DEZBATERI  PARLAMENTARE

Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XVI-a

SESIUNEA a V-a ORDINARA – MARTIE 2007

Sedinta din ziua de 23 martie 2007

(STENOGRAMA)

SUMAR

1. Declararea sedintei ca fiind deliberativa.

2. Dezbateri asupra ordinii de zi, adoptarea ei.

3. Dezbaterea si aprobarea proiectului de Hotarire nr.1094 privind declararea vacantei a doua mandate de deputat in Parlament.

4. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura, dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.1075 pentru modificarea articolului 46 din Codul electoral.

5. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura, dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.1112 pentru modificarea articolului 82 din Regulamentul Parlamentului.

6. Dezbaterea si aprobarea proiectului de Hotarire nr.1101 cu privire la stabilirea datei alegerilor locale generale.

7. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura, dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.528 pentru modificarea si completarea Legii nr.595-XIV din 24 septembrie 1999 privind tratatele internationale ale Republicii Moldova (art.11, 30).

8. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.859 pentru modificarea si completarea unor acte legislative (Codul fiscal – art.92, 129, 187 s.a.; Legea pentru punerea in aplicare a titlului VI din Codul fiscal – art.4 s.a.).

9. Declaratia doamnei deputat Vitalia Pavlicenco.

 

Sedinta incepe la ora 10.00

Lucrarile sint conduse de domnul Marian LUPU, Presedintele Parlamentului, asistat de doamna Maria Postoico si domnul Iurie Rosca, vicepresedinti ai Parlamentului.

 

Domnul Maxim Ganaciuc – director general adjunct al Aparatului
                                                                 Parlamentului:

Doamnelor si domnilor deputati,

Buna dimineata.

Va anunt ca la sedinta de astazi a Parlamentului, din totalul celor 101 de deputati, si-au inregistrat prezenta 93 de deputati. Absenteaza deputatii: Boris Stepa, Anatol Taranu, Valentina Stratan – din motive de sanatate; Ion Gutu, Alexandru Oleinic, Ion Plesca, Angela Leahu.

Domnul  Marian Lupu:

Buna dimineata.

Stimati colegi,

Sedinta este deliberativa. Rog sa onoram Drapelul de Stat. (Se onoreaza Drapelul de Stat.)

Multumesc.

Ordinea de zi.

Microfonul nr.4.

 

Doamna  Valentina Cusnir:

Multumesc, domnule Presedinte.

Astazi examinam un proiect de lege, care se refera la articolul 46, alineatul (3) din Codul electoral, parvenit doar cu o zi in urma in Parlament, si vreau sa va intreb: este proiectul de Lege nr. 111 din 11 ianuarie 2006, care se refera exact la acelasi articol 46, alineatul (3) din Codul electoral? Si cind veti binevoi sa-l includeti in ordinea de zi? Doar pentru faptul ca este semnat de Valentina Cusnir nu este examinat atita timp? Chiar daca doriti sa-l respingeti, de ce nu se examineaza?

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimate colega,

Intrebarea nu este, poate, atit la adresa mea personal, decide Biroul permanent si, in ultima instanta, decide plenul Parlamentului referitor la includerea sau neincluderea pe ordinea de zi. Acesta cam ar fi raspunsul la intrebarea dumneavoastra.

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Veaceslav Untila:

Va multumesc.

Domnule Presedinte,

Va rog sa ne informati, daca a fost publicat Regulamentul Parlamentului in “Monitorul Oficial” ieri sau astazi? Cunoasteti?

 

Domnul  Marian Lupu:

A fost publicat in “Monitorul Oficial”.

 

Domnul  Veaceslav Untila:

Va multumesc.

Atunci eu va rog foarte mult sa fiu inscris pentru luare de cuvint la proiectul nr.1112.

 

Domnul  Marian Lupu:

Da, luat act.

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Oleg Serebrian:

Multumesc, domnule Presedinte.

Va rog sa ma inscrieti cu declaratie la finele sedintei.

 

Domnul  Marian Lupu:

Inregistrat.

Microfonul nr.5.

 

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

Domnule Presedinte al Parlamentului,

Va rog sa ma inscrieti si pe mine cu o interventie la proiectul nr.1112 si cu o declaratie la sfirsitul sedintei.

Va multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Leonid Bujor:

Multumesc.

Domnule Presedinte,

Rog sa ma inscrieti pentru interventie la proiectul de Lege nr.1075, nr.4 din ordinea de zi, modificarea articolului 46 din Codul electoral.

 

Domnul  Marian Lupu:

Deci, nr.1075?

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Gheorghe Susarenco:

Multumesc, domnule Presedinte.

Va rog sa ma inscrieti si pe mine pentru interventie la proiectul nr.1112.

 

Domnul  Marian Lupu:

De acord.

Stimati colegi,

Incepem examinarea proiectelor incluse pe ordinea de zi a sedintei de astazi a plenului Parlamentului.

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Rog sa fiu inscris la proiectul nr.859 pentru luare de cuvint.

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimatii mei colegi,

Eu rog o reactie mai rapida.

Microfonul nr.5, va rog.

Domnul  Iurie Bolboceanu:

Imi cer scuze.

Multumesc, domnule Presedinte.

Rog sa fiu inscris tot la proiectul nr.859.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.2.

 

Doamna  Elena Bodnarenco:

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu la fel rog sa fiu inscrisa la proiectul nr.859.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul  Valeriu Calmatui:

Multumesc, domnule Presedinte.

Rog sa fiu inscris pentru luare de cuvint la proiectul de Lege nr.1112.

 

Domnul  Marian Lupu:

Inca?

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Dumitru Diacov:

Daca s-au inscris toti, de acum ne inscriem si noi.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimate coleg,

La toate sau la unele doar?

Microfonul nr.4, va rog.

 

Domnul  Dumitru Diacov:

Stiti ca noi manifestam intelegere... si nu la toate, numai la unu.

 

Domnul  Marian Lupu:

La unu. Se subintelege care.

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Dumitru Braghis:

Multumesc, domnule Presedinte.

Rog si eu sa fiu inscris la proiectul nr.1112.

 

Domnul  Marian Lupu:

Inca? Daca nu mai sint solicitari, aceasta este lista completa.

Proiectul de Hotarire nr.1094 privind declararea vacantei a doua mandate de deputat in Parlament.

Rog comisia.

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Onorat Parlament,

Conform prevederilor articolului 69, alineatul(2) din Constitutia Republicii Moldova si ale articolului 2 din Legea despre statutul deputatului in Parlament: “calitatea de deputat inceteaza in anumite cazuri, inclusiv in caz de demisie si de deces.” In legatura cu aceste prevederi, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati mentioneaza urmatoarele:

1. Doamna deputat Galina Balmos, fiind numita prin decretul Presedintelui Republicii Moldova in functia de ministru al protectiei sociale a familiei, copilului a depus cererea de demisie din functia de deputat in Parlament, in care a fost aleasa din partea Partidului Comunistilor din Republica Moldova.

2. La inceputul lunii martie anul 2007 a decedat Albert Datco, deputat in Parlament din partea Partidului Comunistilor din Republica Moldova.

Avind in vedere cele relatate, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a decis sa propuna Legislativului spre examinare si adoptare un proiect de Hotarire privind declararea vacantei a doua mandate de deputat in Parlament.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc.

Stimati colegi,

Intrebari? Nu sint.

Eu va multumesc, domnule presedinte al comisiei.

In aceste conditii, supun votului aprobarea proiectului de Hotarire al Parlamentului nr.1094. Cine este pentru, rog ca voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Hotarire al Parlamentului nr.1094 este aprobat.

Proiectul de Lege nr.1075 pentru modificarea articolului 46 al Codului electoral.

Prezinta Guvernul.

 

Domnul  Mihail Pop – ministrul finantelor:

Domnule Presedinte,

Onorat Parlament,

Se prezinta proiectul de Lege pentru modificarea articolului 46 din Codul electoral, aprobat prin  Hotarirea Guvernului nr.300 din 16 martie curent.

Programul de dezvoltare al tarii pe termen mediu si prognozele bugetare ne demonstreaza ca Republica Moldova va continua sa aiba si in viitor un buget auster, daca ne referim la multiplele probleme care necesita a fi rezolvate.

Totodata, studiind practicile tarilor din vecinatatea apropiata si mai indepartate privind finantarea campaniilor electorale, practic, nu am intilnit prevederi care ar stipula salarizarea din contul statului a candidatilor electorali. Statul se implica in organizarea alegerilor prin sustinerea partidelor politice, practica initiata si in Republica Moldova.

Bugetul anului 2007 prevede surse financiare pentru organizarea alegerilor locale, dar si aici, probabil, vor fi necesare surse suplimentare fata de cele prevazute in buget, de circa 15 milioane de lei.

In cazul mentinerii prevederilor stipulate la articolul 46 alineatul (3) din Codul electoral in redactia actuala este necesar sa fie alocate surse pentru achitarea salariului candidatilor electorali in suma de circa 387 milioane de lei, suma care nu va putea fi acoperita.

Mai mult decit atit, in cazul mentinerii salarizarii, concurentii electorali vor beneficia de diferite marimi de salarii. Cred ca se poate de mentionat faptul ca participarea in calitate de candidat electoral este un drept, o dorinta a fiecarei persoane de a avansa profesional, de a participa la viata politica la nivelul corespunzator si nu este obligatiune.

Din aceste considerente, participarea in calitate de candidat electoral este benevola si nu trebuie sa fie remunerata de catre stat. Pentru a nu admite crearea unor datorii creditoare considerabile si mentinerea indicatorilor macroeconomici, rog sa sustineti proiectul inaintat de catre Guvern.

Va multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc, domnule ministru.

Stimati colegi,

Intrebari?

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Vladimir Filat:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule ministru,

As vrea sa facem o mica clarificare, dar sa ne referim la articolul 13, alineatul (3), care prevede expres care sint acei care urmeaza in mod obligatoriu sa degreveze.

Dumneavoastra stipulati foarte clar la articolul 46, alineatul (3): candidatii, pe durata campaniei electorale, beneficiaza de dreptul de a fi suspendati. Dar este o alta norma care obliga ca sa suspende. Ce se intimpla cu acesti cetateni?

 

Domnul Mihail Pop:

Candidatii electorali nu pot fi obligati sa participe. Participarea in campania electorala este o actiune benevola.

 

Domnul  Vladimir Filat:

Eu sint de acord.

 

Domnul  Mihail Pop:

Din initiativa proprie.

Domnul  Vladimir Filat:

Domnule Pop,

Daca e sa vorbim de articolul 46, alineatul (3) mie mi-i clar ce urmariti dumneavoastra, eu vorbesc despre articolul 13, alineatul (3), care prevede expres care categorii de cetateni. Ce inseamna ca are dreptul sa se candideze? Bine, el are dreptul, dar daca punem conditii de genul respectiv, stati un pic, el este obligat si nu primeste nici o retribuire.

Eu pot sa va dau citire alineatului (3) si ar fi bine sa-l cititi si dumneavoastra. Care sint acei care urmeaza a fi degrevati obligatoriu. Deci: “Cetatenii Republicii Moldova, care, in virtutea functiei pe care o detin, nu au dreptul sa fie membri ai partidelor sau ai altor organizatii social-politice, precum si persoanele cu inalta functie de raspundere, a caror mod de numire sau alegere este reglementat de Constitutia Republicii Moldova si de legi organice, cu exceptia celor ce detin functii altele decit cele administrative, din momentul inregistrarii lor in calitate de concurenti electorali, isi suspenda activitatea in functia pe care o detin”.

Deci, aici nu este vorba de un drept, este vorba de obligatie. Si cetateanul respectiv vrea sa participe la alegeri. El este obligat sa se degreveze si in cazul acesta?

 

Domnul  Mihail Pop:

Cred eu ca in acest caz articolul 46 alineatul (3) are o prevedere generala si el se refera pentru toti si pentru acei care sint obligati sa degreveze.

 

Domnul  Vladimir Filat:

Domnule Pop,

Eu inca o data spun. Atunci va dau citire alineatului (3) al articolului 46 cum il propuneti: “Candidatii, pe durata campaniei electorale, beneficiaza de dreptul de a fi suspendati.” Nu sint obligati, dar beneficiaza. Deci, vorbim cu totul despre alta categorie. Eu acum fac referinta la categoria care sint obligati sa se degreveze. Eu cred ca, in acest caz, noi trebuie sa stabilim expres in lege ca acei care urmeaza sa fie degrevati, obligatoriu sa-si poata primi drepturile banesti.

 

Domnul  Mihail Pop:

Articolul 46 alineatul (3), inclusiv Codul electoral in intregime, prevede dreptul de a participa si nu obligatiunea de a participa in campania electorala. In acest caz si articolul 13 alineatul (3), daca candidatul electoral, care este obligat sa degreveze, dar doreste sa candideze, atunci sa nu se mentina salariul dupa dumnealui.

 

Domnul  Vladimir Filat:

Domnule Pop,

Dumneavoastra abordati problema pur fiscala, stiti, eu vorbesc un pic mai juridic. Eu mi-am expus punctul de vedere, poftim, mai dezbatem si urmeaza sa clarificam situatia acelei categorii pe care am mentionat-o eu, stipulata la articolul 13, alineatul (3).

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.4 in continuare.

 

Doamna  Valentina Cusnir:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule reprezentant al Guvernului,

Sa inteleg ca dumneavoastra prezentati nu doar ca ministru al finantelor. Vreau sa va pun asa o intrebare: ati luat ca baza anul 2003, alegerile locale din 2003, si ati calculat ca, daca luam pentru acei candidati, care au candidat in 2003, suma ar fi de 387 de milioane. Am aici datele oficiale ale Comisiei Electorale Centrale ca in anul 2003 s-au degrevat din functie doar 15 candidati, la 14 dintre ei s-a platit suma de 33 mii de lei. Atunci va intreb: diferenta dintre 387 milioane de unde s-a luat? Cine si cum a pradat bugetul de stat? Si cum vreti sa procedati in continuare?

In anul 2005 doar 30 de candidati s-au degrevat din functie, ceilalti au stat bine, mersi, si au mincat din bugetul de stat, carora trebuia sa li se achite 124 mii de lei.

Domnule ministru al finantelor si reprezentant al Guvernului,

De unde s-au luat celelalte pina la 300 si ceva de milioane? Nu din bugetul de stat.

Uitati-va ce rezerva avem in  bugetul de stat. Atunci, sa ne degrevam toti si 387 milioane sa le dam la marirea salariilor binemeritate. Sa ne degrevam toti, dar nu 387 milioane maninca din bugetul de stat, iar 124 mii noi nu gasim sa platim si venim cu acest proiect de lege in Parlament. Va rog, sa-mi explicati, unde si de unde au mincat ceilalti candidati in 2003, in 2005?

 

Domnul  Mihail Pop:

Trebuie de inteles faptul ca, prin propunerea de astazi, se presupune de a nu admite cheltuieli aceste 387 milioane de lei. Dar daca ne referim la anul 2003, in varianta articolului 46 din anul 2003 erau in drept de degrevare, dar nu de achitare a salariilor pe perioada degrevata. Modificarea respectiva, care in momentul de fata este la articolul 46 alineatul (3), a survenit in anul 2005. Si pentru a nu admite cheltuieli enorme din buget, se propune sa ne reintoarcem la varianta care a fost pina in anul 2005.

 

Doamna  Valentina Cusnir:

Domnule ministru al finantelor,

Doar Parlamentul este in drept sa interpreteze articolul 46, alineatul (3) in varianta Legii din 2002, la care va referiti dumneavoastra. Din 1997, de cind a fost aprobat Codul electoral, exista acest alineat (3) din articolul 47, care prevede, dumneavoastra nu ati vrut, dar nici nu aveti dreptul sa interpretati acest articol.

Nu degeaba m-am referit azi-dimineata la acel proiect de Lege nr.111, care sta de un an si doua luni in Parlament.

Domnule Presedinte al Parlamentului,

Ar trebui sa ascultati. Si tocmai acest proiect cere Parlamentului interpretarea articolului 46, alineatul (3) in redactia Legii din 2002, care nu a vrut deloc sa nu plateasca.

Domnule ministru al finantelor,

Si de ce atunci in 2003 s-a platit, iar in 2005 nu s-a platit si acum dumneavoastra veniti, vreti sa pradati bugetul de stat de 300 si ceva de milioane, ca sa primeasca candidatii din bugetul de stat, dar camuflat.

Trebuie sa stim clar cit se cheltuie la alegeri. Cine si de unde primeste acest salariu? Si vin iara cu propunerea ca articolul 46, alineatul (3) sa aiba urmatorul cuprins: ca toti candidatii in alegeri sint obligati sa se degreveze, fara achitarea salariului. Iata atunci inteleg patriotism. Si dumneavoastra ca ministru al finantelor trebuie sa sustineti aceasta varianta.

 

Domnul  Mihail Pop:

Aceasta propunere si este inaintata astazi, ca nu se mentine salariul.

 

Doamna  Valentina Cusnir:

Nu este. Dumneavoastra ziceti ca beneficiaza de dreptul. Eu vin cu propunerea ca toti sa ne degrevam si sa economisim 387  milioane de lei, care ne trebuie ca aerul astazi.

 

Domnul  Mihail Pop:

Candidatii, pe durata campaniei electorale, beneficiaza de dreptul de a fi suspendati de atributiile de la locul de munca permanent.

 

Doamna  Valentina Cusnir:

Domnule ministru,

Eu stiu a citi si stiu ce inseamna beneficiaza. Si propunerea mea este, ca toti sa fie obligati sa se degreveze si fara mentinerea salariului. Sa facem o economie de 387 milioane de lei la bugetul de stat pentru profesori, medici si toate categoriile vulnerabile din tara noastra.

 

Domnul  Mihail Pop:

Chestia este ca candidatii electorali nu sint toti bugetari. O buna parte dintre candidatii electorali pot sa fie angajati in intreprinderile de stat, in institutiile private. De aceea, este o norma unica ca ei au dreptul sa degreveze si pot sa duca campania electorala dupa orele de lucru, daca nu se degreveaza, sau in zilele de odihna, sau, daca patronul le permite, si in timpul lucrului. Aceasta de a fi o intelegere de acum la direct.

 

Doamna  Valentina Cusnir:

Domnule ministru,

Tocmai aici este si discriminarea si incalcarea dreptului constitutional, ca cel care-i din  buget va primi salariul, iar cel care lucreaza la o intreprindere privata va fi discriminat si nu va avea dreptul, va fi deposedat de acest salariu, dar acel din bugetul de stat, fara nici o jena, va primi acest salariu.

 

Domnul  Marian Lupu:

Nu, stati un pic.

Stimati colegi,

Sensul este cu totul altul.

 

Doamna  Valentina Cusnir:

Nu este altul.

 

Domnul  Marian Lupu:

Este altul.

Stimati colegi,

Eu vreau sa va readuc aminte ca aceasta pozitie, care se regaseste in prezent in Codul electoral, care prevede ca toti acei, care sint angajati in serviciul public si participa la alegeri, fiind degrevati, primesc salariul prin intermediul Comisiei Electorale Centrale de la bugetul de stat. Aceasta norma a fost introdusa in anul 2005.

Urmare, ascultati-ma cu multa atentie, a activitatii grupului de lucru, care a lucrat asupra unui pachet de amendamente la Codul electoral. Atunci noi cu dumneavoastra nu prea am atras atentie acestui fapt.

Ulterior, Guvernul si Comisia Electorala Centrala, efectuind niste calcule mai precise, au ajuns la aceea ca, pentru a satisface aceasta norma in actualul Cod electoral pentru acei care functioneaza in serviciul public, ar trebui sa fie alocata o suma de aproape jumatate de miliard de lei.

Si vine acum Guvernul cu aceasta initiativa pentru a propune alta formula, pentru ca acesti bani, jumatate de miliard de lei, bine, putin mai putin, circa 400 milioane, ca aceasta norma sa dispara, sa nu fie platiti banii din buget in valoarea de 400 milioane de lei pentru acei care se angajeaza in campania electorala si sint reprezentanti ai structurilor sau lucreaza in structurile publice.

 

Doamna  Valentina Cusnir:

Domnule Presedinte,

Exact aici, imi cer scuze, dar trebuia sa examinam toate acestea in comisie, sa nu cheltuim astazi banii publici pentru transmisiune in direct. Si dumneavoastra nu aveti absolut dreptate, nu spuneti corect, eu am examinat din talpa modificarea alineatului (3) din articolul 47 si nici pe departe nu aveti dreptate si pot sa va demonstrez, dar nu trebuie aici, in fata publicului.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,

Noi ne exprimam pozitia si intelegerea acestui proiect. Fiindca, din nou repet pentru toti, aceasta este unica si singura explicatie si singurul motiv pe care Guvernul vine cu aceasta initiativa. Bugetul nu poate sa suporte 400 milioane de lei, nu poate efectiv.

 

Doamna  Valentina Cusnir:

Dar cum le-a suportat din 1997?

 

Domnul  Marian Lupu:

Doamna,

Nu le-a suportat, fiindca aceasta norma...

 

Doamna  Valentina Cusnir:

Le-a suportat.

 

Domnul  Marian Lupu:

Aceasta norma a aparut.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Schimbind locul termenilor, suma nu se schimba.

 

Domnul  Marian Lupu:

Asa.

 

Doamna  Valentina Cusnir:

Acesti bani au fost utilizati din bugetul de stat.

 

Domnul  Marian Lupu:

Doamna Cusnir,

Un dialog normal este: unul vorbeste...

Domnule ministru,...

 

Domnul  Mihail Pop:

In toti anii.

 

Domnul  Marian Lupu:

Domnule ministru,

O clipa, va rog. Unul vorbeste, celalalt asculta, e norma, vorbiti dumneavoastra, ascultam noi si viceversa. Deci, nu a avut Guvernul alt motiv sa vina cu acest proiect de lege. Acesta este unicul motiv: sa se scuteasca 400 de milioane.

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Gheorghe Susarenco:

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu vreau sa-i intind o mina de ajutor domnului ministru in acest caz, este o problema foarte simpla, Constitutia vorbeste despre dreptul de a alege si de a fi ales, dar nu despre obligatiune. De aceea, este dreptul fiecaruia sa accepte, sa fie pe o lista si este dreptul lui sa se degreveze sau sa nu se degreveze.

Eu va multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumim pentru aceasta clarificare.

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Leonid Bujor:

Multumesc frumos.

Este o situatie foarte interesanta, dar si ridicola in acelasi timp. Spuneti, va rog, cine a venit cu propunerea de a adopta articolul 46, alineatul (3) in formula actuala? Cine a venit cu aceasta propunere in Parlamentul Republicii Moldova?

 

Domnul  Mihail Pop:

Guvernul.

 

Domnul Leonid Bujor:

Guvernul? Spuneti, va rog, Guvernul la momentul respectiv a analizat in mod serios sau a analizat tot atit de serios cum a analizat propunerea cu Legea nr. 335. Tot Guvernul a venit in Parlament si cu acea initiativa legislativa.

 

Domnul Mihail Pop:

Domnule deputat,

Deci, Guvernul, inca la elaborarea si prezentarea proiectului bugetului si politicii fiscale pentru anul 2007 a venit cu initiativa de a fi modificat cuprinsul articolului 46 alineatul (3), dind explicatii atunci ca in buget nu poate fi inclusa suma respectiva pentru a asigura salarizarea concurentilor electorali. Acum este vorba de a sustine aceasta modificare, dat fiind faptul ca nici acum acesti bani nu sint.

 

Domnul Leonid Bujor:

Domnule ministru,

Eu va amintesc dumneavoastra ca toate legile in Parlamentul Republicii Moldova se voteaza si ele sint acceptate doar atunci, cind sint votate de fractiunea majoritara. Dumneavoastra reprezentati Guvernul Republicii Moldova. De ce nu ati insistat la momentul respectiv ca alineatul (3) al articolului 46 sa nu fie adoptat in formula actuala? Daca tineti atit de mult la cheltuielile financiare si la bugetul de stat.

 

Domnul Mihail Pop:

In anul 2005 modificarea respectiva a fost efectuata de catre Parlament, fara avizarea de catre Guvern.

Domnul  Marian Lupu:

Continuam.

 

Domnul Leonid Bujor:

Va multumesc, domnule ministru.

Ati subsemnat o data in plus ca avem un Guvern in frunte cu domnul Tarlev incapabil si vine o data in patru saptamini sau patru luni cu propuneri contradictorii. Cel putin, banii nu-i stiu a numara ca lumea. N-a venit opozitia cu propunerea la articolul 46 alineatul (3) sa fie aprobat in varianta actuala? De aceea, trebuia atunci de intarit in mod serios si de stiut daca sintem capabili sa suportam cheltuielile sau nu? Dar nu sa ne plingem peste jumatate de an dupa aceasta.

Domnule ministru,

Intrebarea a doua.

 

Domnul Mihail Pop:

Initiativa a fost anul trecut, dar, la initiativa deputatilor, a fost exclusa din  decizia respectiva pentru anul trecut, spre a fi discutata intr-o sedinta separata, ceea ce se face astazi.

 

Domnul  Marian Lupu:

Continuam.

 

Domnul Leonid Bujor:

Intrebarea a doua. In nota informativa  spuneti urmatoarele: suplimentar este de mentionat ca actuala redactie a acestui alineat creeaza conditii inegale intre candidatii electorali care se degreveaza de la locul de munca si acei ale caror conditii de activitate nu le da posibilitatea de a se degreva pe perioada mentionata.

Bine, va multumesc.

Spuneti, va rog, cite persoane, citi candidati au degrevat in cadrul alegerilor locale din anul 2003? Si care a fost suma cheltuita in anul 2003 din bugetul de stat al Republicii Moldova.

 

Domnul Mihail Pop:

Deci, statistica anului 2003.

 

Domnul Leonid Bujor:

Fiindca voi intreceti masura la orice acum.

 

Domnul Mihail Pop:

Referitor la persoanele degrevate acum nu dispun de date, dar vreau sa mentionez faptul ca in prevederea la situatia din anul 2003, articolul 46 alineatul (3) nu stipula plata salariului si de aceea candidatii electorali nu au prezentat date la Comisia Electorala. Au fost citeva cazuri care, ulterior, au fost in judecata si a fost cistig de cauza din partea Comisiei Electorale.

 

Domnul Leonid Bujor:

Domnule ministru,

Va multumesc pentru raspuns la cea de-a doua intrebare.

Va dau asigurari ca va voi prezenta, in cadrul luarii de cuvint, datele concrete privind persoanele si sumele cheltuite din buget, cifre care demonstreaza ca scopul, motivul modificarii acestui articol nu are absolut nici o legatura cu finantele. Se urmaresc cu totul alte scopuri  pur politice.

Va multumesc.

 

Domnul Mihail Pop:

Eu vreau sa mentionez faptul ca legea, deci Codul electoral, prevede salarizarea persoanelor incluse in comisiile electorale pe perioada activitatii comisiilor electorale, dar nu candidatii electorali. De aceea, rog sa facem diferenta intre aceste doua categorii de cetateni care participa in campania electorala.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Leonid Bujor:

Domnule ministru,

Ce are una cu alta? Ce, eu nu cunosc persoanele care sint membri ai birourilor sectiilor de votare s.a.m.d.? Ce are  degrevarea din functie a candidatilor cu componenta membrilor birourilor sau a circumscriptiilor electorale? Aceasta este o diferenta ca intre cer si pamint. Ii uneste un singur lucru: toti sint participanti la electorala, da, la procesul electoral. In rest au functii absolut diferite. Si nu incurcati dumneavoastra lucrurile aici, ca aceasta trebuie sa discutam atunci jumatate de ora si nu-i corect.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine, microfonul nr.4 in continuare. Mai calm.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule Presedinte,

Eu ce as vrea sa spun? Noua ne place foarte mult in plenul Parlamentului sa vorbim despre practica europeana. Si as vrea sa stiu si eu unde in practica europeana exista schimbarea regulilor de joc cu 2–3 luni de zile inainte de alegeri? Iata astazi, de fapt, este o schimbare cardinala a regulilor de joc pentru electorala 2007. Daca aceasta decizie era aprobata acum o jumatate de an de zile, eu intelegeam lucrurile acestea. Acum, insa, cu doua luni de zile inainte de alegeri, noi schimbam esential regulile de joc.

A doua problema pe care as vrea s-o mentionez si sa incerc sa obtin un raspuns la aceasta chestiune. Are perfecta dreptate domnul Susarenco cind  spune ca nu este obligatie sa participe la alegeri. Numai ca astazi a sunat poate nu destul de explicit a fost acest lucru expus, a sunat o problema care este foarte importanta in opinia mea. Si acele cheltuieli din buget despre care s-a vorbit aici cu adevarat vor avea loc, fiindca, de exemplu, un primar care este astazi in functie el nu se va degreva din functie si va folosi banii bugetului in perioada electorala.

Deci, va cheltui banii bugetului. Iar o persoana care lucreaza in sectorul privat si care nu are posibilitatea sa se inteleaga cu patronul respectiv, va fi degrevat fara a obtine salariul respectiv. In rezultat avem, de fapt, conditii inechitabile, ceea ce este contrar Constitutiei Republicii Moldova. Toti trebuie sa aiba acelasi drept.

Si in aceste conditii eu cred ca sau modificam legislatia in vigoare, daca ne pornim sa modificam si asiguram ca toti sa se degreveze din functie si toti fara remunerare. Altfel noi nimerim intr-o situatie de contrazicere cu Constitutia.

Domnule ministru,

Cum comentati dumneavoastra acest lucru?

 

Domnul Mihail Pop:

Eu cred ca ceea ce se refera la prima obiectie, totusi, regulile de joc eu nu as considera ca sint schimbate, fiindca ele vin in intregime pentru toti concurentii electorali. Ceea ce se refera la a doua intrebare, eu cred ca orice campanie electorala este foarte bine monitorizata atit de mass-media, cit si de concurentii electorali intre ei. De aceea, daca primarul dintr-o localitate sau alta este membru al unui partid, numaidecit va fi observat daca incalca legile, Codul electoral de concurentii sai. De aceea, eu cred ca aici lucrurile se regleaza de la sine.

 

Domnul  Dumitru  Braghis: 

Domnule ministru,

In primul rind, sint unele persoane care deja au declarat ca sint gata sa degreveze, tinind cont de faptul ca vor fi remunerati pe aceasta perioada. Nu stim citi sint? 10, 5, 1000, dar sint asemenea persoane. Acum cind noi anulam aceasta prevedere a legislatiei, schimbam regulile de joc, ei deja nu vor putea sa-si permita doua luni de zile sa activeze fara salariu. De aceea si vorbesc ca se schimba cardinal, esential regulile de joc, insa nu se schimba pentru toti. Pentru acei care sint la guvernare regulile ramin vechi, ei vor obtine bani din buget in continuare. Iar pentru acei care sint in opozitie sau lucreaza in sectorul privat ei vor avea necesitatea de a se degreva, fara a obtine plata pentru munca respectiva.

A doua chestiune pe care as vrea s-o aflu si aceasta este o propunere. Eu inteleg foarte bine ca 380 si cit asi spus dumneavoastra milioane de lei este o suma enorma pentru bugetul national si cred ca este imposibil astazi, atunci cind scad veniturile respective, sa cautam aceste sume. Dar ati examinat dumneavoastra cumva varianta ca partial, de exemplu, fiecarui partid politic asa cum este in proiectul de Lege despre partidele politice sa i se acorde o suma X – 10 000,
100 000, candidatilor independenti o suma Y pentru participarea in campania electorala?

Fiindca ar fi absolut logic, daca vorbim ca partidele politice trebuie sa fie finantate de la buget si chiar sint prevazute sumele respective. Eu asa inteleg, daca va fi aprobata aceasta lege in perioada imediat urmatoare, trebuie sa apara peste o luna-doua, cred ca nu mai mult. Atunci in buget trebuiau sa fie banii respectivi. De ce sa nu-i folosim acesti bani la electorala si sa dam fiecarui partid politic o suma de bani pentru participarea in electorala, egala pentru toate partidele politice?

 

Domnul Mihail Pop:

In primul rind, este proiectul deja al Legii cu privire la finantarea partidelor politice si aceasta intrebare tine de competenta acestui proiect de lege. Eu cred ca dumneavoastra veti studia posibilitatile alocarii acestor mijloace si o sa luati decizia. Ceea ce se refera la prima obiectie ca acei de la guvernare vor beneficia, ceilalti nu vor beneficia. La guvernare sint...

 

Domnul  Dumitru  Braghis: 

Da, aceasta este clar.

 

Domnul Mihail Pop:

Si dintr-un partid, si din altul si conditiile sint egale pentru toti: care degreveaza nu primeste salariile la locul de munca. Problema este de control, adica eu vad ca controlul va fi din partea oponentilor electorali.

 

Domnul  Dumitru  Braghis: 

Domnule ministru,

Eu cred ca si dumneavoastra, si domnul Presedinte al Parlamentului, cind a intervenit putin mai inainte intr-o forma, nu stiu, constienta sau nu, induceti opinia publica in eroare. Problema nu este ca vor beneficia de aceste functii. Ei nu se vor degreva, ei vor folosi banii publici pentru a-si promova campania electorala. Iar acei care nu sint finantati din buget si nu vor avea intelegerea respectiva cu patronul, vor fi obligati sa se degreveze. Iata care este diferenta intre ceea ce spun eu si ceea ce dumneavoastra intoarceti si incercati sa prezentati situatia.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,

Pai, se transforma  intr-o discutie intre voi doi. Rog sa continuam, daca aveti intrebari.

 

Domnul  Dumitru  Braghis: 

Domnule Presedinte al Parlamentului,

Domnule ministru,...

 

Domnul Mihail Pop:

Eu ceva nu inteleg. Eu inteleg un lucru. daca in timpul zilei de lucru candidatul electoral face compania electorala, are intilnire cu alegatorii, oponentul trebuie sa spuna ca poate verifica, daca el este sau nu degrevat. Daca nu este degrevat, poate sa inainteze pretentii ca el este in timpul lucrului, se ocupa de alt lucru decit de lucrul de baza.

 

Domnul  Dumitru  Braghis: 

Domnule ministru,

Pot presupune ca dumneavoastra nu ati participat in campaniile electorale si vorbiti acum pur teoretic din punct de vedere contabil. Eu va vorbesc inca o data: sau se degreveaza toti din functie, fara plata salariilor, si atunci sint conditii egale, sau sint toti remunerati pentru o perioada electorala, acei care s-au degrevat. Doar in acest caz vor fi conditii egale. In toate celelalte variante pe care le propuneti dumneavoastra nu vor exista conditii egale pentru toti participantii la alegeri.

De aceea, eu propun pentru lectura a doua sa examinam varianta si Guvernul sa ne propuna formula respectiva de a cauta in buget o suma pe care o sa o numeasca Guvernul pentru fiecare partid politic, care va fi achitata din contul bugetului de stat pentru degrevarea unui anumit numar de persoane care vor participa in campania electorala 2007. Ce va fi mai departe vom vedea, vom discuta dupa aceasta.

 

Domnul Mihail Pop:

Eu cred ca in varianta actuala...

 

Domnul  Marian Lupu:

Domnule ministru,

Vom fi la lectura a doua, atunci vom discuta.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule Braghis,

Nu-i corect, fiindca, punindu-ma pe mine, conform legii, sa ma degrevez, imi incalcati anume dreptul, pentru ca mai am si alt drept, am dreptul la un trai decent. Si dumneavoastra ma impuneti pe mine sa ma degrevez fara plata si atunci imi incalcati dreptul meu. Cum sa nu candidez? Imi incalcati dreptul de a fi ales. Noi facem acum legi pentru Republica Moldova. Legile se fac pentru un stat civilizat, dar nu pentru Republica Moldova. Noi acum ne inchipuim ca cineva, un presedinte de raion nu se va degreva si va folosi tehnica, masina. Nu-i corect, noi trebuie sa facem legi normale si sa le indeplinim normal “de la vladica pina la opinca” si invers.

Va multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Dumitru  Braghis: 

Multumesc, domnule Presedinte.

Am impresia ca domnul Susarenco are putin ceva probleme cu continuitatea in ceea ce a expus, fiindca acum 10 minute dinsul a spus ca nimeni nu-l obliga sa participe. Este un drept, nu o obligatie. Si atunci daca nu vrei sa te degrevezi si nu ai cu ce trai, nu te degrevezi. Dar nu cream in legislatie o conditie cind unul poate sa se degreveze si nu primeste salariul, iar altul nu se degreveaza si primeste bani din buget. Iata care este problema.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine, si se ocupa de atributiile sale nemijlocite.

Stimati colegi,

Domnul Susarenco are perfecta dreptate si sa acceptam aceasta realitate. Fiecare dintre cetatenii Republicii Moldova are dreptul si de a fi ales, are dreptul la munca si multe alte drepturi. Dar cel mai important  drept pentru fiecare dintre noi este de a alege ori ca mergem in alegere, ori ca nu mergem in alegeri. Si legile trebuie sa ofere spatiu pentru ca fiecare persoana sa-si faca alegerea corect, pe potriva fiecaruia.

Microfonul nr.4, va rog.

 

Domnul Igor Klipii:

Domnule Pop,

Noi v-om mai vorbi astazi despre costurile pe care le suporta bugetul de stat. Vreau sa va spun, ma rog, este o axioma a democratiei, ea costa. Cel mai ieftin regim este tip dictatura, nu costa nimic. Iar in conditiile Republicii Moldova Parlamentul nu decide. Parlamentul numai legifereaza, deci, practic, voteaza ceea ce s-a decis in alta parte. In acest caz putem discuta foarte simplu, daca mai este nevoie de Parlamentul Republicii Moldova.

Eu vreau sa va intreb: dumneavoastra n-ati incercat, la nivel de Guvern, sa cautati granturi pentru sustinerea democratiei in Republica Moldova si va asigur ca ar putea Guvernul gasi suportul pentru a crea conditii egale pentru toti participantii la campania electorala. Da, “Programul Milenium”, de exemplu, care prevede si combaterea coruptiei, si promovarea democratiei. IPAPUL prevede afirmarea democratiei in Republica Moldova. Planul de actiuni “Uniunea Europeana – Republica Moldova” prevede intarirea institutiilor democratice in Republica Moldova. Ati incercat cumva sa cautati surse suplimentare nu pentru a crea conditii de inechitate si inegalitate, dar din contra, pentru a promova conditii de egalitate?

 

Domnul Mihail Pop:

Eu cred ca tarile Uniunii Europene si nu numai, nu au asa prevederi in legislatia lor autohtona, nu vor sustine nici o initiativa de a veni cu finante din exterior pentru a sustine salarizarea concurentilor electorali in Republica Moldova.

 

Domnul Igor Klipii:

Domnule Pop,

Gresiti.

O alta intrebare: spuneti, va rog, daca este un somer care primeste indemnizatii si vrea sa candideze, el va fi lipsit de aceasta indemnizatie? Da.

 

Domnul Mihail Pop:

Dar de unde o sa degreveze el? Din somaj?

 

Domnul Igor Klipii:

Bine, nu din somaj. El primeste indemnizatie. Indemnizatia respectiva i se pastreaza sau nu?

 

Domnul Mihail Pop:

Bine, dar el nu degreveaza din somer. De la locul de lucru. Se pune intrebarea.

 

Domnul Igor Klipii:

Inteleg. Problema este urmatoarea, fiindca vor candida numai somerii in conditiile respective, domnul Pop, intelegeti? Intrebarea este mai simpla: din ce conditii va exista un candidat eventual, o persoana care doreste sa activeze? El isi pune la bataie existenta proprie si a familiei. Care este solutia in cazul unei persoane? Deci, noi, practic, demotivam oamenii sa se implice in campania electorala.

 

Domnul Mihail Pop:

Deci, articolul 46, in viziunea mea, cel putin prevede degrevarea de la locul de lucru si nu poate fi degrevarea de la locul...

 

Domnul Igor Klipii:

Vreau sa va spun ca un exemplu foarte concret... Campania electorala din Gagauzia, trei deputati comunisti au primit salarii bine, mersi, in Parlamentul Republicii Moldova, iata care a fost solutia si pentru ceilalti care nu vor degreva. Va face fractiunea comunista campanii pentru toata lumea cu Garajul Parlamentului, cu Garajul Guvernului si platiti din bugetul de stat.

 

Domnul  Marian Lupu:

Eu rog liniste in sala.

Domnule ministru,

Eu va multumesc.

Si, intre timp, pina a invita comisia, tin sa va aduc aminte ca statutul de deputat este un lucru absolut separat. Fiindca nici un deputat nu poate sa degreveze pe durata mandatului sau, indiferent de conditii. Deci, este un statut absolut deosebit si o situatie absolut deosebita. Invit la tribuna centrala comisia...

Domnule Turcan,

Va rog.

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Stimati colegi,

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a examinat proiectul de Lege nr.1075 si mentioneaza ca in acest proiect se prevede expunerea alineatului (3) al articolului 46 din Codul electoral intr-o redactie noua.

Esenta modificarii consta, de fapt, in anularea normei privind remunerarea pe perioada campaniei electorale din contul bugetului de stat a candidatilor electorali degrevati de atributii de la locul de munca permanenta. Conform calculelor efectuate de Ministerul Finantelor si Comisia Electorala, dupa cum deja a fost raportat, pentru alegerile locale generale din 2007 cheltuielile pot fi mai mult de 387 milioane de lei.

In cadrul dezbaterilor proiectului de Lege in comisie au fost consultate alte prevederi din Codul electoral privind degrevarile de atributiile de munca, legata de procesul electoral. Reglementarile Codului muncii privind suspendarea contractului individual de munca, prevederi similare din alte legi, avizele prezentate de comisiile permanente ale Parlamentului, Directia juridica a Aparatului Parlamentului, in deosebi a fost discutat amendamentul inaintat de catre Comisia pentru protectie sociala, sanatate si familie.

Ca rezultat, s-a constatat necesitatea reformularii prevederilor din proiectul de lege mentionat in urmatoarea redactie. Articolul 46 alineatul (3): “Candidatii, pe durata campaniei electorale, beneficiaza de dreptul de a fi degrevati de atributiile de serviciu de la locul de munca permanent, fara mentinerea salariului”.

Avind in vedere cele relatate si avizele pozitive prezentate de comisiile permanente, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati propune ca proiectul nr.1075 sa fie examinat si votat in prima lectura si in cazul in care vom gasi raspunsuri la amendamentele inaintate, sa fie votat si in lectura a doua.

 

Domnul Marian Lupu:

Intrebari pentru comisie?

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule presedinte al comisiei,

Stim si aveti si dumneavoastra aceste materiale de la Comisia Electorala, ca in alegerile din 2003 s-au degrevat doar 15 candidati. In 2005 – 30 de candidati.

Ati discutat in comisie, ceilalti candidati care au fost in alegerile din 2003, 2005 de unde au primit salariu? Marea majoritate, am studiat listele, marea majoritate fiind bugetari.

 

Domnul Vladimir Turcan:

In perioada din 2002 pina in 2005, pina a fost modificat articolul 46, deoarece formula care exista astazi a fost introdusa in Codul electoral, articolul 46, pe data de 22 iulie 2005. Pina la aceasta modificare, Codul electoral nu prevedea modalitatea remunerarii activitatii acelor care sint implicati in campania electorala.

De aceea, a fost numai prevederea pe care o cunoasteti foarte bine, deoarece v-ati adresat cu initiativa nr.111, ati inaintat aceasta initiativa ca sa fie data interpretarea articolului respectiv, care, in redactia anului 2002, apoi, iata, din redactia ceea din 2002 n-a fost prevazuta modalitatea deci achitarii acestor cheltuieli cum este remunerarea muncii.

Noi am pus aceasta intrebare si dumneavoastra cunoasteti foarte bine, chiar si in  legatura cu initiativa 111 ne-am adresat Guvernului ca sa prezinte avizul Guvernului referitor la posibilitatea finantarii cheltuielilor respective pentru candidati incepind cu anul 2002 pina in 2005 cind a fot introdusa aceasta modificare.

Avizul Guvernului, iata noi am primit, daca nu ma insel, luni sau marti, este negativ, deoarece posibilitate nu exista. In acelasi timp, in lege nu este stipulat expres ca remunerarea din contul bugetului de stat a candidatilor care au fost degrevati.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc, domnule presedinte.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Eu, de fapt, intr-o oarecare masura raspund si la initiativa nr.111, dar, ma rog, avind acest aviz noi totuna vom pune in discutie, deja raspund la intrebarea cind va fi pus in dezbateri, deci, dupa examinarea suplimentara in comise, inclusiv, avind in vedere avizul Guvernului, noi vom prezenta raport referitor la initiativa nr. 111.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc, domnule Presedinte.

Sa admitem ca aveti dreptate perfecta. Dar atunci, din 2002 pina in 2005 articolul 46 alineatul (3) dadea dreptul de a fi degrevat din functie si cerea sa prezinti Comisiei Electorale Centrale certificat despre salariu.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Si atit.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Iata, da, si atit. Sa admitem ca nu trebuia de platit. Totusi, in aceste conditii, ceea ce propunem astazi, sa beneficieze de dreptul de a fi degrevat, iata de acest drept s-au folosit doar 15 persoane in 2003 si 30 in 2005 si au prezentat aceste, noi nu vorbim acum ca s-a platit corect sau nu s-a platit, nu discutam momentul acesta.

Inseamna ca si acum vor fi in 2007, daca sa vorbim de alegerile generale ale primarului general din 2005, doar 8 mii de lei s-au platit pentru persoanele degrevate, deja cind era obligata Comisia Electorala sa plateasca. Aici va intreb, doar nu se folosesc de acest drept, dar de undeva primesc salariu. Iata de unde au primit ceilalti candidati, marea majoritate fiind bugetari. Si dumneavoastra ati spus o vorba atunci cind discutam, ca daca schimbi locul termenilor, suma nu se schimba. Adica, ori ca primesc din buget direct, ori ca primesc prin intermediul Comisiei Electorale Centrale.

Dar noi ar trebui sa votam corect: sa primeasca prin intermediul Comisiei Electorale Centrale. Adica sa-i impacam pe toti, sa fie obligati toti sa se degreveze, dar sa primeasca prin intermediul Comisiei Electorale Centrale si bugetarii si ceilalti, atunci diferenta de bugetari si cei primiti din alta parte va fi foarte mica.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Clar.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Ceea ce este 120 de mii, 30 de mii.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Argumentarea dumneavoastra pentru mine e clara. Dar eu vreau sa va atrag atentia asupra unui moment. In primul rind, pe celea care le-ati adus si eu nu vreau sa anticipez, da, posibil ca si acele cifre pe care le-a prezentat domnul Bujor, deoarece dumnealui a facut referinta la unele cifre, nu corespund adevarului si voi spune de ce. Dumneavoastra ati luat cifre tinind cont din certificatele prezentate in Comisia Electorala Centrala. Si anume, asa, deci, dar in realitate numarul celor care au degrevat, posibil, a fost mult mai mare.

Iata care-i problema. Acum, formula din 2002 intr-adevar n-a prevazut expres ca, deci, achitarea trebuie sa fie din Bugetul de stat, de fapt din sursele care au fost sau vor fi alocate Comisiei Electorale Centrale.

Iata de ce si a aparut acest litigiu, acea neclaritate care si a provocat, de fapt, initierea, inclusiv a initiativei dumneavoastra nr.111. In 2005 s-a introdus notiunea si formula ceea care exista astazi, care astazi Guvernul propune sa fi modificata. Printre altele, autorul acestei modificari nu a fost Guvernul in 2005, eu iarasi...

 

Doamna Valentina Cusnir:

Stim.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Corectez aceste momente, deci, autorul a fost un grup de deputati. Domnul Presedinte al Parlamentului deja a accentuat ca un grup de deputati care au initiat un sir de modificari in Codul electoral, inclusiv si modificarea alineatului (3) al articolului 46.

Asa s-a intimplat, cum uneori la noi se intimpla, ca la momentul dat noi
n-am intrat in esenta anume a acestei modificari din punctul de vedere al consecintelor. Totodata, domnul Susarenco are perfecta dreptate ca, atunci cind noi vorbim de dreptul de a fi ales, aceasta nu este o obligatie ca eu numaidecit trebuie sa fiu ales.

Aceasta-i dreptul, aceasta-i o posibilitate, daca doresti, daca chiar permiti un risc oarecare, daca doresti sa faci o cariera politica, poftim, ai dreptul. Dar, cer scuze, numai nu din contul statului sa faci cariera aceasta politica. Iata de ce si Guvernul a propus in acest caz acest articol, alineatul respectiv sa fie modificat si foarte clar sa fie stipulat, dar tot acei care doresc sa... ei au acest drept si sint in drept, inclusiv sa degreveze din atributiile de serviciu.

Dar, totodata, faptul degrevarii ar insemna ca aceasta perioada nu va fi remunerata din contul statului. Iata care-i esenta propunerii.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Domnule presedinte al comisiei,

Vreau sa va intreb daca cunoasteti varianta alineatului (3) din articolul 47 in varianta Codului electoral din...

 

Domnul Vladimir Turcan:

46.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Da, 46 alineatul (3) in varianta aprobata in 1997. Vreau sa va spun ca ea este exact acea care este la ziua de astazi inainte de... daca Parlamentul... nu va inteleg, si va... exact din 1997 era prevazut ca beneficiaza de dreptul de degrevare, cu achitarea salariului prin intermediul Comisiei Electorale Centrale. Am avut alegeri in 1998, in 1999, 2001, daca comisia a examinat cite persoane s-au degrevat atunci cind era exact aceeasi situatie sau chiar...

 

Domnul Vladimir Turcan:

Eu deja v-am spus, este imposibil de stabilit cite persoane, deoarece in Comisia Electorala Centrala sint numai certificatele persoanelor care au prezentat aceste certificate si atit.

 

Doamna Valentina Cusnir:

De ce credeti ca acum, in 2007, vor fi de 300 si ceva de milioane si nu vor fi tot asa – 10, 20 de persoane cum au fost si in 1998, 1999 si 2001.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Aceste estimari au fost efectuate tinind cont de numarul posibil, deci, preconizat al candidatilor, luind in considerare activitatea si politica, inclusiv a partidelor. Iata de ce...

 

Doamna Valentina Cusnir:

Domnule presedinte,

Eu cred ca trebuia sa examinati foarte clar aceasta situatie, sa vedeti ca in 1998...

 

Domnul Vladimir Turcan:

Noi am examinat.

 

Doamna Valentina Cusnir:

In 1999, 2001 nu au fost probleme pentru Comisia Electorala Centrala.

Domnule presedinte,

Aceeasi bani se maninca din bugetul de stat.

Domnul Vladimir Turcan:

Eu cred ca inclusiv...

 

Doamna Valentina Cusnir:

Si noi trebuie sa fim foarte promti in acest moment.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Eu presupun, posibil, si din cauza ca in 1997–1998, deci, insasi, sa spunem, activitatea partidelor politice n-a fost in atentia asa de mare din partea observatorilor cum este astazi. De aceea, noi speram, si iarasi fac referinta la parerile unor colegi care au expus ca noi nu putem sa facem aici lege, sa adoptam niste legi pentru cazuri concrete.

Noi trebuie sa adoptam legea care ar permite si sa fie clara pentru toti candidatii, dintr-o parte sa aiba dreptul sa degreveze, cu pastrarea locului de munca, aceasta-i garantia ca va fi pastrat locul de munca. In acelasi timp, sa nu fie, deci din contul statului.

Si trei, cel mai important. Controlul din partea celor care participa la campania electorala, controlul din partea observatorilor, eu cred ca ar permite ca persoana care nu s-a degrevat si s-a folosit de sursa administrativa sau s-a folosit de faptul ca a fost si remunerat si, in acelasi timp, a participat foarte activ la campania electorala ca sa fie la timpul respectiv trasa la raspundere conform Codului electoral.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Propunerea propriu-zisa.

Stimati colegi,

As veni cu propunerea sa-i dam viata acestui aliniat in alegerile din 2007 si vom vedea ca tot ce am discutat astazi nu costa nici o para, am cheltuit mai mult pentru transmisiune decit sa-i dam dreptul la viata.

 

Domnul Marian Lupu:

Am inregistrat propunerea.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Sa vedem care va fi si dupa aceasta sa luam, sa revenim la acest alineat.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Iata, adoptam astazi aceasta propunere din 2007 si in continuare vom exercita control asa cum ati propus.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Microfonul nr.5.

Domnul Alexandru Lipcan:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule presedinte al comisiei,

Sint de acord cu dumneavoastra ca nu trebuie sa facem legi pentru un moment. In acelasi timp, cum dumneavoastra explicati situatia, deci, din 2003 pina acum s-au scurs 4 ani de zile, proiectul acesta de lege a venit tocmai in ajun de alegeri si in regim de urgenta am fost pusi daunazi in situatia ca sa fie examinat in comisie acest proiect de lege. In comisie nu s-a examinat, s-a luat, asa, o decizie abstracta de catre presedintele de comisie, ca dam aviz pozitiv.

Ce-i cu graba aceasta, pe de o parte, si, pe de alta parte, cu taraganarea?

 

Domnul Vladimir Turcan:

Aici deja au fost niste intrebari referitoare la incalcarea, as spune eu asa, flagranta a practicii europene electorale. Eu, in legatura cu aceasta, vreau sa fac referinta la Codul de buna conduita in materie electorala, cred ca aceasta s-a avut in vedere, care a fost adoptat de comisia de la Venetia.

Da, intr-adevar, cel putin cu un an inainte de alegeri nu pot fi modificate regulile de baza fundamentale ale Codului electoral. Totodata, in acelasi cod, la care eu acum am facut referinta, este stipulat foarte concret ce se are in vedere sub regulile de baza fundamentale.

Si anume, in special este vorba de sistemul electoral propriu-zis, ceea ce nu poate fi afectat, componenta comisiilor electorale si delimitarea circumscriptiilor. Iata 3 pozitii care sint in acest cod de buna conduita sint formulate, care nu pot fi afectate.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Se afecteaza intr-un fel deci limitarea potentialilor candidati de a participa, a dreptului de a participa la alegeri este, deci, limitarea cetatenilor.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Eu cred ca daca.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Si eu cred ca participarilor...

 

Domnul Vladimir Turcan:

Eu cred ca daca potentialul exista, el nu poate fi afectat.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Pai, eu va zic.

 

Domnul Vladimir Turcan:

El va fi demonstrat. Dar daca nu existam, apoi atunci si altceva.

 

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Domnule presedinte,

Sint pedagogi care s-au gindit ca sa candideze la functia de primar. Acum cind ii punem in fata aceasta situatie el se gindeste ca o sa ramina fara lucru dupa ce va lupta cu guvernarea si pe perioada campaniei electorale va fi lipsit de salariu.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Aceasta iarasi se refera la ceea ce noi am vorbit, ca noi nu putem sa adoptam legile pentru un caz concret, noi trebuie, totusi, sa tinem cont de faptul ca trebuie sa fim toti, sa respectam legile respective si in cazul in care cineva va incerca sa procedeze in asa mod, este clar ca acea persoana trebuie sa fie pedepsita.

In sfirsit, noi trebuie, totusi, sa ajungem la faptul ca si la situatia cind legile sint si democratice si sint respectate, aceasta-i foarte important.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Buliga:

Domnule presedinte,

Pe parcursul ultimilor ani, Republica Moldova se confrunta cu un asa nou fenomen – absenteismul politic. Cred ca modificarile propuse astazi la articolul 46 din Codul electoral mai este o motivatie pentru derularea acestui fenomen in directia nedorita de noi.

Nu ati examinat cumva, la momentul propunerii Guvernului aceste modificari, care pot fi costurile ulterioare, daca vom avea atare fenomen in republica care, sint sigura ca va fi, deoarece vom avea, in primul rind, vom lipsi un mare numar de doritori de a candida la functii eligibile in administratia publica locala si centrala si prin aceasta modificare vom majora costurile ulterioare ale alegerilor repetate, care, cred eu, sint inevitabile.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Ceea ce tine de costul... noi am examinat foarte minutios si clar ca, deci, calculele prezentate, dupa parerea noastra sint cele minime, deoarece dumnealor au efectuat calcule pornind de la corelarea asa e 1 la 4, la un loc 4 candidati.

Da, noi intelegem foarte bine ca poate fi, fara doar si poate, si mai mult. Dar, totodata, noi intelegem foarte bine ca... eu deja am spus ca cariera politica nu poate fi creata, deci, stimulata din partea statului. Trebuie sa fie create conditiile si atit.

 

Doamna Valentina Buliga:

Da, dar nu trebuie sa uitam ca astazi, practic...

 

Domnul Vladimir Turcan:

Si mentalitatea.

Doamna Valentina Buliga:

Realitatea in Republica Moldova este cu totul alta.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Noi stim foarte bine.

 

Doamna Valentina Buliga:

Si vom ajunge cind vom avea sate fara primari si fara consilii satesti, prin aceasta modificare.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Doamna Buliga,

Noi cunoastem foarte bine ca la noi, ei, asa e mentalitatea moldoveanului, deci, peste unu cred ca considera ca el, cel mai mare ministru, deci, dar, ma rog...

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule Turcan,

Eu vizavi de articolul 13 n-am sa va intreb, am inteles pozitia in urma discutiilor, dar o mica precizare. S-a vorbit mult aici vizavi de drept sau obligatie, dar sa vorbim un pic mai larg despre aceste notiuni.

Eu sint perfect de acord ca este un drept si nu este o obligatie, dar vizavi de echitate, iarasi s-a vorbit foarte mult. Care va fi sau cum vom asigura egalitatea dintre acei care nu vor putea sa se degreveze, fiindca isi pierd veniturile si acei care nu se degreveaza, isi mentin veniturile.

Si eu pot sa va spun cum. Unii o sa fie obligati sa-si promoveze campania electorala sau mesajul in afara programului de lucru. Domnul Pop nu cunoaste, fiindca dumnealui n-a participat in procesul electoral si lui ii este mai usor sa comenteze aceste aspecte.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Dar de unde stiti ca n-a participat?

 

Domnul Vladimir Filat:

Nu, ma rog. Iar restul isi vor promova ideile, programul toata ziua si pe banii publici, desigur. Eu cred ca noi nu trebuie sa luam decizii asa foarte tehnice, fiindca intr-adevar punem oamenii in conditii absolut diferite.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Problema consta in aceea ca, pornind de la postul functiei ocupate,
intr-adevar se intimpla si este si Constitutia prevede aceasta ca nu toti oamenii pot fi pusi in situatie egala. Sa spunem, aceeasi colaboratori ai politiei, deci dumnealor nu au dreptul, activind in politie, sa fie membru al unui partid.

Totodata, este prevederea constitutionala, ca toti au dreptul la asociere. Iata anume in special pentru aceasta categorie si sint prevazute unele restrictii. Aceeasi situatie e si cu articolul 13, anume pentru categoriile respective, tinind cont de faptul ce fel de post ocupa, care functie ocupa, pentru dinsii sint stabilite aceste restrictii si anume ca ei sint obligati sa suspende activitatea lor, taman in scopul ca sa nu foloseasca, inclusiv resursa administrativa, daca e vorba de ministri s.a.m.d. Dar ceea ce este prevazut la articolul 46 este o prevedere mai larga, care se refera la toti acei cetateni care o sa aiba acest drept.

 

Domnul  Vladimir Filat:

Multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Oricum, noi consideram ca aceasta modificare va ingradi, sau nu va motiva, un numar foarte mare de cetateni sa candideze in aceasta campanie si este pacat, fiindca marea lor majoritate reprezinta si cunostinte si capacitate. Eu nu vad, cum un profesor, sau un director de scoala foarte bun, care poate sa diriguiasca si sa se ocupe cu treburi publice, sau un medic s-ar degreva si ar rata salariile foarte mari, pe care le discutam noi aici, pe care le au pe doua luni si care le sint absolut necesare.

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Director de scoala este o functie administrativa.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Ivan Banari:

Multumesc.

Domnule presedinte al comisiei,

Eu nu ma indoiesc nicidecum ca legea va fi votata in Parlament. Si dupa acele cifre pe care le-ati dat la inceput, dumneavoastra si domnul Pop, de 380 de milioane, se ascunde un act tehnic, care va permite numarului acesta mare de functionari publici sa participe la alegeri fara a degreva din functii si ocupindu-se de dimineata pina seara cu lucrul acesta. Deci, noi, prin aceasta lege, care, repet inca o data, va fi astazi aprobata, noi cream conditii ilegale pentru concurentii electorali si cream un cadru de care pe urma ne va fi rusine. Deci, spuneti-ne, va rog, chiar credeti dumneavoastra ca vreun presedinte de raion sau vreun primar, dupa introducerea acestui articol, va degreva din functie? Niciodata. De aceea, cred ca aceasta este, pur si simplu, o farsa.

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Domnule Banari,

Eu va atrag, totusi, atentia asupra faptului ca exista acel articol 13, la care
s-a referit domnul Filat, si persoanele respective tocmai ca vor fi obligate sa-si suspende activitatea.

 

Domnul  Marian Lupu:

Eu va multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Inainte de a oferi spatiu de timp pentru colegii nostri, care s-au… Doar o clipa, domnule Bujor! …care s-au inscris pe lista luarilor de cuvint, cred ca este util sa va readuc aminte si sa ne readucem aminte cu totii ca, de fapt, aceasta problema a fost semnalata atit de structurile guvernamentale, dar in egala masura si de Comisia Electorala Centrala. Si acest proiect de lege, care ne-a fost prezentat, este o pozitie discutata si coordonata, iar utilitatea acestei amintiri se refera la faptul ca componenta Comisiei Electorale Centrale include persoane inaintate de catre toate fractiunile parlamentare. Asta a fost o scurta informatie pentru dumneavoastra.

In aceste conditii, il invit la tribuna centrala pe domnul deputat Leonid Bujor pentru luare de cuvint la proiectul de Lege nr.1075.

 

Domnul  Leonid Bujor: 

Domnule Presedinte al Parlamentului,

Stimati colegi deputati,

Incepem cu constatarea ca, la examinarea acestui proiect de lege foarte important, spre regret, nu este prezent Presedintele Comisiei Electorale Centrale, care, spre deosebire de domnul ministru al finantelor, cunoaste mult mai bine si mai serios aspectele acestei probleme.

Prin proiectul prezentat, Guvernul incearca sa justifice modificarea alineatului 3 din articolul 46 din Codul electoral prin faptul ca implementarea, in forma lui actuala, necesita cheltuieli considerabile, dar, atentie, fara a indica cu cit va spori suma respectiva in comparatie cu alegerile locale din 2003.

Vreau sa va prezint informatii oficiale, oferite de Comisia Electorala Centrala, care justifica ideea ca aceste argumente, prezentate noua, sint false si ascund, de fapt, aspectul pur politic al problemei examinate. In anul 2003, au beneficiat 15 persoane de suma de 33 863 de lei si 24 de banuti. In anul 2005, in cadrul alegerilor parlamentare, 30 de persoane au beneficiat de suma totala cheltuita, de 124 471 de lei si 26 de banuti. Si in cadrul alegerilor Primarului general al municipiului Chisinau, din anul 2005, au fost cheltuiti, in total, 863 lei si 24 banuti.

De fapt, prin aceasta modificare, se urmareste scopul de a descuraja un numar considerabil de cetateni ai Republicii Moldova, potentiali candidati pentru alegerile locale, si nu este evocat crearea de conditii egale. De fapt, familiile potentialilor candidati sint lipsite de mijloacele de existenta. Si un pedagog, un medic, un lucrator din domeniul culturii, spre deosebire de un presedinte de raion sau un sef de administratie publica, sau sef de directie, care este si membru al Partidului Comunistilor, nu se va dezice de salariu si nu are masina, conditii favorabile: transport, telefon si toate celelalte. In acest mod, indirect, aceste categorii de cetateni sint puse in situatia sa refuze participarea la electorala 2007.

Prin modificarea propusa, Ministerul Finantelor, dar, de fapt, si Guvernul Republicii Moldova in intregime, se transforma intr-un instrument de reprimare a concurentilor electorali, incomozi actualei guvernari. Se creeaza conditii inegale pentru a-i descuraja.

Adevaratul scop al acestei modificari este crearea de conditii favorabile pentru conducatorii administratiilor publice centrala si locale din Republica Moldova, pentru a antrena masiv in campania electorala 2007 functionarii publici, atit din administratia publica centrala, cit si din cea locala, in favoarea unui subiect electoral – Partidul Comunistilor din Republica Moldova.

Constatam cu regret ca, si de data aceasta, nefiind convenabil guvernarii actuale, la elaborarea acestui proiect de lege nu se tine cont de recomandarile Uniunii Europene cu privire la neimplicarea in procesul electoral, in perioada de cel putin 6 luni pina la ziua alegerilor. Acest proiect de Lege cu privire la modificarea alineatului (3) al articolului 46 din Codul electoral se inscrie in sirul de actiuni, al caror scop principal este marginalizarea si intimidarea reprezentantilor opozitiei, care intentioneaza sa participe la alegerile locale din anul 2007.

Tinind cont de faptul ca in aceasta zi, pe ordinea de zi din cadrul sedintei urmeaza sa fie examinata chestiunea cu privire la numirea datei alegerilor – 3 iunie 2007, noi consideram ca, inclusiv din punct de vedere moral, este inadmisibil a adopta aceasta lege.

Fractiunea parlamentara “Alianta «Moldova Noastra»” propune respingerea proiectului de lege propus spre examinare. Am tinut cont de opinia unei colegi deputate si m-am straduit sa fiu cit mai concis, de data aceasta.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,

In continuare il invit la tribuna centrala pe domnul deputat Anatolie Zagorodnii, pentru o luare de cuvint la proiectul de Lege nr.1075. Va rog.

 

Domnul  Anatolie Zagorodnii: 

Mult stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Pe parcursul ultimilor doi ani, Parlamentul Republicii Moldova a efectuat mai multe modificari la Codul electoral. Toate aceste modificari au fost dictate de necesitatea perfectionarii legislatiei electorale si ajustarea prevederilor Codului electoral la recomandarile expuse in expertizele Consiliului Europei, Comisiei de la Venetia si OSCE. Datorita acestor eforturi, in prezent avem o legislatie electorala mai performanta si mai aproape de rigorile europene.

Totodata, pe linga modificarile operate, s-a lucrat si la perfectionarea practicilor electorale, in special a modalitatilor de desfasurare a campaniei electorale si a garantarii drepturilor concurentilor electorali. La acest capitol, ultimul aviz comun al Comisiei de la Venetia si al OSCE apreciaza pozitiv prevederea Codului electoral, potrivit careia concurentii electorali participa la alegeri pe baza de egalitate si le sint garantate oportunitati egale.

Concomitent, s-au desfasurat seminare, s-au efectuat vizite, s-a studiat experienta altor state, precum si posibilele costuri pentru implementarea unor prevederi noi in Codul electoral. In acest context vine si modificarea propusa prin proiectul de Lege nr.1075 din 16 martie 2007, supus astazi examinarii in Parlament.

Modificarea propusa prevede stabilirea unui drept pentru candidatii antrenati in campania electorala, dar, in acelasi timp, impune candidatului o atitudine mai responsabila, atit fata de functia pe care o detine, cit si fata de intentia de a candida la o functie electiva.

Avem o realitate de care nu putem sa nu tinem cont. Desigur, candidatii care participa la alegeri trebuie sa posede dreptul de a-si desfasura campania electorala nestingherit, avind posibilitatea intreruperii, pe perioada campaniei electorale, a activitatii la locul permanent de munca, fara a pierde acest loc.

La o etapa se considera ca, pentru aceasta perioada, va fi posibila asigurarea candidatilor cu un salariu mediu pe economie, dar, la o analiza mai minutioasa a situatiei, s-a vazut ca costul implementarii acestei prevederi ar putea sa atinga sute de milioane de lei, cifra estimativa fiind de aproximativ 387 de milioane de lei. Evident ca, in conditiile actuale, este destul de greu sa fie gasita acoperirea financiara pentru asemenea cheltuieli. Cu atit mai mult cu cit bugetul de stat are deficit, iar prioritatile stringente ar tine, mai degraba, de domeniul social, cum ar fi majorarea atit de asteptata a salariilor si pensiilor, lege care a fost modificata ieri, in sedinta Parlamentului.

In acelasi timp, consideram ca problema salarizarii candidatilor la alegeri pe perioada campaniei electorale necesita alte solutii, prin care statul, adica toti contribuabilii, nu ar fi implicati in suportarea acestor cheltuieli suplimentare. Cu atit mai mult cu cit nu ar trebui sa ingaduim utilizarea mijloacelor financiare publice pentru achitarea salariilor de functie persoanelor care, de fapt, nu-si indeplinesc aceasta functie, dar isi organizeaza campania electorala.

Experienta altor state ne spune ca acest lucru nu se face din bugetul de stat. Nici o tara din spatiul CSI sau din Uniunea Europeana nu platesc din contul mijloacelor bugetare salariile candidatilor electorali pe perioada degrevarii din functie in campania electorala.

Spre exemplu, in Tarile Baltice, Federatia Rusa, Kazahstan si alte tari nu numai ca candidatilor electorali nu li se plateste din buget salariul pe aceasta perioada, dar aceste persoane, pentru a candida in campania electorala, depun la un cont extrabugetar al Comisiei Electorale Centrale un gaj in marime de 1500 de dolari SUA. Aceste mijloace se utilizeaza pentru rambursarea gajului candidatilor electorali care au cistigat la alegeri. In dependenta de tara, se ramburseaza de la 20% pina la 100% din suma gajului, precum si pentru asigurarea masurilor necesare pentru organizarea alegerilor. Persoanelor care nu au cistigat in alegeri, gajul depus nu li se ramburseaza.

In calitate de principali actori electorali, partidele politice ar putea sa contribuie la solutionarea acestor probleme. Acest lucru ar trebui facut tinindu-se cont si de preconizarea finantarii partidelor politice de la bugetul de stat dupa adoptarea finala a Legii privind partidele politice, care actualmente se afla la expertizare la Consiliul Europei.

In acelasi timp, e de mentionat faptul ca participarea, in calitate de candidat electoral, este un drept prevazut prin Constitutia Republicii Moldova, articolul 38, o doleanta a fiecarei persoane de a avansa profesional, de a participa la viata publica la nivelul corespunzator, si nu este o obligatiune. Din aceste considerente, participarea in calitate de candidat electoral este benevola si nu trebuie remunerata de catre stat.

Ne aflam inca intr-o perioada de ajustare si perfectionare a legislatiei si practicilor electorale. Si, in acest context, modificarile propuse prin proiectul de Lege nr.1075 din 16 martie 2007 sint oportune si chiar necesare. In conditiile actuale, cind se atesta un activism sporit in participarea candidatilor la alegerile locale, nu consideram ca este posibila achitarea din contul bugetului de stat a acestor sume pentru perioada degrevarii lor din functie. Formula care se propune va garanta dreptul candidatilor de a fi degrevati de atributiile de la locul de munca fara a fi salarizati, dar cu mentinerea locului de munca. Luind in considerare cele expuse, Fractiunea PCRM sustine acest proiect de lege si propune adoptarea lui de catre Parlament.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc.

Acestea au fost luarile de cuvint pe marginea proiectului de Lege nr.1075.

Stimati colegi,

Am inregistrat, in ordinea in care aceste propuneri mi-au fost prezentate, doua propuneri: propunerea comisiei privind aprobarea in prima si in a doua lectura a acestui proiect de lege, dupa care, in cadrul luarii de cuvint, domnul Leonid Bujor a evocat pozitia Fractiunii “Alianta «Moldova Noastra»” privind respingerea acestui proiect. Nu, doamna, este tirziu, sintem in procedura de discutie. De fapt, imi cer scuze.

Microfonul nr.4.

Reamintiti-mi, va rog, care a fost propunerea? De fapt, sintem la lectura intii, acestea au fost doua propuneri de baza, restul propunerilor se refera deja la detalii, pentru lectura a doua si va voi oferi cuvintul.

 

Doamna  Valentina Cusnir:

Propunerea mea era pentru lectura intii.

 

Domnul  Marian Lupu:

Si care era, va rog?

 

Doamna  Valentina Cusnir:

Era sa-i dam viata, adica sa respingem proiectul de lege de astazi si sa-i dam viata exact asa cum este, cum era inainte de modificarea comisiei.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

De acord.

Deci, pentru stenograma inregistram ca a fost si propunerea doamnei deputat Valentina Cusnir, pe linga propunerea Fractiunii “Alianta «Moldova Noastra»”.

Deci, prima propunere, cea a comisiei. Repet inca o data, ca sa avem un tablou foarte clar. Comisia a propus sa aprobam in prima lectura Legea in varianta in care ea ne-a fost oferita de catre Guvern. Propunerea doamnei Cusnir este sa lasam aceasta pozitie, aceasta prevedere a legii asa cum este actualmente, ceea ce inseamna sa respingem. Eu asta am si zis. Sinteti frati, in cazul de fata, cu domnul Bujor. Eu o sa va rog sa va clarificati, referitor la cine este campion sau nu, intre dumneavoastra.

Stimati colegi,

Proiectul de Lege nr.1075: cine este pentru aprobarea acestui proiect in prima lectura, rog sa voteze. Rog, pentru stenograma, sa-mi fie anuntate rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 28.

Sectorul nr.2 – 25.

Sectorul nr.3 – 5.

 

Domnul  Marian Lupu:

58 de voturi “pro”.

Deci, proiectul de Lege nr.1075 este aprobat in prima lectura.

Acum, lectura a doua. Comisia a propus pentru lectura a doua textul articolului respectiv, dumneavoastra il aveti in raportul comisiei, nu cred ca este cazul sa-i mai dam citire o data. Alte propuneri nu am inregistrat. Se inregistreaza.

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Dumitru Braghis:

Domnule Presedinte,

Pentru lectura a doua eu am propus ca Guvernul sa ne prezinte o suma posibila, care sa fie distribuita tuturor partidelor politice si candidatilor independenti intr-un mod egal, pentru participarea la alegeri si compensarea partiala, nu totala, de exemplu, nu suta la suta, dar 5 la suta din cei care vor participa in campania electorala, care ar fi un mecanism de sustinere si de a aduce o echitate cit de cit acestei situatii a concurentilor electorali.

 

Domnul  Marian Lupu:

Sint gata sa pun la vot, dar o sa va rog sa-mi formulati un text foarte concret cu referinta la articol, paragraf, alineat.

 

Domnul  Dumitru Braghis:

Domnule Presedinte,

Conform Regulamentului, in urmatoarele doua saptamini am sa o fac.

 

Domnul  Marian Lupu:

Comisia a venit cu propunerea sa avansam cu lectura a doua.

 

Domnul  Dumitru Braghis:

Pai, Regulamentul prevede ca, intre prima si a doua lectura a legii, trebuie sa treaca doua saptamini de zile. Si atunci, eu sint gata sa formulez aceasta propunere, s-o prezint in scris comisiei.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.3, va rog.

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Va multumesc.

Eu cred ca aceasta propunere nu poate fi acceptata nici astazi. De ce? Deoarece aceasta propunere, fara doar si poate, necesita avizarea pozitiva a Guvernului. Totodata, Guvernul din start a venit cu o alta propunere, reiesind din situatia financiara. De aceea, aceasta propunere nu poate fi acceptata.

 

Domnul  Dumitru Braghis:

Fiind de acord cu domnul presedinte al comisiei, nu pot sa constat ca nu cunoastem opinia Guvernului la momentul de fata. Mai mult decit atit, aceasta opinie a fost anuntata acum, in sala, nu putem sa cunoastem, ipotetic presupunem care va fi, dar nu avem un document, si atunci, am tot dreptul sa inaintez aceasta initiativa legislativa, nu initiativa, imi cer scuze, sa inaintez acest amendament. Si rog sa fie examinat in Parlament, asa cum prevede Regulamentul, astazi publicat.

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Eu cred ca nu trebuie sa avem foarte multa experienta in logica, inclusiv in calculele, daca subiectul (a), cum dumneavoastra va place sa spuneti, spune ca eu nu pot sa cheltui un banut, iar dumneavoastra propuneti sa fie cheltuit acel banut, care va fi raspunsul?

 

Domnul  Dumitru Braghis:

Raspunsul este foarte simplu: se gaseste un milion de lei, care este distribuit tuturor partidelor politice si candidatilor independenti, reiesind din faptul ca pina acum au fost cheltuite sume de numai 200 – 300 000 de lei.

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Nu poate fi acceptata, inclusiv din cauza ca noi, Legea cu privire la partide, inca nu am adoptat-o in lectura a doua...

 

Domnul  Dumitru Braghis:

Dar eu nu am vorbit despre Legea cu privire la partide.

 

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Domnule Braghis,

…Unde este prevazuta modalitatea finantarii activitatii partidelor.

 

Domnul  Dumitru Braghis:

Domnule Presedinte al Parlamentului,

Eu consider ca aceasta discutie intre noi doi demonstreaza inca o data ca este necesar sa examinam adaugator aceste propuneri. Nu este vorba de Legea despre partide, care nu este adoptata. Este vorba ca Guvernul… Propunerea consta in urmatoarele: ca Guvernul sa examineze posibilitatea de a gasi, de exemplu, un milion de lei pentru degrevarea echitabila a tuturor concurentilor electorali, pentru achitarea salariilor, in cazul degrevarii echitabile a tuturor concurentilor electorali.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

Stimati colegi,

Eu am ascultat si pozitia colegului deputat Dumitru Braghis, si pozitia comisiei si, de fapt, cad de acord ca avem o contradictie  de ordin conceptual. Fiindca, ca concept, acest proiect este prezentat in Parlament pentru a duce la eliminarea unor eventuale mari cheltuieli din buget. Or, propunerea deputatului Braghis vine tocmai in sens contrar, ca aceste cheltuieli, poate nu la acelasi nivel precum ar stipula actualele prevederi ale legii, dar la alt nivel… Dar exista o divergenta contradictorie, pentru care motiv, din momentul in care am mers cu aprobarea acestui proiect in prima lectura, conceptul l-am adoptat. Deci, acum putem sa vorbim despre variatii, despre optiuni mai tehnice, mai segmentare pe marginea acelui concept care a fost, imediat anterior, acceptat de catre plenul Parlamentului.

 

Domnul  Dumitru Braghis:

Domnule Presedinte,

Atunci, tot asa, ar trebui sa constatam ca Parlamentul, astazi, a aprobat in prima lectura un proiect de lege care aduce in conditii inechitabile concurentii electorali in perioada campaniei 2007 si facem lucrul acesta in mod constient. Mai bine-zis, nu noi facem, dar majoritatea comunista si PPCD fac acest lucru constient.

 

Domnul  Marian Lupu:

Sintem, va readuc aminte, la lectura a doua. Propuneri pentru lectura a doua.

Microfonul nr.5.

 

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

Stimati colegi,

Vehiculati aici problema ca sintem intr-o situatie financiara precara.
Uitati-va cum este cu standardele duble. Adica, la televiziune, de dimineata pina seara, ni se spune ca totul este foarte frumos si nu avem nici un fel de probleme si aici, cind este vorba de a nu face discriminari in plan financiar, apare altfel problema.

Va indemn, totusi, sa mai asteptam, sa mai discutam, sa mai vedem, sa ni se prezinte situatia si sa votam in lectura a doua, dupa ce mai vedem care sint propunerile. Va mai consultati si cu societatea civila, si cu observatorii internationali. Nu cred ca este un pas bun ceea ce se intimpla.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Igor Klipii:

Propunerea concreta este de a stipula ca modificarile respective intra in vigoare din 2011, asa cum s-a procedat si in cazul municipiului Chisinau. Ar fi logic, si poate mai discutam intre timp si vedem, intr-adevar, poate revenim la ideea care s-a aplicat si in cazul municipiului Chisinau in 2011, cu calm… Mai ales ca domnul Turcan a facut referinta la Legea despre partide. Acolo se prevede in mod expres ca partidele, activitatea politica este finantata de stat, din bugetul public. De ce, in cazul persoanelor concrete, noi spunem ca trebuie sa fie voluntariat? Deci, avem si conditii de principiu, de concept, si o propunere concreta, de a...

 

Domnul  Marian Lupu:

Deci, propunerea este concreta, o voi supune votului, dar nu inainte sa va ofer dumneavoastra o informatie, de care trebuie sa tinem cont. Eu va rog sa nu facem o paralela cu proiectul de Lege privind partidele politice si finantarea acestora. Va explic de ce. Conform acestui proiect de lege, pe care noi, pina in finele sesiunii actuale, trebuie sa-l adoptam in lectura a doua, se prevede finantarea de la bugetul de stat a partidelor care au cistigat un numar de locuri, de mandate in Parlament sau un numar de mandate la nivelul local.

Ceea ce ar insemna ca aceasta lege prevede un suport financiar din partea statului pentru acele forte politice, care deja au participat la un scrutin electoral si s-au manifestat ca forte politice serioase si, dupa aceasta etapa, bugetul vine cu o asistenta financiara, dar nu vine la etapa preelectorala. Aceasta este o diferenta principiala si  rog sa tinem cont de ea.

Supun votului propunerea evocata de domnul deputat Igor Klipii, la microfonul nr.4, referitor la aplicarea acestor norme incepind cu anul 2011. Cine este pentru a accepta aceasta propunere, rog sa voteze. Rog sa-mi fie anuntate rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 0.

Sectorul nr.2 – 10.

Sectorul nr.3 – 14.

 

 

Domnul  Marian Lupu:

24 de voturi “pro”. Propunerea nu a fost acceptata de plenul Parlamentului. Alte propuneri?

Microfonul nr. 4.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc.

Vreau sa va atrag atentia ca varianta propusa de comisie...

 

Domnul  Marian Lupu:

Doamna,

Nu va suparati, formulati propunerea frumos, concret, ca sa stiu ce punem la vot. Va rog.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Exact varianta propusa de comisie nu spune ca nu s-ar achita salariul pentru cei degrevati din comisia electorala. Sa-i citim: “Candidatii, pe durata campaniei electorale, beneficiaza de dreptul de a fi degrevati de atributiile de serviciu de la locul de munca permanent, fara mentinerea salariului.” Aceasta s-ar referi la cel care-l degreveaza, adica la angajator. Si nicidecum nu este terminat gindul. Iata, avem articolul 45 tot din Codul electoral.

 

Domnul  Marian Lupu:

Deci, care ar fi optiunea, redactarea pe care vreti sa ne-o propuneti?

 

Doamna Valentina Cusnir:

Iata, va spun: in articolul 45, care se refera la persoanele  de incredere, mai este adaugat ca “ele nu pot fi remunerate nici din mijloacele alocate pentru desfasurarea alegerilor”. Aici ar fi clar ca Comisia Electorala Centrala nu achita, dar in varianta propusa de comisie este descris faptul ca nu se mentine salariul la locul de lucru. Dar nu este clar ca Comisia Electorala Centrala trebuie sa plateasca.

 

Domnul  Marian Lupu:

Domnule Turcan,

Opinia comisiei, va rog.

Microfonul nr. 3.

 

Domnul  Vladimir Turcan:

In varianta care este propusa nici nu este prevazut ca vor fi alocate mijloace pentru Comisia Electorala Centrala si, deci, achitarea salariului celor care vor fi inaintati drept candidati. De aceea nu este necesara precizarea aceasta. Tocmai ca dupa precizarea sau modificarea aceasta poate sa apara numai o intrebare: bine, nu va fi salariat din contul Comisiei Electorale Centrale. Atunci poate fi sau nu salariat din contul locului de munca? Iata de ce noi am si propus sa fie concretizat, deoarece, din start, nu poate fi remunerat din contul Comisiei Electorale Centrale, conform acestei modificari, dar nu poate fi remunerat nici din contul locului de munca.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Eu nu insist sa fie pus la vot. O lasam, cind va veni interpretarea.

 

Domnul  Marian Lupu:

Si va veni timpul.

Microfonul nr.5, va rog.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Stimati colegi,

Si Constitutia, si legile tarii spun ca deputatii si consilierii se afla in serviciul poporului. Atunci sa fie bun, daca vreti sa slujeasca poporul, sa nu ceara bani de la buget. Si eu as pune la vot si as termina cu treaba aceasta.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,

De fapt, tocmai acest exercitiu ne asteapta imediat ulterior. In aceste conditii, supun votului adoptarea pe ansamblu a proiectului de Lege nr.1075 in conditiile raportului Comisiei sesizate in fond si cu textul articolului propus de catre comisie. Cine este pentru, rog sa voteze. Rog rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 28.

Sectorul nr.2 – 25.

Sectorul nr.3 – 5.

 

Domnul  Marian Lupu:

58 de voturi “pro”. Impotriva?

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 0,

sectorul nr.2 – 5,

sectorul nr.3 – 14.

 

Domnul  Marian Lupu:

19 voturi impotriva.

Deci, in conditiile acestui bilant, proiectul de Lege nr.1075 este adoptat in lectura a doua.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.1112 pentru modificarea articolului 82 din Regulamentul Parlamentului. Initiativa unui grup de deputati.

Prezinta domnul deputat Victor Stepaniuc. Va rog.

Domnul  Victor  Stepaniuc:

Stimati colegi,

In atentia dumneavoastra se propune modificarea articolului 82 din Regulamentul Parlamentului. La articolul 82, alineatul (2) se propune varianta: “Sedintele in plen ale Parlamentului, cu exceptia celor secrete, prevazute in alineatul (1) al prezentului articol, pot fi transmise in direct la posturile publice nationale de radio si televiziune, in conformitate cu prevederile Codului audiovizualului sau la initiativa Parlamentului, prin decizia adoptata cu votul majoritatii deputatilor prezenti. Stenogramele sedintelor publice sint plasate pe web site-ul oficial al Parlamentului, comunicatele oficiale despre sedintele Parlamentului se fac publice numai prin intermediul serviciului de presa al Parlamentului”.

Este de mentionat ca noul Cod al audiovizualului, care a fost adoptat in vara anului trecut de Parlamentul Republicii Moldova, a condus la liberalizarea pietei audiovizualului. Noua lege a oferit conditiile necesare pentru afirmarea unor institutii mass-media independente, astfel asigurindu-se pluralismul de opinii si dreptul la informarea cetateanului. In baza noii legislatii a fost format un nou Consiliu coordonator al audiovizualului, s-a format acel Consiliu de observatori al Companiei Teleradio Moldova, care a anuntat un concurs pentru ocuparea functiilor de presedinte al Companiei si respectiv director de Radio si Televiziune.

Codul audiovizualului, vreau sa va atrag atentia, la articolul 8 anunta ca radiodifuzorii, aflati sub jurisdictia Republicii Moldova, au dreptul sa decida liber asupra continutului emisiunilor si programelor, respectind principiul de pluralitate a opiniilor in conformitate cu cadrul juridic si conditiile expuse in licenta de emisie.

Este de specificat ca la articolul 51 din Codului audiovizualului se spune ca radiodifuzorul public national, Compania Publica Teleradio Moldova, are dreptul sa inregistreze sau sa transmita in direct, fara plata, sedintele Parlamentului, Guvernului, dezbaterile publice ale autoritatilor publice, mitinguri, demonstratii, procesiuni, manifestari, intruniri de ordin comemorativ, religios, alte actiuni de ordin public, indiferent de  locul lor de desfasurare.

La fel, la articolul 52 din Legea audiovizualului se spune ca “Independenta editoriala a companiei publice este garantata prin lege, nu se admit ingerinte operate de autoritatile publice si nici influenta vreunui partid, organizatii comerciale, economice, social-politice, sindicale sau de alt ordin. Acelasi articol stabileste dreptul exclusiv al organelor de conducere ale Companiei de a elabora politica sa editoriala, adoptind si modificind grila de emisie a companiei. La fel, trebuie sa subliniem ca una din atributiile companiei, fixate la articolul 51, punctul g), este favorizarea dezbaterilor democratice, publice si a schimburilor de opinii.

In legatura cu cele enuntate de mine, vreau sa va aduc la cunostinta ca articolul 82, punctul 2) din textul actual al Regulamentului vine in contradictie cu cele trei articole enuntate din Codul audiovizualului. Avind in vedere acest fapt, in primul rind acest fapt, autorii vin cu propunerea sa se modifice articolul 82 din Regulamentul Parlamentului si sa i se ofere Companiei publice dreptul sa decida liber problema transmisiunii directe la Radio si Televiziune a sedintelor plenare ale Parlamentului. In cazuri aparte, la initiativa Parlamentului, la fel, Compania publica, votata, vreau sa concretizez, cu votul majoritatii deputatilor, Compania ar putea sa ia decizia ca, la solicitarea Parlamentului, anumite sedinte sa le transmita in direct. Deci, prin vointa Parlamentului.

 

Doamna  Maria Postoico:

Asta-i tot?

Va multumim.

Microfonul nr. 5.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Multumesc, doamna presedinte.

Domnule presedinte al comisiei,

Dumneavoastra, in nota informativa, asa cum ati prezentat-o aici, in plen, o buna parte dintre argumente se refera la faptul ca sint necesari 2 milioane de lei, in general, anual, pentru a subventiona transmisiunea. Din cite imi amintesc, in Legea cu privire la partide, care astazi s-a mentionat, pentru subventionarea partidelor se preconizeaza circa 6 milioane de lei din buget. Cum credeti dumneavoastra, partidele au prioritate fata de cetateni sau cetatenii fata de partide?

 

Domnul  Victor  Stepaniuc:

Am sa incep de la aceea ca Codul audiovizualului fixeaza foarte clar libertatea editoriala si, de fapt, si libertatea financiara a tuturor subiectilor audiovizualului. Si, din acest punct de vedere, intrebarea dumneavoastra, unde se cheltuiesc mai multi bani – acolo sau acolo, deci, este o intrebare mai mult retorica. In cazul de fata, vorbind si aducind argumente referitor la articolul 82, punctul 2) din Regulamentul Parlamentului, eu am expus principalele noastre argumente: contradictia intre doua legi. Dar acolo, in nota informativa, intr-adevar, mai sint si alte argumente care ne-au determinat sa modificam acest articol.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Va multumesc.

Si a doua intrebare. Recent, o delegatie a Parlamentului Republicii Moldova, condusa de domnul Grigore Petrenco, presedintele comisiei, a vizitat Parlamentul de la Budapesta. Daca cumva domnul Petrenco, colegul dumneavoastra de fractiune, v-a informat care este problema si cum se transmit sedintele Parlamentului la televiziunea maghiara? Noi mergem acolo ca sa vedem Budapesta sau sa invatam?

 

Domnul  Victor  Stepaniuc:

Dati-mi voie sa nu va raspund la aceasta intrebare, consider ca ea este inutila in discutia de astazi.

 

 

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Va raspund eu. Conform legislatiei maghiare, pe unul dintre canalele publice se transmit in direct emisiunile Parlamentului maghiar, care lucreaza, printre altele, 5 zile in saptamina, nu ca al nostru.

Si ultima intrebare, a treia. Daca, cumva, sinteti la curent, are de gind Presedintele Voronin sa-si dea demisia, fiindca majoritatea parlamentara incalca unul dintre cele zece puncte convenite in 2005?

 

Domnul  Victor  Stepaniuc:

Stimati colegi,

Dati-mi voie sa discut la tema. Declaratiile politice ale unor deputati de-ai nostri le-am mai auzit si cu alta ocazie.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Eu va multumesc.

 

Domnul  Victor  Stepaniuc:

Deci, este initiativa concreta.

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Oleg Serebrian:

Va multumesc, doamna presedinte.

Daca imi permiteti, vreau sa adresez intrebarea nu domnului Stepaniuc, ci unuia dintre autorii, sau altui autor al acestui proiect, domnului Iurie Rosca.

Domnule presedinte,

Exact acum doi ani, discutam despre cele 10 conditii, pe care adineauri le-a invocat domnul Susarenco, si consideram atunci, inclusiv dumneavoastra, ca transmisiunea in direct la Radio si Televiziune a sedintelor in plen este o conditie sine qua non a demonstratiei, o demonstratie sine qua non a deschiderii Presedintelui Voronin, a puterii de la Chisinau fata de democratizarea societatii, ca este un pas inainte in vederea apropierii puterii de cetatean. Ce s-a schimbat intre timp?

 

Domnul  Iurie Rosca:

Domnule Serebrian,

Eu voi lua cuvintul si va voi explica. Sinteti multumit? Nu, ca sa respectam Regulamentul.

 

Domnul  Victor  Stepaniuc:

Asa este.

 

Domnul Oleg Serebrian:

De ce?

Domnul  Iurie Rosca:

Dupa aceea putem sa ne asezam la o cafea sau la un post de televiziune.

 

Domnul Oleg Serebrian:

Sinteti in calitatea dumneavoastra de autor al proiectului. Va adresez o intrebare, nu va suparati.

 

Domnul  Iurie Rosca:

Eu v-am raspuns: voi raspunde prin luare de cuvint.

Multumesc.

 

Domnul Oleg Serebrian:

Daca pot sa adresez aceeasi intrebare doamnei Raileanu, de exemplu, care este prezenta aici. Daca s-a schimbat ceva intre timp, pe parcursul acestor doi ani? De ce era necesara, acum doi ani, transmisiunea in direct si acum nu este? Vreau sa o intreb, in acest context, de cite ori, de exemplu, in programele de dezbateri la Televiziunea Nationala, care se pretinde asa cum spuneati dumneavoastra adineauri, domnule Stepaniuc, in luarea dumneavoastra de cuvint, ca a devenit mai liberalizata, folosind termenul dumneavoastra, de cite  ori au fot invitati in emisiuni de dezbatere lideri ai unor partide parlamentare, deputati: doamna Pavlicenco, eu, domnul Braghis, chiar domnul Urecheanu in ultimele 15 luni? De cite ori?

 

Doamna  Maria Postoico:

Domnule Serebrian,

Eu va rog, dumneaei nu este autor al acestui proiect, de aceea faceti o interpelare, unde o sa primiti raspunsul.

 

Domnul Oleg Serebrian:

Doamna Raileanu este prezenta aici. Deci, discutam proiectul respectiv.

 

Doamna  Maria Postoico:

O sa facem o interpelare si o sa primiti raspunsul. Putin mai modest, domnule Urechean. Eu nu ma tem de ceea ce dumneavoastra faceti in sala. Deci, sa va fie rusine. Va rog, raspunsul acesta, domnul...

 

Domnul Oleg Serebrian:

Doamna Postoico,

Stiti clar raspunsul: nici o data nu a fost invitat nimeni si nici nu va fi invitat. Deci, nu s-a mai liberalizat absolut nimeni.

 

Doamna  Maria Postoico:

Domnule Stepaniuc,

Dati raspunsul.

 

Domnul Oleg Serebrian:

Domnule presedinte,

O intrebare pe care vreau sa o adresez dumneavoastra. Inteleg motivul pe care il invocati, toti autorii proiectului, legat de costurile transmisiunii la Televiziune. Sint, la fel, si niste costuri la Radio. Deci, la transmisiunea Radio eu inteleg ca nu sint niste costuri foarte mari. De ce sistati transmisiunea si la Radio?

 

Domnul  Victor  Stepaniuc:

Si transmisiunea la Radio, si transmisiunea la Televiziune costa. 

 

Domnul Oleg Serebrian:

La Radio? 

 

Domnul  Victor  Stepaniuc:

Da. Eu vreau sa va spun ca costa si intr-un caz, si in altul. Ca sint
2 milioane, ca sint mai mult de 2 milioane, cifrele sint contradictorii. Multa lume vorbeste ca este vorba de 2 milioane si jumatate, 3 milioane si jumatate. Dati-mi voie, domnule Serebrian. Eu va rog sa cititi foarte atent initiativa legislativa, ca intrebarile dumneavoastra, chiar daca sint indirecte, sa fie, totusi, la tema.

 

Domnul Oleg Serebrian:

Este foarte la tema.

 

Domnul  Victor  Stepaniuc:

Eu am tot respectul fata de dumneavoastra. Va repet, in cazul de fata este o ingerinta directa administrativa, facuta prin legea anterioara, in activitatea unui subiect al audiovizualului in republica. Haideti sa cadem de acord cu dumneavoastra, ca Codul audiovizualului a fost expertizat de Consiliul Europei si, in felul acesta, noi avem destule argumente pentru a propune aceasta initiativa legislativa.

Daca dumneavoastra aveti anumite intrebari, o sa vorbiti. Eu v-am raspuns la intrebari asa cum este in viziunea noastra. Consider ca nu poate Regulamentul Parlamentului, la articolul 82, eu sint absolut convins, de un an de zile in urma, nu de astazi, sa vina in contradictie cu 3-4 articole din alta lege. Atunci noi facem legi care nu se executa. Si, intr-adevar, are dreptul sa intrebe Compania publica, care a solicitat de la noi… Daca tineti dumneavoastra minte, de fapt, a solicitat 70 de milioane de lei, dar noi le-am dat in jur de 40. Si unde este din punct de vedere mai ales material, acolo este o mizerie totala, cu aparataj din anii ‘60-’70. Si noi vorbim de o Companie publica, unde nu ar fi rau sa ne ducem.

Faptul ca dumneavoastra puneti intrebari conducerii Televiziunii, ca trebuiesc emisiuni in care sa fie reflectata viata Parlamentului, deci, viata partidelor politice, a fractiunilor parlamentare, deci, aici este purul adevar si lucrul acesta trebuie facut. Dar nu neaparat in cadrul articolului 82. Probabil, la chestiunea aceasta trebuie meditat atunci cind facem legislatia despre partidele politice, cu atit mai mult cu cit noi sintem tocmai la stadiul de a adopta o asemenea lege.

Domnul Oleg Serebrian:

Am inteles.

Domnule presedinte,

Vreau sa va mai intreb ceva in legatura cu intrebarea pe care v-am pus-o adineauri. Daca un alt post de radio, un post independent de radio, cu acoperire nationala, cu acoperire locala, vrea sa transmita in direct sedintele Parlamentului?

 

Domnul  Victor  Stepaniuc:

Va raspund foarte clar, in legislatia actuala acest lucru nu se interzice.

 

Domnul Oleg Serebrian:

Deci, poate?

 

Domnul  Victor  Stepaniuc:

Nu se interzice, poate, poate.

 

Domnul Oleg Serebrian:

Poate?

 

Domnul  Victor  Stepaniuc:

Asa consider eu.

 

Domnul Oleg Serebrian:

Asa considerati dumneavoastra…

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Asa consider eu, asa talmacesc eu legislatia, nu se interzice.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Multumesc, doamna Presedinte.

Domnule presedinte al comisiei,

Inclusiv pentru mass-media si libertatea de expresie in Republica Moldova, toata lumea stie ca cetatenii Republicii Moldova au posibilitatea sa capete informatie necenzurata numai de la transmiterea in direct a sedintelor plenului Parlamentului. Necenzurata, repet, domnule presedinte al comisiei.

In afara de aceasta, noi am prezentat o informatie ca, in perioada 28 ianuarie – 18 februarie, am facut o monitorizare a emisiunilor “Mesager”, 350 de subiecte, inclusiv 283 de subiecte interne, intre care 80% subiecte pozitiviste, laudative, triumfaliste s.a.m.d.

Aceasta monitorizare s-a terminat la 18 februarie. Considerati dumneavoastra ca ceva s-a schimbat la institutia publica a audiovizualului “Teleradio – Moldova” de la 18 februarie pina acum si ca, de acum, cetatenii trebuie sa fie lipsiti de unica sursa de informare corecta, libera de aici, din Parlamentul Republicii Moldova?

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Domnule deputat,

Eu, la intrebarea aceasta, mi se pare ca am raspuns. Compania publica “Teleradio–Moldova” are si mai departe dreptul, si va avea dreptul, sa transmita asemenea emisiuni. Nu la dictatul Parlamentului, prin articolul respectiv, dar din aceasta libertate editoriala la care ei au dreptul in baza Codului audiovizualului.

Faptul ca emisiunile dumneavoastra le considerati, pe unele, pozitiviste, triumfaliste s.a.m.d. Aceasta este o opinie subiectiva a dumneavoastra. De fapt, nu trebuie sa hotariti dumneavoastra, dar este Consiliul Coordonator al Audiovizualului, este Consiliul de observatori, care, de fapt, reprezinta societatea in aceasta companie publica si haideti sa punem intrebari si in numele societatii si in numele Parlamentului pentru acest Consiliu de observatori, care numai a inceput sa lucreze.

Eu cred ca dumneavoastra o sa aveti aceasta posibilitate in baza legii, in perspectiva. Acum, in realitate, acest consiliu abia a inceput a functioneze si nu prea poti sa-i intrebi. In rest, sint opinii subiective.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Este clar, dumneavoastra nici nu aveti alt raspuns.

Domnule presedinte al comisiei,

O a doua intrebare. Initiativa dumneavoastra nr.1112 vine, practic, imediat dupa declaratia misiunilor diplomatice occidentale despre faptul ca ei sint ingrijorati de posibilitatea presei de a reflecta si comenta in mod liber alegerile in Republica Moldova. Ei sint ingrijorati ca ceea ce s-a facut cu Antena C, cu Euro TV, cu postul de radio 103,5 FM din Balti va avea, iarasi, un impact negativ asupra libertatii presei in Republica Moldova.

Vreau sa va intreb in calitate de autor. Dumneavoastra, ca autor, sfidati opinia misiunilor diplomatice din Republica Moldova prin prezentarea acestei initiative legislative.

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Nu este vorba despre sfidare, este vorba ca dumneavoastra ati citit aceasta declaratie si am citit-o si eu si, probabil, nu numai eu, dar si multa alta lume. Si faptele expuse acolo, opiniile care sint expuse acolo, desigur, trebuie luate in vedere, dar eu cred ca acolo sint si anumite argumente care merita a fi discutate, a fi dezbatute. Si, in cele din urma, mai ales in problema respectiva, trebuie sa-si spuna cuvintul organele abilitate, acestea sint Consiliul Coordonator al Audiovizualului care trebuie sa indeplineasca foarte clar prevederile legii, dar, in cazul conflictelor, judecata trebuie sa puna punctul.

Eu cred ca noi, ca membru al Consiliului Europei, ca stat care este membru al Consiliului Europei si care cauta sa se alinieze la toate principiile democratice, trebuie sa luam in vedere si aceste opinii.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule Stepaniuc,

Stimate coleg,

Dumneavoastra chiar doriti ca in Republica Moldova oamenii sa fie zombati in continuare de propaganda comunista si nu doriti ca ei sa capete aici un, stiu eu, un respiro cu aceste emisiuni de joi si vineri? De ce faceti dumneavoastra asta, ce va impiedica, care argument? Banii nu sint un argument.

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Domnule deputat,

Eu vreau ca legislati noastra sa fie coerenta.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Legislatia noastra este coerenta si este in conformitate cu legislatia tarilor avansate, adica, in ceea ce priveste dreptul nostru de a avea libertate de expresie.

 

Domnul Marian Lupu:

Intrebarea? Aceasta a fost.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Veaceslav Untila:

Domnule Presedinte,

Domnule raportor,

Va rog sa-mi explicati si mie, ce inseamna “comunicatele oficiale despre sedintele Parlamentului se fac publice numai prin intermediul Serviciului de presa al Parlamentului”. Ce ati avut in vedere?

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Este foarte normal ca nu poate fiecare persoana sa faca comunicate in numele Parlamentului. In numele Parlamentului trebuie s-o faca un organ, probabil, de presa si acest organ de presa este abilitat si in alte tari sa faca declaratii oficiale in numele Parlamentului.

Daca dumneavoastra cunoasteti o alta  practica, spuneti-mi si o s-o studiem.

 

Domnul Veaceslav Untila:

Domnule Stepaniuc,

La articolul 82 din Regulamentul Parlamentului, Regulamentul vechi, sedintele Parlamentului sint publice. Asta ar insemna ca, din momentul aparitiei acestei legi, ele nu mai devin publice?

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Ele ramin publice in continuare.

 

Domnul Veaceslav Untila:

Presa va avea acces in sala?

Domnul Victor Stepaniuc:

Da.

 

Domnul Veaceslav Untila:

Si aici as vrea sa va mai intreb: dumneavoastra intentionati sa schimbati denumirea Serviciului de presa si imagine?

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Nu este o problema.

 

Domnul Veaceslav Untila:

Fiindca este “de presa si imagine” a cuiva, a Parlamentului, asa se cheama la noi acum.

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Eu cred ca denumirile acestor structuri pot sa se schimbe in fiecare zi, dar ce inseamna un organ de presa oficial al Parlamentului, mie mi se pare ca este clar fiecarui deputat.

 

Domnul Veaceslav Untila:

El se numeste, oficial, “Serviciul de presa si imagine”. Va rog sa atrageti atentia. Si vreau sa vin cu o propunere. Va place deseori sa spuneti ca opozitia nu prea vine cu propuneri constructive. Va propun una constructiva, cred ca o s-o acceptati. Comunicatele oficiale despre sedintele, nu, de fapt, stenogramele sedintelor publice sint plasate pe web site-ul oficial al Parlamentului, sa adaugam, “in termen de doua zile”, caci nu le gasesti cite doua-trei saptamini.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi…

 

Domnul Veaceslav Untila:

Stimate autor,

Acceptati?

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Pentru lectura a doua.

 

Domnul Marian Lupu:

Stati putin.

Stimati colegi,

Eu voi raspunde la aceasta intrebare, fiindca nu atit tine de acest proiect, cit de un context mai larg. Daca va aduceti aminte, noi am discutat foarte mult, din momentul in care, in 2005, am amendat aceasta pozitie a Regulamentului si am decis sa publicam stenogramele pe web site-ul Parlamentului.

Dar tot atunci, inclusiv la nivelul Biroului permanent, am convenit ca serviciul responsabil de pregatirea pentru publicarea pe web site a stenogramelor ar trebui sa consulte pe fiecare dintre deputati, cei care au luat cuvintul in cadrul sedintelor, sa coordoneze, sa nu fie schimonosit sensul, si atunci doua zile, credeti-ma,  tehnic este foarte greu sa se asigure.

Stimatii mei colegi,

Fiecare deputat care a vorbit trebuie sa vada ce va fi pus pe site din cele ce a vorbit el insusi. Cu atit mai mult cu cit, sa fim de acord…

 

Domnul Veaceslav Untila:

Domnule Presedinte,

Ma scuzati...

 

Domnul Marian Lupu:

O clipa, va rog. Foarte multe luari de cuvint inregistreaza incoerente si mai este si o munca tehnica, de redactare, nu poate staff-ul Parlamentului sa-si asume aceasta responsabilitate fara sa consulte deputatii, motiv pentru care… Bine, pentru lectura a doua, domnul Stepaniuc are dreptate, daca doriti, putem sa stipulam si o perioada concreta. Haideti sa coordonam acest lucru si, in lectura a doua, facem.

 

Domnul Veaceslav Untila:

Domnule Presedinte,

Am impresia ca cei care va asculta acum chiar pot sa va creada. Pe mine nu m-a intrebat nimeni nici o data ca sa ma consulte, ce am avut eu in vedere cind am vorbit ceva, timp de 2 ani de zile in Parlament. Unu.

Doi. Stenogramele nu se redacteaza, ele se publica exact asa cum au avut loc dezbaterile. De aceea, cred ca aici noi incurcam regiunea cu regimentul. Si, de aceea, eu propun: daca nu merge doua zile, punem 5 zile, dar sa ne fie foarte clar, cind apare stenograma pe site-ul Parlamentului.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimate coleg,

Faptul ca cineva ma crede pe mine… Poate nu va crede pe dumneavoastra, dar este alta discutie si alt capitol. Deci, eu sustin pozitia comisiei, sa fixam o perioada respectiva pentru publicare, va atrag atentia, publicarea stenogramei.

Va atrag atentia la un alt moment, si anume ca comunicatele oficiale despre sedintele Parlamentului sint date publicitatii numai prin intermediul Serviciului de presa al Parlamentului, nu este nimic nou. Aceasta fraza se regaseste in varianta actuala sau chiar in cea din fostul Regulament al Parlamentului.

Deci, comisia a dat o formulare completa a acestui articol. Multe din aceste pozitii ramin neschimbate. Si va raspund si la intrebarea pe care ati adresat-o, daca se intentioneaza sau nu sa se modifice denumirea. Confirm, se intentioneaza. In scurt timp vom veni la Biroul permanent cu o propunere a modificarii Hotaririi Parlamentului nr.22, care vizeaza inclusiv denumirea unor unitati structurale din Aparat. Si aici va dau un raspuns afirmativ.

 

Domnul Veaceslav Untila:

Da, domnule Presedinte,

Va multumesc.

Dar atunci, daca modificam, haideti sa modificam. Ar fi mai logic sa fie scris  “comunicatele oficiale despre activitatea Parlamentului”, dar nu “despre sedintele Parlamentului”.

 

Domnul Marian Lupu:

Va rog, comisia.

 

Domnul Veaceslav Untila:

Parlamentul este public.

Domnule Stepaniuc,

Acceptati?

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Da.

 

Domnul Veaceslav Untila:

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Pentru inceput, am vrut sa precizez. Domnul Stepaniuc vorbeste in calitate de autor, dupa aceasta va fi prezentata si pozitia comisiei, asa sa inteleg? Sau domnul Stepaniuc prezinta si pozitia comisiei?

 

Domnul Marian Lupu:

Si pozitia autorilor.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Si pozitia comisiei?

 

Domnul Marian Lupu:

Si pozitia comisiei.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Am inteles, inseamna ca astazi avem…

 

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Comisia...

 

Domnul Marian Lupu:

Nu?

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Comisia este Comisia juridica, pentru numiri si imunitati.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, imi cer scuze.

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Regulamentul Parlamentului...

 

Domnul Marian Lupu:

Ma iertati, deci, este Comisia juridica cea care va face prezentarea.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Am inteles, va multumesc.

Domnule Stepaniuc,

Dumneavoastra reprezentati, in aceasta ipostaza, si pe domnul Iurie Rosca? Asa sa inteleg?

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Eu reprezint autorii.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Da, am inteles. Uitati-va, prima intrebare este, daca aceasta modificare, asta se cheama, asa ruseste, “не в бровь, а в глаз», daca aceasta modificare propusa va fi cumva urmata, totusi, de decizia de sistare a transmisiunilor in direct. Da, sau nu? Daca nu, nu va prea cred, iar daca da, ma intereseaza daca, totusi, ati avut niste consultari cu misiunile diplomatice, daca cunoasteti ce parere au ele despre aceasta initiativa sau daca, cumva, nu va intereseaza parerea lor, asa cum s-a intimplat si cu declaratia comuna “Ingrijorari cu privire la libertatea presei”, semnata de 14 misiuni diplomatice, unde se spune ca “Teleradio–Moldova” a realizat un progres nesemnificativ in a deveni un difuzor public, cu adevarat independent.

Aceasta este prima intrebare.

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Nu prea am vazut intrebari, dar incerc sa comentez aceea ce ati spus dumneavoastra. Compania publica obtine dreptul sa procedeze asa cum doreste. Dupa ziua cind legea o sa fie oficial publicata, daca o s-o adoptam astazi.

Compania publica poate s-o faca, poate sa nu o faca. Mai sint si alte motive care o sa le permita sa manevreze intr-un fel sau in altul, fiindca, de exemplu, si Comisia Electorala Centrala… Acolo, in tot cazul, sint si acolo opinii care spun ca partidele parlamentare incep, cu aceste transmisiuni directe, incep sa fie favorizate. Ca unii stau permanent la microfoane, desi o sa participe concret in cadrul unor campanii electorale, chiar in urmatoarea perioada, care incepe, asa inteleg eu, dupa data de 3 aprilie, daca o sa votam astazi ziua alegerilor. Asa ca aici sint mai multe impedimente.

Doamna Pavlicenco,

O sa traim si o sa vedem.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Eu as comenta aici. Dumneavoastra cunoasteti statisticile, care au fost date publicitatii ca urmare a monitorizarii. Cunoasteti foarte bine, cine sta la microfon in Parlament si cine sta in emisiunile de la radioteleviziune, procentajul este distrugator, ecrazant in raport cu cei care nu apar acolo, cei din opozitie. Asa ca argumentul acesta nu tine. Dar, ma rog, asta este.

Apropo, vroiam sa va spun ca am primit un raspuns la o interpelare facuta doamnei Adela Raileanu, care mi-a explicat, in acest in raspuns, desigur ca el este absolut absurd, ca nu sint proiecte, programe si concepte pentru emisiuni cu pluralism de opinii si cu participarea reprezentantilor tuturor curentelor de opinie si, de aceea, nu avem asa ceva de vazut la radioteleviziunea noastra. Si atunci, ma intreb, unde-i liberalizarea audiovizualului?

Dar a doua mea intrebare este urmatoarea. Pentru ca ati spus ca prezentati pozitia autorilor, dumneavoastra il aveti ca aliat pe Iurie Rosca si uitati-va, eu tin in mina materialele de agitatie ale PPCD la congresul alesilor crestini-democrati, unde se spune despre cele 10 conditii, 10 mari reforme institutionale fundamentale.

Prima. Transmisiunea in direct a sedintelor plenare la posturile nationale de radio si de televiziune, a sedintelor plenare ale Parlamentului si publicarea pe pagina web a Parlamentului a stenogramelor, dezbaterilor parlamentare.

Aceasta deschidere a survenit dupa 4 ani de lipsa de transparenta a Legislativului, de dezinformare si manipulare a opiniei publice, practicata de acelasi Partid al Comunistilor in perioada mandatului sau de partid de guvernamint, intre 2001-2005.

S-a schimbat cumva ceva in aprecierea PPCD fata de comunisti sau in aprecierea dumneavoastra fata de PPCD, care, uitati-va, pledeaza recent, in ultimele doua luni, pentru faptul ca dumneavoastra ati inabusit transparenta si iata ca acum, vrea s-o inabuse impreuna cu dumneavoastra.

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Doamna Pavlicenco,

Va raspund in doua fraze.  In primul rind, eu am semnat cindva, mi se pare chiar cu dumneavoastra, anumite initiative legislative.

Si al doilea moment. Vreau sa va spun ca nu as vrea sa comentez in sedinta Parlamentului ceea ce se discuta cu colegii nostri la sedintele lor de partid. Asta-i treaba lor.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Da, va multumesc.

Totusi, exista o intrepatrundere, de care nu va puteti dispensa.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Leonid Bujor:

Va multumesc frumos, domnule Presedinte al Parlamentului.

Am doua intrebari catre unul din autorii acestei initiative legislative. Incep in felul urmator. Dumneavoastra ati facut trimitere la Consiliul de observatori, de parca nici nu cunoasteti faptul, pe care toata republica deja il stie, cine vor fi cei
3 conducatori: Todercanu, Raileanu si Turcanu.

Dumneavoastra, care deja dirijati cu acest proces, nu stiti acest lucru. De aceea, prima mea intrebare este, daca cu adevarat…

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Da de unde cunoasteti dumneavoastra?

 

Domnul Leonid Bujor:

Sinteti in apararea intereselor cetatenilor si doriti ca cetatenii Republicii Moldova sa cunoasca adevarul despre situatia din Republica Moldova. Va intreb, de ce ati venit cu propunerea respectiva si nu ati propus modificari la Codul audiovizualului?

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Care trebuiau sa fie modificarile la Codul audiovizualului?

 

Domnul Leonid Bujor:

Va multumesc pentru raspuns, domnule Stepaniuc.

Intrebarea a doua.

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Stimate coleg,

Va intreb si eu pe dumneavoastra…

 

Domnul Leonid Bujor:

Eu nu sint unul din autorii acestui proiect de lege rusinos si nu trebuie sa raspund la intrebarile dumneavoastra.

 

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Dar tot asa reiese ca nu trebuie sa va raspund eu la intrebarile dumneavoastra.

 

Domnul Leonid Bujor:

Cind o sa fiu la tribuna, daca doriti – raspundeti. Daca nu – nu. Eu v-am multumit pentru raspuns.

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Eu va intreb pe dumneavoastra, care trebuiau sa fie modificarile, daca noi le-am adoptat, impreuna cu dumneavoastra? Sint momente principiale.

 

Domnul Leonid Bujor:

O sa fie spuse in luarea mea de cuvint.

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Despre libertatea editoriala a subiectilor audiovizualului?

 

Domnul Leonid Bujor:

Se va spune in luarea de cuvint a Fractiunii parlamentare “Alianta «Moldova Noastra»”.

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Poftim, asta-i o alta intrebare.

 

Domnul Leonid Bujor:

Nu mai examinati. Intrebarea a doua.

Domnule autor al acestei initiative legislative,

Va intreb, daca dumneavoastra cunoasteti rezultatele sondajului sociologic, publicat in luna aprilie a anului 2007, cu privire la… Imi cer scuze, in luna februarie 2007, cu privire la atitudinea cetatenilor fata de transmiterea in direct a sedintelor Parlamentului?

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Domnule deputat,

Eu, nu prea cred tuturor sondajelor.

 

Domnul Leonid Bujor:

Ati raspuns?

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Am raspuns.

 

Domnul Leonid Bujor:

Va multumesc.

Domnule Stepaniuc,

Pentru dumneavoastra si pentru colegii dumneavoastra aduc la cunostinta faptul ca, conform rezultatelor Institutului de Sociologie al Academiei de Stiinte a Moldovei, realizat in colaborare cu unele ONG-uri locale, la intrebarea: urmariti dumneavoastra sedintele in direct, urmariti transmisiunea in direct la radio si TVM a sedintelor in plen ale Parlamentului, respondentii au raspuns in felul urmator: 7% sistematic, 20% relativ sistematic, aproape 21% au spus de la caz la caz.

Deci, circa 50% din respondenti au raspuns ca ei urmaresc sedintele in plen ale Parlamentului si nu este intimplator, domnule Stepaniuc, caci aceasta este unica sursa de informatie obiectiva, necenzurata, care ajunge la alegatorii Republicii Moldova. De aceea, prin aceasta initiativa legislativa se urmareste scopul de a-i lipsi pe cei circa 50% din cetatenii Moldovei de dreptul de a fi informati obiectiv.

Va spun acest lucru in calitate de membru al Comisiei pentru drepturile omului, unde am fost trimis de catre Comisia juridica, pentru numiri si imunitati, la insistenta deputatilor fractiunii din care faceti parte dumneavoastra.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Bujor,

Nu va suparati…

 

Domnul Leonid Bujor:

Acesta este unicul plus realizat de mine deocamdata, de cind fac parte din componenta acestei comisii. De aceea, nu cred ca raspunsurile dumneavoastra evazive justifica, intr-o masura sau alta, situatia reala si motivele obiective, caci motivele sint de ordin obiectiv si nu financiar. Fiindca dumneavoastra nu ati pus...

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Bujor...

 

Domnul Leonid Bujor:

Domnule Presedinte,

Imi cer scuze, eu termin.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, va rog, fiindca va inscrieti la luare de cuvint.

 

Domnul Leonid Bujor:

Nu ati spus ce nereguli si ce sume de bani au fost scoase in evidenta de catre controlul efectuat de Curtea de Conturi. Cu aceasta, probabil trebuia de inceput si nu cu justificarea celor 2 milioane de lei. Mult mai multe milioane de lei s-au cheltuit irational, decit cele doua milioane care se invoca.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

Doamna  Zoia Jalba:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule deputat Stepaniuc,

Am si eu o intrebare care este de ordinul urmator: dumneavoastra sinteti autorul acestui proiect de lege si i-ati avut, ca coautor, pe liderii Partidului Popular Crestin Democrat sau invers?

 

Domnul  Victor Stepaniuc:

Ce inseamna invers? Proiectul este pregatit de noi in comun. Deci, au fost pregatite citeva variante, daca pe dumneavoastra asta va intereseaza.

 

Doamna  Zoia Jalba:

Va multumesc.

Am inteles.

 

Domnul  Victor Stepaniuc:

Citeva variante, inclusiv la initiativa noastra, la initiativa mea personal, dupa aceea au fost redactate s.a.m.d., deci, este un lucru de creatie. Si atunci cind deputatii semneaza in 4 sau in 5, dumneavoastra stiti cum se face. Cuiva i-a aparut ideea, cineva a ajutat la redactare s.a.m.d.

 

Doamna  Zoia Jalba:

Domnule Stepaniuc,

Va multumesc. (Rumoare in sala.)

Si atunci, in aceasta activitate creativa, va rog sa ma ascultati… In aceasta activitate a dumneavoastra, de fapt, in aceasta conlucrare creativa a dumneavoastra, in ce masura s-a tinut cont, la elaborarea proiectului, de cele
10 conditii, pentru care am fost si eu responsabila la timpul respectiv, dat fiind faptul ca aceasta este unica din cele 10, realizata pina la acest moment?

 

Domnul  Victor Stepaniuc:

Eu nu am ce sa va raspund la intrebarea aceasta. Eu nu prea citesc cele
10 conditii, nu le cunosc bine.

 

Doamna  Zoia Jalba:

Nu tineti cont de ele?

 

Domnul  Victor Stepaniuc:

Si nici nu ma intereseaza prea tare, pe mine personal.

 

Doamna  Zoia Jalba:

Asta am asteptat, domnule Stepaniuc.

Va multumesc.

Deci, nu se tine cont de ele.

 

Domnul  Victor Stepaniuc:

Asta-i o chestiune interna a partidului, a colegilor nostri. Poftim.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Doamna  Valentina Cusnir:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule Stepaniuc,

Vreau sa va intreb, daca proiectul de lege cu care veniti prevede, intr-adevar, sistarea transmisiunilor in direct? Deoarece eu am vazut acest lucru doar din nota informativa, din proiectul prezentat nu se vede. Dar daca dumneavoastra imi demonstrati ca prevede sistarea, atunci de cind?

 

Domnul  Victor Stepaniuc:

Doamna Cusnir,

Dumneavoastra ati inteles principalul, ca aceste emisiuni pot fi, adica aceste sedinte plenare pot sa continue mai departe. Este altceva, ce o sa decida Consiliul de observatori impreuna cu conducerea Companiei.

 

Doamna  Valentina Cusnir:

In proiectul dumneavoastra vad aici cuvintul “sau”. “Sau la initiativa Parlamentului”.

 

Domnul  Victor Stepaniuc:

Da.

 

Doamna  Valentina Cusnir:

Si atunci, acest “sau” imi da sa inteleg foarte clar ca transmisiunile vor continua si nu ati avut nici o intentie de a le sista. Ati avut intentia numai sa includeti aici si Codul audiovizualului. Asa reiese din initiativa prezentata.

 

Domnul  Victor Stepaniuc:

Asa este, doamna deputat. Deci, sint doua variante: este prin vointa personala a acestei structuri, care se numeste Compania publica “Teleradio-Moldova”. Aceasta este o varianta. Si a doua varianta este atunci, in cazuri foarte rare, eu consider ca noi o sa avem dreptul la initiativa in problema respectiva, cu votul majoritatii deputatilor sa ne adresam Companiei publice ca sa transmita, de exemplu, sedinta de miine sau de poimiine, avind in vedere anumite sarbatori, anumite probleme importante pentru tara, care ar merita sa fie transmise. Este o complicatie, care o sa apara pentru Parlament, dar este o libertate pentru Compania publica “Teleradio-Moldova”. Acestea sint cele doua variante.

 

 

 

Doamna  Valentina Cusnir:

Juridic, inteleg ca ar trebui intii anulata acea decizie despre transmiterea in direct, adica, este nevoie de o alta initiativa si sa se voteze. Dar, din proiectul de lege nu reiese deloc faptul ca vor fi sistate. Asta am vrut sa aud de la dumneavoastra.

 

Domnul  Marian Lupu:

Da. Microfonul nr.5.

 

Domnul  Alexandru Lipcan: 

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule presedinte al comisiei si autor,

Domnule Stepaniuc,

Care este avizul Comisiei pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica referitor la acest proiect de lege?

 

Domnul  Victor Stepaniuc:

Eu, din pacate, nu cunosc continutul tuturor avizelor.

 

Domnul  Alexandru Lipcan:

Ele nu sint. Iarasi, se incalca Regulamentul Parlamentului. Ele nu exista, pur si simplu. In comisia noastra nu s-a examinat acest proiect de lege.

 

Domnul  Victor Stepaniuc:

Pai, asa ati lucrat de rau.

 

Domnul  Alexandru Lipcan:

Posibil. Asa se lucreaza din 2001 incoace.

 

Domnul  Victor Stepaniuc:

Veniti la sedinta.

 

Domnul  Alexandru Lipcan:

A doua intrebare. In decembrie 2006 nu s-a stiut despre faptul ca norma din Regulamentul Parlamentului, care este astazi in “Monitorul Oficial”, vine in contradictie cu norma din Codul audiovizualului? Sau aceasta s-a lasat, pentru a provoca scandal acum, in ajun de alegeri locale?

 

Domnul  Victor Stepaniuc:

Domnule deputat,

S-a stiut, s-au stiut multe. Aceste articole, pe care eu le-am pomenit astazi, trei in tot cazul, era evident de pe atunci, in lunile octombrie-noiembrie, ca ele o sa vina in contradictie. Am vrut sa aflam si opinia expertilor europeni. Si cind expertii europeni, anume in problema respectiva si in altele, ne-au sustinut pentru libertatea absoluta a politicii editoriale, care nu poate sa fie monitorizata prea mult nici chiar de Consiliul Coordonator al Audiovizualului, noi am inteles ca, mai devreme sau mai tirziu, articolul respectiv, 82, alineatul (2), in texul precedent era 83, din Regulamentul Parlamentului o sa trebuiasca modificat.

 

Domnul  Alexandru Lipcan:

Domnule presedinte,

Parerea mea este ca scopul acestui proiect, de fapt, este relevat sub ultimul alineat, in nota informativa: “Mentinerea transmisiunii in direct a sedintelor legislative, in special in perioada campaniilor electorale, pun in conditii inegale subiectii electorali.” Acesta, cred, este subiectul adevarat al acestei initiative. Probabil, trebuia sa fie o alta initiativa: “Se suspenda, pentru perioada campaniei electorale, transmisiunea in direct.”

 

Domnul  Victor Stepaniuc:

Eu cred ca ceea ce spuneti dumneavoastra si ceea ce se contine in ultimul alineat din nota informativa tine de competenta Comisiei Electorale Centrale. Intr-adevar, Comisia Electorala Centrala, in baza Codului electoral care este astazi, are dreptul sa solicite Companiei publice “Teleradio-Moldova”, daca aceasta va continua mai departe cu transmisiunile, sa solicite suspendarea acestor transmisiuni. Dar aceasta de acum o sa fie o relatie intre cele doua organe publice.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Igor Klipii: 

Domnule presedinte Stepaniuc,

Ambele legi au fost avizate de Consiliul Europei, nu-i asa? Atunci, la ce bun am solicitat avizarea lor? Si la ce bun facem referinta la contradictii? Ele sint avizate, deci, in mod logic mergem in continuare. Nu credeti ca trebuie ori sa nu recurgem la expertiza, daca tot nu tinem cont de ea, ori facem ce dorim in tara aceasta?

 

Domnul  Victor Stepaniuc:

Deci, ori-ori. Dumneavoastra aveti dreptate. Dar aceasta este vointa politica a Parlamentului, care trebuie sa decida.

 

Domnul  Igor Klipii:

Spuneti-mi, va rog, cit costa transmisiunea radio a sedintelor Parlamentului?

 

Domnul  Victor Stepaniuc:

Nu va pot raspunde.

 

Domnul  Igor Klipii:

Din datele pe care le am eu, ar costa nu mai mult de 15 000 de lei maximum pe an. Vreau sa va asigur ca, chiar daca cotizam cu totii de dragul democratiei in Parlamentul Republicii Moldova, asiguram chiar si un profit pentru radioul national.

In afara de aceasta, domnule presedinte Stepaniuc, banii respectivi sint prevazuti in bugetul de stat. Deci, nu exista nici o problema in cazul de fata si nu inteleg viteza cu care se promoveaza aceasta initiativa. La fel, as vrea...

 

Domnul  Victor Stepaniuc:

Dati-mi voie sa va raspund. In bugetul de stat banii pentru reformarea sau reconstructia Companiei publice “Teleradio-Moldova” lipsesc. Acele solicitari care au fost formulate, sa adaugam 19 milioane, 28 milioane, ele nu au fost executate si nu am putut sa le promovam in Legea bugetului de stat. Si vreau sa va aduc aminte dumneavoastra, multi dintre care ati fost in acele doua studiouri principale, in care se fac emisiunile...

 

Domnul  Igor Klipii:

Domnule Stepaniuc,

Nu am fost, nu ma invita nimeni.

 

Domnul  Victor Stepaniuc:

O sa va invite, sper eu, domnule deputat. Sper ca o sa va invite. O sa vedeti care este starea materiala, cum se spune, a acestor intrari, usi, ma scuzati, coridoare s.a.m.d. Studiourile trebuiesc reparate, noi nu putem sa cheltuim, pe de-o parte, si sa facem aceasta ingerinta in activitatea lor.

 

Domnul  Igor Klipii:

Domnule Stepaniuc,

In acest context, poate ca aceasta se intimpla din cauza ca acei care conduc astazi domeniul respectiv vin din rindul fostilor nationalisti? Uitati-va, toate persoanele care reprezinta acum Consiliul Coordonator al Audiovizualului, audiovizualul sint fosti nationalisti aprinsi, care acum au trecut de partea dumneavoastra, nu stiu cum v-ati inteles.

Acum, urmatoarea intrebare. Dumneavoastra ati facut referinta, si anterior, la faptul ca Televiziunea Nationala nu prea face fata. De ce nu interveniti, de ce Consiliul Coordonator al Audiovizualului nu intervine in acest context? Fiindca, totusi, este vorba despre dreptul la exprimare.

 

Domnul  Victor Stepaniuc:

Ce inseamna “nu face fata”?

 

Domnul  Igor Klipii:

Dumneavoastra ati mentionat acest lucru, ca, intr-adevar, sint probleme, ca televiziunea nationala nu este obiectiva, este partiala si ar trebui sa luam masuri.

 

Domnul  Victor Stepaniuc:

Domnule deputat,

La tema respectiva s-a vorbit nu numai din partea majoritatii, s-a vorbit si din partea minoritatii, din partea opozitiei, se vorbeste si in societate s.a.m.d.

Dar, chiar daca ne referim la asa-zisele sondaje, pe care le place unora sa le citeze aici, Televiziunea Nationala si Radioul National sint cele mai vizionate si audiate posturi de televiziune si radio din republica, cea mai buna retea. Daca noua nu ne plac emisiunile, conducerea trebuie sa se descurce, trebuie sa se descurce, in primul rind, Consiliul de observatori, si de aceea am si ales, probabil, alta conducere, ca sa avem o calitate mai buna.

 

Domnul  Igor Klipii:

Domnule presedinte Stepaniuc,

Si ultima intrebare. A existat initiativa Mantorov, in acelasi sens. Imi aduc aminte, atunci, domnul Cubreacov, foarte vehement si foarte categoric, a respins aceasta initiativa. As vrea sa stiu, daca s-a schimbat ceva de atunci? Si toate diversiunile tehnice care s-au produs, cind s-a intrerupt transmisiunea in direct a sedintei Parlamentului, nu mai sint deja diversiuni impotriva unui partid sau impotriva democratiei…

 

Domnul  Victor Stepaniuc:

Eu nu inteleg, ce are asta cu articolul 82 din Regulamentul Parlamentului?

 

Domnul  Igor Klipii:

Deci, va explic. Anterior...

 

Domnul  Marian Lupu:

Domnule Klipii,…

 

Domnul  Igor Klipii:

Chiar si o intrerupere tehnica a transmisiunii in direct a fost categorisita ca diversiune impotriva democratiei si a unui partid politic. Acum noi chiar initiem, persoanele care declarau acest lucru chiar initiaza procesul de sistare a transmisiunilor in direct.

 

Domnul  Victor Stepaniuc:

Cred ca intrebarea nu-i pentru mine.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Gheorghe Susarenco:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule presedinte Stepaniuc,

Este posibil ca pe site-ul Parlamentului sa fie pusa transmisiunea audio si video a sedintelor noastre? Nu pentru mosnegii care au 400 de lei pensia, dar macar pentru oamenii intelectuali.

Domnul  Victor Stepaniuc:

Eu stiu ca tehnic aceasta este posibil.

 

Domnul  Gheorghe Susarenco:

Este posibil? Se poate de facut un amendament la?…

 

Domnul  Victor Stepaniuc:

Sinteti deputat ca si mine, aveti dreptul la initiativa legislativa.

 

Domnul  Gheorghe Susarenco:

Mersi.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Vladimir Filat: 

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule Stepaniuc,

Sigur, noi discutam deja de mult timp, incercam sa scoatem in evidenta deficiente legislative, normative, corelari s.a.m.d., pe cind situatia, eu presupun, pentru toata lumea este foarte clara, care este scopul  acestei modificari. Eu am o simpla intrebare vizavi de colaborarea noastra cu societatea civila, mult mediata si folosita, vreau sa va spun.

Am asistat chiar la intrunirea anuala a functionarilor Parlamentului, nici nu a functionarilor, a deputatilor din Parlament cu societatea civila, iar cei din societatea civila au prezentat un raport, unde ceea ce s-a intimplat pina acum, transmisiunile in direct, au fost catalogate foarte clar si exhaustiv ca fiind o realizare.

Ei, reiesind din aceasta concretizare, vreau sa va intreb: ati consultat cumva, si in acest caz, opinia societatii civile? Da, domnule Stepaniuc, fiindca noi discutam aici modificari la Codul administrativ, Codul penal si aveam avizele unor ONG-uri, iar in cazul acesta chiar ca era necesar sa vedem, care este punctul lor de vedere.

 

Domnul  Victor Stepaniuc:

Domnule deputat,

Dumneavoastra mi-ati pus intrebarea referitor la societatea civila si ati uitat ca sedintele sint publice. Si acel reprezentant al societatii civile, care sta in biroul sau, nu stiu unde sta, la ce etaj, are acces liber, in Parlament, sa priveasca sedintele publice ale Parlamentului.

 

Domnul  Vladimir Filat:

De acord. In momentul in care acesta este interesul. In cazul in care este un alt interes, anumiti reprezentanti ai societatii civile sint invitati sa participe la elaborarea de legi, dupa care se fac rapoarte foarte lungi privind situatia, ca sa se spuna ca acest proiect de lege s-a elaborat cu concursul s.a.m.d.

Deci, noua ne este foarte clar care va fi rezultatul. Atit doar ca vreau, personal, sa fac o precizare, caci ati facut o referinta vizavi de cei care stau mult pe la microfoane si care ar putea sa stea si mai mult la microfoane.

Deci, eu am pretentia ca, de cite ori am iesit la microfonul nr.4 sau la tribuna centrala, nu am iesit ca sa “stau”. Mi-am adus aportul constient si am incercat, si incerc in continuare, sa schimb anumite lucruri prin prisma mea, cum le vad eu ca ar fi mai bine sau sa expun pozitia fractiunii. Si vreau sa va promit ca, indiferent daca vor fi transmise aceste sedinte sau nu, voi fi prezent la fel de des la aceste microfoane.

 

Domnul  Victor Stepaniuc:

Va dorim succese si nu numai dumneavoastra.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Ion Gutu: 

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimate domnule Stepaniuc,

Dumneavoastra ati scos, nu o data, partidul de guvernamint din situatii dificile, va straduiti si astazi s-o faceti cu succes. Era mult mai simbolic, cred, daca cu aceasta initiativa, la tribuna, iesea domnul Rosca, unul dintre cei care au semnat initiativa.

Deci, si dumneavoastra, si domnul Rosca, si presedintele, toata lumea a vorbit ca aceasta este o victorie a democratiei in acesti doi ani, de dupa 2005. Acesta a fost un argument utilizat de conducerea Partidului Comunistilor si conducerea PPCD in acesti doi ani. O victorie numarul 1 a democratiei in Republica Moldova. Mai ramine aceasta victorie sau ce se intimpla?

 

Domnul  Victor Stepaniuc:

Domnule deputat Gutu,

Eu nu va inteleg.

 

Domnul  Ion Gutu:

Si….

 

Domnul  Victor Stepaniuc: 

Mai este o intrebare…

 

Domnul  Ion Gutu:

Poftim, raspundeti.

 

Domnul  Victor Stepaniuc:

Eu nu leg democratia cu transmisiunea in direct. Mai mult decit atit, eu consider ca o tara democratica, ca a noastra...

Domnul  Ion Gutu:

Dumneavoastra…

 

Domnul  Victor Stepaniuc:

Dati-mi voie…

 

Domnul  Ion Gutu:

Da, poftim.

 

Domnul  Victor Stepaniuc:

Ati pus intrebarea, dati-mi voie sa va raspund. M-ati atacat aici, de acum o jumatate de ora, si mie tot nu-mi vine bine. Dar vreau sa va spun ca nu consider ca democratia numaidecit trebuie sa fie legata de transmisiunea in direct. Eu sint de acord cu lumea care spune: oameni buni, ce fel de transmisiuni, ce fel de zile pierdute la televiziune? Lumea intr-o tara saraca trebuie sa munceasca, trebuie sa lucreze mai mult. (Rumoare in sala.) Altceva, ca ea trebuie sa fie si informata. Dar pentru aceasta sint peste 70 de canale de televiziune, sint 140 de posturi de radio, este presa in fiecare zi si haideti s-o facem, si s-o facem civilizat.

Sint sedintele publice ale Parlamentului, sint publicatiile pe site-ul Parlamentului, trebuie sa fie emisiuni la radio si la televiziune, inclusiv cu participarea tuturor partidelor si fractiunilor, haideti s-o facem civilizat. Tari mai bogate decit noi nu fac transmisiuni in direct. Unele dintre ele isi fac asa-numitele canale ale Parlamentului, dar acele canale sint finantate din contul Parlamentului. Noi tinem compania aceasta, nici n-o reformam, nici n-o reorganizam.

 

Domnul  Ion Gutu:

Domnule Stepaniuc,

Eu nu mai insist sa raspundeti. Asa cum raspundeti dumneavoastra. A doua intrebare, foarte scurta.

 

Domnul  Marian Lupu:

Continuam.

 

Domnul  Ion Gutu:

Eu, ca deputat, rog sa fiu inteles, noi trebuie sa explicam populatiei si alegatorilor. Intr-adevar, dumneavoastra spuneti foarte serios despre problema finantarii, ca este o problema a finantarii acestei transmisiuni. Exista problema aceasta?

 

Domnul  Victor Stepaniuc:

Exista si este foarte mare.

 

Domnul  Ion Gutu:

Domnule Stepaniuc,

Eu cred ca asta este o bataie de joc din partea dumneavoastra, a autorilor si a partidului de guvernamint, fata de alegatori. Caci ati gasit 2 milioane de lei pentru Caravela culturii, pentru o firma privata, pentru 6 luni de zile, anul trecut, iar
2 milioane pentru ca sa vada toata lumea transmisiunea in direct nu gasiti.

 

Domnul  Victor Stepaniuc:

Domnule deputat,

Eu v-am vorbit despre contradictiile care exista in doua legi, dumneavoastra sinteti deputat cu practica bogata si stiti ca acest lucru nu trebuie sa se intimple in legislatie. Toate celelalte sint interpretari, putem, fiecare dintre noi, sa le interpretam diferit.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine. Inainte de a oferi cuvintul deputatului de la microfonul nr.4, as ruga, stimati colegi, sa mai temperam emotiile, fiindca s-a creat impresia ca traim ultima zi a Pompei-ului.

Microfonul nr.4, va rog.

 

Domnul  Valeriu Guma: 

Multumesc, domnule Presedinte.

As vrea sa pun o intrebare.

Domnule Stepaniuc,

Argumentarile dumneavoastra vizavi de starea de lucruri de la Compania “Teleradio-Moldova” si argumentul ca astazi, in Regulament prevederea aceasta intra in discordanta cu alte legi, contravine prevederilor Codului audiovizualului… Eu vreau sa va intreb: cite posturi publice nationale de radio si televiziune avem noi astazi, in Republica Moldova?

 

Domnul  Victor Stepaniuc:

Unul.

 

Domnul  Valeriu Guma:

Unul. Spuneti-ne, va rog, putem noi oare sa schimbam, si eu propun sa schimbam, caci vad ca merge spre aceasta, caci dumneavoastra aveti votul necesar sa votati, ca transmisiunile in direct sa se faca la posturi de radio si televiziune, nu numaidecit la cele publice. Poate ca sint si din acelea private, care vor sa transmita in direct, si de radio, si de televiziune, de ce nu?

 

Domnul  Victor Stepaniuc:

Eu, la intrebarea aceasta, am raspuns. Deci, in Regulamentul Parlamentului de astazi se vorbeste numai despre posturile nationale de radio si televiziune, posturile publice. Alta stipulare nu a existat. Si noi am modificat prevederea care era in Regulamentul Parlamentului precedent. Daca dumneavoastra aveti un alt text, deci, asta trebuie sa fie.

 

Domnul  Valeriu Guma:

Asta tine de conceptie, prima lectura sau a doua, nu conteaza. In principiu, cum?  Care este parerea dumneavoastra personal?

 

Domnul  Victor Stepaniuc:

Parerea noastra este introdusa in initiativa legislativa. 

 

Domnul  Valeriu Guma:

Adica, dumneavoastra din start considerati ca posturile trebuie sa fie numaidecit publice, nu pot fi alte posturi, care sint intr-o stare financiara mai buna s.a.m.d.?

 

Domnul  Victor Stepaniuc:

Dumneavoastra cred ca aveti o greseala de logica, ia ginditi-va foarte bine, intrebati-l pe domnul Filat, care este jurist: in situatia actuala, nu se interzice nici unui post de radio sau de televiziune sa faca transmisiuni directe. Nu li se interzice. Nu exista o asemenea interdictie.

 

Domnul  Valeriu Guma:

Domnule Stepaniuc,

Dumneavoastra scrieti in Regulament, si atunci Regulamentul prevede numai posturile publice, aici este clar scris: “Transmisiunile in direct se permit numai la posturile publice.” Eu propun ori sa fie adaugat “si private”, ori sa fie omis cuvintul “publice” si atit.

 

Domnul  Victor Stepaniuc:

Pot fi transmise in direct, dar la posturile publice nationale de radio si televiziune in conformitate cu prevederile Codului audiovizualului. Aceasta formulare nu interzice altor posturi, in viziunea mea, sa transmita la buna lor dorinta.

 

Domnul  Valeriu Guma:

Adica, sinteti de acord cu aceasta.

 

Domnul  Victor Stepaniuc:

Pot, pot.

 

Domnul  Valeriu Guma:

Atunci, sa omitem cuvintul.

 

Domnul  Victor  Stepaniuc:

Dati-mi voie. Noi, pina acum, obligam postul national de radio si televiziune sa faca lucrul acesta. De acum incolo ele pot... Codul audiovizualului, in cele trei articole pe care eu vi le-am expus dumneavoastra, si 8, si 52, si 51, dicteaza absoluta libertate a politicii editoriale.

Domnul Valeriu Guma:

Atunci eu formulez propunerea: sa fie introdusa, pentru lectura a doua, propozitia: “Emisiunea sa fie transmisa in direct si de alte posturi, nu numai publice”.

 

Domnul  Marian Lupu:

Dar nu ati vrea inainte…

 

Domnul  Victor  Stepaniuc:

Acesta este dreptul lor.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,

In aceasta sintagma se face referinta la Codul audiovizualului. Eu cred ca ar fi cazul sa se arunce o privire si asupra prevederilor acestui Cod, pentru a vedea situatia reala. Pentru simplul motiv ca a fost evocat de catre comisie faptul ca acest proiect de lege, printre altele, vine cu o coerenta a prevederilor Regulamentului cu prevederile Codului audiovizualului.

Domnule Stepaniuc,

Eu va multumesc.

Rog comisia.

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Stimati colegi,

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a examinat proiectul de Lege pentru modificarea articolului 82 din Regulamentul Parlamentului, initiativa legislativa a colegilor nostri. Autorii proiectului propun modificarea in cauza in scopul aducerii reglementarilor care se contin la alineatul 2) al articolului 82 din Regulamentul Parlamentului in concordanta cu prevederile Codului audiovizualului: articolele 8, 51, 52.

In viziunea autorilor, omiterea neconcordantei acestor norme este necesara pentru asigurarea independentei institutiilor audiovizualului, asigurarea echilibrului si pluralismului politico-social si al dreptului cetatenilor la informare. Proiectul in cauza a fost avizat de comisiile permanente. Lista exista, cine o sa doreasca, eu pot sa o prezint. Si Directia juridica a Aparatului Parlamentului, care a propus ca acest proiect de lege sa fie examinat in sedinta in plen a Parlamentului.

In rezultatul examinarii si in urma votarii, Comisia juridica nu a adoptat o decizie definitiva. Din cei sapte membri ai comisiei care erau prezenti, trei au votat pentru, trei – impotriva si un membru al comisiei s-a abtinut. In aceste conditii, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati propune examinarea proiectului nominalizat in sedinta in plen a Parlamentului si deciderea prin vot asupra acestui proiect de lege.

 

Domnul  Marian Lupu:

Da, va multumesc.

Intrebari pentru comisie?

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Domnule Presedinte,

Imi cer scuze. As vrea sa atrag atentia la continutul avizului Directiei juridice, deoarece acest aviz, dupa parerea noastra, trebuie sa fie luat numaidecit in consideratie, deoarece in primul rind este vorba de substituirea cuvintului “secret” prin notiunea de “inchise”, “sedintele inchise”, dar nu “secrete”, asa cum este in textul Regulamentului actual.

Mai departe, sint unele propuneri ce tin de tehnica legislativa, care, de asemenea, trebuie luate in consideratie. Totodata, exista propunerea sa fie inlocuit cuvintul “sau” din prima pozitie cu sintagma “precum si”, ceea ce este, dupa parerea noastra, mai corect.

 

Domnul  Marian Lupu:

Da.

 

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

Domnule Presedinte al comisiei,

Eu vreau sa va spun ca primesc mesaje si telefoane in continuu de la cetateni, astazi, in plina sedinta. Iata, imi spune cineva ca in Italia sint doua posturi TV care transmit in direct sedintele Parlamentului, din Senat si din Camera deputatilor. Prima mea intrebare ar fi: spuneti-mi, va rog, care partide extraparlamentare s-au plins de inechitatea conditiilor sau accesului in vederea campaniei electorale?

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Cred ca intrebarea aceasta trebuie sa o puneti autorilor.

 

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

Nu, dumneavoastra, ca si comisie, trebuie sa va uitati si la ceea ce este scris in raport si in nota informativa.

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Noi dam aprecierea continutului.

 

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

Si sa dati aprecierea, si sa vorbiti, de exemplu, de partidele extraparlamentare. Cunoasteti pozitiile s.a.m.d. Nu cred ca este o problema atit de neimportanta. Deci, nu aveti un raspuns?

Multumesc.

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Eu v-am raspuns. Intrebarea a trebuit sa o puneti autorilor.

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

Pentru mine acesta nu este un raspuns.

 

Domnul  Marian Lupu:

Continuam.

 

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

A doua intrebare este urmatoarea. Totusi, vad ca aici sint reprezentantii structurilor de reglementare, conducerea radioteleviziunii. Dumneavoastra cunoasteti, adica cunoaste toata lumea ca anterior, Curtea de Conturi a stabilit delapidari de milioane de lei la Compania “Teleradio-Moldova”. Cunoasteti chiar si faptul ca aceste deturnari masive de bani publici au condus si la spinzurarea unora, in urma, se pare, a acestor deturnari.

Intrebarea mea este, daca cei prezenti aici pot sa ne spuna ce s-a intimplat cu rezultatele Curtii de Conturi privind deturnarile de bani? Cit costa, intr-adevar, transmisiunea la Radio si cit costa la Televiziune? La intrebarea aceasta, totusi, nimeni nu a reactionat adecvat. Daca ii avem aici prezenti pe colegii de la radioteleviziune, ei sint aici numai ca sa asiste, pentru ca puteau s-o faca prin televiziune, sau sint aici si pentru a ne raspunde la niste intrebari? Daca nu le dati voie lor sa raspunda, poate ne raspund colegii deputati, care au protestat sub zidurile radioteleviziunii atunci cind comunistii erau calificati ca dedindu-se la derapaje antidemocratice.

 

Domnul  Marian Lupu:

Doamna deputat,

Va rog la subiect.

 

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

Totusi, intrebarea mea ramine. Vreau sa aflu, citi bani costa transmisiunea la Radio si la Televiziune?

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine, cine poate sa ne raspunda, cit costa transmisiunea la Televiziune si la Radio?

 

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

Si intrebarea mea este: de ce colegii sint prezenti aici? De ce domnii din stinga mea stau aici? De ce au fost invitati? Care este scopul? Ca sa ne raspunda, nu-i asa?

 

Domnul  Marian Lupu:

Cineva poate sa ne ofere un raspuns referitor la costuri? Sa avem o cifra si sa terminam.

Da, microfonul nr. 3.

 

Domnul  Victor  Stepaniuc:

Deci, in primul rind, aceste insinuari despre furturile de fonduri la Compania publica “Teleradio-Moldova” nu sint confirmate. Au fost niste controale ale Curtii de Conturi. Noi le-am verificat si le-am discutat adaugator si nu este vorba despre aceasta. Si nu trebuie invinuita compania. Iar referitor la costurile pentru anul trecut, 2006, deci, suma care este fixata la noi este de
2 milioane 300 de mii de lei.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Leonid Bujor:

Multumesc frumos.

Stimate domnule presedinte al comisiei,

Conform celor relatate in raport, constatam ca, din cei 11 membri ai comisiei, daca nu gresesc, au fost prezenti 7 membri.

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Sapte prezenti.

 

Domnul Leonid Bujor:

Au fost prezenti sapte. As vrea sa va intreb pentru inceput, spuneti-mi, va rog, procedura de votare a fost secreta sau s-a votat deschis?

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Domnule Bujor,

Ca fost membru al comisiei, cunoasteti foarte bine ca lucrarile comisiei se desfasoara intr-un mod foarte democratic. Acesta este raspunsul.

 

Domnul Leonid Bujor:

Deci, domnule presedinte…

 

Domnul  Vladimir Turcan:

In sensul ca rezultatul exprima…

 

Domnul Leonid Bujor:

Domnule presedinte al comisiei,

Conform regulilor democratice, procedura de votare secreta este absolut democratica, in egala masura cu cea deschisa. Deci, eu am intrebat simplu: s-a votat secret sau nu?

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Domnule Bujor,

Spre regret, dumneavoastra deja nu sinteti membru al comisiei, dar eu cred ca ar fi fost asa,  cred ca cineva ar fi inaintat aceasta propunere.

Domnul Leonid Bujor:

Deci, s-a votat deschis?

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Da, deschis.

 

Domnul Leonid Bujor:

Va multumesc.

Eu nu am nici o obiectie.

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Dar si rezultatul vorbeste despre aceasta.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va rog, continuam.

 

Domnul Leonid Bujor:

Domnule Turcan,

Nu trebuie sa va suparati.

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Nu ma supar.

 

Domnul Leonid Bujor:

Deci, a doua intrebare este mult mai simpla. Avind in vedere faptul ca s-a votat in cadrul comisiei in mod deschis, constienti fiind care va fi rezultatul votarii la acest subiect, tinind cont de cine sint autorii initiativei legislative, as vrea, daca nu va suparati, sa ne aduceti la cunostinta cum a votat fiecare dintre cei 7 membri ai comisiei, prezenti la aceasta sedinta? Daca imi spuneati ca procedura de votare a fost secreta, nu va adresam aceasta intrebare. Avem si noi, deputatii Parlamentului, dreptul sa cunoastem, dar si cetatenii tarii.

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Deci, fiecare dintre membrii comisiei este aici, in sala. Poftim, dumneavoastra puteti sa le adresati fiecaruia, in mod particular, intrebarea si dumnealor vor raspunde.

 

Domnul Leonid Bujor:

Domnule presedinte al comisiei,

Va multumesc frumos.

Eu le-am adresat aceasta intrebare, cum ma sfatuiti dumneavoastra, si este logic sa fie asa, dar am constatat ca cel putin patru deputati au votat impotriva.

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Nu patru, ci trei.

Domnul Leonid Bujor:

Pai, de aceea si v-am rugat sa-i nominalizati pe toti cei sapte, spunind cum a votat fiecare.

 

Domnul  Marian Lupu:

Domnule Bujor,

Nu va suparati.

Este la discretia, intr-adevar, a presedintelui comisiei. Exista documente, se consulta si se…

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Aceasta e ceva la nivelul problemelor care se discuta la bucatarie, ceea ce spuneti acum.

 

Domnul Leonid Bujor :

Domnule Presedinte al Parlamentului,

Eu imi cer scuze. Deci, in momentul in care dumneavoastra vorbeati la microfon, in partea dreapta a salii era o galagie de nedescris. Si, sincer va spun, nu am auzit ce ati spus.

 

Domnul  Marian Lupu:

Domnule Bujor...

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Ultimul raspuns?

 

Domnul Leonid Bujor :

Nu, ce a spus domnul Presedinte al Parlamentului nu am inteles.

 

Domnul  Marian Lupu:

Domnule presedinte,

Realitatea este ca imi zumzaie si in urechea dreapta si in urechea stinga, diferenta nu este. Rog sa continuam discutiile pe fondul problemei.

 

Domnul Leonid Bujor :

Da, va multumesc.

Domnule Presedinte al Parlamentului,

Adevarul este acela ca, de exemplu, cind eu ma aflu la microfon, galagie se face in exclusivitate din partea dreapta.

Domnule Turcan,

Va multumesc pentru raspunsurile la ambele intrebari.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule presedinte al comisiei si stimati colegi,

Ma adresez dumneavoastra si fac referire la Legea privind actele legislative. In general, in Parlament, la proiectul de lege trebuie sa fie anexata nu nota informativa, ci nota de fundamentare a proiectului de lege. Si, daca ar fi o nota de fundamentare, eu cred ca aceasta nota care este reprezentata, n-ar putea suporta nici o critica, fiindca acolo se vorbeste despre problemele financiare.

Ca, adica, sint cheltuieli considerabile si, din cauza aceasta, compania nu se poate dezvolta, fiindca o parte din resurse sint cheltuite pentru aceste transmisiuni. As vrea sa va intreb, domnule presedinte al comisiei, dumneavoastra cunoasteti informatia, cit a costat lansarea de catre Compania “Teleradio-Moldova” a postului “TVM International”? Si, pentru aceasta lansare, au fost prevazute mijloace bugetare, adica din bugetul acestei companii sau din bugetul de stat?

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Stimate domnule,…

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Fiindca noi pornim aici de la nota de fundamentare, nu pur si simplu de la proiectul de lege.

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Da. Eu, totusi, as vrea sa va atrag atentia la un moment. Motivul de baza, care este formulat inclusiv in aceasta nota informativa, si care reiese din esenta proiectului, totusi, nu consta in faptul ca ei finanteaza… ca activitatea Companiei “Teleradio-Moldova” este finantata suficient sau nu. Deci, motivul cel mai important este ca noi prin formularea aceea care exista astazi in Regulament, de fapt, ingradim independenta Companiei “Teleradio-Moldova”. Iata care este problema.

Si anume ingradirea aceasta intra in contradictie cu Codul audiovizualului. Si, prin formularea propusa de noi, permitem, in mod democratic, dam posibilitate Companiei “Teleradio-Moldova” sa organizeze emisiunile respective in direct atunci cind ei vor considera ca este necesar, este posibil, inclusiv din punct de vedere financiar etc. etc. Iata care este problema.

Si, iarasi, ne intoarcem de fapt la o problema, care astazi a fost discutata, referitor la articolul 46. Noi nu putem accepta ca publicitatea institutionala sa fie inlocuita cu publicitatea politica sau individuala. De aceea, anume Compania “Teleradio-Moldova”, reiesind din independenta ei, va aprecia cind si care sedinte trebuie sa fie transmise in direct. Aceasta este.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Domnule Presedinte,

Eu va rog sa va uitati foarte atent la nota informativa.

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Dumneavoastra ati inceput cu nota informativa.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Da. Cu aceasta am inceput. Dupa prioritati, prima este partea financiara. Si eu de aceea v-am si intrebat, atunci cind o nota de fundamentare incepe cu prima prioritate – partea financiara, aceasta parte financiara trebuie analizata, trebuie sa fie pusa pe masa. A incurcat, de pilda, finantarea sau transmiterea in direct a emisiunilor din Parlament ca compania sa se dezvolte? Nu avem un raspuns.

Si noi nu putem, in general, sa discutam despre un proiect de lege atunci cind nu avem o fundamentare scrisa. Daca cei de la Companie ar veni sa ne puna pe masa o informatie ca, uite, din cauza ca de la orele 10.00 pina la orele 14.00, in fiecare joi si vineri, Compania pierde urmatoarele venituri de la reclama, de la alte emisiuni  s.a.m.d. Noi insa nu avem asemenea informatii, stimati colegi.

 

Domnul  Marian Lupu:

Asa, stimati colegi...

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Informatiile respective dumneavoastra le puteti primi de la Compania “Teleradio-Moldova”.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Noi trebuia se le primim odata cu prezentarea…

 

Domnul  Vladimir Turcan:

De la Consiliul Coordonator al Audiovizualului. Dar, in cazul de fata, pe cintar sint puse doua probleme. Prima - independenta si a doua - ingradirea independentei, care este in Regulamentul nostru.

 

Domnul  Marian Lupu:

Domnule Turcan si stimati colegi,

Doar o clipa. Va atrag atentia ca sintem la o ora si jumatate de discutii. Si va atrag atentia ca avem deja vreo zece oameni pe lista pentru luari de cuvint. In acest caz, eu va rog, la aceasta runda va limitati la intrebari, iar cei care s-au inscris vor exprima pozitii. Dar va rog sa urmam normele de discutii care sint conform Regulamentului. Daca doriti, inscrieti-va pentru expunere de pozitie. Va inscrieti pentru luare de cuvint, sau intrebari, sau…

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Domnule Presedinte,

De ce dumneavoastra sinteti atit de inechitabil cu deputatii? Noi avem o lege in Parlament.

 

 

Domnul  Marian Lupu:

Asa este.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Noi am adoptat aceste legi ca sa fie indeplinite.

 

Domnul  Marian Lupu:

Asa.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Aceasta lege prevede ca un proiect de lege, prezentat in Parlament, trebuie sa fie fundamentat, adica sa fie argumentat. Si aceasta nota de fundamentare trebuie sa fie anexata aici, la proiectul de lege prezentat.

 

Domnul  Marian Lupu:

Dumneavoastra aveti o intrebare sau o propunere? Formulati-o va rog.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Este o intrebare. Un proiect de lege, venit in Parlament, care nu corespunde legii, iar noi, aici il discutam impreuna cu dumneavoastra.

 

Domnul  Marian Lupu:

Aceasta-i intrebarea? Aceasta-i o afirmatie.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Da, aceasta este o intrebare. De ce nu…

 

Domnul  Marian Lupu:

… interventiilor.

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Expunerea viziunii, pozitiei si atit.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Finalitatea.

 

Domnul  Marian Lupu:

Cu finalitatea…

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Acest proiect de lege nici nu putea fi discutat aici, in Parlament.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine, am inregistrat propunerea.

Microfonul nr.4.

Domnul Igor Klipii:

Domnule presedinte Turcan,

In nota informativa se face referinta la o serie de articole din Codul audiovizualului, prin care se face referinta la, ma rog, la independenta editoriala a companiei, la libertatea privind continutul emisiunilor etc. Vreau sa va intreb, daca cunoasteti: a existat vreun demers din partea Companiei “Teleradio-Moldova” catre CCA sau catre Parlament, sau in alte instante, prin care s-ar plinge ca acest drept al independentei si libertatii i-a fost incalcat? Fiindca, in mod normal, ar trebui sa vina initiativa din partea lor, daca li se incalca ceva.

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Ei nu au dreptul de initiativa legislativa. Totodata, ei nu au dreptul…

 

Domnul Igor Klipii:

Nu la initiativa, la plingere.

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Ei nu au dreptul, dumneavoastra cunoasteti foarte bine. Dar, totodata, ei s-au adresat la comisia sesizata in fond cu aceste apeluri. Mai mult decit atit, controlul asupra respectarii legislatiei ii apartine comisiei, si Parlamentului, si deputatilor concreti. Si eu consider ca, anume din aceste considerente, a si fost initiata aceasta initiativa.

 

Domnul Igor Klipii:

Nu cunoastem, informatia, daca a si existat, dar ea nu a existat, nu a fost adusa la cunostinta deputatilor.

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Dumneavoastra, daca nu cunoasteti, poftim, la domnul Stepaniuc sint aceste demersuri.

 

Domnul Igor Klipii:

Sa-mi spuna dumnealui.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

 

Domnul Igor Klipii:

El vorbeste la telefon acum, nu are timp.

Domnule Turcan,

O alta intrebare. Aceleasi articole din Codul audiovizualului mentioneaza faptul ca, prin decizia adoptata cu votul majoritatii deputatilor prezenti, va fi impusa transmisiunea in direct. Deci, cum argumentam noi independenta pentru a sista transmisiunea, utilizind totodata dreptul pe care il vom utiliza, il veti utiliza atunci cind veti dori, ca sa transmiteti in direct? Nu ar fi mai logic ca aceasta transmisie sa existe din start, ca program de activitate sau sa existe in mod normal?

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Logica intrebarii costa in aceea ca sa nu dam posibilitate Parlamentului macar uneori, din resursele financiare ale Parlamentului, sa fie transmise aceste emisiuni, dar din start sa obligam, sa lezam independenta Companiei “Teleradio-Moldova”. Cam asa iese.

 

Domnul Igor Klipii:

Nu este asa. Si ultima intrebare, daca considerati ca acest proiect de lege este suficient de bine pregatit si daca nu sintem cumva manipulati? In prima intrebare am constatat ca nu exista nici o argumentare din partea companiei. Nu cunoastem care sint preturile reale, de exemplu, ale transmisiunilor in direct prin TV sau prin Radio. Si constatam ca costurile sint foarte-foarte mici. Si, in contextul respectiv, poate ar fi logic ca acest proiect de lege sa fie retras, pentru a fi analizat suplimentar si a fi luata o decizie ulterior, in cunostinta de cauza?

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul  Vladimir Turcan:

In cazul de fata, acest proiect de lege nu atrage dupa sine cheltuieli de la buget.

 

Domnul  Victor  Stepaniuc:

Stimati colegi,

Eu vreau sa va aduc aminte ca de ieri, functioneaza, este in vigoare Legea despre noul Regulament al Parlamentului. Si acolo este prevazut faptul ca deputatul nu poate iesi de cite zece ori sa puna aceleasi intrebari. Fiindca eu am observat ca mai multi deputati au repetat intrebarile pe care mi le-au adresat mie.

Repet acum pentru domnul Turcan. Raspunsul la intrebare, repet inca o data, referitor la pierderile financiare de 2 milioane si 300 de mii de lei.

Stimati colegi,

Argumentarea care s-a facut o cititi in nota informativa, s-a facut din cauza ingerintei noastre administrative. Noi complicam lucrurile acestei companii, dar in 70% din text este vorba despre neconcordanta intre Codul audiovizualului si Regulamentul Parlamentului.

Raspunsurile la aceste intrebari au fost date. Dorim, mai departe, sa pierdem timpul si sa facem demagogie multa? Haideti s-o facem.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Stimati colegi de la microfoane,

Rog sa va concentrati pe dimensiunea de intrebari concrete si concise.

Microfonul nr.4.

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule presedinte al comisiei,

Va intreb daca, intr-adevar, acest proiect de lege prevede sistarea transmisiunilor si de cind?

 

Domnul Vladimir Turcan:

Nu prevede. Acest proiect nu prevede nici sistarea, nici interzicerea. Invers.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Multumesc.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Acest proiect de lege prevede permiterea dreptului…

 

Domnul Vladimir Filat:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule presedinte Turcan,

De mai multe ori s-a vehiculat notiunea de ingerinta in activitatea postului public de radio si televiziune si ca acesta ar fi un motiv de baza pentru care a venit initiativa.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Ma intrebati ca autor, eu nu...

 

Domnul Vladimir Filat:

Nu, va intreb ca idee, la raportul comisiei.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Ca idee a trebuit sa-i intrebati pe autori.

 

Domnul Vladimir Filat:

Bun. Atunci reformulez pozitia mea. Noua incearca sa ni se argumenteze faptul ca, prin transmisiunea in direct in formula actuala, noi am facut un amestec direct in activitatea radioteleviziunii. Corect? Corect.

Dar ia uitati-va ce scrie sau cum va suna alineatul (2) din acest articol. Deci nu citesc partea initiala, dar citesc mai departe. De fapt, “Sedintele in plen ale Parlamentului, cu exceptia celor secrete, prevazute la alineatul (1) al prezentului articol, pot fi transmise in direct la posturile publice nationale de radio si televiziune, in conformitate cu prevederile Codului audiovizualului sau la initiativa Parlamentului, prin decizia adoptata cu votul majoritatii deputatilor prezenti”.

Domnilor deputati,

Spuneti-mi mie, va rog frumos, in momentul in care noi, prin decizia noastra, prin vot, vom decide ca o sedinta sau alta sa fie transmisa la postul public, nu este tot un amestec direct in activitatea postului public? Nu, noi nu ne adresam.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Propunerea este ca, in genere, sa interzicem?

 

Domnul Vladimir Filat:

Nu, domnule presedinte.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Dar care-i?

 

Domnul Vladimir Filat:

Nu trebuie sa va suparati atit de tare. Eu vreau sa va spun ca argumentul vizavi de amestecul in activitatea…

 

Domnul Vladimir Turcan:

Pur si simplu la concret, care este propunerea? Care-i asta? Sa fie interzis?

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Structurati-va discutia, va rog. Explic, cred ca domnul…

 

Domnul Vladimir Filat:

Domnule Presedinte,

Eu am facut observatia ca, in cazul in care avem ca motiv modificarea respectiva, sa nu intervenim in activitatea posturilor publice, aceasta este contrazisa prin faptul ca noi lasam la latitudinea Parlamentului ca ulterior, pin decizie, sa obligam postul de televiziune sa transmita.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Domnule deputat Filat,…

 

Domnul Vladimir Filat:

Da, domnule deputat Stepaniuc.

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Jurist de forta, uitati-va cum este scris.

 

 

Domnul Vladimir Filat:

Multumesc.

 

Domnul Victor Stepaniuc:

“Pot fi transmise” la initiativa Parlamentului luata “prin decizie”. Totdeauna la sfirsit hotaraste compania, sa transmita ori sa nu transmita, chiar cind s-a adresat Parlamentul. Nu o sa fie obligata, dar pot fi transmise mai departe. Deci, aceasta sintagma: “pot fi” se refera si la primul gind si la al doilea gind.

 

Domnul Vladimir Filat:

Domnule Stepaniuc,

Ati facut referinta la cunostintele mele juridice. Eu vreau sa va spun ca decizia Parlamentului si legea, in general, contine norme imperative, nu norme permisive. Si halal de Parlamentul care va lua decizia ca o sedinta sau alta sa fie transmisa, iar un functionar de la televiziunea nationala se va gindi ca nu este cazul s-o transmita.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Si...

 

Domnul Vladimir Filat:

Dar in fond, dupa principiul care se discuta astazi, va fi o tara democratica prospera.

Multumesc.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Corect.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Turcan,

Va multumesc.

Ceea ce s-a produs pina acum n-a fost, in viziunea mea, decit o parte introductiva, fiindca avem un numar impunator de solicitari pentru luari de cuvint, primul fiind domnul deputat Veaceslav Untila, pe care il invit la tribuna centrala.

 

Domnul Veaceslav Untila:

Stimati colegi,

Daca acum 2 ani mi-ar fi spus cineva ca voi ajunge sa vad cum Iurie Rosca si Victor Stepaniuc semneaza impreuna proiecte de legi ce ruineaza valorile democratice, nu as fi crezut. Dar iata ca evolutia, nu revolutia ne ofera surprize. Nici Darvin nu a stiut ce se poate intimpla cind unii se dau jos din copac.

Dupa 4 aprilie 2005 am crezut un timp ca votul PPCD-ist in favoarea unui presedinte comunist a fost pur si simplu un accident. Acum insa ne convingem ca a fost vorba de o actiune planificata, o actiune cu bataie lunga. Activitatile ulterioare ale PPCD-istilor ne-au demonstrat acest lucru.

Initiativa de modificare a Regulamentului Parlamentului, venita de la reprezentantii coalitiei ros-oranj, confirma faptul ca PPCD si PCRM au inceput deja campania electorala. Propunerea de a sista transmisiunile in direct, la radio si televiziune, a sedintelor plenare face parte din arsenalul propagandistic electoral al coalitiei ros-oranj.

Astfel, aliatii incearca sa-si acopere golurile acolo unde sint mai vulnerabili, iar ei sint vulnerabili mai intotdeauna cind ies la iveala comportamentul, intentiile si faptele lor care nu depasesc interesul ingust de partid sau de clan, ei sint vulnerabili atunci cind cetatenii mai au posibilitatea de a afla adevarul despre activitatea coalitiei de guvernare si, in primul rind, despre realizarile reformelor solicitate de PPCD in 2005.

Haideti sa vedem, ce s-a ales din aceste pretinse reforme. Justitie independenta nu exista, comunistii continua sa-i numeasca in functii doar pe judecatori loiali puterii, contrar deciziilor Consiliului Superior al Magistraturii. Comisia Electorala Centrala este la cheremul comunistilor si aliatilor lor. Consiliul Coordonator al Audiovizualului este mai angajat politic ca niciodata.

Reforma de la Curtea de Conturi a fost o impartire de fotolii intre comunisti si crestini-democrati. Situatia in domeniul autonomiei locale este dezastruoasa dupa instituirea unui organ central de presiune asupra alesilor locali, care este Ministerul Administratiei Publice Locale, transmisiunile in direct ale sedintelor Parlamentului urmeaza a fi sistate, adica ceea ce discutam noi acum.

Nici PPCD-istii, nici comunistii nu doresc ca oamenii sa afle si despre alte reusite. Este vorba despre delapidarile masive de fonduri la Complexul Memorial “Eternitate”. Spalarea a sute de milioane la reparatia drumurilor, alocarea dubioasa a sumei de 93 de milioane de lei unei companii falimentare ca “Air Moldova”, adoptarea legilor la comanda grupurilor de interese, persecutarea opozitiei etc. Toate aceste actiuni arata fata adevarata a guvernarii si distrug mitul despre existenta unei formatiuni de opozitie care se numeste PPCD.

Faptul ca o astfel de initiativa vine de la comunisti, nu ne mira, deoarece ei sint antidemocrati prin definitie, dar era greu de asteptat un astfel de gest de la PPCD. Anume reprezentantii acestei fractiuni au declarat, de nenumarate ori, dupa 4 aprilie 2005 ca cel mai mare cistig, cea mi mare cucerire democratica si cel mai mare merit pe care si-l asumau ei era transmisiunea in direct a sedintelor in plen ale Parlamentului.

In 2005, transmisiunea in direct a sedintelor Parlamentului facea parte din interesul national, iar acum nu mai face parte. Sau poate interesul national, domnule Rosca, acum este altul? Se vede cit de sinceri au fost PPCD-istii atunci cind faceau aceasta declaratie, se vede cit de mult au tinut la aceste realizari, daca tot ei, cu atita usurinta, acum le ingroapa.

De fapt, explicatia este simpla. Dupa impartirea frateasca sau tovaraseasca dintre comunisti si PPCD-isti a resurselor informationale ale Euro TV, Antena C si altele, cele doua formatiuni nu mai au nevoie de transmisiune in direct ale sedintelor Parlamentului. Dimpotriva, pacatele lor sint atit de multe, esecurile atit de mari, incit ei se vad nevoiti sa le ascunda de ochii lumii. Acesta este motivul ce a stat la baza proiectului de Lege nr.1112.

Un alt motiv este de a inchide gura opozitiei. Dar un singur lucru nu au inteles autorii proiectului de lege: nu atit opozitia are nevoie de aceste transmisiuni in direct, cit omul simplu, pentru a se informa din prima sursa despre starea reala a lucrurilor. In graba lor de a ingradi accesul cetatenilor la informatia obiectiva, comunistii si PPCD-istii recurg inclusiv la incalcarea Constitutiei.

Astfel, ei modifica Regulamentul Parlamentului, care, la momentul elaborarii proiectului de lege, a dezbaterilor in comisii, a discutiilor la Biroul permanent, nici nu era publicat in Monitorul Oficial. Prin urmare, documentul respectiv inca nu era in vigoare. Pentru comunisti si aliatii lor incalcarea articolului 76 din Constitutie este, vorba speaker-ului Marian Lupu, o problema tehnica.

Exact astfel ei trateaza si intreaga legislatie nationala: este bun atita timp cit permite coalitiei sa-si faca jocurile, iar daca nu le permite, incalcarea ei devine deja o problema tehnica.

Stimati deputati,

“Alianta «Moldova Noastra»” nu va vota acest proiect de lege, deoarece el ingradeste drepturile constitutionale ale cetatenilor la liberul acces la informatie. Consideram ca a sosit timpul ca societatea civila sa-si spuna si ea cuvintul in aceasta privinta, deoarece o dictatura comunista nu se deosebeste cu nimic de o dictatura comunist–PPCD-ista.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

La microfonul central se invita doamna deputat Vitalia Pavlicenco.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Stimati concetateni,

Modelul democratic de guvernare implica increderea deplina a cetateanului in actiunile decidentilor. Este necesar ca institutiile publice sa functioneze in conditii de transparenta, de acces la informatiile pe care le detine puterea si opozitia.

In Republica Moldova, care este cel putin la modul declarativ un stat parlamentar, autoritatile sint obligate sa-i informeze obiectiv pe cetateni si despre activitatea deputatilor. Coalitia de guvernamint rosu-oranj, lipsita de orice principii morale, defileaza in fata occidentalilor cu proclamata orientare proeuropeana, iar pe de alta parte vrea sa sisteze transmisiunea in direct a sedintelor Parlamentului.

Precizez. Coalitia de guvernamint a fost numita astfel, saptamina trecuta, si de domnul Vladimir Ristovschi, reprezentantul secretarului general al Consiliului Europei. Avem de a face, astfel, cu un stat cu o dictatura PPCD-isto-comunista si cu demonstratia ca alunecam spre totalitarism mai dihai decit acum citiva ani, cind o parte din actualii potentati ai zilei strigau “Jos dictatura, jos comunistii”.

Citim din argumentele fariseice ale raportului. Modificarea legii se propune pentru afirmarea independentei institutiilor audiovizualului, asigurarea echilibrului si pluralismului politico-social si a dreptului cetatenilor la informare. Sau: modificarea este necesara pentru ca stipularile din actuala lege conduc, in mod direct, la ingerinte din partea Parlamentului, lezind independenta si libertatea editoriala a teleradio-difuzorului public national Compania “Teleradio-Moldova”, garantata prin lege.

Sa citesti si sa te crucesti de inversarea lucrurilor. Recent, 14 misiuni diplomatice au mai semnat o declaratie, in care vorbesc de o tendinta ingrijoratoare ce-si are inceputurile in reorganizarea posturilor Antena C si Euro TV si, mai recent, in cazul postului 103,5 FM din Balti, ce limiteaza in mod clar spatiul fluxului liber de informatii. Declaratia constata ca “Teleradio-Moldova” a realizat un progres nesemnificativ in a deveni un difuzor public, cu adevarat independent.

In aceste conditii, fariseii ne vorbesc, prin metoda sacrilegiului, ca transmisiunea impiedica, adicatelea, onorarea de catre “Teleradio-Moldova” a angajamentului de a informa corect. Un cinism uluitor. Ce are una cu alta? Si argumentele privind cheltuielile considerabile in conditiile unui buget auster ori ca statul are nevoie de bani pentru probleme sociale, sint consternante. Am vazut cit de usor s-au acordat zeci si sute de milioane de lei pentru procurarea avioanelor, renovarea Complexului Memorial “Eternitate”, reamenajarea centrului Chisinaului.

Trebuie cautati banii deturnati in aceste operatiuni, nu sa se invoce ca, vezi bine, transmisiunea in direct ar costa anual peste 2 milioane de lei. Si cele circa 40 de milioane, pe care le plateste anual statul pentru institutia care nu a devenit publica, pentru ce se cheltuie? Emisiuni noi si atractive, instructive sau in spiritul pluralismului de opinii, nu vedem de ani buni.

Prin 1998–'99, comunistii Voronin si Stepaniuc, aflati in opozitie, discutau bine mersi la televiziunea nationala cu membrii Aliantei pentru democratie si reforme, inlaturata pentru niste miini murdare ce nu s-au mai gasit. Sau poate nu sint bani la buget pentru ca este persecutat perfect business-ul mediu si cel mai maricel.

In 2006, conform presei informate, zisul Centru pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei, cu 640 de angajati, a intentat numai 200 de dosare penale, dintre care pe 50 au si fost reabilitati oamenii hartuiti de angajatii in cagule negre.

Centrul se ocupa de mituiti marunti si de sprijinitorii opozitiei. Nici unul din coalitia ros-oranj nu a nimerit in vizorul Centrului. Insa pentru contora lui Mejinschi au fost alocati, in 2007, vreo 50 de milioane de lei, sa se simta oamenii confortabil moral, pentru ca pacatuiesc in fata lui Dumnezeu persecutind oameni nevinovati.

Zilele trecute imi spunea un cetatean ca, in ultimii citiva ani, i-au fost intentate 250 de dosare si umbla numai prin judecati, le cistiga, dar cheltuie bani si timp, in loc sa se ocupe linistit de afacerea sa si sa poata plati normal impozite, ca sa aiba si categoriile defavorizate bani de la buget pentru pensii, ajutoare, indemnizatii etc.

Ar ajunge si pentru informatie, pentru ca neinformarea cetatenilor ne costa libertatea si faptul ca avem un mare stat oligarhic capitalisto-comunist, ce nu a produs altceva mai bun decit:

1. Crede ca i-a inselat, in 2005, pe occidentali ca ar fi capabili comunistii sa mearga spre UE;

2. A facut din Moldova cel mai sarac si amarit stat, un stat-problema in Europa;

3. A facut un stat-politist, din care fuge toata lumea. Iar cine nu poate fugi, se zbate in mrejele coruptiei impuse de clanuri si familie, incalcarii drepturilor oamenilor, in primul rind la informare, in mrejele mizeriei si saraciei, in care oamenii nu mai stiu cum sa supravietuiasca.

Asta ne costa neinformarea cetatenilor, care este politica de stat in Republica Moldova. Avem ambasadori veniti de ceva timp aici, care insa nu sint invitati macar o data in spatiul informational public. In era informationala informatia este cel mai de pret produs, iar cetateanul informat este un om salvat. Cei care vor sa blocheze accesul la informatie declara ca noul Cod al audiovizualului, adoptat tot de majoritatea rosie-oranj, a condus la liberalizarea pietei audiovizualului.

Ca sa vezi. Spuneti-mi, va rog, stimati domni din opozitie, cine dintre dumneavoastra a fost invitat in ultimele luni, saptamini fara bani la “Teleradio-Moldova”, la Euro TV ori la Antena C. Nu ma refer la comunistii si PPCD-istii care au posturi private, transformate din cele publice. Cu mici exceptii, adevarata opozitie nu mai are acces la nici o tribuna. Ati blocat totul, a mai ramas doar aceasta fereastra, transmisiunile in direct, privite de somerii sarmani si de pensionari insaraciti cu buna stiinta, pe care acum, in preajma alegerilor, vreti sa o inchideti ca sa inabusiti cu totul aceasta populatie.

Va preocupa faptul ca transmisiunea in direct, in campanie electorala, pune in conditii inegale subiectii electorali, dezavantajind formatiuni extraparlamentare. S-a plins vreo formatiune extraparlamentara, mai ales din cele aproape fara documente, la Ministerul Justitiei, in legatura cu lipsa de acces la spatiul public? Nu am auzit.

Poate acei inregimentati recent in lupta contra opozitiei neinregimentate, iar acum cerind ca plata sa inchida accesul la oameni al concurentilor electorali. In loc sa se dea acces la spatiul de informare public tuturor, inclusiv partidelor extraparlamentare, cum era pe timpul ADR in 1998-99, se inchide  si accesul celorlalti.

Am fost si noi in opozitie extraparlamentara, am muncit, am convins lumea si am venit in Parlament, unde avem alte prerogative, stabilite de Constitutie. Si ceilalti le vor avea daca vor convinge populatia prin informare. Dar, de cind Parlamentul se transforma in tribuna electorala, poate nu ne mai trebuie sedinte de Guvern, nici Seful statului sa nu-si mai exercite obligatiile, ca ne spune imediat cu cine sa votam la televiziunea publica si controlata.

Si pensionarii nostri cum sa afle ca azi, doua luni inainte de alegeri, coalitia rosie-oranj adauga la pensie citiva banuti ca sa le cumpere votul pentru viitorii
4 ani de inselaciune si manipulare. Sa acceseze batrinii Internetul si sa citeasca stenogramele din cei 400 de lei pe care nu-i au pentru a plati facturile. Cei vreo
20 de deputati comunisti batrini o duc bine, primind cite vreo 9 sau 10 mii de lei, adica salariul si pensia de deputat, dar ce fac ceilalti cu saracia adusa de acesti bogati comunisti cu Lenin pe steagul lor biruitor.

De ce sa nu cunoasca cetatenii cum impartiti banii publici dupa bunul vostru plac, sau cum vor merge lucrurile in plan politic, economic si social, sau cum guvernantii isi bat joc de interpelarile deputatilor si de soarta oamenilor ce le scriu plingeri, ca asta-i deranjeaza pe cei care se lauda cu miliardul si 200 de milioane de dolari folositi pentru manipulari electorale. Voteaza pentru primarul PPCD-ist si vei avea bani americani. De ce sa nu stie oamenii ca asta-i o minciuna si batjocura.

Stimati colegi,

Va chem sa ne solidarizam si sa impiedicam instaurarea intunericului si a dictaturii comunisto-PPCD-iste. Daca noi nu putem face nimic, cum sa aparam societatea de tavalugul antinational? Sa protestam pe toate caile legale impotriva ofensivei dictaturii rosu-oranj, sa boicotam, daca se va decide azi sistarea transmisiunii in direct, sedintele in plen, pina la reluarea lor in direct?

Nu cele 2 milioane de lei invocati sint adevaratul motiv pentru care vor sa ne inchida gura. Cetatenii afla faradelegile comuniste, pentru ca lucrurile invocate de parlamentari varsa lumina asupra durerilor oamenilor, de care isi bate joc statul comunist si agentii guvernamentali de toate soiurile. Comunistii, care nu stiu de alte argumente decit pumnul, “rubilnicul” si bita colorata.

Va multumesc.

 

Doamna  Maria Postoico:

La microfonul central se invita domnul deputat Gheorghe Susarenco.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Stimati colegi,

In cele zece puncte, prezentate de fractiunea noastra Presedintelui Voronin la 4 aprilie 2005, data la care acesta din urma a fost reinstalat in fotoliul de sef al statului, patru se refera la independenta mass-media. Vreau sa readuc in memoria dumneavoastra punctul 5, cu urmatorul continut: “In vederea asigurarii transparentei actului guvernarii se vor opera modificari la legislatia in vigoare pentru transmiterea in direct, la posturile nationale de televiziune si radio, a sedintelor plenare ale Parlamentului si a sedintelor Guvernului”. Citat inchis.

Ca supliment la cele zece puncte, este stipulat ca, citez: “Parlamentul va forma o comisie speciala pentru modificarea si completarea Constitutiei, care sa vizeze consolidarea institutiilor fundamentale ale statului. Aceste modificari si completari trebuie sa perfectioneze procedurile care tin de modul de alegere a Presedintelui Republicii, modul de formare a Guvernului, modul de formare si de functionare a puterii judecatoresti, modul de alegere a Procurorului General si statutul Procuraturii”. Citat inchis.

Asa se explica, la acel moment, votul in sprijinirea candidaturii Presedintelui Vladimir Voronin la functia de sef al statului. Ulterior, au fost mai multe incercari ale comunistilor de a sista transmiterea in direct a sedintelor Parlamentului, pe motiv ca mulgatoarele si paznicii nu isi pot indeplini functiile. Aceasta a spus-o astazi si domnul Stepaniuc.

De fapt, aceste incercari au fost contracarate de catre fractiunea PPCD. Recent, 14 ambasade acreditate la Chisinau si-au exprimat nedumerirea si ingrijorarea in legatura cu situatia mass-media din Republica Moldova. Romanii antici spuneau “pacta sunt servanda”, care in traducere ar insemna “contractele sint obligatorii”. Si in cazul in care o parte incalca contractele, cealalta parte este libera de obligatiuni.

De aceea, in cazul in care colegii mei de fractiune vor vota impreuna cu comunistii acest proiect de lege, din acel moment eu ma voi considera in afara fractiunii PPCD. Eu nu sint membru al PPCD, dar voi ramine frontist. Frontist al anilor ‘90 si mai am o ultima rugaminte, in cazul in care va fi votat acest proiect. Sa procedam ca europenii, si nu ca moldovenii. Sa nu facem atacuri la persoane, sa ne fie criticate opiniile. Mi-i martor Cel de sus, eu nu voi fi acela care va incepe primul atacul la persoana, si la propriu si la figurat. Asa sa ne ajute Dumnezeu.

 

Doamna  Maria Postoico:

La  microfonul central se invita domnul deputat Valeriu Calmatui.

 

Domnul Valeriu Calmatui:

Va multumesc, doamna Presedinte.

Stimati colegi,

Onorata asistenta,

Desigur, discursul pe care am vrut sa-l tin… Am sa fiu mai succint, dat fiind faptul ca si asa, de acum de peste o ora si jumatate, acusi doua ore, discutam si majoritatea dintre cei care au vorbit sint cei care astazi cu mare inflacarare ar apara, sa zicem, drepturile si legislatia din Republica Moldova, intr-un caz. Si, cind este vorba, acum, de o corelare intre doua legi, care sint legi organice si care trebuie sa fie corelate intre ele, nu stiu de ce asa de multa zarva se face in jurul acestei chestiuni.

Desigur ca pentru noi toti este clar de ce aceasta se face. Fiindca astazi, unii dintre noi au uitat de acele perioade cind era si Partidul Comunistilor in opozitie, si unii dintre ei erau la guvernare. Erau in Guvern, erau in Parlament si, cind atunci nu erau nici un fel de transmisii in direct, nici macar cit de cit, fiindca cetatenii nu aveau posibilitatea, din cauza deconectarilor masive, care se faceau in perioada aceea, si nici nu puteau sa aiba informatie de ultima ora, nemaivorbind de aceea ca sa vina cu careva informatie in direct de la ceea ce se petrecea atunci in organele statale.

De aceea, eu zic ca argumentele, care au fost spuse aici, au fost destul de impunatoare, de ce trebuie sa fie aceste legi corelate. Deci, fractiunea majoritara desigur ca va sustine acest proiect de lege. Noi credem ca invinuirile acelea, care astazi se aduc in ceea ce priveste necesitatea de a fi lasate aceste prevederi ale alineatului (2) din articolul 82, nu sint destul de argumentate din partea dumneavoastra, fiindca din alta sursa, care a fost tot de sondaj, se vede ca numai in jur de 7% dintre cetatenii Republicii Moldova au posibilitate si privesc aceste emisiuni in direct. Dar, pina la urma, noi nu le lezam aceste drepturi, le dam voie. Se va decide de fiecare data si cine va vrea, acela va transmite aceste emisiuni.

Eu va chem, pe toti dumneavoastra, sa votam acest proiect de lege si sa purcedem la ordinea de zi, pe care o avem in continuare a discuta.

Multumesc.

 

Doamna  Maria Postoico:

La microfonul central se invita domnul deputat Dumitru Diacov.

 

Domnul Dumitru Diacov: 

Imi aduc aminte ca domnul Serebrian s-a inscris inaintea mea.

Stimati colegi,

Cred ca era un moment asteptat. Pe mine, de fapt, nu ma mira decizia de astazi. Pe mine m-a mirat decizia luata in 2005, atunci cind comunistii au acceptat propunerea sa fie transmisiune in direct. Dar ceea ce se intimpla astazi este absolut logic, fiindca oricarui partid care se afla la guvernare nu prea ii place cind apar critici, discutii din acestea aprinse.

Pe mine ma mira numai domnul Rosca, ca el a acceptat chestia aceasta, dar, ma rog. Eu am in fata doua rapoarte, stimati prieteni, fiindca ca sa fac o mica abatere. Problema este cum o sa fie perceputa chestia aceasta pe plan international, fiindca noi am facut multa galagie si in toate rapoartele internationale, apropo, si de societatea civila, iar in pozitiile societatii civile acest fapt – transmisiunea in direct – a fost acceptata ca o chestie de progres.

Eu am in fata raportul Comisiei europene cu privire la consolidarea politicii europene de vecinatate in Republica Moldova. Iata, este un raport foarte voluminos si in care ideea lansarii transmisiunilor in direct a fost apreciata pozitiv. Eu citez: “A fost lansata practica transmisiunii in direct a sesiunilor plenare, precum si publicarea proceselor-verbale ale unor sesiuni”, apreciata in acest capitol ca un moment pozitiv.

In alt loc avem o alta fraza, si anume ca interferenta Guvernului in afaceri este un impediment major in calea dezvoltarii economice. Si libertatea presei este asigurata intr-o masura foarte redusa. Toti deputatii mi se pare ca au raportul acesta.

Si am un al doilea raport, al Consiliului Europei, a comisiei de monitorizare. Iata, eu si cu doamna Postoico ne ducem din cind in cind pe la Strasbourg si stim cit de aprinse au fost discutiile. Si aici este un capitol foarte mare, care se refera la presa. Dumneavoastra stiti ca Consiliul Europei se specializeaza in problemele pentru drepturile omului in sectorul umanitar.

Si sint referinte si la Antena C, si la celelalte probleme legate de televiziunea nationala. Sigur ca Consiliul Europei, precum si intreaga Comunitate Europeana urmaresc foarte atent ce se intimpla in Republica Moldova. Si la punctul 157 exista un mic alineat. Eu vreau sa vi-l citesc. “Daca Televiziunea Moldovei ramine sub dependenta puterii politice, acest lucru ar putea avea efecte prejudiciabile in perspectiva apropiatelor alegeri locale. Fiind principala sursa de informatie la nivel national, Televiziunea moldoveneasca este, intr-adevar, un mijloc puternic pentru influentarea alegerilor in Republica Moldova”.

Stimati colegi,

Deci, putem sa presupunem ca reactia, si cunoastem si declaratia ambasadorilor, reactia internationala va fi una destul de negativa la acest fenomen, fiindca in practica internationala se spune foarte clar ca o lege poate fi modificata doar atunci cind legea imbunatateste situatia. Si exista un termen special ca, daca o schimbare de lege duce la regres, adica creeaza situatii mai proaste, atunci nu este bine ca acest proiect de lege sa fie adoptat. Si sigur ca, din punctul de vedere al accesului la informatie, noi traim intr-o tara foarte problematica. Accesul la informatie este destul de limitat. Sistarea transmisiunilor in direct va fi primita ca o interventie destul de negativa.

De fapt, eu inteleg intr-o masura oarecare, fiindca din pacate unii colegi au facut abuz de libertatea aceasta de transmisiuni directe, s-au vorbit multe lucruri nepotrivite, s-a incercat de a face populism. Bun, noi sintem in Parlament. Si eu inteleg chestia aceasta, ca nu este prea bine cind ai un singur canal national si pe canalul acesta se transmit si aceste sedinte in direct. Dar, stimati colegi, noi cu dumneavoastra nu avem, din pacate, o alta posibilitate sa facem cunoscut punctul nostru de vedere cetatenilor Republicii Moldova.

Intr-adevar, nu este un secret, si eu cred ca nu este o mare suparare. Eu, de exemplu, in ultimele 15 luni nu am fost la Televiziunea Nationala. Pai, bine, bine, hai sa enumeram emisiunile din Republica Moldova, de la Televiziunea Nationala, in cadrul carora se discuta problemele fundamentale ale tarii: preturi, tarife, de ce se ia o decizie sau alta.

Noi cu dumneavoastra traim in Republica Moldova si privim canalele rusesti, si le privim si pe cele romanesti. Noi putem sa comparam, cum se discuta acolo problemele tarii? Ia uitati-va, aseara la NTV iese Nemtov, care nu-i nici deputat, iese Hakamada, iese nu stiu cine, care sint chiar extraparlamentari si se discuta. Si oamenii acestia sint invitati. In Romania – la fel.

Uitati-va, in ce situatie sintem noi? Eu nu vreau sa traiesc intr-o tara unde, intr-adevar, devine tot mai intuneric si mai intuneric. Eu vreau ca in tara noastra problemele sa fie discutate. Eu nu ma duc la Televiziune neaparat sa critic, eu vreau sa propun solutii pozitive, atunci cind se discuta problemele fundamentale.

S-a facut referinta la preturi. Eu cred ca aceasta este absolut neserios, adica acei care fac referinta la preturi, ne considera pe noi de oameni neseriosi. Fiindca
2 milioane de lei, in primul rind, nu sint bani pentru bugetul national ca sa fie gasiti. Intr-al doilea rind, noi excludem aceste transmisiuni directe de la Radio si Televiziune, dar ce punem in loc? O sa facem ecranul negru acolo? Sau o sa punem emisiuni proprii ale Televiziunii?

Vreau sa va spun ca, daca in locul transmisiunilor directe la Televiziunea Nationala o sa fie alte emisiuni, ele o sa coste nu mai putin de 2 milioane de lei. Fiindca ele trebuiesc pregatite si necesita cheltuieli. Acelasi lucru cu Televiziunea Nationala.

Aici s-a vorbit de implicarea Parlamentului in treburile televiziunii publice. Bine, eu as accepta aceasta idee, dar noi cu dumneavoastra privim Televiziunea Nationala, cind avem rabdare privim mai mult decit programul informativ, si ce vedem acolo? Noi acolo vedem, practic, la fiecare pas comanda de stat. Uitati-va, va rog, la “Mesager” sau la programul acesta informativ. Unde mai vedeti, in care tara mai vedeti ca acolo sa fie reflectate intilnirile sefilor nostri cu ambasadorii? Ce interes public este? La noi este asa: Presedintele tarii, Presedintele Parlamentului, Primul ministru s-au intilnit cu ambasadorii, cu trei ambasadori. Cui ii este interesanta informatia aceasta? I-au inminat medalii, s-a discutat. Cui ii trebuieste informatia aceasta? Nu-i trebuieste poporului, domnule.

Aceasta este incercarea. Eu imi aduc aminte ca, odata, domnul Voronin, prin 1998, imi spunea intr-o dimineata ca “Domnule Diacov, te-am privit ieri la “Mesager” si numai in «прогноз погоды» nu erai, in rest – toata emisiunea”. Acum eu, fix acelasi lucru, pot sa-l spun despre guvernarea actuala. Cind te uiti, de 13 ori Tarlev, de 13 ori Guvernul, Presedintele tarii, Presedintele Parlamentului si s-a terminat televiziunea publica.

Stimati colegi,

Eu, toate acestea, le spun cu bunatate, nu cu rea vointa. Decizia se ia in ajunul alegerilor locale. Eu inteleg ca anume din cauza aceasta si se ia, ca vin alegerile. Dar este o chestie foarte proasta.

Stimati colegi,

Guvernul, partidul de guvernamint au facut eforturi colosale asupra sa, ca sa creeze conditii normale pentru alegerile din 2005, cele din 2003, alegerile din Gagauzia, care au fost. Si eu cred ca practica aceasta si experienta aceasta trebuie consolidata...

 

Doamna  Maria Postoico:

Domnule Diacov,

Un minut.

 

Domnul Dumitru Diacov:

…Dar nu stricata. Noi, cu decizia aceasta, punem punct pe multe lucruri bune, care s-au facut in ultimul timp.

 

Doamna  Maria Postoico:

Aveti un minut.

 

Domnul Dumitru Diacov:

De aceea, cred ca, daca astazi se venea cu un pachet...

Stimati colegi,

Bine, noi sistam transmisiunile directe, dar in loc propunem: doua ore, in fiecare saptamina, de discutii pe tema cutare, iata un pachet de emisiuni, iata ce o sa fie… Atunci, cred ca si ascultatorii, si noi am intelege lucrul acesta. Dar asa, daca se sisteaza transmisiunea in direct si ramine ceea ce este astazi, atunci eu nu stiu ce se mai face in tara asta.

Multumesc.

 

Doamna  Maria Postoico:

La microfonul central se invita domnul deputat Dumitru Braghis.

 

Domnul  Dumitru  Braghis:

Domnilor deputati,

Profitind de faptul ca majoritatea din Parlament, in pofida vointei exprimate de opozitia democratica, care reprezinta sute de mii de alegatori ai republicii, cetateni ai Republicii Moldova, si fara a consulta populatia tarii, comunistii si partenerii lor de guvernare au pornit, iarasi, o ofensiva asupra democratiei si libertatii cuvintului, de data aceasta chiar din cadrul edificiului Parlamentului.

In acest context se impun citeva intrebari: de ce comunistii insista asupra sistarii transmisiunii in direct a lucrarilor Parlamentului? De ce ei priveaza societatea de dreptul legal de a primi informatii despre activitatile puterii? De ce ei nu doresc ca poporul sa aiba posibilitatea sa cunoasca realitatea, sa cunoasca informatia necenzurata de comunisti despre situatia din tara?

Intelegem ca guvernarea nu va da un raspuns la aceste intrebari. Sau, in cel mai bun caz, va incerca in aceeasi maniera sa minta si sa ne poarte cu bombonica.

De aceea, ca simpli cetateni ai Republicii Moldova, ca deputati in Parlamentul Republicii Moldova, ca reprezentanti ai Partidului Democratiei Sociale, declaram, comunistii au purces la aceasta actiune fara precedent.

Deci, regimul pe care ei l-au instaurat este unul antipopular prin definitie. Puterea comunista se teme de popor. Ea si-a facut o deprindere in a-si face mendrele sale in conditii de intransparenta totala. Ea vrea ca poporul niciodata sa nu afle adevarul despre situatia reala din tara, ea hraneste poporul cu informatie filtrata prin ciurul ideologic comunist, care este totalmente rupta de realitate.

Puterea comunista are de ce se teme. Ea are multe lucruri murdare de ascuns de ochii poporului, ea nu doreste ca poporul sa cunoasca cine priveaza cetatenii de dreptul de a activa in baza patentei de intreprinzator. Doar un simplu motiv ca au primit comanda respectiva de la oligarhii monopolisti, care au umplut pietele cu marfuri de import si care nu au nevoie de concurenta pe care o fac detinatorii de patenta si producatorii autohtoni. Acest fapt este confirmat chiar de actiunile guvernarii.

Ministerul Economiei si Comertului anunta recent...

(Voce nedeslusita din sala.)

 

Doamna  Maria Postoico:

Domnul Braghis,

Continuati, se va verifica.

 

Domnul  Dumitru  Braghis: 

Deci, nu ma uimeste faptul ca daca a fost sistata aceasta emisiune, fiindca eram ferm convins despre faptul ca continutul acestui discurs este cunoscut de guvernanti, fiind transmis de citeva ori prin e-mail-ul Parlamentului. Acest fapt este confirmat chiar de actiunile guvernarii. Ministerul Economiei si Comertului anunta recent un tender pentru constructia in fiecare centru raional a unor supermarcheturi, de parca cea mai stringenta problema in tara nu este relansarea agriculturii si intreprinderilor industriale, care ar oferi sute de mii de locuri de munca, ci, ca sa vezi, lipsa magazinelor. Este inca o dovada a faptului ca actuala putere activeaza nu in interesul poporului, dar slujeste intereselor unui grup restrins de oligarhi si importatori.

Intelegem de ce puterea comunista nu doreste ca opozitia sa vorbeasca deschis despre aceste probleme de la microfonul Parlamentului. Nu doreste ca cetatenii sa auda aceste argumente si sa traga concluziile respective. Pentru comunisti aceasta ar insemna o lovitura dureroasa, ori, in acest caz, urmatoarele alegeri locale generale ar putea fi un preludiu la infringerea totala din alegerile din 2009. Comunistii sint constienti ca orice actiune a lor e indreptata impotriva intereselor poporului. Acelasi lucru il inteleg tot mai mult si cetatenii Republicii Moldova.

Comunistii inteleg ca cetatenii ar putea sa se revolte impotriva faptului ca in conditiile unei crize fara precedent din economia nationala, puterea isi permite luxul de a cheltui sute de milioane de lei pentru monumente si havuzuri, pentru reparatii costisitoare a resedintelor demnitarilor de stat, procurarea automobilelor de lux pentru demnitari. Tot mai multi cetateni se intreaba: de ce acesti bani nu sint folositi pentru majorarea salariilor, pensiilor medicilor, pedagogilor, ale altor cetateni care traiesc astazi sub minimul de existenta.

Comunistii se tem ca atunci cind cetatenii vor auzi, prin intermediul translarilor in direct ale lucrarilor Parlamentului, ca doar in 2006 la proiectele grandioase patronate de diferiti demnitari de prim rang din stat au fost furate peste 80 de milioane de lei, vor dori sa stie si cine a furat acesti dolari si cine a fost tras la raspundere pentru acesti bani furati in anul 2006. Puterea vrea ca opozitia sa nu vada, sa nu auda.

Doamna Presedinte,

Imi permiteti sa continui discursul sau poate opriti?

 

Doamna  Maria Postoico:

Eu va rog, continuati.

 

Domnul  Dumitru  Braghis: 

Va rog totusi sa faceti liniste in sala. Chiar va rog.

 

Doamna  Maria Postoico:

Eu va rog, continuati.

Domnul  Dumitru  Braghis:

Da, si eu va rog sa faceti liniste in sala, va rog.

 

Doamna  Maria Postoico:

Pai, si dumneavoastra vorbiti.

 

Domnul  Dumitru  Braghis: 

Sa va exercitati functiile conform prevederilor Regulamentului.

 

Doamna  Maria Postoico:

Vorbiti, dumneavoastra singur ii provocati.

Domnul  Dumitru  Braghis:

Comunistii si acei care trimbiteaza la tot pasul despre succesele asa-zisului consens politic nu doresc ca cetatenii sa cunoasca despre campania de teroare, declansata impotriva oponentilor politici ai coalitiei ros–oranj, pe care ii intimideaza cu dosarele penale. Puterea impiedica organizarea mitingurilor si a actiunilor de protest impotriva guvernantilor. Tinte ale intimidarilor deschise sint astazi candidatii partidelor de opozitie, la functiile eligibile in administratia publica locala. 

Pe comunisti ii supara atunci cind deputatii din opozitie scot in vileag batjocora guvernarii fata de tarani. Atunci cind noi afirmam ca puterea intentionat din rea-vointa distruge ramuri strategice ale economiei, precum ar fi agricultura sau sectorul vitivinicol. Ei nu doresc ca aceste lucruri sa fie auzite de cetateni. Nu doresc ca cetatenii sa auda despre esecul total al politicii externe a puterii, despre profanarea procesului de integrare europeana, despre cauzele reale ale deteriorarii relatiilor cu Rusia, Ucraina, Romania, Belarus, despre faptul de ce nu se rezolva problema transnistreana.

Ei nu doresc ca cetatenii sa afle despre urmarile dezastruoase … ale politicii externe asupra economiei nationale. Lor nu le plac, nu le este pe plac cind amintim despre gravele probleme pe care le suporta cetatenii tarii in urma politicilor falimentare.

Domnilor deputati comunisti,

Prin acest gest recunoasteti, de fapt, ca ati falimentat totalmente. Nu ati reusit sa indepliniti nimic din promisiunile electorale si, ceea ce este mult mai grav, ati adus tara si populatia la saracie. Si chiar daca astazi incercati ca despre aceste adevaruri sa nu  auda cetatenii, chiar daca incercati sa inabusiti libertatea cuvintului si sa privati poporul de dreptul sau constitutional de informatie corecta si obiectiva, toate acestea sint doar niste optiuni si opinteli zadarnice.

Opozitia isi va face constiencios datoria, in pofida sistarii translarii in direct a lucrarilor Parlamentului. Vom spune in continuare cetatenilor despre furturile si hotiile care se fac cu aprobarea guvernarii. Vom explica cetatenilor de ce din zi in zi viata devine tot mai grea, iar a demnitarilor comunisti tot mai luxoasa. Vom explica cum se intimpla ca o clica putin numeroasa de baroni comunisti se lafaiesc in bine, iar sute de mii de pensionari nu au din ce isi procura o piine. Vom merge din casa in casa, de la om la om pentru a le spune adevarul despre guvernarea comunista si afacerile ei, despre faptul cum aceasta guvernare lupta impotriva tuturor, lipsindu-i de dreptul la un trai decent si la un viitor mai bun. Vom explica de ce se spune de catre guvernanti ca totul lucreaza bine, iar poporul traieste tot mai rau.  Si nu ne va fi deloc greu. 

Taranii din satele noastre vad cum demnitarii comunisti, inconjurati de zeci de politisti, pleaca la vinatoare prin padurile moldovenesti. S-au cum isi petrec vacantele costisitoare prin tarile exotice, in timp ce ei nu au ce face cu roada pentru care au muncit un an de zile, sau asteapta poate isi vor primi cindva banii pentru strugurii crescuti anul trecut. Cetatenii tarii se ciocnesc zi de zi de problemele aparute in rezultatul guvernarii iresponsabile si antipopulare ale guvernarii comuniste. Si nici un fel de bombonica de la televiziune sau radio, aflat sub papucul comunist, nu-i mai poate convinge ca in Moldova lucrurile merg in bine si mai bine. Mai devreme sau mai tirziu va trebui sa raspundeti, inclusiv pentru faptul ca astazi incercati sa ascundeti adevarul de popor. Cetatenii vor dori sa auda raspunsul la intrebarile pe care le-am anuntat la inceputul acestui discurs.

 

Domnul  Marian Lupu:

La microfonul central se invita domnul Serebrian.

 

Domnul Oleg Serebrian:

Onorata asistenta,

Stimati colegi,

Proiectul de lege privind sistarea transmisiunilor in direct a sedintelor Parlamentului este un semn clar al startului campaniei electorale, dar si al slabiciunii puterii care vede nu doar din sondajele secrete sau informatiile SIS ca are toate sansele sa sufere un grav esec in confruntarea electorala care se apropie. Acest act mai are insa si o alta conotatie.

El, indicind clar alunecarea puterii de la Chisinau spre o dictatura necamuflata. Dupa lichidarea posturilor municipale de radio si televiziune, care pastrau o anumita echidistanta in raport cu opozitia si cu puterea, si privatizarea lor de o maniera mai mult decit ciudata de catre unele formatiuni politice, a venit rindul bararii accesului partidelor de opozitie parlamentara si la posturile nationale de Radio si Televiziune.

Nu ma indoiesc de faptul ca astazi autorii proiectului sistarii transmisiunilor in direct deja jubileaza victoria. Dar este o victorie a la pirus. Ori concluzia care se cere trasa din aceasta decizie este aceea ca potentatii zilei de astazi se tem, le este frica de aceste transmisiuni in direct, deci au ce ascunde. Deci, sint slabi si constientizeaza acest lucru. Unii se simt genati sa fie vazuti de intreaga tara cum, ce si cu cine voteaza sau nu voteaza. Se simt umiliti ca trebuie dupa aceasta sa dea explicatii in plus alegatorilor si simpatizantilor. Altii nu se simt in apele lor din cauza criticilor aduse de opozitie, a dezbaterilor pe marginea proiectelor de lege. Se simt prost ca ii vede o tara intreaga ministri, ca lumea vede prestatia deputatilor lor, ca aude lucruri care ar fi bine sa fie tainuite de urechea publicului.

Stimati colegi,

Deputatii Partidului Social-Liberal, alaturi de deputatii desprinsi din fractiunea PPCD au mai mult ca oricine dreptul de a fi indignati de ideea sistarii transmisiunii in direct a sedintelor Legislativului. Or, acum doi ani noi am acceptat ideea unui parteneriat in numele democratiei si a apropierii de Europa, crezind sincer in faptul ca cele zece conditii, pe care le-am formulat si prezentat impreuna cu domnul Iurie Rosca la 2 aprilie Presedintelui Vladimir Voronin, vor fi respectate intocmai.

Noi, social-liberalii ne-am simtit profund ofensati de declaratia facuta acum citeva minute de domnul Stepaniuc de la tribuna centrala a Parlamentului ca cele zece conditii ar fi ceva gen apa de ploaie. Cred ca acelasi sentiment l-au avut la auzul acestei declaratii si colegii nostri crestin-democrati. De fapt, transmisiunea in direct a sedintelor Legislativului era una din extrem putinele conditii, ca sa nu zic singura dintre ele, care a fost realmente indeplinita.

Acum insa pina si acest modest succes este sters si culmea cu concursul chiar a unuia dintre autorii ideii. Nici vorba, ne dam bine seama ca aceste transmisiuni implica costuri, dupa cum implica costuri si inca mari: Memorialul Gloriei Militare, noua biblioteca a Presedintiei sau Memorialul de la Serpeni. Totusi, argumentul financiar nu este deloc relevant si in cazul transmisiunilor in direct la Radio, care cer costuri absolut modeste.

Intelegem, de asemenea, ca intr-o societate normala nu ocupi ore intregi la televiziunea publica cu transmiterea in direct a sedintelor Legislativului. Dar cine a spus ca noi sintem o societate normala? Si mai ales, cine a spus ca avem o televiziune publica normala? Nu am nici o indoiala ca nici chiar in corpul legiuitor de la Chisinau, care nici pe departe nu este cea mai selecta si pretentioasa adunatura, nu exista nici un fan al TVM-ului. Parerea noastra si nu doar e ca singura emisiune ce suscita interes din partea publicului telespectator si mai ales radioascultator erau anume transmisiunile in direct ale sedintelor Parlamentului.

Dar chiar si in multe democratii cu traditie sedintele Legislativului sint transmise in direct la posturi publice de radio sau televiziune. In Franta, spre exemplu, exista un canal public de televiziune, care elucideaza nu doar activitatea celor doua camere ale Legislativului de la Paris, ci care transmite in direct sedintele in plen ale camerelor. In tarile in care transmisiunea in direct nu exista sint o sumedenie de alte posibilitati de a aduce la cunostinta publicului temperatura vietii politice. In Romania vecina televiziunea publica organizeaza zilnic diverse dezbateri pe teme politice cu invitarea reprezentantilor societatii civile si a formatiunilor politice, fie ele parlamentare sau extraparlamentare.

De fapt, ceea ce uita autorii proiectului de sistarea transmisiunii in direct este aceea ca acest lucru se facea nu pentru partidele politice, ci pentru cetateni, care, conform Constitutiei, au dreptul la informare. De azi incolo nu partidele politice din opozitia parlamentara nu vor avea acces la TVM, si moldoveanul de rind va fi privat de o sursa importanta de informatie despre viata politica din propria tara. Intelegem bine ca acest pas urmareste asasinarea mediatica a unor partide parlamentare. Din acest moment sintem siguri ca, spre exemplu, formatiuni precum Partidul Social-Liberal vor fi evitate cu maxima atentie, dupa cum a fost si cazul pe parcursul ultimelor 15 luni atit la postul national de radio, cit si la cel de televiziune. Singura tribuna a opozitiei va fi strada sau putinele ziare si posturi de radio si televiziune care mai rezista presiunilor crescinde ale puterii.

Nu ma indoiesc insa de faptul ca miine-poimiine vom auzi ca si unora dintre acestea le-a fost, sub un pretext sau altul, fie retrasa licenta, inchis contul sau arestata conducerea. Mai ramine si tribuna externa, pe care cel putin noi, social-liberalii, vom cauta s-o utilizam la maximum pentru a face cunoscuta adevarata stare de lucruri din Republica Moldova.

Onorata asistenta,

Chiar daca nu trebuie sa ai intuitie de cucuvea ca sa prognozezi rezultatul votului, facem apel la bunul simt si la constiinta colegilor nostri deputati, solicitind respingerea acestui proiect de lege.

Va multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Ii invit la tribuna centrala pentru luare de cuvint pe domnul Rosca.

 

Domnul  Iurie Rosca:

Doamnelor si domnilor deputati,

Pentru precizie as incepe cu faptul ca intr-adevar la 3 aprilie 2005 am fost impreuna cu Serebrian la discutiile cu Presedintele Vladimir Voronin, meritul domnului Serebrian fiind prezenta decorativa alaturi de mine, pentru ca toate cele zece propuneri le-am formulat personal. Iar domnul Serebrian nici pina astazi nu a inteles esenta reformelor pe care le-am propus si nici macar situatia critica in care se afla Republica Moldova in primavara anului 2005.

Pentru ca toti acei care au luat cuvintul de la acest microfon se erijeaza in mari aparatori ai democratiei si uita sa mentioneze ca Republica Moldova era
intr-o situatie absolut critica, cind se risca operarea unei lovituri de stat, cu participarea unor lideri galbeni, care se afla in aceasta sala. Cit priveste calitatea imaculata a actualei pretinse opozitii... Eu va rog sa nu grohaiti, dati-mi voie sa vorbesc. Eu v-am ascultat pe toti...

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,...

 

Domnul  Iurie Rosca:

Fosta opozitie, actuala opozitie pretinsa este fosta guvernare. Domnul Urechean a fost zece ani membru al Guvernului Republicii Moldova in vreo cinci sau sapte guverne. N-am auzit vreo data ca domnul membru al Guvernului sa se preocupe de reforma in audiovizual sau transmisiunea sedintelor Parlamentului si a Guvernului. Domnul Presedinte Diacov a fost presedinte al...

Domnule Urechean,

Eu sint capabil sa ma urc in copac, mata te-au ingrasat atit de tare, incit nici in masina nu esti in stare sa te urci.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,...

 

Domnul  Iurie Rosca:

Dati-mi voie sa vorbesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Rog o pauza.

 

Domnul  Iurie Rosca:

Domnul Braghis personal, ca Prim-ministru, a respins proiectul scris de noi: Stefan Secareanu, de mine, de Vlad Cubreacov si de altii de reforma in audiovizual. Asa ca neavind trecut politic si nici viitor, ei se multumesc sa critice un parteneriat politic functional si important pentru interesele nationale, nu pentru acei care fac parada la microfoane, pentru a-si intari cumva imaginea in preajma alegerilor locale.

Acum cit priveste cele zece propuneri. Le-am facut pe propriul risc de imagine in interesul tarii, nu in interesul meu. Una la mina. Doi, acei care considera ca politica se face doar pentru a-ti avantaja propria imagine sint nuli morali si fara nici o perspectiva politica. Vreau, de asemenea, sa amintesc, pentru ca s-au spus foarte multe neadevaruri, ca Republica Moldova este singura tara, atentie, puteti sa ma citati dupa aceasta, singura tara din Consiliul Europei unde sedintele Parlamentului se transmit in direct la canalele publice nationale.

Celelalte tari, citeva din Consiliul Europei, inclusiv Ucraina transmit pe canale speciale sau on-line. Propunerile s-au facut in cadrul dezbaterilor de astazi si eu sint solidar cu ele, caci in perspectiva trebuie sa ne gindim la resurse materiale, de dorit extrabugetare, poate din granturi pentru organizarea unui canal special de televiziune si pentru transmiterea on-line a sedintelor plenare ale televiziunii, ale sedintelor, ale lucrarilor Parlamentului. Ceea ce ar fi de mentionat, stimati prieteni, este ca... Apropo, aparatorii libertatii de exprimare si a dreptului la pluralismul de opinii, poate imi dati voie sa iau cuvintul? Nu mai tropaiti. Ca pina acum ati grohait, acum tropaiti.   

Trebuie de mentionat ca, din pacate, initiativa noastra, nu  conditia, domnule Serebrian. Cititi discursul meu din 4 aprilie. Propunerile au fost exploatate in exces, cu rea-credinta si in mod pervers de unii deputati din Parlamentul Republicii Moldova in cadrul transmisiunilor in direct. Foarte putini dintre acei care au vociferat de la aceasta tribuna se intereseaza de esenta reformelor care au loc in Republica Moldova sau de continutul proiectelor de legi. Se preocupa doar de darea in spectacol si de teatru la microfon.

Iata de ce eu am initiat aceasta reforma si cred ca ea trebuie sa fie incetata pentru ca Codul audiovizualului deja a fost adoptat, reforma in domeniu a fost liberalizata si in foarte scurt timp va fi aleasa o alta conducere, o noua conducere de catre Consiliul de observatori la Compania “Teleradio-Moldova” si doar atunci vom avea dreptul sa reprosam noii conduceri a Companiei “Teleradio-Moldova” ca nu se organizeaza dezbateri politice.

Ce dezbateri politice mai vrem noi acum la televiziunea nationala daca ele au loc in fiecare zi in Parlament, in direct sau de doua ori pe saptamina. Cind acestea vor inceta sa fie transmise in direct, sintem in drept si trebuie sa cerem dezbateri in contradictoriu la televiziunea nationala, cele private avind dreptul sa-si faca propria politica editoriala, inclusiv sa ignoreze activitatea Parlamentului Republicii Moldova.

Si aici mentionez inca o data ca proiectul nostru de lege nu interzice transmiterea in direct a sedintelor noastre nici de catre Compania “Teleradio-Moldova”, nici de oricare alt radio difuzor din Republica Moldova. Este de mentionat acest lucru.

Vreau sa mentionez si un alt aspect extrem de important: publicitatea ascunsa care se face de la microfoanele Parlamentului nu numai in favoarea unor partide politice, inexistente in campania electorala din 2005, dar si in favoarea sau, uneori, in defavoarea unor agenti economici. In cadrul Orei Guvernului se face inclusiv piar negru. De foarte multe ori insa am auzit citindu-se articole intregi din ziare concrete, de la microfon. Adica unele ziare trebuie sa-si plateasca publicitatea la posturi de radio si televiziune, altele se tocmesc la mica intelegere cu unii deputati care-i citesc articole intregi in cadrul Orei Guvernului. Nu mi se pare normal si corect si in conformitate cu egalitatea tuturor participantilor la competitia economica din Republica Moldova.

Un alt aspect, foarte important dupa mine. Eu am mai mentionat de la acest microfon, in campania electorala din 2005 au participat foarte multi, au ajuns 3 subiecti electorali. Mie nu-mi place politicianul Serafim Urechean, cum nu-i plac nici eu dinsului, dar Serafim Urechean este cel care i-a adus in spate pe deputatii din fostul bloc “Moldova Democrata”.

Acum acei care l-au tradat, inainte de aceasta lingusindu-se si urcindu-se in spatele lui, ies la microfoane si spun: partidul cutare, partidul cutare. Eu as vrea sa va vad in calitate de subiecti electorali in 2009 aparte si dupa aceea veti putea pretinde ca aveti dreptul sa iesiti la microfon si sa spuneti cum spun eu, Iurie Rosca, deputat al Partidului Popular Crestin Democrat. Pe mine m-au votat in calitate de reprezentant al acestui partid. Partidul Democrat, partidul zis al Democratiei Sociale, Partidul Social-Liberal si partidul zis National-Liberal nu au existat ca subiecti electorali.

Si faptul ca acesti deputati, prin frauda, ies la microfoane toata ziua si isi afiseaza firmele electorale este in detrimentul bunului simt si in detrimentul corectitudinii si a competitiei electorale si politicii corecte din Republica Moldova.

Logica normala este bine cunoscuta, intii iti creezi partidul, dupa aceea participi la alegeri, aduci in Parlament si iti promovezi propria platforma. La noi totul este de-a indoaselea, intii te ascunzi in spatele unui lider, mai mult sau mai putin carismatic, ajungi in Parlament, creezi partidul si din perspectiva de infractor politic vrei sa reajungi in Parlamentul urmator.

Eu nu recunosc aceasta logica. Ceea ce mi se pare deosebit de grav in toata aceasta tarasenie este faptul ca activitatea Parlamentului si functiile lui se reduc doar la jocul de imagine si la conflictele dintre noi. Cine se preocupa de dimensiunea legislativa a Parlamentului si de calitatea lui de institutie care are abilitati de control, de pilda? Erijarea la microfoane este dreptul nostru, dar si dreptul nostru de a initia o reglementare normala in activitatea Parlamentului.

Eu vreau ca Parlamentul sa fie eficient. Am initiat multe proiecte de legi care au fost votate si vreau sa fac acest lucru si in urmatorii 2 ani. Acei pe care-i preocupa retorica nu au decit sa se manifeste in cadrul altor doua drepturi fundamentale, dreptul la libera exprimare si dreptul la procesiuni, mitinguri, marsuri s.a.m.d. Nu este neaparat ca in calitate de deputat sa-si exercite doar calitatea de persoane care stiu sa faca retorica sterila.

Noi sintem in preajma campaniei electorale, s-a mentionat acest subiect. Cel putin 3 dintre deputatii actualului Legislativ intentioneaza si au declarat acest lucru sa candideze la functia de primar general al capitalei. Pai, unde este egalitatea sanselor stipulata de Codul electoral, care este si el o lege organica ca si Regulamentul Parlamentului.

De ce, de pilda, Dorin Chirtoaca sau altcineva, Climenco, nu stiu cine, nu are aceasta posibilitate, poate sa-i invitam si pe dinsii sa i-a cuvintul in cadrul Orei Guvernului, iar deputatii care stiu ca vor fi candidati, vor folosi in perioada campaniei electorale tribunele Parlamentului pentru a-si face imaginea. Eu cred ca este incorect si imoral. Si va mai atrag atentia asupra altui aspect absolut penibil.

Stimati colegi si onorata asistenta,

Ati observat ca de la un timp o parte dintre colegii galbeni nici macar nu se mai adreseaza unii altora, ci direct: stimati concetateni, stimati alegatori, iar mai nou, stimati telespectatori.

Dragi prieteni,

In campania electorala, si o stim cu totii, caci am participat la nenumarate campanii electorale, un stimat alegator costa de la 300 de euro in sus la un post de televiziune, iar la un post de radio de la 50 de euro in sus. Pai, desigur, unora dintre noi le convine, decit sa-si puna banii lui personal sau ai partidului pe care-l reprezinta la contributie, pentru a-si promova imaginea politica si electorala, sa faca acest lucru din banii publici de la tribunele Parlamentului, inclusiv in perioade electorale. Iata care este adevarul pur dincolo de retorici si de exercitii de atac la persoana.

Vreau, de asemenea, sa mentionez, stimati prieteni, ca mi se pare extrem de important sa indemnam Consiliul de observatori sa-si faca datoria pina la capat si sa aleaga niste profesionisti in fruntea Companiei “Teleradio-Moldova”. Nici eu nu sint satisfacut de nivelul profesional al acestei Companii.

Cine nu este satisfacut, este dreptul pina astazi la amiaza sa-si depuna candidaturile pentru a fi presedinte de Companie sau director la radio sau director la televiziune. Problema este ca facem galagie si nu avem profesionisti care ar vrea sa-si depuna candidaturile. Sint foarte putini care au depus.

Noul Consiliu de observatori este organ de conducere a Companiei “Teleradio-Moldova”. Acei care vor veni, vor fi si ei in drept sa aiba o politica editoriala coerenta si sa ne ofere noua posibilitatea de a ne exprima liber in cadrul dezbaterilor televizate. Nimeni dintre acei prezenti nu a fost dezavantajat sau avantajat in ultimii 2 ani. Este adevarat, lucrurile nu au progresat, dar nici nu au regresat, iar faptul ca conducatorii de prim-rang apar mai des decit noi, deputatii de rind, fratilor, pai, sa ne intelegem, totusi ei sint conducatori de prim-rang si evenimentele oficiale se reflecta oriunde, inclusiv la posturile de opozitie sau private de radio si televiziune.

Stimati prieteni,

Eu sint constient de faptul ca, dupa interventia pe care am facut-o si dupa votul pe care il vom inregistra astazi, foarte multi dintre acei care au venit in Parlament ca sa-si exerseze calitatile oratorice isi vor pierde interesul fata de activitatea Legislativului nostru.

Multumesc.

Indemn deputatii sa voteze pentru acest proiect. (Rumoare in sala.)

 

Domnul Marian Lupu:

Bine, avansam.

Microfonul nr.4. (Rumoare in sala.)

Stimati colegi,

Stati putin, practic, in toate luarile de cuvint au sunat referinte la cutare sau cutare persoana. Considerati ca ceea ce ati auzit ca referinta in luarea de cuvint a domnului Rosca, ca o replica vizavi de ceea ce ... dumneavoastra.

Daca deschid acum acest coridor atunci va fi un schimb de replici la nesfirsit, pe care motiv... (Rumoare in sala.)

Multumesc.

Replica nu dinsul a facut-o, a raspuns la replica.

Stimati colegi,

Nu va suparati, sintem ora 13.50. Luarile de cuvint au avut loc si eu voi supune votului proiectul de Lege nr.1112.

Domnule Bujor,

Daca e cu adevarat de procedura, eu va ofer 10 secunde.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Leonid Bujor:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Eu n-am fost vizat de domnul  Rosca, de aceea nu am dreptul regulamentar de a interveni. Deci, de procedura.

Domnule Presedinte al Parlamentului,

Fractiunea parlamentara “Alianta «Moldova Noastra»” propune procedura de vot prin apel nominal, dat fiind faptul ca aceasta lege draconica lipseste cetatenii de dreptul la informatie obiectiva.

In cazul in care majoritatea parlamentara, reprezentantii celor doua partide a caror reprezentanti au semnat proiectul de lege nu vor sustine propunerea noastra, fractiunea va parasi in forma de protest sedinta de astazi.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Stimatii mei colegi,

Subiectele pe care le discutam pot fi mai sensibile sau mai putin sensibile, dar lucrul acesta nicidecum nu trebuie sa dea pe fata emotiile necontrolate ale plenului Parlamentului. Sintem cu totii deputati si avem anumite angajamente, anumite obligatiuni. Si eu va rog sa dam dovada de un comportament decent. Deci, sint obligat sa supun votului propunerea domnului Bujor pentru procedura de vot. Cine este pentru a aplica, in cadrul votului Legii nr.1112, procedura de vot nominal, rog sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 0.

 

Domnul Marian Lupu:

Sectorul nr.2?

Numaratorii:

Sectorul nr.2 – 11.

 

Domnul Marian Lupu:

Sectorul nr.3?

 

Numaratorii:

Sectorul nr.3 – 15.

 

Domnul Marian Lupu:

26 de voturi “pro”. Propunerea nu este acceptata. Deci, decideti-va, va rog, caci trebuie sa stiu: ofer un scurt spatiu de timp sau nu. (Rumoare in sala.) Liniste, va rog, calm. Asa, bine.

Stimati colegi,

Acum, supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.1112. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Legea este aprobata in prima lectura.

Care a fost propunerea comisiei?

Microfonul nr.3.

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Stimati colegi,

De unii deputati a fost propus sa modificam putin urmatoarea propozitie: “Stenogramele sedintelor publice sint plasate pe web site-ul oficial al Parlamentului”, de completat cu cuvintele “in decurs de 3 zile”, de exemplu.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimate coleg,

Nu, eu va readuc aminte, intre timp, de cind a fost lansata aceasta propunere, readuc aminte ca, in cadrul Biroului permanent, a fost elaborat si aprobat in unanimitate Regulamentul special care se refera la publicarea pe web site.

Exista un sir de norme tehnice, fiindca tot ce se intimpla in sala se imprima pe banda, dupa aceea se face un transfer a acestor informatii in forma scrisa. E problema, inclusiv aici, si a fost, la solicitarea tuturor grupurilor politice, sa fie consultati neaparat deputatii, fiindca se mai spun prostii, ma iertati de expresie, dar aceasta este in modul direct si in sensul direct al cuvintului. Si mai avem si noi niste obligatiuni etice ca sa plasam intr-o forma decenta acest text, pe care motiv avem doua optiuni sau daca doriti discutam o perioada anumita care sa fie inclusa, deci, 3, 4, 5, de fapt 3 zile e foarte putin, tehnic nu se reuseste.

Or, in continuare, avind la fel votul tuturor partidelor politice din Parlament cu care s-a adoptat acest Regulament si este in vigoare, sa ramina in continuare sa functioneze. Fiindca si dumneavoastra domnule Stepaniuc, sint mai mult ca sigur, si domnul Untila ati uitat de existenta acestui regulament. Dar el exista.

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Domnule Presedinte,

Dumneavoastra aveti dreptate. Deci, exista asa o Hotarire a Biroului permanent, dar a fost propunerea deputatului care, in principiu, a fost acceptata pentru discutie. Se pune la vot, se accepta acea varianta ori nu, n-o sa hotarasca Stepaniuc.

 

Domnul Marian Lupu:

Nu, 3 zile, problema nu este de nuanta politica, noi vorbim de niste procedee tehnice si in acest caz noi nu putem, pe motive ca 3 zile ar suna bine aici, sa punem serviciile parlamentare intr-o situatie in care acest termen sa nu fie respectat.

Deci, astazi, in totalitate, undeva e o perioada de pina la 10 zile, din momentul sedintei pina in momentul cind ele sint publicate pe web site, conform conditiilor acestui Regulament. Da, stati o clipa sa incheiem cu acest subiect.

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Deci sint doua, ca atare sint doua propuneri, este propunerea de 3 zile si este propunerea de 10 zile. Trebuie puse la vot ambele propuneri.

 

Domnul Marian Lupu:

La acest subiect, microfonul nr.4.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Eu vreu sa spun ca de atunci de cind exista acest document, aceasta Hotarire a Biroului permanent am vorbit cred ca nu o data in Parlamentul Republicii Moldova si declar cu toata responsabilitatea, nici o data, nici o persoana din Aparatul Parlamentului, din aparatul comisiei parlamentare nu m-a sesizat la capitolul, sint de acord sau nu cu cele ce am vorbit eu in Parlamentul Republicii Moldova.

Din aceasta trag concluzia ca nu exista nici un fel de activitate despre care vorbiti dumneavoastra si exista un simplu document al Biroului permanent care nu este respectat.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Braghis,...

 

Domnul Dumitru Braghis:

Domnule Presedinte,

Dati-mi voie, va rog, sa termin.

 

Domnul Marian Lupu:

N-o sa va dau voie, fiindca dezinformati.

 

 

Domnul Dumitru Braghis:

Nu dezinformez eu.

 

Domnul Marian Lupu:

Este un document public si aveti acces. Trebuia sa-l cititi, daca nu l-ati citit dumneavoastra, va citesc eu. Articolul 4 din “Dispozitii generale” a acestui Regulament spune: “deputatii iau cunostinta de stenograma redactata, o vizeaza, fac obiectii si propuneri in cel mult 5 zile de la pregatirea ei. Neprezentarea la Biroul stenografiere a obiectiilor sau propunerilor in termenul indicat constituie aprobarea tacita”.

Cititi, va rog, documentele oficiale aprobate de Biroul permanent.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Multumesc, domnule Presedinte.

Cu adevarat nici o data nu m-am adresat si de azi inainte o sa am in vedere. Dar este partea a doua a problemei care, in opinia mea, este mult mai importanta. Problema este ca noi vorbim despre stenogramele sedintelor Parlamentului si nu vorbim despre unele discursuri sau materiale publicate in ziarele Republicii Moldova.

Stenograma aceasta inseamna ca acolo este prezentat cuvint in cuvint ceea ce s-a spus, cum s-a spus, cind s-a spus, de cine s-a spus, inclusiv daca este o tusa sau mai stiu eu ce de felul acesta.

De aceea, in acest caz, decizia Biroului permanent este absolut una alogica si anormala si ea trebuie anulata, fiindca trebuie de publicat stenogramele Parlamentului, nu spiciuri din cuvintarile deputatilor. Si, respectiv, ele pot fi plasate chiar a doua sau a treia zi pe site-ul Parlamentului.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimate coleg,

Stenogramele... ce inseamna stenograma si cum este ea publicata, nu este stipulat de legislatie.

 

Domnul Dumitru Braghis:

De aceea si spun inca o data.

 

Domnul Marian Lupu:

Puteti sa operati cu definitii, cu nuante, cu tot ce doriti, dar normele legale cum se publica, Parlamentul si Biroul permanent al Parlamentului este in tot dreptul legal sa o faca. Ceea ce am facut in...

 

Domnul Dumitru Braghis:

Atunci se publica nu stenograma, dar spicuiri din stenograma Parlamentului cu corectarile respective. Da, fiindca...

 

Domnul Marian Lupu:

Ceea ce a facut Biroul permanent in data de 27 iunie 2005.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Da, dar Biroul permanent a comis o greseala in acest caz, fiindca daca vorbim de stenograma trebuie sa fie prezentat tot ce este.

 

Domnul Marian Lupu:

Biroul permanent nu...

 

Domnul Dumitru Braghis:

Ceea ce prezentati dumneavoastra nu este stenograma, este o...

 

Domnul Marian Lupu:

N-a incalcat nici o norma legala.

 

Domnul Dumitru Braghis:

A incalcat.

 

Domnul Marian Lupu:

Nici o norma de procedura.

Microfonul nr2.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu nu vad sensul acum sa incepem antrenarea, cine 3 zile, cine 4 zile, cine
6 zile, este varianta proiectului pe care noi l-am discutat, care prevede in modul stabilit, avind in vedere ca n-avem nici experienta cit timp trebuie, poate si 10 zile o sa fie putin.

De aceea, eu propun ca sa votam proiectul prezentat, daca nu trece atunci o sa ne gindim la alte variante.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

La microfonul nr.3 mai insistati?

Microfonul nr.3, va rog.

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Eu nu insist. Deci, faptul ca propunerea respectiva a deputatului a fost acceptata pentru discutii si in cazul de fata ea a venit, ea a fost inregistrata, inseamna ca ea trebuie pusa la vot si prima, si a doua.

 

Domnul Marian Lupu:

Nu. Noi am vorbit ca vom discuta in lectura a doua. Eu nu vad deputatul in sala. Nu-l vad in sala pe autorul propunerii.

Microfonul nr.4.

Domnul Dumitru Braghis:

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu am cerut pentru procedura, foarte corect dumneavoastra ati spus ca nu cunoastem toti deputatii Regulamentul, mai bine zis documentul ce tine de plasarea discursurilor in Parlament pe site-ul oficial al Parlamentului. Dar cred ca dumneavoastra ati comis aici o incalcare a Regulamentului care a fost publicat astazi, fiindca legile cind se pun la vot in Parlament se pun cine este “pro”, “impotriva” si cine “s-a abtinut”.

In cazul legii respective, dumneavoastra ati pus la vot numai cine este “pentru”. As ruga ca sa respectam Regulamentul.

 

Domnul  Marian Lupu:

Da, eu la fel v-as recomanda sa-l cititi cu multa atentie. Fiindca in prima lectura este nu adoptarea legii, ci aprobarea legii. Iar cind votam in lectura a doua, cind legea se adopta, tot timpul se intreaba: cine este pentru si cine este impotriva? La momentul cind legea se adopta. Poate mai terminam cu aceste exercitii cu sens dubios, de fapt.

Microfonul nr.3.

Domnule Stepaniuc,

Decideti-va.

 

Domnul  Victor Stepaniuc:

Domnule Presedinte,

Decide Parlamentul. Prima propunere: se punea la vot. Si avea sa fie hotarita inca 5 minute in urma. Si urmatorul moment. Sint doua variante. Prima varianta, ideala, e aceea pe care o consideram noi, care e in varianta proiectului. Dar, o data ce a aparut intrebarea: peste cit timp o sa apara? O saptamina – o luna s.a.m.d. Fiindca, intr-adevar, poate nu este concret.

Si ce-ar insemna in cazul de fata redactarea? Noi la problema redactarii nu sintem primii care discutam aceasta intrebare. Fiindca acolo este o persoana tehnica, care scrie si el poate sa inteleaga cuvintul cela in limba moldoveneasca sau in limba rusa cum il intelege el si de aceea verificarea din partea deputatului nu este o problema. Dar, intr-adevar, este o problema tehnica si in 3–4–5–10 zile trebuie sa fie hotarita. Asa ca aceste propuneri trebuie puse la vot, asa inteleg eu in baza Regulamentului Parlamentului.

 

Domnul  Marian Lupu:

Deci, care ar fi propunerea pe care s-o supun votului? 10 zile. S vad si eu, ce pun la vot?

Stimati colegi,

Eu v-am explicat, nu este vorba de un moft. Deci, capacitatile umane au o anumita limita si, vedeti, sedintele sint de durata, material este foarte mult si o munca tehnica deosebita si noi nu avem zeci de persoane in Aparat care sa se ocupe de acest exercitiu inclusiv, pe care motiv noi trebuie sa echilibram foarte bine ceea ce dorim cu capacitatile tehnice de care dispunem in cadrul Parlamentului. Bine, intre timp cit...

Domnul  Victor Stepaniuc:

Varianta proiectului pusa la vot.

 

Domnul  Marian Lupu:

Varianta proiectului asa cum este? Pai, atunci pe ansamblu se va pune la vot.

Microfonul nr.4.

 

Doamna  Valentina Cusnir:

Multumesc, domnule Presedinte. 

As vrea sa vin cu o intrebare asupra acelei decizii a Biroului permanent, daca ea ii permite domnului Rosca, care a folosit astazi cuvintul catre colegii deputati “grohait”, la dorinta lui poate fi modificat, caci asa rezulta din aceasta decizie a Biroului permanent. Se va duce si a zice, ca nu este de acord, ca a zis cumva altfel. Se va modifica?

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimata colega,

Eu nu am timp sa pierdem pe temele date, eu va rog foarte mult.

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Gheorghe Susarenco:

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu am o intrebare, poate fi mai mult de procedura. Vad ca din ce in ce mai mult se vorbeste sau rosteste asa un termen ca Biroul permanent al Parlamentului. Eu inca o data am consultat Constitutia Republicii Moldova si n-am gasit asa organ. Exista articolul 60, care spune: “Parlamentul este organ reprezentativ suprem al poporului Republicii Moldova si unica autoritate legislativa.” Si alineatul (2): Parlamentul este compus din 101 deputati. Si nu vad de ce am face trimitere la o hotarire de un Birou, care nu este un organ constitutional?

Eu va multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,

In aceste conditii, eu voi supune votului optiunea inaintata de catre autori, pentru a adopta in lectura a doua. Supun votului adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.1112. Cine este pentru, rog sa voteze. Rog sa fie anuntate rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 28.

Sectorul nr.2 – 25.

Sectorul nr.3 – 5.

 

 

Domnul  Marian Lupu:

58 de voturi “pro”. Impotriva?

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 0.

Sectorul nr.3 – 9.

Sectorul nr.2 – 7.

 

Domnul  Marian Lupu:

7, da? 16 voturi “impotriva”.

In conditiile acestui bilant, proiectul de Lege nr.1112 este adoptat in lectura a doua.

Microfonul nr.3.

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu mai mult pentru stenograma. Cind noi am votat in baza raportului comisiei, eu am accentuat ca sint unele propuneri fixate in avizul Directiei juridice a Aparatului Parlamentului, care au fost acceptate si de catre autori.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,

Trebuie sa se subinteleaga ca... mentioneaza presedintele sedintei ori nu, dar in momentul in care noi purcedem la adoptarea in a doua lectura, se subintelege in conditiile raportului comisiei sesizate in fond si rezultatele dialogului, daca au fost inregistrate propuneri in sala acceptate sau nu de catre comisie.

Mergem mai departe. Proiectul de Hotarire nr.1101 cu privire la stabilirea datei alegerilor locale generale.

Rog comisia.

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Onorat Parlament,

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a examinat proiectul de Hotarire al Parlamentului nr.1101, in care se prevede ca alegerile locale generale se fixeaza pentru data de 3 iunie 2007. In legatura cu acest proiect comisia relateaza urmatoarele.

1. Primarii si consilierii consiliilor locale se aleg pentru un mandat de 4 ani, care incepe efectiv din ziua efectuarii alegerilor locale generale, a caror data se stabileste prin hotarire de Parlament cu cel putin 60 de zile inainte de alegeri.

2. Consiliile locale isi exercita mandatul de la data declararii ca legal constituite pina la data constituirii legale a consiliilor nou-alese. Iar primarii isi exercita atributiile de la data validarii mandatului pina la data validarii urmatorului mandat de primar.

3. Alegerile generale anterioare, conform hotaririi Parlamentului, au fost efectuate la 25 mai 2003.

Avind in vedere ca data alegerilor generale, prevazuta in prezentul proiect de hotarire, corespunde reglementarilor legale, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a decis sa propuna Parlamentului proiectul de Hotarire nr.1101 pentru examinare si adoptare.

 

Domnul  Marian Lupu:

Multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Intrebari? Nu sint.

Va multumesc.

Supun votului aprobarea proiectului de Hotarire a Parlamentului nr.1101. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Proiectul de Hotarire nr.1101 este aprobat.

Proiectul de Lege nr.528 pentru modificarea si completarea Legii privind tratatele internationale. Initiativa domnului deputat Grigore Petrenco, pe care o prezinta si in calitate de autor si concomitent raportul comisiei. Va rog.

 

Domnul  Grigore Petrenco:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Ideea de baza a initiativei legislative consta in modificarea si completarea articolului 11 din Legea cu privire la tratatele internationale. Actualmente, Legea cu privire la tratatele internationale ale Republicii Moldova stabileste obligativitatea prezentarii, traducerii autentificate de catre Ministerul Afacerilor Externe si Integrarii Europene doar la etapa publicarii.

Consider ca aceasta prevedere este insuficienta, deoarece legiuitorul urmeaza sa cunoasca care este textul corect al tratatului international supus dezbaterilor, pentru a exclude orice interpretare eronata a prevederilor acestuia. Modificarea propusa va stabili expres obligativitatea Guvernului de a prezenta spre examinare in Parlament traducerile autentificate ale tratatelor internationale.

Comisia pentru politica externa si integrare europeana a examinat proiectul de lege mentionat si constata urmatoarele. Comisiile permanente au sustinut acest proiect de lege. Totodata, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a propus operarea modificarii respective a articolului 14, dar nu a articolului 11, deoarece aceasta prevede procedura inaintarii tratatelor internationale spre ratificare, acceptarea sau aderarea la ele. Comisia sustine aceasta propunere.

De asemenea, Comisia pentru agricultura si industria alimentara propune dupa cuvintele: “in Parlament” a introduce cuvintele propuse de autor: “si ulterior spre publicare.” Comisia nu sustine propunerea, deoarece se propune a mentine prevederile alineatului (2) al articolului 30.

Guvernul, in avizul sau din 7 martie, sustine initiativa legislativa, totodata, propune urmatoarele modificari. La punctul 1, dupa cuvintele “traducerea oficiala in limba de stat” a introduce cuvintele: “perfectata de organul responsabil pentru incheierea tratatului.” Propunerea nu se sustine.

La acelasi punct, a inlocui cuvintul “autentificata” cu cuvintul “certificata”. Propunerea se sustine. La alineatul (2) al articolului 30 din Legea cu privire la tratatele internationale, dupa cuvintul “autentificata” a introduce cuvintele: “perfectata de organul responsabil pentru incheierea tratatului.” Propunerea nu se sustine. De asemenea, a substitui cuvintul “autentificata” prin cuvintul “certificata” la acelasi alineat. Propunerea se sustine.

De asemenea, s-a propus, in cuprinsul legii, cuvintele “Ministerul Afacerilor Externe” de substituit cu sintagma: “Ministerul Afacerilor Externe si Integrarii Europene.” Se sustine. La fel, s-a propus de a modifica articolul 71 din lege.

 

Domnul  Marian Lupu:

Domnule Petrenco,

Doar acele care nu se sustin. Nu are rost sa treceti peste toate propunerile.

 

Domnul  Grigore Petrenco:

Da. Tinind cont de cele mentionate, comisia propune completarea articolului 14 cu un alineat nou (6), cu urmatorul cuprins: “In cazurile in care tratatul international nu contine un text autentic in limba de stat, se prezinta spre examinare in Parlament textul autentic al acestuia intr-o limba straina si traducerea oficiala in limba de stat, certificata de Ministerul Afacerilor Externe si Integrarii Europene.”

De asemenea, se propune mentinerea alineatului (2) al articolului 30 si modificarile propuse mai sus, precum si votarea legii in prima si in a doua lectura.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc.

Intrebari sint?

Microfonul nr.4.

 

Doamna  Valentina Cusnir:

Multumesc, domnule Presedinte.

De data aceasta nu am intrebari, dar vin intru sustinerea acestui proiect. Si sa ne amintim ca am avut odata un caz in Parlament cind lipsea o buna parte dintr-un proiect legat de finantarea privind gripa aviara. Asa si nu am mai primit acea traducere, care lipsea. Exact aici un proiect binevenit si va raspunde Ministerul de Externe, va fi responsabil de aceasta si nu vom avea asa cazuri in Parlament.

 

Domnul  Marian Lupu:

Alte intrebari? Nu sint.

Va multumesc, domnule Petrenco.

Supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.528. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Proiectul de Lege nr.528 este aprobat.

Lectura a doua. Cine este pentru adoptarea legii in lectura a doua, rog sa voteze.

 

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 28.

Sectorul nr.2 – 30.

Sectorul nr.3 – 12.

 

Domnul  Marian Lupu:

70 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.528 este adoptat in lectura a doua.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.859 pentru modificarea si completarea unor acte legislative.

Prezinta Guvernul.

 

Domnul  Viorel Melnic – viceministru al economiei si comertului:

Mult stimate domnule Presedinte,

Distins Parlament,

Guvernul prezinta spre examinare proiectul de Lege pentru modificarea si completarea unor acte legislative. Elaborarea acestui proiect se fundamenteaza pe doua aspecte. Primul aspect este asigurarea continuitatii reformelor in vederea realizarii trecerii de la patenta de intreprinzator la o alta forma de organizare, deci, organizatorico-juridica, recomandabil intreprindere individuala prin avantajarea acesteia din urma cu cadrul fiscal existent si prin posibilitatea de a prezenta un raport sau o dare de seama o data in an, desi detinatorii de patenta reprezinta o singura persoana fizica, pe cind proiectul propus spre examinare are o dimensiune mai larga si prevede o intreprindere individuala cu maxim trei unitati, maxim trei salariati.

Al doilea aspect este realizarea Planului de actiuni al Guvernului pentru anul 2007, care prevede simplificarea sistemului de raportare a intreprinderilor in general. Si aceasta nu este altceva decit o prima initiativa cu care Guvernul vine prin a facilita intreprinderile. Si acum venim cu categoria intreprinderilor individuale pina la 3 lucratori sa prezinte o singura dare de seama timp de un an de zile. Altfel spus, situatia din mediul de afaceri actualmente este destul de nefavorabil in domeniul prezentarii rapoartelor si darilor de seama. Deci, se prezinta rapoarte si dari de seama lunar, se prezinta trimestrial si se prezinta anual in diferite administratii publice centrale.

Esenta proiectului de lege este modificarea si completarea unor acte legislative in scopul implementarii sistemului simplificat de raportare. In urma consultarilor cu Ministerul Finantelor cu Inspectoratul Fiscal, cu Casa Nationala a Asigurarilor Sociale de Stat, cu Compania Nationala de Asigurari in Medicina si mediul de afaceri intervenim cu propunerea ca intreprinderile individuale sa prezinte o singura dare de seama fiscala unificata la Inspectoratul Fiscal pina la
31 martie pentru anul precedent de gestiune, precum si o singura dare de seama privind calcularea, virarea si utilizarea contributiilor sociale de stat obligatorii pina la 10 ianuarie a anului urmator anului de gestiune.

De mentionat ca subiectii prezentului proiect sint intreprinderile individuale cu un numar de lucratori pina  la 3 persoane si intreprinderile individuale in acelasi context care nu sint platitori de TVA. Modificarile care urmeaza a fi efectuate prin proiectul mentionat sint: modificarea Codului fiscal, modificarea Legii pentru punerea in aplicare a titlului VI din Codul fiscal, modificarea Legii bugetului asigurarilor sociale pentru anul 2007, precum si modificarea Legii cu privire la marimea, modul si termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistenta medicala.

Luind in considerare importanta acestui proiect si importanta oferirii unor avantaje intreprinderilor individuale si in contextul reformei prezentarii darilor de seama pentru toate intreprinderile.

Onorat Parlament,

Rog sa sustineti acest proiect de lege pentru aprobare in prima lectura.

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Multumesc.

Intrebari?

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Vladimir Filat:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule viceministru,

As avea o intrebare, in argumentele invocate in cadrul reformei modului de organizare sau de trecere de la forma de organizare patenta la alta forma de organizare. Noi am propus foarte larg, mai bine-zis Guvernul a propus foarte larg alternative de trecere la intreprinderea individuala sau SRL. Eu am o intrebare: de ce este obligatoriu sa ne referim numai la intreprinderile individuale, dar nu si la SRL-uri, care au nu mai mult de 3 angajati?

 

Domnul  Viorel Melnic:

In urma analizei efectuate si in urma constatarii faptului ca intreprinderile individuale cu un numar de pina la 3 lucratori constituie doar 3% din numarul total de intreprinderi care prezinta rapoarte si dari de seama, si avind in vedere faptul ca acesta este un numar foarte mic, in acest context, venim cu o prima initiativa si nu in zadar am spus-o in raportul meu ca pe parcursul anului vom veni cu initiative si pentru celelalte intreprinderi, inclusiv SRL.

Aceasta nu este altceva decit un inceput de cale, care, de fapt, are un segment foarte ingust din totalul intreprinderilor care prezinta rapoarte. Fiindca este, nu vreau sa spun, o inovatie, este o incercare de a prezenta dari de seama o data in an.

 

Domnul  Vladimir Filat:

Eu inteleg foarte bine ce vorbiti dumneavoastra. Intrebarea mea avea un aspect mai larg, daca vreti. In momentul in care norma respectiva  se va rasfringe numai asupra a 3 la suta din totalul agentilor economici, bine, este o constatare actuala, dar noi trebuie sa vorbim prin prisma la aceea ce s-ar putea intimpla in momentul in care, ca, spre exemplu, ceea ce propuneti astazi se va adopta, iar pentru acei care au activat sub patenta vor considera ca este lejer pentru ei sa activeze in forma respectiva, intelegeti?  Deci, ar trebui sa urmarim nu ce avem astazi, in momentul de fata, dar ce-ar putea sa se intimple miine.

Mai am o intrebare vizavi de... din punctul nostru de vedere ar trebui daca si reglementam sa reglementam un pic mai larg, fiindca nu este problema aici de ratari de venituri la buget s.a.m.d. Sint anumite activitati, care, dupa cum cunoasteti, urmeaza a fi obligatoriu licentiate. Chiar Legea privind licentierea spune foarte clar: intreprinderile individuale nu pot presta activitati licentiate.

Rugamintea mea este pentru lectura a doua, poate facem o analiza nu numai prin prisma ce avem in momentul de fata, dar ceea ce am putea avea in momentul in care reglementam clar si de ce  cream niste conditii atractive pentru cetateni sa se organizeze ca intreprindere individuala sau SRL. Este ca o propunere de a o discuta pentru lectura a doua mai in serios.

Multumesc.

 

Domnul  Viorel Melnic:

Da, sint de acord sa o discutam pentru lectura a doua.

 

Domnul  Marian Lupu:

Alte intrebari?

Microfonul nr.4.

 

Domnul Ivan Banari:

Domnule viceministru,

Spuneti, va rog, dar prin ce difera intreprinderea individuala formata de un detinator de patenta cu cea formata de o persoana fizica astazi? Prin ce difera, care este diferenta dintre aceste doua intreprinderi individuale: una formata de detinatorul de patenta, dar alta formata de o persoana fizica, care nu este detinatoare de patenta?

 

Domnul Viorel Melnic:

Stimate domnule deputat,

De fapt, inteleg conotatia intrebarii dumneavoastra, dar expres va raspund ca nu exista diferenta. Deci, atit timp cit si detinatorul de patenta este o persoana fizica care are dreptul sa deschida o activitate de antreprenoriat.

 

Domnul Ivan Banari:

Pai, nu, dar dumneavoastra spuneti ca acei care au fost detinatori de patenta. Deci, aceasta este facut anume pentru detinatorii de patenta…

 

 

 

Domnul Viorel Melnic:

Daca ati remarcat, in proiectul de lege, si am spus-o si eu in raportul meu, deci, proiectul acesta are un diapazon mai larg decit pentru detinatorii de patenta. Deci, el prevede raportarea sau scutirea de la raportare lunara si trimestriala pentru intreprinderile individuale cu un numar de lucratori pina la 3 persoane si care nu sint platitori de TVA. Deci, nu este vorba de o intreprindere individuala constituita dintr-o singura persoana.

 

Domnul Ivan Banari:

Bine, a doua intrebare. Cum coreleaza, iata, aceste modificari in legislatie, pe care dumneavoastra le-ati introdus, Ministerul Economiei in ultimele citeva luni de zile, cu politica regulatorie, cu legile ghilotinei, cu tot ceea ce s-a declarat, si s-a muncit mult sau s-au alocat bani multi pentru acest lucru. Deci, si acum n-am dovedit bine sa introducem niste schimbari mai benefice pentru agentii economiei si venim cu niste restrictii de felul acesta. Mai mult ca atit, dumneavoastra stiti foarte bine ca si-au terminat activitatea doua proiecte: BIS PROU si TACIS care, prin intermediul acestor proiecte, au fost deschise afaceri noi. Si o buna parte din aceste afaceri, 30–40 la suta au fost patenta de intreprinzator, fiindca era o activitate mai usor de inregistrat. Cum? Ce continuitate avem noi in aceasta directie?

 

Domnul Viorel Melnic:

Stimate domnule deputat,

De fapt...

 

Domnul Ivan Banari:

Poftim.

 

Domnul Viorel Melnic:

Analiza economica pe care am efectuat-o, venind cu acest proiect, nu denota faptul celor spuse de catre dumneavoastra, fiindca proiectele  care au existat nu au fost cu orientare directa de a promova detinatorii de patenta, acestia din urma fiind persoane fizice care puteau si aveau cadrul legal de a desfasura activitatea. Proiectele la care dumneavoastra ati facut referinta au fost indreptate spre desfasurarea businessului mic si mijlociu, adica microintreprinderi, intreprinderi medii si intreprinderi mici. Acesta a fost scopul proiectului. Si daca vedem din ceea ce s-a realizat din acest proiect, vedem ca efectele pozitive tocmai au fost indreptate asupra acestor categorii de intreprinderi.

 

Domnul Ivan Banari:

Domnule viceministru,...

 

Domnul Viorel Melnic:

Daca imi dati voie sa raspund pina la capat. Daca vorbim despre continuitatea sau de corelatia proiectului dat cu principiile de ghilotina, deci, cu principiile de reglementare a activitatii de intreprinzator, tin sa va asigur ca acest proiect nu vine in contradictie cu aceste principii atit timp cit acest proiect ofera o facilitate suplimentara, deci, cit ofera niste avantaje agentilor economici si nu niste restrictii, cum dumneavoastra v-ati exprimat.

 

Domnul Ivan Banari:

Eu nu sint de acord cu dumneavoastra ca au fost directionate la deschiderea microinterprinderilor s.a.m.d. Aceste proiecte erau directionate pentru deschiderea afacerilor noi in orice forma care era legitima la moment. Deci, au fost deschise mai multe patente, mai multi intreprinzatori incepatori deschideau, luau patenta, deveneau detinatori de patenta si lor le era mai usor sa faca acest lucru. Noi acum ii lipsim. Si vreau sa mai aduc un argument. Deci, dumneavoastra mi-ati trimis mie aici, in Parlament, adica de la ministerul din care faceti parte, si dumneavoastra din conducerea ministerului, o informatie in care m-ati informat ca printre detinatorii de patenta 15% la suta sint invalizi si pensionari.

Eu va multumesc.

Noi pe dinsii “tare ii ajutam” sa deschida intreprinderi individuale.

 

Domnul  Marian Lupu:

Alte intrebari?

Domnule viceministru,

Va multumesc.

Rog comisia.

 

Domnul Viorel Melnic:

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Rog comisia, domnul Popa.

 

Domnul Gheorghe Popa:

Mult stimate domnule Presedinte,

Mult stimati deputati,

Comisia pentru politica economica, buget si finante a examinat proiectul mentionat, inaintat cu titlu de initiativa legislativa de catre Guvernul Republicii Moldova si constata urmatoarele. Prezentul proiect vine sa ajusteze cadrul legislativ fiscal la exigentele zilei de astazi in vederea imbunatatirii lui, deoarece politicile statului se schimba pe masura ce sistemul economic avanseaza, iar relatiile sociale se modifica.

Prin acest proiect de lege se propune modificarea si completarea mai multor dispozitii din legislatia fiscala, presupunind perfectionarea si simplificarea sistemului de raportare pentru intreprinderile individuale, care, la momentul actual, intimpina greutati din cauza complexitatii si periodicitatii acestora. In acest context, prevederile proiectului nominalizat denota simplificarea la maximum a procedurilor de intocmire si prezentare a darilor de seama fiscale, precum si achitarea impozitelor, taxelor, primelor de asigurare medicala obligatorie si a contributiilor de asigurari sociale de stat obligatorii.

Prin urmare, intreprinderile individuale ale caror numar mediu anual de salariati, pe parcursul perioadei fiscale, nu va depasi trei unitati si nu va fi inregistrat ca subiect al taxei pe valoarea adaugata, va prezenta o dare de seama fiscala unificata, aferenta impozitelor, taxelor si primelor de asigurare obligatorie de asistenta medicala in termen de pina la 31 martie a anului urmator anului fiscal de gestiune, cu achitarea acestora in aceleasi termene, si o dare de seama privind calcularea, utilizarea si virarea contributiilor de asigurari sociale de stat obligatorii, care se va prezenta anual pina la data de 10 ianuarie a anului urmator anului bugetar de gestiune.

Tinind cont de cele mentionate Comisia pentru politica economica, buget, finante considera ca in plan conceptual proiectul de lege poate fi acceptat si sustinut de Parlament. Totodata, pentru lectura a doua, aceasta modalitate de calculare si achitare urmeaza a fi aplicata si pentru impozitul pe bunurile imobiliare si taxele locale, care nu sint specificate in proiectul in cauza. Concomitent, mentionam ca prevederile articolului 3 punctul 1 din proiect sint incluse si in proiectul de lege inregistrat in Parlament cu nr.838 din 1 martie 2007, din care motiv urmeaza a se tine cont la definitivarea proiectului.

Comisia va tine cont si de propunerile prezentate in avizele comisiilor permanente ale Parlamentului, Directiei juridice si amendamentele deputatilor la examinarea proiectului de lege mentionat in lectura a doua. Pornind de la cele mentionate si in contextul avizelor pozitive ale comisiilor permanente si a Directiei juridice Comisia pentru politica economica, buget si finante propune proiectul de lege Parlamentului spre adoptare in prima lectura.

 

Domnul  Marian Lupu:

Multumesc.

Intrebari pentru comisie?

Multumesc.

Stimati colegi,

Inainte de procedura de vot am inregistrat citeva solicitari pentru luari de cuvint, prima fiind cea a domnului Cosarciuc, pe care nu-l vad in sala.

Domnule Bolboceanu,

Va rog.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Stimati colegi,

Si acest proiect de lege pe care il prezinta astazi Guvernul pentru  adoptare si hotarirea de ieri, care a fost votata aici, in Parlamentul Republicii Moldova, privind optimizarea cadrului legislativ de reglementare a activitatii de antreprenoriat denota cert un lucru ca Legea nr.208 din 7 iulie, care a fost votata de Parlamentul Republicii Moldova cu privire la modificarea Legii despre patenta de intreprinzator este o lege proasta, o lege care afecteaza interesele a zeci de mii de cetateni ai Republicii Moldova si a acelor cetateni care sint parte componenta a acelor paturi vulnerabile ale Republicii Moldova.

Si faptul ca astazi Guvernul, care, de fiecare data, ne spune ca el cunoaste situatia in problema patentei, cunoaste situatia in problema revoltarilor cetatenilor, care au loc in raioanele Republicii Moldova si aici la Chisinau, prezinta un proiect de lege cosmetic, care vine sa musamalizeze acele problemele care ramin in urma promovarii de catre Parlamentul Republicii Moldova a Legii nr.208.

De fapt, si de aceasta data s-a intimplat ceea ce se intimpla in majoritatea cazurilor in Parlamentul Republicii Moldova. Nu cred ca atit in Guvernul Republicii Moldova, cit si in Parlamentul Republicii Moldova cineva poate nega necesitatea perfectionarii sistemului de patenta. Dar faptul cum a avut loc acest lucru demonstreaza cert ca, ca si in alte multe cazuri, aici, in Parlament, am facut iarasi un hibrid dintr-o idee buna si din metodele si mecanismele de realizare proaste, care se incearca sa fie implementate in schimbarea, in modificarea formelor de activitate a acelora care activeaza astazi la patenta.

De fapt, atunci cind s-a discutat si s-a aprobat de catre majoritatea comunista aceasta lege in Parlament, nu s-a tinut cont de argumentarile noastre ca, in urma promovarii acestei legi, va creste povara fiscala asupra celor care vor fi impusi sa-si modifice forma de activitate de la patenta la intreprindere individuala, vor creste cheltuielile administrative pentru administrarea acestor intreprinderi si, de fapt, aceste lucruri s-au confirmat la toate intilnirile pe care le-am avut noi, deputatii Partidului Democratiei Sociale la intilnirile cu patentarii la mitingurile pe care le-au organizat aceste categorii de cetateni atit in raioanele Republicii Moldova, cit si aici, la Chisinau.

Si argumentele pe care noi le-am adus aici, in Parlament, aproape un an in urma s-au confirmat de catre cetatenii Republicii Moldova, care inca o data confirma ca gestionarea complicata a intreprinderilor individuale, tinind cont de formele de activitate pe care le practica ei astazi, este, practic, imposibila si ca se vor majora cheltuielile administrative si impozitele pe care vor trebui sa le plateasca.

Citeva exemple foarte simple. In urma inregistrarii intreprinderilor individuale, cheltuielile de gestionare a acestei intreprinderi vor creste pina la
2 mii, pina la 5 mii 200 de lei, inclusiv peste un an aparatul de casa, contabil, inregistrarea aparatului, verificarea aparatului de casa s.a. Paralel cu aceasta, vor creste si impozitele pe care va trebui sa le plateasca intreprinderile individuale.

Atunci cind s-a votat Legea nr.208 si astazi se duc discutiile in jurul impozitelor de baza, generale. Impozitul pe venit, taxa pe valoarea adaugata. Se aduc argumentele cu referinta la articolul 49 din Codul fiscal, care da posibilitatea, zic inca o data, si accentuez intreprinderilor individuale sa beneficieze de niste facilitati, dar aceasta nu inseamna ca ele le vor avea. Dar se trec cu vederea impozitele si taxele locale, pe care va trebui sa le plateasca aceste intreprinderi.

De exemplu, in urma reorganizarii in intreprinderi individuale, detinatorii de patente va trebui sa plateasca taxa pentru unitatile comerciale, cota maxima in municipiul Chisinau – 12 mii de lei conform legislatiei Republicii Moldova. Cota maxima in municipiul Balti 7200 si cota maxima pentru orasele si comunele si satele republicii – 3600 de lei.

Contributiile de asigurari sociale de stat obligatorii – 2318 lei si asigurarea obligatorie de asistenta medicala – 1209 lei. Eu nu intentionat nu am pus in calcul impozitul pe venit. Sa admitem faptul ca majoritatea din ele vor beneficia de prioritatile articolului 49 din Codul fiscal si nu vor plati impozitul pe venit. Dar in urma numai a unor calcule preventive, o intreprindere individuala, reorganizata din patenta, va plati anual in municipiul Chisinau 15 mii 571 de lei, in municipiul Balti – 10 mii 771 de lei, in orasele si satele republicii – 7 mii 171 de lei. In rezultat, povara fiscala va creste in municipiul Chisinau de  362% si va creste cu 12 mii 202 lei, pentru municipiul Balti – cu 7 mii 402 de lei sau 219% si pentru celelalte orase si sate ale Republicii Moldova – cu 296% sau 5 mii 362 de lei.

De fapt, la toate intilnirile pe care le-am avut noi in teritoriu si aici la Chisinau cu detinatorii de patenta n-am auzit ca vreunul dintre ei sa doreasca ca sistemul de dare de seama, care se propune prin acest proiect de lege, sa fie simplificata. Ea pare a fi simplificata numai prin un singur mecanism, ca darea de seama va fi prezentata o data in an.

Dar calcularea si achitarea atit a impozitelor va fi efectuata oricum lunar de fiecare intreprindere individuala in parte.

Stimati colegi,

De aceea, noi am vrea ca sa constientizam greutatea acelor modificari si revendicari pe care noi incercam sa le promovam in detrimentul a zeci de mii de cetateni ai Republicii Moldova. Si vreau sa va zic ca situatia este cu mult mai complicata decit noi incercam aici, la Chisinau, s-o prezentam.

Eu am sa va aduc un exemplu al unei cetatence din raionul Soldanesti. Va spun si familia Cemirtan, care a rugat sa transmit Parlamentului si Presedintelui Tarii ca daca astazi se mai incerca...

 

Domnul  Marian Lupu:

Inca un minut.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Sa fie lipsiti de unica sursa de existenta, sa fie scosi la marginea orasului si sa fie impuscati, caci alta solutie nu au. Aceasta a fost rugamintea doamnei Cemirtan.

Stimati colegi din fractiunea majoritara,

De aceea, noi propunem si va rugam inca o data sa respingem acest proiect de lege, caci el nu solutioneaza problema. Sa revenim la proiectul de lege inaintat aici, in Parlament, de catre mine si domnul Dumitru Braghis. Sa abrogam Legea nr.208 si sa incercam sa cautam solutiile eficiente pentru...

 

Domnul  Marian Lupu:

Rog sa incheiati.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Perfectionarea sistemului de patenta, dar nu in detrimentul cetatenilor si asa saraci.

Va multumesc.

Domnul  Marian Lupu:

O invit la tribuna centrala pe doamna Bodnarenco.

 

Doamna Elena Bodnarenco:

Уважаемый господин Председатель Парламента, уважаемые господа депутаты,

15 июля 1998 года Парламентом Республики Молдова был принят Закон № 93 о предпринимательском патенте.

Данная форма деятельности была введена в действие в переходный период экономического кризиса, когда большая часть населения не имела возможностей для трудоустройства. Исходя из необходимости создания оптимальных рыночных условий в экономике, в целях стимулирования собственной инициативы трудоустройства возникла необходимость использовать предпринимательский патент как исключение из традиционного налогового и предпринимательского законодательства.

К сожалению, в процессе применения закона были зафиксированы случаи использования системы предпринимательского патента как способа уклонения от уплаты налогов. Таким образом, создавались условия для развития теневой предпринимательской деятельности, нарушались права и безопасность потребителей, а также создавались условия для нелояльной конкуренции по отношению к экономическим агентам, которые осуществляют свою деятельность в традиционных организационно-правовых формах.

В связи с вышеизложенным, 7 июля прошлого года Парламент Республики Молдова принял Закон о внесении изменений и дополнений в некоторые законодательные акты № 208, внесший ряд изменений и допол-нений именно в Закон № 93 от 15 июля 1998 года о предпринимательском патенте.

В соответствии с принятыми изменениями поэтапно, в течение 3 лет, сокращаются виды деятельности, осуществляемые на базе предпринимательского патента, список которых приведен в приложении к Закону о предпринимательском патенте и является составной частью вышеуказанного закона.

Предпринимателям, получившим патент по видам деятельности подлежащим сокращению до 11 августа 2006 года, данные патенты будут продлены на срок, не превышающий дату исключения данных видов деятельности, указанный в приложении к закону.

К примеру, вид деятельности розничная торговля с лотков, прилавков и автомашин на санкционированных рынках, которым занято большинство патентообладателей, будет исключен в последнюю очередь начиная с
1 января 2009 года. Таким образом, с 2009 года работать по патенту будут иметь право только предприниматели, выполняющие работы собственноручно: парикмахерские и косметические услуги, ремонт обуви и одежды, изготавление изделий народного промысла и т.д.

Сельскохозяйственные производители имеют право торговать выращенной ими сельскохозяйственной продукцией без патента, на основании справки о наличии у них земельного участка, выданной примэрией.

В целях содействия перехода патентообладателей к другим организационно-правовым формам Правительство Республики Молдова предприняло комплекс мер. В ноябре прошлого года Министерством экономики и торговли были опубликованы и разосланы на дом патентообладателям информационные листы с информацией об изменениях в системе предпринимательского патента и способах перехода от этого вида деятельности к индивидуальному предприятию или другим организационно-правовым формам.

1 декабря прошлого года в Правительстве Республики Молдова было организованно рабочее заседание, в котором приняли участие руководители рынков муниципия Кишинэу и специалисты Управления торговли, общественного питания и услуг примэрии муниципия Кишинэу.

В декабре 2006 года при Министерстве экономики и торговли была открыта горячая линия, работающая ежедневно, включая выходные дни, c
7 до 21 часа. Операторы министерства предоставляют консультации относительно существующих возможностей и процедур перехода от деятельности на базе предпринимательского патента к другим организационно-правовым формам, предусмотренным действующим законодательством.

Информация предоставляется как посредством телефонных консультаций, так и из офиса с выдачей распечатанных копий законодательных и нормативных актов. В случае возникновения осложнений в процессе общения граждан с публичными учреждениями министерство выступает в качестве медиатора, принимает участие во встречах граждан с сотрудниками соответствующих учреждений. 

9 февраля нынешнего года Министерством экономики и торговли был проведен круглый стол с участием представителей главной государственной налоговой инспекции, Министерства внутренних дел, Национальной конфедерации патронатов Республики Молдова, Республиканского центра по превентивной медицине, специалистов Управления торговли общественного питания и услуг примэрии муниципия Кишинэу, представителей рынков муниципия Кишинэу, средств массовой информации.

В связи с поручением Правительства Республики Молдова № 1311-III от 4 января 2007 года, в январе-феврале нынешнего года Министерством экономики и торговли, Главной государственной налоговой инспекцией, Государственной регистрационной палатой во всех районах страны были проведены семинары для патентообладателей и директоров рынков, в которых участвовало около 4000 патентообладателей, представителей местной и публичной администрации, представителей средств массовой информации и в рамках которых были обсуждены и разъяснены системы налогообложения, система учета, порядок использования кассовых аппаратов, порядок постепенного исключения отдельных видов деятельности и групп товаров из списка разрешенных на базе предпринимательского патента.

Ряд встреч с патентообладателями провели и депутаты Парламента Республики Молдова от Партии коммунистов в закрепленных за ними районах. В ходе проведенных встреч патентообладателями были заданы следующие основные группы вопросов.

Эволюция законодательства о предпринимательском патенте, суть и цели проведения реформы, формы и процедуры регистрации в качестве экономического агента, реорганизация предприятия а также компенсация затрат, понесенных патентообладателями в процессе регистрации до вступления в силу соответствующего постановления Правительства о бесплатной регистрации индивидуальных предприятий.

Специфика бухгалтерского учета, виды и ставки налогов и других платежей, штрафы за нарушения правил предпринимательской деятельности, правила предоставления статистических и финансовых отчетов. Использование кассовых аппаратов, формирование цен на импортные товары и обеспечение коммерческой деятельности сопровождающими документами, расшифровка групп товаров, запрещенных к реализации на базе предпринимательского патента. Специфика предпринимательской деятельности и перевозка пассажиров, перевозка товаров, выращивание цветов и другие виды деятельности, разрешенные раннее на базе патента.

Для разрешения этих вопросов на заседании кабинета министров от
21 февраля 2007 года было принято решение о применении упрощенной или унифицированной системы налоговой отчетности для бывших патентообла-дателей, которые зарегистрируются в качестве индивидуальных предприятий. Индивидуальные предприятия, в которых среднегодовая численность работников не превышает 3 единицы и которые не являются плательщиками НДС, будут представлять отчеты Налоговой инспекции и Национальной кассе социального страхования один раз в год.

Обсуждаемый сегодня Проект закона о внесении изменений и дополнений в некоторые законодательные акты № 859 как раз законодательно закрепляет это положение.

До настоящего времени эта категория экономических агентов представляла отчеты ежеквартально либо ежемесячно. Правительство также освободило индивидуальные предприятия от использования контрольно-кассовых аппаратов в течение первых 12 месяцев после регистрации. На этот период такими предприятиям будут выдаваться чеки по просьбе покупателей.

70 бывшим патентообладателям из муниципия Кишинэу, районов Единец, Унгены, Кахул, Орхей, Хынчешть и Кэушень, которые понесли расходы в связи с регистрацией новых предприятий, все расходы будут возмещены, на эти цели из резервного фонда Правительства выделено около 30 тысяч леев.

Постановлением Правительства № 42 от 12 июля 2007 года было принято решение о бесплатной регистрации открываемых патентооблада-телями индивидуальных предприятий в соответствии с изменениями, внесенными в Закон о государственной регистрации предприятий и организаций № 1265 от 5 октября 2000 года.

Подводя черту, отметим, что сегодня патентообладатели регистрируют индивидуальные предприятия бесплатно. Ведут упрощенную бухгалтерию, 12 месяцев могут работать без кассового аппарата, к концу 15 месяца после регистрации предприятие уплачивает первый налог. Условия более чем благоприятные и та страшная сказка, которую рассказал предыдущий выступающий, абсолютно не соответствует действительности, потому что ни одно индивидуальное предприятие не платит 15 тысяч леев в год.

Что касается местных налогов, то Министерство экономики и торговли дало рекомендации местным органам публичного управления, уполномоченным устанавливать ставки местных налогов, с тем чтобы они не превышали ставки, которые уплачивались ранее.

В настоящее время проблема излишне заполитизирована. Напомню, что Закон о внесении изменений и дополнений в некоторые законодательные акты, № 208, был принят Парламентом 7 июля прошлого года. Торговля электробытовыми товарами на основе патента была запрещена с 1 августа 2006 года.

Однако на протяжении 5 месяцев, с августа по декабрь прошлого года, этот закон никого из патентообладателей, да впрочем, и политиков не беспокоил. По мере приближения выборов в органы местного публичного управления от 2007 года ряд политических партий, не имея, видимо, организационного и кадрового потенциала для достойного участия в предстоящей выборной компании, предпочли подогреть недовольство группы избирателей и заработать себе на волне этого недовольства политические дивиденды, не очень утруждая себя при этом понятиями честности и порядочности.

Хорошей иллюстрацией этому могут служить постоянные выступления в Парламенте представителей ПСД и Альянса «Moldova Noastra»”, а также их работа в территории. Конечно, гораздо проще выйти к микрофону и зачитать может даже не самим депутатам подготовленный текст и препираться в течение нескольких минут на всю страну или же, обладая депутатским иммунитетом, спровоцировать несанкционированные действия, чем выезжать в самые отдаленные села и отвечать на вопросы избирателей.

Практика Сорокского района показала, кстати, что господин Брагиш на прямые вопросы избирателей о том, чем он занимался будучи премьер-министром, отвечать не может. Курьируя район Сорока. хочу привести пример для избирателей. Законами о государственном бюджете на 2005 и 2006 год району Сорока на строительство различных объектов социально-бытового назначения: газопровод в Алексеевке, в Сорока, газификацию колледжа, детского сада, жилых домов общества слепых, ремонт трех административных корпусов и общежитий колледжа, строительство столовой в лагере летнего отдыха для детей, ремонт различных объектов в
10 селах района было выделено около 55 миллионов леев.

Ни ПСД, ни Альянс «Moldova Noastra»” за вышеперечисленные законы не голосовали ни в 2005, ни в 2006 годах. Другими словами, ни один из вышеперечисленных объектов ими не был поддержан. Резонный вопрос: заботят ли их нужды Сорокских избирателей и других избирателей постоянно или только накануне выборов?

Встреча депутатов Парламента представителей Фракции коммунистов свидетельствует о том, что жители республики, потребители, экономические агенты поддерживают внесенные Парламентом изменения и дополнения в Закон № 93 от 15 июля 1998 года о предпринимательском патенте.

Фракция коммунистов Парламента Республики Молдова выражает надежду, что комплексная реализация вышеизложенных мер наряду с обширной медиатизацией действий Правительства и их результатов, способствующих успешному осуществлению патентной реформы, обеспечению среды лояльной конкуренции в области торговли и услуг и защите прав потребителя, найдет понимание и поддержку и среди патентообладателей.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Doua minute, de fapt, nu erati in sala.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Domnule Presedinte,

Eram in sala si sint in sala. Da, am iesit, eram in coridor.

Multumesc, domnule Presedinte.

In primul rind, vreau sa mentionez ca toti vorbitorii au drept la aceeasi limita de timp, nu 13 minute ca in cazul ultimului vorbitor.

Si in al doilea rind, fiindca am fost vizat, vreau sa ii spun doamnei si tuturor celorlalti care sint aici, in sala, ca eu am fost printre acei care in anul 1997 in Ministerul Economiei au aparat si au promovat ideea introducerii patentei de intreprinzator, si nu acei care in anul 2006 au votat impotriva acestei patente. Si in 2006 am demonstrat ca cunosc si vreau ca aceasta patenta de intreprinzator sa fie utilizata in cadrul Republicii Moldova. Aceasta ca sa fie clar tuturor, ca sa nu spuna aici niste oameni care nu cunosc cine si ce a facut si incearca sa toarne doar caldari de... n-o sa numesc ce.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Supun votului aprobarea in prima lectura, conform propunerii comisiei, a proiectului de Lege nr.859. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea celor prezenti.

Proiectul de Lege nr.859 este aprobat in prima lectura.

Supun votului ultimul subiect de pe ordinea de zi, cu doua subcomponente. Deci, supun votului aprobarea ordinilor de zi pentru perioada 29 martie – 6 aprilie. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Si ultima componenta a acestui ultim subiect. Biroul permanent a examinat o optiune a programului de activitate a plenului Parlamentului pentru perioada
29 martie – 6 aprilie si vine catre plenul Parlamentului cu propunerea ca, incepind cu data de 9 martie anul curent pina la finele primei decade a lunii iunie, plenul Parlamentului sa isi desfasoare activitatea o data pe saptamina, in zilele de joi. Cine este pentru acceptarea acestei propuneri a Biroului permanent, rog sa voteze. Majoritatea.

Stimati colegi,

Aici incheiem sedinta de astazi. Eu va multumesc tuturor pentru... (Rumoare in sala.)

Stimati colegi,

Imi cer scuze, doamna are perfecta dreptate, pur si simplu, sintem obositi la ora 15 si ne mai scapa niste lucruri. Declaratia, timp solicitat de doamna Vitalia Pavlicenco, pe care o invit la tribuna centrala.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Multumesc.

Vroiam sa il rog pe domnul Turcan si pe domnul Misin sa asculte declaratia in special, dar nu este o problema daca nu ascultati. Am vrut sa fac precizarea ca nu am parasit sala astazi in semn de protest, pentru ca s-a votat proiectul de Lege nr.1112, deoarece am avut aceasta declaratie.

Dar mai fac doua precizari inainte de a proceda la declaratie in legatura cu Partidul National Liberal cu dreptul la aparitie cu o alta identitate. In anul 1998 Frontul Popular a intrat in Parlament cu Conventia democrata din Moldova de minuta cu Mircea Snegur. Apoi a plecat din front, a devenit zisul  Partid Popular, promovind o denumire cu care nu a ajuns singur in Parlament.

Referitor la retorica, la imagini, la functia de control a Parlamentului, vreau sa va spun ca dincolo de proiectele de lege, amendamente, interventii si declaratii, in 2 ani am facut 251 de interpelari in scris si vreo 150 verbale la Ora Guvernului, in total vreo 400 de interpelari. Este altceva calitatea raspunsurilor inutile si batjocoritoare primite de la structurile Guvernului.

Acum, declaratia mea se numeste “Privind coruptia si injustitia ce desfiinteaza Republica Moldova ca stat”.

Prin aceasta declaratie doresc sa ii sensibilizez pe diplomatii acreditati la Chisinau sa abandoneze iluzia ca o guvernare totalitara ar fi capabila sa devina democratica. Interventia e o parte din materialul pe care il pregatesc in vederea participarii mele la un program al Guvernului Statelor Unite, cu participarea inclusiva a reprezentantilor Corporatiei “Provocarile mileniului”.

Voi prezenta acolo analize si cazuri concrete de coruptie din sistemul judecatoresc si al organelor de drept din Moldova. Constatam cu regret ca pentru a obtine banii Occidentului si a se imbogati, autoritatile comuniste mint afirmind organismelor internationale ca statul combate coruptia si injustitia, ca a lichidat gruparile criminale. Dar ascund ca adevarata coruptie in Guvern, Presedintie, Parlament, justitie si ca racketul lumii interlope a fost inlocuit cu unul mai odios – racketul de stat.

Republica Moldova are multe probleme, inclusiv saracia, dar cu o singura radacina – coruptia ca politica de stat. Acest fenomen periculos a facut putrezi cei doi piloni de baza ai statului nedevenit democratic, sistemul politic si justitia. Recent, ex-presedintele Curtii Constitutionale Victor Puscas arata un record alarmant. Prin cererile depuse la CEDO raportat la numarul de locuitori Republica Moldova e pe primul loc, adica justitia e corupta, cetatenii nu pot avea incredere in sistem.

Si ministrul justitiei Vitalie Pirlog ne-o confirma afirmind ca a nega ca exista coruptie in justitie ar insemna sa ne pacalim pe noi insine. Voronin recunostea acum niste ani ca justitia noastra seamana cu un auction. Moldova e condamnata la CEDO pentru zeci de cazuri.

Bugetul e prejudiciat de sute de mii de euro, dar nimeni nu e tras la raspundere. Dreptatea umbla in Moldova cu capul spart. O seama de judecatori, procurori, politisti sint corupti, dar nimeni nu doreste schimbarea sistemului care convine clanurilor politico-mafiote.

Citez doua fragmente dintr-o hotarire a unei instante de judecata germane privind achitarea integrala a unui cetatean condamnat pe viata de justitia moldoveneasca, refuzindu-se, insa, extradarea sa. “S-a constatat hartuirea, maltratarea de catre stat ca metoda obisnuita a demnitarilor, cinovnici, moldoveni”.

“Justitia din Republica Moldova isi negociaza hotaririle si sentintele cu actuala putere”. Va imaginati ce parere si-au facut judecatorii germani despre colegii din pretinsul nostru stat proeuropean. Vorbesc de judecatorii care asculta de indicatiile superiorilor si ne fac de ris in Europa, nu de judecatorii cinstiti foarte putini.

Pestele de la cap se strica. “Idis viitorul” arata impozitul neoficial practicat de guvernarea comunista, estimat la peste 2 miliarde de lei anual sau 160 milioane de dolari. Oamenii de afaceri sint fortati sa achite ilegal sume mari de bani pentru mofturile comunistilor. Ce mai dovezi de economie catastrofa. In paralel cu racketul de stat, comunistii practica imbogatirea personala prin acapararea afacerilor prospere si delapidarea statului de alte miliarde.

Jaful proprietatilor oamenilor se face prin hotariri ilegale de judecata. Peste ani oamenii isi recapata prin CEDO valoarea proprietatii pierdute, insa cheltuielile le platim tot noi de la buget. Comunistii se imbogatesc acum, dar vor plati noile guvernari. Iata un exemplu. Am primit o scrisoare de la un cetatean moldovean care lucreaza de zece ani pentru Guvernul american si a contribuit esential la includerea Republicii Moldova in diverse proiecte politice si economice.

A procurat un imobil  la Chisinau, dorind sa deschida un centru moldo-american de afaceri. Socoteala americana nu s-a potrivit insa cu tirgul moldovenesc. Omul se pomeneste cu o hotarire trasnet, primita prin posta din care afla cu o intirziere de doua luni, ca nu mai are cladirea de la Chisinau, pentru ca un judecator a daruit-o unor afaceristi prin executarea imediata. Intr-o singura sedinta, cu participarea unei singure parti, interesate de proprietatea straina, judecatorul Turcan de la Judecatoria Economica din circumscriptia Chisinau l-a expropriat pe american.

Sosind de urgenta in patrie, victima constata un dosar complet falsificat. Depune o plingere la Procuratura, care spune ca nu e nimic de facut, deoarece judecatorul care a comis faradelegea are imunitate greu de ridicat, adica legile incurajeaza faradelegile judecatorului. Se stie cine a furat, cum si de la cine, dar faptasul nu poate fi tras la raspundere penala. Cer Procuraturii Generale si Consiliului Superior al Magistraturii sa examineze serios cazul pentru a constata abaterea grava de la lege a judecatorului Turcan.

Din ianuarie, Procuratura Chisinaului ezita sa inainteze la cererea rezidentului american un dosar penal asupra cazului. Cazul e parte componenta a cazului femeii de afaceri Eugenia Duca, fost proprietar al Centrului “Cris”, stabilita in SUA din cauza terorii, la care a fost supusa de lumea criminala in cirdasie cu politia si Procuratura.

Cazul Eugeniei Duca a scandalizat presa interna si externa, a generat trei dezbateri in Parlament. A fost monitorizat de OSCE, Consiliul Europei, Comitetul Helsinki, “Transparens international”. Duca, prima femeie de afaceri din Moldova, a cistigat toate procesele si a fost achitata integral. I s-a dat dreptate prin sapte hotariri ale Plenului Curtii Supreme de Justitie. Parea ca justitia a triumfat. Nu si in Moldova, tara absurdului, unde in capul mesei nu pot sta decit crima si coruptia.

La 27 noiembrie 2007 Plenul Curtii Supreme de Justitie isi anuleaza inexplicabil toate hotaririle, lasind in vigoare una din 1999, anulata de plen de sapte ori. Plenul pune la baza revizuirii o simpla cerere la CEDO si inscrisuri false de care se ocupa Procuratura Generala, cum i s-a spus in interpelari. Hotarirea Plenului este cu atit mai suspecta, cu cit la 8 martie Duca primeste un raspuns de la CEDO, in care se arata ca cererea oponentului “Andronic contra Moldovei”, luata de plen drept proba, este respinsa ca inadmisibila, deoarece, citez: “Curtea nu a relevat nici o aparenta de violare a drepturilor si a libertatilor omului, garantate de Conventia sau de protocoalele aditionale”.

Cum ramine cu decizia plenului Curtii Supreme de Justitie? Incompetenta sau coruptie in justitie? Iar din noiembrie trecut Plenul Curtii Supreme de Justitie si Curtea Suprema tergiverseaza... Consiliul Superior al Magistraturii si Curtea Suprema tergiverseaza examinarea cererii de revizuire si a recursului depuse de Eugenia Duca, blocindu-i toate caile de acces la justitie.

Devine clar ca Hotarirea plenului putea fi pronuntata doar sub presiunea unor demnitari de prim rang. Faptasii, pentru a obtine cistig in judecata, au vehiculat numele lui Oleg Voronin, ca interesat de afacere, insa aici numele sau a fost folosit doar ca o acoperire, se pare fara stirea lui. Mi s-a soptit cu frica numele celui ce a comandat sentinta. Dar nu pot sa nu spun numele unui deputat Vadim Misin, care a expediat in anul 2000 Procuraturii Generale si Consiliului Superior al Magistraturii un mal de hirtii calomnioase, insotite de o lista a convorbirilor telefonice ale Eugeniei Duca, obtinute pe cai criminale. Exista ca dovada raspunsul de la Voxtel.

Printre acei afiliati sint si eu, care semnasem alaturi de 20 de deputati, printre care Rosca, Matei, Ciobanu, Cimpoi o interpelare, cerind explicatii Procurorului General privind blocarea accesului Eugeniei Duca la Curtea Suprema de Justitie. Procuratura Generala si Consiliul Superior al Magistraturii au respins dosarul ticluit de deputatul Misin, intrebindu-l daca nu cumva “au fost incalcate drepturile omului prin primirea si raspindirea unor asemenea informatii” sub forma convorbirilor telefonice private.

Il intreb astazi, dupa 6 ani, pe Vadim Misin, in baza carei legi au fost urmarite si ascultate celularele deputatilor, cine i-a permis acest act neconstitutional? Tine de onoarea Presedintelui Voronin sa-l intrebe pe comunistul sau Misin cu ce se ocupa de fapt.

Spre regret, cazul Duca nu e singular. E plina Moldova de victime ale clanurilor mafiote de la putere si ale injustitiei. Se impune reformarea sistemului judecatoresc subordonat regimului comunist, independenta puterii judecatoresti trebuie sa fie reala. Iar judecatorul tras la raspundere penala si financiara pentru hotaririle nelegale si prejudiciile aduse statului, ca si politistii si procurorii, pentru dosarele la comanda. In caz contrar, vom avea mereu coruptie si crima organizata incurajate de stat.

Ce sa mai crezi despre justitia noastra, daca judecatorul Pruteanu, care a condamnat-o la puscarie pe Duca, dupa care dumneaei a cistigat toate procesele, in loc sa fie tras la raspundere, el este avansat la Curtea de Apel. Si anchetatorul Tolmuz, care a fabricat dosarul, a fost avansat la Centrul anticoruptie. Cine sa mai creada in actul de justitie in Republica Moldova? Pentru a demonstra ca acest caz e demn de Guiness book, va prezint in final statistici. Cazul dureaza de zece ani. Au fost intentate ilegal 48 de dosare penale si civile. Eugenia Duca a suportat sute de interogatorii.

 

Doamna  Maria Postoico:

Timpul a expirat.

 

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

Eu termin. Cinci perchezitii, sase tentative de arest, patru arestari, jumatate de an de detentie ilegala, circa 50 de sechestre ale averii private, peste 2100 de sedinte de judecata. Avind  demnitate si curaj impresionant, dumneaei a cistigat toate procesele, majoritatea pina la Curtea Suprema de Justitie si in plen. In ciuda faptului, clanule mafiote, in complicitate cu judecatori si procurori, n-au lasat-o in pace si forteaza examinarea aceleiasi cauze de zece ani, pentru a pune mina pe proprietatea ei privata.

Solicit Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati a Parlamentului sa examineze cazul Eugenia Duca in sedinta, pentru a stopa faradelegile si desfiintarea definitiva a sistemului juridic in statul Republica Moldova, pentru a evita, de fapt, desfiintarea statului Republica Moldova.

Va multumesc.

 

 

Doamna  Maria Postoico:

Urmatoarea sedinta va avea loc pe data de 29 martie la ora 10.00.

Va multumesc.

 

Sedinta s-a incheiat la ora 15.08.

 

Stenograma a fost pregatita spre publicare
in Directia documentare parlamentara a
Aparatului Parlamentului.