DEZBATERI  PARLAMENTARE

Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XVI-a

SESIUNEA a VIII-a ORDINARĂ – DECEMBRIE 2008

Şedinţa din ziua de 4 decembrie 2008

(STENOGRAMA)

Sumar

1.       Declararea şedinţei ca fiind deliberativă.

2.       Dezbateri asupra ordinii de zi, adoptarea ei.

3.       Dezbaterea şi adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.3052 pentru modificarea si completarea Legii nr.61-XVI din 16 martie 2007 privind activitatea de audit (art.5, 20, 28 ş.a.).

4.       Dezbaterea şi adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.2150 privind constituirea Rezervaţiei istorico-culturale şi natural-peisagistice “Orheiul Vechi”.

5.       Dezbaterea şi adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.2241 cu privire la construcţia unui cămin pentru Universitatea de Stat de Educaţie Fizică şi Sport.

6.       Dezbaterea şi aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.1806 cu privire la modificarea şi completarea unor acte legislative (Legea cu privire la activitatea farmaceutică – art.5¹, 10, 11 ş.a.; Legea cu privire la medicamente – art.3, 5, 7 ş.a.).

7.       Dezbaterea şi aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.2579 cu privire la modificarea articolului 1 din Legea nr.124-XVI din 11 mai 2007 pentru ratificarea Convenţiei-cadru a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii privind controlul tutunului.

8.       Dezbaterea şi aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.3053 privind completarea anexei la Legea nr.331-XV din 7 octombrie 2004 pentru aprobarea Listei obiectelor ale căror lucrări de expertiză tehnică, de prospecţiuni, de proiectare, de construcţie şi de restaurare, cu atragerea mijloacelor băneşti donate de către persoane fizice şi juridice, sînt scutite de taxa pe valoarea adăugată.

9.       Dezbaterea şi aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.1700 pentru modificarea şi completarea Legii cetăţeniei Republicii Moldova nr.1024-XIV din 2 iunie 2000 (art.22, 28, 33, 37).

10.    Întrebări.

11.     Declaraţia domnului deputat Gheorghe Susarenco – Fracţiunea parlamentară “Alianţa «Moldova Noastră»”.

12.     Declaraţia domnului deputat Ion Neagu.

Şedinţa începe la ora 10.00.  

Lucrările sînt conduse de doamna Maria Postoico, vicepreşedinte al Parlamentului, asistată de domnul Iurie Roşca, vicepreşedinte al Parlamentului.

Domnul Maxim Ganaciuc – director general adjunct al Aparatului Parlamentului:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Bună dimineaţa.

Vă anunţ că la lucrările şedinţei de astăzi a plenului Parlamentului, din totalul celor 101 de deputaţi, şi-au înregistrat prezenţa 96 de deputaţi. Nu s-au înregistrat deputaţii: Vasile Grozav, Vlad Cubreacov, Angela Leahu, Eugenia Stîrcea, Ivan Banari.

Doamna  Maria Postoico:

Vă mulţumesc.

Bună dimineaţa.

Stimaţi colegi,

Şedinţa este deliberativă. Rog să onorăm Drapelul Ţării. (Se onorează Drapelul Ţării.)

Mulţumesc.

La ordinea de zi.

Microfonul nr.5.

Domnul  Veaceslav Untilă:

Mulţumesc, doamnă Preşedinte al şedinţei.

Onorată asistenţă,

Stimaţi colegi,

Ieri, toate partidele politice au participat la Expoziţia partidelor politice, organizată de Comisia Electorală Centrală, de către Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare şi de către “ADEPT”.

A fost o conferinţă şi a fost o expoziţie, unde, în principiu, s-a vorbit foarte mult despre viitoarea campanie electorală şi cum vor fi reflectate, practic, partidele politice în acea campanie electorală. A fost domnul Gorincioi, care ne-a promis că lucrurile se vor desfăşura foarte bine şi opoziţia va fi mulţumită de ceea ce se întîmplă, ca să ajungem seara şi să vedem, practic, că la această expoziţie a fost doar un singur partid politic – Partidul Comuniştilor, cu o lozincă trăsnet, că pentru ei  va vota şi opoziţia în 2009. Lor nu le ajung voturile electoratului...

Doamna  Maria Postoico:

Domnule Untilă,

Eu vă rog, la ordinea de zi.

Domnul  Veaceslav Untilă:

...dar le mai trebuie şi voturile opoziţiei.

La ordinea de zi, doamnă Preşedinte al şedinţei.

Doamna  Maria Postoico:

Da, eu vă rog.

Domnul  Veaceslav Untilă:

La ordinea de zi. Eu propun ca astăzi, la finele şedinţei să fie invitat aici preşedintele pretinsei televiziuni publice şi să explice cum se cheltuiesc banii publici şi de ce se reflectă imaginea doar a unui partid de guvernămînt? Prima.

Şi a doua. Fracţiunea “Alianţa «Moldova Noastră»”, care participă la această expoziţie, astăzi, în formă de protest, va părăsi această expoziţie. Căci cu voi altfel nu este posibil să te lupţi.

Mulţumesc.

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

Domnul  Dumitru Braghiş:

Mulţumesc.

Doamnă Preşedinte al şedinţei,

Noi am înaintat o iniţiativă legislativă ce ţine de formarea unei structuri pentru protecţia consumatorilor încă la 5 noiembrie şi pînă astăzi nu vedem documentul nici plasat pe site, nici, cum prevede Regulamentul Parlamentului, nu este pornită procedura legislativă. Am vrea să înţelegem: care este problema? Sau de ce acest document nu este pornit în conformitate cu prevederile legislaţiei?

Doamna  Maria Postoico:

Bine. Noi o să discutăm la Biroul permanent, să vedem care este cauza acestui proiect.

Microfonul nr.5.

Domnul  Gheorghe Susarenco:

Mulţumesc, doamnă Preşedinte al şedinţei.

Eu rog să fiu înscris cu luare de cuvînt din partea Fracţiunii “Alianţa «Moldova Noastră»” la proiectul nr.3188 privind aprobarea Strategiei dezvoltării societăţii civile şi pentru o declaraţie la sfîrşitul şedinţei, iarăşi din partea Fracţiunii, privind suprimarea de către regimul comunist a drepturilor cetăţenilor Republicii Moldova la libera circulaţie.

Vă mulţumesc.

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

Domnul  Dumitru Diacov:

Da, doamnă Preşedinte al şedinţei,

Mulţumesc.

Cîteva cuvinte referitor la evenimentul de ieri, la această expoziţie. Problema nu e numai în ceea ce spune domnul Untilă, noi ne-am deprins cu această chestie. Problema este că, la ultimele alegeri locale, Partidul Comuniştilor a acumulat, cît?  40% – 45%. 35%. Bine, 35%.

Doamna  Maria Postoico:

Domnule Diacov,

Dacă este la ordinea de zi. Dacă aveţi declaraţie, la sfîrşitul şedinţei.

Domnul  Dumitru Diacov:

Doamnă Preşedinte al şedinţei,

Aveţi oleacă de răbdare.

Doamna  Maria Postoico:

Vă rog, la ordinea de zi.

Domnul  Dumitru Diacov:

Acum, 55% care nu au votat Partidul Comuniştilor, aceşti oameni plătesc cotizaţii, impozite. Televiziunea publică este finanţată din impozitele acestor oameni. Este o chestie foarte simplă, canalele private, inclusiv NIT, au prezentat, practic, toate partidele, cîteva cuvinte. Televiziunea publică, care este finanţată din banii publici, se opreşte numai la un stand şi cu bătaie de joc. Că, adică, înţelegeţi, cînd priveşti aceste chestii nu îţi vine să trăieşti în această ţară. Iată care e problema, stimaţi prieteni. Dacă sînteţi siguri că cîştigaţi...

Doamna  Maria Postoico:

E clar.

Domnul  Dumitru Diacov:

...alegerile, atunci de ce faceţi această chestie?

Doamna  Maria Postoico:

E clar, domnule Diacov.

Domnul  Dumitru Diacov:

A doua, puţin mai serioasă.

Doamna  Maria Postoico:

La ordinea de zi “tol′co”.

Domnul  Dumitru Diacov:

La ordinea de zi.

Partidul Comuniştilor, pe parcursul a multor ani de zile, eu vă rog, linişte, linişte. Pe parcursul a multor ani de zile...

Domnule Răducan.

Doamna  Maria Postoico:

Domnule Diacov,

Vă rog, mai succint.

Domnul  Dumitru Diacov:

...a speculat problema privatizării şi a vorbit foarte mulţi ani în sensul că democraţii au “prihvatizat”, nu ştiu ce şi nu ştiu cît. Acum, comuniştii, la şedinţa Guvernului de săptămîna trecută, îmi pare, da, au aprobat acest plan de privatizare urgentă a tot ce mai este în posesia statului. Eu cred că, stimaţi prieteni, şi Fracţiunea Partidului Democrat cere Guvernului să îşi sisteze această decizie, această iniţiativă, fiindcă sînt mai multe chestiuni. Nu putem să privatizăm în condiţiile de criză economică. Şi nici un gospodar nu poate să îşi permită această chestie, nu se vînd şi nu se cumpără obiecte serioase.

Doamna  Maria Postoico:

E clar, domnule Diacov.

Domnul  Dumitru Diacov:

Noi nu putem să ieşim în pachet, aşa cum a fost anunţat că se privatizează de 4 miliarde. Într-adevăr, ce să se facă cu aceste 4 miliarde? Să meargă la consum sau să se piardă aceşti bani?

Doamna  Maria Postoico:

E clar.

Domnul  Dumitru Diacov:

De aceea, noi propunem ca domnul Dodon, care e un ministru, parcă, simpatic şi, parcă, destul de bine priceput în meserie, să vină să informeze, cum are de gînd Guvernul să realizeze această decizie? Fiindcă noi considerăm că este o decizie, aşa cum spuneau cîndva comuniştii, antinorodnică.

Mulţumesc.

Doamna  Maria Postoico:

E clar.

Microfonul nr.3.

Domnul  Vladimir Ţurcan:

Mulţumesc.

La solicitarea autorilor, Comisia propune excluderea de pe ordinea de zi a proiectului cu nr.3074, nr.4 din ordinea de zi de astăzi, şi a proiectului nr.3188, nr.7 din ordinea de zi. În special ultimul, nr.3188 să fie trecut pentru data de 11 decembrie.

Doamna  Maria Postoico:

Pentru?

Domnul  Vladimir Ţurcan:

11 decembrie.

Doamna  Maria Postoico:

Pentru 11 decembrie. Da, am înscris.

Microfonul nr.5.

Domnul  Ion Neagu:

Vă mulţumesc.

Rog să îmi oferiţi timp la sfîrşitul şedinţei pentru o declaraţie.

Mulţumesc.

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

Domnul  Vladimir Filat:

Mulţumesc, doamnă Preşedinte al şedinţei.

În primul rînd, eu nu sînt de acord că cu voi nu este posibil să te lupţi. Este posibil şi încă se poate de învins în această luptă. Primul lucru.

Al doilea lucru foarte important, stimată doamnă Preşedinte al şedinţei, în continuarea celor expuse de coleg, vizavi de privatizările anunţate. Vizavi de ordinea de zi, stimaţi colegi, fiindcă, la sfîrşit de mandat, doriţi nu să privatizaţi obiectele, pentru a avea aportul la capitalul social de tehnologii ş.a.m.d., dar doriţi să le acaparaţi.

Întreprinderile expuse sînt foarte tentante, graba cu care se face acest lucru demonstrează exact scopul. Aici, în Parlamentul Republicii Moldova, cînd s-a propus includerea în Programul de privatizare a Cantinei Parlamentului, a “AIR-Moldova”, a Hotelului “Codru”, se spunea că, de fapt, este o decizie de principiu. Că aceste privatizări...

Doamna  Maria Postoico:

Domnule Filat,

Propunerea.

Domnul  Vladimir Filat:

Vă fac o propunere. Aceste privatizări urmează să aibă loc peste 2–3 ani. După cum vedem, Hotelul “Codru” deja este inclus în Programul de privatizare şi urmează să fie privatizat pînă la sfîrşitul anului. Spuneam de la acea tribună că este cunoscut cumpărătorul. În acest sens, eu consider că este absolut necesar ca să vină domnul Dodon sau chiar Prim-ministrul şi să explice, care este strategia în acest domeniu.

Dacă se doreşte acapararea acestor active importante ale statului, este o problemă şi trebuie să o cunoască toţi. Dacă, cu adevărat, se doreşte aport în economia naţională a capitalului, a experienţei şi a pieţelor, este cu totul alt lucru. Parlamentul este în drept să cunoască aceste lucruri.

Eu vă mulţumesc. Şi aş ruga chiar să fie pusă la vot această propunere.

Mulţumesc.

Doamna  Maria Postoico:

Am înscris.

În continuare, microfonul nr.4.

Domnul  Vasile Balan:  

Mulţumesc, doamnă Preşedinte al şedinţei.

Noi vorbim de nişte valori europene, democratice ş.a.m.d., dar ne facem de rîs permanent în faţa Europei. Pe parcursul lunii noiembrie, la propunerea Biroului Executiv al Reţelei Asociaţilor şi celor locali din ţările Europei de Sud-Est, în Republica Moldova trebuia să desfăşurăm o întrunire a aleşilor locali. M-am adresat domnului ministru Cozma, m-am adresat domnului Goga ca să ne dea contra plată sala acestui palat. În decurs de o lună, Goga făcea trimitere la Cozma, Cozma la Goga. Îmi pare rău de Cozma că nu a hotărît această întrebare şi a fost concediat din serviciu.

Dar, stimaţi colegi, nu pot înţelege un lucru, dacă unora se permite în această sală şi altora nu, să se spună clar, că se permite numai unor anumite categorii de oameni şi partide politice, iar altora nu li se permite. Sîntem într-o situaţie stupidă. Am invitat reprezentanţi de la Consiliul Europei. Am invitat...

Doamna  Maria Postoico:

Propunerea.

Domnul  Vasile Balan:

...reprezentanţi din 6 ţări, ca, la urmă, nu ştiu ce să le spun. Nu avem sală.

Stimaţi colegi,

Ne adresăm lui Smirnov ca să ne dea sală la Tighina sau ce să facem?

De aceea, doamnă Preşedinte al şedinţei, vă rog frumos, ca să vină cineva din partea Guvernului să ne explice, contra plată se poate să desfăşurăm o întrunire acolo sau nu? Vă rog foarte frumos.

Mulţumesc.

La sfîrşitul şedinţei, acum să vină.

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.3.

Domnul  Grigore Petrenco: 

Спасибо. Что касается этих вопросов о приватизации, которые так истерично поднимаются, есть одно очень хорошее выражение, господин Филат, на русском: «Чья бы корова мычала, а ваша бы молчала». От фракции предлагается исключить из повестки дня проект 3468.

Doamna  Maria Postoico:

Încă o dată, domnule Petrenco, nu se aude. Nr.3468?

Microfonul nr.5.

Doamna  Vitalia Pavlicenco: 

Doamnă Postoico,

În primul rînd, vreau să aflu dacă s-a discutat în cadrul Biroului permanent problema privind modalitatea în care prezidaţi şedinţele Parlamentului în lipsa lui Marian Lupu. Pentru că astăzi de acum am văzut că vă încurcaţi şi în privinţa limbilor. Iar ceea ce vreau să...

Doamna  Maria Postoico:

A fost special, doamnă Pavlicenco, am făcut-o.

Doamna  Vitalia Pavlicenco.

Nu mă interesează.

Doamna  Maria Postoico:

Da, apoi asta e. Să ştiţi, să cunoaşteţi.

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

Dar ceea ce vreau să spun în privinţa privatizării, vreau să zic, probabil, aceşti comunişti capitalişti ai noştri sînt foarte neîncrezuţi că vor cîştiga alegerile. Şi aceasta explică faptul...

Doamna  Maria Postoico:

La ordinea de zi, doamnă Pavlicenco.

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

...şi graba că vreţi să privatizaţi sau să “prihvatizaţi” totul atît de repede. Ori nu vă ajung bani, ori vă temeţi că nu veţi avea un Guvern şi nu veţi fi majoritari în viitoarea legislatură şi de aceea.

Doamna  Maria Postoico:

Propunerea.

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

...vreţi să furaţi ce a mai rămas în stat. Propun acelaşi lucru, ca să nu  complicăm, că o să avem o grămadă de procese după ce nu veţi mai fi la guvernare, să stopaţi acest proces, să vină aici reprezentanţii Guvernului să discute şi să fie cît mai transparentă această problemă. Pentru că nu aţi făcut prea mult în statul acesta, ca să furaţi atîta.

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

A doua ieşire.

Domnul  Vladimir Filat:  

Mulţumesc, doamna Postoico.

Nu o să dau replică directă, fiindcă nici nu merită. Însă vreau să atenţionez colegii din dreapta că timpul cînd Republica Moldova a fost şi este guvernată prin răget, în română înseamnă, cu secera şi ciocanul a trecut. Iar pentru fiecare faptă, stimaţi prieteni, urmează să răspundem. Lucru pe care fiecare dintre noi îl face în faţa propriei conştiinţe şi în faţa cetăţenilor. Aveţi la dispoziţie tot instrumentariul statului.

Doamna  Maria Postoico:

E clar.

Domnul  Vladimir Filat:

Luaţi şi faceţi regulă, folosiţi norma de drept, dar, încă o dată, nu secera şi ciocanul. Şi fiţi foarte sinceri cu cetăţenii acestei ţări. Nu veniţi la alegeri cu naţionalizări şi după aceasta să deveniţi cei mai mari privatizători. Aşa că, alegeţi-vă: ori vorbiţi, ori, aşa cum ai spus, “mîcite” mai departe.

Doamna  Maria Postoico:

În continuare, microfonul nr.4.

Doamna  Valentina Cuşnir:

Mulţumesc.

Sînt, poate, un luptător dintre cei mai inveteraţi, ca mult stimata noastră presă să fie liberă şi independentă, dar aceasta nu înseamnă că presa poate să scrie ce vrea şi cum vrea şi vin cu argumentele respective. Am adresat în joia trecută o interpelare care se referea la viitoarele alegeri parlamentare din 2009. Am prezentat Secretariatului şi materialele respective, ca ziarul “Puls”, din păcate nu cunosc dacă este cineva aici, să publice: «Вспомнила о грядущих выборах в Парламент и Сенат Румынии». Despre care eu nu am vorbit în genere. «Правда, в своеобразном контексте. Кушнир возмутил тот факт, что газета «Flux» опубликовала рекламный материал в поддержку одного из кандидатов в румынские законодательные власти».

Mult stimaţi de la ziarul “Puls”,

Vă transmit, prin Secretariat, materialele pe care le-am transmis Comisiei Electorale Centrale şi Guvernului, vă transmit şi extrasul din stenograma Parlamentului şi vă solicit respectuos să faceţi dezminţirea respectivă, conform legislaţiei în vigoare.

Şi a doua întrebare. Conform Regulamentului Parlamentului, deputaţii trebuie să fie invitaţi să semneze, înainte de publicare, stenograma. Acest lucru la noi nu se face. Şi, voluntar, nu ştiu cine, a exclus un alineat întreg din declaraţia mea făcută în limba rusă. Din care motiv solicit să fie examinat acest caz şi să mi se explice, cum s-a întîmplat aşa ceva? Şi cine este acel care a dictat ca să fie exclus acel alineat?

Vă mulţumesc.

Doamna  Maria Postoico:

În continuare, microfonul nr.4.

Domnul  Leonid Bujor:  

Stimată doamnă Preşedinte al şedinţei,

Fracţiunea parlamentară “Alianţa «Moldova Noastră»” solicită să fie invitat la finele şedinţei de astăzi preşedintele Consiliului de observatori al Companiei “Teleradio-Moldova”, pentru a ne informa despre situaţia în jurul emisiunii “Contrapunct”. Solicitarea noastră este dictată de faptul că, iniţial, această emisiune era transmisă începînd cu ora 8.00 dimineaţa, astăzi, în ultimele săptămîni, ea este transmisă începînd cu ora 9.40.

Ieri, chiar în detrimentul acestei prevederi, emisiunea a început la ora 9.50. Mai mult. Retransmiterea emisiunii, iniţial, se produce la ora 21.30, ulterior, după ora 23.00, în ultimele două săptămîni – la ora prînzului, ora 12.00, la ora 13.00 – în zilele de sîmbătă.

Şi trei. Aceasta demonstrează că se face tot posibilul ca un număr cît mai mic de cetăţeni ai Republicii Moldova să aibă posibilitate să urmărească această emisiune, unica care mai dă posibilitate partidelor din opoziţie să îşi expună punctul de vedere în faţa cetăţenilor.

Şi patru. Din motive necunoscute, emisiunea de ieri a fost prezentată de o altă persoană, nu de moderatorul care a moderat această emisiune pe parcursul anilor şi chiar din cadrul primei emisiuni am urmărit o atitudine imparţială. Deci reprezentanţii diferitelor partide politice nu au, lămuresc, domnule Cubreacov... Deci participanţii la această emisiune, la emisiunea de ieri, nu au avut acelaşi timp pentru a-şi expune opinia pe marginea Codului învăţămîntului. Îmi cer scuze. Mi s-a părut că dumnealui a reacţionat.

Domnule Iurie, îmi cer scuze.

Domnul  Iurie Roşca:

Leonid,

Zii părtinitoare sau parţială. Pentru că ai spus “imparţială”. Prin urmare, omul a fost echidistant.

Domnul  Leonid Bujor:

Nu a fost echidistant    

Domnul  Iurie Roşca:

De aia e … în sală, da.

Domnul  Leonid Bujor:

Eu îmi cer scuze, credeam că dumnealui m-a corectat, de aceea. Deci aceasta demonstrează odată în plus că, cu părere de rău, se încearcă ca şi această emisiune să fie transformată în una de promovare a imaginii unui singur partid politic, partidul de guvernămînt, Partidul Comuniştilor. Sperăm foarte mult. Da, la ordinea de zi, pentru dumneavoastră repet: să fie invitat preşedintele Consiliului de observatori...

Doamna  Maria Postoico:

Da, e clar.

Domnul  Leonid Bujor:

...care este subordonat Parlamentului Republicii Moldova.

Doamna  Maria Postoico:

Domnule Bujor,

S-a înscris. Am să dăm lămuriri pe urmă.

Microfonul nr.4, în continuare.

Doamna  Valentina Buliga:

Doamnă Preşedinte al şedinţei,

Stimaţi deputaţi,

Dacă vă amintiţi, în momentul în care a fost transferată examinarea proiectului de lege care prevede ratificarea Convenţiei-cadru a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii privind controlul tutunului, atunci eu am solicitat ca Guvernul, înainte de examinarea acestui proiect de lege, să vină cu o informaţie, cum se respectă cadrul legal privind amplasarea buticurilor care vînd astăzi articole din tutun. Cum se respectă Legea cu privire la publicitate, comercializarea în preajma instituţiilor de educaţie.  Şi văd că astăzi în ordinea de zi această informaţie nu este prevăzută.

Aş ruga, doamnă Preşedinte al şedinţei, dacă nu pentru ziua de mîine, poate pentru joia viitoare totuşi, să avem o atare informaţie din partea Guvernului.

Doamna  Maria Postoico:

Am notat.

Vă mulţumesc.

Alte propuneri nu sînt.

Stimaţi colegi,

Dumneavoastră deţineţi şi  un supliment şi, înainte de a pune la vot propunerile invocate acum în cadrul şedinţei, deţineţi toţi acest supliment pentru 5 decembrie şi 11 decembrie. Dacă nu deţineţi, să ne spuneţi. A fost invocată următoarea propunere din partea domnului Untilă: de a invita conducătorul Televiziunii publice, dumnealui sugerînd ideea ca propunerea să fie pusă la vot. Cine este pentru, rog să voteze.

Numărătorii:

Sectorul nr. 1 – 0.

Sectorul nr. 2 – 7.

Sectorul nr. 3 – 14.

Doamna Maria Postoico:

21 de voturi. Nu a întrunit numărul necesar pentru a fi introdus în ordinea de zi.

Domnul Diacov a înaintat propunerea, prin care, la fel, a solicitat de a fi pusă la vot invitarea viceprim-ministrului domnului Igor Dodon. La această propunere s-au aliniat şi doamna Pavlicenco, şi domnul Filat, şi domnul Balan. Cine este pentru această propunere, rog să voteze.

Numărătorii:

Sectorul nr. 1 – 0.

Sectorul nr. 2 – 9.

Sectorul nr. 3 – 12.

Doamna Maria Postoico:

21 de voturi. Propunerile nu au întrunit numărul necesar de voturi pentru a fi înscrise în ordinea de zi. S-a propus din partea Fracţiunii şi din partea Comisiei, domnul Ţurcan, excluderea proiectului de Lege nr.3074 şi domnul Petrenco proiectul nr.3468. Cine este pentru aceste propuneri? A, nr.3188. Da, şi nr.3468. Deci unul – pentru a fi amînat pentru data de 11 – nr. 3188 şi două – pentru a fi incluse pentru altă şedinţă – nr.3468 şi nr.3074. Cine este pentru aceasta, rog să voteze. Majoritatea.

Vă mulţumesc.

Referitor la propunerea domnului Bujor.

Domnul Bujor,

Dumneavoastră aţi solicitat invitarea Preşedintelui Consiliului de observatori. Vreau să vă aduc la cunoştinţă dumneavoastră, conform Regulamentului deci nu este o subdiviziune a Guvernului şi, în acest caz, el nu poate fi invitat, pentru a supune această propunere votului. Şi, totodată, privind modificarea ordinii de zi, noi avem articolul 46, că modificarea şi completarea ordinii de zi poate avea loc numai la prima şedinţă plenară a săptămînii de lucru, la cererea Biroului permanent, a unei fracţiuni parlamentare, a unei comisii permanente, a unui grup din 5 deputaţi sau a autorului care a înaintat această propunere.

Da, tot.

Microfonul nr. 4.

Domnul Leonid Bujor:

Da, eu vă mulţumesc pentru concretizare.

Nu punem la îndoială că aveţi dreptate, dar eu am menţionat în mod special, Consiliul de observatori este o instituţie subordonată Parlamentului Republicii Moldova. De aceea, noi propunem ca dumnealor să fie invitaţi aici şi să ne explice ce se întîmplă în jurul emisiunii “Contrapunct”. Şi nu este absolut nimic ilegal aici.

Doamna Maria Postoico:

Domnule Bujor,

Eu rămîn pe aceeaşi poziţie, dar totuşi  supun propunerea dumneavoastră votului. Cine este pentru propunerea domnului Bujor, rog să voteze.

Numărătorii:

Sectorul nr. 1 – 0.

Sectorul nr. 2 – 7.

Sectorul nr. 3 – 11 voturi.

Doamna Maria Postoico:

18 voturi. Nu a întrunit numărul necesar pentru a fi introdusă în ordinea de zi.

Supun votului, stimaţi colegi, ordinea de zi cu suplimentul şi cu propunerile înaintate. Cine este pentru, rog să voteze. Majoritatea.

Vă mulţumesc.

Proiectul de Lege nr.3052 pentru modificarea şi completarea Legii privind activitatea de audit. Lectura a doua.

Comisia, vă rog.

Domnul  Nicolae Bondarciuc:  

Stimată doamnă Preşedinte al şedinţei,

Stimaţi colegi,

Onorată asistenţă,

Comisia pentru politică economică, buget şi finanţe a examinat propunerile şi obiecţiile comisiilor permanente şi a Direcţiei juridice a Aparatului Parlamentului, care, la general, au fost acceptate. S-au acceptat propunerile privind precizarea expunerilor care se referă la modificarea alineatelor (1) şi (2) din articolul 28 şi a alineatului (1) din articolul 33 din proiectul de lege.

Comisia juridică, pentru numiri şi imunităţi, în avizul prezentat, a atenţionat faptul că la articolul 20 din Legea privind activitatea de audit este prevăzut că, pentru susţinerea examenului de calificare, pretendenţii pentru desfăşurarea activităţii de audit în instituţiile financiare nebancare susţin examen şi primesc certificatele respective de la organul abilitat. Considerăm că această obiecţie este binevenită şi problema urmează a fi soluţionată modificînd articolul respectiv din Legea privind Comisia Naţională a Pieţei Financiare.

Comisia nu a acceptat propunerea Comisiei  pentru protecţie socială, sănătate şi familie privind completarea alineatului (3) din articolul 5, care se referă la angajarea auditorului numai prin contract individual de muncă.

Ţinînd cont de faptul că proiectul de lege prevede completarea articolului 28 cu un alineat nou, alineatul (3), din proiectul de lege, schimbă consecutivitatea expunerii prevederilor din acest articol, întru respectarea Legii privind actele legislative, Comisia propune în  proiectul de lege conţinutul articolului 38 să fie expus integral.

Proiectul de lege perfectat se anexează la prezentul raport şi se propune spre adoptare în a doua lectură.

Doamna Maria Postoico:

Întrebări? Nu sînt.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Supun votului, pentru lectura a doua, proiectul de Lege nr.3052. Cine este pentru, rog să voteze şi vă rog rezultatele.

Numărătorii:

Sectorul nr. 1 – 31.

Sectorul nr. 2 – 24.

Sectorul nr. 3 – 4.

Doamna Maria Postoico:

59 de voturi “pro”. Împotrivă? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.3052 este adoptat în lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.2150 privind constituirea Rezervaţiei istorico-culturale şi natural-peisagistice “Orheiul Vechi”. De la Preşedinţie, cine? Lectura a doua, da? Da, lectura a doua. Cer iertare.

Domnul Vladimir Dragomir:

Stimată doamnă Preşedinte al şedinţei,

Onoraţi deputaţi,

Proiectul de Lege privind constituirea Rezervaţiei istorico-culturale şi natural-peisagistice “Orheiul Vechi” a fost adoptată în primă lectura la 10 iulie curent. Pe  parcursul acestei perioade, Comisia de profil a examinat toate amendamentele parvenite din partea comisiilor permanente, a Direcţiei juridice a Aparatului Parlamentului, a Guvernului, a unor deputaţi în parte, precum şi a luat în seamă avizul Academiei de Ştiinţe a Moldovei şi, în baza acestora, a alcătuit sinteza amendamentelor şi decizia Comisiei, care au fost difuzate deputaţilor şi este parte componentă a prezentului raport.

Totodată, deputaţilor le-a fost înmînată şi cartograma Rezervaţiei, pe care dumneavoastră o aveţi cu toţii. Printre problemele mai principale care necesitau claritate, în discuţiile asupra proiectului în primă lectură au fost trei.

Prima problemă a fost statutul juridic şi modul de administrare a Rezervaţiei, care ţine de articolul 6 alineatul (3).

A doua problemă este protecţia protejării proprietăţii private, articolul 4 alineatul (4).

Şi a  treia problemă era delimitarea hotarelor Rezervaţiei.

Conlucrînd cu autorii şi luînd în consideraţie amendamentele ce ţin de conţinutul problemei sus-menţionate, s-a ajuns la concluzia ca alineatul (3) al articolului  6 în ceea ce priveşte administrarea Rezervaţiei din proiect să fie expus într-o nouă redacţie şi anume: “Prin hotărîre de Guvern, în baza Complexului Muzeal “Orheiul Vechi”, prin extindere şi reorganizare, se creează o structură, numită Rezervaţia cultural-naturală “Orheiul Vechi”, cu statut de instituţie publică şi care va asigura administraţia Rezervaţiei”.

Pentru a se înlătura orice nedumeriri în privinţa protecţiei proprietăţii private, la articolul 4 alineatul (4), unde este stipulat statutul de protecţie a Rezervaţiei, cuvîntul “Guvern” va fi înlocuit cu cuvintele “legislaţia în vigoare”.  Adică proprietatea cetăţenilor din satele incluse în Rezervaţie va fi protejată în strictă conformitate cu legislaţia în vigoare. Cît priveşte articolul 16 (“Dispoziţii finale”), litera c) din proiect urmează ca, în termen de şase luni de la elaborarea legii, să fie elaborat şi aprobat de către Guvern  planul de management al Rezervaţiei şi planul de urbanism şi dezvoltare a teritoriului Rezervaţiei.

Tot în acest termen de şase luni, urmează să fie efectuată cartografierea detaliată şi stabilirea pe teren a hotarelor Rezervaţiei, întrucît acest lucru cere un timp mai îndelungat. Deocamdată a fost întocmit doar planul general al Rezervaţiei.

De menţionat faptul că, în perioada 9 – 15 noiembrie curent, în Chişinău, s-au aflat într-o vizită de lucru doi experţi: unul – al Uniunii Internaţionale pentru Conservarea Naturii şi altul – al Consiliului Internaţional pentru Monumente şi Situri. Oaspeţii au avut întîlniri cu conducerea Ministerului Culturii şi Turismului, cu experţi în materie de la Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală şi cu conducerea Comisiei parlamentare de profil.

În cadrul întîlnirii în Comisie, s-a discutat pe marginea problemelor existente, legate de proiectul de lege care este pus în discuţie şi de constituirea Rezervaţiei. Oaspeţii au apreciat înalt eforturile autorităţilor moldovene în vederea protejării şi valorificării acestei Rezervaţii, menţionînd că măsurile întreprinse pentru ca Rezervaţia să fie inclusă în lista UNESCO al patrimoniului mondial,  sînt corecte. După discuţiile avute, experţii au luat cunoştinţă de componentele Rezervaţiei pe teren. În final, cele văzute de ei la faţa locului i-a impresionat foarte mult.

Dar oaspeţii au menţionat că, pentru ca Rezervaţia să fie inclusă în lista UNESCO este nevoie ca încă cîţiva experţi pe domenii să fie la faţa locului, să studieze această problemă. Astfel, cu modificările propuse în anexă, Comisia pentru cultură, ştiinţă, tineret, sport şi mijloace de informare în masă propune ca proiectul de Lege nr. 2550 din 30 iunie 2008 privind constituirea Rezervaţiei istorico-culturale “Orheiul Vechi” să fie adoptată în lectura a doua.    

Dumneavoastră aveţi amendamentele, sinteza amendamentelor. Din 25 de amendamente nu au fost acceptate numai trei şi acelea de ordin redacţional. Celelalte amendamente au fost acceptate. Dacă aveţi întrebări, poftim.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr. 5.

Domnul Alexandru Oleinic:

Mulţumesc, doamnă Preşedinte al şedinţei.

Domnule preşedinte de Comisie,

Totuşi care este baza legală care apreciază suprafaţa rezervaţiei propusă de dumneavoastră? Fiindcă noi am propus ca să fie reprezentată expres care este suprafaţa şi dumneavoastră aţi adus aici, la cunoştinţa plenului Parlamentului că cartografierea nu a fost efectuată ş.a.m.d. Totuşi care este baza legală a suprafeţei pe care dumneavoastră o propuneţi ca să fie apreciată pentru...

Domnul  Vladimir  Dragomir:

În punctul 3 al proiectului sînt prezentate componentele rezervaţiei şi acolo este clar menţionat care sate şi care este terenul, terenurile aferente intră în această rezervaţie. Rezervaţia are 344 mii, se pare, de hectare. Cartografierea este făcută, însă se lucrează, pentru ca această cartografiere de acum să fie produsă pe teren. Cînd o să fie introdusă, o să fie clar de acum totul. Dar, ca atare, pentru prima dată, adică pentru etapa întîi, această cartografiere ne arată aproximativ care este suprafaţa şi terenurile acestei…

Domnul Alexandru Oleinic:

Nu, noi cunoaştem cam în cît timp se poate de făcut, de efectuat această cartografiere.

Domnul  Vladimir  Dragomir:

Astăzi, Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru lucrează asupra acestor probleme şi ea... dar nu se poate de făcut într-un timp foarte scurt. Bineînţeles, în “Dispoziţii finale” este stipulat că în timp de şase luni aceasta va fi efectuată pe teren.

Domnul Alexandru Oleinic:

Dumneavoastră excludeţi că, pe parcurs, această suprafaţă poate să se mai mărească sau să se micşoreze?

Domnul  Vladimir  Dragomir:

Eu cred că trebuie să de exclus aceste lucruri. Căci nimeni nu are interes să facă să fie mai mult sau mai puţin. 

Domnul Alexandru Oleinic:

Domnule preşedinte,

Pe noi totuşi această problemă ne deranjează un pic, fiindcă, pînă la urmă, baza legală care apreciază suprafaţa lipseşte. Lipseşte, fiindcă se vede că sînt nişte interese un pic mai ascunse în legea care este propusă de dumneavoastră.

Domnul  Vladimir  Dragomir:

Nu, aceasta depinde cum dumneavoastră priviţi, însă lucrurile stau aşa cum am spus.

Doamna Maria Postoico:

În continuare, microfonul nr. 5.

Domnul Ion Guţu:

Mulţumesc.

Domnule preşedinte al Comisiei,

Probabil, sînteţi cel mai informat om, deputat în domeniul acestei probleme. Aţi studiat, înaintaţi, din numele Comisiei, propunerea privind adoptarea legii în lectura doua. Eu îmi pun întrebarea: pur şi simplu, dar de ce anume Preşedintele ţării a înaintat acest proiect de lege? El este autorul acestui proiect. Care este argumentarea? Un deosebit obiect pentru securitatea ţării sau care este totuşi, eu ştiu, pricina?

Domnul  Vladimir  Dragomir:

Ivan Timofeevici,

Domnule deputat,

Eu vreau să vă spun că da, într-adevăr, Preşedintele este iniţiatorul acestui proiect, dar a lucrat asupra proiectului şi ministerul de resort, Ministerul Culturii şi Turismului.

Domnul Ion Guţu:

Deci, dacă eu ţin minte, domnul Preşedinte a fost şi autorul Legii despre turism, nu numai în acest domeniu. Probabil, s-a specializat. Dar totuşi este vreun studiu de fezabilitate? Este vreo argumentare financiar-economică a acestuia, sau aceasta este, pur şi simplu,  un interes al unui grup oarecare?

Domnul  Vladimir  Dragomir:

Nu e nici un interes al unui careva grup. Este altceva. Formarea acestei rezervaţii o să aibă o importanţă foarte mare pentru ţara noastră. O să ajungem şi o să vedem.

Domnul Ion Guţu:

Domnule preşedinte,

Aceasta e clar. Eu vreau să vă spun că, stimaţi colegi, cînd Preşedintele ţării vine cu un proiect de lege, acesta trebuie să fie un proiect de lege foarte serios. Dar, spre regret, este un proiect de lege foarte prost, o decizie a unui organ oarecare, cu diferite sarcini ale Guvernului Republicii Moldova. Şi eu mă mir că dumneavoastră, Comisia nu aţi găsit modalităţi ca să îl perfecţionaţi serios sau să îl reîntoarceţi înapoi.

Doamna Maria Postoico:

Vă mulţumim, domnule preşedinte.

Alte propuneri nu sînt. Deci, eu vă rog, conform raportului Comisiei, supun votului pentru a adopta în lectura a doua proiectul de Lege nr.2150. Cine este pentru, rog să voteze. Şi vă rog numărătorii.

Numărătorii:

Sectorul nr. 1 – 31.

Sectorul nr. 2 – 24.

Sectorul nr. 3 – 5.

Doamna Maria Postoico:

60 de voturi “pro”. Împotrivă? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.2150 este adoptat în lectura doua.

Proiectul de Lege nr.2241 cu privire la construcţia unui cămin pentru Universitatea de Stat de Educaţie Fizică şi Sport. Lectura a doua.

Comisia,

Vă rog.

Domnul  Vladimir  Dragomir:

Stimaţi colegi,

Despre necesitatea şi condiţiile de construcţie a unui cămin pentru Universitatea de Stat de Educaţie Fizică şi Sport s-a vorbit în cadrul discuţiilor pentru prima lectură de către doamna ministru a educaţiei şi tineretului, de Comisie. Astăzi, eu vreau să menţionez doar că, pentru lectura a doua, Comisia a studiat minuţios toate amendamentele venite de la comisiile permanente, de la Direcţia juridică şi  de la deputaţi.

Comisia susţine propunerea Comisiei pentru agricultură şi industria alimentară şi a Direcţiei juridice privind completarea articolului 1 din proiect după cuvîntul “prevederile” cu sintagma “articolul 62 alineatul (5)” şi în continuare conform textului. 

Comisia acceptă amendamentul Comisiei pentru agricultură şi industria alimentară de a completa proiectul cu prevederea care ar fixa transmiterea căminului nou-construit în proprietatea statului. Se propune ca articolul 2 din proiect să fie completat, în final, cu următorul text: “şi transmiterea acestuia în posesia Universităţii de Educaţie Fizică şi Sport”.

La propunerea Direcţiei juridice, se precizează sursa publicării Legii învăţămîntului prin înlocuirea cifrelor “60 – 63” cu cifrele  “62 – 63”.

În acest context, Comisia pentru cultură, ştiinţă, învăţămînt, tineret, sport şi mijloace de informare în masă propune ca proiectul de Lege nr.2241 să fie votat în lectura a doua.

Doamna Maria Postoico:

Alte propuneri? Nu sînt.

Vă mulţumim, domnule preşedinte.

Supun votului, pentru adoptare în lectura a doua, proiectul de Lege nr.2241. Cine este pentru, rog să voteze. Şi rezultatele, vă rog.

Numărătorii:

Sectorul nr.1 – 31.

Sectorul nr.2 – 25.

Sectorul nr.3 – 4.

Doamna Maria Postoico:

60 de voturi “pro”. Împotrivă? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.2241 este adoptat în lectura a doua. 

Proiectul de Lege nr.1806 cu privire la modificarea şi completarea unor acte legislative (Legea cu privire la activitatea farmaceutică şi Legea cu privire la medicamente). De la un grup de deputaţi. Cine prezintă?

Doamna Buliga.

Doamna Valentina Buliga:

Mult stimată doamnă Preşedinte al şedinţei,

Stimaţi deputaţi,

Acest proiect de lege este rezultatul activităţii comune a Comisiei pentru protecţie socială, sănătate şi familie, în rezultatul audierilor organizate în cadrul  comisiei, informaţiei şi controlului respectării Legii cu privire la activitatea farmaceutică şi Legii cu privire la medicamente.

În rezultatul acestei activităţi, un grup de deputaţi, practic, toţi membrii Comisei pentru protecţie socială, sănătate şi familie au înaintat acest proiect  de lege care, în primul rînd, se ajustează la practica şi norma europeană şi va asigura un cadru legal clar în domeniul activităţii farmaceutice şi medicamentului.

În primul rînd, se propune ca noţiunea “apă minerală curativă de consum” să fie nominalizată “ape minerale medicinale”. Ulterior, se propune o nouă definiţie a certificatului care permite astăzi eliberarea medicamentelor, care, conform directivelor europene, se va numi “autorizaţie de punere pe piaţă”, care este pus în competenţa Agenţiei Medicamentului, ca structură organizată pe lîngă Ministerul Sănătăţii, care are menirea să asigure respectarea cadrului legal în domeniul medicamentului şi activităţii farmaceutice.

La fel, se propune o nouă definiţie, a “farmaciei comunitare”, care, pînă în prezent, nu este reglementată în Legea cu privire la activitatea farmaceutică. Farmacia comunitară este o întreprindere farmaceutică şi parte componentă a sistemului de sănătate cu drepturi şi obligaţiuni de acordare a asistenţei cu medicamente populaţiei în condiţii de ambulator.

La fel, se introduce o nouă definiţie “medicament orfan”, pentru a legaliza introducerea în ţară a acestor medicamente care au o utilizare nu atît de largă, dar sînt necesare în procesul de diagnostic şi tratament al instituţiilor medico-sanitare.

Se propune, la fel, legalizarea sau norma legală a unui grup de medicamente, conform directivelor europene, grupul de medicamente OSTI, care sînt în lista de medicamente şi care pot fi eliberate din farmacie fără prescripţia medicului.

În proiectul de lege se propune ca în instituţiile medico-sanitare private, în instituţiile medico-sanitare publice din localităţile raionale şi rurale să se permită amplasarea în incinta lor a întreprinderilor farmaceutice private care să asigure cu medicamente cetăţenii din localităţile rurale.

Se propune excluderea de taxa vamală a materiei prime a adjuvanţilor şi materialelor de ambalaj primar utilizate în fabricarea medicamentelor autohtone.

La fel, se propune modificarea Legii cu privire la circulaţia substanţelor narcotice şi psihotrope şi a precursorilor, precum că Ministerul Sănătăţii sau organele abilitate de el stabilesc cerinţe tehnice în vederea asigurării păstrării conforme a medicamentelor psihotrope şi a precursorilor, inclusiv din lista celor eliberate fără reţetă în farmacii şi filialele lor.

La fel, se propune o modificare în Legea privind siguranţa traficului rutier, prin care a fost obligat să se introducă simbolul interzis şoferilor, ca medicamentul să nu fie utilizat de către acei care sînt la trafic şi se permite Guvernului sau Ministerului Sănătăţii să adopte  lista de medicamente care nu pot fi utilizate cînd persoana este sau participă la trafic, este în circulaţie.

La fel, se propune o normă reieşind din situaţia în care din normele în unele ţări europene se introduce o distanţă dintre farmaciile care au secţii de producere, distanţa să nu fie mai mică de 500 de metri, iar de la celelalte farmacii o distanţă nu mai mică de 250 de metri.

Aceste norme sau aceste cerinţe teritoriale, demografice şi în dependenţă de numărul de populaţie există în marea majoritate a ţărilor europene şi autorii au dorit să ajusteze cadrul legal în acest domeniu la normele ţărilor spre care  tindem.

Acestea sînt principalele propuneri privind proiectul de lege. Ca unul dintre autori, sînt gata să răspund la întrebările dumneavoastră.

Doamna Maria Postoico:

Da, vă mulţumim.

La microfon, domnul Roşca.

Domnul Iurie Roşca:

Mulţumesc, doamnă Preşedinte al şedinţei.

Stimată doamnă raportor,

Întrebarea se referă la articolul 19, pe care îl propuneţi să fie completat cu alineatul (4), ceea ce ţine de aceste distanţe: 250 de metri, 500 de metri. Faceţi referinţă la normele europene şi la ţările europene. Aţi putea să ne prezentaţi şi nouă o listă de ţări sau nişte extrase din normele legislative ale ţărilor spre care tindem ca să ne putem orienta şi noi dacă există şi care e raţiunea de a fi a acestei propuneri.

Doamna Valentina Buliga:

Da, domnule vicepreşedinte. Chiar nu am reuşit, ele sînt la locul meu de lucru. În Grecia, în Franţa, în Danemarca, în Austria sînt astfel de norme reglementate, unde numărul  de populaţie este în jurul de... începînd de la 3 pînă la 5 la o populaţie. De la 3 la 5 mii de populaţie la o farmacie. Sînt anunţate concursuri pentru deschiderea farmaciilor.

Farmaciştii sînt fondatori ai întreprinderilor şi nu li se permite să fie fondatori la mai multe farmacii, inclusiv în Grecia, în Franţa. După cum am menţionat, putem să vă prezentăm această informaţie pentru lectura a doua, ca să deţineţi, într-adevăr, practica europeană.

Domnul Iurie Roşca:

Mulţumesc.

Şi dacă se poate, pentru articolul 19¹ referitor la farmacia comunitară. La alineatul (3) se propune următoarea formulare: “Farmaciile comunitare şi filialele acestora, amplasate în localităţile rurale, sînt scutite de taxă locală pentru amplasare şi taxa pentru acreditare”.

Spuneţi, vă rog, cine va acoperi această taxă pe care nu o va plăti firma respectivă? Fiindcă este vorba de o activitate, de un gen de activitate economică.

Doamna Valentina Buliga:

Da, absolut. Este vorba despre o susţinere a farmaciilor amplasate în localităţile rurale. Reieşind din faptul că astăzi consumul de medicamente în localităţile rurale este mai mic de 10 dolari per capita, aceste farmacii plătesc taxa de licenţă 1800 de lei, taxa de amplasare care, pînă la urmă, reieşind din faptul că în unele sate farmaciile au fost construite tip, ajung şi pînă la 1000 de metri, aceasta taxa este mare.

A fost şi norma propusă şi taxa de acreditare la fel, în dependenţă de volum, ajunge tot undeva la 1000, pînă la 2000 de lei. Guvernul nu a susţinut taxa pentru acreditare şi propune să fie exclusă, pentru că contravine Legii cu privire la acreditare şi în această taxă locală nu este prevăzut mecanismul cine va înlocui în bugetele locale aceste taxe.

Dar, pînă la urmă, dacă noi dorim ca asistenţa cu medicamente să fie apropiată de cetăţeanul nostru şi să nu parcurgă kilometri pînă la centrul raional pentru o simplă “analgină” sau pentru un simplu “verde de briliant”, eu cred că consiliile locale îşi pot asuma astfel de cheltuieli, care nu sînt atît de esenţiale.

Domnul Iurie Roşca:

Dacă îmi permiteţi, stimată doamnă raportor, înţeleg că bugetele locale vor pierde, cetăţeanul, destinatarul acestor medicamente nu va primi un medicament mai ieftin decît la Chişinău sau în centrul raional. În cîştig va fi doar acel care desfăşoară acest business, acest gen de activitate economică în domeniul farmaceuticii. Şi, mă rog, ca o opinie personală, nu văd de ce. Mai ales, dacă ne gîndim că problema tuturor bugetelor locale este că nu pot să îşi acopere cheltuielile necesare pentru a-şi exercita atribuţiile în mod eficient.

Mulţumesc.

Doamna Valentina Buliga:

Domnule vicepreşedinte,

Vreau să vă spun că, în procesul examinării acestui proiect de lege, am discutat şi cu unii consilieri locali, şi cu unii primari. Ei au spus că şi în unele localităţi deja consiliile locale scutesc de taxă, doar depinde de conştientizarea problemei.

Referitor la preţuri. În Republica Moldova preţurile la medicamente sînt reglementate printr-o lege care nu permite un adaos comercial mai mare de 25% farmaciilor. E clar că în Chişinău, poate, unde sînt mai multe farmacii şi acces, intră mai multă lume în farmacii, acesta este un mecanism, că nu se aplică acest adaos comercial în măsură de 25 la sută.

Din cîte cunoaştem şi practica ne vorbeşte că, inclusiv farmaciile rurale, reieşind din capacitatea de cumpărare scăzută a populaţiei, nu aplică totalmente acest adaos comercial de 25 la sută. Chiar este un studiu efectuat de către Agenţia Medicamentului, unde acest adaos este în jur de 19%, doar să acopere cheltuielile de întreţinere a acestei întreprinderi.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Mulţumesc.

Doamnă preşedinte de Comisie şi ca autor,

Aş vrea să revenim iarăşi la alineatul (6) din proiectul de lege articolul 19, ceea ce priveşte reglementarea, instituirea acestor farmacii. În nota de fundamentare la proiectul de lege dumneavoastră aţi spus că absenţa normativelor de extindere a farmaciilor a creat situaţia că în centrul Chişinăului sînt foarte multe farmacii şi la periferie farmaciile, adică, sînt amplasate într-o cantitate mai mică.

Dar dacă în centrul Chişinăului toate aceste farmacii plătesc chirii, au cumpărători, supravieţuiesc, înseamnă că nu e nici o problemă. Adică, ele sînt în folosul cetăţenilor. Dacă la periferie nu există farmacii, înseamnă că trebuie să creăm condiţii ca ele să apară acolo. Să creăm nişte facilităţi pentru acei care ar putea să deschidă.

Eu cred că norma propusă la articolul 19 alineatul (4) contravine Constituţiei Republicii Moldova cu privire la libera concurenţă şi nu va face nimic altceva decît să creeze nişte bariere în calea dezvoltării acestei activităţi sau a acestui business.

Şi eu, de pildă, aş propune ca dumneavoastră să îl retrageţi, să nu mai promovaţi acest alineat (4) la articolul 19.

Doamna Valentina Buliga:

Domnule Cosarciuc,

Noi sîntem vecini, eu o să vă transmit chiar informaţia pe care am văzut-o în toate ţările, ca să vă conving încă o dată că nu este o invenţie a mea personală. Marea majoritate a ţărilor au conştientizat faptul că medicamentul nu este o marfă, este un produs specific care necesită anumite condiţii şi nu trebuie ca concurenţa să fie mecanismul care să reglementeze, pînă la urmă.

Pentru că medicamentele au efecte destul de negative cînd sînt prescrise şi sînt eliberate necontrolat. Şi deja Uniunea Europeană este îngrijorată şi de aşa-numitul autotratament, care conduce la dezvoltarea aşa-numitei boli medicamentoase. Puteţi verifica acest lucru.

Şi faptul că în Chişinău, deja mie personal îmi este ruşine, în toate staţiile de autobuz şi troleibuz s-au deschis farmacii, că nu există o etică de amplasare şi extindere a reţelelor de farmacii. Pur şi simplu, nu face faţă Republicii Moldova, care a avut cîndva un sistem farmaceutic foarte bine reglementat, dezvoltat şi amplasat aproape de cetăţean.

Referitor la aceea ca eu să îmi retrag, nu îmi aparţine mie doar decizia, a fost o decizie comună a mai multor autori. Şi eu vreau să vă spun că practicile europene ne vorbesc despre aceea că, aproximativ în toate ţările, există astfel de norme, există concurs pentru deschiderea unei farmacii acolo unde Ministerul Sănătăţii împreună cu comunitatea socoate de cuviinţă că este nevoie de o instituţie, parte componentă a sistemului de sănătate, şi nu de business, cum la noi încă se face, cu părere de rău, în Republica Moldova, de aceea am încercat să ajustăm cadrul legislativ la astfel de norme pentru a exclude ulterior dezvoltări ale unor evenimente şi elemente, de pe urma cărora noi cu toţii o să suferim.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Doamnă preşedinte şi ca autor,

În statele Uniunii Europene, există norme minime de amplasare a farmaciilor. Adică, la un anumit număr de cetăţeni este necesară o anumită cantitate de farmacii. Dar nu se limitează numărul maxim de farmacii, poate să fie şi mai multe, la 1000 de locuitori pot fi şi 3 farmacii ca minimum, de pildă, dar poate să fie şi zece. Care e problema?

În afară de aceasta, argumentul dumneavoastră că, uite, au apărut aceste farmacii la staţiile de troleibuz sau autobuz, toate aceste farmacii au licenţă, sînt acreditate, înseamnă că ele întrunesc unele condiţii. Nu, pur şi simplu, au apărut acolo, aşa, ştiţi, din senin.

Stimaţi colegi,

Eu înţeleg argumentele doamnei Preşedinte şi a autorilor, dar consider că acest articol 19 alineatul (4) introduce bariere în calea dezvoltării activităţii de business în Republica Moldova. Şi dacă aceste farmacii, care sînt deschise la staţiile de autobuz şi troleibuz, nu corespund cerinţelor, înseamnă că lor trebuie să li se retragă acreditarea, licenţa şi atîta-i tot. Dar nu putem noi să limităm de aceea că nu vrem ca ele să se dezvolte. Şi de aceea propunerea mea pentru lectura a doua, ca acest articol 19 alineatul (4) să fie exclus.

Doamna Valentina Buliga:

Eu ştiu propunerea dumneavoastră şi în cadrul Comisiei, cînd am prezentat această iniţiativă legislativă... Vreau să vă spun că, la fel, în aceste ţări europene, în marea majoritate, fondator al farmaciei poate fi farmacistul. Cu atît mai mult că nici nu i se permite să deschidă mai multe farmacii, pentru a exclude pofta de bani sau de a face bani în domeniul medicamentului.

Puteţi să verificaţi că aceasta este sursă de informaţie accesibilă pentru toţi. Cu atît mai mult, sînt interzise dezvoltarea reţelelor de farmacii şi producătorii de medicamente să nu aibă dreptul să deschidă farmacii. Sînt norme pe care le puteţi verifica şi chiar v-aş ruga, stimaţi colegi, să vă uitaţi şi să vă convingeţi.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

O singură remarcă, dacă se poate, doamnă preşedinte. Chestia constă în aceea că nu putem noi iarăşi să venim cu aceste argumente, că farmacistul nu poate să aibă mai multe farmacii sau fondator al farmaciei să fie numaidecît farmacistul, fiindcă sînt diferite farmacii. Sînt farmacii care produc, de pildă medicamente, dar sînt farmacii care, pur şi simplu, numai comercializează. Sînt lucruri diferite.

 Şi în cazul în care există farmacie care produce, înseamnă că acolo trebuie să fie corespunzător specialist şi aceasta este o cerinţă şi de licenţiere a genului respectiv de activitate, ca să fie specialist. Eu încă o dată revin la propunerea Fracţiunii parlamentare “Alianţa «Moldova Noastră»”, ca noi să excludem acest alineat (4) din articolul 19, care se propune de dumneavoastră.

Mulţumesc.

Doamna Valentina Buliga:

Vreau să vă aduc la cunoştinţă că, în rezultatul acestor... lipsei unor reglementări în legislaţia Republicii Moldova astăzi, în Republica Moldova am avut 5 farmacii în municipiul Chişinău care aveau secţia de pregătire.

Nu ştiu care va fi soarta lor după privatizare, pentru că deja, spre exemplu, Farmacia nr.280 din sectorul Rîşcani a menţionat că patronul a spus că este o secţie nerentabilă şi trebuie închisă. În centrele raionale... şi anume acestea pot fi anumite norme care ar permite ca farmaciile. neavînd această concurenţă, aşa, nebună, cum există la noi în Republica Moldova, să întreţină aceste secţii de producere.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.3.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Stimată doamnă raportor,

Eu nu am găsit argumente la propunerea dumneavoastră de a scuti de taxa pentru amplasarea farmaciilor şi vă spun de ce. Orice farmacie are drept la adaos comercial 25 la sută.

Doamna  Valentina Buliga:

Pînă la...

Domnul  Nicolae Bondarciuc:

Pînă la 25 la sută. Dar magazinul care vinde pîine are posibilitatea să adauge numai 10 la sută. De ce noi nu scutim magazinele care vînd pîine?

Doamna  Valentina Buliga:

Noi am scutit toate întreprinderile asociaţiei, cum se numeşte, “Moldcoop”. Noi am scutit toate magazinele.

Domnul  Nicolae Bondarciuc:

Eu cer scuze. Taxa pentru amplasare este şi aceasta intră în competenţa organelor locale. Ei pot să ia decizia, să pună taxa zero şi să pună pînă la plafon. Adică, eu vă rog frumos, pentru lectura a doua, argumentaţi. Căci argumentarea pe care aţi spus-o dumneavoastră...

Doamna  Valentina Buliga:

Domnule preşedinte Bondarciuc,

Eu ştiu că dumneavoastră vizitaţi satele Republicii Moldova şi aş vrea chiar să intraţi într-o farmacie, să vedeţi care este venitul zilnic al unei farmacii amplasate într-o localitate sătească, de multe ori nici 100 de lei. Cu atît mai mult, vreau să vă spun că, în lipsa, într-adevăr, a unor norme şi condiţii, pe parcursul anului 2007 s-au închis 47 de farmacii, farmacii licenţiate cu farmacişti. Şi noi, mîine-poimîine, o să ne trezim şi deja avem multe sate unde nu este asistenţă farmaceutică. S-a deschis, în ultimul timp, Centrul Medicilor de Familie, unele filiale, unde tot o să discutăm cu dumneavoastră care sînt efectele de multe ori, cu care noi o să ne pomenim.

De aceea, eu vreau să vă spun, stimaţi colegi, a fost o iniţiativă legislativă a membrilor Comisiei parlamentare, s-a lucrat în comun cu Ministerul Sănătăţii, cu Agenţia Medicamentului, nu o dată s-a discutat. Viziunea noastră, Guvernul a susţinut acest proiect de lege cu unele excepţii, care, pentru lectura a doua, trebuie să vedem. Dar anume această normă a fost susţinută de Guvern. Taxa locală a fost susţinută de Guvern, cu excepţia taxei de acreditare.

De aceea, eu aş ruga şi plenul Parlamentului să se pătrundă de necesitatea adoptării unui cadru legal şi să nu fie în Moldova ca la noi, la moldoveni, dar să fim ajustaţi la unele bune practici europene.

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.3.

Domnul  Nicolae Bondarciuc:

Eu cer scuze. Dar orice consiliu local are dreptul, acesta este dreptul lor.

Doamna  Valentina Buliga:   

Eu ştiu, domnule Bondarciuc.

Domnul  Nicolae Bondarciuc:

Se scuteşte de plată.

Doamna  Valentina Buliga:

Eu nu în zădar v-am spus.

Domnul  Nicolae Bondarciuc:

El poate să pună taxa zero şi/sau plafonul. Adică, aceasta noi nu trebuie să lipsim.

Doamna  Valentina Buliga:

Pentru lectura a doua putem să discutăm, domnule Bondarciuc. Eu v-am spus că există asemenea practici, unde consiliile au înţeles şi au făcut astfel de lucruri.

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

Domnul  Leonid Bujor:

Vă mulţumesc.

Doamnă preşedinte al Comisiei,

Aş vrea să ştiu care va fi procedura de interzicere a activităţii farmaciilor care, la momentul actual, activează perfect legal, dar nu se înscriu în limitele distanţei, care sînt prevăzute în proiectul de lege? Aceasta este o  parte a întrebării.

Şi a doua. Cine şi după ce criterii va interzice activitatea acestor agenţi economici? Fiindcă este clar, de la sine, că agenţii economici, care activează în acest domeniu, urmare a adoptării acestei legi, vor activa în condiţii neechitabile. Fiindcă noi ştim că în Chişinău avem la distanţe foarte mici unde activează 2 – 3 farmacii.

Doamna  Valentina Buliga:

Domnule Bujor,

Dacă aţi observat, la articolul 19 este un alineat: “Situaţia privind distanţa dintre farmaciile amplasate pînă la data intrării în vigoare rămîne legală.” Adică, farmaciile care deja sînt, nu vor fi afectate.

Vreau să vă spun, stimaţi colegi, şi puteţi să verificaţi, pînă în anul 2001, Ministerul Sănătăţii a avut ordinul nr.289, care reglementa o astfel de normă şi chiar eram undeva printre primii, puteţi, la fel, să citiţi aprecierea Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii în cadrul unei conferinţe, care a avut loc în comun cu  Ministerul Sănătăţii în limita sau în reţeaua statelor CSI. Erau anumite norme, pe care sistemul farmaceutic le respecta şi era un model. În 2001. Ordinul nr.289, din 1997 pînă în 2001 la început a funcţionat.

Domnul  Leonid Bujor:

Doamnă preşedinte al Comisiei,

Eu înţeleg că dumneavoastră, în calitate şi de autor, şi de preşedinte al Comisiei, care prezentaţi proiectul de lege, încercaţi să justificaţi că nimeni nu va suferi. Dar, cu siguranţă, avînd în vedere practica în alte domenii din Republica Moldova, noi ştim că acei agenţi economici care nu vor avea sprijin, nu indic din ce direcţii, anume ei vor avea de suferit. Cu siguranţă, nu va fi o concurenţă loială între agenţii economici care practică acest gen.

Această prevedere, la care v-aţi referit dumneavoastră, eu îmi cer scuze din start, dar, cu siguranţă, nu va asigura condiţii echitabile pentru toţi agenţii economici. Nu vom avea o concurenţă echitabilă, loială.

Doamna  Valentina Buliga:

Eu încă o dată vreau să vă spun, în domeniul medicamentului şi al asistenţei cu medicamente concurenţa nu poate aduce la o utilizare raţională  a medicamentelor. Şi scopul asistenţei medicamentelor să fie îmbunătăţirea calităţii vieţii şi fortificarea sănătăţii. Şi cred că şi ochii dumneavoastră  tot aşa văd cine în Chişinău şi unde sînt amplasate şi cine amplasează.

Acum, aceste reţele se extind şi în centrele raionale. Sînt închise, se închid farmaciile, unde farmaciştii au fost cîndva fondatori, unde au activat cîte 20 de ani, cîte 30 de ani. Şi aceasta a fost dorinţa autorilor de a reglementa în anumite norme, care în unele ţări au dat rezultat bun.

Domnul  Leonid Bujor:

Eu vă mulţumesc pentru răspuns.

Dar trebuie să conştientizăm faptul că, urmare a  acestei prevederi, vor avea de suferit nu rechinii din acest domeniu, dar anume acei agenţi economici care şi-au deschis activitatea în ultimii 3–4 ani. Mulţi dintre ei sînt agenţi care reprezintă generaţia tînără. De aceea, eu nu accept argumentele dumneavoastră, fiindcă, cu siguranţă, nu vom avea o concurenţă loială în acest domeniu.

Vă mulţumesc.

Doamna  Maria Postoico:

Domnul Roşca,  

O  propunere.

Domnul  Iurie Roşca:

Înainte de a face propunerea, doamnă Preşedinte, aş vrea să pun o întrebare doamnei preşedinte al Comisiei: dacă proiectul respectiv de lege a fost prezentat Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei pentru expertiza anticorupţie? Ca s-o ajut pe doamna Valentina Cuşnir, căci, de obicei, formulează această întrebare.

Doamna  Valentina Buliga:

Nu ştiu. Ştiu că Radio Moldova deja a pomenit despre un proiect de lege care a avut loc ca scutire de taxa de poluare a mediului, că Buliga a făcut o iniţiativă coruptă. Dacă se mai spune şi aceasta, las-o să vorbească. Sînt structuri care pot verifica.

Domnul  Iurie Roşca:

Eu formulez această întrebare, doamnă preşedinte, deoarece sînt de acord cu colegii care spun că, se pare, că acest proiect limitează libera concurenţă economică, reprezintă o iniţiativă care face lobbing în favoarea unor jucători pe piaţă din acest domeniu. Şi eu personal aş vrea să mă conving că dumneavoastră, doamnă Buliga, şi rudele dumneavoastră: apropiaţii, prietenii nu aveţi nici o treabă cu business-ul în farmaceutică.

Doamna  Valentina Buliga:

Absolut.

Domnul  Iurie Roşca:

Pentru că degeaba insistaţi că este o activitate filantropică sau de binefacere. Dacă există o problemă cu sănătatea publică în Republica Moldova, toată lumea ştie că există, că oamenii nu au acces la medicamente din cauza scumpetei, o ştim foarte bine. Pentru aceasta există mecanisme regulatorii, prevăzute de către legislatori prin banii publici. Este nevoie să subvenţionăm anumite costuri pentru anumite categorii de cetăţeni socialmente vulnerabile: invalizi, pensionari. Să o facem.

Dar, vă rog frumos, nu mai insistaţi asupra faptului ca activitatea farmaceutică nu este un business. Este o afacere grandioasă oriunde în lume, unde există economie de piaţă, inclusiv în Republica Moldova, unde acest domeniu se încearcă a fi  monopolizat de cîteva persoane foarte cointeresate.

Vă mulţumesc.

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.2.

Domnul  Vadim Mişin:

Спасибо.

Doamna  Valentina Buliga:

Nici nu vreau să mai comentez.

Domnul  Vadim Mişin:

У меня нет вопроса к госпоже докладывающей, но у меня есть предложение. Вообще не очень принято в законах подобного рода указывать конкретные метры. Вот у меня тогда вопрос не столько к вам, сколько к самому себе: а если взяли и посчитали и 148 метров нормально, а дальше овраг, можно строить аптеку или нельзя?

Любой нормальный человек скажет: ну подумаешь, два метра, что они играют роль? А с точки зрения законодательства это есть прямое нарушение. Получается, что мы сами подобного рода законами провоцируем в реальных случаях нарушение законодательства. В этом нет необходимости.

Или еще один пример. Мы все знаем, что такое молдавское село, это густонаселенный объект. У нас нет таких сел, как в России или Литве, чтобы дом от дома отстоял на 300 метров. Представьте себе, что стоит аптека в центре села, а другая аптека у нее за «спиной». У них практически один огород, но если идти по улице, между ними 300 метров. Так у меня тогда вопрос: кто будет определять, это правильно или неправильно? Какое между ними расстояние – 300 метров или 30 метров?

Значит, мы даем возможность, о чем только что говорил господин Рошка, мы порождаем то, что будет сидеть чиновник и скажет: принеси мне 500 леев и будешь строить, потому что я запишу 300 метров, а если не принесешь 500 леев, не будешь строить, потому что будет 30 метров. И то и другое будет правильно.

Поэтому. Я предлагаю для второго чтения, чтобы авторы вместе с комиссией нашли формулировку, которая позволит в каждом конкретном случае органу местного управления разрешать эту ситуацию. То есть нужны в селе три аптеки – это должен решать орган местного управления, и он должен определить, где должны быть эти аптеки. И тогда не будут играть роль 150 или 120 метров, или между ними километр.

Doamna  Valentina Buliga:

Ar fi o normă foarte bună, cum aţi spus dumneavoastră. Nu în zadar eu am spus că în unele ţări se practică autoritatea publică locală cu Ministerul Sănătăţii, pornind de la anumite norme, de la numărul de populaţie, ar anunţa concurs pentru deschiderea unei farmacii sau ar acorda dreptul cuiva să deschidă. Sînt astfel de practici.

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.3.

Domnul  Vladimir Eremciuc:  

Спасибо.

Я полагаю, что если бы я раньше вышел к микрофону, может быть, не было бы таких горячих дискуссий по данному законопроекту, потому что коллеги поняли, что если тут большинство представителей мажоритарной фракции, то все будет проголосовано так, как здесь написано.

Я хочу высказать и позицию коллег, которые подписали эту законодательную инициативу, после глубокого обсуждения на фракции, после того, что мы выслушали мнение и наших коллег, и экономистов, и других специалистов, я от имени  авторов, части авторов этой законодательной инициативы и от фракции предлагаю статью 19 исключить, то что касается этих метров. Это принципиальный пункт.

И еще один момент, который мы также предлагаем исключить. Дело в том, что у нас в законе о здравоохранении № 411 существует статья 4, которая запрещает размещение частных аптек в медико-санитарных учреждениях, и мы уже однажды определились по этой позиции. То есть дали возможность частным аптекам в медико-санитарных учреждениях, размещенных и имеющих договора, доработать до завершения срока договора, а затем эти помещения освободить.

Поэтому мы сейчас начинаем отходить от этой позиции. Мы предлагаем также эту позицию исключить. А остальные положения законопроекта, которые имеют право на жизнь, будем еще обсуждать во втором чтении. Это две принципиальные позиции, и я прошу поставить вопрос на голосование.

Doamna  Maria Postoico:

Aceasta de concept, da?

Doamna  Valentina Buliga:

Da.

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

Domnul  Vladimir Filat:

Mulţumesc, doamnă Preşedinte al şedinţei.

Cu adevărat, dacă propunerea era spusă mai devreme, poate, nu erau atîtea dezbateri. Însă scopul iniţiativei, aşa cum a fost anunţat în nota informativă, este unul foarte clar pentru a asigura cetăţeanul Republicii Moldova cu medicamente calitative şi la preţuri accesibile.

Mie mi se pare că numai prin limitarea de metri ş.a.m.d., cum s-a vorbit, noi nu rezolvăm această problemă. Şi eu sînt de acord cu acei care au spus că, din păcate, la ora actuală, business-ul farmaceutic este cel mai profitabil business la ora actuală, pe  sănătatea oamenilor se cîştigă. Şi aici este problema privind calitatea medicamentelor, este vorba de adaosurile comerciale, care sînt la produsele farmaceutice. Este o problemă foarte mare cum ajung aceste produse farmaceutice la cetăţeni. Deci abordarea, mi se pare, urmează să fie una mult mai largă şi să atingem scopul pe care ni l-am propus.

Şi un lucru foarte important vizavi de taxele locale. Noi deja aici, în Parlament, prin modificarea legislaţiei, am adus atingere directă autonomiei publice locale. Noi am lipsit-o de cele mai importante venituri, cum ar fi impozitul pe profit, fără a le acorda compensare privind aceste ratări de sume ş.a.m.d.           

Însă, pînă la urmă, eu cred că proiectul respectiv de lege, pentru lectura a doua, urmează, dincolo de faptul ca să fie expertizat de Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei ş.a.m.d., este şi prevăzut de normă, poate să vedem şi un punct de vedere al celor care activează în acest domeniu. Nu numai al comercianţilor de medicamente, dar şi al celor care sînt consumatori. Şi atunci să avem un proiect de lege, care, cu adevărat, să răspundă ideii.

Mulţumesc.

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.2.

Domnul  Dmitri Todoroglo:  

Mulţumesc.

Am două viziuni.

Prima. Desigur, sînt de acord cu colegul care a scos problema pentru discuţie asupra amplasării acestor obiecte. Noi am discutat mult şi am avut dreptate, cînd am vorbit despre amplasarea obiectelor de comercializare a alcoolului şi a tutunului lîngă obiectele sociale, atunci a fost un argument destul de reuşit şi am votat noi toţi. De aceea, consider că aici la noi a apărut o propunere artificială.

A doua problemă, despre taxe. Avînd în vedere că totuşi politica fiscală la noi este prevăzută în Codul fiscal, în genere, eu consider că toate articolele prevăzute, legate de taxe ş.a.m.d., nu este loc în această lege. Toate trebuie să fie discutate în cadrul modificării Codului fiscal.  

De aceea, punctul care prevede nişte acţiuni ce ţin de taxe mai departe el trebuie exclus. Pentru a doua lectură, trebuie să fie discutat aparte în cadrul Codului fiscal.

Mulţumesc.

Doamna  Maria Postoico:

Alte întrebări? Nu sînt.

Domnul Roşca.

Domnul  Iurie Roşca:

Doamnă Preşedinte,

Eu totuşi insist ca această iniţaitivă, indiferent dacă va ajunge sau nu la lectura a doua, să fie expediată pentru obţinerea expertizei anticorupţie.

Mulţumesc.

Doamna  Maria Postoico:

Am notat. Alte propuneri nu sînt.

Comisia, vă rog.

Doamnă preşedinte al Comisiei,

Vă mulţumesc.

Ori dumneavoastră şi din partea Comisei?

Doamna  Valentina Buliga:

Este prezentat raportul. În principiu, în Comisie s-a disuctat, sînt avizele  comisiilor. Decizia Comisiei este să fie susţinută în primă lectură. Ţinînd cont de propunerile făcute astăzi de către domnul Eremciuc şi de deputaţii care au avut obiecţii şi propuneri, să fie aprobată în primă lectură.

Doamna  Maria Postoico:

Mulţumesc.

Întrebări către Comisie? Nu sînt.

Vă mulţumesc.

Supun votului aprobare în primă lectură a proiectului. Da, desigur. Da, eu propun pentru aprobare, propun prima propunere care a fost din partea domnului Eremciuc, conceptual. Este vorba de excludere conceptuală. Cine este pentru această propunere, rog să voteze. Majoritatea.

De asemenea, a fost înaintată şi propunerea domnului Todoroglo, la fel este conceptuală, ca să fie introdus în Codul fiscal. Cine este pentru această propunere, rog să voteze. Conceptual. Exlcuderea, da. Formularea a fost concretă: ca să se deţină în Codul fiscal.

Microfonul nr.2, concretizaţi, vă rog.

Domnul  Dmitri Todoroglo:

Vreau să mă expun mai concret. Propunerea se referă la articolul 19¹, alineatul (3), ceea ce e legat de farmaciile comunitare şi filialele acestora amplasate în localităţile rurale sînt scutite de taxă locală pentru amplasare şi de taxă pentru acreditare.

Avînd în vedere că toată politica fiscală este prevăzută la noi în Codul fiscal, aceste probleme pot fi ca iniţiativă legislativă la modificarea Codului fiscal, de aceea trebuie să fie exclus din această lege.

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Mulţumesc, doamnă Preşedinte al şedinţei.

Eu am crezut că dumneavoastră  veţi spune că şi Cosarciuc a propus, din partea Fracţiunii “Alianţa «Moldova Noastră»”, excluderea articolului 19, patru. Şi noi am venit cu prima propunere.

Doamna  Maria Postoico:

Da, desigur. Da, da.

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Vă mulţumesc.

Doamna  Maria Postoico:

S-a luat act, da.

Microfonul nr.4.

Autorul.

Doamna  Valentina Buliga:

Doamnă Preşedinte al şedinţei,

Stimaţi colegi,

Noi am avut cele mai bune intenţii să ajustăm cadrul legal la normele europene şi la directivele Uniunii Europene. Îmi pare foarte rău că se fac anumite jocuri aici, în sală, şi eu, ca unul dintre autori îmi retrag semnătura din acest proiect de lege.

Doamna Maria Postoico:

E clar, am notat. Cine este pentru aprobarea în primă lectură, rog să voteze, cu acele propuneri conceptuale care au fost înaintate. Majoritatea.

Vă mulţumesc.

Şi, totodată, cum a propus şi domnul Roşca, propunerile corespunzătoarre să fie expertizate.

Proiectul de Lege nr.2579 cu privire la modificarea articolului 1 din Legea nr. 124 pentru ratificarea Convenţiei-cadru a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii privind controlul tutunului.

Domnul Buga, viceministru al sănătăţii, vă rog.

Domnul Mircea Buga – viceministru al sănătăţii:

Mult stimată doamnă Preşedinte, 

Stimaţi deputaţi,

Ratificarea Convenţiei-cadru a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii privind controlul tutunului de către Republica Moldova a fost dictată de necesitatea protecţiei sănătăţii populaţiei de consecinţele negative ale tabacismului, care, în prezent, a luat proporţii pandemice şi constituie o problemă alarmantă pentru întreaga comunitate internaţională.

Datele statistice denotă că, anual, la nivel global circa 5 milioane de persoane decedează în urma bolilor cardiovasculare, oncologice şi pulmonare, condiţionate de fumat.  În acest aspect, Republica Moldova nu este o excepţie. Anual, mii de oameni se îmbolnăvesc de boli cronice cu grad major de invalidizare, cauzate de utilizarea produselor de tutun,  precum şi decedează în urma acestor maladii. Majoritatea cazurilor de acest gen pot fi preîntîmpinate prin elaborarea unor măsuri multisectoriale, coordonate de control asupra  tutunului, care reglementează procesul de ambalare şi etichetare, comercializare, combaterea traficului ilicit, consum, educaţie, comunicare, publicitate a produselor de tutun etc.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii a adoptat Convenţia-cadru privind controlul tutunului, al cărei text a fost votat unanim inclusiv de Republica Moldova la 21 mai 2003, la Geneva, în cadrul celei de a 56-ea sesiuni a Asambleei Mondiale a Sănătăţii. La data de 29 iulie 2004, reprezentantul Republicii Moldova a semnat Convenţia menţionată în numele Republicii Moldova. Ratificarea Convenţiei este promovată de Organizaţia Mondială a Sănătăţii în toate ţările participante în cadrul procesului de cooperare regională în Europa de Sud-Est şi vreau să menţionez că aceste ţări, cu excepţia Republicii Moldova, Bosniei şi Herţegovina, au finisat deja procedurile interne necesare pentru intrarea ei în vigoare.

Aplicînd prevederile Convenţiei-cadru privind controlul tutunului, Republica Moldova ar putea micşora rata morbidităţii şi mortalităţii, cauzate de consumul produselor din tutun, astfel micşorînd cheltuielile din cadrul sistemului sănătăţii şi cel al protecţiei sociale, precum şi majorînd productivitatea activităţilor persoanelor antrenate în cîmpul muncii.

În plus, stimaţi deputaţi, Republica Moldova va putea beneficia de o asistenţă tehnică şi financiară din partea organismelor internaţionale pentru reorientarea economiei la alte culturi mai avantajoase. La data de 11 mai 2007, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Legea nr.124 privind ratificarea Convenţiei-cadru, în cadrul căreia Republica Moldova a formulat un şir de declaraţii.  

Vreau să menţionez că, ulterior, Secretarul general al Naţiunilor Unite a solicitat revizuirea instrumentului de ratificare al Republicii Moldova cu racordarea lui la prevederile articolului 30 din Convenţie, care prevede că nici o rezervă nu se poate face la prezenta Convenţie.

În contextul celor menţionate mai sus, Guvernul, avînd avizele pozitive ale tuturor ministerelor interesate, se pronunţă pentru modificarea Legii nr.124 din 11 mai 2007 pentru ratificarea Convenţiei-cadru a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii privind controlul tutunului, care este indispensabilă pentru intrarea în vigoare a tratatului internaţional menţionat.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Doamna Maria Postoico:

Da, vă mulţumim, domnule viceministru.

Întrebări?

Microfonul nr. 4.

Domnul Dumitru Diacov:

Domnule ministru,

Prin ratificarea acestei Convenţii, Republica Moldova îşi asumă un şir de responsabilităţi şi obligaţiuni. Dar noi cunoaştem că legislaţia Republicii Moldova şi restricţiile introduse în legislaţie în privinţa folosirii tutunului nu se respectă. Deja sînt în vigoare prevederile care interzic fumatul în locuri publice ş.a.m.d. Şi în Republica Moldova chestiile acestea nu funcţionează. Are rost să mai ratificăm o Convenţie, să ne asumăm încă nişte responsabilităţi, dacă noi ceea ce este nu realizăm şi nu îndeplinim?

Mulţumesc.

Domnul Mircea Buga:

Mulţumesc, domnule deputat. Într-adevăr, a fost şi interpelarea doamnei preşedinte Buliga referitor la executarea de către Republica Moldova, dar mai ales de către Guvernul Republicii Moldova, şi raportul respectiv referitor la Legea cu privire la tutun şi articolele din tutun. Noi, de fapt, vom pregăti răspunsul respectiv pentru şedinţa de joia următoare a Parlamentului Republicii Moldova.

Ceea ce ţine de Convenţia-cadru, se presupune a fi modificată Legea nr. 124 de ratificare a acestei Convenţii, vreau să menţionez că, fără ratificarea unei astfel de convenţii, Republica Moldova nu va avea acces la instrumentele internaţionale de cooperare intersectorială. Deci nu vom putea beneficia de asistenţa tehnică şi financiară, inclusiv pentru reprofilarea unor domenii din agricultură pentru susţinerea promovării modului sănătos de viaţă etc. Şi, actualmente, spre regret, sîntem  exceptaţi de la o serie de aceste angajamente şi aranjamente în cadrul  Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii şi altor instituţii internaţionale.

Doamna Maria Postoico:

Alte întrebări? Nu sînt.

Comisia, vă rog.

Domnul Petrenco.

Domnul Grigore Petrenco:  

Stimaţi colegi,

Comisia pentru politică externă şi integrare europeană a examinat prezentul proiect de lege şi constată că acest proiect propune o nouă redacţie a articolului 1 din Legea pentru ratificarea Convenţiei-cadru a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii privind controlul tutunului, excluzînd din textul legii toate declaraţiile ce pot fi interpretate drept rezervă la Convenţie. Ţinînd cont de cele expuse, precum şi de avizele pozitive ale comisiilor permanente ale Parlamentului şi a Direcţiei juridice a Aparatului Parlamentului, Comisia noastră propune adoptarea prezentei legi în prima şi în a doua lectură.

Doamna Maria Postoico:

Vă mulţumim.

Întrebări către Comisie? Nu sînt.

Propun aprobarea proiectului de Lege nr.2579 în primă lectură. Cine este pentru, rog să voteze. Majoritatea.

Vă mulţumesc.

Din partea Comisiei a fost propunerea pentru lectura a doua, fracţiunile. Sînt pregătite? De acord. Supun votului pentru adoptare în lectura a doua. Vă rog la microfon.

Eu vă rog încă o dată, microfonul nr. 5.

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Fracţiunea “Alianţa «Moldova Noastră»” nu este de acord pentru a vota în lectura a doua.

Mulţumesc.

Doamna Maria Postoico:

E clar. Rămînem pe dimensiunea aprobării în primă lectură. Proiectul de Lege nr.3053 privind completarea anexei la Legea nr.331 din 7 octombrie 2004.

Rog, domnul Bucinschi, viceministru al protecţiei sociale, familiei şi copilului.

Domnul Iuri Bucinschi – viceministru al protecţiei sociale, familiei şi copilului:

Bună ziua, mult stimată doamnă Preşedinte,

Stimaţi deputaţi,

Onorată asistenţă,

Proiectul de Lege privind completarea anexei la Legea nr.331 din 7 octombrie 2004 a fost elaborată în contextul realizării activităţilor de dezvoltare a serviciilor sociale comunitare. Şi a fost aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1205 din 27 octombrie curent. Proiectul prevede includerea a 12 centre sociale comunitare, care vor fi construite de către Asociaţia Obştească “Concordia”, aceasta, prin consecinţă, fiind scutită de plăţile TVA la efectuarea lucrărilor respective.

Serviciile sociale comunitare reprezintă o formă de suport activ pentru familii, copii, bătrîni, comunităţi aflate în dificultate. Asociaţia Obştească a venit cu propunerea de colaborare cu autorităţile publice locale pentru a deschide centre sociale în cadrul cărora vor activa şi cantinele sociale.

Necesitatea deschiderii acestor centre a fost condiţionată de rezultatele testării nevoilor populaţiei social vulnerabile din localităţi şi capacităţilor autorităţilor publice locale de acoperire a acestora. Pe parcursul a mai bine de patru ani, Asociaţia “Concordia” a demonstrat un grad înalt de responsabilitate, seriozitate şi capacitate de susţinere socială a populaţiei, aflată în situaţie de risc. De către această Asociaţie au fost deschise 17 cantine sociale, pe care le finanţează ea însăşi.

Cheltuielile financiare pentru construcţia centrelor şi întreţinerea acestora în decurs de trei ani vor fi suportate totalmente de către Asociaţia “Concordia”. Din partea autorităţilor publice locale se cere acordarea doar a terenurilor de pămînt în scopul construcţiei centrelor indicate. Scutirea Asociaţiei Obşteşti “Concordia” de plata taxei pe valoarea adăugată la lucrările de construcţie a centrelor sociale, va contribui la dezvoltarea durabilităţii şi parteneriatului social şi va favoriza astfel incluziunea socială a categoriilor socialmente vulnerabile de populaţie. Rugăm ca acest proiect, în caz de acceptare, să fie adoptat în două lecturi concomitent.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr. 4.

Doamna Valentina Cuşnir:

Mulţumesc.

Înainte de a adresa întrebările, solicit să fiu înscrisă pentru luare de cuvînt. Aceasta eu pentru prezidiu vorbesc. 

Şi dumneavoastră vă pun următoarele întrebări. Cît timp vor dura construcţiile acestor 12 centre sociale, pentru ce perioadă, pentru cîţi ani scutim noi această Asociaţie Obştească “Concordia”? Cine stă în spatele acestei Asociaţii “Concordia”? De unde are bani, cum, în ce mod va acumula donaţiile de la persoane fizice şi juridice?

Şi vin, de la bun început, că Guvernul a încălcat cerinţele legislaţiei. Că orice proiect de lege care intră în Parlament, pînă la intrarea în Parlament, trebuie să fie supus expertizei anticorupţie. Şi din aceste motive deja propun remiterea acestui proiect de lege autorului. Şi vă rog să îmi răspundeţi la întrebările pe care vi le-am adresat. 

Domnul Iuri Bucinschi:

Este o asociaţie obştească, în al cărui spate nu stă nimeni. Este o asociaţie obştească finanţată de către businessmenii din Austria. Aceste centre vor fi scutite doar pentru construcţia lor, 12 centre în 12 sate din Republica Moldova. Întreţinerea acestor centre va fi suportată de către Asociaţia “Concordia” pe parcursul a trei ani. Construcţia centrelor va fi efectuată pe parcursul anului 2009.

Doamna Valentina Cuşnir:

Toate 12 centre?

Domnul Iuri Bucinschi:

Da, ele sînt din module importate din Austria şi asamblate în decurs de trei luni.

Doamna Valentina Cuşnir:

Şi cine a selectat, a fost un concurs? Şi a fost selectată această asociaţie?

Domnul Iuri Bucinschi:

Concursul, în exclusivitate, a fost efectuat de către Asociaţia Obştească “Concordia”.

Doamna Valentina Cuşnir:

Eu întreb: cine a efectuat concursul la noi în ţară, cine a ales această asociaţie?

Domnul Iuri Bucinschi:

Asociaţia a efectuat concursul. Nici  Guvernul, nici ministerul nu a participat la concurs.

Doamna Valentina Cuşnir:

Concursul ca anume această asociaţie. Cum i-a găsit pe acei businessmeni din Austria?

Domnul Iuri Bucinschi:

Deci, ea a venit cu donaţia, a venit cu bani, nu a fost nici un concurs. Ea a venit cu propunerea de a construi aceste 12 centre.

Doamna Valentina Cuşnir:

Mulţumesc.

O să vin cu luare de cuvînt.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr. 2.

Domnul Dmitri Todoroglo:

Mulţumesc.

Apar nişte întrebări din cauză că nota informativă este aşa scrisă. Asociaţia “Concordia”, am înţeles că este o organizaţie obştească. Ea nu se ocupă cu construcţia, ea se ocupă cu finanţarea construcţiei. Aşa sau nu? Ea o să aibă contract cu întreprinderile de construcţie, care o să asigure folosirea acestor bani, care au drept scop construcţia acestor centre. Spuneţi, vă rog, dar aceste instituţii, întreprinderi  de construcţii o să se ocupe nemijlocit cu aceste funcţii sau au şi alte sfere de activităţi? Din cauză că este vorba despre TVA.

Domnul Iuri Bucinschi:

Deci numai la aceste construcţii.

Domnul Dmitri Todoroglo:

Deci numai la aceste construcţii, aceasta undeva pentru Comisie, în a doua lectură, trebuie să găsim modalitatea, din cauză că, dacă se ocupă numai cu această sarcină, că o să asigure construcţia acestor obiecte, putem vorbi despre scutirea de taxe. Dacă o să aibă şi alte activităţi, este imposibilă asigurarea separării acestor volume, despre care parte a materialului de construcţie, o să meargă aici şi partea dreaptă. De aceea, trebuie să fie clar, de la început, ca să nu avem probleme de care colegii au temeri. Aceasta am avut în vedere.

Vă mulţumesc.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr. 5.

Domnul Vlad Cubreacov:  

Mulţumesc.

Stimate domnule viceministru,

Desigur, statul poate oferi asemenea scutiri, există precedente. Se cunosc şi activităţile de pînă acum ale Asociaţiei “Concordia” în Republica Moldova. Ei sînt specializaţi în domeniul acestui tip de activităţi. Dar să fim atenţi, pentru că este vorba de obiective care vor aparţine acestei Asociaţii cu titlu de proprietate. Vreau să vă întreb: care este garanţia că aceste obiective nu vor fi înstrăinate sau nu li se va schimba destinaţia?

Eu cred că, pentru a avea o lege echilibrată, ar trebui să prevedem expres în textul ei faptul că aceste obiective nu vor putea fi înstrăinate sau nu li se va putea schimba destinaţia. Sau să prevedem în cazul în care  obiective cu drept de proprietate privată vor fi înstrăinate sau li se va schimba destinaţia, să fie achitat în bugetul de stat echivalentul acestor scutiri.

Mulţumesc.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr. 4. Da, poftim răspunsul.

Domnul Iuri Bucinschi:

Aceste 12 centre sociale vor fi finanţate pe parcursul a trei ani de către “Concordia”. După finalizarea acestor finanţări, vor fi transmise la balanţa autorităţilor publice locale pentru finanţare în continuare, care vor aparţine anume acestora.

Doamna Maria Postoico:

Da, se cere ca să fie în lege, da. În lectura a doua trebuie de luat în consideraţie.

Microfonul nr. 4.

Domnul Leonid Bujor:

De una dintre întrebări mă dezic, fiindcă a formulat foarte corect domnul Vlad Cubreacov. Deci întrebarea mea este următoarea. Dacă autorul cunoaşte ce va fi... Eu citesc din nota informativă: “terenurile alocate rămîn proprietate a primăriilor care vor colabora cu asociaţia”. În proiectul de lege acest lucru nu este prevăzut. Din care considerente? Citesc din nota informativă anexată. Da, eu am adresat întrebarea domnului viceministru.

Domnul Iuri Bucinschi:

Aceasta este o  notă informativă prin care noi confirmăm încă o dată că terenurile de pămînt nu se înstrăinează şi nu sînt procurate.

Domnul Leonid Bujor:

Confirmaţi încă o dată un lucru care nu e prevăzut în proiectul de lege. Eu am spus. Cum confirmaţi, dacă el nu este prevăzut aici. În proiectul de lege propus nouă pentru examinare nu este stipulat faptul că terenurile alocate “Concordiei” rămîn proprietate a primăriilor locale, ceea ce însemnă că ceea ce aţi spus dumneavoastră aici, în nota informativă, nu are nici o putere juridică, de fapt.

Că este o declaraţie de ordin general şi aceste terenuri în orice moment ulterior pot fi privatizate cu tot cu avuţii. De aceea, pentru lectura a doua propun ca această prevedere să fie fixată în proiectul de lege. Deci este primul lucru. Şi al doilea lucru. Eu totuşi solicit ca acest proiect de lege să fie transmis pentru verificare la capitolul anticorupţie, dat fiind faptul că, din cîte cunoaştem, anumiţi agenţi economici, care sprijină activitatea “Concordiei” au şi alte activităţi economice în Republica Moldova. Şi dacă va fi necesar, în cazul examinării în lectura a doua, vom aduce la cunoştinţă acest lucru.

Şi a doua întrebare, stimate domnule viceministru. Spuneţi, vă rog, ce se întîmplă cu aceste centre, la expirarea termenului de trei ani?

Domnul Iuri Bucinschi:

Eu v-am spus odinioară.

Domnul Leonid Bujor:

Ştiu ce aţi spus.

Domnul Iuri Bucinschi:

Se transmite la balanţa autorităţilor publice locale şi o să fie finanţate de către autorităţile publice locale. Şi se încadrează în reţeaua de centre sociale comunitare, plus încă 28 care  vor fi date în exploatare anul curent.

Domnul Leonid Bujor:

Unde e fixat acest lucru? Nu confundaţi imobilul cu terenul de pămînt, acestea sînt două lucruri absolut diferite. Eu m-am referit la ceea ce ţine de terenurile de pămînt. Şi am înţeles că, pentru lectura a doua, se va ţine cont.

Acum următoarea întrebare. Trei ani de zile aceste centre, cum aţi explicat dumneavoastră şi e scris în material, sînt finanţate de către Centrul “Concordia”, da? Ce se întîmplă ulterior cu acest imobil?

Domnul Iuri Bucinschi:

Eu v-am spus că el va fi transmis.

Domnul Leonid Bujor:

Dumneavoastră aţi spus, dar noi avem proiectul de lege. Ce spuneţi dumneavoastră nu este lege. Nimeni în ţara noastră, cînd spune ceva, nu are statutul de lege.

Stimaţi colegi...

Domnul Iuri Bucinschi:

Această lege prevede numai includerea  în lista obiectelor. Totul în rest se reglementează prin acordul încheiat între minister şi Asociaţia “Concordia”.

Doamna Maria Postoico:

Este înalta lege. Sînteţi de acord. 

Domnul Leonid Bujor:

Mult stimate coleg,

Da, poftim, doamnă Postoico. Îmi cer scuze, nu am auzit.

Doamna Maria Postoico:

Eu vă rog, domnule Bujor.

Chestia constă în aceea că nu ţine de această lege. Ţine de acordul încheiat între state şi, totodată, de altă lege de proprietate. Aici este vorba numai de taxa pe valoarea adăugată.

Domnul Leonid Bujor:

Doamnă Preşedinte al şedinţei,

Eu îmi cer scuze, nu vreau să vă contrazic, dar vreau să atrag atenţia asupra unui fapt, că în proiectul de lege se subliniază: cu excepţie de la lege. Dacă facem o excepţie de la lege, respectiv, eu consider. Avem jurişti puternici, pot să mă contrazică. Noi trebuie să stipulăm concret ce se întîmplă cu terenurile de pămînt, am înţeles că va fi fixat în lectura a doua. Şi exact acelaşi lucru trebuie să fie prevăzut şi cu aceste obiective. Avem 12 obiective, peste un an vom avea 30.

Domnul Iuri Bucinschi:

Nu ţine de domeniul prezentei legi şi nu se face o excepţie. Se completează legea cu punctul 7. Legea se completează, nu se face o excepţie. Şi înstrăinarea pămînturilor se face, se reglementează prin altă lege.

Domnul Leonid Bujor:

Noi aprobăm o lege ca excepţie de la legislaţia în vigoare. Bine, eu cred că Comisia va examina pentru lectura a doua acest subiect. Fiindcă  lucrurile îmi par nu atît de simple cum spune dumnealui.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr. 2. 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Mulţumesc.

Aşa, în mod de ajutor pentru raportor, să clarificăm ceea ce e legat de terenuri.

Primul moment. Nici un obiect  în teritoriul intravilan nu poate fi construit fară învoirea organului local. Atunci organul local o să ia decizia privind permisiunea învoirea construcţiei asupra acestui obiect.

Al doilea moment. Construcţia unui obiect cu permisiunea primăriei nu înstrăinează terenurile ca proprietate a administraţiei publice locale, din cauză că acesta este un surplus, scris în nota informativă. Nu are sens, ceea ce e surplus, este scris în nota informativă, induce în eroare din cauză că terenurile aşa şi o să rămînă în proprietatea administraţiei publice locale. Nu are sensul întoarcerea înapoi, din cauză că ca să întoarcem înapoi, înainte trebuie să înstrăinăm ca proprietate publică, dar legea nu prevede înstrăinarea acestor terenuri.

De aceea, construind acest obiect, terenurile rămîn ca proprietate a administraţiei publice locale şi, după aceasta, în mod de arendă, în modul stabilit sau în arendă, sau cumpărarea acestor terenuri o să fie folosite...

De aceea, legea nu prevede înstrăinarea, nu are sensul să aducem suplimentar asupra aceea că ea o să rămînă proprietate a administraţiei publice locale. Iată, astfel de mecanism prevede Legea cu privire la terenurile publice şi delimitarea lor, aşa e normal. De aceea, nu are sensul să facem ceva noi adăugător cu terenurile în lectura a doua.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

Doamna Eugenia Stîrcea:

Noi credem că asociaţiile obşteşti, care lucrează în folosul cetăţenilor, trebuie susţinute. În acelaşi timp, trebuie să atragem atenţie asupra următoarelor momente. Terenurile atribuite pentru construcţie şi o dată construite pe aceste terenuri proprietăţi care aparţin nu contează cui, de exemplu Asociaţiei Obşteşti “Concordia”, după construcţie şi după înregistrarea bunului imobil ca proprietate, terenul devine proprietate, printr-un act al administraţiei publice locale. În baza Legii organice cu privire la organizarea terenurilor şi preţul normativ de vînzare–cumpărare a terenurilor proprietate publică se privatizează la preţ normativ.

 De aceea, noi nu ştim cum, chiar dacă vom scrie în acest proiect de lege că nu se poate, este o lege organică care, din cîte eu cunosc, este prioritară. În afară de aceasta, Codul funciar presupune că toate terenurile sînt atribuite în proprietate prin licitaţie sau sînt atribuite în arendă.

Trebuie să vedem ce statut aceste terenuri au: în folosinţă sau în arendă. De aceea, noi trebuie să fim foarte atenţi la adoptarea legii, pentru că, accentuez încă o dată, o dată proprietatea înregistrată, terenul este privatizat la preţ normativ în baza altei legi.

Doamna Maria Postoico:

Alte propuneri? Tot, da. Alte propuneri nu sînt.

Vă mulţumim, domnule Bucinschi.

Comisia.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Onorată asistenţă,

Comisia pentru politică economică, buget şi finanţe a examinat proiectul de lege menţionat, înaintat cu titlu de iniţiativă legislativă de către Guvernul Republicii Moldova şi vreau să vă spun că noi, la Comisie, am susţinut acest proiect.

Scopul acestor centre constă în acordarea suportului necesar familiilor şi comunităţilor aflate în dificultate, precum şi diminuarea nevoilor populaţiei social vulnerabile din localităţile respective.

Noi propunem ca acest proiect să fie adoptat în primă lectură. Noi avem avizele pozitive din comisiile respective şi poate o să rezolvăm vreo cîteva momente ce ţin de propuneri şi o să votăm şi în a doua lectură.

Dar vreau să menţionez că această lege se referă numai la includerea în lista obiectelor care sînt scutite de taxa pe valoarea adăugată, mai mult nimic. Relaţii funciare şi altele nu putem include în această lege.

Doamna Maria Postoico:

Întrebări?

Microfonul nr.4.

Doamna Valentina Cuşnir:

Mulţumesc.

Stimate domnule preşedinte,

Vreau să vă întreb cum corelează propunerea cu Legea privind sistemul bugetar şi procesul bugetar, care spune că, după ce a fost adoptată Legea bugetului, nu pot fi făcute careva... decît prin modificări la Legea bugetului de stat. Cu atît mai mult că aici se va mări deficitul bugetar, nu ştim cu cît şi nu este sursa care va acoperi acest deficit bugetar în anul 2009.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Dacă îmi permiteţi, o să vă răspund. Noi cu dumneavoastră împreună am votat în a treia lectură bugetul statului pe anul viitor. Aceste calcule nu au fost luate în calcul, aceste momente nu au fost luate.

Doamna Valentina Cuşnir:

De ce nu au fost luate?

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Vă spun, nu au fost luate.

Doamna Valentina Cuşnir:

Trebuia să le luaţi.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Nu au fost luate şi în partea de venituri nu sînt incluse. Adică, noi nici de cum nu afectăm bugetul statului.

Doamna Valentina Cuşnir:

Noi trebuia să luăm în calcul, cu atît mai mult că acest proiect este venit din octombrie, înainte de a fi votat bugetul de stat, şi trebuia de inclus acolo. De ce s-a trecut peste aceasta şi Comisia iarăşi, cu încălcarea legislaţiei, acceptă ca acest proiect să fie votat.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Dacă o să aveţi  timp, o să veniţi la noi în Comisie şi o să vă explicăm. Căci aici e vorbă lungă.

Doamna Valentina Cuşnir:

E normal nu pe lung, se poate.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Dacă nu înţelegeţi, o să vă explic.

Doamna Valentina Cuşnir:

Foarte scurt.

Domnul Nicolae Bondarciuc: 

O să vă explicăm.

Doamna Valentina Cuşnir:

Eu nu am nevoie de explicaţii acolo, aparte. Să nu încălcaţi legea. Adică, această lege contravine.

Doamna Maria Postoico:

Doamnă Cuşnir,

E clară opinia.

Doamna Valentina Cuşnir:

...Legii privind procesul bugetar...

Doamna Maria Postoico:

E clar, da.

Doamna Valentina Cuşnir:

...şi sistemului bugetar.

Mulţumesc.

Doamna Maria Postoico:

A doua întrebare, dacă, e tot, da.

Microfonul nr.5.

Domnul Vlad Cubreacov:

Mulţumesc.

Stimate domnule Bondarciuc,

Desigur, noi susţinem de principiu acest proiect de lege, dar singurul aspect care rămîne în suspensie este cel legat de regimul acestor centre sociale comunitare ca proprietate. De aici derivă şi problema terenurilor, care, probabil, nu trebuia discutată în acest cadru.

Propunerea noastră este: dacă am putea completa prima propoziţie din acest articol 7, cu care se completează legea, prin adăugarea cîtorva cuvinte, care să aibă rol de precizare şi de clarificare definitivă a situaţiei, dincolo de acordul ministerului cu Asociaţia “Concordia”, pe care noi nu l-am văzut şi el poate fi de principiu modificat şi după adoptarea acestei legi, prin voinţa părţilor.

De aceea, propunerea noastră este să completăm această propoziţie cu următoarele cuvinte: “centrele sociale comunitare, proprietate publică locală, din localităţile Republicii Moldova, după cum urmează”. Aceasta ar rezolva definitiv situaţia şi ar elimina orice semn de întrebare. Şi nu am mai discuta despre terenurile aferente sau despre alte aspecte. Şi ar fi o garanţie legală, care ar obliga părţile semnatare ale acestui acord, ministerul şi asociaţia, să nu-şi mai modifice, atunci cînd va fi cazul să nu îşi  modifice acordul deja semnat decît în limitele legii votate de noi.

Mulţumesc.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Aici, iată, care e situaţia. Acum, noi nu putem să includem în lege că ei sînt proprietate, da...

Doamna Maria Postoico:

Trei ani...

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Adică, organizaţia obştească construieşte, 3 ani lucrează cu aceste centre, finanţează. Adică 3 ani va fi proprietatea lor. Ei din sursele lor construiesc, din sursele lor finanţează activitatea acestor centre. Iată, care e situaţia. Acum, noi nu putem să includem acest moment.

Doamna Maria Postoico:

Da, oricum, cînd are loc vînzarea–cumpărarea, este un document care...

Da, microfonul nr.5.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Eu am o propunere de concept. Să numim legea altfel: “Lege cu privire la construcţia centrelor comunitare”. Şi atunci articolul unic se transformă în articolul 1, prin care se introduce această listă şi articolul 2 ar fi că, după construcţia acestor centre sociale, comunitare ele se transmit în proprietatea administraţiei publice locale. Şi atunci noi ieşim din situaţie şi răspundem la toate propunerile care au fost pînă acum. Adică, numim altfel legea, fiindcă avem de acum un exemplu, astăzi am adoptat, s-a votat Legea cu privire la construcţia unui cămin. Scriem: “Legea cu privire la construcţia unor centre comunitare din localităţile Republicii Moldova”,  articolul 1 aşa cum este el aici formulat. Şi articolul 2, că după construcţie se transmit în proprietate. Şi atunci totul este clar.

După construcţie, adică, se transmite în proprietate.

Domnul Nicolae Bondarciuc: 

Da, eu... (rumoare în sală)

Domnul Cosarciuc...

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Dar pentru ce trebuie ei să le construiască în 3 ani de zile, dacă nu  le gestionează.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Adică, dumneavoastră propuneţi să adoptăm altă lege.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Nu, eu propun...

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Nu, dar propuneţi altă lege. La noi Guvernul a venit cu iniţiativă să modificăm, să includem în legea care există, în anexă, în legea care există aceste 12 obiecte.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule preşedinte,

Noi de multe ori...

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Dumneavoastră propuneţi acum să votăm altă lege, altă iniţiativă.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule preşedinte,

Dacă se acceptă propunerea, nu este o mare problemă ca să fie reformulat acest proiect de lege. Cu atît mai mult că noi avem de acum aici, în Parlament, experienţă cînd am făcut acest lucru. Cînd Guvernul vine cu un proiect de lege, dar în Parlament se adoptă de acum un alt concept al acestei legi... Şi noi aici excludem posibilitatea ca aceste obiecte care au fost construite sau care se vor construi de această societate, ca pe urmă să nu fie definit regimul proprietăţii. Adică, dacă noi acceptăm această propunere, cred că ar fi normal.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Noi, la urma-urmei, putem şi în anexă să includem această poziţie, că peste 3 ani de exploatare aceste obiecte vor fi transmise în proprietate, şi aceasta putem face. În anexă la aceste 12. Dar dumneavoastră propuneţi să schimbăm legea, să votăm noua lege cu care nu a venit nimeni.

Noi nu avem asemenea iniţiativă în Parlament.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Nu, eu înţeleg că noi nu avem, dar Parlamentul este în drept, de pildă, ca să adopte alt concept al legii.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Dar ce facem cu această lege, respingem? 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Nu, pur şi simplu, o reformulăm şi în lectura a doua venim cu alt text şi gata. Aceasta nu e o problemă.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.3.

Domnul Ivan Calin:

Mulţumesc.

Eu cred că lucrurile stau cu mult mai simplu. Primăriile enumerate aici construiesc aceste centre şi au găsit finanţarea din partea unei organizaţii, da, aşa este. Ei au contracte, Guvernul, Parlamentul ce face? Permite ca aceste plăţi care trebuie să vină în bugetul de stat să fie scutite de TVA şi atît.

Problema e hotărîtă fără Parlament. E hotărîtă de primării şi de “Concordia” aceasta.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

Domnule Leonid Bujor:

Domnule preşedinte al Comisiei,

Spuneţi, vă rog, acceptaţi dumneavoastră ca articolul unic, poziţia a şaptea cum este ea fixată aici să fie completată cu sintagma “pentru anul 2009”. Deci centrele sociale comunitare din localităţile Republicii Moldova pentru anul 2009, după cum urmează, şi explic de ce.

Ieşi la microfon şi demonstrează cît de deştept eşti. Dacă nu te ajunge capul, taci şi închide gura acolo, bombonică...

Spuneţi, vă rog, domnule Bondarciuc, şi explic de ce vin cu această întrebare şi propunere în acelaşi timp, fiindcă în nota informativă este fixat că aceste centre, 12 la număr, urmează a fi construite sau restaurate pe parcursul a 3 ani.

Nu ne vom pomeni noi că aceste obiective se construiesc în doi ani şi jumătate, trei, ulterior, practic, nu activează şi aceiaşi agenţi economici, care vor finanţa prin intermediul acestei organizaţii obşteşti, le vor privatiza.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

O să ne gîndim noi pentru lectura a doua.

Domnule Leonid Bujor:

Dar indicînd anul 2009.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Ca o propunere o să luăm şi o să examinăm pentru lectura a doua.

Domnule Leonid Bujor:

Mulţumesc.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr. 2.

Domnul Dmitri Todoroglo:

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Mi se pare că noi trebuie să fim de acord cu propunerea făcută, iată, de domnul Bondarciuc, ultima, aceasta mi se pare că e cea mai potrivită propunere. Noi, desigur, că introducem în anexă, dar nu vorbim despre obiecte aparte. Acesta e un moment.

Al doilea moment. Ar fi absolut corect, în anexă, unde o să fie incluse suplimentar aceste  obiecte şi conţinutul o să fie scris, ceea ce a fost propus, ca, după trecerea acestor 3 ani, obiectele o să fie transmise în dispoziţie organelor publice locale. Şi scoatem toate temele. Mi se pare că aceasta o să fie cea mai potrivită decizie.

Mulţumesc.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.3.

Domnul Vladimir Ţurcan:

Mulţumesc.

Eu cred că majoritatea propunerilor înaintate  aici ... este un moment raţional ce ţine de problema statutului viitor al acestor obiecte. Din această cauză eu propun ca noi acum să votăm în primă lectură acest proiect de lege, dar pentru lectura a doua să găsim o formulă potrivită, argumentată şi legală, pentru ca, într-adevăr, toate acele temeiuri evocate aici să dispară după aceea.

Într-adevăr, aceste obiecte, după construcţie, trebuie să fie trecute la balanţa primăriilor şi o să fie proprietatea primăriilor. Dar toate lucrările care vor fi efectuate să fie scutite de plata TVA. Aceasta e ideea legii, pe care noi o votăm, dar pentru lectura a doua să găsim o formulă necesară.

Doamna Maria Postoico:

Alte întrebări? Nu sînt.

Vă mulţumim, domnule preşedinte.

Înainte de a aproba în primă lectură, trecem la luările de cuvînt.

Doamna Cuşnir.

Doamna Valentina Cuşnir:

Stimaţi colegi,

Onorată asistenţă,

Pot vorbi şi în ucraineană şi o să vorbesc, o să vă demonstrez.

În iniţiativa propusă nu este absolut clar care din aceste obiective sînt construcţii noi şi care din ele vor fi doar restaurate. Deoarece lista este a obiectelor, ale căror lucrări de expertiză tehnică, de prospecţiuni, de proiectare, de construcţie şi de restaurare, cu atragerea mijloacelor băneşti donate de către persoane fizice şi juridice... nu este scris din care ţară... este clar că de la noi şi, adică, se implică şi finanţarea de aici, de pe loc... sînt scutite de taxa pe valoarea adăugată. Această iniţiativă a fost elaborată în contextul realizării activităţii de dezvoltare a serviciilor social- comunitare şi nu degeaba am întrebat cine stă în spatele “Concordiei”, deoarece aici este scris foarte clar: “activităţi iniţiate şi susţinute de domnul Vladimir Voronin, Preşedintele Republicii Moldova”. Aici, vrînd-nevrînd, Guvernul a spus cine stă în spatele acestora. Deşi Fracţiunea majoritară trîmbiţează de la această tribună că situaţia în ţară este foarte bună, uitaţi-vă că în această iniţiativă este adus următorul argument.

În virtutea faptului că în Republica Moldova numărul persoanelor social vulnerabile a crescut în ultimii ani, iar serviciile sociale comunitare actuale nu reuşesc să acopere toate necesităţile persoanelor aflate în situaţii de risc, este binevenită practica de promovare a politicilor de asistenţă socială în baza unui dialog larg şi deschis, aţi văzut dumneavoastră, cu implicarea activă a diverşilor actori sociali. Da, diverşi: instituţii publice, asociaţii şi organizaţii nonguvernamentale.

Se spune aici că această Asociaţie “Concordia”, deja pe parcurs de mai bine de 4 ani, a demonstrat ceea ce poate face, dar nu am auzit astăzi vreun exemplu nici de la autori şi nici de la Comisia respectivă. Nu este absolut clar de unde această Asociaţie “Concordia” ia atîţia bani. Cred că ştie doar domnul Preşedinte Voronin. Că această Asociaţie Obştească va contribui la dezvoltarea durabilităţii şi parteneriatului social şi va favoriza astfel incluziunea socială a categoriilor de populaţie vulnerabilă.

Nu cunoaştem pe cît timp vor fi efectuate aceste construcţii, deşi am auzit de la ministrul protecţiei sociale că vor fi toate efectuate în anul 2009 şi consider că propunerea domnului Bujor este foarte actuală, să fie stipulat că doar pe parcursul anului 2009 această Asociaţie poate fi scutită. Chiar dacă domnul preşedinte al Comisiei pentru politică economică, buget şi finanţe nu vrea să recunoască că prin această iniţiativă este încălcat articolul 11 alineatul (5) din Legea privind procesul bugetar şi sistemul bugetar, că într-adevăr, Legea bugetului de stat a fost aprobată şi doar prin modificări la Legea bugetului de stat pot interveni, dar această iniţiativă demonstrează că Guvernul cu aportul deputaţilor din Comisia pentru politică economică, buget şi finanţe a ascuns mai multe surse de venit, ca apoi, pe parcursul anului 2009, să încerce să le scoată şi să spună că, uite, au supraîmplinit bugetul de stat.

În întrebările adresate, am menţionat că s-a încălcat legea şi acest proiect a fost înaintat fără a fi supus expertizei anticorupţie, ceea ce este obligatoriu, indiferent despre care proiect este vorba, cu atît mai mult aici, unde se văd urme evidente de corupţie. Din care motive, propun ca acest proiect de lege să fie remis autorului, să fie îndeplinite toate cerinţele legii şi să vină în Parlament cu un proiect despre care să se ştie tot, transparent, cum este scris. Şi să nu fie o iniţiativă şi o susţinere numai a Preşedintelui Ţării, dar să fie susţinut şi de acei 101 de deputaţi şi de societate în întregime.

Vă mulţumesc.

Doamna Maria Postoico:

Supun votului, pentru aprobare în primă lectură, proiectul de lege pe care Comisia l-a propus pentru aprobare în primă lectură. Dar remiterea nu se pune la vot. Remiterea o face Preşedintele şedinţei. De aceea, se remite nu  autorului, dar se remite Comisiei, cînd sînt unele divergenţe.

Deci, în acest caz, se propune pentru aprobare în primă lectură, ceea ce acum a propus Comisia sesizată în fond. Cine este pentru aprobarea în prima lectură, rog să voteze. Majoritatea.

Vă mulţumesc.

Pentru lectura a doua, vă rog să înaintaţi propunerile pentru a fi examinate şi adoptate.

Proiectul de Lege nr.1700 pentru modificarea şi completarea cetăţeniei Republicii Moldova.

Prezintă domnul Buceaţchi, ministrul dezvoltării informaţionale.  

Domnul Pavel Buceaţchi – ministrul dezvoltării informaţionale:

Mult stimată doamnă Preşedinte al şedinţei,

Stimaţi deputaţi,

Onorată asistenţă,

Analiza problemelor ce ţin de instituţia cetăţeniei în Republica Moldova în ultimii ani denotă o creştere considerabilă a numărului de persoane care renunţă la cetăţenia Republicii Moldova. Conform datelor statistice de care dispune Ministerul Dezvoltării Informaţionale, la momentul actual, sînt aprobate circa 10 mii de cereri de renunţare la cetăţenia Republicii Moldova şi circa 6 mii de acordare. După cum vedem, raportul statistic este în favoarea procesului de renunţare la cetăţenie.

Este alarmant faptul că majoritatea dintre aceştia renunţă la cetăţenia Republicii Moldova nu numai pe motivul plecării din Republica Moldova, dar şi în scopul dobîndirii cetăţeniei străine, domiciliind în continuare pe teritoriul Republicii Moldova ca cetăţeni străini. În acest context, considerăm că situaţia creată este una dezavantajoasă pentru statul nostru.

La momentul actual, conform prevederilor legislaţiei în vigoare, procedura prevede depunerea cererii privind renunţarea la cetăţenie la organul teritorial al Ministerului Dezvoltării Informaţionale, în a cărui rază îşi are domiciliul solicitantul, iar în cazul persoanei cu domiciliul legal şi obişnuit în străinătate – la reprezentanţa diplomatică sau instituţia consulară a Republicii Moldova, sau la Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene.

Proiectul de lege prevede promovarea principiului ghişeului unic prin modificarea doar a procedurii depunerilor cererilor privind renunţarea la cetăţenia Republicii Moldova, care, conform proiectului prezentat, prevede depunerea cererilor, în exclusivitate, la reprezentanţele diplomatice sau la instituţiile consulare ale Republicii Moldova din ţările de domiciliere a solicitanţilor, care vor avea domiciliul legal şi obişnuit în aceste ţări. Aceste prevederi se încadrează în legislaţia internaţională în domeniu.

În conformitate cu Convenţia europeană cu privire la cetăţenie de la Stasbourg, din 1997, la care Republica Moldova este parte, la articolul (8) se spune că un stat poate prevedea în legislaţia sa internă că, pentru renunţarea la cetăţenie, pot opta doar cetăţenii care locuiesc peste hotare. De menţionat că prevederile legale similare cu acele propuse în proiect sînt implementate şi în practica altor ţări.

Astfel, în Italia, legislaţia în domeniu prevede renunţarea numai în cazul persoanelor domiciliate în străinătate. În Israel, poate renunţa la cetăţenie numai persoanele care nu domiciliază în Israel. Considerăm că aprobarea modificărilor propuse va reduce cazurile de renunţare la cetăţenia Republicii Moldova. În contextul celor expuse, solicităm respectuos susţinerea proiectului de lege.

Vă mulţumesc pentru atenţie.           

Doamna Maria Postoico:

Rog întrebări către autor? Nu sînt. Rog comisia. Vă mulţumim. Domnul ministru, vă mulţumim mult.

Domnul Iurie Stoicov:

Stimată doamnă Preşedinte al şedinţei,

Stimaţi deputaţi,

Onorată asistenţă,

Comisia pentru securitatea naţională, apărare şi ordinea publică a examinat proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii cetăţeniei, iniţiativa legislativă a Guvernului Republicii Moldova. Prezentul proiect prevede stabilirea normei, prin care renunţarea la cetăţenia Republicii Moldova se va admite doar cetăţenilor care îşi au reşedinţa obişnuită peste hotare. În acest sens, se propune operarea modificărilor corespunzătoare la articolele 22, 28, 33 şi 37 din lege.

Totodată, Comisia propune, în scopul expunerii mai clare a normei de la alineatul (1) al articolului 22, supuse modificării, reformularea acesteia  în redacţia următoare: “Renunţarea la cetăţenia Republicii Moldova se aprobă persoanei care a împlinit vîrsta de 18 ani, cu condiţia prezentării adeverinţei deţinerii sau dobîndirii cetăţeniei unui alt stat, ori garanţiei  dobîndirii  unei alte cetăţenii”.

La articolul 33 de a înlocui noţiunea de “reşedinţă obişnuită”, utilizată în proiect, cu noţiunea de “domiciliu legal şi obişnuit”. Deoarece, potrivit acestei definiţii, la articolul 1 din Legea cetăţeniei Republicii Moldova şi în tot textul legii este utilizată anume această noţiune, ceea ce ar fi în concordanţă cu principiile de bază ale consecutivităţii şi stabilirii normelor juridice utilizate în actul legislativ. Comisia, totodată, a constatat că Legea cu privire la ieşirea şi intrarea în Republica Moldova, Legea cu privire la migraţiune, Legea cu privire la statutul juridic al cetăţenilor străini şi apatrizilor, la fel operează cu noţiunea de “domiciliu”.

Majoritatea comisiilor parlamentare permanente şi Direcţia juridică a Aparatului Parlamentului, prin avizele sale, susţin examinarea şi adoptarea prezentului proiect de  lege, cu unele obiecţii şi propuneri, care vor fi luate în consideraţie de către Comisie pentru lectura a doua.

În temeiul celor expuse, Comisia propune adoptarea acestui proiectul de lege în prima lectură.

Doamna Maria Postoico:

Da, mulţumim.

Întrebări către Comisie? Nu sînt. Nu sînt întrebări, luări de cuvînt la fel nu sînt înregistrate.

Vă mulţumim, domnule preşedinte.

Supun votului, pentru aprobare în primă lectură, proiectul de Lege nr.1700. Cine este pentru, rog să  voteze. Majoritatea.

Vă mulţumesc.   

Stimaţi colegi,

Sîntem la ora 12 şi 10 minute. Ora Guvernului. Pentru început, se invită la microfonul central domnul Iurie Munteanu, viceministru al economiei şi comerţului, cu privire la măsurile, la interpelarea adresată de către domnul Alexandru Oleinic. Este în sală, da? Cu privire la măsurile întreprinse pentru stimularea economiei naţionale în condiţiile crizei economice globale.

Domnule Muntean,

Poftim.

Domnul Iurie Muntean – viceministru al economiei şi comerţului:

Mult stimată doamnă Preşedinte,

Onoraţi membri ai Parlamentului,

Guvernul răspunde la cele două întrebări expuse în interpelarea domnului Oleinic, prima întrebare fiind măsurile planificate şi întreprinse de către Guvern şi care urmează a fi întreprinse pentru stimularea economiei naţionale în condiţiile accentuării crizei economice globale.

Şi răspunsul. Întru asigurarea stabilităţii economice în Republica Moldova, Guvernul identifică următoarele direcţii prioritare în dezvoltarea social-economică a ţării pentru anul 2009.

Deci prima. Întru stabilitatea, asigurarea stabilităţii domeniului financiar-bancar este necesară asigurarea lichidităţilor suficiente băncilor comerciale pentru continuarea acreditării agenţilor economici şi evitarea fluctuaţiilor excesive ale cursului de schimb.

Mai departe. O direcţie prioritară este  elaborarea unui set de acţiuni menite să susţină sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii. În acest context, o acţiune importantă este necesitatea elaborării unor programe noi de susţinere a iniţierii şi dezvoltării afacerilor în Republica Moldova prin acordarea suportului financiar de către stat şi de către partenerii de dezvoltare.

Grupul-ţintă al acestor programe vor fi cetăţenii ţării şi foştii emigraţi ce doresc să îşi iniţieze o afacere la reîntoarcerea în ţară. Şi, în special, reprezentanţii tineretului. Pregătirea înaltă a societăţii faţă de astfel de programe de susţinere a fost deja demonstrată prin popularitatea Programului naţional de abilitare economică a tinerilor, aşa-numitul PNAET, în cadrul căruia au participat deja circa 140 de întreprinderi mici şi mijlocii din zona rurală, fondate de reprezentanţii tineretului.

 Circa 700 de tineri au fost instruiţi pentru participarea la acest program şi peste 3100 de tineri din întregul teritoriu al ţării au fost consultaţi în ceea ce priveşte participarea la acest program.

Deci, pînă la sfîrşitul anului, planificăm să includem în program încă cel puţin 100 de întreprinderi fondate de reprezentanţii tineretului. Alt program care s-a adeverit a fi unul foarte popular şi bine acceptat de către antreprenorii tineri din zona rurală a fost Programul de susţinere a întreprinderilor mici şi mijlocii pentru anul 2005–2008, finanţat de Guvernul Japoniei şi care urmează a fi continuat.

Vreau să vă spun că, în mod de excepţie, Japonia finanţează acelaşi program timp de 5 ani şi, avînd în vedere rezultatele pozitive atinse în cadrul acestui program, finanţarea va fi continuată. Pînă acum au beneficiat de finanţare în cadrul acestui program circa 100 de întreprinderi.

Mai departe. Proiectul de abilitare social-economică a tinerilor, susţinut de Banca Mondială, UNICEF şi PNAET. În cadrul acestui program au participat peste 140 de întreprinderi. Se planifică pentru următorii 2 ani cel puţin încă 140.

Vreau să subliniez că, în cadrul Programului PNAET, se planifică participarea a 1000 de întreprinderi din sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii din zona rurală.

Analizînd eventuala posibilitate de diminuare a transferurilor  băneşti ale cetăţenilor Republicii Moldova angajaţi în străinătate şi/sau revenirea unei părţi considerabile a acestora pe piaţa de muncă a ţării, drept instrument de combatere a acestor fenomene se examinează fezabilitatea lansării în prima jumătate a anului 2009 a unor proiecte de anvergură, de construcţie a drumurilor, gazoductelor, sistemelor de aprovizionare cu apă potabilă şi alte proiecte de infrastructură cu un buget de cel puţin 300, 400 milioane de dolari.

În opinia Guvernului, lansarea proiectelor de amploare în infrastructură va consolida cel puţin 3 poziţii în evoluţia social-economică a ţării. Pe fundalul unui potenţial excedent de forţă de muncă, ce ar putea apărea drept urmare a revenirii a unei părţi din compatrioţii noştri din străinătate, cauzate de criza economică mondială, în republică vor fi create noi locuri de muncă.

Doi. Intrările de valută în cadrul proiectului de infrastructură vor garanta definitiv  stabilitatea pieţei valutare, precum şi lansarea proiectelor de infrastructură va da un nou impuls dezvoltării tuturor sectoarelor economiei naţionale implicate sau tangente cu domeniul construcţiilor, sectoare, care, după cum cunoaşteţi, au avut de suferit ca urmare a reducerii sau scăderii tempourilor în industria de construcţii.

Şi, nu în ultimul rînd, proiectele de infrastructură, desigur, vor susţine şi vor stimula redistribuirea factorilor de producere din capitală şi alte oraşe mari în zonele rurale şi vor asigura, respectiv, în felul acesta, o dezvoltare mai vertiginoasă regională.

Deci eu vreau să vă spun că aceste procese deja au loc, însă proiectele de infrastructură doar le vor stimula. O altă direcţie de importanţă majoră, efectuată de către Guvern, este necesitatea elaborării şi începerii din anul 2009 a unor proiecte de susţinere şi dezvoltare a sectorului de producţie.

În acest scop, experţii în domeniu propun elaborarea unor mecanisme eficiente de susţinere a producătorilor, precum ar fi, de exemplu, un program de acoperire parţială de către stat a creditelor acordate producătorilor şi în special pentru reutilarea întreprinderilor.

Totodată, Guvernul preconizează optimizarea mecanismului existent de distribuire a mijloacelor fondului pentru subvenţionarea producătorilor agricoli, astfel stabilind principalele direcţii de distribuire a mijloacelor fondului pentru subvenţionarea producătorilor agricoli pentru anul 2009.

În această ordine de idei, pentru anul 2009 se proiectează o majorare a cheltuielilor capitale, în  special pentru stimularea investitorilor la producerea materialului săditor pomicol şi înfiinţarea plantaţiilor pomicole, inclusiv a plantaţiilor nucifere.

 Susţinerea sectorului zootehnic, stimularea investiţiilor în procurarea echipamentului de irigare la scară mică şi alte utilaje agricole. Procurarea tehnicii şi echipamentului de irigare, stimularea investiţiilor în procurarea de echipamente şi  utilaje pentru întreprinderile mici şi mijlocii de procesare, uscare şi congelare a fructelor şi legumelor amplasate în localităţile rurale, precum şi pentru casele de ambalare şi frigidere.

La fel, se presupune subvenţionarea în continuare a producătorilor agricoli la livrarea pe teritoriul ţării a producţiei agricole de fabricaţie proprie.

Totodată, în scopul perfecţionări mecanismului de subvenţionare a înfiinţării plantaţiilor agricole,  a fost aprobată Hotărîrea Guvernului nr.1326 din 28 noiembrie 2008 pentru modificarea şi completarea Hotărîrii Parlamentului nr.14 din 9 februarie 2007 de aprobare a Regulamentului privind gestionarea mijloacelor fondului pentru susţinerea înfiinţării plantaţiilor vinicole, viticole, elaborate de Agenţia Agroindustrială “Moldova-Vin”.

Proiectul  prevede extinderea perioadei de acordare a compensaţiilor obişnuite şi majorarea eşalonată a acestora, menite să asigure respectarea principiului de rambursare integrală a costului materialului săditor care, în ultimii ani, după cum cunoaşteţi, este în continuă creştere.

În acest scop, volumul de mijloace a fondului urmează a fi majorat pe parcursul anilor 2010–2012 cu 20 la sută. Prima întrebare.

Întrebarea a doua a fost proiectele negociate şi în curs de negociere cu organismele financiare internaţionale care, de asemenea, vizează stimularea economiei Republicii Moldova.

Deci, pe scurt, mă refer la aceste proiecte. Este vorba de proiecte care presupun includerea în circuitul economic a aproximativ 130 milioane de euro pe parcursul anului 2009 şi 380 milioane de dolari din contul partenerilor noştri de dezvoltare, pe lîngă cele 550 milioane de lei preconizate pentru investiţii în infrastructură.

Conform datelor Guvernului, începînd cu anul 2009, vor fi lansate un şir de proiecte de infrastructură şi anume:

Comisia Europeană a acordat pentru proiectele de aprovizionare cu apă  potabilă, canalizare, irigare, reabilitarea drumurilor 12,5 milioane de euro.

Fondul European de investiţii în vecinătate – 12 milioane de euro pentru reabilitarea drumurilor.

Banca Europeană pentru Reconstrucţii şi Dezvoltare şi Banca Europeană de Investiţii – 60 milioane de euro pentru reabilitarea drumurilor şi 44,5 milioane de euro pentru reabilitarea Aeroportului Internaţional Chişinău.

Banca Mondială a acordat 14 milioane pentru proiectul de aprovizionare cu apă şi canalizare şi 16 milioane pentru elaborarea, pentru reabilitarea drumurilor.

Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei a acordat 43 milioane de dolari pentru construcţia locuinţelor sociale, aprovizionarea cu apă potabilă şi canalizare şi renovarea Spitalului Clinic Republican şi alte proiecte.

 Totodată, pentru prima jumătate a anului 2009 este preconizată semnarea Programului “Corporaţia provocările mileniului” între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul SUA, se prevede alocarea a 300 milioane de dolari pentru proiecte de infrastructură şi de reabilitare a drumurilor.

Vă mulţumesc. 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

Domnul  Alexandru Oleinic:

Mulţumesc, doamnă Preşedinte al şedinţei.

Într-adevăr, domnule viceministru, v-aţi învăţat a aduce fel de fel de cifre în Parlament, care, pînă la urmă, nu au nici o bază. Dar totuşi ideologia oricărui Guvern sau partid politic trebuie să fie bunăstarea poporului şi deschiderea locurilor de muncă. Aceasta este principalul pentru ce noi stăm aici şi la guvernare tot.

Eu vreau să vă întreb: costul unui loc de muncă se estimează între 25 şi 45 000 de euro, dumneavoastră aceasta cunoaşteţi. Cîte locuri de muncă, reieşind din aceea ce aţi spus dumneavoastră, preconizează să deschidă Guvernul în 2009?

Domnul  Iurie Muntean:

Deci prima. Cifrele pe care le prezentaţi dumneavoastră sînt foarte-foarte estimative şi eu cam ştiu sursa acestor cifre.

Domnul  Alexandru Oleinic:

Noi, ce, punem la îndoială cifrele?

Domnul  Iurie Muntean:

Cifrele le punem la îndoială, deoarece cifrele...

Domnul  Alexandru Oleinic:

O sursă avem şi eu, şi mata.

Domnul  Iurie Muntean:

Nu, cifrele acestea sînt foarte estimative şi se referă la ţările puternic industrializate, de fapt.

Domnul  Alexandru Oleinic:

Bine. Dar noi vrem să ieşim în care piaţă cu producţia noastră? În pieţele care se estimează la 10 000 de euro. Bine. Nu are însemnătate. Reieşind din costul unui loc de muncă, cît Guvernul preconizează în 2009 să deschidă locuri de muncă? Spuneţi, vă rog, o cifră.

Domnul  Iurie Muntean:

Eu cred că ar fi bine să prezint un răspuns în scris vizavi de această întrebare. În ceea ce priveşte locurile de muncă deja deschise în anul 2009, eu pot să merg pe proiecte concrete. În cadrul proiectului Programului Naţional de Reabilitare Economică a Tinerilor au fost deschise aproape 1000 locuri de muncă în timp de 3 luni. Timp de 3 luni, da.

Domnul  Alexandru Oleinic:

Domnule viceministru,

Eu vă rog foarte mult să aveţi în vedere că dumneavoastră vorbiţi în plenul Parlamentului, unde se face stenograma şi aceasta este istoria Republicii. Aceea ce vorbiţi dumneavoastră noi o să folosim mai departe.

Dar totuşi întrebarea pe care eu v-am pus-o cu două săptămîni în urmă, a fost foarte concretă. De aceea, dumneavoastră trebuia să aveţi răspunsul. În 2009, Guvernul, cîte locuri de muncă preconizează să deschidă? Bine. Întrebarea nu o avem.

Eu nu am să mă opresc mai departe la cifrele prezentate de dumneavoastră, noi le vom analiza şi la examinarea raportului Guvernului, noi vom aduce şi argumente, şi nişte propuneri, măsuri ce ţin de depăşirea crizei.

Dar dumneavoastră astăzi, domnule viceministru, totuşi nu aţi prezentat şi nu aţi adus la cunoştinţă plenului Parlamentului vreo măsură care denotă măsurile propuse de Guvern pentru a diminua consecinţele crizei mondiale asupra economiei Republicii Moldova, nici o cifră.

Eu vă mulţumesc.

Doamna  Maria Postoico:

Domnule Muntean,

Vă mulţumesc mult.

Întrebări, interpelări.

Microfonul nr.5.

Doamnă Alexandru Oleinic:  

Mulţumesc, doamnă Preşedinte al şedinţei.

Adresez două întrebări Guvernului Republicii Moldova. Iniţiativele de liberalizare a economiei prin amnistia capitalului, amnistia fiscală şi cota zero la impozitul pe venit ale persoanelor juridice au fost lansate în scopul sporirii capitalizării economiei, intensificării procesului investiţional şi de reducere a inflaţiei.

Un alt argument pro, expus de reprezentanţii guvernării, a fost acel că statul oferă motivaţia de a ieşi din zona tenebrei. Tot atunci experţii în materie au menţionat că iniţiativele denotă o lipsă vădită de claritate asupra impactului şi efectelor scontate, iar reprezentanţii Fondului Monetar şi Băncii Mondiale au avertizat că aceste iniţiative vor spori vulnerabilitatea bugetului de stat şi vor conduce la scăderea disciplinei fiscale, cît şi la stimularea economiei tenebre. Avertisment deja confirmat de ultimele remanieri de cadre ale Guvernului.

Conform prevederilor Legii privind legalizarea capitalului, amnistierea fiscală şi cota zero de profitul reinvestit intră în vigoare la 1 ianuarie 2007. Procedura de legalizare a capitalului şi a amnistierii se va încheia, respectiv, la 1 ianuarie 2009, cota zero pe venitul redistribuit pentru persoanele juridice fiind păstrată şi în anul 2009.

La momentul lansării iniţiativei de amnistiere a capitalului în aprilie 2007, potrivit estimărilor, s-a vorbit de 500 milioane de lei pe venituri la buget, chiar şi cu riscul de a legaliza capitalul unor grupări criminale. Pe cînd în bugetul de stat pentru 2007 suma veniturilor din aceste activităţi a fost de 3,5 milioane, iar pentru 2008 suma veniturilor preconizată a fost aprobată în sumă de 295 de milioane, pînă astăzi, 11 luni, noi avem 8 milioane  de lei.

Potrivit calculelor oficiale la 1 ianuarie 2007, datoriile agenţilor economici faţă de bugetul public naţional se cifrau la 2 miliarde de lei. Iar costurile iniţiativei de stabilire a cotei zero la impozitul pe venit a persoanelor juridice au fost estimate de circa 500–600 de milioane. Apare întrebarea: a estimat sau nu Guvernul efectele economice de la implementarea Legii cu privire la legalizarea capitalului, amnistierea fiscală şi cota zero pe profitul reinvestit? Şi care este suma veniturilor acumulate la bugetul de stat?

În acest context, solicit Guvernului prezentarea informaţiei privind rezultatele implementării legii nominalizate, care să includă următoarele. Referitor la legalizarea capitalului. Care este suma capitalului legalizat pînă la momentul actual? Cîte cazuri de spălare a banilor a inclus procedura de legalizare a capitalului? Şi care au fost agenţii economici care au investit capitalul legalizat în sectorul de producţie?

Referitor la amnistia fiscală. Care sînt agenţii economici cărora li s-au aplicat procedura de amnistiere? Şi care au fost sumele restanţelor anulate pentru fiecare în parte? Căror agenţi economici li s-au amnistiat obligaţiunile fiscale pentru care au fost deschise dosare judiciare şi suma lor. Şi care este datoria agenţilor economici care au beneficiat de amnistia fiscală faţă de bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale de stat în momentul de faţă?

Şi la capitolul “Cota zero la impozitul pe venit” solicit să fiu informat despre suma venitului obţinut la bugetul de stat pe parcursul anilor 2006–2008. Suma veniturilor reinvestite în aceşti 2 ani. Şi care au fost agenţii economici care au reinvestit cele mai mari sume? Răspunsul, rog, să fie prezentat în scris în termenele prevăzute de lege.

Şi a doua întrebare o adresez tot Guvernului Republicii Moldova. La finele sesiunii precedente, am adresat doamnei Prim-ministru o întrebare referitoare la neîndeplinirea de către Compania “Union Fenosa” a Hotărîrii Guvernului privind modul de achitare a energiei electrice folosite de către consumatori pentru iluminarea locurilor de uz comun şi pentru funcţionarea ascensoarelor.

La 21 iulie curent, am primit răspuns, semnat de către domnul viceministru economiei şi comerţului Tudor Copaci, prin care a recunoscut că problema există şi că în timpul apropiat Guvernul va adopta hotărîrea respectivă. Însă, pînă în prezent, Guvernul nu a adoptat hotărîrea respectivă. Acest fapt permite Companiei “Union Fenosa” să prezinte consumatorilor facturi pentru achitarea energiei electrice folosite pentru funcţionarea ascensoarelor şi iluminarea locurilor de uz casnic comun în dependenţă de suprafaţa apartamentului fiecărui consumator.

Menţionez că Compania “Union Fenosa” nu îndeplineşte Hotărîrea Guvernului privind instalarea contoarelor pentru evidenţa energiei electrice comune în acest scop. Solicit răspunsul la această întrebare să îmi fie prezentat în plenul Parlamentului.

Mulţumesc.

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

Doamna  Valentina Stratan:

Mulţumesc, doamnă Preşedinte al şedinţei.

Întrebarea o adresez domnului ministru al justiţiei Vitalie Pîrlog. Solicit informaţia cu privire la numărul de copii născuţi în detenţie, în penitenciarele din Republica Moldova pentru perioada anilor 2002–2008. Şi rog mult să îmi fie indicat concret locul şi perioada aflării acestor copii în penitenciare şi în izolatoare. Informaţia o solicit în scris.

Şi a doua interpelare o adresez Guvernului Republicii Moldova, doamnei Prim-ministru Zinaida Greceanîi. În ultimul timp, mai mulţi gestionari ai fondului de locuinţe din capitală sînt nedumeriţi de compoziţia dubioasă a agentului termic, pe care îl furnizează SA “Termocom”, cît şi de calitatea acestuia.

Este vorba de prezenţa masivă a bulelor de aer în apa fierbinte furnizată sub forma agentului termic. Problema este că aceste bule de aer măresc nejustificat consumul de agent termic, adică, de rînd cu apa fierbinte, este contorizat şi aerul din sistemul de încălzire al blocului de locuinţe. Cu alte cuvinte, SA “Termocom” ne vinde aer.

În acest context, solicit să dispuneţi un control riguros al calităţii agentului termic la Întreprinderea SA “Termocom” şi să verificaţi dacă serviciul prestat consumatorilor de către acest furnizor corespunde sau nu rigorilor Legii privind protecţia consumatorilor, iar în caz de necesitate să sesizaţi organele de anchetă. Răspunsul îl solicit în scris.

Mulţumesc.

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.2.

Domnul Petru Gozun:

Da, mulţumesc, doamnă vicepreşedinte.

De la aceste microfoane noi am auzit mult de trecerea frontierei, de atitudinea noastră faţă de români şi cu atît mai mult vreau să vă spun de un caz acum două zile. Patru ore şi jumătate  a fost reţinut autocarul clubului de dans sportiv “Codreanca” fără nici un motiv. De aceea, eu am o întrebare. Şi întrebarea mea este adresată Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene, domnului ministru Andrei Stratan. Rog să îmi fie prezentat răspuns la următoarea întrebare.

Care sînt cauzele reţinerii la punctul de frontieră Sculeni, România a autocarului clubului de dans sportiv “Codreanca” timp de patru ore şi jumătate în ziua de 28 noiembrie curent de către poliţia de frontieră a României. Pentru informare precizez că autocarul se deplasa pe ruta Chişinău–Oradea şi transporta 46 de persoane, copii şi tineri pentru participarea la competiţia internaţională de dans sportiv în Oradea. Sportivii, membrii clubului de dans “Codreanca”, multipli campioni mondiali şi europeni, deţin vize multiple pentru spaţiul ţărilor Schengen şi pentru România.

De asemenea, autocarul clubului se deplasează regulat, practic, săptămînal în diverse state europene, inclusiv România şi nu poate avea careva interdicţii de a traversa frontiera. Toate actele atît ale sportivilor, precum şi ale unităţilor de transport erau perfecte. În acest caz, din partea autorităţilor române de frontieră nu au fost prezentate careva motive pentru reţinere. Perioada era nocturnă, ora 3.00 de noapte şi accesul era liber. La un moment, responsabilii de la frontieră au invocat lipsa şefului de post, care urma să se prezinte la ora 8.00. Numai după nenumărate adresări şi rugăminţi, în jurul orei 7.45, după o procedură simplă, a fost premisă trecerea punctului de frontieră.

Această reţinere nejustificată a făcut ca sportivii să se prezinte cu întîrziere la competiţie. Mă întreb, dacă în aşa mod s-a procedat cu autocarul clubului “Codreanca”, atunci alte unităţi de transport ce au de suferit? Rog răspunsul să fie prezentat în scris în termenul prevăzut de legislaţie.

Mulţumesc.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr. 5.

Doamna Zoia Jalbă:

Mulţumesc, doamnă Preşedinte.

Am şi eu două întrebări pe care le expediez la adresa Guvernului Republicii Moldova, dar şi a Procuraturii Generale a Republicii Moldova. Ambele întrebări ţin de situaţia creată într-una din localităţile din Republica Moldova, şi anume satul Slobozia-Duşca din raionul Criuleni. În primul rînd, am fost sesizată de un grup de cetăţeni din acest sat, deţinători de terenuri agricole.

Dumnealor se plîng pe faptul că, acum trei ani, Întreprinderea “Nucul de Aur” din acest raion a plantat arbori pe terenurile dumnealor cu încălcări ale legislaţiei. Unii dintre ei au fost umiliţi ca să îşi vîndă cu preţuri de nimic terenurile, iar pe terenurile altui grup de oameni au fost plantaţi arborii fără acordul lor şi fără a fi semnat măcar un contract. De atunci încoace nimeni din ei nu au nimic, nu mai primesc nimic de pe loturile care au fost date acestei întreprinderi.

În această ordine de idei, solicit o informaţie referitor la cazul creat. Să îmi răspundă la întrebarea: ce s-a întîmplat, de fapt, şi cine se face vinovat de faptul că ţăranii împroprietăriţi timp de trei ani  îşi tot caută dreptatea?

Cea de a doua întrebare vine de la o persoană concretă, de la doamna Pogurschi, care, de fapt, este şi deţinătoare a două cote de pămînt. Dumneaei, în scrisoare, îmi scrie că este locuitoare a acestui sat, fostă primar în acest sat, care “a slujit o viaţă comuniştii”, e vorba dumisale, dar care a fost lăsată de izbelişte în cazul în care preşedintele Vladimir Voronin a înfăptuit amnistia fiscală.

Este vorba de faptul că soţul dumisale,  fost lider în sat, nu a reuşit să se achite ţăraniloe datoriile pentru cotele de pămînt din motivul secetelor, care au avut loc doi ani la rînd. În urma acestei situaţii, soţul dumneaei Grigore Pogurschi a suferit un atac de cord şi a decedat, iar doamna Pogurschi a luat drumul pribegiei şi de cîţiva ani buni munceşte în Italia ca batantă pentru a achita datoriile.

S-a adresat în mai multe instanţe cu întrebarea: de ce nu au fost amnistiaţi agenţii economici, care au avut datorii nu din vina lor? Dar pînă astăzi nu are nici un răspuns. De aceea, solicit o informaţie în acest sens şi să fie informată şi doamna, chiar dacă lucrează în Italia, acasă ia rămas feciorul care este student, să fie informată la locul de trai.

Mulţumesc mult.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr. 4.

Domnul Dumitru Braghiş:

Mulţumesc.

Eu am o întrebare către Guvernul Republicii Moldova şi rog joia viitoare să avem răspuns aici, în plenul Parlamentului. Acum o lună şi jumătate, Partidul Social Democrat a declarat că ar trebui să ne gîndim la sistarea privatizării în Republica Moldova. Vedem că acest lucru nu a fost auzit de Guvern. Mai mult ca atît, nu numai că nu a fost sistată, ci este propulsionată cu mare viteză şi în volum foarte mare. De aceea, eu aş vrea să am răspuns la cîteva întrebări.

Prima chestiune: care a fost motivul urgentării privatizării obiectelor incluse astăzi în lista de privatizare şi s-a anunţat concursul respectiv. Sînt ele, din punct de vedere economic, neviabile sau sînt alte probleme? De ce trebuia aşa de urgent de inclus aceste întreprinderi la privatizare?

Şi a doua parte a întrebării. Eu aş vrea să avem o analiză a obiectelor respective, inclusiv şi să înţelegem care este costul unui metru pătrat, de exemplu de clădire, care se scoate la privatizare?

Care este costul unui metru sau al unui ar de pămînt aferent, inclusiv în conformitate cu legislaţia în vigoare şi conform preţului de piaţă?  Care este venitul curat al acestor întreprinderi în nouă luni ale anului curent sau în anul 2007? Şi cum vor fi folosiţi banii care vor veni de la privatizarea obiectelor respective? După cum am spus, rog răspunsul să fie dat aici, în plenul Parlamentului.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr. 2.

Domnul Vasile Balan:

Mulţumesc, doamnă Preşedinte.

Aş dori ca interpelarea mea s-o adresez Guvernului. Aş dori să aflu în baza căror documente, cerinţe, protecţii am putea, o organizaţie obştească, să obţinem acces contra plată în sala Palatului Naţional sau a Palatului Republicii? Şi vă zic de ce. Fiindcă m-am adresat la Palatul Naţional domnului Goga, domnului director Goga, care m-a trimis la domnul Cozma. La Cozma eu am scris cerere şi am aşteptat un timp, dar mi s-a spus că hotărăşte Goga.

M-am dus înapoi la Goga şi mi-au spus că hotărăşte Cozma. Cozma a spus că Goga o să te sune. M-am dus iar la Goga. Goga mi-a arătat o hotărîre a Ministerului Culturii şi Turismului, prin care el este obligat că orice dare în chirie a sălii să o consulte cu Ministerul Culturii şi Turismului. Şi, iată, pînă la momentul de faţă tot aşa. Goga – Cozma, Cozma – Goga. De aceea, vă rog foarte mult, mult stimat Guvern,  să îmi daţi răspuns: în baza căror documente poate o organizaţie obştească să ia în chirie contra plată una din aceste două săli.

Mulţumesc frumos.

Răspunsul îl doresc în scris.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr. 5.

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Mulţumesc.

Am o întrebare adresată Prim-ministrului Republicii Moldova. Cheltuielile suportate de persoanele fizice şi juridice la înfiinţarea plantaţiilor viticole în anul 2008 constituie 75 de milioane de lei. Datoria bugetului de stat pentru plantaţiile viticole înfiinţate de către aceste persoane constituie 75 de milioane de lei.

Cu alte cuvinte, în anul 2008 nu s-a plătit nici un ban pentru plantaţiile înfiinţate în anul 2008. În legătură cu faptul că sîntem în luna decembrie 2008, rog să-mi prezentaţi răspuns la următoarele:

a)             termenul de achitare a datoriei de 75 de milioane de lei pentru plantaţiile viticole înfiinţate în anul 2008;

b)             mărimea sumei datorată de bugetul de stat, care va fi achitată pînă la 31 decembrie 2008?

Rog ca răspunsul la această întrebare să îmi fie prezentat în şedinţa plenară din joia viitoare.

Vă mulţumesc.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr. 4.

Domnul Ion Varta:

Mulţumesc, doamnă Preşedinte al şedinţei.

Prima interpelare o adresez doamnei Zinaida Greceanîi, Prim-ministru al Republicii Moldova. Zilele trecute, am fost sesizat de un grup de profesori şi învăţători din satul Giurgiuleşti, care îşi manifestă dezacordul în legătură cu intenţia Guvernului de a opera exproprierea în interes public a cotelor de terenuri agricole a 42 de cadre didactice din respectiva localitate, situate în preajma satului şi la o anumită distanţă de Terminalul şi Portul de la Giurgiuleşti, aproximativ 1 km.

Dînşii consideră că respectiva decizie îi vizează în mod inexplicabil doar pe acei 42 de profesori şi învăţători cotaşi şi îi evită pe alţi proprietari de terenuri agricole din această regiune, inclusiv pe unii agenţi economici care, în ultimii ani, au procurat la preţuri modice întinse suprafeţe de teren arabil din aceeaşi zonă.

În legătură cu acest fapt, solicit doamnei Prim-ministru să îmi prezinte o informaţie amplă privind intenţia de a realiza procedura de expropriere în interes public a terenurilor agricole ale celor 42 de profesori şi învăţători din Giurgiuleşti. De asemenea, solicit argumentarea fondată a acestei proceduri de expropriere.

De ce de la această procedură au fost excluşi şi alţi proprietari şi, în special, agenţii economici din respectiva zonă, unii care nici nu au domiciliu în această zonă, dar sînt domiciliaţi în alte localităţi ale Republicii Moldova, inclusiv în municipiul Chişinău.

De asemenea, solicit prezentarea listei complete a tuturor proprietarilor de terenuri agricole în zona adiacentă a Portului şi Terminalului Giurgiuleşti cu indicarea suprafeţelor pe care le deţin şi a termenelor de realizare a acestor tranzacţii de vindere–cumpărare. 

A doua interpelare i-o adresez, de asemenea, doamnei Prim-ministru Zinaida Greceanîi. În ultima perioadă, am fost sesizat de mai mulţi foşti angajaţi din sfera culturii care îşi exprimă îngrijorarea în legătură cu punerea în aplicare a articolului 27 alineatul (2) din Legea nr.1421-XV din 31 octombrie 2002 cu privire la teatre, circuri şi organizaţii concertistice.

Deşi această lege stabileşte, în principiu, modalitatea de pensionare a lucrătorilor din domeniile teatral, al circului şi celui concertistic, pînă în acest moment, de către Guvern, încă nu a fost aprobat un regulament pentru punerea în aplicare a normei invocate.

În pofida faptului că articolul 30 din Legea nominalizată prevede obligaţiunea Guvernului ca, în termen de 3 luni, să elaboreze şi să adopte un regulament care ar stabili în mod clar care sînt categoriile concrete de artişti care cad sub incidenţa alineatului (2) al articolului 27 din respectiva lege, cît şi condiţiile de pensionare, mărimea pensiei, instituţiile statului care vor stabili şi achita pensiile şi mecanismul de realizare a acestor norme, pînă în prezent, iată, mai bine de 6 ani de zile se tergiversează adoptarea unui asemenea regulament.

Şi, din păcate, tergiversări de ordin birocratic au generat şi continuă să genereze grave probleme. Unii cetăţeni ai Republicii Moldova, care cad sub incidenţa prevederilor acestui articol, au acţionat în judecată instituţiile statului, acuzîndu-le de lezarea gravă a drepturilor lor garantate de Constituţie.

Solicit, doamnă Prim-ministru, în legătură cu gravitatea acestei situaţii, să fie prezentată informaţia despre cauzele acestei tergiversări, despre etapa la care se află soluţionarea acestei probleme, precum şi termenele în care Guvernul intenţionează să elaboreze şi să adopte respectivul regulament.

Mulţumesc.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

Domnul Dumitru Godoroja:

În urma inundaţiilor din vara anului 2008, din bugetul de stat au fost cheltuiţi 270 milioane de lei. Aceste cifre au fost prezentate de domnul prim-viceprim-ministru Igor Dodon.

Cer să fie prezentată o informaţie privind distribuirea acestor 270 de milioane de lei atribuite pentru inundaţie pentru fiecare beneficiar în parte şi o informaţie suplimentară privind personale fizice, juridice care au suferit de pe urma inundaţiilor şi din careva motive nu au beneficiat de ajutorul statului. Rog de la tribuna centrală să îmi fie prezentată informaţia.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

Domnul Leonid Bujor:

Întrebările mele sînt... întrebarea mea este adresată preşedintelui Consiliului Coordonator al Audiovizualului. Atrag atenţia asupra faptului că articolul 122 alineatul (3) prevede că deputaţii nu pot formula întrebări Preşedintelui Republicii Moldova, reprezentanţilor puterii judecătoreşti, autorităţilor administraţiei publice locale. Aici Consiliul Coordonator al Audiovizualului nu este indicat.

În acelaşi timp, articolul 122 alineatul (2) stipulează: fiecare deputat poate adresa întrebări membrilor Guvernului sau conducătorilor, atenţie, altor autorităţi ale administraţiei publice.

Compania “Teleradio-Moldova” este una publică, de aceea solicit răspuns la întrebările care au fost abordate la începutul şedinţei de astăzi în plen. Şi anume: din care considerente în cîteva rînduri a fost modificată ora transmisiei emisiunii “Contrapunct”? Din care considerente emisiunea de ieri a demarat la 9.50 şi nu la ora nouă stabilită: 9.40? Din care considerente, în trei rînduri, a fost modificată ora retransmiterii acestei emisiuni de la 21.40 la ora 23.00 şi mai tîrziu, iar recent, în ziua de sîmbătă – la ora 12.00?

Şi cea de-a patra întrebare. Din care considerente emisiunea de ieri,
3 decembrie nu a fost prezentată de Eduard Maciac.

Vă mulţumesc.

Doamna Maria Postoico:

În continuare, microfonul nr.4.

Doamna Valentina Cuşnir:

Mulţumesc.

Doamnă Preşedinte al şedinţei şi domnule reprezentant al Guvernului,

Aş vrea să vă întreb de ce nu a venit nimeni să răspundă la două întrebări adresate de către mine joia trecută?

Doar cu preşedintele Comisiei Electorale Centrale am discutat şi dumnealui mi-a spus că este ocupat. În rest, nimeni nu mi-a spus nimic şi nu au venit să răspundă.

Prima întrebare o adresez Guvernului şi solicit răspuns la tribuna Parlamentului. Conform unei scrisori a Ministerului Educaţiei şi Tineretului din luna aprilie 2004 către direcţiile raionale de învăţămînt, sub monitorizarea Agenţiei “Moldova-Vin”, mai mulţi copii din familii socialmente vulnerabile au fost înmatriculaţi la diferite instituţii de învăţămînt, unii agenţi economici privaţi fiind impuşi să le achite contractele, ca apoi absolvenţii să fie angajaţi la agentul economic care a achitat contractul.

Dar, pe parcurs, agenţii economici au refuzat să îşi onoreze obligaţiunile, iar studenţii sînt exmatriculaţi în ultimul an de studii. Am primit plîngeri de la mai mulţi părinţi, ai căror copii îşi fac studiile la Universitatea Agrară.

Solicit informaţie la tribuna Parlamentului asupra numelui copiilor înmatriculaţi în atare condiţii, adresele de unde vin, cine trebuia să achite contractele, la care instituţie de învăţămînt şi ce măsuri întreprinde Guvernul ca aceşti copii nominalizaţi să îşi finalizeze studiile şi chiar să fie angajaţi, cum li s-a promis.

A doua întrebare o adresez Procuraturii Generale, Ministerului Afacerilor Interne şi Ministerului de Externe şi Integrare Europeană. Într-un răspuns primit la o interpelare din anul 2005 am fost informată că în 2003 zece copii de la noi au plecat să studieze în Cuba. Şi pe motiv că acestor copii în Cuba li se dădea doar 4 dolari lunar ca bani de buzunar, ei nu puteau rezista şi că atunci, în anul 2003, şase dintre acei  zece copii  ar fi revenit în ţară.

Am făcut o nouă interpelare în acest an şi am primit răspuns că doar trei dintre acei copii au rămas să studieze în Cuba, dar au mai plecat şi alţii la Moscova, la Bratislava şi poate în alte ţări.

Ce m-a făcut să vin astăzi cu această întrebare, adresată pe trei adrese, fiindcă în răspunsul la acea interpelare mi se spune că ofertele de la statele respective au venit prin canale diplomatice, cu specificarea “a fi acordate tinerilor orfani sau din familii social vulnerabile”.

Şi că din cei şapte copii care au rămas să studieze în atare condiţii acum peste hotare, cinci sînt care au statut de orfan. Pun întrebarea şi rog ca acei nominalizaţi să examineze şi să îmi dea numele copiilor care au plecat în aşa condiţii la studii în ţările menţionate, adresele lor, care din ei s-au întors? Dacă s-au întors, unde se află acei copii astăzi, care este soarta lor?

 Şi pun întrebarea Guvernului: de ce trimite copiii orfani sau din familii socialmente vulnerabile? Nu este un trafic oare a acestor copii? Rog răspuns la tribuna Parlamentului despre situaţia acestor copii.

Vă mulţumesc.

Doamna Maria Postoico:

În continuare, microfonul nr.4.

Doamna Valentina Buliga:

Întrebarea mea este adresată Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare şi Inspecţiei Muncii, prin care solicit răspuns: ce se întîmplă în Gospodăria Ţărănească “Dimitrov”, preşedinte domnul Cebanov din comuna Cairaclia, raionul Taraclia, că datoriile la salarii deja sînt enorme?

De ce a fost utilizată munca copiilor? Pe parcursul verii şi pînă în prezent  aceşti copii nu au fost remuneraţi pentru munca care au efectuat-o şi de ce s-a încălcat Legea cu privire la protecţia copilului.

Şi solicit răspuns la această întrebare în scris.

Mulţumesc.

Doamna Maria Postoico:

Alte solicitări? Nu sînt. Încheiam ora întrebărilor şi interpelărilor. Şi trecem la următorul subiect, declaraţii.

La microfonul central se invită domnul Susarenco.

Domnul Gheorghe Susarenco:

Onorat Parlament, declaraţia de independenţă a Republicii Moldova, adoptată de Parlament la 27 august 1991, a proclamat garantarea exercitării drepturilor social-economice, culturale şi a libertăţilor politice ale tuturor cetăţenilor Republicii Moldova. Pornind de la acest document istoric, Constituţia, prin articolul 27, a declarat că dreptul la libera circulaţie în ţară este garantat, iar oricărui cetăţean al Republicii Moldova îi este asigurat dreptul de a-şi stabili domiciliul sau reşedinţa în orice localitate din ţară, de a ieşi, de a imigra şi de a reveni în ţară.

Cu zi ce trece apropiindu-ne de alegerile parlamentare, actuala guvernare pierde nu numai pămîntul de sub picioare, dar şi controlul în stat, controlul asupra bunului simţ şi asupra acţiunilor pe care le întreprind. Aceste acţiuni întreprinse de majoritatea parlamentară împreună cu Guvernul transformă Republica Moldova într-un SRL de tip închis, unde cetăţeanul este lipsit alături de alte drepturi şi de dreptul natural de libera circulaţie.

Cu toate laudele de zi cu zi despre raiul din Republica Moldova, noi nu sesizăm cum Guvernul a răspuns la invitaţia Uniunii Europene să stabilească cu aceasta, ca vecin, relaţii politice, economice şi culturale mai intense, să intensifice cooperarea transfrontalieră, să împărtăşească responsabilitatea şi soluţionarea conflictelor, în timp ce trăim în continuare strînşi în “tiski”-ul cazacilor lui Igor Smirnov, pe de o parte,  şîrma ghimpată cu grăniceri în epoleţi sovietici la Prut, pe de altă parte. Dar să le luăm pe rînd.

Să revenim la semnarea Acordului privind micul trafic de frontieră. Această mult discutată problemă ne demonstrează cu lux de amănunte că actualul regim continuă să considere cetăţenii acestui stat ca nişte şerbi. Propunerea României de a implementa practicile Uniunii Europene prin semnarea unui acord pentru micul trafic de frontieră, care prevede o distanţă de 50 km de la graniţă pînă la momentul actual, nu a primit nici un răspuns din partea Chişinăului.

Propunînd Bucureştiului includerea întregului teritoriu al Republicii Moldova, inclusiv Transnistria, în clauzele acestui Acord, în condiţiile în care regulile Uniunii Europene stabilesc o zonă de pînă la 50 de km pentru micul trafic de frontieră, ne demonstrează că Guvernul de la Chişinău, pur şi simplu, nu doreşte să răspîndească asupra propriilor cetăţeni facilităţile propuse de Uniunea Europeană vizavi de libera circulaţie a acestora.                

Ura neîmpăcată faţă de acei care nu gîndesc ca ei, frica în faţa căderii inevitabile a dictaturii, pe care au instalat-o de-a lungul ultimilor şapte ani, se transformă deja într-o armă periculoasă atît pentru întreaga societate, cît şi pentru stabilitatea în stat. “Acordul privind micul trafic de frontieră dintre România şi Republica Moldova nu poate fi extins asupra poporului moldovean, aşa cum cer autorităţile de la Chişinău, ci doar pe o rază de maximum 50 de km de la frontieră”, a declarat purtătorul de cuvînt al Consiliului Europei Piero Petruci. Citat închis. Acest tratat include prevederi specifice în ceea ce priveşte asigurarea unei balansări între procesul de facilitare a circulaţiei persoanelor rezidente din zona de frontieră Uniunea Europeană într-un mod corespunzător şi prevenirea migraţiei ilegale, dar şi a potenţialelor pericole la adresa securităţii regionale apărute în urma activităţii grupurilor criminale.

De aici concluzia. Starea de impas în care se află tratatul privind micul trafic de frontieră a apărut  şi poate să perpetueze din cauza acţiunilor de distorsionare aplicate de Guvernul Republicii Moldova pe marginea lui. Totodată, iniţiativa Chişinăului de a semna două documente în mod simultan Tratatul privind micul trafic de frontieră şi Tratatul de bază este necorespunzătoare reglementărilor europene, inclusiv directivei Parlamentului European şi Comisiei Europene privind regulile traficului mic de frontieră. Încercarea Guvernului Republicii Moldova de a lega aceste tratate nu poate fi calificată altfel decît acţiune populistă pentru consum intern şi genocid asupra propriului său popor.

O altă mostră de încălcare a dreptului la libera circulaţie este refuzul Guvernului de a deschide consulatele Ambasadei Române la Cahul şi Bălţi, ceea ce este o barieră pentru cetăţenii care solicită o vizită în ţara vecină.

Nu este mai bună situaţia nici pe plan intern. Deşi încă la 19 mai 1997 Curtea Constituţională a Republicii Moldova a declarat neconstituţionale aşa-numitele vize de domiciliu şi viza de reşedinţă, nici Parlamentul, nici Guvernul nu au stabilit pînă în prezent o procedură simplă şi clară de evidenţă a cetăţenilor.

În realitate şi de fapt, evidenţa cetăţenilor a rămas neschimbată ca şi în perioada sovietică. Nu mai vorbim aici de încălcarea dreptului la libera circulaţie în zona necontrolată de autorităţile de la Chişinău în zona aşa-numită Transnistria. Toate acestea ne demonstrează cu lux de amănunte că autorităţile Republicii Moldova neglijează nu numai prevederile Constituţiei, dar şi tratatele şi pactele, la care Republica Moldova este parte. În baza acelor expuse, pe fundalul sărăcirii tot mai rapide a majorităţii populaţiei, migraţiei ilegale necontrolate a cetăţenilor, odată cu apropierea alegerilor parlamentare din 2009, actuala guvernare sabotează practicile internaţionale, unanim recunoscute privind dreptul cetăţeanului la libera circulaţie.

“Alianţa «Moldova Noastră»” cheamă cetăţenii să conştientizeze: că actuala putere a transformat această ţară într-o închisoare, într-o pată neagră pe harta Europei, a pustiit satele noastre, punînd cetăţenii în situaţia să ia drumul pribegiei pe căi ilegale.

“Alianţa «Moldova Noastră»” se adresează reprezentanţilor mass-media, societăţii civile să ia atitudine la acţiunile ilegale ale actualei guvernări vizavi de dreptul cetăţenilor la libera circulaţie.

Apelăm către organismele internaţionale acreditate la Chişinău către Consiliul Europei şi Uniunea Europeană să ia atitudine promtă faţă de refuzul Guvernului de la Chişinău de a semna Acordul privind micul trafic de frontieră. Fracţiunea parlamentară “Alianţa «Moldova Noastră»” consideră că actuala majoritate parlamentară împreună cu Guvernul sînt obligaţi, în timpul în care le-a mai rămas să guverneze această ţară pînă la alegerile anului viitor, să se reabiliteze în faţa propriului popor, să stabilească reguli clare de evidenţă a cetăţeanului pe plan intern, pentru ca acesta să poată exercita dreptul de vot şi să semneze de urgenţă Tratatul privind micul trafic de frontieră.

Vă mulţumesc.

Doamna Maria Postoico:

La microfonul central se invită domnul Neagu. Dispuneţi de cinci minute.

Domnul Ion Neagu:

Mulţumesc, doamnă Preşedinte.

Mulţumesc şi pentru avertisment.

Onorată asistenţă,

Stimaţi colegi,

Am ieşit la această înaltă tribună ca să îmi exprim poziţia vizavi de declaraţiile şi gesturile antieuropene şi antiromâneşti ale guvernanţilor. Republica Moldova traversează o perioadă destul de grea, cauzată nu numai de incertitudinea creată de criza monetară mondială, dar şi de lipsa oricărei perspective de dezvoltare. Politica duplicitară antidemocratică, antireformatoare şi antinaţională promovată de Partidul Comuniştilor aflat la putere şi acoliţii săi a adus statul nostru în prag de faliment.

Dorind să joace iarăşi pe sentimentele electoratului nostalgic şi rusofil, comuniştii aflaţi în agonie atacă în cel mai josnic mod România, ţara care, pe bună dreptate, a fost caracterizată de Premierul Zinaida Greceanîi, aflată într-o vizită la Bucureşti, drept cel mai bun şi de nădejde prieten al Republicii Moldova. Spuneţi-mi, stimaţi colegi, cum se întîmplă ca, la scurt timp după această declaraţie, sper sinceră, a Premierului, Ministerul de Externe şi Integrare Europeană somează în cel mai necivilizat mod autorităţile române şi concurenţii electorali să nu facă campanie pe alegerile parlamentare din România pe teritoriul Republicii Moldova.

De ce acest lucru a fost permis peste tot în lume unde locuiesc cetăţeni români, însă nu este permis în Republica Moldova? Stat care, de toată lumea cît de cît informată, este considerat drept cel de-al doilea românesc, iar cetăţenii de origine etnică română alcătuiesc 80 la sută din populaţie. Pînă şi tinerii ruşi, impuşi de Tcaciuc şi Klimenco să organizeze diferite manifestaţii provocatoare în zilele de 30 noiembrie şi 1 decembrie, recunosc că limba noastră de stat este româna, iar majoritatea populaţiei o constituie românii.

Andrei Stratan, cu brutalitate, mojiceşte, sfidînd adevărul, ne tratează pe noi, românii basarabeni, drept minoritate naţională. Iar premierul şi ministrul de externe român sînt somaţi să nu facă declaraţii cînd vor veni  la Chişinău, pentru a nu provoca aşa-numite destabilizări. Mai tîrziu, a devenit clar că provocările urmau să fie şi au fost organizate de către guvernare, folosind pentru aceasta tinerii de la Şcoala Superioară Antropologică, Universitatea Slavonă şi unele licee cu predare în limba rusă din Chişinău.

Culmea comportamentului antieuropean, antiromânesc şi primitiv al guvernanţilor de la Chişinău a fost demonstrat pe 1 decembrie seara, la recepţia dată de Ambasada României la Hotelul “Leo Grand” cu ocazia Zilei Unirii. S-au împlinit 90 de ani de cînd românimea, scuturîndu-şi de pe umeri povara imperiilor, a hotărît să se unească într-un singur stat naţional unitar. Normal.

Ambasada României a invitat la această recepţie nu numai reprezentanţii misiunilor diplomatice şi organismelor internaţionale acreditate la Chişinău, nu numai elita intelectuală şi politică a  societăţii moldoveneşti, dar şi reprezentanţii Preşedinţiei, Guvernului şi Parlamentului.

În zădar însă sutele de participanţi au aşteptat cuvîntul de felicitare, măcar şi protocolar, din partea conducerii Republicii Moldova. Cel care a fost anunţat că va ţine un discurs, reprezentantul Parlamentului, Iurie Stoicov, aşa şi nu s-a mai apropiat de microfon.

Îmi venea să intru în pămînt de ruşine. Nu că ar fi fost o surpriză neplăcută, noi sîntem deprinşi deja cu apucăturile antiromâneşti ale guvernanţilor. Mă întreb însă: ce impresie şi-au creat străinii prezenţi la eveniment? Cum au calificat comportamentul primitiv, necivilizat şi neeuropean al conducătorilor statului nostru? Mai cred ei, oare, în sinceritatea demersului proeuropean al acestora? Au trecut oare toate acestea cu vederea? La sigur că nu.

Zilele acestea, am fost anunţaţi de către Bruxelles că un nou Acord între Republica Moldova şi Uniunea Europeană nu va fi semnat în viitorul apropiat. Cred că acesta este răspunsul Occidentului la ticurile dictatoriale şi comportamentul primitiv al guvernării comuniste.

Apropo de sintagma “două state româneşti.” Colegul nostru Arcadi Pasecinic nici în clin, nici în mînecă, dîndu-i replică distinsei doamne Vitalia Pavlicenco, a făcut o analogie cu Germania hitleristă şi problema de atunci a Austriei. Ţin să îi spun domnului Pasecinic, îmi pare rău că nu este prezent, că promotorii de frunte ai nazismului şi fascismului...

Doamna  Maria Postoico:

Domnule Neagu,

Timpul...

Domnul Ion Neagu:

Termin. Că promotorii de frunte ai nazismului şi fascismului nu vedeau nici o deosebire între aceste două curente criminale şi comunism. Adolf Hitler spune că naţional-socialismul este varianta purificată a bolşevismului. Iar Benito Mussolini se considera discipolul lui Lenin. Cred că şi în acest caz comentariile sînt de prisos.

Vă mulţumesc.

Doamna  Maria Postoico:

Stimaţi colegi,

Următoarea şedinţă va avea loc mîine, la ora 10.00.

Şedinţa de astăzi o anunţ închisă.

Şedinţa şi-a încheiat lucrările la ora 13.03.

Stenograma a fost pregătită spre publicare
în Direcţia documentare parlamentară a
Aparatului Parlamentului.