DEZBATERI PARLAMENTARE

Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XVI-a

SESIUNEA a III-a ORDINARA – MARTIE 2006

Sedinta din ziua de 10 martie 2006

(STENOGRAMA)

SUMAR

1. Declararea sedintei ca fiind deliberativa.

2. Dezbateri asupra ordinii de zi a sedintei, adoptarea ei.

3. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.3960 pentru completarea Legii nr.173-XIII din 6 iulie 1994 privind modul de publicare si intrare in vigoare a actelor oficiale (art.1).

4. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura, dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.562 privind importul articolelor din granit utilizate pentru reconstructia Memorialului Slavei Militare din municipiul Chisinau.

5. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului Legii viei si vinului nr.2944.

6. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.4357 pentru modificarea si completarea Legii nr.113-XV din 13 martie 2003.

7. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.231 cu privire la completarea unor acte legislative.

8. Declaratia domnului deputat Valeriu Cosarciuc din Fractiunea “Alianta «Moldova Noastra»” cu privire la situatia dezastruoasa din agricultura.

Sedinta incepe la ora 10.00

Lucrarile sint conduse de domnul Marian LUPU, Presedintele Parlamentului, asistat de doamna Maria Postoico, vicepresedinte al Parlamentului.

Domnul Maxim Ganaciuc – director general adjunct al Aparatului
 Parlamentului:

Doamnelor si domnilor deputati,

Buna dimineata. Va anunt ca, din totalul celor 101 deputati, si-au inregistrat prezenta 96 deputati. Absenteaza deputatii: Dmitri Todoroglo – din motive de sanatate; Zoia Jalba, Ion Neagu, Oleg Serebrian, Valeriu Guma.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Stimati colegi,

Sedinta este deliberativa. Rog sa onoram Drapelul de Stat. (Se onoreaza Drapelul de Stat).

Va multumesc.

Sa incepem cu lucruri mai placute. Astazi este ziua de nastere a colegului nostru domnul Ivan Calin. Sa il felicitam cu toata caldura si cordialitatea, dorindu-i multi ani, sanatate si succese. (Aplauze).

Microfonul nr.5.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Multumesc, domnule Presedinte.

Fractiunea parlamentara “Alianta «Moldova Noastra»” solicita timp pentru o declaratie la sfirsitul sedintei.

Domnul Marian Lupu:

Luat act.

Multumesc.

Microfonul nr.4.

Domnul Veaceslav Untila:

Acum citeva zile, in Fractiunea “Alianta «Moldova Noastra»” a parvenit o informatie ca acum citeva saptamini, la Chisinau, a avut loc o intilnire a Presedintelui Parlamentului Republicii Moldova cu doi reprezentanti ai Prim-ministrului Guvernului kurzilor Masud si Bazani. Unul dintre acesti doi reprezentanti era, conform informatiei pe care o detinem, ministrul industriei si energeticii din Guvernul Kurd.

Va rog sa comentati, cum se inscrie aceasta intrevedere in contextul in care Republica Moldova este parte a coalitiei antiteroriste din Irak si Parlamentul nostru face declaratii care condamna separatismul si incercarile de subminare a suveranitatii si integritatii teritoriale a Republicii Moldova.

Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc si eu.

Microfonul nr.5.

Doamna Valentina Cusnir:

Domnule Presedinte,

Fractiunea Partidului Popular Crestin Democrat cere aminarea examinarii proiectului de Lege nr.4357 in legatura cu faptul ca abia ieri spre seara am primit materialele cerute, este necesara o examinare suplimentara.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Bine. Notat.

Microfonul nr.4.

Domnul Dumitru Diacov:

Domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Eu vad ca in ordinea de zi avem cinci sau, poate, patru chestiuni de discutat astazi. Vreau sa va rog sau sa propunem din partea fractiunii, avind in vedre ca ieri noi, in urma unei discutii putin, poate, fierbinti, am votat in unanimitate o declaratie... dar situatia in Transnistria ramine destul de incordata. Era bine ca deputatii, inainte de a pleca simbata si duminica, mai ales ca noi plecam si luni in teritoriu... Sint foarte multe intrebari din partea oamenilor... Era bine ca sa vina cineva de la Guvern si sa ne informeze timp de 15–30 de minute, care este situatia, totusi, in Transnistria? Ce masuri intreprinde Guvernul?

S-ar putea si in regim inchis, cum doriti, dar sa avem o informatie mai veridica, nu de la programul ORT sau de la un alt program de televiziune, sa stim noi ce se intimpla acolo.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.2.

Domnul Iurie Eriomin:

Спасибо, господин Председатель. По содержанию законопроекта о списании пеней и штрафов № 4357 ни у членов комиссии, ни на заседании фракции не возникло никаких возражений, поэтому предлагаю оставить его в повестке дня.

Domnul Marian Lupu:

Notat.

Microfonul nr.5.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule Presedinte,

Fractiunea este in drept sa propuna excluderea. Si domnul Eriomin cred ca nu este la curent. Cifrele introduse in lege, cu parere de rau, nu corespund Legii nr.113 adoptate in 2003, fiindca acestea trebuiau prezentate la 1 aprilie 2003. Ele insa au fost propuse la situatia de la 1 ianuarie 2006 si aceasta nu este corect.

De aceea, astazi noi am concretizat inca o data cu Ministerul Finantelor si nu putem sa venim cu lectura a doua.

Domnul Marian Lupu:

Alte propuneri?

Microfonul nr.5.

Domnul Vlad Cubreacov:

Va multumesc.

Domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Posibil ca fractiunea majoritara comunista este pregatita pentru aceasta dezbatere pe marginea raportului asupra proiectului nr.4357. Dar vreau sa va amintesc ca, conform Regulamentului, orice fractiune este organ de lucru al Parlamentului. Fractiunea Partidul Popular Crestin Democrat a primit materialele legate de dezbaterile in a doua lectura abia ieri seara tirziu, catre sfirsitul zilei de munca. Aceste materiale fractiunea noastra le-a cerut in cadrul dezbaterii in prima lectura. Si nu inteleg de ce reprezentantii Guvernului au aminat atit de mult, nepermis de mult prezentarea acestor informatii elementare. Ele necesita o analiza si o dezbatere in cadrul fractiunii noastre ca organ de lucru al Parlamentului.

Atunci, cind toate fractiunile vor fi pregatite si comisia de resort care, inteleg, de asemenea insista asupra aminarii acestei discutii. Noi nu sintem impotriva discutiei, nu vom putea evita adoptarea in lectura a doua, procedurile sint deja angajate, dar lasati-ne timpul necesar, rezonabil pentru o discutie de substanta serioasa pe marginea acestui proiect, de fapt ca si pe marginea oricarui alt proiect. De aceea, introducem oficial propunerea noastra de excludere din ordinea de zi de astazi a proiectului nr.4357.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Alte propuneri?

Microfonul nr.3.

Doamna Eugenia Ostapciuc:

Domnule Presedinte,

Fractiunea roaga ca fiecare propunere sa fie pusa la vot.

Domnul Marian Lupu:

Da, de acord.

Bine.

Stimati colegi,

In contextul discutiilor pe marginea ordinei de zi, am notat doua propuneri. Propunerea care vizeaza excluderea proiectului nr.4357 din ordinea de zi a sedintei de astazi si cea de a doua propunere, inaintata de domnul Diacov, care vizeaza invitarea unui reprezentant al Guvernului pentru a oferi o informatie privind situatia la zi la frontiera de stat cu Ucraina.

Supun votului aceste doua propuneri, evident, in mod separat. Cine este pentru excluderea proiectului nr.4357 din ordinea de zi a sedintei de astazi? Anuntati, va rog, rezultatele.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 0.

Sectorul nr.2 – 11.

Sectorul nr.3 – 25.

Domnul Marian Lupu:

36 de voturi “pro”. Aceasta propunere nu a fost acceptata. Proiectul nr.4357 ramine a fi pe ordinea de zi a sedintei.

Cea de a doua propunere a deputatului Dumitru Diacov. Cine este pentru acceptarea acestei propuneri, rog sa voteze. Rog sa fie anuntate rezultatele.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 0.

Sectorul nr.2 – 11.

Sectorul nr.3 – 16.

Domnul Marian Lupu:

27 de voturi “pro”. Aceeasi concluzie privind neacceptarea propunerii date.

Stimati colegi,

Ordinea de zi ramine cea care va fost distribuita. Propun sa incepem examinarea proiectelor incluse pe ordinea de zi. Proiectul de Lege nr.3960 pentru completarea Legii privind modul de publicare si intrare in vigoare a actelor oficiale. Lectura a doua.

Rog comisia.

Domnul Vladimir Turcan:

Onorat Parlament,

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a examinat proiectul de Lege nr.3960, prezentat la initiativa unui grup de deputati. Va aduc aminte ca acest proiect a fost adoptat in prima lectura de Parlament la 16 februarie 2006. Scopul acestui proiect de lege consta in asigurarea accesului liber si gratuit prin reteaua Internet la legislatia Republicii Moldova.

In cadrul pregatirii pentru lectura a doua, au fost examinate toate amendamentele, majoritatea dintre ele fiind acceptate. Tinind cont de cele expuse, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati propune spre adoptare proiectul respectiv cu urmatoarele modificari si completari:

“Art. I. - Legea nr.173-XIII din 6 iulie 1994 privind modul de publicare si intrare in vigoare a actelor oficiale, cu modificarile ulterioare, se completeaza dupa cum urmeaza:

1. Articolul 1 se completeaza cu un nou alineat (2), avind urmatorul cuprins:

“(2) Actele oficiale, indicate la alin.(1) din prezentul articol se publica pe web site-ul oficial al Guvernului.”

2. Dupa articolul 10 se introduce un articol nou, 10¹, avind urmatorul cuprins:

“Art.10¹. - Guvernul va asigura accesul liber gratuit prin Internet la toate actele legislative si normative publicate dupa 23 iunie 1990 in modul stabilit, actualizarea acestuia in masura modificarilor si completarilor operate.”

Art.II. - Guvernul, in termen de 3 luni:

a) va prezenta Parlamentului propunerea privind aducerea legislatiei in vigoare in concordanta cu prezenta lege;

b) va aduce actele sale normative in conformitate cu prezenta lege.”

Referitor la mentiunea Comisiei pentru agricultura si industria alimentara, potrivit careia initiativa legislativa poate fi adoptata numai in conditiile acceptarii de catre Guvern, pe motiv ca implementarea acestuia va necesita cheltuieli de surse bugetare, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati constata ca Guvernul nu a prezentat obiectii referitor la acest capitol.

In legatura cu cele relatate, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a hotarit sa propuna Parlamentului examinarea si adoptarea in a doua lectura a proiectului de Lege nr.3960, tinind cont de obiectiile mentionate in raport.

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Propuneri pentru lectura a doua? Nu sint.

Va multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Stimati colegi,

In aceste conditii si in conformitate cu continutul raportului comisiei sesizate in fond, supun votului adoptarea proiectului de Lege nr.3960 in lectura a doua. Cine este pentru, rog sa voteze. Rog sa fie anuntate rezultatele.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 28.

Sectorul nr.2 – 38.

Sectorul nr.3 – 27.

Domnul Marian Lupu:

93 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi. Proiectul de Lege nr.3960 este adoptat in lectura a doua.

Multumesc.

Proiectul de Lege nr.562 privind importul articolelor din granit utilizate pentru reconstructia Memorialului Slavei Militare din municipiul Chisinau.

Prezinta domnul Gutul.

Domnul Nicolai Gutul:

Уважаемый Председатель, уважаемые депутаты Парламента,

На ваше рассмотрение предлагается законопроект об импорте гранитных изделий, использованных для Мемориала воинской славы муниципия Кишинэу № 562 от 17 февраля 2006 года.

В соответствии с проектной документацией “Кишинёв-проект” от
10 февраля 2006 года с торговым домом города Долгопрудный Московской области был заключен договор на изготовление гранитных изделий в количестве 1113 квадратных метров на предприятии “Карельский гранит”
г. Кондопога Республики Карелия.

Поскольку проект предусматривает благоустройство центрального гражданского кладбища, была осуществлена договоренность на изготовление дополнительных 500 квадратных метров гранитных изделий. Весь
объём заказа составляет 1613 квадратных метров на общую сумму
3 738 807 рублей.

Постановлением Правительства Республики Молдова № 218 от
27 февраля 2006 года об отзыве на проект Закона об импорте гранитных изделий, использованных для сооружения вышеуказанного объекта, было внесено предложение: в соответствии с товарной номенклатурой гранитные изделия указывать не в квадратных метрах, а в килограммах. Весь объем заказа составляет 350 тонн гранитной продукции, включая деревянную тару.

При обсуждении данного законопроекта в парламентских комиссиях у депутатов возникли разные вопросы: почему сделка по изготовлению гранитных изделий была осуществлена в России, а не в Молдове? Завышены ли цены на поставляемый гранит? Нет уверенности в том, что гранитные изделия будут использованы по назначению.

Для прозрачности предлагаемого законопроекта, хочу довести до сведения депутатов Парламента и общественности страны, что в декабре 2005 года акционерным обществом “Azurit” муниципия Кишинэу был предложен проект расчётной сметы на выполнение заказа из материалов натурального камня – гранита лабродарита среднего зерна и красного капустянского камня крупного зерна, место рождения Житомирская и Кировоградская области Украины, по завышенным коммерческим ценам, более чем на 11 миллионов лей. Правда, общий объём гранитных изделий был в полтора раза больше.

В целях экономии средств и использования высококачественного гранитного камня по просьбе исполняющего обязанности Генерального примара муниципия Кишинэу Василия Урсу и главного архитектора проекта Семена Шойкита руководство правления организации “ВЕЧЕ” заключило договор с торговым домом города Долгопрудный Московской области на выполнение заказа из черного карельского гранита и красно-розового камня по умеренным ценам.

В связи с уменьшением объёма изготовления гранитных изделий
13 февраля акционерное общество “Аzurit” вновь представило расчётную смету примэрии муниципия Кишинэу для того, чтобы осуществить выполнение заказа. Однако цены остались прежними.

Хочу довести до сведения депутатов, что вчера вечером я пригласил коммерческого директора Корлэтяну Сергея и сообщил ему, что ступени, которые предполагалось изготовить акционерным обществом “Аzurit”, составляли за один погонный метр 295 долларов. Когда стоимость того же изделия из более высококачественного мелкозернистого камня в Карелии в
2–3 раза меньше.

Но главное, что я хочу подчеркнуть: преимущество заказа заключается не только в умеренных ценах, почти в два раза ниже, но, прежде всего, в превосходстве по качеству карельского гранита, который по сравнению с украинским камнем обладает лучшими физико-механическими свойствами и более высокой прочностью.

Карельский гранит широко используется для реконструкции культурных объектов не только в различных городах России, но и в Лондоне, Риме, Венеции, Париже и в других городах.

Кроме того, 1/3 часть от общего объёма заказа будет осуществляться за счёт спонсорства экономических агентов России. В настоящее время
50% заказа уже выполнено и готово к отправке в Молдову.

Во избежание каких-либо сомнений, что, мол, все гранитные изделия будут использованы не по назначению, я бы поставил вопрос о создании соответствующей комиссии, в которую вошли представители всех фракций. В их компетенции убедиться на деле, действительно ли гранит использован по назначению.

Учитывая гуманитарно-патриотический характер акции и то обстоя-тельство, что гранитные изделия будут использованы непосредственно для реконструкции столичного Мемориала “Eternitate-Вечность”, целесообразно освободить от НДС импорт гранитной продукции общественной Организации “ВЕЧЕ”, а также кишинёвскую фирму “Galeria de Piatra”, осуществляющую оплату гранитной продукции, являющуюся генеральным подрядчиком реконструкции данного мемориала.

Прошу поддержать данный законопроект в двух чтениях. Пожалуйста, вопросы.

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Intrebari, daca sint.

Microfonul nr.5.

Domnul Vlad Cubreacov:

Stimate domnule Gutul,

E pentru prima data in Parlament, cind primim un proiect de lege atit de ciudat, obiectul scutirii facindu-l o organizatie obsteasca, organizatie neguver-namentala pentru apararea drepturilor slavilor “Vece”, pe care dumneavoastra, inteleg, o reprezentanti ca presedinte si sinteti parte direct interesata in aceasta tranzactie comerciala externa.

Vreau sa va intreb: cum explicati dumneavoastra implicarea anume a acestei organizatii, ca semnatar al unui contract de import al unei cantitati atit de mari de granit, si excluderea din aceasta tranzactie a factorilor administrativi direct interesati, cum ar fi Primaria municipiului Chisinau sau Guvernul Republicii Moldova.

Am impresia ca asistam la o substituire de functii. Miine-poimiine ne vom putea trezi cu orice alta organizatie neguvernamentala, care intelegem ca desfasoara activitati economice externe in valoare de multe milioane de lei si ruble, cu aceleasi pretentii de a fi scutita, de a primi facilitati. De ce nu este Primaria municipiului Chisinau sau Guvernul participant intr-o asemenea tranzactie si anume organizatia pe care dumneavoastra o conduceti si ale carei fonduri le gestionati personal, pentru ca inteleg ca, fiind presedinte, aveti drept de semnatura la banca si tot asa mai departe.

Domnul Nicolai Gutul:

Благодарю за вопрос, товарищ депутат Кубряков. Первое, что я хочу сказать, что… Общественная организация “Вече” в соответствии…

Domnul Marian Lupu:

Bine, va rog.

Domnul Nicolai Gutul:

В соответствии с уставом начиная с апреля 1995 года, реально занимаясь реконструкцией и ремонтом зданий школ преимущественно в сельской местности, одновременно занималась и восстановлением и реконструкцией памятников. Вы верно сказали: я, действительно, уже 11 лет являюсь председателем “Вече” на общественных началах. Почему именно общественная организация “Вече» участвует в этом проекте?

Дело в том, что доставлять гранитную продукцию для построения мемориала, как мы поступали 2–3 года назад в случае с Шерпенским комплексом, привозя гранит из Житомирской области на безвозмездной основе или в качестве гуманитарной помощи, стало невозможно. Поэтому представители российского региона предложили нам через общественную структуру заключить торговую сделку по умеренным ценам 2000-го года и ограничить срок изготовления заказа до двух месяцев.

Это основная причина, по которой организация «Вече” заключила контракт. Фактически генеральному подрядчику “Galeria de Piatra” или другим экономическим агентам было предложено осуществить сделку, но в таком случае российская сторона не выполнила бы заказ за столь короткий срок и по таким умеренным ценам.

Вы должны понять, что стоимость работ снизилась на несколько миллионов лей и повысилось качество гранита, которого на территории предприятия акционерного общества “Аzurit” в настоящее время нет. И если мы осуществляем реконструкцию такого уникального объекта, который в комплексе представляет собой не только воинский мемориал, но и гражданское кладбище и памятник погибшим во время вооруженного конфликта в Приднестровье, то думаю, что этот объект надо делать из наиболее качественного и дорогостоящего камня, пусть даже цены были в два раза дешевле.

Domnul Vlad Cubreacov:

Domnule Gutu,

De ce v-am intrebat? Pentru ca in istoria noastra parlamentara noi mai avem precedente, cind organizatiile unor functionari sau agentii economici condusi de unii functionari ai Parlamentului au participat la lucrarile de reconstructie a cladirii Parlamentului. Toate aceste tranzactii, in opinia mea, si ele fiind serios susceptibila de incorectitudine si frauda, pornind de la simplul fapt ca preturile si cifrele cu care vehiculati dumneavoastra acum, fara a prezenta nici un document suplimentar, nici o proba financiar contabila, bancara de alt ordin, fiscala, sint diminuate chiar cu mult sub nivelul preturilor de piata din Federatia Rusa.

De aceea, am impresia ca intram intr-un cont de umbra, sint foarte multe neclaritati. Aceasta tranzactie in sine este susceptibila de incorectitudine si frauda. Am impresia ca cifrele care se prezinta nu sint reale si noi ne-am interesat, am discutat la sedinta fractiunii noastre. Preturile actuale din Federatia Rusa la asemenea produse sint total diferite de acele pe care le prezentati dumneavoastra. Ceva nu este in regula. Si nu cred, aceasta o spun ca o opinie, dincolo de intrebarea formulata, nu cred ca o organizatie neguvernamentala poate prelua functiile directe, mai ales in chestiuni atit de importante ale administratiei publice locale si centrale.

Eu cred ca aceasta este competenta administratiei publice locale, si nu a O.N.G.- lor. Doar in cazul imposibilitatii exercitarii acestor functii, in baza principiului de subsidiaritate sa incheie un acord de colaborare, in care ar fi delegate niste functii catre structurile neguvernamentale, dar nu este cazul. De aceea cred ca datorati niste explicatii in legatura cu aceasta situatie.

Multumesc.

Domnul Nicolai Gutul:

Хочу сказать, что на данный момент инициатива создания проекта этого объекта не исходит от организации “Вече”. Напротив, летом мы предлагали предприятию “Аzurit” безвозмездно, бесплатно отпустить гранитное сырье из Карелии, в среднем три вагона сырья, один вагон готовых изделий для изготовления объекта. Вчера я обращался к коммерческому директору господину Корлэтяну: “Почему вы не воспользовались сделанным пред-ложением? ”.

И вчера я повторил, что мы готовы оказать содействие, учитывая, что российские регионы согласны поддержать проект только в том случае, если будет отмечено, что здесь похоронены их соотечественники. Вот это главный критерий. Хочу довести до сведения всех депутатов, что за 11 лет деятельности “Вече” это – первая коммерческая сделка. Все договора были заключены если не на гуманитарной основе, то по крайне мере на основе безвозмездности и дарения.

Хочу привести один пример. Госпожа депутат, доамна Лидия Гуцу не даст мне покривить душой, в 2002 году поступили около 700 тонн угля из Донецкой области, в контракте было указано в качестве дарения. Действительно, в то время в рамках комиссии было принято решение считать этот груз гуманитарным, но на самом деле “Вече” не освободили от железнодорожного тарифа, и мы заплатили 48 тысяч леев, хотя и делали благородное дело.

В данный момент я еще раз обращаюсь ко всем депутатам, что сделка заключена только потому, что предлагался качественный гранит по умеренным ценам и короткие сроки изготовления изделий. На сегодняшний день А.О. “Аzurit”, я не хочу их унижать, не в состоянии обеспечить качество гранита, оно не обладает таким оборудованием, как предприятие “Карельский гранит».

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Domnul Igor Klipii:

Domnule Gutul,

Vreau sa va intreb cine a initiat acest proiect de reconstructie a memorialului respectiv, cine l-a aprobat si care este bugetul lui total?

Domnul Nicolai Gutul:

Это решение исходило от муниципального совета, я уже говорил, что сделка была осуществлена в соответствии с проектной документацией, подготовленной муниципальным институтом города Кишинэу. Я не могу назвать общую стоимость исполнения данного проекта в целом, это не входит в мою компетенцию, я просто привел конкретные цифры относи-тельно разницы цен и преимущества заключения сделки по выполнению заказов с Карелией.

Domnul Igor Klipii:

Intrebarea, mai repet inca o data intrebarea. Cine a initiat acest proiect?

Domnul Nicolai Gutul:

Я вам еще раз сказал.

Domnul Igor Klipii:

Domnule Gutul,

Vreau sa va spun ca in Republica Moldova nu exista un monument al independentei Republicii Moldova. Chiar si Bielorusia are acest monument. Eu vreau sa mentionez un lucru, ca discutia despre scutirea de taxe vamale reprezinta, in general, deturnarea subiectului pe alt plan. Intrebarea este: cine spala acesti bani publici? Cum sint spalati acesti bani publici? De ce apare o asociatie a slavilor din Moldova care se ocupa de memoria militara sau de gloria militara a cui? Iarasi apare intrebarea: a cui? O alta intrebare care vreau sa v-o pun: credeti ca, drept consecinta a declaratiei de ieri a Parlamentului Republicii Moldova, prietenii dumneavoastra rusi isi vor schimba atitudinea chiar si vizavi de dumneavoastra?

Domnul Nicolai Gutul:

Вновь хочу повторить, что здесь нет никаких недоразумений. Это все-таки связано с общей памятью. Идея сооружения мемориала соответствует уставу организации “Вече”, которая зарегистрировано Министерством юстиции. В нем четко указано, что организация “Вече” занимается реконструкцией, в том числе и подобного рода культурных объектов. Что касается других вопросов, то еще раз повторяю, что они не в моей компетенции. Данная акция связана с благородной миссией увековечения истории для потомков.

Domnul Igor Klipii:

Eu inteleg, banii pe care ii gestionati sint bani publici. Sint bani de la Guvern, din bugetul municipiului, sint bani de la bugetul central. De unde sint banii pe care ii gestionati dumneavoastra?

Domnul Nicolai Gutul:

Управление капитального строительства перечислило средства генеральному подрядчику “Galeria de piatra” для того, чтобы он смог приобрести гранитные изделия. Поскольку организация “Вече” не занимается какой-либо коммерческой деятельностью и не имеет собственных средств, то был заключен контракт с генеральным подрядчиком о том, что организация “Вече» обязуется в двухмесячный срок выполнить заказ по умеренным ценам с доставкой в Молдову не позднее конца марта начала апреля.

И только после этого мы заключили договор с акционерным обществом “Долгопрудный” Московской области. Общую стоимость заказа не могу назвать, потому что этот вопрос находится не в моей компетенции. Я отвечаю только за сделку на изготовление гранитных изделий.

Domnul Igor Klipii:

Ultima intrebare. Cum comentati rezolutia Comisiei pentru problemele juridice care constata ca toata documentatia si tot proiectul este invaluit de mister si intransparenta.

Multumesc.

Si va rog, domnule Presedinte, inainte de vot, sa imi acordati cuvint de la tribuna centrala.

Domnul Nicolai Gutul:

Могу сказать следующее: на сегодняшнем заседании нет депутата Валерия Гума. Он очень интересовался данным вопросом и назвал цены на апрель 2005 года, они якобы ниже. Из обращения администрации
А.О. “Azurit” к руководству муниципия Кишинэу, проектному Институту от
13 февраля следует, что и цены на тот или иной вид деятельности, погонный метр и соответствующие размеры остались прежними. Если бы было возможно осуществить сделку на изготовление изделий по более низким ценам и качество позволяло, то какой смысл сейчас везти гранит из Карелии?

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

Doamna Adriana Chiriac:

Mai intii de toate, as vrea sa atrag atentia colegilor deputati la avizele inconsistente superficiale si lipsite de seriozitate din partea Guvernului, prezentate la astfel de proiecte de legi cu impact major asupra bugetului. Daca observati, in avizul Ministerului Finantelor, care, de fapt, trebuia sa faca o analiza profunda si sa arate impactul asupra bugetului in urma scutirilor de taxele de import si T.V.A., acesta comunica doar ca respectivul proiect de lege se contrasemneaza. In acest context, vreau sa va intreb, domnule deputat Gutul, poate dumneavoastra stiti care, totusi, va fi impactul asupra bugetului Republicii Moldova in urma respectivelor scutiri.

Domnul Nicolai Gutul:

Повторяю, что отвечаю только за доставку гранитной продукции по названным мною ценам. Думаю, что более конкретно может ответить председатель комиссии. Знаю, что общая стоимость проекта первоначально составляла 30 миллионов леев. Имеются в виду все работы, связанные не только с доставкой, укладкой гранитных изделий, но и с множеством других видов деятельности, связанных со строительством объекта.

Doamna Adriana Chiriac:

Eu vroiam sa stiu, totusi, care este impactul asupra bugetului, nu care este valoarea. Dar inteleg ca sintem impusi, sintem pusi in situatia de a vota aici “mita in sac”. Si a doua intrebare care vreau sa o adresez…

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Putina liniste.

Doamna Adriana Chiriac:

Personal dumneavoastra. Spuneti-mi, va rog, din moment ce dumneavoastra sinteti presedintele Organizatiei pentru apararea drepturilor slavilor “Vece”, considerati ca in Republica Moldova se incalca drepturile slavilor, pentru ca a fost necesara o astfel de organizatie?

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Adresez acest mesaj inclusiv si pentru autoarea intrebarii.

Domnul Nicolai Gutul:

Я считаю, что это не совсем корректный вопрос.

Domnul Marian Lupu:

Domnule Gutu,

Va rog o clipa. Eu, totusi, va atrag atentia asupra unor norme etice. Citusi de putin, chiar si acei prezenti aici, noi toti in aceasta sala, indiferent ca etica si normele morale sint putin compatibile cu politica, totusi v-as ruga citusi de putin sa ne ghidam, va rog foarte mult. Si la fel va rog ca intrebarile sa fie adresate la subiect si cu maxima corectitudine, inclusiv morala si de respect reciproc pentru dumneavoastra insisi.

Microfonul nr.4.

Doamna Valentina Golban:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule Gutul,

Am si eu o intrebare. In argumentarea proiectului, initiativei, unul din autorii careia sinteti, ati abordat cuvinte de patriotism si necesitate, pentru ca acei cazuti ar merita sa aiba. Nu pun la indoiala ca acei cazuti ar merita sa aiba un memorial al slavei militare bine ingrijit, renovat. Dar nu vi se pare dumneavoastra ca in aceasta sala s-au discutat si alte proiecte de lege, care, ca argument, tot am pornit de la cuvintul “patriotism”, atunci cind am discutat despre alocatiile sociale pentru pensionarii si detinatorii Ordinului “Stefan cel Mare”, pentru ca este un ordin suprem al tarii, un ordin de lupta. Si de ce s-a facut o abordare duplicitara si o abordare contradictorie?

Si a doua intrebare, pentru ca a reiterat-o doamna Chiriac. As fi vrut si eu sa aflu, care este impactul nevarsarii in bugetul tarii a acestor bani de care dumneavoastra pretindeti sa fiti scutiti pentru import. Si o data ce nu primim raspuns la intrebari nici eu, nici colegii mei, nu credeti dumneavoastra ca,
intr-adevar, acest proiect este inca plin de mister si urmeaza sa ne puneti la dispozitie acele calcule pe care ni le-ati aratat de la tribuna si noua, pentru a argumenta si a incerca sa ne convingeti, cel putin, ca asa este. Pentru ca eu pun mari indoieli ca aceasta piatra de granit nu va fi pe urma utilizata in scop comercial. Adica vreau sa stiu aceste calcule si eu.

Domnul Nicolai Gutul:

Я понимаю, уважаемая товарищ депутат, вашу обеспокоенность, но это совершенно разные вещи.

Doamna Valentina Golban:

Nu cred.

Domnul Nicolai Gutul:

совершенно. Еще раз говорю, что российская сторона заинтересована оказать частичную поддержку в виде умеренных цен, спонсорскую помощь, связанную с тем, что здесь захоронены их соотечественники. Что касается привилегий пенсионерам, ордена, о котором вы говорили, то это абсолютно другой вопрос. Давайте не будем. Я понимаю вашу озабоченность, но это совершенно разные вещи.

Domnul Valentina Golban:

Domnule Gutul,

Sint strict corelate aceste doua subiecte.

Domnul Marian Lupu:

Se dorea o informatie suplimentara?

Microfonul nr.3.

Domnul Dumitru Prijmireanu:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimati colegi,

In opinia mea si, probabil, majoritatea colegilor mei din fractiune ma vor sustine, caci vreau sa spun ca initiativa data este binevenita. Noi am mai facut derogari similare de la lege, atunci cind s-au importat masini in tara. Aici este un scop nobil pentru reconstructia memorialului celor cazuti pentru eliberarea tarii noastre, a poporului nostru.

Si, desigur, ma pun pe ginduri cuvintarile inflacarate ale celor care n-au reusit deocamdata nimic sa faca pentru tara aceasta si pentru poporul acesta. Si imi inchipui ca nici nu au nimic crestinesc atunci cind se pronunta astfel de la microfoane. De aceea, noi propunem sa fie pus la vot si sa fie votat.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

Domnul Gheorghe Susarenco:

De abia se misca, saracul...

Domnul Marian Lupu:

Eu va rog, cu discutiile in sala, domnule Susarenco.

Microfonul nr.5.

Domnul Anatol Taranu:

Deci, in primul rind, din numele deputatilor “Aliantei «Moldova Noastra»” vreau sa imi exprim profundul respect fata de poporul slav, fata de slavii de pretutindeni. Noi nu avem nici o problema cu poporul slav. Tot asa cum vreau sa reiterez marele nostru respect fata de memoria celor care sint inmormintati la acest memorial. In acelasi timp, vreau sa mentionez faptul ca foarte multi deputati, colegii nostri care se gasesc astazi in acest Parlament, au posibilitate sa stea in bancile parlamentare datorita activitatii unora dintre deputati care se gasesc aici pe partea dreapta a spatiului parlamentar.

Acum vreau sa va intreb, domnule Gutu, un lucru. Spuneti-mi, memorialul acesta se gaseste astazi intr-o stare dezastruoasa, necesita reconstructia aceasta un regim de urgenta? Trebuie sa ne intelegeti pe noi, pe deputati, corect. Noi nu sintem impotriva imortalizarii memoriei si nu sintem impotriva faptului ca memorialul sa se pastreze in conditii normale. Problema este ca exista prioritati. Aceasta este prioritatea cea mai mare astazi pentru tara noastra? Aceasta este una la mina.

Si a doua. Din cite am inteles eu, bugetul statului va fi prejudiciat cu vreo
700 mii de lei, suma T.V.A. care trebuie perceputa. Si vreau sa intreb: cineva a vorbit despre chestia aceasta in Parlament? Miine vor veni inca citeva organizatii obstesti, de exemplu, imortalizarea memoriei, mai stiu eu, victimelor regimului totalitar. Iata, asa sa spunem, atitudinea va fi aceeasi. Mie mi se pare ca exista un principiu care trebuie sa fie aplicat egal pentru toti. Daca am gasit bani pentru a reconstrui acest memorial, ar fi bine sa o facem in cadrul legii. Sa respectam pina la capat toate rigorile legii.

Din acest punct de vedere, intrebarea mea, de fapt, se formuleaza in felul urmator: spuneti-mi, este strict necesara astazi reconstructia acestui memorial sau el ar putea sa existe inca vreo 5 ani in aceasta formula in care exista astazi?

Va multumesc.

Domnul Nicolai Gutul:

Спасибо за вопрос, но мне кажется, что он больше имеет политический характер. Вы прекрасно знаете, что прошло уже несколько десятилетий как был сооружен этот мемориальный комплекс. сегодня он находится далеко не в прежнем состоянии. К тому же он был выполнен из некачественного строительного материала. И если его оставить в таком виде еще на несколько лет, то, думаю, что на его реконструкцию понадобятся более значительные средства. Понимаю вашу позицию, что действительно надо думать о привилегиях пенсионерам и, как говорили ваши коллеги, и об ордине “Штефан чел Маре”, но мне кажется, что это совершенно иной вопрос другого характера.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

Domnul Sergiu Stati:

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu as ruga, adica ma adresez cu un apel catre colegii mei ca sa nu politizeze aceasta problema care, de fapt, cred ca trebuie interpretata din punctul de vedere al unui monument de arhitectura Si el sa fie tratat in acest context, fiindca politizarea acestei situatii nu va da nimic absolut, in afara de aceea ca noi o sa incercam acum sa cautam niste torente, care nu exista absolut deloc.

Orasul si asa se afla intr-o stare deplorabila si pe mine ma bucura faptul ca, cel putin acum, actuala conducere a orasului isi bate capul de aceea ca sa faca cit de cit curatenie in oras, ca sa incerce sa repare inclusiv acest memorial, acest complex arhitectural, unde vreau sa reamintesc colegilor, inclusiv acolo se afla monumentul celor care au luptat pe Nistru.

Adica nu este vorba de prezenta slava sau de competenta cuiva, sau de interventia politica a unui stat. Este un aspect pur arhitectural. Si rog ca problema sa fie tratata in acest context.

Si al doilea moment. Eu nu cred ca domnul Gutul este competent sa raspunda la toate intrebarile dumneavoastra, mai ales la cele formate in context sau de conotatie politica.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Stimati colegi,

Eu sint de acord ca, intr-adevar, domnul Gutul nu este competent sa raspunda la toate problemele. Pe de alta parte, trebuie sa recunoastem ca este si o tenta politica in ceea ce facem. Pentru ca, intr-adevar, este paradoxal ca noi nu putem stabili niste relatii normale, civilizate cu Rusia. In acelasi timp, noi mergem pe populism si facem “Mamaev Kurgan” ba la Serpeni, ba la Chisinau.

Si vrem sa nu intre la buget atitia bani din care, eu cred, mai curind noi am putea sa dam pentru victimele regimurilor totalitare si Rusia care ajuta, eu stiu ca domnul Gutul ne-a povestit si la comisie si a facut eforturi ca sa gaseasca acesti bani. Este salutabil acest lucru, dar, pina la urma, din acesti bani, si noi spunem de multe ori ca nu avem cu ce acoperi mai multe solicitari financiare, din acesti bani noi am putea plati inclusiv victimelor represiunilor politice, care au fost din partea regimului sovietic, de fapt, ruso-sovietic. Astazi doar invalizii de gradul I, II si III, dintre acei reprimati politic au o indemnizatie de 34 de lei lunar. Si noi aici ratam 740 mii de lei. Nu credeti ca ar fi o solidaritate din partea poporului rus si un prim pas pentru o conciliere si o recunoastere a crimelor in care regimul stalinist a fost implicat absolut univoc? Pentru ca, domnule Gutul aici, intr-adevar, este vorba lui Putin: “мухи отдельно, котлеты отдельно”.

Si noi reiesim de aici ca Rusia nu respecta statalitatea si suveranitatea Moldovei, dar, pe de alta parte, da bani ca sa invesniceasca memoria. Dar, de fapt, facem spalari de bani si facem populism ca sa se mentina comunistii la putere inca vreo 4 ani si sa distruga viitorul copiilor nostri.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.2.

Domnul Vasile Iovv:

Eu ce vreau sa spun? Mai intii de toate, devizul de cheltuieli arata ca placile de granit care o sa fie aduse in republica, sint aproape de 2 ori mai ieftine.

In al doilea rind, 40% din aceste placi de granit o sa fie platite de partea ruseasca, de intreprinderea “Dolgoruki”.

Alt moment, adica nu este intrebarea despre plata, despre pret. Este hotarirea Consiliului municipal privind constructia acestui memorial. Si aceasta hotarire este adoptata, este fixat termenul reconstructiei – 9 mai si este proiectul de hotarire care indica ce trebuie de facut ca aceasta hotarire a Consiliului municipal sa fie realizata.

Si eu cred, domnule Presedinte, ca trebuie de pus la vot si de votat acest proiect de lege, eu as spune poate sa il votam chiar si nominal, sa vedem cine vrea sa fie reconstruit acest memorial si cine nu vrea.

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Stimati colegi,

In aceste conditii, eu voi uza de prevederile articolului 92 din Regulamentul Parlamentului in care se mentioneaza ca presedintele sedintei, la propunerea fractiunii sau a unui grup de deputati ce constituie cel putin 15 la suta din numarul deputatilor alesi, poate solicita incetarea, la o etapa sau alta, a dezbaterilor, si ca aceasta propunere se supune votului conform articolului 92 alineatul (2) si se adopta cu votul majoritatii celor prezenti in sala.

Avind aceasta propunere a fractiunii, stimati colegi, eu o supun votului. Stati putin. Repet pentru acei care m-au ascultat nu cu cea mai mare atentie. Eu vorbesc de etapa aceasta de dezbateri, sa o incetam si urmeaza raportul comisiei. Am fost explicit?

Va multumesc.

Cine este pentru aceasta propunere, rog sa voteze.

Da, anuntati, va rog, sa fie clar.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 28.

Sectorul nr.2 – 27.

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Nu va agitati, urmeaza comisia. Linistiti-va va rog.

Numaratorii:

Sectorul nr.3 – 1.

Domnul Marian Lupu:

Sectorul nr.3 – 1.

Sectorul nr.2, domnule Calmatui, 27?

Numaratorii:

Da, 27.

Domnul Marian Lupu:

Si sectorul nr.1?

Numaratorii:

28.

Domnul Marian Lupu:

56 de voturi.

Va multumesc.

La aceasta etapa dezbaterile sint incheiate.

Domnule Gutul, va multumesc. Luati loc.

Rog comisia.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Onorata asistenta,

Comisia pentru politica economica, buget si finante a examinat proiectul de lege mentionat, inaintat cu titlu de initiativa legislativa de catre domnii deputati Nicolae Gutul, Vasile Iovv si Alexandr Ceaicovschi si constata urmatoarele.

Adoptarea acestui proiect de lege va permite finalizarea, in termenele stabilite, a lucrarilor de constructie a Memorialului Slavei militare. Tinind cont de cele mentionate in raport, comisia considera ca proiectul trebuie sa fie sustinut si, in contextul avizelor primite pe marginea proiectului prezentat in articol unic, urmeaza sa fie indicate pozitiile tarifare ale pietei, pietrei de granit si articole din granit, iar cantitatea acestora urmeaza a fi specificata si in kilograme, precum si de indicat valoarea importului.

In acest context, se propune ca in proiectul privind importul pietrei de granit si articole din granit sa fie indicate pozitiile tarifare 680223000 si 680293100. Concomitent, mentionam ca importul marfurilor respective ce se propune a fi introduse in tara se estimeaza in cantitate de 350 de tone la o valoare de 3 milioane 738 mii 807 lei.

Suplimentar, se propune ca denumirea proiectului de lege sa fie completata dupa cuvintul “importul” cu cuvintele “pietrei de granit”. Totodata, avind in vedere ca organizatia “Vece” la livrarea marfurilor importate S.R.L. “Galeria de piatra” din municipiul Chisinau, care au cistigat tenderul pentru executarea lucrarilor de reconstructie a memorialului si in scopul obtinerii atingerii efectului asteptat de la introducerea scutirii, se propune ca livrarea pietrei de granit si a articolelor din granit a acestui agent economic sa fie de asemenea scutit de T.V.A.

Pornind de la cele mentionate si in contextul avizelor pozitive ale comisiilor parlamentare si ale Guvernului, comisia propune proiectul de lege Parlamentului spre adoptare in prima si a doua lectura.

Domnul Marian Lupu:

Da, multumesc.

Intrebari pentru comisie?

Microfonul nr.4.

Domnul Dumitru Braghis:

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu as vrea sa vorbesc citeva cuvinte la tribuna centrala, dupa prezentarea raportului.

Domnul Marian Lupu:

Inainte de prima lectura. Bine. Intrebari pentru comisie?

Microfonul nr.5.

Domnul Gheorghe Susarenco:

Multumesc domnule Presedinte.

Stimate domnule presedinte al comisiei,

In primul rind, considerati dumneavoastra, mergem la oportunitate, daca tot am dezbatut. De fapt, nu exista motivul, nu este oportunitate, dar totusi considerati dumneavoastra, in conditiile de astazi, ca noi trebuie sa cheltuim banii publici pentru construirea acestui memorial atunci cind... Sau mai bine era de dat banii acestia... De marit pensiile vaduvelor si ale celor care au cazut.

Si intrebarea pe fond. Considerati dumneavoastra ca un deputat in Parlament este in drept sa promoveze un program pentru care este cointeresat ca presedinte al acestei organizatii obstesti si este etic ca un deputat in Parlament sa promoveze programe cu tenta economica in Parlament?

Eu va multumesc.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

La prima intrebare vreau sa va raspund ca este decizia Consiliului municipal. Si vreau sa va mai spun ca si in buget sint prevazuti bani pentru reconstructie. Acesta e primul moment.

Si al doilea moment, despre deputat. Fiecare deputat are dreptul sa iasa cu initiativa legislativa.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Doamna Angela Arama:

Eu, totusi, as vrea sa reiterez ideea ca, dupa parerea noastra, noi acum, in acest moment, promovam in Parlament un precedent grav, care va avea consecinte urite asupra prestigiului in general al Legislativului, aceasta cu derogare.

Si, totusi, as vrea sa va intreb: considerati dumneavoastra ca este firesc pentru noi, ca legislatori, sa adoptam o asemenea lege care prevede niste derogari esentiale de la legislatia in vigoare? Este vorba de Codul fiscal, este vorba de Codul vamal, este vorba de Legea cu privire la tariful vamal.

Din cite stiu eu, in ultimul timp, cel putin in comisia pe care o reprezint eu, am promovat politica de a nu mai admite derogari de la legislatia in vigoare. Atunci de ce mai stam aici daca tot admitem asa ceva?

Cel putin unul din ultimele proiecte carora le-am dat aviz negativ a fost despre derogare mai putin substantiala de la o lege care prevede importul unei unitati de transport pentru un spital. Deci noi am dat aviz negativ doar pentru ca era vorba de derogare de la o lege. Si aici, uitati-va, cite derogari admitem.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Daca ati citit atent proiectul de lege sau initiativa legislativa...

Doamna Angela Arama:

Fara comentarii, va rog.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Fara, cum comentati dumneavoastra si eu pot sa comentez, sa stiti. Daca ati citit atent, trebuia sa stiti ca nici o derogare de la Codul vamal nu este. Cititi atent. Dar referitor la scutirea de T.V.A... Noi ieftinim marfa. Iar banii prevazuti pentru reconstructie sint banii bugetului.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Domnule presedinte al comisiei,

Dumneavoastra de mai multe ori retineti atentia deputatilor ca ceva nu au citit, ceva nu au inteles.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Ati iesit sa imi cititi morala mie?

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Nu considerati... Asteptati, aveti un pic de rabdare.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

O sa va raspund.

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Dar dumneavoastra, care conduceti o comisie atit de importanta, care stiti foarte bine ce inseamna lipsa finantelor, chiar nu va doare inima pentru banii care nu intra si chiar nu credeti ca s-ar gasi aplicare pentru necesitatile oamenilor nostri din acesti bani?

Ma intereseaza aceasta usurinta si inca ceva. Deci, uitati-va, in privinta denumirii ma intereseaza... Denumirea aceasta este consfintita in vreo hotarire, pentru ca noi avem cuvintul nostru – glorie. Nu inteleg de ce se subliniaza si prin Memorialul Slavei Militare, ca este, de fapt, o influenta, slava, ca e un fel de apologie pentru Rusia meritata, nemeritata, cind noi stim cu ce dificultati se confrunta acei care vor sa amenajeze cimitire pentru romanii care au cazut in al doilea razboi mondial, de exemplu la Tiganca.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Da, eu vad ca fiecare iese cu fanteziile lui. Vreau sa va spun ca nici un pact pentru bugetul de stat nu este.

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Va multumesc, domnule presedinte. Rog sa luati loc.

Deci, inainte de exercitiul de vot pentru prima lectura, au fost doua solicitari de luari de cuvint.

Domnule Klipii, va rog.

Domnul Igor Klipii:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Stimati colegi,

Eu voi fi foarte succint, fiindca foarte multe lucruri s-au spus deja. Vreau, din start, sa mentionez, sa imi reiterez ideea, pe care am pronuntat-o si la microfon, ca, de fapt, acest proiect de lege are drept scop, drept menire deturnarea atentiei publice de la o problema mai serioasa, mai importanta, prin abordarea ei sub aspect economic si, intr-un fel, politic, istoric, sub pretextul memoriei, respectului fata de istorie.

In opinia mea, lucrurile stau un pic mai simplu si mai banal. Este vorba despre o piramida politico-economica testata de citiva ani in Republica Moldova. Initial, acest lucru a fost practicat la nivel de consilii raionale. Cind consiliile raionale au alocat bani din bugetele locale pentru reconstructia acestor monumente la nivel local, piramida lucreaza perfect.

Deci banii sint alocati unor structuri nonguvernamentale sau structuri economice care gestioneaza acesti bani. Ulterior, acesti bani sint depusi pe conturile anumitor banci, iar banii respectivi revin apoi in campania electorala pentru finantarea partidului de guvernamint.

Este un lucru care se practica acum la nivel national si aceasta in contextul cind in Republica Moldova este epidemie de tuberculoza. Bugetul national prevede pentru lupta cu tuberculoza 3 milioane de lei, iar reconstructia acestui memorial se estimeaza cel putin la 30 de milioane. Acum acolo se desfasoara lucrari, sint rascolite mormintele moldovenilor, iar pe osemintele lor se construieste un monument al gloriei sovietice, care trebuie, din cite inteleg a fost anuntat public, finisat pina la 9 mai.

La 9 mai noi vom serba, ca tara proeuropeana, guvernare proeuropeana, ce vom serba noi la 9 mai – ziua Europei? Am indoieli. Propunerea mea este ca acest proiect sa fie respins si sa avem bunul simt sa recunoastem ca ne implicam intr-o afacere sau implicam Parlamentul intr-o afacere piramidala, care nu face fata unui stat si unui Parlament suveran.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Domnul Braghis.

Domnul Dumitru Braghis:

Multumesc, domnule Presedinte.

Onorat Parlament,

Ma gindeam foarte mult, face sau nu, are rost sau nu de luat cuvintul. Fiindca am vizitat mai multe tari europene, capitale europene, inclusiv Germania, unde am vazut destul de clar care este situatia la memorialele gloriei sau memorialele slavei, sau cum vreti asa numiti-le, inclusiv ale acelor soldati ai Armatei Sovietice, care au cazut in cel de al doilea razboi mondial.

Pina la urma, nu este vorba, in opinia mea, doar despre acesti soldati. Este vorba de lupta contra fascismului si cred ca sint lucruri mult mai importante si mult mai serioase decit ceea ce incercam sa vorbim noi astazi la simplu. Dar ma deranjeaza mai mult altceva, fiindca am incercat sa spun acest lucru si la sedinta Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati si la Biroul permanent si, cu parere de rau, nu am fost auzit nici acolo, nici intr-un loc, nici in altul.

Problema este ca, prin modalitatea in care se propune acest document, se continua practica veche de divizare a societatii, de impartire a deputatilor in Parlament in acei care sint “pro” si care sint “contra” s.a.m.d. Aceasta chestiune putea fi rezolvata foarte si foarte simplu, chiar daca ajungea la scutirea de T.V.A. sau chiar daca nu ajungea la scutirea de T.V.A. Fiindca, daca astazi se vorbeste ca in proiectul de baza erau preconizati bani care trebuiau sa fie cheltuiti de catre “Azurit” sau nu stiu care alta companie, propusi, mai bine zis, si pretul care este propus astazi este de doua ori mai mic, aceasta ar insemna ca acolo sint de ajuns bani pentru plata si acelui T.V.A. despre care se vorbeste.

Deci, la contractul respectiv, intre intreprinderea din Carelia, intre Societatea obsteasca “Vece” mai aparea o a treia parte a contractului care se numea acel care efectueaza lucrarile. El efectua importul in tara, el platea toate platile conform legislatiei in vigoare si intrebarea decadea de la sine. Nu trebuia adusa in Parlament, nu trebuia sa organizam astazi discutii, sa incercam sa vedem cine este mai mare, cine este mai tare, care este mai prorus sau proroman, sau mai stiu eu cum.

Iata de ce eu vreau sa ma adresez inca o data, fiindca sint chestiuni sensibile pentru societate, sint chestiuni care, in loc sa ne uneasca pe noi toti, cetatenii Republicii Moldova, la solutionarea problemelor Republicii Moldova, ne divizeaza, chiar prin inaintarea unor asemenea decizii in Parlamentul Republicii Moldova.

Eu vreau sa amintesc inca un moment. Sa nu uitam ca acolo, la memorial, se afla si un monument al celor cazuti in anul 1992. Sint si monumente ale celor care au cazut aparind ordinea publica in Republica Moldova dupa cel de al doilea razboi mondial, al ofiterilor Ministerului de Interne – politisti. Atunci imi pun intrebarea, oare nu este vorba de un lucru ce tine de toata Republica Moldova, de toate generatiile Republicii Moldova si nu ar trebui poate sa facem intentionat, am impresia, repet inca o data, o fac asa autorii astazi, ca sa ne aduca la aceasta situatie de discursuri politice care nu dau nimic.

Totodata, cred ca ar fi cazul sa vorbim tot astazi si despre alte cimitire ale celor care au cazut de asemenea in cel de al doilea razboi mondial si au luptat pe de alta parte. Ele sint, sa vorbim sincer, lasate uitarii. Si, de fapt, si Guvernul, ca si in cazul memorialului de la Chisinau sau in cazul memorialului de la Serpeni, trebuie sa isi bata capul si de aceste lucruri. De aceea, sincer vorbind, din punct de vedere politic as vota aceasta hotarire, fiindca consider ca este vorba nu doar de un simplu memorial, ci este vorba de un monument al celor care au biruit fascismul.

Dar cind ma gindesc la modalitatea in care este propus acest document si ca acest fapt, desi am prevenit, impresia este ca se introduce intentionat in Parlament asemenea forma. Imi pun intrebarea: pentru ce ne puneti, domnilor deputati comunisti, in asemenea conditii, pentru ce incercati sa divizati tara la un lucru simplu care, de fapt, nu costa nici cele 700 de milioane despre care este vorba, costa mult mai mult. Unirea tarii costa mult mai mult decit 700 de milioane de lei din bugetul care se propune astazi sa fie scutit.

Domnul Marian Lupu:

Pentru luare de cuvint s-a inscris domnul Stepaniuc.

Domnul Victor Stepaniuc:

Stimati colegi,

Eu cred ca multora din noi le-a fost, pur si simplu, rusine sa asculte discutia de astazi si mie mi se pare ca si acei cetateni care ne-au ascultat nu au prea inteles la ce tema discutam. In principiu, aici s-a mentionat ca este vorba de reconstructia acestui memorial si mie mi se pare ca noi, ca deputati in Parlament, intelegem ca si Republica Moldova si moldovenii si-au adus contributia la aceasta biruinta din cel de al doilea razboi mondial.

Vreau sa va spun, sa va aduc aminte ca, in perioada razboiului, peste 300 de mii de cetateni ai Moldovei au cazut pe cimpurile de lupta si in rasarit, si in apus. Si daca in toate parlamentele europene discutiile la aceasta tema ar fi la fel de obraznice ca si noi, mie mi se pare ca nu le-ar face onoare acestor parlamente.

Despre ce este vorba? Este vorba despre aceea ca toate monumentele din tarile europene, chiar si din acele care au participat de partea coalitiei fasciste, poarta respectul invingatorilor in cel de al doilea razboi mondial. Si monumentele inchinate ostasilor francezi si englezi, si americani, si sovietici din toata Europa sint respectate, sint mentinute in cea mai buna ordine, sint reconstruite.

Europa a pus punctul dupa 1946. Dupa 1947 a pus punct in cel de al doilea razboi mondial si nu are nici un rost, domnule Klipii si multi altii, sa discutam si sa punem la bataie regimurile care au fost de o parte si de alta.

Eu spun ca in cazul de fata, desigur, putem sa cadem de acord cu acea opinie ca era bine ca alaturi de aceasta reconstructie a Memorialului Slavei Militare sa ne gindim si la acei care au aparat independenta in 1992, mai mult decit atit ca ei se afla in acelasi complex si ar fi bine de gindit si la aceasta. Dar in cazul de fata, faptul ca primim aceste materiale de constructie cu un pret de 3 ori mai mic si avem posibilitate cu atit mai mult sa il folosim la reconstructie, mie mi se pare ca este un moment pozitiv si nu trebuie in cazul de fata sa punem prea mult la bataie ardoarea noastra in sprijinul bugetului. Desigur, banii sint importanti, dar memoria in cazul de fata este mai importanta si eu v-as chema sa votam fara multe discutii.

Domnul Marian Lupu:

Da, multumesc.

Nu, stimati colegi, cer scuze. Au fost solicitate luari de cuvint, rog putina disciplina. Eu va rog foarte mult, noi totusi facem niste devieri care ar fi cazul… Domnul Victor Stepaniuc a trimis un biletel, frumos s-a inscris, macar asa. Nu, trebuie de inscris din timp pentru luari de cuvint.

Stimati colegi,

Mai este inca lectura a doua, este timp. Noi ne-am incadrat in exercitiul de vot, pe care motiv supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.562. Cine este pentru, rog sa voteze. Rog sa fie anuntate rezultatele.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 28.

Sectorul nr.2 – 27.

Sectorul nr.3 – 6.

Domnul Marian Lupu:

61 de voturi “pro”. Cu acest rezultat 61 de voturi “pro”, proiectul nr.562 este aprobat in prima lectura.

Lectura a doua.

Microfonul nr.5.

Domnul Vlad Cubreacov:

Da, multumesc.

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Sint nevoit sa intervin aici pentru ratiuni care tin de prevederile Regulamentului si ale legilor in vigoare si de procedura de examinare si dezbatere pe marginea proiectelor de legi sau hotariri in Parlament.

Sint indreptatit sa fac acest lucru prin prevederile articolului 17 din Legea despre statutul deputatului in Parlament, care spune ca deputatii au dreptul sa se pronunte in chestiuni de procedura si sa ceara raspunsuri, sa faca propuneri si observatii asupra ordinii de zi a sedintei, asupra esentei problemelor puse in discutie si modului de examinare a lor. Ei bine, a fost invocat de catre presedintele sedintei articolul 92 din Regulamentul Parlamentului, lege organica privind incheierea dezbaterii unei probleme puse in discutia Parlamentului.

In acceptia si formula foarte clara a acestei legi, se are in vedere luarea de cuvint de la tribuna centrala in cadrul dezbaterilor conform listei intocmite in prealabil. Pe de alta parte, este vorba de o procedura de dreptul de a adresa intrebari celui aflat la tribuna, care se include in cadrul examinarii proiectului de lege, si nu al dezbaterii propriu-zise, dupa prezentarea rapoartelor si primirea raspunsurilor la chestiunile care sint de interes.

De aceea, vreau sa va amintesc prevederile articolului 17 punctul h), care spune ca deputatul este in drept sa participe la dezbateri, sa faca interpelari, sint lucruri diferite, sa adreseze intrebari raportorilor si presedintelui sedintei, sa ceara raspunsuri. De aceea, regretam foarte mult limitarea acestui drept prevazut de legea organica in cazul deputatilor din opozitie, pentru ca o alta obligatie a presedintelui sedintei este de a respecta drepturile opozitiei in cadrul examinarii oricarui proiect de lege. Atragem respectuos atentia asupra acestor incalcari premeditate si repetate ale legilor in vigoare si insistam sa nu se recidiveze in acest sens.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Da. Va multumesc si eu.

Eu cred ca articolul 92, intr-un mod absolut clar si evident, spune: “Presedintele sedintei, o fractiune parlamentara sau un grup de deputati ce constituie cel putin 15 la suta din numarul deputatilor alesi, poate cere incheierea dezbaterii unei probleme puse in discutie a Parlamentului”.

Deci, in egala masura cum este tratat acest articol, ne lasa un coridor foarte larg pentru sensul acestor prevederi. Intrebari, raspunsuri este deja o etapa de dezbateri. Dezbaterea este un proces care anticipeaza exercitiul de vot, pe care motiv avem, cel putin, o situatie dubioasa si eu poate as spune ca e o problema globala de neclaritate in Regulament, dar nicidecum o abatere de la prevederile articolului 92.

Microfonul nr.5.

Domnul Vlad Cubreacov:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Cer scuze. Rog sa luati loc, fiindca, probabil trebuie ceva putin timp.

Domnul Vlad Cubreacov:

Domnule Presedinte,

Eu inteleg ca dumneavoastra aveti tot interesul acum sa interpretati asa cum va place prevederea legala. Dar vreau sa va amintesc ca dumneavoastra nu ati suspendat dezbaterile, pentru ca ele au continuat si am avut alt raportor, au fost alte intrebari si au fost tinute cuvintari la tribuna centrala.

Deci noi nu am avut o suspendare de dezbateri. Dupa suspendarea dezbaterii urma sa fie adoptarea unei decizii, fie adoptarea proiectului in prima lectura, fie trimiterea lui in comisie, fie neaprobarea lui. Dar dezbaterile au continuat, ceea ce ati facut dumneavoastra incalcind un mod evident legea. A fost limitarea deputatului in dreptul lui legal de a adresa intrebari si de a primi raspunsurile raportorilor si, eventual, ale presedintelui sedintei.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Toate dezbaterile au etape distincte ale acestui proces, dezbaterea la etapa prezentarii raportului, iar noi am continuat discutiile si dezbaterile pe marginea prezentarii raportului comisiei. Chestiune de procedura?

Microfonul nr.4, daca este de procedura.

Domnul Dumitru Diacov:

Da, e de procedura, domnule Presedinte.

Nu prima data observam de acum simpatia deosebita a dumneavoastra fata de Fractiunea Partidului Democrat. Eu vreau sa va spun ca chestiunea aceasta pe noi nu ne atinge foarte tare, dar sintem revoltati de acest comportament al presedintelui sedintei si ieri, si astazi.

Intr-un legislativ era un deputat din Fractiunea Partidului Comunistilor, care tot timpul racnea: “nu comentati”, fiindca avea o insarcinare de la fractiune si noi intelegeam si nu ne-am suparat nici atunci. Noi nu facem lucrul acesta, dar nu ne invatati si pe noi minte cum trebuie sa procedam, cind trebuie sa iesim si cind nu trebuie sa iesim. Eu am iesit absolut regulamentar. Daca in acest Parlament ar fi existat o regula, eu va asigur ca noi nu am fi incalcat aceasta regula.

Fractiunea Partidului Democrat, foarte obiectiv vorbind, este una foarte echilibrata. Nici odata nu a incercat ca sa va faca probleme si dumneavoastra in modul acesta dati cuvintul reprezentantilor fractiunilor parlamentare. Eu am vrut sa spun doua propozitii referitor la aceasta situatie. Noi am fi votat, dar ne-a revoltat, intr-un fel, luarea de cuvint a domnului Stepaniuc. Noi sintem pentru a pastra monumentele in Republica Moldova, noi sintem pentru reparatia acestor monumente, manastiri s.a.m.d. Nu noi le-am distrus, intr-adevar, dar documentele care se aduc in Parlament trebuie sa aiba si ele un simt oarecare de raspundere si deputatii care voteaza.

Trebuia, din punctul nostru de vedere, votat de principiu “se elibereaza de taxa aceasta piatra”, dar dupa aceasta trebuia de eliberat un concurs, si dumneavoastra intelegeti foarte bine acest lucru. Din cauza aceasta noi nu am votat, fiindca sintem impotriva monumentelor si nu vrem sa fim catalogati ca toti ceilalti care s-au exprimat aici. De aceea, va rugam foarte mult, domnule Presedinte, sa incercati pe viitor sa procedati in stilul unui parteneriat, despre care se vorbeste ca exista. Daca nu exista, atunci spuneti lucrul acesta si noi o sa procedam cum consideram ca este necesar.

Domnul Marian Lupu:

Bine. Deci cel putin ca o norma generala sa cunoasteti toti.

Stimati colegi,

Domnule Bondarciuc,

Da, eu va rog liniste. Eu nici odata nu am operat si nici nu voi opera cu asemenea categorii cum ar fi: simpatie, antipatie, dragoste, ura. Noi nu sintem aici, in aceasta sala, pentru a opera cu unele sentimente particulare, avem misiuni si functiuni oficiale. Deci lectura a doua, propuneri.

Microfonul nr.4.

Domnul Igor Klipii:

Va multumesc, domnule Presedinte.

De fapt, vreau sa utilizez dreptul la replica, fiindca domnul Stepaniuc a considerat necesar sa imi adreseze, vreau sa ii explic domnului Stepaniuc. Discursul meu sau pozitia noastra este ca proiectul de lege inaintat, pe care il dezbatem, este un paravan, de fapt. Nu este nici un interes si nici un respect fata de memorie sau istorie. Este un paravan de spalare a banilor publici. Mecanismul l-am specificat.

In al doilea rind, vreau sa mentionez domnului Stepaniuc, ca slavii primesc bani publici pentru a reconstrui monumente, iar moldovenii string bani, banut cu banut pentru a reconstrui manastirile si bisericile pe care le-ati distrus dumneavoastra.

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Eu vreau sa va atrag atentie la un moment. Deci, evident, discutiile noastre aici, in sala, pot atinge orice subiect, orice tema, dar va rog mai usor si mai atent sa ne comportam cu invinuiri in termeni juridici. Fiindca spalare de bani si alte lucruri nu sint doar o materie declarativa. Rog sa tinem cont de acest lucru.

Microfonul nr.4.

Domnul Ion Varta:

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu sint de acord cu opinia domnului Braghis ca, prin promovarea unei asemenea legi, noi politizam si divizam societatea si as avea o propunere ca sa excludem acest moment de politizare. Se stie foarte bine ca, de partea cealalta a liniei frontului, in componenta armatei romane au fost foarte multi conationali de ai nostri, originari din Basarabia. Cum ramine cu memoria lor?

Nu era cazul ca aceste memoriale sa consfinteasca si sa invesniceasca memoria celor care au cazut pe fronturile celui de al doilea razboi de ambele parti, din ambele tabere. Fiindca este vorba anume de autohtonii cazuti si sint zeci si mii de victime cazute in aceste lupte care au fost date pe pamintul nostru. Noi favorizam doar o parte, deci era corect pentru a exclude aceasta politizare ca aceste memoriale sa aiba un pic o alta denumire si o alta conotatie.

Domnul Marian Lupu:

Bine, intr-un fel, domnule Varta, presupun ca nu este o intrebare pentru mine, ramine, cel putin, o intrebare retorica. Sint mai multe intrebari retorice in acel sens admitind perfect ca un echilibru in societate, ar tine de toate comemorarile tuturor evenimentelor si istorice. Este si o alta intrebare retorica: din 1991 incoace au trecut 15 ani. Ce a impiedicat aceasta societate, toti impreuna, nu vorbesc de forte politice, vorbesc de societate, sa faca acest lucru? Tot este o intrebare retorica, cred ca ramine a fi.

Domnul Ion Varta:

Noi sintem acei care tindem, vrem sa mergem in Uniunea Europeana. In Uniunea Europeana anume asa se procedeaza, asa se abordeaza aceasta problema delicata. Deci nu se face nici o distinctie, toti acei care au fost mobilizati pe fronturile celui de al doilea razboi mondial, au platit tribut de singe, pentru toti, toti sint tratati la fel. Acele monumente memoriale ce invesnicesc memoria tuturor ostasilor cazuti pe cimpurile celui de al doilea razboi mondial, fara a favoriza pe cineva.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3 .

Domnul Victor Stepaniuc:

Domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Eu propun sa votam. Eu propun colegilor nostri sa se gindeasca foarte bine ca, in ultimii 15 ani, ei viziteaza satele si orasele noastre si sint convinsi ca o buna parte de monumente, anume in acesti ultimi 15 ani, au degradat. Eu vreau sa va spun ca in acest domeniu e o catastrofa si noi am incercat de citeva ori sa vorbim la tema aceasta in Parlament. Sint degradate peste 400 de monumente istorice in Moldova si s-au facut chiar la nivel local, s-au facut din punct de vedere al interesului politic.

Eu repet inca o data, toata Europa respecta rezultatele celui de al doilea razboi mondial si inclusiv aceasta coalitie antihitlerista. In cazul de fata este vorba anume de un asemenea monument in tara noastra. El a functionat, functioneaza bine, in fiecare an lumea se duce cu miile, cu zecile de mii la acest monument si eu cred ca, prin vot general absolut unanim, noi sintem obligati astazi sa votam. Este un fals ca nu s-a organizat un tender. Anume aceasta firma a fost selectata prin tender si documentele respective, domnul Bondarciuc a vorbit. Noi inducem lumea in eroare si o facem obraznic, va rog sa punem la vot.

Domnul Marian Lupu:

Deci propuneri concrete pentru lectura a doua.

Microfonul nr.5.

Domnul Vlad Cubreacov:

Stimate domnule Presedinte,

Simati colegi,

In numele Fractiunii Partidului Popular Crestin Democrat, noi cerem timpul regulamentar pentru prezentarea de amendamente, propuneri si obiectii pentru lectura a doua, pentru ca intentionam sa formulam asemenea amendamente. Va amintesc iarasi prevederile articolului 64 din Regulamentul Parlamentului, care spune ca, in cazul dezbaterii proiectului de lege in a doua lectura, deputatii si reprezentantul Guvernului, in termen de 7 zile de la data remiterii proiectului in comisiile indicate mai sus, fac amendamente.

Adica comisia sesizata in fond face amendamente si le transmite in scris secretarului sau secretariatului sedintei. Se primesc spre examinare amendamentele ce tin de un articol complet, daca amendamentul consta dintr-un alineat, punct, subpunct, propozitie sau dintr-un cuvint, se prezinta o noua formulare a articolului, amendamentele se subliniaza.

Noi intentionam sa formulam amendamente privind latura economico-financiara a acestui proiect, care lasa sau pune in fata noastra semne drastice de intrebare. Noi nu trebuie sa lasam impresia ca in spatele unor intentii nobile se ascund, de fapt, interese financiare ale unor persoane si organizatii neguvernamentale concrete beneficiare de fonduri bugetare. Acest lucru trebuia facut din start, facut corect, altminteri nu inseamna decit o batjocura a memoriei celor cazuti pe cimpurile de lupta, a profita de o situatie si exploatarea ei politica. Asemenea lucruri nu trebuie sa aiba loc in Parlament. Noi vom formula amendamente si cerem termenul la care sintem indreptatiti prin lege de minimum
7 zile pentru prezentarea lor oficiala.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Stimati colegi,

Acest proiect prevede un simplu moment – scutirea de T.V.A. Noi am votat in prima lectura conceptul scutirii, adica pentru lectura a doua. Ce putem sa adaugam? Scutim sau nu scutim? Astazi Parlamentul a votat, cu marea majoritate a voturilor, de a scuti marfa aceasta si punct.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

Domnul Vlad Cubreacov:

Da, multumesc.

Eu nu vreau sa intru in polemica cu domnul presedinte Bondarciuc, dar eu am spus ca noi avem amendamente si avem nevoie de timp sa le formulam. Acestea privesc denumirea legii, cuprinsul textului, nu numai un cuvint, sintagme intregi si propozitii intregi. De aceea, trebuie sa discutam pe fond de ce “Vece” este scutita, atunci cind beneficiaza de milioane de lei de la buget, care nu merg, cum spunea colegul Susarenco, catre veterani si catre vaduvele acestora, dar se baga in 350 de tone de piatra, care nu stim exact daca sint necesare.

Eu am fost ieri la acest memorial si vreau sa constat ca materialul din care sint confectionate aceste placi memoriale nu este atit de prost cum se prezinta acum. Placile sint de mare calitate, знак качества sovietic. De aceea, noi avem propuneri concrete, subiectul scutirii, daca se admite ideea de scutire trebuie sa fie altul, nu aceasta organizatie neguvernamentala. Orice tranzactie de acest tip trebuie facuta prin structurile administrative de stat.

Domnul Marian Lupu:

Bine, eu vreau sa constat ca situatie ca, intr-adevar, subiectul acestui proiect de lege este scutirea de T.V.A. Presupun ca denumirea memorialului nu este inventata aici in Parlament, acest proiect doar fixeaza un nume deja existent, pe care motiv trebuie, intr-adevar, sa ne manifestam cea mai mare atentie fata de cele relatate de domnul Bondarciuc, din momentul in care aceasta lege a fost adoptata in prima lectura.

Microfonul nr.4.

Domnul Leonid Bujor:

Multumesc domnule Presedinte.

Spre surprinderea mea, intr-un fel, pe parcursul examinarii in prima lectura a acestui proiect de lege am fost vizat, de aceea sint sigur ca sint obligat sa spun urmatoarele.

Domnul Marian Lupu:

Stati, eu nu am auzit numele dumneavoastra.

Domnul Leonid Bujor:

Da, concretizez, domnule Presedinte. In interventia sa, domnul Stati s-a referit la fosta echipa de la primarie si la cea actuala. Vreau sa va spun ca nu exista doua echipe la primarie, a fost un primar si exista alt primar. In rest oamenii si-au facut cu demnitate si continua si astazi sa lucreze onest.

Al doilea moment. Vreau sa amintesc ca pe teritoriul complexului memorial se afla si monumentul eroilor cazuti in lupta pentru integritatea si independenta Republicii Moldova. Acest monument a fost ridicat anume de acei care astazi sint prezenti in Parlament si au activat in primaria municipiului Chisinau, inclusiv cu aportul nemijlocit al domnului Serafim Urechean.

Avind in vedere ca se fac replici pentru a treia sau a patra oara in Parlament la acest subiect, eu imi rezervez dreptul pe viitor sa intervin si eu cu astfel de replici la adresa colegilor din alte fractiuni. Consider ca este absolut incorect de a interpreta in acest fel si a lua atitudine atunci cind vorbim de un monument.

Si al treilea moment. Domnule Presedinte al Parlamentului, eu am observat ca este un grup de deputati din fractiunea majoritara, in special domnul Dragan, care, de fiecare data cind isi fac aparitia la microfon deputatii din opozitie, inclusiv eu, comenteaza prin pozitie foarte agresiva.

In aceasta ordine de idei, vreau sa va spun dumneavoastra, domnule Presedinte, ca daca nu veti lua atitudine, atunci vom fi si noi nevoiti sau pusi in situatia de a proceda astfel. De altfel, domnule Dragan, matale am sa iti citesc un vers de al lui Mihai Eminescu in cazul in care mai intervii cind ma aflu eu la microfon. Un vers care nu o sa-ti placa categoric.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Numai sa nu fie prea lung. Bine.

Stimati colegi,

Rog putina liniste.

Domnule Bujor,

Mi-ati adresat solicitarea, da, rugamintea. Credeti-ma, eu observ mult prea bine aceleasi gesturi si din partea stinga si din partea dreapta a salii. O, poftim, vedeti, iata asa e.

Vreau sa va zic, nici nu trebuie sa caut argumente in suportul celor evocate de mine, ele vin de la sine. Si o rugaminte pur personala, intr-adevar, va rog foarte mult, sa fim si mai retinuti, sa nu emotionam intr-atit discutiile si poate chiar mai putina sensibilitate. Fiindca, eu chiar multumesc foarte mult colegilor mei parlamentari care intra peste mine si ma ataca. Acest lucru ma lipseste de sensibilitate si ma face mai dur. Cred ca acest lucru are si laturi foarte si foarte pozitive, va incurajez. Sa ne miscam toti in aceeasi directie.

Deci, microfonul nr.5.

Domnul Anatol Taranu:

Bine, domnule Presedinte, vom face mai frecvent chestia aceasta.

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Domnul Anatol Taranu:

Deci noi rugam, “Alianta «Moldova Noastra»” roaga sa ne oferiti timp regulamentar pentru formularea amendamentelor. Vreau sa va spun ca, in cadrul discutiilor in fractiune, noi am avut unele probleme, dar am crezut ca, de fapt, ne vom clarifica in cadrul discutiilor.

Dezbaterile au aratat ca problemele s-au amplificat. Cel mai mult ne deranjeaza faptul ca in spatele acestei afaceri, iar aceasta este o afacere dupa toate probabilitatile, se ascund si niste interese oculte.

Cel mai mult ne deranjeaza faptul ca exista un partid politic care ar putea sa beneficieze de pe urma acestei operatiuni. Am dori sa punem punctele pe “i”. Deci, domnule Presedinte, inca o data rugam sa ne oferiti timpul regulamentar.

Cit priveste domnul Dragan. Chiar va rog, atunci cind o sa vorbesc eu, sa vociferati, fiindca cind vorbiti, cind dumneavoastra replicati, aceasta inseamna ca noi totul facem bine.

Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Da, va multumesc.

Deci au fost inaintate doua propuneri. Prima propunere, care vizeaza nepurcederea la etapa de examinare si de vot, de fapt, in lectura a doua din partea P.P.C.D., cu transferarea acesteia pentru o sedinta ulterioara, pentru ca este necesar timp de a formula amendamente.

Stimati colegi,

E o situatie in care urmeaza sa pun la vot acest lucru, presupun.

Microfonul nr.5.

Domnul Vlad Cubreacov:

Multumesc.

Stimate domnule Presedinte,

Propunerea noastra nu a fost de aminare a discutiei, ci a fost de indeplinire, respectarea intocmai a prevederilor legii. Legea nu se supune votului, este o lege organica. Daca vreti sa modificati aceasta lege, veniti cu o initiativa, suprimam acest termen minim de 7 zile si dupa aceea faceti votare in a doua lectura imediat dupa votarea in prima lectura, contrar practicilor si prevederilor in vigoare.

Indemnul nostru este la respectarea legii si ne prevalam de acest drept legal, cerem dreptul nostru sa formulam amendamentele in timpul prevazut de lege, nu mai mult. Nu este vorba de o incercare de sabotare, asa cum s-ar putea intelege din interventia dumneavoastra, a adoptarii acestei legi. Rugamintea noastra.

Domnul Marian Lupu:

Rugamintea noastra este clara, domnule Cubreacov.

Domnul Vlad Cubreacov:

Si insistenta noastra este sa fie respectat intocmai termenul prevazut de lege.

Domnul Marian Lupu:

Mai compact, va rog. Perfect.

Domnul Vlad Cubreacov:

Nu am depasit termenul regulamentar. Si dumneavoastra faceti comentarii atunci cind nu sinteti indreptatiti.

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Domnule Cubreacov,

Eu va rog mult, din momentul din care va place atit de frumos, dar atit de mult sa vorbiti, trebuie sa va placa si sa ascultati putin.

Bine. Normal este.

Stimati colegi,

Iata vedeti, mai temperat, va rog foarte mult. Mai putin cu emotiile, fiindca in mod normal cind zeci si sute de cazuri de vot in aceasta sala in prima si in a doua lectura, nu am auzit emotii multe din partea acelorasi persoane. Ma iertati.

Deci supun votului aceasta propunere. Cine este pentru, rog sa voteze, pentru a nu supune procedurii de vot in a doua lectura astazi acest proiect de lege.

Cine este pentru faptul ca examinarea in a doua lectura a acestui proiect sa fie raportata pentru o sedinta viitoare, rog sa voteze.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 0.

Domnul Marian Lupu:

Sectorul nr.2?

Numaratorii:

Zero.

Domnul Marian Lupu:

Sectorul nr.3 ? Zero.

Stimati colegi,

Noi mergem inainte cu examinarea in a doua lectura. Acum a fost, de fapt, solicitarea din partea Fractiunii A.M.N. pentru o pauza ca sa se examineze eventualele propuneri pentru lectura a doua. Termen solicitat.

Microfonul nr.5.

Domnul Anatol Taranu:

Domnule Presedinte, va multumesc.

Vreau sa ma clarific, foarte precis sa spun ca nu avem nevoie de o pauza in sedinta aceasta, avem nevoie de pauza regulamentara, adica de ceea ce prevede Regulamentul – 7 zile. Deci noi, de fapt, reiteram cererea fractiunii P.P.C.D., da. Noi avem nevoie de timp sa ne clarificam cu mai multe lucruri. Si, domnule Presedinte, fiti de acord, eu cred ca dumneavoastra putin v-ati emotionat. Nu putem vota prevederea Regulamentului.

Regulamentul stipuleaza franc, in cazul in care nu exista cerinte ale fractiunilor, votam in a doua lectura, nici o problema. Dar daca noi avem nevoie de aceasta pauza de 7 zile, pe care o prevede Regulamentul, ea nu poate fi pusa la vot.

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Vreau sa va spun, credeti-ma, dupa un an de zile de comunicare toti impreuna, sint demult lipsit de emotii. Eu as fi dorit si o sa solicit opinia comisiei, daca toate subiectele sint clare in masura in care astazi sa procedam la lectura a doua.

Microfonul nr.3.

Domnul Valeriu Calmatui:

Da, va multumesc, domnule Presedinte.

Dumneavoastra, stimati colegi, toti am auzit raportul comisiei. Astazi la comisie s-a luat decizia de a aproba acest proiect de lege in prima lectura si de a-l adopta in a doua lectura si momentele acestea sint mentionate in raportul comisiei. Nici un fel de amendamente, nici un fel de impotriva, nu a fost nimeni impotriva. Nu.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

Domnul Valeriu Calmatui:

Nu. Pai nu, nu au parvenit propuneri in perioada... Acum numai...

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

Domnul Anatol Taranu:

Domnule Presedinte,

Domnule Calmatui,

Daca exista decizia comisiei si ea nu trebuie supusa votului in Parlament, pai atunci nici nu are rost sa discutam in Parlament. Noi decidem in conformitate cu Regulamentul, domnule Calmatui.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Domnul Dumitru Braghis:

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu inca o data vreau sa ma adresez la ratiunea tuturor deputatilor din Parlament. Si va indemn, totusi, sa nu facem din acest proiect de lege, care imi pare ca este mult prea important, un circ.

Noi deja am transformat astazi aceasta sedinta timp de o ora si ceva intr-un circ. Sa ne gindim inca o data toti impreuna, ce facem, oameni buni?

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Domnul Igor Klipii:

Domnule Presedinte,

Vreau sa dau citire avizului Comisiei pentru problemele juridice ale Parlamentului Republicii Moldova. Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a examinat proiectul de Lege nr.562 si sustine ca acesta poate fi examinat in plenul Parlamentului o data cu prezentarea unei informatii documentare, care ar elucida problema transparentei mecanismului economico-financiar al tranzactiei mentionate in proiectul de lege si identificarea executorului lucrarilor la Memorialul Slavei Militare. Si aceasta lipseste.

Domnul Marian Lupu:

Notat.

Microfonul nr.3.

Domnul Vladimir Turcan:

Da, va multumesc.

Imi pare bine ca...

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3, va rog.

Domnul Vladimir Turcan:

Domnul Klipii atrage atentie mare avizelor comisiei noastre. Da, noi intr-adevar am pus intrebarea anume in felul acesta si dupa cum am fost informati, astazi a raportat si domnul Bondarciuc, presedintele comisiei sesizate in fond, ca aceste documente au fost examinate si alte intrebari nu sint mai mult.

De aceea, referinta la aviz, intr-o oarecare masura, este foarte justa, dar, in acelasi timp, raspunsul la aceasta intrebare a fost primit in cadrul raportului.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

Domnul Stefan Secareanu:

Multumesc domnule Presedinte.

Orice proiect, conform Regulamentului, se examineaza in doua lecturi. Comisia nu poate sa propuna sa fie votat in doua lecturi daca doar in cazul in care nu exista nici un amendament din partea deputatilor. Amendamentele din partea deputatilor sint examinate in lectura a doua.

Daca deputatii cer sa li se ofere aceasta posibilitate, sa propuna amendamente la proiectul de lege, la orice proiect de lege, Parlamentul trebuie sa acorde acest drept, adica sa respecte Regulamentul. De aceea, domnule Presedinte, va rog sa se respecte intocmai prevederile Regulamentului.

Nu e nici o graba, noi examinam in lectura a doua peste putin timp si se va supune votului.

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Rog propunerea comisiei.

Domnule Bondarciuc,

Comisia a studiat toate aspectele acestui proiect si se pronunta in favoarea examinarii in lectura a doua?

Microfonul nr.3.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

A fost un amendament din partea Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati. Noi am examinat si in proiect, eu am citit in raport – inclus, s-a concretizat tot, mai mult nu avem nici un amendament. Si noi propunem sa puneti la vot pentru lectura a doua.

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Va multumesc.

Stimati colegi,

Supun votului, in aceste conditii, adoptarea proiectului de Lege nr.562 in lectura a doua. Cine este pentru, rog sa voteze.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 28.

Sectorul nr.2 – 27.

Sectorul nr.3 – 6.

Sectorul nr.3, va rog inca o data – 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7. Votati astfel ca sa vad si eu.

Domnul Marian Lupu:

62 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi. Pai, eu va rog sa anuntati. Impotriva?

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 0.

Sectorul nr.2 – 1, 2, se mai gindeste al treilea, care...

Sectorul nr.3 – 17.

Domnul Marian Lupu:

19 voturi “impotriva”. Abtineri? Cu aceste rezultate, proiectul de Lege nr.562 este adoptat in lectura a doua, tinind cont de raportul comisiei sesizate in fond.

Va multumesc.

Rog putina liniste.

Va multumesc.

Proiectul Legii viei si vinului nr.2944, lectura a doua.

Rog comisia.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Comisia pentru agricultura si industria alimentara a examinat propunerile si obiectiile parvenite din comisiile permanente si amendamentele deputatilor privind imbunatatirea proiectului Legii viei si vinului, mentionind ca majoritatea amendamentelor au fost inaintate si tinind cont de audierile vechii legi a viei si vinului.

La raport este anexata sinteza amendamentelor si eu as propune ca noi sa examinam numai acele...

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Rog putina atentie si respect pentru colegul dumneavoastra.

Da, va rog, domnule Cosarciuc.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Eu as propune ca noi sa examinam numai acele amendamente care nu au fost acceptate de catre comisie. Si atunci eu as incepe cu punctul 4) din sinteza, amendamentul propus de deputatul Dragan la articolul 2, la notiunea “divin”, cuvintul “invechit” de inlocuit cu cuvintele “care corespunde celor invechite de”.

Nu se accepta, fiindca modificarea notiunii va aduce la falsificarea masiva a divinurilor, adica nu putem noi sa acceptam acest amendament. Daca insistati, domnule Dragan.

Domnul Marian Lupu:

Domnule presedinte al comisiei,

Treceti peste aceste propuneri care nu au fost acceptate. Cine din autori va insista, va iesi la microfon si situatia va fi clara.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Bine, se accepta.

Urmatorul articol amendat este articolul 31. Aici Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a propus ca acest articol 31, care se refera la stimularea pentru infiintarea plantatiilor viticole, sa fie exclus pe motiv ca contravine prevederilor Codului fiscal.

Nu se accepta, fiindca, dupa adoptarea acestei legi, vor fi introduse modificari respective si in Codul fiscal. Aceasta este argumentarea comisiei. Si la articolul 31 doamna Cusnir a propus ca la alineatul (13) cuvintele “cel putin 5 hectare” sa se inlocuiasca cu cuvintele “cel putin 0,5 hectare”. Dupa cuvintul “inclusiv” sa se introduca textul: “pentru infiintarea plantatiilor vinicole cu soiuri de masa” si in continuare conform textului. A doua propozitie se propune sa se excluda.

Nu se accepta propunerea doamnei Cusnir, fiindca s-a acceptat varianta Comisiei pentru agricultura si industria alimentara. Aceeasi propunere a avut-o domnul Vladimir Filat la articolul 31. Dumnealui a propus ca cifrele 5 si 0,5 sa fie inlocuite cu cuvintele “un hectar” si, respectiv, partea finala a propozitiei sa fie exclusa.

La acest articol 31, comisia propune aceeasi argumentare. Noi am modificat articolul 13 si as vrea sa dau citire, poate atunci ar disparea... Ori dumneavoastra aveti raportul, da?

A doua propozitie sa se inlocuiasca cu urmatorul text: “compensarea partiala a cheltuielilor de infiintare a plantatiilor viticole mentionate se efectueaza numai in cazul in care el se infiinteaza pe o suprafata compacta de cel putin 5 hectare ori sint amplasate compact linga plantatii similare infiintate anterior, alcatuind impreuna cel putin 5 hectare”.

Aceasta a fost propunerea comisiei, care a fost acceptata si de autori si se propune pentru a fi votata aici, in Parlamentul Republicii Moldova.

Domnul Marian Lupu:

Da, va multumesc.

Microfonul nr.4.

Domnul Vladimir Filat:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Domnule presedinte de comisie,

Eu am inteles sensul modificarilor. Dumneavoastra ati plecat de la ideea ca trebuie sa fie asocierea, asa inteleg eu din varianta expusa de comisie fata de varianta initiala.

Dar, totodata, eu am o intrebare vizavi de fondul respectiv, care se acumuleaza. Si spuneti, va rog frumos, care este sursa de acumulare a acestui fond? Dupa care urmeaza si intrebarea.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Conform articolului 31, fondul de stimulare a plantatiilor viticole se formeaza prin aplicarea unor taxe, a asa-numitelor taxe pentru produs. Aceasta este propunerea. La acest articol eu astept rindul, ca deputat am un amendament. Si as vrea sa il propun, sa il formulez dupa ce dumneavoastra veti termina.

Domnul Vladimir Filat:

Domnule presedinte,

Este foarte clar care este sursa acestui fond. Eu am adresat o interpelare catre Agentia Agroindustriala “Moldova-Vin”, am cerut informatii complexe vizavi de sumele platite pina acum din acest fond. Practic, in situatia destul de complexa si detaliata mi se arata foarte clar, care sint suprafetele proiectate, care sint plantate, care sume au fost deja compensate. Din aceasta situatie, ca sa nu dau citire, este foarte relevanta... Noi vedem, de fapt, ca capacitatea de a planta vita de vie o au pina la urma, in mare parte, producatorii de vinuri, producatorii si comerciantii.

Dar, totodata, vreau ca sa atentionez colegii deputati ca la baza crearii acestui fond sint totusi acei “cotasi”, cum le spunem noi, care au parcele de vie, care, dupa cum spunea cineva aici ca nu sint performante. Eu vreau sa atrag atentie...

Domnul Marian Lupu:

Va rog, o clipa, domnule Filat. La cine suna telefonul, eu va rog foarte mult sa deconectati in general sunetul.

Domnul Vladimir Filat:

Noi, prin sustinerea in formula care se propune si anume 5 hectare s.a.m.d., o sa cream in continuare premise pentru taran ca sa isi vinda pamintul, si sa planteze numai acei care au bani. Acestia sint producatorii si comerciantii. Si sa revenim la asa-numita echitate, daca e sa vorbim mai serios, acest produs, fondul respectiv, acea suma de bani este acumulata de catre toti, in mare parte datorita acelor care lucreaza la tara, prelucreaza cota de pamint.

Iar dupa aceasta, uzufructul, deci rezultatul la cererea 2000 de dolari le preiau aceiasi producatori. Eu insist ca acest amendament sa fie supus votului, eu nu am mers pe varianta de 0,5 hectare, am propus 1 hectar. Si eu cred ca noi trebuie sa dam posibilitate taranului sa fie si proprietar, nu numai forta de munca cu 50 de lei la cota altuia.

Domnul Marian Lupu:

Imi specificati articolul.

Domnul Vladimir Filat:

Este vorba de articolul 31 alineatul (13), de fapt, si alineatul are un numar asa specific.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Stimati colegi,

Domnule Filat,

Eu cred ca, prin formula propusa de comisie, s-a gasit un compromis, ca taranii care vor dori sa participe la infiintarea plantatiilor viticole si vor infiinta aceste plantatii pe un teren compact de nu mai putin de 5 hectare. Ei pot sa se asocieze, aceasta nu inseamna ca ei fac acolo gospodarie.

Domnul Vladimir Filat:

Domnule presedinte,

Eu va rog foarte frumos sa nu duplicitati, dumneavoastra ati vorbit ieri, si nu numai ieri, vorbiti foarte des despre dreptul asupra proprietatii si despre dreptul la libera folosinta a proprietatii.

De ce trebuie eu sa ii oblig pe cinci proprietari cu cite un hectar de pamint sa se asocieze, sa se inteleaga sa faca o plantatie comuna. Eu vreau sa va spun ca am consultat si noi specialistii si ni s-a comunicat ca si pe un hectar de pamint se poate de creat o plantatie foarte eficienta, foarte buna si productiva, care poate fi prelucrata de catre o familie.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule Filat,

Eu argumentez acum pozitia comisiei. Si vreau sa va referiti la pozitia comisiei, si nu la pozitia eu stiu cui. Eu am alta pozitie, dar aceasta este pozitia comisiei.

Domnul Vladimir Filat:

Atunci eu sint bucuros ca aveti prilej. Eu, domnule presedinte, insist asupra…

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Propunerea si o supun votului, bine. Cine este pentru acceptarea propunerii de amendare in modul in care a fost invocata de domnul Filat, la articolul 31
alineatul (13), rog sa voteze. Rog sa fie anuntate rezultatele.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 0.

Sectorul nr.2 – 8.

Sectorul nr.3 –11.

Domnul Marian Lupu:

18 voturi “pro”. Stati putin, 18, ati numarat si votul domnului Cosarciuc?

Numaratorii:

Da, 11.

Domnul Marian Lupu:

19 voturi “pro”, deci propunerea se considera respinsa. Alte propuneri?

Microfonul nr.5.

Doamna Valentina Cusnir:

La acelasi articol 31 si acelasi alineat (13) eu am propus un amendament, care putin difera de amendamentul propus de domnul Filat, anume prin faptul ca eu am propus ca sa fie aceste subventii de la 0,5 hectare. Domnul Filat a adus foarte multe argumente, dar mai am si eu in plus. Vreau sa zic ca aceste argumente sint, in primul rind, scrisorile de la foarte multi presedinti de raioane, foarte multe telefoane si verbal mi s-au expus aceste pretentii, ca sa dam posibilitate... Propunerea a fost 0,5 hectare, pentru subventionare, de la 0,5 de hectare si aduc argumente.

Domnul Marian Lupu:

Pai nu trebuie, doamna Cusnir. Eu va rog frumos, toate aceste lucruri sint, dar va atrag atentie, stimate coleg. Acelasi lucru a propus colegul Filat – de la 0,5, deci este absolut identic.

Doamna Valentina Cusnir:

De la 1.

Domnul Marian Lupu:

De la 1?

Doamna Valentina Cusnir:

Da, eu am facut o analiza timp de doi ani, iata in 2004 doar 62 de persoane au putut sa se uneasca ca sa obtina aceasta suprafata de 5 hectare, ca sa poata obtine subventii. Si lor le-a revenit in medie 1,2 hectare. In anul 2005, 96 de persoane si suprafata medie este de 1,7 hectare. Deci 5 hectare care le punem noi. Si inca un argument in lege la capitolul “Sanctiuni”, ca obiect al sanctiunii serveste infiintarea plantatiilor viticole cu suprafata de peste 0,5 hectare fara proiect. Adica, noi prin lege impunem ca de la 0,5 hectare omul sa isi faca proiect, dar in acelasi timp nu subventionam, stiind ca un proiect costa 10 – 12 mii de lei. Pentru ce il sanctionam daca nu ii acordam nici un ajutor?

Eu insist ca amendamentul meu sa fie pus la vot.

Domnul Marian Lupu:

Rog sa specificati articolul si alineatul.

Doamna Valentina Cusnir:

Articolul 31 alineatul (13).

Domnul Marian Lupu:

Acelasi lucru doar cu diferenta de 0,5 –1.

Doamna Valentina Cusnir:

0,5 hectare si cu argumentele respective.

Domnul Marian Lupu:

Da, va multumesc.

Am luat act.

Stimati colegi,

Supun votului aceasta propunere invocata la microfonul nr.5. Cine este pentru, rog sa voteze. Rog sa fie anuntate rezultatele.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 0.

Sectorul nr.2 – 2.

Sectorul nr.3 – 12.

Domnul Marian Lupu:

14 voturi “pro”, deci propunerea se considera respinsa.

Doamna Valentina Cusnir:

In acest caz, vin cu amendamentul de a exclude din capitolul “Sanctiuni”, articolul 36, alineatul (2) litera b) infiintarea plantatiilor viticole cu suprafata de peste 0,5 hectare, fara proiect. De ce sa ii sanctionam? Propun excluderea acestei litere din alineatul (2) articolul 36.

Domnul Marian Lupu:

Domnule Cosarciuc,

Pot avea opinia comisiei?

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Noi nu am discutat acest amendament in cadrul comisiei si atunci eu pot sa imi expun propria parere. Noi consideram ca, prin imbunatatirea alineatului (13), prin propunerea care a fost votata in comisie, in principiu, noi sustinem de acum taranii care deja vor planta inclusiv si 0,5 hectare si este necesar ca sa fie o ordine in acest domeniu si sa aiba proiect. Ma scuzati, dar aceasta este…

Doamna Valentina Cusnir:

Eu insist sa fie pusa la vot excluderea din articolul 36 a literei b).

Domnul Marian Lupu:

Bine, conform normelor Regulamentului...

Stimati colegi,

Supun votului aceasta propunere de a exclude litera (b) din alineatul (2) al articolului 36. Cine este pentru, rog sa voteze.

Doamna Cusnir,

Eu va rog sa temperam putin emotiile, eu va rog foarte mult. Opinii sint diferite, dar, sa incercam, fara concluzii. Ba, sint, sint emotii, stimata colega, eu rog mai calm putin.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 0.

Sectorul nr.2 – 3.

Sectorul nr.3 – 12.

Domnul Marian Lupu:

15 voturi “pro”. Propunerea nu este acceptata.

Da, microfonul nr.3.

Domnul Valeriu Calmatui:

In sectorul 3 sint doar 10 persoane si 12 nicidecum nu puteau sa voteze si nici nu au ridicat miinile.

Domnul Marian Lupu:

Bine, m-am ghidat dupa acele rezultate care au fost anuntate.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule Presedinte,

In principiu, acele amendamente care nu au fost acceptate, au fost examinate de comisie. Eu cer permisiunea dumneavoastra ca sa inaintez un amendament, care a fost discutat in comisie, dar nu a fost inclus in acest raport, in sinteza.

Domnul Marian Lupu:

Da, va rog, fiindca, bine, e o situatie putin specifica, deoarece in calitate de deputat dumnealui poate sa propuna, totodata reprezinta si comisia. Sa ii permitem, acest lucru e normal.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Conform regulamentului, cu atit mai mult ca noi am discutat acest amendament in comisie de doua ori, a fost discutata aceasta propunere si initial si dumneavoastra ati avut dubii, stimati deputati din fractiunea majoritara, cind ati mentionat ca capitolul VI, ceea ce tine de stimulare, trebuie sa fie revazut. Amendamentul este urmatorul.

Alineatul (2) va avea urmatorul cuprins, eu citesc ceea ce este acum in articolul corespunzator: “Sursa de completare a fondurilor sint incasari de la plata taxei pentru revitalizarea viticulturii, in continuare taxa”. Atunci la alineatul (5) este scris: “Taxa stabileste urmatoarele marimi pentru volumele productiei vinicole livrate de la producatori si importate”. Si avem aceste cifre.

Care este propunerea? Sursele de completare a fondurilor sint incasari de la plata taxei, aplicari obligatorii ale simbolului marcii comerciale “Barza Alba in zbor” pe buteliile cu vinuri, brandy si alte bauturi de struguri, documente de insotire a productiei vinicole livrate in vrac, certificate de conformitate pentru productia vinicola livrata la import. Vreau sa argumentez acest amendament asa cum prevede regulamentul.

Stimati colegi,

Prin formula introdusa initial in lege, in principiu, se introduce o taxa pentru un produs. Si atunci noi cream un precedent cind miine noi vom introduce astfel de taxe pentru sucuri, pentru magiunuri, pentru apa s.a. m.d. Aici, conceptul amendamentului propus de catre deputatul Cosarciuc, este vorba ca noi sa incasam bani de la ceea ce avem ca proprietate. Noi avem aceasta marca “Barza Alba in zbor”, care este proprietatea statului si noi avem in lege scris ca este obligatoriu ca pe eticheta s.a.m.d. sa fie plasata aceasta marca “Barza Alba in zbor”. Cu atit mai mult ca cifrele de la alineatul (5) ramin. Pur si simplu, se schimba modalitatea: nu este taxa, nu trebuie sa fie inclusa mai departe in Codul fiscal, dar se incaseaza bani de la o marca proprietate a statului. Acesta este sensul acestui amendament. Ca sa nu cream un precedent si atunci va aparea dorinta ca, de fiecare data, sa introducem taxe la produs, care nu exista in legislatia altor tari.

Stimati colegi,

Taxa la produs contravine si legislatiei si la ceea ce tine de cerintele Organizatiei Mondiale a Comertului.

Domnul Marian Lupu:

Vreau sa cunosc opinia autorilor.

Microfonul nr.1.

Domnul Valeriu Mironescu – directorul general al Agentiei Agroindustriale
 “Moldova-Vin”:

Domnule Presedinte,

Domnilor deputati,

“Moldova-Vin” insista la varianta prezentata de Guvern. Ceea ce tine de amendamentul domnului presedinte Cosarciuc, vreau sa dau urmatoarea lamurire. Da, intr-adevar, simbolul “Barza Alba in zbor” este deja un simbol al vinificatiei Moldovei, recunoscut pe piata internationala.

Si, din momentul in care cumparatorul observa acest simbol pe sticla sau pe ambalaj, el este incurajat ca sa procure sau sa cumpere aceste produse de vinificatie produse in Moldova. In acel caz, cind simbolul “Barza Alba in zbor” va avea aplicat sau amplasat pe documentele de insotire, pe care le vede doar numai proprietarul sau mai stiu eu cine, organele fiscale, acest semn nu serveste ca o reclama, nu serveste ca un simbol al vinificatiei Moldovei. Si in asemenea caz vinificatorii sau producatorii nu vor sa plateasca pentru acest simbol care nu lucreaza la imaginea sau nu lucreaza ca un moment de reclama.

De aceea, noi rugam sa ramiie in varianta prezentata de Guvern.

Va multumesc.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule Presedinte, se poate.

Domnul Marian Lupu:

O clipa, domnule Cosarciuc.

Eu am o intrebare, domnule Mironescu: de fapt, o data cu punerea in aplicare a acestei legi, pentru plasamentul pe eticheta a simbolului “Barza Alba in zbor”, utilizatorii acestuia vor plati ceva?

Domnul Valeriu Mironescu:

In continuare nu vor plati, vor utiliza gratis acest simbol.

Domnul Marian Lupu:

Deci, utilizarea simbolului va fi gratuit.

Da, va rog, domnule Cosarciuc.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Eu aceasta am vrut sa mentionez, ca, in conformitate cu legea, simbolul se aplica pe eticheta fara ca sa fie incasata plata pentru acest simbol. Dar, totodata, ceea ce am propus eu in acest amendament, acest simbol este marca inregistrata a statului. Si noi pentru aceasta marca putem incasa bani. Si atunci nu introducem o taxa in Codul fiscal, dar incasam bani pentru ceea ce apartine statului, adica nu se schimba esenta.

Banii se incaseaza, dar se incaseaza pentru marca comerciala, care apartine statului si nu se introduce o taxa adaugatoare in Codul fiscal. Aceasta e diferenta. Fiindca noi vom fi nevoiti, dupa adoptarea acestei legi, sa facem modificari in Codul fiscal si sa introducem un impozit. Acesta este un impozit sumplimentar si daca dumneavoastra doriti ca noi sa schimbam fiscalitatea, vom schimba-o la fiecare pas. Ca miine va aparea... eu va spun, precedentul se face odata, dar pe urma apar si alte produse. Eu argumentele le-am adus, dumneavoastra hotariti, Parlamentul hotaraste.

Domnul Marian Lupu:

De acord.

Inainte de a supune votului, microfonul nr.1

Domnul Valeriu Mironescu:

Domnule Presedinte,

Doar un moment. Producatorii sau exportatorii de produse vinicole care practica exportul in vrac, nu pot utiliza acest semn “Barza Alba in zbor”, ei nu pot sa o aplice pe cisterne sau pe altceva.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Stimati colegi,

Domnule Mironescu,

Noi cu dumneavoastra am vorbit ca aceasta marca se aplica pe documentul de insotire, care este acelasi lucru. Nu se aplica pe cisterna sau pe, eu stiu, altceva si am scris aici documentul de insotire a productiei vinicole livrate in vrac. Si inca o data am discutat si cu domnul Raducanu si dumnealui stie foarte bine ceea ce tine de barierele pentru comert.

Aceasta ar aduce la faptul ca multi poate s-ar dezice sa livreze in vrac si ar livra in butelii. Si noi am avea valoare adaugata in Republica Moldova, dar nu valoare adaugata in Bielorusia sau in Rusia, sau in alta parte. Si acest lucru il fac tarile ca sa stimuleze producerea unor produse cu valoare adaugata inalta. Eu nu vad probleme ca pe documentul de insotire se aplica acest semn, care este proprietate a statului. Si acelasi lucru se face la import, fiindca la import fiecare agent economic merge la Serviciul Standardizare si Metrologie si cere certificat de conformitate, pe care se aplica acelasi semn, aceeasi marca.

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Stimati colegi,

Avind aceasta propunere, rog sa imi specificati,

Domnule Cosarciuc, am notat alineatul (2), ce articol? 36.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Articolul 31, alineatul (2).

Domnul Marian Lupu:

Articolul 31, alineatul (2).

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Da, va avea urmatorul cuprins si eu am citit acest …

Domnul Marian Lupu:

Da ati dat citire.

Cine este pentru acceptarea acestei propuneri de amendare a articolului invocat, rog sa voteze.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 0.

Sectorul nr.2 – 11.

Sectorul nr.3 – 13.

Domnul Marian Lupu:

24 de voturi “pro”. Nu intruneste conditiile de a vi acceptat.

Va multumesc, domnule Cosarciuc.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Stimati colegi,

Eu as spune citeva cuvinte din partea fractiunii daca se permite.

Domnul Marian Lupu:

Domnule Cosarciuc,

Eu va rog nu facem abuz.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Nu, noi vom sustine acest proiect de lege, chiar daca ati votat acest amendament. Noi am facut acest amendament din intentii bune ca sa nu cream iar probleme cu fiscalitatea in Republica Moldova. Si noi vom vota acest proiect de lege si eu vreau sa multumesc colegilor care au lucrat la imbunatatirea acestui proiect, doamnei Cusnir, care a fost sefa grupului de lucru, si celorlalti colegi din comisie, si deputatilor din Parlament.

Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Da, multumesc si eu .

Microfonul nr.5.

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc domnule Presedinte,

Am vrut sa spun ca domnul Mironescu ne-a indus in eroare. Propunerea Guvernului nu s-a schimbat, iar propunerea facuta de domnul Cosarciuc indica doar mecanismul perceperii acestei taxe si ea a ramas ca in varianta Guvernului, de aceea ca productia livrata in vrac nu era supusa taxarii si ramine a se plimba mai departe fara sa fie supusa taxarii. Si acest amendament anume explica aceasta situatie, dar nu schimba propunerea Guvernului referitoare la articolul 31.

Domnul Marian Lupu:

Da, multumesc.

Bine.

Supun votului in lectura a doua adoptarea Legii nr.2944. Cine este pentru, rog sa voteze.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 28.

Sectorul nr.2 – 34.

Sectorul nr.3 –15.

Domnul Marian Lupu:

77 de voturi “pro”. Impotriva? – zero voturi

Proiectul nr.2944 este adoptat in lectura a doua.

Stimati colegi,

Pentru o scurta recreare anunt o pauza de 20 de minute. reluam sedinta la
ora 12.30.

Va multumesc.

P A U Z A

*

* *

D U P A P A U Z A

Domnul Marian Lupu:

Reluam sedinta. Rog sa ocupati locurile. In continuarea ordinei de zi proiectul de Lege nr.4357 in lectura a doua.

Rog comisia.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Сomisia pentru agricultura si industria alimentara a perfectat pentru lectura a doua proiectul de Lege cu privire la modificarea si completarea Legii nr.113 din
13 martie 2003. Dumneavoastra aveti raportul prezentat. Amendamentele introduse in acest raport au stat la baza raportului pentru prima lectura. Cu aceste obiectii si propuneri, Comisia pentru agricultura si industria alimentara propune ca proiectul de lege mentionat sa fie adoptat in lectura a doua.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Propuneri.

Microfonul nr.5.

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc, domnul Presedinte.

Domnule presedinte al comisiei,

As vrea sa va intreb, cind a examinat comisia acest proiect? Si cine a participat la aceasta sedinta? Citi deputati?

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Acest raport a fost examinat ieri la ora 14.00 in sedinta comisiei. Au participat un anumit numar de deputati si sedinta comisiei a fost deliberativa.

Doamna Valentina Cusnir:

Era raportul? S-a votat raportul comisiei pe care il prezentati dumneavoastra astazi?

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Da, s-a votat structura raportului, prezentat de domnul Cotorobai.

In urma discutiei in comisie raportul a fost perfectat.

Doamna Valentina Cusnir:

Vreau sa afirm cu toata certitudinea ca acest raport nu s-a discutat in cadrul sedintei comisiei pentru agricultura si industrie alimentara. L-am primit abia astazi la ora 10.00 la sedinta plenara, ca si ceilalti alti deputati. Si nu am participat nu pentru ca nu am vrut, dar pentru ca nu s-a discutat pentru lectura a doua acest proiect in comisie.

Domnul Marian Lupu:

Cind a avut loc sedinta comisiei?

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Stimati colegi,

Sedinta a avut loc la ora 14.00. Pot sa ii numesc pe acei care au fost prezenti. Este ordinea de zi a comisiei. A fost discutat conceptul raportului pentru lectura a doua, prezentat de catre domnul Cotorobai. Dumnealui este prezent aici, in sala.

Domnul Marian Lupu:

Stimata colega,

Ati participat ieri la sedinta la ora 14.00?

Doamna Valentina Cusnir:

Da, am fost la sedinta. Cind am venit au zis ca sedinta comisiei a avut loc deja, in 3 minute... Si cind am intrebat referitor la proiectul nr.4357, mi s-a raspuns: ca iata la consultantul comisiei... Abia de i-au prezentat documentele, informatia ceruta, cu care a lucrat doar consultantul pina seara tirziu. Si nu am primit, si nu am votat nici un raport in comisie.

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Stimata colega,

Este informatia oficiala prezentata de presedintele comisiei. Nu am temei sa o contest, pe care motiv informatia a fost prezentata, sedinta a avut loc, discutia a avut loc. Daca s-au produs, poate, participari cu anumita intirziere in sedinta comisiei, bine, e alta problema, probabil.

Doamna Valentina Cusnir:

Nu s-a reusit, domnule Presedinte, in 3 minute sa se parcurga ordinea de zi. Eu va spun destul de sincer. Eu nu stiu de ce ceilalti nu se comporta sincer si nu spun asa cum a fost.

Domnul Marian Lupu:

Sa vedem.

Microfonul nr.2.

Domnul Iurie Eriomin:

за день раньше было объявлено, что мы будем заседать и утром и
в 14.00. Госпожа председатель комиссии обычно никогда не опаздывает, на этот раз почему-то опоздала. Обсуждение шло, большинство членов комиссии присутствовали на заседании. Госпожа Кушнир подошла, когда обсуждение уже закончилось, и она имела полную возможность ознако-миться с результатами голосования и т. д. Она этого не сделала и поэтому сегодня некрасиво выглядит.

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Va multumesc.

Pentru lectura a doua, va rog, daca sint propuneri aditionale celor care au sunat in contextul raportului comisiei sesizate in fond. Nu sint.

Va multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Rog sa luati loc. Va rog putina liniste.

Microfonul nr.5.

Doamna Valentina Cusnir:

La prima lectura eu am iesit la tribuna centrala din numele fractiunii si am cerut, din cauza ca nu este prezentata informatia, remiterea proiectului de lege Guvernului, ca sa fie pregatit. Si a cerut audierea Guvernului aici, in Parlament, la aceasta intrebare. Ceea ce s-a facut a trece cu vederea.

Si va spun cu toata sinceritatea si ma indoiesc de sinceritatea celorlalti colegi, care in 3 minute au reusit ieri sa examineze 5 sau 6 puncte din ordinea de zi. Si, iata sa spuna domnul consultant, ca atunci, la ora 14.00 la comisie. Noi am terminat sedinta la ora 13.53 ieri.

Domnul Marian Lupu:

Doamna Valentina,

Eu imi cer scuze, dar deja se trece pe o dimensiune mai personala, imi pare mie. Dar foarte oficial si foarte concret s-a venit cu informatia cind a avut loc sedinta si cu toate discutiile care s-au produs in cadrul acesteia.

Microfonul nr.5.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule Presedinte,

Eu as vrea ca noi toti sa fim corecti. Da, ieri a fost examinat numai un singur proiect de lege, fiindca a fost anuntata sedinta Fractiunii Partidului Democrat si sedinta Fractiunii Comunistilor. In legatura cu aceasta noi am hotarit sa examinam un singur proiect de lege, care era pentru astazi in ordinea de zi, proiectul nr.4357. Si am reusit, in cadrul sedintei comisiei am examinat un singur proiect de lege.

Domnul Marian Lupu:

Am luat act, domnule presedinte al comisiei.

Va multumesc.

Bine.

Eu cred ca la acest subiect urmeaza sa incheiem discutiile, care, intr-adevar, nu prea privesc bine.

Domnule Cubreacov,

Ati dorit sa spuneti ceva la proiect?

Microfonul nr.5.

Domnul Vlad Cubreacov:

Stimati colegi,

Domnule Presedinte,

Eu vreau sa ma refer iarasi la procedurile interne de examinare si adoptare a proiectelor de legi in Parlament. Chiar si acest caz neplacut, sint de acord cu domnul Eriomin, ne dovedeste o data in plus calitatea actului legiuitor aici, in Parlament.

Noi trebuie sa ne luam in serios activitatea in toate organele de lucru ale Parlamentului atit in comisii, cit si in fractiuni. Am impresia ca de fiecare data asistam la o disfunctie a relatiei noastre cu Guvernul.

In prima lectura, daca va amintiti exact, in cadrul dezbaterilor, grupul nostru a cerut prezentarea unor informatii ce tin de acest proiect de lege. Abia ieri aceste informatii au venit in a doua parte a zilei la Parlament si, fiti de acord, data fiind agenda noastra incarcata de ieri, nu am dispus de timp suficient pentru o examinare serioasa.

O sedinta a unei comisii de 3 minute cu examinarea unui singur punct de pe ordinea de zi, fiti de acord, este o examinare in galop si asta nu ne face fata. Mai ales in conditiile in care noi avem o agenda foarte subtirica. Eu ma gindesc la legislatura anterioara si la legislaturile anterioare cind agenda Parlamentului era una destul de larga si consistenta si proiectele nu se examinau in graba.

De aceasta data, in mod paradoxal, avind o agenda destul de subtirica, cum spuneam, noi ne grabim de fiecare data. Este mai importanta calitatea actului legiuitor decit crearea unei aparente sau imitarea unui asemenea act.

Domnul Marian Lupu:

Propuneri pentru lectura a doua?

Microfonul nr.5.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Eu sustin pozitia domnului Cubreacov de a-si apara membrii fractiunii si aceasta este corect. Dar sedinta comisiei nu a durat 3 minute, a durat 12 minute si au fost indeajuns 12 minute ca sa fie examinat acest proiect de lege. Eu sint de acord si sustin ceea ce face dumnealui ca presedinte al fractiunii si trebuie sa luam exemplu, dar trebuie sa fim corecti.

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Cadem de acord cu totii ca fractiunile trebuie sa isi faca treaba lor si comisiile sa isi faca treaba acestora. In aceste conditii, supun votului adoptarea proiectului nr.4357 in lectura a treia in conditiile continutului raportului comisiei sesizate in fond. Cine este pentru, rog sa voteze. Lectura a doua, eu am mentionat.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 28.

Sectorul nr.2 – 32.

Sectorul nr.3 –11.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

71 de voturi “pro”. Contra? Rog sa anuntati rezultatele. Sint si voturi impotriva.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 0.

Sectorul nr.2 – 0.

Sectorul nr.3 – 7.

Domnul Marian Lupu:

7 voturi “impotriva”. Cu aceste rezultate, proiectul de Lege nr.4357 este adoptat in lectura a doua.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.231 cu privire la completarea unor acte legislative. Lectura a doua.

Rog comisia.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Onorat Parlament,

Referindu-ne la proiectul de Lege in cauza, propus spre examinare in lectura a doua, Comisia pentru politica economica, buget si finante tine sa mentioneze ca obiectiile expuse in avizele prezentate de comisiile parlamentare si de Directia juridica a Aparatului Parlamentului, au fost deja luate in considerare in procesul de examinare a proiectului in varianta prezentata de Guvern.

In rezultatul intrunirilor si discutiilor avute de comun acord cu Comisia juridica, pentru numiri si imunitati, cu Directia juridica a Aparatului Parlamentului, precum si cu acordul deplin al Guvernului, proiectul a fost definitivat. Si in scopul de a nu depasi cadrul legislativ existent si, totodata, pentru a da posibilitate Guvernului sa intervina operativ in aplicarea masurilor adecvate situatiei curente in zona de est a republicii, s-a decis ca prevederile proiectului prezentat de catre Guvern sa fie racordate la normele care se inscriu deja in articolele existente ale legilor in vigoare, a carui varianta a fost adoptata de Parlament in prima lectura.

Obiectiile expuse de domnii deputati Braghis si Cosarciuc in cadrul discutiilor avute in Parlament s-au axat, in fond, asupra propunerii de a prezenta un proiect de lege nou, care sa reglementeze administrarea surselor financiar-bugetare ale agentilor economici care nu au relatii fiscale cu sistemul bugetar. Acestea nu pot fi acceptate, deoarece nu sint la direct obiect al proiectului de lege adoptat in prima lectura, dar, totodata, pot servi drept baza pentru initierea unei initiative legislative asupra problemei date in ansamblu.

Au inaintat propuneri si domnul Filat, si domnul Gutu, si membrii comisiei noastre. In urma discutiilor, noi am decis sa va propunem dumneavoastra, la articolele 2 si 3, dupa cuvintele: “in modul aprobat de Guvern” sa introducem “fara perceperea drepturilor de import de la agentii economici care declara marfurile pentru procesul propriu de producere, cu exceptia sumelor incasate pentru efectuarea procedurilor vamale si cu incasarea drepturilor de import de la ceilalti agenti economici, cu restituirea ulterioara a acestora, cu exceptia sumelor incasate pentru efectuarea procedurilor vamale.”

In viziunea comisiei, aceste masuri o sa creeze un climat favorabil pentru agentii economici si exclude orice dubla impunere sau impozitarea, despre care se vorbeste mult.

Si vreau sa repet in limba rusa: Вторая и третья статьи предложенного проекта дополняются предложением: “без взимания импортных пошлин или прав от экономических агентов, декларирующих товар для собственного производства, за исключением сумм за уплату таможенной процедуры и взимание платы за импорт от других агентов, имеются в виду посредники, с последующим возвратом этой суммы, за исключением суммы, и плаченной за таможенные процедуры.”.

Iata aceste propuneri noi le inaintam spre a fi votate astazi in lectura a doua.

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Putem spune si in engleza.

Domnul Marian Lupu:

Eu va rog, stimati colegi, de unde? Nu tot din partea salii mereu aud cu norme neregulamentare? Eu va rog putin mai calm sa reactionam.

Microfonul nr.4.

Domnul Vladimir Filat:

Multumesc, domnule Presedinte.

Intr-adevar, noi am participat si ieri o parte din timp la lucrarile comisiei. Dar pina la propunerea care vreau sa o fac, as vrea iarasi sa fac o constatare, ca ar fi foarte bine cind se inainteaza propuneri, chiar daca ele sint in contradictie cu propunerea Guvernului sau a reprezentantilor fractiunii majoritare, ar fi bine de ascultat, de facut aceeasi pauza, pe care am cerut-o noi ieri, si sa ajungem la o varianta de compromis, daca vreti.

Noi vom vota acest proiect de lege nu din cauza ca problema invocata a fost, pina la urma, solutionata, dar din cauza ca constientizam situatia concreta creata la ora actuala. Si, pentru a nu da temei si motive de discutii ulterioare, as vrea ca sa ne referim un pic si la hotaririle Guvernului nr.815 si 1001, domnule presedinte.

Ieri, in timpul discutiilor in cadrul Comisiei pentru politica economica, buget si finante noi am atins o problema vizavi de termenul de restituire. Prin legea respectiva, dupa votare, noi o sa cream un cadru legal, dar trebuie noi, deputatii, sa constientizam ca, in urma acestei legi, vor veni mecanismele, modificarile hotaririlor de Guvern s.a.m.d. In aceasta ordine de idei, aspectul restituirii... ati luat in calcul termenul?

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Aici, la articolele 2 si 3 este stipulat: “in modul aprobat de Guvern”. Acum Guvernul aproba regulamentul, sa restituie acesti bani.

Domnul Vladimir Filat:

Da, dar in Hotarirea Guvernului nr.815, daca nu ma insel, este stabilit termenul de 30 de zile. Si noi ieri am vorbit ca 30 de zile este o perioada foarte lunga si este vorba de blocajul sumelor financiare.

Nu stiu daca la nivel de lege, dar noi trebuie sa avem macar si informatie, si o intelegere, ca termenul acesta sa il stabilim sau sa avem o intelegere aici, sa nu lasam iara pe seama Guvernului.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Da, vreau sa dau inca o explicatie. La producatori nu se refera, caci de la producatori nu se percep drepturi de import. Restituirea se refera numai la intermediari. Si termenul o sa fie stabilit in Regulamentul Guvernului.

Domnul Vladimir Filat:

Domnule presedinte al comisiei,

Eu imi cer scuze ca insist, dar eu personal nu fac diferenta intre producatori, comercianti, prestatori de servicii. Toti acestia sint agenti economici si au aceleasi drepturi. Eu consider ca termenul de 30 de zile, este parerea si vreau sa va expuneti si dumneavoastra, perioada de 30 de zile este un termen prea mare, prea lung.

Domnul Marian Lupu:

Poate trebuie o informatie suplimentara la acest subiect.

Microfonul nr.1.

Domnul Igor Dodon – viceministru al economiei si comertului:

Va multumesc.

Intr-adevar, ar fi o observatie destul de rezonabila si, dupa cum a spus si domnul presedinte deja, nemijlocit mecanismul, inclusiv termenul va fi stabilit printr-un act normativ al Guvernului. Tinind cont de aceasta observatie oportuna, vom examina la momentul introducerii modificarilor in hotaririle respective ale Guvernului.

Domnul Vladimir Filat:

Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule Presedinte,

Dumneavoastra acolo ati mentionat in raport ca propunerea deputatului Cosarciuc se referea la gestionarea acestor surse financiare. Nu aceasta a fost propunerea. Propunerea a fost ca perceperea dreptului de import si export si restituirea acestor drepturi de import, acesta este subiectul, obiectul unei legi organice, adica nu este obiectul unei hotariri de Guvern.

Si atunci eu am propus, chiar de la tribuna, ca sa fie schimbata denumirea acestei legi si sa fie prin derogare de la Codul fiscal si de la Codul vamal, prin derogare. Dar sa fie scris in articole concret, nu dat iarasi in competenta Guvernului. Fiindca aceasta nu este in competenta Guvernului, ca el sa reglementeze o norma care este de dreptul Parlamentului, a Legislativului si aceasta o spune si Constitutia Republicii Moldova, articolul 106².

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Da, la noi.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Si ceea ce dumneavoastra ati propus.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Am introdus in articole concrete, articolul 2, in lege, am prezentat proiectul pe care il aveti dumneavoastra, a fost repartizat. Si la articolul 3 concret, stipulam aici, concretizam: fara perceperea dreptului de import pentru o categorie anumita.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Totusi, este perceperea drepturilor de import pentru unii agenti economici?

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Da.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Dumneavoastra ati stipulat in ceea ce ati propus.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Acum o sa fie in lege.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Si restituirea se face prin hotarire de Guvern. Nu poate sa fie facuta prin hotarire de Guvern restituirea, drepturi de import...

Domnul Marian Lupu:

Nu, se are in vedere mecanismul, domnule Valeriu.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Restituirea este clar inclusa in lege, dar modalitatea o sa fie prin Regulamentul care o sa fie adoptat de Guvern.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Domnul Dumitru Braghis:

Multumesc domnule Presedinte.

Mie imi pare, intr-un fel, rau ca ieri nu am insistat mai mult la capitolul care vorbeam eu, ca sa introducem un mecanism de asigurare a acestor plati, fiindca cit nu am repeta noi de multe ori ca nu va fi o dubla impozitare... Haideti sa luam un exemplu concret.

La ora 15.00 un automobil trece punctul, frontiera vamala Leuseni, achita toate platile respective. La ora 19.00 ajunge in Tighina si plateste inca o data toate taxele deja in Transnistria. Va restitui, va primi acesti bani inapoi poate peste o zi, poate peste doua, poate peste X, nu stiu care va fi decizia Guvernului.

De aceea, eu am spus si ieri, si imi pare si astazi, ca acest document noi il aprobam, el trebuie cumva aprobat, insa el nu va solutiona problemele, fiindca agentii economici din Transnistria vor cauta sa evite, ei nu sint de acord sa plateasca de 2 ori, chiar daca acestia nu sint producatori.

Taxa pe valoare adaugata 20 la suta, daca mai este o taxa vamala de 10 la suta, daca mai este si un acciz, atunci iese ca intre 20, 50% din costul marfii trebuie de platit deodata la Leuseni si a doua oara, de exemplu, la Tighina. Eu nu vreau sa repet, nu stiu cum, nu as vrea sa spun acum ca sa nu votam aceasta lege, dar impresia este ca aceasta lege nu va mai functiona pur si simplu, fiindca mecanismele... Nu este venit pina la capat. Si eu as propune inca o data sa ne intoarcem la un mecanism viabil, in care ar fi cointeresati si agentii economici, nu numai vama Chisinau care o sa decida sa ii dea banii in prima zi, a doua sau a treizecea zi, in dependenta de intelegerile care pot avea loc intre dinsii.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Dumneavoastra aveti posibilitate sa iesiti cu initiativa, o sa discutam.

Domnul Dumitru Braghis:

Domnule presedinte,

Pentru ce sa iesim cu o initiativa, care poate fi aprobata din start corect, daca discutam astazi.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Noi am discutat conceptul legii, am adoptat conceptul legii si am modificat pentru lectura a doua legea care se propune pentru votat.

Domnul Dumitru Braghis:

Eu inteleg, dar dumneavoastra sinteti de acord ca e dubla impunere – in aceeasi zi de doua ori plateste taxa.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Eu nu sint de acord.

Domnul Dumitru Braghis:

Nu sinteti, da?

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Multumesc, domnule Bondarciuc.

Stimati colegi,

Aceste discutii cred ca ne fac pe toti noi sa ne gindim ca acest mecanism, anume mecanism, partea tehnica de procedura a procesului de restituire pentru companiile neproducatoare, de pe dimensiunea comertului.

Ar fi cazul ca aceste mecanisme, care vor fi determinate prin hotarire de Guvern, sa fie gindite in cele mai mici elemente, in cele mai mici parti componente ale acestui mecanism, inclusiv si posibilitatea decontarilor, efectuarii decontarilor de pe contul respectiv al Departamentului Vamal imediat in acelasi moment cum se inregistreaza intrarea transportului pe partea stinga a Nistrului, deci sint intrebari. Cred ca comisia de profil, eu as solicita, la fel, Guvernul, sa consulte cu un aviz, la momentul elaborarii acestui proiect de hotarire, pentru ca noi sa avem un tablou clar.

Stimati colegi,

In aceste conditii, supun votului adoptarea proiectului de Lege nr.231 in a doua lectura, tinind cont de propunerile comisiei sesizate in fond. Cine este pentru, rog sa voteze.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 28.

Sectorul nr.2 – 33.

Domnul Marian Lupu:

Sectorul nr.3?

Numaratorii:

Sectorul nr.3 – 5 voturi.

Domnul Marian Lupu:

5. 66 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.231 este adoptat in lectura a doua.

Va multumesc.

Si un ultim subiect, a fost solicitat timp pentru o declaratie a Fractiunii “Alianta «Moldova Noastra»”.

Va rog.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Stimati colegi,

Dau citire declaratiei Fractiunii parlamentare “Alianta «Moldova Noastra»” cu privire la situatia dezastruoasa din agricultura.

Fractiunea parlamentara “Alianta «Moldova Noastra»” a solicitat deputatilor si in sesiunea anului 2005, si in sesiunea de primavara-vara din anul 2006 eforturi comune pentru identificarea unor solutii eficiente in vederea depasirii crizei continue in sectorul agricol. Acest lucru se produce, de aceea cerem insistent sa se revina la examinarea problemei cu care se confrunta astazi producatorii agricoli, pentru a nu admite distrugerea totala a gospodariilor taranesti.

Multimea de decizii adoptate in aceasta sfera constituie niste diversiuni puse la cale in ultimii 5 ani pentru a inrautati starea de lucruri. Cele mai evidente si condamnabile fiind:

- introducerea taxei pe valoare adaugata de 20% pe productia si mijloacele tehnice agricole, pe toate resursele materiale care sint si fara de aceasta extrem de scumpe;

- dublarea, numai pe parcursul anului 2005, a pretului la carburanti, ceea ce a scos din circuitul financiar in ramura agricola circa 800 milioane de lei;

-reducerea subventiilor prevazute initial pentru sustinerea ramurii cu valoare adaugata inalta: sfecla de zahar, legumicultura, zootehnie si introducerea unui mecanism greoi si nesigur de restituire a taxei pe valoare adaugata;

- distribuirea netransparenta a subventiilor, efectuata, in mare parte, conform criteriilor de apartenenta politica sau de rudenie cu guvernantii, ca de exemplu Fondul pentru viticultura si de creare a statiilor de masini si tractoare;

- aplicarea unei politici camuflate de sprijinire doar a asa-numitelor cooperative de productie agricole, care sint mari generatori de pierderi si a caror existenta nu concorda cu principiile economiei de piata;

- blocarea pietelor traditionale de comercializare a productiei agricole prin hotariri de Guvern neconstitutionale si declaratii iresponsabile ce au creat multiple bariere exportului de produse agricole, injumatatind preturile.

In loc sa fie sprijiniti producatorii autohtoni, ca sa apara noi locuri de munca prin atragerea investitiilor straine si a noilor tehnologii, sa fie marite subventiile nationale, guvernarea comunista, prin politica fiscala pentru anul 2006, nu face decit sa isi demonstreze o data in plus ura fata de taran, scopul desproprietaririi lor fortate, ceea ce reprezinta repetarea crimelor perfide ale regimului totalitar comunist.

Introducerea taxei pe valoare adaugata de 20% pentru productia din fitotehnie si horticultura in forma naturala si produsele zootehnice in forma naturala.

Introducerea taxei pe valoare adaugata de 20% pentru fertilizanti si substante chimice destinate agriculturii pentru tractoare si mijloace tehnice agricole, inseamna nici mai mult nici mai putin, strangularea celor peste 30 de mii de fermieri tarani. Acestia cultiva astazi 90 la suta din productia agricola si devin cu mari dificultati o clasa medie mai dependenta. Insa tocmai de aceea acesti tarani sint priviti de guvernarea actuala ca o categorie politica periculoasa pentru baza totalitara a comunistilor. De aceea, se vrea lichidarea lor.

Comunistii imping pe toate caile ideea formarii de noi colhozuri, a asa-ziselor cooperative de productie, pentru a reobtine supusenia oarba, pentru a strangula libera initiativa si a clona votanti fara proprietate, fara caracter, dependenti total de putere.

Toate aceste actiuni reduc la zero declaratiile Guvernului de redresare a situatiei in agricultura si demasca fariseismul acestuia in tratamentul aplicat gospodariilor taranesti, businessului mic si mediu, necesitatii extinderii sectorului privat ca indiciu al cresterii economice. O atare atitudine de batjocora din partea statului, care ii face pe tarani sa munceasca in pierdere, nu mai poate fi tolerata.

In lipsa unui suport concret din partea statului, taranii, acei care contribuie la asigurarea securitatii alimentare a statului, sint adusi, in mod constient, la sapa de lemn si fortati sa isi vinda marfa la preturi de nimic, sa munceasca in paguba.

Nu mai este un secret ca, in cirdasie cu monopolistii favoriti din interior si din exterior, guvernantii ii ingenuncheaza si ii forteaza pe tarani sa isi vinda pe nimic si pamintul.

Guvernantii comunisti doresc, prin abuz de putere, sa se imbogateasca si mai mult din falimentarea pusa la cale a taranilor. Fiind ferm convinsi ca atingerea obiectivului de accelerare a cresterii economice si a reducerii saraciei, poate fi obtinut doar prin sustinerea si dezvoltarea sectorului agricol, Fractiunea “Alianta «Moldova Noastra»” cere Guvernului Republicii Moldova realizarea urmatoarelor actiuni in regim de urgenta:

Scutirea de impozitul funciar pe o perioada de 5 ani. Prelungirea termenului aplicarii cotei T.V.A. de 5% pentru productia din fitotehnie si horticultura in forma naturala si productia din zootehnie in forma naturala pina in anul 2011.

Scutirea de T.V.A. a pesticidelor si ingrasamintelor. Scutirea de T.V.A. a mijloacelor tehnice agricole si a pieselor de schimb, importate pentru sectorul agrar. Formarea fondului de interventie pentru cereale, procurarea si atribuirea pe gratis ori sub forma de credit tehnic, in conditii avantajoase, a materialului semincer, a motorinei si lubrifiantilor, necesare pentru campania lucrarilor agricole de primavara, compensarea majorarii preturilor la produsele petroliere.

Deblocarea exportului prin abrogarea Hotaririi Guvernului nr.834 din 26 iulie 2004 privind unele masuri de reglementare a achizitionarii si exportului de cereale si produse cerealiere, ce a adus preturi de nimic pentru produsele taranilor si venituri fabuloase exportatorilor monopolisti.

Garantarea accesului liber la pietele de desfacere si a productiei agricole, elaborarea si adoptarea unui program de subventionare consistenta a producatorilor agricoli, elaborarea unui program de dezvoltare durabila a agriculturii cu atragerea expertilor nationali si externi, program ce ar trebui supus dezbaterilor in organizatiile competente ale producatorilor agricoli.

Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Da, stimati colegi,

Sedinta o anunt inchisa.

Microfonul nr.3.

Doamna Eugenia Ostapciuc:

Pentru data viitoare noi cerem timp pentru o declaratie la tema declarata astazi de domnul Cosarciuc.

Domnul Marian Lupu:

Da, pentru data viitoare.

Doamna Eugenia Ostapciuc:

Pentru ca trebuie sa ascultati taranii. Cu parere de rau, o dezinformare.

Domnul Marian Lupu:

Da, va multumesc.

Stimati colegi,

Sedinta o declar inchisa. Rog atentie. Urmatoarea sedinta a Parlamentului va avea loc la 23 martie 2006, ora 10.00.

Multumesc.

Sedinta s-a incheiat la ora 13.05.

 Stenograma a fost pregatita spre publicare

in Directia documentare parlamentara a
Aparatului Parlamentului.