DEZBATERI  PARLAMENTARE

Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XVI-a

SESIUNEA a IV-a ORDINARA – DECEMBRIE 2006

Sedinta din ziua de 14 decembrie 2006

(STENOGRAMA)

sumar

1. Declararea sedintei ca fiind deliberativa.

2. Dezbateri asupra ordinii de zi, adoptarea ei.

3. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura, dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.3866 pentru aderarea Republicii Moldova la Conventia Natiunilor Unite asupra dreptului marii, adoptata la Montego Bay (Jamaica) la 10 decembrie 1982, si la Acordul referitor la aplicarea partii a XI-a a Conventiei Natiunilor Unite asupra dreptului marii, adoptat la New York la
28 iulie 1994.

4. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.4006 pentru modificarea Codului de procedura penala (art.191 si 192).

5. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura, dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.3690 pentru ratificarea Acordului dintre Republica Moldova si Comunitatea Europeana privind unele aspecte ale serviciilor aeriene, incheiat la Luxemburg la 11 aprilie 2006.

6. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura, dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.4346 pentru acceptarea amendamentelor la articolele 25 si 26 din Conventia privind protectia si utilizarea cursurilor de apa transfrontaliere si a lacurilor internationale, adoptate la 28 noiembrie 2003 la Madrid.

7. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.2788 privind modificarea si completarea unor acte legislative (Legea cu privire la Curtea Constitutionala – art.21; Legea cu privire la statutul judecatorului – art.26, 32 s.a.).

8. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.3655 pentru modificarea si completarea unor acte legislative (Legea cu privire la statutul juridic al cetatenilor straini si al apatrizilor in Republica Moldova – art.8; Legea cu privire la asigurarea obligatorie de asistenta medicala – art.9).

9. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.4229 pentru modificarea si completarea unor acte legislative (Legea privind actele legislative – art.32, 35; Legea privind actele normative ale Guvernului si ale altor autoritati ale administratiei publice centrale si locale – art.56, 60, 61).

10. Dezbaterea si aprobarea proiectului de Hotarire nr.4676 privind aprobarea devizului de cheltuieli al Parlamentului pentru anul 2007.

11. I n t r e b a r i   s i   i n t e r p e l a r i.

12. Declaratia domnului deputat Igor Klipii – Grupul parlamentar al Partidului Social-Liberal.

13. Declaratia domnului deputat Anatol Taranu.

14. Declaratia domnului deputat Vasile Balan – Fractiunea parlamentara “Alianta «Moldova Noastra»”.

15. Declaratia domnului deputat Ion Varta – Fractiunea Partidului Popular Crestin Democrat.

16. Declaratia domnului deputat Victor Stepaniuc – Fractiunea Partidului Comunistilor din Republica Moldova.

17. Declaratia domnului deputat Gheorghe Susarenco – Fractiunea Partidului Popular Crestin Democrat.

18. Declaratia domnului deputat Leonid Bujor – Fractiunea parlamentara “Alianta «Moldova Noastra»”.         

 

 

Sedinta incepe la ora 10.00         

Lucrarile sint conduse de domnul Marian LUPU, Presedintele Parlamentului, asistat de domnul Iurie Rosca, vicepresedinte al Parlamentului.

 

Domnul Maxim Ganaciuc – director general adjunct al Aparatului
                                                               Parlamentului:

Doamnelor si domnilor deputati,

Buna dimineata.

Va anunt ca, la lucrarile sedintei de astazi a Parlamentului, din totalul celor 101 de deputati si-au inregistrat prezenta 94 de deputati. Absenteaza deputatii: Maria Postoico, Vlad Cubreacov – in delegatie; Alexandru Jdanov – din motive de sanatate; Mircea Anton, Mihail Sidorov, Serghei Sococol, Boris Stepa.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc.

Stimati colegi,

Buna dimineata. Sedinta este deliberativa. Rog sa onoram Drapelul de Stat. (Se onoreaza Drapelul de Stat).

Multumesc.

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Igor Klipii:  

Domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Problema coruptiei in Moldova este considerata pe drept una din cele mai grave, lucru atestat si de sondajele sociologice, prin care domnul Presedinte al Republicii Moldova, din pacate, este considerat drept unul din cei mai corupti oameni din Republica Moldova si cel mai corupt functionar public.

In acest context, domnul Voronin a facut o declaratie, prin care a invinuit Parlamentul Republicii Moldova de implicare in afaceri dubioase, de existenta unui lobbism ilegal de finantare a unor deputati pentru a promova interesele, inteleg, ilegale ale unor structuri economice. Consider ca Parlamentul trebuie sa ia in dezbatere aceasta problema, ca ar fi cazul sa avem o dezbatere axata pe acest  subiect si propun ca Parlamentul sa nu neglijeze aceasta declaratie a Presedintelui Republicii Moldova.

Mai ales ca, in opinia mea, cei mai vizati ar fi anume conducerea Parlamentului si fractiunea majoritara, fiindca este evident ca nimic nu se face in Parlamentul Republicii Moldova fara votul dat de catre deputatii grupului majoritar.

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimate coleg,

Inainte de a va lansa in asemenea declaratii si invinuiri, v-as ruga foarte mult sa cintariti cuvintele dumneavoastra responsabilitatea pentru acestea, daca aduceti invinuiri altor persoane in acest sens.

 

Domnul  Igor Klipii:

Domnule Presedinte,

Nu am spus nici un cuvint care nu poate fi demonstrat intr-un fel sau altul. Am facut referinta la sondajele sociologice, date publicitatii.

 

Domnul  Marian Lupu:

Ati facut referinta la conducerea Parlamentului.

 

Domnul  Igor Klipii:

Am in vedere, ca declaratiile Presedintelui Voronin, prin care este atacat Parlamentul Republicii Moldova, vizeaza... nu am invinuit pe nimeni concret, am spus ca vizeaza, in primul rind, conducerea.

 

Domnul  Marian Lupu:

Ati spus: conducerea Parlamentului.

 

Domnul  Igor Klipii:

Vizeaza, in primul rind, conducerea Parlamentului, care trebuie sa reactioneze la aceste invinuiri, si fractiunea majoritara, din cauza ca anume fractiunea majoritara este acea care ia deciziile in Parlament. Fara participarea grupului majoritar nici o decizie in Parlament nu poate fi luata. Aceasta am avut in vedere.

 

Domnul  Marian Lupu:

Cu exceptia celor care ies la microfoane si o fac pe cont propriu.

Microfonul nr.5, va rog.

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

Stimati colegi,

Cind discutam putin mai inainte despre ordinea de zi si spuneam ca va veni Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei am propus atunci sa vina inainte de aceasta cu o audiere, noi avem pe ordinea de zi a doua chestiune de astazi.

Si vreau sa spun si eu ca am comunicatul de presa al Serviciului de presa al Presedintelui Republicii Moldova, unde se spune ca Vladimir Voronin a relevat ca in Republica Moldova au fost inregistrate succese modeste in ceea ce priveste eliminarea coruptiei. Acest flagel mai este adinc inradacinat in sistemele administrativ-judiciar, politic si, spre regret, in organizatiile obstesti, religioase, institutii de invatamint si cele medico-sanitare, a mentionat Seful statului.

Vreau sa va spun ca la capatul a 6 ani, dar, poate, chiar 8 ani, daca luam in vedere o perioada mai indelungata, de cind a fost instalat un alt Guvern, sau chiar daca luam si perioada agrariana...

 

Domnul  Marian Lupu:

Doamna Pavlicenco...

 

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

Unde s-au regasit multi deputati.

 

Domnul  Marian Lupu:

Mai concret, va rog.

 

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

Este de-a mirarii, de unde s-a luat atita coruptie? De aceea, iertati-ma, ori Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei se ocupa de dezvoltarea coruptiei, ori de combatere acesteia. Mie mi se pare ca, mai curind, de dezvoltarea coruptiei.

De aceea, eu cred ca ar fi normal ca, inainte de a examina oarecare proiecte de legi, pe care le propune acest Centru, sa intrebam intii, ce a facut si de ce s-a ajuns la o asemenea apreciere a starii de lucruri privind coruptia in Republica Moldova?

Cu atit mai mult cu cit il sustin pe domnul Klipii, ca si presa a scris, ca nu este vizata, nu stiu de ce, Presedintia, nu e vizat Guvernul, dar sint vizate domenii ale vietii publice, unde, iertati-ma, ori nu este coruptie, ori, pur si simplu, Presedintele Voronin nu stie ce vorbeste.

Iar cit priveste de microfoane, iertati-ma, minoritatea din Parlament nu are puterea sa promoveze ceva si nici nu cred ca ar face ca voi. Asa ca, eu cred, Vladimir Voronin s-a referit direct la deputatii din majoritatea comunista, invinuidu-i de toate relele si de promovarea lobbismului. Chestia aceasta se vede si in comisii.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

Domnul  Iurie Stoicov:

Multumesc, domnule Presedinte.

Acest subiect... vreau sa informez, ca toate fractiunile parlamentare, toti deputatii au posibilitate sa faca cunostinta cu raportul anual in implementarea Strategiei nationale de lupta cu coruptia, care a fost difuzat pe site-ul Parlamentului, iar presedintii fractiunilor au primit acest raport.

In ceea ce priveste invinuirile aduse, evident, ele trebuie cintarite si trebuie cineva sa poarte si o responsabilitate pentru aceste invinuiri.

Domnule Presedinte,

Dar, oricum, noi astazi scoatem din ordinea de zi proiectul de hotarire mentionat si rugam sa fie transferat pe data de 21 decembrie. Dar daca deputatii vor insista in perspectiva ca aceasta intrebare sa fie discutata in Parlament, comisia este gata sa prezinte acest raport si de facut audieri in Parlament.

Va multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Deputatilor doar le-a fost distribuita informatia referitor la aceasta propunere a comisiei, interventiile au fost deja. V-am inscris deja.

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Vladimir Filat:  

Multumesc, domnule Presedinte al sedintei.

Eu rog sa fiu inscris cu luare de cuvint la proiectul nr.4006, nr.3 pe ordinea de zi. Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Luat act.

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Anatol Taranu:

Multumesc.

Domnule Presedinte,

Va multumesc pentru faptul ca Biroul permanent a luat in discutie initiativa referitoare la posibilitatea crearii comisiei pentru elaborarea unui document, in care sa se dea apreciere juridico-politica evenimentelor foametei din 1946–1947. Din pacate, mai putin pot sa imi exprim atitudinea in legatura cu sau pe marginea continutului acestor discutii.

Putin m-a mirat faptul ca Biroul permanent a respins aceasta initiativa, motivind, printre altele, ca lipseste baza factologica obiectiva privind evenimentele acestor ani.

Domnule Presedinte,

Ce ar insemna aceasta? Ca nu a fost foame, nu au fost victime? Fapte obiective sint acestea? Mai degraba, acest text trebuie sa contina referinta la lipsa unei baze documentare. Aceasta e cu totul altceva, fapte factologice, ma scuzati, toata lumea cunoaste despre acest lucru.

In ceea ce priveste baza documentara.

Stimati colegi,

Sint putine evenimente, in istoria tarii noastre, de o dimensiune temporara de un an – un an si jumatate, care este acoperita cu o culegere de documente iata de felul acesta. Nici acest motiv nu poate fi invocat ca unul obiectiv. In cazul in care Biroul permanent invoca motive de felul acesta, ar putea sa apara banuiala ca cineva incearca sa ascunda relatiile de rudenie existente intre acei care au organizat foamea din 1946–1947 si actualul regim politic. Mie mi se pare ca Biroul permanent nu a gindit bine toate detaliile acestei decizii.

Domnule Presedinte,

In acest context, eu va rog ca astazi sa se voteze de Parlament posibilitatea crearii unei asemenea comisii. Mie mi se pare ca, in acel rastimp scurt care ne-a mai ramas, cind sedintele Parlamentului sint in direct, oamenii trebuie sa vada, cine cu adevarat se gindeste la soarta acestui popor, inclusiv la istoria lui tragica si cine procedeaza invers: incearca sa musamalizeze istoria, inclusiv prin diferite istorii integrate s.a.m.d.

Domnule Presedinte,

Pentru orice eventualitate, in dependenta de rezultatul acestui vot, va rog, sa ma inscrieti pentru o declaratie la sfirsitul sedintei.

Va multumesc mult.

 

Domnul  Marian Lupu:

Luat act.

Microfonul nr.3.

 

Domnul  Victor Stepaniuc:  

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu nu as cauta sa comentez ceea ce a spus domnul Taranu si asupra caror momente insista dumnealui. Desigur, fenomenul foamei din 1946–1947 a existat, dar vreau sa le amintesc colegilor nostri ca asemenea fenomene au existat in istoria noastra de mai multe ori. Si aceea ca unii istorici incearca a vorbi despre foamea organizata, si asemenea lucrari au fost scrise dupa anul 1990, demonstreaza o anumita tenta politica a acestor lucrari.

Vreau sa spun ca lucrurile trebuie, desigur, sa fie clarificate in cadrul Academiei de Stiinte.

Domnule Taranu,

Stimati colegi,

Deci, noi, i-am putea da Academiei de Stiinte teme de acestea in fiecare zi: si referitor la 1917–1918, si referitor la 1930, si referitor la crizele care au avut loc nu numai in Ucraina, foametea, saracia, seceta, dar si in alte tari din Europa, inclusiv la noi in Moldova.

La noi in Moldova nu se vorbeste despre anul 1932–1933, dar toti care cunosc cit de cit dezvoltarea economica in acesti ani au spus ca seceta din Ucraina a atins, de fapt, si Basarabia. Noi, la tema foametei din 1930, in perioada Basarabiei in componenta Romaniei, nu vorbim. Eu cred ca aceasta problema este politizata.

Ceea ce a facut Parlamentul ucrainean este vointa lui si bine ca a facut-o. In Republica Moldova aceste viziuni sint contrariate si ele trebuie sa merite a fi discutate, eu cred, in cadrul unei conferinte stiintifice, organizate de Academia de Stiinte. Domnul Taranu si alti colegi de ai nostri sint chiar membri ai Academiei de Stiinte si ar putea cu mare succes sa provoace asemenea conferinte, sa participe toate lumea care doreste, inclusiv din tarile vecine, inclusiv oameni invitati din Ucraina, din Rusia, din Romania s.a.m.d.

Domnule Taranu,

Eu cred ca nu trebuie politizata o problema care, de fapt, este o drama a noastra, dar drame, noi, moldovenii, am avut mai multe. Si daca incepem la fiecare pas sa facem cite o adresare si cite o comisie parlamentara, nu mai iesim noi nicaieri, va spun eu.

Vreau sa va spun ca avem o multime de documente, practic, ilegale, care distrug statul, votat din 1990, si cu Pactul Molotov-Ribbetrop, si Declaratia despre suveranitatea Moldovei, care am facut-o nu destept si declararea Republicii Sovietice Socialiste Moldovenesti de la 2 august ilegale, care le-au permis separatistilor sa isi motiveze legitimitatea intr-un fel. Toate lucrurile acestea le-am facut noi. Si daca cream comisii dupa comisii, nu ajungem nicaieri, din cauza ca tot timpul a fost tenta politica.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

 

Domnul  Victor Stepaniuc:

Dumneavoastra incercati si acum sa faceti si sa inaintati, in primul rind, tenta politica in problema respectiva.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,

Si, domnule Taranu,

Noi avem, si eu o sa va rog foarte mult, rog sa acceptati sa nu deschidem dezbateri la acest subiect. Solicitarea a fost, au fost expuse doua pozitii: una in favoare si alta impotriva. Colegul nostru a solicitat sa fie supus votului aceasta propunere. Ceea ce eu o voi face-o si avansam. Astazi avem o agenda, eu va rog foarte mult, eu nu o sa permit dezechilibrul din start al activitatii plenului Parlamentului. Noi trebuie sa avansam pe ordinea de zi. Eu va rog foarte mult.

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Golban:  

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule Presedinte,

Va rog, sa ma inscrieti pentru luare de cuvint la prima chestiune din ordinea de zi, Conventia-cadru privind controlul tutunului.

 

 

Domnul  Marian Lupu:

Eu am o informatie.

Deci, revin la microfonul nr.3.

 

Domnul  Grigore Petrenco:  

Multumesc.

Din partea fractiunii, propunem sa excludem din ordinea de zi a sedintei de astazi proiectul nr.3431.

 

Domnul  Marian Lupu:

Revenim la acest subiect.

Stimate coleg domnule Taranu,

In mod automat, eu deja v-am inclus pe lista pentru declaratii si, va rog, la acel moment o sa va exprimati punctul de vedere. Eu va rog foarte mult.

Stimati colegi,

Eu voi supune votului, nu va suparati, dar daca noi intram acum in polemice, eu cred ca nu iesim din ele timp de o ora. Eu nu pot sa admit acest lucru. Eu nici pe domnul Tarnau nu l-am oprit.

Doamna Pavlicenco,

Cine-cine, dar dumneavoastra nu mai spuneti, ca nu se aude vocea dumneavoastra in aceasta sala. E tot.

Va multumesc.

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Vasile Balan:  

Multumesc, domnule Presedinte.

Va rog sa ma inscrieti pentru o declaratie din numele fractiunii la sfirsitul sedintei.

 

Domnul  Marian Lupu:

Rog inca o data.

 

Domnul  Vasile Balan:

Rog sa fiu inscris cu o declaratie la sfirsitul sedintei din numele fractiunii.

 

Domnul  Marian Lupu:

Luat act.

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Veaceslav Untila:  

Domnule Presedinte,

Doua chestiuni. Noi astazi am fost informati ca chestiunea nr.2 din ordinea de zi a fost transferata pentru data de 22 decembrie, ceea ce tine de coruptie. Este foarte bine, cred, ca am transferat-o. Si este vorba despre un document adoptat in 2004, noi trebuie sa il modificam.

De aceea, eu as propune ca, inainte de a modifica acest document, sa fie prezentata o informatie in Parlament, cum s-a lucrat pina in ziua de astazi, 2 ani de zile? Si care chestiuni din aceasta anexa au fost indeplinite si care nu au fost indeplinite? Ca atunci cind vom purcede la modificarea acestei anexe, sa ne fie foarte clar daca ea va fi.

 

Domnul  Marian Lupu:

Eu am sesizat.

 

Domnul  Veaceslav Untila:

M-ati inteles, da?

 

Domnul  Marian Lupu:

Da.

Stimati colegi,

Mie imi pare foarte logic ca autorii, venind cu acest proiect de modificare, nu pot sa vina aici, in sala plenului Parlamentului, cu prezentarea acestor modificari de actiuni pentru viitor, fara a face referinte foarte concrete la ceea ce a fost executat. Si eu sint absolut sigur ca autorii, care ne vor raporta acest subiect de la aceasta tribuna, vor urma aceasta logica. Si eu am sa rog, inclusiv comisia sesizata in fond, sa le mai atraga atentia, ca in raportul lor sa nu se refere la aceea de ce vin cu aceste propuneri, dar sa urmeze tot ciclul gindirii logice. Adica, s-a facut nu s-a facut aceea, aceea propunem urmatorul plan de actiuni. Cred ca este clar?

 

Domnul  Veaceslav Untila:

Domnule Presedinte,

Anume aceasta dorim noi. Dar am spus ca in 2005 acest lucru nu a avut loc cind am discutat.

Domnule Presedinte,

Si ceea ce tine de problemele transnistrene. Noi, parlamentarii, am demonstrat de mai multe ori solidaritate si eu as propune ca astazi sa cream o comisie pentru a adopta o declaratie a Parlamentului ceea ce tine de alegerile neconstitutionale din Transnistria care au avut loc.

Va multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc si eu.

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Ion Varta:  

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu as vrea sa fac o mica precizare in legatura cu cele evocate de domnul Stepaniuc. Au fost vizati colegii mei de breasla, istoricii.

Domnule Presedinte,

Daca imi permiteti absolut echidistant.

Domnul  Marian Lupu:

Stimate coleg,

Nu va suparati, va rog. Daca doriti, inscrieti-va la sfirsitul sedintei.

 

Domnul  Ion Varta:

De acord.

Domnul  Marian Lupu:

Va dau cuvintul si va exprimati punctul de vedere. Sa incepem, totusi, munca.

 

Domnul  Ion Varta:

Multumesc.

Ma inscriu la sfirsitul sedintei.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Leonid Bujor:  

Domnule Presedinte,

In cadrul sedintei de vineri, la examinarea ultimei chestiuni, aprobarea ordinei de zi pentru sedintele din 14 si 15 decembrie, am propus de inclus o chestiune suplimentara. Mi s-a spus ca toate propunerile cu privire la completarea ordinii de zi vor fi examinate la sedintele Biroului permanent si deputatii vor fi informati la inceputul sedintei de astazi. De aceea, vreau sa fiu informat, daca propunerea, pe care am prezentat-o, a fost examinata si care este decizia Biroului permanent pe marginea acestei chestiuni?

 

Domnul  Marian Lupu:

Biroul permanent se va intruni in sedinta la inceputul saptaminii viitoare. Biroul permanent nu are sedinta in fiecare saptamina pentru acest subiect de examinare a ordinii de zi. Biroul permanent s-a intrunit cu 3–4 zile inainte de ziua cind am aprobat ordinea de zi,  urmeaza marti, saptamina viitoare sa fie organizata urmatoarea sedinta a Biroului permanent, unde vom discuta propunerile care au fost inaintate de catre deputati referitor la proiecte de legi pentru perioada respectiva de timp.

 

Domnul  Leonid Bujor:

Domnule Presedinte,

Va multumesc pentru raspuns.

Rog foarte respectuos ca dumneavoastra sa cereti de la acei care va inlocuiesc si conduc sedintele Parlamentului in lipsa dumneavoastra ca dumnealor sa puna la vot propunerile deputatilor, sa nu asculte comentariile care parvin de la alte fractiuni ulterior propunerilor prezentate, fiindca aici nu sint deputati de rang superior si deputati de rang inferior. Toti sintem egali.

Va multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Sesizat.

Microfonul nr.3.

 

Domnul  Iurie Stoicov:  

Multumesc, domnule Presedinte.

Cu privire la propunerea domnului Untila vreau sa aduc la cunostinta, daca dumnealui inca nu cunoaste aceste intrebari, ca in 2004 a fost adoptata Strategia nationala de lupta cu coruptia. Conform acestei strategii, anual se adopta planul de actiuni pentru implementarea strategiei.

Domnule Untila,

Acest plan este inclus in anexa.

 

Domnul  Marian Lupu:

Domnule Stoicov,

Eu va rog foarte mult. 

 

Domnul  Iurie Stoicov:

Nu, dati si o propunere, vreau si o explicatie.

 

Domnul  Marian Lupu:

Pai, faceti, va rog, propunerea la proiect.

 

Domnul  Iurie Stoicov:

Deci, chestia consta intr-aceea ca noi, in aceasta hotarire, propunem sa fie aprobat planul anual de implementare a strategiei. Si, iata, din aceste considerente, deci, nu este necesara careva discutie suplimentara.  

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,

Mie imi pare ca eu foarte clar am pus in evidenta faptul ca noi in cadrul examinarii proiectului nr.4526, in raportul prezentat de Centru, acest raport va face referinta la actiunile anterioare si, respectiv, motivatia pentru cele viitoare. Nu poate Centrul sa se prezinte in aceasta sala si sa vorbeasca numai despre viitor. El face referinta la executarea strategiei si de ce factor este motivata modificarea acestei strategii. Deci, aceasta inseamna ca nu vor fi doua subiecte separate de discutie, va fi un singur subiect, care va integra informatia din trecut si, respectiv, motivarea propunerilor si dezbaterile pentru modificare. Este clar pentru toti? Eu va rog foarte mult.

Foarte scurt, microfonul nr.4.

 

Domnul Veaceslav Untila:  

Eu am luat cunostinta de raport, raportul este pentru primul trimestru, semestru. Si de aceea eu am venit cu propunerea.

Domnule Stoicov,

Doi ani de zile este un plan de activitate. Eu, ca deputat, in calitatea mea de deputat in Parlament, vreau sa cunosc cum a fost realizat doi ani de zile acest plan de activitate? A fost realizat sau nu a fost realizat? Fiindca noi adoptam foarte multe legi in Parlament, dar mecanismul de realizare nu  exista.

Va multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine, o sa solicitam ca autorii sa prezinte o informatie exhaustiva vizavi de implementarea acestei strategii si a acestui plan.

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Dumitru  Braghis:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule Presedinte,

Eu as cadea de acord cu dumneavoastra ca sa fie acest plen al Parlamentului, sa fie prezentata informatia, insa cum cunoastem, informatiile de acest fel, de obicei, se distribuie deputatilor cu citva timp inainte de sedinta, pentru a avea posibilitate de a lua cunostinta si nu doar de a deveni martori ai unor prezentari.

Noi ar trebui sa discutam in Parlament rezultatele acestei implementari. De aceea, cazind de acord cu aceea ce spuneti dumneavoastra, totdeauna informatia ar fi bine sa fie putin mai inainte, decit la sedinta in plen. Aceasta este prima parte ce tine de raportul coruptiei, lupta cu coruptia.

Si a doua  intrebare, pe care as vrea sa o clarific cu dumneavoastra, ati promis acum citeva saptamini ca, la mijlocul lunii decembrie, vom audia aici, in Parlament, raportul Guvernului despre activitate. S-a propus atunci sa fie chestiunea demografica. Si ati spus ca va veni Guvernul la mijlocul lunii decembrie. Iata, se termina deja ordinea de zi pentru mijlocul lunii decembrie si nu este raportul. Pina la sfirsitul anului va fi audiat in Parlament raportul sau nu vom avea o asemenea chestiune in ordinea de zi? Ca sa ne fie clar.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimate coleg,

Deci, la prima intrebare, noi sintem astazi in data de 14, pina la 22 mai este nitel timp.

 

Domnul  Dumitru  Braghis: 

Da, dar ordinea de zi pentru 14 – 22 este deja aprobata si nu este. De aceea si intreb.  

 

Domnul  Marian Lupu:

Eu ma refer la coruptie. Eu am atras atentia.

 

Domnul  Dumitru  Braghis: 

A, coruptia?

 

Domnul  Marian Lupu:

Ascultati, va rog, atent. La primul subiect. Mai este nitel timp pina atunci. Nu va grabiti sa trageti concluzii. Raportul trebuie sa fie normal distribuit nu in sala, dar cum ati spus si dumneavoastra, cu nitel timp inainte. Eu accept absolut si sustin aceasta abordare.

 

Domnul  Dumitru  Braghis: 

Numai ca noi avem raportul pe primul semestru. Va rog sa retineti atentia. De aceasta si se ridica aceste chestiuni.

 

Domnul  Marian Lupu:

Eu am retinut atentia comisiei si nu vreau sa revin la acest subiect. Acum cu referinta la cel de am doilea subiect. Daca veti lua loc, noi nici nu am incheiat inca dezbaterile pe marginea formatului definitiv al ordinii de zi, pe care motiv aveti toate sansele sa auziti ceea ce ati dorit sa auziti. Aveti putina rabdare, fiindca noi nu am terminat inca cu propunerile pentru ordinea de zi pe perioada 14 – 22.

 

Domnul  Dumitru  Braghis: 

Adica o sa ne anuntati acum.

 

Domnul  Marian Lupu:

In citeva clipe o sa auziti.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Anatol Taranu:

Domnule Presedinte,

Ma bucura faptul ca am un statut aparte, cind apar rar  la microfonul Parlamentului. Aceasta, de fapt, este o apreciere indirecta a valorii mele in calitate de orator.

Va multumesc mult.

Deci, primul lucru pe care vreau sa vi-l spun, rog ca votarea pe marginea chestiunii despre formarea comisiei sa fie nominala. Parlamentul va decide. Si al doilea lucru.

Domnule Presedinte,

Atunci cind se discuta o problema atit de spinoasa, cum este aceasta comisie, vedeti ca a provocat discutii. Atunci cind ii permiteti unui deputat sa isi expuna pe larg, detaliat pozitia sa si, intr-un fel, ingraditi aceasta posibilitate pentru expunerea unei alte pozitii, nu inseamna aceasta ca Parlamentul, intr-un fel, nu va putea sa ia o decizie obiectiva, atunci cind nu toate argumentele sint expuse?

 

Domnul  Marian Lupu:

Nu-mi pare. Pe simplul motiv ca...

 

 

 

Domnul Anatol Taranu:

Atunci cind domnul Stepaniuc spune ca, din pacate, evenimentele foametei au fost examinate conjuncturist, aceasta, de fapt, a fost ideea, doar dupa anul 1990.

Domnule Stepaniuc,

Vreau sa spun ca regimul comunist pina la 1990 a facut tot posibilul ca cercetatorii sa nu aiba acces la arhive.

Da, am fost, domnule Presedinte.

Si vreau sa va spun ca am fost membru de partid, dar nu am fost, nu am intrat in conducerea acestui partid, care facea ceea ce facea.

Domnul  Marian Lupu:

Aceasta este tema de discutie.

Bine.

 

Domnul Anatol Taranu:

Dar nu despre aceasta este vorba acum.

Domnule Stepaniuc,

Daca dumneavoastra nu doriti sa examinati problema foametei din ’46 – ’47, inseamna ca, de fapt, dumneavoastra recunoasteti faptul ca aveti relatii de rudenie cu acest regim.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimate coleg...

 

Domnul Anatol Taranu:

In Franta, Parlamentul francez a luat decizia despre anuntarea ca crima penala.

 

Domnul  Marian Lupu:

Domnule Taranu,

Eu doar v-am oferit cuvintul la sfirsit pentru o declaratie.

 

Domnul Anatol Taranu:

Domnule Presedinte,

Bine. Eu am inteles.

 

Domnul  Marian Lupu: 

O sa va exprimati tot ce doriti, fiindca eu nu vreau sa va sustin aceasta tendinta din start, noi acum o ora sa ne axam pe aceasta discutie. Va propun sa completam ordinea de zi. Si la sfirsit va expuneti pozitiile dumneavoastra. Nimeni nu va limiteaza accesul la microfon. Nimeni nu va limiteaza posibilitatea de a va expune care sint pozitiile.

Eu rog un singur lucru de la dumneavoastra, ca toate aceste expuneri sa fie intr-o anumita ordine. Ca sa putem acoperi si ordinea de zi si sa va expuneti pozitiile. Tot aceasta imi este dorinta. Si eu as ruga...

Domnule Stepaniuc,

Rugati-ma sa va inscriu. Iata asa, rugati-ma sa va inscriu la sfirsit pentru  luare de cuvint.

Foarte bine.

Va multumesc.

Luat act.

Microfonul nr.5.

 

Doamna Valentina Cusnir:     

Multumesc, domnule Presedinte.

Vreau sa ma refer la proiectul nr.3431, care a venit la noi in Parlament pe
30 august anul curent. Exista, a fost examinat in comisie, exista raportul comisiei care a fost distribuit deputatilor. Am intervenit anterior cu asa... am avut asa interventie si s-a spus ca vor veni cu niste argumente, de ce se retrage din ordinea de zi, dupa ce s-a lucrat, s-a ajuns. Si tot la acest moment, fractiunea comunistilor cind vrea include dimineata ce vrea, ceea ce nici nu a fost inclus pentru urmatoarele doua saptamini proiecte. Am avut o multime de atare cazuri.

Si eu am iesit vinerea trecuta cu propunerea de a fi inclus proiectul 111 si tot mi s-a promis, ca si domnului Bujor, ca voi primi astazi un raspuns, cind va fi examinat acest proiect. Eu in calitate de autor. Si vreau sa continuu la intrebarea pusa vineri. Vreau sa primesc un raspuns in scris privitor la legalitatea ridicarii salariului de catre cei trei deputati din Fractiunea Comunistilor, care au participat la alegerile in Gagauzia.

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.5.             

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu vreau sa ma inscrieti pe mine pentru o declaratie la sfirsit. Si va rog respectuos sa imi dati cuvintul dupa domnul Stepaniuc. In general, aceasta nu este gluma, dar este logic ca punctul la urma sa-l puna opozitia, si nu guvernarea. Si, in general, va rog, mai cititi si alte carti scrise de altii, nu numai de marxisti. Si, in general, de azi inainte va rog pentru stenograma, cind se inscrie domnul Stepaniuc pentru declaratie, sa ma inscrieti si pe mine.

Va multumesc. 

 

Domnul  Marian Lupu:

Eu bine, as face-o cu mare placere, dar nu avem in Regulament o asemenea formula automat de extindere a listei pentru luarile de cuvint.

Domnule Bujor,

Eu va rog, foarte  scurt, fiindca ati avut o interventie.

Microfonul nr.4.

 

 

Domnul Leonid Bujor:

Mult mai scurt decit domnul Stepaniuc si domnul Susarenco. In legatura cu faptul ca s-a inscris domnul Stepaniuc pentru luare de cuvint, dupa declaratiile domnilor Taranu, Varta si domnul Susarenco, rog sa fiu si eu inscris in aceasta ordine.

Va multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,

Avem o situatie cind... Eu rog putina liniste. Opt persoane inscrise pentru declaratii la sfirsit de sedinta si inteleg ca aceste solicitari au fost facute ad-hoc. Eu vreau sa va spun tuturor celor opt ca aveti tot dreptul si posibilitate, cit dureaza sedinta, sa mergeti, sa va pregatiti, fiindca trebuie sa faceti luari de cuvint bine pregatite. In sensul meu.

Doamna Cusnir,

Imposibil. Eu va rog. Este imposibil. Ce-i cu aceasta? Alergatura de la 5 la 4 cu... Nu, eu va rog. I-am oferit raspuns domnului Bujor si presupun ca sinteti...

Domnule Petrenco,

Eu va rog foarte scurt, dati-i doamnei, dati-i, va rog, doamnei explicatiile de rigoare. Doamnei, fiindca dumneavoastra ati solicitat. In primul rind, se refera la dumneavoastra. Bine? Si eu as ruga foarte mult, fara comentarii de acest gen.

Doamna Cusnir,

Corectitudine.

Microfonul nr.3.

 

Domnul Grigore Petrenco:

Da, multumesc.

Deci, in cadrul examinarii acestui proiect de lege in comisie, in fractiunea parlamentara a comunistilor, au aparut intrebari suplimentare si am solicitat respectiv propunerea pentru a exclude din ordinea de zi.

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc.

Stimati colegi,

De fapt, amendamentele vizeaza doar excluderea nr.3431. 4526 va fost distribuita informatia ca se misca pentru examinare saptamina viitoare, pe care motiv voi supune votului doua subiecte. Primul subiect, care vizeaza excluderea proiectului nr.3431 din ordinea de zi a sedintei de astazi, dar nu inainte ca sa inaintez si eu o propunere in acest sens. Deci, nu vizeaza sedinta de astazi si de miine. Este o propunere care se refera la data de 22  decembrie.

Propunerea mea tine de a include pe ordinea de zi a sedintei plenului Parlamentului pentru ziua de 22 audierea raportului Guvernului privind activitatea acestuia in a doua jumatate a anului curent. Deci, cine este pentru excluderea nr.3431, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumim.

Cine este pentru includerea audierii raportului Executivului privind activitatea pe perioada anterioara a anului curent in data de 22, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Propunerea domnului Taranu referitor la comisie. Dumnealui a propus votul sa fie nominal. Supun votului. Cine este pentru a accepta aceasta propunere referitoare la votul nominal. Cine este pentru, rog sa voteze. Rog sa fie anuntate rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 1.

Sectorul nr.2 – 4.

Sectorul nr.3 – 24.

 

Domnul  Marian Lupu:

29 de voturi. Eu rog putina liniste.

Stimati colegi,

Ce se intimpla? Deci, eu rog inca o data. Acei din sala, colegii nostri, eu rog sa ridicati  miinile in modul in care ele sa fie vazute. Numaratorii la fel. Rog sa observati voturile. Repet inca o data. Fiindca nu am anuntat rezultatele votului. Cine este pentru procedura de vot nominal?

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 1.

Sectorul nr.2 – 10.

Sectorul nr.3 – 27.     

 

Domnul  Marian Lupu:

38 de voturi “pro”. 

Propunerea nu este acceptata de plenul Parlamentului.

Acum partea a doua a exercitiului de vot. Cine este pentru a accepta propunerea de formare a comisiei respective, rog sa voteze. Rog sa fie anuntate rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 1.

Sectorul nr.2 – 11.

Sectorul nr.3 – 26.

 

Domnul  Marian Lupu:

38 de voturi “pro”. Propunerea nu a fost acceptata de plenul Parlamentului.

 

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

Domnule Presedinte,

Dar poate ar trebui, totusi, de numit comisia? Poate comunistii nu au...

 

 

Domnul  Marian Lupu:

Tehnicienii. Eu am preintimpinat cu includerea microfoanelor. Sa nu se intimple ca cineva isi pierde locul de munca pentru incalcarea functiilor de serviciu. Eu am zis ca preintimpin o data. Se intimpla a doua oara.

Ordinea de zi. Declaratia privind alegerile presedintelui, asa-numitele alegeri in regiunea transnistreana. Eu am sa rog pe durata, fiindca este o tema care este foarte relevanta, Presedintele Comisiei pentru politica externa si integrare europeana, de comun cu colegii, va ocupati de acest subiect, pentru a vedea. Eu va rog foarte mult.

Pina acum toate declaratiile. Eu poate merg pe o cale, una deja incercata in trecut, fiindca toate declaratiile, inclusiv ceea ce se referea la declaratia cu asa-numitul referendum, daca nu gresesc, pe atunci domnul Stati s-a ocupat sau domnul Turcan? Bine, in comun. Doua persoane, doua comisii lucrati. Aici nu este cazul sa formam un grup. A mai lucrat in acest mod, se formeaza grupul ad-hoc si se munceste asupra acestei declaratii. Nu inteleg un lucru. Avem sedinta si miine. Ce atita graba? Nu mai bine sa se aseze aceste persoane si sa munceasca astazi pentru a iesi cu un document bine pregatit pentru sedinta zilei de miine? Aceasta este. Tot, noi am incheiat discutiile pe ordinea de zi. Se insista?

Microfonul nr.3.

 

Doamna   Eugenia Ostapciuc:

Fractiunea este impotriva declaratiei si noi nu o sa participam.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

Chestiunea a doua.

Scuzati, microfonul nr.4.

 

Domnul  Dumitru  Braghis: 

Sau eu nu am inteles sau chestiunea a doua tot se propune sa fie exclusa si respectiv modificata. Trebuie de votat, cred. Da sau nu?

 

Domnul  Marian Lupu:

Ea nu trebuie votata, fiindca noi, de fapt, v-am repartizat informatia, caci chestiunea 2 se misca pe data de 22.

 

Domnul  Dumitru  Braghis: 

Nu, dar a fost aprobata preventiv. De aceea si trebuie votata.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,

Ordinea de zi. Nu, tot, am terminat.

Proiectul de Lege nr.3866 pentru aderarea Republicii Moldova la Conventia Natiunilor Unite asupra dreptului marii, adoptata la 10 decembrie 1982 si  Acordul referitor la aplicarea partii a XI-a a Conventiei Natiunilor Unite asupra dreptului marii. Initiativa Presedintelui Tarii.

Prezinta Guvernul.

Domnule ministru,

Va rog.

 

Domnul Pavel Untura – viceministru al transporturilor si gospodariei
                                                      drumurilor:

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Onorati deputati,

Pornind de la faptul ca in Republica Moldova nu exista o alta institutie publica cu o tangenta pronuntata in aspectul utilizarii prevederilor Conventiei Natiunilor Unite asupra drepturilor marii si ale Acordului referitor la aplicarea partii a XI-a a Conventiei Natiunilor Unite asupra dreptului marii, ministrul transportului si gospodarii drumurilor a elaborat si prezinta spre aprobare proiectul de lege vizat.

Evident, Conventia contine normele unificate internationale care determina regimul juridic al spatiului maritim si reglementeaza relatiile dintre state in activitatea ce vizeaza utilizarea marilor, oceanelor si resurselor lor. In scopul implementarii prevederilor partii a XI-a a Conventiei Natiunilor Unite asupra dreptului marii, tarile parti au semnat si adoptat Acordul referitor la aplicarea partii a XI-a a Conventiei Natiunilor Unite. Dispozitiile Acordului necesita a fi interpretate si aplicate impreuna ca unul si acelasi instrument juridic. Ele stabilesc drepturile tarilor la folosirea resurselor vii ale marilor, precum si alte resurse naturale, efectuarea cercetarilor stiintifice maritime in Oceanul Mondial.

In conventii sint stipulate nu numai drepturile tarilor membre, dar si obligatiunile statelor din domeniul respectiv. Pe linga obligatiunea de tinere a registrului navelor este obligat sa respecte intocmai prevederile articolelor Conventiei, ele fiind la numar 320. Fiecare stat este obligat sa intreprinda masurile necesare in scopul asigurarii sigurantei navigatiei, in special asupra constructiei, echipamentului si starii tehnice a navei.

Statul parte la prezenta Conventie nu suporta careva cheltuieli financiare din bugetul de stat. De asemenea, este de mentionat ca, pentru efectuarea procedurilor interne de aderare la Conventia vizata, nu este necesar de a modifica legislatia in vigoare sau adoptarea unor alte legi noi. Intru realizarea programului national de implementare a Planului de actiuni “Republica Moldova – Uniunea Europeana”, rog sa sustineti adoptarea prezentului proiect de lege.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc.

Intrebari pentru raportor? Nu sint.

Va multumesc, domnule ministru.

Rog comisia. 

 

Domnul Grigore Petrenco:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Comisia pentru politica externa si integrare europeana a examinat prezentul proiect de lege si constata ca Conventia Natiunilor Unite asupra dreptului marii si Acordul referitor la aplicarea partii a XI-a a Conventiei Natiunilor Unite asupra dreptului marii se incadreaza in categoria tratatelor internationale supuse examinarii si ratificarii de catre Parlament.

Conventia are drept scop stabilirea unei ordine juridice pentru mari si oceane, ce ar facilita comunicatiile internationale si ar favoriza folosirea pasnica a marilor si oceanelor, folosire echitabila si eficace a resurselor lor, conservarea resurselor biologice si studierea, protejarea si pastrarea mediului marin.

Conventia declara libertatea marii libere, ce este deschisa tuturor statelor fie ele riverane, fie fara litoral si stabileste regulile de conduita generala a statelor in marea libera si conditiile de conservare si gestionare a resurselor biologice ale marii libere.

Deci, totodata, comisia nu sustine declaratia propusa la punctul 2 din articolul 1 al proiectului de lege, prin care Republica Moldova afirma dreptul statelor riverane de a adopta masuri pentru protectia intereselor de securitate, inclusiv dreptul de a adopta reglementari nationale prin faptul aderarii la Conventie, Republica Moldova deja isi asuma obligatia de a recunoaste si de a respecta drepturile mentionate ale statelor riverane, ceea ce este stipulat la articolele 21, 22, 25 si 56 din Conventie.

De asemenea, se propune de a exclude din titlul legii sintagmele “adoptata la Montego Bay (Jamaica) la 10 decembrie 1982” si “adoptat la New York la
28 iulie 1994”, deoarece, potrivit Legii privind actele legislative, titlul actului legislativ trebuie sa contina doar formula de aderare sau ratificare a unui tratat international.

Deci, luind in considerare cele expuse, precum si avizele pozitive ale comisiilor permanente si a Directiei juridice, Comisia pentru politica externa si integrare europeana propune Parlamentului ratificarea Conventiei mentionate si Acordului referitor la aplicarea partii a XI-a a Conventiei asupra dreptului marii prin adoptarea unei legi organice in doua lecturi.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Intrebari pentru comisie? Nu sint.

Va multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Stimati colegi,

Supun votului. Cine este pentru aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.3866, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Lectura a doua. Cine este pentru adoptarea in lectura a doua a proiectului nr.3866, rog sa voteze. Rog sa fie anuntate rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 29.

Sectorul nr.2 – 34.

Sectorul nr.3 – 15.

Domnul Marian Lupu:

78 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.3866 este adoptat in lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.4006 pentru modificarea Codului de procedura penala.

Guvernul.

 

Domnul Nicolae Esanu – reprezentantul permanent al Guvernului in
                                                        Parlament:

Stimate domnule Presedinte,

Doamnelor si domnilor deputati,

Proiectul de lege supus atentiei dumneavoastra urmareste scopul de a aduce in concordanta legislatia Republicii Moldova cu prevederile Conventiei Europene privind Drepturile Omului si va prevedea excluderea din legislatia curenta interdictii de aplicare a altor masuri preventive pentru persoanele care au savirsit infractiuni grave. Republica Moldova deja a fost condamnata intr-un caz de catre CEDO pentru existenta acestei norme.

Rugam sa sustineti adoptarea proiectului in prima lectura si, daca nu exista propuneri, si in lectura a doua.

Multumim.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, multumesc.

Intrebari pentru raportor?

Microfonul nr.4.

 

Domnul Ion Varta:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule ministru,

Vreau sa va adresez o intrebare in legatura cu aceasta modificare care urmeaza sa se aplice acestei legi. In cazul in care se va aplica aceasta punere in libertate pe cautiune, nu se va intimpla ca persoanele care cad sub incidenta acestei legi, care vin dintr-o categorie socialmente vulnerabila, nu vor putea onora o asemenea cautiune? Poate este cazul ca sa fie specificat ca aceasta cautiune sa fie aplicata diferentiat in dependenta de provenienta sociala a celui care urmeaza sa...

 

Domnul Nicolae Esanu:

Deci, indiscutabil, propunerea dumneavoastra este pertinenta, dar nu tine de obiectul de reglementare a acestei legi. Regulile de aplicare a cautiunii sint stabilite in Codul de procedura si, eventual, noi am putea sa le amendam, dar nu tine de obiectul de reglementare a acestui proiect de lege.

 

Domnul Ion Varta:

Multumesc.

 

 

Domnul Marian Lupu:

Alte intrebari? Nu sint.

Va multumesc, domnule ministru.

Rog comisia.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Onorat Parlament,

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a examinat proiectul de Lege nr.4006 si constata ca scopul principal al acestui proiect de lege este armonizarea legislatiei nationale la prevederile Conventiei pentru Apararea Drepturilor Omului si Libertatilor Fundamentale din 4 noiembrie 1950.

Proiectul a fost avizat de comisiile permanente si Directia juridica a Aparatului Parlamentului. Avizele sint pozitive cu inaintarea unor amendamente care vor fi luate in considerare pentru lectura a doua. Tinind cont de cele raportate, comisia propune ca proiectul de Lege nr.4006 sa fie adoptat in prima lectura.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Intrebari pentru comisie? Vad eu una.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Ion Varta:

Domnule presedinte,

Aceeasi intrebare. Dumneavoastra tot considerati, sinteti un jurist notoriu, aveti reputatie aceasta, considerati ca aceasta intrebare a mea nu vizeaza acest proiect de lege, cautiunea trebuie sa fie aplicata in mod diferentiat. Sint oameni diferiti. Un inculpat poate onora o asemenea suma, altcineva nu poate. Deci, legea trebuie sa specifice in mod expres acest lucru.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Absolut nu se refera la aceste modificari. Cu atit mai mult ca acelasi articol 191, care este astazi, deci se propune ca sa fie modificat, prevede si alte conditii in care persoana poate fi eliberata.

 

Domnul Ion Varta:

Si alte conditii care sint?

 

Domnul Vladimir Turcan:

Cititi articolul 191. Deci, aici sint 7 conditii care prevad posibilitatea...

 

Domnul Ion Varta:

In dependenta de gravitatea cazului. Am inteles.

 

 

 

Domnul Vladimir Turcan:

Neparasirea, deci, a locului, dar este clar ca toate aceste momente ce tin de persoana care trebuie sa fie eliberata vor fi examinate de instanta de judecata din punct de vedere ce prezinta aceasta persoana.

Noi, de fapt, prin aceasta modificare, deci omitem unele restrictii care contravin Conventiei. Deci, in dependenta care crima a savirsit, toate circumstantele ce caracterizeaza persoana in cauza, persoana banuita, trebuie sa fie luate in considerare de catre instanta de judecata.

 

Domnul Ion Varta:

Consider ca daca nu se specifica in mod expres, atunci instanta de judecata va fi tentata sa interpreteze in mod voluntar prevederea legii si atunci, in anumite situatii, o persoana inculpata poate fi in mod nejustificat impusa la o cautiune mult mai mare decit el este capabil sa o onoreze.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Eu inca o data repet, la articolul 191 sint si alte conditii, ele sint 7. Dar vedeti cum, dintr-o parte, noi vorbim despre problema independentei justitiei, aceeasi parte noi dorim sa le punem in niste, sa le ingradim in posibilitatea de a verifica toate circumstantele de la un caz la altul.

 

Domnul Ion Varta:

Da, multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Alte intrebari? Nu sint.

Va multumesc, domnule Turcan.

Inainte de procedura de vot, s-a produs o inscriere pentru luare de cuvint, domnul Filat, pe care il invit la tribuna centrala.

 

Domnul Vladimir Filat:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Onorat Parlament,

Din start vreau sa va spun ca noi sustinem acest proiect de lege plenar. Acest proiect de lege este in totalitate bazat pe principiile Conventiei Europene privind Drepturile Omului si Libertatilor Fundamentale si care vine sa asigure o respectare exacta a acestor principii.

Motivul din care am iesit la aceasta tribuna este, de fapt, unul provocat de nota de fundamentare a acestui proiect care, din punctul meu de vedere, reflecta inca o data abordarea Guvernului in general, vreau sa va spun, asupra problemei foarte grave care este in Republica Moldova – respectarea drepturilor fundamentale ale cetatenilor sai.

Nota de argumentare, prezentata de Ministerul Justitiei, mentioneaza drept unul din temeiurile pentru operarea modificarilor respective cazul Boicenco. Este cunoscut ca la 11 iulie 2006 Curtea Europeana a Drepturilor Omului a adoptat hotarirea in cazul respectiv contra Moldovei, iar in fata Curtii reclamantul a invocat incalcarea de catre autoritatile nationale a drepturilor sale garantate de Conventia Europeana pentru Apararea Drepturile Omului si a Libertatilor Fundamentale.

In nota de argumentare, Ministerul Justitiei invoca articolul 4 din Constitutie drept temei pentru modificarea articolelor 191 si 192 din Codul de procedura penala. In realitate, trebuie sa constatam ca, dimpotriva, incalcarea articolului 4 din Constitutie a avut loc prin neaplicarea directa a normelor internationale in acest caz a Conventiei si practicii CEDO.

Articolul 4 din Constitutie prevede ca, daca exista neconcordanta intre pactele si tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului la care Republica Moldova este parte si legile ei interne, prioritate au reglementarile internationale.

Intrebarea este una fireasca: de ce nu au fost aplicate atunci normele direct, cum prevede Constitutia, pina la modificarea care ni se propune astazi. Ar fi fost normal ca Ministerul Justitiei, in urma luarii deciziei pe cazul respectiv, sa recunoasca ca, de fapt, instanta de judecata, precum si organele care au instrumentat cazul, au incalcat, de fapt, legislatia si nu au respectat-o, precum se pretinde si in nota informativa.

Respectarea legii nu poate duce la o condamnare, ci doar nerespectarea ei. La fel, Hotarirea plenului Curtii Supreme de Justitie nr.17 din 19 iunie anul 2000 contine urmatoarele teze explicative adresate instantelor judecatoresti: Conventia europeana constituie o parte integranta a sistemului legal intern si, respectiv, urmeaza a fi aplicata direct ca orice lege a Republicii Moldova, iar prevederile Conventiei au prioritate fata de prevederile legilor interne care ii contravin.

Guvernul ar trebui sa recunoasca ca problema nu a fost in actuala redactie a legii si ca fata de aceasta persoana, si nu numai fata de aceasta persoana aflata in aceeasi situatie, puteau sa fie aplicate mai multe masuri preventive cum ar fi: obligarea de a nu parasi localitatea, obligarea de a nu parasi tara, garantia personala, garantia unei organizatii, liberarea provizorie de sub controlul judiciar, libertatea provizorie pe cautiune si arestul la domiciliu.

Curtea Europeana a mentionat ca, conducindu-ne de acest articol, orice persoana acuzata de savirsirea unei infractiuni trebuie totdeauna eliberata in cursul procedurii, iar motivele detinerii in stare de arest trebuie sa fie relevante si suficiente. Daca autorii proiectului considera ca nerespectarea acestui principiu a avut loc doar din cauza ca prevederile articolelor 191 si 192 in redactie actuala sint motiv, eu cred ca sirul de incalcari ale drepturilor cetatenilor, precum si ale numarului de hotariri CEDO de condamnare a Republicii Moldova vor fi in continua crestere.

Pentru acest caz eu nu vreau sa scot in evidenta numele de familie. Guvernul insasi a venit evocind cazul respectiv. Dar in cazul Boicenco Moldova urmeaza a plati sau urmeaza sa plateasca suma de 50 mii de euro doar pagube morale. Pagubele materiale inca nu sint inaintate, dar cu siguranta ele vor fi foarte importante si vor fi platite la fel ca si cele morale din buzunarul contribuabilului. Este un lucru foarte important de a-l mentiona, ca nu plateste Guvernul acesti bani, Guvernul plateste din buget, bugetul care se acumuleaza in urma contributiei fiecarui cetatean luat in parte.

Concluzia care trebuia sa fie trasa de pe urma acestui caz si altor cazuri trebuie sa fi fost alta si anume ca in Moldova plenar nu se respecta principiul aplicarii masurii preventive asa cum este prevazut de articolul 175 din Codul de procedura penala, care spune ca masurile cu caracter de constringere, prin care banuitul, invinuitul, inculpatul este impiedicat sa intreprinda anumite actiuni negative asupra desfasurarii procesului penal sau asupra asigurarii executarii sentintei, constituie masuri preventive.

Aceasta trebuie sa constituie unicul temei de aplicare a acestei masuri preventive. Pe cazul invocat, Curtea Europeana din oficiu s-a sesizat privind calitatea legii, adica privind contradictia dintre normele interne si prevederile Conventiei.

Stimati colegi,

Condamnarea a avut drept obiect aplicarea torturii fata de cetateanul Boicenco, si nu problema privind calitatea legii. Si aici eu vreau sa scot inca o data in evidenta aceasta situatie. Agentul guvernamental nici nu a incercat macar sa ajunga la o intelegere amiabila pe acest caz cu petitionarul, fapt care la fel trebuia sa fie sanctionat in modul adecvat.

Articolul 5 litera e) din Legea cu privire la agentul guvernamental il obliga pe acesta de a asigura informarea judecatorilor, procurorilor si functionarilor publici cu privire la jurisprudenta Curtii. Daca Ministerul Justitiei ne ofera la acest proiect o atare argumentare care este prezenta, care nu are nici o acoperire legala din punctul meu de vedere, inteleg ca sirul dosarelor la Curtea Europeana va creste, vor fi si pagube pe care se vor achita catre persoanele vatamate.

Cetatenii trebuie sa cunoasca ca pagubele nu se achita din cauza unei legi care e imperfecta, ci din cauza unor persoane concrete care nu vor sa respecte legea si care nu au respectat-o in mod constient.

Si aici, stimati colegi, as vrea sa dau citire constatarilor facute de catre CEDO in cazul respectiv, ca sa ne fie foarte clar ce a stat ca baza la condamnarea Republicii Moldova in cazul respectiv. In paragraful 118 din Hotarirea CEDO s-a constatat ca intre 20 mai si 20 septembrie 2005 cetateanul fiind in stare grava, nu a beneficiat de asistenta medicala adecvata in spitalul “Pruncul”, deoarece doctorii nici macar nu i-au stabilit diagnosticul, ci doar l-au mentinut in viata.

Paragraful 124 din Hotarirea CEDO a stabilit ca procurorul care a avut misiunea de a investiga plingerea referitoare la maltratare, era acelasi procuror care a semnat ordonanta de recunoastere in calitate de banuit impotriva lui. In consecinta, Curtea a ajuns la concluzia ca acest procuror nu putea fi considerat independent.

Paragrafele 125 si 127 din Hotarire constata ca procurorul nu si-a indeplinit obligatia de a investiga plingerea lui Boicenco referitoare la maltratare de catre colaboratorii Centrului pentru Combaterea Crimei Economice si Coruptiei.

Paragraful 158 al Hotaririi constata ca medicul-sef adjunct al Spitalului de psihiatrie s-a facut vinovat de faptul ca a refuzat sa dea acces avocatilor si doctorilor independenti la dosarul medical si la persoana lui Boicenco si ca, prin aceasta, a fost incalcat dreptul cetateanului de a se adresa efectiv Curtii.

Pe cazul mentionat, un lucru foarte important, ar trebui sa scoatem in evidenta ca Curtea a constatat violarea articolului 34 din Conventie si, datorita refuzului Liliei Gremalschi, angajat al Directiei principale, agent guvernamental, de a reactiona la adresarile reprezentantului reclamantului privind refuzul autoritatilor de a remite accesul la reclamant si fisa medicala a reclamantului.

Trebuie sa mentionam ca articolul 5 din Conventia Europeana spune ca orice persoana arestata sau detinuta trebuie adusa de indata inaintea unui judecator sau a altui magistrat imputernicit prin lege cu exercitarea atributiilor judiciare si are dreptul de a fi judecata intr-un termen rezonabil sau eliberata in cursul procedurii. Punerea in libertate poate fi subordonata unei garantii care sa asigure prezentarea persoanei in cauza la audiere.

Stimati colegi,

In martie 2006, noi impreuna am modificat Legea cu privire la agentul guvernamental, prin care am prevazut la articolul 17 alineatul (1) ca statul are drept de regres impotriva persoanelor a caror activitate cu intentie sau din culpa grava a constituit temei pentru adoptarea hotaririi privind plata obligatorie a sumelor stabilite prin hotarirea Curtii sau prin acord de solutionare pe calea amiabila a cauzei.

Referitor la aceasta situatie eu sint foarte dornic de a afla cite sesizari sau cite actiuni a intreprins procurorul, care este abilitat cu functia respectiva, in urma informarii din partea agentului guvernamental cu actiuni in regres pentru a arata foarte clar persoanele vinovate. Noi ne referim in permanenta, cind vorbim despre respectarea drepturilor fundamentale ale omului la general, foarte abstract, mai ales de la tribuna centrala foarte frecvent avem lectii de jurisprudenta, mai ales in materie civila.

Dar trebuie sa spunem foarte clar ca nu este problema modificarii unui articol sau a altui articol. Problema noastra este ca trebuie sa abordam problema foarte si foarte complex. Si nu numai prin modificarea legislatiei, dar pentru asigurarea implementarii acestei legislatii pe deplin. Sa nu se permita maltratari, obtinerea probelor pe cai ilegale ca, ulterior, tot noi sa fim pusi intr-o situatie ca tara in urma condamnarilor de catre CEDO pe plan european, spre ceea ce tindem noi toti impreuna.

Eu va multumesc pentru atentie si sper ca si interventia de astazi si, in general, abordarea care a fost, din punctul nostru de vedere, una sumara, modificind doua articole si nescotind in evidenta toata situatia reala care este la ora actuala, ne va mai face ca sa ne intoarcem la aceasta problema si o vom aborda mult mai complex si sper ca si mai constructiv.

Eu va multumesc pentru atentie.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,

La aceasta etapa, voi supune votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.4006. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Proiectul de Lege nr.4006 este aprobat in prima lectura.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.3690 pentru ratificarea Acordului dintre Republica Moldova si Comunitatea Europeana privind unele aspecte ale serviciilor aeriene. Initiativa Presedintelui tarii.

Prezinta Administratia de Stat a Aviatiei Civile.

 

Domnul Eugen Dvornic – vicedirector general al Administratiei de Stat a Aviatiei Civile:

Stimata conducere a Parlamentului,

Stimati deputati,

Republica Moldova are incheiate 20 de acorduri bilaterale privind serviciile aeriene si 10 parafate. Din ele 9 sint semnate si 4 parafate cu tarile membre ale Uniunii Europene. In iunie 2003, Consiliul de Ministri al Uniunii Europene a stabilit un nou cadru pentru purtarea negocierilor in domeniul transportului aerian international, pentru a asigura ca toate acordurile bilaterale sa reflecte obligatiunile juridice, care rezulta din Tratatul Uniunii Europene. In acest sens, Comisia europeana a initiat negocieri cu toate statele terte din vecinatatea sa in baza mandatului orizontal, oferit de catre Consiliul de Ministri al Uniunii Europene, cu scopul de a elimina sau a inlocui prevederile care contravin legislatiei comunitatii europene din acordurile bilaterale, incheiate anterior cu statele membre ale Uniunii Europene.

In acest sens, luind in considerare masurile care urmeaza sa fie intreprinse intru realizarea Planului de actiuni “Republica Moldova – Uniunea Europeana”, Administratia de Stat a Aviatiei Civile a initiat, conform procedurii interne, avizarea proiectului acordului dintre Comunitatea Europeana si Republica Moldova privind unele aspecte ale serviciilor aeriene, propus de catre Comisia europeana. Dupa obtinerea deplina a unor puteri, Acordul a fost parafat si semnat la 11 aprilie 2006. Este in interesul companiilor aeriene, pasagerilor si expeditorilor de marfuri ca acordul propus sa intre in vigoare cit mai curind posibil.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc.

Stimati colegi,

Intrebari pentru raportor? Nu sint.

Eu va multumesc.

Rog Comisia pentru politica externa si integrare europeana.

 

Domnul Grigore Petrenco:

Stimati colegi,

Comisia pentru politica externa si integrare europeana a examinat prezentul proiect de lege si constata ca Acordul dintre Republica Moldova si Comunitatea Europeana privind unele aspecte ale serviciilor aeriene se incadreaza in categoria tratatelor internationale, supuse examinarii si ratificarii de catre Parlament. Acordul are drept scop unificarea bazei juridice in domeniul serviciilor aeriene dintre Republica Moldova si statele membre ale Comunitatii Europene.

Articolul 2 din Acord stabileste regulile unice ce vor inlocui dispozitiile acordurilor bilaterale in ceea ce priveste desemnarea transportatorului aerian, acordarea autorizatiilor si permisiunilor si, respectiv, refuzul, revocarea, suspendarea sau limitarea autorizatiilor sau permisiunilor transportatorului aerian de catre Republica Moldova si celelalte parti ale acordului.

Totodata, Comisia propune, pentru respectarea tehnicii legislative, de a exclude din titlul legii sintagma “Incheiat la Luxemburg la 11 aprilie 2006”. Luind in considerare cele expuse, precum si avizele pozitive ale comisiilor permanente si ale Directiei juridice, si tinind cont de prioritatile stipulate in Planul de actiuni “Republica Moldova – Uniunea Europeana”, Comisia pentru politica externa si integrare europeana propune ratificarea Acordului dintre Republica Moldova si Comunitatea Europeana privind unele aspecte ale serviciilor aeriene, prin adoptarea unei legi organice in doua lecturi.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc.

Intrebari? Nu sint.

Va multumesc, domnule Petrenco.

Stimati colegi, supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.3690. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul este aprobat.

Lectura a doua. Tinind cont de propunerile comisiei sesizate in fond, cine este pentru adoptarea legii in lectura a doua, rog sa voteze. Rog sa fie prezentate, sa fie anuntate rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 28.

Sectorul nr.2 – 34.

Sectorul nr.3 – 14.

 

Domnul  Marian Lupu:

76 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.3690 este adoptat in lectura a doua.    

Proiectul de Lege nr.4346 pentru acceptarea amendamentelor la articolele 25, 26 din Conventia privind protectia si utilizarea cursurilor de apa transfrontaliere si a lacurilor internationale. Prezentat de Presedintele Tarii. Aici, in plen, prezinta Guvernul.

Domnule ministru,

Va rog.

 

Domnul Constantin Mihailescu – ministrul ecologiei si resurselor naturale:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Stimati deputati,

Onorata asistenta,

Atentiei dumneavoastra se propune proiectul de Lege privind acceptarea amendamentelor la articolele 25 si 26 din Conventia privind protectia si utilizarea cursurilor de apa transfrontaliere si a lacurilor internationale, amendamente adoptate la 28 noiembrie 2003 la Madrid. Aceasta Conventie este ratificata de Republica Moldova prin Hotarirea Parlamentului nr.1546 din iunie 1993. Amendamentele prevad urmatoarele.

Articolul 25, dupa punctul 2, de completat cu un punct nou cu urmatorul cuprins: “Orice stat care nu a fost mentionat  in punctul 2, unde se mentioneaza doar statele europene, si care este membru al Organizatiei Natiunilor Unite, poate adera la Conventie cu acordul conferintei partilor. In documentul sau privind aderarea acest stat face declaratie cu indicarea ca Acordul pentru aderare la Conventie a fost dat la conferinta partilor si indica data Acordului.

Orice alta rugaminte despre aderare din partea membrilor ONU nu se examineaza din punct de vedere al Acordului conferintei partilor, pina cind acest punct nu intra in vigoare pentru toate statele si organizatiile, care sint parti la Conventie, conform situatiei din 28 noiembrie 2003.

Si cel de al doilea amendament, adica de schimbat in mod adecvat numerotarea urmatoarelor puncte: din punctul 3 al articolului 26 dupa cuvintele “mentionate la articolul 23” de introdus cuvintele “si in punctul 3 din articolul 25”. Adica, aceste amendamente schimba procedura de aderare la Conventie. Consideram ca amendamentele adoptate au facut posibila obtinerea Conventiei unui statut global, ceea ce va face posibila aderarea la aceasta a unui sir de state din afara Europei, care, ulterior, va facilita posibilitatea in comun a armonizarii acordurilor multilaterale in domeniul protectiei mediului in plan desfasurat si va contribui in mare masura la reducerea poluarii apelor transfrontaliere si la majorarea responsabilitatii tarilor membre fata de prejudiciile cauzate apelor, pentru o dezvoltare durabila a resurselor de apa.

Stimati deputati,

Rog, ca proiectul in cauza sa fie adoptat in prima lectura. Iar daca nu vor fi obiectii, si in cea de a doua.

Va multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Multumesc.

Intrebari? Nu sint.

Domnule ministru,

Va multumesc.

Rog comisia.

 

Domnul Grigore Petrenco:

Stimati colegi,

Comisia pentru politica externa si integrare europeana a examinat prezentul proiect de lege si constata ca amendamentele la articolele 25 si 26 din Conventia privind protectia si utilizarea cursurilor de apa transfrontaliere si a lacurilor internationale se incadreaza in categoria tratatelor internationale, supuse examinarii si acceptarii de catre Parlament. Amendamentele urmaresc scopul de a extinde actiunea Conventiei privind protectia si utilizarea cursurilor de apa transfrontaliera si a lacurilor internationale asupra altor state.

Astfel, potrivit amendamentelor, orice stat membru al Organizatiei Natiunilor Unite va putea adera la Conventie cu acordul reuniunii partilor. In acelasi timp, comisia propune de a exclude cuvintele “adoptate la 28 noiembrie 2003 la Madrid” din titlul proiectului. De asemenea, in vederea respectarii tehnicii legislative, comisia considera necesar a inversa numerotarea articolelor 2 si 3 din proiectul de lege.

Luind in considerare cele expuse, precum si avizele pozitive ale comisiilor permanente si a Directiei juridice, Comisia pentru politica externa si integrare europeana propune acceptarea amendamentelor la articolele 25 si 26 din Conventia mentionata prin adoptarea unei legi organice in prima si a doua lectura.

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va  multumesc.

Intrebari pentru comisie? Nu sint.

Va multumesc, domnule presedinte.

Stimati colegi,

Supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.4346. Cine este pentru, va rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul este aprobat in prima lectura.

Lectura a doua. Luind in considerare propunerile comisiei sesizate in fond, supun votului. Cine este pentru adoptarea in lectura a doua, in aceste conditii, a proiectului de Lege nr.4346, rog sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 28.

Sectorul nr.2 – 35.

Sectorul nr.3 – 14.

 

Domnul  Marian Lupu:

77 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.4346 este adoptat in lectura a doua.  

Proiectul de Lege nr.2788 privind modificarea si completarea unor acte legislative.

Lectura a doua, rog comisia.

 

Domnul   Vladimir Eremciuc:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Comisia pentru protectie sociala, sanatate si familie a examinat suplimentar proiectul de Lege pentru modificarea si completarea unor acte legislative, aprobat in prima lectura la 12 octombrie 2006 prin Hotarirea Parlamentului nr.295 si constata urmatoarele. Scopul elaborarii proiectului nominalizat a fost actualizarea unor prevederi din Legea privind pensiile de asigurari sociale de stat, aducerea lor in concordanta cu instrumentele internationale, la care Republica Moldova este parte, cu actele strategice si legislative adoptate in republica in ultima perioada.

In contextul asigurarii principiului unificarii sistemului de asigurare cu pensii in proiect au fost incluse patru articole, prin care s-a prevazut modul de stabilire si plata a pensiilor pentru judecatori si procurori, fiind incluse asemenea prevederi din legile corespunzatoare. Insa dat fiind ca in momentul de fata, in cadrul Guvernului, se lucreaza asupra unei conceptii de unificare a sistemului de pensionare, care va asigura o abordare complexa si nu fragmentara a problemei in cauza, comisia a propus excluderea acestor articole din  proiect.

Propunerea mentionata a fost acceptata de catre Parlament in procesul examinarii proiectului in prima lectura. In acest context, tinem sa mentionam ca prevederile ce tin de asigurarea cu pensii a judecatorilor si procurorilor se vor regasi in continuare in legea respectiva, Legea cu privire la Curtea Constitutionala, Legea cu privire la statutul judecatorului si Legea cu privire la Procuratura, fiind insotite de prevederile ce vizeaza modul de stabilire si finantare a acestor pensii, a caror formulare este expusa in anexa la prezentul raport.

Obiectiile si propunerile pe marginea proiectului de referinta au fost expuse in avizele prezentate de catre trei comisii parlamentare. Amendamentele la proiect au fost inaintate de catre domnul deputat in Parlament Vladimir Filat. Sinteza obiectiilor, propunerilor si amendamentelor prezentate este expusa in anexa la raport. Tinind cont de cele relatate, comisia sesizata in fond  propune adoptarea proiectului de lege pentru modificarea si completarea unor acte legislative in lectura a doua.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc.

Stimati colegi,

Propuneri pentru lectura a doua?

Microfonul nr.5.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule presedinte de comisie,

In prima lectura noi am propus ca, totusi, comisia dumneavoastra sa examineze neexcluderea unui principiu important, adica principiului actual din lege, cind, o data cu marirea salariilor la diferite... adica la judecatori, procurori, care sint in exercitiul functiei, sa fie recalculate si pensiile pensionarilor, asa cum este acum. Daca a discutat comisia, si ce a hotarit in problema data?

 

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

Comisia nu a sustinut aceasta propunere.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Domnule Presedinte al Parlamentului,

Eu vreau, pur si simplu, inca o data sa mentionez pentru Parlament si pentru stenograma sedintei de astazi ca aceste prevederi sint acum actuale si in legislatia privind pensiile altor demnitari, cum ar fi deputatii din Parlament si membrii Guvernului. Vasazica, nu se exclud.

Se face o inegalitate intre aceste categorii si, in ultima instanta, se incalca principiul separatiei puterilor in stat.

Al doilea moment. Atit Carta europeana privind statutul judecatorilor, adoptata la Strasbourg la 8–10 iulie 1998, activitati privind dezvoltarea si consolidarea stabilitatii sistemului judecatoresc, se mentioneaza ca statutul judecatorilor, in special, remunerarea acestora, protectia sociala trebuie, in general, sa nu fie afectata.

Mai mult decit atit, vreau iarasi sa mentionez pentru plenul Parlamentului ca Curtea Constitutionala a Republicii Moldova, de nenumarate ori, si, in special, in Hotarirea sa din 29 aprilie 1999 privind controlul constitutionalitatii unor prevederi din Legea bugetului pe anul 1999, a stipulat ca este inadmisibil de a diminua protectia juridica a statutului judecatorului si in nici un caz, Curtea a subliniat de nenumarate ori, acele indemnizatii, acele facilitati care sint pentru aceasta categorie de persoane care au un statut special nu pot fi diminuate.

Atentionez asupra acestui moment, fiindca e posibil ca, in cazul in care Parlamentul va vota legea in redactia actuala, sa fie un subiect de discutii la Curtea Constitutionala.

Va multumesc.

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

Eu nu stiu daca o sa fie subiect pentru discutie, ca nu se micsoreaza salariul.

 

Domnul Marian Lupu:

Alte propuneri?

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

Da, invers, este o crestere.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule vicepresedinte, la articolul III, punctul 3, articolul 6 alineatul (3), aici a fost o propunere si din partea comisiei, dar in momentul examinarii aici in prima lectura eu am propus acelasi lucru, ca textul: “cu conditia ca suma minima anuala a contributiei sa nu fie mai mica decit suma anuala a contributiei de asigurari sociale calculata din salariul minim pe tara, stabilit de legislatie”, adica, in acest caz, cu aceasta formula, in principiu, prima parte, pentru persoanele angajate in sectorul agricol in baza contractului individual de munca perioada in care au fost executate lucrarile sezoniere se include in staj de cotizare, considerindu-se un an de cotizare.

Adica, daca noi avem si partea a doua a acestei propozitii, inseamna ca atunci, in principiu, partea intii nu se realizeaza, fiindca in agricultura salariul mediu este mai mic decit salariul minim pe tara. Adica, noi nu vom atinge nici o data aceasta, eu stiu, norma prevazuta in propunerea initiala.

Stimate domnule vicepresedinte,

Eu as propune, ca sa acceptati ca partea a doua a acestei propozitii, sintagma data sa fie exclusa si atunci noi clar ca vom ajuta ca acei care lucreaza in agricultura sezonier sa fie si ei, sa li se calculeze si lor anul de cotizare intreg.

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

Daca tineti minte, inainte era ca lucratorii care lucreaza sezonier... nu au fost calculati in anii pentru pensie. Dar noi am propus ca cine lucreaza la lucrari sezoniere au posibilitate sa calculeze anul pe deplin pentru pensionare, numai cu conditia aceasta care este aici inscrisa.

Conditia propusa este menita sa restabileasca echitatea sociala.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule vicepresedinte,

Chiar acei care lucreaza anul intreg in agricultura ei nu ating salariul minim, mediu mai mare decit cel minim pe tara. Acei care lucreaza sezonier nici atit nu vor putea sa atinga salariul lor mediu sa fie mai mare decit salariul minim si, astfel, suma sa nu fie mai mica decit din cea calculata de la salariul minim.

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

Da, bine. Dar atunci cine va plati diferenta aceasta, din care cont o sa luam? Riscurile ramin.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule Presedinte al Parlamentului,

Eu propun sa fie pusa la vot aceasta propunere.

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

Comisia nu sustine propunerea dumneavoastra.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Supun votului aceasta propunere. Cine este pentru, rog sa voteze. Rog sa fie anuntate rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.2 – 2.

Sectorul nr.1 – 0.

Sectorul nr.3 – 5, 6 voturi.

 

Domnul Marian Lupu:

6 voturi. Deci, 8 voturi “pro”.

Propunerea nu a fost acceptata de plenul Parlamentului.

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Aceeasi propunere am facut-o si eu in cadrul examinarii in prima lectura. De aceea, am iesit si am asteptat si imi pare rau ca domnul vicepresedinte al comisiei zice ca de unde sa luam bani. Sa se gindeasca Guvernul de unde sa ia bani. Parlamentul trebuie sa decida ce trebuie de facut, iar pentru aceasta avem Guvern ca sa se gindeasca si sa gaseasca bani, cum a gasit pentru avioane si alte chestiuni, sa gaseasca si pentru aceste lucruri.

Adica, noi trebuie sa decidem sa nu ne gindim de fiecare data ca Guvernul nu se gindeste la Parlament si nici la oameni.

 

Domnul Marian Lupu:

Alte propuneri? Nu sint.

Eu va multumesc, domnule Eremciuc.

Stimati colegi,

In aceste conditii, tinind cont de propunerile din raportul comisiei sesizate in fond, supun votului adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.2788. Cine este pentru, rog sa voteze. Rog sa fie anuntate rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 28.

Sectorul nr.2 – 33.

Sectorul nr.3 – 0.

 

Domnul Marian Lupu:

61 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.2788 este adoptat in lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.3655 pentru modificarea si completarea unor acte legislative. Lectura a doua.

Rog comisia.

 

Doamna Valentina Buliga:  

Mult stimate domnule Presedinte,

Stimati deputati,

In comisie a fost reexaminat proiectul de lege adoptat in prima lectura la
17 noiembrie, un proiect de lege care va reglementa asigurarea medicala a cetatenilor straini si apatrizilor cu domiciliu permanent in Republica Moldova si, totodata, pentru cetatenii straini pentru asigurarea medicala obligatorie pentru perioada de sedere temporara in Republica Moldova.

Comisiile parlamentare au examinat acest proiect de lege pentru prima lectura, amendamente dupa examinare in prima lectura nu au parvenit. De aceea, comisia propune sustinerea acestui proiect de lege pentru lectura a doua.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Propuneri aditionale? Nu sint.

Doamna Buliga,

Va multumesc.

Stimati colegi,

Supun votului adoptarea in lectura a doua, in conditiile evocate de comisia sesizata in fond, a proiectului de Lege nr.3655. Cine este pentru, rog sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 28.

Sectorul nr.2 – 33.

Sectorul nr.3 – 15.

 

Domnul Marian Lupu:

15. 76 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.3655 este adoptat in a doua lectura.

Proiectul de Lege nr.4229 pentru modificarea si completarea unor acte legislative.

Guvernul.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Stimate domnule Presedinte,

Doamnelor si domnilor deputati,

Proiectul de lege supus atentiei dumneavoastra a fost elaborat in urma analizei practicii respectarii normelor de tehnica legislativa si prevede, urmareste scopul inlaturarii unor lacune pe care le-am sesizat, in special se refera la excluderea unei practici de renumerotare a partilor componente ale actelor normative, fapt care creeaza dificultati in aplicarea in practica a legilor.

Consideram ca adoptarea acestui proiect va favoriza procesul de implementare a legislatiei.

Va multumim.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Stimati colegi,

Intrebari? Nu sint.

Va multumesc, domnule Esanu.

Rog comisia.

Domnul Vladimir Turcan:

Onorat Parlament,

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a examinat proiectul de Lege nr.4229 si constata ca scopul principal este modificarea unor acte legislative, cum sint Legea privind actele legislative si Legea privind actele normative ale Guvernului in scopul concretizarii procesului legislativ si concretizarii elementelor de structura ale actelor legislative si actelor normative care sint elaborate, deci, de catre Guvern.

Comisiile permanente ale Parlamentului, prin avizele prezentate, sustin acest proiect de lege. Totodata, Comisia pentru protectie sociala, sanatate si familie si Directia juridica a Aparatului au invocat unele propuneri si amendamente care urmeaza sa fie dezbatute in cadrul lecturii a doua.

Pornind de la cele raportate, comisia propune ca proiectul de Lege nr.4229 sa fie adoptat in prima lectura.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Stimati colegi,

Intrebari?

Microfonul nr.4.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Domnule Presedinte,

Nu stiu daca este intrebare, dar o precizare. Eu stiu ca la noi in comisie, cind s-a discutat, practic, toti membrii s-au expus impotriva, din toate fractiunile, fiindca apare intrebarea: care e motivul de introducere a acestor modificari? Noi o sa avem asa, doua feluri de modificare a legislatiei.

Poate deputatii nu inteleg despre ce este vorba aici. In cazul in care se modifica un proiect de lege, daca eu inteleg bine, se anuleaza articolul 4 sau alineatele (6), (10), (12) s.a.m.d. cind se modifica, dupa aceea in legea publicata se scapa numarul de articole. Si atunci noi putem sa avem situatii cind legea se publica, articolul 3, 4, 5, 6 este in vigoare, dupa aceea 7, 8, 9 nu exista numerotarea aceasta si dupa aceea urmeaza in continuare 10, 11. Care este logica introducerii acestor modificari?

Noi acum modificam legea cind, de exemplu, Codul electoral, noi operam frecvent modificari in acest cod, in aceasta lege si o data in 2, in 3 ani de zile noi publicam legea integral, de la primul articol pina la 120. In cazul intrarii in vigoare a acestei legi noi o sa avem scapari de articole si o sa avem doua feluri de legislatie. Lumea nu stiu daca o sa inteleaga si nu stiu daca e corect.

Care este necesitatea de a introduce aceste modificari? Poate ne mai gindim, poate se mai expun juristii asupra acestui proiect. Eu nu vad, sincer, nu vad nici o logica. Este o chestie tehnica, dar care o sa conduca la diferite incurcaturi, mie imi pare.

 

 

Domnul Vladimir Turcan:

Este clar. In primul rind, comisia dumneavoastra a dat avizul pozitiv. Acesta e un moment.

Al doilea moment. Ceea ce tine de juristi, taman ca juristii au parerea ca acest proiect de lege trebuie sa fie modificat pentru ca in viitor sa avem o regula in actele legislative, deoarece astazi noi putem sa ne intilnim si ne ciocnim uneori cu niste situatii cind alineatele sint enumerate cu litere din alfabet, subpuncte, cu cifre arabe sau latine s.a.m.d., nu este nici o regula uniforma astazi, deci, daca noi comparam diferite acte legislative.

Si pentru ca sa fie introdusa asa o regula generala pentru toate actele legislative pentru viitor, se propune aceasta modificare. Daca dumneavoastra aveti ceva la concret, poftim, sintem disponibili sa discutam pentru lectura a doua.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Eu vin intru sustinerea acestui proiect. Cred ca cumva nu s-a inteles corect. Pina acum era in felul urmator, daca alineatul (3), de exemplu, din articolul 4 se excludea si era mai departe alineatul (4), alineatul (4) devenea alineatul (3) si atunci nu se vedea nici o data ca a fost un alt alineat (3).

Sigur ca e foarte greu. Eu lucrez forte mult cu legile si trebuie sa le caut cum au fost in original, cum a fost anterior. Este o propunere binevenita si trebuie sustinuta.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule presedinte al comisiei,

Va multumesc.

Deci, propunerea comisiei a fost sa aprobam in prima lectura acest proiect de lege.

Stimati colegi,

Aceasta propunere o supun votului. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul nr.4229 este aprobat in prima lectura.

Proiectul de Hotarire nr.4676 a Parlamentului privind aprobarea devizului de cheltuieli al Parlamentului pentru anul 2007.

Prezinta Biroul permanent al Parlamentului.

Domnule Eremciuc,

Va rog.

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Permiteti-mi, din partea Biroului permanent al Parlamentului Republicii Moldova, sa dau citire raportului asupra proiectului de Hotarire a Parlamentului pentru adoptarea devizului de cheltuieli al Parlamentului pe anul 2007.

In conformitate cu prevederile Legii pentru adoptarea Regulamentului Parlamentului, Biroul permanent al Parlamentului prezinta spre aprobare devizul de cheltuieli pe 2007.

In Legea bugetului de stat pe anul 2007, nr.348 din 23 noiembrie 2006, bugetul Parlamentului este aprobat in suma de 62 de milioane 697,1 mii de lei, inclusiv Aparatul Parlamentului – 39 milioane 769,6 mii de lei. Directia pentru deservirea cladirilor – 9 milioane 392,1 mii de lei, Baza auto – 9 milioane 745,7 mii de lei. Investitii capitale in constructie – 3 milioane 7 mii lei, mijloace speciale – 782,7 mii de lei, folosite suplimentar pentru intretinerea Bazei auto si Directiei pentru deservirea cladirii Parlamentului.

Proiectul devizului a fost elaborat in conformitate cu normele stabilite de actele normative in vigoare, de asemenea s-a tinut cont de indicii de crestere a preturilor de consum la nivelul de 9 la suta in raport cu anul 2006, iar la gazele naturale si energia termica – de preturile in vigoare. Divizind cheltuielile bugetare pe principalele capitole, atestam urmatoarea situatie.

Ca urmare a implementarii Legii cu privire la sistemul de salarizare in sectorul bugetar, adoptate la sfirsitul anului 2005, suma destinata in 2007 pentru achitarea salariilor si contributiilor de asigurari sociale si medicale constituie 32 milioane 48,4 mii de lei, ceea ce alcatuieste 51,8 la suta din alocatiile bugetare.

In baza estimarii cheltuielilor necesare pentru procurarea gazelor naturale la preturile curente, a energiei electrice, achitarea serviciilor comunale si serviciilor de telecomunicatii in conditiile cresterii costurilor acestea a fost alocata suma de 8 milioane 144,8 mii de lei, ceea ce constituie 13,2 la suta din alocatiile bugetare. In scopul asigurarii activitatii corpului de deputati si a functionarilor Aparatului Parlamentului au fost alocate pentru procurarea rechizitelor de birou, consumabilelor, pieselor de schimb pentru computere, copiatoare si imprimante si alte mijloace financiare in suma de 3 milioane 7 mii; 3,7 mii, constituind 4,9 la suta din alocatiile bugetare.

Cu destinatia intretinerea Parcului de automobile ale Aparatului Parlamentului si procurarea combustibilului pentru mijloacele de transport au fost alocate 4 milioane 195 mii de lei, constituind 7,8 la suta din alocatiile bugetare. Pentru activitati parlamentare interne si externe, in special in contextul sporirii relatiilor de colaborare si atragere, preluare a experientei statelor europene in procesul armonizarii legislatiei nationale cu cea europeana au fost alocate mijloace financiare in suma de 4 milioane 653,5 mii de lei, constituind 7,5 la suta din alocatiile bugetare. Inclusiv la acest compartiment se atribuie si suma de 180 mii de lei alocate pentru cheltuielile legate de activitatile fractiunilor parlamentare.

Pentru procurarea, reparatia si deservirea tehnica a utilajului amplasat in edificiile Parlamentului au fost alocate mijloace financiare in suma de 4 milioane 998,7 mii de lei, constituind 8 la suta din alocatiile bugetare. Pentru investitii si reparatii capitale au fost alocate 4 milioane 867 mii de lei, constituind 7,9 din alocatiile bugetare.

In acest context, Biroul permanent solicita plenului Parlamentului aprobarea prezentului proiect de Hotarire a Parlamentului.

 

Domnul  Marian Lupu:

Multumesc.

Stimati colegi,

Intrebari?

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc.

Stiu asa din anul trecut ca sint niste bugete ale fractiunilor. Vreau sa stiu, unde este locul deputatilor neafiliati, daca pentru anul trecut fractiunea PPCD a utilizat banii calculati si pentru acei deputati, trei deputati care nu au mai fost in fractiune sau anul acesta? Mai bine zis, doi dintre ei, care au parasit fractiunea. Fractiunile au din Aparatul Parlamentului si referenti, si consultanti. Noi, deputatii afiliati, practic, nu avem nimic. Cum, unde ne gasim noi locul in acest buget?

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,

Eu am sa raspund la aceasta intrebare, fiindca domnul Eremciuc a facut prezentarea in numele Biroului. Deputatii neafiliati nu isi gasesc locul in aceste fonduri destinate fractiunilor parlamentare. Aceste fonduri conform Hotaririi din 2005 a Biroului permanent nu sint destinate pentru salarizari. Ele sint destinate pentru cheltuieli de protocol, pentru activitati interne, activitati externe. Deci, deputatii neafiliati nu se regasesc pe aceste fonduri.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Imi pare bine sa aud din gura Presedintelui Parlamentului asa ceva, atunci cind Constitutia spune ca Parlamentul este alcatuit din 101 deputati. Si daca se da la fractiuni, inseamna ca ce? Salarizam partidele si nu deputatii care sa isi faca...

 

Domnul  Marian Lupu:

Doamna Cusnir,

Eu repet inca o data, acesti bani nu pot fi utilizati pentru salarizari.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Dar eu nu cer salarizare.

 

Domnul  Marian Lupu:

Dumneavoastra ati spus “salarizari de deputati”. Deci, sint activitati protocolare.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Imi cer scuze, daca am zis “salarizare”. Am zis buget.

Domnul  Marian Lupu:

Ati spus “salarizare”.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Buget repartizat. Stiu pentru ce trebuie folosit. Si exact ca sa imi exercit si eu functia de deputat.

 

Domnul  Marian Lupu:

Pentru aceasta primiti salariu si diurna.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Nu, am nevoie si eu de consultant, de alte lucruri.

Multumesc de raspuns foarte clar.

 

Domnul  Marian Lupu:

Cu placere.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Si mai am o intrebare. De un timp eu personal nu primesc “Monitorul Oficial”, cum il primeam inainte. Am incercat sa aflu. Nu am fost informata in nici un fel si nici colegii mei nu au fost informati despre acest lucru de ce nu il mai primim. Mi s-a spus ca este pe site, fara sa fie spusa adresa. Dar eu lucrez foarte mult seara acasa, am nevoie de acest “Monitor Oficial”. Cred ca nu saraceste Parlamentul ca sa continue sa-mi dea acest “Monitor Oficial”, asa cum vine el.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimata colega,

Noi am vorbit si anterior, din momentul in care tot corpul, intreg corpul de deputati este asigurat cu computere, urmeaza sa rationalizam, inclusiv structura de cheltuieli, pe care motiv exista un numar suficient. Daca doriti, mergeti la biblioteca si il luati, va rog, si pentru acasa, lucrati si acasa. Veniti si il aduceti inapoi. Sau va folositi de versiunea electronica a acestui “Monitor Oficial”. Dar nu este nici o logica ca Parlamentul sa procure 101 de reviste “Monitorul Oficial”.

Nu exista, simplu. Exista alte modalitati pentru a  folosi rational acel buget care este, de fapt, inca un buget auster pentru Parlament. Noi nu acoperim nici pe departe necesitatile noastre. Si eu cred ca este cazul sa acceptam aceste propuneri de rationalizare a cheltuielilor bugetare.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Am inteles ca fractiunile primesc in continuare acest “Monitor Oficial”. Ar fi logic ca deputatii neafiliati sa aiba o incapere si un referent respectiv.

 

Domnul  Marian Lupu:

Doamna,

Noi nu discutam Regulamentul Parlamentului. Noi discutam bugetul, intelegeti?

Doamna Valentina Cusnir:

Domnule Presedinte,

Nu. Este legat de buget.

 

Domnul  Marian Lupu:

Nu, stati putin.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Sa primim si noi ziare, sa nu merg eu in fiecare zi sa imi cumpar ziare de la chiosc, iar cineva …

 

Domnul  Marian Lupu:

Doamna,

Stimata colega,

Toate normele care vizeaza fractiunile, parlamentarii neafiliati sint concentrate in Regulamentul Parlamentului. Or, tot ce avem ca buget este o derivata. Deci, nu putem solicita in devizul de cheltuieli al Parlamentului ceva ce nu deriva din Regulamentul acestuia.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Exista o lege care a modificat Constitutia si spune ca deputatii neafiliati trebuie pedepsiti in orice fel ca sa nu isi poata indeplini? Adica unii sint privilegiati si altii?

 

Domnul  Marian Lupu:

Doamna,

In Regulament este scris ca organele de lucru ale Parlamentului sint fractiunile. Deputatii au salarii si diurne. Tema este inchisa.

Va multumesc.

Microfonul nr.5.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Apoi, dati-i afara, ca asa ….

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu nu sint avocatul doamnei Cusnir, dar eu cred ca noi cind discutam bugetul aceasta este o opinie. Trebuie sa fim mai loiali si sa il discutam, fiindca acesti bani, de fapt, nu sint ai nostri. Si noi aici, in Parlament, nu facem bani, dar banii sint ai poporului. Asa ca noi trebuie sa vedem, cu lupa sa ne uitam cam aici. Si prima intrebare la tema aceasta. Iata aici, in tablita nr.4 “mijloace extrabugetare” eu vad apropo. Si din 782 de mii. Ce, Parlamentul se ocupa cu activitati financiare, de care? De unde avem noi bani extrabugetari?

 

 

Domnul  Marian Lupu:

Eu pentru detalii o sa pot sa ii ofer cuvintul  sefului Directiei administrative. Dar pot sa va spun si eu care este raspunsul. Noi avem Baza auto care e cu statut de intreprindere de stat, deci este persoana juridica. Are dreptul la activitati in afara celor pur de deservire cu mijloace de transport al parlamentarilor. Reparatii, alt gen de activitati care le permite sa incaseze ca intreprindere de stat mijloace financiare extrabugetare.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Si daca tot sa nu ne indepartam de Baza auto, eu as ruga daca... care este salariul mediu. Apropo, mie mi s-au adresat persoane concrete. Care este salariul mediu al unui sofer din Garajul Parlamentului, care ii cara, cunoastem noi,  pe comunisti in exclusivitate prin toate colturile marii noastre Patrii. Si care este salariul mediu al unui sofer de la Guvern?

 

Domnul  Marian Lupu:

Eu am sa rog cu aceste date... Cine a raspuns?

La microfonul nr.1, contabilitatea. Salariul mediu al unui sofer de la Baza auto?

 

Doamna Angela Crasovschi – contabil-sef al Aparatului Parlamentului:

Salariul mediu, pe nou, al unui sofer va fi de 2100 lei.

 

Domnul  Marian Lupu:

La Baza auto a Parlamentului? 2800.

 

Doamna Angela Crasovschi:

2100.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

1100.

 

Doamna Angela Crasovschi:

2100.

 

Domnul  Marian Lupu:

2100. Si la Guvern, aveti cumva date? Tot asa, deci, ni se spune ca nivelul plus, minus, echivalent.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Multumesc.

Si la noi Aparatul Parlamentului inghite o parte considerabila, daca nu majoritatea banilor prevazuti pentru activitate buna a Parlamentului. Si eu sint, totusi, de acord ca banii acestia, de fapt, eu nu ma refer la Aparatul Parlamentului, fiindca in majoritate sint specialisti bine pregatiti. Dar cind se va proceda, totusi, la o reforma a Aparatului Parlamentului asa cum ne recomanda, de fapt, diferiti experti si de la Consiliul Europei, de la Uniunea Europeana, pardon. Si chiar am avut, am inteles, niste experti din Lituania in vara, care ne spuneau ca noi trebuie, totusi, sa reformam pe alte criterii, ca deputatii sa aiba posibilitati mai mari, mai largi, sa se lumineze in aceasta avalansa de hirtii, de documente pe care o avem.

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Da, munca continua. Proiectul este undeva la ecuator. Se munceste asupra fiselor de post, se munceste asupra proiectelor de regulamente al subdiviziunilor. Deci, mai e o continuitate a acestui proiect, cred ca dureaza pe  parcursul anului 2007, anul acesta si anul viitor initiem inca doua proiecte in sustinerea acestor miscari de rationalizare a structurii de majorare a eficientei activitatii Aparatului. Este o munca complexa. Respectiv, cind vom fi la finele acestei colaborari cu expertii din extern, evident, vom purcede la modificarea hotaririi Parlamentului, care vizeaza structura actuala a Aparatului.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Igor Klipii:

Domnule raportor,

Toti deputatii in Parlamentul Republicii Moldova sint asigurati cu apartamente de serviciu sau primesc indemnizatii pentru inchirierea lor in Chisinau. In ciuda acestui fapt, incepind de vineri si luni, uneori de vineri pina luni Garajul Parlamentului este implicat in excursii in toata Republica Moldova, in special pentru fractiunea majoritara sau cu exclusivitate. As vrea sa va intreb, la ce rubrica sint aceste cheltuieli, care este suma si in ce baza legala se face acest lucru?

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.1, va rog.

Care sint cheltuielile, fiindca noi avem  acest mecanism, sistem de deplasare in fiecare vineri cu mijloacele de transport ale Bazei auto in teritoriu. Si acest lucru se refera nici pe departe doar la fractiunea majoritara. Este un serviciu pus la dispozitia tuturor deputatilor. Sint rute, orele indicate, locul indicat de unde pleaca transportul si la ce ora se intoarce cu ruta respectiva in directiile nord, sud, est, vest.

 

Domnul Igor Klipii:

Nu este adevarat. Nu este adevarat din cauza ca sint o serie de deputati din fractiunea majoritara care, statutar, nu au dreptul la transport personal. De exemplu, domnul Jdanov profita personal cind vrea, cit vrea, unde vrea de transport.

 

 

Domnul  Marian Lupu:

Stati putin.

Domnule Klipii,

Daca..

.

Domnul Igor Klipii:

Domnul Gutu la fel poate pleca in teritoriu. Luni dumnealui are ore de audienta in Rascani, in Glodeni.

 

Domnul  Marian Lupu:

Domnule Klipii,

Ascultati-ma putin. Mijloacele de transport, pacat, ca nu cititi cu multa atentie toate documentele oficiale ale Parlamentului si nu va interesati de cele ale Biroului. Initial, in luna martie–aprilie 2005 au fost repartizate mijloacele de transport pe fractiuni in functie de proportionalitatea acestora. Fractiunea majoritara dispune de mai multe mijloace de transport si le pune la dispozitia tuturor membrilor fractiunii in modul in care considera acest lucru necesar. Asa?

 

Domnul Igor Klipii:

Eu pot vorbi?

 

Domnul  Marian Lupu:

Evident, da, continuati.

 

Domnul Igor Klipii:

Multumesc.

Domnule Presedinte,

In realitate, Garajul Parlamentului este in exclusivitate la dispozitia fractiunii majoritare. Daca vineri incercam sa solicitam cele 5 ore lunare rezervate tuturor deputatilor, noua ni se spune ca pina luni trebuie sa asteptam, sa vedem, fiindca tot transportul este plecat in teritoriu. Vreau sa stiu, care sint sumele pe care le plateste Parlamentul pentru aceste deplasari de vineri pina luni, inclusiv luni sau inclusiv luni toata ziua pentru aceste cheltuieli? Care sint sumele?

 

Domnul  Marian Lupu:

Ce inseamna, ce plateste Parlamentul? 

 

Domnul Igor Klipii:

Fiindca tine de bugetul Parlamentului.

 

Domnul  Marian Lupu:

Baza auto isi are bugetul ei separat.

 

Domnul Igor Klipii:

Inteleg.

Domnul  Marian Lupu:

Pentru ce vi s-a dat acest tabel cu repartizarea si domnul a mentionat: atit revine Aparatului propriu-zis al Parlamentului, atit Serviciului de deservire a cladirilor, care este autonom si isi are bugetul sau, atit revine Bazei auto. Fiecare sta cu bugetul sau.

 

Domnul Igor Klipii:

Bine. Dar care este bugetul?

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Eu va rog. Continuati.

 

Domnul Igor Klipii:

Care este bugetul fractiunii majoritare din bugetul Garajului Parlamentului?

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

Nu are.

 

Domnul  Marian Lupu:

Asemenea cifra nu exista.

 

Domnul Igor Klipii:

Nu exista.

 

Domnul  Marian Lupu:

Alte intrebari?

Microfonul nr.5, va rog.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Multumesc.

Domnule vicepresedinte,

As vrea sa descifrati: investitii capitale in constructii – 3 milioane. Ce ar insemna aceasta, pentru ce?

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.1.

Domnule Stratan,

Va rog.

 

Domnul Constantin Stratan – director general adjunct al Aparatului
                                                               Parlamentului:

3 milioane 7 mii se descifreaza in felul urmator. Adica, sint niste alocatii  in care intra costul proiectarii salii de sedinta, cota-parte la constructie. Si tot aici, adica o sa intre acele cheltuieli care o sa fie necesare pentru schimbarea comunicatiilor ingineresti existente, in cazul in care incepe reconstructia salii –
3 milioane 7 mii.

 

Domnul  Marian Lupu:

Alte intrebari?

Domnule Eremciuc,

Va multumesc.

Stimati colegi,

In aceste conditii, supun votului aprobarea Hotaririi Parlamentului nr. 4676. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Hotarire nr.4676 este aprobat.

Sintem la ora 11.00. Ca nu se mai vad aceste ceasuri... 11.46. Ora intrebarilor si interpelarilor. Doream sa va intreb, aveti nevoie de o pauza de un sfert de ora sau continuam? Da sau nu? Da.

Stimati colegi,

Eu aud diferite raspunsuri din sala, pe care motiv va intreb sa inteleg eu mai bine. Da sau nu? Aveti nevoie sau nu aveti nevoie? Nu. Supun votului. Cine este pentru a lua o pauza de un sfert de ora, rog sa voteze. Sa vad eu mai bine reactia in sala. Anunt o pauza de 15 minute. Reluam sedinta la ora 12.00.

P   A   U   Z   A

*

*        *

D  U  P  A     P  A  U  Z  A

Domnul  Marian Lupu:

Pentru a prezenta raspuns la intrebarea adresata de domnul deputat Vasile Pintea, a fost invitat domnul Viorel Melnic. 

 

Domnul  Viorel Melnic – viceministru al economiei si comertului:

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Stimati deputati,

La interpelarea deputatului in Parlament Vasile Pintea va aduc la cunostinta ca, deci, despre situatia cu patentele, situatie creata in urma elaborarii si aprobarii Legii nr.93, modificarii Legii nr.93 din 1998 prin Legea nr.2208 din 11 august 2006. Deci, va aduc la cunostinta ca, conform cifrelor, actualmente sint in jur de 40 de mii de patente, dintre care 60%  revin diferitelor forme de comert.

Problema de baza consta in faptul ca proprietarii reali isi transmit marfurile detinatorilor de patenta in scopul comercializarii acestora, cu evitarea impunerii fiscale. Cercetarile infaptuite in acest domeniu ne demonstreaza ca volumul marfurilor comercializate de catre unii detinatori de patenta variaza de la citeva sute de mii de lei pina la 1,5 – 2 milioane de lei pe luna de activitate. Drept rezultat al concurentei neloiale in limitele prevederilor legale in vigoare din volumul total al vinzarilor  pe tara, ceea ce insumeaza in jurul a 20 miliarde de lei, 8,4 miliarde de lei sau circa 43% revine comertului neorganizat si nu este supus impunerii fiscale.

De fapt, activitatea de baza de patenta de intreprinzator in domeniul comertului  a devenit o gaura neagra care este... in care dispar sursele financiare ale statului. Si stiut este lucrul ca  in 1998, cind a aparut ideea patentei de intreprinzator, aceasta idee a fost generata, de fapt, de necesitatile societatii vulnerabile. Si, cu parere de rau, aceasta situatie s-a transformat intr-o schema bine organizata. Este de mentionat ca Legea nr.208 care a intrat in vigoare in 11 august 2006, conform acestei legi, titularii patentelor eliberate pina la 11 august 2006 pentru genurile de activitate care vor fi reduse, patentele respective se vor prelungi pe o perioada ce nu va depasi data excluderii acestor genuri din anexa la lege.

Spre exemplu, genurile de activitate: comertul cu amanuntul la tarabe, tejghele si din autovehicule pe pietele autorizate, in domeniul carora sint incadrati cea mai mare parte a titularilor de patenta, va fi redusa in ultima etapa, incepind cu 1 ianuarie 2009. Aceasta inseamna ca, prin lege, este stabilit ca pentru aceste genuri de activitate, incepind cu 11 august nu se mai elibereaza patente de intreprinzator, dar patentele eliberate pina la perioada de 11 august vor fi prelungite pina la limita de 11 august 2006.

Prin modificarile recent operate, intreprinderea, inregistrarea de stat in calitate de intreprinzator individual a fost facilitata pentru detinatorii de patente prin modificarile intervenite in lege. Astfel, se creeaza  niste conditii preferentiale pentru activitatea legala a detinatorilor de patente, adica in limita inregistrarii unei intreprinderi sau intreprinderii individuale sau alta forma  organizatorica.

Concomitent, va informam ca, in scopul aducerii la cunostinta a titularilor de patente, Ministerul Economiei si Comertului, in comun cu Inspectoratul Fiscal, a organizat o serie de sedinte, inclusiv in municipiul Balti, unde a fost organizata intilnirea cu detinatorii de patente si la aceste intilniri a fost explicate mass-mediei toate consecintele care pot aparea, inclusiv privilegiile si facilitatile pe care le au detinatorii de patente in cazul in care se inregistreaza intr-o firma organizatorico-juridica. De altfel, si in Chisinau a fost organizata o intilnire cu directorii de piete comerciale din Chisinau, la care, de fapt, au fost examinate aceleasi probleme si au fost elucidate prioritatile detinatorilor de patente, in cazul in care se vor inregistra in calitate de intreprindere indivi-duala sau SRL, sau alta forma juridica.

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Domnule Pintea,

Aveti dreptul la trei minute reactie.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vasile Pintea:

Multumesc pentru informatie.

Dumneavoastra daca ati luat atent cunostinta de interpelare, eu m-am adresat ca dumneavoastra sa imi raspundeti in baza caror reglementari dumneavoastra, adica nu dumneavoastra, dar structurile din teritoriu, nu prelungesc autorizatiile? Autorizatiile care sint, autorizatiile celor care activeaza in baza de patenta. Eu am in vedere ca acei care au termenul valabil pina in 2007 in momentul de fata nu li se permite activitatea.

 

Domnul  Viorel Melnic:

Multumesc frumos.

As vrea sa relatez ca, conform Legii nr.208 din 7 iulie 2006, care a intrat in vigoare la 11august, deci articolul 4 din aceasta lege explica foarte clar ca detinatorii de patente, care activau pina la 11 august 2006 si a caror patenta era in vigoare,  aceasta patenta poate fi prelungita. Si poate fi prelungita pina la termenul in care fiecare agent de activitate va fi exclus.

Si, conform afirmatiilor Ministerului, Inspectoratului Fiscal, termenul de valabilitate a patentei va fi prelungita doar in cazul in care taxa pentru luna urmatoare sau la dorinta titularului patentei pentru o perioada mai mare se achita inainte de expirarea termenului de valabilitate a patentei, fiindca chiar si in sedinta de la Balti, cind a avut loc, deci, au fost adresari de ce nu se prelungeste patenta? Dar cauza era ca adresarea pentru prelungire a fost mult depasita decit durata de valabilitate a patentei.

 

Domnul Vasile Pintea:

Multumesc.

Eu as dori ca toate structurile din teritoriu sa indeplineasca intocmai legea, asa cum a fost numita si sa nu faca abateri de la legea in vigoare.

 

Domnul  Viorel Melnic:

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Da, de acord.

Va multumesc, domnule ministru.

Poftim, o sa puteti adresa intrebari dumnealui. Daca aveti nevoie de el, el este la microfonul nr.1. 

Va multumesc, domnule viceministru.

Rog sa luati loc.

Stimati colegi,

Acum va rog intrebarile si interpelarile. De fapt, intrebarile dumneavoastra. Eu va rog foarte mult, pentru viitor sa tinem cont de prevederile Regulamentului si cind suna si de la microfon, va retin atentia ca deputatii acorda intrebari verbal, iar interpelarile se fac in scris.

Deci, nu se sonorizeaza de la microfon. Interpelarile sint acele documente cu intrebari pe care le transmiteti dumneavoastra in scris autoritatilor indicate. Deci, respectiv sint intrebarile pe care va rog sa le adresati.

Microfonul nr.4.     

Doamna Valentina Buliga:

Intrebarea mea este adresata Guvernului Republicii Moldova, inclusiv celor trei ministere, de la care as dori sa am un raspuns: Ministerului Sanatatii si Protectiei Sociale, Ministerului Familiei si Copilului nou-creat si Ministerului Educatiei si Tineretului. Cunoastem cu totii ca aproape un an Parlamentul a adoptat o conceptie de colaborare cu societatea civila si pe parcursul acestui an am inteles ca o veriga foarte importanta sint ministerele respective. De aceea si as dori sa fiu informata in scris, care au fost realizarile de colaborare cu societatea civila, inclusiv cu organizatiile neguvernamentale ce presteaza serviciul in domeniul social si educational.

Care este aportul acestor organizatii neguvernamentale si daca, pina in prezent, ministerele respective au semnat un acord de colaborare cu reteaua de organizatii neguvernamentale. Solicit  acest raspuns in scris.

Si a doua interpelare este adresata, la fel ministerelor cointeresate. Intrebare ministerelor cointeresate referitor la situatia in asa-numitele cabinete medicale in institutiile de invatamint, inclusiv gimnazii si licee.

Cunoastem cu totii ca este foarte  important ca asistenta medicala sa fie  acordata la timp si un rol important il au anume aceste cadre medicale care sint angajate pentru a presta asemenea servicii. Si, de aceea, solicit de la Guvern ca sa fie evaluata situatia in acest domeniu in termen de o luna si sa fiu informata, la fel in scris, care este situatia, dotarea cu cadre, dotarea cu aparate si medicamente, instrumentar medical pentru acordarea acestui serviciu. Care este salarizarea acestor angajati si care este statutul lor? Si la fel raspuns la aceasta intrebare as solicita in scris.

Va multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Da, microfonul nr.5.                

 

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

Si eu am chiar o intrebare, asa cum ati spus, si o rugaminte. De fapt, catre Consiliul Superior al Magistraturii din Republica Moldova si catre Procurorul General Valeriu Balaban. Deci, in anul 2003 cazul zgomotos, dezbatut si in Parlament, in care a fost atrasa Eugenia Duca, s-a incheiat definitiv atit pe cauza civila, cit si pe cauza penala. Iata, ca printr-o decizie, calificata drept fara precedent in practica nationala si mai ales internationala, problema revine in actualitate.

La data de 27 noiembrie 2006, acelasi plen al Curtii Supreme de Justitie, care i-a dat de trei ori cistig de cauza Eugeniei Duca, respingind, totodata, repetat orice tentativa de revizuire, pronunta o hotarire de neinteles pentru multi judecatori si juristi. Plenul anuleaza propriile hotariri irevocabile si definitive in stat, incalcind grav un principiu imuabil al CEDO cu privire la caracterul constant si stabil al hotaririlor definitive.

Adresez o intrebare si o rugaminte Consiliului Superior al Magistraturii in baza caror legi ale Republicii Moldova plenul Curtii Supreme de Justitie a pronuntat o asemenea hotarire? Daca in acest caz a fost respectat principiul stabilitatii raporturilor juridice, care stabileste ca o solutie definitiva a oricarui litigiu nu trebuie rediscutata. Si a treia intrebare este, daca plenul Curtii Supreme de Justitie a respectat in acest caz cerintele articolului 447 din Codul de procedura civila, ce prevede, ca doar Procurorul General poate inainta o cerere  de revizuire?

Il intreb pe domnul Procuror, daca a existat o astfel de cerere la Procuratura Generala. As dori sa se vada, de asemenea, daca s-a respectat articolul 449 litera g), adica daca agentul guvernamental al Republicii Moldova sau CEDO au initiat vreo procedura amiabila in acest caz. Exista o asemenea cerere de la CEDO catre Guvernul Republicii Moldova? Astept raspunsurile la aceste intrebari in scris. 

A doua intrebare este adresata Guvernului, mai exact vicepremierului Vrabie. Filiala Partidului Comunistilor din municipiul Balti arendeaza o incapere cu o suprafata de 400 m², fapt verificat, in edificiul de pe strada Vasile Alecsandri nr.8 orasul Balti, aflat la balanta Ministerului Dezvoltarii Informationale a Republicii Moldova. Celelalte formatiuni politice nu au sediu in orasul Balti. Dar cind se adreseaza la primarie cu cerere de acest gen, de obicei sint sfatuite sa isi procure incaperi la licitatie. Situatia genereaza mai multe intrebari,  la care solicit raspuns in scris, printre care:

1. Care este motivatia legala pentru aflarea filialei Partidului Comunistilor in incaperea mentionata?

2. Care sint conditiile de arenda a incaperii respective arendate de catre Partidul Comunistilor.

3. Ministerul Dezvoltarii Informationale, daca este dispus, ma intereseaza, sa ofere si altor formatiuni asemenea incaperi?

Asa cum am spus, astept raspuns in scris.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.4.  

 

Doamna Valentina Cusnir:

Va multumesc.

Mai intii as vrea sa intreb, de ce nu s-a venit sa mi se raspunda la interpelarea din joia trecuta. Nici nu am fost informata de ce nu a venit nimeni privitor la situatia din Gimnaziul din satul Ciutesti, Nisporeni.

Si acum adresez alte doua interpelari, intrebari.

Prima, solicit o informatie Guvernului Republicii Moldova joia viitoare de la tribuna Parlamentului, cit si un raspuns in scris privind efectul utilizarii subventiilor de la bugetul de stat pentru crearea statiilor de masini si tractoare, incepind cu perioada crearii primei statii si pina la ziua de astazi, care au fost costurile, suma subventiilor, cum merg achitarile pe fiecare in parte?

In special, solicit o explicatie ampla privitor la deschiderea primei statii de acest fel in orasul Calarasi, SRL “Fertilitate Grup”, una dintre primele in tara, a carei deschidere cu taierea panglicii a participat stimata mea colega Eugenia Ostapciuc, pe atunci presedinte al Parlamentului Republicii Moldova. Este crestineste, daca ai botezat un nou-nascut, sa ai grija de el atit cit traiesti, mai ales cind esti la guvernare. Si pentru ca nu a facut acest lucru, statia a murit inainte de a se naste, raminind in burta infectata  a SA “Fertilitate Grup” Calarasi cu chimicale in cantitate de 104 tone, puse doar pe jumatate in saci de catre militari in incaperi cu acoperisurile darimate, spalate de apele de ploaie si duse pe apa Bicului pina in Marea Neagra.

Tractoarele au fost sechestrate de catre Inspectoratul Fiscal din cauza datoriilor mamei SA “Fertilitate” Calarasi. In afara de aceasta, au fost aduse si piese de schimb care, ulterior, au fost reintoarse, pentru ca nu au fost utilizate, cu pierderea a 5% din suma costurilor lor. Angajatii disponibilizati nu au putut primi ajutorul de somaj, dar cei ramasi demult nu isi pot ridica salariile, cit si a obtine un certificat pentru pensionare, deoarece s-au schimbat mai multi administratori, au luat documente fiecare, mai pierzind o parte din ele. Intre timp a fost si un incendiu in arhiva, dar stampila este la administratorul care locuieste la Chisinau si nu are nici o zi de audienta la AS “Fertilitate” Calarasi. Care sint cauzele acestei situatii si ce masuri intreprinde Guvernul?                                      

A doua interpelare o adresez, de asemenea, Guvernului, intrebarea o adresez, de asemenea Guvernului si ii solicit, de asemenea, un raspuns pentru joia viitoare de la tribuna Parlamentului: cind se va indeplini hotarirea judecatoriei Taraclia, care il obliga pe Simion Cuzmici Grosu, fost prim secretar al Comitetului Central al Partidului Comunistilor, sa achite costul strugurilor colectati de la persoanele fizice inca in anul 2004, in special doamnei Tulbu din orasul Nisporeni, invalid de gradul II din cauza vederii – 5 mii de lei si inca altor persoane in suma de peste 200 mii de lei.

Multumesc si astept raspunsul,  nu ca astazi.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Anatolie Onceanu:

Deci, eu adresez o intrebare Consiliului Coordonator al Audiovizualului  si Presedintelui Companiei “Teleradio-Moldova”. Se stie ca “Teleradio- Moldova” este o companie publica numai pe hirtie. Si la momentul actual serveste ca un instrument de dezinformare, manipulare a opiniei publice si de promovare a imaginii partidului de guvernamint si a coalitiei parlamentare. De aceea, nu este de mirare modul in care aceasta institutie a reflectat actiunea de protest a “Aliantei «Moldova Noastra»” din duminica  trecuta.

La 10 decembrie, de Ziua internationala a drepturilor omului, “Alianta «Moldova Noastra»” a desfasurat, in scuarul Operei Nationale, o actiune simbolica de protest. In cadrul ei, participantii si-au exprimat dezacordul cu incalcarea dreptului omului intr-o maniera mai putin obisnuita: cu microfoane butaforice, cu gurile legate, cu dangate de clopot pe fundal. Timp de 10 minute sute de manifestanti au format un lant al tacerii. Actiunea a fost reflectata obiectiv si echilibrat la majoritatea posturilor de radio si televiziune. Si numai “Moldova-1” in programele de stiri “Mesager” in limbile romana si rusa, au denaturat completamente esenta evenimentului prin modul de a-l prezenta. Au luat niste imagini in care citiva oameni discuta in cerc, comentind scurt si incorect ca “Alianta «Moldova Noastra»” a organizat un miting.

Citiva cetateni din teritorii, care au vazut reportajele pe mai  multe canale, ne-au sunat nedumeriti in legatura cu aceasta tratare la asa-numita companie publica. Pornind de la cele expuse mai sus, solicit raspuns la urmatoarele intrebari:

1. In ce masura reflectarea evenimentului din scuarul Operei Nationale, desfasurat pe 10 decembrie, corespunde prevederilor Codului Audiovizualului privind echidistanta, corectitudinea si informarea obiectiva a publicului?

2. Care este mecanismul concret tehnologic, editorial si administrativ aplicat in cadrul Companiei “Teleradio-Moldova” de pregatire si avizare a stirilor pentru emisie si cum asigura el acest mecanism, obiectivitatea?

Stim ca reporterii si cameromanii de la “Moldova – 1” fixeaza si filmeaza pe larg evenimentele. Cine este personal responsabil de selectarea si prezentarea materialelor pentru emisie, adica responsabil de obiectivitate? Raspunsul il astept in scris.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vasile Balan:  

Intrebarea mea o adresez Curtii Supreme de Justitie. In perioada anului 2003 o grupa de criminali au savirsit un sir de furturi de la persoanele Trifan, Maistru, un sir intreg de persoane si din 2003 pina acum au avut loc 12 sedinte al judecatii de la Calarasi. Adresari  nenumarate a acestor cetateni in diferite  instante, dar, cu parere de rau, carul este si acum pe loc, pe locul care a fost. Cind si cum ar putea fi solutionata aceasta intrebare?

A doua interpelare o adresez Guvernului Republicii Moldova. Potrivit domnului Mironescu, vinificarea Moldovei sta in fata unei noi epoci a calitatii, o data cu inceperea noului an 2007. De la 1 ianuarie, companiile de vinificare vor fi obligate sa majoreze cu 30% pretul la vinurile exportate. Intrebarea mea este: ce cistig vor avea de la aceasta majorare detinatorii de vita de vie, care au pina la un hectar de vie si care in anul acesta au fost siliti sa realizeze strugurii pe un pret asa simbolic?

Si a doua intrebare. Daca Guvernul Republicii Moldova va sustine viticultorii care detin pina la un hectar de vita vie? Am in vedere sute de viticultori atit de la Orhei, Telenesti, Tintareni s.a.m.d., deoarece mie imi pare ca, in urma acestui proiect, care va produce o epoca noua in vinificare mii de detinatori de vita de vie, care au pina la un hectar, vor ramine fara sursa de existenta.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Multumesc, domnule Presedinte.

Conform datelor ultimului recensamint efectuat in Republica Moldova in orasul Ungheni, in prezent ar fi trait 1310 de copii cu virsta intre 3 si 6 ani. Aceasta cifra este luata in calcul de catre Ministerul Finantelor, care, conform propriei metodologii, stabileste pentru autoritatile publice locale norme de formare a bugetelor respective, inclusiv la capitolul intretinerii institutiilor de invatamint prescolar.

Doresc sa subliniez ca, in realitate, astazi, institutiile respective din orasul Ungheni sint frecventate de peste 1500 de copii de virsta amintita mai sus, ca sa nu vorbesc de alte sute de copii care sint in afara gradinitelor, deoarece, din anumite motive, nu pot sa le frecventeze.

Pe de alta parte, datele recensamintului sint folosite de catre Ministerul Finantelor pentru a diminua numarul de unitati incluse in statele de personal ale unitatilor administrativ-teritoriale de nivelul I, astfel incit mai multe persoane angajate de catre acestea sint avertizate ca vor fi disponibilizate de la Anul Nou sau li se propune sa munceasca in continuare pe 0,5 din salariul de functie, ceea ce implicit aduce prejudicii serioase autoritatilor respective in exercitarea de catre acestea a atributiilor ce ii revin prin lege.

Avind in vedere cele expuse mai sus, solicit Guvernului Republicii Moldova raspuns la urmatoarea intrebare. De ce Ministerul Finantelor procedeaza la asemenea actiuni de intimidare a autoritatilor publice locale de nivelul I, luind drept temei datele unui recensamint efectuat in conditiile cind peste hotarele statului muncesc in jur de 1 milion de cetateni ai acestui stat, iar banii transferati tocmai de ei in tara contribuie direct la completarea bugetului acestui stat.

Raspunsul il solicit in scris.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.2.

 

Domnul Veaceslav Untila:

Am o intrebare catre Guvernul Republicii Moldova. In timpul de fata toti agentii economici sint obligati sa supuna sigilarii toate aparatele de casa cu memorie fiscala. Motivul invocat este ca o parte din agentii economici au intrat in posesia codurilor din memoria fiscala a aparatelor.

Codurile sau modalitatea de spargere a memoriei fiscale a aparatelor de ordin au fost transmise agentilor economici contra plata de firmele care au pus pe piata aceste aparate. Numai firma “Tina” a vindut in jur de 30 de mii de aparate de casa. Dreptul de a aplica sigiliul asupra aparatelor de casa, alaturi de organele fiscale, o are firma “Silim” care, in termen de doua–trei luni va incasa 6 milioane de lei fara mari eforturi. Se vorbeste ca acei care au vindut aparatele si acei care aplica aceste sigilii sint unele si aceleasi persoane.

In legatura cu cele expuse, rog sa imi raspundeti la urmatoarele intrebari:

1. De ce aplicarea sigiliilor nu se face din contul vinovatilor, adica din contul acelora care au vindut aparatele necalitative?

2. De ce termenul de sigiliu nu corespunde capacitatii de sigilare ce a creat rinduri interminabile in punctele de sigilare?

3. De ce firma “Silim”, daca in urma licitatiei... cine a mai participat?

4. Cine sint proprietarii firmei “Tina” si ai firmei “Silim”?

5. Cum s-a calculat pretul sigilarii, daca un sigiliu costa 1 leu 60 de bani, iar agentii economici platesc pentru acest serviciu 198 de lei?

Rog Procurorul General sa se autosesizeze.

Raspunsul il solicit in scris.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Multumesc.

Am o intrebare catre Ministerul Finantelor. Fractiunea parlamentara “Alianta «Moldova Noastra»” are o informatie a Ministerului Finantelor privind repartizarea si utilizarea mijloacelor fondului de rezerva a Guvernului in anul 2006. Este o informatie care demonstreaza utilizarea neeficienta a mijloacelor fondului de rezerva a Guvernului.

Ne adresam catre domnul ministru al finantelor Pop, sa ne prezinte informatia privind repartizarea si utilizarea mijloacelor fondului de rezerva a Guvernului pentru anii 2001 – 2005.

Si a doua intrebare o am catre Guvernul Republicii Moldova, catre Prim-ministrul domnul Tarlev si ministrul agriculturii si industriei alimentare domnul Gorodenco. In ultimii ani, urmarea dezastruoasa care cuprinde efectiv toate ramurile economiei, din cite cunoastem in Republica Moldova s-a diminuat substantial consumul principal de produse alimentare.

Aceasta se refera nu numai la produsele preponderent de import, dar si la cele care, traditional, se considerau ca ar avea o baza de productie dezvoltata autohtona, inclusiv si, in primul rind, carnea si produsele din carne, lapte si produsele din lapte. De consumul acestora depinde starea biologica a sanatatii populatiei si a generatiilor urmatoare.

Din cite cunoastem, Republica Moldova are cel mai redus nivel al consumului de produse alimentare de provenienta animaliera in Europa, de 2, de
5 ori mai putin comparativ cu alte state, inclusiv comparativ cu tarile vecine care au aceleasi conditii economice naturale.

Solicit raspuns la urmatoarea intrebare: care este situatia actuala reala in termeni cantitativi si calitativi din acest domeniu, in primul rind al consumului de produse animaliere de provenienta animaliera. Si care e coraportul dintre consumul pe locuitori si normele de consum rational in vigoare?

Si cea de a doua intrebare: ce a intreprins si ce vor intreprinde Guvernul Republicii Moldova, Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare, structurile competente in acest domeniu pentru asigurarea securitatii alimentare a populatiei, pentru protejarea de subalimentare si degradare fizica.

Solicit acest raspuns in scris.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Oleg Serebrian:

Va multumesc.

Domnule Presedinte,

Am doua intrebari pentru Ministerul Afacerilor Externe si Integrarii Europene.

Prima se refera la convocarea ambasadorului, recenta convocare a ambasadorului Romaniei Filip Teodorescu la minister in legatura cu declaratiile facute de un om de arta de la Bucuresti. A fost un caz absolut ciudat, care este o derogare cit se poate de clara de la ceea ce inseamna norma diplomatica.

Concomitent, in ultimele saptamini, la Tiraspol, si-au facut aparitia o serie de deputati ai Dumei de Stat din Federatia Rusa care reprezinta puterea, intr-un fel, de la Moscova, inclusiv personaje apropiate partidului de guvernamint din Federatia Rusa.

Nu a fost nici o reactie a Ministerului Afacerilor Externe si Integrarii Europene pe marginea acestui caz. Nu a fost convocat nici ambasadorul Federatiei Ruse pentru a i se cere explicatii sau, cel putin, a i se da de inteles, ca Republica Moldova este sensibila la aceste aparitii. As vrea sa stiu, care este explicatia Ministerului de Externe in legatura cu aceasta situatie.

Cea de a doua intrebare se refera la conceptia de politica externa. Intelegem, a aparut, de altfel, si presa de la Tiraspol “Comersant plius”, daca nu gresesc, publica un articol sau un interviu in care unul dintre colegii nostri deputati in Parlamentul Republicii Moldova facea referinta la proiectul conceptiei de politica externa, mentionind ca deja de 2 ani acest proiect ar fi chiar si in Parlamentul Republicii Moldova.

Sint membru al Comisiei pentru politica externa si integrare europeana, nu am vazut nici o data proiectul acestei conceptii. Stiu ca se lucreaza de mai multa vreme asupra lui. As vrea sa stiu care este situatia cu acest proiect, din ce considerente este o actiune sau pare sa fie o actiune atit de cromofaga si daca am putea sa avem raspunsul pe marginea subiectului dat. Incotro ne indreptam, in ceea ce priveste politica externa si care este situatia la zi cu acest proiect al conceptiei de politica externa.

Raspunsurile le solicit in scris.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Multumesc, domnule Presedinte.

Interventia mea o fac catre ministrul educatiei si tineretului domnul Victor Tvircun. Presa din ultima ora ne da mai multe detalii pe faptul ca multe scoli, multi copii, pardon, din Republica Moldova sint nevoiti sa mearga chiar cu scaunele de acasa la scoala, pentru ca mobilierul este invechit. Asa caz se subliniaza in satul Egorovca, raionul Falesti. La aceasta Premierul Vasile Tarlev considera ca scolile noastre nu au nevoie de mobilier nou. Or, prin utilizarea mobilei vechi se educa patriotismul si atitudinea grijulie fata de inventarul scolii.

In legatura cu aceasta, domnule Stepaniuc care sinteti, imi faceti observatie si sinteti presedintele comisiei de resort in Parlament, va intreb si pe dumneavoastra, ca si pe domnul Tvircun, cite, las-ca stiu eu, domnule, ce drept am, cite scoli din Republica Moldova si licee nu au scaune. Macar asa cum aveti dumneavoastra in Parlament.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Ivan Banari:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimati colegi,

Interpelarea mea este adresata Ministerului Finantelor si, indeosebi, Inspectoratului Fiscal de Stat. Dupa cum stiti, acum citeva luni, in luna iulie, noi am adoptat niste modificari in Legea cu nr.93 din anul 1998, care tine de intreprinzatorii care activeaza pe baza de patent.

Pe parcursul ultimelor doua luni am fost solicitat de nenumarate ori de detinatorii de patenta, care isi exprima ingrijorarea, aflindu-se in preajma intrarii in vigoare a modificarilor Legii cu nr.93, aprobate de noi, aprobate de majoritatea parlamentara si, indeosebi, am fost solicitat de pensionari, de invalizi, pentru care activitatea pe baza patentei de intreprinzatori este o sursa de a supravietui in situatia de astazi.

Nefiind organizati, acesti cetateni nu sint in stare sa isi apere drepturile lor si sint astazi chiar intr-o forma de a se uni, de a-si consolida fortele si incearca sa discute, dar au aceste discutii doar cu Inspectoratul Fiscal. Pot sa aduc exemple.

De exemplu, martea trecuta, adica o marti in urma, la Balti toti detinatorii de patenta de la piata au boicotat, deci s-au exprimat printr-o greva, nu au iesit la locurile de munca.

La Floresti, un grup destul de mare de oameni, sute de detinatori de patenta au solicitat o intilnire ca sa isi expuna parerile lor. Am avut aceleasi solicitari de la Drochia, din alte raioane.

Cer de la Inspectoratul Fiscal o informatie in scris in care sa mi se raspunda la urmatoarele intrebari:

1. Citi detinatori de patenta avem in momentul de fata inregistrati si citi din ei activeaza?

Dupa exemplul municipiului Balti, pot sa va spun ca aici au obtinut patenta de intreprinzator 12 500 de persoane, dar au activat real 3 200.

2. Citi din ei activeaza in total pe tara?

3. Care este numarul pensionarilor si invalizilor in cadrul acestei categorii de persoane?

4. Cite persoane, incepind cu 1 ianuarie 2007, vor ramine fara un loc de munca?

5. Si cite din ele reprezinta raioanele?

Astazi deja este clar ca majoritatea din ei nu isi vor putea extinde afacerea, trecind de la patenta de intreprinzator la intreprindere individuala si societate cu raspundere limitata. Rog aceasta informatie sa imi fie prezentata, conform legislatiei, in scris.

Va multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Alte intrebari?

Microfonul nr.4.

 

Doamna  Valentina Serpul:  

Multumesc.

Am sa adresez domnului Prim-ministru Vasile Tarlev doua intrebari, care
mi-au parvenit in cadrul unor vizite in scolile din raionul Criuleni, scolile profesionale nr.1 si nr.2.

Deci, prima intrebare este referitoare la Scoala Profesionala nr.1: cind vor fi alocate surse financiare pentru reparatia acoperisului care curge?

Si a doua intrebare referitoare la Scoala Profesionala nr.2: cind vor fi alocate surse financiare pentru renovarea retelei termice la Scoala Profesionala nr.2?

Scoala deja dispune de proiect in acest sens, a procurat 4 cazane, dar pentru continuarea lucrarilor nu s-au alocat in bugetul de stat finantele necesare, desi administratiile ambelor scoli au adresat Ministerului Educatiei si Tineretului demersuri repetate.

A doua intrebare vizeaza situatia critica a unei categorii extrem de vulnerabile din societate si anume protectia sociala a invalizilor, in conditiile in care cuantumul pensiei acestora constituie mai putin de 1/3 din minimumul de existenta, aplicarea prevederilor Legii asistentei sociale, prin care invalizii sint beneficiari de ajutor financiar o data in an, este foarte importanta.

Recent cu ocazia Zilei invalidului, din fondul republican si fondurile teritoriale de asistenta sociala au fost acordate ajutoare financiare, dar, din pacate, numarul fericitilor a fost foarte mic. Am fost sesizata din partea mai multor invalizi de gradul I, care au o situatie materiala precara, ca nu au primit aceste ajutoare cu ocazia Zilei invalidului, ba mai mult, nici pe parcursul anului nu au primit ajutorul solicitat.

In aceste conditii, solicit Ministerului Protectiei Sociale sa imi prezinte o informatie care sa reflecte foarte transparent acordarea acestor ajutoare din partea directiilor teritoriale de asistenta sociala. Aceasta informatie rog sa fie structurata pe raioane si localitati si care ar reflecta numarul total de invalizi luati in evidenta, numarul invalizilor carora li s-a acordat ajutor financiar cu ocazia Zilei invalidului, marimea sumei acordate, numarul invalizilor carora li s-a acordat ajutoare materiale pe parcursul anului 2006 cu alte ocazii si numarul invalizilor care nu au beneficiat de ajutoare financiare pe parcursul anului 2006.

Rog la ambele intrebari informatia sa imi fie prezentata in scris.

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.4 in continuare.

 

Domnul  Ion Varta:

Multumesc, domnule Presedinte.

Prima intrebare  o adresez domnului Prim-ministru, Vasile Tarlev si ea este in legatura cu sistarea activitatii Intreprinderii “Acva-Nord” din orasul Soroca, care s-a produs la 20 decembrie 2005. Iata ca in curind se va implini un an de cind respectiva intreprindere nu mai activeaza.

In acest rastimp, s-au intimplat lucruri triste, din colectivul acestei intreprinderi o buna parte au fost deja disponibilizati, ceilalti isi asteapta achitarea restantelor, care sint inca din perioada anilor 2002–2003. Utilajul intreprinderi, care evalueaza la citeva miliarde de lei, se deterioreaza, se uzeaza din cauza ca intreprinderea nu mai activeaza.

In legatura cu acestea, adresez domnului Prim-ministru urmatoarele intrebari: care sint masurile pe care intentioneaza sa le intreprinda Guvernul pentru a asigura reluarea activitatii acestei intreprinderi? Si cum intentioneaza sa procedeze responsabilii din cadrul Guvernului pentru a determina primariile municipiului Balti, oraselor Floresti, Singerei, Drochia, Soroca, care sint potentiali consumatori ai acestei ape potabile, pe care o furnizeaza respectiva intreprindere, pentru a-i determina ca sa procure apa furnizata de “Acva-Nord”, care, la un moment dat, au refuzat sa o procure si utilizeaza apa din fintinile arteziene, care, pe alocuri, este de o calitate mai inferioara decit apa pe car o furnizeaza.

Si ultima intrebare: cum isi propune Guvernul ca sa lichideze aceste restante enorme la salarii pentru angajatii acestei intreprinderi?

Si a doua intrebare o adresez, de asemenea, domnului Prim-ministru Vasile Tarlev si domnului  ministru al educatiei si tineretului Victor Tvircun.

In cadrul vizitelor de lucru, pe care le efectuam noi, deputatii, in teritoriu,
ne-am confruntat de nenumarate ori cu o intrebare extrem de dureroasa, pe care ne-o adreseaza angajatii gradinitelor de copii din Republica Moldova. Statutul lor social este unul cu mult inferior statutului cadrului didactic din scolile primare, scolile medii generale, gimnaziile, liceele din Republica Moldova, remunerarea lor este  de 2 – 3 ori mai mica decit remunerarea unui cadru didactic din respectivele institutii de invatamint. Dar, in acelasi timp, argumentele pe care le aduc acesti angajati ai gradinitelor de copii, care sint pedagogi, in ultima instanta, educatori, ne conving ca ar trebui sa fie echivalati in statutul lor social si sa le fie si lor acordat acelasi salariu.

Deoarece, intreprind, practic, aceeasi munca de educatie, de instruire, au pregatire pedagogica, au absolvite institutii de profil pedagogic. Mai mult decit atit, depun un efort mai mare sub aspect chiar asa cronologic si aceasta este un argument absolut convingator. Deci, in medie, un angajat, un pedagog, un educator  din cadrul gradinitelor de copii activeaza pina la 36 de ore pe saptamina, iar salariul lui, dupa cum spuneam, este de trei ori mai mic.

Deci, care sint masurile pe care este dispus sa le intreprinda Guvernul pentru a lichida aceasta discrepanta enorma intre statutul social pe care il are angajatul pedagogul, educatorul din cadrul unei gradinite de copii si cadrul didactic din institutiile de invatamint din Republica Moldova? Si care sint termenele in decursul carora intentioneaza sa implementeze asemenea strategii pentru a lichida aceasta discriminare enorma cu care se confrunta angajatii gradinitelor de copii?

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Alte intrebari nu vad sa fie. Deci, aici incheiem Ora intrebarilor si interpelarilor si revenim la ultima parte a sedintei – declaratii. Sint multe, 8 la numar, prima fiind cea a domnului Klipii. Deci, rog, sa tineti minte de 10 minute toti vorbitorii.

Va rog, domnule Klipii.

 

Domnul  Igor Klipii:  

Stimati colegi,

Sfirsitul anului 2006 poate fi considerat drept apusul epocii comunismului transparent in Republica Moldova. O data intrati in anul nou 2007, toate iluziile si sperantele noastre alimentate de demagogia proeuropeana a guvernarii pot fi considerate un capitol inchis.

Astazi, asistam la doua initiative ce tradeaza intentiile reale ale majoritatii parlamentare. Una din acestea se refera la modificarea Regulamentului, prin care se exclude de acum incolo transmisiunea in direct a sedintelor Parlamentului. Cea de a doua vizeaza lichidarea posturilor de  televiziune si radio “EURO TV” si “Antena C”. Amindoua aceste initiative pot fi considerate drept incununarea procesului de reducere la tacere a celor care inca se vor liberi si au demnitatea de a avea opinie.

Discutiile referitoare la stoparea transmisiunilor in direct a sedintelor Parlamentului, cit si cele privind viitorul posturilor de televiziune “EURO TV” si “Antena C” au o istorie indelungata. Pina in prezent, intreaga masinarie propagandistica a comunistilor asa si nu a fost capabila sa inventeze argumente nici acceptabile si nici coerente. S-a invocat cheltuirea banilor publici.

Dar se trece cu vederea marea problema pe care o reprezinta modul de functionare a Companiei “Teleradio-Moldova”, precum si bugetele incomparabil mai mari ale acestora. De ce TVM si Radioul National pot exista din bani publici, iar posturile municipale nu? Ori chisinauienii constituie grosul contribuabililor la bugetul tarii si au dreptul sa dispuna de un audiovizual care sa informeze asupra problemelor urbei.

Vreau sa atrag atentie asupra faptului ca absolut toti candidatii la functia de Primar general al municipiului Chisinau, absolut toate partidele politice implicate in campania electorala, inclusiv PCRM, au insistat asupra necesitatii dezvoltarii unui dialog larg cu orasenii asupra largirii implicarii cetatenilor in viata publica. Iar mijlocul principal, la care se facea referinta, au fost anume posturile municipale de radio si tv.

De altfel, bugetul de care “au beneficiat” aceste posturi de televiziune demonstreaza ca ele ar putea fi rentabile daca li s-ar fi permis acest lucru. Dimpotriva, TVM si Radio-Moldova au trecut prin scandaluri de proportii legate de delapidarea banilor publici, ca sa demonstreze doar performante in spalarea creierilor  contribuabililor.

Ar trebui sa ne intrebam, totusi, de ce posturile private de radio si tv Moldova pot fi rentabile, iar TVM si Radioul National nu? Oare nu guvernarea este vinovata de aceasta situatie? Oare nu este clar ca anume din cauza catuselor politice in care activeaza colectivele de la “Teleradio-Moldova” aceste posturi sint fara fata si fara continut, devenind instrumente de propaganda si manipulare, achitate din bani publici.

O alta intrebare, ramasa fara de raspuns, dar intuita de toti, cine vor fi viitorii proprietari ai posturilor municipale? Doreste cineva sa creeze noi locuri de munca si sa lanseze o afacere in Chisinau si in tara? Oare este cunoscut faptul ca doritori de a se lansa pe piata informationala au mai existat, dar ca acestia au fost “convinsi” sa isi reorienteze interesele spre alte tarimuri? Cine sint, asadar, persoanele “curajoase”? Si de ce sint implicate sa isi dezvolte afacerile liber si nestingherit?

Are cineva impresia ca in Republica Moldova sint prea multe posturi de radio si tv si nu ar mai exista loc pe piata informationala si pentru alte posturi, de vreme ce se recurge la lichidarea celor municipale? Dimpotriva, este absolut evident ca in cazul Republicii Moldova se cere o liberalizare a acestui domeniu de activitate si nu strangularea lui. Piata noastra informationala ramine subdezvoltata si este mentinuta in aceasta stare intentionat.

Nu tehnica performanta sau alte bunuri materiale sint patrimoniul principal al posturilor municipale, ci oamenii profesionisti si curajosi, care au creat cele doua nume cunoscute in toata tara “EURO TV” si “Antena C”. Cine are nevoie de acesti jurnalisti? Oare nu impartialitatea si faptul ca au incercat sa faca jurnalismul, in conditiile unui regim semianarhic, semidictatorial este cauza rafuielii?

Este absolut evident ca nu atit posturile respective intereseaza, desi si acest lucru nu trebuie neglijat, ci anume caracterul lor independent si obiectiv atit de disonant cu asteptarile guvernatilor. Un alt asa-zis argument vehiculat pentru justificarea instrainarii posturilor municipale de radio si tv a fost asa-zisa partialitate a lor politica.

Aceste afirmatii sint deosebit de jignitoare pentru jurnalistii ambelor posturi si totalmente lipsite de suport. Ori faptul ca cele doua posturi municipale nu aduc elogii guvernantilor asa cum o face TVM si Radio-Moldova nu inseamna de loc partialitate politica.

Stimati guvernanti,

A spune lucrurilor pe nume nu e totuna cu partialitatea politica.

Atit la “EURO TV” cit si la “Antena C” s-a facut jurnalism echidistant si profesionist  in conditii de subzistenta. Iar invinuirea de partinire nu este altceva decit expresia unei intentii de o rafuiala ulterioara. Daca aceste posturi ar fi facut partizanat politic, BMD nu ar fi realizat in martie 2005 acel scor electoral modest in orasul Chisinau.

O alta intrebare: de ce se pledeaza atit de insistent pentru lichidarea posturilor municipale si nu se pledeaza cu aceeasi insistenta pentru o solutionare comparabila si in cazul Gagauz-Yeri? Raspunsul, daca nu il cunoasteti, stimati colegi comunisti, ar fi frica. Gagauzia au bagat frica in PCRM. Sa nu uitam ca bugetul 2006 a fost consumat pentru: gradinite, spitale, gazificare, drumuri etc. in Gagauzia. Rezultatul a fost un esec total al PCRM.

La fel trebuie sa tinem cont, ca atit invingatorii, indiferent cine vor fi ei, cit si comunistii, au avut in campania electorala din Gagauz-Yeri un mesaj antieuropean si suta la suta prorusesc.

Concluzia este ca PCRM nu mai este partidul credibil, iar oamenii pe care ii promoveaza nu fac fata asteptarilor. Reprezentantii PCRM vin la putere doar cu un singur scop – satisfacerea intereselor personale. Oferta PCRM este bunastarea lor din contul saraciei noastre. Sper foarte mult ca lectia data de gagauzi va fi insusita si de populatia romaneasca a acestei tari.

Stimati colegi,

Nu exista alta explicatie pentru cele ce se intimpla in Republica Moldova decit pregatirea pentru alegerile locale din 2007. Sintem, de fapt, in plina campanie electorala, in conditii de inegalitate totala. Din pacate, calea aleasa de PCRM este departe de valorile unei democratii europene, comunistii merg pe calea cinica a demagogiilor, deoarece nu sint capabili nici sa conlucreze cu opozitia, nici sa o auda si nici sa concureze liber si in conditii de egalitate.

Din toate timpurile, arma partidelor autoritare a fost si ramine minciuna, teroarea, dar si saracia. Acestea sint armele celor infricosati de faptul ca poporul ar putea afla, intr-un sfirsit, cine sint in realitate conducatorii sai si care sint interesele lor reale. Iar situatia este atit de proasta, incit masina comunista este speriata si de aceste citeva surse plapinde de informatie, pe care le reprezinta transmisiunea in direct si de citeva posturi, inclusiv cele municipale radio si tv.

Controlul total al resurselor financiare, economice si administrative, subordonarea posturilor publice de televiziune si radio, lichidarea autonomiei locale, marginalizarea justitiei, utilizarea aparatului represiv al statului etc., etc. se dovedesc a fi insuficiente pentru asigurarea si pastrarea puterii. Trebuie sa constatam ca are loc un proces de viciere continua a sistemului democratic in Republica Moldova, iar, o data declansat, acest proces nu se va opri decit o data cu prabusirea regimului.

Ar fi gresit, totodata, sa ne facem iluzii ca vom avea o dictatura de natura proeuropeana. Ar fi gresit, la fel, sa presupunem ca ne vom putea salva fugind din aceasta tara sau evada rind pe rind. Ar fi gresit sa speram ca democratia in Republica Moldova poate fi instaurata din afara. Nu aceasta este solutia.

Republica Moldova ar putea deveni un stat democratic si prosper, iar populatia acestei tari ar avea sanse pentru un viitor european, dar cu o singura conditie: plecarea comunistilor de la putere.

 

 

Domnul  Iurie Rosca:

Domnul Anatol Taranu este invitat la tribuna centrala pentru declaratie.

 

Domnul  Anatol Taranu:

Stimati colegi, permiteti-mi sa dau citire extrasului din procesul-verbal nr.47 al sedintei Biroului permanent al Parlamentului.

Deci, dupa ce a fost examinata propunerea domnului deputat Taranu referitoare la posibilitatea organizarii unei comisii parlamentare pentru elaborarea unui document, care sa dea o apreciere juridico-politica evenimentelor din 1946–1947, Biroul permanent a hotarit urmatoarele:

In procesul examinarii problemei, informatia prezentata de domnul ministru Tvircun, in luarile de cuvint ale membrilor Biroului permanent, a fost mentionat faptul ca in momentul de fata este preamatura crearea unei comisii speciale. Deoarece problema discutata tine mai mult de domeniul istorico-stiintific referitor la evenimentele din anii 1946–1947, existind inca putine cercetari ale savantilor istorici, in care sint aduse diferite date, unele contradictorii, ca lipseste baza factologica obiectiva privind evenimentele acestor ani si ca se impune necesitatea efectuarii unor investigatii stiintifice suplimentare in problema.

Aprecierea politica a acelor evenimente trebuie sa se bazeze pe rezultatele fundamentale si exhaustive ale unor cercetari stiintifice obiective si ale unor aprecieri istorice care sint inca lipsa la moment.

Dupa toate probabilitatile, Biroul permanent al Parlamentului, cel putin era normal sa il invite pe autorul acestei initiative si sa incerce sa se dumereasca, in ce masura, cu adevarat, aceasta situatie penibila in cercetarea istorica este adevarata si reflecta situatia din stiinta istorica?

Stimati colegi,

Vreau sa va spun, si v-am demonstrat astazi, cel putin o culegere de documente, care atesta faptul ca, din punct de vedere documentar, problema foametei din 1946–1947 este categoric acoperita in stiinta istorica.

Mai mult decit atit, exista citeva monografii care se refera nemijlocit la foametea din 1946–1947. Exista zeci de studii istorice in acest domeniu, ceea ce vorbeste de faptul ca argumentele aduse in aceasta informatie a Biroului permanent, cel putin, sint eronate. Si atunci apare o problema: dar de ce Biroul permanent incearca sa evite aceasta apreciere politico-juridica a evenimentelor din 1946–1947?

Cum de se intimpla ca una din cele mai tragice file ale istoriei noastre este neglijata de Parlamentul nostru. Raspunsul este, dupa mine, la suprafata. Majoritatea parlamentara incearca sa evite o apreciere juridico-politica intelegind foarte bine ca, intr-un fel sau altul, aceasta apreciere va lovi in majoritatea comunista din Parlament si in Partidul Comunistilor ca atare.

Fiindca aceasta foamete din 1946–1947 a fost organizata de regimul politic din acel timp care a fost un regim comunist. Fiindca foametea din 1946–1947 se inscrie perfect in sirul interminabil al crimelor comunismului care au fost savirsite pe tot globul pamintesc, inclusiv in Republica Moldova.

Iar foametea din 1946 si 1947 este cea mai oribila crima savirsita de comunisti impotriva poporului nostru. Da, a fost seceta, insa pe teritoriul Republicii Moldova, pe teritoriul Basarabiei observatiile climaterice, observatiile meteorologice se fac din mijlocul secolului al XIX-lea si statistica meteorologica demonstreaza ca pe teritoriul Republicii Moldova agricultura este neasigurata din punct de vedere meteorologic, ca 4, cel putin 4 ani din 10 sint secetosi.

In istoria tinutului nostru, in 1891, 1892 a fost o seceta care, dupa consecintele sale dezastruoase, cu mult depasea seceta din 1946–1947. Nici o data pe parcursul a 200 de ani, de aproape 200 de ani, nici o data seceta nu a condus la asemenea consecinte tragice, la o mortalitate care depasea 10 oameni din 100. Deci 10%, 10 la suta din populatia Republicii Moldova a fost nimicita de foamete in 10 luni, in foametea din 1946–1947.

Dupa toate criteriile internationale, un asemenea grad de mortalitate nu poate fi calificat altminteri decit genocid. Problema este cine a organizat acest genocid si de ce natura a fost el? Este absolut evident ca foametea a fost organizata de regimul politic. Este absolut evident ca aceasta foamete avea inclusiv si un aspect etno, etnic.

Aceasta foamete a fost indreptata, in primul rind, impotriva bastinasilor din Basarabia. Dar, in masura egala, aceasta foamete a lovit, in primul rind, populatia din sudul republicii. Foarte mult au avut de suferit gagauzii si bulgarii, nu mai putin decit moldovenii. De ce oare Parlamentul nostru incearca sa evite aprecierea juridico-politica a acestor evenimente, numai dintr-un egoism de partid ingust.

Uitati-va ce fac popoarele civilizate ale lumii. Evreii si-au dobindit respectul comunitatii mondiale datorita faptului ca au fost, s-au impus prin acuzarea categorica a holocaustului evreiesc. Armenii au fost capabili sa se impuna in Adunarea nationala a Frantei pentru etnocidul armenesc la inceputul secolului al XX-lea.

In Franta exista o lege, prin care incercarea de negare a etnocidului armenilor... daca cineva neaga etnocidul armenilor, acest lucru este pedepsit penal. Un popor care nu este capabil sa isi asume lectiile istoriei, nu poate sa tinda un respect fata de sine.

De ce noi astazi incercam sa negam aceasta posibilitate de a ne afirma ca un popor care se respecta? De ce ne lipsiti pe noi de dreptul de a ne respecta, de a cinsti mortii nostri? Cum puteti sa spuneti, domnilor membri ai Biroului permanent, cred ca nu toti, ca nu exista baza factologica? Deci, morminte avem, iar baza factologica nu avem. Avem o singura posibilitate sa depasim aceasta limitare ingusta de partid si, totusi, sa incercam sa facem, sa cream aceasta comisie si sa dam aceasta apreciere, chiar cu riscul ca, intr-un fel sau altul, aceasta va atinge interesele unor partide aparte.

Atunci cind spuneti ca intre stalinism si Partidul Comunistilor de astazi exista o diferenta enorma, de ce atunci, am inca 2 minute, de ce atunci nu incercati sa demonstrati factic aceasta diferenta prin incercarea de a nega necesitatea crearii acestei comisii? Dumneavoastra, domnilor comunisti, de fapt ii luati apararea lui Stalin si confirmati faptul ca sinteti niste stalinisti deghizati.

Aceasta este problema.

Nici o data noi nu vom putea sa devenim un popor european atita timp cit, repet inca o data, nu vom fi capabili sa ne asumam istoria noastra nationala.

Si acum ma adresez alegatorilor care deocamdata inca ne mai privesc.

Stimati alegatori,

Cum ginditi dumneavoastra, acei care votati pentru “secera si ciocanul”, ce ar fi spus mortii nostri, bunicii si parintii care au fost bagati de comunisti in morminte, ce ar fi spus despre noi cind ar fi aflat ca ii votam pe mostenitorii calailor poporului nostru?

Va multumesc.

 

Domnul Iurie Rosca:

Este invitat la tribuna domnul Vasile Balan, pentru declaratie. Urmeaza domnul Varta. O luam in ordinea in care s-au inscris colegii, da?

Domnul Balan.

 

Domnul Vasile Balan:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimati colegi,

Prezenta declaratie a Fractiunii “Alianta «Moldova Noastra»” raspunde la comportamentul anticonstitutional pe care il demonstreaza Presedintele comunist al tarii. Alocutiunea dumnealui de pe 9 decembrie, rostita la o conferinta pe teme anticoruptie, ar trebui sa ii convinga pe acei care l-au votat ca actualul sef de stat este o pierdere pentru democratie, legalitate si morala in general.

Ea scoate din nou la iveala un mare adevar, de ascunderea caruia se ocupa guvernarea comunista si propaganda ei oficiala: “Hotul striga, prinde hotul”. Iata zicatoarea populara care caracterizeaza acuzatiile coruptiei aduse de Presedintele Voronin fara justificarea unor intregi categorii sociale si profesionale.

Explicatia afirmatiilor deplasate consta, probabil, si in faptul ca organizator al conferintei a fost Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei. Aceasta institutie inexistenta in alte tari e un instrument creat si folosit pentru lupta contra oponentilor politici si a concurentilor economici ai clanului aflat la putere. “Centrul tatalui si al fiului” – asa l-a numit plastic un coleg din Parlament, prin analogie cu Centrul mamei si a copilului.

Rezultatele activitatii oficiale ale Centrului, chiar statistic, sint minore in raport cu atributiile si banii ce i se dau, dar conteaza activitatea lui neoficiala. Acest centru, pe banii publici, deserveste interesele personale si de grup ale guvernantilor, compromite si preseaza oponentii politici, intimideaza businessul pus in rind sa fie preluat de catre clanul din spatele actualei puteri.

Alocutiunea Presedintelui, la care ne referim, denota consecventa operei comuniste de divizare a societatii moldovenesti dupa criteriul devotamentului fata de actuala guvernare. Este atacat sectorul asociativ in totalitatea lui atunci cind se spune fara adresa concreta cum ca fenomenul coruptiei a patruns si in unele organizatii nonguvernamentale.

Probabil, aceasta este o reactie la rezultatele sondajului cu privire la nivelul de coruptie din Republica Moldova, in care Presedintele tarii e plasat pe primul loc. Dar ce inseamna acuzatia de coruptie legata de aparitia Mitropoliei Basarabiei, poate ea se refera la Curtea Europeana pentru Drepturile Omului, caci anume ea a dispus inregistrarea?

Presedintele se plinge ca nici un ministru sau alti conducatori nu au depistat nici o crima de coruptie in institutiile pe care le conduc. Dar unde sint condamnarile conducatorilor structurilor statale destituiti din functii pentru ca au fost implicati in cazurile de coruptie? Sau domnul Vladimir Voronin care zice ca le cunoaste, le ascunde de justitie.

Exista, existenta racketului de stat, prin care se estorcheaza bani de la intreprinderi pentru activitatile propagandistice ale sefilor comunisti ne face sa credem in asemenea opinii. Exista mari suspiciuni si atunci cind se anunta ca domnul Voronin a obtinut de la oamenii de afaceri si ofera milioane de dolari pentru proiectele frumoase pe care le patroneaza sau cind aceste milioane sint valorificate de firme considerate ca ar fi controlate prin intermediari de fiul Presedintelui.

Iata de unde trebuie de inceput anchetarea marii coruptii. Ea ar include si comenzile publice ce insumeaza sute de milioane de lei contractate de Guvern fara licitatii si acordarea de catre Parlament unor intreprinderi si organizatii nonguvernamentale a facilitatilor fiscale. In ultimul timp, se voteaza o serie intreaga de legi ale acestei mari coruptii venind de pe bani de rolanda de la Guvern, lipsite de explicatii din partea ministrilor si votate de fractiunea majoritara.

De altfel, aliatii parlamentari s-au inteles si in privinta banilor de la bugetul de stat pe anul 2007, pe care pentru prima data l-au votat impreuna. Coruptia tine exclusiv de guvernanti, de acei care folosesc puterea de stat sau functia publica in scopul obtinerii de beneficii legale. Infractiunile potentiale din alte sectoare, ONG-uri, culte, partide politice, avocatura, business si altele ar avea cu totul alte definitii si alta esenta.

Presedintele tarii, insa, isi atribuie rolul de judecator, mentor si cenzor fara drept de apel, ceea ce ne obliga sa ii atragem atentia ca incalca urmatoarele articole ale Constitutiei: articolul 6 – separatia si colaborarea puterilor; articolul 20 – accesul liber la justitie; articolul 21 – prezumtia nevinovatiei; articolul 31 – libertatea constiintei; articolul 32 – libertatea opiniei si exprimarii; articolul 79 alineatul (2) – juramintul constitutional.

Conform prevederilor articolului 89 din legea fundamentala, in cazul savirsirii unor fapte prin care se incalca prevederile Constitutiei, Presedintele Republicii Moldova poate fi demis de catre Parlament, lucru, bineinteles, imposibil din cauza actualei coalitii majoritare.

Fractiunea “Alianta «Moldova Noastra»” declara, totusi, ca actualul sef al statului a iesit demult din cimpul constitutional al Republicii Moldova, a devenit un generator de probleme in afacerile interne si externe ale tarii si reprezinta frina principala in apropierea societatii moldovenesti de standardele de viata europene.

Va multumesc.

 

 

Domnul Iurie Rosca:

La tribuna este invitat domnul deputat Ion Varta.

 

Domnul Ion Varta:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Onorata asistenta,

In cadrul sedintei de astazi, a fost evocata o pagina dramatica din istoria noastra recenta, o pagina dureroasa, una care a curmat vietile a peste 200 de mii de locuitori ai republicii noastre. Si, bineinteles, ca o apreciere politico-juridica a acestui fenomen reprobabil se impune si este absolut firesc sa fim cu totii de acord.

Din pacate, aceasta propunere nu a intrunit sustinerea noastra unanima. Ba mai mult decit atit, s-au gasit colegi de ai nostri care au contestat niste lucruri veridice, pe care le-au demonstrat colegii nostri istorici in baza documentului istoric, in baza cercetarilor efectuate cu multa dexteritate in arhivele noastre, in arhivele din afara Republicii Moldova si, in ultima instanta, au venit cu dovezi concludente, convingatoare care demonstreaza, in mod absolut convingator, ca in perioada anilor 1946–1947 in Republica Moldova, in 10 luni ale acestei perioade, au decedat mai multi oameni decit in 3 ani ai celui de al doilea razboi mondial.

Acest cataclism umanitar, care s-a produs aici, are niste cauze concrete. Exista, de fapt, in baza acestor elucidari exista identificarea, s-a facut aceasta identificare. Cauzele sint limpezi, a fost o politica bine conceputa, premeditata, deci a fost o foamete organizata. Asa au catalogat istoricii nostri acest fenomen social. O foamete organizata, una diferita, diametral diferita de asemenea fenomene care s-au mai intilnit in istorie si s-au repetat in istoria Basarabiei, bineinteles nu cu asemenea consecinte.

In perioada moderna, in Basarabia au existat rezerve de cereale in fiecare comuna, in fiecare localitate rurala exista aceasta rezerva de cereale si atunci cind se abatea un an secetos, comunitatea putea sa se salveze prin intermediul acestor rezerve.

In perioada 1946–1947, toate rezervele de care dispunea taranul nostru, care era educat in baza acestei traditii, au fost confiscate prin acea rechizitie obligatorie a cerealelor. Toate rezervele de cereale au fost ridicate de catre angajati concreti ai puterii sovietice, care au mers din casa in casa si au verificat podurile, au verificat peretii imobilelor si acolo unde se descoperea ca rezervele de cereale erau tainuite, se aplicau in mod drastic chiar si sanctiuni, pina la intemnitarea in puscarii.

Deci, prin urmare, politica a fost una bine gindita, bine orientata si ea tintea un scop anume. Trebuia sa fie infrinta rezistenta taranilor care nu vroiau sa accepte inregimentarea in colhozurile care demarase aceasta campanie. Deci, prin urmare, prin intermediul unei foamete organizate trebuia, pina la urma, sa fie frinta coloana vertebrala a taranului si sa il determine sa accepte includerea in gospodariile colective care erau create de catre administratia sovietica in Basarabia.

Acest fenomen, foametea organizata, putea fi evitat. Exista dovezi ca daca nu s-ar fi insistat pe aceasta politica de rechizitionare obligatorie, rezerva de care dispunea taranul, in ciuda faptului ca au avut loc operatii militare, ca razboiul si-a lasat amprenta asupra situatiei social-economice a tinutului, cu toate acestea taranul mai dispunea de anumite rezerve, dar politica de rechizitii l-a lipsit de aceste rezerve si el s-a pomenit in fata acestei secete, care s-a declansat in primavara anului 1946, lipsit total de aparare.

Si aceasta vulnerabilitate a costat enorm, fiindca deja in anul 1946 a crescut in mod astronomic numarul celora care sufereau de distrofie alimentara. Iar catre inceputul anului 1947 cifra era una de citeva sute de mii. Deci, practic toata populatia Basarabiei suferea cumplit de pe urma acestei foamete.

S-a ajuns pina la un fenomen absolut reprobabil pentru istoria recenta a noastra cind, sint cazuri concrete, istoricii au identificat, in baza documentelor, circa 46 de cazuri de canibalism. Cum putem sa negam acest fenomen cind avem asemenea dovezi concludente, desi a nega, a contesta si a demonstra ceea ce e imposibil sa demonstrezi este mai mult decit cinic, este monstruos si este o blasfemie la adresa memoriei sutelor de mii de victime inocente, nevinovate a acestui experiment antiuman, pe care l-au efectuat autoritatile staliniste in Republica Moldova in primii ani postbelici.

Dovezile, spuneam, sint mai mult decit concludente, ele nu sint un secret pentru nimeni. Exista monografii, sint cercetari serioase, cercetari academice, sint mai multi istorici din Republica Moldova, cred ca sint peste 10 cercetatori, care
s-au aplecat la modul cel mai serios asupra documentelor de arhiva care au fost pina in 1990 secretizate, iar dupa, in perioada “perestroicii”, s-a obtinut acest acces la documentele secrete de arhiva si, in baza lor, s-a demonstrat cu lux de argumente ca un asemenea fenomen s-a produs in tinutul nostru si el a avut consecintele cele mai dezastruoase, cele mai devastatoare.

Evaluarile pe care le fac istoricii nostri sint, bine, cu anumita aproximitate, dar ele, sint, practic, in jurul a 200, 260 de mii de victime. Deci cifra este mai mult decit cutremuratoare, practic, fiecare al zecelea in perioada aceea a fost condamnat la moarte prin aceste politici antiumane, promovate de autoritatile sovietice.

Deci, propunerea pe care a facut-o colegul nostru este una absolut salutabila si ar fi binevenita. Este corect sa fim si noi pe aceeasi unda pe care sint colegii nostri din Parlamentul Ucrainei. Se stie foarte bine, acolo, o asemenea initiativa
n-a stirnit disensiuni, n-a stirnit animozitati, din contra, s-a votat cu unanimitate de voturi si in Ucraina acest fenomen reprobabil, care a afectat cumplit populatia acestei tari in perioada anilor 1932, 1933 este considerat ca un fenomen reprobabil care trebuie sa fie consemnat si memoria celora care au suferit si au murit de pe urma acestei politici antiumane este pastrata vie.

Acelasi lucru trebuie sa il facem si noi, sa procedam in acelasi mod si acesta ar fi un gest frumos, salutabil din partea Parlamentului Republicii Moldova.

Va multumesc.

 

Domnul Iurie Rosca:

Este invitata doamna Valentina Cusnir la tribuna.

V-ati razgindit, bine. (Rumoare in sala.) O vad in lista, cred ca nu a inteles bine domnul Presedinte al sedintei, poate.

Domnul Victor Stepaniuc,

Va rog la tribuna.

 

Domnul  Victor  Stepaniuc:  

Stimati colegi,

N-o sa incerc sa fac prea multa polemica cu colegii mei, care au vorbit la tema fenomenului foametei din 1946–1947. As vrea sa spun ca nu exista astazi un istoric in Moldova, probabil, care ar nega deci acest fenomen, fenomenul foametei din anul 1946–1947. Este vorba doar de punerea obiectiva a unor accente. Adica, daca incercam sa politizam aceasta problema si sa ne uitam numai  la acea istorie si la sursele pe care le-au folosit cu tenta anticomunista, desigur, ajungem la o concluzie.

Daca incercam sa studiem si alte surse, si alte argumente, sa ascultam, atunci, desigur, se cere la aceasta tema o discutie stiintifica. Vreau sa spun ca, cel putin, din 1990 incoace, problema respectiva, imi aduc eu aminte, a fost discutata in cadrul unor conferinte, care au fost organizate in Republica Moldova, imi pare ca sint vreo patru. Eu as vrea sa incerc doar sa aduc unele argumente, ca nu putem vorbi despre foametea organizata, fiindca, daca punem si vrem sa invinuim pe cineva numaidecit ca foametea este organizata de comunisti, apoi atunci sint foarte multe argumente care dovedesc ca sint si alte nuante in aceasta problematica.

Sa ne dumerim, in primul rind, ce insemna anul 1946 pentru Republica Moldoveneasca si pentru, de fapt, fosta Uniune Sovietica. Acesta era primul an dupa razboi. Sa ne aducem aminte si tot sursele  istorice ne vorbesc despre aceasta ca, de fapt, in vara anului 1944, nu s-a semanat in Moldova. Practic, nu s-a semanat. Si roada pentru anul si iarna 1945 si 1946 a fost o roada foarte slaba. Sursele demonstreaza aproximativ 200–250 de mii de tone de cereale. Normal pentru Basarabia, pentru Moldova sovietica in acea perioada trebuiau aproximativ 400 mii de tone.

In 1940, vreau sa va aduc aminte, si domnul Varta stie foarte bine acest lucru, in 1940 in Republica Moldoveneasca s-au colectat aproximativ 900 de mii de tone de cereale. Guvernul sovietic, cind a pornit achizitiile in anul 1946, s-a orientat la anul 1940, dar s-a orientat si la acele distrugeri care au fost, si la roada obtinuta in anul 1945. Trebuie sa spunem ca in 1945 aceasta roada a fost aproximativ de 400 mii de tone. Dar in 1946 roada a fost de doua ori mai mica decit in 1945.

Si in acest sens, desigur, sint absolut de acord cu acei istorici care au adus argumentele necesare ca a implica Republica Moldoveneasca in perioada ceea  cu aproximativ 350 de mii de tone achizitii, aceasta insemna, de fapt, sa lasi taranul fara surse de existenta. Dar vreau sa va spun ca aceste cifre, la prima etapa, au fost, intr-adevar, prezentate de Guvernul Republicii Moldovenesti, dar, in acelasi an, prin trei scrisori adresate de primul secretar al Comitetului Central al Partidului Comunistilor din Moldova, s-a vorbit despre roada slaba a anului 1946 si s-a vorbit ca aceste achizitii este imposibil de executat.

Altceva, cum au reactionat acei care au stat in jurul, sa spunem asa, al guvernantilor de la Moscova, care nu au putut sa aduca aceasta stire la cunostinta la timpul respectiv. Dar de acum in toamna anului 1946 la Moscova se stia ca in Moldova  se asteapta o degradare  a vietii sociale si economice.

Ce se intimpla, de fapt, de acum in primavara anului 1947 la insistenta, de fapt, a lui Koval, la Chisinau vine reprezentantul Moscovei, vine Cosighin si el, intr-adevar, se convinge ca satele noastre, mai ales la centru si la sudul republicii, sint pline de oameni bolnavi, de oameni in distrofie, cazuri de canibalism, care au fost enuntate. Si in aceeasi primavara, deci, in primavara anului 1947, aceste achizitii sint stopate pentru Moldova. Mai mult decit atit, au fost aduse in republica 366 mii de tone de grauntoase pe parcursul primaverii si verii anului 1947.

Acum despre surse, cita populatie a murit? In perioada sovietica, despre aceasta nu se vorbea nimic. Vorbeau numai taranii la tara, dumneavoastra stiti, istoricii pastrau tacerea. Dar si atunci, in unele documente ale partidului se recunostea, deci, moartea a circa 67 de mii de persoane in perioada foametei. Majoritatea absoluta a istoricilor care... pe care eu, de exemplu, surse le-am vazut, vorbesc despre aproximativ 100–120 de mii, acum, in epoca contemporana, acei care au scris si dupa 1990 ca nu au accesul la arhive. Dar sint o parte de istorici, domnul Varta astazi a vorbit despre aceasta, care considera ca aceasta cifra este mai bine de 300 de mii de morti.

Ce au facut colegii nostri din Ucraina? Ei au vorbit la aceasta tema politica si au legat-o cu colectivizarea. Au legat-o si au abordat-o concret referitor la o anumita politica de stat, pe care a promovat-o guvernul sovietic sau ucrainean atunci. Noi nu putem sa legam aceasta de colectivizare. Nu putem sa vorbim de organizat, deoarece concret statistica anului 1944, 1945, 1946 si 1947 ne vorbesc de 4 ani foarte grei. Mai ales 1945, 1946, 1947 care au fost ani secetosi. Anul 1944 – din cauza razboiului. Daca am putea sa spunem argumentul curat stiintific, dar nu ideologic, atunci am trebui sa spunem ca aceasta foamea nu a fost una organizata, dar totusi este o consecinta a acestor calamitati naturale. Primul moment.

Al doilea moment. Este, desigur, o consecinta a razboiului, si a doua, este, intr-adevar, o vina a sistemului birocratic stalinist, care a fost in acea perioada, care a reactionat mai tirziu decit trebuia de reactionat. Aceasta este una din dramele noastre ale Moldovei contemporane. Dar daca e sa vorbim concret de  Moldova contemporana sau cel putin de Moldova din 1812 cel putin, domnilor istorici si domnule Varta si alti colegi de ai nostri, am putea sa ne intoarcem la 7–8 asemenea drame si ar trebui sa le abordam principial, fiindca multe dintre aceste drame nu, pur si simplu, au atentat asupra vietii a 60, 70, 100 de mii, aceasta este tragedie. Incontestabil ca aceasta este o tragedie. Dar au adus dauna, chiar fundamentala, statului acesta. Au inceput sa il destrame prin  unele decizii politice, adoptate si aici, si in alta parte.

Din acest punct de vedere, repet inca o data, pozitia noastra, pozitia si a mea, nimeni nu are de gind si nu poate sa contesteze fenomenul tragic care a fost foametea din 1946–1947. Dar aceasta, cel putin, la etapa actuala, cind sursele si informatiile, si viziunile sint foarte si foarte diferite trebuie sa fie subiect al unor discutii la conferintele stiintifice. Oamenii de stiinta trebuie sa se adune si sa vorbeasca nu numai la tema aceasta, dar si la alte teme.

Va multumesc.

 

 

Domnul  Iurie Rosca:

Este invitat la tribuna domnul Gheorghe Susarenco.  

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Onorat Parlament,

Eu, de fapt, ma voi opri la alt subiect, nu la acela  la care s-a oprit domnul Stepaniuc, dar nu inainte de a-i da o replica. Or, sa-i dau replica nu ca istoric, dar ca fecior de taran. Nu stiu daca parintii si bunicii domnului Stepaniuc i-au povestit cine a adus foametea in Basarabia. Dar mie mi-au povestit cum au navalit bolsevicii, “upolnomocenniie” si au maturat podurile buneilor nostri. Or, in tot spatiul sovietic de dupa razboi in 1946–1947 nu a avut loc nici o foamete. Si daca fratele mai mare in fosta Uniune Sovietica, unde nu era foamete, vroia sa ne ajute, ne ajutau si nu avea sa fie foamete aici, la noi in tara.

Domnule Stepaniuc,

Eu nu v-am intrerupt. Eu va spun ca eu... Poate dumneavoastra sinteti istoric, jurist, invatator de limba rusa si poliglot. Dar eu v-am spus  ca fecior de taran.

Onorat Parlament,

Astazi, imi voi spune propria viziune vizavi de situatia neclara din ultima vreme a mass-media din Republica Moldova. M-a determinat sa o fac discutia de ieri din cadrul Comisiei juridice pentru numiri si imunitati, al carui membru sint, in contextul votului comunistilor, care si acolo sint in majoritate pe marginea proiectului de modificare a Regulamentului Parlamentului si, in special, al articolului 82, prin care se propune de a interzice transmiterea in direct la Radio si TV a sedintelor Parlamentului. De altfel, astazi am aflat din presa, nu stiu daca este precis, ca ieri si Biroul Permanent al Parlamentului a dat unda verde unei initiative comuniste cu acelasi subiect.

Or, deputatii majoritatii parlamentare nu doresc sa fie auziti si priviti atunci cind ei, zi de zi, stau cu miina pe grijile poporului, vorba vine. Au grija slugile poporului ca cetateanului de rind sa nu ii incurce radioul sau televizorul atunci cind acesta mulge oile, paste vacile sau sta zile si nopti in sir sub ferestrele ambasadelor straine, pentru a primi o viza ca sa poata fugi incotro il duc ochii din tara aceasta blestemata si uitata de Dumnezeu.

Dupa mine este stranie si “intimplarea” in ghilimele ca aceste initiative coincid perfect cu acele ce se intimpla astazi in jurul Antenei C si Euro TV.  Apropo, consider sincer ca acei care fac mare zarva in jurul acestor doua posturi nu au citit atent stipularile Codului audiovizualului, care nicidecum nu  obliga Consiliul Municipal Chisinau sa privatizeze Antena C si Euro TV. Or, articolul 2 din Codul respectiv, la notiunea “radiodifuzor public” prevede ca, citez: “Aceasta din urma este o institutie audiovizuala nationala sau regionala cu statut de persoana juridica de drept public, aflat in serviciul societatii, independent editorial, a carui activitate este supravegheata de societate”. Citat inchis.

Desigur, este de competenta Consiliului Municipal, ca fondator, sa procedeze dupa bunul sau plac, dar aceasta nu obliga autoritatea respectiva sa purceada numai si numai la privatizarea acestor doua posturi si nu la transformarea lor in radiodifuzori public. Este vorba, in opinia mea, de o decizie politica si nu de una juridica. Dar sa revenim la problemele mass-media. Prin prisma independentei presei si dreptul societatii si al cetateanului de a fi informat corect.

1. Planul de actiuni “Uniunea Europeana – Republica Moldova”, cu care actuala putere matahaieste la fiecare pas, la punctul 9 prevede, citez:

“Asigurarea respectarii libertatii de expresie. Asigurarea relatiei transparente intre autoritati si institutiile media in conformitate cu recomandarile Consiliului Europei, ajutor financiar din partea statului pentru mass-media, acordat in baza criteriilor stricte si obiective, aplicate egal pentru toata mass-media. Elaborarea si implementarea unui cadru legal adecvat, ce garanteaza libertatea expresiei si a mass-media in conformitate cu standardele europene si in baza recomandarilor Consiliului Europei”.

2. E de mentionat, in acest context, ca si la doi ani dupa declararea de catre actuala guvernare a vectorului european, nu s-a schimbat absolut nimic nici la TV Moldova, nici la Moldova-1, si nici la asa-zisele foste ziare guvernamentale “Moldova Suverana” si “Nezavisimaia Moldova”. Or, asi dori foarte mult sa il vad la aceasta tribuna pe acela care se va incumeta sa ma convinga cu argumente, si nu cu povesti de adormit copii, ca in Republica Moldova nu mai exista necesitate de a transmite in direct sedintele Parlamentului, deoarece:

a) la asa-zisele Televiziune si Radio National au inceput sa aiba loc dezbateri aprinse cu participarea diferitilor lideri de opinie din majoritatea parlamentara si opozitie, partide extraparlamentare, societate civila, membri ai Guvernului;

b) Seful statului, Primul ministru si Presedintele Parlamentului apar cu regularitate in cadrul unor emisiuni directe la Radio si TV in discutii cu oponentii lor politici;

c) asa-zisele ziare independente “Moldova Suverana” si “Nezavisimaia Moldova” nu mai publica zilnic cite 4–5 fotografii ale lui Voronin si Tarlev, care, de pe la mitingurile bolsevice, ne conving ca malurile Nistrului s-au transformat in maluri de marmelada, iar in loc de apa acolo curge lapte cald.

Toate acestea ma duc la gindul si ma fac sa constat ca ceva este putred in mass-media de la noi, si nu numai in mass-media. De aceea, cred ca a venit timpul sa le spunem lucrurilor pe nume. Si, in primul rind, sa ii amintim Presedintelui Voronin ca unul din cele 10 puncte convenite cu opozitia acum doi ani s-au referit, pe de o parte, la obligativitatea transmiterii in direct la Radio si TV a sedintelor in plen ale Parlamentului. Iar  pe de alta parte, transformarea Televiziunii si Radioului Moldova in institutie publica. Subliniez publica si nu privata. Altminteri ne vom pomeni in curind si Seful statului indeplineste cele 10 porunci ale opozitiei tot in acelasi mod cum le indeplineste si pe cele 10 porunci ale lui Dumnezeu.

Va multumesc.

 

Domnul  Iurie Rosca:

Urma sa ia cuvintul domnul deputat Leonid Bujor, dar nu-l vad. Scuzati, este.

Domnul Bujor este invitat la tribuna.

 

Domnul Leonid Bujor:

Onorata asistenta,

Este regretabil faptul ca la inceputul sedintei de astazi nu s-a acceptat discutia acestui subiect dureros. De fapt, practica demonstreaza ca, desi a demarat analiza si discutia subiectului, chiar la inceputul sedintei domnul Presedinte al Parlamentului ne-a dat un sfat practic ca sa ne pregatim foarte serios. Indiscutabil, este un sfat bun. Spre regret, subiectul la care ne referim, foametea din 1946–1947 este una din paginile tragice din istoria poporului nostru. Dupa perioada restructurarii garbacioviste ea nu mai constituie o pata alba in istorie. Adevarul este cunoscut. De aceea, un istoric nu are nevoie de  prea mult timp pentru a se pronunta pe marginea foametei din anii 1946–1947.

De ce nu dorim sincer sa dam o apreciere politica foametei din acea perioada? De ce deputatilor din Rada ucraineana nu le-a fost frica si le-a ajuns vointa pentru a aprecia politic foametea din tara lor, iar unii dintre noi ne opunem cu atita inversunare adoptarii unei hotariri a Parlamentului de a aprecia politic evenimentele care s-au desfasurat in tara noastra si in urma carora au avut de suferit sute de mii de cetateni moldoveni: copii, tineri, batrini, barbati si femei.

A fost organizata sau nu a fost organizata foametea din anii 1946–1947 din Republica Moldova? Daca zicem ca nu a fost organizata, trebuie sa demonstram prin fapte, dovezi, argumente stiintifice si nu prin declaratii de ordin general. Constatam ca astfel de argumente lipsesc. Hotaririle organelor sovietice si de partid din acea perioada atit centrale, cit si cele din Republica Moldova demonstreaza cu regret ca urmarile foametei puteau fi mai mici. Ca aceasta catastrofa putea fi prevenita.

Adevarul trist, neplacut trebuie recunoscut, totusi a fost organizata. Oare nu se cunoaste ca erau echipe speciale de asa-zisi “upolnomocennie”, care stringeau impozitul in natura, lipseau familiile la inceput de iarna de ultimul sac de griu, de ultima caldare de faina, chiar si de cele citeva kg de porumb, ascunse de taranii moldoveni pentru insamintarea pamintului in primavara.

Marturiile celor care au supravetuit, parintii si buneii nostri, dar si documentele istorice demonstreaza ca si dupa implinirea asa-zisului plan de control pentru fiecare familie, taranii, familii intregi erau lipsite si de ultimele rezerve, lasati in fata iernii fara o bucata de piine. Iata de ce este de datoria noastra morala, in amintirea celor zeci de mii, imi cer scuze, sute de mii, se opereaza aici cu diferite cifre, ultimele cifre sint intre 160 de mii si 300 de mii morti din cauza foamei. Sa dam apreciere politica si sa condamnam fenomenul. Asa cum a facut-o pina la noi deputatii altor legislative care au condamnat crimele totalitarismului stalinist si cel al deportarilor staliniste.

Este adevarat ca a sosit de la Moscova o comisie in frunte cu Alexei Cosighin, dar tot atit de adevarat este ca aceasta comisie a sosit mult prea tirziu, foarte tirziu. A sosit atunci cind, de fapt, desi la Moscova se cunostea adevarul despre situatia din Moldova, a sosit atunci cind tragedia nu mai putea fi prevenita. Oare intimplator a sosit comisia in frunte cu Alexei Cosighin atit de tirziu la Chisinau? Este una din multiplele intrebari la care nu avem raspuns, spre regret, pina in prezent. Daca nu ar fi fost cunoscuta situatia din Moldova era un fenomen. In cazul in care la Moscova se stia adevarul tragic al poporului nostru si el a venit in Basarabia, in Republica Moldova, atunci cind nu se putea schimba nimic, ne da un argument in plus ca s-a facut putin sau aproape nimic. Sau s-a intervenit atunci cind sute de mii de moldoveni au umplut drumurile atit in Moldova, cit si in Ucraina cu trupuri.

Oare intimplator a sosit comisia in frunte cu Alexei Cosighin? Aceasta este una din intrebarile la care se asteapta raspuns. Atit timp cit nu avem raspuns la aceasta intrebare, sintem in drept de a aprecia din punct de vedere moral si a condamna fenomenul foametei de la noi din 1946–1947.

Stimati colegi deputati,

Sa nu uitam, ca foametea a fost urmata de represiuni masive staliniste, in urma carora au suferit in mod special intelectualii basarabeni, gospodarii, acei care constituiau temelia societatii. Ei erau promotorii valorilor nationale, traditiilor si obiceiurilor noastre.

Stimati colegi, Ucraina este tara vecina, ca si Republica Moldova vine din fostul spatiu sovietic. Ucraina, ca si Republica Moldova, este membru al GUAM. Ucraina a dat apreciere politica foametei care s-a produs in tara lor in perioada sovietica. In manualul de clasa a IX-a, in mod exagerat, se condamna holocaustul. In esenta, este un lucru bun, din care considerente noua deputatilor in Parlamentul Republicii Moldova nu ne ajunge vointa politica pentru a aprecia obiectiv un fenomen, urmare a caruia sint sute de mii de cetateni decedati.

Consider ca este de datoria noastra morala sa facem si noi acest lucru, asa cum au procedat colegii nostri din Ucraina. Sa condamnam foametea din anul 1947. De fapt, nedorinta deputatilor din fractiunea majoritara comunista de a adopta o hotarire in aceasta problema dureroasa este o continuare logica a faptului ca dumnealor au refuzat sa includem in ordinea de zi citeva luni in urma chestiunea cu privire la condamnarea regimurilor totalitare, recomandare facuta atunci de Uniunea Europeana.

Desigur, urmarile celui de al doilea razboi mondial nu au putut sa ramina fara influenta. Dar tot atit de adevarat este si faptul ca s-a semanat si s-a semanat suficient de mult. Daca nu s-ar fi semanat, atunci aceste persoane imputernicite de organele puterii sovietice de atunci nu ar fi avut posibilitate sa stringa surplusurile de la taranii nostri, din momentul in care erau surplusuri, din momentul in care se matura si ultimul bob de griu din podurile gospodariilor taranesti, inseamna ca taranii au dispus de griu, de piine, de porumb, din momentul in care au fost achizitionate nu doar ceea ce era prevazut, de asa-zisele planuri, dar se sringeau si ultimele kilograme de porumb, de griu de la tarani, inseamna ca, totusi, taranii au dispus de rezerve care le-ar fi creat premise obiective sa treaca aceasta foame. Da, a fost seceta, cu atit mai mult, daca a fost seceta, nu trebuia sa se organizeze aceasta stringere a ultimelor kilograme de griu de la tarani. Trebuia sa le dea posibilitate ca, in urma razboiului doi mondial si a secetei, care a urmat imediat in anul 1946, oamenii sa se descurce fiecare in felul sau.

Va multumesc.

 

Domnul  Iurie Rosca:

Stimati colegi,

Acestia au fost deputatii inscrisi pentru declaratii.

Va multumesc pentru participare.

Urmatoarea sedinta va avea loc miine dimineata incepind cu ora 10.00.

La revedere.

 

Sedinta s-a incheiat la ora 13.35.

Stenograma a fost pregatita spre publicare
in Directia documentare parlamentara a
Aparatului Parlamentului.