DEZBATERI
PARLAMENTARE
Parlamentul
Republicii Moldova de legislatura a XVI-a
SESIUNEA
a VII-a ORDINARA – MARTIE 2008
Sedinta
din ziua de 7 martie 2008
(STENOGRAMA)
SUMAR
1. Declararea sedintei ca fiind deliberativa.
2. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura
a proiectului de Lege nr.27 pentru modificarea si completarea unor acte
legislative (Legea cu privire la Banca Nationala a Moldovei – art.2, 5, 7 s.a.;
Legea institutiilor financiare – art.3, 4,
5 s.a.).
3. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura,
dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.2461 pentru
completarea articolului 7 din Legea nr.909-XII din 30 ianuarie 1992 privind
protectia sociala a cetatenilor care au avut de suferit de pe urma catastrofei
de la Cernobil.
4. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura,
dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.433 pentru
modificarea si completarea Codului de procedura penala al Republicii Moldova
nr.122-XV din 14 martie 2003 (art.531, 532, 533 s.a.).
5. Dezbaterea si adoptarea in lectura a
doua a proiectului de Lege nr.544 pentru modificarea articolului 24 din Legea
nr.64-XII din 31 mai 1990 cu privire la Guvern.
6. Dezbaterea si adoptarea in lectura a
doua a proiectului de Lege nr.4047 privind protectia inventiilor.
7. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura,
dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.4335 pentru
ratificarea Conventiei Consiliului Europei cu privire la prevenirea
terorismului.
8. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura
a proiectului de Lege nr.389 pentru ratificarea Acordului dintre Consiliul Ministrilor
ai Bosniei si Hertegovina si Guvernele altor state participante la SEECP,
Misiunea Natiunilor Unite Interimara de Administrare in Kosovo in numele Kosovo
in conformitate cu rezolutia Consiliului de Securitate al Natiunilor Unite 1244
privind aranjamentele tarii gazda pentru Secretariatul Consiliului Regional de
Cooperare.
9. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura,
dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.608 pentru
modificarea si completarea Legii nr.243-XV din 8 iulie 2004 privind asigurarea
subventionata a riscurilor de productie in agricultura (art.9, 17, 25).
10. Declaratia domnului deputat Iurie Rosca
– Fractiunea parlamentara a Partidului Popular Crestin Democrat.
Sedinta incepe la ora 10.00.
Lucrarile sint conduse de domnul Marian
LUPU, Presedintele Parlamentului, asistat de doamna Maria Postoico si domnul
Iurie Rosca, vicepresedinti ai Parlamentului.
Domnul Maxim Ganaciuc – director general adjunct al Aparatului
Parlamentului:
Doamnelor si domnilor deputati,
Buna dimineata.
Va anunt ca la lucrarile sedintei de astazi
a Parlamentului, din totalul celor 101 de deputati, si-au inregistrat prezenta
95 de deputati. Nu s-au inregistrat deputatii: Efim Agachi, Marcel
Raducan, Oleg Serebrian, Gheorghe Musteata, Vladimir Braga, Vitalia Pavlicenco.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Buna dimineata. Sedinta este deliberativa.
Rog sa onoram Drapelul de Stat. (Se onoreaza Drapelul de Stat.)
Va multumesc.
La ordinea de zi? Nu sint propuneri. Bine. Incepem
examinarea proiectelor incluse pe agenda sedintei de astazi a plenului
Parlamentului.
Proiectul de Lege nr.27 pentru modificarea si
completarea unor acte legislative (Legea cu privire la Banca Nationala a
Moldovei; Legea institutiilor financiare). Proiect inaintat de Guvern.
Prezinta conducerea Bancii Nationale.
Domnul Ion Prodan – viceguvernator, membru al Consiliului de
Administratie:
Stimate domnule Presedinte al
Parlamentului,
Stimati deputati,
Onorata asistenta,
Proiectul de lege prezentat atentiei
dumneavoastra a fost elaborat in scopul aducerii unor prevederi din Legea cu
privire la Banca Nationala a Moldovei si din Legea institutiilor financiare in
concordanta cu prevederile altor legi in vigoare, cu unele norme general
acceptate pe plan international in domeniul activitatii bancare.
Se propune ajustarea notiunii de “institutie
financiara” din legile mentionate, inlocuirea cuvintului “autorizatie” cu cuvintul
“licenta”, ajustind astfel la terminologia in domeniul licentierii, modificarea
notiunii “rata de baza”, care, de fapt, reprezinta rata dobinzii, stabilita de
Banca Centrala a statului pentru principalele operatiuni de politica monetara
atit privind refinantarea, cit si sterializarea excesului de lichiditate.
Proiectul de lege prevede stabilirea cerintei
unice fata de capitalul bancilor in marime de 100 milioane de lei si exclude
prevederile existente despre acordarea diferitelor categorii de autorizatii in
functie de cuantumul capitalului normativ detinut de Banca. E de mentionat ca, in
prezent, toate bancile dispun de capital in marime mai mare de 100 milioane de
lei, de aceea proiectul de lege nu prevede anumite termene de conformare a bancilor
acestor prevederi. Totodata, stabilirea cerintei de capital de 100 milioane de
lei corespunde standardelor comunitatii europene privind capitalul bancilor,
care constituie in prezent nu mai putin de
5 milioane de euro.
Completarile articolului 75 din Legea cu
privire la Banca Nationala a Moldovei si ale articolului 38 din Legea institutiilor
financiare au ca scop prevederea dreptului organului de supraveghere de a
aplica bancilor, care incalca legea institutiilor financiare si actele
normative ale Bancii Nationale a Moldovei, sanctiuni si masuri in conformitate
cu prevederile practicii internationale, inclusiv din Uniunea Europeana, adica
fara adresarea in instanta de judecata.
Alte modificari propuse sint dictate de
necesitatea ajustarii legilor cu privire la Banca Nationala a Moldovei si
institutiilor financiare la prevederile actuale ale Legii privind societatile
pe actiuni, Legii contabilitatii, Codului civil.
In temeiul celor expuse, rog sa sustineti
proiectul prezentat.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Multumesc.
Stimati colegi,
Intrebari?
Microfonul nr.5.
Domnul Alexandru Oleinic:
Multumesc, domnule Presedinte.
Domnule viceguvernator,
Noi avem niste propuneri din partea noastra
ce tin de modificarea Legii cu privire la Banca Nationala, articolul 75. Sanctiunile
prevazute in prezentul articol se aplica fara sesizarea instantei de judecata.
Totusi, la parerea noastra, contravin prevederilor Legii cu privire la
principiile de baza de reglementare a activitatii de intreprinzator, care
stabilesc ca activitatea de intreprinzator poate fi suspendata numai prin hotariri
judecatoresti. Care sint argumentele dumneavoastra la aceasta propunere?
Domnul Ion Prodan:
Atit prevederile existente in prezent in
Uniunea Europeana, reflectate in directiva Uniunii Europene din 2006, precum si
prevederile principiilor de supraveghere de la Bazil, care sint principii, in
general, acceptate in practica bancara, prevad ca organul de supraveghere
trebuie sa fie imputernicit prin lege de a lua masuri promte si la timp, daca bancile
supravegheate de Banca Centrala, de supraveghetor nu respecta prevederile legii
sau incalca prevederile actelor normative ale supraveghetorului. Deci noi, pornind
de la aceasta prevedere, am si propus in proiectul mentionat o asemenea notiune.
Domnul Alexandru Oleinic:
Bine, dar eu totusi v-am adus la cunostinta
ca noi avem niste legi care stipuleaza expres drepturile de activitati de intreprinzator.
De aceea, eu as ruga ca, pentru lectura a doua, propunerea mea sa fie acceptata
ca un amendament.
Si a doua intrebare. Articolul 8, alineatul
(4). Pentru eliberarea licentei, copiei, duplicatului, Banca Nationala
calculeaza, in conformitate cu Legea privind licentierea unor genuri de
activitate, plati care se vor varsa in bugetul de stat.
Totusi, in final, la articolul 3 “Dispozitii
finale” dumneavoastra stipulati, ca, pentru eliberarea licentelor noi si inregistrarea
modificarilor la statutele bancilor in legatura cu punerea in concordanta
prezenta legii, plata nu se va percepe. Unde e corect?
Domnul Ion Prodan:
Deci ultima cifra, dumneavoastra ati mentionat,
se refera la aceea ca bancile care activeaza in prezent, vor primi licenta de
formular nou conform prevederilor acestei legi, fiindca este de acum cerinta
unica de capital de 100 milioane de lei. Si aceste licente, care vor fi inlocuite
bancilor in locul celor vechi, vor fi fara plata. Dar cind o banca primeste
licenta de activitate, ea plateste conform prevederilor Legii cu privire la
licentiere.
Domnul Alexandru Oleinic:
Cam e greu de inteles de la dumneavoastra.
Fiindca cind banca e noua, aceasta e una, dar dumneavoastra va referiti aici si
la copii si la duplicate.
Domnul Ion Prodan:
Daca ati observat, aceste prevederi sint in
diferite articole si capitole ale legii. Prima. Se face plata conform Legii
licentierii. Se refera la capitolul “Licentiere”, cind este vorba despre licentierea
bancilor comerciale.
Domnul Alexandru Oleinic:
Eu cred ca e necesar de stabilit un termen
concret in care Banca Nationala va elibera licentele. Termenul concret pentru
Banca Nationala. Si eu consider ca, totusi licentele trebuie sa fie eliberate fara
plata. Nu chiar asa multi bani noi putem acumula, dar, pina la urma, este o
liberalizare despre care toti vorbim si in Parlament, si in tara.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Domnul Vladimir Filat:
Multumesc, domnule Presedinte.
In continuare articolul 38, in continuarea
celor expuse de colegul Oleinic. Uitati-va, Legea institutiilor financiare
prevede foarte clar sanctiunile care pot fi aplicate de Banca Nationala:
avertisment, masuri de remediere, conditii s.a.m.d. Deci dincolo de regulile
generale, despre care ati spus dumneavoastra ca sint in comunitatea europeana,
noi, in Parlament, stimati colegi, am tot discutat asupra necesitatii ca masurile
represive, de fapt, care sint ale institutiilor statului, ce tin de suspendarea
si retragerea licentei sa fie decise de instanta de judecata.
In sensul acesta, eu as propune ca sa
acceptati ca masurile respective de remediere si de sanctionare sa ramina cele
prevazute in Legea institutiilor financiare, insa sa fie inclus un articol nou
care sa prevada in continuare suspendarea si retragerea licentei, totusi sa lasam
la decizia instantelor de judecata.
Domnul Ion Prodan:
O sa fie examinat.
Domnul Marian Lupu:
Alte intrebari? Nu sint.
Domnule Prodan,
Va multumesc.
Rog comisia.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Stimate domnule Presedinte,
Stimati colegi,
Onorata asistenta,
Comisia pentru politica economica, buget si
finante a examinat proiectul de Lege pentru modificarea si completarea unor
acte legislative, prezentat cu titlu de initiativa legislativa de catre
Guvernul Republicii Moldova, si raporteaza urmatoarele.
Prin acest proiect de lege se opereaza
modificari si completari in Legea cu privire la Banca Nationala a Moldovei si in
Legea institutiilor financiare, pentru a le aduce in concordanta cu unele acte
legislative in vigoare, cu standardele internationale general acceptate in
domeniul activitatii bancare, precum si definitivarea unor prevederi ale
legilor nominalizate.
In urma discutiilor in cadrul sedintei Comisiei,
noi am sustinut aceste proiecte, au aparut vreo citeva propuneri, noi o sa lucram
cu dinsele pentru lectura a doua, propuneri care se refera la Legea cu privire
la Banca Nationala si la Legea cu privire la institutiile financiare.
In avizele sale, majoritatea comisiilor
parlamentare propun proiectul de lege pentru examinare in cadrul sedintelor
plenare ale Parlamentului, fara a inainta careva obiectii. Comisia pentru
protectie sociala, sanatate si familie a inaintat unele obiectii de ordin redactional,
care vor fi examinate catre lectura a doua.
Directia juridica a Aparatului
Parlamentului in avizul sau, nu are obiectii fata de examinarea proiectului de
lege in prima lectura, insa pentru lectura a doua propune un sir de obiectii.
Luind in consideratie cele expuse, Comisia
pentru politica economica, buget si finante propune examinarea proiectului de
Lege privind reglementarea valutara in sedinta plenara a Parlamentului si
aprobarea lui in prima lectura.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc.
Intrebari pentru comisie? Nu sint.
Va multumesc, domnule Bondarciuc.
Stimati colegi,
In conditiile raportului prezentat, supun
votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.27. Cine este
pentru, rog sa voteze. Majoritatea.
Va multumesc.
Proiectul de Lege nr.27 este aprobat in
prima lectura.
Proiectul de Lege nr.2461 pentru
completarea articolului 7 din Legea privind protectia sociala a cetatenilor
care au avut de suferit de pe urma catastrofei de la Cernobil. Initiativa
legislativa a domnului deputat Eremciuc, pe care il invit la tribuna centrala.
Domnul Vladimir Eremciuc:
Domnule Presedinte,
Se poate din partea autorului si din partea
Comisiei?
Domnul Marian Lupu:
Evident.
Domnul Vladimir Eremciuc:
Multumesc.
Stimati colegi,
Din anul 1992 si pina in prezent
prevederile punctului 13 al articolului 7 din Legea privind protectia sociala a
cetatenilor care au avut de suferit de pe urma catastrofei de la Cernobil,
dreptul de a fi asigurati, conform normelor, cu produse alimentare si cu
suplimente alimentare ce contribuie la eliminarea din organism a radionuclizilor,
fiind repartizate la magazinele respective nu se realizeaza, din cauza ca
statul nu detine control total asupra unitatilor comerciale, in special asupra
magazinelor care realizeaza produsele alimentare, ele fiind societati cu raspundere
limitata, intreprinderi individuale, societati pe actiuni si altele,
creindu-se, in acest sens, dificultati in asigurarea participantilor la
lichidarea consecintelor avariei de la Cernobil cu produse alimentare ce
contribuie la eliminarea din organism a radionuclizilor.
Completarea propusa prin proiectul de lege
nominalizat va da posibilitatea de a solutiona problema asigurarii participantilor
la lichidarea consecintelor avariei de la Cernobil cu produse alimentare ce
contribuie la eliminarea din organism a radionuclizilor, creindu-le conditii
optime pentru a-si procura alimentele necesare de sine statator in orice asociatii
de consum, magazine alimentare. Rog Parlamentul sa sustina acest proiect.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc.
Stimati colegi,
Intrebari?
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Cusnir:
Multumesc.
Mult stimate domnule autor,
As vrea sa va intreb, daca, venind cu acest
proiect de lege, nu v-ati gindit si la copiii din familiile participantilor la
lichidarea avariei de la Cernobil, care sufera de maladii din cauza ca tatal
lor a luat parte la lichidarea acestor consecinte. Ei tot au nevoie si mare
nevoie au si nu credeti ca tatal nu va folosi el aceste alimente, ci le va da
copiilor. Si atunci trebuie sa ne gindim ca toata aceasta familie sa fie
asigurata la un nivel cuvenit.
Domnul Vladimir Eremciuc:
Multumesc pentru intrebare.
Dumneavoastra aveti informatia despre
familiile participantilor la avaria de la Cernobil.
Doamna Valentina Cusnir:
Da, desigur.
Domnul Vladimir Eremciuc:
Sinteti la curent cum sint ei aprovizionati
si cu pensie, si cu alte inlesniri de care beneficiaza, dar intrebarea
dumneavoastra nu se refera la aceasta initiativa. Scopul initiativei anume este
ca omul acela care a fost in acea zona de la Cernobil sa primeasca produsele
care contribuie la eliminare. Copiii au alte consecinte. Fara doar si poate, ne
gindim si la copii, dar oleaca mai pe urma vom propune ceva si pentru dinsii.
Doamna Valentina Cusnir:
Bine.
Multumesc.
Exact, sa aveti grija si de ei.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.5.
Domnul Alexandru Oleinic:
Multumesc, domnule Presedinte.
Stimate coleg,
Intr-adevar, este o initiativa binevenita,
dar eu as vrea sa intreb: in nota informativa din 1992 pina in prezent punctul
acesta nu a fost realizat si se mentioneaza aici: “Nu se realizeaza din cauza ca
statul nu detine control total asupra unitatilor comerciale.” S-a calculat cam
ce suma aproximativa nu a ajuns pentru acesti oameni care au avut de suferit in
urma tragediei de la Cernobil?
Domnul Vladimir Eremciuc:
Eu vreau sa va spun sincer ca aceasta
problema a fost abordata mai intens cind a fost intilnirea reprezentantilor Miscarii
Societatii “Cernobil” cu Presedintele Parlamentului, am participat si eu la
acea sedinta, si de atunci s-a ivit ideea sa mai intram in esenta problemei. De
fapt, cum este indicat in nota informativa, nu s-a atras atentia cuvenita acestei
probleme si de aceea am iesit eu cu aceasta initiativa.
Domnul Alexandru Oleinic:
De ce am pus eu aceasta intrebare, stimati
colegi? Fiindca, neavind o claritate in aceasta problema, noi continuam cu asemenea
propuneri. Deoarece chiar aici, in initiativa dumneavoastra, finalul este unul
compensare baneasca lunara in conditiile stabilite de Guvern. Pai, cum Guvernul
din 1992, neonorindu-si absolut obligatiunile. Noi nu am facut o analiza si nu am
gasit cine e de vina pina acum. Si acum noi iarasi permitem Guvernului, in
conditiile stabilite de Guvern, iar acesta sa aprecieze care este suma aceasta
de ajutor banesc, cind va fi alocata. Vor gasi ei posibilitati de a
comercializa ori numai megamagazine construiesc in tara.
Totusi eu as propune, stimate coleg, ca sa
fie stabilita o cifra concreta, fara sa mai lasam pe baza Guvernului iarasi o astfel
de initiativa legislativa importanta.
Domnul Vladimir Eremciuc:
Eu am inteles. Nu stiu, in nota informativa
este indicata cifra aproximativ 850 de lei. Dar vreau sa va spun ca anume
Guvernul are posibilitatea, prin Ministerul Sanatatii, prin Ministerul Protectiei
Sociale de a elabora normele fiziologice, lunare, care contribuie anume la
eliminarea produselor radionuclide.
Domnul Alexandru Oleinic:
Domnule vicepresedinte al comisiei,
Noi avem cosul minim de consum, putem sa ne
referim la aceasta si sa punem aceasta cifra si sa mergem inainte. Fiindca
altfel, daca lasam Guvernul, o sa ne trezim peste 10 ani de zile tot cu situatia
pe care am avut-o in 1992. Eu va rog si ca amendament pentru lectura a doua.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Domnul Vladimir Filat:
Multumesc, domnule Presedinte.
Domnule Eremciuc,
Cu siguranta, este o initiativa binevenita,
salutabila. Eu cred ca nu exista in sala vreun deputat care nu va vota aceasta
initiativa, insa imi cer scuze, sint obligat sa fac urmatoarea constatare. Uitati-va,
este un exemplu elocvent cind se gasesc bani, vine foarte urgent si aviz
pozitiv de la Guvern, cind vine o initiativa semnata de un deputat din Fractiunea
Comunista.
Vreau sa reiterez ceea ce s-a vorbit aici,
multe initiative legislative din partea deputatilor din opozitie, care au acelasi
obiect, categorii sociale vulnerabile care necesita atitudine din partea
statului. In permanenta, orice intentie ar fi fost, nu sint surse financiare,
nu sint posibilitati s.a.m.d. À ÿ åìó çàäàþ, íå âàì. Spuneti-mi, va rog frumos,
care este secretul ca ati reusit atit de rapid, poate si noi sa il folosim, cind
vom avea initiative, sa avem acelasi rezultat pozitiv?
Domnul Vladimir Eremciuc:
Secretul este destul de simplu. Initiativa
a fost inregistrata la 20 iunie 2007, nu ieri.
Domnul Vladimir Filat:
Acesta este secretul, da?
Domnul Vladimir Eremciuc:
Da.
Domnul Vladimir Filat:
Ei, bine.
Domnul Marian Lupu:
Alte intrebari? Nu sint.
Domnule Eremciuc,
Va multumesc.
Domnul Vladimir Eremciuc:
Daca se poate raportul.
Domnul Marian Lupu:
Comisia? Da, va rog.
Domnul Vladimir Eremciuc:
Multumesc.
Stimati colegi,
Comisia pentru protectie sociala, sanatate si
familie a examinat proiectul de lege nominalizat, inaintat de catre deputatul
Eremciuc cu titlu de initiativa legislativa si constata urmatoarele. In proiect
se propune ca persoanele care au avut de suferit de pe urma catastrofei de la
Cernobil, avind dreptul de a fi asigurate conform normelor cu produse
alimentare si cu suplimente alimentare ce contribuie la eliminarea din organism
a radionuclizilor, fiind repartizate la magazinele respective, sa beneficieze
de dreptul de a inlocui aceste produse cu o compensare baneasca lunara in conditiile
stabilite de Guvern.
Prin avizele prezentate, comisiile
parlamentare permanente sustin prezentul proiect de lege cu conditia prezentarii
avizului pozitiv al Guvernului. Comisia pentru politica externa si integrare
europeana si Comisia pentru agricultura si industria alimentara solicita suplimentar
indicarea sursei de finantare. Guvernul sustine prezentul proiect de lege.
Tinind cont de lege expuse, Comisia pentru
protectie sociala, sanatate si familie propune proiectul de Lege nr.2461 din 29
iunie 2007 pentru aprobare in prima lectura.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc.
Intrebari pentru comisie?
Microfonul nr. 4.
Domnul Leonid Bujor:
Da, as vrea sa stiu totusi, din momentul in
care avizul Guvernului este pozitiv, initiativa este binevenita, cit va primi in
medie o persoana lunar?
Domnul Vladimir Eremciuc:
850 de lei.
Domnul Leonid Bujor:
850 de lei.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr. 4.
Doamna Valentina Cusnir:
Multumesc.
Stimate domnule raportor,
Va rog sa ascultati, caci va adresez intrebarea.
Ati concretizat foarte bine ca proiectul pe care ni-l prezentati astazi este
din 29 iunie 2007. Vreau sa va intreb: acest proiect de lege a fost in ordinea
de zi a sedintelor noastre la 26 iulie 2007 si dumneavoastra l-ati retras din
ordinea de zi. De ce l-ati retras, de ce l-ati tinut atit de mult si ce s-a
schimbat, caci nu am primit nimic suplimentar la aceste proiecte? Sau nu au
avut nevoie persoanele care vor cadea sub incidenta acestei legi, daca va fi
votata, nu au avut nevoie de atunci? Aproape un an de zile ati tinut acest
proiect.
Domnul Vladimir Eremciuc:
Aceasta este o procedura legislativa. Eu,
ca initiativa a mea, am vrut si am retras-o. Ce am incalcat eu?
Doamna Valentina Cusnir:
Ca sa stie acesti oameni cit de mare grija
aveti cu aceasta initiativa. Ca ati tinut-o, ati retras-o din 26 iulie 2007 si
ati venit...
Domnul Vladimir Eremciuc:
Inseamna ca au fost niste probleme care
trebuiau inca rezolvate.
Doamna Valentina Cusnir:
Da, exact, mai aproape de alegeri si alte
lucruri.
Domnul Marian Lupu:
La subiect, va rog.
Domnul Vladimir Eremciuc:
Noi alegerile le avem peste un an.
Domnul Marian Lupu:
Alte intrebari? Nu sint.
Va multumesc, domnule vicepresedinte.
Stimati colegi,
In conditiile raportului prezentat, supun
votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.2461. Cine este
pentru, rog sa voteze? Majoritatea.
Va multumesc.
Proiectul de Lege nr.2461 este aprobat in
prima lectura.
Fractiunile? De acord. Toate fractiunile sint
de acord.
Va rog, microfonul nr.5.
Domnul Alexandru Oleinic:
Multumesc, domnule Presedinte.
Eu am rugat, daca autorul este de acord, sa
fie stipulata in lege cifra concreta. Si sa nu lasam iar pe seama Guvernului,
care, din 1992, nu a facut absolut nimic in privinta solutionarii acestei
probleme. Stabilim o cifra, 850? 850. 1100? 1100. Dar sa fie stipulat concret.
Domnul Marian Lupu:
Stimate coleg,
Evident, o sa ofer cuvintul reprezentantilor
Comisiei.
Domnul Alexandru Oleinic:
Normal.
Domnul Marian Lupu:
Cel putin vreau sa avem asa ca un punct de
pornire in discutia noastra la acest subiect. Nu sint sigur, dar mi-ar parea ca
acest element este unul din elementele politicii de protectie sociala. Ar insemna
ca aceasta cifra are toate sansele in functie de inflatie, in functie de mai
multe considerente, sa varieze de la an la an in cadrul proiectului Legii
bugetului sau, eventual, al proiectului Legii bugetului asigurarilor sociale de
stat. Sa vedem, sa tinem cont si de aceasta.
Domnul Alexandru Oleinic:
Daca se stabileste de Guvern, acesta nu
este buget, domnule Presedinte.
Domnul Marian Lupu:
Sa vedem ce ne spun specialistii in acest
sens?
Domnul Alexandru Oleinic:
Ori atunci trebuie sa scriem: “conform
Legii bugetului” si sa revenim permanent. Sau una, sau alta.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr. 3.
Domnul Vladimir Eremciuc:
Multumesc.
Nu poate stabili o cifra concreta, de aceea
ca este vorba despre produsele alimentare specifice. Si miine-poimiine poate sa
se iveasca o alta nomenclatura de produse, un alt pret, o alta situatie. Cu o
asemenea problema se ocupa stiinta si trebuie sa tinem cont de recomandarile stiintei.
Nu putem asa ceva.
Domnul Alexandru Oleinic:
Sa stabilim conform Legii bugetului si in
fiecare an, la adoptarea bugetului, sa stabilim cifra.
Domnul Marian Lupu:
Doamna presedinte a comisiei de profil,
Microfonul nr. 4.
Doamna Valentina Buliga:
Stimati colegi,
Noi, in cadrul Comisiei, am examinat intr-adevar
modalitatea, ca ea sa fie lucrativa si am ajuns atunci in unanimitate ca este o
norma. Guvernul va fi obligat, conform acestei legi, sa stabileasca anual
aceste norme in dependenta de propunerile specialistilor si sa tina cont si de
preturile acestor produse pe piata si in limita Legii privind achizitiile
publice. Adica sint mai multe norme care, cred, ar fi corect sa le pastram in
varianta propusa de catre autor.
Domnul Alexandru Oleinic:
Noi, domnule Presedinte, daca imi permiteti...
Domnul Marian Lupu:
Da, va rog.
Domnul Alexandru Oleinic:
Noi trebuie sa stabilim sursa de finantare.
Sursa de finantare trebuie sa fie stabilita numai prin lege. De aceea, noi, in
fiecare an, cind adoptam bugetul, si in lege este stipulat ca conform Legii
bugetului, atunci noi revenim si Guvernul ne propune in fiecare an argumentele
pentru stabilirea sumei concrete. Asa este logic. Dar daca lasam, iar pentru
Guvern... el din 1992 nu a facut nimic aici. Si nici nu va avea sursa de finantare.
Stimati colegi,
Guvernul, in acest caz, nu va avea sursa de
finantare si legea o sa fie moarta. Taman o sa fie o lege asa cum a zis doamna
Cusnir.
Domnul Marian Lupu:
Bine si atunci sa avansam la acest subiect.
Propunerea care este?
Domnul Alexandru Oleinic:
Conform Legii bugetului, domnule Presedinte,
daca se poate.
Domnul Marian Lupu:
Ce spun autorii? Ce spune Comisia? Deci
autorii ramin pe aceeasi pozitie? Bine. Supunem votului?
Domnul Alexandru Oleinic:
Nu da, desigur.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Supun votului propunerea inaintata de
colegul nostru, deputatul Oleinic de la microfonul nr.5. Cine este pentru a sustine
aceasta propunere, rog sa voteze.
Numaratorii:
Sectorul nr. 1 – 0.
Sectorul nr. 2 – 1, 3 voturi.
Domnul Marian Lupu:
Vad eu trei voturi.
Sectorul nr.3?
Numaratorii:
Sectorul nr. 3 – 16.
Domnul Marian Lupu:
19 voturi. Plenul nu a sustinut propunerea.
Stimati colegi,
Adoptarea per ansamblu. Proiectul de Lege
nr.24. Eu va rog, terminati discutiile in sala. Proiectul de Lege nr.2461,
lectura a doua. Cine este pentru adoptarea acestei legi in lectura a doua, rog
sa voteze. Rog rezultatele.
Numaratorii:
Sectorul nr. 1 – 31.
Sectorul nr. 2 – 32.
Domnul Marian Lupu:
Sectorul nr. 3?
Numaratorii:
Sectorul nr. 3 – 18.
Domnul Marian Lupu:
81 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.
Proiectul de Lege nr.2461 este adoptat in
lectura a doua.
Proiectul de Lege nr.433 pentru modificarea
si completarea Codului de procedura penala al Republicii Moldova.
Guvernul.
Domnul Nicolae Esanu – viceministru al justitiei, reprezentantul
permanent al
Guvernului in Parlament:
Stimate domnule Presedinte,
Doamnelor si domnilor deputati,
Proiectul de lege supus atentiei
dumneavoastra vine sa aduca in concordanta cu Legea cu privire la asistenta
juridica internationala in materie penala dispozitiile Codului de procedura
penala, astfel incit sa excluda interpretarile diferite si neuniformitatea in
practica. Modificari conceptuale nu sint. Rugam sa sustineti aprobarea acestui
proiect in prima lectura.
Multumim.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc.
Intrebari? Nu sint.
Domnule Esanu,
Va multumesc.
Rog comisia.
Domnul Vladimir Turcan:
Stimati colegi,
Comisia juridica, pentru numiri si imunitati
a examinat proiectul nr.433. La proiect au fost prezentate avizele pozitive ale
comisiilor permanente si a Directiei juridice a Aparatului Parlamentului. Directia
juridica a avut o propunere, o obiectie de ordin tehnico-legislativ, care a
fost acceptata. De asemenea, Comisia, de comun acord cu autorul proiectului,
sustine amendamentul Comisiei pentru protectie sociala, sanatate si familie in
sensul ca dispozitie prevazuta la alineatul (61), articolul 539 din
proiect sa fie adusa in concordanta cu prevederile articolului 188, alineatul
(2) din Codul muncii.
In aceste conditii, alineatul (61)
va avea urmatorul cuprins: “Martorul si expertul citat sint in drept sa ceara
compensarea cheltuielilor pentru transport, cazare si diurna suportata in legatura
cu lipsa motivata de la serviciu”. Pornind de la cele relatate, Comisia juridica,
pentru numiri si imunitati propune aprobarea acestui proiect de lege in prima
lectura. Si in cazul in care nu vor fi amendamente inaintate – si pentru adoptare
in lectura a doua.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc, domnule presedinte al
comisiei.
Intrebari pentru comisie? Nu sint.
Va multumesc.
Proiectul de Lege nr.433 prima lectura. Cine
este pentru aprobarea acestui proiect, rog sa voteze. Majoritatea.
Va multumesc.
Proiectul de Lege nr.433 este aprobat in
prima lectura.
Fractiunile, lectura a doua, obiectii? Continuam.
In conditiile raportului Comisiei de profil, supun votului adoptarea
proiectului de Lege nr.433 in lectura a doua. Cine este pentru, rog sa voteze.
Numaratorii:
Sectorul nr. 1 – 31.
Sectorul nr. 2 – 32.
Sectorul nr. 3 – 17.
Domnul Marian Lupu:
80 de voturi “pro”. Impotriva? Zero
voturi.
Proiectul de Lege nr.433 este adoptat in
lectura a doua.
Proiectul de Lege nr.544 pentru modificarea
articolului 24 din Legea cu privire la Guvern. Lectura a doua.
Rog Comisia.
Domnul Alim Afonin:
Stimate domnule Presedinte,
Stimati deputati,
Comisia pentru administratia publica,
ecologie si dezvoltarea teritoriului, la sedinta sa din 5 martie 2008, a
examinat propunerile expuse in avizele comisiilor permanente ale Parlamentului,
cu obiectiile si propunerile parvenite de la deputati in procesul examinarii
proiectului de lege nominalizat in prima lectura de catre Parlament. Sinteza
obiectiilor si propunerilor parvenite de la comisiile permanente si de la deputati
referitoare la proiectul de Lege nr.544 din 18 februarie 2008 pentru
modificarea articolului 24 din Legea nr.64-XII din 31 mai 1990 cu privire la
Guvern, cit si decizia Comisiei asupra lor, sint parte componenta a raportului si
se anexeaza.
Suplimentar, va informam ca, conform Hotaririi
Guvernului nr.566 din
10 iunie 2005 cu privire la aprobarea structurii personalului scriptic si
Regulamentului Ministerului Industriei si Infrastructurii, efectivul limita al
acestuia este de 75 unitati de personal. Alocatiile din bugetul de stat pentru
asigurarea activitatii Ministerului Industriei si Infrastructurii pe anul 2008
sint de
4 milioane 644,5 mii de lei.
In urma dizolvarii Ministerului nominalizat,
Guvernul preconizeaza optimizarea personalului minim cu 30 la suta. Respectiv,
vor fi economisite surse financiare in marime de aproximativ 1 milion 400 mii de
lei din bugetul de stat pentru anul 2008. In temeiul articolului 2 alineatul
(2) din proiectul de lege, care prevede aducerea de catre Guvern a actelor sale
normative in vigoare in concordanta cu prezenta lege, Guvernul va aproba
modificarile la structura, efectivul limita si Regulamentul cu privire la
organizarea si functionarea Ministerului Economiei si Comertului.
Totodata, Ministerul Industriei si
Infrastructurii are in subordine
15 intreprinderi de stat, care exercita functii de detinatori ai actiunilor in
17 societati comerciale cu capital integral sau partial de stat. Aceste intreprinderi,
precum si gestionarea pachetului de actiuni in societatile comerciale vor fi
transmise Ministerului Economiei si Comertului. Astfel, Ministerul nominalizat,
prin intermediul Agentiei proprietatii publice din subordinea sa, va gestiona
eficient si integrarea proprietatii publice.
Pornind de la cele expuse, Comisia pentru
administratia publica, ecologie si dezvoltarea teritoriului propune proiectul
de Lege nr.544 din 18 februarie 2008 cu privire la modificarea articolului 24
din Legea nr.64-XII din 31 mai 1990 cu privire la Guvern sa fie examinat si
adoptat in lectura a doua.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc, domnule vicepresedinte al
comisiei.
In lectura a doua? Bine.
Va multumesc, domnule Afonin.
Stimati colegi,
In conditiile raportului Comisiei de
profil, supun votului adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.544.
Cine este pentru, rog sa voteze. Rog rezultatele.
Numaratorii:
Sectorul nr. 1 – 30.
Sectorul nr. 2 – 28.
Sectorul nr. 3 – 2.
Domnul Marian Lupu:
60 de voturi “pro”. Impotriva? 2 voturi vad
eu.
Numaratorii:
Sectorul nr.3 – 3.
Domnul Marian Lupu:
3 voturi.
In conditiile acestui bilant al exercitiului
de vot, proiectul nr.544 este adoptat in lectura a doua.
Proiectul de Lege nr.4047 privind protectia
inventiilor. Lectura a doua.
Rog Comisia.
Domnul Vladimir Dragomir:
Stimate domnule Presedinte,
Stimati colegi,
Inainte de a trece la raport, imi permiteti
sa amintesc tuturor barbatii ca ne aflam in ajunul unei mari si frumoase sarbatori
de primavara – Ziua de 8 Martie, Ziua Internationala a Femeilor. Si eu vreau sa
indemn toti barbatii ca in aceasta zi sa le daruim femeilor un zimbet, o
floare, mult mult soare si o dulce sarutare. (Aplauze.)
Si acum raportul. Proiectul de Lege nr.4047
din 19 noiembrie 2007 privind protectia inventiilor a fost examinat si aprobat in
prima lectura in sedinta Parlamentului din 7 februarie 2008. In cadrul
dezbaterilor, precum si ulterior asupra proiectului de lege nominalizat au
parvenit amendamente cu propuneri si obiectii din partea Comisiei juridice,
pentru numiri si imunitati, de la deputatii Eva Gudumac, Valeriu Guma, Ion
Varta si din partea Directiei juridice a Aparatului Parlamentului.
In cadrul pregatirii proiectului de lege
pentru lectura a doua, Comisia a examinat foarte amplu acest proiect, cu prezenta
autorilor, a deputatilor, a reprezentantilor comisiei si a Directiei juridice
propunerile si obiectiile expuse. Practic, majoritatea propunerilor si a obiectiilor
au fost acceptate de catre autorii proiectului, unele din aceastea fiind
redactate de comun acord cu autorii amendamentelor.
Din totalul celor 34 de propuneri si obiectii
nu au fost acceptate 5, dar autorii amendamentelor au cazut de acord cu autorii
proiectului. Tabelul si sinteza propunerilor si obiectiilor se prezinta ca anexa
la raport si constituie parte integranta a acestuia.
Pornind de la cele expuse si ca urmare a
dezbaterilor, Comisia pentru cultura, stiinta, tineret si mijloace de informare
in masa propune adoptarea proiectului nr.4047 in lectura a doua.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc, domnule presedinte al
comisiei.
Pentru lectura a doua, stimati colegi,
microfonul nr.5.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Domnule presedinte al comisiei,
La articolul 15, la momentul examinarii in
prima lectura, eu am propus ca sa fie completat alineatul (2): “Inventiile
realizate de salariat la indeplinirea, incheierea unui contract de munca ce
prevede o misiune inventiva, care corespunde functiei sale fie la executarea
unui studiu sau cercetari, care au fost incredintate de salariat in mod
explicit, apartin unitatii”.
Dupa acest cuvint “unitatii” de introdus
textul: “apartin unitatii si salariatului in proportia stabilita in contractul
semnat intre unitate si salariat”. Si am argumentat ca in Republica Moldova,
practic, nu avem cercetatori tineri care si-ar da interesul ca sa se ocupe cu
aceasta activitate. De aceea, si propun ca salariatul, chiar daca este angajat in
unitate si elaboreaza aceasta inventie, sa aiba dreptul de proprietate la inventie
impreuna cu unitatea, in baza unui contract semnat intre unitate si salariat.
Domnul Vladimir Dragomir:
Noi am studiat acest caz. In cazul acesta,
daca cercetatorul studiaza si face inventia, vasazica, la unitatea stiintifica,
fie la o institutie, el primeste pentru aceasta adaos la salariu. Si aceasta nu
e numai la noi, dar aceasta e in toata legislatia, si astfel am ajuns la aceasta
concluzie.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Domnule presedinte,
Dumneavoastra foarte bine cunoasteti ca
unitatea fara capital uman, fara substanta cenusie nu costa nimic absolut.
Poate sa aiba ea acolo si facilitati de productie, poate sa aiba si laboratoare,
si echipamente performante. Nu este capital uman motivat, nu veti avea
rezultate.
De aceea, eu propun totusi ca, domnule Presedinte
al Parlamentului... la alineatul (2) articolul 15 se propune acest amendament,
de completat: “si salariatului in proportia stabilita in contractul dintre
unitate si salariat”.
Domnul Vladimir Dragomir:
Domnule Cosarciuc,
Cititi ultimul alineat: “inventatorul
beneficiaza de o remunerare suplimentara stabilita printr-un contract cu
unitatea”.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Da, remunerarea, aceasta este una temporara.
Domnul Vladimir Dragomir:
Cu atit mai mult ca cercetatorul foloseste
utilajul, foloseste tot ceea ce trebuie. Pentru a face aceasta inventie, foloseste
din unitatea data, din unitatea stiintifica.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Da, dar si unitatea foloseste substanta
cenusie a angajatului, intelegeti. El foloseste capitalul uman. Capitalul uman
trebuie sa fie motivat ca el sa se poata ocupa cu cercetari si sa faca aceste
inventii.
Domnul Vladimir Dragomir:
Bine, eu atunci o sa rog totusi autorul, sa
vedem ce o sa spuna.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.1.
Domnul Dorian Chirosca – directorul general al Agentiei de Stat pentru
Proprietatea
Intelectuala:
Stimate domnule Presedinte,
Stimate domnule deputat,
Noi nu sustinem aceasta initiativa,
deoarece, de la bun inceput, daca cercetatorul doreste, el se angajeaza si
lucreaza, si elaboreaza inventii de serviciu. Daca nu doreste, atunci el nu se
angajeaza si nu putem obliga aceasta, prin lege, ca el sa fie titular de
drepturi patrimoniale.
Deci in contractul dintre parti va fi stabilit.
Cercetatorul doreste, da, nu, nu.
Domnul Marian Lupu:
Sa supun votului?
Domnul Vladimir Dragomir:
Trebuie de supus votului.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.5.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Eu propun sa fie supus votului, fiindca
este o norma care ar trebui sa fie aplicata in Republica Moldova, pentru a
stimula elaborarea inventiilor si inregistrarea acestor inventii.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Urmare a acestei solicitari, supun votului
propunerea evocata de la microfonul nr.5. Cine este pentru sustinerea acesteia,
rog sa voteze. Rog rezultatele.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 0.
Sectorul nr.2 – 7.
Sectorul nr.3 – 13.
Domnul Marian Lupu:
Da. 20 de voturi in sustinerea acestei
propuneri.
Numaratorii:
15.
Domnul Marian Lupu:
Ea nefiind acceptata de plenul
Parlamentului. Alte propuneri? Nu sint.
Va multumesc, domnule presedinte al
comisiei.
Stimati colegi,
In conditiile raportului Comisiei de
profil, supun votului adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.4047.
Cine este pentru, rog sa voteze. La fel, rezultatele.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 31.
Sectorul nr.2 – 30.
Sectorul nr.3 – 4.
Domnul Marian Lupu:
65 de voturi “pro”. Impotriva?
Numaratorii:
5 voturi impotriva.
Domnul Marian Lupu:
5 voturi “impotriva”.
In conditiile acestui bilant al exercitiului
de vot, proiectul de Lege nr.4047 este adoptat in lectura a doua.
Proiectul de Lege nr.4335 pentru
ratificarea Conventiei Consiliului Europei cu privire la prevenirea
terorismului. Proiect prezentat de Presedintia tarii. Prezinta Serviciul de
Informatii si Securitate.
Domnule vicedirector,
Va rog.
Domnul Sergiu Burduja – director adjunct al Serviciului de Informatii si
Securitate:
Stimate domnule Presedinte al
Parlamentului,
Stimati deputati,
Va prezint spre examinare proiectul de Lege
pentru ratificarea Conventiei Consiliului Europei cu privire la prevenirea
terorismului, adoptata la 16 mai 2005 la Varsovia.
Ratificarea Conventiei se inscrie in
contextul realizarii Planului de actiuni “Republica Moldova – Uniunea Europeana”
si va avea urmari favorabile pentru consolidarea eforturilor intregii comunitati
in prevenirea si reprimarea terorismului international.
Scopul Conventiei este de a consolida
eforturile statelor parti in vederea prevenirii terorismului si a efectelor
sale negative in baza respectarii depline a drepturilor omului atit prin
intermediul masurilor intreprinse la nivel national, cit si in cadrul cooperarii
internationale. Realizarea prevederilor Conventiei va fi asigurata de catre
Guvern in comun cu autoritatile competente ale Republicii Moldova.
Avind in vedere cele expuse, in scopul
realizarii consecvente a angajamentelor Republicii Moldova in domeniul
combaterii terorismului, propunem Parlamentului ratificarea Conventiei
Consiliului Europei cu privire la prevenirea terorismului.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc, domnule Burduja.
Intrebari? Nu sint.
Va multumesc.
Rog Comisia.
Domnul Sergiu Burduja:
Multumesc.
Domnul Grigore Petrenco:
Stimati colegi,
Comisia pentru politica externa si
integrare europeana a examinat prezentul proiect de lege si constata ca Conventia
Consiliului Europei cu privire la prevenirea terorismului se incadreaza in
categoria tratatelor internationale supuse examinarii si ratificarii de catre
Parlament.
Conventia a fost adoptata la 16 mai 2005 la
Varsovia in cadrul celei de a 925-ea Sesiuni a Comitetului de Ministri al
Consiliului Europei. Obiectivul Conventiei este de a intensifica eforturile
statelor contractante pentru prevenirea terorismului si a efectelor sale
negative asupra respectarii drepturilor omului si, in special, a dreptului la
viata.
Potrivit Conventiei, pedepsele stabilite
pentru infractiunile enumerate urmeaza a fi eficiente, proportionale si
descurajatoare. In acelasi timp, stabilirea, implementarea si incriminarea
infractiunilor se va realiza cu respectarea angajamentelor in materia
drepturilor omului, fiind exclusa orice forma de arbitrar, de tratament
discriminatoriu sau rasist.
La nivel international, partile, pe linga
efectuarea schimbului de informatii intre serviciile specializate, isi vor
acorda cea mai larga asistenta pentru efectuarea urmaririi penale sau indeplinirea
procedurilor penale referitoare la infractiunile legate de comiterea actelor de
terorism.
Comisiile permanente ale Parlamentului au
prezentat avizele pozitive, pronuntindu-se pentru ratificarea Conventiei.
Comisia pentru politica externa si
integrare europeana propune a adopta proiectul de Lege privind ratificarea
Conventiei in prima si in a doua lectura.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc, domnule presedinte al
comisiei.
Intrebari pentru comisie?
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Cusnir:
Multumesc.
Stimate domnule presedinte,
Vreau sa va intreb daca, de data aceasta, ati
examinat in Comisie avizul Directiei juridice, care aduce foarte multe exemple
ca proiectul prezentat contravine mai multor prevederi ale legislatiei in
vigoare, cum ar fi, de exemplu, ca daca a fost... nu contine un text autentic in
limba de stat, trebuie sa fie prezentat textul in limba in care a fost aprobat si
traducerea acestui text in limba de stat, autentificata de catre Ministerul de
Externe, spre exemplu.
Domnul Grigore Petrenco:
Va multumesc pentru intrebare.
Desigur, noi am examinat si avizul Directiei
juridice. Vreau sa va asigur ca textul tradus in limba moldoveneasca,
autentificat de Ministerul Afacerilor Externe si Integrarii Europene, a fost
prezentat in Comisie si pot sa va dau si textul acesta.
Doamna Valentina Cusnir:
Nu, dumneavoastra trebuie sa mentionati in
raport.
Domnul Grigore Petrenco:
Iata textul.
Doamna Valentina Cusnir:
Ca deputatii sa stie ca este asa ceva. Nu
pentru dumneavoastra, dar pentru Parlament, ca sa voteze el trebuie, Parlamentul
trebuie sa fie sigur ca s-au respectat toate prevederile legislatiei in
vigoare.
Domnul Grigore Petrenco:
Prezentarea textului tradus si certificat
de Ministerul Afacerilor Externe si Integrarii Europene este prevazut in lege, in
legislatia in vigoare, in Legea cu privire la tratatele internationale. Si pot
sa va dau si copia.
Doamna Valentina Cusnir:
Nu am dorit. Am dorit sa fie mentionat in
raport ca eu, ca deputat, sa stiu ca s-a respectat legea.
Domnul Marian Lupu:
Bine, stimati colegi.
Domnul Grigore Petrenco:
Altfel noi nici nu putem examina, doamna.
Domnul Marian Lupu:
Exista, stimati colegi...
Liniste la acest subiect. Exista prevederi
legale, nici un proiect de lege nu poate fi acceptat pentru a fi examinat daca
nu se respecta prevederile Legii privind tratatele internationale. Deci
prevederile acestei legi sint respectate. Aceasta este concluzia cea mai
importanta.
Doamna Valentina Cusnir:
Nu, eu m-am referit, domnule Presedinte...
Domnul Marian Lupu:
Noi am inteles.
Doamna Valentina Cusnir:
...la faptul cum a fost prezentat in
Parlament proiectul, si nu insusi tratatul.
Domnul Marian Lupu:
De acord. OK. Bine. Alte intrebari?
Microfonul nr.4.
Domnul Leonid Bujor:
Va multumesc.
Domnule presedinte al comisiei,
Doua intrebari. Prima intrebare. Spuneti, va
rog, cunoasteti dumneavoastra si ati putea sa ne aduceti la cunostinta cite
state membre ale Consiliului Europei au ratificat acest document pina in
prezent?
Domnul Grigore Petrenco:
Si a doua intrebare? Deci aceasta e intrebarea,
da?
Domnul Leonid Bujor:
Aceasta e prima intrebare.
Domnul Grigore Petrenco:
Da, eu cred ca as ruga deci serviciul,
reprezentantii Serviciului de Informatii si Securitate sa prezinte aceasta
informatie. Poftim.
Domnul Leonid Bujor:
Multumesc.
A doua intrebare. Poftim.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.1.
Domnul Sergiu Burduja:
Deci 7 state europene au ratificat aceasta Conventie.
Domnul Leonid Bujor:
Deci noi sintem a 8-a tara. 17 sau 7?
Domnul Sergiu Burduja:
7.
Domnul Leonid Bujor:
7, da. Bine, am inteles.
Domnule Petrenco,
Reprezentantul SIS-ului v-a scutit de a
doua intrebare.
Domnul Marian Lupu:
Alte intrebari, stimati colegi? Nu sint.
Domnule Petrenco,
Va multumesc.
Da, domnule presedinte, multumesc.
Stimati colegi,
Proiectul de Lege nr.4335, prima lectura.
Cine este pentru aprobarea acestui proiect in prima lectura, rog sa voteze.
Majoritatea.
Va multumesc.
Proiectul de Lege nr.4335 este aprobat in
prima lectura.
Lectura a doua, obiectii? Nu sint. Continuam.
Adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.4335, in conditiile
raportului Comisiei de profil. Cine este pentru, rog sa voteze. Rezultatele, va
rog.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 31.
Sectorul nr.2 – 31.
Sectorul nr.3 – 8.
Domnul Marian Lupu:
70 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.
Proiectul de Lege nr.4335 este adoptat in
lectura a doua.
Proiectul de Lege nr.389. Nu o sa dau citire
denumirii acestui proiect, fiindca este una foarte lunga.
Guvernul, Ministerul Afacerilor Externe si
Integrarii Europene, va rog.
Doamna Eugenia Kistruga – viceministru al afacerilor externe si
integrarii
europene:
Mult stimate domnule Presedinte al
Parlamentului,
Mult stimati membri ai Parlamentului,
Onorata asistenta,
La 27 februarie 2008, a fost lansat
Consiliul Regional de Cooperare, cu sediul la Sarajevo, Bosnia si Hertegovina,
prin adoptarea de catre ministrii afacerilor externe a declaratiei de instituire
a Consiliului Regional de Cooperare.
Decizia privind desemnarea Bosniei si Hertegovinei
in calitate de sediu al Secretariatului Consiliului Regional de Cooperare a
fost unanim adoptata in cadrul summitelor sefilor de state si de Guvern ai
procesului de cooperare in Europa de Sud-Est la 11 mai 2007 la Zagreb.
Acordul de sediu dintre Consiliul Ministrilor
al Bosniei si Hertegovinei si statele SEECP-ului Misiunea Natiunilor Unite Interimara
de Administrare in Kosovo in numele Kosovo, in conformitate cu rezolutia
Consiliului de Securitate al Natiunilor Unite 1244 privind aranjamentele tarii
gazda pentru Secretariatul Consiliului Regional de Cooperare, a fost semnat la
14 septembrie 2007 la Plovdiv, Bulgaria in cadrul reuniunii ministrilor
afacerilor externe ai SEECP-ului sub auspiciul presedintiei Bulgariei la SEECP.
Acordul de sediu prevede angajamentele tarii
gazda pentru Secretariatul Consiliului Regional de Cooperare, reprezinta unul
din angajamentele tarilor in regiunea Europei de Sud-Est in vederea asigurarii
functionalitatii Secretariatului Consiliului.
Acordul va contribui la consolidarea cooperarii
regionale in domeniile prioritare identificate in statutul Consiliului Regional
de Cooperare, cum ar fi dezvoltarea economica si sociala, infrastructura justitiei
si afacerii interne, cooperarea in domeniul securitatii, consolidarea
capitalului uman, cooperarea parlamentara.
In contextul noului cadru de cooperare
regionala, Republica Moldova, alaturi de statele din Europa de Sud-Est, va
deveni stat membru fondator al Consiliului Regional de Cooperare. Avind in
vedere preluarea de catre Republica Moldova la 21 mai 2008 a presedintiei le
procesul de cooperare in Europa de Sud-Est, ratificarea acestui Acord va
presupune, in primul rind, intrarea in vigoare a acestuia, precum si va
contribui la consolidarea si promovarea cooperarii regionale in Europa de
Sud-Est.
In legatura cu cele mentionate, rugam
respectuos sa aprobati acest proiect de lege.
Domnul Marian Lupu:
Da, doamna viceministru,
Va multumesc.
Intrebari?
Microfonul nr.4.
Domnul Dumitru Braghis:
Multumesc, domnule Presedinte.
Eu am doua intrebari. Prima intrebare. Rezolutia
Consiliului de Securitate 1244, daca nu va este greu sa ne expuneti in citeva
cuvinte sensul acestei rezolutii, ce prevede aceasta rezolutie, pina la urma.
Doamna Eugenia Kistruga:
Rezolutia nr.1244 din 1999, pot sa va
transmit si textul, a fost adoptata de Consiliul Securitatii la 10 iunie 1999 si
a avut in vedere stabilirea mai multor aranjamente privind administrarea provinciei
Kosovo, inclusiv in punctul... vasazica, este un aranjament special de a da
posibilitate ca aceasta provincie sa fie inclusa in toate aranjamentele
regionale din cadrul Europei de Sud-Est.
Iata, pot si sa va citesc mot à mot:
«âñåîáúåìëþùèé ïîäõîä ê ýêîíîìè÷åñêîìó ðàçâèòèþ
ñòàáèëèçàöèè â êðèçèñíîì ðåãèîíå. ýòî áóäåò âêëþ÷àòü îñóùåñòâëåíèå ïàêòà ñòàáèëüíîñòè â Þãî-âîñòî÷íîé Åâðîïå ïðè øèðîêîì ìåæäóíàðîäíîì
ó÷àñòèè ñ öåëüþ äàëüíåéøåãî ñîäåéñòâèÿ äåìîêðàòèè, ýêîíîìè÷åñêîìó ïðîöâåòàíèþ,
ñòàáèëüíîñòè è ðåãèîíàëüíîìó ñîòðóäíè÷åñòâó.»
Aceasta rezolutie da posibilitate tuturor
statelor sa participe la cooperarea regionala. Si, dupa cum cunoasteti, nici
Serbia nu are vreo intrebare fata de aranjamentele regionale ale acestei
provincii.
Domnul Dumitru Braghis:
Bine, dar eu am citit si, ei, asa, poate nu
asa ... ca dumneavoastra aceasta rezolutie si din cele ce am inteles eu, aceasta
rezolutie prezinta interes atit timp cit Kosovo era parte componenta a Serbiei si
era o incercare de a include sau de a propune solutii pentru Kosovo, parte
componenta a Serbiei, pentru integrarea in procesele regionale.
Din momentul cind Kosovo si-a declarat
independenta, impresia mea este ca toate aceste lucruri nu mai prezinta deja vreun
interes, fiindca Kosovo este stat independent, are posibilitate sa adere, in
baza deciziei Parlamentului sau a organelor reprezentative ale Kosovo, sa adere
la toate mecanismele internationale care exista astazi in lume, inclusiv la
cele de cooperare regionala, nu ca prin intermediul acestei Comisii speciale de
al ONU pentru Kosovo, ci prin intermediul practicii internationale stabilite.
Si atunci impresia mea este ca nu are sens
sa mai ratificam deja si aceste documente din simplul motiv ca situatia este
depasita. Atit timp cit Kosovo era parte componenta, da, cum...
Doamna Eugenia Kistruga:
Documentul a fost semnat inca in 2007 la 14
septembrie.
Domnul Dumitru Braghis:
De aceea si spun ca... fiindca documentul,
la etapa semnarii, avea perfecta dreptate, Kosovo era parte componenta a
Serbiei. Era un lucru normal cind se incerca sa se rezolve niste probleme prin
intermediul, mecanismul acestei internationale. Din momentul in care Kosovo si-a
declarat independenta si imi pare ca o “deseatca” de state deja au acceptat
aceasta independenta, eu inteleg ca Kosovo nu mai are nevoie de rezolutia ONU,
ci poate sa indeplineasca in conformitate cu toate drepturile, regulile internationale,
sa indeplineasca functii respective, sa devina parte componenta.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Eu o sa ofer...
Doamna Eugenia Kistruga:
Documentul este.
Domnul Marian Lupu:
Da, doamna viceministru.
Eu o sa ofer cuvintul si presedintelui Comisiei,
dar, cel putin, trebuie sa pornim de la situatia, spre exemplu... in contextul
acelasi proces de cooperare in Europa de Sud-Est nu toate tarile componente, care
fac parte din cadrul acestei initiative sau altor initiative regionale, au
recunoscut si vor recunoaste declaratia unilaterala de independenta a provinciei
Kosovo.
Aia deja implica o situatie, cind, conform
mecanismelor pe care le-ati evocat dumneavoastra, provincia Kosovo nu poate sa
se integreze pe alta cale, decit pe cea propusa in acest document, fiindca tarile
care fac parte din Sud-Estul Europei, din Consiliul Regional de Cooperare sint tari
care nu au recunoscut, inclusiv Romania si alte tari, nu au recunoscut efectiv
independenta provinciei Kosovo.
Aceasta ar insemna ca deja e o problema ca
aceasta provincie sa fie antrenata in circuitul relatiilor de cooperare
regionala. Cred ca aceasta ar fi, probabil, intelegerea situatiei. Dar daca sint
alte argumente, microfonul nr.3, domnul Petrenco sau doamna viceministru, va
rog.
Doamna Eugenia Kistruga:
Pot sa va mai spun ca si insusi acordul
prevede intrarea in vigoare din momentul semnarii, intrarea in vigoare
provizorie. Plus la aceasta, deja 5 state au ratificat acest acord. Aceasta
este Croatia, Macedonia, Muntenegru, Romania si Bulgaria, aceste state l-au
ratificat, au deja notificat, inseamna ca deja este in vigoare.
Plus la aceasta, zilele trecute a ratificat
Turcia si Albania. Acordul nu poate sa fie negociat, renegociat inca o data din
momentele care dumneavoastra spuneti, mai mult decit atit ca rezolutia nr.1244
a fost unanim recunoscuta absolut de catre toate statele, ea nu indica absolut
nici un fel de intrebari si astfel ea este in vigoare, inclusiv pentru toate actiunile
prevazute in acest domeniu.
Nu cred ca este necesar. Si statele care au
participat nu au convenit nici acum la ultima sedinta a Consiliilor de Ministri
sa revada acest document. Mai mult decit atit ca el din 2007 este impus in
aplicare provizorie.
Domnul Dumitru Braghis:
Deci eu trebuie sa inteleg ca in Consiliul
Regional de Cooperare exista prevederi, in documentele de formare a Consiliului
Regional de Cooperare exista prevederi prin care o tara poate sa respinga participarea
la acest mecanism unei alte tari.
Doamna Eugenia Kistruga:
Nu poate. Acesta este un acord de sediu.
Domnul Dumitru Braghis:
Daca nu... Noi vorbim, acordul de sediu
este parte componenta a unui acord mai larg, care se numeste cooperare regionala
de rezolutia nr.1244 s.a.m.d.
Doamna Eugenia Kistruga:
Nu este parte componenta a vreunui alt
acord. Este un acord simplu.
Domnul Dumitru Braghis:
Eu ma refer la aceea ce a spus domnul Presedinte
al Parlamentului si de aceea vreau sa inteleg. Daca nu, atunci nu vad in
general sensul. Fiindca daca tarile membre ale unui, de exemplu, proces de
cooperare in Europa de Sud-Est nu au dreptul la veto de a accepta alta tara
acolo, atunci nu este nici o problema.
Domnul Marian Lupu:
Sa clarificam aceasta situatie.
Doamna viceministru,…
Doamna Eugenia Kistruga:
Absolut …
Domnul Dumitru Braghis:
Poate sa intre liber in acest proces.
Domnul Marian Lupu:
In momentul in care Republica Moldova a
fost anterior acceptata ca tara participanta, spre exemplu, in procesul de
cooperare in Sud-Estul Europei, acest fapt a necesitat, la timpul sau, o
decizie unanima a statelor membre in acest proces, pentru ca Moldova sa fie...
Doamna Eugenia Kistruga:
Da, evident.
Domnul Marian Lupu:
Deci decizia nu a fost adoptata cu votul
majoritatii simple, s-a cerut o pozitie consensuala.
Domnul Dumitru Braghis:
Inseamna ca exista aceasta lege si de aceea
si am intrebat ca sa ne fie clar.
Domnul Marian Lupu:
Exista.
Domnul Dumitru Braghis:
Si a doua intrebare pe care o am eu, tine
mai mult de mecanismul de prezentare a documentului aici, in Parlament. Eu am
citit in tot documentul acesta, care trebuie sa fie ratificat de catre
Parlamentul Republicii Moldova, abrevierea SEECP. Eu cam inteleg ce inseamna
aceasta, dar numai nu cred ca este corect cind in Parlamentul Republicii
Moldova este propus de catre Guvern un document unde sint niste abrevieri, care
nu sint descifrate in tot continutul.
Domnul Marian Lupu:
Mai mult decit atit este o abreviere din
engleza.
Domnul Dumitru Braghis:
Si e tradusa gresit, aceasta e, da. Dar eu
nu vorbesc acum chiar de aceasta. Bine, sa vorbim ca in romana ar suna altfel.
Problema insa este, ca este folosita aceasta si cred ca nu toti pot sa inteleaga,
mai ales acei care vor sa citeasca lucrul acesta in “Monitorul Oficial”, de
exemplu nu o sa fie publicat textul integru, ci numai documentul de ratificare si
atunci cred ca trebuie sa schimbam.
Domnul Marian Lupu:
Sa incercam sa prezentam aceasta abreviere
descifrat.
Domnul Dumitru Braghis:
Sa o descifram in textul denumirii legii si
in...
Domnul Marian Lupu:
Titlul deplin.
Domnul Dumitru Braghis:
Da, da.
Domnul Marian Lupu:
Procesul de cooperare in Sud-Estul Europei.
Microfonul nr. 3.
Domnul Grigore Petrenco:
Multumesc, domnule Presedinte.
Propunerea mea este sa nu politizam acest
proiect de lege. El nu se refera deloc la recunoasterea sau la nerecunoasterea Kosovo,
absolut. Acest proiect de lege se refera la secretariatul Consiliului Regional
de Cooperare, care deja functioneaza si din care face parte si Serbia. Nimeni,
deci acest proiect de lege nu contravine pozitiei oficiale a Republicii
Moldova, a Guvernului si declaratiei pe care a facut-o Parlamentul Republicii
Moldova.
Domnul Marian Lupu:
Ne-am clarificat, da.
Domnul Grigore Petrenco:
Dar ca sa dispara toate dubiile, eu propun
sa votam, poate, sa examinam in prima lectura si data viitoare, la urmatoarea sedinta,
sa examinam si in lectura a doua.
Domnul Marian Lupu:
Adica acest lucru se propune in momentul,
daca astazi in sala ramin careva semne de intrebare pe marginea acestui
proiect.
Microfonul nr. 4.
Domnul Dumitru Braghis:
Multumesc, domnule Presedinte.
As vrea sa ii spun domnului presedinte al
Comisiei pentru politica externa si integrare europeana ca dumnealui politizeaza
chestiunea, fiindca eu nu am folosit nici un cuvint politic. Eu am clarificat
niste lucruri pentru mine ca sa stiu cum sa votez. Dumneavoastra incercati acum
sa dati tenta politica acestei discutii in Parlamentul Republicii Moldova. N-o
faceti, domnule presedinte al Comisiei pentru politica externa si integrare
europeana. Eu intelegeam, daca erati alta Comisie.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Bine. Alte intrebari? Nu sint.
Doamna viceministru,
Va multumesc.
Rog comisia.
Domnul Grigore Petrenco:
Stimati colegi,
Comisia pentru politica externa si
integrare europeana a examinat prezentul proiect de lege si constata ca Acordul
dintre Consiliul Ministrilor al Bosniei si Hertegovinei si guvernele altor
state SEECP, Misiunea Natiunilor Unite Interimara de Administrare in Kosovo in
numele Kosovo, in conformitate cu rezolutia Consiliului de Securitate al Natiunilor
Unite nr.1244 privind aranjamentele tarii gazda pentru Secretariatul
Consiliului Regional de Cooperare, se incadreaza in categoria tratatelor
internationale supuse examinarii si ratificarii de catre Parlament.
In contextul procesului de instituire si
lansare a activitatii Consiliului Regional de Cooperare, care a preluat
responsabilitatile si competentele Pactului de Stabilitate pentru Europa de
Sud-Est, au fost luate decizii de instituire a Secretariatului Consiliului
Regional de Cooperare cu sediul in orasul Sarajevo, Bosnia si Hertegovina.
Prezentul Acord, semnat la Plovdiv la 14 septembrie 2007, serveste drept baza
juridica pentru crearea si asigurarea functionalitatii Secretariatului
Consiliului Regional de Cooperare.
Finantarea Secretariatului in perioada 2008
– 2010 este prevazuta in limita de 1 milion euro anual, suma respectiva fiind impartita
intre tarile membre Consiliului Regional de Cooperare, conform schemei aprobate
de fondatori si incluse in anexa la statutul Consiliului Regional de Cooperare.
Contributia anuala a Republicii Moldova va constitui 40 mii de euro. Luind in
considerare acele expuse, Comisia pentru politica externa si integrare europeana
propune aprobarea acestui proiect de lege in prima lectura.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc.
Intrebari? Nu sint.
Multumesc, domnule presedinte al comisiei.
Stimati colegi,
Supun votului aprobarea in prima lectura a
proiectului de Lege nr.389. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.
Proiectul de Lege nr.389 este aprobat in
prima lectura.
Comisia nu il propune pentru lectura a
doua. Deci revenim la el ulterior.
Proiectul de Lege nr.608 pentru modificarea
si completarea Legii privind asigurarea subventionata a riscurilor de productie
in agricultura.
Guvernul.
Domnul Anatol Spivacenco – viceministru al agriculturii si industriei
alimentare:
Mult stimate domnule Presedinte,
Onorat Parlament,
Se propune pentru discutie proiectul de
Lege pentru modificarea si completarea Legii nr.243 din 8 iulie 2004 privind
asigurarea subventionata a riscurilor de productie in agricultura. Aaliza situatiei
privind evolutia asigurarilor agricole subventionate in perioada ultimilor ani
2006–2007 denota un interes sporit al producatorilor agricoli privitor la
asigurare. Daca in 2006 au fost incheiate 160 de contracte, atunci in 2007 – peste
250 de contracte.
Analizind situatia si in discutii cu producatorii
agricoli noi am ajuns la concluzia ca acest lucru se datoreaza faptului ca cota
de subventionare a primei de asigurare cu sustinerea subventionata a statului
fiind de 80% a si dus la aceasta crestere. Pornind de la acest aspect, propunem
ca cota de subventionare a primei de asigurare in anul 2008 sa fie la nivelul
de 80%, prin modificarea respectiva al articolului 25 alineatul (5).
De asemenea, tinind cont de faptul ca totusi
in circuit se pun sume mai mari si, evident, vor fi insusite in intregime
prevederile Legii cu privire la alocarea surselor financiare pentru aceasta
subventionare, de micsorat cheltuielile de gestionare si achizitie ale
asiguratorului de la 15% la 10%, prin modificarea articolului 9 alineatul (3).
Deci sintem convinsi ca modificarile respective vor impulsiona activitatea de
asigurare a producatorilor agricoli si, evident, va diminua riscul de afacere in
agricultura.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Multumesc.
Intrebari?
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Cusnir:
Multumesc.
Stimate domnule raportor,
As vrea sa va intreb, ati prezentat foarte
clar in nota informativa ca s-au adunat in jur de 20 de milioane de lei, au
fost distribuite ca si cum as zice in jur de 15 milioane de lei. Diferenta 5
milioane de lei. 15% pentru si mai ramin 2 milioane de lei din anul trecut. Ele
trec cumva in acest an sau?
Domnul Anatol Spivacenco:
Ele au trecut si au fost si achitate. Deci
nu este o problema, se achita.
Doamna Valentina Cusnir:
E clar. As vrea doar, sint foarte bucuroasa
ca ati trecut de la 15% la 10%. Era propunerea mea inca. Dumneavoastra ati
venit cu 20%. Am insistat si am trecut la 15 si ma bucur ca ati inteles si acum
reveniti la 10, asa cum am propus de la bun inceput. Dar o precizare. Este
vorba de ingheturi de iarna si de primavara. Am vorbit cu foarte multi agenti
economici si au zis ca sint prinsi la faptul ca, adica pina unde este limita,
unde este inghetul de iarna si unde este cel de primavara? Si adica companiile
de asigurare nu le platesc prima de asigurare, deoarece ei nu pot demonstra ca
a fost inghetul de iarna sau de primavara. Si in contract este astfel stipulat
cu niste chitibusuri si atunci sint lipsiti de acest drept de asigurare.
Domnul Anatol Spivacenco:
Daca este vorba de plantele multianuale,
ele se asigura pina la 1 decembrie. Evident, toate riscurile de iarna si de primavara
sint asigurate. Cind este vorba de culturile anuale, evident, aici apare si
problema ca ele pot sa fie numai ingheturi de primavara. De aceea, aici
lucrurile acestea e foarte bine de limitat.
Doamna Valentina Cusnir:
Eu va multumesc.
Domnul Anatol Spivacenco:
Si sint comisiile care apreciaza.
Doamna Valentina Cusnir:
Eu m-am adresat ca unui specialist, sa
atrageti atentia cind sinteti... ca agentii economici sint lipsiti de acest
drept, pentru ca nu pot demonstra cind a fost inghetul.
Domnul Anatol Spivacenco:
Bine, multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Alte intrebari? Nu sint.
Multumesc.
Rog Comisia.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Stimate domnule Presedinte,
Stimati colegi,
Comisia pentru agricultura si industria
alimentara a examinat proiectul de Lege pentru modificarea si completarea Legii
privind asigurarea subventionata a riscului in agricultura, prezentat de Guvern,
si expune urmatoarele. Proiectul de lege prevede micsorarea cheltuielilor de
gestionare ale asiguratorului din costul primei de asigurare de la 15% la 10%.
Interzicerea incheierii contractului de asigurari subventionate a riscurilor de
productie in agricultura prin intermediarii de asigurari si mentinerea si in
anul 2008 a cuantumului subventiei primei de 80% din suma asigurata pentru
culturile agricole si animale.
Deoarece prevederile articolului 25 alineatul
(5) sint consumate si au iesit din vigoare la 1 ianuarie 2008, se propune de
completat articolul 25 cu alineatul (5), cu urmatorul cuprins: “In anul 2008,
cuantumul subventiei primei de asigurare constituie 80% din suma asigurata
pentru culturile agricole si animale si, la incheierea contractelor cu
asiguratorii, producatorii agricoli vor achita 20% din valoarea primelor de
asigurare stabilite in contract”.
In rezultatul dezbaterilor, Comisia a decis
sustinerea proiectului de lege mentionat si propune Parlamentului spre adoptare
in prima lectura, cu propunerea de excludere a noului alineat (7) la articolul
17, dat fiind faptul ca aceasta completare este inutila si cu propuneri de
completare a articolului 25 cu alineatul (5) in redactia propusa. Totodata, luind
in considerare termenele restrinse care au ramas pentru asigurarea riscurilor in
agricultura pentru anul 2008, se propune ca acest proiect de lege sa fie
adoptat si in lectura a doua cu amendamentele propuse de Comisie.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc, domnule presedinte al
comisiei.
Intrebari?
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Cusnir:
Multumesc.
Stimate domnule presedinte al comisiei,
Intrebarea nu este la continut, cit la
felul cum a venit acest proiect. Vad doar avizul unei singure comisii. Comisia pentru
politica externa si integrare europeana de data aceasta a fost foarte activa si
la un proiect ce tine de domeniul agriculturii. Vad raportul Comisiei. Si azi-dimineata,
cind am venit aici, am primit raportul, avizul Directiei juridice. Este asa o
atentie fata de situatia din agricultura sau de ce s-a intimplat? Ieri, prin
suplimentul la ordinea de zi, a fost inclus acest proiect in graba. De ce nu a
fost examinat in Comisie, asa cum trebuie sa propuna comisiile?
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Multumesc pentru intrebare, doamna Cusnir.
Comisia a examinat, in regim de urgenta,
acest proiect in legatura cu faptul ca el a fost prezentat tirziu, abia in
februarie. Si noi am propus Parlamentului ca el sa fie inclus in ordinea de zi,
ca sa fie examinat si sa fie de acum derulata aceasta campanie de incheiere a
contractelor de asigurari.
Doamna Valentina Cusnir:
Eu va multumesc si inteleg si eu foarte
bine.
Dar este proiectul din 21 februarie. Ma
adresez Biroului permanent, care trebuie sa vada aceste lucruri si a fost timp
ca el sa fie examinat in regim de urgenta si poate chiar adoptat saptamina
trecuta. Dar asa fel cum examinam noi...
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Stimate colega,
Eu va promit ca Biroul permanent va examina
cu maxima atentie adresarea dumneavoastra.
Doamna Valentina Cusnir:
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Cu placere.
Doamna Valentina Cusnir:
Si efect sa fie din aceasta.
Domnul Marian Lupu:
Neaparat, neaparat. Alte intrebari? Nu sint.
Va multumesc, domnule presedinte al
comisiei.
Stimati colegi,
Proiectul de Lege nr.608. Cine este pentru
aprobarea acestuia in prima lectura, rog sa voteze. Majoritatea.
Va multumesc.
Proiectul de Lege nr.608 este aprobat in
prima lectura.
Fractiunile, lectura a doua. Am inteles ca Comisia
propune si lectura a doua. Obiectii? Nu sint.
In conditiile raportului Comisiei de
profil, supun votului adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.608.
Cine este pentru, rog sa voteze. Rog rezultatele.
Numaratorii:
Sectorul nr. 1 – 32.
Sectorul nr. 2 – 30.
Sectorul nr. 3 – 16.
Domnul Marian Lupu:
78 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.
Proiectul de Lege nr.608 este adoptat in
lectura a doua.
Stimati colegi,
Nu va grabiti sa parasiti locurile
dumneavoastra. Desi am epuizat ordinea de zi, ma refer la proiectele de legi,
domnul Rosca a solicitat timp pentru o declaratie la sfirsitul sedintei. Si, in
mod evident, ii ofer acest timp.
Domnul Iurie Rosca:
Domnule Presedinte,
Stimati colegi,
Inainte de a da citire declaratiei Fractiunii
Partidului Popular Crestin Democrat, profit de ocazie si adresez calde felicitari
tuturor doamnelor si domnisoarelor cu prilejul apropiatei sarbatori, dorindu-le
sanatate si numai bine.
Iar acum textul declaratiei propriu-zis.
Stimati colegi,
Onorata asistenta,
Asa cum mentionam intr-o recenta declaratie
a Fractiunii Partidului Popular Crestin Democrat, domnul Vladimir Filat s-a
angajat intr-un joc politic murdar de corupere a reprezentantilor altor partide
si de manipulare a opiniei publice. El a pornit sa creeze un partid prin
atragerea, contra unor recompense grase, a membrilor altor partide in gruparea
sa.
Se stie deja ca acestia sint cu precadere
consilieri raionali si primari, care s-au dovedit a fi, la scurt timp de la
alegerile locale, niste profitori si vinzatori ai colegilor de partid si ai
alegatorilor. Este pentru prima oara in istoria politica a tarii, cind
coruperea exponentilor altor partide si atragerea lor intr-o grupare aparuta
recent a devenit o metoda, un procedeu de baza in constituirea unei noi grupari
politice.
Avem de a face cu o practica condamnabila,
care afecteaza partidele politice participante la alegerile locale din anul
trecut, dar si ceea ce mi se pare deosebit de grav este faptul ca acest
procedeu aduce atingere vointei alegatorilor, exprimate pentru candidatii unor
partide anume, printre care noua creatura nu figura ca subiect electoral. In
aceste conditii, alegatorii au tot temeiul sa se simta inselati de acei pentru
care au votat. Iar in regimentarea prin frauda a alesilor locali transfugi ramine
a fi un gest de tradare a colegilor de partid si a alegatorilor. Si oricit s-ar
justifica acestia pe la conferintele de presa ca au mers de buna voie si din
considerente doctrinare, oricit ar ameninta cu darea in judecata a celor care
le spun pe nume, conditia lor ramine a fi una jalnica si reprobabila.
Vladimir Filat stie mai bine decit oricine
din aceasta sala ca are un trecut plin de pete si un prezent pe care prefera sa
il ascunda. Exista destule fapte care arata ca numele lui este strins legat de
afaceri murdare, de privatizari trucate, contrabanda si evaziuni fiscale. Iar
daca pina in prezent inca nu exista vreun dosar penal deschis impotriva
acestuia, aceasta nu inseamna citusi de putin ca ar fi inocent.
Cica, pe vremea cind era demnitar in Guvern,
el avea destula influenta asupra Procuraturii, pentru a bloca orice intentie de
ancheta, in timp ce astazi incearca sa se mascheze destul de bine pentru a nu
fi prins asa de usor. Dar oricum ar suci-o, numele lui va ramine pentru
totdeauna sinonim cu coruptia. Aroganta si agresivitatea lui Vladimir Filat
este usor de inteles. Ea este incurajata din exterior, de unde se vede ii si
curg banii girla.
Stimati colegi,
Ieri, la Casa de Cultura din Floresti,
gruparea lui Vladimir Filat a prezentat un concert cu primari de prin sate si
cu primarul Tap de Floresti. Primarul Tap a anuntat de pe scena ca anume
PDL-ul, anume Vladimir Filat a sponsorizat concertul. Printre artistii care au
distrat publicul au fost: Gheorghe Urschi, Zinaida Julea, fratii Advahov si
interpretul din Romania, zis Fuego, ultimul anuntind triumfator sala ca este
prieten cu Vladimir Filat. Intelegem ca pentru astfel de onorare orice artist
ar fi bucuros sa se declare prieten cu oricine.
Asadar, daca in anii precedenti taranii nostri
aveau parte de concerte gratis doar in perioada campaniilor electorale, iata ca
acum ei se vor distra tot anul, deoarece pentru gruparea cu pricina alegerile
au si inceput, iar banii nu sint o problema. Apropo, la concertul de la Floresti,
primarul Tap a anuntat ca printre oaspeti se afla si, citez: prietenii nostri
de la Telenesti, adica tocmai acei fugiti din PPCD, cu care Vladimir Filat se
jura recent si in mod fatarnic ca nu are nici o treaba. Acum se vede ca are si
ca anume el a fost acel care i-a momit.
Pina la urma, nimic nou, cine seamana se
aduna. Si orice ar face sau ar declara acestia, se stie ca oamenii pentru care
suprema valoare este banul, sint periculosi si demni de tot dispretul.
Inchei cu aceeasi intrebare: de unde vin
banii care inunda Moldova inca cu un an inainte de alegeri si ce impact pot
avea acesti bani, invazia banilor negri in viata publica de la noi?
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Miine este ziua de 8 martie, Ziua Internationala
a Femeii. Cu acest prilej, din partea corpului de deputati, din partea barbatilor
parlamentari as vrea sa adresam colegelor noastre, doamnelor parlamentare, sa
adresam tuturor doamnelor si domnisoarelor colaboratoare ale Aparatului
Parlamentului, subdiviziunilor Aparatului, consultantelor din comisiile
permanente, consultantelor din fractiuni, la fel doamnelor si domnisoarelor
reprezentante ale mass-media acreditate in Parlament cele mai alese urari de
bine, multa lumina, primavara in suflet, realizarea tuturor aspiratiilor
dumneavoastra si un foarte-foarte frumos la multi, multi ani! (Aplauze.)
Sedinta de astazi a Parlamentului o declar inchisa.
Urmatoarea sedinta va avea loc la 13
martie, saptamina viitoare, joi,
ora 10.00.
Va doresc o zi buna in continuare.
Sedinta s-a incheiat la ora 11.25.
Stenograma a fost pregatita spre
publicare
in Directia documentare parlamentara a
Aparatului Parlamentului.