ca, daca este necesar sa se opereze modificari si completari in mai multe parti ale actului in vigoare, atunci se elaboreaza proiectul unui act normativ nou.

Un loc aparte in proiect revine reglementarilor juridice ce tin de crearea, functionarea si administrarea zonelor turistice nationale, menite sa contribuie la crearea unui mediu economic stimulativ pentru dezvoltarea turismului in Republica Moldova. Prin acesta se urmareste atragerea de investitii in ramura, ceea ce ar permite realizarea directiilor prioritare ale politicii statului in domeniul turismului, pentru urmatorii ani.

Va permite crearea si modernizarea infrastructurii turistice, diversificarea ofertei turistice moldovenesti, cresterea competitivitatii ofertei turistice moldovenesti, tinind seama de criteriile internationale de performante specificate tuturor constructiilor cu destinatie turistica, promovarea imaginii Republicii Moldova ca destinatie turistica, toate acestea vor conduce la implementarea acestor prevederi, vor conduce la crearea de noi locuri de munca, la majorarea incasarilor valutare, de dezvoltarea localitatilor rurale.

Deci, acest proiect a fost urmare a examinarii in cadrul comisiei de profil sau urmare a recomandarilor comisiei de profil. Guvernul este de acord ca capitolul 7, care tine de Agentia de administrare a zonelor, sa fie exclus in lectura a doua.

Celelalte obiectii si propuneri care au parvenit din partea comisiilor parlamentare sint deja in lucru pentru lectura a doua.

Va multumesc si rog sa sustineti proiectul de lege prezentat.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Intrebari pentru doamna viceministru?

Microfonul nr.4.

Doamna Valentina Golban:

Multumesc, domnule Presedinte.

Doamna viceministru,

Eu cred ca acest proiect de lege este mult asteptat, binevenit, urmeaza sa imbunatatim cadrul legal. Dar as vrea sa obtin raspuns la o intrebare pe care, de fapt, mi-ati promis inca atunci, in cadrul discutiilor in comisie. Si va rog foarte mult, daca stiti care va fi costul legii si daca ati prognozat care va fi beneficiul financiar al implementarii ei dupa aprobare? Aceasta este prima intrebare.

As vrea sa va rog sa-mi spuneti care este numarul de agentii turistice inregistrate in Republica Moldova si care este fluxul, numarul de turisti veniti organizati, dar paralel cu acei care au plecat prin aceste agentii.

Tot aici, in acest context, vreau sa va intreb daca monitorizati activitatea acestor agentii, daca ati stabilit impreuna cu Ministrul Afacerilor Interne, caci aceste agentii nu se ocupa doar numai de activitatea turistica, dar inclusiv, daca ati avut cazuri si de trafic de fiinte umane. Si ultima, daca imi permiteti, o sa raspundeti in context. Articolul 8 prevede atributii la organizarea turismului in teritoriu.

Si iarasi cerem de la autoritatea publica locala, adica anumite, avem anumite cerinte de a intreprinde actiuni de amenajare, asigurare, dotare. Vreau sa stiu cum prevedeti sa ajutati autoritatea publica locala ca sa se dezvolte turismul rural.

Doamna Tatiana Lapisuc:

Deci, daca imi permiteti, am sa raspund la prima intrebare. Dupa cum este expus in proiectul de lege, care astazi se examineaza, crearea fiecarei zone turistice nationale va fi efectuata la propunerea Guvernului prin lege organica. De aceea, in fiecare caz, cind vom veni in Parlament, in dependenta de specificul zonei, in dependenta de numarul de obiective turistice concentrate in aceasta zona, in dependenta de fluxurile de turisti autohtoni si straini, noi, de fiecare data, vom veni cu calcule concrete. Si, respectiv, vom estima si beneficiile care vor fi obtinute ca urmare a prestarii de servicii turistice in aceasta zona.

Astazi, in Republica Moldova sint inregistrate la Camera de Licentiere
219 agentii de turism si au fost citeva cazuri de invinuire a conducatorilor unor agentii de turism, ca sint implicati in traficul de fiinte umane. In momentul de fata se face ancheta respectiva. Nu au fost pronuntate oficial sentinte fata de conducatorii acestor agentii.

Deci, noi sintem membri ai Comitetului national pentru combaterea traficului ilicit de fiinte umane si toate prevederile, actiunile, masurile ce tin de ordinea publica fixate in planul de actiuni le realizam impreuna cu colegii de la Ministerul Afacerilor Interne si de la alte institutii. Referitor la intrebarea care...

Doamna Valentina Golban:

Numarul de turisti care vin si pleaca?

Doamna Tatiana Lapicus:

Da, numarul de turisti. Daca sa vorbim despre datele pentru ultimul an, deci, pentru anul 2005, numarul de vizitatori straini care au venit prin intermediul agentiilor de turisti inregistrati la Vbiroul National de Statistica s-a cifrat la circa
30 de mii de persoane. Dar, fara doar si poate, acest numar este mult mai mare, pentru ca nu se vorbeste in datele statistice despre numarul de vizitatori, care sosesc individual, neorganizat, in urmare a estimarilor pe care le are ministrul conform analizei datelor atit a Ministerului Afacerilor Externe prin numarul de vize, urmare a datelor ce vin de la Serviciul Graniceri si urmare a unor date ce tin de fluxul de tichete care a fost eliberat, acest numar este undeva de circa 12 ori mai mare. Numarul moldovenilor sau a cetatenilor Republicii Moldova care au plecat peste hotare in anul 2005 se cifreaza la circa 57 de mii de persoane.

Acest numar, in comparatie cu anul 2004, este in descrestere. Deci, undeva cu 29% a scazut acest numar. Si daca ne referim la intrebarea care tine de articolul 8...

Doamna Valentina Golban:

Autoritatea.

Doamna Tatiana Lapicus:

Si in legea actuala, toate activitatile, inclusiv in domeniul turismului, care se realizeaza in autoritatile publice locale, ele sint in atributiile autoritatilor publice locale, in coordonare si in strinsa legatura cu ministrul. Noi, daca e sa vorbim cum facilitam sau cum ajutam aceste consilii, deja in opt raioane au fost create servicii de specialitate, dupa cum prevede si legea actuala si va prevedea si proiectul de lege care se discuta.

Ministerul organizeaza, prin intermediul Centrului national de perfec-tionare a cadrelor, cursuri speciale pentru lucratorii din aceste servicii, proiectele de asistenta tehnica, granturile care au fost atrase de catre minister, practic, toate au fost concentrate in sectorul rural.

Doamna Valentina Golban:

Doamna ministru,

Eu va multumesc.

De aceea, am insistat la microfon.

Multumesc mult.

Domnul Marian Lupu:

Da, doamna ministru,

Eu am sa am o rugaminte la dumneavoastra cu raspunsurile mai compacte.

Microfonul nr.5.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Multumesc, domnule Presedinte.

Doamna viceministru,

Eu as vrea sa ma refer la articolele concrete. Prevederile articolului 10 alineatul (1) – organizarea activitatii turistice la nivel statal si coordonarea activitatii agentilor economici din industria turismului in Republica Moldova sint efectuate de Ministerul Culturii si Turismului.

As vrea sa va intreb, cum va imaginati dumneavoastra coordonarea activitatii agentilor economici? In ce fel va face Ministerul Culturii si Turismului aceasta coordonare?

Doamna Tatiana Lapicus:

Deci, este vorba despre coordonarea metodologica, coordonare la nivel de promovare, coordonare la nivel de perfectionare s.a.m.d.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Doamna ministru,

Aceasta este gresit. In general, coordonarea se face atunci cind tu ai creat ceva si coordonezi activitatea. Dar cind un agent economic in domeniul turismului activeaza in baza licentei, ce fel de coordonare? In licenta sint inscrise conditiile de licentiere si el trebuie sa le indeplineasca si atit. In continuare este chestia lui de acum, sa mearga la coordonarea dumneavoastra sau sa nu mearga la ea.

Eu cred ca acest articol 10 alineatul (1) nu este corect din punct de vedere al logicii cu ce trebuie sa se ocupe un minister. Ministerul trebuie sa se ocupe cu politicile in domeniu, dar nu cu coordonari. Si tot aici articolul 10 alineatul (3). Regulamentul cu privire la modul de aplicare a vaucerelor turistice, va fi elaborat si aprobat de Ministerul Culturii si Turismului. Conform Legii cu privire la activitatea de intreprinzator, adica asa-numita Lege cu privire la reforma regulatorie, toate regulamentele trebuie sa fie aprobate de Guvern si nu de ministere. Aici ar trebui de...

Doamna Tatiana Lapicus:

Stimate domnule Cosarciuc,

Deci, anume Hotarirea Guvernului nr.1470 din anul 2003 stipuleaza aprobarea contractului si a modelului vaucerului turistic. In aceasta hotarire, atributiile ce tin de aplicarea, corectitudinea vaucerului este atribuita Ministerului Culturii si Turismului, dar noi acest articol il putem revedea, pentru ca, practic, el este publicat in “Monitorul Oficial” conform prevederilor legale.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Multumesc.

Cred ca aici, pentru lectura a doua, el trebuie modificat. Articolul 25 – Fondul pentru sustinerea si promovarea dezvoltarii turismului. Regulamentul fondului este aprobat de Guvern. Eu cred ca Regulamentul utilizarii mijloacelor fondului trebuie sa fie aprobate de Parlament. Asa este logica acestor regulamente, fiindca ele sint regulamente care contribuie la utilizarea corecta si ele trebuie sa fie aprobate prin Hotarirea Parlamentului ca si celelalte regulamente pentru utilizarea mijloacelor financiare la diferite fonduri pe care le avem in Republica Moldova.

Doamna Tatiana Lapicus:

Deci, Fondul special pentru dezvoltarea si promovarea turismului este anexa la Legea Guvernului. Si in anexa respectiva dumneavoastra, anume Parlamentul, aprobati articolele de venituri si cheltuieli. Si Regulamentul este aprobat prin Hotarirea nr.705 de catre Guvern.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Articolul 28. Criteriile si procedura de creare a zonei, alineatul (8). Dupa crearea zonei si delimitarea in natura a hotarului ei, terenul proprietate publica al unitatii administrativ-teritoriale, aflate in perimetrul zonei, se transmite cu titlu gratuit in proprietate publica a statului in modul stabilit s.a.m.d.

Stimata doamna ministru,

In general, activitatea turistica este o activitate zilnica a autoritatilor administratiei publice locale. Ele trebuie sa dezvolte aceste zone, ele trebuie si sa profite de activitatea in aceste zone. Dar dumneavoastra propuneti ca noi sa le luam si ultima, eu stiu, bucatica, unde ar putea sa cistige un ban unitatile noastre teritorial-administrative. Si noi transmitem aceste terenuri ale unitatii cu titlu gratuit in gestiunea statului.

Stimati colegi,

Eu nu inteleg, si ma adresez si aici, in Parlament. Noi dorim sa promovam descentralizarea, noi dorim sa promovam autonomia locala adevarata, conform Cartii Europene a Autonomiei Locale. Si venim cu legi care, in principiu, iarasi punem la indoiala ceea ce facem noi. Sintem noi, in general, consecventi sau, pur si simplu, dorim sa facem ceva? Fiindca ceea ce dumneavoastra ati propus si ati mentionat ca capitolul 7 se lichideaza, da? Adica Agentia. Zonele le-ati creat mai mult pentru ca sa aveti aceasta agentie.

Si daca dumneavoastra, la capitolul 7, ati lichidat agentia, inseamna ca trebuie sa lichidati si zonele, fiindca zonele sint necesare pentru dezvoltarea administratiei publice locale.

Doamna Tatiana Lapicus:

Stimate domnule Cosarciuc,

Deci, la articolul 28 punctul 1 “Crearea zonei se considera lucrare pentru cauza de utilitate publica.” Si numai in cazul in care statul va considera ca o portiune sau alta este necesar de a fi transmisa cu titlu gratuit sau de a fi rascumparata, se are in vedere numai acele portiuni, unde va trece infrastructura generala a teritoriului, care va fi amenajata si va fi sustinuta de stat.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Deci, nu-i asa. Aici se spune ca crearea zonei se delimiteaza in natura. Adica este un hotar al acestei zone. Nu, pur si simplu, numai terenurile care sub infrastructura, dar toata zona se delimiteaza. Si se transmit terenurile care sint proprietate a administratiei publice locale in proprietatea statului. Nu este vorba numai despre terenurile care sint sub infrastructura.

Doamna Tatiana Lapicus:

Deci, noi ne vom conduce intru totul de Legea exproprierii pentru o utilitate publica, unde este foarte clar prevazuta procedura de transmitere.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Stimata doamna,

Pntru lectura a doua, eu cred ca aici trebuie de modificat. Daca dumneavoastra ati mentionat acum ca numai pentru terenurile sub infrastructura, aceasta este una.

Doamna Tatiana Lapicus:

Cum considerati.

Domnul Marian Lupu:

De precizat pentru lectura a..

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Dar nu pentru zona delimitata geografic si …

Domnul Marian Lupu:

De acord. De precizat pentru lectura a doua. Este un subiect important.

Microfonul nr.4.

Domnul Dumitru Diacov:

Discutii pe articole cu lungi comentarii trebuie sa aiba loc in comisie, dar nu in sedinta in plen.

Doamna raportor,

Eu vreau sa va spun ca este un proiect important pentru economia nationala. Noi dorim ca sa ne implicam activ pentru definitivarea acestui document in lectura a doua.

Consideram, intr-adevar, ca statul trebuie sa creeze reguli egale si clare pentru agentii economici. Statul n-o sa dezvolte turismul. O sa-l dezvolte agentii economici privati, care trebuie sa investeasca in turism. Si din acest punct de vedere, legea poate sa creeze, intr-adevar, aceste reguli care sa permita ca turismul in Republica Moldova sa devina o ramura a economiei nationale.

Eu am o intrebare foarte scurta si poate nu se refera la lege in mod direct. Stiu ca conducerea ministerului acum este foarte ocupata de constructia unui obiect pe teritoriul Teatrului “Luceafarul”. Spuneti, este un important obiect turistic sau nu?

Doamna Tatiana Lapicus:

Stimate domnule Diacov,

Nu cunosc despre ce obiect vorbiti. Daca imi permiteti, clarific si va informez.

Domnul Marian Lupu:

Ramine pentru joia viitoare la Ora Guvernului.

Microfonul nr.5.

Doamna Angela Arama:

Doamna Lapicus,

Daca va amintiti, la ultima sedinta a comisiei, in cadrul careia am discutat acest proiect, au fost prezenti doi reprezentanti ai societatii civile. Si sugestia noastra, a membrilor comisiei, a fost in timp rezonabil, adica foarte scurt, sa va intruniti intr-o sedinta si sa discutati toate controversele pe marginea carora am discutat.

Domnule Onceanu,

Sa lasam sa discutam la comisie. Si ma intereseaza daca ati facut acest lucru, pentru ca, intr-adevar, capitolele 6 si 7 urmeaza a fi discutate foarte serios.

Doamna Tatiana Lapicus:

Deci, dupa cum a fost luata decizia, noi ne-am intrunit, am prezentat si informatia oficiala catre comisie. Deci, referitor la capitolul 7, s-a luat decizia unanim ca acesta, adica capitolul va fi exclus.

Doamna Angela Arama:

Si cu ce va fi inlocuita aceasta notiune?

Doamna Tatiana Lapicus:

Toate aceste atributii vor fi realizate de catre Ministerul Culturii si Turismului, in cadrul Departamentului Dezvoltarea Turismului care si exista astazi in minister.

Doamna Angela Arama:

Dupa cite imi amintesc, vi s-a sugerat sa va ginditi si la eventualitatea crearii unui consiliu coordonator, din care sa faca parte reprezentantii a mai multor ministere, a societatii civile, poate chiar a mitropoliilor Basarabiei si Moldovei.

Doamna Tatiana Lapicus:

Deci, aceasta propunere a fost binevenita. In lege, acolo unde este fixat Consiliul consultativ, deci, el va ramine un consiliu consultativ, constituit din reprezentanti ai ramurii, care va avea un statut consultativ, dar vom propune crearea Consiliului national in domeniul turismului, care va fi un consiliu anume din toti reprezentantii care au o atributie directa tangentiala cu turismul. Si va avea un statut de propuneri, de decizii pentru minister si pentru alte institutii din Executiv.

Doamna Angela Arama:

Sper ca aceasta selectie se va face in mod obiectiv si cu privire la capitolul VI. Mi-am expus si eu parerea, ca aceste zone, pe care doriti sa le creati, intr-o masura oarecare sint periculoase pentru Republica Moldova, care este un stat foarte mic si cu o concentrare foarte mare de monumente atit naturale, cit si istorice. Este, dupa parerea mea, o fuziune, un micsaj destul de curios intre doua notiuni “zona economica libera” si “zona turistica nationala”. Dumneavoastra uzati de exemplul Antaliei atunci cind va expuneti argumentele in favoarea crearii acestor zone, dar nu cred ca exemplul Antaliei poate fi aplicat Republicii Moldova.

Pentru ca in Antalia aceste zone s-au creat pe teritorii, pe terenuri aride si la noi este vorba sa le cream in jurul unor monumente precum ar fi Saharna, Tipova si altele. Deci, in ce masura putem avea garantia ca implementarea acestei notiuni: “de rezident al zonei” nu ne va conduce la un moment dat la situatia cind in jurul zonelor se vor construi garduri si astfel va fi limitat accesul persoanelor simple in aceste zone?

Doamna Tatiana Lapicus:

Doamna Arama,

Dupa cum am comunicat si la comisie, zonele turistice nationale sint zone care au un hotar conventional, un hotar care va delimita din punct de vedere anume geografic. Zonele economice libere au cu totul alte atributii principale, este un hotar strict delimitat, este punctul vamal, este Serviciul de Graniceri in aceasta zona, procedura de intrare-iesire este reglementata. Mai mult decit atit, conditia de producere a marfurilor pentru export 70, 30 in zona, toate aceste atribute nu sint caracteristice si nu sint specifice pentru zonele turistice nationale. Este vorba de un hotar conventional, ca statul sa stie pina unde trebuie sa amenajeze infrastructura generala a zonei si infrastructura turistica. In zona se vor presta doar servicii turistice pentru toti care vor dori si vor veni in aceasta zona.

In fiecare lege organica, cu care vom veni in fata dumneavoastra pentru crearea unei sau altei zone, vor fi foarte clar stipulate conditiile, cerintele si criteriile catre rezidenti.

Doamna Angela Arama:

Multumesc, doamna Lapicus.

Mi-ati adus aceste argumente si la comisie. Eu banuiam ca aveti deja alte argumente, dupa ce ati consultat societatea civila. Oricum revenim in lectura a doua.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Domnul Valeriu Guma:

Multumesc, domnule Presedinte.

Am o propunere. Avind in vedere ca in capitolul V, articolul 26 din proiect, care se refera la turismul international, care nu are nici o atributie cu capitolul V, care prevede activitatea economica pot sa vi-l citesc: “Capitolul V. Activitatea economica in domeniul turismului.” La articolul 26 se mentioneaza despre activitatea turistica internationala. Adica, eu propun sa se faca un capitol separat, care sa reglementeze activitatea turismului international.

Doamna Tatiana Lapicus:

De acord, domnule Guma.

In lectura a doua vom propune.

Domnul Valeriu Guma:

Va multumesc.

Aceasta e prima lectura.

Doamna Tatiana Lapicus:

Pentru lectura a doua vom propune anume.

Domnul Valeriu Guma:

Bine. Si inca un moment. Astazi, in lege se prevede certificatul patrimoniului turistic, atestarea. Prin aceasta se atesta edificiul dat. In legea noua nu este certificatul acesta. Care este motivul? Dupa cite cunosc, astazi nici o societate turistica nu poseda acest certificat. Ori este foarte complicata procedura de atestare si trebuie simplificata? Dar, parerea mea este ca ar fi bine ca acest certificat sa existe. Atestarea aceasta trebuie sa fie, trebuie sa fie niste reguli care sa certifice.

Doamna Tatiana Lapicus:

Deci, in Legea cu privire la cultura exista Consiliul national de atestare si certificare. Aceasta atributie este prevazuta in legea respectiva, fiind atribuita Ministerului Culturii si Turismului. Aceasta certificare se face la patrimoniul national, inclusiv de valoare turistica. Deci, nu s-a dublat si in legea respectiva.

Domnul Valeriu Guma:

Dar eu propun sa fie inclus certificat.

Doamna Tatiana Lapicus:

Vom examina pentru lectura a doua.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

Domnul Anatolie Onceanu:

Multumesc.

Doamna viceministru,

Intr-adevar, cum a spus si doamna deputat Arama, la ultima sedinta a comisiei noastre de profil, cind s-a examinat chestiunea data cu participarea si a specialistilor savanti din domeniu si a celor agenti care practica turismul, s-au ciocnit doua opinii de baza privitor la conceptul acestei legi.

Atunci, intr-adevar, Ministerul Culturii si Turismului si-a asumat responsabilitatea sa convoace partile cointeresate si sa vina cu o conceptie, cu o viziune care ar fi de compromis. Dumneavoastra ati reusit sa apropiati pozitiile sau nu?

Doamna Tatiana Lapicus:

Stimate domnule Onceanu,

Inca o data, ca urmare a discutiei pe care am avut-o, practic, doamna Tircov a cazut de acord cu toate pozitiile si punctele expuse in lege. Sintem si in continuare in asteptarea pozitiei si propunerilor dumneaei, cum dumneaei vede acest articol? Nu a parvenit oficial nici o propunere de modificare. Continuam sa lucram si am spus intotdeauna ca putem.

Domnul Anatolie Onceanu:

Bine, doamna viceministru.

Eu, intr-adevar, ca sa nu intram in amanunte specifice, dumneavoastra stiti despre ce vorbesc eu acum. In primul rind, este bine ca Ministerul Culturii si Turismului si-a retras propunerea aceasta cu capitolul VII, care era o propunere, cu adevarat, deocheata, nu alta.

In al doilea rind, Fractiunea “Alianta «Moldova Noastra»” solicita ca pentru lectura a doua dumneavoastra sa veniti, intr-adevar, cu o viziune care ar corespunde prevederilor Organizatiei Mondiale a Turismului, in special, ce tine de conventionalitatea granitelor zonelor. Ceea ce spuneti dumneavoastra, ca sinteti de acord ca aceste zone turistice sa fie conventionale, cu criteriile pe care le-ati desemnat dumneavoastra nu se leaga una cu alta. Aceasta este, intelegeti?

De aceea, daca o sa veniti cu o viziune care corespunde prevederilor si principiilor Organizatiei Mondiale a Turismului si de lucrat asupra statutelor zonelor, atunci Fractiunea “Alianta «Moldova Noastra»” va vota acest proiect de lege.

Doamna Tatiana Lapicus:

Bine.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Domnul Vladimir Filat:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Stimata doamna Lapicus,

Eu vreau sa ma refer la capitolul V “Activitatea economica in domeniul turismului” si indeosebi la articolul 24 “Mijloacele financiare si sprijinul acordat de stat”. Nu considerati dumneavoastra ca in formula prezentata noi, prin lege, cream “mecanisme” eficiente pentru ca Guvernul, prin institutiile sale, sa intervina in defavoarea unora si in favoarea altora in aceasta activitate turistica? Ca sa nu trec pe articole. Ma rog, noi toti am citit articolele respective.

Mai mult decit atit, pe parcursul legii in momentul in care statul isi prea prin legea respectiva, anumite obligatiuni: subventionari, finantari s.a.m.d. Este evident ca aceste subventionari vor fi directionate, ajutoarele respective la fel. Sint prevederi chiar vizavi de repartizarea terenurilor s.a.m.d. Eu aici am sa-l sustin pe domnul Cosarciuc, caci in lege nu este stipulat expres: care terenuri le aveti in vedere? Pentru infrastructura sau in general pentru plasamentul edificiului respectiv?

Eu, ca observatie vizavi de conceptul prezentat. Eu consider ca pentru lectura a doua ar trebui foarte atent de lucrat si ca din textul legii sa dispara acele prevederi care sint vizibile ca o sa dea posibilitate Guvernului, prin institutiile sale, sa intervina, pe alocuri, daca nu va suparati, chiar si brutal, in activitatea respectiva, creind conditii inegale pentru agentii economici. Nu ca raspuns, eu am facut o mentiune. Noi vom sustine in prima lectura, ca pentru lectura a doua, cu speranta.

Doamna Tatiana Lapicus:

Ca vom lua in considerare.

Doamna Maria Postoico:

Va multumim.

Mai multe intrebari nu sint? Sint?

In continuare microfonul 4.

Domnul Igor Klipii:

Vreau sa va intreb: “Orasul vinului” va fi si el o zona turistica?

Doamna Tatiana Lapicus:

La moment aceasta intrebare n-a fost discutata.

Domnul Igor Klipii:

Fiindca, presupun, dupa aceasta acolo vor fi investiti bani publici.

Doamna Tatiana Lapicus:

Domnule Klipii,

Inca o data va spun, Guvernul va veni in fata dumneavoastra cu lege organica pe fiecare zona turistica nationala, care va fi propusa si va fi instituita.

Domnul Igor Klipii:

Inteleg aceasta, dar era logic, ca o data venit proiectul de lege, care, de fapt, esenta este aceasta zona turistica, sa aiba si planificate aceste zone. Fiindca, nu putea veni, pur si simplu, in asteptarea inventiilor ulterioare.

Doamna Tatiana Lapicus:

Numarul acestor zone si denumirea lor vor fi propuse Guvernului, va fi aprobata o hotarire de Guvern si cu fiecare proiect vom veni in fata dumneavoastra.

Domnul Vladimir Filat:

Doamna Presedinte al sedintei,

Eu, ca exceptie, un moment doar.

Doamna Lapicus,

In momentul in care, faceti mentiunile respective, ca veti veni in Parlament, Parlamentul va adopta s.a.m.d. Un sir de subventii si interventii in acest domeniu urmeaza a fi efectuate prin intermediul fondului special. Iar in proiectul de lege este stipulat foarte clar ca acest fond este gestionat de Ministerul Culturii si Turismului.

Eu imi cer scuze, iarasi ca exceptie. Vreau sa mentionez, ca pe parcursul intregii legi Ministerul Culturii si Turismului isi asuma niste roluri destul si destul de. Este Curtea de Conturi, eu cred ca, ei au o parere foarte speciala vis-a-vis de utilizarea acestor fonduri speciale.

Va multumesc.

Doamna Maria Postoico:

Pentru lectura a doua de luat in considerare.

Microfonul nr.5.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Doamna Presedinte al sedintei,

Eu imi cer scuze. Totusi, o chestiune de concept in privinta Regulamentului fondului. El ar trebui sa fie stipulat foarte clar in lege ca Regulamentul utilizarii mijloacelor fondului se aproba de catre Parlament. Si atunci ceea ce a mentionat domnul Filat, n-ar aparea probleme, fiindca Parlamentul ar aproba, cum aceste mijloace, care se acumuleaza in acest fond, vor fi utilizate. In ce directie vor fi directionate aceste mijloace? Aceasta este o chestie de concept.

Dumneavoastra ati spus ca prin hotarire de Guvern, ati spus numarul la hotarire. Pe dumneavoastra nu va intereseaza, ati venit cu o lege noua in Parlament, trebuie sa fie stipulat clar: “Regulamentul utilizarii mijloacelor fondului se aproba de Parlament.” Aceasta trebuie sa fie o chestie de concept, nu de discutie in continuare. Sinteti de acord sau nu dumneavoastra ca autor?

Doamna Tatiana Lapicus:

In anexa 25 la Legea bugetului anume sint stipulate acele articole pentru ce este posibil de cheltuit banii fondului special pentru sustinerea si dezvoltarea turismului.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Noi nu avem Legea bugetului, noi acum discutam Legea cu privire la activitatea turistica si trebuie sa veniti cu Regulamentul in Parlament, asa cum venim noi si la alte fonduri. Si avem regulamentele aprobate de Parlament privind utilizarea acestor mijloace.

Doamna Tatiana Lapicus:

Stimate domnule Cosarciuc,

Mijloacele sint mult prea modeste.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Eu nu stiu ca sint modeste. Dumneavoastra n-ati mentionat ca sint modeste sau nu.

Doamna Maria Postoico:

Cum va decide Parlamentul, asa ca...

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Stimati colegi,

Totusi, ca concept, Legea prezentata nu difera prea mult de legea in vigoare, in afara de zonele turistice si aceasta agentie. Scopul acestei legi, promovate in Parlament, a fost ca sa statueze aceste zone turistice care, in general, dumneavoastra v-ati convins ca nu vor merge, fiindca, geografic, si exproprierea terenurilor din proprietatea unitatilor teritorial-administrative nu va merge. Dumneavoastra ati spus ca numai pentru infrastructura. Inseamna ca logica acestei legi nu exista, care cum se promoveaza.

Doamna Maria Postoico:

Oricum va fi consultata opinia cetatenilor din localitati.

Doamna viceministru,

Va multumesc.

Va rog, comisia.

Domnul Victor Stepaniuc:

Stimati colegi,

Discutia care a avut loc mi-a usurat mie sarcina foarte, foarte mult. Vreau sa va spun ca, de fapt, toata discutia, care a avut loc aici, ea, in aceeasi cheie, a avut loc si in cadrul comisiei parlamentare in doua rinduri, cu invitarea, intre-adevar, a reprezentantilor societatii civile si a savantilor in domeniul respectiv.

Dumneavoastra ati sesizat citeva momente principale, acolo 3 – 4 momente, care arata ca acest proiect, totusi, e un pas inainte fata de lege adoptata in 2000. Deoarece, de data aceasta, aspectul acesta economic al activitatii turistice este foarte evident.

Desigur ca trebuie sa cadem de acord cu acei colegi de ai nostri, ca legislatia internationala nu vorbeste despre niste zone foarte clar reglementate cu hotare, cu garduri, cu nu stiu ce acolo. Deci, aceste hotare sint, intr-adevar, conventionale. Si, pornind de la acest fapt, noi o sa sprijinim in lectura a doua, luind in vedere si propunerile dumneavoastra, propunerile majoritatii comisiilor care au sesizat aceste probleme, au propus chiar pe unele articole redactie foarte concreta. O sa luam in vedere ca autorii, de fapt, ministerul a retras capitolul VII. Capitolul VI trebuie foarte, foarte evident modificat si pe problemele de expropriere si pe alte chestiuni. Deci, este foarte mult de lucru in lectura a doua

Noi v-am ruga, in afara de acele opinii, pe care dumneavoastra le-ati expus astazi la microfon, sa vina, totusi, anumite variante de redactie concreta, mai ales aspectele economice.

Sint de acord cu acei colegi care au spus ca, fara doar si poate, in cazul de fata anumite agentii economice, anume investitiile private o sa fie dominante in aceste zone asa-numite zone turistice. Si, tinind cont acest fapt, probabil ca este necesar sa luam in vedere ca aceasta activitate sa nu se monopolizeze, dar acolo sa participe foarte clar aceea ce la noi se numeste businessul mic si mijlociu. Sa nu ignoram relatiile si atributiile legale ale administratiei publice locale in promovarea acestei activitati turistice. Cred ca o sa ne reuseasca in lectura a doua sa facem acest lucru.

Doamna Maria Postoico:

Poftim, intrebari?

Microfonul nr.4.

Doamna Valentina Buliga:

Mult stimate domnule Presedinte al comisiei,

Referitor la atributiile Ministerului Culturii si Turismului in domeniul respectiv. Eu cred ca atributiile prevazute in acest articol sint foarte multe, in primul rind, se dubleaza si se atribuie niste functii care nu tin de competenta organului care trebuie sa elaboreze politica si regulile de joc in acest domeniu. Cred ca pentru lectura a doua trebuie de tinut cont.

Totodata, la articolul 14 “Obligatiile agentiilor de turism”. Nu este nimic, n-am intilnit in acest proiect de lege referitor la obligatiunile agentiilor de turism referitor la incalcarea prevederilor conditiilor de licentiere, de incalcare a contractelor si calitatii prestarii de servicii, la capitolul traficului de fiinte umane, care se mai intilneste in Republica Moldova, ca se efectueaza de aceste agentii de turism. Cred ca, ar fi binevenita specificarea clara a acestor obligatiuni ale agentiilor de turism pentru lectura a doua.

Domnul Victor Stepaniuc:

Sint absolut de acord cu dumneavoastra. Cum este in legea actuala, aceste prevederi o sa fie si in legea care o s-o votam cu dumneavoastra.

Doamna Valentina Buliga:

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

Doamna Ala Ursul:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule Presedinte,

Sa rog, sa-mi acordati timp pentru luare de cuvint pe proiectul discutat.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule presedinte al comisiei,

Domnule Stepaniuc,

As vrea, totusi, sa stiu pozitia comisiei referitor la articolul 10, fiindca n-am inteles de la autor, sint de acord sau nu ca sa excludem cuvintele: “coordonarii activitatii agentilor economici”, deoarece aceasta nu este functia ministerului. As vrea sa inteleg pozitia comisiei. Aici trebuie de exclus, fiindca aceasta este o ingerinta in activitatea economica.

Domnul Victor Stepaniuc:

Eu sint de acord cu dumneavoastra ca aceasta prevedere poate sa fie exclusa.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Alte intrebari? Nu sint.

Va multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Deci, inainte de exercitiul de vot, a fost solicitata luare de cuvint.

Doamna Ursu,

Va invit la tribuna centrala.

Doamna Ala Ursul:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati deputati,

Turismul reprezinta un sector al economiei nationale cu posibilitatea de generare a beneficilor socio-economice si culturale pentru tara si comunitatile acesteia, inclusiv cele rurale, servind, totodata, drept catalizator pentru dezvoltarea altor sectoare ale economiei nationale.

Strategia de dezvoltare durabila a turismului in Republica Moldova pentru anii 2003–2015 si Planul de actiuni, parte integranta a acestuia, precum si Programul national in domeniul turismului “Drumul vinului in Moldova” se regasesc printre obiectivele prioritare ale Programului national “Satul moldovenesc”.

Asigurarea dezvoltarii turismului in Republica Moldova necesita o perfectionare continua a procesului de organizare si planificare a activitatilor de turism la nivel national, cit si la nivel local. Republica Moldova dispune de un bogat potential pentru vizitatorii sai. De aceea, dezvoltarea turismului este o prioritate pentru economia nationala si trebuie sa fie durabila sub aspect ecologic, viabila si rentabila sub raport economic si echitabila din punct de vedere etic si social pentru populatie.

Noi trebuie sa ne promovam eficient, ca o destinatie turistica pe pietele turistice internationale, si, in primul rind, prin legislatia moderna, care sa corespunda standardelor Uniunii Europene si Organizatiei Mondiale a Turismului. Acest fapt a si determinat elaborarea proiectului de Lege cu privire la organizarea si desfasurarea activitatii turistice in Republica Moldova.

Poate fi constatat faptul ca proiectul mentionat, la fel ca si legislatia in vigoare, traseaza principiile politicii statului in ceea ce priveste dezvoltarea durabila a turismului, punind accente mai pronuntate, in special, pe principiile de coordonare a activitatii de turism.

Asigurarea drepturilor si securitatii turismului, turistilor.

Protejarea si valorificarea patrimoniului national de valoare turistica.

Ridicarea calitatii produsului turistic national.

Inovator pentru proiectul indicat sint prevederile referitoare la departajarea agentilor economici din domeniul turismului, in functie de tipul activitatii desfasurate de operatorii turistici si agentii de turism, activitatea birourilor de informare turistica si crearea zonelor turistice nationale.

Crearea zonelor turistice nationale va permite instituirea unui climat investitional si antreprenorial favorabil in tara si orientarea industriei turistice pe o cale investitionala de dezvoltare.

In zonele turistice nationale va fi instaurat un regim administrativ si funciar separat. Rezidentilor zonei turistice nationale le vor fi acordate facilitati fiscale pentru constructia si modernizarea infrastructurii turistice si pentru diversificarea si dezvoltarea serviciilor turistice.

Vreau sa mentionez ca zonele turistice nationale sint diferite de zonele economice libere, avind deosebiri esentiale. Principala diferenta consta in faptul ca zonele economice libere sint teritorii ingradite cu puncte vamale, pe cind zonele turistice vor avea teritorii delimitate topografic, hotarele lor fiind conventionale, fapt ce va asigura accesul liber al tuturor la zonele de agrement si odihna.

O alta diferenta consta in faptul ca in zonele turistice nationale nu se vor produce marfuri, ci vor fi prestate servicii care poarta in sine nu doar importanta economica, ci si sociala.

Mai exista un sir de deosebiri in ceea ce priveste regimul administrativ, funciar, fiscal si altele.

Inca un argument in favoarea crearii zonelor turistice nationale este si accesul reprezentantilor micului business la statutul de rezident al zonei. In conformitate cu alineatul (2) al articolului 36 din proiect, printre activitatile ce pot fi desfasurate de catre rezidenti in zona se numara deschiderea pensiunilor turistice si agroturistice, constructia structurilor cu functii de servire a mesei, crearea centrelor de confectionare a articolelor de artizanat.

Activitatile enumerate vor fi accesibile intreprinzatorilor mici si mijlocii, cit si gospodarilor de la sate, doritori de a initia o afacere in domeniul turismului rural.

Procesul in cauza va contribui la dezvoltarea, mai intii de toate, a acelor regiuni care nu dispun de potential industrial, insa poseda resurse naturale si antropice necesare dezvoltarii turismului. Iar aceasta, la rindul sau, va avea un impact pozitiv asupra mediului de viata a populatiei, in special in spatiul rural.

Va promova o crestere economica si va contribui la crearea noilor locuri de munca. Pentru ca, conform datelor Organizatiei Mondiale a Turismului, deservirea complexa a unui turist echivaleaza cu crearea a 9 locuri de munca, al caror cost e de 20 de ori mai mic decit in industrie.

Ca argument, pot aduce un exemplu din raionul Telenesti, al carui curator sint. In satul Crasnaseni au inceput lucrarile pentru initierea unui Centru international de agrement, odihna si turism. Centrul este amplasat in vecinatate cu itinerarul cultural-turistic republican si cu Drumul vinului in care se va include ca obiectiv de atractie turistica.

Initiatorul acestui proiect a procurat deja 4,5 hectare de pamint pe teritoriul satului, urmeaza procurarea a inca 20 de hectare pentru extinderea infrastructurii Centrului. Locuitorii satului sint multumiti, sint angajati la lucrarile de constructie a unui iaz, parte componenta a proiectului.

De asemenea, pentru deservirea turistilor si a persoanelor aflate la odihna, personalul Centrului va fi selectat si angajat, de asemenea, din rindul locuitorilor satului Crasnaseni, care sint buni gospodari si presteaza forte de munca calitativa si ieftina.

In proiectul Legii cu privire la organizarea si desfasurarea activitatii turistice in Republica Moldova sint urmarite un sir de obiective de ordin economic, social si cultural. Totodata, trebuie sa mentionez si unele obiectii si anume trezeste discutii articolul 15 din proiect, care prevede brevetarea obligatorie a intregului personal angajat in structurile turistice.

La articolul 18 alineatul (3) nu este clar stipulat care sint temeiurile de suspendare sau de anulare de catre Ministerul Culturii si Turismului a actiunii actul de clasificare in cazul nerespectarii criteriilor de clasificare.

In fonf, Fractiunea Partidului Comunistilor sustine proiectul de lege. Va vota in prima lectura, iar pentru lectura a doua vom propune amendamente pentru imbunatatirea acestui proiect.

Stimati colegi deputati,

Dezvoltarea turismului in Republica Moldova poate fi realizata numai pe principii de colaborare si coordonare.

Va multumesc mult.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc si eu.

Stimati colegi,

La aceasta etapa si in aceste conditii, voi supune votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.1554. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.1554 este aprobat in prima lectura.

Proiectul de Lege nr.2765 privind aplicarea testarii la detectorul comportamentului simulat (poligraf). Initiativa unui grup de deputati.

Prezinta domnul Rosca.

Domnul Iurie Rosca:

Domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Dati-mi voie sa prezint in numele autorilor acestei initiative legislative citeva argumente in favoarea promovarii acestui proiect de lege care nu reprezinta o noutate absoluta pentru legislatia Republicii Moldova, dar se doreste un act legislativ care sa dea toate elementele necesare domeniului de aplicare a ceea ce se numeste in terminologia speciala “poligraf test”.

Asadar, metoda testarii comportamentului simulat presupune inregistrarea parametrilor fiziologici cu ajutorul mijlocului tehnic numit detector al comportamentului simulat sau poligraf.

Examinarea ca tehnica poligraf ofera concluzii stiintifice, bazindu-se pe legile fundamentale ale psihologiei si fiziologiei omului. Actualmente, aceasta procedura este aplicata pe larg in peste 60 de state ale lumii, printre care: SUA, Canada, Israel, Japonia, statele membre ale Comunitatii Europene, Romania, Statele Baltice, Rusia, Ucraina si altele, numarul acestora fiind in continua crestere.

In urma verificarii eficientei si exactitatii rezultatelor testarii la poligraf de catre cea mai notorie institutie internationala in aceasta materie, Institutul Poligraf din cadrul Departamentului Apararii Americane, la cererea Ministerului Justitiei al Statelor Unite, in intervalul anilor 1988–1998 a fost obtinut un procent de exactitate de circa 96, 98 la suta. Aceasta metoda respecta, in mod neconditionat, onoarea, demnitatea, integritatea psihica si fizica a persoanei testate, valori care se bazeaza pe prezumtia de nevinovatie, sint consacrate prin Constitutia Republicii Moldova si declaratia universala a drepturilor omului, precum si alte documente juridice in materie.

Metoda testarii la poligraf este nonviolenta si urmareste nu atit inculparea suspectilor, cit restabilirea si protejarea drepturilor lor. In majoritatea statelor, poligraful se aplica in mod obligatoriu doar in urmatoarele cazuri.

Unu. Primirea sau confirmarea accesului la informatiile care constituie secret de stat.

Doi. In cadrul activitatii operative de investigatii sau a anchetelor penale.

In cadrul cercetarilor sau prevenirii contraventiilor si in cadrul relatiilor de munca la angajare in anumite structuri de stat, in special cele care se refera la activitatea operativa de investigatii si la serviciile speciale.

Asa, de exemplu, in Statele Unite, la nivel federal, aceasta procedura a devenit obligatorie pentru persoanele care au acces la informatii cu caracter secret, pentru functionarii Departamentului de Stat, pentru structurile militare, organele afacerilor interne, serviciile federale de securitate, precum si pentru expertii care colaboreaza cu aceste institutii.

Catre anii '90 ai secolului trecut, anual, aceasta metoda de testare a fost aplicata unui numar de circa 1 milion de persoane in Statele Unite. Ar fi de mentionat o data ca rezultatele obtinute in cadrul testarii la poligraf nu pot fi utilizate in calitate de proba in instanta de judecata si nu pot servi in calitate de singur motiv pentru a nu accepta o anumita persoana la angajare sau ca motiv de formulare a unor invinuiri.

In Republica Moldova, de altfel, utilizarea detectorului comportamentului simulat este deja admisa prin Legea cu privire la activitatea operativa de investigatii, articolul 6 alineatul (2) punctul 2) litera k), ca fiind o masura operativa de investigatii, exercitata de organele Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Apararii, Serviciului de Informatii si Securitate, Serviciului de Protectie si Paza de Stat, Serviciul Vamal, Departamentul Institutiilor Penitenciare, Serviciul Graniceri si Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei.

La fel, ar fi de mentionat ca, in conformitate cu prevederile articolului 59 din Codul muncii, verificarea prealabila este admisa la incheierea contractului individual de munca, care poate fi precedata de verificarea prealabila a aptitudinilor profesionale si a datelor personale ale candidatului.

Totodata, prevederile legislatiei nationale privind utilizarea poligrafului sint incomplete, lipsind actele legislative sau normative care ar descrie expres si exhaustiv procedura si cerintele fata de astfel de testari, precum si drepturile si obligatiile persoanelor implicate in astfel de proceduri de testare.

Pornind de la cele expuse, precum si in scopul apararii intereselor publice, asigurarii securitatii nationale, combaterii coruptiei si protectionismului in cadrul organelor de drept, consideram oportun ca si in Republica Moldova, urmind exemplul si experienta altor state, sa fie aplicata aceasta metoda in cazul persoanelor care candideaza ori isi fac serviciul in organele afacerilor interne, de securitate, militare, vamal, a sistemului institutiilor penitenciare, precum si in cadrul Procuraturii.

Mentionez dintr-o data ca atunci cind este vorba de Procuratura, autorii presupun pentru lectura a doua detalierea ca se refera doar la persoanele care se ocupa de activitatea operativa de investigatie.

Aplicarea testarii prin metoda poligraf va limita situatiile in care sint admise sa activeze si promovate persoane neoneste si corupte la functii de raspundere, care aduc prejudicii si discrediteaza imaginea statului si a serviciilor mentionate.

Stimati colegi,

Suplimentar, as dori sa va aduc la cunostinta citeva exemple din practica internationala. Asa cum v-am spus, Statele Unite sint cel mai vechi utilizator al acestui mijloc tehnic de testare a sinceritatii unor anumite categorii de angajati si cetateni, suspectati de comiterea unor crime.

Canada urmeaza in topul tarilor care aplica aceasta metoda. Japonia, Israel, Polonia, Rusia si, dupa cum v-am spus, si in Republica Moldova norma respectiva functioneaza, insa reglementarile mai ample sint prezentate in proiectul pe care il aveti la indemina.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Intrebari?

Microfonul nr.3.

Doamna Eva Gudumac:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule Rosca,

Este un proiect de lege binevenit. Foarte bine ati stipulat toate pozitiile si, totodata, as vrea sa fac unele concretizari. Acestei persoane, vreau sa ma refer la articolul 21, poligrafologului, care manipuleaza cu un instrument tehnic, adica cu aparatura tehnica, ii revine sa exploreze si sa evalueze comportamentului unei persoane care evalueaza indicii fiziologici, la inima, respiratie etc.

Spuneti va rog, cine este aceasta persoana, ce specialitate va avea, care vor fi competentele ei, din punct de vedere medical, caci aici este evaluare pur medicala, asa? Aceasta e prima intrebare: cum va aprecia ea starile de stres fizic si psihic la persoanele in cauza? Este cumva, undeva v-ati familiarizat?

Domnul Iurie Rosca:

Stimata doamna deputat,

Eu am aici normele metodologice ale activitatii poligraf pe care le puteti gasi si pe internet. Ar trebui vreo 20 de minute doar ca sa va citesc.

Doamna Eva Gudumac:

Nu, nu, nu, scurt, ce specialitate are. Aceea eu tot stiu, dar va intreb care este persoana in cauza si...

Domnul Iurie Rosca:

Doamna doctor,

Deci, nu se specifica sa fie neaparat medic, sa fim intelesi.

Doamna Eva Gudumac:

Nu, da.

Domnul Iurie Rosca:

Toate criteriile sint trecute aici, atestarea competentei respectivilor specialisti se face de catre o comisie, care este trecuta in legea noastra, o comisie de stat care va certifica gradul de competenta a acestor specialisti.

Doamna Eva Gudumac:

Adica se initiaza o comisie si care...

Domnul Iurie Rosca:

Da, guvernamentala.

Doamna Eva Gudumac:

...Vv evalua, va atesta si persoana care lucreaza la poligraf, asa este?

Domnul Iurie Rosca:

Sigur ca da.

Doamna Eva Gudumac:

Bine, inteleg. Inseamna ca se formeaza.

Domnul Iurie Rosca:

De asemenea, suplimentar va pot informa ca noi ne-am gindit si la un cod etic al profesiei de expert poligraf, care va fi recomandata institutiilor care vor uza de aceste prerogative, astfel incit sa fie excluse orice abuzuri sau lipsa de profesionalism.

Doamna Eva Gudumac:

Acum a doua intrebare, care se refera, dumneavoastra aici stipulati 9 institutii care initiaza aceasta evaluare a acestor parametri fiziologici. Spuneti va rog, poate este necesar absolut o conlucrare cu Ministerul Sanatatii si Protectiei Sociale, cu medicul. Deoarece, totusi, indicii care se efectueaza sint pur medicali prin faptul ca se stipuleaza bolnavi cronici cu patologia cordului, cu patologie psihica.

Domnul Iurie Rosca:

Doamna doctor,

Se coopereaza.

Stimati colegi,...

Doamna Eva Gudumac:

Undeva sa fie pentru...

Domnul Iurie Rosca:

Stimati colegi,

Se coopereaza cu medicul pentru ca in legea respectiva este indicat clar: persoanele care nu dispun de o stare a sanatatii suficienta sint scutite de aceasta procedura de testare. Prin urmare, cooperarea cu medicina exista. Si serveste drept temei legal pentru a...

Doamna Eva Gudumac:

Da, bine. Si tot la intrebarea aceasta.

Domnule Rosca,

Spuneti despre persoane care nu au atins virsta de 16 ani, doar ei nu activeaza in aceste structuri, de ce anume?

Domnul Iurie Rosca:

Stimata doamna colega,

Sint doua cazuri, doua cazuri de utilizare a acestui tip de testare. O data la angajarea persoanelor in aceste institutii, dupa aceea la testarea periodica sau selectiva a acelorasi categorii de functionari. Acesta e un aspect.

Si alt aspect, in cazul activitatii operative de investigatii care se aplica si astazi. Pur si simplu.

Doamna Eva Gudumac:

Nu, de ce am zis, de ce luati adolescentul?

Domnul Iurie Rosca:

O secunda, va explic de ce. Pentru ca in cazul investigarii unor posibile crime, anchetatorii utilizeaza aceasta procedura de testare pentru a avea un argument suplimentar pentru a dezvolta linia de ancheta intr-o directie sau alta, fiind prezent avocatul, fiind persoana avizata in scris asupra motivelor pentru care este supusa testarii si aceasta testare se face exclusiv benevol si nu serveste drept proba de invinuire in instanta.

Este un instrument de lucru suplimentar pentru acei care aplica ancheta. Doar atit.

Doamna Eva Gudumac:

Excludeti componenta subiectivismului, ca aveti un punct.

Domnul Iurie Rosca:

Exclud pentru ca toate...

Doamna Eva Gudumac:

Unde se vorbeste ca specialistul in cauza, care minuieste aparatul, el poate lua o decizie in privinta persoanei virstnice. Adica de decizia lui va depinde faptul ca persoana aceasta va functiona mai departe sau nu.

Domnul Iurie Rosca:

Corect.

Doamna Eva Gudumac:

Adica acest specialist in materie, el...

Domnul Iurie Rosca:

Stimata doamna,

Rezultatele testarii sint prezentate persoanei respective la incheierea testului. El accepta benevol sa treaca aceasta testare, dupa care i se da toata mapa cu rezultatele. Daca persoana presupune ca va fi afectata in drepturile sale, este prezent si avocatul, avocatul pentru ce este prezent? In cazul lezarii drepturilor respectivei persoane, se contesta rezultatele.

Doamna Eva Gudumac:

Adica va fi o comisie speciala.

Domnul Iurie Rosca:

In modul stabilit de lege, bineinteles, sigur ca da.

Doamna Eva Gudumac:

Va.

Domnul Iurie Rosca:

Cu placere.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4

Domnul Oleg Serebrian:

Da, multumesc foarte mult, domnule Presedinte.

Domnule Rosca,

As vrea sa va intreb, articolul 5 – persoanele supuse testarii. Deci, sint enumerate diferite categorii de persoane, in primul rind cei care indeplinesc serviciul in organele Ministerului de Interne, Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei, Serviciul de Informatii si Securitate s.a.m.d., dar nu inteleg cum se leaga cu toate acestea cetatenii straini. Nu credeti ca este inutila aceasta prevedere?

Domnul Iurie Rosca:

Ba nu, nu cred, pentru ca pe teritoriul unei tari uneori se comit crime si de catre cetateni straini si de catre apatrizi.

Domnul Oleg Serebrian:

Este adevarat, dar mai departe, acei care sint enumerati aici nu se leaga cu cetatenii straini. Cum pot fi cetateni straini?

Domnul Iurie Rosca:

Bine, poate ca modul de organizare a textului, a articolului respectiv poate fi discutat ca sa dispara confuziile, poate fi eliminat sau corectat ca sa dispara confuziile.

Domnul Oleg Serebrian:

Da, sigur ca trezeste anumite confuzii.

Domnul Iurie Rosca:

Fiindca sint doua lucruri diferite, dumneavoastra aveti dreptate. Angajatii acestor structuri de stat oricum trebuie sa fie, in mod obligatoriu, cetateni ai Republicii Moldova, iar in cazul anchetei deja sa trecem apatrizii si cetatenii straini ca posibile persoane care sint supuse testarii de acest fel.

Domnul Oleg Serebrian:

Da, pentru ca in continuare, daca imi permiteti, la capitolul II – testarea obligatorie, iarasi articolul 8, el se refera la persoanele care primesc, au acces la informatii care constituie secret de stat. Si aici, iarasi, nu stiu in ce masura cetatenii straini au legatura cu aceasta.

Plus la aceasta, articolul 7 indica o serie de restrictii. Deja s-a vorbit de acei cu virsta de pina la 16 ani, dumneavoastra ati explicat. Dar acei cu afectiuni psihice majore? Eu nu stiu daca persoanele cu afectiuni psihice majore au acces la secret de stat in Republica Moldova.

Domnul Iurie Rosca:

Domnule deputat,

Nu, nu, nu este vorba, stati putin. Este vorba despre altceva. Nu angajatul are afectiuni, da cel care serveste ca martor intr-un proces de ancheta. Da, omul a fost prezent la o eventuala crima. Nu poate fi invitat sub nici o forma, nici propus macar benevol sa fie consultat in astfel de situatii, chiar daca a fost martor ocular, de exemplu, pentru ca nu intruneste conditiile medicale minime. Despre aceasta doar este vorba.

Domnul Oleg Serebrian:

Am inteles.

Mersi.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule vicepresedinte, domnule Rosca,

La articolul 8 – persoanele supuse testarii obligatorii, persoanele care primesc, au acces la informatii care constituie secret de stat. As vrea sa va intreb: deputatii in Parlamentul Republicii Moldova se incadreaza in aceasta categorie?

Domnul Iurie Rosca:

Nu se incadreaza, dar cu titlu de gluma, stimate coleg, ne-am gindit poate ca...

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Dar ce, persoanele care au acces, aceasta este o norma imperativa, aici este scris.

Domnul Iurie Rosca:

Foarte bine, noi avem norma constitutionala care ne scuteste de acest exercitiu, desi, poate la ridicarea imunitatii, ar fi bine sa instalam un aparat mare, un ecran, da, si sa intrebe respectivul deputat: “Domnule deputat, ati furat sau nu?” Deputatul raspunde: “Nu!” Aparatul reactioneaza: “Da!” Si atunci nu serveste ca proba in instanta, dar, ma rog, ca moment de amuzament poate sa treaca.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule Rosca,

Cred ca dumneavoastra promovati aici amuzamentul in Parlament acum cu raspunsul acesta. Si este scris articolul. Asteptati putin.

Domnul Iurie Rosca:

Domnule deputat,

O secunda. Eu va raspund, daca vreti sa explicati.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

La articolul 8 este scris “imperativ”.

Domnul Iurie Rosca:

Noi, ca deputati, dumneavoastra stiti foarte bine, avem dreptul la studierea, cererea unor documente cu caracter secret. Semnam pentru aceasta. Raspundem sau nu? Raspundem. Prin urmare, in eventualitatea comiterii unei infractiuni de divulgare a unui caracter, a unui document cu caracter secret, Procurorul solicita ridicarea imunitatii noastre si mergem frumusel la detectorul de minciuni. Nu este nici o problema. Deci, este clar. Deputatii nu sint in afara legii, pur si simplu, aplicarea codului se face intr-o procedura clara, speciala, prin solicitarea acordului Parlamentului.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule Rosca,

Articolul 2: “In Republica Moldova testarea se efectueaza pentru a evalua veridicitatea informatiilor comunicate de persoanele testate in cazurile stabilite de prezenta lege”. Evaluarea veridicitatii informatiei comunicate de persoanele testate se efectueaza la primirea si la confirmarea accesului la informatie, care constituie secret de stat. Aici este scris imperativ: persoana care doreste sa aiba acces la secretul de stat trebuie sa treaca testarea. Aici nu scrie, de pilda, cu exceptia, eu stiu, categoriilor urmatoare.

Adica, noi legea o intelegem si asa este principiul legii, norma este imperativa. Cum se scrie, asa se intelege. Si in acest caz, daca noi, ca deputati, avem dorinta sa capatam acces la informatia secreta, inseamna ca, conform articolului 2, la primirea acestei informatii sau accesului trebuie sa trecem testarea. Uitati-va la articolul 2 si la articolul 8, adica ele trebuie sa fie corelate.

Domnul Iurie Rosca:

Articolul 8 – Testarea obligatorie, s-o citesc integral ori il aveti in fata?

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Nu, nu, eu il am.

Domnul Iurie Rosca:

Atunci situatia la care va referiti nu este relevanta. Nu sint de acord cu felul in care dumneavoastra formulati problema.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Eu v-am intrebat si de articolul 2, care tot este un articol imperativ. Eu cred ca in acest articol 2 ar trebui sa fie scris care sint exceptiile de la aceasta lege. Cine nu va trece.

Domnul Iurie Rosca:

Stimate coleg,

Deja am enumerat toate institutiile si categoriile de functionari, care sint supuse obligatoriu acestei testari la angajare si periodic, dupa caz, precum si utilizarea acestor metode de testare in cazul activitatii unor organe operative de investigatii. Punct. Alte situatii sint rodul imaginatiilor celor care comenteaza acest proiect.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Este aici un rod al imaginatiei, ca este articolul 8 alineatul (1). Va rog, cititi si o sa vedeti.

Domnul Iurie Rosca:

Eu v-am raspuns. Nu sinteti satisfacut, puteti sa luati cuvintul dupa ce vom incheia cu raspunsurile.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Domnul Igor Klipii:

Domnule Rosca,

Sint mai multe intrebari vizavi de acest proiect de lege. Unele au fost enumerate si in avizul Directiei juridice, insa dincolo de toate acestea, in opinia mea, elementul de baza, pina la urma, vor fi intrebarile care vor fi puse persoanelor testate. Daca puteti sa spuneti ceva despre metodologia acestor intrebari, de exemplu, ca sa explic intrebarea.

Noi avem acum persoane in functie, chiar la SIS, pe care i-am mostenit de la fostul “КГБ”. Acum daca el raspunde foarte sincer ca, intr-adevar, are acces la secretele de stat si a fost colaborator “КГБ” raspunsul va fi, testul va spune ca e bine. Dar esenta este inversa. Si atunci, cum va fi o problema importanta sa cunoastem sau opinia dumneavoastra referitor la metodologia intrebarilor care se pun.

Domnul Iurie Rosca:

Stimate coleg,

Multumesc pentru intrebare.

Cu permisiunea dumnea-voastra v-as citi citeva aspecte care tin de regulamentele respective, ca sa fie mai clar. Etapele obligatorii care trebuie parcurse pentru aplicarea acestui test sint: studiul dosarului, interviul pretest, examinarea propriu-zisa, interviul investigativ posttest. Testele care stau la baza acestei metode sint urmatoarele:

1.Testul introductiv. 2. Testul de stimulare specifica. 3. Testul cu intrebari repetate. 4. Testul cu intrebari amestecate. 5. Testul afirmativ, da. 6. Testul virf de tensiune. 7. Testul complex de culpabilitate.

Testele sint compuse dintr-o succesiune de intrebari care sint de trei categorii. Alte categorii de intrebari nu se vor pune subiectului examinat. Intrebarile se formuleaza in asa fel incit sa se poata raspunda numai prin “da” sau “nu”. Sa fie scurte, simple si directe. Continutul sa fie clar si sa nu dea loc la interpretari. Sa nu presupuna cunostinte juridice sau termeni juridici necunoscuti subiectului, sa fie formulate intr-un limbaj accesibil subiectului. De astfel de limbaj noi am spus ca in cazul in care persoana respectiva prefera o limba, acesteia i se asigura traducator s.a.m.d.

Dumneavoastra aveti dreptate ca atunci cind facem aceasta lege-cadru trebuie sa ne gindim la adaptarea legilor respective cu privire la Serviciul de Informatii si Securitate, cu privire la politie, cu privire la activitatea operativa de investigatii deja avem, cu privire la Fortele Armate, cu privire la... toate celelalte legi care tin de institutiile respective, astfel incit sa nu existe nici un fel de dubii asupra cazurilor cind trebuie aplicate aceste masuri. Desigur, oamenii care deja lucreaza in institutii nu se supun acestei norme pentru ca legea nu are forta retroactiva, dar nimeni nu opreste conducatorii institutiilor vizate de proiectul nostru ca sa aplice, dupa caz aliatoriu sau in functie de informatiile care ne parvin, aceasta metoda de verificare asupra corectitudinii.

Stimati colegi,

Vreau sa va spun ca numai la auzul acestui proiect, in structurile respective
s-a produs deja o anumita rumoare, pentru ca legea aceasta urmareste, in primul rind, combaterea coruptiei in rindurile persoanelor care se ocupa de activitati operative de investigatii, precum si scurgerea informatiilor cu caracter secret, care aduc prejudicii mari intereselor nationale ale statului.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

Domnul Victor Stepaniuc:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimate domnule autor,

Eu am intrebare.

Domnul Iurie Rosca:

Coautor, da?

Multumesc.

Domnul Victor Stepaniuc:

Deci, la acelasi articol 8 alineatul (1) – persoanele care primesc sau au acces la informatie care constituie secret de stat. Adica, la fel trebuie sa fie trecute prin testare. Sa ne dumerim, cind un istoric vrea sa patrunda in arhiva ca sa scrie o lucrare. Si mi-i de mirare ca aceste persoane o sa fie puse iarasi sa treaca testarea. Se creeaza o comisie parlamentara pentru a studia un caz oarecare.

Deci, Parlamentul care are dreptul, conform Regulamentului, conform legislatiei si conform Constitutiei are dreptul. Si sa ne inchipuim cazul cind nici unul din acea comisie nu trece, de fapt, testarea respectiva. Nu stiu din care motive, dar nu vi se pare dumneavoastra ca aceasta lege singura pune, deci, impediment concret in fata forului legislativ ca sa se ocupe de aceste asa-numite secrete de stat.

Secrete de stat, fara doar si poate, caci orice stat are dreptul sa le aiba, dar sa ne dumerim ca foarte multe tari, dupa anul 1990, au deschis, de fapt, toate asa-numitele secrete, care s-au pastrat cite 75, cite 100 de ani, cite 150 de ani s.a.m.d. In cazul de fata mie mi se pare ca se pune impediment anume asupra acestei probleme, luind in vedere alineatul (1).

Domnul Iurie Rosca:

Domnule Stepaniuc...

Domnul Victor Stepaniuc:

Dati-mi voie sa termin. Avind in vedere alineatul (1) si alineatul (3). Cu alineatul (2) sint de acord. Dar referitor la alineatul (1) si alineatul (2) aici apar intrebari chiar de ordin constitutional.

Domnul Iurie Rosca:

Stimate coleg,

Situatia este extrem de simpla. Categoriile de cetateni sint enumerate in alte articole, pe care nu pot sa le citesc a treia oara, cred ca va plictisesc deja. Si situatiile deja sint de ordin penal, ca sa spun asa, sint epuizate in proiectul respectiv. Daca dumneavoastra sinteti istoric si vreti sa aveti o carte despre Istoria Moldovei nimeni nu va tine.

Va amintesc ca testarea este benevola si neaplicarea ei nu ingradeste drepturile cetatenesti si constitutionale.

Fratilor,

Scrie in acelasi proiect de lege, il citim inca o data in glas, parca am trecut prin comisie acest proiect. Nu iti ingradeste drepturile ca cercetator stiintific, ca oricare altcineva, ca deputat s.a.m.d. Este vorba de situatii extrem de specifice. Definitiile sint date, sa ne gindim pentru lectura a doua, poate scriem mai limpede propozitia la care va referiti, ca sa nu apara interpretari, dar aceasta in nici un caz nu ingradeste activitatea stiintifica sau de deputat, sau libertatile politice de alt gen.

Domnul Marian Lupu:

Da, microfonul nr.4.

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimate domnule coautor,

Sint gata sa sustin acest proiect, dar as vrea sa-mi raspundeti doar la citeva intrebari. Prima intrebare este: face cumva parte acest proiect din planul Uniunea Europeana – Republica Moldova, daca cu asa mare graba este venit la 7 iulie in Parlament. Si este asa graba sa-l adoptam, in schimb ca proiectul de Lege privind comercializarea vinului de casa sta pus pe polita si nu vine. Adica, si dumneavoastra, ca membru al Biroului permanent, ati votat ca acest proiect si alte proiecte sa nu fie incluse pe ordinea de zi. Aceasta este prima intrebare.

Domnul Iurie Rosca:

Da, imi dati voie sa raspund, caci pe urma le uit.

Doamna Valentina Cusnir:

Da, da, poftim.

Domnul Iurie Rosca:

O data, planul de actiuni Uniunea Europeana – Republica Moldova, puteti sa-l consultati pe pagina web a Ministerului de Externe, nu prezinta lista exhaustiva de proiecte, dar temele. Planul de actiuni nu prezinta proiectele de legi in anexa, pe care trebuie sa le voteze mecanic tara respectiva, ci trebuie sa le elaboreze. Totul ceea ce tine de combaterea coruptiei, de fortificarea institutiilor statutului de drept, eficientizarea functionarii aparatului de stat, reducerea riscurilor la adresa securitatii nationale reprezinta angajamentele noastre internationale.

Nu este vorba doar de angajamentele internationale, care sint trecute in mod expres, iar acest element este un element important al functionarii institutiilor statului de drept si este vorba de interesul fiecaruia dintre noi ca societatea sa fie scutita sau riscurile de corupere a unor demnitari, sau de scurgere a unor informatii cu caracter secret sa fie minimalizate, iar eficienta organelor de ancheta sa fie mai mare decit este la ora actuala sau organele...

Doamna Valentina Cusnir:

Am inteles, va multumesc.

Si urmatoarea intrebare: care este costul implementarii acestei legi si daca costul scuza mijloacele?

Domnul Iurie Rosca:

Costurile, bine. Aparatajul acesta variaza ca orice aparat tehnic de la citeva zeci de mii pina la citeva sute de mii. Dar costul respectiv se merita pentru ca, asa cum am spus, eficienta acestei metode este testata cu brio si in America, si in Rusia, si in Romania, si in Ucraina. Noi nu inventam nimic. Noi, pur si simplu, extindem prevederile Legii cu privire la activitatea operativa de investigatii si o adaptam la normele si practicile, daca doriti, a mai multor tari.

Doamna Valentina Cusnir:

Si ultima intrebare. Vreau sa va intreb, daca dumneavoastra personal ati testat aceasta metoda pe care ne-o propuneti, si colegii dumneavoastra, inclusiv Stefan Secareanu si Vlad Cubreacov? Si vreau cumva sa merg si eu alaturi de dumneavoastra, deoarece am zis, sustin acest proiect de lege, deoarece nu ma afecteaza nici dintr-un punct de vedere si chiar as vrea sa stiu care vor fi rezultatele in comparatie cu dumneavoastra cei trei nominalizati.

Domnul Iurie Rosca:

Da, da, da.

Stimata doamna,

Pai, pentru aceasta ar trebui ca acei trei pe care ii vizati dumneavoastra sa pretinda sa lucreze la Ministerul de Interne, sau la Serviciul Vamal, sau la Serviciul de Informatii si Securitate ca sa comita nu stiu ce infractiuni sau sa fie martori in cazul unor infractiuni, da? Va rog frumos sa faceti demersurile in continuare la Procuratura, poate cumva ne incadram in norma care va intra in vigoare, sper, in curind, ca sa ne satisfaceti curiozitatile.

Doamna Valentina Cusnir:

Cred ca dumneavoastra, ca autor, ati putut sa aduceti niste argumente si s-o faceti exact cu prietenii dumneavoastra.

Multumesc.

Domnul Iurie Rosca:

Bine, o sa aducem la partid un detector de minciuni.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

Domnul Anatol Taranu:

Stimate domnule coautor,

Mie mi se pare ca la toate nevoile noastre noua acum numai poligraf nu ne ajunge. Dar sa ne aliniem tarilor civilizate. Deci, eu credeam ca poate este putin cam prea devreme de a veni cu aceasta lege, dar oricum. Iata, domnul Stepaniuc pe mine m-a convins ca este o lege buna. Si as vota aceasta lege nu numai din perspectiva captivanta ca, intr-o buna zi, sa-l asezam la acest poligraf pe domnul Vasile Stati si sa-l intrebam chiar cu adevarat crezi ca moldoveanul de la Chisinau si moldoveanul de la Iasi sint doua popoare diferite? Interesant ce va spune poligraful. Apropo, receptionind unda aceasta ironica pe care ati propus-o vizavi de oamenii care mai fura, mai fac ceva. Eu cred ca daca unii din deputatii nostri ar fi fost intrebati la poligraf: unde ai fost? Poligraful ar putea sa raspunda: la Durlesti.

Si atunci ce facem? Apropo, vreau sa va spun ca aici e o chestie foarte interesanta. Deci, e bine ca prevedeti in proiectul acesta de lege ca persoana, cetateanul ar putea benevol sa accepte testarea la poligraf.

Domnul Iurie Rosca:

Sa solicite.

Domnul Anatol Taranu:

Da, dar uitati-va. Da, nu-i nici o problema. Eu cred ca n-as avea probleme mari cu poligraful. Articolul 16. Uitati-va punctul 3: “Refuzul persoanelor de a fi supuse testarii benevole, initiate de angajator la stabilirea... sau in cazul relatiilor de munca, in cazurile prevazute de articolul 14 alineatul (2)”. Aici este vorba de persoanele care au acces la informatia cu uz de serviciu. Dar prezenta lege constituie temei pentru a refuza stabilirea cu ei a relatiilor de munca. Va atrag atentia – in cadrul relatiilor de munca. Deci, poate sa fie supuse testarii si pot fi supusi testarii si aceea care sint de acum angajati, refuza stabilirea cu ei a relatiilor de munca. Stabilirea aceasta inseamna ca acela care vine sa se angajeze...

Domnul Iurie Rosca:

Da.

Domnul Anatol Taranu:

Dar se prevede, dupa toate probabilitatile, logica este ca ar putea sa fie reziliat contractul de munca in caz daca el refuza.

Domnul Iurie Rosca:

Si ce-i aceasta? Aveti dreptate. Da.

Domnul Anatol Taranu:

Da, dar atunci trebuie de adaugat acest lucru aici.

Domnul Iurie Rosca:

Nu, dupa opinia noastra, articolul 16 alineatul (3) consuna perfect cu articolul 14, pentru ca, intr-adevar, este vorba de categorii speciale de angajati, de functionari care trebuie sa fie supusi acestui test si la angajare. Deci, caracterul perfect benevol, ca sa spun asa, se refera doar la cazurile de ancheta, de investigatii operative. Insa daca vrei sa lucrezi la politie, la Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei, la SIS si in alte institutii pe care le vedeti, chestiunea aceasta este obligatorie si la angajare, si periodic.

Domnul Anatol Taranu:

Nu, dar aici este vorba de rezilierea contractului. Inseamna ca ar putea sa fie reziliat.

Domnul Iurie Rosca:

Corect, sigur, da, da.

Domnul Anatol Taranu:

Domnule Rosca,

Eu as sugera, in calitate de autor, sa va ginditi la posibilitatea de a mai introduce niste norme aici, pentru a limita abuzurile de serviciu, da. Aceasta este problema.

Domnul Iurie Rosca:

Eventualele abuzuri. Sint de acord cu dumneavoastra si poate ca trebuie detaliat. Noi am acumulat mai multe informatii si materiale referitoare la aplicarea acestui test. Si intentia autorilor este ca orice abuzuri sa fie excluse nu doar prin prezenta avocatului sau prin alte elemente care protejeaza drepturile cetatenilor, dar si prin detalierea pentru lectura a doua a acestui proiect de lege.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

Domnul Vladimir Turcan:

In principiu, acest proiect de lege, dupa parerea mea, este binevenit din punctul de vedere al intentiilor autorilor de a legifera procedura, deci, al utilizarii poligrafului, fara doar si poate. Dar noi aici trebuie sa pornim de la doua considerente pe care dumneavoastra deja le-ati accentuat.

Prima. Problema utilizarii in cadrul activitatii operative de investigatii, aceasta este o problema foarte serioasa. Mai mult decit atit, ca autorii au mentionat foarte corect, just in nota informativa, ca chiar si probele care vor fi dobindite prin intermediul divizarii poligrafului nu pot fi luate ca proba in instanta, da. Aceasta este prima.

Dar ceea ce se refera la problema angajarii in cimpul muncii, aici noi trebuie sa fim foarte atenti, examinind acest proiect de lege din punctul de vedere al respectarii prevederilor constitutionale. Si anume prezumtia nevinovatiei si dreptul la munca. In legatura cu aceasta, eu am o intrebare. Dupa parerea dumneavoastra, care vor fi consecintele juridice pentru persoanele care n-au trecut poligraful? Persoanele care sint, deci, nominalizate la articolul 8.

Domnul Iurie Rosca:

Pentru momentul de fata nici o consecinta, pentru ca toata lumea care lucreaza in aceste institutii nu poate sa fie supusa acestei norme, ea nu are caracter retroactiv.

Domnule presedinte,

Ma iertati, dar mai este si alt aspect care trebuie luat in vedere. Noi am discutat la comisie si in cadrul grupului de lucru de citeva ori, ce sa facem cu regulamentele respective? Le lasam pe seama Guvernului sau, eventual, le elaboram aici.

Deci, este vorba de lista intrebarilor sau intrebarilor-cheie, daca doriti, care pot fi adresate la angajare si temeiurile care pot sta la baza, atunci cind refuza angajarea unui om in cimpul muncii. Deci, acest aspect eu v-as ruga sa-l discutam pentru lectura a doua, ca sa convenim impreuna daca il lasam ca prerogativa a Parlamentului, presupunem un Regulament votat de Guvern sau care va fi cea mai eficienta modalitate pentru a evita conflictul cu prevederile Codului muncii.

Domnul Vladimir Turcan:

Da, intr-adevar, eu aceasta am si avut in vedere, de fapt. Si tot in acelasi context, eu as vrea sa atrag atentia la faptul ca articolul 2 – scopurile si domeniile de aplicare a testarii se refera, alineatul (2), in special, se refera la problema obtinerii si accesului la informatiile care constituie secret de stat.

Nu toti angajatii in serviciile respective pe care i-ati enumerat au acces la secretul de stat, nu toti. De aceea, noi trebuie iarasi sa fim foarte atenti cind enumeram numaram aceste persoane la articolul 8. Totodata, trebuie sa fie clar stipulat in lege ca rezultatele testarii sau pentru angajare, sau pentru acei care deja sint angajati in cimpul muncii respective nu pot fi...

Domnul Iurie Rosca:

Ca temei unic.

Domnul Vladimir Turcan:

Deci, nu pot fi un temei pentru rezilierea contractului. Sau refuzul de a incheia contractul. Nu poate fi temei unic pentru...

Domnul Iurie Rosca:

Domnule presedinte,

Aceasta prevedere este. Eu nu tin minte acum articolul, dar anume asa este o formula. Poate ca...

Domnul Vladimir Turcan:

Spre regret, in cuprinsul legii nu este asemenea formulare, o atare formulare este numai in nota informativa si aceasta formulare eu o accept.

Domnul Iurie Rosca:

Iata va arat. Uitati-va, articolul 16 – refuzul persoanei de a fi supuse testarii benevole, alineatul (3) – refuzul persoanelor de a fi supuse testarii benevole, initiate de angajator la stabilirea sau in cadrul relatiilor de munca in cazurile prevazute de articolul 14 alineatul (2) din prezenta lege, constituie temei pentru a refuza stabilirea cu ei a relatiilor de munca.

Si ceea ce propuneti dumneavoastra trebuie sa fie scris ca nu constituie temei unic. Pentru lectura a doua eu cred ca e un element important.

Domnul Vladimir Turcan:

Da, bine.

Domnul Marian Lupu:

Domnule Rosca,

Va multumesc.

Rog comisia.

Domnul Iurie Stoicov:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati deputati,

Onorata asistenta,

Comisia pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica a examinat proiectul de Lege privind aplicarea testarii la detectorul comportamentului simulat (poligraf), inaintat cu titlu de initiativa legislativa de un grup de deputati.

In proiectul de lege mentionat se definesc notiunile principale, scopurile, principiile si domeniile de aplicare a testarii cu utilizarea poligrafului in Republica Moldova, precum si cerintele fata de astfel de testare si modul de folosire a rezultatelor ei.

Prezentul proiect a fost elaborat in scopul apararii intereselor publice, asigurarii securitatii nationale, combaterii coruptiei si protectionismului. In conformitate cu prevederile prezentului proiect, procedurii testarii obligatorii sau benevole la poligraf vor fi supuse persoanele care se angajeaza sau indeplinesc servicii in cadrul organelor Ministerului Afacerilor Interne, Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei, Serviciului de Informatii si Securitate, Serviciului Protectie Paza de Stat, Serviciului Vamal, Ministerului Apararii, Serviciului Graniceri si Procuraturii, Departamentului Institutiilor Penitenciare care se angajeaza ori s-au angajat in functia ce tine de asigurarea exploatarii obiectelor de productie deosebit de importante in stat, cu regim special sau periculoase, care primesc sau au acces la informatiile care constituie secret de stat, daca acestea decurg din contractul de munca, din activitatea operativa de investigatii sau daca persoana doreste benevol sa fie supusa testarii in conformitate cu prezenta lege.

Principiile organizatorice ale efectuarii in Republica Moldova a testarilor cu utilizarea poligrafului de catre autoritatile publice abilitate, normele metodice unice de efectuare a acestor testari, precum si modul de pregatire a specialistilor poligrafologi vor fi determinate si controlate de catre Comisia de stat pentru testari cu utilizarea poligrafului, al carei regulament va fi aprobat printr-o hotarire de Guvern.

Activitatea de supraveghere asupra respectarii legislatiei si caracterului legitim al deciziilor cu privire la testari va fi efectuata de catre Procurorul General sau de unul dintre adjunctii sai.

La fel, in conformitate cu prevederile Codului muncii, verificarea prealabila poate fi efectuata la incheierea contractului individual de munca, care poate fi precedata de verificarea prealabila a aptitudinilor profesionale si a datelor personale ale candidatului.

Pornind de la aceste considerente, precum si in scopul apararii intereselor publice, asigurarii securitatii nationale de combatere a coruptiei si protectionismului in cadrul organelor de drept, consideram oportun ca in Republica Moldova sa fie implementata aceasta metoda de testare.

5 comisii permanente ale Parlamentului si Directia juridica a Aparatului Parlamentului, prin avizele sale, sustin prezenta initiativa legislativa si se pronunta pentru examinarea si adoptarea acesteia. Comisia, de asemenea, va examina propunerile expuse in sedinta de astazi, pentru a perfecta acest proiect de lege.

Tinind cont de cele expuse, comisia propune adoptarea in prima lectura a proiectului de lege nominalizat.

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Microfonul nr.3.

Domnul Vladimir Turcan:

Va multumesc.

Eu inteleg ca noi inca nu avem avizul Guvernului asupra acestui proiect de lege, dar, in mod de lucru, poate ati verificat care este opinia a insesi serviciilor respective, stipulate la articolul 8, luind in considerare inclusiv faptul, dupa cum eu dispun de o informatie ca unii dintre colaboratori deja au fost supusi acestei testari si, de fapt, mai mult de jumatate nu au trecut, in sensul...

Domnul Iurie Stoicov:

Nu este corect. Deci, au fost supuse testarii la angajarea in lucru numai directiile nou-formate din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, al Procuraturii si al Departamentului de Graniceri, care se ocupa cu traficul de fiinte umane.

Au fost supusi unui test, efectuat la un poligraf adus special pentru aceasta situatie de Statele Unite ale Americii si majoritatea cetatenilor au trecut si sint angajati in lucru.

Domnul Vladimir Turcan:

Sefii serviciilor respective m-au informat ca n majoritatea nu au fost supusi testarii.

Domnul Iurie Stoicov:

Nu, o parte poate nu au fost supusi testarii, dar care au fost supusi angajati in lucru.

Domnul Marian Lupu:

Pai trebuie de vazut unde e problema: in aparat sau in persoane.

Domnul Iurie Stoicov:

Domnule Presedinte,

Totodata, la prima intrebare, spre exemplu, Procuratura Generala este initiator si doreste ca si colaboratorii Procuraturii, trebuie sa vedem numaidecit care, nu toti, vor fi supusi acestei testari si va spun ca la cerinta, la dorinta Procuraturii Generale.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Domnul Vladimir Filat:

Eu va multumesc.

Domnule Presedinte,

Nu intrebare dar o scurta interventie, ca sa nu utilizam tribuna centrala vizavi de proiectul respectiv de lege.

Domnul Marian Lupu:

Va rog...

Domnul Vladimir Filat:

Mi-e foarte inconvenabil, dumnealui sa stea la tribuna, sa...

In primul rind, vizavi de intrebarea domnului Turcan: cu acceptul sau neacceptul sefilor institutiilor respective. Consider, bine, este o intrebare, dar decizia trebuie sa fie una politica si, in acelasi context, vreau sa va spun ca, dupa ce am semnat si eu aceasta initiativa legislativa, am primit foarte multe intrebari, chiar si sugestii, ca nu ar fi trebuit, de mai multe ori l-am trecut, aceasta e alta chestiune, ca nu ar fi trebuit sa-o semnez.

Vreau sa spun ca eu semnatura am pus-o sub acest proiect de lege foarte constient si, totodata, sint de acord ca pentru lectura a doua avem de muncit si de clarificat anumite pozitii destul de importante, incepind cu calitatea celui care va efectua testul respectiv, cu stabilirea foarte clara in lege, domnule Rosca, eu cred ca aici o sa avem un punct comun de vedere a intrebarilor care poate nu chiar intrebarile, da prin lege stabilim foarte clar ca natura intrebarilor sa nu poata fi interpretate si utilizate in interese subiective.

Si este foarte clar ca vizavi de acei care sint indicati ca a fi obligati sa treaca aceste teste la angajarea s.a.m.d., trebuie sa dam definitiile clare cum ar fi, spre exemplu, Serviciul Vamal. Deci, procentual sa spun, este un procent foarte mic al celor care au acces la aceeasi investigatie operativa sau ancheta penala s.a.m.d.

Vizavi de Armata Nationala, deci sint niste lucruri care urmeaza si noi va multumim, fiindca ati atentionat colegii, problemele respective. Si pentru lectura a doua cred ca noi vom veni cu proiectul respectiv, asa cum ar trebui sa fie si ajustat.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

Domnul Iurie Bolboceanu:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule presedinte,

Totusi s-au efectuat careva calcule. Care vor fi costurile implementarii acestei legi, acestui proiect daca el va fi adoptat, totusi, in Parlament. Noi putem macar aproximativ sa cunoastem costurile acestui proiect?

Domnul Iurie Stoicov:

Eu vreau sa informez Parlamentul ca in Republica Moldova, in prezent, avem poligrafi de specialitate in domeniu, pe care au obtinut-o nu in tara la noi, in care, spre regret, nici o institutie nu pregateste persoane de o asemenea specialitate, dar au obtinut-o in Romania, in statul vecin, si acesti poligrafi, in special, unul dintre ei, lucreaza la Ministerul de Interne. Ce tine de pregatirea specialistilor...

Ce tine de costul insusi al poligrafului, el costa pina la 20 mii de dolari. Deci puteti efectua calculele. Si este in Ministerul de Interne, dar...

Domnul Marian Lupu:

Bine, continuam va rog.

Domnul Iurie Bolboceanu:

Domnule presedinte,

Noi avem o informatie cum ca costul acestui poligraf e in jur de 300 de mii de dolari.

Domnul Marian Lupu:

Haideti, o sa va asezati.

Domnul Iurie Bolboceanu:

Diferenta dintre 20 si 300 este foarte mare.

Domnul Iurie Stoicov:

Eu am auzit informatia domnului Rosca, eu cred ca nu stiu de unde asa date, eu de aceasta informatie dispun.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Domnul Dumitru Diacov:

Domnule Presedinte,

Noi o sa votam acest proiect de lege, fiindca este necesar ca sa existe un cadru legal al folosirii acestui aparat, desi eu consider ca cu aceasta initiativa trebuia sa vina, desigur, Guvernul, nu stiu de ce trebuia sa vina un grup de deputati cu aceasta initiativa. Guvernul trebuia sa vina, fiindca nu stim parerea Guvernului. Este bine ca pentru lectura a doua Guvernul sa-si spuna punctul sau de vedere, inclusiv al structurilor respective. Si eu nu stiu, poate o sugestie pentru domnul Presedinte.

Eu stiu ca acest aparat deja se utilizeaza, cum a subliniat si domnul Turcan. Eu stiu ca citiva oameni au fost eliberati din functie deja din cauza acestui aparat. Deci, nu este chiar atit de benevola, eu inteleg, participarea la acest exercitiu. De aceea, ce se intimpla in Republica Moldova cu poligraf poligrafovici? El, ce, a venit aici sa faca ordine, neavind o lege? De aceea, este bine, este, nu, eu nu am nimic impotriva, imi permit si eu, caci de acum lumea este obosita, lucram doua ore si jumatate.

Noi votam, este bine ca sa fie o lege, dar trebuie sa fie si pozitia Guvernului, Ministerului de Justitie, SIS-ului, Procuraturii sau cu cine acolo, sa spuna punctul de vedere asupra acestui proiect care, toata lumea e de acord ca sa fie adoptat, dar sa fie imbunatatit.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Domnule Stoicov,

Va multumesc.

Stimati colegi,

In aceste conditii, supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.2765. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul nr.2765 este aprobat in prima lectura.

Proiectul de Lege nr.2790 pentru modificarea si completarea unor acte legislative (Legea privind administratia publica locala; Codul electoral s.a.). Un grup de deputati.

Prezinta domnul Miron.

Rog putina liniste in sala.

Domnul Anton Miron:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati deputati,

Permiteti-mi sa fac o informatie scurta pentru modificarea si completarea unor acte legislative. Scopul legii: descentralizarea, debirocratizarea administratiei publice in municipiul Chisinau, de apropiat puterea locala de cetateni.

Aceasta corespunde cu Carta Europeana a autonomiei locale, articolul 4 punctul 3). De majorat nivelul si eficienta instruirii alegatorilor. Educatia civila, instruirea cetatenilor in domeniul democratiei civile si a... civile. Largirea posibilitatii opozitiei in activitatea politica.

Vasazica, conform proiectului legii, se modifica 3 legi: Legea nr.123 din 2003 privind administratia publica locala. Vasazica, sensul modificarii legii, articolului, capitolului VII – administratia publica a municipiului Chisinau se considera in sensul ca in sectoare sa fie alesi primari si consiliile locale la nivelul intii, conform Codului electoral, conditiile Codului electoral.

Se modifica legea Codului electoral unde in 12 articole se adauga cuvintele “sector, sectoarele, sectorale” si se schimba articolul 136, cuvintele “fractia 1 si 3” se substituie prin cuvintele “fractia 1 si 4”.

Si pentru articolul 138 se propune urmatorul cuprins: “Votarea repetata se considera valabila, indiferent de numarul de alegatori care au participat la alegere.” Se modifica articolul 3, Legea privind organizarea administrativ-teritoriala, din sectoarele municipiului Chisinau se scot localitatile din componenta lor.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Stimati colegi,

Intrebari pentru colegul nostru?

Microfonul nr.5.

Domnul Vladimir Braga:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule raportor,

Eu salut imbunatatirea Legii privind administratia publica locala in contextul celor spuse, dar am niste intrebari si as vrea sa va rog sa-mi raspundeti.

Cum prevedeti dumneavoastra in articolul 62: “Municipiul Chisinau este organizat in subdiviziuni administrativ-teritoriale, numite sectoare.” Astazi, in municipiu sint si sate. Cum, conceptual, dumneavoastra vedeti, satele acestea vor fi in sectoare sau satele si sectoarele vor avea bugete separate.

Domnul Anton Miron:

Multumesc, domnule deputat.

Vasazica, autorii au convenit ca trebuie sa-i prelungim si spunem, vasazica, consiliile de sector si orasenesti, comunale si satesti. Si, vasazica, si consiliile locale, si la primarie, la prima tot asa. Municipiul...

Domnul Vladimir Braga:

Vor avea bugete si sectoarele si satele.

Domnul Anton Miron:

Da, da, da.

Domnul Vladimir Braga:

Am inteles.

Multumesc.

A doua intrebare.

Domnul Anton Miron:

Aceasta de acum pentru lectura a doua, da.

Domnul Vladimir Braga:

Ea tine de concept, nu tine de lectura a doua. A doua intrebare. Articolul 65 din legea existenta de astazi prevede niste atributii sau, mai bine zis, modul de organizare, convocarea consiliului municipal s.a.m.d. In contextul proiectului propus, aceste articole se lichideaza, adica nu se propun aceste probleme.

Este o scapare, pur si simplu, sau pentru lectura a doua veti avea in vedere si veti...

Domnul Anton Miron:

Aici trebuie sa ne gindim, dar, din principiu, este in Legea privind statutul municipiului Chisinau cum trebuie sa functioneze Consiliul municipal Chisinau, acolo este.

Domnul Vladimir Braga:

Da, da, eu tocmai la aceasta si ma refer, iata in statutul...

Domnul Anton Miron:

Aceasta a fost repetat.

Domnul Vladimir Braga:

Numai o clipa. Statutul municipiului Chisinau, capitolul VII tocmai reglementeaza aceste momente, iar dumneavoastra, in preambul, chiar spuneti ca capitolul VII se anuleaza, adica existent si se introduce ceea ce este propus. Este absolut normal. Dar, o data cu lichidarea capitolului VII, dispar si niste probleme care este necesar sa fie in proiectul pe care il nominalizati dumneavoastra.

Domnul Anton Miron:

Domnule deputat,

Mai bine sa preluam pentru lectura a doua, dar eu consider ca aceasta se prevede in Legea privind statutul municipiului Chisinau. Acolo este cum trebuie sa mearga, aceasta a fost dublat, deci aici a fost si a fost si acolo, legea ceea este.

Domnul Vladimir Braga:

Deci, daca inteleg corect, in lectura a doua va intoarceti la punctele acestea si le veti introduce inapoi ca ele sa fie in functie, da?

Domnul Anton Miron:

Sa facem studiere.

Domnul Vladimir Braga:

Da, multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Domnul Vasile Balan:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule raportor,

Pornind de la alineatul (2) al articolului 62, spuneti-mi va rog, sectoarele si municipiul de ce nivel vor fi?

Domnul Anton Miron:

Poftim?

Domnul Vasile Balan:

Noi avem administratie publica locala doua nivele, nivelul 1 si nivelul 2. In cazul de fata, sectoarele de ce nivel vor fi?

Domnul Anton Miron:

De nivelul intii.

Domnul Vasile Balan:

Nivelul intii. Dar municipiul?

Domnul Anton Miron:

Este scris in punctul 5.

Domnul Vasile Balan:

Dar municipiul?

Domnul Anton Miron:

Nivelul doi.

Domnul Vasile Balan:

Nivelul doi?

Domnul Anton Miron:

Da.

Domnul Vasile Balan:

Bine. Pornind de la articolul 110 din Constitutie, Republica Moldova este impartita, formata teritorial din sate, orase, raioane si UTA Gagauzia, da?

Domnul Anton Miron:

Da.

Domnul Vasile Balan:

Unde se incadreaza aici?

Domnul Anton Miron:

Multumesc.

Sectorul se incadreaza in aceea ca ei sint de cind administratia publica locala, nu au avut 15 ani, in sectorul Chisinau a fost. Si sectorul, cum eu inteleg, acesta este sinonimul raionului. Vasazica, aici nu este necesar, nu-i ceva.

Domnul Vasile Balan:

N-am inteles. Prin Hotarirea Curtii Constitutionale judet, sector si raion sint identice. Asa?

Domnul Anton Miron:

N-am inteles.

Domnul Vasile Balan:

Prin Hotarirea Curtii Constitutionale notiunea de judet, raion si sector sint identice. Atunci daca noi spunem ca este nivelul intii sectorul, dar aici spunem ca este raion. Cum poate sa fie de nivelul 1? Raionul este de nivelul doi.

Domnul Anton Miron:

Raionul este de nivelul doi si noi aici nu avem raioane. De aceea am si spus ca sa pastram nivelul intii si nivelul doi. Vasazica, primariile satelor, nivelul intii, sectoarele nivelul intii si municipiul, Consiliul municipiului nivelul doi. Asa, vasazica, practica in Moscova, Kiev, Budapesta, Bucuresti, cum se spune, daca ai fost mata in Bucuresti.

Domnul Vasile Balan:

Am inteles.

Multumesc.

Articolul 66, deciziile consiliilor municipale sint obligatorii pentru consiliile de sector.

Domnul Anton Miron:

Vedeti aici un moment. Municipiul Chisinau, consiliul Municipiului Chisinau si primarul general noi facem acum primarul general adevarat, daca facem …, alegem …si sector. Vasazica, este o organizatie in capitala este o organizatie foarte solida. Noi asa gindim cum spuneti, sintem in lectura a doua ca sint niste momente normative.

De pilda, Consiliul municipal ia decizia sa fie un plan general al constructiilor al orasului Chisinau. Este clar ca aceasta lege este normativa, care trebuie sa fie implinita si de consiliile de sector si de primarii care sint. Al doilea moment, primarul general, ca sa aiba si primarul general, cum se spune, normal. Primarul general da o dispozitie: de facut Ziua orasului ori alte dispozitii. Aceasta trebuie sa fie dispozitie.

Domnul Vasile Balan:

Spuneti-mi, va rog, care vor fi relatiile dintre nivelul intii, cum spuneti dumneavoastra pe sectoare, si banuiesc eu, nu stiu care nivel municipiu, care sint relatiile?

Domnul Anton Miron:

Conform Constitutiei.

Domnul Vasile Balan:

Care?

Domnul Anton Miron:

Coordonarea.

Domnul Vasile Balan:

Coordonarea? Pai, atunci cum deciziile Consiliului municipal sint obligatorii pentru consiliile locale?

Domnul Anton Miron:

Deci, noi facem aici, vasazica, exceptie, ca lucrul este chip de facut si asa sint in legi, vasazica, si in Budapesta si in Kiev, si Bucuresti s.a.m.d.

Domnul Vasile Balan:

Domnule raportor,

Ati cam incurcat chestiile aici.

Domnul Anton Miron:

Nu incurca deloc.

Domnul Vasile Balan:

Ce facem atunci in asa caz cu articolul 4 din Cartea Europeana a autonomiei locale?

Domnul Anton Miron:

Acolo scrie clar descentralizarea si … vasazica, al articolului 4, punctul 3.

Domnul Vasile Balan:

Atunci cind vorbim ca sint obligatorii, de acum incalcam articolul 4 al Cartei Europene.

Domnul Anton Miron:

Nu incalcam deloc. In comisia matale...

Domnul Vasile Balan:

Am inteles. Si ultima intrebare, domnule autor. Ce facem cu Legea privind statutul municipiului Chisinau, articolul 17?

Domnul Anton Miron:

Ei, aceasta mata trebuie sa stii ce sa facem, caci mata esti din Comisia pentru administratia publica. Dar eu raspund matale, ca am fost. Legea aceasta a fost in Parlament, a venit din Guvern, vasazica, a fost trimisa la expertiza. Noi aici, in Parlament, am tinut ca ea a fost necalitativa. Si expertii Consiliului Europei au apreciat ca nu, legea nu merge. Si un lucru de principiu al Consiliului Europei, au scris ca “pretura...” ei nu intelegeau ce inseamna “pretura”?

Ei veneau, stateau de vorba cu mine si ziceau: ce inseamna “pretura”? Si, vasazica, noi un lucru am facut aici, autorii. Vasazica, au fost organizate convorbiri cu pretorii, au fost organizate convorbiri cu cetatenii. Au venit multe scrisori si propuneri, vasazica, alineate, grafice s.a.m.d. Cum sa fie descentralizata puterea in municipiul Chisinau? Veniti la mine si la dumneavoastra trebuie sa fie asa un teanc cu materiale.

Domnul Vasile Balan:

Domnule Miron,

Noi nu trebuie sa descentralizam puterea, trebuie sa descentralizam serviciile publice. Iata incurcam niste lucruri. Noi am descentralizat deja la raioane. Ceea ce spuneti dumneavoastra de Legea cu privire la statutul municipiului Chisinau. Proiectul care a venit si a fost trimis la expertizare de la Guvern, vasazica, a fost caracterizat negativ. Dar exista legea si exista articolul 17 al legii, unde se spune ca sint preturile, sint pretorii. Aceasta este. Atunci trebuie sa modificam si aceasta lege.

Domnul Anton Miron:

Aceasta-i, legea ramine, cum se spune, ultima, si vasazica...

Domnul Vasile Balan:

Ea trebuie modificata.

Domnul Anton Miron:

Sa ia norma aceasta. Sa fie norma aceasta.

Domnul Vasile Balan:

Nu se coreleaza una cu alta.

Domnul Anton Miron:

Nu, de modificat nu trebuie. Ea nu are sa lucreze, pur si simplu, si gata.

Doamna Maria Postoico:

Da, pentru lectura a doua este mult de lucrat.

Domnul Vasile Balan:

Multumesc.

Va fi un haos total.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

Domnul Ion Gutu:

Multumesc.

Stimati colegi,

Domnule coautor,

Eu cred ca este foarte important sa constientizam ca capitala Republicii Moldova este o singura capitala si nu este un raion sau un alt oras, municipiu. Pe parcursul a mai multor ani au fost facute multiple incercari, chiar si in perioada Parlamentului precedent de a modifica legislatia, de a face incercari de a limita si de a face din Primarul general, as spune, o figura simbolica. Au fost lichidate mai multe structuri in primarie, structuri, care, practic, noi astazi am ajuns la o situatie cind primaria este blocata, nu lucreaza nici consiliul si nici primaria.

Deci, eu cred ca noi mergem pe aceasta cale. Aceasta propunere pe care dumneavoastra incercati sa o argumentati... Nu stiu, stiu ca in Chisinau n-ati lucrat, ati lucrat in mai multe raioane ale republicii. Si era peste tot locul un “хозяин”, stiti dumneavoastra. Inainte, in Chisinau era comitetul orasenesc de partid. Daca erau niste litigii intre diferite, eu stiu, structuri, Executivul, raionul avea cine discuta si... Dar acum, cum dumneavoastra va inchipuiti? Cine va fi arbitru intre Primarul general si sectorul pe care dumneavoastra il spuneti? Cine va fi arbitru, fiindca oamenii acestia alesi o sa fie reprezentanti ai diferitelor partide. O sa fie o batalie si un haos total in primarie. Si atunci cine va fi arbitru?

Domnul Anton Miron:

Multumesc, Ivan Timofeevici.

In primul rind...

Domnul Ion Gutu:

Da, avem exemplu Bucurestiul, domnul Cosarciuc spune. Bucuresti si nu numai Bucuresti.

Domnul Anton Miron:

In privinta capitalei. Aici lucrul este chip de studiat, nu este chip sa uitam. Municipiul Chisinau, ca unitate administrativ-teritoriala, un moment, care ea are acum nivelul doi. Si este chip sa studiem si sa vedem inainte, sa ne uitam ca la capitala Republicii Moldova. Aceasta este chip sa fie diferenta mai inalta.

Domnul Ion Gutu:

Atunci imi cer scuze. Trebuia sa promovam o lege, un proiect de Lege despre municipiul Chisinau, a fost o incercare, noi stim care a fost scopul. Deci, un proiect de lege care impune, in general, in discutie ce facem cu capitala? Sectoarele? Dar poate revenim la raioane? De ce nu pot fi in Chisinau cinci raioane, sau nu pot fi trei raioane, fiindca in Bucuresti avem peste trei milioane de populatie si avem numai sase sectoare.

In Odesa avem 1 milion jumatate, dar au numai cinci raioane. Noi avem cinci raioane sau cinci sectoare. Deci, in complex, stimati colegi. Trebuie sa discutam o propunere serioasa, intr-adevar, cum sa perfectionam sistemul de dirijare si de activitatea organelor publice locale in capitala tarii. Aceasta, eu, cred ca este o decizie unilaterala, care, in final, face clar dinainte.

Domnul Anton Miron:

Domnule deputat,

Acesta e numai inceputul si lucrul este normal. Spuneti, va rog, la Consiliul municipal, sint cetateni care au 8 – 10 in an o cerere acolo au dat si Consiliul municipal nu dovedeste sa ia masuri, nu dovedeste.

Domnul Ion Gutu:

Domnule Miron,

Anume ca dumneavoastra ati lichidat Primaria ca organ executiv. Acum ani de zile stau documentele in primarie. Consiliul nu hotaraste. Dumneavoastra ati facut lucrul acesta.

Domnul Anton Miron:

Care primarie am lichidat-o? N-am executat nimic.

Domnule deputat,

Legea administratiei publice locale si Legea despre Municipiul Chisinau au fost trimise la expertiza Consiliului Europei. Si ei au facut observatii si noi avem datoria ca sa indreptam observatiile acestea.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

Domnul Vlad Cubreacov:

Nu este o intrebare.

Domnule Miron,

Eu vreau sa va ajut in sensul ca o clarificare se impune. Noi am discutat impreuna cu grupul de autori dupa depunerea proiectului de lege asupra unor aspecte care au trezit aici intrebari si raspunsurile sint necesare.

Intii de toate, in ceea ce priveste eventuala coliziune juridica cu alte legi care nu fac obiectul acestor modificari. Exista o norma generala aplicabila in Republica Moldova si in toate statele Consiliului Europei, care spune ca se aplica actul care a intrat ultimul in vigoare ca timp. Si celelalte acte anterioare trebuie ajustate la ultimul act adoptat. De aceea, se va impune absolut necesar ajustarea altor legi acolo unde se vor constata neconcordante cu prezenta lege. Pe de alta parte, cit priveste alineatul (3) din articolul 62 din lege.

Trebuie sa completam, probabil, si noi am convenit, ca autori, acest punct cu urmatoarea precizare. Municipiul Chisinau este organizat in subdiviziuni administrativ-teritoriale, numite sectoare, plus orase si sate comune. In sensul prezentei legi, sectoarele municipiului Chisinau au statutul de unitati administrativ-teritoriale de nivelul intii. Iata aceasta completare, spun mai mult pentru stenograma si pentru lectura a doua, va introduce clarificare necesara si aici tocmai vom fi in concordanta cu o hotarire deja invocata a Curtii Constitutionale a Republicii Moldova, hotarire, apropo, agreata si comentata pozitiv de Congresul puterilor locale si regionale din Europa.

Acolo era vorba de termenul de “judet”, care nu figura in Constitutie, dar, printr-o nota de felul celei pe care o propun acum la punctul 3 din articolul 62, s-a considerat ca este evitata orice coliziune cu prevederile constitutionale in vigoare. De aceea, cred ca sint in sentimentul tuturor autorilor si al comisiei sesizate in fond, ca aceasta precizare trebuie facuta.

Multumesc.

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc.

Microfonul nr.3.

Domnul Victor Stepaniuc:

Va multumesc, doamna Presedinte.

Vreau o replica domnului Gutu.

Deci, in baza articolului 112 din Constitutie, deci, organele administratiei publice locale sint consiliile alese si primarii. Termenul “primarie” a fost ilegal in legea din 1990, in legea din 1995. Curtea Constitutionala a raspuns la intrebarea aceasta. Cititi Constitutia, articolul 112 alineatul (1).

Domnul Anton Miron:

Este nota informativa.

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc.

Intrebari? Nu mai sint. As vrea sa fac o referinta la municipiul Chisinau. De fapt, noi tot cunoastem ca toti expertii s-au expus pe punctul ca este necesar de a descentraliza puterea, se are in vedere si, totodata, cit economica-financiara. Deci, noi trebuie sa ne conformam acelor cerinte care au fost inaintate. Se ofera cuvintul.

Poftim, domnule presedinte Untila.

Domnul Veaceslav Untila:

Multumesc.

Stimati colegi,

Comisia pentru administratia publica, ecologie si dezvoltarea teritoriului a examinat proiectul de Lege care prevede modificarea si completarea Legii nr.123 din 2003 privind administratia publica locala, Codul Electoral si Legea nr.764 din 2001 privind organizarea administrativ-teritoriala a Republicii Moldova in scopul reorganizarii autoritatilor administratiei publice ale municipiului Chisinau.

Comisia a constatat ca autorii proiectului au respectat pe deplin cerintele tehnicii legislative, iar modificarile si completarile vizate sint strict racordate la cerintele articolului 110 din Constitutia Republicii Moldova, ce tine de organizarea administrativ-teritoriala.

Comisia considera binevenita substituirea preturilor sectoarelor municipiului Chisinau cu primariile de sector si consiliile de sector care vor dispune de dreptul si capacitatea administrativa de a rezolva sub propria sa responsabilitate o parte importanta din functiile publice ale sectoarelor respective, ceea ce corespunde cerintelor Cartei Europene, a autonomiei locale, stipulate la articolul 4 alineatul (3), avind in vedere ca exercitiile responsabilitatilor publice trebuie sa revina de preferinta acelor autoritati, care sint mai aproape de cetateni.

Pornind de la cele expuse, Comisia pentru administratia publica, ecologie si dezvoltarea teritoriului propune Parlamentului ca proiectul de lege nominalizat sa fie examinat si aprobat in prima lectura.

Multumesc.

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc.

Intrebari? Vad ca nu sint.

Multumim, domnule presedinte.

In aceste conditii, supun votului proiectul de Lege nr.2790 pentru modificarea si completarea... A, da, imi cer iertare.

Domnule Bujor,

Dumneavoastra v-ati inscris la luari de cuvint.

Va rog, la tribuna centrala. Trebuia mai operativ ca sa fie observat.

Domnul Leonid Bujor:

Graba strica treaba.

Stimati colegi,

Referitor la proiectul de lege pus in discutie, al carei esenta consta in unele modificari ce tin de administratia publica a municipiului Chisinau, constatam graba cu care este promovat. La 7 iulie 2006 a fost inregistrat, iar astazi, 14 iulie, e si pus in discutie. Desigur, motivele de baza sint alegerile locale din anul 2007, nefiind convinsa ca va reusi sa obtina majoritatea in Consiliul municipal Chisinau la alegerile locale din 2007, guvernarea actuala isi creeaza premise obiective pentru a-si asigura controlul asupra citorva sectoare din municipiul Chisinau.

Ramine neclar din care motive, pina in prezent, nu a fost examinat proiectul de Lege cu privire la statutul municipiului Chisinau, proiect care se afla de mai multi ani in Parlament si care contine, de altfel, multe din prevederile proiectului pus in discutie. In viziunea noastra, proiectul propus contine un sir de lacune. Astfel, litera f) din alineatul (2) al articolului 63 cu referire la sectoare prevede crearea aparatului consiliului de specialitate. Probabil, ar fi logic sa se aiba in vedere crearea Aparatului Consiliului de Sector.

In proiect nu se spune nimic despre posibilitatea crearii comisiilor consiliilor de sectoare. Urmeaza de specificat numarul consilierilor pentru fiecare sector in parte, dat fiind faptul ca numarul alegatorilor in fiecare din cele cinci sectoare este diferit. Astfel, numarul alegatorilor in sectorul Botanica este aproape de doua ori mai mare decit numarul alegatorilor in sectorul Centru.

De asemenea, in proiect nu gasim nici o referinta la secretarul consiliului de sector si al Preturii, al carui statut se modifica urmare a adoptarii prezentei legi. Primul alineat al articolului 65 prevede ca Primarul General al municipiului Chisinau poate propune consiliului local, probabil Consiliului municipal consultarea populatiei prin referendum. Si aici ne intrebam: este oare in drept primarul de sector sa propuna Consiliului de sector desfasurarea unui referendum in sectorul respectiv, atributie prevazuta, de altfel, pentru presedintii raioanelor?

Sau in cazul Chisinaului este o atributie exclusiva a primarului general. Raspunsul la aceasta intrebare lipseste. In viziunea noastra, primarul de sector urmeaza sa fie imputernicit cu astfel de atributie. Articolul 3, imi cer scuze, din proiectul de lege se refera la localitatile din componenta municipiului Chisinau. In viziunea noastra, aici nu se specifica urmatoarele.

Fac parte satele, comunele, orasele din componenta sectoarelor respective sau este vorba de o alta prevedere? Cred ca nu este vorba de o alta prevedere, dar in cazul cind, totusi, ne referim la alta prevedere, atunci din care motive lipsesc, nu-si gasesc locul in proiectul prezentat? Care va fi raportul dintre consiliul de sector si cele locale, sate, comune, orase? Care va fi raportul dintre pretura de sector si primariile din sate, orasele, comunele care, logic, ar fi sa faca parte din componenta sectoarelor.

Sirul intrebarilor poate fi continuat. Desi proiectul are neajunsuri, Fractiunea Parlamentara “Alianta «Moldova Noastra»” va vota pentru adoptarea lui in prima lectura. Vom veni cu amendamente pentru imbunatatirea acestuia catre lectura doua. In dependenta de atitudinea fata de amendamentele propuse de deputatii fractiunii parlamentare “Alianta «Moldova Noastra»”, vom decide care va fi votul nostru pentru lectura a doua.

Va multumesc.

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc. Se supune votului pentru aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.2790. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.2790 este aprobat in prima lectura.

Proiectul de Hotarire nr2861 privind eliberarea din functie a unui judecator al Curtii Supreme de Justitie.

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati. Prezinta domnul Turcan.

Domnul Vladimir Turcan:

Onorat Parlament,

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a examinat demersul Consiliului Superior al Magistraturii nr.2716 cu privire la eliberarea domnului Ion Platon din functia de judecator al Curtii Supreme de Justitie in legatura cu cererea de demisie.

In rezultatul examinarii acestui demers comisia a constatat ca acesta corespunde prevederilor Constitutiei Republicii Moldova, Legii cu privire la statutul judecatorului, Legii cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii si, in legatura cu aceasta, comisia propune Parlamentului adoptarea proiectului de hotarire este anexat la prezentul raport. Se poate de dat citire?

Doamna Maria Postoico:

Da.

Domnul Vladimir Turcan:

Hotarire

privind eliberarea din functie a unui judecator al Curtii Supreme de Justitie

In temeiul articolului 116 alineatul (4) din Constitutia Republicii Moldova, articolului 25 alineatul (1) litera a) si al articolului 26 alineatul (2) litera a) din Legea cu privire la statutul judecatorului,

Parlamentul adopta prezenta hotarire.

Articolul 1. - Domnul Ion Platon se elibereaza din functia de judecator al Curtii Supreme de Justitie.

Articolul 2. - Prezenta hotarire intra in vigoare la data adoptarii.

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc.

Intrebari?

Microfonul nr.4.

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.

Domnule presedinte,

As vrea sa va intreb daca ati discutat cu domnul Platon in comisie sau in alt mod si l-ati intrebat care este motivul demisiei.

Domnul Vladimir Turcan:

Starea sanatatii.

Doamna Valentina Cusnir:

Asa este la sigur, da. Si daca nu va suparati, sa va intreb, caci intr-o sedinta secreta a Parlamentului, tot dumneavoastra ati cerut doamnei care a semnat aceasta hotarire sa-si dea demisia. Vreau sa stiu daca nu cumva a depus si dumneaei o cerere in privinta aceasta.

Multumesc.

Domnul Vladimir Turcan:

As fi fost, noi deja...in discutiile... Poftim?

Doamna Maria Postoico:

Va multumim, domnule presedinte.

Luati loc.

Supun votului proiectul de Hotarire privind eliberarea din functia de judecator al Curtii Supreme de justitie a domnului Platon. Cine este pentru aprobarea acestei hotariri, rog sa voteze.

Ar fi bine ca sa, va rog, pentru stenograma.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 31.

Sectorul nr.2 – 30.

Sectorul nr.3 – 7.

Doamna Maria Postoico:

Cu 68 de voturi, este aprobat proiectul de Hotarire privind eliberarea din functie de judecator al Curtii Supreme de Justitie a domnului Ion Platon.

Urmatoarea chestiune pe ordinea de zi este Raportul asupra modului de gestionare a resurselor financiare publice din exercitiul bugetar 2005, care este cu proiect, si proiectul de Hotarire nr.2349.

Se invita la microfonul central doamna Popescu, presedintele Curtii de Conturi, pentru a ne prezenta raportul asupra chestiunii date. Si, totodata, as ruga sa stabilim regulamentul pentru acest raport si intrebarile si raspunsurile.

Doamna Popescu,

Dumneavoastra de cit timp aveti nevoie?

Doamna Ala Popescu – Presedintele Curtii de Conturi:

Stimata doamna Presedinte,

30 de minute.

Doamna Maria Postoico:

30 de minute.

Stimati colegi,

Ientru intrebari pina la cit? (Rumoare in sala.) Da, a fost propunerea 30 de minute, o ora.

Punem la vot. Cine este pentru 30 de minute, rog sa voteze. Majoritatea.

Deci, cine este pentru o ora? Ar fi bine pentru stenograma ca sa fie.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 0.

Sectorul nr.2 – 0.

Sectorul nr.3 – 7.

Doamna Maria Postoico:

7 voturi. Deci, propunerea pina la o ora nu a trecut. Ramine 30 de minute pentru intrebari. De aceea, va rog sa va incadrati in acest termen.

Poftim, doamna presedinte.

Doamna Ala Popescu:

Stimata doamna Presedinte al sedintei,

Onorat Parlament,

Curtea de Conturi prezinta in premiera in sedinta Parlamentului Raportul asupra modului de gestionare a resurselor financiare publice din exercitiul bugetar expirat.

Speram mult ca acest fapt va contribui la majorarea impactului activitatii Curtii de Conturi, in special, si la imbunatatirea managementului finantelor publice, in general.

Raportul asupra modului de gestionare a resurselor financiare publice din exercitiul bugetar 2005 a fost elaborat intru executarea articolului 133 alineatul (4) din Constitutie si articolului 3 alineatul (2) din Legea privind Curtea de Conturi, in baza rapoartelor de control asupra fiecarui compartiment in parte, care se contin in hotaririle respective ale Curtii de Conturi, adoptate si remise spre executare entitatilor controlate, respectiv, raportul general aprobat la sedinta Curtii din 13 iunie curent si prezentat Parlamentului regulamentar.

Raportul este structurat pe capitole in felul cum este expus in modul urmator.

Capitolul I reflecta formarea si intrebuintarea resurselor financiare publice, inclusiv executarea bugetului de stat, bugetului asigurarilor sociale de stat, fondurilor asigurarilor obligatorii de asistenta medicala si bugetelor unitatilor administrativ-teritoriale.

Capitolul II reda nivelul asigurarii integritatii si gestionarii patrimoniului public si utilizarii mijloacelor investitiilor capitale in anul 2005.

In capitolul III sint reflectate actiunile intreprinse de catre entitati pentru lichidarea incalcarilor si neajunsurilor depistate in procesul de control, precum si intru executarea cerintelor si recomandarilor prezentate pe marginea controalelor.

Capitolul IV reflecta compartimentele privind rezultatele actiunilor de control, efectuate de catre Curtea de Conturi la solicitarea fractiunilor parlamentare si avizarea proiectelor de legi.

Urmatorul capitol prezinta rezultatele activitatii organizatorico-metodologice a Curtii de Conturi, inclusiv planl international si executarea propriului buget. Si incheierea, care contine propuneri si recomandari.

Stimati deputati,

Cu referire la controlul executiei bugetului de stat pe anul 2005, tin sa raportez urmatoarele. In cadrul controlului efectuat la Ministerul Finantelor si la
12 autoritati publice centrale, s-au constatat unele nereguli si abateri de la prevederile legale privind alocarea si utilizarea mijloacelor bugetului de stat. In acest sens, Curtea a identificat urmatoarele.

Practic, continuarea practicii de alocare a resurselor de la bugetul de stat, care anticipeaza legiferarea sursei de acoperire a cheltuielilor, controlul selectiv a stabilit alocarea, in afara prevederilor legale a mijloacelor financiare, in suma de 29 milioane de lei care, ulterior, au constituit baza celor doua rectificari la legea bugetului de stat pe anul 2005, finantarea unor cheltuieli cu depasirea limitelor stabilite in lege, efectuarea cheltuielilor din contul mijloacelor, al caror statut de provenienta a fost schimbat. Si aici tin sa mentionez urmatoarele: transformarea mijloacelor bugetare in mijloace speciale, a mijloacelor fondului special in mijloace speciale, a mijloacelor speciale in mijloace ale fondurilor speciale in lipsa mecanismului de evitare a dublarii volumelor de venituri si cheltuieli.

Cheltuielile pentru achitarea prin intermediul Trezoreriei centrale a titlurilor executorii din contul bugetului de stat ramin a fi considerabile. In acelasi timp, nu s-a reusit restabilirea in buget a unor mijloace achitate anterior.

La 1 ianuarie 2005, soldul neachitat al titlurilor executorii, inregistrate la Trezoreria centrala, constituia 17,2 milioane de lei. Nivelul scazut al disciplinei financiare si al responsabilitatii executorilor de buget a contribuit la mentinerea datoriilor creditoare care pe componente se prezinta astfel.

Componenta de baza – suma de 212,7 milioane de lei; la fonduri speciale – de 2,7 milioane de lei; la mijloace speciale – de 43,2 milioane de lei. Totodata, comparativ cu anul 2004, la componenta de baza, datoriile creditoare s-au diminuat cu 140,8 milioane de lei.

In urma controalelor exercitate de Curtea de Conturi la 12 autoritati publice centrale si la unele institutii din subordinea lor, s-a constatat efectuarea cheltuielilor cu depasirea limitelor prevazute de deviz in suma totala de
11,8 milioane lei si a cheltuielilor contrar destinatiei in suma de 2,4 milioane de lei.

Cu derogare de la legislatia muncii, s-au efectuat plati in marime de
2,4 milioane de lei. De asemenea, s-a stabilit un nivel redus al tinerii evidentei contabile si disciplinei financiare, ceea ce a conditionat denaturarea datelor din darile de seama privind incasarea si utilizarea mijloacelor speciale cu 8,6 milioane de lei si din darile de seama privind utilizarea mijloacelor bugetare cu 0,6 milioane de lei.

Grupurile de lucru pentru achizitii ale autoritatilor publice n-au asigurat utilizarea eficienta a mijloacelor alocate pentru achizitiile de marfuri si servicii, incalcind la incheierea contractelor prevederile actelor legislative.

Casarea bunurilor materiale si financiare in unele cazuri a fost efectuata fara documente justificative, cheltuielile fiind majorate neintemeiat. Nu in toate cazurile a fost asigurata plenitudinea si corectitudinea inregistrarilor contabile ale operatiunilor economice.

In acelasi timp, generalizind cele expuse, la acest compartiment Curtea de Conturi concluzioneaza ca bugetul de stat aprobat, rectificat, iar mai apoi definitivat in conditiile legislatiei in vigoare, s-a realizat la nivel de 100,4% la venituri si 94,1% la partea de cheltuieli, inregistrind la finele anului bugetar un excedent care depaseste triplul de limita al deficitului aprobat initial.

Se releva specificul executiei bugetului de stat pe anul 2005 in urma consolidarii surselor de formare, precum si modificarii institutionale a aparatelor organelor centrale de specialitate.

In legatura cu aprobarea si executarea bugetului de stat pe anul 2005 pe componente, pe parcursul anului au aparut unele probleme si neclaritati care, la etapa de elaborare, nu puteau fi intuite si care, pe masura aparitiei lor, au fost solutionate dupa posibilitati.

In urma controlului privind datoria publica, Curtea de Conturi a concluzionat ca indicatorii macroeconomici ce tin de datoria publica demonstreaza ca in anul 2005 datoria de stat administrata de Guvern a fost in scadere fata de anul 2004, aceasta constituind rezultatul cresterii nominale a produsului intern brut, rascumpararii si restructurarii imprumuturilor bilaterale obtinute in anii precedenti, variatiei cursului dolarului fata de alte valute, precum si al diminuarii cheltuielilor de deservire a hirtiilor de valoare de stat in urma micsorarii ratei medii a dobinzilor.

In acelasi timp, evolutia pozitiva in domeniul datoriei de stat se confirma si prin rezultatele evaluarii politicilor si institutiilor din tara pentru anul 2005, efectuate de Banca Mondiala in care capitolului – datoria de stat i se atribuie un punctaj mai mare fata de anul precedent.

Onorat Parlament,

Cu referire la executia bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2005, mentionez. Pe parcursul anului 2005 s-a inregistrat o usoara imbunatatire a executarilor bugetului asigurarilor sociale de stat. In acelasi timp, se releva ca Casa Nationala de Asigurari Sociale n-a reusit sa intreprinda masurile respective de executare a cerintelor inaintate de Curtea de Conturi privind imbunatatirea evidentei veniturilor si cheltuielilor BAS, precum si raportarea lor in darile de seama anuale.

Ca rezultat, veniturile realizate in anul 2005 n-au fost reflectate pe fiecare tip de contributii de asigurari sociale de stat si n-au fost repartizate proportional in fondurile asigurarilor sociale, conform cotelor stabilite. Soldurile mijloacelor obtinute ca excedent in urma executarii bugetului anual, n-au fost utilizate la procurarea valorilor mobiliare sau depozitate.

Datele din raportul anual al Casei Nationale de Asigurari Sociale cu privire la venituri sint majorate cu 1,3 milioane lei, iar cu privire la cheltuieli efective diminuate cu 6,6 milioane de lei.

Casa Nationala de Asigurari Sociale n-a respectat termenele de prezentare Guvernului spre examinare si aprobare a raportului anual, prevazute la articolul 10 alineatul (6) din Legea privind sistemul public de asigurari sociale.

Controlul efectuat la Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca a stabilit si evidentiat unele cauze ce influenteaza negativ asupra utilizarii eficiente si complete a mijloacelor fondului de somaj, precum si asupra solutionarii problemelor privind ocuparea fortei de munca si protectia sociala a somerilor, dupa cum urmeaza.

Modalitatea existenta de operare a modificarilor volumelor de alocatii in interiorul fondului de somaj retine procesul de insusire a mijloacelor pentru activitatile strict necesare. Numarul redus al somerilor inregistrati la agentii, precum si al somerilor beneficiari ai ajutorului de somaj si alocatii de integrare si reintegrare profesionala atit a persoanelor asigurate, cit si a persoanelor neasigurate, se datoreaza restrictiilor stabilite de actele normative.

Capacitatea functionala si institutionala redusa a Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca influenteaza negativ asupra activitatilor stabilite de actele normative, ale caror obiective sint orientate spre protectia sociala a somerilor si spre incadrarea in cimpul muncii a solicitantilor aflati in cautarea unui loc de munca.

Stimati parlamentari,

Generalizind rezultatele controlului privind executia fondurilor asigurarilor obligatorii de asistenta medicala pe anul 2005, Curtea de Conturi mentioneaza ca, pe parcursul anului 2005, s-a inregistrat imbunatatirea activitatii sistemului de asigurari obligatorii de asistenta medicala.

Ministerul Sanatatii si Protectiei Sociale si Compania Nationala de Asistenta Medicala au elaborat criteriile de contractare a serviciilor medico-sanitare. Pentru anul 2005, CNAM a incheiat contracte separate de acordare a serviciilor medicale cu prestatorii de asistenta medicala urgenta la etapa prespitaliceasca si de asistenta medicala primara persoanelor neasigurate.

S-au extins tipurile de servicii acordate in cadrul sistemului de asigurari obligatorii de asistenta medicala. Au fost stabilite relatii avantajoase cu institutia financiara deserventa a Companiei Nationale de Asigurari in Medicina si institutiile medico-sanitare publice.

De asemenea, merita atentie modificarea procedurii de gestionare a fondurilor asigurarii obligatorii de asistenta medicala prin intermediul sistemului trezorerial, fiind exclusa ca etapa procedura de evidenta intermediara in conturile Trezoreriei teritoriale Chisinau, Buget de Stat, astfel asigurindu-se o operativitate mai sporita a operatiunilor efectuate de catre Companie.

Darile de seama si nota explicativa a Companiei, prezentate Ministerului Finantelor, Guvernului, precum si raportul de activitate a Companiei, nu contin informatii despre creantele Companiei Nationale fata de institutiile medico-sanitare publice si despre datoriile debitoare inregistrate la finele perioadei de referinta in suma de 24 milioane 541,2 mii de lei si, respectiv, 78,8 mii de lei.

Totodata, se consemneaza cadrul normativ imperfect in care isi desfasoara activitatea Compania Nationala si institutiile medico-sanitare publice incadrate in sistemul de asigurari obligatorii de asistenta medicala. Se atesta lipsa reglementarilor privind procedura de fundamentare a bugetului fondurilor asigurarilor obligatorii de asistenta medicala, mecanismul realocarii si raportarii financiare a utilizarii disponibilitatilor banesti formate la finele perioadei de gestiune.

Onorata asistenta,

Generalizind rezultatele analizei privind executia bugetelor unitatilor administrativ-teritoriale, Curtea de Conturi a constatat ca, in urma masurilor intreprinse, numai la unitatile administrativ-teritoriale supuse controlului, restantele contribuabililor fata de bugetele locale, in comparatie cu cele inregistrate la inceput de an, s-au micsorat in suma totala de 9 milioane 878,8 mii de lei.

Ponderea veniturilor pe surse principale a fost mentinuta la nivelul programat. De asemenea, la nivelul planificat a fost mentinuta ponderea cheltuielilor de casa si efective, executata in anul 2005 atit sub aspectul clasificatiei functionale, cit si sub aspectul clasificatiei economice.

Totodata, autoritatile publice locale de nivelurile intii si doi au comis incalcari in urma nerespectarii de catre persoanele cu functii de raspundere din cadrul autoritatilor administratiei publice, ale unitatilor administrativ-teritoriale, a prevederilor actelor normative in vigoare, precum si a controlului ineficient asupra executarii lor ce au determinat nivelul scazut de acumulare a veniturilor proprii, prognozarea incorecta a bugetelor, gestionarea ineficienta a patrimoniului public, efectuarea cheltuielilor cu nerespectarea limitelor maxime admisibile.

Nerealizarea veniturilor proprii a fost determinata de preocuparea insuficienta a unitatilor administratiei publice locale referitor la stabilirea, constatarea, controlul, urmarirea si incasarea impozitelor, taxelor si altor plati locale datorata de contribuabili, de fundamentarea insuficienta a evaluarii diferitelor categorii de venituri in procesul elaborarii bugetelor locale.

Unele neajunsuri au fost conditionate si de lipsa cadrului juridic corespunzator privind reglementarea raportului dintre bugetele de nivelurile doi si intii la stabilirea normativelor de cheltuieli pentru un locuitor, la calcularea transferurilor de sustinere financiara a unitatilor administrativ-teritoriale, reglarea folosirii finantelor publice locale destinate investitiilor capitale de catre utilizatorii bugetelor de nivelul intii, ramase neutilizate la finele anului bugetar, reglementarea modului de capitalizare a dobinzii aferente, imprumuturilor contractate pentru investitiile capitale de catre unitatile administrativ-teritoriale.

Referitor la integritatea si gestionarea patrimoniului de stat, fiind una din competentele Curtii de Conturi, am stabilit urmatoarele. Evidenta patrimoniului public in ansamblu pe tara este incompleta. Unele autoritati publice centrale n-au acumulat si generalizat informatiile privind evidenta si circulatia patrimoniului public. Nu s-au introdus in termenele stabilite modificarile in documentele de constituire, respectiv n-au fost inregistrate drepturi de proprietate asupra bunurilor publice si nu s-au efectuat inventarierile respective.

Rezultatele activitatii unor agenti economici care gestioneaza patrimoniul statului sint reduse. Unele intreprinderi care gestioneaza proprietatea statului nu functioneaza, altele se afla in procedura de insolvabilitate.

Nu este asigurata integritatea patrimoniului public. Monitorizarea activitatii intreprinderilor de stat de catre unele autoritati publice centrale de specialitate este insuficienta. Autoritatile publice n-au intreprins masuri necesare pentru incasarea deplina a datoriilor pentru arenda, cuantumul arendei locatiunii, in unele cazuri, stabilindu-se cu nerespectarea actelor legislative, fapt ce a contribuit la ratarea veniturilor.

Comercializarea activelor neutilizate in procesul tehnologic, in unele cazuri, a fost efectuata contrar actelor normative. Obiectele din fondul de imobile nelocuibile arendate s-au privatizat in lipsa informatiei privind obiectele pasibile privatizarii si acordului obligatoriu al organelor administratiei publice centrale si locale.

Generalizind cele mentionate, Curtea de Conturi evidentiaza cazuri de evaluare a obiectelor supuse privatizarii cu abateri regulamentare de gestionare si evidenta defectuoasa a patrimoniului, ceea ce a contribuit la denaturarea situatiei acestuia.

Cu referire la utilizarea mijloacelor financiare, prevazute pentru finantarea investitiilor capitale in anul 2005, s-au constatat urmatoarele. Valorificarea investitiilor capitale din contul mijloacelor speciale s-a efectuat la un nivel redus. Valorificarea unor volume de lucrari executate n-a fost confirmata. La 1 ianuarie 2006 suma investitiilor capitale finantate de buget de catre Ministerul Finantelor, neconfirmata ulterior prin volumele de lucrari executate efectiv pe parcursul anului de gestiune in constructii constituia 40,7 milioane de lei.

A fost admisa efectuarea de cheltuieli cu depasirea limitei alocatiilor bugetare. Achizitiile suplimentare de lucrari in constructii s-au efectuat cu depasirea nivelului stabilit. Autoritatile imputernicite nu si-au asumat pe deplin responsabilitatea, ceea ce a contribuit la majorarea nejustificata a volumelor de lucrari.

Finantarea obiectivelor, in unele cazuri, a fost efectuata in lipsa documentatiei de deviz, aprobata si expertizata in modul stabilit. Nu s-au respectat prevederile legale la transferarea defalcarilor in fondul special pentru finantarea lucrarilor de constituire a bazei normative in constructii.

Ceea ce tine de organizarea achizitiilor publice, controalele exercitate de Curtea de Conturi la acest compartiment denota ca au loc devizari ale procedurilor de achizitie. Numai in perioada lunilor noiembrie-decembrie 2005 au fost constatate 120 cazuri de divizare la achizitiile de marfuri si servicii; desfasurarea licitatiilor in termen scurt, in 40 de cazuri termenele de depunere a ofertelor este mai mic de 20 de zile decit termenul-limita de 45 de zile; participarea unui numar limitat de furnizori la procedurile de achizitie, inclusiv a furnizorilor din micul business, fapt care nu asigura o concurenta reala de oferte; neasigurarea executarii contractelor si rezilierea lor, fara aplicarea sanctiunilor fata de agentii economici care nu-si onoreaza obligatiile contraactuale. Majorarea si micsorarea cantitatilor de marfuri, lucrari si servicii pe parcursul executarii contractelor.

Referitor la ceea ce tine de examinarea rezultatelor de control, tin sa mentionez ca Curtea de Conturi, intru executarea atributiilor sale, stabilite de articolul 133 din Constitutie si Legea privind Curtea de Conturi referitor la realizarea controlului financiar extern, ulterior, in anul 2005, a adoptat 61 de hotariri in baza rezultatelor controalelor efectuate, care includ cerinte, recomandari in vederea lichidarii incalcarilor si deficientelor depistate, perfectionarii cadrului legislativ si normativ, recuperarii pagubelor materiale, sanctionarii disciplinare a persoanelor responsabile de incalcarea legislatiei.

Hotaririle adoptate de Curtea de Conturi au fost trimise spre executare la
560 de unitati controlate, fiind informate, in acelasi timp, organele ierarhic superioare in vederea intreprinderi masurilor de lichidare a incalcarilor constatate.

Respectiv, hotaririle Curtii de Conturi din perioada de referinta contin 729 de cerinte si propuneri privind lichidarea incalcarilor si neajunsurilor depistate, perfectionarea cadrului legislativ si normativ, recuperarea pagubei materiale, sanctionarea disciplinara a persoanelor care au comis incalcarile respective. Conform situatiei din 1 ianuarie 2006, factorii de decizie au informat despre executarea a 634 sau 80 la suta din cerinte si propuneri. Conform situatiei la zi, sint executate aproximativ 90% din cerinte si propuneri.

Rezultatele executarii cerintelor si recomandarilor Hotaririi Curtii de Conturi denota urmatoarele. In urma, executarii hotaririlor Curtii de Conturi in anul 2005, la bugetul public national s-au incasat si restituit plati suplimentare obligatorii in suma de 35,4 milioane de lei, inclusiv 20 milioane de lei – relatii interbugetare. La bugetele unitatilor administrativ-teritoriale au fost incasate si restabilite venituri suplimentare si mijloace bugetare in suma de 1,6 milioane de lei.

Autoritatile administratiei publice, in urma actiunilor intreprinse privind executarea hotaririlor Curtii de Conturi in conditiile legislatiei, au restabilit in evidenta contabila patrimoniul in valoare de 31,2 milioane de lei, inclusiv patrimoniul transmis in contul stingerii datoriilor istorice. S-au restabilit in evidenta contabila cheltuielile efective la constructia gazoductelor in suma totala de 32,3 milioane de lei, reflectate incorect la cheltuielile bugetare pentru intretinerea institutiei, care au fost anulate la sfirsitul anului.

Conform Hotaririi Curtii de Conturi pentru incalcarile legislatiei, au fost sanctionate disciplinar 164 de persoane cu functie de raspundere, inclusiv destituite din functie 19 persoane. In scopul recuperarii prejudiciilor cauzate statului si tragerii la raspundere a persoanelor vinovate, Curtea de Conturi, in perioada anului 2005, conform prevederilor articolului 28 litera h) din Legea privind Curtea de Conturi, a remis Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei
28 de materiale.

In urma examinarii materialelor Curtii de Conturi, Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei a pornit 9 cauze penale in baza a 6 materiale, pe 2 au fost stabilite contraventii administrative cu tragerea la raspundere administrativa. In curs de examinare se afla 2 materiale, 2 nu se examineaza din motivul ca poarta caracter secret si 14 materiale au fost remise, refuzate in pornirea urmarii penale.

In perioada de referinta au fost intocmite 4 procese-verbale administrative, in baza carora fata de doua persoane cu functie de raspundere Curtea de Conturi a aplicat sanctiunii administrative in suma totala de 6,8 mii lei.

In anul 2005 Curtea de Conturi s-a aflat in litigiu de judecata in ordine de contenciosul administrativ cu subiectii controlati pe 16 cauze, in rezultatul examinarii carora 8 au fost solutionate in favoarea Curtii de Conturi, deci, in favoarea statului.

Pe doua cauze instantele de judecata au admis cerere de rechemare in judecata in favoarea reclamantilor, iar 6 cauze se afla in curs de examinare. Pentru incasarea penalitatilor de la agentii economici, care au dezafectat mijloace bugetare in perioada anului 2005 in urma inaintarii a 6 actiuni de catre Curtea de Conturi, instantele de judecata economice au decis incasarea in folosul statului a 50 000 de lei. In scopul monitorizarii stricte a executarii cerintelor hotaririlor Curtii de Conturi si in vederea promovarii responsabilitatii in activitatea personalului din administratia publica, Curtea de Conturi considera oportun ca in cadrul sedintelor Guvernului sa fie audiate sistematic rapoartele conducatorilor de ministere si a altor autoritati administrative despre activitatea desfasurata intru executarea integrala a cerintelor si recomandarilor hotaririlor adoptate.

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Stimata doamna Presedinte al sedintei,

Onorat Parlament,

In final, doresc sa remarc unele propuneri si recomandari facute de catre Curtea de Conturi pe procedura anului de gestiune raportat.

1. In pofida celor mentionate in anul de gestiune, a avut loc o imbunatatire a managementului financiar, care se exprima prin micsorarea incalcarilor si lacunelor depistate, fapt care se datoreaza perfectionarii sistemului trezorial, administrarii fiscale, realizarii recomandarilor elaborate anterior.

In acelasi timp, Curtea de Conturi considera ca responsabilitatea privind regularitatea, economicitatea, eficienta si eficacitatea utilizarii patrimoniului public trebuie sa revina pe deplin executorilor primari si secundari de buget. In acest context, Curtea de Conturi sustine implementarea proiectului managementului finantelor publice, care, printre obiective, include si reorganizarea controlului intern in audit intern.

Acest proces impune ca si Curtea de Conturi sa-si revada conceptual rolul, functiile si metodele, ajustindu-le la cele mai bune practici europene si standarde internationale. Un asemenea plan de dezvoltare strategic al Curtii de Conturi este elaborat si implementarea lui, cu sustinerea donatorilor externi, a inceput in semestrul II anul curent.

2. De rind cu eficienta banilor publici intru finantarea unor proiecte si programe in anul 2005, nu s-au utilizat toate mijloacele alocate. Aceasta impune executorii de bugete sa consolideze capacitatea de planificare strategica, in caz contrar Parlamentul ar trebui sa revada redistribuirea soldurilor disponibile.

3. Multitudinea planurilor de conturi utilizate in sectorul public diferite de sectorul privat complica contabilizarea operatiunilor economice, procedurile de monitorizare si control, limiteaza transparenta si compatibilitatea.

4. Majoritatea actelor legislative, care stabilesc diferite fonduri speciale, nu reglementeaza modul de administrare a veniturilor respective. Drept consecinta, la buget nu sint incasate sume semnificative, fapt pentru care nu poarta responsabilitate nici contribuabilii si nici organul de administrare. Drept urmare se impune necesitatea elaborarii unui act legislativ care sa stabileasca cadrul juridic de administrare a veniturilor in fondurile speciale, inclusiv responsabilitatile subiectelor acestor relatii, modalitatile de executare silita.

5. Practicarea de catre Guvern a finantarii unor actiuni neprevazute de legea bugetara din contul devizului general de venituri la buget cu rectificarea ulterioara a Legii bugetului denota necesitatea unei flexibilitati financiare majore. Situatia respectiva ar putea fi solutionata legal prin delegarea de catre Parlament Guvernului a competentei de finantare pe parcursul anului bugetar a unor cheltuieli din contul veniturilor generale pentru o limita concreta, cu rectificarea ulterioara a Legii bugetului.

6.Volumele de investitii capitale, finantate de la bugetul public national cresc din an in an. Aceasta impune un control mai riguros in domeniu, incepind cu etapele de planificare, proiectare si finalizind cu etapa darii in exploatare a obiectelor. La acest compartiment, Curtea de Conturi a recomandat introducerea in structura Guvernului a unei entitati abilitate cu dreptul de control in constructie, fapt care a fost corectat.

7. Bugetele unor autoritati publice au fost fundamentate pe programe si performante. Numarul acestor bugete creste. Curtea de Conturi considera ca, la momentul actual, este necesar de trecut de la dezvoltarea intensiva a acestui segment in procesul bugetar la o dezvoltare intensiva, avind in vedere completarea programelor si performantelor cu indicatori masurabili, a caror analiza ar permite de a verifica economicitatea eficienta si economia.

8. Lipsa unei evidente depline si veridice a patrimoniului statului nu permite sa constatam cu certitudine care este cuantumul acestuia? Crearea unor societati pe actiuni cu incalcarea legislatiei din domeniul respectiv duce la pierderea neintemeiata a dreptului statului asupra bunurilor publice. In aceasta ordine de idei, Guvernul a adoptat un sir de acte normative care, insa, nu se executa pe deplin.

9. Numirea si activitatea reprezentantilor statului in societatile pe actiuni din numarul functionarilor publici din cadrul ministerelor si serviciilor este ineficienta. Curtea de Conturi considera ca Guvernul trebuie sa elaboreze o modalitate eficienta de reprezentare a intereselor statului in organele de conducere si comisiile de cenzori ale societatilor pe actiuni in al caror capital social statul detine o cota care sa asigure un management profesionist si transparent.

Autoritatile administratiei publice locale nu asigura un nivel adecvat transparentei procesului de formare si utilizare a banilor publici. Disciplina executorie in unele autoritati publice, supuse controlului, a sporit comparativ cu anii precedenti. Totodata, in scopul promovarii responsabilitatii in activitatea personalului din administratia publica de executare si utilizare a finantelor publice, Curtea de Conturi considera oportun, cum am mentionat anterior, respectiv rapoartele de executare sa fie audiate sistematic in sedintele Executivului central.

Multumesc, pentru atentie.

Doamna Maria Postoico:

Multumesc, doamna Presedinte.

V-ati conformat Regulamentului.

Stimati colegi,

Sintem la ora 13 si aproape 30 de minute, asa ca 30 de minute sa ne conformam intrebarilor si raspunsurilor.

Microfonul nr.5.

Domnul Dumitru Braghis:

Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.

Vreau, in primul rind, sa ma inscriu pentru luare de cuvint la aceasta chestiune.

A doua o intrebare.

Doamna Presedinte al Curtii de Conturi,

Ati spus ca in 14 cazuri din 23, imi pare, da, care au fost remise Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei a fost respinsa ideea de intentare a dosarelor penale? Sa intelegem ca acest lucru s-a intimplat din cauza documentelor necalitative prezentate sau din cauza altor decizii politice, sau, mai stiu eu... De altfel, de ce aceste dosare nu au fost intentate sau care este explicatia acestui lucru?

Doamna Ala Popescu:

Stimate domnule deputat,

La intrebarea respectiva pot sa informez urmatoarele: masurile intreprinse de Curtea de Conturi, eu nu as putea sa raspund, din care motive au fost restituite. Reactia Curtii de Conturi la materialele remise a fost urmatoarea. Deci, Curtea de Conturi, printr-un demers suplimentar, inaintat Procuraturii Generale, solicitarea de a reexamina suplimentar refuzul in pornirea urmarii penale, in rezultatul caruia au fost anulate 4 rezolutii de neincepere a urmarii penale si restituire materialele Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei de examinare suplimentara, lucru care, in momentul de fata se examineaza repetat de catre Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei.

Domnul Dumitru Braghis:

Multumesc.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

Domnul Iosif Chetraru:

Doamna Presedinte al sedintei,

Va rog, sa ma inscrieti pentru luare de cuvint.

Doamna Maria Postoico:

Da, sinteti inscris.

Microfonul nr.3.

Doamna Larisa Zimina:

Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.

Stimata doamna Presedinte al Curtii de Conturi,

Am catre dumneavoastra doua intrebari.

Prima. Nu considerati dumneavoastra ca avem prea multe organe de control, care se dubleaza? Nu ar fi mai bine daca fiecare minister ar dispune de un control intern?

Si a doua. Dumneavoastra ati vorbit despre conlucrarea cu Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei, dar spuneti-mi, va rog, cum stau lucrurile in raport cu Serviciul Control Financiar si Revizie a Ministerului Finantelor?

Multumesc.

Doamna Ala Popescu:

Multumesc.

Stimata doamna deputat,

La prima intrebare voi raspunde in felul urmator. De fapt, concluzia pentru crearea auditului intern a sunat si pe marginea raportului si in ultimele hotariri ale Curtii de Conturi la examinarea rapoartelor fata de ministerele care au fost supuse controlului pentru anul de gestiune 2005, a fost propusa, in majoritatea hotaririlor, crearea structurii de audit intern, pentru a exclude pe parcursul anului acele neclaritati care apar in executarea bugetului.

Ceea ce tine de intrebarea a doua. Raportul dintre Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei si Serviciul Control Financiar si Revizie. Ceea ce tine de coraportul activitatilor Centrului de Combatere a Crimelor Economice si Coruptiei poate fi si o continuare a raspunsului la prima intrebare, propusa de domnul deputat Braghis.

Anul curent, Curtea de Conturi, pentru a exclude asemenea situatii de restituire a materialelor, si-a format, printr-un ordin comun, un consiliu comun intre Curtea de Conturi si Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei din reprezentantii ambelor parti, care examineaza materialele la etapa pina a fi examinate in sedinta Curtii de Conturi si luata decizia de remitere sau neremitere catre Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei.

Ceea ce tine de Serviciul Control financiar si Revizie consideram ca acesta in continuare, de fapt, in proiect este propus ca managementul finantelor publice sa fie reorganizat in organ central de activitate metodologica fata de auditele interne ale ministerelor, serviciilor agentiilor, deci, ale organelor administratiei publice. Curtea de Conturi conlucreaza si utilizeaza materialele Serviciului Control Financiar si Revizie in examinarea materialelor de control.

Doamna Larisa Zimina:

Va multumesc.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.2.

Doamna Irina Vlah:

Уважаемая госпожа председатель, год тому назад Парламент Республи-ки Молдова принял Закон о внесение изменений и дополнений в Закон о Счётной Палате, который изменил порядок назначения членов Счётной Палаты. Скажите, пожалуйста, что изменилось в работе Счётной Палаты за этот период? И насколько ваша работа стала транспаретной? Это первый вопрос.        

Doamna Ala Popescu:

Stimata doamna deputat,

Modificarile care au survenit in modalitatea de numire a membrilor Curtii de Conturi in 2005 si numirea noii componente conform noilor modificari la lege, de fapt, as vrea sa afirm ca nu au influentat asupra rezultatului lucrului in activitatea de zi cu zi a Curtii de Conturi, intru cit toti membrii, dupa depunerea in fata dumneavoastra a juramintului de functionar public, au respectat aceste angajamente ca functionar public, nefiind angajati intr-o careva dependenta politica, numirea a fost respectiv luata decizia de catre Parlament. Toate deciziile Curtii de Conturi, pe parcursul examinarii materialelor raportate astazi in sedinta, au fost adoptate cu vot unanim, fara o abtinere si fara o lipsa a caruiva membru la sedinta Curtii de Conturi.

Transparenta in activitatea Curtii de Conturi este asigurata prin publicarea pe site-ul Curtii de Conturi si in “Monitorul Oficial” a tuturor hotaririlor luate de catre Curtea de Conturi pe marginea rapoartelor de control.

Doamna Irina Vlah:

Спасибо.

И второй вопрос. Насколько, на ваш взгляд, Счётная Палата соответствует европейским стандартам, и что необходимо сделать, чтобы ваш орган стал аудитом высшего уровня?

Doamna Ala Popescu:

Stimata doamna deputat,

La aceasta intrebare, voi incerca sa raspund in felul urmator. Curtea de Conturi a Republicii Moldova, la etapa a actuala, consideram ca nu corespunde intru totul cerintelor institutiilor supreme de audit europene, motiv care este reflectat ca capitol separat in Planul de angajamente “Republica Moldova-Uniunea Europeana”. In acest context, Curtea de Conturi a solicitat si a primit suportul Bancii Mondiale si a elaborat pe parcursul lunilor ianuarie – martie 2006 Planul de dezvoltare strategica, care contine 4 piloni principali in dezvoltarea ulterioara a sa. Acestea sint: dezvoltarea institutionala, dezvoltarea capacitatilor angajatilor, dezvoltarea profesionala, utilizarea tehnologiilor informationale si eforturile Curtii de Conturi in realizarea recomandarilor si propunerilor inaintate prin hotaririle Curtii de Conturi.

Acest plan de dezvoltare este aprobat pentru perioada 2006 – 2010. Curtea de Conturi a obtinut sustinerea pentru perioada semestrului II al anului 2006 a Oficiului National de Audit Suedez ca donator principal. De la 1 ianuarie 2007 au fost purtate si acceptate de catre Banca Mondiala sustinerea Curtii de Conturi pentru Fondul fiduciar.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

Domnul Iurie Bolboceanu:

Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.

Doamna Presedinte al Curtii de Conturi,

In raportul, pe care l-ati prezentat dumneavoastra, au fost mentionate multiple incalcari si incalcari serioase ale legislatiei in vigoare de gestionare a banilor publici de catre executorii de bugete.

In administratia publica centrala, conform Legii contabilitatii, responsabili de gestionarea banilor publici sint primele persoane, adica: ministrii, sefii de agentii si departamente. In urma incalcarilor care au fost depistate in 2005, as vrea sa cunosc citi ministri, sefi de departamente, de agentii au fost sanctionati de catre Curtea de Conturi in urma incalcarilor care au fost depistate la aceste institutii?

Doamna Ala Popescu:

Stimate domnule deputat,

De fapt, cred ca intrebarea dumneavoastra este una din conditiile de baza pentru reformarea Curtii de Conturi intr-o institutie de audit. Intrucit Curtea de Conturi nu este organ de urmarire penala sau de tragere la raspundere si, de fapt, nu ar trebui sa aiba cerinte de eliberare sau de sanctionare disciplinara, ea ar trebui sa prezinte rapoartele de control pentru a fi examinate intr-un comitet care ar avea abilitatea de a lua masurile respective.

Ca raspuns concret, eliberati din functie primele persoane sau sanctionate, Curtea de Conturi nu dispune de asemenea informatie si nu a fost informata asupra acestui moment. Au fost sanctionate persoane nemijlocit pentru raspundere materiala.

Domnul Iurie Bolboceanu:

Deci, eu as putea intelege ca, conform rezultatelor care au fost prezentate Parlamentului, Curtea de Conturi, in urma incalcarilor pe care le-a depistat, nu a sanctionat nici un ministru in anul 2005, nici un sef de departament, nici un sef de agentie.

Doamna Presedinte,

Eu regret, poate ca in perspectiva apropiata se vor modifica functiile Curtii de Conturi. Dar la momentul actual, Curtea de Conturi poseda aceste pirghii si regret ca Curtea de Conturi ramine ca un organ statist si nu-si foloseste pirghiile sale de influenta pentru a contracara acele nereguli, acele incalcari care au loc in gestionarea banilor si irosirea banilor publici.

Doamna Ala Popescu:

Daca imi permiteti, am sa completez prima parte de raspuns prin aceea ca, de fapt, conform legii, Curtea de Conturi nu elibereaza din functie si nu cere eliberarea concreta. Cere luare de masuri in contextul incalcarilor stabilite, inclusiv, dupa necesitate, conform sanctionarii disciplinare.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

Domnul Veaceslav Untila:

Va multumesc.

Doamna Popescu,

In fractiunea noastra a parvenit o scrisoare, in ea sint trei intrebari, la care, sint convins, dumneavoastra ati putea sa raspundeti.

Prin urmatoarea informez domniile voastre ca am citit cu deosebita atentie Hotarirea Curtii de Conturi din 10 iulie 2003, Monitorul Oficial nr.7982 din 26 mai 2006, anexa nr.1, privind rezultatele reviziei financiare a Aparatului Parlamentului pe anul 2002 si am ramas foarte neplacut surprins...

Doamna Maria Postoico:

Va rog, intrebarea.

Domnul Veaceslav Untila:

...de inalcarile grave financiare pe care le-a comis conducerea Parlamentului si parlamentarii, care, in tarile occidentale, s-ar fi soldat, dupa parerea mea, cu demisie. Si, ca un contribuabil de rind, cer sa mi se raspunda la citeva intrebari.

Prima intrebare. De ce asa de tirziu s-a publicat aceasta Hotarire a Curtii de Conturi, intirzierea constituie 2 ani si 10 luni?

A doua intrebare. Ce masuri au fost aplicate persoanelor care au delapidat banii publici la repararea imobilelor care nu se afla la balanta Parlamentului? Si rog sa numiti toti beneficiarii si in ce suma au profitat de banii publici. Cheltuielile sint in jur de 1 milion 376 mii de lei.

A treia intrebare. Ce masuri au fost aplicate parlamentarilor, lucratorilor Aparatului Parlamentului, care nu si-au onorat obligatiile de cetatean, achitarea impozitelor fata de buget si contributia la fondul social?

Eu am format, ei, aici, in continuare este deja retorica.

Doamna Maria Postoico:

Eu va rog mai succint, fiindca luati din timpul celorlalti.

Doamna Ala Popescu:

Stimate domnule deputat,

La intrebarea dumneavoastra voi raspunde in felul urmator. Hotarirea respectiva a fost publicata cu intirziere in Monitorul Oficial, cum ati mentionat dumneavoastra, pe motiv ca ea a avut caracter secret. A fost publicata atunci cind hotarirea, de fapt, a fost desecretizata prin hotarirea definitiva a instantei de judecata.

Dar la aceasta intrebare voi raspunde, voi suplimenta cu urmatoarele. Curtea de Conturi a publicat hotarirea in Monitorul Oficial si, daca ati observat, in hotarire, de fapt, exista referinta la hotariri secrete. Instanta de judecata urma sa se pronunte asupra desecretizarii hotaririlor secrete la care se referea, facea referinta in hotarirea respectiva a Curtii de Conturi si, ulterior, sa fie desecretizata aceasta hotarire.

Ceea ce tine de executarea hotaririi, ea a fost executata integral.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.3.

Doamna Ala Ursul:

Multumesc.

Stimata doamna Presedinte,

Vreau sa-mi raspundeti la urmatoarea intrebare. Dumneavoastra ati mentionat ca mai mult de 10 hotariri au fost remise Guvernului. Vreau sa stiu care a fost reactia Guvernului referitoare la aceste hotariri.

Si o alta intrebare. Cite hotariri sint secretizate, de ce si cind aveti de gind sa le desecretizati. Adica nu dumneavoastra, dar organele.

Doamna Ala Popescu:

Stimata doamna deputat,

Referitor la intrebarea cu hotaririle adresate Guvernului. Prin hotaririle inaintate Guvernului au fost inaintate circa 32 de cerinte pentru executare, dintre care, la momentul actual, au fost executate 23 de cerinte sau recomandari ale Curtii de Conturi, de ajustare a cadrului normativ sau de examinare in interior intr-un grup de lucru.

Ceea ce tine de hotaririle secretizate, pe parcursul anului 2005, cu parafa secreta, au fost integral secretizate 6 hotariri ale Curtii de Conturi, dintre care 3 au fost desecretizate si publicate in Monitorul Oficial.

Secretizarea hotaririlor, vreau sa mentionez, completarea la... de fapt, intrebarea anterior pusa de domnul deputat, nu tine de... Curtea de Conturi este obligata sa secretizeze hotaririle in cazul in care face referire la norme sau la acte legislativ-normative sau la prevederi care se contin in nomenclatorul documentelor ce constituie secret de stat si care rezulta din Legea cu privire la secretul de stat.

Doamna Ala Ursul:

Multumesc.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.2.

Doamna Elena Bodnarenco:

Спасибо.

Госпожа председатель, вы отметили в своем отчете, что менеджмент публичных финансов улучшился в последнее время. Означает ли это, что при управлении публичными финансами, допускается меньше нарушений, чем эти нарушения отличаются от нарушений предыдущих лет? Это первый вопрос.

Doamna Ala Popescu:

Deci, am mentionat ca este constatata imbunatatirea managementului finantelor publice, intrucit insasi procedura bugerata, stabilita in legea bugetara 2005, a fost diferita de cea anterioara, prevazind, incluzind in buget si mijloacele speciale, fondurile speciale si alte servicii contra plata, motiv pe care unele autoritati, de fapt, am constatat ca nu puteau cunoaste la momentul initierii elaborarii si toate procedurile normative interne de aplicare inca nu sint aprobate.

Incalcarile, dupa cum le-am mentionat in raport, sau iregularitatile, de fapt, in executarea bugetului de stat tin mai mult de raporturile dintre unele capitole de cheltuieli si altele, raporturile dintre cheltuielile efectiv executate si cele precizate.

Doamna Elena Bodnarenco:

Спасибо.

Второй вопрос. Ежегодно Парламент Республики Молдова посредством Закона о государственном бюджете выделяет несколько десятков миллионов леев государственным высшим учебным заведениям и средним специальным.

Проверяли ли вы расходование этих средств и если нет, то почему?

Doamna Ala Popescu:

Ceea ce tine de controlul mijloacelor institutiilor de invatamint, spre regret, Curtea de Conturi in primul semestru anul curent pentru anul 2005 nu a reusit sa examineze acest capitol de cheltuieli datorita volumului mare de lucru care urma sa fie executat pentru pregatirea raportului in prima data pornind din toate capitolele necesare de raportare pentru raportul de executare 2005.

Insa aceasta situatie a fost corectata in programul de activitate a Curtii de Conturi pe semestrul al II-lea si aceasta intrebare este inclusa in programul activitatii de control, care se va efectua la toate institutiile de invatamint superior de stat din Republica Moldova.

Doamna Elena Bodnarenco:

Спасибо.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Multumesc, doamna Presedinte.

Doamna Presedinte al Curtii de Conturi,

La articolul 22 din Legea cu privire la Curtea de Conturi se mentioneaza ca pentru executarea atributiei Curtii de Conturi, Curtea de Conturi controleaza utilizarea alocatiilor bugetare pentru investitii in baza indicatorului de performanta, cum ar fi eficienta, adica dumneavoastra intelegeti ce inseamna, acesta e rezultatul obtinut, raportul din rezultatul obtinut si cheltuiala efectuata.

Intrebarea concreta. Utilizarea mijloacelor financiare prevazute pentru finantarea investitiilor capitale in 2005. Pentru investitiile capitale in 2005
s-au cheltuit 649,4 milioane de lei, dintre care 248,3 milioane de lei pentru gazificare.

Intrebarea este: care este eficienta acestei investitii de 250 milioane de lei in gazificarea Republicii Moldova? Puteti sa-mi spuneti dumneavoastra?

Doamna Ala Popescu:

Stimate domnule deputat,

Eu o sa va raspund in felul urmator. Elaborarea normelor sau criteriilor, standardelor de determinare a eficientei, eficacitatii si economicitatii este, de fapt, un capitol care inca ramine sa fie solutionat in activitatea Curtii de Conturi, ca institutie de control financiar.

Ceea ce tine de raport, controlul executarii investitiilor, realizarii investitiilor capitale, de fapt, conform raportului prezentat, ati putut sesiza, deci, la acest capitol exista unele probleme care cred ca ar urma, vor fi luate in atentie si in discutia respectivelor autoritati.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Doamna Presedinte,

Eu am citit raportul, v-am ascultat atent.

Doamna Maria Postoico:

Intrebarea?

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Dar ma intereseaza...

Doamna Presedinte,

Chestia consta in aceea... Intrebarea este ca eficienta si eficacitatea...

Doamna Maria Postoico:

S-a raspuns.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Si alte chestiuni sint incluse in lege. Adica nu de aceea ca trebuie sa fie elaborate norme si standarde, dar de acum legea prevede ca trebuie sa fie controlata in baza criteriului de performanta. Eficienta sa fie determinata si altele.

Doamna Ala Popescu:

Stimate domnule deputat,

Imi permiteti... Modificarea in lege a fost operata la sfirsitul anului 2005 si elaborarea standardelor de determinare si peste noapte ajustarea personalului la raspunderea la conditii de eficienta si economicitate, credeti-ma ca, fiti de acod, ca nu poate fi efectuata.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Poate fi daca este lege. Legea prevede.

Doamna Maria Postoico:

Bine, in continuare alta intrebare.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Doamna presedinte.

Inca o intrebare.

Articolul 1 – obiectul legii, control financiar extern ulterior de catre Curtea de Conturi. Dumneavoastra nu considerati ca de acum a venit timpul ca dumneavoastra sa aveti nu control extern ulterior, dar totusi sa va implicati in momentul prevederii cheltuielilor, ca sa spuneti ca aceste cheltuieli sint eficiente, ca aceste cheltuieli vor aduce eficacitate sau veti urma ceea ce este acum stipulat la articolul 1, ca controlul ulterior... adica, sa constatam ca am cheltuit neeficient. Fiindca practica altor state demonstreaza ca Curtea de Conturi controleaza eficienta includerii cheltuielilor in buget, dar nu posterior, ulterior.

Doamna Ala Popescu:

Stimate domnule deputat,

De fapt, voi raspunde in felul urmator. Controlul financiar extern ulterior este obligatia institutiilor supreme de control din orice stat, conform declaratiei de la Lima.

Controlul preventiv sau prioritar al finantelor publice si al prevederii finantelor publice este o posibilitate, cum este stabilit in declaratie, pot fi controlate.

In acest context, Curtea de Conturi, mai departe in lege, de fapt, are atributia respectiva si prezinta avizele asupra proiectelor de legi bugetare la compartimentul respectiv. Si acesta este controlul corespunzator la etapa planificarii, desi aceasta prevedere cred ca daca am sta s-o examinam, Curtea nu trebuie sa se implice in politica bugetara a statului.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

Doamna Ala Popescu:

N-o sa controleze legalitatea utilizarii.

Domnul Dumitru Ivanov:

Multumesc, doamna Presedinte.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Curtea trebuie sa spuna ca este eficienta sau nu cheltuiala data.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

Domnul Dumitru Ivanov:

Multumesc doamna Presedinte.

O intrebare pentru doamna Presedinte al Curtii de Conturi.

Pentru prima data in 2005, din fondurile asigurarilor obligatorii de asistenta medicala au fost prevazute mijloace pentru medicamente compensate in suma de 81,4 milioane de lei.

Din raport am inteles ca ati efectuat controlul la acest compartiment. Care sint incalcarile depistate si concluziile Curtii de Conturi?

Va multumesc.

Doamna Ala Popescu:

Stimate domnule deputat,

De la bun inceput am sa mentionez ca scopul sau atributiile Curtii de Conturi sint nu de a stabili doar incalcarile, dar, in primul rind, primordial, de a stabili legalitatea utilizarii conform destinatiei a banilor repartizati la respectivele capitole de cheltuieli.

Ceea ce tine de medicamentele compensate, voi incerca sa raspund in felul urmator. Calcularea sumei necesare pentru medicamentele compensate a fost calculata initial in Legea bugetului 2005, pornind de la populatia pe teritoriul administrat inmultita la 30 de lei, deci pe cap de locuitor, fapt care... Ulterior, fiind aprobat si regulamentul privind pastrarea, evidenta si repartizarea medicamentelor compensate de catre Ministerul Sanatati, Protectiei Sociale si Compania Nationala de Asigurari in Medicina, de fapt, s-a creat o procedura tergiversata si anevoioasa pentru excederea la acest serviciu din partea pacientilor.

Si nu a fost luata in calcul situatia cind medicamentele compensate nu de fiecare data raspund la intrebarea referitor la tratarea sanatatii unor boli incurabile sau a unor pacienti cu deficiente de lunga durata. Dar aceste medicamente se elibereaza pentru o perioada de timp, de exemplu pentru o luna, dupa care pacientul urmeaza repetat sa umble de fiecare data sa culeaga toate acele autorizatii su certificate necesare pentru a primi acces la medicamentele respective compensate.

Domnul Dumitru Ivanov:

Doamna Presedinte,

Trebuie sa inteleg ca acest compartiment este imposibil de urmarit cum se realizeaza.

Doamna Ala Popescu:

Deci, acest compartiment, daca acceptati completarea raspunsului, cred ca urmeaza a fi suplimentat, examinat pe parcursul anilor bugetari 2006, 2007 pentru a examina, pornind de la caracterul bolilor, procentul bolilor, deci, pacientilor care sint intr-un teritoriu respectiv administrativ.

Domnul Dumitru Ivanov:

Va multumesc.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.3.

Doamna Galina Balmos:

Multumesc, doamna Presedinte.

In acelasi context.

Doamna Presedinte,

Va rog, din raportul dumneavoastra, la pagina 19 rezulta ca alocatiile preconizate fondului pentru sustinerea cadrelor didactice tinere din domeniul rural au fost utilizate doar la nivel de 23%.

Care este cauza, cum a depistat Curtea de Conturi, care ar fi cauza acestui proces, fenomen? De ce din 10 milioane de lei s-au platit doar 2 milioane si
300 mii de lei.

Multumesc.

Doamna Ala Popescu:

Stimata doamna deputat,

La aceasta intrebare voi raspunde in felul urmator. Alocatiile prevazute, facilitatile, mai bine zis, prevazute pentru sustinerea cadrelor tinere in mediul rural la momentul calcularii a fost calculat conform constatarilor Curtii de Conturi, pornind de la locurile vacante in fiecare teritoriu si plus pe teritoriul general al Republicii Moldova, netinind cont, de fapt... aceste facilitati, fiind repartizate prin lege pe ani, pe 3 ani, tinerii specialisti, care absolvesc nu in masura deplina, accepta doar alocatiile de sustinere financiara fara alte... sa spunem, necesita si alte facilitati. Motiv din care, cred, poate ar fi necesara examinarea si a altor aspecte de atragere a tinerilor specialisti in mediul rural.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

Domnul Igor Klipii:

Multumesc.

Doamna Presedinte,

Poate nu am fost atent, dar daca v-ati referit, va rog mai detailat referitor la controlul serviciilor vamale din Republica Moldova.

Doamna Ala Popescu:

Stimate domnule deputat,

Cu tot respectul, dar controlul serviciilor vamale si ale Inspectoratului Fiscal in prima jumatate a anului 2006 pe 2005 nu s-a reusit si este inclus in programul pe semestrul al II-lea si va fi raportat, respectiv, cu o mica restanta la momentul examinarii.

Deci va fi raportat pe anul 2006, rubrica pe 2005 la serviciile fiscale, administrarea fiscala de Serviciul Vamal si Serviciul fiscal.

Domnul Igor Klipii:

Multumesc.

Dar vreau sa recunoasteti ca fara a intelege situatia de la vama, va fi foarte greu sa intelegem care este situatia in general.

Multumesc.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

Domnul Ion Gutu:

Multumesc.

Doamna Presedinte,

O intrebare. Vreau sa concretizez, in raportul dumneavoastra, practic, sint evidentiate numai resursele bugetului national, bugetul de stat, asigurarilor sociale, dar finantele care sint gestionate de marii monopolisti de stat, “Moldtelecom”, “Calea Ferata din Moldova”, aceste finante la ce compartiment se refera: finante publice sau private?

Doamna Ala Popescu:

Stimate domnule deputat,

Eu nu pot sa raspund concret, fiindca nu intuiesc care finante le aveti in vedere dumneavoastra concret. Dar le ceea ce tine de agentii economici, Curtea de Conturi controleaza agentii economic atunci cind ei detin, cunoasteti 100% sau
50 plus unu sau administreaza finantele alocate din buget.

Ceea ce tine de controlul Intreprinderii de Stat “ Calea Ferata din Moldova” sau al sectorului de transport feroviar, controlul a fost efectuat si din... a fost examinat preliminar la o sedinta a grupului de lucru si a membrilor Curtii de Conturi si decizia nu a fost luata pentru necesitatea reverificarii atit a unor volume de lucrari, cit si a altor activitati din domeniul respectiv.

Domnul Ion Gutu:

Si o intrebare concreta. In 2005 a fost finantat un proiect foarte important “Calea Ferata Revaca-Cainari” si sint diferite informatii ca a fost finantat numai din contul caii ferate, ca a participat bugetul, a fost o decizie a Guvernului.

Eu personal n-am gasit raspuns. Dumneavoastra puteti sa ma ajutati?

Doamna Ala Popescu:

In continuarea celor spuse anterior, episodul respectiv va fi expus si controlat in procesul definitivarii controlului efectuat la calea ferata si, ulterior, veti fi informat asupra rezultatelor controlului.

Domnul Ion Gutu:

Eu nu sint multumit de raspuns, fiindca asa un obiect si asa sume enorme cred ca trebuiau sa fie si in centrul atentiei dumneavoastra.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

Ne-au ramas 5 minute, eu va rog.

Doamna Valentina Golban:

O intrebare foarte scurta.

Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.

Doamna Popescu,

Vreau sa va intreb, ca ati remarcat aici despre neeficienta folosirii banilor pentru fondul de somaj, precum si asupra solutionarii problemelor privind ocuparea fortei de munca si protectia sociala a somerilor.

Din cite stiu si eu, intr-adevar, acest fond nu este folosit, dar, cu parere de rau, someri avem destui in Republica Moldova. Si as vrea sa stiu, o data cu scoaterea in evidenta a acestui fapt, care a fost cauza, care este cauza sau care au fost principalele probleme. De ce nu s-a realizat, banii... noi oricum am votat, am aprobat bugetul asigurarilor sociale si acesti bani nu sint folositi.

Doamna Ala Popescu:

Deci, stimata doamna deputat,

De fapt, la reflectarea compartimentului respectiv am incercat sa explic succint unele neclaritati in ceea ce tine cadrul normativ imperfect in care isi desfasoara activitatea Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca si modalitatea complicata de operare a modificarilor in volumele de alocatii in interiorul fondului de somaj, lucru pentru care Curtea de Conturi, la examinarea problemei in hotarirea Curtii de Conturi, s-a expus cu o recomandare catre Guvern de a revedea cadrul normativ si de a asigura compatibilitatea acestuia.

Doamna Valentina Golban:

Multumesc mult.

Din cele ce cunosc exista inca o proasta cooperare si colaborare intre ministere si structura Guvernului si de aceea eu si v-am pus intrebarea, pentru ca urmeaza sa fie solutionata, o data ce se aloca banii.

Multumesc.

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc, doamna Presedinte.

Timpul este epuizat.

Se invita la tribuna centrala comisia.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Onorat Parlament,

Comisia pentru politica economica, buget si finante a audiat, in sedinta sa, raportul Curtii de Conturi privind modul de gestionare a resurselor financiare publice din exercitiul bugetar 2005.

Conform articolului 3 din Legea privind Curtea de Conturi, institutia respectiva prezinta Parlamentului anual, pina la 15 iulie, un raport asupra modului de gestionare a resurselor financiare publice din exercitiul bugetar expirat, cuprinzind incalcarile comisiei si masurile intreprinse care se audiaza intr-o sedinta a Parlamentului.

E de mentionat ca ar fi fost logic ca respectivul raport sa fie audiat o data cu raportul Ministerului Finantelor privind executarea bugetului de stat pe anul respectiv. Parlamentul, de fapt, a examinat partial chestiunea pe ordinea de zi. Mai mult decit atit, la acea sedinta a Parlamentului a asistat si conducerea Curtii de Conturi. Dar, totusi, acum revenim la raport.

Vreau sa subliniez ca raportul Curtii de Conturi este consistent, structurat pe domeniile de activitate ale acesteia. Continutul raportului corespunde tematicii. Conform raportului, executia anului bugetar 2005 s-a incheiat cu un excedent triplu fata de dificitul aprobat initial.

Pe de alta parte, restantele agentilor economici la platile in Bugetul de Stat la 1 ianuarie 2006 au constituit circa 1,1 miliarde de lei. Totodata, la finele anului bugetar au ramas neinsusite cheltuieli in marime de 536,1 milioane de lei.

Au fost mentionate lacune in activitatea autoritatilor publice centrale si institutiilor din subordinea lor, cum ar fi: Ministerul Aparari, Ministerul Justitiei, penitenciarele Ministerului Justitiei, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Educatiei, Tineretului si Sportului, Ministerul Dezvoltarii Informationale, Ministerul Finantelor, Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare etc.

In anul 2005, Curtea de Conturi a efectuat controale in 560 de entitati. Despre incalcarile depistate au fost informati Presedintia – 22 de cazuri, Parlamentul –
29 de cazuri, Guvernul – 13 cazuri, institutiile financiare – 8 cazuri. In Procuratura Generala au fost trimise 15 hotariri ale Curtii de Conturi.

In scopul recuperarii prejudiciilor cauzate statului si tragerii la raspundere a persoanelor vinovate, au fost remise 28 de materiale Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei, care, la rindul sau, au pornit 9 cauze penale in baza a 6 materiale. Pe 18 materiale s-a refuzat in pornirea urmaririi penale, din care pe 2 – cu tragere la raspunderea administrativa.

Actualmente, se afla in curs de examinare doua materiale. Si aici, stimati colegi, apare o intrebare care, totusi, este cauza, de ce din 28 de materiale care au fost trimise Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei au fost refuzate 18 sau calitatea materialelor, sau sint alte cauze?

In perioada de referinta au fost intocmite patru procese-verbale administrative, in baza carora fata de doua persoane cu functie de raspundere s-au aplicat sanctiuni administrative in suma totala de 6,8 mii de lei. Au fost litigii de judecata in ordine de contencios administrativ cu subiectii controlati pe 16 cauze, in urma examinarii carora 8 au fost solutionate in favoarea Curtii de Conturi. Pe doua cauze, instantele de judecata au admis cererile de chemare in judecata in favoarea reclamantilor, iar 6 cauze continua sa se afle in curs de examinare.

Conform raportului au fost recuperate in bugetul public national mai mult de 35 milioane de lei, iar in bugetele unitatilor administrativ-teritoriale – 1,6 milioane de lei. Si au fost sanctionate disciplinar 164 de persoane cu functie de raspundere, inclusiv destituite din functie 19 persoane.

Conform articolului 5 alineatul (4) din Legea privind Curtea de Conturi, fractiunile au drept sa solicite controale asupra administrarii resurselor financiare. In aceasta ordine de idei, Curtea de Conturi a efectuat doua controale la solicitarea Fractiunii Partidului Comunistilor si la solicitarea Fractiunii Partidului Popular Crestin Democrat.

Aici vreau sa mentionez ca, conform legislatiei, hotaririle Curtii de Conturi trebuie sa contina cerinte si recomandari in vederea lichidarii incalcarilor si deficientelor depistate, perfectionarea cadrului legislativ si normativ, recuperarea pagubei materiale, sanctionarea disciplinara a persoanelor responsabile de incalcarea legislatiei.

Si vreau sa ma refer la doua hotariri ale Curtii de Conturi. Curtea de Conturi a executat controlul asupra activitatii economico-financiare a Companiei “Teleradio-Moldova” pe perioada anului 2004 si 9 luni ale anului 2005, care au avut drept obiectiv verificarea corectitudinii si rationalitatii utilizarii mijloacelor bugetare, realizarii veniturilor planificate, eficientei managementului activitatii economico-financiare.

La 1 octombrie 2005, Compania inregistra datorii debitoare si creditoare pentru Serviciile de publicitate in suma de 453 mii de lei si, respectiv, 851,1 mii de lei. In anul 2004, din activitatea operationala, Compania a inregistrat pierderi din suma de 23 de milioane lei, iar in perioada de 9 luni ale anului 2005 – aproape de
3 milioane de lei. La contractarea de marfuri si servicii s-au admis incalcari ale prevederilor Legii achizitiei de marfuri, lucrari si servicii pentru necesitatile statutului, evitindu-se procedurile de achizitie stabilite de legislatie.

In urma controlului, s-au depistat incalcari, neajunsuri si abateri, urmare a nerespectarii de catre persoanele responsabile a actelor legislative si normative in vigoare, a managementului neadecvat asupra activitatii in domeniu.

Stimati colegi,

Vreau sa mai mentionez ca stipularile din Hotarirea Curtii de Conturi care a fost luata sint neclare si, practic, nu obliga la nimic administratia Companiei “Teleradio-Moldova”.

Un alt exemplu, Curtea de Conturi a efectuat un control privind utilizarea mijloacelor din fondul pentru sustinerea sectorului agrar in anul 2005 si a constatat ca o parte din mijloace n-au fost utilizate strict si pe deplin in scopul prevazut.

Cu incalcarea legislatiei, au fost subventionati agentii economici cu suma de mai mult de 480 mii de lei. S-au utilizat pentru achitarea datoriilor fata de buget 1,2 milioane de lei. Nu au fost transferate la buget mijloace neutilizate in suma de aproape de 6 sute mii de lei. Ca rezultat, Curtea de Conturi a emis o hotarire, unde s-a mentionat ca Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare si Intreprinderea de Stat “Moldresurse”, presedintii raioanelor o sa ia masuri de rigoare in vederea lichidarii incalcarilor si neajunsurilor stabilite de control, cu aplicarea sanctiunilor disciplinare fata de persoanele care au comis incalcari privind gestionarea si utilizarea mijloacelor destinate sustinerii sectorului agrar.

Asigurarea restituirii mijloacelor financiare acordate nejustificat beneficiarilor din fondul de sustinere a sectorului agrar, precum si a solului in marime de
592,8 mii de lei etc.

In hotarire a fost un punct special, care stipula ca despre executarea hotaririi se va informa Curtea de Conturi in termen de o luna. Cu parere de rau, pina in prezent hotarirea nu a fost executata.

Stimati colegi,

Aici, eu vreau sa atrag atentia asupra eficientei controalelor si hotaririlor. Aceasta este problema problemelor si noi in toate cazurile, trebuie sa ne gindim foarte si foarte atent care masuri trebuie de luat si cum de controlat executarea acestor prevederi.

Executarea bugetului unitatilor administrativ-teritoriale pentru anul 2005 a fost la partea de venituri la nivel de 103,1 la suta, iar la partea de cheltuieli – la nivel de 95,3 la suta. Principalele nereguli constatate la executarea partii de venituri a bugetului raioanelor, neincasari ale impozitelor, taxelor si altor plati in suma totala de mai mult de 31 milioane de lei, toate autoritatile publice locale supuse controlului au inregistrat restante mari ale contribuabililor la platile in buget de la 2,2 milioane de lei pina la 18,8 milioane de lei. Sint si alte neajunsuri. Sint nereguli care au fost constatate si la executarea partii de cheltuieli ale bugetelor unitatilor administrativ-teritoriale.

Si vreau sa subliniez ca au fost constatate foarte multe incalcari in vederea contractarii de marfuri si servicii, care au fost facute cu incalcarea procedurilor prevazute de legislatia in vigoare. Si, bineinteles, pe marginea acestor nereguli nu s-au luat masuri necesare si suficiente de inlaturare a lor.

In ceea ce priveste integritatea si gestionarea patrimoniului public, s-a constatat ca unele autoritati publice centrale n-au acumulat si generalizat informatiile privind evidenta si circulatia patrimoniului public. Aici vreau sa mentionez Ministerului Ecologiei, Ministerului Agriculturii si Industriei Alimentare si altele ca unele intreprinderi, care gestioneaza proprietatea statului, nu functioneaza, altele se afla in procedura de insolvabilitate.

Astfel, din cele 139 de societati pe actiuni aflate in subordonarea Ministerului Agriculturii si Industriei Alimentare, 28 nu functioneaza, iar 15 se afla in procedura de insolvabilitate. Unele autoritati publice centrale de specialitate nu au stabilit indicii economici pentru intreprinderile subordonate, precum si au transmis bunuri in gestiune, in lipsa incheierii contractelor.

Privatizarea obiectelor din Fondul de imobile nelocuibile arendate au fost efectuate in lipsa informatiei privind obiectele pasibile privatizarii sau, in majoritatea cazurilor, a fost efectuata in lipsa acordului care este obligatoriu al administratiei publice centrale si locale. Sint aici si alte momente. Dar totusi, stimati colegi, trebuie sa remarcam si unele progrese.

O imbunatatire in general a managementului financiar, dat fiind faptul ca s-au constatat mai putine incalcari, consolidarea capacitatii de planificare strategica, trecerea la clasificarea bugetara conform standardelor internationale va fi un pas care va asigura o imbunatatire a managementului finantelor publice.

Rectificarea Legii bugetului denota necesitatea unei flexibilitati financiare majore. Volumele de investitii capitale finantate de la bugetul public national cresc in dinamica. Bugetele unor autoritati publice au fost fundamentate pe programe si performante.

Stimati colegi,

In conformitate cu articolul 8, Curtea de Conturi are buget propriu care se prevede distinct in bugetul de stat. Potrivit Legii bugetului de stat pentru anul 2005, Curtea de Conturi a avut un deviz de cheltuieli in suma de 12 milioane
250 de mii de lei pentru un numar scriptic de angajati de 150 de persoane.

Speram ca, prin actiunile sale, Curtea de Conturi va asigura realizarea obiectivului de a facilita contribuabilii ca fiind patronii finali ai proiectului sectorului public, pentru a se asigura ca banii lor sint folositi in intregime in mod legal si eficient.

Tinind cont de cele expuse, Comisia propune adoptarea proiectului de Hotirire privind raportul Curtii de Conturi asupra modului de gestionare a resurselor financiare publice din exercitiul bugetar 2005 si imbunatatirea activitatii acestei institutii.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, domnule presedinte al Comisiei pentru politica economica, buget si finante.

Intrebari pentru comisie?

Microfonul nr.4.

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule presedinte al comisiei,

Am intrebare catre articolul 2 din proiectul de hotarire. Este propus ca Curtea de Conturi sa intreprinda masuri orientate spre eficienta controalelor si hotaririlor si obtinerea unui impact mai mare al activitatii de control. Propun ca aceste doua pozitii sa fie substituite doar printr-o singura pozitie, orientata spre eficientizarea utilizarii banilor publici. Tot din acest articol propun excluderea pozitiei „asigurarea profesionalismului”. Curtea de Conturi nu poate asigura profesiona-lismul, fiindca membrii Curtii de Conturi sint alesi conform legii, votati de Parlament. Si ea nu se poate ocupa de profesionalismul membrilor Curtii de Conturi. Propun sa fie exclusa aceasta pozitie.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Curtea de Conturi prezinta nu numai membrii Curtii de Conturi, dar este un colectiv de 150 de persoane.

Doamna Valentina Cusnir:

Este clar, dar nu poate asigura profesionalismul. Sa-i duca la scoala sau ce sa le faca?

Domnul Marian Lupu:

Doamna Cusnir,

Este vorba de anumite elemente de gestionare corporativa, care se refera si la Curtea de Conturi in egala masura.

Doamna Valentina Cusnir:

Este un punct – consolidarea institutiei. Cred ca aici intra tot si nu trebuie sa venim cu asa niste propuneri aparte.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Pozitia comisiei?

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Nu, eu nu sustin aceasta pozitie. Prima pozitie o sustin. Noi o sa comasam aceste doua momente, dar aceasta pozitie nu.

Domnul Marian Lupu:

Deci, prima propunere a dumneavoastra este acceptata de comisie. Cea de a doua – cu profesionalismul, totusi, o lasam la discretia Curtii de Conturi sa asigure. Ei sint de acord. Da, se simte. Alte propuneri? Eu presupun ca noi deja am si trecut la dezbaterile pe marginea proiectului raportului, proiectului de Hotarire a Parlamentului la acest subiect. Alte propuneri? Nu sint.

Domnule Bondarciuc,

Va multumesc.

Stimati colegi,

La aceasta etapa si in contextul celor discutate anterior, supun votului plenului Parlamentului. Mai sint si luari de cuvint? Se insista?

Bine, stimati colegi.

Inainte de a aproba proiectul de Hotarire a Parlamentului pe marginea raportului Curtii de Conturi trei persoane s-au inscris pentru luare de cuvint, patru deja, da? Doamna Chiriac, domnul Gutu, domnul Braghis, domnul Chetraru.

O invit la tribuna centrala pe doamna Adriana Chiriac.

Domnule Adriana Chiriac:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Stimati membri au Curtii de Conturi,

Onorata asistenta,

Grupul parlamentar al Partidului Popular Crestin Democrat apreciaza prezentarea raportului asupra modului de gestionare a resurselor financiare publice din exercitiul bugetar 2005 de catre Curtea de Conturi in termenul stabilit de lege si consistenta, complexitatea si profunzimea acestuia, dovada a profesionalismului si competentei autorilor.

De mentionat, insa, ca, in conformitate cu articolul 3 alineatul (2) din Legea privind Curtea de Conturi, respectivul raport urma sa fie prezentat intr-o sedinta speciala a Parlamentului, prevedere de care nu a tinut cont Biroul permanent al Parlamentului si subiectul dezbatut acum a ajuns sa fie o chestiune in coada ordinii de zi destul de incarcate a unei sedinte ordinare ale Legislativului.

Am tinut sa fac aceasta precizare, pentru a se evita pe viitor asemenea cazuri. Remarc cu satisfactie ca ultimele modificari operate in Legea nr.312 privind Curtea de Conturi, incadrate in conceptia de reforma a respectivei institutii, sustinuta si promovata de deputatii crestin-democrati si indispensabila intr-o tara care si-a declarat insusirea valorilor democratice in procesul de integrare europeana, au fost asumate de membrii Curtii de Conturi.

Datorita reformarii Curtii de Conturi, inclusiv schimbarii componentei, activitatea acesteia a devenit mai vizibila si mai eficienta, iar principiile responsabilitatii, integritatii, independentei, competentei, rigurozitatii, perseveren-tei si transparentei au devenit principii esentiale de care institutia se conduce.

In acelasi context al completarilor operate in legislatie, competentele Curtii de Conturi s-au largit, in momentul de fata aceasta controlind si utilizarea de catre institutiile publice a granturilor si finantelor alocate de donatorii externi pentru realizarea programelor la care participa Republica Moldova.

Consider ca este un aspect foarte important care ii va stimula atit pe donatori, cit si pe beneficiari in atragerea fondurilor si granturilor utilizate in conditiile de transparenta si corectitudine, fapt reflectat in raportul Curtii de Conturi. Controalele Curtii de Conturi, organizate in baza acelor trei elemente ale auditului performantei, economicitatii, eficientei si eficacitatii la utilizarea mijloacelor bugetare si a patrimoniului public au scos la iveala o multime de nereguli si abateri de la norme din partea mai multor entitati publice.

Aceste rezultate trezesc o serie de nedumeriri si o singura intrebare. In situatia in care ne aflam, deci, cea mai saraca tara din Europa, pe fundalul unui buget de stat auster si destul de insuficient, totusi, cum au putut admite unele institutii, autoritati si intreprinderi, in persoana angajatilor si conducatorilor acestora, sfidind legea si bunul simt, cheltuieli nejustificate, neplati intentionate, redirectionari de fonduri bugetare si alte abateri?

Cum ar putea fi altfel calificata transferarea de catre Ministerul Sanatatii si Protectiei Sociale cu intirziere de tocmai o luna de zile a sumei de 174 de mii de lei azilurilor, internatelor si centrelor pentru batrini in august 2005, suma fiind absolut disponibila in aceasta perioada in contul Ministerului la Banca Comerciala “Moldova-Agroindbank”.

Sau cine se face acum vinovat de neacumularea sumei de circa 2 milioane de lei de la inchirierea manualelor “Deprinderi de viata”, actualmente retrase din programa scolara. Nu pot fi admise actiuni similare cu cele ale administratiei Scolii Profesionale din Cimislia, care utilizeaza 100 mii de lei pentru reparatii capitale, fara proiecte, devize de cheltuieli si excluzind procedura de achizitii publice sau subventionarea in anul 2005 de catre Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare cu 660, 8 mii de lei a sase statiuni tehnologice de masini care, de fapt, au fost create in anul 2004.

Unele constatari reflectate in raport sint de-a dreptul uluitoare, cum ar fi, bunaoara, cele privind cele 15 institutii medico-sanitare publice si 29 de institutii farmaceutice care nu dispun de certificate de evaluare si acreditare in conformitate cu Legea privind evaluarea si acreditarea in sanatate. Sau cele 10 institutii farmaceutice din cele 29 neacreditate si incluse in orarul acreditarii pentru anii 2003, 2004 si 2005, care au refuzat acreditarea.

In acelasi timp, pe parcursul anului 2005 aceste institutii neacreditate au eliberat medicamente compensate in suma de circa 450 mii de lei. Nu stiu daca pina in prezent situatia s-a schimbat, iar daca nu, aceasta ar trebui sa ne puna serios pe ginduri, pe domnul ministru de resort Ion Ababii. In lipsa unei legi a raspunderii ministeriale, ramine o intrebare retorica si inutila. Cum, contrar tuturor prevederilor legislative, in noiembrie 2003, fostul ministru al sanatatii a putut sa semneze un ordin, prin care 60 de institutii medico-sanitare publice au putut admite utilizarea in alte scopuri, decit achitarea serviciilor medicale prestate persoanelor asigurate, a 13,8 milioane de lei, alocate de Compania Nationala de Asigurari in Medicina.

In conditiile nesfirsitelor remanieri de cadre din ministere, necesitatea unei legi a raspunderii ministeriale devine tot mai actuala. In caz contrar, vom fi pusi in continuare in fata situatiei de constatare a lipsei de disciplina financiara si a imposibilitatii de a-i atrage la raspundere pe acei vinovati de risipirea banilor publici. Unele institutii sau autoritati publice centrale si locale admit mari incalcari la darea in arenda a spatiului din patrimoniul public, ceea ce conduce la ratarea unor venituri bugetare considerabile de ordinul milioanelor si denota o lipsa totala de disciplina financiara a administratiei publice.

Stimati colegi,

Ar fi cazul sa cerem o implicare mai serioasa a organelor de drept pentru tragerea la raspundere a persoanelor care se fac vinovate de utilizarea nejustificata si incorecta a banilor si patrimoniului public. Apelez, de asemenea, la structurile Guvernului sa manifeste maxima exigenta si corectitudine la numirea reprezentantilor statului in intreprinderile subordonate in vederea evitarii neglijentei si indisciplinei, pe care Curtea de Conturi le-a constatat in cazul fostului Departament al Privatizarii si Administrarii Proprietatii de Stat al Ministerului Agriculturii si Industriei Alimentare si Ministerului Energeticii conform datelor prezentate in raport.

In rezultatul controalelor efectuate de Curtea de Conturi, la solicitarea grupului parlamentar al Partidului Popular Crestin Democrat, la Compania “Teleradio-Moldova”, care a fost subliniata si in raportul comisiei, au scos la iveala pierderi de peste 23 de milioane de lei in anul 2004, iar in perioada de 9 luni ale anului 2005 – de peste 2 milioane de lei, acestea fiind provocate de incalcarea cu premeditare a actelor legislative si normative in vigoare de catre administratia Ccompaniei. Aceasta trista constatare confirma o data in plus necesitatea operarii urgente a restructurarii in profunzime a Companiei “Teleradio-Moldova” si a selectarii unor persoane oneste, responsabile si competente pentru functiile din administratia acesteia.

Nu pot fi trecute cu vederea cazurile de neexecutare a hotaririlor Curtii de Conturi de catre entitatile supuse controlului, de exemplu, de catre Consiliul raional Taraclia, care se face vinovat de neinregistrarea in evidenta contabila a costului activelor materiale in valoare de 10,2 milioane de lei. Pentru a-i disciplina pe conducatorii de institutii, autoritati si intreprinderi, doritori de a se juca dupa bunul lor plac cu banii publici si de a-i jacmani sfidator si obraznic pe contribuabili, consideram ca trebuie sa incurajam initiativa Curtii de Conturi privind organizarea in cadrul sedintelor de Guvern a unor audieri sistematice ale rapoartelor conducatorilor de ministere si altor autoritati administrative despre executarea cerintelor si recomandarilor hotaririlor adoptate de Curtea de Conturi.

Raportul Curtii de Conturi indica si anumite carente si imperfectiuni ale cadrului legislativ, in special la constituirea unor fonduri speciale, care nu contin si regulamentele de administrare ale veniturilor respective, ceea ce conduce la neincasarea la buget a unor sume considerabile, precum si in situatia trecerii unor institutii din subordinea autoritatilor administratiei publice locale in subordinea administratiei publice centrale si viceversa, precum si, respectiv, lipsa unor raporturi bine definite intre bugetul de stat si bugetele unitatilor administrativ-teritoriale. Aceasta situatie ar trebui sa ne determine pe noi ca deputati sa acordam o atentie sporita acestor aspecte si sa efectuam in regim de urgenta completarile si modificarile legislative necesare.

In concluzie, as dori sa formulez o sugestie. Si anume ca raportul Curtii de Conturi sa fie mediatizat nu doar prin publicarea in “Monitorul Oficial”, ci si prin difuzarea prin intermediul mai multor mijloace de comunicare. Ar fi bine ca, pe parcursul anului, sa apara periodic in publicatiile periodice si in reportajele de radio si televiziune materialele despre activitatea Curtii de Conturi, despre deciziile acesteia si, bineinteles, despre indeplinirea lor.

De asemenea, grupul Partidului Popular Crestin Democrat considera necesar ca raportul Curtii de Conturi sa fie transmis cu titlu de sesizare Procuraturii Generale a Republicii Moldova in vederea initierii procedurilor legale de tragere la raspundere a tuturor celor care s-au facut vinovati de aruncarea pe fereastra si de furtul banilor din bugetul de stat si din bugetele locale.

Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Il invit la tribuna centrala pe domnul Ion Gutu.

Domnul Ion Gutu:

Stimati colegi,

Eu cred ca noi am facut o greseala, a trebuit sa introducem in ordinea de zi raportul Curtii de Conturi – prima intrebare. Si era mai mult interes si, probabil, mai mult entuziasm. Dar totuna eu cred ca este un moment foarte important in activitatea Parlamentului, vreau sa mentionez ca am citit, am ascultat, am audiat de doua ori raportul doamnei Presedinte al Curtii de Conturi Popescu in sedinta comisiei noastre. Astazi, in sedinta in plen am citit, nu vreau sa spun cu mare interes, dar am citit raportul prezentat de Curtea de Conturi.

Deci, sint mai multe momente care trebuie totusi sa le discutam si sa ajungem la unele concluzii, fiindca, in final, eu cred ca Curtea de Conturi este un organ central al Republicii Moldova. De fapt, un organ suprem, cel mai suprem organ care trebuie sa verifice legalitatea si gestionarea finantelor publice. Si cred ca noi astazi vorbim asa, intre noi, impreuna cu Curtea de Conturi si in lipsa conducerii Guvernului, in lipsa ministrilor, in lipsa celor care sint responsabili de gestionarea finantelor publice, deci vorbeste de un nivel oarecare de formalitate, dar ne-am obisnuit asa din an in an si cred ca o sa mearga si in continuare, fiindca spre regret, ceea ce discutam noi astazi, deja a avut loc in 2005.

Raportul bugetului pe 2005 l-am ascultat, aici, in Parlament, l-am aprobat. De aceea, care sint concluziile principale?

Stimati colegi,

E cred ca o diferenta mare intre materialele primite de la Ministerul Finantelor, raportul bugetului pe anul 2005 si raportul Curtii de Conturi nu este o diferenta esentiala. La 80 – 90% se repeta aceleasi compartimente, venituri, cheltuieli, ministere, cifre si toate cifrele acestea sint aranjate in bugetul, in materialele pe care le-am primit de la Ministerul Finantelor.

Sint unele incercari de a trage unele concluzii. Eu nu vreau sa critic, pur si simplu, asa este o traditie, probabil, in Curtea de Conturi si, desi in legea respectiva au fost operate modificari, progrese esentiale in activitatea Curtii de Conturi deocamdata nu sint. Despre aceasta a spus si domnul Bondarciuc. Eu il sustin la acest compartiment pe dumnealui.

Deci, referindu-ma la gestionarea finantelor publice, aceasta este o sarcina importanta sau cea mai importanta sarcina a Curtii de Conturi.

Stimati colegi,

Trebuie sa mentionam ca noi avem, intr-adevar, multiple incalcari ale legislatiei la acest compartiment. Nu este, nu exista articol si nu exista compartiment sau minister in Republica Moldova care sa nu incalce legislatia respectiva sau regulamentele, sau actele respective la compartimentul gestionarea finantelor publice.

Chiar daca formal sa luam cunostinta si de deciziile Curtii de Conturi, caci au fost efectuate mai multe controale: departamente, ministere, primarii, consilii raionale, deci, spre regret, continutul cam este unul si acelasi. Spre regret, chiar si partea constructiva si partea unde sint aranjate punctele de hotariri, eu stiu, fel de fel de cerinte, care sint unele si aceleasi. Deci, eu cred ca noi, in primul rind, cred ca si comisia noastra, domnul Bondarciuc, si deputatii Parlamentului trebuie sa ne gindim la un mecanism de control foarte efectiv, ca, intr-adevar, sa ridicam responsabilitatea Guvernului, in primul rind, si a ministerelor respective.

Am studiat numai un compartiment: investitiile capitale. Ce se intimpla la acest compartiment din an in an? Noi am fost informati, prin Decizia Curtii de Conturi, despre ceea ce s-a intimplat in 2004. La 12 decembrie anul 2005 Curtea de Conturi a studiat aceasta problema, a fost emisa o hotarire despre rezultatele controalelor eficacitatii cheltuielilor pentru investitii capitale, alocate la bugetul consolidat in anul 2004. Peste un an de zile, cred ca o sa auzim, daca va fi normal, in decembrie 2005, 2006, ce s-a intimplat in 2005.

Deci, eu cred ca anume la acest compartiment de investitii capitale, in raportul Curtii de Conturi astazi, ce s-a intimplat in 2005, practic, nu este nimic. Citeva cifre acolo care au fost alocate supra sau, eu stiu, datorii diferite creditoare, acumulate de unele primarii. Deci, cind noi vom primi raspuns la compartimentele ce s-a intimplat in domeniul investitiilor capitale in 2005? Nu gasiti acest raspuns in raportul Curtii de Conturi.

Stimati colegi,

Vreau sa va spun ca ceea ce s-a intimplat in 2004, in primul rind, cu finantarea lucrarilor neaprobate in modul corespunzator. 40 de milioane de lei au fost cheltuite in 2004 pentru finantarea obiectelor care n-au fost incluse in respectiva anexa pe care o intareste si o aproba numai Parlamentul.

In 2005, de asemenea, peste 40 de milioane de lei au fost finantate obiectele care n-au fost prevazute de catre Parlamentul Republicii Moldova. Pe ce baza Guvernul Republicii Moldova poate sa cheltuie sume, zeci de milioane de lei fara aprobarea Parlamentului? Si aceasta din an in an.

La nivel raional, raionul Nisporeni in 2004 incheie doua contracte de antrepriza privind executarea lucrarilor pentru constructia gazoductelor, un moment foarte important, se incheie contractele atunci cind, in general, nu era nici o decizie despre finantarea acestui obiect, nu era documentatia pe acest obiect. Se incheie acordurile. Acordurile sint inregistrate la Agentia Nationala de Achizitii Publice. Iar sint inregistrate. De ce? Vasazica, documentatia nu este. Decizia nu este de finantare. Deci, toata lumea lucreaza, absolut este decizia Parlamentului, este lege, nu este lege. Eu cred ca asa experimente, spre regret, se intimpla la toate nivelurile.

La compartimentul investitii eu i-am pus o doamnei Popescu intrebare foarte concreta. Ce se intimpla la intreprinderile de stat monopoliste, care gestioneaza sute de milioane de lei, acelasi “Telecom”. Cind a fost controlat “Moldtele-
comu”-ul”, intreprindere de stat. Eu sint absolut convins ca acestea sint finante publice, investitii sute de milioane de dolari. Cine verifica aceste investitii? Cine le controleaza? Ministerul Economiei si Comertului nu participa. Poate ministrul de ramura?

Stimati colegi,

Poate, dar nu exista in Republica Moldova un mecanism foarte clar si transparent de efectuare a investitiilor capitale de la bugetul de stat si de la intreprinderile de stat.

Deci, Ministerul Economiei si Comertului a fost inlaturat. Am vorbit de citeva ori de la aceasta tribuna si am dat intrebari: de ce Ministerul Economiei nu participa la procesul de repartizare a investitiilor? Cine discuta nivelul, eu stiu, de eficacitate a proiectelor investitionale? Nimeni. Lista de raion la Ministerul Finantelor. Sunete de la fractiunea, in primul rind, majoritara a Parlamentului si asa se completeaza anexa nr.4. Deci, finantele publice. Eu vreau sa ma adresez Curtii de Conturi. A fost creata o Companie de Asigurare “Moldasig”. Trei fondatori: Calea Ferata, Banca de Economii si Posta Moldovei. Trei companii si trei, vasazica, structuri, practic, in afara de Banca de Economii cu capital mixt, unde se invirtesc milioane de lei.

In 2005, suma premiilor de asigurare la “Moldasig” a fost de 91 de milioane de lei. Cheltuieli pentru despagubirea pierderilor – 8 milioane de lei. Unde sint
82 de milioane de lei? Profitul curat la Ministerul Finantelor este indicat 4 milioane. Eu acum pun intrebarea: acea suma de finante publice sau nu? Acestia sint banii care trebuie verificati sau nu? Si banii acestia, eu cred ca aceasta este o metoda de spalare a banilor cu participarea intreprinderilor de stat. Spre regret, nici “Moldtelecom”-ul, nici “Moldasig”- ul, nici Calea Ferata nu sint controlate din an in an.

Stimati colegi,

Eu nu sint la curent cu planul, ce va fi in anul curent sau in anul viitor, cred ca aceasta este o neregula si o incalcare foarte serioasa, unde, in mare parte, finante publice se repartizeaza fara un control respectiv. Si noi, vasazica, chestiunea aceasta trebuie sa o cerem la Curtii de Conturi.

Alt compartiment. Gazificarea. Eu personal sint pentru gazificare si votez cu ambele miini. A votat si vreau sa spun ca, impreuna cu domnul Popa, avem divergente foarte serioase referitor la raionul Cantemir. Dar 1 miliard de lei, care este eficacitatea?

Stimati colegi,

Unde am bagat noi banii acestia? Ca am adus conducte, am introdus conducte multe si cu preturi, eu stiu, enorme? Nimeni nu poate sa raspunda, tavile.

Da, domnule Bondarciuc,

Nimeni nu poate sa raspunda, deci cine trebuie sa controleze banii din buget? Si vreau sa va spun ca in raioane se duc sute de milioane de lei din bugetul de stat centralizat la comanda, fara proiecte, fara achizitii si alte chestiuni.

Domnul Marian Lupu:

Stimate coleg,

Aveti deja o depasire de 2 minute.

Domnul Ion Gutu:

Ultima intrebare.

Domnul Marian Lupu:

Transparenta.

Domnul Ion Gutu:

Da, domnul Presedinte al tarii a ridicat problema aceasta, foarte serios a pus-o la ultima consfatuire. Nu stiu, a participat doamna Popescu sau nu? Dar noi cunoastem macar un caz de depistare a coruptiei sau a unui caz serios penal in Republica Moldova la initiativa Curtii de Conturi?

Si ultima, eu am intrebat-o pe doamna Popescu la sedinta comisiei: spuneti, va rog, cite conferinte de presa dumneavoastra ati desfasurat de cind lucrati? Nici o conferinta de presa. Nu este informatie, in general, in afara de “Monitorul Oficial”. De aceea, cred ca fractiunea noastra “Alianta «Moldova Noastra»” nu va vota acest raport.

Domnul Marian Lupu:

Il invit la tribuna centrala pe domnul Braghis.

Domnul Dumitru Braghis:

Multumesc, domnule Presedinte.

Onorat Parlament,

Bineinteles ca a fost deja mentionat si era mult mai bine daca aveam astazi o sedinta speciala in aceasta problema, fiindca, in opinia mea, in afara de constatarea unor nereguli care exista in activitatea de gestionare a banilor publici, este mult mai important si eu, de fapt, asteptam in raportul Presedintelui Curtii de Conturi informatia suplimentara anume la capitolul “eficienta gestionarii acestor bani”, fiindca este prezentata foarte multa informatie, sint demonstrate foarte multe lacune, insa nu avem rezultatul respectiv.

Poate ca o solutie ar fi ca astazi sa decidem pentru anii urmatori, de rind cu raportul Presedintelui Curtii de Conturi, sa audiem aici si raportul Primului ministru si al altor persoane responsabile despre faptul ce au indeplinit in rezultatul controlului efectuat de Curtea de Conturi. Dar, citind acest raport, mi-am amintit despre faptul ca, in ultimii 4–5 ani de zile, de la aceasta tribuna, o data cu aprobarea Legii bugetului, permanent se spunea unul si acelasi lucru: avem un buget orientat social. Si iata, analizind raportul Curtii de Conturi, m-am prins la gindul ca, de fapt, nu avem un buget orientat social, dar mai mult, avem un buget politienesc, adica orientat pentru organele de forta. Imi pare straniu acest lucru, mai mult decit atit, ca la guvernare acesti ani de zile s-a aflat un partid care ar trebui sa rezolve problemele sociale.

Daca nu ma credeti, sa vorbim la concret. Am luat realizarea de casa a cheltuielilor bugetului fata de prevederile din anul 2005. Mentinerea ordinii publice si securitatea nationala – 96,1 la suta, justitia si justitia constitutionala – 95,6 si, respectiv, 96,6 la suta, aparare – 88 la suta. Acum sa luam capitolul social. Invatamintul – realizarea 78,6 la suta.

Spuneti-mi, va rog, oare studentii au burse prea mari? Sau s-a marit brusc numarul de studenti care sint inmatriculati din contul statului? Sau avem micsorate taxele pentru studii? Sau avem salarii foarte mari in sistemul respectiv? Sau avem scoli, gimnazii, licee de nivel european? Cred ca nu. Atunci imi pun intrebarea: de ce asemenea reduceri la capitolul “Cheltuieli”?

Un exemplu de la Soldanesti. Acolo Directia de Invatamint a hotarit anul trecut sa economiseasca peste 1 350 000 de lei, dintre care 700 000 de lei la capitolul “hrana copiilor”. Cui ii trebuie asemenea economii? La ce vor duce ele in continuare? Un alt exemplu: cultura – 86,7 la suta.

Domnul Marian Lupu:

La subiectul temei, va rog.

Domnul Dumitru Braghis:

Domnule Presedinte,

Vorbim despre eficienta executarii bugetului care a fost controlat de catre Curtea de Conturi. Inca o problema. Protectia mediului – 64,3 la suta. Parca avem mai putin gunoi, de exemplu, in localitatile Republicii Moldova.

Domnul Marian Lupu:

Domnule Braghis,

Va rog sa ma ascultati. In conformitate cu articolul 90 din Regulament “Luare de cuvint”, vorbitorul urmeaza sa se refere la tema care este pusa in discutie, dumneavoastra analizati structura bugetului. Noi astazi executam nu structura bugetului, examinam raportul Curtii de Conturi privind executarea bugetului.

Domnul Dumitru Braghis:

Domnule Presedinte...

Domnul Marian Lupu:

Eu rog, la fata locului, sa taceti si nu intrati in discutie, conform Regulamentului.

Domnul Dumitru Braghis:

Domnule Presedinte,

Eu va multumesc.

Eu analizez cifrele care sint propuse de Curtea de Conturi si vorbesc despre faptul cum Curtea de Conturi a examinat eficienta executarii bugetului. Spun ca aceste lucruri nu s-au demonstrat in raportul respectiv si aduc cifre care confirma acest lucru.

Poftim, inca un exemplu, gospodaria comunala si serviciile de exploatare a locuintelor. Parca nu avem acoperisuri sparte sau nu avem scari murdare si neluminate, iar cheltuielile la capitolul respectiv sint 74,7 la suta.

Eu cred ca aceste exemple pot fi continuate, de exemplu, si cu completarea rezervelor de stat cu 63,8 la suta. Ce se va intimpla atunci cind, sa nu dea Dumnezeu, vom avea un caz exceptional? Nu stiu.

Inca o problema tot la acelasi capitol “Eficienta utilizarii fondului social”. S-a spus ca la cheltuieli s-a executat la nivel de 98,8 la suta sau cu 46 de milioane mai putin decit era preconizat in Legea bugetului. Totodata, acest lucru este mentionat si in raport, soldul la sfirsitul anului 2005 era de 604 milioane de lei, dintre care fondul de rezerva – 135 milioane de lei. Se pune intrebarea: de ce atunci cind vorbim despre unificarea pensiilor, mai ales la persoanele care au iesit la pensie pina in anul 2 000, se vorbeste ca nu avem bani, iar la sfirsitul anului avem un excedent de peste 600 de milioane, care ar permite sa majoram pensiile aproximativ cu 1 000 de lei fiecarui pensionar din Republica Moldova?

Eu cred ca acest lucru ar putea fi continuat si cu o scrisoare care am primit-o chiar astazi, un lucru interesant de la Posta Veche, a ajuns timp de o luna de zile, in care vecinii pensionarului Covalciuc, care, in ultimul timp, a fost nevoit sa inmorminteze tocmai trei persoane, roaga o asistenta financiara si spun: “Caci a fost nevoit sa vinda pentru aceste inmormintari, practic, tot ce mai aveau in casa.”

Cred ca si acest capitol putea fi rezolvat, daca cheltuielile din bugetul fondului social, despre care Curtea de Conturi trebuia sa ne informeze astazi, erau indeplinite asa cum prevedea legislatia, aprobata de catre noi.

Inca un moment. Executarea si eficienta executarii bugetului la asigurarea medicala – 83,9 la suta la capitolul “Cheltuieli”. Mijloace nevalorificate – 213 de milioane pentru anul 2005. Spuneti-mi, va rog, oare nu puteau fi aceste mijloace, de exemplu, utilizate pentru a plati pensionarilor plombele care costa de la 60 pina la 220 de lei sau o simpla extractie a unui dinte de la 60 pina la 150 de lei?

Cred ca, daca am compara aceste preturi cu pensia medie de 380 de lei sau cu serviciile comunale de 250 de lei in medie pe an, atunci foarte multe din aceste intrebari ar trebui sa dispara. Si sa nu vorbim aici, ca este la subiect sau nu, fiindca problema tine, tot ce discutam aici in Parlament, de interesele cetatenilor Republicii Moldova.

In raport este mentionat inca un moment foarte important, in opinia mea, si se repeta din an in an si poate ar trebui acest moment sa ajunga si in proiectul de hotarire de astazi. Guvernul continuie practica de acordare a unor surse semnificative din buget, fara a fi prevazute in legislatia respectiva, iar mai tirziu tot acelasi Guvern vine in Parlament si noi sintem nevoiti sa acceptam, chiar daca nu este necesar, rectificarea bugetului, asa cum o cere Guvernul.

Eu cred ca inca un moment care este mentionat si asupra caruia ar trebui sa atragem atentia este numirea reprezentantilor statului in intreprinderile de stat. Tineti minte, acum citeva zile am discutat acest lucru aici, in Parlament. Curtea de Conturi insista ca acest lucru este ineficient. Daca privim in continuare, acestea sint iarasi venituri suplimentare la buget pentru solutionarea problemelor tarii.

Vreau sa spun ca, poate, este cazul, astazi, in proiectul nostru de hotarire sa ne adresam si comisiei de profil atunci cind va examina pentru a doua lectura proiectul de Lege respectiv sa tina cont si de incheierea Curtii de Conturi, care, in opinia ea, este una corecta.

Inca un moment care as vrea sa-l aud aici, am vorbit, poate, sa faca Guvernul si alti reprezentanti ai organelor administratiei publice centrale care sint controlate de catre Curtea de Conturi, fiindca cifrele mentionate, exemplele care au fost, au fost doar aduse exemple, insa actiunile care au fost intreprinse fata de acele persoane sau fata de acei care au dus la asemenea rezultate nu se intrevad.

Mai mult decit atit, se vede ca si calitatea documentelor lasa de dorit, fiindca s-a constatat si aici, in plenul Parlamentului, ca o buna parte din acele adresari in organele competente nu duc la aprobarea unor decizii asupra exemplelor date de Curtea de Conturi.

Cred ca daca o sa aprobam astazi hotarirea la acest punct, trebuie sa introducem in aceasta hotarire mai multe prevederi, inclusiv din cele care am vorbit eu, fiindca este o hotarire cam pustie, as spune, care nu poate fi contabilizata. Eu as vrea sa inteleg, de ce, de exemplu, astazi, poate era bine sa auzim si in informatia presedintelui comisiei o succinta informatie despre cele realizate in ultimul an de zile dupa raportul Curtii de Conturi de anul trecut. Poate ca ar fi bine sa stabilim o practica si inclusiv sa prevedem in proiectul de hotarire ca comisia va exercita controlul si peste un an de zile ne va informa despre cele ce s-a intimplat in acest domeniu.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Il invit la tribuna centrala pe domnul Chetraru.

Domnul Iosif Chetraru:

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Stimati deputati,

Audierea raportului Presedintelui Curtii de Conturi in sedinta de astazi reprezinta un eveniment semnificativ nu numai pentru Curtea de Conturi, dar si pentru societate in intregime, deoarece legalitatea si eficacitatea utilizarii banilor si patrimoniului public este foarte important. Pentru Parlament aceasta audiere este un pas spre amplificarea activitatii de monitorizare a aplicarii legislatiei.

De fapt, sedinta de astazi vorbeste nu numai despre control, dar si despre dorinta comuna de a imbunatati managementul finantelor publice. Acest exercitiu este posibil datorita deciziei comune a tuturor fractiunilor de a asigura un control extern al utilizarii banilor publici, care a fost realizata prin adoptarea la 12 august 2005, 6 ianuarie 2006 a unor completari si modificari ale Legii privind Curtea de Conturi.

Raportul prezentat de Curtea de Conturi este nu doar al Curtii de Conturi, dar, in primul rind, un raport al executorilor primari si secundari asupra modului de gestionare a patrimoniului public privit si analizat din exterior.

Examinind raportul prezentat, Fractiunea Partidului Comunistilor mentioneaza ca totalurile activitatii Curtii de Conturi marturisesc despre eficacitatea activitatii de control extern, orientate spre constatarea incalcarilor financiare economice si elaborarea recomandarilor privind imbunatatirea procesului bugetar, care au un impact pozitiv asupra modului de administrare a patrimoniului public.

Concomitent, tin sa mentionez ca, in pofida masurilor intreprinse si a rezultatelor obtinute de catre Guvern si atributiile administratiei publice locale in domeniul managementului finantelor publice, fapt constatat nu numai de Curtea de Conturi, dar si de organizatiile internationale, remarc ca sintem doar la inceputul unei etape de ajustare a sistemului bugetar si a procesului bugetar la standardele internationale si la cele mai bune practici europene.

In aceasta ordine de idei, sustinem ca vom acorda suportul necesar Guvernului in implementarea proiectului managementului finantelor publice si Curtii de Conturi in realizarea Planului de dezvoltare strategic al Curtii de Conturi pe perioada anilor 2005 – 2010.

Constatarile Curtii de Conturi privind evidenta oportuna si deplina a patrimoniului public urmeaza sa-i puna in garda pe toti responsabilii. In acest context, asteptam ca Guvernul sa prezinte cit mai urgent proiecte ale noului cuprins al Legii contabilitatii. Concomitent, Guvernul urmeaza sa prezinte Parlamentului nu doar raportul privind executarea bugetului de stat, dar si un raport financiar complet pe segmentul de stat. Sintem constienti ca ultima nu este deloc o sarcina usoara, insa trebuie realizata pe parcursul urmatorilor ani.

Analiza raportului prezentat de Curtea de Conturi denota ca un sector destul de vulnerabil din punct de vedere al incalcarilor si important din punct de vedere al impactului asupra eficientei utilizarii banilor publici este sectorul ce tine de achizitiile publice.

Formalizarea procedurii de achizitii publice, supercentralizarea lor si in straduinta doar de a respecta legislatia la economisirea, chipurile, a banilor publici si la imbunatatirea calitatii marfurilor si serviciilor duce la o profanare ideii si la birocratizarea procedurii.

Din aceste motive, este necesara transferarea responsabilitatii pe seama executorilor de bugete. Urmeaza sa simplificam procedura si sa imbunatatim transparenta achizitiilor publice. Speram ca proiectul noii legi in acest domeniu, elaborat de Guvern, va contribui la largirea numarului de furnizori de marfuri si de servicii publice, va mari gradul de concurenta si va aduce beneficii atit sectorului public, cit si celui privat.

Un alt sector important care da mari batai de cap este utilizarea mijloacelor financiare contrar destinatiei si este un aspect important urmarit de catre Curtea de Conturi. Sintem convinsi ca acest segment este doar o consecinta particulara a unei probleme complexe si majore, cea a utilizarii eficiente a banilor publici. Eficientizarea administrarii proprietatii publice este sarcina care sta astazi nu numai in fata organelor de stat, dar si a societatii. Doar fiecare leu cheltuit neeficient este scos din buzunarul contribuabililor.

In aceasta ordine de idei, elaborarea bugetelor orientate la rezultate si performante nu este doar un scop in sine, ci este un instrument al activitatii eficiente de guvernare in ansamblu. Iata de ce Сurtea de Сonturi, ca un organ independent si depolitizat, trebuie sa prezinte societatii si Parlamentului o informatie obiectiva privind economicitatea, eficienta si eficacitatea utilizarii banilor contribuabililor in procesul atingerii scopurilor propuse.

Auditul performantei trebuie sa devina un sector de elita in activitatea Curtii de Conturi. Pentru aceasta Curtea de Сonturi ar trebui sa atraga in lucru, nu numai sa foloseasca metodologii noi, personal pregatit in diferite domenii. Pentru a audia unele activitati specifice, de exemplu: investitiile capitale, ecologia, programele medicale si altele, Curtea de Conturi urmeaza sa antreneze experti certificati.

In perioada darii de seama, Curtea de Conturi nu a folosit acest drept si din aceste motive unele din actele de control sint superficiale, iar hotaririle neutre fara concluzii, specificari concrete si utile.

Un aspect important in activitatea Curtii de Conturi este dezvoltarea relatiilor cu Parlamentul. Aceasta conlucrare este multidirectionala si consta nu numai in aceea ca Curtea de Conturi este obligata sa efectueze unele controale la cerintele fractiunilor parlamentare, Curtea de Conturi poate si trebuie sa participe la perfectionarea legislatiei bugetar-fiscale.

Avizele prezentate de Curtea de Conturi la proiectul legii bugetului de stat pe anul 2006 si la alte legi au fost mai calitative si au contribuit la imbunatatirea principalului document financiar al anului. Aici ar trebui sa atragem atentia noastra, a parlamentarilor, ca nu intotdeauna aceste avize si acest propuneri, pe care le prezinta Curtea de Conturi, se iau in seama.

In acelasi timp, este cert ca sint multe incompatibilitati si discordante intre prevederile diferitor legi care sustin acelasi aspect, lucru care urmeaza a fi reparat. Consider ca Curtea de Conturi urmeaza sa vina cu aceste propuneri direct in comisiile de profil ale Paramentului si nu neaparat prin Guvern, fiindca se tergiverseaza timpul si nu la momentul necesar apar aceste proiecte.

As dori sa evidentiez faptul ca activitatea Curtii de Conturi a devenit mai eficienta, controalele sint mai calitative, mai concrete. Consider, insa, ca actul de control este benefic atunci cind este un control strict asupra executarii prescriptiilor. Cu parere de rau, nu se vede continuitatea. Se vede ca trebuie de propus un regulament de postcontrol, care ar permite sa fie urmarit rezultatul si, desigur, Curtea de Conturi sa informeze societatea despre rezultatele controalelor.

Analiza proceselor din domeniul bugetar-fiscal, din exercitiul bugetar 2005, efectuat de Curtea de Conturi, denota, de rind cu repetarea unor incalcari si neglijari, aparitia noilor abateri. Asa ca Curtea de Conturi are de lucru si in perspectiva.

Pornind de la cele mentionate, Fractiunea Partidului Comunistilor sustine proiectul de hotarire asupra raportului Curtii de Conturi, prezentat de comisia de profil.

Doamna Maria Postoico:

Va multumim.

Stimati colegi,

In aceasta ordine de idei, supun votului acest proiect de hotarire. Dumneavoastra aveti propuneri la proiect?

Microfonul nr.5.

Domnul Iurie Bolboceanu:

Va multumesc, doamna Presedinte al sedintei.

Eu am citeva propuneri referitoare la proiectul de hotarire, de fapt, si in contextul la ceea ce a propus si domnul Braghis. Ca sa introducem un punct, prin care Comisia pentru politica economica, buget si finante va tine cont de concluziile Curtii de Conturi privind reprezentantii statului in societatile pe actiuni la promovarea in a doua lectura a Legii cu privire la intreprinderea de stat. Aceasta este o propunere care poate fi dupa punctul 4, punctul 5.

Si a doua propunere. Guvernul va informa Parlamentul despre realizarea punctului 3 din prezenta hotarire in luna noiembrie 2006.

Si ultimul punct. Controlul asupra executarii hotaririi Parlamentului se pune in sarcina Comisiei pentru politica economica, buget si finante. Daca se accepta...

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.3.

Comisia.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Stimati colegi,

Eu personal nu accept propunerea aceasta, din care considerente? Ultima propunere se pune in sarcina comisiei. Daca ati citit atent raportul Curtii de Conturi, el include executarea bugetului de stat pe anul precedent. Mai departe. Sint acolo si momente ce tin de discutarea bugetului asigurarilor sociale de stat, fondului de asigurari obligatorii de asistenta medicala, bugetelor unitatilor administrativ-teritoriale. Adica, diferite momente care intra in competenta diferitelor comisii. De aceea, eu nu accept aceasta propunere.

Pentru a include ca Guvernul sa ne informeze in noiembrie, dar poate o sa fie necesar sa ne informeze in septembrie sau in decembrie? De ce noi ne legam asa de acest termen? Eu nu accept aceasta propunere.

Domnul Iurie Bolboceanu:

Noi putem exclude termenul, dar sa fie o stipulare “Guvernul va informa despre realizarea acestor sarcini care sint puse in functia Guvernului”.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Adica, eu personal nu accept.

Doamna Presedinte al sedintei o sa puna la vot si o sa votam.

Doamna Maria Postoico:

Da, cealalta chestiune care se refera la intreprinderea de stat cu reprezentantii. La fel, da?

Domnul Iurie Bolboceanu:

Doamna Presedinte al sedintei,

Noi...

Doamna Maria Postoico:

Insistati de a pune la vot?

Domnul Iurie Bolboceanu:

Nu ca insist. Sint concluziile Curtii de Conturi privind activitatea reprezentantilor de stat in societatile pe actiuni. Noi, recent, o sa discutam in lectura a doua Legea cu privire la intreprinderea de stat. Ar fi normal ca aceste concluzii sa fie luate in cont, atunci cind vom discuta Legea cu privire la intreprinderea de stat. Pentru ca, in cazul acesta, propunerile Curtii de Conturi vor ramine numai pe hirtie.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.3.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Stimate domnule deputat,

Noi miercurea viitoare o sa discutam toate amendamentele si propunerile pentru lectura a doua la legea privind intreprinderea de stat. Toate momentele, aveti dreptate sa le propuneti, sa dati amendamente, propuneri si sa discutam in cadrul sedintei comisiei si o sa iesim la sedinta plenara.

Doamna Maria Postoico:

Da, dupa adoptarea legii, atunci se poate de pus in sarcina Curtii de Conturi.

Microfonul nr.4.

Domnul Dumitru Braghis:

Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.

Eu consider ca, in dezvoltarea ideei, pe care a propus-o domnul Bolboceanu, poate sa nu invitam sa ne informeze despre aceasta hotarire, ci Guvernul, daca nu dorim in luna noiembrie, fixam timp de 6 luni de zile, va prezenta Parlamentului o informatie despre inlaturarea lacunelor mentionate in raportul Curtii de Conturi audiat astazi.

Cred ca acest lucru ar trebui, indiscutabil, sa apara in aceasta hotarire, fiindca, altfel, iese ca noua Curtea de Conturi ne-a numit mai multe lucruri negative, iar noi, Parlamentul, ne facem ca nu le vedem, nu le auzim sau le lasam fara nici un fel de atentie. De aceea, eu as ruga ca Parlamentul sa sustina aceasta propunere si s-o supuneti votului.       

Doamna Maria Postoico:

Cadrul legislativ aveti in vedere sau acele masuri care sint pentru...

Domnul Dumitru Braghis:

Eu vorbesc despre neregulile demonstrate in raportul Curtii de Conturi.

Doamna Maria Postoico:

E clar.

Domnul Dumitru Braghis:

Sint foarte multe locuri nedemonstrate acolo si este vorba de activitatea Guvernului, nu numai a Guvernului, de fapt.

Doamna Maria Postoico:

E clar. Propunerea a fost clara, da? Supun votului propunerea inaintata de domnul deputat Braghis de a pune in sarcina Guvernului luarea masurilor in vederea executarii cerintelor hotaririlor Curtii de Conturi.

Domnul Dumitru Braghis:

Si a informa Parlamentul despre aceasta.

Doamna Maria Postoico:

Si a informa Parlamentul despre aceste masuri.

Domnul Dumitru Braghis:

Perioada poate sa fie, de exemplu, 6 luni de zile, eu stiu...

Doamna Maria Postoico:

Comisia.

Microfonul nr.3.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Noi prevedem la articolul 3 in adresa Guvernului: “Guvernul va asigura executarea cerintelor hotaririi Curtii de Conturi de catre ministere, alte autoritati publice centrale de specialitate si autoritatile administrative vizind administrarea si utilizarea s.a.m.d. Vor lua masuri in vederea asigurarii...”

Doamna Maria Postoico:

O parte din propunerea dumneavoastra este inglobata in acest proiect.

Domnul Dumitru Braghis:

O parte. Dar, totusi, pina la urma noi am vorbit astazi ca nu vedem eficienta rezultatelor respective. De aceea, o informatie a Parlamentului este absolut necesara.

Doamna Maria Postoico:

La vot, da? Cine este pentru propunerea inaintata de domnul deputat Braghis, va rog sa voteze. Majoritatea.

Domnul Dumitru Braghis:

Multumesc.     

Doamna Maria Postoico:

Mai multe propuneri nu sint, da?

Va multumesc mult.

Deci, supun votului proiectul de Hotarire privind Raportul Curtii de Conturi asupra modului de gestionare a resurselor financiare publice din exercitiul bugetar 2005. Cine este pentru, rog sa voteze. Aproape unanim de cei prezenti in sala, in afara de domnul Untila.

Multumim mult.

Stimati colegi,

De fapt, ordinea de zi este de acum epuizata. Va aduc la cunostinta ca urmatoarea sedinta va avea loc pe data de 20 iulie la ora 10.00, joi. Cu aceasta inchei sedinta de astazi.

Va multumesc pentru participare.

Sedinta s-a incheiat la ora 15.05.

Stenograma a fost pregatita spre publicare
in Directia documentare parlamentara a
Aparatului Parlamentului.