|
DEZBATERI
PARLAMENTARE
Parlamentul
Republicii Moldova de legislatura a XVI-a
SESIUNEA
a III-a ORDINARA – IUNIE 2006
Sedinta
din ziua de 15 iunie 2006
(STENOGRAMA)
SUMAR
1. Declararea sedintei ca fiind
deliberativa.
2. Dezbateri asupra ordinii de zi, adoptarea
ei.
3. Dezbaterea si aprobarea in
prima lectura a proiectului de Lege nr.1018 pentru modificarea si
completarea Codului subsolului (art.6, 10, 421, 46).
4. Dezbaterea si aprobarea proiectului de
Hotarire nr.2275 cu privire la numirea in functie a prim-viceguvernatorului
Bancii Nationale a Moldovei.
5. Dezbaterea si aprobarea in prima
lectura, dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege
nr.1964 cu privire la modificarea unor acte legislative (Legea cu privire la
piata valorilor mobiliare – art.68; Legea pentru modificarea si completarea
Legii cu privire la piata valorilor mobiliare – art.II).
6. Dezbaterea si aprobarea in prima
lectura, dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege
nr.1835 pentru ratificarea Acordului privind dezvoltarea cooperarii dintre
Guvernul Republicii Moldova si Guvernul Republicii Letonia, semnat la 3 aprilie
2006 la Chisinau.
7. Dezbaterea si reexaminarea
Legii nr.61-XVI din 23 martie 2006 pentru modificarea
si completarea Legii nr.1569-XV din 20 decembrie 2002 cu privire la modul de
introducere si scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de
catre persoane fizice. Nr.1866.
8. Dezbaterea si respingerea proiectului de
Lege nr.1200 pentru modificarea si completarea unor acte normative (Legea cu
privire la Guvern – art.4, Legea serviciului public – art.1, 11, 14, 22).
9. Dezbaterea si adoptarea in lectura a
doua a proiectului de Lege nr.1860 pentru completarea unor acte legislative
(Legea privind actele legislative – art.4, 5, 13 s.a.; Legea privind actele
normative ale Guvernului si ale altor autoritati ale administratiei publice
centrale si locale – art.5, 22, 28 s.a.).
10. Dezbaterea si adoptarea in lectura a
doua a proiectului de Lege nr.1230 pentru modificarea Legii nr.920-XIII din 11
iulie 1996 privind gradele de clasificare si gradele militare ale lucratorilor
din Procuratura Republicii Moldova. (art.2, 4, 5 s.a.).
11. Dezbaterea si aprobarea in prima
lectura a proiectului de Lege nr.4130 privind anularea penalitatilor
pentru nevirarea in termen a contributiilor de asigurari sociale de stat
obligatorii, calculate si neachitate, conform situatiei din
1 noiembrie 2003, unor contribuabili care nu au datorii la plata salariului si
contributiilor de asigurari sociale de stat.
12. Dezbaterea si aprobarea in prima
lectura a proiectului de Lege nr.4314 privind anularea penalitatilor la
bugetul asigurarilor sociale de stat unor contribuabili care nu au datorii la
plata salariilor si contributiilor de asigurari sociale de stat obligatorii.
13. Dezbaterea si aprobarea in prima
lectura a proiectului de Lege nr.3210 pentru completarea articolului 4
din Legea ocrotirii sanatatii nr.411-XII din
28 martie 1995.
14. Dezbaterea si respingerea proiectului
de Lege nr.1524 pentru modificarea si completarea Codului penal si Codului cu
privire la contraventiile administrative.
15. Dezbaterea si adoptarea in lectura a
doua a proiectului de Lege nr.2148 privind interpretarea punctului 5 din nota
la anexa la titlul IV al Codului fiscal
nr.1163-XII din 24 aprilie 1997.
16. Dezbaterea si aprobarea proiectului de
Hotarire nr.2086 cu privire
la participarea militarilor Armatei Nationale la operatiunile internationale
postconflict cu caracter umanitar in Irak.
17. Raspuns la interpelari.
18. I n t r e b a r i s i i n t e r p e
l a r i.
Sedinta incepe la ora 10.00.
Lucrarile sint conduse de domnul Marian
LUPU, Presedintele Parlamentului, asistat de doamna Maria Postoico,
vicepresedinte al Parlamentului.
Domnul Maxim Ganaciuc – director general adjunct al Aparatului
Parlamentului:
Doamnelor si domnilor deputati,
Buna dimineata. Va anunt ca, la lucrarile
sedintei de astazi a Parlamentului, din totalul celor 101 de deputati, si-au
inregistrat prezenta 94 de deputatii. Absenteaza deputatii: Mihail Mocan,
Vitalia Pavlicenco – in delegatie; Iurie Rosca, Vadim Misin, Dumitru Diacov,
Igor Klipii, Alexandru Lipcan.
Domnul Marian Lupu:
Multumesc.
Stimati colegi,
Sedinta este deliberativa. Rog sa onoram
Drapelul de Stat. (Se onoreaza Drapelul de Stat).
Va multumesc.
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Buliga:
Mult stimate domnule Presedinte,
Stimati deputati,
Tinind cont de faptul ca sintem in ajunul
sarbatorii profesionale a lucratorului medical si a farmacistului, cred ca
sinteti de acord cu mine, sa transmitem un mesaj de felicitare tuturor acelor
care au imbratisat aceasta nobila si responsabila profesie. Sa le dorim multa
sanatate, cutezanta, energie creatoare, prosperitate, noi realizari in sfera
profesionala, fericire sufleteasca si un mereu temei de a se mindri cu profesia
aleasa. Totodata, sintem ferm convinsi ca acei care ne aud si ne asculta si
acei care activeaza in acest domeniu vor respecta cu strictete si destoinic
juramintul lui Hipocrat.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Cu strictete. Asa sa fie.
Microfonul nr.5.
Domnul Stefan Secareanu:
Multumesc, domnule Presedinte.
Fractiunea Partidului Popular Crestin
Democrat, din considerente tehnico-organizatorice, cere excluderea de pe
ordinea de zi de astazi si trecerea pentru alta sedinta a proiectului de
Hotarire nr.2009.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Domnul Oleg Serebrian:
Multumesc.
Domnule Presedinte,
As avea o intrebare referitor la ordinea de
zi. Daca puteti, sa-mi raspundeti, din ce considerente trei proiecte de lege,
depuse de deputatii sociali-liberali, nu au fost examinate pina acum si nu sint
incluse pe ordinea de zi? Am in vedere proiectul nr.888 din 15 martie 2006,
care se refera la dublarea filmelor in cinematografe in limba de stat;
proiectul nr.1457, depus la 19 aprilie 2006, care se refera la alegerea
presedintilor de raioane de catre cetateni, de catre alegatori si proiectul
nr.1810 din 15 mai 2006 privind sarbatorirea Craciunului si la
25 decembrie, deci, transferarea zilei de 8 ianuarie, a doua zi de Craciun stil
vechi, pe 25 decembrie.
Domnul Marian Lupu:
Stimate coleg,
In acest moment, nu am un raspuns exact
pentru dumneavoastra, fiindca trebuie sa fiu in buna cunostinta de cauza
referitor la fiecare dintre aceste trei proiecte. Cel putin ceea ce avem acum
pe ordinea de zi, va aduc aminte ca toti impreuna am aprobat ordinea de zi joia
trecuta. Au mai fost discutate citeva suplimente la Biroul permanent. Aceasta e
tot ce pot sa va spun astazi. Sa studiem mai detaliat elementele.
Domnul Oleg Serebrian:
Dar daca ati putea sa-mi spuneti intr-o
saptamina, cel putin, ca sa avem un raspuns.
Domnul Marian Lupu:
Stimate coleg,
Deci, studiem acest subiect si o sa va raspundem
la aceasta intrebare.
Domnul Oleg Serebrian:
Este un raspuns evaziv oricum. Un al doilea
moment la care am vrut sa ma refer, domnule Presedinte. La 13 iunie s-au
implinit 65 de ani de la primele deportari ale populatiei din Basarabia. Sute
de mii de cetateni au fost deportati. Au avut loc si mitinguri de comemorare.
Eu propun ca, in memoria acelor care au avut de suferit de pe urma acestor
actiuni, deputatii Parlamentului sa pastreze un minut de reculegere.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc.
Stimati colegi,
Propunerea este relevanta. Rog sa pastram
un moment de reculegere in memoria deportatilor. (Se pastreaza un minut de
reculegere).
Multumesc.
In continuare microfonul nr.4.
Domnul Dumitru Ivanov:
Multumesc, domnule Presedinte.
Rog sa-mi rezervati timp la sfirsitul
sedintei pentru o declaratie.
Domnul Marian Lupu:
Stimate coleg,
Am luat act.
Stimati colegi,
Cu aceste propuneri referitoare la ordinea
de zi, plus cu acele proiecte care va v-au fost prezentate in supliment, supun
votului aprobarea ordinii de zi, reinnoite, modificate, atit pentru sedinta din
ziua de astazi, cit si pentru cea din 22 iunie curent. Cine este pentru, rog sa
voteze. Majoritatea.
Va multumesc.
Ordinea de zi este aprobata.
Inainte de a purcede la examinarea subiectelor
incluse pe ordinea de zi, tin sa va aduc la cunostinta dumneavoastra ca la 10
iunie curent si-a sarbatorit ziua de nastere colegul nostru domnul Nicolae
Oleinic. Sa-l felicitam. Astazi isi sarbatoreste ziua de nastere domnul
Veaceslav Untila. Este un jubileu, 50 de ani. Sa-i dorim multa sanatate si
noroc.
Deci, proiectul de Lege nr.1018 pentru
modificarea si completarea Codului subsolului. Nu este cazul ca Guvernul sa
faca inca o prezentare, fiindca acest proiect a fost examinat si remis comisiei.
As ruga reprezentantul comisiei sa prezinte raportul.
Domnul Vasile Balan:
Domnule Presedinte,
Stimati colegi,
Comisia pentru administratia publica,
ecologie si dezvoltarea teritoriului a examinat proiectul de Lege nr.1018 din
24 martie 2006 in sedintele sale din
19 aprilie si din 24 mai 2006.
Proiectul de Lege pentru modificarea si
completarea Codului subsolului este prezentat astazi repetat pentru examinare,
dupa ce la 4 mai curent a fost remis comisiei de specialitate pentru
reexaminare, in legatura cu propunerea unor deputati de a exclude controlul
geologic de stat din competentele autoritatii de mediu, deoarece punerea
acestui control in competenta autoritatilor de mediu ar putea crea anumite
incompatibilitati cu functiile si rolul acestei autoritati.
Altfel zis, se cerea determinarea locului
controlului geologic de stat in sistemul general al controlului de stat si
examinarea posibilitatii crearii incompatibilitatilor invocate de deputatii in
sedinta. Legislatia in vigoare da un raspuns univoc la aceste intrebari.
Astfel, conform articolului 26 alineatul
(1) din Legea privind protectia mediului inconjurator, controlul de stat asupra
respectarii legilor si a altor acte normative in problemele protectiei mediului
si folosirii resurselor naturale este exercitat de catre Inspectoratul Ecologic
de Stat.
Un raspuns mai detaliat il da articolul 27
din Legea cu privire la resursele naturale, conform caruia dreptul de
exercitare a controlului de stat asupra folosirii resurselor naturale il are
autoritatea centrala abilitata cu gestiunea resurselor naturale si cu protectia
mediului inconjurator sau, altfel spus, Ministerul Ecologiei si Resurselor
Naturale, iar imputernicirile de exercitare a controlului de stat asupra
folosirii resurselor naturale sint stabilite de Guvern conform legislatiei in
vigoare si sint reflectate in Regulamentul controlului ecologic de stat.
Studiul comparativ, tinind cont de
prevederile articolului 11 alineatul (1) din Legea cu privire la resursele
naturale, conform caruia gestiunea resurselor naturale este o activitate de
reglementare, evidenta si control al insusirii primare a resurselor naturale,
utilizarii si reproducerii lor si unul din principiile de baza ale resurselor
naturale il constituie, conform alineatului (2) litera d) din legea mentionata,
neadmiterea cumularii de functii ce tin de gestiunea resurselor naturale cu
activitati de utilizare a acestora in scop de profit, precum si, conform
articolului 2, litera e) din Legea nr.424-XV din 16 decembrie 2004 privind
revizuirea si optimizarea cadrului normativ de reglementare a activitatii de
intreprinzator, prin care este prevazuta delimitarea functiilor de
reglementare, control si inspectie de stat ale autoritatilor administratiei
publice de functiile de prestare a serviciului de evaluare a conformitatii si
altor servicii prestate contra plata nu atesta posibilitatea aparitiei unor
careva incompatibilitati.
Modificarile propuse au drept scop
imbunatatirea cuprinsului Codului subsolului, aducind prevederile acestuia in
concordanta cu legislatia in vigoare.
Conceptul proiectului de lege vine sa
inlature contradictiile existente dintre prevederile Codului subsolului si
cadrul juridic existent si anume:
- executarea Dispozitiei Guvernului nr.8–d
din 20 ianuarie 2005 cu privire la aprobarea Planului de actiuni pentru
reglementarea relatiilor in domeniul folosirii subsolului, prin care s-au
delimitat competentele autoritatilor de stat responsabile in domeniul gestiunii
resurselor naturale, protectiei mediului inconjurator si supravegherii miniera;
- ajustarea prevederilor alineatului (2) al
articolului 10 din Codul subsolului la prevederile Legii nr.451-XV din 30 iulie
2001 privind licentierea unor genuri de activitate.
Prin modificarea articolului 6 din Codul
subsolului si completarea Codului cu un articol nou, Ministerului Ecologiei si
Resurselor Naturale i se va atribui functia de control asupra studierii,
folosirii si protectiei subsolului, adica de control geologic de stat, ca parte
integranta a controlului de stat in domeniul folosirii resurselor naturale.
Aceasta modificare va contribui la sporirea
eficientei controlului geologic de stat asupra activitatii agentilor economici
din industria miniera si din acel considerent ca el va fi efectuat nu de doi
specialisti pe toata tara, cum este in prezent, dar de un numar mult mai mare
de inspectori, deoarece ministerul are inspectii specializate de control in
toate raioanele republicii.
La proiectul in cauza au parvenit avize de
la 8 comisii permanente ale Parlamentului si de la Directia juridica a
Aparatului Parlamentului, in care se propune examinarea acestuia in cadrul
sedintei plenare a Parlamentului.
In avizele prezentate de Comisia pentru
politica externa si integrare europeana, de Comisia pentru agricultura si
industria alimentara si de Directia juridica au fost expuse obiectii si
propuneri asupra proiectului de lege mentionat.
In procesul examinarii proiectului in
sedinta plenara a Parlamentului din
4 mai 2006, deputatii Lora Grosu, Valeriu Cosarciuc si Marcel Raducan, de
asemenea, au propus modificari si completari privind Codul subsolului. Analiza
obiectiilor si propunerilor referitoare la proiectul de lege, precum si decizia
comisiei se anexeaza.
Luind in considerare cele expuse, Comisia
pentru administratia publica, ecologie si dezvoltarea teritoriului propune
aprobarea proiectului de lege in prima lectura. Daca deputatii accepta decizia
Comisiei pentru administratia publica, ecologie si dezvoltarea teritoriului, se
propune adoptarea acestui proiect de lege si in lectura a doua.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Intrebari pentru comisie? Nu sint.
Va multumesc.
In aceste conditii, supun votului aprobarea
in prima lectura a proiectului de Lege nr.1018. Cine este pentru, rog sa
voteze. Majoritatea.
Va multumesc.
Propuneri pentru lectura a doua? Nu sint. In
acest caz, supun votului adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege
nr.1018.
Microfonul nr.4.
Domnul Vladimir Filat:
Domnule Presedinte,
Va multumesc.
Avind in vedere ca proiectul respectiv de
lege, daca va aduceti aminte, a fost retras in comisie din motiv ca au fost,
totusi, obiectii, noi propunem ca, pentru lectura a doua, sa avem timp sa
motivam inca o data amendamentele pe care le avem si sa reusim sa adoptam in
redactie finala o lege cit de cit ajustata.
Domnul Marian Lupu:
Pozitia comisiei, fiindca a parvenit din
raportul comisiei.
Domnul Vladimir Filat:
Comisia a avut o propunere.
Domnul Marian Lupu:
Foarte corect, stimate coleg, pe care motiv
vreau sa stiu daca comisia nu insista asupra lecturii a doua in cadrul acestei
sedinte. De acord?
Deci, in cadrul sedintei de astazi,
finalizam dezbaterile cu aprobarea in prima lectura a acestui proiect, urmind
sa continuie dezbaterile si finalizarile acestui proiectului mentionat pentru
lectura a doua in cadrul comisiei.
Va multumesc.
In continuare proiectul de Hotarire nr.2275
cu privire la numirea in functie a prim-viceguvernatorului Bancii Nationale a
Moldovei.
Rog comisia, domnul Turcan.
Domnul Vladimir Turcan:
Onorat Parlament,
Comisia juridica, pentru numiri si
imunitati a examinat demersul guvernatorului Bancii Nationale nr.2275, prin
care se propune Parlamentului candidatura domnului Victor Cibotaru pentru
numire in functia de prim-viceguvernator-vicepresedinte al
Consiliului de administratie al Bancii Nationale a Moldovei.
Candidatura domnului Victor Cibotaru a fost
examinata la sedinta Comisiei pentru politica economica, buget si finante, a
parvenit cu aviz pozitiv pentru a fi examinata in cadrul Comisiei juridice,
pentru numiri si imunitati.
In cadrul examinarii, s-a constatat ca
candidatii in functia de membri ai Consiliului de administratie trebuie sa fie
cetateni ai Republicii Moldova, sa aiba reputatie ireprosabila si o experienta
de munca de 10 ani in domeniul financiar si monetar si sa nu aiba pentru numire
in functie temeiurile prevazute la articolul 27 din Legea nominalizata pentru
destituirea din functie a membrilor Consiliului de administratie. Membrii
Consiliului de administratie se numesc pe termen de 7 ani.
In urma dezbaterilor propunerii Bancii
Nationale a Moldovei, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a constatat
ca candidatura domnului Victor Cibotaru corespunde cerintelor legale mentionate
si a decis sa prezinte Parlamentului spre examinare si adoptare proiectul respectiv.
Domnul candidat este prezent. Daca sint careva intrebari, poftim.
Domnul Marian Lupu:
Multumesc, domnule presedinte al comisiei.
Stimati colegi,
Intrebari pentru candidatul la postul de
prim-viceguvernator? Catre comisie? Nu sint.
Multumesc, domnule presedinte al comisiei.
Stimati colegi,
In aceste conditii, aveti toti, v-a fost
distribuit proiectul de Hotarire a Parlamentului cu privire la numirea in
functie a prim-viceguvernatorului Bancii Nationale a Moldovei. Dau citire
acestui proiect de Hotarire:
In temeiul articolului 23 din Legea
nr.548-XIII din 21 iulie 1995 cu privire la Banca Nationala a Moldovei,
Parlamentul adopta prezenta hotarire:
Articolul 1. - Domnul Victor Cibotaru se
numeste in functia de prim-viceguvernator al Bancii Nationale a Moldovei-vicepresedinte
al Consiliului de administratie al Bancii Nationale.
Articolul 2. - Prezenta hotarire intra in vigoare la data
adoptarii.
Cine este pentru aprobarea acestui proiect
de Hotarire a Parlamentului, care vizeaza numirea domnului Victor Cibotaru in
posturile evocate anterior, rog sa voteze. Rog, de fapt,
pentru stenograma sa fie anuntate rezultatele.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 27.
Sectorul nr.2 – 38.
Sectorul nr.3 – 21.
Domnul Marian Lupu:
86 de voturi.
Stimati colegi,
In numele dumneavoastra, tin sa-l felicit
pe domnul Victor Cibotaru cu numirea in aceasta functie inalta si deosebit de
importanta si sa-i dorim cu totii mult succes in domeniul sau de activitate
pentru viitor. (Aplauze).
In continuare proiectul de Lege nr.1964 cu
privire la modificarea unor acte legislative.
Prezinta Guvernul. Domnule Lazar, va rog.
Domnul Valeriu Lazar:
Mult stimate domnule Presedinte,
Onorat Parlament,
Scopul si esenta proiectului propus
atentiei dumneavoastra de catre Guvern consta in asigurarea executarii
Hotaririi Curtii Constitutionale nr.5 din 28 februarie 2006 privind controlul
constitutionalitatii alineatului (13) de la articolul 3 si alineatele (8) - (10) de la
articolul 68 din Legea nr.199-XIV din 18 noiembrie 1998 cu privire la piata
valorilor mobiliare, alineatele (1) si (13) din articolul 68 din legea
nominalizata, precum si sintagma: si alineatul (11) de la articolul 2 din Legea
nr.55-XVI din 28 aprilie 2005 privind modificarea si completarea Legii
nr.199-XIV din 18 noiembrie 1998 cu privire la piata valorilor mobiliare, care
au fost declarate constitutionale.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Intrebari pentru domnul ministru?
Microfonul nr.5.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Multumesc, domnule Presedinte.
Domnule ministru,
Eu am ridicat nota informativa la proiectul
de lege adoptat in aprilie 2005 si citesc din nota informativa prezentata
atunci: “Scopurile urmarite prin elaborarea si aprobarea legii constau in
corelarea normelor referitoare la administratia fiduciara a investitiilor
cuprinse in Codul civil si in Legea cu privire la piata valorilor mobiliare,
crearea unui cadru legislativ favorabil pentru desfasurarea activitatii de
administrare fiduciara a investitiilor. In acest context, aprobarea legii va
avea ca consecinta redresarea activitatii companiilor fiduciare.”
Si exact invers a spus Curtea
Constitutionala, ca ceea ce a fost promovat si aprobat contravine si
Constitutiei Republicii Moldova si Codului civil s.a.m.d. As vrea sa va intreb,
atunci cind ati prezentat proiectul de lege, ati consultat Constitutia si legile
in vigoare in Republica Moldova sau nu?
Domnul Valeriu Lazar:
Multumesc.
Stimate domnule deputat,
Daca as incerca sa comentez decizia Curtii,
ar fi un lucru absolut incorect din partea mea. Nu am dreptul sa fac acest
lucru, ar insemna sa incerc sa discut in fond aceasta hotarire. De fapt, nu a
fost doar initiativa Guvernului, pina la urma a fost sustinuta si de Parlament,
de aceea, cu acceptul dumneavoastra, nu vreau sa intru in discutii.
Din cite cunosc, oricum, se cauta solutia
problemei propuse spre a fi solutionata pe modalitatea existenta anterioara in
aceasta lege. Din cite cunosc, exista si o initiativa legislativa a unui grup
de deputati, care vine sa acopere golul care se creeaza o data cu decizia
Curtii Constitutionale. Si eu cred ca scopul declarat atunci, va fi solutionat
poate printr-o modalitate sau printr-o formula de lege mai corecta.
Multumesc.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Domnule ministru,
Eu nu v-am rugat sa comentati decizia
Curtii, fiindca ea este corecta. Eu, pur si simplu, am vrut inca o data sa
invoc chestiunea cum se adopta la noi in Parlament. Adica tot ce prezinta
Guvernul, totul se voteaza aici, stiti, ca o masina de vot. Aceasta am vrut sa
mentionez.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Domnule ministru,
Eu va multumesc.
Rog sa luati loc. Ati vrut ceva sa
mentionati?
Microfonul nr.1.
Domnul Nicolae Esanu – reprezentantul permanent al Guvernului in
Parlament:
Da, multumesc.
Stimate domnule Presedinte,
Doamnelor si domnilor deputati,
As vrea sa mentionez ca a echivala
declararea neconstitutionala a unei legi de catre Curtea Constitutionala cu
rea-intentie a Guvernului si a Parlamentului este un lucru contrar atit
practicii Republicii Moldova, cit si practicii internationale.
Absolut in toate tarile exista situatii in
care unele legi adoptate de catre Parlament sint declarate neconstitutionale,
ceea ce nu pune in discutie buna intentie sau intentia rea a Parlamentului. Mai
mult as spune, nici hotaririle curtilor constitutionale nu sint adevaruri, in
ultima instanta. Drept dovada este faptul ca si Hotarirea Curtii
Constitutionale a Republicii Moldova a fost declarata contrara Conventiei de
catre Curtea Europeana a Drepturilor Omului, practica care exista si in tarile
europene. De aceea, nu cred ca este bine sa punem problema sub acest punct de
vedere.
Domnul Marian Lupu:
Da, va multumesc.
Rog comisia.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Stimate domnule Presedinte,
Stimati colegi,
Comisia pentru politica economica, buget si
finante a examinat proiectul de lege nominalizat, prezentat de catre Guvern. Il
sustine si il propune pentru votare in prima si a doua lectura.
Domnul Marian Lupu:
Scurt si cuprinzator.
Va multumesc, domnule presedinte.
Deci, intrebari pentru comisie? Nu sint.
Da, de fapt, este un lucru demn de a fi urmat in unele cazuri.
Stimati colegi,
Supun votului aprobarea in prima lectura a
proiectului de Lege nr.1964. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.
Va multumesc.
Proiectul este aprobat in prima lectura.
Comisia a inaintat propunerea sa examinam
si in a doua lectura. Opinii contrare acestei propuneri nu sint? Propuneri
pentru lectura a doua? Nu sint. Cine este pentru adoptarea in a doua lectura a
proiectului de Lege nr.1964, rog sa voteze.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 27.
Sectorul nr.2 – 38.
Sectorul nr.3 – 18.
Domnul Marian Lupu:
83 de voturi “pro”. “Impotriva”? Zero
voturi.
Proiectul de Lege nr.1964 este adoptat in
lectura a doua.
Va multumesc.
Proiectul de Lege nr.1835 pentru
ratificarea Acordului privind dezvoltarea cooperarii dintre Guvernul Republicii
Moldova si Guvernul Republicii Letonia.
Guvernul. Domnul Lazar.
Domnul Valeriu Lazar:
Multumesc.
Stimate domnule Presedinte,
Onorat Parlament,
Esenta si scopul acestui proiect de lege
este prezentat cu lux de amanunte in expunerea de motive. Letonia, aderind cu
alte tari recent aderate la Uniunea Europeana, si-a convertit statutul din acel
de beneficiar de asistenta in unul de prestator de asistenta tehnica si esenta
acestui acord, care a fost semnat in aprilie curent, vizeaza anume crearea
cadrului juridic necesar, preluarea de catre Republica Moldova a asistentei
tehnice oferite de acest stat, in contextul unui program mai vast, unui
program-cadru care vizeaza transferul de asistenta din partea tarilor care au
aderat recent la Uniunea Europeana catre tarile care sint pe fagasul integrarii
europene.
Letonia este deja unul dintre furnizorii de
asistenta. Intr-adevar, poseda o experienta, care este foarte propice noua,
fiind niste experiente apropiate. De aceea, consideram ca, prin ratificarea
acestui acord, respectiv prin intrarea lui in vigoare, se vor crea premisele,
repet, juridice, necesare pentru buna functionare a acestui mecanism de
preluare a asistentei. Este un acord tipic de tipul multor acorduri de genul
acesta care au fost semnate si ratificate anterior de Parlament, inclusiv sub
aspect financiar, sub aspect normativ etc. Pornind de la cele expuse, Guvernul
intervine cu rugamintea de a sustine acest proiect.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Intrebari? Nu sint.
Va multumesc, domnule ministru.
Rog comisia.
Domnul Sergiu Stati:
Va multumesc.
Domnule Presedinte,
Stimati colegi,
Comisia pentru politica externa si
integrare europeana a examinat proiectul prezentat si a constatat ca acesta
este in deplina corespundere cu prevederile Legii cu privire la tratatele
internationale. El prevede acordarea asistentei Guvernului in domeniul
promovarii dezvoltarii societatii democratice, promovarii economiei nationale,
protectiei mediului, educatiei, dezvoltarii sociale si sanatatii, justitiei si
in alte domenii de interes deosebit pentru noi in contextul integrarii europene
a Republicii Moldova.
Toate comisiile Parlamentului s-au expus
pozitiv, la fel ca si Comisia juridica, pentru numiri si imunitati si, in acest
context, Comisia pentru politica externa si integrare europeana solicita
asistenta pentru votarea proiectului in prima si a doua lectura.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc.
Intrebari pentru comisie? Nu sint.
Va multumesc, domnule presedinte.
Cine este pentru aprobarea in prima lectura
a proiectului de Lege nr.1835, rog sa voteze. Majoritatea.
Va multumesc.
Lectura a doua. Cine este pentru adoptarea
in lectura a doua a proiectului de Lege nr.1835, rog sa voteze.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 27.
Sectorul nr.2 – 37.
Domnul Marian Lupu:
30 si? 37.
Multumesc.
Numaratorii:
Sectorul nr.3 – 19.
Domnul Marian Lupu:
83 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.
Proiectul de Lege nr.1835 este adoptat in
lectura a doua.
Va multumesc.
Reexaminarea Legii pentru modificarea si
completarea Legii cu privire la modul de introducere si scoatere a bunurilor de
pe teritoriul Republicii Moldova de catre persoane fizice. Nr. de intrare 1886.
Rog comisia, domnul Stoicov.
Domnul Iurie Stoicov:
Stimate domnule Presedinte al
Parlamentului,
Stimati deputati,
Onorata asistenta,
Comisia pentru securitatea nationala,
aparare si ordinea publica a examinat obiectiile si propunerile expuse de
Presedintele Republicii Moldova privind remiterea spre reexaminare a Legii
nr.61-XVI din 23 martie 2006 pentru modificarea si completarea Legii cu privire
la modul de introducere si scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova
de catre persoane fizice.
Astfel, la articolul 31,
alineatul (1), literele a) si b), Presedintele Republicii Moldova propune
substituirea cuvintelor “actele de provenienta ale acestora” prin cuvintele
“documentele confirmative, mentionate la lit.c) din prezentul articol”,
deoarece cuvintele “acte de provenienta”, la parerea Presedintelui tarii, nu
reflecta clar caracterul legal al provenientei valutei, ceea ce va permite
scoaterea din tara a mijloacelor banesti, obtinute ilegal. Comisia pentru
securitatea nationala, aparare si ordinea publica accepta aceasta propunere.
Tot la articolul 31. La
alineatul (1) litera c), se propune inlocuirea textului
“a unuia din urmatoarele acte:
- documentul ce confirma provenienta
valutei pe teritoriul Republicii Moldova;
- declaratia vamala ce confirma
introducerea valutei respective pe teritoriul Republicii Moldova;” cu textul
“a documentelor confirmative:
- actelor vamale ce confirma introducerea
valutei respective pe teritoriul Republicii Moldova
si/sau
- permisiunea de a scoate valuta straina
peste hotare, eliberata in conformitate cu actele normative ale Bancii
Nationale a Moldovei de o banca autorizata sau de Banca Nationala a Moldovei”,
deoarece acest fapt, la parerea Presedintelui, nu reflecta clar ce fel de acte
confirmative confirma provenienta valutei pe teritoriul Republicii Moldova si
care este autoritatea abilitata sa elibereze astfel de documente. Comisia
pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica accepta acest
amendament.
De asemenea la articolul 31. Se
propune completarea, in final, a acestuia cu alineatul (3), cu urmatorul
cuprins: “(3) Sumele ce depasesc 50 de mii de euro (sau echivalentul lor) se
transfera din Republica Moldova doar prin virament”.
Comisia pentru securitatea nationala,
aparare si ordinea publica nu accepta propunerea indicata pe motiv ca aceasta
norma nu se continea in varianta proiectului de lege al Guvernului si nici nu a
fost votata in lectura a doua de catre Parlament.
Tinind cont de cele expuse, Comisia pentru
securitatea nationala, aparare si ordinea publica propune revotarea legii in
cauza cu obiectiile expuse de catre Presedintele Republicii Moldova si
acceptate de comisie.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Da, va multumesc.
Stimati colegi,
Intrebari pentru domnul presedinte al
comisiei? Nu sint.
Va multumesc, domnule Stoicov.
In conditiile raportului comisiei, supun
votului: cine este pentru adoptarea legii mentionate, tinind cont de obiectiile
Presedintelui, cele acceptate de catre comisia sesizata in fond? Cine este
pentru, rog sa voteze. De fapt, sintem la etapa reexaminarii. Rog pentru
stenograma sa fie anuntate rezultatele.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 27.
Sectorul nr.2, va rog cine, cu miinile, cum
votati? Sectorul nr.2 – 34.
Domnul Marian Lupu:
Multumesc.
Stimati colegi,
Pronuntati-va, va rog, mai clar.
Numaratorii:
Sectorul nr.3 – 8.
Domnul Marian Lupu:
69 de voturi. Cu aceste rezultate, legea
mentionata, in urma procedurii de reexaminare, este adoptata.
Va multumesc.
Proiectul de Lege nr.1200 pentru
modificarea si completarea unor acte normative, initiat de catre un grup de deputati.
Prezinta domnul
Serebrian.
Domnul Oleg Serebrian:
Multumesc, domnule Presedinte.
Stimati colegi,
Acum aproape 15 ani, Republica Moldova a
devenit un stat independent, iar limba majoritatii populatiei a recapatat
statutul de limba oficiala, devenind un atribut al statului. Va reamintesc ca
limba de stat este limba in care statul isi exprima autoritatea. Potrivit
articolului 13 din Legea fundamentala a Republicii Moldova, calitatea de limba
de stat este recunoscuta a unei singure limbi.
Drept consecinta a acestei dispozitii
constitutionale, toate lucrarile de secretariat, protocol si comunicare ale
autoritatilor publice trebuie perfectate in mod obligatoriu in limba de stat.
Prin urmare, orice cetatean, incadrat in serviciul public, trebuie sa cunoasca
limba de stat la un nivel uzual, care sa-i permita indeplinirea eficienta a
obligatiilor de serviciu. In mod evident, aceasta nu impiedica functionarii
publici si demnitarii de stat sa invete si sa cunoasca alte limbi, inclusiv
cele vorbite de reprezentanti ai minoritatilor etnolingvistice din Republica
Moldova. Cunoasterea limbii de stat ramine insa inerenta pentru orice angajat
al sectorului public.
Propunerile de modificare a legislatiei
sint in concordanta cu practicile existente in statele membre ale Uniunii
Europene, conditia de cunoastere a limbii de stat in aceste tari fiind una
obligatorie pentru cetatenii care acced intr-o functie publica.
Proiectul prezentat de grupul de deputati
social-liberali prevede ca atit membrii Guvernului, cit si functionarii publici
trebuie sa cunoasca limba de stat la un nivel care sa le permita indeplinirea
eficienta a obligatiilor de serviciu. In cazul functionarilor, daca se constata
ca acesta nu cunoaste limba de stat, actul de angajare in functie devine,
potrivit proiectului de lege, nul.
Stimati colegi,
Tin sa va atrag atentia ca proiectul nu
este indreptat impotriva limbii ruse sau a altor limbi vorbite de minoritatile
etnolingvistice din tara noastra, ci in sprijinul limbii de stat, care este
vorbita, potrivit recensamintului din 2004, de majoritatea populatiei
Republicii Moldova. Va reamintesc ca circa 80 la suta din populatie a declarat
atunci ca limba romana sau moldoveneasca este limba materna.
Vreau sa subliniez faptul ca integrarea
europeana nu se poate face cu membri ai Guvernului care nu vorbesc romana,
deoarece vom prelua traducerile romanesti ale acquisului comunitar, iar multi
termeni juridici comunitari nici nu au echivalent in limba rusa, din lipsa
necesitatii. Ministerele sint insa autoritatile de baza care se ocupa de
transpunerea acquisului in politicile sectoriale.
Stimati colegi,
In pofida faptului ca majoritatea
comisiilor au prezentat aviz negativ asupra acestui proiect de lege, sper, ca
veti sustine acest proiect in prima lectura.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc.
Stimati colegi,
Intrebari?
Da, microfonul nr.2.
Doamna Galina Balmos:
Multumesc, domnule Presedinte.
Stimate domnule autor,
In proiectul dumneavoastra, in afara de
ceea ce ati vorbit dumneavoastra, acum ati accentuat, mai exista si propunerea
la articolul 1: de considerat un act de incadrare in cimpul muncii actul prin
care se constata rezultatele concursului de angajare. Este vorba de angajarea
in serviciul public. Cum se racordeaza aceasta prevedere cu prevederea
articolului 17 al aceleiasi legi, in care este expres prevazut, care sint
actele de angajare in serviciu? Este prima parte a intrebarii.
In continuare as zice: ce se intimpla
atunci cind angajatul sau angajarea are loc prin numire, atunci actul comisiei
de concurs... Intre actul comisiei de concurs si actul de numire, sa zicem, a
organului deliberativ, in cazul consiliului, exista o perioada de timp. Ce se
intimpla in aceasta perioada de timp? Care act, totusi, propuneti dumneavoastra
sa fie considerat cel de incadrare in cimpul muncii? Decizia sau actul
respectiv despre care vorbiti dumneavoastra?
Domnul Oleg Serebrian:
Concurs.
Doamna Galina Balmos:
Si iata, in momentul acesta de timp, ce se
intimpla cu functionarul public sau pretendentul la angajare?
Si urmatorul moment. Ceea ce ati vorbit
dumneavoastra anterior, este deja prevazut la articolul 13 din Legea
serviciului public. Considerati dumneavoastra ca nu este de ajuns, ca este deja
prevazut ca persoana care se angajeaza in serviciul public trebuie sa cunoasca
limba moldoveneasca in limitele prevazute de legislatie privind functionarea
limbilor pe teritoriul Republicii Moldova, adica nivelul cel uzual de care ati
vorbit dumneavoastra?
Domnul Oleg Serebrian:
Da. Va multumesc foarte mult, doamna
deputat.
Domnul Marian Lupu:
Eu rog putina liniste.
Stimati colegi,
Intrebarile au fost adresate autorului, si
nu salii. Eu va rog.
Domnul Oleg Serebrian:
Stimata doamna deputat,
Domnule Presedinte,
Daca imi permiteti.
Domnul Marian Lupu:
Da, va rog.
Domnul Oleg Serebrian:
In primul rind, ceea ce tine de cunoasterea
limbii. Aveti perfecta dreptate, Legea functionarului public, articolul 13, la
care faceti dumneavoastra referinta, prevede acest lucru, dar cred ca
dumneavoastra sinteti de acord cu faptul ca functionarii publici asa si nu
cunosc limba de stat. Deci, aceasta este situatia pe care noi o constatam in
continuare in toate institutiile, inclusiv in Guvern.
Si in al doilea rind, vreau sa va atrag
atentia asupra altui fapt. Ministrii nu sint functionari publici. Deci,
articolul 1 din proiectul pe care il propunem noi se refera anume la membrii
Guvernului. Membrii Guvernului nu sint functionari publici. Deci, ministrii
trebuie sa cunoasca limba de stat. Sinteti de acord cu faptul ca in Republica
Moldova exista aceasta ciudata situatie, cind un ministru nu cunoaste limba de
stat a Republicii Moldova.
Doamna Galina Balmos:
Eu astept raspuns la toate intrebarile, dar
daca dumneavoastra doriti, eu as zice ca ceea ce...
Domnul Oleg Serebrian:
Si referitor la angajarea prin concurs. Noi
credem ca aceasta norma, care este o norma europeana, trebuie treptat sa fie
implementata si in Republica Moldova, acceptata si in Republica Moldova. Nu
este o situatie normala situatia cind functionarii publici sint, ca in cazul
Republicii Moldova, de fapt, in cea mai mare parte numiti.
Pentru lectura a doua puteti veni cu
anumite propuneri, cred eu, si ne putem gindi ca sa imbunatatim, sa introducem
anumite modificari la acest punct, pentru a evita acel conflict de legi, poate
e prea dur spus, la care atrageti dumneavoastra atentia, dar cred ca angajarea
prin concurs este un lucru la care, in mod normal, trebuie sa se ajunga si in
Republica Moldova. Si in acest concurs, apropo, cunoasterea limbii de stat a
trebuit sa fie unul din punctele prezente.
Doamna Galina Balmos:
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Da, va rog.
Doamna Galina Balmos:
As zice numai ca prevederea vizavi de cunoasterea
limbii de stat este si in Legea cu privire la Guvern. Si este vorba de o
functie publica a ministrului care are din start obligatiunea de a cunoaste. Eu
consider ca deja legea prevede, alt lucru este cum se monitorizeaza si cum se
implementeaza prevederile unei legi. Alta ar fi, deci, controlul implementarii.
Si problema de care am vorbit eu, despre actul de incadrare, cred ca este un
moment conceptual, pentru ca sint, practic... o jumatate din propunerile
dumneavoastra se refera la acest act.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Da, microfonul nr. 4.
Domnul Vladimir Filat:
Da, va multumesc, domnule Presedinte.
Eu cer scuze, doamna Balmos a abordat
problema formal, pe cind initiativa colegilor nostri, de fapt, atinge o
problema de fond sau fundamentala a Republicii Moldova.
Domnule presedinte,
Dumneavoastra n-ati raspuns la intrebarea
colegei vizavi de prevederile articolului respectiv 13, din cite a fost
mentionat, din Legea functionarului public, s-au mai facut referiri. S-a pus
intrebarea, nu ati raspuns. Consider ca era foarte necesar sa raspundeti ca ati
venit cu aceasta initiativa si din motivul ca prevederile existente nu sint
implementate.
Si inca o data se demonstreaza ca legile in
Republica Moldova sint adoptate, dar sint implementate ocazional s.a.m.d. Noi
vom sustine initiativa dumneavoastra. Sintem, totodata, de acord ca, din punct
de vedere, daca vorbim strict de tehnologia legislativa s.a.m.d. sint anumite
deficiente, dar prin votul nostru ne vom expune parerea sau pozitia vizavi de
problema.
Eu va multumesc.
Domnul Oleg Serebrian:
Va multumesc foarte mult, domnule Filat.
De fapt, am spus in raspunsul pe care l-am
dat colegei noastre, doamnei Balmos, prevederile acestui articol nu sint
respectate. Cu aceasta ne confruntam, practic, zilnic.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Domnul Leonid Bujor:
Domnule Presedinte al Parlamentului,
Va multumesc.
Domnule Serebrian,
Vreau sa va adresez urmatoarea intrebare:
cunoasteti dumneavoastra exemple de state membre ale Uniunii Europene, unde
functiile de ministru le detin persoane care nu vorbesc limba tarii respective?
Domnul Oleg Serebrian:
Nu exista, cu certitudine, nu exista astfel
de exemple.
Stimati colegi,
Deci, vreau sa spun ca sint absolut de
acord cu domnul Filat ca pot exista anumite nuante, momente asupra carora
trebuie sa lucram. Insa, daca sint anumite reticente, ce tin de problema
cunoasterii limbii, atunci aveti majoritatea in Parlament, dati sa schimbati
legislatia intr-asa fel, incit sa nu impuneti ministrii si functionarii publici
sa incalce aceasta legislatie.
De fapt, dumneavoastra faceti apel la
faptul ca exista deja o lege a functionarului public. Tot dumneavoastra
recunoasteti ca aceasta lege nu este respectata si cumva argumentati, prin
existenta acestei legi, lipsa necesitatii amendamentelor pe care le aducem noi.
Inca o data fac paranteze de rigoare, nu se refera explicit acel proiect, acea
lege, la care faceti referinta dumneavoastra, la membrii Guvernului.
Domnul Leonid Bujor:
Domnule Serebrian,
Va multumesc pentru raspuns.
Domnul Marian Lupu:
Alte intrebari? Nu sint.
Va multumesc, domnule Serebrian.
Rog comisia.
Domnul Vasile Balan:
Multumesc, domnule Presedinte.
Stimati colegi,
Initiativa legislativa pentru modificarea
articolului 4 din Legea cu privire la Guvern si a articolelor 1, 11, 14 si 22
din Legea serviciului public, prezentata de deputatii in Parlament Oleg
Serebrian, Igor Klipii si Valentina Golban, are drept scop stabilirea unor
cerinte in ceea ce priveste cunoasterea limbii de stat pentru persoanele care
se angajeaza in serviciul public.
Asupra proiectului mentionat au prezentat
avize majoritatea comisiilor permanente, Directia juridica si Guvernul. Comisia
pentru protectie sociala, sanatate si familie, cu majoritate de voturi, propune
proiectul spre examinare si adoptare de catre Parlament. Comisia pentru
politica economica, buget si finante se pronunta pentru examinarea proiectului
in sedinta plenara a Parlamentului. Comisia pentru agricultura si industria
alimentara nu accepta acest proiect de lege. Comisia pentru securitatea
nationala, aparare si ordinea publica propune ca acest proiect sa fie respins
ca neargumentat.
In urma discutiilor, membrii Comisiei
pentru drepturile omului au respins acest proiect, considerindu-l inoportun.
Comisia pentru politica externa si integrare europeana propune ca acest proiect
sa fie respins. Comisia juridica, pentru numiri si imunitati considera ca
proiectul respectiv necesita a fi respins, prezentind, totodata, argumentarea
cuvenita.
Guvernul considera ca conditia cunoasterii
limbii oficiale a statului de catre membrii Guvernului nu contravine
articolului 13 din Constitutia Republicii Moldova, iar propunerile de
completare a Legii serviciului public sint inacceptabile, dat fiind ca aceste cerinte
sint deja prevazute in Regulamentul cu privire la ocuparea prin concurs a
functiilor publice vacante, aprobat prin Hotarirea Guvernului nr.192 din 1
martie 2004 si de articolul 13 alineatul (2) din Legea serviciului public.
Directia juridica a prezentat un sir de
obiectii de ordin tehnico-legislativ. Examinind avizele parvenite asupra
proiectului de lege nominalizat, Comisia pentru administratia publica, ecologie
si dezvoltarea teritoriului a constatat ca modificarea propusa la articolul 4
alineatul (2) din Legea cu privire la Guvern dubleaza reglementarile prevazute
deja la articolul 7 din Legea cu privire la functionarea limbilor vorbite pe
teritoriul Republicii Moldova.
Definitia actului de angajare, propus
pentru completarea articolului 1 din Legea serviciului public, este incorecta,
dat fiind faptul ca actul de constatare a rezultatelor concursului nu poate fi
echivalat cu actul administrativ de angajare in serviciul public.
Potrivit punctului 32) din Regulamentul cu
privire la ocuparea prin concurs a functiilor publice vacante, rezultatele
concursului se fixeaza intr-un proces-verbal, care, in termen de doua zile dupa
desfasurarea concursului, se prezinta conducatorului autoritatii administratiei
publice pentru numirea in functie a candidatului invingator al concursului.
Modificarea propusa la articolele 11 si 22
din Legea serviciului public repeta prevederile articolului 13 din legea
nominalizata, care stipuleaza ca persoana care se angajeaza in serviciul public
trebuie sa cunoasca limba moldoveneasca in limitele prevazute de legislatia
privind functionarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Moldova.
Modificarea propusa la articolul 14 din
Legea serviciului public, in conditiile Legii contenciosului administrativ,
este competenta instantelor judecatoresti. Tinind cont de cele expuse, comisia
considera inoportuna modificarea propusa de autori, dat fiind faptul ca
cerintele in ceea ce priveste cunoasterea limbii de stat pentru persoanele care
se angajeaza in serviciul public sint stabilite deja de legislatia in vigoare.
Comisia propune Parlamentului ca proiectul
de Lege nr.1200 din 6 aprilie 2006 pentru modificarea si completarea unor acte
legislative sa fie respins.
Domnul Marian Lupu:
Intrebari pentru comisie?
Microfonul nr.5.
Domnul Vlad Cubreacov:
Multumesc.
Stimate domnule raportor,
Inteleg ca comisia a propus respingerea
acestui proiect, care, in linii mari, este binevenit, chiar daca sub aspect
tehnic dubleaza anumite prevederi existente. Dar, cu toate acestea, sesizeaza o
serie de probleme grave cu care societatea noastra se confrunta, in ansamblu,
in planul functionarii limbii oficiale a statului. Dumneavoastra propuneti
respingerea, dar vreau sa va intreb, daca ati discutat in cadrul comisiei
situatia realmente existenta in acest domeniu, pentru ca constatam ca Republica
Moldova este, in acest moment, singurul stat ex-sovietic, care nu are un organ
de stat competent pentru functionarea limbii oficiale.
Acesta a fost transmis de curind in cadrul
Academiei de Stiinte, este vorba de Centrul de Terminologie, care a functionat
in cadrul fostului Departament al functionarii limbilor si minoritatilor
nationale, in acest fel limbile minoritatilor bucurindu-se de o grija mai mare
decit limba oficiala a statului, din insasi partea statului.
In Republica Moldova, sintem singurul stat
in care nu exista un program national privind implementarea limbii oficiale a
statului si nu exista comisii speciale de atestare a functionarilor publici,
asa cum prevedeau programele mai vechi din anii 1992, 1993 si 1994.
Dumneavoastra, atunci cind ati propus
respingerea acestui proiect de lege si nu ati venit cu propuneri de organizare
a unor dezbateri de urgenta, de exemplu, pentru ca problema este una grava,
vreau sa stiu daca ati luat in considerare, daca ati examinat in amanunte
situatia dureroasa din acest domeniu.
Domnul Vasile Balan:
Da, multumesc.
Comisia n-a examinat situatia in acest
domeniu.
Domnul Vlad Cubreacov:
Si de ce?
Domnul Marian Lupu:
In continuare.
Domnul Vlad Cubreacov:
Da, multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Alte intrebari?
Va multumesc.
Domnul Vasile Balan:
Multumesc, domnule Presedinte.
Vreau sa declar ca Fractiunea “Alianta
«Moldova Noastra»” sustine acest proiect de lege.
Domnul Marian Lupu:
Luat act.
Va multumesc, domnule Balan.
Deci, stimati colegi,
Microfonul nr.5.
Domnul Stefan Secareanu:
Multumesc, domnule Presedinte.
Ca sa nu ies la tribuna centrala, eu as
vrea sa accentuez ca fractiunea noastra, Fractiunea Partidului Popular Crestin
Democrat, va sustine acest proiect si din considerentul ca citiva ani in urma
noi am avut o asemenea initiativa, pornind de la aceeasi situatie care a fost
expusa aici de colegul meu Vlad Cubreacov.
Eu vreau sa accentuez ca limba oficiala a
statului este unul din atributele de baza ale statului de drept de rind cu
Stema si Drapelul de Stat. Si, pornind de la aceasta, statul este obligat sa ia
masuri eficiente pentru cunoasterea acestei limbi de catre toti cetatenii
Republicii Moldova, inclusiv de catre reprezentantii minoritatilor nationale.
De acest lucru sint preocupate si organismele
internationale prezente in tara noastra, in parte OSCE, organizatii
internationale cum este PNUD, care incearca sa sustina Republica Moldova in
acest sens.
Din pacate, statul, deocamdata, nu a
demonstrat ca doreste sincer sa faca acest lucru. Nu intimplator, de mai multi
ani de zile, prevederile Legii cu privire la functionarea limbilor, Legii cu
privire la functionarii publici, Legii serviciului public, Legii cu privire la
Guvern nu sint respectate de catre stat.
Eu as vrea sa mentionez faptul ca in Republica
Moldova, prin lege, autoritatile sint obligate sa traduca absolut toate actele
oficiale si in limba rusa, este un impediment pentru cunoasterea limbii de stat
de catre reprezentantii minoritatilor nationale.
Eu stiu ca in acest Parlament sint persoane
care de vreo 10 ani sint deputati aici si pina acum stau cu castile in urechi
si nu vor sa cunoasca limba de stat. Din motivul ca statul cheltuieste bani
pentru traducatorii care stau aici si traduc, de
15 ani de zile traduc tot ce se vorbeste in aceasta sala, iar dinsii s-au
culcat pe o ureche, crezind ca totdeauna li se va face acest lucru, li se va
intra in voie. Sint citiva deputati care nu cunosc acest lucru. Din aceasta
cauza trebuie sa cheltuim sute de mii de lei pentru traducerea acestor acte in
limba rusa.
De asemenea, acelasi lucru il face
Guvernul. Toate proiectele de legi, toate propunerile legislative traduse si in
limba rusa pentru citeva persoane care nu doresc sa invete aceasta limba, in
loc ca acesti bani sa fie cheltuiti, pentru ca sa antrenam profesionisti,
specialisti in domeniu, ca oamenii acestia sa aiba conditii pentru a invata
limba de stat, noi le cream conditii ca ei sa nu o invete.
Si astazi, dupa 15 ani de zile de la
declararea independentei, ne pomenim in aceeasi situatie ca pina la 1989. Daca
am adoptat cursul de integrare europeana, sintem obligati sa respectam
principiile europene in acest sens, de cunoastere si de respectare a limbii de
stat.
Eu va multumesc mult.
Noi vom sustine acest proiect de lege.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Totusi, pentru viitor eu voi ruga sa se
efectueze inscrierea pentru luari de cuvint cu putin timp inainte de aceasta
faza a dezbaterilor.
Domnul Stepaniuc,
Luare de cuvint? Veniti aici, va rog. Eu
rog liniste in sala.
Domnul Victor Stepaniuc:
Stimati colegi,
Desigur, proiectul de lege respectiv este o
initiativa legislativa importanta, dar, in opinia fractiunii noastre, este unul
bazat nu pe o idee de a modifica esential legislatia, deoarece legislatia in
domeniul respectiv exista, dupa cum au subliniat mai multi deputati. Deci el
are o tenta putin politica si noi trebuie sa fim constienti de acest fapt.
Problema limbii de stat in Republica
Moldova se discuta din 1989 si inca in acea lege fundamentala, care a fost
adoptata de acel Parlament, s-a spus foarte clar ca in Republica Moldova, in
Republica Moldoveneasca exista ca limba de stat – limba moldoveneasca, dar se
recunosc si drepturile limbii ruse, ca limba de circulatie internationala si
limba de comunicare interetnica.
Aceasta legislatie este si pina acum in
vigoare, chiar daca unii ar dori sa modifice prea mult aceasta componenta
legislativa.
Constitutia Republicii Moldova, in mai
multe articole, inclusiv in articolele 13, 16, 39, 99, vorbeste nu numai de
limba de stat, dar si despre drepturile cetatenilor, inclusiv ale
functionarilor publici si despre obligatiunile lor.
Vreau sa spun ca articolul 13,
dumneavoastra il cunoasteti, fixeaza drepturile si ale limbii de stat – limbii
moldovenesti. Si ar fi foarte bine daca deputatii primii ar demonstra exemplu
in acest sens si ar numi limba corect, asa cum se numeste in Republica Moldova,
in Constitutia tarii, nu ar numi-o limba de stat, nu ar numi-o limba romana, nu
ar numi-o cu alt termen, dar ar numi-o corect, cum cere legislatia, articolul
13.
Deci, limba moldoveneasca este limba de
stat si ofera niste drepturi si altor limbi, inclusiv limbii ruse. Acum sa ne
descurcam clar in ce limba vorbesc, de fapt, functionarii nostri, in cea mai
mare parte. Desigur, ei vorbesc in limba moldoveneasca.
Sa recunoastem sincer ca dinamica
cunoasterii limbii moldovenesti in ultimii ani, in ultimii 10–12 ani este
absolut pozitiva si aceasta remarca toti acei care au vizitat Republica Moldova
in anii 1991, 1992 si 1993, inclusiv structurile OSCE, care s-au ocupat serios
de problema transnistreana, si ei subliniaza acest lucru ca societatea a
devenit mai toleranta. Deci, se cunoaste bine limba statului si este dorinta
din partea minoritatilor nationale de a studia aceasta limba.
Acum sa ne dumerim la tema functionarului
public. Deci, functionarul public sau aceea ce numim noi functiile de demnitate
publica, cum le-am fixat in legislatie inca anul trecut, la articolul 16, la
tema egalitatea in fata legii, fixeaza ca nu poate fi absolut nici o discriminare
referitor la sex, limba si alte chestiuni. Va rog, sa cititi aceasta prevedere
a legislatiei.
La articolul 39 se vorbeste despre dreptul
la o functie publica. La fel nu este pusa nici o obligatiune. Constitutia, nu
pune obligatiune concreta ca ministrul, daca vrea sa ocupe aceasta functie,
trebuie sa cunoasca limba de stat.
Sint de acord si trebuie sa fim de acord
ca, in afara de Constitutie, exista legislatie care pune aceasta obligatiune. Si
la articolul 99, cind se vorbeste de incompatibilitati, la fel legislatia,
adica Constitutia care este legea fundamentala a tarii, nu fixeaza
incompatibilitatea unei functii publice cu cunoasterea, in sens ca tine de
cunoasterea limbii de stat.
Ce rezulta din aceasta? Desigur, in nici un
caz nu rezulta ca acei functionari care lucreaza in aparatul de stat si acele
persoane care vor sa acceada la o functie publica nu trebuie sa cunoasca limba
de stat. Din contra, legislatia noastra, pornita de la 1989, recunoaste, de
fapt, ca trebuie sa cunoasca limba de stat si trebuie sa recunoasca ca este
necesar sa cunoasca si limba rusa.
Deci, vreau sa va spun ca aceasta este
fixata si in legea de la 1989 si in legea conceptiei politicii nationale, care
a fost adoptata, si, desigur, Constitutia si Legea despre Guvern si Legea
serviciului public. Mai mult decit atit, in zonele din republica in care
locuiesc compact minoritati nationale se recunoaste si dreptul altor limbi care
trebuie cunoscute. Adica obligatia functionarului este de a cunoaste si alte
limbi. De exemplu, pe teritoriul Gagauziei trebuie sa cunoasca limba gagauza.
Trebuie de spus foarte clar ca acei colegi
ai nostri care vorbesc ca functionarii nu cunosc limba de stat, sa recunoastem,
o parte din ei, intr-adevar, nu o cunosc. Dar daca privim absolut, deci real la
situatie, avind in vedere toate fenomenele, toate procesele care au loc in
societatea moldoveneasca, aceste momente, inclusiv politica, problema
transnistreana, problema relatiilor interetnice, problema tolerantei in
Republica Moldova, trebuie sa ne punem ca sarcina ca functionarii, populatia sa
cunoasca limba si sa o cunoasca, in primul rind, tinara generatie.
In acest sens, sint momente destul de
pozitive in republica si de cunoastere a limbii ruse, si de cunoastere a limbii
moldovenesti, de invatare a limbii ucrainene si de invatare a altor limbi ale
minoritatilor nationale, si, desigur, sa recunoastem ca, in baza articolului 13
din Constitutie, in capul mesei trebuie sa stea limba moldoveneasca, iar
cunoasterea acesteia se prezuma.
Noi, Fractiunea Partidului Comunistilor,
desi, in esenta, intelegem sensul acestei legi, acestei propuneri legislative,
o sa ne pronuntam impotriva, deoarece momentul politic nu este cel cuvenit.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.5.
Domnul Vlad Cubreacov:
Multumesc.
Stimati colegi,
Stimate domnule Presedinte,
Sint nevoit sa fac doar o precizare si sa
introduc o propunere plenului Parlamentului. Situatia si chestiunea pe care o
luam in dezbatere astazi, ce tine de acest proiect de lege, este, bineinteles,
una delicata si mie imi pare rau ca unii dintre colegi se dedau pentru a cita
oara unor polemici inutile. Lucrurile sint clare.
Chiar cu titlul de replica as fi
indreptatit sa precizez ca, pe de o parte, Constitutia Republicii Moldova,
intr-adevar, fixeaza, la articolul 13, denumirea de limba moldoveneasca care
functioneaza pe baza grafiei latine. Pe de alta parte, aceasta Constitutie face
trimitere la documentul fundamental pe care se bazeaza acest stat si
independenta lui, Declaratia de independenta, care, votata de acelasi
Parlament, in numele poporului Republicii Moldova, constituit din populatia
alohtona si din populatia autohtona si alohtona, majoritari si minoritari,
proclama limba romana ca limba de stat a Republicii Moldova. Iata, sint doi
termeni care, prin legislatie, sint echivalati. Nu ar trebui sa ne certam acolo
unde nu este cazul.
Pe de alta parte, Consiliul Europei, in
raportul sau de anul trecut, pe marginea situatiei din Republica Moldova, si
functionarii institutiilor democratice in tara noastra spun literalmente:
Declaratia de independenta a Republicii Moldova din 1991, citez din memorie,
proclama limba romana drept limba de stat a Republicii Moldova.
Constitutia Republicii Moldova din 1994
numeste aceasta limba limba moldoveneasca care functioneaza pe baza grafiei
latine. Legea despre functionarea limbilor in Republica Moldova din 1989
instituie identitatea lingvistica moldo-romana. Academia de Stiinte a
Republicii Moldova numeste aceasta limba limba romana, iar chestiunea denumirii
limbii se afla in centrul dezbaterilor politice dintre partidele din Republica
Moldova.
Iata o abordare corecta la care ar trebui
sa ne aliniem si noi, fara a stirni spiritele si fara a confrunta in societate
parti ale acesteia care numesc limba intr-un fel sau altul. Ar trebui sa
abordam lucrurile intr-o maniera inteleapta.
In ceea ce priveste eventuala discriminare
a celor care nu doresc sa cunoasca limba statului, dar doresc sa ocupe functii
publice inalte, inclusiv in Guvern, cred ca asistam la un fenomen periculos al
sabotarii active si al sfidarii limbii oficiale a statului si a statului ca
atare.
De aceea, ar trebui tocmai sa promovam in
functii publice persoanele minoritare si sint foarte multe dintre acestea cu
buna pregatire, bune cunoscatoare a limbii oficiale a statului. Tocmai aceste
persoane care fac dovada a tolerantei si loialitatii maxime fata de stat nu
sint promovate in functii publice, in aceste functii fiind promovate persoane
care saboteaza activ si sfidator pe fata limba oficiala a tarii noastre.
Eu as propune ca astazi sa discutam si sa
decidem de principiu accelerarea unei proceduri in care tara noastra a intrat
si anume procedura de ratificare a Cartei europene a limbilor locale si
regionale, semnate cu multi ani in urma de Republica Moldova in cadrul
Consiliului Europei.
Eu am cerut de nenumarate ori, de la acest
microfon si de la tribuna centrala a Parlamentului, in aceasta legislatura si
in legislaturile anterioare, continuarea procedurii de ratificare si ducerea ei
la bun sfirsit. Acest lucru insa nu s-a intimplat, pentru ca tocmai acest
document si instrument juridic international ar calma spiritele, ar introduce
claritate si ar arata, pe de o parte, obligativitatea statului de respectare a
limbilor minoritatilor si a celor locale, dar si a minoritarilor de a respecta
si cunoaste obligatoriu, mai ales in cazul ocuparii functiilor publice, a
limbii oficiale a statului.
Nu inteleg de ce nu exista aceasta
initiativa din partea Ministerului Afacerilor Externe si Integrarii Europene,
din partea Guvernului. Una dintre functiile care ii revine Parlamentului este
cea de control al modului de respectare a legislatiei. Cum se respecta Legea
despre Guvern in cazul Ministerului Afacerilor Externe si Integrarii Europene
si in cazul Guvernului in calitate de cabinet, daca aceasta procedura initiata
de aderare la un document international este taraganata de atitia ani de zile.
Este un lucru la care trebuie sa ne gindim
si sa revenim aici, in Parlament. Mai mult decit atit cu cit va amintesc, in
prima declaratie facuta de Parlamentul Republicii Moldova in aceasta legislatura
privind integrarea...
Doamna Borgula,
Nu-mi aratati in mimaj mimico-gestual. Eu
stiu ca dumneavoastra cunoasteti si limba surdo-mutilor, ar fi bine sa
cunoasteti si limba romana. Si va rog sa nu ma intrerupeti si sa nu ma
deranjati atunci cind vorbesc.
Vroiam sa spun ca, cu atit mai mult cu cit
in prima declaratie a Parlamentului, adoptata in deschiderea acestei
legislaturi privind integrarea europeana si cooperarea tuturor partidelor
parlamentare in acest sens, am subliniat ca un punct fundamental al nostru
promovarea si consolidarea pozitiilor limbii oficiale a statului in societate.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Domnule Stefan,
De fapt, dumneavoastra ati facut o luare de
cuvint. Tot, nu, eu va rog foarte mult. Fiindca nu s-au facut comentarii si
dumneavoastra stiti foarte bine ca luarile de cuvint sint luari de cuvint, nu
se comenteaza reciproc in acest sens. Pai, nu ati fost vizat, domnule Stefan,
nu ati fost vizat nici ca nume, nimic. Eu va rog foarte mult.
Microfonul nr.3.
Domnul Victor Stepaniuc:
Multumesc, domnule Presedinte.
Eu nu vreau sa fac replica nimanui, vreau,
pur si simplu, sa atrag atentie. Da, deci a doua oara nu se poate de vorbit...
Domnule Susarenco,
Ar fi bine sa va uitati si la colegii
dumneavoastra, daca ei nu vorbesc cumva a doua sau chiar a treia oara.
Cuvintele “Declaratia de independenta a
Republicii Moldova de la 1991” nu se contin in Constitutia Republicii Moldova.
Cititi de la prima pina la ultima buchie.
Domnule Cubreacov,
Aceea ce ati vorbit dumneavoastra are sens,
desigur, dar vreau sa va spun ca aceasta initiativa legislativa, repet inca o
data, este una politica.
Domnule Presedinte,
Trebuie pusa la vot si Parlamentul prin
votul sau mai mult politic o sa se determine in problema respectiva, fiindca
argumentele pe care le-am adus noi si colegii nostri, chiar din opozitie in
mare parte, la 99% sint corecte si noi ne invinuim nu-i clar pentru ce. Este
altceva la mijloc, fiecare din noi cum intelege acest moment politic si
problemele functionarii acestui stat in continuare.
Am vorbit ca dinamica, in principiu, este
pozitiva. Daca avem ceva de corectat, trebuie sa corectam anume asa cum a spus
si domnul Susarenco la tema executarii legislatiei care de acuma functioneaza.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Eu propun, sa-i oferim, ca autorul are
dreptul respectiv si dupa aceea voi profita de mandatul pe care il am, conform
articolului 92 din Regulamentul Parlamentului.
Microfonul nr.4, va rog.
Domnul Oleg Serebrian:
Multumesc, domnule Presedinte.
Stimati colegi,
Mie imi pare rau ca pina la urma am ajuns
sa discutam lucruri care nu cred ca erau la baza acestui proiect si a acestei
initiative. Nu discutam despre denumirea limbii, vreti s-o numiti dumneavoastra
moldoveneasca, numiti-o moldoveneasca. Foarte bine, nu in aceasta consta
problema.
Stimati colegi,
Nu va alarmati, nu atentez la momentul
repsctiv in proiectul dat, da, si mai ales ma minunez de faptul ca tipa in sala
persoane care nu cred ca stiu un cuvint in aceasta limba. Problema era, ca
limba respectiva sa fie cunoscuta. Numiti-o moldoveneasca, sa o cunoasteti.
Este rusine ca 15 ani de zile stau unii colegi de ai nostri, nu 10 da 15,
probabil, in Parlament fara ca sa vorbeasca o propozitie fara greseli in limba
de stat, moldoveneasca numiti-o, romana cum doriti asa o numiti.
Stimate domnule Presedinte,
Stimati colegi,
Parerea mea este ca aceste proiect,
desigur, dupa cum au remarcat si domnul deputat Vladimir Filat si doamna
deputat Galina Balmos si altii, poate ca necesita anumite interventii,
imbunatatiri incontestabile. Dar este un proiect, chiar si domnul Stepaniuc
recunostea, in principiu, ca este un proiect necesar, nu-i asa, noi discutam
despre un lucru ciudat.
In momentul de fata, in Europa se pune la
baza angajarii in serviciul public principiul cunoasterii unor limbi de
circulatie internationala. Noi discutam despre cunoasterea limbii de stat, deja
dupa 15 ani. Ia uitati-va in Ucraina, credeti ca in Ucraina este admis un lucru
ca acesta, ca cineva sa activeze in serviciul public fara cunoasterea limbii,
fara ca sa cunoasca limba ucraineana.
Dar in Rusia, credeti ca este posibil sa
fie un ministru sau un ambasador care nu cunoaste limba de stat a Federatiei
Ruse. Deci, la aceasta ne referim si vreau sa fiti constienti, stimati colegi,
unii dintre dumneavoastra care sint extrem de agresivi vizavi de acest gen de
proiecte.
Sinteti deputati din partea cetatenilor
Republicii Moldova. 80 la suta din cetatenii acestei tari care va salarizeaza,
va intretin, intretin si acest Parlament, vorbesc aceasta limba, ajunge sa
scuipati in sufletul acestui popor. Deci, nu cerem ceva extraordinar, sa
cunoasteti limba acestei tari. Nu dumneavoastra, ma refer in cazul dat la acei
care sint in serviciul public si la membrii Guvernului, in primul rind.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
In conformitate cu articolul 92 alineatele
(1) si (2) din Regulamentul Parlamentului, inaintez propunerea de a inceta
dezbaterile, de a incheia dezbaterile la aceasta etapa.
Stimati colegi,
Supun votului aceasta propunere. Cine este
pentru propunerea de a incheia dezbaterile si de a purcede la procedura de vot,
rog sa voteze. Si eu rog mult sa se anunte rezultatele acestui exercitiu.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 27.
Sectorul nr.2 – 27.
Sectorul nr.3 – imi dati voie sa vorbesc,
pot sa va spun acum replica, ori nu.
Domnul Marian Lupu:
Domnule Stefan,
Eu va rog foarte frumos.
Domnul Stefan Secareanu:
Domnul Deatovschi – un singur vot aici a
votat, un vot.
Domnul Marian Lupu:
Un vot.
Va multumesc.
55 de voturi. Propunerea este aprobata.
Stimati colegi,
In aceste conditii,
supun votului, rog putina liniste, propunerea evocata de catre comisie in
raportul sau, care vizeaza respingerea proiectului nr.1200. Cine este pentru
aceasta propunere a comisiei, rog sa voteze. Rog, la fel, sa fie anuntate
rezultatele.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 27.
Sectorul nr.2 – 27.
Sectorul nr.3 – 1.
Domnul Marian Lupu:
55 de voturi pentru respingere.
Cu aceste rezultate, proiectul de lege, rog putina liniste, se respinge. Daca doriti, pentru stenograma, cu cea
mai mare placere, nici o problema, cine este impotriva? Cu votul nominal ati
intirziat. Va rog, stati pe pace si in liniste.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 0.
Domnul Marian Lupu:
Stati putin.
Domnule Susarenco,
Eu am o rugaminte particulara. Nu cred ca
aceasta sala este cea mai potrivit loc pentru exercitii de dezvoltare a
coardelor vocale. Eu va rog foarte mult. Va rog sa fie anuntate rezultatele
votului. Cine a fost impotriva respingerii proiectului?
Numaratorii:
Sectorul nr.2 – 10.
Sectorul nr.3 – 24.
Domnul Marian Lupu:
34 de voturi. Deci 55, 34.
Proiectul de Lege nr.1200 este respins.
Va multumesc.
Microfonul nr.4.
Domnul Leonid Bujor:
Domnule Presedinte,
Va multumesc.
Vreau sa-mi exprim, in cadrul sedintei de
astazi, regretul pentru faptul ca dumneavoastra nu mi-ati oferit cuvintul in
timp ce reprezentantilor altor fractiuni le-ati dat posibilitate sa-si expuna
opinia pe marginea acestui subiect.
Consider ca este o rusine in Republica
Moldova sa avem ministri, membri ai Guvernului, care nu cunosc limba tarii
sale. Tot asa cum este o rusine in Federatia Rusa, in Franta sau in orisice
alta tara civilizata.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Putin mai multa organizare.
Va multumesc.
Continuam examinarea ordinii de zi.
Proiectul de Lege nr.1860 pentru
completarea unor acte legislative. Lectura a doua.
Rog comisia. Domnul Sidorov.
Domnul Mihail Sidorov:
Stimate domnule Presedinte,
Stimati deputati,
Onorat Parlament,
Comisia juridica, pentru numiri si
imunitati mentioneaza ca in Hotarirea Parlamentului privind adoptarea in prima
lectura a doua proiecte de legi: proiectul nr.1860 si proiectul nr.2031 s-a
prevazut ca proiectul de Lege nr.1860 se considera proiectul de baza, iar
proiectul de Lege nr.2031 se considera proiectul de alternativa, urmind a fi
comasate pentru lectura a doua intr-un proiect de lege unic.
Comisia juridica, pentru numiri si
imunitati a dezbatut in detalii prevederile proiectelor mentionate atit din
punct de vedere al continutului, cit si in ceea ce priveste gradul de
intercalare a lor in reglementarile Legii privind actele legislative si ale
Legii privind actele normative ale Guvernului si ale altor autoritati ale
administratiei publice centrale si locale, care se supun unor modificari prin
proiectele de legi nominalizate.
Concomitent, s-au examinat propunerile
expuse in avizele Comisiei pentru drepturile omului, precum si propunerile si
obiectiile mentionate in avizul Directiei juridice.
Comisia a stabilit ca prevederile
proiectului de Lege nr.2031, prin care se modifica niste articole din legile
mentionate dubleaza prevederile proiectului de Lege nr.1860.
In legatura cu aceasta, din proiectul de
Lege nr.2031 comisia a preluat numai esenta prevederii de completare a
alineatului (1) al articolului 41 din legea din 2003, mentionata la punctul 4
al articolului 2 din proiect, considerind necesar de a expune in urmatoarea
redactie. La articolul 41 alineatul (1), dupa cuvintul “legislatie” de introdus
cuvintele “nationale legislatiei comunitare”.
Ca urmare, obiectiile si propunerile din
avizele Comisiei pentru drepturile omului la punctul 1 al articolului 1 si ale
Directiei juridice la punctele 2 si 3 ale articolului 1 si la punctul 3 al
articolului 2 din proiectul de lege nr.2031 n-au mai putut fi obiectul unor
dezbateri.
Cu referire la proiectul de lege nr.1860
mentionam ca au fost acceptate partial propunerile Directiei juridice la
punctul 8 al articolului 1 si la punctul 4 al articolului 2. In legatura cu
aceasta, pentru punctul 8 al articolului 1 se propune urmatorul cuprins:
articolul 19 se completeaza dupa cum urmeaza:
la litera c), dupa cuvintul “adecvati” se
propune de a introduce cuvintele: “compatibili cu acei utilizati in
reglementarile legislatiei comunitare ori similare lor.”;
la litera e), dupa cuvintele: “utilizata
este” se introduc cuvintele: “compatibila cu acea utilizata in reglementarile
legislatiei comunitare ori similare ei.”
Pentru punctul 4 al articolului 2 se
propune urmatorul cuprins: articolul 33 se completeaza dupa cum urmeaza:
la alineatul (1), dupa cuvintul “normative”
se introduc cuvintele “cu reglementarile legislatiei comunitare si”;
la alineatul (3), dupa cuvintele:
“legislatiei straine” se introduc cuvintele: “inclusiv comunitare”;
la alineatul (4), dupa cuvintul:
“judiciara” se introduc cuvintele: “inclusiv a Curtii Europene de Justitie”. Concomitent,
se mentioneaza obiectiile Directiei juridice referitoare la proiectul de Lege
nr.1860 privind punctele 4, 5 si 6 ale articolului…, precum se prevede si
inlocuirea cuvintului “corespondente” la punctele 7, 8 si 9 ale articolului 2.
Nu se accepta de comisie.
Comisia a acceptat propunerea deputatului
Anatolie Zagorodnii privind completarea proiectului de Lege nr.1860 dupa
articolul 2 cu un articol nou cu urmatorul cuprins: “Guvernul, in termen de 3
luni, va elabora si aproba mecanismul de armonizare a legislatiei nationale cu
legislatia comunitara.”
Avind in vedere cele relatate, Comisia
juridica, pentru numiri si imunitati propune Parlamentului adoptarea in lectura
a doua a proiectului de lege unic, rezultat din comasarea proiectului de Lege
nr.1860 si a proiectului de Lege nr.2031, tinind cont de deciziile comisiei
nominalizate.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc.
Microfonul nr.4.
Domnul Sergiu Stati:
Multumesc, domnule Presedinte.
As vrea ca sa propun, pentru lectura a
doua, sa completam proiectul cu cuvintele: “va intra in vigoare de la 1
septembrie 2006.” Dat fiind posibilitatea Guvernului pentru implementarea
acestei legislatii, cu scopul ca cind Parlamentul o sa revina din vacanta de
vara, in sesiunea de toamna deja, sa purcedem la examinare in noile conditii.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Domnule Sidorov,
Opinia comisiei.
Domnul Mihail Sidorov:
Proiectul de lege, la care domnul Stati a
propus ca unul dintre autori, prevede articolul 3: “Prezenta legea intra in
vigoare la 1 noiembrie 2006.” Daca autorul propune, eu cred ca comisia este de
acord. Sint de acord ca stabilim o data noua pentru intrare in vigoare a legii.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc.
Alte propuneri pentru lectura a doua?
Microfonul nr.3.
Domnul Victor Stepaniuc:
Multumesc, domnule Presedinte.
Una de procedura. Ne-am convins cu totii ca
domnul Sidorov a vorbit intr-o frumoasa limba moldoveneasca si imi pare bine ca
el cunoaste si cunosc si alti colegi dintre ai nostri, care vorbesc permanent. Si
as vrea sa incerc, fara rautate, sa spun ca ar fi bine ca si acei colegi, unii
dintre care sint chiar filologi de specialitate, sa invete doua cuvinte
moldovenesti “limba moldoveneasca”.
Domnul Mihail Sidorov:
Domnule Presedinte,
O replica. Un minut. Eu doresc ca noi sa nu
facem politica cu problema limbii. Si ca o propunere pentru colegii nostri din
opozitie: va rog, studiati-va experienta, studiati istoria tarilor europene. In
primul rind, tarile multilingvistice, multinationale, cum este: Finlanda,
Belgia, Elvetia.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Noi, de fapt, am convenit cu dumneavoastra,
inca la finele dezbaterilor pentru subiectul precedent, ca am incheiat cu
dezbaterile. Eu va rog foarte mult.
Lectura a doua.
Microfonul nr.5.
Domnul Stefan Secareanu:
Multumesc, domnule Presedinte.
Eu as vrea sa salut faptul ca colegul
nostru Mihail Sidorov cunoaste limba romana foarte, ma bucur pentru acest
lucru. I-as atrage atentia domnului Victor Stepaniuc ca Constitutia Republicii
Moldova, prin articolul 13, spune: “Limba de stat a Republicii Moldova este
limba moldoveneasca, functionind pe baza grafiei latine.” Sintagma “limba
moldoveneasca” este inscrisa pe documentele care vin de la Guvern este sintagma
promovata inclusiv de Smirnov, de regimul separatist si de regimul sovietic in
Republica Moldova pina la 1989, iar limba moldoveneasca, functionind pe baza
grafiei latine, identitatea moldolingvistica moldo-romana este fixata in
legislatia Republicii Moldova.
De aceea, stimate domnule Stepaniuc, nu
cred ca exista in Europa vreo limba cu o denumire atit de lunga cum este fixat
in Constitutia Republicii Moldova. De aceea, este foarte clar ca aceasta este
limba romana si trebuie sa ne mindrim ca este limba romana.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Poate, totusi, continuam cu alte subiecte
ale agendei sau raminem pe acesta?
Stimati colegi,
In aceste conditii, eu supun votului
aprobarea in a doua lectura a proiectului nr.1860. Cine este pentru, rog sa
voteze, evident tinind cont de raportul comisiei sesizate in fond.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 27.
Sectorul nr.2 – 33.
Sectorul nr.3 – 24.
Domnul Marian Lupu:
84 de voturi “pro”. Eu va rog foarte mult,
daca aveti chef de discutii holul este liber. Permiteti-ne, va rog, sa lucram
in continuare.
Va multumesc.
Domnule Susarenco,
Bufetul e deschis. Daca aveti chef de
altceva, eu va rog, nimeni nu va tine in aceasta sala. (Rumoare in sala.)
Eu rog putina liniste. Cine este impotriva? Zero voturi.
Proiectul de Lege nr.1860 este adoptat in
lectura a doua. Ne-am calmat?
Va multumesc.
Proiectul de Lege nr.1230 pentru
modificarea Legii privind gradele de clasificare si gradele militare ale
lucratorilor din Procuratura Republicii Moldova. Lectura a doua.
Rog comisia.
Domnul Vladimir Turcan:
Onorat Parlament,
Comisia juridica, pentru numiri si
imunitati a examinat amendamentele si propunerile expuse in avizele comisiilor
permanente si ale Directiei juridice asupra proiectului de Lege nr.1230. In
urma dezbaterilor, comisia a acceptat propunerea Comisiei pentru politica
externa si integrare europeana ca functia procurorul municipiului Chisinau de
la categoria functionarilor cu gradul de clasificare consilier juridic de
rangul I sa fie transferata la categoria functiilor carora li se confera gradul
de clasificare consilier juridic de stat de rangul III.
Propunerea Directiei juridice de a completa
punctul 5 din proiectul de lege cu textul: “iar sintagma grade militare” se
inlocuieste cu sintagma: “a gradelor militare”.
Propunerea Comisiei pentru politica
economica, buget si finante de ordin lingvistic si propunerea Directiei
juridice ce tine de normele tehnicii legislative au fost luate in considerare.
Totodata, comisia mentioneaza propunerea
Directiei juridice de a modifica articolul 16 din Legea cu privire la
Procuratura ca nu poate fi acceptata, deoarece aceasta nu tine de obiectul
implementarii prezentului proiect de lege.
In legatura cu cele relatate, Comisia
juridica, pentru numiri si imunitati a hotarit sa propuna Parlamentului
proiectul de Lege nr.1230 pentru examinare si adoptare in lectura a doua.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc.
Intrebari pentru presedintele comisiei?
Microfonul nr.5.
Domnul Gheorghe Susarenco:
Multumesc, domnule Presedinte.
Eu am facut un amendament: de a scoate
epoletii procurorilor. Ce s-a hotarit in cazul dat?
Domnul Vladimir Turcan:
Deci, eu deja am raportat, ceea ce-a fost
luat in considerare am prezentat in acest raport, restul a fost respins.
Domnul Gheorghe Susarenco:
Pai, sa se supuna votului Parlamentului
amendamentul.
Domnul Vladimir Turcan:
Insistati dumneavoastra?
Domnul Gheorghe Susarenco:
Sigur ca da, conform Regulamentului.
Domnul Marian Lupu:
Deci, la ce se refera? Pentru stenograma.
La care articol, domnule Turcan? Ca sa fim precisi in definitii.
Domnul Vladimir Turcan:
Spre regret, dumnealui n-a prezentat in
scris, de aceea lasa sa formuleze inca o data.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Stimati colegi,
Atunci, cred ca...
Microfonul nr.3.
Domnul Iurie Stoicov:
Multumesc, domnule Presedinte.
Aici trebuie de specificat, daca e vorba de
uniforma e un lucru, daca e vorba de grade militare e altceva. Eu nu stiu ce ar
in vedere domnul Susarenco. Dar uniforma se intareste prin hotariri de Guvern,
de regula. Asa ca, daca e vorba de uniforma e alta intrebare, e alt subiect al
discutiei noastre.
Domnul Vladimir Turcan:
Da, conform stenogramei, domnul Susarenco
chiar a propus un fel de mantie.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Aceasta propunere a fost stenografiata, ea
este prezenta in documentele sedintei, la solicitarea autorului, in mod evident,
supun votului. Cine este pentru aprobarea, sustinerea propunerii domnului
deputat Gheorghe Susarenco la subiectul evocat de dumnealui? Cine este pentru,
rog sa voteze.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 0.
Domnul Marian Lupu:
Sectorul nr.2, domnule Calmatui? Vad eu,
dar confirmati-mi.
Numaratorii:
Sectorul nr.2 –1.
Sectorul nr.3 – 22.
Domnul Marian Lupu:
23 de voturi. Aceasta propunere nu
intruneste conditiile pentru a fi acceptata.
Alte propuneri pentru lectura a doua? Nu
sint.
Va multumesc, domnule Turcan.
In aceste conditii, supun votului adoptarea
in lectura a doua a proiectului de Lege nr.1230, tinind cont de raportul
prezentat al comisiei sesizate in fond. Cine-i pentru, rog sa voteze.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 27.
Sectorul nr.2 – 35.
Sectorul nr.3 – 24.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc.
86 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.
Proiectul de Lege nr.1230 este adoptat in
lectura a doua.
Va multumesc.
Stimati colegi,
Avem doua proiecte: nr.4130 si nr.4314.
Sint subiecte conexe pe care motiv va propun o abordare putin deosebita, dar
practicata anterior. Vom ruga raportorul de la Guvern sa prezinte ambele
proiecte, apoi acelasi exercitiu: comisia ambele proiecte si le supunem votului
in mod separat la sfirsitul dezbaterilor. Acceptati aceasta propunere?
Va multumesc.
Proiectul de Lege nr.4130. Autor Guvernul.
Prezinta doamna Maria Borta presedinte a
Casei Nationale de Asigurari Sociale. O sa rog sa prezentati si proiectul
nr.4130, dupa runda de intrebari-raspunsuri, daca vor fi, si proiectul nr.4314.
Deci, incepeti asa cum considerati logic ca trebuie sa incepeti, care din ele
sa fie primul si care al doilea.
Doamna Maria Borta – presedintele Casei Nationale de Asigurari Sociale:
Stimate domnule Presedinte al
Parlamentului,
Stimati deputati,
Cu permisiunea dumneavoastra, o sa aduc la
cunostinta informatia privind proiectul de lege inaintat. Deci, articolul 22 al
Legii bugetului asigurarilor sociale de stat pentru anul 2004 nr.519 din 18
decembrie 2003 prevedea ca Parlamentul, la propunerea Guvernului, este in drept
sa anuleze penalitatile pentru nevirarea in termen a contributiilor de
asigurari sociale de stat, calculate si neachitate, la situatia de 1 ianuarie
2003, contribuabililor care vireaza in termen si integral obligatiile curente
la bugetul asigurarilor de stat, potrivit modalitatii stabilite de prezenta
lege, si care sting datoriile istorice conform acordului incheiat cu Casa
Nationala de Asigurari Sociale.
Contribuabilii care nu au datorii la plata
salariilor si contributiilor de asigurari sociale beneficiaza de anularea
penalitatilor, fara incheierea acordului de esalonare a datoriilor. In baza
articolului nominalizat, a fost elaborat proiectul de Lege privind anularea
penalitatilor la bugetul asigurarilor sociale de stat unor contribuabili, care
nu au datorii la plata salariilor si contributiilor de asigurari sociale de
stat obligatorii, si aprobat prin Hotarirea Guvernului nr.1437 din
23 decembrie 2004, unde au fost inclusi 30 de contribuabili care au executat integral
prevederile legii si care, din motivul ca a expirat anul bugetar nu a fost
aprobat de catre Parlament.
Un alt proiect de Lege privind anularea
penalitatilor a fost inaintat Guvernului la 28 decembrie 2004, ce continea un
numar de 27 de contribuabili care au respectat integral prevederile articolului
22 din Legea bugetului asigurarilor sociale de stat pentru anul 2004 nr.519 din
18 decembrie 2003, dar, nefiind promovat din motivul ca a expirat anul bugetar,
un numar de 17 contribuabili care au virat la bugetul asigurarilor sociale de
stat 38 de milioane 661 mii de lei cu suma penalitatii pentru anulare 5
milioane 483 de mii de lei, care au executat prevederile articolului 22 din
Legea bugetului asigurarilor sociale de stat pentru anul 2004 la situatia din
31 decembrie 2004, care, din motiv ca a expirat anul bugetar, nu a fost posibil
de promovat in proiectul de lege.
Pornind de la problemele expuse, din nou a
fost elaborat un proiect de Lege organica cu privire la aprobarea proiectului
de Lege privind anularea penalitatilor pentru nevirarea in termen a
contributiilor de asigurari sociale de stat obligatorii, calculate si
neachitate conform situatiei de la 1 ianuarie 2003 unor contribuabili, care nu
au datorii la plata salariului si contributiilor asigurarilor sociale de stat,
aprobat prin Hotarirea Guvernului nr.1237 din 30 noiembrie 2005.
Se prevedea anularea penalitatilor la 74
contribuabili, numar ce este format din contribuabilii prevazuti in proiectele
nominalizate, inclusiv si 30 de contribuabili conform Hotaririi de Guvern
nr.1437 din 23 decembrie 2004, care au respectat integral prevederile Legii si
au virat in bugetul asigurarilor sociale de stat 77 de milioane 645 mii de lei.
Suma penalitatii propuse spre anulare constituie
19 milioane 876 mii de lei. Pe parcursul anului 2005, agentii economici
nominalizati au achitat in termen si integral platile curente fata de bugetul
asigurarilor sociale de stat in suma de 59 de milioane 261 mii de lei.
Intru redresarea situatiei social-economice
a contributiilor, Casa Nationala de Asigurari Sociale solicita sustinerea
dumneavoastra pentru aprobarea proiectului de lege nominalizat.
Multumesc pentru atentie.
Doamna Maria Postoico:
Da, va multumesc.
Intrebari?
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Golban:
Domnule Presedinte,
Dumneavoastra stiti ca aceste proiecte de
legi au fost discutate in Comisia pentru protectia sociala, sanatate si familie
de mai multe ori si majoritatea din noi se opunea acestor scutiri, dat fiind ca
intelegem foarte bine importanta a ceea ce prezinta fondul social, pentru ca
poate prea putini inteleg ca de la Fondul Social se platesc anume pensiile,
alocatiile, indemnizatiile si acesti rau-platnici, sa
zicem, creeaza probleme. Dar dat fiind faptul ca a existat aceasta baza legala
articolului 22, parca intelegem ca ar trebui sa facem aceste scutiri.
Pe de alta parte, am o intrebare. In
informatia prezentata de dumnea-voastra ieri, in sedinta comisiei noastre, deja
datoriile istorice la plata contributiilor constituie 535,7 milioane. Vreau
foarte mult sa va intreb, cum vedeti dumneavoastra conlucrarea cu Guvernul, cu
Inspectoratul Fiscal Principal de Stat in vederea ca aceasta datorie sa fie
platita la timp in fondul social, pentru ca este simplu sa vorbim ca vrem
pensii mari, alocatii, sustinere sociala, dar aceasta problema o creeaza acei,
inca o data zic, rau-platnici la acest fond social.
Multumesc.
Doamna Maria Borta:
Multumesc pentru intrebare.
Deci, proiectul de lege inaintat prevede
anularea penalitatilor, dar in intrebarea dumneavoastra se mentioneaza suma
datoriilor. Este clar ca, in privinta acestor datorii, este necesara o
conlucrare si a Guvernului cu Inspectoratul si poate ca este necesara si o
duritate noua in legislatie pentru a acumula mai bine datoriile fata de fondul
social, deoarece, intr-adevar, este foarte putin cunoscut ca din aceste
contributii se platesc si pensiile, si indemnizatiile, si buletinele concediu
medical, si multe compensatii nominative.
Doamna Maria Postoico:
Va multumesc.
In continuare microfonul nr.4.
Domnul Vladimir Filat:
Va multumesc, doamna Presedinte.
Stimata doamna,
Spuneti va rog frumos, au fost luate... in
listele respective sint prezenti toti acei agenti economici care au indeplinit
preconditiile legale sau s-a facut selectiv, la cerere, sau cum?
Doamna Maria Borta:
Toti agentii economici care au facut o
cerere catre Casa Nationala de Asigurari Sociale in termenele respective si
care au respectat integral legea sint inclusi in aceasta lista.
Domnul Vladimir Filat:
Deci, eu am dat intrebarea si consider ca
ar fi foarte logic ca Guvernul sa vina cu o propunere sa includa in lege o
norma, care sa prevada expres ca in cazul in care sint respectate anumite
conditii, aceste penalizari sa poata fi scutite, fiindca in caz contrar noi o
sa ne dedam anual discutiilor pe fiecare agent in parte s.a.m.d.
Multumesc.
Doamna Maria Borta:
Acestea sint rezultatele executarii legilor
anilor precedenti.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.5.
Domnul Ion Gutu:
Vasazica, o intrebare. Care este suma
calculata a datoriilor, a penalitatilor in general la fondul social pentru
neplati la timp?
Doamna Maria Borta:
A penalitatilor? Concretizati.
Domnul Ion Gutu:
Da, din toata suma. Si in continuare, care
este, totusi, as spune, randamentul acestor calculari ale acestor penalitati?
Care sint cheltuielile? Ca dumneavoastra in fiecare zi, in fiecare luna le
calculati si care este procentul? Cine plateste, in general, penalitatile in
tara aceasta? Aveti suma penalitatilor care este achitata de catre agentii
economici?
Doamna Maria Borta:
Astazi nu va pot mentiona o suma concreta,
deoarece aceste penalitati se calculeaza o data in trimestru, la prezentarea
darii de seama de catre agentii economici.
Domnul Ion Gutu:
Dar dumneavoastra trebuie sa aveti
contabilitatea aceasta in general. Care este suma datoriilor care se refera...
calculata in rezultatul penalitatilor?
Doamna Maria Borta:
Este suma datoriilor istorice la 1 aprilie
2006 de 1 miliard si 199 milioane de lei.
Domnul Ion Gutu:
Eu va rog sa-mi dati raspuns in scris la
intrebarea mea.
Doamna Maria Borta:
Bine.
Domnul Ion Gutu:
Deci, sint niste societati pe actiuni si
intreprinderi care lucreaza bine. De exemplu, “Franzeluta” are profit. Marfa
este solicitata. Deci, eu inteleg ca trebuie sa ii ajutam pe toti. Dar cred ca
trebuie sa avem in vedere, totusi, ca trebuie sa fie si o disciplina oarecare. Si
cum poate sa fie disciplina daca, o intrebare pentru dumneavoastra, daca
Procuratura Generala a Republicii Moldova incalca legislatia si noi tot trebuie
sa iertam penalitatile – 37 de mii de lei, Procuratura Generala. Care sint
problemele? Ce este agent economic? Nu primeste banii de la Ministerul
Finantelor respectiv? N-are insemnatate.
Doamna Maria Borta:
Imi permiteti? Aceste penalitati sint
calculate pina la 1999 si din 1999 pina in anul 2003, pina la 1 ianuarie 2003,
cind nu se achitau la timp salariile si atunci au fost calculate aceste
penalitati.
Domnul Ion Gutu:
Deci, eu pur si simplu, intr-adevar, ca
trebuie sa ne gindim, sa schimbam totusi politica noastra fata de aceste
penalitati. Sa ne gindim noi la chestiunea aceasta, fiindca nu este normal ca
Procuratura Generala, atiti ani la rind are datorii, si nu plateste. Si, la
urma urmei, sint niste chestiuni, care n-ar trebui sa fie la organele, care se
finanteaza de la buget.
Doamna Maria Borta:
Aceasta nu este o datorie, dar este o
penalitate si dumnealor au respectat legea in vigoare atunci.
Doamna Maria Postoico:
Da, va multumim, doamna Borta.
Rog comisia. La fel prezentati prima si a
doua si.
Doamna Valentina Buliga:
Mult stimata doamna Presedinte al sedintei,
Stimati colegi deputati,
Comisia, intr-adevar, a examinat de citeva
ori aceste doua proiecte de lege. Tinind cont ca au acelasi subiect, listele
agentilor economici au fost comasate in proiectul nr.4130. Si propunem ca sa
fie adoptate ca proiectul nr.4130 sa fie considerat drept proiect de baza, iar
nr.4314 sa fie comasat cu proiectul pe care il propun sa-l sustinem ca proiect
de baza nr.4130.
Doamna Maria Postoico:
Va multumim.
Intrebari catre comisie? Nu sint.
Doamna Valentina Buliga:
Si pentru lectura a doua avem unele
obiectii de care vom tine cont de ele.
Doamna Maria Postoico:
Va multumesc, doamna presedinte.
Deci, supun votului proiectul de Lege
nr.4130 pentru prima lectura si, totodata, sa fie luat de baza. Cine este
pentru, rog sa voteze. Majoritatea.
Va multumesc.
Supun votului proiectul de Lege nr.4314 ca
alternativa a proiectului nr.4130. Cine este pentru, rog sa voteze.
Majoritatea. Pentru prima lectura.
Proiectul de Lege nr.3210 pentru
completarea articolului 4 din Legea ocrotirii sanatatii. Prezinta Guvernul.
Domnul Golovin.
Domnul Boris Golovin – viceministru al sanatattii si protectiei sociale:
Mult stimata doamna Presedinte,
Mult stimati deputati,
Proiectul de lege prezentat prevede ca
institutiile medico-sanitare private isi pot desfasura activitatea doar in
incinta spatiilor ce le apartin cu drept de proprietate sau a spatiilor aflate
in folosinta acestora in, afara institutiilor medico-sanitare publice.
In momentul de fata, suprafata totala a
cladirilor institutiilor medico-sanitare publice date in locatiune este de
circa 32 de mii 900 m2, inclusiv in cadrul institutiilor
medico-sanitare publice municipale – 15 mii 300, in institutiile raionale – 10
mii 300 13, in institutiile republicane – 6 mii 780 m2. Din
suprafata totala data in locatiune – 10 mii 79 m2, adica circa 32%
sint utilizate de institutiile medico-sanitare private.
Totodata, plata pentru locatiune este
respectiv de circa 1 milion 500 de mii de lei. Spatiile neutilizate ale
institutiilor publice vor putea fi utilizate in alte scopuri decit cele
medicale, astfel fiind create oportunitati pentru acumularea unor surse
financiare din acordarea lor in locatiune.
Necesitatea aprobarii acestui proiect este
de a evita aparitia conflictelor de interese. Pacientii sint indreptati de
catre unii lucratori medicali pentru consultatii si tratament la institutia
privata, creindu-se astfel o concurenta neloiala institutiilor publice.
Aprobarea acestui proiect are urmatoarele
obiective: limitarea si prevenirea conflictelor de interese in cadrul
institutiilor respective, prevenirea unei concurente neloiale prin stoparea
fluxului dirijat de pacienti din cadrul institutiilor publice la cele private
si invers. Excluderea utilizarii nelegitime a echipamentului medical si a bazei
tehnico-materiale a institutiilor medico-sanitare publice, pastrarea
integritatii colectivelor medicale ale institutiilor medico-sanitare publice.
Ministerul Sanatatii si Protectiei Sociale
in limitele competentei sale a intreprins deja careva masuri pentru excluderea
acestor fenomene, interzicind, prin ordinul sau, incheierea contractelor de
locatiune a spatiilor pe care le gestioneaza, precum si prelungirea in acest
sens a contractelor cu termen expirat.
Totodata, si Parlamentul Republicii
Moldova, prin hotarirea nr.1395 din
17 octombrie 2002 a dispus excluderea unitatilor medico-sanitare private din
incinta celor de stat. Acest act contine insa unele carente de ordin juridic,
care reduc substantial din efectivul sau. Totodata, tinem sa mentionam ca, in
virtutea principiului constitutional al neretroactivitatii legii, in caz de
adoptare a acestui proiect de lege, contractele deja incheiate vor avea putere
juridica pina la data expirarii lor, incetarea efectuindu-se, prin urmare, in
conformitate cu legea si cu conditiile contractului, ceea ce nicidecum nu
presupune ca acestea vor fi reziliate automat, chiar din ziua intrarii in
vigoare a legii.
Proiectul de Lege pentru completarea
articolului 4 din Legea ocrotirii sanatatii in ceea ce priveste interzicerea
utilizarii de catre institutiile medico-sanitare private a spatiilor
institutiilor medico-sanitare publice il consideram oportun pentru aprobare.
Rugam sustinerea dumneavoastra si aprobarea acestui proiect de lege in prima
lectura.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc.
Stimati colegi,
Intrebari?
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Golban:
Multumesc.
Domnule ministru,
Noi am discutat acest subiect la fel de
mult, de mai multe ori in cadrul comisiei si ultima data discutiile noastre
s-au incheiat cu rugamintea membrilor comisiei de a ne prezenta mai multe date
si va rugam atunci sa faceti un control pentru a evita generalizarea
lucrurilor. Imi dau bine seama ca exista o problema la acest subiect, ca exista
probleme, ele trebuie rezolvate si trebuie sa gasim o solutie.
Dar am fost impotriva generalizarii
lucrurilor, pentru ca vroiam foarte mult sa aflu care institutii private au
incheiat contract de arenda cu incalcari, care institutii au fost, aceste
contracte nu prevedeau contorizarea apei, serviciilor comunale, apei, gazului
pentru ca aceste motive ni se mai aduceau in argumentele dumneavoastra si noi
nu am primit aceste date. Si intrebarea mea: cum vedeti dumneavoastra o
institutie medicala publica activind fara o farmacie? Cum vedeti rezolvarea
acestor probleme? Noi am trecut prin etapa de inchidere a farmaciilor, cind
pentru bolnavi se creeaza foarte, foarte multe probleme.
Domnul Boris Golovin:
Stimata doamna deputat,
Eu cred ca cu adoptarea acestui proiect de
lege, o sa dispara si primul sir de intrebari, pe care dumneavoastra mi le-ati
pus: privind contorizarea s.a.m.d. A doua intrebare pe care dumneavoastra
opuneti, deci, conform programului unic, toti pacientii care se afla in spital,
primesc tot necesarul de medicamente si ei nu au nevoie ca, aflindu-se in
stationar, sa procure medicamente.
Doamna Valentina Golban:
Permiteti-mi sa nu fiu de acord.
Domnul Boris Golovin:
Care este necesitatea de a avea institutii
farmaceutice private in cadrul institutiei medico-sanitare publice? Noi nu
vedem necesitatea. Aceasta a fost cindva, cind partial plateau pacientii,
atunci era nevoie de aceasta institutie, acum noi nu vedem necesitatea.
Doamna Valentina Golban:
Domnule ministru,
Eu as indrazni sa nu fiu de acord cu
dumneavoastra, pentru ca ne dam foarte bine seama de posibilitatile in
institutiile medicale publice, care este pachetul unic, prevederile
tratamentului complex s.a.m.d. Si cred ca sinteti de acord ca nu excludem
necesitatea situarii unei farmacii in institutia publica, pentru ca bolnavul
are nevoie, chiar are si boli concomitente si are nevoie de mult mai mult decit
ii indica in fisa de prescriere un medic.
Si nu mi-i clar ca ati spus, ca, o data cu
inchiderea, ar disparea si acele probleme. Eu as vrea, totusi, ca ministerul
sau o comisie speciala sa efectueze o evaluare, pentru ca acestia erau bani. Si
vreau sa stiu cum se gestionau acesti bani. Pentru ca motivatia oricum era in
argumente, ca se creeaza probleme, nu sint platite arendele, sint foarte minime
aceste plati de arenda. Si eu cred ca, o data cu votarea sau nevotarea acestui
proiect, problemele nu vor disparea.
Domnul Boris Golovin:
Cred ca noi va vom raspunde in scris la
intrebarile pe care le aveti dumneavoastra. Dar poate, eu stiu, as fi vrut sa
repet inca o data, ca sint niste intrebari ca: pastrarea integritatii
colectivelor medicale, excluderea utilizarii nelegitime a echipamentului
medical si a bazei tehnico-materiale. Si aceste probleme stau cu mult mai
presus decit 1 milion de lei pe care toate institutiile medicale le acumuleaza
in decurs de un an de zile.
Doamna Valentina Golban:
Domnule ministru,
Ultima intrebare. Imi dau seama inca o data,
se va vota cum se va vota, pozitia mea este clara. Eu nu cred ca politica pe
care... pentru ca a fost o baza legala in vederea deschiderii acestor
institutii, s-au creat locuri de munca, s-au luat credite pentru aceste
institutii, urmeaza sa fie intoarse, rambursate aceste credite, eu cred ca se
va crea inca o problema foarte majora pe care Ministerul Sanatatii si
Protectiei Sociale va trebui s-o rezolve.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Da, in continuare microfonul nr.4.
Domnul Ion Varta:
Multumesc, domnule Presedinte.
Domnule ministru,
Vreau sa va intreb daca cumva ministerul
dumneavoastra a efectuat o evaluare exacta a impactului pe care o sa-l aiba
adoptarea unei asemenea legi in versiunea pe care dumneavoastra o propuneti.
Tinind cont de faptul ca in sfera ocrotirii
sanatatii ne confruntam cu probleme grave, situatia pe alocuri este
dezastruoasa si, excluzind aceste institutii medico-sanitare din incintele
spatiilor pe care le ocupa acum, imobilelor pe care le ocupa, nu credeti
dumneavoastra ca aceasta se va rasfringe negativ asupra serviciului pe care il
presteaza medicii fata de populatia Republicii Moldova.
Nu se vor crea perturbari in activitatea
ocrotirii sanatatii, fiindca stim foarte bine sint multe institutii care detin
aparataj performant, presteaza servicii la nivel si, o data cu adoptarea
acestei legi, ei vor fi lipsiti de dreptul de a-si continua activitatea si
aceasta ar pute sa aiba efecte negative asupra populatiei Republicii Moldova,
care are nevoie de asistenta medicala, de ocrotire a sanatatii.
Domnul Boris Golovin:
Stiti, noi consideram ca aceste spatii care o
sa fie eliberate vor fi gestionate de agenti economici care presteaza servicii
nu medicale, dar niste servicii auxiliare.
Astazi noi avem foarte multe institutii
medicale care sint situate nu in cadrul institutiilor medico-sanitare publice,
au deja cladiri, au deja edificii s.a.m.d. vasazica nu este o problema.
Eu vreau sa spun ca nu este un numar mare de
institutii medicale care sint amplasate in institutiile medico-sanitare
publice. Deci, procentul lor nu este atit de mare.
Domnul Ion Varta:
Vreau sa va mai intreb ceva. Ati incercat, pe
cale amiabila, prin somatii, prin atentionari, prin avertismente, sa-i
determinati sa-si onoreze acele obligatiuni pe care si le-au asumat atunci cind
au inchiriat, au luat in arenda aceste spatii, pentru a diminua impactul
negativ al unei asemenea decizii asupra sferei ocrotirii sanatatii.
Domnul Boris Golovin:
Da, au fost diferite incercari de conlucrare.
Dar va spun, cauzele pe care le-am mentionat persistau in continuare si din
cauza aceasta noi am fost nevoiti sa iesim cu aceasta initiativa.
Domnul Ion Varta:
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.3.
Doamna Eva Gudumac:
Domnule ministru,
Eu am la inceput o intrebare, mai apoi o sa va
sustin prin faptul... Spuneti, acum, in institutiile medicale publice activeaza
farmacii de stat? Si as vrea sa sti daca in timp de noapte pe teritoriul
acestor institutii medicale functioneaza niste filiale tot de la stat, bugetare
sau nu.
Aceea ce s-a vorbit inca in electoratul
precedent, ca ar fi nevoie avind, luind in seama ca sint unele stari care
necesita niste preparate speciale ca sa nu mearga pacientul in afara
institutiei date, era atunci propunerea ca sa se deschida niste filiale de la
acele farmacii bugetare. Sint asa sau nu s-a indeplinit punctul acesta?
Domnul Boris Golovin:
Mi-e greu sa raspund precis la aceasta
intrebare. Studiem problema, Eva Mihailovna, si va dam informatia.
Doamna Eva Gudumac:
Da. Bine. Eu va multumesc.
Si, totodata, avind in vedere ca totusi
activez in medicina ca medic practic, as zice ca chiar atunci cind a fost
adoptata Legea despre evaluare si acreditare, s-a luat in seama ca va functiona
in Republica Moldova atit medicina de stat de la buget, acea privata si
medicina de forma mixta.
Si atunci s-a vorbit despre evaluarea si
acreditarea lor separata si, prin urmare, ca acele institutii private vor fi in
afara institutiilor medicale publice nu numai prin faptul ca au un aparataj ceva
mai sofisticat, dar prin faptul ca este imposibil ca intr-o institutie medicala
privata, intr-o institutie medicala publica sa fie situata o institutie
privata, prin faptul nu numai ca ea este dotata mai bine sau mai stiu eu ce,
deoarece in institutia publica toti pacientii care se spitalizeaza trebuie sa
beneficieze din partea statului de asemenea conditii care ar face reabilitarea
lor adecvata.
Prin urmare, nu putem astazi sa vorbim ca
intr-o institutie privata s-au creat conditii cu mult mai bune decit in cele
publice, deoarece marea majoritate a interventiilor chirurgicale, eu vorbesc de
aceea ce se face, este efectuata in institutiile medicale publice, unde
activeaza Universitatea de Stat, unde activeaza profesionisti.
Prin urmare, propunerea noastra, a fractiunii
si eu personal vreau sa va zic ca este necesar sa avem institutii private, dar
ele trebuie sa fie in afara institutiilor publice sanitare si, prin urmare, sa
desfasoare acea activitate care n-o poate efectua institutia medicala publica.
Aceste institutii trebuie sa fie salutate, ajutate, dar in afara acestor
institutii. Noi va sustinem in pozitia data.
Eu va multumesc.
Domnul Boris Golovin:
Eu vrea sa spun ca aceasta practica practic in
lume nu este nicaieri, cind intr-o institutie sa fie doua genuri de activitate:
si privata si publica – privata separata, publica separata. Si eu cred ca noi
tot trebuie sa mergem pe aceasta cale.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Domnul Leonid Bujor:
Multumesc frumos.
Domnule ministru,
Vreau sa va adresez urmatoarea intrebare. In
raportul dumneavoastra ati spus ca prezenta institutiilor private in
institutiile medicale publice influenteaza negativ asupra situatiei din
colectivele respective.
Intrebarea mea este urmatoarea: in ce mod
influenteaza ele negativ si va rog sa aduceti citeva exemple concrete.
Domnul Boris Golovin:
Noi nu degeaba am inclus acest punct. Intr-adevar,
in cadrul institutiei medico-sanitare publice activeaza o institutie privata.
Medicul care activeaza in institutia medico-sanitara publica activeaza si in
institutia medico-sanitara privata.
In timpul serviciului de baza este invitat de
catre patronul institutiei medico-sanitare private, el lasa serviciul de baza
20 – 30 de minute, o ora s.a.m.d. vasazica, in timpul acesta colegii trebuie sa
indeplineasca obligatiunile de functie ale dumnealui sau ale dumneaei, asa
scade calitatea serviciilor prestate pacientilor si acesta nu-i un singur caz,
sint mai multe cazuri de felul acesta, intelegeti. De aceea, noi si am mers la
acest pas.
Domnul Leonid Bujor:
Bine. Eu v-am rugat sa nominalizati citeva
institutii concrete in care starea moral-psihologica in colectiv este
nesatisfacatoare datorita celor relatate de dumneavoastra.
Domnul Boris Golovin:
In toate institutiile unde sint institutii
medico-sanitare publice private.
Domnul Leonid Bujor:
Domnule ministru,
Eu cunosc cit de cit situatia in municipiul
Chisinau si, din cite stiu, nu cunosc asemenea colectiv. Daca dumneavoastra
cunoasteti, ne spuneti, ca de raspunsul dumneavoastra depinde modul cum vom
vota noi.
Daca aveti argumente – le prezentati, daca nu
– inseamna ca ati operat cu lucruri care nu sint cunoscute.
Domnul Boris Golovin:
Domnule deputat,
Acest lucru este...
Domnul Leonid Bujor:
Domnule Stepaniuc,
Intrebarea am adresat-o dumnealui. El e
raportor.
Domnul Boris Golovin:
Acest lucru este publicat si in ziare, si nu
intr-un singur ziar a fost publicat acest lucru. Eu stiu, si la televiziune,
dar, practic, in toate institutiile medico-sanitare publice unde sint
institutii private noi avem aceste conflicte, practic, in toate, nu-i nici una
unde sa nu avem acest conflict.
Domnul Leonid Bujor:
Bine.
Domnule ministru,
Regret faptul ca dumneavoastra n-ati raspuns
concret la intrebare. Si pe viitor, va rog foarte frumos, daca nominalizati ca
exista problema in institutiile medicale, trebuie sa aducem exemple.
Acum informatia va fi transmisa in
institutiile medicale si in ce mod vor aprecia medicii declaratii de asemenea
gen? Eu consider ca argumentele sint inoportune si propun respingerea
proiectului dat.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.5.
Domnul Alexandru Oleinic:
Multumesc, domnule Presedinte.
Domnule ministru,
In cadrul examinarii modificarilor la comisie
a fost prezentata o asemenea cifra ca in institutiile medico-sanitare publice
nu sint utilizate incaperi cu suprafata de 177 mii de metri patrati.
Dumneavoastra ati mentionat ca 38% din aceste incaperi sint utilizate pentru
serviciile medicale.
Domnul Boris Golovin:
- 32.
Domnul Alexandru Oleinic:
Se creeaza impresia ca, prin excluderea
institutiilor medico-sanitare private in afara spatiilor publice, se urmareste
un alt scop, cel de a distruge sectorul privat in medicina.
Sau ne vom intoarce la situatia de degradare a
institutiilor medico-sanitare de stat, deoarece este cunoscut faptul ca banii
care se utilizeaza in urma darii in arenda sint utilizati de arendasi si destul
de bine cunoastem care sint alocarile in sectorul medicinii in ultimii ani si
cum este dinamica, mai bine zis alocarile sint din an in an tot mai mici si mai
mici.
Eu am o intrebare de felul urmator la
dumneavoastra: pina a prezenta legea data, s-a facut o evaluare a investitiilor
efectuate de agentii economici care au luat in arenda, pe parcursul ultimilor
ani, mai bine zis, s-a facut evaluarea de asa fel a spatiilor, a investitiilor
efectuate de agentii economici care au acum contracte de arenda in institutiile
medico-sanitare.
Domnul Boris Golovin:
Deci, eu vreau sa va spun ca spatiile
neutilizate in institutiile medico-sanitare publice astazi sint niste spatii
auxiliare, care tot intra in acest numar de metri patrati. Dar spatiile ocupate
de institutiile medico-sanitare publice sint niste spatii bune si, deci, dupa
ce o sa fie reziliate contractele cu aceste institutii, aceste spatii se afla
in incinta institutiilor, nu sint niste spatii auxiliare si ele o sa fie ocupate
de alti agenti economici care nu presteaza servicii medicale.
Noi nu credem ca ele n-o sa fie ocupate, ele o
sa fie, fiindca ele sint in cadrul incintei, sint niste localuri comode.
In continuare, in privinta alocarilor bugetare
care din an in an se micsoreaza. Vasazica, eu nu sint de acord cu
dumneavoastra. Daca in anul 2001 alocatiile pentru necesitatile medicale pe cap
de locuitor au constituit 12 dolari, in anul 2005 aceasta cifra de acum s-a
ridicat pina la 48 de dolari. Deci, eu nu sint de acord cu dumneavoastra.
Statistica este aceasta.
Domnul Alexandru Oleinic:
Si eu v-am intrebat in privinta evaluarii
investitiilor efectuate de agentii economici in incaperile pe care ei acum le
arendeaza, dumneavoastra ati efectuat o asemenea evaluare pentru a vedea care
sint pierderile agentilor economici care astazi arendeaza spatii?
Domnul Boris Golovin:
Deci, noi am primit interpelarea
dumneavoastra, scrisoarea dumneavoastra si o sa va raspundem in termenele
stabiliti pentru scrisoarea pe care dumneavoastra ne-ati adresat-o.
Domnul Alexandru Oleinic:
Bine. Era normal ca dumneavoastra sa
prezentati astazi o informatie inainte de a lua decizia pe marginea unor atare
modificari.
Domnul Boris Golovin:
Eu cred ca argumentele pe care le-am adus eu
tot sint destul de convingatoare si se poate de luat.
Domnul Alexandru Oleinic:
Stimati colegi,
Eu cred ca este absolut clar ca argumentul
principal acum adus de domnul ministru aici, la prezentarea legii este
excluderea concurentei in medicina. De aceea, “Alianta «Moldova Noastra»” nu va
sustine proiectul acesta de lege si il considera anticonstitutional.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.3.
Doamna Eva Gudumac:
Eu va multumesc.
Domnule Presedinte,
Nu, domnul Oleinic n-o sa-mi zica nimic, de
aceea ca noi si in comisie am vorbit in privinta excluderii concurentei dintre
un specialist si alt specialist.
Domnule Oleinic,
Imi pare rau, de aceea ca dumneavoastra stiti
specialisti in medicina foarte bine si cred ca atunci cind ati spun nu v-ati
gindit chiar bine in directia data. Dar eu cred, domnule ministru, sa va zic o
intrebare, probabil, de ce au aparut aceste intrebari. Prin faptul ca iarasi
n-ati luat o decizie sau nu ati tinut cont de o rugaminte a institutiilor
medico-sanitare prin aceea ca acele institutii, acele cladiri sau acele
incaperi auxiliare, revenea ca ce sa facem intr-insele si a fost o scrisoare sa
facem camere de joc pentru copii, pentru reabilitarea copiilor dupa interventii
chirurgicale, o cantina si un sediu pentru asistentele medicale si toate
celelalte. Aceasta a fost o dorinta a noastra si cred ca si aceasta, probabil.
Domnul Alexandru Oleinic:
Da, aceste incaperi vor fi folosite si in
acest scop.
Doamna Eva Gudumac:
In aceasta directie se lucreaza. Acum eu as
vrea sa zic urmatoarele, dar nu in sens ca m-am ofensat ca medic, nu. Noi
sintem pentru dezvoltarea medicinii private, acei care lucram in medicina de
stat, dar aceasta medicina privata trebuie sa fie separata din aceste cladiri,
ca n-o sa se duca un privat sa lucrez in subsolul cladirii de chirurgie de care
dispunem astazi, unde e asa cum este, nu se duce acolo, acela este teritoriul
liber.
Domnul Oleinic vine sa-mi spuna ceva. Si, in
situatia data, vreau sa va zic urmatoarele. Daca vorbim de cele private, noi,
de la bun inceput, stim si consideram ca este necesara o alternativa in
medicina. Fara doar si poate, colegii nostri ii stimam, ii iubim, dar hai sa ne
uitam la urmatorul lucru: trebuie sa fie si o deviere a acelui buget.
Gravidele, inclusiv 9 luni de zile se afla si
sint ajutate din bugetul de stat. Prin urmare, atit toate investigatiile
genetice, de tot tipul, care costa foarte scump, cit si nasterea, sint sub egida
statului. Prin urmare, 9 luni de zile se afla sub egida statului, dar se duce
si naste in sectia privata unde plateste suma cuvenita. Adica, in perioada data
n-a evaluat-o medicul privat, aici este nevoie de a face o evaluare adecvata.
Acum, va rog mult, nu-mi spuneti ca copilul...
acum daca se naste un copil, eu va rog foarte mult, de aceea ca eu va stimez
foarte multe pe toti, specialisti de toate rangurile, nici o data nu v-am...
dar hai sa-i ascultam si pe acei care lucreaza in medicina de zi de zi. Daca
s-a nascut un copil cu o malformatie, cu anomalie, s-a platit pentru nastere
acolo, dar operatia o facem noi, pe contul statului, deoarece acolo nu este
specialistul in materie, iar o luam pe contul nostru.
Prin urmare, noi nu sintem, inca o data va zic,
impotriva medicinii private. Ea trebuie sa existe in spatii separate, sa aiba
niste contributii, functii speciale. Hai sa-i dam transplantul de organe, care
este foarte costisitor, si ei sint in stare ca sa faca aceasta. De ce sa nu dam
transplantul de ficat, transplantul de rinichi, ca avem numai 13 transplanturi,
caci nu ne ajung bani, sa nu dam transplantul de pulmon sau altceva. Hai sa
facem asa, sa ne gindim si in directia data. Sa nu dam tuturor herniile si
apendicitele.
De aceea, eu va rog foarte mult sa intelegeti
o data medicina si sa nu vorbiti impotriva medicinii, deoarece toti cind ne
este rau sintem alaturi noi, medicii.
De aceea, va rugam foarte mult sa ne stimati
si ajutati-ne ca sa facem putina regula in medicina si anume in toate aceste
domenii, deoarece un agent economic care activeaza pe teritoriul unei sectii
private el totdeauna... noi conlucram impreuna, avem asa-zisul Juramint
Hipocrat, ne ajutam unul pe altul. Noi nu ne certam intre noi, se cearta banul.
Eu va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Buliga:
Stimate domnule ministru,
Intr-adevar, acest proiect de lege este destul
de controversat, dintr-o parte lipsa sau existenta acestor spatii libere, mai
mult decit atit, in unele raioane din Republica Moldova avem cladiri intregi
care nu sint astazi utilizate.
Totodata, existenta problemelor pe care le
mentioneaza astazi colegii in sistemul de sanatate, eu sint sigura ca, la
existenta unu manager bun intr-o institutie publica, pot fi excluse si sa nu se
intimple ceea ce astazi ne staruim sa spunem se intimpla, transfer de pacienti,
utilizari de spatii neevidentiate si multe alte lucruri.
Pe mine ma deranjeaza si vreau sa va dau
urmatoarea intrebare: care va fi politica Ministerului Sanatatii si Protectiei
Sociale pentru existenta sau activitatea acelor 300 de farmacii satesti care,
pe vremuri, au fost construite conform programului Testemitanu, in complex cu
ambulatorii in localitatile satesti.
Ce le vom propune noi in loc, cind statul, in
1994, prin lege, le-a privatizat, spunind ca este necesitatea de privatizare a
acestui sistem de prestare a serviciilor farmaceutice. Astazi, prin acest
proiect de lege, nu avem nici o garantie ca aceste farmacii vor exista si vor
fi in baza legii. Le vom exclude si vom deschide acele farmacii extrabugetare
care astazi ne mindrim ca avem 896 deschise, care nu sint licentiate, nu au
aparat de casa, nu au specialisti, nu respecta nici minimul de servicii care
trebuie, iata anume la acest capitol as vrea sa-mi spuneti, care va fi politica
dumneavoastra?
Domnul Boris Golovin:
Doamna deputat,
Eu nu inteleg intrebarea.
Daca institutia este privatizata, in ce consta
problema? Daca este privatizat de acum acest spatiu, in ce consta problema?
Doamna Valentina Buliga:
Domnule ministru,
Au fost privatizate fondurile fixe fara
cladiri.
Domnul Boris Golovin:
Cum fixe fara cladiri? Nu poate sa fie asa.
Doamna Valentina Buliga:
Asa a fost atunci. Avem asa cazuri. Cred ca
ministrul... cred ca ar fi de dorit de examinat aceasta problema si sa tinem
cont de aceasta situatie.
Domnul Boris Golovin:
Bine. Da, vom examina aceasta problema.
Bine, doamna presedinte.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.5.
Domnul Alexandru Oleinic:
Da, va multumesc, domnule Presedinte.
Stimati colegi,
Eu nici de cum nu vreau sa-i intorc ceva o
replica doamnei academician, din stima mare pe care o am fata de dumneaei. Dar
totusi aceea ce se intimpla astazi si modificarea propusa de minister, acesta
este un rezultat al proastei gestionari din partea conducerii intreprinderilor
medico-sanitare si a ministerului. Fiindca, astazi, toate argumentele care s-au
adus la cunostinta aici si de ministrul, si de unii colegi, plata pentru arenda
care este mica, folosirea energiei, folosirea apei toate acestea sint
rezultatul gestionarii proaste din partea administratiei structurilor concrete.
De aceea, astazi, Parlamentul isi asuma
iarasi niste obligatiuni care, pina la urma, acopera rezultatul activitatii
lor.
Stimati colegi,
De aceea, noi consideram ca trebuie de
facut o analiza foarte serioasa pentru fiecare intreprindere in parte, pentru
fiecare caz in parte.
Dar nu cu situatia de la “Extramed” si de
la “Calmo”, sa punem punct pe toata concurenta loiala, fiindca este absolut
loiala. Medicina privata astazi, in sistemul medico-sanitar, este absolut
legala si rezultatul activitatii medicinii private este absolut evident. Noi,
toti acei care sinteti astazi in Parlament mai degraba mergeti la un stomatolog
privat, decit mergeti la un stomatolog de stat. Asa ca noi nu trebuie sa
inchidem noua noi ochii, uitindu-ne, acoperind problemele pe care le are
ministerul.
Si proasta gestionare a structurii de stat
a Ministerului Sanatatii si Protectiei Sociale nu trebuie sa fie acoperita cu
deciziile luate de noi. De aceea, Fractiunea “Alianta “Moldova Noastra” nu va
sustine proiectul acesta al legii si noi consideram ca el trebuie sa fie
respins.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Domnul Vladimir Filat:
Da, va multumesc, domnule Presedinte.
Eu am sa vorbesc foarte succint. In urma
discutiilor, este foarte evident ca abordarea este prea simplista pentru a
solutiona problema, care, de altfel, din punctul nostru de vedere, este destul
de complexa. Si eu consider ca era foarte util ca, inainte de a veni cu acest
proiect de lege, in sustinerea colegului Oleinic, urma sa fie o analiza foarte
complexa. Si din motiv, nefiind mare specialist sau nefiind specialist in
general in domeniul dat, cunoastem foarte bine ca principiile sau forma de
asistenta medicala, care a existat si sub aceasta forma, s-au construit
edificiile respective, este schimbata cardinal.
Deci, noi, la ora actuala, avem,
intr-adevar, unitati care erau destinate pentru ocrotirea sanatatii cu multe
blocuri, cladiri s.a.m.d., care sint utilizate unul sau doua, restul sint
neutilizate. Si atunci, prin norma impusa in forma respectiva, noi, in general,
lipsim de posibilitatea ca sa utilizam aceste spatii in domeniul dat. Iar
dumneavoastra, invocind ideea ca aceste edificii vor fi utilizate in alte
domenii, pare destul de straniu. Ce facem cluburi de noapte in edificiile
respective? Prestarii servicii sau ce?
Domnule Presedinte,
Eu consider ca ar fi o idee foarte buna ca
sa avem un vot constient. Noi, in fond, ideea pe care o urmaresc autorii ne-o
asumam. Deci, exista o problema. Dar totusi ca votul sa fie constient, poate
noi mai facem o pauza si facem o analiza mai complexa. Si ca sa votam constient
si sa ne asumam responsabilitatea respectiva. Poftim?
Domnul Marian Lupu:
Luat act.
Va rog frumos, sintem in proces de
discutie.
Microfonul nr.5.
Domnul Gheorghe Susarenco:
Multumesc, domnule Presedinte.
In general, replicile... eu o stimez foarte
mult pe doamna Gudumac, dar noi sintem specialisti intr-un domeniu. Noi sintem
deputati in general si ar trebui sa ne descurcam cit de cit in toate domeniile,
daca venim cu parerea in alt domeniu decit in cel preferat, eu cred ca este un
lucru bun. Si am fost cu doamna Gudumac acum o luna la Tallin pe banii
Parlamentului Republicii Moldova si tinuti acolo pe banii Parlamentului
Estoniei. Si foarte bine ni s-a explicat ca exista medicina privata, inclusiv
si nasteri private. Adica cetateanul sa mearga acolo unde doreste el. Si noi
cind mergem peste hotare, ar trebui sa nu mergem ca in turism, dar sa mai
invatam de acolo cite ceva. Aceasta am vrut sa spun.
Domnule Presedinte,
As vrea sa ma inscrieti pentru o declaratie
la sfirsit. As vrea sa va fac replica vizavi de bufet. Si va rog sa ramineti in
sala, fiindca aveti naravul sa plecati de la Ora Guvernului si de la
declaratii.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Domnule Susarenco,
Da, eu va astept acolo la bufet, si tot nu
veniti.
Microfonul nr. 3.
Doamna Eva Gudumac:
Da, eu va rog. Nu, eu pe domnul Susarenco
il stimez foarte mult.
Domnul Marian Lupu:
Eu cer scuze.
Doamna Eva Gudumac:
Dar in institutiile medicale?
Domnul Marian Lupu:
Doamna colega,
Eu cer scuze. Eu as ruga foarte mult cu
“ai” si cu alte chestii in aceasta sala sa nu operam, fiindca pretindem la un
nivel... Si aceste fraze la fel. Ne-am inteles.
Microfonul nr.3.
Doamna Eva Gudumac:
Eu va multumesc.
Eu il stimez mult pe domnul Susarenco, dar,
spre regret, in institutiile medicale din Estonia am fost eu personal. Asa?
Medicina privata este in afara teritoriului institutiei de stat. Am luat
cunostinta foarte bine de toata aceasta situatie. Si imi dau bine seama ca am
foarte mare raspundere in fata colectivului care este in sala. Si astazi eu,
intr-adevar, vorbesc ca deputat.
Dar asa a fost situatia ca sint medic ca
specialist. Ce pot face? Nu ma pot schimba. Aceasta este situatia. Dar eu va
rog foarte mult... ca am si fost pe banii Parlamentului, corect... Am fost
pentru prima data pe banii Parlamentului, vreau sa va zic. Dar am intrat in
esenta. Am vrut sa vad ce se face in afara. Care sint partile pozitive si
negative ale legislatiei noastre. Aceea ce urmam sa corectam.
Eu va multumesc.
Domnule Susarenco,
Eu continuu sa va stimez.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Domnul Ion Varta:
Multumesc, domnule Presedinte.
Domnule ministru,
Se creeaza impresia ca, prin maniera pe
care dumneavoastra insistati sa ne-o impuneti, votind aceasta lege, intr-un fel
recunoasteti neputinta in gestionarea acestui domeniu atit de important pentru
societatea noastra, care se afla in subordinea ministerului pe care il
reprezentati, fiindca dumneavoastra pledati pentru solutionarea acestei
probleme extrem de delicate intr-o maniera a unui atac cavaleresc. Dupa parerea
mea, consecintele vor fi dezastruoase nu numai pentru acei care presteaza
servicii in acest domeniu, in domeniul medico-sanitar, sectorul privat, dar si
pentru acei care profita de aceste servicii. Si, pina la urma,
intr-adevar, incercati sa va debarasati de niste concurenti incomozi care
determina si institutiile statului in acest domeniu sa faca fata solicitarilor
din partea beneficiarilor. Aceasta este pina la urma.
Domnul Boris Golovin:
Permiteti-mi sa nu fiu de acord cu
dumneavoastra.
Domnul Ion Varta:
Exista tari, inclusiv Grecia, unde, in
cadrul aceleiasi institutii de stat, medicale de stat isi desfasoara
activitatile si institutiile medico-sanitar cu caracter privat. Deci, nu este o
inovatie tipic moldoveneasca. Atare lucruri se mai intimpla si in alte tari.
Prin urmare, nu este argumentul forte cu care ne incercati dumneavoastra sa ne
convingeti. Este unul plauzibil.
Trebuie sa actionam cu maxima precautie,
fiindca este un domeniu extrem de sensibil, lumea isi va manifesta nemultumirea
in urma faptului ca ii lipsiti de dreptul de a avea o sansa in plus, pentru a
alege o deservire medicala de calitate. Aceasta se va intimpla pina la urma.
Fiindca exista aceasta competitie normala, fireasca si pe ea trebuie sa o
pastram, dar nu sa venim si sa decidem asa, intr-un mod absolut revolutionar.
Domnul Marian Lupu:
In continuare microfonul nr.4.
Domnul Valeriu Guma:
Intr-adevar, este o problema care ne
deranjeaza pe fiecare din noi, fiindca aceasta este situatia, fiecare din noi,
din pacate, vrea nu vrea, si membrii familiilor, deseori apelam la institutiile
medicale. Si noi astazi nu putem constata ca in Republica Moldova sint niste
servicii medicale de performanta. Din pacate, ii mult de dorit, din pacate, la
toate nivelele, incepind si de la acei privati si de la acei de stat, ca dorim
foarte mult ca nivelul sa fie ridicat.
Avind in vedere ca medicina, ca si orice
alta afacere este un bussines, unde sint, cum a zis si doamna academician, la
mijloc bani. Noi astazi nu putem spune ca este o chestie supraincarcata de
servicii. Avem prea multe oferte s.a.m.d. si noi protejam intr-un fel sau nu
statul, prin acordarea unor facilitati pentru dezvoltarea intreprinderilor
medicale de stat. Nu-i mai bine atunci cind serviciile date sint insuficiente,
sa dam posibilitate ca piata sa reglementeze singura, sa spunem asa, normele
date, daca noi tindem la o economie de piata pina la urma.
Domnule ministru,
Nu-i mai bine atunci, de elaborat niste
reguli mai clare si mai, cum se spune, niste norme mai stricte de a da in
chirie spatiile date, in niste conditii foarte clare, avantajoase pentru
intreprinderea medico-sanitara, ca noi sa le oferim posibilitatea de a face o
concurenta normala, benefica pentru ca intreaga societate numai sa cistige de
pe urma la aceasta.
Domnul Boris Golovin:
Vreau sa va spun ca Ministerul Sanatatii si
Protectiei Sociale lucreaza intens asupra acestei probleme. Se elaboreaza un
proiect de Lege despre medicina privata, unde or sa fie propuse aceste momente,
dar noi consideram ca medicina privata trebuie sa activeze in afara institutiei
medico-sanitare publice.
Domnul Marian Lupu:
Da, microfonul nr.5.
Domnul Vlad Cubreacov:
Da, va multumesc.
Stimate domnule viceministru,
Am descoperit la fata locului, intr-o serie
de localitati, ca exista cladiri ale fostelor spitale, de care ministerul
dumneavoastra s-a debarasat, le-a transmis la balanta autoritatilor publice
locale. Spitalele, practic, au fost desfiintate si a ramas acolo utilaj
medical, paturi, fel de fel de dotari de care s-au folosit alta data. Aceste
cladiri sint, pur si simplu, parasite, au cite un sef de spital care isi
incaseaza salariul cu chiu cu vai. Si ele nu functioneaza.
E clar ca asistam la degradarea sistemului
medico-sanitar de stat intr-o multime de localitati. Acolo la baza, unde
asistenta medicala trebuie sa fie acordata la timp si calitativ. Ceea ce
propuneti dumneavoastra este o solutie transanta si categorica, radicala. Nu
credeti dumneavoastra ca ministerul, tocmai tinind cont de situatia acestor
zeci, poate sint peste o suta de spitale din localitatile satesti, care au fost
inchise de dumneavoastra sau cu acordul dumneavoastra si la propunerea si la
insistenta ministerului, sa abordati nuantat lucrurile. Si tocmai la acest
nivel sa admitem functionarea institutiilor private in aceste spatii care
degradeaza, sint dezafectate.
De aceea, intrebarea mea este, daca nu
credeti ca trebuie sa nu ne grabim cu o solutie transanta si sa adoptam o
pozitie nuantata, care tine cont de realitatea vie din teren si de interesele
de sanatate ale cetatenilor nostri, care sint indreptatiri prin Constitutie la
protejarea sanatatii lor.
Si pe de alta parte vreau sa va intreb daca
ati luat in calcul faptul ca in multe institutii medico-sanitare din Republica
Moldova activeaza institutii cu caracter similar, care sint private, cel putin
neguvernamental, ale cultelor religioase si care nu vind, dar distribuie
medicamente gratuit, facind concurenta farmaciilor de stat din aceste spitale.
Nu credeti dumneavoastra ca neglijind
misiunea, de exemplu, “Caritas” a Bisericii Romano-Catolice sau “Diaconia” a
Mitropoliei Basarabiei care sint prezente in foarte multe institutii
medico-sanitare si va fac concurenta distribuind gratuit medicamente si
nepretinzind salarii de la ministerul dumneavoastra, ii neglijati si-i
eliminati, ii scoateti brutal si nemeritat din acest domeniu.
Multumesc.
Domnul Boris Golovin:
Deci, daca imi permiteti, sa incep
raspunsul de la ultima intrebare. Vreau sa spun ca, intr-adevar, este o
tragedie cind diferite organisme neguvernamentale umbla prin sate, nefiind
medici, nefiind farmacisti si repartizeaza din punga medicamente si intreaba ce
te doare? Capul? N-ati pentru cap. Ce te doare, burta? N-ati. Eu stiu despre ce
vorbesc. Asa este situatia. Si aceasta este, stiti, un moment foarte urit.
Trateaza conform numai plingerilor pe care le au pacientii si trateaza nu
medici, nu medicii repartizeaza aceste ajutoare, dar le repartizeaza, deci,
persoane care nu au nici o atributie, nefacind examinari acestor pacienti
s.a.m.d.
Domnul Vlad Cubreacov:
Este un fals, este o dezinformare si o
provocare.
Domnul Boris Golovin:
Nu-i drept. Eu raspund pentru cuvintele
mele. Deci, pina in anul 1992, in Republica Moldova, deci, a fost sistemul de
medicina, sistemul Simasco. Deci, a fost un sistem destul de bine chibzuit si
atunci, in aceasta perioada, alocarile pentru o persoana erau de 300 de dolari.
Si vreau sa spun ca atunci era posibil de sustinut si de intretinut aceste
spitale, care erau in fiecare sat, spitale de circumscriptie.
Cind noi am trecut la reforma sistemului
sanatatii, eu v-am spus, in anul 2001 noi am avut 12 dolari la o persoana. Cum
putem noi sa intretinem toate aceste institutii? Deci, asa a fost creata
situatia si, pornind de la aceasta situatie, s-a luat hotarirea de a inchide o
parte din spitale, vasazica, unde nu este utilaj s.a.m.d. Deci, aceasta a fost
situatia. Astazi nu este nevoie de ale redeschide aceste institutii medicale.
Noi invers lucram asupra dotarii institutiilor medico-sanitare raionale,
republicane s.a.m.d., vasazica, unde se poate de prestat aceste servicii la un
nivel calitativ destul de inalt.
Domnul Marian Lupu:
Da, o intrebare?
Microfonul nr.3.
Domnul Vlad Cubreacov:
Da, este vorba de o precizare. As vrea sa
dezmint afirmatiile domnului viceministru, pentru ca sint insultatoare la
adresa acelor care acorda o asistenta valoroasa si sprijina politica Guvernului
in domeniul sanatatii. Am spus ca cultele religioase, legal inregistrate,
dispun de centre de sanatate, de medici calificati.
Domnul Boris Golovin:
Aici eu sint de acord cu dumneavoastra, da.
Domnul Vlad Cubreacov:
De licente in domeniu.
Domnule ministru,
Nu merg prin sate cum spuneti
dumneavoastra. Va rog sa exemplificati, pentru ca aduceti o ofensa grava unor
categorii largi de populatie, acei care, dimpotriva, motivati religios, sint in
subsidiaritate sint de folos statului si societatii. Nu se poate sa va
permiteti de la tribuna centrala a Parlamentului asemenea afirmatii, pentru ca
riscati sa dezlantuiti o serie de critici intemeiate la adresa politicii
dumneavoastra nu intotdeauna adecvate in domeniu.
Acesti oameni au o contributie valoroasa si
ea trebuie pretuita. N-am auzit nici un cuvint de lauda la adresa lor. Tocmai
ei vor fi loviti, daca va fi promovat acest proiect de lege, in formula pe care
o propuneti dumneavoastra. De aceea v-am indemnat la o abordare nuantata. Va
obliga si legea, si bunul simt, si logica situatiei. In situatia in care
domeniul este subfinantat, trebuie sa fim atenti la orice nuanta. Sa admitem
subsidiaritatea, sigur cu control, cu licentiere, cu asigurarea calitatii
asistentei medicale in domeniu, dar cu costuri mai mici si cu cuprinderea unei
zone cit mai largi in societate. Aceasta dumneavoastra nu vreti sa faceti.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.3.
Domnul Victor Stepaniuc:
Multumesc, domnule Presedinte.
Stimati colegi,
Eu vrea sa va atrag atentia ca acest
proiect a venit de la Guvern inca in anul 2004, in toamna anului 2004. In jurul
acestui proiect au avut loc foarte multe discutii si in cadrul ministerului, si
in cadrul Guvernului, si in cadrul comisiilor parlamentare, si deci in rindul
unor deputati. Sint interese foarte mari aici. Interesele sint foarte mari,
deoarece, in cele din urma, noi toti vrem ca situatia in ocrotirea sanatatii sa
fie mai buna, dar nu vedem niste lucruri evidente, pe care le-au vazut organizatiile
internationale.
Organizatia Mondiala a Sanatatii a atras
atentia Republicii Moldova asupra acestei probleme, ca, in aceeasi institutie
de stat, unde trebuie sa lucreze colectivul respectiv, unde trebuie sa fie
ordine, unde trebuie sa fie disciplina, unde trebuie sa fie un program, in
aceeasi institutie activeaza o institutie privata. Si se dovedeste ca o buna
parte a colectivului, care lucreaza in institutia de stat, lucreaza paralel si
institutia privata in aceleasi ore de program.
Problema a doua, problema farmaciilor.
Dumneavoastra intrati in orice policlinica sateasca si o sa va convingeti ca,
de obicei, farmacia tine concret de conducere sau de personalul acestei
policlinici. Noi taman ca trebuie sa vorbim de concurenta loiala, in sensul ca
trebuie sa fie si farmaciile de stat, sa functioneze organizat. In cazul de
fata ele nu functioneaza organizat.
Mai mult decit atit, nu trebuie sa invinuim
medicii si ar fi un pacat daca de la acest microfon as spune, dar atunci cind i
se indica concret: duceti-va dumneavoastra si cumparati medicamente de la
farmacia care sta in coastele, in aceeasi cladire, este o farsa. Atunci noi
care ordine vrem sa facem? Va indemn sa facem ordine. Eu cred ca acest proiect
trebuie votat in prima lectura.
Daca trebuie de concretizat ceva pentru
lectura a doua, va indemn s-o facem. Fiindca trebuie sa fim de acord cu unele
argumente aduse, cum ca in unele locuri in republica sint si o parte din
cladiri care nu sint folosite rational sau indeobste nu sint folosite. Adica, ele
acum sint pustii. Dar aceasta este absolut alta problema.
Este caz absolut flagrant cind noi am
adoptat impreuna cu dumneavoastra, in 2003, o Hotarire a Parlamentului si am
spus ca toate institutiile private trebuie scoase in afara, ca sa fie ordine
acolo. Si, totodata, legislatia, insasi legea spune contrarul. Sint cazuri de
judecata, se judeca pacientii, au cistigat judecata si nu pot, pina la urma, sa
execute aceasta hotarire judecatoreasca din cauza ca hotarirea Parlamentului si
insasi legea vin in contradictie.
In cazul de fata, vreau sa va spun ca,
totodata, o si aduce in concordanta hotarirea de la 2003-2004 cu acest proiect
de lege. Va indemn sa votam in prima lectura si terminam discutiile, fiindca
ele sint foarte evidente. In cazul de fata nu se face in dauna sectorului
privat, pur si simplu, se reglementeaza ca el sa functioneze, evident, si in
conformitate cu legea si cu rigorile care sint.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Inainte de a continua, am o intrebare
pentru colegii care sint la microfoane. Ceea ce-a mentionat domnul Stepaniuc,
eu cred ca este o idee foarte rationala sa mergem in prima lectura cu acest
proiect de lege, iar pentru a doua lectura sa se gaseasca toate nuantele si
toate elementele precise in acest context. De ce am intrebat? Asa o abordare
necesita sau insistati in continuare la interventia la microfon? Da sau nu? Da.
Bine.
Microfonul nr.2.
Doamna Galina Balmos:
Multumesc, domnule Presedinte.
Stimati colegi,
As vrea sa continuu gindurile expuse de
colegii nostri, dar si sa ma pronunt asupra unui moment. Pentru ca totdeauna
colegii incearca sa dea apreciere celor ce spun deputatii si nu consider ca
este corect sa apreciem ceea ce vorbesc colegii, ci sa ne expunem, pur si
simplu, punctul de vedere si sa nu vedem cine vorbeste mai superficial si cine
mai de fond.
As spune urmatoarele. Noi, pina acum, am
abordat problema prin prisma mai mult a medicilor si a serviciilor calitative
in aceste institutii medico-sanitare publice, dar nicidecum n-a vazut si al
doilea moment – momentul pacientului, atunci cind pe acelasi spatiu, in cadrul
institutiei medico-sanitare publice avem activitatea institutiei
medico-sanitare publice si a celei private si pacientii care vin intr-un spital
public si necesita serviciile respective si vad alaturi absolut altfel de
serviciu, alt tratament si alta calitate din punctul de vedere a paturilor, a
unor conditii deosebite in comparatie cu ceea ce putem noi astazi pune la
dispozitia pacientului... este in acelasi spatiu.
Al doilea moment. Este o discriminare,
consider eu, din start, a pacientului care vine in aceasta institutie si vede
diferite standarde, sa zicem asa.
Al treilea moment. Sintem absolut pentru
aceasta medicina privata si pentru calitate in medicina, si pentru existenta
ei, dar in afara spatiului institutiei medico-sanitare publice. Ea are dreptul
la activitate, la viata, la concurenta loiala, dar in afara acestor institutii
medico-sanitare publice finantate de stat alaturi ca alternativa.
Si urmatorul moment. Este vadit si
incontestabil ceea ce s-a spus anterior, ca statul, intr-adevar, a majorat
substantial alocarile in domeniul medicinii, dar nu este indestul si aceste
calitati, si aceste necesitati sint in crestere si noi totdeauna din ceea ce
putem, din posibilitatile noastre vom aloca in continuare acestui segment
investitiile, alocatiile necesare, alocatiile financiare.
Eu va multumesc si consider ca este necesar
sa sustinem acest proiect de lege si sa vedem si acele interese meschine care
sint puse la baza infiintarii anumitelor institutii private pe teritoriul
institutiilor publice.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.5.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Multumesc, domnule Presedinte.
Domnule viceministru,
Eu cred ca noi, in general, trebuie sa ne
gindim la conceptul prestarii de servicii medico-sanitare in Republica Moldova.
Fiindca n-ar trebui sa ne promovam noi in continuare in niste standarde joase
de calitate, pe care noi astazi le putem asigura, in loc sa cream conditii ca
sa dezvoltam niste servicii competitive.
N-ar fi mai bine, de pilda, ca in mai multe
tari, am fost cu doamna Gudumac impreuna in SUA si acolo este foarte clar,
cladirea spitalului, echipamentul in acest spital este al institutiei publice
si medicul licentiat arendeaza aceste cladiri si acest echipament si presteaza
servicii, si incaseaza bani de la companiile de asigurare in medicina.
Si atunci este clar ca noi dezvoltam o
medicina competitiva cu medici calificati si cu servicii calitative pentru acei
care doresc aceste servicii sau necesita aceste servicii. Dar acum noi il
impunem pe cetatean sa mearga la institutie, fiindca acolo se finanteaza, dar
dincolo nu se finanteaza si el nu poate alege. N-ar fi mai bine sa mergem pe
alta cale decit sa excludem institutiile private din incinta institutiilor
publice? Sa schimbam conceptul prestarii serviciilor.
Domnul Boris Golovin:
Aceasta este alta modalitatea. Vasazica,
institutia privata si propunerea pe care o inaintati dumneavoastra de a arenda
spatiul in institutia publica, unde dumnealui lucreaza pina la ora 15.00, dar
dupa ora 15.00 sa arendeze acest spatiu, acestea sint lucruri diferite. Noi
vorbim despre excluderea institutiilor medico-sanitare private din cadrul
institutiilor medico-sanitare publice. Dar aceasta este alta forma de
conlucrare cu medicii.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Domnule viceministru,
Eu n-am propus ca el sa lucreze pina la ora
15.00 in institutia publica si dupa 15.00 sa arendeze. Eu am vorbit despre
aceea ca institutia medicala este o unitate de business, adica este cladirea,
este utilajul, echipamentul, aceasta apartine, eu stiu, municipiului sau
statului s.a.m.d., medicul este privat si el, fiind licentiat in aceasta
institutie, are dreptul sa arendeze cladirea, sa arendeze echipamentul si sa
acorde servicii. Si atunci noi dezvoltam competitia pentru un medic calificat.
Dar nu acum noi dam in spitalul raional, pur si simplu, banii, fiindca ele este
si trebuie sa existe. Sint medici de familie si ei trebuie sa trimita acesti
pacienti la spitalul, intii, raional si pe urma ii trimite mai departe, atunci
cind pacientul moare.
Eu va spun un caz din Balti. A stat o
pacienta 3 saptamini cu intestinul perforat si n-a fost trimisa in Chisinau,
fiindca spitalul trebuia sa-si iee banii de la Casa de Asigurari Medicale si
aici, in Chisinau, au scos-o din gura mortii la Spitalul municipal nr.1. Iata
ce se intimpla acum la noi in sistemul nostru de medicina.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.3.
Domnul Iurie Stoicov:
Multumesc, domnule Presedinte.
Domnule Presedinte,
Eu cred ca sint clare si sint conturate de
acum doua pareri asupra acestui proiect de lege. O parere care apara interesele
acestor institutii publice. Noi consideram ca ale statului, ale pacientului si
ale unor medici, fiindca eu dispun de informatii ca un sir de medici-sefi chiar
raionali au in incinta spitalului raional aceste farmacii proprii. Si s-a spus,
de acum, care e metoda, da indicatii medicilor sa scrie anume din acele
farmacii medicamente si mai scumpe si, poate, de calitate mai joasa.
A doua intrebare tine de faptul ca, parerea
mea, sint si interese in aceasta discutie si in interesul unor deputati, care,
numaidecit, vor sa apere aceasta idee, care, spre regret, este facut in stil
moldovenesc, cum se face la noi. Fiindca aceasta medicina privata este, exista
si trebuie sa existe si noi o sustinem, dar ea nu trebuie sa fie facuta din
contul bugetului si din contul pacientilor. Se ajung pina la lucruri stranii,
in genere, ca se impart pacientii.
Se duce o femeie gravida cu niste probleme
mai serioase si n-o primeste la acea privata, i se spune: ridica-te cu un etaj
mai sus la proprietatea publica. Iata aceste probleme noi vrem sa le excludem.
Domnule Presedinte,
In legatura cu aceasta, eu cred ca sint
clare de acum pozitiile noastre. Trebuie sa votam acest proiect de lege, care o
sa-l sustina – bine, care nu – sint problemele lor.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Rog putina liniste. Acei care ii vad la
microfon, cu exceptia unuia, deja au avut, cel putin, doua interventii. Deci,
daca sint intrebari catre domnul ministru, va ofer cuvintul. Daca nu, va
inscrieti la luare de cuvint inainte de procedura de vot. Intrebari pentru
raportor sint? Nu sint.
Domnule viceministru,
Rog sa luati loc.
Rog comisia.
Doamna Valentina Buliga:
Mult stimate domnule Presedinte,
Stimati deputati,
Proiectul de Lege pentru completarea
articolului 4 din Legea ocrotirii sanatatii nr.411-XIII din 28 martie 1995 a
fost discutat de multe ori in Comisia pentru protectie sociala, sanatate si
familie si vreau sa mentionez urmatoarele.
Comisia pentru securitatea nationala,
aparare si ordinea publica considera inoportuna examinarea si adoptarea
proiectului de lege. Comisia juridica, pentru numiri si imunitati, Comisia
pentru politica externa si integrare europeana si Comisia pentru administratia
publica, ecologie si dezvoltarea teritoriului sustin inaintarea proiectului de
lege pentru dezbateri sau examinare in sedinta in plen a Parlamentului.
Celelalte comisii parlamentare permanente sustin examinarea si adoptarea
proiectului de lege, inaintind unele obiectii si propuneri.
Comisia sesizata in fond confirma ca,
conform unor date operative ale Ministerului Sanatatii si Protectiei Sociale,
in institutiile medico-sanitare publice nu sint utilizate incaperi cu suprafata
de circa 177 mii de metri patrati, inclusiv incaperi auxiliare cu suprafata de
26 mii de metri patrati.
Totodata, adoptarea acestui proiect de lege
va impune rezilierea neconditionata a contractelor existente intre institutiile
medico-sanitare publice si cele private. Pornind de la cele expuse, comisia, cu
majoritate de voturi la sedinta din 8 iunie 2006, a propus respingerea
proiectului de lege sub nr.3210 din
24 septembrie 2004.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc.
Intrebari pentru comisie? Nu sint.
Va multumesc, doamna presedinte al comisiei.
Deci, in aceste conditii, au fost evocate,
au fost propuse doua optiuni referitoare la acest proiect de lege. Comisia a
propus respingerea, eu rog atentie. Si a fost evocata o propunere alternativa
ca acest proiect sa fie astazi aprobat in prima lectura. In modul in care
aceste propuneri, conform normelor de procedura, au fost inaintate, voi supune
votului pentru inceput, eu va rog mult sa nu ma invatati.
Multumesc foarte mult.
Memoria la aceasta virsta e buna. Deci,
propunerea comisiei care vizeaza respingerea acestui proiect. Cine este pentru
sustinerea propunerii comisiei de a respinge proiectul, rog sa voteze. Rog
sa-mi fie anuntate rezultatele pentru precizie.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 0.
Sectorul nr.2 – 10.
Sectorul nr.3 – 22.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc.
32 de voturi.
Deci, acest rezultat nu face ca propunerea
data sa intruneasca conditiile necesare ca aceasta sa fie acceptata.
Urmatoarea propunere care a fost inaintata
viza aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.3210. Supun votului
aceasta propunere. Cine este pentru aprobarea proiectului de Lege nr.3210 in
prima lectura, rog sa voteze.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 27.
Sectorul nr.2 – 29.
Sectorul nr.3 – 1.
Domnul Marian
Lupu:
57 de voturi. Cu 57 de voturi proiectul de
Lege nr.3210 este aprobat in prima lectura.
Stimati colegi,
Avansam pe calea examinarii subiectelor,
n-au ramas multe, rog putina rabdare.
Proiectul de Lege nr.1524 pentru
modificarea si completarea Codului penal si Codului cu privire la
contraventiile administrative. Un grup de deputati
initiatori. Cine prezinta? Doamna Buliga?
Domnul Ivanov, va rog.
Domnul Dumitru Ivanov:
Stimate domnule Presedinte,
Stimati deputati,
Proiectul de Lege nr.1524 contine niste
prevederi ce tin de niste schimbari, se propun niste schimbari in Codul penal
si in Codul cu privire la contraventiile administrative vis-a-vis de
activitatea sindicatelor din Republica Moldova, prevederi care, legitim,
trebuiau demult-demult facute si introduse, dat fiind faptul ca doua articole
din legea sindicatelor stipuleaza: acei care amesteca flagrant activitatii
sindicatelor trebuie sa poarte raspundere si penala in aceeasi masura.
Deci, pasul urmator nu s-a facut,
prevederile Legii sindicatelor au ramas acolo si schimbari in Codul penal si in
Codul contraventiilor administrative nu s-au facut. Si deoarece prevederile
care sint aici exista in Codul penal, dar nu exista cuvintul, in genere nu se
vorbeste nimic despre sindicate, de regula, in instantele de judecata nici nu
se accepta discutia vizavi de tema.
Problema este si eu nu vreau sa fac multa
desfasurare aici, dar am s-o zic la sfirsit, avem cazuri foarte clare unde
administratia publica locala si nu in ultimul rind cea centrala metodic se
amesteca in treburile sindicatelor, obligindu-i sa faca ceea ce ei nu trebuie
sa faca.
Si eu cred ca, intr-un stat democrat, pe
care noi vrem sa-l construim, nu trebuie sa existe o asemenea situatie. Au fost
martori si niste colegi de ai mei cind ne-am intilnit cu deputatii europeni,
care vor sa ne invete sa construim un stat democratic, si am pus intrebarea: ce
faceti dumneavoastra cu sindicatele atunci cind ele nu asculta puterea? Si el
m-a intrebat: dar ce intrebare e aceasta? Ce trebuie sa facem? Ele isi fac
datoria lor. S-a mirat mult ca la noi este o alta situatie, se atesta o alta
situatie.
Am fost martor de multe ori in prezent cind
administratia publica locala, la dispozitia administratiei publice centrale, a
sucit miinile mai multor directori de scoli sa paraseasca sindicatele si sa
treaca la alt sindicat care actualmente este loial puterii.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Intrebari pentru colegul nostru?
Microfonul nr.3.
Domnul Vladimir Eremciuc:
Domnule Ivanov,
Spuneti-mi, va rog, de ce ati subliniat vreo
doua ori, ca administratia centrala apasa, daca este vorba despre colectivele
pedagogice care spuneti ca de acum au schimbat sindicatul? De ce atunci nu au
schimbat medicii?
Domnul Dumitru Ivanov:
Aici dumneavoastra cunoasteti.
Domnul Vladimir Eremciuc:
Eu va dau exemple in raionul Ocnita. Medicii
au trecut in “Solidaritate”, scuzati, pedagogii, dar medicii au ramas acolo.
Cine i-a influentat pe dinsii?
Domnul Dumitru Ivanov:
Domnule deputat,
Eu va explic.
Domnul Vladimir Eremciuc:
Despre care democratie dumneavoastra vorbiti
daca s-a strins colectivul de medici, daca au luat hotarire ca vor sa treaca in
“Solidaritate” si ei au adus exemple de ce vor si atit. Atunci care e
influenta, despre care influenta vorbiti dumneavoastra?
Domnul Dumitru Ivanov:
Domnule deputat,
Eu va explic. Va spun multumesc de intrebare
si eu inteleg care a fost influenta. Eu am fost prezent in Ocnita, cum au fost
transferate colectivele la “Solidaritate”. Am fost prezent de fata acolo si a
fost o gluma, unde s-au adunat toti directorii de institutii si de gradinite si
carora li s-au sucit miinile si ei s-a spus: nu treceti, o sa va cautati de
lucru.
Eu am fost prezenta acolo. La adunarea aceasta
de constituire a fost prezent vicepresedintele raionului si seful directiei de
invatamint.
Domnul Vladimir Eremciuc:
Eu, scuzati, de aceea si v-am pus intrebarea,
caci stiu, dumneavoastra ati fost in raionul Ocnita.
Domnul Dumitru Ivanov:
Da, am fost prezent.
Domnul Vladimir Eremciuc:
Si eu, ca deputat raspunzator de raionul
Ocnita, n-am fost acolo si ca primul secretar al partidului tot n-am fost
acolo, si ca reprezentant.
Domnul Dumitru Ivanov:
Ei, n-ati fost da ati organizat celelalte.
Domnul Vladimir Eremciuc:
Numai a asistat si gata. Da despre care
influenta dumneavoastra vorbiti daca spuneti asa, de sus, cine au fost
reprezentanti de la Guvern, de la partidul de mai sus, cine a fost?
Domnul Dumitru Ivanov:
Domnule deputat,
Dumneavoastra stiti foarte bine cine a
organizat lucru acesta acolo. Si eu acolo, va spun, ca si 2 colegi de institut,
care au facut catanie cu mine 5 ani la institut si mi-au spus foarte clar, ne-a
chemat si ne-a spus presedintele raionului: n-o sa treci colectivul la
sindicatul “Solidaritate”, o sa-ti cauti de lucru.
Domnul Vladimir Eremciuc:
Ýòî òå âàì ãîâîðèëè, êîòîðûå íå äàëè èì ðàáîòàòü, ïîòîìó ÷òî
îíè íå ðàáîòàëè ýôôåêòèâíî. Ñåé÷àñ, ïîæàëóéñòà, ïðîôñîþç íàðîäíîãî îáðàçîâà-íèÿ, ïîñìîòðèòå, ÷òî äåëàþò â Îêíèöå.
Äîêóìåíòèðóéòå ñ òåìè, ÷òî áûëî ðàíüøå è ÷òî ñåé÷àñ.
Domnul Dumitru Ivanov:
Âîò ñåé÷àñ îíè íè÷åãî íå äåëàþò.
Domnul Vladimir Eremciuc:
À îáèæåííûå âñåãäà ñêàæóò òàê.
Domnul Dumitru Ivanov:
Actualmente, intr-adevar, nu fac nimic acum.
Eu stiu foarte bine cum o sa votati dumneavoastra, dar eu vreau sa stiti, sa
auziti, sa spuneti ca toate lucrurile acestea se stiu foarte clar, cine face si
cum face. Si daca cineva se indigneaza eu nu vreau sa... as enumera vreo 10
persoane care se afla aici, in Parlament, care se ocupa nemijlocit de chestia
aceasta.
Domnul Marian Lupu:
Alte intrebari?
Domnul Dumitru Ivanov:
Daca vreti pina la urma.
Domnul Marian Lupu:
Nu sint.
Va multumesc, domnule Ivanov.
Eu va rog mai repede, da.
Microfonul nr.4.
Domnul Ion Varta:
Multumesc, domnule Presedinte.
Domnule Ivanov,
Vreau sa va intreb: in ce masura ati reusit sa
studiati experienta internationala si daca in acest context nu vi se pare cam
blinde pedepsele pe care le preconizeaza acest proiect de lege. Poate trebuiau
sa fie un pic mai severe, daca, eventual, ati studiat experienta
internationala, care este alta pedeapsa pe care ati sesizat-o, luind cunostinta
de experienta altor tari?
Domnul Dumitru Ivanov:
Domnule deputat,
Eu am studiat situatia data in mai multe tari,
daca vreti, Belgia, Italia, Franta, Ungaria. Nu exista astfel de probleme in
Europa. Sindicatele au menirea lor si organizeaza legitim si actiuni de protest
si celelalte, si nimeni din putere nu se amesteca in activitatea lor. Noi
sintem o tara deosebita in acest domeniu.
Domnul Ion Varta:
Deci, chiar si tarile care au iesit din
acelasi lagar comunist, fostul imperiu sovietic.
Domnul Dumitru Ivanov:
Nu, cam se mai sucesc miinile in spatiul
ex-sovietic se mai sucesc miinile unor lideri si nu numai. De exemplu, in
Belorusia, la noi se intimpla cam asa, in Belorusia este interzis in genere
orice initiativa a sindicatului impotriva, deci, puterii. Acolo, una doua si
s-au schimbat toti liderii fortat, benevol, fortat. Iata, putem sa luam
exemplu.
Domnul Ion Varta:
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Alte intrebari? Nu sint.
Va multumesc, domnule Ivanov.
Rog comisia, domnul Turcan.
Domnul Vladimir Turcan:
Onorat Parlament,
Proiectul de lege initiat de catre un grup de
deputati stipuleaza completarile Codului penal si Codului cu privire la
contraventiile administrative. Deci, in rezultatul examinarii acestui proiect
de lege, comisia a constatat ca proiectul de lege a fost avizat pozitiv de
catre 6 comisii permanente ale Parlamentului.
Totodata, Guvernul considera inoportuna
adoptarea proiectului nominalizat, deoarece dispozitivul normelor este formulat
foarte general, ceea ce nu permite determinarea cu exactitate a actiunilor
prejudiciabile care constituie infractiune sau contraventie.
Directia juridica, Institutul de Reforme
Penale, Curtea, Catedra de Drept Penal a Universitatii de Stat din Moldova,
Confederatia Nationala a Patronatului din Republica Moldova s-au expus negativ
asupra acestui proiect de lege.
Comisia juridica, pentru numiri si imunitati,
examinind proiectul de lege mentionat, a constatat urmatoarele. Pentru
savirsirea actiunilor enumerate in dispozitia articolului 183, alineatul (1)
din proiect, independent de motiv, raspundere penala, deja este prevazuta
intr-un sir de articole din Codul penal si anume.
Articolul 176 prevede raspunderea penala
pentru incalcarea drepturilor si libertatilor cetatenilor, garantate prin
Constitutie si prin alte legi, inclusiv si dreptul la libera asociere.
Articolele 327, 328 si 331 din Codul penal
prevad raspunderea pentru diferite incalcari prevazute in dispozitia
articolului din proiect.
Totodata, in dispozitia articolelor
specificate se regasesc toate circumstantele agravante enumerate in acelasi
articol. Pentru persoanele fizice sint perfect aplicate articolele 151, 153,
56, 57 etc. din Codul penal.
Cele mentionate confirma ca stipularile la
articolul 183, alineatul (1) din proiect sint de prisos, din care considerente
Comisia juridica propune ca acest proiect de lege sa nu fie acceptat.
Nu poate fi acceptata si propunerea din
proiectul de Lege pentru completarea Codului cu privire la contraventiile
administrative cu un nou articol 415, deoarece cuprinsul dispozitiei
acestui articol este stipulat in linii generale, ceea ce iarasi nu va permite
determinarea aspectului obiectiv si subiectiv, deci, latura subiectiva a cestei
contraventii.
Este cazul de mentionat ca actualmente,
comisia lucreaza asupra proiectului Codului contraventional, pe care il
pregateste pentru lectura a doua. In acest proiect de lege este un articol –
67, care prevede inclusiv unele prevederi stipulate in proiectul dat. De aceea,
noi ne adresam domnilor deputati, autorilor acestui proiect, ca dumnealor sa
participe activ la pregatirea acestui proiect pentru ca unele din idei expuse
astazi de catre unii din autori, sa fie luate in considerare.
As vrea sa mentionez inca un moment. In cadrul
sedintei comisiei, noi am audiat foarte atent toate argumentele expuse de catre
colegul nostru, deputatul Ivanov. Deci, faptele care, faptele incalcarii
legislatiei si nereactionarea adecvata din partea organelor de drept la aceste
fapte, deci, a trezit asa o idee ca, in cadrul comisiei, sa fie inclus un punct
in planul activitatii comisiei, ca sa fie organizate audieri referitoare la
modalitatea aplicarii prevederilor actuale care sint si in Codul penal si in
Codul contraventional, deci, de catre organele de drept, ceea ce se refera
inclusiv la respectarea drepturilor sindicatului.
Tinind cont de cele mentionate, Comisia
juridica, pentru numiri si imunitati propune ca proiectul de Lege nr.1524 sa fie
respins.
Domnul Marian Lupu:
Intrebari pentru comisie?
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Buliga:
Domnule presedinte al comisiei,
Imi pare rau ca trebuie sa va contrazic in
calitate de coautor al acestui proiect de lege, dar vreau sa expun citeva
argumente, in care nu sint de acord cu raportul prezentat al comisiei
dumneavoastra.
In primul rind, cred ca nu este bine ca nu ati
tinut cont de faptul ca acest proiect de lege a fost sustinut de 6 comisii
parlamentare permanente.
Din al doilea motiv, ca Directia juridica nu a
respins proiectul de lege, dar a spus ca oportunitatea adoptarii proiectului de
lege tine, este la discretia Parlamentului.
Avizul Guvernului se refera doar la articolul
1 din proiect, ce vizeaza Codul penal, fara a se referi la articolul 2 ce tine
de modificarea Codului cu privire la contraventiile administrative, care, cu
parere de rau, il asteptam deja de un an de zile inca cind am adoptat proiectul
privind drepturile Inspectiei muncii cu un an in urma deja se spune ca este acest
proiect de lege, dar eu nu stiu, nu l-am vazut inca.
Spre deosebire de asociatiile obstesti, care
reiese din avizul Guvernului, vreau sa spun ca sindicatele dispun de suport
constitutional. Si anume articolul 42 din Constitutie, care garanteaza dreptul
la asociere in sindicate, inclusiv prin tragerea la raspundere penala si
administrativa in caz de incalcare.
Sindicatele, spre deosebire de alte asociatii,
sint protejate de dreptul international la care Republica Moldova face parte si
n-o sa le enumar pentru ca dumneavoastra le cunoasteti.
Ulterior, articolul 37 din Legea sindicatelor
prevede expres raspunderea penala si administrativa pentru incalcarea
drepturilor sindicatelor, fapt legal ce impune necesitatea concretizarii
raspunderii respective in codurile mentionate.
Totodata, privind Codul penal, referirea la
articolul 176 nu este justificata, deoarece acest articol se refera la
incalcarea egalitatii in drepturi a cetatenilor in dependenta de sex, rasa,
cultura, limba, religie etc., adica la discriminarea in dependenta de
circumstantele invocate la articolul 16 din Constitutie. De asemenea,
discriminarea nu are nimic comun cu incalcarea drepturilor sindicale garantate
de articolul 42 din Constitutie, care atrage raspundere penala ori
administrativa in caz de incalcare.
Referitor la Codul contraventiilor
administrative, deja am spus, cod care inca nu este prezentat in Parlament.
Stimati deputati,
Si as dori ca, in temeiul prevederilor
articolelor 46 si 48 din Regulamentul Parlamentului, sa remiteti acest proiect
de lege, in comisie, spre examinare si sa se pregateasca raportul pentru
sustinerea ulterioara a acestui proiect de lege.
Domnul Vladimir Turcan:
Da, va multumesc.
Eu cred ca ultima declaratie este cam nu prea
democratica. Ce inseamna de a remite ca comisia sa...
Doamna Valentina Buliga:
V-am rugat sa remiteti.
Domnul Vladimir Turcan:
Nu, nu, nu, dumneavoastra ati propus ca, deci,
sa fie votat, ca acest proiect sa fie remis comisiei, pentru ca sa fie adoptat
un, deci, raport pozitiv.
Doamna Valentina Buliga:
Mi-am spus opinia mea ca autor.
Domnul Vladimir Turcan:
Un raport pozitiv. Ei, bine, eu cred ca
problema consta in emotii. Deci, ceea ce se refera la argumentele sau, ma rog,
referinta la articolele respective. Deci, in primul rind, dumneavoastra tot
n-ati luat in considerare avizele comisiilor, raportind...
Doamna Valentina Buliga:
Da nu chiar 6.
Domnul Vladimir Turcan:
Ei, ma rog 6 sau 5, n-are insemnatate, anume
sarcina principala a comisiei sesizate in fond, este de a examina toate
proiectele si toate avizele si de a prezenta rapoarte pornind de la competenta
acestei comisii. Deci, noi de aceea am examinat toate avizele, inclusiv si cele
pozitive. De fapt, spre regret, la noi uneori se intimpla, avizul se considera
pozitiv atunci cind... pur si simplu, spre examinare in plen si atit... Aceasta
la noi se considera ca aviz pozitiv. Totodata, eu deja am mentionat ca este
pozitia si avizul Guvernului, sint pozitiile si organizatiilor
nonguvernamentale, care, fara doar si poate, au tinut cont si de actele
internationale.
De aceea, problema este foarte si foarte
clara. Este vorba de un drept al cetateanului la asocierea libera, drept
garantat de Constitutie. Acest drept este aparat in Codul penal si in Codul
contraventional. Altceva, ca dumneavoastra doriti, prin aceasta initiativa
legislativa, ca sa fie special, expres stipulat ca este vorba de apararea
dreptului la asocierea anume in sindicate. Eu cer scuze, cite organizatii
obstesti avem noi inregistrate astazi in tara?
Si daca noi, in Codul penal sau in Codul
contraventional, vom introduce raspunderea respectiva pentru incalcarea
drepturilor cetateanului la asocierea si in aceste organizatii, atunci va fi
nevoie ca noi sa adoptam un Cod penal special numai pentru organizatiile
obstesti. De aceea, si este un articol special care, deci, prevede in Codul
penal raspunderea penala. Printre altele, acest cod a fost expertizat de catre
Consiliul Europei si la acest capitol, la acest articol n-a fost nici o
obiectie.
Referitor la Codul contraventional. Da,
intr-adevar, actualmente, spre regret, din cauza ca acest lucru este foarte si
foarte anevoios, chiar si complicat, da chiar si problema atragerii unor
experti... Da, problema e ca acest lucru trebuie sa fie finantat, in sfirsit au
fost gasite sursele respective si eu sper ca, pina la sfirsitul sesiunii,
dumneavoastra o sa adoptati varianta care va fi propusa pentru lectura a doua a
Codului contraventional.
In acest cod, eu deja am mentionat, este
prevazut si un articol special – articolul 67. Ma rog, toate gindurile,
propunerile, ideile pe care le aveti, noi sintem deschisi pentru discutii.
Poftim, deci, inaintati pentru ca sa fie perfectat acest articol.
Actualmente, pur si simplu, si tinind cont de
aceste considerente, pe care eu deja le-am enumerat si de raportul si raspunsul
dumneavoastra, noi consideram ca aceasta initiativa nu poate fi acceptata.
Dar problema, din punctul de vedere al
incalcarii drepturilor, cred ca exista. Problema e ca organele de drept nu
intotdeauna deci reactioneaza adecvat, noi de aceea si am acceptat in sensul
acesta propunerea domnului Ivanov, ca sa audiem special, deci, in cadrul
comisiei, situatia creata si rezultatele acestor... chiar va invitam si pe
dumneavoastra personal.
Doamna Valentina Buliga:
Va multumesc, domnule Turcan.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.5.
Domnul Vlad Cubreacov:
Multumesc.
Stimate domnule presedinte Turcan,
S-ar parea ca decizia comisiei dumneavoastra
se sprijina pe o anumita logica. Dumneavoastra insistati asupra suficientei
prevederii cu caracter general din Codul cu privire la contraventiile
administrative si Codul penal.
In acelasi timp, autorii au logica lor care nu
contravine logicii comisiei. Este vorba de dezvoltarea si completarea cadrului
legislativ prin prevederi speciale. Dumneavoastra cunoasteti, este principiul
universal acceptat, este un principiu general de drept, ca o prevedere speciala
are preeminenta in raport cu o prevedere generala care poate fi foarte vaga si
sa ridice probleme la aplicare.
De aceea, avem cazuri chiar in Republica
Moldova si legate de dreptul acesta fundamental de asociere. Tara noastra a
fost condamnata in cazul Mitropoliei Basarabiei. Erau specificari generale ca
incalcarea drepturilor religioase se sanctioneaza in conformitate cu legislatia
penala si administrativa si doar atit. Nimeni nu a fost tras la raspundere, a
trebuit sa platim bani din buzunarul nostru sa ne facem de rusine pentru ca s-a
dovedit in exterior ca un drept fundamental, cum este acel de asociere, a fost violat
grav timp de 10 ani.
Acum dumneavoastra recunoasteti ca aceste
drepturi sint incalcate, avem cazuri. Deci autorii, prin initiativa lor de
introducere a unei modificari cu caracter special, doresc doar sa raspunda unei
probleme reale pe care o avem in societate si care, daca nu sintem atenti, s-ar
putea sa se soldeze cu condamnari ulterioare la Curtea Europeana a Drepturilor
Omului a tarii noastre.
De aceea, fiind vorba de un drept fundamental,
vreau sa va intreb, ati incercat dumneavoastra, comisia sesizata in fond, sa
atrageti atentie Biroului permanent sau daca ati pus problema la Biroul
permanent a trimiterii acestui proiect spre avizare la Consiliul Europei pentru
ca eu sint convins, fiind vorba de un drept fundamental, eu sint convins ca
avizul ar fi fost pozitiv si Consiliul Europei ar fi salutat includerea in
cadrul nostru legislativ a unei asemenea prevederi speciale.
Daca nu ati facut acest lucru, vrem sa stim
care au fost motivele care v-au retinut sa actionati in aceasta maniera.
Domnul Vladimir Turcan:
Va multumesc.
Ceea ce se refera la problema expertizarii
proiectului in cadrul Consiliului Europei, pornind de la motivele si
argumentele pe care noi le-am expus astazi si am discutat la sedinta comisiei,
deci, comisia nici n-a pus in dezbatere necesitatea trimiterii acestui proiect
le expertizare.
Eu cred ca aceleasi intrebari de genul
acesta pot fi inaintate fata de toate comisiile si toate comisiile care sint
sesizate in fond, cred ca, pornind de la rezultatele examinarii, iau si decizia
respectiva. Noi, actualmente, spuneam, avem un sir de proiecte de legi care,
dupa aprobarea in prima lectura, chiar vom propune sa fie expertizate. Aceasta
e si problema.
Acum referitor la problema coraportului
legilor speciale si generale. In primul rind, notiune de felul acesta nici nu
exista. Noi, pur si simplu, asa din punct de vedere teoretic, numim lege
speciala si legea generala. Avind in vedere, clar ca, aspectul intrebarilor
care sint reglementate. Si, in sensul acesta, eu sustin aceasta notiune.
Dar Legea sindicatelor in cazul dat este o
lege generala pentru problema raspunderii. Asa. Codul penal si Codul
contraventional sint legile speciale anume pentru a prevedea raspunderea
respectiva. Daca noi vom merge pe logica intrebarii dumneavoastra, atunci va fi
necesar de a adopta un Cod penal special pentru problema apararii drepturilor
sindicatelor. Un Cod penal special pentru adoptarea, sa spunem, a drepturilor
asociatiilor obstesti sau ale celor religioase s.a.m.d., ceea ce este absolut
irational si alogic, daca vorbim de logica, inclusiv. De aceea, noi am si ajuns
la concluziile celea despre care v-am raportat.
Domnul Marian Lupu:
Da, multumesc, domnule presedinte al
comisiei.
Domnule Ivanov,
De fapt, o foarte mica precizare.
Dumneavoastra ati solicitat cuvintul la acest proiect sau la finele sedintei?
Nu, cind doriti. Eu, pur si simplu, am uitat la ce etapa ati solicitat-o. Daca
doriti, luare de cuvint.
Domnul Dumitru Ivanov:
Domnule Turcan,
Eu va multumesc mult ca ati incercat sa
aduceti niste argumente in favoarea deciziei comisiei, dar toata lumea isi dea
foarte bine seama ca argumente nu sint. Dumneavoastra propuneti sa fie audieri
in comisie. Eu cred ca aceasta este o gluma. Tot asa cum m-ati ascultat si pe
mine in comisie, unde v-am adus niste argumente foarte clare de incalcare
flagranta a legislatiei.
Si eu cred ca nici nu are rost sa faceti
lucrul acesta, ca trebuie sa-i bateti pe acei care sint ai dumneavoastra si n-o
s-o faceti, evident. Va aduc un exemplu foarte clar. Cum spune domnul ca la
Ocnita, ca nu stiu ce... Uitati-va, presedintele sindicatului in Gagauzia, de
alternativa, ii seful directiei de invatamint, ceea ce este incompatibil, este
o absurditate. In Balti este viceprimarul de Balti, sindicat de alternativa.
Da, in Floresti un director de scoala, care este membrul partidului
dumneavoastra. In Ocnita este seful, sindicatul de alternativa este condus de
un inspector scolar, care-i tot de-al dumneavoastra.
Despre ce audieri dumneavoastra puteti sa
vorbiti, cind in flagrant se incalca dreptul omului de a se gasi acolo unde
vrea el. Iata si astazi, in fiecare zi am informatii din Gagauzia, cite un
director, pina si acasa se duc la dinsul, pina il conving si-l obliga sa
treaca. Directorul trece colectivul si aceasta este o realitate.
Si daca dumneavoastra, eu am vorbit cu
fostul ministru Beniuc, care cu o jumatate de ora inainte de a scoate
colectivul din sindicatul nostru, mi-a spus deschis: ba, nu am solutii. Ma
obliga de acolo, din cladirea Parlamentului si trebuie s-o fac. Altfel, a spus,
ma dau afara. Ce mai trebuie, ce argumente mai trebuie sa aduc? Si omul acela
care a facut treaba aceasta stie foarte bine si este aici in sala.
Deci, eu cred ca problema este si ea
continue sa fie. Si cred, stimati colegi, dati sa numim lucrurile pe nume. Daca
dumneavoastra va creati impresia ca sindicatul de alternativa, acei care se
gasesc in acest sindicat, aproape 5 mii de oameni pe care i-ati scos din
sindicatul de baza, unde astazi constituie 147 de mii, daca dumneavoastra
credeti ca aceia toti va cuprind si vor sa va indrageasca, gresiti amarnic.
Si inca un lucru ce tine de o bataie de joc
pe care ati facut-o mare. In fruntea sindicatului de alternativa ati pus un
politist. Invatamintul numai asa merita: sa aiba in fruntea sindicatului un
politist, un fost maior alungat din politie si nu numai, si inchis, da. Uite
aceasta este realitatea.
Si dumneavoastra trebuie s-o stiti, s-o
vedeti. Daca acei din invatamint merita lucrul acesta, inseamna ca
dumneavoastra considerati ca invatamintul, intr-adevar, are aceste merite. Eu
cred ca aceasta atitudine nu este sanatoasa. Si eu va cred ca dumneavoastra. Eu
ma bucur ca, totusi, in unele raioane sint niste presedinti de raioane care se
gindesc ce fac. Ca mie mi-a recunoscut si un presedinte de raion. Ma intreaba
cine-i acesta Manea? Zic, liderul de confederatie. Dar acestlant ce vrea de la
mine, in fiecare zi ma suna sa trec sindicatele din invatamint la
“Solidaritate”?
Aceasta este o actiune cu care se ocupa
oameni concreti si eu ii stiu foarte bine si nu numai eu, si dumneavoastra ii
stiti foarte bine. Si cred ca aceasta este o atitudine foarte proasta, fiindca
noi nu mai construim cu dumneavoastra o societate democratica, n-o s-o vedem
niciodata, si nici talpile Europei nu putem sa le vedem. Eu cum am ocazia, le
spun la acei care ii stiu de peste hotare, ca aceasta imixtiune are loc si
continue sa aiba loc. Si imi pare foarte rau ca se face la nivel de stat.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Nu, dumnealui a mentionat ceva? A fost
luare de cuvint.
Microfonul nr.3. Eu va rog foarte succint.
Domnul Vladimir Turcan:
Da, va multumesc.
Eu cu mare stima fata de domnul coleg
Ivanov.
Domnul Ivanov,
Totusi, as vrea sa va atrag atentia, noi la
comisie nu glumim. Altceva, uneori unele glume le examinam, dar nu glumim. Si
cind luam deciziile, noi le argumentam. Argumentele respective au fost
prezentate. Inclusiv eu inca o data subliniez, daca dumneavoastra vorbiti
despre incalcari concrete, atunci nici o problema. Problemele acestea ca
organele de drept n-au reactionat la timp si promt trebuie sa fie audiate. Iata
de ce noi si am inclus in ordinea de zi a comisiei audierile respective. Va
invitam si pe dumneavoastra la aceasta audiere.
Referitor la restul problemei pe care ati
abordat-o, eu cred ca ea mai mult poarta un caracter de lobbysm din partea
dumneavoastra.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Eu simt ca se impune o pauza. Si eu va o
promit imediat dupa acest si urmatorul subiect.
In aceste conditii, au fost propuse doua
optiuni, cea a comisiei pentru respingerea proiectului de Lege nr.1524 si a
fost o alta propunere, inaintata aici, de remitere in comisie a acestui
proiect. Deci, supun votului, conform propunerii comisiei sesizate in fond.
Cine este pentru sustinerea propunerii comisiei de a respinge proiectul de Lege
nr.1524, rog sa voteze. Rog pentru stenograma, sa fiu eu sigur.
Numaratorii:
Sectorul nr.2 – 27.
Sectorul nr.1 – 26.
Sectorul nr.3 – 0.
Domnul Marian Lupu:
53 de voturi “pro”. Deci, proiectul nr.1524
este respins.
Proiectul de Lege nr.2148 privind
interpretarea punctului 5) din nota la anexa la titlul IV al Codului fiscal.
Lectura a doua.
Rog comisia, domnul
Calmatui.
Domnul Valeriu Calmatui:
Onorat Parlament,
Dati-mi voie sa dau citire raportului
asupra proiectului de Lege privind interpretarea punctului 5) din nota la anexa
la titlul IV al Codului fiscal. Comisia a examinat proiectul de lege pentru
lectura a doua si, in contextul avizului Directiei juridice si al
amendamentelor deputatilor, constata urmatoarele.
Proiectul de Lege, adoptat in prima
lectura, propune ca pozitiile tarifare din punctul 5) al notei la anexa la
titlul IV al Codului fiscal referitoare la carburantii utilizati in aviatia
civila sa fie identice cu pozitiile tarifare care corespund carburantilor din
aviatia civila din anexa la titlul IV al Codului fiscal, care sint ajustate la
prevederile nomenclatorului marfurilor.
Totodata, la articolul unic al proiectului
se propune ca, dupa cuvintele “sint identice” de introdus sintagma “in redactia
Legii nr.224-XV din 1 iulie 2004”.
Pornind de la cele mentionate si in
contextul avizului pozitiv al Directiei juridice, comisia propune proiectul de
lege Parlamentului spre adoptare in a doua lectura.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Propuneri pentru lectura a doua, altele
decit cele evocate in raportul comisiei? Nu sint.
Va multumesc.
In aceste conditii, supun votului adoptarea
in lectura a doua a proiectului de Lege nr.2148 in conformitate cu cuprinsul
raportului comisiei sesizate in fond. Cine este pentru, rog sa voteze.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 26.
Sectorul nr.2 – 35.
Sectorul nr.3 – 1.
Domnul Marian Lupu:
62 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.
Proiectul de Lege nr.2148 este adoptat in
lectura a doua.
Stimati colegi,
Eu anunt o pauza la acest moment. Sedinta o
reluam peste 25 de minute la
ora 13.45.
Va multumesc.
P A U Z A
*
* *
D U P A P A U Z A
Domnul Marian Lupu:
Rog numaratorii pe sectoare sa-mi anunte
prezenta in sala. Da, de aici o sa deducem neprezenta.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 21.
Domnul Marian Lupu:
– 21. Multumesc.
Domnule Calmatui,
In sectorul nr.2 citi colegi sint?
Domnul Valeriu Calmatui:
In total sint 22, dintre care 19 sint din
Fractiunea PCRM.
Domnul Marian Lupu:
Asa. Sectorul nr.3 e mai usoara treaba.
Numaratorii:
Sectorul nr.3 – 10.
Domnul Marian Lupu:
53 de persoane sint prezente in sala,
fiindca in sectorul nr.1 se considera si prezidiu.
Stimati colegi,
Continuam sedinta plenului Parlamentului de
astazi. Pe ordinea de zi mai avem doua subiecte in afara de Ora intrebarilor si
interpelarilor.
Proiectul de Hotarire nr.2086 cu privire la
participarea militarilor Armatei Nationale la operatiunile internationale
postconflict cu caracter umanitar. Prezinta Guvernul.
Domnul Coropcean.
Domnul Ion Coropcean – viceministru al apararii:
Stimate domnule Presedinte al
Parlamentului,
Stimati deputati,
Actualmente, conjunctura securitatii
internationale este, in masura primordiala, determinata de operatiunile
pacificatoare, de operatiunile postconflict cu caracter umanitar, care se
desfasoara in multe regiuni ale lumii.
Sarcinile indeplinite de catre militarii
nostri pentru stabilirea pacii si securitatii in Irak confirma totalmente
aportul practic si pozitia ferma a Republicii Moldova in lupta globala cu
terorismul. Si, totodata, sub aspect international, in prezent operatiune
umanitara postconflict in Irak are mandat ONU, Rezolutia Consiliului Suprem de
Securitate ONU nr.1637 din 8 noiembrie 2005.
Participarea tarii noastre la operatiunile
internationale de mentinere a pacii este reglementata, totodata, si de
legislatia in vigoare a republicii noastre si de actele normative.
Prim-ministrul Irakului, Guvernul SUA, Guvernul Irakului au adresat solicitari
ca Republica Moldova sa continuie participarea la operatiunea postconflict cu
caracter umanitar in Irak.
Pentru continuarea participarii la aceasta
misiune, Armata Nationala poate pune la dispozitie si este disponibila sa puna
echipa de deminare cu echipament, asociata de 8 militari si 3 ofiteri de stat-major,
in total 11 militari.
In prezent, acesti militari, din componenta
contingentului preconizat, desfasoara pregatirea speciala corespunzatoare si,
pe principiu benevol, sint gata sa participe la misiune. Termenul de
indeplinire a misiunii va fi 6 luni.
Domnilor deputati,
Ministerul Apararii, Guvernul propun de
acceptat si de permis participarea contingentului militar al Armatei Nationale
in numar de 11 persoane la operatiunea internationala postconflict cu caracter
umanitar in Irak.
Va multumesc pentru atentie.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc, domnule general.
Stimati colegi,
Intrebari pentru seful statului major? Nu
sint.
Va multumesc.
Rog comisia.
Domnul Iurie Stoicov:
Stimate domnule Presedinte al
Parlamentului,
Stimati deputati,
Onorata asistenta,
Comisia pentru securitatea nationala,
aparare si ordinea publica a examinat proiectul de Hotarire a Parlamentului cu
privire la participarea militarilor Armatei Nationale la operatiunile
internationale postconflict cu caracter umanitar in Irak, adoptat de Guvern
prin Hotarirea nr.607 din 29 mai 2006 si inaintat in Parlament pentru examinare
si adoptare.
Proiectul respectiv de hotarire presupune
participarea contingentului Republicii Moldova in numar de 11 militari,
selectati in mod benevol, car indeplinesc serviciul militar prin contract la
operatiuni cu caracter umanitar in Irak pe termen de 6 luni.
Aceasta echipa va fi constituita din 8
militari genisti, care vor avea sarcina de nimicire a obiectelor explozibile si
3 ofiteri de stat major, care vor activa in componenta statului major al
comandamentului fortelor multinationale.
Participarea militarilor Republicii Moldova
la operatiunile internationale cu caracter umanitar este solicitata de
adresarea Prim-ministrului Irakului catre Prim-ministrul Republicii Moldova din
13 aprilie 2006 care a mentionat necesitatea acestor actiuni pentru un viitor
pacific al poporului irakian si crearea conditiilor privind reconstructia
tarii.
Actiunile fortelor multinationale in cadrul
carora va activa contingentul nostru de militari sint reglementate prin
Rezolutia consiliului de Securitate al ONU nr.1637 din 8 noiembrie 2005.
Participarea militarilor nostri corespunde cerintelor Consiliului de Securitate
al ONU, Constitutiei Republicii Moldova si Legii cu privire la fortele armate. In
prezent, 26 de state contribuie cu trupele sale la operatiunile umanitare in
Irak in cadrul fortelor multinationale.
Aportul pe care il aduce Republica Moldova,
prin contingentul sau, in cadrul misiunilor umanitare va intari imaginea
pozitiva a tarii noastre pe plan international in calitate de stat democratic
disponibil de a acorda ajutor umanitar.
Proiectul de hotarire a fost avizat pozitiv
de catre comisiile permanente si de catre Directia juridica. Comisia juridica,
pentru numiri si imunitati a mentionat ca nota la prezentul proiect nu reflecta
clar conditiile care au impus participarea Armatei Nationale la operatiunile
internationale postconflict cu caracter umanitar in Irak.
Este necesar de concretizat si de
identificat initiatorul care a solicitat continuarea participarii Republicii
Moldova la operatiunile internationale postconflict in Irak, ceea ce si contine
prezentul raport al comisiei noastre.
Tinind cont de cele expuse, Comisia pentru
securitatea nationala, aparare si ordinea publica propune examinarea si
adoptarea proiectului de Hotarire mentionat.
Domnul Marian Lupu:
Multumesc.
Intrebari pentru comisie?
Microfonul nr.5.
Domnul Alexandru Oleinic:
Multumesc, domnule Presedinte.
Domnule presedinte Stoicov,
Contingentul militar e plecat?
Domnul Iurie Stoicov:
Contingentul militar, asupra caruia aprobam
astazi hotarire, nu este plecat. Acolo se afla alt contingent de militari care
va fi schimbat prin acest contingent. De fiecare data noi adoptam hotarire
separata.
Domnul Marian Lupu:
In fiecare jumatate de an comandant
separat. Alte intrebari? Nu sint.
Va multumesc, domnule Stoicov.
Stimati colegi,
In aceste conditii, voi spune votului
aprobarea proiectului de Hotarire nr.2086. Cine este pentru, rog sa voteze. Vot
unanim.
Va multumesc.
Proiectul de Hotarire a Parlamentului
nr.2086 este aprobat.
Ultimul subiect pe ordinea de zi. Raportul
privind rezultatele controlului disciplinii militare si legalitatii in Armata
Nationala pe perioada anilor 2004-2005. Proiectul nr.2303.
Inainte de a purcede la audierea,
propriu-zisa, a acestui raport, eu rog, domnule Stoicov, ne propuneti unele
elemente de proceduri de durata in modul in care vom lucra in contextul
examinarii acestui subiect.
Microfonul nr.3.
Domnul Iurie Stoicov:
Da, domnule Presedinte.
Se propune urmatoarea procedura, daca va fi
acceptata de Parlament, raportul comisiei speciale sa fie in jurul a 35 de
minute, mai apoi sa fie audiat raportul domnului ministru al apararii si dupa
aceasta sa fie timp pentru intrebari circa jumatate de ora, eu stiu, cum ne
apreciem.
Domnul Marian Lupu:
Deci, stimati colegi,
Sa incercam in termen cumulativ. Deci, am
efectuat acum calculele, deci, intr-o ora jumatate, termen maxim, acest subiect
sa incercam sa-l dezbatem.
Microfonul nr.5.
Domnul Vlad Cubreacov:
Multumesc, domnule Presedinte.
Stimati colegi,
Onorata asistenta,
Legat de acest subiect de pe ordinea de zi,
trebuie sa remarc urmatoarele. Comisia speciala, la care face trimitere domnul
Stoicov, nu este o comisie creata regulamentar in termenii legii, a
Regulamentului organic al Parlamentului Republicii Moldova. Aceasta este o
comisie creata prin dispozitia domnului Presedinte al Parlamentului Marian Lupu
cu depasirea atributiilor si competentelor legale.
Este un raport care ne-a fost repartizat
abia astazi si noi, ca fractiune, nu am fost solicitati si nici unul dintre
reprezentantii fractiunii noastre nu a fost inclus in componenta comisiei
domnului Stoicov si a domnului Lupu, nefiind aceasta o comisie a Parlamentului
Republicii Moldova.
Amintesc prevederile Regulamentului in
vigoare articolele 32, 33, 34, in plus articolul 14: “In Parlamentul Republicii
Moldova pot exista doar comisii permanente, comisii speciale si comisii de
ancheta.”
Inteleg ca se face trimitere la o comisie
speciala, articolul din Regulament spune clar: “Parlamentul va putea constitui
comisii speciale pentru elaborarea unor acte legislative complexe pentru
avizarea lor sau pentru alte scopuri, indicate in hotarirea de infiintare a comisiei
respective.” Prin aceeasi hotarire se va desemna, la propunerea Biroului
permanent. Deci, inseamna o discutie prealabila si un vot in Birou componenta
nominala a comisiei, precum si termenul in care va fi depus raportul comisiei.
Modul de activitate al comisiei speciale va fi reglementat de presedintele
acesteia in conditiile articolului 14.28.
Deci, trebuie sa constat din pornire, ca
asistam la o ilegalitate, pe de-o parte, la o neglijare a Fractiunii Partidului
Popular Crestin Democrat, ca organ regulamentar legal de lucru in Parlamentul
nostru. Aceasta situatie tradeaza o serie de interese, care sint, in mod
evident, politice si urmaresc stirbirea imaginii Armatei Nationale a Republicii
Moldova.
Vreau sa spun ca este vorba de o initiativa
privata a domnului Stoicov, care manifesta interes exagerat fata de situatia
din Armata Nationala, fara a implica organele de lucru din Parlament, asa cum
obliga legea si Regulamentul. Si nu manifesta acelasi interese, de exemplu, in
cazul Departamentului de Graniceri, pe care il conduce cumnatul sau, domnul
Colenov, in care lucrurile stau foarte prost si in care legislatia este
incalcata la tot pasul. Este o diferenta de atitudine, o incercare de a lovi in
Armata Nationala.
De aceea, propunerea fractiunii noastre,
noi am discutat acest subiect ieri in cadrul fractiunii, este sa eliminam de pe
ordinea de zi acest punct, care nu a fost introdus regulamentar. Noi nu avem un
proiect de hotarire care sa figureze in ordinea de zi, nu exista o discutie a
ultimei sedinte a Biroului permanent la care sa fi fost prezentat acel raport. In
plus, comisia, cum spuneam, este una constituita ilegal, pe la spatele
Parlamentului, prin dispozitia personala a Presedintelui Parlamentului, la
cererea personala a domnului Stoicov, care este interesat politic.
Noi regretam aceasta situatie, dar insistam
asupra eliminarii acestui punct de pe ordinea de zi si revenirea, eventual, la
acest subiect in conditiile Regulamentului Parlamentului pe temeiul legii.
Altminteri, noi vom fi nevoiti sa ne exprimam protestul si sa prasim sedintele
Parlamentului pentru un timp nelimitat in semn de protest fata de atacurile la
care este supusa Armata Nationala a Republicii Moldova de persoane interesate,
incalcindu-se procedurile si legislatia in vigoare.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.3.
Domnul Iurie Stoicov:
Eu numai pot sa regret asupra acestor
aberatii care au fost spuse, incepind cu rudenia care se poate foarte simplu de
dovedit, numai nu stiu cit va costa in judecata chestia aceasta.
Al doilea moment. Ce este legat de
componenta comisiei. Sint de tot 9 membri ai comisiei, dintre care 6 sint
membri ai Comisiei pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica.
De catre Presedintele Parlamentului s-a
propus un lucru foarte bun, s-au introdus reprezentantii Comisiei pentru
drepturile omului, Comisiei pentru protectie sociala, sanatate si familie si
Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati pentru a completa acest control. Si
iata toata intrebarea. Sint deputati in Parlamentul Republicii Moldova, nu sint
din alta parte.
In privinta controlului. Noi efectuam
controale in toate organele de drept si, printre altele, pina la sfirsitul
sesiunii o sa fie examinat si acelasi Departament al Serviciului de Graniceri,
de care dumneavoastra tare va interesati. Aceasta-i chestia. Asa ca, eu
consider ca, pur si simplu, sint niste aberatii care nu au nici un temei nici
juridic, nici argumentat cumva.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.5.
Domnul Vlad Cubreacov:
Multumesc.
Domnule Presedinte,
Eu am o intrebare catre dumneavoastra.
Aceasta comisie speciala nu a fost creata de Parlament. Numai Parlamentul, prin
votul sau exprimat majoritar, cu simpla majoritate a deputatilor printr-o
hotarire, poate crea orice tip de comisie speciala. Nu am avut in Parlament un
asemenea vot. Dumneavoastra nu aveti atributia de a emite dispozitii privind
crearea de comisii speciale.
Pentru noi este mai mult decit socant, in
aceasta situatie asistam la o procedura valabila din punctul de vedere al legii
sau sistam la derularea unui spectacol in spatele caruia stau interese concrete
ale unor persoane, fie ca sint in functia de Presedinte al Parlamentului sau de
presedinte al unei comisii speciale.
Domnul Marian Lupu:
Eu cred ca nu trebuie sa pierdem asa de
mult timp ca sa intelegem un lucru. Dar de unde dumneavoastra ati luat ca
aceasta-i comisie speciala?
Domnul Vlad Cubreacov:
Asa a spus domnul Stoicov adineauri, am
fost atent, s-a intitulat. Atunci ce fel de comisie este? De ancheta? Sau
permanenta?
Domnul Marian Lupu:
Domnule Cubreacov,
Este o comisie care nu pretinde a avea
statutul de comisie speciala, nici nu pretinde a avea statutul de comisie de
ancheta. Deci, este o comisie de control pe care am solicitat-o si vreau aici,
in sala, si pentru toti acei care ne privesc si ne asculta sa mentionez inca un
moment, nu trebuie sa ne precipitam si sa ne grabim sa invinuim colegii in
interese personale si meschine, fiindca acest control a fost discutat,
exercitiul acestui control a fost discutat ca urmare a unei examinari a acestui
subiect la Consiliul Suprem al Securitatii, prezidat de Presedintele Tarii. Noi
am considerat, ascultati pina la sfirsit, ca ar fi un lucru interesant si
pentru Parlament ca aceasta examinare sa continue.
Domnul Stoicov, avind tot dreptul sa
efectueze acest control in cadrul comisiei sale, mi s-a adresat mie. Si eu l-am
rugat pe domnul Stoicov sa mai afilieze la aceasta comisie reprezentanti si din
alte comisii: Comisia pentru drepturile omului, Comisia pentru protectia
sociala, sanatate si familiei s.a.m.d. pentru a avea o viziune mai reprezentativa.
Deci, aceasta comisie nici nu a avut din
start obiectivul sa fie o comisie speciala. Iar la intrebarea dumneavoastra,
cam care ar fi statutul? Domnule Cubreacov, cam acelasi statut, nu prea departe
de acel al grupurilor ad-hoc, pe care noi cu dumneavoastra impreuna cu mare
succes le-am creat si ele functioneaza si pina in ziua de astazi.
Domnul Vlad Cubreacov:
Domnule Presedinte,
Eu citesc ceea ce avem scris negru pe alb:
“Proiect de Hotarire privind rezultatele controlului disciplinii militare si
respectarii legislatiei in Armata Nationala.” Prima propozitie: “Comisia
parlamentara speciala a examinat. Semnat: presedintele Comisiei speciale Iurie
Stoicov”.
Ori este o impostura si persoana se
autointituleaza, isi aroga functiile pe care nu le-a avut. Eu vreau sa stiu
daca Biroul permanent a avut pe masa acest proiect de hotarire? Daca l-a
examinat inainte de propunerea proiectului ordinii de zi?
Cel putin, reprezentantul pe care il avem
noi ca fractiune in Biroul permanent, domnul Iurie Rosca, nu ne-a putut
confirma ieri la sedinta fractiunii discutia la Biroul permanent macar odata pe
marginea unui asemenea subiect. Nici dinsul, ca vicepresedinte al Parlamentului
si ca membru al Comisiei pentru securitatea nationala, aparare si ordinea
publica, nu era in posesia raportului sau a proiectului de hotarire.
De aceea, graba insasi si incalcarea
flagranta a procedurilor in vigoare a legii organice, care este Parlamentul
nostru de functionare, tradeaza, intr-adevar, niste interese? Sau, cel putin,
atrag suspiciunea.
Daca nu exista nici un fel de interese, nu
intelege de ce atita graba? De ce dumneavoastra, ca deputat, nu ati venit cu
initiativa, cu un proiect de hotarire sa cream o comisie speciala si sa urmam
procedurile asa cum ne spune legea?
Eu sint nevoit acum sa actionez si in
temeiul articolului 21 din Legea cu privire la statutul deputatului, care
spune: orice deputat, in momentul in care sesizeaza o ilegalitate, o incalcare
a legii, cum avem aici un exemplu viu pe fata, trebuie sa ceara la fata locului
imediat curmarea acestei ilegalitati.
Domnule Presedinte,
Eu va cer sa curmati aceasta ilegalitate. Si
fac apel catre intreg corpul legiuitor sa nu ne lasam antrenati intr-o asemenea
farsa, pentru a nu prejudicia tocmai interesele statului si ale Armatei noastre
Nationale. Sa fim corecti in proceduri pentru a nu lasa loc de suspiciune ca
avem interese pe fond.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.3.
Domnul Iurie Stoicov:
Multumesc, domnule Presedinte.
Eu vreau sa spun ca acest control s-a
inceput la 14 aprilie 2006. El a fost in vizorul tuturor deputatilor care au
dorit sa stie ce se intimpla in Parlament.
Al doilea moment. Noi nu pretindem ca
aceasta comisie si hotarirea numaidecit sa fie numita Comisie speciala. Este un
grup de lucru si putem sa facem, avind in vedere ca sint deputati din
Parlamentul Republicii Moldova, ca am facut un lucru deschis, ca sint
materialele controlului. Aceasta se poate de corectat, neavind nici o problema
serioasa aici.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.5.
Domnul Stefan Secareanu:
Multumesc, stimate domnule Presedinte.
Bineinteles, situatia respectiva nu se
incadreaza in limitele legii, pentru ca a fost invocata Comisia pentru
drepturile omului sau in numele Comisiei pentru drepturile omului. Eu vreau sa va
anunt ca eu, in calitatea mea de presedinte, nu am fost anuntat in legatura cu
delegarea unui membru al comisiei intr-o comisie de acest fel. Nu a avut loc
nici o sedinta a Comisiei pentru drepturile omului pentru a desemna o asemenea
persoana.
De aceea, cred, cu atit mai mult ca in
aceasta lista de membri ai presupusei comisii lipsesc cu desavirsire
reprezentantii fractiunii parlamentare ai Partidului Popular Crestin Democrat.
De aceea, consider ca s-a urmarit anumite interese, s-a urmarit ca acest lucru
sa se faca pe la spatele nostru si in acest caz solicit, reiau ceea ce a spus
domnul Cubreacov. Si cer ca aceasta chestiune sa fie scoasa de pe ordinea de zi
si aminata pentru alta data, atunci cind vor fi respectate toate prevederile
regulamentare.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Da, voi supune votului neaparat.
Microfonul nr.3.
Domnul Iurie Stoicov:
Da, domnule Presedinte.
Domnul Secareanu, ni s-a anuntat, era in
deplasare. Si a hotarit aceasta intrebare domnul Oleinic, vicepresedintele
comisiei. Pai, aceasta-i. Si a fost delegat domnul deputat Chetraru, membru al
comisiei dumneavoastra.
Domnul Marian Lupu:
Eu rog putin sa va calmati.
Stimati colegi,
Eu rog putina liniste. Eu rog putina
liniste. Va indemn sa ne ascultam unul pe altul, toti.
Microfonul nr.5.
Domnul Anatol Taranu:
Domnule Presedinte,
Spre regret sint nevoit sa constat faptul,
din numele Fractiunii “Alianta «Moldova Noastra»”, ca comisia domnului Stoicov
nu are girul Parlamentului. Ca in cazul in care a fost creata o comisie
speciala pentru a examina situatia din cadrul Armatei Nationale, aceasta
comisie a fost creata cu incalcarea prevederilor regulamentare.
In acelasi timp, sint nevoit sa constatat
faptul ca “Alianta «Moldova Noastra»” nu pune semnul egalitatii intre notiunea
de “Armata Nationala” si conducerea Armatei Nationale. Armata National,a ca
institutie, este un sistem capital, iar ceea ce se numeste conducerea Armatei
Nationale este o constructie trecatoare.
Si, desigur, o comisie care ar avea girul
Parlamentului ar putea sa dea o nota categorica si mult mai solida in ceea ce
priveste conducerea Armatei Nationale si starea lucrurilor din aceasta
institutie.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Da, domnul Stefan,
Microfonul nr.5.
Domnul Stefan Secareanu:
Multumesc mult pentru cele spuse.
Domnule Stoicov,
Eu vreau sa precizez ca la 14 aprilie, in
ziua cind chipurile s-a constituit aceasta comisie, eu am fost aici pe loc, nu
am fost in nici o deplasare. Lucrurile pot fi verificate foarte usor. Nu a avut
loc nici o sedinta a Comisiei parlamentare pentru drepturile omului prin care
sa fie desemnata o persoana intr-o comisie de acest fel. Eu precizez acest
lucru. Si consider, regret faptul ca colegii nostri din fractiunea majoritara
procedeaza in felul in care au procedat acum cu noi, acei care reprezentam
opozitia.
Multumesc mult.
Domnul Marian Lupu:
Deci, stimati colegi,
O scurta remarca. Eu am in fata mea aceste
dispozitii, cred ca le aveti si dumneavoastra. Ba nu este secreta si vreau sa
dau citire unui singur element, ca sa intelegeti putin mai bine ca normele nu
sint deloc...
Eu cindva am spus un adevar ca celor carora
le place foarte mult sa vorbeasca, ar trebui sa le placa si sa asculte. Si este
un adevar care se refera la noi toti, prezenti in aceasta sala. Dispozitia este
intitulata “Cu privire la formarea unei comisii de control al disciplinie,
ordinii si respectarii legislatiei in Armata Nationala. Nu este nici comisie de
ancheta, nici comisie speciala. Eu rog sa tineti cont de acest lucru.
Microfonul nr.3.
Domnul Vladimir Turcan:
Da, va multumesc.
In principiu, orice deputat, fiecare din
noi are dreptul sa participe la activitatea in orice comisie sau a grupului de
lucru si se efectueaza un control. Domnul Stoicov a recunoscut ca, in
principiu, denumirea insasi “Comisie speciala”,
intr-adevar, nu se inscrie in cerintele regulamentare. De aceea, este asa o
propunere. Noi ne-am consultat odinioara cu domnul Stoicov.
Acest raport, rezultatele acestui control
sa fie examinate in sedinta comisiei domnului Stoicov, ca comisie de baza. Si
sa prezinte raportul din partea comisiei. Acolo sint reprezentantii tuturor
fractiunilor. Deci, toti acei care doresc sa prezinte careva informatii
suplimentare, pot sa le prezinte. Dar, totodata, eu as vrea sa atrag atentia la
moment. Problema armatei nu poate fi o problema particulara a cuiva.
Aceasta este o problema a tuturor, este
clar si a deputatilor, si a tuturor cetatenilor. Si eu sint sigur ca toti acei
care sint in afara salii de sedinta fara doar si poate asteapta acest raport,
deci. Mai mult decit atit, ca discutia va fi in mod deschis, nu va fi in mod
secret. Toti acei care sint parinti, bunei s.a.m.d. fara doar si poate,
asteapta aceste rezultate.
Si in cazul dat, daca ar fi fost un interes
particular al cuiva, atunci este clar ca atunci ar fi fost si alta modalitate, in
mod secret, la nivelul unui grup de lucru, la nivelul comisiei si atit. In
cazul dat intentiile au fost foarte bune, binevenite, imi pare. Si, ma rog,
daca totusi considerati ca aceasta problema astazi, din punct de vedere pur
formala, pur formala nu poate fi.
Domnule Cubreacov,
Spre regret, Regulamentul nu o data a fost,
din punct de vedere formal, nerespectat. Si dumneavoastra atunci, deci, nu
trebuie sa avem niste standarde duble.
Deci, inca o data repet, daca dumneavoastra
considerati ca problema aceasta nu prezinta interes pentru societate, dar, din
punct de vedere pur formal, trebuie sa fie taraganata in continuare, atunci,
poftim, acest raport este ca o varianta sa fie legalizat prin hotarirea
comisiei initiata in fond sau a comisiei de baza care este comisia domnului
Stoicov si va fi prezentat acest raport.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Domnul Vladimir Filat:
Eu, in calitate de membru al acestei
comisii, si mai mult decit atit, in calitate de vicepresedinte si a
conducatorului unui subgrup ca acesta, eu vreau sa spun ca au fost formate doua
subgrupe. Am participat direct la acest control. Eu sint de acord cu colegii
care mentioneaza ca sint vicii in procedura de constituire a acestei comisii.
Si, din pacate, membrii grupului
parlamentar PPCD n-au fost reprezentati in acest grup, in aceasta comisie. Dar,
totodata, vreau sa va zic ca afirmatiile, precum ca ar fi fost un interes
atentat la Armata Nationala, poate putin emotiv s-au facut. In orice caz, acei
care au participat la control, au avut o atitudine foarte obiectiva. Am vizitat
circa 11 unitati militare, am incercat sa identificam nu numai greselile pe
care le au din pacate si sint si trebuie sa le recunoasca conducerea armatei.
Dar sa identificam si acele probleme cu care se confrunta armata in general si
conducerea Armatei Nationale.
Si daca am citi atent raportul si hotarirea
Parlamentului, se poate de vazut foarte clar ca venim si cu solutii privind intarirea
capacitatilor Armatei Nationale intru depasirea problemelor cu care se intilnesc.
Si eu consider ca domnul Turcan are o idee buna, ca sa depasim animozitatile si
sa nu intram in polemici, sa respectam, daca nu am reusit de la inceput, sa
respectam procedura literalmente.
Sa remitem in comisie, sa intarim raportul
de catre comisie si daca aceasta va duce la calmarea spiritelor, daca vreti si
la o abordare mai aproape de procedura, sa revenim cu raportul pentru o sedinta
urmatoare.
Eu va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.5.
Domnul Vlad Cubreacov:
Da, va multumesc, domnule Presedinte.
Stimati colegi,
De fapt, discutia era despre cu totul
altceva. Era vorba despre atributiile Presedintelui Parlamentului. Acestea sint
fixate exhaustiv in articolul 12 din Regulament, care spuneam este lege
organica si nimic pe linga ceea ce prevede legea nu poate fi adaugat. Domnul
Presedinte Marian Lupu cu de la sine putere si-a arogat atributii pe care legea
nu i le rezerva. Deci, aceasta este discutia de fond.
In plus, chiar in aceasta situatie, am
spus, sintem... revolta noastra este legitima, domnule Presedinte. Pentru ca
comportamentul dumneavoastra de multe ori provoaca asemenea reactii naturale si
nu trebuie sa va suparati. Nu pot sa inteles de ce aceasta comisie chiar daca a
fost incalcata procedura la constituirea ei nu, a cuprins chiar nici un deputat
din grupul nostru parlamentar. Avem doar patru fractiuni in Parlament. Nu cred
ca au fost mai putin de patru membri, ca sa nu incapa o persoana din fractiunea
PPCD, pentru a avea o reprezentare politic echilibrata acestei comisii.
Nu inteleg de ce. Dar aceasta o spun subsidiar.
Problema de fond este cea ca dumneavoastra ca depasiti atributiile. Si faceti
ceea ce legea nu va rezerveaza ca drept. Pe de alta parte, ma uit si vad graba,
ca de aici vine suspiciunea absolut legitima si intemeiata. Graba cu care ni se
baga pe git acest proiect.
Proiectul de hotarire a fost elaborat ieri
dupa amiaza, seara si inregistrata cu numarul 2303 ieri seara 14 iunie 2006. E
clar ca Biroul permanent nu l-a avut, nu
l-a vazut, idee nu are ce scrie aici. Nu s-a pronuntat regulamentar. Si, in
plus, nu are nici autor. Este incalcata procedura. Al cui este acest proiect de
hotarire?
Pentru orice initiativa legislativa,
proiect de lege sau proiect de hotarire trebuie sa avem cel putin un deputat
sau seful statului, sau Guvernul, sau Adunarea Populara de la Comrat. Alti
subiecti cu drept de initiativa legislativa nu exista in Republica Moldova.
Aceasta spune Constitutia clar. Si vad ca sint incalcari peste incalcari si o
graba suspecta.
In plus, faptul ca grupul nostru a fost
neglijat constituie un temei suplimentar de a aborda lucrurile transant. In
ceea ce priveste modul de abordare a lucrurilor de catre presedintele Comisiei
juridice, pentru numiri si imunitati domnul Turcan.
Domnule Turcan,
Cind vine vorba de Regulament, nu cred ca
trebuie sa justificam duble standarde. Standardul unic este scris aici. Sa fim
buni sa respectam cel putin ceea ce scrie Regulamentul.
Or, constat pentru a cite oara, ca
Regulamentul este incalcat cu premeditare, cu buna stiinta si poate, admit, cu
rea-credinta de chiar cel care conduce Parlamentul ca Presedinte si care nu
este un deputat cu un mandat mai greu sau mai mare decit ceilalti deputati, si
care nu actioneaza intotdeauna in spiritul colegialitatii, provocind asemenea
reactii adecvate, as zice eu.
De aceea, propunerea intemeiata pe lege, am
invocat articolul 21, pot sa invoc si articolul 22 din Legea cu privire la
statutul deputatului. Pot invoca prevederile Regulamentului in ansamblu,
propunerea mea personala si a fractiunii Partidului Popular Crestin Democrat
este sa scoatem de pe ordinea de zi acest proiect de hotarire care a fost fara
autor, care a fost introdus fara propunerea Biroului Permanent.
In baza unui raport al unei comisii create
fara Biroul permanent, fara Parlamentul nostru, doar prin voia domnului Lupu,
la cererea domnului Stoicov, conform unor criterii numai de ei stiute. Aceasta
este singura solutie onorabila, legala si normala in aceasta situatie. Daca se
va merge pe alta situatie, sau pe alta varianta, cred eu ca vom asista doar la
degradarea echilibrului politic si asa fragil din Parlamentul nostru.
Indemnul meu este la calm si la
corectitudine, la legalitate. Sa respectam procedurile, cum spuneam, pentru a
nu lasa loc de interpretari si de suspiciuni ca ar exista interese pe fond. Dar
parerea mea este ca exista interese pe fond.
Domnul Marian Lupu:
Deci, stimati colegi,
Va indemn sa le luam pe rind si cu tot
calmul. Punctul 1, subiectul 1, dispozitia care vizeaza formarea unei comisii
de control a disciplinei, ordinii si respectarii legislatiei in armata. Aceasta
dispozitie, daca o cititi cu mare atentie, o sa observati ca ea fixeaza
formarea unei comisii care trebuie sa efectueze organizatoric acest control. Ea
nu prevede producerea unui proiect de hotarire a Parlamentului. Repet acest
lucru.
Dispozitia nu spune ca, in Rezultatul
acestui control, urmeaza sa fie elaborat si inaintat un proiect de hotarire a
Parlamentului, or, oricare act oficial si acest lucru conteaza foarte mult din
toate punctele de vedere.
Eu as putea admite, in acest context, ca
modalitatile de procedura de inregistrare a acestui proiect au de suferit.
Acest lucru il accept. Si atrag atentia comisiei asupra acestui moment. In
continuare, repet inca o data, ca aceasta comisie nu a avut statut nici
special, nici de ancheta. Noi am putut sa ne limitam cu dumneavoastra. Si in
momentul de fata imi dau seama ca poate era sa fie mai bine sa nu antrenam pe
nimeni din alte comisii. Si sa se ocupe de aceasta actiune comisia de profil de
sine statator.
Poate ca astazi sintem martorii unor
discutii pe marginea subiectului si ideii care, in fond, a fost buna sa
afiliem, sa atragem persoane din toate alte comisii ca sa fie o examinare
obiectiva in acest sens. Alta data nu mai facem acest lucru, o sa mergem pe
filiera mai ingusta, daca asa se cere.
Acum tot ce tine de Regulament sint mai
multe actiuni si ele nu sint interzise, nu este gasita nici o virgula in
Regulament care interzice formarea grupurilor de lucru. Grupurile de lucru
ad-hoc pentru actiuni de talie juridica, altele decit hotaririle de Parlament,
decit proiectele de legi, decit tot ce este foarte stric prescris de
Regulamentul Parlamentului.
Stimati colegi,
Ceea ce nu este interzis, poate fi
practicat. Acum este un punct sensibil aici.
Si pe mine m-ar interesa cum s-a intimplat,
fiindca una pot sa va zic, sa nu aveti nici o idee de rea-vointa din partea
celor care au pregatit componenta acestei comisii. Eu sint mai mult ca sigur ca
a fost o eroare intimplatoare, una tehnica si, intr-adevar, aici s-ar cere
unele explicatii la acest subiect. Nu absolut.
Stiti, de era sa fie o singura fractiune in
componenta acestei comisii, era sa fie o tema de discutie. Si daca le gasiti...
Pai, aceasta si este ca una, nu... De ce trebuie sa va ginditi la ideea de
rea-vointa din partea celor care au facut aceste lucruri? Si cu tot patosul cu
care s-a facut referinta la aceasta comisie, eu as vrea sa rog foarte mult
colegii, care cu mult succes muncesc in cadrul grupurilor de lucru ad-hoc, pe
care eu le-am creat prin dispozitii la sugestia si la rugamintea acestora in
luna aprilie 2005, nu au nici o pretentie la statutul legal al acestor decizii
si muncesc foarte bine in domeniul audiovizualului, sistemului judecatoresc
producind proiecte de legi, stimatii mei colegi, pe care motiv eu va rog foarte
mult, daca mergem pe unele standarde, sa mergem tot timpul pe aceleasi
standarde. Si nu doar atunci cind ceva nu ne aranjeaza. Un element in toata
situatia aceasta, care este genant si, trebuie sa recunoastem, este absenta
reprezentantului unei fractiuni parlamentare in aceasta comisie. Si este un
lucru regretabil pentru toti, trebuia sa se mentioneze din start acest lucru.
Microfonul nr.3.
Doamna Eugenia Ostapciuc:
Stimate domnule Presedinte,
Dumneavoastra aveti dreptate, dar totusi
fractiunea cere sa punem la vot propunerea domnului Turcan.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
De fapt, stiti, as veni poate cu o
propunere de compromis in acest sens. Din nou repet, dispozitia nu presupunea
nici un proiect de lege, nici un proiect de hotarire, el trebuie sa fie initiat
in modul in care trebuie sa fie initiat. Noi avem doua optiuni. Ori ca revenim
la acest exercitiu peste o saptamina, ori ca, daca doriti... fiindca lumea a
lucrat, sint acei din comisia care... Apropo, dispozitia a fost remisa la inceputul
lunii martie curent.
Ei au muncit foarte mult, n-a fost nici o
graba in acest sens. Daca doriti, sint aici, noi putem audia informatia, daca
acceptati. Dupa aceea deja au sa decida, in cadrul comisiei se merge cu o hotarire,
sau nu.. si daca... cum se inregistreaza... Daca doriti, se munceste in cadrul
comisiei sesizate in fond si se revine joia viitoare la acest subiect. Aceasta
a fost propunerea domnului Turcan. Da? Aceasta este situatia.
Deci, in acest context, eu supun votului
propunerea, desi noi am fi putut si am fi trebuit sa facem acest lucru nu acum,
ci la momentul cind am discutat ordinea de zi astazi dimineata. Si demult ne
clarificam si nu tineam oamenii acestia aici o zi intreaga.
Deci, propunerea a fost sa fie, sa se discute
acest subiect, subiectul proiectului de hotarire. A vorbi, da, a vorbi mult,
da, bine.
Deci, propunerea este sa revenim, sa se
discute acest subiect in cadrul comisiei sesizate in fond, cu participarea
tuturor reprezentantilor fractiunilor. Se va cere timp suplimentar sa se mai
vada aceste informatii, poftim, si revenim cu buna cunostinta de cauza si urmind
toate procedurile tehnice pentru un atare proiect de document, la momentul cind
el va fi pregatit.
Aceasta a fost propunerea evocata de domnul Turcan.
Anume aceasta propunere si o supun votului. Cine este pentru, rog sa voteze. O
sa mergeti si o sa vedeti, domnule Cubreacov, ce se remit in comisie.
Propunerea este acceptata. Am terminat.
Microfonul nr.5.
Domnul Gheorghe Susarenco:
Multumesc, domnule Presedinte.
Era bine daca imi dati cuvintul pina la
votare. Totusi, este vorba de o problema mai mare, mai larga, decit discutia cu
comisiile date. Ce nu exista... probleme dumneavoastra faceti foarte multe si
exista probleme foarte multe in tara asta. Cum nu exista probleme? Pentru
dumneavoastra nu exista.
Unde-i lege, iata procurorul sta la spatele
meu si poate sa va confirme, domnul Stepaniuc, si dumneavoastra ca jurist de
forta trebuie sa cunoasteti lucrul. Unde-i lege nu-i tocmeala. Noi nu putem sa
ne tocmim acolo unde-i scris in regulament - atributiile Presedintelui
Parlamentului, incepind cu “A” si terminind cu “L”.
Si ultima. Se spune ca Presedintele
Parlamentului indeplineste alte atributii prevazute de prezentul Regulament sau
insarcinarile date de Parlament. Nici una, nici alta nu exista.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Stimati colegi,
Sintem la 15.31, pardon, 14.31 si ultimul bloc
de subiecte pe ordinea de zi este Ora intrebarilor si interpelarilor.
Deci, il invit la tribuna centrala pe domnul
Nicolae Esanu, pentru a oferi raspuns intrebarii inaintate de domnul Serebrian.
Eu rog, cine paraseste sala s-o faca mai incet,
fiindca sedinta continua.
Domnul Nicolae Esanu:
Stimate domnule Presedinte,
Doamnelor si domnilor deputati,
La interpelarea deputatului Secareanu privind
actiunile intreprinse de Republica Moldova in scopul eliberarii detinutilor
politici Andrei Ivantoc si Tudor Petrov-Popa, vrem sa va comunicam urmatoarele.
In conformitate cu Hotarirea Curtii Europene a
Drepturilor Omului din 8 iulie 2004, Republica Moldova a fost obligata sa intreprinda
toate masurile care-i stau in putinta pentru a obtine eliberarea imediata si
neconditionata a persoanelor respective.
Incepind cu acea data, au fost intreprinse
foarte multe actiuni, unele dintre care, spre exemplu demersuri inaintate de
mine colaboratorilor administratiei nerecunoscute din Transnistria sau
scrisorile adresate organelor din Federatia Rusa, cit si multe alte actiuni
care au fost recunoscute de catre curtea, de catre Consiliul de Ministri, prin
rezolutia din 10 mai 2006, care a examinat problema indeplinirii de catre
Republica Moldova a obligatiilor asumate si de catre Federatia Rusa si a
constatat ca autoritatile Republicii Moldova au informat cu regularitate Comitetul
de Ministri asupra actiunilor intreprinse in vederea asigurarii eliberarii
reclamantilor si incurajeaza autoritatile Republicii Moldova sa-si continue
eforturile in sensul incetarii detentiei abuzive si ilegale a reclamantilor
care sint inca incarcerati, asigurind eliberarea lor imediata.
Concomitent, Consiliul de Ministri a constatat
refuzul Federatiei Ruse de a se conforma hotaririi Curtii Europene a
Drepturilor Omului. Imediat, dupa ce a fost receptionata aceasta recomandare a
Consiliului de Ministri din 10 mai, Guvernul si-a continuat eforturile in
scopul indeplinirii obligatiilor sale si a transmis prin dispozitia
Primului-ministru din 15 mai, indicatii catre toate ministerele, departamentele
si alte organe de stat sa continue eforturile sale, inclusiv sa ridice aceasta
problema in cadrul intilnirii cu reprezentantii oficiali ai tarii noastre la
toate intrevederile cu omologii lor din statele membre ale Consiliului Europei
si Uniunii Europene.
In ceea ce priveste partea a doua a intrebarii
privind inlesnirile care sint acordate familiilor acestor persoane, cu parere
de rau, Ministerul Justitiei nu este responsabil de aceasta problema. Noi am
solicitat informatia, dar, din motive tehnice, nu au reusit sa parvina
informatiile de la organele responsabile de resort. Cind vor parveni
informatiile, ele vor fi remise in scris.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Da, multumesc.
Microfonul nr.4.
Domnul Oleg Serebrian:
Domnule Presedinte,
Daca pot avea o intrebare? Sint asa, intr-o
mica confuzie, dumneavoastra ati spus ca interpelarea era a mea, domnul
viceministru a spus ca este interpelarea domnului Secareanu. A cui este
interpelarea?
Domnul Nicolae Esanu:
Imi cer iertare, pur si simplu.
Domnul Oleg Serebrian:
In pofida uluitoarei asemanari cu domnul
Secareanu, sintem persoane diferite.
Domnule ministru adjunct,
Am vrut sa va intreb, spuneti dumneavoastra ca
ati facut o serie de demersuri in vederea eliberarii celor doi detinuti
politici, Andrei Ivantoc si Tudor Petrov-Popa. Ati mentionat ca chiar dumneavoastra
personal, in ultimele luni, ati facut astfel de demersuri si ati informat in
permanenta Consiliul Europei.
Daca va amintiti, cred ca erati prezent in
sala saptamina trecuta, cind am facut interpelarea respectiva, faceam trimitere
la un exemplu concret, o atitudine exprimata de Primul-ministru al Romaniei
domnul Tericeanu.
Pe mine ma interesa nu la nivelul
dumneavoastra, este un nivel destul de inalt, nu va suparati, dar la nivelul
Presedintelui, Primului-ministru, care au fost ultimele actiuni intreprinse,
pentru ca sint niste actiuni care necesita totusi o pondere mult mai mare, este
jenanta situatia cind Primul-ministru al unei tari pare a unei alte tari. Se
pare ca manifesta mai mult interes pentru soarta detinutilor politici din
Republica Moldova decit noi. Deci, in sensul acesta, daca puteti sa-mi spune-i?
Domnul Nicolae Esanu:
Deci, eu nu am pregatit o lista a tuturor
actiunilor intreprinse in ultimul timp. Dar vreau sa va asigur ca Comitetul de
Ministri, la momentul cind examineaza problema indeplinirii obligatiilor de
catre state pe care le au conform hotaririlor Curtii Europene a Drepturilor
Omului, verifica daca toate organele din statul respectiv au intreprins toate
actiunile care le stau in putere anume acestor organe.
Si in masura in care se constata ca
Presedintele Republicii Moldova, Guvernul Republicii Moldova, ministrii din
cadrul Guvernului nu intreprind masurile care le stau in competenta acestora,
s-ar fi constatat ca Republica Moldova nu se conformeaza hotaririi Curtii
Europene a Drepturilor Omului, fapt care s-a intimplat in speta vizavi de
Federatia Rusa.
De aceea, desigur ca noi nu am facut foarte
des publice toate actiunile noastre, dar vreau sa va asigur ca toate
demersurile se fac la intrunirea cu toate organismele responsabile.
Domnul Oleg Serebrian:
Domnule Presedinte,
Daca imi permiteti, doua foarte scurte intrebari.
Prima. Totusi am senzatia ca nu exista nici un
fel de inlesniri pentru familiile celor doi detinuti politici. Daca
dumneavoastra puteti gasi astfel de inlesniri m-as bucura foarte mult. Puteti
sa spuneti saptamina viitoare, sa aveti un raspuns concret la aceasta intrebare?
Domnul Nicolae Esanu:
Da, noi am spus ca o sa va remitem informatia in
scris. Noi am semnat demersul la organele responsabile. Eu personal am vorbit
cu presedinta Casei Nationale de Asigurari, care astazi a fost prezenta, dar,
cu parere de rau, n-au putut sa identifice intr-un termen foarte scurt.
Domnul Oleg Serebrian:
Si al doilea moment asupra caruia am vrut sa
va referiti, este exista vreun raspuns al partii transnistrene, ultimul raspuns
legat de soarta celor doi detinuti? Nimic.
Domnul Nicolae Esanu:
Nu, transnistrenii, la inceput, la adresarile
noastre raspundeau si spuneau in termeni ca hotarirea Curtii Europene pentru ei
nu este obligatorie. La ultimele demersuri pe care noi le facem, ei nici nu mai
raspund.
Domnul Oleg Serebrian:
Inca un moment. S-au facut astfel de demersuri
si la adresa Federatiei Ruse, pentru ca totusi teritoriul din zona de Est noi il
consideram teritoriu legitim aflat sub ocupatie militara rusa.
Domnul Nicolae Esanu:
Sigur, demersuri s-au facut si la Federatia
Rusa.
Domnul Oleg Serebrian:
Deci ati facut astfel de demersuri si
Federatiei Ruse.
Domnul Nicolae Esanu:
Eu acum, cind am dat exemplu ca eu personal nu
am vrut sa subliniez nivelul, a semnat si doamna ministru, pur si simplu am
vrut sa spun, cunosc problema din interior, fiindca noi sintem responsabili de
supravegherea indeplinirii hotaririlor Curtii Europene a Drepturilor Omului si intreprindem
noi in cadrul Ministerului Justitiei actiuni concrete si solicitam si altor
organe sa faca demersurile respective catre omologii sai.
Domnul Oleg Serebrian:
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Da, multumesc, domnule ministru.
Il invit la tribuna centrala pe domnul Turcanu,
viceministrul culturii, pentru a oferi raspuns la intrebarea inaintata de
domnul Alexandru Oleinic.
Domnul Valeriu Turcanu – viceministru al culturii si turismului:
Stimate domule Presedinte al Parlamentului,
domnilor deputati, onorata asistenta, la interpelarea domnul deputat Alexandru
Oleinic, expusa in cadrul sedintei in plen a Parlamentului din 8 iunie 2006,
Ministerul Culturii si Turismului comunica urmatoarele.
In conformitate cu legislatia in vigoare,
completarea fondurilor de carte ale bibliotecilor publice este de competenta si
obligativitatea autoritatilor administratiei publice locale. Pentru anii 2005 –
2006, normativul la achizitii de carte este de 3 lei per capita.
Astfel, pentru anul 2005, mijloacele
respective trebuiau sa fie programate in bugetele primariilor in volum de 9
milioane 600 mii de lei. De facto, mijloacele financiare programate pentru
achizitii de carte in bibliotecile publice din teritoriu pe perioada anului
2005 au constituit 2 milioane jumatate.
Nici o unitate teritorial-administrativa nu a
respectat normativul de 3 lei per capita pentru achizitii de carte, dar si
fiind programate aceste surse nu ajung intotdeauna la destinatie. In raionul
Briceni, timp de 3 ani, din 32 de biblioteci doar una singura a obtinut
mijloace pentru achizitia de carte, primaria...
In aceeasi perioada, in raionale Cimislia,
Drochia, Glodeni, Ocnita, Riscani, Soldanesti, Taraclia numai cite 5 – 6
primari au alocat surse in acest scop. Ministerul a atras atentie autoritatilor
publice locale asupra nerespectarii normativului indicat. Cea mai eficienta
modalitate de solutionare a problemei o consideram centralizarea achizitiei de
carte la nivel de raion.
In rezultat, prin deciziile consiliilor
raionale, procesul centralizarii achizitiei de carte a reusit in anul 2005 in
raioanele Ialoveni, Falesti si Straseni. Pentru centralizarea achizitiei de
carte in anul 2006 s-au pronuntat si consiliile raionale Leova si Nisporeni.
Recent ne-am adresat Ministerului Finantelor si presedintilor raioanelor cu
propunerea ca pentru anul 2007 achizitia de carte sa fie efectuata centralizat
la nivel de raion in toata republica.
In vederea completarii fondului de carte al
bibliotecilor din teritoriu, ministerul aloca bibliotecilor publice 30% din
cartile editate cu sustinere financiara de la Bugetul de Stat, alte 30% sint
alocate Ministerului Educatiei, Tineretului si Sportului pentru a fi
distribuite in bibliotecile scolare.
Lista cartilor editate cu sustinere de la
Bugetul de Stat este aprobata de Comisia parlamentara pentru cultura, stiinta, invatamint,
tineret, sport si mijloace de informare in masa. In conformitate cu programul
de editare a cartii nationale in perioada 2004–2006 la editurile de stat
“Cartea Moldovei”, “Universul” si “Lumina” au fost editate 39 titluri de carte,
a caror valoare totala este de 1 milion 369 de mii 219 lei.
Domnul Marian Lupu:
Da, multumesc.
Microfonul nr.5.
Domnul Alexandru Oleinic:
Multumesc, domnule Presedinte.
Domnule viceministru,
Totusi, situatia este absolut deplorabila,
deoarece fiind permanent in teritoriu si vizitind bibliotecile publice, pina la
80% din toate cartile care sint in bibliotecile publice sint ori in limba rusa,
ori in chirilita. Este un dezastru total chiar si in privinta repartizarii
cartilor, cum dumneavoastra mi-ati prezentat informatia, ca, in dependenta de
editie, cite 10, de la 5 pina la 13 carti se repartizeaza pentru fiecare raion,
de fiecare editura in parte.
Pai, dumneavoastra sinteti responsabilii care
gestionati si duceti politica in domeniu. Ori credeti ca este normala o
asemenea situatie deplorabila in domeniul dat in republica? Dumneavoastra chiar
si acum ati adus la cunostinta niste cifre nespunind concret care va fi
perspectiva redresarii situatiei si hotaririi problemei date, fiindca, pina la
urma, posibilitatea de a avea acces la biblioteca publica este posibilitatea de
a avea o informatie absolut veridica, de a avea acces la carti, la stiinta. Pina
la urma, este o necesitate si o cerinta absoluta fata de ministerul
dumneavoastra.
Domnul Valeriu Turcanu:
Da, intr-adevar, situatia este deplorabila,
cum ati spus dumneavoastra, dar, in comparatie cu anul 2005, 2006 de acum s-au
facut niste progrese. Sumele preconizate de autoritatile publice locale s-au
majorat aproape de doua ori, dar totuna nu sint cele care sint in corespundere
cu normativul de 3 lei pentru fiecare locuitor. In acelasi timp, eu cred ca
daca noi vom insista ca toate autoritatile publice locale sa respecte acest
normativ, vom face un pas foarte important.
A doua problema si care necesita sa fie, cred
eu, solutionata este finantarea din partea autoritatilor centrale a editiei de
carti. Noi avem in republica, daca facem referire, de pilda, la comunitatea
europeana, 250 de editii, se considera la 1000 de locuitori o norma pentru
tarile europene.
La noi, in Republica Moldova, acest normativ
este acoperit in jur de 28%. Deci, noi nici nu editam si nici nu dam surse
pentru procurarea acestor carti putine care se editeaza.
Domnul Alexandru Oleinic:
Domnule ministru,
Este, in genere, o statistica foarte
interesanta. Dumneavoastra, in primul rind, detineti o informatie concreta care
exista astazi in bibliotecile publice, mai ales in raioanele republicii. Da,
bibliotecile publice satesti. Ce astazi exista, fiindca daca dumneavoastra
numiti de 3 lei, atunci aceasta este vorba ca daca este o baza deja materiala
se poate de mai completat cu 3 lei, dar daca ea nu exista in genere.
Si a doua intrebare. Care, dupa calculele
dumneavoastra, este necesitatea, ce suma de bani este necesara pentru a acoperi
toata necesitatea pentru bibliotecile satesti. Aveti dumneavoastra efectuate
asemenea calcule.
Domnul Valeriu Turcanu:
Deci, da, eu chiar acum, aici, la mine, am
fondul de carte existent pe municipiul Chisinau, Balti, toate raioanele si pot
sa va spun care este coraportul in procente de exemplu din literatura de stat in
limba, in grafie chirilica si in cea latina, pot sa va dau pentru fiecare raion
procentajul.
Daca, ca exemplu sa va spun, acele raioane
unde grafia chirilica e mai mult de 50% din fond, pai pot sa va spun ca
raioanele care sint: Cantemir – 52,2, Calarasi, Causeni, Criuleni, Falesti,
Floresti, Glodeni, Hincesti, Ialoveni, Nisporeni, Orhei, Rezina, Singerei,
Soroca, Straseni, Telenesti, Ungheni, 17 raioane.
Domnul Alexandru Oleinic:
Si in limba rusa, daca aveti o cifra, mai mult
de 50% e in chirilita. Cit aveti in limba rusa?
Domnul Valeriu Turcanu:
Restul.
Domnul Alexandru Oleinic:
Restul.
Domnul Valeriu Turcanu:
Nu, restul din fond, cu exceptia din ... de
stat. Aici nu am date de acest fel.
Domnul Alexandru Oleinic:
Si cam ce valoare, ce volum, ce valoare de
bani este necesar ca sa acoperim toata necesitatea?
Domnul Valeriu Turcanu:
Daca am lua pentru editarea de carte si sa
luam ca normativul este de 250 de editii, de pilda, pentru 1000 de locuitori la
noi cuprind doar cu 28%, iar pentru editarea acestor 28%, pe care noi le facem,
deci avem 1 milion si 800 de mii, ceva de felul acesta, de 4 ori mai mult ar
trebui sa fie.
Domnul Alexandru Oleinic:
De 4 ori mai mult, cred ca de 40 de ori mai
mult.
Domnule ministru,
Pina la urma, ati intrat in functie, v-as ruga
sa atrageti atentie mai serios domeniului dat. Da mie sa-mi prezentati o
informatie mai ampla cu referinta la procentajul in chirilita, in limba rusa, in
limba romana, in limbile straine care sint necesare sa exista in bibliotecile
publice, ca sa putem face o discutie mai serioasa pe marginea aceasta.
Mai ales pentru bugetul anului 2007, cind se
va discuta bugetul pentru anul 2007.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Da, domnule ministru,
Va multumesc.
Rog sa luati loc.
Si vreau sa-l invit la tribuna centrala pe
domnul, de fapt, eu v-as ruga foarte mult, dumnealui n-o sa paraseasca
sala, noi mai avem inca 2 sau 3 invitati. La acest subiect s-a discutat deja 10
minute, in locul celor 3 minute de replica.
Va indemn si vom urma, eu am sa ofer, o sa-l intrebati
tot ce doriti pe domnul Turcanu. Eu v-as ruga 3 minute.
Microfonul nr.5.
Domnul Vlad Cubreacov:
Da, multumesc.
Stimate domnule viceministru,
Eu am adresat aceeasi interpelare in sedinta
trecuta. Au fost interpelari anterioare si am obtinut acea statistica a
dumneavoastra pe localitati, pe raioane, pe grafii, limbi s.a.m.d., am vazut
situatia catastrofala. In orasul Balti de exemplu doar 13% din carti sint in
limba oficiala a statului, doar 13%, in timp ce populatia majoritara reprezinta
57%, statistic vorbind.
Deci este clar, o discriminare a majoritatii in
favoare minoritatii ruse care domina. Republica Moldova este o biblioteca mare
cu fond de carte preponderent in limba rusa, iar acolo unde nu este in limba
rusa este cu grafie latina.
De aceea, intrebarea mea este... chirilica, ma
iertati, chirilica... este o situatie anormala. Problema este cu multa mai
grava decit sa ne grabim sa nu rezervam mai mult de 10 minute.
Noi, aici, ca Parlament, am primit fel de fel
de demersuri: de la asociatii neguvernamentale, pentru marmura din Rusia,
pentru fel de fel de lucruri, scutiri, pentru manastiri, pentru preoti, pentru
fel de fel de lucruri.
Care, nu cred eu ca sint chiar o prioritate
nationala, un subiect arzator al momentului. In acelasi timp n-am vazut nici o
initiativa legislativa de modificare a Bugetului de stat pe care s-o elaboreze
Ministerul Culturii si Turismului, sa o promoveze in Guvern, sa se bata cu
Ministerul Finantelor si care sa vina aici, pe masa deputatilor.
Pentru ca, in Bugetul de stat am vazut, ati
sistat si dumneavoastra la dezbaterile de anul trecut, avem atitea gauri, avem
atitea cheltuieli inutile pentru fel de fel de vile pentru birocratii nostri,
pentru fel de fel de apartamente de stat, cu milioanele, cu zecile si sutele de
milioane se arunca bani pe fereastra si nu se gasesc bani pentru a depasi cele
13% de carte in limba statului la Balti, de exemplu, sau in alte parti.
Deci, eu vreau sa va intreb, care sint
demersurile, initiativele concrete ale ministerului dumneavoastra? Si daca
puteti, sa-mi prezentati copii de pe aceste scrisori, demersuri, proiecte de
legi pe care le-ati avansat in Guvern pentru a veni pe masa deputatilor.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Rog sa luati loc, domnule ministru.
Domnule ministru,
Am rugat, sau sa-i prezentati informatia
colegului referitor la…
Domnule Cubreacov,
Stiti, vreau sa spun un lucru, brutalitatea
nu este cea mai potrivita metoda de-a pune in evidenta inteligenta.
Il invit la tribuna centrala pe domnul
Leonid Zaharia, sef al Departamentului Expertiza Medicala a Vitalitatii pentru
a oferi raspuns al intrebarea doamnei Valentina Golban.
Domnul Leonid Zaharia – seful Departamentului Expertiza Medicala a
Vitalitatii:
Stimate domnule Presedinte,
Stimati deputati,
La interpelarea deputatului Valentina
Golban, adresata Guvernului Republicii Moldova, Centrului pentru Combaterea
Crimei Economice si Coruptiei, Procuraturii Generale va putem informa, ca pe
parcursul companiei de restabilire a dosarelor medicale persoanelor cu grade de
invaliditate care lipsesc in cadrul consiliilor de expertiza medicala a
vitalitatii in adresa consiliului Republican de Expertiza Medicala a
Vitalitatii au parvenit interpelari, sunete de la unii deputati ai
Parlamentului pentru a fi informati despre situatia creata in domeniul
expertizei medicale a vitalitatii, dar nu cu scopul de acoperire a fraudelor
comise in acest domeniu.
Vreau sa va informez ca, conform situatiei
la zi, au fost restabilite 15 819 de dosare, necesita a fi restabilite inca 2
868. Vreau sa va spun ca situatia este urmatoarea: in 318 cazuri oamenii care
detin gradul I si gradul II de invaliditate sint plecati peste hotarele tarii.
Nu se stie cine primeste pensia acestora. Vreau sa va spun ca 282 de persoane….
Domnul Marian Lupu:
Domnule Zaharia,
Doar o clipa, va rog. Ascultati-ma putin.
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Golban:
Multumesc, domnule Presedinte.
Eu ama dresat intrebarea institutiilor de
la care mi-a venit raspunsul in scris. Dar intrebarea cea mai importanta, si
consider ca este grava, pentru ca domnul Zaharia, la brifingul organizat in
incinta Centrului de Combatere a Crimelor Economice si Coruptiei, a adus invinuiri
deputatilor din Parlamentul Republicii Moldova, ca stau in spatele acestor
nelegiuiri de acordare a gradelor de invaliditate. Eu cred ca aceste invinuiri
sint grave si doar vreau sa se opreasca la acestea.
Am cerut numele acestor deputati si probele
care ar confirma acest lucru. Pentru ca aceasta a fost transmisa, ca preluarea in
blocul informativ atit la radiou, am auzit eu singura, cit si la televiziune. Si
la intrebarea jurnalistei de la “Jurnal de Chisinau”, care a intrebat: care sint
acesti deputati, numele? Dumnealui a facut o replica, ca ei s-au corectat.
Vreau sa-mi permiteti sa-l intreb pe domnul
Zaharia, cind s-a inregistrat Consiliul republican de expertiza medicala a
vitalitatii, adica cind s-a indeplinit punctul 1 din Hotarirea nr.109 a
Guvernului din 31 ianuarie? Vreau sa stiu cind aceasta institutie publica a
fost inregistrata in Legistul de stat al intreprinderilor si organizatiilor?
Pentru ca la data de 31 martie Ministerul Dezvoltarii Informationale mi-a
raspuns ca nu este inregistrat. La 5 aprilie, Inspectoratul Fiscal imi indica
Codul fiscal, dar forma organizator-juridica a acestui consiliu este asociatie
obsteasca. Ministerul Justitiei, la 2 mai imi raspunde ca institutia publica inca
nu este inregistrata.
Vreau sa stiu, daca ma puteti convinge, ca
ati indeplinit Hotarirea nr.109 din 31 ianuarie a Guvernului care se refera la
punctul 1, ca sa stiu care este cadrul legal al acestei institutii.
Domnul Leonid Zaharia:
Multumesc.
Doamna deputat,
Puteti lua act de toate intrebarile
acestea. Eu nu va pot da acum raspuns, este inregistrat si la Inspectoratul
Fiscal, este inregistrat si la Inspectia de Stat, sint toate conturile in
banca, este institutie juridica. Dumneavoastra sinteti indusa, cred ca, in
eroare tot de acea echipa care va mai indus pina acum, imi pare rau. Veniti, va
invitam la intilnire cu medicii experti si dumneavoastra o sa fiti
familiarizata foarte bine.
Doamna Valentina Golban:
Domnule Presedinte,
Mie mi se pare ca ceea ce face domnul
Zaharia... continua sa aduca niste invinuiri nemotivate.
Domnul Leonid Zaharia:
Eu nu v-am invinuit pe dumneavoastra.
Doamna Valentina Golban:
Eu am document, am primit raspunsuri
concrete, oficiale d la ministere, ceea ce constituie Guvernul Republicii
Moldova. Eu vreau sa va referiti la ceea ce v-am intrebat: care sint deputatii
care stau in spatele acestor fapte? Si numele, si probele. Eu va rog foarte
mult.
Domnul Leonid Zaharia:
N-am invinuit nici un deputat. Dar daca au
transmis, nu stiu, dar noi n-am invinuit nici un deputat.
Doamna Valentina Golban:
Domnule Presedinte,
Imi permiteti sa citesc din informatia
prezentata de procuratura, astazi inminata de mine.
Domnul Leonid Zaharia:
Noi nu avem probe ca sa invinuim deputatii.
Daca mass-media a transmis, poftim.
Doamna Valentina Golban:
Semnata de Procurorul General Valeriu
Balaban, unde se spune: “In cadrul acestui brifing directorul Consiliului
republican de expertiza medicala a vitalitatii Leonid Zaharia a mentionat
despre faptul implicarii unor deputati in activitatea institutiei pe care o
conduce.” Vreau probe, domnule Zaharia.
Domnul Leonid Zaharia:
Doamna deputat,
Dumneavoastra ati dat personal trei
interpelari si ati primit raspunsul. Nu sinteti de acord, mai dati interpelari.
Domnul Marian Lupu:
Eu cer scuze. Stati putin. Noi, cred ca
n-am ajuns in situatia sa calificam interpelarile deputatilor in Parlament in
calitate de interferenta in activitatea organelor catre care se fac aceste
interpelari, daca de aceasta vorbim. Eu rog sa fim foarte atenti, domnule
Zaharia, cu calificarile cu care operam aici, in sala Parlamentului.
Doamna Valentina Golban:
Daca imi permiteti. Interpelari vor fi,
domnule Zaharia. Pentru ca noi ne deplasam in teritoriu, la noi vin in
audienta, sint mari nelegiuiri, este adevarat. Dar vreau sa va intreb, de rind
cu faptul ca ati depistat cazuri cind s-au acordat aceste grade de invaliditate
nemotivat, neintemeiat, cite cazuri si cite dosare ati examinat atunci cind
bolnavii, cetatenii nostri chinuiti vin si se pling de faptul ca, la
indicatiile cuiva, au fost stopate aceste grade de invaliditate?
Am aici, in fata mea, si va prezint
dispozitiile semnate de dumneavoastra de a stopa si peste citeva zile de a
restabili. Iata si la acest compartiment urmeaza sa ne oprim. Dar nu mi-ati
raspuns la intrebarile: care sint deputatii? Si care sint probele?
Domnul Leonid Zaharia:
Stimata deputat,
Eu vreau sa va spun ca dispozitiile care...
noi invitam, din teritoriu ne suna oamenii simpli, ca acela si acela detine
grad. Conform hotaririi Guvernului daca oamenii nu refuza de a se prezenta la
expertizare, noi suspendam decizia unui sau altui consiliu teritorial pina vine
la o noua expertizare. Si daca se confirma gradul de invaliditate, de ce sa
nu-l confirmam?
De aceea, noi foarte minutios fiecare grad
de invaliditate. Eu nu pun mina in foc ca nu sint nelegiuiri, nu sint greseli,
dar intrebarea ceea, noi pe fiecare caz, medicii experti, nu Zaharia da grade,
ma iertati, si nu Zaharia scoate gradele de invaliditate.
Doamna Valentina Golban:
Domnule Zaharia,
Mai exista o alta hotarire de Guvern,
dumneavoastra ati lucrat in baza acelei hotariri nr.742 din 2004, conform
carora urma sa elaborati tabelul in procente in baza caruia trebuia sa acordati
acest grad. Au trecut doi ani, dumneavoastra n-ati elaborat acest tabel, acum, inteleg,
s-a abrogat.
Toate tarile europene lucreaza conform
acestui mod de acordare a gradului d invaliditate in procente. Eu, probabil,
aici voi incheia, pentru ca nu am raspunsuri. Dar pe aceasta cale ma adresez
Guvernului in continuare, asa cum am facut-o de la acest microfon cind s-a incercat
sa se separe aceasta structura de la Casa Nationala de Asigurari Sociale. Si
ieri, nu mai demult, i-am dat intrebare doamnei Borta, cum considera, daca
aceasta a fost corect sau incorect? Si dinsa mi-a dat raspunsul pe care il impartasesc.
Din practica tarilor europene aceasta
structura se afla indeosebi la Casa Nationala de Asigurari Sociale sau la
minister. Ori ceea ce se face si ceea ce s-a dorit sa se creeze o structura
separata, subordonata Guvernului, si noi aici, in Parlament, am contracarat
aceasta. Acum am impresia ca se lasa totul doar in baza unei persoane care
decide.
Vreau sa stiu, cind vor fi elaborate
programe de reabilitare medicala, psihologica, de reintegrare socioprofesionala
a acestor pacienti? Ori vorbim numai de darea gradelor, de luare gradelor, dar
nu facem nimic pentru reabilitare?
Si pe aceasta cale ma adresez Guvernului,
ca aceasta intrebare, probabil, vom tine-o toti la control, pentru ca avem
nenumarate adresari si este una foarte si foarte importanta.
Domnul Marian Lupu:
Domnule Zaharia,
Va multumesc.
Rog sa luati loc.
Il invit la tribuna centrala pe domnul
Anatolie Izbinda, vicedirector general al agentiei pentru Dezvoltare Regionala.
De fapt, este, deja o alta denumire dupa adoptarea legii respective, da? Daca
nu gresesc. Pentru a oferi raspuns la intrebarea doamnei Valentina Cusnir.
Domnul Anatolie Izbinda – vicedirector general al Agentiei pentru
Dezvoltare Regionala:
Stimate domnule Presedinte,
Stimati deputati,
Stimata doamna deputat,
Vreau sa mentionez ca situatia cu Statia de
epurare de la Calarasi este intr-o atentie deosebita a Agentiei Constructie si
Dezvoltare a Teritoriului si a Ministerului Ecologiei si Resurselor Naturale.
Anul acesta a fost nu o sedinta si cu iesirea la fata locului. Pina la urma,
s-a gasit un algoritm pentru a rezolva aceasta problema.
Noi v-am dat, dar eu spun care-i algoritmul
acesta. Deci, conform proiectului executat de Institutul de Stat “Iprocom”,
pentru a construi o Statie de epurare in orasul Calarasi sint necesare 5,7 milioane.
Evident, aceste surse nu pot fi gasite imediat, insa posibilitatea de rezolvare
a problemei treptat este de doi ani.
Deci, s-a decis ca Primaria orasului
Calarasi sa ofere 500 de mii, consiliul raional – 500 de mii, Fondul Ecologic
National este gata de a oferi 500 de mii pentru constructia acestei statii. Noi
ne-am adresat Ministerului Finantelor ca, in caz de rectificare a bugetului,
care va fi, sa fie alocate 1 milion 500 si 3 milioane sa fie alocate in anul
bugetar viitor.
Deci, spre regret, vreau sa spun ca
organele locale de nivelul intii si doi, pina la ziua de astazi n-au gasit
aceste surse. Mai mult decit atit, nici nu s-a adresat cu un proiect de a primi
grant de la Fondul Ecologic National. Insa eu cred ca noi o sa insistam ca
problema aceasta sa fie rezolvata si organele locale de putere sa-si respecte
obligatiunile.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Cusnir:
Multumesc foarte mult.
Domnule Presedinte,
Rog timpul de 3 minute sa mi-l acordati
pentru a face ulterior o alta interpelare, adica nu-l folosesc acum.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc.
Stimati colegi,
Avem 26 de minute la dispozitie, rog sa
adresati intrebarile si interpelarile catre organele respective.
Microfonul nr.4.
Domnul Vasile Balan:
Multumesc, domnule Presedinte.
Intrebarea mea o adresez domnului ministru
al transporturilor si gospodariei drumurilor Miron Gagauz ca sa-mi faca lumina in
legatura cu ruta 54 Chisinau-Puhoi. Aceasta ruta era deservita de Societatea cu
Raspundere Limitata “Visabigrup”, acum, nu stiu de ce, se incearca a o inlocui
cu alte autocare. Care este cauza?
Si a doua interpelare, adresata
Ministerului Finantelor. S-a terminat anul de invatamint si, cu parere de rau,
elevii din satele unde nu sint licee asa si n-au beneficiat de transport pentru
a se deplasa la invatatura. Daca domnul ministru al finantelor are de gind in
anul viitor de studii sa planifice acesti bani? Informatia o solicit in scris.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Da, de fapt, voi asa v-ati repartizat la
microfoane, ca ma faceti sa pierd sensul spatiului. Sint deprins sa va vad in
anumite parti ale salii. Dar e oricum o diversificare, da, e ceva nou,
interesant. Deci, mergem, cum sa mergem?
Microfonul nr.5 si dupa aceea vom face
cercul.
Domnul Anatol Taranu:
Multumesc, domnule Presedinte.
Interpelare adresata domnului Procuror
General Balaban Valeriu. Subiectul interpelarii. Formularea unui raspuns
privitor la cauza penala pornita pe cazul instrainarii prin escrochiere a
proprietatii SRL “Calion”.
Obiectul interpelarii. Fractiunea
Parlamentara “Alianta «Moldova Noastra»” este sesizata din mai multe surse si
tot mai frecvent cum ca declaratiile actualei guvernari in favoarea politicelor
economice de piata si a statului de drept constituie doar o perdea de fum, indaratul
caruia se ascund actiunile hraparete ale grupului de interese, care, in mod
abuziv, pune mina pe afacerile si proprietatea intreprinzatorilor simpli care
nu se bucura de protectia inaltilor demnitari de stat.
Aceste cazuri, periodic, devin obiectul
publicatiilor in ziarele de orientare democratica. Astfel la 25 mai curent
“Ziarul de Garda” publica o petitie intitulata: “Judecatorii si procurorii din
Republica Moldova manipuleaza legile pe bunul lor plac, in care, cu lux de
amanunte, este descrisa istoria unei escrocherii in rezultatul careia a fost instrainata
abuziv proprietatea SRL “Calion” in beneficiul grupului de interese, protejat
si menajat de procurori si judecatori sus pusi. Acest caz, cu o deosebita
pregnanta, demonstreaza neputinta legii in Republica Moldova, devenind un
obiect de manipulare fatisa a magistratilor servind puterii si profund corupti.
Aceste practici de nesocotire sfidatoare a
legii a celor care sint chemati s-o serveasca profesional, prefac Republica
Moldova intr-o zona inchisa pentru investitii.
Cu aceasta ocazie, atragem atentia
Procuraturii Generale asupra faptului ca orice actiune de intimidare a
dreptului la proprietate si la libera desfasurare a afacerii economice prezinta
un atentat la securitatea economica a tarii, perpetueaza starea saraciei
cronice a majoritatii cetatenilor Republicii Moldova.
Luind in considerare faptul ca Procuratura
Generala nu s-a sesizat in legatura cu faptele expuse in “Ziarul de Garda”,
reiteram intrebarile reproduse de aceasta publicatie in cazul SRL “Calion”.
In continuare vin 6 intrebari pe care nu
vreau acum sa le citesc, sint foarte speciale, ca sa nu ocup spatiul de emisie
pentru alti colegi, ci ma refer doar la fraza finala: “Solicitam raspuns la
aceasta interpelare in plenul Parlamentului, informind concomitent Procuratura
Generala, ca raspunsul in scris va fi utilizat ca document oficial in cadrul
audierilor publice, pe care Fractiunea Parlamentara “Alianta «Moldova Noastra»”
intentioneaza sa le organizeze la subiectul interpelarii date”.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.2.
Domnul Oleg Tulea:
Multumesc, domnule Presedinte.
As vrea sa adresez o interpelare
Procurorului General si Ministerului Afacerilor Interne vizavi de un caz, dupa
parerea mea, destul de alarmant.
Este vorba ca la 5 mai 2006, trei
colaboratori ai Comisariatului raional de politie Edinet a efectuat un control
la Centrul Comunitar Informational Instructiv “Enter”, care este unul dintre
cele trei centre sociale ale Organizatiei obstesti “Seddemus”, organizatie de
tineret, in urma careia au fost extrase har-discurile din 9 calculatoare. Mai
multa informatie, respectiv si documente au fost luate din acest sediu si au
fost brutalizati colaboratorii acestui centru.
Solicit o informatie cu privire la
legalitatea acestui control. Raspunsul il solicit in scris.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.3.
Domnul Marcel Raducan:
Multumesc, domnule Presedinte.
Interpelarea mea este adresata directorului
general al Societatii pe Actiuni “Moldovagaz” domnului Abaschin. Deci, dupa cum
se cunoaste, cantitatile de gaze importate si transportate prin Republica
Moldova este masurate in trei moduri de masurare, ma refer la intrare. In baza
celor expuse mai sus, adresez urmatoarele intrebari:
1. Unde sint situate aceste noduri de
masurare?
2. Care sint sistemele de masurare utilizate
la aceste noduri?
3. Care este eroarea tolerata si limitele
de debit la sistemele de masurare utilizate?
4. Cine asigura supravegherea metodologica
de stat a utilajului si a echipamentului folosit?
5. As solicita ultimul raport de verificari
metrologice efectuate de catre organul de stat abilitat.
Solicit raspunsul in plenul Parlamentului in
termenele prevazute de lege.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Domnul Vasile Grozav:
In contextul faptului ca astazi s-a votat
un proiect de lege ce tine de medicina, unde trebuie amplasata medicina
privata, cea de stat s.a.m.d., spre regret, comunistii au votat-o, dar in acest
context si intrebarea mea.
Adresez o interpelare Ministerului
Sanatatii si Protectiei Sociale, si Procuraturii Generale. In anul 2000, la
propunerea Ministerului Sanatatii si Protectiei Sociale, in orasul Cahul a fost
creat Centrul de Sanatate a Familiei impreuna cu Alianta Americana
Internationala pentru Sanatate, care si-a inceput activitatea in anul
2001.Centrul creat urma sa fie un centru de ambulator-model de sine statator in
medicina primara, precum si este la momentul dat. Pentru situatia sau tehnica
cu care este dotat acest centru, eu cred poate fi invidiat invidie si Centrul
Mamei si Copilului din republica.
Pe parcursul activitatii centrului s-au
atestat divergente in conlucrare cu conducerea Spitalului raional, din care
motive colectivul centrului a fost nevoit sa se reinregistreze la Camera Inregistrarii
de Stat cu statut de persoana juridica Intreprinderea municipala Centrul
Sanatatii Familiei “Verginia” Cahul, continuind sa realizeze programul unic in
asigurare medicala in baza contractului incheiat cu Spitalul raional.
Incepind cu anul 2005, centrului i se
refuza incheierea contractului de realizare a programului unic de asigurari
medicale, cit si obtinerea acreditarii. In baza unei scrisori parvenite de la
Ministerul Sanatatii si Protectiei Sociale, consiliul municipal a initiat
procedura de lichidare fortata a centrului si concedierea angajatilor la insistenta
domnului Bratu, presedintele consiliului raional.
Mai mult decit atit, cladirea Centrului
Sanatatii Familiei “Verginia” Cahul a fost inclus in lista de privatizare de
urgenta. In contextul celor spuse, solicit Ministerului Sanatatii si Protectiei
Sociale sa prezinte explicatiile de rigoare cu privire la motivul refuzului si
lichidarii, si acreditarii centrului, iar Procuraturii Generale sa verifice
legalitatea deciziei cu privire la lichidarea centrului, initiata de consiliul
municipal Cahul. Informatia rog sa fie prezentata la sedinta in plen.
Si fac referinta la un mare, mare poet roman,
care spunea: “Ca acolo unde este ideal nici o floare nu creste”. Da, idealul in
tara noastra... noi sintem departe de el. Dar dat fiind faptul ca apar niste
flori ca “Verginia” Cahul, guvernarea de astazi o calca in picioare.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.5.
Doamna Adriana Chiriac:
Aceasta interpelare o adresez ministrului
afacerilor interne, domnului Gheorghe Papuc.
Stimate domnule ministru,
Va aduc la cunostinta un caz de
comportament abuziv in afara oricarei norme de etica profesionala din partea
unor angajati ai organelor de Politie rutiera.
In seara zilei de 2 iunie, in jurul orei
21.30 ma intorceam de la Aeroportul International Chisinau, insotindu-l pe
renumitul cintaret de muzica folc din Romania Vasile Seicaru. Desi conduceam
absolut regulamentar pe viaductul din sectorul Botanica, la un moment dat am
auzit semnalele unui automobil de politie si urmatoarea adresare rostita in
portavoce: “Trage pe dreapta, animala.” Atit eu, cit si pasagerul meu am ramas
stupefiati, acesta doar intrebindu-ma: “Asa procedeaza la voi politia?”. Am
observat trecind in goana un automobil al politiei rutiere si citeva automobile
cu numere de inmatriculare guvernamentale care au fost insotite la hotelul
“Codru”, ceea ce ma face sa cred ca era vorba de vreo delegatie straina.
Domnule ministru,
In contextul celor expuse, as vrea sa va intreb,
cum credeti ca arata imaginea unei tari, a carei ordine este asigurata in
aceasta modalitate? Ori, poate, pretinzind la o falsa democratizare a
societatii si la asa-numitul stat de drept, in realitate consolidam statul
politienesc si orinduirea in care orice persoana poate fi umilita, injosita si
jignita fara nici un temei, chiar din partea celor care ar trebui sa vegheze
asupra respectarii drepturilor si libertatilor individului.
Domnule ministru,
Va solicit sa efectuati o investigatie a
incidentului pe care l-am descris si sa ma informati in scris asupra
concluziilor pe care le veti face. Poate impreuna am putea preveni repetarea
unor cazuri similare si contribui la cresterea respectului politiei fata de
ceilalti membri ai societatii, precum si al populatiei fata de persoana in
uniforma.
Urmatoarea mea adresare este catre domnul
Marian Lupu, Presedintele Parlamentului, si catre domnul Vasile Tarlev,
Prim-ministrul Republicii Moldova.
Stimate domnule Presedinte al
Parlamentului,
Stimate domnule Prim-ministru,
Cunoastem ca, potrivit prevederilor
Regulamentului cu privire la modul de escortare a autovehiculelor cu destinatie
speciala, aprobat prin Hotarirea Guvernului nr.321/13 din 6 aprilie 2004, s-a
stabilit felul in care trei demnitari de prim rang: Presedintele Republicii
Moldova, Presedintele Parlamentului si Primul ministru beneficiaza de un regim
special de deplasare cu automobilul. De acelasi regim de deplasare beneficiaza
si demnitarii straini pe durata aflarii lor in tara noastra.
Raspunzind multiplelor solicitari si
nemultumiri exprimate de catre alegatorii nostri, consider necesar sa atrag
atentia, pe aceasta cale, ca deplasarea cortegiilor respective, fiecare avind
cel putin 3 masini, inclusiv una apartinind Politiei rutiere, creeaza blocaje in
circulatia rutiera in Chisinau si pe sosele si provoaca reactii negative,
fireste, din partea conducatorilor de automibile si a pietonilor.
Nu stiu, daca speakerul Parlamentului si
Premierul nostru resimt un pericol atit de mare, incit sa fie inconjurati de atitia
bodegarzi si escortati zilnic cu atita alai.
Personal, consider necesar sa va sugerez,
cu toata bunavointa, ca ar fi binevenit sa renuntati la aceste servicii destul
de costisitoare pentru bugetul de stat, care, pe deasupra, creeaza atitea
incomoditati concetatenilor nostri, cauzeaza, in acelasi timp, grave prejudicii
de imagine dumneavoastra in calitate de demnitari si alimenteaza atitudini
negative fata de institutiile statului in societate.
In opinia mea, nu este deloc necesar ca
Premierul Tarlev sa se deplaseze de la cladirea Guvernului pina la Presedintie
escortat de citeva autovehicule. De altfel, daca ar parcurge aceeasi distanta
pe de-a dreptul, pe jos, ar ajunge mult mai repede, ar trezi simpatia
trecatorilor si ar avea niste ocazii potrivite sa-si fortifice sanatatea.
Domnule Presedinte Marian Lupu,
Pe dumneavoastra v-am observat de mai multe
ori mergind pe jos la Presedintie si doresc sa salut public efortul pe care il
faceti. Totusi, v-as sugera sa traversati bulevardul Stefan cel Mare
regulamentar pe pasajul pietonal, nu pe de-a dreptul, incalcind regulile de
circulatie.
In concluzie consider ca un astfel de regim
de paza si escortare special ar trebui pastrat doar pentru Seful statului si
pentru delegatiile oficiale de prim rang.
In acest caz, modestia, respectul fata de
cetatenii statului si grija fata de utilizarea eficienta a resurselor bugetare
ar trebui sa va determine, stimati domni Marian Lupu si Vasile Tarlev, sa
renuntati la aceste elemente inutile pentru exercitarea atributiilor
dumneavoastra de serviciu.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.2.
Doamna Angela Arama:
Ma adresez domnului Prim-ministru cu
urmatoarele. As vrea sa semnalez, sa sesizez o situatie critica in care s-au pomenit
operatorii televiziunii prin cablu si companiile proprietate de servicii de
comunicatii si linii aeriene, membri ai Asociatiei patronale a radiodifuzorilor
din Republica Moldova. Aceasta situatie care, perpetuindu-se, va conduce la
falimentarea tuturor acestor institutii, prejudiciind dreptul cetatenilor
Republicii Moldova la libera informare, s-a creat in urma stabilirii unor
tarife de inchiriere a pilonilor si comunicatiilor subterane, absolut
nejustificate si exagerate.
Astfel, operatorul national “Moldtelecom” a
stabilit 5 lei fara TVA pentru un pilon si 800 de lei fara TVA pentru un km de
linie subterana lunar. Iar Intreprinderea “Union Fenosa” a anuntat acelasi
tarif pentru utilizarea pilonilor. Vreau sa spun ca aceeasi situatie este si in
sudul republicii, acolo unde stabilirea tarifelor tine de competenta Intreprinderii
“RED-Sud”.
Pozitia dominanta pe piata a acestor intreprinderi
nu le scuteste de obligatia de a respecta Constitutia Republicii Moldova, care
stipuleaza dreptul cetatenilor la libera informare, iar la articolele 9 si 126
se prevede ca proprietatea nu poate fi folosita in detrimentul drepturilor,
libertatilor si demnitatii omului, precum si faptul ca economia Republicii
Moldova este economie de piata de orientare sociala.
Amintesc ca situatia materiala a
cetatenilor care locuiesc in sectorul rural, beneficiind de serviciile acordate
de operatorii televiziunii prin cablu este precara. Si ei nu vor fi capabili,
pur si simplu, sa achite plati exorbitante pentru serviciile operatorilor care,
evident, vor fi nevoiti sa le mareasca. Astfel, in cazul in care accesul la
comunicatii va fi periclitat prin impunerea tarifelor mentionate, operatorii
televiziunii prin cablu, care isi desfasoara activitatea prioritara in sate si in
orasele mici, vor fi nevoiti sa-si sisteze aceasta activitate. Cetatenii vor
ramine, pur si simplu, fara televiziunea prin cablu.
Solicit Guvernului sa intervina de urgenta
pentru a remedia aceasta situatie de criza, luind ca exemplu tarile care au
solutionat problema, elaborind politici judicioase in domeniul respectiv, de
exemplu: Romania, Ucraina, Bulgaria etc. Solicit deocamdata informatia in scris
despre aceste actiuni intreprinse.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Da, microfonul nr.3.
Doamna Valentina Golban:
In urma audierilor in cadrul Comisiei
pentru protectie sociala, sanatate si familie a informatiei privind executarea
bugetului asigurarilor sociale de stat a devenit foarte clar ca acumularea
veniturilor la acest buget este foarte anevoioasa si depinde in mare masura de
activitatea si disciplina de plata a impozitelor a agentilor economici. Acest
lucru ne poate confirma si gradul de responsabilitate a conducatorilor de intreprinderi
in asigurarea angajatilor cu salarii si protectie sociala.
Adresez o interpelare Inspectoratului
Fiscal Principal de Stat si Casei Nationale de Asigurari Sociale si rog sa mi
se prezinte lista celor mai mari contribuabili, in special a acelor care
practica comertul si, indeosebi, solicit informatia privind activitatea si
plata la acest buget a contributiilor a magazinelor “Green Hills”, “Elat” ,
“Grand Hall” , “Jumbo”, “Sun Sity”, “Gemenii” si “Unic”. Si rog sa mi se indice
sumele defalcate de ei la bugetul asigurarilor de stat pe perioada anilor
2000–2005. Informatia o solicit in scris.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Da, microfonul nr.4.
Doamna Valentina Cusnir:
Multumesc, domnule Presedinte.
Avind o rezerva de timp, va rog, daca se
poate, sa fac de la tribuna centrala, daca imi permiteti, daca nu...
Domnul Marian Lupu:
Chiar o tineti neaparat?
Doamna Valentina Cusnir:
E putin greu de aici, dar daca...
Domnul Marian Lupu:
Bine, fiindca nu atit e o intrebare, cit
era sa fie o declaratie, asa presupun eu, da?
Doamna Valentina Cusnir:
Da, este o interpelare-declaratie.
Domnul Marian Lupu:
Bine. Am sa va ofer timp la sfirsit pentru
tribuna centrala. Vedeti, sint foarte multi la microfoane. Va promit.
Doamna Valentina Cusnir:
Bine.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Microfonul nr.5.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Am o interpelare adresata domnului
Prim-ministru Tarlev. Serviciul National de Locuinte al Agentiei pentru
Dezvoltare Regionala a semnat un contract de constructie a locuintelor prin
metoda de ipoteca cu o firma inregistrata in graba
“JF Vostok”, avind ca fondator majoritar 85,5% Firma “Resta limited”, Firma
“off-chore” din Cipru. Mii de angajati bugetari au incheiat contracte cu
aceasta firma dubioasa, transferind pe contul ei sume importante, bani imprumutati
de pe la rude care muncesc la negru in strainatate.
Am incercat sa capat textul
contractului-model de la Serviciul National de Locuinte, dar acest contract
este pastrat in taina. Rog sa fiu informat despre urmatoarele. De ce si in baza
caror decizii Serviciul National de Locuinte al Agentiei pentru Dezvoltare
Regionala a incheiat contractul de constructie a locuintelor prin metoda de
ipoteca cu firma “JF Vostok”? Care sint garantiile ca firma “JF Vostok” nu va
disparea cu banii estorcati de la cetatenii Republicii Moldova? Si in baza
caror documente i-au fost distribuite Firmei “JF Vostok” loturi de pamint
pentru constructie in Municipiul Chisinau?
Va multumesc.
Solicit acest raspuns in scris.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.2.
Domnul Alexandru Oleinic:
Interpelarea mea este adresata Guvernului
Republicii Moldova. Agentiile de presa au reflectat o informatie in care s-a
mentionat despre ordinul Ministerului Transportului din Ucraina privind
finisarea lucrarilor de constructie a tronsonului de cale ferata Ismail-Reni pina
la finele lunii octombrie curent, care va ocoli teritoriul Republicii Moldova
si care va conduce la sporirea tranzitului pe teritoriul Ucrainei cu
aproximativ 7%.
La prima vedere, s-ar parea ca informatia
la care m-am referit nu are reflectie asupra Republicii Moldova. Curios, insa,
este faptul ca deciziile autoritatilor ucrainene au fost adoptate in urma
esecului negocierilor sustinute de Ministerul Transporturilor din Ucraina cu
conducerea Ministerului Transporturilor si a Cailor Ferate a Republicii Moldova
asupra tarifelor la tranzitul de marfuri si incarcaturile pe tronsonul
Revaca-Cainari.
Mai mult decit atit ca, conform
afirmatiilor expuse de specialisti, decizia adoptata de partea ucraineana a
fost dictata de ambitiile partii moldave, care, refuzind mentinerea tarifului
pentru tranzitul direct, a lipsit Republica Moldova si Calea Ferata de venituri
in suma de circa 400 de milioane de lei, deoarece, dupa divizarea Caii Ferate
si constructia tronsonului “Revaca-Cainari”, pentru tranzitul de marfuri si incarcaturi
pe aceasta portiune transportatorii sint nevoiti sa achite o taxa suplimentara.
Astfel, transportatorii care trateaza
constructia tronsonului ca o problema politica a unei tari de tranzit, refuza
sa circule pe aceasta portiune din cauza costurilor exagerate. Sa nu uitam ca
pentru constructia tronsonului s-au cheltuit 267 de milioane de lei din bugetul
de stat, din care si 70 de milioane au fost alocate mijloacele proprii ale Caii
Ferate.
Astfel, Calea Ferata a Moldovei, fiind o intreprindere
de stat care pina nu demult contribuia la acumularile veniturilor in bugetul de
stat, risca sa devina o intreprindere care va activa in pierderi, necesitind
alocatii suplimentare de la buget.
In contextul celor relatate, solicit
Guvernului Republicii Moldova si Ministerului Transporturilor sa ne informeze,
din prima sursa, despre rezultatul negocierilor la care m-am referit, care sint
masurile preconizate in scopul prevenirii pierderilor de la tranzitul de
marfuri in urma deciziei Ministerului de Transport al Ucrainei si care este
strategia Guvernului in domeniul transportului feroviar?
Constatam ca, atit timp cit ministrul
transporturilor va detine doua functii, Republica Moldova va continua sa ramina
o piata alba in reteaua europeana a cailor ferate. La acest capitol, solicit
Prim-ministrului explicatiile de rigoare asupra legalitatii detinerii a doua
functii de conducere de catre ministrul transporturilor in baza articolului 92
din Constitutia Republicii Moldova. Raspunsul rog sa fie prezentat in plenul
Parlamentului.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Va atrag atentia, au ramas 5 minute pina la
finalul acestui exercitiu.
Microfonul nr. 3.
Domnul Ion Varta:
Multumesc, domnule Presedinte.
Adresez prima interpelare domnului
Prim-ministru al Republicii Moldova domnului Vasile Tarlev.
Stimate domnule Prim-ministru,
Luind in considerare necesitatea stringenta
de acumulare a mijloacelor financiare la bugetul de stat, de atragere a
investitiilor straine si de creare de noi locuri de munca in Republica Moldova,
va rog sa-mi prezentati o informatie ampla de la tribuna Parlamentului asupra
modului in care se realizeaza Legea cu privire la Programul de privatizare
pentru perioada anilor 2001–2006.
In acest sens, va rog sa precizati cauzele
care au impiedicat Guvernul sa privatizeze cele mai importante unitati
economice, care figureaza de ani de zile in Programul de privatizare, cum ar fi
“Tutun CTC”, “Moldtelecom”, cele doua retele de distributie a energiei electrice
“RED-Nord” si “RED-Nord-Vest” si altele.
Domnule Prim-ministru,
Va rog ca aceasta informatie sa fie
prezentata personal de la tribuna centrala a Parlamentului. Va indemnam si cu
aceasta ocazie, domnule Prim-ministru, sa respectati prevederile legale si sa
onorati cu prezenta dumneavoastra Legislativul tarii.
Si cea de a doua interpelare o adresez, de
asemenea, domnului
Prim-ministru Vasile Tarlev. Am citeva intrebari referitor la relatiile
Republicii Moldova cu creditorii si donatorii externi. Rog sa ma informati
personal de la tribuna Parlamentului despre creditele in suma de 137 milioane
de dolari ce urmau a fi oferite Republicii Moldova de Banca Mondiala in
perioada anilor 2005–2008, indicind destinatia acestora si beneficiarii, precum
si sa precizati sumele care au fost deja receptionate si care urmeaza sa fie
virate.
De asemenea, va solicit sa informati
Legislativul despre evolutia procesului de negocieri dintre Guvernul Republicii
Moldova si Fondul Monetar International, care a fost reluata abia recent,
precum si sa precizati cauzele care au condus la suspendarea cooperarii
eficiente dintre tara noastra, Fondul Monetar International, Banca Mondiala si
alte organisme financiare internationale.
In aceeasi ordine de idei, va rog sa
prezentati o informatie detaliata despre utilizarea celor 42 milioane de euro
destinate Republicii Moldova prin programul TACIS pentru anii 2005–2006, indicind,
totodata, organizatiile si institutiile care au gestionat aceste fonduri,
precum si modalitatea de selectare a acestora.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Serpul:
Multumesc.
Adresez prima mea interpelare domnului Igor
Semenovcher, directorul general al Agentiei pentru Dezvoltare Regionala. Rog
sa-mi prezentati o informatie privind modul in care agentia pe care o conduceti
construieste spatiu locativ pentru angajatii institutiilor din sfera bugetara
pe suprafata celor 6,5 hectare de teren din municipiul Chisinau.
Rog sa va referiti la numarul total de
locuinte cu indicarea suprafetelor, care urmeaza sa fie construite pe cele 6,5
hectare, sa precizati termenele de realizare a constructiilor, intreprinderile
care efectueaza proiectele respective cu indicarea modului in care au fost
selectate acestea.
De asemenea, solicit listele solicitantilor
de a obtine spatiu locativ in conditii ipotecare in cadrul acestui proiect.
Informatia o solicit in scris.
A doua interpelare o adresez Guvernului si
vizeaza facilitatile acordate absolventilor scolilor din Transnistria.
Ma refer la doua aspecte, facilitatile
acordate conform actualului regulament de organizare si desfasurare a admiterii
in institutiile de invatamint superior si mediu de specialitate nu se extind
asupra tuturor absolventilor scolilor din localitatile de Est ale Republicii Moldova,
ci doar asupra absolventilor celor 7 scoli aflate sub jurisdictia Moldovei,
ceea ce constituie o discriminare fata de absolventii din celelalte institutii
de invatamint, toti fiind cetateni ai Republicii Moldova.
Al doilea aspect al problemei il constituie
cota-parte din numarul total de locuri prevazute in planul de inmatriculare cu
finantare bugetara, care, in conditiile regulamentului actual, este infim de
mica, nefiind raportata la necesitatile reale ale acestei regiuni.
Avind in vedere cele relatate, solicit
Guvernului sa ma informeze in scris cu privire la masurile operative intreprinse
in vederea majorarii substantiale a cotei-parte din numarul total de locuri cu
finantare bugetara pentru absolventii tuturor institutiilor de invatamint din
Transnistria, fara a face diferenta intre absolventii din localitatile de Est
ale Republicii Moldova conform criteriului institutii absolvite, eliminind
astfel aceasta discriminare.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.5.
Domnul Gheorghe Susarenco:
Multumesc, domnule Presedinte.
Interpelarea mea este adresata domnului
Valeriu Balaban, Procurorul General al Republicii Moldova. Articolul 120 din
Constitutia Republicii Moldova stipuleaza caracterul obligatoriu al sentintelor
si al altor hotariri judecatoresti definitive.
Astazi, in “Ziarul de garda” este publicat
un articol sub genericul “Indreptatiti de lege – napastuiti de ministru”, in
care se arata ca domnul ministru al educatiei, tineretului si sportului Victor Tvircun
ignoreaza cu desavirsire executarea a
15 hotariri judecatoresti definitive. Dupa cum cunoastem, majoritatea plingerilor
de catre cetatenii Republicii Moldova la Curtea Europeana pentru Drepturile
Omului tin anume de neexecutarea hotaririlor judecatoresti si, anume, de catre
membrii Guvernului.
Conform avocatului Vitalie Nagacevschi,
acesta din urma a expediat o scrisoare si Procurorului General, prin care i-a
solicitat sa fie verificate cazurile ministrilor care ignora legea, dar nu a
primit nici un raspuns.
Articolul 320 din Codul penal al Republicii
Moldova prevede raspunderea penala, inclusiv privatiunea de libertate pentru
neexecutarea intentionata a hotaririlor instantei de judecata.
Domnule Procuror General,
Rog o informatie despre cazurile de
neexecutare a hotaririlor judecatoresti si masurile luate de Procuratura in
privinta ministrilor, inclusiv in privinta ministrului Tvircun. Informatia o
solicit in plenul Parlamentului.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Da, si ultima intrebare, fiindca timpul,
practic, a expirat.
Microfonul nr.2.
Domnul Vladimir Filat:
Va multumesc, domnule Presedinte.
Interpelarea o adresez domnului ministru al
economiei si comertului Valeriu Lazar. Ceva timp in urma am adresat o
interpelare vizavi de situatia in care este Republica Moldova in urma
cesionarii datoriilor pe care le avea Republica Moldova catre “Gazprom”,
datorii care au fost cesionate de catre “Gazprom” catre o alta companie.
Raspunsul domnului ministru la ora, la
timpul respectiv a fost ca nu au nici o informatie, n-au iesit la nici un
contact cu noii creditori ai Republicii Moldova. Si, pornind de la acest lucru,
solicit ca, in termenele stabilite, domnul ministru in plenul Parlamentului sa
ne prezinte o situatie vizavi de situatia la moment in problema data.
Eu va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Multumesc.
Ora intrebarilor si interpelarilor (rumoare
in sala).
Hai lasati, fiindca atit de mult discutam
despre regulament, haideti sa-l urmam, am dat inca 6 minute in plus. Deci, sau
a fost o solicitare de declaratie. Va rog. Sintem deja... se va incheia chestia
de procedura si o sa va dau cuvintul.
Doamna Valentina Cusnir:
Multumesc, domnule Presedinte.
Domnul Marian Lupu:
Terminati cu v-ati inteles, nu v-ati inteles,
fiindca depasiti absolut toate limitele.
Doamna Valentina Cusnir:
Fiind in pragul sarbatorii profesionale a
medicilor si farmacistilor, tin personal sa felicit toti angajatii din domeniu
si, in special, colegii nostri deputati, specialisti in domeniu, si sa stea
linistiti ca nu tine de ei declaratia pe care vreau s-o fac.
Dat fiind faptul ca saptamina viitoare se
va desfasura saptamina consumatorului si tinind cont de faptul ca, conform
politicii de promovare a Republicii Moldova, primordiala este sanatatea
publica, protectia drepturilor consumatorilor, inclusiv asigurarea populatiei
cu informatie autentica despre normele de consum al apelor minerale medicinale,
consider oportun sa adresez urmatoarea interpelare-declaratie.
Statele membre ale Uniunii Europene au
definit sfera de actiune prioritara asupra mediului si sanatatii si au formulat
scopurile strategiei – sanatate pentru toti. Interesul sporit al comunitatii
europene fata de sanatate s-a manifestat la prima Conferinta internationala din
1989, care a aprobat unanim Cartea europeana pentru mediu si sanatate.
La a doua Conferinta din 1994 de la
Helsinki, s-a recomandat tarilor din regiunea europeana sa elaboreze planuri
nationale de actiune pentru sanatate in relatii cu mediul. Prin Hotarirea
Guvernului nr.487 din 19 iunie 2001 s-a aprobat Planul national de actiune
pentru sanatate in relatii cu mediul, care a creat cadrul necesar mobilizarii
potentialului uman si alocarii eficiente a resurselor catre domeniile
prioritare.
Realizarea prevederilor prezentului plan va
contribui esential la ocrotirea sanatatii si la orientarea economiei nationale
pe fagasul dezvoltarii durabile. Dat fiind faptul ca pe piata interna a
Republicii Moldova, in ultimul timp, a aparut un asortiment mare de ape
minerale, imbuteliate de producatorii autohtoni, pe care populatia, in mare
majoritate, le consuma inlocuind cu ea apa potabila, ceea ce presupune
consumarea in proportii mari a acesteia.
Mentionez ca apa minerala propusa spre vinzare
consumatorului se clasifica in 3 categorii: ape minerale de masa, ape curative
de masa si ape curative medicinale, dintre care ultimele doua categorii de apa
minerala se consuma numai la recomandarea medicului sau conform prescriptiei
acestuia. Deoarece acestea depasesc concentratiile maxime admisibile, chiar si
la unele elemente indezirabile si cu potential toxic, dar care in cazul
particular al apelor respective sint dovedite ca au efecte terapeutice.
Doar medicul indica persoanelor care au
nevoie de componentele care se contin in apele minerale medicinale de masa si
medicinale, cura de tratament, durata consumarii apei minerale si dozajul
corespunzator. Insa populatia nici nu constientizeaza acest fapt, consumind
sistematic apele minerale care nu corespund criteriilor de potabilitate,
efectele consumarii careia pot prejudicia sanatatea omului. Mai ales ca
organismele internationale, care promoveaza politica de sanatate, Organizatia
Mondiala a Sanatatii si altele recomanda normele stabilite de acestea pentru
evitarea imbolnavirilor care pot avea loc in rezultatul consumarii
necorespunzatoare a unor asemenea produse.
In chestiunea protectiei sanatatii
populatiei, Republica Moldova s-a obligat sa se conforme cerintelor inaintate
de aceste acorduri internationale pentru a contribui in acest fel la efortul de
armonizare a legislatiei nationale cu legislatia europeana, conditia integrarii
noastre in structurile comunitatii europene.
Medicii spun ca apa minerala cu un continut
excesiv de sare este un pericol serios pentru sanatatea noastra. Apa minerala imbuteliata
cu excesul de sare poate afecta sanatatea. Apa potabila mineralizata intens ne
poate bloca rinichii sau ficatul, ne poate aduce tensiune, dereglari ale
somnului, slabiciuni, ameteli, dureri de cap, puls nestabil, dureri scurte in
regiunea inimii si altele.
Reamintesc ca apa minerala este o apa
naturala cu un continut bogat de saruri. Ea poate fi consumata limitat. Medicii
spun ca, in cazul multor ape minerale imbuteliate, problema nu consta in excesul
de sare, dar faptul ca majoritatea persoanelor o consuma fara limite ca pe o
apa potabila.
Actualmente, apar tot mai multe tipuri de
bauturi racoritoare, inclusiv apa minerala, a carei grad de mineralizare
constituie 2, 3, 5 si mai mult gram pe decimetru cub. Apa potabila de consum
curent este apa cu un grad de mineralizare de la 1, la 1,5 gram pe decimetru
cub. Ape minerale curative care sint in vinzare in Republica Moldova “Soroca”,
“Gura Cainarului”, “Cahul”, “Esentuchi”, “Mirgorodskaia” si altele.
Apele minerale curative se folosesc strict in
baza indicatiilor medicale in cazul unor boli ale ficatului, stomacului,
intestinelor s.a. Este strict interzis consumul de apa minerala intens in
calitate de apa potabila. Apa minerala este contraindicata persoanelor carora
medicul le-a prescris abtinerea de la consumul sarii. Acestea fiind bogate in
sodiu, sint contraindicate in caz de hipertensiune arteriala si femeilor ce
sufera de retentie de apa. Daca omul supraconsuma apa mineralizata intens, in
organism se incep dureri, depuneri de saruri, ceea ce se reflecta extrem de
negativ asupra sanatatii.
Le este contraindicat consumul de ape
minerale, mineralizate intens si bolnavilor cu ulcer stomacal, deoarece
provoaca eliminarea brusca a sucului gastric si, in rezultat, apar dureri
acute.
Apa minerala este contraindicata dupa
hemoragii in caz de acutizare a bolilor intestinului, ficatului. Principalele
efecte negative pot fi dereglari ale somnului, slabiciuni, ameteli, dureri de
cap si altele. Nu intimplator pe sticlele de apa minerala, care contin un
procent mai mare de saruri, este scris pentru tratarea caror boli pot fi
folosite.
De exemplu “Gura Cainarului” nu poate fi
consumata nelimitat, ea poate fi consumata in limita prescriptiilor medicale,
doar in cazurile indicate pe eticheta. Legislatia Republicii Moldova obliga
producatorul sa indice informatia despre componenta apei pe eticheta
produsului.
Republica Moldova are resurse importante de
ape minerale naturale de consum, inclusiv cu efect terapeutic. Imbutelierea si
consumul apelor minerale este in crestere in ultimii ani. Baza normativa a
acestui domeniu este alcatuita din “GOST”-ul 13 273 si prescriptiile tehnice
017 din 1996.
Autorizatia sanitara a unitatilor de imbuteliere
si comercializare se efectueaza de catre centrele de medicina preventiva
locala, iar certificarea igienica a sursei si produsului se efectueaza de
Centrul National Stiintifico-Practic de Medicina Preventiva.
Pina in prezent, sint certificate circa 30
surse de apa minerala. In procesul de cercetare a sursei si de avizare a
documentatiei sint implicati Ministerul Sanatatii, Asociatia de Stat “Ageom”,
Serviciul Standardizare si Metrologie, Ministerul Agriculturii si Industriei
Alimentare.
Conform Legii cu privire la activitatea
farmaceutica, la intreprinderile si institutiile farmaceutice se raporta intreprinderile
farmaceutice industriale, intreprinderile si laboratoarele de microproductie
farmaceutica, laboratoarele de control ale calitatii medicamentelor, depozitele
farmaceutice, farmaciile, institutiile de cercetari farmaceutice si
institutiile farmaceutice stiintifico-practice.
Din aceeasi lege, produse farmaceutice sint
materialele de pansament, obiectele de ingrijire a bolnavilor, apele minerale
curative si curative de consum si alte produse de uz medical, a caror
comercializare prin intreprinderile si institutiile farmaceutice este
autorizata de Ministerul Sanatatii si Proectiei Sociale
In continuare, la articolul 12 alineatul
(1) – licenta pentru producerea si prepararea medicamentelor, inclusiv a celor
homeopatice si a remediilor medicinii populare, precum si a produselor
parafarmaceutice este eliberata de organul abilitat cu functia de eliberare a
licentelor.
Domnul Marian Lupu:
Inca doua minute, doamna Cusnir, va rog.
Doamna Valentina Cusnir:
Pornind de la cele expuse, se pune intrebarea
daca agentii economici, neavind expertiza respectiva, aprobarea concluziei
medicale, inregistrarea si altele, au dreptul sa exploateze, imbutelieze si sa
comercializeze apa minerala curativa, care este un produs parafarmaceutic, prin
reteaua de comert angro si cu amanuntul.
Aceasta rezulta si din punctul
prescriptiilor tehnice ale apei minerale ale Moldovei care stipuleaza ca apele
minerale curative se utilizeaza in scop medicinal, cu prescriptia medicilor,
iar ca apa de masa–nesistematic.
Cum se intimpla ca apa minerala curativa se
vinde liber in magazine, la piete, tarabe si, culmea, in Parlamentul Republicii
Moldova este folosita fiind intrebuintata si de delegatii oficiale
internationale.
Conform articolului 15, controlul de stat
al calitatii medicamentelor si produselor parafarmaceutice il efectueaza
Ministerul Sanatatii si Protectiei Sociale. Si propun ca, in regim de urgenta,
sa efectuam audieri parlamentare la aceasta tema.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Da, domnule Secareanu, va rog, chestiile de
procedura.
Microfonul nr.5.
Domnul Stefan Secareanu:
Eu va multumesc mult, domnule Presedinte.
Am ascultat cu atentie luarea de cuvint in
legatura cu problema apelor, am citit-o si in presa. Eu as vrea, o chestie de
procedura am avut, sigur ca am vrut sa pun o intrebare, sa i-o pun domnului
Prim-ministru, care tine de o chestiune urgenta, pentru ca ieri am fost sesizat
in legatura cu faptul ca, la Comisariatul de politie din Soldanesti au fost
transferata o suma de bani de 12 mii de lei pentru reparatia Izolatorului de
detentie preventiva si acesti bani au fost cheltuiti contrar destinatiei de
catre comisarul politiei si am vrut sa cer domnului ministru de interne sa
verifice si sa constituie o comisie in acest sens, pentru a-mi prezenta
rezultatele faptului cum au fost gestionate cele 12 mii de lei acordate
Comisariatului de politie.
Nu intimplator, recent, Comisia pentru
drepturile omului a avut audieri parlamentare publice, care au pus in discutie
drepturile detinutilor. Nu vreau sa ma opresc la aceasta problema mai mult. Am
doar inca o chestiune care tine de o problema foarte importanta a Guvernului.
M-ar interesa sa aflu de la domul Tarlev, in ce mod si-a indeplinit angajamentele
contractuale fata de Guvern grupul “Union Fenosa” in Moldova, in special in
ceea ce priveste planul de investitii in valoare de 60 milioane dolari SUA,
prevazute pentru perioada 2000–2005, precum si obligatia acestei intreprinderi
de a pastra numarul de angajati existent la momentul privatizarii.
Din informatiile de care dispun, se pare ca
suma respectiva nu a fost onorata integral pina in prezent, iar numarul de
angajati a fost redus de la peste 3000 de persoane la circa 1600, citi lucreaza
astazi.
In cazul in care aceste incalcari, ma
adresez domnului Prim-ministru, grave ale angajamentelor contractuale se vor
adeveri, il rog pe domnul Prim-ministru sa-mi raspunda data viitoare de la
tribuna Parlamentului asupra masurilor care au fost luate de catre Guvern,
pentru ca aceasta intreprindere sa-si onoreze angajamentele luate.
Eu, domnule Presedinte, as vrea, in incheiere,
spuneam ca este o chestiune de procedura, sa ma refer la faptul ca nu este bine
cind aceasta Ora a Guvernului are loc in asemenea conditii, am numarat, aici sintem
23 de deputati, nici macar
1/3 din toti deputatii, din 101 de deputati. Se stie ca o sedinta a
Parlamentului este deliberativa, daca la ea participa peste 50 la suta din
deputati. Noi nici macar nu sintem o sedinta deliberativa. Un moment.
Al doilea moment. Noi ne compromitem in
fata poporului care ne-a ales, vazind care este atitudinea Parlamentului fata
de problemele reale abordate in cadrul Orei Guvernului.
De aceea, eu propun ca sedintele
Parlamentului sa nu aiba loc in acest fel. Sa se respecte Regulamentul
Parlamentului si acestea sa fie, sa se desfasoare doua zile pe saptamina, asa
cum scrie in Regulamentul Parlamentului, ca deputatii sa nu oboseasca, asa cum
se intimpla la noi, cu pauze, cum se cade, cum se face in toata lumea. Sa
lucram normal doua zile, sa nu ne grabim sa luam decizii pripite, sa lasam
timp, pentru ca aceasta Ora a Guvernului sa aiba loc in conditii normale, asa incit
sa fie prezenti toti deputatii Parlamentului si lumea sa aiba posibilitate sa
cunoasca cu ce se ocupa fiecare deputat pe care l-a ales.
Va multumesc mult.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Stimati colegi,
Eu vreau sa va atrag atentia asupra unui
moment. Propunerea este, are dreptul la viata, cel putin in momentul in care
acest subiect se discuta la Biroul permanent nu a fost caz sa nu fie vot unanim
de la toate fractiunile, inclusiv de la fractiunea dumneavoastra, ca programul
sa se desfasoare pe parcursul a doua zile, respectiv cite o zi pe saptamina.
Biroul permanent examineaza orice propunere
si sa stam pe programul normal, nici o problema, ca mergem pe acest program.
Totul depinde de doleanta fractiunilor si de decizia reprezentantilor acestora
la Biroul permanent. In final, depinde de votul in plenul Parlamentului,
fiindca astfel se voteaza si nici o data, pina in ziua de astazi, nu s-a
contestat sau nu s-a solicitat alt program.
Bine, stimati colegi,
In acest moment, declar inchisa sedinta de
astazi. Urmatoarea sedinta a plenului Parlamentului va avea loc joi, saptamina
viitoare, la 22 iunie.
Va multumesc si va doresc o zi buna in
continuare.
Sedinta s-a incheiat la ora 15.50.
Stenograma a fost pregatita spre
publicare
in Directia documentare parlamentara a
Aparatului Parlamentului.
|