Parlamentul Republicii Moldova
de legislatura a XVI-a
SESIUNEA a
VII-a ORDINARĂ – IUNIE 2008
Şedinţa din ziua de
5 iunie 2008
(STENOGRAMA)
Sumar
1. Declararea
şedinţei ca fiind deliberativă.
2. Dezbateri asupra ordinii de zi, adoptarea
ei.
3. Dezbaterea şi
aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.1117 cu
privire la migraţia de muncă.
4. Dezbaterea şi
aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.1140 pentru
modificarea şi completarea Legii nr.939-XIV din 20 aprilie 2000 cu privire
la activitatea editorială (art.1, 2/1, 5 ş.a.).
5. Dezbaterea şi
respingerea proiectului de Lege nr.1603 pentru modificarea şi completarea
unor acte legislative (Legea cu privire la fabricarea şi circulaţia
alcoolului etilic şi a producţiei alcoolice – art.3, 5, 12, 16, 21;
Legea privind licenţierea unor genuri de activitate – art.8).
6. Dezbaterea şi
respingerea Moţiunii simple privind politica energetică a Guvernului.
Proiectul nr.1017.
7. Întrebări.
Şedinţa începe la ora 10.00.
Lucrările
sînt conduse de domnul Marian LUPU, Preşedintele Parlamentului.
Domnul Maxim Ganaciuc – director general
adjunct al Aparatului Parlamentului:
Doamnelor şi
domnilor deputaţi,
Bună
dimineaţa.
Vă anunţ
că la lucrările şedinţei de astăzi a plenului
Parlamentului, din totalul celor 101 de deputaţi, şi-au
înregistrat prezenţa 84 de deputaţi. Nu s-au înregistrat
deputaţii: Maria Postoico, Grigore Petrenco, Dumitru Prijmireanu, Larisa
Zimin, Serafim Urechean, Vlad Cubreacov, Ion Varta, Nicolai Deatovschi,
Valentina Stratan, Oleg Serebrian – în delegaţie; Dumitru
Braghiş – la cerere; Serafima Borgan, Valeri Garev, Afanasi Mandaji,
Ghenadie Morcov, Efim Agachi, Igor Klipii.
Domnul Marian
Lupu:
Mulţumesc.
Stimaţi
colegi,
Bună
dimineaţa. Şedinţa este deliberativă. Rog să
onorăm Drapelul Ţării. (Se onorează Drapelul
Ţării.)
Vă
mulţumesc.
Stimaţi
colegi,
Întîi
de toate, să începem cu lucruri mai plăcute. Vreau să
vă informez că săptămîna premergătoare
şedinţei de astăzi a plenului Parlamentului, şi-au
sărbătorit ziua de naştere colegii noştri: domnul Mircea
Anton şi domnul Vladimir Dragomir. (Aplauze.) Să îi
felicităm şi să le dorim cele mai alese urări de bine cu
acest frumos prilej.
La fel, la
solicitarea conducerii Comisia pentru politică economică, buget
şi finanţe, stimaţi colegi, Comisia propune excluderea din
ordinea de zi a şedinţei de astăzi a proiectului de Lege nr.931,
fiindcă se cere o examinare suplimentară a acestui subiect.
Microfonul nr.3.
Sau nu? S-a schimbat situaţia?
Domnul
Nicolae Bondarciuc:
Comisia propune să excludem astăzi din
ordinea de zi proiectele nr.753 şi nr.1488.
Domnul Marian Lupu:
Staţi, staţi, staţi puţin. Nr.753
– nu avem asemenea proiect pe ordinea de zi astăzi. Este? Cer scuze. Deci
ce propune Comisia? Încă o dată.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Nr.753 şi nr.1488. Dar cu proiectul nr.931 iese
Guvernul.
Domnul Marian Lupu:
Dar nr.1488 pe ziua de mîine?
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Da.
Domnul Marian Lupu:
Aşa, încă o dată să ne
clarificăm. Staţi, staţi. Vă rog frumos, puţin mai
calm.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Nr.753 şi pe mîine nr.1488.
Domnul Marian Lupu:
Nr.753. Da, nr.931?
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Guvernul îl retrage.
Domnul Marian Lupu:
Guvernul retrage? Deci nr.931, stimaţi colegi,
nr.5 pe ordinea de zi a şedinţei de astăzi, avînd
situaţia că Guvernul retrage acest proiect, deci el pleacă de pe
ordinea de zi. Evident, am să supun votului. Şi a doua propunere pe care
o voi supune votului referitor la proiectele nr.753 si nr.1488.
În continuare microfonul nr. 4.
Domnul Dumitru Diacov:
Da, domnule Preşedinte,
Eu înţeleg că noi sîntem
în ultimele săptămîni de activitate înainte de
vacanţă, şi densitatea protestelor în faţa
Parlamentului poate să crească, fiindcă lumea vrea să
dovedească că toate legile trebuie să fie adoptate
pînă la sfîrşitul sesiunii. Eu propun ca, la indicaţia
dumneavoastră, reprezentanţii fracţiunilor din Parlament să
se întîlnească cu protestatarii ca să nu existe diferite
speculaţii. Şi fracţiunile să participe la aceste
discuţii, ca să ştim.
Domnul Marian Lupu:
Foarte bună idee.
Domnul Dumitru Diacov:
Ce doreşte lumea, care sînt problemele,
în ce măsură noi putem să ajutăm? Cum trebuie să
reacţionăm ca, într-adevăr, să eliminăm aceste
tensiuni, să eliminăm speculaţiile. Şi dacă
dumneavoastră aveţi posibilitate să asistaţi la
întîlnirea aceasta, e bine, dacă nu, cineva dintre
preşedinţii de comisii. Dar eu cred că ar fi bine ca să fie
prezenţi reprezentanţii tuturor fracţiunilor parlamentare.
Mulţumesc.
Domnul Marian Lupu:
Am înregistrat.
Microfonul nr.5.
Domnul Vladimir Braga:
Mulţumesc, domnule Preşedinte.
Eu am ieşit la microfon să vă amintesc
că astăzi este o zi foarte semnificativă. Sînt două
sărbători mari: Ispasul, o zi de sărbătoare religioasă
şi vă felicit pe toţi cu această sărbătoare.
Şi mai este o sărbătoare, astăzi este Ziua
Internaţională a Mediului. Dar omul este creatura lui Dumnezeu.
Sînt din acelaşi context şi vreau să vă felicit
şi cu această sărbătoare şi poate astăzi devenim
oleacă mai blînzi, cît şi pentru viitor.
Felicitări.
Domnul Marian Lupu:
Stimaţi colegi,
Vă încurajez să urmăm
îndemnul colegului nostru, domnul deputat Vladimir Braga.
Microfonul nr.4.
Domnul Anatol Ţăranu:
Mulţumesc, domnule Preşedinte.
Stimaţi colegi,
Noi sîntem un popor, de fapt, foarte talentat.
În istoria noastră, în istoria culturii noastre avem foarte
mulţi muzicieni de talie mondială, dar doi sînt cu
adevărat acei care fac faimă neamului nostru: George Enescu şi
Eugen Doga. Anul trecut a fost Anul Doga. Zilele acestea, în Ateneul
Român, a avut loc un concert excepţional, pe care noi, moldovenii de
la Chişinău, nu ştiu cum, l-am neglijat.
Eu l-am întrebat pe domnul ministru, în
cadrul şedinţei Comisiei, cum s-a întîmplat că
orchestra noastră a Radioteleviziunii, în frunte cu maestrul Mustea,
nu a fost prezentă, deşi se preconiza să fie acolo. Cu
trei zile înainte de concert, participarea orchestrei noastre de la
Chişinău a fost amînată. Doga a spus că a fost o
posibilitate unică în felul său să ne manifestăm din
punct de vedere al culturii, să zicem la Bucureşti.
Domnul ministru mi-a spus că dumnealui habar nu
are ce s-a întîmplat. Şi, de fapt, orchestra este în
subordinea domnului Todercanu. Dacă nu cunoaşte ministrul, să
îl invităm, cel puţin, pe Todercanu să ne explice: cine a
dat această indicaţie? Poate pe Tataru, mai ştiu eu. Iată
domnul Diacov îmi sugerează ideea. Poate Tataru să vină.
Apropo, ar fi un bun ministru de cultură, cel puţin al reflecta
perfect starea de lucruri în acest domeniu în ţara
noastră.
Domnule Preşedinte,
Vă rog, să punem la vot propunerea mea de a
îl invita pe domnul Todercanu, să ne facă o explicaţie.
Ne-a făcut de ruşine, stimaţi colegi. Nu e bine.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Domnul Anatol Ţăranu:
Sau Doga e numai în anul cînd
comuniştii anunţă Anul Doga? După aceea, cum s-a terminat
anul, gata, Doga mai mult nu există?
Vă mulţumesc.
Domnul Marian Lupu:
Continuăm.
Microfonul nr.5.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Eu sînt de acord cu ceea ce a spus domnul Diacov
în legătură cu protestatarii. Şi totuşi vreau să
dau citire la două alineate în ceea ce constituie rugămintea
lor. Pentru dumneavoastră, domnule Preşedinte. Cred că v-a venit
această scrisoare. În ea se spune aşa:
“Stimate domnule Preşedinte, la 29 mai,
Parlamentul a examinat şi a adoptat în lectura a doua proiectul de
Lege nr. 1405 din 22 aprilie 2008 pentru modificarea şi completarea Legii
nr.93-XIV din 15 iulie 1998 cu privire la patenta de întreprinzător.
Acest proiect de lege a modificat legea de bază, pentru a permite micilor
întreprinzători să activeze în bază de patentă.
Cu părere de rău, în lista
activităţilor permise în bază de patentă nu au fost
incluşi întreprinzătorii care comercializează carnea
proaspătă şi citricele. Odată cu intrarea în vigoare
a acestei legi, peste 6 mii de persoane în întreaga republică
vor rămîne fără loc de muncă, completînd
şi aşa numeroase rîndurile şomerilor.
În această situaţie, vă
rugăm, în calitatea dumneavoastră de reprezentant al poporului,
să interveniţi în apărarea drepturilor
constituţionale ale cetăţenilor, în special a dreptului la
muncă, pentru ca categoriile menţionate de întreprinzători
să poată activa în bază de patentă”.
Şi acest apel este semnat de un mare grup de
întreprinzători. Eu cred că îl aveţi. Dacă nu,
pot să vă dau copia.
Domnul Marian Lupu:
Am înregistrat, stimată colegă.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Da. Şi din cîte am înţeles, vine
astăzi domnul Gorodenco în problema preţurilor de
achiziţie lapte.
Mulţumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.5 în continuare.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Mulţumesc, domnule Preşedinte.
Stimaţi colegi,
Fracţiunea parlamentară de patru luni
încearcă să introducă în ordinea de zi proiectul de
Lege pentru modificarea şi completarea Legii bugetului de stat pe anul
2008, care prevede modificarea fondului de subvenţionare pentru
agricultură cu 300 milioane de lei. Şi, în sfîrşit,
acest proiect de lege a fost inclus în ordinea de zi. Şi astăzi
aflăm cu stupoare că Comisia pentru economie, buget şi
finanţe propune ca acest proiect de lege să fie exclus din ordinea de
zi.
Stimaţi colegi,
Avem aici, în sală, doi reprezentanţi
ai ţăranilor din raionul Leova: domnul Grosu şi domnul Odagiu,
care au venit special la Chişinău ca să asiste la
şedinţa plenară, atunci cînd se va examina acest proiect
de lege. Eu nu înţeleg ce se întîmplă în
ţara aceasta. Noi dorim în continuare ca ţăranii să
fie trimişi peste hotare? Noi dorim în continuare ca
pămîntul să rămînă pîrloagă în
Republica Moldova? Căci 10 – 12% din tot terenul arabil îl avem
astăzi pîrloagă în Republica Moldova. Şi nu dorim
să facem acest gest, măcar să examinăm. Eu nu zic de acum
să decideţi, fiindcă este clar. Raportul Comisiei este negativ.
Avizul este negativ, dar măcar să examinăm în
şedinţă plenară, domnule Preşedinte?
Mai mult decît atît că şi
dumneavoastră aţi promis că iniţiativele înaintate de
către opoziţie vor fi examinate conform Regulamentului Parlamentului.
Şi eu nu înţeleg ce se întîmplă. Şi noi
cei din Fracţiunea parlamentară “Alianţa «Moldova Noastră»”
cerem insistent ca acest proiect nr.753 să rămînă
în ordinea de zi. Mai mult decît atît că avem
pregătit raportul Comisiei. Eu nu văd nici o problemă aici
în examinarea acestui proiect de lege astăzi în Parlamentul
Republicii Moldova.
Mulţumesc.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Microfonul nr.5.
Domnul Alexandru Oleinic:
Mulţumesc, domnule Preşedinte.
Domnule Preşedinte,
Stimaţi colegi,
Ca autor al Legii nr.763, eu vreau să aduc la
cunoştinţă Comisiei şi nr.63, 53. Domnule, nu este
important numărul, e importantă atitudinea, aceasta este cel mai
important. Eu, domnule Preşedinte, vreau să aduc la
cunoştinţă domnului preşedinte al Comisiei că
esenţa legii este subvenţionarea lucrărilor agricole de
primăvară pentru anul 2008. Şi tergiversarea acestui lucru este
foarte negativ asupra agriculturii.
Numai din 2001 pînă în 2007
numărul de angajaţi în agricultură s-a micşorat de la
764 de mii la 435 de mii. Mai mult, aproape 300 de mii de cetăţeni au
plecat din sectorul agrar şi majoritatea au plecat peste hotare. Dacă
sînt argumente ca dumneavoastră să excludeţi astăzi
din ordinea de zi, era normal ca dumneavoastră aici să le
aduceţi la cunoştinţă, din ce motiv astăzi a fost
exclus din ordinea de zi. Pentru care zi va fi examinată legea dată?
Pentru că toţi trebuie să cunoască. Şi
ţăranii aşteaptă aceste 300 de mii, 300 de milioane mai
mult decît dumneavoastră, care stăm aici, în Parlament,
şi ne bucurăm de toate rezultatele în agricultură în
ultimii zeci ani de zile, mai ales şapte.
Vă mulţumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr. 4.
Domnul Alexandru Oleinic:
Domnule Preşedinte,
Eu totuşi am rugat să punem la vot ca Legea
nr.753 să fie inclusă astăzi în ordinea de zi şi
examinată.
Vă mulţumesc.
Domnul Marian Lupu:
Stimaţi colegi,
Tradiţional, potrivit normelor regulamentare,
în mod evident, nici nu trebuie să mă rugaţi să supun
votului acest lucru. Oricum se va vota, va fi supus votului din momentul
în care avem propunerea de excludere, propunerea de a fi lăsat
în ordinea de zi. Aşa că exerciţiul de vot va fi
organizat.
Microfonul nr.4.
Domnul Leonid Bujor:
Da, vă mulţumesc foarte frumos, domnule
Preşedinte.
Desigur, e acelaşi subiect. În cadrul
şedinţei de ieri a Fracţiunii, noi ne-am bucurat că,
în cele din urmă, unele dintre proiectele de legi, iniţiate de
“Alianţa «Moldova Noastră»”, sînt incluse în ordinea de
zi. Ceea ce s-a produs cînd s-a solicitat excluderea din ordinea de zi a
proiectului nr.753, ar trebui să înţelegem cum? Că
Fracţiunea majoritară a comuniştilor şi-a schimbat tactica?
Include în ordinea de zi proiectele propuse de opoziţie, ca la
începutul lucrărilor să le excludă? Cred că este un
pas incorect.
Da, şi cei care comentează ceea ce spun eu
acuma, vă aduc aminte că ar fi raţional să citim lucrarea
lui Ion Creangă despre Moş Ion şi Cuza Vodă. Şi chiar
în acele timpuri de cumpănă grea pentru Moldova istorică,
opinia ţăranilor era luată în consideraţie. De aceea,
să dăm dovadă de respect faţă de acei oameni care au
venit aici să asiste, să vadă dacă e adevărat ceea ce
declarăm noi din diferite fracţiuni, că grija şi interesele
ţăranilor sînt în prim plan.
Retragerea proiectului nr.753 înseamnă
lipsă totală de respect şi faţă de opoziţie,
şi faţă de oamenii care au venit în sală. De aceea,
domnule Preşedinte, rog respectuos, dumneavoastră aveţi
această posibilitate, în calitate de Preşedinte al
şedinţei, de a nu supune votului şi rămîne ca
această chestiune să fie examinată.
Domnul Marian Lupu:
Nu, stimaţi colegi,
Să ne înţelegem în felul
următor....
Domnul Leonid Bujor:
Atunci, permiteţi-mi ca fiecare din
fracţiunile de opoziţie să iasă, să propună excluderea
din ordinea de zi a fiecărui subiect şi să ne
despărţim astăzi din şedinţă.
Domnul Marian Lupu:
Bine, vă mulţumesc.
Înainte de a continua aceste discuţii,
totuşi să punem punctele pe “i”. Preşedintele Parlamentului,
Preşedintele şedinţei sînt în drept, în
momentul în care în sală se simte că... în cadrul
dezbaterilor unui proiect sau înainte de aceste dezbateri, să
scoată din ordinea de zi un proiect. Preşedintele Parlamentului nu
este împuternicit să includă de sine stătător şi
nu este împuternicit să nu supună votului, la solicitarea chiar
şi a unui deputat, propunerea evocată în sală. Deci am
constatat aceste norme regulamentare.
Microfonul nr. 3.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Ieri, Guvernul a examinat modificarea Legii bugetului
pe anul curent, mîine-poimîine o să primim proiectul
modificării şi, concomitent, o să examinăm două
proiecte.
Domnul Marian Lupu:
Aşa, deci, Comisia constată că,
în timpul cel mai apropiat, vine proiectul rectificării şi
propune ca examinarea acestui proiect să fie în pachet cu alte
iniţiative. Deci, abordarea de pachet. Bine.
Microfonul nr. 4.
Domnul Dumitru Diacov:
Domnule Preşedinte,
Eu iarăşi vreau să privesc această
chestiune puţin mai netradiţional. Nu este nici un secret că
seara o să venim acasă şi o să punem televizorul şi la
“Mesager” o să spună că Guvernul are grijă de
ţărani. Venim în Parlament dimineaţa, fracţiunile de
opoziţie – noi avem grijă de ţărani. Fiecare are grijă
de ţărani, fiindcă noi sîntem cetăţeni ai
acestei ţări şi vrem ca problemele să se rezolve. Şi
în Parlament există această competiţie.
De fapt, regulile sînt foarte clare. Există
o majoritate care, dacă doreşte, votează, dacă
consideră că nu, nu votează. Există opoziţia care
formulează din cînd în cînd iniţiative legislative
pe diferite teme ca să îmbunătăţească climatul
investiţional, situaţia diferitelor categorii ş.a.m.d.
Măcar că înţelege foarte bine, că legea cutare nu o
să fie adoptată din cauză că majoritatea nu are să o
susţină. Şi, în principiu, totul este clar.
A fost introdus la Biroul permanent, este introdus
în ordinea de zi. Au venit oamenii. Nu ştiu dacă au venit. I-au
adus ca să vadă şi ei cum se discută la noi. E foarte
normală chestia aceasta. Era bine să aducem din fiecare raion
cîte doi ţărani, ca să povestească ce se
întîmplă. Şi să scoată din ordinea de zi. Eu nu
înţeleg care este sensul? În 10 minute, cît noi discutăm
la aceste microfoane, noi problema aceasta deja o rezolvam. Iese
preşedintele Comisiei, trei întrebări şi patru
răspunsuri. Se pune la vot şi gata. De a cui nevoie să
amînă chestia aceasta? Ca să ne enervăm unul pe altul?
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.
5.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Mulţumesc, domnule Preşedinte.
Eu am să fiu mai calm, fiindcă totuşi
nu înţeleg logica domnului Bondarciuc, preşedinte al Comisiei
pentru economie, buget şi finanţe. Avem avizul Guvernului, avem
raportul Comisiei. Aceste două proiecte, adică proiectul pe care l-a
prezentat Fracţiunea parlamentară “Alianţa «Moldova
Noastră»” nu este legat de ceea ce, de pildă, propune astăzi
Guvernul. Şi pînă la urmă noi ştim care va fi
rezultatul. Dar este important ca noi să respectăm Regulamentul
Parlamentului, domnule Preşedinte. Avem Biroul permanent, avem
fracţiuni parlamentare. Se discută la şedinţa Biroului
permanent, se acceptă în ordinea de zi şi, pînă la
urmă, aici vine preşedintele de Comisie şi spune că nu este
de acord. Nu are nici un argument domnul Bondarciuc ca acest proiect de lege
să fie exclus astăzi din ordinea de zi, nici un argument absolut. Mai
mult decît atît, că noi am fost învinuiţi că
nu mergem la şedinţa Comisiei de profil, nu prezentăm proiectul.
Am făcut lucrul acesta, am prezentat, este raportul. Adică nu
înţeleg ce se întîmplă aici.
Este clar ceea ce a spus domnul Bujor: lipsă de
respect faţă de opoziţie. Lipsă de respect nu numai
faţă de opoziţie, dar şi faţă de
ţărani. Faţă de ţărani în primul
rînd, căci vă bateţi joc de ei. Vă bateţi joc.
Şi voi sînteţi acei care trimiteţi peste hotare permanent.
Aceasta o faceţi, aceasta este esenţa guvernării comuniste de
astăzi.
Mulţumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr. 4.
Domnul Vladimir Filat:
Mulţumesc, domnule Preşedinte.
Am o obiecţie de ordin general şi, de fapt,
noi...
Domnul Marian Lupu:
Eu vă rog mult.
Domnul Vladimir Filat:
Noi am mai discutat această problemă,
această situaţie, care, de fapt, este una care s-a transformat
în normă. Eu nu pot să înţeleg pînă unde
putem ajunge, cînd preşedinţii Comisiei se expun în
continuare în numele comisiei. Practic, la toate şedinţele
Parlamentului vine preşedintele, un preşedinte de Comisie şi
vorbeşte în numele Comisiei. Acest lucru se vorbeşte şi la
excluderea de pe ordinea de zi şi la introducerea pe ordinea de zi şi
în momentul în care se vorbeşte de la tribuna centrală,
cînd se face raportul asupra unui proiect de lege: Comisia a decis,
Comisia... Deci, este o chestiune asupra căreia trebuie să luăm
şi atitudine. Este primul moment.
Al doilea moment.
Stimate domnule Preşedinte,
Fiecare înţelege, de fapt, în felul
său ce ar trebui să facă guvernarea, ce ar trebui să
facă opoziţia. Însă eu cred că pentru toţi
trebuie să fie o regulă, căci Parlamentul Republicii Moldova
este instituţia, unde sînt reprezentaţi cetăţenii
Republicii Moldova. Aici este locul unde urmează a fi discutate problemele
importante şi care vizează interesul cetăţeanului.
Noi avem o
problemă dincolo de situaţia proiectului de lege. Orice problemă
care este cerută de opoziţie să fie discutată în
Parlament se trece ori pe seama Guvernului, ori pe seama Comisiei, ori pe seama
fracţiunilor ş.a.m.d. Pînă cînd vom continua noi
activitatea respectivă? Este, fireşte, o problemă. Spre exemplu,
acum este situaţia cu preţurile. Şi aici aş vrea să
susţin colegul, fiecare îşi expune punctul său de vedere.
De ce Parlamentul nu îşi îndeplineşte rolul care este
consfinţit de Constituţie? De ce nu facem audiere în Parlament,
să vină Guvernul să ne prezinte un raport clar ce se
întîmplă în domeniul respectiv. Care este atitudinea
Guvernului faţă de minimalizarea impactului vizavi de creşterea
preţurilor la produsele petroliere? Ce facem noi cu compensările pe
care trebuie să le acordăm ţăranilor ca să
îşi poată strînge roada.
Şi,
uitaţi-vă, în acest sens eu vin şi cu o propunere.
Totuşi pentru săptămîna viitoare să nu ne
împotrivim, să invităm Guvernul să avem o
discuţie amplă asupra situaţiei în situaţia
gravă care este deja, preţuri, situaţia în
agricultură ş.a.m.d.
Eu vă rog
foarte frumos, domnule Preşedinte, poate pentru Biroul permanent să
discutaţi această problemă şi pentru
săptămîna viitoare să avem aceste audieri ca să ne
clarificăm şi noi cu situaţia şi să avem
informaţia necesară pentru a comunica cu cetăţenii
Republicii Moldova.
Mulţumesc
foarte mult.
Domnul Marian Lupu:
Da, microfonul
nr.5.
Doamna Vitalia
Pavlicenco:
Eu vreau să
subliniez, de asemenea, că s-a vorbit de mai multe ori în Parlament
despre faptul că sînt proiecte de legi care nu sînt examinate
cu anii, adică încălcîndu-se toate termenele şi
Regulamentul. Totuşi mi se pare că a rămas mai puţin de un
an pînă la sfîrşitul acestei legislaturi. S-a promis de
mai multe ori că se va face o revizie a tuturor proiectelor de legi
propuse de deputaţi sau de grupuri de deputaţi.
Eu cred că
totuşi, pînă la sfîrşitul acestei sesiuni, ar fi
bine să examinaţi, ca să nu rămînem cu impresia
că unii au dreptul să aibă proiecte de legi care să fie
incluse pe ordinea de zi, iar alţii sînt privaţi de acest
drept.
Eu vreau să
vă mai spun că, de mai multe ori, şi doamna Ostapciuc, şi
tovarăşul Voronin tot spun că, păi, opoziţia nu
lucrează, nu este constructivă, dar mi se pare că
dumneavoastră, majoritatea comunistă, nu aveţi curajul să
spuneţi da sau nu anumitor concepte prevăzute în unele proiecte
de legi sau anumitor decizii care se impun.
Deci, dacă
sînteţi atît de tari pe judeţ, examinaţi-le,
introduceţi-le pe ordinea de zi, spuneţi de ce nu le votaţi, de
ce nu sînteţi de acord cu ele, ca să înţelegem
şi noi şi ca să înţeleagă şi alţii.
Să nu induceţi în eroare oamenii, spunînd că
opoziţia nu propune. La ce să propună opoziţia dacă le
puneţi în sertar?
Mie, colega mea de
comisie doamna Ostapciuc, cînd i-am zis că, iată, am mai propus
un proiect de lege, mi-a spus foarte bine: el va sta pe “polkă”. Şi,
iată, toate proiectele de legi ale opoziţiei stau pe “polkă”, ca
să nu spunem la murat. Şi atunci ori spuneţi că nu avem
acest drept sau ne privaţi, sau le examinaţi şi atunci spuneţi
poziţia voastră, dacă aveţi şi voi poziţia
voastră şi alţii au poziţia lor.
Vă
mulţumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Domnul Veaceslav
Untilă:
Stimaţi
colegi,
Atunci cînd
“Alianţa «Moldova Noastră»” a blocat tribuna Parlamentului,
ne-aţi criticat că facem nişte lucruri netradiţionale
în Parlament şi nu este bine ce am făcut noi atunci.
Am mers la
nişte discuţii şi ni s-a promis că ceea ce o să
propunem noi pentru a fi examinat în Parlament o să fie cu o
atitudine deosebită faţă de noi. Iată că s-a
început acea atitudine deosebită despre care aţi vorbit cu o
şedinţă în urmă.
Acum apare
întrebarea: ce mai facem noi ca să sensibilizăm cît de
cît Fracţiunea majoritară că sînt nişte lucruri
în societate care trebuie urgent discutate, cel puţin discutate,
dacă nu o să găsiţi posibilităţi să le
hotărîţi. De aceea, dacă dumneavoastră... astăzi
deja se vede că este, nu o să fie o posibilitate ca să
renunţaţi la ceea ce aţi decis, mă uit după vizajul
domnului preşedinte al Comisiei, de aceea propun ca mîine să
vină în Parlament ministrul agriculturii şi industriei
alimentare cu un raport despre situaţia în agricultură.
Vă
mulţumesc. Guvernul.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.2.
Domnul Dmitri
Todoroglo:
Mulţumesc,
domnule Preşedinte.
În ceea ce
priveşte proiectul nr.753, desigur, o să decidă soarta Parlamentul.
Dar eu am vrut să spun pentru altceva. E greu să participi la
şedinţa permanentă a Comisiei şi aici, în Parlament,
cînd auzi o asemenea lipsă de stimă absolută
faţă de bugetul de stat, (Rumoare în sală.)
Ascultaţi, vă rog, eu permanent ascult cînd voi vorbiţi.
La
şedinţa Comisiei, noi am discutat această problemă şi
iată viziunea. În bugetul de stat sînt bani, absolut
neglijarea... toată legislaţia în vigoare legată de
crearea bugetului de stat, asigurarea sau îndeplinirea unor
modificări asupra bugetului de stat.
Stimaţi
colegi,
Cînd voi
ieşiţi cu astfel de propuneri, să de gîndim... eu am o
părere, o părere a mea că fiecare proiect trebuie să fie
examinat în modul stabilit, respins sau adoptat. Aceasta e părerea
mea şi sînt absolut convins că nu depinde o să fie mai
înainte sau mai tîrziu, totuna soarta acestui proiect o să
depindă de posibilităţile lor sau de deciziile care o să
fie luate.
Dar imposibil
dacă aşa fel de proiecte au caracter, fiecare proiect ce ţine de
economie are caracter politic. Începem să politizăm problema,
să exploatăm noţiunea, îngrijorarea faţă de
soarta ţăranilor şi vorbim aceasta destul de mult în
fiecare zi, neştiind absolut situaţia, în afară de
politica pe care o facem noi în sală. (Rumoare în
sală.)
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Domnul Dmitri
Todoroglo:
De aceea,
cînd vorbim despre aceea că ţăranii în fiecare zi
aşteaptă ţăranii şi primesc din buget ceea ce este
prevăzut pentru rambursarea a ceea ce cheltuie fac pentru
îngrăşăminte, pentru pesticide, pentru tehnică. Ceea
ce fac asta-i tot aşa, intră în echipă, în programul
de îndeplinire a lucrărilor de primăvară şi nu numai
de primăvară, dar toate tehnologiile, care prevede în ...
ţării.
De aceea,
terminaţi, vă rog, cu problemele legate de abuzurile pe care voi
faceţi permanent.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Domnul Dmitri
Todoroglo:
De aceea, eu propun
ca totuşi va fi pus la vot, dar am o părere, poate şi
separată, dar toate asemenea proiecte care au interes, caracter politizat,
populist, ele trebuie să fie imediat, poate mai înainte decît
prevede Regulamentul examinat, scoase din problemă din cauză că
noi invers dăm posibilităţi să folosească acest moment
mai mult decît politic, decît în realitate.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Microfonul nr.5.
Domnul Ion
Guţu:
Mulţumesc,
domnule Preşedinte.
Stimaţi
colegi,
Într-adevăr,
eu vreau să mă opresc, în primul rînd, la o situaţie
pe care domnul Preşedinte al Parlamentului o cunoaşte foarte bine
şi l-am rugat să fie mediator între grupul de deputaţi ai
Parlamentului şi Fracţiunea majoritară cu care noi sîntem
astăzi într-o situaţie de conflict. Ieri, noi nu am fost
hotărîţi definitiv ca să venim astăzi la
şedinţa Parlamentului. Dar cînd am văzut ordinea de zi,
sincer vă spun, domnule Preşedinte, ne-am bucurat că,
într-adevăr, poate că carul cît de cît
s-a pornit.
Ce a fost
aceasta, acesta a fost un moment tactic, ca să ne dezorienteze sau aceasta
este, eu ştiu, de acum o poziţie care, practic, este imposibil de
schimbat. Şi noi vă rugăm pe dumneavoastră, domnule
Preşedinte al Parlamentului, ca mediator, să ne lămurim. Noi
acum sîntem nevoiţi să cerem pauză, să vedem ce facem
mai departe, lucrăm sau nu lucrăm, fiindcă nu are nici un sens.
Stimaţi
colegi,
Timp de 60 de zile,
conform Regulamentului Parlamentului, orice propunere, chiar lasă să
fie “proastă”, a unui deputat, ea trebuie... populistă,
politică, ea trebuie să fie discutată în ordinea de zi a
Parlamentului.
Deci eu cred
că aceasta e o batjocură. Nu e vorba de ţărani, dar e vorba
de deputaţii în Parlament care au obligaţiuni. Şi cine
spune că noi nu cunoaştem situaţia, vreau să vă spun
că o cunoaştem foarte bine. Şi ieri am fost toţi în
raionul Leova, ne-am întîlnit cu sute de ţărani, de
reprezentanţi, oameni care în fiecare zi...
Al doilea moment.
Stimaţi
colegi,
Eu vă rog. Pe
mine domnul Todoroglo m-a provocat.
Domnule Todoroglo,
Aveţi
experienţă foarte mare cînd vorbiţi despre aceea că
trebuie să stimăm bugetul. Ce fel de stimă faţă de
bugetul statului, cînd, la comanda Preşedintelui ţării
Ministerul Finanţelor în loc... 60 de milioane de lei fără
Parlament pentru calea ferată Giurgiuleşti–Cahul.
Ce fel de
stimă faţă de Parlament, cînd se anunţă la
televiziunea naţională că 65 de milioane de lei din bugetul
statului veţi primi. Unde sînt prevăzuţi banii
aceştia? În primul rînd, dumneavoastră, conducerea,
încălcaţi legea bugetului statului, legea de bază. Ne se
fac aşa aceste lucruri. Noi dacă cerem noi, sîntem gata să
discutăm cu dumneavoastră, doriţi nu doriţi. Părerea
noastră e că banii aceştia sînt în buget.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Domnul Ion
Guţu:
De aceea, domnule
Preşedinte, eu vă rog, dumneavoastră să fiţi mediator.
Ce facem mai departe?
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.5,
în continuare.
Domnul Gheorghe
Susarenco:
Mulţumesc,
domnule Preşedinte.
În primul
rînd, să nu uit, vă rog să mă înscrieţi
pentru o luare de cuvînt privind proiectul nr.1140, numărul 4 din
ordinea de zi.
Şi, iată,
astăzi am auzit, dacă revenim la subiectul pe care tot îl
discutăm aici, cum, care sînt relaţiile opoziţiei cu
majoritatea parlamentară. Am auzit astăzi, de la tribuna
centrală, s-a raportat că vreo 20 de deputaţi şi
săptămîna aceasta se plimbă prin Europa, prin Parlamente,
prin Guverne, se duc, nu ştiu ce fac, ce învaţă ei acolo,
vin înapoi, nu se mai raportează nici o dată aici, în
Parlament, ce s-a făcut acolo, cum lucrează Parlamentul, de
pildă, în Ungaria, cînd Guvernul o dată în
lună e aici... am în vedere state cu regim parlamentar de guvernare.
Cînd şeful statului şi cu Guvernul stau în primele
rînduri acolo, nu acolo pe scenă şi Parlamentul...
opoziţia îi ia la întrebări.
O dată
în lună se fac audieri parlamentare la diferite teme politice. O
dată propune opoziţia tema, a doua oară propune majoritatea
parlamentară. Lucrează deputaţii, noi ne ducem prin Parlamente
la 6, 7 seara ei şed în plen – 3 zile în
săptămînă. Dar noi aici ce facem?
Şi apropo de
ajutorarea ţăranilor, de ceea ce a spus domnul Todoroglo. Cu
toată stima, domnule Todoroglo, nu mă bat cu dumneavoastră,
căci sînteţi mai bun specialist în agricultură
şi aceasta o recunosc. Dar eu v-aş ruga să cum le daţi 5
litri de motorină ţăranilor în an, aşa să
vă luaţi şi dumneavoastră cîte 5 litri de
motorină şi să vă duceţi de două ori în
săptămînă de la un capăt în altul a
ţării cu maşinile Parlamentului.
Vă
mulţumesc.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Stimaţi
colegi,
Eu propun să
încheiem aici dezbaterile, fiindcă ele continuă pe cerc.
Toţi pe care îi văd şi actualmente la microfoane au avut
deja cîte una sau cel puţin două intervenţii.
Poziţiile sînt clare. Fracţiunile, deputaţii şi-au
marcat poziţiile, ele au fost expuse, ele au fost auzite, ele au fost
înregistrate, pe care motiv trebuie să ajungem la finalitate cu respectiva
supunere la vot a acelor propuneri care au fost înaintate de către
colegi. Doar de procedură.
Microfonul nr.4.
Domnul Leonid
Bujor:
Domnule
Preşedinte,
În
legătură cu faptul că nu se ţine cont de solicitarea
Fracţiunii parlamentare “Alianţa «Moldova Noastră»” şi se
începe, păi, să ştiu, eu ştiu cum o să voteze
dumnealor proiectul. De aceea, sînt sigur că aşa va fi. De,
aceea, domnule Preşedinte, atunci cînd am făcut apel la
autoritatea dumneavoastră am făcut-o nu întîmplător,
fiindcă sînt absolut convins că atunci cînd sînt
încălcate toate prevederile Regulamentului orice propunere
venită de la un preşedinte de Comisie sau din partea unei Comisii,
contrar prevederilor Regulamentului, nici nu poate fi pusă la vot.
De aceea, în
cazul în care nu îşi retrag propunerea reprezentanţii
Comisiei conduse de domnul Bondarciuc sau mai bine zis Fracţiunea,
fiindcă colegii noştri din Fracţiune nu cunosc despre
această decizie, noi solicităm o pauză de 15 minute pentru a
decide cum ne comportăm în continuare, avînd în vedere
poziţia ostilă a Fracţiunii Comuniste.
Vă
mulţumesc.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Stimaţi
colegi,
Procedural, eu
propun să facem în felul următor. Fiindcă trebuie să
fie clară poziţia, iar poziţia devine clară conform
rezultatelor votului, atunci cînd ea devine clară şi eu zic:
după ce facem procedura de vot, la solicitarea Fracţiunii, o să
anunţ o pauză de 15 minute pentru a vă determina în
continuare referitor la... (Rumoare în sală.)
Stimaţi
colegi,
Bine, eu
întreb Fracţiunea.
Microfonul nr.3.
Doamna Eugenia
Ostapciuc:
Domnule
Preşedinte,
Aceasta este
decizia Fracţiunii Comuniştilor, tot.
Domnul Marian Lupu:
Bine. Acum
lucrurile pe dimensiunile de procedură sînt foarte clare. (Rumoare
în sală.)
Domnul Leonid
Bujor: (nu vorbeşte la microfon)
Domnul Marian Lupu:
Am
înregistrat. Acum, întîi de toate, propunerea, sugestia care
a fost evocată de la microfonul nr.4, domnul Diacov, susţinută
şi de alţi deputaţi din diferite fracţiuni, eu aş
încuraja o asemenea întrevedere cu protestatarii din
faţă, reprezentanţii fracţiunilor, de ce nu, Comisia.
Şi vreau să vă readuc aminte că, cînd a fost,
în iarna acestui an, nu, cînd erau demonstraţii de mii şi
mii de oameni, acele două runde de discuţii care au fost purtate
aici, în Parlament, cu participarea reprezentanţilor
fracţiunilor parlamentare, au avut un efect benefic. Finalmente,
astăzi putem constata că a 95-a, 97-a la sută problemă a
fost rezolvată şi tensiunea a fost scoasă.
Astăzi avem
în faţă circa 60, 70 de protestatarii pe nişte
poziţii foarte clare, aşa, mult mai înguste decît au
fost. Eu cred că acest dialog oricum trebuie purtat, de ce nu, să se
vadă care e poziţia acelor din faţa Parlamentului, să se
vadă care este poziţia fracţiunilor parlamentare, un asemenea
dialog este încurajat de către conducerea Parlamentului.
Şi, după
finalizarea şedinţei plenului Parlamentului, eu o să vă rog
să vă organizaţi pentru asemenea întrevederi.
Mai departe.
Propunerea înaintată de domnul Anatol Ţăranu privind invitarea
domnului Todercan la subiectul evocat de colegul nostru. Cine este pentru a
susţine această propunere, rog să voteze.
Numărătorii:
Sectorul nr.1 – 0.
Sectorul nr.2 – 9.
Sectorul nr.3 – 18.
Domnul Marian Lupu:
18. 27 de voturi,
stimaţi colegi. Această propunere nu a fost susţinută de
plenul Parlamentului.
În
continuare, propunerea domnului Untilă privind invitarea, pentru ziua de
mîine am înţeles, da, a ministrului agriculturii cu un raport
amplu referitor la situaţia din agricultură. Cine este pentru, rog
să voteze. Da, ei astăzi vor fi la Ora Guvernului.
Numărătorii:
Sectorul nr.1 – 0.
Sectorul nr.2 – 10.
Sectorul nr.3 – 18.
Domnul Marian Lupu:
28 de voturi.
Plenul Parlamentului nu a susţinut această propunere.
Propunerea, de
fapt, ele se bat cap în cap, propunerea evocată de la microfonul
nr.3 privind excluderea din ordinea de zi a şedinţei de astăzi a
proiectului nr.753 şi, respectiv, a fost propunerea de a-l menţine.
Începem cu
prima propunere înaintată. Supun votului. Cine este pentru
eliminarea din ordinea de zi a şedinţei de astăzi a proiectului
nr.753, cu condiţia că acest proiect este examinat în pachet cu
rectificarea bugetului pe anul curent care intră, am înţeles,
în ziua de mîine sau poimîine, (rumoare în
sală) nu, nu, nu, Guvernul a zis că vine cu acest proiect
după şedinţa de miercuri a Guvernului. Aceasta
înseamnă în cîteva zile.
Deci cine este
pentru, rog să voteze. Eu rog să îmi prezentaţi
rezultatele pentru a vedea, pentru stenogramă.
Numărătorii:
Sectorul nr.1 – 28.
Sectorul nr.2 – 19.
Sectorul nr.3 – 0.
Domnul Marian Lupu:
Deci 21, 28, 38. 47 de voturi. (Rumoare în sală.)
Sectorul nr.2, vedeţi, eu vă rog să nu împiedicaţi
exerciţiul. Liniştiţi şi calm. Cîte voturi
sînt? Sectorul nr.2?
19 voturi. 47 de voturi.
Ţinînd cont că aceste propuneri sînt votate,
stimaţi colegi, cu majoritatea celor prezenţi în sală, noi
am înregistrat 84 de persoane la început de şedinţă,
47 sînt peste 50 la sută din acei prezenţi, ceea ce mă
face să constat că această propunere a fost susţinută
de plenul Parlamentului şi proiectele nr.753 si nr.1488 sînt excluse
din ordinea de zi, repet, cu condiţia că ele se includ în
pachet la examinarea rectificării bugetului. Şi eu presupun că
acest lucru îl facem în următoarele două
săptămîni. (Rumoare în sală.)
Stimaţii mei colegi,
Eu nu o să umblu acum printre rînduri să număr
aceste voturi. Şi vă spun că dacă sînt 17 voturi,
în acest caz, eu constat că nu sînt 47, de exemplu, dar
sînt 45, ceea ce este peste 50 la sută din 84 prezenţi în
sală. Ceea ce nu schimbă situaţia. Bine, partea tehnică,
să se ţină cont corect de acest lucru.
Acum, în aceste codiţii, microfonul nr.3.
Domnul Valeriu
Calmaţui:
Vă
mulţumesc, domnule Preşedinte.
În sală
s-au înregistrat 84, dar acum în sală sînt 83.
Domnul Marian Lupu:
83. Am constatat
şi acest lucru.
Bine, 15 minute
pauză. Reluăm şedinţa la ora 10 şi 55 de minute.
P A U
Z Ă
*
*
*
D U P
Ă P A U Z Ă
Domnul Marian
Lupu:
Stimaţi
colegi,
Vă rog să
vă ocupaţi locurile. Reluăm şedinţa plenului
Parlamentului.
Microfonul nr. 4.
Stimaţi
colegi...
Domnul Veaceslav
Untilă:
Domnule
Preşedinte,
După
această pauză, “Alianţa «Moldova Noastră»” vine cu o
propunere. În legătură cu aceea că toate propunerile noastre,
şi astăzi s-a demonstrat, sînt blocate de către
majoritatea parlamentară comunistă, noi propunem ca, în ordin
de urgenţă, să aibă loc o şedinţă a Biroului
permanent al Parlamentului, o şedinţă extraordinară cu
participarea membrilor fracţiunii “Alianţei «Moldova Noastră»”,
pentru ca noi, acei din Fracţiune, să ne determinăm care este
comportamentul nostru mai departe, ca un răspuns la un comportament
ostentativ al majorităţii parlamentare.
Mulţumesc.
Domnul Marian
Lupu:
Am
înregistrat.
Stimaţi
colegi,
Rog să vă
ocupaţi locurile. Ordinea de zi. Vom începe cu proiectul de Lege
nr.1117 cu privire la migraţia de muncă. Guvernul. După aceasta,
dacă e ceva de procedură, fiindcă trebuie să reacţionăm
mai repede.
Domnule
viceministru,
Vă rog.
Domnul Sergiu
Sainciuc – viceministru al economiei şi comerţului:
Mulţumesc.
Stimate domnule
Preşedinte al Parlamentului,
Stimaţi
deputaţi,
Onorată
asistenţă,
Proiectul de Lege
cu privire la migraţia de muncă a fost elaborat, reieşind din
necesităţile de reglementare mai eficientă a migraţiei de
muncă şi de ajustare a legislaţiei naţionale la standardele
internaţionale în legătură cu ratificarea de către
ţara noastră a convenţiilor Organizaţiei
Internaţionale a Muncii nr.97 cu privire la migraţia în scop de
angajare şi nr.181 privind agenţiile private de ocupare a forţei
de muncă, precum şi Convenţia europeană cu privire la
statutul juridic al lucrătorilor migranţi.
Capitolul 1
stabileşte obiectivul de reglementare, autorităţile responsabile
de executare, precum şi sfera de aplicare a proiectului de lege. În
scopul conformării la practica internaţională în domeniul
gestionării migraţiei de muncă şi la prevederile
acordurilor şi convenţiilor în domeniu, ratificate de Republica
Moldova, a fost completată lista persoanelor ce nu cad sub incidenţa
proiectului menţionat de lege.
Capitolul 2
conţine prevederi ce ţin de imigrarea cetăţenilor
străini şi apatrizi în Republica Moldova în scop de a
desfăşura o activitate de muncă, modul de legalizare şi
regulile de angajare a acestor categorii de persoane. Astfel, proiectul prevede
că lucrători imigranţi vor fi documentaţi cu permis de
şedere în scop de muncă pe un termen de pînă la un
an.
În proiect
sînt stipulate etapele de procedură şi toate actele ce
urmează a fi prezentate de către cetăţenii străini
pentru desfăşurarea activităţii de muncă în
ţara noastră. Regulile de documentare sînt prevăzute
pentru diferite categorii de persoane, lucrători imigranţi,
detaşaţi, sezonieri, frontalieri etc. Sînt prevăzute
şi anumite facilităţi pentru cetăţenii străini
care deţin funcţia de administrator, conducător al
întreprinderii şi care au efectuat investiţii în
Republica Moldova.
În vederea
protejării pieţei de muncă naţionale în proiect
sînt prevăzute reglementări privind imigrarea la muncă
în Republica Moldova a cetăţenilor străini. Şi anume
este stabilit că imigrarea la muncă este posibilă în
situaţia în care ocuparea locurilor de muncă vacante nu poate
fi asigurată de resursele umane autohtone. Pentru realizarea acestei sarcini,
în proiect este prevăzută obligativitatea
înregistrării de către angajator a locurilor de muncă
vacante la Agenţia Teritorială pentru Ocuparea Forţei de
Muncă cu indicarea exactă a specialităţii solicitate
şi a salariului oferit.
Astfel, numai
în lipsa forţei de muncă naţionale, angajatorul va putea
solicita angajarea forţei de muncă străine. Capitolul 3
reglementează procesul de imigrare a cetăţenilor
Republicii Moldova în străinătate în scop de angajare
provizorie la muncă. Sînt prevăzute trei modalităţi.
Prima: de sine stătător, în baza contractului individual de
muncă, încheiat cu angajatorul înainte de ieşire din
Republica Moldova. A doua: prin intermediul agenţiilor private de ocupare
a forţei de muncă, care dispun de licenţă. Şi a treia:
conform prevederilor acordurilor bilaterale.
În acest
context, sînt importante normele ce vor permite eficientizarea procesului
de coordonare a activităţii agenţiilor private de ocupare a
forţei de muncă prin stabilirea condiţiilor clare de
obţinere, suspendare şi retragere a licenţei pentru activitatea
de mediere a angajării în străinătate, precum şi
specificarea drepturilor şi obligaţiunilor acestor agenţii.
Un pas important
în ceea ce priveşte protecţia drepturilor
cetăţenilor, care vor dori să muncească în
străinătate, a fost includerea în anexă la proiectul de
lege a clauzelor minime ce urmează a fi stipulate în contractul
individual de muncă. Aceasta se referă la cuantumul şi
condiţiile de salarizare, termenele şi modul de plată a
salariului, regimul de muncă şi de odihnă, durata concediului,
modul de efectuare a cheltuielilor de drum, asigurarea cu locuinţe,
asigurarea medicală şi contra accidentelor de muncă, precum
şi alte clauze.
Supravegherea
şi controlul asupra respectării legislaţiei în domeniul
migraţiei de muncă va fi exercitată de minister şi de
Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă
în cooperare cu alte structuri de specialitate. Adoptarea proiectului de
lege va contribui la perfecţionarea cadrului legislativ în acest
domeniu şi va asigura reglementarea mai eficientă a
migraţiei de muncă.
În temeiul
celor menţionate rog, stimaţi deputaţi, susţinerea acestui
proiect de lege.
Mulţumesc.
Domnul Marian
Lupu:
Mulţumesc,
domnule viceministru.
Stimaţi
colegi,
Întrebări?
Microfonul nr. 4.
Doamna Valentina
Buliga:
Domnule
viceministru,
Deja de
cîţiva ani, în rezultatul multiplelor întîlniri cu
experţii în domeniul muncii şi migraţiei în
Republica Moldova, problemelor cu care se confruntă cetăţenii
Republicii Moldova, am conştientizat necesitatea elaborării unui
cadru legislativ, care ar reglementa acest fenomen chiar destul de
îngrijorător pentru Republica Moldova, deoarece cunoaştem
că aproape 800 de mii de cetăţeni sînt plecaţi
şi 1/3 din ei sînt plecaţi ilegal şi nu le sînt
asigurate aceste contracte de muncă, nu este asigurată securitatea
socială şi multe, multe probleme.
Eu apreciez
că, în sfîrşit, Republica Moldova se va conforma acestor
documente internaţionale şi standarde, dar am şi cîteva
întrebări. În viziunea mea, în primul rînd,
această lege este aşa cumva greoaie, dacă să mă exprim
aşa mai popular. Aş vrea să ştiu cine a participat la
elaborarea acestui proiect de lege? Care sînt organizaţiile
neguvernamentale care au avizat şi s-au expus asupra acestui proiect de
lege? Şi cum intenţionaţi dumneavoastră să
realizaţi toate prevederile acestei legi?
Deoarece ne imaginăm
foarte bine că astăzi să îi impunem pe acei plecaţi
acolo să se conformeze acestei legi, în primul rînd, este
foarte dificil. Trebuie să îi găsim, trebuie să îi
informatizăm, să îi întoarcem înapoi în
ţară, un şir de impedimente cu care se vor confrunta tot
cetăţenii noştri. Cred că pentru lectura a doua este mult de
muncit ca legea să devină, într-adevăr, lucrativă,
clară, prevederile să fie realizabile. Şi, pînă la
urmă, legea să poată fi administrată aşa cum se spune
în scopul legii. De aceea, vă rog să îmi
răspundeţi la aceste două întrebări.
Domnul Sergiu Sainciuc:
Mulţumesc.
Ceea ce ţine
de procesul de elaborare. Proiectul de lege a fost elaborat de Ministerul
Economiei şi Comerţului în cooperare cu toate structurile
cointeresate, inclusiv sindicatele, patronatele, asociaţiile
investitorilor străini. A fost coordonată cu organizaţia
internaţională pentru migraţiune. Avem şi propunerile,
şi obiecţiile organizaţiei internaţionale a muncii. Doresc
să menţionez că majoritatea propunerilor înaintate au fost
luate în consideraţie. Şi, evident, dacă să vorbim,
nu este o limită pentru a perfecţiona un act sau altul legislativ.
Deci, dacă vor
fi propuneri concrete suplimentare pentru lectura a doua, vom fi gata să
le examinăm şi să le introducem. Ceea ce ţine de al doilea
aspect. Doresc să menţionez că, la momentul actual, s-au
întreprins mai multe măsuri în direcţia ce ţine de
problema migraţiei şi a azilului. În primul rînd, a fost
aprobat un program naţional de acţiuni în domeniul
migraţiei şi azilului cu acţiuni concrete şi responsabilii
concreţi.
A fost creată
o Comisie naţională în frunte cu viceprim-ministru, ministru al
Afacerilor Externe şi Integrării Europene, cu participarea tuturor
factorilor de decizie din toate ministerele şi structurile interesate.
Un alt aspect foarte important a fost negociat şi astăzi
urmează la Bruxelles să fie semnată Declaraţia
parteneriatului de mobilitate dintre Republica Moldova şi Uniunea
Europeană, care include mai multe aspecte ce ţine de informatizare,
ce ţine de migraţia circulară, ce ţine de
reîntoarcerea voluntară, de acele acţiuni care vor fi realizate
ulterior privind reabilitarea şi socială şi profesională,
şi angajarea în cîmpul muncii a cetăţenilor
Republicii Moldova.
Doamna Valentina
Buliga:
Vă
mulţumesc.
Dumneavoastră
aţi menţionat că Agenţia pentru ocuparea forţei de
muncă se va ocupa... Din lege nu prea este clar, spuneţi Agenţia
Naţională. Va mai fi creată o structură sau...
Domnul Sergiu Sainciuc:
Nu, deci...
Doamna Valentina
Buliga:
E numită doar
“Agenţia Naţională”, dar “pentru ocuparea forţei de
muncă” nu este în cuprinsul legii.
Domnul Sergiu Sainciuc:
Ţinînd
cont de faptul că Agenţia Naţională este organul principal
de specialitate, care se ocupă cu plasarea în cîmpul muncii a
cetăţenilor în Republica Moldova...
Domnul Marian
Lupu:
...Şi este
vorba de aceeaşi instituţie.
Domnul Sergiu Sainciuc:
...Şi este
vorba de aceeaşi instituţie.
Domnul Marian
Lupu:
Aceasta-i
întrebarea, da?
Doamna Valentina
Buliga:
Da, dar
Agenţia Naţională astăzi se numeşte altfel. Trebuie
să modificaţi Legea Guvernului, da.
Domnul Sergiu Sainciuc:
La articolul 4, doamnă
Preşedinte, alineatul (6) este indicat integral –“Agenţia
Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă”. În
continuare “Agenţia Naţională”, ca să nu repetăm
cuvintele respective.
Doamna Valentina
Buliga:
Da, bine,
mulţumesc.
Domnul Marian
Lupu:
Microfonul nr.
5.
Domnul Iurie
Bolboceanu:
Domnule ministru,
De fapt, legea
vine, este o lege care ar veni să facă regulă şi în
acest domeniu, este o lege, mi se pare, importantă, dar am cîteva
întrebări, chiar mai multe. Bine, le lăsăm cred că
pentru lectura a doua. Ceea ce consider mai principial. Noţiunile
principale la articolul 1. Deci majoritatea acestor noţiuni se
regăsesc în Legea cu privire la migraţie. Mi se pare că
chiar şi conform Legii privind actele legislative, noţiunile care se
găsesc într-o lege ele nu se mai reproduc. Eu aş veni cu o
propunere ca acele care se găsesc în Legea cu privire la
migraţie să fie excluse şi să se facă
referinţă la legea în vigoare. Să nu fie reproduse dintr-o
lege în alta. Care este părerea dumneavoastră?
Domnul Sergiu Sainciuc:
Proiectul de Lege
cu privire la migraţia de muncă urmează să substituie,
în principal, Legea migraţiei, care a fost adoptată în
anii 1990. Deci vor rămînea în vigoare doar cîteva din
articole, pînă cînd va fi adoptată Legea cu privire la
statutul străinului. Dar noţiunile de bază vor fi aici. Pur
şi simplu, acea lege care a fost adoptată şi este la momentul
actual intrată în vigoare, ea nu soluţionează toate
aspectele ce ţin de emigrare şi imigrare.
Domnul Iurie Bolboceanu:
Mulţumesc.
Domnul Marian
Lupu:
Bine.
Domnul Iurie
Bolboceanu:
Şi a doua
întrebare referitoare la articolul 6, care prevede că
conducătorul instituţiei depune la Ministerul Afacerilor Interne
două exemplare ale actelor ş.a.m.d., pe de o parte. Şi mai
departe tot proiectul de lege prevede că Agenţia Naţională
examinează cererea. Mi se pare că dacă Agenţia
Naţională examinează cererea şi actele ar fi normal să
fie depuse la Agenţia Naţională la Ministerul de Interne.
Şi chiar mecanismul cînd ele se depun la Agenţia
Naţională, pe urmă de la Agenţia Naţională
pleacă la Ministerul de Interne, pe urmă de la Ministerul de Interne
la Ministerul Dezvoltării Informaţionale. Mi se pare o tehnologie
foarte complicată.
Domnul Sergiu Sainciuc:
Mulţumesc
pentru această întrebare.
Scopul propus
în acest articol a fost de a crea un ghişeu unic, ca angajatorul
să nu se ducă la Ministerul Economiei şi Comerţului, la
Agenţia pentru Ocuparea Forţei de Muncă să depună un
set de documente, să se ducă la Ministerul Afacerilor Interne să
depună un alt exemplar al setului de documente. Dar ambele exemplare
sînt depuse la interne. Noi luăm un set, examinăm paralel ceea
ce ţine de ocuparea forţei de muncă. Internele, pe linia sa,
controlează persoana respectivă. Şi, ulterior, Agenţia
pentru Ocuparea Forţei de Muncă dă avizul favorabil privind
accesul la muncă. Deci noi prin această metodă dorim să
excludem ca angajatorul să aibă, adică să viziteze
mai multe structuri statale.
Domnul Iurie
Bolboceanu:
Domnule ministru,
Eu am
înţeles. Ideea ar fi fost puţin alta. Dacă cererea
primară o examinează Agenţia, cererea se fie depusă la
Agenţie, ca apoi ele oricum pleacă la minister, toate documentele
pleacă la Ministerul de Interne. Pe urmă de la Ministerul de Interne
la Ministerul Dezvoltării Informaţionale.
Domnul Sergiu Sainciuc:
Este vorba ca
această cerere se examinează în decurs de o lună. Deci,
dacă întîi Agenţia va examina în decurs de o
lună această cerere, ulterior transmitem documentele la Ministerul de
Interne şi acest organ mai examinează o lună de zile.
Înseamnă că vor fi în total două. Noi, prin
această modalitate, cînd se prezintă două seturi de
documente, vrem să excludem pierderea de timp.
Domnul Iurie
Bolboceanu:
Domnule ministru,
Daţi pentru
lectura a doua să ne mai gîndim la aceasta. Înţeleg
că nu este clar definitiv.
Domnul Sergiu Sainciuc:
Pentru lectura a
doua noi sîntem gata să mai examinăm.
Domnul Marian
Lupu:
Aici e foarte
important, într-adevăr, să se asigure mecanismele pentru
funcţionarea aşa-zisului “ghişeu unic”.
Microfonul nr. 4,
vă rog.
Domnul Vladimir
Filat:
Mulţumesc,
domnule Preşedinte.
Stimate domnule
viceministru,
Nu este vorba numai
de articolul 6. De fapt, pe tot parcursul legii, în aceeaşi
condiţie se află Agenţia Naţională şi
Ministerul Afacerilor Interne. Şi eu susţin ideea colegului,
este foarte important pentru lectura a doua să vedem o formulă
exactă, ca să nu avem responsabili de una şi aceeaşi
acţiune două instituţii specializate. Mai departe. Eu aş
avea nişte întrebări, domnule viceministru, la articolul 16,
spre exemplu.
Articolul 16,
litera c): “să înregistreze contractul individual de muncă la
Casa Naţională de Asigurări Sociale şi să achite
contribuţiile de asigurări sociale”. Eu înţeleg ideea. Cum
ar putea fi realizată această normă? Şi, de fapt, nu este
normă. Dacă ne uităm la început, este vorba despre o idee:
“În cazul în care cetăţeanul Republicii Moldova se
angajează provizoriu la muncă în străinătate în
mod de sine stătător, el este necesar în scopul
asigurării”.
Din punctul mei de
vedere, chestia cu “este necesar” ş.a.m.d.? În lege noi trebuie
să avem norme clare, drepturi şi obligaţiuni. Iar în
momentul în care fixăm în lege norma, atunci ea trebuie
să fie şi una posibil de fi îndeplinită. În caz
contrar, avem declaraţii în lege. În concluzie: cum
vedeţi dumneavoastră implementarea acestei prevederi a literei c)?
Domnul Sergiu Sainciuc:
În principiu,
articolul 16 stipulează condiţiile de angajare provizorie
în baza unui contract individual de muncă, dar face lucrul acesta
însuşi cetăţeanul de sine stătător. Deci el,
în primul rînd, trebuie să obţină acest contract
individual de muncă cu angajatorul străin, ca el să aibă o
protecţie socială. Şi la noi în ţară acest
contract trebuie să îl înregistreze la Agenţia pentru
Ocuparea Forţei de Muncă, concomitent şi la Casa
Naţională de Asigurări Sociale. Şi, conform
legislaţiei în vigoare, să plătească contribuţia
anuală de asigurări sociale, ca în perioada unui an să fie
asigurată din punct de vedere al asigurărilor sociale. Acesta a fost
scopul. Dar pentru lectura a doua noi putem să mai examinăm
suplimentar.
Domnul Vladimir
Filat:
Eu spuneam, noi
putem să punem scopuri, noi putem să punem norme care să fie
respectate ulterior. Mai departe, articolul 17, litera d): “a coordonat cu
Agenţia Naţională contractul de colaborare” ş.a.m.d.
Stimate domnule
viceministru,
Am invocat o
menţiune făcută vizavi de coordonări. Eu aş ruga,
pentru lectura a doua, tot ce ţine de coordonări ş.a.m.d.
ulterior să fie excluse. Fiindcă noi am mai adoptat legi prin care am
dorit debirocratizarea sistemului de aprobări şi...
Domnul Sergiu Sainciuc:
Da, mulţumesc.
Dar pot să
răspund, domnule Preşedinte.
Domnul Vladimir
Filat:
Ori elaboraţi
un contract tip? Să fie clar pentru toată lumea.
Domnul Sergiu Sainciuc:
În acest scop, a
şi fost pus ca în anexă la proiectul de lege, deci, clauzele
principale care urmează să fie stipulate într-un contract
individual de muncă încheiat cu salariatul.
Domnul Vladimir
Filat:
Aşa şi
scrieţi în lege.
Domnul Sergiu Sainciuc:
Absolut. Deci ea, pur
şi simplu, Agenţia va coordona doar ce a introdus totuşi
angajatorul în acest contract individual de muncă. Trebuie să
fie numaidecît stipulate: condiţiile de salarizare, perioada de
plată, concediu, odihnă, asigurări, absolut ce este necesar.
Domnul Vladimir
Filat:
De acord, da. Dar
să nu fie necesară coordonarea ulterioară pentru fiecare caz
în parte.
Domnul Sergiu Sainciuc:
Nu, nu, absolut.
Domnul Vladimir
Filat:
Şi mai
departe, stimate domnule viceministru, articolul 18, articolul 19. Prevederile
incluse aici vin în contradicţie cu Legea nr.235. Spre exemplu,
licenţa pentru activitatea legată de deplasarea în cîmpul
muncii a cetăţenilor Moldovei în străinătate se
suspendă de către Camera de Licenţiere. Noi am stabilit exact
care este procedura. Mai departe, licenţa pentru activitatea legată
de plasarea în cîmpul muncii a cetăţenilor republicii
în străinătate se retrage de către Camera de Licenţiere.
Este vorba de
articolul 19 alineatul (1). Mai departe. Titularul licenţei retrase are
dreptul să solicite eliberarea unei noi licenţe pentru activitatea
legată de plasarea în cîmpul muncii a cetăţenilor
Republicii Moldova în străinătate după expirarea
termenului de trei ani. Legea nr.451 privind licenţierea prevede şase
luni. Deci sînt un şir de norme pe care le-aţi inclus în
proiectul de lege, care contravin cu o anumită poziţie pe care am
avut-o solidară aici: să creăm aici un mecanism debirocratizat
şi dereglamentat. Pentru lectura a doua este necesar ca să trecem
prin prisma legilor adoptate anterior şi să avem o lege
funcţională.
Domnul Marian
Lupu:
Da, pentru lectura
a doua neapărat trebuie să fie asigurată această
corelaţie, fiindcă, în mod normal, suspendarea licenţei...
Domnul Vladimir
Filat:
Retragerea.
Domnul Marian
Lupu:
Este prevăzut,
suspendarea se face de către autoritate, retragerea se face prin
judecată.
Domnul Vladimir
Filat:
Sînt de
acord, dar suspendarea în anumite condiţii, domnule Preşedinte.
Şi trebuie de stabilit condiţiile exact cum sînt.
Domnul Marian
Lupu:
Păi, ele
sînt fixate în legea respectivă.
Domnul Vladimir
Filat:
Nr.
235.
Domnul Marian
Lupu:
Dar iată
faptul că mai departe retragerea e scris că se face de autoritate,
aceasta deja contravine legii respective. Fiindcă retragerea...
Domnul Vladimir
Filat:
Domnule
Preşedinte,
Dacă nu
fixăm şi în cazul suspendării, noi ştim foarte bine,
ultima normă este cea aplicabilă. Şi atunci tot ce este scris
în Legea nr.235 este scris în legea respectivă:
aplicabilă va fi norma şi de aceea este...
Domnul Marian
Lupu:
Este corect,
trebuie să facă referinţă la mecanismele respective.
Domnul Vladimir
Filat:
Exact în
lege.
Domnul Marian
Lupu:
Să fie
asigurarea şi ajustarea.
Domnul Vladimir
Filat:
Da, vă
mulţumesc.
Domnul Marian
Lupu:
Microfonul nr. 5.
Domnul
Valeriu Cosarciuc:
Mulţumesc.
Domnule ministru,
Articolul 4
alineatul (3): “Cetăţenii străini şi apatrizi sosiţi
la muncă în baza contractelor individuale de muncă pot fi
angajaţi numai la un singur angajator şi pot ocupa inclusiv locurile
de muncă vacante, înregistrate de către angajatorul respectiv
la Agenţia Teritorială de Ocupare a Forţei de Muncă”.
Întrebarea
mea este următoarea. În anul 2007, în Republica Moldova au
sosit imigranţi 2070 de persoane, dintre care 1000 au sosit ca
imigranţi la muncă.
Şi aş
vrea să înţeleg aplicarea acestui articol 4 alineatul (3).
Dumneavoastră aveţi vreo analiză că acei 1000 de
imigranţi care ... în Republica Moldova la muncă au fost
angajaţi la locuri de muncă vacante înregistrate de către
angajatori, respectiv la Agenţia Teritorială aşa cum, de
pildă, prevede acest articol
alineatul (3).
Domnul Sergiu Sainciuc:
Mulţumesc.
Deci avem
toată informaţia privitor la acele 1134 de permise de muncă
eliberate cetăţenilor străini pe parcursul anului 2007. Şi,
evident, aceste permise au fost eliberare doar cu respectarea normelor în
vigoare. Angajatorul trebuie să declare locul de muncă vacant,
după ce acest loc de muncă vacant nu poate fi ocupat de către
forţe de muncă autohtone deci ... i se dă permisiune de a
invita.
Este absolut
toată informaţia cine a fost angajat, pe care specialităţi,
deci în care domeniu şi din care ţări.
Domnul Valeriu
Cosarciuc:
Puteţi să
îmi prezentaţi această informaţie pentru ca să...
Domnul Sergiu
Sainciuc:
Absolut.
Domnul Valeriu
Cosarciuc:
Fiindcă noi
avem aceste date statistice, aici scrie o mie şi două persoane s-au
angajat în 2007, dumneavoastră spuneţi 1134, adică
altă cifră. Şi am vrea să vedem dacă, de pildă,
se aplică acest articol, se va aplica, adică, el.
La articolul 16
alineatul... litera d), să prezinte la Agenţia Naţională
dovada emisă de organul competent de protecţie a copiilor din
raionul, sectorul de domiciliu al părinţilor din care să rezulte
luarea la evidenţă a copiilor minori care rămîn în
ţară.
Domnule ministru,
Eu vreau să
vă întreb cum va fi aplicată această normă?
Fiindcă noi astăzi ştim că copiii rămîn acasă
fără supraveghere, nu mai înregistrează nimeni
această plecare la organul competent, aşa cum dumneavoastră
doriţi să fie la articolul 16 litera d).
Practic, cum va fi
aplicată această normă? Fiindcă e uşor să scriem
în lege, cum va fi aplicată ea. Deoarece cetăţenii
pleacă la muncă în baza contractului individual, adică
aşa-numit modul de angajare provizorie la muncă în
străinătate şi el poate să plece printr-un contract
individual.
Cum va fi aplicat
articolul 16 litera d)?
Domnul Sergiu
Sainciuc:
Lucrul acesta noi
dorim să îl asigurăm atît de cetăţeanul care de
sine stătător găseşte un contract individual de muncă,
ca el ulterior să aibă asigurarea şi socială, şi medicală,
medicală, de fapt, în ţara de destinaţie, asigurarea
socială aici la noi, în Republica Moldova, deci alte garanţii.
Înseamnă că el trebuie să prezinte o dovadă prin
faptul că copiii nu au rămas în stradă, pur şi
simplu.
Deci lucrul acesta
urmează să îl facă şi agenţiile, adică
şi cetăţenii care vor fi încadraţi în
cîmpul muncii în străinătate cu scop de muncă de
către agenţiile private de ocupare a forţei de muncă.
Domnul Valeriu
Cosarciuc:
Domnule ministru,
Articolul 15
prevede că el, cetăţeanul, poate încheia acord individual
de muncă fără ca să participe agenţiile de angajare
în cîmpul muncii, e scris foarte clar la articolul 15, aici, la
dumneavoastră. Şi, în acest caz, cetăţeanul care are
un contract de muncă individual pleacă şi cum noi, să
spunem aşa, îl oprim sau cum el va îndeplini articolul 16
litera d).
Noi vedem ce se
întîmplă în Republica Moldova acum. Mergeţi
în fiecare sat şi o să vedeţi: copii fără ambii
părinţi, copii pe seama buneilor, copii pe seama vecinilor. Aceasta
este situaţia reală.
Domnul Sergiu
Sainciuc:
Am
înţeles, dar, stimate domnule preşedinte al Comisiei, deci este
articolul 22 – drepturile şi obligaţiunile lucrătorului
emigrant. În acest articol, la alineatul (2) litera d) este prevăzut
că el este obligat, adică alineatul (3), în condiţiile
prezentei legi lucrătorul emigrant este obligat să prezinte la
Agenţia Naţională copia de pe documentul ce e confirmare privind
luarea la evidenţă a minorilor ce rămîn în
ţară.
Deci noi am
prevăzut expres aceste lucruri în lege ca o obligaţiune a
lucrătorului emigrant. Dacă el emigrează în scop de
muncă în străinătate, el are careva şi
obligaţiuni, şi drepturi.
Domnul Valeriu
Cosarciuc:
Este normal ceea ce
aţi scris, dar eu pun la îndoială că acest articol 16
litera d) va fi aplicat şi dumneavoastră veţi putea să
controlaţi. Acel care, de pildă, are contract de muncă, da,
poate să plece şi fără contract de muncă, ce facem cu
acei care, de pildă, pleacă fără contract de muncă?
Chiar în ţările unde ei pot să plece astăzi,
sînt fără contract individual de muncă. Ce facem cu ei?
Fiindcă aici tot ce e scris în această lege este pe acei care-s
legal, au contract individual.
Domnul Marian Lupu:
...nici nu poate
să reglementeze sectorul tenebru.
Domnul Valeriu
Cosarciuc:
Acesta nu e
sectorul tenebru, domnule Preşedinte. Noi trebuie să creăm
nişte condiţii ca acei care pleacă să poată pleca
oficial din ţară.
Domnul Marian Lupu:
Faceţi
propunere pentru lectura a doua să fortificăm acest momente. De
acord.
Domnul Valeriu
Cosarciuc:
Noi vom face aceste
propuneri, dar eu cred că ceea ce este acum stipulat în lege nu va
fi aplicabil.
Domnul Marian Lupu:
Continuăm,
microfonul nr.4.
Domnul Oleg
Ţulea:
Mult stimate
domnule viceministru,
Aţi vorbit
despre condiţii foarte clare şi pentru firmele care prestează
servicii de mediere în cîmpul muncii. Şi la articolul 19
litera b) prevedeţi modalităţi cum se retrage licenţa.
Şi litera b) stipulează că titularul de licenţă care
prestează servicii de selectare şi plasare a forţei de muncă
în străinătate, dacă are indicat în
licenţă un anumit angajator cu care are contract de colaborare
şi lucrează eventual cu un alt angajator, atunci el poate pierde
această licenţă.
Dacă acest
intermediar, între timp, după obţinerea licenţei,
încheie un alt contract de colaborare, ca să înţelegem,
este necesar să aplici pentru o nouă licenţă în care
să fie indicat şi acest angajator sau este şi neclaritate
în lege care trebuie să fie soluţionată pentru lectura a
doua.
Domnul Sergiu
Sainciuc:
Deci, pentru a
asigura protecţia salariatului în licenţă, este indicat cu
cine s-a încheiat contractul. Dacă angajatorul va avea un nou
contract, înseamnă că lucrul acesta trebuie să fie
comunicat şi să fie înregistrat acest lucru pentru a ţine
evidenţa.
Domnul Oleg
Ţulea:
Bine, dar procedura,
pentru că dacă am putea să gîndim cazul că în
fiecare lună acest intermediar poate să încheie noi contracte
de colaborare, aceasta înseamnă că în fiecare lună,
recent, trebuie să aplice pentru o nouă licenţă la camerele
de licenţiere în care să fie indicat acest nou contract de
angajare în cîmpul muncii. Cred că este şi neclaritate
pentru lectura a doua...
Domnul Marian Lupu:
Întrebarea
este: pentru fiecare contract se cere cîte o licenţă sau
licenţa este generală şi omul, conform acestei licenţe,
semnează măcar şi 100 de contracte. Care e situaţia,
domnule ministru?
Domnul Sergiu
Sainciuc:
Deci în
licenţă trebuie să fie indicat contractul: cu cine, cu
ţara, cu angajatorul care poate presta.
Domnul Marian Lupu:
Adică aceasta
înseamnă o licenţă pentru fiecare contract.
Domnul Oleg
Ţulea:
Aceasta
însemnînd o licenţă pentru fiecare contract.
Domnul Marian Lupu:
Dar aceasta nu
vă pare că...
Domnul Oleg
Ţulea:
Şi
dumneavoastră puneţi pe umerii firmelor de mediere o povară
enormă pînă în situaţia ca de cîte ori este
nevoie de semnat la Camera de Licenţiere pentru a obţine o nouă
licenţă.
Domnul Marian Lupu:
E o problemă.
Domnule ministru,
Este o problemă. E o problemă, fiindcă nu există un
alt domeniu pentru fiecare contract să fie cîte o licenţă.
Deci mecanismul trebuie schimbat şi gîndit, fiindcă noi
introducem, da, eu înţeleg şi măsurile de securitate
pentru oamenii respectivi, fiindcă e vorba nu de marfă, este vorba de
oameni. Dar, pe de altă parte, şi mecanismul care se propune, un
contract, o licenţă, este peste măsură de birocratizat.
Microfonul nr.4.
Domnul Valeriu
Guma:
Mulţumesc,
domnule Preşedinte.
Cred că tot ar
fi bine la articolul 14 alineatul (2) să avem o poziţie, se poate
şi în lectura a doua, se poate şi acum, lucrătorii
imigranţi nu au dreptul să deţină funcţii de
conducere. Dar să înţelegem că ei au dreptul să
fondeze asemenea societăţi.
Domnul Sergiu
Sainciuc:
Nu, aici am avut
în vedere că acest lucrător imigrant nu are dreptul să
deţină o funcţie de conducere în cadrul unor structuri
care activează în domeniul plasării în cîmpul
muncii a cetăţenilor Republicii Moldova peste hotare.
Domnul Valeriu
Guma:
Dar au voie să
fondeze astfel de structuri?
Domnul Marian Lupu:
Păi, de fapt,
a ocupa un post de conducere nu înseamnă neapărat că fii
fondator.
Domnul Valeriu
Guma:
Dar eu
întreb: au voie să fondeze?
Domnul Marian Lupu:
Domnule ministru,
Fondator poate fi
sau nu?
Domnul Valeriu
Guma:
Eu cred că nu.
Şi că dumneavoastră prin aceasta aţi vrut ca să nu
aibă nici posturi de conducere şi să nu fondeze sau cum?
Domnul Marian Lupu:
Postul de conducere
este post executiv, domnule ministru.
Domnul Valeriu
Guma:
Normal, da.
Domnul Sergiu
Sainciuc:
Postul de
conducere.
Domnul Marian Lupu:
Colegul nostru
întreabă: în calitate de fondator, în calitate de
proprietar poate fi sau nu?
Domnul Sergiu
Sainciuc:
Deci în
calitate de proprietar nu trebuie să se ocupe cu această
problemă ca să plaseze cetăţenii Republicii Moldova peste
hotare. Dar în calitate de fondator dumnealui poate să aducă
investiţii în Republica Moldova.
Domnul Valeriu
Guma:
Are voie, da?
Domnul Marian Lupu:
Deci de aici
derivă că are voie să fie fondator.
Domnul Valeriu
Guma:
Normal, dar atunci
care ar fi logica de ce nu i se permit atunci şi funcţii de
conducere, dacă el este acţionar şi el prin Executiv duce
politica în compania respectivă, atunci dacă dumneavoastră
vreţi să influenţeze un străin aceste agenţii atunci
nu are dreptul nici să fondeze.
Domnul Marian Lupu:
Logic. Stenograma a
înregistrat acest lucru, să fie discutat detaliat pentru lectura a
doua. Alte întrebări? Nu sînt.
Domnule
viceministru,
Vă
mulţumesc.
Rog Comisia.
Domnul Ştefan
Secăreanu:
Stimaţi
colegi,
Proiectul de Lege
cu privire la migraţia de muncă, elaborat şi aprobat de
către Guvern prin Hotărîrea nr.323 din 18 martie 2008,
prezentat de către Ministerul Economiei şi Comerţului, are ca
scop stabilirea unui cadru juridic nou de reglementare a migraţiei de muncă,
ca rezultat al reorganizării unor organe centrale de specialitate ale
administraţiei publice şi a evoluţiei evenimentelor şi
relaţiilor din domeniul migraţiei.
Proiectul de Lege
cu privire la migraţia de muncă conţine 26 de articole expuse
în 5 capitole şi o sinteză. Comisia pentru drepturile omului a
examinat avizele comisiilor permanente şi a Direcţiei juridice a
Aparatului Parlamentului şi a constatat că acestea s-au
pronunţat pentru susţinerea proiectului de lege menţionat.
Propunerile de îmbunătăţire ale proiectului vor fi
examinate în cea de a doua lectură.
Vreau să
menţionez aici propunerile judicioase venite din partea Comisiei juridice,
pentru numiri şi imunităţi, precum şi cele din partea
Direcţiei juridice a Parlamentului, Comisiei pentru protecţie
socială, sănătate şi familie de asemenea. Au fost expuse
astăzi şi o serie întreagă de opinii. Va fi examinată
şi stenograma de astăzi în cadrul celei de a doua lecturi.
Comisia,
ţinînd cont de aceste propuneri, propune ca proiectul să fie
aprobat în primă lectură.
Domnul Marian Lupu:
Vă
mulţumesc, domnule preşedinte al comisiei.
Întrebări?
Microfonul nr.4.
Domnul Vladimir
Filat:
Mulţumesc,
domnule Preşedinte.
Două
întrebări scurte, domnule Secăreanu. La articolul 7
alineatul (9) litera i), ca şi obligaţiune pentru a acorda dreptul la
muncă, este o normă mi se pare mie un pic bizară prezentă
în lege, prin care solicitantul este obligat să prezinte
certificatul medical de formă stabilită şi certificatul medical
ce confirmă lipsa maladiei HIV/SIDA.
Este ca şi
abordare, nu vă supăraţi, un pic deplasată această
normă şi aş ruga pentru lectura a doua să fie exclusă.
Iar acum articolul
23 – Restricţii privind emigrarea la muncă, litera a): “în baza
hotărîrii instanţei judecătoreşti, sînt
traşi la răspundere penală sau se află sub urmărire
penală”. Aici, eu aş vrea să medităm foarte serios şi
să înţelegem că aflarea unui cetăţean sub
urmărire penală în nici un caz nu presupune limitarea
drepturilor, iar dreptul la muncă este un drept fundamental al omului,
consfinţit şi de Constituţia Republicii Moldova.
Şi litera b):
“în baza hotărîrii instanţei judecătoreşti, au
obligaţii patrimoniale faţă de stat, faţă de unele
persoane fizice şi/sau juridice”. Păi, aşa e, staţi un pic,
aceasta ce înseamnă? Aceasta înseamnă că momentul
în care ai obligaţii faţă de o persoană fizică
nu ai dreptul să munceşti?
Domnul Marian Lupu:
Staţi,
staţi, voi deja aţi pornit discuţia în sală, dragii
mei.
Domnul Vladimir
Filat:
Păi atunci
aşa rezultă. Atunci eu am o propunere. Dacă este să vorbim
prin prisma replicilor care vin din partea dreaptă, să fixăm
aşa cum este scris în lege: în momentul în care este
decizia instanţei de judecată cu restricţia de a
părăsi ţara. Şi atunci este foarte clar, pentru că nu
orice obligaţiune faţă de o persoană fizică,
faţă de o persoană juridică aduce la asemenea
interdicţii. Şi eu vă spun, în acest caz, este vorba de un
drept fundamental al cetăţeanului, dreptul la muncă.
În acest
sens, stimate domnule preşedinte al Comisiei, articolul 23 aş ruga
să fie supus unei examinări mai atente în lectura a doua, cele
expuse sînt fixate în stenogramă. Vom veni şi cu
amendament în scris ca să avem reglementare clară, să nu
contravină cu prevederile legale.
Domnul Marian Lupu:
Am
înregistrat, lectura a doua.
Domnul Ştefan
Secăreanu:
De acord. Eu cred
că avem de lucru pentru lectura a doua şi vom...
Domnul Vladimir
Filat:
Vă
mulţumesc.
Domnul Ştefan
Secăreanu:
Vom face tot
posibilul ca să eliminăm toate stările care creează
situaţii de încălcare a drepturilor cetăţeneşti.
Domnul Marian Lupu:
Alte
întrebări nu sînt.
Domnule
preşedinte al Comisiei,
Vă
mulţumesc.
Stimaţi
colegi,
În
condiţiile raportului Comisiei de profil, supun votului aprobarea în
primă lectură a proiectului de Lege nr.1117. Cine este pentru, rog
să voteze. Majoritatea.
Vă
mulţumesc.
Proiectul de Lege
nr.1117 este aprobat în primă lectură.
Proiectul de Lege
nr.1140 pentru modificarea şi completarea Legii cu privire la activitatea
editorială.
Guvernul.
Domnul Artur Cozma
– ministrul culturii şi turismului:
Mulţumesc
mult.
Stimate domnule
Preşedinte al Parlamentului,
Stimaţi
deputaţi,
În ultimii
ani, au fost abordate un şir de probleme ce ţin de procesul de
editare, achiziţii şi difuzare a cărţilor, inclusiv
modalitatea elaborării listelor lucrărilor propuse spre editare din
contul mijloacelor de stat, necesitatea unor prevederi ale legislaţiei,
menite să excludă apariţia literaturii cu caracter rasist,
terorist etc., aspecte privind completarea fondurilor bibliotecilor şi
difuzarea cărţii pe întreg teritoriul ţării,
actualizarea unor termeni de specialitate şi altele.
În acest
sens, a apărut necesitatea indicării sferei de reglementare a legii.
Respectiv, a fost inclusă prevederea vizată la articolul 2/1.
Alineatul (3) al articolului 5 din lege limitează drepturile
organizaţiilor şi cetăţenilor străini, oferind
posibilitatea de a fi doar cofondatori şi de a deţine cel mult 49 la
sută din capitalul statutar. De aceea, s-a propus excluderea acestuia din
lege.
Totodată,
în rezultatul avizelor Ministerului Economiei şi Comerţului
şi Ministerului Justiţiei, în scopul înţelegerii
corecte a esenţei modificării, se propune expunerea alineatului
în altă redacţie şi anume: organizaţiile şi
cetăţenii altor state beneficiază de dreptul la activitatea
editorială în condiţiile legii.
În scopul
evitării apariţiei literaturii cu caracter interzis de
Constituţie, articolul 32 alineatul (3), în articolul 14 a fost
inclus un nou alineat (6). Una din prevederile de bază ale legii este
susţinerea din bugetul de stat a editării cărţii şi
repartizarea acestuia în bibliotecile publice şi şcolare.
În
conformitate cu Regulamentul cu privire la utilizarea mijloacelor financiare
prevăzute în bugetul de stat pentru susţinerea editării
cărţii naţionale, mijloacele alocate pentru susţinerea
editării cărţii naţionale sînt gestionate de
Ministerul Culturii şi Turismului. Iar, în conformitate cu Legea cu
privire la activitatea editorială, lista cărţilor se elaborează
de către edituri, se coordonează cu Academia de Ştiinţe,
ministerele de resort şi se aprobă de către Comisia
parlamentară pentru cultură, ştiinţă,
învăţămînt, tineret şi mijloace de informare
în masă. În acest sens, se propune ca lista
menţionată să fie elaborată de minister – articolul 22
alineatul (4).
Un alt subiect
care, în momentul de faţă are reflectare în
legislaţie, este achiziţia de carte pentru completarea fondurilor
bibliotecilor. În cazul în care la editurile private apare un titlu
de carte de o importanţă masivă culturală,
ştiinţifică, socială sau istorică, majoră pentru
ţară, ministerul nu are posibilitatea la moment prevăzută
de legislaţia în vigoare pentru a achiziţiona şi a-l
distribui în biblioteci. Acesta este motivul completării alineatului
(1) al articolului 22.
Unul din subiectele
propuse reiese din necesitatea includerii în lege a prevederilor care ar
permite promovarea prin intermediul cărţilor a identităţii
naţionale atît în ţară, cît şi peste
hotare, precum şi susţinerea diasporei moldoveneşti din diferite
ţări.
Din acest considerent
a fost inclusă completarea alineatului (5) al articolului 22 cu cuvintele:
“pînă la 5 la sută din cărţile editate pot fi
utilizate în cadrul diferitelor acţiuni protocolare şi
evenimente culturale de importanţă majoră atît în
ţară, cît şi peste hotare”.
Vă
mulţumesc pentru atenţie.
Domnul Marian Lupu:
Mulţumesc,
domnule ministru.
Întrebări?
Microfonul nr.5.
Domnul Alexandru
Oleinic:
Mulţumesc,
domnule Preşedinte.
Domnule ministru,
Totuşi foarte
bine că a fost citită nota informativă prezentată
deputaţilor pentru legea menţionată. Dar eu aş vrea să
mă opresc la aspectele privind completarea fondurilor bibliotecilor. Care
este astăzi situaţia în ţară şi, nu, noi nu o
dată am abordat această problemă şi nu o dată am adus
la cunoştinţa ministerului că, într-adevăr, în
jurul la 70% din toate cărţile care sînt astăzi în
bibliotecile ţării sînt în grafie chirilică,
nemaivorbind că avem şi o parte de cărţi care se află
într-o stare extraordinară, de care nu se poate de apropiat, au
cîte 30 de ani ş.a.m.d.
Care este
situaţia în bibliotecile ţării astăzi şi cam
cîţi bani ar fi necesari ca noi să ameliorăm această
situaţie?
Domnul Artur Cozma:
Da, eu vă
mulţumesc pentru răspuns.
Domnul Marian Lupu:
Pentru
întrebare.
Domnul Artur Cozma:
Pentru întrebare.
Eu nu îmi dau seama dacă se referă întrebarea
dumneavoastră la subiectul de discuţie pus astăzi, anume la
modificarea acestei legi, dar pot să comentez.
Domnul Alexandru
Oleinic:
Domnule ministru,
Dumneavoastră
aţi atras atenţie singur la aspectele de completare a fondurilor. Eu
de aceea şi v-am întrebat.
Domnul Artur Cozma:
În primul
rînd, eu m-aş referi la comanda de stat pentru editarea
cărţii naţionale, care, în ultimii, ani s-a majorat
şi constituie în prezent circa 1 milion de lei. Deci toate
cărţile, toate titlurile editate din comanda de stat sînt
distribuite ulterior în bibliotecile publice şi şcolare din
Republica Moldova.
În al doilea
rînd, la iniţiativa Preşedintelui ţării Vladimir
Voronin, în 2006 a fost lansată editarea unei serii de autori
autohtoni moldoveni în sumă de 40 de titluri şi de valoare
generală de 5 milioane de lei. Respectiv, deja anul trecut au fost
transmise în bibliotecile publice primele 18 titluri, fiecare fiind
publicat în circa
4 mii de exemplare. Adică, în fiecare bibliotecă publică
şi şcolară, concomitent, a fost transmis cîte un exemplar.
Referitor la
situaţia din bibliotecile publice din ţară şi la coraportul
literaturii în grafie latină şi chirilică, în linii
mari, dumneavoastră aveţi dreptate. Dar, totodată, noi
lucrăm cu toate autorităţile publice locale, în primul
rînd, pentru a-i convinge, şi deja acest scop ne-a reuşit
în circa zece raioane ale ţării, de a purcede la
achiziţionarea centralizată a cărţii.
Aceasta ar
însemna că, la nivel de raion, se colectează toate sursele
destinate, prin bugetele locale pentru procurarea de carte şi, la nivel de
raion, se produce această achiziţie de carte, deoarece în
restul raioanelor, circa 2/3 din raioane, achiziţia respectivă se
face de fiecare autoritate publică locală separat. Şi
cîteodată din norma prevăzută de circa 6 lei pentru
achiziţia de carte se distribuie undeva în jur de 1–2 lei şi
aceasta conduce la aceea că atît de greu şi anevoios se
desfăşoară procesul de înnoire a fondului bibliotecar din
ţară.
Domnul Marian
Lupu:
Da.
Domnul Alexandru
Oleinic:
Domnule ministru,
Totuşi cred
că ar fi mai bine ca, plecînd în teritoriu,
reprezentanţii Guvernului, care permanent în fiecare
săptămînă au oră de primire, să intre, pur
şi simplu, în bibliotecile săteşti, ca să ia
cunoştinţă de situaţia care este acolo. Fiindcă eu
vreau să vă spun că în majoritatea bibliotecilor pentru
anul 2007 au primit de la 10 pînă la 18 cărţi. Şi
acel milion despre care dumneavoastră spuneţi că este preconizat
în bugetul de stat pentru înnoirea fondului bibliotecarilor,
aceasta se primeşte, într-adevăr, cîte jumătate de
carte pentru fiecare bibliotecă.
Domnule ministru,
Noi, pentru o
călătorie a unui demnitar într-o ţară oarecare
cheltuim în jur la 1 milion de lei. Dar care este suma necesară care
ar trebui cheltuită astăzi pentru a restabili situaţia?
Domnul Marian
Lupu:
Nu vă
supăraţi, stimate coleg, la subiect.
Domnul Alexandru
Oleinic:
La subiect. Care
este suma?
Domnul Marian
Lupu:
Aceasta nu e la
subiect, fiindcă noi mergem cu dumneavoastră într-un regim deja
de discuţii la subiectul situaţia cu asigurarea cu cărţi
în biblioteci. Dacă doriţi, domnul ministru ...
Domnul Alexandru
Oleinic:
Domnule
Preşedinte,
Cu toată
stima. Noi aşa de rar îl vedem pe domnul ministru. Mai ales că
nota informativă la toate aceste probleme a atras atenţia dumnealui,
nu eu.
Domnul Marian
Lupu:
Stimate coleg,
Dar nu vă
împiedică nimic să îl invitaţi pe domnul Cozma
măcar în fiecare joi.
Domnul Alexandru
Oleinic:
Dar nu mai vine, nu
mai vine.
Domnul Marian
Lupu:
El promite că
o să vină. Priviţi-l în ochi şi o să
înţelegeţi că vine.
Microfonul nr. 4.
Domnul Vladimir
Filat:
Mulţumesc,
domnule Preşedinte.
Domnule ministru,
Punctul 4 al
articolului 14, alineatul (6): “Se interzice editarea literaturii care
conţine contestarea şi defăimarea statului şi a poporului”.
Încercaţi, vă rog frumos, să îmi explicaţi ce
înţelegeţi, în orice caz dumneavoastră, prin
contestare, defăimarea statului şi a poporului, după care o
să am întrebări.
Domnul Artur Cozma:
Păi, mot
à mot. Cum e scris, aşa se înţelege. Adică,
în primul rînd, noi facem referire…
Domnul Vladimir
Filat:
Dacă revenim
iar la mot à mot, atunci să continuăm. Cine va stabili că
în lucrarea respectivă se conţine contestarea, defăimarea
statului şi a poporului? Cine va fi acel organ care va stabili
prezenţa acestor...
Domnul Artur Cozma:
Organele de
anchetă şi de judecată.
Domnul Vladimir
Filat:
Serios? Dar eu
înţeleg din lege că Ministerul Culturii şi Turismului va
fi acea instituţie care va supraveghea procesul.
Domnul Artur Cozma:
În nici un
caz.
Domnul Vladimir
Filat:
În nici un
caz. Bine, şi atunci am o întrebare vizavi de articolul 22 alineatul
(4). Atunci cînd presupuneţi că listele lucrărilor propuse
ş.a.m.d. vor fi coordonate cu Ministerul Educaţiei şi
Tineretului, Academia de Ştiinţe şi se aprobă de către
Comisia pentru cultură, ştiinţă ş.a.m.d.
Stimaţi
colegi,
Domnule
Preşedinte,
Comisia
cultură, ştiinţă este un organ de lucru al Parlamentului.
Nu are caracter executiv. Aşa că această normă ar urma
să fie exclusă. Ea nu se încadrează în norma
legală ca şi competenţă.
Domnul Marian
Lupu:
Din cîte
înţeleg eu, această formulă lucrează de ani de
zile şi astăzi, şi în trecut.
Domnul Vladimir
Filat:
Cu atît mai
mult, eu ştiu, din 2000. Cu atît mai mult, dacă modificăm
legea, trebuie să ajustăm la legislaţie, nu la ceea ce este.
Pentru lectura a doua, vă rog, da.
Domnul Marian
Lupu:
Vedeţi, pentru
lectura a doua.
Microfonul nr. 5.
Domnul Gheorghe
Susarenco:
Mulţumesc,
domnule Preşedinte.
Pornind de la aceea
că, de fapt, acest proiect de lege vine cu nişte restricţii, el
este restrictiv ca tot ce vine de la Guvern şi tot ce votează
majoritatea Parlamentului atîţia ani de zile. Vreau să vă
întreb, reieşind din restricţiile acestea, că
străinii nu au dreptul, că cela nu, că au dreptul. Am văzut
eu cum au dreptul. Acolo este scris în nota informativă. Cîte
cărţi s-au editat în 2007 în Republica Moldova?
Cîte titluri de cărţi, dacă cunoaşteţi?
Domnul Artur Cozma:
În
2007?
Domnul Gheorghe
Susarenco:
Da.
Domnul Artur Cozma:
Circa 150 de mii de
titluri.
Domnul Gheorghe
Susarenco:
Şi în
tiraj aproximativ. Eu zic cîte titluri? Ion Druţă “Vreau
pămînt” sau...
Domnul Artur Cozma:
Pardon,
stimaţi deputaţi, eu îmi dau seama de ce vorbesc. Eu
încă o dată vă spun: circa 150 de mii de titluri. Un titlu
poate fi într-un exemplar, în două exemplare, în 100 de
exemplare. Să mai repet încă o dată?
Domnul Marian
Lupu:
Mai departe.
Eu rog, calm.
Domnul Gheorghe
Susarenco:
Dar aşa ca
să înţelegem şi noi. Atunci altă cifră, ca
să ne fie clar. Cîte cărţi şi de ce sumă au
cumpărat pe cap de locuitor cetăţenii Republicii Moldova
în 2007 de pe piaţa de carte din Moldova?
Domnul Marian
Lupu:
Domnule Susarenco,
De unde o să
vă scoată cifrele acestea? Din pod?
Domnul Gheorghe
Susarenco:
Păi, de unde?
Eu aud la televizor mai ieri că în România se citeşte
foarte slab şi acolo s-a spus că s-au editat cărţi de...
că au cumpărat carte de 10 milioane de euro.
Domnul Marian
Lupu:
Stimate coleg,
Dar Dumnezeu cu
dînşii ce fac ei în România. Noi vorbim despre ţara
noastră acum, ce facem noi aici.
Domnul Gheorghe
Susarenco:
Dar de ce noi nu
ştim?
Domnul Marian
Lupu:
La subiect, vă
rog.
Doamna
Vitalia Pavlicenco:
Şi
România este ţara noastră.
Domnul Marian
Lupu:
România nu
este ţara noastră.
Domnul Gheorghe
Susarenco:
Păi, la
subiect vă dau. Nu, dacă la subiect, atunci o să îl
întrebăm în contextul celor ce a spus domnul Oleinic.
Dumnealui cunoaşte cazul de la Leuşeni cu 4500 de cărţi,
donate de Călăraşii din România Călăraşului
nostru? Şi care au fost arestate la vamă. Dacă cunoaşte,
căci eu ştiu că au umblat acei de la Călăraşi pe
la Ministerul Culturii şi Turismului şi pe la cutare şi cutare.
Şi doi, de ce
eu trebuie să mă duc, cînd mă duc în Olanda, de
pildă, dacă nu vă place România, căci am fost
săptămîna ceea, m-a trimis Parlamentul, în
sfîrşit, şi pe mine. Şi îmi dă Parlamentul din
Olanda 200 de cărţi. De ce eu trebuie să le las la vamă
şi să mă duc la Guvern să îmi iau rechizitoriu sau
cum se cheamă acela la voi?
Domnul Marian
Lupu:
Aceasta-i deja
problema Vămii. Probabil că ei trebuie să …
Domnul Gheorghe
Susarenco:
Care e problema
Vămii? I-au spus.
Domnul Marian
Lupu:
Trebuie să
notăm această problemă.
Domnul Gheorghe
Susarenco:
Domnule
Preşedinte,
Eu văd că
dumneavoastră nu vă place nimic ce abordăm noi în
Parlament.
Domnul Marian
Lupu:
(Zîmbeşte.) Mie îmi
place tot ce abordaţi dumneavoastră.
Domnul Gheorghe
Susarenco:
Dumneavoastră
vă place cît mai repede să votăm şi de dorit
pînă la masă, de dorit numai joia, căci vinerea
trebuie s-o ştergeţi prin raioane.
Domnul Marian
Lupu:
(Zîmbeşte.) Ave, aşa
să fie.
Microfonul nr.4.
Domnul Leonid
Bujor:
Bine. Apreciind
în linii mari majoritatea propunerilor din acest proiect de lege pozitiv,
vreau totuşi, domnule ministru, să explicaţi următoarea
situaţie. Veniţi cu o propunere foarte
îndrăzneaţă la poziţia 4 a articolului 14 alineatul
(6), unde avem un conglomerat de noţiuni, care se cuprind în Constituţia
Republicii Moldova, Codul penal, Codul administrativ, în multe legi
în vigoare. De aceea, din start, propun pentru lectura a doua, domnule
Preşedinte, de a exclude din proiectul de lege acest articol, căci el
nu dă absolut nimic. Toate aceste prevederi sînt cuprinse în
multe legi în vigoare în Republica Moldova, sînt executate
în măsura în care justiţia în Moldova
pretinde a fi independentă.
Deci acum eu
aş vrea să ştiu că, în cazul în care, domnule
ministru, autorii nu acceptă această propunere de a exclude articolul
6, alineatul (6) să îmi răspundeţi la următoarea
întrebare. Cum consideraţi dumneavoastră, ce ar trebuie să
se întreprindă de către actuala guvernare faţă de
următoarele citate, pe care le-am luat dintr-un manual, probabil ştiţi,
vă veţi da seama de ce manual este vorba. Citez : “După anul
1989 forţele ultranaţionaliste şi separatiste au implicat
Moldova în conflicte interetnice, ceea ce a dus la dezbinarea republicii,
la instigarea urei interetnice”.
Tot în acest
manual deja nu la pagina 73, dar la 56 este scris: “Majoritatea acestor state
sînt nişte copii în miniatură ai Uniunii Sovietice. De
aceea, în multe din ele – Rusia, Georgia, Azerbaidjan, Republica Moldova
şi Ucraina s-au dezlănţuit conflicte etnice”. Şi un alt citat
din acelaşi manual, domnule ministru, aparţine de data aceasta
Preşedintelui ţării, Republicii Moldova domnului Voronin:
“Acesta nu a fost un conflict interetnic, ci un conflict politic, un conflict
al elitelor”.
Deci,
lăsînd într-o parte acele ofense care se aduc la adresa
cetăţenilor Republicii Moldova, care s-au ridicat în sprijinul
independenţei şi integrităţii Republicii Moldova,
spuneţi, vă rog, cum veţi plasa, unde veţi plasa
dumneavoastră aceste două teze care se contrazic una pe alta şi
sînt plasate în unul şi acelaşi manual? Cum veţi
aplica prevederea alineatului (6) al legii pe care ni-l propuneţi?
Domnul Artur Cozma:
Eu vă
îndemn să aprobăm dintîi această lege şi apoi
să verificăm ce atitudine au …
Domnul Leonid
Bujor:
Domnule ministru,
Dumneavoastră
nu aţi venit să prezentaţi un grup de interese restrîns,
aţi venit aici în calitate de membru al Guvernului. Prezentaţi
un proiect de lege, unul din articole şi vi l-am adus la cunoştinţă,
ca să nu uitaţi, articolul 14 alineatul (6) prevăd un şir
de lucruri care urmează a fi implementate. Deci eu v-am dat un exemplu
concret, ca dumneavoastră cel puţin să vă
lămuriţi întîi dumneata ca ministru şi pe urmă
să ne propuneţi nouă cum vom implementa instituţiile de
stat aceste prevederi.
Domnul Marian
Lupu:
Bine, şi rog
să reflectaţi pentru lectura a doua, mecanismele să fie clare
şi bine fixate.
Domnul Leonid
Bujor:
Domnule ministru,
Domnule
Preşedinte,
Mă
scuzaţi, eu nu am primit răspunsul. Mot à mot, acestea nu
sînt răspunsuri. Acestea sînt răspunsuri pentru
şedinţa operativă, unde lumea tremură în faţa
dumnealui. În Parlament el trebuie să răspundă la
întrebări. Care din cele două citate se cuprind în
prevederile propunerii dumneavoastră? Un citat îi aparţine
domnului Stepaniuc şi altul domnului Voronin. Ce veţi face
dumneavoastră? De aceea, am vrut, domnule Preşedinte, am adus acest
exemplu, pentru a demonstra că prevederile alineatului (6) sînt
lipsite de logică şi nu trebuie să îşi
găsească locul în acest proiect de lege. Avem Constituţia,
avem legi şi ele acţionează, funcţionează îmi
cer scuze.
Domnul Marian
Lupu:
Microfonul nr.
5.
Domnul Anatolie
Onceanu:
Vă
mulţumesc.
Domnule ministru,
Una din
modificările principiale pe care le propuneţi dumneavoastră
astăzi sînt la articolul 22 din Legea aceasta din 2000 cu privire la
activitatea editorială. Deci, punctul 7 alineatul (4) din proiectul pe
care îl propuneţi privitor la elaborarea listelor spre editare din
contul mijloacelor bugetare. În actuala redacţie, prevederile legii
sună astfel: lista cărţilor se elaborează de către
edituri, se coordonează cu Ministerul Culturii şi Turismului,
Ministerul Educaţiei şi Tineretului, Academia de Ştiinţe,
uniunile de creaţie şi se aprobă de către Comisia
parlamentară în vigoare. Acesta este mecanismul acum.
Dumneavoastră
propuneţi ca lista să fie elaborată de Ministerul Culturii
şi Turismului, deci faceţi o rocadă. În loc de edituri,
care sînt nişte agenţi economici cu anumite interese,
dumneavoastră propuneţi să fi elaborat de către Ministerul
Culturii şi Turismului. Şi este corect, după opinia
noastră, fiindcă dumneavoastră sînteţi abilitat de
către stat să faceţi politica culturii în domeniu. Mai
departe: “se coordonează cu Ministerul Educaţiei şi Tineretului,
Academia de Ştiinţe şi se aprobă de către Comisia
parlamentară”. Deci, în mod conştient, eliminaţi uniunile
de creaţie. Noi considerăm că această propunere a
dumneavoastră este expres a neînţelegerilor pe care le
aveţi dumneavoastră la momentul actual cu Uniunea de Creaţie şi
în special cu Uniunea Scriitorilor. Este alogică şi nu este
rezonabilă.
Domnul Marian
Lupu:
Bine, la ea s-a
făcut referinţă deja. Domnul Filat, a vorbit la temă.
Domnul Anatolie
Onceanu:
Nu, nu, cu uniunile
de creaţie? Nu a fost vorba de uniunile de creaţie.
Domnul Marian
Lupu:
La conţinutul
acestui articol.
Domnul Anatolie
Onceanu:
Păi, eu
vorbesc de uniunile de creaţie. Propunem ca să fie din nou în
listă aceasta pentru lectura a doua, în lista organelor,
organizaţiilor care coordonează.
Domnul Marian
Lupu:
Nu pot.
Consultaţi, da, această societate civilă, nu uitaţi.
Societatea civilă nu decide, dar ei pot fi consultaţi.
Domnul Anatolie
Onceanu:
Consultaţi,
consultaţi. Consultată, bine. Aceasta e în legea din 2000. De
ce o modificaţi? E bine, e bună.
Domnul Marian
Lupu:
Am
înregistrat. Alte întrebări? Nu sînt.
Domnule Cozma,
Mulţumesc.
Rog comisia.
Domnul Vladimir
Dragomir:
Stimate
Preşedinte al Parlamentului,
Stimaţi
colegi,
Proiectul pentru
modificarea şi completarea Legii nr.939 –XIV din 20 aprilie 2000 cu
privire la activitatea editorială a fost înaintat de Guvern şi
urmăreşte scopul de a introduce cîteva prevederi noi, care
rezultă din experienţa activităţii editoriale din
republică din ultimii ani.
Comisiile
parlamentare şi Direcţia juridică a Aparatului Parlamentului,
în avizele lor, se pronunţă pentru aprobarea proiectului
menţionat, dar fac şi unele propuneri concrete. Direcţia
juridică a Aparatului Parlamentului este de părerea că norma
propusă de autori la articolul 2/1 ar trebui expusă într-un
articol separat 2/2. Considerăm că propunerea aceasta poate fi
acceptată. Comisia pentru protecţie socială, sănătate
şi familie, Comisia pentru agricultură şi industria alimentară
şi Comisia pentru politică externă şi integrare
europeană pledează pentru excluderea din articolul 22, alineatul (4)
a sintagmei: “Şi se aprobă de către Comisia pentru cultură,
ştiinţă, învăţămînt, tineret, sport
şi mijloace de informare în masă a Parlamentului”.
Propunerea aceasta,
la părerea noastră, nu poate fi acceptată de către, nu
poate fi acceptată, deoarece practica demonstrează că aprobarea
listelor lucrărilor propuse anual pentru editare din contul mijloacelor
prevăzute din bugetul de stat de către comisia parlamentară de
profil este necesară cît pentru coordonarea folosirii banilor
publici, aşa şi pentru a evita apariţia unor lucrări cu un
conţinut nereuşit din punct de vedere al educaţiei.
S-a acceptat
propunerea Comisiei pentru politică economică, buget şi
finanţe ca la articolul 22, alineatul (4), în redacţie
nouă, după cuvintele “Ministerul Culturii şi Turismului” să
se introducă cuvintele “în limita mijloacelor prevăzute în
buget”.
Comisia
consideră inadecvată propunerea autorilor proiectului de a completa
alineatul (1) al articolului 22 cu cuvintele: “şi pentru achiziţia
cărţilor în scopul completării fondurilor bibliotecilor”.
Deoarece alineatul (3) al articolului 22 prevede, în mod special, că
mijloacele bugetului de stat alocate în scopul editării
cărţii naţionale se utilizează în strictă
conformitate cu destinaţia acestora, se propune ca alineatul unu al
punctului 7 din proiect să fie exclus. Nu se acceptă, de asemenea,
propunerea de a completa articolului 22 cu un alineat nou (6), în care se
spune că, în condiţiile expuse în prezentul articol, se
va efectua editarea cărţilor în cadrul programelor
naţionale, întrucît nu este clar despre care program este
vorba.
Punctul 3 din
proiect se va exclude, fiindcă alineatul (3) al articolului 5 din Legea
nr.939 cu privire la activitatea editorială a fost abrogat prin Legea
nr.280-XVI din 14 decembrie pentru modificarea şi completarea unor acte
legislative,“Ghilotina II”. Cu aceste obiecţii, Comisia pentru
cultură, ştiinţă, tineret, sport şi mijloace de
informare în masă propune ca proiectul de Lege nr.1140 să fie
aprobat în primă lectură.
Domnul Marian
Lupu:
Mulţumesc.
Întrebări
pentru Comisie?
Microfonul nr.
4.
Domnul Vladimir
Filat:
Mulţumesc,
domnule Preşedinte.
Stimate domnule
Dragomir,
Eu totuşi
aşi vrea să facem clarificări vizavi de articolul 14.
Răspunsul acordat de către Ministerul Culturii şi Turismului.
Domnul
Vladimir Dragomir:
Nu se aude.
Domnul Vladimir
Filat:
Spuneam că
răspunsul care a fost acordat de către Ministrul Culturii şi
Turismului este unul formal şi care, de fapt, nu ţine de
întrebarea pe care am adresat-o. Organele abilitate urmează să
ia atitudine în urma exercitării controlului. Deci, după editare,
corect? În acest caz, articolul 14 prevede, cifra 6 prevede că se
interzice editarea, deci, pînă la editare urmează...
Domnul
Vladimir Dragomir:
Controlul trebuie
să fie pînă la editare.
Domnul Vladimir
Filat:
Despre aceasta. Din
partea cui?
Domnul
Vladimir Dragomir:
Editurile trebuie
să facă acest lucru.
Domnul Vladimir
Filat:
Nu, staţi un
pic. Editura nu are sarcină să facă control asupra...
Domnul
Vladimir Dragomir:
Se prezintă
manuscrisele.
Domnul Vladimir
Filat:
Cui?
Domnul
Vladimir Dragomir:
La editură.
Şi editurile de acum trebuie să exercite controlul asupra ceea ce se
publică. Aşa este procedura.
Domnul Vladimir
Filat:
Deci, domnule
Dragomir,
Acum să mergem
mai departe.
Domnul
Vladimir Dragomir:
Bine.
Domnul Vladimir
Filat:
Îndemnul la
război, de agresiune, ură naţională, rasială,
religioasă, incitarea la discriminare ş.a.m.d. sînt deja
definite şi stabilite în Codul penal. Deci nu trebuie de definit.
Acum ceea ce întrebam eu în întrebarea adresată domnului
Cozma: contestarea şi defaimarea statului şi a poporului. Nu a fost o
întrebare simplă, de altfel, că mot à mot este simplu de
a spune. Ea trebuie să fie definită exact, ce înseamnă
aceasta, care sînt principiile care stabilesc că anume acest lucru
sau anume aceste chestiuni conţin o publicaţie sau alta.
Domnul
Vladimir Dragomir:
Domnule Filat,
Mulţumesc.
Eu vă dau
răspuns îndată. Dacă luăm Constituţia, Legea
Supremă a statului, la articolul 32 “Libertatea opiniei şi a
exprimării”, alineatul (3) scrie aşa: “Sînt interzise şi
pedepsite prin lege contestarea şi defăimarea statului şi a
poporului, îndemnul la război ş.a.m.d.” Aceasta este o
suplinire, adică, în legea dată, conform Constituţiei.
Domnul Vladimir
Filat:
Bine, eu vorbesc
despre una, dumneavoastră vorbiţi despre alta. Eu nu spun că
aceste noţiuni nu există. Eu am întrebat cine va stabili
informaţiile, afirmaţiile respective că fac parte din şi
cînd?
Domnul
Vladimir Dragomir:
S-a dat
răspuns. La această problemă s-a dat răspuns că numai
judecata poate să confirme lucrurile acestea, că da sau nu?
Domnul Vladimir
Filat:
Şi atunci am o
întrebare: dacă judecata va stabili, judecata urmează să
stabilească în urma editării, în urma apariţiei
acestor afirmaţii, păi, dacă la interzicere, atunci este cu
totul altă treabă, aşa şi scrieţi.
Domnul Vladimir
Dragomir:
Şi atunci
cartea dată iese din circulaţie.
Domnul Marian Lupu:
Noi am vorbit,
mecanismele trebuie să fie bine determinate.
Domnul Vladimir
Filat:
Domnule
Preşedinte,
Eu
înţeleg că este uşor să dăm răspunsuri,
să facem citiri ş.a.m.d. Eu atenţionez asupra faptului că
aşa cum este prezentată norma respectivă o să ridice mare
semn de întrebare la implementare. Şi, de fapt, cer şi rog ca,
pentru lectura a doua, să discutăm, să consultăm şi
să venim cu o normă aplicabilă.
Domnul Marian Lupu:
Foarte corect.
Pentru lectura a doua trebuie de lucrat...
Domnul Vladimir
Dragomir:
Noi, de pildă,
rugăm toţi deputaţii ca să prezinte avizele lor şi
propunerile.
Domnul Vladimir
Filat:
Şi să aveţi
în vedere editurile.
Domnul Vladimir
Dragomir:
De a
îmbunătăţi legea, şi e tot.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Domnul Vladimir
Filat:
Editurile nu au
obligaţii şi nu are cum să îi oblige cineva întru a
verifica legalitatea celor scrise, ei editează şi tipăresc.
Deci, în acest caz, urmează să fie un organ al statului,
dacă menţineţi norma respectivă, care are în
sarcină verificarea, aprobarea ş.a.m.d. şi atunci apărem iarăşi
în situaţia în care avem nevoie de aprobări înainte
de editări.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Domnul Vladimir
Dragomir:
Bine, eu
aştept de la dumneavoastră propuneri.
Domnul Marian Lupu:
Bine, alte
întrebări nu sînt.
Domnule
preşedinte,
Vă
mulţumesc.
Înainte de
procedura de vot, luări de cuvînt. Domnul Susarenco.
Domnul Gheorghe
Susarenco:
Onorat Parlament,
De fapt,
cuvîntarea mea va fi foarte scurtă şi va fi o sesizare la ceea
ce au întrebat colegii noştri şi reieşind din aceea
că n-am primit noi răspuns la întrebările puse.
Constatăm
că în continuare şi prin acest proiect de lege Guvernul,
acoperit politic de o majoritate comunistă continuă, să
promoveze politici de înfricoşare, de cenzură, atacuri la cele
mai mari valori democratice. De fapt, se ascund sub acest proiect de lege, la
dreptul la exprimare, dreptul la informaţie, dreptul de a cere
informaţii, fiindcă prin carte noi tot cerem informaţii, dreptul
la libera gîndire.
Cineva din Comisia
pentru cultură, ştiinţă,
învăţămînt, tineret, sport şi mijloace de
informare în masă care, dacă noi facem un text cîte
cărţi a citit fără să sufere nimeni, să facem la
domnul Stepaniuc, el a citit numai de cele ca să îşi facă
doctoratul. Şi el trebuie să aprecieze, trebuie să aprecieze
Comisia menţionată ce să editeze şi ce să nu editeze,
unde majoritatea o constituie deputaţii comunişti.
Nu e normal, oameni
buni, dreptul la gîndire, eu nu gîndesc ca şi comuniştii,
dar dumneavoastră trebuie să îmi spuneţi: să
edităm cartea aceasta sau să nu edităm? Aceasta e politica
dumneavoastră, proiectul acesta de lege, alături de restricţiile
despre care v-a spus Europa şi de la Consiliul Europei, de la Comisia de
la Veneţia, aici la 600, cînd a spus: nu votaţi, oameni buni,
acel proiect de interzicere a celor care nu au cetăţenia numai a
Republicii Moldova să ocupe funcţii în stat. Pentru că e o
îngrădire a dreptului la muncă. Aţi votat. Ce vă mai
trebuie Europa. Ce chemaţi oamenii încoace să cheltuie banii.
Domnul Marian Lupu:
La subiect, vă
rog.
Domnul Gheorghe
Susarenco:
Păi, eu
vorbesc la subiect. Dar ce să vorbesc numai despre tipografia
“Ştiinţa” ori despre ce să vorbesc eu? La subiect. Eu nu
ştiu cum să tipăresc cărţile, eu nu am fost
legător de cărţi, să vă spun cum se leagă
cărţile.
Domnilor
comunişti,
Eu nu spun pentru
dumneavoastră, căci dumneavoastră nici o dată nu o să
înţelegeţi. Eu spun pentru partea aslaltă şi pentru
acei care stau acolo, pentru jurnalişti, pentru că ei au citit
cărţi, da.
Domnul Marian Lupu:
Continuăm.
Domnul Gheorghe
Susarenco:
Da, continuăm.
Vasăzică, ceea ce s-a vorbit şi aici despre acele
îngrădiri, se interzice editarea literaturii care conţine
ş.a.m.d., aceasta vine în contradicţie şi cu articolul 54
din Constituţie care spune că îngrădirea,
restrîngerea unor drepturi, nu faceţi numai trimitere la 35, dar
uitaţi-vă 54, 55 şi uitaţi-vă ce a spus Consiliul
Europei cînd noi am aderat. Una din condiţii de aderare la Consiliul
Europei a spus că noi foarte atent, Republica Moldova, să aplice
articolul 54, dar voi aici
aplicaţi 54.
Exerciţiul
drepturilor şi libertăţilor nu poate fi supus altor
restrîngeri care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului
internaţional şi sînt necesare în interesele ordinii
publice, în scopul prevenirii tulburărilor în masă a
infracţiunilor, protejării dreptului, libertăţii,
demnităţii altor persoane ş.a.m.d.
În
sfîrşit, şi acest proiect de lege ne conduce la ideea că
dumneavoastră degrabă pe gardul de la Prut o să treceţi
şi sîrmă ghimpată. Nu numai sîrmă
ghimpată, dar o să treceţi şi curent electric. Astfel,
dumneavoastră ne duceţi pe noi în Europa.
Şi de aceea
Fracţiunea noastră nu va vota acest proiect de lege, fiindcă el
este unul discriminatoriu şi încalcă, de fapt, drepturile
şi libertăţile fundamentale ale omului, dreptul de a avea
informaţii şi dreptul de a citi cărţi.
Vă mulţumesc.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Doamna Ludmila
Borgula.
Doamna Ludmila
Borgula:
Уважаемые коллеги и
присутствующие!
Состояние
издательского дела в стране в серьезной мере характеризует и определяет
состояние образовательного, культурного и нравственного уровня общества.
Именно поэтому важно, как на законодательном уровне регулируется столь
значимая сфера. Очень жаль, что в ходе прений мы отошли именно от обсуждаемой в
законе темы. Государство несет ответственность за политику по организации издательского
дела и за доступность печатной продукции людям.
К сожалению, в действующем ныне законе отсутствует определение роли
государства в этой политике. Исходя из сказанного, предлагаемое Правительством
дополнение в виде статьи 21 просто необходимо. Указанная статья
гласит, что закон определяет государственную политику в области издательского
дела и регламентирует организацию функционирования издательско-полиграфической
и книготорговой системы.
Государство через государственный бюджет финансово поддерживает
издательскую сферу. Следовательно, выделяемые им средства должны быть
использованы во благо государства и общества. Поэтому совершенно недопустимо,
как бы тут наши уважаемые коллеги ни выступали и что бы ни говорили, когда
порой у нас на государственные средства появляются публикации, содержащие
клевету на государство и народ, призыв к войне и агрессии, национальной,
расовой или религиозной ненависти, подстрека-тельство к дискриминации,
территориальному сепаратизму, публичному насилию, а также другие проявления,
покушающиеся на конституционный порядок. И это, еще раз подчеркиваю, на
государственные средства.
К сожалению, некоторые издательства и не только издательства порой
путают, как и наши уважаемые коллеги, демократию со вседозволенностью, посягающей
иногда и на конституционные основы. Именно поэтому так необходимо дополнение
статьи 14 относительно запрещения антиконституционных публикаций. И не надо
делать вывод, что наши уважаемые коллеги не понимают, что это означает.
Следующей серьезной проблемой, характерной не только для нашей страны,
является вытеснение интернетом и телевидением интереса к литературным
первоисточникам, книгам, особенно это относится к молодежи.
Мы с вами знаем, потому что тоже имеем детей, как старшеклассники
и студенты работают и «изучают» программные материалы выискивая ответы в
интернете, прочитывая вырванные кусочки и совершенно не знакомясь целиком с тем
или иным произведением или книгой, которые они должны изучить и понять их
смысл и содержание.
Но, надо сказать, что это, конечно, вопрос несколько другого порядка,
который тоже требует своего изучения и обсуждения.
Я хочу сказать о другом тревожном факте, а именно о том, что в сельской
местности, да и в городах республики в 90-х годах интенсивно закрывались клубы,
дома культуры, а библиотеки были разорены и закрыты. Молодежь фактически была
отдана во власть многим дельцам от телевидения и других средств массовой
информации, а также торговцам низкопробного чтива.
А некогда замечательная сеть сельских "Луминиц" исчезла. В
жестоком кризисе оказались публичные и школьные библиотеки, оскудели
библиотечные фонды. И очень удивительно слушать некоторых коллег, которые
сейчас с такой тревогой в голосе и недоумением говорят, как это у нас до такого
уровня дошло состояние библиотек. Ведь они сами находились у власти, сами
распределяли бюджетные средства и прекрасно знали, чем это грозит.
Осуществляемые
Правительством после 2001 года действия по возрождению библиотек не могут в
одночасье восполнить нанесенный библиотечному делу огромный ущерб, отразившийся
в отторжении нашей молодежи от мирового и национального литературного наследия.
Дело дошло до того,
что наши школьные библиотеки просто не в состоянии сегодня обеспечить
школьников необходимой по программе литературой. Мы это прекрасно знаем, так
как бываем и в школах, и в библиотеках, в том числе в школьных.
К сожалению, вы тут
слышали ответы министра, и мы с вами тоже знаем, что тех средств, которые
выделяются из государственного бюджета и тем более из местных бюджетов, отнюдь
не достаточно для того, чтобы обеспечить наших школьников нужной литературой.
Поэтому в
сложившейся ситуации просто необходимы предлагаемые Правительством дополнения в
статью 22 относительно того, что ежегодно выделяемые из государственного
бюджета средства на поддержку издания книг будут направляться и для закупки
книг в целях комплектования библиотечных фондов.
Книги, изданные за
счет государственного бюджета, будут передаваться бесплатно для укомплектования
публичных и школьных библиотек, и это придает нам большую уверенность в том,
что мы сможем в довольно короткий срок исправить нынешнее положение дел.
А наши библиотеки
давно об этом просят, просто бьют в набат.
Domnul Marian Lupu:
Încă un
minut, vă rog.
Doamna Ludmila
Borgula:
И, наконец, об
очень важном дополнении в ту же статью 22 о том, что 5% тиража изданий,
выпускаемых за счет средств государственного бюджета, будут использоваться в
рамках различных культурных мероприятий внутри страны и за ее пределами. Это
имеет очень большое значение для продвижения культурных ценностей Молдовы, в
том числе среди молдавской диаспоры в других странах. Кстати, этот вопрос
уже поднимался в нашем Парламента. Исходя из важности изменений и дополнений,
вносимых в Закон об издательском деле, фракция ПКРМ поддерживает его для
принятия в первом чтении.
Благодарю за
внимание.
Domnul Marian Lupu:
Mulţumesc.
Stimaţi
colegi,
La această
etapă, voi supune votului, în condiţiile raportului Comisiei de
profil şi bilanţul dezbaterilor în cadrul şedinţei
plenului Parlamentului la acest subiect, proiectul de Lege nr.1140. Cine este
pentru aprobarea acestuia în primă lectură, rog să voteze.
Majoritatea.
Vă
mulţumesc.
Proiectul de Lege
nr.1140 este aprobat în primă lectură.
Proiectul de Lege
nr.1603 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative.
Iniţiativa unui grup de deputaţi.
Prezintă
doamna Cuşnir. Vă rog.
Doamna Valentina
Cuşnir:
Stimaţi
colegi,
Onorată
asistenţă,
Comuniştii au
ameninţat că şi a treia oară vor exclude din ordinea de zi
proiectul pe care vi-l propun astăzi, dar nu mă uimeşte faptul
că nu au făcut-o. În toamna anului 2005, cetăţenii au
rămas cu strugurii pe deal, alţii şi-au umplut cu vin toate
ciuberele.
Stoparea
bruscă a exportului de vinuri şi alte produse alcoolice în
martie 2006 în Rusia prevestea o criză şi mai mare în
toamna anului 2006, cînd urma că ţăranii să nu
îşi poată comercializa strugurii, dar, avînd vasele
pline, nu puteau, nu avea ce face cu noul vin. Se cerea o măsură
urgentă în atare situaţie şi Preşedintele Voronin a
decis să se folosească de moment, de situaţie şi să
ceară Agenţiei “Moldova-Vin” să vină cu propuneri de
modificare a legislaţiei, ca să se permită
ţăranilor să comercializeze vinul către
întreprinderile vinicole pentru distilare.
A pornit acea
iniţiativă pe la ministere, dar toţi erau ocupaţi cu alte
probleme, tărăgănînd promovarea proiectului. Am decis
atunci, în aprilie 2006, în calitate de vicedirector general al
Agenţiei “Moldova-Vin”, dar şi legal deputat în Parlament
să înaintăm împreună cu alţi doi colegi
deputaţi această iniţiativă pe care v-o prezint,
boţită de Fracţiunea Comunistă mai bine de 2 ani cu
includerea şi excluderea în ordinea de zi.
Promovarea
proiectului ar contribui la cultura folosirii vinului de casă. Aceasta o
spune şi Guvernul în avizul pozitiv înaintat în
Parlament încă în luna iunie 2006. Şi anume spune că
adoptarea acestui proiect de lege ar legifera comercializarea vinului de
casă şi, potrivit Guvernului, această acţiune
economică va permite extinderea bazei de materie primă pentru
producerea alcoolului de vin şi va ameliora situaţia economică a
populaţiei din localităţile rurale.
Atunci, dar şi
acum comercializarea vinului de casă era sancţionată cu amenzi
mărite ulterior destul de drastice. Iată, aceste momente, şi
susţinute de Guvern, m-au făcut să vin şi să
argumentez în faţa dumneavoastră necesitatea adoptării
unui atare proiect de lege. Atunci, în anul 2005, dar şi ulterior,
fabricile de vinuri au procurat puţini struguri de la ţărani, au
distilat mult, procurînd vinuri materie primă produsă tot din
strugurii procuraţi de la ţărani, dar înmulţind
cantitatea cu apă şi zahăr sau chiar cu suc de mere la
preţuri mari, comparativ cu preţul dat pentru struguri.
Aici, în
cazul nostru, rezolvam mai multe probleme şi v-am adus argumentele din
avizul Guvernului. Conform Legii viei şi vinului, ştiţi
dumneavoastră că am introdus o noţiune nouă de “vin
ţărănesc”, dar promovarea acestui vin ţărănesc se
află şi acum la punctul zero.
Ba mai mult, a fost
şi elaborat un regulament cu întîrziere destul de mare,
în care Guvernul şi-a permis să interpreteze o lege ilegal,
că nu are dreptul să facă această interpretare şi a
spus că, prin reţeaua locală, adică unde are dreptul să
fie comercializat acel vin ţărănesc, se are în vedere
piaţa de desfacere în raza unităţii
administrativ-teritoriale de nivelul doi. Adică, tot vinul să se bea
acolo, în raion. Acest fapt a dus la aceea că în ziua de azi
nu avem nici o licenţă pentru producerea vinului
ţărănesc.
Şi aceasta
este încă o dovadă că e foarte necesar de a promova acest
proiect pe care vi-l propun eu. Toate restaurantele din Chişinău, dar
şi barurile de prin localităţile rurale vînd astăzi
foarte liber vin de casă. Ţăranii îşi vînd
vinul pe furiş, bietele ţărance trebuie să meargă
toată iarna să îngheţe, să fugă de
poliţişti să îşi vîndă acest vin.
Cu atît mai
mult că “Casa vinului” în sala de degustare “Crama”, printre alte
tipuri de vinuri şi lichioruri, propune spre degustaţie şi vin
de casă. Ştiţi dumneavoastră despre traseul “Drumul
vinului” care include şi multe gospodării
ţărăneşti, inclusiv cu acest vin de casă.
Promovarea în
fiecare an a concursului “Polobocul de aur” în cadrul festivalului
vinului, cînd sînt premiaţi cei mai buni producători ai
vinului de casă. Dar, stimaţi colegi, din 2006, de cînd a fost
înaintat proiectul despre care vă spun, de mai multe ori a fost
modificată Legea nr.1100 cu privire la fabricarea şi circulaţia
alcoolului etilic. Ştiţi dumneavoastră de cîte ori am
ieşit la microfon şi am spus că există în Parlament un
proiect de lege care trebuie examinat împreună cu acele proiecte nu
o dată, dar de cîteva ori.
Din păcate,
iarăşi Fracţiunea Comuniştilor şi-a făcut datoria
faţă de ţărani şi nu a examinat. Astăzi,
sîntem puşi în situaţia, eu am tăcut
dimineaţă, nu am mai vrut să ies la microfon şi să
spun, practic, noi astăzi nu am putut examina acest proiect de lege,
deoarece ultima modificare a Legii nr.1100 a fost făcută recent
după ce Preşedintele Voronin nu a promulgat acea lege adoptată
în Parlament unilateral tot de comunişti.
Şi acum
sîntem într-o situaţie cînd nu este publicat în
“Monitorul Oficial” şi, practic, proiectul nostru stă în aer.
Dar am venit
să vi-l prezint şi este la discernămîntul Parlamentului
să vedem ce facem. Dar, între timp, cred eu, şi vreau să
vă propun şi dumneavoastră, că este normal ca să
legiferăm nu doar comercializarea vinului ţărănesc pentru
distilare, ci spre comercializarea lui pe piaţa internă.
Putem vota
astăzi conceptul acestei legi ce nu va contravine momentului că nu
este publicată modificarea în “Monitorul Oficial” şi după
aceasta pentru lectura a doua să aducem în
concordanţă şi cu acele modificări care au fost făcute
ulterior.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Doamna Valentina
Cuşnir:
Votarea proiectului
nu impune nici ţăranul să vîndă vinul şi nici
fabricile vinicole să îl cumpere. Din aceste motive, nu
înţeleg de ce atîtea opuneri pe parcurs de mai bine de 2 ani,
cu încălcarea flagrantă a Regulamentului Parlamentului, scos,
inclus şi scos de două ori de pe ordinea de zi cu interval de mai
bine de jumătate de an, fără nici o propunere venită din
partea Fracţiunii Comuniştilor către autori, nefiind
invitaţi ca să avem astăzi două rapoarte.
Un raport al
Comisiei care nu a putut lua o decizie, deoarece era numărul egal de
voturi dintr-o parte şi din alta ca, după acest raport, să fie
retras din ordinea de zi de deputaţii comunişti să
întoarcă înapoi în Comisie.
Domnule
Preşedinte,
Rog să
atrageţi atenţia, după care regulament a fost făcut acest
lucru, s-a dus din nou în Comisie, din nou a fost convocată Comisia,
ca să adopte un alt raport pentru respingerea acestui proiect de lege.
Eu cred că
aceasta demonstrează foarte mult grija comuniştilor faţă de
ţăranii noştri. Cred că presa va face acest lucru şi
va transmite despre acest proiect care de 2 ani stă aici, în
Parlament, şi cred că de ruşine şi de... dar este un
proiect foarte bun. Cred că comuniştii vor vota acest proiect
în primă lectură şi pentru lectura a doua se vor include
şi ei dacă găsesc ceva ce nu corespunde şi să îl
facem bun şi să îl dăm ţăranilor să
poată să îşi comercializeze acest vin.
Domnul Marian
Lupu:
Bine.
Doamna Valentina
Cuşnir:
Vă
mulţumesc.
Domnul Marian Lupu:
Stimaţi
colegi,
Întrebări
la autor? Nu sînt.
Mulţumesc,
doamnă Cuşnir.
Rog comisia.
Domnul Valeriu
Cosarciuc:
Stimate domnule
Preşedinte,
Stimaţi
colegi,
Onorată
asistenţă,
Comisia pentru
agricultură şi industria alimentară a examinat proiectul de Lege
pentru modificarea şi completarea unor acte legislative, înaintat de
către deputaţii doamna Cuşnir, doamna Jalbă şi domnul
Neagu şi comunică următoarele.
Patru membri ai
Comisiei, domnii Grozav, Neagu, Colţa, Cosarciuc, susţin proiectul de
lege din următoarele considerente.
Legiferarea
comercializării vinului de casă va contribui la mărirea bazei de
materie primă pentru producerea alcoolului divin, la ameliorarea
situaţiei financiare a ţăranilor şi la diminuarea
consumului personal al producţiei alcoolice de către populaţia
rurală.
Iniţiativa
legislativă se încadrează în textul Legii nr.1100 din
anul 2000.
7 comisii permanente ale Parlamentului consideră oportun de a examina
proiectul de lege cu condiţia avizului pozitiv al Guvernului. Guvernul,
în avizul său, aprobat prin Hotărîrea nr.727 din 27 iunie
2006, în principiu, susţine propunerea legislativă.
Direcţia juridică a Aparatului Parlamentului invocă lipsa
obiecţiilor de ordin juridic.
Domnii
deputaţi Todoroglo, Jdanov, Eriomin, Miron, Bodişteanu, Cotorobai,
precum şi Comisia juridică, pentru numiri şi
imunităţi, propun ca proiectul de lege să fie respins din
cauză că comercializarea vinului de casă pentru fabricarea
alcoolului etilic divin va face imposibil controlul trasabilităţii
produsului finit care, la rîndul său, va conduce la numeroase
falsificări şi alte abuzuri.
Iniţiativa
legislativă este în contrazicere cu articolul 21 şi 23 din
Legea viei şi vinului nr.57 din 10 martie 2006, unde este stipulat că
comercializarea vinului şi a producţiilor pe bază de must
şi vin se efectuează de către agenţii economici
deţinători de licenţă prin comerţul cu ridicata
şi comerţul cu amănuntul în conformitate cu
legislaţia în vigoare şi că producerea în vederea
comercializării vinurilor produse pe bază de must şi vin, a
produselor secundare vinicole poate fi efectuată de persoane juridice
şi persoane fizice deţinătoare de licenţă în
domeniu, eliberate în modul stabilit.
O altă
clauză invocată de către colegii noştri, de regulă,
vinurile produse în condiţiile de casă nu corespund
cerinţelor Legii viei şi vinului, iar la articolul 28, alineatul (1)
prevede că vinurile şi produsele pe bază de must şi vin,
care nu întrunesc condiţiile prevăzute în prezenta lege,
nu pot fi livrate spre comercializare.
Un alt argument,
utilizarea vinului de casă ca materie primă pentru producerea
alcoolului rafinat nu este rentabilă pentru producători, costul
alcoolului fiind de 3 ori mai mare decît alcoolul obţinut din
altă materie primă.
În temeiul
celor expuse, Comisia pentru agricultură şi industria
alimentară, cu majoritatea de voturi a acesteia propune plenului
Parlamentului să respingă proiectul de Lege nr.1603 din 28 aprilie
2006 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative.
Domnul Marian Lupu:
Mulţumesc,
domnule preşedinte al Comisiei.
Întrebări?
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Cuşnir:
Mulţumesc.
Domnule
preşedinte al Comisiei,
Aş vrea
să explicaţi, fiindcă nu am fost invitată atunci cînd
a fost examinat raportul prezentat de dumneavoastră. Ştiu că
aici, în şedinţă plenară, a fost retras din ordinea
de zi de către Fracţiunea Comuniştilor. Cum s-a ajuns că
s-a venit din nou în Comisie şi s-a prezentat un alt raport
decît era cel la care am participat şi eu în calitate de
autor? Adică cum a ajuns din nou în comisie, căci doar s-a
retras din ordinea de zi?
Domnul Marian Lupu:
Domnule
preşedinte,
Vă rog.
Domnul Valeriu
Cosarciuc:
Acest raport a fost
examinat de Comisie la 27 februarie 2008 şi acele retrageri din
Parlamentul Republicii Moldova au fost efectuate avînd acest raport,
ultimul raport definitivat.
Şi în
privinţa posibilităţii reexaminării de către Comisie a
unui raport care încă nu a fost prezentat în plenul
Parlamentului. Comisia poate să introducă în ordinea de zi
orice proiect de lege, la orice etapă, dacă acest proiect nu a fost
votat în plenul Parlamentului. Şi, avînd în vedere
că Comisia a introdus în ordinea de zi, adică membrii Comisiei
au introdus în ordinea de zi încă o dată examinarea
acestui proiect de lege, Comisia a avut dreptul să examineze şi
să ia decizia corespunzătoare.
Aşa prevede
Regulamentul Parlamentului.
Doamna Valentina
Cuşnir:
Domnule
preşedinte,
Nu e chiar
aşa. Există raportul din 20 februarie 2008 şi pe 21 februarie
2008 este acea retragere a Fracţiunii Comuniştilor despre care
vorbesc eu. Una din acele retrageri. Dar, după raportul din 20 februarie,
cum a fost anulat acest raport şi cum a apărut altul din 27
februarie? Adică este după retragere.
Domnul Marian Lupu:
Stimată
colegă,
Păi, domnul
preşedinte v-a explicat.
Domnul Valeriu
Cosarciuc:
Doamnă
Cuşnir.
Doamna Valentina Cuşnir:
Nu mi-a explicat
aşa.
Domnul Valeriu
Cosarciuc:
Chestia constă
în aceea, uitaţi-vă, raportul a fost examinat repetat. În
raportul din 27 februarie e scris: definitivat. Adică eu am explicat
că, conform Regulamentului, membrii Comisiei au posibilitatea să
introducă în ordinea de zi orice proiect de lege care nu a fost
trecut prin şedinţă.
Domnul Marian Lupu:
Examinat
în plen, da.
Domnul Valeriu
Cosarciuc:
Nu a fost examinat
de şedinţa plenară. Şi, în acest caz, a fost
propunerea de a reintroduce acest proiect de lege în ordinea de zi. A
fost reexaminat şi situaţia, în principiu, a fost cea pe care
v-am explicat-o. 4 deputaţi prezenţi la şedinţă au
votat.
Doamna Valentina
Cuşnir:
Eu ştiu
că am fost şi eu.
Domnul Valeriu
Cosarciuc:
Pentru
susţinerea acestui proiect şi 6 au votat împotrivă,
adică aceasta.
Doamna Valentina
Cuşnir:
Aceasta, aici nu am
fost.
Domnul Marian Lupu:
Bine,
mulţumesc.
Doamna Valentina
Cuşnir:
Mulţumesc.
Domnul Marian Lupu:
Domnule
preşedinte,
Vă
mulţumesc.
Domnul Valeriu
Cosarciuc:
Mulţumesc.
Domnul Marian Lupu:
Stimaţi
colegi,
Voi supune votului
propunerea evocată în raportul Comisiei de profil privind
respingerea proiectului de Lege nr.1603. Cine este pentru, rog să voteze.
Numărătorii:
Sectorul nr.1 – 28.
Domnul Marian Lupu:
De fapt,
stimaţi colegi, eu fixez majoritatea, fiindcă respingerea se face
prin hotărîre ori hotărîrea se adoptă cu majoritatea
de voturi a celor prezenţi în sală. Majoritatea.
Proiectul de Lege
nr.1603 este respins, conform raportului comisiei.
Stimaţi
colegi,
Proiectul nr.1017.
Moţiune simplă privind politica energetică a Guvernului. Deci,
precum o făceam şi anterior, avînd acele prevederi ale
Regulamentului, care se referă la dezbaterile pe marginea proiectelor de
moţiuni simple, noi trebuie să determinăm cu dumneavoastră
mecanismul acestor dezbateri şi să cădem de acord cu toţii
împreună.
Ca de obicei,
precum o făcusem şi anterior, moţiunea a fost distribuită.
Eu sînt obligat, precum îmi sugerează juriştii, să
întreb dacă nimeni din autori nu îşi retrage
semnătura. Nu. În continuare, precum am făcut şi în
cadrul a două exerciţii de examinare a moţiunilor, o să
invităm la tribuna centrală reprezentantul Guvernului să
prezinte poziţia Guvernului la proiectul de moţiune, după care
eu propun o jumătate de oră întrebări–răspunsuri,
pînă în jumătate de oră, dacă ele sînt,
după care – luări de cuvînt, doritorii. Fracţiunea AMN
deja s-a înscris. Dacă alte fracţiuni înaintează la
fel solicitări pentru luări de cuvînt, înregistrez
pînă în
7 minute. Autorul, deci Guvernul, pardon, solicită pînă la 15
minute. Jumătate de oră întrebări–răspunsuri şi
funcţie de cîţi dintre colegii noştri se înscriu pe
lista luărilor de cuvînt ne orientăm.
Respectiv, în
modul în care, păstrînd acest program, să mergem cu
dezbaterile pe marginea moţiunii. De acord? De acord. Deci îl invit
la tribuna centrală pe domnul prim-viceprim-ministru Igor Dodon.
Domnul Igor Dodon – prim-viceprim-ministru,
ministrul economiei şi
comerţului:
Mult stimate
domnule Preşedinte,
Stimaţi
deputaţi,
Onorat Parlament,
Aş dori
să structurez răspunsul sau informaţia Guvernului la
această moţiune în trei componente.
Prima
componentă, tot ce se referă la regulator, Agenţia
Naţională pentru Reglementare în Energetică, au fost puse
cîteva întrebări la care voi veni cu detalii.
Doi. Importul
gazelor şi, îndeosebi, mă voi referi la două aspecte. Primul
aspect – condiţiile contractuale de import, preţuri şi
cantităţi. Şi al doilea aspect –evidenţa gazelor, calitatea
gazelor şi pierderile tehnice. Şi a treia componentă care a fost
şi subiectul, obiectul moţiunii este gazificarea în Republica
Moldova, deja construit şi care sînt următoarele etape ce vor
fi lansate sau sînt deja lansate la această zi, la această
etapă.
În ceea ce
ţine de primul component, Agenţia Naţională pentru
Reglementare în Energetică, aş dori să menţionez
că, conform legislaţiei în vigoare, este vorba de
legislaţia cu privire la energia electrică, legislaţia cu
privire la gazele naturale, ANRE, Agenţia Naţională pentru
Reglementare în Energetică nu se subordonează vreunei
autorităţi publice sau private, cu excepţia cazurilor expres prevăzute
de lege.
De asemenea,
aş dori să menţionez că a fost avizat şi voi veni cu
unele detalii vizavi de practica internaţională în ceea
ce ţine de atribuţiile Agenţiei şi conducerea
Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică care,
după cum cunoaşteţi, este aprobată de către Guvern.
În
moţiune a fost menţionat în ceea ce ţine de raportarea
şi pusă sub semnul de dubii independenţa acestei Agenţii.
Aş dori să menţionez că Agenţia Naţională
pentru Reglementare în Energetică, anual, către data de 1
martie, pregăteşte un raport privind activitatea sa, pe care îl
prezintă atît în Parlament, cît şi în Guvern
şi îl face public.
În ceea ce
ţine de Consiliul de administraţie, după cum
cunoşteţi, conform legii, şi am menţionat deja, directorii
ANRE sînt stabiliţi de către Guvern. Conform prevederilor legii
ei sînt numiţi pentru o perioadă de 6 ani cu unele
excepţii vizavi de prima numire.
În ceea ce
ţine de practica internaţională, la capitolul “numirea
directorilor Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în
Energetică” am efectuat o analiză şi avem aici sinteza din 30 de
ţări vizavi de activitatea şi numirea directorilor ANRE.
În 19 din aceste 30 de ţări directorii se numesc de către
Guvern, în 4 – de către Parlament, în 5 – de către
preşedinte şi doar în două cazuri de către Ministerul
Economiei şi Comerţului, ceea ce ne denotă, practic,
existenţa în Republica Moldova a acelor prevederi legale prin care
directorii ANRE se aprobă sau se numesc de către Guvern este o
procedură care corespunde practicii internaţionale.
Şi ultima
remarcă la primul component este bugetul Agenţiei. După cum
cunoaşteţi, conform prevederilor legislaţiei în vigoare,
bugetul Agenţiei se aprobă de Guvern şi sursele de completare a
acestui buget constau din taxe la nivelul de 0,06 sau 6 la sută
pînă la 9 la sută din contul, din costul anual al energiei
electrice şi al gazelor naturale furnizate consumatorilor.
Bugetul
Agenţiei se publică în presă şi proiectul de
hotărîre de Guvern sau hotărîrea de Guvern, aprobată
pe data de 11 decembrie 2007 a fost publicată în “Monitorul Oficial”
din 21 decembrie 2007. Prin urmare, acesta este un exerciţiu destul de
public, deschis, democrat.
În ceea ce
ţine de a doua componentă a moţiunii – importul gazului, mă
voi referi destul de succint la cantităţi, la preţuri, tarife
şi în continuare mergem la calitatea gazului livrat şi
pierderi. Din start, aş dori să menţionez că consumul
Republicii Moldova, mă refer la partea dreaptă a Nistrului, pentru
anul 2007 a fost de 1,3 miliarde metri cubi de gaz. Pentru anul 2008
pronosticul este de 1,346 miliarde metri cubi de gaz.
Dacă e să
vorbim de partea stîngă a Nistrului, consumul părţii
stîngi a Nistrului este de circa 1,4 – 1,5 miliarde metri cubi de gaz
în dependenţă de activitatea centralei de la Cuciurgan.
În ceea ce
ţine de preţuri, cunoaşteţi că, în anul 2007,
gazul a fost importat în Republica Moldova la preţul de 170 dolari
mia de metri cubi. În primul trimestru al anului curent – 187,81 de
dolari mia de metri cubi. Şi începînd cu trimestrul doi –
213,16 de dolari mia de metri cubi.
În
acelaşi timp, aş dori să menţionez că, în urma
negocierilor purtate de către Guvern pe parcursul anului 2006, ne-a
reuşit să semnăm un contract de livrare a gazelor cu o
anumită certitudine vizavi de preţul de livrare pînă
în anul 2011 inclusiv.
Astfel, conform
acestui contract, preţul de livrare a gazelor pentru Republica Moldova se
calculează în baza unei formule speciale, aşa-numitul “net back”, calculat mediu, minus
toate taxele pentru Europa, însă cu unele pentru ţările membre
ale Uniunii Europene, însă cu unele rabaturi, unele disconturi
pentru primii ani.
Astfel, pentru 2008
discontul sau coeficientul este de 0,75, pentru 2009 – 0,8, pentru 2010 – 0,9
din acest preţ şi pentru 2011 s-a stabilit în contract
coeficientul de unu.
În ceea ce
ţine de tarifele pe intern, după cum cunoaşteţi, ultima
aprobare a tarifelor de către regulator a fost pe data de 19 ianuarie,
fiind stabilit tariful mediu pentru consumatori de 2775 de lei pentru mia de
metri cubi. Toate detaliile în structură atît pe tarife,
atît pe preţuri ... dispun de ele, dacă va fi necesar pot
să le prezint.
Al doilea component
al importului gazelor este un subiect mai tehnic, evidenţa gazelor,
calitatea şi pierderile tehnice. Dacă o să îmi
permiteţi, stimaţi deputaţi, o să dau citire din nou unor
abordări, aş spune mai tehnice, însă extrem de importante
în contextul moţiunii lansate.
Tranzitarea şi
asigurarea cu gaze a consumatorilor Republicii Moldova se efectuează prin
sistemul magistral de conducte din două direcţii: Nord-Est şi
Sud-Est. În partea de Sud-Est a Republicii Moldova, predarea,
recepţia volumelor de gaze tranzitate în Ţările Balcanice
se realizează prin intermediul staţiilor de măsurare a gazelor
situate pe teritoriul Ucrainei, Ananiev, Reasnopole, Orlovka.
Aş dori
să menţionez că în partea de Sud-Est, Republica Moldova
sau teritoriul Republicii Moldova este tranzitat de 3 conducte cu lungimea de
100 de kilometri. Aş veni şi cu o informaţie suplimentară,
tranzitul prin aceste conducte este achitat, serviciile de tranzit în
mărime de 2,5 dolari pentru mia de metri cubi la 100 de kilometri.
În intervalul
dintre aceste staţii de măsurare a gazelor sînt amplasate 77 de
staţii de predare a gazelor de frontieră, inclusiv 42 ucrainene
şi 35 moldoveneşti, care aprovizionează consumatorii Ucrainei
şi a Moldovei cu gaze naturale.
În
direcţia de Nord-Est, a doua direcţie de aprovizionare, “Moldovagaz”
importă gaze naturale prin intermediul staţiei de măsurare a
gazelor Alexeevka şi Ananiev din Ucraina.
Acest sector
include 5 staţii de predare a gazelor de frontieră. Actualmente,
primirea, predarea gazelor naturale între “Moldovagaz” şi “Naftogaz”
Ucraina la hotar se efectuează prin patru staţii de măsurare a
gazelor şi 41 de staţii de predare, de frontieră, la care se
măsoară volumele gazelor furnizate consumatorilor din Republica
Moldova.
În anul 2003
a fost pusă în exploatare comercială staţia de
măsurare a gazelor Grebenichi pe conductele magistralii balcanice la
hotarul de est al Republicii Moldova. Concomitent, a fost finalizată
construcţia şi pusă în exploatare comercială
Staţia de măsurare a gazelor Tocuz–Căuşeni, costul – mai
mult de 52 de milioane de lei. Amplasată la ieşirea din teritoriul
Republicii Moldova, la această staţie se efectuează
evidenţa volumelor de gaze tranzitate prin sectorul moldovenesc al
conductelor magistrale balcanice şi predate Ucrainei. Staţia de
măsurare a gazelor Tocuz–Căuşeni a fost construită, doar
informativ, cu suportul financiar al Uniunii Europene, proiectul TACIS.
În anul 2005
a fost pus în exploatare comercială Punctul de măsurare a
gazelor “Limanskoie” pe conducta magistrală Odessa–Chişinău,
fiind finalizată contorizarea intrărilor la ieşire din
teritoriul ţării. Toate staţiile şi punctele de
măsurare a volumelor de gaz de frontieră sînt echipate cu cele
mai performante aparate de măsurare. Aceste sisteme electronice,
automat şi instantaneu, măsoară parametrul fluxului, presiunea,
diferenţa de presiuni, temperatura. Parametrii măsuraţi se
transmit către calculator şi odată la 2 secunde, aş dori
să menţionez, o dată la 2 secunde. În baza parametrilor
preluaţi se calculează volumul de gaze adus la condiţie
standard, integrînd acest volum calculat în ore şi diurne.
Ordinea
monitorizării funcţionării echipamentelor de măsurare de
frontieră şi a evidenţei gazelor este prevăzut în
Acordul tehnic trilateral, semnat între “Moldovagaz”, “Gazprom”,
“Naftogaz” Ucraina. Schema utilizată este optimă din punct de vedere
economic şi metrologic. În ceea ce ţine de calitatea gazelor,
la staţia de măsurare a gazelor de frontieră Alexeevka,
Grebenichi, Gorlovka, Ucraina şi Căuşeni, Moldova determină
în flux instantaneu nu numai volumul, dar şi componenţa
chimică a gazelor naturale: metan, etan, propan, toată
componenţa care este pentru gazul livrat. Densitatea, umeditatea,
căldura calorifică a gazelor importate de către partea care
predă gazele, cu utilizarea echipamentelor identice, legalizate
corespunzător.
Calitatea gazelor
se determină de echipamente o dată la fiecare şase minute. La fel,
rezultatul se înregistrează în ore. Calitatea gazelor primite
la hotar se verifică de către întreprinderile afiliate
“Moldovagaz” de transport şi distribuţie. “Moldovatransgaz”
deţine patru sisteme de măsurare a calităţii gazelor
amplasate pe conductele magistrale: Ananiev, Cernăuţi, Bologoceni. Un
cromatograf de flux la Drochia şi unul la laboratorul de la
Chişinău.
Ananiev, Tiraspol,
Ismail cîte un cromatograf de flux peste fiecare conductă şi
două de la laboratorul la Staţia de transferare a gazelor
Tocuz–Căuşeni. Interesele “Moldovagaz” la staţiile de
măsurare a gazelor de frontieră sînt asigurate prin
prezenţa reprezentanţelor ei permanenţi care activează
în baza acordului menţionat, care este tripartid între
“Moldovagaz”, “Gazprom” şi “Naftogaz” Ucraina.
Reprezentanţii
permanenţi monitorizează zilnic funcţionarea sistemelor de
măsurare şi a celor de determinare a indicilor de calitate,
corectitudinea rezultatelor înregistrate, semnează volumul de gaze
primite, predate diurn la hotar. Transmiterea predării, preluării
volumelor de gaze la frontieră se asigură prin prezenţa
reprezentanţilor vămilor Moldovei şi a Ucrainei la verificarea
şi semnarea actelor lunare a volumelor de gaze, care au traversat hotarul
de stat între Republica Moldova şi Ucraina.
În ceea ce
ţine de valoarea medie ponderată a căldurii calorifice a gazelor
naturale livrate în Republica Moldova în anii 2000–2007. În
anul 2000 căldura calorifică în kcal pe m3 era de 7
978. În anul 2007 este de 8 038. Prin urmare, careva suspiciuni sau dubii
vizavi de calitatea gazului livrat în baza acestor măsurări
care se efectuează din şase în şase minute, nu putem spune
că sînt careva dubii la acest capitol. În ceea ce ţine de
pierderile tehnice de gaze naturale. Au fost unele afirmaţii în
moţiune vizavi de pierderile de 500 de milioane de m3. De
asemenea, nu corespunde realităţii afirmaţia privind volumul
exagerat de
300 milioane de m3 pierderi de gaze naturale, care au fost,
chipurile, repartizate pentru Moldova de către Comisia Mixtă
Moldo-Ucraineană.
Care sînt
pierderile tehnice, de fapt, la livrarea gazelor în Republica Moldova?
Conform informaţiei despre pierderile tehnice, “Moldovagaz”, în
perioada anilor 2004–2007, putem afirma că pierderile tehnice în
milioane de m3 erau în 2004 – 43,5 milioane m3,
în 2007 – 38,2 milioane m3. Prin urmare, nu
500 şi nu 300 menţionate în moţiune.
Aşadar,
pierderile de gaz în sistemul naţional în raport cu volumule
de gaze intrate în ţară constituie 0,35%, pe cînd
practica mondială se referă şi permite aceste pierderi să
fie pînă la 1%.
Şi al treilea
component al răspunsului sau poziţiei Guvernului, onorat Parlament,
se referă la gazificarea în Republica Moldova. Mă voi opri
destul de succint la două abordări în acest sens. Este
vorba de gazificarea pînă la momentul actual. Şi care
sînt sarcinile şi acţiunile foarte concrete ale Guvernului
pentru asigurarea gazificării în continuare?
Din start, aş
dori să menţionez că în Republica Moldova principalul
operator, în acest sens, este Societatea pe Acţiuni “Moldovagaz”,
care, în anii 1990, sfîrşitul anilor 1990 a fost
schimbată structura acţionarilor în folosul Federaţiei
Ruse cu o cotă de 50%, plus o acţiune şi care, la această
etapă, structura acţionarilor este: “Gazprom” – 50% plus 1, Republica
Moldova – 36,6% şi partea nistreană sau aşa-numita parte
nistreană – 13,4 la sută. Din informaţia de care deţinem
acest pachet de 13,4 la sută a fost transmis în gestiune
fiduciară, aşa-numitul Trast către “Gazprom”.
Structura
corporativă a Societăţii pe Acţiuni “Moldovagaz” include
următoarele companii, care îndeplinesc funcţii diferite.
Două întreprinderi de transport “Moldovatransgaz” pentru partea
dreaptă a Nistrului şi “Tiraspol-transgaz” pentru partea stîngă
a Nistrului, 12 întreprinderi de distribuţie pe malul drept al
Nistrului cu filiale în fiecare centru raional şi 7
întreprinderi de distribuţie în regiunea transnistreană.
În afară de acestea, sînt peste 20 de companii licenţiate
care sînt titulari de licenţe pentru furnizarea gazelor.
Aş dori
să menţionez că, la începutul anului 2008, din 1528 de
localităţi ale Republicii Moldova gazificate erau 863 de
localităţi sau 56%, fiind construite din sursele publice, de diferit
nivel peste 5 mii de km de gazoducte de presiune înaltă şi
medie în sumă de peste 1 miliarde de lei.
Bineînţeles,
aceste construcţii destul de masive care au fost pe parcursul ultimilor
şapte ani necesită, la această etapă, o inventariere
şi evaluare suplimentară. Anume din aceste considerente, pe data de
13 mai 2008, Guvernul a aprobat o hotărîre de Guvern prin care a
lansat inventarierea tuturor reţelelor de gaze construite pe parcursul
acestei etape. Conform hotărîrii de Guvern, pînă pe data
de 30 iunie anul curent aceste gazoducte de presiune înaltă şi
medie, nu vorbim de gazoductele magistrale, vor fi inventariate, după care
vom purcede la evaluarea acestora. După aceasta soarta acestor gazoducte
poate fi diferită. Sînt cîteva scenarii,
bineînţeles, doar în folosul statului şi în folosul
cetăţenilor.
În ceea ce
ţine de necesar pe viitor. Aici aş propune să ne axăm
şi voi face această axare pe trei componente de bază. Dacă
e să vorbim de gazificarea în continuare în Republica Moldova,
aici sînt trei sectoare. Primul – pînă la
localităţi, inclusiv magistrale. Doi – în interiorul
localităţilor. Este vorba de presiune medie şi mică.
Şi trei – în interior, pînă la consumatori nemijlocit.
În ceea ce ţine de prima abordare pînă la
localităţi, inclusiv magistrale, aş dori să menţionez
că, din aceleaşi 665 de localităţi, despre care vorbim
că este necesar de a asigura gazificarea pînă la localitate,
necesarul conform calculelor estimative la momentul actual este de
900 milioane de lei.
Suplimentar este
necesar construcţia gazoductului magistral Bălţi–Ungheni, a
cărui proiectare a fost deja lansată şi pentru care a fost
anunţat un concurs pentru a fi lansată construcţia. Şi,
practic, acest concurs a avut loc în luna februarie, martie şi a
fost semnat contractul. Investiţii de 270 milioane de lei care vor fi
investiţii private pentru construcţia gazoductului magistral
Bălţi–Ungheni.
Prin urmare, mai
avem nevoie, la această etapă, de 900 milioane de lei pentru 665 de
localităţi. Gazificarea sau construcţia gazoductelor de tensiune
înaltă pînă la sate, pînă la localităţile
rurale. Aş dori să menţionez că pentru acestea sînt
două surse de acoperire sau trei surse majore. Una – bugetul de stat. Doi
– bugetul autorităţilor publice de nivelul unul sau nivelul doi.
Şi trei, destul de important în opinia noastră, bugetele sau
sursele nemijlocit ale operatorilor.
Şi aş
dori să menţionez că aceasta ar fi una din soluţiile pe
care ne vom axa, mă refer la Guvern, în timpul apropiat. În
ceea ce ţine de gazoductele în interiorul localităţilor,
aş dori să menţionez că, în premieră, pentru
anul 2008 “Moldovagaz” a aprobat un plan investiţional pentru
lărgirea reţelelor în interiorul localităţilor. Este
vorba de un plan investiţional de 324,6 milioane de lei. Se
preconizează construcţia a circa 1000 de reţele de gaze. Peste
130 de localităţi în interior, din nou este vorba de
gazificare, tensiune medie în interiorul localităţilor.
Şi
rămîne al treilea component necesar de a fi acoperit, este vorba de
construcţia pînă la consumatori. Deoarece gazificarea în
interiorul satelor pe stradele respectiv nu rezolvă problema de conectare
la gazoducte nemijlocit a consumatorului final. Pentru a soluţiona
această problemă, recent, Guvernul a aprobat o hotărîre cu
privire la aprobarea unui mecanism, unei metodologii de calculare a taxei de
conectare. A mers pe aceeaşi abordare similară care este la
“Moldtelecom”: consumatorul care doreşte să fie conectat la
reţelele de gaze, de gazificare urmează să achite o anumită
taxă de conectare, care va fi o taxă fixă pentru toţi
consumatorii din Republica Moldova.
Acest Regulament
urmează să fie publicat, sperăm, săptămîna
curentă sau săptămîna viitoare, după care vor fi
efectuate calculele respective de către instituţiile de
construcţii şi instituţiile de cercetări
ştiinţifice, pentru a stabili nivelul acestei taxe.
Sînt
conştient de faptul că va apărea întrebarea: care este
nivelul acestei taxe? Am menţionat, odată cu prezentarea acestui
proiect în şedinţele de Guvern. Menţionez că
astăzi, în plenul Parlamentului, conform calculelor preventive,
nivelul acestei taxe de conectare ar putea fi nu mai sus de 4–4200 de lei.
Calculele ne arată că în cazul în care vom utiliza unele
din rezervele existente, ar putea fi şi în jur de 3000 de lei.
În timpul apropiat, vom veni în decurs de 2–3
săptămîni, vom veni cu detalii în acest sens.
Stimate domnule
Preşedinte,
Onorat Parlament,
Aceasta a fost
prezentarea. M-am străduit să mă încadrez în 15
minute. Mai sînt unele detalii, dacă sînt
întrebări, sînt gata să răspund.
Domnul Marian
Lupu:
Stimaţi
colegi,
Următoarele 30
de minute: întrebări –răspunsuri.
Microfonul nr. 4.
Domnul Dumitru
Diacov:
Domnule
Preşedinte,
Domnule ministru,
viceprim-ministru,
Fracţiunea
Partidului Democrat, care este şi autorul acestei moţiuni, atunci
cînd s-a gîndit să o înainteze s-a gîndit şi
la faptul că dorim să punem în discuţie macar una din cele
mai serioase probleme a Republicii Moldova – rezolvarea problemei energetice
care, şi în proiectul de Concepţie a securităţii, a
fost nominalizată ca una din problemele serioase ale Republicii Moldova.
Raportul domnului
ministru a fost unul extrem de bun, pozitiv, foarte liniştit. Şi
promiţător, da? Şi optimist. Şi nu am absolut, eu chiar
m-am uitat la deputaţi cum reacţionează, cum ascultă. Am
înţeles că nu există problema energetică în
Republica Moldova. Totul e bine, totul e liniştit şi nu există
motive de îngrijorare, ceea ce cred că nu corespunde
realităţii. Eu cred că şi domnul ministru
înţelege chestia aceasta. De aceea, scopul moţiunii noastre a
fost ca noi să concentrăm atenţia asupra unei probleme care
există, să concentrăm atenţia majorităţii
parlamentare, a Guvernului, a opoziţiei. Să căutăm
soluţii, să ridicăm acele probleme care există şi
să încercăm împreună să le rezolvăm,
fiindcă, pînă la urmă, acesta este interesul nostru comun.
Desigur, eu am
foarte multe întrebări. În primul rînd, dacă noi
spunem că complexul energetic este una din cele mai serioase probleme,
în paralel se desfiinţează ministerul respectiv de ramură.
Prima mea întrebare: l
Domnule Dodon,
Cine e persoana
care se ocupă la noi şi este responsabilă în Guvern de
problema energetică? Fiindcă dumneavoastră, ca viceprim-ministru
şi ca ministru al economiei şi comerţului, aveţi foarte
multe probleme şi nu cred că aveţi mult timp să vă
ocupaţi intens de problematica energetică. Aceasta ar fi o primă
scurtă întrebare. Numele persoanei care...
Domnul Igor Dodon:
Stimate domnule
deputat,
În primul
rînd, permiteţi-mi să răspund puţin mai pe larg,
pentru a fi complex. În primul rînd, eu sînt ferm convins
şi sînt de acord că sistemul energetic este una din problemele
sistemice ale Republicii Moldova. Sînt două sau trei probleme majore
la momentul actual. Sistemul energetic în total este una din aceste
probleme. În răspunsul sau în informaţia la moţiune
m-am referit exact expres la conţinutul moţiunii. În
moţiune, în special autorii, s-au referit la gaz, la livrările
gazelor.
Însă
sistemul energetic mai are două componente, în afară de
livrarea gazelor, unde problemele sînt cele mai mari. Este energia
electrică şi termoficarea. Ele nu au fost incluse în
moţiune, nu au fost incluse în prezentare. Însă dacă
este cazul, eu pot să vin cu toate detaliile, deoarece deja m-am
documentat la acest capitol destul de detaliat.
În ceea ce
ţine de persoana responsabilă. Ministerul Economiei şi
Comerţului este acea instituţie responsabilă de toată
politica energetică a statului. Şi, prin urmare, ministrul acestui
minister, conducătorul este acea persoană responsabilă de acest
sector. În interior, persoanele tehnice şi mai multe detalii, pot
să vin cu organigrama, să o prezint.
Domnul Dumitru
Diacov:
Nu,
întrebarea mea fost una foarte scurtă şi presupunea un
răspuns de asemenea scurt. Cine este persoana responsabilă?
Adică un din viceminiştrii care se specializează în
chestia aceasta?
Domnul Igor Dodon:
Ministrul economiei
şi comerţului. Pe interior?
Domnul Dumitru
Diacov:
Da.
Domnul Igor Dodon:
Pe interior.
Domnul Dumitru
Diacov:
Ca să
ştim noi deputaţii cui să ne adresăm. Căci
dumneavoastră aveţi foarte multe griji. Şi nu vrem să
vă deranjăm.
Domnul Marian
Lupu:
Domnule
viceministru.
Domnul Igor Dodon:
Stimate domnule
Preşedinte,
Eu cu plăcere
am să vin atunci cînd o să mă invitaţi.
Domnul Dumitru
Diacov:
Bui.e
Domnul Igor Dodon:
La Ministerul
Economiei şi Comerţului sînt trei viceminiştri. Fiecare cu
structurile sale. Am făcut-o publică şi în
şedinţa Guvernului. Este domnul Copaci Tudor, responsabil de sectorul
energetic. Mai jos...
Domnul Dumitru
Diacov:
Bine, eu nu am
obiceiul să stau mult la microfon, de aceea vreau să dovedesc să
mai pun încă o întrebare, două. În Republica
Moldova, toţi aceşti
15 ani s-a vorbit despre faptul că noi trebuie să avem contoarele pe
teritoriul Republicii Moldova. Şi guvernarea actuală, eu am auzit cu
urechile mele, ceva similar a vorbit şi domnul Preşedinte al
Republicii Moldova cîndva. Nu este normal cînd contoarele de
evidenţă a gazului sînt pe teritoriul altui stat. În
comentariul dumneavoastră nu s-a simţit această
îngrijorare. La noi, ţin minte că au fost încercări
de a aloca bani, de a construi. Noi înţelegem că sînt
scumpe ş.a.m.d. Dar nu este normal şi eu nu cred că găsim
multe ţări care nu au contoare pe teritoriul lor.
Eu vreau să
vă spun că a fost un episod cred că prin anii 1998–1999,
cînd “Gazprom”-ul ne-a înaintat o pretenţie, datorie de 90 de
milioane de dolari, datorie la “Gazprom”. Şi eu ştiu că oameni
foarte responsabili şi Prim-ministru şi prim-viceprim-miniştri
şi Ministrul Finanţelor de atunci spuneau că noi nu avem dovezi
că datoria aceasta este a noastră. Dar ea a fost recunoscută de
şeful statului într-o discuţie, într-o negociere.
După aceasta, Guvernul a fost nevoit să şi-o asume. Şi
în Republica Moldova nu existau dovezi că datoria aceasta este. Dar
noi pînă la urmă ne-am asumat-o, noi am plătit-o,
fiindcă contoarele nu sînt pe teritoriul Republicii Moldova. Şi
este o problemă serioasă, macar atît? Sau nu este o
problemă serioasă?
A doua
întrebare şi eu mă aşez. Eu ştiu că au existat
oferte de gaz, inclusiv de la agenţii privaţi, mai ieftine
decît cumpărăm noi acum. Inclusiv cu 140 de dolari mia de metri
cubi din Kazahstan.
Eu ştiu precis
lucrul acesta, am vorbit cu oameni care au fost implicaţi. Este o
ofertă foarte tentantă pentru Republica Moldova, măcar că
este una problematică, ea trebuie rezolvată.
Dar eu am
întrebare: Guvernul a depus careva eforturi sau a făcut careva
încercări să realizăm ideea aceasta, fiindcă este o
idee foarte bună pentru ţara noastră?
Mulţumesc.
Domnul Igor Dodon:
Stimate domnule
deputat,
În primul
rînd, nu pot să fiu de acord cu faptul că staţiile de
măsurare a gazelor nu sînt pe teritoriul Republicii Moldova şi
am venit cu unele detalii destul... dacă este cazul pot să le mai dau
încă o dată citirii. Măsurarea, contorizarea gazelor au
loc la două sau sub două aspecte: sînt staţii de
măsurare a gazelor şi sînt staţii de predare a gazelor.
Două abordări care ne permit să contorizăm.
Am menţionat
că, în premieră, pe parcursul ultimilor ani, a fost
construită Staţia de măsurare a gazelor la Căuşeni. Un
obiectiv extrem de important, care ne permite să avem absolut toate
detaliile şi la cantitate, şi la calitate vizavi de gazul tranzitat.
În ceea ce
ţine de Nord, Sud, sînt asigurate pe staţiile de predare.
Şi acel conflict care a fost în anii 1990, l-am studiat în
detalii, ca persoană responsabilă de acest sector, a fost cauzat
anume din considerentele că nu se asigura anume această abordare
cînd se făcea dublu contorizarea şi în interior la
Staţia de măsurare a gazelor sau la staţiile de predare. Da,
există o rezervă şi aici cred că aveţi dreptate,
staţii de măsurare a gazelor pe livrarea din Nord spre Sud sau din
Nord spre Est, deoarece Est-Vest, am menţionat, este Staţia de
măsurare a gazelor de la Căuşeni.
Acum sînt
proiectele respective, o astfel de Staţie costă mai mult de
8–10 milioane de dolari. Şi dacă o punem în sarcina
operatorului, suplimentar noi şi aşa avem contorizarea
respectivă, o să fie în tarifele pentru energia sau pentru
gazele livrate.
De aceea,
avînd deja un sistem de contorizare, în opinia noastră, care
diminuează aceste riscuri, considerăm că la această
etapă este inoportun să construim altele.
În ceea ce
ţine de oferte de gaze de la alţi furnizori, într-adevăr,
în special în Asia sînt mai multe oferte de gaze care poate,
la această etapă, sînt şi mai ieftine. Există o
problemă majoră, tranzitarea acestor gaze pînă la
consumatorii din Republica Moldova. Deşi există un Acord multilateral
în cadrul CSI, semnat în anul 1993, în luna noiembrie.
Republica Moldova, din păcate, nu are acces, la această etapă,
la tranzitarea la gazoductele magistrale care tranzitează în
special Federaţia Rusă şi Ucraina.
Care au fost
acţiunile Guvernului în acest sens? În calitate de anterior
vicecopreşedinte al Comisiei Mixte Moldo-Ruse şi
vicecopreşedinte al Comisiei Mixte Moldo-Ucrainene şi acum în
calitate de copreşedinte al Comisiei, acesta este un subiect pe ordinea de
zi în discuţiile noastre bilaterale.
În ceea ce
ţine de relaţiile cu Kazahstanul la începutul anului curent, la
sfîrşitul primului trimestru, în martie – începutul
linii aprilie, a avut loc prima şedinţă a Comisiei Mixte
în componenţă nouă de colaborare economică
interguvernamentală moldo-cazahă. Personal, am avut întrevederi
cu omologii din Kazahstan, care şi-au reiterat disponibilizarea de a oferi
unele volume la preţuri, la prima vedere, mai convenabile. Totul depinde
de tranzit şi noi, în acest sens, bineînţeles, vom depune
toate eforturile.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Domnul Dumitru
Ivanov:
Mulţumesc,
domnule Preşedinte.
Domnule ministru,
Dumneavoastră
aţi vorbit despre unele încercări de a măsura puterea
calorică a gazului care vine la noi în ţară. Şi,
nemijlocit, v-aţi exprimat că sînt locuri unde aceasta este
posibil, alte locuri nu este posibil.
V-aş pune o
întrebare. Aţi vorbit despre pierderile de gaze acolo cînd vin
la noi în ţară şi plătim şi noi, aţi putea
spune ceva despre situaţia în interiorul ţării cît
priveşte pierderile de gaze în interior şi puse în plata
consumatorului şi cît priveşte puterea calorică a gazului
care vine nemijlocit la consumator.
Domnul Igor Dodon:
În ceea ce
ţine de faptul că este posibil sau nu este posibil afirmaţia
şi certitudinea în raportul meu a fost menţionat că este
posibil controlul calităţii absolut pe toate segmentele. De aceea,
reconfirm acest fapt şi l-am reconfirmat şi în raportul
prezentat.
În ceea ce
ţine de calitatea gazelor şi, în special, căldura
calorică, aceşti 8038 de kilocalorii pe metru cubi, care sînt
la intrarea în ţară, conform informaţiei obţinute de
la Serviciul Standardizare şi Metrologie avem toate actele respective, se
păstrează, în marea majoritate a cazurilor, 99 la sută,
dacă doriţi, 99,9 pînă la livrarea la consumatorul final,
deoarece nu putem face testarea la fiecare persoană în condiţii
de casă, la consumator. Însă acele testări care se fac pe
intern, interior, însă ele se fac, se fac şi la CET-2, se fac
şi la CET-1, se fac şi la alte întreprinderi mari, ne
denotă că căldura calorifică se păstrează.
În ceea ce
ţine de pierderi şi includerea în tarif am menţionat deja
că pierderile sînt la nivelul de 0,35 la sută, pe cînd se
permite, conform normativelor internaţionale, pierderi tehnologice
pînă la 1%.
În tarif nu
sînt incluse cît se permite conform standardelor internaţionale.
Se includ doar aceste 0,35, care deja am menţionat, sînt 38 de
milioane de metri cubi pierderi tehnice, nimic mai mult, doar acestea.
Domnul Dumitru
Ivanov:
Mulţumesc.
Şi vin cu a
doua întrebare. Anterior, dumneavoastră aţi menţionat
că în sistemul energetic al ţării mai există şi
alţi factori, ca de exemplu energia termică şi energia
eclectică. Vreau să explicaţi din ce cauză acum 2 ani legea
adoptată de Parlament pentru a construi staţia electrică
în preajma Cahulului staţionează?
Domnul Igor Dodon:
Vă
mulţumesc pentru această întrebare.
Deşi nu
ţine de moţiune, însă o să răspund cu
plăcere la ea. În primul rînd, problemele sistemice în
furnizarea energiei electrice şi energiei termice este o problemă de
sistem şi, în special, se referă la mărimea tarifelor la
nivelul costurilor.
Dacă va fi
necesar şi vor fi întrebări, pot să vin cu detalii sau
astăzi, sau în cadrul unei ulterioare şedinţe. Care este
problema majoră la energia electrică? Este necesară sau
investirea în puterea sau în întreprinderile care acum
generează, în capacităţile de generare sau
construcţia altor noi.
Într-adevăr,
cîţiva ani în urmă a fost aprobat un proiect de lege prin
care au fost asigurate unele facilităţi pentru un potenţial
investitor vizavi de construcţia unei staţii electrice. Un proiect
sută la sută privat. S-au dus mai multe negocieri de către
fostul minister responsabil de acest domeniu, pentru a lansa această
construcţie. Din păcate, investitorul nu a mers mai departe, practic,
nu a fost utilizată nici acea facilitate care a fost asigurată prin
lege. Nici facilitatea şi, practic, nici construcţia la acea
etapă nu a început.
În
obligaţiunile Ministerului Economiei şi Comerţului, la
această etapă, sînt trei astfel de iniţiative pe care noi
le discutăm, negocierile sau discuţiile tehnice le ducem personal la
nivel de ministru. Mă refer atît la Cahul, cît şi la
Ungheni, cît şi la un potenţial proiect pe teritoriul CET-1
aici, în Chişinău, cu 120 de megawaţi.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Microfonul nr.4.
Domnul Dumitru
Ivanov:
Domnule ministru,
Spune lumea
că, dacă două staţii de acestea similare ar fi fost
construite în Republica Moldova, Moldova va fi îndestulată cu
energie electrică 96 la sută. Nu vreau să veniţi cu
detalii, dar gurile rele spun că Guvernul a pus nişte condiţii
foarte drastice celora care au vrut să investească în
această construcţie.
Vă rog să
dezminţiţi.
Domnul Igor Dodon:
Dezmint aceste
condiţii, la sigur. Însă două staţii, depinde de
capacitate. Nouă ne trebuie minimum 700, 800 de megawaţi. O
staţie, aceeaşi de la Burlăceni era planificat 400, 450 de
megawaţi. Bine, două staţii cîte 400 ne-ar permite
asigurarea. Însă două staţii cîte 400 pentru un
megawatt acum costă un milion de euro, colegii din Guvern mi-au adus
aceste cifre şi sînt sigur că deputaţii cunosc.
Prin urmare,
sînt necesare investiţii de circa 800, 900, 1 miliard de euro pentru
asigurarea necesităţilor proprii.
Pentru aceasta
sînt două abordări şi din nou poate spun mai mult
decît răspunsul la întrebare, sînt două abordări
sau statul investeşte, sau oferim posibilitatea prin parteneriate publice
private. Am anunţat-o şi anterior în cadrul unei
conferinţe de presă. Reiterez şi acum în şedinţa
în plen a Guvernului. Considerăm că majorarea
capacităţilor ar putea fi obiectul unor parteneriate publice private,
concesiuni sau alte forme.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Domnul Dumitru
Ivanov:
Mulţumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Domnul Ivan Banari:
Mulţumesc.
Mult stimate
domnule viceministru, viceprim-ministru,
Vreau să ne
întoarcem la întrebarea cu preţul gazelor. Dumneavoastră
aţi comunicat în discurs că preţul este de 2775 lei per
1000 metri cubi. Vreau să vă aduc trei cifre. La 17 februarie 2006
aveam preţul pe care dumneavoastră îl numiţi – de 1083 de
lei. La 17 februarie 1985 şi la 2 februarie 1986 am avut 1533 de lei. La
21.07 am avut 2335 de lei, acum avem şi atunci cînd era 2335 de lei
preţul pe care îl comunicaţi acum dumneavoastră – de 2775
la 1 ianuarie, deci preţul final la consumatorul final era de 2812, deci
plus 500 de lei.
Deci acum, la 2775
noi avem preţul final undeva de 3 mii şi ceva.
Domnul Igor Dodon:
161.
Domnul Ivan Banari:
Da. Deci, cum se
întîmplă acest lucru, domnule viceprim-ministru, atunci
cînd dolarul, deci noi cumpărăm gazele în dolari, dolarul
a scăzut faţă de leu cu
30 la sută şi noi... doar o singură modificare la preţuri,
deci a fost foarte bine transmis societăţii că,
uitaţi-vă, “Moldovagaz” nu măreşte preţul la gaz. Dar
de ce nu le-a micşorat pe acele care le-a fixat la începutul anului,
fiindcă ştim doar cu toţii că, datorită numai
diferenţei cursului valutei, “Moldovagaz” a acumulat profituri de peste 60
de milioane de lei, de dolari, 60 de milioane de dolari.
De ce această
întreprindere, în care toţi consumatorii participă cu
partea lui... nu este legitimat acest lucru, dar fiecare consumator a introdus,
a investit bani, de ce această întreprindere nu a fost impusă
de stat, de Guvern ca să diminueze preţurile. Fiindcă ştim
cu toţii: negociază preţurile nu “Moldovagaz”, negociază
preţurile Guvernul. Deci Guvernul a putut interveni în acest caz
şi să modifice situaţia.
Rog răspunsul
dumneavoastră.
Domnul Marian Lupu:
Bine, de acord.
Domnul Igor Dodon:
Da, stimate domnule
deputat,
Cred că
întrebare este destul de reuşită şi cred că nu voi fi
primul care voi scoate la iveală unele realităţi. Tariful mediu
2775 de la 19 ianuarie este calculat în medie pentru consumatori.
În Republica Moldova, din diferite considerente, se păstrează
tarife diferenţiate pentru diferiţi consumatori. Consumatorii
casnici într-adevăr e 3161. Însă, uitaţi-vă, ce
se întîmplă mai departe. Pentru susţinerea, şi
încă o dată aş dori să accentuez, pentru
susţinerea sistemului ineficient de termoficare a Chişinăului
tariful este de 2375, 2500 de lei.
Practic, din
păcate, rezultă că consumatorii finali care achită 3161,
achită şi subvenţionează, inclusiv imperfecţiunea
sistemului de termoficare din municipiul Chişinău, care este
imperfect din considerentele că nu se aprobă tarifele la nivelul
respectiv. Nu o să intru în detalii mai departe.
Ce se
întîmplă în continuare? Ar putea fi o propunere, de ce
nu le punem medii la toţi şi gata. Dacă o punem mediu acum
şi o stabilim pentru toţi, atunci imperfecţiunea sistemului de
termoenergetică a Chişinăului va conduce la aceea că va fi
criză totală, se stopează absolut tot, ţinînd cont de
incapacitatea din nou a unor autorităţi de aprobare a tarifelor.
Eu nu am numit nici
o autoritate, eu am vorbit despre abordarea sistemică. În ceea ce
ţine de “Moldovagaz” şi unele profituri care au fost încasate
de la diferenţa de curs, în primul rînd, acestea sînt
profituri de bilanţ, sînt venituri de bilanţ care au fost
înregistrate în urma întăririi cursului leului
moldovenesc faţă de dolar, deoarece datoriile faţă de
“Gazprom” sînt în dolari. Şi, bineînţeles,
avînd datorii în dolari 370 de milioane sau peste un miliard de
dolari, dacă vorbim şi de partea stîngă a Nistrului, automat,
la alt curs se formează acest profit care nu poate fi utilizat la
această etapă la rebalansarea tarifelor.
El ar putea fi
utilizat, acest profit, doar în cazul în care nu ar fi toate
datoriile sistemice ale CET-urilor care provin de la “Termocom”.
Datorii sînt
mari – de peste 2 miliarde de lei care, din nou, îşi au provenienţa
de la imperfecţiunea sistemului şi nivelul tarifelor în unele
autorităţi publice locale, fără a intra în detalii.
Domnul Ivan Banari:
Mulţumesc,
domnule viceprim-ministru.
Deci, domnule
prim-viceprim-ministru,
Vreau să
vă spun că dacă anul trecut “Gazprom” pentru anul 2007 cursul
dolarului în Legea bugetului a fost acceptat unu la un dolar – 14,6 de
ei. Anul curent ştim că este 13,2, dacă nu greşesc, da, cam
aşa, sau 13,5. Deci anul acesta va avea şi mai mari profituri,
fiindcă anul trecut dolarul nu a diminuat aşa brusc ca anul curent.
Deci cea mai
mare diminuare este acum, la începutul anului. De acea, cred eu
că vom reveni la această întrebare. Şi acum o
întrebare legată de aceeaşi. Aici e bine, cu gazul am
terminat-o, avem “Termocom”, avem probleme pe cap. Ce avem cu petrolul,
stimaţi colegi?
Domnul Marian Lupu:
Staţi
puţin. Eu vă rog foarte mult. Noi ce discutăm acum?
Domnul Ivan Banari:
Aceasta e tot
aceeaşi.
Domnul Marian Lupu:
Noi moţiune
discutăm sau ce discutăm?
Domnul Ivan Banari:
Noi vorbim despre
energetică.
Domnul Marian Lupu:
Nu, păi, noi
discutăm pe marginea unei moţiuni, stimaţi colegi. E un document
care v-a fost distribuit.
Domnul Ivan Banari:
Bine, pentru...
Domnul Marian Lupu:
Are conţinut.
Domnul Ivan Banari:
Pentru viitor.
Domnul Marian Lupu:
În mod normal
eu zic că tema este foarte interesantă, foarte importantă. Din
momentul în care documentul conţine sectorul gazificare, ne
concentrăm pe gazificare. O să rog foarte mult şi colegii cu întrebările
şi domnul ministru cu răspunsurile, să ţinem cont de timpul
respectiv care a fost rezervat, ca să aveţi posibilitatea
toţi...
Cine a fost primul
dintre dumneavoastră?
Microfonul nr.5,
vă rog.
Domnul Valeriu
Cosarciuc:
Mulţumesc,
domnule Preşedinte.
În primul
rînd, eu aş vrea să mulţumesc colegilor de la Partidul
Democrat care au înaintat această moţiune. Dar aş vrea
să vă amintesc că şi Fracţiunea parlamentară
“Alianţa «Moldova Noastră»” permanent a ridicat aceste
întrebări în Parlamentul Republicii Moldova.
Şi vreau
să ridic o întrebare.
Domnule ministru,
Dumneavoastră
aici aţi prezentat un raport structurat, statistic, cu cifre
ş.a.m.d., dar pe noi ne interesează politicile Guvernului în
domeniul energeticii şi mai ales în domeniul eficienţei
energeticii, fiindcă dumneavoastră cunoaşteţi că,
pentru a produce un dolar producţie intern brut, Republica Moldova
consumă
23 de kilowaţi energie. Pentru a produce un dolar producţie
intern brut în Uniunea Europeană se consumă 2,3 kilowaţi
energie, adică noi consumăm de 10 ori mai mult decît Uniunea
Europeană.
Acum, la 12 iulie
2007 a fost adoptată Legea energiei regenerabile, care prevedea, printre
multe altele, constituirea Agenţiei cu privire la eficienţa
energetică şi această Agenţie trebuia să fie
constituită pînă la 17 decembrie, noiembrie 2007. Adică
Parlamentul, Guvernul trebuia în termen de 3 luni să reorganizeze
Agenţia pentru conservarea energiei în Agenţie pentru
eficienţa energetică şi, în general, să propună
tot ce este legat de programe pentru energia regenerabilă.
Eu l-am contactat
astăzi pe domnul viceministru Copaci, fiindcă am căutat printre
hotărîrile Guvernului să găsesc o hotărîre de
Guvern care să pună în aplicare această lege. Nu este nici
o hotărîre, nu este nici o Agenţie şi, în general,
nu ne ocupăm cu conservarea energiei şi cu energia, cu eficienţa
energetică. Fiindcă, stimaţi colegi, atunci cînd
preţurile cresc şi ele vor creşte în continuare, şi
dacă noi, pur şi simplu, vom prezenta în Parlament că,
mă rog, anul trecut noi am consumat un miliard 300, dar anul acesta am
consumat un miliard 340, aceasta e chestie statistică. Pe mine mă
interesează totuşi vom consuma noi eficient gazele sau energia sau
vom consuma aşa cum consumăm şi astăzi, de 10 ori mai mult
decît consumă în Uniunea Europeană.
Eu vă
întreb: de ce totuşi noi nu ne ocupăm de eficienţa
energetică în Republica Moldova, domnule ministru?
Domnul Igor Dodon:
Este o opinie,
stimate domnule deputat.
Dreptul la opinie
este liber. În primul rînd, în opinia noastră, am
încercat să răspundem expres moţiunii şi autorii pot
spune dacă am răspuns sau nu la marea majoritate a
întrebărilor vizavi de statistică.
În ceea
ce ţine de politicile Guvernului, aş dori să menţionez
că politicile Guvernului cel puţin nu o să fac o informaţie
foarte largă, este strategie respectivă, se referă la 3
componente.
1. Securitatea
energetică atunci cînd vorbim despre capacităţile
generale.
2. Eficienţa energetică, aici aveţi dreptate. 3. Energia
regenerabilă. Sursele alternative de energie.
Ce se
întîmplă cu Agenţia respectivă? Dumneavoastră
cunoaşteţi că în subordinea Ministerului Industriei
şi Infrastructurii la acea etapă era o Agenţie, Agenţia de
conservare a energeticii, care, la această etapă, se află
în proces de reorganizare. O dată cu primirea acestor funcţii,
Ministerul Economiei şi Comerţului deja a lansat toate procedurile
necesare pentru reorganizarea acestei Agenţii, care, de fapt, în
funcţiile sale avea şi una din funcţiile Agenţiei –
eficienţa energetică. Era, pur şi simplu, altă denumire. Nu
expres care aţi menţionat-o dumneavoastră prin lege.
De aceea, în
opinia noastră nu este problema doar în denumire, însă
în abordare. Această abordare este pe ordinea de zi atît a
Ministerului, cît şi a Agenţiei care activează cu succes
în subordinea Ministerului Economiei şi Comerţului.
Domnul
Valeriu Cosarciuc:
Domnule ministru,
Moţiunea
conţine chestia legată de eficienţa energetică. În
afară de aceasta, dumneavoastră aici răspundeţi nu numai
autorilor, fiindcă se discută în Parlamentul Republicii
Moldova. Astfel, trebuia să discutaţi numai cu autorii. Şi
atunci cînd veniţi în Parlament şi discutaţi cu
Parlamentul, cu deputaţii, înseamnă că trebuie să
reacţionaţi corespunzător. Deoarece eu de ce am invocat această
chestiune? Fiindcă am dorit să înţeleg: Guvernul, în
general, înţelege seriozitatea problemelor energetice în
Republica Moldova, şi mai ales problema eficienţii energeticii?
Fiindcă preţurile cresc pe arena internaţională şi nu
se vor opri.
Domnul Igor Dodon:
Stimate domnule
deputat...
Domnul
Valeriu Cosarciuc:
Nu se vor opri.
Domnul Igor Dodon:
Guvernul
înţelege şi conştientizează.
Domnul
Valeriu Cosarciuc:
Staţi
oleacă, eu nu am finalizat. Am dreptul la două întrebări.
Aşa prevede Regulamentul, parcă, da?
Domnul Igor Dodon:
Da, vă rog.
Domnul
Valeriu Cosarciuc:
Şi cînd
dumneavoastră veniţi aici şi, pur şi simplu,
contabilizaţi ceea ce, de pildă, s-a contabilizat prin
statistică, nu este serios, în general, pentru un ministru, care
vine în Parlament şi face aici o contabilitate. Întrebarea
este totuşi de ce din momentul în care a fost lichidat Ministerul
Industriei şi pînă acum a trecut timp destul de lung.
Structurile în ceea ce priveşte energetica în Ministerul
Economiei nu sînt formate. Şi astăzi, cînd am
întrebat viceministrul, de ce nu este nici o hotărîre?
Aţi spus: dar noi încă nu sîntem formaţi, noi nu
avem încă departamente. Nu avem specialişti. Nu avem una
şi alta. Adică, este o chestie care pune sub semnul
întrebării, în general, dacă Guvernul
conştientizează ce se întîmplă în sistemul
energetic al Republicii Moldova.
Domnul Igor Dodon:
Am menţionat,
şi mai menţionez că Guvernul conştientizează şi,
în opinia noastră, nu mai puţin decît alţi
patrioţi ai ţării. În ceea ce ţine de ce structurile
nu sînt formate? Structurile sînt formate absolut toate. Unele
persoane din Ministerul Industriei vor fi transferate Ministerului Economiei
şi Comerţului. Ministerul Industriei şi Infrastructurii urmează
să fie disponibilizat, lichidat doar la sfîrşitul lunii iunie.
Pînă
atunci îşi îndeplineşte toate funcţiile respective
în conformitate cu hotărîrea de Guvern în ceea ce
ţine de transmiterea atribuţiilor. O dată cu lichidarea acestui
Minister, bineînţeles, şi preluarea unor specialişti,
cît şi toate detaliile necesare vor fi încorporate în
noua structură a Ministerului Economiei şi Comerţului, care,
cunoaşteţi fireşte, deoarece aţi făcut trimitere la
hotărîrea de Guvern, a fost aprobată de Guvern în luna
aprilie.
Domnul Marian
Lupu:
Bine.
Microfonul nr. 4.
Domnul Marcel
Răducan:
Mulţumesc,
domnule Preşedinte.
Stimate domnule
Prim-viceprim-ministru,
Aş vrea
să mă opresc un pic la acele probleme pe care dumneavoastră cu
aşa o simpleţe le-aţi redat referitor la staţiile de
măsurare care se află pe teritoriul altei ţări. O
ţară cointeresată, apropo, nu este o ţară care nu are
interese. Şi chestia e că este cointeresată şi nu crede
în ceea ce măsurăm noi. Demonstrează şi acel fapt pe
care l-aţi menţionat dumneavoastră, cum că un an de zile
în urmă sau pe parcursul unui an la Orlovka şi-au construit o
staţie, care să verifice gazele care trec prin Republica Moldova.
Plus la aceasta,
dumneavoastră aţi spus că... aşa de simpatic suna
cînd spuneaţi că datele se măsoară, se
înregistrează o dată la 2 secunde, pe urmă o dată la
6 secunde. Dar, pînă la urmă, vreau să vă zic că
din informaţia pe care ne-a dat-o “Moldovagaz” şi Institutul
Naţional de Metrologie, aceste date, posibil, superflorul le
înregistrează atît de frecvent, dar citirea lor se face lunar.
Şi pe parcurs de o lună de zile este posibil de a interveni, pentru
că tehnica este tehnică. Mă rog, eu nu zic că chestia
aceasta se face, dar este o posibilitate. Şi este o tentaţie de a
face această chestie. Plus la...
Domnule
Calmaţui,
Dumneavoastră,
ca specialist, o să vorbiţi la urmă.
Mulţumesc.
Mai mult ca
atît, vreau să mai menţionez o chestie, că de la
staţie pînă la graniţă deci sînt undeva 60 de
km şi pe perioada de 60 de km după măsurare, se mai fac
nişte măsurări, se mai fac nişte extrageri, nu extrageri,
nişte... deci mai sînt conectaţi la reţea şi
agenţi ucraineni. Şi chestia aceasta este şi iarăşi
este în informaţia pe care ne-a prezentat-o “Moldovagaz” pe harta
respectivă. Plus la aceasta, vreau să mai zic încă o
chestie, că dacă vorbim de raporturile metrologice efectuate la
echipamentul de măsurare, în acel acord trilateral, care este
între “Gazprom”, “Naftogaz” şi “Moldovagaz” este stipulat clar
că responsabili pentru exploatarea sistemelor de măsurare de la
frontieră, inclusiv asigurarea metrologică sînt proprietarii
acestora.
Deci la Alexeevka,
la Ananiev, la Grebenciki, la Orlovka aparţin Ucrainei. Şi Institutul
Naţional de Standardizare şi Metrologie are accesul numai atunci
cînd vor aceştia care sînt pe partea lor. Şi am putea
discuta multe chestii, care, eu nu ştiu din ce cauză... Aşteptam
că o să fiţi un pic mai dur, fiindcă nu este pusă
problema că, uite, trebuie, nu avem ce face şi trebuie cumva să
o rezolvăm. Deci este o problemă care vă priveşte pe
dumneavoastră ca ministru de ramură şi responsabil în
ţară, cum aţi spus ca să o facem împreună. Deci
ca să aveţi susţinerea şi suportul nu numai a
Fracţiunii majoritare, dar şi a opoziţiei în efectuarea
lucrurilor bune.
Deci nu vă mai
spun care este, nu vă mai dau întrebare: care este eroarea
tolerată şi limitele de debit la aceste contoare, fiindcă este o
chestie tehnică şi am aşteptat că, în afară de
dumneavoastră, o să fie cineva care să răspundă la
întrebări pur tehnice, care, normal, prim-viceprim-ministru, are
probleme pînă peste barbă, nu numai să se ocupe de tubul
veniturilor, care este o parte componentă în sistemul de
măsurare. Şi vreau să... dar, pînă la urmă, a
fost o abordare aşa cum a fost şi după cum simt cum bat din
picioare colegii, că, uite, hai mai repede, căci nu există
problemă.
Problema
există, dumneavoastră cunoaşteţi că există
şi noi prin această moţiune am vrut să
atenţionăm, în primul rînd, Guvernul, care este
responsabil. Să ne autosesizăm, pînă la urmă,
dacă vreţi, ca să ieşim din acest impas, fiindcă,
încă o dată repet, ucrainenii şi-au montat o staţie,
deşi este staţia noastră şi ar fi normal să
creadă în ceea ce spunem noi. Cum sîntem noi creduli
faţă de datele pe care le dau ei de pe teritoriul lor. Unde avem,
repet încă o dată, acces şi Departamentul vamei sau
subdiviziunea vamei energetice, cum mai este acolo, are acces la echipamentul
şi utilajul respectiv numai şi numai cu acceptul părţii,
care este proprietar al echipamentului respectiv. Dar, mă rog, aceasta
este situaţia. Totuşi, în speranţa că
dumneavoastră astăzi aţi abordat problemele menţionate un
pic aşa mai uşor, dar ne vom întîlni peste un an de zile
şi o să ne spuneţi că, domnilor, degeaba v-aţi
precipitat, problema este soluţionată şi în Republica
Moldova avem echipamentul necesar, la care avem acces numai noi, care îl
dublează pe acel ucrainean, într-o măsură oarecare. Vreau
să vă întreb: aţi spus despre o magistrală
privată Bălţi–Ungheni, puteţi să dezvăluiţi
nişte chestii pe care să luăm act şi noi?
Domnul Igor Dodon:
La toate …
Domnul Marian
Lupu:
Pardon?
Domnul Marcel
Răducan:
Deci nu a fost o
întrebare, domnule Preşedinte. A fost o constatare.
Domnul Igor Dodon:
60 de km
ş.a.m.d. Doar o mică menţiune: presiunea peste 15 atmosfere.
Dacă încearcă cineva în gazoductele magistrale să
facă o gaură sau să ia careva gaz, nu are nici o
şansă. Bine, nu sînt tehnician, dumneavoastră înţelegeţi
destul de bine ce înseamnă aceasta.
Domnul Marcel
Răducan:
Domnule
prim-ministru,
Zic chestia aceasta
din cunoştinţă de caz. Am fost şi eu cîndva metrolog
principal de stat şi am încercat, reprezentînd Republica
Moldova, să mă implic, am fost în satele ucraineşti care
iau gaz de pe reţea în continuare. Deci nu zic o
aberaţie, pe care mi-a zis-o cineva. De aceea cu ce m-am
întîlnit eu.
Domnul Marian
Lupu:
Bine.
Domnul Igor Dodon:
Sînt
staţii la fiecare ramificare, la fiecare localitate. Ceea ce ţine de
magistrala Ungheni–Bălţi.
Domnul Marcel
Răducan:
Ungheni–Bălţi,
da, pardon.
Domnul Igor Dodon:
În luna
februarie, a fost lansat un concurs public, a participat doar o singură
companie, este vorba de Compania “Moldovatransgaz”, care este compania
“Moldovagaz” şi care deja a semnat contractul şi urmează să
construiască acest gazoduct. Paralel cu construcţia gazoductului
pentru anul 2008 prima etapă va fi construită în două
etape: 2008 şi 2009. În prima etapă vor fi gazificate paralel
şi 16 localităţi, care sînt pe lungimea acestui gazoduct.
Domnul Marian
Lupu:
Bine.
Domnul Marcel
Răducan:
Da, domnule
prim-viceprim-ministru, spuneţi, vă rog frumos, acţionarii la
“Moldovatransgaz”... Aţi spus că este privată. Deci
acţionarii...
Domnul Igor Dodon:
Nu, nu. Păi,
dacă “Moldovagaz” este societatea, care, în principiu, este
societate pe acţiuni.
Domnul Marcel
Răducan:
Deci
acţionarul principal la “Moldovatransgaz” este “Moldovagaz”.
Domnul Igor Dodon:
“Moldovagaz”, da. …
Domnul Marcel
Răducan:
Unde este şi
Guvernul Republicii Moldova. Şi aţi mai dat un exemplu sau
aţi făcut o comparaţie că racordările vor fi exact ca
la “Moldtelecom”. Deci în cazul “Moldtelecom”, după cîte eu
ţin minte, deci “Moldtelecom” rămîne ca proprietar al
reţelei respective. Cum va fi în cazul cu gazele? Cine va fi
proprietarul?
Domnul Igor Dodon:
Proprietarul acelor
conducte?
Domnul Marcel
Răducan:
Exact, exact.
Domnul Igor Dodon:
Proprietarul
acestor conducte va fi nemijlocit acel care achită taxa. Însă
ele vor fi în gestiune, deoarece urmează a fi gestionate de
către operator.
Domnul Marcel
Răducan:
Am
înţeles. Şi răspundeţi, vă rog, la
întrebare. Mai pun şi altă întrebare. Deci cine va
plăti pentru folosinţă? “Moldovagaz” îi va plăti
cumva celui care le-a plătit deja şi le are în folosinţă
sau nu?
Domnul Igor Dodon:
Fiecare 3,4, 5
metri?
Domnul Marcel
Răducan:
Dar nu
contează. Este o chestie de business, pînă la urmă,
şi omul a plătit bani.
Domnul Igor Dodon:
Nu vor fi achitate
pentru aceşti 3, 4, 5 metri sau careva taxe de utilizare ş.a.m.d. Cu
detalii pot să vin o dată ce publicarea hotărîrii de
Guvern săptămîna curentă.
Domnul Marcel
Răducan:
Mulţumesc
frumos.
Domnul Igor Dodon:
Poftim.
Domnul Marian
Lupu:
Bine, domnule
ministru,
Vă
mulţumesc.
Domnul Marcel
Răducan:
Domnule
Preşedinte,
Numai o clipă,
luare de cuvînt, vă rog.
Domnul Marian
Lupu:
Eu credeam că
ea a fost pînă acum. Nu? Bine. Am închis runda de
întrebări–răspunsuri, care a expirat deja. Nu. Păi, eu
v-am propus 30 de minute. Voi aţi spus: da, domnule Preşedinte.
Păi, dacă e da, e da. Vă înscrieţi la luare de
cuvînt.
Domnule Guma,
Am terminat.
Domnule ministru,
Vă
mulţumesc.
Domnule Guma,
Sînteţi
înscris pentru luare de cuvînt. Începem această
rundă. Deci avem aşa. Primul fiind domnul... autorii.
Domnule Guma,
Vă rog.
Domnule
Răducan,
Vă rog. (Voce
nedesluşită din sală.)
Domnule
Răducan,
Vă rog.
Domnul Marcel
Răducan:
Mulţumesc,
domnule Preşedinte.
Onorat Parlament,
Recent, am discutat
aici, în Parlament, şi am adoptat în prima lectură
concepţia securităţii naţionale. Amintesc că pe
lîngă principiul de neutralitate, securitatea naţională
mai ţine şi de securitatea energetică. Acest parametru al
securităţii devine tot mai important, mai ales în
condiţiile cînd toată omenirea se confruntă cu
gravele consecinţe ale creşterii vertiginoase a preţurilor
la carburanţi.
Nu se
întîmplă astăzi nici o întrunire importantă la
nivel mondial la care problema resurselor energetice să nu fie pe
agendă. Doar la noi, în Moldova, aceste chestiuni se discută
în cel mai bun caz, printre altele. Iar Guvernul, în mod evident,
le plasează la coada priorităţilor sale. Chiar şi
ministerul de resort a fost lichidat în mare grabă, deşi se
putea de aşteptat remanierea Guvernului în ansamblu.
Nu vedem nici un
plan de prevenire a impactului negativ al preţurilor fabuloase la
carburanţi asupra economiei naţionale. Nu am văzut nici un set
de măsuri corespunzătoare măcar din partea Ministerului
Agriculturii şi Industriei Alimentare, care ar fi menit să
minimalizeze riscurile agricultorilor, provocate de preţurile la
motorină. Sper că domnul ministru este la curent, că demult
în Moldova preţul la motorină l-a depăşit pe cel al
benzinei. Ar fi de amintit că şi în planul de acţiuni
Uniunea Europeană – Republica Moldova, plan care, chipurile, este realizat
cu succes, alineatul (63), vorbeşte despre alinierea treptată la
principiile preţurilor interne de energie electrică şi gaze
naturale ale Uniunii Europene.
Şi presupunem
că evoluţiile legate de preţul la energie şi reformele
tarifare îndreptate spre eliminarea distorsiunilor,
îmbunătăţirea ratei de colectare a facturilor, dezvoltarea
în continuare a Agenţiei Naţionale de Reglementare în
Energetică, îndreptată spre independenţa acesteia.
Continuarea
restructurării sectorului electroenergetic termic şi de gaze
naturale, precum şi soluţionarea problemei restanţelor la
plăţi. Constatăm, în mod evident, că, pînă
în prezent, Guvernul nu a întreprins acţiuni ferme în
vederea asigurării unei autonomii reale ale ANRE. Guvernul formează
şi Consiliul de administraţie şi aprobă bugetele anuale ale
ANRE. În consecinţă, ANRE se comportă doar ca un
departament specializat în calcularea tarifelor. Nu prea se văd
acţiuni de monitorizare a situaţiei pe piaţa de carburanţi.
Nu vedem din partea
ANRE analize şi prognoze de evoluţie a pieţei, care urmează
să fie un semnal de alarmă pentru Guvern şi marii
consumatori de a-şi restructura activitatea în vederea reducerii
consumului de energie. Să ne oprim la problema pierderilor netehnologice,
invocate de SA “Moldovagaz”, care sînt incluse în tariful de
consum. În prezent, contorizarea intrării–ieşirii gazelor
în Republica Moldova din punct de vedere fizic nu este efectuată,
iar în partea de sud a părţii – în raioanele
Basarabeasca, Ceadîr-Lunga, Taraclia, Vulcăneşti, gazoductele
magistrale traversează de multiple ori frontiera moldo-ucraineană,
fără să existe vreun contor pe aceste segmente.
Conform datelor
furnizate de partea ucraineană, ţară pe a cărui teritoriu
se află contoarele, anual se înregistrează pierderi de circa
500 milioane m3 de gaze. Dar nu există, în acelaşi
timp, documente care să le confirme. Comisia Mixtă
Moldo-Ucraineană repartizează pe contul ţării noastre
pînă la 300 de milioane de m3 de “pierderi”. ANRE nu are
acces independent la informaţia cu privire la volumul gazelor consumate
în Republica Moldova şi a celui tranzitat în Balcani. În
aceste condiţii, se impune negocierea de către Guvernul Republicii
Moldova cu cel al Ucrainei asupra oportunităţii de instalare a
contoarelor la graniţa dintre cele două ţări.
În
acelaşi timp, contoarele trebuie să corespundă normelor
europene, care să cauzeze gazele în puterea calorică a
acestora. Totodată, Guvernul trebuie să găsească posibilitate
să contorizeze segmentele de gazoducte magistrale, care traversează
de multe ori hotarul moldo-ucrainean în raioanele Basarabeasca,
Ceadîr-Lunga, Taraclia şi Vulcăneşti. ANRE, în
calitate de autoritate publică cu competenţe de protecţie a
drepturilor consumatorilor de energie, ar trebui să monitorizeze calitatea
gazelor consumate, întrucît, în cazul schimbării
compoziţiei chimice a gazului, de exemplu prin adăugarea azotului din
aer, puterea calorică, implicit şi randamentul gazului, scade.
Cu toate acestea,
deşi nu o dată s-a vorbit aici, în Parlament, despre acei patru
dolari, care se includ suplimentar în tariful de gaze pentru a compensa
cheltuielile legate de răscumpărarea cambiilor, emise în
stingerea datoriilor faţă de “Gazprom”, mai venim şi noi cu
această întrebare. Din 2000, în fiecare buget fixăm
aceste plăţi. Deci mai bine de 8 ani de cînd suma cambiilor cu
tot cu procente se cifrează la 30 milioane de dolari. Foarte simple
calcule aritmetice arată că valoarea cambiilor este demult
acoperită. Astăzi pentru ce mai plătim?
În contractul
de constituire a SA “Moldovagaz” este stipulat expres că această
companie îşi asumă responsabilitatea pentru
întreţinerea, modernizarea şi extinderea reţelei de
transportare şi distribuţie a gazelor pe teritoriul Republicii
Moldova. Conform estimărilor experţilor naţionali,
investiţiile totale atît ale Guvernului, cît şi ale
participanţilor în extinderea reţelelor de distribuţie a
gazelor se cifrează la circa 3,5 miliarde de lei. Însă ele nu
au actualmente vreun statut juridic clar. Rămîne o enigmă pe
balanţa cui revin aceste gazoducte.
Noi sîntem
ferm convinşi că contribuţia financiară a Republicii
Moldova şi a cetăţenilor săi în aceste
lucrări trebuie compensate de către SA “Moldovagaz”, care, prin
însuşi contractul de constituire, şi-a asumat aceste
obligaţiuni de a efectua pe propriul cont lucrările respective. Se
impun cîteva soluţii de calificare a statutului reţelelor de
distribuţie, construite prin intervenţiile populaţiei şi
ale Guvernului.
Reţelele pot
fi predate la bilanţul SA “Moldovagaz” la întreaga lor valoare,
fiind majorată, respectiv, cota Republicii Moldova în capitalul
social al acestei societăţi.
Sumele investite de
către cetăţeni în dezvoltarea reţelei gazoductelor de
distribuţie pot fi restituite de către SA “Moldovagaz” prin livrarea
gazelor la preţul acestora la momentul efectuării investiţiei de
către fiecare cetăţean.
În baza
investiţiilor în construirea reţelelor pot fi fondate
întreprinderi regionale de distribuţii, care să aibă relaţii
contractuale cu SA “Moldovagaz”. Capitalul social al acestei
întreprinderi urmează a fi divizat proporţional între
cetăţeni şi stat.
SA “Moldovagaz” ar
putea procura de la proprietarii acestei reţele, achitîndu-se fie
prin mijloace băneşti, fie prin livrarea gazului la preţul care
trebuie negociat cu proprietarii.
Aşadar,
autorităţile statului sînt, pur şi simplu, obligate de
împrejurări să creeze o comisie naţională, care am
auzit că deja s-a constituit, care să evalueze situaţia de ansamblu
creată în acest domeniu.
În calitate
şi de iniţiatori, şi de autori ai acestei moţiuni,
rugăm onoratul Parlament, luînd în consideraţie
propunerile nobile, dacă vreţi pînă la urmă, care au
fost evocate, să susţină această moţiune.
Mulţumesc.
Domnul Marian Lupu:
Mulţumesc.
Domnul deputat Ion
Guţu,
Vă rog.
Domnul Ion
Guţu:
Stimaţi
colegi,
Este un moment cred
că provocator pentru noi toţi şi pentru Guvern. Cred că,
în primul rînd, trebuia să fie folosită această
tribună de domnul prim-viceprim-ministru, să fie oleacă mai larg
expusă politica energetică a Guvernului, fiindcă moţiunea
se numeşte privind politica energetică a Guvernului.
E clar că
autorii moţiunii n-au putut să încadreze toate problemele
existente, dar, în general, pentru Fracţiunea noastră şi
pentru colegii mei aceasta a fost o posibilitate, eu ştiu, de a trece
în revistă unele compartimente ale politicii energetice a
Guvernului. E clar că la toate etapele independenţa Republicii
Moldova, politica energetică a fost o bătaie de cap foarte mare.
Şi astăzi, cu regret, noi nu am conştientizat foarte multe
lucruri care puteau fi rezolvate şi care,
într-adevăr, astăzi am putut să fim mai independenţi
şi mai asiguraţi la domeniul securităţii energetice.
Eu, stimaţi
colegi, nu doresc să numesc nume de familie, să caut, eu ştiu,
vinovatul, dar sincer vă spun, într-adevăr, după 2000
şi pînă la 2000 lumea cunoaşte cînd ce s-a
făcut, cînd au fost posibilităţi, cînd nu au fost
posibilităţi, dar ne aducem aminte foarte bine de faptul cînd
dumneavoastră aţi luat puterea în Republica Moldova legitim,
cînd dumneavoastră aţi declarat o prioritate a republicii
şi a dumneavoastră – securitatea energetică, cînd în
această sală s-a argumentat foarte intens că trebuie de creat un
Minister al Energeticii, ca, după cîţiva ani de zile, în
general să se uite de ministerul acesta şi în general ramura
aceasta, pur şi simplu, să fie, eu ştiu, introdusă poate
chiar şi logic, în componenţa Ministerului Economiei şi
Comerţului.
Dar, în
general, vreau să menţionez care au fost şi care este rezultatul
multor decizii adoptate de către Guvern în aceşti ani. Vreau
să vă spun că, începînd de la crearea unei Comisii
guvernamentale în frunte cu mult stimatul Vasile Matveevici Iovv, din
2003 şi pînă în 2008 au fost luate mai multe decizii
şi chiar vă spun că nişte decizii nu rele, interesante
şi cardinale.
Dar, spre regret,
toate aceste planuri, toate aceste decizii au rămas, vasăzică,
pe hîrtie. Decizia din 6 august 2002 cu privire la măsurile de
reducere a cheltuielilor pentru resursele energetice în economia
naţională. În 2003 – despre aprobarea Concepţiei
dezvoltarea şi scheme de amplasare a centralelor electrice în
Republica Moldova pînă în anul 2010. Acest document îmi
pare că este abrogat, nefiind realizată, practic, nici o
poziţie.
Următorul.
În 2004 – Hotărîrea despre aprobarea Regulamentului privind
construcţia, reconstrucţia centralelor electrice în Republica
Moldova. Un regulament foarte detaliat, conform legislaţiei Republicii,
care prevedea modalitatea de amplasare şi de construcţie a
staţiunii electrice în Republica Moldova. În primul
rînd, prin concurs, prin tender.
Eu personal nu am
auzit de nici un tender în aceşti ani, ca cineva din investorii
străini să vină şi să facă propuneri ca să
construiască o staţie electrică, spre regret. Aceste probleme se
hotărăsc la direct undeva în cabinete, eu ştiu, prin
capitalele ţărilor străine, numai nu în Guvernul
Republicii Moldova.
Următoarea
decizie din 2003 despre aprobarea Programului naţional de renovare şi
de descentralizare a sistemelor de alimentare cu căldură a
localităţilor din Republica Moldova. O decizie foarte importantă
şi, probabil, binevenită. Dar totuşi, practic, toate
măsurile au rămas pe hîrtie.
Următoarea –
Programul de guvernare, “Modernizarea ţării şi bunăstarea
populaţiei Republicii Moldova”. Un compartiment din 4 puncte foarte clare
şi foarte, aş spune aşa, serioase. Sîntem în anul
2008, nu a fost realizat nici un punct şi de noul Program de guvernare pe
o perioadă foarte scurtă în general de energetică s-a
uitat.
Stimaţi
colegi,
Eu nu vorbesc de
faptul că unii specialişti în domeniu, profesionişti
în Republica Moldova, practic, nu înţeleg ce se face în
acest domeniu. Un om cu o autoritate foarte mare în domeniul
energeticienilor şi nu numai la întrebarea cum apreciaţi
dumneavoastră în general sistemul de dirijare în complexul
energetic în Republica Moldova, el a spus un cuvînt rus dar cred
că şi el, şi în limba noastră – полный ералаш. Nimeni
nu înţelege nimic.
Aceasta e o
situaţie concretă şi eu cred că cît ar fi, poate,
moţiunea aceasta prezentată, nu ar avea posibilitate să
prevadă toate problemele, eu cred, stimaţi colegi, avem o
situaţie concretă. Consumul de energie este foarte mare, pierderile sînt
enorme, în primul rînd, în reţelele de transportare
şi în clădiri.
Agenţia de
Conservare a Energiei a fost lichidată. O restanţă absolut
enormă avem la compartimentul de surse regenerabile. Şi ultimul
moment. Ce se face, în general, eu aş spune, în proporţii
globale. Care sînt problemele, de ce noi nu lucrăm serios cu
vecinii, deci cu jucătorii serioşi la piaţa energetică
în general în Europa.
Astăzi noi
ignorăm practic. Raoes
şi Moscova a propus să fie o conlucrare în domeniul de
sincronizare a sistemelor energetice pe linia Lisabona–Vladivostok. Participă
România, participă Europa, participă Ucraina, Rusia, Moldova nu
participă. Deci noi avem în Republica Moldova două obiecte.
Staţia, Centrala de la Cuciurgan. Nimeni nu o numeşte în
general, nimeni nu doreşte să o numească. Căutăm
alţi investitori, căutăm, dar obiectul este şi a rămas
foarte important în această parte. Staţia de la Dnestrovsc
domnul Marcel Răducan a pus-o.
Domnul Marian Lupu:
Încă un
minut.
Domnul Ion
Guţu:
Stimaţi
colegi,
Eu cred că,
în general, domnul Preşedinte al Parlamentului, cred că şi
domnul Dodon foarte bine cunoaşte problema, dar la compartimentul ce facem
mai departe, spre regret, problema rămîne deschisă. De aceea,
dacă actuala guvernare nu dovedeşte, viitoarea guvernare va fi
nevoită să înceapă iarăşi de la început.
Domnul Marian Lupu:
Stimaţi
colegi,
Trebuie să
înţelegem un lucru, că viaţa în această
ţară şi ţara nu îşi termină existenţa
nici peste un an, nici peste 50, nici peste 100 şi toate guvernările,
care ar fi ele, tot timpul vor avea mult de lucrat în ţara aceasta.
Domnul
Calmaţui.
Domnul Valeriu
Calmaţui:
Mulţumesc,
domnule Preşedinte.
Stimaţi
colegi,
E binevenită
astăzi discuţia pe care o purtăm pe marginea situaţiei din
energetică. Şi, totodată, aici au fost abordate şi mai multe
probleme legate de energetică, deşi în moţiune aceste
lucruri nu au fost expuse. Şi totuşi astăzi noi avem în
republică o strategie aprobată de Guvern şi care e pusă la
baza dezvoltării energetice a statului.
Şi eu
înţeleg acele discursuri ţinute, fiindcă mulţi dintre
dumneavoastră ţin minte destul de bine anii 1990 cînd noi nu
aveam nici strategie, cînd noi nu avem nici energetică şi noi
nu avem atunci multe din ceea ce sînt astăzi. Eu ştiu că
nu o să vă placă, dar anume aceasta e realitatea. Şi, desigur,
astăzi poate că nu există acel Minister al Energeticii, dar se
spune, ştiţi, un politician de un înalt rang a spus
cîndva, că principalul nu este de ce culoare este pisica,
principalul este să prindă şoareci. Cred că aceasta e
principalul: ca eficienţa energetică să fie la rangul pe care
îl cere astăzi statul. În ultimii ani, dacă nu s-a
făcut înde-ajuns, dar s-au făcut multe pentru a stabiliza
situaţia în acest domeniu. Şi situaţia care este la
momentul actual permite, desigur, de a negocia şi în continuare
şi trebuie să negociem în continuare, pentru a
întări sistemul energetic al Republicii Moldova. Referitor la
moţiune. Autorii au înaintat cîteva, patru puncte, prin care
solicită ca Guvernul să ia, să întreprindă nişte
măsuri pentru a înlătura unele lacune, care sînt în
acest domeniu. Şi aceasta se referă mai mult la aprovizionarea cu
gaze a Republicii Moldova.
Unul din puncte a
fost expus privind la aceea că astăzi Agenţia
Naţională pentru Reglementare în Energetică nu este una
independentă, dar în legislaţia Republicii Moldova sînt
prevăzute lucruri, care o pun într-o independenţă.
Dacă dumneavoastră aţi auzit ceea ce a raportat aici domnul
prim-viceprim-ministru şi ceea ce noi am adoptat cu dumneavoastră
în legile care au fost recent adoptate în domeniul
comunicaţiilor electronice, şi în energetică, aceste
două agenţii sînt perfectate, legislaţia este
perfectată în Republica Moldova în conformitate cu directivele
Uniunii Europene.
Şi dacă
sîntem atît de cinstiţi şi vrem să recunoaştem
că anume aceasta este şi în Republica Moldova. Şi analiza
care a fost prezentată, deci, dumneavoastră aţi observat că
în majoritatea statelor anume în aşa mod se procedează.
Deci, atît bugetul, cît şi Agenţia este independentă
şi ia deciziile care sînt luate, ele sînt de una care
aparţine Consiliului de administrare a acestei Agenţii.
Totodată, ceea
ce se referă la contorizarea la hotare. S-a vorbit aici foarte mult. Eu
aş vrea să îi întreb pe unii colegi, noi avem undeva,
dacă nu mă înşel peste 15 intrări şi ieşiri
în Republica Moldova a acelor gazoducte magistrale despre care este
vorba, care livrează gazele în partea de vest a continentului. Deci,
dacă facem atîtea staţii şi, mai mult decît
atît că aceste gazoducte sînt subterane, dacă facem
atîtea staţii şi după cum a fost menţionat aici, o
staţie de măsurare costă în jurul la 52 de milioane de
lei, cîtă cheltuială ar trebui să purtăm noi pentru a
avea aceste staţii?
Nu mai bine ca
aceste investiţii să fie îndreptate la dezvoltarea
reţelelor de gaze în Republica Moldova? Căci astăzi,
aţi auzit aici, avem peste 600 şi ceva de localităţi care
încă nu sînt gazificate. Deci, pe lîngă toate
acestea, trebuie de mai avut în vedere că tot ce este astăzi
şi este recunoscut, că totuşi dă posibilitate de a verifica
şi de a controla fluxul de gaze care intră în Republica Moldova
şi iese din Republica Moldova.
Deci cred că
trebuie de văzut cît de optimă este această propunere.
Dar, desigur, la costurile pe care le are astăzi o asemenea staţie nu
necesită de a cheltui banii înzădar. Referitor la sistemul de
evidenţă a gazelor în ceea ce priveşte valoarea
caloriică a gazelor. Eu cred că unii din stimaţii colegi cunosc
că acest lucru este în statul vecin, în România.
Deci, da, acolo
este de aceea fiindcă acolo noi avem. Nu numai România are, nu numai
gazele importate, are şi gaze, vasăzică, proprii. Ele sînt
amestecate şi, desigur, acolo la consumator vine gazul amestecat, a
cărui valoare calorică a lui de acum nu este aceea care a fost la
intrare. Reieşind din acestea, în România şi,
totodată, acolo nu se instalează contoare la consumatorii finali sau
la consumatorii casnici, dar sînt contoarele numai vasăzică la
unele noduri de evidenţă.
Pe lîngă
aceasta, este o metodologie de a calcula această valoare calorică
pentru consumatorii finali, pentru a fi, vasăzică, perfectate
facturile. Şi cred că nu e nici aşa necesitate la noi,
fiindcă s-a dovedit şi practica dovedeşte că valoarea
calorică a gazelor, care intră în Republica Moldova ajunge la
consumatorul final şi este monitorizată de către
instituţiile respective.
Domnul Marian
Lupu:
Încă un
minut.
Domnul Valeriu
Calmatui:
Ceea ce
vizează ultima propunere din moţiune cu evaluarea şi
folosirea acelor reţele, care au fost construite din bugetul statului
şi bugetele administraţiei publice de nivelul întîi
şi doi. Aici, desigur, Guvernul şi după cît şi noi am
studiat problema în cadrul Comisiei, cu această chestiune Guvernul
se ocupă. În cel mai apropiat timp va fi finalizată
această lucrare şi cred că, desigur, acest lucru trebuie să
fie adus la cunoştinţa şi Parlamentului în final.
Domnul Marian
Lupu:
Bine.
Domnul Valeriu
Calmatui:
Noi, stimaţi
colegi, Fracţiunea Partidului Comuniştilor, cu tot respectul
faţă de colegii din Partidul Democrat, dar vă spunem că nu
găsim necesar pentru a fi susţinută această...
Domnul Marian
Lupu:
Bine, acestea au
fost, stimaţi colegi, detaliile din scenariul asupra cărui am
convenit cu dumneavoastră.
Microfonul nr. 4.
Domnul Igor Klipii:
Domnule
Preşedinte,
Înainte de
vot cred că ar fi logic ca textul moţiunii să fie prezentat,
fiindcă el nu a fost.
Domnul Marian
Lupu:
Textul
moţiunii a fost repartizat tuturor şi...
Domnul Igor Klipii:
Da, dar...
Domnul Marian
Lupu:
Nu, staţi,
staţi puţin. Este al treilea exerciţiu cînd noi
examinăm o moţiune. Din momentul în care am stabilit o
modalitate, noi ne mişcăm pe această modalitate. Dacă
aţi atras atenţia, este şi avizul Comisiei. Noi niciodată
nu am ascultat Comisia, fiindcă acesta nu e raport, dar e aviz. Totul
aveţi în pachet, pe care motiv deputaţii îl au, textul
este.
Domnul Igor Klipii:
Domnule
Preşedinte,
Moţiunea
respectivă se adresează şi populaţiei Republicii Moldova,
care habar nu are despre ce spune această moţiune.
Domnul Marian
Lupu:
Stimate coleg,
Noi avem
Regulamentul care stabileşte normele. Deci, nimic.
Domnul Igor Klipii:
Nici
începutul textului. Cred că este logic să se dea citire, pur
şi simplu, textului.
Domnul Marian
Lupu:
Staţi.
Liniştiţi-vă, eu vă rog frumos, linişte.
Domnule Klipii,
Nimeni nu
împiedică autorii să meargă la presă, să le
prezinte textul, ca el să fie difuzat.
Domnul Igor Klipii:
Pentru
stenogramă. Am vrut să îl înregistrăm în
stenogramă. În stenograma Parlamentului ea nu există.
Domnul Marian
Lupu:
Dumneavoastră
îl transmiteţi secretariatului şi îl punem ca anexă
şi e tot. Care e problema? Simplu.
Domnul Igor Klipii:
Era logic ca
populaţia acestei ţări să cunoască situaţia
reală.
Domnul Marian
Lupu:
Bine, stimaţi
colegi,
Microfonul nr. 4.
Domnul Dumitru
Diacov:
Domnule
Preşedinte,
E aproape de
procedură. Nu vă extrag. Eu, deoarece domnul Calmaţui a
subliniat faptul că noi, cu mare stimă, dar nu votăm, vreau
să vă spun că tot cu mare stimă, dar ne pare foarte
rău. Da, şi aproape că nici nu am aşteptat, devine o
tradiţie cînd toată lumea înţelege că e o
chestie bună care trebuie de votat, ca Guvernul să acorde mai
multă atenţie acestei problematici, dar nu au votat din cauză
că voi aţi propus, dar de ce noi să votăm?
Domnul Marian
Lupu:
Bine, stimaţi
colegi.
Intrăm
în procedura de vot.
Domnul Dumitru
Diacov:
“Drujba” aşa
n-o faci.
Domnul Marian
Lupu:
Bine. Nu vă
supăraţi, stimată colegă, noi am terminat dezbaterile. I-am
oferit timp suficient, cine a vrut să se înscrie la luări de
cuvînt, deci totul trebuie să fie făcut la timpul său. La
vot, stimaţi colegi, din momentul în care noi nu avem raportul,
fiindcă nu se presupune raport de Comisie, avem avizul Comisiei. El este
distribuit. Pe această cale am să mă pornesc deci să supun
votului. Rog atenţie.
Cine este pentru
adoptarea moţiunii simple privind politica energetică a Guvernului.
Cine e pentru, rog să voteze. Rog rezultatele.
Numărătorii:
Sectorul nr. 1 – 0.
Sectorul nr. 2 – 8.
Domnul Marian Lupu:
Sectorul nr.3 – 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10 ,11. 19 voturi
în favoarea adoptării moţiunii simple.
În aceste condiţii, constatat că plenul Parlamentului a
respins moţiunea simplă în cadrul proiectului nr.1017.
Bine, sîntem la 13.53, Ora întrebărilor.
Pentru început, stimati colegi, o voi invita la tribuna
centrală pe doamna Aurica Doina vicepreşedinte la CNPF, pentru a
oferi răspuns la întrebarea cu privire la realizarea pachetului de
acţiuni “Moldasig”. Vă rog. Da, cine părăseşte sala,
rog să o faceţi rapid.
Domnule Stoicov,
Domnule Guma,
Se referă în egală măsură. Sau, dacă se
doreşte, noi stopăm aici şedinţa şi transferăm pe
săptămîna viitoare. Nu? Atunci eu vă rog linişte.
Continuăm.
Doamna Doina,
Vă rog.
Doamna Aurica Doina – vicepreşedinte
al Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare:
Mulţumesc.
Stimate
Preşedinte al Parlamentului Republicii Moldova,
Stimaţi
deputaţi în Parlamentul Republicii Moldova,
La solicitarea
domnului deputat Ion Guţu, Comisia Naţională a Pieţei
Financiare, reieşind din competenţa funcţională şi
prevederile legislaţiei, relevă următoarele. Societatea
Naţională de Asigurări “Moldasig” – SRL a fost constituită
în anul 2002 sub formă de societate cu răspundere limitată
de către trei asociaţi: Banca Comercială “Banca de Economii”,
Societatea pe Acţiuni, Întreprinderea de Stat “Calea Ferată din
Moldova” şi, respectiv, Întreprinderea de Stat “Poşta
Moldovei”.
De competenţa
exclusivă a adunării generale a asociaţilor ţine
modificarea şi completarea actului de constituire, modificarea cuantumului
capitalului social, aprobarea participării în calitate de cofondator
al altor persoane juridice. Astfel, în luna aprilie anul curent,
investitorul cipriot Compania “Lenechers investment limited” a depus la adresa
Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare cererea şi un set de
documente, prin care a solicitat eliberarea avizului prealabil pentru
dobîndirea participaţiei calificate în capitalul social al
Societăţii Naţionale de Asigurări “Moldasig”, ca urmare a
majorării capitalului social al acestuia prin aportul bănesc în
valoare de 48 milioane de lei.
Majorarea
capitalului social al societăţii prin aporturi suplimentare depuse de
către terţi, care devin asociaţi, se încadrează prin
prevederile Legii privind societăţile cu răspundere
limitată, care şi reglementează procedura dobîndirii
calităţii de asociat. Totodată, conform prevederilor aceluiaşi
act legislativ, modificarea capitalului social se efectuează prin modificarea
actelor de constituire şi înregistrarea modificării respective
în Registrul de stat al întreprinderilor şi
organizaţiilor. Iar întreprinderea de stat, înregistrarea de
stat a majorării capitalului social se efectuează după
vărsarea propriu-zisă a aportului.
Procedura
înregistrării de stat a modificării operate în rezultatul
majorării capitalului social al Societăţii Naţionale de
Asigurări “Moldasig” este stabilită de Legea cu privire la
înregistrarea de stat a întreprinderilor şi
organizaţiilor, precum şi de Legea cu privire la asigurări,
conform cărora înregistrarea de stat a asiguratorului, respectiv
înregistrarea de stat a modificărilor operate în documentele
de constituire sau în datele acestuia înscrise în Registrul
de Stat a întreprinderilor şi a organizaţiilor.
Domnul Marian
Lupu:
Doamnă Doina,
Eu am să
îmi cer scuze. Conform Regulamentului aveţi maximum 3 minute. Deci
eu v-aş ruga compact, clar, concret răspunsul la întrebare.
Doamna Aurica
Doina:
Bine,
mulţumesc.
Am să fiu mai
succintă. Se efectuează la avizul prealabil al Comisiei
Naţionale. Şi, respectiv, dobîndirea participaţiilor
calificate ce depăşesc 20 la sută, 33 sau 50 din capitalul
social al unui asigurator se efectuează cu avizul prealabil al Comisiei
Naţionale. În acest context, Societatea de Asigurări “Moldasig”
a depus cererea, prin care a solicitat Comisiei Naţionale eliberarea
avizului corespunzător. Ulterior atît investitorul cipriot,
cît şi Compania de asigurare au solicitat retragerea actelor depuse
la adresa Comisiei Naţionale.
În concluzie,
Comisia Naţională a Pieţei Financiare menţionează
că tranzacţia de majorare a capitalului social al
Societăţii de Asigurări “Moldasig” prin aportul suplimentar al
investitorului străin se va considera încheiată exclusiv după
avizarea acesteia de către Comisia Naţională şi
înregistrarea de stat a modificărilor operate în documentele
de constituire şi datele înscrise în Registrul de Stat al
întreprinderilor şi organizaţiilor, precum este prevăzut
de legislaţia în vigoare.
Domnul Marian
Lupu:
Bine.
Microfonul nr. 5.
Domnul Ion
Guţu:
Mulţumesc,
domnule Preşedinte.
Doamnă
vicepreşedinte sînteţi, da, dumneavoastră...
Doamna Aurica
Doina:
Da.
Domnul Ion
Guţu:
...al Comisiei
Naţionale a Pieţei Financiare?
Stimaţi
colegi,
E clar că,
după aşa o poziţie, de care am fost informaţi acum, a
Comisiei Naţionale în acest domeniu, noi nu putem să avem
încredere că toate operaţiile, toate proiectele sînt
şi, eu ştiu, în interesele, în primul rînd, ale
ţării noastre şi ale investitorilor. Vreau să vă spun
că la 6 mai noi am înaintat interpelarea aici în Parlament
şi la 8 mai documentele au fost retrase.
Doamnă Doina,
Nu ştiu
dacă dumneavoastră aţi intrat în esenţă, dar
vreau să vă dau cîteva întrebări.
Sînteţi
la curent cu balanţa financiară a Companiei “Moldasig”?
Sînteţi la curent unde sînt amplasaţi aceşti bani
după hotare? Sînteţi la curent care sînt aceste resurse,
ale cui sînt aceste resurse care trebuiau să fie vărsate pe
contul Companiei “Moldasig”? A fost făcută o evaluare oarecare
a acestei Companii de Asigurare? Şi cine a efectuat această evaluare?
Sau dumneavoastră, pur şi simplu, sînteţi un
înregistrator mecanic? Aţi primit, aţi înregistrat,
aţi introdus în sistemul informaţional şi atît?
Domnul Marian
Lupu:
CNPF, Ivan
Timofeevici, are funcţiile sale, nu vă supăraţi.
Domnul Ion
Guţu:
Domnule
Preşedinte,
Eu nu v-am, eu
vă adresez şi dumneavoastră o întrebare după
aceasta, dacă se poate. Dar eu nu am dreptul să o adresez.
Domnul Marian
Lupu:
Dumneavoastră
aveţi dreptul la două minute pentru a vă exprima dacă
sînteţi satisfăcut sau nu.
Domnul Ion
Guţu:
Domnule
Preşedinte,
Eu vă rog.
Domnul Marian
Lupu:
Şi, nu,
staţi, Ivan Timofeevici.
Domnul Ion
Guţu:
Permiteţi-i
să răspundă.
Domnul Marian
Lupu:
Eu nu vă
închid gura, dar există o anumită logică. Dacă
aveţi întrebări suplimentare, doamna stă la loc. Noi mai
avem încă un răspuns la întrebare. După aceasta avem
întrebări şi răspunsuri.
Domnul Ion
Guţu:
Nu, eu vreau
să dea răspuns, fiindcă tot ce a spus doamna aici absolut nu
prezintă nici un interes. Acesta este un răspuns formal pentru clasa
I sau poate şi mai jos. Răspundeţi la aceste
întrebări, poftim.
Doamna Aurica
Doina:
Mulţumesc de
întrebare.
În primul
rînd, vreau să spun că evaluarea tranzacţiei nu ţine
de competenţa Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare. Ce
ţine de eliberarea avizului prealabil, Comisia Naţională,
înainte de a elibera avizul prealabil, va urmări pe deplin dacă
se respectă următoarele. În primul rînd, dacă
asiguratorul va îndeplini prevederile Legii cu privire la asigurări,
dacă calificarea şi experienţa solicitanţilor de a
dobîndi sau de a majora participaţia calificată în
capitalul social al asiguratorului corespund business-planului şi activităţilor
pentru care asiguratorul a primit licenţă de activitate. Şi va
examina situaţia financiară a asiguratorului dacă este …
Domnul Ion
Guţu:
Doamnă Doina,
Nu trebuie să
citiţi Regulamentul, nu trebuie. Dumneavoastră consideraţi
că 5 mii de dolari acesta este preţul a 80% din acţiunile
Companiei “Moldasig”? Dumneavoastră personal? Sînteţi
profesionistă. 5 milioane de dolari – acesta este preţul Companiei
80%? Şi dumneavoastră ştiţi că aceştia sînt
banii Companiei “Moldasig”, care se află după hotare şi se
utilizau pentru reasigurări. Cu banii Companiei au cumpărat 80% din
acţiunile Companiei? Şi eu cred că... domnul Guma...
Domnul Marian
Lupu:
Bine,
continuăm.
Ivan Timofeevici,
Continuăm.
Domnul Ion
Guţu:
Eu răspuns nu
am, aşa că, poftim, aceasta lasă... Dar trebuie, noi
invităm preşedintele Comisiei împreună cu toate
documentele.
Domnul Marian
Lupu:
Doamnă Doina,
Vă
mulţumesc.
Sînteţi
liberă.
Doamna Aurica
Doina:
Atît,
da?
Mulţumesc.
Domnul Marian
Lupu:
La tribună
îl invit pe domnul viceministru al agriculturii şi industriei
alimentare Anatol Spivacenco, pentru a ne vorbi despre preţurile de
achiziţie a laptelui. Dar presupun că nu doar a laptelui, dar ne
referim şi la alte produse alimentare. Sînteţi gata să
vorbiţi şi la alte poziţii decît laptele? Este şi
domnul ministru al Economiei şi Comerţului, domnul
prim-viceprim-ministru, care poate să se conecteze la acest subiect.
Domnule Spivacenco,
Vă
rog.
Domnul Anatol
Spivacenco – viceministru al agriculturii şi industriei
alimentare:
Mult stimate
domnule Preşedinte,
Stimaţi
deputaţi,
Permiteţi-mi
să fac o informaţie pe marginea interpelării în Parlament
a doamnei deputat Valentina Pavlicenco privitor la... Valeria
Pavlicenco...
Domnul Marian
Lupu:
Bine, doamna
Pavlicenco.
Domnul Anatol
Spivacenco:
Doamna Pavlicenco,
îmi cer scuze, doamnă. Privitor la preţurile de achiziţie
a laptelui şi ceea ce face Guvernul în direcţia relansării
acestui sector şi diminuării aspectelor negative legate de
activitatea acestui sector. În primul rînd aş vrea să
aduc la cunoştinţă că, într-adevăr, în
sectorul respectiv, în ultimii 18 ani de zile se atestă o diminuare
a efectivului. 18 ani, deoarece sînt două perioade, este o
perioadă din 1990 pînă în 2001, cînd a diminuat
efectivul cu 130 de mii de capete în rezultatul privatizării şi
reformelor în agricultură, care, în ultima instanţă,
a diminuat şi productivitatea cu 63%. Totodată,
începînd cu anul 2002 pînă în 2006,
efectivul s-a redus cu 23%, însă a crescut productivitatea la o
unitate cu 11,4 %.
Deci care va da
posibilitatea producerii în jurul la 645 mii tone de lapte. Evident,
productivitatea a crescut de la 2 mii pînă la 2871 de litri la o vacă
mulgătoare.
Seceta din anul
2007, desigur, a influenţat negativ asupra acestui sector şi,
evident, noi, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare,
împreună cu Asociaţia producătorilor de lapte ne-am
întîlnit în nerepetate rînduri, unde a fost pusă
în discuţie problema legată de faptul ce facem în
continuare pentru păstrarea ramurii şi s-a luat decizia privind
majorarea acestor preţuri şi, practic, începînd cu luna
august pînă la 1 mai, problemele legate de... şi conflicte
între producători şi procesatori la aspectul preţul de
achiziţie nu au fost, deoarece preţurile au fost majorate în
jurul la 50% şi au atins deci în jurul la 4 lei şi
jumătate, 5 lei.
Însă
începînd cu luna mai, ţinînd cont de faptul că
şi situaţia în acest domeniu s-a schimbat esenţial, baza,
condiţiile, anul acesta va da posibilitate ca acest sector să fie
asigurat cu furaje, deci sînt nişte condiţii foarte bune
în acest an. Volumul de producţie a laptelui s-a mărit
esenţial şi mai ales s-au mărit şi vînzările la
întreprinderile de procesare, deşi numărul de animale în
perioada anului 2007, în rezultatul secetei şi pînă la
momentul actual a diminuat cu 19%, în jurul la 38 de mii de capete de
vaci mulgătoare.
Sub acest aspect,
la momentul actual se atestă că întreprinderile de procesare
procesează cu 22,3% mai mult decît procesau în perioada
respectivă a anului trecut. Şi mă întorc la problema
principală legată de preţuri. Este un capitol destul de
sensibil. El, printre altele, a fost pe parcursul întregii perioade
şi e legat nu numai cu produsele de lapte, dar şi cu alte produse.
Însă la
capitolul produselor de lapte vreau să vă aduc la
cunoştinţă că noi, lucrînd în cadrul
consiliului produs, unde coparticipă în egală atît
producătorii, cît şi procesatorii, deci noi, s-au adus la cunoştinţă
toate calculele şi cifrele ce ţin de situaţia legată la
moment, deoarece preţul la lapte, într-adevăr, a scăzut
pînă la
3 lei. Şi, evident, noi, în cadrul consiliului, am şi pus
în discuţie şi am ajuns că undeva în perioada anului
curent deci să nu ne coborîm mai jos de 3 lei şi doi,
3,2 lei.
Şi aduc unele
argumente. În primul rînd, în perioada respectivă,
deşi preţurile la lapte s-au mărit de achiziţii
pînă la 50%, preţurile la lactate în întregime nu
s-au majorat din luna noiembrie, şi atunci s-a mărit numai cu 7%.
Dacă preţurile la lapte au crescut mult mai mult, deci ritmurile de
creştere a preţurilor la materia ... deci noi ne-am străduit
împreună să le stabilizăm.
Acum, în
cazul cînd punem întrebarea de majorare a preţurilor la achiziţie,
noi, evident, trebuie să examinăm şi preţurile finite,
deoarece, la momentul actual, pe piaţa internaţională,
într-adevăr, se atestă multe aspecte negative. Şi
dacă urmărim şi în Uniunea Europeană, în
ţările Uniunii Europene, de asemenea urmărim că sînt
revoltări din partea producătorilor de lapte şi, evident,
aceste lucruri nu sînt, se specifică şi pentru Republica
Moldova.
Reieşind din
aceste aspecte, vreau să vă aduc la cunoştinţă
că, pe parcursul acestor ani, de către Ministerul Agriculturii şi
Industriei Alimentare, Guvernul au întreprins măsuri pentru
stimularea investiţiilor şi inventarierea sectorului zootehnic pentru
aceste scopuri, deci pentru menţinerea fondului genetic au fost alocate
5,4 milioane de lei. Compensarea cheltuielilor suportate de întreprinderi
specializate la însămînţarea artificială – în
jur de 9 milioane de lei.
De asemenea, au
fost, ca să... pentru ernarea eficacitivă şi fără
pierderi şi excluderea diminuării efectivului de animale, deci
împreună cu donatorii în perioada respectivă – în
jur la 11 mii de tone de furaje s-au acordat şi 11 milioane de lei pentru
menţinerea genofondului.
Totodată,
în perspectivă, pentru dezvoltarea acestui sector, evident, vom
continua stimularea economică a deţinătorilor de animale
în scopul procurării tineretului de bovine din fondul de
susţinere a sectorului agricol, modificarea unor acte legislative şi
normative în sensul diminuării adaosului comercial la produsele de
lactate şi carne care va permite majorarea preţului de achiziţie
a acestor produse.
Consolidarea
efectivului de bovine prin stimularea economică a creării unor
explotări zootehnice în extravilanul localităţilor.
Şi la capitolul acesta vreau să accentuez că sectorul respectiv
are perspectivă, deoarece sînt foarte mulţi la momentul actual
care doresc să scoată efectivul de animale din localităţile
noastre, creînd ferme optime cu un efectiv mai mare de 20 de capete
şi introducerea noii tehnologii şi utilajului care dă
posibilitate să ridicăm productivitatea, deoarece productivitatea
în Republica Moldova este de două ori mai joasă decît
în ţările Uniunii Europene şi, evident, avem o
rezervă la acest capitol care va conduce şi la diminuarea
sinecostului laptelui.
Vom
întreprinde aceste măsuri şi în continuare şi vom
veni cu propuneri de a majora sursele din fondul pentru susţinerea
sectorului agricol la acest capitol, deşi în sectorul zootehnic
sursele financiare care sînt în fond la momentul actual, 90%,
sînt direcţionate anume la relansarea acestui sector.
Vă
mulţumesc.
Domnul Marian Lupu:
Da, microfonul
nr.5.
Doamna Vitalia
Pavlicenco:
Eu am primit un
răspuns în scris destul de amplu, la care mă refer imediat. Dar
înainte de aceasta vreau să vă spun, în primul
rînd, că oamenii care vînd lapte sînt acum în
grevă, cred că cunoşteţi acest lucru, şi ei
aşteaptă cu sufletul la gură un răspuns încurajator
de la Guvern.
Ştiţi
că de la 1 iunie sute de fermieri au refuzat ca să mai predea lapte
întreprinderilor care le colectează. Şi preţurile,
în general, cresc, iar laptele se achiziţionează cu
preţuri tot mai mici. Cunoaşteţi şi faptul că
ţăranii ameninţă să blocheze tronsonul de cale
ferată şi au trimis o scrisoare cu sute de semnături conducerii
statului.
Acum, în
răspunsul pe care dumneavoastră mi l-aţi dat, la politica de
preţuri figurează un alineat care, mi se pare, spune totul referitor
la răspunsul pe care l-am solicitat şi, de fapt, la situaţia
actuală.
În politica
preţurilor de achiziţie promovate de unele întreprinderi,
managerii acestora nu ţin cont de prezenţa şeptelului de vaci
productive, de factorul social (îndeosebi în raioanele afectate
grav de secetă), propunînd furnizorilor de lapte preţuri mult
mai joase, comparativ cu cele aplicate în nordul republicii.
Acum, în
legătură cu aceasta.
Domnule
viceministru,
A fost o
şedinţă la Guvern cu participarea ministrului, cu directorii
fabricilor care achiziţionează lapte de la ţărani.
Însă la acea şedinţă s-a vorbit nu atît de
posibilitatea de a găsi mijloace pentru a redresa situaţia. Eu accept
că faceţi şi întreprindeţi, problema este că
acum este grevă şi oamenii sînt nemulţumiţi. Dar
s-a vorbit acolo de electorat. S-a spus aşa, printr-o
cîrdăşie evidentă au fost rugaţi directorii de
întreprinderi să ţină măcar un an preţurile nu
mai jos de 3 lei pentru un litru de lapte.
Deci eu vă
întreb, noi vorbim de politici de stat sau de tehnologii electorale
populiste pentru a lovi în ţărani şi după 2009,
dacă comuniştii vor pierde puterea sau dacă veţi perpetua
liniştit la putere. Aceasta este prima întrebare.
Domnul Anatol
Spivacenco:
Stimată
doamnă deputat,
Evident, în
cadrul discuţiilor care au loc atît în minister cît
şi în Guvern în discuţii se pun două probleme. O
problemă este mărirea preţurilor la achiziţie care,
în ultimă instanţă, soluţionează problemele
eficacităţii economice a producerii lui ca materie primă,
în cazul dat a laptelui.
Şi a doua
problemă este, evident, cea socială, deci de a păstra cumva
preţurile la aceste produse, deoarece ele, în ultimă
instanţă, influenţează asupra...
Şi al treilea
aspect este, desigur, susţinerea statului acestui sector care, în
cele din urmă, vine să completeze acele pierderi care au loc sau pot
avea loc în rezultatul fabricării unui sau altui produs.
Deci noi
sîntem în căutarea acestor formule. Şi în fondul
pentru susţinerea sectorului agricol sînt surse pentru stimularea
acestui proces şi sînt utilizate. Da, la momentul actual, ele nu
sînt în volumul care ne-ar asigura pe deplin
necesităţile, dar, o dată cu creşterea economică, cu
majorarea acestui fond, evident, vor fi majorate şi alocaţiile la
acest capitol.
Doamna Vitalia
Pavlicenco:
Eu vă
mulţumesc şi am ultima întrebare.
Dumneavoastră
ştiţi, scrie şi presa, iată, eu am aici toate materialele
adunate din presă, din toate ziarele, deci 6 litri de lapte, scrie presa,
pentru un litru de motorină. Un litru de lapte mai ieftin decît o
îngheţată, aceasta este un adevărat genocid la adresa
ţărănimii.
Deci
întrebarea este legată de ceea ce aţi spus dumneavoastră.
Cum vine statul în ajutorul ţăranilor? Dacă aţi
propus sau intenţionaţi să propuneţi şi să
rezolvaţi cît mai repede problema privind acordarea unor
subvenţii de la stat, de exemplu un leu, doi lei la fiecare litru de lapte
achiziţionat de la ţărani. Şi dacă există,
consideraţi dumneavoastră, mecanismele şi posibilităţile
de a face acest lucru?
Domnul Anatol
Spivacenco:
Mecanisme
sînt, posibilităţi sînt mai limitate. Însă noi
asupra acestei probleme şi la Guvern, într-adevăr, au fost vreo
cîteva şedinţe în care a fost pus în discuţie
ce ar trebui noi să întreprindem ca să ridicăm
rentabilitatea acestui sector.
Deci, Ministerul
Agriculturii şi Industriei Alimentare este în căutarea
diferitelor formule. Noi conlucrăm cu producătorii, chiar şi
domnul ministru are întîlnire în teritoriu cu agenţii
economici, pentru a găsi formula care ar conduce la diminuarea acestor
nemulţumiri din partea producătorilor.
Doamna
Vitalia Pavlicenco:
Domnule
Spivacenco,
Eu mă refer
totuşi la faptul că acum arde, oamenii sînt în
grevă. Ce intenţionaţi dumneavoastră să faceţi
imediat, pentru că aşa cum, iată, spune şi colegul meu,
într-adevăr, se aduce lapte praf şi în felul acesta se
anihilează posibilitatea de supravieţuire a ţăranilor. Deci
ce intenţionaţi să faceţi imediat?
Domnul Anatol
Spivacenco:
În primul
rînd, se reglementează aspectele legate de susţinerea
producătorului agricol prin reglementarea importurilor. La momentul
actual, nu se aduce lapte praf din cauză că noi avem lapte praf care
se stochează din cauza preţurilor mici care sînt pe piaţa
internaţională. Şi, evident, aşteptăm cînd vor
creşte preţurile ca să le comercializăm. De aceea, importul
la capitolul acesta nu are loc.
Doamna
Vitalia Pavlicenco:
Am
înţeles, dar urgent ce aveţi de gînd să faceţi?
Domnul Anatol
Spivacenco:
Noi am elaborat
acum un program de dezvoltare a acestui sector , care se află la avizare,
care mîine–poimîine va fi în Guvern.
Doamna
Vitalia Pavlicenco:
Include
subvenţii de la stat pentru ţărani?
Domnul Anatol
Spivacenco:
Deci noi trebuie
să lucrăm în direcţia respectivă cu Guvernul, să
căutăm surse financiare, ca pentru anul viitor să vedem ce
facem.
Doamna
Vitalia Pavlicenco:
Eu cred că
totuşi ar trebui să găsiţi şi pentru anul curent
subvenţii de la stat pentru ţăranii care predau lapte.
Domnul Anatol
Spivacenco:
Întotdeauna,
pe parcursul mai multor ani, în perioada de iarnă, preţul la
lactate era mai ridicat la lapte, la materia primă. În perioada de
vară preţul creşte, deoarece creşte productivitatea
volumului, şi, evident, situaţia nu este mai rea ca în anii
trecuţi. Este mai bună la acest capitol. De aceea, noi studiem
problema în complex.
Doamna
Vitalia Pavlicenco:
Domnule Spivacenco,
Este corect şi
nu vreau să mai lungesc discuţia. Dar în condiţiile
cînd preţurile au crescut, au explodat şi ei rămîn
cu asemenea preţuri de achiziţie? Chiar consideraţi că
oamenii aceştia pot să muncească degeaba? Şi ceea ce au
investit ei şi ce consumă pentru îngrijirea animalelor poate fi
cheltuit şi tratat chiar aşa cum se întîmplă
astăzi?
Domnul Anatol
Spivacenco:
Consumurile au fost
mari, deoarece au fost preţurile mari la hrană. Odată ce acum
s-au creat condiţii foarte favorabile pentru baza furajeră, peste
două–trei săptămîni începem a recolta culturile
furajere de acum, care, evident, vin să ne asigure pentru anul curent
şi anul viitor cu hrană pentru animale. Deci întrebarea va fi
scoasă.
Doamna
Vitalia Pavlicenco:
Eu vă propun
totuşi să vă gîndiţi, cum putem da subvenţii de
la stat pentru ţărani.
Domnul Anatol
Spivacenco:
Da, mulţumesc.
Domnul Marian
Lupu:
Stimaţi
colegi,
Întrebări?
Domnule
viceministru,
Vă
mulţumesc.
Deci,
întrebările adresaţi-le ca de obicei în cadrul Orei
întrebărilor. O să cer scuze. N-o să vă
supăraţi, eu am să vă ofer cuvîntul stînd
în picioare, fiindcă patru ore pe şezute e problemă.
Începem de la dreapta la stînga.
Microfonul nr. 5.
Domnul Dumitru
Godoroja:
Către
Procurorul General referitor la situaţia creată în comuna
Burlăceni, raionul Cahul la încercările de
înstrăinare a cotelor valorice ale cetăţenilor comunei de
către liderul Gaidarlî în cîrdăşie cu
primarul, care, făcînd abuz de serviciu, încearcă să
creeze o comisie a Primăriei pentru înstrăinarea cotelor
valorice ale cetăţenilor. Paralel, rog să fie verificate şi
contractele de arendă între cotaşi şi firma condusă
de Gaidarlî la capitolul executării contractului pe perioada
2000–2008. Informaţia, rog, să fie prezentată joia viitoare
în şedinţa în plen de către Procurorul General.
Materialele de care dispun le anexez la interpelare.
Domnul Marian
Lupu:
Microfonul nr.
4.
Domnul Veaceslav
Untilă:
Adresez
această întrebare domnului viceprim-ministru Victor Stepaniuc sau
tovarăşului Stepaniuc. În cadrul şedinţei
Parlamentului din 5 iunie 2008, adică astăzi, ministrul culturii
şi turismului Artur Cozma a declarat că în anul 2007 în
Republica Moldova au fost editate 150 mii titluri de carte. Rog să
afirmaţi sau să infirmaţi această declaraţie. Răspunsul
îl aştept în scris în termenele prevăzute de lege.
Mulţumesc.
Domnul Marian
Lupu:
Microfonul nr. 3.
Domnul Igor Klipii:
Domnule
Preşedinte,
La
şedinţa precedentă am depus o interpelare regulamentar.
Domnul Marian
Lupu:
Stimaţi
colegi...
Domnul Igor Klipii:
În scris,
unde am invitat...
Domnul Marian
Lupu:
Domnule Klipii,
Aceştia
vă sînt colegii.
Domnul Igor Klipii:
Stimaţi
colegi,
Am depus o
interpelare regulamentară în scris, unde am solicitat prezenţa
la şedinţa de astăzi a cîtorva miniştri şi a
Procurorului General. Dacă domnul Dodon a fost în stare să
sacrifice jumătate de zi pentru a asista la şedinţele
Parlamentului, cred că şi miniştrii în cauză,
inclusiv domnul Procuror General, ar putea fi prezent pentru o oră.
Eu solicit
insistent ca aceste persoane să se prezinte, pentru un răspuns
oficial de la tribuna centrală joia viitoare.
În continuare
o întrebare, pe care doresc să o adresez Ministerului Educaţiie
şi Tineretului al Republicii Moldova şi ţine de practica
instaurată de cîtva timp, de cîţiva ani în
Republica Moldova în conformitate cu care, anual, sînt impuse cote
de înmatriculare pentru instituţiile superioare de
învăţămînt. În acest context, vreau să
ştiu dacă acest lucru se preconizează şi anul curent.
Şi dacă da, care sînt criteriile şi care sînt, care
este logica acestor lucruri? La fel, rog să se prezinte de la tribuna
centrală a Parlamentului şi să răspundă şi la a
doua întrebare: cînd va veni în Parlament Codul
învăţămîntului?
Domnul Marian
Lupu:
Microfonul nr. 2.
Domnul Vladimir
Filat:
Mulţumesc, domnule
Preşedinte.
Întrebarea
este adresată Guvernului Republicii Moldova. Săptămîna
trecută am adresat o interpelare, prin care am cerut explicaţii
vizavi de Hotărîrea Guvernului nr.599-XIII din 15 mai 2008,
hotărîre care avea ca obiect acordarea gratuită, de fapt, nici
nu acordare, dar donaţie către Combinatul de Panificaţie
Chişinău “Franzeluţa” a 7500 tone de grîu alimentar
şi către Combinatul de panificaţie Bălţi 2000 de tone,
deci în total 9 mii 500 tone de grîu alimentar, grîu provenit
din ajutoare umanitare.
Nu am avut ocazia
aceasta să ascult, să aud răspunsul vizavi de această
situaţie. Şi astăzi pun o întrebare care vine să
suplinească acea interpelare. Cer, în cadrul răspunsului care
urmează să îl prezinte Guvernul, să îmi ofere
răspuns şi asupra Hotărîrii de Guvern nr.156/5 din 15
februarie 2008, hotărîre care are ca obiect eliberarea a 1500 tone
de grîu alimentar către Societatea pe Acţiuni
“Franzeluţa”, grîu provenit de asemenea din ajutor umanitar.
Rog foarte frumos
ca informaţia să vină, să fie prezentată în
plenul Parlamentului complex şi cu argumentele, aşa cum le-am cerut
în cadrul adresării interpelării. Şi o menţiune.
Ambele hotărîri de Guvern poartă caracter secret şi rog,
în prezentarea răspunsului, să se aducă şi
argumentarea respectivă: ce a stat la baza secretizării acestor
hotărîri de Guvern?
Eu vă
mulţumesc.
Domnul Marian
Lupu:
Microfonul nr. 5.
Domnul
Valeriu Cosarciuc:
Mulţumesc.
Am o
întrebare către doamna Prim-ministru al Republicii Moldova Zinaida
Greceanîi. Cetăţenii din satul Tomai, raionul Leova au
înaintat o petiţie cu 267 de semnături, prin care
menţionează că ei au suferit în urma
calamităţilor naturale din 23 mai 2008: ploi torenţiale,
grindină şi, pînă în prezent, nimeni nu a primit
nici un ajutor. Ei cer ca toate actele înaintate de Primărie să
fie examinate, pentru ca oamenii să poată locui în
condiţii normale.
Altfel, dacă
organele abilitate ale Republicii Moldova nu vor reacţiona, vor
începe nişte acţiuni care vor fi auzite şi de către
acei de la guvernare. În acest context rog, stimată doamnă
Prim-ministru, să examinaţi în regim de urgenţă
situaţia, creată în satul Tomai, raionul Leova în
urma calamităţilor naturale din
23 mai 2008. Şi să întreprindeţi măsuri pentru
acordarea ajutoarelor necesare familiilor sinistrate. Despre măsurile
întreprinse rog să fiu informat în şedinţa
plenară conform Regulamentului Parlamentului.
Vă
mulţumesc.
Domnul Marian
Lupu:
Microfonul nr. 4.
Doamna Valentina
Cuşnir:
Mulţumesc.
Ţin să
aduc aminte Guvernului că nu a venit demult să îmi
răspundă la o întrebare adresată, cum se poate hrăni
un copil din internat astăzi cu 20 de lei. Şi devine mai actuală
acea întrebare adresată atunci în legătură cu
actuala scumpire. Şi aştept joia viitoare cel puţin să
vină să îmi răspundă.
Nu a venit
Guvernul, să îmi răspundă la o interpelare cu referire la
Hotărîrea de Guvern despre 62 de milioane repartizate către
Giurgiuleşti fără legea Parlamentului.
Şi acum
adresez prima mea întrebare Guvernului, căruia îi solicit
răspuns de la tribuna Parlamentului. Chiar de mult timp nu am mai auzit
nimic în Parlament despre situaţia în viticultură şi
vinificaţie. Cu atît mai mult că s-a schimbat şi
conducerea acestui important sector al economiei. Care este situaţia
agenţilor economici din sector, dar şi a angajaţilor? Cum
şi cîţi activează comparativ cu
anul 2005?
Care sînt
stocurile de producţie vinicolă şi ce vor face agenţii
economici cu ea? Ce roadă se aşteaptă în acest an şi
cum vor putea fi achiziţionaţi strugurii şi prelucraţi
în această toamnă?
Cine are grijă
de ţăranii noştri, crescători de viţă de vie.
Cine a decis să îi deposedeze cu sau fără voia lor de
puţina motorină acordată pentru semănat, dar folosită
de primări, chipurile, pentru repararea drumurilor. Care este
situaţia şi corelaţia dintre sectorul privat şi de stat
în domeniu? Ce întreprinderi se pregătesc pentru privatizare
în viitorul apropiat?
Ce măsuri
întreprinde Guvernul pentru revitalizarea sectorului vitivinicol, dar
şi concret pentru gospodăriile ţărăneşti din republică?
Care este contribuţia la bugetul de stat?
Domnul Marian Lupu:
Stimată
doamnă...
Doamna Valentina
Cuşnir:
Pe perioada 2005.
Domnul Marian Lupu:
Două
întrebări într-o rundă. Dumneavoastră le-aţi
citit deja vreo 15. Sînt două.
Doamna Valentina
Cuşnir:
Păi.
Domnul Marian Lupu:
Nu poate fi una.
Doamna Valentina
Cuşnir:
Pe o adresă.
Domnul Marian Lupu:
Cu 20 de
întrebări. Să fim serioşi, fiindcă toate temele
sînt diferite.
Doamna Valentina
Cuşnir:
Bine, este clar.
Din ceea ce am spus este clar ce doresc şi solicit să vină
să îmi răspundă. Şi a doua întrebare o
adresez Guvernului şi solicit răspuns în scris.
Recent, în
oraşul Hînceşti, a fost înstrăinat gazoductul
către un oarecare SRL “Rotalingaz”, după ce au fost investiţi
banii din bugetul de stat de către administraţia publică de
ambele nivele, cît şi de către cetăţeni. Solicit
informaţie asupra fondatorilor SRL “Rotalingaz”, care nu au participat la
gazificare. Dacă a fost pdesfăşurată licitaţia, cine a
evaluat costul gazoductului de presiune medie şi mică, costul
reţelelor de gazificare în oraşul Hînceşti? Conform
cărui act a fost înstrăinat gazoductul din oraşul
Hînceşti şi la ce condiţii?
Care este
contribuţia “Rotalingaz”–SRL şi pentru ce merite au devenit proprietari?
Mulţumesc.
Domnul Marian Lupu:
De acord.
Domnul Ion
Guţu:
Domnule
Preşedinte,
Nu interpelare,
dar, aşa, o doleanţă, o...
Domnul Marian Lupu:
Ivan Timofeevici,
Ţinînd
cont cîţi oameni sînt în sală.
Domnul Ion
Guţu:
Da, eu
înţeleg.
Domnul Marian Lupu:
Eu vă invit la
mine în birou, ne aşezăm, vorbim.
Domnul Ion
Guţu:
Eu vreau să
fie... Nu, la mata în birou se scrie în altă parte, aici se
face... Deci am avut o interpelare la domnul ministru al culturii şi
turismului. O persoană foarte interesantă, dumneavoastră
îl cunoaşteţi.
Domnul Marian Lupu:
Ca colorit, da,
aşa.
Domnul Ion
Guţu:
Da, colorit. Deci
am primit ieri în scris: “Mult stimate deputat, eu nu o să pot
să vin la şedinţa de joi să vă dau răspuns la
interpelare, fiindcă o să fiu în deplasare pe teren”.
Astăzi
îl văd în Parlament. Prima jumătate a stat, a dat
mîna cu deputaţii şi cu mine. Dar cînd e vorba să
răspundă, a dispărut. I-aţi permis sau aceasta e o
atitudine faţă de Parlament. Eu îmi pun această
întrebare mie şi dumneavoastră.
Domnul Marian Lupu:
La dînsul,
cred, terenul s-a schimbat niţel între timp.
Domnul Ion
Guţu:
Nu ştiu, eu
vă rog să mă lămuriţi şi dacă se
manifestă o asemenea atitudine faţă de Parlament,
înseamnă că e şi faţă de dumneavoastră. Şi
eu regret, sincer vă spun.
Domnul Marian Lupu:
Zic bogdaproste, Ivan Timofeevici. Bine.
Stimaţi
colegi,
Formal, anunţ
şedinţa de astăzi închisă. Următoarea
şedinţă va avea loc mîine, la aceeaşi oră. O zi
bună vă doresc.
Şedinţa
s-a încheiat la ora 14.27.
Stenograma a fost
pregătită spre publicare
în Direcţia documentare parlamentară a
Aparatului
Parlamentului.