DEZBATERI
PARLAMENTARE
Parlamentul
Republicii Moldova de legislatura a XVI-a
SESIUNEA
a IV-a ORDINARA – OCTOMBRIE 2006
Sedinta
din ziua de 26 octombrie 2006
(STENOGRAMA)
SUMAR
1. Declararea sedintei ca fiind deliberativa.
2. Dezbateri asupra ordinii de zi,
adoptarea ei.
3. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura
a proiectului de Lege nr.3366 pentru modificarea articolului 5 din Legea
nr.1569-XV din 20 decembrie 2002 cu privire la modul de introducere si scoatere
a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de catre persoane fizice.
4. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura,
dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.3375 privind
aderarea Republicii Moldova la Conventia cu privire la contractul de transport
international auto de pasageri si bagaje (CVR), semnata la Geneva la 1 martie
1973.
5. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura,
dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.3421 pentru
aderarea Republicii Moldova la Acordul privind adoptarea de reglementari
tehnice mondiale aplicabile autovehiculelor, precum si echipamentelor si
componentelor ce pot fi montate si/sau utilizate pe autovehicule, adoptat la
Geneva la 25 iunie 1998.
6. Dezbaterea si respingerea proiectului de
Hotarire nr.2751 privind formarea Comisiei speciale pentru examinarea cazurilor
de abuz al organelor de forta in baza plingerilor cetatenilor pe faptele incalcarii
drepturilor constitutionale si libertatilor cetatenilor.
7. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura,
dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.3444 privind
ameliorarea situatiei economico-financiare a IS “Moldtranselectro” si anularea
unor sanctiuni.
8. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura
a proiectului de Lege nr.3306 cu privire la completarea si modificarea unor
acte legislative (Legea privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin
actiunile ilicite ale organelor de urmarire penala, ale procuraturii si ale
instantelor judecatoresti – art.1, 2 s.a.; Codul de procedura penala – art.51; s.a.).
9. Dezbaterea si respingerea proiectului de
Lege nr.1338 privind modificarea anexei la titlul IV din Codul fiscal
nr.1163-XIII din 24 aprilie 1997.
10. Dezbaterea si aprobarea proiectului
ordinilor de zi ale sedintelor Parlamentului Republicii Moldova din 2 – 10
noiembrie 2006.
11. I n t r e b a r i s i i n t e r
p e l a r i.
12. Declaratia domnului deputat Igor Klipii
(Grupul parlamentar al Partidului Social-Liberal).
13. Declaratia doamnei deputat Vitalia
Pavlicenco.
14. Declaratia domnului deputat Gheorghe
Susarenco (Partidul Popular Crestin Democrat).
Sedinta incepe la ora 10.00.
Lucrarile sint conduse de doamna Maria
Postoico, vicepresedinte al Parlamentului.
Domnul Maxim Ganaciuc – director general adjunct al Aparatului
Parlamentului:
Doamnelor si domnilor deputati,
Buna dimineata. Va anunt ca, la lucrarile sedintei
de astazi a Parlamentului, din totalul celor 101 de deputati si-au inregistrat
prezenta 82 de deputati. Absenteaza deputatii: Marian
Lupu, Iurie Rosca, Stella Gherman, Nicolai Gutul Grigore
Petrenco, Mihail Sidorov, Victor Stepaniuc, Alexandru Lipcan, Serafim Urechean,
Vlad Cubreacov, Valentina Serpul, Efim Agachi, Vladimir Filat – in delegatie;
Semion Dragan, Petru Gozun, Afanasi Mandaji, Vasile Balan, Vasile Colta,
Dumitru Diacov, Nicolai Deatovschi.
Doamna Maria Postoico:
Va multumesc.
Stimati colegi,
Sedinta este deliberativa. Rog sa onoram
Drapelul de Stat. (Se onoreaza Drapelul de Stat).
Va multumesc.
La ordinea de zi.
Microfonul nr.4.
Domnul Igor Klipii:
Multumesc.
Rog sa ma inscrieti pentru luare de cuvint
la sfirsitul sedintei.
Doamna Maria Postoico:
Ca declaratie, da?
Domnul Igor Klipii:
Da.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.5.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Doamna vicepresedinte al Parlamentului,
As avea sugestia ca dumneavoastra, in
numele Parlamentului, sa felicitati intreaga natiune romana de pe ambele maluri
ale Prutului, inclusiv pe neromani, in legatura cu alegerea in cadrul
proiectului “Cei mai mari romani” a domnitorului nostru moldovean-roman Stefan
cel Mare ca cel mai mare roman.
Va multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.3.
Domnul Vladimir Dragomir:
Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.
Eu, din numele fractiunii, rog sa fie
retrase de pe ordinea de zi proiectul nr.172 si proiectul nr.173, numerele
curente 4 si 5.
Doamna Maria Postoico:
Bine.
In continuare microfonul 3.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Din partea fractiunii propun ca proiectul
nr.2783 sa fi exclus din ordinea
de zi.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.4.
Domnul Marcel Raducan:
Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.
Luind in considerare ca autorul este in
deplasare, rugam aminarea dezbaterilor asupra proiectului de Lege nr.2777
pentru joia viitoare.
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.5.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Doamna Postoico,
Va rog sa ma inscrieti pentru o declaratie
la sfirsitul sedintei. Si as mai avea o propunere pentru sedinta noastra. Dupa
cum stiti, pe data de 20 octombrie a avut loc o manifestare de protest a Societatii
Orbilor din Republica, care a implinit 60 de ani si numara peste vreo 8 500 de
oameni.
Pentru 13 noiembrie, Ziua mondiala a
invalizilor, urmeaza sa mai aiba loc o manifestare de protest a acestor oameni
demni de compasiunea noastra. Manifestarea, cum stiu, este cauzata de faptul ca
a fost o reducere de 250 de persoane a numarului de angajati la Intreprinderea
“Lumintehnic”, care functioneaza din anul 1965.
Eu am fost rugata, in cadrul emisiunii
“Antena C”, sa intervin in apararea acestei categorii de oameni defavorizati ai
societatii. Si vreau sa va amintesc ca anterior a fost efectuat un control al
Curtii de Conturi asupra activitatii Societatii Orbilor si a structurilor
afiliate. Si consider ca ar fi bine ca noi, acei care trebuie sa cerem
Guvernului sa aiba grija de acesti oameni, sa solicitam Guvernului ca sa vina
cu un raport, cum vede el rezolvarea acestei probleme foarte stringente?
Vreau sa va spun ca este vorba chiar de
unele familii in care sint trei nevazatori. Poate ca ar fi bine ca sa
constituim si o comisie parlamentara, sa discutam cu acesti oameni. Si as
propune si as insista ca sa facem totul ce depinde de noi, ca sa nu ii lasam in
voia soartei. Pentru ca, desi sint nevazatori, ei vad in Parlament o speranta in
a le rezolva situatia. Ei nu vor nimic altceva de la noi decit sa ii ajutam ca
sa munceasca. Va rog sa supuneti votului sa vina Guvernul cu un raport si sa
formam o comisie ca sa ne ocupam de aceasta problema.
Va multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.3.
Domnul Albert Datco:
Ñïàñèáî.
Õî÷ó ïðîèíôîðìèðîâàòü êîëëåã î òîì, ÷òî ïî
ïîðó÷åíèþ ôðàêöèè óæå ðàáîòàåò ïðàâèòåëüñòâåííàÿ êîìèññèÿ. Òàêèå çàÿâëåíèÿ ïîñòóïàëè òàêæå è èç Îáùåñòâà Èíâàëèäîâ. Ýòîò âîïðîñ
ðàññìàòðèâàåòñÿ. Åãî ðåøåíèå áóäåò äîâåäåíî äî ñâåäåíèÿ êîëëåêòèâîâ, ìàññ,
Ïàðëàìåíòà.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.5.
Domnul Gheorghe Susarenco:
Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.
Eu as dori sa ma inscrieti si pe mine la
compartimentul declaratii, unde vreau sa imi expun punctul de vedere vizavi de
activitatea actualului Parlament.
Va multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Cusnir:
Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.
Vreau sa vin si eu intru sustinerea
propunerii doamnei Pavlicenco. Si, desigur, sintem surprinsi ca, de fiecare data,
colegii nostri din fractiunea majoritara gasesc ca ei deja se ocupa de aceasta
problema. Comisia sa fie nu numai pe secret, sa fie transparenta, intr-adevar,
sa fie o comisie unde sa fie implicate toate fractiunile, inclusiv deputatii
independenti. Fiindca am si eu o adresare, am avut in audienta mai multe
persoane. Cind a fost examinat proiectul cu privire la tarifele vamale, chiar
am cerut ca, pentru productia fabricata de Societatea Orbilor, sa se ia in
vedere ca aceasta sa fie competitiva pe piata republicii noastre. Deci, o
comisie mixta, nu numai din fractiunea majoritara.
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
In continuare microfonul 4.
Doamna Valentina Buliga:
Mult stimata doamna Presedinte al sedintei,
Stimati colegi deputati,
Mie imi pare foarte rau ca de multe ori se incearca
sa se monopolizeze unele categorii de cetateni. Si ca presedinte al comisiei,
colegii mei sint martori cind am spus nu o data in comisie, ca protectia sociala
a tuturor categoriilor de cetateni, sanatatea si familia cetatenilor nostri nu
trebuie sa aiba culoare politica.
De aceea, am spus ca in comisie au parvenit
aceste adresari si membrii comisiei: doamna Golban, domnul Eremciuc, doamna
Buliga si alti colegi au fost implicati si sint la curent cu aceste probleme
abordate. Si am discutat in comisie si vom mai discuta ulterior. Dar, trebuie sa
fim, intr-adevar, obiectivi, ca mina de ajutor, pe care o vom intinde acestor
oameni, sa fie cu adevarat simtita.
Si la capitolul “Protectia nevazatorilor”, intr-adevar,
am avut si initiative legislative si audieri, si participare la diferite intruniri
cu ei. Si imi pare rau cind se incearca inca o data monopolizarea diferitelor
categorii. Noi vom examina obiectiv aceasta situatie, ne vom intilni cu oamenii
si vom incerca tot posibilul ca aceste persoane sa simta acest ajutor si grija
din partea noastra.
Va multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.4 in continuare.
Domnul Veaceslav Untila:
Doamna Presedinte al sedintei,
Pe parcursul a mai multor saptamini de zile
un grup de proprietari de microbuze incearca sa isi solutioneze problemele in
Guvern. Aseara, resursele informationale au anuntat ca ei nu au gasit acolo
suportul care l-au asteptat si, de aceea, astazi ei vor veni in vizita la
Parlament. Propun sa facem un grup de lucru sau o comisie parlamentara care sa
examineze acest caz si sa incercam sa ajutam acest grup de oameni.
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.4.
Domnul Leonid Bujor:
Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.
Stimata doamna Presedinte al sedintei,
In cadrul ultimelor sedinte in plen,
deseori se admit incalcari ale Regulamentului de activitate. Astfel, interventiile
deputatilor din opozitie, inclusiv aparitiile mele la microfon, sint comentate de
mai multi deputati din fractiunea majoritara. Cind reaparem noi la microfon si incercam
sa reprosam sau sa indreptatim pozitia, ni se aduc obiectii ca deja nu am fost
vizati. Astfel a fost chiar si in cadrul interpelarii cu privire la cursul de
Istorie integrata.
De aceea, va rog respectuos, ca, in cadrul sedintei
de astazi, sa curmam aceasta practica si, de asemenea, pe viitor ea sa nu fie
admisa.
Va multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.5.
Domnul Ion Gutu:
Doamna Presedinte al sedintei,
Stimati colegi,
Eu as ruga, din partea fractiunii, ca
pentru astazi sa fie introdusa in ordinea de zi o informatie a domnului
ministru al transporturilor si gospodariei drumurilor din Republica Moldova
Miron Gagauz, in legatura cu, practic, blocarea cailor ferate ale Republicii
Moldova. Cunoastem din presa ca, in zilele apropiate, va fi anulata si cea mai
importanta ruta Chisinau – Moscova, trenul nr.47. La hotarele republicii stau
sute de vagoane incarcate cu marfuri din Republica Moldova. Intilnirile cu
partea cailor ferate din Ucraina si Rusia nu au adus la un rezultat pozitiv.
Deci, eu cred ca este o situatie critica in
viata economica a Republicii Moldova. Si rugam ca astazi domnul Gagauz sa ne
ecplice care este iesirea? Ce face Guvernul in acest domeniu?
Doamna Maria Postoico:
Multumesc.
E tot?
Stimati colegi,
La ordinea de zi, au parvenit citeva
propuneri. O sa le iau pe rind, dupa cum au fost prezentate. Deci, acestea tin
de audierea raportului Guvernului si la formarea unei comisii mixte referitor
la cetatenii nevazatori. Propunerile au fost inaintate de doamna deputat
Vitalia Pavlicenco si de doamna deputat Valentina Cusnir.
Doamna Buliga ne-a informat ca comisia de
profil examineaza foarte minutios aceasta chestiune, deci, colecteaza toata
informatia. Probabil, ati sugerat o opinie ca, in primul rind, sa examineze
comisia. Totusi, aceste propuneri din partea deputatilor au fost inaintate, noi
trebuie sa le punem la vot. Cine este pentru formarea unei comisii mixte la
aceasta chestiune, rog sa voteze.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 0.
Sectorul nr.2 – 5.
Sectorul nr.3 – 15.
Doamna Maria Postoico:
...20. Chestiunea ramine sa fie examinata in
comisia de profil, apoi sa fie prezentat raportul pentru a lua cunostinta si,
dupa caz, se va hotari.
Alta chestiune a fost inaintata de domnul
deputat Gutu privind audierea informatiei ministrului transportului si gospodariei
drumurilor, care a fost referitor la blocarea cailor ferate, cu invitarea
ministrului la Ora Guvernului. Deci, noi o sa-l consultam acum care e
posibilitatea si pe parcurs o sa va informam.
Referitor la domnul Untila cu microbuzele.
Astazi, la Ora Guvernului va fi in fata noastra informatia, unde, de la Guvern,
ne vor informa si atunci se va decide. Se accepta, da?
Va multumesc.
Alte chestiuni nu sint inaintate?
Va multumesc mult.
Ordinea de zi. Cine este pentru... Da,
dumneavoastra de asemenea...?
Domnul Iurie Bolboceanu:
Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.
Eu as fi vrut ca dumneavoastra numai sa
concretizati ca informatia care va veni de la Guvern... a fost interpelarea
domnului Braghis si nu ceea ce a cerut astazi domnul Untila, da?
Doamna Maria Postoico:
Da.
Domnul Iurie Bolboceanu:
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Da, desigur, la Ora Guvernului va fi anuntat
cine a inaintat aceste interpelari.
Va multumesc.
Proiectul de Lege nr.3366 pentru
modificarea articolului 5 din Legea nr.1569 cu privire la modul de introducere si
scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de catre persoane
fizice.
Prezinta Guvernul.
Domnul Sergiu Sitnic – directorul Directiei generale dezvoltarea societatii
informationale:
Ministerul Dezvoltarii Informationale
prezinta modificari in Legea despre posta, cu excluderea din articolul 5
alineatul (1) litera d) a mentiunii: “cu exceptia acelor prevazute la articolul
8”.
Se refera la articolul pentru introducerea
materialelor si bijuteriilor in Republica Moldova. Mentiunea: “cu exceptia a
celor prevazute la articolul 8” interzice. Insa, luind in considerare ca
Republica Moldova a ratificat Conventia universala a Postei Universale, a
Uniunii Postei Universale, este necesar de a aduce in concordanta legislatia nationala
cu aceasta Conventie.
Doamna Maria Postoico:
Va multumesc.
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Buliga:
Domnule raportor,
Spuneti, va rog, nu ati discutat cu
reprezentantii Ministerului Afacerilor Interne, care sint temerile ca ei nu au
sustinut aceste modificari, argumentind ca aceasta va aduce la cresterea intrarii
in tara a acestor obiecte si bijuterii din metale si pietre pretioase. Au cifre
concrete? Au mecanisme care nu vor permite aceasta? Sau vor duce la cresterea
numarului de contrabanda cu aceste produse?
Domnul Sergiu Sitnic:
Nu cred ca cifre, mai mult este o
presupunere a specialistilor de la Ministerul Afacerilor Interne. Consider ca in
insusi motivarile lor ei putin contrazic unii, adica insasi motivatiile lor. Insa
cifre concrete nu sint. Este vorba ca, in cazul in care aceste bijuterii sau
materiale pretioase au fost introduse in Republica Moldova, insa nu au fost
declarate, ele in orice mod sau in orice caz au fost introduse.
Este vorba despre intrarea legala sau de a
introduce legal aceste bijuterii. In cazul in care ele vor fi introduse sau trimise
in cutii postale legal, atunci, in acest caz, ele se vor impozita in ordinea
stabilita de Serviciul Vamal. Este vorba despre o aducere in concordanta a
legislatiei.
Doamna Valentina Buliga:
Nu, noi sustinem acest proiect de lege. Pur
si simplu, nu am inteles temerea Ministerului Afacerilor Interne. Deoarece, intr-adevar,
aceste obiecte si bijuterii cad sub incidenta procedurilor vamale si impozitarii
conform legislatiei in vigoare.
Va multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.3.
Domnul Vladimir Turcan:
Va multumesc.
Domnule raportor,
Noi, in avizul Comisiei juridice, pentru
numiri si imunitati, am solicitat ca in momentul prezentarii acestui raport sa
fie prezentata si informatia daca Serviciul Vamal este disponibil de a asigura
acest control a acestor colete.
Domnul Sergiu Sitnic:
Insusi introducerea modificarilor a fost
cauzata anume de solicitarile Serviciului Vamal, fiindca ei in permanenta mentionau
ca ei respecta legislatia nationala si este necesar de adus in concordanta. Daca
este necesar, noi vom aduce aceste solicitari din partea Serviciului Vamal.
Domnul Vladimir Turcan:
Eu inteleg, dar, practic, sa spunem daca
acest colet vine in raionul Donduseni sau in alte localitati, Serviciul Vamal
va fi in stare sa asigure acest control in orice localitate unde poate sa
parvina acest colet?
Domnul Sergiu Sintnic:
Este sarcina Serviciului Vamal sa asigure.
Domnul Vladimir Turcan:
Eu inteleg ca este sarcina. Noi trebuie sa
fim ferm convinsi ca nu numai este pus in sarcina, dar ei sint disponibili si in
stare sa efectueze acest control. Iata care e problema.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.4.
Domnul Ivan Banari:
Domnule raportor,
Vreau sa imi raspundeti la o asemenea intrebare.
Spuneti-mi, va rog, pe cine favorizam noi prin introducerea unei asemenea
schimbari sau modificari a legislatiei? Nu credeti dumneavoastra ca noi ii
favorizam nu pe acei mai nevoiasi, dar ii favorizam pe acei care si asa pot
introduce prin vama normal, pe la punctele de intrare in tara acele obiecte pretioase,
care acolo, la vama, pot fi pretuite la justa valoare? Iar la posta din satul
Chiscareni sau din satul Bulboaca, sa zicem asa, daca va veni vamesul pe 15 –
20 de minute ca sa pretuiasca acest pret, nu are nimic la mina ca sa puna un
pret, care necesita sa il puna atunci.
Deci, atunci va fi pretul acela care il va
declara persoana. Va spune: da, el costa atit. La vama noi putem pune pretul,
fiindca avem toate documentele sub mina si putem pretui, chiar putem face si o
analiza oarecare, iar la posta nu. Vreau sa imi raspundeti la intrebarea
aceasta: pe cine favorizam noi cu asemenea schimbari in legislatie?
Domnul Sergiu Sitnic:
In primul rind, in cazul in care vorbim, ca
este necesar de a ridica nivelul sau gradul de activitate al Serviciului Vamal,
eu consider ca acesta este numai un beneficiu al Serviciului Vamal. In cazul de
fata eu consider ca nu este pentru ce noi facem aceasta. Vorbim ca dorim sa ne
racordam la valorile europene si, probabil, tot aici, in Parlament, am
ratificat aceasta Conventie. Si iata in cazul de fata noi aducem legislatia nationala
in raport cu Conventia adoptata in Parlament. Deci, pur si simplu, se fac
racordarile respective in legislatie. Adica, ma repet de fiecare data si-i tot.
In cazul aprobarii acestei legi, eu consider ca Serviciul Vamal va intreprinde
masurile respective, pentru a asigura respectarea legii si a impozita coletele
care vor fi anuntate oficial si legal ca ele sint cu bunuri, cu bijuteriile
respective.
Domnul Ivan Banari:
Domnule raportor,
Nu sinteti convingator. Nu va reusi Vama sa
faca acest lucru. O sa treaca putin timp si o sa vedeti.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.5.
Domnul Iurie Bolboceanu:
Va multumesc, doamna Presedinte.
Domnule raportor,
De fapt, este salutabil faptul ca noi incercam
sa armonizam legislatia Republicii Moldova, s-o racordam la acele conventii
internationale pe care noi le-am ratificat aici, in Parlament. Dar avem un caz
concret, totusi, din discutiile care le tinem acum in Parlament asupra acestui
proiect, care vor fi mecanismele pe care le va implementa Serviciul Vamal
pentru monitorizarea acestui proces?
Cum va monitoriza? Dumneavoastra ati spus ca
va face Serviciul Vamal. Cum va monitoriza Serviciul Vamal acest proces?
Dumneavoastra va dati bine seama ca obiectele din pietre si metale scumpe sint
obiecte de lux, obiecte foarte scumpe. Pot fi si obiecte foarte scumpe si
atunci cum va monitoriza Serviciul Vamal acest proces si cum va estima preturile
acestor obiecte in vama, in baza caror documente sau in baza caror proceduri?
Eu va ascult.
Domnul Sergiu Sitnic:
Probabil, totusi tine de competenta
specialistilor din Serviciul Vamal. Adica este nevoie, in cazul de fata,
probabil, daca apar asemenea intrebari, este necesar de a discuta care va fi
mecanismul de asigurare? Eu acum vorbesc despre racordarea legislatiei cu
conventiile pe care noi le-am ratificat. Adica, primul pas, pe urma se discuta
al doilea pas si tot asa in continuare.
Domnul Iurie Bolboceanu:
Doamna Presedinte,
Eu as ruga... Eu inca o data vreau sa mentionez
ca noi salutam racordarea legislatiei noastre la cele internationale. Dar ar
trebui sa avem niste mecanisme clare de implementare si de control asupra
acestor procese. De aceea, deocamdata astazi, noi nu avem o claritate in
procedura de monitorizare a acestui proces, eu propun ca acest proiect de lege
sa fie expediat in comisie pentru niste consultari suplimentare.
Doamna Maria Postoico:
Clar.
Domnule Sitnic,
Multumesc.
Comisia.
Domnul Iurie Stoicov:
Stimata doamna Presedinte al sedintei,
Stimati deputati,
Onorata asistenta,
Comisia pentru securitatea nationala, aparare
si ordinea publica a examinat proiectul de Lege cu privire la modul de
introducere si scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de catre
persoane fizice, initiativa legislativa a Guvernului.
In scopul ajustarii legislatiei nationale
la prevederile Conventiei postale universale si a Protocolului ei final,
ratificate de Republica Moldova prin Legea nr.318-XV din 30 septembrie 2004,
autorii proiectului propun de a oferi posibilitate cetatenilor Republicii
Moldova de a introduce si scoate, prin intermediul Postei Internationale, a
obiectelor si bijuteriilor din metale, din pietre pretioase din Republica
Moldova.
Proiectul in cauza a fost avizat pozitiv de
toate comisiile parlamentare permanente si de Directia juridica a Aparatului
Parlamentului cu unele propuneri care vor fi luate in considerare pentru
lectura a doua. Tinind cont de cele expuse, comisia propune adoptarea
proiectului in prima lectura. Si voi incerca sa raspund succint la unele intrebari
care au fost puse de catre domnul Bolboceanu.
Domnule Bolboceanu,
In primul rind, legea actuala prevede
introducerea si scoaterea acestor bunuri pretioase din Republica Moldova. Modul
de pretuire este stabilit in Vama si ele si acum se introduc si se scot. Noi
vorbim in legea actuala despre introducerea si scoaterea prin intermediul postei.
La intrebarea: va fi in stare Vama sa controleze ori nu? La noi aceasta intrebare
si in comisie a aparut si vreau sa va spun ca,
intr-adevar, aici sint careva probleme, dar aceste colete postale vor fi
trimise nu in fiecare sat. Cetateanul daca are necesitate sa transmita aceste
bunuri, ele vor fi trimise la centrele raionale. Iar in centrele raionale vor
fi aceste puncte vamale. Evident in orasele mari numaidecit, ele de acum
trebuie sa fie si este control si preturile vor fi efectuate de catre ei.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.3.
Domnul Vladimir Turcan:
Eu cred ca in acest caz, pornind de la
informatia prezidata de catre presedintele comisiei, va fi necesar ca data intrarii
in vigoare a legii sa fie verificata din punct de vedere...
Domnul Iurie Stoicov:
...al posibilitatilor Serviciului Vamal.
Domnul Vladimir Turcan:
...al crearii acestui mecanism din partea
Serviciului Vamal, care ar permite monitorizarea intocmai.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.5.
Domnul Ion Gutu:
Multumesc.
Domnule presedinte al comisiei,
Noi sintem urgentati de cineva pentru a
modifica, eu stiu, aceasta lege, acest compartiment sau, pur si simplu, sint niste
interese ale unor grupari de oameni, care sint cointeresati in acest domeniu?
Domnul Iurie Stoicov:
Eu nu cunosc interesele ale caror grupari
de oameni, dar noi stim si alta informatie ca peste hotare la noi lucreaza un
mare numar de populatie. Si aceasta se face, daca doriti, si in favoarea
acestor cetateni.
Domnul Ion Gutu:
A doua intrebare. Se are in vedere, cind ati
spus Posta Internationala, care posta se are in vedere? Care sistem postal?
Domnul Iurie Stoicov:
Intreg sistemul postal, care transmite
aceste colete postale internationale, se are in vedere in afara Republicii
Moldova.
Domnul Ion Gutu:
Este sistemul postal international DEACEL,
eu stiu, UBS, unde sint puncte vamale, este clar. Sint specialisti, tot
absolut. Dar sa luam “Posta Moldovei”, acolo unde nu sint specialisti si acest
sistem de posta internationala specializata poate fi inca discutat. Dar daca
noi vorbim pentru intreg sistemul postal si eu stiu, care se afla si in sate si
raioane, aceasta este imposibil.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.6.
Domnul Sergiu Sitnic:
O explicatie ce inseamna Uniunea Postala
Universala. Este o organizatie internationala in care intra 190 de tari.
Ratificind Conventia respectiva, noi am intrat in rindul acelor 190 de tari
care respecta unele si aceleasi reguli.
Domnul Ion Gutu:
Va multumesc.
Eu nu am asteptat un asemenea raspuns,
fiindca nu este necesar. Eu am intrebat: sint sisteme informationale postale
specializate, care sint strict reglementate, sint puncte vamale? Deci, noi la
care sistem postal ne referim? La care structuri? Posta Moldovei numai sau...
Domnul Iurie Stoicov:
Evident, noi vorbim de Posta Moldovei, nu
de alte sisteme din afara.
Domnul Ion Gutu:
Atunci noi trebuie sa clarificam.
Stimati colegi,
Eu cred ca este o decizie pripita. Nu avem
noi atitea, eu stiu, zacaminte in republica sau, eu stiu, obiecte pretioase de
care trebuie urgent sa eliberam tara. Si cred ca orice aderare trebuie sa fie gindita.
Nu cred ca este o problema stringenta astazi pentru Republica Moldova.
Va multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.4.
Domnul Dumitru Braghis:
Multumesc, doamna Presedinte.
Domnule presedinte al comisiei,
Dumneavoastra ati spus ca sint diferite
modalitati de apreciere a costului marfurilor care sint trecute peste frontiera
Republicii Moldova. Cu adevarat, ele sint in Codul vamal. Numai ca in
majoritatea cazurilor ele incep de la invoice si pe urma se termina cu diferite
modalitati de apreciere, in dependenta... la ochi sa spunem asa, cum decide
vamesul respectiv.
Eu personal am primit nu demult un colet
care nu continea nimic pretios, care era declarat de 100 de lei pretul. Nu stiu
daca costa acest obiect, chiar poate mai putin costa de 100 de lei. Vama nici
nu s-a apropiat. Poate s-a speriat de mine ca eram deputat, de aceea nu au
venit. Eu am fost la posta si am primit acest colet. Vama nici nu s-a apropiat.
Repet, la Posta centrala de la Gara Feroviara din Chisinau. Dumneavoastra vreti
ca la Vama de la Briceni cineva sa se apropie? Sau de unde?
Nu exista sistemul respectiv, eu de aceea si
spun inca o data ca daca ar fi, ar exista acest sistem astazi in tara, eu nu as
pune intrebare. Dar acest sistem astazi nu este dezvoltat asa cum se propune. Si
atunci, cind noua ni se spune permanent aici, in sala, ca legislatia europeana...
da, sint de acord si trebuie sa racordam legislatia europeana.
Numai ca noi racordam cu dumneavoastra un segment
foarte ingust, deschidem portile pentru niste lucruri foarte interesante, iar
peste o saptamina, doua luni, eu stiu cit incolo, o sa incepem iarasi, in mod
de urgenta, cica, sa ajustam legislatia. Iar acei care deja au avut de folosit
aceasta saptamina, doua, trei sau luni se vor folosi foarte bine de ea. Iata
care este explicatia de ce noi sintem impreuna. Acest lucru, de fapt, va duce
la pierderi doar pentru bugetul national si, respectiv, pentru acei care astazi
asteapta bani din buget: pedagogi, medici, persoane defavorizate si mai mult la
nimic nu va duce.
Domnul Iurie Stoicov:
Domnule Braghis,
Legea nu prevede careva reglementari in
domenii de apreciere a acestor bunuri.
Domnul Dumitru Braghis:
De aceea si spun.
Domnul Iurie Stoicov:
Acestea sint regulamente interne ale
Serviciului Vamal care astazi se folosesc.
Domnul Dumitru Braghis:
Nu mai sint nici un fel de regulamente
interne. Este legea Republicii Moldova care prevede 10 modalitati de apreciere
a bunurilor care trec prin Vama.
Domnul Iurie Stoicov:
Ma rog, deci, acesta nu este obiectul
acesie discutii.
Domnul Dumitru Braghis:
Sase deja? Da? Cind eram eu erau zece, acum
sint sase. Bine, s-au mai redus, nu importa, pina la urma.
Domnul Iurie Stoicov:
Acesta este obiectul altei discutii,
aceasta este alta lege.
Domnul Dumitru Braghis:
Domnule Presedinte,
Este corect, este obiectul altei discutii,
numai ca dumneavoastra astazi deschideti o poarta si dati drumul acestui flux
de marfuri, fara a prevedea, respectiv, in alte legi prevederile necesare. Iata
care este intrebarea.
Doamna Maria Postoico:
Bine. Este clar.
Domnul Iurie Stoicov:
Eu nu consider...
Domnul Dumitru Braghis:
Noi daca deschidem astazi pentru toate
oficiile postale acest lucru, dar Conventia prevede ca nu numai la posta
raionala, sau la posta Chisinau, ci la orisicare oficiu postal pot sa primesti
acest lucru. Cum? Deci, noi facem, de ochii lumii, doar lucrurile acestea, ca sa
spunem ca am ratificat? Daca nu, haideti sa introducem toata legislatia in
vigoare din Republica Moldova in conformitate cu acest Acord international, nu
doar o parte ca sa aratam lumii, ca uite noi asa de repede am fugit si am indeplinit
prevederile.
Domnul Iurie Stoicov:
Ma rog, aceasta este parerea dumneavoastra.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.5.
Domnul Iurie Bolboceanu:
Va multumesc, doamna Presedinte.
Domnule presedinte,
Nu pot sa fiu de acord cu dumneavoastra, in
primul rind, pentru ca estimarea marfurilor in vama nu se face nicidecum dupa
niste regulamente interne ale Vamei, asa cum ati mentionat dumneavoastra. De
acum parca si ne-am clarificat in acest moment, dar conform legislatiei in
vigoare. Si una este cind cetateanul Republicii Moldova vine in vama cu obiecte
de lux, cu documentele respective si sint verificate de catre Vama conform
legislatiei in vigoare. Si alta este situatia cind cetateanul transmite prin posta
un colet cu niste obiecte de lux de 20, de 30 de mii de dolari, dar coletul
este estimat la 3 – 5 mii de dolari. Spuneti-mi, va rog, cum va fi facuta
devamarea acestui colet?
Domnul Iurie Stoicov:
In proiectul de lege se prevad bunuri pina
la 200 de euro, nu mai mult.
Domnul Iurie Bolboceanu:
Nu.
Domnul Iurie Stoicov:
Pai, asa este. De aceea si sint organele
competente care sa aprecieze costul acestor obiecte. Nu sint …
Domnul Iurie Bolboceanu:
Cum vor fi apreciate costurile?
Domnul Iurie Stoicov:
Nu pot eu sa spun si nu trebuie sa spun.
Pentru aceasta este Vama, care are legi si regulamente interne.
Domnul Iurie Bolboceanu:
Nu, domnule Presedinte,
Dumneavoastra sinteti corect ca nu puteti
spune, ca nu stiti, pentru ca nu este mecanismul. Nu de aceea ca dumneavoastra
nu cunoasteti. Nu este creat mecanismul de apreciere si de monitorizare a
acestui proces. Este clar ca nu este, de aceea si nu puteti sti.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.4.
Domnul Iurie Stoicov:
Domnule Bolboceanu,
Cititi articolul 8 din Legea actuala, care
prevede modul de introducere si scoatere a obiectelor si bijuteriilor de metale
si pietre pretioase de catre persoane fizice. Si aici este pina la 100 de mii
de euro cum se introduc, cum se scot, cum se apreciaza. Daca nu este in prezent
legislatia in vigoare. Dar noi de ce ne punem intrebarea sa hotarim intrebarea
Vamei? Vama va avea puncte acolo unde trebuie, unde vor fi aceste colete.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.4.
Eu va rog de la microfon.
Domnul Ivan Banari:
Domnule Presedinte,
In proiectul de lege se propune o singura
modificare. Deci, este luata in paranteze, cu exceptia celor prevazute la
articolul 8. Atit.
Domnul Iurie Stoicov:
Exact.
Domnul Ivan Banari:
Uitati-va ce scrie articolul 5 din legea in
vigoare. “Este interzisa introducerea monedelor, a biletelor de banca, bancnote
sau valori de purtatori, cecuri de calatorie, platina, aur sau argint,
prelucrate sau nu, pietre pretioase, bijuterie si alte obiecte pretioase”. Si
aici de acum se spune 5.1, 5.2, 5.3. Dumneavoastra vedeti ca intra in discordanta
ceea ce se propune de a introduce in legislatie cu ceea ce este, cu ce exista?
Se permite. Si noi aici scriem ca o singura modificare de trei cuvinte.
Domnul Iurie Stoicov:
Asa este.
Domul Ivan Banari:
Deci, noi cream o lacuna in lege, care o sa
serveasca drept ceea ce a spus colegul meu domnul Braghis.
Va multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Este clara intrebarea.
Multumesc, domnule presedinte.
Supun votarii proiectul de Lege nr.3366
pentru prima lectura. Cine este pentru prima lectura, rog sa voteze.
Numaratorii.
Majoritatea.
Multumesc.
Noi sintem 82 in sala. Deci, in acest caz a
fost aceasta parte.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 24.
Sectorul nr.2 – 23.
Sectorul nr.3 – 4.
Doamna Maria Postoico:
51 de voturi din 82 care sintem in sala.
Va multumesc.
Proiectul de Lege nr.3375 privind aderarea
Republicii Moldova la Conventia cu privire la contractul de transport international
auto de pasageri si bagaje, semnat la Geneva la 1 martie 1973.
Guvernul, domnul viceministru Pavel Untura.
Domnul Pavel Untura – viceministru al transporturilor si gospodariei
drumurilor:
Stimata doamna Presedinte al sedintei
Parlamentului,
Stimati deputati,
Va prezint spre examinare si aprobare
proiectul de Lege privind aderarea Republicii Moldova la Conventia cu privire
la contractul de transport international auto de pasageri, semnat la Geneva la
1 martie 1973. Scopul principal al Conventiei este obtinerea conditiilor unice
de baza ale contractelor internationale, care se incheie la oferirea
serviciilor de transport in transportul international de calatori si bagaje.
Necesitatea aderarii Republicii Moldova la
Conventia mentionata este stipulata in Programul national de implementare a
Planului de actiuni “Republica Moldova – Uniunea Europeana”. Articolele Conventiei
prevad stabilirea unor conditii unice de baza pentru toti participantii la
trafic si anume pentru agentii economici care acorda servicii de transport calatori
si bagaje, pentru agentii economici sau persoane fizice solicita sau comanda
aceste servicii.
In Conventie sint definite notiunile de baza,
drepturile si obligatiunile, responsabilitatea, litigii si reclamatii care necesita
a fi respectate de parti conform acordului international de la transportul auto
international de calatori si bagaje. Prevederile prezentei conventii vor fi
aplicate in fiecare contract privind transportul auto de calatori si bagaje.
In cazul prestarii serviciilor de transport
pe teritoriul a cel putin doua state, unul din ele fiind parti contractante, in
Conventie este stipulat ca nu depinde de locul de trai si cetatenia partilor,
se incheie contractul privind oferirea de servicii de transport. De mentionat
faptul ca aderarea Republicii Moldova la Conventia privind contractul de
transport international auto de pasageri si bagaje nu atrage dupa sine obligatiuni
financiare. In contextul celor expuse, rog sa sustineti aprobarea proiectului
de lege prezentat.
Doamna Maria Postoico:
Va multumesc, domnule ministru.
Microfonul nr.5.
Domnul Ion Gutu:
Va multumesc, domnule ministru.
Ati citit raportul, aceea ce ati scris
dumneavoastra in nota informativa, totusi, cum am activat noi pina acum fara aceasta
Conventie?
Domnul Pavel Untura:
Vreau sa mentionez ca prin notiunea de
contract se subintelege “biletul de calatorie”. In biletul de calatorie pina
acum era stipulata ora si cine l-a oferit. De acum inainte, conform Conventiei,
este necesar de mentionat si agentul economic care poarta responsabilitate
pentru crearea conditiilor bune de trafic si, evident, siguranta bagajelor.
Domnul Ion Gutu:
Deci, ceva s-a intimplat.
Domnul Pavel Untura:
Deci, ceva deosebit pentru Republica
Moldova nu este in acest caz. Este evident ca in biletul de calatorie sau in
contractul pe care il incheie agentul economic cu calatorul sa fie stipulata si
responsabilitatea personala a agentului economic.
Domnul Ion Gutu:
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Va multumesc, domnule ministru.
Comisia, va rog.
Luati loc.
Domnul Sergiu Stati:
Multumesc, doamna Presedinte.
Stimati colegi,
Comisia pentru politica externa si
integrare europeana a examinat proiectul Conventiei, proiectul de Lege cu
privire la ratificarea Conventiei cu privire la contractul de transport international
auto de pasageri si bagaje si a ajuns la concluzia ca acesta, in totalitate,
presupune si se inscrie in prevederile Legii cu privire la tratatele internationale.
In Conventie se examineaza si se stipuleaza
toate posibilitatile referitoare la incheierea contractelor la nivel bilateral
sau multilateral privind sistemul de prezentare a posibilitatilor in caz de
leziuni corporale sau cauzate de oarecare prejudiciu sanatatii, deci, in cazul
transportului. Toate comisiile s-au expus pozitiv la fel ca si comisia, ca si
Directia juridica. Pornind de la cele expuse, Comisia pentru politica externa si
integrare europeana propune votarea proiectului in prima si a doua lectura.
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Va multumesc, domnule presedinte.
Intrebari nu sint, da? Luati loc.
Domnul Sergiu Stati:
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Cine este pentru aprobarea proiectului de
Lege nr.3375 in prima lectura, rog sa voteze. Majoritatea.
Multumesc.
Cine este pentru a doua lectura? Rog sa
voteze.
Numaratorii.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 24.
Sectorul nr.2 – 31.
Sectorul nr.3 – 16.
Doamna Maria Postoico:
71 de voturi. Proiectul de Lege nr.3375
este adoptat.
Impotriva de acum nu mai sint, nu au ramas,
caci noi sintem in sala numai 76. Poftim, cine este impotriva? Dumneavoastra ati
fost? Bine, unul impotriva.
Multumesc.
Proiectul de Lege nr.3421 pentru aderarea
Republicii Moldova la Acordul privind adoptarea de reglementari tehnice
mondiale aplicabile autovehiculelor, precum si echipamentelor si componentelor
ce pot fi montate si utilizate pe autovehicule, adoptat la Geneva la 25 iunie
1998.
Prezinta, domnul Pavel Untura.
Poftim.
Domnul Pavel Untura:
Stimata doamna Presedinte al sedintei,
Onorati deputati,
Prezint proiectul de Lege pentru aderarea
Republicii Moldova la Acordul privind adoptarea de reglementari tehnice
mondiale aplicabile autovehiculelor, precum si echipamentelor si componentelor
ce pot fi montate si/sau utilizate pe autovehicule, adoptat la Geneva la 25
iunie 1988. Oportunitatea aderarii Republicii Moldova la Acordul mentionat este
evidenta din motivul realizarii Planului national de implementare a Planului de
actiuni “Republica Moldova – Uniunea Europeana”.
Scopul de aderare este initierea procesului
de stimulare a elaborarii regulilor tehnice globale care vor asigura un inalt
nivel al caracteristicilor strict necesare pentru utilizarea unitatilor
transportului rutier. Clauzele Acordului contin descrierea unitatilor de transport
rutier si a utilajului de echipare, care pot fi instalate la unitatile de
transport, ele asigurind securitatea, protectia mediului ambiant, folosirea
efectiva a energiei, de asemenea si protectia contra furtului. Aderarea la
Acordul vizat nu necesita modificarea legislatiei si nu sint necesare surse
financiare pentru tara.
Tinind cont de cele expuse, rog sa sustineti
proiectul de lege prezentat.
Doamna Maria Postoico:
Va multumesc.
Intrebari sint?
Domule ministru,
Multumesc mult.
Comisia, domnul Stati.
Domnul Sergiu Stati:
Multumesc, doamna Presedinte.
Stimati colegi,
Comisia pentru politica externa si
integrare europeana a examinat proiectul prezentat si a ajuns la concluzia ca
acesta in totalitate corespunde prevederilor Legii cu privire la tratatele
internationale. Obiectii din partea comisiilor si Directiei juridice nu au
parvenit. In acest context, comisia propune votarea proiectului in prima si a
doua lectura.
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Va multumesc.
Intrebari catre comisie sint?
Multumesc, domnule presedinte.
Domnul Sergiu Stati:
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Supun votului proiectul de Lege nr.3421
pentru aprobarea in prima lectura. Cine este pentru, rog sa voteze.
Majoritatea.
Multumesc.
Propunerea comisiei a fost si pentru
lectura a doua. Cine este pentru adoptarea in a doua lectura a proiectului de
Lege nr.3421, rog sa voteze.
Numaratorii.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 23.
Sectorul nr.2 – .... Nu vad sa voteze.
Sectorul nr.3 – 14. Mai clar ca sa vad si
eu cine voteaza in sectorul nr.3.
Doamna Maria Postoico:
67 de voturi. Cine este impotriva? Zero
voturi.
Proiectul de Lege nr.3421, cu 67 de voturi,
este adoptat in a doua lectura.
Proiectul de Hotarire nr.2751 privind
formarea Comisiei speciale pentru examinarea cazului de abuz al organelor de
forta in baza plingerilor cetatenilor pe faptele incalcarii drepturilor
constitutionale si libertatilor cetatenilor.
Il invit la microfonul central pe domnul
Braghis, autorul.
Domnul Dumitru Braghis:
Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.
Onorat Parlament,
Consider ca daca aceasta chestiune era
examinata in Parlamentul Republicii Moldova atunci, in luna iulie, cind a fost inaintata,
cred ca o buna parte din cele ce s-au mai intimplat in Republica Moldova in
ultimele luni de zile, care a fost subiectul discutiilor si aici, in Parlament,
nu se intimplau.
Trebuie sa constatam ca, in ultimul timp, in
surse de informare in masa, in mass-media tot mai frecvent apar declaratiile
unor politicieni, ale unor cetateni, ale unor oameni simpli de rind despre
faptul ca drepturile lor se incalca flagrant de catre organele de justitie din
Republica Moldova.
A devenit, practic, publica informatia
despre interceptarea convorbirilor telefonice, despre verificarea corespondentei,
urmarirea chiar si a corespondentei electronice. Eu personal vreau sa va spun, din
proprie experienta, am primit citeva colete de la Consiliul Europei, Adunarea
Parlamentara a Consiliului Europei, pe anvelopa era o stampila in care era
scris ca: “cu parere de rau, aceasta anvelopa a ajuns deteriorata in Republica
Moldova.”
Daca, as fi mai tinar, poate, si nu as avea
experienta sovietica cind asemenea stampile erau aplicate, practic, pe
majoritatea absoluta a corespondentei, care era de peste hotare, pentru
persoanele publice si, de fapt, insemna ca aceasta corespondenta a fost citita de
serviciile respective, nu as pune aceasta intrebare. Insa, cu parere de rau,
exista si acum acest lucru.
Un sir intreg de reprezentanti ai societatii
civile acuza deschis structurile de forta in urmarirea ilegala a oponentilor
actualei puteri prin diferite mecanisme mascate. Cred ca nu o data noi am
vorbit si aici, in Parlament, despre cazul Pasat, ca sa auzim saptamina trecuta
ca, de fapt, la capitolul “comercializarea avioanelor”, nu a existat nici un
fel de incalcari ale legislatiei in vigoare.
Sondajele sociologice din Republica Moldova
demonstreaza ca cetatenii Republicii Moldova tot mai mult isi pierd increderea in
organele statale, in organele justitiei, in posibilitatea de a gasi dreptatea in
Republica Moldova, tinind cont de faptul ca deseori aceste lucruri se intimpla
nu asa cum se spune in lege, ci asa cum decide cineva.
Mai mult decit atit, vreau sa spun ca in
mass-media sint publicate tot mai multe si mai multe informatii despre faptul ca
Republica Moldova pierde unul dupa altul dosarele la CEDO, Curtea Europeana
pentru Drepturile Omului. Poftim, cazul Boicenco si Gurov, Republica Moldova
este acuzata si este impusa sa plateasca, respectiv, 40 de mii, 46 de mii 800
de euro in cazul Boicenco si 1200 in cazul Gurov.
Acelasi lucru se intimpla si in cazul
Ostrovar, cind noi sintem iarasi invinuiti, noi, Republica Moldova, sintem impusi
sa platim 4 mii si jumatate de euro. CEDO a notificat Guvernul Republicii
Moldova ca exista peste 250 de cazuri similare, care urmeaza a fi examinate la
Curtea europeana pentru drepturile omului.
Tot din presa, cu parere de rau trebuie sa
constatam ca oamenii se tem sa declare public, dar uitati-va. Cazul de la Bascalia.
In satul Bascalia, un pluton de
politie, unde primar este fratele Primului-ministru, a intrat in acest sat, a
retinut peste 60 de persoane pentru simplul motiv ca la benzinaria care apartine
domnului primar a fost furat un automobil.
Acei 60 de cetateni au fost retinuti mai
mult de 24 de ore. O parte din ei chiar au fost batuti. S-a intimplat acest caz
in 2003, din 2003 pina acum nici o reactie de a nimanui, macar cele mai simple
scuze fata de acesti peste 60 de oameni care au fost retinuti.
Un alt caz. Familia Platonov. Invocind
expirarea termenului de valabilitate a patentei, politistii au cerut 200 de
dolari si 900 de lei, amendind familia. Explicatia – te crezi cel mai destept.
Inca un caz. Andrei Ciubov. 4 ofiteri de
politie din batalionul “Fulger” au inceput sa faca perchezitie prin gospodarie,
chipurile cautind ceva. Gasind doua motociclete, care, cica, sint furate sau
aduse prin contrabanda in Republica Moldova, nici nu stiau care este cazul, dar
vorbesc respectiv, cer 5000 de dolari, cite 1000 pentru fiecare dintre acei
care participa la operatii si 1000 pentru acei care, cum s-au exprimat, au dat
“navodka”.
Eu v-am adus aceste exemple din presa, deci
ele sint cunoscute, sint publice, sint publicate in ziare, pe site-urile
informationale din Republica Moldova. Acest lucru demonstreaza, in opinia mea,
destul de clar ca ele, chiar fiind publice, nu sint luate in vedere de catre
organele respective, nu sint examinate, persoanele care ar trebui sa poarta raspundere
nu sint trase la raspundere pentru aceste lucruri.
Astfel de cazuri exista, practic, in
fiecare raion, in fiecare localitate, insa oamenii se tem sa se adreseze
undeva, fiindca, pina la urma, aceste adresari se intorc iarasi la acele organe
la adresa carora au parvenit reclamatii, justitie, politie s.a.m.d.
Dezamagiti de atitudinea duplicitara a
autoritatilor, care, pe de o parte, declara lupta cu coruptia prioritar, iar,
pe de alta parte, ii impart pe acei care sint corupti in ai nostri si restul,
tot mai multi specialisti cu experienta abandoneaza organele de ocrotire a
ordinii de drept si, de fapt, acest lucru duce la aceea ca actiunile respective
ramin neexaminate, iar acei care sint responsabili sau ar trebui sa fie
responsabili de ceea ce fac sint exonerati de aceasta responsabilitate. In legatura
cu aceasta, se impune examinarea autenticitatii reclamatiilor si informatiilor
venite din partea cetatenilor privind activitatea neconstitutionala a organelor
de drept.
Demararea unei anchete si cercetari pe
cazurile invocate in mass-media si ceea ce este mai important, cred ca o
adresare catre cetatenii Republicii Moldova care ar putea informa despre
cazurile care, pina astazi, nu au fost publice, nu au fost cunoscute de catre
opinia publica pentru a examina aceste lucruri aici, in Parlament.
Sper ca formarea acestei comisii in
Parlamentul Republicii Moldova nu va duce la aceea ca informatiile despre
cazurile respective vor fi trimise din nou acelor la adresa carora parvin
reclamatiilor cetatenilor. De fapt, acesta este lucrul cel mai periculos. Eu
cred ca aceasta ne-ar permite si monitorizarea mai eficienta a actiunilor
organelor de forta in scopul racordarii activitatii acestora la cerintele
statului de drept si la cerintele legislatiei in vigoare.
Stimularea cetatenilor ce contribuie la
contracararea activitatii neconstitutionale a organelor de drept. Tot ar fi un
rezultat al formarii si activitatii acestei comisii. De aceea, noi insistam, desi
cunoastem decizia comisiei respective, comisiei de baza, insistam ca acest
lucru sa fie aprobat de catre Parlamentul Republicii Moldova. Sa anuntam public
cetatenii despre adresa unde pot fi indreptate toate aceste plingeri si comisia
respectiva sa examineze toate cazurile, dupa aceea sa informeze Parlamentul,
propunind totodata, unele actiuni, masuri de contracarare, inclusiv prin
modificarea legislatiei a celor care se vor depista.
Va multumesc de atentie.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.3.
Domnul Iurie Stoicov:
Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.
Domnule autor,
Eu am citeva intrebari legate, in primul rind,
de insasi esenta acestui proiect de hotarire. Daca dumneavoastra vorbiti de un
caz, ati vorbit, practic, de 3 pilde concrete cu privire la deteriorarea postei
personale a domnului Braghis. Pai, dati acest proiect de hotarire, sa facem o
comisie speciala si sa controlam cine sint vinovatii s.a.m.d.
Daca aveti pilde la general din presa,
atunci eu nu stiu citi ani trebuie sa lucreze aceasta comisie, un moment. Si al
doilea moment nu stiu care este necesitatea. Noi am facut comisii speciale
pentru respectare a legislatiei dupa pilde concrete, dar la general este clar ca,
conform principiului, sa tragem navodul, poate vom prinde ceva.
Acum, privind insusi controlul de catre
organele abilitate cu functiile corespunzatoare in stat. Vreau sa va informez ca,
timp de 2 ani, Procuratura Generala a examinat la Colegiul Procuraturii
Generale 10 intrebari legate de tocmai ceea ce spuneti dumneavoastra si au facut-o,
va asigur, mai calitativ decit ar face-o deputatii in Parlament.
Iata eu va informez ca Procuratura Generala,
din acele 10, a examinat intrebarea despre starea respectarii legislatiei
privind executarea urmaririi penale in anii 2004 si 2005.
Doamna Maria Postoico:
Intrebarea.
Domnul Dumitru Braghis:
Da, va rog, fiindca in cazul meu, cind eu sint
la microfon imediat ma opriti si imi spuneti care este intrebarea.
Domnul Iurie Stoicov:
Eu va intreb, da. Privind asigurarea
respectarii legislatiei si drepturile fundamentale ale omului, ceea ce spui
dumneata, in cadrul aplicarii masurilor procesuale de constringere, retinere si
arestare preventiva. Si intrebarea privind asigurarea prevederilor legale in
activitatea organelor de urmarire penala in vederea prevenirii si combaterii
fenomenului torturii, tot despre ceea ce ati spus dumneavoastra.
In legatura cu cele expuse, va intreb:
dumneavoastra cunoasteti citi politisti, la initiativa Procuraturii Generale,
se afla in judecata ori sint acum deschise dosare penale?
Domnul Dumitru Braghis:
Multumesc, domnule presedinte al comisiei.
Nu cunosc, cred ca este o informatie secreta
de care eu, ca deputat al Republicii Moldova, nu dispun. Nu am citit nicaieri in
presa informatia Procuraturii Generale cite dosare au fost examinate in ultimii
2, 3 ani de zile, in ultimul an de zile, ca sa fie o informatie publica sau
poate nu am observat-o, daca acest lucru exista.
In ceea ce priveste propunerea dumneavoastra
de a aduce pilde sau exemple concrete la capitolul respectiv, eu am adus astazi
citeva, ele confirma un singur lucru, ca nu este vorba de un caz luat aparte,
este vorba de un sistem care exista astazi al noi in tara si nu se refera doar
la un organ.
Dumneavoastra permanent ne duceti la politie.
Eu vreu sa spun ca nu este vorba doar de politie, este vorba si de aceeasi
Procuratura, este vorba si de organele judiciare din Republica Moldova si
faptul ca noi am pierdut cazurile la CEDO demonstreaza destul de clar ca nu
este vorba de o simpla abordare a unui deputat in Parlamentul Republicii
Moldova sau a unui grup de deputati, ci este vorba deja de o atitudine a unor
foruri internationale fata de practica organelor de drept din Republica
Moldova.
Iata de ce noi sintem ferm convinsi ca
trebuie sa fie aprobata o asemenea hotarire, trebuie sa formam aceasta comisie,
trebuie sa ne adresam cetatenilor Republicii Moldova, ca ei sa ne anunte despre
acele cazuri care astazi sint dosite si sa demonstram inca o data ca
Parlamentul Republicii Moldova nu este sau nu are scopul de a dosi aceste
informatii, ci invers, vrea sa le afle pe toate si sa examineze si sa propuna
solutiile respective.
In celalalt caz, daca dumneavoastra ne
propuneti sa examinam un singur exemplu, nu importa care, noi o sa vorbim
despre caz. Eu propun sa vorbim despre sistem. Problema este in sistem, nu este
intr-un caz luat aparte. Fiindca 250 de dosare la CEDO si acele pierdute deja,
demonstreaza ca nu este vorba de un singur caz.
Domnul Iurie Stoicov:
Eu il informez pe domnul Braghis, avind in
vedere ca informatia nu e secreta si este cunoscuta de acei care o doresc. De catre
organele Procuraturii sint deschise 120 de dosare se afla in judecata asupra
politistilor si inca 140 sint acum deschise de catre organele procuraturii.
Deci, Procuratura Generala isi face functiile, poate dorim si noi mai bine sa
fie facut, dar, oricum, aceasta este intrebarea pura a Procuraturii Generale.
Va multumesc.
Domnul Dumitru Braghis:
Multumesc, domnule presedinte al comisiei.
Sint de acord ca este sarcina Procuraturii
Generale, se vede ca Procuratura Generala asa si activeaza sau activeaza neindestulator,
nesatisfacator, fiindca daca avem tot mai multe si mai multe adresari la
capitolul dat in instantele europene, cred ca trebuie sa constatam si noi acest
lucru, sa acceptam acest lucru si trebuie sa intreprindem niste actiuni.
Daca Procuratura nu are posibilitatile
respective si insusi faptul ca creste numarul de dosare despre care ati vorbit
dumneavoastra, care sint intentate, sint examinate de Procuratura Generala
confirma ceea ce vorbim noi.
Situatia nu este normala, noi trebuie sa intreprindem,
eu stiu, niste actiuni extraordinare, iesite din comun, sa depasim putin ceea
ce este astazi practica uzuala si sa trecem la noi practici, care ne-ar permite
sa stabilim aceste tendinte negative in activitatile organelor de forta.
Doamna Maria Postoico:
Intrebari mai sint?
Comisia.
Domnul Dumitru Braghis:
Multumesc.
Domnul Vladimir Turcan:
Onorat Parlament,
Comisia juridica, pentru numiri si imunitati
a examinat proiectul mentionat si constata urmatoarele. In Constitutia
Republicii Moldova se contin un sir de articole care consfintesc drepturile
persoanelor, inclusiv accesul liber la justitie, articolul 20, prezumtia
nevinovatiei, dreptul fiecarui om de a cunoaste drepturile personale etc., etc.
Tot in Constitutie se mai prevad unele
articole care constata, ca justitia se infaptuieste in numele legii numai de instantele
judecatoresti. Hotaririle pot fi atacate in conditiile legii de partea
interesata.
Legislatia in vigoare prevede asigurarea
confidentialitatii urmaririi penale si stabileste ca divulgarea datelor urmaririi
penale, in anumite cazuri, are ca urmare raspunderea penala.
Regulamentul Parlamentului prevede intr-un sir
de articole posibilitatea formarii comisiilor speciale pentru elaborarea unor
acte legislative complexe, pentru avizarea lor sau pentru alte scopuri indicate
in hotarirea de initiere a comisiei speciale.
La dezbaterea proiectului de hotarire,
comisia sesizata in fond a considerat sa constate si sa aduca la cunostinta
Parlamentului urmatoarele argumente:
Primul. Parlamentul este in drept sa
constituie comisiile speciale, conform articolului 32, in scopurile deja
numite.
Al doilea. Problemele cu privire la
drepturile omului fac parte din domeniile primordiale de activitate ale
Parlamentului. Insa, tinind cont de Hotarirea Parlamentului din 8 aprilie 2005
referitoare la domeniile de activitate ale comisiilor permanente ale
Parlamentului, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati considera ca
problema nominalizata in proiectul de Hotarire nr.2751 urmeaza a fi obiectul
activitatii sau al unor audieri in cadrul altor comisii permanente. De exemplu,
Comisia pentru drepturile omului sau Comisia pentru securitatea nationala, aparare
si ordinea publica.
Din aceste considerente, Comisia juridica,
pentru numiri si imunitati considera ca crearea unei noi comisii speciale este
o idee irationala. Dar adoptarea acestui proiect poate sa aduca la dublarea
activitatii comisiilor permanente sau la o concurenta a competentelor acestor
comisii. In legatura cu argumentele relatate, Comisia juridica, pentru numiri si
imunitati propune ca proiectul nr.2751 sa fie respins.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.5.
Domnul Ion Gutu:
Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.
Stimati colegi,
Domnule presedinte al comisiei,
Soarta acestui proiect de decizie era clara
din momentul in care a fost inaintat, in luna iulie, la finele sedintei
sesiunii de primavara – vara.
Noi va cunoastem foarte bine si va stimam,
caci sinteti un jurist de forta, un specialist in domeniu, profesionist. Deci,
o intrebare, daca se poate, la aceeasi tema. Noi cunoastem foarte multe cazuri in
Republica Moldova, cazuri cu ecou, cind au fost, practic, la comanda, nu vreau
sa spun la cine, fiindca e foarte complicat, dar la comanda, niste oameni, pur si
simplu, discreditati in Republica Moldova, cum ar fi fostul ministru al
industriei – domnul Triboi, despre care s-a anuntat ca a adus prejudicii de 44
milioane de lei economiei tarii si la urma a fost achitat. Si nimeni nu si-a
cerut scuze.
Noi cunoastem cazul domnului Serafim
Urechean; zilele acestea, a fost respinsa invinuirea de catre plenul Curtii
Supreme de Justitie, a fost discreditat timp de doi ani de zile. Si nimeni nu isi
cere scuze.
Sint absolut convins ca si cazul Pasat va
fi achitat mai tirziu sau mai devreme. Omul e distrus, dar nimeni nu isi va
cere scuze. Deci, tinarul Musuc, care astazi, este clar pentru toata lumea, ca
este inchis fara temei.
Si noi permanent facem niste trimiteri, ca stiti
sistemul judiciar, nu trebuie sa ne amestecam. Bine, nu trebuie sa ne amestecam,
dar noi putem sa facem o totalizare si o discutie in Parlament? Ce s-a intimplat?
De ce acesti oameni, practic, sint distrusi de organele respective ale
Republicii Moldova si nimeni nu poarta responsabilitate?
Domnul Vladimir Turcan:
Eu am inteles intrebarea. In sensul ca a
fost, de fapt, o mica luare de cuvint. Dar, totodata, eu sint de acord cu aceea
si nimeni in sala aceasta, eu sint sigur, nu neaga faptul ca exista asa fel de incalcari,
incalcari ale drepturilor omului, care, spre regret, sint comise de catre
organele de ancheta, de procurori si judecatori. Sint asemenea cazuri.
Daca se poate, eu sa termin. Dar prin
adoptarea acestei hotariri si prin formarea comisiei noi in nici un caz... si
noi trebuie sa fim constienti de faptul ca toti sint constienti, dar, pur si
simplu, trebuie sa fie clar si pentru populatie ca noi, prin formarea acestei
comisii, in nici un caz nu o sa avem posibilitate sa stopam. Stiti, din
timpurile sovietice, Ivan Timofeevici, fix asa cum si domnul Braghis, se vorbea
asa: daca vrei o intrebare s-o ascunzi, creeaza comisia, discuta acolo si atit.
Eu cred ca noi trebuie sa trecem la alta
modalitate si anume aici e si sarcina Parlamentului, de a preveni aceste fapte,
de a crea un mecanism de reactionare promta si dura si de a crea un mecanism,
totusi, ca in asemenea cazuri sa fie recuperata paguba si morala, si materiala.
Iata care este sarcina Parlamentului: crearea mecanismului legal, care ar
permite sa rezolvam aceste trei probleme. Nu prin formarea comisiei speciale,
care va fi, cum se propune in proiect, ca un centru de primire a diferitelor plingeri.
Aceasta e. Cititi articolul 2. A face apel prin intermediul mass-media catre
cetatenii Republicii Moldova cu propunerea de a adresa plingere s.a.m.d. Cetatenii,
si fara acest apel, cunosc foarte bine si noi sintem martori ca aceste plingeri
vin.
In Parlament noi avem comisii permanente. In
primul rind, este clar ca Comisia pentru drepturile omului, Comisia pentru
securitatea nationala, aparare si ordinea publica, avem avocati parlamentari.
Iata aceste trei structuri, in primul rind, este clar ca sint acei care vor
primi, vor acumula aceste plingeri si le primesc astazi.
Altceva, ca cred ca in activitatea acestor
comisii si a avocatilor parlamentari poate fi introdusa, intr-adevar, in
ordinea de zi si problema data, pentru ca in comun acord sa fie examinata situatia.
Iata despre ce este vorba. Si motivul respingerii acestui proiect din partea
Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati nu este acel ca noi negam aceste
fapte, ca ele nu exista in viata. Ele exista, spre regret. Eu, si ca fost
ministru al internelor, pot sa confirm, ca si astazi am si mai multa informatie
decit ceea ce se scrie in presa ce se intimpla uneori.
Dar, inca o data repet, multumesc pentru
apreciere, si ca profesionist in aceasta materie, mentionez ca, prin crearea
comisiei speciale, care va primi plingerile si va examina plingerile. Dar cum
va examina? Va inainta in aceleasi organe si vor primi informatie. Noi nu vom
rezolva problema. Sarcina Parlamentului este de a crea cadrul legal pentru a
preveni, in primul rind, inca o data repet, a reactiona la aceste fapte,
inclusiv si prin crearea mecanismului de reparare a prejudiciului. Printre
altele, noi avem astazi in ordinea de zi si un proiect de lege care prevede
acest mecanism de reparare a prejudiciului.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Buliga:
Mult stimate domnule presedinte,
Nu stiu, este o coincidenta cu momentul
examinarii acestui proiect de Hotarire in Parlament, dar la 23 octombrie, la
adresa mea, a parvenit o scrisoare cu chiar fotografia care imi confirma despre
aceste cazuri de abuz al organelor de forta din Republica Moldova.
Existenta acestei probleme, practic, ati
confirmat-o astazi toti colegii care ati luat cuvintul aici, atit ca initiativa
legislativa, cit si ca suplimentar la aceasta propunere. Eu cred ca a sosit
timpul sa facem o alta abordare a problemelor existente, ca acele structuri
care au in atributiile sale examinarea si respectarea drepturilor omului,
inclusiv a celor care sint astazi in detentie ca sa abordam si sa luam
atitudine fata de aceste cazuri si sa cream, intr-adevar, acel mecanism, despre
care dumneavoastra spuneti, ca drepturile omului sa fie respectate, indiferent
de circumstantele in care el a nimerit.
Intr-adevar, ati anticipat propunerea mea
ca aceasta decizie sa fie luata de catre organele respective si de a crea un
mecanism clar, transparent, obiectiv, pentru a minimaliza acest efect negativ
care persista astazi inca in societatea noastra.
Domnul Vladimir Turcan:
Va multumesc.
Intr-adevar, vasazica, ceea ce noi, de
fapt, si propunem ca anume aceste doua comisii, care sint la noi, de profil, sa
examineze nu cazul concret, deoarece examinarea cazului concret nu ajuta la
nimic. Trebuie sa fie examinate conditiile care au contribuit la faptul ca s-a intimplat
in raionul cutare-cutare asa o incalcare a drepturilor omului. Iata care e
problema.
Si, pornind de la examinarea acestor conditii
care contribuie... comisiile respective, de comun acord cu Guvernul sau cu
organele abilitate, vor prezenta unele proiecte de legi, eu sper, care vor
permite sa rezolvam aceste probleme.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.4.
Domnul Leonid Bujor:
Multumesc frumos.
Domnule presedinte al comisiei,
Domnul Braghis, in prezentarea initiativei
legislative, a enumerat un sir de cazuri concrete. Nu din presa, din viata, caci
ele sint cu mult mai multe decit la ceea ce s-a referit dumnealui. In viata sint
de sute de ori mai multe. In practica.
Deci, intrebarea mea este urmatoarea: spuneti,
va rog, in cazul in care se creeaza o astfel de comisie, se depisteaza 4 – 5
cazuri concrete de incalcari grave, comise de colaboratorii organelor de forta,
se iau decizii obiective in baza constatarilor acestora, ele vor avea o influenta
educativa asupra restului colaboratorilor sau nu? Daca cream o comisie lucrativa,
nu formala...
Domnul Vladimir Turcan:
Deci, faptul crearii comisiei nu va avea un
efect scontat. Absolut. Altceva, comisiile, care sint la noi in Parlament, de
profil, trebuie sa se ocupe de aceste probleme.
Domnule Bujor,
Dar, iarasi, eu inca o data repet, dupa parerea
mea, in orice caz, nu cu cazuri concrete. Ieri, s-a intimplat un caz concret, miine
poate sa fie inca un caz concret, alaltaieri a fost inca un caz concret. Noi
numai astazi, aici, am auzit ca au fost unele propuneri sa fie create comisii
speciale pe problemele a, b, c, d s.a.m.d. Nu cu aceasta trebuie sa se ocupe
Parlamentul, dupa viziunea comisiei noastre.
Domnul Leonid Bujor:
Domnule presedinte al comisiei,
Eu impartasesc punctul dumneavoastra de
vedere, ca o astfel de comisie nu trebuie sa fie un grup de pompieri permanent,
care sa reactioneze la fiecare caz. Dar, in acelasi timp, in cadrul initiativei
legislative, se aduc argumente concrete. Nu este absolut nimic irational ca noi
sa constituim o comisie care sa verifice aceste cazuri, sa adoptam o hotarire si,
in baza lor, organele de drept sa examineze si sa adopte hotaririle lor.
Eu cred ca aceasta este absolut normal. Daca
se vor examina 7 – 10 sau
15 cazuri concrete de catre aceasta comisie, sint convins in faptul ca efectul
educativ sau educational, cum este corect, va fi de rezonanta. Va pune pe ginduri
pe multi lucratori, sa spunem, din cadrul organelor de drept care isi permit sa
foloseasca procedee foarte urite, incalcind flagrant legislatia in vigoare. Eu
consider ca acesta ar fi un subiect de discutie in cadrul tuturor ministerelor
de forta si ar avea efect pozitiv.
De aceea, in cazul in care se decide
crearea acestei comisii, fractiunea parlamentara propune in componenta ei urmatorii
deputati: domnul Ion Plesca si domnul Alexandru Lipcan.
Va multumesc.
Domnul Vladimir Turcan:
Deci, eu deja am raspuns, de fapt, si
dumneavoastra ati confirmat, ca, intr-adevar, poate sa fie creata o comisie de
pompieri. Pentru ca sa nu cream aceasta comisie de pompieri, propunerea: poate
fi si o hotarire protocolara a Parlamentului de a pune in sarcina comisiilor de
profil ca, de comun acord, sa examineze situatia creata cu respectarea
drepturilor omului in activitatea organelor de forta.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.5.
Doamna Valentina Cusnir:
Multumesc doamna Presedinte al sedintei.
Eu as veni intru sustinerea propunerii de
creare a unei comisii speciale si aduc urmatoarele argumente. La noi, de
fiecare data, se face trimitere la comisiile care activeaza, la comisiile
permanente, dar vreau sa spun ca eu, ca deputat in Parlament, nu am nici o
informatie, nici o stire. Doar de citeva ori a fost pe o tabla, aici, afisate
ordinile de zi ale comisiilor permanente.
Ele au loc toate la aceeasi ora. Si, adica,
eu, ca deputat, nu pot si nici nu stiu, ce se discuta intr-o alta comisie, ca sa
particip. Aici, fiind o comisie speciala, ea isi va avea sedintele in afara
orelor de lucru al comisiilor permanente, orice informatie as gasi-o acolo,
fiindca sint foarte multe adresari in Parlament. Se scriu pe numele Presedintelui
Parlamentului. Domnul Presedinte, respectiv, da niste raspunsuri, iar
Parlamentul nu stie absolut ce se intimpla si cite adresari.
Eu cred ca noi, fiecare deputat, trebuie sa
stie ce se intimpla in aceasta tara si anume aceasta comisie ar fi acel punct
de acumulare a informatiei si pregatirii mecanismului de inlaturare a acestor
lacune, care foarte frecvent se intilnesc la noi in tara, cu mare regret, cum ati
spus si dumneavoastra.
Domnul Vladimir Turcan:
Imi cer scuze, dar faptul ca dumneavoastra
nu cunoasteti, nu inseamna ca Parlamentul nu are informatia aceasta. Aceasta
este prima. Si a doua, chiar si fiind deputat neafiliat, dumneavoastra aveti
tot dreptul, conform Regulamentului, sa participati la lucrarile oricarei
comisii, orice comisie, inclusiv la sedinta comuna a Comisiei pentru drepturile
omului si a Comisiei pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica.
Doamna Valentina Cusnir:
Multumesc, domnule presedinte.
Eu am adus foarte clar argumentele,
dumneavoastra nu le-ati ascultat.
Domnul Vladimir Turcan:
Dumneavoastra nu ati adus argumente.
Doamna Valentina Cusnir:
Cind comisiile lucreaza in aceleasi ore, eu
trebuie sa fiu in comisia in care lucrez, de baza, deci eu nu pot participa. In
plus, eu nu sint informata si nu stiu ce se discuta in acea zi in Comisia
juridica, pentru numiri si imunitati. Sau audierile se fac in aceleasi ore cind
lucreaza celelalte comisii si noi, deputatii, nu putem participa la acele
audieri, ca sa cunoastem situatia. Am spus foarte argumentat si foarte clar.
Eu nu sint un deputat lenes pe care nu il intereseaza...
Domnul Vladimir Turcan:
Doamna Cusnir,
Eu va informez, daca este vorba de Comisia
juridica, pentru numiri si imunitati, miine o sa aiba loc sedinta comisiei, la
ora 10.00. Poftim.
Doamna Valentina Cusnir:
Cu ce ordine de zi?
Doamna Maria Postoico:
Va informati.
Domnul Vladimir Turcan:
Eu chiar acum, vasazica, pentru toata,
poftim, intrati. Acel care doreste, poate sa aiba aceasta informatie, dar acel
care asteapta sa se aduca informatia respectiva, acela nici o data nu are sa o
posede.
Doamna Valentina Cusnir:
Aici, in hol, era foarte clar. Ieri, era atirnata
de citeva ori, au fost atirnate si ordinile de zi ale sedintelor tuturor
comisiilor.
Domnul Vladimir Turcan:
Nu va uitati numai la aceea ce este in hol,
uitati-va si in Internet,pe site-ul Parlamentului. Poftim.
Doamna Valentina Cusnir:
Ne uitam foarte bine. Da, stim.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.4, domnul Banari.
Domnul Ivan Banari:
Domnule presedinte,
Eu cred ca daca s-ar ridica fiecare din
deputatii prezenti la sedinta astazi, fiecare ar avea 5, pina la 10 cazuri asemanatoare
cu cele care au fost expuse astazi.
Domnul Vladimir Turcan:
Si miine?
Domnul Ivan Banari:
Eu, personal, am adresat citeva interpelari
aici, in sediul Parlamentului in cadrul sedintelor in plen, am primit raspuns.
Mi s-a spus ca in continuare veti mai primi. Deci, nu ma satisface raspunsul pe
care il primesc astazi.
Nu pot sa ma duc la persoana care mi s-a
adresat mie sa ii spun: scuzati, va rog, ca functionarii Inspectoratului de
Politie au procedat gresit, deci au incalcat responsabilitatile sale, deci,
v-au cauzat prejudiciu. Nu pot sa fac acest lucru in locul lor. In majoritatea
cazurilor, persoanele sint detinute nelegitim. Este suficient ca primarul
satului sa dea un telefon Comisarului de politie in Ocnita, trei politisti se
duc in ograda omului, il bat, isi bat joc fata de copii, de femeie, de el, il
izbesc, il trintesc, pe urma isi cer scuze, scuzati ca noi am avut dreptate.
Domnule presedinte,
Asa va continua pina atunci, pina cind noi
aici, in Parlament, nu vom avea o discutie …
Domnul Vladimir Turcan:
In comisie, da?
Domnul Ivan Banari:
Si acum o intrebare. Dumneavoastra, la
litera c), in alocutiunea dumneavoastra spuneti: comisia considera irationala
adoptarea acestui proiect, deoarece duce la dublarea activitatii comisiilor
parlamentare sau la concurenta competentelor acestora. Intrebarea mea. de ce cind
este cazul de a primi o adresare nu i se propune Comisiei pentru politica
externa si integrare europeana, dar se propune ca toti sa participe, ca noi sa
facem o adresare concreta. Si cine a spus ca daca vor fi doua comisii, care se
vor ocupa de aceeasi problema si competenta, deci concurenta duce la regres,
dar nu la progres. Peste tot locul, cind este concurenta, este dezvoltare. Nu
va temeti asa de tare de concurenta.
Domnul Vladimir Turcan:
Eu va rog, in primul rind, nu confundati
concurenta cu concurenta. Sint diferite variante de concurenta, daca
dumneavoastra sinteti mai experimentat in concurenta comerciala aceasta este
altceva. Noi vorbim in acest caz de concurenta atributiilor comisiilor. Iata
care este problema. Si este clar ca Comisia pentru agricultura si industria
alimentara, cu toata stima, dar nu se va ocupa de problemele ce tin de
drepturile omului. Aceasta e evident ca va fi asa. Si inca o data repet ca
crearea comisiei speciale, cum se propune iarasi, nu ar insemna ca miine
dumneavoastra nu o sa iesiti, nu o sa spuneti ca iata in localitatea cutare
ceva s-a intimplat.
Eu va propun, in cazul in care cuiva i se
adreseaza cetateni, si dumneavoastra vedeti sau simtiti ca nu o sa fiti in
stare sa rezolvati aceasta problema, deci, adresati aceasta plingere, daca este
vorba de incalcarea drepturilor omului, in comisia respectiva de profil, sau in
Comisia pentru drepturile omului, sau daca este vorba de activitatea ilicita a
colaboratorilor politiei, Procuraturii, la adresa Comisiei pentru securitate nationala,
aparare si ordinea publica. Atit.
Domnul Ivan Banari:
Domnule presedinte,
Ceea ce propunem noi...
Domnul Vladimir Turcan:
Si dupa aceea dumneavoastra o sa aveti
posibilitate sa primiti raspuns de la colegii dumneavoastra, in care eu cred ca
aveti incredere.
Domnul Ivan Banari:
Domnule presedinte,
Ceea ce am propus noi, initiatorii acestui
proiect de lege, acestei hotariri de creare a comisiei, ducea numai la imbunatatirea
situatiei.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr. 4 in continuare.
Domnul Dumitru Braghis:
Multumesc, doamna Presedinte.
Eu, in conformitate cu articolul 61 din
Regulament, rog sa imi oferiti cuvintul dupa incheierea dezbaterilor.
Doamna Maria Postoico:
Domnule presedinte,
Luati loc. Intrebari mai sint fata de
comisie?
Domnule Braghis,
Poftim, la microfonul nr.4.
Domnul Dumitru Braghis:
Multumesc, doamna Presedinte.
Onorat Parlament,
Au auzit aici citeva lucruri care ma impun
sa cer aceasta interventie, fiindca numai in aceasta legislatura a
Parlamentului am format citeva comisii. De exemplu, tin minte de comisia de
studiere a situatiei in Penitenciarul nr.13. Cu acelasi succes putea sa
examineze acest lucru Comisia pentru drepturile omului sau Comisia pentru
securitatea nationala, aparare si ordinea publica.
Tot asa a fost o comisie care trebuia sa
clarifice utilizarea banilor din buget de catre Guvern. Acest lucru putea sa
fie examinat de catre Comisia pentru politica economica, buget si finante. Tot
aici, in Parlament, acum citeva saptamii, zile a fost formata o comisie pentru
examinarea eficientei utilizarii terenurilor agrare. Aici noi am votat impreuna.
Putea cu acelasi succes sa se ocupe Comisia pentru agricultura si industria
alimentara. Deci, argumentul precum ca exista comisiile respective si de aceea
nu trebuie sa formam aceasta comisie, cred ca nu rezista nici o critica, din
simplul motiv ca noi singuri ne contrazicem prin actiunile pe care le-am intreprins
in ultimii an si jumatate in acest Parlament, in aceasta legislatura.
Declaratia precum ca, in perioada sovietica,
era o idee buna ca, daca vrei sa musamalizezi o problema, creeaza o comisie.
Cred ca tot s-a mai schimbat ceva de pe atunci. Deja sint mai multe partide,
mai multe viziuni politice, mai multe abordari ale unei si aceleiasi chestiuni,
nu ca atunci, se executa decizia partidului. Mai mult decit atit, daca
dumneavoastra, majoritatea parlamentara, nu doriti sa musamalizati o chestiune,
o veti face-o foarte usor, fiindca in toate comisiile speciale permanente, care
sint formate de Parlamentul Republicii Moldova, dumneavoastra aveti
majoritatea. Deci, eu trebuie sa inteleg ca atunci cind o chestiune se scoate in
vileag, este in favoarea sau este rezultatul activitatii dumneavoastra si
atunci cind o chestiune se musamalizeaza tot este rezultatul activitatii
dumneavoastra, fiindca majoritatea va apartine si in comisiile respective, si in
comisiile speciale.
In continuare. Domnul Turcan a spus ca daca
vor parveni adresarile cetatenilor, ele vor fi indreptate iarasi organelor
respective. Eu tocmai am vorbit ca nu trebuie sa se intimple acest lucru. Mai
mult decit atit, eu am participat la activitatea comisiei cu Penitenciarul
nr.13 si, de fapt, acolo deputatii s-au deplasat la loc in judecati, in
penitenciar, au discutat cu oamenii, nu au trimis documentele respective
organelor abilitate, ca de exemplu Consiliul Superior al Magistraturii, sau
altor organe ale Ministerului Justitiei, pentru a examina acest lucru. Anume in
aceasta si consta formarea comisiei, caci deputatii, fiind independenti, fiind
constiinciosi de ceea ce este scris in Constitutie si in legislatia Republicii
Moldova, ar examina acest lucru, nu ar trimite documentele cuiva, care deja de
zece ori a examinat acest lucru si a ascuns dreptatea.
De aceea, formarea acestei comisii anume ca
prevede sa excludem acest factor subiectiv, factorul acesta departamental,
care, deseori, influenteaza aprobarea deciziilor respective. Si ultimul sau
penultimul lucru la care as vrea sa ma refer. Eu constient am vazut ca nu prea
v-a placut unor deputati acest lucru, ca am spus ca materialele sint preluate
din presa.
Domnilor deputati si toti cetatenii care ne
privesc astazi,
Constient am facut acest lucru. Fiindca am
vrut sa demonstrez si vreau sa accentuez acest lucru inca o data, ca comisiile
respective care astazi se propune sa preia examinarea acestor cazuri, au
cunoscut, daca au dorit, nu s-au autosesizat, nu s-a autosesizat Procuratura,
alte organe care erau obligate, conform legislatiei in vigoare, sa se ocupe de
aceste cazuri. Si atunci nu va pare oare, ca daca noi trimitem din nou toate
aceste adresari comisiilor care nu au facut nimic pina acum, desi aveau toate
posibilitatile si dreptul, atunci noi, pur si simplu, incercam sa ne ascundem
dupa deget.
Incercam sa confirmam un lucru despre care
s-a mai vorbit, ca, de fapt, noi cu dumneavoastra nu vrem sa examinam niste
lucruri care sint deja demonstrare nu de opozitia parlamentara sau
extraparlamentara, sint demonstrate de Curtea Europeana pentru drepturile
omului. Si nu este vorba de o ambitie a unui deputat sau a unui grup de deputati.
Este vorba de o problema cu care, cu adevarat, se ciocneste Republica Moldova si
care nu o data am fost avertizati de catre organismele internationale din
domeniu.
Eu va multumesc pentru atentie si sper ca,
totusi, astazi chiar daca comisia respectiva a decis putin altfel, cred ca ar
fi cazul sa schimbam decizia si sa votam in favoarea formarii acestei comisii.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.3.
Doamna Eugenia Ostapciuc:
Stimate domnule presedinte al comisiei,
Stimati colegi,
Stimati telespectatori si radioascultatori,
Astazi, noi am participat inca o data, timp
de 40 de minute, la un teatru, la un spectacol, deputatii se pregatesc de
alegeri. Eu vreau sa va spun inca o data ca noi alegerile parlamentare o sa le
avem in 2007, mai avem doi ani si trei... 2009, scuzati, va rog, 2009. Avem inca
mai mult de doi ani de zile si va rog, sa nu cheltuim banii alegatorilor.
Comisiile speciale se ocupa, au in functiile
lor sa examineze ceea ce am vorbit noi aproape o ora. Si eu cred ca s-ar putea
de luat astazi o hotarire, inca o data sa accentuam, ca sa fie examinate mai
activ tot ce s-a spus astazi in cadrul discutiei. Dar nicidecum, pentru ca inca
o data vreau sa va spun, ca comisia speciala o sa fie reprezentativa si in
componenta o sa fie majoritatea din fractiunea majoritara, deputatii care
reprezinta majoritatea alegatorilor din 2005, care au votat la alegerile
parlamentare.
Va multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.5.
Domnul Secareanu, microfonul nr. 5.
Domnul Stefan Secareanu:
Multumesc.
Intrucit comisia pe care o reprezint a fost
vizata de mai multe ori pe marginea acestui subiect, tin sa mentionez ca si
domnul Braghis, in parte, a declarat ca inclusiv comisia noastra nu s-a
autosesizat pe marginea mai multor incalcari grave ale drepturilor omului in
Republica Moldova. Vreau sa spun ca nu este adevarat acest lucru. Pe parcursul
acestui an, numai Comisia pentru drepturile omului, sint martori foarte multi
colegi din acest Parlament, a desfasurat sase audieri publice impreuna cu
reprezentantii PNUD-ului, cu invitarea in sala 300 a Parlamentului. Toate
materialele sint, au fost facute publice, cu invitarea obligatorie a tuturor
reprezentantilor organelor de forta ale structurilor guvernamentale, care sint
responsabile de acest subiect.
Potrivit planului de actiuni in domeniul
drepturilor omului... Stiti foarte bine ca exista un proiect cu sprijinul
PNUD-ului in Republica Moldova si au fost aprobate pe sase capitole ale acestui
plan sase hotariri ale Comisiei pentru drepturile omului, inclusiv o hotarire
privind securitatea, dreptul la viata si securitatea fizica a persoanelor. Eu
am dreptul sa apar Comisia pentru drepturile omului si sa spun acest lucru.
Altceva este ca nemijlocit la proiectul de Hotarire care este pus in discutie si
este tot dreptul colegilor nostri sa insiste asupra unui asemenea proiect,
pentru ca drepturile omului in Republica Moldova, asa cum a fost mentionat si
pe marginea discutiilor raportului Centrului pentru drepturile omului in vara
anului trecut... Acest lucru a fost mentionat si in Hotarirea Parlamentului, pe
care am adoptat-o aici. Acest lucru este in vizorul foarte multor organisme
internationale si organizatii internationale care ne monitorizeaza foarte atent
la acest capitol. Chiar saptamina viitoare vom avea o intilnire pe marginea
actelor pe tortura care au loc la noi. De aceea, este un drept al fiecaruia sa
spunem si sa initiem aceste discutii, pentru ca in Republica Moldova au loc incalcari
grave ale drepturilor omului, dar, pina la urma, in aceste cazuri, eu am spus si
de la tribuna Parlamentului, un rol important ii apartine justitiei.
Atit timp cit justitia din Republica
Moldova va fi una care incalca ea prin insusi comportamentul reprezentantilor
ei drepturile omului, atit timp cit va exista coruptia in justitie si in
organele de forta, si in Ministerul Afacerilor Interne si in structurile
secrete ale statului, vom avea acte de tortura si de violare a drepturilor
omului. Aceasta este problema. In acest sens, Comisia pentru drepturile omului si-a
spus cuvintul de nenumarate ori, inclusiv pe parcursul sesiunii trecute si
actualei sesiuni.
Va multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr. 5 in continuare.
Domnul Iurie Bolboceanu:
Va multumesc, doamna Presedinte.
Mie imi pare foarte rau ca majoritatea
parlamentara incearca astazi sa politizeze acest proiect de hotarire, un
proiect de hotarire foarte important pentru toata societatea civila. Nu cred ca
astazi cineva poate nega ca sint multe cazuri in republica Moldova, cind populatia
Republicii Moldova este torturata, ii sint legate drepturile, sint violate
drepturile cetatenilor Republicii Moldova si noi incercam astazi sa ne ascundem
dupa comisiile parlamentare.
Eu as vrea sa mentionez un singur lucru,
este evident, cred, pentru toti ca numai cazul Papuc ar fi fost sa trezeasca
Parlamentul din hibernare si din adormire si sa mearga astazi la formarea
acestei echipe, acestei comisii de ancheta, caci chiar daca asa cum incearca
majoritatea parlamentara sa ne aduca argumentele ca se ocupa Procuratura
Generala si Comisia de specialitate, care nu cred ca va avea rezultatele
respective, pentru ca serios, astazi, dupa cite stiu, nimeni nu se ocupa de
aceste cazuri. Ar fi fost binevenita astazi initierea si votarea in Parlament a
formarii acestei comisii, caci chiar daca este asa cum ne-a raportat domnul
presedinte de comisie, sa scoatem aceste dubii in urma raportului pe care il va
prezenta aceasta comisie in Parlament.
Va multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Domnule Braghis,
Dumneavoastra de acum ati luat cuvintul. Luarile
de cuvint s-au terminat, inscrierile au fost deja. Dumneavoastra ati fost
autorul, v-ati expus pozitia.
Microfonul nr.4.
Domnul Dumitru Braghis:
Multumesc, doamna Presedinte.
In primul rind, vreau sa constat ca
dumneavoastra ati incalcat Regulamentul Parlamentului. Articolul 61 spune urmatoarele:
“Autorul proeictului de lege are dreptul sa ia cuvintul inainte de inchiderea
dezbaterii.” Dupa ce am luat eu cuvintul, dumneavoastra ati mai continuat
dezbaterile asupra proiectului de lege. Trebuia sa fie putin altfel, trebuia sa
intrebati oamenii daca doresc sa ia cuvintul.
Doamna Maria Postoico:
Domnule Braghis,
Au fost inscrisi.
Domnul Dumitru Braghis:
Dupa aceea sa oferiti cuvintul autorului, asa
prevede Regulamentul Parlamentului. Acum, doua obiectii la cele ce s-a vorbit.
Eu as ruga toti presedintii de comisii, am mai spus acest lucru si cu alte
ocazii, atunci cind este vorba ca nu se aproba o decizie sau alta la sedinta
comisiei, noi cunoastem destul de bine cine este majoritatea in aceasta comisie
si cunoastem destul de bine cum se aproba deciziile respective. Acesta e un
moment.
Si al doilea moment. O inteleg foarte bine
pe doamna Ostapciuc, care isi bate capul de cheltuielile din buget si nu prima
data si cred ca nu ultima data vorbim despre acest lucru aici, in plenul
Parlamentului. Numai ca, daca, de exemplu justitia Republicii Moldova in cazul
Nicolae Boicenco ar activa corect, astazi nu trebuia sa fie platite aproape 50
mii de euro. Cred ca costa mult mai mult decit discutia pe care o avem noi astazi
aici in Parlamentul Republicii Moldova.
Doamna Maria Postoico:
Stimati colegi,
Care au fost inscrisi, replica.
Microfonul nr.3.
Domnul Iurie Stoicov:
Cheltuie banii publici, dar domnul
Bolboceanu m-a obligat. Eu tot as putea sa aduc informatii despre activitatea
comisiei care examineaza citeva sute de scrisori anual si va asigur ca sint
foarte multe cazuri ca, dupa aceste examinari insisi politistii, alte persoane
functionari din organele de forta sint pedepsiti.
Eu, pur si simplu, vreau sa ma intorc la intrebarea...,
deoarece Bolboceanu a ridicat intrebarea ce tine de Ministerul Afacerilor
Interne. Si vreau sa va informez ca Comisia pentru securitatea nationala, aparare
si ordinea publica a marit spectrul planului de control si, la urmatoarea sedinta,
o sa primim aceasta modificare si o sa examinam suplimentar activitatea prin
prisma respectarii legislatiei, adica a Legii cu privire la politie si anume intrebarile,
titlul IV – aplicarea fortelor, mijloacelor speciale si arme de foc de catre
politisti.
Si alta intrebare, structura si administratia
politicii, politiei si, in special, cum se desfasoara activitatea ministerului
nemijlocit in planificare, indeplinirea plafonului si efectivului, activitatea
efectivului si, in special, criminalitatea insasi in rindurile politistilor.
Dupa aceasta examinare, la decizia Biroului
permanent, vom informa ori Parlamentul, ori Biroul permanent. In acest control,
vom largi si numarul de persoane care vor fi implicate in control, vor fi
atrase persoane de la Procuratura Generala, Serviciul de Informatii si
Securitate.
Va multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Deci, comisia a propus pentru respingerea
acestui proiect de hotarire. Cine este pentru, rog sa voteze. Numaratorii.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 24.
Sectorul nr.2 – 22.
Sectorul nr.3 – 0.
Doamna Maria Postoico:
46 de voturi pentru a respinge. Cine este
pentru adoptarea acestui proiect?
Numaratorii:
Sectorul nr.2 – 5.
Sectorul nr.1 – 0.
Sectorul nr.3 – 17.
Doamna Maria Postoico:
22 de voturi “pentru”.
Deci, proiectul de Hotarire nr.2751 este
respins.
Stimati colegi,
Facem o pauza de 15 minute.
P A U Z A
*
* *
D U P A P A U Z A
Doamna Maria Postoico:
Proiectul de Lege nr.3444 privind
ameliorarea situatiei economico-financiare a Intreprinderii de Stat
“Moldtranselectro” si anularea unor sanctiuni.
La microfonul
central se invita domnul ministru al industriei si infrastructurii Vladimir
Antosi.
Domnul Vladimir Antosi – ministrul industriei si infrastructurii:
Stimata doamna Presedinte al sedintei,
Stimati deputati,
Aveti la dispozitie nota informativa si
proiectul de Lege nr.3444 privind ameliorarea situatiei economico-financiara a Intreprinderii
de Stat “Moldtranselectro” si anularea unor sanctiuni pe aceasta. Ma voi stradui
sa reflectez doar unele momente mai insemnate si care, cred, merita atentie.
Intru executarea Legii nr.233 din 23
decembrie 1998 cu privire la proiectul individual de privatizare a intreprinderilor
din sectorul energetic si Legii nr. 339 din 1 aprilie 1999 privind
restructurarea datoriilor intreprinderilor din sectorul energetic, asigurarii
functionarii eficiente a sectorului energetic si protejarii interesului
statului si a patrimoniului aflat la Intreprinderea de Stat “Moldtranselectro”,
pe data de 2 octombrie 2000 Guvernul Republicii Moldova a adoptat Hotarirea
nr.1000, prin care a creat Intreprinderea de Stat “Moldelectrica”, Intreprinderea
de Stat “ Nodul Hidroenergetic Costesti” si Intreprinderea de Stat
“Autoelectrotrans”, subordonate Ministerului Industriei si Energeticii prin
separarea activelor functionale corespunzatoare, fara datorii creditoriale si
debitoriale din componenta Intreprinderii de Stat “Moldtranselectro”, care a
fost creata in anul 1997 prin Hotarirea Guvernului nr.1059 din 13 noiembrie
1997 prin reorganizarea Companiei de Stat care a fost “Moldenergo”.
In asa mod, au fost reduse genurile de
activitate ale intreprinderii si, la momentul actual, Intreprinderea de Stat
“Moldtranselectrica” gestioneaza numai datoriile creditoare si debitoare pe
contractele proprii, precum si cele primite conform Legii nr.336 din 1 aprilie
1999 privind restructurarea datoriilor intreprinderilor din sectorul energetic.
Reorganizarea intreprinderii a fost conditionata
de situatia financiara critica, care nu permitea achitarea datoriilor externe
pentru resursele energetice importate, precum si de pericolul sechestrarii
patrimoniului intreprinderilor energetice.
Conform situatiei din septembrie 2000, au
fost emise titluri executorii si aplicate sanctiuni sechestre pe activele “RED
Nord”, “RED Nord-Vest”, “Nodul Hidraulic Costesti”, cladirea din strada Vasile
Alecsandri nr.78. Taraganarea luarii masurilor mentionate putea pune in pericol
securitatea energetica a tarii.
In momentul reorganizarii, datoriile
debitoare au constituit 930 milioane de lei, datorii creditoriale 1 716
milioane de lei, iar deficitul bugetului intreprinderii a depasit peste 786
milioane de lei. Deci, de facto, intreprinderea a fost insolvabila din momentul
reorganizarii.
Dupa reorganizarea Intreprinderii de Stat
“Moldtranselectro” in decembrie 2000, efectuata in baza Hotaririi Guvernului
nr.1000 din 2 octombrie 2000, intreprinderii i-au fost calculate penalitati in
marime de 281,4 milioane de lei, penalizari, dobinzi si sanctiuni economice.
O problema majora pentru intreprindere o
constituie datoriile fata de creditorii externi de resurse energetice, asa cum
este: Societatea Comerciala “Termoelectrica” Romania, succesorul Societatii
Comerciale “Conel” –
437,8 milioane ori 32,9 milioane de dolari. Furnizorii din Ucraina – 481
milioane de lei sau 37 de milioane de dolari. Alti furnizori externi – in suma
de
17,3 milioane de lei.
Datoria fata de Societatea Comerciala
“Termoelectrica”... in contractul de furnizare a energiei electrice din 1999 si
in anexele la acesta este stipulat ca plata pentru energia electrica livrata de
SA “Conel” se va efectua in trei feluri: prin transmiterea pachetului majoritar
de actiuni al statului Republica Moldova in Societatea pe Actiuni
“Tirexpetrol”; din sursele rezultate de la privatizarea retelelor de distributie;
si in cazul in care cele doua solutii nu acopera suma livrarilor, achitarea
trebuia sa fie efectuata prin marfuri sau servicii ale intreprinderilor din
Republica Moldova. De jure, datoria mentionata constituie datoria Republicii
Moldova, si nu a Intreprinderii de Stat “Moldtranselectro”.
Este necesar de mentionat ca, din partea
conducerii Republicii Moldova, in adresa partii romane au fost expediate un sir
de demersuri si garantii de achitare a acestor datorii. In acelasi timp,
contractul prevedea ca in caz de litigii, orice disputa, ramasa nerezolvata, se
va solutiona prin arbitraj, care va fi in concordanta cu regulile de arbitraj
ale Camerei de Comert si Industrie din Bucuresti sau ale Camerei Internationale
de Comert din Paris, Franta.
In momentul de fata partea romana dispune
deja de decizia instantei din Bucuresti si de titlul executoriu emis de instanta
Republicii Moldova de incasare de la Intreprinderea de Stat “Moldtranselectro”
a datoriei.
Pericolele ce pot aparea in caz de
neachitare sau lichidare a Intreprinderii de Stat “Moldtranselectro”, avind
problemele mentionate anterior, partea romana poate ataca Republica Moldova in
instantele internationale si bloca conturile sau bunurile republicii in afara tarii.
Datorii fata de Ucraina. Toate livrarile de
energie electrica din tara vecina au fost efectuate in baza contractului de
lucru in paralel al sistemelor energetice ale Republicii Moldova si Ucrainei,
nr.1R7N din 20 februarie 1995.
In anul 2002, Compania “Energorinok” a
creat, in baza contractului mentionat, un precedent juridic, prin care a primit
dreptul de a incasa de la Ministerul Energeticii al Republicii Moldova, si nu
de la Intreprinderea de Stat “Moldtranselectro” a datoriei de 1,75 milioane de
dolari. Pentru a stinge datoria mentionata, din partea companiei nominalizate
au fost intreprinse unele actiuni pentru a pune sechestru pe Sanatoriul
“Moldova” si Truscoveti. Numai datorita interventiei operative a grupului de
lucru, creat in baza unei porunci a Guvernului, problema sechestrului a fost
solutionata. Nu este exclusa nici varianta ca alti agenti economici din Ucraina
nu vor merge pe aceasta cale. Conform acordurilor internationale de recunoastere
reciproca a deciziilor instantelor judiciare, Republica Moldova va fi obligata
sa accepte aceste decizii pe teritoriul sau, iar in final vor fi platiti banii
din buget.
Pericolele taraganarii activitatii datoriei
mentionate sau lichidarii prin insolvabilitate a Intreprinderii de Stat “Moldtranselectrca”
poate duce la sechestrul patrimoniului Republicii Moldova aflat pe teritoriul
Ucrainei. In momentul de fata datoriile creditoriale pentru resursele
energetice constituie 1 297 840 inclusiv
938 sint datorii fata de creditorii externi de resurse energetice.
Stimati deputati,
Enecesar de mentionat ca, pe parcursul
perioadei de dupa reorganizare, intreprinderea a reusit sa acumuleze si sa
stinga datorii de peste 237 milioane de lei. Au fost stinse datorii fata de
creditorii externi in marime de 104 milioane. Au fost achitate peste 2,5
milioane de lei din datoriile catre buget, formate pina la reorganizare.
In perioada data s-a efectuat reevaluarea si
analiza ampla a tuturor datoriilor, au fost scoase la iveala toate datoriile
dubioase cu termenul de prescriptie expirat. In urma actiunilor intreprinse,
numai pe parcursul ultimului an deficitul bugetului intreprinderii s-a micsorat
cu peste 130 milioane de lei. Au fost inaintate cereri de chemare in judecata si
primite titluri executorii de incasare de la 119 debitori a sumei de peste 34
milioane de lei.
Pe parcursul perioadei de dupa
reorganizare, intreprinderea nu a acumulat datorii curente la platile fata de
buget si salarii. Pentru a examina situatia dificila in Intreprinderea de Stat
“Moldtranselectrica”, de catre Guvern a fost creat un grup de lucru in scopul
examinarii si elaborarii mecanismului de depasire a situatiei create. Grupul de
lucru a examinat toate variantele posibile de solutionare a problemei, inclusiv
varianta de aplicare a Legii insolvabilitatii fata de Intreprinderea de Stat
“Moldtranselectro”, insa aceasta a fost respinsa.
Optiunea de a aplica Legea insolvabilitatii
este inadmisibila. In cazul insolvabilitatii, Ministerul Finantelor si
Inspectoratul de Stat vor deveni creditori prioritari, creditorilor externi le
vor fi recuperate numai 10 – 12% din datorie, ceea ce poate crea riscuri in
privinta aplicarii sanctiunilor fata de Guvern.
Onorata asistenta,
Aprobarea legii mentionate este necesara
din urmatoarele considerente: complexul energetic al tarii va deveni mai
atractiv, deoarece, conform Legii nr.336 privind restructurarea datoriilor
complexului energetic, Guvernul, in persoana Intreprinderii de Stat
“Moldtranselectrica”, este succesorul datoriilor creditoare cu termenul de
peste 60 de zile ale intreprinderilor privatizate.
O data cu adoptarea legii, va fi posibila
relansarea activitatii intreprinderii, ceea ce va permite, pina la urma,
achitarea datoriilor creditoare. Mai mult decit atit, intreprinderea solicita
doar stingerea calculelor dobinzilor si penalitatilor, precum si anularea celor
calculate dupa reorganizarea executata in conformitate cu Hotarirea Guvernului
nr.1000 din 2000.
Sumele de baza reflectate in evidenta
contabila pina la reorganizare vor ramine neschimbate, iar, o data cu
relansarea intreprinderii, va aparea posibilitatea achitarii lor.
Stimati deputati,
In baza celor relatate mai sus, rog
respectuos sa sustineti proiectul de lege prezentat.
Va multumesc pentru atentie.
Doamna Maria Postoico:
Va multumesc, domnule ministru.
Dupa cite vad, intrebari nu sint. Ori sint?
Stimati colegi,
Eu va rog mai operativ.
Microfonul nr.5.
Domnul Vladimir Braga:
Domnule ministru,
Noi datorii de acestea dubioase in tara
avem foarte multe si, probabil, ar fi bine ca sa ne lamurim in intregime cu dinsele,
pentru ca ele fac multe probleme agentilor economici, inclusiv la
“Moldtranselectro”.
In acest context, eu am doua intrebari la
dumneavoastra. La articolul 1 este fixat destul de clar, dupa mine, sistarea,
dar nu este fixata... adica, acest articol poate fi tratat duplicitar “ca si in
viitor.” Cum va uitati dumneavoastra, daca la articolul acesta sa fie fixata
data, pina la care data se sisteaza calcularea acestor majorari si a acestor
penalitati.
Domnul Vladimir Antosi:
Multumesc, domnule deputat.
Articolul 1 asa si prevede, ca se sisteaza si
se sisteaza pina la solutionarea intrebarii.
Domnul Vladimir Braga:
Nu este fixat aceasta, de aceea si intreb.
Domnul Vladimir Antosi:
Aceasta cred ca asa si se prevede.
Domnul Vladimir Braga:
Deci, nu sinteti impotriva sa introducem
data, “de la data de”. Si a doua intrebare. Nu considerati dumneavoastra ca se
mai cere aici un articol fie 4, fie in cadrul celorlalte 3, despre sesizarea
organelor de drept, adica, a Procuraturii si organelor respective, la adresa
celor care au creat aceste situatii in trecut?
Domnul Vladimir Antosi:
Da, dupa cum cunosc deputatii, deja la sedinta
Guvernului a fost ascultat raportul Centrului pentru Combaterea Crimelor
Economice si Coruptiei. Deoarece, in porunca de lucru a grupului, care a fost al
Guvernului, al domnului Prim-ministru, a fost pus in sarcina de a examina
foarte minutios, de aceea si mult timp, aproape un an de zile. Si, dupa cum
Centrul a si informat, deci, este deja initiativa de a inainta in adresa unor
persoane.
Domnul Vladimir Braga:
Multumesc.
Dumneavoastra ati sustine sesizarea prin
lege si a organelor de drept, da? Eu inteleg corect?
Domnul Vladimir Antosi:
Nu stiu daca sesizarea prin lege este
cazul. Deoarece eu v-am spus ca deja la hotarire de Guvern, acolo.
Domnul Vladimir Braga:
Este nominalizata? In Hotarirea de Guvern
este nominalizata?
Domnul Vladimir Antosi:
Acolo este nominalizat Centrul si a facut si
un raport deja.
Domnul Vladimir Braga:
Bine.
Multumesc.
Domnul Vladimir Antosi:
Si in raport este acolo.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Cusnir:
Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.
Domnule ministru,
V-ati referit putin la lucrul Centrului in
acest domeniu. Vreau sa va intreb, daca in suma aceasta de amenzi si penalitati
sint si amenzile si penalitatile asupra celor 5 milioane de lei insusite de
unele persoane, si SRL “Oferta plus”.
De asemenea, vreau sa va intreb daca este
clar ceva cu cele 15 milioane disparute din buget, de asemenea, la acest capitol.
Si a doua intrebare este referitor la plata pentru receptionarea supraplan a 50
milioane kW/ora de energie de la “Ucrenergo”. Ce s-a lamurit cu aceasta? Banii
din Moldova, am inteles, au plecat, in Ucraina nu au ajuns. Care este situatia
la acest capitol?
Si sumele pe care le propuneti
Parlamentului astazi sa fie anulate de amenzi si penalitati, daca sint
calculate si la aceste sume?
Domnul Vladimir Antosi:
Am sa incep de la a doua, cu acele 50 de
milioane kW. Acolo este, deoarece dumneavoastra stiti, ca parca partea moldava
este ca s-a achitat, partea ucraineana nu accepta. Acum se ocupa si Procuratura
a facut un demers, o rugaminte fata de Procuratura Ucrainei de a fi supusa
controlului, cu participarea Centrului pentru Combaterea Crimei Economice si
Coruptiei din Moldova, ca acolo sint unele nuante, ca au disparut unele
documente la partea ucraineana. Deci, aceasta se afla deocamdata in cercetare,
la control.
Doamna Valentina Cusnir:
Spuneti-mi, va rog, cind a avut loc?
Domnul Vladimir Antosi:
Ce cind a avut loc?
Doamna Valentina Cusnir:
Cind a avut loc receptionarea acestor 50 de
milioane?
Domnul Vladimir Antosi:
Pina in anul 2000. Este vorba de anii 1998
– 1999.
Doamna Valentina Cusnir:
Pai, aceasta si vroiam sa va intreb: sintem
la finele anului 2006, oare nu a fost timp ca sa ne clarificam inainte de a
veni in Parlament cu aceasta initiativa?
Domnul Vladimir Antosi:
Doamna deputat,
Ea a fost clarificata, deoarece partea
ucraineana a initiat un an si jumatate in urma. Pina atunci era totul clar ca
Moldova va achita, isi va onora obligatiunile prin transmiterea unui utilaj,
dar pe urma s-a dovedit, ca partea ucraineana l-a intors inapoi, partea moldava
neavind nici un document. Deci, de aceea a si venit aici situatia ca un an jumatate...
Nu este vorba, atunci s-a facut livrare, s-a dus utilaj, s-a facut schimbul
cela care este, faceau atunci...
Doamna Valentina Cusnir:
Si referitor la prima intrebare. Ati inceput
de la a doua.
Domnul Vladimir Antosi:
Eu la prima intrebare nu pot sa raspund, o
sa studiez suplimentar. Aici, in penalitati, este vorba despre creditul primit
de “Moldtranselectrica” si despre calcularea TVA la importul energiei, a
surselor energetice. Eu o sa va prezint in scris.
Doamna Valentina Cusnir:
Va rog sa imi prezentati aceasta informatie.
Pentru a doua lectura sa primesc aceasta informatie, si nu in ultima zi, deci,
urgent.
Domnul Vladimir Antosi:
Bine. O sa primiti.
Doamna Maria Postoico:
Multumesc, domnule ministru.
Rog comisia.
Domnul Bondarciuc.
Domnul Vladimir Antosi:
Va multumesc.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Onorat Parlament,
Proiectul prezentat de Guvern propune
aplicarea unor masuri de solutionare a problemelor cu care se confrunta Intreprinderea
de Stat “Moldtranselectro” in achitarea datoriilor debitoare si creditoare
interne si externe.
Intreprinderea “Moldtranselectro” a fost
fundata, conform Hotaririi Guvernului, in 1997, avind ca gen de activitate
procurarea, transportarea, despecializarea sistemului electroenergetic,
asigurarea balantei energetice, supravegherea energetica, precum si gestionarea
datoriilor debitoare si creditoare proprii si a celor preluate de la intreprinderile
din sectorul electroenergetic, supuse privatizarii in conformitate cu
prevederile Legii nr.336 din 1 aprilie 1999 privind restructurarea datoriilor intreprinderilor
din sectorul energetic, inclusiv a datoriilor externe, formate in cadrul
importului de energie electrica furnizata din Romania si Ucraina.
O data cu intrarea in vigoare a Hotaririi
Guvernului din 2 octombrie 2000 cu privire la crearea unor intreprinderi de
stat in sectorul electroenergetic, activitatea Intreprinderii de Stat
“Moldtranselectro” a fost directionata in exclusivitate pentru gestionarea
datoriilor creditoare si cele debitoare, iar toate activitatile care aduceau
profit au fost delegate intreprinderilor nou-formate.
La data de 1 septembrie 2006, datoriile
creditoare alcatuiesc mai mult de
1 miliard 700 milioane de lei, iar cele debitoare mai mult de 800 milioane de
lei, cu un deficit de 928,9 milioane de lei, care este in crestere fata de anul
2000 cu mai mult de 94 milioane de lei
Majorarea deficitului este generat, in
special, de cresterea considerabila a sumei penalitatilor, amenzilor si a dobinzilor
calculate de Serviciul Fiscal de Stat si de Ministerul Finantelor pentru
neachitarea in termen a platilor calculate fata de bugetul de stat si,
respectiv, fata de Ministerul Finantelor, care se cifreaza lunar la circa 2,7
milioane de lei numai pentru acelea calculate de Serviciul Fiscal.
Estimarile efectuate constau in aceea ca
suma penalitatilor, amenzilor si dobinzilor calculate la momentul actual depasesc
de 2 – 3 ori platile de baza. Astfel, la 1 septembrie 2006, datoriile intreprinderii
pentru achitarea la buget a taxei pe valoarea adaugata alcatuiau 333,8 milioane
de lei, dintre care
131,7 milioane de lei sint plati de baza, iar 149,6 milioane de lei – penalitati.
Concomitent la aceste plati, au fost
calculate, de organele de control, amenzi in suma totala de 52,5 milioane de
lei. Soldul platilor de baza pentru creditele acordate de Ministerul Finantelor
sint de 24,9 milioane de lei, pe cind penalitatile si dobinzile calculate alcatuiesc
la aceasta data respectiv 50,9 milioane de lei si 28,4 milioane de lei. Suma
totala a dobinzilor penalitatilor si amenzilor calculate la 1 septembrie 2006
alcatuiesc in total mai mult de 280 milioane de lei.
In aceste coditii, Inspectoratul Fiscal
Principal de Stat a intreprins masurile ce se impun de Codul fiscal si a
suspendat operatiunile de la conturile bancare ale intreprinderii si,
actualmente, activitatea intreprinderii de stat “Moldtranselectro” in
gestionarea datoriilor succesoriale este sistata.
Pornind de la cele relatate si luind in
considerare circumstantele care au conditionat formarea datoriilor creditoare si
debitoare si in scopul deblocarii activitatii de gestionare a datoriilor
succesoriale, comisia considera oportuna sustinerea proiectului de lege
prezentat si, in contextul avizelor pozitive prezentate de comisiile
permanente, il propune Parlamentului spre adoptare in prima lectura si, daca nu
o sa apara amendamente esentiale, si in lectura a doua.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Cusnir:
Domnule presedinte al comisiei,
Vreau sa va intreb, sa imi spuneti cine
este SRL “Oferta plus” si ce legatura are cu Intreprindere de Stat
“Moldtranselectro”? De asemenea, legatura dintre Fundatia “Asiex cem” si care a
procurat acele 50 milioane de kw/ora, despre care spuneam, din Ucraina. Adica
contractul dintre aceasta fundatie si Compania “Ucrenergo”. Care este legatura
lor cu Intreprinderea de Stat “Moldtranselectro”?
Domnul Nicolae Bondarciuc:
In primul rind, vreau sa va spun ca aceste
penalitati si sanctiuni despre care este vorba in proiectul de lege sint create
de, aveti o anexa la raport, de credite si dobinzi, bugetul republican si
Ministerul Finantelor. Si nu are nimic comun cu firmele care au datoriile
debitoare si creditoare, incluse in anexa, numarul acesta.
Doamna Valentina Cusnir:
Prin intermediul acestui SRL “Oferta plus”
au fost delapidate acele 5 milioane de lei din bugetul de stat, de aceea si va intreb
care este legatura dintre acestea.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Inca o data va repet, sensul proiectului de
lege anularea penalitatilor si amenzilor, care au fost calculate la credite si
dobinzi, la bugetul republican si Ministerul Finantelor, trei surse. Dar la
datoriile creditoare si debitoare proiectul de lege nu se refera.
Doamna Valentina Cusnir:
Domnule presedinte,
Imi este clar.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Aceasta pentru informatia deputatilor.
Doamna Valentina Cusnir:
Domnule presedinte,
Imi este clar. Dar noi astazi discutam ca
vrem sa amelioram situatia la “Moldtranselectro”, de aceea si v-am intrebat. Sint
niste situatii care au condus Intreprinderea de Stat “Moldtranselectro” la
situatia in care se afla astazi si nu a achitat niste obligatiuni.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Da, despre orice intreprinderi care va
intereseaza puteti lua informatie la Camera Inregistrarii de Stat. Este
posibil.
Doamna Valentina Cusnir:
Eu cred ca exact trebuie sa examinati
aceste cazuri in comisie si sa stie si toti deputatii. Ati apelat foarte mult
la comisiile in fond, permanente.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Nu, daca doriti sa intrati in esenta
proiectului, intrati. Examinati-o daca doriti.
Doamna Valentina Cusnir:
Noi tocmai ca am intrat, dar si
dumneavoastra erati obligat sa intrati.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Noi am intrat in esenta proiectului si va
raportam dumneavoastra.
Doamna Valentina Cusnir:
Da, multumesc de informatie.
Astept de la ministru informatia respectiva.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.4 in continuare, 3. Cedati
unul altuia.
Domnul Leonid Bujor:
Va multumesc.
Domnule presedinte,
Doua intrebari foarte succinte. Deci, prima
intrebare. Articolul 76. Probabil, intrebarea trebuia adresata mai mult
domnului Ministru al Justitiei. Dar, oricum, dumneavoastra sinteti la microfon.
Articolul 76 prevede ca legea se publica in Monitorul Oficial al Republicii
Moldova si intra in vigoare la data publicarii sau la data prevazuta in textul
ei, in proiectul de lege prezentat noua spre examinare nu este prevazut un alt
termen, de aceea, respectiv, in viziunea mea atit din articolul 1, cit si din
articolul 2 urmeaza a fi exclusa sintagma “incepind cu data intrarii in vigoare
a prezentei legi”, caci este clar ca, in baza principiului general, ea, in mod
automat, intra in vigoare la data publicarii in Monitorul Oficial.
Pai, nu este in text asa ceva fixat, de
aceea propun pentru lectura a doua de exclus atit din articolul 1, cit si din 2
aceasta sintagma.
Domnule ministru,
Ea este de prisos sau nu? Nu? De ce?
Domnule presedinte al comisiei,
Si a doua intrebare. In avizul Comisiei
juridice, pentru numiri si imunitati ultima fraza suna in felul urmator: “Numai
daca articolele acestui proiect vor reglementa clar anularea numai a majorarilor
de intirziere si a amenzilor, dar nu a tuturor datoriilor care exista fata de
bugetul de stat”. Spuneti, va rog, in procesul examinarii in cadrul comisiei
pentru prima lectura s-a tinut cont de aceasta formulare a Comisiei juridice,
pentru numiri si imunitati?
Domnul Nicolae Bondarciuc:
S-a tinut cont si in proiectul de lege este
vorba numai despre majorarile de intirziere si despre amenzi, numai despre
aceste surse.
Domnul Leonid Bujor:
Bine. Eu cred ca domnul Turcan o sa ne
clarifice situatia aici, caci, probabil, din punctul meu de vedere, nu intimplator
apare asa o formulare.
Doamna Maria Postoico:
In acest caz nu trebuie sa cedati.
Microfonul nr.3.
Domnul Vladimir Turcan:
Multumesc.
De fapt, intrebarea mea sau, mai bine zis,
propunerea porneste inclusiv din intrebarile puse de catre colegii Vladimir
Braga si Leonid Bujor. Dupa parerea mea, pentru a exclude careva interpretari
duble, poate va fi rezonabil ca noi sa schimbam cu locurile articolele 1 si 2?
Ca sa fie clara logica legii.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Eu sint de acord. Noi am discutat si in
cadrul sedintei comisiei. Noi nu sintem impotriva.
Doamna Maria Postoico:
Se accepta.
Domnul Vladimir Turcan:
Si atunci de acum in legatura cu intrebarea
domnului deputat Leonid Bujor, taman ca trebuie numaidecit sa fie indicata
data. Deoarece anularea poate sa fie, sa spunem de la 1 ianuarie, de la 1
august s.a.m.d., dar anume aici stipularea faptului ca anularea din data intrarii
in vigoare a legii este foarte si foarte rezonabila. Si atunci logica va fi urmatoarea.
Articolul 1, anularea tuturor penalitatilor, subliniez, noi am precizat cu
comisia sesizata in fond ca este vorba in lege anume despre penalitati.
Anularea tuturor penalitatilor care sint acumulate la momentul intrarii in
vigoare a legii si articolul 2 “Sistarea pentru viitor, incepind iarasi de la
data intrarii in vigoare a legii, a tuturor penalitatilor care pot fi
calculate”.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Domnule Bujor,
Noi nu putem omite aceasta fraza, caci ea
subliniaza...
Doamna Maria Postoico:
Este clar. E clar, da?
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Legea intra in vigoare la data publicarii,
dar anularile la care data?
Doamna Maria Postoico:
Se accepta punctul de vedere al comisiei.
Va multumesc, domnule presedinte.
Comisia a propus pentru prima si a doua
lectura.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Da, noi propunem pentru prima si a doua
lectura sa schimbam articolele.
Doamna Maria Postoico:
Da, multumesc.
Pentru luari de cuvint s-a inscris domnul
Calmatui.
Domnul Valeriu Calmatui:
Va multumesc, doamna Presedinte al sedintei.
Stimati deputati,
Onorata asistenta,
Desigur, venirea mea la aceasta tribuna se
datoreaza faptului ca acest proiect de lege, care a fost inaintat de Guvern,
desigur, are niste, asa sa zic, radacini mai adinci, care vin din anii 1997 –
2000, pe cind in perioada aceea se adoptau legi si hotariri de Guvern, care,
vasazica, din start puneau in situatii dificile unele intreprinderi din
sectorul electroenergetic.
Si anume in acea perioada aceste datorii au
fost acumulate in urma acelor principii populiste care erau la moment ca sa nu
fie tarifele, nu corespundeau celor preturi cu care era procurata la moment
energia electrica, totodata, in acele momente cind au fost adoptate legile
respective si anume Legea nr.336, care prevedea anume aceste datorii de la toti
agentii economici vizind pregatirea pentru privatizare, in aceasta lege a fost
dat articolul 5, care prevedea ca Guvernul, in termen de 1 luna de zile, sa elaboreze
mecanismul de achitare si stingere a acestor datorii si tot in acel moment
Ministerul, mai bine zis tot in acel moment Guvernul adopta o hotarire cu
nr.520, care este adoptata nu in termen de o luna de zile, dar in termen de doua
luni de zile, prin care se hotaraste ca aceste datorii vor fi stinse doar in
cazul in care se va termina ori toate intreprinderile din sectorul
electro-energetic vor fi privatizate si din contul acelor privatizari se vor
stinge aceste datorii. Deci, mai tinem minte cu dumneavoastra ca unele intreprinderi,
unele RED-uri, care au fost vindute atunci, cele trei RED-uri, care au fost vindute
cu
25 de milioane de dolari, inca atunci “Moldtranselectro” avea o datorie externa
peste 70 de milioane de dolari.
Si, iata, va dati bine seama cit timp
trebuiau sa acumuleze acesti bani pentru a fi strinse aceste datorii. Totodata,
noi stim ca sectorul electro-energetic, pentru a fi privatizat integral, deci,
poate sa treaca o perioada mult mai mare decit este necesar pentru a achita
aceste datorii.
Tot in anii acestia, in 1999 la 28
ianuarie, este incheiat un contract care a fost stipulat aici, a fost mentionat
de domnul ministru cu termoenergetica din Romania. In acest contract, in primul
rind, a fost contractata energia electrica cu un pret mai inalt decit era de la
alti furnizori de energie, in al doilea rind, in acest contract se stipuleaza ca
vor fi transmise pentru achitare pachetul de actiuni majoritar al statului din
Societatea pe Actiuni “Tirexpetrol” ori prin surse care vor fi preluate in
rezultatul privatizarii retelelor. In cazul in care cele doua solutii nu acopera
suma livrarilor de achitare, deci, vor fi exportate marfuri si servicii de la intreprinderile
din Republica Moldova.
Trebuie de mentionat ca aici este o
corespondenta, un sir de scrisori ale mai multor demnitari de stat care isi
luau asupra sa aceasta insarcinare de a achita aceste datorii. Deci, s-a
consumat energie electrica din Romania de 32,9 de milioane de dolari SUA, dar,
cu parere de rau, aceste actiuni si a “Tirexpetrol”-ului si multe altele au
fost efectuate cu totul alti agenti.
Desigur, asemenea situatie este creata si
cu acei care livreaza energie electrica din Ucraina. Vreau sa mentionez, pentru
colegii care puneau aici intrebari, ca in momentul de fata de acum mai mult de
doi ani de zile Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei se
ocupa de aceste scheme, mecanisme s.a.m.d., care au fost atunci elaborate si pina
in ziua de astazi nu pot sa dea de capat tuturor masinariilor comise in acele
timpuri. Eu personal, fiind atunci conducator al unei intreprinderi din acest
sector, ne ocupam de colectarea de pe la intreprinderi, de la agenti a
diferitelor marfuri pentru a achita datoria, ceea ce, desigur, nu intra in functia
directa a acestor organizatii.
Intuiesc ca guvernatorii de atunci mai mult
se gindeau nu la solutionarea problemei si la aprovizionarea populatiei cu
energie electrica, ci doar la interesele proprii. Pornind de la cele mentionate,
Fractiunea parlamentara a Partidului Comunistilor va sustine acest proiect de
lege pentru a fi anulate penalizarile si amenzile pe care le-a acumulat Intreprinderea
de Stat “Moldtranselectro” la acele credite care au fost acordate de catre
Ministerul Finantelor si, totodata, consideram ca aceasta va salva putin situatia
economica a intreprinderii si se vor ocupa in continuare de stringerea acelor
datorii pe care le au si de achitarea fata de agentii economici din strainatate.
Va multumesc si va chem pe toti sa sustineti
acest proiect de lege.
Doamna Maria Postoico:
Va multumesc.
Mai sint luari de cuvint la acest proiect
de lege?
Supun votului aprobarea in prima lectura a
proiectului de Lege nr.3444. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.
Propunerea comisiei a fost pentru a doua
lectura cu ceea ce a fost acceptat de colegii de la care au parvenit
propunerile. Supun votului adoptarea in a doua lectura a proiectului de Lege
nr.3444. Cine este pentru, rog sa voteze.
Numaratorii, va rog, anuntati.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 24.
Sectorul nr.2 – 28.
Sectorul nr.3 – 1.
Doamna Maria Postoico:
53 de voturi.
Proiectul de Lege nr.3444 este adoptat.
Proiectul de Lege nr.3306 cu privire la
completarea si modificarea unor acte legislative, se au in vedere Legea privind
modul de reparare a prejudiciului cauzat prin actiunile ilicite ale organelor
de urmarire penala, ale Procuraturii si ale instantelor judecatoresti, Codul de
procedura penala.
Domnul ministru al finantelor Mihail Pop, va
rog.
Domnul Mihail Pop – ministrul finantelor:
Doamna Presedinte,
Onorat Parlament,
Proiectul de Lege privind modificarea si
completarea Legii nr.1545 privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin
actiunile ilicite ale organelor de urmarire penala, ale procuraturii si instantelor
judecatoresti si Codul de procedura penala a fost elaborat in scopul ajustarii
continuitatii acestui act legislativ cu prevederile Constitutiei, Codului
civil, Codului de procedura civila, Codului de procedura penala, Codului penal,
acte legislative care au fost adoptate ulterior legii, a carei modificare se
urmareste, si care contin norme juridice care, mai mult sau mai putin,
reglementeaza modul de reparare a prejudiciului cauzat de organele de drept ale
statului.
Modificarile care se propun sa fie operate
vor optimiza solutiile de reglementare propuse la acest act legislativ. Si alaturi
de faptul ca vor aduce normele juridice ale acestei legi in concordanta cu
realitatile curente, va facilita intr-o masura mai mare procesul de despagubire
a persoanelor care au avut de suferit in urma unui proces penal prin insusi
faptul ca statul va garanta prin lege un anumit cuantum minim al reparatiilor
pentru prejudiciul cauzat.
La acest capitol, aceasta initiativa a fost
sustinuta si de Baroul avocatilor din Republica Moldova, care a sugerat doar
posibilitatea majorarii reparatiilor minime, care vor fi prevazute in lege.
Prevederile articolului 9 din Legea nr.1545 in redactie actuala prevad ca
organul de urmarire penala poate emite o decizie prin care sa dispuna acordarea
reparatiilor.
Guvernul a propus sa fie excluse aceste
prevederi din urmatoarele motive.
In primul rind, ele deja nu se mai aplica
din anul 2001. In al doilea rind, au existat cazuri cind organele de urmarire
penala au emis neintemeiat astfel de ordonante pe sume destul de mari de bani in
favoarea unor firme, ordonante care ulterior au fost anulate.
De aceea, in proiect se propune ca
pricinile privind repararea prejudiciului moral si material, cauzat prin actiuni
ilicite, sa fie examinate in instanta de judecata in ordinea procedurii civile,
asa cum este prevazut si in articolul 525 din Codul de procedura penala. De
altfel, anume asa si se procedeaza in practica.
Termenul de un an de initiere a actiunii in
instanta de judecata a fost la fel preluata din articolul 525 din Codul de
procedura penala. Este un termen rezonabil, dat fiind faptul ca in acest termen
persoana poate sa demonstreze toate circumstantele procesului penal neintemeiat
pornit impotriva sa si poate sa isi aprecieze si sa demonstreze mai usor
prejudiciul moral suferit.
Datorita faptului ca cele mai mari dificultati
se intilnesc in compartimentul ce tine de evaluarea prejudiciului moral si
repararea acestuia, se propune in proiect includerea unui compartiment aparte,
capitolul III, care sa reglementeze detaliat modul de reparare a prejudiciului
moral. In acest capitol, au fost introduse plafoane, in ale caror limite instanta
de judecata poate sa stabileasca reparatii pentru prejudiciul moral.
Important este ca se instituie un plafon
minim pe care instanta de judecata nu poate sa il incalce in cazul in care
dispune acordarea reparatiilor si faptul ca instanta de judecata nu in toate
cazurile este legata absolut de acest plafon si poate sa dispuna reparatii cu
cuantum mai mare in cazul in care va constata ca suma care trebuie acordata potrivit
legii nu va afecta, nu va avea efectul reparatoriu dorit.
Instituirea acestor plafoane a fost
inspirata din exemplele oferite de practica judiciara nationala care este
destul de neomogena. In practica s-au intilnit cazuri omogene, dar cu solutii
foarte diferite. Astfel, pentru 3 zile de arest administrativ au fost acordate
despagubiri de 10 mii de lei si pentru tot aceleasi 3 zile, in alte cazuri,
doar de 180 lei. In cadrul elaborarii proiectului a fost studiata nu doar
practica nationala, dar si cea a unor state ca Germania, unde pentru fiecare zi
de detentie se acorda doar 11 euro ca despagubiri morale.
Analizind practica in astfel de dosare s-a
constatat ca instantele judecatoresti apreciaza prin modalitati diferite
prejudiciul moral, facind destul de rar trimitere la articolul 14, 23 din Codul
civil. De aceea, s-a decis includerea unor criterii detaliate speciale in
proiect, care ar permite judecatorului sa aprecieze mai adecvat prejudiciul
moral cauzat persoanei de organele de drept.
Proiectul contine si o novatie pentru
legislatia Republicii Moldova – scuzele oficiale ale procurorului. Aceasta
institutie este prevazuta si aplicata in Federatia Rusa. Proiectul prevede
introducerea ei in doua acte legislative de baza, in Codul de procedura penala si
in Legea nr.1545, care va reglementa datoria, detaliat modul si procedura in
care vor fi aduse scuze oficiale din numele statului persoanelor prejudiciate.
Oferirea scuzelor oficiale ale procurorului
reprezinta o forma optima de restabilire a drepturilor persoanelor, personale
nepatrimoniale si, de regula, vor aduce satisfactie victimei. Scuzele oficiale
ale procurorului nu sint menite sa excluda sau sa substituie acordarea despagubirilor
banesti persoanei prejudiciate si au drept scop, impreuna cu compensatia baneasca
acordata in conditiile legii, sa contribuie la atenuarea suferintelor psihice
provocate nejustificat de catre organele de drept.
Onorat Parlament,
Aceasta fiind spus, solicit sa sustineti
acest proiect de lege.
Va multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Multumesc, domnule ministru.
Microfonul nr.4.
Domnul Ion Plesca:
Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.
Domnule ministru,
Dumneavoastra propuneti la capitolul III
articolul 12 de a stabili cuantumul compensatiei pentru repararea prejudiciului
moral, potrivit prezentei legi. Asa este, da? Si sint mai multe alineate.
Articolul 12. De care practica internationala sau tratate internationale v-ati
condus dumneavoastra? Mai mult decit atit ca Conventia europeana pentru
drepturile omului si Codul civil nu stabileste un astfel de cuantum.
Domnul Mihail Pop:
Deci, in primul rind, aceasta se propune tinind
cont de practica actuala pe care o avem in relatiile, deci Ministerul Finantelor
cu cetatenii care contesta sau ataca statul in instantele judecatoresti pe
materialele organelor de drept. Deci pe unul si acelasi caz sau pe cazuri
similare cu aceeasi, sa spunem, gravitate de afectiune pentru persoana fizica,
diferite instante de judecata decid de a aloca diferite sume banesti pentru
despagubiri morale. Pentru ca organele de judecata, judecatorii sa aiba
posibilitate de a se conduce dupa un anumit act legislativ, s-a initiat anume
introducerea acestor plafoane de despagubiri care ar fi un document, care, intrucitva,
ar egala, sa spunem, drepturile cetatenilor pentru primirea acestor despagubiri.
La calcularea acestor sume s-a luat in
considerare nivelul de salarizare actual, care este salariul mediu pe economie si,
in opinia Ministerului Finantelor, sustinut de Guvern, deci aceste sume sint
destul de suficiente.
Domnul Ion Plesca:
Domnule ministru,
Contravin Conventiei europene pentru
drepturile omului, aceste cuantumuri care dumneavoastra le propuneti in acest
proiect de lege. Dumneavoastra intelegeti? Si mai mult decit atit ca la
alineatul (6) spuneti ca in cazuri exceptionale, instanta de judecata este in
drept sa acorde compensatii care depasesc limitele prevazute de prezenta lege.
Care poate sa fie cuantumul?
Domnul Mihail Pop:
Deci aceasta tot ramine la decizia judecatorului.
Domnul Ion Plesca:
Pai, toate trebuie sa ramina la decizia
instantei. De aceea si este instanta de judecata, ca instanta sa stabileasca
acest cuantum. Si la articolul 5 alineatul (2) cererea de chemare in judecata
privind obtinerea compensatiei se depune in termen de un an din momentul aparitiei
dreptului la repararea prejudiciului. Termenul general de prescriptie, prevazut
in Codul de procedura civila este de 3 ani. Nu considerati ca ar fi binevenit 3
ani sa fie?
Domnul Mihail Pop:
Deci, noi acum avem cazuri cind cetatenii
sau persoanele prejudiciate, fie si persoane juridice, se adreseaza in organele
de judecata dupa un termen destul de mare – 5, 6 ani si, ca urmare, in cazurile
de judecata, pentru a dovedi un fapt sau altul sau, sa spunem asa, a respinge
careva, deci, invinuiri este foarte dificil, fiindca cu timpul unele documente
se pierd, altele se dau in arhive s.a.m.d. De aceea, pentru a primi dreptul de
prejudiciere, termenul de un an, in viziunea noastra, este suficient.
Domnul Ion Plesca:
Doamna Presedinte al sedintei,
Eu vin cu un amendament ca acest termen sa
fie de 3 ani la articolul 2. Si la articolul 2 alineatul (2) de exclus textul “in
sensul prezentei legi, o unitate conventionala se echivaleaza cu 20 de lei
moldovenesti”, aceasta este prevazut in legislatie.
Doamna Maria Postoico:
Da, pentru examinare in lectura a doua.
Microfonul nr.4 in continuare.
Doamna Valentina Buliga:
Mult stimate domnule ministru,
Fractiunea Partidului Democrat vine cu citeva
propuneri, dar inainte de aceasta, intrebari, care, in viziunea noastra, ar imbunatati
acest proiect de lege. Dumneavoastra propuneti excluderea literei d) care in
legea actuala, nr.1545, suna in felul urmator: “Dreptul la repararea
prejudiciului apare in cazul adoptarii de catre Curtea Europeana pentru
Drepturile Omului sau de catre Comitetul de Ministri al Consiliului Europei a
Hotaririi cu privire la repararea prejudiciilor” si in continuare conform
textului.
Nu vi se pare dumneavoastra ca excluderea
acestei litere d) contravine deja legii adoptate cu privire la agentul
guvernamental si va crea o confuzie, deoarece in aceasta lege este prevazut de
acum ca sumele stabilite de Curte sint obligatoriu achitate de catre Ministerul
Finantelor.
Dumneavoastra propuneti excluderea literei
d) care prevede obligativitatea achitarii acestor sume deja prin alta lege.
Aici trebuie de examinat si de pastrat, in viziunea noastra, acest drept al
persoanei de a primi sumele care sint judiciate sau de catre Curte.
Domnul Mihail Pop:
Pentru lectura a doua eu cred ca aceasta
propunere ar putea fi discutata.
Doamna Valentina Buliga:
Ulterior, la articolul 21, dupa cuvintele
“cu functii de raspundere”, noi propunem sa fie introdusa si sintagma “sau alte
persoane”, tinind cont de faptul ca, de multe ori, “alte persoane” nu cad sub
incidenta acestei legi martorii sau partile vatamate care au depus intentionat
marturii false, denuntari calomnioase care nu corespund realitatii. Adica
introducerea acestei sintagme ar obliga sa fie corecti si sa raspunda in caz de
inducere in eroare a asistentelor si alte persoane, sub a caror incidenta v-am
spus ca cad acele persoane pe care le-am mentionat.
Pentru lectura a doua cred ca noi vom
prezenta aceste amendamente in scris. Si referitor la articolul 12, despre marimea
compensatiei prejudiciului moral. Cred ca ar fi mai bine sa stabilim un plafon
minimum, dar nu de la 2 pina la 15 unitati conventionale, cum este prevazut in
articolul propus de catre minister.
Domnul Mihail Pop:
Proiectul propune de la 2 la 15 si este
alineatul (6) articolul 6, care prevede cazuri exceptionale unde instanta de
judecata poate sa ia decizii pentru o recompensa mai majora.
Doamna Valentina Buliga:
Si, de asemenea, articolul 7, dumneavoastra
propuneti excluderea literei g) din articolul 7, dumneavoastra propuneti
excluderea lui. Inseamna ca privam persoana de dreptul... articolul 7, in
cazurile mentionate la alineatul (1) persoanei fizice sau juridice i se repara
sau i se restituie si propuneti excluderea, sumele echivalente prejudiciului
moral acuzat acesteia. Care sint argumentele, de ce excludem acest alineat?
Domnul Mihail Pop:
Fiindca in proiect se propune, practic, in
mod exhaustiv solutionarea acestei probleme.
Doamna Valentina Buliga:
Fractiunea Partidului Democrat, pentru
lectura a doua, va prezenta in scris aceste amendamente. In principiu, sustinem
acest proiect de lege daca se va tine cont de aceste amendamente ale noastre.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.3.
Doamna Ludmila Borgula:
Ãîñïîäèí ìèíèñòð, ñêàæèòå, ïîæàëóéñòà, â
êàêîé ñòåïåíè îáåñïå÷åíî ôèíàíñîâîå èñïîëíåíèå ýòîãî çàêîíà? Èìåþòñÿ ëè â
Ìèíèñòåðñòâå ôèíàíñîâ èëè â åãî ñîáñòâåííîì áþäæåòå îïðåäåëåííûå ñòàòüè ðàñõîäîâ, êîòîðûå ïðåäóñìàòðèâàþò
ðåøåíèå äàííîãî âîïðîñà? Èëè æå îíî áóäåò ñîñòàâëÿòü îòäåëüíóþ ñòàòüþ ãîñáþäæåòà?
Íå ïîëó÷èòñÿ ëè, ÷òî ñåãîäíÿ ìû ïðèìåì çàêîí, à êîãäà
îí äîëæåí áóäåò âñòóïèòü â ñèëó, îêàæåòñÿ, ÷òî îí áåçäåéñòâóåò èç-çà òîãî, ÷òî ìû íå ïðåäóñìîòðåëè ýòîò
ôàêò.
Domnul Mihail Pop:
 çàêîíå î áþäæåòíîì ïðîöåññå (procesul bugetar si sistemul bugetar)
çàïèñàíî, ÷òî ïî âñåì ðåøåíèÿì ñóäà â îòíîøåíèè
âîçìåùåíèÿ ìàòåðèàëüíîãî è ìîðàëüíîãî óùåðáà Ìèíèñòåðñòâî ôèíàíñîâ áóäåò
êîìïåíñèðîâàòü ñóììû íåçàâèñèìî îò èñïîëíåíèÿ áþäæåòà. È ñåãîäíÿ ïðàêòè÷åñêè
âñå ðåøåíèÿ, â òîì ÷èñëå è îêîí÷àòåëüíîå (decizia finala), êîòî-ðîå óæå åñòü è òå, ÷òî
ïîñòóïàþò â Ìèíèñòåðñòâå ôèíàíñîâ, èñïîëíÿþòñÿ.
Doamna Ludmila Borgula:
Ýòî ÿ çíàþ. Íî î÷åâèäíî ÷òî, åñëè âñòóïèò â ñèëó ýòîò çàêîí, òî
óâåëè÷èòñÿ êîëè÷åñòâî ñëó÷àåâ, êîãäà áóäåò íåîáõîäèìî èõ
äåíåæíî êîìïåíñèðîâàòü.
Domnul Mihail Pop:
Äóìàþ, ÷òî óæå ñåãîäíÿ òàêèõ îáðàùåíèé
ãðàæäàí â ñóä äîñòàòî÷íî ìíîãî. Ëþäè çíàþò î ñâîèõ ïðàâàõ è íå äóìàþ, ÷òî
ïðèíÿòèå ýòîãî çàêîíà óâåëè÷èò êîëè÷åñòâî îáðàùåíèé. Ïîýòîìó, ïîëàãàþ, ÷òî ïðèíÿòèå çàêîíà íå ïîâëèÿåò íà
êîëè÷åñòâî îáðàùåíèé.
Doamna Ludmila Borgula:
Òî åñòü Âû ãîâîðèòå î ìåõàíèçìå
äåéñòâèÿ çàêîíà, êîòîðûé â ôèíàíñîâîì
ïëàíå âñå æå áóäåò èìåòü ïîêðûòèå.
Domnul Mihail Pop:
Ìåõàíèçì îïëàòû ìîðàëüíîãî è ìàòåðèàëüíîãî
óùåðáà åñòü è îí ðàáîòàåò.
Doamna Ludmila Borgula:
Íó, õî÷åòñÿ íàäååòñÿ. Ñïàñèáî.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.5.
Domnul Susarenco, microfonul nr.5.
Domnul Gheorghe Susarenco:
Multumesc, doamna Presedinte.
In principiu, s-au discutat aceste
probleme. Noi sintem de acord cu opinia domnului Plesca, si am discutat si la
comisie, ca nu ar fi bine sa punem acest cuantum maxim, fiindca prejudiciul
fiecare si-l masoara dupa mintea lui. Si instanta de judecata cred ca este in
drept sa determine aceasta marime.
Dar nu am fi de acord cu doamna Borgula ca
ar trebui, undeva in buget, sa gasim o suma oarecare. Nu cred eu ca ar fi
normal, din punct de vedere chiar etic, sa presupunem ca justitia noastra ar
face sau organele de urmarire penala de drept ar face greseli. Cred ca aceste
sume nu sint atit de importante ca sa mai lasam loc si pentru greseli in
bugetul national. Cred eu ca daca gaseste Primul-ministru bani pentru diferite
actiuni din fondul de rezerva, se vor gasi si aici niste bani la buget ca sa se
rasplateasca aceste sume.
Va multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Domnule ministru,
Va multumim.
Comisia.
Domnul Vladimir Turcan:
Onorat Parlament,
Comisia juridica, pentru numiri si imunitati
a examinat proiectul de lege nominalizat si a constatat ca acest proiect a fost
elaborat in scopul modificarii unor acte legislative care reglementeaza modul
de reparare a prejudiciului cauzat de organele de drept ale statului. Astfel,
prin aceste modificari, deci, va fi reglementat modul de reparare nu numai a
prejudiciului material, dar si al celui moral.Vor fi stabilite unele criterii
de evaluare si apreciere a prejudiciului moral. Prin completarea Codului de
procedura penala este introdusa o forma auxiliara de restabilire a drepturilor
nepatrimoniale, cum sint scuzele oficiale ale procurorului.
Proiectul a fost avizat de toate comisiile
permanente, Directia juridica a Aparatului il sustine cu unele amendamente,
aceste amendamente vor fi luate in considerare pentru lectura a doua. Totodata,
comisa mentioneaza, la articolul 12 din proiectul de lege, se propune
stabilirea unui cuantum al compensatiilor pentru repararea prejudiciului moral.
Deputatii comisiei nu sustin aceste modificari din urmatoarele considerente.
Este evident ca evaluarea exacta a
prejudiciului cauzat este foarte dificila. Instanta, bazindu-se pe particularitatile
specifice si speciale ale fiecarei actiuni, pe gradul si caracterul
prejudiciului moral, pe situatia materiala a reclamantului si a piritului,
poate stabili forma si marimea relativ echitabila ale compensatiei. Atit Codul
civil al Republicii Moldova, cit si Conventia europeana pentru apararea
drepturilor omului nu prevad stabilirea unui cuantum pentru repararea
prejudiciului moral.
Mai mult decit atit, recent, Parlamentul, in
momentul adoptarii Legii pentru completarea articolului 16 din Codul civil,
articolul respectiv a fost modificat in sensul stabilirii unor anumite criterii
care, fiind luate in considerare de catre instanta de judecata la adoptarea hotaririi
privind repararea prejudiciului moral, vor permite stabilirea obiectiva a marimii
compensatiei.
Marimea compensatiei, dupa parerea
membrilor comisiei, trebuie sa fie determinata tinind cont de principiile echitatii,
rationalitatii si suficientei. Comisia propune de a exclude din textul
proiectului prevederile articolului 12, prin care este stabilit cuantumul
compensatiilor pentru repararea prejudiciului moral.
Pentru lectura a doua articolul 11, care
stabileste unele criterii, conform carora va fi determinata marimea compensatiei,
va fi concretizata si precizata reiesintinind cont de amendamentele care sint inaintate.
In concluzie, Comisia juridica, pentru
numiri si imunitati propune ca proiectul de Lege nr.3306 sa fie adoptat in prima
lectura luind in considerare raportul prezentat.
Doamna Maria Postoico:
Va multumesc, domnule presedinte al
comisiei.
Intrebari catre comisie? Nu sint.
Va multumesc.
Comisia a propus aprobarea in prima lectura
a proiectului de Lege nr.3306. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.
Va multumesc.
Proiectul de Lege nr.3306 este aprobat.
Proiectul de Lege nr.1338 privind
modificarea anexei la titlul IV din Codul fiscal.
Domnule Guma,
Va rog, la microfonul central. Da,
proiectul de Lege nr.1338
Domnul Valeriu Guma:
Doamna Presedinte al sedintei,
Stimati deputati,
Vreau sa va propun, in rezultatul unei
alegeri a pietei produselor alcoolice din Republica Moldova, un proiect de lege
care presupune majorarea accizelor la produsele alcoolice de la pozitia tarifara
2208. In mod special, este vorba despre bauturile tari, cum ar fi: rachiul,
divinurile, brandi, lichiorurile, romul, cocteilurile si altele.
Initiativa legislativa are ca scop, in
primul rind, protejarea sanatatii locuitorilor tarii noastre prin minimizarea
consumului exagerat de bauturi tari de catre acestia si stimularea, prin metode
economice, a producatorilor autohtoni de productie vinicola calitativa din tara
noastra.
Vreau sa spun, ca initiativa legislativa a
fost inaintata inca inainte de criza vinicola, adica, a fost inca elaborata si inregistrata
la inceputul lunii aprilie, nu se stia inca de toate evenimentele acestea, mai
mult decit atit, ea este benefica, dupa parerea mea. Rog sa fiu sustinut.
Cu toate acestea, eu inteleg ca este avizul
Guvernului, care prevede expres si eu, in unele lucruri... in ceea ce tine de
majorarea schimbarii, se cere un aviz pozitiv al acestuia. Argumentele prezente
in avizul Guvernului pot fi depasite de comun acord, avind in vedere ca putem
schimba si data adoptarii legii care poate sa fie de la 1 ianuarie 2007.
Mai mult decit atit, in obiectivele
politicii fiscale si politicii de administrare fiscala pe termen mediu, 2007 –
2009, se propune majorarea in continuare a cotei compuse a accizelor la productia
alcoolica.
Daca este dorinta si necesitatea de
colaborare, eu cred ca noi trebuie sa evitam de fiecare data cind Guvernul
destul de, nici nu stiu cum sa spun, bolnavicios cam reactioneaza cind unii sau
alti deputati vin cu o initiativa, pe care ei, pe urma, nu stiu cum asa, o
vehiculeaza si, peste un timp oarecare, vin peste 3 – 4 luni sau jumatate de
an. Noi nu pretindem expres la ceva mai mult, dar interesul este, totusi, ca
noi avem astazi in tara o situatie care nu poate sa nu ne deranjeze. Stim ca bauturile
alcoolice tari, si am mentionat in nota informativa, astazi, intr-o tara, cum
este Republica Moldova, dupa parerea noastra, consumul lor trebuie diminuat.
Noi nu intelegem, cum o sticla de votca in
Republica Moldova poate sa coste 14–15–18 lei? Si avem cazuri...
Äîìíóëå Ìèøèí,
ìîæåò áûòü õâàòèò. Dar 2 luni in urma, o
ruda de a mea, in timp de doua ore, la 50 de ani, in 2 ore, dupa ce a baut o
sticla de votca in satul Gauzeni, cumparata la tejgheaua din Gauzeni, in doua ore
a murit, cred ca nu-i õâàòèò. Eu vreau sa spun. Da, bind o suta de grame de
votca, facind un lucru la tara s.a.m.d. Cred ca nu-i õâàòèò. Cind noi avem astazi
in Republica Moldova un pret la votca, cum am mentionat, dar in Uniunea
Europeana o sticla de vin costa 2 – 3 euro, o sticla de votca costa 8 – 10
euro, nu mai putin.
In Rusia, care e producatorul traditional
de votca, o sticla de votca costa nu mai putin de 2 – 3 dolari, la 60 de ruble,
in Republica Moldova noi avem votca care costa 1 dolar. Adica, ceva, cred ca in
lucrul acesta trebuie de schimbat si nu in asa ritmuri cum propune Guvernul, cu
niste majorari de accize foarte neesentiale.
Eu cred ca daca o sticla de votca ar costa
cu mult mai mult, populatia noastra ar trece la consumul de vin autohton si noi
aici, cum s-ar spune, cistigam dublu si protejam si sanatatea oamenilor, care
este principalul in viata si prin aceasta ajutam vinificatorii nostri
autohtoni, prin aceasta – colectari si la buget, de care avem necesitate, stim
cu totii, foarte mare.
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Cusnir:
Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.
Vreau sa zic: bravo colegului nostru, care
a venit cu acest proiect de lege. El demult trebuia. Si, spre regret, catre
reprezentantii fractiunii majoritare din Comisia pentru politica economica,
buget si finante, care nu au gasit aici o sursa suplimentara de venit pentru bugetul
de stat. Si regret avizul Guvernului. Cred ca trebuie sa includem in acel
proiect de lege, la expertiza anticoruptie si avizele Guvernului, care tare
Parlamentul le ia in vedere. Si, va rog, sa ne patrundem de responsabilitate si
de importanta acestui proiect de lege si sa il votam unanim.
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.5.
Domnul Alexandru Oleinic:
Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.
Domnule Guma,
Cu cit se vor mari veniturile la buget in
legatura cu adoptarea initiativei dumneavoastra? Este o suma oarecare?
Domnul Valeriu Guma:
Da, s-a estimat. Dar, inca o data, pina la
urma telul acestei initiative nu este majorarea.
Domul Alexandru Oleinic:
Nu, dar aproximativ.
Domnul Valeriu Guma:
Dar ea inevitabil va fi, circa la 300
milioane de lei. Dar este, in primul rind, protejarea consumatorilor.
Domnul Alexandru Oleinic:
Stimati colegi,
Noi credem, ca acesta este un argument
foarte serios pentru sustinerea initiativei legislative a domnului Guma, luind in
considerare asa o suma considerabila. Cred ca aceasta e o suma minima, care va
fi alocata la buget in legatura cu adoptarea acestei initiative.
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Buliga:
Mult stimate doamna Presedinte al sedintei,
Stimati deputati,
Eu as veni intru sustinerea acestei initiative
legislative, deoarece cred ca domnul presedinte al Comisiei pentru politica
economica, buget si finante o sa ne spuna in raport daca s-a evaluat si
impactul social, care este asteptat de la acest proiect de lege, fiindca vreau
sa va spun, cu regret in suflet ca, in ultimii ani, numarul cetatenilor care
consuma alcool tare este in crestere. Circa 45 la suta consuma alcool mai mult
de trei ori pe saptamina. Este in crestere numarul populatiei in virsta de 15
ani, circa 72 la suta din populatia in virsta de 15 ani si peste, care consuma
bauturi alcoolice in ultimele 12 luni.
Impactul acestui proiect de lege este
benefic din toate considerentele atit economice, cit si sociale. Astazi, avem o
maladie in Republica Moldova – consumul excesiv de alcool – si trebuie prin
diferite instrumente sa minimalizam aceasta posibilitate.
Si corect a mentionat domnul Guma: in
ultimul timp creste numarul de intoxicatii cu bauturi spirtoase si tratarea
unui caz in conditii de stationar costa circa la 2 000 de lei. Adica, avem
toate motivele sa sustinem aceasta initiativa legislativa si, ulterior, sa
vedem, care este impactul, dupa cum am mentionat, atit economic, cit si social?
Va multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.5.
Domnul Ion Varta:
Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.
Domnule Guma,
Guvernul are citeva argumente si doua din
ele mi se par chiar destul de concludente, cu referire la proiectul
dumneavoastra. Incearca sa il respinga argumentind ca promovarea unei asemenea
legi ar putea sa conduca la periclitarea interesului pe care il are statul in
promovarea divinurilor.
Este o ramura strategica, care prezinta o
importanta enorma pentru economia noastra, si, majorind aceste accize, in
consecinta, riscam sa punem in mare dificultate aceasta ramura. Care sint
contraargumentele dumneavoastra la aceasta replica, care va veni din partea
Guvernului prin intermediul acestui aviz?
Domnul Valeriu Guma:
Facind o analiza a preturilor de livrare cu
tot cu TVA si accize a marfurilor supuse accizelor si la partea de divinuri pot
sa va spun ca este o majorare, dar nu este esentiala , la divinurile, sa spunem
asa, divin de 6 ani vechime majorare a pretului este numai de 20 de lei, de la
6 pina la 10 ani – 33 lei, dar peste 10 ani, care, ma rog, pina la urma
divinuri de peste 10 ani vechime le bea o patura sociala care are posibilitate,
este cu mult mai mare 200 si ceva de lei.
Adica, eu cred ca cine a baut coniac sau
divin, cum se spune acum, o sa bee si cine a baut votca tot o sa bee, dar, pina
la urma, aceasta cred ca nu va influenta negativ asupra ramurii date. Si
argumentul ca este o ramura importanta, eu cred ca ramura vinicola, a vinului
este si mai importanta decit ramura divinurilor.
Domnul Ion Varta:
Multumesc.
Si a doua intrebare. Dumneavoastra, in
calitate de autor al acestui proiect de lege, i-ati solicitat comisiei
concursul, pentru ca sa aveti si avizele celor doua ministere, care sint
absolut indicate ca sa se pronunte pe marginea unui atare proiect de lege:
Ministerul Finantelor si Ministerul Economiei si Comertului?
Domnul Valeriu Guma:
Da, este avizul. Eu pot sa va spun ca
colegii nostri din comisie si in discutii particulare sustin, practic, toti.
Dar, ma rog, este dispozitia care este.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.4.
Domnul Vladimir Braga:
Domnule deputat,
La Catedra de vinificatie, unde se pregatesc
specialistii in domeniul vinificatiei este o traditie, care mai apoi
vinificatorii o traduc in viata permanent, incearca sa o implementeze si in mintile
oamenilor, pentru ca este o traditie foarte buna, despre rolul curativ,
lecuitor al vinului, acea bautura fermecatoare care se produce pe meleagul
nostru – vinul, si nu bauturile tari.
Domnule deputat,
In acest context, eu sint gata sa fac si
reclama, pentru ca ea merita sa fie facuta, deoarece rolul vinului pentru
moldoveni este foarte inalt.
Deci, in acest context vreau sa va adresez
o intrebare: daca ati studiat, in timpul cind ati pregatit acest proiect de
lege, componenta? Adica, cam cit votca se bea in Republica Moldova sau bauturi
tari, mai bine zis, si cit vin?
Domnul Valeriu Guma:
Eu nu va pot prezenta acum cifre, dar, intr-adevar,
noi avem statistica si fara o mare analiza a acestei statistici, fiecare dintre
noi este martor ocular al diferitelor ceremonii, care au loc in republica,
inclusiv nunti s.a.m.d. Vedem ca statistica este in defavoarea vinului
moldovenesc, categoric.
Pot sa numesc o cifra. In Franta, care este
cel mai mare producator de vinuri, consumul intern al vinului este de circa
70%. Restul 20 – 30% acolo ei exporta. Adica, este cultivata o traditie de
consum al unui vin calitativ, care, cum ati spus si dumneavoastra, are si calitati
foarte bune pentru a proteja sanatatea oamenilor. Poftim? (Vorbeste cineva
din sala). 90%, pe cind la noi exportul net este mai mare decit consumul
intern.
Domnul Vladimir Braga:
Multumesc, domnule Guma.
Eu, credeti-mi, cunosc aceste cifre si am
vrut, pur si simplu, sa va pronuntati dumneavoastra pe marginea lor. Mai mult
decit atit, vreau sa va spun ca alcoolismul in Franta, ca notiune, nu exista si
motivul principal este acela ca francezii consuma vinuri, nu bauturi tari. Bauturile
tari sint niste exceptii pentru societate.
In acest context, vreau sa mai continuu cu
aceea ca bauturile alcoolice tari, adica, mai bine zis, alcoolul etilic, noi
avem citeva proiecte de legi in Parlament care... incercam sa gasim solutii cu
privire la ele, ma refer la acei biocarburanti, despre care s-a discutat astazi
aici, in aceasta sala, nu astazi, dar in contextul producerii biocarburantilor si
etalonul nu s-ar fi pierdut daca unele cantitati de alcool etilic s-ar elibera
de la bauturi. Mai ales ca pe piata moldoveneasca, daca facem un studiu
fugitiv, o sa vedem cita votca straina si surogate, de fapt, sint in vinzare pe
pietele Republicii Moldova, care are traditii de producere a vinului si care
astazi este intr-o situatie foarte grea, vinificatorii se gasesc intr-o situatie
foarte grea din cauza interzicerii exporturilor pe piata ruseasca, in special.
Stimati colegi,
De aceea, vreau sa va rog sa sustinem acest
proiect de lege, pentru ca in asa fel noi vom sustine vinificatia, de fapt,
deoarece in republica intotdeauna, traditional, s-au consumat vinurile si este
bine cind sint consumate vinurile, si nu bauturile tari. Cine vrea sa consume bauturi
tari, divinuri, cum s-a spus de la tribuna centrala, lasa sa consume, caci nicaieri
nu exista interdictie si prin acest proiect de lege nici nu se introduc
interdictii. Este vorba, de fapt, de directionarea un pic a bauturilor spre
ceea ce este mai sanatos, pentru un mod mai sanatos de viata, adica, in directia
vinurilor. Eu sustin acest proiect de lege si sper ca tot Parlamentul il va sustine.
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.3.
Doamna Eva Gudumac:
Multumesc.
Eu, probabil, ca medic... Considerati ca
majorarea brusca a accizelor va conduce, este un colac de salvare in situatia
care s-a creat in sanatatea poporului si in acea situatie cu vinurile sau nu?
Prima intrebare.
Domnul Valeriu Guma:
Eu cred ca va raspund dumneavoastra ca
medic, cert, nici nu se discuta tema data. Daca o sticla de votca nu ar costa
12 – 14 lei, dar ar costa 40 de lei, acelasi consumator ar cumpara o sticla de
vin care este mai ieftina si este cu mult mai de folos.
Doamna Eva Gudumac:
Acum a doua intrebare. Spuneti, va rog,
dumneavoastra ati atentionat, care vor fi criteriile de apreciere a falsificarii
bauturilor alcoolic in cauza? Deoarece, ca atare, eu nu odata am pus aceste intrebari
in privinta acelor laboratoare care ar trebui sa specifice si acele vinuri pe
care noi le consideram ca sint tamaduitoare.
Domnul Valeriu Guma:
Doamna deputat,
In principiu, intrebarea dumneavoastra nu tine
de proiectul mentionat de lege.
Doamna Eva Gudumac:
Ei, tine, tine.
Domnul Valeriu Guma:
Nu, nu tine de acest proiect de lege,
fiindca, noi, de fiecare data, cind vrem sa ascundem ceva sau, nu stiu cum, sa
neglijam, ne ducem inspre alta directie proasta administrare a diferitelor
organe: vamale, SIS, ecologie s.a.m.d. Adica, noi nu putem pune la indoiala
competenta si necesitatea organelor de stat ca sa isi exercite meseria cum
trebuie.
Doamna Eva Gudumac:
Atunci completez aceasta intrebare prin
faptul ca asa, dupa cum, anual, cunoastem, accizele la bauturile alcoolice
cresc treptat si in bugetul pe anul 2007 ele sint preconizate, dar treptat
aceasta merge...
Considerati ca o asemenea terapie de soc va
avea un efect mai pozitiv? Eu, ca atare, nu sint alcoolic, dar stiti, ma
intereseaza treaba aceasta. Aceasta va reduce atit de substantial? Caci eu de
ce va pun aceasta intrebare? Fiindca este dureroasa pentru societate.
Domnul Valeriu Guma:
Doamna deputat,
Eu v-am dat exemple din alte tari si faceti
o comparatie. Nu vedeti nicaieri in Europa o sticla mai ieftina de 8–10 euro,
nu vedeti. O sticla de vin costa 2–3 euro, sticla de vin de calitate buna. Adica
masura pe care am propus-o, nu este nicidecum de soc. Eu invers as spune:
aceasta este o etapa care ar da posibilitate ca noi sa venim peste un an–doi sa
facem inca o dublare la ceea ce am propus eu. Ar fi normal, dar, avind in
vedere ca, totusi, se cere sa spunem asa, mai lent, s-a propus numai atit. Ceea
ce a propus Guvernul si s-a adoptat cu numai 5% nu este suficient si nu rezolva
aceasta problema.
Doamna Eva Gudumac:
Nu, dumneavoastra ati vorbit foarte bine,
dar vreau sa va spun ca eu am pus aceste intrebari, vi le-am adresat din care
principii? Persoana care consuma alcool, desigur, va consuma in continuare, dar
nu alcoolul acesta, care va fi mai scump, dar parfumul, apa de colonie,
intoxicatiile s.a.m.d., care provoaca imbolnaviri respective.
Noi prin aceasta, eu va rog sa ma ascultati,
noi tratam acum intoxicatiile. Despre aceasta noi vorbim aici, in sala, dar eu
vreau sa numesc niste cifre cind tratam asemenea pacienti. Prin urmare, ceea ce
facem, nu va aduce imediat la ameliorare. Si a doua situatie. Ca sa nu consideram
sa alcoolul... caci vedeti, vinul este acea bautura alcoolica care ne va salva
sanatatea. Dar si bauturile tari, si coniacurile, in doze mici, sint eficiente in
tratamente. Prin urmare, in medicina, bauturile alcoolice se folosesc ca
stimulent pentru a imbunatati particularitatile energetice ale organismului
pentru a stimula metabolismul, si in patologiile rinourinare s.a.m.d. Lasati ca
va stimuleaza, eu vad, binisor.
Eu va multumesc.
Domnul Valeriu Guma:
Doamna Gudumac,
Eu nu pot comenta aceste lucruri, fiindca
aceasta nici nu este intrebare, dar mie imi este straniu...
Doamna Maria Postoico:
Clar. Dumneavoastra ma cunoasteti. Eu va
rog,
Domnul Valeriu Guma:
...Ca de la dumneavoastra, ca de la un
medic de performanta, pot auzi asemenea lucruri... In tarile unde se consuma
vinuri calitative, cum este Italia, Franta, Spania, este o natiune sanatoasa si
nivelul de trai este cu mult mai inalt. Aceasta, e o chestie inspre care noi
tindem, spre aceste lucruri.
Doamna Maria Postoico:
Principalul e sa fie toti sanatosi.
Microfonul nr.1.
O secunda... va dau, acusi. Pai, ce sa va
fac? Eu va rog, a fost doamna. Nu am putut ca sa... Pai, acestea de acum sint
chestiunile dumneavoastra. Eu va rog. De aceasta nici nu ma indoiesc.
Domnul Mihail Pop:
Onorat Parlament,
Guvernul, de asemenea, sustine ideea
combaterii consumului de alcool tare in favoarea cresterii de consum al
alcoolului slab, al vinului. Si aceasta intrebare a fost pusa in discutie in
cadrul Guvernului. Ca rezultat, Guvernul a venit cu proiectul de lege, cu legea
si pentru 2007 politica fiscala, unde accizele pentru bauturile tari au fost
majorate cu 30 la suta sau 10 puncte procentuale.
Ne dam foarte bine seama ca dublarea
imediata, brusca a accizelor va stimula contrafacerea acestei productii. De
aceea, se procedeaza paralel, majorarea treptata si consolidarea mecanismelor
de administrare a acestui impozit. Pentru aceasta, o data cu consolidarea
administrarii pentru anul 2008 – 2009, accizele vor fi esential majorate. De
aceea, daca noi vom purcede imediat la majorarea, sa spunem incepind cu 2007, a
accizelor, noi riscam sa acumulam mai putin si sa stimulam contrafacerea
acestei productii si cresterea numarului de intoxicari.
Ceea ce se refera la bani, care, teoretic,
sint parca 300 de milioane de la vinzarea bauturilor alcoolice tari, inclusiv
de vin, in total se acumuleaza acum cifra de circa 200 de milioane, din care bauturile
tari is ceva mai mult de 60 de milioane de lei. De aceea, chiar dublarea lor ar
aduce teoretic o crestere, dar nu atit de esentiala. De aceea este propunerea
de a sustine, totusi, politica fiscala deja adoptata de Parlament in luna iulie
pentru anul 2007, dar pentru 2008 – 2009 vom veni cu propuneri.
Doamna Maria Postoico:
Da, cu cea mai mare placere microfonul nr.5
pentru domnul Susarenco.
Domnul Gheorghe Susarenco:
Multumesc, doamna Presedinte.
Eu am aflat astazi ceva nou si cred ca
trebuie de inscris in programul electoral al partidului de guvernamint, cum ca
cu rachiul si coniacul se poate de lecuit. Dar vreau sa folosesc, mi-a placut
astazi foarte mult cum a spus doamna Ostapciuc, cind s-a adresat nu numai
parlamentarilor, dar si stimatilor telespectatori si radioascultatori. Vreau sa
ma adresez si eu lor. Luam exemplu de la un parlamentar mai experimentat.
Acum dumneavoastra vi se spune ca e bine ca
poama dumneavoastra sa stea pe dealuri, sa se vinda cu 80 de banuti si sa va
pompeze cu rachiu. Si Guvernul nostru iubit, prin gura ministrului finantelor,
ne spune ca, o data cu marirea accizelor, care vor aduce bani la bugetul de
stat, se va mari producerea contrafacuta, adica de acum la nivel de stat se
recunoaste ca noi avem umpluta piata cu productie contrafacuta si se tem sa nu
fie mai multa. Dar eu nu inteleg unde sint organele abilitate de stat sa lupte
cu contrafacerea?
Si vreau sa le spun cetatenilor nostri ca
intuiesc ca majoritatea nu va vota acest proiect, pentru ca vrea sa beti votca
cit mai ieftina. Si sustin proiectul domnului Guma ca noi trebuie sa ne protejam
piata, cum Rusia isi protejeaza piata de automobile, cum Uniunea Europeana,
Franta isi protejeaza piata agricola, asa noi trebuie sa protejam piata. O
sticla de votca sa fie 150 de lei, o sticla de coniac sa fie 1000 de lei, care
vrea sa o bea. Dar noi nu putem sa spunem ca trebuie sa ii dam lui mos Ion sa
bea votca ieftina, ca sa nu bea apa de colonie.
Eu va multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.5 in continuare.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Eu as vrea sa aduc citeva argumente in
favoarea acestui proiect de lege. O mica informatie. Anual, in Republica
Moldova se consuma 50 milioane de sticle de votca si numai 2 milioane de sticle
de vin.
Doamna Maria Postoico:
Puneti intrebarea si pe urma.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
50 milioane de sticle de votca si 2
milioane de sticle de vin.
Doamna Presedinte,
Aveti rabdare, fiindca cei de la majoritate
vorbesc, in general, nu la tema, dar ei vorbesc. Noi vorbim la tema.
Doamna Maria Postoico:
Poftim, vorbiti.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Si acesta este un argument in plus ca acest
proiect de lege sa fie sustinut de Parlament, fiindca noi trebuie sa debarasam
moldovenii de bautul votcii. Lasa sa o bea rusii, fiindca ei au inventat-o. Noi
putem sa bem vin, fiindca taranul moldovean din timpuri stravechi bea vin si traia
mai mult. Acum bea rachiu si traieste putin. Aceasta trebuie sa o recunoastem.
Doamna Maria Postoico:
Poate in general sa nu consumam?
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Si trebuie sa sustinem acest proiect de
lege.
Doamna Maria Postoico:
Poate este mai oportun in general sa nu
consumam, pentru sanatate? Da, tot? Mai sint intrebari?
Domnul Guma.
Comisia, va rog. Dumneavoastra din timp
trebuie de acum sa asteptati aici.
Domnul Gheorghe Popa:
Multumesc, doamna Presedinte.
Domnul deputat Cosarciuc,
De fapt, in avizul comisiei, a scris foarte
clar ca “proiectul de lege se sustine doar cu avizul pozitiv al Guvernului”.
Aici, in plenul Parlamentului, dumnealui...
Domnule Cosarciuc,
Pai, semnatura dumneavoastra.
Doamna Maria Postoico:
Da, poftim.
Comisia, va rog.
Domnul Gheorghe Popa:
Stimati deputati,
Onorata asistenta,
Comisia pentru politica economica, buget si
finante a examinat proiectul de lege nominalizat si constata urmatoarele. Prin
prezentul proiect de lege se propune majorarea cotei de acciz la pozitia
tarifara nr.2808 din anexa la titlul IV din Codul fiscal pentru protejarea sanatatii
consumatorilor din Republica Moldova prin nominalizarea consumului exagerat de
bauturi tari si stimularea producatorilor autohtoni de vinuri de calitate.
Avind in vedere faptul ca articolul 2 din
proiect prevede intrarea in vigoare a legii incepind cu 1 iulie 2006, comunicam
ca, potrivit articolului 7 alineatul (2) din Codul fiscal, pe parcursul anului
fiscal calendaristic, stabilirea de noi impozite si taxe generale de stat si
locale, in afara de cele prevazute de prezentul cod, sau anularea ori
modificarea impozitelor si taxelor in vigoare privind determinarea subiectilor
impunerii si a bazei impozabile a cotelor si aplicarea facilitatilor fiscale se
permit numai concomitent cu modificarea corespunzatoare a bugetului de stat si
a bugetelor unitatilor administrativ-teritoriale.
Totodata, luind in considerare ca accizul
este impozit general de stat, care se varsa integral la bugetul de stat,
modificarile propuse urmau a fi prezentate si examinate concomitent cu modificarile
corespunzatoare ale Legii bugetului de stat pe anul 2006. In contextul avizului
Guvernului Republicii Moldova, in obiectivele politicii fiscale pe termen mediu
2007 – 2009 se prevede majorarea in continuare a cotei compuse a accizelor la
productia alcoolica tare cu o concentratie de alcool de peste 25% volum.
Suplimentar, mentionam ca proiectul de lege
prevede majorarea cotelor accizelor si la productia alcoolica cu o concentratie
de alcool de pina la 25% volum, iar, conform cerintelor Organizatiei Mondiale a
Comertului, marfurile din aceste pozitii tarifare trebuie sa fie impuse la cote
egale. In acest sens, considerind faptul ca divinurile fac parte din categoria
similara cu votca si alte bauturi tari, majorarea excesiva a accizelor la
aceste produse se va rasfringe negativ si asupra producerii divinului, produs
de importanta semnificativa pentru Republica Moldova.
Concomitent, articolul 131 alineatul (4) din
Constitutie stipuleaza ca orice propunere legislativa sau amendament care atrag
majorarea sau reducerea veniturilor bugetare sau a imprumuturilor, precum si
majorarea sau reducerea cheltuielilor bugetare pot fi adoptate numai dupa ce sint
acceptate de catre Guvern. Pornind de la cele mentionate si tinind cont de
avizele negative ale Guvernului Republicii Moldova, Comisia pentru securitatea
nationala, aparare si ordinea publica, Comisia pentru politica economica, buget
si finante se pronunta impotriva proiectului respectiv si il propune
Parlamentului spre respingere.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.4.
Domnul Igor Klipii:
Domnule Popa,
Va spun sincer, ma uimeste usurinta cu
care pledati impotriva propriilor interese, dar, ma rog, este un lucru care
trebuie sa il faceti. Intrebarea mea este simpla: nu credeti ca deputatii
moldoveni din Parlamentul Republicii Moldova, inclusiv din fractiunea
dumneavoastra ar trebui sa voteze macar din sentimentul de demnitate nationala,
daca nu a fost inecat definitiv in votca. Cum credeti dumneavoastra?
Domnul Gheorghe Popa:
Domnule deputat Klipii,
Eu va rog sa intrati in esenta proiectului
de lege inaintat si al raportului pe care l-am prezentat.
Intrebari?
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.4.
Domnul Marcel Raducan:
Mult stimate domnule vicepresedinte,
Spuneti, va rog, puteti face dumneavoastra
referinta la vreun document negociat de Republica Moldova cu Organizatia
Mondiala a Comertului, unde se discuta sau s-au negociat accizele?
Domnul Gheorghe Popa:
Stimate deputat,
Eu, am mentionat in raport ca proiectul de
lege prevede majorarea cotelor accizelor la productia alcoolica cu o concentratie
de alcool de pina la 25%.
Domnul Marcel Raducan:
Nu, domnule presedinte,
Dmneavoastra ati vorbit despre Organizatia
Mondiala a Comertului.
Domnul Gheorghe Popa:
Eu va rog sa ascultati.
Domnul Marcel Raducan:
Si ati vorbit despre accize care au fost
negociate.
Domnul Gheorghe Popa:
Nu, eu va rog sa ascultati.
Domnul Marcel Raducan:
Nu, vorbiti despre chestii pe care nu le
cunoasteti, pur si simplu, nu puteti face referinta la acest document.
Domnul Gheorghe Popa:
Noi, deci, aceasta pozitie tarifara, aceasta
pozitie tarifara trebuie sa fie impusa in cote egale...
Domnul Marcel Raducan:
Noi vorbim de accize sau de tarife? Eu v-am
pus intrebarea: vorbim despre accize sau de tarife? Spuneti, va rog frumos.
Domnul Gheorghe Popa:
Eu am vorbit destul de clar … intrebarea?
Domnul Marcel Raducan:
Nu, dumneavoastra nu ati vorbit destul de clar.
Domnule vicepresedinte,
Deci, intrebarea mea a fost urmatoarea:
Republica Moldova a negociat tarife sau accize cu Organizatia Mondiala a Comertului?
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.1.
Domnul Gheorghe Popa:
Tarifele.
Domnul Marcel Raducan:
Pai, uite aceasta si trebuia sa spuneti.
Dumneavoastra in raport asi spus complet altceva.
Domnul Gheorghe Popa:
Dumneavoastra, daca stiti, de ce intrebati?
Domnul Marcel Raducan:
Domnule Popa,
Pai, va intreb, ca sa vad daca stiti
dumneavoastra si m-am convins, ca nu cunoasteti lucruri elementare.
Multumesc.
Domnul Gheorghe Popa:
Da, poftim.
Doamna Maria Postoico:
In continuare microfonul nr1.
Aveti ceva? Este clar.
Bine, microfonul nr.4 in continuare.
Domnul Vasile Grozav:
Ma rog.
Doamna Maria Postoico:
Eu v-am dat...
Domnul Vasile Grozav:
Nu se auzea.
Da, bine.
Doamna Maria Postoico:
Eu va rog...
Domnul Vasile Grozav:
Stimati colegi din partea dreapta a mea,
Dumneavoastra tineti minte foarte bine
anul 1985, cind dumneavoastra ati adus Legea... lupta cu alcoolismul, cind
dumneavoastra ati inceput sa taiati vita de vie. Eu v-am ascultat. Ati taiat
vita de vie un an, doi, trei. Lumea, cum spune doamna membru corespondent al
Academiei de Stiinte, a inceput sa bea nu stiu ce, asa ceva s-a intimplat. Dupa
aceasta lumea trebuia sa se rasufle si, da, vita de vie creste 6 – 8 ani de
zile, trebuia de adus alcoolul acesta etilic, care se obtine mai usor si l-am
importat chiar din Rusia si din petrol facut. Dar doamna academician a trebuit
sa spuna ca mai exista si sanatatea natiunii.
Domnule Popa,
Intrebarea mea catre dumneavoastra, caci va
stimez foarte mult si dumneavoastra cunoasteti aceasta ramura foarte bine. Ce sa
punem noi mai presus, fiindca in proiectul de lege, pe care l-a prezentat
domnul Guma nu este esenta: bugetul pierde sau accizul, nu stiu ce. Este
principial un concept nou – sanatatea natiunii. Ce puneti, ce discutam noi
aici? Cind noi stim ca la piata te duci cu 3 –
4 lei, cu 8 lei cumperi coniac “Calarasi”. Hai, sa ne dam seama. Aici este
vorba despre sanatatea si viitorul natiunii.
Dragi colegi,
Eu va rog, ca sa va treziti dupa aceea ce ati
facut.
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Sanatatea natiunii e atunci cind nu se
consuma, probabil...
Da, doamna Cusnir are replica, probabil,
pentru “Calarasi”, nu? Da.
Domnul Gheorghe Popa:
“Calarasi” divin, nu vin, dar divin.
Doamna Valentina Cusnir:
Mi-ati dat microfonul nr.4?
Doamna Maria Postoico:
Da, desigur.
Doamna Valentina Cusnir:
Multumesc, doamna Presedinte.
Desigur ca replici nu am. Cum am venit aici
in Parlament, am incercat sa demonstrez ca exista la noi in tara productie
falsificata, dar au venit atitia si atitia de la aceasta tribuna si mi-au
demonstrat ca nu exista asa ceva, ca o sa auda astazi colegii din fractiunea
majoritara ca zic ca este si ca va fi mai multa... Daca va temeti atit de
falsificarea productiei alcoolice, zic eu, de ce asa pedeapsa simpla ati pus
pentru aceasta falsificare? Doar se confisca marfa si atit. De aceea, va spun
clar ca dumneavoastra permanent faceti campanie electorala, fractiunea
majoritara, ca aveti nevoie de electorat beat si sa nu isi dea seama ce face.
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Pai, trebuie sa promovati sa nu foloseasca
nimeni microfonul nr.3.
Domnul Bondarciuc.
Ce de acum toti sinteti in alte ...
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Stimati colegi,
Vreau sa fac citeva precizari. In primul rind,
in politica fiscala, in modificarea politicii fiscale pe anul 2007 noi,
practic, am majorat pentru anul viitor accizul cu 50 la suta. Daca cunoasteti
situatia, in primul semestru a fost cota 30 la suta, in al doilea semestru este
35 la suta si pe anul viitor 45 la suta. Adica creste accizul, creste esential.
Acesta este primul moment. Al doilea moment. Noi sintem parlamentari. Si
Constitutia pentru noi este o carte sfinta.
Constitutia, eu sint sigur ca fiecare
deputat cunoaste bine toate articolele. Si este articolul care prevede ca orice
propunere legislativa sau amendament care atrage majorarea sau reducerea
veniturilor bugetare sau imprumuturilor, precum si majorarea sau reducerea
cheltuielilor bugetare pot fi adoptate numai dupa ce sint acceptate de Guvern.
Trebuie sa avem avizul pozitiv al Guvernului. Aceasta este clar.
Si al treilea moment. Vreau sa va spun ca
aici colegii nostri induc in eroare si pe deputati si pe populatie.
Domnule Cosarciuc,
Daca o sa ne adresam Inspectoratului Fiscal
si o sa aflati ce cantitate de timbre au fost procurate, daca eu va spun pentru
vin au fost procurate mai mult de 4 milioane, nu 2 milioane, dar mai mult de 4
milioane. Si trebuie sa avem in vedere ca fiecare satean produce vin de casa si
consuma vin de casa, aceasta este clar, acesta este obiceiul moldovenilor. Este
clar pentru toti. Pot sa va spun si pentru votca – 37 de milioane, da.
Si ultimul moment. Vreau sa fac o
precizare. Pentru anii viitori noi avem treptat cresterea accizului si cind o sa
modificam politica fiscala pentru anul viitor, pentru 2007, o sa majoram si
accizul pentru bauturile tari.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.4.
Domnule Susarenco,
Pe urma sa nu aveti nici o replica.
Doamna Valentina Buliga:
Mult stimate domnule vicepresedinte,
Spuneti, va rog, in momentul introducerii
taxei pe valoare adaugata la medicamente nu ati incalcat prevederile si
principiile Organizatiei Mondiale a Comertului?
Domnul Gheorghe Popa:
Dar ce au medicamentele cu initiativa?
Doamna Valentina Buliga:
Au. Acelasi import de medicamente care
trebuie sa fie supus tratamentului egal ca si toate celelalte produse, mai mult
decit atit ca este un produs social util.
Domnul Gheorghe Popa:
Nu s-a incalcat absolut nimic.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.5.
Domnul Susarenco, nu?
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Doamna presedinte...
Doamna Maria Postoico:
Da, poftim.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Eu as vrea sa fac o remarca in privinta a
ceea ce a spus domnul Bondarciuc. Da, noi cunoastem bine Constitutia. Da, noi
cunoastem ca Guvernul trebuie sa inteleaga situatia din tara si trebuie sa dea
aviz pozitiv. Noi nu spunem, de pilda, ca trebuie sa spuna ca da, noi trebuie sa
majoram venitul din contul propunerii inaintate de deputatul Guma. Adica, noi
trebuie sa cerem Guvernului sa isi depuna demisia, fiindca el nu intelege care
sint prioritatile tarii Republicii Moldova.
Sanatatea natiunii este o prioritate pentru
noi sau nu este o prioritate? Sau este o prioritate sa consumam ceea ce noi am
consumat de veacuri, sau sa consumam ceea ce ne-au adus cineva aici si ne-a
impus ca noi sa bem, sa consumam in Republica Moldova?
Domnule Bondarciuc,
Guvernul incalca Constitutia, fiindca nu stie
ce doreste aceasta populatie din Republica Moldova. Si noi trebuie sa cerem
acum ca Guvernul sa vina in Parlament sa isi dea demisia, fiindca el da avize
negative la niste proiecte de legi care sint necesare Republicii Moldova.
Aceasta trebuie sa o facem, dar nu sa spunem, sa ne acoperim cu Constitutia.
Da, acolo scrie ca Guvernul trebuie sa dea aviz in cazul in care sint chestiuni
legate de majorari sau de micsorari ale bugetului sau de schimbari.
Si in privinta politicii fiscale, care este
invocata aici. Atunci cind a fost adoptata politica fiscala pentru anul 2007,
unele articole au fost si introduse din luna septembrie, ceea ce a deteriorat
mult situatia in Republica Moldova, mai ales ceea ce e legat de pretul normativ
al pamintului.
Dumneavoastra cunoasteti acest lucru, ca a
fost schimbat acest pret incepind cu luna septembrie si au probleme primarii,
are probleme multa lume in Republica Moldova si nu trebuie sa spuneti aici si in
raportul comisiei ca, ma rog, iute articolul cutare nu permite ca in perioada
anului sa nu fie schimbate modificari, dar sa fie modificari.
Si in privinta, eu stiu, a numarului de marci
de accize care au fost eliberate de Inspectoratul Fiscal, 37 de milioane ati
spus. Eu stiu cifra de 50 de milioane tot de la Inspectoratul Fiscal. In afara
de aceasta, noi stim cit, in afara de acele cifre se vinde productie falsificata,
fiindca dumneavoastra aici, in Parlament, nu ati dorit ca in Legea viei si
vinului sa fie introdus controlul. Ati spus ca din 2008 o s-o facem.
Noi am propus-o imediat, adica din 2007 sa
exercitam controlul on line, adica sa controlam fiecare sticla, fiecare, eu stiu,
mililitru de bautura alcoolica care se produce in Republica Moldova. Nu ati
vrut acest lucru sa-l faceti si de aceeaa se intimpla in tara ca pe urma spuneti
ca va fi marfa contrafacuta, fiindca nu ati dorit sa faceti regula in legislatie.
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.3.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Domnul Cosarciuc s-a referit la pretul
normativ la pamint.
Doamna Maria Postoico:
Faceti replici.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Domnule Cosarciuc,
Da, noi trebuia de mult sa majoram pretul
normativ la pamint. Si a fost binevenita initiativa Guvernului si noi am
acceptat si el, bineinteles, ca a fost introdus in viata din data publicarii
legii si aceasta e normal.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.4.
Domnul Dumitru Ivanov:
Multumesc, doamna Presedinte.
Nu am vrut sa vorbesc, dar un alegator m-a
sunat si a spus ca, ce, chiar noi nu vedem, nu auzim, vreau sa spun ce a spus
el. Multa lume care sta aici si la guvernare are un mare interes sa se produca
foarte mult rachiu falsificat in Republica Moldova si oamenii sa sufere si sa
moara, aceasta tot este un adevar.
Va multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Domnule Cosarciuc,
Parca nu ati fost vizat. Iar replica?
Microfonul nr.5.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Domnul Bondarciuc a mentionat ca, uite, e
bine. Da, e bine. Dar noi vorbim despre stabilitatea impozitelor si taxelor in
Republica Moldova. Si daca noi vorbim, trebuie sa fim consecventi in aceasta
chestiune, dar nu in una.
Doamna Maria Postoico:
Stimati colegi,
Eu va rog...
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Intr-o lege, noi aceasta acceptam, in alta
nu.
Doamna Maria Postoico:
Trei.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Pretul normativ nu este o taxa, nu este un
impozit, acesta e pretul normativ. Si pamintul in Moldova trebuie sa coste atit
cit el costa.
Doamna Maria Postoico:
Eu va rog, poate. Numai cu replici o sa
facem aceasta sedinta? (Rumoare in sala.)
Domnule Braghis,
Permiteti-i.
Microfonul nr.5.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Va multumesc, doamna Presedinte.
Doamna Maria Postoico:
Multumesc de ajutor.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Eu am spus si spun, pretul normativ al pamintului
trebuie sa fie modificat si el a fost modificat. In afara de aceasta, pretul
normativ se foloseste in alte acte legislative in calitate de cota. De pilda.
Legea cu privire la arenda, acolo e folosit zero intreg si / sau 2% de la pretul
normativ. In alte contracte legate de inregistrarea la cadastru iarasi se ia de
la pretul normativ. E vorba despre stabilitatea aplicarii legilor in Republica
Moldova, fiindca agentul economic isi perfecteaza un plan de afaceri si el
trebuie sa fie convins ca pe perioada anului nu se va schimba.
Dar ceea ce noi am facut cu pretul normativ
s-a schimbat. Acei care au avut incheiate contracte, de pilda, de arenda,
trebuie acum sa le revada, adica legea nu trebuie sa aiba o putere retroactiva.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.4.
Domnul Dumitru Braghis:
Multumesc, doamna Presedinte.
Eu cred ca toti prezenti aici, in aceasta
sala, si acei care ne asculta, ne privesc, au sensibilizat un moment, noi, de la
probleme pur fiscale, circa jumatate din discutia de astazi am purtat-o in
jurul problemelor sanatatii nationale si, in general, al consumului de alcool.
Vreau sa spun ca, mai mult decit atit, in
Parlament a fost o initiativa legislativa la capitolul “consumul de tigari”. Cu
parere de rau, aceste lucruri ramin in continuare in afara atentiei noastre. De
aceea, eu as propune ca Biroul permanent, pornind de la aceasta discutie de astazi,
poate se intoarce la problema consumului de tigari, de tutun si de alcool si
droguri pot fi, bineinteles, sub formula de a invita Guvernul la Biroul
permanent, poate chiar dupa aceasta, si in plenul Parlamentului, cu un program
complex, inclusiv de reclama, inclusiv de actiuni de promovare a modului sanatos
de viata, care ar tine si de reducerea consumului de alcool, si de reducerea
consumului de tutun, fiindca aceste lucruri sint mult mai importante cite o data
chiar decit bugetul.
Noi o sa avem doua, 300 de milioane in
buget suplimentar, este foarte bine, dar sa nu se intimple ca o sa fie necesar
sa tratam cetatenii de 5,600 milioane
de lei.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.5.
Domnul Gheorghe Susarenco:
Multumesc, doamna Presedinte.
Eu nu as fi vrut sa intervin, dar m-a
provocat la aceasta domnul Braghis. Eu il stimez ca economist, este membru al
comisiei noastre si cred ca dumnealui intelege ca a delimita consumul de alcool
in acest caz de accize nu este adevarat, fiindca domnul Braghis stie foarte
bine, cred ca l-a citit inca si pe Marx, in afara de economistii contemporani,
ca, prin pirghiile economice, se face si politica. Aici este, cu adevarat s-a
spus, o politica de stat. Eu consider ca aceasta este o politica nationala de
stat si noi trebuie sa indicam accizul.
Eu acum va spun si, dupa aceasta sedinta,
mergem prin toate satele din centrul Moldovei si veti vedea ca stau lanurile
pline cu poama sau cu struguri si toti taranii nostri, mai ales cei mai tineri
stau in bar, ei nu vor sa stringa roada si stau in bar si beau rachiu.
Domnule Braghis,
Aici e politica fiscala.
Si, in acelasi timp, trebuie sa spunem ca
Republica Moldova este inundata cu rachiu rusesc si din Transnistria. Si de
aceea, prin politica fiscala, dupa cum inteleg eu, trebuie de facut si politica
nationala.
Eu va multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.4.
Domnul Dumitru Braghis:
Multumesc, doamna Presedinte.
Am fost vizat de domnul Susarenco, se vede
ca dumnealui nu a fost destul de atent la ceea ce am spus eu. Eu tocmai am spus
ca sustin acest proiect de lege, dar il vad mult mai serios, sa il discutam sub
aspectul ocrotirii sanatatii nu numai de la alcool, dar si de la consumul de
tutun, de droguri si de multe alte lucruri, care ne vor costa bugetul national
mult mai scump. Iata ce am avut de spus si am spus-o, se vede ca nu m-a inteles
domnul Susarenco.
Doamna Maria Postoico:
Suplimentar. Da, microfonul nr.2.
Domnul Dmitri Todoroglo:
Va multumesc, doamna Presedinte.
Stimati colegi,
Mi se pare ca am depasit timpul pentru
discutia la aceasta tema din cauza ca, eu cer iertare, unii colegi mai mult
vorbesc despre acei care asculta... pentru ca noi vorbim principalul. Cine
garanteaza astazi si cine poate spune ca majorarea accizelor la tigarete sau la
alcool tare si mai departe neaparat o sa aduca la micsorarea folosirii in tara,
cine a spus?
Nimeni nu poate sa garanteze si nimeni nu
este... asa si in practica. Cine spune ca o sa fie mai putini fumatori daca o sa
fie majorat accizul. In genere, in sala este o opinie unica, ca trebuie sa fie
majorat. In genere, opinie unica, trebuie sa fie treptat majorat si aceasta e
absolut normal.
De aceea, Guvernul si noi am adoptat, in
timpul examinarii, politica fiscala pentru anul 2007, majorarea 25, 30, ceea ce
este deja prevazut in anul curent, aceasta este o politica treptata, trecerea
la apararea intereselor vinificatorilor despre care vorbim noi. Neaparat o sa
fie un proces treptat, trecerea la o situatie normala despre care vorbiti
dumneavoastra.
Iata de aceea mi se pare ca propunerea facuta
din partea Guvernului este binevenita din cauza ca nu sta problema micsorarii,
nu sta problema inghetarii, dar este o problema in miscarea inainte cu asa si
... de doua ori, nu dublam, dar treptat trecem la o varianta noua.
Mi se pare ca aceasta e absolut normal si
varianta propusa in proiect, si decizia comisiei trebuie sa fie sustinute. Eu va
rog, din cauza ca noi incepem deja, trecem la alta tema, ne invinuim unul pe
altul... Toti noi stim ce inseamna...
Domnule Cosarciuc,
Rusii lasa sa bem mai mult vin moldovenesc,
o sa fie mai mult folos pentru Moldova. Si noi exportam acolo. Da, iata,
aceasta sa facem.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Buliga:
Doamna Presedinte al sedintei,
Stimati colegi deputati,
Nu vreau sa fac nimanui nici o replica, dar
vreau sa aduc un argument care ma face sa va spun astazi dumneavoastra ca
participarea mea in cadrul unui seminar in Bulgaria, unde au participat tarile
Europei de Sud-Est, unde au fost prezentate rezultatele cercetarilor stiintifice
in urma semnarii Conventiei de control asupra tutunului si utilizarii
alcoolului, prin dovezi a fost demonstrat ca majorarea accizelor la aceste
produse au dus la diminuarea utilizarii de catre toate categoriile de cetateni
a acestor produse.
Aceste rezultate sint publicate pe site-ul
organizatiei respective, chiar va recomand sa le vedeti caci sint foarte graitoare
aceste rezultate.
Doamna Maria Postoico:
Ce, replica sau...
Microfonul nr.2.
Domnul Dmitri Todoroglo:
Multumesc.
Stimati colegi,
Cu asa mecanisme administrative in tara noi
nici o data nu o sa avem rezultate pozitive. Nu ajunge la noi daca vorbim
despre cultura acestui proces, iata pentru aceasta noi vorbim, dar nu pentru
majorarea accizelor si mai departe.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.1.
Domnul Mihail Pop:
Onorat Parlament,
Vreau sa... repetat ies la microfon ca sa va
conving in urmatoarele. Majorarea brusca stimuleaza contrafacerea productiei. In
momentul de fata nu Guvernul deja a primit conceptia registrului alcoolic, a
format o intreprindere specializata pentru evidenta produselor alcoolice in
Republica Moldova si pe parcursul implementarii acestui registru, incepind cu
anul imediat urmator, incepind cu 2007, situatia se va schimba inspre bine
privind monitorizarea productiei si comercializarea acestor produse de consum.
Dupa aceea, incepind cu anul 2008, noi vom
putea discuta despre inasprirea mult mai drastica a acestor conditii, pentru ca
sa putem monitoriza piata. In momentul de fata trebuie sa recunoastem ca piata
este monitorizata slab. Si noi, vrind sa facem un lucru bun teoretic, vom aduce
prejudicii mai mari societatii, fiindca vor creste produsele contrafacute.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.3.
Doamna Galina Balmos:
Multumesc, doamna Presedinte.
As vrea sa zic ca fractiunea, inca o data sa
repet, ca Fractiunea Comunistilor nu este categoric impotriva principiului de marire,
de majorare a accizelor. Vreau sa zic ca totdeauna a promovat aceasta majorare.
Si daca in 2000 era sub 20, accizele erau sub 20, apoi au devenit 35 si anul
acesta sint 45 si deja la aceasta tribuna s-a vorbit ca, pentru urmatorii ani,
se preconizeaza aceasta majorare, deci se vede aceasta consecventa, o majorare
deci a acestor accize. Si nicidecum nu sintem impotriva principiului respectiv
formulat.
Si vreau sa... da, eu sint de acord ca sa
punem la vot acest proiect de lege si decizia comisiei, si celelalte propuneri
care au fost astazi verbalizate. Dar inca o singura opinie as vrea sa zic, ca
eu sint categoric impotriva utilizarii acestor bauturi alcoolice ca orice mama,
ca orice femeie, ca orice deputat din acest Parlament, sintem impotriva
faptului de a alcooliza natiunea noastra, dar ma gindesc eu, sa coste chiar si
100 si 1000 de lei aceasta sticla, eu nu cred ca impactul ar fi mai mic.
Si am, istoria noastra cunoaste majorari
bruste ale preturilor si tot felul de lupte impotriva alcoolismului, dar nu au
dus la rezultate scontate.
Va multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Stimati colegi,
Eu, mi se pare ca nu a fost nimeni de acum
vizat in acest caz. Eu va rog. Intrebare aveti sau noi o sa stam toata ziua si
o sa facem replici. La o singura intrebare.
Domnule Raducanu,
Este intrebare sau replica?
Microfonul nr.3. Ati spus foarte bine,
doamna, si trebuie sa aplecam urechea la ceea ce s-a spus.
Doamna Eugenia Ostapciuc:
Doamna Presedinte,
Eu va rog sa punem la vot intreruperea
discutiei, noi discutam destul de acum. Puneti la vot.
Doamna Maria Postoico:
Cine este pentru a intrerupe discutiile pe
marginea acestei chestiuni, rog sa voteze si numaratorii.
Majoritatea.
Eu va rog, luati loc. Am discutat destul, in
viitor si mai departe avem de discutat.
Domnule Cosarciuc,
Luati loc. De acum, luari de cuvint,
dumneavoastra nu v-ati inscris. Cine s-a inscris la luari de cuvint? Inscrieti-va,
poftim.
Stimati colegi,
Eu inca o data repet, la luari de cuvint la
aceasta chestiune nu s-a inscris nimeni si nici nu a anuntat nimeni.
Domnule Bujor,
Microfonul nr.4.
Domnul Leonid Bujor:
Doamna Presedinte al sedintei,
Vsazica, domnul Valeriu Cosarciuc va
prezenta fractiunea cu o luare de cuvint la tribuna centrala in conformitate cu
hotarirea fractiunii. Deci, domnul vicepresedinte al comisiei a plecat de la
microfon si fiecare dintre deputati are dreptul sa se inscrie pe parcursul
discutiei.
Nu incalcati, va rog, regulamentul. Acum de
procedura, da de procedura.
Stimata doamna Presedinte al sedintei,
La inceputul lucrarilor sedintei de astazi
m-am adresat catre dumneavoastra cu rugamintea de a nu admite incalcari ale
Regulamentului Parlamentului pe parcursul sedintei.
Regret faptul ca dumneavoastra admiteti si
astazi acest lucru. Deci, cind se prezinta la microfon reprezentantii fractiunii
majoritare, colegi pe care ii cunosc foarte mult, nu intrebati, nu le adresati intrebarea:
aveti intrebare sau luare de cuvint? Vorbeste fiecare ce considera si cit
considera. Cum apare un deputat din fractiunea noastra sau din alta fractiune
de opozitie, dumneavoastra apelati la aceea ca intrebarile s-au terminat.
Deci, va rog foarte frumos, sa fiti
echitabila cu toti deputatii. Toti avem exact aceleasi imputerniciri,
indiferent de numarul fractiunilor.
Va multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Da, odinioara, intr-adevar, am confirmat si
v-am dat inca o data posibilitate sa iesiti la microfon.
Va multumesc.
Microfonul nr.5, daca este luare de cuvint.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Da, eu la...
Doamna Maria Postoico:
Da, poftim, la microfonul central.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Stimati colegi,
As vrea sa va amintesc despre audierea
Legii nr.1100-XIV cu privire la fabricarea si circulatia alcoolului etilic si a
productiei alcoolice si aici, in Parlamentul Republicii Moldova, in sesiunea
primavara– vara a anului 2006. Atunci, aici, de la tribuna, au luat cuvintul
multi demnitari de la Guvern, inclusiv de la Ministerul Finantelor, de la
Inspectoratul Fiscal si de la Centrul Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei,
de la Procuratura Generala, de la Departamentul “Moldova-Vin” si toti intr-un
glas au spus ca in Republica Moldova nu exista marfa contrafacuta, ca Legea
nr.1100 se respecta in totalitate.
Si astazi aici, in Parlamentul Republicii
Moldova, noi auzim iarasi de la aceiasi demnitari sau de la alti demnitari din
Guvernul Republicii Moldova ca marirea accizelor va aduce la cresterea marfii
contrafacute, adica ea este, exista, inseamna ca ea va creste.
Eu vreau sa va amintesc ca articolul 4 din
Legea 1100, care prevede ca in Republica Moldova toata producerea alcoolului
etilic, circulatia alcoolului etilic trebuie sa fie inregistrata si sa fie in
regim on-line in sistem computerizat. Ce ne-au spus aici demnitarii de la
Guvern? Au spus ca aceasta este imposibil, nu putem sa o facem. Pe urma, totusi,
pina la urma, prin Hotarirea nr.40 a Parlamentului a fost introdusa o porunca,
sa spunem asa, a Guvernului care trebuia sa gaseasca resursele financiare
necesare pentru implementarea sistemului automatizat de evidenta a producerii si
circulatiei productiei alcoolice.
Guvernul trebuia sa faca acest lucru pina in
trimestrul patru al anului 2006. Noi avem informatie ca acest lucru nu s-a facut.
Daca s-a facut, s-a facut pe niste componente care nu vor asigura iarasi indeplinirea
Legii nr.1100.
Stimati colegi,
Eu cred ca ceea ce a propus colegul nostru
domnul deputat Valeriu Guma este o chestiune buna pentru Republica Moldova. Si
eu as vrea sa il sustin pe domnul Presedinte al Comisiei juridice, pentru
numiri si imunitati Vladimir Turcan, care a spus ca noi aici, in Parlament,
trebuie sa adoptam legi si decizii care sa nu permita, de pilda, ca sa fie incalcate
drepturile cetatenilor Republicii Moldova.
Si noi, prin legile adoptate de acum si
care sint in vigoare si nu se respecta. In principiu, aceste drepturi ale cetatenilor
Republicii Moldova se incalca, fiindca va spun ca Legea nr.1100-XIV care
reglementeaza producerea alcoolului etilic si a productiei alcoolice este
importanta si, in principiu, se respecta si pina in ziua de astazi.
Grija mare care a fost anuntata aici ca, ma
rog, in cazul in care se maresc accizele, se va mari, eu stiu, consumul de
productie contrafacuta, este, eu stiu, adecvata in conditiile in care Guvernul
nu doreste ca legea sa functioneze in Republica Moldova. Si atunci, cind noi ne
acoperim cu Constitutia Republicii Moldova si spunem ca daca Guvernul, nu a dat
aviz pozitiv, inseamna ca Parlamentul nu poate sa examineze un proiect de lege
care vizeaza sfera bugetara, inseamna ca noi trebuie sa intrebam acest Guvern:
el intelege in general ce inseamna si ce este important, care este prioritatea tarii
noastre Republica Moldova? Este aceasta o prioritate de a face regula intr-un
domeniu oarecare sau nu?
Este o prioritate pentru noi ca noi sa promovam
un produs autohton in Republica Moldova sau este pentru noi o prioritate ca
noi sa promovam in continuare importurile, fiindca aceasta este mai simplu sa
stai la hotar, sa aduni taxele, sa aduni acolo taxa pe valoarea adaugata si sa
faci bugetul. Si aceasta ne confirma si Legea bugetului, adica proiectul Legii
bugetului pe anii 2006, 2007 cind 88% din toate veniturile bugetului de stat sint
din impozitele indirecte, din taxa pe valoarea adaugata si din accize, acele 8
miliarde si ceva de lei.
Stimati colegi,
Aceasta noi facem in Parlamentul Republicii
Moldova.
Si atunci cind vine o lege buna de la opozitie,
adica de la reprezentantii opozitiei, inseamna ca ea nu merge, fiindca nu este
a noastra, adica nu este a majoritatii, care astazi este la guvernare, a
majoritatii comuniste. Eu cred ca ceea ce se intimpla in Parlamentul
Republicii Moldova si ceea ce acum se propune ca acest proiect de lege sa fie
respins, aceasta inseamna ca Guvernul Republicii Moldova nu are prioritati, nu stie
care sint prioritatile tarii, nu stie care sint lucrurile importante pentru
aceasta natiune.
Da, doamna Ostapciuc,
Iesiti si spuneti ceva, nu dati, stiti, asa
din cap ca mare lucru, voi stiti. Da, atit timp cit cetatenii Republicii
Moldova se vor duce peste hotare si vor trimite bani in tara, atit timp va mai
exista aceasta guvernare. Si eu cred ca aceasta trebuie sa facem: sa ii aducem in
tara pe acesti cetateni sa le cream aici locuri de munca. Dar ei nu vor.
Stimati colegi,
Dumneavoastra cunoasteti cite fabrici de
vin sint de acum stopate si citi lucratori sint pe, eu stiu, contul lor.
Dumneavoastra stiti cite intreprinderi de
acum s-au ruinat, fiindca au contractat credite, au livrat marfa in Rusia.
Aceasta marfa a fost distrusa, nu a fost platita. “Moldova-Vin” ne-a adus nu
demult cifra ca 66% exporturile in Rusia s-au pastrat in acest an, dar nu ati
spus, dar cit au fost platite din aceste 66% exportate in Rusia. Fiindca marfa
de milioane de dolari a fost distrusa si nimeni nu va mai incasa banii inapoi
pentru ca sa-i aduca in Republica Moldova. Aceasta este situatia si noi, deputatii
din Fractiunea “Alianta «Moldova Noastra»”, vom sustine acest proiect de lege, il
consideram foarte bun si binevenit. Si eu ma adresez catre membrii
Parlamentului Republicii Moldova sa voteze acest proiect de lege, fiindca prin
el se va solutiona problema ce tine de sanatatea si de viitorul nostru ca cetateni
ai Republicii Moldova.
Va multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Da, poftim, domnule Todoroglo si altii. S-a
inscris odinioara, cu miina ridicata, cum ati confirmat si dumneavoastra.
Domnul Dmitri Todoroglo:
Odinioara.
Doamna Maria Postoico:
V-ati confirmat.
Da, poftim, domnule Todoroglo.
Domnul Dmitri Todoroglo:
Stimati colegi,
Eu nu in zadar am spus ca noi am depasit
timpul pentru discutiile la aceasta tema din cauza ca am uitat de la ce am inceput,
am trecut la politizarea acestei probleme la asa nivel, care absolut rezulta si
din Regulamentul cu care noi conducem in aceasta sala. Acusi o sa clarificam.
Noi am inceput sa discutam si in ordinea de zi este initiativa legislativa,
colegul are dreptul referitor la atitudinea politicii fiscale in ceea ce priveste
comercializarea alcoolului in tara.
Dar am ajuns la aceea cu ce am inceput: sa
trecem la aceea cine a defrisat plantatiile vitei de vie, am inceput sa
clarificam unele probleme, care absolut nu au legatura cu aceea ce noi am inceput
sa discutam.
Stimati colegi,
Alta data mie imi este rusine... eu, in
aceasta sala, am o experienta destula de activitate... Mie mi e rusine alta data
cind colegii ies la aceste microfoane, singuri au fost vreo 3 – 4 ani
demnitari.
Stimati colegi din “Alianta «Moldova Noastra»”,
In componenta dumneavoastra sint mai multi
demnitari. Eu pot sa ii numesc… Eu vorbesc la tema. Domnul Cosarciuc, a iesit
colegul dumneavoastra si a inceput de la demnitari, dar nu despre tema la
care noi vorbim. Daca vorbim despre atitudinea statului sau despre atitudinea
Guvernului referitor la dezvoltarea ramurii vitei de vie, despre care a fost discutie,
ca inca in 1999, 2000 am ajuns ca in tara defrisarea a fost 10 mii de hectare,
dar plantarea 400. Si am ajuns, in acesti ultimi 5 – 6 ani pina la 3000 – 3500
de hectare plantatii. Cine a atras atentia mai mult pentru dezvoltarea acestei tari?
Demnitarii care au fost atunci sau acum?
Nu are importanta, in tara. De aceea, lasam aceste probleme pentru care noi
trebuie sa avem alt timp pentru asemenea politizare, asa invinuire absolut
neargumentata al unuia sau altuia.
De aceea, in ceea ce priveste acum la tema.
Eu vorbesc din cauza ca dumneavoastra ati fost foarte atent cind a vorbit
colegul Cosarciuc. Eu va rog, totusi, din cauza ca tema pe care noi am inceput
sa o discutam referitor la accize, dar continutul tot asa nu a fost la tema.
Acum concret referitor la tema. Eu am spus si vreau sa repet. Astazi, la noi, in
tara si in sala in toate fractiunile este absolut clar ca politica statului in
ceea ce priveste accizarea productiei alcoolului tare trebuie sa fie mai dura
din punct de vedere al mentalitatii populatiei republicii. Este normal.
Diferite pareri avem referitor la aceea...
astazi, imediat sau treptat, chibzuit sa trecem la crearea unui mediu in tara,
cind aceasta trecere la preturile mai inalte la alcool tare... sa trecem in
timp de doi, trei sau patru ani, cind o sa fie necesar. Dar de ce atunci noi
politizam? Este o parere, este parerea fractiunii, parerea Guvernului ca aceasta
trecere trebuie sa fie treptata si este prevazut in politica fiscala in anul
viitor majorarea accizelor la alcool tare. Este? Este, voi aceasta cunoasteti.
De aceea, absolut nu este necesar acum, daca dumneavoastra nu aprobati initiativa
legislativa, dumneavoastra toti sinteti impotriva. Incepem sa politizam
problema impotriva taranilor care practica productia vinului sau mai departe,
dar absolut incorect...
De aceea, noi, astazi, trebuie sa discutam in
liniste si parerile fractiunii deja demult sint clare. Si eu propun ca
decizia... o sa fie sustinuta propunerea facuta din numele Comisiei pentru
politica economica, buget si finante. Dumneavoastra stiti lucrul acesta. Si o sa
fie sustinuta si mergem inainte, avem inca intrebari care trebuie finalizate
astazi.
De aceea, eu va multumesc pentru atentie,
dar rog colegii, fostii demnitari, cind iesiti la microfon sa tineti minte ca
dumneavoastra tot ati fost demnitari.
Da, multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Domnule Turcan,
Da, poftim, la microfonul central. Ati fost
vizat?
Microfonul nr.3.
Domnul Vladimir Turcan:
Va multumesc.
In primul rind as vrea sa fac o mica replica
referitor la faptul ca am fost vizat de catre domnul Cosarciuc. Eu, intr-adevar,
permanent am pledat si voi pleda pentru aceea ca orice lege sa fie adoptata
respectind drepturile omului. Mai mult decit atit, orice lege sa nu incalce
nici un caz sau sa nu creeze conditiile pentru ca sa fie pusa in pericol si sanatatea
cetateanului. Dar, totodata, eu am pledat si voi pleda pentru aceea ca
procesul creativ legislativ pe care noi aici il desfasuram sa nu fie politizat.
Intr-adevar, noi sintem pentru aceea ca sanatatea
sa fie protejata, inclusiv prin metode legislative. Initiativa domnului coleg
Valeriu Guma este intr-adevar destul de interesanta. Altceva ca aici se discuta,
de fapt, numai o problema. Este normal 70 la suta, 60 la suta, 50 la suta sau
45, cum este propus de Guvern, deci, marimea accizului de la 1 ianuarie. Iata
unde este problema. Si aici eu cred ca noi nu trebuie sa ne grabim.
Eu chiar as propune domnului Valeriu Guma,
la etapa data, sa fie rechemata aceasta initiativa si nu de aceea ca ea este
rea, tocmai la aceea ca este foarte interesanta. Si va spun de ce? Acveasta
respingere insemna ca nu va fi posibil de a inainta iarasi initiativa in acest
domeniu. De a examina, impreuna cu comisia si Guvernul, care vor fi consecintele
introducerii accizului in marime de 45 la suta? Mai mult decit atit, poate de
verificat, poate, intr-adevar, trebuie de majorat si pina la 70. Dar accizul
pentru bauturile care nu se produc la noi, gin, rom, whisky. Dar pentru materia
prima divinuri, poate, intr-adevar, de lasat chiar si mai jos, deci, materia
prima destinata pentru producerea coniacului.
Si inca un moment. Noi nu trebuie sa uitam
de faptul ca, prin majorarea brusca a accizelor, vom provoca si producerea tuicii.
Aceasta e suta la suta. Si atunci la ce o sa ajungem? Da, va fi brusc majorat
accizul, tuica va curge ca riul cel mare si iarasi scopul nu va fi atins. De
aceea, eu, pur si simplu, propun, avind in vedere ca primul pas este facut, si
dumneavoastra, domnule Guma, ati recunoscut ca acesta este numai primul pas.
Este majorat accizul pina la 45. Deci, facem o analiza peste 2 – 3 luni dupa 1
ianuarie si dupa aceea ne intoarcem la initiativa dumneavoastra in comun acord
cu Guvernul si ne uitam poate, intr-adevar, este cazul de a majora inca acest
acciz, avind deja si avizul pozitiv al Guvernului. Deci, este si un moment
formal pe care noi nu putem sa il negam: problema respectarii Constitutiei.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.4.
Domnul Valeriu Guma:
Multumesc, doamna Presedinte.
Eu, in calitate de autor, si colegii mei,
nici pe de parte, nu am avut telul ca sa facem aici show-uri si sa dam o conotatie
politica acestui proiect de lege. Dar, totodata, vreau sa mentionez ca chemarile
domnului Turcan sint normale si realiste si undeva chiar ma gindeam si la
lucrul acesta, dar, totusi, faptul ca, uitati-va, cum la noi se intimpla, de catre
Guvern a fost inaintata pe data de 13 aprilie. Eu cred ca este un timp destul
de normal ca sa fie analizat acest lucru si la Biroul permanent si dragii
colegi ai fractiunii majoritare si membrii comisiei care, va mai spun inca o
data, in culoare toti au spus ca este o lege foarte buna pe care toti o sustin.
Atunci trebuie sa ma intelegeti ca eu si
colegii avem si noi o mindrie, cind de fiecare data legile noastre sint
blocate, inclusiv la Banca Nationala, inclusiv la alte banci, si alte legi. Intelegeti?
Care tot spun ca este buna, dar aceasta nu este buna atunci cind este pusa la
vot si vine din Fractiunea parlamentara a Partidului Democrat.
Eu cred ca nu este un lucru care ar da
posibilitate unei conlucrari pe care o dorim, conlucrare cu adevarat cu fractiunea
majoritara asupra unor legi stringente pentru societatea noastra si noi nu
putem sa fim indiferenti, intr-adevar, cind aceste accize, daca, la drept
vorbind, eu sint convins, ferm convins ca nu dublarea, dar nici triplarea lor
nu este mica, fiindca astazi tineretul de la 12 – 14 ani bea votca si nu bea
nimeni o alta bautura calitativa. Si dumneavoastra stiti de lucrurile acestea.
Eu, din solidaritate cu colegii mei, nu pot
sa retrag aceasta lege. Daca Guvernul are nevoie si gaseste de cuviinta sa vina,
lasa sa faca. Daca nu, daca va fi respinsa acum, astazi, noi vom putea, in
sesiunea viitoare, sa venim cu o lege mai buna si sa o modificam.
Doamna Maria Postoico:
Da, toti. Nu mai sint luari de cuvint, da?
Deci, propunerea comisiei este de a respinge proiectul de Lege nr.1338. Cine
este pentru aceasta propunere, rog sa voteze.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 24.
Sectorul nr.2 – 21.
Sectorul nr.3 – 0.
Doamna Maria Postoico:
45 de voturi. Citi sintem noi in sala? 71,
da? Cine este pentru acceptarea acestei propuneri, care a fost a autorului,
poftim.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 0.
Sectorul nr. 2 – 8.
Sectorul nr.3 – 20.
Domnul Valeriu Calmatui:
1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8. Eu vad 8 miini
ridicate. Numarati, daca nu cunoasteti. 9. Iata a ridicat al 9-lea. Pai, al
9-lea a ridicat acum mina. Domnul Guma nu a ridicat mina. Ce sa-i fac?
Doamna Maria Postoico:
Bine. Sint 9, da? 10.
Numaratorii:
20.
Doamna Maria Postoico:
20, da? 29. Deci, propunerea a doua nu a
trecut.
Proiectul de lege nr.1338 este respins.
Urmatoarea chestiune pe ordinea de zi este
aprobarea proiectului ordinilor de zi ale sedintelor Parlamentului Republicii
Moldova din 2 – 10 noiembrie.
Dumneavoastra detineti acest proiect. Care
sint propunerile? Nu sint.
Multumesc.
Cine este pentru aprobarea proiectului
ordinilor de zi, rog sa voteze.
Majoritatea.
Va multumesc.
Stimati colegi,
In conformitate cu articolul 10 din Legea
despre statutul deputatului in Parlament, vreau sa va aduc la cunostinta ca la
adresa Parlamentului a parvenit sesizarea Procuraturii Generale referitor la
ridicarea imunitatii pentru tragerea la raspundere administrativa a deputatului
in Parlamentul Republicii Moldova domnul Vasile Colta, ceea ce, conform
Regulamentului, va aduc la cunostinta aceasta sesizare.
Procuratura raionului Hincesti a examinat
materialul privind accidentul rutier comis de catre deputatul in Parlamentul
Republicii Moldova Vasile Colta. In cadrul examinarii cazului s-a constatat ca
la 20 august 2006, aproximativ la
orele 23.00, pe traseul Leuseni – Chisinau, in apropierea satului Onesti,
raionul Hincesti, Vasile Colta, deplasindu-se cu autovehiculul personal de
model “Mercedes” 200, numarul de inmatriculare LP AD 898, a incalcat
prevederile articolului 45 din Regulamentul circulatiei rutiere, conform caruia
conducatorul de vehicul trebuie sa conduca vehiculul in conformitate cu limita
de viteza stabilita, tinind cont permanent de starea psihofiziologica care
influenteaza atentia si reactia in conducere, care i-ar permite sa prevada
situatiile periculoase, starea tehnica a automobilului si particularitatile incarcaturii,
conditiile rutiere, situatia rutiera.
De asemenea, in cazul in care in limita
vizibilitatii apar obstacole care por fi observate de conducator, el trebuie sa
reduca viteza sau chiar sa opreasca pentru a nu pune in pericol siguranta
traficului, a tamponat 3 biciclisti ce se deplasau regulamentar in aceeasi
directie.
In rezultatul accidentului, lui Igor Baiesu
i-a fost cauzat, potrivit raportului de examinare medico-legala, plaga in
regiunea occipitala, poate nu corect ma exprim, caci nu cunosc toate... si
traumatizare cranio-cerebrala acuta, comotie cerebrala, care se califica ca vatamari
corporale usoare, care au adus la dereglarea sanatatii de scurta durata, iar
lui Ion Rusu si Sergiu Rusu – dureri fizice.
Avind in vedere cele expuse, circumstantele
si imprejurarile cazului, actiunile lui Vasile Colta urmeaza sa fie incadrate
conform articolului 124 alineatul (2) din Codul cu privire la contraventiile
administrative, incalcarea de catre conducatorii mijloacelor de transport a
regulilor de circulatie rutiera, care a condus la cauzarea leziunilor corporale
usoare victimei.
Procuratura Generala, conform articolului
10 din Legea Republicii Moldova despre statutul deputatului in Parlament,
solicita ridicarea imunitatii domnului deputat in Parlamentul Republicii
Moldova Vasile Colta pentru tragere la raspundere administrativa si consimtamintul
prealabil pentru trimiterea materialului in instanta de judecata spre
examinare.
Stimati colegi,
Conform articolului mentionat, aceasta
sesizare este imediat transmisa in Comisia juridica, pentru numiri si imunitati
si, intr-adevar, se aduce la cunostinta dumneavoastra in termen de 7 zile de la
prezentarea acestuia si pentru examinare in Parlament.
Va aduc la cunostinta si a doua sesizare cu
privire la ridicarea imunitatii pentru a trage la raspundere penala a domnului
deputat in Parlamentul Republicii Moldova Vasile Colta. Procuratura Generala
exercita urmarirea penala in cauza cu numarul 2006011205, pornita la 28
septembrie 2006 in conformitate cu prevederile articolului 248 alineatul (2)
literele c), d) din Codul penal pe faptul comiterii de catre Colta Vasile a
contrabandei cu folosirea situatiei de serviciu in proportii deosebit de mari.
In cadrul urmaririi penale a fost stabilit
ca la 19 septembrie 2006, aproximativ la orele 10.30, la iesire din Republica
Moldova la pista de control, iesire a autoturismelor a biroului vamal Leuseni
s-a apropiat autoturismul de marca “Mercedes” cu numar de inmatriculare LP AD
989, la al carui volan se afla cetateanul Republicii Moldova Vasile Colta, caruia,
prezentind pasaportul diplomatic nr.D-0001936 din 30 septembrie 2005, i s-a
permis iesirea din republica fara a fi supus controlului vamal, deoarece nu se
dispunea de careva informatii referitor la trecerea ilegala de marfuri peste
frontiera vamala.
Ulterior, pentru a intra in Romania, Colta
Vasile s-a prezentat la postul de trecere a frontierei Albita cu ocazia
controlului specific pentru diplomati, efectuat de echipa de control, s-a
constatat prezenta unui miros puternic de tutun ce venea din autoturism. La
efectuarea controlului autoturismului, pe bancheta din spate si in portbagaj au
fost descoperite 3500 pachete de tigari “Palmal” si 7567 pachete de tigari
“Plugarul”, evaluate la suma de 25 de mii 500 de lei romanesti, ceea ce la
situatia din 19 septembrie 2006 constituia 120 de mii 959 de lei moldovenesti.
In contextul clor elucidate, conform
prevederilor articolului 10 din Legea Republicii Moldova despre statutul
deputatului in Parlament si in temeiul articolului 52 din Codul de procedura
penala, Procuratura Generala solicita ridicarea imunitatii deputatului in
Parlamentul Republicii Moldova Vasile Colta pentru tragere la raspundere penala
si consimtamintul prealabil pentru trimiterea cauzei penale in instanta de
judecata spre examinare. La fel, conform
articolului 10, aceste materiale se transmit pentru examinare in Comisia
juridica, pentru numiri si imunitati si prezentarea raportului conform
Regulamentului.
Urmatoarea chestiune pe ordinea de zi – Intrebari
si interpelari. O sa oferim, in primul rind, microfonul central, pentru a da raspuns
la interpelarile inaintate in cadrul sedintei precedente si, in primul rind, la
intrebarea adresata de catre domnul deputat Dumitru Braghis referitor la
impactul social al excluderii mijloacelor de transport reutilate din
activitatea de transport public.
La microfonul central se invita domnul
viceministru al transporturilor si gospodariei drumurilor Pavel Untila.
Domnul Pavel Untura:
Stimata doamna Presedinte al sedintei
Parlamentului,
Onorati deputati,
Cu permisiunea dumneavoastra, prezint raspuns
la interpelarea domnului deputat Dumitru Braghis, expusa in plenul
Parlamentului din 19 octombrie curent. Tinind cont de faptul ca Ministerul
Transporturilor si Gospodariei Drumurilor a prezentat la data de 20 octombrie raspuns
in scris domnului deputat la problema in cauza, as vrea sa ma refer la unele
aspecte, pe care pot sa le expun suplimentar.
Raspunsul prezentat domnului deputat a fost
nu un simplu raspuns pregatit de un demnitar al ministerului, dar a fost ceruta
opinia Ministerului Justitiei, Ministerului Economiei si Comertului, Primariei
municipiului Chisinau, evident ca Ministerului Transporturilor si Gospodariei
Drumurilor si Ministerului Afacerilor Interne. In baza raspunsurilor in scris
de la toate 5 institutii guvernamentale, a fost prezentat raspunsul generalizat
domnului deputat.
Suplimentar, vreau sa mentionez ca
Regulamentul transporturilor auto de calatori si bagaje intr-o formula noua,
aprobat prin Hotarirea Guvernului nr.854 din 28 iulie 2006, a parcurs pina la
aprobare o cale anevoioasa care a durat mau mult de un an de zile. Hotarirea
respectiva a fost avizata de toate ministerele si serviciile cointeresate.
De asemenea, au fost consultate organizatiile
obstesti din domeniu, cum ar fi Uniunea transportatorilor si drumarilor, Asociatia
transportatorilor auto de calatori din Republica Moldova, Federatia
sindicatelor transportatorilor si drumarilor si autoritatile primariei
municipiului Chisinau.
Aprobarea regulamentului este in
corespundere cu Programul national de implementare a Planului de actiuni
“Republica Moldova – Uniunea Europeana” si are ca scop sporirea calitatii
serviciilor de transport oferite populatiei, protejarea, protectia mediului si,
evident, asigurarea sigurantei circulatiei rutiere.
Recent, a fost consultata si opinia publica
a societatii civile prin intermediul televiziunii, unde au fost sustinute actiunile
in scopul sporirii confortului serviciilor de transport oferite. Cea mai
relevanta apreciere a activitatilor este atitudinea beneficiarului, platitorului
de servicii si nicidecum a ofertantului de servicii, cum sint agentii economici
transportatori.
Masurile intreprinse vor permite executarea
prevederilor Hotaririi de Guvern nr.357 despre unele masuri privind degajarea cailor
de acces de comunicatii si a centrelor comerciale din municipiul Chisinau si sint
directionate la imbunatatirea calitatii serviciilor prestate, sporirii sigurantei
traficului de calatori si nicidecum la sustinerea intereselor proprii ale agentilor
economici transportatori.
Asta am vrut sa va relatez.
Doamna Maria Postoico:
Da, microfonul nr.4.
Domnul Dumitru Braghis:
Da, va multumesc, doamna Presedinte al sedintei.
Vreau sa va spun ca si astazi am auzit un raspuns
care nu contine acele raspunsuri la intrebarile pe care le-am pus eu. Eu, de
exemplu, vreau sa inteleg, daca dumneavoastra spuneti ca sinteti in favoarea
cetatenilor, si eu sint in favoarea cetatenilor, a celor care sint consumatorii
de serviciile respective.
Insa am o intrebare, pe care vreau sa o inteleg:
care este studiul de fezabilitate, care demonstreaza in favoarea deciziei care
o spuneti dumneavoastra – cifre, date, actiuni. Aveti vreun document care
confirma ca aceste autobuze reutilate, din careva motive, nu pot fi, din punct
de vedere ecologic... dumneavoastra ati spus si altele, unde este acest
lucru... Fiindca se intimpla un lucru straniu, aceleasi ministere 2 ani in urma
accepta reutilarea automobilelor, mai mult decit atit, impun reguli de
reutilare, brusc, peste 2 ani de zile.
Eu intelegeam daca in Hotarirea Guvernului
era pusa o prevedere clara care ar fi in orice tara europeana, fiindca
dumneavoastra v-ati referit la Planul de actiuni “Uniunea Europeana”, cunosc si
eu unele actiuni si acolo se spune clar: “se interzice de la data expirarii
termenului respectiv”. Nu cum ati facut dumneavoastra, ieri era bine, astazi
deja..., ce s-a intimplat peste noapte? De ce intr-o noapte un autobuz, un
microbuz, care avea toate documentele legale, eliberate de organele statale ale
Republicii Moldova, peste noapte a devenit nelegal.
Domnul Pavel Untura:
Daca imi permiteti, cu tot respectul fata
de dumneavoastra, toate raspunsurile cu cifre exacte, conform datelor
statistice oficiale, au fost prezentate in raspuns. Cred ca astazi nu este
necesar sa vi le enumar aici, in plenul Parlamentului.
Domnul Dumitru Braghis:
Daca le-ati prezentat, spuneti sa auda si
ceilalti, fiindca eu, de exemplu, nu am vazut aceste cifre. De aceea si intreb inca
o data: ce s-a intimplat peste noapte, astazi noapte autobuzul este bun, iara miine
dimineata autobusul deja nu este bun. Ce s-a intimplat? Intr-o noapte s-a intimplat,
fiindca decizia Guvernului a fost aprobata si a doua zi a intrat in vigoare.
Domnul Pavel Untura:
As vrea sa spun si sa mai repet inca o data...
Domnul Dumitru Braghis:
Nici un accident rutier.
Domnul Pavel Untura:
Domnule deputat,
As vrea sa spun si sa mai repet o data ca
acest regulament a fost elaborat si examinat de un an de zile. Asociatia aceea
care, nu stiu o sustineti sau cum, este parte componenta a Uniunii
transportatorilor si drumarilor si avem aviz pozitiv din partea conducerii
Uniunii. Ramine sa faca ordine inauntrul Uniunii, ei fiind parte componenta a
Uniunii. Si ei foarte bine au stiut ce se va intimpla in anii urmatori cu
retragerea acestor unitati de transport.
Domnul Dumitru Braghis:
Domnule ministru,
Eu inca o data va pun intrebarea, cer
scuze, ma duceti in alta parte. Ce s-a intimplat peste noapte, de ce autobuzul
ieri era bun, normal, era folosit pentru transportarea calatorilor, iar miine
dimineata nu mai este bun. Ce s-a intimplat?
Domnul Pavel Untura:
Tinind cont de cerintele crescinde,
dumneavoastra cred ca tot doriti sa fiti transportat foarte bine, in conditii
foarte bune.
Domnul Dumitru Braghis:
Doresc, de aceea si intreb, ce s-a intimplat,
spuneti-mi va rog?
Domnul Pavel Untura:
Daca faceti referire la Europa, nu stiu
unde intr-o tara europeana mai este transport reutilat din cararea incarcaturilor
in cararea calatorilor.
Domnul Dumitru Braghis:
Si atunci de ce nu mergem dupa formula
simpla – pina la data expirarii documentelor respective. Da, Republica Moldova
accepta, asa cum prevad si regulile Uniunii Europene, este o perioada de tranzitie
pentru orice situatie. Exista prevederi clare, ca noi incepem implementarea
documentului cutare de la data cutare, aceasta de la data cutare.
Avem 2000 de microbuze, dintr-insele jumatate
sint reutilate, la aceste reutilate expira termenul in urmatorii 5 ani de zile
sau 4 ani de zile, imi pare ca la toate, deci in 4 ani de zile schimbam treptat
acest lucru. Ar fi logic si normal imi pare ca...
Domnul Pavel Untura:
Pare-mi-se in raspunsul prezentat
dumneavoastra in scris este stipulat cu un numar pina la unu, toate microbuzele
care vor fi scoase in semestrul II 2006, in semestrul I 2007, in semestrul II
2007 si care vor fi total retrase la 1 ianuarie 2008.
Deci, este un termen destul de stiut si
plus anul cela care este in urma la examinare, imi pare ca e o perioada destul
de suficienta ca fiecare agent economic sa isi determine soarta de mai departe in
activitate in domeniul respectiv.
Domnul Dumitru Braghis:
Ar fi asa daca ar fi reutilate,
dumneavoastra puneti intrebarea in dependenta de anul de productie, dar nu in
dependenta de anul pina cind documentul este valabil, cetateanul respectiv are
document valabil pina la data de 1 ianuarie 2009. De ce dumneavoastra reduceti
acum valabilitatea acestui document...
A doua intrebare. In regulamentul
respectiv, am impresia, se prevad niste interese personale a citorva persoane,
desi dumneavoastra ati spus astazi ca nu este corect. Iata citesc, dreptul
prioritar... urbane regulate, nu inteleg ce e aceea regulate, se acorda agentilor
transportatori pe teritoriul municipiului care au in dotare mai multe unitati
de transport propriu.
Spuneti-mi, va rog, care e diferenta dintre
acei care au mai mult si acei care au o unitate, in conformitate cu Constitutia
Republicii Moldova?
Domnul Pavel Untura:
Dumneavoastra va referiti la Regulamentul
de transport de calatori din municipiul Chisinau, dupa cite inteleg intrebarea.
Domnul Dumitru Braghis:
Nu, Regulamentul transporturilor auto de calatori
si bagaje aprobat prin Hotarirea nr.854.
Domnul Pavel Untura:
Si cu adevarat.
Domnul Dumitru Braghis:
Nu numai la Chisinau, la toti.
Domnul Pavel Untura:
Si, cu adevarat, se stipuleaza ca agentul
economic, care presteaza servicii de transport de calatori, sa fie asigurat cu
nu mai putin de 3 unitati. Si aceasta stipulare este din motivul ca agentul
economic trebuie sa aiba acele atribute tehnice necesare, ingineresti s.a.m.d.
pentru a asigura siguranta circulatiei rutiere cu transportul respectiv.
Domnul Dumitru Braghis:
Dar la un microbuz nu se poate de asigurat
aceste lucruri?
Domnul Pavel Untura:
Sper ca nu.
Domnul Dumitru Braghis:
Pai la un microbuz se poate doar asa ca si
la 3, deja aceasta e problema agentului economic. Dar eu v-am pus intrebarea
din punct de vedere a Constitutiei, dar nu din punct de vedre al motivelor
tehnice. Constitutia prevede egalitatea in drepturi a tuturor agentilor
economici. Nu are importanta, 3 automobile, 100 sau un automobil, de ce
dumneavoastra ati propus si sustineti aici ca totul este legal si constitutional
si nu promovati interesele cuiva.
Promovati interesele marilor transportatori
si ii distrugeti pe acei care au un autobuz sau doua. De ce, care este explicatia?
Domnul Pavel Untura:
Domnule deputat,
Nu vad ca acolo, in regulament, este
stipulata promovarea intereselor mele proprii sau ale altuia ca mine. Sint
stipulate acele prevederi strict necesare pentru asigurarea conditiilor de
confort mai bune pentru dumneavoastra si pentru mine.
Domnul Dumitru Braghis:
Nu, eu citesc destul de clar.
Domnul Pavel Untura:
Societatea civila, in emisiunea televizata,
a sustinut lucrul acesta. Dar atunci cind agentii economici nu se conformeaza
la aceste regulamente, noi, vreau sa mai mentionez ca acum se elaboreaza inca
10 regulamente tehnice in domeniul transporturilor... Si pentru anul viitor vor
fi inca 8, acestea strict necesare pentru reglementari tehnice in domeniul
respectiv. Evident, nu la toata lumea va placea acele reglementari stricte
impuse de imperativele zilei.
Domnul Dumitru Braghis:
Domnule ministru,
Eu inteleg foarte bine, numai ca este
Constitutia Republicii Moldova si ea este egala si pentru mine, si pentru
dumneavoastra. In Constitutie sint drepturi egale ale tuturor agentilor
economici. Si dumneavoastra sinteti obligati, asa cum spune legislatia, sa
respectati aceasta Constitutie.
Si urmatoarea intrebare: as vrea sa inteleg
cine va suporta toate cheltuielile care, indiscutabil, se prevad o data cu
scoaterea acestor microbuze de pe rute, fiindca va fi necesar de facut ceva si
cine va investi in Republica Moldova, fiindca dumneavoastra, prin aceasta
decizie, le-ati dat un exemplu foarte urit investitorilor privati, inclusiv
autohtoni, cine, considerati dumneavoastra, dupa aceasta o sa mearga cind dumneavoastra
schimbati legea peste noapte cum doriti.
Ce fel de exemplu de integrare europeana si
de Plan de actiuni “Moldova – Uniunea Europeana” vorbiti dumneavoastra in acest
caz.
Domnul Pavel Untura:
Domnule deputat,
Vreau sa mentionez ca acele actiuni care au
fost stipulate in regulament au fost coordonate cu toate institutiile din
Republica Moldova si ministeriale, si obstesti.
Cu referire la problema care dumneavoastra,
in ultimul moment, imi spuneti. Cheltuielile de reutilare le-a suportat agentul
economic, dupa repunerea din activitatea in genul respectiv dinsul este in
drept sa utilizeze transport dupa destinatie, conform legislatiei Republicii
Moldova.
Domnul Dumitru Braghis:
Da, inteleg, dar cheltuielile nu s-au
recuperat.
Domnul Pavel Untura:
El nu este, el nu se trece la pierdere, el
se gestioneaza in viitor, conform genului de activitate, in corespundere cu
legislatia in vigoare.
Domnul Dumitru Braghis:
Foarte corect, dar cheltuielile nu s-au
recuperat.
Domnul Pavel Untura:
Prin aceasta, ceea ce se mentioneaza afara si,
ma rog, se stipuleaza ca vor fi micsorate locurile de munca, care intelege
bine, se va mari, fiindca unitatea de transport ramine in continuare pe piata
de servicii, in locul ei vine una care corespunde si, deci, in locul unui loc
de munca apare inca un loc de munca.
Domnul Dumitru Braghis:
Dumneavoastra considerati ca noi o sa avem
asa de multe posibilitati de transportatoare, caci stau autobuzele si
microbuzele in fiecare zi si asteapta cine o sa fie urmatorul. O sa mai apara inca
10 microbuze si o sa fie mai multa concurenta.
Domnul Pavel Untura:
Cred ca va fi un concurs sanatos de a oferi
servicii bune.
Domnul Dumitru Braghis:
Domnule ministru,
Eu vreu sa va spun ca dumneavoastra, prin
aprobarea acestui regulament, ati incalcat Constitutia Republicii Moldova.
Impuneti reguli de joc neegale pentru agentii economici, pe de o parte, pe de
alta parte, dumneavoastra ati dat un exemplu foarte nefast. (Rumoare in sala.)
Domnule Stati,
Multumesc. O sa va scriu la ambasada,
dumneavoastra poate o sa va fie mai placut sa cititi, acolo, in ambasada, nu o
sa aveti ce face si o sa cititi.
Si al doilea moment. Dumneavoastra, prin
aceste decizii, de fapt, faceti tot posibilul ca sa distrugem in continuare
investitiile autohtone, fiindca nici un agent economic, despre care spuneti
dumneavoastra ca o sa aduca autobuz nou, nu este convins ca miine dumneavoastra
nu o sa reduceti termenul de exploatare a autobuzelor de la 7, la 5 sau de la 2
ani. Daca va mai indica un agent economic mare si o sa mariti numarul de la 3
microbuze la 23, daca va indica alt agent economic mare, fiindca asa vreti, ce
vreti aceea faceti. Nu respectati legislatia in vigoare.
Doamna Maria Postoico:
Eu va rog liniste.
Domnule Oleinic,
Multumesc.
La tribuna centrala se invita, pentru a da
raspuns la intrebarea care a fost inaintata de catre doamna Vitalia Pavlicenco
cu privire la utilizarea limbii de stat in Aeroportul International Chisinau si
baza legala a unor intrebari adresate pasagerilor in timpul controlului pasapoartelor.
La tribuna centrala se invita domnul Rosian
Vasiloi, seful Aparatului Serviciului Graniceri. Poftim.
Domnul Rosian Vasiloi – seful Aparatului Serviciului Graniceri:
Stimata doamna Presedinte al sedintei,
Stimati deputati,
Referitor la cunoasterea si utilizarea in
Aeroportul International Chisinau a limbii ruse cred si sint convins ca nu tine
de competenta noastra, din considerentul ca in interpelare era vorba despre
colaboratorul Serviciului Vamal.
Intrebarile care au fost puse de doamna
deputat Pavlicenco au fost de sensul – baza legala a adresarii intrebarilor de
catre inspectorii controlului de frontiera, despre utilizarea si posesia altor
acte valabile pentru permiterea trecerii frontierei de stat.
Si a doua intrebare. Serviciul Graniceri,
fiind un instrument al politiei politice... Noi am studiat interpelarea data si
va comunicam ca, in activitatea sa, inspectorii controlului de frontiera se
bazeaza pe actele normative in vigoare, cum este Hotarirea Guvernului nr.376 cu
privire la masurile suplimentare de realizare a sistemului national de pasapoarte,
unde este expres prevazut ca la iesirea din Republica Moldova cetatenii,
persoanele care detin cetatenia a mai multor state, prezinta actul de identitate
national in temeiul caruia i s-a permis intrarea.
Din considerentul ca persoana in cauza a
prezentat la control pasaportul national al Republicii Moldova, unde era pusa stampila
de iesire din tara si nu era stampila de intrare in tara, controlorul a pus intrebarea
daca persoana in cauza nu are in posesie alte acte de control.
Ceea ce se refera la politia politica.
Serviciul Graniceri al Republicii Moldova activeaza in baza actelor normative in
vigoare, a Constitutiei, a Legii cu privire la frontiera de stat, a tratatelor
internationale. Si va aduc la cunostinta dumneavoastra ca nici o data nu a
fost, nu este si nu va fi politie politica in Republica Moldova.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.5.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Eu va multumesc.
In primul rind, vreau sa va spun ca in
privinta politiei politice am vazut foarte bune, m-am judecat 3 ani cu
Serviciul de Graniceri si am cistigat acest proces, din cauza ca mi s-a
interzis fara motiv de 3 ori sa traversez frontiera.
Mi s-a spus ca stau la linie rosie in
aparatul cela, in computer. Asa ca aici sa nu spuneti, noi cunoastem mai bine
decit vreti voi ca sa cunoastem noi. Acum am o intrebare la inceput simpla:
spuneti, va rog, ati depistat numele persoanei care a pus intrebarea privind
existenta si a unui pasaport romanesc, referitor la persoana cu care am fost eu
alaturi?
Ati depistat numele persoanei,
controlorului de la Serviciul de Graniceri?
Domnul Rosian Vasiloi:
Eu v-am raspuns la intrebarea dumneavoastra,
a fost, care este baza legala pentru adresarea acestor intrebari.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Nu, eu inteleg ca aveti misiunea sa nu raspundeti.
Eu va intreb concret, ati depistat numele persoanei care a pus intrebarea, daca
aveti pasaport romanesc?
Domnul Rosian Vasiloi:
Doamna deputat,
Aceste intrebari se pun in toate cazurile in
care exista dubii ca persoana poate intra sau iesi din tara ilegal.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Nu, dar ati depistat numele lucratorului
dumneavoastra sau nu? Aceasta eu intreb. Cunoasteti numele persoanei? Deci, nu
vreti sa spuneti numele persoanei?
Acum, uitati-va, este foarte regretabil ca si
am stiut de la inceput ca nu o sa imi raspundeti, fiindca va considerati
vinovat si nu vreti sa recunoasteti aceasta public.
Doamna Presedinte al sedintei,
Eu am primit raspuns de la Serviciul Vamal,
care spune ca nu tine de el. Eu am primit raspuns de la Intreprinderea de Stat,
Aeroportul International Chisinau, care spune ca doar pune la dispozitie incaperi
si nu stie nimic ce se intimpla.
Eu am primit raspuns de la Serviciul de
Informatii si Securitate, care spune ca nu este implicat. Si am primit un raspuns
batjocoritor, asa cum a citit astazi reprezentantul Serviciului de Graniceri,
din doua alineate, in care se spune ca ei se conduc de anumite legi si ca nu stiu
numele exact al persoanei. Nu sint sigura ca chiar daca asi spune numele
persoanei, si voi il stiti foarte bine, ati depista si ati da un raspuns mai
concret.
Pentru ca aceasta persoana a trecut o data
cu mine, iar oamenii, din pacate, in Republica Moldova, stiind foarte bine ca sint
persecutati pentru ca au pasapoarte romanesti, evita ca sa le spuna numele. Iar
voi cunoasteti si persoana care a intrebat, si persoana care a fost intrebata. Si
nu imi fac iluzii in privinta aceasta, stiu foarte bine ca nu aveti ce raspunde,
stiu foarte bine ca nu am ce lua, un raspuns mai concret de la voi.
Dar ceea ce vreau sa spun pentru
secretariatul nostru, este ca nu am primit raspuns de la Serviciul care se numeste
Serviciul Aeronautic, da, asa cum imi spune, care trebuia sa imi dea raspuns ce
se intimpla cu securitatea, deci se numeste asa, reprezentantii securitatii
aeronautice.
Eu nu am primit raspuns de la acest
serviciu care trebuia sa imi raspunda de ce s-a adresat in limba rusa, fiindca
spuneti ca nu tine de competenta dumneavoastra si de ce a avut comportamentul
pe care l-a avut fata de persoana mea si de persoana de care eu am fost insotita.
Deci acest raspuns din partea Serviciului
de Graniceri si, in general, aceste raspunsuri pe care le-am primit arata inca
o data ca politica oficiala a statului nostru este antiromaneasca, iar antiromaneasca
inseamna antieuropeana.
Va multumesc, domnule reprezentant al
Serviciului de Graniceri.
Doamna Maria Postoico:
Intrebari catre Guvern, poftim. Nu aveti.
Dumneavoastra ce aveti, 4?
Domnul Marcel Raducan:
Multumesc, doamna Presedinte.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.5, ce s-a intimplat?
Domnul Alexandru Oleinic:
Noi am adoptat astazi ordinea de zi, unde a
fost acceptata propunerea domnului Gutu de a fi invitat reprezentantul ori
ministrul transporturilor si gospodariei drumurilor pentru audieri. Care este
problema? Dumneavoastra ati permis viceministrului sa plece din sala, fara a-i
raspunde domnului Gutu.
Doamna Maria Postoico:
Anume aceasta am accentuat, sa vad daca aveti
raspunsul, caci el nu era pregatit, deci, nu a fost pregatit si se amina pentru
saptamina viitoare.
Domnul Alexandru Oleinic:
Atunci anuntati, fiindca eu v-am atras atentie,
dumneavoastra mi-ati facut observatie.
Doamna Maria Postoico:
Nu, eu domnului Gutu anume i-am atras atentie,
l-am rugat pe domnul Klipii ca sa atentioneze, iata, din aceste considerente.
Microfonul nr.4, va rog.
Domnul Veaceslav Untila:
Doamna Presedinte,
Eu am avut o interpelare joia trecuta, asteptam
raspunsul astazi de la Ministerul Economiei si Comertului.
Doamna Maria Postoico:
Da, dau citire, deci, care este, raspunsul
dumneavoastra va fi prezentat in urmatoarea sedinta, motivul fiind plecarea
acestuia in deplasare.
Domnul Veaceslav Untila:
Da, va multumesc.
Doamna Maria Postoico:
In continuare microfonul nr.4.
Domnul Marcel Raducan:
Multumesc, doamna Presedinte.
Deci, doua saptamini la rind, adica doua sedinte
la rind, am adresat intrebarea referitor la o strada din municipiul Chisinau
care, pina in ziua de astazi, nu este conectata la energia electrica.
Deci, cu parere de rau, la cererea mea, ca
sa vina ministrul administratiei publice locale domnul Vrabie sa ne raspunda la
intrebarea respectiva sau cineva din minister, n-am insistat numaidecit
ministrul, deci, drept raspuns am primit o tidula de la minister, in care se
constata faptul ca, intr-adevar, 16 case 3 ani de zile nu sint conectate la
energia electrica. Si, cu parere de rau, ministerul nu poate sa influenteze
nicidecum acest proces, numai ca va recomanda Primariei sa conecteze casele
respective la energia electrica.
Deci, se intimpla un confuz sau nicidecum
nu vreau sa cred ca acest minister nu a creat, nu este in stare sa rezolve niste
probleme simple.
Doamna presedinte,
Din acest motiv, reiterez intrebarea mea
aceluiasi minister si as ruga ca la sedinta urmatoare, peste o saptamina, sa
vina, ma rog, daca ministrul este foarte ocupat si are alte chestii, sa vina macar
un viceministru in sedinta in plen ca sa ne dea raspuns la intrebari, deci, nu in
modul ca credem ca aceste case vor fi conectate in viitorul apropiat, 2007 –
2008, dar ne va da un raspuns concret, cind cetatenii Republicii Moldova,
locuitori ai capitalei, municipiul Chisinau, vor fi conectati la energia
electrica.
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.5.
Domnul Ion Varta:
Multumesc, doamna Presedinte.
Prima interpelare i-o adresez domnului
Prim-ministru Vasile Tarlev si domnului ministru al educatiei si tineretului
Victor Tvircun. Esecul implementarii manualelor la “Istoria integrata” este
unul grandios. Acest lucru este mau mult decit evident aproape pentru toata
lumea.
Conceptia acestui curs de istorie integrata,
care nu a fost discutat in prealabil in mod public, s-a adeverit a fi una antistiintifica,
perimata. Toate aceste manuale, fara nici o exceptie, sufera de un antiistorism
cras. In felul acesta am revenit cu 40, 50 de ani inapoi si este reanimata o
conceptie profunda antiistorica.
Secretomania care a persistat pe parcursul intregului
experiment, desfasurat in ultimii 3 ani, s-a dovedit a fi extrem de paguboasa si
pentru acei care au fost responsabili pentru implementarea manualelor la
“Istoria integrata”, jucindu-le, in ultima instanta, si lor festa. Lipsa unei
expertizari prealabile a conceptiei a periclitat reusita intregului efort intreprins
de Ministerul Educatiei si Tineretului. Cel mai grav, s-a facut o risipa enorma
de bani publici, care au fost aruncati in vint intr-o maniera absolut
iresponsabila.
Lipsa unui concurs echitabil in procesul
selectarii ofertelor pentru elaborarea respectivelor manuale si angajarea unor
personaje mai mult decit indoielnice in materie de istorie si pedagogie,
selectate in baza altor principii decit cele ale competentei si
profesionalismului, au asigurat acest esec.
In consecinta, manualele respective s-au
adeverit a fi mai mult decit agramate. Ele sufera de o ignoranta crasa si sint,
pur si simplu, imposibile de a fi utilizate. Aceste manuale sint doldora de greseli
de ordin cognitiv, metodic, gramatical. Unele din ele contin pina la citeva mii
de greseli cu caracter divers.
O redactare cosmetologica a manualelor la
“Istoria integrata” nu salveaza situatia. Toate aceste manuale trebuie retrase
de urgenta din circuit, deoarece ele, prin intermediul informatiilor cu
caracter antistiintific si agramat, dezinformeaza si educa ignoranta si
incompetenta.
Solicit domnului Prim-ministru si domnului
ministru al educatiei si tineretului sa ia act de aceasta interpelare si sa se
actioneze in conformitate cu circumstantele grave care s-au creat in urma
implementarii acestor manuale total nereusite.
Si a doua interpelare o adresez domnului
Prim-ministru Vasile Tarlev si domnului Procuror General al Republicii Moldova
Valeriu Balaban. Recent, mi-a parvenit o plingere semnata de un grup numeros de
fosti angajati ai Societatii cu Raspundere Limitata “Munca Invalizilor” din orasul
Soroca, care isi manifesta indignare in legatura cu decizia abuziva a
conducerii Societatii Orbilor din Republica Moldova cu privire la
disponibilizarea nejustificata a unui numar considerabil al angajatilor acestei
intreprinderi.
In felul acesta, acestia s-au pomenit, pur si
simplu, aruncati in strada, fara nici o sansa de a-si gasi un alt loc de munca si
fara nici o sansa de supravietuire.
Sint condamnati, pur si simplu, sa moara de foame, tinind cont de specificul
situatiei lor.
Mai mult decit atit, acest grup de petitionari
contesta si o alta decizie adoptata de conducerea Societatii Orbilor, cea cu
privire la numirea in functie de director a unei persoane care in perioada
anilor 1994 – 2000, a mai exercitat aceasta functie atunci, si, conform afirmatiilor
petitionarilor, respectivul director a pulverizat aproape intreg patrimoniul
respectivei intreprinderi. Solicit o investigare pertinenta a acestui caz iesit
din comun, reangajarea celor disponibilizati in mod nejustificat si pedepsirea
celor ce s-au facut vinovati de adoptarea unor atare decizii.
De asemenea, solicit examinarea minutioasa
a oportunitatii aflarii in continuare in functia de director al acestei societati
“Munca Invalizilor” din orasul Soroca a domnului Lungu Valentin.
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.2.
Domnul Anatol Taranu:
Multumesc.
Interpelare catre ministrul sanatatii si
protectiei sociale, domnului profesor Ion Ababii. In cadrul audierilor cetatenilor
din raionul Drochia, audientelor, ma scuzati, a cetatenilor din raionul
Drochia, a fost, in repetate rinduri, abordat in subiectul multiplelor
nereguli, gravelor incalcari inregistrate in activitatea Centrului de Medicina
Preventiva din raionul mentionat. Indeosebi s-a insistat pe marginea cazurilor
neglijarii suparatoare a eticii de conducator in raport cu subalternii de catre
directorul centrului indicat, domnul Oleg Serebreanschi.
Aspectul delicat al problemei consta in
faptul ca raionul Drochia, fiind dupa componenta etnica preponderent
moldovenesc, colaboratorii moldoveni din
cadrul Centrului de Medicina Preventiva sint supusi grosolaniilor de catre sef in
limba rusa.
In perioada de 4–7 aprilie curent
activitatea Centrului de Medicina Preventiva din Drochia a fost supus unui
control complex de catre o comisie speciala ministeriala. In rezultatul controlului
efectuat, au fost inregistrate multiple incalcari, inclusiv cazuri de betie la
locul de munca a conducerii Centrului. Din informatiile pe care le detin,
directorul Centrului domnul Oleg Serebreanschi se bucura de protectia domnului
presedinte al raionului Drochia Belinschi, fapt ce ii permite sa ignore cu usurinta
indicatiile si avertismentele organelor de conducere superioara, care se contin
in documentele despre controalele efectuate, intensificind gradul de grosolanie
si abateri de la normele de conduita in raport cu subalternii.
Constatind aceasta situatie si raspunzind
doleantelor angajatilor Centrului de Medicina Preventiva din Drochia, expuse in
cadrul audientelor alegatorilor, interpelez domnul ministru al sanatatii si
protectiei sociale in subiectul corespunderii domnului Oleg Serebreanschi functiei
de director al Centrului de Medicina Preventiva al raionului Drochia. La textul
interpelarii atasez si plingerea pe acest caz, parvenita de la unul din fostii
angajati ai institutiei mentionate. Raspunsul la aceasta interpelare solicit sa
fie facut in plenul Parlamentului. Deputatul Anatol Taranu.
Va multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Cusnir:
Multumesc, doamna Presedinte.
Stiu, ca foarte multi cetateni asteapta raspunsul
la interpelarea mea din
5 octombrie privitor la situatia dezastruoasa in sectorul agricol si, in
special, al celui vitivinicol. Nu am fost anuntata, de ce nici astazi nu a
venit nimeni sa-mi raspunda. Am primit doar o scrisorica de la domnul
Mironescu, cum ca dumnealui este la Moscova. Eu am adresat clar si o spun a
patra oara, interpelarea mea Guvernului Republicii Moldova si cred ca este
cineva care sa vina si sa raspunda, ca este o interpelare ce tine, practic, de
mai bine de jumatate din cetatenii tarii noastre.
Si acum adresez prima mea interpelare de
astazi domnului Procuror General al Republicii Moldova Valeriu Balaban, caruia ii
solicit un raspuns in scris, si Guvernului Republicii Moldova, caruia ii
solicit un raspuns de la tribuna centrala a Parlamentului. Si se refera la un
caz extraordinar, care s-a intimplat la 5 septembrie anul curent in orasul Chisinau
la SRL “Selanilux”, cind colaboratorii Comisariatului de Politie al sectorului
Riscani au efectuat o perchezitie in oficiul si depozitul intreprinderii nominalizate,
in urma careia au fost ridicate documentele de provenienta a marfii,
calculatorul si marfa in valoare de 200 mii de lei.
Aducind prejudiciu material considerabil
acestei intreprinderi, mai ales ca pina astazi nu este cunoscut locul si conditiile
de pastrare a marfii, daca sint asigurate cerintele minime pentru astfel de
produse de o calitate speciala. Intreprinderea dispune de documente care atesta
provenienta marfii, precum si autorizatii care permit comercializarea acesteia.
Pornind de la abuzurile comise de catre
angajatii MAI, directorul intreprinderii nominalizate s-a adresat in scris catre
domnul Procuror General, dar pina astazi nu a primit un raspuns in ce baza a
avut loc aceasta perchezitie, care este motivul si de ce nu are niste documente,
in baza carora ar fi confirmata confiscarea marfii, despre amenintarile la
adresa directorului acestei intreprinderi si nereactionarea la sesizarile date
de catre reprezentantii MAI? De aceea, cer ca Procurorul General sa imi dea un
raspuns in scris de ce nu a raspuns la adresarea cetateanului. Iar Guvernul
Republicii Moldova sa imi dea o informatie de la tribuna centrala, sa aduca o
lumina in acest caz, despre motivele si masurile intreprinse.
A doua interpelare o adresez Guvernului
Republicii Moldova. Recent, am auzit la Radioul National despre o Hotarire de
Guvern care se refera la marirea compensatiilor nominative pentru unele
categorii de cetateni la procurarea carbunelui si a lemnelor de foc. De fapt,
aceste compensatii au fost deja achitate in luna octombrie in marimea veche,
cum asi spune, dar se promite o recalculare in viitorul nu stiu care. Si anume
ca fiecare beneficiar va primi o compensatie de
500 de lei egala cu costul unei jumatati de tone de carbune, pornind de la pretul
unei tone 1000 de lei si 125 de lei pretul unei jumatati de metru cub de lemne,
pornind de la costul de 250 de lei.
Rog sa vina Guvernul si sa spuna aici
tuturor, pentru toti cetatenii, unde se poate procura in ziua de azi o tona de
carbune cu 1000 de lei si un metru cub de lemne cu 250 de lei.
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.5.
Domnul Gheorghe Susarenco:
Multumesc, doamna Presedinte.
Adresez o intrebare domnului Valeriu
Balaban, Procuror General al Republicii Moldova. Am in fata procesul-verbal al sedintei
operative de pe linga domnul Prim-ministru din 13 octombrie 2006, unde s-a luat
o decizie despre unele chestiuni ce tin de activitatea ministerelor si altor
autoritati administrative centrale de pe linga Guvern. Dau citire punctelor 1 si
3.
1. S-a decis: “Conducatorii ministerelor,
altor autoritati administrative centrale se obliga sa respecte programul de
lucru stabilit”. De parca pina acum nu trebuia sa le respecte.
“Iar pentru a-si exercita, in mod optim, indatoririle
functionale, se cere de a se prezenta la serviciu cu cel putin 15 minute inainte
de ora 8.00, solicitind aceasta si adjunctilor sai. Aparatul Guvernului va tine
la control strict si il va informa pe domnul Prim-ministru”.
Si punctul 3: “Se atentioneaza ca toate
participarile membrilor Guvernului, viceministrilor, directorilor autoritatilor
administratiei centrale si adjunctilor acestora la diferite seminare,
simpozioane, congrese, receptii, intruniri si alte manifestari organizate atit
de autoritatile statale, cit si de cele neguvernamentale, subliniez, sa fie
coordonate in prealabil cu domnul Prim-ministru sau cu seful Aparatului
Guvernului”.
Intrebarea mea catre domnul Procuror
General este, daca nu cumva aceste prevederi vin in contradictie cu Codul
muncii si cu Legea cu privire la Guvern. Si daca nu este cazul ca aceasta
decizie sa fie atacata in instanta de judecata prin contenciosul administrativ.
Raspunsul doresc sa il primesc in scris.
Va multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.4.
Domnul Leonid Bujor:
Multumesc.
Doua interpelari. Prima este adresata
domnului Procuror General al Republicii Moldova Valeriu Balaban.
Domnule Procuror General,
In legatura cu faptul ca, in cadrul sedintei
Parlamentului din 26 octombrie 2006, nu s-a acceptat propunerea cu privire la
crearea unei comisii speciale, solicit sa fiu informat cite cauze penale au
fost pornite in anul 2006 in privinta colaboratorilor Ministerului Afacerilor
Interne, cite au fost transmise instantelor judecatoresti? Si care este soarta
acestor materiale?
Domnule Procuror General,
Solicit anexarea la raspuns a listei cu
persoanele respective, fiind indicata si instanta de judecata unde au fost ele
transmise.
Cea de a doua interpelare. La 12 octombrie
2006, am adresat doua interpelari domnului Prim-ministru Vasile Tarlev,
domnului ministru al educatiei si tineretului Victor Tvircun si domnului
viceprim-ministru, ministru al afacerilor externe si integrarii europene Andrei
Stratan. Le multumesc pentru raspunsuri, reactie, dar constat, spre regret,
caracterul general si formal al raspunsurilor, semnate de domnii ministri, raspunsuri
in care nu se spune nimic concret la fiecare dintre intrebarile abordate in
aceste interpelari, asa cum am solicitat eu.
Se evita raspunsul la subiecte sensibile,
la erori grave, tratari ofensatoare la adresa Guvernului Republicii Moldova, la
adresa propriei noastre tari Republica Moldova, precum si la adresa Statelor
Unite ale Americii, NATO, Romaniei, si, intr-o anumita masura, este lezata
demnitatea conducerii tarii noastre.
Reiterez intrebarile din 12 octombrie 2006 si
cer raspunsuri concrete la fiecare din intrebarile, care se contin in cele doua
interpelari, unde, de altfel, domnilor ministri, am indicat si paginile fiecarui
citat.
Domnule Prim-ministru,
Domnilor ministri,
Se impune retragerea urgenta a manualului
cu referinta.
In caz contrar, riscam sa ne confruntam cu
reactii dure meritate din partea ambasadei SUA in Republica Moldova, ambasadei
Romaniei la Chisinau si statelor membre ale NATO pentru invinuirile ofensatoare
grave aduse la adresa acestora, dar si pe motivul lipsei de reactie adecvata
din partea Guvernului Republicii Moldova.
Amintesc ca, acum citiva ani, am fost
martori ai unui serios conflict produs, de asemenea, din cauza unui manual de
istorie intre doua state asiatice, tari mari. Noi nu dorim antrenarea
Republicii Moldova intr-un conflict si mai grav din cauza unui manual.
Apropo, cum apreciaza conducerea
Ministerului Educatiei si Tineretului faptul ca in acest manual nu este, cel putin,
plasata o harta politica a Republicii Moldova in hotarele ei recunoscute pe
plan international, unde elevul ar putea constata ca Chisinaul si Tiraspolul, Balti
si Tighina, alte localitati din Moldova sint parte componenta ale uneia si
aceleiasi tari.
Stimati colaboratori ai Ministerului de
Externe si Integrarii Europene, responsabili de istorie,
Cum sa inteleaga elevii faptul ca in acest
manual se subliniaza ca Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Legea cu
privire la Drapelul de Stat al Republicii Moldova, insa nu se spune nimic
copiilor despre faptul, ca aceasta tara tinara Republica Moldova mai are doua
simboluri de stat: Imnul de Stat si Stema. Oare astfel incercam noi sa educam
patrioti ai Republicii Moldova?
Va multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.5.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Ma adresez, in primul rind, Serviciului de
Informatii si Securitate. Vreau sa multumesc pentru promtitudinea raspunsului
ce mi-a fost adresat in legatura cu accesul la propriul dosar, in care se spune
urmatoarele: “Stimata doamna deputat,
Referitor la interpelarea dumneavoastra de
la sedinta in plen a Parlamentului din 19 octombrie 2006 privind asigurarea
accesului la propriul dosar, Serviciul de Informatii si Securitate al
Republicii Moldova comunica, ca nu detine dosar in privinta dumneavoastra,
precum si alte materiale documentare.”
In continuare, solicit Directorului General
al SIS, Ion Ursu informatii privind mersul investigatiilor si al anchetei in
legatura cu contrabanda de la Rezina. Amintesc. Intr-o sedinta din sesiunea de
primavara – vara am solicitat celor care au depistat fenomenul de contrabanda
de la Rezina, despre care a fost aratat si un reportaj la PRO TV, sa ma
informeze despre mersul anchetei in care sint implicati, din cite s-a spus,
vamesi si politisti. Din pacate, nu am primit de atunci nici un material. De
aceea, reiterez interpelarea, pe care o adresez ca o a doua interpelare si
ministrului de interne Gheorghe Papuc.
In acelasi context al Ministerului de
Interne si al PRO TV, anunt public faptul ca, urmare a reportajului proiectat
la PRO TV marti, 24 octombrie, despre Conferinta de presa a unor inalti
responsabilii de la interne, am avut pe data de
25 octombrie o discutie lunga si concreta cu domnul Mihai Cibotari, seful Directiei
generale politie de ordine publica. In cadrul discutiei au fost abordate
problemele privind comportamentul politistilor in timpul contactelor cu
participantii la trafic privind operatiunile speciale si atitudinea fata de
autovehiculele inmatriculate in strainatate.
Domnul Mihai Cibotari si-a prezentat
scuzele de rigoare pentru faptul ca unele raspunsuri date de domnia sa la intrebarile
ziaristilor in conferinta de presa, in contextul interpelarilor facute de
deputatul Vitalia Pavlicenco despre operatiunile speciale gen “Musafir” si
despre oprirea autovehiculelor fara motive explicabile, au facut obiectul unor
interpretari din care a rezultat ca politistii care au oprit autovehiculul lui
Pavlicenco, ar fi inaintat obiectii privind necuplarea centurii de siguranta.
Nu exista procese-verbale, care sa faca
dovada acestui lucru. De aceea, domnul Mihai Cibotari si-a exprimat regretul
pentru aprecierile intelese, in opinia domniei sale, gresit. Eu am acceptat
scuzele si mi-am exprimat speranta ca politistii vor fi mai corecti si vor actiona
in baza legii.
Doamna Maria Postoico:
In continuare microfonul nr.5.
Doamna Zoia Jalba:
Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.
De fapt, am solicitat prezenta domnului
ministru al educatiei si tineretului Victor Tvircun pentru astazi in sedinta in
plen pentru a-mi raspunde la mai multe intrebari, pe care le-am propus atunci, in
privinta orelor de meditatie de la invatamintul primar. Cu parere de rau,
domnul ministru, cred eu, a refuzat sa vina aici. Nu era cazul ca sa vina sa ma
vada pe mine, dar sa raspunda acelor profesori care mi-au trimis un sir intreg
de intrebari.
Si vreau sa zic ca, in contextul acestui raspuns,
pe care l-am primit acum dimineata, conform ordinului domnului ministru nr.208
din 6 septembrie 2006 eu am inteles ca, de fapt, nu stiu care ar fi importanta
acestui ordin? Pentru ca in acest raspuns am inteles ca, de fapt, se face o
liberalizare a actiunilor din invatamintul primar.
Propun domnii de la minister ca orele de
meditatie pot fi tarifate pentru invatator la clasele primare sau profesorul cu
pregatirea respectiva. S-au facut foarte multe recomandari. Nu stiu daca este
vorba de un ordin, deci, el se executa. In acest caz se fac niste recomandari
cum ar trebui sa fie organizate aceste ore de meditatie. De fapt, directorii
institutiilor de invatamint trebuiau sa discute aceasta problema cu primarii
localitatilor si in functie de posibilitatile financiare sa organizeze aceste
ore.
La intrebarea mea: care va fi posibilitatea
de remunerare a cadrelor didactice? Se spune: se face doar pornind de la norma
didactica de 20 de ore a invatatorilor de la clasele primare.
In acelasi context, administratiile institutiilor,
de comun acord cu Directia de Invatamint, trebuie sa gaseasca posibilitati de
alimentare a copiilor la prinz, iar orele de meditatie sa fie remunerate din
rezervele planului-cadru de invatamint, fara a solicita cheltuieli
suplimentare.Va spun sincer nu prea inteleg, ce a avut in vedere prin acest raspuns?
De aceea, aceeasi interpelare o reiterez.
Pentru ca, in sfirsit, mi-am dat seama, ca
Ministerul Educatiei si Tineretului, de fapt, vrea sa solutioneze o problema
extraordinara care exista astazi la noi in Republica Moldova prin aceea ca imi
spune, ca circa 20 000 de elevi sint ramasi fara ambii parinti si se gasesc
doar in grija bunicilor si a vecinilor. Vreau sa zic ca, de fapt, acesti copii
sint ramasi doar in grija invatatorilor.
Si atunci cind scriem un ordin trebuie sa
ne gindim la acesti invatatori, caci foarte multi ani la rind invatatorii de la
clasele primare, mai ales, fac o munca de voluntariat. De aceea, astept un raspuns
la aceasta interpelare.
Si inca ceva. Am aici o anexa cu date
statistice privind realizarea orelor de meditatie din 10 octombrie in care imi
explica ca sursele de finantare sint rezervele planului-cadru. Eu stiu ca
planul-cadru in invatamint, de fapt, contine altceva. Si alte surse asociatiile
parintesti. Si aici punem un mare semn de intrebare. Si alte surse? Care ar fi
aceste alte surse?
In citeva raioane, de fapt: Glodeni si Soldanesti,
conform acestor date statistice, nu se realizeaza aceste ore de meditatie,
inclusiv municipiul Chisinau. De ce? Si care este situatia in aceste raioane?
Va multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.4.
Domnul Igor Klipii:
Doua interpelari. Prima interpelare doamnei
Feodosia Furculita, sefa a Serviciului Vamal al Republicii Moldova.
Interpelarea vine din partea unui grup de cetateni din Briceni, care solicita o
informatie referitor la modul in care a fost numit in functia de sef al Vamei
Lipcani doamna Valentina Cazac.
In trecut aceasta distinsa doamna a activat
in organele de control fiscal si de combatere a coruptiei, de unde a fost
concediata pentru mai multe incalcari si nereguli. Conform datelor de care dispun,
totusi, doamna Cazac este si fiica unui activist comunist local, presedintele
Asociatiei Veteranilor din Briceni, domnul Romanenco.
In acest context, intreb, rog ca doamna
Feodosia Furculita sa imi raspunda la intrebarea: care au fost considerentele
numirii doamnei Cazac Valentina in functie de sef al vamei Lipcani? Iar pe
domnul Balaban il rog sa verifice daca nu este vorba, totusi, de trafic de
influenta, domnul Valeriu Balaban, Procurorul General al Republicii Moldova.
Si a doua intrebare i-o adresez domnului
ministru al afacerilor externe si integrarii europene Andrei Stratan, prin care
rog o informatie referitor la starea dosarului domnului Ilascu in problema
redobindirii cetateniei Republicii Moldova. Nu cred ca consulatele noastre sint
asaltate de doritori de a primi cetatenia Republicii Moldova si nu inteleg, in
acest context, de ce dosarul domnului Ilascu este tergiversat de atita timp? Raspunsul
il solicit de la tribuna centrala a Parlamentului Republicii Moldova.
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.3.
Doamna Larisa Zimina:
Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.
Luind in considerare multiplele adresari in
scris si verbale ale cetatenilor Republicii Moldova, care solicita sa audieze si
sa priveasca sedintele plenare ale Parlamentului, dar nu au aceasta
posibilitate, vin cu o propunere catre Guvernul Republicii Moldova si Compania
“Teleradio-Moldova” pentru a institui o emisiune speciala de sinteza seara in
orele accesibile pentru populatia Republicii Moldova in locul transmisiunilor in
direct in zilele de sedinta in plen a Parlamentului Republicii Moldova. Astept
aceasta propunere pe parcursul a doua saptamini.
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Golban:
La 13 iulie anul curent am adresat o
interpelare domnului Director al Agentiei Nationale pentru Reglementari in
Energetica Anatol Burlacov, prin care am solicitat acestuia sa imi prezinte
explicatiile in legatura cu temeiurile aplicarii unor tarife diferentiate la
gazele naturale, furnizate populatiei. Din raspunsul primit la acea interpelare
rezulta ca tarifele la gaze sint aprobate de ANRE in baza metodologiei de
determinare, aprobare si aplicare a tarifelor la gazele naturale, Hotarirea
ANRE nr.122 din 23 martie 2004 si anume in temeiul punctului 6.3.3. In legatura
cu aceasta tin sa fac urmatoarele remarci.
Articolul 12 din Legea cu privire la gaze
dispune transparenta activitatii Agentiei, iar, concret, alineatul (1) stabileste
ca sedintele Consiliului de administratie sint publice. La 19 iulie 2006, Agentia
a stabilit noile tarife la gaze, aprobind Hotarirea nr.220. Trebuie de
precizat, insa, ca sedinta la care au fost aprobate acestea s-a desfasurat cu usile
inchise, intr-o totala lipsa de transparenta. Presa nu a avut acces la sedinta,
iar aceasta nu inseamna altceva decit incalcarea procedurii instituite prin
lege. Regret ca iarasi au fost aplicate tarife diferentiate, prin care atit
agentii economici privati, cit si majoritatea populatiei, in special locuitorii
din localitatile rurale, care nu au acces la termoficarea centralizata sint
discriminati in raport cu citeva intreprinderi de stat, in acelasi timp si
distribuitorul local “Moldovagaz” de gaze, s-a aratat dezavantajat de politica
tarifara aplicata de ANRE. Iar acest lucru poate duce la acutizarea relatiilor
furnizorului rus “Gazprom” , ceea ce va solda cu noi scumpiri la iarna.
Legea cu privire la gaze prevede, la
articolul 34, ca metodologia calcularii si aplicarii tarifelor reglementate la
gaze include in modul de calculare a costului serviciului, a cheltuielilor
aferente exploatarii eficiente si dezvoltarii intreprinderilor de gaze, a
cheltuielilor aferente indeplinirii cerintelor de protectie a mediului, a maririi
profitului necesar titularului de licenta pentru continuarea activitatii sale.
ANRE argumenteaza decizia sa prin faptul ca
ar exista diferente de presiune in retelele de gaze , insa acest lucru l-ar
putea evoca furnizorul, adica Societatea pe Actiuni “Moldovagaz”, si nu Agentia,
care are menirea doar sa aprobe tarifele la cererea furnizorulul. In acest fel,
Agentia si-a depasit competenta, substituindu-se furnizorului. Pe de alta
parte, argumentul invocat privind presiunea din retea nu rezista indoielii si
criticii. Ori presiunea joasa din retelele de aprovizionare a populatiei in mod
logic nu reclama cheltuieli suplimentare de pompare a gazului, de aceea
argumentul Agentiei mi se pare absurd si lipsit de sens.
Prin simplitudine, in cazul furnizarii
energiei electrice catre populatie, se aplica tarife diferentiate pentru
diferite categorii de consumatori. Astfel, consumatorii casnici, ale caror
blocuri de locuinte nu sint racordate la retelele de gaze, beneficiaza de un
tarif preferential la plata energiei electrice consumate. In acest caz, este
vorba chiar de suprasolicitarea retelelor electrice cauzate de un consum inalt
al curentului electric prin intermediul plitelor electrice.
Prin urmare, tariful preferential nu are
vreo justificare economica, ci una mai degraba ca o masura sociala. De ce
atunci in cazul consumului de gaze naturale nu se procedeaza la fel? Ori
consumatorul casnic neracordat la sursa centralizata de energie termica are
nevoie de gaz pentru a-si incalzi locuinta? Prin urmare, el ar trebui sa
beneficieze, la fel, ca si in cazul descris mai sus de un tarif preferential la
gaz si nu invers, sa plateasca peste tariful mediu, subventionind astfel intreprinderile
de termoficare.
Sintem in pragul unei noi ierni. Sa spunem
lucrurilor pe nume. Oamenii de la sate si orasele, in mare parte, isi incalzesc
locuintele fie cu gaz, fie cu carbune. Numai locuitorii capitalei au acces la
energia termica centralizata. De aceea, avem situatia in care acei care
beneficiaza de agent termic mai au si gaz ieftin la un pret sub cel mediu. Unde
este dreptatea? Intrebarea nu este de loc retorica.
Codul civil spune ca toate subiectele de
drept, persoanele fizice, persoanele juridice atit de drept public, cit si cele
de drept privat sint puse pe picior de egalitate in raporturile civile. De ce
atunci unele persoane juridice cum ar fi “Termocom”-ul, de exemplu, sint
privilegiate in raport cu alti subiecti de drept prin actele administrative ale
ANRE?
Hotarirea Guvernului nr.49 din 9 februarie
1993 cu privire la preturi si accize la gaze, care este inca in vigoare,
stipuleaza ca, incepind cu 1 ianuarie 1993, livrarea de gaze naturale si
lichifeate se va efectua la preturi minime de vinzare cu un nivel maxim de
rentabilitate in marime de 5%. De ce atunci metodologia ANRE incalca aceasta
hotarire in vigoare si astazi? De ce populatia plateste circa 220 dolari pentru
1000 de metri cubi de gaze in conditiile in care pretul de procurare a acestuia
de la “Gazprom” este de 160 de dolari? Oare diferenta de 60 de dolari reprezinta
o rentabilitate de 5%? In aceasta interpelare ma adresez cu rugamintea pentru
a-mi raspunde.
Si-mi formulez urmatoarele doua intrebari catre
domnul Procuror General Valeriu Balaban. Solicit dispunerea unei anchete
privind constatarea ilegalitatii Hotaririi ANRE nr.122 din 25 martie 2005
privind aprobarea metodologiei de determinare, aprobare si aplicare a tarifelor
la gazele naturale, cit si a Hotaririi ANRE nr.220 din 19 iulie 2006 privind
tarifele la gazele naturale.
Solicit ca Procuratura Generala sa atace
hotaririle mentionate in instantele de contencios administrativ si sa obtina
anularea lor. Astept raspuns si rog foarte mult in scris.
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Sintem la capitolul, probabil, declaratii.
La tribuna centrala se invita domnul deputat Klipii.
Domnul Igor Klipii:
Stimati colegi,
Sintem in plina campanie de lupta cu coruptia.
Parlamentul adopta legi cu vocatie anticoruptie, institutiile internationale ne
propun proiecte de anvergura, este in plina desfasurare si un radiomaraton initiat
chiar din una din comisiile parlamentare din care fac parte.
In aceste imprejurari, consideram de
datoria noastra sa ne aducem contributia intru realizarea scopurilor propuse,
adica, sensibilizarea si informarea opiniei publice asupra acestui flagel, care
macina societatea noastra.
Mai mult decit atit, sintem obligati sa
intervenim, deoarece aceasta campanie poarta, mai degraba, un caracter de
dezinformare, decit de informare si de explicare a fenomenului. Se promoveaza,
de fapt, mesajul PCRM, care ne spune ca ar exista 3 – 4 segmente grav afectate
de coruptie. In primul rind, ar fi vorba de justitie si, in particular, de
corpul judecatoresc.
Este o invinuire foarte grava, dar trebuie
sa ne intrebam, totusi, unde sint probele? Daca nu sint probe, atunci aceste invinuiri
ar insemna o imixtiune a politicului in justitie. Deci, ar fi vorba despre incalcarea
unui principiu fundamental pentru un sistem democratic, acel al separatiei
puterilor in stat. Iar incalcarea acestui principiu este o prima conditie
pentru aparitia si prosperarea coruptiei in societate. Alta intrebare la care
ar trebui sa raspunda guvernantii ar fi: dar pe cine au promovat timp de atitia
ani in functie de judecatori? Oare persoanele care au promovat judecatori corupti
nu sint si ei corupti?
O a doua categorie afectata de coruptie ar
fi oamenii de afaceri. Din pacate, probe iarasi nu exista. Centrul pentru
Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei in regim de banda rulanta intocmeste
dosare, dar ele se risipesc o data ajunse in instanta.
Este adevarat ca acei care intra pe mina
Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei dupa un calvar de 2 –
3 luni sau chiar ani isi pot redobindi libertatea, dar deja in conditiile in
care nu mai au bani sau nu mai au business. Aduc exemplu Andy¢s pizza.
Guvernarea ar trebui sa se conformeze intr-un
sfirsit si sa implementeze valorile si principiile europene, care le sugereaza,
caci acest Centru ar fi trebuit demult resubordonat sau Ministerului Justitiei
sau Ministerului Afacerilor Interne. Atita timp cit Centrul se va afla in
semilegalitate, el isi va pastra imaginea pe care o merita din plin Centrul al
tatalui si fiului.
In acest context, fac si un apel catre
oamenii de afaceri care ar trebui sa isi reconsidere si ei atitudinea fata de
PCRM, deoarece, fara suportul elitei economice, business, comunistii moldoveni
ar fi incapabili sa se mentina la putere.
Inca citeva segmente.
Doamna Ostapciuc,
O sa ma refer si la dumneavoastra. Inca citeva
segmente prezentate drept cuibar al coruptiei in Republica Moldova este
medicina si invatamintul. Fenomenul coruptiei a patruns si in domeniile mentionate,
dar intelegem cu totii ca este vorba, de fapt, de virful unui imens aisberg.
Coruptia, ca si fenomen, are mai multe
definitii, dar intr-o formula mai laconica ar insemna o abatere de la
moralitate si lege. Iar generatorul coruptiei intr-un stat este regimul
politic. In alti termeni, coruptia reprezinta o problema politica si poarta
inevitabil pecetea regimului si al reprezentantilor sai. Este o axioma.
Moldovenii spun mai simplu: “Pestele de la cap se impute.”
Anume acest lucru evita sa il puna in discutie
guvernarea comunista si anume acest element este denaturat de actuala campanie
anticoruptie. Iar proiectul de Lege privind expertiza anticoruptie, votat in
prima lectura de majoritatea comunista, reprezinta o monstra de demagogie
politica.
Totodata, aparitia acestui proiect de lege in
Parlament este o dovada a faptului ca PCRM intelege foarte bine care sint
cauzele reale ale coruptiei in Republica Moldova, dar nu doreste si nici nu
poate sa le suprime. Acei care genereaza coruptia prin definitie nu se pot
lupta impotriva ei.
As dori sa aduc citeva argumente. In primul
rind, este cazul sa ne referim la Presedintele Tarii, garantul respectarii
Constitutiei si legalitatii in Republica Moldova. Exercitarea functiei de Presedinte
al Tarii trebuie sa serveasca drept model de conduita pentru toti functionarii si
cetatenii acestei tari. Nu exclud ca asa si este, insa exemplul dat este unul
foarte prost. Daca Presedintele Tarii poate participa la vot fara fisa de insotire
a buletinului de identitate, de ce acest lucru nu ar fi permis si celorlalti?
Concluzia functionarului este simpla. Da, exista legi, este si un Parlament,
care le voteaza, insa legea poate fi neglijata.
Din pacate, nu este vorba de un caz
singular. Grupul parlamentar al Partidului Social-Liberal a incercat sa
corecteze unele lucruri, dar in zadar. Am atentionat asupra faptului ca
decretele Presedintelui, prin care sint numiti in functie mai multi ambasadori,
contrazic legislatiei in vigoare. S-a intimplat ceva? Nimic.
Putem doar presupune ca functia de
ambasador are un pret, fie in expresie monetara, fie in expresie politica.
Altfel cum putem explica faptul ca atit Presedintele, cit si Prim-ministrului,
dar si ministrul afacerilor externe si integrarii europene desconsidera legislatia
in vigoare?
Am atentionat opinia publica, dar si pe cea
a Premierului Tarlev asupra faptului, ca cel putin un ministru, este vorba de
ministrul Gagauz, se afla in situatie de incompatibilitate cu prevederile
constitutionale si cu cele ale Legii cu privire la Guvern, detinind concomitent
si functia de Director General al cailor ferate. Raspunsul a fost unul in
batjocora: Domnul Gagauz nu este remunerat. Rezulta ca demnitarul face
voluntariat. Din pacate, asa si nu am inteles, unde? La Ministerul
Transporturilor si Gospodariei Drumurilor sau la caile ferate? Ambele merg
struna.
Stim cu totii ca atit caile ferate, cit si
transporturile in Republica Moldova prezinta un interes economic major, acolo
se fac bani grei. Un argument suplimentar in acest context serveste si recentul
scandal cu microbuzele, in care pare sa fie implicate si persoane foarte
apropiate Presedintelui Voronin.
Cum se explica, de altfel, faptul ca cetatenii
nostri nu pot importa autoturisme mai vechi de 7 ani? Si, deci, nu vor putea,
din cauza saraciei, sa procure microbuze mai noi. Iar Republica Moldova este
invadata de autoturisme vechi cu numere de inmatriculare ale regimului
separatist. Intelegem cu totii ca este vorba de un business foarte profitabil, dar
trecut cu vederea.
De altfel, problema separatismului in
Republica Moldova a fost calificata de domnul Solana, inaltul comisar pentru
probleme de securitate si politica externa al Uniunii Europene, un foarte fin
diplomat, drept una de natura economica.
Dumnealui ne-a lasat, de fapt, sa intelegem
ca problemele de interes economic din Transnistria sint profund corupte:
traficul de autoturisme, alcool, armament. Chir si discutia, pe care am avut-o
noi astazi pe marginea proiectului domnului Guma, a scos in vileag, totusi,
interesele majore legate de alcool in Republica Moldova. Si stim foarte bine ca
din Transnistria inspre Moldova sau, prin Transnistria, spre Moldova vine o
cantitate enorma de alcool necontrolata. Altfel spus, fara un suport din Chisinau,
regimul de la Tiraspol ar fi, pur si simplu, sucombat.
Grupul parlamentar al Partidului
Social-Liberal a atentionat si vom insista in continuare asupra faptului ca mai
multi ministri, 5 la numar, o steluta de octombrie, incalca prevederile legale si
ocupa functiile fara a cunoaste limba de stat. Alti doi demnitari sint suspectati
ca si-au falsificat diplomele, iar unul din acestia este banuit de atentat la
omor.
Ce fel de regim politic avem noi daca
persoane cu atitea deficiente sint mentinute in functie, iar legislatia in
vigoare este incalcata flagrant? Iata aici este cauza coruptiei si iata aici
este raspunsul la intrebarea: de ce Republica Moldova este cel mai sarac stat
din Europa, dar, probabil, si din lume.
As vrea sa ma refer si la exemplul dat cetatenilor
de catre Parlament. Acum citiva ani, in presa a fost abordata problema unor spatii,
unor incaperi, care apartineau Parlamentului si peste noapte s-au transformat in
apartamente luxoase pentru citiva deputati comunisti si fosti functionari ai
Aparatului din fosta legislatura in frunte cu doamna Ostapciuc. Cit de legala a
fost aceasta privatizare? Despre moralitate nici nu cred ca este cazul sa
vorbim.
Nu stau lucrurile mai bine nici in
legislatura actuala. Tot in presa a aparut un interviu al domnului Ionita, care
e un bun expert in economie, care mentiona ca salariul deputatilor ar putea fi
undeva zeci de mii de lei. Nu are dreptate domnul Ionita, dar numai partial,
fiindca incalcind toate regulile si toate principiile morale, deputatii comunisti
consuma bugetul Parlamentului dupa bunul plac.
Garajul Parlamentului, de fapt, este
garajul fractiunii majoritare. Aceasta o stiu toti, inclusiv acei din opozitie.
In conditiile respective este foarte greu sa stii, care sint veniturile reale
ale deputatilor comunisti? Si nu vom sti acest lucru cit, doamna Ostapciuc, veti
fi la guvernare.
Daca Parlamentul este implicat in afaceri
atit de dubioase si chiar ilegale...
Doamna Maria Postoico:
Domnule Klipii,
Aveti un minut.
Domnul Igor Klipii:
Doamna Presedinte al sedintei,
Finalul.
Doamna Maria Postoico:
Un minut.
Domnul Igor Klipii:
...Atunci cum poate lupta cu coruptia? Din
lipsa de timp, fiind monitorizat cu precizia unui ceas atomic, voi aminti doar in
treacat de afacerea manualelor de istorie integrata, de constructia
memorialelor sovietice, super-afacerile cu gazificarea, cazul Ungheni, “Orasul
vinului”, aparitia notarilor publici, termocentralei de la Cantemir, insasi
Legea bugetului, deci, sint toate lucruri care stau numai la suprafata. Sint
lucruri mult mai grave, care sint inaccesibile unor deputati din opozitie. Pot
numai descrie starea de jaf si a coruptiei din societate.
In scurta sa istorie de independenta,
Republica Moldova nu s-a ciocnit inca cu o provocare atit de serioasa. Fara a
exagera lucrurile, noi declaram ca de solutionarea acestei probleme depinde insasi
existenta Republicii Moldova.
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
La microfonul central se invita doamna
deputat Vitalia Pavlicenco.
Domnule Susarenco,
Ce este? Nu, parca dumneavoastra v-ati inscris.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Stimati colegi,
Vreau sa fac unele aprecieri in legatura cu
situatia privind microbuzele. Eu m-am interesat mai amanuntit ce se intimpla si
as dori sa incercam sa intelegem unele lucruri, fara de care noi nu vom merge
mai departe in aceasta societate, pe care o vrem, totusi, civilizata, inclusiv
la capitolul transportului urban. Conflictul are la baza Hotarirea de Guvern
nr.415 despre aprobarea Regulamentului privind supravegherea tehnica. La
capitolul 5, punctele 17 si 19 se descrie procedura de reutilare si este
specificat expres ceea ce era permis de reutilat, insa numai cu permisiunea in
scris a Directiei Politiei Rutiere.
Nimeni nu a reutilat vreun mijloc de
transport fara autorizarea in scris a Directiei Politiei Rutiere. De aceea, eu
ma mir sa aud la televizor astazi cind se apreciaza ca fiecare a reutilat pe
unde a putut. In municipiul Chisinau sint peste 1600 de microbuze, dintre care
aproximativ 1000 sint reutilate.
Pina la adoptarea Regulamentului nou, statia
“Mersedes” era unica pentru a reutila. Acum am inteles ca i s-a retras autorizatia
pentru reutilare. Este si aici un semn de intrebare. Dar se stie, ca nu erau
admise masinile pentru activitatea respectiva, daca nu aveau un certificat ca au
fost reutilate acolo. E vina oamenilor sau, totusi, e vina statului, care nu a
verificat mereu semnalele ca masinile puteau fi reutilate oriunde, dar plateau
oricum circa 3 mii de lei pentru certificatul eliberat conform cerintelor
normative?
Acum, avind acest certificat de permis, avind
certificatul de la Politie, oamenii mergeau la Directia de inmatriculare si obtineau
certificatul de inmatriculare. Dar ce se intimpla acolo? Acolo, in unele
certificate mentiunea “reutilat” aparea, iar in altele putea si sa nu apara.
Deci, optiunile se rezolvau in functie de citi bani dadea omul. E vina omului
sau e vina institutiei competente? Dadeai cu 200 de euro mai mult si iata nu-ti
punea mentiunea “reutilata”, ceea ce insemna ca poti folosi mijlocul pentru
transportul public. Iar acum acele masini nu cad sub incidenta punctului 5 din
regulamentul ce prevede interzicerea transportului de pasageri cu mijloace
reutilate.
In general, mi s-a spus ca oamenii pregateau
documentele din tara de origine si la intrarea in tara declarau ce considerau
ei de cuviinta. De exemplu, ca transportul pentru pasageri era camioneta sau
autocar, pentru a putea introduce masinile mai vechi, pentru care nu exista
cenz de virsta, adica pentru a se eschiva de la taxa respectiva vamala, pentru
a economisi, evident, din bugetul familiei. Ce vreau sa spun cu aceasta? Vreau
sa spun ca, mai intii, se creeaza, cu implicarea statului si a traficului de
influenta, diferite situatii echivoce si ferestruici aducatoare de bani frumosi
pentru buzunarele decidentilor mai mari sau mai mici. Se cistiga bine din
mecanismul dubios, iar apoi oamenii au de suferit.
Al doilea aspect asupra caruia vreau sa ma
refer este urmatorul: de unde s-au luat vorbele cu marele interes al cuiva de
a-i strangula pe actualii transportatori de pasageri cu maxi-taxi si de a-i
elimina de pe piata muncii. Iertati-ma, dar cind sarmanii oameni declara ca si-au
vindut apartamentul ca sa isi cumpere un microbuz, ca sa poata munci, neadunind
inca banii pentru a intoarce datoria, si acum ramin fara nimic. Si cind declara
ca si-au pus apartamentul gaj pentru a putea munci pe o ruta, nu cred ca acei
care nu sint cei mai saraci in societatea aceasta ar trebui sa se imbogateasca
chiar din transportul maxi-taxi.
Nu cred ca pe lacrimile membrilor familiilor
conducatorilor de maxi-taxi, ramasi fara lucru, pot fi construite bogatii
durabile. Astfel, actualii transportatori considera ca sint inghesuiti pe piata
in favoarea altor masini, deoarece cind ii intreaba pe responsabilii din oras
cu ce vor inlocui microbuzele retrase, acestia declara foarte delicat: nu va
bateti capul, masini sint. Nu sint ultimul naiv sa cred ca cei eliminati vor fi
invitati pentru ele ca soferi. Dar mai stii?
Se pare, totusi, ca bataia lunga a acestui
proces de eliminare a microbuzelor este excluderea lor totala de pe piata si inlocuirea
cu autobuze ale unei firme private, proprietate a unor oameni foarte cunoscuti.
Mi s-a solicitat aici, in Parlament, sa imi reconsider afirmatia privind
interesul special al lui Oleg Voronin pentru acest proces.
Stimati colegi,
Numele de Oleg Voronin este o metafora in
Republica Moldova, care inseamna nici mai mult, nici mai putin, jonctiunea
puterii cu businessul. Zvonurile privind dorinta cuiva de a prelua controlul
asupra acestui business a pornit din noiembrie – decembrie anul trecut, cind
s-a incercat prima oara sa se modifice numai punctul 5 din Regulamentul vechi,
ce prevedea interzicerea de la 1 ianuarie 2006 a transportului cu microbuzele
reutilate. Hotarirea a fost semnata, insa nu a fost publicata si n-a capatat
valoare juridica. S-a mediatizat subiectul, oamenii au crezut ca guvernantii
s-au linistit, insa au elaborat incetisor cica un Regulament nou, adoptat la 28
iulie de Guvern si publicat la 8 august.
A lasat mult loc pentru zvonuri si modul de
achizitionare a acelor 20 de MAN-uri, care si aceasta este o problema. Din cite
stiu, pe Internet figura ca ele costau cite 96 mii euro. Au fost cumparare, se
pare, cu 169 de mii. Atunci Presedintele Voronin a declarat increzut cu mult inainte
de desfasurarea licitatiei ca noi vom procura MAN-uri. Dar licitatia nu a fost
anuntata public cu mult inainte, nu a fost prea transparenta, deschisa, nu au
putut participa doritori de peste hotare. De unde stia Voronin ca va cumpara si
ca vor cumpara exact MAN-uri?
Acum in privinta expertizei internationale.
In Europa nu exista cenz de virsta nici la exploatarea, nici la introducerea masinilor
in tara. Romania anuleaza cenzul pentru masini de la 1 ianuarie. In Occident
exista alte pirghii pentru reglementarea situatiei. De exemplu, o taxa de
introducere si de exploatare este direct proportionala cu vechimea masinii. Tin
sa ma refer si la obiectiile ca oamenii doresc un transport civilizat. Este
adevarat. Insa, potrivit expertilor internationali, pierderile suportate de
transportatorii nostri din cauza drumurilor proaste inseamna 1 miliard de lei
anual. Drumurile proaste nu prea permit folosirea unui transport supramodern,
care nu este pe buzunarul oricui.
Nici sistemul vamal nu stimuleaza aducerea
de masini moderne, iar situatia descrisa mai sus privind lipsa de
competitivitate, de transparenta, de concurenta, lipsa cadrului regulatoriu nu
stimuleaza investitorul. Dar cea mai grava este lipsa de garantii ca omul care
investeste isi va recupera investitiile. Ai sa cistigi ruta, miine ti-o ia.
Unii oameni au rabdarea sa se judece, altii, insa, se lasa pagubasi si pierd
evident. Masinile reutilate nu sint, insa, mai putin confortabile decit cele
neutilate.
Oamenii invoca suparati ultima achizitie de
la Moscova – cele 50 de
LIAZ–uri de capacitate medie, procurate de Consiliul Municipal pentru a le
transmite gratuit Parcului urban de autobuze, care sint autobuze netestate
international, costind cite 100 de mii de euro, dar foarte costisitoare in
exploatare, consumind petrol pe patru ori mai mult decit un microbus. Cine va
acoperi pretul de cost al utilizarii lor? Tot cetateanul nostru? Nu. Dar al cui
interes e aici? Pentru mine este foarte greu sa ma pricep, poate pentru
dumneavoastra e mai usor.
Aceste lucruri am dorit sa le spun si trag
astazi concluzia ca ar fi cazul sa lasam la o parte interesele, sa ascultam de rugamintea
transportatorilor, care solicita ca retragerea microbuzelor reutilate de pe
rute sa se faca selectiv, pastrindu-se masinile ce corespund standardelor in
vigoare pentru transportarea pasagerilor.
Si in final, despre presa. Fara mari
comentarii va reproduc din presa de astazi doua fragmente, totusi, foarte
elocvente care ar trebui sa ne trezeasca. In primul rind, este vorba de “Chisinevschii
obozrevateli” “Ñîí ðàçóìà ðîæäàåò ÷óäîâèù” de Irina Astahova. “Íà ïðîøëîé
íåäåëå ïîêóïàëà îâîùè íà ðûíêå è óñëûøàëà ðàçãîâîð äâóõ òîðãîâîê î òîì, ÷òî
ðûíîê çàêðûâàåòñÿ, ïîòîìó ÷òî áûë íàçâàí ïðåäñòàâèòåëü âëàñòè è åìó ïîíðàâèëîñü
ýòî çäàíèå, è îí ðåøèë åãî ñåáå çàáðàòü. Êòî ñêàçàë îá ýòîì? Îíè ðàçâîäÿò
ðóêàìè.
Íèêîãî óæå íå óäèâëÿåò, ÷òî ëþäè, áëèçêèå ê
âëàñòè, â ýòîé ñòðàíå îáðàñòàþò ëåãåíäàìè è ïðåâðàùàþòñÿ â äåìîíè÷åñêèå ôèãóðû,
ñïîñîáíûå îõâàòèòü ïðàêòè÷åñêè âñå ñôåðû äåÿòåëüíîñòè. Ïî÷åìó ýòî ïðîèñõîäèò?
Ìîæíî, êîíå÷íî, âñå ñâàëèòü íà êðåñòüÿíñêèé ìåíòàëèòåò íàðîäà, êîòîðûé íå
ïûòàåòñÿ ïîíÿòü, à ïî-äåòñêè âåðèò ñïëåòíÿì. À ìîæåò áûòü ïðè÷èíà íå òîëüêî â
ýòîì. Âåäü íå òîëüêî òîðãîâêè îâîùàìè, íî è ÷èíîâíèêè ñðåäíåé ðóêè,
ïðåäïðèíèìàòåëè è ïîëèòè÷åñêèå äåÿòåëè...».
Si ultimul alineat. Este vorba de “Flux”,
este vorba de “Timpul” intitulat “Onorea Presedintelui” de Constantin Tanase.
“De ce este atacat Voronin? Toata Moldova vuieste de ani de zile despre
afacerile suspecte ale lui Oleg, fiul iubit al Presedintelui. Circula adevarate
legende, potrivit carora Oleg a pus mina pe cele mai profitabile afaceri din
Republica Moldova. Acei care sar in apararea lui Voronin si acuza presa
independenta de pacatul fundamental, lipsa de respect fata de Voronin, ca
simbol al statului, ar trebui toti sa se intrebe, dar daca este adevarat ce
vorbeste lumea? Cum se intimpla, de exemplu, ca unora li se iau sau li se
distrug afacerile si sint bagati la duba. Cel mai proaspat exemplu este acel al
lui Eduard Musuc. Apoi sint eliberati din lipse de probe, lista acestora a fost
publicata in “Timpul”.
Iar fiul simbolului statului prospera si nu
este atins nici cu o floare. Sa fie oare Oleg Voronin un ingeras, un inocent in
afaceri? De ce acesta nu a iesit niciodata sa raspunda pe punctele acuzatiilor
din presa, salvind in felul acesta si onoarea sa, si a Presedintelui, a tatalui.
Ceva nu este in regula in Republica Moldova, inclusiv cu onoarea. Imediat.
Onoarea Presedintelui”.
Drept dovada e si informatia din pagina 2
“Enigma vilei Condrita”, pe care chiar va rog sa o cititi. Si amintesc, conform
Legii bugetului pe anul 2007, pentru complexul Condrita, vila Presedintelui
Voronin, vor fi alocate 2,8 milioane de lei. Aceasta in situatia in care un orb
primeste o pensie de 300 de lei. Asa au grija comunistii de popor?
Va multumesc.
Domnul Gheorghe Susarenco:
Multumesc, doamna Presedinte.
In general, in aceasta sala prefer sa ma
adresez “onorat Parlament”, dar de data asta, deoarece parlamentarii au sters-o
din sala, ma adresez, “stimati colegi”. Si daca s-ar putea ca cameramanii sa
arate poporului ce scaune goale au ales. Mi-am propus ca in fiecare joi la ora
declaratiei sa iau atitudine pe diferite probleme ce ar interesa societatea ca:
Parlament, Guvern, justitie, administratie publica locala, societate civila si
altele.
Astazi as dori sa imi expun punctul de
vedere asupra activitatii Parlamentului Republicii Moldova. Pentru nimeni nu
este un secret ca Parlamentul, conform articolului 60 din Constitutia
Republicii Moldova, este organul reprezentativ suprem al poporului, si nu al
unui partid sau al unei parti din popor si unica autoritate legiuitoare a tarii.
Iar in temeiul articolului 68 din legea
suprema, in exercitarea mandatului, deputatii sint in serviciul poporului, si
nu al partidului sau al persoanelor care au votat pentru o lista sau alta.
Pornind de la aceste prevederi constitutionale,
care, in opinia mea, nu fac parte din arsenalul retorismului propagandistic,
dar sint garantii constitutionale, si in calitatea mea de deputat si membru al
Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati vreau sa imi expun citeva opinii
privind functionalitatea actualului Parlament, care, la sfirsitul acestei
sesiuni, va pasi pragul de jumatate de mandat.
1. In linii generale, acest Parlament, ca
de altfel si acel de legislatura a XV-a nu reprezinta in luare de decizii intregul
popor al Republicii Moldova. Se vede cu ochiul liber atit in sedintele in plen,
cit si prin actele adoptate, ca majoritatea parlamentara promoveaza interesele
acelei parti a populatiei care i-au ales, de fapt, a unei paturi sociale
nostalgice care prefera sa traiasca in saracie si intunecime intelectuala, dar
care iubeste sa se mai inchine la chipuri cioplite: monumente grandioase ale
ostasilor sovietici, asa-zisii eliberatori sub forma de memoriale in Chisinau si
Serpeni sau al oitei blinde cu badea Mior in frunte.
Parlamentul nostru nu sesizeaza pina in
prezent ca din 5 iulie 2000, adica din momentul modificarii Constitutiei,
sistemul politic din Republica Moldova s-a schimbat. Ori republica parlamentara
nu presupune numai alegerea in calitate de sef al statului, al liderului
politic al majoritatii parlamentare.
Acest regim politic presupune ca
Parlamentul devine principala institutie politica a statului, care tine sub un
control strict si riguros activitatea Guvernului, iar seful statului devine mai
mult un simbol care mimeaza procesele politice in societate.
2. Legiferarea. Aceasta functie principala in
activitatea sa Parlamentul, in opinia mea, nu si-o indeplineste. Promotorul initiativelor
legislative, ca in toata lumea, ar trebui sa fie Guvernul, care sa promoveze
proiecte de legi ce i-ar da posibilitate sa desfasoare cu succes reformele
necesare societatii.
Daca e sa analizezi legile adoptate de
actuala legislatura cu numarul impunator al carora se mindreste actuala
majoritate, vom observa ca, in majoritatea lor, acestea sint acte care
protejeaza interesele personale sau de grup. De acum cred ca s-au saturat cu totii
de interminabilele modificari ale anexei la Legea privind aprobarea initiativelor,
unitatilor ale caror terenuri destituite agriculturi ramin in proprietatea
statului sau derogarea de la Legea privind trecerea peste vama a unui tractor
sau automobil.
Aceasta in timp ce noi avem angajamente
concrete fata de Consiliul Europei si Uniunea Europeana vizavi de ajustarea
legislatiei nationale la cea europeana. Aceasta in cazul in care Republica
Moldova cu adevarat tinde spre integrarea europeana. Pe de alta parte, tot mai
frecvent activitatea legislativa a Parlamentului este blocata de seful statului
prin procedura de promulgare a legilor.
Ori seful statului tot mai frecvent vine sa
sfideze vointa politica a Parlamentului, vointa care se obtine aici, in urma
dezbaterilor si analizelor in comisiile parlamentare si in plen. Faptul ca
Parlamentul este controlat de seful statului ne-a demonstrat-o si ultima
reexaminare a Legii privind organizarea judecatoreasca, cind Presedintele s-a
opus neargumentat crearii Departamentului pentru gestionarea justitiei de pe linga
Consiliul Superior al Magistraturii.
Toate acestea ne aduc la concluzia ca
procedura legislativa este neeficienta si dirijata nu de plenul Parlamentului,
dar de Executiv. A se citi prin Executiv – Presedintia si Guvernul.
3. Controlul parlamentar privind executarea
legilor. La acest compartiment trebuie sa spunem ca, pina in momentul de fata,
Parlamentul nu a repus la punct un mecanism bine determinat privind controlul
executarii legilor. In primul rind, de catre Guvern.
In aceasta legislatura, dupa cite cunosc,
nu s-au creat careva comisii speciale, care ar controla executarea unei sau
altei legi, asa cum prevede capitolul 5 din regulament.
4. Eficacitatea lucrului Parlamentului.
Conform regulamentului, deputatii lucreaza miercuri in comisie, joi si vineri in
plen. Dezbaterile in plen ne arata atit noua, cit si societatii nivelul de
eficacitate a acestui Parlament. Proiectele de lege se amina de la o sedinta la
alta, se remit in comisii. S-a ajuns pina la aceea ca Parlamentul lucreaza o
jumatate de zi joia in plen, astfel procesul legislativ devine unul pur formal.
5. Ora Guvernului. Unul dintre mecanismele
de control parlamentar este Ora Guvernului la care membrii Guvernului, inclusiv
Primul-ministru, sint obligati prin lege sa vina in fata Parlamentului pentru a
raspunde la intrebarile deputatilor. Constatam, si s-a spus aceasta de nenumarate
ori, ca Guvernul desconsidera Legislativul, ori nu cunosc ca domnul Tarlev, caruia
i se adreseaza numeroase intrebari, sa vina in Parlament. Iar din partea ministrilor,
de regula, apar aici persoane de mina a doua, care nu sint competente sa raspunda
la intrebarile deputatilor.
6. Asistenta Aparatului Parlamentului.
Deputatii nostri sint pusi in situatia, si se creeaza impresia ca, in mod
special, de a nu-si putea indeplini functiile de serviciu. Structura aparatului
este creata astfel, incit deputatul nu poate apela la serviciile necesare. Cred
ca noi sintem unicul Parlament din Europa, unde un deputat nu are la dispozitie
cel putin un consultant in calitate de ajutor. S-a mai vorbit despre aceasta,
dar in zadar.
De aceea, poate majoritatea parlamentara
este atit de experimentata ca se descurca fara a avea un consultant, dar eu
personal nu reusesc sa imi indeplinesc functiile in mod normal. De aceea,
solicit oficial Biroului permanent al Parlamentului de a ma asigura urgent cu
un consultant asistent pentru a-mi putea exercita functia de deputat.
Si tot aici despre asigurarea logistica a
deputatilor. Eu m-am ridicat doar o singura data in Biblioteca Parlamentului si
mi-a fost de ajuns. In afara de citeva carti invechite si operele complete ale
lui Lenin nu veti gasi acolo nimic.
Eu i-as sfatui pe unii demnitari de la noi
care umbla “teleleu Tanase” prin Europa sa intre pentru citeva minute in
bibliotecile parlamentelor din Budapesta sau Praga si sa vada care este accesul
la informatie a deputatilor de acolo.
7. Relatiile externe si interparlamentare.
Chiar si sedinta de astazi ne demonstreaza ca, sistematic, un numar impunator
de deputati sint in delegatii peste hotarele tarii. Ce fac ei acolo, cu ce se
ocupa, nu cunoaste nici lumea, nici chiar noi, acei pe care acestia ne
reprezinta.
Nu pun la indoiala faptul ca Parlamentul
delegheaza in aceste delegatii pe acei mai versati si experimentati deputati. As
dori doar ca in fiecare caz acesti deputati sa informeze Parlamentul, de dorit in
plen, ce au facut de la caz la caz, ce cunostinte au acumulat si ce trebuie sa
implementam aici la noi. Eu sint departe de gindul ca in aceste deplasari se
toaca banii statului si ai finantatorilor straini, dar cred ca am dreptul sa stiu
care este randamentul acestor vizite, asa-zise de lucru.
In concluzie, personal consider ca
activitatea Parlamentului nostru si in ceea ce priveste procedura legislativa si
cea a controlului parlamentar lasa de dorit. In mare masura, aceasta activitate
depinde de posibilitatile fiecarui deputat de a-si exercita atributiile sale
constitutionale.
Si, in final, propun Biroului permanent sa
creeze un grup de lucru pentru a elabora un plan-cadru de actiuni concrete
pentru schimbarea cardinala a activitatii Parlamentului Republicii Moldova.
Va multumesc si joia viitoare ma voi referi
la activitatea Guvernului.
Doamna Maria Postoico:
Urmatoarea sedinta va avea loc pe data de 2
noiembrie, ora 10. 00.
Sedinta o declar inchisa.
Va multumesc.
Sedinta s-a incheiat la ora 15.50.
Stenograma a fost pregatita spre
publicare
in Directia documentare parlamentara a
Aparatului Parlamentului.