DEZBATERI
PARLAMENTARE
Parlamentul
Republicii Moldova de legislatura a XVI-a
SESIUNEA
a VI-a ORDINARA – noiembrie 2007
Sedinta
din ziua de 29 noiembrie 2007
(STENOGRAMA)
SUMAR
1. Declararea sedintei ca fiind
deliberativa.
2. Dezbateri asupra ordinii de zi,
adoptarea ei.
3. Dezbaterea si suspendarea proiectului de
Lege nr.1826 pentru modificarea si completarea unor acte legislative (Legea cu
privire la Guvern – art.4; Legea cu privire la politie – art.19 s.a.).
4. Dezbaterea si adoptarea in lectura a
doua a proiectului de Lege nr.3189 pentru modificarea si completarea Legii
nr.190-XIII din 19 iulie 1994 cu privire la petitionare.
5. Dezbaterea si adoptarea in lectura a
doua a proiectului de Lege nr.3508 pentru modificarea si completarea unor acte
legislative (Codul de procedura penala – art.6, 56, 57 s.a.; Legea cu privire
politie – art.12, 13).
6. Dezbaterea si adoptarea in lectura a
doua a proiectului de Lege nr.3489 pentru modificarea si completarea unor acte
legislative (Legea cu privire la statutul judecatorului – art.15, 22; Legea cu
privire la Consiliul Superior al Magistraturii – art.4, 81, 20, 25).
7. Dezbaterea si adoptarea in lectura a
doua a proiectului de Lege nr.3490 pentru modificarea si completarea unor acte
legislative (Legea privind organizarea judecatoreasca – art.10, 27, 39; Legea
cu privire la Curtea Suprema de Justitie – art.8 s.a.).
8. Dezbaterea si adoptarea in lectura a
doua a proiectului de Lege nr.2318 pentru modificarea si completarea Codului
muncii al Republicii Moldova (art.5, 9, 33 s.a.).
9. Interpelari.
Sedinta incepe la ora 10.00.
Lucrarile sint conduse de domnul Marian
LUPU, Presedintele Parlamentului, asistat de doamna Maria Postoico,
vicepresedinte al Parlamentului.
Domnul Maxim Ganaciuc – director general adjunct al Aparatului
Parlamentului:
Doamnelor si domnilor deputati,
Buna dimineata.
Va anunt ca la lucrarile sedintei de astazi
a plenului Parlamentului, din totalul celor 100 de deputati, si-au inregistrat
prezenta 86 de deputati. Nu s-au inregistrat deputatii: Leonid Bujor, Efim
Agachi – in delegatie; Zoia Jalba – la cerere; Serafima Borgan, Ecaterina
Cavlac, Ivan Gutu, Afanasii Mandaji, Vladimir Vitiuc, Veaceslav Untila, Vlad
Cubreacov, Angela Leahu, Iurie Rosca, Ion Varta, Vladimir Filat.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Buna dimineata. Sedinta este deliberativa.
Rog sa onoram Drapelul de Stat. (Se onoreaza Drapelul de Stat.)
Multumesc.
Stimati colegi,
Vreau sa va aduc la cunostinta ca in
saptamina premergatoare sedintei de astazi a plenului Parlamentului si-au
sarbatorit zilele de nastere unii din colegii nostri: domnul Valeriu Cosarciuc (aplauze),
domnul Dmitri Todoroglo (aplauze), domnul Vasile Grozav (aplauze)
si domnul Leonid Bujor (aplauze). Sa-i felicitam si sa le dorim mult
succes.
La ordinea de zi.
Microfonul nr.4.
Domnul Dumitru Diacov:
Domnule Presedinte,
Stimati colegi,
In ordinea de zi este introdus un document
foarte important si anume Legea pentru modificarea si completarea Legii
bugetului pe anul 2007, proiect care a intrat in Parlament pe data de 23
noiembrie, astazi sintem in 29 noiembrie. Noi am incercat ieri si alaltaieri sa
discutam in fractiune, dar, intr-adevar, este un document foarte voluminos,
problematic si care inca o data confirma faptul ca nu este importanta votarea
si aprobarea Legii bugetului, e mai important sa cheltuiesti banii si pe urma
sa vii sa modifici intr-o secunda Legea bugetului. De aceea, noi rugam sa fie
exclus din aceasta ordine de zi si sa fie transferat pentru saptamina viitoare,
ca discutiile sa fie in cunostinta de cauza.
Si a doua propunere din partea fractiunii
este de a scoate proiectul nr.1826 cu privire la Guvern si la politie, adica
vestitul proiect, vestita lege cu privire la cetatenia functionarilor publici.
Noi am citit raportul comisiei, practic, nu s-a facut nicio schimbare
esentiala, de aceea rugam ca acest proiect sa fie transferat dupa anul nou,
daca se poate, ca sa nu facem acest scandal inainte de sarbatorile de iarna. Sa
examinam in comisii, in fractiuni si sa venim cu o pozitie comuna. Poate gasim
un compromis impreuna cu toata lumea.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Propunerile sint inregistrate. Vor fi
supuse votului.
Microfonul nr.5.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Stimati colegi,
Imi amintesc ca noi nu am luat o atitudine
prea transanta in legatura cu referendumul care s-a produs acum un an in
Transnistria. Atunci am propus Parlamentului sa faca un grup de lucru si sa
elaboreze o declaratie.
Recent, Ministerul Afacerilor Externe si
Integrarii Europene a avut o pozitie foarte clara in privinta respingerii si
solicitarii adresate Rusiei ca sa nu faca imixtiuni in treburile noastre
interne si sa nu deschida sectii de votare in legatura cu alegerile pentru Duma
rusa. Totusi acolo vor fi sectii de votare, au fost deschise. Si, daca nu s-a
auzit pozitia Ministerului Afacerilor Externe si Integrarii Europene, eu propun
ca sa fie creat un grup de lucru si sa fie elaborata o pozitie a Parlamentului
Republicii Moldova, ca sa cunoasca si comunitatea internationala ca noi avem o
atitudine foarte clara in legatura cu actiunile de ingerinta in treburile
interne ale Republicii Moldova din partea Federatiei Ruse. Rog ca aceasta
propunere a mea sa fie supusa votului.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.3.
Domnul Vladimir Eremciuc:
Ñïàñèáî.
Àâòîðû ïðåäëàãàþò ñíÿòü ñ ïîâåñòêè äíÿ îò 30 íîÿáðÿ çàêîíîäàòåëüíóþ
èíèöèàòèâó ¹ 4666.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Domnul Serafim Urechean:
Multumesc, domnule Presedinte.
Propunem de a include in ordinea de zi
pentru astazi sau, poate, pentru ziua de miine initiativa legislativa nr.4183,
inaintata la 28 noiembrie curent, deoarece s-a creat o situatie destul de
dificila. La 7 iulie 2006 Parlamentul a adoptat modificari si completari la
Legea cu privire la patenta de intreprinzator, potrivit carora din
1 ianuarie 2007 vor fi interzise mai multe activitati in baza de patenta: din 1
ianuarie 2008 – comertul cu amanuntul in incaperi si chioscuri, din 1 ianuarie
2009 – comertul cu toate tipurile de produse la tarabe, tejghele si din autocamioane
in piete, comertul cu bauturi fara alcool si ziare. Este bine stiut faptul ca
in rezultatul acestor modificari bruste vor ramine fara locuri de munca peste
36 mii de oameni, incepind cu 1 ianuarie 2008.
De aceea, propunem urmatoarele modificari
si completari la Legea cu privire la patenta de intreprinzator: La articolul 18
alineatul (2) litera (c), “produselor alimentare”, sintagma “1 ianuarie
2008”...
Domnul Marian Lupu:
Stimate coleg,
Nu va suparati, va rog, trecem deja la
descrierea proiectului.
Domnul Serafim Urechean:
Se substituie cu sintagma “1 ianuarie
2005”.
Domnul Marian Lupu:
Eu am inregistrat.
Domnul Serafim Urechean:
Si sintagmele “1 ianuarie 2008” si “1
ianuarie 2009” se substituie prin sintagma “1 ianuarie 2015”.
Va multumesc frumos.
Microfonul nr.5.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Multumesc, domnule Presedinte.
Comisia pentru agricultura si industria
alimentara propune sa fie excluse din ordinea de zi pentru 30 noiembrie
proiectele nr.3767 si nr.3839, in legatura cu faptul ca necesita examinare
adaugatoare in comisie si nu a fost prezentat avizul Guvernului.
Domnul Marian Lupu:
Eu as ruga inca o data sa mentionati
numerele.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
30 noiembrie, nr.2 din lista, proiectul
nr.3767, si nr.5, proiectul nr.3839.
Domnule Presedinte,
Avem o propunere din partea fractiunii
parlamentare “Alianta «Moldova Noastra»” – sa fie invitat pentru ziua de astazi
la Ora Guvernului ministrul afacerilor externe si integrarii europene, domnul
Stratan, sa ne expuna pozitia Guvernului Republicii Moldova cu privire la
participarea la Conferinta anuala ministeriala OSCE de la Madrid si mai ales in
ceea ce priveste pozitia Republicii Moldova cu privire la retragerea trupelor
ruse de pe teritoriul Republicii Moldova.
Domnul Marian Lupu:
Am inregistrat.
Microfonul nr.4.
Domnul Oleg Serebrian:
Multumesc, domnule Presedinte.
Stimati colegi,
Domnule Presedinte,
Acum un an un grup de 15 deputati au
inaintat o motiune care, in conformitate cu Regulamentul, urma sa fie examinata
timp de o saptamina. E o situatie inedita si este o abatere foarte ciudata de
la prevederile Regulamentului. Intr-un an de zile cei
5 ministri puteau sa invete si araba. Nu stiu, dumneavoastra ne-ati comunicat
acum vreo 9 luni ca Domniile lor studiaza. Am fost intelegatori. Este cazul,
domnule Presedinte, sa auzim si alte explicatii dupa un an de zile. Este
lamentabila aceasta situatie si este un afront si la adresa Parlamentului, daca
vreti.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.5.
Domnul Vladimir Ciobanu:
Domnule Presedinte,
Comisia vine cu o propunere. Pentru
saptamina viitoare, in special pentru joi, sint doua proiecte care vizeaza
acelasi subiect, nr.3841 de la 2 noiembrie 2007 si nr.3974 de la 13 noiembrie
2007, satul Corjova, raionul Dubasari. Comisia roaga sa fie incluse pentru
saptamina viitoare in ordinea de zi.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Domnul Igor Klipii:
Domnule Presedinte,
A fost deja anuntata, practic, vizita
domnului Presedinte Voronin la Bruxelles, unde dumnealui, inteleg, va prezenta
explicatiile vizavi de modul de implementare sau, mai exact, de neimplementare
a Planului de actiuni “Republica Moldova – Uniunea Europeana” si, de fapt, a
Planului individual de actiuni al parteneriatului “Republica Moldova – NATO”.
Din pacate, Parlamentul Republicii Moldova
in acesti 3 ani de zile asa si nu a reusit sa dezbata aceasta problema si pina
in prezent nu stim care este situatia si ce a facut sau ce nu a facut Republica
Moldova. Mai mult decit atit, si Parlamentul Republicii Moldova are anumite
restante la acest capitol, fiindca nici noi, ca parlamentari, ca Parlament, nu
am satisfacut intru totul angajamentele luate privind acquis-ul comunitar etc.
Propun ca Parlamentul in al saptelea ceas
sa revina la acest subiect, sa organizeze o dezbatere. Cred ca aceasta i-ar
servi si domnului Presedinte Voronin ca suport pentru prezentarea explicatiilor
cit de cit convingatoare la Bruxelles.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.5
Domnul Anatol Taranu:
Multumesc.
Domnule Presedinte,
Sint ferm convins ca dumneavoastra nu ati
uitat despre propunerile mele pe care le-am articulat joia trecuta. Imi aduc
aminte ca vineri sedinta Parlamentului a deraiat intr-o directie mai putin
traditionala pentru noi si anume aceasta a facut ca aceste propuneri sa nu fie
puse la vot vineri. Acum, daca imi permiteti, pur si simplu, va aduc inca o
data aminte despre aceste propuneri. Si vreau sa fac o foarte scurta, laconica
creionarea la capitolul motivarii votului pentru aceste propuneri.
Stimati colegi,
Atunci cind am propus sa examinam problema
Sfatului Tarii in Parlamentul nostru nici pe departe nu m-am condus de niste
motive de extravaganta politica. Eu vreau sa va aduc aminte ca societatea
noastra, de fapt, este o societate profund divizata dupa niste criterii care
fac ca dezvoltarea noastra sa fie pusa sub pericol.
Eu, pur si simplu, vreau sa va aduc aminte
despre faptul ca Sfatul Tarii, intr-un fel, pe parcursul istoriei sale foarte
scurte a luat niste decizii care, intr-un fel sau altul, satisfac doleantele
oamenilor de diferite orientari politice in tara noastra. Noi sintem o
societate in care sint moldovenisti, sint romanisti si anume acest criteriu de
dezbinare ne face sa trecem printr-o perioada foarte dificila.
Reintorcindu-ne la istoria Sfatului Tarii,
sa ne aducem aminte ca acest organ, de fapt, a votat Republica Democratica
Moldoveneasca. Este vorba despre inceputul statalitatii
moldovenesti. Aceasta e, sa zicem, o reverenta in partea moldovenistilor. A
facut si alt lucru.
Domnul Marian Lupu:
Domnule coleg,
Atentie la timp.
Domnul Anatol Taranu:
A votat unirea Basarabiei cu Romania. Este,
sa zicem, o reverenta in alta directie. Haideti sa ne asumam istoria noastra in
toata plinatatea ei si sa tinem minte ca istoria, spre deosebire de viitor, nu
are alternativa. Fratii nostri latini, spaniolii, la timpul respectiv au trecut
printr-o perioada extrem de complicata, care, intr-un fel, este asemanatoare cu
a noastra.
Domnul Marian Lupu:
Stimate coleg,
Nu va suparati. Propunerile se fac in doua
minute maximum, eu va rog.
Domnul Anatol Taranu:
Acus o formulez.
Domnul Marian Lupu:
Doua minute au expirat deja.
Domnul Anatol Taranu:
Eu vreau sa va aduc aminte faptul ca Spania
a ajuns la o conciliere dupa Pactul Moncloa. Atunci cind adeptii lui Franco...
Domnul Marian Lupu:
Domnule Taranu,
Nu va suparati, va rog, pentru acest gen de
informatie (eu v-am spus de multiple ori ca nu limitez accesul la microfon si
la tribuna) va inscrieti, faceti o declaratie la sfirsit si atunci aveti pina
la 7 minute sa prezentati aceasta informatie.
Domnul Anatol Taranu:
Domnule Presedinte,
Pur si simplu, noi vom fi nevoiti acum sa
votam si, daca nu fac o motivare, o buna parte din colegii nostri nici in clin,
nici in mineca nu au cu Sfatul Tarii.
Domnul Marian Lupu:
Domnule Taranu,
Noi sintem intr-un fel constrinsi de
prevederile Regulamentului. Propunerea la ordinea de zi se acompaniaza cu o
motivare care se incadreaza in maximum 2 minute. Deci, noi deja discutam mult
mai mult acest subiect.
Domnul Anatol Taranu:
Okey.
Domnule Presedinte,
Aruncati o privire in urma, acolo e umbra
lui Ion Inculet si ar fi bine ca noi toti sa fim la nivelul marilor inaintasi
ai neamului nostru. Inca o data repet. Haideti, daca nu votam...
Domnul Marian Lupu:
Eu va multumesc, domnule Taranu.
Nu va suparati, s-a terminat timpul.
Domnul Anatol Taranu:
Nu v-a placut Ion Inculet?
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4, va rog.
Mie nu-mi plac umbrele, domnule Taranu.
Domnul Dumitru Braghis:
Multumesc, domnule Presedinte.
Onorat Parlament,
Eu vreau sa atrag atentia intregului
Parlament asupra unei situatii (si o sa propun includerea in ordinea de zi a
unei chestiuni) care s-a creat in relatiile de conflict dintre Primaria satului
Micauti si primarul satului Micauti si cariera Micauti care este situata pe
teritoriul acestui sat.
Problema este ca de citiva deja, poate
chiar ani de zile, mai mult de un an de zile in litigiul acesta au fost
antrenate judecatoriile, Procuratura, politia, Ministerul Ecologiei si
Resurselor Naturale, Ministerul Administratiei Publice Locale, Serviciul
Standardizare si Metrologie, Camera de Licentiere si alte institutii ale
statului.
94 milioane de lei datoreaza aceasta
cariera primariei si nu doreste sa le achite. Si de la un timp incoace,
practic, activeaza ilegal, deoarece a depasit toate teritoriile pe care putea
lucra in conformitate cu legislatia in vigoare. In favoarea primariei au fost
pronuntate mai multe decizii, insa organele locale si nationale intreprind
toate masurile pentru ca aceste decizii sa nu fie implementate, inclusiv
judecatoriile locale, Procuratura, politia.
Noi nu am vrut sa ridicam aceasta chestiune
la nivel de Parlament, fiindca consideram ca administratia publica centrala va
intra in esenta problemei si va rezolva problema asa cum trebuie, dar in
ultimele zile s-au intimplat niste lucruri iesite din comun. Marti, in centrul
Chisinaului primarul Ion Nicolaev este oprit de un grup de oameni si amenintat
cu moartea. Daca nu va inceta sa insiste asupra cerintelor corecte si drepte
care sint puse de catre el, consilieri si cetatenii satului Micauti, atunci va
urma drumul primarului de la Drasliceni.
Domnul Marian Lupu:
Stimate coleg,
Care e propunerea pentru ordinea de zi?
Domnul Dumitru Braghis:
O sa anunt, domnule Presedinte, propunerea
numaidecit, fiindca trebuie sa cunoastem ce sa votam. Ieri, in centrul
Chisinaului aceluiasi primar s-a incercat sa-i fie inscenata prin surprindere o
luare de mita, din simplu motiv ca cei care au incercat l-au incurcat cu alt om
care se afla in masina, acest lucru nu s-a intimplat.
Ca urmare a celor relatate si tinind cont
de faptul ca deja se pune in pericol viata unui ales local, noi propunem ca
pentru ziua de miine sa avem aici o informatie a Procuraturii Generale, a
Consiliului Superior al Magistraturii, a Ministerului Administratiei Publice
Locale si a Ministerului Ecologiei si Resurselor Naturale asupra situatiei si a
actiunilor care sint sau pot fi intreprinse de catre aceste structuri pentru a
solutiona problema in conformitate cu decizia judecatii Curtii de Apel, care a
fost pronuntata de mai mult timp.
Cu atit mai mult ca astazi, conform
spuselor celor din teritoriu, si oamenii de acolo sustin completamente opinia
si pozitia primarului si a Primariei, a consiliului, ca aceasta societate
comerciala activizeaza ilegal.
Domnul Marian Lupu:
Am inregistrat.
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Cusnir:
Solicit timp pentru luare de cuvint la
proiectul nr.2318 pentru modificarea si completarea Codului muncii.
Domnul Marian Lupu:
De acord.
Stimati colegi,
Acestea au fost propunerile inaintate la
ordinea de zi si, urmind acest set de propuneri, o sa supun votului fiecare din
ele, nemaivorbind de existenta inca a
4 propuneri cu referinta la 4 proiecte de legi, care va v-au fost distribuite
in supliment, la fel pentru perioada 29 noiembrie – 7 decembrie.
Propunerea domnului Diacov privind
excluderea de pe ordinea de zi timp de doua saptamini a proiectului de Lege
privind modificarea Legii bugetului pe anul 2007. Cine este pentru acceptarea
acestei propuneri, rog sa voteze. Rog rezultatele.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 0.
Sectorul nr.2 – 9.
Sectorul nr.3 – 20.
Domnul Marian Lupu:
29 de voturi. Propunerea nu este sustinuta
de plenul Parlamentului.
La fel propunerea domnului Diacov privind
excluderea proiectului nr.1826 de pe agenda sedintei de astazi a plenului. Cine
este pentru sustinerea acestei propuneri, rog sa voteze. Rog rezultatele.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 0.
Sectorul nr.2 – 7.
Sectorul nr.3 – 20.
Domnul Marian Lupu:
27 de voturi in favoarea acestei propuneri.
Plenul nu sustine propunerea inaintata.
Propunerea doamnei Pavlicenco privind
formarea grupului de lucru la subiectul evocat de colega noastra de la
microfonul nr.5. Cine este pentru sustinerea acestei propuneri, rog sa voteze.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 0.
Sectorul nr.2 – 7.
Sectorul nr.3 – 20.
Domnul Marian Lupu:
27 de voturi. O situatie similara,
propunerea nu este acceptata de plenul Parlamentului.
Propunerea domnului Eremciuc privind
excluderea de pe ordinea de zi a proiectului nr.4666. Cine este pentru, rog sa
voteze. Majoritatea. Mersi.
Propunerea este acceptata.
Propunerea domnului Urechean privind
includerea in ordinea de zi a proiectului nr.4183. Cine este pentru, rog sa
voteze. Rog rezultatele.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 0.
Sectorul nr.2 – 8.
Sectorul nr.3 – 20.
Domnul Marian Lupu:
28 de voturi. Propunerea nu a gasit
sustinerea plenului Parlamentului.
In continuare. Propunerea domnului
Cosarciuc privind excluderea a doua proiecte, nr.3767 si nr.3839, de pe agenda
plenului Parlamentului pentru urmatoarele doua saptamini. Cine este pentru, rog
sa voteze. Majoritatea. Propunerea a fost acceptata.
La fel colegul nostru a propus sa invitam
reprezentantul Ministerului Afacerilor Externe si Integrarii Europene la
subiectul evocat de colegul nostru. Cine este pentru sustinerea acestei
propuneri, rog sa voteze. Rog rezultatele.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 0.
Sectorul nr.2 – 6.
Sectorul nr.3 – 20.
Domnul Marian Lupu:
26 de voturi intru sustinerea acestei
propuneri, care nu este acceptata de plenul Parlamentului.
Propunerea Comisiei pentru administratia
publica, ecologie si dezvoltarea teritoriului invocata de colegul nostru,
domnul deputat Ciobanu, privind includerea a doua proiecte pe ordinea de zi
pentru urmatoarele doua saptamini – nr.3841, nr.3974. Cine este pentru, rog sa
voteze. Majoritatea. Propunerea a fost sustinuta.
Propunerea domnului deputat Klipii privind
organizarea dezbaterilor pe marginea implementarii Planului de Actiuni
Republicii Moldova – Uniunea Europeana. Cine este pentru, rog sa voteze. Rog
rezultatele.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 0.
Sectorul nr.2 – 8.
Sectorul nr.3 – 21.
Domnul Marian Lupu:
29 de voturi. Aceasta propunere plenul
Parlamentului nu o accepta.
Propunerea domnului deputat Braghis privind
invitarea reprezentantilor Procuraturii Generale, Consiliului Superior al
Magistraturii si ai altor institutii care au fost enumerate pentru data de 30
noiembrie curent. Cine este pentru a sustine aceasta propunere, rog sa voteze.
Rog rezultatele.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 0.
Sectorul nr.2 – 4.
Sectorul nr.3 – 19.
Domnul Marian Lupu:
Multumesc.
23 de voturi in favoarea acestei propuneri,
care nu este acceptata de plenul Parlamentului.
Referitor la propunerea colegului nostru
domnului deputat Taranu o sa va rog foarte mult, stimate coleg, faceti o
propunere catre Biroul permanent, juristii au anuntat ca in Regulamentul
Parlamentului avem cu strictete indicat programul de activitate, inclusiv a
plenului Parlamentului. Oricare deviere sau modificare a acestui program
trebuie sa fie decizia Biroului permanent, care inainteaza aceasta decizie
pentru votul final al plenului Parlamentului. Deci, urmeaza sa mergem pe aceasta
cale. O faceti in scris si la urmatoarea sedinta a biroului examinam propunerea
dumneavoastra.
Si ultima. Suplimentul care va fost
distribuit cu proiectele nr.4128, nr.4127, nr.4143, nr.3703. Cine este pentru
includerea acestor proiecte pe ordinea de zi, rog sa voteze. Majoritatea.
Va multumesc.
Sint acceptate.
Domnule Braghis,
Pe scurt.
Microfonul nr.4.
Domnul Dumitru Braghis:
Multumesc, domnule Presedinte.
Trebuie sa constatam ca nu numai organele
statele, dar si fractiunea majoritara in Parlament sustine toate acele
ilegalitati despre care am vorbit noi.
Mai mult ca atit, trebuie sa intelegem ca
posibilitatea sau atentatul la viata unui primar nu costa nimic in Parlamentul
Republicii Moldova si sintem gata sa trimitem acest om la moarte. In aceasta
situatie, in semn de protest, noi vom parasi sedinta Parlamentului si vom pleca
la Micauti, ca sa explicam cetatenilor din sat ca 94 de milioane datorita
fractiunii majoritare nu se doresc sa fie aduse in primarie. Si cei care astazi
ameninta cu moartea primarul pot sa ramina mai departe in libertate.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Incepem examinarea proiectelor de acte
legislative incluse pe ordinea de zi a sedintei de astazi. Si vom incepe cu
proiectul de Lege nr.1826 pentru modificarea si completarea unor acte
legislative. Lectura a doua.
Rog comisia.
Domnul Vladimir Turcan:
Onorat Parlament,
Comisia juridica, pentru numiri si
imunitati a examinat proiectul nr.1826 si a constatat urmatoarele. Proiectul a
fost inaintat cu titlul de initiativa legislativa de catre Guvernul Republicii
Moldova, are ca sens stabilirea unor interdictii privind detinerea cetateniei
multiple de catre functionarii de stat si de catre alte categorii de persoane
care exercita atributii de interes public. Amendamentele si propunerile
inaintate de catre comisiile permanente ale Parlamentului, de catre Directia
juridica a Aparatului Parlamentului, inclusiv cele expuse de deputati in cadrul
examinarii proiectului de lege in prima lectura, au fost puse in discutie in
cadrul sedintei comisiei, intocmindu-se o anexa a amendamentelor, care este
parte integranta a prezentului proiect.
La fel atrag atentia ca din proiect a fost
exclus articolul 19, care prevede stabilirea interdictiei privind detinerea
cetateniei multiple pentru notari. Totodata, aceasta restrictie, suplimentar, a
fost stabilita pentru judecatorii asistenti ai Curtii Constitutionale, deoarece
functia data este de demnitate publica, obtinuta prin numire si este asimilata
cu functia judecatorului Curtii de Apel.
Este de mentionat ca normele proiectului
examinat nu se vor rasfringe asupra alesilor locali de ambele nivele. Comisia
juridica, pentru numiri si imunitati propune Parlamentului adoptarea
proiectului de Lege nr.1826 in lectura a doua.
Domnul Marian Lupu:
Da, multumesc, domnule presedinte.
Microfonul nr.1.
Guvernul, interventie. Va rog.
Domnul Nicolae Esanu – viceministru al justitiei, reprezentantul permanent
al Guvernului in Parlament:
Multumesc, stimate domnule Presedinte.
Doamnelor si domnilor deputati,
In legatura cu faptul ca la etapa
elaborarii proiectului respectiv de lege a fost omisa includerea in proiectul
de lege a prevederilor privind includerea incompatibilitatii cu cetatenia dubla
a unor categorii de persoane incluse in lista functiilor de demnitate publica,
Guvernul intervine in fata Parlamentului cu rugamintea ca la examinarea
proiectului in lectura a doua acesta sa fie amendat in scopul de a stabili
aceeasi incompatibilitate si pentru primari si presedintii raioanelor.
Multumim.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.2.
Domnul Anatolie Zagorodnii:
Multumesc, domnule Presedinte.
Stimati colegi,
Pentru a introduce interdictia referitoare la
dubla cetatenie pentru functia de primar sau presedinte de raion este necesar
de modificat articolul 124 din Codul electoral si articolul 49 din Legea
privind administratia publica locala, de aceea eu as propune pentru lectura
finala, stimate domnule presedinte al comisiei, ca articolul 10 sa fie
completat cu punctul 3, care ar avea urmatorul continut: “La articolul 124
alineatul (2) din Codul electoral, sintagma “cetatenii Republicii Moldova” se
substituie cu sintagma “persoanele care detin exclusiv cetatenia Republicii
Moldova””. Aceasta tine de conditiile speciale pentru a fi ales. Deci,
articolul 124 din Codul electoral. Totodata, as propune ca proiectul de lege sa
fie completat dupa articolul 21 cu un articol nou cu urmatorul cuprins: “La
articolul 49 din Legea nr.436 din 28 decembrie 2006 privind administratia
publica locala (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2007, nr.32 – 35,
art.116), inceputul alineatului (1) este completat cu o propozitie noua, avind
urmatoarea redactie: “Presedintele raionului poate fi numai persoana care
detine exclusiv cetatenia Republicii Moldova”.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Domnule presedinte.
Domnul Vladimir Turcan:
Luind in consideratie ca aceste propuneri
concretizeaza lista respectiva, as propune ca aceasta propunere sa fie pusa la
vot.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Domnul Vladimir Turcan:
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Potrivit prevederilor Regulamentului,
sintem in lectura a doua. Propunerea a fost inaintata. Pozitia comisiei este
clara. Supun votului propunerea invocata de deputatul Zagorodnii de la
microfonul nr.2 imediat anterior. Cine este pentru, rog sa voteze. Rog
rezultatele.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 28.
Sectorul nr.2 – 24.
Sectorul nr.3 – 0.
Domnul Marian Lupu:
52 de voturi “pro”. Aceasta propunere este
acceptata de plenul Parlamentului.
Microfonul nr.5.
Domnul Stefan Secareanu:
Eu rog sa se numere foarte atent, pentru ca
au votat doar deputatii din partea majoritatii. Eu am numarat ca sint 51 de
deputati din partea Partidului Comunistilor. Eu numar foarte atent de aici.
Poate a iesit cineva.
Domnul Marian Lupu:
Stimati numaratori,
Eu va rog sa reconfirmati ca ati numarat
corect la solicitare. Da.
Numaratorii:
Da, in sectorul nr.1 in prezent sint 28 de
deputati.
Domnul Marian Lupu:
Deci, numaratorii imi spun ca au votat 50
si.... 28 plus 24 – 52 de voturi.
Stimate coleg,
Numaratorii, cei care au aceasta functie,
anunta rezultatele oficial, se stenografiaza, ne-au reconfirmat ca sint 28 plus
24.
Microfonul nr. 3.
Numaratorii:
Sectorul nr.2 – 24.
Domnul Marian Lupu:
Tot, ma iertati. Mai departe.
Microfonul nr.4.
Domnul Diacov.
Domnul Dumitru Diacov:
Stimati colegi,
Desi nu a fost acceptata ideea ca sa fie
exclus proiectul din discutie, eu totusi as propune ca sa fie o claritate. Am
inteles ca in prima lectura si domnul presedinte Turcan a vorbit despre
necesitatea reducerii numarului de persoane care urmeaza a cadea sub incidenta
acestei legi. Dar se propune de a fi exclusi numai notarii din aceasta lista,
asa am inteles eu. Pe cind proiectul de lege propune excluderea primarilor si a
presedintilor, Guvernul propune ca ei sa fie inclusi, sa cada sub incidenta
acestei legi. De aceea, noi propunem ca fiecare categorie care cade sub
incidenta acestei legi sa fie pusa la vot aici in Parlament, ca sa fie foarte
clar.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Dar cum putem sa facem treaba aceasta,
stimate coleg? Fiindca noi votam pe articole.
Domnul Dumitru Diacov:
In proiectul de lege sint enumerate
categoriile. Nu stiu la care articol, la 19, imi pare.
Domnul Marian Lupu:
Pai, aceasta si este problema ca ei sint
fixati intr-un articol. Si atunci cum sa votam pentru fiecare categorie?
Domnul Dumitru Diacov:
Acum oricum nu este clar ce categorii
ramin. Noi am vorbit ca functionarii publici, care sint circa 60 de mii in
Republica Moldova, sa fie exclusi. Ei ramin sau nu ramin?
Domnul Marian Lupu:
Domnule presedinte.
Domnul Vladimir Turcan:
Deci, functionarii publici, va numesc
cifrele concrete: rangul I – 64 de persoane, rangul II – 5 mii 75 de persoane
si rangul III – 10 mii 500 de persoane.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr. 4.
Doamna Valentina Cusnir:
Multumesc.
Domnule presedinte al comisiei,
As vrea sa va intreb daca comisia a
examinat raportul de expertiza care se cere conform legii sa fie si este pe
site. Vreau sa stiu daca a fost examinat in comisie.
Domnul Vladimir Turcan:
Care expertiza aveti in vedere?
Doamna Valentina Cusnir:
Expertiza care este obligatorie, conform
legii, facuta la Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei
asupra coruptibilitatii.
Domnul Vladimir Turcan:
Deci, expertiza aceasta se face la momentul
examinarii proiectului de lege la Guvern. Guvernul a prezentat acest proiect
avind expertiza respectiva.
Doamna Valentina Cusnir:
Dar, odata ce legea este votata de
Parlament, eu cred ca comisia...
Domnul Vladimir Turcan:
Asa prevede legea, ca la nivelul examinarii
proiectului la Guvern...
Doamna Valentina Cusnir:
Fiindca noi am votat expertiza
anticoruptie, dar niciodata nu vedem daca a fost luata in vedere sau nu. Noi nu
putem crede Guvernului. Noi, comisia...
Domnul Vladimir Turcan:
Dumneavoastra nu puteti crede Guvernului.
Noi in cazul de fata credem.
Doamna Valentina Cusnir:
Pai, dumneavoastra spuneti.
Domnul Vladimir Turcan:
Eu v-am raspuns.
Domnul Marian Lupu:
Stimata colega,
Propunerea.
Doamna Valentina Cusnir:
Reiese ca nu a fost examinat. Sint niste
propuneri foarte valoroase in aceasta expertiza si eu cred ca trebuia, dar daca
nu s-a facut, as veni cu o propunere, fiindca mai multi colegi au cerut sa nu
examinam astazi acest proiect. Cred ca nu se intimpla nimic, daca pina miine
comisia examineaza, cel putin in calitate de recomandari, acest raport de
expertiza anticoruptibilitate.
Domnul Marian Lupu:
Multumesc.
Microfonul nr.3.
Doamna Eugenia Ostapciuc:
Stimate domnule Presedinte,
Cerem o pauza de 20 de minute.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Potrivit Regulamentului, la solicitarea
fractiunii sint obligat sa acord aceasta pauza. Sintem la ora 10.35. Reluam
sedinta plenului Parlamentului la ora 10.55. Anunt o pauza.
Multumesc.
P A U Z A
D U P A P A U Z A
Domnul Marian Lupu:
Rog sa va ocupati locurile. Reluam sedinta
Plenului Parlamentului. Dupa pauza solicitata vom intrerupe dezbaterile in
cadrul sedintei de astazi pe marginea proiectului nr.1826, fiindca sint niste
subiecte asupra carora mai trebuie de gindit. (Rumoare in sala.)
Proiectul de Lege nr.3189 pentru
modificarea si completarea Legii cu privire la petitionare. Lectura a doua.
Rog comisia.
Domnul Vladimir Turcan:
Onorat Parlament,
Comisia juridica, pentru numiri si
imunitati a dezbatut pentru lectura a doua proiectul de Lege nr.3189, in care
se prevede posibilitatea de a depune petitii in forma electronica si de a se da
raspuns la ele in asemenea forma si in legatura cu aceasta comisia relateaza
urmatoarele.
In raportul prezentat in prima lectura,
comisia a mentionat ca, la momentul actual, autoritatile publice centrale nu
dispun de posibilitati de a informa autorii petitiilor despre rezultatele
examinarii acestora in forma electronica conform cerintelor prevazute de Legea
nr.264 cu privire la documentul electronic si semnatura digitala.
Aceasta problema a fost examinata in cadrul
sedintei comisiei, cu participarea reprezentantilor Ministerului Dezvoltarii
Informationale, Serviciului de Informatii si Securitate si al Ministerului
Justitiei.
In rezultatul dezbaterilor, s-a constatat
ca pentru persoanele care doresc sa expedieze petitii in forma electronica, cu
utilizarea semnaturii digitale, vor putea fi create conditiile respective catre
1 iulie 2008. In legatura cu aceasta, comisia a ajuns la concluzia unanima ca
sa fie introdus in acest proiect de lege un articol nou, articolul 2, cu
urmatorul cuprins: “prezenta lege intra in vigoare la 1 iulie 2008”.
Totodata, comisia a acceptat unele din
propunerile Directiei juridice ce tin de ordinea tehnicii legislative. Tinind
cont de cele expuse, comisia propune ca proiectul de Lege nr.3189 sa fie votat
in lectura a doua, cu propunerile acceptate de catre comisie.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc, domnule presedinte al
comisiei.
Propuneri? Nu sint.
Va multumesc.
Stimati colegi,
In conditiile raportului comisiei de profil,
supun votului adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.3189. Cine
este pentru, rog sa voteze. Rog rezultatele.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 28.
Sectorul nr.2 – 28.
Sectorul nr.3 – 7.
Domnul Marian Lupu:
63 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.
Proiectul de Lege nr.3189 este adoptat in
lectura a doua.
Proiectul de Lege nr.3508 pentru
modificarea si completarea unor acte legislative. Lectura a doua.
Rog comisia.
Domnul Ion Plesca:
Stimate domnule Presedinte,
Onorat Parlament,
Comisia juridica, pentru numiri si
imunitati a examinat detaliat amendamentele si propunerile din avizele
comisiilor permanente, Directiei juridice a Aparatului Parlamentului, inclusiv
cele expuse de deputati in cadrul sedintei comisiei. In rezultatul dezbaterilor,
comisia a acceptat integral sau partial o parte din amendamente si propuneri,
iar altele au fost respinse.
In urma examinarii reglementarilor
proiectului de lege, precum si a tuturor amendamentelor si propunerilor la
acestea, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a perfectat un tabel,
care este anexat la prezentul raport, cu privire la rezultatele examinarii
amendamentelor si propunerilor parvenite la proiectul mentionat.
Pornind de la cele mentionate, Comisia
juridica, pentru numiri si imunitati a decis sa propuna Parlamentului proiectul
de Lege nr.3508 pentru examinare si adoptare in lectura a doua cu amendamentele
acceptate de comisie.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc, domnule Plesca.
Stimati colegi,
Alte propuneri in afara de cele incluse in
raportul comisiei? Nu sint.
Multumesc.
In conditiile raportului comisiei de
profil, voi supune votului adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege
nr.3508. Cine este pentru, rog sa voteze. Rog rezultatele.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 28.
Sectorul nr.2 – 29.
Sectorul nr.3 – 6.
Domnul Marian Lupu:
63 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.
Proiectul de Lege nr.3508 este adoptat in
lectura a doua.
Proiectul de Lege nr.3489 pentru
modificarea si completarea unor acte legislative. Lectura a doua.
Rog comisia.
Domnul Vladimir Turcan:
Stimati colegi,
Proiectul de Lege nr.3489 a fost examinat
si aprobaat in prima lectura si are ca scop asigurarea transparentei
activitatii organului de autoadministrare judecatoreasca, a judecatorilor si
sporirii responsabilitatii lor.
Prezentul proiect de lege a fost dezbatut
in cadrul sedintei Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati pentru a fi
prezentat spre examinare in lectura a doua. Concomitent au fost examinate
amendamentele parvenite de la comisiile permanente si de la Directia juridica a
Aparatului Parlamentului. Rezultatele examinarii si decizia comisiei pe
marginea acestor amendamente si propuneri sint reflectate in anexa care este
parte integranta a prezentului proiect de lege.
Comisia propune ca proiectul de Lege
nr.3489 sa fie adoptat in lectura a doua, luind in considerare amendamentele
acceptate de catre comisie.
Domnul Marian Lupu:
Domnule Turcan,
Va multumesc.
Alte propuneri decit cele propuse de
comisie? Nu sint.
Multumesc.
In conditiile raportului prezentat al
comisiei de profil, supun votului adoptarea in a doua lectura a proiectului de
Lege nr.3489. Cine este pentru, rog sa voteze. Rog rezultatele.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 28.
Sectorul nr.2 – 31.
Sectorul nr.3 – 7.
Domnul Marian Lupu:
66 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.
Proiectul de Lege nr.3439 este adoptat in
lectura a doua.
Proiectul de Lege nr.3490 pentru
modificarea si completarea unor acte legislative. Lectura a doua.
Rog comisia.
Domnul Vladimir Turcan:
Onorat Parlament,
Proiectul de Lege nr.3490 a fost examinat
si aprobat in prima lectura de catre Parlament, avind ca scop asigurarea
transparentei actului de justitie si a publicitatii hotaririlor judecatoresti.
In cadrul Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati, au fost examinate
amendamentele si propunerile parvenite de la comisiile permanente si de la
Directia juridica a Aparatului Parlamentului.
Rezultatul examinarii si decizia comisiei
pe marginea acestor amendamente sint reflectate in anexa, care este partea
integranta a prezentului raport. Comisia propune examinarea si adoptarea
acestui proiect de lege in lectura a doua, cu amendamentele acceptate de catre
comisie.
Domnul Marian Lupu:
Da, multumesc.
Propuneri? Nu sint.
Multumesc, domnule Turcan.
Stimati colegi,
In conditiile raportului comisiei de
profil, supun votului adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege
nr.3490. Cine este pentru, rog sa voteze. Rog rezultatele.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 28.
Sectorul nr.2 – 33.
Sectorul nr.3 – 8.
Domnul Marian Lupu:
69 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.
Proiectul de Lege nr.3490 este adoptat in
lectura a doua.
Proiectul de Lege nr.2318 pentru
modificarea si completarea Codului muncii al Republicii Moldova.
Guvernul.
Domnul Sergiu Sainciuc – viceministru al economiei si comertului:
Stimate domnule Presedinte al
Parlamentului,
Stimati domni deputati,
Onorata asistenta,
Raporturile de munca in Republica Moldova
se afla in permanenta miscare si dezvoltare, fapt ce impune necesitatea
aducerii prevederilor Codului muncii in concordanta cu schimbarile ce intervin
in aceste raporturi, precum si cu cerintele ... ale economiei de piata.
Tinind cont de cele mentionate si luind in
considerare practica de 4 ani de aplicare a prevederilor noului Cod al muncii,
a fost elaborat proiectul de Lege pentru modificarea si completarea Codului
muncii, care prevede modificarea si completarea a peste 40, a peste 30 de
articole ale Codului.
Cele mai esentiale modificari si completari
tin de articolul 33 – termenul contractului colectiv de munca nu va putea fi
mai mic de un an de zile.
La articolul 40 – contractele colective de
munca si conventiile colective vor putea fi depuse pentru inregistrare de una
din partile semnatare.
La articolul 58 – contractele individuale
de munca incheiate pina la data intrarii in vigoare a Codului muncii vor fi
perfectate in forma scrisa numai cu acordul partilor acestora.
La articolul 80 – posibilitatea declansarii
somajului tehnic intr-o subdiviziune interioara a unitatii, anterior, era doar
in unitatea in intregime.
La articolul 85 – prin acordul scris al
partilor, contractul individual de munca poate fi desfacut inainte de expirarea
termenului indicat, adica de 14 zile calendaristice.
La articolul 190 – in caz de donare a
singelui sau a derivatelor de singe in ziua premergatoare zilei de repaus sau
zilelor de repaus, salariatilor donatori de singe urmeaza a fi acordata,
imediat dupa zilele de repaus o zi libera cu mentinerea salariului.
La articolul 355 – micsorarea termenului de
adresare in instanta de judecata pentru solutionarea litigiului individual de
munca de la un an pina la 6 luni.
Deci, proiectul prevede excluderea din
Codul muncii a tuturor prevederilor ce tin de autorizatia de functionare din
punctul de vedere al protectiei muncii. De asemenea, in proiect au fost
introduse modificari si completari cu caracter redactional.
Proiectul de lege mentionat a fost
coordonat cu toate organele cointeresate, cu partenerii sociali, reprezentantii
sindicatelor si ai patronatelor, Asociatiei investitorilor straini, a fost
discutat si sustinut de catre Comisia nationala pentru consultari si negocieri
colective si consideram ca adoptarea acestui proiect de lege va inlatura
coliziunile existente intre unele prevederi ale Codului muncii, va armoniza
prevederile Codului muncii cu prevederile actelor legislative in vigoare.
Luind in considerare cele mentionate, rog
sa sustineti acest proiect de lege.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc, domnule viceministru.
Stimati colegi,
Intrebari?
Microfonul nr.3.
Domnul Victor Stepaniuc:
Multumesc.
La articolul 376 alineatul (2) litera b),
textul “autorizatiei de functionare din punct de vedere al protectiei munci” se
exclude. Ce inseamna se exclude textul respectiv?
Domnul Sergiu Sainciuc:
La momentul actual, un sir de organe,
pentru a efectua controalele, elibereaza un sir de autorizatii de diferit gen,
inclusiv organele Inspectiei Muncii eliberau pentru angajatori autorizatia de
functionare din punct de vedere al protectiei muncii.
Dupa parerea noastra, am propus ca aceasta
norma sa fie exclusa, fiindca adeseori, angajatorii, avind aceste autorizatii
din punct de vedere al functionarii pentru a asigura protectia muncii, incalcau
aceste norme. Angajatorul si asa, la deschiderea unei afaceri sau la
desfasurarea unei activitati economice, este obligat sa respecte normele
protectiei muncii. Si in cazul de fata consideram ca aceasta este o norma
suplimentara care, in multe cazuri, adica impiedica atragerea investitiilor.
Domnul Victor Stepaniuc:
Dar trebuie sa fie aceasta autorizatie ori
nu trebuie sa fie?
Domnul Sergiu Sainciuc:
Dupa parerea noastra, nu trebuie sa fie
aceasta autorizatie. Ea, la momentul actual, adica ea era eliberata de catre
organele Inspectiei muncii, era eliberata gratis pentru angajatori. Insa
adeseori, va spun inca o data, domnule deputat, ca, avind aceasta autorizatie,
nu inseamna ca angajatorul respecta norma de protectie a muncii.
Cu acest document sau fara acest document,
angajatorul este obligat sa asigure conditii inofensive de munca pentru
salariatii sai, sa nu admita accidentele de munca sau alte accidente cu
incapacitate temporara de munca.
Domnul Victor Stepaniuc:
Eu consider ca in cazul in care, in baza
legii, te implici in privinta agentului economic respectiv si insisti ca el
trebuie sa aiba o asemenea autorizatie, pui niste conditii, faci niste
prescrieri, e o situatie. Dar in cazul in care textul respectiv lipseste,
angajatorul are tot dreptul sa spuna: cu ce drept dumneavoastra cereti de la
mine aceasta sau aceasta, sau aceasta?
Si problema patronatelor. Nu vi se pare
dumneavoastra ca noi le acordam patronatelor aici mai mari drepturi decit ele
le aveau pina acum in legislatie? Fiindca mai multe patronate isi permit, de fapt,
de a incalca legislatia si de a nu permite deschiderea sindicatelor la
intreprinderile respective. Eu ma refer si la articolul 9, si la alte articole,
care acorda patronatelor niste drepturi suplimentare.
Domnul Sergiu Sainciuc:
Ceea ce tine de articolul 9.
Domnul Victor Stepaniuc:
De articolele 5 si 9.
Domnul Sergiu Sainciuc:
Ceea ce tine de articolele 5 si 9. Daca
vorbim despre articolul 5, aici este mentionat despre dreptul de a se asocia in
sindicate. Practic, acest lucru este prevazut, ca atare, si in Legea cu privire
la sindicate. Dar in cazul de fata se repeta si in Codul muncii, este prevazut
si in Legea patronatelor, deci dreptul de a se asocia pe baze benevole in
patronate.
Ca sa fie o norma echitabila atit pentru
sindicate, cit si pentru patronate, adica membrii grupului de lucru, care au
elaborat proiectul Codului muncii, au propus ca la articolul 5 sa fi acest
drept si pentru patronate. Dar, la momentul actual, este si Legea sindicatelor,
este si Legea patronatelor. Adica, norma aceasta sau trebuie sa fie pentru
ambii parteneri, sau trebuie sa fie exclusa pentru ambii parteneri.
Deci, la momentul de fata, noi am propus ca
sa fie completata cu sintagma ca dreptul de asociere in patronate este a
patronatelor sau sa excludem ceea ce tine de asocierea in sindicate, fiindca
este Legea sindicatelor si este Legea patronatelor.
Domnul Victor Stepaniuc:
Cum talmaciti dumneavoastra: a fi membru de
patronat, deci aceasta e persoana juridica sau persoana fizica?
Domnul Sergiu Sainciuc:
Nu, a fi membru de patronat aceasta
inseamna o persoana juridica. Si, in acest context, ceea ce tine modificarile
articolului 9, aici era prevazut in Cod ca salariatul are dreptul sa se
adreseze patronatelor, pentru a-i solutiona o anumita problema. In cazul de fata,
patronatul raspunde asupra membrilor sai de patronat, adica nu raspunde de
obligatiunile sau indatoririle membrilor de patronat.
Deci salariatul trebuie sa isi rezolve
problema nu la patronate in intregime, dar la angajatorul sau. Dar in Cod era
prevazut ca el trebuie sa se adreseze patronatului. Patronatul, de exemplu cel
national sau cel ramural, nu solutioneaza problema unui salariat nemijlocit.
Lucrul acesta il face angajatorul cu care se incheie raportul de munca,
contractul individual de munca.
Domnul Victor Stepaniuc:
Aici este o incoerenta. Fiti de acord, noi
o sa discutam si Legea despre asigurari sociale si acolo dumneavoastra acordati
drepturi foarte mari patronatelor, dar aici, in principiu, ii eliberati de o
parte de obligatiuni. Asa mi se pare mie, in tot cazul. Proiectul acesta e in
prima lectura acum.
Domnul Sergiu Sainciuc:
In prima lectura.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Cusnir:
Multumesc.
Domnule ministru,
As vrea sa va intreb: cit de minutios ati
examinat cazurile care au ajuns in judecata dupa introducerea noului Cod al
muncii, care au fost motivele adresarii in judecata si daca ati luat in vedere
atunci cind ati venit cu acest proiect de lege in Parlament?
Si tot in acest context. Cum a influentat
modificarea deja a noului Cod in anul 2005 de catre Parlament, din pacate,
care, pentru neindeplinirea hotaririi instantei de judecata... daca pina in
2005 se prevedeau 5% din salariul angajatului pentru fiecare zi de
neindeplinire a hotaririi instantei de judecata, Parlamentul a micsorat de 50
de ori aceasta suma, a stabilit 0,1% pentru fiecare zi, ceea ce a pus
salariatul intr-o asemenea situatie, incit acesta nu mai are pentru ce se
adresa in judecata si asa unde merge cu anii si cheltuie mult mai mult.
Domnul Sergiu Sainciuc:
Da, multumesc.
In principiu, ceea ce este prezentat astazi
dumneavoastra spre examinare a fost elaborat de un grup de lucru format din
reprezentantii Guvernului, patronatelor si sindicatelor, deci cu implicarea
nemijlocita a tuturor actorilor in domeniul raporturilor de munca si este un
produs comun, care a fost aprobat si sustinut de catre Comisia nationala pentru
consultari si negocieri colective. Au fost mai multe propuneri de modificare,
completare, insa daca nu au avut acceptul tuturor partilor, ele nu au fost
promovate si nu se contin in acest proiect.
Ceea ce tine de articolul 330, plata sumei
de compensare pentru neachitarea la timp a salariilor. De exemplu, eu nu stiu
nici un caz prin care ar fi fost aplicata aceasta norma, dar acea norma putea
fi aplicata numai in situatia in care salariul putea sa nu fie platit nu din
vina angajatorului. Poate sa existe situatia cind intreprinderea nu are surse
financiare la cont si, in acest context, nu poate fi aplicata aceasta norma,
chiar si norma de 0,1%. Doar atunci cind angajatorul are la cont mijloace
financiare, dar el efectueaza alte operatii, in loc sa achite salariul, se
aplica aceasta norma.
Doamna Valentina Cusnir:
Domnule ministru,
Imi cer scuze, dar articolul 330 nu se
refera la achitarea salariului. Articolul 330 se refera la neindeplinirea
hotaririi instantei de judecata, care poate sa nu fie legata de salariu.
Angajatul a obtinut cistig de cauza, dar angajatorul nu indeplineste decizia
hotaririi de judecata si angajatorul trebuie sa fie pedepsit, pina in 2005
trebuia sa fie pedepsit cu 5%.
Ceea ce tine, ce spuneti dumneavoastra, de
neachitarea la timp a salariului. Sint alte articole si alte sanctiuni pentru
neachitare.
Domnul Sergiu Sainciuc:
Nu. Articolul 330 anume tine de
obligatiunile angajatorului de a recupera paguba in diferite situatii.
Doamna Valentina Cusnir:
Exact.
Domnul Sergiu Sainciuc:
Inclusiv retinerea salariului, inclusiv
alte situatii.
Doamna Valentina Cusnir:
Retinerea salariului in caz de eliberare din
serviciu, si nu retinerea salariului, ceea ce spuneti dumneavoastra, lunar.
Va multumesc.
Eu o sa am luare de cuvint si o sa atrag
atentia la aceste momente.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.5.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Multumesc.
Domnule ministru,
La articolul 229 punctul 24 (din proiectul
de lege), cuvintul “autorizatia” l-ati substituit cu cuvintul “avizul”. Care va
fi totusi diferenta dintre autorizatie si aviz, fiindca intentia dumneavoastra
de a exclude autorizatia pentru functionare este buna. Mai mult ca atit ca in
Legea cu privire la reglementarea activitatii de intreprinzator noi am scris ca
organele controlului si controalele poarta caracter consultativ, inclusiv
pentru Inspectia muncii.
In acest caz, daca agentul economic incepe
activitatea, el notifica Inspectia Muncii ca incepe activitatea, aceasta vine
si controleaza si ii propune acolo consultanti. Cred ca nu este nevoie de un
aviz. Dumneavoastra aici ati substituit cuvintul “autorizatie” prin cuvintul
“aviz”. Care este diferenta, pentru ce?
Domnul Sergiu Sainciuc:
Nu, deci o autorizatie este un document
care certifica corespunderea a unor conditii, anumite norme.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Dar avizul?
Domnul Sergiu Sainciuc:
Avizul va fi, pur si simplu, in scris, ca
ceea ce este prevazut astazi sau ceea ce a intreprins angajatorul pentru ca sa
desfasoare o activitate economica corespunde normelor in vigoare. Uitati-va,
inca un aspect. Autorizatia, ca atare, se pune intr-o rama, se afiseaza la un
loc destul de vizibil, dar un aviz poate sa contina ce trebuie sa mai
intreprinda un angajator, ca la intreprinderea respectiva conditiile de munca
sa corespunda normelor inofensive de munca. Adica, poate sa fie inclus in acest
aviz absolut ce trebuie sa intreprinda un angajator ca, ulterior, la aceasta
intreprindere sa fie respectate normele de protectie a muncii. Adica, toate
prescriptiile ce trebuie sa faca un angajator ca normele de munca sa corespunda
conditiilor inofensive.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Domnule viceministru,
Pentru lectura a doua eu as propune ca noi
sa excludem, in general, aceasta norma, pe care dumneavoastra o propuneti,
adica, se exclude cuvintul “autorizatia”, dar nu se mai substituie prin nimic
in loc, fiindca ceea ce spuneti dumneavoastra ar putea sa faca Inspectia
Muncii, fara a include in lege, deoarece avem alte legi care prevad acest
lucru, inclusiv Legea cu privire la reglementarea activitatii de
intreprinzator. Rog sa examinam in lectura a doua, ca sa excludem.
Domnul Marian Lupu:
Am inregistrat. De acord. Alte intrebari?
Nu sint.
Domnule viceministru,
Va multumesc.
Rog comisia.
Doamna Valentina Buliga:
Mult stimate domnule Presedinte al
Parlamentului,
Stimati deputati,
Comisia pentru protectie sociala, sanatate
si familie a examinat proiectul de Lege pentru modificarea si completarea
Codului muncii, prezentat de Guvern, si constata urmatoarele. Necesitatea
elaborarii si adoptarii proiectului de lege nominalizat rezulta din
considerentul aducerii prevederilor Codului muncii in concordanta cu schimbarile
care au intervenit in raporturile de munca aflate in permanenta miscare si
dezvoltare dupa punerea in aplicarea acestui Cod de la
1 octombrie 2003, precum si cu cerintele moderne ale economiei de piata, care,
potrivit articolului 126 din Constitutie, este de orientare sociala.
Proiectul a fost examinat si avizat de 6
comisii permanente si de Directia juridica a Aparatului Parlamentului.
Comisia juridica, pentru numiri si
imunitati (care, totodata, a propus si un sir de amendamente), Comisia pentru politica
economica, buget si finante, Comisia pentru securitatea nationala, aparare si
ordinea publica, Comisia pentru agricultura si industria alimentara si Comisia
pentru administratie publica s-au pronuntat pentru examinarea si adoptarea
acestui proiect.
Comisia pentru cultura, stiinta,
invatamint, tineret, sport si mijloace de informare in masa propune proiectul
spre dezbatere in Parlament. Directia juridica a Aparatului Parlamentului, la
fel, a prezentat un sir de obiectii si propuneri, care vor fi examinate in
cadrul examinarii acestui proiect in lectura a doua.
Comisia sesizata in fond, la rindul sau,
considera necesar de accentuat doua momente importante ce tin de conceptul
legii prezentate si anume:
1) in punctul 2 se propune excluderea din
articolul 9 alineatul (1) litera g) din Codului muncii a cuvintului
“patronate”, adica, in fond, de a anula dreptul existent al salariatilor de a
se adresa catre patronate cu petitii, ceea ce nu poate fi sustinut, deoarece
dreptul oricarui cetatean, inclusiv al salariatului, de a se adresa persoanelor
juridice este garantat de articolul 52 din Constitutie, de Legea cu privire la
petitionare si Legea patronatelor;
2) in punctul 28 se propune ca in articolul
355 alineatul (1), litera a) din Codul muncii termenul de depunere in instanta
de judecata a cererii privind solutionarea litigiilor individuale de munca sa
fie redus de la un an la 6 luni, lucru care, la fel, nu poate fi acceptat,
tinind cont de faptul ca dreptul dobindit licit (si aplicat al 5 an deja dupa
dobindire in anul 2003) nu poate fi ulterior diminuat ori restrins, fapt
mentionat de mai multe ori de catre Curtea Constitutionala.
Totodata, modificarea propusa contravine
partial dispozitiilor articolului 20 “Accesul liber la justitie” si articolului
54 “Restringerea exercitiului unor drepturi si al unor libertati” din
Constitutie, ceea ce, in consecinta, fac imposibila acceptarea acesteia.
Pornind de la cele expuse, Comisia pentru
protectie sociala, sanatate si familie propune, cu luarea in considerare a concluziilor
conceptuale invocate mai sus si tinind cont si de propunerile parvenite astazi
in plenul Parlamentului, sa adoptam acest proiect de lege in prima lectura.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc, doamna presedinte al
comisiei.
Intrebari? Nu sint.
Va multumesc.
Luare de cuvint doamna Cusnir.
Doamna Valentina Cusnir:
Stimate domnule Presedinte,
Stimati colegi,
Prin proiectul propus, autorii nu au
obtinut scopul pus de modificare si completare a Codului muncii, de a aduce
prevederile acestui Cod in concordanta cu schimbarile ce intervin in raporturi,
precum si cerintele moderne ale economiei de piata.
Autorul nu a tinut cont si nu a examinat
practica de trei ani de aplicare a prevederilor noului Cod in vigoare din
octombrie 2003. Chiar daca se introduc modificari in 34 de articole, multe din
modificarile propuse inrautatesc si mai mult situatia salariatilor. Ma refer la
articolul 85 “Demisia”, modificarile propuse sint adecvate, dar nu depline.
Articolul 86 “Concedierea”, la care autorul nu se refera deloc. Dar, in
special, dupa privatizarea masiva a intreprinderilor, angajatorii straini
utilizeaza in folosul sau prevederile acestui articol, dupa ce salariatii cu
anii se judeca, in loc de 30 de zile, si stim noi cum se termina aceste procese
de judecata.
De fapt, Parlamentul a modificat articolele
de raspundere a angajatorului in caz de neachitare a salariului, atunci cind
angajatul este eliberat din serviciu si in caz de neexecutare a hotaririlor
judecatoresti, micsorind aceasta amenda de 50 de ori pina la 001%, fiind de 5%.
Sint necesare si sanctiuni pentru angajator, in cazul sanctiunilor disciplinare
aplicate angajatilor, cind angajatorul nu respecta articolele 206, 210 din
Codul muncii, la care autorul nu s-a referit deloc. Fara a invoca in ordinul de
sanctionare a temeiurilor de fapt si de drept ale aplicarii sanctiunilor, emit
ordine de sanctionare, fara a solicita explicatii inainte de emiterea ordinului
de sanctionare, apoi concediaza salariatii, utilizind pe larg articolul 86,
alineatul (1), in special litera g) –“incalcarea repetata pe parcursul unui an
a obligatiilor de munca” si litera h) –“absenta fara motiv de la lucru mai mult
de 4 ore consecutive in timpul zilei de munca.”
Cel putin la aceste litere din alineatul
(1), articolul 86, as veni cu propunerea: concedierea sa fie efectuata prin
decizia instantei de judecata. Mai mult ca atit, ca timp de un an partile se
pot adresa in judecata. Angajatorul, de asemenea, utilizeaza alineatul (4) din
articolul 85 “Demisia”, in special cind angajatorul incalca cerintele
contractului individual de munca. Dar pentru a-si repara cauza, angajeaza
urgent pe altcineva chiar din colectiv, incalcind Codul muncii, pina la
expirarea a 14 zile, cind angajatul isi poate retrage cererea de demisie.
Nu s-a facut, practic, nimic din partea
Guvernului ca salariatii sa cunoasca cerintele Codului muncii, cit si
interpretarea clara a unor articole din acest Cod. Autorul trebuia sa se refere
si la contractele colective de raspundere materiala, fiind intarite cerintele prin
Hotarirea de Guvern nr.449 din 29 aprilie 2004. Si la acest capitol este
prapad.
Contractul individual de munca, in special,
la intreprinderile cu capital privat, cind se incheie, fara a fi respectate
cerintele Codului muncii. Reprezentatul autorului cunoaste multe cazuri de
acest fel.
Parlamentul a mai modificat, din pacate in
graba, Codul muncii in anul 2005, inrautatind cu mult situatia salariatilor,
din care motiv as solicita, stimati colegi, sa nu ne grabim sa il adoptam
astazi, deoarece am propus si modificarea a unor articole care nu sint in
proiectul propus de autor. Eu cred ca autorul ar accepta ca proiectul sa fie
remis in comisie si sa introducem impreuna cu autorul si unele modificari in
alte articole care necesita acest lucru.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
In contextul dezbaterilor proiectului
nr.2318, au fost exprimate doua puncte de vedere, au fost inaintate doua
propuneri. Propunerea comisiei privind aprobarea in prima lectura a acestui
proiect de lege si chiar acum, imediat anterior, propunerea colegii noastre
doamna Cusnir privind remiterea acestui proiect in comisie.
In ordinea in care aceste propuneri au fost
inaintate, le voi supune votului, prima fiind cea de aprobare in prima lectura,
in conditiile raportului prezentat de catre comisia de profil a proiectului de
Lege nr.2318. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.
Va multumesc.
Proiectul de Lege nr.2318 este aprobat in
prima lectura.
Sintem la ora 11.25. Ora interpelarilor. Au
fost invitati reprezentatii organelor guvernamentale caror dumneavoastra,
anterior, le-ati adresat intrebari. Mai multi dintre ei, am fost informat de
catre Secretariat, au convenit, intr-un mod sau altul, cu autorii intrebarilor,
prezentindu-le informatia. In acest context, in aceasta situatie avem doar un
singur invitat, pe care o sa il invit la tribuna centrala.
Este vorba de domnul Buga, viceministru al
sanatatii, pe care il invit pentru a oferi raspuns la intrebarea adresata de
catre doamna deputat Cusnir.
Domnul Mircea Buga – viceministru al sanatatii:
Mult stimate domnule Presedinte,
Stimati deputati,
Cu referire la interpelarea in Parlament a
deputatului Valentina Cusnir, expusa in cadrul sedintei in plen a
Parlamentului din 22 noiembrie curent, Ministerul Sanatatii, in limitele
competentei institutionale, va comunica.
Pe parcursul ultimilor ani au loc mai multe
procese de reformare in cadrul asistentei medicale si in cadrul sistemului de
sanatate din tara, neracordarea la standardele internationale din diferite
sisteme de raportare europene si scheme adecvate de organizare a tratamentului.
In acest context se inscrie si procesul de
delimitare juridica a serviciului de asistenta medicala primara de cel
specializat de ambulator secundar la nivel raional, in scopul asigurarii
dezvoltarii durabile a sistemului de sanatate si sporirea accesului populatiei
din sectorul rural la servicii medicale calitative.
La luarea deciziei s-a tinut cont de
experienta tarilor europene, Republica Moldova fiind unica tara europeana cu
structura primara subordonata structurii specializate secundare. S-a tinut cont
de recomandarile expertilor internationali, de prevederile Planului de actiuni
“Republica Moldova – Uniunea Europeana”, ale politicii nationale de sanatate si
ale Strategiei de dezvoltare a Sistemului de sanatate pe termen mediu si lung.
Concomitent, delimitarea juridica a
serviciului de asistenta medicala primara de cel secundar este prevazuta si in
Planul de actiuni pentru anii 2006-2007 in vederea realizarii Programului de
reforma pentru cresterea economica si reducerea saraciei in Moldova a Bancii
Mondiale, elaborat si aprobat de Guvern.
Scopul strategic al delimitarii juridice a
serviciului de asistenta medicala primara este imbunatatirea managementului si
dirijarii serviciului in vederea asigurarii conditiilor necesare pentru
implementarea obiectivelor propuse in cadrul Strategiei de dezvoltare a
Sistemului de sanatate.
Vreau sa mentionez ca descentralizarea
surselor financiare alocate in asistenta medicala primara si gestionarea lor
oportuna va contribui la utilizarea surselor nemijlocit pentru dezvoltarea
capacitatilor serviciului de asistenta medicala primara, la reducerea
cheltuielilor de intretinere, precum si a altor cheltuieli, la orientarea lor
spre tehnologiile contemporane de diagnostic si tratament, precum si la crearea
conditiilor atractive pentru atragerea medicilor de familie in localitatile
rurale.
Mentionam, in acest context, doamna
deputat, ca in republica exista deja experienta activitatii institutiilor de
asistenta medicala primara in conditiile autonomiei financiare. De exemplu,
sint contractate la direct 14 centre de sanatate din cadrul Directiei sanatatii
a Consiliului municipal Chisinau aflate in suburbii, Centrul medicilor de
familie Balti, Clinica universitara de asistenta medicala primara.
Concomitent cu suportul proiectului
Comisiei Europene de la 1 ianuarie 2007 au fost contractate la direct Centrul
medicilor de familie Orhei si centrele de sanatate Peresecina, Pelivan si
Teleseu din raionul Orhei.
Delimitarea juridica a institutiilor
medicale primare a demonstrat ca utilizarea resurselor financiare este mai
eficienta, gestionarea lor mai flexibila, iar structura organizationala mai
atractiva si exclude conflictul de interese intre diverse nivele de asistenta
medicala primara.
Nu in ultimul rind, cu suportul proiectelor
Bancii Mondiale si Comisiei Europene, institutiile medico-sanitare publice
autonome vor beneficia prioritar de dotare cu echipament, de reabilitarea
sediilor, de asigurare prioritara cu tehnologii informationale, de instruire in
domeniul managementului sanatatii publice si de transport.
In scopul bunei desfasurari a delimitarii
juridice a asistentei medicale primare la nivel raional au fost numite persoane
responsabile de acordare a suportului organizator metodic necesar, iar functia
de coordonare a activitatii sistemului de sanatate, de promovare a politicelor,
a strategiilor in teritoriu, conform legislatiei in vigoare, urmeaza a fi
atribuita autoritatii administratiei publice locale.
Mentionez ca modificarile mentionate in
structura sistemului de sanatate nu presupun cheltuieli suplimentare de
intretinere si salarizare, fiind reglementate in limita statelor existente si
surselor financiare destinate salarizarii.
Va multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Da, va multumim.
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Cusnir:
Multumesc.
In primul rind, stimata Presedinte al
sedintei, intrebarea mea adresata Guvernului a fost mult mai ampla si ceea la
ce am primit raspuns este doar o mica parte care se cerea abordata inclusiv. Nu
este prima data cind Guvernul procedeaza in asa fel. Intrebarea se referea la
promisiunea Presedintelui Voronin in aprilie 2005 de reducere a Aparatului
central cu 70 la suta.
Eu tin sa multumesc domnului ministru
pentru aceasta informatie prezentata si as vrea sa-l intreb ce s-a intimplat,
pentru ca in 2003, cind s-a revenit la raioane, situatia era mult mai buna. In
2005, venind in Parlament, am adresat mai multe interpelari de ce se intimpla
unele lucruri proaste cu medicina primara. Am primit niste raspunsuri ca este
foarte bine, ca sa veniti in 2007 si sa spuneti ca reveniti la acea situatie.
Am pierdut 4 ani de zile.
Cine poarta vina pentru situatia care o
sufera cetatenii nostri, in special din satele noastre? Ca veniti si spuneti ca
este bine, putin mai bine la Chisinau, la Balti si in suburbiile Chisinaului.
Dar ce facem in satele noastre? De ce s-au pierdut acesti 4 ani si cum Guvernul
incearca sa repare situatia?
Domnul Mircea Buga:
Va multumesc, doamna deputat.
De fapt, dupa cum am mentionat in raspuns,
ceea ce se preconizeaza a se realiza incepind cu 1 ianuarie 2008, intr-adevar,
reprezinta o prioritate pentru sistemul sanatatii, avind in vedere ca si ramura
respectiva, asistenta medicala primara, este prioritara si acopera in mare
masura 90 la suta din toate serviciile medicale prestate persoanelor.
De aceea apropierea nemijlocita de pacienti
corespunde anume acestor cerinte, nu numai ale noastre, dar si ale
organismelor internationale.
Cit priveste structura existenta pina acum,
dumneavoastra cunoasteti faptul ca incepind cu 1 ianuarie 2004 a avut loc o
reforma importanta in sistemul de sanatate odata cu implementarea asigurarilor
obligatorii de asistenta medicala. Si pentru prima etapa, intr-adevar, era
necesara aceasta concentrare a eforturilor la nivel local, in special la nivel
raional, intr-o singura institutie care sa gestioneze aceste fonduri in noile
conditii pentru a avea o certitudine ca aceste fonduri sint gestionate destul
de transparent si corespunzator.
Dar sa revenim la ceea ce ati intrebat
dumneavoastra. Eu am spus si in raspunsul meu ca Republica Moldova este unica
tara din spatiul european care are astfel de structura primara gestionata de
structura secundara specializata. Si de aceea noi revenim, de fapt, la ceea ce
trebuia sa se intimple, revenim la structura logica a lucrurilor, unde
asistenta medicala primara, de aceea si se numeste primara, este primul pas al
pacientului in sistemul de sanatate, unde medicul de familie este acea persoana
care-l indruma in intregul sistem.
Iar sistemul secundar este o alta etapa,
ulterioara, specializata unde pot fi prestate servicii de alta categorie – care
nu au putut fi prevenite sau nu s-a putut face profilaxia lor la nivelul
primar.
Doamna Valentina Cusnir:
Va multumesc foarte mult si imi pare bine
ca cel putin in domeniul sanatatii pe hirtie vom corespunde cerintelor Uniunii
Europene.
Domnul Mircea Buga:
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Da, multumim.
Continuam. Ora intrebarilor si
interpelarilor.
Microfonul nr.4.
Domnul Dumitru Diacov:
Stimata doamna Presedinte,
Stimati colegi,
Eu vreau sa adresez o interpelare Comisiei
Electorale Centrale. Acum ceva timp Organizatia raionala a comunistilor din
Hincesti a dat in judecata si a cerut renumararea voturilor in alegerile locale
din acest raion, netinind cont de faptul ca celelalte partide imediat dupa
alegeri au dat in judecata si au pus la indoiala corectitudinea alegerilor care
au fost organizate in primul scrutin.
Judecata le-a respins ca nefondate. Saci cu
buletine s-au pastrat in incinta judecatoriei in conditii specifice,
moldovenesti. Peste jumatate de an Organizatia raionala a comunistilor da in
judecata si cere renumararea voturilor. Sint foarte multe indoieli ca acesti
saci s-au pastrat in conditii adecvate, ca sa nu aiba acces cineva s.a.m.d.
Se creeaza un precedent de a pune la
indoiala peste jumatate de an, dar noi tinem minte ca inainte de alegerile
locale doamna Lupu a fost presedinte de raion, o doamna foarte pregatita si
desteapta, cum spune doamna Ostapciuc, care nu cred ca a scapat posibilitatea
sa organizeze alegerile asa cum au fost organizate.
Si acum se insista categoric. De aceea, eu
ma adresez, din numele fractiunii, Comisiei Electorale Centrale si eventual
Procuraturii Generale sa examineze, sa analizeze in ce fel de conditii s-au
pastrat buletinele de vot in Hincesti.
Si poate nu ar strica sa se verifice si in
alte raioane unde se pastreaza acesti saci cu buletine de vot, fiindca sint
foarte multe indoieli sau se poate de presupus ca cineva a avut acces la acesti
saci, a facut ceea ce a facut si acum se merge cu capul sus la alegeri, la
renumararea voturilor. De aceea, va rog foarte mult ca Comisia Electorala
Centrala cu atragerea unor specialisti in domeniu sa faca o expertiza a
conditiilor in care s-au pastrat buletinele de vot pe parcursul acestei
jumatati de an.
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr. 5.
Domnul Anatolie Onceanu:
Multumesc.
O interpelare pe care o adresez ministrului
educatiei si tineretului, domnului Tvircun. In rezultatul examinarii unor
adresari ale parintilor elevilor Liceului Moldo-Rus “Mihai Eminescu” din Otaci,
precum si in baza informatiei parvenite de la Ministerul Dezvoltarii
Informationale al Republicii Moldova, s-a confirmat ca functia de director al
liceului nominalizat este exercitata multi ani de catre cetateanul Ucrainei
Jelin Victor Constantin, care isi are inregistrare de domiciliu in orasul
Moghiliov, Podolsk.
Plus la aceasta,conform evidentei
Ministerului Dezvoltarii Informationale, persoana in cauza nu detine cetatenia
Republicii Moldova. In legatura cu aceste date, eu vreau sa aflu pozitia
Ministerului Educatiei si Tineretului, in ce masura este asigurata calitatea
administrarii liceului, dar si cea a procesului instructiv-educativ intr-o
institutie de invatamint, eu vreau sa subliniez moldo-rusa, de catre o persoana
care este cetatean al altui stat. Nu este cetatean al Republicii Moldova si
nici nu cunoaste limba de stat, iar perioade lungi de timp se gaseste in afara
tarii, dupa marturia parintilor.
De asemenea, va rog, il rog pe domnul
ministru sa-mi ofere si anumite precizari referitoare la procedura legala de
selectare si desemnare a directorilor de licee, care sint criteriile
obligatorii pentru ocuparea acestor functii, precum si care sint problemele cu
cadrele la Otaci, ce fac de multi ani imposibila suplinirea functiei de
director al Liceului “Mihai Eminescu” de catre un specialist calificat din
Republica Moldova.
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.4.
Domnul Igor Klipii:
Doua interpelari. Prima interpelare o
adresez domnului Tarlev sau domnului Prim-ministru. Recent s-au implinit zece
ani de la oficializarea relatiilor dintre Uniunea Europeana si tara noastra
prin semnarea in anul 1997 a Acordului de parteneriat si cooperare. Catre anul
2005 a fost posibila semnarea de catre Republica Moldova a unui Plan individual
de actiuni, a carui realizare cu succes ii va oferi tarii noastre oportunitatea
de apropiere de comunitatea europeana, inclusiv semnarea unui acord de asociere
– obiectiv strategic al statului nostru.
In viitorul apropiat insa va expira
termenul de realizare a Planului individual de actiuni, iar realizarea
propriu-zisa a angajamentelor asumate treneaza, din pacate. Mai mult,
adevarata stare de lucruri este tinuta in secret de factorii responsabili. In
acest context, domnule Prim-ministru, solicit explicatii in legatura cu cauzele
neexecutarii pina in prezent a tuturor angajamentelor asumate de Guvern prin
semnarea Planului de actiuni “Uniunea Europeana – Republica Moldova”. Rog sa-mi
prezentati un raspuns amplu la acest subiect, inclusiv in ceea ce priveste
starea relatiilor actuale cu comunitatea europeana, mai ales perspectivele
semnarii unui acord de asociere.
Si a doua interpelare o adresez domnului
ministru Pop, in legatura cu raspunsul dat recent la o interpelare anterioara,
prin care dumnealui ma asigura ca in politica de cadre in ceea ce priveste
inspectoratele fiscale raionale totul este in regula. In particular, dumnealui
m-a asigurat oficial ca in cazul doamnei Axenti din Nisporeni a fost obtinut un
acord din partea dumneaei pentru a fi destituita din functia de sef al
inspectoratului, numind in functia data un lider comunist local.
In fata am, domnule ministru, o declaratie
a coalitiei democratice anticomuniste din Consiliul raional Nisporeni, prin
care afirmatiile dumneavoastra oficiale sint dezmintite. In acest context, rog
sa va prezentati in plenul Parlamentului pentru a raspunde si a prezenta
argumentele respective.
Mersi.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.5.
Imi cer iertare, microfonul nr.3.
Domnul Anatolie Zagorodnii:
Multumesc, doamna Presedinte.
Cu titlul de precizare, in contextul
adresarii la Comisia Electorala Centrala as dori sa mentionez in continuare ca
fractiunea PCRM din Consiliul raional Hincesti s-a adresat in instanta de
judecata in iulie 2007, dupa invalidarea alegerilor in trei sectii de votare,
in trei sate, unde au fost depistate falsificari.
Oamenii au votat, dar de facto erau peste
hotare. Aceasta a servit ca motiv de inaintare a actiunii in judecata privind
renumararea voturilor. Este altceva ca instanta de judecata a pus pe rol si a
examinat, si examineaza si la moment, in luna decembrie, acest caz. De aceea,
totusi as mentiona ca Comisia Electorala Centrala sa ia atitudine fata de
aceste momente si opinia publica sa fie informata corect: ca nu actualmente,
dar in iulie a fost adresata cererea privind renumararea voturilor in legatura
cu falsificarea in mai multe localitati a alegerilor locale din 3 iulie.
Va multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.5.
Domnul Alexandru Lipcan:
Multumesc, doamna Presedinte.
Acum o luna am adresat o interpelare
Guvernului Republicii Moldova cu referire la statutul juridic al terenurilor
dintre riul Prut si sirma ghimpata de la acest riu. Am primit un raspuns semnat
de catre domnul Colenov, un raspuns formal in care imi da lectii la capitolul
respectiv si nu am primit un raspuns detaliat, asa cum am solicitat, din partea
Guvernului la acest capitol.
De aceea, readresez aceasta solicitare, ca
Guvernul sa-mi prezinte totusi in scris: 1. Care este statutul juridic al
terenurilor situate intre sirma ghimpata si granita de stat de pe riul Prut? 2.
Care este suprafata totala a acestor terenuri, inclusiv pe destinatie: terenuri
agricole, pasuni, paduri si altele? 3. Cine concret gestioneaza aceste bunuri?
4. Cind Guvernul va veni cu o propunere privind modificarea hotarelor
unitatilor administrativ-teritoriale in sensul transmiterii catre acestea a
terenurilor la care m-am referit mai sus? Informatia o solicit in scris.
Si alta interpelare la adresa Guvernului.
Am adresat o interpelare in scris la care am anexat o petitie a unui
colaborator de politie din municipiul Balti, care s-a plins pe faptul ca
Ministerul Afacerilor Interne l-a demisionat din functie nelegitim. La
articolul 7 alineatul (2) din Legea cu privire la petitionare scrie clar ca
“Petitiile, in care este atacat un act, o decizie, o actiune ori inactiune a
unui organ legislativ sau persoana oficiala, care au lezat drepturile si
interesele legitime ale petitionarilor, se adreseaza organului ierarhic
superior de prima instanta”, ceea ce am si facut.
Interpelarea am adresat-o Guvernului.
Raspunsul mi-a parvenit formal din partea Ministerului Afacerilor Interne,
semnat de viceministru, in care nu se indica motivele pentru care acest
colaborator a fost demisionat. In legatura cu aceasta, solicit Guvernului
republicii examinarea detaliata a acestui caz invocat in petitia cetateanului
Cimbriciuc Marcel, fost colaborator al Sectiei politie rutiera din Municipiul
Balti si raspunsul il astept in scris in termenele prevazute de lege.
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr. 4.
Doamna Valentina Cusnir:
Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.
Desi domnul Presedinte Marian Lupu ne-a
asigurat ca toti au venit sa raspunda la intrebarile deputatilor, iar daca nu
au venit, au convenit sa nu vina, vreau sa va anunt ca eu am avut si a doua
intrebare adresata Guvernului referitoare la creditele luate in perioada 2001
si pina in prezent: cine si cum le plateste, cine le-a utilizat? Nu a venit
nimeni si nu a discutat nimeni, nu mi-au dat nici macar un raspuns in scris.
Sau poate domnul Lupu a considerat ca nu mai sint deputat? Credea ca va fi
votata Legea privind dubla cetatenie si eu, detinatoare a cetateniei Ucrainei,
nu voi mai fi deputat?
Pe aceste motive, reiterez intrebarea mea
de joia trecuta si solicit ca joia viitoare sa vina Guvernul si sa-mi raspunda,
ca nu ati votat astazi legea.
Si avusem o intrebare adresata catre Biroul
permanent al Parlamentului referitoare la situatia de pe strada Corobceanu 1,
unde 56 de familii se folosesc de butelii de gaz, este o bomba aici, in centrul
Chisinaului. Vreau sa fiu informata daca aceasta intrebare a fost examinata,
cum a promis domnul Presedinte Marian Lupu, la sedinta Biroului permanent si ce
decizie a luat Biroul permanent.
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.5.
Domnul Vladimir Filat:
Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.
Intrebare adresata Aparatului Guvernului
Republicii Moldova. In urma interpelarii adresate cu 3 saptamini in urma,
pare-mi-se, prin care am solicitat sa mi se prezinte numarul de autoturisme
care au numere speciale si mai ceream atunci ca dincolo de numarul respectiv
sa-mi fie prezentate si institutiile care deservesc masinile care au numere
speciale de inmatriculare, am primit aceasta informatie: sint circa 260 de
numere de acest fel – Republica Moldova A, Republica Moldova Guvern. Nu am
primit informatie vizavi de numerele de masini care au numar special de
inmatriculare – Republica Moldova Parlament.
In acest sens, adresez intrebarea si catre
Cancelaria Aparatului Parlamentului sa-mi suplimenteze numarul de masini cu
asemenea numere.
Insa catre Aparatul Guvernului intrebarea
ramine si urmeaza a-mi fi prezentata informatia detaliata asupra cheltuielilor
care sint facute de catre fiecare institutie pentru fiecare autovehicul luat in
parte. Raspunsul rog sa-mi fie prezentat in scris, in conformitate cu
prevederile legale.
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Stimati colegi,
Nu am inregistrat alte solicitari. Anunt ca
sedinta de astazi a plenului Parlamentului este inchisa. Urmatoarea sedinta va
avea loc miine, la ora 10.00.
Sedinta s-a incheiat la ora 11.50.
Stenograma a fost pregatita spre
publicare
in Directia documentare parlamentara a
Aparatului Parlamentului.