DEZBATERI  PARLAMENTARE

Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XVI-a

SESIUNEA a V-a ORDINARA – FEBRUARIE 2007

Sedinta din ziua de 8 februarie 2007

(STENOGRAMA)

SUMAR

1. Declararea sedintei ca fiind deliberativa.

2. Declararea sesiunii de primavara–vara deschisa.

3. Dezbateri asupra ordinii de zi, adoptarea ei.

4. Dezbaterea si aprobarea proiectului de Hotarire nr.497 privind declararea vacantei functiei de Procuror General.

5. Dezbaterea si aprobarea proiectului de Hotarire nr.504 privind numirea in functie a Procurorului General.

6. Dezbaterea si remiterea in comisie a proiectului de Lege nr.4278 cu privire la locuinte.

7. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.4839 privind activitatea de audit.

8. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.2768 privind modificarea articolului 17 (2) al Legii cu privire la actele de stare civila nr.100-XV din 26 aprilie 2001.

9. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura, dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.4744 privind modificarea anexei la Legea nr.668-XIII din 23 noiembrie 1995 pentru aprobarea Listei unitatilor ale caror terenuri destinate agriculturii ramin in proprietatea statului si privind retragerea din circuitul agricol a terenurilor pentru constructia statiei de purificare a apelor reziduale in exatravilanul satului Onitcani, raionul Criuleni.

10. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.3775 privind modificarea si completarea Legii nr.330-XIV din 25 martie 1999 cu privire la cultura fizica si sport (art.34).

11. Dezbaterea si aprobarea proiectului de Hotarire nr.449 pentru modificarea unor Hotariri ale Parlamentului.

12. I n t r e b a r i   s i   i n t e r p e l a r i.

13. Declaratia doamnei deputat Vitalia Pavlicenco.

14. Declaratia domnului deputat Serafim Urechean – Fractiunea “Alianta «Moldova Noastra»”. 

15. Declaratia doamnei deputat Zoia Jalba.

16. Declaratia domnului deputat Ion Varta – Fractiunea Partidului Popular Crestin Democrat.

17. Declaratia domnului deputat Igor Klipii.  

18. Declaratia doamnei deputat Valentina Cusnir.

 

Sedinta incepe la ora 10.00.         

Lucrarile sint conduse de domnul Marian LUPU, Presedintele Parlamentului, asistat de doamna Maria Postoico si domnul Iurie Rosca, vicepresedinti ai Parlamentului.

 

Domnul Maxim Ganaciuc – director general adjunct al Aparatului
                                                                Parlamentului:

Doamnelor si domnilor deputati,

Buna dimineata. Va anunt, ca din totalul celor 101 de deputati, la sedinta de astazi a Parlamentului, si-au inregistrat prezenta 95 de deputati. Absenteaza deputatii: Dmitri Todoroglo – in delegatie; Stepa Boris – din motive de sanatate; Serafima Borgan, Stefan Grigoriev, Ivan Banari, Nicolai Deatovschi.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc.

Buna dimineata.

Stimati colegi,

Sedinta este deliberativa.

Declar sesiunea de primavara–vara 2007 deschisa.

Rog sa onoram Drapelul de Stat si Imnul de Stat. (Se onoreaza Drapelul de Stat. Se intoneaza Imnul de Stat.)

Multumesc.

Stimati colegi,

Prezenta noastra in sala plenului Parlamentului indica reluarea plenara a activitatii parlamentare, care va continua pe parcursul urmatoarelor 6 luni. In acest moment de debut al primei sedinte a acestei sesiuni, este cazul sa fie trasate sarcinile asupra indeplinirii carora urmeaza sa ne concentram atentia si eforturile.

In acest context, voi incepe cu mentionarea unor aspecte de procedura, dar foarte importante, ma refer aici la numirea in anumite functii deosebit de importante, in special numirea unor judecatori la Curtea Constitutionala, numirea unor judecatori la Curtea Suprema de Justitie, numirea in functie de Procuror General, la fel, numirea in functie a directorului si a celor doi vicedirectori ai Agentiei Nationale pentru Protectia Concurentei, un exercitiu deosebit de important si marcant, care, de fapt, face debutul crearii propriu-zise a acestei institutii deosebit de importante de reglementare economica in conditiile unui sistem de relatii de piata. Pe parcursul acestei sesiuni urmeaza sa asiguram functionalitatea acestei Agentii.

In cadrul exercitiului legislativ propriu-zis vom lucra atit asupra noilor initiative, cit si asupra finalizarii actiunilor initiate anterior. Intre actiunile la compartimentul socioeconomic voi pune in evidenta, in special, urgentarea implementarii Legii cu privire la sistemul de salarizare in sectorul bugetar, examinarea unui pachet de acte legislative, care sa asigure reformarea sistemului de protectie a copilului, legile cu privire la adoptie, privind drepturile copilului si altele.

De fapt, aceasta directie marcheaza si o noua filiera de cooperare a Parlamentului Republicii Moldova cu Consiliul Europei, urmare a vizitei recente a doamnei Mangolt de la Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei, adoptarea legislatiei care sa permita redirectionarea prestatiilor sociale catre grupurile cele mai vulnerabile ale societatii, un pachet de proiecte de legi cu privire la noile forme de reglementare si de dezvoltare a pietei financiare si a pietei de capital prin crearea asa-numitului megaregulator.

Pachetul de legi privind politica fiscala pentru anul 2008 la fel se inscrie in lista prioritatilor activitatii noastre comune. Finalizarea procesului decizitional referitor la noua Lege a deetatizarii si gestionarii proprietatii de stat, care urmeaza sa formeze noi premise si sa ofere un nou dinamism in activitatea economica si activitatea investitionala.

La fel, ne vom concentra asupra pachetului de initiative prezidentiale directionate spre liberalizarea economiei, stimularea activitatii antreprenoriale. Ma refer aici la initiativele Sefului statului enuntate in luna iulie anul trecut. In acelasi context, se incadreaza si punerea in aplicare a Legii cu privire la principiile de baza de reglementare a activitatii de intreprinzator, mai cunoscuta ca Lege a ghilotinei - 2.

In timpul cel mai apropiat plenului Parlamentului va fi propus proiectul Hotaririi privind instituirea Comisiei speciale pentru optimizarea cadrului juridic de reglementare a activitatii de intreprinzator. Se preconizeaza ca aceasta comisie, in cooperare cu partenerul guvernamental si anume Comisia de stat pentru reglementarea activitatii de intreprinzator si cu suportul proiectului Bancii Mondiale “Ameliorarea competitivitatii”, va revizui legislatia in domeniu prin prisma corespunderii acesteia principiilor stipulate in asa-numita Lege a ghilotinei.

O alta directie prioritara o constituie adoptarea finala a legilor indicate in Programul calendaristic al actiunilor legislative, ca urmare a recomandarilor Comisiei de monitorizare a Consiliului Europei. Ma refer aici la pachetul de legi ce vizeaza reforma judiciara: Legea privind statutul si modul de organizare a activitatii grefierilor instantelor judecatoresti, Legea cu privire la Procuratura, precum si pachetul de amendamente privind Codul contraventional.

Rapoartele de expertiza au fost prezentate de Consiliul Europei in Parlament catre lunile decembrie 2006 – ianuarie 2007. Si eu propun comisiei sesizate in fond sa supuna examinarii aceste proiecte de legi si rapoartele de expertiza in mod prioritar.

In continuare, definitivarea in baza expertizei Consiliului Europei si adoptarea in lectura a doua a Legii cu privire la partidele politice. Continuarea lucrului pe marginea urmatorului pachet de amendamente ce vizeaza reforma finantelor publice locale in baza principiului descentralizarii si consolidarii autonomiei locale.

Finalmente imi exprim speranta ca, pe parcursul acestei sesiuni, vom purcede, in sfirsit, la examinarea proiectului Codului educatiei, care ar ramine a fi singura restanta la acest capitol.

Stimati colegi,

Vom continua realizarea prevederilor de ordin legislativ continute in Planul de actiuni “Republica Moldova – Uniunea Europeana”, pentru care este strict necesara si contributia activa a Guvernului. In acest context tin sa reamintesc necesitatea respectarii angajamentelor fixate in Programul legislativ pentru perioada 2005–2009, adoptat prin Hotarirea Parlamentului din noiembrie 2005, acest document fiind concomitent si reper operational al procesului de armonizare a legislatiei nationale cu prevederile acquisului comunitar. Or, in viziunea mea, sintem deja la etapa cind antrenarea mai dinamica, mai consistenta si mai responsabila a tuturor participantilor la acest proces este un imperativ.

La fel, imi exprim speranta ca in timpul apropiat Executivul isi va definitiva cadrul institutional si cel procedural in modul in care acesta sa corespunda criteriilor si prevederilor legii care stipuleaza cerintele respective. Tot aici vin sa mentionez ca sintem in asteptarea raportului cu privire la executarea Programului legislativ pe parcursul unui an, precum si ale propunerilor institutiilor executive vizavi de optimizarea acestui document atit pe aspect de continut, cit si in aspect de termene de executare.

La acest capitol voi mentiona, la fel, continuarea cooperarii dintre Parlamentul tarii cu Adunarea Nationala a unitatii administrativ-teritoriale Gagauz-Yeri, avind ca obiectiv armonizarea si conformarea legislatiei locale cu cadrul legislativ national.

In aceasta sesiune, parteneriatul nostru public privat isi va gasi aplicare pe mai multe dimensiuni, printre acestea fiind mecanismul de aplicare a Legii cu privire la principiile de baza de reglementare a activitatii de intreprinzator, mentionate mai sus. Acest exercitiu va fi eficient si isi va atinge scopul doar cu contributia sectorului asociativ.

In acest context, invit reprezentantii mediului de afaceri sa se antreneze in modul cel mai activ in revizuirea si perfectionarea legislatiei nationale, cooperind cu Comisia parlamentara speciala din momentul instituirii acesteia.

In continuare urmeaza sa definitivam procedurile derivate din initiativa Presedintelui tarii si sa lansam functionarea plenara a mecanismului expertizei anticoruptie a legislatiei. Aplicind abordarea sistemica si complexa a procesului de armonizare a legislatiei nationale cu cea comunitara, am convenit asupra necesitatii inventarierii cadrului national legal. Aduc la cunostinta dumneavoastra ca Parlamentul, in cooperare cu sectorul asociativ, sint la etapa identificarii donatorilor pentru a face posibila lansarea proiectului.

Voi continua cu referinta la o alta functie a Legislativului – cea de control parlamentar. In timpul apropiat, comisiile permanente urmeaza sa prezinte Programul audierilor tematice ale institutiilor guvernamentale si celor subordonate Parlamentului, pentru a dinamiza atit derularea reformelor, cit si aplicarea legislatiei in vigoare in conformitate cu prevederile documentelor strategice ale tarii.

Aditional, vom continua sa identificam si alte instrumente de control parlamentar studiind bunele practici ale colegilor nostri din parlamentele altor tari. In acest scop, dar si pentru a valorifica in continuare potentialul diplomatiei parlamentare in contextul relatiilor externe ale tarii, pe parcursul actualei sesiuni sint programate vizite oficiale la sedintele Adunarii Interparlamentare in cadrul CSI, Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei. In aspect bilateral, sint preconizate vizite parlamentare intr-un sir de state atit pe dimensiunea occidentala, cit si pe cea estica.

La rindul nostru, vom fi vizitati de delegatii parlamentare la inalt nivel din Grecia, Lituania, Ungaria, Franta, de presedintii comisiilor pentru politica externa a Parlamentului Regatului Suedia si a Senatului Francez, de Grupul de prietenie moldo-francez in cadrul Adunarii Nationale a Frantiei. De asemenea, vom fi vizitati de membrii Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei si, bineinteles, de raportorii pentru Moldova in cadrul Comisiei de monitorizare.

In aceasta primavara, vom gazdui sedinta Comisiei Interparlamentare de Cooperare intre Adunarea Federala a Federatiei Ruse si Parlamentul Moldovei. Delegatiile noastre parlamentare isi vor continua activitatea in cadrul Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei CEM OSCE, GUAM. Finalmente, deputatii nostri vor participa la seminare tematice in parteneriat cu colegii din Legislativul Ungariei si, in premiera, pe durata acestei sesiuni, la Parlamentul European.

Stimati colegi,

Consider ca, expus sa fie si in format comprimat, aceste sarcini sint complexe si deosebit de interesante si importante, realizarea lor solicitind, in mod evident, eforturi considerabile, pe care motiv as dori sa vin cu o incurajare si cu doleante tuturor noua, sa ne dorim forte, rabdare si nu, in ultimul rind, intelepciune pentru atingerea obiectivelor enuntate.

Stimati colegi,

Acum, Biroul permanent a prezentat atentiei plenului Parlamentului propuneri pentru ordinea de zi pentru perioada 8 – 16 februarie curent. Rog sa va expuneti asupra acestor propuneri, inainte de a fi supuse votului.

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Dumitru Diacov:  

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu si Fractiunea Partidului Democrat ne alaturam la aceea ce ati spus dumneavoastra aici. Aceasta zi este foarte importanta, un inceput de sesiune cu multe asteptari. Pe linga lista aceasta de proiecte, pe care noi trebuie sa o adoptam si pe care noi, intr-adevar, dorim sa o adoptam, stim ca, pe parcursul acestei sesiuni, in Moldova vor avea loc si alegeri generale. Noi toti dorim ca aceste alegeri sa fie cinstite, in conditii libere, transparente, ca aceste alegeri sa contribuie la consolidarea democratiei in Republica Moldova.

Si vreau sa va spun ca aceasta zi mai este importanta si prin faptul ca acum 10 ani a fost creat Partidul Democrat– forta constructiva, echilibrata. Si eu vreau sa va asigur ca inca multi zeci de ani Partidul Democrat va ramine o forta care doreste sa contribuie la democratizarea tarii, sa fie un partener serios, constructiv si sa lucram impreuna pentru edificarea democratiei in Moldova.

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Multumesc si eu.

Stimati colegi,

De fapt, este adevarat, astazi, precum a mentionat colegul nostru, aceasta zi marcheaza 10 ani de la infiintarea Partidului Democrat. Si eu propun, in spirit de buna colaborare si intelegere, in spirit de parteneriat si colegialitate in cadrul Parlamentului, sa ii felicitam pe colegii nostri. Sa le dorim mult succes si sanatate. (Aplauze.)

Microfonul nr.3.

 

Domnul  Anton Miron:  

Multumesc, domnule Presedinte.

Fractiunea propune excluderea din ordinea de zi a sedintei de astazi a proiectului nr.4770.

 

Domnul  Marian Lupu:

Multumesc.

Am luat act.

Microfonul nr.5.

 

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

Inteleg ca ma felicitati, da?

Va multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Da, va rog.

 

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

Stimati colegi,

Am audiat astazi interventia domnului Lupu la inceput de deschidere a sesiunii si ne-am bucurat pentru acest program foarte amplu. Din pacate, vreau sa imi exprim pozitia in legatura cu faptul ca nu am auzit mai multe prevederi sau mai multe scopuri, mai multe actiuni legate de cooperarea dintre Republica Moldova si Romania. Eu sper ca, pe parcurs, aceste lucruri vor interveni si vor completa agenda Parlamentului, pe care ne o dorim cit mai bogata in ideea acceptarii sprijinului Romaniei pentru a parcurge cit mai repede drumul spre Europa.

As vrea sa fac o replica pentru domnul Diacov in privinta fortei echilibrate si constructive, vroiam sa fac acest lucru si in sesiunea trecuta si sa ii spun domnului Diacov ca va felicitam si cu ocazia implinirii a 10 ani. Dar am dori ca aceasta pozitie constructiva si echilibrata sa fie nu in raport cu Partidul Comunistilor, ci in raport, in general, cu sistemul politic si cu celelalte partide din Republica Moldova.

 

Domnul  Marian Lupu:

La ordinea de zi.

 

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

Domnule Presedinte,

Referitor la ordinea de zi. In ziarul “Jurnal de Chisinau” au fost publicate o serie de dezvaluiri ale ex-ofiterului Centrului de Combatere a Crimelor Economice si Coruptiei Grigore Gorea, care s-a referit la modul de intocmire a dosarelor la indicatia si sub presiunea factorilor politici din Republica Moldova.

Daca domnia sa a invocat niste nume concrete de la Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei si de la Procuratura Generala, controlate de Presedintie, inseamna ca doar Parlamentul, asa cum este el, ar mai putea reabilita onoarea publica si proba separatia puterilor in stat.

De aceea, propun sa fie supusa votului in Parlament formarea unei comisii din deputati, care sa analizeze faptele si afirmatiile expuse de domnul Gorea in paginile ziarului si sa ne raporteze rezultatele anchetei, sa luam deciziile care se impun. Aceasta daca vrem sa construim un stat de drept, un stat european. Daca nu vom accepta aceasta, inseamna ca vom lasa ca institutiile vizate sa respecte nu legea, ci comandamentele politice.

De asemenea, va rog sa ma inscrieti cu o declaratie la sfirsitul sedintei.

Va multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Dumitru Braghis:

Multumesc, domnule Presedinte.

In ultimele saptamini de zile, au avut loc mai multe actiuni de protest in Floresti, Soroca, Orhei, Soldanesti, Cahul, Chisinau si in alte localitati ale Republicii Moldova, la care au participat posesorii de patente din republica, acei care, in conformitate cu legislatia aprobata, sint nevoiti sa isi incheie afacerile si, cum spun ei, sa isi caute un loc de munca peste hotarele Republicii Moldova.

In acest context, propun ca, pentru ziua de miine, in ordinea de zi a sedintei sa fie inclusa o chestiune suplimentara, o informatie a Guvernului: care sint si care vor fi actiunile Guvernului pentru a inlatura acele lacune despre care se vorbeste la aceste intilniri si pentru a solutiona problemele cu care cetatenii Republicii Moldova s-au adresat nu o data si in presa, si Guvernului, la intilnirile pe care le-au avut cu lucratorii Guvernului in teritoriu.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul  Vladimir Turcan:  

Va multumesc.

Din partea Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati se propune excluderea din ordinea de zi a sedintei din 9 februarie a chestiunii cu nr.1, proiectul de Hotarire nr.4405 privind numirea in functia de judecatori ai Curtii Supreme de Justitie si sa fie transferat in ordinea de zi a sedintei din 16 februarie, luind in considerare ca miine va avea loc sedinta generala a judecatorilor, este o coincidenta.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimate coleg,

Da, de acord. 

Domnule presedinte al comisiei,

De fapt, in versiunea ordinii de zi a propunerilor pachetului pentru ordinea de zi de care cel putin dispune prezidiul, acest proiect a si fost transferat pentru saptamina viitoare.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Veaceslav Untila:

Domnule Presedinte,

Referindu-ma la buna activitate a Parlamentului, despre care ati vorbit dumneavoastra la inceput, vreau sa propun ca sa introducem o chestiune in ordinea de zi ce tine de organizarea activitatii deputatilor la capitolul logistica. Am putea sa vorbim despre crearea conditiilor pentru activitatea deputatilor in teritoriu, formarea bazei de date a proiectelor de legi, amenajarea salii in care noi desfasuram aceasta activitate.

Am impresia ca colegii mei o sa sustina pozitia ca nu prea bine ne sta noua, asteptind ore in sir la microfon fara documente, care ramin in sala. A venit timpul ca sa amenajam sala cu microfoane si acces la baza de date, acces la Internet, pentru ca sa avem o buna desfasurare a activitatii noastre parlamentare.

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Serafim Urechean:

Stimate domnule Presedinte,

Rog sa ma inscrieti pentru o declaratie la finele acestei sedinte.

 

Domnul  Marian Lupu:

De acord.

Microfonul nr. 3.

 

Domnul  Iurie Stoicov:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Comisia pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica propune ca pentru zilele de 15–16 sa fie introdus proiectul de Lege pentru modificarea unor acte legislative nr.4492.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Doamna Zoia Jalba:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule Presedinte,

Va rog respectuos sa ma inscrieti pentru o declaratie la sfirsitul acestei sedinte.

Multumesc. 

 

Domnul  Marian Lupu:

Da. Microfonul nr.3.

 

Domnul Ion Varta:  

Multumesc, domnule Presedinte.

Acelasi lucru.

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Stimate domnule Presedinte,

Noi, pe parcursul sesiunii trecute, de mai multe ori am propus ca aici in Parlament sa fie initiata o discutie a Guvernului despre situatia in agricultura si caile de redresare a acestei situatii. Acest lucru nu s-a intimplat. Guvernul nu vrea sa discute situatia in agricultura, ea devenind tot mai grava si mai grava.

De aceea, noi propunem ca urmatoarele doua saptamini, pe motivul ca Guvernul nu vrea sa discute situatia in agricultura, sa invitam aici, in Parlament, o organizatie neguvernamentala, initiata in domeniul agriculturii, de tipul “Uniagroproiect”, care ne va prezenta o informatie despre situatia in agricultura si caile de redresare a ei, pe care Parlamentul le va putea analiza si propune Guvernului spre realizare.

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Igor Klipii:

Domnule Presedinte,

Un grup de 15 deputati au depus inca la sfirsitul sesiunii precedente o motiune simpla. Noi, de fapt, atunci am incalcat Regulamentul, fiindca eram obligati sa avem dezbaterile chiar in momentul respectiv. Dumneavoastra ne-ati anuntat ca vor fi si surprize si problema este acceptata.

 

Domnul  Marian Lupu:

Poate.

 

Domnul Igor Klipii:

Este recunoscut faptul incalcarii legislatiei lingvistice. Deci, in ordinea de zi pentru saptaminile viitoare nu exista acest moment. Si cred ca ar fi cazul ca sa il introducem.

Domnul  Marian Lupu:

Stimate coleg

Acest subiect l-am discutat. Eu sint in asteptarea si aveti perfecta dreptate ca deja se intimpla cu intirziere. Sint in asteptarea pozitiei, de fapt, raportului cu care va veni Guvernul aici, la tribuna centrala, pentru a face o prezentare la acest subiect, pe care motiv, neavind inca acest raport, am discutat acest lucru si anterior pe parcursul sedintelor operationale, sedintelor de lucru in luna ianuarie. Si vreau sa va spun ca eu voi tine la control prezentarea acestui raport. Si la Biroul permanent, care va forma ordinea de zi pentru saptamina a treia si saptamina a patra a lunii februarie, revenim la acest subiect in mod neaparat.

 

Domnul Igor Klipii:

Problema este ca Parlamentul stipuleaza 6 zile. Iar viitorul Regulament –
7 zile. Noi incalcam Regulamentul. Am vrut sa atrag atentia asupra acestui fapt.

 

Domnul  Marian Lupu:

Luat act.

 

Domnul Igor Klipii:

Al doilea lucru asupra caruia vreau sa ma refer... si vreau sa fac o propunere. Drept consecinta a declaratiilor, constatarilor, dezvaluirilor domnului Seminovcher despre ilegalitatile si delapidarile in doua domenii importante din economia nationala – gazificarea si constructiile, subiect preluat si de domnul Presedinte intr-o reuniune mai putin legala sau constitutionala. Consider ca acest subiect merita toata atentia si propun constituirea unei comisii speciale a Parlamentului pentru analizarea situatiei in domeniul respectiv, constatarea sau dezmintirea afirmatiilor facute si cred ca Parlamentul este obligat sa intervina la acest subiect.

Si al treilea lucru, domnule Presedinte. Rog sa fiu inscris pentru o declaratie la incheierea sedintei. Si inca un lucru, Partidul Social Liberal a inaintat... grupul deputatilor social-liberali a inaintat mai multe proiecte de legi, amendamente la proiectele de legi care, din pacate, ramin neglijate si uitate, solicit ca pentru saptaminile in curs sa fie inclus cel putin proiectul de Lege nr.888, fiindca este un subiect interesant si am inteles ca, in principiu, comisiile si colegii din comisiile permanente ale Parlamentului sustin ideea propusa la acest proiect de lege.

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr. 3.

 

Domnul  Iurie Stoicov:

Multumesc, domnule Presedinte.

Privitor la interventia, intrebarea a doua a domnului Klipii, vreau sa va informez ca intr-adevar Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei studiaza aceste declaratii si articolele din presa, de asemenea si Curtea de Conturi. Careva informatii la aceasta intrebare sint si in Comisia pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica. Eu as ruga ca sa revenim la aceasta intrebare numai dupa definitivarea rapoartelor respective ale Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei si ale Curtii de Conturi.

 

Domnul  Marian Lupu:

Multumesc.

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Domnule Presedinte,

V-ati referit la o masura importanta pentru sesiunea care incepe astazi referitoare la expertiza anticoruptie. Accesez foarte frecvent site-ul Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei si vreau sa vin cu o propunere. Aceste expertize sint publicate pe site, dar, din pacate, lipseste proiectul si nimeni nu poate intelege despre ce este vorba. Acest neajuns trebuie cumva corectat, fiindca este facuta, practic, fara ca cineva sa ia din aceasta un efect. Trebuie publicat paralel si proiectul. Caci nu stiu daca el va ajunge, in genere, la noi in Parlament si nu stim ce este de facut. Si al doilea moment.

 

Domnul  Marian Lupu:

Da, este logica.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Si al doilea moment. Solicit respectuos sa fiu inscrisa pentru o declaratie la sfirsitul sedintei.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc.

De fapt, propunerea este una logica. Eu am sa rog secretariatul sa tina cont de acest lucru si sa informeze Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei. E si normal ca, in cazul in care apare un aviz la un proiect de lege, ar trebui sa fie dat si acest proiect la care se refera avizul. Cer scuze.

Microfonul nr.3.

 

Doamna Eugenia Ostapciuc:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati deputati,

Dupa ce Parlamentul a adoptat, a modificat Legea cu privire la patenta de intreprinzator, Guvernul a propus un grafic, conform caruia se organizeaza intilniri in toate raioanele Republicii Moldova. Acum ei cred ca au ajuns de acum in 20 de raioane.

Au fost asemenea intilniri cu oamenii care activeaza conform detinatorilor de patente si toti acei care participa la aceste intilniri primesc raspunsuri la toate intrebarile. Inca o data vreau sa accentuez ca fractiunea nu sustine propunerea domnului Braghis, pentru ca acest lucru se efectueaza in teritorii si raspunsurile sint. Dupa cum eu cunosc, informatiile le primesc si acei care au nevoie de aceste informatii, dar nu sint agitati de opozitie ca sa facem manifestari prin orase. De aceea, nu sustinem propunerea ca cineva de la Guvern sa vina si sa ne informeze pe noi.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Dumitru Diacov:  

Domnule Presedinte,

Absolut intimplator la aceeasi tema. Intr-adevar, aceasta modificare a legii a trezit mari emotii in republica, reactii din partea oamenilor care au detinut aceste patente. Este o problema reala, nu inventata. Desigur, noi intelegem ca acei de la Guvern se duc si fac agitatie ca sa linisteasca lumea. Unele partide de opozitie tot alearga si ii pune in rind acolo ca sa mai intre si prin partide, daca se poate.

Noi, fiind un partid echilibrat, asa cum am spus, ne-am asezat si am facut  un proiect de lege, care anuleaza sau propune anularea unor prevederi si creeaza conditii ca acesti oameni sa poata lucra, sa poata contribui la cresterea partii de venit a bugetului. Si noi propunem ca acest proiect de lege sa fie examinat foarte serios in fractiuni si sa fie introdus in ordinea de zi a sedintelor din aceste doua saptamini. Propunerea de a discuta, de a convinge oamenii sau de a abate Guvernul de la chestia aceasta nu are nici un sens. Noi trebuie sa rezolvam problema practic.

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Da, multumesc.

Stimatii mei colegi,

Cu dreptul la replica, am sa ii ofer cuvintul la microfonul 4 domnului Braghis, dar foarte scurt. Toti ceilalti, eu va rog foarte mult, eu nu vreau sa des-chidem dezbateri la acest subiect. Propunerea va fi supusa votului, in primul rind.

In al doilea rind, deputatii dispun si de alte posibilitati, metode si instrumente precum este Ora intrebarilor si interpelarilor. Deci, o metoda sau alta va permite sa va atingeti obiectivele sau interesul pentru diferite subiecte, pe care motiv am sa va rog sa ocupati locurile, fiindca dezbateri la acest subiect eu nu am sa va permit.

Microfonul nr. 4, va rog.

 

Domnul  Dumitru  Braghis: 

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu, de fapt, nici nu gindeam ca o sa fie o alta reactie si de la Partidul Comunistilor, si de la Partidul Democrat. Este absolut logic si inteles, cooperarea continua. Insa vreau sa spun ca acele intilniri la care am fost invitat eu si la Floresti, si la Soroca, au fost dupa vizita reprezentantilor Guvernului in teritoriu. Oamenii anume, raminind nemultumiti de cele ce le-au spus reprezentantii Ministerului Economiei si Comertului, ne-au invitat pe noi ca deputati la aceste intilniri.

De aceea si am cerut, fiindca am elaborat si noi un proiect de document, insa am vrea ca Guvernul sa ne spuna, totusi, care sint viziunile si perspectivele, ca sa elaboram un document care ar putea solutiona si problemele Guvernului. Noi intelegem destul de bine ca sint unele probleme, insa daca 10% din cetatenii Republicii Moldova incalca regulile de circulatie, aceasta nu inseamna ca trebuie toti, suta la suta, sa fim lipsiti de dreptul de a circula, inclusiv fara automobil pe strazile Chisinaului. Ceea ce s-a intimplat in cazul patentei. Sint unele incalcari si ele trebuie inlaturate. 

De aceea eu insist inca o data ca ar fi cazul sa audiem o informatie a Guvernului si sa vedem care este viziunea Guvernului, care sint actiunile pe care le propune Guvernul spre a fi intreprinse. Iar daca nu, bineinteles, vom inainta propunerea respectiva care este elaborata de deputatii Partidului Democratiei Sociale si vom insista ca sa fie discutata in Parlament. Insa consider ca este important sa lucram aici impreuna cu Guvernul si de aceea as vrea sa aflu ce gindeste Guvernul sa intreprinda in timpul imediat urmator.

 

Domnul  Marian Lupu:

Da, domnul Bujor.

La ordinea de zi, microfonul nr.4.

 

Domnul Leonid Bujor: 

Va  multumesc frumos, domnule Presedinte al Parlamentului.

Stimati colegi,

Vreau sa va aduc la cunostinta faptul ca articolul 104 din Constitutia Republicii Moldova prevede urmatoarele. Guvernul este responsabil in fata Parlamentului si prezinta informatiile si documentele cerute de acesta, de comisiile Parlamentului si de deputati.

De aceea, atunci cind unul dintre deputatii Parlamentului Republicii Moldova solicita prezenta unui sau altui ministru, consider ca nu este corect ca noi punem  la vot si majoritatea, ori de cite ori considera de cuviinta respinge aceste propuneri. Fiindca Constitutia prevede foarte explicit dreptul de a invita. Nu, Constitutia nu poate fi talmacita asa cum  ne place.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,

Sa nu dezbatem Constitutia. Propunerea.

 

Domnul Leonid Bujor:

Propunerea mea este de a invita domnul ministru sa prezinte darea de seama despre haosul care se produce in tara.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,

Acestea au fost propunerile pentru proiectul ordinii de zi. Nu am auzit la acele doua propuneri referitor la proiectele concrete inaintate, nu au fost contrapropuneri pe care le consider automat acceptate de plenul Parlamentului pentru a fi votate in pachet pe ordinea de zi. Alte propuneri pe care le voi supune votului, propunerea doamnei Pavlicenco privind formarea comisiei parlamentare, s-a mentionat speciale, presupun ca era vorba de  comisia de ancheta, fiindca comisiile speciale au alta menire. Cine este pentru a accepta aceasta propunere, rog sa voteze.

Stimatii mei colegi,

Rog, pentru procedura si pentru stenograma, sa imi anuntati rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 0.

Sectorul nr.2 – 5.

Sectorul nr.3 – 12.

 

Domnul  Marian Lupu:

17 voturi “pro”, propunerea nu a fost acceptata.

Propunerea domnului Braghis. Cine este pentru acceptarea aceastei propuneri, rog sa voteze. Se refera la  invitarea aici, in plen, a reprezentantului Guvernului la subiectul mentionat. Cine este pentru, rog sa voteze. La fel rezultatele, va rog.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 0.

Sectorul nr.2 – 5.

Sectorul nr.3 – 12.

 

Domnul  Marian Lupu:

Situatie similara, 17 voturi, propunerea nu a fost acceptata.

Propunerea domnului Klipii privind... la fel, probabil, ati avut in vedere comisia de ancheta si nu comisia speciala. Urmare a interventiei domnului Stoicov. Totusi insistati sa supun votului aceasta propunere in functie de... Supun votului aceasta, da?

Bine. Acum propunerea domnului Untila.

Stimati colegi,

Eu as dori sa fac o alta propunere, fiindca actiunile sau organizarea logistica a activitatii Parlamentului nu cred eu ca din start chiar ar putea si ar trebui sa fie materie de discutie in plenul Parlamentului.

Inaintati, va rog, propuneri concrete. Saptamina viitoare va avea aloc sedinta Biroului permanent si vedem, fiindca va trebui sa tinem cont inclusiv si de devizul de cheltuieli si de bugetul Parlamentului pe care toti impreuna l-am votat la sfirsitul lunii decembrie. In functie de posibilitatile acestui buget, vedem care cheltuieli sint deja incluse in planul financiar pentru anul 2007, care ramin  in restanta si vedem cum iesim din aceasta situatie. Dar propunerea este acceptata in acest sens. Acestea au fost, daca nu gresesc, propunerile dumneavoastra.

Microfonul nr. 4.

 

 

Domnul Dumitru Diacov:

Domnule Presedinte,

Eu am propus ca, avind in vedere aceste reactii in Parlament, pentru urmatoarele doua  saptamini sa introducem in ordinea de zi proiectul de lege elaborat de catre fractiunea noastra, fara nici un fel de alte cooperari, cu privire la modificarea Legii cu privire la patenta de intreprinzator. Eu va asigur ca examinarea acestei legi cu mult mai mare folos o sa aduca decit demagogia care o sa fie facuta aici.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,

De fapt, orice proiect trebuie sa aiba si numar de inregistrare, sa fie trecut prin comisie cel putin. Problema nu este. Nu uitati ca toate comisiile, dupa prima sedinta a Biroului permanent, au fost solicitate sa formeze propuneri pentru pachetul de agende pentru a doua jumatate a lunii februarie si, in acest context, exercitiul poate fi dezvoltat.

Eu mi-am adus aminte de nr.888, dumneavoastra ati propus, eu cer scuze. Propunerea domnului Klipii referitoare la proiectul nr.888 pentru a fi inclus pe agenda sedintelor plenului Parlamentului in perioada 8–16 februarie. Cine este pentru, rog sa voteze. Rog sa fie anuntate rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 1.

Sectorul nr.2 – 5.

Sectorul nr.3 – 15.

 

Domnul  Marian Lupu:

21 de voturi “pro”. Aceasta propunere nu a gasit sustinerea plenului Parlamentului.

Domnul Bolboceanu. Propunere pentru a audia. Bine, da.

Va multumesc.

Propunerea pentru a audia in plenul Parlamentului, a invita in plenul Parlamentului cu o informatie reprezentantul sectorului asociativ, s-a facut referinta la o organizatie neguvernamentala. Noi nu prea am avut in practica activitatii noastre. Intr-un asemenea format s-au dezbatut diferite subiecte atit cu rapoarte de la Guvern, Parlament, cit si cu coparticiparea sectorului asociativ in acest sens. Dar, de fapt, colegul a propus si eu inaintez plenului Parlamentului, supunind votului aceasta propunere. Cine este pentru a accepta propunerea domnului Bolboceanu,  rog sa voteze. La fel rog sa fie anuntate rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 0.

Sectorul nr.2 – 5.

Sectorul nr.3 – 9.

 

 

Domnul  Marian Lupu:

14 voturi “pro”, propunerea nu a gasit sustinerea plenului Parlamentului.

Stimati colegi,

In aceste conditii, voi supune votului aprobarea pe ansamblu a proiectului ordinii de zi a plenului Parlamentului pentru perioada 8–16 februarie. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Ordinea de zi este aprobata.

Inainte de a incepe examinarea subiectelor incluse pe ordinea de zi, vreau sa va aduc la cunostinta dumneavoastra ca, in perioada premergatoare sedintei de astazi, si-au sarbatorit ziua de nastere colegii nostri: domnul Dumitru Ivanov, (aplauze), domnul Stefan Grigoriev (aplauze), domnul Ion Gutu (aplauze), domnul Stefan Secareanu (aplauze), doamna Angela Leahu-Arama (aplauze), domnul Igor Klipii (aplauze), domnul Grigore Petrenco (aplauze), doamna Stela Gherman (aplauze), domnul Valeriu Garev (aplauze), domnul Nicolae Deatovschi (aplauze), doamna Ecaterina Cavlac (aplauze), domnul Gheorghe Musteata (aplauze), domnul Serafim Urechean (aplauze), doamna Zoia Jalba (aplauze).

De asemenea, astazi isi sarbatoreste ziua de nastere  colegul nostru domnul Valeriu Calmatui. (Aplauze.) Sa ii felicitam pe toti si sa le dorim multa sanatate si succes!

Stimati colegi,

Subiectele de pe ordinea de zi a sedintei de astazi, 8 februarie. Proiectul de Hotarire nr.497 a Parlamentului privind declararea vacantei functiei de Procuror General.

Rog comisia.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Onorat Parlament,

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati, conform dispozitiei Presedintelui Parlamentului, a examinat cererea de demisie a Procurorului General, inregistrata cu nr.95 din 16 ianuarie 2007 si a constatat urmatoarele.

Domnul Valeriu Balaban a fost numit in functia de Procuror General pentru un mandat de 5 ani prin Hotarirea Parlamentului din 4 decembrie 2003. La
15 ianuarie 2007, prin decretul Presedintelui Republicii Moldova, domnul Balaban a fost numit in functie de consilier al Presedintelui Republicii Moldova.

Conform articolului 125 alineatul (4) din Constitutia Republicii Moldova, se prevede ca functia de procuror este incompatibila cu orice alta functie publica sau privata, cu exceptia activitatii didactice si stiintifice.

Totodata, la articolul 16 alineatul (11) din Legea cu privire la Procuratura, se stabileste ca Procurorul General poate fi eliberat din functie inainte de termen numai de catre Parlament, la propunerea Presedintelui Parlamentului, in cazul incompatibilitatii functiilor.

Avind in vedere cele relatate, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati considera ca cererea domnului Balaban este intemeiata pe prevederile legale si, in legatura cu aceasta, a decis sa propuna Parlamentului pentru examinare si adoptare un proiect de Hotarire privind declararea vacantei functiei de Procuror General. Acest proiect de Hotarire este anexat la prezentul raport.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Stimati colegi,

Intrebari pentru comisie la acest subiect? Nu sint.

Stimati colegi,

In aceste conditii, supun votului aprobarea proiectului de Hotarire a Parlamentului nr.497. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Hotarire nr.497 este aprobat.

Proiectul de Hotarire nr.504 privind numirea in functie a Procurorului General.

Rog comisia.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a examinat candidatura domnului Valeriu Gurbulea, propusa de Presedintele Parlamentului, pentru a fi numit in functia de Procuror General si mentioneaza urmatoarele.

La articolul 125 alineatele (1) si (3) din Constitutie se prevede ca Procurorul General este numit in functie de catre Parlament, la propunerea Presedintelui Parlamentului pe un mandat de 5 ani.

Totodata, la articolul 16 alineatul (6) din Legea cu privire la Procuratura se stabileste ca, dupa numirea in functie, Procurorul General depune in fata Parlamentului juramintul prevazut de legea mentionata.

Comisia a constatat ca propunerea Presedintelui Parlamentului a fost inaintata in conformitate cu prevederile constitutionale respective.

Si al doilea moment. Domnul Valeriu Gurbulea dispune de calitatile necesare pentru a fi numit in functia de Procuror General.

In legatura cu cele relatate, comisia propune Parlamentului examinarea proiectului de Hotarire cu privire la numirea domnului Valeriu Gurbulea in functie de Procuror General.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Stimati colegi,

Candidatul inaintat la aceasta functie, domnul Gurbulea, este prezent in sala la microfonul nr.6. In eventualitatea unor intrebari pentru candidat sau pentru Comisia juridica, pentru numiri si imunitati rog sa adresati aceste intrebari, daca ele sint. Da, va rog. Intrebari?

Microfonul nr.5, va rog. Da.

 

Domnul Ion Plesca:

Multumesc, domnule Presedinte.

Intrebarea mea o sa fie catre domnul Gurbulea, candidat la functia de Procuror General al Republicii Moldova. In martie 2006, de catre Parlamentul Republicii Moldova au fost adoptate modificarile operate in Legea cu privire la agentul guvernamental, unde este prevazut ca ultimul este obligat sa informeze Procurorul General despre toate cazurile, in care, prin Hotarirea CEDO sau prin acord de solutionare amiabila a cauzei, Republica Moldova este obligata sa plateasca anumite sume banesti, in termen de 30 de zile, adica sa fie informat Procurorul General.

La ziua de astazi avem in jur de 40 de hotariri de condamnare a Republicii Moldova de catre CEDO. Il rog pe domnul Gurbulea sa ne informeze asupra numarului de adresari parvenite de la agentul guvernamental la Procuratura Generala si care este soarta lor si daca nu sint asa informatii poate Procuratura s-a autosesizat si a cerut ca agentul guvernamental sa respecte legislatia in vigoare.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.6, va rog.

 

Domnul Valeriu Gurbulea – candidat inaintat la functia de Procuror
                                                               General:

Multumesc pentru intrebare.

Intr-adevar, agentul guvernamental a remis Pocuraturii, nu pot sa va spun numarul total al adresarilor vizavi de condamnarea Republicii Moldova la CEDO, dar chiar si in cazurile in care asemenea adresari nu au fost trimise, Procuratura se autosesizeaza si verifica.

Deja actualmente, vizavi de cazul Corsacov contra Moldovei, pentru care republica  a fost condamnata vizavi de maltratarea lui de catre colaboratorii de politie, Procuratura Generala a finalizat urmarirea penala in privinta politistilor culpabili, care se afla pe rol spre examinare in instanta de judecata.

Desigur, in cadrul procesului penal, dupa hotarirea problemei vinovatiei, va fi pusa si problema repararii prejudiciului material. De asemenea, sint efectuate investigatii atit sub aspectul stabilirii caracterului premeditat si intentionat al actiunilor care au stat la baza condamnarii Republicii Moldova la CEDO, cit si a problemei repararii prejudiciului cauzat prin asemenea actiuni.

Unica problema exista ca legea nu are efect retroactiv si nu poate fi pusa la baza solicitarii incasarii pentru faptele savirsite pina la punerea ei in aplicare.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Stimati colegi,

Daca se poate.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, va rog.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati, luind in considerare importanta acestei probleme, a inclus in lista intrebarilor care vor fi puse pentru audiere la comisie in sesiunea primavara–vara, problema respectarii drepturilor omului in contextul hotaririlor CEDO, prin care Republica Moldova a fost condamnata.

Fara doar si poate, noi vom solicita si vom examina reactia, dispozitia tuturor factorilor de decizie, incepind de la Guvern, fara doar si poate Procuratura Generala, Ministerul de Interne, agentul guvernamental etc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Ion Plesca:

Multumesc.

A doua intrebare. In anul 2006, de catre organele Procuraturii, Ministerului Afacerilor Interne, Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei, Departamentul Vamal au fost trimise instantelor judecatoresti peste 14 mii de cauze penale.

Totodata, in anul trecut, de catre aceste organe de drept au fost pornite in jur de 4000 de procese penale, care, ulterior, peste anumite perioade de timp au fost clasate din lipsa elementelor de infractiune.

In rezultatul pornirii acestor procese penale, un numar mare de persoane au fost invitate la organele respective, unde li s-a spus ca dumnealor sint banuite de comiterea anumitelor infractiuni, apoi retinuti pe un termen de 72 de ore sau eliberate mandate de arest pe diferite termene, sechestrarea si ridicarea bunurilor materiale aplicate, alte masuri de constringere. Informatii in presa, la locurile de munca, ca apoi dosarele sa fie clasate si acestor persoane sa li se spuna ca nu au nici o atributie fata de aceste infractiuni.

Mai mult decit atit, in anul precedent, de catre instantele judecatoresti au fost adoptate 399 de sentinte de achitare.

Domnule Gurbulea,

Dat fiind faptul ca, conform legislatiei in vigoare, Procuratura conduce si exercita urmarirea penala, prezinta invinuirea instantei judecatoresti, va adresez urmatoarele intrebari.

Ce masuri ati intreprins ca primvice Procuror General, responsabil de problema vizata, ca sa se evite asemenea incalcari grave de catre ofiterii de urmarire penala? Si cine va restitui pagubele morale si materiale acestor persoane care au fost retinute, care au fost izolate de societate?

 

Domnul Valeriu Gurbulea:

Multumesc.

Deci, intr-adevar, este o problema extrem de importanta, deoarece de etapa pornirii procesului penal depinde nu numai succesul la anchete, dar si respectarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului.

Deci, in 2004, la initiativa mea, a fost formata directia specializata a Procuraturii Generale ce tine de asigurarea atit din oficiu, cit si in baza cererilor si adresarilor cetatenilor, a asigurarii legalitatii procesului penal, a respectarii drepturilor si libertatilor omului, inclusiv la faza pornirii urmaririi penale.

Problema actuala este generalizata anual de catre Procuratura Generala si este pusa in discutie la sedinta ordinara a Colegiului. Pe marginea lacunelor si abaterilor legii depistate sint luate hotariri, inclusiv de sanctionare a procurorului, sint elaborate metodologii privind evitarea unor asemenea incalcari pe viitor.

Vreau sa mentionez ca actualmente statistica de care o dispunem demonstreaza o dinamica pozitiva in acest domeniu. Astfel, daca pina in 2004 procentul de clasare, incetare a urmaririi penale devia de la 33 pina la 25%, conform statisticii anului curent acest procent constituie 21 pe Procuratura si 21% pe Ministerul Afacerilor Interne.

As mai mentiona, de asemenea, ca nu toate hotaririle de clasare, incetare a urmaririi penale au loc pe temeiuri de reabilitare. Adica, mai exista aplicarea actului de amnistie, cind se considera ca persoana a comis infractiunea, dar este absolvita de raspundere penala. Impacarea partilor, care, de asemenea, nu depinde de calitatea urmaririi penale sau modificarea legislatiei in sensul imbunatatirii situatiei persoanei aflate sub banuiala, invinuiala, invinuire.

Mai exista inca si o asemenea idee, care este deja conceputa la nivel de metodologie, privind evitarea la maximum a contactului organului de urmarire penala cu persoana banuita. Este necesar de instituit o faza proactiva  a procesului penal, cind organele de urmarire penala sa mearga de la fapta la persoana si nu invers, de la persoana la fapta. Si in acest context, daca vor fi necesare si modificari in Codul de procedura penala, Procuratura va propune aceasta faza proactiva cind organele initial vor acumula semne suficiente referitor la banuiala rezonabila si apoi vor pune persoana sub urmarire penala.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Veaceslav Untila:

Domnule Gurbulea,

In apogeul maturitatii politice a crestin-democratilor, ma refer la 4 aprilie, cind a fost votat un Presedinte comunist, au fost puse un sir de conditii. Una dintre ele: PPCD-ul cerea ca sa fie reformata Procuratura. Care este parerea dumneavoastra, de ce pina astazi acest lucru nu a avut loc?

 

Domnul Valeriu Gurbulea:

In principiu, problema reformarii Procuraturii este discutata pe parcursul ultimilor 10 ani. Eu nu consider ca Procuratura nu a fost reformata. Ea se afla intr-un continuu proces de reformare. Actualmente, functiile procurorului, cum ar fi arestul, autorizarea unor masuri ce tin de limitarea sau ingradirea drepturilor persoanelor au fost transmise deja instantelor de judecata, judecatorilor de instructie.

A ramas ultima etapa a reformarii Procuraturii ce tine de locul ei in sistemul organelor judecatoresti si discutii referitor la statutul de magistru al procurorului, cit si structura Consiliului Superior al Magistraturi.

Procuratura dispune de elaborarile sale in acest domeniu, cu luarea in considerare a practicilor internationale, a recomandarilor unor experti si, desigur, sintem gata sa le punem la dispozitie Legislativului.

 

Domnul Veaceslav Untila:

Domnule Gurbulea,

A doua intrebare. Dumneavoastra in anul 2003 ati fost membru al Comisiei pentru elaborarea strategiei nationale de prevenire si combatere a coruptiei. De ce aceasta strategie nu a fost implementata, de ce, in principiu, ea a esuat?

 

Domnul Valeriu Gurbulea:

De implementare a strategiei?

 

Domnul Veaceslav Untila:

Da, in 2003 dumneavoastra ati fost numit, prin decretul Presedintelui tarii, membru al Comisiei pentru elaborarea strategiei nationale de prevenire si combatere a coruptiei.

 

Domnul Valeriu Gurbulea:

Am activat, dar la etapa initiala, dupa...

 

Domnul Veaceslav Untila:

Da, dar acea strategie a murit pe parcurs, coruptia tot e mai mare si mai mare in Republica Moldova.

Multumesc.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Domnule deputat, coleg Veaceslav Untila.

Eu cer scuze. Imi pare ca dumneavoastra ati scapat din vedere ca noi, daca nu ma insel, in decembrie am examinat aceasta problema si am adoptat un plan de actiuni, asta e. De aceea...

 

Domnul Marian Lupu:

Da. Microfonul nr.5.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Aceasta e o alta problema care...

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Domnule Presedinte.

O intrebare pentru domnul candidat la functia de Procuror General vizavi iarasi de deciziile CEDO. Este bine cunoscut faptul ca conform unei informatii de la Curtea Suprema de Justitie, circa 70% din condamnarile CEDO sint pentru neexecutarea hotaririlor instantelor judecatoresti. Este o obligatiune constitutionala a tuturor cetatenilor, fie cu functie de raspundere, fie cetateni simpli.

Intrebarea mea este urmatoarea: in cazul in care hotaririle judecatoresti nu se executa, chiar si de unii ministri, cum ar fi ministrul Tvircun... aici, in sala, s-a discutat cite dosare penale, conform Codului penal, au fost pornite contra peroanelor cu functii de raspundere care neglijeaza legile tarii si Constitutia.

Multumesc.

Domnul Valeriu Gurbulea:

Multumesc pentru intrebare.

Nu pot sa va pun la dispozitie statistica, nu m-am pregatit, dar Procuratura, in cazul in care este sesizata, de catre creditori sau de catre executori, referitor la neexecutarea unei hotariri a instantei judecatoresti, verifica caracterul premeditat ori intentionat al actiunilor sau inactiunilor persoanei ce tine de neexecutarea acestei hotariri.

Aceasta este o conditie pentru demararea urmaririi penale. Avem asemenea dosare la memorie, pot sa va spun ca exista, dar statistica nu v-o pot prezenta, nu o am cu mine.

In ceea ce priveste faptul daca Procuratura a pornit dosare penale in privinta unor persoane cu inalte functii de raspundere, nu am avut asemenea cereri sau adresari ale birourilor de executare ale hotaririlor instantelor judecatoresti.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Igor Klipii:

Multumesc.

Domnule candidat la functia de Procuror General,

O intrebare: care este opinia dumneavoastra, daca un deputat in cadrul Orei Guvernului invita Procurorul General pentru a da raspuns la o intrebare, Procurorul General este obligat sau nu sa se prezinte pentru a da raspuns?

 

Domnul Valeriu Gurbulea:

Deci este o problema delicata. Vreau sa va spun ca, in principiu, Procuratura, daca e sa luam cea mai simpla statistica, este cea mai frecvent interpelata in sistemul organelor de drept.

Deci eu nu cunosc...

 

Domnul Igor Klipii:

Domnule candidat,

Daca Procurorul General dispune de timp. Sa spunem ca, intr-adevar, dar este, in principiu, obligat sa vina, sa se prezinte in Parlament pentru a da raspuns sau nu?

 

Domnul Valeriu Gurbulea:

Parerea mea este, daca aceasta tine de competenta organelor Procuraturii si daca aceasta nu este o imixtiune in activitatea organelor Procuraturii sau daca nu este in prejudiciul urmaririi penale sau al justitiei in cazul in care cind o cauza penala este examinata in instanta de judecata.

 

Domnul Igor Klipii:

Domnul Gurbulea,

Eu intreb, in principiu, Procurorul General are dreptul si este obligat sa se prezinte in Parlament pentru a raspunde sau nu? Nu daca in cazul in care, daca are timp... Aceasta e intrebarea.

Domnul Valeriu Gurbulea:

Deci, daca va referiti la Ora Guvernului, Procurorul General nu este membru al Guvernului.

 

Domnul Igor Klipii:

Deci nu este obligat.

 

Domnul Valeriu Gurbulea:

Eu nu spun ca nu este obligat. In principiu, Procurorul poate fi invitat pe diferite subiecte sa se prezinte si sa faca careva raspunsuri in aceasta...

 

Domnul Igor Klipii:

Domnule Gurbulea,

Explic intrebarea mea. Predecesorul dumneavoastra, evitind sa raspunda la niste intrebari si pentru a musamaliza niste afaceri, mi-a raspuns la o interpelare ca ar fi o incalcare a separatiei puterilor in stat, daca dumnealui s-ar prezenta la tribuna centrala a Parlamentului. Deci, consider ca a fost o incalcare din partea Procurorului General.

Domnule Gurbulea,

Si a doua intrebare. Parlamentul dispune de prerogativa de a numi, de a vota in functie Procurorul General al Republicii Moldova. Si Parlamentul Republicii Moldova... deci noi avem acum acest drept, dar nu sint sigur ca si chiar decidem acest lucru. In opinia dumneavoastra, domnul Balaban a fost avansat sau a retrogradat in functie?

 

Domnul Valeriu Gurbulea:

Deci, cred ca este imposibil de raspuns la aceasta intrebare in conditiile in care nu exista o ierarhie a functiilor de la care s-ar putea de pornit. Cred ca numai o parere subiectiva, care apartine fiecaruia, poate se exprime, este o avansare sau nu.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Anatol Taranu:

Stimate domnule pretendent,

Vreau sa va spun ca sint convins ca majoritatea parlamentara o sa va voteze. De fapt, puteti sa jubilati, deja sinteti Procuror General.

Dar am o intrebare. Atunci cind a devenit clar ca la virful piramidei din Republica Moldova se va face o schimbare, acest lucru a provocat discutii in mediile politice, in mediile mai putin formale. Si vreau sa va spun ca, nu va cunosc personal, adica nu avem relatii, sa zicem, mai putin formalizate, dar din acele discutii pe care le-am avut cu mai multi reprezentanti ai societatii civile, ai clasei politice, vreau sa va spun ca dumneavoastra aveti reputatia unui om care, mai degraba, sinteti exponentul unui grup de interese in aceasta tara, decit exponentul legii.

Aceasta si este intrebarea, domnul, cineva din comunisti. Deci, vreau sa va intreb: iata, cazurile semnalate de presa, cazul Gorea, cazul Calion, in care dumneavoastra apareti ca figurant, ca o persoana care a efectuat presiuni asupra anchetei in favoarea unui anumit grup de interese, spuneti, in ce masura dumneavoastra va asumati responsabilitatea pentru aceste actiuni? Si daca le recunoasteti ca ele, intr-o forma sau alta, au avut loc?

Si vreau sa va adresez imediat si a doua intrebare. Dumneavoastra intelegeti ca, avind o asemenea reputatie si intrind in postul de Procuror General, o sa va fie foarte greu sa demonstrati societatii ca sinteti un procuror nepartinitor si cu adevarat veniti in Procuratura Generala sa aparati legea si nu politicul?

 

Domnul  Valeriu Gurbulea:

Am inteles. Referitor la cazurile concrete la care v-ati referit. Pot sa va spun ca este un adevar simplu si pozitia mea, tinind cont de intrebarea domnului Plesca ce intreprinde Procuratura Generala pentru a evita urmariri penale nejustificate, in conditiile in care exista o hotarire definitiva a instantei judecatoresti privind apartenenta proprietatii si legalitatea unei tranzactii, invinuirea proprietarilor cu pachetul de 80% al societatii comerciale ca si-au delapidat propriul bun, nu
numai ar fi fost neintemeiata, ci chiar si absurda. Dar pozitia aceluia care a pretins este o pozitie normala, deoarece, in ultima instanta, el pretindea la un bun la care nu avea dreptul in conditii legale. Si, cu parere de rau, nu intotdeauna persoanele cauta adevarul in justitie, dar cauta diferite metode pentru a-si demonstra acest adevar.

Referitor la cazul Gorea. Procuratura nu o singura data a infirmat pozitiile lui referitor la unele caractere de comanda, sa spunem, a actiunilor care au fost facute. Vreau sa mentionez ca insusi Gorea a facut aceste actiuni. Si el nu a coordonat cu Procuratura, ci a avut superiorii sai, iar superiorii sai au mentionat ca la toate sedintele operative Gorea a spus despre temeiurile legale pentru pornirea urmaririi penale si temeiurile legale pentru alegerea masurii de reprimare. Ramine pe constiinta lui, de ce peste citeva luni ultimul si-a schimbat brusc pozitia, facind atitea declaratii controversate?

 

Domnul  Anatol Taranu:

Va multumesc, domnule Gurbulea.

Vreau sa va spun ca deputatii Partidului National Liberal nu vor vota candidatura dumneavoastra. Dar va promit ca, in cazul in care dumneavoastra veti respecta legea, noi dintotdeauna vom saluta acest lucru si vom face tot posibilul ca sa va sanctionam atunci cind veti face niste presiuni care depasesc cadrul legii.

Va multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Serafim Urechean:  

Domnule candidat,

In calitatea dumneavoastra de colaborator al Procuraturii municipiului Chisinau, ati contribuit personal la eliberarea lui Sinigur, care a savirsit mai multe omucideri dupa ce dumneavoastra l-ati eliberat. Cum apreciati activitatea dumneavoastra in acest domeniu? Prima intrebare.

A doua intrebare. Cine va raspunde pentru acele calomnii si incalcari grave ale legislatiei a capitolul “Intemnitarea oamenilor nevinovati”, cum a fost Vladimir Sarban, Becciev si multi, multi altii, sa nu continuu acest sirag. Cine va raspunde personal de acest lucru? Si va dati seama ca va veni vremea cind veti raspunde dumneavoastra.

Si a treia intrebare. Toate dosarele pierdute la CEDO impotriva Guvernului Republicii Moldova, de fapt, este o apreciere a activitatii dumneavoastra in calitate de prim-viceprocuror general al republicii. Cum veti activa dumneavoastra pentru viitor in functia de Procuror, daca ati dus la ripa si acest domeniu de activitate?

 

Domnul  Valeriu Gurbulea: 

Referitor la cazul Sinigur. Gresiti, domnule Urechean, deoarece in perioada respectiva nu am fost responsabil in Procuratura municipiului Chisinau de instrumentarea acestor cauze penale. Iar referitor la lipsa apartenentei mele la acest caz dovedeste faptul ca actualmente Sinigur se afla in procedura de extradare in baza demersului meu adresat autoritatilor competente din Federatia Rusa.

 

Domnul  Serafim Urechean:

Bine. Sint dovezi, vom discuta mai tirziu. Iata, cine va raspunde de acei care sint intemnitati pe nedrept? Dosare intentate la comanda dumitale personal, iata Sarban si altii.

 

Domnul  Valeriu Gurbulea:

Deci, nu exista nici o hotarire a CEDO in care s-a vorbit despre caracterul de comanda a unor sau a altor cauze penale. Deci, CEDO a examinat aceste cauze prin prisma respectarii drepturilor omului, constatind elemente de tratament degradant sau alte elemente ce tin de drepturile omului. CEDO nu a judecat fondul cauzei prin prisma justitiei pornirii dosarelor penale sau justitiei hotaririlor pe aceste cauze penale.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Alexandru Lipcan:

Multumesc, domnule Presedinte.

In primul rind, o observatie, imi pare rau ca trebuie sa dau  intrebarea peste umar si, in acelasi timp, il pedepsim pe domnul Turcan atita timp sa-l tinem la tribuna.

Domnule candidat la functia de Procuror General,

Spuneti-mi, va rog, care, dupa parerea dumneavoastra, sint principiile de colaborare intre Procuratura Generala sau Procurorul General si Parlament, Procurorul General si Presedintie, Procurorul General si Guvern? Si in acelasi context, ce cauta atunci, daca dumneavoastra nu aveti timp, adica, Procurorul General nu are timp ca sa vina la sedinta Parlamentului, de ce de fiecare data Procurorul General trebuie sa asiste la sedinta Guvernului? Va rog, sa ma lamuriti deocamdata la aceste doua intrebari.

 

Domnul  Valeriu Gurbulea:

Procurorul General este invitat de a participa la sedinta Guvernului, tinind cont de problemele abordate. Deci, de asemenea, cunosteti ca Procurorul General, adjunctii Procurorului General participa la sedintele comisiilor de profil in legatura cu abordarea unor probleme concrete ce tin de activitatea, inclusiv a organelor Procuraturii.

In ceea ce priveste principiile de colaborare. Principiile trebuie sa porneasca de la principiul constitutional de separare si colaborare a puterilor in stat si in cadrul legal, desigur.

 

Domnul  Alexandru Lipcan:

Atunci, carui organ din aceste 3 se supune Procurorul General?

 

Domnul  Valeriu Gurbulea:

Procurorul General se supune legii.

 

Domnul  Alexandru Lipcan:

Multumesc.

Si a doua intrebare. Deci, pe parcursul anului trecut eu am adresat personal Procuraturii Generale mai mult de 30 de interpelari, nici la una nu am primit un raspuns obiectiv. Spuneti-mi, va rog, ce aveti de gind sa faceti pentru ca, totusi, raspunsurile Procuraturii Generale sa fie cit se poate de obiective si reale, vasazica, tinind cont de faptele care se invoca in interpelarile deputatilor?

 

Domnul  Valeriu Gurbulea:

De fapt, noi ne straduim sa acordam o atentie sporita problemei examinarii interpelarilor deputatilor. Exista un mecanism strict de control asupra examinarii lor. Si, in principiu, nu pot sa spun ca aceste interpelari sint examinate neobiectiv. Poate uneori ele nu corespund punctului de vedere al deputatului, dar noi ne straduim sa tinem cont de interesele legii. Cind se interpeleaza pe o cauza penala, ca de ce persoana a fost pusa sub urmarire? Sau de ce persoana nu a fost pusa sub urmarire? Noi pornim de la adevarul obiectiv. Adica, din ceea ce avem constatat in cadrul cauzei penale.

 

Domnul  Alexandru Lipcan:

Bine. Eu acum va inminez o copie a raspunsului domnului Stoianoglo la o interpelare a mea, la care solicit sa mi se aduca raspunsul in scris  personal  de catre dumneavoastra.

 

Domnul  Valeriu Gurbulea:

Am inteles.

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Doamna  Valentina Cusnir:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule candidat,

As vrea sa va pun o singura intrebare: daca cunoasteti cum se simte in aceste momente domnul ministru de interne Papuc? Daca a ajuns examinarea cazului cu atentatul cu bomba la postul de radio “Antena C” din 16 decembrie la Procuratura Generala? Si daca aveti pregatit un candidat pentru functia de ministru de interne? Cum ar fi binevenit pentru Republica Moldova, desi domnul Papuc a construit doua fintini in loc de una ceruta de Guvern.

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

Domnule candidat la functia de Procuror General,

Am si eu o intrebare. Din informatiile si semnalele, pe care le-am primit, in cadrul Procuraturii nu se respecta principiul sanselor egale in promovarea pentru functiile ierarhice. Acest principiu, desigur, trebuie aplicat paralel cu principiul capacitatii si al valorii. Am inteles ca se aplica anevoios, in special in privinta femeilor procurori.

De aceea, ma intereseaza opinia dumneavoastra in acest sens. Nu vreau sa ma ofer la faptul cine ar fi mai vinovat: domnul Balaban sau dumneavoastra. Pentru ca nu mi-a fost clar niciodata cine conduce Procuratura Generala.

Dar, totusi, as vrea sa aud pozitia dumneavoastra fata de acest principiu al promovarii cadrelor, in special a femeilor. Si, de asemenea, sa va solicit si ca o interpelare o informatie statistica in acest sens, pe care o astept conform legislatiei.

 

Domnul  Valeriu Gurbulea:

Multumesc.

Vreau sa va asigur ca exista un mecanism destul de transparent si obiectiv privind promovarea procurorilor la functii mai inalte, exista comisia respectiva, exista rezerva de cadre, care este aprobata de catre Colegiul Procuraturii. Unele probleme ce tin de promovarea in functie a procurorilor, de asemenea, sint puse in discutie la sedintele ordinare ale Colegiului Procuraturii Generale. Adica, ne straduim sa adoptam hotariri colegiale.

In ceea ce priveste ponderea femeilor in veriga de conducere a Procuraturii. Intr-adevar, este neinsemnata, dar cred ca momentul acesta a fost legat de faptul ca, in principiu, foarte putine femei au fost angajate in anii anteriori in sistemul organelor Procuraturii si, desigur, posibilitatile de selectare sint mult mai mici. Dar actualmente avem la nivel de sef de sectie, exista si lucreaza doamne, si lucreaza bine.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Anatolie Onceanu:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule procuror adjunct,

Articolul 306 din Codul penal, citez: tragerea cu buna-stiinta la raspundere penala a unei persoane nevinovate... se pedepseste... inclusiv cu inchisoarea de la 2 la 5 ani. Iar in cazuri deosebit de grave – de la 5 pina al 10 ani. Articolul 308 din Codul penal: “Retinerea ilegala cu buna stiinta se pedepseste cu inchisoare pina la 2 ani.” Intrebarea: citi procurori si anchetatori, persoane care efectueaza urmarirea penala, au fost pedepsiti in baza articolelor 306 si 308?

 

Domnul  Valeriu Gurbulea:

Deci, nu dispun de o asemenea statistica. Dar pot sa va spun, din cele ce imi amintesc, ca au fost pornite urmariri penale in baza acestor articole. Principala problema, care apare la examinarea prezentei sau lipsei componentei de infractiune, este caracterul premeditat al acestor actiuni. In majoritatea cazurilor, trebuie de recunoscut ca tragerea nefondata, nu ilegala, dar nefondata la urmarire penala este un rebut al activitatii organelor de urmarire penala si ale Procuraturii. Si problema stabilirii intentiei sau lipsei ei, este, practic, cea mai delicata problema care apare la examinarea cererilor si actelor de autosesizare de acest gen.

 

Domnul  Anatolie Onceanu:

E clar.

Domnule procuror adjunct,

Nu puteti dumneavoastra sa nu stiti ca nici un caz nu a fost de condamnare si pedepsire a procurorilor conform articolului 306 si articolului 308. Nu vi se pare straniu, in pofida faptului ca sint o multime de ilegalitati sesizate de catre experti, chiar si cei straini, de catre opinia publica, societatea civila, nici un caz. Nu vi se pare straniu?

 

Domnul  Valeriu Gurbulea:

Domnule deputat,

Eu am mentionat ca avem pe rol in organele Procuraturii cauze penale pornite si nu numai la capitolul “Retinere” sau “Tragere nefondata la raspundere penala”, dar si la capitolul “Tortura”.

 

Domnul  Anatolie Onceanu:

Domnule procuror adjunct,

Nici un dosar nu este intentat in baza articolelor 306 si 308. Acestea sint date fixe. Dar stiti de ce? Fiindca procurorii actioneaza la indicatia celor de sus, inclusiv a dumneavoastra personala. Si dumneavoastra stiti foarte bine lucrul acesta.

Domnule Gurbulea,

Eu cred ca dumneavoastra, cind ati acceptat sa veniti aici in calitate de candidat la functia de Procuror General deja erati constient ca in ochii opozitiei si a unei bune parti a societatii dumneavoastra sinteti o figura, pur si simplu, odioasa si direct responsabila de acele dosare politice, care din 2002 pina in 2003, in special pina acum, sint intentate opozitiei.

Deci, intrebarea mea este: daca dumneavoastra stiti, dar dumneavoastra nu puteti sa nu stiti ca in mediul dumneavoastra, al Procuraturii, circula o parere, o opinie, eu numai o reproduc, vreau sa va spun, aceasta opinie, ca, dupa schimbarea puterii, anume Gurbulea va fi acel procuror care va fi bagat la puscarie conform articolului 306 sau articolului 308. Dumneavoastra stiti…

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,

Puneti  intrebari concrete, dar nu reproduceti opinii.

 

Domnul  Anatolie Onceanu:

Eu am pus  intrebare.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

Stimate coleg,...

 

Domnul  Anatolie Onceanu:

Domnule Lupu,

Sa nu dea Domnul, cind se va schimba puterea, dumneavoastra sa patiti ceea ce a patit Sarban: un an a sezut degeaba la inchisoare. Cel putin numai Sarban.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimate coleg,

Lasati-ma sa ma deranjez de soarta mea actualmente si in continuare.

 

Domnul  Anatolie Onceanu:

Domnule Lupu,

Domnule Lupu.

 

Domnul  Marian Lupu:

Dar proliferari de... inclusiv de amenintari, fiindca suna ca amenintare... Sa mentinem un ton al discutiei in cadrul plenului Parlamentului.

 

Domnul  Anatolie Onceanu:

Sa admitem ca eu poate ceva am exagerat in vorbe, dar dumnealui  exagereaza in fapte. Si, in rezultatul acestor exagerari sute de oameni stau degeaba luni si ani la inchisoare. Care este deosebirea dintre exagerarile noastre si ale lui?

 

Domnul  Marian Lupu:

Eu va multumesc.

Eu stiu un singur adevar, ca acel care respecta legea si nu merge impotriva legii, nu are de ce sa se teama nici in prezent si nici in viitor.

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Stefan Secareanu:

Multumesc mult.

Stimate domnule viceprocuror general,

Comisia pentru drepturile omului a Parlamentului este sesizata in continuare despre tratamentul degradant al persoanelor care se afla in detentie in penitenciare si in institutiile de detentie preventiva ale Republicii Moldova. Chiar ieri, in cadrul comisiei, am luat in discutie un caz extraordinar legat de detentia unui cetatean al Republicii Federale Germania in Republica Moldova, care ne-a sesizat in legatura cu situatia grava din aceste institutii.

Evident, acest lucru a fost discutat si in cadrul audierilor publice pe care le-am avut anul trecut in cadrul sedintei si aceeasi tema este abordata la intilnirile noastre frecvente cu reprezentantii organismelor internationale, deci, fenomenul torturii in Republica Moldova. Care este parerea dumneavoastra? Si care sint masurile pe care le-ati luat si pe care le veti lua pentru dezradacinarea acesteia? Precum si dezradacinarea coruptiei din cadrul structurilor de forta si din cadrul justitiei din Republica Moldova? Pentru ca acestea au o influenta directa asupra gradului de respectare a drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului in tara noastra.

Va multumesc.

 

Domnul  Valeriu Gurbulea:

Multumesc pentru intrebare.

Intr-adevar, problema respectarii drepturilor omului si contracararii fenomenului torturii si relelor tratamente este o problema extrem de actuala, deoarece tine direct de drepturile omului. In acest sens, Procuratura a elaborat un mecanism, dupa parerea mea, destul de eficient de contracarare a acestor vicii. Deci, a fost elaborata o baza normativa departamentala, conform careia Procurorul, zilnic, examineaza si viziteaza camerele de detentie, audiaza persoanele detinute si intreprinde masuri pentru inregistrarea semnalelor si comunicatelor ce tin de relele tratamente sau de tortura.

Avem foarte multe cauze penale de acest gen dupa punerea in aplicare a articolului special. Pina atunci, asemenea actiuni erau incadrate in baza altui articol – excesul de putere. Si avem chiar si persoane in exercitiul functiunii care au aplicat tortura arestate. Deci, oameni ai legii, oameni cu epoleti care au fost arestati in cadrul urmaririi penale pentru asemenea actiuni.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Multumesc, domnule Presedinte.

O intrebare pretendentului la postul de Procuror General. Spuneti, va rog, in baza carei legi dumneavoastra ati pregatit o scrisoare care a fost semnata de domnul Procuror General domnul Valeriu Balaban, adresata Baroului avocatilor prin care se cerea ca avocatii sa nu sesizeze Curtea Europeana a Drepturilor Omului in cazul incalcarilor flagrante ale drepturilor omului in Republica Moldova?

Va multumesc.

 

Domnul Valeriu Gurbulea:

Deci, nu a fost in continutul scrisorii o solicitare de a nu se adresa la Curtea Europeana pentru Drepturile Omului. Procuratura, pur si simplu, nu a fost inteleasa just de catre avocati. Ulterior, aceasta problema a fost expusa in cadrul unei sedinte comune a Colegiului Procuraturii si a Consiliului Baroului avocatilor din Republica Moldova. Procuratura a solicitat doar corectitudine la informarea organismelor internationale, deoarece insusi unele organisme internationale ne-au intrebat despre cazul de tortura invocat de avocat ca despre un caz savirsit. Si cind i-am informat ca este un caz presupus, ei au ramas intr-un fel nedumeriti, cum poate fi un caz presupus tratat ca un caz savirsit? Am solicitat doar respectarea principiului prezumtiei nevinovatiei si corectitudinii. Si intr-un fel am atras atentia asupra neutilizarii mecanismelor nationale in acest caz. A fost intr-un fel un indemn pentru corectitudine si utilizarea mecanismelor nationale. Nu exista nimic la capitolul interdictii si nici nu pot fi inaintate aceste interdictii, ar fi absurd de interzis adresarea la CEDO.

 

Domnul  Marian Lupu:

Da, microfonul nr.4.

 

Domnul Leonid Bujor:

Multumesc.

Domnule candidat la functia de Procuror General al Republicii Moldova,

Raspunzind la intrebarea unuia dintre colegii nostri, dumneavoastra foarte usurel l-ati caracterizat pe domnul Grigore Gorea. De aceea eu va adresez urmatoarea intrebare concreta. Recent, ziarul independent “Jurnal de Chisinau” a publicat in trei numere ale sale materiale serioase prin care ofiterul de urmarire penala domnul Grigore Gorea va invinuieste personal pe dumneavoastra in lucruri foarte serioase, in incalcarea legislatiei in vigoare, urmare a careia multi cetateni au fost retinuti ilegal, inclusiv pina la 11 luni in anumite cazuri cazul Serban.

Deci, spre regret, au trecut citeva saptamini si dumneavoastra personal nu ati raspuns chiar prin intermediul  aceluiasi ziar “Jurnal de Chisinau” la aceste invinuiri. Avind in vedere ca in manualele de istorie a filosofiei sint doua teme: legea si morala, politicul si morala. Intrebarea mea este: se procedeaza corect examinind astazi candidatura dumneavoastra la functia de Procuror General in situatia cind aceste invinuiri atit de grave ramin fara raspuns?

 

Domnul Valeriu Gurbulea:

Multumesc pentru intrebare.

Deci, Procuratura si Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei si-au exprimat deja pozitia vizavi de declaratiile ex-ofiterului Grigore Gorea. Deci, aceste declaratii au fost infirmate si, in afara de faptul ca ele poarta un caracter pur declarativ, ele nu contin absolut nimic. Mai mult decit atit, dupa cite cunosc, decizia de retinere i-a apartinut insusi lui Grigore Gorea.

Insusi Grigore Gorea a apelat la instanta de judecata pentru primirea mandatului de arest si, deja ma repet, conducerea Centrului, in a carui subordine a fost ex-ofiterul Gorea, a mentionat ca la toate sedintele operative Grigore Gorea tot timpul s-a expus asupra existentei temeiurilor suficiente pentru exercitarea urmaririi penale pe cazurile la care el s-a referit in aceste publicatii. Si, de asemenea, am mentionat ca nu vreau sa intru in detalii ce l-a determinat peste citeva luni pe Gorea sa isi schimbe radical pozitia si sa afirme atit de declarativ despre ceea ce a spus el in “Jurnal de Chisinau”.

 

Domnul Leonid Bujor:

Stimate domnule Gurbulea,

Intrebarea mea a fost putin de alt gen si foarte concreta. Deci, daca doriti, trecem la detalieri.

Domnule Gurbulea,

Sinteti invinuit de catre domnul Grigore Gorea in faptul ca dumneavoastra
l-ati invitat in birou si i-ati dat indicatii concrete pentru ca sa fie retinut Serban, sa fie retinut Urechean. Deci, iata care este esenta intrebarii mele. Faptul ca Gorea a facut asa sau a procedat altfel...

 

Domnul Valeriu Gurbulea:

Eu am mentionat...

 

Domnul Leonid Bujor:

Sau sint invinuiri, sau nu sint. Eu nu am terminat, eu am ascultat atent si nu v-am intrerupt pe dumneavoastra. Sau sint temeinice invinuirile, sau nu? Sint instantele de judecata care vor decide. Eu consider ca ar fi fost corect, daca dumneavoastra, considerindu-va nevinovat, ati fi raspuns cititorului prin intermediul aceluiasi “Jurnal de Chisinau”. In cazul in care n-ati facut acest lucru, apar foarte multe intrebari.

 

Domnul Valeriu Gurbulea:

Deci, eu am mentionat deja ca Procuratura, ca, de fapt, si Centrul si-au expus nu o singura data public pozitiile vizavi de declaratiile ex-ofiterului Grigore Gorea. Si am considerat ca nu este cazul de a le repeta. Noi ne-am expus pozitia si eu repet in aceasta sala. Ele poarta un caracter nefondat, aberativ.

 

Domnul Leonid Bujor:

Dumneavoastra vorbiti ca Procuratura Generala  a luat atitudine. Intrebarea mea a fost concreta, dumneavoastra personal sinteti invinuiti. De ce nu ati raspuns prin intermediul ziarului personal? Procuratura Generala. Au fost citeva secvente la comanda la “Moldova 1” si la Radio Moldova. Eu va intreb, ziarul a publicat in trei numere aceste lucruri foarte grave?

 

Domnul  Marian Lupu:

Asa.

Stimate coleg,...

 

Domnul Leonid Bujor:

Era normal, inainte de a veni astazi in Parlament, sa raspundeti cititorilor.

Va multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Da, va multumesc.

Onorati si stimati colegi,

Fara doar si poate, functia de Procuror General este una foarte dificila din punctul de vedere ca acesta este permanent si in centrul atentiei, si in centrul intrebarilor, problemelor. Dar, totodata, cel mai important este, dupa parerea mea personala, inclusiv ca fost colaborator al Procuraturii si ca presedinte al Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati, pur si simplu ca cetatean, ca Procurorul General sa fie, in primul rind, un om pregatit, profesionist, responsabil si sa aiba permanent in centrul atentiei problemele respectarii drepturilor omului.

Eu as vrea sa va atrag atentia ca domnul Gurbulea a activat in functia de prim adjunct al Procurorului General incepind cu februarie 2004. O buna parte din intrebari, care au fost evocate aici, sint legate de niste cazuri, dosare care au fost intentate, anchetate si judecate, daca este vorba de rezultatele examinarii la CEDO in anii precedenti. De aceea, noi, in cadrul sedintei comisiei si in cadrul fractiunii, am examinat foarte minutios si atent candidatura domnului Gurbulea. Am constat ca intr-adevar este o persoana foarte bine pregatita, responsabila. Si eu sper ca juramintul acela pe care dumnealui il va depune aici, il va exercita si indeplini intocmai. De aceea, se propune ca noi sa votam, sa punem la vot proiectul de hotarire respectiv.

 

Domnul  Marian Lupu:

Da, va multumesc.

Domnule Gurbulea,

Va rog sa luati loc.

Stimate coleg,

Nu va suparati, ati avut o iesire la microfon si pentru intrebari, si pentru precizari. Deci, lucrul in plenul Parlamentului ne cere o mobilizare si a deputatilor. Nu va suparati.

Stimati colegi,

In aceste conditii, supun votului. Cine este pentru aprobarea proiectului de Hotarire a Parlamentului privind numirea in functia de Procuror General al domnului Valeriu Gurbulea, rog sa voteze.

Stimati colegi numaratorii,

Va rog sa ne fie anuntate rezultatele pentru stenograma.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 28.

Sectorul nr.2 – 33.

Sectorul nr.3 – 7.

 

Domnul  Marian Lupu:

68 de voturi “pro”. Impotriva?

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 0.

Sectorul nr.2 – 3.

Sectorul nr.3 – 9.

 

Domnul  Marian Lupu:

12 voturi impotriva.

In aceste conditii, proiectul de Hotarire privind numirea in functia de Procuror General al domnului Valeriu Gurbulea este aprobat. Urmare a aprobarii acestui proiect de Hotarire, il invit la tribuna centrala pe domnul Valeriu Gurbulea pentru depunerea juramintului.

 

Domnul Valeriu Gurbulea – Procuror General al Republicii Moldova:

In exercitarea atributiilor de Procuror General, jur sa respect cu strictete Constitutia, Legile Republicii Moldova, sa apar ordinea de drept, drepturile si libertatile omului, interesele generale ale societatii.

 

Domnul  Marian Lupu:

Domnule Gurbulea,

Plenul Parlamentului va felicita cu numirea in aceasta inalta si foarte responsabila functie, dorindu-va mult succes in desfasurarea activitatii dumneavoastra pe tarimul justitiei. (Aplauze.)

 

Domnul Valeriu Gurbulea:

Domnule Presedinte al Parlamentului,

Stimati domnilor deputati,

Permiteti-mi, in primul rind, sa va multumesc pentru inalta incredere in legatura cu numirea mea in functie de Procuror General si tin sa va asigur ca voi depune toate eforturile pentru asigurarea unei inalte functionalitati a sistemului organelor Procuraturii, pentru racordarea sistemului si activitatii organelor Procuraturii la normele si standardele internationale, pentru realizarea cu succes a tuturor sarcinilor si prioritatilor, care stau in fata Procuraturii Republicii Moldova.

Va multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Da, va dorim mult succes, domnule Gurbulea.

Stimati colegi,

Continuam activitatea plenului Parlamentului, proiectul de Lege nr.4278 cu privire la locuinte. Lectura a doua.

Rog comisia.

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati deputati,

La sedinta Parlamentului din 7 decembrie 2006, proiectul de Lege cu privire la locuinte a fost examinat si aprobat in prima lectura cu votul majoritatii deputatilor.

Pe marginea proiectului si-au expus parerea toate comisiile parlamentare, Directia juridica a Aparatului Parlamentului, Centrul de analiza si prevenire a coruptiei, Asociatia patronala a serviciilor publice si un sir de organizatii nonguvernamentale, care au atributii in domeniul spatiului locativ.

Asupra proiectului au parvenit peste 140 de amendamente, care sint reflectate in sinteza anexata la raportul in cauza.

Toate amendamentele au fost supuse examinarii in cadrul grupului de lucru, creat de comisie cu participarea in componenta acesteia a expertilor si specialistilor in domeniul locuintelor din cadrul Agentiei Constructii si Dezvoltare a Teritoriului, Primariei municipiului Chisinau, reprezentantilor societatii civile, autorilor proiectului si a deputatilor.

Majoritatea amendamentelor acceptate de comisie au contribuit considerabil la imbunatatirea proiectului. La propunerea Directiei juridice a Aparatului Parlamentului, Centrului de analiza si prevenire a coruptiei, precum si a Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati, articolele 3 si 5 din proiect au fost comasate in urma carui fapt au fost expuse mai corect si concret notiunile principale, temelia si sensul prezentei legi.

Domnul Presedinte al Parlamentului Marian Lupu a propus de gasit o formula bine determinata referitor la conditiile si modul de repartizare a locuintelor, care ar merita dreptul la optiunea acestora. Prin redactarea respectiva si regruparea articolelor 14, 15 si 16 din proiect, comisia a obtinut varianta reusita a articolului referitor la lista persoanelor, dreptul si conditiile la obtinerea locuintelor sociale in mod prioritar.

La propunerea Directiei juridice a Aparatului Parlamentului si a Centrului de analiza si prevenire a coruptiei, organizatiilor nonguvernamentale si asociatiei patronale a serviciilor publice, prin comasarea si redactarea articolelor 28 si 32, s-a gasit o modalitate convenabila de gestionare a fondului locativ.

Examinind propunerile Comisiei pentru administratia publica, ecologie si dezvoltarea teritoriului, Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati, precum si ale Directiei juridice a Aparatului Parlamentului privind categoriile de persoane carora li se repartizeaza locuinte cu statut special de protocol, comisia a acceptat urmatoarele categorii:

Presedintele Republicii Moldova, Presedintele Parlamentului, Prim-ministrul si Presedintele Curtii Constitutionale.

Concomitent, comisia prezinta Parlamentului explicatiile si sugestiile asupra amendamentelor ce nu au fost acceptate.

La articolul 20, deputatul Gheorghe Susarenco propune ca Regulamentul cu privire la evidenta, modul de repartizare si folosire a locuintelor din fondul locativ social sa fie aprobat de catre Parlament.

Conform articolului 66 din Constitutia Republicii Moldova, ce tine de atributiile de baza ale Parlamentului, si articolului 96 alineatul (1) din Constitutie, Guvernul exercita conducerea generala a administratiei publice in Republica Moldova. Tinind cont de cele mentionate, comisia nu a sustinut propunerea si nu a acceptat propunerea deputatului Gheorghe Susarenco.

La articolul 23, deputatul Valeriu Cosarciuc propune ca contractul de locatiune al locuintei din fondul locativ social sa nu fie limitat in termen fix.

Comisia mentioneaza ca notiunea “fondul locativ social”, prin articolul 3 alineatul (1) din prezentul proiect de lege, se defineste ca fond locativ cu un regim special stabilit de lege cu dimensiuni limitate, destinat pentru unele categorii de persoane si acordat pe un anumit termen. Pe linga aceasta, Codul civil, la capitolul “Locatiunea” (articolele 875 si 910) prevede incheierea contractului pe un termen definit care nu poate depasi 99 de ani. Deci, propunerea deputatului Valeriu Cosarciuc contravine conceptului Legii cu privire la locuinte si legislatiei in vigoare.

La articolul 36, doamna deputat Elena Bodnarenco propune ca, dupa incetarea actiunii contractului de locatiune a locuintei de serviciu si incheierea raporturilor de munca dupa 10 ani de locatiune, locuinta de serviciu sa fie transmisa locatarului.

Comisia nu accepta aceasta propunere, deoarece, in cazul in care locuintele de serviciu fac parte din fondul locativ privat, decizia privind instrainarea ei, apartine proprietarului, al carui drept nu poate fi ingradit.

La articolul 66, doamna deputat Ludmila Borgula propune ca in cuprinsul alineatului (9) sa fie stabilite conditiile concrete sau cazuri in care locatarul are dreptul la modificarea o data pe an a platilor pentru inchirierea locuintei.

Comisia a acceptat textul alineatului (9) din articolul 66 a proiectului de lege in redactia autorului.

Stimati colegi,

Proiectul prezentat dumneavoastra pentru lectura a doua a fost elaborat consultindu-se cu documentele si politicile pentru domeniul locuintelor, precum si ghidul locuintelor sociale, elaborat de catre Comisia Economica pentru Europa a Organizatiei Natiunilor Unite si in conformitate cu documentul “Profilul tarii in sectorul locuintelor. Republica Moldova”, elaborat de Expertii Comisiei Economice a Organizatiei Natiunilor Unite.

In contextul celor expuse in raport, Comisia pentru administratia publica, ecologie si dezvoltarea teritoriului propune Parlamentului ca proiectul de Lege nr.4278 din 7 noiembrie 2006 cu privire la locuinte sa fie examinat si aprobat in lectura a doua, tinind cont de obiectiile si propunerile acceptate.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, multumesc.

Microfonul nr.2.

Propuneri pentru lectura a doua.

 

Doamna Valentina Buliga:

Domnule presedinte al comisiei,

Referitor la articolul 3 “Notiuni”, notiunea de “locuinta libera”, propun excluderea textului “libera de datorii pentru servicii comunale” si va spun de ce. Ne imaginam un caz cind a decedat locatarul care nu are urmasi si a avut datorii la serviciile comunale. Aceasta locuinta se va numi libera sau nu?

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Va rog inca o data, care este...

 

Doamna Valentina Buliga:

La articolul 3 “notiuni”, “locuinta libera” este locuinta in care locatarii nu locuiesc si nu stau in evidenta, precum si libera de datorii pentru plata serviciilor comunale si necomunale si de orice viciu juridic. Si v-am spus situatia creata, locatarul a decedat, urmasi nu are, au ramas datorii la serviciile comunale. Aceasta locuinta va fi libera sau nu?

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Desigur.

 

Doamna Valentina Buliga:

Trebuie de exclus sintagma, propun sa fie exclusa aceasta sintagma.

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Ca va fi libera?

 

Doamna Valentina Buliga:

Nu. Libera de datorii pentru serviciile comunale.

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Bine.

 

Doamna Valentina Buliga:

Pentru ca v-am spus, astfel de situatie poate fi nu una.

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Se accepta. Ea devine libera, dar ceea ce tine de datorii...

 

Domnul Marian Lupu:

Datoria ramine.

 

Doamna Valentina Buliga:

Si privitor la...

 

Domnul Marian Lupu:

Deci, comisia accepta aceasta propunere?

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Da.

 

Domnul Marian Lupu:

Propunere acceptata, pentru stenograma.

 

Doamna Valentina Buliga:

Da, va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

In continuare.

 

Doamna Valentina Buliga:

Si referitor la articolul 15. Dumneavoastra mentionati ca in raport, tinind cont de propunerile facute de catre domnul Presedinte al Parlamentului, ati gasit o formulare corecta, adecvata.

Nu vad ultima redactie a articolului, dar iata care este propunerea mea. Litera f): “copiii orfani care au atins virsta de 16 ani si nu sint sub curatela”. Se propune de exclus cuvintele “si nu sint sub curatela”, deoarece, conform articolului din Codul familiei, curatorul nu are obligatia de a asigura copilul aflat sub curatela cu spatiu locativ.

Iar conform aceluiasi Cod, articolul 146, el, ca tutore, este obligat sa locuiasca cu copilul doar pina la virsta de 14 ani. Si daca noi scriem aceasta sintagma, atunci lipsim de acest drept copiii care au locuit cu curatorul pina la virsta de 14 ani, fiind obligati, prin Cod, articolul 146, si ei nu cad sub incidenta acestui articol.

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Bine, dar daca schimbam cifra 16 pe 14 ani atunci si netinind cont de prevederea legislatiei date...

 

Doamna Valentina Buliga:

Da, dar va spun ca curatorul nu este obligat sa asigure cu spatiu locativ copilul care s-a aflat sub tutela aceasta perioada. Si locuieste cu el pina la 14 ani, ulterior nu-i ofera nici spatiu locativ, nu mai este obligat prin Cod sa locuiasca cu el impreuna si avem ceea ce avem astazi, copii orfani.

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Doamna presedinte,

Iata varianta finala, care este propusa in cadrul amendamentelor.

 

Doamna Valentina Buliga:

Dezbaterilor.

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Care au fost examinate. Deci articolul 14 – persoanele care au dreptul la obtinerea locuintelor sociale in mod prioritar. Deci, litera f) – copiii orfani care au atins virsta de 16 ani si nu sint sub curatela.

 

Doamna Valentina Buliga:

Propun sa fie exclusa sintagma “sub curatela”. Si v-am argumentat de ce.

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Dar daca micsoram virsta?

 

Doamna Valentina Buliga:

Si ramin copiii orfani, care vor cadea sub incidenta acestei legi. Caci nu traiesc impreuna cu curatorul pina la 14 ani, ei sint orfani caci nu au parinti si cad sub incidenta acestei... E clar ca acolo o sa fie mecanismul de luare la evidenta, dar nu trebuie din start sa excludem din aceasta posibilitate legala.

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Autorii ce spun?

 

Doamna Valentina Buliga:

Eu rog sa...

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Domnule Presedinte,

Daca s-ar putea cumva sa consultam si autorii, deoarece...

Domnule Presedinte.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, va rog.

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Da, daca s-ar putea de consultat de asemenea autorii.

 

Domnul Marian Lupu:

O clipa, va rog. Stati putin sa va ofer cuvintul.

Microfonul nr.1.

 

Domnul Anatolie Izbinda – vicedirector al Agentiei Constructii si
                                                                 Dezvoltare a Teritoriului:

Multumesc.

Propunerea dumneavoastra este logica, insa, in general, aceasta poate sa provoace foarte multe faradelegi, ca multi sa pretinda la locuintele sociale cind sint asigurati cu spatiu locativ, dupa parerea noastra.

 

Doamna Valentina Buliga:

Putem sa introducem in cazul in care nu au spatiu locativ copiii orfani, sa specificam aceasta, dar sa nu excludem din start ca copiii orfani care au atins virsta de 16 ani si nu sint sub curatela.

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Dar in conditiile in care ei sint sub curatela, ei, totusi, sint si asigurati, intr-o masura oarecare, cu spatiu locativ.

 

Doamna Valentina Buliga:

In dependenta de posibilitatile familiei care au luat in calitate de curator.

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Dar aici anume se stipuleaza, se subliniaza ca anume e situatia... ea va provoca o situatie in care...

 

Doamna Valentina Buliga:

Atunci ei vor cadea sub incidenta altor prevederi. Care sint cazurile in care  copiii se introduc in lista acestor beneficiari de spatiu social. Eu cred ca nu este nimic aici, eu insist asupra acestui amendament si am spus argumentele, si rog sa... Daca nu aveti... eu cred ca....

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.1.

 

Doamna Valentina Buliga:

Propunerea facuta de domnul Izbinda este...

 

Domnul Anatolie Izbinda:

Deci, eu cred ca ar fi bine de precizat, dar noi avem foarte multe fapte cind au luat copii orfani numai pentru aceea ca sa faciliteze de unele bunuri. De aceea, eu cred ca trebuie de precizat, de gasit o formulare, ca noi sa nu provocam posibilitatile de a folosi copiii orfani pentru a primi apartamente sociale.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Stimati colegi,

Eu o sa imi cer scuze si de la domnul presedinte al comisiei, si de la colegii care sint in fata microfoanelor. Dupa mine, acest proiect de lege este unul de o importanta deosebita si faptul ca situatia ne denota... deja fiind in startul discutiei, apar nuante, propuneri, probleme, spre exemplu chiar si anterioara propunere a trezit niste dubii si intrebari si in prezidiul plenului Parlamentului.

Propunerea mea este sa incetam, poate, acum discutiile, deoarece, fiind deja pe rol aceasta discutie, noi venim cu propuneri foarte importante, dar trebuie sa intelegem foarte bine sensul lor, formulele de redactie si sa nu ne miscam atit de rapid cu unele formulari in plenul Parlamentului.

Propunerea mea ar fi sa luam inca o saptamina de lucru si as ruga pe toti acei dintre colegii mei care sint la microfon sa munceasca, sa colaboreze cu comisia respectiva, sa verificati, si reverificati si partea de continut, si partea de redactie modul in care, fiind siguri de ceea ce propunem spre aprobare, in mod automat, joia viitoare revenim la lectura a doua cu buna cunostinta de cauza, fiindca eu presupun ca ne lansam in discutii complexe, dar nu sint sigur de finalul calitativ al acestor discutii si rog sa acceptati aceasta propunere a mea.

 

Doamna Valentina Buliga:

Da, domnule Presedinte.

 

Domnul Marian Lupu:

Ca sa revenim... se munceste in comisie, doamna presedinte. Eu rog deputatii, sa nu asteptam joia viitoare, dar sa fie invitati, sa se prezinte la comisie, sa discute si revenim joia viitoare cu pachetul definitivat, definitiv pregatit.

Da, doamna presedinte al comisiei.

 

Doamna Valentina Buliga:

Da, va multumesc.

Eu va multumesc pentru aceasta intelegere, deoarece, intr-adevar, este o lege foarte importanta. De 3 ori am citit-o, dar va spun ca au aparut aceste propuneri.

 

Domnul Marian Lupu:

De acord. Deci, acest proiect de lege se remite in comisie si eu rog pentru joia viitoare sa fie definitivat.

Proiectul de Lege nr.4839 privind activitatea de audit. Prima lectura.

Guvernul.

 

Domnul Ion Chicu – viceministrul finantelor:

Stimate domnule Presedinte,

Onorat Parlament,

Cu permisiunea dumneavoastra, voi prezenta pentru examinare si adoptare in prima lectura proiectul de Lege privind activitatea de audit. Acest proiect a fost elaborat in conformitate cu legislatia Uniunii Europene, in special Directiva a VIII-a a Consiliului Europei cu privire la auditul obligatoriu al conturilor anuale si al conturilor consolidate din 17 mai 2006, legislatie de domeniu a tarilor CSI si Uniunii Europene.

Corelarea prevederilor proiectului cu legislatia europeana este reprezentata in tabelul de concordanta, elaborat conform Hotaririi de Guvern nr.1345.

Reglementarea de stat a activitatii de audit are drept scop asigurarea unei tansparente adecvate a activitatii entitatilor de insemnatate publica, protejind astfel atit interesele statului, cit si cele ale persoanelor nemijlocit aferente acestor societati, cum ar fi actionarii, asociatii, potentialii investitori, creditorii, angajatii etc.

Reglementarea activitatii de audit este si o cerinta a organismelor financiare internationale si o practica deja acceptata de multe state ale lumii. Proiectul de lege stabileste cazurile concrete de efectuare a auditului obligatoriu si reglementeaza rapoartele aferente auditului solicitat.

Potrivit proiectului, toate entitatile de interes public, ale caror caracteristici sint expuse la articolul 3, sint obligate sa efectueze auditul rapoartelor financiare anuale. Criteriile de atribuire a societatilor economice la categoria de entitati de interes public au fost stabilite tinind cont de practica internationala si de recomandarile institutiilor financiare internationale.

Pornind de la caracterul specific al activitatii de audit, proiectul de lege examinat stabileste expres cerinte atit pentru organizarea procesului de audit, cit si formele organizatorico-juridice exclusive, in a caror baza se poate desfasura o asemenea activitate.

Astfel, articolul 6 stabileste subiectele activitatii de intreprinzator care pot desfasura activitatea de audit si cerintele specifice ale acestui tip de activitate. Conform practicilor avansate in domeniu, proiectul stabileste cerintele fata de structura capitalului societatilor de audit, cit si delimiteaza  spectrul de activitati permis spre desfasurare de catre societatile de audit, auditul intreprinzator individual si audituri.

Interactiunea dintre auditor si entitatea auditata va avea loc in baza unui contract scris, articolul 8 din proiect contine prevederi referitoare la acest document, specificind componentele obligatorii ale unui contract de audit specific.

In scopul imbunatatirii calitatii serviciului de audit, in proiect se atrage o atentie sporita continutului raportului de audit, care este finalul logic al oricarui audit. Articolul 9 stabileste forma si continutul raportului de audit, intocmit in baza rezultatelor auditului rapoartelor financiare.

Este necesar de mentionat faptul ca auditorul poarta responsabilitate pentru formarea si exprimarea opiniei in raportul de audit. Considerind riscurile aferente activitatii de audit si potentialele consecinte nefaste ale opiniei exprimate de auditor, articolele 10 si 11 ale proiectului includ prevederi noi, comparativ cu legea in vigoare referitoare la asigurarea riscului de audit si controlul calitatii lucrarilor de audit, prevederi care sint utilizate pe larg in practica internationala si care au ca scop protejarea intereselor persoanelor aiuditate si oferirea unei sigurante rezonabile ca entitatile mentionate vor beneficia de servicii de audit de cea mai inalta calitate.

Capitolul IV stipuleaza drepturile si obligatiile auditorului, a entitatii auditate, precum si ale asociatiilor auditorilor si societatilor de audit. Asociatiile auditorilor si societatile de audit, conform articolului 19 din proiect, sint in drept sa reprezinte interesele profesionale ale membrilor lor, sa elaboreze si sa implementeze reguli profesionale proprii in conformitate cu standardele de audit si Codul privind conduita profesionala a auditorilor si contabililor.

O atentie sporita in proiect este acordata domeniului certificarii auditorilor. Capitolul V contine reglementari privind cerintele pentru admiterea la examenul de calificare pentru atribuirea calitatii de auditor si modul de organizare a examenelor. Proiectul propus spre examinare prevede instituirea autoritatii specializate de supraveghere a activitatii de audit.

Capitolul VIII reflecta modalitatea de supraveghere si control a activitatii de audit prin intermediul Consiliului de supraveghere a activitatii de audit de pe linga Ministerul Finantelor.

De asemenea, capitolul IX din proiectul de Lege privind activitatea de audit stabileste raspunderea pentru incalcarea prevederilor acesteia, precum si solutionarea litigiilor.

Prin prevederile articolului 42 “Dispozitii finale si tranzitorii”, se stabilesc termenele de intrare in vigoare a acestei legi, tinind cont si de necesitatea oferirii unui termen rezonabil societatilor de audit care deja activeaza pentru a-si aduce actele de constituire si procedurile interne in concordanta cu prezenta lege.

Astfel, se propune intrarea in vigoare a prezentului proiect incepind cu 1 ianuarie 2008. De asemenea, este prevazut ca licentele pentru desfasurarea activitatii de audit, eliberate deja de Camera de Licentiere, vor ramine in vigoare pe intreaga perioada de valabilitate a acestora.

Stimati deputati,

Consideram ca aprobarea prezentului proiect de lege va influenta pozitiv desfasurarea activitatii de audit in Republica Moldova. Tinind cont de faptul ca noi tindem spre o dezvoltare economica robusta si mizam pe atragerea investitiilor atit locale, cit si externe, prevederile proiectului examinat sint menite sa creeze un mediu in care sa se evite la maximum riscurile aferente activitatii de antreprenoriat. Pornind de la cele expuse, solicit amabilitatea dumneavoastra pentru a sustine acest proiect.

Va multumesc pentru atentie.

 

Doamna  Maria Postoico:

Va multumesc, domnule ministru.

Intrebari?

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:  

Va multumesc doamna Presedinte.

Stimate domnule viceministru,

Dupa cum ati mentionat, intr-adevar este o lege importanta si, datorita importantei, desigur, reglementarile urmeaza a fi facute, din punctul nostru de vedere, mai precis. Pentru ca sa fie si implementate, fara a avea posibilitate de a interpreta. Observatiile respective vor fi expuse si in forma scrisa sub forma de amendamente pentru lectura a doua, dar pentru discutia de astazi la concret. Vreau sa discutam un pic vizavi de prevederile articolului 3 litera d) – entitatea de interes public.

Sa nu trecem pe text, doar s-a stabilit foarte clar care sint acele institutii pe care le calificati ca fiind entitati de interes public. In nota informativa foarte detaliat faceti referinte la experienta mondiala chiar, nu numai europeana. Si aici as avea o intrebare: nu vi se pare dumneavoastra ca prea mult insistam noi asupra invocarii normelor din directivele europene pentru legislatia locala? Fiindca si din nota informativa si chiar din discurs rezulta ca, in mare parte, invocati aceste directive.

Este, in primul rind, ca o intrebare, desigur, retorica si as vrea poate sa va referiti la ea. Dar in modul cel mai concret. Daca, totusi, faceti referinta la normele europene, care, in principiu, in urma clasificarii, entitatea de interes public... sint circa 10% din totalul companiilor, da. Prin clasificarea pe care o faceti dumneavoastra la acest articol, litera d), norma respectiva se va rasfringe asupra 1,5% in Republica Moldova. Care au fost calculele, de ce ati pornit pe principiile respective? Ca justificare luati norma europeana, dar ca implementare iese ca la noi, stiti..     

 

Domnul Ion Chicu:

Va multumesc mult pentru intrebare.

Referitor la insistenta cu care venim si asupra corelarii proiectului respectiv cu IQ european. Proiectul respectiv a fost elaborat in colaborare cu expertii Bancii Mondiale si a Consiliului Europei. Si, de fapt, reglementeaza un domeniu destul de stabil, adica nu poate sa fie o legislatie privind auditul intr-o tara care s-ar deosebi esential de auditul in alta tara. Un domeniu mai mult sau mai putin standard. Plus la aceasta, insistam asupra, sa zicem, unui grad inalt de coordonare al acestui proiect cu legislatia europeana si, pornind de la faptul ca noi am declarat si mergem insistent inspre corelarea legislatiei noastre cu prevederile legislatiei europene.

 

Domnul Vladimir Filat:

Domnule ministru, 

Imi cer scuze, o mica precizare. Eu nu am nimic cu corelarea legislatiei Republicii Moldova cu valorile europene. Dar exista recomandari ale Uniunii Europene si sint directive. Sint doua lucruri absolut diferite. Pina a ajunge sa implementam normele unor directive functionale in Uniunea Europeana, in Republica Moldova noi o sa avem un cadru legal nefunctional. La noi, in mare majoritate, legile vor fi intr-o directie si alta parte in alta directie si nu o sa fie comasate. Dar vizavi de entitatea de interes public, clasificarea. Va rog.

 

Domnul  Ion Chicu:  

Da, daca imi permiteti. Doar o precizare. Totusi, auditul, ca si unele stiinte exacte, este mai mult sau mai putin standard. Deci, nu pot fi reguli, ma scuzati, in fizica sau in matematica, care s-ar deosebi foarte mult, daca trecem dintr-o tara in alta. In ceea ce priveste definirea entitatii de interes public si care au fost criteriile de atribuire a unei entitati sau alteia  la aceasta notiune.

Consider ca toti: institutiile financiare, fondurile de investitii, companiile de asigurari, fondurile nestatale de pensii etc., etc., tinind cont de specificul lor, si deoarece vizeaza, sa zicem, un spectru foarte larg de actori, si iarasi ma refer... in legislatia multor tari sint pasibile de a fi, sa zicem, a intra in categoria de entitate de interes public. In ceea ce priveste criteriile, sa zicem, pentru entitatile care nu fac parte din acele pe care le-am numit noi acum, adica criteriile care trebuie intrunite de o entitate totala a veniturilor la 120 de milioane, totalul bilantului contabil 60 de milioane si numarul mediu scriptic al personalului 500 de persoane. Deci, de la ce am pornit cind am ales aceste criterii?

Nu exista o practica univoca in acest sens. In cazul de fata ne-am referit la ponderea in produsul intern brut al acestor cifre, am luat, am incercat sa definitivam, sa identificam experienta Germaniei, cind aceste cifre constituie aproximativ 0,2% din produsul intern brut. Cam asa, pentru ca in legislatia europeana, bineinteles, este vorba de alte sume acolo, enorm mai mari decit ale noastre. Deci, aceasta ne-a determinat sa stabilim aceste cifre. De altfel, logica si conceptul acestei legi nu presupune instituirea, sa zicem, cu orice pret a auditului obligatoriu. Deci, logic s-ar referi anume la entitatile pe care le-am mentionat mai sus, dar aceste criterii rezultind numai din faptul ca au insemnatate si au o pondere esentiala in produsul intern brut. Acestea au fost considerentele din care noi am...

 

Domnul Vladimir Filat:

Bine, si ultima intrebare, ca precizare. In proiectul initial, de fapt, erau alte cifre pentru calificarea respectiva, venituri 30 de milioane, bilantul contabil 15 milioane si 50 de persoane vizavi de numarul mediu scriptic. Ce s-a intimplat pe parcurs? Eu, sa ma intelegeti corect, de ce insist? Fiindca dumneavoastra foarte corect spuneti ca sint anumite institutii, care  in activitatea lor ating interesul public, da, sau special. Atunci eu nu cred ca o institutie care are 115 milioane de lei total venituri isi schimba importanta si nu ar fi obligatoriu sa fie supusa acestui audit.

Auditul, din punctul meu de vedere, nu este important numai pentru insasi compania. Este important si pentru actionari, este important si de ce nu? Si pentru societate, sau pentru acei carora li se presteaza serviciile. Eu rog foarte mult ca pentru lectura a doua poate mai discutam si ajungem totusi la un consens si mai argumentat un pic.                                             

 

Domnul Ion Chicu:

Daca imi permiteti sa precizez. Deci, proiectul de lege presupune si posibilitatea auditului solicitat, adica cind actionarii doresc sa petreaca auditul, pot iesi cu initiativa si acest audit se desfasoara. Dar iarasi pornim de la acele criterii, pentru ca daca ne referim la cifrele initiale, acestea, sub aceste criterii ar nimeri multe intreprinderi din businessul mediu, mic si acesta ar fi o serviciu impus suplimentar de stat si o povara, sa zicem, asupra acestor intreprinderi. Am pornit anume de la considerentele anuntate mai sus.

Multumesc.

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Domnule ministru,

Eu cu referinta la articolele 38, 39 si 40, unde foarte clar se stipuleaza responsabilitatile tuturor subiectilor legii: auditorilor, companiilor de audit, asociatiilor profesionale, agentilor economici s.a.m.d. Ce se refera la Consiliul de supraveghere si Comisia de control.

In primul rind, nu este absolut clar care sint responsabilitatile lor, luind in considerare ca dumneavoastra totusi mentionati in lege ca rapoartele toate se aduna, au acces la informatie confidentiala, la aparat, activitati, controlori s.a.m.d. Si tot aici nu este clar care este statutul reprezentantilor in Consiliul de supraveghere, in Comisie. Nu sint stabilite concret functiile, vor fi ei functionari publici, modalitatea de remunerare, ce se va intimpla cu oamenii care sint angajati dupa propunerea dumneavoastra pe doi ani de zile. Ce va fi dinsii dupa doi ani de zile? Mai bine zis, aici este foarte... Daca, va rog mult...                                        

 

Domnul Ion Chicu:

Va multumesc mult pentru intrebare.

Dupa cum se vede din proiectul de Lege, Consiliul de supraveghere a activitatii de audit va fi o persoana juridica, deci, o institutie pe linga Ministerul Finantelor, respectiv si responsabilitatile care ii revin astazi conform legislatiei Ministerului Finantelor se vor rasfinge si asupra acestui Consiliu. Suplimentar, daca vedeti in articolul 42 “Dispozitii finale si tranzitorii” se acorda Guvernului 6 luni pentru elaborarea Regulamentului cu privire la Consiliul de supraveghere si Comisia de certificare.

In acest Regulament isi vor gasi reflectare toate momentele pe care le-ati sesizat dumneavoastra. In ceea ce priveste remunerarea. Iarasi Guvernul, prin operarea modificarilor in actele sale normative, va prevedea aceste momente, dar vreau sa va spun ca am facut si niste prognoze de costuri ale intretinerii acestui organ. Deci, insasi Consiliul de supraveghere va costa bugetul de stat 6 mii de lei anual, pentru ca membrii Consiliului vor fi remunerati doar pentru participare la sedintele consiliului, pornind de la cuantumul 13 lei pentru o ora. Este planificata maximum cite o sedinta in doua luni, deci, respectiv calculele indica ca vreo 6 mii. Alte costuri vor fi pentru Comisia permanenta de control. Deci, costul va constitui 150 de mii de lei. Bineinteles, in proiectul bugetului pentru anul 2008, daca o sa binevoiti sa aprobati aceasta lege, vor fi prevazute cheltuielile respective. Acesti functionari vor activa in baza permanenta si vor avea statutul de consultant principal si specialist principal.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Deci, ei vor fi functionari publici? Specialisti ai comisiei de control?

 

Domnul Ion Chicu:

Da, multumesc.

Deci, membrii Comisiei de control vor fi functionari publici.

 

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Domnule ministru, 

Ceea ce tine de Consiliul de supraveghere, totusi el este format pe linga Ministerul Finantelor. Oricum, Ministerul Finantelor, conform articolelor 34 si 35 convoaca o data in doi ani de zile adunarea auditorilor. Cum considerati dumneavoastra, aceasta nu va fi un amestec din partea unui organ public in reglementarea profesiei de audit, fiindca este ceva nou in genere?

 

Domnul Ion Chicu:

Va multumesc.

Intr-adevar, in proiect este prevazut ca Ministerul Finantelor va convoca prima adunare a auditorilor, pentru ca, in mod normal, daca nu exista... In atributiile Adunarii Generale a auditorilor este inaintarea candidatilor pentru Consiliul respectiv. Adica, Consiliul, nefiind inca creat, cineva trebuie sa organizeze adunarea? Doar prima adunare. Restul adunarilor vor fi convocate la initiativa Consiliului respectiv. In ceea ce priveste modul de reprezentare a membrilor in acest Consiliu, proiectul prevede aprobarea unui consiliu din 9 membri, dintre care doar 4 sint reprezentanti conventionali ai statului.

Deci, un reprezentant de la Ministerului Finantelor, unul de Banca Mondiala, Banca Nationala, ma scuzati, si doi de la Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare. Ceilalti 5 nicicum  nu pot fi considerati reprezentanti ai structurilor de stat, deoarece sint 3 din partea Comunitatii auditorilor si doi din partea Comunitatii stiintifice. Deci, 5 la 4. Si sa vorbim despre o imixtiune a Ministerului Finantelor in lucrul acestui Consiliu cel putin nu este corect.                

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Domnule ministru,

Si ultima intrebare, ce tine de articolul 10 – asigurarea riscului de audit. Este vorba de constituirea provizioanelor si dumneavoastra mentionati aici ca cota procentuala, care se va constitui din venitul de vinzari ale anului de gestiune. Bine, Compania de audit este restrictionata concret in genurile de activitate. Despre care  venituri este vorba?

 

Domnul Ion Chicu: 

Da, va multumesc.

Intr-adevar, dumneavoastra aveti dreptate caci noi restrictionam spectrul de activitati pe care poate sa le desfasoare o companie sau o societate de audit, dar aceasta are loc pornind de la specificul profesiei respective. In ceea ce priveste constituirea obligatorie a provizioanelor, am spus ca in urma unor evaluari sau a unor opinii incorecte ale auditorului, societatile invitate pot avea prejudicii materiale considerabile. Respectiv, cineva trebuie sa restituie aceste prejudicii, deci, sa le despagubeasca. Si aceasta este formula acceptata peste tot. Deci, o varianta ori  prevederea provizioanelor... O alta varianta alternativa este asigurarea contractelor de audit prin intermediul  companiilor de asigurari. Adica, orice societate de audit are optiunea ori pe o cale, ori pe alta.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Pai, trebuie sa fie expus foarte clar.

Domnule ministru,

Legea este foarte importanta, este foarte mult de lucrat asupra ei in lectura a doua, fiindca sint foarte multe probleme.

Va multumesc.

 

Domnul Ion Chicu:

Va multumesc, sintem gata sa concretizam.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr. 4.

 

Domnul  Dumitru  Braghis:  

Va multumesc, domnule Presedinte.

Domnule ministru,

Era, de fapt, logic in opinia mea, daca dumneavoastra, in prezentare ne spuneati macar citi auditori avem astazi in tara, cite intreprinderi de audit avem, care sint ele, nationale, care sint straine sau mixte, puteti sa ne spuneti o asemenea informatie? Dispuneti de asemenea informatie?

 

Domnul Ion Chicu:

Da, domnule deputat,

Deci, cu intentia de a va economisi din timp, nu am mentionat special in raport, dar va comunic ca in momentul de fata sint 152 de auditori care au certificatul de calificare, exista 102 societati care detin licenta pentru activitatea respectiva. In ceea ce priveste participarea companiilor de audit internationale, sa zicem in Republica Moldova sint cele 4 companii renumite pe care le cunoastem cu totii, care sint, au reprezentati in Republica Moldova. Acestea ar fi cifrele.

 

Domnul  Dumitru  Braghis: 

Bine. Ati spus 152 de auditori si 102 de intreprinderi, da?

 

Domnul Ion Chicu:

102 societati, da.

 

Domnul  Dumitru  Braghis: 

Deci, sa intelegem ca e cam 1:1, adica un auditor si o intreprindere sau cum?

 

Domnul Ion Chicu:

Legislatia actuala nu interzice desfasurarea activitatii de audit atit in cadrul unei societati, cit si ca auditor intreprinzatorii ...

 

Domnul  Dumitru  Braghis: 

Adica sint obligati, este clar.

A doua intrebare. Cine dintre acei pe care i-ati numit dumneavoastra au participat la elaborarea acestei legi? Fiindca am impresia ca interesele statului sint aparate binisor,  este o  lege necesara in opinia mea, printre altele. Dar, totusi, si era cazul sa mai avem si apararea intereselor celor care practica activitati de audit, dar cind citesti legea nu prea o simti si atunci vreau sa vad cine a participat la aceasta activitate?

 

Domnul Ion Chicu:

Da, va multumesc pentru intrebare.

Proiectul respectiv a fost elaborat de Ministerul Finantelor, dar personal am lucrat o saptamina impreuna cu asociatiile de audit si am coordonat, in masura rezonabila, bineinteles, orice articol. Deci, asociatiile cele mai renumite, cum este “Afamul”, “Ecofinul” etc., etc. au participat la elaborarea acestui proiect. Altceva ca ne-am straduit, prin proiectul respectiv, sa pastram o balanta intre interesele statului, interesele entitatilor auditare si, bineinteles, ale businessului respectiv, care sint companiile de audit. Deci, pornim de la realitatea care este.

 

Domnul  Dumitru  Braghis: 

Bine, daca ati vorbit de asociatie, eu am observat ca la articolul 19 sint prevazute drepturile si imputernicirile, obligatiile acestor asociati. Dar, in general, in baza carei legi se formeaza aceste asociatii? In aceasta lege nu se mentioneaza nimic mai mult decit drepturile si obligatiile. Deci, este un lucru obligatoriu pentru acei care practica serviciile respective? Nu este obligatoriu? Care este situatia, fiindca ar fi cazul sa vorbim nu numai despre drepturi si obligatiuni, dar ar fi cazul sa vorbim si despre dreptul la asociere, sau daca statutul decide, impunerea unei asocieri  tuturor structurilor respective, deoarece aceste asociatii obtin niste drepturi suplimentare.

 

Domnul Ion Chicu:

Va multumesc.

Intr-adevar, intrebarea dumneavoastra  este foarte actuala, noi, de fapt, in cadrul examinarii in comisie in prima lectura am convenit ca o sa dam expres pentru lectura a doua notiunea de asociatie. Dar nu se deosebeste prea mult de notiunea de asociatie, care este o asociatie obsteasca din Codul civil. Si, de fapt, este o forma de asociere benevola, nimeni nu ii impune. Dar prin drepturile si abilitatile care ofera acest proiect de lege asociatia va putea sa reprezinte auditorii individuali, deci, respectiv are posibilitate sa organizeze cursuri de instruire etc., etc. Deci, este absolut benevol, proiectul de lege nu impune pe nimeni sa fie membru al unui sau altuia.

 

Domnul  Dumitru  Braghis: 

Urmatoarea intrebare.

Multumesc.

La articolul 33 apare o Agentie nationala a pietei funciare. Doi reprezentanti in Consiliul de administrare sint propusi de Comisia nationala a pietei funciare. Despre ce este vorba?

Domnul Ion Chicu:

Imi cer scuze. Deci, este vorba, cel putin in redactia pe care o am eu, la articolul 33 este scris: “Comisia nationala a pietei financiare”.

 

Domnul  Dumitru  Braghis: 

A, financiare? Cer scuze.

 

Domnul Ion Chicu:

Financiare. Deci, cu totii cunoastem ca este vorba despre crearea asa-zisului supraveghetor al pietei financiare, megaregulatorul, dar iarasi acceptam  pentru lectura a doua, deoarece aceasta lege inca nu a fost aprobata definitiv, sa zicem. Va fi autoritate a supravegherii pietei financiare. Si care va fi denumirea, sa zicem, finala a acestei institutii, care, ulterior, va fi modificata?

 

Domnul  Dumitru  Braghis: 

Da, dar astazi noi nu putem prevedea in legislatie prezenta unor structuri, care inca nu exista in tara.

 

Domnul  Ion Chicu:

Deci, noi la comisie am discutat acest moment. Actualmente este Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare.

 

Domnul  Dumitru  Braghis: 

Atunci asa trebuie sa scriem.

 

Domnul Ion Chicu:

Pentru lectura a doua o sa modificam.

 

Domnul  Dumitru  Braghis: 

Atunci trebuie sa scriem, iar dupa aceasta sa prevedem. Si ultima intrebare pe care o am: care este aproximativ salariul mediu, daca aveti o asemenea informatie, al unui auditor in tara astazi?

 

Domnul Ion Chicu:

Din pacate, nu pot sa va aduc aceasta informatie, pentru ca absolut toate companiile de asigurari desfasoara activitatea, sa zicem, forma organizatorico-juridica sau proprietatea este privata si, respectiv, nu am informatia, nu solicitam aceasta informatie, caci nu avem nici dreptul.

 

Domnul  Dumitru  Braghis: 

Dar eu cred ca trebuia sa o faceti, macar indirect, prin impozitele care se platesc, de exemplu, in Fondul social sau in Fondul medicinii prin asigurari, ca sa vedem care este salariul mediu, fiindca dumneavoastra ati numit aici o cifra si am impresia ca niciodata nu o sa gasiti patru specialisti puternici cum vi-i doriti dumneavoastra, daca preconizati doar 150 de mii de lei pentru salarizarea lor. S-ar obtine circa vreo 30 de mii de lei pe an, minus impozite, minus inca alte cheltuieli care mai sint acolo. Deci, cu 2 mii de lei, un specialist, care vreti dumneavoastra sa controleze, sa verifice activitatea tuturor auditorilor, cred ca este un nonsens, ceea ce ne propuneti dumneavoastra noua aici acum.

 

Domnul Ion Chicu: 

Daca imi permiteti, nu consider ca este un nonsens, pornind de la faptul ca persoanele respective vor avea statut de functionar public si, respectiv, chiar si salarizarea lor nu poate sa se deosebeasca esential de salarizarea, sa zicem,  a altor functionari publici. Dar exista problema ca intr-adevar poate sa apara unele dificultati in cooptarea unor persoane destul de pregatite. In ceea ce priveste informatiile despre salariul mediu, vom incerca sa contactam companiile respective si sa va aducem informatia la…

 

Domnul  Dumitru Braghis:

Domnule viceministru,

E clar ca este mai mare de 2000 de lei, nu trebuie multa minte ca sa intelegem ca e mai mare de 2000 de lei. Si atunci eu pun intrebarea: de ce? Eu inteleg ca sint functionari publici, insa daca vrem sa avem oameni care vor exercita controlul, atunci trebuie sa avem respectiv prevazute si conditiile pentru aceasta.

Daca mai facem o structura, ca sa fie in stat, sa mai semnam acolo un punct in Planul de actiuni sau in alt document ca am executat intelegerile cu Banca Mondiala, Fondul Monetar sau Uniunea Europeana, atunci este alta intrebare. Atunci eu va inteleg, aveti perfecta dreptate. Punem 10 lei si vor lucra de 10 lei.

 

Domnul  Ion Chicu:

Nu am declarat acestea si nu consider ca facem, pur si simplu, sa fie facut.

 

Domnul  Dumitru Braghis:

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul  Ivan Calin:

Multumesc, domnule Presedinte.

Este un proiect binevenit, e cu mult mai reusit decit actuala lege care reguleaza aceste probleme de audit in Republica Moldova. Propun, pentru lectura a doua, sa fie stipulate mai clar relatiile dintre stat si aceste organizatii de audit.

Acestea sint organizatii nonguvernamentale, ele se pot asocia, ma rog, asociatia republicana, pot fi 1–2–3, cite vor gasi ei de cuviinta, asociatii benevola. Dar in ceea ce priveste organele de stat, diferite comisii, directii s.a.m.d., in componenta lor trebuie sa intre participantii statului. Pot fi acolo savanti, dar nu auditori sau reprezentanti ai organizatiilor de audit, fiindca specificul activitatii lor consta in aceea ca, totusi, specificul activitatii acestor organizatii nu chiar intocmai permite ca ei sa participe. Sa luam chiar Consiliul de supraveghere. Se prevede, de rind cu reprezentantii statului acolo, savanti, aceasta e normal, sa fie si 3 auditori desemnati de aceasta adunare republicana. Deci, acestea vor fi niste persoane care practica auditul. Si dispunind de informatia ampla a situatiei in audit, ei pot folosi aceste momente in activitatea sa de concurenta. De aceea, pentru lectura a doua, eu cred ca ar trebui sa studiem mai amanuntit aceasta problema si sa gasim solutia cea mai adecvata in acest domeniu.

 

Domnul  Ion Chicu:

Va multumesc mult.

Si de acum, de fapt, la capitolul corespunzator am purtat discutii si in cadrul comisiei, respectiv, si pentru pregatirea pentru lectura a doua vom discuta.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Doamna  Valentina Buliga:  

Domnule viceministru,

La articolul 5 “Tipuri de audit”, alineatul (2), litera b): “In alte cazuri prevazute de legislatia in vigoare.” Daca astazi ati putea nominaliza una sau doua legi, care prevad efectuarea procedurii de audit, in afara de fosta lege. Si nu credeti, in viziunea mea personala, ca pentru lectura a doua aceste cazuri ar fi bine sa fie prevazute anume la aceasta litera b).

Si, de asemenea, la acelasi articol: “Alt solicitant decit statul, creditorii, investitorii.” De asemenea, de clarificat si de specificat, cine poate fi solicitantul? Procuratura, Parlamentul. Eu cred ca ar fi mult mai corect si concret pentru acest articol, ar suna mult mai bine.

 

Domnul  Ion Chicu:

Multumesc mult pentru intrebare.

Noi am discutat si in cadrul audierilor in comisia pe care dumneavoastra o conduceti. Si atunci am convenit ca vom stabili concret, care autoritati au dreptul de a solicita desfasurarea unui audit. Si mai cautam si alte formule pentru a nu limita posibilitatile, de exemplu, ale organelor justitiei de a initia un audit la o unitate sau alta.

 

Doamna  Valentina Buliga:

Va multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Alexandru Lipcan:  

Multumesc.

Domnule viceministru,

Dumneavoastra i-ati explicat domnului Braghis ca legea nu obliga ca auditorul sa fie asociat la o oricare organizatie sau asociatie profesionala. In acelasi timp, la articolul 11, alineatul (5), litera b), punctul 1 se mentioneaza ca la prezentarea raportului pentru activitatea de audit sint necesare niste documente suplimentare care ar include cel putin, urmatoarele elemente. Si primul element este apartenenta societatii de audit la o asociatie profesionala.

 

Domnul  Ion Chicu:

Multumesc.

Apartenenta poate fi negata sau confirmata. Deci, pur si simplu, scrie: nu sint membru al societatii. Deci, aceasta nicicum nu implica obligativitatea.

 

Domnul  Alexandru Lipcan:

Noi cunoastem aceasta birocratie a noastra moldoveneasca si acesta va fi un punct si un impediment pentru a nu accepta rapoartele acestor prezentatori. De aceea, pentru lectura a doua, eu propun ca aceasta litera sa fie exclusa din proiect.

Si inca o intrebare la articolul 21, alineatul (4). Pentru sustinerea fiecarei discipline a examenului de calificare se percepe o taxa in marimea stabilita de Guvern. Aceasta este o taxa de stat sau este o plata pentru prestarea serviciilor? De ce, adica trebuie sa plateasca 6 taxe? De fiecare data sa mearga la casa sa plateasca.

 

Domnul  Ion Chicu:

Va multumesc.

Pentru exercitiul de examinare a potentialilor auditului, bineinteles, vor fi necesare niste costuri: editarea programelor, materialelor etc., etc. Aceste costuri vor fi suportate de potentialii candidati. Deci, va fi deschis un cont special trezorerial, unde vor fi alocate aceste finante, respectiv vor fi finantate cheltuielile aferente exercitiului de examinare. Guvernul va stabili, sa zicem, cuantumul acestor plati.

 

Domnul  Alexandru Lipcan:

Da, dar de ce 6 taxe?

 

Domnul Ion Chicu:

Pentru ca sint 6 examene, cum prevede si legislatia tarilor, altor state. Deci, sint 6 examene. Respectiv, nu inseamna ca daca sint 6 examene, costul va fi de 6 ori mai mare decit in cazul unui singur examen.

 

Domnul  Alexandru Lipcan:

Mai este aceasta experienta pentru a lua plata pentru fiecare examen? Sau Guvernul nu gaseste alta modalitate pentru acoperi cheltuielile care sint suportate la desfasurarea acestor examene?

 

Domnul Ion Chicu:

Din cite stiu eu, pentru orice profesie, cind sustii un examen trebuie sa platesti, deci, pentru conducatorul auto, pentru avocat, pentru notar etc., etc. Deci, nu este ceva iesit din comun.

Domnul  Alexandru Lipcan:

In lectura a doua venim cu propuneri.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Valeriu Guma:

Domnule viceministru,

As vrea o precizare la articolul 9 alineatul (3), unde se prevede nulitatea raportului in cazul incalcarii restrictiilor cu privire la independenta auditului. Nu este clar, cine poate declara aceasta nulitate? Si care sint efectele ei? Trebuie sa fie concretizat, probabil, clar.

 

Domnul  Ion Chicu:

Este vorba despre constatarea ulterioara, sa zicem, a incalcarii principiului independentei in examinarea auditului. In cazul de fata, Consiliul de supraveghere, cind obtine o asemenea informatie, este abilitat cu dreptul de a considera nul acest raport.

 

Domnul  Valeriu Guma:

Domnule viceministru,

Trebuie de precizat. Articolul 10, alineatul (1), litera b) prevede, cum ati discutat si cu colegul meu precedent, formarea provizioanelor. Eu consider ca este un lucru care ar da posibilitate ca o companie de audit, formind provizioanele, sa aiba posibilitate de recuperare a prejudiciilor.

Dar, totodata, avind in vedere ca noi, in sesiunea precedenta, am adoptat o Lege noua cu privire la asigurari, am majorat posibilitatea crearii unor companii serioase de asigurari, formarea fondurilor serioase de asigurari, si, avind in vedere traditiile europene si mondiale, unde auditorul este obligat sa posede asigurarea riscului financiar in cazul prejudiciilor financiare, care poate sa previna unele pierderi foarte mari ale companiilor, cind lucrul sau este facut necalitativ sau nu mai stiu cum este facut de compania de audit. Eu propun, acesta este un lucru foarte esential, excluderea cuvintului “sau”.

Noi trebuie sa obligam companiile de audit ca sa isi asigure riscurile financiare. Trebuie de vazut, poate, pentru lectura a doua, cum si in ce marime, dar obligativitatea, eu propun ca sa fie luata la baza asigurarea riscului financiar.

 

Domnul  Ion Chicu:

Va multumesc mult.

Intr-adevar, intentia a fost de a asigura aceste riscuri. Si, iarasi, conducindu-ne de experienta altor state, sint diferite modalitati. Dar in majoritatea tarilor se ofera o alternativa companiilor de audit spre a opta pentru o posibilitate sau alta. Si in cazul de fata nu consideram oportun de a restrictiona acest spectru de optiuni. Consideram ca literele a) si b) sint binevenite si compania poate alege: ori sa asigure orice contract, ori prevede provizioane.

 

Domnul  Valeriu Guma:

Domnule viceministru,

Nu sint de acord cu dumneavoastra, fiindca provizioanele, chiar si insasi constituirea lor, posibilitatea, sa spunem asa, de control asupra provizioanelor este. Posibilitatea, cum se scrie aici in lege:  “care ar asigura accesibilitatea lor in orice moment.” Ce inseamna asta? Prin ce provizioanele acestea? Aceasta e una la mina.

Si eu nu vad astazi posibilitatea... cind astazi... sa imaginam ca o companie are niste vinzari de audit, adica niste servicii si din sumele incasate pina la 15% ea poate sa isi... Eu vreau sa va intreb: care sint cele mai mari companii si ce venituri au astazi pe anul 2006? Puteti sa imi spuneti: care ar fi provizionul unei companii sau al unor principale companii si ce provizioane ar fi? Si ar acoperi ele astazi riscurile pe care ar putea sa le aiba aceasta companie si sa faca compensari pentru pagubele financiare, care ar putea provoca auditul lor?

 

Domnul  Ion Chicu:

Va multumesc pentru intrebare.

Totusi eu insist asupra faptului ca trebuie sa oferim o alternativa companiilor de audit. In ceea ce priveste... este suficient de la 5 pina la 15%? Vreau sa va comunic ca, iarasi, nu sint niste criterii sau niste cifre rupte de realitate si amplasarea acestor provizioane in, sa zicem, lichiditati, care pot fi accesibile in orice moment, presupunem, depunerea la banca, sau hirtii de valoare etc., etc. Deci, nu este vorba despre o imposibilitate a companiilor de audit de a repara potentiale prejudicii.

Exact asa putem spune ca si in cazul asigurarii in companiile de asigurari pot sa apara unele probleme, cind compania de asigurare nu isi respecta angajamentele. Deci, nu vad absolut nici un rezon pentru a limita optiunile companiilor de audit.

 

Domnul  Valeriu Guma:

Domnule viceministru,

Imi pare rau, ca iara ne referim la compania de asigurare si am avut discutii, unde dumneavoastra ati fost adeptul foarte aprins la majorari de capital, la multe lucruri, care, pina la urma, tot se discutau. Si, totodata, nu cunoasteti in asigurari, ma rog, normal, chiar toate momentele. Si vreau sa va spun ca o companie de audit, avind o polita de asigurare, serviciile ei pot sa persiste concomitent, sa isi faca auditul pe un an intreg la mai multe societati odata.

Firma de audit, prezentind o polita, ma rog, de 10 milioane sau de 100 de milioane, in dependenta cum doreste ea, noi trebuie sa stabilim un minimum necesar. Firma de audit, daca vrea sa isi mareasca calitatea serviciilor ei, poate sa isi asigure riscul financiar si de 100 de milioane. Atunci o firma serioasa financiara, nu stiu de care acolo, de telecomunicatie sau alta, alege compania de audit vazind care este marimea politei.

Si eu va pun astazi o intrebare: nu pot provizioanele acestea, si v-am pus intrebarea la care nu mi-ati raspuns, sa acopere cit de putin riscurile, care pot sa prejudicieze un audit necalitativ. Eu cred ca noi nu trebuie sa stabilim astazi un plafon foarte mare sau, sa spunem asa, a politei de asigurare care trebuie sa aiba... Nu stiu, trebuie sa ne gindim, sa consultam. Dar ca compania de audit este obligata sa aiba aceasta polita, eu cred ca nu este astazi nici o intrebare in privinta asta.

Da, pot fi si provizioane, aceasta numai arata calitatea companiei de audit, cind o firma sau alta o alege. Dar compania de asigurare are posibilitate prin reasigurare sa acopere riscuri cu mult mai mari financiare. Compania de audit are posibilitate sa raspunda la mai multe, sa spunem asa, prejudicii, care pot sa aiba efect. Si, de aceea, eu nu as fi cu dumneavoastra de acord atit de ferm, ca dumneavoastra sinteti contra acestui lucru. Dati si ne vom gindi foarte bine la lucrul acesta.

 

Domnul  Ion Chicu:

Multumesc.

Eu accept sa ne gindim la aceasta. Si, totodata, sint de acord cu dumneavoastra caci eu nu pot sa cunosc activitatea de asigurari mai bine ca dumneavoastra. Dar, va spun... nu vad nici un avantaj.

 

Domnul  Marian Lupu:

Domnule viceministru,

Eu admir profesionalismul si competenta dumneavoastra, a ambilor, dar eu cred ca aceasta discutie a mers mult prea departe in detalii foarte concrete, specializate. Pozitiile au fost enuntate, ele sint clare, eu v-as ruga, in procesul de lucru pentru lectura a doua a acestui proiect de lege, sa continuati acest dialog, care putin s-a cam lungit.

 

Domnul  Valeriu Guma:

Domnule Presedinte,

Dar aceasta tine de conceptie.

 

Domnul  Marian Lupu:

Eu inteleg, dar oricum chiar si prima...

 

Domnul  Valeriu Guma:

Prima lectura.

 

Domnul  Marian Lupu:

Fiti de acord ca aceste lucruri deja se transforma in lectii.

 

Domnul  Valeriu Guma:

Aceasta e o conceptie serioasa. Daca dumneavoastra credeti ca nu e de concept, eu cred ca e de conceptie.

 

Domnul  Marian Lupu:

Am convenit.

Va multumesc.

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule viceministru,

Totusi, revenim, la articolul 10, la asigurare. Eu cred ca aici noi trebuie sa examinam activitatea de audit ca si activitatea unor institutii financiare. Si atunci aceste provizioane nu, pur si simplu, ca trebuie sa fie. Inseamna ca in cazul bancilor, institutiilor financiare se formeaza Fondul de garantie.

De pilda, Banca Nationala adopta niste decizii cu privire la asa-numitele fonduri de garantie si ele sint plasate in Banca Nationala. In acest caz ar fi normal ca si Consiliul de supraveghere, care este format prin aceasta lege, sa reglementeze aceste provizioane. Si, in afara de aceasta, sa fie garantat ca aceste provizioane se formeaza si se plaseaza in conturile, eu stiu, ale Bancii Nationale sau chiar sa formam un fond separat, fiindca, in acest caz, in principiu, compania de audit poate sa nu formeze aceste provizioane, poate sa nu incheie acorduri de garantare prin companiile de asigurare si atunci, dupa ce aceste greseli ale unei companii de audit vor fi depistate si compania audiata va plati amenzi la FISC si la altele, nu va fi posibil de rambursat prejudiciile companiei audiate. Adica, aici trebuie de gindit serios asupra mecanismelor si chiar de creat un fond care sa fie gestionat separat prin intermediul Consiliului de supraveghere.

 

Domnul  Ion Chicu:

Va multumesc pentru propunere, pe care o vom examina pentru a aduce mai multa claritate asupra mecanismului de constituire a provizioanelor.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Ion Varta:  

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule viceministru,

In procesul elaborarii acestui proiect de lege, autorii s-au inspirat, cum am inteles cu totii, atit din legislatia Uniunii Europene la acest capitol, cit si din legislatia tarilor-membre ale CSI. In ce masura legislatia tarilor membre ale Comunitatii Statelor Independente este euroconforma. Si in acest caz nu exista pericolul pentru noi de a intra intr-o coliziune cu principiile care stau la baza legislatiei europene atunci cind Republica Moldova tinde sa se integreze in aceasta organizatie.

 

Domnul  Ion Chicu:

Va multumesc mult.

Deci, vizavi de gradul de corelare cu legislatia tarilor CSI, deci, doar in aspectul a ceea ce tine de statutul organului de reglementare. Peste tot, atit in Uniunea Europeana, cit si in majoritatea statelor CSI este vorba despre o persoana juridica, care este, sa zicem, pe linga Ministerul Finantelor. Deci, de aceea am remarcat ca este si conform legislatiei tarilor CSI. Deci, anume la aspectul de statut al acestui organ de reglementare.

Domnul  Ion Varta:

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc, domnule viceministru.

Rog comisia.

 

Domnul  Nicolae Bondarciuc:  

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Onorata asistenta,

Comisia pentru politica economica, buget si finante a examinat proiectul de lege nominalizat, prezentat de catre Guvern si raporteaza urmatoarele.

Proiectul de lege a fost elaborat in conformitate cu programul legislativ pentru anii 2005–2009. Comisia a constatat ca proiectul de lege a fost elaborat tinind cont de Directiva a VIII-a a Consiliului Europei cu privire la auditul obligatoriu al conturilor anuale si al conturilor consolidate, precum si de legislatia in domeniu a unor state membre ale CSI si Uniunea Europeana.

Comisia considera necesar sa mentioneze faptul ca proiectul de lege are drept scop principal de a stabili normele ce se refera la domeniul de aplicare, la organizarea activitatii de audit, la obligatiile si drepturile partilor implicate in activitatea de audit.

Proiectul de lege prevede si modul reglementarii de stat a auditului, fapt care va da posibilitate de a face mai transparenta insasi activitatea economica si financiara a agentilor economici de interes public, care au un impact semnificativ asupra economiei nationale in ansamblu.

Proiectul de lege stabileste normele legale ce se refera la principiile fundamentale ale activitatii de audit, inclusiv principiile eticii profesionale ale auditorilor care, la rindul lor, se bazeaza pe independenta, onestitatea, obiectivitatea, competenta profesionala a auditorilor si confidentionalitatea in activitatea acestora.

Este important de mentionat ca proiectul de lege prevede stabilirea cazurilor concrete cind efectuarea auditului este obligatorie. Asadar, conform notiunii “entitatea de interes public”, auditul obligatoriu se va efectua la institutiile, a caror activitate de baza este cea financiara si creditara, la societatile de actiuni care se coteaza la Bursa de Valori, la alti agenti economici care detin o pozitie dominanta pe piata si care intrunesc doua din urmatoarele 3 criterii.

Totalul veniturilor – 120 milioane de lei, totalul bilantului contabil – 60 milioane de lei si numarul mediu scriptic al personalului – 500 de persoane in ultimele doua perioade consecutive de gestiune precedenta. Un moment important este propunerea in proiectul de lege de a stabili forma juridica de organizare a societatilor de audit.

Proiectul de lege prevede si servicii care pot fi prestate de catre societatea de audit si de catre auditorul intreprinzator individual. Normele mentionate, de rind cu altele, sint coordonate cu cerintele legislatiei Uniunii Europene si cu practica internationala referitoare la audit.

In cadrul examinarii proiectului de lege in sedinta comisiei, un moment care a provocat expunerea diferitelor opinii a fost norma care se refera la asociatiile auditorilor. Insa, pina la sfirsit, s-a ajuns la concluzia ca auditorii si societatile de audit sint in drept sa se asocieze pe principii benevole conform prevederilor Codului civil in asociatii profesionale. Acest fapt va necesita precizarea unor prevederi in proiectul de lege care vor fi raportate Parlamentului in cadrul examinarii lui in a doua lectura.

Proiectul de lege prevede norme stricte care se refera la competenta profesionala a auditorilor. Prevederile mentionate, formulate in proiectul de lege, de rind cu alte norme, cum ar fi reglementarea de stat a activitatii de audit, licentierea activitatii de audit, supravegherea si controlul activitatii de audit, vor contribui la sporirea calitatii efectuarii lucrarilor de audit.

Mentionam si urmatorul moment esential. Reglementarea de stat a activitatii de audit prevede constituirea Consiliului de supraveghere a activitatii de audit care reprezinta un organ creat pe linga Ministerul Finantelor si care activeaza in baza unui regulament aprobat de Guvern.

Consiliul de supraveghere se formeaza din 9 membri, cite un reprezentant al Ministerului Finantelor si Bancii Nationale a Moldovei, 2 reprezentanti ai Comisiei valoare, Nationale a Valorilor Mobiliare, 3 auditori desemnati de Adunarea generala a auditorilor.

Doi reprezentanti ai institutiilor de invatamint superior cu profil economic, specialisti in contabilitate sau audit, cu titlu stiintific in economie vor fi desemnati de catre Ministerul Educatiei si Tineretului, la solicitarea Ministerului Finantelor.

Componenta nominala a Consiliului de supraveghere se aproba de Guvern pe un termen de 2 ani. Atributiile Consiliului de supraveghere sint stabilite la articolul 32 din proiectul de lege. Pe linga Consiliul de supraveghere se constituie Comisia de control si verificare, care reprezinta un aparat de lucru permanent format din 4 auditori angajati in baza de contract de munca conform prevederilor Codului muncii.

Atributiile de baza ale Comisiei de control si verificare este efectuarea controlului respectarii de catre auditori, de catre societatile de audit si auditorii intreprinzatori individuali a actelor normative ce reglementeaza activitatea de audit si a procedurilor privind controlul calitatii lucrarilor de audit.

Comisiile permanente, in avizele prezentate, s-au pronuntat pentru adoptarea proiectului de lege in prima lectura. Obiectiile si propunerile care se contin in avizele comisiilor permanente si ale Directiei juridice a Aparatului Parlamentului, precum si cele care vor fi expuse de deputati in cadrul sedintei plenare a Parlamentului, vor fi examinate si raportate in cadrul examinarii proiectului de lege in a doua lectura.

Rezumind cele expuse, comisia considera ca proiectul de lege instituie reglementari novatoare in domeniul auditului, care corespund cerintelor legislatiei europene si il propune Parlamentului spre adoptare in prima lectura.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Intrebari pentru comisie?

Microfonul nr.4.

Domnul Dumitru Braghis:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule presedinte de comisie,

Am o singura intrebare. In tot cuprinsul proiectului de lege nu se vorbeste nimic despre divizarea: audit statal si audit nestatal. Considerati ca este corect acest lucru sau constient s-a facut acest lucru. De ce pun eu aceasta intrebare? Fiindca noi, in afara de auditul privat, sa spunem asa, avem doua institutii de audit statal. Una se numeste Curtea de Conturi, care activeaza in baza unei legi, dar mai avem Departamentul control financiar si revizii de la Ministerul Finantelor care activeaza astazi in baza la nu stiu ce.

Si atunci apare problema, in opinia mea.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Eu nu vad nici o problema aici. Curtea de Conturi este institutia superioara de control financiar, al finantelor publice.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Da, dumneavoastra ati spus, in baza unei legi lucreaza, activeaza, nici o problema acolo.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

In baza legii si in baza articolului respectiv din Constitutie. Si Curtea de Conturi nicicum nu exercita controale financiare la intreprinderi.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Inclusiv...

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Dar aici este vorba despre audit care exercita controlul financiar si confirma evidenta contabila la intreprinderi din diferite forme de proprietate.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Da, dar eu ma refer la Departamentul control financiar si revizii, care efectueaza controlul intreprinderilor, inclusiv, de exemplu, o scoala, o institutie de invatamint superior sau o alta institutie statala care cheltuie banii statului. Si ei de asemenea efectueaza actiuni de audit si atunci de aceea am si pus intrebarea, ei astazi activeaza, intr-un fel, in afara legii.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Ei activeaza in cadrul legislatiei in vigoare, nu in afara legii.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Nu exista asemenea legi.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Dar aceasta lege reglementeaza activitatea structurilor de audit.

Domnul Dumitru Braghis:

Nu exista asemenea lege, exista doar un regulament al Guvernului. Sint lucruri diferite.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.1.

 

Domnul Ion Chicu:

Va multumesc.

In ceea ce priveste atributiile Serviciului control financiar si revizii, deci, conform regulamentului, ei verifica utilizarea conform legislatiei si eficienta a banilor publici, respectiv la institutiile statului. Si daca institutiile statului in activitate au relatii economice cu intreprinderile private, atunci verifica respectiv si intreprinderile private.

Dar este vorba despre verificarea corectitudinii si a utilizarii banilor publici, nu este vorba despre auditul rapoartelor financiare.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Deci, pina la urma, oricum ei verifica veridicitatea activitatii financiare si a veniturilor s.a.m.d.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Nu verifica el rezultate financiare.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Domnule Presedinte,

Va rog sa ma inscrieti pentru luare de cuvint.

 

Domnul Marian Lupu:

De acord.

Alte intrebari? Nu sint.

Va multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Inainte de procedura de vot, luarea de cuvint a domnului Braghis.

Va rog.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Multumesc, domnule Presedinte.

Onorat Parlament,

Am spus si de la microfonul din sala ca este o lege absolut necesara si, intr-un fel, foarte bine ca aceasta lege a aparut. Am impresia ca totusi aceasta lege a fost pregatita in graba, fiindca unele lucruri demonstreaza acest lucru si o sa ma refer ceva detaliat la fiecare din aceste cazuri.

Iata, primul caz tine de articolul 3. Aici se spune ca entitatea de interes... public si se dau 3 calificative pentru aceasta entitate. Deci, totalul veniturilor de 120 milioane de lei, totalul bilantului contabil de 60 milioane de lei si personal scriptic – 500 de persoane.

Eu inteleg ca majoritatea dintre aceste institutii, asa cum sint definite aici, sint institutii tip “Termocom”, “Apa-Canal”, “Moldtelecom”, “Union Fenosa” si altele. Insa toate aceste institutii, in conformitate cu legislatia in vigoare, au tarifele aprobate de catre agentiile independente tip ANRE s.a.m.d. sau consiliile municipale.

Si atunci nu imi vine a crede ca in cazul in care o intreprindere va avea totalul veniturilor de 120 milioane de lei, va putea sa ajunga cindva la totalul, bilantului contabil de 60 milioane de lei, chiar daca va avea activitati foarte importante pentru stat. In aceasta situatie, consider ca este absolut necesar sa corelam cumva totalul veniturilor cu totalul bilantului contabil. As propune ca aceasta suma sa fie redusa de doua ori, poate de doua ori si jumatate, chiar pentru a vorbi despre o rentabilitate a acestei activitati nu mai mult de 20 la suta.

La acelasi capitol, gindesc ca ar fi necesar ca sa reducem si numarul de personal scriptic pina la 150 de persoane. Dar de ce am spus ca am impresia ca in graba. Uitati-va, este prevazut explicit, totalul veniturilor – 120 de milioane, daca va fi 119 sau 121, sau 500, sau 1 miliard, deja aceasta institutie nu cade sub incidenta acestei legi din simplul motiv ca lipseste un cuvint sau citeva cuvinte. Nu mai mult de... sau nu mai putin de...

Altfel vorbim despre cifre foarte strict si rigid legate de activitatea respectiva si nu mai aducem nici o data sau nu o sa ajungem nici o data la o intreprindere care sa corespunda acestor 3 indicatori propusi aici, in acest document.

Urmatorul lucru care consider ca este necesar de a fi mentionat e ca la articolul 7, unde sint prevazute activitatile de audit, nu este prevazut, in opinia mea, un lucru foarte important si care este practicat astazi de activitati de audit. Este vorba despre evaluarea patrimoniului. Lipseste aceasta activitate, insa, in opinia mea, ea ar trebui sa fie, mai mult decit atit ca vorbim despre schimbarea sistemului de impozitare in tara, care prevede impozitarea patrimoniului si aici este necesar sa avem si evaluatori independenti, nu doar acei care vor fi numiti de o institutie statala sau alta.

Articolul 13, cred ca din cauza numarului, aici este stipulat ca auditorul nu poate fi audiat referitor la esenta raporturilor sale cu entitatea, cu exceptia cazurilor prevazute de legislatie. Si in toata legea am cautat sa gasesc aceste cazuri, nu le-am gasit. Cred ca este absolut necesar, ca anume aceste lucruri sa fie prevazute in proiectul de lege mentionat, ca, destul de clar, pentru fiecare, si pentru acel care practica activitate de audit si pentru acel care este controlat, sa se clarifice, la etapa de aprobare a acestei legi, nu dupa ce va fi aprobata si aceasta lege nu va putea functiona fiindca toate aceste lucruri nu sint clare.

Inca un lucru pe care il consider destul de discutabil. Articolul 16 prevede ca acei care practica activitatea de audit o data in an sint obligati sa frecventeze cursuri de reciclare, de calificare de cel putin 40 de ore. Cred ca este putin un nonsens. La noi, medicii frecventeaza o data la 5 ani cursurile de reciclare, recalificare, da. Auditorii – o data in an la 40 de ore.

Nu mai vorbim de faptul ca nu este clar cine va organiza aceste cursuri: Comisia Nationala sau institutiile private, sau institutiile de invatamint, sau Ministerul Finantelor, sau alte institutii din stat care raspund de aceste intrebari, dar daca prevedem obligativitatea acestor cursuri, atunci este clar ca ar trebui sa fie prevazut si cine (care este, poate, si cea mai importanta intrebare) va suporta cheltuielile acestor cursuri de reciclare?

Fiindca, daca vor fi niste cursuri monopoliste, ele vor fi niste cursuri pentru care preturile vor fi stabilite doar de o singura unitate economica si atunci vom sa ajunge la aceea ca majoritatea persoanelor care practica activitate de audit nu vor avea posibilitate chiar, poate, sa achite aceste cursuri sau ele vor fi excesiv de mari.

Urmatoarea intrebare, urmatoarea chestiune tine de articolul 19. Este vorba despre aceea ca in statut trebuie inclusa, totusi, si notiunea privind tipul asociatiilor si cum vor fi ele formate. Aceasta este o problema, in opinia mea, destul de importanta.

Acum un capitol care mi-a provocat poate cele mai multe intrebari si care consider ca este absolut necesar sa il citam astazi in cadrul primei lecturi. Este vorba de capitolul VIII – “Supravegherea si controlul activitatii de audit”.

La articolul 33 ca... si aici domnul ministru a mentionat ca majoritatea nu va fi... nu de ai statului, nu pot sa fiu de acord din simplul motiv, fiindca la articolul 33 se stipuleaza ca doi reprezentanti ai institutiilor de invatamint superior cu profil economic, asa inteleg ca astazi in Republica Moldova institutie superioara cu profil economic este doar una – Academia de Studii Economice, celelalte institutii de invatamint, pe linga celelalte profiluri, au si profilul economic in specialitatile lor, iar daca legea... trebuie sa scriem atunci clar: ASEM are dreptul de a numi doua persoane.

Dar in continuare este un lucru interesant: aceste persoane vor fi desemnate de catre Ministerul Educatiei si Tineretului la solicitarea Ministerului Finantelor. Daca auditorii sint numiti sau sint propusi de adunarea generala, atunci de ce profesorii trebuie sa fie propusi de Ministerul Educatiei si Tineretului? Si dumneavoastra vreti sa imi spuneti ca nu vor fi 5 din 9 numiti de stat. Vor fi 5 din 9 numiti de stat, fiindca este vorba de Ministerul Finantelor, este vorba de Banca Nationala, este vorba de Comisia Valorilor Mobiliare si de Ministerul Finantelor, de Ministerul Educatiei si Tineretului, 5 din 9 sau 6 chiar rezulta din 9. Da, 6
din 9.

Acum urmatoarea chestiune eu am ridicat-o si consider ca este absolut necesar sa gindim destul de bine daca vrem sa avem o comisie de control si verificare care va activa profesionist si va da rezultate respective. Bineinteles, 150 de mii despre care se vorbeste astazi in buget pentru rezolvarea problemelor respective este cred ca absolut un nonsens, fiindca nu vor activa persoanele respective de calitate inalta in aceste structuri.

La articolul 36 alineatul (2) este stipulat faptul ca presedintele si Consiliul se formeaza pe o perioada de 2 ani de zile. Iar presedintele nu poate detine functii de mai mult de doua termene consecutive. Consider ca ar trebui sa ne gindim si la capitolul... – 2 ani pentru Consiliu si pentru presedintele Consiliului. In opinia mea, este o perioada destul de scurta. Cel mai bine este, poate, cazul sa vorbim de 4 ani sau de 3 ani de zile.

Sint de acord cu doua termene consecutive, absolut de acord sint, dar termenul de formare a acestui Consiliu si presedintelui cred ca este un lucru care ar putea fi gindit si largit, fiindca altfel omul nu o sa intre in esenta problemei, mai mult decit atit nu o sa dovedeasca sa intre in esenta problemei. S-a declarat aici ca acest Consiliu va lucra in baze obstesti, deci nu va fi un personal care este incadrat in cimpul muncii permanent la aceasta activitate si atunci cred ca este foarte greu de desfasurat lucrul respectiv.

Si articolul 37 alineatul (3)... consider ca deja si Curtea Constitutionala nu o data si-a expus opinia la acest capitol, ultima propozitie “in caz de paritate a voturilor, votul presedintelui este decisiv”, trebuie exclusa, fiindca ea nu exista deja nicaieri si nu este cazul sa introducem din nou aceasta notiune in aceasta lege, mai mult decit atit ca este vorba de o lege ce tine de controlul financiar si aici este foarte important sa vorbim despre niste lucruri clare, sa nu depinda de decizia unei persoane lucrurile sau deciziile aprobate.

 

Domnul Marian Lupu:

Un minut.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Ultimul moment asupra caruia as vrea sa ma refer. Am impresia ca la capitolul “Retragerea licentei” este cam exclus sistemul judiciar al Republicii Moldova. Deci, nu este prevazut ca titularul de licenta care este retrasa are dreptul de a se adresa in judecata pentru a-si apara drepturile si cred ca este o scapare care ar trebui introdusa la acest capitol.

Va multumesc de atentie.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

In aceste conditii, voi supune votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.4839. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.4839 este aprobat in prima lectura.

Stimati colegi,

Inaintez o propunere. In timpul care mai ramine pina la orele 13.00, sa examinam in a doua lectura urmatorul proiect de lege de pe ordinea de zi, nr.2768, dupa care voi anunta o pauza in sedinta plenului Parlamentului.

Proiectul de Lege nr.2768, lectura a doua.

Rog comisia.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Onorat Parlament,

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a examinat si a pregatit pentru lectura a doua proiectul de Lege nr.2768 in cadrul careia a fost adoptat in prima lectura prin Hotarirea de Parlament din 21 decembrie 2006. In cadrul examinarii proiectului, in prima lectura, domnul deputat Gheorghe Susarenco a solicitat informatia referitor la locurile vacante la functia de sef al oficiilor starii civile.

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati, in cadrul examinarii acestui proiect de lege, a solicitat informatia respectiva de la Ministerul Dezvoltarii Informationale. Potrivit informatiei prezentate, actualmente sint vacante 3 functii respective in acest serviciu.

De asemenea, comisia a examinat si amendamentul doamnei deputat Valentina Golban ce tine de substituirea cuvintelor “domeniul respectiv” prin cuvintele “de cel putin un an in domeniul respectiv”. In opinia comisiei, propunerea nominalizata nu poate fi acceptata din considerentul ca este in contradictie cu insusi scopul proiectului de a asigura conditii egale de participare la concurs si a altor functionari publici, care au vechime in munca in serviciul public, dar nu numai au activat in domeniul respectiv.

La fel, aceasta nu se conformeaza cadrului legislativ in vigoare, care nu prevede stipulari similare la numirea in functie a sefilor serviciilor desconcentrate in teritoriu. Tinind cont de cele relatate, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati propune Parlamentului sa adopte in lectura a doua proiectul de Lege nr.2768.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,

Propuneri pentru  lectura a doua?

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Vladimir Filat:  

Va multumesc, domnule Presedinte.

De fapt, in raport nu regasesc propunerile facute de mine in prima lectura. Posibil, din cauza ca domnul Braghis mi-a furat atunci microfonul si nu s-a inregistrat.

Dar eu vreau sa va spun chiar din punct de vedere tehnic. Ati facut referinta la aceea ce au vorbit doi deputati. Eu am fost acel care am inceput discutia, am vorbit si de la microfon, cit a fost microfonul aici, si de la microfonul respectiv. Si eu rog respectuos: in momentul in care faceti referinta la opiniile expunerilor deputatilor, ori le faceti la toti, ori la nimeni.

Acum eu vreau sa revenim la aceea ce am spus. Am mai facut, de fapt, referinta respectiva si doamna Buliga mi-a citit stenograma. Astazi am luat si stenograma la indemina si sa nu o citesc in intregime, vreau sa aduc sau sa readuc in atentie ceea ce, de fapt, invocam in prima lectura si, poate, daca discutati in comisie mai atent propunerea respectiva, nu era cazul sa ies eu.

Deci, una din conditiile obligatorii si, de fapt, de baza este ca pretendentul sa aiba studii juridice. Este prima conditie. Deci, el poate sa aiba alte studii, sa fie functionar public, daca nu indeplineste prima conditie, atunci nu are dreptul sa ocupe functia respectiva.

Eu am propus ca in lege sa fie stipulat foarte clar: ca acel care are studii juridice universitare sa aiba si vechimea de munca in domeniul juridic. Sa legam experienta de studii, fiindca in caz contrar ce se intimpla? Cum reglementam noi acest lucru?

Are studii juridice si ocupa functii publice. Functionarul public direct sau indirect oricum este in domeniul care are... partea juridica este prioritara. Fiindca, in cazul in care spunem ca 3 ani in serviciul public, ce facem cu acei juristi care au studii universitare, ulterior activeaza in afara serviciului public, foarte bine activeaza, sint buni profesionisti, dar, prin norma pe care o instituim, nu pot sa candideze.

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Va multumesc.

Va asigur ca noi nu v-am numit in raport pe dumneavoastra personal, dar, de fapt, aceasta nu este si scopul raportului de a numi pe toti acei care au luat cuvintul. Eu tin foarte bine minte ca domnul Braghis v-a furat microfonul.

 

Domnul  Vladimir Filat:

Nu este al meu.

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Si dumneavoastra ati inaintat acest amendament de la microfonul nr.3. Si dupa ce ati expus pozitia aceasta, noi cu dumneavoastra personal am discutat si eu v-am convins, mi-a parut atunci ca aceasta propunere nu este cea mai rezonabila.

Dar, totodata, daca astazi iarasi ati inaintat aceasta propunere, vreau sa va expun acelasi punct de vedere care a fost si atunci spus. Noi, de fapt, prin notiunea aceasta, intr-adevar, largim posibilitatea, accesul persoanelor care, intr-adevar, in primul rind, prima conditie sint studiile juridice.

Nu cred ca ideea cea mai binevenita ca sa ii limitam iarasi prin existenta experientei in domeniul juridic, deoarece, avind studii juridice si activind in domeniul serviciului public, aceasta functie taman ca tine de problemele care apar in cadrul serviciului public. Si eu, de exemplu, pot sa va spun, ca acel care are studii juridice si a activat mai mult de 3 ani, sa spunem, ca secretar al consiliului raional sau chiar si ca primar, neactivind in domeniul juridic, atunci, dupa pozitia dumneavoastra, nu o sa aiba acces la acest post, avind, totodata, mai multa experienta, de exemplu, decit un avocat. Sinteti cred ca de acord?

 

Domnul  Vladimir Filat:

Nu.

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Ma rog, este pozitia dumneavoastra.

 

Domnul  Vladimir Filat:

Intr-adevar noi am avut o discutie, discutia noastra oricum a fost una privata, eu am vrut sa vad ca discutia respectiva sau rezultatul propunerii sa fie reflectat in decizia comisiei si sa nu va uimiti, dar eu nu am sa propun la vot, ca deja stiu rezultatul. Eu inca o data am scos in evidenta, de fapt, mentin pozitia. Bine, decizia o ia Parlamentul, succes.

 

Domnul  Marian Lupu:

De acord.

Microfonul nr.4.

Doamna  Valentina Stratan:

Multumesc, domnule Presedinte.

Am o intrebare pe care vreau sa o adresez domnului presedinte Turcan. Si, daca imi permiteti, domnule Presedinte, in doua cuvinte sa ma refer la demersul pe care l-am facut catre dumneavoastra si pina la emiterea acelui proiect de hotarire care va reflecta schimbarea numelui meu de familie in actele de stare civila, rog Legislativul sa fiu considerata deputatul Valentina Stratan.

Domnule Turcan,

Intrebarea mea catre dumneavoastra. Da, imi este clar ca acest amendament al meu nu a fost acceptat si vreau sa va intreb: in cazul in care, dupa cite se constata si prin datele Ministerului Dezvoltarii Informationale nu exista un dificit al numirii acestor specialisti si nu sint mai mult decit 3, care erau indicate de Ministerul Dezvoltarii Informationale. Si din datele care mi-au parvenit chiar de la Oficiul Starii Civile de la Ungheni de ieri este un sef al acestui oficiu deja numit. Si acele doua locuri, care ramin vacante, din anumite considerente foarte obiective.

Vreau sa va intreb, daca au luat in considerare si s-a discutat in cadrul sedintei comisiei si alte argumente? Pentru ca cele invocate de catre autori nu le consider fondate. Pentru ca eu consider ca aceasta norma, care exista astazi, nu este discriminatorie fata de persoanele care au grad de pregatire mai inalt. Si imi pun intrebarea: cine ar avea acest grad si mai inalt decit acei care sint in domeniul respectiv, care cunosc toate subtilitatile, specificul acestei activitati? Daca s-a luat in considerare si ati pus in discutie si alte argumente care sint mai fondate?

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Va multumesc.

La prima remarca eu as vrea sa va atrag atentia ca noi in raport am expus amendamentul pe care l-ati propus dumneavoastra, fiind inca Golban. Dar e clar ca vom lua act si vom lua decizia respectiva referitor la modificarea numelui.

 

Doamna  Valentina Stratan:

Pentru ca consideram ca, poate, 3 ani este foarte mult, dar un an in domeniul respectiv, de aceea si insistam. Dar am inteles obiectiile comisiei dumneavoastra.

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Referitor la esenta amendamentului. Totusi, prin modificarea propusa prin acest proiect de lege nu este ingradit dreptul si a celor care au un grad de pregatire mai inalt, ca sa participe la concursul respectiv pentru a ocupa acest post.

De aceea, inca o data repet, noi nu ingradim prin aceasta formula absolut ca sa participe si ceilalti, fara doar si poate. Dar mai mult decit atit, noi largim acest spectru de posibilitati pentru acei care in activitatea lor deja nemijlocit... eu cred ca nu negati faptul ca un primar sau un secretar al consiliului raional, de exemplu, fara doar si poate, are o experienta foarte bogata anume in acest domeniu, deoarece functiile acestea le executa si insisi dumnealor.

Mai mult decit atit, inca un argument. Totusi, noi am atras atentia si in raportul nostru, si cind am prezentat proiectul de lege in prima lectura, noi avem actele legislative care se refera la numirea in functie si a altor servicii desconcentrate in teritoriu. Iata, aceasta prevedere, care exista pentru serviciul actelor de stare civila, nu exista in nici un act legislativ. De aceea, in sensul acesta, prin aceasta modificare, de fapt, noi introducem o tratare uniforma a cerintelor fata de persoanele care vor ocupa acest post.

 

Doamna  Valentina Stratan:

Domnule presedinte al comisiei,

Multumesc.

Permiteti-mi sa fiu de acord doar teoretic cu dumneavoastra. Si inteleg ca pregatirea unui primar, care este un specialist in diverse domenii si pe parcursul activitatii in calitate de primar acumuleaza si anumite cunostinte... dar eu cred ca aici se cere chiar competenta inalta, pentru ca divizeaza toti cetatenii de la nastere pina la deces si sint multe subtilitati. De aceea, eu am insistat ca sa ramina in domeniul respectiv si nu mai putin de un an.

Multumesc.

Desigur, este decizia comisiei.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Alexandru Lipcan:

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu personal vreau sa il felicit inca o data pe domnul Calmatui cu ziua de nastere si il invidiez profund pentru ca o sa primeasca un cadou frumos astazi din partea fractiunii, pentru ca se promoveaza un proiect si o ambitie meschina cu acest proiect de lege, un act de corupere si un lobbism. Detaliile le am la mina si sint la mine pe masa. Pur si simplu, la momentul oportun o sa le dau publicitatii.

Oricum, eu inteleg ca se promoveaza ideea propusa de autori. Si, avind in vedere specificul acestui serviciu, in unele tari chiar sint numiti ofiteri de stare civila acesti functionari care se ocupa de actele de stare civila. Deci, eu propun a introduce dupa punctul respectiv o propozitie: “Pentru persoanele care nu au activat in organele de stare civila, la numirea in functie de sef al starii civile virsta nu va depasi 45 de ani.”

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Aceasta este o initiativa noua, nu a fost discutata nici in prima, nici in a doua lectura. Poftim, conform cerintelor respective, faceti o initiativa si noi vom discuta, fara doar si poate.

 

Domnul  Alexandru Lipcan:

Nu este o initiativa noua, este o dezbatere a proiectului de lege si trebuie sa tinem cont, totusi, de specificul acestor functii care sint nu asa de multe, in afara de aceasta, nu este rind mare pentru a le ocupa.

 

 

 

Domnul  Vladimir Turcan:

In acelasi... se poate acum de introdus virsta respectiva, sa fie acordat dreptul si doamnei, si domnului. Ma rog, mai multe idei poate sa apara pe parcursul examinarii. Aici este initiativa concreta, noi am examinat-o in mod stabilit.

Dar ceea ce tine de prima obiectie pe care ati avut-o, eu cred ca deja din informatia pe care a prezentat-o doamna deputat Stratan, deja este clar ca momentul de coruptie sau de lobbysm deja nu exista, deoarece la Ungheni  este numita persoana. Nu stiu, printre altele, cine e numit.

 

Domnul  Alexandru Lipcan:

Va spun ca la momentul oportun o sa vedem cine o sa fie numit si cum.

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Bine.

 

Domnul  Marian Lupu:

Cu dreptul la replica, foarte succint, va rog.

Microfonul nr.3.

 

Domnul  Valeriu Calmatui:  

Va multumesc, domnule Presedinte.

Eu ii multumesc pentru felicitari colegului Lipcan si cred ca sint sincere felicitarile, dar ceea ce vizeaza dumnealui si ceea ce a spus in continuare, eu ramin pe aceea ca nu fac nici un fel de lobbysm, am vrut doar, pur si simplu, sa se extinda lista acelor care au dreptul de a participa la aceste concursuri.

Mai mult decit atit ca domnul presedinte Turcan m-a ajutat, este numit de acum in functie. Printre altele, e numita persoana pentru care toti aici asa tare se zbateau, nu stiu de ce. Dar, in afara de aceasta, vreau sa spun ca aceasta prevedere era numai... impreuna cu Comisia juridica, pentru numiri si imunitati, printre altele, s-au studiat celelalte legislatii in ceea ce priveste numirea in functie a sefilor serviciilor desconcentrate in raioane. Si numai una, aceasta prevedea aceasta norma de 3 ani de zile si anume din cadrul acestui oficiu.

Cind astazi sint mult mai inalte sau, sa zic, responsabile locuri, unde oamenii trebuie sa fie destul de competenti si sa lucreze, dar nu acolo se prevedeau anume asa norme. De aceea, eu cred ca e pentru favoare ca sa participe la aceste concursuri mai multe persoane.

Va multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Domnule Turcan,

Va multumesc.

Stimati colegi,

In aceste conditii, supun votului adoptarea in a doua lectura a proiectului de Lege nr.2768, tinind cont de raportul comisiei sesizate in fond. Cine este pentru, rog sa voteze.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 28.

Sectorul nr.2 – 32.

Sectorul nr.3 – 4.

 

Domnul  Marian Lupu:

64 de coturi “pro” Impotriva? Vad voturi impotriva.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 0.

Sectorul nr.2 – 3.

Sectorul nr.3 – 5.

 

Domnul  Marian Lupu:

8 voturi “impotriva”.

In conditiile acestui bilant, proiectul de Lege nr.2768 este adoptat in lectura a doua.

Va multumesc.

Stimati colegi,

Inainte de a anunta pauza, vreau sa va aduc la cunostinta ca am distribuit tuturor deputatilor o adresare, prin care am incurajat corpul de debutati, cit si, pe de alta parte, reprezentantii Aparatului Parlamentului sa participe activ la Campania de colectare a fondurilor pentru combaterea si tratamentul maladiei de cancer.

Este o campanie nationala, care si-a luat start duminica trecuta. In mod evident, este o actiune benevola. O sa fiu recunoscator tuturor celor care vor contribui benevol la aceasta actiune importanta de talie nationala, actiune de caritate.

Va multumesc.

Anunt o pauza.

Sedinta plenului Parlamentului o reluam la ora 14.15.

P   A   U   Z   A

*

*      *

D  U  P  A    P  A  U  Z  A

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,

Rog sa va ocupati locurile, reluam sedinta plenului Parlamentului. Secretariatul m-a anuntat ca sedinta in continuare este deliberativa, pe care motiv continuam cu examinarea subiectelor incluse pe ordinea de zi a sedintei de astazi.

Proiectul de Lege nr.4744, prima lectura.

Guvernul.

Domnule Bannicov,

Va rog.

Domnul Alexandru Bannicov – directorul general al Agentiei Relatii
                                                                    Funciare si Cadastru:

Уважаемый господин Председатель Парламента, уважаемые депутаты, необходимость разработки данного проекта закона вызвына тем, что с осени прошлого года администрация города Дубэсарь отказала городу Криулень в приеме на чистку сточных вод. Администрация района Криулень вынесла решение о строительстве собственных очистных сооружений. Что позволит очищать не только сточные воды города Криулень, но и сел Слобозия-Душка и Оницкань.

Согласно решению комиссии по выбору участка под размещение объекта очистные сооружения намечено построить на свободных от застроек землях бывшей свинофермы Учебно-опытной станции Государственного Аграрного Университета Молдовы в селе Оницкань. Площадь участка, намеченного под строительство, составляет 1 гектар.

В связи с тем, что учебно-опытная станция Государственного Аграрного Университета Молдовы в селе Оницкань включена в перечень предприятий, учреждений и организаций, земли сельскохозяйственного назначения которых остаются в собственности государства, согласно Закону № 668 от 23 ноября 1995 года, принято решение исключить из перечня
1 гектар земли для последующего строительства очистных сооружений.

Впоследствии земли будут переданы Правительством в публичную собственность села Оницкань. Так как уровень естественного плодородия почв на испрашиваемых землях составляет 71 балло-гектар, их изъятие противоречит статье 83 Земельного кодекса, поэтому проект закона предусматривает разрешение на изъятие земель в отступление от требований данной статьи Земельного кодекса. Прошу поддержать инициативу Правительства.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc.

Stimati colegi,

Intrebari pentru raportor? Nu sint.

Domnule Bannicov,

Va multumesc.

 

Domnul Alexandr Bannicov:

Спасибо.

 

Domnul  Marian Lupu:

Rog comisia.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Comisia pentru agricultura si industria alimentara a examinat proiectul de Lege privind modificarea anexei la Legea nr. 668 din 23 noiembrie 1995 pentru aprobarea Listei unitatilor ale caror terenuri destinate agriculturii ramin in proprietatea statutului si privind retragerea din circuitul agricol a terenului pentru constructia Statiei de purificare a apelor reziduale in extravilanul satului Onitcani raionul Criuleni si expune urmatoarele. Prin avizele prezentate, comisiile permanente sustin proiectul de lege. In urma examinarii, comisia propune urmatorul cuprins pentru articolul 2.

«Guvernul va transmite in proprietate administratiei publice locale a satului Onitcani raionul Criuleni terenul cu suprafata de 1 hectar, exclus din lista unitatilor ale caror terenuri destinate agriculturii ramin in proprietatea statului».

Comisia a acceptat partial propunerea Directiei juridice privind inlocuirea cuvintelor “proprietate administratiei publice locale” cu cuvintele “proprietate unitatii administrativ-teritoriale”.

La articolul 3, Directia juridica propune substituirea cuvintelor “cu prevederile articolului 1 din prezenta lege precum si” cu cuvintele “cu modificarea prevazuta la articolul 1 din prezenta Lege, precum si amplasarea …” Aceasta propunere a fost acceptata.

Luind ca baza avizele pozitive ale comisiilor si necesitatea, pentru ca aceasta statie de purificare a apelor sa fie construita pentru orasul Criuleni, comisia propune ca acest proiect de lege sa fie aprobat in prima lectura. Si in cazul in care nu vor fi alte propuneri de imbunatatire a acestui proiect de lege, comisia propune si adoptarea lui in lectura a doua...

 

Domnul  Marian Lupu:

Multumesc.

Stimati colegi,...

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

...cu acele propuneri care au fost expuse mai sus si acceptate de comisie.

 

Domnul  Marian Lupu:

Da, neaparat. Intrebari pentru comisie.?Nu  sint.

Va multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.4744. Cine este pentru, va rog voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.4744 este aprobat.

Lectura a doua. Propuneri suplimentare? Nu sint.

In aceste conditii, supun votului adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.4744, tinind cont de raportul comisiei sesizate in fond. Cine este pentru, rog sa voteze. Rog sa fie anuntate rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 27.

Sectorul nr. 2 – 32.

 

 

Domnul  Marian Lupu:

Sectorul nr.3 – unanim? 10 voturi.

69 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.4744 este adoptat in lectura a doua.  

Proiectul de Lege nr.3775 pentru modificarea si completarea Legii cu privire la cultura fizica si sport. Initiativa unui grup de deputati.

Prezinta domnul Gozun.

 

Domnul Petru Gozun:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati deputati,

Proiectul de Lege prezentat atentiei plenului Parlamentului a fost elaborat cu titlu de initiativa legislativa de un grup de deputati si are drept scop stabilirea unor prevederi mai clare ale articolului 34 din Legea nr.330-XIV cu privire la cultura fizica si sport, prin care se fixeaza unele garantii sociale pentru sportivii de performanta, dupa retragerea acestora din activitatea competitionala. Practica implementarii Legii nr.330-XIV demonstreaza existenta unor lacune si prevederi neacoperite financiar, admise la timpul adoptarii acesteia.

Spre exemplu, alineatul (5) din acest articol in redactia actuala nu face posibila acordarea indemnizatiei viagere unui grup mare de fosti sportivi de performanta, care au promovat cu succes imaginea Republicii Moldova pe arena internationala, inclusiv campioni mondiali si olimpici.

Cheltuielile pentru achitarea indemnizatiei viagere erau comparativ majore si nu se regaseau in bugetele anuale. Prin proiectul prezentat se propune o noua redactie a prevederilor prevazute la alineatul (4) din articolul 34 si se fixeaza performantele pentru care se acorda indemnizatia viagera. De asemenea, stipularile in vigoare ale articolului 34 nu prevad in momentul de fata modalitatile si mecanismul de efectuare a platilor indemnizatiei. In scopul eliminarii acestor lacune, redactia propusa de autorii proiectului specifica inclusiv si obligativitatea Guvernului de a aproba un regulament special la acest capitol.

Proiectul de lege propune, de asemenea, stabilirea cu o mai mare precizie a categoriilor de sportivi beneficiari ai indemnizatiei viagere, precum si cuantumul acestuia, care se propune a fi stabilit la nivelul de doua salarii medii pe economie. La elaborarea proiectului s-a studiat practica din ultimii ani a unor tari cu o pondere in miscarea sportiva si care au aprobate actele legislative sau normative la acest subiect. Utilizarea indemnizatiei viagere uneori cu alte definitii se regaseste in practica sustinerii miscarii sportive din Federatia Rusa, Romania, Ucraina si alte state.

Inclusiv s-a examinat diferentiat pe tari si cuantumul indemnizatiei acordate sportivilor de performanta. Aceste sume variaza intre 300 si 500 dolari SUA. Acordarea indemnizatiilor se efectueaza fie prin decretul prezidential, fie prin lege. Sursa de plata a indemnizatiei viagere se va include anual in Legea bugetului la capitolul sustinerii sportului national, decizie deja aprobata de plenul Parlamentului Republicii Moldova la examinarea Legii bugetului pentru 2007. Luind in considerare cele mentionate, rugam sustinerea prezentului proiect de lege.

Va multumesc.

Domnul  Marian Lupu:

Multumesc.

Stimati colegi,

Intrebari pentru colegul nostru raportor al acestui proiect? Nu sint.

Va multumesc, domnule Gozun.

Rog comisia.

 

Domnul  Victor  Stepaniuc:

Stimati colegi,

Colegul nostru domnul Gozun a prezentat, din numele autorului, raportul asupra acestui proiect. La nivelul comisiilor parlamentare, majoritatea absoluta au dat aviz pozitiv. Este sustinerea si din partea Guvernului. In legatura cu aceasta si cu  propunerile care au venit si de la Directia juridica, noi am operat anumite modificari in varianta initiala a proiectului.

De exemplu, acest articol 34 va avea urmatorul cuprins: “Sportivii cetateni ai Republicii Moldova care au obtinut o medalie de aur, argint sau de bronz in probele individuale sau pe echipe la jocurile olimpice, ori o medalie de aur, argint sau bronz la campionatele mondiale si campionatele europene de seniori probe olimpice, inclusiv participind in calitate de membri ai echipelor sportive ex-URSS au dreptul la o indemnizatie viagera lunara”.

Deci, am completat ca se au in vedere si sportivii care au evoluat cindva pentru  URSS, dar sint cetateni ai Republicii Moldova actualmente. Indemnizatia viagera, alineatul (2), la fel redactia este concretizata. Indemnizatia viagera prevazuta la alineatul (1) se acorda incepind cu luna urmatoare celei in care sportivul a anuntat retragerea din activitate.

Vreau sa va informez ca este vorba de 16 sportivi, care locuiesc pe teritoriul Republicii Moldova. Dupa cum sintem informati, zece dintre ei au parasit lumea sportului. Deci, au dreptul la aceasta indemnizatie viagera de acum astazi. Ceilalti 6 au dreptul, dar au sa o primeasca numai in cazul in care ei o sa paraseasca  lumea sportului, adica sportul activ.

 

Domnul  Marian Lupu:

Multumesc. 

Intrebari pentru comisie? Nu sint.

Va multumesc, domnule Stepaniuc.

Inainte de procedura de vot, a fost solicitata o luare de cuvint din partea deputatului Leonid Bujor, pe care il invit la tribuna centrala.

 

Domnul Leonid Bujor:

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Stimati colegi,

Pornind de la principiul de fair play si apreciind inalt importanta acestuia in mediul sportivilor, constatam ca acest proiect de lege este unul binevenit. Speram ca, prin modificarea articolului 34 din Legea nr.330 din 25 martie 1999 cu privire la cultura fizica si sport, se va obtine, in cele din urma, implementarea acesteia  si sportivii moldoveni medaliati la probele olimpice vor beneficia de o indemnizatie viagera.

Analizind continutul proiectului de lege, dar si continutul raportului comisiei sesizate in fond al carei membri sint toti autorii proiectului prezentat, consideram  oportun de a veni cu urmatoarele constatari si propuneri pentru lectura a doua. Tinind cont ca numarul sportivilor cetateni ai tarii noastre, care au obtinut medalii olimpice, dar si al sportivilor seniori, care au devenit medaliati la campionatele mondiale si europene la probele olimpice, este comparativ mic, lucru la care s-a referit si domnul Stepaniuc, consideram ca este binevenita propunerea Guvernului Republicii Moldova de a nu fixa in lege anumite termene, propunere acceptata in linii mari de comisia sesizata in fond. La acest lucru s-a referit raportorul.

Din punctul nostru de vedere, varianta textului alineatului (1) al articolului 1 propus in proiect este mai reusita decit cea din raportul comisiei. Este suficient de a exclude din textul proiectului de lege cuvintele “incepind cu anul 1975”. Prin excluderea lor, in mod automat aici se inscriu sportivii care au participat la jocurile olimpice, campionatele mondiale sau europene in calitate de membru al echipelor sportive ex-URSS.

Pentru a evita anumite dificultati, este necesar de a nu exclude din textul aceluiasi alineat prevederea “cu confirmarea autoritatii centrale de specialitate”, prevedere care este prezenta in proiectul de lege, dar lipseste in varianta formulata in raportul comisiei. Probabil, este oportun ca confirmarea sa fie prezenta si din partea federatiei de profil.

Dupa cum ati observat, alineatul (3) din proiectul de lege prevede acordarea indemnizatiilor incepind cu 1 ianuarie al anului urmator celui in care sportivul se retrage din activitatea sa. Iar comisia propune acordarea ei incepind cu luna urmatoare celei in care sportivul si-a anuntat retragerea din activitatea sportiva. Intentia membrilor comisiei indiscutabil este salutabila. Ea este justificata in mai multe cazuri.

In acelasi timp, exista o situatie care nu poate fi trecuta cu vederea. Daca nu ca regula, atunci deseori sportivii seniori, medaliati la jocurile olimpice, campionatele mondiale sau campionatele europene sint supusi testarii antidoping. Rezultatele acestor testari parvin dupa o anumita perioada de timp. Iata de ce, probabil, este necesar de consultat suplimentar aceasta prevedere pina la adoptarea legii in lectura a doua.

Una din variante ar putea fi in viziunea noastra acordarea indemnizatiei viagere dupa expirarea termenului de 3–4 luni de la retragerea sportivului din activitate, cu exceptia cazurilor cind sportivul medaliat se retrage din motive de sanatate. Din punctul nostru de vedere este corect de a pastra alineatul 2 al articolului 1 din proiectul de lege, care prevede echivalentul de doua salarii medii pe economie.

Propunerea Guvernului Republicii Moldova cu privire la fixarea cuantumului indemnizatiei viagere in sume concrete este mai putin reusita, deoarece presupune interventia Parlamentului Republicii Moldova in dependenta de nivelul inflatiei in tara noastra. In acest context, propunem de a lua ca baza echivalentul a doua salarii medii pe economie pentru campionii mondiali europeni, detinatorii medaliilor de argint si de bronz la campionatele mondiale si europene.

Apreciind faptul ca, urmare a adoptarii acestei legi, se va mari numarul sportivilor de performanta, care vor beneficia de prevederile legii, nu putem trece cu vederea situatia ca se va micsora considerabil marimea indemnizatiilor de la
5 la 2 salarii medii. Intr-un fel se face un pas inapoi sau, vorba lui Ion Creanga: cu o mina dam si cu  cealalta luam. Dar sint realitati in societatea noastra si astazi ne permitem doar atit cit ne permite punga.

Stimati colegi,

Este stiut ca detinatorii medaliilor olimpice, cetateni ai Republicii Moldova, s-au format ca sportivi de performanta in linii mari pina la destramarea fostei Uniuni Sovietice. Conditiile de   pregatire de la noi astazi sint mult sub nivelul de a le aprecia ca satisfacatoare. Numarul medaliilor obtinute de  sportivii seniori din Moldova la probele olimpice este in descrestere si, deci, respectiv perspectivele de a obtine medalii olimpice nu sint foarte optimiste.

Iata de ce, pentru a cointeresa si pe aceasta cale sportivii de performanta, sa munceasca si cu mai multa abnegatie, pentru a le demonstra ca statul apreciaza meritele lor deosebite de detinatori ai medaliilor olimpice, de ambasadori credibili ai Republicii Moldova, propunem de a prevedea un nou alineat la articolul 34, cu urmatorul cuprins: “Sportivii medaliati la jocurile olimpice beneficiaza de o indemnizatie care reprezinta echivalentul a trei salarii medii pe economie, dupa cum urmeaza: 100% pentru titlul de campion olimpic, 90% pentru titlul de vicecampion olimpic si 80% pentru titlul de medaliat cu bronz la jocurile olimpice”.

Sa nu uitam ca, spre deosebire de campionii mondiali si campionii europeni care merita stima si respectul nostru, jocurile olimpice sint rangul suprem al competitiei sportive. Si se desfasoara, spre deosebire de campionatele mondiale si europene, o data la patru ani. Anume aici se confrunta cei mai puternici sportivi pe diferite ramuri sportive din intreaga lume. Acceptarea acestei propuneri nu va necesita cheltuieli mari, fiindca in momentul de fata cetatenii Republicii Moldova sint doar 8 persoane, detinatoare a medaliilor olimpice de aur, argint sau  de bronz.

Solicit ca propunerile prezentate sa fie examinate de comisia sesizata in fond in calitate de propuneri pentru lectura a doua. Fractiunea parlamentara “Alianta «Moldova Noastra»” va vota pentru adoptarea in prima lectura a proiectului de Lege cu privire la modificarea articolului 34 din Legea cu privire la cultura fizica si sport.

Va multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc, domnule Bujor.

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Eu va multumesc, domnule Presedinte.

Si imi cer scuze, am intirziat motivat. O singura precizare vizavi de marimea indemnizatiei viagere. Nu conteaza: 5, 3, 2, oricum se incalca un principiu si exista deja, Curtea Constitutionala s-a pronuntat asupra faptului ca orice norma instituita nu poate sa vina in diminuarea drepturilor obtinute de acum licit, si atentionez, in momentul in care va fi motiv de discutii in Curtea Constitutionala. Fiindca este prevazut clar ca vorba de 5 salarii medii si noi revenim, nici nu la doua, da la mai putin. Asa ca eu as vrea ca sa ne autosesizam si sa nu adoptam norme din start clar anticonstitutionale.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, o sa rog colegii sa vedeti acest lucru pentru lectura a doua.

In aceste conditii, supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.3775. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.3775 este aprobat in prima lectura.

Proiectul de Hotarire a Parlamentului nr.449 pentru modificarea unor hotariri ale Parlamentului. Initiativa unui grup de deputati.

Prezinta domnul Sococol.

 

Domnul Sergiu Sococol:

Stimate domnule Presedinte,

Onorat Parlament,

Delegatiile parlamentare permanente in organizatiile internationale sint create in baza principiilor proportionalitatii reprezentarii fractiunilor in Parlament.

Dat fiind modificarea componentei Fractiunii parlamentare a Partidului Comunistilor, domnul deputat Sergiu Stati a fost numit in alta functie si, in conformitate cu decizia fractiunii PCRM din 1 februarie 2007 privind modificarea componentei nominale a delegatiilor Parlamentului la Adunarea parlamentara a Organizatiei pentru Securitate si Cooperare in Europa si la Adunarea parlamentara a Consiliului Europei, domnul deputat Sergiu Stati se propune a fi inlocuit cu domnul deputat Grigore Petrenco.

In numele autorului si in baza celor relatate mai sus, propun sustinerea pentru includerea candidatului, domnului deputat Grigore Petrenco, in componenta nominala a membrilor delegatiei Parlamentului Republicii Moldova la Adunarea parlamentara a OSCE, in plenul Parlamentului.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Stimati colegi,

Intrebari? Nu sint.

Domnule Sococol,

Va multumesc.

Stimati colegi,

De fapt, acum ar fi trebuit sa invit la tribuna centrala si comisia, dar subiectul este tehnic, este unul punctual. Acceptati sa propun sa omitem, sa nu obosim colegii nostri la acest subiect, pe intelesul nostru. Bine?

Va multumesc.

Stim cu totii ca raportul comisiei este pozitiv si distribuit tuturor deputatilor. In aceste conditii, supun votului. Cine este pentru aprobarea proiectului de Hotarire nr.449, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul respectiv este aprobat.

Stimati colegi,

Acum, am epuizat proiectele de legi si proiectele de hotariri, incluse pe ordinea de zi a sedintei de astazi si, conform agendei sedintei plenului Parlamentului, fiind la ora 14.40 – Ora intrebarilor si interpelarilor. Rog sa adresati de la microfoane intrebarile dumneavoastra.

Microfonul nr.5.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Adresez prima interpelare Centrului de Combatere a Crimelor Economice si Coruptiei si Procuraturii Generale in legatura cu o plingere colectiva, semnata de 32 de locuitori din Durlesti.

Petitionarii scriu ca in octombrie au fost anuntati de primarie ca pe 31 va avea loc o adunare a proprietarilor de loturi agricole, pentru a li se atribui, in baza unui proiect sponsorizat, titluri pe loturile detinute in proprietate provizorie. Peste un an petitionarii si-au dat seama ca au fost facuti proprietari ai altor terenuri, nu ale celor lucrate de 13 ani. “Schimbul” s-a facut, spun ei, abuziv, creindu-se conflicte intre proprietari, unii inregistrindu-si oficial dreptul de proprietate.

Iar altei parti de proprietari, carora primarul, declara oamenii, le spune “venetici”, nu li s-a eliberat titlul de proprietate, pamintul fiind trecut in rezerva primariei. Oamenii, considera primarul, impreuna cu SRL “Tanjar and Company”  i-au deposedat ilegal pe unii de proprietate privata, efectuind reproiectari voluntariste.

Oamenii nu au putut rezolva problema pina acum, se pling si ca nu au bani pentru judecata. De aceea, solicit verificarea legalitatii acestor decizii si actiuni, controlul activitatii primariei si a SRL “Tanjar and Company”, a primariei Durlesti si interdependenta acestor doua structuri de stat si comerciala.

Insist ca verificarile sa se faca prin audierea si documentarea asupra actelor doveditoare ale petitionarilor care imi scriu ca le detin. Anexez aceste interpelari verbale, plingerea integrala a petitionarilor. Subliniez ca am reactii din partea altor petitionari care mi se pling de faptul ca angajatii Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei sau ai Procuraturii ii sfideaza prin modul de desfasurare a anchetelor atit pe petitionari, cit si pe deputati indirect, care le adreseaza interpelarile, declarindu-le ca nu se tem de asemenea scrisori si nici de deputati. Noi aceasta o stim si nu trebuie sa va temeti. Trebuie sa respectati legea si lumea sa se convinga de aceasta.

Astept raspuns de la tribuna Parlamentului in termenul prevazut de lege.

A doua interpelare o adresez Comisiei Nationale de Asigurari Obligatorii in Medicina, domnului Gheorghe Russu. Sint sesizata de medicii din Orhei despre discrepanta extrem de mare de salarizare a medicilor in comparatie cu nivelul de salarizare a administratiei institutiei medico-sanitare teritoriale Orhei.

De exemplu, mi se spune ca medicul-sef are un salariu lunar, plus toate suplimentele si adaosurile, de peste 16 mii de lei, adica mai mare ca salariul Primului-ministru sau al ministrului sanatatii, pentru ca s-ar cheltui banii din asigurari pentru salarii proprii. Aceasta in timp ce medicii au un salariu intre 600 si poate 1000 de lei.

Solicit informatii obiective, oficiale si nealambicate sau trucate despre criteriile ce stau la baza calcularii nivelului de salarizare, inclusiv toti coeficientii de multiplicare pentru ambele categorii: administratia si corpul medical, cu exemple si probe concrete.

Astept, deocamdata, raspuns in scris.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Anatolie Onceanu:

Multumesc.

Prima interpelare o adresez Guvernului Republicii Moldova si Consiliului Coordonator al Audiovizualului. Rog sa fiu informat despre activitatea reprezentantei nationale a teleradiocompaniei interstatale “Mir” in Republica Moldova si anume.

Prima. Temeiurile legale de activitate de la deschidere si pina in prezent?

Doi. Mijloacele financiare alocate pentru intretinere si temeiul legal de alocare a acestor mijloace de la deschidere si pina in prezent?

Si trei. In ce masura activitatea reprezentantei nationale a teleradiocompaniei interstatale “Mir” in Republica Moldova corespunde prevederilor Codului audiovizualului si cind activitatea acesteia va fi adusa in concordanta cu prevederile Codului audiovizualului?

Rog sa fiu informat in scris.

Si a doua interpelare: Procuraturii Generale a Republicii Moldova si Centrului de Combatere a Crimelor Economice si  Coruptiei. Opinia publica interna si internationala este la curent ca, in rezultatul unui tirg dintre comunisti si PPCD-isti, posturile publice municipale de radio si televiziune Antena-C si
Euro-TV au fost privatizate intr-un mod fraudulos. Ca urmare, deja este modificata politica lor editoriala, a fost introdusa cenzura si eliminarea de programe in interesele celor doua partide aliate si in detrimentul societatii.

Examinarea cauzelor la acest subiect de catre justitia controlata tot de actuala putere se tergiverseaza. Dar, in pofida acestui fapt, mai devreme sau mai tirziu in instantele nationale sau la CEDO, deciziile ilegale de distrugere a doua institutii audiovizuale publice oricum vor fi anulate. Evident,  investitorii seriosi si credibili au evitat sa participe la o afacere dubioasa contestata in justitie.

In acelasi timp, concursurile de privatizare au avut la baza un sir de conditii investitionale serioase, iar persoanele fizice care au devenit proprietari ai celor doua posturi evita sa apara in public si sa clarifice situatia lor financiara si planurile lor pentru viitor, ceea ce naste suspiciunea, ca avem de a face cu o masinatie politico-mafiotica de zeci de milioane.

De aceea, solicit ca Procuratura si Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei  sa determine capacitatea financiara a noilor proprietari ai posturilor pentru indeplinirea obligatiunilor contractule. Provenienta resurselor financiare anuntate pentru cumparare si investitii, situatia lor legala si fiscala si cine sint garantii si furnizorii de capital de zeci de milioane ce stau in spatele celor doi.

La fel, rog sa fiu informat in scris.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.2.

 

Domna Elena Bodnarenco:

Спасибо, госпожа председатель.

Адресую вопрос вновь избранному Генеральному прокурору. В начале сегодняшнего заседания депутат Парламента господин Брагиш заявил о том, что обладатели предпринимательских патентов из города Сорока пригласили его на митинг, который был санкционирован примэрией Сороки 29 января 2007 года.

Господин Брагиш намеренно ввел в заблуждение и депутатов Парламента, и тех граждан Республики Молдова, которые смотрели и слушали сегодняшнее заседание, потому что он запросил и получил санкцию примэрии Сороки на проведение 29 января этого года встречи с избирателями совершенно в другом месте – во Дворце культуры района по вопросу обсуждения проектов двух законов: о статусе депутата Парламента и о статусе местного выборного лица.

В ходе встречи господин Брагиш допустил клеветнические высказывания в адрес руководства страны, призвал присутствующих выехать 12 февраля на митинг в город Кишинев, а также спровоцировал несанкционированное шествие по городу.

Господин Брагиш, обладающий иммунитетом депутата Парламента, не мог быть привлечен к ответственности за нарушение Закона об организации и проведении собраний и общественного порядка. Но его представитель в территории был оштрафован на 500 леев – сумму, которой молодая партия господина Брагиша, видно, не располагала, поэтому он организовал сбор денег (по 5 леев) с обладателей предпринимательских патентов на рынке города Сорока.

На мой взгляд, это хорошая иллюстрация того, как организуется общественное мнение в республике. Но меня интересует, что по этому поводу думает Генеральный прокурор, в том числе относительно сбора денег в фонд покрытия расходов партии господина Брагиша. Ответ прошу дать в письменном виде.

Спасибо.       

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.

Interpelarea adresata domnului Prim-ministru al Republicii Moldova Vasile Tarlev. In anul 2006 Guvernul si domnului Prim-ministru au anuntat despre micsorarea pretului pentru efectuarea lucrarilor de conectare a gospodariilor casnice si a persoanelor fizice la conductele de gaz. La numeroasele intilniri cu locuitorii satelor noastre, inclusiv in satele Elizaveta, municipiul Balti, Hijdieni, raionul Glodeni am fost sesizat despre nivelul inalt al preturilor pentru efectuarea lucrarilor de gazificare de la 10 la 20 de mii de lei pentru gospodaria casnica si despre populismul ieftin al Guvernului actual.

Rog sa imi fie prezentata analiza structurii preturilor aplicate in prezent si planul de actiuni care va fi implementat in vederea diminuarii preturilor pentru efectuarea lucrarilor de gazificare a gospodariilor casnice. Rog ca raspunsul sa fie prezentat in sedinta plenara pentru sedinta urmatoare.

Am o alta interpelare adresata iarasi domnului Prim-ministru al Republicii Moldova Vasile Tarlev in legatura cu situatia in domeniul vitivinicol. La 27 martie 2006, Federatia Rusa a sistat importurile de vinuri din Republica Moldova. In aceasta perioada, agentii economici din Republica Moldova au suferit pierderi colosale si, nefiind in stare sa isi onoreze si angajamentele fata de institutiile financiare si fata de furnizorii de materie prima. In acelasi timp, Guvernul Republicii Moldova a sistat livrarile in vrac a vinului pe acele contracte care erau posibile, se are in vedere in Romania, in Belarus, Ucraina, Kazahstan, Bulgaria, Italia. Guvernul a interzis  tacit aceste exporturi, neavind adoptat nici un document normativ si Departamentul Vamal se refera la careva scrisori si dispozitii verbale.

Intrebarea este urmatoarea. In baza carei legi sint interzise exporturile vinului in vrac? Prima intrebare. Si a doua: cind vor fi reluate exporturile de vinuri catre Federatia Rusa si ce masuri intreprinde Guvernul pentru lichidarea consecintelor asupra agentilor economici, ca urmare a blocadei introduse de Federatia Rusa in martie 2006 pentru importul vinului din Republica Moldova?

Solicit ca raspunsul sa fie prezentat la urmatoarea sedinta in plen.

Multumesc.

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr. 4.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc.

Prima interpelare o adresez Guvernului Republicii Moldova si Procurorului General nou-ales in legatura cu starea de criza in care s-a pomenit sectorul vitivinicol din Republica Moldova, dar si economia in intregime, o data cu interzicerea de catre Federatia Rusa a importurilor de vinuri si divinuri la
27 martie 2006. Solicit o explicatie Guvernului. Explicatie, accentuez, dar nu o simpla informatie de la tribuna centrala a Parlamentului, pentru joia viitoare, privind masurile concrete intreprinse. Care este situatia la zi in rezultatul indeplinirii acelor masuri si ce urmeaza sa intreprinda in viitorul apropiat, daca va fi deblocata situatia de criza?

Cind si ce masuri intreprinde Guvernul pentru o situatie in care, chiar fiind deblocat exportul, va avea o cota extrem de mica in volumul productiei exportate in Rusia? Dar si cerintele impuse de Rusia de care am auzit azi-dimineata, referitoare la marirea de peste 6 ori a accizului la vinurile naturale demidulci, si mai grav, ca aceste vinuri sa fie fara  oarecare adaosuri, inclusiv fara adaos de suc de struguri concentrat chiar la etapa fermentarii va face practic imposibil exportul productiei vinicole in Federatia Rusa, chiar fiind deblocat.

In acelasi timp, solicit o explicatie privind limitarea sau interzicerea exportului in vrac a productiei vinicole. Citi angajati au fost disponibilizati de la intreprinderile vinicole in anul 2006? Citi angajati au fost trimisi in concedii fortate neremunerate? Care sint restantele la salarii si datoriile la bugetele de diferite nivele cu nominalizarea intreprinderilor.

In contextul celor expuse, solicit noului Procuror General examinarea situatiei create si existenta cazurilor de incalcare a drepturilor atit a proprietarilor, a administratiei intreprinderilor vinicole, cit si a angajatilor de la acele intreprinderi. Despre acesta sa fiu informata in scris in termene legale.

A doua interpelare o adresez noului Procuror General Valeriu Gurbulea. Peste putin timp vor fi 5 ani din momentul disparitiei deputatului Parlamentului Republicii Moldova si membru al Parlamentului European Vlad Cubreacov. Practic, la toate intilnirile in teritoriu cu cetatenii sint intrebata  daca am primit raspunsuri exhaustive la interpelarile adresate anterior la acest capitol catre Procuratura Generala, la care nu le pot raspunde, deoarece am primit niste raspunsuri neprofesionaliste si iresponsabile. Solicit noului Procuror General, domnului Valeriu Gurbulea sa vina joia viitoare cu o informatie catre cetatenii Republicii Moldova de la tribuna Parlamentului despre evaluarea examinarii cazului privind disparitia deputatului din inaltele foruri, pentru a-mi facilita aparitia in fata celor care zi de zi isi pierd increderea in organele Procuraturii, judecatoresti, politiei si chiar in forul nostru legislativ, care ramin surde si inerte.

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Stefan Secareanu:

Multumesc mult.

Am doua interpelari, de fapt, catre Procurorul General. Prima este adresata si domnului Prim-ministru Vasile Tarlev, pentru ca dumnealui cunoaste problema. Am fost sesizat de catre primarul satului Grozesti raionul Nisporeni si de catre cetatenii acestei localitati la intilnirea pe care am avut-o acolo. Pentru ca ei se confrunta cu mai multe probleme, a caror solutionare nu o gasesc, desi s-au adresat de mai multe ori autoritatilor. Este vorba de restituirea unor creante in suma de 808 mii 835 de lei care si le-a insusit absolut nelegitim Gospodaria Taraneasca “Marin Mihail si  Andrei Tofan”.

De asemenea, este vorba despre deposedarea a 36 de cetateni din aceasta localitate de cotele de vii. Acest lucru s-a facut  de catre liderul Marin Mihail. De asemenea, in numele a 33 de cetateni, Firma “Mizissfat” a vindut catre SRL “Basfruct” productie vinicola in suma de 192 de mii de lei. Cer Procuraturii sa investigheze aceste fapte. Si sa traga la raspundere persoanele care se fac vinovate de comiterea abuzurilor si ilegalitatilor, indeosebi este vorba despre sumele sustrase din primarie, creante care trebuiau, s-au apartin primariei din Grozesti, deci, si au fost sustrase de catre cetatenii Marin Mihail si Tofan Andrei.

De asemenea, de catre acelasi Marin Mihail a fost comisa defrisarea viilor sus-numitilor cetateni si pina in prezent nu le-a fost restituita paguba acestor cetateni care consta din stilpi de spalier, sirma si care au fost folosite, dupa cum spun acestia, in scopuri personale de catre Marin Mihail.

De asemenea, as cere Procuraturii sa ne explice cine au semnat actele de vinzare a productiei vinicole in numele celor 33 de cetateni din aceasta localitate?

A doua interpelare tine de problema mai veche pe care am abordat-o in alte interpelari, de anumite abuzuri comise de catre primarul Vladimir Voloceai din satul Secareni, Hincesti. Pina in prezent, de fapt, problema nu a fost solutionata. Actualul primar din Secareni, in complicitate cu contabilul-sef al acestei primarii Tatiana Hanganu sfideaza autoritatea consiliului local si cetatenii din aceasta localitate si nu executa deciziile consiliului local. In acest context, solicit Procurorului General investigarea legalitatii actiunilor domnului Vladimir Voloceai si doamnei Tatiana Hanganu de la Primaria din satul Secareni raionul Hincesti.

Va multumesc mult.

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Stratan:

Multumesc.

Interpelarea o adresez Guvernului Republicii Moldova, domnului Prim-ministru Vasile Tarlev. Problema abandonului si adoptiei copiilor a fost si ramine una actuala in toata lumea, inclusiv in Republica Moldova. La acest subiect solicit urmatoarea informatie.

1. Despre numarul de copii abandonati in maternitatile din Republica Moldova si numarul de copii adoptati in republica si peste hotarele ei in perioada anilor 1998–2006.

2. Despre institutiile si organizatiile care au obtinut dreptul legal de a desfasura procesul de adoptie internationala cu indicarea actelor normative in baza carora s-a obtinut acest drept.

3. Care sint tarile cu care Republica Moldova a semnat actele care asigura procesul de monitorizare a perioadei postadoptie internationala?

Informatia o solicit in scris.

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.2.

 

Domnul  Vladimir Filat:  

Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.

Am sa dau curs sfatului domnului Presedinte al parlamentului, care l-a vociferat dimineata. Noi doream sa invitam Guvernul sa prezinte o informatie vizavi de o problema de interes national si anume reglementarile asupra carora se discuta foarte frecvent in diferite sedinte, diferita informatie, ma refer la Legea nr.355 Legea cu privire la sistemul de salarizare in sectorul bugetar.

Desigur, reactiile noi le cunoastem, Guvernul nu este invitat. Si atunci, uitati-va, pe calea interpelarilor rugam respectuos ca domnul Prim-ministru sau reprezentantul Guvernului sa vina in plenul Parlamentului sa explice Parlamentului ce urmeaza a intreprinde Guvernul, pentru ca legea sa revina la faza initiala, deci, inainte de modificarile intreprinse la sfirsit de an si, mai mult decit atit, ca sa puna punct speculatiilor.

Fiindca noi auzim diferite discutii la diferite sedinte, ca se va reveni, ca se vor asigura bugetarii cu salarii. Deci, sa puna punct, Guvernul sa prezinte o informatie foarte ampla, ce urmeaza a face in depasirea situatiei? Fiindca sint discutii foarte multe, problema vizeaza o parte buna a populatiei si eu cred ca este interesul tuturor ca sa stie si sa stim ce urmeaza a face in domeniul respectiv.

Va multumesc.

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Alexandru Lipcan:  

Multumesc.

In prima zi de luni a lunii curente am fost la Ungheni in audienta si la mine au venit in audienta un grup foarte mare de detinatori de patente de la piata din orasul Ungheni, dupa ce in teritoriu deja fusese reprezentantul Guvernului pentru a explica modificarile operate in Legea nr.208 din 7 iulie 2006.

In petitie se spune: “Subsemnatii, noi activam in baza patentei de intreprinzator, cistigindu-ne astfel existenta atit a noastra, cit si a copiilor nostri printr-o munca grea, in niste conditii insuportabile: ger, ploi, arsita, drumuri indelungate etc. O alta solutie nu avem, tentativele de a ne aranja in cimpul muncii au esuat. Experimentul ce se demareaza prin Legea nr.208 din 7 iulie 2006 incepind de la 1 ianuarie 2007 il consideram o noua aberatie a guvernarii comuniste, care, insa, ne lipseste de posibilitatea de a ne cistiga legal un ban.

Nu e greu sa intelegi in mina cui sint aceste modificari de legi ori acei care au devenit peste noapte bogati vor fi in stare sa investeasca in constructia unor magazine, baze angro sau intreprinderi prestatoare de servicii, iar concurenta noastra este nedorita. Nu vrem sa credem ca totul in tara aceasta se face numai pentru interesele lor, iar pentru restul nu mai ramine loc de existenta. 

Ne este cunoscut faptul ca Fractiunea parlamentara “Alianta «Moldova Noastra»” nu a sustinut aceasta lege antipopulara, deputatii aducind argumente convingatoare in defavoarea acestei legi.

Domnilor deputati,

Ne adresam catre dumneavoastra sa interveniti in solutionarea acestei disensiuni din societate. Nu vrem copii abandonati si narcomani, nu vrem case pustii, fara caldura parinteasca, speram la solutionarea cerintelor noastre. In caz contrar vom fi nevoiti sa recurgem la masuri mai radicale.”

Vreau sa va spun ca nu a fost nimeni din partea noastra in piata sa semneze sau sa stringa semnaturi, sint semnate 260 de semnaturi.

In legatura cu aceasta, intervin catre Guvern cu urmatoarea solicitare: sa  examineze aceasta petitie si sa se vina cu un proiect de Lege pentru modificarea Legii cu privire la patenta de intreprinzator in sensul satisfacerii doleantelor petitionarilor si detensionarea situatiei in societate.

La aceasta interpelare anexez si doua petitii separate. Una din partea detinatorilor de patente din orasul Balti, care este scrisa pe numele Presedintelui Parlamentului, semnata de catre 1000 de cetateni. Si alta petitie, tot pe numele domnului Presedinte al Parlamentului Marian Lupu, din partea detinatorilor de patente din orasul Orhei, in total 300 de semnaturi.

Multumesc.

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Leonid Bujor:  

Va multumesc frumos, doamna Presedinte al sedintei.

Interpelarea mea este adresata domnului ministru al administrarii publice locale, domnului viceprim-minsitru.

Stimate domnule ministru,

Articolul 22, alineatul (3) din Legea despre statutul deputatului in Parlament prevede urmatoarele: “Autoritatile administratiei publice locale sint obligate sa acorde deputatului sprijinul necesar pentru organizarea lucrului cu alegatorii. In acest scop, ele asigura accesul in incaperi sau locuri publice, precum si echipamentul de informatii necesare, anunta din timp alegatorii despre locul si timpul intilnirii cu deputatul.”

In baza prevederilor acestui articol, la 16 ianuarie 2007 am expediat, in calitate de secretar al Fractiunii parlamentare “Alianta «Moldova Noastra»”, un demers adresat domnului presedinte al raionului Nisporeni Gheorghe Cibotari, prin care solicitam sa ne fie pusa la dispozitie sala de sedinte a Consiliului raional pentru intilnirea deputatului Veaceslav Untila cu alegatorii din raionul Nisporeni, care urma sa aiba loc la 21 ianuarie 2007, intre orele 10.00 si 13.00.

Domnul presedinte al raionului, probabil, uitind ca legile Republicii Moldova au putere egala pentru deputati, indiferent de fractiunile pe care le reprezinta, a aplicat urmatoarea rezolutie rusinoasa. “Contabilitatea, de eliberat bon de plata in suma de 3000 lei”. La Chisinau, in centrul orasului, Pretura sectorului Centru, orice agent economic, daca si platea, platea 300–500 de lei pentru o ora–doua. Toate intilnirile care au avut loc cu deputatii din toate fractiunile, inclusiv multi care detineau functii de conducere in Parlament, nu au platit nici un leu.

De aceea, eu solicit de la domnul Vrabie sa fiu informat, cite bonuri de plata au fost eliberate in fiecare din raioanele Republicii Moldova? Si care este suma achitata in fiecare raion pentru intilnirile care au avut loc in sediile executivelor raionale cu participarea deputatilor din fractiunea majoritara a Partidului Comunistilor? Care este suma achitata pentru fiecare caz separat?

Avind in vedere ca acesta nu este primul si unicul caz cind deputatii Fractiunii parlamentare “Alianta «Moldova Noastra»” sint tratati astfel, la sedinta urmatoare in plen vom prezenta interpelari care tin de amestecul direct al unui prim secretar al comitetului raional de partid in  activitatea unui minister. I se dau indicatii concrete, cine si in baza carui criteriu urmeaza a fi angajati in serviciu.

Domnule ministru,

Solicitam ca sa intreprindeti masuri concrete legale, pentru ca structurile administrarii publice locale sa respecte buchia legii si sa nu o trateze in dependenta de partidul pe care il reprezinta un deputat sau altul. Raspunsul il astept in scris in termene legale.

Va multumesc.

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.3.

 

Doamna  Valentina Buliga:

Va multumesc, doamna vicepresedinte.

Interpelarea mea este adresata Guvernului Republicii Moldova. In rezultatul multiplelor adresari parvenite de la locuitorii oraselului Codru, care deja mai mult de 10 ani s-au adresat in diferite instante pentru redislocarea turnului de transmisie a undelor de radio, care are un impact destul de negativ asupra locuitorilor acestui orasel.

Mai mult decit atit, in preajma acestui turn de emisie este amplasat Dispensarul Dermatovenirologic Republican, Spitalul de Psihiatrie, intreprinderi de constructie si loturile asociatiilor de locatari din aceasta localitate.

Mai mult decit atit ca exista trei ordonante de Guvern, care nu au fost realizate pina in prezent. De aceea, solicit de la Guvern sa examineze aceasta problema si intr-un timp foarte restrins sa ne prezinte informatia privind posibilitatile de retransferare a acestui turn de transmisie a undelor de radio?

Si a doua interpelare, la fel, este adresata Guvernului, deoarece la interpelarea mea din 14 decembrie 2006 referitor la situatia si perspectiva cadrelor medicale din institutiile de invatamint am primit o informatie destul de contradictorie. Ministerul Sanatatii considera necesitatea acestor cadre, Ministerul Educatiei si Tineretului nu are surse, administratia publica locala la fel.

De asemenea, in decurs de doua saptamini, solicit Guvernului inca o data reexaminarea acestei intrebari. Care este situatia de facto? Cite institutii de invatamint  dispun de aceste cadre?

Care este dotarea lor si care sint apropiatele perspective de dotare cu cadre, deoarece asistenta medicala a institutiilor de invatamint prescolare si scolare este un lucru foarte important, care ar contribui la mentinerea sanatatii tinerei generatii?

Va multumesc.

 

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Serpul:

Multumesc.

Prima intrebare o adresez domnului ministru al educatiei si tineretului, Victor Tvircun. Si ea decurge din sesizarile mai multor studenti care isi fac studiile in baza de contract la mai multe institutii de invatamint din Republica Moldova. Conform articolului 2 punctul 6 din Regulamentul cu privire la modul de formare si utilizare a mijloacelor extrabugetare, taxele de studii se achita la inceputul fiecarui an de invatamint integral sau in doua etape la inceputul fiecarui semestru.

Urmare a faptului ca aceasta prevedere la multe institutii de invatamint superior si mediu de specialitate nu se respecta, se incalca dreptul studentilor, preponderent din familii vulnerabile, de a pretinde la scutirea de plata taxei de studii, drept pe care il confera Hotarirea Guvernului nr. 125 din 15 februarie 2001 si care se efectueaza in primele 15 zile la inceputul fiecarui semestru. Iar abaterea grava care se face este ca, inainte de sesiunea de iarna studentii sint obligati sa achite contractul integral, altfel nu sint admisi la sesiune.

Astfel, studentilor nu li se ofera posibilitatea sa beneficieze de scutire de plata taxei de studiu, daca intrunesc conditiile Regulamentului care reglementeaza procesul de scutire de la taxa de studii. Intrebarea mea este de a admite incalcarea Regulamentului nominalizat? Care sint masurile intreprinse de catre Ministerul Educatiei si Tineretului pentru contracararea acestor actiuni ilicite?

A doua intrebare o adresez domnului Prim-ministru al Republicii Moldova Vasile Tarlev. Intrebarea aceasta decurge din situatia critica in care s-a pomenit Facultatea de Medicina Veterinara a Universitatii Agrare, urmare a Hotaririi Guvernului nr. 25 din 10 ianuarie curent, prin care s-a decis nejustificat transmiterea imobilului din strada Serghei Lazo nr. 1 din folosinta Universitatii Agrare de Stat din Moldova in folosinta Institutului National al Justitiei.

Pina in anul 2005 Facultatea de Medicina Veterinara a Universitatii Agrare a detinut doua corpuri de studii situate pe strada Sciusev nr.103 si al doilea corp de studii – pe strada Serghei Lazo nr.1, avind o baza tehnico-materiala inadecvata pentru pregatirea calitativa a medicilor veterinari. In septembrie anul 2005 Facultatea de Medicina Veterinara printr-o Hotarire a Guvernului este constrinsa intr-un termen de o luna in plin proces didactic sa cedeze unul din cele doua corpuri de studii, fiind amplasata intr-unul singur corp, in cel situat pe strada Serghei Lazo nr.1.

In aceste conditii inacceptabile, cind cadrele didactice erau gata sa sisteze procesul de studii, Primul ministru, prin dispozitia nr.1104-1569 din 31 iulie 2006, roaga Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare, in a carui subordine se afla Universitatea Agrara sa initieze, citez: “Negocieri cu potentialii investitori pentru constructia complexului de studii pentru Facultatea de Medicina Veterinara cu darea in exploatare la cheie sau efectuarea lucrarilor de renovare a Laboratorului de Radiologie a Universitatii Agrare de Stat din Moldova in marime de
25 milioane de lei si in termen de pina la 15 august curent sa informati Guvernul”. Citat inchis.

Urmare a acestei dispozitii, Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare, in colaborare cu administratia Universitatii Agrare, a identificat un potential investitor. In acest sens, a inaintat Guvernului spre aprobare un proiect de hotarire. La 10 ianuarie curent Guvernul intr-adevar a adoptat o hotarire, dar, foarte regretabil, diametral opusa. Si anume: sa transmita in termen de o luna imobilul din strada Serghei Lazo nr.1, mentionez unicul corp de studii, Institutului National al Justitiei recent creat.

Astfel, Facultatea de Medicina Veterinara, avind zeci de ani, activind zeci de ani in conditii in care nu corespund cerintelor actuale de pregatire a specialistilor in domeniu, fara o clinica veterinara si laboratoare specializate, iata ca ramine chiar fara sediu, pe care l-a detinut din 1974, adica de la fondare. Pornind de la cele relatate ii adresez domnului Vasile Tarlev urmatoarea intrebare: care este temeiul legal al Hotaririi Guvernului nr.25 din 10 ianuarie 2007, prin care Facultatea de Medicina Veterinara este deposedata de unicul corp de studii, fara a i se propune un alt edificiu pentru a finaliza anul curent de studii?

Si a doua intrebare: care sint masurile intreprinse de catre Guvern privind facilitarea constructiei complexului de studii pentru Facultatea de Medicina Veterinara de catre investitorul care a acceptat sa faca acest lucru si asteapta o decizie in acest sens.

Multumesc mult.

La ambele interpelari astept raspuns in scris.

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Am o interpelare catre Guvernul Republicii Moldova. Dat fiind faptul ca astazi Parlamentul nu a acceptat audierile Guvernului in problema agriculturii, rog respectuos pentru joia viitoare, in plenul Parlamentului, Guvernul, printr-un reprezentant al sau, sa prezinte o informatie despre situatia in agricultura si masurile de redresare a acestei situatii.

Multumesc.

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Ion Varta:

Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.

Prima interpelare i-o adresez domnului Prim-ministru Vasile Tarlev. Compania Mixta Moldo-Germana “Tirexpetrol”, detinatoarea pachetului principal al careia este Compania Germana “Mabanaft”, importa produse petroliere din Federatia Rusa. In ultimul timp, acest important agent economic se confrunta cu grave probleme generate de lipsa unui acord interguvernamental moldo-ucrainean cu privire la tranzitarea marfurilor importate de agentii economici din Republica Moldova pe segmentul de cale ferata Secureni – Larga.

In acest moment, la intrarea in Statia de cale ferata Secureni, Ucraina stationeaza mai multe garnituri de tren cu produse petroliere ale Companiei “Tirexpetrol”. Astfel, acest important agent economic suporta zilnic pierderi enorme. In mod special este afectata filiala acestei companii din orasul Lipcani. In afara de aceasta, blocarea acestor importante cantitati de produse petroliere pune in pericol si campania agricola de primavara in regiunea de nord a republicii noastre care va demara in curind.

In legatura cu aceasta stare grava a lucrurilor, solicit domnului Prim- ministru Vasile Tarlev sa intreprinda masuri concrete la nivel de sef al Guvernului, menite sa deblocheze aceasta stare grava a lucrurilor, care a survenit din cauza lipsei unei intelegeri clare in acest domeniu cu Guvernul Ucrainei. Raspunsul la aceasta intrebare il solicit in versiune scrisa.

A doua interpelare i-o adresez, de asemenea domnului Prim-ministru Vasile Tarlev. In sesiunile precedente ale Parlamentului Republicii Moldova, am adresat, in citeva rinduri, interpelari in legatura cu tergiversarile darii in exploatare a postului vamal de pe riul Prut, din preajma orasului Lipcani. Despre importanta enorma a acestui post vamal pentru economia regiunii de nord a Republicii Moldova si, in mod special, a acelor citorva raioane din aceasta zona este inutil sa insistam, o intelege o lume intreaga.

Din pacate, toate promisiunile cu indicarea unor termene concrete, care
ne-au fost comunicate prin intermediul unei corespondente, pe care am intretinut-o cu oficialii din cadrul Guvernului, pina in prezent nu au fost onorate. In legatura  cu acest fapt, reiterez aceleasi intrebari pe care le-am adresat si in cadrul celorlalte interpelari.

Care sint cauzele acestor tergiversari, cine se face vinovat de o asemenea tergiversare, care sint penalizarile care vor fi aplicate celor ce se fac vinovati de taraganarea darii in exploatare a acestui important post vamal? Si cind va fi data, in cele din urma, in exploatare acest post vamal din preajma orasului Lipcani?

Multumesc.    

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Interpelarea mea este adresata domnului ministru al justitiei Vitalie Pirlog si domnului Procuror General Valeriu Gurbulea. In contextul celor discutate  azi despre executarea hotaririlor judecatoresti in Republica Moldova, la numirea Procurorului General, printr-un titlu executoriu din 6 aprilie 2006, s-a indicat evacuarea in mod fortat a Muzeului Satului, filiala Muzeului National de Etnografie si Istorie Naturala a municipiului Chisinau in incaperile ocupate din strada Bucuresti 83/ 11 municipiul Chisinau.

Dupa cit sint informat, se opune acestei hotariri judecatoresti Primaria municipiului Chisinau, convocind sedinte si din indicatii ilegale executorilor judecatoresti. Rog sa fiu informat in scris in termenele stabilite de lege despre neexecutarea acestei hotariri si despre luarea deciziei respective fata de cei vinovati.

Va multumesc.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Igor Klipii:

As vrea pentru inceput sa reamintesc celor care le-am trimis interpelari in perioada vacantei si anume: domnului Procuror General din 9 ianuarie 2007, interpelarea nr.2, ministrului industriei din 26 ianuarie, interpelarea nr.16 si din
26 ianuarie, interpelarea nr.17 domnului Prim-ministru.

Si o alta interpelare, al doilea subiect, este adresata domnului Prim-ministru al Republicii Moldova Vasile Tarlev. Potrivit afirmatiilor domnului Semenovcher, directorul Agentii pentru Constructii si Dezvoltare a Teritoriului, toate constructiile si reconstructiile obiectivelor finantate din bani publici se efectueaza intr-un mod netransparent, fapt ce a generat delapidari ai banilor bugetari.

De asemenea, in cazul constructiilor retelelor de aprovizionare cu gaze au fost atestate nereguli. In particular, antreprenorii impreuna cu autoritatile administratiei publice locale au colectat bani de la populatie in sume exorbitante, bani care nu au fost inregistrati si care in mai multe cazuri au disparut.

In acest context, domnule Prim-ministru, solicit explicatie asupra politicii Guvernului in domeniul constructiilor si anume:

1. Care sint criteriile metodologice de calculare a devizului de cheltuieli?

2. Pe baza caror documentatii se proiecteaza lucrarile?

3. Cum sint selectati proiectantii si executorii proiectelor?

4. Ce mecanisme de control aplica Guvernul?

Domnule Prim-ministru, va solicit oferirea informatiilor si in alte aspecte care vizeaza aceasta problema. Solicit un raspuns in scris in termen de 7 zile.

 

Doamna  Maria Postoico:

Va multumesc.

Dupa cite vad, in sala nu mai sint solicitari, trecem la urmatorul subiect – declaratii. Prima s-a inscris in lista pentru declaratii doamna Vitalia Pavlicenco.

Poftim, la tribuna centrala.

 

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

Stimati colegi,

Voi da citire declaratiei Partidului National Liberal din Republica Moldova privind aderarea Romaniei la Uniunea Europeana.

Pe 1 ianuarie Romania a intrat in Uniunea Europeana. Partidul National Liberal din Republica Moldova apreciaza acest eveniment ca pe una dintre cele mai mari realizari ale natiunii romane. Revenirea in familia europeana este rezultatul efortului tuturor romanilor deveniti liberi si demonstrind, impreuna cu elita politica, vointa ferma de decomunizare a societatii, de transformare a tuturor sferelor vietii publice in spirit liberal, ce a insotit parcursul european al democratiilor avansate.

Partidul National Liberal i-a felicitat cu aceasta ocazie pe cetatenii romani din Republica Moldova, deveniti deja europeni, pe acei care se vor cetateni europeni si pe acei pe care inca trebuie sa ii ajutam sa se doreasca alaturi de toti romanii in Uniunea Europeana.

Noi ne-am bucurat enorm cind Romania a aderat la NATO, cind teritoriul romanesc din dreapta Prutului a devenit liber prin intrarea in sistemul euroatlantic de securitate, desprinzindu-se definitiv de spatiul de unde au provenit regimul totalitar si dominatia comunista.

Aceasta libertate a permis avansarea rapida in ultimii ani a Romaniei prin reforme, armonizarea si implementarea legislatiei si a practicilor comunitare. Este calea pe care au parcurs-o si Tarile Baltice ca victime, impreuna cu teritoriile romanesti istorice, ale intelegerilor secrete dintre regimurile nazist si stalinist bolsevic, arce au impartit in mod criminal Europa in sfere de influenta, lipsind unele popoare de dreptul la dezvoltare fireasca, la libertate si la fericire. Este calea pe care au mers prin vointa si caracter fostele tari socialiste care beneficiaza astazi de alte oportunitati.

Republica Moldova, ca produs al prabusirii imperiului sovietic, a avut, prin guvernarile sale antiromanesti de 15 ani de dupa proclamarea independentei, un parcurs regretabil, care a condus la pierderea vagonului romanesc al ultimului tren european. Toate esecurile guvernarilor din statul nostru au fost cauzate de politice antiromanesti concepute, ghidate metodic si promovate in mod obedient la indicatia cercurilor imperiale de la Kremlin.

Partidul National Liberal din Moldova a promovat constant obiectivul strategic al celui de al doilea stat romanesc de aderare la structurile euroatlantice si europene, fiind constient ca realizarea acestui obiectiv inseamna implicit regasirea intregii natiuni romane in familia europeana. Partidul National Liberal promoveaza conceptul Uniunii Interstatale Romania–Republica Moldova, ca mecanism de accelerare a pregatirii Republicii Moldova pentru aderare la Uniunea Europeana si de sensibilizare a decidentilor occidentali asupra similitudinilor partilor de natiune romana aflate astazi in state diferite.

Clasa politica democratica si nationala de la Chisinau a fost mereu constienta de faptul ca o Romanie puternica si avansata inseamna si o noua perspectiva pentru romanii din stinga Prutului, inseamna redobindirea accelerata a constiintei nationale si a identitatii romanesti a statului Republica Moldova. Vedem de acum ca noua calitate  a Romaniei de membru al Uniunii Europene le permite politicienilor si decidentilor romani sa isi continue tot mai reusit rolul de avocati ai demersului european al Republicii Moldova, probat mai curind si in special de cetatenii acesteia decit de guvernantii comunisti, antiromani si antieuropeni.

In acest context, salutam pozitia exprimata de Presedintele Romaniei Traian Basescu in Parlamentul European privind angajamentul Romaniei de a explica sustineri si de a gasi sprijin in interiorul Uniunii Europene pentru ca Republica Moldova sa revina in Europa, acolo de unde a plecat in 1940, fara vointa sa, ca angajament moral si politic al Romaniei si al romanilor de a lupta pentru ca familiile de la est de Prut sa revina acasa in Europa.

Salutam si disponibilitatea totala a Romaniei si a Presedintelui roman, care a efectuat si o vizita la Chisinau de a contribui la facilitarea obtinerii vizelor, inclusiv prin deschiderea neintirziata a unor noi consulate romanesti aici, vize pe care cetatenii Republicii Moldova le solicita pentru a trece Prutul.

Din punctul de vedere al deschiderii sincere a Romaniei de a fi alaturi de Republica Moldova pe drumul spre Europa, ramin neintelese manifestarile antiromanesti ale puterii de la Chisinau, care se materializeaza in plan diplomatic prin cautarea demonstrativa a altor tari avocate pentru obiectivul nostru proeuropean, iar in plan legislativ prin pregatirea, bunaoara, a unor proiecte de legi privind serviciul public si statutul functionarului public, prin care comunistii urmaresc excluderea a celor 80 la suta de romani ai celui de al doilea stat romanesc din viata publica si sfera decidenta ale Republicii Moldova.

In conditiile in care chiar Romania, bunaoara, in spiritul legislatiei europene a deschis accesul detinatorilor de cetatenie romana la viata publica a tarii, iata ca puterea comunista din Republica Moldova, unde cetatenia romana este cea de care populatia a fost lipsita fara voia sa, ii elimina pe proprii cetateni majoritari din viata societatii, deoarece vrea sa prevada in acest proiect de lege ca in structurile administratiei centrale si locale, in institutiile statului sa nu poata sa munceasca acei care nu detin exclusiv cetatenia Republicii Moldova.

Partidul National Liberal declara ferm ca aceste manifestari nu sint expresia starii de spirit si a convingerilor majoritatii populatiei noastre. Cetatenii Republicii Moldova parcurg un lung si anevoios drum de redobindire a valorilor democratice si a valorilor nationale sacre, la al carui capat se vor impreuna cu intreaga natiune romana in familia europeana civilizata si onorabila, unde copiii nostri sa nu mai cunoasca ororile regimurilor totalitare comuniste. Sa ii ajutam sa parcurga acest drum cit mai repede si sa impiedicam activ noile grave incalcari ale drepturilor si libertatilor fundamentale si constitutionale ale omului, pe care le pune la cale puterea comunista in statul nostru.

Va multumesc.

 

Doamna  Maria Postoico:

Domnul Urechean.

 

Domnul  Serafim Urechean:  

Stimati colegi,

Onorata asistenta,

Decizia deputatilor comunisti si a aliatilor lor, adica Rosca si Diacov, de a renunta la aplicarea, incepind cu 1 ianuarie, a Legii cu privire la sistemul de salarizare in sectorul bugetar, dupa cum a propus Guvernul Tarlev, este o lovitura catastrofala pentru sute de mii de oameni in intreaga tara. Anume acesta este efectul ei social, daca doriti, si efectul moral.

Dar aminarea pina la 1 decembrie curent a implementarii acestei legi, care si asa este departe de asteptarile salariatilor bugetari, este si o confirmare a criticilor aduse de opozitie unei puteri incompetente si iresponsabile. Este dovada incapacitatii guvernarii comuniste de a asigura cresterea economica, modernizarea tarii, ca rezultat submineaza asteptarile populatiei privind cresterea bunastarii.

Insasi conducerea de virf a tarii, rind de rind, tot cautind pe cine sa dea vina, a recunoscut esecurile in ceea ce priveste Planul de actiuni cu Uniunea Europeana, Strategia de Crestere Economica si Reducerea Saraciei, Programul “Satul moldovenesc”, strategiile de combatere a coruptiei, de sporire a exporturilor si alte angajamente ale guvernarii.

Putem constata, de fapt, compromiterea totala a  Programului de guvernare anuntat dupa alegerile din 2005. Tara nu este guvernata. Atit populatia si organizatiile neguvernamentale, cit si structurile externe, in care figuram si spre care tindem, sint derutate in ceea ce priveste directia, termenele si sansele de dezvoltare ale Republicii Moldova. Sintem plasati in afara proiectelor stabile regionale si europene, care ar oferi macar un orizont vizibil de asteptare pentru o viata europeana, spre care tind concetatenii nostri.

Regresul economiei reale, descresterea in industrie si agricultura, risipa de fonduri publice si private in cadrul initiativelor populiste ale puterii, suprimarea elementelor active ale societatii civile si ale comunitatii de afaceri, controlul de la centru asupra administratiei si a finantelor publice locale sint politici comuniste, care genereaza numai regres si saracie. Aceste realitati sint impodobite doar si prin amplificarea represiunilor politienesti, si prin extinderea intereselor de clan ale puterii in toate domeniile.

Intr-o asemenea societate este distrusa capacitatea de a valorifica suportul colosal pe care democratiile occidentale sint gata sa le ofere Republicii Moldova pe calea integrarii europene. Da, sperantele sint alimentate puternic de partenerii nostri europeni, de Clubul tarilor donatoare. Dar aceste sperante sint omorite chiar de propria guvernare, principala frina in calea unei societati dornice de a realiza salturi rapide in dezvoltarea social-economica, politica si in toate celelalte domenii.

Responsabilitatea pentru aceasta conducere o poarta, desigur, si acei care in baza tirgurilor de functii si de beneficii, au votat proiectele iresponsabile ale guvernarii comuniste, legile ce simuleaza reformele democratice, dar si bugetul de stat pe anul 2007 si cel al asigurarilor sociale. Si sa revenim la acest exemplu expresiv–modificarea de suspendare a reformei in salarizarea angajatilor bugetari.

Fractiunea “Alianta «Moldova Noastra»”  considera inacceptabila invocarea de catre Guvern a unor argumente prin care ei isi demonstreaza esecurile. Transferarea termenului de aplicare a legii s-a justificat prin lipsa acoperirii financiare necesare majorarilor salariale in 2007, prevazute de acelasi Guvern.

Concluzia e simpla, se adopta legi mincinoase, cum s-a facut la sfirsitul lui 2005, cu singurul scop de a face propaganda comunista fara baza financiara si economica, caci Executivul era obligat inainte de orice, mai ales de luarea unor angajamente in fata unei populatii sarace sa prevada riscurile interne si externe si, mai ales, sa detina rezerve si solutii alternative pentru a remedia si a compensa aceste riscuri.

De altfel, voi reaminti ca opozitia si expertii interni si straini au venit din timp cu avertizari repetate, dar tot guvernantii comunisti            le-au negat sau, pur si simplu, le-au ignorat. Populism, incompetenta si iresponsabilitate de pe urma carora sufera sute si sute de mii de oameni.

Mai mult cetatenii sint impusi acum sa plateasca preturi si tarife majorate, impozite majorate pe imobil si taxe sociale sporite, costuri mai mari pentru asigurarile obligatorii de sanatate. Guvernarea, care duce de ripa economia, este incapabila sa se descurce altfel decit prin a baga si mai adinc mina in buzunarul cetateanului sarac. Cred ca multi dintre alegatorii acestei guvernari isi regreta amarnic votul cind primesc noile facturi, noile chitante de impozitare si vechile salarii derizorii.

Legile adoptate de comunisti aprofundeaza si inegalitatile artificiale dintre cetatenii tarii. Insasi conceptul reformei salariale in sectorul bugetar este din start gresit, provocind distorsiuni. Salariul mediu prevazut pentru un angajat din administratia publica este de doua ori mai mare decit cel pentru un profesor din invatamintul scolar sau pentru un medic.

In ceea ce priveste angajatii din agricultura, ei vor continua sa detina cele mai mici salarii sub 800 de lei lunar, media pe sfera bugetara fiind aproape de 1600 lei. De aceea, in conditiile in care la 1 noiembrie 2006 restantele la plata salariilor pe economie erau peste 134 milioane de lei, in crestere cu 21 milioane de lei fata de 1 iulie 2006.

Federatia Angajatilor Europeni in cadrul raportului “Salariile Europei pentru 2006”, publicat in aprilie anul trecut, informa ca Moldova ramine pe ultima pozitie, fiind depasita chiar si de Albania. Invocind lipsa banilor necesari pentru a majora salariile conform legii votate in 2005, in mod absolut paradoxal comunistii aproba 200 de milioane pentru majorarea Fondului statutar al Bancii Nationale, aloca de la buget 100 de milioane pentru procurarea unei aeronave, isi fac reparatii de zeci de milioane in sediile institutiilor puterii. Adica, nici un fel de politica de austeritate cu orientare sociala, numai egoismul nomenclaturii de virf si propaganda de aruncat praf in ochii oamenilor de rind.

Sint, desigur, mai multe alte acte ce improvizeaza si discrimineaza sute de mii de oameni. Am in vedere si aplicarea selectiva in prima etapa a noului impozit pe imobil, care reprezinta pentru un mare numar de locuitori din Balti si Chisinau majorari de pina la citeva zeci de ori. Este curios ca ele se opereaza pe baza unor preturi de piata, in mare masura speculative, dar in conditiile in care salariile nici pe departe nu sint ajustate la aceleasi realitati ale pietei si ale inflatiei. Tot aici reamintesc si batjocura fata de micii antreprenori...

 

Doamna  Maria Postoico:

Un minut.

 

Domnul  Serafim Urechean:

...demonstrata prin eliminarea... va multumesc frumos... patentelor de intreprinzator.

Fractiunea “Alianta «Moldova Noastra»” a facut multe apeluri catre guvernare, care a ajuns la putere prin accidente politice si a pastrat-o prin abuzuri si corupere politica, sa isi dea demisia, pentru ca este inacceptabila sa duca tara spre Europa cu ritmuri apropiate macar de cele din alte tari. Evident, capitalistii camuflati in comunisti se vor tine cit pot de fotolii, depinde de cetatenii tarii cit vor mai avea putere sa suporte o guvernare cu o asemenea atitudine si cu o asemenea performanta. Vom vedea si ce o sa aduca si anul 2007.

In ceea ce priveste actele recente, prin care coalitia majoritara a lovit direct in bunastarea cetatenilor, Fractiunea “Alianta «Moldova Noastra»” insista ca ultimele modificari operate in legile despre salarizare in sectorul bugetar...

 

Doamna  Maria Postoico:

Domnule Urechean,

Timpul a expirat.

 

Domnul  Serafim Urechean:

...despre impozitul pe imobil si despre patente sa fie anulate de catre Parlament. In cel mai scurt timp vom depune initiative legislative pentru a reinnoi integral angajamentele luate de Guvern si a-l impune sa le indeplineasca.

Va multumesc frumos.

 

Doamna  Maria Postoico:

Domnule Urechean,

Eu va rog, acei care pregatiti declaratii, preintimpinati ca numai 10 minute.

Va multumesc.

Doamna Jalba.

 

Domnul  Serafim Urechean:

Doamna Presedinte al sedintei,

Trebuie sa aveti rabdare. Dumneavoastra intotdeauna cind vin eu la tribuna...

 

Doamna  Maria Postoico:

Rabdare cereti de la colegii dumneavoastra.

 

Domnul  Serafim Urechean:

...ma preintimpinati inca un minut, inca 30 de secunde.

 

Doamna  Maria Postoico:

Da, acesta este rolul meu aici, rolul organizatoric.

 

Domnul  Serafim Urechean:

Multumesc frumos.

 

Doamna  Maria Postoico:

Doamna Jalba,

Va rog.

Regulamentul cere. Asa ca noi trebuie, in primul rind, sa stimam Regulamentul.

Poftim, doamna Jalba.

 

Doamna Zoia Jalba:

Multumesc, doamna Presedinte.

Subsemnata, Zoia Jalba, fiind ingrijorata de tot ce se intimpla in ultimul timp in Republica Moldova, fapt ce m-a determinat sa ies astazi la tribuna centrala a Parlamentului Republicii Moldova, declar urmatoarele.

In perioada care s-a scurs de la ultima sedinta in plen a Legislativului, personal, dar si marea majoritatea a populatiei din Republica Moldova a trait clipe inimaginabile pentru un stat democratic si european. Ma refer la metodele utilizate de guvernarea de la Chisinau in tot ceea ce face. Si daca barometrele oficiale arata progres, evolutie, noi, muritorii de rind, intelegem ca realitatea este alta.

Ca invatator, solidara cu colegii mei de breasla, sint in total dezacord cu modificarea Legii cu privire la salarizarea in sectorul bugetar. In loc sa demita Guvernul pentru faptul ca nu are capacitatea de a executa legile adoptate de Parlament, acesta din urma indeplineste indicatia de a vota aceasta modificare. Si majoritatea parlamentara, in tandem cu noii parteneri consensuali, adopta aceasta lege chiar in dricul sarbatorilor de iarna. Halal cadou. Ca profesor de istorie, am urmarit cu stupoare cum a fost mutilata istoria poporului din care facem parte.

Chiar si dupa ce a fost prezentata expertiza celor de la institutul din Germania, la care se face trimitere atunci cind este convenabil, cu privire la manualele de “istorie integrata”, cu toate erorile, dar si erorile introduse de marii specialisti moldoveni, Ministerul Educatiei si Tineretului si Academia de Stiinte a Moldovei s-au jucat in continuare de-a comisia pentru expertizarea manualelor. Si in loc sa le excluda din scoli, ei au decis sa expedieze in institutiile de invatamint erate, parca aici ar exista numai mese si scaune care nu au capacitatea de a gindi.

Stimati colegi,

Asa deci, profesori de istorie, am trecut de la istorie integrata la istorie eratata. Frumoasa evolutie. Se creeaza impresia ca la Ministerul Educatiei si Tineretului exista un grup special de experti care, la comanda, sug din deget diferite motive de schilodire a planului-cadru din sistemul de invatamint. Este bine inteleasa excluderea unor atare discipline ca “Educatia civica”, “Noi si legea”, ma intreb si va intreb, domnule ministru: noi ce vrem sa crestem: oameni sau eratati cu sosudul umplut cu vacuum?

Aceasta mi-i ingrijorarea ca se duce naibii sistemul de invatamint din Republica Moldova. Si nu mai vorbim atit de coruptia in invatamint, caci nu toti profesorii sint corupti, cum nu sint corupti toti medicii, cum nu sint corupti toti ministrii, nici toti deputatii, nici toti judecatorii, nici toti procurorii.

Dar daca e sa vorbim de coruptie, apoi este un proverb in folclorul nostru romanesc, pestele. O alta ingrijorare a mea tine de statul de drept Republica Moldova. Atunci cind eram in scoala anume la aceste ore de “Educatie civica”, “Omul si legea”, dirigentie, ore de istorie, le spuneam copiilor, cu toata convingerea mea, ca Republica Moldova pretinde a fi un stat de drept.

Acum, dupa 15 ani de independenta, imi dau seama ca din tot ce le spuneam a ramas numai notiunea “pretinde” si la propriu, si la figurat. Pentru ca, cum pot fi intelese trucurile intreprinse de guvernarea bostanie de la Chisinau asupra presei libere, dar si atentatul mortal asupra celor doua posturi radio si teseviziune:  “Antena-C” si “Euro-TV”. Pretindem a fi un stat de drept, dar in doi timpi si trei miscari au fot puse la zid aceste doua posturi, iar oamenii aruncati in strada.

Desigur, orice copil intelege motivul acestui truc, ambele fiind posturi nationale, romanesti, care cultivau valorile noastre nationale. Inteleg actiunea celor de la putere, ca asa le este factura si surgintea, anti la tot ce este national si romanesc, dar nu inteleg ce i-a determinat pe fostii mei colegi sa participe la aceasta monstruoasa afacere.

Si ultima, dar nu cea din urma gafa. Nu mai putin agresiva este si politica externa a Republicii Moldova, mai ales in relatiile cu statul romanesc. In loc sa gaseasca toate caile de imbunatatire a relatiilor cu Romania, Chisinaul ataca permanent Bucurestiul si permanent, insistent blocheaza dreptul cetatenilor Republicii Moldova la libera circulatie. Oare sa nu se fi inteles pina astazi ca este o absurditate de a mai tine in tarcul sovietic pe acei care au inteles ca Republica Moldova a devenit o groapa, o mlastina?

Discursul domnului Basescu la Bruxelles ar trebui sa determine conducerea celui de-al doilea stat romanesc sa ia atitudine, sa demonstreze in fapte cursul proeuropean printr-un gest foarte simplu, depunerea unei cereri de aderare si avocatii directi pentru integrare, nu pentru unire, caci de asta va temeti mai mult, sa-i cautati anume la Bucuresti, caci singele apa nu se face. Iar dupa aceea cautam si in alte parti: Bulgaria, Statele Baltice etc.

Dar pina una-alta, istoric vorbind, as mentiona urmatorul lucru: intr-adevar Republica Moldova a evoluat si foarte mult, de la o republica parlamentara la o monarhie absolut totalitara si pe alocuri crestina.

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Domnul Varta.

 

Domnul Ion Varta:

Stimata doamna Presedinte al sedintei,

Stimati colegi,

Initiativa Presedintelui Voronin cu referire la constituirea unei comisii
ad-hoc in cadrul Academiei de Stiinte, a fost escamotata intr-o maniera nepermisa de acei ce se fac vinovati de esuarea manualelor de “istorie integrata”.

Comisia n-a avut un caracter relevant, unul reprezentativ, de fapt, acei care au dramaluit aceasta operatiune aceasta au si dorit. In sedinta finala a acestei comisii au fost prezenti doar 13 membri ai acesteia, din cei 32 desemnati.

Astfel, pentru adoptarea unei decizii legitime n-a existat un cvorum necesar. Documentul final, adoptat in cadrul ultimei sedinte a comisiei, n-a fost elaborat de membrii acesteia, el a fost scos din sertar de presedintele comisiei si dat citirii. Concluziile inserate in acest document nu cadrau cu continuturile numeroaselor recenzii elaborate de diverse colective de specialisti in materie de istorie.

Din partea celor care au influentat din spate activitatea acestei comisii s-a demonstrat o atitudine dispretuitoare fata de munca numeroaselor colective de specialisti din cadrul Academiei de Stiinte a Republicii Moldova si din cadrul altor institutii care au elaborat recenzii obiective si pertinente asupra manualelor de “istorie integrata”.

In consecinta, intregul lor efort a fost ignorat si opiniile lor n-au fost luate in considerare din simplul motiv ca cuiva nu i-au convenit opiniile unor specialisti calificati si competenti. Prin intermediul refuzului unei elucidari obiective si competente a calitatii manualelor de “istorie integrata” se perpetueaza utilizarea unor texte agramate in invatamintul istoric din Republica Moldova, incalcindu-se in mod flagrant dreptul la informare corecta a elevilor si liceenilor.

In atare situatie, este absolut necesar ca numeroasele recenzii, care au fost ignorate de comisie, sa fie publicate pentru a nu admite perpetuarea minciunii si a escrocheriilor la care s-au dedat acei care au tras sforile in spatele acestui simulacru de comisie. Incercarea stingace de a salva manualele compromise prin intermediul publicarii unor erate care ar trebui sa le insoteasca pe acestea, constituie o tentativa de a musamaliza esecul acelora care au contribuit la un atare deznodamint rusinos al operatiunii de implementare a manualelor de “istorie integrata”.

Daca si s-ar accepta prin absurd o atare solutie, atunci pentru fiecare manual de “istorie integrata” in anexa ar trebui sa fie editate suplimentar cite doua-trei volume de erate, pentru a rectifica cele citeva mii de erori pe care le contine fiecare manual. Ne dam seama cite cheltuieli inutile va trebui sa suporte bugetul nostru national pentru a omite neroziile debitate de persoanele incompetente in materie de elaborare a unor manuale scolare.

In afara de aceasta, profesorilor si elevilor la lectia de istorie li se va administra mereu aceeasi pedeapsa cumplita, ei vor fi obligati intruna sa caute in volumele cu erate talmacirea stupizeniilor debitate de niste pseudoistorici. Dupa publicarea recenziilor asupra manualelor de “istorie integrata”, pe care le-a ignorat comisia ad-hoc din cadrul Academiei de Stiinte, se va impune constituirea unei noi comisii. Aceasta ar trebui sa fie constituita din cei mai calificati reprezentanti ai catedrelor facultatilor de istorie de la Universitatea de Stat din Moldova, de la Universitatea Pedagogica de Stat “Ion Creanga”, Universitatea Libera Internationala din Moldova.

In respectiva comisie va fi necesar sa fie inclusi, de asemenea si cercetatori stiintifici de valoare din cadrul Institutului de Istorie, Stat si Drept. O anumita cota de reprezentare ar urma sa o aiba in aceasta comisie si profesorii de istorie din invatamintul gimnazial si liceal din Republica Moldova. Aceasta problema, generata in mod artificial de niste minti infierbintate, poate si trebuie sa fie solutionata in mod judicios. 

Numai in felul acesta va fi posibila depasirea tuturor impedimentelor survenite in cadrul invatamintului istoric din Republica Moldova de pe urma implementarii unor manuale imposibil de utilizat.

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

La microfonul central se invita domnul Klipii.

 

Domnul Igor Klipii:

Stimati colegi,

Subiectul pe care doresc sa il abordez tine de problema cea mai grava care macina statul Republica Moldova – coruptia. Recent, in cadrul unei conferinte de presa, domnul Semenovcher, cu un ton foarte grav, constata existenta unor delapidari nemaiintilnite in Republica Moldova, de sute de milioane de lei, in doua domenii care erau considerate cheie si de mare succes – gazificarea si constructiile.

Subiectul in cauza a fost preluat si facut elementul central de propaganda si de domnul Presedinte Voronin in cadrul unei reuniuni cu totul si cu totul neordinare, ca sa nu spunem chiar nitel neconstitutionala si puternic mediatizata de televiziunea Moldovei, constata ca atit in gazificare, cit si in alte domenii s-au comis nereguli de proportii.

Presedintele Voronin se intreba retoric in fata telespectatorilor, fiindca ei au fost tinta si nu elita comunista, umilita in sala bibliotecii prezidentiale, cum poate o batrinica sa plateasca suma de 10–12 mii de lei pentru acei 40 de metri de teava. Pe cine intreba oare domnul Presedinte Voronin? Probabil, pe acei care au marit pensiile si salariile. Dar oare pentru cine din aceasta tara suma de 10–12 mii de lei este o suma acceptabila?

Totusi, aceste declaratii nu sint nici intimplatoare, precum nu sint nici sincere. Dupa 7 ani de jaf, 7 ani de propaganda laudaroasa despre succesele in gazificare, sa declari ca cetatenii au fost mintiti de milioane de lei, trebuie sa existe o explicatie.

In opinia noastra exista doua explicatii. Prima ar fi ca in interiorul puterii au aparut rivalitati deschise, iar in lupta pentru ele sint puse toate  procedeele care devin posibile si sint puse in actiune. Sau a doua explicatie ar fi ca dezastrul este atit de mare incit simpla musamalizare prin intermediul televiziunii si radioului nu mai sint suficiente. In mod de urgenta trebuie de gasit tapul ispasitor.

Domnilor deputati comunisti,

Stimati colegi comunisti,

Din pacate, nu va fi chiar atit de usor sa faceti acest lucru. Prea multa lume este implicata, este suficient ca un singur element din aceasta constructie sa fie scos si intreaga constructie se prabuseste. Nu in zadar atit domnul Semenovcher, cit si domnul Presedinte Voronin au incercat sa acrediteze ideea cum ca, intr-adevar, ar exista niste oameni rai, niste firmulite care au furat, insa in concluzie este formulata ideea ca ar trebui aceste lucruri sa fie incetate. Deci, in alti termeni, nu mai conteaza ce a fost.

In mod logic, concluzia domnului Semenovcher si a domnului Voronin ar fi trebuit sa fie cu totul alta, tragerea la raspundere a celor care au comis aceste crime si intoarcerea banilor cetatenilor care au rupt de la copii ultima bucata de piine. Din pacate, in stil traditional comunist sintem invitati sa uitam ce a fost si sintem hraniti cu noi promisiuni despre viitorul luminos. Conectarea pe gratis la gaze aproape a tuturor, facilitati de tot felul si pentru toti, dar de ce acum, de ce nu pina acum?

Raspunsul este foarte simplu, se apropie alegerile locale si stim cu totii ca Republica Moldova in acesti 7 ani nu a devenit mai bogata. Oare nu asa au procedat bolsevicii cu bunicii si parintii nostri, i-au deportat si batjocorit, ca apoi sa ne spuna ca aceasta a fost. Hai sa privim in viitor.

Chiar cine ar fi naivul sa creada ca in decursul acestor ani, cind s-a facut asa-zisa gazificare, multimea de firme si firmulite au existat si au activat fara buna cunoastere sau chiar implicarea directa a organelor de conducere de nivel local si central. Un caz demonstrat in instanta, Ungheni, acolo au fost construite doua gazoducte in loc de unul. Pentru a acoperi aceasta crima, chiar si astazi, in pofida deciziei irevocabile a instantei atit conducerea raionului, cit si a orasului Ungheni continua sa colecteze bani in mod ilegal.

Schema de jaf a fost lansata inca pe timpul cind domnul Vrabie, actualul vicepremier, era primar de Ungheni, iar domnul Calmatui, deputat si patronul de facto al raionului Ungheni de la aceasta tribuna ne asigura ca totul este in regula. Vreau sa repet, cazul Ungheni este un singur caz din marea problema care reprezinta jaful in domeniul gazificarii si este un caz demonstrat in instanta. Iar Procurorul General, de exemplu, ne-a confirmat de doua ori prin raspunsuri la doua interpelari acest fapt.

Crede cineva ca din cele 9 milioane de lei, care trebuiau intoarse cetatenilor, s-a intors vreun banut? Deloc, suma a crescut si mai mult. Sau crede cineva ca din acei care s-au facut vinovati cineva a fost pedepsit? Deloc, ei au fost promovati.

Un alt caz – constructiile din Chisinau. De la aceasta tribuna atit eu, cit si alti colegi au atentionat asupra neregulilor in legatura cu renumitele memoriale din Serpeni, Chisinau, dar si din intreaga tara. Fiecare raion si-a facut, de fapt, cite un monument, cite un cimitir renovat. Personal am mentionat ca asistam la o operatiune financiar-propagandistica de tip piramidal. Banii publici, prin firme si structuri apropiate puterii, sint ingropati in diverse monumente, ca, dupa aceasta, acesti bani sa ajunga, prin intermediul unor banci apropiate, in buzunarul bosilor comunisti din care sint ulterior cumparate televiziuni, ziare, radiouri etc. Astazi, acest lucru este recunoscut public atit de domnul Semenovcher, cit si de domnul Voronin.

Personal, astept din partea acestor demnitari nu atit vaicareala si promisiuni  desarte, ci actiuni. PCRM detine puterea si este responsabil direct de tot ce se face in tara. Nu se poate plinge ca ar avea piedici pentru realizarea promisiunilor sau indeplinirea obligatiunilor care ii revin. Mai mult decit atit, in conditiile actuale, domnul Voronin si PCRM sint obligati nu numai sa ii pedepseasca pe acei vinovati, dar si sa demonstreze ca nu sint implicati direct in aceste acte grave de coruptie.

Unde a fost si unde este renumitul Centru pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei, unde a fost si unde este Procuratura in aceasta perioada, unde este Curtea de Conturi? Cine isi mai aduce aminte acum ca lucrul firmelor care au ridicat aceste milioane de lei a fost executat prin exploatarea gratuita a soldatilor Armatei Nationale.

Sint absolut convins ca in cazul unei anchete serioase si obiective fie a cazului de la Ungheni, fie a delapidarilor din Chisinau sau a oricarui caz, poteca criminala a coruptiei ar duce departe dincolo de firmele si firmulitele de paravan. In spatele lor stau marii rechini, acei care, de fapt, guverneaza aceasta tara.

Cine poate raspunde sau mai exact cine poarta responsabilitate pentru faptul ca nici in cazul gazificarii, nici in cazul marilor santiere din Chisinau nu a existat nici un fel de planificare, nici un calcul, nici un concurs sau tender. Aceste lucruri trebuiau facute in mod obligatoriu, iar lipsa lor este o infractiune grava si trebuie pedepsita, in nici un caz uitata.

Tinind cont de proportiile delapidarilor in cazul domeniilor de constructie si gazificare, grupul deputatilor social-liberali va insista asupra infiintarii unei comisii parlamentare de ancheta, compusa din reprezentantii tuturor partidelor parlamentare, pentru verificarea faptelor de delapidare a banilor publici si sustragerea banilor de la populatie, invocate in mod oficial de catre domnul Semenovcher, directorul Agentiei Constructii si Dezvoltare a Teritoriului, precum si de domnul Presedinte a Republicii Moldova Voronin.

Cerem la fel initierea audierilor parlamentare cu invitarea domnului Semenovcher, Procurorului General si directorului CEC in Parlament, comitetului sau cum se numeste el, Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Doamna Cusnir,

Va rog.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Stimata doamna Presedinte al sedintei,

Stimati colegi,

Stimati cetateni ai Republicii Moldova,

Nu a fost un caz unic, cind Guvernul nu a venit sa raspunda la interpelarile deputatilor din opozitie, in special la interpelarile mele, caci, de fapt, comunistii nu au interpelari, decit uneori aliatii lor din PPCD. Sau daca si vine cineva de la Guvern, imi dau doar raspunsuri formale. Astfel, nu am primit raspuns la multiple interpelari adresate in cadrul sedintelor plenare, dar si la acele adresate in scris prin intermediul Cancelariei.

Ma refer doar la citeva dintre ele. La 8 decembrie 2006 am adresat o interpelare, despre rezultatul vizitei mele de lucru in raionul Nisporeni si se referea la lipsa profesorilor la mai multe discipline ca: fizica, limba franceza, istorie, informatica, educatie fizica. Asigurarea cu calculatoare uzate, dar cu bani, in unele institutii din partea Presedintelui tarii. Incalzirea partiala si simbolica a  salilor de clasa si alte nevoi abatute peste capul tinerei noastre generatii, in special la gimnaziul din satul Ciutesti.

La 14 decembrie 2006 nu primisem nici un raspuns. Si nici nu a venit Guvernul la tribuna centrala, cum am solicitat, fara sa fiu cumva anuntata de catre Aparatul Parlamentului. In fiecare urmatoare zi de joi dimineata aminteam Presedintelui sedintei, iar in cadrul orei interpelarilor reiteram interpelarea, raminind fara reactii din partea Aparatului Parlamentului, din care cauza pentru ultima sedinta inainte de vacanta pregatisem aceasta declaratie, dar nu mi s-a oferit posibilitate.

In cadrul sesiunii de primavara–vara din anul trecut am adresat o interpelare privind situatia din cinematografie, dupa modificarea in 2005 a Legii cu privire la cinematografie, prin care a fost lichidat Departamentul cinematografie din cadrul Ministerului Culturii si am inlocuit cu o directie din patru angajati, numarul lor fiind redus ulterior la o singura persoana. Nu a venit Ministerul Culturii, daca putem sa-l numim asa, nici pina la finele urmatoarei sesiuni deja finalizate de toamna–iarna, desi interpelarea a fost reiterata de mai multe ori. Aparatul Parlamentului se declara neputincios sa asigure prezenta cuiva din Guvern pentru a raspunde la interpelarile deputatilor.

La 5 octombrie 2006, prima zi a sesiunii de toamna–iarna 2006, dimineata, fiind ingrijorata de situatia dezastruoasa in agricultura, legata de problemele in comercializarea productiei agricole si in special a strugurilor, am solicitat Guvernului sa vina, pina la sfirsitul sedintei din acea zi, cu un plan de masuri urgente pentru aplanarea situatiei si reducerea impactului negativ asupra populatiei de la sate. Cu votul fractiunii comuniste, propunerea a fost respinsa, fapt ce m-a facut sa vin in cadrul orei Guvernului din aceeasi zi de 5 octombrie cu aceeasi interpelare, invitind Guvernul pentru joia urmatoare la tribuna Parlamentului.

Zadarnic am mai reiterat de citeva ori interpelarea, caci Guvernul a ramas surd, dar si Aparatul Parlamentului, Biroul permanent, de asemenea, nu a deschis ochii si urechile la strigatele cetatenilor tarii in numele carora ma adresam. Situatia a adus la imposibilitatea prelucrarii terenurilor agricole de catre multi proprietari. Dar se vede ca guvernantilor comunisti le convine acest lucru. Ministrul agriculturii si industriei alimentare nu intirzie sa vina cu amenintari la adresa taranilor ca vor fi deposedati de pamint, daca nu il vor prelucra.

Dar ce le-a ramas taranilor sa faca, decit sa isi inece amarul in butoaiele cu vin, pe care nu au dreptul sa il vinda nicaieri, dupa ce au ramas cu strugurii gata crescuti in cimp. Aici si Parlamentul, in primul rind, si-a demonstrat marea grija in ghilimele fata de cetatenii tarii prin principala sa obligatiune, atunci cind din luna mai anul trecut exista un proiect de lege in Parlament, semnat de un grup de deputati neafiliati, inclusiv de mine, cu privire la comercializarea vinului de casa. Exista si avizul pozitiv al Guvernului, care de mai multe ori a transmis presei ca se va legifera comercializarea vinului de casa pentru distilare si obtinerea alcoolului de vin, fractiunea Comunistilor din Parlament respinge examinarea si adoptarea lui.

Adoptarea acestui proiect era binevenita in primavara anului trecut, pentru ca taranii isi eliberau vasele de sub vinul din 2005 si aveau unde sa il puna pe acel din 2006. Dar oricum, adoptarea proiectului nominalizat ramine actuala si acum, desi Legea viei si vinului in redactie noua a intrat in vigoare inca anul trecut, care permite producerea si comercializarea vinului taranesc, dar cu indeplinirea unor cerinte foarte stricte. Anume comercializarea vinului de casa, doar pentru distilare este imboldul si acea punte de trecere la producerea si comercializarea vinului taranesc.

Alcoolul ar putea fi folosit la producerea unor bauturi tari, dar de o provenienta clara si de o calitate buna. Aici se vede ca grija Parlamentului, exprimata prin fractiunea majoritara comunista, este indreptata nu la situatia cetatenilor tarii, ci la acei producatori de “rachiuri” din alcool adus, in mare parte, prin contrabanda, de provenienta necunoscuta, care se vinde la un pret ieftin si accesibil pentru populatia de la sate prin multimea de baruri, dar chiar si din unele beciuri ale demnitarilor de tot soiul. Se dau chiar si pe datorie in contul lucrului cu ziua la pamintul fost al tau, dar vindut din cauza nevoilor abatute de a-ti invata odrasla sau de a petrece in ultimul drum pe cineva apropiat.

Guvernantilor comunisti le convine sa avem o populatie turmentata, care sa nu isi vada cu ochii limpezi copiii, familia, sa nu ii intereseze daca sint profesori in scoala sau citiva pensionari care predau toate disciplinile. Care istorie li se citeste, din care manuale? Ca scolile se incalzesc bine doar pe hirtie, ca s-au adus calculatoare cadou de la Presedintele tarii, dar sint vechi, nu functioneaza si costa de doua ori mai mult decit unul nou, performant. Le convine ca nu li se permite sa intre, daca si pentru acea zi s-au lipsit cu greu de vreun lichid alcoolic de diferite culori, atunci cind vin alaiuri din guvernanti la sedinte in teritoriu, paziti de oameni inraiti, care vin chiar cu o zi inainte, verifica si calitatea apei din veceuri, unde  demnitarii, la sigur, nu vor intra.

Le convine ca seara cetatenii sa nu mai priveasca nici chiar acele reportaje pompoase de la “Moldova-1”, cu guvernati ingimfati, care incearca sa para obositi de acea munca din acea zi asupra grijilor poporului, care se incununeaza printr-o hotarire de Guvern, care nu se mai indeplineste, ca bunaoara numarul 1433 din decembrie 2004, dupa sedinta Guvernului de la Calarasi, sau cu un decret prezidential de decorare a celor de prin raioane si chiar din Guvern si Parlament.

Inca pe la mijlocul sesiunii de primavara–vara din anul trecut, printr-o declaratie am atras atentia Parlamentului si cetatenilor asupra impactului negativ adus sanatatii oamenilor, inclusiv a copiilor, de la folosirea nereglementata si excesiva a apelor minerale, curative. Incalcarea drepturilor consumatorilor prin nereflectarea corecta pe etichetele de pe buteliile cu apa a asa-numitei minerala.

Am solicitat audieri parlamentare la capitolul respectarii legislatiei in domeniul imbutelierii apelor minerale. Am adresat si o interpelare Guvernului, la care am primit un raspuns formal. Dar si Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei, care mi-a promis ca se va mai ocupa de aceasta intrebare si ma va informa mai tirziu ca sa aflu, sa primesc acel raspuns ca totul este bine. Schimbarea a fost doar ca in Parlament au aparut si alte denumiri de ape minerale, pe linga “Gura Cainarului”, unica utilizata pina atunci.

Gurile rele vorbesc ca marii patroni ai apelor minerale s-ar afla chiar aici in Parlament, fapt ce imi  da de banuit ca tocmai aceasta este cauza ca nu s-a dat atentie mare declaratiei mele, cum nu se da atentie nici factorilor care dauneaza sanatatii omului. Sa bea cit mai multa votca lumea, sa isi clateasca intestinele goale cu apa minerala. Vinul sa si-l bea pe acel din 2005 si putinul din 2006, sa ramina fara pamintul pe care nu l-a lucrat, caci nu are bani de motorina. Si i-l ia Guvernul in contul datoriilor Ministerului Agriculturii si Industriei Alimentare de catre Agentia Rezerve de Stat, Achizitii Publice si Ajutoare Umanitare pentru motorina si fertilizantii impartiti intre citiva guvernanti inca in anii 1997–1998, caci Procuratura Generala nu ii poate gasi, de parca ar fi zburat pe luna si nu s-ar afla unii din ei chiar si acum prin Guvern sau Parlament.

Stimati cetateni ai tarii,

Ma adresez mariilor voastre, dumneavoastra puteti si trebuie sa schimbati situatia. Va rog si va implor, in numele viitorului tarii si al copiilor nostri, sa le taiem guvernantilor comunisti, dar si celor aranjati pe sanatatea si demnitatea voastra, pofta de capatuire rusinoasa prin lunare de  refuz votcii, apelor minerale, altor amestecuri, numite bauturi alcoolice si sa facem pe rind servicii la Universitate, in scoli si licee, gradinite, sa vedem ce si cum invata copiii nostri, dar si ce terciuri maninca din crupe cu gunoaie la pret mult mai ridicat ca la piata.

 

Doamna  Maria Postoico:

Un minut.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Astazi ma opresc aici, ca sa vin cu o continuare in alte sedinte.

Va multumesc.

 

Doamna  Maria Postoico:

Urmatoarea sedinta va avea loc miine, la ora 10.00.

Sedinta de astazi o declar inchisa.

Va multumesc.

 

Sedinta s-a incheiat la ora 16.05.

 

Stenograma a fost pregatita spre publicare
in Directia documentare parlamentara a
Aparatului Parlamentului.