DEZBATERI PARLAMENTARE

Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XVI-a

SESIUNEA a II-a ORDINARA – DECEMBRIE 2005

Sedinta din ziua de 29 decembrie 2005

(STENOGRAMA)

SUMAR

1. Declararea sedintei ca fiind deliberativa.

2. Dezbateri asupra ordinii de zi a sedintei, adoptarea ei.

3. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege pentru modificarea si completarea Legii nr.1086-XIV din 23 iunie 2000 cu privire la expertiza judiciara (art.1,1¹,1² s.a.). Nr. de intrare 3332.

4. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura, dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege pentru modificarea unor acte legislative (Codul cu privire la contraventiile administrative – art.231⁶, 142³, 143⁴; Legea cu privire la antreprenoriat si intreprinderi s.a.) Nr. de intrare 4040.

5. Dezbaterea si adoptarea proiectului de Hotarire pentru aprobarea Conceptiei privind cooperarea dintre Parlamentul Republicii Moldova si societatea civila. Nr. de intrare 4331.

6. Dezbaterea si adoptarea proiectului de Hotarire pentru modificarea si completarea anexei la Hotarirea Parlamentului nr.421-XV din 16 decembrie 2005. Nr. de intrare 4264.

7. Examinarea si declararea drept nul a proiectului de Lege pentru modificarea si completarea Constitutiei Republicii Moldova (art.135,136). Nr. de intrare 142.

8. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege pentru modificarea si completarea unor acte legislative (Legea taxei de stat – art.4; Legea contenciosului administrativ – art.16). Nr. de intrare 3478.

9. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege pentru modificarea si completarea unor acte legislative (Codul cu privire la contraventiile administrative – art.162, 171¹, 191 s.a.; Legea turismului – art. 14 s.a.). Nr. de intrare 2517.

10. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege pentru modificarea si completarea unor acte legislative (Legea cu privire la privatizare – art. 6; Legea privatizarii fondului de locuinte – art. 4; s.a.). Nr. de intrare 4174.

11. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura, dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege privind ratificarea Acordului de credit pentru dezvoltare (Proiectul de ameliorare a competitivitatii) dintre Republica Moldova si Asociatia Internationala pentru Dezvoltare, semnat la Washington la (14 noiembrie 2005). Nr. de intrare 4420.

12. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura, dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege pentru completarea Legii invatamintului, art. 36. Nr. de intrare 4476.

13. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura, dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectul de Lege pentru modificarea Legii cu privire la statutul militarilor. Nr. intrare 4466.

14. Dezbaterea si adoptarea proiectului de Hotarire pentru aprobarea Regulamentului privind modul de utilizare a mijloacelor fondului pentru subventionarea producatorilor agricoli. Nr. de intrare 4450.

15. Dezbaterea si adoptarea proiectului de Hotarire privind numirea in functia de membru al Curtii de Conturi a domnilor Gh.Cojocari, M.Cibotaru, E.Foca, A.Grosu, A.Ghilas, S.Guja. Nr. de intrare 4489.

16. Depunerea juramintului de catre noii membri ai Curtii de Conturi.

17. Dezbaterea si adoptarea proiectului de Hotarire privind numirea in functia de vicepresedinte al Curtii de Conturi a doamnei E.Foca. Nr. de intrare 4489.

 18. Alocutiunea doamnei M.Postoico cu privire la alegerea membrilor Curtii de Conturi.

Sedinta incepe la ora 10.00.

 Lucrarile sint conduse de domnul Marian LUPU, Presedinte al Parlamentului, asistat de doamna Maria Postoico si domnul Iurie Rosca, vicepresedinti ai Parlamentului.

Domnul Maxim Ganaciuc (director general adjunct al Aparatului Parlamentului):

Doamnelor si domnilor deputati, buna dimineata. Va anunt, din totalul celor 101 deputati, si-au inregistrat prezenta 97. Absenteaza: Alexei Ivanov – bolnav; Ivan Gutu, Igor Klipii, Ion Gutu.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Stimati colegi, sedinta este deliberativa.

Rog sa onoram Drapelul de Stat. (Se onoreaza Drapelul de Stat).

Multumesc.

Ordinea de zi. Microfonul nr.5.

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Domnule Presedinte, conform articolului 88 din Regulament, inainte de inceperea lucrarilor, unul dintre membrii Biroului permanent intocmeste lista cu deputatii care se inscriu la cuvint. As vrea sa stiu, care este acel membru al Biroului permanent?

Domnul Marian Lupu:

As vrea si eu sa stiu, care sint acei care s-au inscris?

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Vreau sa ma inscriu pentru 4331.        

Domnul Marian Lupu:

Considerati ca eu sunt acel membru al Biroului permanent care a notat acest lucru si va va fi oferit cuvintul. Microfonul nr.3.

Domnul Victor Stepaniuc:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimati colegi, propunem in ordinea de zi pentru ziua de astazi proiectul cu nr. de intrare 4476 – o modificare la articolul 36 din Legea invatamintului – care trebuie dezbatut azi in regim de urgenta. Multumesc. Comisiile, am inteles ca l-au discutat, l-au dezbatut si sint avizele pozitive.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Multumesc, domnule Presedinte.

Comisia pentru agricultura si industria alimentara propune sa fie excluse din ordinea de zi punctele 4 si 5 – Legea cu privire la cereale si la certificatele de depozit pentru cereale si Legea cu privire la licentiere. Mai sint probleme care necesita timp pentru Guvern.

Domnul Marian Lupu:

Deci, e vorba, stimati colegi, de proiectele cu nr. de intrare 3277 si nr.3278.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Si sa fie propus proiectul de Lege cu nr. de intrare 4450 – Regulamentul privind modul de utilizare a mijloacelor Fondului de subventionare din agricultura.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc. Microfonul nr.3.

Domnul Vladimir Turcan:

Va multumesc. Din partea Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati se propune sa fie exclus din ordinea de zi proiectul de Lege cu nr. de intrare 2915. Cauza – este retras de Guvernul.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc. In continuare, microfonul nr.3.

Domnul Iurie Stoicov:

Din numele Comisiei pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica, propun sa introducem in ordinea de zi, de asemenea in regim de urgenta, proiectul cu nr. de intrare 4466 cu privire la modificarea Legii cu privire la statutul militarilor.

Domnul Marian Lupu:

In continuare microfonul nr.3.

Domnul Dumitru Prijmireanu:

Multumesc. Din numele fractiunii comunistilor, propunem sa fie exclus din ordinea de zi proiectul de Lege cu nr. de intrare 3650. Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc. Doamna Postoico, va rog.

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc, domnule Presedinte. La finele sedintei de astazi, rog sa-mi acordati dreptul la declaratie.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Stimati colegi, cu aceste propuneri pentru excluderea din ordinea de zi a 4 subiecte si introducerea a 3 subiecte (3 proiecte de legi propuse de catre comisiile respective), supun votului aprobarea ordinii de zi a sedintei de astazi, 29 decembrie.

Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc. Ordinea de zi modificata este aprobata.

Stimati colegi,

Va propun sa incepem dezbaterile pe marginea subiectelor incluse pe ordinea de zi pornind de la proiectul cu nr. de intrare 3332. Cu propunerea ca primele proiecte … care vizeaza Curtea de Conturi, pe motivul unor intrebari de ordin tehnic, sa le examinam astazi, dar mai tirziu, la sfirsitul sedintei.

Examinarea in lectura a doua a proiectului de Lege pentru modificarea si completarea Legii cu privire la expertiza judiciara nr. de intrare 3332.

Rog, comisia.

Domnul Ion Plseca:

Onorat Parlament,

Se propune raportul la proiectul de Lege pentru modificarea si completarea Legii nr.1086 din 23 iunie 2000 cu privire la expertiza judiciara.

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a examinat proiectul de lege nominalizat si a constatat urmatoarele. Proiectul a fost inaintat cu titlu de initiativa legislativa de catre Guvernul Republicii Moldova si are ca scop aducerea Legii cu

privire la expertiza judiciara in concordanta cu prevederile legislatiei civile, cu privire la contraventiile administrative si penale.

Conform articolului 93 al Codului de procedura penala, in calitate de probe in procesul penal, se admit, alaturi de rapoartele de expertiza, constatarile tehnico-stiintifice si medico-legale. Astfel, se propune de a fi modificat atit titlul legii, cit si denumirea institutiei de expertiza. Legea este completata cu articole ce prevad notiunea de constatare tehnico-stiintifica si medico-legala.

Proiectul dat a fost avizat de 8 comisii permanente si de Directia juridica a Aparatului Parlamentului si il sustin cu unele amendamente. Se propune ca sa fie adoptat in lectura a doua cu anexa care este prezentata la raport.

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc, domnule vicepresedinte.

Intrebari sint pentru lectura a doua? Nu sint? Va multumesc.

Supun votului proiectul de Lege cu nr. de intrare 3332 pentru lectura a doua.

Cine este pentru, rog sa votati. Rog numaratorii.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 27.

Sectorul nr.2 – 34.

Sectorul nr.3 – 28.

Doamna Maria Postoico:

89 de voturi.

Cu 89 de voturi, proiectul de Lege cu nr. de intrare 3332 este adoptat in lectura a doua. Examinarea in lectura intii a proiectului de Lege pentru modificarea unor acte legislative (Codul contraventiilor administrative, Legea cu privire la antreprenoriat si intreprinderi), cu nr. de intrare 4040.

Rog Guvernul.

Domnul Pavel Buciatchi:

Domnule Presedinte al Parlamentului,

Domnilor deputati,

Onorata asistenta. Proiectul de Lege privind modificarea unor acte legislative a fost elaborat de catre Ministerul Dezvoltarii Informationale, tinindu-se cont de reorganizarea unui sir de autoritati publice, instituirea unor noi autoritati centrale de specialitate ale administratiei publice, inclusiv Ministerul Dezvoltarii Informationale, creat in baza reorganizarii Departamentului Tehnologii Informationale, cu preluarea functiilor in domeniul telecomunicatiilor ale Ministerului Transporturilor si Comunicatiilor.

Proiectul de lege mentionat prevede operarea de modificari in actele legislative ce tin de schimbarea denumirii autoritatilor competente, in conformitate cu noua structura a administratiei publice centrale, cum ar fi sintagma “Departamentul Tehnologii Informationale” se substituie cu sintagma “Ministerul Dezvoltarii Informationale”, “Ministerul Transporturilor si Comunicatiilor” se substituie prin “Ministerul Dezvoltarii Informationale.”

Proiectul a fost coordonat cu Ministerul Trasporturilor si Gospodariei Drumurilor, Ministerul Economiei si Comertului, Ministerul Finantelor si Ministerul Justitiei, obiectiile si propunerile carora au fost luate in consideratie la definitivarea proiectului. Rog sustinerea proiectului dat.

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc.

Intrebari catre raportor?

Comisia juridica, domnule Turcan.

Domnul Vladimir Turcan:

Onorat Parlament,

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a examinat proiectul de Lege cu nr. de intrare 4040 din 30 noiembrie 2005, inaintat de Guvern in scopul aducerii in concordanta a actelor legislative in conformitate cu Legea pentru modificarea Legii cu privire la Guvern, in legatura cu schimbarea denumirii Ministerului Dezvoltarii Informationale in calitate de organ central de specialitate al administratiei publice.

La proiectul nominalizat au parvenit avize de la 8 comisii permanente ale Parlamentului si de la Directia juridica a Aparatului Parlamentului care sustin proiectul in cauza. Comisia juridica, pentru numiri si imunitati, examinind reglementarile proiectului de lege si avizele aferente acestuia, mentioneaza necesitatea lui si, conceptual, sustine aceasta initiativa legislativa.

Cu referire la cele expuse, tinind cont de avizele pozitive ale comisiilor permanente din Parlament si a Directiei juridice a Aparatului Parlamentului, comisia propune proiectul de Lege cu nr. de intrare 4040 pentru examinare si adoptare in prima lectura.

Si, dupa caz, daca nu vor parveni careva amendamente, se propune sa fie votat si in a doua lectura, avindu-se in vedre ca acest proiect este mai mult de ordin tehnico-legislativ.

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Intrebari? Microfonul nr.5.

Domnul Alexandru Lipcan:

Multumesc, doamna presedinte al sedintei.

Domnule presedinte al comisiei, se vorbeste de acuma de vreo doua saptamini despre aceea ca, uite, dupa Anul Nou o sa fie reforma administratiei publice centrale. Sint oportune modificarile acestea acuma?

Domnul Vladimir Turcan:

Se vorbeste de mai multe, dar, in cazul de fata, noi deja avem Legea cu privire la modificarea Guvernului din 14 aprilie 2005. Si, de fapt, acest proiect de lege vine deja cam cu intirziere. De aceea, noi trebuie sa introducem modificarile respective.

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc mult. Alte intrebari nu sint?

Cine este pentru adoptarea in prima lectura a proiectului de Lege cu nr. de intrare 4040, rog sa voteze.

Majoritatea.

Pentru lectura a doua sint intrebari, propuneri?

Nu sint. Va multumesc.

Supun votului, in lectura a doua, proiectul de Lege cu nr. de intrare 4040. Cine este pentru, rog sa voteze. Numaratorii, va rog.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 27.

Sectorul nr.2 –35.

Sectorul nr.3 – 18.

Doamna Maria Postoico:

80 de voturi.

Cine este impotriva?

Zero voturi.

Proiectul de Lege cu nr de intrare 4040 este adoptat in a doua lectura cu 80 de voturi.

Examinarea proiectului de Hotarire pentru aprobarea Conceptiei privind cooperarea dintre Parlamentul Republicii Moldova si societatea civila (nr. de intrare 4331).

Comisia juridica, va rog.

Dupa cite am inteles exista intelegerea dintre autor si comisie.

Va rog sa prezentati raportul din numele autorului si din numele comisiei. Domnul Sidorov.

Domnul Mihail Sidorov:

Onorat Parlament,

Stimati deputati,

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a examinat proiectul de Hotarire a Parlamentului pentru aprobarea Conceptiei privind cooperarea dintre Parlamentul Republicii Moldova si societatea civila si a constatat ca aceasta este initiativa legislativa a deputatului Marian Lupu, Presedintele Parlamentului.

Prezentul proiect de hotarire a fost elaborat in scopul stabilirii unei cooperari permanente, deschise si eficiente intre Parlament si societatea civila din tara, precum si pentru indeplinirea masurii respective din Planul de actiuni “Republica Moldova-Uniunea Europeana”.

In proiect sint determinate formele cooperarii cu societatea civila si cerintele necesare pentru procesul cooperarii respective.

La proiectul de hotarire au prezentat avize comisiile permanente ale Parlamentului: Comisia pentru politica economica, buget si finante, Comisia pentru politica externa si integrare europeana, Comisia pentru drepturile omului, Comisia pentru protectia sociala, sanatate si familie si Fractiunea Partidului Democrat din Republica Moldova.

Comisia a acceptat urmatoarele amendamente ale Fractiunii Partidului Democrat: – completarea compartimentului 3.5 cu un nou punct referitor la crearea pe linga comisiile permanente a consiliilor permanente de experti;

- completarea compartimentului 4 cu prevederea referitoare la tinerea evidentei organizatiilor societatii civile interesate de catre organul de legatura al Parlamentului cu societatea civila;

- revizuirea partii introductive a compartimentului 4.1.2. Comisia a constatat ca necesita excluderea textului dintre paranteze. Acolo este vorba despre limba si pagini de raport, care pot fi prezentate in Parlament.

A fost acceptata propunerea redactionala la compartimentul 3.5 litera d), facuta de Comisia pentru drepturile omului.

Totodata, comisia n-a acceptat propunerile Fractiunii Partidului Democrat din Moldova privind includerea in proiect a prevederilor referitoare la plasarea in Internet a actelor juridice si informarea organizatiei societatii civile interesate in astfel de acte. Deoarece in agenda de lucru a Parlamentului este deja un proiect de lege cu asemenea subiect (parvenit in Parlament in septembrie curent), problema mentionata urmeaza a fi discutata in cadrul proiectului mentionat.

Propunerea Comisiei pentru protectie sociala, sanatate si familie, la compartimentul 3.2, privind concretizarea subiectelor care fac parte din societatea civila nu a fost acceptata, fiindca nominalizarea acestora nu poate fi exhaustiva.

Avind in vedere cele mentionate, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati propune Parlamentului proiectul de hotarire pentru adoptare.

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc, domnule Sidorov.

Intrebari? Microfonul nr.4.

Domnul Ion Varta:

Multumesc, doamna presedinte al sedintei.

Domnule Sidorov, vreau sa sugerez niste redactari de principiu, care se impun in textul acestei hotariri, la punctul 5 “Intruniri ad-hoc”. Eu as propune sa completam “si fractiunile parlamentare”. La initiativa Presedintelui Parlamentului, a Biroului permanent, a comisiilor permanente si a fractiunilor parlamentare care au fost ignorate nu stiu de ce. Si ar fi bine sa fie si ele prezente in cadrul acestui compartiment.

Domnul Mihail Sidorov:

Eu cred ca poate fi acceptata propunerea. Si initiativa cu fractiunile parlamentare.

Domnul Ion Varta:

Multumesc. Si a doua rectificare, care o propun – “Conferinta anuala” punctul d) din acelasi compartiment, ultimul rind – aici formula “factori decizionali din cadrul Parlamentului” nu este una corecta in viziunea mea. Poate ar fi mai bine: “reprezentanti ai Parlamentului”. Factori decizionali nu avem in Parlament.

Domnul Mihail Sidorov:

Aici e mai mult redactional. Dar gasim un sinonim. Cred ca tot poate fi acceptata propunerea.

Domnul Ion Varta:

Multumesc. Mai sint si alte redactari de ordin secundar, de ordin stilistic. Le propun in varianta scrisa.

Doamna Maria Postoico:

Multumesc. Microfonul nr.5.

Doamna Vitalia Pavlicenco:

As vrea, mai intii, sa-l intreb pe domnul Sidorov, ce opinie are. Daca nu crede ca ar fi mai bine sa fie definita explicit societatea civila in acest proiect de lege?

Domnul Mihail Sidorov:

Noi vorbim aici mai mult despre mecanismele cooperarii cu organizatiile care sint parte din societatea civila. Mi se pare ca ele nu pot fi asa de larg concretizate. Pe de alta parte, noi avem o lege aparte privind organizatiile neguvernamentale, avem o lege privind partidele si organizatiile obstesti. De aceea, cred ca aici totul e clar. Si in ceea ce priveste mecanismele aici totul e foarte clar si succint. 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Eu, in luarea mea de cuvint, imi voi expune obiectiile sub acest aspect. Eu cred ca totusi ar fi bine sa le definim. Pentru ca, in orice facem, trebuie sa fie claritate.

Alte intrebari s-ar referi la faptul daca nu credeti ca exista totusi o portita pentru monopolizarea acestei cooperari, cum se intimpla la noi in mai multe sensuri. De exemplu, au fost mai multe propuneri din partea reprezentantilor societatii civile, care s-au referit, de exemplu, la faptul cu cine ar trebui sa coopereze? Pentru ca, de exemplu, aici, la punctul 3.4 se spune ca, in cadrul Aparatului Parlamentului, se va desemna un organ de legatura cu societatea civila.

Din cite stiu, a fost propunerea ca sa fie prevazute in privinta aceasta posibilitati de cooperare si cu comisiile, si cu fractiunile, adica nu doar un organ care sa monopolizeze totul. Ati discutat in privinta aceasta?

Domnul Marian Lupu:

Domnul Sidorov.

Domnul Mihail Sidorov:

El nu va monopoliza, ci va fi un organ de coordonare a relatiilor dintre organismele societatii civile si partile componente ale Parlamentulu (fractiunile, comisiile permanente, Biroul permanent). Facem doar primii pasi in acest domeniu si, poate peste un an, peste jumate de an, peste un anumit timp, vom putea sa revenim la acel proiect si mai facem niste schimbari.

Domnul Marian Lupu:

Stimate coleg,

In calitate de autor, unele precizari la acest subiect. Cu referinta la rolul acestei directii a unitatii structurale in cadrul Parlamentului, primul a fost solicitat de catre organizatiile nonguvernamentale care au participat si la conferinta speciala, fiindca acest concept nu a fost lansat doar de Parlament. Acest concept a fost scris, a fost redactat, a fost definitivat impreuna cu reprezentantii societatii civile. Si acest concept a fost discutat in varianta in care il aveti in fata dumneavoastra in cadrul unei conferinte, organizate sub egida Consiliului Europei, unde tocmai acest concept a fost confirmat si solicitat sa fie adoptat de Parlament.

La solicitarea O.N.G.-urilor, ei au rugat sa fie o unitate structurala care sa aiba grija de logistica. Fiindca s-ar fi dorit ca sa fie un proces transparent, deschis, toate actiunile care se vor produce in cadrul Parlamentului – si ma refer aici la comisii, ma refer la fractiuni, ma refer la conducerea Parlamentului – toate aceste lucruri sa fie logistic, organizatoric sustinute intr-un mod transparent, deschis. Si noi am considerat ca aceasta solicitare a O.N.G.-urilor participante la acest proces sa fie satisfacuta. In modul acesta, avem referinta la unitatea data pentru asigurarea partii logistice.

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Domnule autor al proiectului de lege, eu va multumesc pentru aceasta explicatie, insa, daca citim mai atent punctul 3.4, noi vedem ca acolo este scris “in vederea asigurarii procesului de cooperare, Parlamentul va desemna din cadrul Aparatului Parlamentului un organ de legatura cu societatea civila”. Deci nu exista aspectele la care v-ati referit: de logistica.

Domnul Marian Lupu:

Pai, “legatura” tocmai si este logistica, actiune.

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Da, probabil ca ar fi trebuit…

Domnul Marian Lupu:

Unde este, cind este, ce ora, ce zi, in ce birou? Deci, sint si momentele acestea. Unitatea data nu se va implica in substanta discutiilor, doar decit sub aspect organizatoric.

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Sa speram ca nu, ca va fi exact cum spuneti dumneavoastra, dar practica de obicei arata altceva. Si eu as mai avea doua obiectii la audierile publice si la punctul 4.1.2, intr-adevar, unde domnul Sidorov a spus ca a scos limba de stat, folosirea limbii de stat. Eu cred ca la noi limba de stat, care-i limba romana, trebuie protejata. Si cind lasam asemenea portite, ma tem ca ne vom pomeni cu operari doar in limba rusa.

De aceea aici, la audieri publice, as propune, de exemplu, ca sa fie mai larga, asa cum s-a spus, cooperarea in privinta drepturilor, libertatilor si indatoririlor fundamentale, a politicii externe, a securitatii nationale, a bugetului de stat si bugetului asigurarilor sociale de stat, a revizuirii Constitutiei, a autonomiei locale. Eu voi spune acest lucru si in luarea mea de cuvint, dar pentru ca este proiect de hotarire, desigur ca nu avem timp pentru lectura a doua. De aceea, o fac cu titlu de sugestie.

Domnul Marian Lupu:

Dumneavoastra propuneti ca noi sa determinam intr-un mod exhaustiv domeniile?

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Da, sa definim domeniile.

Domnul Marian Lupu:

Dar nu va ginditi ca noi in acest mod le ingustam, fiindca oricum nu avem sansele sa acoperim absolut toate domeniile. Acest document ar urma sa lase usa larg deschisa pentru orice domeniu. Sint domenii care vor fi discutate bine in 2006. Apar noi domenii de interese, se schimba situatia pe plan intern si pe plan extern. Acesta nu este temei de discutie. Deci, nu ar fi mai bine sa lasam intreaga gama de subiecte ca pasibile discutiilor cu societatea civila?

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Orice concept de elaborare a unei legi trebuie sa fie cit mai clar, cit mai definit, ca sa nu fie loc pentru interpretari si omisiuni. Aceasta este pozitia noastra. Si eu am sa iau cuvintul dupa…

Domnul Marian Lupu:

De acord.

Stimati colegi, documentul pe care il aveti dumneavoastra este un document coordonat de la “a” pina la “z” in cadrul unui, si nu doar a unui, a mai multor foruri reprezentative si, ceea ce aveti in fata este nu doar agreat, dar incorporeaza toate sugestiile reprezentantilor societatii civile.

Microfonul nr. 4.

Imi cer scuze. Microfonul nr. 3.

Doamna Ludmila Borgula:

У меня вопрос к автору. Господин Лупу, относительно пункта 4.4, где речь идет о подтверждении принятия предложения. В этом пункте сказано, что поступление предложения подтверждается и оформляется в форме индивидуального или коллективного ответа, в котором сообщается аргументированное решение о принятии или отклонении предложения. Кто будет давать ответ и на каком этапе принятия закона?

Domnul Marian Lupu:

Уважаемая коллега, дело в том, что этот пункт, на мой взгляд, является очень важным. Более того, он органически вписывается в саму систему нашей работы. Значит, тот пакет предложений, который поступает от той или иной организации, и я вижу, рабочий уровень комиссии. Комиссии в нормальном процессе законотворчества, при обсуждении до первого чтения, после первого чтения. Вот он интервал в процессе совместной работы. И само собой понятно, что та комиссия, которая является основной, по тому или иному вопросу пишет в ответ, что вот из пакета предложений это учтено, исходя из следующих аргументов.

Doamna Ludmila Borgula:

Господин Лупу, я позволю себе не согласиться, в каком плане? Принять решение о том, будет принято или нет то или иное предложение, имеет право только Парламент. Если комиссия будет рассматривать данное предложение среди прочих поступивших предложений, то она еще не сможет принять окончательное решение. Мы знаем, что такое второе чтение, когда может быть пересмотрено решение данной комиссии. Поэтому я думаю, что этот пункт надо более детально изложить, да?

Потому что даже с такой точки зрения, какая масса предложений может поступить и на каждое из них следует аргументировано ответить. Кто принимает решение комиссия или Парламент? Наверное, здесь необходимо будет отметить, что окончательный ответ о том, принято предложение или нет, будет дан только после принятия проектов законов Парламентом.

Domnul Marian Lupu:

Вы знаете, я в этом механизме на сегодняшний день, и господин Сидоров очень правильно отметил, это наша с вами первая практика.

Doamna Ludmila Borgula:

Да. Я поэтому.

Domnul Marian Lupu:

Поэтому, наверное, с учетом общего согласия, никто не отрицает, что необходимы серьезная проработка вопроса, и серьезное сотрудничество с представителями гражданского общества. Мы должны это делать, на очень конкретном уровне должны начать это делать. Я не исключаю тот факт, что в том же самом ключе, как мы с вами говорили по Закону о зарплате.

Вы помните, мы тоже говорили, посмотрим эмпирическую сторону вопроса: как этот закон будет работать на практике и сделаем анализ. Я не исключаю и даже принимаю такой вариант, что в процессе работы мы рассмотрим какие пункты как работают, и, допустим, через полгода сможем в обязательном порядке вернуться к этому вопросу и просмотреть, что подлежит изменению в том или ином плане для обеспечения оптимального варианта данного механизма.

Doamna Ludmila Borgula:

Все же я настаиваю, и объясню почему. У нас в предыдущих пунктах указывается, что предложение организации гражданского общества учитываются при условии их представления в течение 15 рабочих дней или же в случаях, не терпящих отлагательства, а также в случаях, когда ясно, что отведенного времени будет достаточно для изложения организациями своей точки зрения, 15-дневный срок может быть сокращён. Если мы в этом пункте не оговорим, когда та или иная неправительственная организация или движение должны получить ответ, то его будут требовать тотчас. А у нас как? Закон сегодня получили, а завтра приняли, и возникает множество нареканий в адрес Парламента, что Парламент сам не соблюдает законодательство. Если мы сразу конкретно не оговорим, что ответы даются после рассмотрения или после принятия, чтобы у нас не возникали не нужные сложности.

Domnul Marian Lupu:

Вы имеете в ввиду, после принятия на пленарном заседании?

Doamna Ludmila Borgula:

Да, имею в виду, это.

Domnul Marian Lupu:

Вы не учитываете тот фактор, что этот процесс предлагается как выдвижение предложений, это не законодательная инициатива. Это предложение.

Doamna Ludmila Borgula:

Предложение.

Domnul Marian Lupu:

Представители тех или иных организаций, даже приглашаются на заседания, когда обсуждаются интересующие их вопросы, то есть, они не просто выдвигают предложение и ждут ответа. Они прекрасно понимают в чем состоит суть вопроса и элементы законотворческого процесса. Этот вопрос рассматривался при обсуждении проекта данного документа. Никто не поймет неправильно, все они прекрасно понимают…

Doamna Ludmila Borgula:

И все же тогда надо написать, что “после рассмотрения предложения на заседании комиссии”. Все равно, мы должны конкретно написать, я вот к чему. Я согласна.

Domnul Marian Lupu:

Хорошо. Давайте определим уровень дискуссии. На заседании комиссии.

Doamna Ludmila Borgula:

На заседании комиссии. Тогда все будет ясно. Коль еще не было обсуждения, значит…

Domnul Marian Lupu:

Или вообще дискуссии. Скорее всего на заседании комиссии, я с вами согласен.

Doamna Ludmila Borgula:

Да.

Domnul Mihail Sidorov:

Господин председатель, позвольте.

Domnul Marian Lupu:

Да.

Domnul Mihail Sidorov:

Я думаю, что здесь будет правильно исключить индивидуальный ответ, поскольку, когда поступает предложение от общественной организации республиканского уровня, международной общественной организации выносить его на уровень индивидуального решения, не совсем корректно. А вот комиссия должна быть базовая, поскольку в данной ситуации, когда поступят предложения по тем или иным интересам в той или иной области, которую курьирует каждая парламентская комиссия.

Вот здесь комиссия должна принять решение, причем оно должно обсуждаться на заседании комиссии, об удовлетворении или отклонении

предложения той или иной неправительственной организации или другой соcтавной части гражданского общества.

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi, eu as accepta-o, cred, ca o forma care ar elimina orice posibilitate de tratament dublu. Daca raminem la formula “confirmarea va avea forma unui raspuns in care se va comunica” si eliminam sintagma “individual sau colectiv”. Un raspuns.

Domnul Mihail Sidorov:

Un raspuns din partea comisiei permanente.

Domnul Marian Lupu:

Vedeti ce se intimpla, domnul Sidorov a acceptat propunerea, care a fost inaintata din sala, ca referintele sa fie facute nu doar la comisii, dar si la fractiuni si acest lucru a fost acceptat. Pai, in cazul dat, ori ii enumeram pe toti cei care pot sa ofere aceste raspunsuri, ori, in mod normal, fixam ideea. Principalul este ideea ca este necesar, absolut necesar sa fie prezentat un raspuns.

Si daca acest dialog se produce la nivel de fractiune, atunci raspunsul vine din partea fractiunii, daca e la nivel de comisii – din partea comisiilor, daca e la nivel de vicepresedinti, Presedinte sau, individual, presedinte al comisiei – si asa cazuri nu trebuie sa excludem – atunci e din partea acestor persoane.

Propunerea mea este sa eliminam “individual sau colectiv” si sa raminem pe formula “va avea forma unui raspuns, in care se va comunica” si in continuare dupa text.

Se accepta acest lucru? Se accepta. Va multumesc.

Microfonul nr.4.

Domnul Oleg Serebrian:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Dupa ce am ascultat aceasta dezbatere in limba rusa despre societatea civila, mi-am amintit ca Republica Moldova este stat francofon.

Stimati colegi, sigur ca acest proiect de hotarire este unul foarte important. Este evident ca in majoritatea tarilor realmente democratice exista un parteneriat intre putere si societatea civila, intre structurile statului si societatea civila.

Eu am ascultat intrebarea doamnei deputat Pavlicenco, care nu a primit raspunsul din partea domnului presedinte Sidorov. Si eu aveam in principiu aceeasi intrebare. Cred ca acest proiect de hotarire se refera de fapt in mod expres la organizatii neguvernamentale si nu la societatea civila.

Deci, poate ca, intr-adevar, pentru a elimina orice ambiguitate, ar trebui sa utilizam termenul “organizatii neguvernamentale”, intrucit societatea civila este un termen foarte extins, nu? Inseamna si sindicate si biserica si grupuri cetatenesti s.a.m.d.

Domnul Mihail Sidorov:

Si partidele.

Domnul Oleg Serebrian:

Si partidele politice inclusiv. Dar din cite deduc din ceea ce se doreste prin proiectul respectiv, se doreste un parteneriat si o colaborare cu structurile, cu O.N.G.-urile in primul rind, nu? Si este firesc sa fie asa.

Daca dorim insa sa avem o colaborare mai larga cu societatea civila in ansamblu, atunci nu cred ca este binevenit termenul “organizatiile societatii civile”, pentru ca nu exista astfel de termen. Exista reprezentantii societatii civile.

Deci, pretutindeni, in locul sintagmei “organizatiile societatii civile”, a se folosi “reprezentantii societatii civile”. Cred ca este mai firesc sa fie asa. Si, de asemenea, daca ne uitam la punctul 4.1.2, la ultimul alineat (d) – “un CV succint”, o institutie nu poate avea un CV. Cred ca se refera mai curind la o persoana.

Deci, cred ca o prezentare sau, dupa caz, un CV. Sa fie o prezentare a organizatiei si un CV, dupa caz, daca e vorba de o persoana. Daca se accepta aceasta propunere?

Domnul Marian Lupu:

De acord.

Domnul Oleg Serebrian:

Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Acum, da, perfect.

Microfonul nr.4 in continuare.

Domnul Ivan Banari:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Eu as vrea sa ma refer la punctul 3.5 litera d) – “conferinta anuala”. Deci ultimele cuvinte “precum si factori decizionali din cadrul Parlamentului”, eu as propune ca sa fie substituit cu alta sintagma – “deputati din Parlament”, fiindca, imi inchipui eu, factori decizionali sint presedintii de comisii, presedintele, vicepresedintii care sint implicati si asa in mai multe chestii, in mai multe probleme, iar niste deputati, care au mai putine sarcini, ar putea sa lucreze mai efectiv in aceasta componenta. Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Da, stimate coleg, daca nu gresesc, deja s-a facut si o propunere la acest subiect si s-a dublat. Deci, s-a acceptat.

Microfonul nr.4.

Domnul Igor Klipii:

Domnule Presedinte, la punctul 3.5 (“cooperarea are urmatoarele forme”). In toata lumea exista o forma foarte concreta de cooperare intre structurile puterii si organizatiile neguvernamentale. Ea se fructifica prin comandarea, solicitarea unor analize, unor sugestii platite, granturi oferite de catre institutiile statului si asta inseamna, de fapt, o cooperare concreta. In rest, totul ramine la nivel de intentie si de bunavointa. Discutam, daca ne place, acceptam, daca nu, nu.

Dar ar fi bine de inclus undeva acest principiu de baza a cooperarii: atunci cind statul prin structurile sale nu-si asuma responsabilitatea pentru toate analizele, pentru toate activitatile, dar prevede in bugetul sau de stat comenzi concrete pentru structuri, O.N.G.-uri specializate in anumite domenii, care pot furniza informatia respectiva, ar fi poate bine de inclus in punctele referitoare la cooperare anume aceasta modalitate de cooperare intre Parlament, de exemplu, si organizatiile neguvernamentale. Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Nu este doar opinia mea, deci relatez continutul discutiilor si concluziile la care s-au ajuns in cadrul conferintei finale, care a vizat definitivarea acestui text. Organizatiile neguvernamentale, astazi, in mod particular, au pus in evidenta dorinta de colaborare tocmai pe dimensiunea de a-si prezenta noy hau, de a-si prezenta capacitatile lor intelectuale, profesionale in serviciul procesului legislativ, in serviciul Parlamentului.

Nici o organizatie nu a evocat, nici cel putin la nivel general, subiectul la care v-ati referit dumneavoastra. Nu exclud ca, poate, ulterior, ajungem si la acest moment, dar astazi nu a fost marcat, nu a fost identificat pe lista necesitatilor si solicitarilor din partea organizatiilor neguvernamentale. Presupun ca asigurarea financiara din granturi sau in cadrul multiplelor programe si proiecte de asistenta astazi satisface, daca nu integral, cel putin intr-o masura critica necesara, aceste lucruri.

Microfonul nr.4.

Domnul Dumitru Diacov:

Eu trebuie sa fac o constatare ca numai fractiunea Partidului Democrat a inaintat regulamentar propuneri la acest proiect.

Domnul Marian Lupu:

Acceptat, corect.

Domnul Dumitru Diacov:

Da, ma bucur ca majoritatea au fost acceptate. Si, desigur, practica vicioasa, cind noi din mers discutam, putin ne incurca sa intelegem foarte precis. Eu as ruga Parlamentul, autorul in primul rind, si colegii sa sprijine ideea care nu a fost sprijinita de catre comisie. Si anume privind includerea in proiect a prevederilor referitoare la plasarea in Internet a actelor juridice. De ce spun acest lucru? Conceptia nu este lege, se adopta prin hotarire, nu are actiune directa, este un

mesaj transmis organizatiilor neguvernamentale, ca noi sintem gata. Se adopta acum. Proiectul care este in lucru, el o sa fie discutat.

Dar conceptia demonstreaza vointa Parlamentului, vointa politica a Parlamentului de a sprijini activitatea cu organizatiile neguvernamentale si cred ca ar fi bine. Cu atit mai mult ca, din cite inteleg, exista o disponibilitate de a accepta aceasta prevedere si in lege. De aceea, era bine sa fie si in conceptie. Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Stimate coleg, de fapt, bine, eu am fost lipsa 5–10 minute in sedinta, cel putin in proiectul hotaririi care va va fost inaintat.

Domnul Mihail Sidorov:

Da, la articolul 2.

Domnul Marian Lupu:

Articolul 2, la articolul 2 este foarte clar mentionat ca Parlamentul va asigura.

Domnul Mihail Sidorov:

Va asigura.

Domnul Marian Lupu:

Incepind cu 1 februarie 2006, se va face plasarea in format electronic pe web site-ul oficial al Parlamentului a proiectelor de acte legislative inregistrate oficial. Deci cred ca vorbim de acelasi lucru si este nu in partea textuala a anexei, a documentului de concept, ci in partea propriu-zisa a hotaririi Parlamentului pentru a oferi o pondere mai importanta.

Microfonul nr.4.

Domnul Oleg Serebrian:

Multumesc foarte mult. Domnule Presedinte, vreau sa fac doar o remarca la ceea ce a spus adineaori colegul meu domnul Klipii si la raspunsul dumneavoastra.

Vreau sa spun ca totusi ar trebui sa existe, in opinia mea, o astfel de prevedere (si va spun de ce), fie si formala, fie si cu referire la sume foarte mici, ca organizatiile neguvernamentale de la noi sau, sa zicem, structurile societatii civile pe ansamblu, activeaza in Republica Moldova datorita unor fundatii straine. Noi vorbim despre parteneriatul dintre structurile de stat ale Republicii Moldova si cele ale societatii civile si avem undeva in vedere ca aceste structuri ale societatii civile vor trai in continuare din granturi oferite de Guvernul Romaniei, Guvernul Statelor Unite ale Americii, fundatii germane, fundatii turcesti s. a.m.d.

Cred ca este firesc ca in astfel de situatii, daca exista un parteneriat intre structurile statului Republica Moldova si societatea civila din Republica Moldova, un anumit, fie si formal, suport financiar trebuie sa fie prevazut.

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi, eu mi-am expus opinia la acest subiect si nu este doar opinia mea. Deci, repet inca o data, acest proiect pe care il aveti, intr-un mod absolut echilibrat si transparent, a fost coordonat cu organizatiile neguvernamentale care s-au expus pe marginea lui in cadrul acestei conferinte. Si propunerea mea este ca un prim gest si este importanta si ca mesaj: o data ce s-a coordonat cu O.N.G.-urile, sa sustinem acest document care a fost elaborat cu eforturi comune. Va multumesc. In aceste conditii, da, domnule Sidorov, va multumesc.

In aceste conditii, tinind cont de continutul… Pai, ati solicitat inainte de vot la acest subiect. Da, va rog, doamna Pavlicenco, la tribuna centrala. Da, cer scuze.

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Stimati colegi, domnul Marian Lupu, autorul acestui document, a spus ca a consultat societatea civila si este un rezultat comun. Desigur si noi am discutat cu reprezentanti ai societatii civile si de aceea, avind in vedere importanta acestui document, vreau sa expun pozitia “Aliantei «Moldova Noastra»”.

Stimati colegi, este dincolo de orice indoiala necesitatea unui asemenea proiect de lege. Angajindu-ne intr-un proces democratic transparent, intr-un proces de armonizare accelerata a legislatiei noastre cu cea europena, este in interesul intregii societati sa adoptam legi cit mai aproape de standardele si de practicile unui stat de drept civilizat. Aceasta se poate face prin efortul unei participari largi, prin promovarea pluralismului politic si a democratiei participative.

Sa recunoastem, cind examinam diverse legi, ne punem de mai multe ori intrebarea: care e dedesubtul propunerii si promovarii proiectului respectiv de lege? Ne intrebam, cine e autorul, care o fi motivatia? Sintem siguri ca acelasi lucru trebuie sa-l cunoasca cetateanul simplu – alegatorul nostru. Cu cit mai multi cetateni vor cunoaste dificultatile si costurile tranzitiei, influentind acest proces prin sugestiile lor, cu atit mai repede vom avea sansa unei solidaritati sociale in drumul nostru spre Uniunea Europeana si N.A.T.O.

Este clar, de asemenea, ca societatea civila, notiune care, intre altele, trebuia definita clar in proiectul de lege, are obiectul firesc sa influenteze lucrurile in societate, in stat, iar Parlamentul are interesul sa valorifice asistenta acesteia pentru a adopta legi si decizii cit mai apropiate unor optiuni optime.

Cunoastem ca avem inregistrate vreo 3000 de O.N.G.-uri sau fundatii despre care nu prea stim bine cu ce se ocupa, probabil nici conditii nu prea exista. Societatea noastra civila e oglinda intregii societati, poate inca nici nu prea stie cum sa influenteze starea de lucruri din domeniu sau din jur, poate ca aceasta societate civila este mai neformata chiar decit clasa politica, dar interesul nostru este contrar… De aceea, este buna ideea de a deschide posibilitati pentru a vedea ce inseamna, de fapt, societate civila, cea care trebuie sa poata deveni suportul sigur al celor ce iau decizii.

Chiar daca societatea civila nu va putea schimba lucrurile, reprezentantii ei ar putea fi senzorii societatii, adica sa dea niste semnale ca ceva, pe undeva merge prost, sa ofere expertize, consultari, neinlocuind structurile statului, dar contribuind la diagnosticarea bolilor si la sugerarea medicamentelor.

Cunoastem ca in tarile civilizate Parlamentul si Presedintele nici nu iau decizii fara consultarea anumitor structuri ale societatii civile care si-au dobindit faima de obiective si credibile, temeinice si consistente.

Sintem mai mult ca siguri ca, in conditiile cind structuri ale societatii civile beneficiaza de granturi occidentale, ar fi chir regretabil ca activitatea acestora sa nu aiba finalitate, sa nu aiba Parlamentul conexiuni cu O.N.G.-urile ce pot oferi recomandari gratuite, adica nu pe bani publici.

Este importanta contributia societatii civile si in conditiile cind opozitia semnaleaza incercarile de promovare a unor proiecte de legi ce nu concorda cu valorile si principiile europene, cu drepturile si libertatile fundamentale ale omului.

Daca majoritatea parlamentara, fie comunista care e azi sau alta democratica pe viitor, incearca si reuseste sa neglijeze unele opinii importante a caror justete o demonstreaza timpul, poate ca, prin contributia si implicarea mai activa a O.N.G.-urilor credibile si eficiente, se vor putea evita devierile, abuzurile, ingerintele si alte fenomene nedorite pe linia realizarii Planului individual de actiuni “ Uniunea Europeana – Republica Moldova” ce prevede angajamentul statului nostru de a promova cooperarea cu societatea civila. Bine pregatita, aceasta lege ar putea inlocui chiar si o lege a lobbysmului. Aparitia legii este deci motivata, dar nu dorim cooperare cu o asa-zisa societate civila de buzunar, care sa fie folosita, precum se mai intimpla pe la noi, ca mijloc de manipulare politica.

Speram ca prevederile de la punctul 2) – principiul transparentei, unde se spune ca “in vederea consolidarii increderii reciproce, procesul de cooperare trebuie sa se desfasoare intr-o maniera deschisa, iar mecanismul de cooperare sa fie clar atit organizatiilor societatii civile implicare direct in acest proces, cit si opinei publice”, sa fie asigurat cu adevarat, sa nu se intimple asa cum se intimpla acum cu unele practici din Parlament, care ramin in afara cimpului transparentei, privind conditiile, de exemplu, de activitate pentru opozitie, ma refer la A.M.N., sa nu se supere colegii care se considera si ei in opozitie.

Aici cred ca se integreaza si prevederea din proiectul de conceptie, unde e prevazut ca Legislativul va desemna, din cadrul Aparatului Parlamentului, un organ de legatura cu societatea civila. Aici ar trebui sa ne distantam hotarit situatiile in care sa existe loc pentru suspiciuni privind posibilitatea de manipulare.

De aceea, cooperarea s-ar putea realiza direct si cu alte organe de lucru ale Parlamentului, cu Aparatul Parlamentului, cu informarea eventuala a organului coordonator care sa includa, prin membrii sai, calitatea de organ reprezentativ conform reprezentativitatii fractiunilor parlamentare.

La fel, pe partea societatii civile e si cazul punctului 4), cu principiul egalitatii, unde e prevazut ca: “in procesul de cooperare, organizatiile societatii civile beneficiaza de tratament egal”.

Iata si unele propuneri concrete, in principal conceptuale. Ar fi bine sa explicam in conceptie ce intelegem prin societate civila, de exemplu: asociatiile obstesti, fundatiile inregistrate in Republica Moldova in conformitate cu prevederile legislatiei in domeniu – Legea cu privire la asociatiile obstesti si Legea cu privire la fundatii. Ca si mai jos sa specificam ca, participantii la cooperare sint Parlamentul si organizatiile societatii civile, asociatiile obstesti si fundatiile. Speram ca la dispozitia societatii civile pe site-ul preconizat vor fi puse, intr-adevar, toate proiectele de acte legislative inregistrate in Parlament.

Nu ar fi deloc rau daca reprezentantii organizatiilor societatii civile vor putea fi inclusi in grupurile de lucru create de Parlament si organele de lucru ale acestuia pentru elaborarea sau definitivarea unor proiecte de acte legislative.

Audierile publice ar trebui sa fie obligatorii, subliniez acest cuvint “obligatorii”, la examinarea proiectelor complexe – legi noi sau de modificare esentiala – in domeniile drepturilor si libertatilor si indatoririlor fundamentale, politicii externe, securitatii nationale, bugetului de stat si bugetului asigurarilor sociale de stat, revizuirii Constitutiei, autonomiei locale. Iar organizatiile civile ar trebui sa prezinte contributii clare si concise pina la 10 pagini, cu anexe, dupa caz, scrise in limba de stat ce ar cuprinde analiza proiectelor, propunerilor ce vor contine recomandari, precum si un CV succint.

De asemenea, ar fi eficient daca Parlamentul va face publice amendamentele si propunerile esentiale de modificare a proiectelor de acte legislative inaintate si acceptate de comisia responsabila dupa adoptarea in prima lectura, solicitind opinia societatii civile asupra lor in termen redus (5-7 zile) si va evita adoptarea finala a actelor legislative, daca nu a fost respectata procedura enuntata.

In speranta ca vom reusi, prin maturitate politica, sa evitam in relatia cu societatea civila fenomenul constatat adesea in Parlamentul nostru, cind cinismul si debarcarea au devenit principii de convietuire politica, A.M.N. va sprijini acest proiect de conceptie. Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Da, stimati colegi, inainte de a supune votului, as dori sa va readuc aminte ca aceasta colaborare dintre Legislativ si organizatiile neguvernamentale sau, cum am putea sa le spunem – elemente ale societatii civile, a fost declarata ca prioritate de la inceputul activitatii Legislativului. Una din cele patru prioritati.

Si astazi vreau sa va multumesc pentru sustinere si sa mentionez ca o data cu aprobarea acestui proiect de hotarire vor fi stabilite nu doar mecanismele, propriu-zis va fi pus pe rol un proces permanent, un proces transparent, unul deschis si unul, sper, foarte si foarte rezultativ ca un fenomen de durata, ca un fenomen care se va inradacina in practica activitatilor Parlamentului.

La fel, imi exprim convingerea ca pe aceasta cale vor merge si alte ramuri ale puterii de stat, ma refer la ramura executiva.

Deci, supun votului. Cine este pentru aprobarea proiectului cu nr. de intrare 4331, tinind cont de raportul comisiei si de acele propuneri care au fost acceptate in plenul Parlamentului, rog sa votati.

Majoritatea. Va multumesc. Proiectul cu nr. de intrare 4331 este aprobat.

Examinarea proiectului de hotarire pentru modificarea si completarea anexei la Hotarirea Parlamentului nr.421 din 16 decembrie 2005. Nr. de intrare 4264.

Guvernul.

 Domnul Andrei Ivancov (vicedirector al Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei):

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Stimati deputati,

Onorata asistenta,

Am onoarea sa va propun pentru dezbateri proiectul modificarilor la Hotarirea Parlamentului nr.421 din 16 decembrie 2004. Aceste modificari constatau in elaborarea unui plan de actiuni pentru anul 2006 si unele completari la Strategia nationala de prevenire si combatere a coruptiei. Din motivul modificarii in perioada vizata a denumirii unor institutii publice, fapt care nu este exclus si pe viitor, devine oportuna excluderea listei institutiilor membre ale grupului de monitorizare din punctul 3.3 al strategiei, prevederea acestora se va face doar prin decretul prezidential.

De asemenea, experienta activitatii grupului de monitorizare pe parcursul anului 2005 a demonstrat necesitatea optimizarii componentei grupului prin micsorarea numarului membrilor si formarea unui comitet de lucru.

In strategie nu este clar stipulat cine este responsabil de elaborarea planului de actiuni. Prin urmare, in scopul inlaturarii acestei lacune, se propune includerea atributiei respective secretariatului grupului de monitorizare reprezentat de Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei. Din start, doresc sa mentionez ca Planul de actiuni pentru implementarea Strategiei nationale de prevenire si combatere a coruptiei pe anul 2006, expus in anexa, nu este o propunere exclusiva a Centrului.

Activitatea in vederea elaborarii acestui proiect a fost initiata de catre secretariatul grupului de monitorizare incepind cu luna august anul curent. In acest scop, au fost sesizate organele publice centrale, membrii grupului de monitorizare si organizatiile neguvernamentale in vederea prezentarii de propuneri pentru acest plan.

La perfectarea proiectului respectiv au fost antrenati reprezentantii organizatiilor neguvernamentale, membrii grupului de monitorizare, precum si expertii Consiliului Europei. Dupa selectarea si generalizarea propunerilor parvenite, proiectul planului a fost discutat in sedinta grupului de monitorizare din 2 decembrie anul curent. Nu in ultimul rind, as vrea sa mentionez faptul ca acest proiect din plan a fost promovat la nivel national in cadrul Conferintei nationale privind progresele si perspectivele in prevenirea coruptiei desfasurata la 9 decembrie anul curent.

Stimati deputati, rog sustinerea dumneavoastra in aprobarea acestui proiect al planului de actiuni pentru anul 2006. Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Da, multumesc.

Stimati colegi, intrebari pentru raportor?

Microfonul nr.4.

Domnul Ion Varta:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule raportor, vreau sa va adresez doua intrebari. In Planul de actiuni pentru realizarea Strategiei nationale de prevenire si combatere a coruptiei pentru anul 2006, la capitolul I (cadrul legislativ), care prevede elaborarea proiectelor de acte legislative in vederea facilitarii procesului de prevenire si combatere a coruptiei, in punctul 1.3 se preconizeaza, citez din document: “examinarea oportunitatii elaborarii proiectului de Lege privind verificarea titularilor si candidatilor la functii publice”, iar executor este desemnat Serviciul de Informatii si Securitate.

Daca se are in vedere elaborarea unui proiect de lege a lustratiei – chestiunea ar fi salutabila, dar, din cite inteleg, nu despre aceasta este vorba, ci despre cu totul altceva. Si un atare proiect de lege, elaborat de S.I.S., nu vi se pare ca va leza drepturile cetatenilor Republicii Moldova, acelor care vor manifesta dorinta de a se angaja intr-o functie publica?

Domnul Andrei Ivancov:

Va multumesc pentru intrebare, domnule deputat. As incerca sa va raspund la aceasta intrebare. Dupa cum vedeti, la acest punct, executor este Serviciul de Informatii si Securitate si parerea mea este…

Domnul Marian Lupu:

Care este parerea dumneavoastra?

Domnul Andrei Ivancov:

Cred ca se accepta.

Domnul Marian Lupu:

Se accepta ce?

Domnul Andrei Ivancov:

Asa este in proiect.

Domnul Marian Lupu:

Asa.

Domnul Andrei Ivancov:

Socot ca nu.

Domnul Ion Varta:

Nu vi se pare ca vor fi lezate drepturile cetatenilor Republicii Moldova, care sint stipulate de Constitutie?

Bine, a doua intrebare. Parcurgind acest plan de actiuni, am remarcat ca practic in toate posturile figureaza Centrul de Combatere a Crimelor Economice si Coruptiei. Mi se pare ca va asumati excesiv de multe obligatiuni si apare un semn de intrebare: veti fi capabili sa onorati toate aceste sarcini pe care vi le asumati? Peste tot figureaza doar Centrul, inclusiv la capitolul investigatii stiintifice. Sinteti capabili sa faceti fata tuturor acestor sarcini?

Domnul Andrei Ivancov:

Va multumesc pentru intrebare. As vrea sa spun ca Centrul nu figureaza chiar peste tot, ci in cele ce sint de competenta Centrului. Si mai este una: la propunerea Consiliului Europei au fost puse asemenea sarcini. Eu cred ca noi o sa facem fata cerintelor si o sa indeplinim toate punctele de care Centrul este responsabil.

Domnul Ion Varta:

Da. Si o chestiune de ordin tehnic.Textul necesita o redactare, fiindca sint multe lucruri care suna incorect: economie neoficiala, e vorba probabil de economia tenebra sau, spuneti - reprimarea coruptiei. Corect ar fi combaterea coruptiei si multe altele. Deci e necesar o redactare din punct de vedere stilistic a acestui proiect de lege. Multumesc.

Domnul Andrei Ivancov:

Se accepta.

Domnul Marian Lupu:

Da, microfonul nr.3.

Doamna Ludmila Borgula:

Господин докладчик, у меня такой вопрос. Приложение, план мероприятий по выполнению предлагаемого документа, глава Ш – предупреждение коррупции и борьба с ней. Первое сразу идет, разработка, реализация мер, способствующих созданию и профилактике коррупции как явлению в публичных учреждениях.

Меня заинтересовал такой вопрос. Во-первых, сроки выполнения. Написано ежеквартально. И тут же в графе «исполнители» указан исполнитель – это Центр по борьбе с экономическими преступлениями и коррупцией, а соисполнители – Министерство здравоохранения и Министерство просвещения. У нас что, данные проблемы касаются только этих министерств? Каким образом положения этого пункта будут исполнены?

Domnul Andrei Ivancov:

Спасибо за вопрос. Были проведены различные мероприятия по выявлению коррупции. Из практики видно, что самые большие нарушения были выявлены именно в этих министерствах.

Doamna Ludmila Borgula:

У меня такое предложение: вот это рабочий момент вашего органа, просто его исключить. Это первое. И второе, в этом плане мероприятий во многих пунктах у вас в пятой графе, указано учреждение, ответственное за исполнение того или иного пункта. Во многих случаях, в том числе и в том, о котором я говорю, указаны “неправительственные организации”.

Скажите, разве неправительственная организация может быть ответственным учреждением? Мы можем лишь привлекать неправительственные организации, указав это в отдельном пункте. Но что значит, ответственное учреждение – неправительственная организация? Поэтому я предлагаю, наверное, надо очень серьезно пересмотреть весь документ. Я только обратила ваше внимание на один момент. А могла бы привести целый ряд примеров. Проект следует привести в соответствие с законодательством, чтобы он звучал и был исполним. Если это неправительственная организация, то с привлечением неправительственных организаций и т.д.

Domnul Marian Lupu:

O mina de ajutor de la microfonul nr. 1.

Domnul Andrei Ivancov:

Это была их инициатива, поэтому.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr. 1, va rog.

 Domnul Nicolae Esanu – reprezentant permanent al Guvernului in Parlament:

Va multumim, domnule Presedinte. Cu privire la intrebarea referitoare la punctul 3.1, care se refera la elaborarea si realizarea unor masuri care sa contribuie la constientizarea si profilaxia fenomenului coruptiei in institutiile publice. Vreau sa atrag atentia ca este vorba despre faptul ca organele mentionate la punctul 5 vor fi responsabile de a elabora niste criterii comune pentru toate autoritatile privind constientizarea si profilaxia coruptiei. Dar toate autoritatile publice, concomitent, au obligatia in permanent sa realizeze asemenea masuri si sa contribuie la contracararea acestui fenomen.

In ceea ce priveste observatia privind organele responsabile, intr-adevar, organizatiile neguvernamentale nu pot fi responsabile de realizarea acestor masuri. Si propunem ca sa fie modificata denumirea acestei coloane a 5-a, prin care sa stipulam ca sint indicate in aceasta coloana organele responsabile, dar in acelasi timp sa mentionam ca, la combaterea acestui fenomen, noi vom conlucra cu societatea civila si consideram ca este binevenit sa ramina mentiunea respectiva, dar neindicind ca organele respective sint responsabile de realizare. Multumim.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr. 4.

Domnul Vladimir Filat:

Va multumesc, domnule Presedinte. Intrebarea care vreau s-o pun cred ca, mai degraba, ar trebui sa fie adresata Guvernului in general. Stimate domnule presedinte, stimati deputati, noi, in ultimul timp, votam foarte multe legi, strategii si facem referiri clare mai mult la recomandarile Consiliului Europei, normelor europene s.a.m.d.

Dar eu as vrea sa aud aici un raspuns si sa beneficiem si de prezenta domnului ministru de finante si, de ce nu, si a domnului ministru al economiei si comertului. Studiind atent strategia care este propusa spre adoptare, noi vedem foarte clar ca implementarea acestei strategii presupune si cheltuieli. Noi sau cei care au votat bugetul pentru anul 2006, sau cei care au citit acest buget, n-o sa gasim aceste sume necesare pentru implementarea acestei strategii, reflectate in bugetul pentru anul 2006.

Si, domnule Presedinte, eu cred ca, in momentul in care venim cu asa document serios si absolut necesar, noi trebuie sa venim cu complexul de acte normative care sa asigure si implementarea a ceea ce votam noi.

Domnul Marian Lupu:

Domnule raportor…

Domnul Andrei Ivancov:

Multumim pentru intrebare. Vreau sa va informez ca la multe din aceste puncte, de exemplu, in ce priveste punctul 1.7, avem asumarea responsabilitatii din partea Consiliului Europei de a finanta implementarea acestui plan, elaborarea acestei strategii. In rest, desigur.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr. 1, va rog.

Domnul Valeriu Lazar:

Domnule Presedinte, intr-adevar, intrebarea nu este una retorica, dar vreau sa va raspund absolut promt. Exista o sursa de finantare, precum cunoasteti, in anul curent, in luna noiembrie, Guvernul Statelor Unite a luat decizia de a include Moldova in faza preliminara a initiativelor “provocarile mileniului”.

Si, de fapt, deja este elaborat primul proiect al conceptului care vizeaza realizarea de catre Guvernul Republicii Moldova, in coordonare cu aceasta initiativa, a fazei preliminare si ea este axata 99 la suta anume pe tot ce se numeste combaterea coruptiei, adica exista atit pentru aceasta faza, cit si ulterior, participarea noastra in cadrul acestei initiative va contine in sine si o componenta dedicata combaterii si profilaxiei coruptiei. Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Da, microfonul nr. 4.

Domnul Vladimir Filat:

Domnule Presedinte, multumesc. Eu as vrea sa fac o scurta remarca atit raportorului, cit si domnului ministru al economiei in calitatea mea de vicepresedinte al Comisiei pentru securitatea statului, aparare si ordine publica. Raportor in problema data este comisia. Anume noi am discutat in comisie si vreau sa va spun ca, nici intr-un caz, nici prin gind, nu trebuia sa ne treaca ca intrebarea poate sa fie una retorica. Si vreau sa va spun ca noi am examinat punct cu punct, actiune cu actiune.

Si vreau sa spun ca declaratiile care sint facute acuma la microfon vizavi de Consiliul Europei ca finanteaza… Statele Unite ale Americii… Eu am avut o intrebare foarte directa si concreta: participarea Guvernului Republicii Moldova la implementarea acestei strategii. Atit. Si nu este reflectata. Si daca dumneavoastra spuneti ca exista, atunci, stimati reprezentanti ai Guvernului, macar in nota informativa faceti-ne o simpla aluzie si dati-ne o idee de unde vor veni sumele.

Si in aceeasi ordine de idei. Eu imi cer scuze ca abuzez un pic, dar o sa vedem ca, pentru anul viitor, pe la mijlocul anului sau spre sfirsitul anului cred, ministrul finantelor o sa vina in plen la tribuna centrala si o sa ceara o rectificare. Dar noi, la votarea bugetului, am spus ca bugetul trebuie sa fie examinat complex si prin prisma strategiei pe care o discutam astazi si sa fie votat un buget echilibrat si care sa acopere toate masurile si toate, haideti sa spunem, prioritatile pe care le are Republica Moldova. Eu va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Da, am luat act. Microfonul nr. 5.

Domnul Ion Gutu:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimati colegi, eu imi pun intrebarea mie si cred ca ea apare si la fiecare din noi. Noi discutam o problema foarte importanta pentru Republica Moldova. Introducem niste modificari in strategie, in planul de actiuni pentru 2006, dar eu as vrea sa fiu informat cum, ce s-a intimplat in 2005? Care este informatia despre realizarea strategiei – concret. Asa probleme, domnule Presedinte, trebuie sa fie insotite pentru deputati de o nota informativa. Care sint, eu stiu, realizarile acestui centru in 2005? Cum s-au cheltuit banii publici? Eu cred ca aceasta este, pur si simplu, o discutie formala.

Al doilea moment. Si cred ca si o intrebare. Parlamentul trebuie sa adopte strategia, s-o legifereze. Dar Planul de actiuni? Este oare opera Parlamentului? Oare planul de actiuni, stimati colegi, este un document pentru Parlament? De aceea domnul Filat are dreptate, fiindca Guvernul practic este inlaturat. Planul de actiuni trebuie sa fie al Guvernului. Iar noi trebuie sa urmarim cum Guvernul o sa realizeze aceasta strategie.

Deci, o intrebare domnului reprezentant al Centrului. Ce se intampla daca in planul dumneavoastra de actiuni apar doua-trei puncte adaugatoare? Trebuie sa veniti in Parlament sa modificati planul? Care este modalitatea, mecanismul?

Domnul Andrei Ivancov:

Multumesc pentru intrebare. Eu cred ca exista grupul de monitorizare care va primi…

Domnul Ion Gutu:

Vorbiti mai aproape de microfon.

Domnul Andrei Ivancov:

Exista grupul de monitorizare a acestui plan de actiuni si dumnealor vor iesi cu propuneri.

Domnul Ion Gutu:

Eu nu inteleg, stimati colegi, care este sensul acestui plan pentru Parlament? Pur si simplu, noi sintem incadrati intr-o activitate inutila a Guvernului, a Executivului. Si eu propun sa introducem modificarle in Strategie, dar Planul sa fie elaborat de catre Guvern.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr. 3, am rugat.

Domnul Iurie Stoicov:

Da, va multumesc. In privinta indeplinirii planului pe 2004. Domnule Gutu, eu, cu regret, pot numai sa constat ca aceasta informatie a fost prezentata tuturor presedintilor fractiunilor, inclusiv domnului Urechean – o informatie ampla despre activitatea grupului de monitorizare pe 2004 si despre cum se indeplineste acest plan pe 2004. Daca pe dumneavoastra nu v-au informat, aceasta ii alta intrebare. Dar aceasta informatie ampla, voluminoasa, de altfel, care, poate, n-a putut sa fie difuzata fiecarui deputat, iarasi din aceleasi probleme, a fost totusi difuzata.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr. 5.

Domnul Ion Gutu:

Eu cred ca si ieri noi am fost martori la o sedinta secreta, unde deputatii au venit pur si simplu si au ascultat un referat fara accente si fara analiza serioasa. Deputatii nu primesc materiale. Ca a primit domnul Urechean, aceasta nu inseamna ca au primit toti deputatii. Va rog, stimati colegi din Aparat, fractiunea nu are buget. Noi nu putem sa organizam sa multiplicam materialele. Deci fiecare deputat trebuie sa primeasca materialele respective. Si eu va rog sa facem ordine in acest domeniu.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr. 1.

Domnul Nicolae Esanu:

Cu privire la necesitatea aprobarii planului de catre Parlament. Acesta rezulta din regulile in vigoare. Desigur ca aceste reguli ar putea fi revizuite, dar Guvernul considera binevenita aprobarea Planului de catre Parlament, pentru ca aceasta vine, aduce un plus de responsabilitate. Si Parlamentul, prin aprobarea planului si prin verificarea modului in care a fost realizat acest plan, controleaza actiunile pe care le intreprinde Guvernul in acest domeniu.

In ceea ce priveste propuneri privind completarea planului, va asiguram ca Guvernul va intreprinde si alte masuri decit cele care sint incluse aici. Acestea sint doar masurile minime pe care noi le-am prevazut, absolut obligatorii, sa fie aprobate de Parlament. Noi nu vom veni cu propuneri de modificare a planului pentru a introduce noi masuri. Daca vom considera ca trebuie sa fie realizate si alte masuri neprevazute in plan, noi o sa le realizam fara a include aceasta in mod obligatoriu in plan. Va multumim.

Domnul Marian Lupu:

Da, microfonul nr. 5.

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Stimati colegi, noi vorbim de coruptie de 15 ani. Mari rezultate nu s-au inregistrat. Desi la putere se afla, cel putin din 2001, un partid pe care nimeni nu-l impiedica sa inceapa, macar sa inceapa, lupta contra coruptiei. Daca ne gindim la unele dintre ultimele declaratii ale sefului statului, am vazut ca si domnia sa este nemultumit de ceea ce nu se intimpla la noi in Republica Moldova.

Adica, practic este si dumnealui vinovat, sau in primul rind vinovat, pentru ca la noi nu se intimpla ce? Combaterea coruptiei. Si intrebarea mea este… Iata Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei activeaza de un amumit timp si, la ultima conferinta de presa, seful statului si-a exprimat nemultumirea si a spus ca urmeaza sa fie reformat din radacina. Probabil ca noi stim cu totii ca, prin mila puterii, Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei s-a transformat, de fapt, intr-un organ de rafuiala cu oponentii politici si nu de eradicare a coruptiei care, conform spuselor sefului statului, a afectat toate structurile statului. Adica statul azi fiind reprezentat de puterea comunista.

Intrebarea mea este: ce experienta, ce practici, ce rezultate din activitatea sa a folosit acest centru de cind a inceput sa functioneze si le-a pus la baza elaborarii acestei strategii? Care este garantia ca, peste un anumit timp, nu se va intimpla decit ca se vor toca banii cu nemiluita. Noi cunoastem citi bani se afecteaza pentru acest Centru, fara ca sa fie ceva rezultate, ca sa putem spune ca avem un stat de drept si nu un stat aproape totalitar.

Domnul Andrei Ivancov:

Va multumesc, doamna deputat. Vreau sa spun ca in activitatea Centrului, desigur, noi preluam experienta diferitelor organe similare din diferite tari, implementam tot ce este mai necesar pentru tara noastra. De aceea, eu nu as spune ca Centrul este un organ de rafuiala. Noi activam conform legii Centrului. Aceasta-i. Si conform legislatiei in vigoare.

Domnul Marian Lupu:

Bine. Intrebare.

Microfonul nr. 5 .

Doamna Vitalia Pavlicenco:

O precizare. Nu sint absolut multumita de raspunsul dumneavoastra. Dumneavoastra pur si simplu nu aveti raspuns. Dar problema este ca, de exemplu, conform Centrului de investigatii in jurnalism, nici un dosar de coruptie nu a fost finalizat si nici o persoana in acest stat nu a fost condamnata pentru coruptie. Si atunci, care este rezultatul activitatii dumneavoastra si ce ne propuneti dumneavoastra in continuare? Ce sa votam? O iluzie.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr. 5 in continuare.

Domnul Alexandru Lipcan:

In punctul 6 al Planului de actiuni, la educatie anticoruptie, scrie: “Intru informarea populatiei prin intermediul mass-media despre activitatea de combatere a coruptiei”.

Si mai jos, la 6.3 “Sustinerea unei campanii de informare a populatiei in scopul incurajarii acesteia in denuntarea actelor de coruptie”. Cum am putea noi incuraja denuntarea aceasta si nu cumva vi se pare ca aceasta stipulare in proiectul respectiv ar sustine, de fapt, aducerea circumstantelor din anul 1937, cind toti in tara erau turnatori?

Domnul Andrei Ivancov:

Multumim. Eu as vrea sa va raspund in acest mod. Multe cazuri sint cind populatia stie unde sint acte de coruptie, dar ei se tem sa se adreseze in organele de drept. De aceea, noi propunem (chiar avem si telefon de incredere) ca persoanele sa sune pe telefoanele de incredere sau sa petrecem cu ei convorbiri, de exemplu, la institutiile de invatamint, ca sa aiba incredere in aceste organe si sa se adreseze la noi.

Domnul Alexandru Lipcan:

Bine, dar noi cunoastem ca si Procuratura, si Ministerul de Interne, si Serviciul de Informatii si Securitate au reteaua lor de agentura, care se ocupa cu problemele acestea. De ce trebuie societatea s-o implicam in afacerea aceasta murdara?

Domnul Andrei Ivancov:

Eu as vrea sa spun ca, in timpul de fata, sint o multime de scrisori anonime. Aceasta tot este. In asa caz, noi am vrea ca sa se excluda scrisorile anonime si persoana sa se adreseze la noi, sa aiba incredere. Aici merge vorba de lucru operativ. Eu n-as vrea sa ma refer acum la aceasta intrebare.

Domnul Marian Lupu:

Da. Stimati colegi, haideti, asa mai compact.

Microfonul nr. 4.

Domnul Veaceslav Untila:

Eu vreau sa va adresez o intrebare dumneavoastra ca unui comandant al unei unitati militare. Astazi, in ordinea de zi, la propunerea majoritatii comuniste, a fost introdus un proiect de Lege cu privire la statutul militarilor. Subalternii dumneavoastra sint militari, au statut de oameni militari. Asa este? Si sa vedeti ca in legea aceasta se prevede ca veniturile militarilor sa fie supuse impozitarii. Intrebare: va influenta impozitarea militarilor, subalternilor dumneavoastra, adica micsorarea salariului lor, la combaterea coruptiei in Republica Moldova?

Domnul Marian Lupu:

Dar cine a zis ca se micsoreaza salariile, domnule Untila? Eu rog sa specificati. De unde ati luat ca salariile se micsoreaza?

Microfonul nr. 4.

Domnul Veaceslav Untila:

Din moment cind sint supuse veniturile impozitarii, ele neaparat se vor micsora, domnule Presedinte.

Domnul Marian Lupu:

Tinindu-se cont de Legea privind majorarea substantiala a salariilor? …

Domnul Veaceslav Untila:

Eu am consultat colegii nostri din toate ministerele de forta. La foarte multi se micsoreaza. La unii ramin la acelasi nivel. De aceea ca noi am majorat salariul a fost pur si simplu iarasi un…

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi, asa, ajungem la subiectul respectiv de pe ordinea de zi si atunci discutam acest subiect cu maxima precizie, fara sa folosim informatii de alt caracter. Doamna Postoico, intrebarea, va rog.

Doamna Maria Postoico:

Da, va multumesc, domnule Presedinte.

Domnule raportor, in cadrul legislativ, la planul de actiuni, punctul 1.2 (“Revizuirea mecanismului de sanctionare a judecatorilor”), se prevede ca sa fie instituita o inspectie generala. Unde va fi locul acestei inspectii, unde se va afla ea?

Domnul Andrei Ivancov:

Multumesc pentru intrebare. Aceasta a fost propunerea Ministerului de Justitie... Noi socotim ca aceasta va spori responsabilitatea judecatorilor in luarea deciziilor. Unde va fi? Noi credem ca undeva pe linga Curtea Suprema de Justitie.

Doamna Maria Postoico:

Cred ca in Consiliul Superior al Magistraturii ii este, probabil, locul, nu? Da, va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Da. Domnule Rosca, va rog.

Domnul Iurie Rosca:

Multumesc, domnule Presedinte. Eu nu am nici o intrebare. Eu am o remarca cu caracter general. De altfel, am mai facut astfel de mentiuni. Ar fi de preferat ca la tribuna Parlamentului nostru, atunci cind se raporteaza un proiect de lege din partea Guvernului, sa fie prezent un membru al Guvernului. Cu tot respectul fata de domnul raportor, am vrea ca la urma sa se precizeze si numele celui care ne raporteaza. Eu, care stau in Prezidiu, nu stiu daca ceilalti colegi stiu. Nu stiu cum se numeste dinsul.

Dupa aceea, stimate domn reprezentant al Centrului, daca tot ati ajuns la tribuna centrala a Parlamentul, fiti si dumneavoastra mai indraznet, mai curajos, nu stati asa timid. Ca atunci populatia care urmareste dezbaterile noastre nu prea are incredere in capacitatea institutiei dumneavoastra de a combate coruptia. Deputatii au naravul sa puna intrebari dificile, grele, dumneavoastra va pierdeti cu firea. Si atunci nu mai putem urmari sensul proiectului.

Pe de alta parte, as vrea ca atunci cind se adreseaza, la modul cel mai serios, intrebari care tin de acoperirea financiara a unui astfel de proiect, de efectele practice a unui astfel de proiect, sa auzim raspunsuri coerente si nu monosilabice si cu totul timide.

Deci, cu tot respectul, ma adresez din nou catre factorii de decizie de la Guvern sa aiba grija sa vina sa-si apere, sa-si sustina si sa-si argumenteze proiectele pe care ni le prezinta noua spre discutare si adoptare. Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Da, in acest mod, stimati colegi, Prezidiul plenului le doreste tuturor raportorilor curaj si perseverenta.

Microfonul nr. 3.

Doamna Eugenia Ostapciuc:

Stimate domnule Presedinte, dupa cum dumneavoastra cunoasteti, noi am discutat acest proiect de lege la sedinta fractiunii. Sustinem planul, dar totusi ne adresam catre Guvern, in sensul celor spuse acum si de domnul Gutu, si de altii, ca totusi acest plan sa fie intarit prin hotarire de Guvern. Eu cred ca nu-i necesar sa discutam noi acest plan in Parlament. Noi avem scopul ca sa fie o lupta eficienta cu coruptia, dar nu sa intarim planuri de lucru. Dumneavoastra in Guvern trebuie sa intariti planul. Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Bine. Alte intrebari? Nu sint.

Domnul raportor. Pardon. N-am inteles. Bine, rog sa luati loc.

Deci, luari de cuvint la acest subiect?

Microfonul nr. 5.

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Da, am vrut sa spun ca “Alianta «Moldova Noastra»” nu va vota acest proiect de lege. Si consideram ca prezenta la tribuna Parlamentului a unui functionar de la Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei este o jignire adusa Parlamentului, pentru ca acest Centru s-a discreditat total prin activitatea sa. Si noi trebuie sa discutam, intr-adevar, in Parlament ce s-a facut in acesti ani, mai ales in ultimii 6 ani, cind un partid s-a aflat in totalitate la putere si poarta raspundere pentru toata starea privind coruptia si crimele in Republica Moldova.

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi, eu rog sa ne temperam emotiile. Cred ca trebuie sa tinem cont si de unele aprecieri absolut obiective. Ma refer la aceeasi organizatie “Transparans international”, care, intr-un mod foarte elocvent, vorbeste despre starea de lucruri in acest domeniu. N-am sa fac comentarii detaliate, dar asemenea analize sint. Si cred ca sinteti cunoscuti cu rezultatele…

Comisia, invit la tribuna centrala. Domnule Stoicov, va rog.

Domnul Iurie Stoicov:

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Stimati deputati,

Onorata asistenta,

Comisia pentru securitate, aparare si ordinea publica a examinat proiectul Hotaririi Parlamentului pentru modificarea si completarea anexei la Hotarirea Parlamentului din 16 decembrie 2004, prin care se propune modificarea si completarea Strategiei nationale de prevenire si combatere a coruptiei si apobarea Planului de actiuni pentru realizarea acesteia pe anul 2006.

Proiectul hotaririi in cauza este inaintat de Guvern prin hotarirea sa. De asemenea, a fost examinat de comisiile parlamentare care au prezentat avizele respective. La proiectul nominalizat au parvenit propuneri atit la textul conceptiei, cit si la proiectul Planului de actiuni. Necesitatea inaintarii proiectului de hotarire este dictata de faptul ca Strategia nationala de prevenire si combatere a coruptiei prevede actualizarea periodica a Planului de actiuni pentru realizarea acesteia. Si, luind in consideratie miscarea obiectiva a proceselor sociale in tara, dezvoltarea

bazei legislative in vederea consolidarii capacitatilor anticoruptionale, se propune Planul de actiuni pe anul 2006 si unele modificari in textul Strategiei nationale.

Pe proiectul de hotarire in cauza si-au expus parerea sase comisii parlamentare care au avizat pozitiv acest proiect de hotarire. Amendamentele parvenite de la deputati si Directia juridica sint expuse in sinteza amendamentelor anexate la raportul comisiei. La proiectul in cauza au parvenit 21 de propuneri si amendamente care au fost acceptate. De asemenea, comisia a acceptat amendamentul la capitolul I, despre care, de altfel, s-a vorbit astazi in sala, si in ceea ce se refera la cadrul legislativ. Si propune ca responsabili de acest compartiment sa fie nu Centrul, ci Guvernul Republicii Moldova.

Modificarile si completarile propuse la proiectul planului de actiuni au fost inaintate de deputati si de autorul planului la examinarea proiectului la sedinta comisiei in legatura cu recomandarile Consiliului Europei de a aduce structura Planului de actiuni in conformitate cu structura Strategiei nationale de prevenire si Combatere a coruptiei.

Suplimentar la amendamentele propuse in sinteza, comisia propune ca denumirea hotaririi si continutul ei sa fie expuse in redactie noua, cu urmatorul cuprins, care dupa parerea comisiei corespunde tehnicii legislative si anume:

“Hotarire pentru modificarea si completarea Strategiei nationale de prevenire si combatere a coruptiei si a Planului de actiuni pentru realizarea Strategiei nationale de prevenire si combatere a coruptiei pe anul 2006.

Parlamentul adopta prezenta hotarire.

1. Se aproba modificarea si completarea Strategiei nationale de prevenire si combatere a coruptiei, aprobate prin hotarirea respectiva din anul 2004, si a Planului de actiuni pentru realizarea strategiei nationale de prevenire si combatere a coruptiei pe anul 2006.

2. Prezenta hotarire intra in vigoare la data adoptarii”.

De asemenea si doua anexe, adica ceea ce se refera la modificarile nemijlocite in Strategie si in Planul de actiuni pentru realizarea acestei strategii. In caz ca Parlamentul astazi va lua decizia ca acest plan sa nu fie intarit de Parlament, dar de Guvern, atunci trebuie sa operam modificari si la compartimentele respective ale Strategiei. Raportul l-am terminat.

Domnul Marian Lupu:

Da, va multumesc. Intrebari, stimati colegi.

Microfonul nr. 4.

Domnul Ion Gutu:

Domnule Presedinte, o scurta clarificare. Amendamentul si ceea ce am discutat si noi in comisie vizavi de punctul 3.1, despre caracterul periodic sau dupa

caz, daca va aduceti aminte. Amendamentul in sinteza este prezent, dar decizia comisiei nu este scrisa.

Domnul Iurie Stoicov:

Am primit decizia - de examinat periodic.

Domnul Ion Gutu:

Periodic, da? Fiindca din sinteza nu este clar…

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr. 5.

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Domnule Stoicov, dupa sedinta secreta de ieri, cind am plecat foarte demoralizati acasa, cind am auzit ce se intimpla in sistemul penitenciar si cu sistemul nostru juridic, judiciar, intrebarea mea este, daca considerati dumneavoastra, ca presedinte al unei comisii atit de importante in Parlament, ca aceasta problema, adica discutarea problemei coruptiei, ar trebui sa preceada examinarea eventuala a unui plan sau a unei strategii, chiar daca se va crede necesar ca acest lucru sa-l faca Parlamentul. Si daca considerati ca asemenea discutii ar trebui sa aiba loc public, asa cum ne-au incurajat colegii ca sa contribuim cu totii la combaterea coruptiei, sau tot in sedinta secreta ca sa o spalam asa cumva si sa nu iasa nimic din aceasta?

Domnul Iurie Stoicov:

Da, doamna Pavlicenco, eu vreau sa constat ca, deoarece dumneavoastra va referiti prea mult la public, vreau sa va spun ca tot ce se face public, dumneavoastra nu cunoasteti. Iata va informez: eu sint presedintele grupului de monitorizare a acestui plan, grup intarit prin decretul Presedintelui Republicii Moldova. Lunar, acest grup face sedinte, la care se invita mass-media. Dupa fiecare sedinta se face comunicat de presa. Aceasta informatie se prezinta de asemenea lunar Presedintelui Republicii Moldova. Deci, totul este public, dar dumneavoastra, dorindu-va sa fiti mai mult informata, nu cunoasteti ce se intimpla in Republica Moldova.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr. 5.

Domnul Alexandru Lipcan:

Domnule presedinte, eu n-am inteles totusi cum o sa fie numit acest document? Deci proiectul pe care il avem la mina suna “Pentru modificarea si completarea anexei la hotarirea Parlamentului”. Dumneavoastra propuneti “pentru modificarea si completarea Strategiei”.

Dar la punctul 1 sau la articolul 1 al acestui proiect scrie:

“Hotarirea Parlamentului (mai departe text) se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza”.

Domnul Iurie Stoicov:

Da, noi vorbim de doua anexe… anexa cu privire la modificarea Strategiei si anexa cu privire la Planul pe 2006.

Domnul Alexandru Lipcan:

Eu consider ca ar fi corect. Eu consider ca ar fi cu cale sa numim “Pentru modificarea si completarea hotaririi Parlamentului”.

Domnul Marian Lupu:

Corect.

Domnul Iurie Stoicov:

Pai, da, asa si este.

Domnul Marian Lupu:

Da. Se accepta, stimati colegi.

Va multumesc, domnule Stoicov. Rog sa luati loc.

Stimati colegi, supun votului adoptarea proiectului de Hotarire cu nr. de intrare 4264, tinind cont de raportul comisiei si de propunerea care a fost acceptata. Cine este pentru, rog sa voteze.

Rog sa fie anuntate rezultatele.

Numaratorii:

Sectorul nr. 1 – 29.

Sectorul nr. 2 – 29.

Sectorul nr. 3 – 10.

Domnul Marian Lupu:

68 de voturi. Proiectul Hotaririi cu nr. de intrare 4264 este adoptat.

Examinarea in lectura a doua a proiectului de Lege pentru modificarea si completarea Constitutiei Republicii, nr. de intrare 142.

Domnule Turcan, va rog.

Domnul Vladimir Turcan:

Onorat Parlament,

Comisia speciala pentru examinarea proiectului de Lege pentru modificarea si completarea Constitutiei Republicii Moldova, cu nr. de intrare 142 din 13 ianuarie 2005, mentioneaza ca prezentul proiect de lege constitutionala a fost adoptat de Parlament in prima lectura la 23 decembrie curent. In procesul examinarii proiectului nominalizat de catre deputatii Untila, Plesca, Filat, Susarenco, au fost relevate un sir de probleme legate nemijlocit de reglementarile proiectului.

In linii mari s-a mentionat urmatoarele. Dupa parerea domniilor lor, dreptul cetatenilor de a sesiza Curtea Constitutionala in diverse temeiuri poate fi prevazut intr-o noua lege cu privire la Curtea Constitutionala sau prin revizuirea legii care este in vigoare. Instituirea recursului propus inseamna, de fapt, revenirea la sistemul judecatoresc de patru trepte.

Competenta Curtii Constitutionale nu poate nici intr-un mod sa controleze activitatea instantelor judecatoresti sau sa constituie izvorul unei concurente intre aceste autoritati. Necesita concretizare sintagma “autoritatea publica” si termenul “persoana”. Este necesar de a atribui instantelor judecatoresti autonomie in desfasurarea procedurii exceptiei de neconstitutionalitate. Dupa parerea dumnealor, lipsesc calculele cu privire la mijloacele financiare necesare pentru implementarea prezentului proiect de lege.

Majorarea numarului judecatorilor Curtii Constitutionale prin modalitatea propusa va afecta principiul proportionalitatii si va spori influenta Executivului si Legislativului asupra Curtii Constitutionale.

Analiza opiniilor mentionate, prin prisma reglementarilor din Constitutie, din legislatia nationala in vigoare, a Conventiei europene pentru drepturile omului si libertatilor fundamentale, a continutului avizului Curtii Constitutionale si a opiniei Comisiei de la Venetia, precum si a practicii tarilor europene in domeniul respectiv, confirma cu certitudine ca proiectul prezentei legi si varianta definitivata corespund rigorilor pentru astfel de acte. Iar opiniile mentionate nu au la baza careva suport juridic.

Totodata, mentionam ca, in conformitate cu articolul 134 din Constitutie si cu articolul 1 din Legea cu privire la Curtea Constitutionala, Curtea Constitutionala este independenta de orice alta autoritate publica, se supune numai Constitutiei si garanteaza suprematia Constitutiei.

Prin urmare, anume aceasta institutie are menirea de a garanta drepturile si libertatile fundamentale prevazute de Constitutie in caz de violare a acestora de catre vreo autoritate publica.

Este evident ca atributiile Curtii Constitutionale in domeniul garantarii drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului vor fi asemanatoare celor ale Curtii Europene pentru Drepturile Omului, care poate fi sesizata printr-o cerere de catre orice persoana fizica sau de orice grup de particulari care se pretind victime ale unei incalcari a drepturilor recunoscute in conventie sau in protocoalele sale.

In acest context, credem ca sint elocvente reglementarile articolului 79 din Constitutia Poloniei, care, de exemplu, prevede: fiecare persoana poate, in conditiile legii, sa se adreseze tribunalului constitutional cu o plingere referitoare la necorespunderea legii sau a actului normativ prevederilor Constitutiei in baza caruia judecatoria sau autoritatea publica a adoptat hotarirea definitiva.

Curtea Constitutionala nu face parte din instantele judecatoresti si nu va avea menirea de a examina, in fond, cauzele penale civile sau administrative. Rolul acesteia va fi de a constata incalcarile drepturilor si libertatilor fundamentale prevazute de Constitutie si de tratatele internationale la care Republica Moldova este parte.

Cu referire la estimarea cheltuielilor necesare pentru implementarea unei astfel de lege, mentionam ca proiectul a fost supus avizarii de catre Guvern in modul stabilit. Mijloacele financiare respective urmeaza a fi stabilite la etapa examinarii problemei privind asigurarea activitatii Curtii Constitutionale. Cit priveste avantajele modalitatii de numire a celui de al saptelea judecator al Curtii Constitutionale sint semnificativ de convingatoare urmatoarele concluzii din opinia Comisiei de la Venetia.

Unu. Diversificarea procedurii de desemnare prin includerea in acest proces a diferitelor autoritati constituie o caracteristica pozitiva.

Doi. Numirea celui de al saptelea judecator de catre Presedintele Republicii Moldova este mai buna din punct de vedere al separarii puterilor si implicarilor opozitiei decit o numire de catre Guvern sau de catre Parlament. Ma refer la punctele 17 si 21 din opinia respectiva. In conformitate cu prevederile articolului 74 cu semnul 7 din Regulamentul Parlamentului: in a doua lectura pot fi dezbatute si supuse votului doar amendamentele depuse in scris si semnate de cel putin 5 deputati.

La prezentul proiect de lege astfel de amendamente n-au parvenit. Avind in vedere cele relatate, Comisia speciala a hotarit sa propuna Parlamentului spre examinare si adoptare in lectura a doua varianta definitivata a proiectului de Lege cu nr. de intrare 142 din 13 ianuarie 2005, anexat la prezentul raport.

Concomitent, ne exprimam convingerea ca toti deputatii, constientizind necesitatea asigurarii mai eficiente a drepturilor si libertatilor omului, vor depasi unele momente de dezacord din punct de vedere politic si vor vota proiectul de lege nominalizat.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Stimati colegi, pentru lectura a doua propuneri pe articole? Nu sint? Va multumesc, domnule presedinte al comisiei. Rog sa luati loc.

Din momentul in care nu au fost amendamente inaintate pe articole, in viziunea mea, putem sa purcedem la procedura de vot pe ansamblu al proiectului cu nr. de intrare 142 pentru adoptarea lui in a doua lectura.

Supun votului adoptarea in a doua lectura a proiectului de Lege pentru modificarea si completarea Constitutiei.

Cine este pentru adoptarea proiectului de lege in lectura a doua, rog sa voteze. Rog sa fie anuntate rezultatele.

Numaratorii:

Sectorul nr. 1 – 28.

Sectorul nr. 2 – 23.

Sectorul nr. 3 – 0.

Domnul Marian Lupu:

51 de voturi “pro”.

Stimati colegi, potrivit prevederilor articolului 74.9 alineatul (2): Proiectul de lege constitutionala in intregime se adopta de catre Parlament cu votul a 2/3 din deputatii alesi.

Articolul 74.9 alineatul (3): Daca proiectul de lege constitutionala nu obtine numarul de voturi necesar, el se considera nul. 2/3 reprezinta 68 de voturi, au fost acumulate 52 de voturi. Mi-au prezentat rezultatele precise –52 de voturi. Oricum numarul de 68 de deputati nu a fost acumulat, pe care motiv, potrivit prevederilor articolului 74.9 alineatul (3), acest proiect se considera nul.

Examinarea in lectura a doua a proiectului de Lege cu nr. de intrare 3478 pentru modificarea si completarea unor acte legislative (Legea taxei de stat, Legea contenciosului administrativ).

Rog comisia.

Domnul Mihail Sidorov:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati deputati,

Proiectul legii a fost inaintat cu titlu de initiativa legislativa de catre un grup de deputati si are ca scop aducerea Legii taxei de stat si a Legii contenciosului administrativ in concordanta cu prevederile Codului de procedura civila. El a fost aprobat prin hotarirea Parlamentului din 22 decembrie anul curent.

In cadrul Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati au fost examinate amendamentele parvenite pentru lectura a doua de la comisiile permanente, de la Directia juridica a Aparatului Parlamentului si de la Guvern. Rezultatele examinarii si decizia Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati asupra propunerilor la proiect se contin in anexa la raport, care este inminata deputatilor.

Vreau sa mentionez ca mai multe amendamente sint cu caracter redactional si au fost acceptate in cea mai mare parte. N-a fost acceptata propunerea Guvernului pentru completarea proiectului cu un nou articol, care prevede introducerea amendamentelor la articolul 85 al Codului de procedura civila. Nu se accepta reiesindu-se din aceea ca propunerea data depaseste limitele initiativei legislative care a parvenit in Parlament.

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati propune Parlamentului adoptarea proiectului in cauza in lectura a doua.

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc, domnule raportor. Microfonul nr.4.

Domnul Ion Varta:

Multumesc, doamna presedinte al sedintei.

Domnule Sidorov – chestiuni de ordin redactional. In textul proiectului legii s-au strecurat niste inadvertente, ar fi bine sa le omitem. E vorba ca in doua cazuri se utilizeaza notiunea de “actiuni nascute din raporturi”. Corect ar fi: “actiuni generate de raporturi”.

Domnul Mihail Sidorov:

Da, eu n-am prezentat mai detaliat: in anexa noi am precizat ca este o notiune “nascuta din raport.” Conform alineatului 85 al Codului de procedura civila, este asa notiune “nascuta din raportul de contencios administrativ”.

Domnul Ion Varta:

Corect, da?

Doamna Maria Postoico:

Da, da. Notiune juridica. Va multumesc mult. Nu mai sint intrebari? Multumim.

Supun votului in lectura a doua proiectul de Lege cu nr. de intrare 3478. Cine este pentru, rog sa voteze. Numaratorii, va rog.

Numaratorii:

Sectorul nr. 1 – 27.

Sectorul nr. 2 –33.

Sectorul nr. 3 – 18.

Doamna Maria Postoico:

78 de voturi “pro”.

Cine este impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege cu nr. de intrare 3478 este adoptat cu 78 de voturi.

Examinarea in lectura a doua a proiectului de Lege pentru modificarea si completarea unor acte legislative (Codul cu privire la contraventiile administrative, Legea turismului).

Domnule Plesca, va rog.

Domnul Ion Plesca:

Stimata doamna presedinte al sedintei,

Stimati colegi,

Prezint raportul Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati referitor la proiectul de Lege pentru modificarea si completarea unor acte legislative.

Proiectul de Lege cu nr. de intrare 2517 din 26 iulie 2005, prezentat de catre Guvern, a fost examinat si adoptat in prima lectura de Parlament la 22 decembrie 2005. Scopul acestui proiect de lege consta in ajustarea legislatiei Republicii Moldova la prevederile protocoalelor aditionale la Conventia O.N.U. contra criminalitatii transnationale organizate, care reglementeaza contracararea fenomenului traficului de fiinte umane.

Prezentul proiect de lege a fost dezbatut in cadrul sedintei Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati pentru a fi prezentat spre examinare in lectura a doua. Concomitent, au fost examinate amendamentele parvenite la acest proiect. Toate amendamentele au fost acceptate.

Rezultatele examinarii si decizia Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati asupra propunerilor la proiectul de lege in cauza se contin in anexa la prezentul

raport. Pe marginea celor expuse, Comisia juridica, petru numiri si imunitati propune Parlamentului adoptarea proiectului de Lege cu nr. de intrare 2517 din 26 iulie 2005 in lectura a doua cu amendamentele propuse ce se contin in anexa la prezentul raport.

Doamna Maria Postoico:

Va multumim. Pentru lectura a doua intrebari sint? Nu sint. Va multumim.

Supun votului in lectura a doua proiectul de Lege cu nr. de intrare 2517. Cine este pentru, rog sa voteze.

Numaratorii:

Sectorul nr. 1 – 28.

Sectorul nr. 2 –36.

Sectorul nr. 3 –18.

Doamna Maria Postoico:

82 de voturi pro.

Proiectul de Lege cu nr. de intrare 2517 este adoptat cu 82 de voturi in lectura a doua.

Examinarea in lectura a doua a proiectului de Lege pentru modificarea si completarea unor acte legislative (Legea cu privire la privatizare, Legea privatizarii fondului de locuinte), cu nr. de intrare 4174.

Comisia, va rog.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Stimata doamna presedinte al sedintei,

Stimati colegi,

Comisia pentru politica economica, buget si finante a examinat in lectura a doua proiectul de Lege pentru modificarea unor acte legislative si comunica urmatoarele.

Comisiile permanente sustin proiectul mentionat. Modificarile propuse la Legea nr.627 cu privire la privatizare, Legea cu privire la Programul de privatizare pe anii ’97-’98, cu modificarile si completarile ulterioare, si Legea privatizarii fondului de locuinte se accepta fara obiectii de catre comisie.

Referitor la modificarile propuse la articolul 4 din proiect, si anume la Legea privind administratia locala, comisia considera corecta varianta actuala a literei i) alineatul (1) din articolul 13, in partea ce tine de delegarea catre unitatile administrativ-teritoriale de nivelul doi a privatizarii obiectivelor din fondul de imobil cu alta destinatie decit cea locativa, cu exceptia obiectivelor date in componenta altor autoritati ale administratiei publice.

De aceea, comisia, tinind cont si de obiectiile Directiei juridice, propune urmatoarea redactie a articolului 4 din proiect…

La articolul 13 alineatul (1) litera i) din Legea nr.123 din 18 martie 2003 privind administratia publica locala, cu modificarile si completarile ulterioare, textul “prevederile in cauza nu se extind asupra autoritatilor administratiei publice ale municipiilor Chisinau si Balti” se exclude.

Dat fiind faptul ca implementarea acestei legi necesita transmiterea unui set de documente de la Agentia de Privatizare catre autoritatile administratiei publice ale municipiilor Chisinau si Balti, se propune ca proiectul sa fie completat cu articolul 5, cu urmatorul cuprins: “Prezenta lege se pune in aplicare de la 1 aprilie 2006.”

Pornind de la cele expuse mai sus, comisia propune proiectul mentionat spre examinare si adoptare in lectura a doua.

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Intrebari pentru lectura a doua? Nu sint. Va multumesc.

Supun votului in lectura a doua proiectul de Lege cu nr. de intrare 4174. Cine este pentru, rog sa voteze.

Numaratorii:

Sectorul nr. 1 – 28.

Sectorul nr. 2 –36.

Sectorul nr. 3 – 17.

Doamna Maria Postoico:

81 de voturi pro.

Cine este impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege cu nr. de intrare 4174 este adoptat cu 81 de voturi.

Examinarea proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului de credit pentru dezvoltare dintre Republica Moldova si Asociatia Internationala pentru Dezvoltare, semnat la Washington la 14 noiembrie 2005.

Va rog, domnule ministru.

Domnul Valeriu Lazar (ministru al economiei si comertului):

Stimata doamna presedinte al sedintei,

Onorat Parlament,

Guvernul propune examinarii dumneavoastra proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului de credit pentru dezvoltare dintre Republica Moldova si Asociatia Internationala pentru Dezvoltare, structura a Bancii Mondiale.

Sub aspect juridic, continutul acestui acord reprezinta o conditie standard a Bancii Mondiale, similara proiectelor votate anterior de Parlament. Partea de continut… Suma creditului – 4,9 milioane dolari. Conditii de creditare: perioada – 40 ani, cu 10 ani gratie, 0,75% anuale…

Totodata, tin sa va aduc la cunostinta ca acest credit este parte componenta a unui proiect mai larg al Bancii Mondiale – proiectul de ameliorare a competitivitatii in suma totala de 14,3 milioane de dolari. Din care, suplimentar la suma deja anuntata in cadrul Acordului de imprumut, aceeasi suma – 4,9 milioane este un grant al Bancii Mondiale, adica conditii nerambursabile, suplimentata de suma de 4,5 milioane de dolari, grant al Guvernului Japoniei.

Proiectul propiu-zis contine in sine 4 componente de baza. Prima componenta este ameliorarea, de fapt implementarea reformei regulatorii, ameliorarea mediului de afaceri. Componenta de baza a proiectului este perfectionarea sistemului de metrologie si standardizare, testare si calitatea asa-numitului sistem “Mstichiu”. Aceasta componenta include 11 milioane de dolari, dintre care 9,6 milioane de dolari tin de reformarea, dotarea tehnica, instruirea si preluarea standardelor pentru sistemul national de infrastructura a calitatii. 1,4 milioane de dolari tin de implementarea sistemelor de management al calitatii la intreprinderi prin sistemul de granturi oferite de Ministerul Economiei si Comertului in cadrul acestui credit.

Si o alta componenta importanta este sporirea accesului la finantare. De fapt este vorba de dezvoltarea sistemului de garantare a creditelor, beneficiari primari fiind pentru toate componentele agentii economici din Republica Moldova.

In scopul implementarii acestui proiect, este creata o unitate de implementare in cadrul Ministerului Economiei si Comertului. Vreau sa zic ca este si ca structura unul dintre cele mai reusite proiecte ale Bancii Mondiale. Observati ca 34% din structura acestui proiect sint partea de credit, 66% sint donatii, este grant.

Acest proiect se inscrie perfect in actiunile si eforturile Guvernului de sporire a competitivitatii produselor nationale atit pe piata locala, cit si, in special, pe piata internationala. Ati observat ca componenta principala este axata pe implementarea noii conceptii de armonizare a sistemului national de infrastructura a calitatii la cerintele Uniunii Europene si Organizatiei Mondiale a Comertului, fara de care este practic imposibila valorificarea oportunitatilor pe care ni le ofera apartenenta noastra la aceasta organizatie si, respectiv, aspiratiile noastre de a spori fluxurile comerciale catre pietele Uniunii Europene.

Acestea fiind spuse, intervin cu rugamintea de a fi sustinut acest proiect. Va multumesc.

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc, domnule ministru. Intrebari?

Microfonul nr.5.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Multumesc, doamna presedinte. Domnule ministru, dumneavoastra ati mentionat suma pentru doua componente: “B” si “C”. Care va fi suma pentru componenta “A” si pentru componenta “D” ale acestui proiect?

Domnul valeriu lazar:

Da, va raspund. Componenta “A” – componenta regulatorie – include 2 milioane 200 de mii si componenta “D” – facilitarea accesului la finante – 300 mii dolari.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Multumesc.

inca o intrebare. Din obiectivele proiectului, dumneavoastra ati mentionat in privinta certificarii sistemului de calitate 1,4 milioane dolari. Este cunoscut, domnule ministru al economiei, ca in Republica Moldova principala problema nu este numai certificarea sistemului de calitate, dar cel mai important este sistemul de management la intreprinderi. Cei care au implementat, de pilda, in lume, asa-numitele sisteme Total Colet Management pe urma totusi s-au ars si au trecut la sistemul de management, care este mult mai complex si contine aceasta componenta a sistemului de asigurare a calitatii la intreprinderi.

Eu, de pilda, as constata faptul ca ceea ce dumneavoastra ati propus si ati negociat cu Banca Mondiala, in principiu, nu va aduce sau nu va permite ca noi sa atingem scopul acestui plan sau acestui program, fiindca principalul, sistemul de management nu se va schimba si atunci nu are nici o importanta sistemul de certificare a calitatii si daca chiar va avea o intreprindere certificatul I.S.O. si nu va avea sistemul de management, acesta este egal cu zero.

Domnul valeriu lazar:

Multumesc. De fapt, nu am spus un lucru, cred ca destul de important, ca structurarea acestui proiect a fost precedata de realizarea unor studii, practic pe parcursul a unui an de zile, din mijloacele unui grant al Guvernului Japoniei si, de fapt, studiile au fost realizate si de consultantii internationali si cu suportul consultantilor locali, dar in cadrul acestor activitati au fost cooptati practic toti specialistii din domeniu, inclusiv Institutul national de Standardizare si Metrologie si companii care au implementat asemenea sisteme in tara noastra.

Si, de fapt, una din concluziile acestui studiu a fost ca, in contextul sporirii competitivitatii, sigur ca exista si problema pe care ati mentionat-o dumneavoastra, problema mai complexa, calitatea managementului Per Total la intreprinderi, dar proiectul fiind axat pe niste lucruri foarte si foarte concrete, in special pe aceasta componenta M.S.T.Q. in cadrul acestei abordari foarte concrete, s-a ajuns la concluzia ca anume lipsa sau insuficienta resurselor proprii la intreprinderi de a-si implementa sisteme de management al calitatii constituie o problema.

Si, respectiv, ne-am axat, pentru inceput, pe solutionarea acestei probleme, acceptind observatia dumneavoastra ca, de fapt, o atentie deosebita o sa acordam si ridicarii nivelului general al managementului intreprinderii. Este o problema mai complexa si sintem preocupati si de aceasta problema, dar nu in cadrul acestui proiect.

Doamna Maria Postoico:

Da, multumesc.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Eu n-am terminat.

Doamna Maria Postoico:

Da.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Totusi as vrea inca o intrebare. In acest proiect propus de dumneavoastra, exista un administrator al mecanismului de garantari si de cofinantare, adica de granturi de cofinantare. Spuneti va rog, cum va fi selectat acest administrator?

Domnul valeriu lazar:

Pe baza de concurs. De fapt, vreau sa zic ca nu exista o mare practica la noi, desi exista cel putin vreo citeva societati, inclusiv organizatii de promovare a exportului din Moldova, care au implementat cu destul succes sistemul de vaucer pentru intreprinderile mici si mijlocii. Studiind practicile anterioare si cele mai bune practici internationale, s-a ajuns la concluzia ca, de fapt, aceasta modalitate sau aceasta experienta poate fi tirajata si in cazul acestui… Dar, raspunzind direct la intrebarea dumneavoastra, va fi anuntat un concurs de selectare a companiei sau institutiei care va administra acest sistem.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Doamna presedinte al sedintei, eu cer ca sa iau cuvintul dupa…

Doamna Maria Postoico:

Da, da, sinteti inscris. Microfonul nr.4.

Domnul Ion Varta:

Multumesc. Domnule ministru, vreau sa va intreb: daca v-ati gindit cumva sa perfectionati mecanismul de supraveghere a implementarii acestor proiecte pentru a evita eventuale deturnari de fonduri, delapidari de bani publici care, din pacate, s-au mai intimplat in perioadele precedente, tocmai din creditele si granturile oferite de organismele financiare internationale?

Domnul valeriu lazar:

Da, multumesc. Iarasi un lucru pe care nu l-am adus la cunostinta dumneavoastra. Deja a fost creat, in scopul administrarii acestui proiect, un consiliu de observatori pe baza de parteneriat public privat. In calitate de membru al Consiliului de observatori este si presedintele comisiei domnul Bondarciuc, colegul dumneavoastra, sint reprezentanti ai mediului de afaceri din partea Consiliului economic pe linga domnul Prim-ministru, de la Alianta Intreprinderilor Mici si Mijlocii.

De fapt, ne-am straduit sa asiguram acest principiu de paritate, adica prezenta Consiliului de observatori si a implementatorilor, dar si a beneficiarilor. Sper ca aceasta modalitate ne va permite atingerea scopurilor despre care ati pomenit dumneavoastra.

Domnul Ion Varta:

Si o completare la aceasta intrebarea. Pe cit de transparenta va fi informatia despre gestionarea acestor fonduri, va fi ea accesibila societatii, mass-media?

Domnul valeriu lazar:

Da, domnule varta, va multumesc. De fapt, ceea ce se intimpla astazi, aici, este un element al asigurarii acestei transparente. Ne-am straduit, chiar de la momentul inceperii negocierilor cu Banca Mondiala, sa asiguram transparenta acestui proces. Mai mult decit atit, n-am sa intru in detalii, dar una din componentele bugetului este anume destinata asigurarii transparentei acestui proces: mediatizare, seminare, informatii etc.

Domnul Ion Varta:

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Alte intrebari? Da, microfonul nr.4.

Doamna Valentina Buliga:

Domnule ministru, spuneti va rog: de ce s-a ajuns ca in final doar Ministerul Economiei sa fie in drept sa acorde aceste granturi de cofinantare si nu un grup in cadrul Guvernului sau Guvernul, unde sa fie creata o comisie mai larga cu reprezentantii mai multor ministere care au atitudine fata de scopul acestui proiect? Si care vor fi … sau aveti deja desemnat un director executiv de realizare a acestui proiect sau care vor fi principiile de selectare a candidaturii care urmeaza sa execute aceste atributii?

Domnul valeriu lazar:

De fapt, Ministerul Economiei, am spus-o deja, este, daca doriti, coordonatorul tehnic, dar nu decizional. De fapt, am pomenit deja despre acest Consiliu de observatori, de fapt, va fi o decizie colegiala. Noi, impreuna cu unitatea de implementare, vom asigura, daca doriti, partea de secretariat, coordonarea acestui proces, dar nu si selectarea propriu-zisa.

Iar mecanismul insusi presupune selectarea agentilor economici care vor beneficia… iarasi si compania implementatoare, dar si ulterior, la urmatoarea faza, propriu-zis beneficiarii iarasi vor fi selectati pe baza de concurs. Adica acest principiu al accesului liber, echidistant este unul de baza in cadrul acestui proiect, conditie indispensabila impusa si de finantatori, si de Guvernul Japoniei, si de Banca Mondiala – ne-am autosesizat si noi in ce priveste necesitatea asigurarii acestui caracter.

In partea ce tine de unitatea de implementare. Da, este una din conditiile Bancii Mondiale – catre momentul finalizarii negocierii si semnarii acestui acord sa fie deja create toate premisele institutionale necesare. Este aprobat regulamentul, este practic finalizata procedura de selectare a consultantilor. Este o unitate din 4 persoane. criteriile au fost asigurate de o transparenta totala, inclusiv

colegul dumneavoastra, domnul Bondarciuc, poate sa confirme, s-a asigurat pe baza de concurs. Au fost foarte multe oferte, s-a facut selectarea si asteptam, de fapt, rezultatele ca sa lansam activitatile ulterioare. Multumesc.

Doamna Valentina Buliga:

Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Alte intrebari? Nu sint.

Va multumesc, domnule ministru. Rog sa luati loc.

Rog comisia.

Domnul Sergiu Stati:

Da. Multumesc, domnule Presedinte. Stimati colegi, Comisia pentru politica externa si integrare europeana a examinat proiectul prezentat. De fapt, domnul ministru a relatat foarte amanuntit aici despre conditiile acestui credit, de aceea – as vrea ca sa ma repet. Doresc doar sa mentionez ca toate comisiile parlamentare si Directia juridica si-au prezentat avizele, care sint pozitive. De aceea, Comisia pentru politica externa si integrare europeana propune si roaga asistenta pentru a vota in doua lecturi si a ratifica astazi acest credit. Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Da, multumesc. intrebari pentru comisie? Nu sint. rog sa luati loc, domnule Stati.

Domnul Sergiu Stati:

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Domnul Cosarciuc a solicitat luare de cuvint, il invit la tribuna centrala.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului, stimati colegi, eu, in contextul proiectului de lege, am propus pentru a fi adoptat in Parlamentul Republicii Moldova… As vrea sa va aduc aminte ca in Republica Moldova au fost implementate doua proiecte de sustinere a sectorului privat Praiwait sector de regulament 1, P.S.D.-1 si P.S.D.-2.

Daca ne aducem aminte, aceste proiecte au fost initiate in Republica Moldova inca pe timpurile cind viceprim-ministru era domnul Gutu si el a fost unul care a promovat aceasta idee in Republica Moldova.

Proiectul de sustinere a sectorului privat “Unu” a fost ratificat in Parlamentul Republicii Moldova in ’96 si a fost finalizat in 2002 si a avut o componenta de restructurare a intreprinderilor de 6,8 milioane dolari, iar proiectul de sustinere a sectorului privat “Doi” a fost ratificat in Parlamentul Republicii in ’98 si trebuia sa fie finalizat in 2003.

Pentru implementarea proiectului P.S.D.-1 a fost formata sau creata Agentia de Restructurare a Intreprinderilor si Asistenta (A.R.I.A.). Vreau sa spun ca crearea acestei agentii a fost un succes pentru Republica Moldova. Aceasta agentie, care a fost condusa si este condusa in continuare de catre domnul Efros, a avut o influenta masiva asupra istoriei intreprinderilor. Si vreau sa va spun, stimati colegi, ca acele intreprinderi care azi functioneaza si despre care dumneavoastra tot timpul spuneti aici ca creste produsul intern brut s.a.m.d. sau creste industria, s-au datorat acestei agentii si acestei activitati care a aparut datorita Proiectului P.S.D.-1.

Componenta a doua a fost si componenta ridicarii competitivitatii in Republica Moldova si a pregatirii managerilor … pentru Republica Moldova – prin acest proiect a fost creat Centrul de Productivitate si Competitivitate. Adica un centru care o tara normala il are intotdeauna.

Dar ce s-a intimplat in general, de ce totusi proiectul P.S.D.-2 a fost prelungit pina in 2005, pina in luna aprilie 2005? Fiindca Guvernul actual sau Guvernul precedent al comunistilor, in principiu, a tergiversat permanent disbursarea banilor … tot spuneau ca ba il lichidam, ba il prelungim. Adica asta a fost si este in general situatia.

Eu vreau sa va spun, stimati colegi, ca prin intermediul acestor doua proiecte in Republica Moldova au fost pregatiti 600 de consultanti locali, baieti tineri care au terminat institutiile de invatamint in Republica Moldova. Unde sint acesti consultanti in timpul de fata? Nu sint, fiindca, cum s-ar spune, efortul Guvernului, care este si care a fost la guvernare in perioada 2001-2004, in principiu, a fost sa distruga acest mecanism de pregatire a cadrelor. Si vreau sa va spun ca si A.r.i.a. si C.P.C. au fost agentii care, prin intermediul Bancii Mondiale, au raspindit aceasta experienta si in tarile vecine – si in Ucraina, si in Georgia, si in Rusia, si in Kirgizstan s.a.m.d.

Adica a fost pentru prima data cind Republica Moldova a avut posibilitate sa faca export de proprietate intelectuala, si nu numai, eu stiu, de produse alimentare.

Eu vreau sa mentionez, stimati colegi, ca tergiversarea executarii indeplinirii proiectului P.S.D.-2 in principiu a dus la distrugerea acelui sistem de consultanta care a fost format in Republica Moldova.

Alt moment ce se refera la acest plan al noului proiect. L-am citit foarte atent si nu degeaba l-am intrebat pe domnul ministru al economiei: daca ar putea sa fie inclusa insasi componenta de sistem de management.

Stimati colegi, va spun ca am studiat foarte atent, ca manager de profesie, ce s-a intimplat in lume in general cu sistemele de calitate s.a.m.d. Toate companiile mari si toate tarile care au implementat, si a fost, eu stiu, moda de Total Colet Management, au refuzat acest lucru si au trecut la sistemele de management, adica au abordat chestiunea de management ca sistem, nu pur si simplu ca component. Componentul calitatii este o parte a sistemului de management.

Si tarile ca Slovenia, Slovacia, tarile Baltice au avut ca politica de stat dezvoltarea sistemului de management. Eu va rog, domnule ministru al economiei, sa deschideti site-ul Ministerului Economiei din Slovenia si veti vedea ca ei finanteaza din bugetul de stat sistemul de management de imbunatatire continua.

Adica este o politica de stat, la nivel de stat, dar sistemul de management complex, inclusiv componentul calitatii, care acum aici se propune ca component care va ridica competitivitatea intreprinderii in Republica Moldova. Scos din context, din sistem, componentul, separat, nu va duce la imbunatatirea competitivitatii, stimati colegi. Si eu cred ca s-ar putea de negociat cu Banca Mondiala si cu Agentia de finantare internationala ca sa fie inclus si componentul managementului sau noi nu vom avea rezultatul scontat, vom cheltui iara si bani si aceasta nu va avea efect.

Iata, eu as vrea sa mentionez ca in sine proiectul este bun, dar iarasi va pun … si ma intreb si pe mine: reforma regulatorie – 2 milioane de dolari. Adica este anuntata de Guvern, noi avem structurile corespunzatoare din Guvernul Republicii Moldova, de ce noi trebuie sa cheltuim din credit pentru a finanta aceste activitati? Adica sint niste momente care trezesc intrebari … si componentul de granturi de 1,4 milioane, adica iese ca noi, … o finantam foarte putin.

Noi vom sustine, din partea “Aliantei «Moldova Noastra»”, acest proiect, fiindca el totusi va da un imbold ca Guvernul sa se gindeasca in aceasta directie.

 Dar totusi noi am propune ca Guvernul sa incerce sa negocieze cu Banca Mondiala si cu cei care vor finanta acest proiect ca component care e legat de sistemul de management al calitatii, sa fie totusi transformat in sistemul de management al intreprinderii, adica al afacerii. Aceasta ar fi o abordare sistemica si ar permite ca noi sa promovam ridicarea competitivitatii intreprinderilor noastre si, astfel, sa putem iesi din aceasta gaura neagra, care se numeste balanta comerciala externa negativa, care, in acest an, a atins cifra de 1 miliard de dolari. Asta este propunerea noastra si pozitia vizavi de acest document. Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Da, presupun, o precizare. Microfonul nr.1.

Domnul Valeriu Lazar:

Multumesc, domnule Presedinte. De fapt, consider necesar sa intervin cu un mic comentariu. In ce priveste soarta si rezultatele programelor anterioare sau ale proiectelor anterioare, P.S.D.-1 si, respectiv, - 2, nu as cadea de acord cu domnul deputat Cosarciuc, din simplu considerent ca nu sintem indiferenti fata de soarta acelor structuri care au fost create si care au rezultat din implementarea acestor proiecte.

 Chiar recent, Guvernul a cautat o formula prin care sa pastreze si sa asigure continuitatea acelei bune experiente care a fost acumulata si deja a luat decizia de a reorganiza A.r.i.a. si Centrul de Productivitate de Competitivitate intr-o institutie capabila sa asigure utilizarea eficienta a unui eventual proiect in cautarea caruia sintem impreuna cu Banca Mondiala.

Eu cred ca nu este cadrul si formatul tocmai potrivit a deda aprecieri rezultatelor pozitive sau negative ale activitatii acestor structuri. De fapt, ceea ce se intimpla in industrie, si bun si rau, sa zicem ca poate fi atribuit si activitatii acestor structuri. Unu.

Doi. In ceea ce tine de componentul reforma regulatorie. Intr-adevar, aceste 2 milioane si ceva de dolari includ si finantarea pentru activitatile necesare ce vor demara in viitorul apropiat sub auspiciile Parlamentului, … reforma regulatorie, asa-numita revizuire a cadrului legislativ care formeaza cadru de reglementare la nivel de legi.

Ne-am straduit sa asiguram finantarea necesara si pentru experti, inclusiv si pentru straini, dar, in special, pentru cei locali. Avem nevoie de juristi foarte calificati, avem nevoie de economisti, ingineri etc. foarte calificati care sa ne asigure aceasta expertiza foarte calitativa si prin aceasta este dictata necesitatea acestei sume.

Domnule Bondarciuc, daca dumneavoastra ati fi dorit sau daca doriti in continuare, sintem gata sa va oferim toate informatiile detaliate si argumentele noastre: de ce anume a aparut aceasta structura si nu alta? Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Da, va rog, sa-i prezentati si domnului Bondarciuc, si domnului Cosarciuc. Microfonul nr.5.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule Presedinte al Parlamentului, eu ii multumesc domnului ministru Lazar, dar eu nu inteleg de ce Guvernul intotdeauna doreste pur si simplu sa se spele, neavind pentru ce sa …, neputind sa se spele.

Eu vreau sa spun, stimati colegi, ca in perioada 2001-2004, in acest Parlament, eu am participat la diferite sedinte, inclusiv la Consiliul de administrare al Agentiei de Restructurare si la agentia de restructurare a intreprinderilor si condusa de domnul Dagiu, pe urma condusa de catre domnul Lupu si pe urma am fost la domnul Prim-ministru.

Agentia (A.r.i.a.) a fost distrusa la indicatia corespunzatoare a conducerii de virf a tarii. Eu pot sa aduc aici si exemple de activitate a Curtii de Conturi si multe alte chestiuni.

In afara de aceasta, chiar dumneavoastra ati spus ca soarta A.R.I.A. va intereseaza in mod deosebit. A.R.I.A. este inregistrata, are certificat de inregistrare s.a.m.d., adica este o institutie legala in Republica Moldova conform Legii cu privire la intreprinderi si antreprenoriat. Aceasta nu este o grija, dar pur si simplu este o tendinta de a distruge ceva, ca pe urma sa putem, eu stiu, face altceva, pentru care iarasi va trebui sa facem cheltuieli. Eu v-am spus: 600 de consultanti locali au fost pregatiti in cadrul acestor doua proiecte. Ei nu sint astazi, nu mai sint.

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi, eu propun sa inchidem dezbaterile pentru un foarte simplu motiv. Exista si rezultate pozitive, exista si rezultate negative. Exista elemente puternice si in acest proiect. Exista si unele momente care tin mai putin ... Nu este sarcina noastra acum, in sala, sa idealizam ori sa ponegrim un proiect sau altul care a fost derulat in trecut sau se deruleaza astazi. Haideti si ne vom deprinde cu aceasta idee toti impreuna. Insistati, domnule Bondarciuc? Microfonul nr. 3.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

O precizare. Colegul meu, domnul Cosarciuc, a vorbit astazi foarte mult despre A.R.I.A. Si a apreciat foarte inalt activitatea A.R.I.A. Dar eu vreau sa va spun ca nu-i chiar asa. Daca o sa ne referim la intreprinderea “Alfa”, ea a fost distrusa. Administratorul intreprinderii acestea acum este in urmarire penala. Si putem aduce astazi si alte exemple. Dar proiectul acesta noi in comisie l-am discutat si comisia il apreciaza pozitiv si il propune pentru votare si adoptare.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr. 5.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule Presedinte al Parlamentului, eu v-as sugera o idee. Eu stiu, aveti dreptul ca deputat, dar nu chiar sa comentati de fiecare data, sa spuneti, sa dati aprecieri ca uite ii asa sau nu-i asa. In privinta subiectului care este astazi discutat. Eu am propus ca noi sa avem totdeauna o abordare complexa, sistemica a ceea ce facem aici. Adica nu este cazul, stimate domnule ministru al economiei, ca, uite, noi azi o sa facem o bucatica si eu va asigur, din experienta mea personala pe care dumneavoastra puteti s-o apreciati ori nu, ca o abordare pe bucatele nu aduce rezultate, numai o abordare sistemica aduce rezultate, stimati colegi.

Si cind vorbesc despre sistemul de management, in general, al unei afaceri, aceasta este o abordare sistemica. Ceea ce propuneti dumneavoastra este un component care nu va aduce … fiindca iarasi vom avea numai una, nu vom face alta s.a.m.d. In privinta la “Alfa”, ca aici a spus ceva domnul Bondarciuc. Eu vreau sa spun ca pe teritoriul “Alfa” sint formate o suta si patruzeci si ceva de intreprinderi, lucreaza mai multi lucratori sau angajati decit au lucrat pe timpuri. Acesta este un parc industrial care n-a fost dus pina la capat, iarasi din cauza ca s-a inceput… Ca administratorul a plecat s.a.m.d., acestea sint chestii de acum de alta natura.

Domnul Marian Lupu:

Bine. Deci, stimati colegi, eu va atrag atentia. Eu nu am facut comentariu, eu am incercat sa fac o referinta absolut generala la o situatie generala pentru a incheia dezbaterile. Si eu ramin pe aceeasi pozitie si sint sigur ca si dumneavoastra sinteti partasii acestei pozitii. Nu exista practic proiecte, evenimente, fenomene absolut ideale. Nu a fost, nu este si nu vor fi, acesta este adevarul. Si eu propun nici trecutul, nici prezentul nici sa nu-l idealizam, nici sa nu-l ponegrim. E ceva aici care nu tine? Cred ca nu. Va multumesc.

Deci, stimati colegi, la aceasta etapa supun votului aprobarea proiectului de Lege cu nr. de intrare 4420 in prima lectura. Cine este pentru, rog sa votati. Majoritatea.

Proiectul este aprobat in prima lectura.

Lectura a doua.

Cine este pentru adoptarea proiectului cu nr. de intrare 4420 in a doua lectura, rog sa voteze. Rog sa fie anuntate rezultatele.

Numaratorii:

Sectorul nr. 1 – 30.

Sectorul nr. 2 – 36.

Sectorul nr. 3 – 23.

Domnul Marian Lupu:

89 de voturi.

Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege cu nr. de intrare 4420 este adoptat in lectura a doua. Examinarea proiectului de Lege pentru completarea articolului 36 din Legea invatamintului (nr. de intrare 4476).

Domnul Stepaniuc.

Domnul Victor Stepaniuc:

Stimati colegi,

Permiteti-mi sa vorbesc si in numele autorilor si ca presedinte de comisie. Articolul 36 trebuie completat din cauza ca, modificind in 2004 si in 2005 acest articol ce se refera la conditiile de functionare a invatamintului privat in Republica Moldova, s-a scapat din vedere articolul 18 al Legii cooperatiei, care a fost votata de Parlament inca in anul 2000.

Prin aceasta lege s-a fixat ca institutiile de invatamint create de cooperatia de consum au aceleasi drepturi ca si institutiile de stat din Republica Moldova. Si, in acest context, a aparut o contradictie intre articolul 36 al Legii invatamintului si articolul 18 al Legii cooperatiei de consum.

Avind in vedere aceasta situatie, noi propunem urmatoarea modificare a articolului 36 din Legea invatamintului: “Prevederile alineatului 7 si 20 nu se aplica institutiilor de invatamint fondate de Uniunea Centrala a Cooperativelor de Consum din Republica Moldova”. Deci, iata aceasta este modificarea.

In linii generale, trebuie sa spunem ca Directia juridica a Parlamentului si comisiile parlamentare si alti specialisti, inclusiv si de la Ministerul Educatiei, de la Camera de Licentiere care cunosc bine domeniul cooperatiei de consum, au subliniat ca, desigur, faptul ca in Constitutia Republicii Moldova nu este fixata foarte clar aceasta proprietate a cooperatiei, duce la mai multe confuzii. Dar, luind in considerare legislatia in vigoare, indeosebi Legea invatamintului si Legea cooperatiei de consum, anume aceasta modificare va permite functionarea acestor institutii create de cooperatia de consum.

Unii juristi, fara doar si poate sustin ca aceasta proprietate este o proprietate privata si asupra tuturor institutiilor create de cooperatia de consum trebuie sa se aplice, in primul rind, legislatia domeniului privat. Altii considera altfel. Deci, aceasta disputa continua, dar, in cele din urma, Universitatea Cooperatista din Republica Moldova si Colegiul Cooperatist trebuie sa functioneze in conditii normale.

Vreau sa va spun ca universitatii respective ii expira licenta acum, in luna decembrie, si anume din acest motiv este necesar azi sa votam in doua lecturi acest proiect de lege.

Raportul l-am terminat. Poftim, intrebarile.

Domnul Marian Lupu:

Da, va multumesc. Intrebari? Microfonul nr. 5.

Domnul Vlad Cubreacov:

Da, va multumesc. Domnul Stepaniuc este in dubla calitate de autor si de raportor din partea comisiei in aceasta situatie. De aceea, profit de situatie si vreau sa va intreb, domnule Stepaniuc, nu credeti dumneavoastra ca, urmind logica legii in vigoare, ar trebui sa modificam Legea cu privire la cooperatia de consum, nu articolul din Legea cu privire la invatamint. Pentru ca, intr-adevar, introducem un element discriminatoriu in raport cu institutiile de invatamint, altele decit cele de stat. Un tratament dublu. Este vorba de instituirea unui dublu standard.

Ar trebui sa avem situatii limpezi sub aspect juridic. Fie egalam institutiile de invatamint privat cu cele de stat in toate drepturile si obligatiile lor, fie, daca avem doua tipuri de tratament, il aplicam la fel pe fiecare categorie separat.

Dumneavoastra va amintiti ca noi am avut o discutie lunga la modificarea Legii invatamintului anul acesta, in vara? Eu am facut o interpelare Ministerului Afacerilor Externe, care, la rindul sau, a interpelat toate misiunile diplomatice ale Republicii Moldova in alte tari. Si am primit citeva kilograme de scrisori privind legi si practici din tarile in care Republica Moldova are ambasade si misiuni diplomatice.

Am putut constata, in urma analizarii acestor raspunsuri oficiale din partea Ministerului de Externe, ca, intr-adevar, Republica Moldova are cele mai draconice conditii pentru institutiile de invatamint privat. Si era normal ca sa apara aceasta problema si necesitatea exceptarii pentru moment a institutiilor de invatamint cooperatist din Republica Moldova. Dar problema este aceeasi peste tot. Nu credeti dumneavoastra ca mai cu cale ar fi fost sa ne gindim la imbunatatirea acestor conditii sau despovararea de o serie de obligatii pentru institutiile de invatamint privat in general, prin instituirea unei practici, care sa fie cel putin apropiata, daca nu conforma cu practicile din majoritatea tarilor europene.

Domnul Victor Stepaniuc:

Domnule, eu am inteles intrebarea dumneavoastra, dar ea se refera la un context mai larg si nu este de fapt obiectul acestor modificari. Eu vreau sa spun ca dumneavoastra aveti dreptate, ca aceasta este o disputa, daca e sa ne referim la proprietatea privata, cu referinta la ce ar insemna astazi proprietatea cooperatiei de consum. Este o problema, de fapt, constitutionala. Numai Curtea Constitutionala ar trebui sa puna in aceasta problema punctul, deoarece la noi in Constitutie sint fixate numai doua domenii: domeniul privat si domeniul de stat.

Pentru proprietatea … Avem niste prevederi in Legea despre cooperatie despre care multi specialisti vorbesc ca ele nu se incadreaza in cadrul constitutional. Si atunci ramine ca, daca aceasta disputa, in principiu, e de ordin, mai mult teoretic, ea nu trebuie sa afecteze functionarea reala si normala a unor institutii de invatamint care au o practica, au o traditie in tara noastra si aceasta traditie exista si in alte tari.

As vrea sa mai completez la acest subiect inca faptul ca Constitutia si legislatia altor tari recunosc asa numita proprietate cooperatista. Noi nu am recunoscut-o la 1994 si eu cred ca specialistii in domeniu trebuie sa puna punct in aceasta problema, inclusiv si Curtea Constitutionala.

In cazul de fata, eu ma refer concret la articolul 36 alineatul (7) despre plafonul minim de capital pentru aceste institutii de invatamint si la alineatul (20) referitor la baza materiala a acestor institutii de invatamint.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr. 4.

Domnul Leonid Bujor:

Domnule presedinte al comisiei, in raportul Comisiei se subliniaza ca proiectul nominalizat a fost elaborat in urma adresarii “Moldcoop”-ului. Intrebarea mea este: spuneti, va rog, a fost consultata opinia administratiei institutiilor respective? Si daca da, care este ea?

Domnul Victor Stepaniuc:

Da. Institutia respectiva a facut citeva adresari Parlamentului, adica, in primul rind, presedintelui comisiei noastre. Noi ne-am consultat cu Directia juridica a Aparatului Parlamentului si cu specialistii din Guvern pe aceasta tema. Desigur, trebuie sa recunosc ca opiniile sint destul de contradictorii. Dar in cele din urma, Directia juridica a propus sa facem o talmacire la lege.

Dumneavoastra intelegeti ce inseamna talmacire. Talmacirea unor specialisti de asemenea este vazuta diferit, desi acesta este dreptul si obligatia Parlamentului s-o faca atunci, cind o anumita notiune se intelege diferit. Noi ne-am ciocnit deja cu faptul cind Camera de Licentiere aduce ca argument: bine, in articolul 36 al legii se vorbeste foarte clar de invatamintul privat si invatamintul de stat.

Ce facem cu aceasta institutie? Cu atit mai mult ca prevederile articolului 36 vin in contradictie cu Legea cooperatiei din 2000, cu articolul 18. Mie mi se pare ca noi am propus o varianta normala, cind in Legea invatamintului, la articolul 36 se spune expres: “Prevederile alineatului 7 si 20 nu se aplica institutiilor de invatamint fondate de Uniunea centrala a cooperativelor de consum din Republica Moldova”.

La intrebarea dumneavoastra va raspund concret: da, domnul Maleca a insistat – aceasta redactie solutioneaza problema.

Domnul Leonid Bujor:

Deci, in principiu, este consultata opinia lor, nu vor aparea divergente intre “Moldcoop” si cele trei institutii? Va multumesc.

Domnul Victor Stepaniuc:

Da.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, domnule.

Inca o intrebare. Microfonul nr. 5.

Domnul Vlad Cubreacov:

Este o intrebare care tine de tehnica legislativa. In general, intr-o lege nu este bine sa facem trimitere expres la titulaturi si institutii separate. Nu credeti dumneavoastra ca o formula cu mult mai adecvata ar fi sa ne referim la invatamintul cooperatist din Republica Moldova, nu doar la acel infiintat de o singura asociatie?

In mod teoretic, am putea avea doua-trei asociatii si aceasta ne-ar obliga sa modificam la nesfirsit legea. De aceea, nu credeti ca o formula mai elastica, mai cuprinzatoare, necontradictorie cu sensul proiectului dumneavoastra, ar fi “invatamintul cooperatist din Republica Moldova de orice grad”, indiferent cine la infiintat, sint doi fondatori, trei fondatori, pot fi diferite situatii.

Domnul Victor Stepaniuc:

Eu am inteles intrebarea. Noi nu avem in legislatie notiunea de “invatamint cooperatist”. Din pacate, nu avem. Si, din acest punct de vedere, se cere si modificarea altui articol din Legea invatamintului.

Domnul Marian Lupu:

Da, va multumesc. Rog sa luati loc, domnule Stepaniuc.

Stimati colegi, supun votului aprobarea proiectului de Lege cu nr. de intrare 4476 in prima lectura.

Cine este pentru, rog sa voteze.

Majoritatea. Va multumesc.

Proiectul este aprobat.

Lectura a doua. Supun votului adoptarea proiectului de Lege cu nr. de intrare 4476 in lectura a doua. Cine este pentru, rog sa voteze si rog rezultatele.

Numaratorii:

Sectorul nr. 1 – 29.

Sectorul nr. 2 – 35.

Sectorul nr. 3 – 10.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

74 de voturi.

Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege cu nr. de intrare 4476 este adoptat in lectura a doua.

Examinarea proiectului de Lege pentru modificarea Legii cu privire la statutul militarilor (nr. de intrare 4466).

Guvernul. Domnul ministru Pop, va invit la tribuna centrala.

Domnul Mihail Pop – ministrul finantelor:

Domnule Presedinte,

Onorat Parlament,

Proiectul Legii privind modificarea Legii nr. 162 din 22 iulie curent cu privire la statutul militarilor este elaborat in scopul racordarii acestei legi la prevederile Codului fiscal, deoarece, prin articolul 24 alineatul (21) din Legea nr.1164 din 24 aprilie 1997 pentru punerea in aplicare a titlurilor I si II ale Codului fiscal, … facilitatea la impozitul pe veniturile militarilor, persoanelor din corpul de comanda si din trupele organelor afacerilor interne, din sistemul penitenciar, din Serviciul de Informatii si Securitate, din Serviciul de Protectie si Paza de Stat, din Departamentul Situatii Exceptionale, din Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei, primite la locul serviciului de baza, a fost stabilita pina la 31 decembrie 2005.

Oportunitatea prelungirii termenului de facilitare de la 1 ianuarie 2006 a angajatilor acestor institutii a fost discutata la elaborarea cadrului de cheltuieli pe termen mediu pe anul 2006-2008 si nu a fost sustinuta… Prin Legea nr.154 din 16 iulie curent cu privire la modificarea unor acte legislative, care prevedea politica fiscala pentru anul 2006.

De asemenea nu a fost modificata Legea cu privire la punerea in aplicare a titlurilor I si II ale Codului fiscal la acest compartiment. La elaborarea Legii prin care se stabilesc principiile salarizarii in sistemul bugetar, a fost luata in calcul si anularea facilitatilor in cauza pentru personalul acestor institutii. Reiesind din cele mentionate, rog sustinerea acestui proiect de lege. Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Da, va multumesc.

Intrebari pentru domnul ministru. Microfonul nr. 4.

Domnul Vladimir Filat:

Stimate domnule ministru al finantelor, eu personal si colegii din fractiune am asteptat ca de obicei catre sfirsitul anului, si, nu stim de ce, asteptarile noastre vizavi de modificarile la buget trebuie sa fie anume la sfirsitul anului, ca dumneavoastra o sa veniti nu sa uniformizati si militarii la prevederile care intra in vigoare cu data de 1 ianuarie 2006, dar o sa aduceti in aceeasi situatie restul colaboratorilor pe care i-ati enumerat: din Ministerul Afacerilor Interne, din Serviciul de Informatii s.a.m.d. Si ma refer anume la scutirea platii pe venit, la salarii.

Eu as vrea sa va aduc aminte ca, atunci cind vorbim de uniformizare, sa avem in vedere ca vorbim de cetatenii care indeplinesc, isi fac datoria fata de tara. Si daca ne uitam in ce conditii si care sint sarcinile care stau in fata lor, atunci cred ca cuvintul acesta, care-l folositi cam des in nota informativa, “uniformizare si ajustare”, nu prea este binevenit.

Mai mult ca atit, as vrea sa va spun ca, daca ne aducem aminte de proiectul de lege care a parvenit in Parlament, in faza initiala, la grila, la stabilirea salariilor de baza, dumneavoastra ati venit cu ideea ca angajatii Ministerului Economiei, Ministerului Justitiei si ai Ministerului finantelor sa aiba un supliment de 10 la suta la salarii.

De fapt, intrebarea ar fi urmatoarea: nu considerati ca ar trebui sa veniti cu alte initiative legislative si sa-i scutim totusi pe cei care au ca indatorire apararea cetatenilor, hotarelor s.a.m.d. impozitul pe venit?

Domnul Mihail Pop:

Deci, in primul rind, proiectul este elaborat reiesind si din prevederile Constitutiei, care prevad egalarea tuturor cetatenilor care trebuie sa contribuie la formarea bugetului in fata statului. Si, la elaborarea Legii cu privire la salarizare, a fost luat in considerare anume cuantumul de impunere si a fost inclus in grila de salarizare. Ca rezultat, salariul mediu pe ministerele de forta va creste, incepind cu anul 2006, in baza legii noi, cu 35– 37 la suta.

Domnul Vladimir Filat:

Domnule Presedinte, eu vreau sa va anunt ca fractiunea Partidului Democrat nu va sustine acest proiect si imediat, la revenirea dupa sesiune, vom veni cu initiative legislative intru imbunatatirea conditiilor de salarizare in institutiile respective. Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

Domnul Vlad Cubreacov:

Da, multumesc. Stimate domnule ministru, dumneavoastra reprezentati acum, in fata Parlamentului, nu doar ministerul dumneavoastra, ci Guvernul in ansamblu, pentru ca initiativa apartine Guvernului. De aceea, as avea o intrebare. Vreau sa stiu: care este pozitia Ministerului Apararii Nationale in aceasta chestiune, daca ea a fost formulata in sedinta de Guvern in care a fost adoptat acest proiect, si daca s-a supus votului aceasta chestiune, care au fost rezultatele votului in Guvern, in sedinta de Guvern? Asta este prima intrebare.

Domnul Mihail Pop:

Deci, in primul rind, vreau sa spun ca Guvernul a prezentat Legea cu privire la statutul militarilor in Parlament inca in vara anului 2004, unde a fost prevazut ca militarii vor fi supusi impozitarii. Pentru lectura a doua, in Parlament, a aparut acest alineat (3) al articolului 18, care prevedea ca militarii vor fi scutiti.

La discutia acestei intrebari in Guvern, ministerele de forta si-au expus opinia ca totusi personalul care este angajat in aceste ministere sa fie scutit, dar la discutie si la lamurirea respectiva, care eu am dat-o si anterior, ca legea noua prevede majorarea respectiva si acoperirea acestei impozitari, Guvernul, in principiu, a votat unanim.

Domnul Vlad Cubreacov:

Si a doua intrebare, domnule Presedinte.

Domnule ministru, eu am discutat cu mai multi conducatori ai ministerelor de forta, intii de toate la Ministerul Apararii Nationale, si dinsii (eu i-am crezut pe cuvint) s-au aratat total defavorabili acestui proiect, pentru ca el ar inrautati cumva situatia militarilor din Armata Nationala. Si mi-au spus ca domnul ministru Plesca a formulat obiectii serioase si si-a exprimat dezacordul, in sedinta de Guvern, pe marginea acestei chestiuni. Membrii cabinetului nepronuntindu-se prin vot, deci nu a existat o votare propriu-zisa, asa cum obliga Legea despre Guvern. Deci este o incalcare procedurala foarte grava tocmai pentru a promova doar punctul de vedere al Ministerului finantelor.

A doua mea intrebare se refera la costurile acestui proiect de lege. Dumneavoastra, probabil, va obliga si functia, ati stat cu creionul in mina si ati calculat care vor fi veniturile bugetare in urma aplicarii acestui proiect de lege si le-ati corelat cu alocatiile de la buget care se fac Armatei Nationale, Ministerului Apararii Nationale pentru indeplinirea, executarea legii pe care dumneavoastra vreti s-o modificati (Legea cu privire la statutul militarilor). Pentru ca daca examinam aceasta lege, si cred ca era bine ca ministrul apararii sa raporteze in aceasta chestiune, vedem ca Guvernul nu-si indeplineste decit intr-o proportie foarte mica obligatiile, la fel de legale, in raport cu militarii din Armata Nationala.

De aceea, vreau sa stiu care sint costurile si cum le raportati dumneavoastra la indeplinirea obligatiilor Guvernului pentru indeplinirea celorlalte articole din aceasta lege, ce cistigam noi prin operarea unei asemenea modificari? Ne zgircim la tarita, vom obtine un efect benefic pe ansamblu.

Domnul Mihail Pop:

Deci, eu v-am spus ca salariul mediu in institutiile respective va creste intre 35 si 37 la suta. In interior el are o crestere intre 25 si 70 la suta, in functie de statutul fiecarui militar. Costul intrebarii este de circa 40 de milioane lei si aceasta este prevazut la “Venituri” in localitatile unde sint amplasate unitatile respective.In Legea bugetului 2006 este prevazuta rezerva de 826 milioane lei pentru salarizare si, prin aceasta rezerva, aceste cheltuieli vor fi acoperite totalmente.

In ceea ce se refera la necesitatile pe ansamblu ale armatei militare, probabil ca ele sint acoperite insuficient. Dar, daca luam finantarile in dinamica, pe parcursul ultimilor ani, ele s-au triplat, daca am lua ca baza anul
2000-2001. Multumesc.

Domnul Vlad Cubreacov:

Doar o precizare. Domnule ministru, eu nu v-am intrebat intimplator acest lucru.

Domnul Marian Lupu:

Stati ca nu este inca Prim-ministru. Ati spus, domnule ministru?

Domnul Vlad Cubreacov:

Domnule ministru, da.

Domnul Marian Lupu:

Cer scuze.

Domnul Vlad Cubreacov:

Am spus, in primul rind, domnule ministru, ca nu intimplator v-am intrebat acest lucru, pentru ca, nu stiu daca v-ati deplasat vreo data intr-o unitate militara, sa vedeti care este modul in care Guvernul dumneavoastra aplica aceasta Lege cu privire la statutul militarilor. Vreau sa va spun ca aproape 2/3 din toti ofiterii Armatei Nationale nu au locuinte si legea aceea obliga Guvernul sa aloce finante pentru aceste necesitati, sa dee, este adevarat, o indemnizatie intre 200 si 300 de lei lunar pentru chirie, pentru cel care reuseste cu familia lui sa inchirieze un spatiu.

Eu inteleg ca dumneavoastra vinati 40 de milioane venit la buget din impozitarea acestor salarii, dar vreau sa va intreb, pentru echilibrarea situatiei, dumneavoastra de ce nu ati prevazut, in Legea bugetului pentru 2006, 40 de milioane suplimentar pentru acoperirea celorlalte articole din lege, pentru asigurarea cu locuinte, pentru alte necesitati care sint reale, obiective si la care dumneavoastra nu va ginditi.

Nu este o abordare complexa a situatiei, este una unilaterala, care va produce nemultumiri, intii de toate, in rindurile armatei, nemultumiri care au si fost formulate de ministrul Plesca la sedinta de Guvern.

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Domnul Vlad Cubreacov:

Asta v-am intrebat.

Domnul Mihail Pop:

Deci, dupa cum stiti, la discutia care a avut loc pe marginea proiectului bugetului 2006, deficitul sau solicitarile supraposibilitatilor bugetului au fost de 5,5 miliarde lei, ceea ce acopera si problemele Armatei Nationale. Dar, dupa cite stiu eu, in problema asigurarii cu spatiu locativ, se elaboreaza un program special pentru a rezolva aceasta problema.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Domnul Anatol Taranu:

Domnule ministru, de fapt, ati raspuns partial la o intrebare pe care doream sa va o adresez si, de fapt, recunoasteti ca prin impozitarea salariilor ofiterilor dumneavoastra, de fapt, stergeti acea majorare a salariului care s-a produs in rezultatul acceptarii acestei noi legi. Vreau sa va spun ca acest lucru se intimpla nu numai cu ofiterii, dar si cu alte categorii sociale.

Vreau sa va aduc aminte, domnule ministru, ca inca pe timpuri, Napoleon a spus ca: “Un popor care nu poate sa-si hraneasca propria armata, va hrani o armata straina”.

“Alianta «Moldova Noastra»” este categoric impotriva acestui proiect de lege si noi nu vom vota acest proiect. Fiindca ofiterii Armatei Nationale, dar si a altor ministere de forta, care primesc un salariu absolut insuficient, in conditiile acestea, de fapt, va scadea nivelul lor de viata si noi sintem de parerea ca o asemenea scadere este absolut inadmisibila in conditiile actuale. Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr. 3.

Domnul Mihail Pop:

Eu vreau sa mentionez ca cresterea reala a salariului va fi de 35 – 37%, luind in considerare deja si impunerea acestui personal.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

Domnul Victor Stepaniuc:

Multumesc, domnule Presedinte. Stimati colegi, mie mi se pare ca noi discutam o problema destul de formala atita timp cit trebuie sa vorbim despre veniturile acestor categorii de cetateni ai Republicii Moldova.

In baza articolului 58, aceste persoane sint si ei cetateni ai Republicii Moldova si alineatul (1) al Constitutiei din articolul 58 spune foarte clar: “Cetatenii au obligatia sa contribuie prin impozite si prin taxe la cheltuielile publice”.

Alineatul (2): “Sistemul legal de impuneri trebuie sa asigure asezarea justa a sarcinilor fiscale”.

Sa ne aducem aminte ca toate statisticile arata ca cele mai joase salarii, cele mai joase venituri, de fapt, le au taranii, le au o parte din intelectuali, le au muncitorii care lucreaza la fabrici si uzine, noi nu mai vorbim de someri s.a.m.d.

Cind am discutat bugetul, s-a discutat in contradictoriu si am vrut toti sa le dam pentru anumite domenii mai multi bani, am dat aceea ce am avut. In cazul de fata, nu este o problema, si mie mi se pare ca ea nu trebuie jucata, inclusiv si politic. Cunoastem foarte bine aceste grupuri de cetateni. Personal am traditii familiale, inclusiv si un frate care este militar. Si el spune: dati-ne salarii, dati-ne venituri mai inalte, nu este problema in impozite.

Atita timp cit noi, prin noua lege a salarizarii, am majorat de la 27 la 120 la suta mai multor categorii, inclusiv categoriilor de militari ce tin de organele de forta, problema nu exista. Si mie mi se pare ca propunerea Guvernului, pentru prima data dupa 1999, este in conformitate cu prevederile Constitutiei. Noi sintem obligati sa respectam Constitutia, indiferent din ce partide sintem si haideti sa votam, fiindca aceasta este o propunere buna.

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi, permiteti, e o intrebare catre domnul ministru. Domnule ministru, aveti la dumneavoastra cifrele concrete pentru a anunta nivelul salariilor actual si cel care se va inregistra incepind cu 1 ianuarie 2006, o data cu achitarea impozitelor sa operam cu lucruri foarte concrete si nu cu cele de ordin general? Aveti aceste cifre?

Domnul Mihail Pop:

Eu rog colegul, domnul ministru al economiei, sa prezinte cifrele.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.1.

Domnul Valeriu Lazar – ministrul economiei si comertului:

Multumesc, domnule Presedinte. De fapt, acest subiect, intr-adevar, a fost discutat in cadrul sedintei Guvernului. Dar, ca sa aduc o anumita claritate, domnul ministru Plesca nu a intervenit deloc in cadrul acestei sedinte, a intervenit domnul ministru Papuc. Si, de fapt, subiectul a fost sa verificam suplimentar. S-a dat insarcinarea, in cadrul acestei sedinte de Guvern, la doua ministere (Economiei si Comertului, si Finantelor), precum si reprezentantilor ministerelor si institutiilor care au militari in componenta, sa analizeze suplimentar problema.

In rezultatul acestei analize – s-a analizat pozitie cu pozitie (locotenent, sublocotenent, plutonier pina la comisar etc.) – s-a ajuns la concluzia ca, luind in calcul nivelul de majorare a salariilor operate, prin legea votata recent, si luind in considerare ceea ce propune astazi Guvernul, majorarea reala, ceea ce spune si domnul ministru Pop, indiferent de categorie, va fi de 18 – 68%. Aceasta este marja, in dependenta de functiile detinute. Sint mai multe sisteme de coeficienti: minimum 18%, maximum 68% crestere reala, luind in calcul ambele prevederi. Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Bine. Insa, eu am cerut cifre concrete.

Domnul Mihail Pop:

Daca este.

Domnul Marian Lupu:

Un esantion, un esantion de cifre, macar cinci exemple reprezentative.

Domnul Mihail Pop:

Poftim.

Domnul Marian Lupu:

Sa stim despre ce vorbim. Microfonul nr.3, va rog, fara generalizari.

Domnul Iurie Stoicov:

Multumesc, domnule Presedinte. Eu am o informatie semnata de seful Directiei economico-financiare a Ministerului Apararii, chiar cu ziua de ieri. Comandantul de brigada in prezent primeste 3026 de lei, dupa majorarea salariului si impozitare va primi 3605 lei, adica o majorare cu 578 lei.

Si, in continuare, comandantul regimentului – majorare cu 664 lei, comandantul de batalion – majorare cu725, comandantul de companie – majorare cu 888 lei, comandant de pluton – majorare cu 741 lei si, cel mai mic grad, plutonier – majorare cu 898 lei.

Domnul Marian Lupu:

Si pe sistemul Afacerilor Interne, Ministerul de Interne, aveti ceva?

Domnul Iurie Stoicov:

Domnule Presedinte, aceasta lege nu se refera la Ministerul Afacerilor Interne. Aceasta se refera numai la Statutul militarilor.

Domnul Marian Lupu:

A, de fapt, da. Bine, microfonul nr. 5.

Domnul Mihail Pop:

La interne sint urmatoarele majorari: sef de directie – majorare de la 3166 pina la 4593 lei, adica cu 1427 de lei sau cu 45,1 la suta, sef de sectie – cu 1884 de lei sau cu 42,4 la suta, specialist – cu 853 de lei sau cu 63,7 la suta. Asta este.

Domnul Marian Lupu:

Clar. Mersi. Microfonul nr.5.

Domnul Alexandru Oleinic:

Multumesc, domnule Presedinte. In genere, domnule ministru, e o practica foarte interesanta, mai intii venim cu proiectul bugetului pe 2006, unde aprobam o cifra de 26 de milioane care nu are nici o baza, pe urma venim in Parlament cu cererea de a aproba o lege care ne va permite ca sa legiferam veniturile acestea in suma de 40 de milioane.

Dar intrebarea e de felul urmator: care totusi este numarul persoanelor asupra carora se va aplica impozitul acesta, in caz daca legea va fi aprobata, care este numarul total de personal? Nu, aceasta e foarte esential. Fiindca chiar si cifrele care le-a adus domnul presedinte Stoicov, de 3600 de lei, daca facem un calcul simplu, impozit pe persoane fizice iese mai putin de 2000 de lei, mai bine-zis persoana expusa o sa primeasca o leafa mai mica decit acum, in cazul cind se va aplica impozitul. O secunda! Dar eu intreb acum: care este numarul total al persoanelor asupra carora se va rasfringe legea data? Fiindca eu cred ca e o cifra normala, interesanta pentru toti.

Domnul Marian Lupu:

Bine, cine stie raspunsul?

Domnul Mihail Pop:

Eu nu stiu numarul precis, de aceea, nu vreau sa comentez.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

Domnul Iurie Stoicov:

Eu, in special pentru domnul Oleinic, am numit cifra dupa marirea salariului si impozitare, adica toate sint in crestere.

Domnul Marian Lupu:

Bine. Nu este.

Domnul Alexandru Oleinic:

Eu am intrebat numarul persoanelor asupra carora se va rasfringe legea data. Cine-i?

Domnul Marian Lupu:

N-are nimeni raspuns la intrebare. (Rumoare in sala.)

Domnul Iurie Stoicov:

Este raspuns.

Domnul Marian Lupu:

Este? Microfonul nr.3.

Domnul Iurie Stoicov:

Aceasta se rasfringe…

Domnul Alexandru Oleinic:

Acolo este salariul brut. Domnule Stoicov, acolo este salariul brut, dumneata ai spus.

Domnul Iurie Stoicov:

Domnule Oleinic, este un document semnat de seful Directiei finante, puteti sa controlati, totul e bine aici.

Domnul Alexandru Oleinic:

Dar nu trebuie de controlat, eu am citit raportul si aud raportul ministrului.

Domnul Iurie Stoicov:

Eu am vrut, domnule Presedinte, sa spun ca aceasta lege se rasfringe asupra carabinierilor, ofiterilor de carabinieri, acolo mai sint si persoane fara contract, asupra granicerilor si asupra ofiterilor Armatei Nationale. In total circa 20 000 de oameni.

Domnul Marian Lupu:

20 000.

Domnul Alexandru Oleinic:

38 000. Domnule Presedinte, este cifra de 38 000 de persoane.

Domnul Marian Lupu:

Pai, daca stiti de ce intrebati, nu?

Domnul Alexandru Oleinic:

Nimeni din Parlament nu poate sa-mi spuna mie care este cifra fixa.

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Domnul Alexandru Oleinic:

Ma iertati.

Domnul Marian Lupu:

O’key. De acord. Bun. Tot. Eu va propun sa ne calmam, stimati colegi. Alte intrebari la raportor? Microfonul nr.5. (Rumoare in sala.)

Eu rog, putina liniste. Microfonul nr.5.

Domnul Gheorghe Susarenco:

Multumesc, domnule Presedinte. Eu am iesit la acest microfon, fiind chemat intr-un fel de domnul Stepaniuc, care a facut referinta la Constitutie si la obligatiile cetatenilor de a varsa in bugetul de stat anumite venituri. Dar nu trebuie sa uitam si de alte prevederi ale Constitutiei si, in special articolul 54, in care se spune ca: “In Republica Moldova nu pot fi adoptate legi care ar suprima sau ar diminua drepturile si libertatile fundamentale ale omului si cetateanului”.

Si doi. Exercitiul drepturilor si libertatilor nu poate fi supus altor restrictii, decit celor prevazute de lege, dupa caz, sint anumite conditii despre care vorbesc si tratatele internationale la care Republica Moldova este parte.

Or, in intelegerea mea – am spus-o asta ca jurist, si mai putin ca finansist, as intreba: nu credeti dumneavoastra ca aceasta majorare, pe de o parte, majorare a salariului si impunerea unor impozite, pe de alta parte, ar face ca cetatenii sa fie inegali? Ori, proportional, se maresc salariile si la domnii ministri, si la domnii deputati, si la militari si, proportional, nu se diminueaza, nu se incalca drepturile lor prin lege? Iata acesta este chitibusul constitutional.

Domnul Mihail Pop:

Eu as vrea sa constat faptul ca majorarea salariilor la persoanele despre care discutam in cadrul proiectului dat este mai mare decit media pe lege, care prevede majorarea cu circa 30 la suta. De aceea, prin aceasta majorare se acopera si diminuarile veniturilor de la plata impozitelor.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Alte intrebari? Microfonul nr.3.

Domnul Vladimir Turcan:

Va multumesc. Eu as vrea sa-mi expun parerea nu numai ca jurist, dar si ca fost ministru de interne. In primul rind, referitor la problema care a abordat-o domnul Susarenco. Nu-i aici nici un chitibus. Daca vrem sa gasim ceva, asa, pur si simplu, intr-o camera unde-i stinsa lumina, poftim, se poate de gasit orice. Dar in cazul de fata situatia este foarte si foarte clara, deja vorbesc ca fost ministru de interne.

In principiu, pentru orice militar cel mai important lucru este ca el sa aiba o leafa mai mare decit a avut ieri. Asta-i. Va fi impozit, nu va fi impozit, pe el nu-l intereseaza absolut din punct de vedere material. Nu, tocmai ca este materialism, nu sofism. Ceea ce dumneavoastra ati spus e idealism, dar asta e materialism.

Si la concret. Daca militarul va primi conform cifrelor care au fost astazi aici difuzate, de la 18 la 68 la suta mai mult decit anterior, fiind deja impozitat?

De aceea, problema in cauza absolut nu consta in aceea, ce noi vom face? Vom imbunatati sau nu situatia? Noi vedem foarte bine ca situatia materiala a persoanelor va fi mai buna.

Alta problema si ea intr-adevar exista. Nivelul acesta de salarizare nu este suficient. Asta-i problema cea mai importanta.

Printre altele (mai vorbesc inca si ca fost ambasador al Republicii Moldova in Federatia Rusa), aceleasi discutii au fost si in Federatia Rusa cu vreo doi ani in urma, cind s-a hotarit de a impozita militarii. Au fost foarte mari discutii. In sfirsit, au ajuns la aceeasi concluzie: ca totusi trebuie sa fie impozitati egal toti cetatenii, in sensul ca toti trebuie sa fie supusi impozitului, dar nivelul de salarizare, fara doar si poate, trebuie sa fie diferentiat. Si asta-i deja grija noastra, a Parlamentului si a Guvernului, ca aceasta categorie de cetateni sa fie salarizati mai bine decit astazi. Asta-i deja problema viitorului.

Domnul Marian Lupu:

Multumesc. Domnule ministru, va multumesc. Rog sa luati loc.

Deci, eu voi oferi, inainte de adoptarea in prima lectura, la toti doritorii dreptul pentru luari de cuvint la tribuna centrala. Sa permitem, la moment, comisiei sa-si prezinte raportul. Va rog, comisia.

Domnul Iurie Stoicov:

Mult stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Stimati deputati,

Onorata asistenta,

Proiectul de lege nominalizat a fost inaintat cu titlul de initiativa legislativa de catre Guvernul Republicii Moldova. Proiectul in cauza are ca scop, dupa cum s-a mentionat, racordarea Legii cu privire la statutul militarilor la prevederile Codului fiscal actual.

Dupa parerea autorului, in prezent, prevederile acestei legi contravin articolului 88 alineatul (1) din Constitutia Republicii Moldova, si anume principiului echitatii sistemului fiscal fata de toti contribuabilii.

Pe marginea proiectului au parvenit 5 avize pozitive ale comisiilor permanente ale Parlamentului si ale Directiei juridice a Aparatului Parlamentului. Comisia pentru politica economica, buget si finante propune la articolul 9 al acestei legi, si anume ca alineatele (4) si (5) sa devina alineatele (3) si (4). Comisia accepta acest amendament.

In legatura cu cele expuse, Comisia pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica propune adoptarea acestui proiect de lege in prima lectura. Iar, daca nu vor fi amendamente adaugatoare, si in lectura a doua.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc. Intrebari pentru comisie.

Microfonul nr.5.

Domnul Vlad Cubreacov:

Multumesc domnule Presedinte. Domnule Stoicov, discutia a fost in contradictoriu si este pacat sau poate este bine ca asemenea discutii au loc. S-a vorbit foarte mult despre faptul ca vom inregistra o crestere a veniturilor militarilor. Este un lucru indiscutabil si toata lumea saluta acest lucru. Noi am votat in unanimitate, daca va amintiti, legea respectiva, chiar daca discutia si atunci a fost in contradictoriu.

Problema este urmatoarea: nu ne intereseaza o crestere, pur si simplu, de principiu, ne intereseaza o crestere posibil cit mai mare. Si intrebarea este, daca, asa cum spune domnul Stoicov, cresterea salariului unui comandant de brigada va fi de 587 de lei ca venit real. In momentul in care noi nu am modifica aceasta lege cresterea ar fi de 1100 de lei, cum creste salariul ministrului de finante. Ca salariul ministrului de finante nu creste numai cu 587 de lei. Aici vorbeam de echitate. Daca putem asigura conditii mai bune pentru ofiterii si militarii nostri, de ce sa nu o facem?

E adevarat ca regula constitutionala se aplica si a fost invocata corect de domnul Stoicov si de toti cei care au vorbit, dar aceasta este o regula generala si se admit exceptii.

Eu imi amintesc discutia pe care am avut-o in contradictoriu, foarte absurda, cu Ministerul Finantelor, atunci cind se insista asupra impozitarii calugarilor, incarcarii lor cu impozitul pe celibat. Lucruri absurde. Trebuie sa existe si limita rezonabilului si respectarea dreptului statului de a acorda exceptari, inlesniri, favorizari. Tocmai este vorba de o inlesnire si o favorizare si nu este singura in Europa.

Eu vreau sa va intreb: nu ati fi dumneavoastra de acord ca aceste majorari, care sint reale, sa fie si mai mari, asa cum am modificat noi legea de curind, de doua saptamini, prin renuntarea, pur si simplu, la initiativa Guvernului, care nu este oricum unanima?

Domnul Iurie Stoicov:

Eu vreau sa aduc aminte Parlamentului ca vara aceasta noi am adoptat Legea cu privire la statutul militarilor, unde este un compartiment foarte important “Apararea sociala a militarilor”, unde au fost prevazute niste facilitati foarte considerabile. Dar sa punem intrebarea si mai altfel: ca Parlamentul si, in special, comisia pe care o conduc sa efectueze un control strict al indeplinirii acestei legi. Si, de altfel, se face mult in Republica Moldova… si, in special, chiar in ultimul timp, militarii au inceput sa primeasca apartamente s.a.m.d.

Dar vreau sa spun ca propunerea dumneavoastra este buna, dar ea trebuie examinata in contextul posibilitatilor Republicii Moldova.

Domnul Vlad Cubreacov:

A doua a mea intrebare se refera la suma care va fi incasata. Domnul ministru s-a referit la 40 milioane de lei venituri suplimentare la Bugetul pe anul 2006. Vreau sa va intreb, in principiu, dumneavoastra reprezentati comisia de resort, sinteti de acord sa venim cu o initiativa eventual a tuturor grupurilor parlamentare, daca tot vom avea 40 milioane de lei venit suplimentar din impozitarea salariilor militarilor nostri, sa suplimentam bugetul Ministerului Apararii cu o suma echivalenta, cu 40 de milioane de lei in 2006, astfel incit sa putem acoperi alte necesitati dictate de Legea cu privire la statutul militarilor.

Domnul Iurie Stoicov:

Domnule Cubreacov.

Domnul Vlad Cubreacov:

Sint venituri suplimentare care va trebui sa le aratam si la capitolul “Cheltuieli”.

Domnul Iurie Stoicov:

Republica Moldova are obligatii de a indeplini Legea cu privire la statutul militarilor. Dar de unde va lua finante? Aceasta-i, cum se spune, alta intrebare. Dar legea trebuie indeplinita intru totul.

Eu vreau sa spun ca Ministerul Apararii are, dumneavoastra cunoasteti, si alte surse de finantare, in afara bugetului. Este vorba de comercializarea tehnicii, precum si de alte surse.

Domnul Marian Lupu:

Nu, avioane nu mai sint, trebuie sa ne calmam.

Va multumesc, domnule Stoicov. Rog sa luati loc.

Stimati colegi, in aceste conditii…

Intrebare sau luare de cuvint? Microfonul nr.4.

Domnul Leonid Bujor:

Domnule Presedinte al Parlamentului, cred ca adoptarea acestei legi nu este cel mai oportun cadou pentru militari. De aceea, vreau sa fie pusa la vot propunerea cu privire la trimiterea acestui document in comisie si sa revenim ulterior la el, cit mai tirziu posibil. Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Bine. Supun votului aceasta propunere.

Cine este pentru acceptarea ei, rog sa voteze.

Rog sa fie anuntate rezultatele.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 0.

Sectorul nr. 2 – 10.

Sectorul nr.3 – 21.

Domnul Marian Lupu:

31 de voturi.

Propunerea este respinsa.

Supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege cu nr. de intrare 4466.

Cine este pentru, rog sa voteze.

Rog sa fie anuntate rezultatele.

Numaratorii:

Sectorul nr. 1 – 29.

Sectorul nr. 2 – 25.

Sectorul nr. 3 – 1.

Domnul Marian Lupu:

55 de voturi.

Proiectul Legii cu nr. de intrare 4466 este aprobat in prima lectura.

Supun votului adoptarea Legii cu nr. de intrare 4466 in lectura a doua. Cine este pentru, rog sa voteze.

Sa fie anuntate rezultatele.

Numaratorii:

Sectorul nr. 1 – 29.

Sectorul nr. 2 – 25.

Domnul Marian Lupu:

Eu rog liniste in sala. Multumesc.

Numaratorii:

Sectorul nr. 3 – 1.

Domnul Marian Lupu:

55 de voturi.

Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege cu nr. de intrare 4466 este adoptat in lectura a doua.

Proiectul de Hotarire pentru aprobarea Regulamentului privind modul de utilizare a mijloacelor Fondului pentru subventionarea producatorilor agricoli. Proiectul nr.4450. Guvernul. Domnule ministru Gorodenco, va rog.    

 Domnul Anatolie Gorodenco – ministrul agriculturii si industriei alimentare:

Multumesc.

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Onorat Parlament,

Propun atentiei dumneavoastra expunerea Regulamentului privind modul de utilizare a mijloacelor Fondului pentru subventionarea producatorilor agricoli care constituie, pentru anul agricol 2006, 220 milioane lei. Respectivul Regulament este alcatuit din 7 capitole, 7 compartimente si, cu permisiunea dumneavoastra, ma voi opri la fiecare dintre ele.

Capitolul I. Subventionarea producatorilor sfeclei de zahar.

Pentru aceasta cultura agricola sint preconizate 20 milioane de lei, care sint alocate producatorilor de sfecla de zahar in doua etape. Prima etapa va fi dupa 1 iunie si este in concordanta cu finisarea semanatului si aprecierii suprafetelor care au fost semanate. Si fiecare hectar va fi subventionat cu 250 000 lei.

Urmatoarea suma este achitata dupa recoltarea sfeclei de zahar in concordanta cu recolta medie la hectar, care va fi de cel putin 22 de tone la hectar si va constitui 10 lei pentru fiecare tona.

Capitolul II. Subventionarea dezvoltarii ramurii tutunului.

La aceasta cultura vor fi alocate 5 milioane lei, care vor fi, de asemenea, esalonate in modul urmatoar:

Prima etapa va fi de 3,5 milioane lei la totalizarea rezultatelor campaniei de plantare in cimp a rasadului de tutun si va avea termenul de dupa 25 mai. Iar etapa a doua, de 1,5 milioane lei, pentru productia obtinuta de pe unitatea de teren in baza documentelor statistic prezentate.

Pentru fiecare hectar vor fi alocate 500 lei, iar pentru fiecare tona de tutun vor fi alocate 150 lei, cu conditia ca roada medie va fi de cel putin 1,2 tone la hectar.

Capitolul III prevede subventionarea sectorului pomicol, care, practic, este similar cu metoda de subventionare in anul curent, in afara de o singura schimbare, care o avem, ce se refera la extinderea plantatiilor pepiniere, in suma de 25 000 lei pentru fiecare hectar.

Capitolul IV prevede subventionarea utilizatorilor de produse de uz fitosanitar si de fertilizanti. In aceasta directie vor fi alocate 45 milioane lei, care vor fi rambursate sau reintoarse fiecarui producator-consumator de produse de uz fitosanitar si de fertilizanti in conformitate cu expunerile care sint in prezentul Regulament.

Capitolul V este o premiera sub aspect de subventionare a sectorului zootehnic care constituie 15 milioane lei si este, de asemenea, divizat in doua compartimente. Este vorba de 5 milioane pentru ajustarea sau reanimarea fermelor de prasila si alte 10 milioane vor fi orientate la subventionarea producatorilor agricoli care vor procura animale de prasila in modul prevazut in acest compartiment: 15 lei pentru fiecare kilogram la porcine de prasila, 15 lei pentru fiecare kilogram de masa vie la junci si 25 de lei la bovine.

Mai departe urmeaza documentele respective care trebuie sa fie perfectate si transmise directiei raionale, apoi Ministerului Agriculturii si Industriei Alimentare si mai departe termenele necesare pentru prezentarea lor Ministerului Finantelor si transferul acestor mijloace.

Capitolul VI tine de subventionarea crearii statiunilor tehnologice de masini. Acest lucru l-am avut si in Regulamentul actual, de care ne conducem in aspect de subventionare pentru anul agricol 2005. El constituie 20 milioane lei, este mai mare decit in anul curent cu 2 milioane. Toate aceste lucruri, care sint stipulate in capitolul respectiv, sint practic aceleasi pe care le-am avut pe parcursul anului 2005 si socot ca nu necesita comentarii.

Capitolul VII. Subventionarea livrarilor de productie agricola pe teritoriul Republicii Moldova. Este iarasi un capitol in premiera pe tara de care vor beneficia toti producatorii de productie agricola, care realizeaza productia respectiva in teritoriul Republicii Moldova cu modul de determinare care este stipulat in acest capitol si cu retribuirea respectivelor sume dupa achitarea pe care o vor face producatorii agricoli fata de Ministerul Finantelor, achitarea in bugetul de stat.

Mie nu-mi ramine decit sa finalizez scurta mea expunere de regulament, va multumesc pentru atentia cu care m-ati audiat. Rog sustinerea dumneavoastra intru promovarea acestei hotariri a Parlamentului Republicii Moldova.

Va multumesc.

Doamna Maria Postoico:

Va multumim, domnule ministru. Intrebari?

Microfonul nr.4.

Domnul Marcel Raducan:

Va multumesc, doamna presedinte al sedintei.

Mult stimate domnule ministru, Partidul Democrat din start a fost impotriva introducerii taxei pe valoarea adaugata si facem cu regret constatarea, ca aceasta suma propusa nicidecum nu va acoperi deplin acele cheltuieli care au fost.

Am citeva intrebari, daca imi permiteti. Nu credeti dumneavoastra ca ar fi necesar ca la capitolul II, articolul 7, sa includem si administratia publica locala in procesul de lucru al comisiei?

Domnul Anatolie Gorodenco:

Va multumesc.

Stimate domnule deputat, noi trebuie sa va aducem la cunostinta dumneavoastra ca, dupa discutia care am avut-o la sedinta Comisiei pentru agricultura si industria alimentara, noi de acum am si facut aceasta propunere.

Domnul Marcel Raducan:

Deci, nu este. Este mai departe referitor la fertilizanti. Dar aici, propunerea noastra este ca sa fie inclusi obligatoriu nu numai reprezentantii organelor statistice, dar si primariile in persoana inspectorilor sau inginerilor cadastrali.

Domnul Anatolie Gorodenco:

Eu tin sa va aduc la cunostinta ca, intr-adevar, noi am tinut cont de lucrul acesta si este de acum introdus.

Domnul Marcel Raducan:

Multumesc. Mai departe. Spuneti, va rog frumos, care este cota medie de pamint pe tara?

Domnul Anatolie Gorodenco:

Cota medie de pamint pe tara este in jur de 1,1-1,15 hectare.

Domnul Marcel Raducan:

Asa. Deci, dupa informatia pe care o am, ea este de 1,6, dar nu conteaza. Urmatoarea mea intrebare. Deci, la capitolul III, articolul 13. Noi discutam foarte mult despre sustinerea businessului mic si mijlociu. Ceea ce propuneti dumneavoastra aici este: nu mai putin de 5 hectare. Noi propunem urmatoarele: luind in consideratie ca in medie pe tara cota este 1,6, cred eu ca ar fi normal sa dam voie si celor care, avind o cota mai mica si cooperindu-se in doi, ar putea sa beneficieze si dinsii de subventiile respective. Cu alte cuvinte, sa nu fie 5 hectare, dar sa fie 3 hectare. Ce parere aveti dumneavoastra?

Domnul Anatolie Gorodenco:

Va multumesc.

Eu ramin pe pozitia pe care am expus-o ieri, in cadrul sedintei comisiei. Lucrul acesta este stipulat in modul urmator: dat fiind faptul ca producatorii mici sau, sa zicem, oamenii de afaceri cu suprafete mici de teren agricol ar putea sa se consolideze, sa se asocieze, fiindca este vorba de niste plantatii multianuale, perene, care sint plantate si sint de acum pe o perioada de 25-30 de ani… Acesta ar fi unul din raspunsurile mele.

Al doilea moment. Noi am facut o parcelare exagerata in cadrul privatizarii, fapt ce cauzeaza eroziunea solurilor si acesta este, de asemenea, un context de protectie a solurilor in cadrul Republicii Moldova.

Domnul Marcel Raducan:

Domnule ministru, eu inteleg foarte bine. Parcelarea, cum ati spus dumneavoastra, este efectuata. Omul este proprietar de pamint. Cum am spus mai devreme, media pe tara este de 1,6 hectare. Si sint situatii destul de dificile, cind, daca vorbim despre aceste 5 hectare… Ca sa inteleaga lumea despre ce este vorba: este vorba despre sadirea livezilor. Livezile de prune, sa zicem, necesita un landsaft specific, si daca cineva vrea sa sadeasca o livada de prune pe o costisa care are numai 3 hectare, nu ar fi logic sa-i interzicem sau sa-l excludem din lista subventiilor pe acel taran, ori pe acei doi tarani care s-au cooperat si au hotarit sa formeze o intreprindere taraneasca.

Domnul Anatolie Gorodenco:

Stimate domnule deputat,

Permiteti-mi sa va contrazic, fiindca pe teritoriul Republicii Moldova nu prea avem sectoare de pina la 3 hectare situate pe costise, cum spuneti dumneavoastra. Dar, totusi, eu ramin pe pozitia pe care am expus-o anterior.

Domnul Marcel Raducan:

Va multumesc.

Eu vreau sa va mai adresez o intrebare referitor la capitolul VI. Spuneti, va rog, care a fost suma subventiilor alocate pentru statiunile tehnologice pe anul 2005?

Domnul Anatolie Gorodenco:

Pentru anul 2005 suma a fost de 18 milioane lei. Pentru anul viitor 2006 va fi de 20 milioane lei.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr. 5.

Domnul Alexandru Oleinic:

Domnule ministru, referitor la capitolul VII ce tine de subventionarea livrarilor de productie agricola pe teritoriul republicii. Desigur ca modul de determinare a marimii subventiei si de alocare poate sa fie realizat. Dar este o situatie concreta. Se stie foarte bine ca in sectorul agrar fonduri circulante, cu parere de rau, nu exista, astfel incit toti agentii economici sa-si indeplineasca la timp, lunar obligatiunile fata de stat, mai ales la plata taxei pe valoarea adaugata. Mai bine zis, se termina luna, agentul economic din sectorul agrar nu plateste la timp, la finele lunii intervin penalitatile. Poate sa se intimple o luna, doua, trei. Noi in capitolul respectiv, in Regulamentul de fata nu avem nici o facilitate. Care este pozitia dumneavoastra la capitolul repsectiv?

Domnul Anatolie Gorodenco:

Va multumesc, stimate domnule deputat.

Pozitia mea personala nu poate sa fie in cadrul darii de seama pe care am examinat-o in fata dumneavoastra, dat fiind faptul ca este pozitia Guvernului Republicii Moldova. Dar o sa va raspund in felul urmator. Bineinteles, noi sintem foarte ingrijorati, fiindca fiecare noutate introdusa in practica intotdeauna gaseste careva impedimente si neintelegeri. In cadrul ultimei sedinte pe care am avut-o la Guvern cu participarea tuturor conducatorilor de asociatii si cu producatorii regionali din republica vizavi de acest regulament, noi am convenit asupra faptului ca o data in trimestru sa discutam aceste probleme care pot sa parvina pe parcursul implementarii si sa le solutionam.

De aceea, bineinteles ca exista un moment despre care ati vorbit. Probabil ca domnul ministru al finantelor ar putea sa ma completeze. Dar, la moment, sintem dispusi sa examinam orice posibilitate in cadrul implementarii acestui capitol in practica.

Doamna Maria Postoico:

Pentru completare. Microfonul nr. 1. Domnule ministru, va rog.

Domnul Mihail Pop:

Eu as vrea sa mentionez faptul ca obligatiunile de a plati la calcularea taxei pe valoarea adaugata vor fi de circa 10 la suta din livrari. Si noi prevedem posibilitatea rambursarii multiple. Daca agentul economic, la aparitia obligatiunii, va achita o suma mai mica decit obligatiunea in intregime, noi vom rambursa suma pe care o va plati si ulterior el poate s-o repete.

Domnul Alexandru Oleinic:

Domnule ministru,

Aceasta se intimpla la finele lunii, dar eu vorbesc de faptul ca nu se plateste T.V.A. Agentul economic nu are bani circulanti ca sa plateasca la timp taxa pe valoarea adaugata. Eu la aceasta ma refer. Dar mecanismul pe care dumneavoastra l-ati explicat este destul de normal, el este expus aici in capitolul VII. Eu ma refer anume la posibilitatea de plata a agentilor economici din sectorul agrar.

Noi stim destul de bine cind se plateste impozitul funciar, cind se platesc celelalte impozite: o data la jumate de an, sint termene concret stabilite. Dar aici este o problema pe care noi, chiar acum, daca adoptam Regulamentul, trebuie sa o precizam si sa introducem la capitolul VII niste facilitati concrete privind termenul de plata a taxei pe valoarea adaugata. Este o jumatate de an. Domnul ministru a propus 3 luni de zile. Noi ce facem la 3 luni de zile? Facem analiza si iertam penalitatile? Pai, nu-i normal asa. Tot trebuie de introdus in lege.

Domnul Anatolie Gorodenco:

Nu este vorba, domnule deputat, de iertarea penalitatilor in cadrul sau dupa 3 luni de zile, cind vom examina acest moment de implementare. Dar este vorba de o examinare a unei posibile schimbari vizavi de penalitatile care ar putea sa fie, sa survina.

Domnul Alexandru Oleinic:

Stimati colegi,

Eu afirm totusi ca noi am discutat in fractiune problema respectiva si gasim de cuviinta ca in cazul in care Guvernul nu accepta un mecanism clar de stipulare a platilor, mai bine zis, a scutirilor sau a prelungirii pentru agentii economici din agricultura a penalitatilor la plata taxelor pe valoarea adaugata, noi nu putem sa sustinem acest Regulament. Si concluzia: Regulamentul, in partea ce tine de subventii concrete legate de taxa pe valoarea adaugata, n-o sa fie lucrativ.

Va multumesc.

Doamna Maria Postoico:

O completare. Microfonul nr.3.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Stimati colegi,

Stimate domnule Oleinic,

Noi astazi trebuie sa adoptam o hotarire. Dar toate procedurile referitor la T.V.A. sint incluse in Codul fiscal. Si noi nu putem, prin hotarire a Parlamentului, sa modificam legea. Iata care este problema.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr. 5.

Domnul Alexandru Oleinic:

Sint absolut de acord cu ceea ce zice domnul Bondarciuc, dar atunci cind noi am adoptat politica fiscala, domnul ministru ne-a confirmat ca o sa avem un regulament, o sa modificam legile astfel incit completarea cu introducerea taxei pe valoarea adaugata o sa afecteze cit mai putin sectorul agrar. Acum e cazul sa examinam in complex si regulamentul, si modificarile la Codul fiscal, si toate celelalte aspecte, ca sa adoptam o lege viabila, nu o lege pur si simplu.

Doamna Maria Postoico:

Domnul Bondarciuc, completarea.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Da. Inca o data vreau sa repet ca noi astazi adoptam o hotarire. Si prin hotarire nu putem modifica legislatia in vigoare, acesta-i primul moment.

A doilea: cind am adoptat vara modificari in politica fiscala, nimeni din fractiunea dumneavoastra n-a abordat problema aceasta. Ea a aparut atunci cind am adoptat bugetul de stat. Astazi Guvernul a venit cu propunerea binefica si noi trebuie sa adoptam Regulamentul, iar pe parcursul anului, daca o sa apara intrebari, o data in trimestru, dar poate si mai des, dupa cum a raportat domnul ministru, vor avea loc sedintele acestea, la care vom corecta pozitiile.

Doamna Maria Postoico:

Domnule Todoroglo, aveti o completare la acest subiect? Poftim, microfonul nr. 2.

Domnul Dmitri Todoroglo:

Are dreptate si domnul Oleinic, cind spune ca o sa fie necesare fonduri circulante pentru plata suplimentara, si are dreptate si domnul Bondacriuc, cind spune ca aceasta-i alta tema de discutie, alta lege. De aceea, in decizia comisiei noi am abordat aceasta problema, avind in vedere ca astazi discutam o problema legata de despartirea acestui fond. Cit priveste Codul fiscal, noi neaparat o sa discutam problema mai tirziu si o sa inaintam o initiativa legislativa aparte, coordonind-o cu Codul fiscal.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr. 5.

Domnul Alexandru Oleinic:

Stimati colegi,

Noi atunci nu am sustinut politica fiscala propusa si votata de majoritate, politica ce tine de introducerea taxei pe valoarea adaugata la toate compartimentele si, mai ales, mai mult in agricultura. Dar totusi noi am rugat atunci ca domnul ministru sa vie cu un regulament clar la toate compartimentele. O situatie similara avem si in privinta pesticidelor. Noi si atunci ne-am expus ca introducerea taxei pentru valoarea adaugata este o povara foarte mare pentru sectorul agrar. Dar in cazul in care se gasesc niste mecanisme concrete de subventionare a platilor acumulate la buget de la taxa pe valoarea adaugata, atunci am putea accepta aceasta politica, fiindca se intelege ca sint probleme si in domeniul acesta. In cazul de fata, insa, ni se propune un mecanism absolut neclar. Iar cea mai mare neclaritate e in privinta penalitatilor. Daca vrem ca in decursul a 3 luni de zile sa facem o analiza, pe urma agentii economici sa vina la Ministerul Finantelor, sa stea in rind ca sa li se ierte penalitatile, sa faca acolo fel de fel de interventii... Anume o asemenea situatie o sa cream.

In 2006 am putea in genere sa excludem penalitatile din sectorul agrar la platile pentru taxa pentru valoarea adaugata. Atunci o sa fie totul destul de clar. Noi, insa, facem lucrurile pina la jumatate. De aceea si m-am exprimat ca noi nu putem sustine o asemenea varianta.

Multumesc.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr. 1.

Domnul Mihail Pop:

Deci, in primul rind, trebuie de mentionat faptul ca T.V.A. se calculeaza lunar si se calculeaza de la vinzarile facute in mod real. In al doilea rind: T.V.A. este un venit la buget, iar subventionarea este parte din cheltuielile bugetului. De aceea, facind scutiri la penalitati, riscam ca platile la buget sa nu se faca deloc. Trebuie sa fie respectat principiul general prevazut de Codul fiscal. Aceasta este opinia Guvernului.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr. 5.

Domnul Alexandru Oleinic:

Se termina anul, noi iertam. Se termina anul, iertam. Introducerea taxei pe valoarea adaugata in sectorul agrar a fost o greseala si aceasta o s-o vedeti la sfirsitul anului 2006, noi o sa revenim la aceasta. Mihail Ivanovici, eu inteleg destul de bine pozitia dumneavoastra, trebuie sa aparati interesele bugetului. Dar este ministrul agriculturii, care pina la urma toata responsabilitatea o poarta dumnealui. De aceea nu trebuie sa confundam una cu alta. Impozitarea adaugatoare in sectorul agrar ne va crea o stare foarte-foarte dificila, mai ales cu situatia pe carea o avem.

Domnul Anatolie Gorodenco:

Stimate domnule deputat,

Eu constientizez, desigur, responsabilitatea care sta pe umerii mei si probabil ca ma doare nu mai putin decit pe dumneavoastra, dar vreau sa va zic urmatoarele. Noi in rindurile producatorilor agricoli trebuie de asemenea sa facem o echitate fiscala cit de cit normala. Fiindca avem producatori agricoli, fie 10, fie 20 la suta din toata majoritatea de producatori agricoli consolidati, care n-au platit, nu platesc si nu vor plati niciodata. In legatura cu aceasta apare problema conducatorilor unitatilor agricole de productie, care sint permanent in concordanta cu platile pentru buget, pentru achitarea arendei si pentru salariati. Si in cazul acesta noi avem o inechitate, incercam si prin metoda aceasta sa facem o echitate din punct de vedere fiscal pentru producatorii agricoli. Da, inteleg ca este complicat, ca este destul de neinteles pentru inceput, dar va spun inca o data: noi o sa revenim la lucrurile acestea, o sa examinam fiecare problema si o sa cautam solutii.

Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr. 4, va rog.

Doamna Valentina Cusnir:

Domnule ministru,

Nu credeti dumneavoastra ca situatia creata astazi in agricultura poate fi salvata doar prin credite de lunga durata, de 20-30 de ani cu un procent simbolic de dobinda? Taranii asa ne spun: daca Guvernul nu ne poate ajuta, sa ne lase 2-3 ani in pace, sa adune niste bani si atunci sa vina sa ne ajute. Daca sinteti de acord cu mine, de ce nu o faceti? Iar daca nu sinteti de acord, va adresez urmatoarea intrebare: care este garantia Guvernului ca ceea ce propuneti dumneavoastra pentru subventionarea cresterii productiei agricole, sfeclei de zahar, tutunului etc, vor ademeni producatorii agricoli sa creasca aceasta sfecla de zahar, daca in acest an s-au ars atit de mult? Procesatorii deja spun ca, in legatura cu introducerea T.V.A. la productia agricola, cu alte conditii obiective si subiective, vor micsora pretul de achizitie la sfecla de zahar si la alte produse agricole.

Si daca acesti bani care ziceti dumneavoastra vor fi cheltuiti in zadar, cum s-a intimplat, bunaoara, in anul curent, cind au fost alocate 30 de milioane de lei pentru subventionarea creditelor bancare pentru productia agricola? Domnule ministru, vreau sa spun ca am analizat foarte minutios listele beneficiarilor de subventii in legatura cu scumpirea carburantilor si doar pe citiva beneficiari de subventii la acele credite i-am gasit in liste. Nu stiu unde s-au dus acesti bani si nu stiu cine va raspunde pentru ei. Daca si in anul viitor se va intimpla acelasi lucru, cine va purta raspundere?

Domnul Anatolie Gorodenco:

Bine, va multumesc. Eu am sa incerc sa va raspund, stimata doamna deputat, referitor la credite. Creditele de lunga durata sint visul meu si sint visul producatorilor agricoli din agricultura, dar dumneavoastra probabil ca sinteti la curent, ca toate creditele care parvin de la bancile comerciale in adresa producatorilor sau agentilor economici si mai ales in agricultura, sint de la depozitele pe care le pun cetatenii si ele constituie depozitele acestea 80 la suta si constituie maximum termenul sau durata de un an.

Deci, in contextul acesta noi am avut intilniri cu domnii directori ai bancilor comerciale din republica noastra, la care dumnealor ne-au raspuns cu acest raspuns, pe care il aduc si eu dumneavoastra si pina la moment aceasta este realitatea si aceasta este situatia, altceva nu am ce inventa aici.

Referitor la garantiile Guvernului, vizavi de alocarile care trebuie sa aiba loc in cadrul subventionarii. Noi am vorbit despre lucrul acesta, iarasi accentuez faptul si momentul, la ultima sedinta in cadrul Guvernului, ca daca sumele respective si daca este vorba de acele 100 milioane la rambursarea sau returnarea taxei pe valoare adaugata va fi mai majora, va fi necesar de o suma mai mare si asupra acestui fapt am putea sa parvenim, sa examinam situatia de majorare in cadrul anului bugetar.

Vizavi de ceea ce ati spus dumneavoastra in privinta la facilitatea sau ajutorul care a fost adus de acele 120 de milioane care au fost preconizate pentru, nu subventionarea, dar un suport, un ajutor pentru producatorii agricoli legat de majorarea preturilor la carburanti.

Acesta a fost un lucru de o singura data si vreau sa va zic ca majoritatea, dumneavoastra daca sinteti in cadrul raioanelor va intrevedeti cu conducatorii unitatilor de producere, ei sint foarte multumiti si practic lucrul acesta ne-a salvat intr-un aspect ca noi sa finisam recoltarea culturilor de prima grupa si sa trecem, bineinteles, la lucrarea solului de baza, dar conditiile climaterice ne-au impiedicat intr-un aspect oarecare. Dumneavoastra stiti care au fost, seceta de la sfirsitul verii si de la inceputul toamnei anului respectiv.Vizavi de cele 30 de milioane, da.

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc, domnule ministru.

Domnul Anatolie Gorodenco:

Vizavi de cele 30 de milioane care dumneavoastra spuneti ca au fost alocate la rambursarea partiala a procentului pentru credit sau procentului de rambursare a creditului, vreau sa va aduc la cunostinta dumneavoastra ca, noi am examinat aceasta stare de lucruri si dat fiind faptul ca, atunci cind am inceput, adica cind s-a inceput de catre Guvern aceasta idee de rambursare a procentului masa creditara era in jur de 120 sau 130 de milioane, domnul Todoroglo poate sa ma sustina in acest aspect cu cifra respectiva.

La sfirsitul anului curent, suma creditara este de 800 si ceva de milioane. Noi cind vorbim de nimicul acesta de 30 de milioane si practic nu toti iau creditele respective in agricultura, este o neechitate si in cazul acesta am socotit de cuviinta ca pentru anul 2006 nu este admisibil ca noi sa mergem sa purcedem iar la acelasi fel de subventionare.

Doamna Valentina Cusnir:

Domnule ministru, ati fugit de la intrebare. Am zis ca nu am gasit acei producatori agricoli care au primit subventii la credite, nu i-am gasit in lista producatorilor agricoli care au beneficiat de ajutorul acesta. Adica ei nu sint producatori agricoli si banii s-au dus in alta parte. Aceasta a fost intrebarea.

Domnul Anatolie Gorodenco:

Stimata doamna, eu am inteles. Stimata doamna deputat, sint organele respective centrale, este Curtea de Conturi, care, bineinteles ca toate actiunile pe care noi le infaptuim si le infaptuieste administratia publica locala, raionala si centrala in persoana Ministerului Agriculturii si Industriei Alimentare si a Ministerului de Finante care administreaza si care gestioneaza aceste subventionari, cred ca lucrurile acestea o sa fie scoase in vileag, daca ele sint asa cum dumneavoastra le-ati expus.

Doamna Valentina Cusnir:

Si de atita am zis sa nu se intimple si anul viitor exact asa. Si a doua intrebare, ceea ce am reusit. (Rumoare in sala.) E a doua intrebare.

Domnul Marian Lupu:

Stimata colega, o clipa! Va multumesc. Eu rog foarte mult, putin sa ne organizam mai bine. Atit intrebarile, cit si raspunsurile sa fie mai compacte, fiindca si asta este un talent sa se formuleze succint dar foarte concret intrebarea la fel ca si raspunsul. Eu rog sa dam dovada de aceste lucruri. Microfonul nr.4.

Doamna Valentina Cusnir:

Atunci cind acest proiect mi-a parvenit ieri-dimineata si l-am discutat fara sa-l citim in comisie si ca asta-dimineata ni s-a pus raportul pe masa, desigur domnule Presedinte, imi cer scuze ca nu am putut sa-mi formulez asa intrebarile cum, stiu cum trebuie.

Si acum a doua intrebare, domnule ministru. In capitolul II, la subventionarea dezvoltarii ramurii tutunului este prevazut ca suma care nu va fi folosita in prima etapa, adica la plantare, va fi redistribuita in a doua etapa. Adica cit a raminea din prima etapa va fi redistribuita intr-a doua etapa la fiecare tona de tutun obtinut, ceea ce nu este la sfecla de zahar. Dar nu va pare dumneavoastra ca nu va stimula aceasta, ca sa creasca suprafetele, ca oricum isi va obtine banii intr-a doua etapa. Daca nu s-au folosit in prima, vor veni intr-a doua si atunci.

Domnul Anatolie Gorodenco:

Deci daca dumneavoastra va amintiti, noi in timpul discutiei pe care am avut-o in cadrul comisiei respective, am convenit asupra la aceea ca noi sa omitem suprafetele si legarile de suprafata, dat fiind faptul ca ar putea sa fie producatori de productie agricola care ar planta sau ar semana, ar planta in cazul tutunului si ar semana sfecla de zahar in premiera, de exemplu anul viitor 2006.

Si din considerentul acesta noi am omis respectiva preconizare de suprafete, adica de constatare la suprafata care a fost anul trecut sau la o majorare eventuala din cauza anume a acestui lucru.

Doamna Valentina Cusnir:

Eu am inteles, dar nu este legat de suprafata. Ceea ce nu se va folosi in prima etapa, banii se trec intr-a doua etapa. Adica nu este cointeresat, nu ii cointeresam sa planteze mai mult, ca oricum ei banii isi vor obtine in etapa a doua, asta a fost intrebarea.

Domnul Anatolie Gorodenco:

Multumesc. Eu v-am raspuns.

Domnul Marian Lupu:

Da, microfonul nr.5.

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Domnule ministru, am si eu doua intrebari, doleante. Prima ar fi: nu considerati dumneavoastra ca in capitolul II – subventionarea dezvoltarii ramurii tutunului, avind in vedere si tendinta constatata pe piata internationala, europeana, de a reduce spatiile cultivate de tutun, sa prevedem de fapt cultivarea productiei nepoluate, ecologic pure cum i se mai spune, care are si perspective europene si care ar fi si o alternativa a pietei rusesti, de unde ne vin surprize neplacute avind in vedere faptul ca tutunul, cultivarea tutunului nu ne-a adus decit boli, morbiditate si mortalitate.

Domnul Anatolie Gorodenco:

Da, va multumesc. Stimata doamna deputat, vreau sa va raspund in felul urmator la aceasta intrebare a dumneavoastra. Bineinteles ca tutunul este o cultura nociva si noi, probabil ca nimeni dintre noi nu o sustinem. Dar dat fiind faptul ca, in ultima perioada de timp avem o diminuare a suprafetelor acestei culturi, dar mai avem in principiu gospodarii cu traditii in cultivarea acestei culturi care, de fapt, aduce banul in satul nostru moldovenesc de care avem atita nevoie la momentul dat. Noi consideram ca aceasta subventie de 5 milioane nu este atit de majora, dar este pentru a sustine intr-un aspect oarecare suprafetele care sint la ziua de azi, dar diminuarea continua. Noi am avut anul trecut deci 6, in jurul la 6,8 la suta, 8 hectare, 8 mii de hectare. Anul acesta avem 5, o diminuare de pina la 5,9 mii de hectare in cadrul Republicii Moldova.

Aceasta e realitatea, aceasta e situatia, acesta este raspunsul meu.

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Am inteles, dar ar fi, de fapt, un stimulent ca sa obtinem cultivarea pe majorarea suprafetei, unde cultivam produse ecologic pure, nu sa ne intristam de faptul ca iata suprafetele cultivate de tutun sint reduse, se reduc si noi ar fi bine ca sa cream conditii pentru ca ele sa se amplifice.

Domnul Anatolie Gorodenco:

Am sa incerc sa va dau raspuns si la chestiunea data, la intrebarea data. Noi de acum am aprobat in cadrul, conform legii care a fost primita de catre dumneavoastra in iunie anul curent. Noi in cadrul sedintei Guvernului am aprobat un program de dezvoltare a agriculturii ecologice sau organice pe parcursul ultimii, adica urmatoarei perioade de 10 ani.

In cadrul acestui program sint prevazute si un sir de mecanisme de implementare a agriculturii ecologice in cadrul Republicii Moldova, dar este o chestiune foarte de lunga durata, dat fiind faptul ca testarile si monitorizarile intreprinderilor care doresc sau care sint preocupate de agricultura ecologica necesita de la 3 pina la 5 ani.

Deci este o situatie de trecere si in cadrul acesta, bineinteles ca ne bazam si pe ceea ce avem traditional.

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Da, opinia mea ar fi ca si prin acest document noi puteam sa... altceva si sa reducem tutunul care nu aduce bine societatii noastre.

A doua intrebare este de fapt o doleanta. Spuneti va rog, cum am face noi ca directiile financiare si agricole din raioane sa fim siguri ca vor face totul ce depinde de ele pentru a aduce aparitia acestui regulament, necesitatea oamenilor de a beneficia de ceea ce-i prevazut aici sa nu fie o beneficiere selectiva, sa nu fie o informare selectiva, iar Ministerul Agriculturii sa aiba toata raspunderea pentru a ajuta producatorii agricoli sa poata sa se foloseasca cel putin de partea buna de aici.

Domnul Anatolie Gorodenco:

Eu as putea sa va expun, adica eu am inteles ca aceasta este o doleanta nu este intrebare, dar eu ca fost presedinte al raionului ieri sa zicem, da, deci noi, vreau sa va aduc la cunostinta dumneavoastra ca noi sintem foarte receptibili, adica autoritatile administratiei publice raionale si locale foarte receptibili la fiecare subventie sau la fiecare banut care-i parvine din cadrul bugetului. De aceea, in acest aspect o sa fie o monitorizare si un control permanent.

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Si am in vedere o buna colaborare cu primariile pentru a informa oamenii.

Domnul Anatolie Gorodenco:

Bineinteles.

Domnul Marian Lupu:

Neaparat. Microfonul nr.4.

Domnul Ion Varta:

Multumesc, domnule Presedinte. Domnule ministru, o intrebare succinta. De ce in prevederile acestui document nu figureaza la capitolul - subventionarea achizitionarii de tehnica agricola si masini agricole, de ce nu figureaza si proprietarii particulari, doar aceste statii tehnologice de masini? De ce nu incercam si pe dinsii sa-i stimulam, sa-i determinam sa faca performante in agricultura. Ii defavorizam e o defavorizare a acestei categorii de producatori agricoli.

Domnul Anatolie Gorodenco:

Stimate domnule deputat, in cazul acesta as putea sa va raspund in felul urmator. Bineinteles ca noi ne straduim in primul rind la crearea statiunilor tehnologice de masini, dat fiind faptul ca avem sursele acestea bugetare, care sint preconizate pentru subventionare destul de limitate daca dumneavoastra observati, da. Si in cazul acesta ar fi, nu ca ar fi, dar ar fi imposibila exploatarea normal in cadrul numai a unui singur proprietar. In cadrul statiunilor tehnologice in afara, ca sint prelucrate masive mai consolidate am putea acorda serviciile respective proprietarilor, care isi lucreaza in mod individual proprietatea de pamint. Acesta ar fi raspunsul.

Domnul Ion Varta:

Da, va multumesc, dar oricum e o defavorizare si o discriminare pina la urma. Sint producatori care au demonstrat.

Domnul Anatolie Gorodenco:

Deci probabil ca noi vom.

Domnul Ion Varta:

Capacitatea lor de a face performante in agricultura.

Domnul Anatolie Gorodenco:

Eu inteleg lucrurile acestea, dar noi probabil ca vom reveni pe parcurs pentru urmatorii ani, cind vom avea surse mai majore la acest compartiment.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

Doamna Eugenia Ostapciuc:

Stimate domnule Presedinte, stimate domnule ministru, ati avut foarte multe intrebari si eu cred ca la momentul dat agricultorii, agentii economici din agricultura nu le e clar scopul nostru. Noi am introdus T.V.A. si dumneavoastra trebuie, inca o data trebuie sa spuneti foarte convingator ca sa fie o evidenta a productiei si 100 de milioane am introdus ca sa rambursam 100%. Daca n-o sa fie 100 de milioane suficient, inseamna ca perfectionam si modificam legea si o sa cistigam bani si o sa fie. 100% o sa fie rambursarea T.V.A.

Domnul Anatolie Gorodenco:

Da, bineinteles. Eu doresc sa mai confirm inca o data ca lucrul acesta asa va fi si va fi monitorizat de catre Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare si de catre Ministerul de Finante.

Domnul Marian Lupu:

Asa. Ultima interventie. Microfonul nr.5.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Multumesc, domnule Presedinte. O singura intrebare si cred ca mai mult se refera la Ministerul Finantelor. Daca de poate domnul ministru Pop. Domnule ministru, spuneti va rog cit, ce suma de T.V.A. nu va fi incasata de la intreprinderile producatoare de produse alimentare sau asa-numitele intreprinderi prelucratoare? Cit T.V.A. nu va fi incasat de catre bugetul de stat. Suma spuneti, va rog?

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr. 5.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Pe urma implementarii acestui mecanism care astazi aici asa se promoveaza.

Domnul Mihail Pop (ministru al finantelor):

Deci, calculele care arata ca T.V.A. calculat de catre gospodariile care sint, activeaza in agricultura si vor livra productia agricola intreprinderilor prelucratoare, preventiv cifra este de 350 milioane de lei, adica T.V.A. care va fi inclus de catre producatori in debit, adica la trecerea in cont. Aceasta este o procedura normala.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Stimati colegi, acesta si este costul problemei. Adica bugetul de stat nu va primi 362 milioane de lei. Adica trebuia numai sa incepem toata afacerea aceasta, sa luam noi sa-i incurcam pe tarani cu taxa pe valoare adaugata si la urma rezultatul va fi urmatorul.

Domnul Mihail Pop:

Nu-i corect.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Subventionare nu va avea, statul nu va incasa cele 360 de milioane de la intreprinderile producatoare si era mai simplu ca acesti bani sa fie directionati direct pentru subventionarea directa. Va multumesc, domnule ministru.

Domnul Mihail Pop:

Nu este corect, nu este corecta aprecierea, fiindca T.V.A. se plateste pe etape si el se plateste la fiecare etapa de vinzare, numai ca el a fost redictionat de la intreprinderile prelucratoare in gospodaria agricola. Si de aceea lucrul acesta este incorect spus de catre dumneavoastra.

Domnul Marian Lupu:

Bine, ne-am clarificat. Va multumesc tuturor. Domnule ministru, rog sa luati loc. Nu putem sa purcedem imediat la procedura de vot, fiindca invit la tribuna centrala comisia sa prezinte raportul.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului, stimati colegi, comisia a examinat acest proiect de hotarire a Parlamentului care a fost prezentat cu intirziere, a mentionat acest lucru si comisia si domnul Jdanov, inclusiv si chiar si astazi insasi cum noi am examinat aceasta chestiune, l-am tinut pe ministrul agriculturii de dimineata pina la orele 13 si ceva, da? Adica asa noi, cum se spune, ne atirnam fata de agricultura in Republica Moldova.

Comisia propune de acceptat proiectul de hotarire cu urmatoarele obiectii si propuneri: sume, mijloace de subventionare expuse in capitolul regulamentului de specificat in hotarire. Ele vor fi specificate. In proiectul regulamentului la punctul 2) prin, prima... de exclus, cuvintul ii selectiv. Continutul la litera a) de exclus. La litera b) cifrele 25 cu cifrele 22.

La punctul 3) la litera a), cuvintele “pastrate si recoltate cu sfecla de zahar in anul precedent” de inlocuit cu cuvintele “insamintate cu seminte de sfecla de zahar in anul curent”. La litera c), dupa cuvintele “cu sfecla de zahar” se adauga cuvintele “si suprafetele sfeclei de zahar recoltate”.

La sfirsit se adauga cuvintele “pentru insamintare” si, respectiv, 1 decembrie pentru recoltare. Dupa punctul 3) se adauga un punct nou – 3(a), Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare va efectua platile de subventionare in termen de 15 zile dupa prezentarea rapoartelor si actelor de verificare specificate la punctul 3).

La punctul c) litera b) cuvintele “1,5” se inlocuiesc cu cuvintele “1,2”. La capitolul II se vor prezenta aceleasi propuneri de argumentare pentru acordarea subventiilor ca la capitolul I, inclusiv termenul de achitare.

La punctul 14) se exclude cuvintul “consolidat”. La punctul 18, dupa “in componenta comisiei” se va include “si reprezentantul consiliului primariei”. Cuvintul “actul de utilizare a produselor de uz fitosanitar si fertilizanti” se exclud. Sintagma din alineatul (2) dupa care intreprinderea in caz daca este inregistrata in calitate de platitor de T.V.A. urmeaza sa-si micsoreze T.V.A. atribuit la... cu buget se exclude. Aceasta a fost si propunerea Comisiei pentru politica economica, buget si finante.

La punctul 18) se adauga o propozitie cu urmatorul continut: “subventii vor fi acordate si gospodariilor taranesti si altor gospodarii agricole neplatitori de T.V.A. la prezentarea facturilor fiscale”.

La punctul 22), cuvintele “atractiv cu perspectiva” se inlocuiesc cu sintagma “conform urmatoarelor criterii”. Aici dupa text. La punctul 33, cuvintul “exceptionarea” se inlocuiesc cu cuvintele “fors major”.

La punctul 36) cuvintele “vor prelucra masive compacte de terenuri agricole de dimensiuni ce pot asigura exploatare eficienta” se vor inlocui cu cuvintele “vor prezenta planuri de afaceri de viabilitate si de rambursare a creditului...”

La punctul 44), ultima propozitie se exclude. Au fost prezentate avizele comisiilor cu cele mentionate, fiindca acesta este un proiect de hotarire. Comisia pentru agricultura si industria alimentara propune ca acest proiect de hotarire sa fie adoptat in Parlament.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc. Intrebari pentru comisie? Microfonul nr.5.

Domnul Alexandru Oleinic:

Multumesc, domnule Presedinte. Domnule presedinte al comisiei, la punctul 19), ce tine de transferurile facute de Ministerul de Finante. Daca sintem egali atunci toti. Ministerul de Finante daca in timp de 10 zile nu va face transferul trebuie sa aplice toate acele prevederi ale Codului fiscal cu penalitati ca la orice agent economic. Si eu propun ca sa fie stipulat aici aplicarile Codului fiscal in caz de neefectuare a transferului din partea Ministerului de Finante. Si rog sa puneti la vot.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Stimate domn Oleinic, cu tot respectul, titlul V al Codului fiscal nu prevede acest lucru, trebuie sa fie modificat titlul V. Noi vorbim aici despre hotarire.

Domnul Alexandru Oleinic:

Bine.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Nu, eu zic ca aici e pozitia de acum clara daca. Trebuie sa venim cu alta initiativa.

Domnul Alexandru Oleinic:

Si inca o intrebare domnule ministru, domnule presedinte al comisiei. Ceea ce tine de subventionarea crearii statiei tehnologice de masini. Pina in anul acesta, cind subventionarea venea din bugetul de stat, era clar, dar acum daca subventionarea merge de la colectarile formate din fondul de pe taxa pe valoarea adaugata, de ce 20 de milioane din toate colectarile merg concret la citeva statii de masini si statii tehnologice de masini, dar nu se rasfringe asupra tuturor platitorilor de taxa pe valoarea adaugata?

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule coleg Oleinic, aceste 20 de milioane sint subventii direct din buget, din veniturile generale. Adica, ele sint nu din taxa pe valoarea adaugata, din taxa pe valoarea adaugata numai 145 de milioane, acelea sint asa-numitele treceri prin cont, cu toate ca Ministerul Finantelor spune ca sint subventii.

Domnul Alexandru Oleinic:

Domnule presedinte de comisie, noi cunoastem care este soarta multor statii tehnologice, noi cunoastem ca majoritatea statiilor tehnologice a carui destinatie era prestarea serviciilor in sectorul agrar, acum au luat in arenda mii de hectare de pamint si le lucreaza singuri, nu platesc impozite la timp, nu achita platile leasing-ului la timp s.a.m.d. Noi aici totusi, eu nu vad egalitate, mai bine-zis noi subventionam mai departe formarea unor statii tehnologice si, pina la urma, nedind dreptul sa aiba si alti agenti economici asa acces la banii din fondul de subventii. Eu nu vad nimic bun intr-asta.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Noi in raport am mentionat ca articolul, ca punctul 36 al regulamentului, in principiu a fost modificat si imbunatatit. Adica, aici vor avea acces si altii pentru ca sa capete aceste subventii, fiindca statiile tehnologice nu sint o institutie, institutionalizate ca persoana juridica, ele sint mai mult ca o persoana organizata, adica ca un mod de organizare, daca sa spunem asa.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Domnul Marcel Raducan:

Multumesc, domnule Presedinte. Eu insist la propunerile mele pentru capitolul II punctul 7) de introdus “si reprezentantii primariilor”. Nu este. Este reprezentantii primariilor, ceea ce se refera la fertilizare, fitosanitarie, este la punctul 18) capitolul IV.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

La care capitol ptopuneti?

Domnul Marcel Raducan:

Propun la capitolul II punctul 7.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

In raport am mentionat ca, in capitolul II, se va prezenta aceleasi propuneri de comentare pentru acordarea subventiilor ca la capitolul I. Se are in vedere si introducerea reprezentantilor consiliilor locali in aceste comisii.

Domnul Marcel Raducan:

Da, bine, multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Fixat.

Domnul Marcel Raducan:

Mai am o propunere la capitolul III punctul 13): cei care au infiintat plantatii pomicole cu o suprafata totala de cel putin 3 hectare. In versiunea actuala este scris “5 hectare”. Mai departe: “cu o suprafata mai mica de 5 hectare”, fiind inlocuit iar cu 3 hectare.

Rog sa puneti la vot, domnule Presedinte.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule coleg, domnule Raducan, dumneavoastra stiti ca am pus la vot aceasta in comisie, acum trebuie de pus la vot in cadrul sedintei in plen.

Domnul Marcel Raducan:

Da, domnule Cosarciuc, stiu si, de aceea, insist sa o punem la vot, nu este o propunere. Cu parere de rau, documentul respectiv a venit cum a venit. Sedinta comisiei a fost ieri, cind, practic, nu s-a luat nici o hotarire, dupa ce domnul ministru a fost timp de 2 ore in cadrul sedintei. Astazi, iarasi s-a facut o sedinta, dimineata, repede, incit nici n-am avut posibilitatea sa asist la ea. de aceea, propun sa fie pusa la vot.

Domnul Marian Lupu:

Bine, stimati colegi, ce lunga este aceasta parte introductiva. Voi supune votului acest lucru. Sa le luam pe rind, nu? Asa, una cite una. Deci, supun votului propunerea evocata de domnul Raducan.

Cine este pentru, rog, sa voteze.

Sa fie anuntate rezultatele.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 1.

Sectorul nr.2 – 13.

Sectorul nr.3 – 16.

Domnul Marian Lupu:

Treizeci de voturi. Propunerea nu este acceptata.

Continuati, va rog.

Domnul Marcel Raducan:

Mai am o propunere, la capitolul V, punctul 21. Propunerea mea este ca, din numarul actelor normative ce reglementeaza implementarea proiectelor, sa fie

exclus textul “contractul de achizitii publice”, caci, in viziunea mea, contractul de achizitii publice nu are nici o legatura cu chestiile private.

Domnul Marian Lupu:

Domnule presedinte al comisiei?

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Problema consta in faptul ca este vorba de utilizarea banilor publici. Banii publici merg, conform Legii cu privire la achizitii publice, chiar daca este vorba de un agent economic privat. Este conform legii.

Domnul Marcel Raducan:

Bine, accept.

Domnul Marian Lupu:

Da, multumesc.

Microfonul nr.3.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Stimate domnule raportor,

Am o intrebare. Ideea sau sensul regulamentului este compensarea platilor T.V.A. la buget platitorilor care au legatura cu bugetul si efectueaza astfel de plati. Dumneavoastra insa ati spus ca trebuie sa includem si neplatitorii de T.V.A., ce aveti in vedere?

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Eu m-am referit la capitolul in care se vorbeste despre T.V.A. la fertilizanti si pesticide, nu la capitolul VII. Acolo se spune ca toti cei care vor cumpara fertilizanti, inclusiv cei care nu sint platitori de T.V.A., la prezentarea facturii T.V.A. vor primi compensare. Asta se are in vedere.

Domnul Marian Lupu:

De acord. Va multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Stimati colegi,

Daca doriti, inainte de vot, puteti lua cuvintul din partea fractiunii. Se insista, da? Bine, este o norma vizata de regulament si sintem obligati sa o urmam. Luare de cuvint pentru domnul Cosarciuc.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Stimati colegi, inteleg graba noastra, dar este un subiect foarte important pentru agricultura Republicii Moldova si, din partea fractiunii parlamentare “Alianta «Moldova Noastra»”, as vrea sa spun citeva cuvinte, citeva sugestii.

L-am intrebat pe ministrul finantelor despre pierderile pe care le va avea bugetul de stat o data cu reducerea taxei pe valoarea adaugata a intreprinderilor producatoare si, iata, am in fata cifrele de 362 de milioane de lei. In principiu, aceasta procedura, initiata prin politica fiscala adoptata de Parlament in iulie, nu va avea nici un efect, in afara de faptul ca agricultorii nostri vor avea mai mult de suferit.

Ei vor fi nevoiti sa aiba mijloace circulante adaugatoare ca sa plateasca lunar taxa pe valoarea adaugata calculata, care trebuie platita la buget si care va fi rambursata. Chiar daca vor lua credite ca sa plateasca la timp taxa, vor avea cheltuieli, caci vor plati dobinda la credit si vor face toate platile pentru contractul de creditare.

Se pune intrebarea: ajutam taranul in cazul de fata sau nu? Nu-l ajutam, mai mult decit atit, el va avea de suferit din cauza unor plati adaugatoare. Acelasi lucru se va intimpla, stimati colegi, si cu taxa pe valoarea adaugata la cumpararea fertilizantilor si chimicalelor. Initial, el va fi nevoit sa plateasca cu 20% mai mult. Inseamna ca va avea nevoie de mai multe mijloace circulante ca sa plateasca fertilizantii.

Noi, deputatii din “Alianta «Moldova Noastra»”, am avut, in ultimul timp, foarte multe intilniri cu agricultorii in teren, adica in raioanele si in satele Republicii Moldova. Toti sint foarte nemultumiti de aceasta politica promovata in agricultura de catre guvernarea actuala.

Am mentionat, la masa rotunda care a avut loc la Ministerul Agriculturii, ca trebuie sa avem o uniformitate in aplicarea impozitelor in Republica Moldova, dar se pune intrebarea: cind sintem gata sa face acest lucru? As vrea sa mentionez: deoarece anul 2005 a fost foarte greu pentru agricultura si au avut de suferit taranii, cei care produc productie agricola, din cauza secetei si a altor conditii, n-ar trebui sa le adaugam o povara in plus.

Din punctul de vedere al notiunii de subventionare, adica in cazul de fata, avem subventionare ca notiune, dar, daca sa luam in comparatie cu anul 2005, pentru anul 2006 avem o povara fiscala adaugatoare pentru cei care lucreaza in agricultura, fiindca ei n-au platit aceste taxe in anul 2005. Si, oricit
n-ar spune domnul ministru al finantelor, in principiu, taxa pe valoarea adaugata in agricultura, adica in fitotehnie si in zootehnie, nu este altceva decit o trecere prin cont. Adica, taranul producator agricol va plati taxa pe valoarea adaugata, taxa intra in buget la venituri si de la bugetul de stat va fi achitata ca cheltuieli. Adica, daca o luam asa din punct de vedere teoretic, este o subventionare, dar din punct de vedere practic este o povara fiscala, fiindca producatorul trebuie sa aiba mai multi bani ca sa-si organizeze activitatea.

Din aceste considerente, noi nu am votat atunci politica fiscala. Noi consideram si declaram si acum ca scopurile pe care le urmareste acest regulament, adoptat in conformitate cu legea deja adoptata in politica fiscala si cu bugetul de stat pentru anul 2006, nu va duce la imbunatatirea situatiei din agricultura, dar va duce la situatia in care taranul nostru va avea mai multe probleme si mai putine beneficii.

Faptul ca propunerile care aici au rasunat din partea “Aliantei «Moldova Noastra»” in urma discutarii in Parlament a acestui proiect de hotarire, in principiu, nu sint luate in considerare ne va face sa revenim foarte rapid la reexaminarea politici fiscale pentru anul 2006. Acest lucru il spunem nu numai noi, cei de la “Alianta «Moldova Noastra»”, dar o spun chiar si unii din fractiunea majoritara, iar ei, din diferite considerente, merg pe linie dreapta si nu o iau la stinga sau la dreapta.

“Alianta «Moldova Noastra»” nu va vota acest proiect de hotarire. Noi atentionam Parlamentul Republicii Moldova, plenul sedintei de astazi ca, prin acest regulament si prin aceasta politica fiscala pentru anul 2006, nu vom ajuta taranul producator agricol, dar il vom ingloda in continuare in datorii.

A fost aceasta intentie in anul 1997 si, pe urma, peste o jumatate de an, a fost anulata. Aceeasi situatie. Am fost in Cimislia, saptamina aceasta, unde mi s-a spus ca abia anul curent unii producatori si-au achitat datoriile pe care le-au acumulat atunci, in 1997, de la introducerea taxei pe valoarea adaugata in agricultura.

Va multumesc. Sa credeti ca cineva doreste raul acestei tari. Trebuie sa examinam lucrurile pragmatic, cu tocul in mina, sa calculam si sa vedem ce se intimpla, nu cu noi, personal, dar cu cei care vor aplica si vor folosi aceasta politica fiscala pentru anul 2006. Taranul va fi in pierdere.

Va multumesc.

Inca un moment, domnule Presedinte al Parlamentului. In legatura cu faptul ca sintem la unele dintre ultimele sedinte ale Parlamentului si ca discutam o problema legata de agricultura, mi-as permite, din partea fractiunii, sa-i felicit cu ocazia sarbatorilor de sfirsit de an pe agricultorii din Republica Moldova, sa le doresc sanatate, succese si incredere ca, totusi, Parlamentul va deveni un instrument nu de vot, dar un instrument care sa gindeasca legile si sa le voteze in interesul societatii.

Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.2.

Domnul Dmitri Todoroglo:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimati colegi,

De ce este necesar sa aprobam astazi regulamentul, documentul prezentat si sa nu-l lasam, cum propun colegii din opozitie, pentru anul viitor?

In primul rind, din cauza ca tuturor agentilor economici din agricultura care activeaza ca intreprinzatori trebuie sa le fie clara modalitatea de sustinere a statului in dezvoltarea complexului agroindustrial.

In al doilea rind, neadoptarea documentului astazi blocheaza unele actiuni ale Ministerului Agriculturii si Ministerului Finantelor in realizarea cerintelor, incluse in regulament, care prevad fondul de sustinere a complexului agricol, din cauza ca exista un mecanism si nu vor fi oportunitati de realizare nici din punctul de vedere al sustinerii ramurii, nici la alte capitole, inclusiv intoarcerea T.V.A. despre care am vorbit.

Documentul a venit cam tirziu, dar pentru agricultura nu are importanta. Important pentru agricultori este faptul ca, de la 1 ianuarie, mecanismul va fi adoptat, va intre vigoare si o va fi pentru toti clar.

Al treilea moment. Ce o cistige ramura agriculturii dupa aprobarea acestui document?

In primul rind, prima data in acest regulament, statul, Guvernul s-au decis sa sustina ramuri concrete din agricultura, am in vedere dezvoltarea cultivarii sfeclei de zahar, a tutunului, am in vedere dezvoltarea masiva, la nivelul posibilitatii, a zootehniei. Sa fie clar pentru toti, este inclus mecanismul de rambursare a T.V.A., care o sa functioneze de la 1 ianuarie. Astfel, o sa le fie clar tuturor mecanismul restituirii T.V.A. pentru cumpararea ingrasamintelor si preparatelor de aparare a plantelor. Trebuie sa fie clar ca este un mecanism care o sa asigure realizarea sarcinii de rambursare a T.V.A. din agricultura.

Va fi neaparat monitorizare si din partea ministerelor, dupa cum s-a raportat astazi si din partea comisiei. Sintem convinsi ca implementarea acestui mecanism o sa ne permita sa incepem noul anul agricol. De ce? Din cauza ca, daca vorbim de tutunarit, de zootehnie, de crearea, renovarea parcului de masini, lucrarile lor trebuie sa-si aiba inceputul in luna ianuarie, nu se lasa pentru luna februarie sau martie. Daca lasam pentru anul viitor…

De aceea, rog, cer ca proiectul sa fie sustinut, sa intre in vigoare, iar toate problemele care il politizeaza, ma refer la greutatile invocate, sa fie eliminate, deoarece monitoringul o sa demonstreze ca ceea ce este prevazut in buget se va executa pina la ultimul banut, trimis cu destinatia prevazuta in buget.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Domnul Dumitru Diacov:

Domnule Presedinte,

O precizare la ceea ce a spus domnul Todoroglo. Eu cred ca Parlamentul este locul unde se politizeaza tot, se discuta si oamenii trebuie sa cunoasca punctul de vedere al grupului parlamentar respectiv.

Noi am fost impotriva introducerii T.V.A., dupa cum a spus si domnul Raducan, si in discutia proiectului initial. Intr-adevar, este o problema care poate sa aiba un efect extrem de negativ asupra activitatii taranilor nostri. Eu de asemenea am fost si la Cimislia, si la Riscani, si la Basarabeasca, si in mai multe raioane, unde fermierii roaga sa adoptam, sa cream un mecanism de rambursare. Exista insa suspiciunea noastra: am introdus T.V.A., dar, cind e vorba sa rambursam, cum se intimpla pe la noi de obicei…

Ceea ce trebuie sa facem (apropo fractiunea noastra va vota si va sprijini acest proiect) este ca Parlamentul, prin comisia respectiva sau printr-un grup de lucru creat special, sa contribuie la monitorizarea impartirii acestor bani. Este important, caci acesta va fi aportul Parlamentului la faptul care ar face ca oamenii, intr-adevar, sa nu umble pe drumuri cu mina intinsa, sa ceara sumele acelea mici. Da, va rog frumos.

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Presupun ca aici iau sfirsit luarile de cuvint, lucru care imi permite sa va propun a proceda la exercitiul de vot.

supun votului adoptarea proiectului de hotarire nr.4450. Cine este pentru, rog, sa voteze.

Rog sa fie anuntate rezultatele.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 29.

Sectorul nr.2 – 33.

Sectorul nr.3 – 0.

Domnul Marian Lupu:

Saizeci si doua de voturi. Cu 62 de voturi pro… Cer scuze, acesta este proiect de hotarire. Deci, proiectul de Hotarire nr. 4450 este adoptat.

Va multumesc.

Proiectul de Hotarire privind numirea in functie de membru al Curtii de Conturi.

O invit la tribuna centrala pe doamna Ala Popescu, presedinte al Curtii de Conturi, pentru prezentarea candidaturilor.

Doamna Ala Popescu:

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului, onorat Parlament,

In temeiul articolului 133 alineat 3) din Constitutia Republicii Moldova, al articolului 14 alineat 2) si 3) si articolul 15 din Legea cu privire la Curtea de Conturi nr.312 din 8 decembrie 1994, propun urmatoarele candidaturi la functia de membru al Curtii de Conturi.

Din partea Fractiunii Partidului Comunist din Republica Moldova, pe domnii Cojocari Gheorghe si Ciubotaru Mihail.

Din partea Fractiunii Partidului Popular Crestin Democrat, pe doamna Foca Elizaveta si domnul Groza Andrei.

Din partea Fractiunii Partidului Democrat, pe domnul Ghilas Anatolie.

Din partea Fractiunii “Alianta «Moldova Noastra»”, pe domnul Guja Sergiu.

Concomitent, la acelasi capitol, in temeiul articolului 15, dupa examinarea si aprobarea candidaturilor la functia de membru al Curtii de Conturi, se propune candidatura doamnei Foca Elizaveta la functia de vicepresedinte al Curtii de Conturi.

Domnul Marian Lupu:

Da, va multumesc. Acesta va fi subiectul celuilalt proiect de pe ordinea de zi.

Stimati colegi, intrebari.

Microfonul nr. 4.

Domnul Serafim Urechean:

Stimate domnule Presedinte,

Este bine stiuta legea in vigoare. Noi am inaintat cinci candidaturi, dar fractiunii “Alianta «Moldova Noastra»”, grupului ei parlamentar, care are 16 parlamentari, le revin 2 locuri in Curtea de Conturi.

Cum sa intelegem acest lucru? Ca dumneavoastra propuneti numai un reprezentant al “Aliantei «Moldova Noastra»” in Curtea de Conturi, iar la ceilalti 19, asa-numitelor fractiuni de opozitie, le revin 3 functii. Cum sa intelegem acest lucru? Si cine a fost cel care… De ce dumneavoastra ati luat aceasta decizie, ca fractiunii “Alianta «Moldova Noastra»” sa revina numai un loc, iar celorlalti 19 sa le revina 3 locuri?

Doamna Ala Popescu:

Stimate domnule deputat,

Raspunsul la intrebarea dumneavoastra ar fi urmatorul. Legea cu privire la Curtea de Conturi, Constitutia Republicii Moldova stabilesc ca membrii Curtii de Conturi se propun de catre Presedintele Curtii de Conturi. Legea nr.312, modificata prin Legea nr.180 din 22 iulie curent, stabileste inaintarea propunerilor dintre candidaturile recomandate de fractiunile parlamentare si inaintarea de catre fiecare fractiune a cel putin doua candidaturi.

Legea insa nu stabileste cite candidaturi si de la care fractiune urmeaza a fi inaintate. Trei candidaturi de la majoritatea parlamentara si 4 de la opozitie, in genere. Articolul 12, Legea Curtii de Conturi.

Domnul Serafim Urechean:

Bine, dar dumneavoastra considerati ca este echitabil, da?

Doamna Ala Popescu:

Deci, partea a doua a raspunsului: selectarea candidaturilor am facut-o pornind de la experienta pe care am acumulat-o un an de zile, pentru a acoperi majoritatea sectoarelor de activitate ale Curtii de Conturi.

Domnul Serafim Urechean:

Deci, as vrea sa va aduc la cunostinta ca noi cerem o intrerupere de 15 minute, pentru a lua o decizie privind participarea sau nu la formarea Curtii de Conturi cu un singur candidat, asa cum ati nominalizat dumneavoastra.

Domnul Marian Lupu:

Cererea este acceptata. Pauza in sedinta. Reluam sedinta la ora 14.30.

Va multumesc.

                                                                       P A U Z A

                                                                        * * *                                     

 D U P A P A U Z A

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi, e o depasire deja de 7 minute a termenului asupra caruia am convenit cu dumneavoastra pentru reluarea sedintei, pentru a oferi inca ceva timp de rezerva colegilor nostri de la fractiunea “Alianta «Moldova Noastra»”. Sa incepem procedura de examinare a propunerilor, inaintate de catre Presedintele Curtii de Conturi, care vizeaza candidaturile inaintate de celelalte grupuri parlamentare. In acest mod, oferim si timp suplimentar, de rezerva, colegilor care revin in sala. Daca nu revin si noi trecem absolut toti candidatii, ii trecem in contextul dezbaterilor intrebari-raspunsuri, la acel moment ne oprim si ii vom astepta nitel.

Microfonul nr.4.

Domnul Igor Klipii:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule Presedinte,

Doamna Presedinte al Curtii de Conturi a mentionat ca membrii Curtii de Conturi se desemneaza din partea opozitiei. Partidul Social-Liberal face parte din opozitie, dar noi n-am fost nici contactati, nici intrebati. (Rumoare in sala.)

Al doilea lucru pe care vreau sa-l mentionez tine de faptul ca “Alianta «Moldova Noastra»” dispune de 16 deputati, Partidul Social-Liberal – de
3 deputati, impreuna sintem 19 deputati, deci asta ar insemna ca avem dreptul, ca si Partidul Democrat si Partidul Popular Crestin Democrat, la acelasi numar de reprezentanti in Curtea de Conturi.

Al treilea lucru pe care vreau sa-l mentionez este ca un fapt similar a avut loc si la selectarea membrilor Comisiei Electorale Centrale, iar Codul electoral prevede ca reprezentantii in C.E.C. sa fie in baza proportionalitatii prezentei in Parlament. Atunci, Partidul Social-Liberal a fost neglijat si imi pare rau ca negocierea se face cu majoritatea parlamentara comunista si nu in cadrul opozitiei.

Mersi.

Domnul Marian Lupu:

Deci, pentru a oferi raspunsuri, daca doriti, la aceste 3 intrebari evocate, ofer cuvintul domnului Rosca.

Domnul Iurie Rosca:

Multumesc, domnule Presedinte.

Cu tot respectul fata de domnul deputat Klipii si Partidul Social-Liberal in special, tin sa atrag atentia dinsului si a intregului corp legiuitor ca, in 2005, nu a existat un astfel de subiect electoral cu titulatura Partidul Social-Liberal. Cei 3 deputati s-au desprins de Blocul “Moldova Democrata” pe propriul risc, iar articolul 14 alineatul (2) al Legii cu privire la Curtea de Conturi, votat si de catre dumneavoastra la 22 iulie, spune, printre altele, urmatoarele: fiecare fractiune parlamentara are dreptul sa recomande cel putin 2 candidati.

Partidul Social-Liberal nu este o fractiune parlamentara legal constituita. Daca dumneavoastra ati revenit in sinul “Aliantei «Moldova Noastra»” este dreptul dumneavoastra sa o faceti. Asta am vrut sa precizez si, de aceea, si de acum incolo fractiunile parlamentare legal constituite nu au nici o obligatie regulamentara, politica sau de alt ordin sa negocieze cu Partidul Social-Liberal astfel de propuneri, nominalizari si avansari in institutiile autonome ale puterii de stat.

multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Da, microfonul nr.4.

Domnul Igor Klipii:

Am avut a treia intrebare, care se referea la modul de negocieri in cadrul opozitiei, iar, in ceea ce priveste identitatea noastra, vreau sa spun ca noi o avem pe a noastra proprie si nu misunam dintr-un sin in altul.

Mersi.

Domnul Marian Lupu:

Da, va rog. (Rumoare in sala.) Da, de acord. Bine,

Stimati colegi, au fost inaintate de catre Presedintele Curtii de Conturi urmatoarele candidaturi: domnul Gheorghe Cojocari, domnul Mihai Cibotaru, doamna Elizaveta Foca, domnul Andrei Groza, domnul Anatolie Ghilas si domnul Sergiu Guja. Deci, referitor la candidatura domnului Sergiu Guja, propun sa o lasam la sfirsit. Da, da, stati putin, eu nu avansez, eu precizez procedura. se accepta aceasta modalitate ca sa nu ne impuna situatia sa fim in continuare in asteptarea colegilor, dar totodata neignorind solicitarea lor si neignorindu-i in procesul de dezbatere si de vot, acceptati?

Va multumesc.

 In continuare, doamna Presedinte al Curtii de Conturi a facut aceasta prezentare.

Conform normelor de procedura, il invit la tribuna centrala pe domnul Vladimir Turcan, presedintele Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati.

Domnul Vladimir Turcan:

Onorat Parlament,

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a examinat demersul Presedintelui Curtii de Conturi privind numirea in functia de membru si de vicepresedinte al Curtii de Conturi nr.4489 si declara urmatoarele:

In functia de membru al Curtii de Conturi pot fi desemnati cetatenii Republicii Moldova care au studii superioare, economice sau juridice, au o vechime de cel putin 10 ani in activitatea economica, financiara sau juridica si a caror calificare profesionala si experienta de lucru sint corespunzatoare pentru desfasurarea sarcinilor Curtii de Conturi.

Membrii Curtii de Conturi sint numiti de Parlament, cu votul majoritatii deputatilor alesi, pentru un termen de 5 ani. Inainte de intrare in functie, acestia depun juramintul prevazut de lege.

Conducerea Curtii de Conturi este exercitata de catre Presedintele si vicepresedintele Curtii. Presedintele Curtii de Conturi propune, din numarul membrilor acesteia, Parlamentului pentru confirmare candidatura vicepresedintelui Curtii. Vicepresedintele Curtii de Conturi se confirma in functie de catre Parlament numai pentru perioada mandatului sau de membru al Curtii de Conturi.

In conformitate cu Legea nr.180 din 22 iulie 2005, noua componenta a Curtii de Conturi urmeaza a fi desemnata pina la 1 ianuarie 2006. In prezentul demers, se propun candidaturile care deja au fost numite.

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a examinat candidaturile mentionate si a constatat ca ele corespund cerintelor prevazute de legea privind Curtea de Conturi si, in legatura cu aceasta, a decis sa propuna Parlamentului doua proiecte de hotariri ale Parlamentului pentru examinare si adoptare, care sint anexate la prezentul raport. Sa le dau citire? Cred ca da.

Domnul Marian Lupu:

Pentru o clipa, doar o mica pauza, domnule Turcan. Inainte de a continua aceasta procedura, l-as invita la microfonul nr.4 pe domnul Urechean, pentru a aduce la cunostinta plenului decizia fractiunii.

Microfonul nr.4, va rog.

Domnul Serafim Urechean:

Stimate domnule Presedinte,

Nu este delc un capriciu al nimanui, dar as dori sa constat faptul ca comunistii isi achita polita fata de cei care i-au votat la 4 aprilie. Ar fi fost normal, foarte normal, dar as vrea sa mentionez ca, in Republica Moldova, Curtea de Conturi, care este foarte importanta in orice stat, nu este pur si simplu Curtea de Conturi pentru control, revizie s.a.m.d., dar este un instrument de rafuiala politica cu opozitia parlamentara si nu numai cu cea parlamentara, dar cu oponentii politici.

Avem fapte concrete cind Curtea de Conturi, la indicatiile unor persoane incepind de la Presedintele Republicii Moldova, executa ceea ce i se ordona, incepind de la “organizati executarea”, lucru despre care am vorbit in aceasta sala si nu pentru prima data. Eu as vrea sa va demonstrez cu lux de amanunte, daca este necesar: iata documentele cu toate materialele, asa-numitul “compromat”, iata aici sint pe fiecare serviciu si al administratiei publice locale Chisinau pentru alegerile 2003, Urechean personal, care se pun la dispozitia Presedintelui tarii, organelor mass-media si care au fost mediatizate pe larg in presa, care este controlata de comunisti, in cadrul alegerilor locale si alegerilor parlamentare. Daca nu ma credeti, se poate face expertiza si veti vedea ca aceste documente sint din Cancelaria Curtii de Conturi, parvenite la Presedintele Tarii, Guvern s.a.m.d.

De aceea, consider ca distribuirea locurilor a fost neechitabila si vedem ce facem mai departe. (Rumoare in sala.)

Domnul Marian Lupu:

Pai, de fapt, stimati colegi de la fractiunea “Alianta «Moldova Noastra»”, anume pentru acest lucru a si fost anuntata pauza, pentru a se ajunge la o decizie, am fi dorit sa o cunoastem.

Microfonul nr.5, va rog.

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Stimati colegi, vreau sa va spun ca noi, fractiunea noastra, am avut o intilnire ieri cu domnul Marian Lupu, in care am incercat sa aflam care este mecanismul inaintarii candidaturilor, care sint motivele intemeiate de respingere a unor candidaturi, care este posibilitatea de a asigura in Parlament principiul reprezentativitatii, ca sa evitam niste tirguri rusinoase, ca sa nu contribuim si noi prin ceea ce facem la dominarea totala a Parlamentului din partea Presedintelui tarii, care viciaza procesul politic si cel parlamentar in Republica Moldova.

Astazi, in cadrul pauzei, am avut o intrevedere cu doamna Ala Popescu, pe care am invitat-o sa ne explice aceste lucruri. Vreau sa va spun ca avem o mare dezamagire, pentru ca doamna Ala Popescu, desigur, indeplineste doar comanda cuiva sau rezultatul unui tirg si nu ne-a putut explica foarte clar si argumentat: de ce s-au respins unele candidaturi, de ce au fost acceptate alte candidaturi, de ce s-a promovat, de exemplu, o persoana la functia de vicepresedinte si nu s-a promovat, de exemplu, candidatura, unica din pacate, care este acceptata din partea “Aliantei «Moldova Noastra»” si care are si studii adecvate?

Vreau sa va spun ca, in acest sens, avem o totala dezamagire, dar cel mai mult ne ingrijoreaza acest proces de compromitere si de viciere a ceea ce se intimpla in Parlament de catre Presedintele Voronin, pentru ca noi credem ca acolo se rezolva toate problemele privind candidaturile. Noi putem sa inaintam si 5, si 10, si 50 de persoane pregatite, dar daca nu vor placea Presedintelui Voronin, “Alianta «Moldova Noastra»” s-ar putea sa nu aiba acolo persoana.

Prin urmare, care este concluzia? Concluzia este ca opozitia, asa cum se considera toti cei care nu fac parte din Partidul Comunistilor, isi au reprezentantii lor care, dintr-o minune, au fost acceptati, probabil, de voronin, in timp ce noi am inaintat cel putin 5 candidaturi, dar pe rind au fost respinse 4, fara argumente convingatoare.

Deci, eu cred ca este un lucru prost si, haideti, sa ne gindim impreuna cu totii daca face asta o imagine buna Parlamentului, puterii Republicii Moldova si daca vom continua pe aceasta cale, cu nerespectarea unor principii fundamentale, in ceea ce se numeste “procesul politic intr-un stat de drept”.

Domnul Marian Lupu:

Totusi, sper sa aud o exprimare de pozitie foarte clara, cred ca aceasta sarcina ii revine domnului Plesca.

Microfonul nr.5.

Domnul Ion Plesca:

Eu nu, dar am o intrebare, daca se poate. Intrebare catre doamna…

Domnul Marian Lupu:

Stati putin, inainte de intrebari, va rog doar o clipa. Solicita cuvintul domnul Rosca.

Va rog.

Domnul Iurie Rosca:

Asa cum grupul parlamentar pe care il reprezint si eu, am votat la
4 aprilie, stimati colegi din “Alianta «Moldova Noastra»”, tin sa fac o precizare de principiu cu titlu de replica. Daca Partidul Popular Crestin Democrat, Partidul Democrat si Partidul Social-Liberal nu ar fi votat la 4 aprilie pentru candidatura Presedintelui Voronin si nu ar fi cazut de acord cu majoritatea parlamentara asupra nevoii de cooperare pentru promovarea reformelor politice si institutionale, nu ar fi fost posibila reforma unui sir intregi de institutii fundamentale pentru statul nostru de drept care s-a votat in unanimitate, la 22 iulie, in aceasta sala.

Precizez, contributia “Aliantei «Moldova Noastra»” la procesul legislativ de reformare institutionala a statului nostru este nula. Amintesc colegilor din “Alianta «Moldova Noastra»” citeva lucruri care nu pot fi dezmintite cu declaratii de opereta, pe care le face domnul Urechean cu regularitate aici, pretinzindu-se singurul exponent al opozitiei si bucurindu-se ca organele de ancheta si Curtea de Conturi nu au putut sa identifice furtisagurile pe care le-a facut la primarie. Asta nu dovedeste nevinovatia dumneavoastra, dovedeste proasta activitate a organelor de ancheta. Prima remarca.

Dupa aceea, numai in Republica Moldova, dintre toate tarile aflate in tranzitie si din tot spatiul ex-sovietic, a facut o reforma in care ofera, de pilda: in Comisia Electorala Centrala 5 reprezentanti opozitiei, versus 4 reprezentanti puterii. Fac o paranteza, stimati colegi, Comisia Electorala Centrala si-a aprobat independenta atunci cind a oferit candidatului dumneavoastra dreptul la replica, atunci cind Presedintele Republicii Moldova Voronin a criticat candidatul dumneavoastra la PRO-TV. Prima reforma.

A doua reforma. Reforma sistemului judecatoresc. Am uitat despre faptul ca am votat impreuna dreptul corpului judecatoresc de a-si alege majoritatea considerabila a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii si celelalte reforme. Si faptul ca seful statului nu are dreptul discretionar de a numi judecatorii de la 22, sau mai bine-zis, de la 12 august pina in prezent si asta ii revine doar Consiliului Superior al Magistraturii, cu toate imperfectiunile, care-s omenesti, ale oamenilor care conduc aceasta institutie.

Astazi, noi votam o noua componenta a Curtii de Conturi – 7 membri ca sa stie toti cei prezenti in sala si cei care ne aud, 4 revenindu-i opozitiei parlamentare, 3 guvernarii. Verificati, stimati prieteni si toti ceilalti care au studii juridice din afara Parlamentului, daca un astfel de model generos exista macar intr-o tara aflata in tranzitie sau aflata deja in Uniunea Europeana ca fosta tara comunista. Peste tot, comisiile de profil propun astfel de componente care sint votate cu majoritatea de voturi, iar generozitatea noastra de a coopera cu toate grupurile parlamentare este rasplatita in asa mod.

Si, ultima remarca. Am votat impreuna compozitia Comisiei Electorale Centrale, am discutat in contradictoriu, a fost greu sa negociem, recunosc, dar Partidului Democrat i-au revenit 2 membri, Partidului “Alianta «Moldova Noastra»” 2 membri, Partidului Popular Crestin Democrat un membru. N-am facut caz din aceasta distributie, pe mine m-a interesat, ca si pe colegii mei, ca aceasta institutie sa devina functionala. Nu vad cum aceasta reforma, asa cum este ea, poate fi una negativa si contestata cu desavirsire.

De aceea, sa va spun sincer ca, dupa interventii de acest fel, atit de arogante, atit de exclusiviste, atit de pline de autoadmiratie, in calitatea dumneavoastra de unica opozitie pe fata pamintului, eu, in locul majoritatii parlamentare, as retrage si dreptul de a avea dumneavoastra o singura candidatura. Pentru ca Legea cu privire la Curtea de Conturi, modificata de noi impreuna, presupune avansarea acestor candidaturi din partea opozitiei, iar grupurile parlamentare propun Presedintelui Curtii de Conturi candidaturi, care sint votate in Parlament, daca mergem pe buchia legii.

Nemultumitului i se ia darul. Nu sint locuri de tirg, noi vrem sa trimitem acolo profesionisti. Daca vreti sa trimiteti comisari, care sa hartuiasca institutiile statului, inseamna cu nu trebuie sa fiti intimpinati cu bunavointa de catre acei care vor sa coopereze in acest Parlament.

Domnul Marian Lupu:

Da, microfonul nr.3.

Doamna Eugenia Ostapciuc:

Domnule Presedinte, stimati colegi,

Vreau sa va spun ca, pentru fractiunea majoritara, a fost foarte greu sa adopte o lege ca cele pe care le-a enumerat acum domnul Rosca. Pentru ca noi avem programul nostru preelectoral, avem alegatorii care ne-au sustinut si, desigur, ca schimbarile acestea, pe care le-am facut in folosul dezvoltarii democratiei, sint un lucru bun, dar trebuia sa lamurim si ii lamurim si pina acuma pe multi din alegatorii nostril de ce am procedat asa.

 Acum, cind am adoptat legea, noi sintem legiuitori si, desigur, trebuie sa fie indeplinita legea. Cind se vorbeste despre reprezentativitate in componenta, noi trebuie sa avem 4 membri. Asa ca, nu stiu cind dumneavoastra sinteti corecti si ce doriti in genere.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Domnul Dumitru Diacov:

Domnule Presedinte, stimati colegi,

Cred ca, de cind s-au inceput discutiile despre o posibila modificare a legii privind Curtea de Conturi, in Curtea de Conturi nu exista mare entuziasm de lucru. Este normal, fiindca oamenii astepta aceasta decizie, astepta sa vada care vor fi membrii Curtii de Conturi ca sa lucreze mai departe. Presupun ca, intr-un timp anumit, oamenii acestia nu prea au lucrat cu entuziasm.

Cam acelasi lucru se intimpla si in alte structuri: si la Consiliul Superior al Magistraturii, si la Procuratura s.a.m.d. Trebuie sa luam decizii, astfel incit oamenii sa lucreze, institutia importanta a statului sa functioneze. De aceea, trebuie sa luam act de declaratiile pe care le-au facut colegii.

Din cite cunosc, domnul Guja este un bun profesionist, un om de treaba, a trecut Comisia juridica, a fost propus de doamna presedinte. Acum, trebuie sa punem la vot toate candidaturile.

Daca, la urma urmei, “Alianta «Moldova Noastra»” nu sustine candidatura, sintem gata sa ne asumam candidatura domnului Guja. Oamenii lui Braghis nu sint aici, cred insa ca ei n-o sa fie impotriva. Curtea de Conturi, de la 1 ianuarie, trebuie sa lucreze.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

Domnul Anatol Taranu:

De fapt, intr-un fel sint foarte recunoscator domnului Iurie Rosca care a pus punctul pe “i”. Bravo Iurie! Inca o data ai confirmat faptul ca in acest Parlament exista o majoritate consolidata, constituita din doua fractiuni, din trei fractiuni, ma scuzati. Domnul Serebrian, din momentul cind si-a retras… Nu, nu, domnul Serebrian si-a retras sustinerea politica a domnului Presedinte si acuma este suspendat intre opozitie si guvernare.

Cit priveste selectarea candidatilor pentru Curtea respectiva, i-am spus doamnei Presedinte al Curtii de Conturi: exista litera legii si, aici, nu exista nici o incalcare. Asa este. Dar mai exista si spiritul legii.

Daca domnul Rosca, impreuna cu domnul Diacov, pretinde ca sint opozitie, atunci opozitia, in acest Parlament, este constituita din 16 deputati ai “Aliantei «Moldova Noastra»” si 19 deputati a doua fractiuni: Fractiunea Partidului Popular Crestin Democrat si Fractiunea Partidului Democrat. Si, atunci, apare o singura intrebare: de ce 16 deputati au un singur reprezentant in Curtea de Conturi, daca este reprezentata opozitia, iar 19 deputati 3?

Si, nu pot sa nu fac o remarca, domnule Rosca, referitor la calificarea organelor de ancheta, ceea ce se refera la domnul Urechean. Chipurile, acolo ancheta ceva n-a demonstrat. Eu cred ca, in acest caz, ar trebui sa afirmam faptul ca ancheta nu a fost destul de calificata atunci cind a examinat dosarele dumneavoastra cu toate proprietatile, s.a.m.d. Nu uitati despre chestia aceasta. N-a fost nici un dosar, dar a fost o comisie parlamentara, de la care, pina acuma, nu putem nicidecum sa obtinem rezultate.

Si, inca un moment. Despre aportul nul al “Aliantei «Moldova Noastra»” la procesul legislativ din Republica Moldova sau la ceea ce s-a votat pe data de 4 aprilie. Vreau sa va spun, stimati colegi, ca eu, personal (cred, colegii mei vor subscrie la aceasta declaratie) sint mindru ca n-am participat la mizeria din 4 aprilie, la aceasta mizerie politica.

Continuati mai departe, domnilor, ca bine mergeti! Si o sa vedeti ca, in timpul apropiat, o sa se demonstreze, ca, de fapt, ceea ce s-a intimplat pe data de 4 aprilie, n-a fost consolidare a democratiei in Republica Moldova, ci un paravan enorm, dupa care se ascunde un regim autoritar, un regim care duce Republica Moldova in impas.

Va multumesc.

Domnul Iurie Rosca:

Ma vad nevoit sa dau replica replicii, cum ar spune clasicul, si sa-l intreb pe distinsul domn si doctor Anatol Taranu de ce participa la aceasta mizerie si la aceasta activitate degradanta de avansare a unor candidati in componenta Curtii de Conturi, in componenta Comisiei Electorale Centrale? Daca sinteti asa de imaculati si virgini, cum pretindeti, nu mai participati la aceasta activitate de promovare a unor oameni in functie de raspundere in baza unor reforme operate in Parlament la propunerea grupurilor parlamentare, care au votat la 4 aprilie si, impreuna cu dumneavoastra, la 22.

Acuma, stimati prieteni, vreti sa va numiti dumneavoastra singura opozitie. Este dreptul fiecarui, noi sintem liberi in exprimarea opiniilor si nu trebuie sa ne suparam. Ca eu, de pilda, am mare indoieli asupra inocentei domnului Urechean este altceva, este dreptul meu sa am aceste indoieli si sa-l critic atunci cind este cazul. Nu despre asta este vorba.

Este vorba despre altceva, ca litera legii si spiritul legii, pe care noi acuma le aplicam prin avansarea acestor demnitari, nu ne obliga sa respectam nici principiul algoritmului, nici principiul proportionalitatii. Ne obliga pe noi sa facem urmatoarele: Presedintele Parlamentului consulta obligatoriu fractiunile parlamentare la avansarea candidaturii pentru functia de Presedinte al Parlamentului, iar pe noi, fractiunile parlamentare legal constituite, ne obliga sa propunem cel putin cite doua candidaturi. Si Partidul Popular Crestin Democrat a propus 5 candidaturi, pe care le selecteaza Presedintele Curtii de Conturi si le propune spre adoptare Parlamentului. In asta consta esenta modificarilor, in afara de stabilitatea functiei pe care noi o garantam si de prerogativele suplimentare pe care le-am stabilit la nivelul de exercitari suplimentare ale controalelor.

De aceea, mie imi pare rau ca acest schimb de replici se produce atit de tensionat si tocmai la sfirsit de an. Dar, la un moment dat, cred, va trebui sa dam si noi replici, cu regularitate, arogantei infinite, pe care o observam in fiecare zi in Parlament, citorva domni din “Alianta «Moldova Noastra»” care isi permit sa ne scuipe pe obraz ori de cite ori ies la microfon, depasind cu totul cadrul regulamentar, bunul simt, elementele de echilibru, daca vreti, psihic, atunci cind apar la microfon.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Da, microfonul nr.5.

Domnul Anatol Taranu:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Si mie imi pare rau ca, inaintea sarbatorilor de Anul Nou, iata, facem acest schimb de replici, dar Parlamentul este locul unde se fac, de fapt, aceste lucruri.

Domnule Rosca, va rog, nu ne faceti exercitiu de moralitate. Sintem satui de chestiile acestea. Si, poate, nu dumneavoastra sinteti cea mai bine venita persoana pentru asemenea exercitii.

Acum, cit priveste participarea noastra la toate votarile acestea si ceea ce facem noi aici. Ne facem datoria de opozitie. Asta e ceea ce facem noi in Parlament.

Cit priveste faptul ca am participat la toate votarile, adica am participat, intr-un fel, la realizarea practica a acelei mizerii pe care ati propus-o. Noi am avut speranta si, astazi, aceasta speranta s-a spulberat ca poate aveti dreptate. Poate ca ceea ce faceti contine cu adevarat un graunte rational. Atunci, cind ati deetatizat presa, am vazut ce-a iesit din chestia aceasta. Atunci, cind ati reformat sistemul judecatoresc, am vazut ce-a iesit din chestia asta.

Cit priveste Comisia Electorala Centrala, am vazut acest tirg rusinos, cind ati tradat, de fapt, cauza opozitiei si ati facut tirgul cu majoritatea parlamentara. Si, acuma, ajungem la Curtea de Conturi si se repeta acelasi lucru. Si, atunci, ce se intimpla?

De fapt, domnilor, ar fi din partea mea pur si simplu o necuviinta sa va spun ca faceti ceva ce nu ne convine. Cu adevarat nu ne convine, dar v-ati ales aceasta cale, mergeti pe ea, insa nu ne lipsiti pe noi de dreptul de a critica acest lucru. Asta este problema. Din pacate, astazi fractiunea mea nu a acceptat propunerea pe care am facut-o. Noi sintem o fractiune democrata in care problemele se rezolva prin vot.

Eu, intr-un fel, va multumesc, domnule Rosca, fiindca, prin luarea dumneavoastra de pozitie, mi-ati confirmat dreptatea acelei pozitii pe care eu am ocupat-o in interiorul fractiunii mele.

Intr-un fel, nu e nimic deosebit, domnilor deputati. E un proces politic absolut normal pentru un Parlament. Uneori cam scapara, dar, nici o problema.

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Stimati colegi,

Eu va rog foarte mult!

Doamna Pavlicenco, nu, pentru un foarte simplu motiv. Eu am permis si asa, din punctul meu de vedere si conform normelor de procedura, sa alunece aceste discutii din albia subiectului pe care il examinam, subiectului propriu-zis. Pe motiv pentru care nu pot si nici nu vreau sa admit in continuare o tirada si schimburi de replici pina miine-dimineata. Lucrurile urmeaza sa fie reintoarse in albia subiectului care este examinat. S-a zis totul despre subiect.

Il invit la tribuna centrala pe domnul Vladimir Turcan sa continuam exercitiul de examinare a subiectului de pe ordinea de zi.

Multumesc.

Domnul Vladimir Turcan:

Hotarirea privind numirea in functie a membrilor Curtii de Conturi.

Domnul Marian Lupu:

Intrebari pentru comisie?

Va rog, microfonul 5.

Domnul Vladimir Turcan:

Pentru cei care au intirziat. Eu asa am inteles.

Domnul Ion Plesca:

Multumesc, domnule Presedinte.

Cred ca, intrebarea mea o sa fie pentru doamna Popescu.

Doamna Popescu, spuneti, va rog, doamna Cunetchi Tatiana si domnul Draguta Ion au depus cerere de demisie?

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.6.

Doamna Ala Popescu:

Stimate domnule deputat,

Doamna Cunetchi si domnul Draguta, pina la acest moment, nu au depus cerere de demisie.

Domnul Ion Plesca:

Domnule presedinte al comisiei,

Atunci, am o intrebare: nu vad cum o sa adoptam noi hotarirea aceasta. Contravine legislatiei, contravine Legii cu privire la Curtea de Conturi, unde sint prevazute clar conditiile in care functia de membru al Curtii de Conturi devine vacanta. Si, sint doua pozitii: cererea de demisie sau expirarea termenului. Acestea nu sint prevazute.

Domnul Marian Lupu:

Domnul Turcan.

Domnul Vladimir Turcan:

E clar. Va raspund la intrebare. Conform articolului 2 al Legii nr.180 din la 22 iulie 2005: noua componenta a Curtii de Conturi urmeaza a fi desemnata pina la 1 ianuarie 2006. In legatura cu aceasta prevedere, nu este necesar sa se depuna cereri.

Domnul Ion Plesca:

Este necesar, domnule presedinte. Fiindca asa-i prevazut in lege. Atunci cind s-au facut modificari la Legea cu privire la Curtea de Conturi, din momentul acela, membrii Curtii de Conturi au devenit inamovibili si, asupra statutului lor, nu s-au facut modificari.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.1.

Domnul Ion Plesca:

Ei trebuie sa-si indeplineasca functiile mai departe.

D

 Domnul Ion Creanga (seful Directiei juridice a Aparatului Parlamentului):

Stimate domnule Presedinte, stimati deputati,

Prin insusi efectul legii, mandatul membrilor Curtii de Conturi se intrerupe incepind de astazi.

Domnul Vladimir Turcan:

Din momentul numirii in functie a noii componente.

Domnul Ion Creanga:

Deci, prin efectul legii.

Domnul Ion Plesca:

Nu-i corect. O sa vedeti ca o sa faca apel la judecata si o sa cistige cauza.

Domnul Marian Lupu:

Rog sa continuam.

Domnul Vladimir Turcan:

In cazul de fata, depinde cine va judeca.

Domnul Marian Lupu:

Domnule Turcan, rog sa continuam.

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Imi dati voie sa pun o intrebare?

Domnul Marian Lupu:

Intrebare catre comisie?

Microfonul nr.5.

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Am o intrebare si, de fapt, asta am vrut sa spun cind nu mi-ati dat cuvintul. Am vrut sa mi se precizeze: atunci cind votam in Parlament, conform

proportionalitatii, presedintii de comisii, partile componente in comisii, deputatii s.a.m.d., la toate functiile din Parlament se respecta principiul proportionalitatii. Nu credeti, domnule Turcan, ca si in privinta aceasta trebuie respectat acelasi principiu al proportionalitatii? Sau considerati ca, in unele chestiuni, putem accepta principiul junglei? Cine-i mai mare si mai tare apuca mai mult?

Domnul Vladimir Turcan:

Eu as dori ca dumneavoastra sa nu denaturati buchia si spiritul legii. In legea despre care vorbim, cu privire la Curtea de Conturi, este prevazuta expres modalitatea inaintarii si adoptarii deciziilor respective.

A fost spus deja: Curtea de Conturi este alcatuita din 7 membri: 3 reprezentanti ai majoritatii parlamentare si 4 reprezentanti ai opozitiei. Mai departe, este specificat ca cei 4 membri sint inaintati de catre fractiunile din opozitie, care au fost formate legal. Si atit.

Aceste propuneri sint examinate de doamna Presedinte al Curtii de Conturi. Doamna prezinta deja candidaturile care au fost selectate dintre toate candidaturile prezentate de opozitie, anume de fractiunile de opozitie si atit.

Daca se prevede in mod expres ca trebuie respectat principiul proportionalitatii, e clar ca trebuie sa respectam aceasta prevedere.

Domnul Marian Lupu:

Inca o intrebare? Microfonul nr.5.

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Ma bucur: comunistii nu mai sint stresati, cind il vad pe domnul Rosca. Dar, vreau sa va spun ca dumneavoastra ar trebui sa adaugati ca doamna Popescu nu rezolva nimic, rezolva domnul Voronin cu unele fractiuni parlamentare. Asta ca sa stie toata lumea.

Domnul Marian Lupu:

Asa. Domnule Turcan, va rog sa continuam pe textul proiectului de hotarire.

Domnul Vladimir Turcan:

“In temeiul articolului 14 alineatul (3) din Legea privind Curtea de Conturi si al articolului 2 al Legii nr.180 din 22 iulie 2005,

Parlamentul adopta prezenta h o t a r i r e:

Articolul 1. – Se numesc in functie de membru al Curtii de Conturi pentru un termen de 5 ani domnul Cojocari Gheorghe…”

Domnul Marian Lupu:

Domnul Cojocari Gheorghe este prezent. Intrebari pentru domnul Cojocari? Nu sint.

Rog sa luati loc.

Domnul Vladimir Turcan:

“Cibotaru Mihail…”

Domnul Marian Lupu:

Domnul Cibotaru Mihail este prezent.

Intrebari? Nu sint.

Va multumesc.

Domnul Vladimir Turcan:

“Foca Elizaveta…”

Domnul Marian Lupu:

Doamna Foca este prezenta.

Intrebari? Nu sint.

Va multumesc.

Domnul Vladimir Turcan:

“Groza Andrei…”

Domnul Marian Lupu:

Domnul Groza Andrei prezent in sala.

Intrebari? Nu sint.

Domnul Vladimir Turcan:

“Ghilas Anatolie…”

Domnul Marian Lupu:

Prezent. Intrebari? Multumesc.

Domnul Vladimir Turcan:

“Guja Sergiu.”

Domnul Marian Lupu:

Prezent.

Intrebari? Nu sint.

Multumesc.

Domnul Vladimir Turcan:

“Articolul 2. – Doamna Cunetchi Tatiana si domnul Draguta Ion se elibereaza din functia de membru al Curtii de Conturi.

Articolul 3. – Prezenta hotarire intra in vigoare la data adoptarii.”

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, domnule presedinte al comisiei. Va rog sa luati loc.

Microfonul nr.3.

Domnul Victor Stepaniuc:

Multumesc, domnule Presedinte. Noi nu avem intrebari pentru candidati, dar, din partea fractiunii majoritare, a Fractiunii Partidului Comunistilor, vreau sa spun ca, la sedinta fractiunii, s-a discutat in contradictoriu referitor la doua candidaturi. Ne adresam, in primul rind, fractiunilor care au propus aceste candidaturi. Este vorba de candidatura domnului Ghilas si de candidatura domnului Andrei Groza.

Care sint pretentiile cele mai mari fata de aceste doua persoane? Noi nu vorbim de profesionalism. Anume la locul de munca se manifesta o persoana din punct de vedere al profesionalismului. Dar, avind in vedere opiniile mai multor cetateni asupra Aparatului Primariei municipiului Chisinau, vreau sa va spun ca mai multi conducatori ai acestor structuri ai Primariei Chisinau au un reiting foarte si foarte jos.

Si in campania electorala parlamentara, si in campania electorala din aceasta vara si din aceasta toamna pentru alegerile primarului general, acest lucru a iesit la suprafata foarte clar.

De aceea, referitor la domnul Ghilas, in opinia noastra, cei care l-au inaintat trebuiau sa mediteze mai bine daca este sau nu cazul ca aceasta persoana, cu un reiting destul de coborit, sa avanseze intr-o functie asa de inalta. Vreau sa va spun ca functia este foarte inalta.

Articolul 133 scrie despre drepturile membrilor Curtii de Conturi. Cu atit mai mult, in cazul de fata, aceste drepturi sint date opozitiei. E o noutate absoluta si pentru tara noastra, si pentru multe alte tari. Un organ atit de puternic se da cu imputerniciri. Desigur, oamenii trimisi acolo trebuie sa fie profesionisti. Si din punct de vedere al moralitatii, si din punct de vedere profesional trebuie sa aiba cel mai inalt reiting.

Referitor la domnul Groza. Ca fata de specialist in invatamint, nu avem pretentii, dar dumnealui este pur si simplu istoric. Este licentiat in drept, dar practica din acest domeniu este nesatisfacatoare. Din acest punct de vedere, apare intrebarea: in ce masura dumnealui o sa se ispraveasca cu sarcinile acestei functii.

Iata cele doua probleme pe care le abordeaza fractiunea Partidului Comunistilor inainte de a vota aceste candidaturi. Cu toate acestea, o sa votam, dar vor ramine citeva minute si pentru doua fractiuni, fractiunea domnului Diacov si fractiunea Partidului Popular Crestin Democrat. Sa mai meditati, fiindca noi sintem disponibili sa votam, in pofida acestor pretentii.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr. 5.

Domnul Alexandru Lipcan:

Am o intrebare intii pentru doamna Presedinte al Curtii de Conturi. Domnii Cunetchi si Draguta au fost preavizati prin ordin despre posibila disponibilizare?

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr. 6 .

Doamna Ala Popescu:

Stimate domnule deputat, doamna Cunetchi, domnul Draguta nu au fost preavizati, intucit nu exista o reducere sau o reorganizare, sau lichidare. Sint la curent cu modificarile Legii nr.312 prin Legea nr.180 referitor la noua versiune a articolului 12 “Componenta reprezentativa” si cu articolul 2, tranzitoriu, “Numirea noii componente” pina la 1 ianuarie 2006.

Domnul Alexandru Lipcan:

Va atrag atentia ca punctul (2) din hotarire vine in contradictie cu Codul muncii.

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi, ca o informatie suplimentara: va rog, sa atragem atentia la faptul ca ordinea de preavizare se refera la angajatii aparatului institutiilor respective, ceea ce membrii Curtii de Conturi nu reprezinta, avind un statut net superior.

Microfonul nr. 4, va rog.

Domnul Dumitru Diacov:

Vreau sa fac o precizare in legatura cu luarea de cuvint a domnului Stepaniuc. Inteleg ca toti lucratorii primariei sint sub o viziune speciala. Vreau sa spun ca domnul Ghilas nu are nici o atributie la primarie. El si institutia pe care a condus-o este subordonata din 1997 Agentiei pentru Cadastru si Relatii Funciare. Nu are nici o atributie la primarie, de aceea, va rog frumos, sa-l sprijiniti. Candidatura a fost sprijinita la comisie si nu e cazul sa cream tensiune.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Bine, in aceste conditii, stimati colegi, procedem la exercitiul de vot. Rog putina liniste. Normele de procedura ne impun votul separat, votul individual pentru numirea in functie a fiecarui dintre candidatii propusi la postul ori in functia de membru al Curtii de Conturi. Din acest motiv, supun votului:

Cine este pentru numirea in functia de membru al Curtii de Conturi a domnului Gheorghe Cojocari? Rog sa votati. Rog de fiecare data, pentru stenograma si precizie, sa fie anuntate rezultatele.

Numaratorii:

Sectorul nr. 1 – 31.

Sectorul nr. 2 – 36.

Sectorul nr.3 – 14.

Domnul Marian Lupu:

Optzeci si unu de voturi. Impotriva? Zero voturi.

In continuare: cine este pentru numirea in functia de membru al Curtii de Conturi a domnului Mihail Ciubotaru?

Va rog sa votati.

Numaratorii:

Sectorul nr. 1 – 31.

Sectorul nr. 2 – 35.

Sectorul nr. 3 – 15.

Domnul Marian Lupu:

Optzeci si unu de voturi. Impotriva? Zero voturi.

Cine este pentru numirea in functia de membru al Curtii de Conturi a doamnei Elizaveta Foca?

Va rog sa votati.

Numaratorii:

Sectorul nr. 1 – 31.

Sectorul nr. 2 – 35.

Sectorul nr. 3 – 14.

Domnul Marian Lupu:

Optzeci de voturi.

Impotriva? Zero voturi.

Cine este pentru numirea in functia de membru al Curtii de Conturi a domnului Andrei Groza?

Va rog sa votati.

Numaratorii:

Sectorul nr. 1 – 31.

Sectorul nr. 2 – 35.

Sectorul nr. 3 – 15.

Domnul Marian Lupu:

Optzeci si unu de voturi.

Impotriva? Zero voturi.

Cine este pentru numirea in functia de membru al Curtii de Conturi a domnului Anatolie Ghilas?

Va rog sa votati.

Numaratorii:

Sectorul nr. 1 – 30.

Sectorul nr. 2 – 35.

Sectorul nr. 3 – 18.

Domnul Marian Lupu:

Optzeci si trei de voturi.

Impotriva? Zero voturi. Ba nu: 30, 35, 18: 83 de voturi. Corect.

Continuam. Cine este pentru numirea in functia de membru al Curtii de Conturi a domnului Sergiu Guja?

Rog sa votati.

Numaratorii:

Sectorul nr. 1 – 31.

Sectorul nr. 2 – 35.

Sectorul nr. 3 – 18.

Domnul Marian Lupu:

Optzeci si patru de voturi.

Impotriva? Zero voturi.

Conform rezultatelor exercitiului de vot, candidaturile domnilor Cojocari Gheorghe, Ciubotaru Mihail, Foca Elizaveta, Groza Andrei, Ghilas Anatolie si Guza Sergiu au fost acceptate de catre plenul Parlamentului pentru a fi numite in functia de membri ai Curtii de Conturi.

Deci, in continuare, avind aceasta prima etapa a exercitiului de vot, urmeaza sa adoptam proiectul de hotarire in ansamblu privind numirea in functie a membrilor Curtii de Conturi. Dau citire acestui proiect.

“In temeiul articolului 14 alineat (3) din Legea privind Curtea de Conturi si al articolului 2 din Legea nr. 180-XVI din 22 iulie 2005,

Parlamentul adopta prezenta hotarire:

Articolul 1. – Se numesc in functia de membru al Curtii de Conturi pentru un termen de 5 ani domnii: Cojocari Gheorghe, Ciubotaru Mihail, Foca Elizaveta, Groza Andrei, Ghilas Anatolie, Guja Sergiu.

Articolul 2. – Domnii Cunetchi Tatiana si Draguta Ion se elibereaza din functia de membru al Curtii de Conturi.

Articolul 3. – Prezenta hotarire intra in vigoare la data adoptarii”.

Cine este pentru adoptarea acestui proiect de hotarire, rog, sa voteze. Rog sa fie anuntate rezultatele.

Numaratorii:

Sectorul nr. 1 – 31.

Sectorul nr. 2 – 35.

Sectorul nr. 3 – 19.

Domnul Marian Lupu:

Optzeci si cinci de voturi.

Impotriva? Zero voturi.

In asa mod, proiectul de Hotarire a Parlamentului privind numirea in functie a membrilor Curtii de Conturi este adoptat.

Inainte de a aduce felicitari noilor membri desemnati, acestia urmeaza in mod obligatoriu procedura de depunere a juramintului. Textul juramintului este prezent. Il invit la tribuna centrala pe domnul Gheorghe Cojocari pentru depunerea juramintului.

Domnul Gheorghe Cojocari:

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului, onorat Parlament,

Jur sa slujesc Republica Moldova cu credinta, sa respect Constitutia si legile Republicii Moldova, sa protejez proprietatea de stat, democratia si bunastarea poporului.

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi, sa-l felicitam pe domnul Gheorghe Cojocari cu ocazia numirii in functia de membru al Curtii de Conturi. (Aplauze.)

Domnul Gheorghe Cojocari:

Va multumesc pentru incredere.

Domnul Marian Lupu:

Il invit la tribuna centrala pe domnul Mihail Ciubotaru pentru depunerea juramintului.

Domnul Mihail Ciubotaru:

Stimate domnule Presedinte, stimati deputati,

Jur sa slujesc Republica Moldova cu credinta, sa respect Constitutia si legile Republicii Moldova, sa protejez proprietatea de stat, democratia si bunastarea poporului.

Multumesc de incredere.

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi, sa-l felicitam pe domnul Mihail Ciubotaru cu ocazia numirii in functia de membru al Curtii de Conturi. (Aplauze.)

O invit la tribuna centrala pe doamna Elizaveta Foca pentru depunerea juramintului.

Doamna Elizaveta Foca:

Domnule Presedinte, stimati deputati,

Jur sa slujesc Republica Moldova cu credinta, sa respect Constitutia si legile Republicii Moldova, sa protejez proprietatea de stat, democratia si bunastarea poporului.

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi, sa o felicitam pe doamna Elizaveta Foca cu numirea in functia de membru al Curtii de Conturi.

Doamna Elizaveta Foca:

Va multumesc pentru vot. (Aplauze.)

Domnul Marian Lupu:

Il invit la tribuna centrala pe domnul Anatolie Ghilas pentru depunerea juramintului.

Domnul Anatolie Ghilas:

Stimate domnule Presedinte, stimati deputati,

Jur sa slujesc Republica Moldova cu credinta, sa respect Constitutia si legile Republicii Moldova, sa protejez proprietatea de stat, democratia si bunastarea poporului.

Multumesc pentru incredere.

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi, sa-l felicitam pe domnul Anatolie Ghilas pentru numirea in functia de membru al Curtii de Conturi. (Aplauze.)

Il invit la tribuna centrala pe domnul Sergiu Guja pentru depunerea juramintului.

Domnul Sergiu Guja:

Domnule Presedinte, stimati deputati,

Jur sa slujesc Republica Moldova cu credinta, sa respect Constitutia si legile Republicii Moldova, sa protejez proprietatea de stat, democratia si bunastarea poporului.

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi, sa-l felicitam pe domnul Guja pentru numirea in calitatea de membru al Curtii de Conturi. (Aplauze.)

Il invit la tribuna centrala pe domnul Andrei Groza pentru depunerea juramintului.

Domnul Andrei Groza:

Stimate domnule Presedinte, onorat Parlament,

Jur sa slujesc Republica Moldova cu credinta, sa respect Constitutia si legile Republicii Moldova, sa protejez proprietatea de stat, democratia si bunastarea poporului.

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi, sa-l felicitam pe domnul Andrei Groza cu ocazia numirii in functia de membru al Curtii de Conturi. (Aplauze.)

Domnul Andrei Groza:

Multumesc pentru incredere.

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi, urmatorul subiect de pe ordinea de zi este proiectul de Hotarire privind confirmarea in functia de vicepresedinte al Curtii de Conturi.

Stati putin. Microfonul nr. 4.

Domnul Leonid Bujor:

Va multumesc. Am dreptul si ma folosesc de el. Deci, in cadrul examinarii chestiunii precedente, s-a facut o trimitere la unii conducatori, colaboratori ai Primariei municipiului Chisinau. As fi un las daca nu as interveni. Vreau sa va dau asigurari ca majoritatea conducatorilor si functionarilor publici din cadrul Primariei municipiului Chisinau sint oameni onesti, buni profesionalisti.

Domnule Stepaniuc, o parte dintre ei lucreaza si, in cel mai rau caz, ca profesionisti, ei sint de o calitate nu mai proasta decit multi dintre functionarii pe care ii avem in mai multe ministere.

Eu va multumesc. Cred ca s-a spus in pripa, da.

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi, continuam.

O invit la tribuna centrala pe doamna Popescu, presedintele Curtii de Conturi.

Doamna Ala Popescu:

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului, stimati deputati,

In temeiul articolului 15 din Legea cu privire la Curtea de Conturi nr. 312 din 8 decembrie 1994, propun la functia de vicepresedinte al Curtii de Conturi candidatura membrului Curtii de Conturi Foca Elizaveta. Concomitent, propun sa fie satisfacuta cererea domnului Gheorghe Cojocari de eliberare din calitatea de vicepresedinte al Curtii de Conturi.

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi, intrebari? Nu sint.

De fapt, ma indoiam putin la un moment dat.

Microfonul nr. 5.

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Doamna Popescu,

In cadrul intilnirilor, noi v-am sugerat, pentru un anumit echilibru, o iluzie de echilibru, sa examinati totusi eventualitatea numirii candidatului, actualmente deja membru al Curtii de Conturi, Sergiu Guja la functia de vicepresedinte. Ati reusit sa va sfatuiti cu cei cu care va sfatuiti in asa chestiuni? Si ati luat vreo decizie?

Doamna Ala Popescu:

Deci, stimata doamna deputat,

Nu m-am sfatuit anterior si nu am reusit nici acum referitor la propunerea pe care am expus-o recent si la propunerea anterioara. In candidatura respectiva o propun pe doamna Foca Elizaveta.

Domnul Marian Lupu:

Alte intrebari? Nu sint.

Va multumesc, doamna presedinte al Curtii de Conturi.

Rog comisia, domnul Turcan. Il invit la tribuna centrala.

Domnul Vladimir Turcan:

Onorat Parlament,

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a examinat prezentarea pentru numirea in functia de vicepresedinte al Curtii de Conturi pe doamna Foca Elizaveta. Comisia juridica a constatat: candidatura mentionata corespunde cerintelor prevazute de Legea privind Curtea de Conturi si, in legatura cu aceasta, a decis sa propuna Parlamentului un proiect de hotarire, anexat la prezentul raport, pentru a fi examinat si adoptat.

Daca se poate, dau citire hotaririi.

Domnul Marian Lupu:

Da, va rog, domnul Turcan.

Domnul Vladimir Turcan:

“Hotarire privind confirmarea in functia de vicepresedinte al Curtii de Conturi

In temeiul alineatului 15) al articolului 15, alineatul 2) din Legea privind Curtea de Conturi,

Parlamentul adopta prezenta hotarire.

Articolul 1.– Doamna Foca Elizaveta se confirma in functia de vicepresedinte al Curtii de Conturi.

Articolul 2. – Prezenta hotarire intra in vigoare la data adoptarii”.

Domnul Marian Lupu:

De fapt, daca nu gresesc, a fost propus sa fie incorporat si un articol 3. Rog sa-l formulati concret.

Domnul Vladimir Turcan:

Da, referitor la eliberarea din functie a domnului Cojocari. Deci, se accepta sa fie articolul 2, respectiv articolul 3, adica articolul 2 devine articolul 3.

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Microfonul nr. 5.

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Eu, in genere, promovez ideea oportunitatilor egale, egalitatii sexelor. Si ma bucur ca aveti in plan sa avem doua femei la conducerea Curtii de Conturi, ceea ce inseamna ca, sarmanele, vor trebui sa descurce toate incurcaturile facute de barbati, in marea majoritate privind banii publici. Cu toate acestea, domnul Turcan, nu credeti ca ar fi mai bine sa fie un barbat si o femeie in cazul de fata, ca sa nu avem suparari din partea barbatilor?

Domnul Vladimir Turcan:

In cazul de fata, noi pornim de la candidaturile prezentate. Nu formam o familie aici. (Aplauze.) Adoptam, pur si simplu, componenta Curtii de Conturi si, respectiv, numim persoane concrete, nu in dependenta de sex, in functiile respective.

Domnul Marian Lupu:

In sfirsit, o raza de zimbet si de dispozitie putin mai buna decit a fost anterior in cadrul acestei sedinte.

Alte intrebari? Nu sint.

Va multumesc, domnule Turcan. Va rog sa luati loc.

Stimati colegi,

In aceste conditii, supun votului adoptarea proiectului de Hotarire a Parlamentului privind confirmarea in functia de vicepresedinte al Curtii de Conturi. Proiectul se refera la exercitiul de confirmare a doamnei Elizaveta Foca in functia de vicepresedinte al Curtii de Conturi. Cine este pentru adoptarea proiectului de hotarire?

Rog sa votati.

Rog sa fie anuntate rezultatele.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 30.

Sectorul nr.2 – 36.

Sectorul nr.3 – 14.

Domnul Marian Lupu:

Optzeci de voturi pro. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Hotarire a Parlamentului privind confirmarea in functia de vicepresedinte al Curtii de Conturi este adoptata.

Stimati colegi,

In numele dumneavoastra, permiteti-mi sa o felicit pe doamna Elizaveta Foca cu ocazia confirmarii in functia de vicepresedinte al Curtii de Conturi. (Aplauze.)

Sa dorim noii componente a Curtii de Conturi succese si, de fapt, un singur lucru: Curtea de Conturi sa-si exercite pe deplin si la un nivel profesional si calitativ deosebit de inalt aceste functii si sa uzeze de capacitatile si, in egala masura, de responsabilitatile acestei institutii deosebit de importante.

Microfonul nr.6.

Doamna Ala Popescu (presedintele Curtii de Conturi):

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului, onorat Parlament,

Va multumesc pentru votul acordat noii componente, in genere, pentru componenta de 7 membri ai Curtii de Conturi. Si, vreau sa va asigur ca, imediat dupa intrarea in vigoare a hotaririi, intreaga componenta, cei 7 membri, indiferent de cine au fost inaintati, vor asigura si vor respecta intru totul statutul inalt de functionar public si demnitar de stat.

Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Va multumim. Si felicitari.

Stimati colegi,

La aceasta ultima etapa a sedintei, s-a inscris pentru luare de cuvint doamna Maria Postoico, careia as dori sa-i acord tribuna centrala.

Doamna Maria Postoico:

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului, stimati colegi.

Problema garantarii si respectarii drepturilor omului este un subiect de discutii controversate in tara noastra. Pe de o parte, exista opinia ca Moldova a realizat unele progrese pozitive in aceasta privinta. Pe de alta parte, unele persoane publice, reprezentantii organizatiilor neguvernamentale, politicienii critica incalcarea drepturilor omului in Moldova.

Trebuie sa recunoastem ca, la acest capitol, rezultatele noastre sunt modeste si avem inca mult de muncit. Totusi, cind este vorba despre reglementarea unor garantii reale pentru realizarea lor, consensul politic nu poate fi atins.

Daca, prin vointa noastra comuna, am oferi cetatenilor Republicii Moldova o sansa pentru apararea in tara a drepturilor lezate, numarul dosarelor la Curtea Europeana pentru Apararea Drepturilor Omului ar putea fi micsorat. Noi cunoastem numarul acestor dosare, circa 160. Si aceasta este foarte important nu numai pentru stat, dar, in primul rind, pentru cetateni.

Cum am mai mentionat anterior, pentru asistenta juridica intr-o cauza simpla, un cetatean este nevoit, astazi, sa scoata din buzunarul sau circa 1000-2000 de euro ca sa plateasca avocatul si sa-si apere drepturile sale. Totodata, si contribuabilii suporta cheltuieli ce rezulta din sanctiunile aplicate Moldovei de catre Curtea Europeana.

De aceea, din lipsa unui consens politic pentru adoptarea acestui proiect de lege, din lipsa de voturi necesare, care l-au redus astazi la nulitate, nu a cistigat nimeni, ceea ce a constituit un impact negativ pentru societatea civila.

Regret ca celelalte fractiuni parlamentare nu au formulat propuneri de alternativa pentru solutionarea problemei, dar s-au lasat convinse de opiniile adverse adoptarii proiectului de modificare a Constitutiei.

Ieri, am participat cu totii la o discutie aprinsa asupra functionarii justitiei si asigurarii satisfactiei efective din partea instantelor judecatoresti.

Este cunoscut faptul ca justitia mai are multe probleme pentru o functionare adecvata. Ma refer, in primul rind, la ceea ce s-a discutat si ieri, ca nu exista sali special amenajate pentru judecata, ca judecatorii sint surpaincarcati cu dosare si cu alte probleme.

Concluzia este: condamnarea Moldovei la Curtea Europeana scoate in evidenta, in primul rind, carentele mecanismului national. De aceea, grupul de deputati a fost nevoit sa propuna acest proiect de lege caci, cu parere de rau, astazi, noi avem ceea ce avem.

La acest subiect, s-au facut mai multe speculatii. Am vrut sa accentuez: unii colegi considera ca proiectul de lege contravine articolului 6 din Constitutie “Separarea puterilor in stat”. Nu as fi de acord cu aceasta afirmatie. Nu este relevanta, deoarece nu este vorba de o noua veriga a instantelor judecatoresti, ci de o cale eficienta de constatare a incalcarii drepturilor omului, fapt despre care s-a vorbit astazi foarte mult.

O alta opinie a fost ca nu ar trebui inventate noi recursuri, care vor complica si mai mult problemele ca, la ora actuala, Republica Moldova nu se confrunta cu problema duratei excesive a procesului in interesul practicii europene, adica nu se incalca, avem termene rezonabile.

Vreau sa va amintesc inca o data, stimati colegi, ca multe state europene – Germania, Spania, Franta, Croatia, Slovacia, Cehia – au consacrat astfel de reglementari constitutionale si au obtinut rezultate pozitive.

Totodata, raportul Comisiei speciale pentru examinarea situatiei prevenitilor in stare de arest (ieri am fost prezenti la acest discurs) ale caror dosare se examineaza in instanta de judecata a demonstrat ca exista problema incalcarii termenului rezonabil. Si, ne-am convins inca o data de deficientele justitiei din tara noastra.

Alti colegi s-au exprimat si mai dur, si anume ca opinia Comisiei Europene pentru Democratie de Drept, Comisia de la Venetia, trebuie privita doar ca o opinie in contextul multor altor puncte de vedere pe marginea acestui subiect. Desigur, este vorba de o opinie, dar aceasta opinie este pozitiva. Este formulata de un organ al Consiliului Europei si rezulta din recomandarea Comitetului de Ministri al statelor membre cu privire la ameliorarea resurselor interne, adoptata la 12 mai 2004. Ar fi fost oportun ca, astazi, sa tinem cont de acest lucru si sa ne conformam acelor opinii pozitive.

Fractiunea Partidului Comunistilor este convinsa ca procedura de recurs constitutional ar fi instituit o cale eficienta de constatare a incalcarilor drepturilor omului. Si aceasta ar fi fost o pirghie suplimentara pentru satisfactie efectiva din partea instantelor judecatoresti.

In asa fel, cetatenii puteau avea inca o cale legala pentru apararea drepturilor incalcate. Pe aceasta cale era posibila repunerea in drepturi intr-un termen restrins, cu cheltuieli reduse si intr-un cadru accesibil pentru cetateni.

Nu trebuie sa dam uitarii faptul ca perfectionarea mecanismului de realizare a justitiei este o urmare logica. Vreau sa va aduc aminte summit-ul de la Varsovia a sefilor de state din mai 2005. In cadrul lui a fost instituit Consiliul Inteleptilor, imputernicit sa examineze caile de asigurare pe termen lung a eficientei mecanismului de control al Conventiei Europene pentru Apararea Drepturilor Omului si a Libertatilor Fundamentale.

Cunoastem in ce conditii activeaza Curtea Europeana, supraincarcata cu dosare. Membrii delegatiei noastre la Consiliul Europei cunosc acest fapt. Nu o data am avut intrevederi, unde s-a accentuat sa luam in considerare necesitatea modificarii acestui mecanism si la noi in tara.

Pe aceasta dimensiune, tarilor-membre ale Consiliul Europei li s-a recomandat insistent sa dezvolte caile nationale de recurs ori sa creeze noi recursuri interne mai eficiente. Negasirea consensului politic astazi, in aceasta sala, de catre principalele forte politice parlamentare si neadoptarea acestui proiect de lege vor constitui un mesaj negativ din partea Moldovei, denota nedorinta de a indeplini recomandarile Consiliului de Ministri al Consiliului Europei.

Stim cu totii ca nerespectarea angajamentelor asumate va ingrijora Consiliul Europei, care, in cel mai rau caz, ne-ar putea sanctiona. Sper ca nimeni din aceasta sala nu doreste deplasarea in timp a momentului incetarii monitorizarii Moldovei de catre Consiliul Europei.

Stimati colegi, astazi am avut o sansa reala pentru consacrarea unei solutii optime, care ar fi garantat apararea eficienta a drepturilor omului in Moldova. Cu parere de rau, sansa este ratata, iar noi vom fi nevoiti sa revenim la problema in cauza. Nu este ultima discutie pe marginea acestui subiect.

Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5 a fost primul. Microfonul nr.5.

Domnul Gheorghe Susarenco:

Va multumesc, domnule Presedinte.

N-am stiut ca doamna vicepresedinte va avea declaratie in legatura cu votarea modificarilor la Constitutia de azi. As vrea sa dau o replica. Ori replica nu-mi apartine mie.

Domnul Marian Lupu:

Pai, domnule Susarenco, puteti sa faceti propria declaratie, nu ca replica. (Rumoare in sala.)

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Tocmai e momentul ca sa-mi dati mie cuvintul.

Domnul Marian Lupu:

Asa, tocmai e momentul dumneavoastra…

Domnul Gheorghe Susarenco:

Va multumesc.

Domnilor deputati,

Cred ca, in consensul despre care a vorbit doamna vicepresedinte al Parlamentului, in cazul in care cunoastem ca declaratia este facuta pe marginea…

Stati, stati, eu va dau replica, adica nu fac eu declaratie, dar o fac cu cuvintele lui Eminescu, deschid parantezele. Acestea-s cuvintele lui Eminescu. Care vrea sa le asculte, sa ramina.

Din punct de vedere obiectiv, o schimbare a Legii fundamentale nu se poate face decit prin intelegere intre toate partidele. Pact se numeste acesta si inca fundamental. Asadar, trebuie sa fie parti care pactizeaza.

Pentru intiia oara, probabil, se simte ce satula este tara de reforme, ce inselata este tara dupa aplicarea serioasa a legilor existente, ce inclinata este tara de a vedea in orice reforma o noua nenorocire.

N-avem nevoie de a adauga ca s-ar afla pururea cineva care sa se foloseasca de aceste reforme, de a sublinia speranta si interesul acestor subiecti, acestor persoane care isi apara interesele in defavoarea tarii.

Eu va multumesc si consider ca noi, totusi, trebuie sa modificam Constitutia in pact, asa cum am facut-o dintotdeauna.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Domnul Gheorghe Susarenco:

Nu, nu, acestea sint cuvintele lui Eminescu. El niciodata nu greseste.

Domnul Marian Lupu:

Eu va rog, iesiti in coridor si discutati…

Microfonul nr.4, va rog.

Domnul Vladimir Filat:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Stimate domnule Presedinte,

Cred ca e mai mult de procedura, dar si de atitudine intr-un fel.

Din punctul nostru de vedere, iesirea doamnei Postoico la aceasta tribuna centrala ar fi fost utila inainte de votare in prima lectura sau, de ce nu, in discutarile catre a doua lectura.

In mod normal, discursul respectiv, vociferat de la tribuna centrala, a fost o analiza a pozitiei noastre ca deputati, ca cetateni, daca vreti, care au opinie separata fata de initiatorii modificarii Constitutiei. Am sperat sincer ca argumentele aduse in plenul Parlamentului, in cadrul Comisiei speciale i-au facut pe colegi sa inteleaga motivele care au stat la baza nesustinerii proiectului respectiv.

Mai mult decit atit, domnule Presedinte, vreau sa va aduc aminte discutiile care au avut loc ieri in incinta Parlamentului, chiar daca a fost sedinta secreta, colegii au participat. Ca rezultat al sedintei, s-a demonstrat inca o data, ceea ce-am spus noi de la tribuna centrala inainte de a vota in prima lectura, ca, de fapt, problema invocata si folosita ca motiv pentru initiativa de modificare a Constitutiei consta in nefunctionalitatea sistemului judecatoresc.

Atunci, va spun sincer, este vorba chiar de atitudine, de o farsa pur politica si de inducere in eroare a opiniei publice.

Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Vreau si eu sa ma refer la aplicarea dublelor standarde, care conduc la asemenea situatie. Vreau sa va spun ca de atunci cind cineva a dat o prima replica unei persoane care a facut o declaratie, anuntata la inceputul lucrarilor din ziua respectiva a sedintei Parlamentului pentru sfirsit, s-a declansat procesul acesta de replici dupa declaratii, ceea ce nu este normal, nu?

Ar trebui ori sa stabilim lucrul acesta, ori sa convenim sa nu degenereze procesul. Cind noi am cerut acelasi lucru, nu ni s-a dat. Acuma ni s-a dat, pentru ca ati dat si altor voie sa vorbeasca.

In al doilea rind, vreau sa ne felicitam, pentru ca noi, cei care au asistat la doua plecari din sala Parlamentului, cind “Alianta «Moldova Noastra»” a facut declaratie, cind au plecat comunistii, noi, totusi, am stat si am ascultat cu rabdare discursul doamnei Postoico, care, desigur, a fost deplasat.

Dar vreau sa va demonstrez ca noi avem aceasta toleranta, sa ascultam, inclusiv discursuri deplasate, spre deosebire de comunisti, care nu pot sa asculte chestia asta. Si, ar trebui, domnule Lupu, sa-i stimulati in aceasta privinta.

Si, in al treilea rind, cind am vrut sa iau o data cuvintul, sa fac o declaratie legata de ceea ce se intimpla cu Mihai Gheorghiu, cu tertipurile de a nu avea o intilnire corecta cu intreg grupul moldo-roman, domnul Maxim Ganaciuc s-a apropiat de mine si s-a interesat foarte insistent ce vreau eu sa spun in acea declaratie? Pai, cred ca era momentul sa va interesati si dumneavoastra ce spune doamna Postoico, ca sa nu creati dezechilibre in Parlament.

Domnul Marian Lupu:

Stimate colega, de fapt, ce sa zic? Eu am o atitudine particulara pentru ceea ce este definit ca vanitate, dar nu este nici momentul potrivit si nici timpul, fiindca e deja ora 16.00 ca sa mai discutam acest subiect.

Este un singur lucru de care, va rog, sa tineti cont toti, indiferent de coloratura politica: un deputat se inscrie pentru o declaratie din partea unei fractiuni. Si modul in care pe dumneavoastra nu v-am intrebat niciodata, cind ati facut declaratii, care va fi subiectul? Domnul Maxim Ganaciuc nu ma reprezinta. Rog o data si pentru totdeauna acest lucru sa-l memorizati. Eu sunt eu si daca vorbesc eu, vorbesc eu. Asa.

In egala masura nu sunt in drept si nici nu o voi face. In orice caz, orice deputat, orice fractiune care vine cu o declaratie are dreptul la ea la sfirsitul sedintei.

Va multumesc, stimati colegi.

Sedinta este incheiata. Sedinta de miine va incepe la ora 9.30.

Sedinta s-a incheiat la ora 15.55.

Stenograma a fost pregatita spre publicare

in Directia documentare parlamentara

a Aparatului Parlamentului