DEZBATERI  PARLAMENTARE

Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XVI-a

SESIUNEA a IV-a ORDINARA – NOIEMBRIE 2006

Sedinta din ziua de 23 noiembrie 2006

(STENOGRAMA)

SUMAR

1. Declararea sedintei ca fiind deliberativa.

2. Dezbateri asupra ordinii de zi, adoptarea ei.

3. Dezbaterea si aprobarea proiectului de Hotarire nr.4415 pentru numirea in functie a unui vicepresedinte al Curtii Supreme de Justitie (Ion Muruianu).

4. Dezbaterea si aprobarea proiectului de Hotarire nr.4416 pentru numirea in functie a unui vicepresedinte al Curtii Supreme de Justitie (Raisa Botezatu).

5. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.3021 pentru modificarea si completarea Legii bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2006 nr.305-XVI din 1 decembrie 2005 (art.1, anexa nr.1).

6. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.3418 cu privire la datoria publica, garantiile de stat si recreditarea de stat.

7. Dezbaterea si remiterea in comisie a proiectului de Lege nr.2813 pentru aprobarea Metodologiei de calculare a tarifelor la serviciile prestate de catre Intreprinderea Specializata in Cadastru si filialele acesteia.

8. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.3492 pentru completarea unor acte legislative (Legea cu privire la asigurarea obligatorie de asistenta medicala – art.4; Legea cu privire la marimea, modul si termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistenta medicala – anexa nr.1).

9. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.3262 cu privire la profilaxia infectiei HIV/SIDA.

10. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura, dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.4170 pentru modificarea si completarea Legii bugetului de stat pe anul 2006 nr.291-XVI din 16 noiembrie 2005 (art.1, 12, anexa nr.1).

11. Dezbaterea si aprobarea in lectura a treia a proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2007. Nr.3778.

12. Dezbaterea si aprobarea proiectului de Hotarire nr.4105 asupra sesizarii cu privire la ridicarea imunitatii pentru tragere la raspundere administrativa a domnului deputat in Parlamentul Republicii Moldova Vasile Colta.

13. Dezbaterea si aprobarea proiectului de Hotarire nr.4106 asupra sesizarii cu privire la ridicarea imunitatii pentru tragere la raspundere penala a domnului deputat in Parlamentul Republicii Moldova Vasile Colta.

14. Declaratia doamnei deputat Vitalia Pavlicenco, deputat liberal.

15. Declaratia domnului deputat Serafim Urechean, Fractiunea parlamentara “Alianta «Moldova Noastra»”.

16. Declaratia domnului deputat Igor Klipii, Grupul parlamentar al Partidului Social-Liberal.

17. Declaratia domnului deputat Vlad Cubreacov, Fractiunea parlamentara a Partidului Popular Crestin Democrat.

 

Sedinta incepe la ora 10.00.         

Lucrarile sint conduse de domnul Marian LUPU, Presedintele Parlamentului, asistat de doamna Maria Postoico si domnul Iurie Rosca, vicepresedinti ai Parlamentului.

 

Domnul Maxim Ganaciuc – director general adjunct al Aparatului
                                                               Parlamentului:

Doamnelor si domnilor deputati,

Buna dimineata.

Va anunt ca, la lucrarile sedintei de astazi a Parlamentului, din totalul celor 101 de deputati si-au inregistrat prezenta 94 de deputati. Absenteaza deputatii: Semion Dragan, Ivan Gutu, Afanasi Mandaji, Nicolae Oleinic, Irina Vlah, Alexandru Oleinic, Dumitru Diacov.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va rog, toate datele sa fie anuntate cu precizie, fiindca unii deputati sint prezenti in sala.

Stimati colegi,

Buna dimineata. Sedinta este deliberativa. Rog sa onoram Drapelul de Stat. (Se onoreaza Drapelul de Stat).

Va multumesc.

Microfonul nr.5.

 

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

Stimati colegi,

In curind va avea loc un nou summit CSI, la care va participa, din informatiile difuzate in presa, si Presedintele Voronin. Noi cunoastem ce reactii a trezit recent refuzul de a vota in Parlament o declaratie in sprijinul Georgiei. Asa precum se spune, la acest summit, tarile GUAM vor din nou sa adopte o declaratie in sprijinul Georgiei.

De aceea, pe mine m-ar interesa, daca a evoluat atitudinea conducerii Ministerului Afacerilor Externe si al Integrarii Europene in acest sens ca si politica externa in general? Daca Republica Moldova examineaza eventualitatea sprijinirii unei asemenea declaratii pentru a fi alaturi de Georgia in situatia ei tensionata acum cu Rusia?

Si as vrea ca sa vina aici ministrul de externe Andrei Stratan si sa ne vorbeasca despre acest lucru in Parlament. Va rog sa supuneti votului aceasta propunere.

Domnule Presedinte,

Si, in afara de aceasta, va rog, sa ma inscrieti cu o declaratie la sfirsitul sedintei.

Va multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Serafim Urechean: 

Domnule Presedinte,

Rog sa ma inscrieti pentru o declaratie la finele acestei sedinte. Si vin cu o propunere din numele Fractiunii “Alianta «Moldova Noastra»” pentru a include repetat in ordinea de zi pentru ziua de miine problema crizei energetice, care s-a abatut asupra tarii, cu invitatia factorilor de decizie pentru un raport in Parlament pentru ziua de miine, inca o data repet, deoarece foarte multe institutii sociale, scoli isi vor stopa activitatea in cazul in care temperatura va fi sub minus. Majoritatea scolilor sint fara carbune. Carbuni in tara nu sint, pretul este de la
3 500 lei si mai scump. Deci, rog, sa fie supusa votului aceasta propunere.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

Domnule Eremciuc,

Va rog.

 

Domnul  Vladimir Eremciuc: 

От имени фракции предлагаю исключить из повестки дня законопроекты №3048 и №3968.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr4.

 

Domnul Veaceslav Untila: 

Domnule Presedinte,

Rog sa fiu inscris la luari de cuvint la chestiunea nr.9 din ordinea de zi, proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2007.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,

Pentru subiectul nr.9, proiectul Legii bugetului de stat este vorba de  lectura a treia. Eu am solicitat ieri, in conformitate cu prevederile articolul 73 din Regulament, fiecare fractiune sa desemneze o persoana care va participa la dezbateri in cadrul discutiilor. Presupun ca aceasta ati avut in vedere.

Microfonul nr.4.

Domnul  Veaceslav Untila:

Luari de cuvint la sfirsit.

 

Domnul  Marian Lupu:

Nu. Sintem in lectura a treia, luari de cuvint nu se fac la sfirsit. Participarea in dezbateri in numele fractiunii. Aceasta e, da? Deci, eu va explic. In conformitate cu prevederile articolului 73.

Stimatii mei colegi,

Eu rog  putina atentie. Sectorul 3.

Domnule Onceanu,

Va rog foarte mult.

Va multumesc.

La lectura a treia se participa in dezbateri, discutii inainte de a vota. Tot ce-a fost ca propunere in numele fractiunii vorbeste o persoana in numele fractiunii, plus mai are dreptul, cititi, va rog, atent, cite o singura data ia cuvintul deputatul care a inaintat propuneri pentru lectura a doua si cele care nu au fost acceptate de catre comisie... Eu am lista acestor persoane.

Deci, o persoana vorbeste odata cu acele propuneri pe care ea le-a inaintat si comisia nu le-a acceptat. Noi o sa ajungem si o sa ne explicam in cele mai mici detalii in cest sens.

 

Domnul  Veaceslav Untila:

Ne-am inteles. Dar din partea fractiunii o sa...

 

Domnul  Marian Lupu:

Dumneavoastra veti fi...

 

Domnul  Veaceslav Untila:

Da.

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Multumesc.

Microfonul nr.3.

 

Domnul  Nicolae Bondarciuc:

Din partea fractiunii propun sa fie exclus astazi din ordinea de zi pentru miine proiectul nr.3894.

 

Domnul  Marian Lupu:

Este pentru ziua de miine. Cel putin, nu stiu, eu nu am ordinea de zi pentru ziua de miine, am notat proiectul de Lege nr.3894.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Domnul  Igor Klipii: 

Multumesc.

Domnule Presedinte,

In continuarea gindurilor doamnei Pavlicenco, cred ca ar fi bine ca cineva din membrii delegatiei care a participat la Adunarea Parlamentara a CSI sa ne relateze despre rezultatele intrevederilor cu colegii sau omologi, mai degraba, rusi, eventual despre rezultatele intilnirii cu domnii Mironov si Grizlov, daca ei in continuare sustin Transnistria. Daca cumva si-au schimbat si ei opinia. Fiindca, totusi, ati reprezentant Parlamentul si ar fi interesat sa cunoastem care e starea de lucruri?

Al doilea lucru, la care vreau sa ma refer, tine de motiunea inaintata de
15 deputati, care, in conformitate cu Regulamentul, trebuia pusa in discutie sau trebuie pusa in discutie in decurs de 6 zile. Vreau sa stiu care este situatia in problema data?

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimate coleg,

La primul subiect aceasta informatie va va fi difuzata, fiindca este o informatie importanta. La cel de al doilea subiect o sa va fie prezentat chiar astazi. Eu cred ca pina la sfirsitul zilei, fiindca se pregateste procesul-verbal al sedintei Biroului permanent de ieri. In cadrul acestei sedinte a fost examinata propunerea celor 15 deputati – motiunea. Este un caz care inregistreaza multe carente, inclusiv carente de ordin juridic.

 

Domnul  Igor Klipii:

De exemplu?

 

Domnul  Marian Lupu:

De exemplu, motiunea se prezinta a fi motiune simpla.

 

Domnul  Igor Klipii:

Da.

 

Domnul  Marian Lupu:

Totodata, ea vizeaza in partea ei de solicitare demiterea a 5 ministri, ceea ce deja pare a fi motiune de cenzura. Numai ca, in conformitate cu prevederile capitolului respectiv, deci, articolele de la 99 pina la 106, motiunea de cenzura se refera la votul de incredere, daca doriti, sau de neincredere pentru intreg Cabinetul. Noi avem anumite carente, inclusiv ceea ce vizeaza prevederile legale.

Mai mult decit atit, ca si colegii din directiile respective, inclusiv Directia juridica, opinie sustinuta de toti membrii Biroului permanent, este ca insasi aceasta motiune are si carente de ordin tehnic ori tehnologic, daca doriti.

Fiindca la 4/5 nu este decit o nota informativa si nu contine decit 5 rinduri de solicitare a unor actiuni. Toate aceste lucruri, cu o descriere foarte detaliata asupra modalitatii cum ar trebui sa fie prezentata aceasta motiune,  va va fi furnizata ca un extras din procesul-verbal al sedintei Biroului permanent in modul cel mai detaliat.

Domnul  Igor Klipii:

Domnule Presedinte,

Nu este o motiune de cenzura din cauza ca din componenta actualului Guvern sau a guvernelor Tarlev 1 si 2 nu a ramas decit domnul Tarlev, restul ministrilor au fost schimbati rind pe rind aproape in totalitate. Nu poate fi interpretata solicitarea de a demite citiva ministri ca drept motiune de cenzura. Este o motiune simpla.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimate coleg,

Nu poate fi.

 

Domnul  Igor Klipii:

Domnule Presedinte,

In conformitate cu Regulamentul, noi, acei 15 semnatari, am prezentat si motivele noastre, ele sint stipulate. Nu este vorba de 5 rinduri prin care se cere... am motivat solicitarea noastra, iar Regulamentul spune: “in termen de 6 zile dupa inregistrare se supune dezbaterii. Deci, noi incalcam iarasi Regulamentul. Aceasta am vrut sa mentionez.

 

Domnul  Marian Lupu:

Domnule Klipii,

De ar fi sa fie doar opinia mea, poate era sa fie un subiect discutabil, dar sa stiti ca a fost o opinie univoca a intregului Birou permanent. Ieri, in discutii am constatat aceste carente.

Eu cred ca lucrul cel mai bun este ca, pe parcursul zile de astazi, obtineti acest extras din procesul-verbal al sedintei Biroului permanent si vedeti care sint calificarile oferite de catre juristi in acest sens. Urmati aceste recomandatii si prezentati asa cum scrie buchia legii in Regulamentul Parlamentului si mergem inainte, fiindca este un subiect mult prea discutabil. O motiune simpla este o expunere a pozitiei Parlamentului vizavi de un aspect de politica interna sau externa a tarii. Asa scrie in Regulament.

Deci, eu cred ca nu e necesar sa ne lansam in cele mai mici detalii ale dezbaterilor pe marginea acestui subiect. Important este ca s-a discutat transparent, deschis, calm, constructiv si veti avea opinia univoca, repet, la acest capitol a Biroului permanent.

 

Domnul  Igor Klipii:

Domnule Presedinte,

Nici la capitolul “Politica interna” sau in alt tip de probleme abordate in motiune nu exista vreo contradictie, fiindca in motiunea simpla se stipuleaza, se reflecta incalcarea legislatiei de catre guvernare, inclusiv de catre Parlament. Aceasta denota faptul ca obiectul motiunii este incalcarea legislatiei, este politica interna a Republicii Moldova. De aceea noi, imi asum responsabilitatea sa reprezint toti acei 15 deputati, solicitam ca aceasta problema sa fie inclusa in ordinea de zi, sa fie discutata in conformitate cu Regulamentul Parlamentului. El este in vigoare, el trebuie respectat.

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,

Din nou eu repet, nu este o discutie Klipii versus Presedintele Parlamentului. Este un subiect care a fost discutat in cadrul Biroului permanent si este concluzia si decizia acestuia. Va va fi prezentata aceasta decizie si rezultatele discutiei nu imi permit sa fac acest lucru.

 

Domnul  Igor Klipii:

Domnule Presedinte,

Daca citim atent capitolul 6, locul Biroului permanent la subiectul motiuni nu exista, nu este reflectat deloc. Deci, este o problema care tine de competenta Parlamentului, si nu de competenta Biroului permanent.

 

Domnul  Marian Lupu:

Atunci vin si eu cu intrebare catre dumneavoastra: de ce l-ati prezentat la Biroul permanent?

 

Domnul  Igor Klipii:

Domnule Presedinte,

Asa stipuleaza Regulamentul.

 

Domnul  Marian Lupu:

Pai, acum 2 secunde ati spus ca Biroul permanent nu are a juca nici un rol in acest domeniu.

 

Domnul  Igor Klipii:

Nu este stipulat rolul Biroului permanent pentru a decide modul de a pune in discutie o problema cum este motiunea simpla.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

Stimati colegi,

Eu cred ca procedam foarte simplu, ca sa nu consumam timpul, voi supune votului aceasta propunere, indiferent de ceea ce a discutat si a decis Biroul permanent si punem punct la acest subiect. Va aranjeaza aceasta?

 

Domnul  Igor Klipii:

Da, aceasta vreau.

 

Domnul  Marian Lupu:

In continuare microfonul nr.3.

 

Doamna  Larisa Zimina: 

Multumesc, domnule Presedinte.

Din partea fractiunii rog sa fiu inscrisa la participarea la dezbateri in cadrul discutiei bugetului de stat pe anul 2007 in lectura a treia.

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Da, de acord.

Microfonul nr.4.

 

Doamna  Valentina Cusnir:

Multumesc, domnule Presedinte.

Vreau doar sa fac o remarca ca stimatii nostri colegi din fractiunea majoritara vin permanent cu retragerea unor numere de proiecte din ordinea de zi, fara a aduce careva motivatii. De exemplu, un proiect de joia trecuta a fost aminat pentru joia aceasta, astazi iarasi se retrage. Dorim si noi, ceilalti deputati, sa stim: care sint motivele retragerii acestor proiecte? Ca sa nu stam noi intr-o parte, sa participam si noi la ceea ce a depistat fractiunea majoritara, adica, sa participam. Sau sa nu se intimple ca aceste proiecte, dupa aceasta, se retrag definitiv din Parlament. Si atunci, cum ramine cu Legea anticoruptie? Adica, vor fi cheltuiti bani, vor fi examinate aceste proiecte si apoi ele vor fi retrase. Se cheltuie timp si bani.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

Ce pot sa spun? Retrase nu inseamna remise. Aveti perfecta dreptate in sensul in care... Pentru viitor, eu as ruga colegii, care vin la microfon cu asemenea propuneri, sa explice in citeva cuvinte, succint, dar foarte clar, care ar fi motivul care face imposibila examinarea in cadrul sedintei respective, daca apare o asemenea situatie.

 

Doamna  Valentina Cusnir:

Exact aceasta am dorit.

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

De acord.

Microfonul nr.3.

 

Doamna  Eugenia Ostapciuc: 

Domnule Presedinte,

Vreau sa ii spun doamnei Cusnir si celorlalti care doresc. Noi examinam impreuna cu autorul foarte serios acest proiect de lege si autorul ne-a rugat sa vina cu un amendament suplimentar, ca legea sa fie calitativa, mai calitativa decit a fost pregatita. Aceasta este.

 

 

Domnul  Marian Lupu:

In continuare  microfonul nr.3.

 

Domnul  Vladimir Turcan: 

Va multumesc.

Din partea comisiei se propune pentru ordinea de zi pentru miine includerea proiectului de Hotarire nr.4480 cu privire la modificarea...

 

Domnul  Marian Lupu:

Domnule Turcan,

El este in supliment distribuit deputatilor.

 

Domnul  Vladimir Turcan:

In supliment nu este.

 

Domnul  Marian Lupu:

Proiectul de Hotarire nr.4480?

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Nr.4480.

 

Domnul  Marian Lupu:

Nu este, da?

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Nu este. Pentru miine.

 

Domnul  Marian Lupu:

Eu imi cer scuze.

De acord.

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Cu privire la modificarea componentei comisiilor permanente.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Iurie Bolboceanu:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule Presedinte,

In sedinta de joia trecuta a Parlamentului deputatii Partidului Democratiei Sociale au inaintat conducerii Parlamentului un sir de revendicari inaintate de catre cetatenii Republicii Moldova la intilnirea cu alegatorii din 12 noiembrie a deputatilor partidului nostru, subscrisa de mai mult 1000 de cetateni.

Am vrea sa cunoastem: care este soarta acestor revendicari? Au fost ele sau nu discutate la Biroul permanent al Parlamentului pentru a fi incluse in ordinea de zi? Si, in sustinerea acestor revendicari, astazi mai venim cu 20 000 de semnaturi, care vi le inaintam dumneavoastra.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimatii mei colegi,

Acest subiect la fel a fost examinat in cadrul sedintei Biroului permanent. Vreau sa va spun un lucru, nu este cazul sa acordam Biroului permanent atributii care depasesc prescriptiile Regulamentului Parlamentului. Este un document pur politic si opinia univoca a Biroului permanent este urmatoarea. Toate aceste revendicari, dumneavoastra in calitate de deputati trebuie sa profitati de acele instrumente si modalitati care va sint oferite si anume: dreptul la propuneri legislative si dreptul la initiative legislative, care vizeaza concret aceste propuneri pentru a incerca sa fie gasite solutii. Aceasta este, repet inca o data, opinia univoca a Biroului permanent, fiindca, in acest caz orice grup politic de aici, din Parlament, orice deputat poate sa vina si sa prezinte revendicari sau sa le transmita. Nu trebuie sa va limitati doar la acest exercitiu tehnic: de a transmite Biroului permanent. Si din nou repet, ne uitam foarte atent care sint atributiile acestuia. Initiati proiecte de lege, initiati propuneri legislative in sensul solutionarii acestor probleme.

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Iurie Bolboceanu:

Eu va multumesc mult de scolarizare.

De fapt, noi avem aceste proiecte de lege, dar pornind de la faptul ca proiectele de lege de la opozitie, fiind inaintate in Parlament, tot timpul ni se invoca, ca este necesar ca ele sa fie discutate la sedintele Biroului permanent, iar apoi introduse pe ordinea de zi. Noi am inaintat aceste revendicari facute la intilnirea cu alegatorii de catre cetatenii Republicii Moldova. Si dupa aceea, fara doar si poate, noi vom inainta si acele proiecte de legi, proiecte de hotariri ale Parlamentului pentru a fi incluse in ordinea de zi care rezulta din revendicarile inaintate conducerii Parlamentului.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,

Nu va suparati. Sa nu continuam, situatia imi este foarte clara si dumneavoastra, de fapt, la fel. Ati facut o actiune de piar, sa fie asa. Este pe intelesul tuturor. In continuare la munca, elaborati proiecte si folosim procedurile standarde prescrise de Regulamentul Parlamentului: initiative legislative, comisii. Ele vor fi repartizate, muncim asa cum muncim tot timpul.

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Iurie Bolboceanu:

Multumesc, domnule Presedinte.

O mica remarca si cred ca terminam discutiile la acest capitol. Mie imi pare foarte rau ca conducerea Parlamentului considera majorarea salariilor, a compensatiilor nominative, a pensiilor ca un piar si nu ca o necesitate vitala a societatii noastre. Imi pare foarte rau de acest lucru.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimate coleg,

Si mie imi pare foarte rau ca noi pierdem in zadar timpul in discutii sterile, in loc sa aplicati instrumente foarte concrete pentru promovarea solutionarii unor probleme.

Microfonul nr.4.

Domnule Klipii,

De fapt, o iesire si acoperim totul. Eu va rog foarte mult, succint.

 

Domnul  Igor Klipii:

Domnule Presedinte,

Cunoscind, de fapt, rezultatele votului pe marginea motiunii, rog sa fiu inscris pentru o declaratie la sfirsitul sedintei.

 

Domnul  Marian Lupu:

In continuare microfonul nr.4.

 

Domnul  Leonid Bujor: 

Multumesc frumos.

Domnule Presedinte al Parlamentului,

Ma adresez catre dumneavoastra si catre domnul presedinte al Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati Vladimir Turcan, care a propus de a include in ordinea de zi pentru sedinta de miine proiectul de Lege nr.4480. Rog de a accepta includerea in ordinea de zi pentru sedinta de miine si a proiectului nr.4453, care a fost prezentat la 21 noiembrie 2006 de catre deputatii Fractiunii Parlamentare “Alianta «Moldova Noastra»”, prin care se solicita retragerea domnului Serafim Urechean din componenta Comisiei pentru protectie sociala, sanatate si familie si includerea dumnealui in componenta Comisiei pentru politica externa si integrare europeana.

Deci, aceasta se explica prin faptul ca, actualmente, in componenta Comisiei pentru politica externa si integrare europeana Fractiunea parlamentara “Alianta «Moldova Noastra»” nu este reprezentata. Cred ca, pentru a nu purcede la modificarea proiectului de Lege nr.4480 propus, ar fi logic sa le examinam miine paralel.

 

Domnul  Marian Lupu:

Domnule Turcan,

Dumneavoastra.

Microfonul nr.3.

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Va multumesc.

Noi, spre regret, inca nu am primit aceasta initiativa legislativa. Cred ca aceasta initiativa poate fi examinata, in orice caz vom include in ordinea de zi a comisiei pentru saptamina viitoare si vom prezenta raportul respectiv iarasi pentru saptamina viitoare.

 

Domnul  Marian Lupu:

Dar cind a fost lansata initiativa nr.4453?

 

Domnul  Leonid Bujor:

Proiectul nr.4453 a fost prezentat luni, 21 noiembrie 2006. Deci, respectiv, daca nu era propus astazi proiectul de Lege nr.4480, nu era nici o problema de ordin tehnic.

Domnule Turcanu,

Eu m-am adresat catre presedintele Parlamentului, ca sa beneficieze de posibilitatile dumnealui. Dar m-am adresat si catre dumneavoastra, stiind capacitatile comisiei pe care o conduceti. Si avind in vedere ca in repetate rinduri chiar si in cadrul sedintei in plen am subliniat acest lucru. Sint convins ca, pe parcursul zilei de astazi sau miine dimineata, acest proiect poate fi examinat, fiindca nu este nimic deosebit.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,

Eu ma gindesc in felul urmator. De fapt, acest lucru vizeaza acelasi subiect, pe care noi il examinam si proiectul de Lege nr.4480. Oricare propunere in acest sens poate fi incorporata. Eu inteleg corect sau nu acest lucru?

Microfonul nr.3.

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Da, va multumesc.

Unicul lucru pe care noi trebuie, pur si simplu, sa il examinam, aceasta eu...

 

Domnul  Marian Lupu:

Sa vedeti care este proportionalitatea. 

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Caci noi nu am avut posibilitate, deoarece in ordinea de zi a comisiei, in genere, in comisie inca nu a parvenit acest proiect.

 

Domnul  Marian Lupu:

Domnule Turcanu,

Eu am sa va rog, astazi, dupa sedinta treceti peste acest document, ca sa vedem in ce masura noi, intr-adevar... fiindca subiectul este acelasi, este clar, absolut clar. Si, examinind proiectul de Lege nr.4480 volens-nolens, daca apare inca un subiect la acest capitol, oricum va trebui sa ne pronuntam pe seama lui.

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Va multumesc.

Luind in vedere si aprecierea referitor la capacitatea comisiei...

 

Domnul Leonid Bujor:

Domnule Presedinte,

E foarte sincer.

 

Domnul  Vladimir Turcan:

O scoatem la capat cu aceasta problema.

 

Domnul  Marian Lupu:

De acord.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Si, daca se poate, anunt sedinta comisiei dupa sedinta in plen, daca noi astazi vom avea timp, atunci...

 

Domnul Leonid Bujor:

Da, eu va multumesc frumos.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc.

Doamna Cusnir,

Va rog succint.

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stiu ca stimata mea colega doamna Ostapciuc manifesta “mare dragoste” pentru numele meu si il pronunta spre deosebire de altii. Eu stimez foarte mult oamenii sinceri si muncitori. Iar pe colegii deputati ii stimez pe toti, fiindca sintem colegi, desi nu au acele criterii pe care le-am nominalizat. Eu m-am referit la proiectul nr.3048 venit in Parlament la 27 iulie 2006. In comisia, unde activez, a fost examinat la 20 septembrie anul curent. A fost inclus in ordinea de zi a sedintei Parlamentului din ziua de 10 noiembrie, dupa aceasta transferat pentru joia viitoare, 16 noiembrie, apoi transferat pentru urmatoarea zi de joi, 23 noiembrie cind se retrage din ordinea de zi pe un termen indefinit. Si mult stimata mea colega imi spune ca vine autorul cu un amendament.

Doamna Ostapciuc,

Rusine, sa veniti cu asa minciuni in Parlament.

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,

Putin calm. Eu as ruga foarte mult, indiferent de emotii si eventuale tensiuni, totusi sa urmam cu strictete normele etice elementare ale comunicarii. Va rog din tot sufletul.

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Domnule Presedinte,

Am sa incerc si am sa demonstrez ca este posibil acest lucru.

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

La finalul sesiunii precedente, mai exact pe data de 29 iulie Presedintele Republicii Moldova Vladimir Voronin a prezentat un mesaj in Parlamentul Republicii Moldova. Eu credeam ca acest mesaj era adresat si Guvernului, si intregii societati.

Nu vreau sa fac spicuiri sau sa dau citire anumitelor lucruri, care, din punctul meu de vedere, sint foarte importante sau, daca vreti, primordiale pentru Republica Moldova. S-au trasat actiuni concrete, care urmeaza a fi intreprinse in primul si in primul rind de catre Guvern.

Domnule Presedinte,

In acest sens, ca sa nu rapesc din timp, rog colegii sa fie de acord ca Guvernul, saptamina viitoare, daca nu saptamina viitoare, poate peste inca o saptamina, sa vina cu un raport amplu vizavi de implementarea prevederilor care se contin in mesajul Presedintelui de la data de 29 iulie in plenul  Parlamentului.

Nu este un moft al meu, dar din punctul meu de vedere anumite mesaje, care au fost transmise si sarcini care urmau sa fie indeplinite sint unice de felul lor, care ar putea rezolva problemele Republicii Moldova. Si eu personal as vrea sa stiu si cred ca nu numai eu, dar si intreaga societate, ce intreprinde Guvernul si care este nivelul actual de implementare a prevederilor care se contin in mesajul Presedintelui Tarii. Eu cred ca, pina la urma, pentru Guvern ar fi fost chiar si necesar de a le lua ca indicatii. Eu va rog foarte frumos sa sustineti aceasta problema, de a ne clarifica in situatia respectiva.

Va multumesc. 

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc si eu.

Stimati colegi,

Aceasta propunere pare a fi una foarte relevanta. Presedintele Tarii a trasat unele directii conceptuale pentru dezvoltarea economica si directii care vizeaza liberalizarea antreprenoriatului. Imi  pare o idee buna in acest sens, pentru a avea o informatie ce se intimpla pe dimensiunea conceptuala. Care sint acele noi elemente de politici care urmeaza sa fie elaborate pentru a traduce in viata aceasta noua abordare? Eu cred ca sustinem aceasta propunere. Vom face o adresare oficiala Guvernului, pentru a vedea o saptamina, doua saptamini, pentru ca  sa se pregateasca serios si sa vina sa ne prezinte aceasta informatie.

Doamna Postoico,

Va rog.

Doamna  Maria Postoico:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Stimati colegi,

Cunoastem faptul ca Consiliul Europei a lansat initiativa Parlamentelor Unite in combaterea violentei domestice indreptate impotriva femeilor. Aceasta campanie va demara la Madrid la 27 noiembrie 2006. Ieri, in cadrul sedintei Biroului permanent s-a adoptat o hotarire pentru a lansa si o declaratie din partea Parlamentului Republicii Moldova.

Proiectul adresarii, declaratiei, de fapt, a fost distribuit presedintilor fractiunilor parlamentare, care urmeaza sa fie discutat in cadrul sedintelor si distribuit celorlalti deputati. De aceea, v-as ruga ca pe miine sa fie inclus in ordinea de zi si, totodata, va rog daca aveti obiectii asupra proiectului repartizat, distribuit fractiunilor, puteti sa le inaintati, ca miine sa punem in discutie aceasta declaratie.

Va multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc si eu. 

Stimati colegi,

Inainte de a supune votului pe ansamblu ordinea de zi a sedintelor de astazi si de miine, in concordanta cu acele propuneri care au fost evocate imediat anterior, tin sa supun votului trei propuneri inaintate de colegi.

Propunerea doamnei Pavlicenco pentru a invita reprezentantul Ministerului Afacerilor Externe si Integrarii Europene in sedinta de astazi referitor la subiectul evocat de colega noastra. Cine este pentru a accepta aceasta propunere, rog sa voteze.

Stimati colegi numaratori,

Rog sa fi anuntate rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 0.

Sectorul nr.2 – 12.

Sectorul nr.3 – 16.   

 

Domnul  Marian Lupu:

28 de voturi. Propunerea nu intruneste conditiile necesare pentru a fi acceptate.

Propunerea domnului Urechean pentru a audia informatia care vizeaza situatia in sectorul energetic. Cine este pentru a accepta aceasta propunere, rog sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 0.

Sectorul nr.2 – 11.

Sectorul nr.13 – 3.

Domnul  Marian Lupu:

24 de voturi “pro”. Propunerea nu este acceptata de plenul Parlamentul.

Si propunerea domnului Klipii. De fapt, in numele celor 15 semnatari, cine este pentru a include pe ordinea de zi motiunea respectiva, rog sa voteze. Rog sa fie anuntate rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 0.

Sectorul nr.2 – 5.

Sectorul nr.3 – 14.

 

Domnul  Marian Lupu:

19 voturi “pro”. Propunerea nu a fost acceptata de plenul Parlamentului.

Stimati colegi, acum cu acele propuneri cu acele propuneri care vizeaza excluderea de pe ordinea de zi si includerea proiectelor pentru sedinta zilei de astazi si pentru sedinta zilei de miine, supun votului aprobarea ordinii de zi. Cine este pentru, va rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Ordinea de zi este aprobata.

Proiectul de Hotarire nr.4415 a Parlamentului pentru numirea in functie a unui vicepresedinte al Curtii Supreme de Justitie.

Rog, comisia.

Domnul Turcan.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Onorat Parlament,

Comisia juridica pentru numiri si imunitati a examinat demersul Consiliului Superior al Magistraturii prin care  este propusa candidatura domnului Ion Muruianu pentru numirea in functie de vicepresedinte al Curtii Supreme de Justitie si de Presedinte al Colegiului Economic al Curtii Supreme de Justitie pe un termen de patru ani, care in prezent este judecator si vicepresedinte al Colegiului Economic al acestei autoritati judecatoresti.

In legatura cu aceasta, comisia a consultat prevederile legislatiei si anume ale Constitutiei Republicii Moldova, ale Legii cu privire la Curtea Suprema de Justitie si constata ca vicepresedintii Curtii Supreme de Justitie sint numiti in functie de Parlament pe un termen de patru ani, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii. Vicepresedintele Curtii Supreme de Justitie exercita concomitent si functia de Presedinte al colegiilor din cadrul acestei instante judecatoresti.

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati constata ca domnul Ion Muruianu corespunde cerintelor prevazute in legislatia respectiva si poseda calitatile profesionale si organizatorice necesare pentru indeplinirea acestei functii. In temeiul celor relatate, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati propune Parlamentului examinarea si adoptarea proiectului de hotarire respectiv. In acelasi proiect de hotarire, articolul 2 se propune ca doamna Natalia Moldovanu, care actualmente exercita functiile de vicepresedinte al Curtii Supreme de Justitie si de Presedinte al Colegiului Economic al Curtii Supreme, sa fie eliberata din aceste functii.

 

Domnul  Marian Lupu:

Domnule Turcanu,

Va multumesc.

Stimati colegi,

Domnul Muruianu este prezent in sala. Intrebari pentru candidat, intrebari pentru comisie la subiectul acestui proiect sint? Nu sint.

Eu va multumesc, domnule Muruianu.

Rog sa luati loc.

Stimati colegi,

In aceste conditii, voi incerca sa urmam logica procedurilor juridice.

In primul rind, voi supune votului articolul 2, care vizeaza eliberarea doamnei Natalia Moldovanu din functiile de vicepresedinte al Curtii Supreme de Justitie si de Presedinte al Colegiului Economic al Curtii Supreme de Justitie, dupa care purcedem la aprobarea candidaturii domnului Muruianu. Cine este pentru eliberarea doamnei Natalia Moldovanu din functiile evocate, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Eliberarea doamnei Natalia Moldovanu din functiile mentionate a fost aprobata de Parlament.

Cine este pentru numirea domnului Ion Muruianu in functiile de vicepresedinte al Curtii Supreme de Justitie si de Presedinte al Colegiului Economic al Curtii Supreme de Justitie pe un termen de patru ani, rog sa voteze. Practic, vot unanim.

In aceste conditii, supun votului aprobarea pe ansamblu a proiectului de Hotarire a Parlamentului nr.4415. Cine este pentru, rog sa voteze. Vot unanim.

Va multumesc.

Proiectul de Hotarire nr.4415 este aprobat de Parlament.

Domnule Muruianu,

Parlamentul va felicita cu numirea in aceste functii si va doreste mult succes si o activitate prodigioasa.

Proiectul de Hotarire nr.4416 a Parlamentului pentru numirea in functie a unui vicepresedinte al Curtii Supreme de Justitie.

Domnule Turcan,

Va rog.

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Va multumesc.

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a examinat demersul Consiliului Superior, conform caruia se propune candidatura doamnei Raisa Botezatu in functiile de vicepresedinte al Curtii Supreme de Justitie si de Presedinte al Colegiului Penal al Curtii Supreme de Justitie pe un termen de patru ani.

Deci, si in acest caz comisia a consultat prevederile legislatiei respective, calitatile profesionale si  organizatorice ale doamnei Botezatu si a constatat ca doamna Botezatu Raisa corespunde cerintelor legale, profesionale si organizatorice. In legatura cu aceasta, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati propune Parlamentului adoptarea proiectului de Hotarire nr.4416 privind numirea doamnei Botezatu in functiile de vicepresedinte al Curtii Supreme de Justitie si de Presedinte al Colegiului Penal al Curtii Supreme de Justitie. Concomitent, se propune ca domnul Constantin Gurschi sa fie eliberat din functiile de vicepresedinte al Curtii Supreme de Justitie si de Presedinte al Colegiului Penal al Curtii Supreme de Justitie.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc.

Doamna Raisa Botezatu este prezenta in sala.

Stimati colegi,

Intrebari pentru dumneaei ori intrebari la adresa comisiei sint? Nu sint.

Va multumesc.

Rog sa luati loc.

Va multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Stimati colegi,

Supun votului: cine este pentru eliberarea din functiile de vicepresedinte al Curtii Supreme de Justitie si de Presedinte al Colegiului Penal al Curtii Supreme de Justitie a domnului Constantin Gurschi, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Urmatorul element al exercitiului de vot. Cine este pentru numirea doamnei Raisa Botezatu in functiile de vicepresedinte al Curtii Supreme de Justitie si de Presedinte al Colegiului Penal al Curtii Supreme de Justitie pe un termen de patru ani, rog sa voteze. Vot unanim.

Va multumesc.

Cine este pentru aprobarea proiectului de Hotarire a Parlamentului nr.4416 pe ansamblu, rog sa voteze. Vot unanim.

Va multumesc.

Proiectul de Hotarire a Parlamentului nr.4416 este aprobat.

Doamna Botezatu, 

Plenul Parlamentului va felicita cu numirea in aceste functii si va dorim mult succes.

Urmatorul subiect pe ordinea de zi.

Proiectul de Lege nr.3021 pentru modificarea si completarea Legii bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2006. Lectura a doua.

 

Doamna Valentina Buliga:

Mult stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Stimati deputati,

Comisia pentru protectie sociala, sanatate si familie a examinat suplimentar proiectul de Lege privind modificarea si completarea Legii bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2006 din 1 decembrie 2005 si considera urmatoarele. Esenta proiectului de lege nominalizat consta in precizarea sumelor pe compartimentele venituri si cheltuieli ale bugetului asigurarilor sociale de stat, conditionate de rezultatele executarii acestuia pe parcursul anului 2005 si in anul bugetar in derulare.

Astfel, precizarea numarului de contribuabili, in special din sectorul agrar, si beneficiari de prestatii de asigurari sociale, a procentului real de indexare a pensiilor, a cheltuielilor de organizare si functionare a sistemului asigurarilor sociale de stat, adoptarea sau modificarea unor acte legislative pe parcurs constituie cele mai importante motive pentru care a fost necesara precizarea indicilor adoptati in Legea bugetului asigurarilor de stat pe anul 2006.

Dupa aprobarea proiectului in prima lectura, Comisia sesizata in fond nu a receptionat amendamente din partea comisiilor permanente si a deputatilor. Avizele prezentate initial de catre comisiile permanente nu includeau in sine obiectii si propuneri pe marginea proiectului de lege. Sinteza obiectiilor si propunerilor expuse in procesul examinarii proiectului de lege in cadrul sedintei plenare a Parlamentului se anexeaza.

In contextul celor relatate, comisia sesizata in fond propune adoptarea proiectului de Lege pentru modificarea si completarea Legii bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2006 nr.305 din 1 decembrie 2005 in lectura a doua.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc, doamna presedinte al comisiei.

Stimati colegi, 

Propuneri pentru lectura a doua.

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:  

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimate domnule Presedinte,

In timpul examinarii in prima lectura, noi am inaintat propuneri si consideram ca comisia trebuia sa le examineze chiar si din stenograma sedintei. Dar revenim la concret. Eu propun ca la pozitia „ fondul de protectie a familiilor cu copii”,
cifra 91 de milioane 547,9 sa se mentina in varianta initiala a legii si sa nu fie inlocuita cu cifra 90 milioane 569,2.

Si la pozitia „Indemnizatia lunara pentru intretinerea copilului cu virsta intre 3 si 16 ani persoanelor asigurate”, cifra 5 milioane 143 se inlocuieste cu cifra
4 milioane 164. Eu propun ca sa fie mentinuta cifra 5 milioane 143,2. 

La pozitia “Cheltuieli pentru ajutor de somaj si prestatii de asigurari sociale somerilor”, cifra 19 272 000 se inlocuieste cu cifra 13 768 000, sa fie mentinuta cifra 19 272 000 si sa nu fie excluse acele 6 milioane de la aceasta pozitie.

La pozitia “Cheltuieli pentru intretinerea Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca”, cifra 7 580 000 se inlocuieste cu cifra 9 980 000, propun ca sa fie mentinuta cifra 7 580 000. Si la pozitia “Cheltuieli pentru intretinerea Casei Nationale de Asigurari Sociale” cifra 60 942 000 se inlocuieste cu cifra
65 776 000, sa fie mentinuta cifra 60 942 000.

Am adus argumente, daca este necesar, le mai aducem inca o data aceste argumente, caci nu este normal, cind, din contul celor care sint astazi mai tristi decit noi, noi marim cheltuielile pentru birocratie si micsoram cheltuielile pentru copii, pentru fondul de intretinere a somerilor si indemnizatiile pentru intretinerea copiilor cu virsta intre 3 – 16 ani.

 

Doamna  Valentina Buliga:

Domnule deputat Cosarciuc,

Daca imi permiteti sa va raspund, imi pare rau ca nu ati auzit ceea ce am spus eu, sinteza obiectiilor si propunerilor, parvenite in examinarea plenara, si aveti sinteza anexata la raport.

Comisia a examinat propunerile expuse in sedinta in plen a Parlamentului si aveti argumente la fiecare propunere facuta de dumneavoastra, in primul rind, si argumentele de ce comisia nu a sustinut ceea ce dumneavoastra mentionati si astazi.

Nu este vorba de diminuarea indemnizatiilor, este vorba de o concretizare a numarului de beneficiari care s-a inregistrat pe parcursul anului 2005 a anului bugetar in derulare. Si, de aceea, propunerile dumneavoastra nu au fost sustinute de catre comisie.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Multumesc, doamna presedinte al comisiei, pentru argumentare a pozitiei comisiei.

Domnule Presedinte al Parlamentului,

Rog sa puneti la vot propunerea inaintata, ca sa nu o mai repet o data. Fiindca eu am mentionat.

 

Domnul  Marian Lupu:

De acord.

Stimati colegi,

Supun votului propunerea evocata de colegul nostru domnul Cosarciuc cu referinta la mai multe subiecte care vizeaza acest proiect de lege. Cine este pentru acceptarea acestor propuneri, rog sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 0.

Sectorul nr.2 – 3.

Sectorul nr.3 – 17.

 

Domnul  Marian Lupu:

20 de voturi “pro”. Aceste propuneri nu au fost sustinute de plenul Parlamentului. Nu inregistrez alte propuneri.

Doamna presedinte al comisiei,

Va multumesc.

Stimati colegi,

In aceste conditii...

Microfonul nr.3.

 

Doamna  Eugenia Ostapciuc: 

Domnule Presedinte,

Fractiunea cere o pauza de 10 minute.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,

O pauza de 10 minute. Eu anunt aceasta pauza. Reluam sedinta plenului Parlamentului la ora 10 si 55 de minute.

Va multumesc.

P   A   U   Z   A

*

*         *

D  U  P A    P  A  U  Z  A

Domnul  Marian Lupu:

Reluam sedinta plenului Parlamentului.

Va multumesc.

Stimati colegi,

Revenim la subiectul in dezbatere a proiectului nr.3021. Dupa prezentarea raportului comisiei sesizate in fond, sintem la etapa exercitiului de vot. Voi supune votului adoptarea in lectura a doua a proiectului de lege nr.3021, tinind cont de raportul comisiei sesizate in fond. Cine este pentru, rog sa voteze. Numaratorii, rog sa anuntati rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 30.

Sectorul nr.2 – 22.

Sectorul nr.3 – 8.

 

Domnul  Marian Lupu:

60 de voturi “pro”. Impotriva? 

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 0.

Sectorul nr.2 – 3.

Sectorul nr.3 – 7.

 

Domnul  Marian Lupu:

10 voturi “impotriva”. Cu aceste rezultate, proiectul de Lege nr.3021 este adoptat in lectura a doua.

Va multumesc.

Stimati colegi,

Inainte de a continua examinarea subiectelor de pe ordinea de zi a sedintei de astazi, vreau sa va anunt  ca anterior, daca nu gresesc, acum o saptamina – doua cel mult, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati ne-a prezentat un raport care vizeaza sesizarea Procurorului General privind ridicarea imunitatii si incuviintarea  prealabila a trimiterii in judecata pe cauze administrative si penale a unui deputat in Parlament. Este vorba de colegul nostru deputatul Vasile Colta.

Daca va readuceti aminte, la acel moment dumnealui nu era prezent in sala. Astazi, dumnealui este prezent. S-a inregistrat pentru participare in sedinta. La fel va readuc aminte ca atunci am adoptat o decizie, de fapt, in stricta conformitate cu prevederile Regulamentului, la prima sedinta cind colegul nostru participa, noi revenim la examinarea acestui subiect. Cred ca nu sint opinii altele decit decizia pe care am adoptat-o cu dumneavoastra anterior, pe care motiv vom reveni la continuarea dezbaterilor si examinarea acestui subiect la finele sedintei.

Va multumesc.

In continuare proiectul de Lege nr.3418 cu privire la datoria publica, garantiile de stat si recreditarea de stat.

Guvernul.

 

Domnul Mihail Pop – ministrul finantelor:

Domnule Presedinte,

Onorat Parlament,

Proiectul de Lege cu privire la datoria publica, garantiile de stat si recreditarea de stat a fost elaborat in legatura cu necesitatea perfectionarii cadrului juridic actual de reglementare in aceste domenii. Actualmente, datoria de stat, garantiile de stat, aspectele legate de recreditare sint reglementate de Legea Republicii Moldova nr.943 din iulie 1996, care nu poate fi considerata corespunzatoare noilor realitati cu care se confrunta Republica Moldova.

Actualitatea elaborarii proiectului este determinata de necesitatea stabilirii principiilor si normelor de baza pentru monitorizarea si controlul datoriei publice pentru determinarea atributiilor, drepturilor si obligatiilor autoritatilor publice in ceea ce priveste contractarea imprumuturilor de stat interne si externe, acordarea garantiilor de stat interne si externe, de necesitatea instituirii unor mecanisme, metode si tehnici de evidenta si control asupra intregii datorii publice, datorii de stat, garantii de stat si recreditare de stat.  

De asemenea, finalitatea elaborarii proiectului este de a perfectiona reglementarea nationala in domeniul datoriei publice in conformitate cu cerintele internationale. La elaborarea prezentei legi a fost studiata practica internationala  si preluata practica mai multor tari din regiune, asa ca Romania, Slovacia, Lituania, Spania, Rusia, Suedia. In proiect s-a facut o prezentare a datoriei publice, aceasta reprezentind o institutie complexa, cuprinzind urmatoarele elemente componente: datoria de stat interna si externa, datoria Bancii Nationale a Republicii Moldova, datoria unitatilor administrativ-teritoriale, datoria institutiilor publice finantate integral sau partial din bugetul de stat sau local, datoria ce rezulta din imprumuturile interne si externe ale societatilor comerciale si ale intreprinderilor in care statul si/sau unitatea administrativ-teritoriala detine mai mult de 50 la suta din capitalul social.

Spre deosebire de proiect, legea in vigoare reglementeaza doar datoria de stat, care include toate imprumuturile contractate in numele Republicii Moldova de catre Ministerul Finantelor si reglementeaza raspunderea statului cu privire la datoria de stat. Proiectul determina in mod cert delimitarea atributiilor Parlamentului si Guvernului Republicii Moldova in ceea ce priveste aprobarea contractelor de imprumut si a emiterii garantiilor de stat. In acelasi timp, proiectul stabileste dreptul Ministerului Finantelor de a modifica, in limitele stabilite, acordurile cu privire la imprumuturile de stat externe si garantiile de stat, fara aprobarea de catre Parlament.

Proiectul reglementeaza obligatia tuturor subiectelor, ale caror datorii sint parte componenta a datoriei publice de a prezenta informatii referitor la aceste datorii. In baza informatiilor prezentate de toate subiectele de drept, ale caror datorii fac parte componenta a datoriei publice, Ministerul Finantelor va fi capabil sa includa, in rapoartele sale periodice privind bugetul de stat si executarea acestuia, prezentate Guvernului si Parlamentului, informatia cu privire la volumul si statutul datoriei de stat a garantiilor de stat, a datoriei publice si a garantiilor emise de catre unitatile administrativ-teritoriale.

Proiectul intentioneaza a stabili un cadru normativ pentru reglementarea valorilor  mobiliare de stat, emise pentru plasare pe pietele financiare externe. Pina in prezent, nu exista reglementari speciale pentru determinarea mecanismului specific emiterii si circulatiei unor asemenea valori mobiliare de stat.

Proiectul a rezervat un capitol “Institutii de recreditari de stat”, in care sint reglementate principiile si regulile generale de desfasurare a operatiunilor de recreditare, obligatiile si raspunderea beneficiarilor pentru mijloacele recreditate. Proiectul stabileste obligatia societatilor comerciale si intreprinderilor, in care statul sau unitatile administrativ-teritoriale detin mai mult de 50 la suta din capitalul social de inregistrare la Ministerul Finantelor toate contractele de imprumut interne sau externe, precum si deciziile acestor societati comerciale si intreprinderi cu privire la emisiunea publica de obligatiuni sau contractele cu privire la vinzarea de obligatiuni proprii investitorilor nerezidenti.

Este un concept nou pentru Republica Moldova, dar, in conformitate cu principiile financiare internationale, motivul impunerii  unei asemenea inregistrari este de a tine evidenta tuturor contractelor si deciziilor companiilor mentionate, care ar putea duce la cresterea datoriei acestor companii.

Este necesar de mentionat ca proiectul nu constituie un cadru suficient pentru implementarea novatiilor propuse pentru adoptare. In urma adoptarii proiectului, va fi necesara elaborarea unui sir de regulamente speciale, care ar evidentia toate aspectele necesare pentru executarea noilor reglementari.

Stimati deputati,

Pornind de la cele mentionate mai sus, rog sustinerea proiectului in cauza.

Multumesc.

 

 

Domnul  Marian Lupu:

Multumesc, domnule ministru.

Stimati colegi,

Intrebari?

Microfonul nr.5.  

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule ministru,

Am o intrebare la datoria capitolului II, datoria de stat, articolul 3, alineatul (4). In proiect este stipulat ca Ministerul Finantelor este autorizat sa modifice contractele privind imprumuturile de stat externe si garantiile de stat, daca in urma acestor modificari nu se va schimba valoarea datoriei, debitorul garantat si nu se vor stipula conditiile mai putin favorabile in ceea ce priveste rambursarea creditului. Cum explicati dumneavoastra acest articol, aceasta stipulare in lege? Si nu considerati ca ea contravine normelor constitutionale?      

 

Domnul Mihail Pop:

Deci, articolul mentionat prevede promt ca aceasta posibilitate Ministerul Finantelor o va avea numai dupa ce proiectul acordului va fi aprobat de Parlament si in acordurile respective vor fi stipulate drepturile Ministerului Finantelor in fiecare proiect concret. Fiindca, pe parcursul, sa spunem asa, a relatiilor pe care le are Guvernul cu mai multi donatori, se acorda diferite imprumuturi cu diferite conditii.

Si uneori se intimpla ca in interiorul proiectului este necesar de a face unele modificari, neschimbind si neatingind totalurile pe proiect. Sau poate este necesar, este posibil de a diminua, sa spunem, cota procentuala pentru deservirea acestui imprumut? Si numai daca acestea vor fi incluse in proiectul acordului, aprobat primordial de Parlament, Ministerul Finantelor va avea acest drept sa o faca. In caz contrar, aceasta nu va avea loc.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Va multumesc, domnule ministru.

Pe mine nu m-ar interesa cum dumneavoastra vedeti aceasta situatie. Pe mine ma intereseaza expres ce este scris in proiectul de lege. Si am sa va aduc un simplu exemplu. Sa admitem ca Republica Moldova a ratificat un credit de 15 milioane de dolari pe un termen de 15 ani. Iar Guvernul, peste doi ani de zile, modifica termenul de rambursare de la 15 la 10 ani. Spuneti-mi, va rog, acestea sint niste conditii mai putin favorabile sau mai mult favorabile pentru o perioada concreta, sau invers, cind Republica Moldova, Parlamentul ratifica un acord de credit pe un termen de 15 ani, iar peste 2 ani de zile Guvernul modifica acest termen de la 15
la 20?

 

Domnul Mihail Pop:

Deci, eu as vrea sa citesc concret ce scrie in articolul respectiv.

Doar in cazul in care contractele respective, aprobate de Parlament, prevad expres acest drept. Deci, drept confirmare si ceea ce dumneavoastra aduceti ca exemplu. In dependenta de caz, poate sa fie modificate si aceasta va fi venit in ... Parlamentului.

 

Domnul Iurie  Bolboceanu:

Domnule ministru,

Un moment, este necesar sa va mai citesc inca o data articolul, pentru ca ceea ce ati spus dumneavoastra in acest articol nu este. Este necesar sa il mai citesc odata? Ceea ce ati spus acuma dumneavoastra in acest articol nu este. Eu v-am citit alineatul (4), ce prevede...

 

Domnul Mihail Pop:

Deci, ramine sa completam pentru lectura a doua si o sa scoatem problemele.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Da, dar pentru lectura a doua, dar aceasta...

 

Domnul Mihail Pop:

Daca la noi este varianta.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Articolul 4 este una din partile componente ale conceptului acestei legi. Si, discutind la acest alineat, noi ne lovim de prevederile Constitutiei, care prevad clar divizarea atributiilor puterii legislative, executive si judecatoresti in Republica Moldova.

 

Domnul Mihail Pop:

Eu as propune, totusi, in acest caz, pentru lectura a doua vedem continutul care este al dumneavoastra, al proiectului si de completat cu aceasta sintagma, pentru ca, intr-adevar, Ministerul Finantelor sa aiba dreptul sa faca aceste modificari in stricta conformitate cu legislatia.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Eu va multumesc.

Mai am o intrebare la articolul 9, alineatul (3). Dumneavoastra ati mentionat si acest lucru este si in proiectul de lege la articolul 3. “Autoritatile administratiei publice, precum si societatile comerciale” in continuare dupa text “din capitalul social prezinta Ministerului Finantelor informatia necesara”. Am doua intrebari. Eu nu cred ca Guvernul nu cunoaste ca noi nu avem in legislatia Republicii Moldova societati comerciale. Ce ar fi aceasta?

 

Domnul Mihail Pop:

Acestia sint agentii economici, care se ocupa de antreprenoriat.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Domnule ministru,

Noi nu avem in legislatia Republicii Moldova notiunea de “societati comerciale”. Noi in legislatia Republicii Moldova avem societati pe actiuni, societati cu raspundere limitata, dar societati comerciale in legislatie. Notiunea de “societati comerciale” nu o avem.

 

Domnul  Marian Lupu:

Da, vorbim de microfonul nr.1, precizare va rog la acest...

 

Domnul Nicolae Esanu – reprezentantul permanent al Guvernului in
                                                        Parlament:       

Domnule deputat,

Cu parere de rau, vreau sa va contrazic. Codul civil prevede notiunea de “societati  comerciale”. Si societatile pe care le-ati enumerat dumneavoastra sint forme ale societatilor comerciale. Deci, notiunea generica este “societati comerciale”, care in legislatia Republicii Moldova pot exista sub forma de “societati pe actiuni, societati cu raspundere limitata, societati in comandita si societati in nume colectiv”.

Multumim.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Domnule Presedinte,

Eu inteleg ca domnul Esanu are raspuns la toate intrebarile. Dar mai sint in aceasta sala si oameni care mai cunosc ceva. Eu as vrea ca domnul Esanu sa imi prezinte in care legislatie este stipulata notiunea de societate comerciala.

Domnule ministru,

Si al doilea moment. Ce aveti in vedere cind spuneti informatia necesara. Ce se subintelege sub necesara? Ceea ce doreste cineva, ceea ce doreste Ministerul Finantelor sau ceea ce va dori Guvernul?

 

Domnul Mihail Pop:

Deci, eu am mentionat ca pentru implementarea acestei legi va fi necesar de a elabora mai multe acte normative, care vor fi aprobate de catre Guvern. Si in actele respective va fi stipulata informatia concreta care va fi necesara sa fie prezentata pentru a monitoriza lucrurile referitor la starea imprumuturilor de catre societatile comerciale.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Rog sa ma inscrieti pentru luari de cuvint.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Ion Varta:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule ministru,

Vreau sa va intreb ceva cu referire la articolul 32 si articolul 3. Am sesizat o usoara contradictie intre formularea alineatului (1) al articolului 32, in care se mentioneaza urmatorul lucru. Unica autoritate imputernicita sa decida asupra acordarii garantiei de stat este Parlamentul. Iar la articolul 3, care prevede drepturile Guvernului, care este reprezentat de Ministerului Finantelor in problema datoriilor de stat, se stipuleaza urmatoarele: Ministerul Finantelor este autorizat sa acorde garantii de stat interne si externe determinate in moneda nationala sau in orice alta valuta straina.

 

Domnul Mihail Pop:

Deci, toate garantiile care sint acordate de catre Guvern, fiindca garantiile se acorda de catre Guvern si sint pregatite materiale pentru Guvern si pentru Parlament de catre Ministerul Finantelor, se intaresc sau se aproba de catre Parlament.

 

Domnul Ion Varta:

Da, dar notiunea “a acorda garantii” depaseste usor imputernicirile pe care le are, de fapt, Ministerul Finantelor, care reprezinta Guvernul in procesul acordarii acestor garantii. El nu acorda garantii, el promite, pina la urma, garantiile le acorda si le confirma Parlamentul, nu?

 

Domnul Mihail Pop:

Deci, Ministerul Finantelor pregateste materiale pentru acordarea acestor garantii, studiaza starea financiara a agentului economic si este stipulat concret ce, care parametri sint necesari a fi studiati. Prezinta materialele respective Guvernului. Guvernul, periodic, reprezinta aceste materiale Parlamentului pentru a fi aprobate. In caz contrar, garantia nu poate fi acordata.

 

Domnul Ion Varta:

Bine, si tot la articolul 3, alineatul (3), in care se mentioneaza urmatoarele: Contractarea imprumuturilor de stat interne nu va depasi limitele stabilite in legea anuala a bugetului, dar pagina 6, capitolul 2, articolul 3. Dar mai sint, se mai intimpla uneori, spre regret, si situatii exceptionale. Deci, in caz exceptional cind este necesar de contractat un imprumut intern mai mare, care depaseste limitele stipulate, prevazute de Legea bugetului. Cum se procedeaza in asemenea situatii?

 

Domnul Mihail Pop:

Venim repetat in Parlament.

 

Domnul Ion Varta:

Nu era cazul ca sa fie precizata o asemenea situatie intr-un punct aparte?

 

Domnul Mihail Pop:

Eu cred ca ideea este expusa promt, ca datoria interna este strict limitata de catre Parlament. De cite ori va fi necesar de a revedea acest indicator, de atitea ori Guvernul va veni in Parlament cu propuneri de a revedea acest cuantum al datoriei.

 

Domnul Ion Varta:

Deci, considerati inutila o asemenea formula suplimentara? In cazuri exceptionale, Parlamentul reexamineaza Legea bugetului si ia in considerare solicitarile Guvernului cu privire la majorarea imprumutului intern.

 

Domnul Mihail Pop:

Parlamentul examineaza Legea bugetului pe parcursul anului, nu numaidecit sa fie caz exceptional. In dependenta de faptul cum se colecteaza veniturile, cum se cheltuiesc mijloacele bugetare si de fiecare data aceasta intrebare poate fi, cum s-ar spune, studiata. In caz exceptional, adica daca este necesar de a majora aceasta datorie, oricum daca este nevoie, eu stiu, de un caz exceptional, cind nu ajung bani la buget, Guvernul trebuie sa vina cu rectificarea Legii bugetului pe anul respectiv. Vine in Parlament, modifica indicatorul si numai dupa aceea purcede la majorarea acestei datorii sau la primirea acestui imprumut intern prin emiterea hirtiilor de valoare.

 

Domnul Ion Varta:

Va multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Ion Gutu:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimati colegi,

Domnule ministru,

Nu se pune la indoiala ca acest proiect de lege este necesar, dar in doua cuvinte. Noi acum avem asa o lege, da, in Republica Moldova? Deci, din anul 1995 imi pare mie.

 

Domnul Mihail Pop:

Din 1996.

 

Domnul Ion Gutu:

1996. Care sint locurile slabe sau care este necesitatea de a elabora o noua lege absolut? In doua cuvinte, ca sa fiu si eu convins, fiindca nu am gasit in nota informativa.

 

 

Domnul  Mihail Pop:

Deci, primul moment necesar si eu am mai mentionat ca legea actuala reglementeaza doar datoria de stat. Proiectul de lege care se propune astazi pentru discutie, noi vorbim despre datoria publica care cuprinde mai multe imprumuturi, mai multe datorii, inclusiv sint specificate datoriile Bancii Nationale, agentilor economici, unde capitalul statutar este majoritar de stat si al intreprinderilor de stat, datoria autoritatilor publice locale si datoria autoritatilor institutiilor subordonate autoritatilor publice locale, deci, intreprinderile care au capitalul majoritar cu participarea autoritatilor publice locale.

Plus la aceasta, proiectul de lege mentionat prevede si reglementarea acestei datorii, ce se refera la imprumuturile care pot fi contractate de autoritatile publice locale. Si plus la toate, el prevede o monitorizare a datoriei publice si prezentarea acestei informatii pentru posibilele luari de decizii de catre Guvern si Parlament.

 

Domnul  Ion Gutu:

Multumesc, domnule ministru.

Eu vreau sa mentionez numai faptul ca, intr-adevar, noi sintem preocupati de elaborarea multor legi noi, probabil, sint resurse financiare suficiente, eu stiu, echipe care ne ajuta, dar eu cred ca asa o lege putea fi modificata destul de reusit ca sa nu elaboram, sa cheltuim bani.

Urmatoarea problema, dumneavoastra v-ati referit la aceea ca acest proiect de lege abordeaza datoria publica, care include: datoria de stat, datoria Bancii Nationale a Moldovei, datoria unitatilor administrativ-teritoriale si altor societati comerciale. Spuneti, va rog, datoria Bancii Nationale a Moldovei este datorie a statului Republicii Moldova? A cui este aceasta datorie?

 

Domnul  Mihail Pop:

Deci, datoria Bancii Nationale nu se considera datorie de stat, dat fiind faptul ca statul nu o garanteaza. Este datoria Bancii Nationale. Dar, mai precis, eu rog sa ma ajute domnul guvernator, daca este, dar ea nu se include in datorie de stat, fiindca ea nu este contractata de catre Guvern, este contractata de catre Banca Nationala.

 

Domnul  Ion Gutu: 

Deci, este datoria Guvernului, a statului, a Bancii Nationale a statului Republica Moldova. Ea contracteaza, primeste credite. Cine aproba primirea acestor credite sau, eu stiu, a acestor acorduri? Cine in Republica Moldova? Eu nu am gasit in legea aceasta. Domnul Talmaci, eu stiu, ca este portretul dumnealui pe bancnotele Republicii Moldova, foarte bine. Dar, la urma urmei, cine hotaraste?

 

Domnul  Mihail Pop:

Hotaraste Banca Nationala,  in baza Legii cu privire la Banca Nationala. Si ea nu este coordonata.

 

 

Domnul  Ion Gutu:

Domnule ministru,

Daca noi introducem, datoria publica si Banca Nationala, eu cred ca pentru Banca Nationala  trebuie sa fie aceleasi reguli ca pentru ceilalti, eu stiu, ca pentru Guvern, la urma urmei. Aceasta in lege nu este. Si eu cred ca este un moment conceptual care trebuie corectat.

Si inca o intrebare.

Stimati colegi,

Noi cunoastem ca una din cauzele crizei financiare din anul 1998 – 1999 in Asia au fost creditele, adica, datoriile externe ale acestor tari, care, private, practic, unde statul, practic, nu reglementa acest proces.

La noi, in Republica Moldova, cineva, nu numai statistic, urmareste  acest proces sau nu? Cite credite externe are, in general, Tara Republica Moldova? Si cite sint contractate de firmele private? Caci intr-un moment oarecare, aceste resurse pot pleca din tara. Noi nu gasim in legea aceasta. Si ar fi bine, totusi, sa aflam parerea dumneavoastra. Ca 50 % numai daca statul are in societate pe actiuni, atunci el controleaza. Dar sectorul privat de acum e 80% in produsul intern brut, ei tot se crediteaza. Acesta este un moment care trebuie, prin lege, sau, eu stiu, prin alte acte normative, statul sa urmareasca acest proces?

 

Domnul  Mihail Pop:

Deci, la prima intrebare, ce se refera la imprumuturile Bancii Nationale. Banca Nationala  nu contracteaza imprumuturi pentru a le reamplasa sau a le recredita, ele sint imprumuturi pentru mentinerea stabilitatii financiare, deci, a cursului valutar.

Ceea ce se refera la restul intrebarilor pe care le puneti dumneavoastra, este Legea cu privire la Banca Nationala, sistemul bancar si unde creditele se dau in stricta concordanta cu unele normative. Deci, oricare agent economic, care contracteaza un imprumut, nu poate contracta imprumuturi si nici o banca comerciala nu ii da imprumut atit cit doreste. El poate contracta atit cit are capacitati sa le ramburseze cu timpul in baza planului-business, pe care ei il prezinta institutiilor de creditare.

De aceea, printr-o lege separata, alta decit este legislatia actuala de a limita imprumuturile agentilor economici fie ele din interior, fie din exterior si de a le raporta unii indicatori macroeconomici este imposibil. Ceea ce se refera la criza financiara din tarile asiatice. Ea a fost mai mult promovata de nerespectarea indicatorilor macroeconomici. Este vorba de inflatie, este vorba de...

 

Domnul  Ion Gutu:

Multumesc, domnule ministru.

Va rog pe dumneavoastra, si cu aceasta termin, totusi, sinteti autorul acestei legi, sinteti ministrul finantelor al Republicii Moldova, omul care trebuie sa gestioneze toate finantele publice, nu numai publice, sa cunoasca situatia. Trebuie sa va ginditi si sa inaintati propuneri. Ce facem cu acele credite, daca e datoria publica, care le primeste permanent Banca Nationala? Si eu cred ca aceasta trebuie sa fie aranjat in legislatia noastra a Republicii Moldova.

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Doamna  Valentina Cusnir:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule ministru,

Vreau sa ma refer la nota dumneavoastra informativa la acest proiect de lege si spuneti ca el a fost elaborat in conformitate cu o Hotarire de Guvern din 30 septembrie 2005 cu privire la aprobarea Planului de activitate al Guvernului pe trimestrul IV  al anului 2005. As vrea sa inteleg, Guvernul merge cu intirziere de un an si in trimestrul IV al anului 2006 va indeplini ceea ce trebuia sa faca in trimestrul IV  al anului 2005?

Mai mult decit atit ca avizele la acest proiect de lege, dat de ministerele cointeresate, dateaza tot cu anul 2005 noiembrie, octombrie 2005. De ce acest proiect de lege a ajuns abia acum in Parlament? Si daca, vreau sa va intreb, a fost reactualizat inainte de a veni in Parlament? Un an de zile se schimba foarte mult.

Si un alt capat de intrebare este. V-ati referit ca ati oglindit in acest proiect de lege practica mai multor tari, inclusiv a Romaniei. Daca imi puteti spune, ce ati gasit bun in legislatia Romaniei si ati implementat in acest proiect de lege?

Multumesc.

 

Domnul  Mihail Pop:

Incep raspunsul de la ultima intrebare. Alte tari au principiul evidentei datoriei publice. Si pentru aceasta am propus si noi proiectul respectiv, fiindca este o practica nu numai a Romaniei, a mai multor tari, unde fiecare stat isi monitorizeaza datoria institutiilor subordonate statului. Ceea ce se propune in proiectul mentionat.

Ceea ce se refera la intirzierea prezentarii proiectului de lege. Intr-adevar, proiectul de lege a fost cu retinere, in Guvern el a fost prezentat in prima jumatate a anului, la sfirsitul lunii iulie, daca nu gresesc eu, dar a fost monitorizat minutios in Guvern si, ulterior, a fost monitorizat foarte minutios si in cadrul Parlamentului, ma refer, in primul rind, la comisia de profil, unde a fost discutat acest proiect de lege de multiple ori.

 

Doamna  Valentina Cusnir:

Domnule ministru,

Aceasta si v-am intrebat, daca a fost reactualizat? Caci nu vad nici o urma aici, toate avizele, am zis, ale ministerelor sint datate cu 2005.

 

Domnul  Mihail Pop:

Acesta este proiectul de lege care a fost prezentat de catre Guvern. Pentru lectura a doua comisiile parlamentare au dat propuneri si aceste propuneri vor fi studiate si incluse suplimentar in caz de necesitate.

 

 

Doamna  Valentina Cusnir:

Am inteles. Si cum ramine cu Planul de activitate al Guvernului pe trimestrul IV al anului 2005?

 

Domnul  Mihail Pop:

Am raportat: minus in executare.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc: 

Multumesc.

Domnule ministru,

As vrea sa ma refer la articolul 33: “Evaluarea riscului asumat de Ministerul Finantelor legat de acordarea garantiei de stat.” Aici este descris ca Ministerul Finantelor efectueaza o analiza a documentelor depuse si evalueaza nivelul  riscului pentru fiecare garantie. Acesta este alineatul (1).

Dar la alineatul (2) se mentioneaza ca creditorul care ofera imprumutul si debitorul care beneficiaza de imprumut sint responsabili de proiectarea, elaborarea si corectitudinea planului de afaceri. Adica, practic, prin alineatul (2), toata responsabilitatea o duce creditorul, care ofera imprumutul si debitorul, adica, acel care contracteaza acest credit.

In acest caz, evaluarea de catre Ministerul Finantelor este o chestie subiectiva, fiindca un plan de afaceri este imposibil sa il evaluezi in timp. Adica, poti sa il evaluezi astazi, dar nu stim ce se va intimpla miine-poimiine.

De aceea, eu, avind in vedere aceste doua alineate ale articolului 33, as propune ca articolul 35 “Contract de acordare a garantiei de stat”, ca contract de acordare, sa contina in mod obligatoriu in anexa contractul de asigurare a garantiei emise de catre stat intr-o companie de asigurari, recunoscuta ca internationala.

Si in acest caz, cred ca garantia de stat va fi mult mai sigur ca va fi intoarsa si nu va fi supusa transformarii in datorie de stat. Asa cum scrie aici, mai departe in articolul corespunzator, ca garantia se transforma in datorie de stat. Cum credeti dumneavoastra, ar fi bine ca sa completam articolul 35 cu obligativitatea anexarii la contractul de garantie un contract de asigurare a a acestei garantii intr-o companie de asigurare? Asa cum fac tarile...

 

Domnul  Mihail Pop:

In primul rind, oricare imprumut este gajat. Pentru a primi un imprumut, agentul economic, care solicita acest imprumut, are un gaj. In cazul lipsei gajului, poate sa aiba o garantie de la o companie de asigurari.

Ceea ce se refera la propunerea dumneavoastra, ca de fiecare data sa fie aceasta prin asigurari, eu cred ca pentru lectura a doua ar trebui de studiat, si cu opinia specialistilor in domeniu, practica internationala si sa decidem pentru lectura a doua.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Domnule ministru,

Stimati colegi,

Pozitia mea, de pilda, este ca, in general, acest capitol “Garantia de stat” sa fie exclus. Si daca statul doreste sa faca investitii, sa le faca din contul resurselor bugetare, asa-numitele investitii publice private. Si atunci este clar ca statul isi asuma niste riscuri, dar stie pentru ce. Adica, el ar putea pe urma sa capete, in contul acestor investitii, niste beneficii.

Dar atunci cind se emite o garantie de stat, in baza unor planuri de afaceri, a unui agent economic, care, dupa cum se mentioneaza aici, la articolul 33, el singur raspunde de acest plan de afaceri, in principiu, atunci nimeni nu raspunde. Si noi avem experienta cind garantia de stat se transforma in datorie de stat. Aici trebuie foarte atent ori in general sa excludem garantia de stat, ori atunci sa fie foarte sigur garantata printr-un contract de reasigurare sau asigurare a acestor garantii.

 

Domnul  Mihail Pop:

Eu cred ca excluderea capitolului cu referire la garantia de stat nu este optima, dat fiind faptul ca noi, prin aceasta, am exclude o varianta de a atrage suplimentar investitii in economia nationala. De aceea, el ar trebui sa fie, el trebuie sa ramina. Problema consta in asigurarea acestor imprumuturi.

Daca dumneavoastra, pentru lectura a doua, cum am mai spus, studiem suplimentar daca este oportun ca de fiecare data aceasta garantie sa fie asigurata printr-un contract cu compania de asigurari, includem, daca nu, deci, va fi opinia mai multor specialisti.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Stimati colegi,

In experienta tarilor chiar dezvoltate nu exista asemenea experienta. Exista experienta cind statul, Guvernul contracteaza credite sub riscul propriu si aceste credite, resurse financiare le investeste intr-o companie, cumparind actiuni sau constituind o alta intreprindere.

Atunci este clar ca el contracteaza aceste credite, le cumpara actiuni sau constituie alta intreprindere publica privata si atunci are rezultatul, adica pe propriul risc. Dar aici riscul nu este asigurat in proiectul prezentat de dumneavoastra in forma care este prezentat. Si v-am spus, articolul 33, alineatele (1) si (2) se bat cap in cap. Articolul 35 acelasi lucru.

Va multumesc.

Pentru lectura a doua noi trebuie aici sa vedem foarte atent garantia de stat, fiindca aceasta nu va aduce nici un folos Republicii Moldova.

 

Domnul  Marian Lupu:

Da, rog pentru lectura a doua.

Domnule ministru,

Eu va multumesc.

Rog comisia.

Domnul  Nicolae Bondarciuc: 

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Onorata asistenta,

Comisia pentru politica economica, buget si finante a examinat proiectul nominalizat, prezentat de catre Guvern si raporteaza urmatoarele. Proiectul de Lege cu privire la datoria publica, garantiile de stat si recreditarea de stat a fost elaborat in conformitate cu hotarirea Parlamentului din 24 noiembrie 2005 cu privire la Programul legislativ pentru anii 2005 – 2009.

In principiu, proiectul de lege prezentat spre examinare constituie cadrul suficient pentru implementarea principiilor si normelor de baza in domeniul gestionarii datoriei publice, imprumuturilor, garantiilor de stat, inclusiv a recreditarilor de stat.

Spre deosebire de legea in vigoare, proiectul de lege prezentat spre examinare defineste notiunea “de datorie publica” si stabileste aspectele de evidenta, raportare si control ale companiilor acesteia, stabileste un nou criteriu de delimitare intre datoria de stat interna si externa, prin calitatea de rezident sau nerezident a creditorilor, de la care se contracteaza imprumuturile, pe cind in legea in vigoare se delimiteaza prin moneda in care aceste imprumuturi se contracteaza, determina cert delimitarea atributiilor Parlamentului, Guvernului si Ministerului Finantelor in ceea ce priveste aprobarea contractului de imprumut, emiterea garantiilor de stat si administrarii datoriei si garantiilor de stat, interzice in mod expres autoritatilor publice centrale si institutiilor publice, integral sau partial finantate de la bugetul de stat, de a contracta imprumuturi, reglementeaza procesul de plasare pe pietele financiare externe a valorilor mobiliare de stat, defineste o notiune noua “recreditarea”, proces care in prezent se deruleaza pe piata financiara, stabilind principiile si regulile generale de desfasurare a operatiunilor respective, obligatiile si responsabilitatea  beneficiarilor de mijloacele recreditate etc.

Examinind proiectul de lege, Comisia pentru politica economica, buget si finante a constatat ca unele prevederi ale proiectului de lege urmeaza a fi redactate, actualizindu-le in conformitate cu articolul 19 din Legea privind actele legislative privitor la limbajul si expresia juridica sau urmeaza a fi omise, deoarece se repeta in mai multe articole. Iar normele din proiectul de lege, ce permit Ministerului Finantelor sa adopte acte normative sau sa modifice contractele privind imprumuturile de stat externe si garantiile de stat, urmeaza sa fie aduse in concordanta cu prevederile legislatiei in vigoare.

In cadrul sedintei comisiei, au fost expuse si alte propuneri si obiectii care, in comun cu cele prezentate de catre comisiile permanente si Directia juridica, vor fi luate in considerare in cadrul examinarii proiectului de lege pentru lectura a doua. Comisia va prezenta textul proiectului de lege modificat, tinind cont de propunerile expuse in avize si ale celor expuse de deputati in Parlament in cadrul examinarii proiectului de lege in actuala sedinta a Parlamentului. Reiesind din cele relatate Comisia pentru politica economica, buget si finante propune examinarea si adoptarea proiectului de Lege cu privire la datoria publica, garantiile de stat si recreditarea de stat in prima lectura.

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc.

Intrebari pentru comisie?

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Iurie Bolboceau:

Va multumesc domnule Presedinte.

Domnule presedinte al comisiei,

Am o intrebare la articolul 12 “Destinatia mijloacelor din imprumuturile de stat”. In articol sint stipulate prioritatile utilizarii mijloacelor din imprumuturile de stat. Sint sapte, opt prioritati, inclusiv la litera a) – sprijinirea directa sau indirecta a dezvoltarii economiei tarii.

 

Domnul   Nicolae Bondarciuc:

Nu, aici nu sint prioritatile. Aici sint directiile in care pot fi utilizate.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Domnule presedinte,

Asteptati putin. Ce subintelegeti sub “sprijinirea indirecta a dezvoltarii economiei tarii”?

 

Domnul   Nicolae Bondarciuc:

Eu am sa rog ajutorul autorilor, in primul rind, si pe urma o sa-mi expun viziunea mea.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.1, va rog.

 

Domnul Mihail Pop:

Sub aceasta se poate de subinteles, in primul rind, imprumuturi pentru proiectele investitionale. Noi avem multiple imprumuturi care sint directionate in dezvoltarea diferitelor ramuri, fie si in invatamint, in sanatate s.a.m.d. Aceste toate sint componente de dezvoltare a tarii.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Va multumesc, domnule ministru.

Dar dumneavoastra aveti increderea ca toti vor intelege asa cum intelegeti  dumneavoastra? Vor subintelege ca in proiect nu sint stipulate aceste lucruri. Si intrebarea a doua.

 

Domnul   Nicolae Bondarciuc:

Daca imi permiteti si eu sa va raspund. Da, eu pot.

 

 

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Aceste 6, 7 prioritati. Eu vreau sa ma refer la litera g), cind noi stipulam in proiectul de lege si alte scopuri stabilite de Guvern. Mie mi se pare ca aici este spus totul, pentru ca atunci cind vorbim de alte scopuri stabilite de Guvern, trebuie sa le omitem pe acestea, care sint aici, si sa spunem ca prioritatile sint stabilite de Guvern. Si este clar si explicit pentru toti, daca noi, Parlamentul, delegam aceste functii Guvernului, pentru ca atributiile apartin Parlamentului.

 

Domnul   Nicolae Bondarciuc:

Eu vreau sa va raspund ca, in primul rind, inca o data repet, ca  aici nu sint prioritatile, sint directiile. Dar cu propunerea la litera g), noi pentru lectura a doua, o sa decidem in cadrul sedintei comisiei.

 

Domnul  Marian Lupu:

Alte intrebari? Nu sint.

Domnule presedinte al comisiei,

Eu va multumesc.

Inainte de a purcede la exercitiul de vot, am inregistrat o solicitare pentru luare de cuvint la acest proiect.

Domnule Bolboceanu,

va rog.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimati colegi,

Astazi, noi discutam un proiect de lege foarte important pentru Republica Moldova. Un proiect de lege care, alaturi de legea anuala a bugetului, poate sint unele din cele mai importante legi care ar reglementa economia nationala a Republicii Moldova. Si de faptul, de modalitatea cum va fi aprobat acest proiect de lege va depinde in mare masura si credibilitatea Republicii Moldova, si soarta procesului investitional, pentru ca si multe, multe alte lucruri, pentru ca, fiti de acord, stimati colegi, atunci cind Republica Moldova are o datorie externa mai mult de 10 miliarde de lei, atunci cind Republica Moldova are o datorie interna aproape de 4 miliarde de lei, mie mi se pare clara situatia ca Republicii Moldova ii este strict necesara o lege care ar reglementa, ar administra si dirija acest proces eficient, transparent si cu credinta, caci atit creditele care vor veni din exterior, cit si gestionarea datoriei externe si interne vor fi eficiente pentru Republica Moldova. De fapt, daca noi astazi o sa incercam sa aprobam acest proiect de lege, asa cum ne-a fost prezentat de Guvern, cred ca soarta acestei legi va fi si soarta legii adoptate in 1996 cu mari carente si cu mari rezerve, care au permis, pe perioada din 1996 incoace, contractarea a multor credite paguboase si ineficiente pentru Republica Moldova.

Si am sa va aduc exemplu: creditul tehnic PL – 80 si aceasta ar trebui pentru noi sa ne fie o invatatura, pentru ca, in rezultatul gestionarii acestui credit, pe umerii bugetului si, in consecinta, pe umerii oamenilor, cetatenilor Republicii Moldova au fost puse sute de milioane de lei. Acest proiect de lege a fost introdus in ordinea de zi a sedintei comisiei de patru ori. De trei ori a fost exclus din ordinea de zi si abia a patra oara a fost discutat. De fapt, asa cum a fost prezentat astazi dumneavoastra.

Stimati colegi,

Daca el va fi acceptat in prima lectura, dumneavoastra trebuie sa cunoasteti ca, pentru a doua lectura, noi vom vota cu totul un alt concept, pentru ca din
10 articole, aproximativ 20 de alineate vor fi excluse, la 6 articole se vor adauga
6 alineate noi, in 6 articole 18 alineate vor fi redactate si comasate si in 24 de articole aproximativ 60 de alineate vor fi modificate.

Practic, in proiectul prezentat vor ramine nemodificate de la 4 pina la 8 articole. Deci, ne dam toti bine seama ce concept discutam noi astazi. Eu inteleg ca nu o sa pot ca sa ma refer la aceste articole anuntate aici. De aceea, o sa incerc tezional sa ma refer la acele articole care tin, in general, de conceptul acestei legi.

In primul rind, in proiectul de lege nu este definitivat mecanismul de debursare si de deservire a imprumuturilor de stat externe. Articolul 26 alineatul (3) care este general nu spune absolut nimic despre aceste mecanisme. Nu este clara procedura de administrare a resurselor destinate pentru dezvoltare si etapele de incheiere si acceptare a imprumuturilor de stat interne si externe, incepind cu perioada de initiere a lor si terminind cu intrarea lor in vigoare. Nu sint stipulate cerintele fata de imprumuturile care sint debursate de catre Ministerul Finantelor beneficiarilor creditati final.

In proiect nu sint clare criteriile si conditiile prin care institutiile financiare vor putea participa la recreditarea mijloacelor obtinute din imprumuturile de stat. Nu este clar definita in lege procedura de administrare de catre Ministerul Finantelor a datoriei de stat si a garantiilor de stat. In lege nu este stipulat cine poate deveni beneficiar de garantiile de stat. In lege nu este descris mecanismul de rambursare a datoriei de stat. Nu sint identificate sursele de plata pentru serviciul datoriei de stat.

In sfirsit, in proiectul de lege nu sint stipulate nici instrumentele datoriei publice si procedura de acordare a garantiei de stat nu este clara si nu sint stabilite mecanismele de gestionare a garantiilor de stat. In consecinta, ce avem? Vom avea trei regulamente, vom avea Regulamentul privind garantia de stat adoptata in temeiul prezentei legi nu stim de cine si cind. Vom avea regulamentul privind mecanismul de debursare si de deservire a imprumuturilor  de stat interne, care se va reglementa prin acte normative elaborate in temeiul prezentei legi, nu este clar de cine si cind vor fi stabilite principiile elaborarii acestui mecanism si care vor fi ele. Lipsesc cerintele fata de imprumuturile debursate de catre Ministerul Finantelor beneficiarilor recreditati finali, dar ele vor fi stabilite tot prin acte normative elaborate de Ministerul Finantelor in temeiul prezentei legi.

Stimati colegi,

Si daca e asa, atunci, daca omitem aceste cerinte obligatorii, care nu sint stipulate in acest proiect de lege, legea ramine pur declarativa. Si noua ne ramine sa decidem ce face cu acest proiect de lege. Iar atit conceptul general al acestei legi, cit si conceptul datoriei publice si conceptul garantiilor de stat si recreditarii de stat vor fi administrate de catre niste regulamente, intuiesc eu, elaborate si adoptate de Guvern. Si daca Parlamentul, astazi, este gata ca sa isi delegheze aceste competente Guvernului, eu regret de faptul ca Guvernul a incercat sa faca o atare abordare a unei asemenea legi importante pentru Republica Moldova. Si propun inca o data, cum am propus si la sedinta comisiei si in discutia cu presedintele comisiei, ca acest proiect de lege sa fie respins. Prin urmare, eu am propus ca Guvernul sa isi retraga acest proiect de lege si sa revina cu un proiect de lege viabil, cu un proiect de lege care real ar reglementa si ar administra real conceptele titlului acestui proiect de lege.

Va multumesc pentru atentie.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Avem si noi un sir de observatii pe marginea proiectului respectiv de lege, dar, avind in vedere ordinea de zi si ca vom avea posibilitate sa lucram pentru lectura a doua, desigur, trebuie sa mentionam ca unele momente din cele expuse de catre colegii nostri antivorbitori sint adevarate. Noi vom vota in prima lectura acest proiect de lege cu rugamintea catre colegii din majoritate ca acestia sa ia in seama amendamentele care vor veni si ca legea, in forma ei finala, sa fie una logica si sa raspunda ideii acestei legi.

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,

Propunerea comisiei pentru aprobarea in prima lectura. Propunerea colegului Iurie Bolboceanu, care vizeaza respingerea acestui proiect de lege. In ordinea in care aceste propuneri au fost inaintate, supun votului. Cine este pentru aprobarea in prima lectura a proiectului de lege nr.3418, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul nr.3418 este aprobat in prima lectura.

Proiectul de Lege nr.2813 pentru aprobarea Metodologiei de calcul a tarifelor la serviciile prestate de catre Intreprinderea Specializata in Cadastru si in filialele acesteia.

Guvernul.

 

Domnul Alexandr Bannicov – Directorul General al Agentiei Relatii
                                                                 Funciare  si Cadastru:

Cпасибо.

Уважаемый господин Председатель Парламента, уважаемые господа депутаты, для вашего рассмотрения представлен проект Закона о методо-логии расчета тарифов на услуги, предоставляемые специализированным предприятием в области кадастра и его филиалами. В соответствии со статьей 13 Закона о кадастре  недвижимого имущества Агентство земельных отношений и кадастра представляет проект методологии, относящейся исключительно к его компетенции. Основной целью данной методологии является установление единого метода определения, применения и пересмотра тарифов на предоставляемые клиентам услуги.

Механизм, применяемый при определении тарифа, основан на следующих принципах. Это – покрытие затрат и расходов на слежение, осуществленных специализированными предприятиями в области кадастра; осуществление прибыльной деятельности специализированным пред-приятием в области кадастра, что позволит обеспечивать необходимые условия для предоставления услуг; поддержание гарантийного фонда на уровне, обеспечивающем выплату компенсации возможного ущерба, причиненного обладателям прав на объекты недвижимого имущества специализированным предприятием в области кадастра и его филиалами; поддержание фонда обслуживания и погашения кредита, предоставленного для внедрения Первого кадастрового проекта, на уровне, обеспечивающем обслуживание и погашение кредита в соответствии с графиком его возврата по договору между Республикой Молдовой и Международной ассоциацией развития; предоставление услуг клиентам по реальным ценам.

Методология устанавливает структуру и метод определения затрат и расходов, включенных в расчет тарифов, согласно национальным стандартам бухгалтерского учета. Это следующие затраты и расходы, включаемые в расчет тарифов: затраты на оплату труда, затраты на материалы, косвенные производственные затраты, коммерческие расходы, общие, администра-тивные расходы и другие операционные расходы специализированного предприятия в области кадастра.

Предусматривается норма рентабельности деятельности специализиро-ванного предприятия в области кадастра. Методология предусматривает механизмы формирования согласно действующему законодательству фонда развития производства услуг, фонда потребления и резервного фонда на случай возможных рисков. Принимая во внимание сказанное и исходя из принципов рыночной экономики, предусматривается установление разумного уровня рентабельности в зависимости от финансовых ресурсов, необходимых для формирования перечисленных фондов. Общая рентабель-ность рассчитывается как отношение финансовых ресурсов, необходимых для создания перечисленных фондов, к затратам и расходам  в целом за предыдущий статистический год.

Методология предусматривает, что оба резервных фонда в сумме должны составлять как минимум 15% от уставного капитала, в том числе гарантийный фонд как минимум 12,5 % , а резервный фонд на случай возможных рисков как минимум 2,5%. Отношение годовой потребности финансовых ресурсов к затратам и расходам в целом определяет норму рентабельности на уровне 12,6%. Следовательно, методология и предусматривает такую норму рентабельности, которая включается в тариф.

Методология предусматривает накопление гарантийного фонда до достижения им 12,5% от уставного капитала в целом по специализирован-ным предприятиям в области кадастра. Величина отчислений в гарантийный фонд устанавливается на уровне 2% от тарифа на регистрацию прав собственности или других имущественных прав на недвижимое имущество в рамках текущей регистрации. В случае, когда ресурсы гарантийного фонда достигнут установленного максимального уровня, полученные отчисления и ресурсы будут использоваться для развития кадастровой системы.

Методология устанавливает норму отчисления в фонд обслуживания и погашения кредита для внедрения Первого кадастрового проекта исходя из необходимых финансовых ресурсов, которые должны в течение 2006–2008 годов аккумулироваться для обслуживания указанного кредита и создания резерва для его возврата, начало которого предусматривается в 2008 году в соответствии с кредитным соглашением.

В таблице 2 показано, что в целях обслуживания кредита, предоста-вленного для внедрения Первого кадастрового проекта, Мировому банку были перечислены средства в размере 488 777 долларов США.

На 25 мая 2006 года доступные средства Агентства земельных отношений и кадастра, аккумулированные на счетах Министерства финансов, составляют 1 160 000 долларов США. Этот резерв позволит производить выплаты по обслуживанию кредита до 2008 года включительно, а также по погашению его основной суммы тремя траншами в соответствии с графиком погашения кредита, представленным в пояснительной записке.

Предусматривается также такое понятие, как установление финансовых отклонений. Методология устанавливает финансовые отклонения в году Т1, которые необходимо включить в тариф года, предыдущего последующему году как результат отклонения между учетными параметрами при установлении тарифов в предыдущем году, чтобы не  допустить накопления некоторых необоснованных убытков, могущих негативно повлиять на деятельность специализированных предприятий в области кадастра.

Порядок и источники оплаты услуг. В данном разделе методологии описаны в деталях порядок оплаты различных видов услуг и источники их оплаты. Таким образом, по предложению Правительства предусматривается предоставление без оплаты клиентами услуг по регистрации прав собственности на объекты недвижимого имущества, расположенные в сельской местности, на основании свидетельства о наследстве, о регистрации аренды двух и более земельных участков сельскохозяйственного назначения с целью их консолидации. Оплата указанных услуг будет осуществляться за счёт средств государственного бюджета, предусмотренных в годовом бюджете Агентства земельных отношений и кадастра.

Метод утверждения, применения и пересмотра тарифов на услуги, предоставляемые специализированными предприятиями в области кадастра. Тарифы на услуги будут ежегодно рассчитываться специализированными предприятиями в области кадастра, анализироваться Агентством земельных отношений и кадастра и утверждаться Правительством в порядке, установленном данной методологией.

Тарифы, как правило, пересматриваются один раз в год и  начинают применятся с первого числа месяца, следующего за месяцем, в котором опубликован был нормативный акт в «Официальном мониторе», но не ранее 30 дней после опубликования.

В случае возникновения объективных факторов, которые не могут быть проконтролированы, изменения размера тарифной ставки для первой категории квалифицированного персонала хозрасчётных предприятий, изменения стоимости материалов, электроэнергии, горючесмазочных материалов и тому подобного, что может привести к отклонению в 5% и более от тарифов на момент последнего пересмотра, для недопущения накопления каких-либо значительных убытков, которые в состоянии осложнить деятельность специализированного предприятия в области кадастра последнее имеет право представлять предложения по пересмотру тарифов в течение текущего года.

Методология также предусматривает применение фиксированных и дифференцированных тарифов в зависимости от стоимости недвижимого имущества. Дифференцированные тарифы, которые устанавливаются в зависимости от стоимости недвижимого имущества, включают: минималь-ный тариф, установленный на уровне полного покрытия затрат и расходов, связанных с предоставлением услуг, и обеспечивающий норму рента-бельности на уровне, установленном методологией; процентную величину дифференцированного тарифа, а также максимальный тариф, не позволяющий необоснованно увеличивать тарифы на услуги.

В отношении услуг, указанных в пункте 2, 2.3, методология предусматривает установление фиксированных тарифов на меньшем, чем стоимость предоставляемых услуг, уровне. Это следующие услуги: регистрация прав собственности на консолидированные земли сельскохо-зяйственного назначения, регистрация прав на два или более земельных участка сельскохозяйственного назначения одного и того же правообладателя, в том числе на многолетние насаждения, а также выдача информации из кадастра об указанных объектах, регистрация прав собственности на основании свидетельства о наследстве и другие.

Существование дифференцированных тарифов, устанавливаемых в зависимости от стоимости объектов недвижимого имущества, продиктовано следующим: определение тарифов на услуги по регистрации права собственности на объекты недвижимого имущества в зависимости от рыночной стоимости объекта недвижимого имущества осуществляется в целях налогообложения, чтобы сделать эти тарифы социально ориентированными. Таким образом владельцы объектов недвижимого имущества невысокой стоимости будут платить по минимальному тарифу, а владельцы объектов недвижимого имущества высокой стоимости будут платить по более высокому тарифу в зависимости от стоимости объекта, но не более чем по установленному максимальному тарифу.

Определение тарифов в зависимости от стоимости объекта недви-жимого имущества дает возможность покрытия потерь, которые несёт специализированное предприятие в области кадастра в результате предоставления услуг по меньшим, чем минимальные, тарифам.

В пункте 2 и 2.3 проекта методологии  перечислены услуги, которые предоставляются по меньшим, чем минимальные, тарифам. На эти услуги предусматривается уменьшение тарифов на 50% и более.

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Vladimir Filat: 

Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.

Intr-adevar, legea respectiva este una foarte importanta nu atit pentru noi, dar si pentru noi ca beneficiari ai serviciilor respective.

Domnule Bannicov,

Eu nu am sa va rapesc mult timp, am doua intrebari, din punctul meu de vedere, principiale.

Prima, vizavi de incercarea de a include in tarif deservirea creditului Bancii Mondiale. Din punctul nostru de vedere, este o abordare cam stranie. Creditul urma sa fie rambursat din beneficiu, dar nu din tariful propriu-zis. Aici, eu cred ca nu este nevoie de un raspuns. Pentru lectura a doua vom discuta si vom vedea. Este mai mult ca o constatare.

Dar o problema principiala, din punctul meu de vedere, este cind la anumite servicii, incercati sa aplicati procent pentru serviciu din valoarea imobilului. Spre exemplu, tariful pentru inregistrarea dreptului de proprietate.

Sa nu fiu inteles gresit. Eu in nici un caz nu vreau sa vin in apararea acelor care au imobile foarte valoroase, dar, totodata, trebuie sa spunem, ca Intreprinderea Specializata Cadastru indeplineste o functie tehnica. Iar acel care detine un imobil mai valoros este diferentiat fata de acei care au imobile mai putin valoros prin impozitarea acestor imobile.

Deci, eu cred ca ar fi logic ca, pe tot parcursul legii, varianta abordata in proiect, de a stabili costul serviciilor prestate de catre structura respectiva, Intreprinderea Specializata Cadastru, tarife fixe, dar nu pornind de la valoarea imobilului. Si aici as solicita parerea dumneavoastra.

 

Domnul  Аlexandr Bannicov:

Спасибо.

Что касается первого вопроса, то возврат кредита включен в тариф. Этот вопрос долгое время обсуждался в Правительстве, было много разных точек зрения, в том числе такая, как у вас, что этот кредит не должен быть включен в тариф.

 

Domnul  Vladimir Filat:

Если можно чуть-чуть громче. Неслышно.

Domnul  Alexandr Bannicov:

Этот вопрос обсуждался много раз в Правительстве, была создана специальная группа, которая работала по этому вопросу, и были мнения, в том числе от Первого кадастрового проекта, о том, чтобы не включать возврат кредита в стоимость тарифов. Но возобладала точка зрения других министерств, и Правительство приняло решение включить данный пункт в тариф.

 

Domnul  Vladimir Filat:

Foarte corect. Numai ca noi aici sintem in Parlament si de aceasta spun ca Guvernul, citeodata, are si abordare gresita.

Domnule Bannicov,

Eu vreau sa continuu la prima intrebare. Ziceam sa nu discutam, dar daca am inceput deja...

Suma respectiva deja este inclusa in tarif si la tariful final se mai aplica o cota de rentabilitate de 12,6. Corect? Deci, inca o data, din punctul nostru de vedere, este o abordare cam gresita. Din profitul, din rentabilitatea, care de acum v-ati planificat-o, parte din rentabilitatea respectiva urma sa fie fixata pentru restituirea creditului.

Deci, ca Intreprinderea respectiva Specializata Cadastru, realizind un profit din activitatea proprie, sa isi achite contributiile. Fiindca, in caz contrar iese ca achitarea acestui credit are sa o faca cetateanul, care vine si are nevoie de serviciile acestei institutii. Dar eu sper ca, pentru lectura a doua, in comisie vom reveni si vom discuta. Dar la a doua intrebare, vizavi de abordarea procentuala...

 

Domnul  Alexandr Bannciov:

Что касается фиксированных и дифференцированных тарифов, то я сказал, что это предусмотрено, то есть дифференцированные тарифы предусмотрены только для регистрации первичного права, регистрации права в процессе транзакции и регистрации права в ходе, скажем, создания нового объекта, то есть только в этих трёх случах.

Предусмотрено это для чего? Для того чтобы компенсировать потери предприятия по другим вопросам, которые я перечислил и которые отражены в пункте 2, 2.3 данной методологии, где предусмотрено оказание услуг сельскому населению по консолидации земель и т. п. Я сказал, что существует минимальный тариф и максимальный, между которыми разница максимум в пять раз. Но тариф рассчитывается в процентном отношении.

 

Domnul  Vladimir Filat:

Nu, eu, despre ceea ce spuneti dumneavoastra, am citit in lege. Deci, lucrurile acestea imi erau clare. Ceea ce mi-ati spus, cum este mai interesant, ca revenim la statul social за счёт богатых и бедным.

Eu consider ca tot serviciul sa fie acoperit prin tarif, dar nu sa incercam de la cineva, sa stabilim un tarif mai mare, sa luam si sa il redistribuim la acei care nu sint performanti. Este o discutie pentru lectura a doua.

Si ultimul lucru, domnule Director General, vizavi de coeficientul acesta de urgentare.

Stimati colegi,

Noi avem, cred eu, in Republica Moldova o problema generala, cind in legi, in regulamente s.a.m.d. sint stabilite anumite termene, ca cetateanul este in drept sa beneficieze de un serviciu in diverse forme, nu mai mult decit in perioada X,
10 zile, 20 de zile, 30 de zile si dupa care apar coeficientii respectivi de urgentare, care, de fapt, acorda institutiei si functionarului sa aplice aleatoriu termenele respective.

Daca ne uitam ca serviciile respective, pe care le presteaza institutia sint unele necesare si foarte urgente, si daca o sa faceti o analiza foarte simpla, o sa vedeti cind a intrat actul respectiv, care urmeaza sa fie parafat si prelucrat de catre institutia respectiva si daca toate au trecut in mod obligatoriu prin sistemul respectiv de urgentare si au platit taxa de urgentare, si o sa gasiti ca nu este chiar asa.

Atunci functionarul in cit timp are dreptul, sa elibereze actul respectiv: intr-o zi sau in 30 de zile? Eu cred ca aici noi nu trebuie sa ne referim numai la coeficientul de urgentare, trebuie sa stabilim foarte clar normele in care cetateanului urmeaza sa i se acorde serviciul. Si sa nu-i dam functionarului o limita de 30 de zile, iar el sa decida intr-o zi sau doua. Deciziile, din cite cunoastem noi, se iau, vizavi de urgentare, nu din motive altruiste, daca sa vorbim sincer.

Eu va multumesc si sper foarte mult ca o sa lucram fructuos si sa scoatem problemele care le-am invocat, fiindca legea mentionata este una foarte necesara.

Multumesc.

 

Domnul  Alexandr Bannicov:

Что касается вопроса ускорения. На сегодняшний день мы в законо-дательстве уменьшили, во-первых, время выдачи документов с 20 дней до
7 дней в Законе о кадастре недвижимого имущества. Есть выдача за один день, за три дня и максимальный срок семь дней, то есть в зависимости от этого даже предусмотрены санкции к предприятию в случае невыполнения своих обязательств. Это всё чётко прописано.

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Vlad Cubreacov:

Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.

Stimate domnule Director General,

Observ ca in acest proiect de lege, in cuprinsul Metodologiei, la subcapitolul 2.2, e intitulat “Determinarea tarifului pentru serviciile prestate”, la punctul 2.2.3, pozitia 6 urmatoarea prevedere: “Inregistrarea dreptului de proprietate asupra constructiilor de cult (cu sau fara teren)”. Aceeasi prevedere apare in punctul 7 al anexei nr.1 la aceasta Metodologie de calculare a tarifelor la serviciile prestate in categoria serviciul cu tarife fixe.

Vreau sa va spun ca este o premiera absoluta in Republica Moldova, cind intr-o lege se vorbeste despre asa ceva. Se cunoaste ca proprietatea in Republica Moldova este publica sau privata, conform Constitutiei. Si nu vad, care este ratiunea dumneavoastra ca autor de a excepta bunurile cultelor dupa criteriul destinatiei acestora din regimul general al bunurilor?

Eu insumi sint autorul unei sesizari la Curtea Constitutionala in legatura cu Hotarirea de Guvern nr.740, care se refera la Agentia dumneavoastra sub acest aspect. O hotarire, in mod evident, care contravine normei internationale, cel putin, la care ne-am alineat Protocolul nr.1 la Conventia Europeana a Drepturilor Omului, pentru ca este susceptibil de ingerinta in dreptul de proprietate. De asemenea, aceasta Hotarire, la care ma refeream, nr.740, a fost trimisa Consiliului Europei pentru o expertiza de euroconformitate. Si sintem curiosi sa vedem aceasta expertiza.

De aceea, vreau sa va intreb, conceptual, acum discutam conceptia proiectului de lege, dumneavoastra, ca autor, ati accepta sa eliminam aceasta prevedere? Pentru ca avem prevederea generala, care se refera la toate tipurile de bunuri si sa nu intram in contradictie cu alte legi si, mai ales, cu norma internationala, la care ne-am alineat. Daca dumneavoastra ati fi de acord sa eliminam acest punct, singurul pe care l-am gasi vulnerabil, fractiunea noastra este gata sa voteze pentru acest proiect de lege.

Multumesc.

 

Domnul  Alexandr Bannicov:

Что касается данного пункта, в этой статье зафиксированы услуги, которые осуществляются по меньшему, чем минимальный, тарифу, рассчи-танному по формуле. И в этой статье мы предусмотрели также регистрацию права собственности на культовое строение с прилегающей территорией.

 

Domnul  Vlad Cubreacov:

Нет, это я понял, я спросил, согласны ли вы, чтобы мы удалили это? Потому что вы включаете отдельной строкой строения, которые выделяете по отдельному критерию. Этого критерия нет больше в вашем законе, вы выделяете по критерию назначения, а не по типу этих строений.

Aceasta nu se inscrie in logica proiectului de lege mentionat. Nu mai aveti nici un alt bun pe care sa il evidentiati conform criteriului destinatiei acelui bun. Daca inteleg ca dumneavoastra vreti sa creati acum o categorie speciala, ar trebui sa motivati foarte serios in fata Legislativului.

De aceea v-am intrebat, pentru a elimina orice problema si orice punct de indoiala, daca ati fi de acord, ca autori, sa renuntam la acest aspect, pentru ca legea sa fie perfecta si votata unanim de Parlament?

 

Doamna  Maria Postoico:

Raspuns la microfonul nr.1.

 

 

Domnul  Valeriu Ginju – managerul primului Proiect “Cadastru”:

Stimati deputati,

Cind s-a elaborat legea, ne-am gindit ca acele bunuri imobile care pot fi evaluate, vor fi evaluate si tarifele vor fi in dependenta de valoarea bunului. Asemenea obiecte cum sint obiectele proprietate publica de cult, practic, nu sint supuse procedurii de evaluare si, de aceea, va fi foarte greu de a stabili tariful in acest caz.

Din aceasta cauza, ne-am gindit ca ar fi bine de a le repartiza la categoria de tarife fixe. Insa, daca Parlamentul va insista, sintem de acord sa omitem aceasta pozitie.

Multumesc.

 

Domnul  Vlad Cubreacov:

Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.

Ultima interventie. Daca autorii merg pe aceasta linie logica, ar trebui sa evidentiem aparte bunurile organizatiilor neguvernamentale, ale partidelor politice, ale comunitatilor etnice si tot asa, dupa categoriile de beneficiari.

Eu nu cred ca este corect, pentru ca constructiile de cult sint multe in proprietate privata, da, personala. Exista constructii de familie si acestea sint inregistrate conform regimului general al bunurilor din Republica Moldova. Nu vad de ce ati introduce aceasta exceptie, aceasta clauza speciala? Pentru ca nimeni nu a cerut-o, dumneavoastra v-ati motivat, v-ati argumentat pozitia doar prin “ar fi bine”.

Nu intotdeauna parerea de acest fel “ar fi bine” este intemeiata legal si constitutional. Eu am spus ca ar fi bine sa evitam coliziunea cu prevederea generala din Constitutie, care stabileste un regim unic pentru toate bunurile.

Si sa nu intram in coliziune nici cu norma internationala, pe care noi am ratificat-o in acest Parlament. Noi am vrea ca acest proiect sa fie votat in unanimitate si cred ca nu exista nici un fel de probleme. Pentru ca atunci se va interpreta politica, interesat, ingerinta in dreptul de proprietate in general.

Multumesc.

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

От имени фракции хочу сказать, что мы обсудили этот законопроект, представленный сегодня Агентством земельных отношении и кадастра, и поддержим его. А я бы хотел, господин Банников, задать вам один вопрос: когда идет разработка законопроекта, который вы будете представлять, у нас сейчас обычно практикуется обсуждение его с гражданским обществом, неправительственными организациями.

Скажите, пожалуйста, вы ознакомились со статьей, которая была специально подготовлена и напечатана в «Независимой Молдове» во вторник? Называется она «Национальный кадастр. Оригинальная модель в тривиальном исполнении».

 

Domnul Alexandr Bannicov:

Да, я читал эту статью.

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

В этой статье отвечает на вопросы глава Ассоциации патронатов в области кадастра, геодезии, земельных ресурсов и охраны земель Ион Стратулат, который, в частности, имеет диаметрально противоположное мнение и о реформе, проводимой в настоящее время в Кадастровой службе, и о ситуации, и о тех же тарифах. Здесь же указывается, что идут задержки по заказам: если раньше было 15-20 задержек, то сейчас до 150.

Скажите, господин Ион не является в какой-то степени сотрудником и вашего Агентства? И относительно АЖИОКАД: это не идет речь о той ассоциации, которая не может до сих пор объяснить, куда делись кредиты и как они распределялись?

Спасибо. 

 

Domnul Alexandr Bannicov:

Что касается господина Стратулата, это он был ранее, то есть на момент, когда заключался контракт между Мировым банком и агентством, директором данного агентства. На сегодняшний день он работает в Кишиневском филиале Государственного предприятия кадастра началь-ником управления по работе с клиентами. То есть те очереди, которые на сегодня существуют в кадастровом офисе, свидетельствуют о том, что вместо того, чтобы писать статьи в газету, надо заниматься своими персональными обязанностями и решать вопросы на месте. То, что он написал там, 80%, по моему мнению, некорректно и неправильно.

 

Doamna  Maria Postoico:

Este clar.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vasile Grozav:  

Stimate domnule Bannicov,

“Alianta «Moldova Noastra»” sustine orice initiativa ce vine din partea Guvernului, care prevede ca aceste initiative vin pentru a imbunatati starea social-economica a populatiei din Republica Moldova. Noi am discutat cu dumneavoastra acest proiect de lege de doua ori la comisia in fond, la care dumneavoastra ati exprimat in a doua sedinta ca tarifele nu vor fi, nu se vor majora. Din Metodologia pe care o propuneti dumneavoastra astazi aici si cu mare atentie asculta partea comunista, fractiunea comunista, va spun ca din 2007 pina in 2018 tarifele  vor creste cu 40%. Iar din 2019 – pina la 70%.

Care sint promisiunile dumneavoastra fata de... Sau facem populism, sau una, sau alta? Aducem noi pentru, facem ceva pentru bunastarea acestei populatii? Cum exprimati dumneavoastra acest lucru?

 

Domnul Alexandr Bannicov:

Если вы меня спрашиваете как господина Банникова, лично меня, не как представителя Правительства...

 

Domnul Vasile Grozav:

Представителя. Вы представитель.

 

Domnul Alexandr Bannicov:

Я вам сказал, что этот вопрос обсуждался много раз, и точка зрения Первого кадастрового проекта и Агентства заключалась в том, чтобы  не включать данный возврат кредита в стоимость тарифа, дабы это не привело к такому увеличению.

 

Domnul Vasile Grozav:

Ну, в докладе будет.

 

Doamna  Maria Postoico:

Este clar.

Microfonul nr.4 in continuare.

 

Domnul Ion Varta:  

Stimate domnule Bannicov,

Am inteles ca pledati pentru tarife variabile, aceasta este conceptia acestui document. Tariful maxim este echivalent cu cinci tarife minime. Aceasta este marja de manevra, ca sa spunem asa, pentru aplicarea acestor tarife. Spuneti ca ati avut in calcul, in primul rind, interesul de a-i conforma un caracter socialmente orientat acestui proiect de lege. Dar daca parcurgem atent punctul 2.2.3, unde dumneavoastra treceti in revista toate acele domenii care vor avea posibilitate sa profite de aceste avantaje, este vorba despre acordarea, aplicarea tarifului mai mic decit cel minim, sint sase pozitii. Din cele sase pozitii, practic, toate, bine, unul poate cu o mica rezerva, dar, practic, toate 6, 5 cu siguranta au cu totul alta conotatie.

Nu este vorba despre caracterul social orientat, ci despre anumite politici economice, pe care Guvernul doreste sa le stimuleze, pentru ca sa sa isi rezolve niste probleme de ordin strategic. Deci, aceasta am remarcat. Nu are caracterul socialmente pe care dumneavoastra incercati sa il conferiti in aceasta nota informativa, dar are un caracter strict orientat economic, deci stimularea unor strategii economice.

Si atunci de ce nu ati fost sincer, de ce nu ati spus in aceasta nota informativa lucrurilor pe nume? Ati urmarit prin promovarea unui asemenea concept de tarif variabil sa stimulati niste genuri de activitate, niste sectoare care pentru Guvern sint prioritare, cum ar fi consolidarea terenurilor agricole, cum ar fi patrimoniul intreprinderilor agricole, deci, nu are caracter social, nu? Si asa in continuare. Trebuia sa fiti sincer si sa nu ne induceti in eroare. Eu aceasta am inteles ca s-a incercat sa se atenueze acest lucru si ati...

 

Doamna  Maria Postoico:

Este  clar.

 

Domnul Alexandr Bannicov:

У нас сельскохозяйственная страна, и в ходе программы «Пэмынт» люди получили квоты в разных, скажем, сторонах села. То есть, один получил, например, виноградник в одном месте, другой получил пашню во втором, сад – в третьем месте. На сегодняшний день это даже не столько политика Правительства и государства, сколько желание людей консоли-дировать свои участки со своими родственниками.

 

Domnul Ion Varta:

Domnul Bannicov,

Indicati macar o pozitie din cele sase care are caracter social orientat. Care sint? Nu am remarcat nici una. Si atunci trebuia sa spuneti clar, nu?

 

Doamna  Maria Postoico:

Bine, este clar.

 

Domnul Ion Varta:

Vreau sa va intreb inca un lucru, ultima intrebare. Din ce experienta v-ati inspirat cind ati elaborat acest proiect de lege? Experienta caror tari ati studiat-o in procesul elaborarii acestui proiect de lege? Care sint similitudinile, cu alte cuvinte, din textul acestui proiect de lege cu legislatia internationala?

 

Domnul Alexandr Bannicov:

Я понял вопрос. Данный проект закона, методология разрабатывалась фирмой «Проспера групп», имеющей достаточно много квалифицированных специалистов в этой области. По всем процессам осуществлялся хронометраж рабочего дня, и все было сделано на реальных цифрах, все взято из практики.

 

Domnul Ion Varta:

Nu ati inteles intrebarea. Experienta caror tari v-a servit in calitate de consultare pentru a elabora acest proiect de lege?

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.1.

Domnul Valeriu Ginju:

Deci, la elaborarea proiectului de lege a fost consultata legislatia din Tarile Baltice, din Suedia si din tarile europene, deoarece in toate tarile mentionate tariful la inregistrare este in dependenta de valoarea bunului, aceasta in primul rind. Si in al doilea rind, la intrebarea: care este criteriul social orientat al tarifului? Deci, desigur, bunurile imobile cu o valoare mica, aceasta are loc in sate si raioane, adica acolo unde populatia traieste slab si, deci, se va lua marja cea mai mica si in Chisinau, si in alte orase mari, unde valoarea bunului este mare si tariful va creste. Iata acesta este si tariful orientat social.

 

Doamna  Maria Postoico:

Da, va multumesc.

Comisia va rog.

Domnule Bannicov,

Va multumim.

Comisia.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc: 

Onorata asistenta,

Stimati colegi,

Comisia pentru agricultura si industria alimentara a examinat proiectul de Lege pentru aprobarea Metodologiei de calculare a tarifelor la serviciile prestate de catre Intreprinderea Specializata in cadastru si filialele acesteia. Acest proiect de Lege este unul ordinar si este prezentat in conformitate cu prevederile articolului 13, alineatul (3) din Legea cadastrului bunurilor imobile. Mentionam ca tarifele vechi au fost aprobate prin Hotarirea de Guvern nr.718, ajustate in vederea majorarilor din anul 2003. Prin Metodologia mentionata se prevede si includerea in tarifele pentru serviciile prestate de oficiile cadastrale a defalcarilor pentru crearea fondului de rambursare a creditului pentru implementarea Primului Proiect de Cadastru, astfel majorind tarifele cu circa 40% in anii 2008 – 2018 si cu 68% pentru perioada de 2019 – 2033. Acest fapt va duce la majorarea costului total al tranzactiei cu bunurile imobile si, ca rezultat, poate duce la refuzul persoanelor de a efectua tranzactiile prin sistemul de cadastru si la crearea pietei  tenebre. Consideram ca Guvernul trebuie sa gaseasca alte modalitati de rambursare a creditului. De aceeasi parere este si Comisia juridica, pentru numiri si imunitati care, prin avizul prezentat, considera necesar de a revedea pozitia referitor la modul de stabilire a defalcarilor pentru crearea Fondului de deservire si rambursare a Primului Proiect de Cadastru, solicitind prezentarea de catre comisia pe profil a unei argumentari financiare, cit si a unei metodologii de alternativa.

Comisia in comun cu Agentia a efectuat variate metode de calculare a tarifelor cu si fara defalcarile in Fondul de deservire si rambursare a creditului, prezentind mai jos variantele. Adica, in raport avem un tabel care prevede ca, daca nu va fi aplicata in Metodologie rambursarea creditului pentru Primul Proiect de Cadastru, atunci tarifele vor creste numai cu 20% in loc de 40% si astfel nu va fi afectata aceasta activitate in domeniul inregistrarii bunurilor imobile. Comisia considera ca problema rambursarii creditului sa fie examinata prin prisma solutionarii in complex a cheltuielilor ce tin de dezvoltarea pietei mobiliare, diminuarea costului total al tranzactiilor cu bunurile imobile, asigurarea acumularilor pentru rambursarea creditului din taxele de stat pentru inregistrarea dreptului asupra bunurilor imobile, neafectind veniturile actuale ale bugetului de stat.

Intru optimizarea costului total al tranzactiei cu bunurile imobile facilitarile dezvoltarii pietei imobiliare si solutionarii problemei privind acumularea mijloacelor financiare pentru rambursarea creditului, comisia considera oportun de a introduce modificari in unele acte legislative si anume in Legea taxei de stat, in Legea cu privire la Metodologia calcularii platii pentru serviciile notariale, in Codul fiscal la compartimentul ce tine de cresterea de capital. Comisia pentru securitatea nationala, aparare si ordine publica sustine proiectul de lege in cauza, insa considera nejustificat de marita rata rentabilitatii de 12,6% la stabilirea tarifului pentru serviciile prestate.

Totodata, consideram oportuna includerea in tariful respectiv al coeficientului pentru defalcarile in fondul de deservire si rambursare a creditelor acordate pentru implementarea primului proiect de cadastru. In urma examinarii, s-a stabilit ca rentabilitatea propusa este minima si porneste de la actele normative privind activitatea intreprinderii de stat, aici fiind incluse si fondul de risc, fondul de dezvoltare a fondului de consum in baza calculelor reale. Celelalte comisii permanente au prezentat avize pozitive fara obiectii si propuneri cu exceptia Comisiei pentru protectie sociala si familie, care considera ca Metodologia trebuie sa fie aprobata de Guvern, propunind de efectuat modificarile respective in Legea cadastrului bunurilor imobile.

Pornind de la cele expuse, comisia sesizata in fond propune Parlamentului proiectul de Lege nr.2813 din 10 iulie 2006 spre adoptare in prima lectura, cu conditia excluderii din Metodologia calcularii tarifelor a Fondului de deservire si rambursare a creditului.

 

Doamna  Maria Postoico:

Domnule presedinte,

Va multumesc.

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Vlad Cubreacov:

Stimate domnule Cosarciuc,

Eu nu vreau sa iau toata argumentatia pe care am servit-o in cazul intrebarii adresate domnului director general. Vroiam sa va intreb daca ati fi de acord cu...  Regulamentul ne obliga doar la aceasta etapa sa avansam propuneri care tin de conceptul legii. Daca ati fi de acord cu eliminarea pozitiei a 6-a din punctul 2.2.3 si a punctului 7 din anexa nr.1, care se refera la constructiile de cult, singurele exceptate dupa  criteriul destinatiei, nu dupa criteriul tipului de proprietate, care sta la baza conceptiei acestei legi.  

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Stimate domnule Cubreacov,

Eu cred ca aceasta propunere a dumneavoastra va fi examinata de comisie pentru lectura a doua.

 

Domnul  Vlad Cubreacov:

Este vorba de concept. Eu voi formula un amendament, dar din momentul in care este un criteriu unic si se foloseste doar o singura data, doar motivindu-se ca ar fi bine, argumentatia mi se pare insuficienta. Si ar trebui sa mergem pe rigoarea instituita de Constitutia Republicii Moldova care ne arata toate tipurile de proprietate.

Ele sint vizate, orice constructie de cult sau a oricarui alt proprietar, cu orice alta destinatie se inscrie perfect in restul pozitiilor din aceasta lege. De aceea nu avem argumentatia pentru exceptie, de aceea conceptual vorbind, propun eliminarea criteriului destinatie si raminerea doar pe criteriile care deriva clar, logic din Constitutia Republicii Moldova, criteriul tipurilor de proprietate.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Stimate domnule deputat,

Eu as vrea sa va atrag atentia  la acest punct 2.2.3 – tarifele suma fixa pentru urmatoarele servicii mentionate in anexa nr.1.

 

Domnul  Vlad Cubreacov:

Corect, eu am vazut.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Vor fi aplicate la un nivel mai mic decit cel minim.

 

Domnul  Vlad Cubreacov:

Corect.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Daca dumneavoastra considerati ca…

 

Domnul  Vlad Cubreacov:

Dar acestea se inscriu la o alta pozitie din acelasi articol pentru ca ele fac parte dintr-un tip de proprietate, de aceea nu vad logica exceptiei. Si imi pare abuziva, atunci aceasta este susceptibila de alte interese.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Eu cred ca aici nu este o problema pentru lectura a doua ca sa excludem din acest 2.2.3 alineatul (6).

 

 

 

Domnul  Vlad Cubreacov:

Da. Intrebarea mea este: daca sinteti de acord cu eliminarea criteriului exceptional al destinatiei bunurilor si ramine criteriul de baza constitutional al tipului de proprietate? Aceasta tine de conceptia legii.

 

Doamna  Maria Postoico:

Da, domnule Cubreacov.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Noi am putea accepta aceasta propunere.

 

Domnul  Vlad Cubreacov:

Si fac aceasta propunere, sa ne limitam la cadrul stabilit de Constitutie.

 

Doamna  Maria Postoico:

Da, da, este clar.

Domnule Cosarciuc,

O secunda.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Eu am inteles ca autorul este de acord. Eu cred ca si comisia poate sa accepte aceasta propunere a domnului Cubreacov, fiindca am inteles...

 

Domnul  Vlad Cubreacov:

Multumesc.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

...Ca autorul este de acord cu aceasta.

 

Doamna  Maria Postoico:

Domnule Cosarciuc,

Dumneavoastra tot timpul repetati ca pentru lectura a doua. Dar odinioara ati raportat in cadrul sedintei ca este o lege ordinara, care, conform articolului 75, se voteaza cu majoritatea deputatilor prezenti si nu este necesara pentru lectura a doua. Deci, sa ne clarificam totusi.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Nu, conform statutului, legea, aveti deplina dreptate, inseamna ca atunci comisia...

 

Doamna  Maria Postoico:

Care a fost decizia comisiei?

 

 

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Comisia a decis ca sa fie exclusa din formula calculului tarifului tot ceea tine de coeficientul pentru rambursarea defalcarilor, adica pentru rambursarea creditului.

 

Doamna  Maria Postoico:

Asa.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Pentru primul proiect de cadastru. Adica aceasta a fost propunerea comisiei. Si comisia ar accepta aceea ce propune si domnul Cubreacov, ca din capitolul 2 punctul 2.2.3 sa fie exclus alineatul (6), ceea ce este legat de obiectele de cult. Si cu aceste propuneri, s-ar propune ca sa fie acceptat, proiectul de lege sa fie votat in lectura definitiva.

 

Doamna  Maria Postoico:

Da, au mai fost inaintate propuneri. Microfonul nr. 4. Dumneavoastra ceva vreti sa adaugati? Domnul Filat? Microfonul nr. 4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Da, doamna Presedinte.

Fiindca posibil...

Multumesc.

Ca sa-mi fie mai clar, dumneavoastra spuneti ca legea respectiva este una ordinara, da?

 

Doamna  Maria Postoico:

Da, asa este mentionat si in proiect, si comisia la fel a propus sa fie lege ordinara. Deci, conform articolului 75, am reamintit ca se voteaza cu majoritatea si intr-o singura lectura.

 

Domnul Vladimir Filat:

Ma rog, atunci din punctul meu de vedere legea respectiva nu stiu daca va fi votata asa intr-o lectura si va putea fi luat in considerare tot ce am vorbit noi aici. In orice caz noi insistam  asupra celor ce am mentionat eu  vizavi de abordarea procentului, deci articolul 2.2.1 de la determinarea tarifelor si serviciilor prestate. Deci, tot ce am vorbit noi aici inseamna ca trebuie sa fie supus in mod obligatoriu votului vizavi de coeficientul de urgentare, vizavi de...

Stimata doamna Presedinte,

Eu imi cer scuze, dar din partea...

 

Doamna  Maria Postoico:

Da, poftim, vorbiti.

 

 

Domnul Vladimir Filat:

Din partea fractiunii. Eu si vorbesc. Ca sa putem avea un vot constient si eficient, am propune ca proiectul respectiv sa fie remis comisiei. Sa venim cu toate propunerile care, din pacate, noi nu am inteles ceea ce ati mentionat vizavi de legea ordinara, sa venim cu amendamentele pentru saptamina viitoare, le discutam in comisie ce se accepta, se accepta si sa punem la vot in conformitate cu obiectiile pe care le-am avut.

 

Doamna  Maria Postoico:

Da, cred ca este o optiune perfecta.

 

Domnul Vladimir Filat:

Va multumim frumos.

 

Doamna  Maria Postoico:

Domnule Cosarciuc,

Va multumim.

Deci, proiectul de Lege nr.2813 se remite in comisie pentru a mai lucra asupta lui si pentru a-l prezenta in sedinta urmatoare.

Urmatorul proiect. Proiectul de Lege nr.3492 pentru completarea unor acte legislative (Legea cu privire la asigurarea obligatorie de asistenta medicala, Legea cu privire la marimea, modul si termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistenta medicala).

Prezinta domnul Golovin, viceministru al sanatatii si protectiei sociale.

Poftim.

 

Domnul Boris Golovin:     

Mult stimata doamna Presedinte,

Mult stimati deputati,

Sistemul asigurarii obligatorii de asistenta medicala are un caracter obligatoriu si ofera tuturor cetatenilor posibilitati egale la obtinerea unui volum definitiv de servicii medicale acordat fara plata. Prevederile Legii cu privire la asigurarea obligatorie de asistenta medicala ofera o protectie medicala sigura, in primul rind pentru pensionari, copiii de la 0 la 18 ani, studenti, someri, invalizi si alte categorii de persoane neangajate, pentru care primele de asigurare se achita din contul bugetului de stat. Pe parcursul implementarii asigurarilor obligatorii de asistenta medicala s-au evidentiat un sir de categorii de persoane neangajate, ce nu pot realiza acest drept la asigurare medicala din cauza ca statutul lor social. persoane apte de munca, neangajate care ingrijesc la domiciliu un copil invalid in virsta pina la 16 ani cu severitatea I si mama cu 7 si mai multi copii.

Pentru a oferi garantii de catre stat acestor categorii de persoane in cadrul asigurarilor obligatorii de asistenta medicala este necesara aprecierea legala a protectiei drepturilor in Legea cu privire la asigurarea obligatorie de asistenta medicala si Legea cu privire la marimea, modul si termenul de achitare a primelor de asigurari obligatorii de asistenta medicala. Numarul persoanelor din contingentele propuse este urmatorul: persoane care ingrijesc la domiciliu un copil invalid cu severitatea I in virsta de pina la 16 ani constituie 4806 persoane si mama cu 7 si mai multi copii 312 persoane.

Pentru acoperirea cu servicii medicale a acestor contingente sint prevazute sume in cuantumul fondului pe anul 2007. Asigurarea de catre stat a acestora este realizarea garantiilor constitutionale a persoanelor cu handicap, pentru ca persoanele respective efectueaza ingrijirea lor, in acelasi timp, oferindu-le si lor garantii la asistenta medicala, la fel si mamelor cu 7 si mai multi copiii in asigurarea obligatorie de asistenta medicala.

Stimati deputati,

Noi va rugam sa sustineti acest proiect de lege.

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

Спасибо.

Конечно, мы приветствуем предложение, с которым вышло Прави-тельство, по расширению категорий, страхуемых за счет государства. Хотелось бы предложить следующее. Мы понимаем, что доходно-расходная часть бюджета страны уже проголосована. Вместе с тем фракция коммунистов считает, что слишком низкая планка была предложена Правительством. Семь и более детей сегодня у нас имеют только 312 семей, на что бюджет страны должен потратить 377 тысяч леев. Пять и более детей имеют 5 358 семей, это 6,5 миллиона леев. Четыре и более ребенка имеют 1171 семья, это 12 миллионов леев. Фракция коммунистов предлагает, чтобы на следующий год, то есть на 2007 год, когда мы будем пересматривать бюджет, Правительство вышло с предложением, чтобы данная категория начиналась с семей, которые имеют четыре ребенка и более. А если Правительство к этому не готово, фракция подготовит соответствующие инициативы.

Спасибо.

 

Doamna  Maria Postoico:

Da, poftim, domnule ministru.

Dumneavoastra, o secunda, caci domnul ministru nu a raspuns. Si raspunsul care este?

 

Domnul  Boris Golovin:

Deci, Guvernul a venit cu aceasta propunere, o sa ia in considerare propunerea fractiunii si o sa venim cu schimbarile propuse de dumneavoastra.

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc, doamna Presedinte.

Cer scuze.

Domnule ministru,

Veniti cu propunerea buna si binevenita, dar vreau sa va intreb de ce doar pina la virsta de 16 ani. Vreau sa va intreb, nu v-ati gindit la 16 ani si o zi? Se schimba ceva la acesti invalizi cu severitatea I?

 

Domnul Boris Golovin:

Deci, conform legislatiei pina la virsta de 16 ani acesti copii au un statut, iar de la virsta de 16 ani ei au de acum alt statut. Deci, sint invalizi din copilarie. Dar pina la virsta de 16 ani sint copii invalizi.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Este clar, dar persoana care ii ingrijeste nu isi schimba statutul, ramine sa ingrijeasca in continuare si proiectul se refera nu insusi la copilul invalid, dar se refera la persoana care il ingrijeste si ea continue sa il ingrijeasca si in continuare.

 

Domnul Boris Golovin:

Deci, aceste persoane inainte indeobste nu au beneficiat de dreptul la asigurari obligatorii si noi am facut primul pas, deci, pentru persoanele care ingrijesc de copii pina la virsta de 16 ani. Dati-ne voie sa facem primul pas, pe urma vom face de acum si urmatorul.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc.

Dar de fiecare data se vine cu aceasta si pasii acestia sint foarte-foarte inceti si unii nu mai ajung sa primeasca aceasta indemnizatie din partea statului. Va mai pun o intrebare. Daca nu credeti ca tot in acest proiect trebuiau sa fie si acele persoane care ingrijesc un invalid in carucior sau o persoana tintuita la pat, care nu este copil invalid sau invalid din copilarie. Aceste persoane nu se bucura de absolut nici o ceva o atentie din partea statului.

 

Domnul Boris Golovin:

De ce? Au indemnizatie, deci, persoanele care ingrijesc de persoane, au
150 de lei spor la salariu.

 

Doamna Valentina  Cusnir:

Stiu, domnule Jdanov, 

Boarte bine ca nu au. Si nu am cind s ma uit cine bombaneste acolo.

Domnule ministru,

Am citit nota informativa si vreau sa va spun ca am ramas frapata de ceea ce este scris in nota informativa. Se spune ca cine a sustinut acest proiect de lege si ca nu a fost sustinut acest proiect de Ministerul Finantelor. Si ca Ministerul Finantelor, este scris in nota informativa, a cerut Guvernului ca sa excluda pe cineva din aceasta lista ca sa fie incluse aceste persoane. Acusi vom examina proiectul de lege cu avioanele, cind domnul ministru foarte mult ne dovedeste ca trebuie acestei tari avioanele. Da, poate ca si trebuie, dar cum putea Ministerul Finantelor sa fie impotriva unui atare proiect de lege?

 

Doamna  Maria Postoico:

In continuare microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Golban:

Multumesc, doamna Presedinte.

Domnule presedinte,

Eu ma bucur ca s-a revenit la acest subiect cu asemenea tratament al acestor grupe vulnerabile. Vreau sa amintesc ca in primavara anului trecut am trimis din partea comisiei, semnata in calitate inca de vicepresedinte la Guvern si chiar rugam Guvernul sa vina cu pasi concreti pentru a sustine familiile cu multi copii. Nu am primit raspunsul nici pina in ziua de astazi, dar m-a bucurat foarte mult ca acest subiect este in vizorul …acestei propuneri. Vreau sa va intreb pe dumneavoastra: in general, in Republica Moldova exista un concept bine definit ce inseamna, ce se numeste familie cu multi copiii? De la ce trebuie sa fie criteriul acela de multi copii, familie cu multi copii?

 

Domnul Boris Golovin:

Poate cineva dintre colegi poate sa ma ajute?

 

Doamna Valentina Golban:

Domnule ministru,

Nu in zadar v-am intrebat, pentru ca nu este claritate, pentru ca atunci cind am facut interpelarea sa mi se spuna familiile cu copii, mi s-a prezentat o informatie de la 5 in sus. Si atunci am rugat sa mi se puna la dispozitie datele despre familiile doar incepind cu 1 copil si mai mult. Si am inteles ca cea mai numeroasa familie este cea din 19 copii. De aceea, eu la fel cu amendamentul meu, unde propun ca aceste mame  cu 7 si mai multi copii sa fie scazut incepind cu 5 si mai multi copii cel putin, desi familia se numeste de la 3 in sus. De aceea, am vrut sa clarific care este familia cu multi copii.

Si a doua intrebare. Vreau sa va intreb daca puteti sa imi spuneti care a fost cifra de bani discutata la Guvern pentru a fi transferata pentru sistemul de sanatate, cifra discutata la Guvern si pentru ca, pina la urma, in Parlament ne-a venit o alta cifra. Suma preconizata mai intii pentru Compania...

 

Domnul Boris Golovin:

Pentru aceasta problema?

 

Doamna Valentina Golban:

Nu. Pentru Compania Nationala de Asigurari in Medicina. Pentru ca din acel fond vom plati acestor...

Domnul Boris Golovin:

Deci, doamna deputat,

Noi discutam astazi intrebarea pentru compensarea, pentru permiterea acestor categorii de persoane si pentru aceste categorii de persoane noi avem nevoie aproximativ de 6 milioane de lei.

 

Doamna Valentina Golban:

Domnule ministru,

Eu nu in zadar v-am pus intrebarea, cu intentia cea mai buna, caci stiu ca aceasta suma a fost diminuata si noi nu vom putea realiza in continuare reforma inceputa in 2004 si de care avem nevoie, pentru ca diminuarea acelei sume va fi greu de realizat si aceste amendamente pe care le facem, si aceste obiective pe care le are acest proiect de lege, inclusiv va trebui sa discutam mine-poimiine asupra intregului buget al asigurarilor obligatorii si se va pune intrebarea referitoare la salarizarea medicilor. Si de aceea si v-am intrebat.

 

Domnul Boris Golovin;

Deci, aceasta suma vine din contul bugetului de stat, care o sa fie alocata, deci aceasta o sa fie ca si alte categorii care o sa fie sustinute de stat, sustinute din bugetul  statului.

 

Doamna Valentina Golban:

Sustinute din buget. De aceea si a  zis diminuarea nu este una favorabila sistemului de sanatate.

 

Domnul Boris Golovin:

Noi nu avem aici diminuarea. Invers, o sa fie plus inca la bugetul Companiei.

 

Doamna Valentina Golban:

Bine, o sa vina bugetul asigurarilor si o sa discutam.

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul  Victor  Stepaniuc:

Multumesc, domnule Presedinte.

A rasunat o intrebare: ce ar insemna in legislatia noastra “familie cu multi copii”. Deci, in legislatia noastra, de la 4 copii in sus, deci familiile care au patru si mai multi copii, se bucura de o anumita protectie sociala, inclusiv de compensari s.a.m.d. In perioada sovietica era de la 3 copii in sus.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Ion Varta:

Sint de acord cu ceea ce a spus domnul Stepaniuc ca, intr-adevar, actualmente acesta este criteriul, dar sint multe tari, la ora actuala, care au un criteriu si mai mic – 3 copii, o buna parte din tarile chiar europene, in Europa. Noi, din pacate, incercam sa facem economie absolut nejustificata. La ora actuala, Republica Moldova se confrunta cu o grava problema de ordin demografic. Acest exod de populatie din tara noastra va avea consecinte dintre cele mai dezastruoase pentru politica demografica a Republicii Moldova.

Sint tari care se confrunta cu aceeasi problema si au elaborat deja si implementeaza strategii serioase coerente in acest domeniu pentru a dezamorsa aceste efecte negative, pe care noi le resimtim la ora actuala. Populatia Republicii Moldova imbatrineste, dar peste cinci, zece ani problemele vor fi si mai grave. De aceea, nu cred ca este rezonabil sa facem aici economii, sa calculam pentru patru familii cu patru copii cam cit ar costa, pentru cinci, dar sa elaboram strategii coerente pina se vor elabora aceste strategii. Aici avem posibilitate, in calitate de parlamentari, sa votam o rectificare la acest proiect de lege si sa pledam pentru, de ce nu, pentru trei, pentru patru copii.

Ca aceste familii sa fie luate sub aceasta ocrotire speciala  a statului, sa stimulam, prin atitudinea noastra, sa ajutoram aceste familii pentru a contribui intr-un fel la solutionarea problemei, gravei probleme demografice cu care ne confruntam la ora actuala. Si sa nu facem economii din contul unei asemenea probleme stringente de maxima importanta cu care se confrunta la ora actuala Republica Moldova si cu care se va confrunta intr-o forma si mai grava in anii urmatori. Deci, eu propun ca sa reducem aceasta cifra pina la trei. De ce nu?

 

Domnul  Marian Lupu:

Domnule ministru...

 

Domnul Ion Varta:

Domnul Eremciuc a numit o cifra – 12 milioane ne-ar costa, daca am diminua acest plafon pina la patru, da? Pai, chiar 12 milioane pentru bugetul Republicii Moldova este o suma atit de uriasa ca noi facem in alta parte risipa de bani, de sume enorme si aici este o problema de maxima stringenta. De importanta nationala.

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Multumesc.

In continuare microfonul nr.4.

 

Domnul Leonid Bujor:

Va multumesc frumos, domnule Presedinte.

Intrebarea mea catre domnul ministru. Spuneti va rog, acceptati dumneavoastra ca textul din articolul 1, unde vorbim de “mame cu 7 si mai multi copii” sa fie inlocuit simplu cu textul “mame cu multi copii”. Eu mu am adresat autorului, nu am antrenat majoritatea parlamentara.

Domnul Boris Golovin:

Guvernul Republicii Moldova iese cu aceasta propunere – “mama cu
7 copii”.

 

Domnul Leonid Bujor:

Domnule ministru,

Eu asa inteleg ca Guvernul Republicii Moldova este o institutie serioasa.

 

Domnul Boris Golovin:

Da.

 

Domnul Leonid Bujor:

Nu este, pur si simplu, un club de discutii. Deci, in cadrul sedintei Guvernului Republicii Moldova, cind se examineaza un subiect foarte serios, care se refera la acei mai saraci oameni din aceasta tara, se examineaza diferite variante. Si dumneavoastra aveti acolo, in rezerva dumneavoastra, diferite motive, caci nu ati venit aici sa spuneti ca... Dar daca Parlamentul hotaraste altfel, dumneavoastra ce o sa spuneti, ca Guvernul respinge hotarirea Parlamentului?

 

Domnul Boris Golovin:

Nu.

 

Domnul Leonid Bujor:

Sau nu respecta legea Parlamentului. Raspuns simplu: acceptati sa nu acceptati?

 

Domnul Boris Golovin:

Deci, noi sintem la pozitia, vasazica, cu care noi am venit astazi in sedinta plenului.

 

Domnul Leonid Bujor:

Stimati colegi,

Bine. Eu nu vreau sa intru in discutii, in polemica, cred ca nu este cazul si momentul potrivit sa speculam o categorie de oameni care au nevoie de sprijin.

Domnule Presedinte,

Eu propun pentru lectura a doua urmatorul text: “Mame cu multi copii”, fiindca noi avem foarte mult lucru pentru a ne clarifica, totusi, “mama cu multi copii” este acea de la trei sau de la patru copii? Deci, eu accept punctul de vedere expus de domnul Victor Stepaniuc. Dar, din cite stiu, pina nu demult operam, totusi, cu trei copii. Si suma. Nu as fi asa categoric ca dumneavoastra.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine, s-a stenografiat.

 

 

Domnul Leonid Bujor:

Suma solicitata este mizerabila in comparatie cu alte cheltuieli care se adopta in cadrul sedintei in plen. Dar nu aceasta este cel mai important, caci banii trebuie repartizati acolo conform primelor necesitati stringente. Dar daca noi acceptam cu dumneavoastra, in cazul sedintei de astazi, sa ramina textul “de 7 copii si mai multi”, inseamna ca noi nu constientizam seriozitatea problemei discutate.

Oameni buni,

Sa analizam in ultimii zece ani in cite familii din Republica Moldova s-au nascut trei sau mai multi copii? Si o sa constatam ca, intr-adevar, problema demografica este una dintre cele mai serioase.

 

Domnul  Marian Lupu:

Da.

 

Domnul Leonid Bujor:

Daca vrem sa cointeresam tinara familie sa aiba doi sau trei copii, este necesar sa ii sustinem la etapa actuala pe acei care au cel putin patru copii.

 

Domnul  Marian Lupu:

S-a inregistrat.

 

Domnul Leonid Bujor:

Cel putin, domnul Stepaniuc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

Спасибо.

Вы знаете, эта формулировка, которую коллега Бужор предлагает,
какая-то неопределенная, потому что для одних «двое» много, для других «пятеро» мало. Поэтому «cu multi copii» не может быть принято. Хочу сказать, что в этом году действительно в данном законопроекте идет расширение категорий, которые будут получать медицинское обслуживание, или медицинский полюс, за счет бюджета.

Я уже сказал, что от фракции мы вносим предложение, чтобы Правительство в 2007 году при пересмотре бюджета 2007 года предус-мотрело эту цифру, которая сегодня будет составлять 12 миллионов 296 тысяч леев. И поскольку мы проголосовали доходную и расходную часть бюджета, то сейчас то, что предлагают наши коллеги, просто-напросто на сегодняшний день не может быть реализовано. Да, мы за то, чтобы семьи, которые имеют 4 и более детей были включены в эту категорию, поэтому мы будем настаивать на этом перед Правительством в 2007 году.

 

 

Domnul Leonid Bujor:

Eu am inteles din comentariile domnului Eremciuc, dar, oricum, punctul dumneavoastra de vedere poate fi respectat, dar aceasta nu inseamna in nici un caz ca noi ignoram situatia grava pe care o vedem la acest capitol. Este doamna Eva Gudumac, care poate sa va demonstreze mult mai convingator decit mine care este situatia in tara noastra la problema demografica. De aceea, eu propun un lucru foarte normal, asa inteleg eu: “mame cu multi copii”. Ca ii avem trei sau patru astazi? Eu consider, totusi, ca actele normative de care dispunem pina in prezent ne permit sa consideram ca mama cu multi copii este cea de la trei copii.

Pina la examinarea in lectura a doua avem comisie specializata, dumnealor trebuie sa examineze toata baza legislativa pe care o avem si atunci o sa ne propuna, aceasta este modalitatea de ce propun “mame cu multi copii”. De a nu indica astazi trei sau patru, fiindca avem informatii contradictorii. Conform unor surse, sint trei copii familiile cu multi copii. Conform celor ce spune domnul Stepaniuc, prima data eu, de exemplu, am auzit astazi ca sint patru copii. Deci, respectiv.

 

Domnul  Marian Lupu:

Domnule Bujor,

Este clar.

 

Domnul Leonid Bujor:

Domnule Stepaniuc,

Daca ar citi toti ca mata si ca mine.

 

Domnul  Marian Lupu:

Domnule Bujor,

Va multumesc.

S-a stenografiat.

 

Domnul Leonid Bujor:

Si al doilea lucru, domnule Presedinte.

Deci, propun, totusi, ca legea sa intre in vigoare din data publicarii ei in Monitorul Oficial si nu incepind cu 1 ianuarie, fiindca aceste mijloace financiare...

Domnule Jdanov,

Nu strigati. Este vorba de o luna. Pentru unele familii aceasta luna nu inseamna nimic, dar pentru o familie saraca inseamna mult.

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Domnule ministru,

Va multumesc.

Rog comisia. 

 

 

Doamna Valentina Buliga:

Mult stimate domnule Presedinte,

Stimati deputati,

Comisia a examinat acest proiect de lege, venit ca initiativa legislativa din numele Guvernului, si sustine ca se completeaza lista propusa de Guvern care sa fie asigurata din contul bugetului de stat pentru persoanele care ingrijesc la domiciliul un copil invalid cu severitatea I in virsta de pina la 16 ani si mamele cu si  mai multi copii. Prin avizele prezentate comisiile permanente, precum si Directia juridica sustin proiectul de lege si inainteaza unele propuneri si obiectii care vor fi examinate suplimentar.

Totodata, in cadrul comisiei s-a discutat si problema ca persoanele care ingrijesc la domiciliu un copil invalid cu severitatea I sau invalid din copilarie de gradul I, tintuit la pat, in virsta de pina la 18 ani, se va revedea pentru lectura a doua. Conform calculelor prezentate de autor, asigurarea categoriilor de persoane propuse in proiect constituie circa 42 de milioane de lei, care nu erau prevazute la moment in bugetul de stat pe anul 2006. Si, pornind de la aceasta, comisia a sustinut ca acest proiect de lege sa intre in vigoare la 1 ianuarie 2007. Si comisia a propus si va roaga sa sustineti acest proiect de lege in prima lectura.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc.

Stimati colegi,

Intrebari pentru comisie?

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc, domnule Presedinte.

Doamna presedinte,

Noi, Comisia pentru securitate nationala si ordine publica, de asemenea am discutat foarte minutios acest proiect, chiar am venit eu acolo in comisie cu  propunerea de a exclude sintagma “in virsta de pina la 16 ani”. Cu parere de rau, in avizul comisiei am fost sustinuta si de colegii din fractiunea majoritara, dar in avizul comisiei nu este mentionat acest lucru si dumneavoastra nu ati avut posibilitate sa examinati propunerea, care era sa vina din partea comisiei noastre. Cred ca va fi examinata pentru lectura a doua, de a exclude aceasta sintagma.

Si vreau sa va intreb, pur si simplu, daca ati avut in cadrul examinarii acestui proiect discutii cu Ministerul Finantelor si cumva cum l-ati convins, ca doar era impotriva acestui proiect de lege, cum l-ati convins, totusi?

 

Doamna Valentina Buliga:

Au participat si reprezentantii Ministerului Finantelor si, pina la urma, s-au convins ca acest proiect de lege pe anul 2007 este necesar, sa fie completata lista persoanelor care vor fi asigurate din contul bugetului de stat.

 

 

Doamna Valentina Cusnir:

Va multumesc.

 

Doamna Valentina Buliga:

Si deja banii sint prevazuti si in proiectul Legii fondurilor asigurarilor medicale pe anul 2007, unde Guvernul contribuie cu 1 miliard 135 de mii de lei.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Eu nu as sustine propunerea ca proiectul de Lege sa intre in vigoare acum, fiindca a ramas o luna, dar suma este pentru tot anul.

Va multumesc.

 

Doamna Valentina Buliga:

Este vorba de polita de asigurare, care va fi acordata pe un an de zile.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Fulat:

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu am sa vorbesc foarte pe scurt.

Stimata doamna presedinte de comisie,

Eu am impresia ca exista o mica neintelegere. Si ar trebui, probabil, de clarificat vizavi de virsta de 16 ani. Deci, sa nu se inteleaga cumva ca dupa 16 ani, deci, este vorba si de intretinator, din cite inteleg eu, si de copilul invalid urmeaza a primi compensatie dupa alte principii, fiindca din discutiile care apar se lasa sa se  inteleaga ca dupa 16 ani parca statul lasa invalidul fara grija. Deci, lucrul acesta trebuie de explicat. Domnul Golovin a incercat si am impresia ca nu s-a prea inteles.

 

Doamna Valentina Buliga:

Nu in zadar am mentionat in raport, intr-adevar, o sa examinam aceasta posibilitate, consecutiv pentru si prevederile si in alte acte legislative, unde este virsta de 16 ani.

 

Domnul Vladimir Filat:

Si vizavi “de multi copii”. Eu sustin colegii care au mentionat aici ca 7 copii nu reflecta situatia de facto. Si ar fi bine poate la nivel de comisie dumneavoastra sa faceti o analiza complexa care este situatia la ora actuala? Cite familii au
7 copiii s.a.m.d. Si ca notiunea de familie  cu multi copii sa n-o discutam noi in plen. Sa o stabileasca legea. Si atunci sa facem referinta ca la notiune.

Multumesc.

 

 

 

Doamna Valentina Buliga:

Da, aveti perfecta dreptate. De situatia demografica este ingrijorata si comisia. Si nu o data a iesit cu propuneri concrete, dar situatia este.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumim.

 

Doamna Valentina Buliga:

Dar referitor la clarificarea notiunii de “multi copii” o sa examinam.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc, doamna presedinte al comisiei.

Stimati colegi,

Voi supune votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.3492. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul nr.3492 este aprobat in prima lectura.

Proiectul de Lege nr.3262 cu privire la profilaxia infectiei HIV/SIDA.

Guvernul.

 

Domnul Boris Golovin:

Mult stimate domnule Presedinte,

Mult stimati deputati,

Raspindirea infectiei HIV/SIDA reprezinta o epidemie globala cu consecinte enorme in plan social, economic, medical, care pune in pericol dezvoltarea societatii. Rezolutia Uniunii Interparlamentare de la Manila din 8 aprilie 2005 cheama statele sa demonstreze angajamentele politice prin intensificarea functiilor legislative de supraveghere, protectie si acces la serviciile de sanatate sociale, juridice pentru persoanele care traiesc cu HIV/SIDA si excluderea tuturor formelor de discriminare.

Infectia HIV/SIDA prezinta o problema prioritara de sanatate publica si in Republica Moldova. In perioada anilor 1987–2006 au fost depistate 3225 de persoane infectate, inclusiv in teritoriul de pe malul drept 2450, in teritoriul de est 775 de persoane, 63 de cetateni straini. Procesul epidemic a cuprins toate teritoriile administrative. Pina in anul 2000, procesul epidemic al infectiei HIV/SIDA a fost determinat preponderent de raspindirea in rindurile consumatorilor de droguri intravenoase. In ultimii ani, se manifesta o scadere a ponderii acestui grup de persoane de la 78% in 2000 la 42% in 2005. In acelasi timp, are loc o sporire a numarului celor infectati pe calea heterosexuala de la 18,57% in 2001 la 55% in 2005. Este in crestere numarul femeilor infectate cu HIV de la 25% in 2001 la 40,9% in 2005.

De asemenea, avem o crestere a numarului femeilor gravide HIV pozitive. In 2001 si 2002 nu am avut nici o femeie, in 2003 – 7, in 2004 – 38, in 2005 – 71 de femei si in 9 luni ale anului curent avem de acum 60 de femei infectate cu HIV. Prezenta lege este elaborata in baza evaluarii cadrului national legislativ in infectia HIV/SIDA, drepturilor omului, luind in considerare experienta internationala in acest domeniu. Proiectul prezentat are drept scop extinderea aplicarii activitatilor strategice de prevenire, instruire, educare, informare, asistenta medicala si sociala, precum si indeplinirea obligatiilor tarii in domeniul infectiei HIV/SIDA si armonizarea cu normele legislative internationale si cerintele Uniunii Europene.

Legea reglementeaza si stabileste baza legislativa a actiunilor in vederea profilaxiei si raspindirii infectiei HIV/SIDA, realizarea politicii complexe orientate spre consolidarea eforturilor tuturor structurilor societatii in realizarea activitatilor de prevenire. Efectuarea profilaxiei, ca un sistem de masuri de reactionare la epidemie, excluderea discriminarii, garantarea respectarii drepturilor omului, elaborarea si perfectionarea sistemului de educatie si informare, asigurarea sistemului garantat la asistenta medicala si sociala. Cadrul  masurilor de profilaxie este bazat pe activitatile de sensibilizare a opiniei publice, educare, comunicare si companii mass-media, promovare a comportamentului fara risc.

Legea reglementeaza activitatile de prevenire in cadrul grupurilor de risc ale copiilor si tinerilor, femeilor, utilizatorilor de droguri injectabile, minoritatilor sexuale si persoanelor care practica sex comercial, in penitenciare, in rindul contigentului militar, persoanelor migrante, refugiatilor. Legea garanteaza accesul la consiliere si testare benevola, respectarea confidentialitatii, interzicerea testarii obligatorii, accesul la tratament anti- retroviral, alte forme de tratament si asistenta paliativa.

Legea prevede teze orientate spre interesele supreme ale copiilor, prevenirea infectiei HIV/SIDA, ce se include in cursul obligatoriu la nivelul sistemului de invatamint primar, mediu, universitar, in activitatile educationale, formale si neformale, in rindul adolescentilor institutionalizati, copiilor nescolarizati. Legea garanteaza realizarea activitatilor de prevenire a infectiei HIV/SIDA materno-fetale. Prezenta lege interzice discriminarea la locul de lucru, in institutiile prescolare si de invatamint, in institutiile medico-sanitare publice, departamentale, private si balneare, reglementarea raspunderii pentru nerespectarea drepturilor persoanelor infectate.

Legea include 9 capitole structurate in 37 de articole. Proiectul de lege mentionat a fost elaborat cu participarea societatii civile, discutat cu ONG-urile, a fost avizat de ministerele de resort. Acest proiect de lege a fost aprobat prin Hotarirea de Guvern a Republicii Moldova nr.909 din 9 august 2006 si examinat la sedinta comisiei Parlamentului pentru protectie sociala, sanatate si familie. Luind in considerare impactul infectiei HIV/SIDA in plan social, economic, medical, dinamica raspindirii acestei infectii, cadrul legislativ insuficient la acest capitol, solicitam aprobarea proiectului de lege mentionat.

Va multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Multumesc.

Microfonul nr.3.

 

 

Doamna Eva Gudumac:

Domnule ministru,

Vreau sa va zic ca acesta este un proiect reusit, elaborat la momentul oportun si cu mare perspectiva. Desigur, o sa-l votam, dar, totodata, permiteti-mi sa va pun citeva intrebari. La articolul 9 noi avem acum oficializate minoritatile sexuale si lucratorii sexului comercial. Eu nu inteleg cum is lucratorii? Care ii inregistreaza in computer sau care se angajeaza la acest serviciu. Avem oficializati, caci noi aici vrem sa dam surse, sa cream programe, sa dam bani pentru a-i evidentia, a-i sustine, a le citi lectii s.a.m.d. Acesta este primul moment. Oficializarea lor.

 

Domnul Boris Golovin:

Imi permiteti sa raspund  ori sa... Deci, cit de tare nu am baga noi capul in nisip, mai usor de la problema nu o sa ne fie. Intr-adevar, noi avem in societate asemenea persoane. Acesta este primul moment. Si al doilea moment. Vreau sa spun ca marea majoritate a surselor care vin pentru acoperirea tratamentului...

 

Doamna Eva Gudumac:

Nu, eu am avut in vedere acest sex comercializat, aici se intelege prima parte. Dar sexul comercializat. Nu am citit nicaieri, de aceea va intreb, pur si simplu.

 

Domnul Boris Golovin:

Si vreau sa spun ca marea majoritate de surse care vin pentru acoperirea tratamentului pacientilor, profilaxiei noi le avem de la organismele internationale, de la donatori si, in special, de la fondul global pentru HIV/SIDA.

 

Doamna Eva Gudumac:

Anume pentru acestia.

Bine, va multumesc.

La articolul 11, realizarea programului de reducere in penitenciare. Adica  cam citi bani avem noi si cum am putea sa programam. Cu dezinfectante am inteles, cu noxele este inteles, dar iata eu nu am inteles cu seringile acestea si cu prezervativele. Cite noi o sa programam pentru fiecare care sta la inchisoare? Cite pe zi? Patru, cinci? Citi bani ar trebui sa mearga?

 

Domnul Boris Golovin:

Eva Mihailovna,

Cred ca dupa necesitate, dupa dorinta lor. Mie imi este greu sa numesc cifre concrete.

 

Doamna Eva Gudumac:

Domnule ministru,

Eu am in vedere... Poate ar fi bine sa concretizam in regulament, dar nu in lege. De aceea v-am intrebat referitor la aceasta problema. Acum am inteles. Vreau sa va pun urmatoarea intrebare. Spuneti, va rog, noi pregatim niste seturi pentru profilaxie, pentru lucratorii medicali, niste seturi de profilaxie a HIV infectiei. Acest seturi nu includ doar niste manusi, mai stiu eu ce. Avem careva teste de urgenta, de laborator, care ar evidentia imediat cind se adreseaza bolnavul cu patologie chirurgicala, sa apreciem ca el este purtator de infectie HIV sau nu? Se include aceasta, se are in vedere anume asemenea seturi sau numai manusi si...

 

Domnul Boris Golovin:

Eu nu stiu, eu nu am gasit in lege aceste momente, dar in regulamentele Ministerul Sanatatii si Protectiei Sociale este reglementat ce intra in componenta acestui set.

 

Doamna Eva Gudumac:

Bine, va multumesc.

Si va pun ultima intrebare. Spuneti, va rog, aceste persoane... adica noi avem Programul national de stat pentru infectia HIV si este foarte bine. Evaluam bolnavii, dar de ce noi am scris la articolul 20 ca aceste servicii se vor include, servicii de laborator etc., dar nu vorbim de acele tratamente programate. Noi vorbim de tratamente de urgenta, de tratamente paliative, dar programate. Daca vine persoana cu infectie HIV, noi o vom trata din pachetul unic sau ea trebuie sa plateasca, sa achite serviciile, daca necesita o protezare de sold sau mai stiu eu ce?

 

Domnul Boris Golovin:

Eva Mihailovna,

Daca se poate sa ne intoarcem inca o data la intrebare. Eu nu am inteles despre care plata este vorba.

 

Doamna Eva Gudumac:

Eu am vorbit de articolul 20.

 

Domnul Boris Golovin:

Da, eu vad.

 

Doamna Eva Gudumac:

Unde aceste servicii vor include si se indica serviciile de laborator, de urgenta, sociale si tratamentul paliativ. Dar aici eu ma adresez ca acesti bolnavi, adica aceste persoane sufera si de patologii care necesita niste interventii programate. Si am vorbit, uitati-va, persoana are nevoie de o protezare de sold. Ea unde se include: in paliativa, in urgenta sau...

 

Domnul Boris Golovin:

Nu, Eva Mihailovna,

In paliativa nu poate sa se includa in acest caz.

 

Doamna Eva Gudumac:

Adica toti o sa mearga in paliativa.

Eu va multumesc.

Domnul Boris Golovin:

Nu, nu, nu.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Golban:

Domnule ministru,

Indiscutabil ca este necesara adoptarea acestui proiect de lege, este mult asteptat, mai mult decit atit ca aceasta problema se regaseste in obiectivele milenare de dezvoltare, punctul 5, si vreau, la acest subiect, sa va intreb. Nu atit de demult, in aceasta sala a fost prezentata starea de lucruri asupra realizarii acestor obiective. Si la obiectivul 5, dupa cum v-am spus, care este si suna in felul urmator: “Stoparea catre anul 2015 a raspindirii si inceperea procesului de reducere a maladiei HIV/SIDA” statea culoarea rosie. Vreau sa va rog foarte mult, daca puteti sa imi enumerati trei, patru cauze care fac putin posibil de realizat acest obiectiv.

 

Domnul Boris Golovin:

Este domnul Gheorghita, specialist principal in HIV/SIDA, care ma va ajuta la aceasta intrebare.

 

Doamna Valentina Golban:

Accept raspunsul din partea domnului … 

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.6.

 

Domnul Stefan Gheorghita – vicedirector al Centrului National Stiintifico-
                                                           Practic de Medicina Preventiva:

Multumesc pentru intrebare, doamna deputat.

Da, aceasta problema este inclusa in obiectivele mileniului, capitolul 5, cum ati mentionat dumneavoastra si termenul pentru stoparea acestei epidemii este anul 2015. Ce inseamna stoparea? Inseamna micsorarea dinamicii raspindirii acestei epidemii, fiindca aceasta este o epidemie nu a Republicii Moldova, dar este o epidemie globala cu tendinte epidemiologice respective s.a.m.d. Si acest proiect de lege, care este prezentat astazi la sedinta in plen a Parlamentului este un imbold in vederea rezolvarii acelor actiuni stipulate la capitolul 5 al mileniului 3.

 

Doamna Valentina Golban:

Eu oricum va multumesc pentru raspuns, dar nu am auzit care sint cele mai importante probleme care creeaza realizarea acestor... Sper sa obtin pe parcurs.

 

 

 

Domnul Stefan Gheorghita:

Poftim, pot sa vi le enumar. Adica, cele mai importante probleme sint problemele educationale, problemele de instruire, de constientizare din partea populatiei, sint elementele de includere in programele obligatorii de invatamint preuniversitar, universitar si postuniversitar, accesul populatiei la programele educationale, accesul grupurilor vulnerabile, ceea ce a intrebat aici si  doamna deputat Eva Gudumac, accesul persoanelor, care traiesc cu aceasta infectie, la tratament, ingrijiri si suport, masurile stipulate si in programul national si in aceasta lege pentru grupurile vulnerabile.

 

Doamna Valentina Golban:

Eu va multumesc foarte mult.

Nu in zadar am pus aceasta intrebare, pentru ca intreaga populatie a tarii ar trebui sa constientizeze implicarea in rezolvarea acestui obiectiv.

Domnule ministru,

Inca doua mici intrebari. In articolul 7, articolul 7 se numeste femeile si infectia HIV/SIDA. Si in nota informativa dumneavoastra ne-ati informat ca  numarul femeilor infectate creste de la 25–24% in 2001 la 40,9%.

 

Domnul Boris Golovin:

Din numarul total de pacienti.

 

Doamna Valentina Golban:

Da, vreau sa va intreb ce v-a facut, pentru ca oricum pondera procentului de femei bolnave de aceasta maladie este de 40, adica nici chiar peste 50, ce v-a facut sa stipulati un articol aparte. Pentru ca, va spun de ce, atunci cind am discutat la sedinta comisiei cu reprezentantii societatii civile si personal mi-a aparut si mie aceasta intrebare, mi-ar parea aici un element  discriminatoriu, cind aratam un articol special pentru femei.

 

Domnul Boris Golovin:

Nu ar fi trebuit nimeni sa se supere.

 

Doamna Valentina Golban:

De aceea si am zis fata de...

 

Domnul Boris Golovin:

Deci, poate ma intorc putin inapoi. Deci, am spus ca inainte numarul pacientilor era, vasazica, din acei care consumau droguri intravenoase, da? Adica, inainte erau 78% . Acum acest procent a scazut la 42% si s-a marit procentul de persoane.

 

Doamna Valentina Golban:

Dar nu se refera doar la femei.

 

Domnul Boris Golovin:

Nu, o clipa. Deci de la 25% la 40%, adica de la 18% la 54%. Da, dar femeile sint acele persoane care nasc copii, de aceea noi si am atentionat, am introdus un articol aparte. 

 

Doamna  Valentina Golban:

Eu cred ca trebuie sa atenuam cumva accentul pus pe acest articol. Si ultima intrebare doar foarte pe scurt, pentru ca deja am vorbit, nu am avizele cum au reactionat ministerele. Dar, dupa cum inteleg, din articolul 5 “Educatia pentru prevenirea infectiei HIV/SIDA” un mare rol ii revine Ministerului Educatiei si Tineretului. Daca, cel putin, ministerul este de acord sa propuna un program concret, realizabil pentru viitorul apropiat.

 

Domnul  Boris Golovin:

Da, noi lucram intr-o strinsa legatura cu Ministerul Educatiei si Tineretului si probleme in privinta aceasta nu sint.

 

Doamna  Valentina Golban:

Multumesc mult.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Doamna  Zoia Jalba:

Multumesc, domnule Presedinte.

Sint de acord cu opiniile colegilor mei, care au enuntat anterior despre necesitatea acestui proiect de lege. Desigur, parerea mea este ca el ar fi un pic intirziat. Dar vreau sa ma refer la societatea civila.

Cunoastem cu totii ca in Republica Moldova activeaza mai multe centre, organizatii neguvernamentale care se ocupa, de fapt,  de profilaxia acestei maladii. As vrea sa imi raspundeti: in ce masura, atunci cind ati purces la elaborarea acestui proiect de lege, ati discutat cu societatea civila, care centre, eu stiu, organizatii neguvernamentale au fost mai insistenti, au contribuit la elaborarea acestui proiect de lege?

 

Domnul  Boris Golovin:

Eu vreau sa spun ca in Republica Moldova este un comitet de  coordonare, care se numeste S.E.M., si acest proiect de lege a fost pus in discutie. Si acolo intra, practic, si ONG-urile, care se ocupa de problema si persoanele care traiesc cu HIV/SIDA s.a.m.d. Acest proiect de lege a fost pus in discutie in grupurile de lucru, a fost acceptat si noi in continuare am mers cu acest proiect de lege la ministere si iata astazi am venit in Parlament.

Dar vreau sa spun ca noi avem o lege ce vorbeste despre HIV/SIDA, care a fost propusa inca in anul 1993. Dar legea care functioneaza astazi, are niste elemente care lezeaza drepturile omului si inca mai sint multe alte probleme, din care cauza noi am iesit cu acest proiect nou de lege. Astazi este legea in tara.

Doamna  Zoia Jalba:

Va multumesc.

 

Domnul  Boris Golovin:

Nu chiar lucreaza.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul  Victor Stepaniuc: 

Multumesc, domnule Presedinte.

Deci, e indiscutabil ca proiectul respectiv are si partile lui pozitive, dar eu vreau sa subliniez ca el are si foarte multe parti negative.

Eu nu as intelege de ce ne dezicem de legea care a functionat de la 1993? Fiindca, daca avem ceva de introdus in problema garantiilor pentru acesti cetateni, adica aceea ce se numeste profilaxie si combatere, de fapt,  SIDA, atunci, poate era necesar numai modificarea unor articole. Dar atit timp cit dumneavoastra ati pornit sa faceti o lege noua, vreau sa va spun, ca obiectul “Deprinderi de viata” care a fost introdus la noi in scoala un an jumatate in urma, a fost facut, de fapt, in contradictie cu prevederea legii vechi si prevederile chiar si ale unor pozitii pe care dumneavoastra puteti sa le includeti aici.

La ce tema vorbesc? Vorbesc la tema ca la noi in legislatie, de fapt, nu exista termenul “adolescent”. In alte tari se face pregatirea sau educatia adolescentilor si tinerilor, la noi nu exista aceasta in Constitutie, este o scapare, probabil, si nu exista nici in legislatie.

Si atunci cind vorbim despre educarea acestor copii in invatamintul primar, trebuie sa ne dam foarte bine seama, ce fel de educatie incercam sa facem? Varianta propusa de disciplina “Deprinderile de viata” si unele manuale care au aparut chiar in vinzare in Republica Moldova, deci, e o varianta absolut intortocheata. Deci, ea nu face educatie, dar face mai mult antieducatie.

Si e de mirare ca si ministerul dumneavoastra si chiar si unele structuri  ale altor ministere au dat aviz pozitiv. Deci, eu as fi absolut impotriva acestei redactii a articolului 5 si la alineatul (1), si la alineatul (2), si la alte alineate. Nu in general, dar este vorba de o redactie.

Nu se poate de cerut ca acest curs sa fie obligatoriu in invatamintul primar, nu se poate. Din cauza ca noi trebuie sa facem profilaxie, in primul rind. E vorba, mai intii de toate, in rindurile celor virstnici. In privinta celor virstnici aici putina educatie se face. Sa facem educatie in domeniul ce se numeste tinerii de la 15 sau de la 16 ani pina la 30 de ani. Si, partial, se poate de facut si in rindurile adolescentilor.

In toata lumea este clar ce se poate de spus copilului pina la 7 ani, pina la
12 ani, pina la 16 ani, pina la 18 ani s.a.m.d. La noi copilul se considera minor pina la 18 ani. Si din acest punct de vedere vreau sa va spun ca articolul 5 merita o redactare totala, ca sa se vada foarte clar ce ar insemna programe obligatorii de educatie privind HIV/SIDA.

Altceva, articolul 9, pentru prima data, introduce in legislatia Republicii Moldova termenul “lucratorii sexului comercial”. Deci, nu exista la noi in legislatie, de fapt, aceasta e o problema de alegere politica, care trebuie sa o faca Parlamentul. Foarte multe tari acolo, in Europa, unde vrem noi sa plecam, au ripostat si riposteaza, ei nu au legislatie care ar permite aceea ce se numeste “lucratorii sexului comercial”. Eu cred ca aici e o capcana, care trebuie exclusa. Sint si alte articole, inclusiv si articolul 1 litera d), care merita o redactare foarte esentiala.

Si daca revenim, in cele din urma, daca facem redactarile pe care le-am propus, atunci vreau sa va spun ca deosebirea dintre Legea din 1993 si Legea din anul 2006, practic, dispare, cu mici garantii care noi incercam sa le dam oamenilor bolnavi.

Legea ar fi normal sa se numeasca nu profilaxia, dar sa se numeasca “Lege privind profilaxia si combaterea”, fiindca aici jumatate din lege este vorba de combatere. Dumneavoastra o sa va ocupati de maturi, de bolnavi, o sa va ocupati de acei care sint bolnavi in penitenciare, de acei care, de fapt, sint eliberati astazi de la serviciu din cauza ca sint... Si aceasta se numeste, de fapt, combaterea sau garantarea anumitelor drepturi. Deci, nu este atit profilaxie, cit e combatere.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Doamna  Valentina Cusnir:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule viceminsitru,

Vreau sa ma refer la articolele 36 si 37. Articolul 37 spune: “O data cu intrarea acestei legi in vigoare”, daca va fi adoptata, “Legea din 1993 va fi abrogata.”

In acelasi timp, la articolul 36 “Organizarea exercitarii”, Guvernul isi ia douasprezece luni pentru a aduce niste modificari in legislatia in vigoare in concordanta cu prezenta lege. Astazi am demonstrat foarte clar ca Guvernul intirzie cu un an, ceea ce a propus in trimestrul IV al anului 2005, vine abia la sfirsitul trimestrului IV al anului 2006 si, atunci, cum ramine? Eu propun ca la articolul 36 termenul de 12 luni sa fie inlocuit cu 3 luni.

 

Domnul  Boris Golovin:

Doamna deputat,

Nu reusim in timp de trei luni. Este foarte mult de lucru. Noi insistam la
12 luni. Este un volum foarte mare de lucru.

 

Doamna  Valentina Cusnir:

Eu cred ca pentru lectura a doua, eu am venit cu propunerea de trei luni, mai ales de la mine una, dar mai mult, cred ca, nu trebuie.

 

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,

Continuam.

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Vlad Cubreacov: 

Multumesc.

Stimate domnule viceministru,

Toata lumea a remarcat aici lipsa de acuratete terminologica a acestui proiect si, probabil, va trebui, pentru lectura a doua, sa veniti cu precizarea multor notiuni, termeni, expresii si sintagme. Avem expresii de-a dreptul ridicole, va referiti la asa-zisul “sex comercial” si dati o definitie scurta si gingasa cumva “oferirea serviciilor sexuale contra plata.” Prin aceasta depasiti cadrul legislativ in vigoare si norma europeana la care Republica Moldova a aderat in aceasta materie, va referiti la oferirea de servicii.

Imi amintesc ca, de exemplu, Tarile Scandinave sanctioneaza nu persoanele care ofera asemenea tip de servicii, dar beneficiarii de atare servicii. Este cea mai frumoasa si eficienta forma de combatere a prostitutiei, pentru ca, probabil, la aceasta va referiti, termenul “prostitutie” nu este un termen ofensator sau ilegal. El este un termen aflat in circuitul european atunci cind se discuta in aceasta materie. Si nu inteleg de ce acest termen “prostitutie” lipseste in proiectul dumneavoastra atit de important? Trebuie sa spunem lucrurilor pe nume.

Pentru ca, altminteri, dumneavoastra creditati moral si incurajati oferirea de servicii contra plata. E vorba de un nou tip de servicii, inteleg, pe care il doriti pentru prima data sa il instituiti prin lege. De fapt, doriti sa legalizati si sa incurajati prostitutia si, pina la urma, raspindirea acestei maladii. De aceea, trebuie sa fim atenti la termeni. Eu v-as sugera sa dati definitia notiunii de “prostitutie euroconforma” a acestui fenomen, care are tangenta cu domeniul nostru de discutie.

Pe de alta parte, dumneavoastra vorbiti la articolul 7 de femei. Si nu inteleg de ce aceasta forma discriminatorie si infectia HIV/SIDA, ca si cum doar femeile ar fi supuse acestui risc.

Eu am facut mai multe interpelari cind cetateni ai Republicii Moldova  barbati au fost traficati in Federatia Rusa, au devenit victime ale traficului de persoane si ale abuzului sexual si acest tip de persoane, care sint victime, si cu care legea ar trebui sa fie solidara, nu se regasesc aici. Pentru ca dumneavoastra veniti cu formule exclusiviste nejustificate. Deci, aici iarasi ar trebui sa reveniti, pentru ca e vorba de conceptul legii.

In continuare vorbiti de minoritatile sexuale. Legislatia Republicii Moldova  nu se refera la asa ceva, este un termen publicistic. Notiunea corecta este “homosexuale”. De ce va rusinati sa utilizati alaturi de notiunea de “prostitutie” termenul de “homosexuali”? Pentru ca, vorbind demografic, strict demografic in Republica Moldova, statistic, ultimul recensamint ne arata avem mai multe femei decit barbati. Barbatii sint o minoritate sexuala in Republica Moldova, strictamente si logic vorbind.

Ori dumneavoastra va permiteti formule care sint elastice, publicistice, care nu au nimic de a face cu precizia legiuitorului. Si in felul acesta, cred ca, veniti cu o capcana pe care o intindeti involuntar, probabil, corpului nostru legiuitor. Nu mai vorbesc de atit de frecvent invocata formula “lucratori ai sexului comercial”, de parca ar putea fi si someri ai acestui domeniu de activitate.

Ceea ce imi pare grav in schimb iarasi ca notiune. La articolul 9 ultimul punct, alineatul 3 vorbiti de faptul, ca programele educationale se bazeaza pe principiul nediscriminarii, foarte corect, promovarii atitudinii ingaduitoare, nu stiu ce inseamna ingaduitoare, fata de persoanele cu HIV/SIDA. Ce inseamna persoane cu HIV/SIDA? Persoane care sint contagiate, care au contractat, care sufera. Trebuie sa gasim iarasi o formula corecta. Si pe principiul respectului si garantarii dreptului.

Mai degraba ar trebui sa vorbiti despre etica lucratorului medical, despre principiile eticii, corectitudinii, nu despre stima profunda si respectul distins in asemenea situatii. Dumneavoastra, de fapt, obligati prin lege, incercati sa obligati prin lege absolut toata lumea, toti cetatenii acestei tari sa se patrunda de respect in asemenea situatii, care, de fapt, sint grave si necesita doar solidaritate etica si corectitudine.

Iata ca am adus in atentie aceste citeva aspecte care subliniaza faptul ca acest proiect sufera de carente grave, de confuzii evidente, de imprecizie si trebuie sa faca obiectul unei examinari suplimentare si indelungate, poate impreuna cu comisia de profil si deputatii in Parlamentul nostru.

Nu am o intrebare speciala, sint doar momente asupra carora v-am atras atentia, aspecte importante care trebuie corectate. Altminteri riscam, cum avem si obligativitatea euroconformarii, avizarii tuturor proiectelor noastre, sa ne facem de ris inca o data in Europa. Stiind bine faptul ca Republica Moldova este una din principalele tari vizate, atunci cind este vorba de traficul de persoane, din pacate...

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Doamna  Ludmila Borgula:

Господин замминистра, у меня вопрос такого порядка: в пункте 2
статьи 26, регламентирующей ограничение в поездках и месте жительства, предусматривается, что пребывание на территории более трех месяцев разрешается в обязательном порядке только тем, которые имеют справки о медицинском обследовании. Это всё очень правильно.

И следующий пункт 3 гласит о том, что лица, которые прибыли без подобной справки, обязаны в течение 10 дней пройти обследование. И дальше непонятно, к кому относится последнее предложение. Хотя оно зафиксировано в третьем пункте, в дальнейшем сказано, что подобная процедура проводится один раз в год.

Получается, что если человек к нам приехал со справкой, то ему достаточно этой одной справки, и больше он не проверяется, а если он приехал без справки и проверился, то потом должен каждый год проверяться, почему? Что за этим стоит? Или это ошибочное положение нужно каким-то образом выделить отдельно, и все должны будут проверяться.

 

Domnul  Boris Golovin:

Послушаем специалиста по вопроса СПИДА. Это специалисты внесли данный пункт.

 

Domnul  Stefan Gheorghita:

Имеется в виду, что люди, которые приезжают в страну с деловой поездкой, значит, на три месяца и более, должны иметь сертификат об обследовании на наличие вируса иммунодефицита.

А то, что вы сейчас читали, касается тех лиц, которые приезжают на учёбу, на временное место работы и в других целях. Они проходят один раз. В законе указано, что Министерство здравоохранения и социальной защиты издаёт правила по медицинскому освидетельствованию на наличие вируса иммунодефицита.

 

Doamna  Ludmila Borgula:

Следовательно, в пункте 2, о котором я говорила и о котором вы сейчас говорите, необходимо уточнить, что это касается лиц, которые прибывают в республику на такое-то время по служебным вопросам.

 

Domnul  Stefan Gheorghita:

Хорошо. Будет сделана соответствующая корректировка.

 

Domnul  Ludmila Borgula:

Я считаю, что второе чтение обязательно, чтобы не было разночтений.

И второй вопрос – это статья 7, озаглавленная «Женщина и ВИЧ/СПИД». Меня удивил первый пункт, в котором декларируется, что государство и Правительство должны заниматься политикой гендерного равенства. Всё, что там написано, правильно, но, извините, это не относится к данному закону. У нас есть целый закон о гендерном равенстве.

Гендерное равенство означает, что и мужчины, и женщины обладают равными правами в том, чтобы лечиться и т.д. Но причём здесь эта формулировка декларативного характера, не относящаяся к сути данного закона?

 

Domnul  Marian Lupu:

In lectura a doua eu o sa rog sa...

 

Doamna  Ludmila Borgula:

Да, я предлагаю во втором чтении ее убрать.

 

Domnul  Marian Lupu:

De acord.

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Leonid Bujor:

Cred si eu ca termenul de 12 luni, pentru a aduce legislatia in vigoare in concordanta cu prezenta lege este exagerat de mare, de aceea trebuie de gasit un termen rezonabil, 3 luni, 6 luni, dar nu mai mult.

Domnule viceministru,

Intrebarea mea tine de articolul 5, la care s-a referit domnul deputat Stepaniuc, alineatul (2). Deci, acolo, vasazica, in mod obligatoriu la nivelul sistemului de invatamint primar, mediu, universitar si, atentie, postuniversitar. Care sint argumentele ca este necesar de continuat aceasta activitate, cum subliniati dumneavoastra, atit formale si neformale si pentru acei care isi fac studiile postuniversitare?

Daca un cetatean trece nivelul institutiei prescolare, primare, liceul, institutiei universitare, prin ce se impune necesitatea  сa noi sa continuam aceasta educatie a lui dupa ce el e absolventul universitatii? El e personalitate formata deja. Eu foarte serios intreb, daca noi desfasuram lucrul de educatie cu acei care au absolvit universitatile la acest capitol, inseamna ca este ceva. Eu nu dau din mina ca dumneavoastra.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

Eu am sa rog pentru lectura a doua sa se tina cont si de acest subiect.

Continuati, va rog.

 

Domnul  Leonid Bujor:

Eu propun, adica, nu ca propun, dar ar fi rational, in viziunea mea, de a exclude din text cuvintul “postuniversitare”. Este neonorabil ca noi sa subscriem, sa lasam in felul acesta.

Va multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Alexandru Lipcan:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule viceministru,

La articolele 5, 8 si 9 sint citeva alineate care poarta un caracter declarativ, cum ar fi: “ministerele si alte autoritati administrative centrale.” Care anume ministere sau autoritati? “Vor elabora si implementa masuri.” Cind vor elabora? In ce termen? Sau aceste norme poarta un caracter temporar. Cum de inteles?

Domnul  Boris Golovin:

Nu, nu e temporar. Deci, noi luam in considerare toate observatiile facute astazi si pentru lectura a doua noi o sa prelucram inca o data.

 

Domnul  Marian Lupu:

Alte intrebari? Nu sint.

Eu va multumesc, domnule viceministru.

Rog comisia.

 

Doamna Valentina Buliga:

Stimati deputati,

Proiectul de Lege parvenit ca initiativa legislativa din numele Guvernului Republicii Moldova a fost examinat in comisie si vreau sa va spun ca destul de activ, ca si in sedinta in plen astazi in Parlament.

Intr-adevar, proiectul de lege are menirea de a consolida eforturile societatii civile, statului, autoritatilor publice centrale, tuturor cetatenilor pentru a preveni si combate aceasta maladie, deoarece, ma abat, pur si simplu, de la raport, vreau sa va spun ca am fost intr-o vizita de studiu in Germania, unde ni s-a spus: ca daca nu o sa abordam aceasta problema complex, este, pur si simplu, o mina cu intirziere. Si de aceea acest proiect este binevenit.

Stimati colegi,

Dar, vreau sa va asigur, ca toate obiectiile si propunerile pe care le-ati avut astazi in cadrul acestei sedinte vor fi examinate de catre comisia sesizata in fond, Ministerul Sanatatii si Protectiei Sociale, Centrul Specializat, si nu in ultimul timp membrii organizatiilor neguvernamentale, care si-au adus contributia la elaborarea acestui proiect de lege, pentru ca in lectura a doua sa venim in fata dumneavoastra cu un proiect de lege-cadru, o lege buna, care sa isi realizeze scopul. De aceea, comisia propune si roaga sustinerea acestui proiect de lege in prima lectura.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc, doamna presedinte al comisiei.

Microfonul nr.3.

 

Domnul  Vladimir Eremciuc: 

Спасибо.

Уважаемая госпожа председатель, вы как медицинский работник считаете дискриминацией то, что существует отдельная глава по женщинам в этом законопроекте?

 

Doamna  Valentina Buliga:

Da, eu sint membra a unui partid, care este gender sensibil si consider ca aceasta este o discriminare. Si noi trebuie sa tinem cont de aceasta observatie facuta astazi in cadrul sedintei in plen a Parlamentului.

 

 

Domnul  Vladimir Eremciuc:

Я прошу записать меня для выступление с трибуны.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Vlad Cubreacov:

Multumesc.

Stimata doamna presedinte al comisiei,

Nu stiu daca ati luat in dezbatere, in cadrul sedintei comisiei, aspectul pe care vreau sa vi-l aduc spre atentie, dar ar fi important sa cunoastem punctul dumneavoastra de vedere asupra lui. La articolul 9, atunci cind este vorba de prevenirea infectiei HIV/SIDA, ca si in alte articole, se indica autoritatile cu care se va colabora in vederea prevenirii acestui flagel. Si este vorba doar de societatea civila.

Vreau sa va intreb: e vorba de principiul subsidiaritatii, care este usor dezvoltat aici, daca comisia sau autorii au luat in mod serios in vedere dezvoltarea acestui principiu al subsidiaritatii si includerii cultelor religioase in procesul de combatere a acestui flagel social? Pentru ca nu se regaseste nicaieri. Si eu stiu ca exista deja acorduri chiar intre Ministerul Culturii si Turismului si unele culte din Republica Moldova care au asemenea preocupare, au institutii care ingrijesc persoane bolnave de HIV/SIDA, inclusiv copii, dar acest lucru nu este reflectat in lege.

Am vazut ca, de exemplu, atunci cind e vorba de constructii, Guvernul imediat reactioneaza si il intereseaza cladirile de cult. Cind vine vorba de oameni vii si de combaterea unui flagel atit de usturator, se uita de contributia pozitiva si importanta pe care biserica sau bisericile pot sa o aiba in acest caz. Ce parere are comisia dumneavoastra? Si daca nu credeti ca este binevenit sa retinem acest principiu al subsidiaritatii prin includerea cultelor religioase printre alte institutii din Republica Moldova in combaterea flagelului.

Multumesc.

 

Doamna  Valentina Buliga:

Domnule Cubreacov,

Sa recunosc, intr-adevar, nu am facut accent pe ceea ce spuneti dumneavoastra astazi, dar ar fi binevenit un amendament din partea fractiunii din care faceti parte, pentru a fi examinat pentru lectura a doua.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Vladimir Filat: 

Va multumesc, domnule Presedinte.

Intr-adevar, in partid la noi este respectat principiul gender, mai putin sintem sensibili. Dar eu vreau sa revin la articolul 7, capitolul 3, totusi. Eu personal am inteles un pic altfel prevederea respectiva si tot in directia discriminarii, dar in directia barbatilor, fiindca trebuie sa mergem de la capitolul 3, titlul “Activitati de prevenire in cadrul grupurilor vulnerabile.” Vreau sa va zic ca si barbatii reprezinta grup vulnerabil.

Si ca sa nu... nu ca doamnele au vorbit aici ca se simt ele cumva discriminate. In acest sens eu vreau sa va spun ca cetatenii Republicii Moldova toti impreuna reprezinta grupuri vulnerabile, din pacate, avind acest flagel.

Multumesc frumos.

 

Doamna  Valentina Buliga:

Domnule Filat,

Corect. Intr-adevar, legea trebuie sa asigure o protectie tuturor cetatenilor, indiferent de sex, virsta, origine, rasa, apartenenta religioasa.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc, doamna presedinte al comisiei.

Domnule Eremciuc,

Luare de cuvint, va rog.

 

Domnul  Vladimir Eremciuc:

Уважаемый господин Председатель, уважаемые коллеги. Если насчёт гендера, то фракция Партии коммунистов имеет 26% женщин, поэтому мы не будем на этом останавливаться.

Надо сказать, что обсуждаемая сегодня проблема по профилактике ВИЧ/СПИДа действительно глобальная проблема. Хочу назвать только некоторые цифры, чтобы вы почувствовали, что эта ситуация в мире волнует практически всех.

На сегодняшний день во всём мире инфицировано 40,3 миллиона человек. Это, будем говорить, одна крупная страна. Из них взрослых –
38 миллионов и детей – 2,3 миллиона. Только в 2005 году было инфицировано 4,5 миллиона, в том числе детей 700 тысяч. Умерло от СПИДА в целом в мире всего 25 миллионов человек и из них 5 миллионов детей.

Сложившаяся у нас в Республике Молдова ситуация была отражена в информации господина министра, но хочу отметить, почему возникла необходимость разработки нового закона. На сегодняшний день у нас имеется закон 1993 года. В связи с тем, что изменились и эпидемиологическая ситуация, и ряд других моментов, возникла эта необходимость, и Правительство вышло с данным законопроектом.

Прежде всего, географически на сегодняшний день нет ни одного уголка на нашей маленькой родине, где бы не имелись случаи ВИЧ-инфицированных.

В 2001 году эпидпроцесс в основном поддерживался за счёт лиц, относящихся к группе наркоманов, они составляли 78%. Сейчас они составляют только 35%. Основной путь передачи заболевания – это сексуальный путь, который составляет 60,9%. Вырос с 26 до 49 удельный вес среди инфицированных женщин детородного возраста. Я понимаю, что обидно это слышать, тем более, когда это выделяется в отдельную главу, и тем более, что мы приняли закон по гендерном равенстве. Естественно, что наши коллеги женщины возмущаются. Но я хотел бы сказать здесь, что имелось в виду. Имелась в виду опасность, почему я и подчеркиваю детородный возраст. Имелась в виду опасность передачи новорожденному этой ВИЧ-инфекции. Поэтому это выделяется отдельно.

Относительно равных шансов я согласен с коллегой Боргулой: заболеть могут как мужчина, так и женщина, но здесь подчёркивается эпидемио-логическая значимость именно женщины, поэтому мы должны уделить ей особое значение.

На сегодняшний день всего по Молдове умерло 106 человек от этой инфекции. То есть, проблема существует в мире, существует в нашей республике, и этот законодательный акт как раз предусматривает те мероприятия, которые мы должны проводить.

Несколько слов хочу сказать и даже где-то не согласиться с коллегами в том плане, что мы ребёнка должны воспитывать, когда он еще помещается поперёк постели, если он уже в длину, тогда уже поздно.

Я как врач эпидемиолог ничего не вижу зазорного в том, чтобы уже в детском садике воспитывать в плане профилактики ВИЧ-инфекции? ВИЧ-инфекция передаётся через капельку крови. Если ребёнок не будет знать, что щетка для чистки зубов – это только его щетка, и будет пользоваться щеткой матери или отца, которые, возможно, являются носителями инфекции, то у него есть потенциальная возможность заболеть. Поэтому должна быть, конечно, селекция программ, которые должны подбираться по возрастам и т.д.

Я вполне согласен с коллегой Кубряковым, что есть много моментов, нуждающих в чистке, в том числе в терминологии, которая должна применяться в соответствии с международными стандартами.

Я думаю, что для второго чтения комиссия совместно со специалистами Центра профилактической медицин и с Министерством здравоохранения эти проблемы разрешит. В целом я предлагаю проголосовать за этот законопроект.

 

Domnul  Marian Lupu:

Multumesc.

Stimati colegi,

La aceasta etapa, voi supune votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.3262. Cine este pentru, rog sa voteze. Vot unanim.

Proiectul de Lege nr.3262 este aprobat in prima lectura.

Stimati colegi,

La aceasta ora, voi propune sa supunem examinarii proiectul de Lege nr.4170. Un proiect remis saptamina trecuta comisiei, reaparut pe ordinea de zi, dupa care voi anunta o pauza si mai apoi vom continua examinarea subiectelor pe ordinea de zi.

Deci proiectul de Lege nr.4170. Eu inteleg ca prezentarea acestui subiect a inceput saptamina trecuta, joi ori vineri, si noi continuam aceasta examinare, pe care motiv acum il voi invita la tribuna centrala pe reprezentantul comisiei, pentru a relata care sint informatiile, argumentele suplimentare, cele care nu au fost cunoscute sau in mod aditional au fost aduse la cunostinta corpului de deputati.

Intre timp, microfonul nr.4, va rog.

 

Domnul  Dumitru Braghis:

Multumesc, domnule Presedinte.

Saptamina trecuta, la examinarea acestei chestiuni s-a promis ca pentru deputati vor fi organizate intilniri cu reprezentantii Ministerului Finantelor, cu reprezentantii “Air Moldova”, pentru a discuta problemele care au aparut. Eu, cu parere de rau, nu am fost informat, nimeni nu m-a invitat nici la o intilnire si avem foarte multe intrebari, care am promis sa le discutam atunci.

 

Domnul  Marian Lupu:

Nu va pot spune nimic la aceasta remarca.

 

Domnul  Dumitru Braghis:

Colega dumneavoastra din stinga ne-a promis sa organizeze aceasta intilnire.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stiu doar ca reprezentantii Guvernului au mers sau ca au fost invitati, s-au aranjat intrevederi in cadrul diferitelor fractiuni, inclusiv si la fractiunea majoritara. Iata colegii imi spun, inclusiv si la Fractiunea Partidului Popular Crestin Democrat. Deci, acesta ar fi raspunsul.

 

Domnul  Dumitru Braghis:

Da, dar noi am rugat, fiind constienti ca nu sintem fractiune, pentru acei care sint independenti, sa fie organizata o asemenea intilnire si ni s-a promis ca va fi organizata. Noi nu putem sa iesim la alte fractiuni, mai mult decit atit ca nimeni nu ne-a invitat. Am rugat sa fim informati pe problemele respective.

 

Domnul  Marian Lupu:

Doamna Postoico,

Va rog.

 

Doamna  Maria Postoico:

Stimate coleg,

Atunci a fost anuntat, este adevarat, ca dumneavoastra, in solicitarile pe care singuri le inaintati, fiindca ei nu stiu programul de care dispuneti dumneavoastra. Daca dumneavoastra ati fi inaintat ca, iata, programul ne permite la ora cutare sa ne intrunim, poftim, solicitarile erau acceptate.

 

 

Domnul  Dumitru Braghis:

Pai, dar de ce nu ati propus atunci.

 

Doamna  Maria Postoico:

Pai, asa a fost.

 

Domnul  Dumitru Braghis:

Eu, de exemplu, am inteles invers, ca dumneavoastra o sa fixati o ora pentru toti deputatii independenti si o sa ne invitati.

 

Doamna  Maria Postoico:

Imi pare rau, domnule Braghis.

Pentru ca toate fractiunile trebuiau sa dea, intr-adevar, o solicitare la ce ora veti dispune ca sa vina reprezentantii. Deci, aceasta a fost anuntat. Si toate fractiunile care au avut aceasta posibilitate si au dispus de acest program, au facilitat.

 

Domnul  Dumitru Braghis:

Vreau sa constat inca o data ca sintem izolati de posibilitatea de a lua cunostinta de materialele care se discuta in Parlament.

 

Domnul  Marian Lupu:

Foarte succint, microfonul nr.5. Colegul este deja la tribuna pentru prezentare.

 

Domnul  Alexandru Lipcan: 

Multumesc, domnule Presedinte.

Doamna vicepresedinte,

Ne-am inteles data trecuta ca o sa fie expertiza anticoruptie la proiectul respectiv. Este stenograma.

 

Doamna  Maria Postoico:

In primul rind, nici nu a fost ridicata stenograma unde se mentioneaza ca anume se trimite la expertiza. Mai mult decit atit ca legea inca nu este in vigoare.

 

Domnul  Alexandru Lipcan:

Imi pare rau.

 

Doamna  Maria Postoico:

Care este baza legislativa pentru aceasta? Deci, nu a fost. Consultati stenograma.

 

Domnul  Alexandru Lipcan:

Doamna Postoico,

Imi pare rau.

Ma stradui sa fiu cit se poate de corect. Cind la sfirsitul examinarii problemei in cauza, am pus intrebarea sa cerem expertiza anticoruptie la proiectul respectiv, mi s-a spus: o sa se consulte stenograma si o sa se faca tot ce se cuvine.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,

Stati putin. Eu, de fapt, vreau sa va spun un lucru: sa atragem atentia asupra subiectului legii, ce spune acest proiect de Lege nr.4170 in esenta sa? Se majoreaza partea de venituri si partea de cheltuieli ale bugetului. E tot. Mai mult subiect aceasta lege nu are. Acest proiect nu are alt subiect decit modificarea partii de venituri si de cheltuieli la buget.

 

Domnul  Alexandru Lipcan:

Si?

 

Domnul  Marian Lupu:

Si atunci intrebarea este, nu este completamente alta intrebare, destinatia si absolut monitorizarea tuturor altor aspecte, ce face cu mijloacele din capitalul social o intreprindere de stat? Aceasta tine deja de competenta si controlului inclusiv al acestei intreprinderi de stat.

 

Domnul  Alexandru Lipcan:

Domnule Presedinte,

Intrebarea mea a venit pornind de la nota informativa, care este anexa la legea respectiva si la ceea ce s-a comunicat in Parlament.

 

Domnul  Marian Lupu:

Mie imi este greu sa judec aceasta situatie, fiindca am absentat in acea sedinta.

Bine, eu am luat act de informatia dumneavoastra. Ce pot sa va spun mai mult?

 

Domnul  Alexandru Lipcan:

Vreau avizul respectiv. Expertiza respectiva.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Dumitru Braghis:

Multumesc, domnule Presedinte.

Imi permit sa nu fiu de acord cu dumneavoastra, nu este vorba doar de o simpla rectificare a cifrelor cheltuieli si venituri la buget, ci este si un articol nou 212¹, care se introduce in Legea bugetului pe 2006.

 

 

Domnul  Marian Lupu:

Ce se mentioneaza la acest articol?

 

Domnul  Dumitru Braghis:

La acest articol se mentioneaza: se aloca din bugetul de stat suma respectiva pentru.”

 

Domnul  Marian Lupu:

...majorarea capitalului social.

 

Domnul  Dumitru Braghis:

Deci, nu este vorba doar de majorarea cifrelor la buget, ci este vorba de niste probleme de concept al bugetului pe anul 2006.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stiti de ce am mentionat acest lucru? Caci in cazul in care se modifica o cifra in buget, a doua cifra in buget si se fixeaza ca, prin aceste sume, se majoreaza capitalul social al unei companii, eu, pur si simplu, am facut o referinta ca as vrea si eu sa inteleg mai bine, care ar fi aici materia de expertiza anticoruptie? Aceasta mi-a fost doar remarca, nu mai mult, fiindca toate mecanismele, unde trebuie de vazut cu multa atentie, tin deja de competenta unor...

 

Domnul  Dumitru Braghis:

Trebuie sa fim corecti, fiindca nu este vorba de o simpla majorare, este vorba si de alocarea acestor bani. Se aloca bani aici si a fost pusa problema.

 

Domnul  Marian Lupu:

De acord.

Stimati colegi,

Rog sa va ocupati locurile, cred ca pe dimensiunea de procedura am discutat. Rog vicepresedintele comisiei sa ne prezinte informatiile suplimentare. Va rog, examinam subiectul.

 

Domnul Gheorghe Popa: 

Va multumesc, domnule Presedinte.

Proiectul de lege prezentat de Guvern propune din contul acumularilor suplimentare, repet inca o data, suplimentare, de majorare a veniturilor si cheltuielilor bugetului de stat pe anul 2006, majorarea cu 93,1 milioane de lei.

In conformitate cu Planul de dezvoltare a aviatiei civile a Republicii Moldova pentru perioada 2005–2010 in calitate de directiva prioritara in extinderea serviciilor de transportare aeriana este indicata necesitatea modernizarii si reutilarii flotei aeriene.

In realizarea acestui deziderat se propune ca veniturile in cauza sa fie alocate Administratiei de Stat a Aviatiei Civile pentru completarea capitalului statutar a Intreprinderii de Stat Compania Aeriana “Air Moldova”, cu introducerea modificarilor si completarilor respective in cuprinsul legii, articolul 1, 12/1 si, respectiv, in anexa nr.1 la aceasta lege.

Concomitent, se accepta obiectia Directiei juridice si la punctul 2 din articolul unic in conformitate cu care cuvintul “completare” se substituie prin cuvintul “majorare”.

Vreau sa aduc la cunostinta deputatilor ca, suplimentar, acest raport, in urma dezbaterilor, a fost completat cu urmatoarea informatie. Intr-adevar Agentia de Stat a Aviatiei Civile, in prezent, intreprinde masuri concrete intru realizarea obiectivelor trasate in Planul de actiuni pentru urmatorii ani.

In una din actiunile de baza in vederea largirii ariei geografice de acordare a serviciilor aeriene de catre Aviatia Civila Nationala consta in extinderea parcului de aeronave, fara de care nu poate exista o institutie aeronautica.

In realizarea acestei probleme, in septembrie 2003 si februarie 2004 au fost contractate, in conditiile de leasing operational, doua aeronave, operate pentru cursele de lungime majora. In legatura cu faptul ca termenul de utilizare in regimul de leasing operational a uneia din aceste aeronave expira, urmeaza ca aeronava sa fie restituita proprietarului, ceea ce va avea un impact negativ asupra imaginii aviatiei nationale in onoarea si asigurarea, transportarea calatorilor pe cale aeriana, dobindite in ultimii ani in cadrul negocierilor destul de dure cu operatorii aerieni straini.

Costul actual de procurare a aeronavei a fost negociat la nivelul de
16 milioane de dolari, care este egal cu costul de utilizare a aeronavei pe perioada de 5 ani in regim de leasing operational. Rata lunara de plata in regim de leasing operational constituie 270 mii de dolari sau 3 milioane 240 mii de dolari anual, iar la expirarea a cinci ani plata va constitui 16,2 milioane dolari cu restituirea navei catre proprietar. Pornind de la aceste constatari si in scopul mentinerii ritmului de dezvoltare a aviatiei civile s-a initiat varianta de a procura nava aeriana de tip
A-320 212 la pretul de 16 milioane de dolari, dintre care 9 milioane credit bancar si 7 milioane vor alcatui mijloace alocate conform proiectului de lege prezentat de Guvern.

Potentialul comercial al Companiei “Air Moldova”, care va gestiona aeronava mentionata, va asigura, conform planului prezentat, cresterea incasarilor de la 47,2 milioane de dolari in anul curent  pina la 71,5 milioane de dolari in anul 2012, iar cheltuielile care exclud si achitarea impozitelor, rambursarea creditelor si dobinzilor bancare vor creste de la 50,2 milioane de dolari in 2006 pina la
60,6 milioane de dolari in 2012.

Cresterea reala a veniturilor vor fi superioare cresterii cheltuielilor pentru perioada de referinta. Comisia pentru politica economica, buget si finante considera ca actiunea propusa de Guvern este una rationala si necesita de a fi sustinuta de Parlament. Noi propunem ca acest proiect de lege sa fie votat in prima lectura.

Va multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,

Intrebari?

Microfonul nr.4. Eu am sa rog reprezentantii Guvernului care sint antrenati in examinarea acestui subiect sa fie pregatiti la microfonul nr.1. Pentru orice eventualitate.

Microfonul nr.4 va rog.

 

Domnul  Dumitru  Braghis: 

Va multumesc, domnule Presedinte.

Eu am citeva intrebari. Si vreau sa incep cu aceea ca m-am inscris inca saptamina trecuta pentru luare de cuvint, sper ca nu s-a pierdut acest lucru. Prima intrebare s-a vorbit si data trecuta, am auzit si in raportul comisiei de astazi despre faptul ca acest avion va fi pus in gaj la banca. Banca acorda creditul de 9 milioane. Guvernul propune, prin Legea bugetului, sa fie acordate inca 7 milioane din contul bugetului. Spuneti-mi va rog, dar care este riscul comercial al acestei operatiuni, se propune un gaj aproape cu 50 la suta acoperire.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.1, cineva.

 

Domnul Gheorghe  Popa:

Va multumesc, domnule deputat Braghis.

Deci, in raport comisia mentioneaza ca 9 milioane de dolari vor fi luate credit pentru acoperirea acestei sume. Si nicicum nu se vorbeste de faptul ca anume acest avion va fi pus in gaj pentru rambursarea acestui credit.

 

Domnul  Dumitru  Braghis: 

Domnule Popa,

Bine, cer scuze. Poate nu am fost atent. Documentele pe care le detin eu sub semnaturile domnului Vizant si a domnului Pop spun ca acest avion, si acest lucru a fost declarat aici, in plenul Parlamentului, acum o saptamina, de fapt, putem ridica si stenograma, s-a spus destul de clar ca acest avion va fi pus in gaj. In documentele de care dispun eu este indicata chiar si banca – Banca de Economii. Si atunci imi pun intrebarea: care este riscul comercial al acestor operatiuni, daca, luind un credit de 9 milioane de dolari, se asigura o acoperire de plus 7 milioane de dolari?

Domnul Gheorghe Popa:

Eu am vorbit ca potentialul comercial, de fapt, al Companiei o data cu procurarea acestui avion, a acestei aeronave, va fi unul pozitiv si, in conformitate cu planul prezentat astazi in Parlament, ea va asigura cresterea incasarilor si, pe baza acestora, va fi rambursat creditul despre care se vorbeste, despre care dumneavoastra ati intrebat.

 

Domnul  Dumitru  Braghis: 

Bine si atunci cum sa intelegem care este, totusi, riscul acestei operatiuni comerciale, daca acoperirea este aproape de doua ori mai mare decit creditul luat?

Domnul  Marian Lupu:

Directorul companiei, eu, va rog, la microfonul nr.1 oferiti raspuns la aceasta intrebare.

 

Domnul Vasile  Botnari – Directorul General al Companiei Aeriene “Air
                                                       Moldova”:

Aeronava se pune in gaj din simplul motiv ca altceva nu avem ce pune in gaj.

 

Domnul  Dumitru  Braghis: 

Nu, eu inca o data va pun intrebarea. Va rog sa nu imi spuneti de ce. Eu inteleg ca nu puteti pune o aripa a avionului in gaj. Dar eu pun intrebarea: care este riscul comercial  al acestei operatiuni, cind banca cere de la dumneavoastra pentru 9 milioane de dolari o acoperire de plus 7 milioane de dolari? Iata care este intrebarea mea.

 

Domnul Vasile Botnari:

Banca nu cere o valoare de 16 milioane gaj, pur si simplu, altceva noi nu avem ce pune in gaj.

 

Domnul  Dumitru  Braghis: 

Pai, atunci de ce dar puneti. 

 

Domnul Vasile Botnari:

Riscul comercial nu este asa de mare. Adica nu banca valoreaza aeronava la
9 milioane.

 

Domnul  Dumitru  Braghis: 

Dumneavoastra aveti capital propriu.

 

Domnul Vasile Botnari:

Suma creditului este de 9 milioane.

 

Domnul  Dumitru  Braghis: 

Aveti capital propriu, plus la aceasta noi va dam acum  93 de milioane in fondul statutar. Deci, in total dumneavoastra aveti peste 150 de milioane, 140 de milioane capital propriu plus fondul statutar. Si atunci puneti actiunile “Air Moldova” in gaj.

 

Domnul Vasile Botnari:

Compania “Air Moldova“ nu este o societate pe actiuni si 93 de milioane o sa fi indreptate la procurarea aeronavei.

 

Domnul  Dumitru  Braghis: 

Corect, dar 93 de milioane intra in fondul statutar. Deci, creste fondul statutar al intreprinderii.

Domnul  Marian Lupu:

Bine, dar fondul statutar este format din ceva. In acest caz el foloseste banul ca sa cumpere avionul. El nu are actiuni.

 

Domnul  Dumitru  Braghis: 

Nu, nu, atunci crestea valoarea intreprinderii. Punem actiunile, actionam aceasta intreprindere intr-un regim foarte activ.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stati, aceasta este transformare.

 

Domnul  Dumitru  Braghis: 

Punem  actiunile in gaj, nu avionul si atunci lucrul este absolut logic, normal. Nu trebuie sa punem atunci 16 milioane in gaj la banca, ci punem in gaj doar
12 milioane, daca spuneti ca, din punct de vedere comercial, riscul nu este mare.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,

Eu rog o scurta  pauza din toate partile. Eu inca o data va readuc la ideea acestui proiect. Noi plecam acum si discutam deja niste elemente si actiuni care trebuie ei sa le intreprinda, intr-un context legal absolut diferit de cel al legii pe care noi astazi o examinam.

 

Domnul  Dumitru  Braghis: 

Domnule Presedinte,

Aceasta este parerea dumneavoastra.

 

Domnul  Marian Lupu:

Nu, ma iertati, astazi...

 

Domnul  Dumitru  Braghis: 

Da, fiindca noi alocam 93 de milioane din buget si trebuie sa stim unde le alocam.

 

Domnul  Marian Lupu:

Deci, este scris foarte clar ca banii se duc in capitalul social al intreprinderii.

 

Domnul  Dumitru  Braghis: 

Social, corect.

 

Domnul  Marian Lupu:

In continuare, cu el face operatiunea, cu cine face? Cu banca? Ce pune in gaj, nu va pare ca e intreprindere de stat? Si mai apoi trimitem peste ei controlul, sa vedem ce au facut si cum? Legal, nu? Corect, nu? Ce discutam noi astazi: proiectul de lege sau  ce discutam?

Domnul  Dumitru  Braghis: 

Domnule Presedinte,

Nu va pare straniu, din simplul motiv ca acum doi ani de zile am auzit ca directorul “Air Moldova” era in cautare. De aceea, nu-mi pare straniu, nu vreau sa il cautam atunci cind el va face operatiunea.

 

Domnul  Marian Lupu:

Asa toti, care il cauta. …

 

Domnul  Dumitru  Braghis: 

Vreau sa prevenim aceasta operatiune, inclusiv aici, in Parlamentul Republicii Moldova.

Bine, multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul  Dumitru  Braghis: 

Bine, multumesc.

Pentru prima intrebare inteleg ca nu se doreste sa fie alta. A doua intrebare.

 

Domnul  Marian Lupu:

Includeti microfonul nr.4.

 

Domnul  Dumitru  Braghis: 

…Sa le spun eu, activele intreprinderii sint si actiunile altor intreprinderi din Republica Moldova. Puteti sa ne numiti care sint intreprinderile, care sint acele  actiuni si care este valoarea acestor actiuni?      

 

Domnul Vasile Botnari:

Nu sint actiuni ale altor intreprinderi. “Air Moldova” este o companie de stat 100%.

 

Domnul  Dumitru  Braghis: 

Nu, activele intreprinderii nu sint actiuni ale altor intreprinderi? In activele intreprinderii? 18 milioane de la “Victoriabank” nu sint?

 

Domnul Vasile Botnari:

Nu sint.

 

Domnul  Dumitru  Braghis: 

Nu sint? 

Bine, multumesc. Bine.

Si ultima intrebare. Deci, dumneavoastra sinteti convins de ceea ce spuneti, da?

Domnul  Marian Lupu:

Pai, a spus “nu”.

Va rog, continuati.

 

Domnul Vasile Botnari:

De la “Victoriabank” nu sint actiuni.

 

Domnul  Dumitru  Braghis: 

Multumesc.

Si ultima intrebare  pe care o am eu. As vrea sa aflu unde este inregistrata intreprinderea care va obtine acele 16 milioane de lei, de dolari, cer scuze, pentru avionul respectiv? Cine poate sa ne raspunda noua? Care este capitalul statutar? Cine, unde este inregistrata aceasta intreprindere? Ce fel de zona off-chore este ea s.a.m.d.

 

Domnul Vasile Botnari:

Aeronava este inregistrata dupa intreprinderea care se afla in off-chore pe insulele Caimane, dar in realitate proprietarii aeronavei sint mai multe banci, dintre care face parte Intreprinderea de Stat din Marea Britanie pentru Export si Credite.

 

Domnul  Dumitru  Braghis: 

Banii se duc in zona off-chore. Aceasta am vrut sa aflu.

 

Domul Vasile Botnari:

Nu se duc banii in zona off-chore, ei se duc in Franta.

 

Domnul  Dumitru  Braghis: 

Dumneavoastra unde o sa transferati banii?

 

Domnul Vasile Botnari:

In Franta o sa fie transferati la Banca “Credit Leones” subdiviziunea “Calion”. In off-chore nu se duce nici o copeica. Care este garant la aceasta tranzactie.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimatii mei colegi,

Stati putin.

 

Domnul Vasile Botnari:

Conturile nu sint.

 

Domnul  Marian Lupu:

Eu, va rog si sala si microfonul nr.1, sa va ascultati unul pe altul. Intrebare, apoi raspuns.

Continuati, va rog.

Domnul  Dumitru  Braghis: 

Domnule Presedinte,

Deci, eu am primit raspuns. Ca vor fi indreptate intr-o zona off-chore, aceasta imi trebuia.

 

Domnul  Marian Lupu:

Dumnealui a spus ca banii o sa fie  in Franta.

 

Domnul Vasile  Botnari:

Banii nu o sa fie indreptati in zona off-chore.

 

Domnul  Dumitru  Braghis: 

Banii unde se duc, banca unde este situata, nu este important. Important este... Si unde are cont agentul economic. Important este unde este adresa lui si unde se platesc impozitele. In zona off-chore Caiman.

 

Domnul Vasile Botnari:

Conturile sint ale Bancii “Calion”, care este garant al acestei tranzactii. Nu sint conturile…

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimatii mei colegi,

Cit de complicat ar fi subiectul pe care il discutam, eu va rog, cu mai putina rautate, nu stiu, parca intram in cearta. Mai calm.

Microfonul nr.3, va rog.

 

Domnul   Nicolae Bondarciuc:

Stimati colegi si stimate domnule Presedinte,

Eu va rog frumos sa atrageti atentie asupra faptului ca noi astazi nu discutam procedurile de procurare si de utilizare a banilor. Legea prevede strict majorarea partii de venituri, partii de cheltuieli si investirea in fondul statutar. Toate acele proceduri legate de utilizarea banilor Guvernul trebuie sa le efectueze conform legislatiei in vigoare si punct.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Multumesc, domnule Presedinte.

Am o intrebare catre reprezentantul Guvernului.

Domnule ministru,

Atunci cind ati discutat la Guvern alocarea a 93 de milioane pentru completarea fondului statutar al Companiei “Air Moldova”, ati facut cit de cit o analiza a activitatii acestei intreprinderi in ultimii 5 – 6 ani de la ’90 incoace?

Si daca da, as vrea sa cunosc si eu care este suma deturnarilor de fonduri, abuzurilor, prejudiciilor care au fost cauzate acestei intreprinderi, veniturile ratate de catre conducatorii care au activat la aceasta intreprindere? Caci eu poate cred ca putin gresesc, dar in cinci ani de zile au fost schimbati patru conducatori si nici unul n-a fost avansat in functie. Noi cunoastem cum au fost ei eliberati din aceste functii si nici unul nu a fost tras la raspundere pentru activitatea sa in aceasta... Stati, dar. D-apoi, acusi... Aceasta nu inseamna ca de acum au fost trasi la raspundere. Ei pot fi eliberati.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.1.

Stimati colegi,

Mai  calm.

 

Domnul Mihail Pop: 

In cazul studierii problemei privind modificarea bugetului si alocarea banilor pentru majorarea fondului statutar pentru Compania “Air Moldova”, deci, s-a analizat situatia in dinamica, dezvoltarea acestei intreprinderi in ultimul timp. Si daca luam anii 2005 – 2006, intreprinderea a inceput a lucra in profit. In rezultat, pentru 9 luni profitul este de 21 milioane si ceva mai mult. Si pentru a sustine aceasta dinamica, a fost si luata decizia de a sustine intreprinderea cu majorarea fondului statutar.       

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Da, domnule ministru.

Eu as fi de acord cu dumneavoastra ca in ultimul an intreprinderea a inregistrat niste venituri. Dar pe parcursul a ultimilor 5 ani de zile, luati toate materialele organelor de control care au efectuat controale la aceasta intreprindere, si o sa vedeti ca sumele sint mari si foarte mari de abuzuri, delapidari de fonduri s.a.m.d. Si ele nu au fost restituite intreprinderii. Nu a fost facuta o analiza a acestor lucruri, nu au fost nici intoarse intreprinderii. Intreprinderea, pornind de la aceste lucruri, are un inalt grad de coruptibilitate. Si noi alocam 93 de milioane si spunem ca nu este nimic strasnic, nu trebuie sa avem expertiza anticoruptie. Mi se par chiar ciudate aceste afirmatii.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Veaceslav Untila: 

In sedinta trecuta domul deputat Alexandru Lipcan a propus ca acest proiect de lege sa treaca expertiza anticoruptie. Domnul Esanu, care a reprezentat Guvernul aici, in Parlament, a spus ca nu este necesar, fiindca aceasta lege nu genereaza coruptie.

Domnule vicepresedinte,

Vreau sa va intreb pe dumneavoastra, care este parerea dumneavoastra, daca puteti sa ne spuneti parerea comisiei la acest capitol?

 

Domnul Gheorghe Popa:

Multumesc.

Noi am primit din partea Centrului avizul respectiv si vreau sa va zic ca el este pozitiv.

 

Domnul Veaceslav Untila:

Pozitiv in ce sens? Este coruptie?

 

Domnul Gheorghe Popa:

In sensul respectarii legislatiei asupra tranzactiei respective.

 

Domnul Veaceslav Untila:

Domnule Popa,

Dumneavoastra sinteti un bun om de finante. Eu vreau sa va pun inca o intrebare atunci. Cum credeti, atunci cind se formeaza pretul si el se formeaza in afara concurentei si transparentei, el poate fi majorat, ca apoi o parte din bani sa vina  in staful electoral in campania din 2007?

Multumesc.

 

Domnul Gheorghe Popa:

Nicicum nu se poate.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

Eu am o intrebare pentru domnul Pop, mai corect, sau chiar pentru Conducerea Companiei “Air Moldova”. Cind s-a format Compania Mixta “Air Moldova”, partenerul german a introdus o cota parte de peste 2 milioane de dolari, care au fost folositi ulterior ca o prima transa la procurarea unui avion “Ambraier”. Acesti bani se afla acum in contul Companiei respective. Era necesar ca pentru  onorarea obligatiilor din partea Republicii Moldova sa mai fie transferati vreo
2 milioane 500 mii de dolari ca sa se inceapa producerea si apoi procurarea in leasing cumva a avionului.

Insa statul a decis ca rezilieze contractul  de desfiintare, de infiintare a Intreprinderii Mixte “Air Moldova”, dupa care contractul privind producerea si procurarea avionului a ramas suspendat. Acum decizia de desfiintare a Companiei Mixte “Air Moldova” se afla pe rol la CEDO cu mari sanse de cistig. Banii Intreprinderii Mixte sint la “Ambrair”. Si intrebarea mea este: care este soarta acestor bani si cum se va proceda in cazul in care se va cistiga dosarul la CEDO?

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.1.

 

Domnul Vasile Botnari:

Referitor la banii transferati catre Uzina “Ambraier”, conducerea Companiei “Air Moldova” pe parcursul anului 2006, a purtat negocieri cu conducerea Uzinei “Ambraier” si urmeaza ca in anul 2009 sa folosim acesti bani ca sa nu ii pierdem. Este vorba de 3,7 milioane de dolari sa procuram o aeronava intr-un leasing financiar de 10 – 12 ani. Este vorba de o aeronava noua.

 

Domnul  Marian Lupu:

Doamna Pavlicenco.

 

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

Nu, dar eu am vrut si o precizare in cazul in care cistiga la CEDO, cum veti proceda? Ce se va intimpla?

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Valeriu Guma:

Intr-adevar este o intrebare care a trezit multe discutii si nu numai o data noi am mentionat ca deseori mergem in urma trenului. Pina la urma, toate aceste discutii erau sa fie inutile daca Guvernul, avind un program clar, o strategie in domeniu nu era nici o discutie cred ca asa mare, daca se prevedeau aceste lucruri din timp. Era facuta o analiza, era facuta o studiere de piata foarte serioasa. Cu toata stima si respectul fata de managementul care este cu mult mai performant dupa datele pe care le avem, dar este o analiza facuta de ei, nu de o companie audit, care sa fie cu un nume serios si cu o experienta mare in piata aviatica respectiva.

Si ne pun intrebarea: Guvernul, in genere, are de gind sa isi schimbe atitudinea nu numai chiar fata de aviatie, dar si fata de multe lucruri, venind cu niste solutii pentru rezolvarea unei situatii foarte serioase care este in aviatia Republicii Moldova? Noi toti sintem ingrijorati de faptul ca o companie care este companie nationala are astazi, practic, numai doua avioane care stau la deservire. Aceastea permanent sint problemele cu schimbarea avioanelor s.a.m.d. Cred ca noi cerem si rugam Guvernul ca aceste lucruri sa fie schimbate. Pe viitor noi cerem sa fie facuta o analiza si sa vina cu pasi concreti de solutionare a problemei date. Pornind de la problema ca noi vrem sa avem avioane performante, Fractiunea Partidului Democrat va sustine acest proiect cu rugamintea ca, pe viitor, sa ia in vedere ceea ce am spus noi.

Multumim.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

Domnul Alexandru Lipcan:  

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule vicepresedinte al comisiei,

Este adevarat, confirmati inca o data ca in adresa comisiei a parvenit un rezultat de la expertiza anticoruptie?

 

Domnul Gheorghe Popa:

Eu am vorbit de aviz, nu de expertiza.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

De aviz. Avizul acesta este obisnuit, ca la toate proiectele? 

 

Domnul Gheorghe Popa:

Domnule deputat,

Centrul a prezentat. Deci, eu, dupa sedinta, pot sa vi-l prezint.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Al cui aviz? Acesta il am si eu in mina care este la toate la proiectele de legi, un obisnuit. Eu am solicitat data trecuta sa se faca o expertiza anticoruptie speciala a acestui proiect de lege.

Domnule Presedinte,

Si propun, inainte de a se pune la vot proiectul respectiv, totusi, sa puneti la vot propunerea mea, ca acest proiect de lege sa fie transmis la Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei pentru a se solicita un rezultat al expertizei anticoruptie.

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Domnule Popa,

Eu va multumesc.

Domnule Pop,

La fel. Rog sa luati loc.

 

Domnul  Gheorghe Popa:

Domnule Presedinte,

Comisia propune ca, daca nu sint alte propuneri, sa fie votat si in lectura a doua.

Va multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,

In aceste conditii, inainte de a purcede la exercitiul de vot, putina liniste.

Microfonul nr.3.

 

 

Domnul  Iurie Stoicov:

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu referitor la propunerea domnului Lipcan. Vreau sa aduc la cunostinta Parlamentului ca legea nu a intrat in vigoare. Conform acestui proiect de lege, Guvernul trebuie sa vina cu un regulament de expertiza anticoruptie. De aceea, eu nu stiu ce putem noi pune la vot, fiindca, practic, nu avem nici legea, nici acest regulament.

 

Domnul  Marian Lupu:

Domnul Rosca.

 

Domnul  Iurie Rosca: 

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Nimeni nu impiedica Parlamentul sa isi exercite foarte eficient functiile sale de control. Si Parlamentul in ansamblu, si fiecare deputat sa se documenteze temeinic asupra felului in care sint administrati banii publici si este gestionata aceasta intreprindere de catre fostii conducatori, de catre actualii conducatori s.a.m.d.

Grupul Parlamentar al Partidului Popular Crestin Democrat a invitat echipele de conducere a Intreprinderii “Air Moldova”, care au raspuns exhaustuv la toate intrebarile. Este regretabil ca s-a ajuns la aceasta situatie.

Opinia noastra este ca, totusi, transportul de pasageri este o afacere extrem de profitabila si nu ar trebui sa genereze astfel de situatii neplacute pentru noi toti. Pentru ca, sintem nevoiti sa constatam ca transferam aproape 100 milioane, neavind alta solutie.

Dupa discutia pe care am purtat-o, am inteles ca in aceasta situatie juridica in care se afla relatia Companiei respective cu acei care au oferit aceasta nava, daca nu aprobam propunerea Guvernului, cauzam si mai mari prejudicii finantelor publice. Alte solutii nu sint.

Rectific interventia colegului de la microfonul 5, care spunea ca nimeni nu a fost pedepsit. Fostii conducatori ai “Air Moldova” sint in inchisoare. Recomandare pentru actualii: atentie la folosirea banilor publici, pentru ca este extrem de tentant sa conduci o intreprindere de stat de acest gen, generatoare de venituri. De aceea, baietii de la avioane trebuie sa aiba grija.

Grupul nostru parlamentar voteaza pentru acest proiect, neavind alte solutii mai bune in aceasta situatie.

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Multumesc.

Stimati colegi,

Nu pot supune inca votului, fiindca sint citeva solicitari pentru luare de cuvint, prima fiind cea a domnului Gutu.

Domnul  Ion Gutu: 

Stimati colegi,

Eu cred ca este dorinta de a finaliza cit mai pe scurt aceasta votare a acestui proiect de lege. Si eu ma voi starui in limita regulamentului sa-mi expun parerea.

Intr-adevar, acest proiect de lege a provocat un interes, cred, normal al majoritatii deputatilor in Parlamentul Republicii Moldova. La prima vedere toti sintem pasageri ai aviatiei civile si ar trebui, este logic si este proiectul de lege, practic, la prima vedere ar trebui foarte simplu si ar trebui sa votam. Dar, de fapt, stimati colegi, aceasta modificare vorbeste despre faptul ca noi participam la realizarea unei afaceri, in primul rind, Parlamentul Republicii Moldova, afacere, care are un scenariu foarte bine determinat. Sint clari actorii, regizorii, absolut toti, numai trebuie Parlamentul sa voteze, sa legifereze acest scenariu.

Eu m-as opri la citeva momente ce tin de politica statului in domeniul aviatiei civile. Imi aduc aminte de o intilnire a Presedintelui Tarii domnul Vladimir Voronin in Parlamentul precedent cu Fractiunea parlamentara “Alianta “Social Democrata” si dumnealui atunci, la acea sedinta, ne-a spus foarte... as spune, cu o mindrie oarecare: “Noi in sfirsit am terminat cu mafia in aviatia civila. A venit o echipa noua. S-a facut ordine si asa o sa mergem in toate ramurile.”

Toti conducatorii acestei Companii “Air Moldova” atunci au scris cerere si au devenit membri ai Partidului Comunist, ca peste un an si jumatate toti trei sa  se afle acolo unde a spus domnul Rosca.

Stimati colegi,

Eu cred ca aceasta se poate de comentat cum doriti, dar sint citeva intrebari. Si eu as spune, ca deputat, ca om de stat, imi pun intrebarile si le-am pus mai multor oameni, mai multor responsabili.

Prima intrebare. Cine este responsabil in Guvern de ramura aviatiei civile? Nu am primit raspuns la aceasta intrebare. A fost un ministru de stat, cineva spune, dar, spre regret, impreuna cu echipa “Air Moldova” a fost destituit. De ce in Republica Moldova ramura transportului aerian nu este componenta a Ministerului Transporturilor si Gospodariei Drumurilor, ca in majoritatea tarilor, chiar si nu numai tari civilizate?

De ce in fiecare an este schimbata conducerea Administratiei de Stat a Aviatiei Civile? Si niciodata public nu aflam, care a fost cauza? De ce in acest post de sef al Administratiei de Stat poate fi un om nespecialist? Nu vreau sa spun necompetent, cum este domnul Vizant. Din secretar al Comisiei Electorale Centrale a fost numit la acest post. E clar ca este foarte atractiv: cu un salariu lunar de 25 000 de lei.

Dar, stimati colegi, avem o structura de stat, avem Administratia de Stat, avem organul central. Cum isi indeplineste el functiile este clar si eu cred ca nu este clar pina la sfirsit. Cred ca lipsa unui mediu liber concurential, o politica tarifara foarte haotica, mai multe actiuni care sint indreptate numai spre majorarea tarifelor la serviciile pe care acorda aceasta companie.

Deci, in politica tarifara, eu vreau sa va spun ca nu demult, o luna de zile in urma, pe mine personal, un bilet Chisinau-Moscova si Moscova-Chisinau cumparat separat, m-a costat aproape 500 de dolari. Acesta e un racket deschis, care, practic, este legiferat. Si Curtea de Conturi, care a controlat nu numai odata aceasta administratie si aceasta ramura, nu a gasit aceste chestiuni.

Urmatoarea problema. Gestionarea creditului Bancii Europene de Reconstructie. Nici o persoana, nici conducerea Administratiei Civile, nici conducerea Aeroportului, mai mult decit atit “Air Moldova” nu cunosc astazi care este situatia cu rambursarea creditului Bancii Europene pentru Reconstructie? Care, de fapt, sumele au fost acumulate, dar noi, cetatenii Republicii Moldova continuam sa platim cite 9,6 euro pentru fiecare bilet. Unde sint acesti bani? Eu cred ca aceasta este o situatie, unde organele respective trebuie sa se ocupe.

Nu demult, citeva zile in urma Administratia Aviatiei Civile a emis un ordin, prin care de la fiecare pasager va fi retinuta o taxa noua de 2,6 euro pentru asa-numita securitate a Aeroportului Chisinau. Eu cred ca aceasta este o intentie si o incercare de a acumula resurse respective pentru un asa-numit credit de
12 milioane de dolari, care se negociaza acum pentru securitatea Aeroportului Chisinau, dupa o respectiva realizare a creditului precedent.

Stimati colegi,

Vreau sa va spun ca la compartimentul de astazi nici Guvernul, nici Administratia Aviatiei Civile nu are o nota analitica serioasa. Pentru aceasta afacere nu a fost creata nici o comisie, nici un grup de specialisti absolut, s-a dat comanda si mergem inainte. Cred ca s-au incalcat toate procedurile de investitii capitale.

Stimati colegi,

Eu vreau sa va spun ca mai sint si alte probleme, deci, citeva momente numai. Cum poate o companie si ce banca poate sa crediteze benevol o companie care are 170 milioane de lei datorii? Ce banca poate face acest proces benevol?

S-au convocat trei banci: Banca de Economii, “Victoriabank” si “FinComBank” nu poate, fiindca deja are 30 de milioane credit si tot patrimoniul acestei companii este gajat deja la aceasta banca. Eu cred ca, aici nu sint comentarii, cum se spune: non comment.

Si ultimul moment.

Stimati colegi,

Este o rezerva foarte serioasa, ruta Chisinau–Tel Aviv. Compania “Air Moldova”, daca o sa analizati toate rutele, la acest compartiment are zero. Ea indeplineste rutele, ea plateste salariu, ea deserveste aeronava. Toti ceilalti bani se duc in alta parte. Deci, cine in ce tara poate sa daruiasca unei firme private, care nu o cunoaste, un milion de dolari pe an? Cinci ani de zile – 5 milioane, poftim, cumparati aeronava. Eu cred ca, si Curtea de Conturi, si toti ceilalti.

Stimati colegi,

Eu personal nu pot sa sustin acest proiect de lege, fiindca sint mai multe intrebari decit raspunsuri. Si fractiunea nu va vota acest proiect.

 

Domnul  Marian Lupu:

Luare de cuvint, domnul Braghis.

 

 

Domnul  Dumitru Braghis:

Multumesc, domnule Presedinte.

Onorat Parlament,

Pare putin stranie situatia, dupa o intilnire secretizata, pot sa inteleg asa, deci, majoritatea celor care saptamina trecuta strigau in gura mare ca nu este totul normal in aceasta afacere, deja totul s-a schimbat. Am vrut sa particip si eu la aceasta intilnire, insa, cu parere de rau datorita conducerii Parlamentului, am fost lipsit de aceasta posibilitate. Fiindca m-am adresat destul de clar: rugam sa ne organizati si noua intilnire, celor independenti. Nu ni s-a oferit o asemenea ocazie. De aceea, am si eu foarte multe intrebari, la care nu am primit raspuns nici joia trecuta, nici in aceasta zi de joi .

In primul rind, uitati-va, se propune a introduce in bugetul de stat un punct nou, 12¹, iar, inainte de acesta, este un punct foarte interesant: “Pentru crearea locurilor de munca: Asociatia Surzilor – 920 000, Asociatia Orbilor – 665 000, Asociatia invalizilor – 252 000.” Si dupa aceasta 93 de milioane se propune sa se duca la “Air Moldova”.

Cred ca acei care au sa citeasca acest document peste citiva ani de zile, isi vor pune deseori intrebarea: bine, sa presupunem ca trebuia “Aer Moldova” sa obtina aceste 93 de milioane. Atunci, s-ar parea ca pentru cele 3 categorii nominalizate, “Air Moldova” trebuia sa prezinte, datorita faptului ca, de fapt, aceste 93 de milioane sint banii nostri, ai tuturor, inclusiv ai celor care stau in aceasta sala, nu numai deputatii, trebuiau sa propuna categoriilor enumerate mai sus ca: surzii, orbii, invalizii macar 50 % reducere la bilet.

Daca din contul statului, din contul buzunarului nostru, al tuturor, se iau
93 de milioane, de ce nu de cerut niste lucruri absolut logice si normale? Care ar putea sa se intimple in asemenea situatii. Nu se aud aceste propuneri. Si eu as propune ca, pentru lectura a doua, comisia impreuna cu autorii, impreuna cu Ministerul Finantelor, impreuna cu Guvernul sa examineze foarte minutios o asemenea varianta si sa inainteze propuneri concrete la acest capitol.

Acum inca un moment care este, in opinia mea, foarte important. Personal consider ca avionul poate si trebuie cumparat, numai ca am impresia constient sau nu prea, ni se aduc niste cifre, care demonstreaza ca trebuie cumparat avionul, dar nu se cauta posibilitati de a cumpara avionul fara bugetul de stat.

Iata, uitati-va, va rog, activele Intreprinderii “Aer Moldova”: creante comerciale – 33,5 milioane, avansuri acordate – 18 milioane, alte creante –
15 milioane. In total, aproximativ 65 de milioane de lei. Deci, acestia sint banii Companiei, care lucreaza undeva pe termen scurt, drept ca... dar lucreaza undeva. Daca acesti bani s-ar intoarce astazi acasa 65 de milioane de lei deja ar fi pentru cele 93 de milioane care trebuie...

A doua cifra. Investitii si alte active pe termen lung. Cu parere de rau, aici cifra nu este, nu am primit-o, am fost nevoit, desi am rugat sa imi dee cifrele respective, am fost nevoit sa ridic documentele de la Biroul National de Statistica si vad 49,5 milioane, daca nu gresesc, 49 499 000 de lei datorii pe termen lung, avansuri acordate pe termen lung.

Deci, daca luam aceste 49, le intoarcem acasa si cu acele 65 de milioane deja avem peste 115 milioane. Sa presupunem ca vom intoarce nu suta la suta, chiar 50 la suta sa le intoarcem inapoi si am acoperi jumatate din suma necesara, pentru a nu folosi banii din buget la aceasta operatiune. Noi am putea aceste
40 sau 50 de milioane sa le folosim la acele chestiuni care sint foarte importante, nu mai putin importante, cred eu, decit asigurarea cu transport a Companiei “Air Moldova”, ca compensatii nominative, ca pensii, ca asigurarea familiilor vulnerabile cu toate cele necesare. Nu, incercam sa dam banii, fara a intra in esenta activitatii economice a acestei intreprinderi.

Poftim, inca altele. S-a vorbit despre creditare, nu vreau sa ma mai opresc, fiindca nu intimplator am pus intrebarea: de ce avionul pentru 30 de milioane credite se gajeaza activele de 80 de milioane? Acum inca pentru 9 milioane se vor gaja aproape 200 de milioane. 9 milioane de dolari se vor gaja 16 milioane de dolari. Iata cum se gestioneaza patrimoniul public la aceasta intreprindere. Poftim, inca o cifra capitalul propriu – 55 de milioane, datoriile fata de agentii economici aproape 145 de milioane. De trei ori mai mult. Iata inca o problema.

Noi acum acordam unei intreprinderi, care are aproape 150 milioane de lei datorii, 93 de milioane. Nu stiu, nu vreau sa cred, dar sa nu se intimple ca in a doua zi, cum nimeresc banii in contul intreprinderii si nu au sa se dovedeasca sa se transfere mai departe, sa nu va para executorul judecatoresc sa nu confiste aceste sume de bani si sa nu ajunga acolo unde ar trebui sa fie la acei la care compania le este datoare.

Fiindca, daca mergem asa in continuare, cred ca am putea aici constata si alte lucruri de acest fel, insa, in opinia mea, cel mai important lucru, pe care eu as vrea sa il repet inca o data, este faptul ca nu avem o analiza, un control efectuat, de exemplu, de Curtea de Conturi a eficientei activitatii economice sau a unui audit, cum a propus domnul deputat Plesca, independent al controlului eficientei activitatii Companiei pentru a darui aceste 93 de milioane de lei.

Eu vreau sa va spun ca sint mai multe lucruri decit cele care le-a numit domnul Gutu. De exemplu, de ce ruta la Francfurt are doar 570 000 de lei venit, iar ruta la Stambul are 14 milioane? Sau de ce, de exemplu, numarul de pasageri deserviti de “Turchis aerlain” este in crestere cu aproape 40 la suta? Pe cind diferenta de locuri in avionul “Air Moldova” si cel operat de Compania turca este doar de 10 la suta? Ni se spune o problema, ca este lipsa de avion. Pai, nu este vorba de lipsa de avion, am impresia ca diferenta in locuri este doar de 10 la suta, iar pasagerii au crescut cu aproape 40 la suta.

Eu as mai spune si cred ca ar trebui sa ne gindim foarte bine, sa vedem, totusi, de ce acesti bani se duc intr-o companie off-shore? De ce, de exemplu, in asemenea cazuri, in Franta, in Italia, in Grecia, atunci cind banii sint acordati, acesti bani sint pusi sub un control foarte riguros al institutiilor europene, nu nationale, iar noua astazi ni se incearca sa ni se spuna, haideti nici sa nu discutam. Dam 93 de milioane si nici sa nu ne gindim unde se duc, ca nu tine de subiectul chestiunii introduse pe ordinea de zi. Cred ca este absolut nenormal.  

Eu mai am impresia ca putem avea si unele probleme cu partenerii nostri europenei,  am vorbit deseori despre integrare europeana aici, in aceasta sala, ar fi bine sa facem si ceva. Iata in cazul dat eu imi amintesc de situatia cu Grecia, cu Italia, cu Franta, cind Comisia Europeana, de fapt, a pus foarte serios chestiunea respectiva in discutii si chiar in caz de judecata a fost examinata situatia, daca nu gresesc, in cazul Greciei, pentru a impune niste reguli de joc, ca sa nu fie o subventionare directa din partea statului si nu de a crea o concurenta neloiala pe piata europeana.

Sa nu uitam ca majoritatea rutelor despre care se vorbeste astazi, cu exceptia, imi pare, a rutei la Moscova, deci, este inspre tarile membre ale Uniunii Europene, cred ca si Istanbul, da? Tarile membre ale Uniunii Europene sau candidate la aderare nu vom avea noi miine-poimiine o noua problema cu tarile europene? Cu Comisia Europeana, cu toate structurile europene in domeniu, doar datorita faptului ca nu ne-am gindit sau nu la timp am discutat aceste lucruri cu acei care astazi ar putea sa ne puna intrebarile respective.

Daca se doreste sa fie procurat acest avion, eu personal consider ca ar putea fi si este necesar, cred, sa fie procurat un avion, nu stiu, acesta sau altul. Imi par stranii, de fapt, conditiile cind leasingul este intrerupt si nu mai este continuat. Si stiu destul de bine ca exista foarte multe, repet inca o data, foarte multe companii de leasing in lume, care ar fi gata sa asigure avioane, mai ales daca tinem cont de aceea se s-a intimplat in 2001, cind a scazut brusc numarul de calatori pasageri ai curselor aeriene. Cind au aparut pe piata un numar enorm de avioane neutilizate. Si astazi imi pare chiar straniu sa aud precum ca pe piata mondiala au disparut avioanele.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimat coleg,

Un minut.

 

Domnul  Dumitru  Braghis: 

Sau nu au disparut avioanele si se incearca sa se impuna o asemenea viziune, sau acei care ar putea sa ne acorde leasing, inclusiv financiar, au studiat si ei mult mai bine ca noi activitatea Intreprinderii “Air Moldova” si au ajuns la concluzia ca nu are sens sa o faca. Cred ca chiar daca acest document o sa fie aprobat astazi in prima lectura, eu, totusi, as propune efectuarea unui control din partea Curtii de Conturi asupra eficientei economice a acestei intreprinderi si, pentru lectura a doua, sa stim citi bani vor fi acordati cu adevarat din buget, iar citi bani Intreprinderea “Air Moldova” ar putea sa ii gaseasca in interiorul sau, datorita eficientizarii activitatii sale.

Multumesc pentru atentie.

 

Domnul  Marian Lupu:

Luare de cuvint.

Domnul Filat.

 

 

 

Domnul Vladimir Filat:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Am cerut sa fiu si eu inscris cu luare de cuvint din simplul motiv ca am considerat ca este absolut normal sa justific cele invocate la sedinta precedenta in plenul Parlamentului de joia trecuta. Desigur, cred ca este in plus sa revenim la detalii, la date care au fost cu lux de amanunte aduse la cunostinta noastra. Din punctul meu de vedere, problema de baza a acestui proiect este forma si nu in ultimul timp, stimati colegi, atitudinea Guvernului fata de forul legislativ.

Daca o sa ne aducem aminte forma in care s-a discutat acest proiect de lege joia trecuta, o sa ne reamintim ca, de fapt, s-a incercat asa foarte fugitiv.

Domnule Presedinte al Parlamentului,

Aici vreau sa va rog sa acceptati ca noi nu votam pur si simplu un proiect de lege. Acest proiect de lege, din pacate, are reflectie si provoaca consecinte in afara proiectului respectiv. Daca in Parlamentul Republicii Moldova se venea cu un plan si, daca vreti, cu o analiza ampla vizavi de situatia in Companie, si daca eu personal ca deputat, si daca pe mine ma convingeati, inseamna ca convingeati si alti multi colegi ca aceste 93 de milioane vor salva situatia Companiei. Dar dincolo de situatia Companiei vor rezolva problemele care sint la ora actuala in Republica Moldova in problema transportului de pasageri pe linie aero, era foarte bine si era foarte util. Eu si in comisie am invocat o problema. In luna aprilie expira termenul de leasing pentru al doilea avion. Eu ce trebuie sa inteleg: ca in luna aprilie vom veni iarasi, dar cumva cu o saptamina, doua si vom si presati de timp ca rapid sa mai votam, nu stiu, 100-120 de milioane, ca nu cumva tara sa piarda al doilea avion.  

Stimati colegi,

Eu, ca sa fac economie de timp, consider ca in acest caz, noua, celor din Parlament, ni s-a mai dat, in orice caz, pentru mine, o lectie, ca  abordari simpliste in momentul in care, printr-un proiect simplu, unde se modifica veniturile si se modifica cheltuielile, discutam atit de sumar. Si ni se prezinta informatie atit, daca vreti, de cinic pe alocuri. Si eu sper ca aceasta lectie pentru viitor noi ne vom asuma-o si vom avea si o reactie adecvata.

Stimati colegi de la “Air Moldova” si stimati prieteni,

Problema mai importanta, daca vreti, nu este a avea sau nu a avea un avion. Problema este ca noi trebuie sa spunem foarte clar ca Republica Moldova nu are capacitatea interna de a rezolva aceasta problema. Urmeaza sa liberalizam cit mai urgent aceasta piata. Urmeaza ca cetateanului Republicii Moldova, ca sa ajunga intr-un punct care si l-a destinat singur, la urma urmei, sa ajunga direct de la Chisinau. Nu este obligatoriu cu trenul, cu microbuzul la Bucuresti sau la Kiev s.a.m.d.

Noi rezolvam aceasta problema prin procurarea avionului sau nu rezolvam aceasta problema? Desigur, este la latitudinea Parlamentului si votul apartine deputatilor de a aloca acesti bani sau de a nu aloca acesti bani Companiei “Air Moldova”.

Domnule Presedinte,

In consecinta discutiilor purtate in Parlament eu consider ca ar trebui, poate la nivel de comisie, daca in Guvern nu exista o institutie, care sa se ocupe de problemele Aeroportului si ale Companiei “Air Moldova”, la nivel de comisie sau comisie speciala.

Sa abordam problema foarte serios si de ce nu, la nivel de Parlament, sa elaboram conceptia de dezvoltare in acest domeniu, fiindca pentru mine pare iarasi un lucru foarte ciudat: noi discutam despre strategia aviatiei civile mici sau nu stiu cum se mai cheama, dar noi nu avem un plan de actiuni in general in acest domeniu, ceea ce se vorbea despre avioanele mici si am vazut ca se testeaza cu succes.

Domnule Presedinte,

Nu stiu de ce nu ati fost invitat si dumneavoastra. Probabil, din motive subiective, sa incercati cum zboara avioanele. Urma sa fie consecinta a unei strategii generale.

Stimati colegi,

Eu va multumesc pentru atentie si sper sincer ca alocarea acestor bani, care deja vad ca este decisa, vor duce intr-adevar la rezolvarea problemelor, in primul rind, la “Air Moldova”, si nu in ultimul timp a problemelor cu care se confrunta cetatenii Republicii Moldova.

Va multumesc pentru atentie.

 

Domnul  Marian Lupu:

Domnul Rosca.

 

Domnul  Iurie Rosca:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule Presedinte,

Stimati colegi,

As vrea sa fac urmatoarea remarca. Este evident ca putem sa avem si trebuie sa avem pretentii foarte mari fata de situatia, cel putin, incerta in domeniul aviatiei civile. In acelasi timp, constatam ca nu avem o alta solutie mai buna pentru moment decit sa sustinem aceasta initiativa a Guvernului. Dar pentru a elimina poate orice suspiciuni si pentru a ne exercita eficient calitatea noastra de organ abilitat cu functii de control, poate ca ar fi cazul sa ne gindim pentru sedinta viitoare, pentru joia viitoare sa propunem constituirea unei comisii speciale a Parlamentului care sa studieze temeinic situatia din aviatia civila, sa zicem in ultimii zece sau doisprezece ani.

Cum a fost administrat acest domeniu, in ce masura a fost managementul eficient, ce tranzactii s-au mai facut in domeniul respectiv? Ce avioane s-au cumparat, ce s-a vindut? Multe sint de discutat. O comisie speciala ar putea sa atraga specialisti si de la Curtea de Conturi, si de la organele de ancheta pentru a face claritate in acest domeniu. Se discuta, de asemenea, masura in care este necesara aceasta Agentie de Stat pentru Aviatia Civila, poate ca este cazul sa ne gindim la comasarea ei cu Ministerul Transporturilor ti Gospodariei Drumurilor si la crearea unei subdiviziuni in minister s.a.m.d. O astfel de comisie ar putea sa elimine orice suspiciuni de partizanat politic sau de lobby in favoarea unei sau altei companii de stat sau private s.a.m.d. Eu fac aceasta propunere pentru a o discuta eventual in fractiuni si pentru a reveni la ea la una din urmatoarele sedinte.

Multumesc.             

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,

La aceasta etapa, voi supune votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.4170. Cine este pentru, rog sa voteze. Eu voi ruga colegii numaratori pentru stenograma si precizie.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 30.

Sectorul nr.2 – 33.

Sectorul nr.3 – 7.

 

Domnul  Marian Lupu:

70 de voturi “pro”.

Impotriva?

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 0.

Sectorul nr.2 – 3.

Sectorul nr.3 – 11.

 

Domnul  Marian Lupu:

14 voturi “impotriva”. Proiectul de Lege nr.4170 este aprobat in prima lectura. Comisia, da. La incheierea raportului a propus sa mergem si pentru adoptarea acestui proiect de lege in lectura a doua.

Supun votului. Cine este pentru adoptarea proiectului de Lege in lectura a doua, rog sa voteze.

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Dumitru  Braghis: 

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu am propus ca, inainte de a doua lectura, poate sa avem, totusi, o analiza a eficientei financiare care sa fie efectuata de catre Curtea de Conturi.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi...

 

Domnul  Dumitru  Braghis: 

Daca... cer scuze, pot continua, da?

Multumesc.

Daca considerati ca nu tine de lectura a doua, eu am mai avut o propunere, caci sint foarte multe surse interne care ar putea fi folosite si redusa substantial suma de 93 de milioane. Va rog sa puneti aceste doua lucruri la vot. Daca nu consideram necesar sa clarificam aceste sume, sa-mi fie clar si mie.

 

Domnul  Marian Lupu:

Formulati-le ca sa stiu ce.

 

Domnul  Dumitru  Braghis: 

Eu am spus ca acum nu pot sa le formulez precis, fiindca  este prima lectura. Eu am spus ca sint peste 100 de milioane de lei care constituie datoriile agentilor economici fata de “Air Moldova”. Sau bani transmisi de “Air Moldova” unor agenti economici, inclusiv pe termen lung. Daca acesti bani   s-ar intoarce inapoi foarte repede, s-ar rezolva problema de la sine. Insa eu nu pot sa o formulez acum cind dumneavoastra doriti, incalcind Regulamentul doua saptamini de zile pentru a calcula si a inainta respectivele propuneri, sa va o propun chiar acum. Daca am avea posibilitate sa calculam frumusel, sa avem expertiza Curtii de Conturi. Sa ne spuna care sint datoriile reale. Care pot fi intoarse, care nu pot fi intoarse, atunci as sti si eu ce sa propun...

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,

Mie imi pare...

 

Domnul  Dumitru  Braghis: 

...As sti  cifra concreta. Ce sa propun?

 

Domnul  Marian Lupu:

Deci, eu cred ca propunerea inaintata de domnul Rosca este o propunere care merita cea mai mare atentie.

Stimati colegi,

Si eu cred ca trebuie sa incepem deja sa lucram asupra formarii unei comisiei, care sa vada de-a fir a par, toata istoria si actualitatea in acest sens. Si am elimina orice in genere adiere de suspiciuni in acest context. Acest lucru, de fapt, se refera si la tot ceea ce tine de actiunea anticoruptie. Tot dumneavoastra, membrii fractiunilor, deputati in Parlament, veti fi in aceasta comisie si va veti ocupa de acest subiect. Acum imi vine greu. Vedeti, sintem prinsi intr-o chestie de procedura. Trebuie sa supun ceva votului, aceasta este si problema.

 

Domnul  Dumitru  Braghis: 

Pai, problema, domnule Presedinte, eu sustin ideea domnului Rosca. Sint gata sa particip si eu la aceasta comisie, daca va fi posibil. Daca iarasi deputatii independenti nu vor fi eliminati din activitate. Dar problema consta in aceea ca, pentru a inainta pentru a doua lectura, noi avem doua saptamini, conform Regulamentului. Eu nu insist la doua saptamini. Mie mi-e de ajuns si doua, trei zile poate, dar trebuie sa obtin cifrele respective ca sa inaintez acest lucru. Nu le-am obtinut pina acum, de aceea si nu pot sa va numesc acum o cifra concreta. Propunerea mea a fost simpla, ca o parte din datoriile care sint astazi neachitate catre “Air Moldova”  sa fie achitate si sa fie folosite pentru acoperirea unei parti de 93 de milioane. Iata care este propunerea mea. Sint peste 110 milioane de lei astazi datoriile diferitilor agenti economici fata de “Air Moldova”.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,

Comisia mi-a propus. Eu am inaintat aceasta propunere. Aceasta este chestia. Deci, cine are propuneri pentru lectura a doua?

Domnul Bujor?

 

Domnul Leonid Bujor:

Domnule Presedinte,

Imi cer scuze, de procedura. Eu sint convins ca daca respectam prevederile Regulamentului Parlamentului, noi nu putem vota astazi in lectura a doua din simplul motiv. Parerea unui deputat. Explic de ce. Parerea unui deputat expusa de la tribuna centrala, membru al acestei comisii, echivaleaza exact cit opinia pe care a prezentat-o in cadrul sedintei de astazi un alt membru al acestei comisii. Deci, domnul Popa a propus pentru lectura a doua. Domnul Gutu este membru al aceleiasi comisii.

 

Domnul  Marian Lupu:

Comisia, de fapt, a propus.

 

Domnul Leonid Bujor:

Deci, nu a propus comisia.

 

Domnul  Marian Lupu:

Eu am in raport, daca cititi cu mare atentie este scris ca comisia inainteaza spre adoptare.

Stimate coleg,

In lectura a doua proiectele de legi se adopta, iar in prima lectura acestea se aproba. Ce discutam? Eu cred ca nu este cazul sa ne.

 

Domnul Leonid Bujor:

Bine, domnule Presedinte.

Eu cred ca prea usurel incercam sa depasim  un moment care costa o suma fabuloasa de 93 de milioane.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,

In aceasta sala au fost expuse mai multe opinii.

 

Domnul Leonid Bujor:

Ce inseamna...

 

Domnul  Marian Lupu:

Eu rog sa terminam.

Va multumesc tuturor.

Comisia a propus votul in a doua lectura. Supun votului. Cine este pentru adoptarea proiectului nr.4170 in a doua lectura, rog sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 30.

Sectorul nr.2 – 32.

Sectorul nr.3 – 7.

 

Domnul  Marian Lupu:

69 de voturi “pro”.

Impotriva?

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 0.

Sectorul nr.2 – 3.

Sectorul nr.3 – 16.

 

Domnul  Marian Lupu:

19 voturi impotriva.

Stimati colegi,

Eu am sa anunt imediat o pauza si o sa va spuneti tot ce aveti sa va spuneti in holul etajului doi.

Cu aceste rezultate, proiectul de Lege nr.4170 este adoptat in lectura a doua.

Anunt o pauza pentru o ora. Reluam sedinta plenului Parlamentului la fara un sfert patru.

Va multumesc.

P   A   U   Z   A

*

*            *

D  u  P  a       P  A  U  Z  A

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,

Rog sa va ocupati locurile. Este ora la care reluam sedinta plenului Parlamentului de astazi.

In continuare pe ordinea de zi a sedintei este proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2007, lectura a treia. Proiectul nr.3778.

Stimati colegi, 

Inainte de a incepe... O clipa doar, eu am sa va ofer cuvintul. Inainte de a invita presedintele comisiei pentru prezentarea raportului, o intrebare de procedura.

Voi face referinta la articolul 70 alineatul (3) in care se mentioneaza: “In cadrul celei de a treia lecture, in dezbateri poate lua cuvint numai o singura data, numai cite un reprezentant al fiecarei fractiuni parlamentare si numai deputatii care, in cursul dezbaterii proiectului de lege in a doua lectura, au facut amendamente, iar comisia permanenta sesizata in fond nu le-a acceptat”. Am discutat foarte mult. Este vorba de lectura a doua.

Am mers mai departe in intelegerea in care este vorba  de deputatii care au facut propuneri dupa lectura a doua pentru cea de a treia lectura. Ieri, in cadrul sedintei Biroului permanent, am discutat cu colegii acest articol, prevederile articolului 73. Am solicitat astazi in sala, au fost anuntate persoanele care vor participa la dezbateri in numele fractiunii si respectiv am toata lista din sinteza comisiei sesizate in fond, lista colegilor care au inaintat propuneri catre comisie pentru lectura a treia, dar care nu au fost acceptate de catre comisie. In totalitate, am avea circa 18 persoane conform acestor principii.

Respectiv, am o propunere, fiindca trebuie sa ne organizam, sa fie o discutie eficienta si sa discutam si toti sa aiba posibilitatea acei care doresc sa participe la dezbateri, pe care motiv propun atentiei dumneavoastra un moment de procedura.

Stimati colegi,

Cum ginditi, daca pentru fiecare dintre aceste interventii, propuneri sa oferim pina la 5 minute, fiindca, avind aproape 20 de oameni, iesim la vreo doua ore de dezbateri. Eu cred ca este o propunere acceptabila si o supunem votului dumneavoastra.

Cine este pentru a  accepta aceasta norma de procedura? Toti impreuna la dezbateri. Si reprezentantul fractiunii, si deputatul pina la 5 minute, fiindca nu este vorba de luari de cuvint, stimati colegi, eu atrag atentia. Dezbateri. Cine este pentru aceasta propunere, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Microfonul nr.5, va rog.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule Presedinte,

Eu am vrut sa fac taman  referinta la aceasta problema ce tine de dezbateri pe marginea propunerilor. In cazul in care la noi procedura a fost in felul urmator, toti deputatii au prezentat propunerile din partea fractiunii. Si atunci, daca respectam varianta dumneavoastra, noi astazi nu avem un membru al fractiunii care sa poata raspunde, mai bine zis, argumenta toate propunerile din partea fractiunii. De aceea, eu as ruga ca ceea ce tine de propunerile din partea fractiunii, sa  permiteti sa ia cuvint deputatii care au inaintat aceste propuneri catre fractiune si pe urma fractiunea a mers catre comisie pentru lectura a treia.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi deputati,

Pai, de fapt, eu am dat citire celor stipulate aici, in Regulament. Si vreau sa va spun ca avem foarte multe cazuri. Toti deputatii pe care i-am mentionat in aceasta lista de 18 oameni… eu gasesc inclusiv reprezentanti din fractiunea dumneavoastra. Este si domnul Cosarciuc, este si domnul Onceanu, este si domnul Untila ca autori de propuneri.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Da.

 

Domnul  Marian Lupu:

Care personae, in mod evident, sint pe lista, ele participa nemijlocit la dezbateri.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Dar dintre celelalte propuneri care vin din partea fractiunii, nu este numai un deputat, acolo sint 5 – 6 deputati care au venit cu propuneri din partea fractiunii.

 

Domnul  Marian Lupu:

Atunci o persoana in numele fractiunii, care se referea la propunerile fractiunii.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Domnule Presedinte,

Dar nu cunoaste o persoana toate propunerile si argumentele care vin din partea aceasta.

 

Domnul  Marian Lupu:

Ei, bine si eu ce fac cu 73 de…   

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Pai, noi procedura aceasta… noi nu am cunoscut aceea ce ati propus dumneavoastra, fiindca, pina la urma, era normal ca...

 

Domnul  Marian Lupu:

Domnule Alexandru,

Eu doar… aceasta e de zeci de ani de zile, din 1994.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Nu, noi le organizam altfel, domnule Presedinte. Dumneavoastra ne lipsiti de dreptul sa ne aparam propunerile.

 

 

 

Domnul  Marian Lupu:

Eu nu va lipsesc de drept, eu propun sa continuam in stricta conformitate cu articolul 73. Iata ce propun eu. Nici o deviere. Deci, strict cum prevede legea.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Pina la urma, sintem bine pusi in conditii neegale. Ca eu nu pot sa apar propunerile inaintate de domnul Gutu.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi...

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Iar domnul Gutu – propunerile pe care le-am inaintat eu.

 

Domnul  Marian Lupu:

Toti sint in egale conditii. Fiecare dintre colegi are timpul rezervat, fie ca este vorba de propuneri individuale ca deputat, fie ca este vorba de propuneri pe care le-a inaintat in pachet cu propunerea comisiei si ii toata chestia.

Va multumesc.

Rog comisia.

 

Domnul   Nicolae Bondarciuc:

Onorat Parlament,

La examinarea proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2007 in lectura a treia au fost puse in discutie peste 600 de propuneri si obiectii parvenite din partea comisiilor si fractiunilor Parlamentului, a deputatilor, a Directiei juridice, a Curtii de Conturi, precum si din partea autoritatilor publice locale, a sindicatelor de ramura, a organizatiilor obstesti si altele. Propunerile si obiectiile inaintate au ca obiect imbunatatirea prevederilor cuprinsului legii, majorarea veniturilor si cheltuielilor, redistribuirea unor cheltuieli in interiorul bugetului, includerea spre finantare a noilor obiecte investitionale de la anexele nr.4 si nr.5 ale proiectului.

Propunerile de majorare a veniturilor constituie 0,7 milioane de lei, iar cele referitoare la majorarea cheltuielilor se cifreaza la circa 2,1 miliarde de lei. In conformitate cu Hotarirea Parlamentului din prima si a doua lectura, veniturile si cheltuielile indicate la articolul 1 si in anexa nr.1 la proiectul de lege vor fi majorate cu 30 milioane lei. Deputatul Cosarciuc a inaintat propunerea de a majora veniturile bugetului pe anul 2007 cu 355,04 milioane de lei, iar Fractiunea “Alianta «Moldova Noastra»” constata posibila majorare a veniturilor cu
345 milioane de lei.

Veniturile in cauza se propun a fi acumulate din contul majorarii incasarilor de la aplicarea accizelor la import a dividendelor aferente cotei de participare a statului in societati pe actiuni, din privatizarea bunurilor si altele. Aceste propuneri nu pot fi acceptate, deoarece estimarile pentru incasarile de accize au fost efectuate pornind de la dinamica importurilor reale din ultimii ani si de la prognoza de import al acestora in anul 2007.  

Iar impunerea agentilor economici de a transfera la buget venituri suplimentare aferente cotei de participare a statului nu este argumentat din punct de vedere al asigurarii continuitatii de dezvoltare a capacitatilor de productie al acestor intreprinderi. In conformitate cu propunerile expuse in avizele Curtii de Conturi si Directiei juridice a Aparatului Parlamentului, au fost corectate si aduse in concordanta  cu obiectiile expuse in prevederile articolului 2 alineatul (4),  articolele 7, 8, 16, 19 alineatul (2) si alineatul (3) din cuprinsul legii.

Obiectiile inaintate de catre Directia juridica, Curtea de Conturi si domnii deputati Vlad Cubreacov, Dumitru Braghis, Iurie Bolboceanu, Ivan Banari, Nicolai Deatovschi la compartimentul ce tine de impozitul privat, articolul 2, sint actuale, dar, luind in considerare ca, in prezent, administrarea acestui impozit nu este reglementat de Codul fiscal, comisia considera oportun, pina la elaborarea si adoptarea titlului respectiv al Codului fiscal, mentinerea prevederilor privind subiectul, obiectul si modul de administrare a impozitului privat in contextul normelor  prevazute in proiectul prezentat.

Concomitent, se sustine propunerea Curtii de Conturi de imbunatatire a cuprinsului alineatului (4) al acestui articol, completindu-l cu cuvintele „valoarea de achizitionare a bunurilor”. Propunerea Curtii de Conturi de a revedea notiunile de chirie, locatiune si arenda nu este necesara, deoarece prevederile articolului 3 si ale anexei 15 sint in corelare cu notiunile determinate in sensul articolelor 875 si 886 din Codul civil. Iar cele de la articolul 6 alineatele (1), (2) si (3) corespund indicatiilor metodice privind aplicarea clasificatiei functionale a cheltuielilor bugetare. Propunerea deputatilor Braghis, Bolboceanu, Banari, Deatovschi de a exclude prevederile alineatului (3) din acest articol la momentul actual nu poate fi sustinuta din considerente ca acestea sint niste norme regulatorii, iar anularea acestuia va invoca majorarea cheltuielilor de baza ale bugetului.

Pornind de la cadrul resurselor financiare ale anului 2007 nu pot fi acceptate propunerile inaintate de Comisia pentru agricultura si industria alimentara, de catre domnul deputat Valeriu Cosarciuc si de catre Fractiunea “Alianta «Moldova Noastra»” privind majorarea alocatiilor pentru subventionarea producatorilor agricoli de la  articolul 5, fiind sustinut nivelul propus de Guvern in marime de 240 milioane de lei cu revenirea asupra acestei probleme pe parcursul anului de  gestiune. Cu referire la obiectia Curtii de Conturi la articolul 6 alineatele (1), (2) si (3) mentionam ca beneficiarul mijloacelor financiare destinate exploatarii gospodariei apelor este Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare, indicat in anexa nr.1 la grupa 1104 Codul 125.

La propunerea comisiei pentru politica economica, buget si finante si in contextul obiectiilor expuse in avizul Directiei juridice si de catre domnul deputat Vlad Cubreacov in propozitia a doua al articolului 15 din proiect se va indica suma 8 milioane 820,5 mii de lei in marimea careia se vor micsora obligatiile fiscale contribuabililor care au contribuit la lichidarea consecintelor calamitatilor din 18 si 19 august 2005, conform unei liste aprobate de Guvern.

La articolul 16, Comisia pentru politica economica, buget si finante considera oportun de a sustine propunerea Directiei juridice ca finantarea investitiilor capitale si a reparatiilor obiectivelor unitatilor administrativ-teritoriale sa fie expuse separat de anexele 4 si 5. Astfel, aceste cheltuieli au fost transferate in anexele nr.18 si 19 care sa alatura la raport, cu completarea respectiva a prevederilor articolelor 16.1, 19.3, articolul 27 si capitolul 4 din legea care se completeaza cu doua articole noi ce vizeaza aceste tipuri de transferuri catre unitati administrativ-teritoriale, precum si cu introducerea in anexa nr.1 a compartimentului ce vizeaza transferurile in cauza cu modifi-carile respective ale compartimentelor din anexa in cauza.

Nu se sustine propunerea inaintata de domnii deputati Dumitru Braghis, Iurie Bolboceanu, Ivan Banari, Nicolai Deatovschi de a exclude din textul legii prevederile articolelor 16 si 19 litera f) si litera e), deoarece sint niste norme regulatorii si nu afecteaza veniturile sau cheltuielile bugetare.

In contextul estimarilor actualizate privind veniturile din anul curent de la emisia hirtiilor de valoare, plafonul datoriei de stat interne de la articolul 20 se va reduce cu 50 milioane de lei, adica cifra 3 miliarde 899,5 se va substitui prin cifra 3 miliarde 849,5. Se sustin propunerile Comisiei pentru cultura, stiinta, invatamint, tineret, sport si mijloace de informare in masa de a separa in anexa nr. 1 sumele alocate pentru domeniile tineret si sport, cu indicarea cifrei 29 milioane 119,9 la pozitia 9 Agentia Sportului, Codul 85 138.

In contextul avizului aceleeasi comisii, se accepta propunerile de redistribuire in interior a devizului de cheltuieli de la anexa nr. 3 compartimentul Academia si Stiinta a Moldovei. De asemenea, se accepta propunerea Comisiei pentru politica economica, buget si finante referitoare la transferarea cheltuielilor de baza prevazute pentru finantarea consiliului republican de expertiza medicala a vitalitatii in marime de 4 milioane 43,6 mii de lei de la grupa 9 “Ocrotirea sanatatii” la grupa 10 “Asigurarea si asistenta sociala”.

Iar cheltuielile de reabilitare pentru copii cu handicap in suma de 2 milioane 714,5 mii de lei se vor transfera de la grupa 10 “Asigurarea si asistenta sociala” la grupa principiala noua “Ocrotirea sanatatii”, conform prevederilor clasificatiei functionale a cheltuielilor bugetare, cu modificarea respectiva a anexei nr.3 compartimentul Ministerul Sanatatii si Protectiei Sociale.

Intru respectarea prevederilor articolului 2 alineatul (3) din Legea nr. 152 din 8 iunie 2006 privind Institutul National de Justitie la pozitia Ministerul Justitiei se introduce o pozitie noua, cu indicarea sumei redistribuite de 6 milioane 540 mii de lei. In legatura cu adoptarea ulterioara a titlului 9 din Codul fiscal, la anexa nr.1 denumirea taxelor rutiere de la capitolul “Venituri” vor fi aduse in concordanta cu notiunile stabilite in aceasta lege.

Propunerea domnului presedinte al Comisiei pentru administratia publica, ecologie si dezvoltarea teritoriului Veaceslav Untila privind introducerea unor modificari in anexa nr.13 din proiect nu se sustine din considerente ca utilizarea acestor resurse se reglementeaza  si se efectueaza in temeiul Hotaririi Guvernului nr.998 din 21 septembrie 1998 despre aprobarea Regulamentului privind fondurile ecologice, in conformitate cu care autoritatea centrala de mediu evalueaza si selecteaza proiectele pentru finantarea din contul fondului nominalizat, formuleaza concluziile care, ulterior, se prezinta Consiliului de administrare pentru adoptarea deciziei finale.

Alte obiectii si propuneri care in majoritatea au ca subiect majorarea cheltuielilor bugetare au fost expuse in avizele Comisiei pentru cultura, stiinta, invatamint, tineret, sport si mijloace de informare in masa, plus 20 de milioane si au parvenit in ultimele zile inca cu 2 milioane 500.

Comisia pentru drepturile omului, fara indicarea sumei concrete, Comisia pentru agricultura si industria alimentara plus  315 milioane de lei. Comisia pentru securitatea nationala, aparare si ordine publica, plus 17 milioane de lei. Comisia pentru protectie sociala, sanatate si familie plus 6 milioane de lei, precum si in amendamentele inaintate de Fractiunea Partidului Democrat din Moldova care solicita majorarea cheltuielilor bugetare cu 38,6 milioane de lei, inclusiv pentru redistribuirea in interiorul bugetului a 9,5 milioane de lei. Fractiunea “Alianta «Moldova Noastra»” solicita majorarea suplimentara a cheltuielilor cu
249,8 milioane de lei si respectiv 91,8 milioane de lei pentru a fi redistribuite in interiorul bugetului.

Grupul de deputati Dumitru Braghis, Iurie Bolboceanu, Ivan Banari, Nicolai Deatovschi propun de a exclude finantarea obiectelor de la anexa nr.4 si suma totala de 50,8 milioane de lei cu redistribuirea acestora pentru finantarea altor obiecte in suma de 29,9 milioane de lei. Fractiunea Partidului Comunistilor din Republica Moldova de comun cu deputatii din aceasta fractiune propun majorarea cheltuielilor investitionale cu 28,9 milioane de lei. Propuneri privind majorarea cheltuielilor au fost inaintate si din partea deputatilor Anatolie Onceanu –
2 milioane de lei, Vasile Pintea – 2,6 milioane de lei, Ivan Gutu – 1,95 milioane de lei, Valentina Buliga – 3,94 milioane de lei, Vladimir Braga – 0,45 milioane de lei, Dumitru Braghis pentru redistribuire – 1 milion 852 mii de lei si altele.

Pentru solutionarea partiala a acestor solicitari s-a decis de a redirectiona fondul de rezerva al Guvernului cu 13 milioane de lei, adica sa micsoram fondul. Din anexele nr.4 pozitia 15.2.1 – 4,5 milioane de lei. In rezultatul remanierilor efectuate s-a acumulat o suma totala de 47,5 milioane de lei in a caror limita au fost efectuate la maximum posibil majorarea alocatiilor financiare la unele compartimente din anexa nr.1 si a acelor investitionale, expuse detaliat in sinteza si anexele 18 si 19 alaturate la raport.

Astfel, comisia sustine propunerea domnului deputat Marian Lupu si a Comisiei pentru drepturile omului privind alocarea din sursele nominalizate a
4 milioane 500 de mii de lei pentru implementarea prevederilor legislatiei privind reabilitarea victimelor represiunilor politice.

Pentru solutionarea partiala a obiectiilor Comisiei pentru cultura, stiinta, invatamint, tineret, sport si mijloacele de informare in masa a Fractiunii “Alianta «Moldova Noastra»”, precum si ale domnilor deputatii Vladimir Dragomir, Victor Stepaniuc, se accepta majorarea cu 4 milioane de lei a cheltuielilor de la capitolul cultura, arta, culte, sport si actiuni pentru tineret cu destinatia teatre, circuri si organizatii concertistice, iar in contextul propunerii Comisiei pentru politica economica, buget si finante si a domnului deputat Dumitru Braghis, la capitolul cinematografia, se vor aloca suplimentar 1 milion de lei pentru sustinerea financiara a producerii filmelor documentare dedicate memoriei lui Nicolae Sulac si Emil Loteanu.

Soldul de 37 de milioane si inca unul, 38 se propune spre a fi directionat in exclusivitate pentru majorarea alocatiilor investitionale, detaliat expuse in sinteza si anexele numarul 18 si 19, alaturate la raport. Solicitarile suplimentare la acest compartiment, fiind de 144,6 milioane de lei din totalul alocatiilor care sint catre autoritatile publice locale au constituit 36,71 milioane de lei, inclusiv cu destinatia investitii capitale – 15 milioane 660 mii de lei si reparatii – 21 milioane 130 mii
de lei.

De rind cu obiectiile si propunerile expuse in proiectul de lege, acesta va fi imbunatatit  redactional. Si in ultimele zile au parvenit inca vreo citeva propuneri. Comisia a examinat si, in contextul prevederilor sau propunerilor Comisiei pentru cultura, invatamint, stiinta, tineret, sport si mijloacele de informare in masa, propunem sa alocam suplimentar 1 milion de lei pentru asigurarea activitatii noii componente a Consiliului Coordonator al Audiovizualului, urmind o reducere cu aceasta suma a cheltuielilor de la compartimentul Fondul de rezerve al Guvernului. Eu am mentionat deja aceasta.

Pe parcursul ultimelor zile a parvenit un amendament de la doamna deputat Zoia Jalba cu propunerea de a aloca suplimentar 150 mii de lei pentru finantarea reparatiei corpului de cladire al Gimnaziului “Mihai Eminescu” din Orhei si
150 mii de lei finantarea reparatiei Gimnaziului din Viscauti. Tinem sa mentionam ca solicitarile pe raionul Orhei au constituit in total 10,4 milioane de lei, dintre care au fost posibile spre solutionare pozitiva 1 milion 130 mii de lei. In total, raionului au fost alocate 10 milioane 380 mii de lei, dintre care  pentru investitii capitale 9 milioane 880 mii de lei si pentru reparatii 500 de mii. Volumul veniturilor actuale de la buget nu permit solutionarea tuturor solicitarilor parvenite, inclusiv celor expuse in amendamentul mentionat.

Concomitent, tinem sa mentionam ca multe din obiectele propuse spre finantare nu sint corect denumite si astfel, in cadrul redactarii proiectului, urmeaza a fi concretizate. Redactia textului referitoare la alocatiile prevazute pentru constructia apeductului din satul Sadaclia, raionul Basarabeasca va fi expusa in redactia “Retelele ingineresti ale Casei pentru persoane cu virsta inaintata din satul Sadaclia”. Propunerea de redistribuire in interiorul raionului Rezina a sumei de 800 mii de lei pentru finantarea cheltuielilor stringente ale Scolii Medii din satul Ciniseuti – 300 de mii, ale Gimnaziului din satul Saharna Noua – 300 mii de lei si ale Scolii-Gradinita din satul Roscanii de Sus – 200 mii de lei se accepta in limita sumei nominalizate, indicata la anexa nr.4 din proiectul de lege.

Pornind de la cele expuse si cu modificarile acceptate, conform sintezei pe care dumneavoastra o aveti si anexelor alaturate, comisia propune proiectul de lege pentru anul 2007 spre adoptare de catre Parlament in lectura a treia.

Stimati colegi,

Dumneavoastra aveti sinteza, aveti alaturi cu aceasta sinteza inca sinteza rezultatelor examinarii obiectiilor pentru modificarea anexelor 4 si 5, unde fiecare propunere, fiecare amendament este expus si sint argumentele de a accepta de a nu sustine. Vreau sa va spun ca in prima parte a sintezei din 63 de obiectii, propuneri si amendamente au fost acceptate, practic, majoritatea. 18 nu au fost sustinute,
3 obiectii sau 3 amendamente nu tin de proiectul de lege. Daca este necesar, eu pot sa le trec toate.

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,

Sinteza a fost distribuita tuturor, pe care motiv cred ca, dispunind de aceasta sinteza, aveti materialele necesare.

O precizare, da, microfonul nr.5.

 

Doamna Adriana  Chiriac:

Stimate domnule presedinte de comisie,

Va rog mult, in numele grupului parlamentar al Partidului Popular Crestin Democrat sa admiteti o mica modificare, rectificare in sinteza. Deci, este vorba de pagina 8, Ialoveni, unde este reparatia capitala a drumului pe sectorul Molesti-Costesti. Va rog mult, daca ar fi posibil sa fie formulata reparatia capitala a drumului, satul Molesti.

 

Domnul   Nicolae Bondarciuc:

Reparatia capitala a drumului.

 

Domnul  Marian Lupu:

Este o propunere.

 

Doamna Adriana Chiriac:

Satul Molesti.

Multumim.

 

Domnul  Marian Lupu:

De modificare redactionala.

 

Domnul   Nicolae Bondarciuc:

Putem accepta in aceeasi suma. Da, acceptam.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.4. 

 

Doamna Valentina Golban:

Domnule Presedinte, va multumesc mult.

Domnule presedinte al comisiei,

Domnule Presedinte al Parlamentului,

Aici noi am discutat cindva ca atunci cind este vorba de grupuri vulnerabile, necajiti, nu incercam sa privatizam aceste grupuri. Revin iarasi la problema nevazatorilor si, va rog, sa ma ascultati, pentru ca nu vreau ca sa fie invinuit doar Parlamentul de nerezolvarea problemelor acestei grupe.

La noi, de la comisie, a fost inaintat amendamentul. Nu stiu de ce a nimerit aici, adica doar un nume la acest amendament, unde am participat toti deputatii din diferite grupuri. Si problema este ca nu se acorda majorarea pentru Societatea Orbilor si atunci as vrea sa stiu de ce? Pentru ca aceasta societate a primit o scrisoare, semnata de domnul viceministru Mindru, pentru ca dumnealui a fost desemnat presedintele grupului de lucru din partea Guvernului, unde, pe marginea propunerilor ce tin de alocarea mijloacelor financiare, scrie ca reprezentantul ministerului s-a abtinut. Eu nu inteleg, eu nu vreau aceasta vina sa cada doar pe umerii Parlamentului, pentru ca acesti nevazatori au ramas, in plina iarna, fara locuri de munca si nu sint asigurati, pentru ca este si Ministrul Finantelor. Va rog foarte mult. Este problema noastra, a tuturor.

 

Domnul   Nicolae Bondarciuc:

Stimata doamna deputat,

Vreau sa va spun ca la articolul 8 din Legea bugetului se prevad sursele financiare din bugetul de stat pentru Societatea Invalizilor – 375 mii de lei, pentru Societatea Surzilor – 920 mii de lei si pentru crearea locurilor de munca pentru Societarea Orbilor – 665 mii de lei. Dumneavoastra ati propus de la comisie sa majoram pina la 2 milioane 500 de mii.

 

Doamna Valentina Golban:

De la comisie.

 

Domnul   Nicolae Bondarciuc:

Noi am examinat aceasta propunere si stim ca acum in Guvern se lucreaza. Este o comisie, se lucreaza. Cind o sa se finalizeze toate aceste lucrari si o sa avem concluziile respective, o sa revenim la aceasta pozitie.

 

Doamna Valentina Golban:

Domnule presedinte,

Noi am vorbit ca un loc de munca pentru nevazatori este cu mult mai scump decit orice alt loc creat. Si nu cerem pentru creare, dar pentru sustinerea acelor care au fost deja create. Si atunci Guvernul nu trebuie sa induca in eroare acesti invalizi, ca sa se inteleaga asa ca Parlamentul nu a adoptat, nu a vrut, nu a acceptat, nu a votat. Atunci sa se spuna clar ca este prerogativa Guvernului, sa se gaseasca aceste sustineri financiare pentru aceasta categorie.

 

Domnul  Nicolae Bondarciuc:

Eu vreau sa va spun ca aceasta concluzie pe care ati facut-o dumneavoastra eu nu o accept. Parlamentul nu a vrut. Eu v-am explicat situatia care este astazi si care sint sumele alocate pentru societatile respective.          

 

Domnul  Marian Lupu:

Colega noastra are perfecta dreptate si trebuie sa spunem lucrurilor pe nume. In acest caz, cabinetul trebuie sa gaseasca solutia pentru aceasta intrebare, inclusiv in cadrul acestui grup de lucru.

Microfonul nr.3.

 

 

Domnul  Victor  Stepaniuc:

Multumesc, domnule Presedinte.

Vreau sa concretizez pentru stenograma. Deci, este un proiect de reparatie a drumului Costesti-Molesti. Si este alt proiect de reparatie a drumului din satul Molesti.

Doamna Chiriac,

Despre ce este vorba?

 

Domnul  Marian Lupu:

Permiteti-i doamnei, va rog.

Microfonul nr.5.

 

Doamna Adriana Chiriac:

Este vorba despre acelasi sector Molesti-Costesti, dar solicit sa fie reformularea propunerii.

 

Domnul  Victor  Stepaniuc:

Nu, d-apoi dumneavoastra explicati clar. Este vorba de primul proiect sau de al doilea? Este vorba si de unul, si de altul. Eu am vorbit cu primarul si dumneavoastra, probabil...

 

Domnul  Marian Lupu:

Nu este unul.

 

Doamna Adriana Chiriac:

Este vorba...

 

Domnul  Marian Lupu:

Proiectul pe pagina 8 a sintezei...

 

Domnul  Victor  Stepaniuc:

Sint  lucruri diferite, daca...

 

Domnul  Marian Lupu:

...Propuse de autor.

 

Domnul  Victor  Stepaniuc:

Dumneaei a vorbit de interiorul satului, dar eu vreau sa va spun ca proiectul principal, care costa foarte scump, este de vreo 12 milioane. Dar trebuie de inceput varianta alba. Deci, acela este proiectul Costesti-Molesti se incepe. Acolo mai este o intersectie la satul Hansca.

 

Domnul   Nicolae Bondarciuc:

Stimate coleg...

 

Doamna Adriana Chiriac:

Eu am rugat sa fie precizata asa cum am expus si s-a acceptat.

Multumesc.

 

Domnul   Nicolae Bondarciuc:

Stimate coleg,

Aceasta propunere a parvenit de la fractiunea Partidului Popular Crestin Democrat. Si ei acum concretizeaza si precizeaza destinatia banilor 100 de mii, care se propune sa fie alocati. Si eu, ca presedinte de comisie, accept aceasta modificare.

 

Domnul  Marian Lupu:

De acord, microfonul nr.2.

Domnul Stepa,

Va rog.

 

Domnul Boris Stepa:

Я предложил по Глодянскому району завершить проводку газа и ГРП  от молдавской к русской школе. Строительство идет несколько лет, необходимо буквально 500 тысяч для завершения. Поэтому я прошу перебросить из тех 2,7 миллионов на Глодяны, Старые Лимбены 500 тысяч для завершения газификации русской школы № 1 села Стурзовка.

 

Domnul   Nicolae Bondarciuc:

Минуточку. Из каких, из каких?

 

Domnul Boris Stepa:      

Переброску. Из Глодень, Лимбений Векь, там 2,7 миллиона. Оттуда забрать 500 тысяч и передать на завершение газификации школы. Там уже
6 лет проводится газификация, осталось буквально завершить. Это в одном районе Глодень. Это 45 страница.

 

Domnul   Nicolae Bondarciuc:

Я должен посмотреть. Это вы предлагаете из капитальных инвестиций?

 

Domnul  Marian Lupu:

Domnul Stepa.

 

Domnul   Nicolae Bondarciuc:

Перебросить в ремонт, в 5.

 

Domnul Boris Stepa:

Значит, перебросить.

 

 

Domnul  Marian Lupu:

Nicolai Fiodorovici.

 

Domnul Boris Stepa:

Из 2,7 миллиона 500 тысяч забрать и перекинуть.

 

Domnul  Marian Lupu:

Уважаемый коллега, обозначьте, пожалуйста, нам какая это страница в синтезе чтобы было очень четко.

 

Domnul Boris Stepa:

Я же говорю – 45 страница.

 

Domnul   Nicolae Bondarciuc:

Это в каком синтезе вы нашли 45 страницу? Скажите, пожалуйста! 

 

Domnul Boris Stepa:

Там написано «Глодень». Читайте «Глодень».

 

Domnul   Nicolae Bondarciuc:

У меня во всех приложениях есть «Глодень».

 

Domnul  Marian Lupu:

Sa procedam in felul urmator. Revenim. Verificati foarte concret unde e, ca sa poata gasi si domnul Bondarciuc. Si cum gasiti indicatorii precisi, ne spuneti.

 

Domnul Boris Stepa:

Я нашел 45 страницу. Там все четко и ясно сказано.

 

Domnul  Marian Lupu:

Gasiti concret si revenim.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Ion Gutu:  

Va multumesc, domnule Presedinte.

Stimati colegi,

Eu am o intrebare catre domnul Nicolae Bondarciuc, presedintele comisiei. Totusi, noi am inaintat citeva pozitii foarte importante la compartimentul majorarea veniturilor cu 345 milioane de lei. Si ne-am referit concret la accize si benzina, motorina – 50 de milioane, accize la autoturisme – 70 de milioane, dividendele aferente cotei de participare a statului si a societatii pe actiuni – 80 de milioane si mijloacele de la vinzarea privatizarii bunurilor proprietate publica – 145.

Domnule Bondarciuc,

Eu vreau sa argumentez numai o cifra. De la veniturile de la autoturisme in 2005 au fost 426 de milioane, in 2006 – 267 si sint preconizate 340. Deci, eu cred ca aici noi putem adauga liber 50 – 60 de milioane. Comisia nu a primit aceasta chestiune. In general, nici o pozitie la compartimentul de venituri. Va rog.

 

Domnul   Nicolae Bondarciuc:

Pot sa va raspund? 

 

Domnul Ion Gutu:

Da, da.

 

Domnul   Nicolae Bondarciuc:

Trebuie sa aveti in vedere faptul ca noi am schimbat modalitatea pentru transport si acum putem importa autovehicule cu virsta pina la 7 ani. Acesta este primul moment. Si daca o sa comparam cifra care este in proiectul  bugetului pe anul 2007, ea a crescut daca comparam cu cifra din anul curent.

Si mai mult, estimarile arata ca mai mult nu putem ridica aceasta cifra acum. Ceea ce se refera la accizele de la benzina si motorina, vreau sa va spun, noi am analizat dinamica in ultimii ani. Vreau sa va informez ca in anul curent noi nu indeplinim aceasta pozitie. Si majorarea veniturilor din aceasta sursa, noi avem in plus in anul viitor si calculele arata ca nu putem majora aceasta pozitie. Ceea ce se refera la...

 

Domnul Ion Gutu:

Domnule Presedinte.

 

Domnul   Nicolae Bondarciuc:

Ascultati. Ati pus intrebarea, ascultati. Aveti rabdare. Ceea ce se refera la dividendele aferente cotei de participare a statului in societatile pe actiuni, noi am majorat pozitia aceasta cu 30 de milioane. Si aceasta suma a fost acceptata, cind bugetul a fost votat in prima si a doua lectura. Si vreau sa va spun ca acum in Legea bugetului avem cifra de 216 de milioane, ceea ce constituie mai mult de
33 la suta din profitul intreprinderilor, care prognozam sa il avem. Nu putem sa ogolim intrerinderea deloc. Si consideram ca cifra este destul de mare. Din privatizare si vinzare noi avem o cifra destul de solida. In ultimii ani noi nu am primit sursele financiare in aceasta suma planificata. Consideram sa indeplinim aceasta cifra preconizata in bugetul de stat.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va rog.  

 

Domnul Ion Gutu:

Domnule Presedinte,

Inca o intrebare. Deci, noi am propus, de asemenea, eu personal, la compartimentul de cheltuieli sa  reducem un sir de articole, care nu sint prioritare pentru Republica Moldova pentru 2007. De exemplu, sa reducem suma pentru Aparatul Presedintelui cu 2 milioane, pentru Aparatul, pentru Parlament cu
2 milioane. Reducerea pentru Aparatul Guvernului – 5 milioane. Reducerea sumei pentru activitatea financiara bugetar-fiscala cu – 20 de milioane. Reducerea pentru Procuratura Generala – cu 10 milioane. De tot 100 de milioane.

Si de redirectionat aceste sume la citeva compartimente foarte importante. In primul rind, compensarea preturilor la tarifele la resursele energetice, livrate consumatorilor casnici cu 30 de milioane. Completarea compartimentului cultura, arta si culte cu 10 milioane de lei  pentru bibliotecile publice.

Stimati colegi,

Din 18 milioane de carti in Republica Moldova 32% numai sint cu grafie latina. In Gagauzia – 3%, in Taraclia – 5%, la Balti – 14%. Cum dorim noi ca lumea sa cunoasca limba de stat? Si de ce eu vreau sa atrag atentia comisiei, de ce nu se iau in seama aceste probleme si rezervele care sint?

 

Domnul   Nicolae Bondarciuc:

Domnule Gutu,

Daca imi permiteti, am sa va raspund.

Stimati colegi,

In primul rind, va spun mai mult pentru dumneavoastra si pentru telespectatori, ca propunerile care au parvenit de la “Alianta «Moldova Noastra»” cu cifrele pe care le-a numit domnul Gutu nu au nici un calcul, nici un argument. S-au luat asa de  aiurea.

 

Domnul Ion Gutu:

A, domnul Bondarciuc?

 

Domnul   Nicolae Bondarciuc:

Stimate domnule Gutu,

Si la comisie s-a discutat aceasta pozitie si noi nu am acceptat aceste micsorari. Nu am acceptat. Si eu am informat astazi Parlamentul.

 

Domnul Ion Gutu:

Domnule Bondarciuc,

Eu nu vreau sa va raspund cu acelasi cuvint dumneavoastra, nu vreau, dar dumneavoastra ati vorbit la o fractiune, care eu... la urma urmei, nici nu doriti sa discutati, nu doriti dumneavoastra. Comisia nu doreste sa discute absolut. Si puteti sa ne invinuiti astazi aici public?

 

Domnul   Nicolae Bondarciuc:

Stimate domnule coleg,

Eu pot sa va spun, cind noi am discutat aceasta pozitie, pozitii aceste pentru lectura a doua, dumneavoastra nu ati fost prezent la comisie. Dumneavoastra ati venit la sfirsitul sedintei comisiei si nu ati participat.

 

Domnul Ion Gutu:

Domnule Bondarciuc...

 

Domnul   Nicolae Bondarciuc:

Eu cu dumneavoastra nu vorbesc si taceti din gura. Nu vorbesc cu dumneavoastra.

 

Domnul  Marian Lupu:

Domnule Bondarciuc,

Eu va rog un lucru.

 

Domnul Ion Gutu:

Deci, domnule Bondarciuc,

Ultima intrebare.

 

Domnul  Marian Lupu:

Domnule Gutu,

Doar o clipa.

 

Domnul   Nicolae Bondarciuc:

Aceasta referitor la discutia la comisie.

 

Domnul  Marian Lupu:

Eu am sa va ofer cuvintul.

 

Domnul   Nicolae Bondarciuc:

Nu puteti sa faceti concluzie, ca nu ati fost prezent.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimatii mei colegi...

 

Domnul Ion Gutu:

Domnule Bondarciuc,

Nu speculati, caci altceva nu puteti sa spuneti nimic in afara de aceea ca nu ati citit sau nu ati participat.

 

Domnul   Nicolae Bondarciuc:

Pot sa spun ca nu ati citit.

 

Domnul Ion Gutu:

Eu insist ca propunerea fractiunii de a reduce aceste cheltuieli si de a majora cheltuielile la articolele respective pe care eu le-am enumerat la compensarea tarifelor, pentru Ministerul Culturii si Turismului, bibliotecile din Republica Moldova si altele, functionarea agriculturii sa fie puse la vot.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

Stimati colegi,

Supun votului propunerea evocata de catre colegul nostru. Cine este pentru, rog sa voteze. Numaratorii. Rog sa fie anuntate rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 0.

Sectorul nr.2 – 4.

Sectorul nr.3 – 10.

 

Domnul  Marian Lupu:

14 voturi “pro”. Propunerea nu este acceptata de plenul Parlamentului.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Valeriu Guma:

Noi la fractiune am examinat proiectele de lege si am venit cu niste propuneri destul de echilibrate, argumentate, partial au fost sustinute, unele nu. Si ne pare rau ca unele lucruri nu au fost sustinute fara mari argumentari, sau  argumentari cum ar fi ca, chiar daca sa luam propunerea noastra vizavi de crearea fondului pentru sustinerea procesului de invatamint in Transnistria de 10 milioane. Raportul comisiei nu este sustinut din motivul ca nu este un concept clar.

Eu nu vad aici ce concept clar poate sa mai fie cind scopul este clar. Si este, cred, un lucru care nu trebuie de discutat, dar de rezolvat. Noi am venit cu propuneri clare privind diminuarea, majorarea veniturilor si schimbarea destinatiilor unor cheltuieli ce tin de investitii la anexa nr.4 si a unor pentru a forma unele fonduri. Oricum, noi vorbim permanent, si, practic, nu este o lege in Republica Moldova care sa nu fie, sa spunem asa, sustinuta pe motiv ca este recomandata de Consiliul Europei, Fondul Monetar International si  alte organizatii internationale.

Noi vorbim despre integrarea Republicii Moldova in Uniunea Europeana. Am cerut pentru Compania de Informare a Populatiei. Caci, pina la urma, populatia nu cunoaste pe deplin toate regulile Uniunii Europene, toate atributiile ce ne asteapta pe viitor. Numai un milion de lei. Aici nu sint niste cifre exagerate. Ar fi bine ca tot ceea ce tine de promovarea imaginii Republicii Moldova pe plan international...

Eu  am  vrut sa spun, totodata, cu excluderea din anexa nr.4 a unor cheltuieli neargumentate, nejustificate, dupa parerea noastra, cum este 4 milioane pentru Holercani, 2 milioane pentru Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei, pe care noi permanent il reparam si alte pozitii, cum ar fi 10 milioane pentru liceu si pe chestiile acestea nu ni s-au dat argumente suficiente.

Totodata, ca sa nu va retin mult, domnule Alexandru, vin cu niste propuneri care, domnule presedinte, vreau sa le acceptati. La propunerea fractiunii, pentru raionul Orhei, pentru gazoductul de la Cucuruzeni s-au alocat 300 000. A fost acolo o rugaminte ca sa ramina 200 000, dar 100 000 de redistribuit la reparatia Scolii din satul Tintareni, raionul Telenesti. De luat 100 000 dintr-o parte si de dat in alta parte, redistribuire in interior.

 

Domnul  Nicolae Bondarciuc:

Din 300 000 care au fost, da, acceptate.

 

Domnul  Valeriu Guma:

Sa ramina 200 000 si 100 000 de dat.

 

Domnul  Nicolae Bondarciuc:

Bine.

Domnule Presedinte,

Daca imi permiteti, sa raspund la intrebarile care au fost puse.

 

Domnul  Valeriu Guma:

Domnule presedinte al comisiei,

Si inca una.

 

Domnul  Nicolae Bondarciuc:

E destul.

 

Domnul  Valeriu Guma:

Nu, nu, inca una. Eu cred ca colegii deputati care au iesit cu initiativa, vizavi de filmele documentare, care se fac pentru regretabilii Loteanu si Sulac, Dumnezeu sa-i ierte, initiativa care a fost sustinuta si noi de asemenea o sustinem. Este o propunere. Noi sustinem, dar este o propunere, avind in vedere ca sint deja facute trei filme cu Nicolae Sulac si unul este recent de 2 – 3 ani, care este un film destul de reusit, poate ar fi cazul, cu sustinerea colegilor, care au propus aceasta initiativa, de vazut posibilitatea, de distribuit suma data pentru Nicolae Sulac pentru filmul documentar, de a face un monument in cinstea lui Nicolae Sulac linga Palatul National, ma rog, pentru aleea oamenilor emeriti in arta sau ceva de genul acesta. Caci sint deja trei filme documentare.

 

Domnul  Nicolae Bondarciuc:

Daca imi permiteti, o sa-i raspund domnului. A venit cu asa de multe intrebari, a participat la sedinta comisiei, stie tot.

 

Domnul  Valeriu Guma:

Eu stiu.

 

Domnul  Nicolae Bondarciuc:

In primul rind, despre sumele pentru sustinerea procesului de invatamint din Transnistria. Vreau sa va spun ca intentia este buna si noi, in principiu, sustinem aceasta intentie. Dar astazi este o intrebare mai mare, cum ar putea fi efectuata sustinerea, daca institutiile respective sint controlate de autoritatile separatiste de la Tiraspol? Problema e mare. Trebuie sa ne gindim. Acesta e un moment.

Al doilea moment se refera la Compania de Informare pe plan intern privind valorile Uniunii Europene – 1 milion de lei. In comisie, stiti ca noi am discutat aceasta pozitie si nu a fost sustinuta. Aceasta activitate urmeaza sa se desfasoare de organele publice abilitate, care se finanteaza de la buget, precum si organizatii neguvernamentale, din contul granturilor acordate de donatori in acest scop. Cind o sa avem mai multe surse financiare, o sa hotarim si aceasta problema.

 

Domnul  Marian Lupu:

Domnule presedinte al comisiei,

Cu realocare.

 

Domnul  Nicolae Bondarciuc:

Cu realocare. Vreau sa va spun ca autorul domnul deputat Dumitru Braghis a propus concret pentru crearea filmului documentar, aceasta suma a fost sustinuta nu pe deplin, caci a fost propus mai mult de 1 milion de lei. Noi am facut legatura cu studioul respectiv si propunem acum  un milion de lei sa adaugam Ministerului Culturii si Turismului, care, prin concurs, o sa aleaga echipa si stabileste modalitatea cum sa se achite cu dinsele.

 

Domnul  Marian Lupu:

Domnule presedinte al comisiei,

De fapt, eu am rugat opinia dumneavoastra referitor inclusiv la realocarea propusa pe Orhei, Tintareni.

 

Domnul  Nicolae Bondarciuc:

Nu, acolo unde au fost alocate 300 000, la propunerea fractiunii, ei propun 100 000, sa le micsoram aceasta suma. Eu accept aceasta pozitie si le dam acolo.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc.

Domnule Bondarciuc,

Eu va rog sa va apropiati putin mai aproape.

Microfonul nr.5.

 

Doamna  Zoia Jalba:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule presedinte al comisiei,

Am venit si eu cu doua propuneri, care se refera la raionul Orhei. Si din ceea ce mi-ati explicat dumneavoastra, v-ati referit la faptul ca, adica, pentru raionul Orhei s-ar fi alocat o suma mai mare decit ar fi trebuit. Este foarte bine acest lucru, pentru ca Orheiul, de fapt, este un raion foarte bun in Republica Moldova. Si, dat fiind faptul ca in raionul Orhei se afla si Manastirea Curchi si dat fiind faptul ca in raionul Orhei se construieste acum un stadion de talie internationala, sint niste lucruri extraordinare. Dar ma refer la aceea ca, in afara de problemele majore pe care le are raionul Orhei, mai are un sir intreg de probleme, sa zic eu, nu le-asi numi, secundare.

De aceea, as vrea ca sa puneti, totusi, la vot ca sa fie acceptate aceste doua propuneri ale mele, ceea ce tine de cele doua scoli. Pentru ca in una din ele am lucrat si eu vreo 20 si ceva de ani. Si ultimii 10 ani, va spun sincer, geamurile nu se mai deschid, caci daca le deschidem ele se imprastie pe jos.

As vrea sa puneti la vot aceste doua propuneri, chiar cu riscul ca sumele pe care le-am propus eu sa fie diminuate. Pentru ca experienta  data am vazut-o chiar pe parcursul sintezei, pe care am citit-o foarte atent la proiectul de Lege a bugetului de stat.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,

La solicitarea colegei, care a fost unul din autorii propunerilor pe marginea lecturii a treia a Legii bugetului de stat, supun votului. Cine este pentru acceptarea propunerilor evocate de doamna Jalba, rog sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 0.

Sectorul nr.2 – 5.

Sectorul nr.3 – 12.

 

Domnul  Marian Lupu:

17 voturi “pro”. Propunerea nu a fost acceptata.

Microfonul nr.4, va rog.

 

Doamna  Valentina Buliga:

Domnule presedinte al comisiei,

Eu as reveni la amendamentul facut in numele comisiei, semnat de catre mine, referitor la articolul 8. Am inteles ca majorarea sumei nu este posibila si vom reveni imediat la modificarea sau ajustarea Legii bugetului pe anul 2007 in prima jumatate a anului si vom tine cu totii cont de aceasta cumva obligatie a noastra.

Dar vreau sa ma intorc la cuprinsul articolului 8: “Se aproba in bugetul de stat alocatii pentru crearea locurilor de munca.” Din partea societatilor invalizilor, orbilor si surzilor nu o data a venit propunerea de a modifica cuprinsul acestui articol, deoarece ii incadreaza in niste limite, ca trebuie sa creeze locuri noi de munca.

Eu am propus in acest articol sa fie, si Curtea de Conturi la momentul controlului ii intreaba de fiecare data: cite locuri noi de lucru ati creat daca ati avut bani prevazuti in buget? S-a propus modificarea prevederilor acestui articol ca sa fie pentru reanimarea intregului proces de productie sau pentru intretinerea locurilor de munca, modernizarea lor, dar sa nu fie aceste limite strict delimitate.

 

Domnul  Nicolae Bondarciuc:

Adica, aveti in vedere sa adaugam inca modernizarea locurilor de munca?

 

Doamna  Valentina Buliga:

Da, modernizarea. Sa schimbam aceasta prevedere care incadreaza societatile in aceasta...

 

Domnul  Nicolae Bondarciuc:

Includem inca un cuvint, cum propuneti dumneavoastra “modernizarea locurilor de munca.”

 

Domnul  Nicolae Bondarciuc:

De acord. Comisia a acceptat.

 

Doamna  Valentina Buliga:

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc: 

Multumesc, domnule Presedinte.

Conform Regulamentului, imi permit sa dau citire amendamentului propus, se refera mai mult la anexele nr.4 si nr.5.

 

Domnul  Marian Lupu:

Atrageti atentie timpului global, 5 minute.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

5 minute, da. Nu mai mult. Deci, am propus completarea anexei nr.4 cu urmatoarele pozitii: “7 milioane de lei pentru constructia Scolii din satul Cobani, 800 000 pentru reparatia sectorului de drum Hijdieni–Camenca, 200 000 de lei pentru reparatia drumului central satul Ustia, 200 000 de lei pentru reparatia sectorului de drum din teritoriul satului Sturzauca, 900 000 de lei pentru aprovizionarea cu apa a satului Cuhnesti, 650 000 de lei pentru aprovizionarea cu apa a satului Viisoara, 500 000 de lei pentru reparatia sistemului de canalizare a satului Cuhnesti, 157 000 de lei pentru finalizarea lucrarilor de reparatie a acoperisului blocului “D” al Gimnaziului din satul Dusmani, 750 000 de lei pentru reparatia capitala a salii de sport a Scolii din satul Balotina, 200 000 de lei pentru reparatia capitala a acoperisului Scolii Ruse din satul Iabloana, 1 milion de lei pentru reparatia acoperisului Scolii din satul Petrunea, 120 000 de lei pentru reparatia sistemului de canalizare a Liceului Teoretic din satul Sturzauca,
60 000 de lei pentru reconstructia cazangeriei si sistemei de incalzire a Scolii din satul Petrunea, 500 000 de lei pentru reparatia capitala a acoperisului Casei de Cultura din satul Dusmani, 1 milion de lei pentru reparatia capitala a Casei de Cultura din satul Camenca, 1 milion de lei pentru reparatia capitala a Casei de Cultura din comuna Balotina.”

Adica, aceasta a fost propunerea. Am avut si propuneri pentru...

 

Domnul  Marian Lupu:

Liniste, va rog.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Si un leu pentru voi, da. Acolo pentru voi. Si cel mai important, domnule presedinte al comisiei, ca in sinteza este scris: “Gimnaziul din satul Iabloana, raionul Glodeni – 500 000.” Si scrisi deputatii din Fractiunea Comunista.

Si mai jos este scris tot acelasi lucru din partea domnului deputat de la “Alianta «Moldova Noastra»” Valeriu Cosarciuc si dumneavoastra scrieti: “nu se accepta.” Sus scrieti: “se accepta”, mai jos scrieti: “nu se accepta.” Este foarte interesanta abordarea dumneavoastra de examinare si de, eu stiu, acceptare sau respingere a amendamentelor propuse de deputatii in Parlamentul Republicii Moldova.

Domnul  Nicolae Bondarciuc:

Nu, deja s-au alocat acolo bani – 500 000.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Da, dar in acest caz, daca este scris aici: Stepaniuc s.a.m.d., ati putea scrie si Cosarciuc, ca eu am propus si se accepta. Dar dumneavoastra in acest caz spuneti ca se accepta, dar mai jos spuneti ca nu se accepta.

 

Domnul  Nicolae Bondarciuc:

Adica, dumneavoastra doriti unde ati propus pentru Iabloana se accepta, da? Eu accept. Pentru Iabloana s-au alocat 500 000. E clar lucru. Nu este important aceasta.

 

Domnul  Marian Lupu:

Comisia accepta.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Nu, este important.

 

Domnul  Nicolae Bondarciuc:

Comisia accepta acel moment care este, ca noi am gasit bani pentru a aloca surse.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Domnule presedinte,

Si unul, si altul, este importanta abordarea in Parlamentul Republicii Moldova, deputati sint aici de diferite categorii, sint comunistii, pepesedisti si sint “Alianta «Moldova Noastra»”, adica, aceasta e chestia. Eu, conform Regulamentului Parlamentului Republicii Moldova, propun ca sa puneti la vot amendamentul inaintat.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,

Amendamentul evocat de catre colegul nostru domnul Cosarciuc imediat anterior, il supun votului. Cine este pentru acceptarea acestuia, rog sa voteze. Colegii numaratori,

Eu va rog foarte mult sa urmariti procesul.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 0.

Sectorul nr.2 – 2.

Sectorul nr.3 – 17.

 

Domnul  Marian Lupu:

19 voturi “pro”. Propunerea nu a fost acceptata de plenul Parlamentului.

Microfonul nr.4, va rog.

 

Domnul  Vasile Pintea:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule presedinte Bondarciuc,

Cum se intimpla ca, la prima etapa a discutiilor amendamentelor, ceea ce tine de alocarea surselor pentru reparatia Scolii din Corjova s-a atribuit 1 milion de lei dupa amendamentul facut de domnul Iovv, eu cred ca este un amendament reusit. Mai mult decit atit ca este scrisoarea de raspuns domnului vicepresedinte Iovv de la domnul Tarlev, unde se promite ca vor fi alocate mijloace pentru reparatia scolii, ca pe parcurs sa apara amendamentul de la deputatul Pintea si sa fie alocate 70 000 de lei pentru reparatia sistemului de incalzire.

Eu cred ca, venind in Parlament si domnul ministru al finantelor, si toti ceilalti, care prezinta bugetul, ar trebui sa tina cont de ceea ce promite domnul Tarlev pe parcursul anului, luind parte la intilnirile cu alegatorii s.a.m.d. Cum de inteles lucrul acesta? As vrea sa stiu.

 

Domnul  Nicolae Bondarciuc:

Pot sa va raspund? Eu inteleg asa, noi am primit proiectul de lege si acesta este baza pentru discutii in Parlament. Noi nu am schimbat acolo cifrele.

 

Domnul  Vasile Pintea:

Domnule presedinte Bondarciuc,

In sinteza prezentata de dumneavoastra la comisie era propus ca proiect de atribuire a unui milion de lei pentru reparatia Scolii din Corjova, ca pe urma, peste o saptamina, sa dispara alocarea unui milion si sa apara alocarea a 70 000 de lei pentru repararea sistemului de incalzire.

 

Domnul  Nicolae Bondarciuc:

Niciodata nu a fost alocat acolo suplimentar un milion de lei, niciodata.

 

Domnul  Vasile Pintea:

Domnule presedinte al comisiei,

Eu sa va prezint dumneavoastra sinteza pe care ne-ati prezentat-o dumneavoastra in sedinta comisiei. Si eu, ca membru al comisiei, nu sint de acord cu ceea ce spuneti dumneavoastra astazi de la tribuna.

 

Domnul  Nicolae Bondarciuc:

La urma urmei, in discutiile in comisie s-a hotarit pina la capat si ce s-a hotarit eu v-am prezentat dumneavoastra decizia comisiei.

 

Domnul  Vasile Pintea:

Nu a hotarit comisia, dumneavoastra singur ati hotarit.  

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc.

 

Domnule Vasile Pintea:

Domnule Presedinte al Parlamentului,

Rog sa puneti la vot alocarea a unui milion de lei pentru reparatia Scolii din satul Corjova.

 

Domnul  Marian Lupu:

Eu am inteles, da. Un milion de lei.

 

Domnul  Vasile Pintea:

Chiar folosindu-ne de promisiunea domnului Tarlev.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,

Supun votului aceasta propunere. Cine este pentru, rog sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 0.

Sectorul nr.2 – 2.

Sectorul nr.3 –17.

 

Domnul  Vasile Pintea:

Eu am crezut ca o sa voteze si Vasile Matveevici.

 

Domnul  Marian Lupu:

O clipa, va rog. Sintem in procedura de vot. 19 voturi”pro”.

 

Domnul  Nicolae Bondarciuc:

El stie situatia de acolo, pentru ce sa voteze?

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,

Putina ordine, asa o consecutivitate in actiuni. In genere, sintem in procedura de vot. Dati-mi voie macar sa anunt rezultatele si apoi continuam.

19 voturi “pro”. Propunerea nu a fost acceptata de plenul Parlamentului.

 

Domnul  Vasile Pintea:

Si a doua intrebare: cum se incadreaza neacceptarea amendamentului, propunerea de gazificare a Liceului din satul Chetrosu, raionul Drochia, a Ggimnaziului si a Gradinitei nr.1 in Programul de gazificare a Republicii si in Programul national “Satul moldovenesc”? Cum se incadreaza neacceptarea dumneavoastra?

Mai mult decit atit, a fost o adresare personal dumneavoastra, domnule presedinte al comisiei, din partea cetatenilor din satul Chetrosu, raionul Drochia in 2005, consecutiv si in 2006. Dumneavoastra, in discutiile care au avut loc pe parcursul anului, s-au facut promisiuni, ca o sa fie puse in discutie problema alocarii surselor pentru bugetul 2007.

 

Domnul  Marian Lupu:

Da.

 

Domnul  Nicolae Bondarciuc:

Stimate domnule coleg,

Stiti, eu am intentia sa acoperim toate necesitatile, dar astazi noi nu avem bani sa acoperim toate necesitatile. Ce sa facem?

 

Domnul  Vasile Pintea:

Eu inteleg.

 

Domnul  Nicolae Bondarciuc:

Sper ca in anul viitor o sa avem mai multe surse si o sa acoperim si aceste probleme.

 

Domnul  Vasile Pintea:

Domnule presedinte al comisiei,

Eu inteleg.

 

Domnul  Nicolae Bondarciuc:

Dar astazi nu avem posibilitate. Iata asa pot sa va explic.

 

Domnul  Vasile Pintea:

Domnule presedinte al comisiei,

1000 de copii, care frecventeaza liceul, gimnaziul si gradinita, cred ca merita o atentie din partea Parlamentului Republicii. Acesta e un moment.

 

Domnul  Nicolae Bondarciuc:

Merita. Eu sint de acord ca merita.

 

Domnul  Vasile Pintea:

Si al doilea moment.

Domnule presedinte,

Vreau sa spun.

 

Domnul  Marian Lupu:

Domnule Pintea,

5 minute deja au expirat, eu v-am dat inca 2 minute in plus. Eu va rog mult.

 

Domnul  Vasile Pintea:

Domnule Presedinte,

Mai am un minut.

 

Domnul  Marian Lupu:

5 minute au expirat deja. Eu va rog sa incheiati.

 

Domnul  Vasile Pintea:

Eu inteleg ca Guvernul are nevoie de avioane, dar nu uitati ca o sa avem nevoie si de aviatori. Ar fi momentul de alocat surse si pentru incalzirea copiilor, pentru gazificarea scolilor.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.2.

 

Domnul  Vasile Iovv: 

La compartimentul amendamentele deputatilor, pagina 14, litera a) se propune de a inlocui cuvintul “reparatia” cu cuvintele “gazificarea gradinitei de copii din satul Dolinnoe” si in loc de.

 

Domnul  Nicolae Bondarciuc:

Care, care sat?

 

Domnul  Vasile Iovv:

Dolinnoe. In loc de 100 000 planuite, acceptate, sa ramina 50 000, iar 50 000 sa treaca la repararea clubului satesc din satul Baltata de Sus.

Si a doua propunere. La alineatul (2), cuvintele “gazificarea gradinitei de copii din satul Riscova” se inlocuiesc cu cuvintele: “reproiectarea si reconstructia gradinitei de copii nefinisate in Scoala din satul Riscova.” Aceasta e tot. Adica,
50 000 de la Dolinnoe se duc la Baltata de Sus.

Domnul  Marian Lupu:

Este clar.

 

Domnul  Vasile Iovv:

Si formulorea la alineatul (2).

 

Domnul  Marian Lupu:

Este clar. Comisia a acceptat.

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Vladimir Braga:

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu nu am o intrebare, am rugamintea sa fie pus la vot amendamentul meu in plenul Parlamentului si anume problema care tine de reparatia drumului in satul Horesti. Am fost asigurat ca prima parte a amendamentului, reparatia Scolii din satul Fundul Galbenei va fi efectuata din contul consiliului raional Hincesti.

Si de aceea am rugamintea ca sa fie pusa la vot reparatia drumurilor din satul Horesti, raionul Ialoveni, din simplul motiv ca, daca anul acesta nu vor fi alocate surse pentru acest drum, anii viitori va fi nevoie de multe milioane. Acest drum nu intra in nici un program de stat, nu a fost reparat ultimii ani prin careva programe de stat. Sint de acord cu sursa care... oricare din surse va fi binecuvintata, inclusiv acea de la rezerva Guvernului.

 

Domnul  Marian Lupu:

Aveti o intrebare?

Microfonul nr.3. O clipa.

 

Domnul   Nicolae Bondarciuc:

Noi am discutat in cadrul sedintei comisiei.

 

Domnul  Marian Lupu:

Nicolai Fiodorovici,

O clipa, va rog.

 

Domnul   Nicolae Bondarciuc:

Noi am discutat in cadrul sedintei comisiei.

 

Domnul  Marian Lupu:

Nicolai Fiodorovici,

O clipa, va rog.

 

Domnul   Nicolae Bondarciuc:

Si noi am acceptat propunerea aceasta.

 

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

Microfonul nr.3.

 

Domnul  Victor  Stepaniuc:

Stimati colegi,

Domnul Braga, partial, are dreptate. Deci, se propune, intr-adevar, de la pagina 65 de exclus 280 de mii de la apeductul Rusestii Noi si de introdus reparatia drumului satesc de la Horesti – 280 de mii. De trecut de la pagina 65 la pagina 46 Horesti, raionul Ialoveni.

 

Domnul  Marian Lupu:

In acest mod, comisia, cred, vazind un asemenea consens, la nivelul propunerii accepta.

 

Domnul Vladimir Braga:

Se accepta?

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Accepta. 

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vasile Grozav:

Domnule Presedinte,

Domnule Bondarciuc,

Pagina 39. Satul Truseni are 2 mii 800 de gospodarii. Am venit cu initiativa de a cere pentru constructia fintinilor arteziene, pentru a indestula satul cu apa potabila. Din toate fintinile care exista actualmente in satul Truseni  nici una, dupa expertiza medicinii preventive, nu corespunde standardelor. De aici eu am rugat ca sa fie reparate. In momentul de fata exista numai o singura fintina care s-a construit cu ajutorul banilor de anul trecut din bugetul 2006, care cu 250 de mii... Eu, va rog, sa cititi refuzul dumneavoastra. “Nu se accepta. Conform informatiei de la beneficiar, alocatiile prevazute in acest scop pe anul 2006 solutioneaza problema integral”.

Va rog, sa imi explicati daca o fintina in sat solutioneaza problema integral la 2800 de gospodarii. Am fost, m-am deplasat pina la primarie. Oamenii, nici primarul, nici consilierii nimeni absolut nu. Sau de unde? Va rog, sa imi lamuriti, poate.

 

Domnul   Nicolae Bondarciuc:

In anul curent au fost alocate sursele financiare.

 

Domnul Vasile Grozav:

250 de mii, da.

Domnul   Nicolae Bondarciuc:

Si noi va rugam sa lucrati si cu Primaria municipiului Chisinau, caci satul Truseni intra in componenta municipiului Chisinau, din sursele bugetului municipiului se aloca si ei vreo 200 – 300 de mii si sa se construiasca o fintina.

 

Domnul Vasile Grozav:

Da, eu inca o data vreau... Vasazica, refuzul este al dumneavoastra sau al cui? Al beneficiarului. Aceasta ma intereseaza pe mine. Sau scriem din pod refuzul?

 

Domnul   Nicolae Bondarciuc:

Nu din pod. Noi am examinat aceasta problema. A fost construita fintina.

 

Domnul Vasile Grozav:

Pai, dumneavoastra... Aceasta este istorie.

 

Domnul   Nicolae Bondarciuc:

Si spunem asa ca acolo...

 

Domnul Vasile Grozav:

Bine. Eu nu vreau sa pierd timpul.

Domnule Bondarciuc,

Pe aceeasi pagina sinteti primul. Domnul Bondarciuc cere tot pentru sistemul de apeducte si canalizare pentru orasul Codru. Ce, nu este municipiul Chisinau? Ma iertati.

 

Domnul   Nicolae Bondarciuc:

Da, municipiul Chisinau. Da, eu pot sa va explic.

 

Domnul Vasile Grozav:

Da, pentru dumneavoastra se primeste.

 

Domnul   Nicolae Bondarciuc:

Da, eu va explic care este situatia acolo. Pot sa va explic, daca va intereseaza. Daca nu? Nu.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,

Dar mai ascultati-va putin. Asa. In continuare.

 

Domnul Vasile Grozav:

Da, va rog, pagina 50. Am solutionat si va rog foarte mult ca este si domnul Dragomir din Stefan Voda. Pentru satul Slobozia gradinita de copii si scoala necesita urgent reparatie capitala. Primaria, consilierii si oamenii de afaceri din aceasta localitate au gasit surse pentru a gazifica aceste doua obiecte ca sa nu se mai ceara de la guvernare. Eu am cerut reparatia. Dumnealui cunoaste bine situatia de acolo. Macar una din obiecte, va rog, sa le solutionati, nu? Sint copii. Cum se spune aici, la avioane gasim, dar pentru copii nu. Dar viitorul nostru nu sint avioanele, dar sint copiii.

 

Domnul   Nicolae Bondarciuc:

Vreau sa va spun ca in raionul Stefan Voda au fost alocate suplimentar 500 de mii de lei.

 

Domnul Vasile Grozav:

Da, ma uit. Pentru cine se vede.

 

Domnul   Nicolae Bondarciuc:

Acolo pe parcursul repartizarii sumei care a fost.

 

Domnul Vasile Grozav:

Nu, neavind reparatia capitala, oamenii ceea nu pot investi in gazificare.

 

Domnul  Marian Lupu:

Domnule Grozav,

Eu va rog frumos, mai concret. Caci asa noi pina miine dimineata o sa  stam.

 

Domnul Vasile Grozav:

Ei, bine, eu rog...

 

Domnul  Marian Lupu:

La vot, da? Nu? Chestii.

 

Domnul Vasile Grozav:

Puneti la vot si una, si alta. D-apoi cum?

 

Domnul  Marian Lupu:

Foarte bine.

Supun votului aceste propuneri evocate la microfon de catre domnul Grozav. Cine este pentru, rog sa voteze. Asa, cine este pe sectorul 1? 

 

Numaratorii:

Sectorul nr.2 –2.

 

Domnul Vasile Grozav:

Domnule Bondarciuc,

Si ultima intrebare.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stati putin.

Domnule Grozav,

Eu v-as ruga foarte mult, sinteti atit de precipitat, incit nici nu urmati procedura. Asteptati putin.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.3 – 17.

 

Domnul  Marian Lupu:

Sectorul nr.3?

Sectorul nr.2 citi au fost?

 

Numaratorii:

Sectorul nr.3 – 17. Sectorul nr.2 – 2.

 

Domnul  Marian Lupu:

Sectorul nr.1 – ?  

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 0.

 

Domnul  Marian Lupu:

Zero.

Va multumesc.

19 voturi. Propunerea nu a fost acceptata de plenul Parlamentului. Aveti inca un minut. Va rog.

 

Domnul Vasile Grozav:

Alta propunere a mea tine de raionul Cimislia. Anul trecut, pentru 2006 am cerut, am cerut  si in 2007  pentru drumul Valea Perjei – Javgur. Eu nu spun sa puneti la vot, este clar. Am o rugaminte, ca prima sa sedinta in teren din primul semestru al anului viitor Guvernul sa o tina la Javgur.

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Da, va multumesc si eu.

Inainte de a oferi cuvintul domnului Onceanu, vreau sa spun...

Doamna Cusnir,

Nu sinteti pe lista mea a persoanelor care au inaintat propuneri pentru acea lectura. Nu sinteti. Si eu am facut un dublu control si pe linia comisiei si singur am trecut de-a fir a par sinteza. Aici am in fata sinteza propunerilor. Nu va suparati. Noi am convenit. Eu inteleg. Atunci sa procedam in felul urmator: sa vedem cine, pina la urma, vorbeste. Daca e bine, atunci am sa va ofer cuvintul.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Anatolie Onceanu:

Stimate domnule presedinte al comisiei,

Pagina 22 din sinteza. Propunerea mea era ca cele 2 milioane de lei prevazute in buget pentru “Caravela Culturii” sa fie reorientate la procurarea de carti in grafia latina pentru bibliotecile publice. Si argumentez. De fapt, a argumentat-o foarte bine domnul Gutu. Si, totusi, suplimentar. Deci, in conditiile cind pentru 2007 la compartimentul cultura s-au prevazut in buget cu citeva milioane de lei mai putin ca in 2006, nu este, cel putin, irational ca circa 2 milioane, deci, o suma atit de mare sa fie orientata la un proiect cultural foarte contestat in societate. Deci, si de catre foarte multa lume, dar si de o buna parte din oamenii de cultura care contesteaza acesta.

Bine, lasa sa fie si “Caravela Culturii”, numai ca guvernarea actuala a carei imagine este promovata in cadrul acestei actiuni, lasa sa o sponsorizeze asa cum sponsorizeaza constructia fintinilor, monumentelor, unor monumente, locase de culte, iar banii publici in asa o suma de mare sa fie directionata pentru adevarate necesitati culturale. De aceea, eu rog sa supuneti votului aceasta propunere.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,

Supun votului aceasta propunere a colegului Onceanu.

 

Domnul   Nicolae Bondarciuc:

Daca imi permiteti.

 

Domnul  Marian Lupu:

Domnule presedinte al comisiei,

Nu. Doar o clipa. Si pe urma o sa spuneti. Cine este pentru acceptarea acestei propuneri, rog sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.2 – 0.

 

Domnul  Marian Lupu:

Sectorul nr.1  tot zero.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 0.

Sectorul nr.3 – 17.

 

Domnul  Marian Lupu:

17 voturi. Propunerea.

 

Domnul Anatolie Onceanu:

Pentru mine este straniu ca nu voteaza.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stati putin, eu nu am anuntat rezultatele.

Domnul Anatolie Onceanu:

Domnule Presedinte,

Mie mi se pare straniu ca lasa deputatii comunisti.

 

Domnul  Marian Lupu:

Domnule Onceanu,

Permiteti-mi, va rog, sa anunt rezultatele si sa urmez normele de procedura. 17 voturi “pro”. Propunerea evocata nu a fost acceptata de plenul Parlamentului. Rog sa continuati, fiindca mai aveti timp la dispozitie.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Vreau sa ii raspund domnului Onceanu.

Stimate domnule coleg,

Nu stiu de unde ati luat ca noi alocam pentru Ministerul Culturii si Turismului mai putine surse financiare. Ati auzit. Eu imi cer scuze. Eu va spun pina la capat. Ati auzit ca noi am alocat suplimentar 5 milioane. Da, pentru investitiile capitale care au fost in anul curent si provenienta banilor a fost din granturi, a expirat termenul acestor proiecte. Dar pentru activitatea Ministerului, pentru asigurarea necesitatilor acestuia noi am alocat banii cu plus, daca comparam cu anul curent.

 

Domnul Anatolie Onceanu:

Bine. Informatia am luat-o din informatia oferita de Guvern, asa ca   n-am nascocit nimic.

 

Domnul   Nicolae Bondarciuc:

Asa este, trebuie sa va examinati toate documentele.

 

Domnul Anatolie Onceanu:

Aceasta dumneavoastra spuneti acum. Bine.

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Eu trec acum in revista trec propunerile mele din paginele 50 si 51 din sinteza la anexele 4 si 5, obiectivele pentru raioanele Singerei si Telenesti. Deci, reparatia capitala a drumului dintre satele Prepelita si Pepeni in Telenesti, constructia gazoductului Telenesti–Mindresti, a strazilor din Mindresti si reparatia drumului Ratus–Chitcanii Vechi, un drum foarte mare. Deci, toate aceste propuneri au fost facute dupa ce m-am intilnit cu foarte multa lume, cu sute si sute de alegatori, printre care de diferite orientari politice, inclusiv cu viziuni comuniste. Deci, eu vreau sa vad cine va vota contra si pe urma sa prezint o dare de seama acestor alegatori.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,

Supun votului aceasta propunere. Cine este pentru, rog sa voteze.

 

 

Numaratorii:

Sectorul nr.2 – 2.

Sectorul nr.1 – 0.

Sectorul nr.3 – 17.

 

Domnul  Marian Lupu:

19 voturi “pro”. Aceasta propunere nu a fost acceptata de plenul Parlamentului.

Doamna Cusnir,

Credeti-ma ca eu nu am sa va uit. Deci, cum epuizam lista celor care sint inscrisi, eu va ofer cuvintul. Luati loc putin, nu va obositi.

Domnule Banari,

Va rog, microfonul nr.4.

 

Domnul Ivan Banari: 

Stimate domnule Presedinte,

Grupul deputatilor Partidului Democratiei Sociale a inaintat un sir de propuneri si referitor la mai multe articole ale proiectului in discutie. Si vreau sa ma refer doar la citeva. Deci, articolul 19 din proiectul de lege, unde se mentioneaza despre utilizarea temporara a soldurilor disponibile a mijloacelor speciale ale fondurilor speciale ale institutiilor publice.

Este cam deocheata aceasta formulare, dar asa este. Finantate de la bugetul de stat pentru efectuarea cheltuielilor de baza ale bugetului de stat cu restituirea lor pe parcursul anului bugetar. Aceasta formulare a fost propusa si mai inainte si nu a trecut atunci. Deci, atunci ne-am dezis de ea. Nu stiu de ce a aparut iarasi. Nu sint de acord cu acele dovezi aduse de catre comisie. Deci, acesta este primul moment. Si as vrea, totusi, sa vedem mai detaliat despre ce este vorba aici.

Al doilea moment asupra caruia as vrea sa accentuez atentia dumneavoastra. Este vorba de articolul 16: “Guvernul se abiliteaza cu dreptul de redistribuire a alocatiilor pentru finantarea investitiilor capitale intre beneficiari si intre obiectivele de indeplinire a lucrarilor respective de catre beneficiari.”

Deci, pot sa va spun de acum ce va avea loc, ce va avea loc, daca acceptam acest articol intr-o asemenea redactie. Deci, primele sase luni nu se vor aloca bani. Dupa ce va trece jumatate de an, deci,  se va spune: ca nu ati folosit banii si vor fi redistribuiti de Guvern, fara ca sa vina in Parlament pentru a discuta aceste problemele. Si unii din aceea chiar inclusi in anexa nr.4 deci, vor ramine fara acesti bani care li se aloca acum. Si al treilea moment.

Bine, ma opresc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Eu cer scuze, eu rog un raspuns al comisiei, fiindca intrebarea este interesanta.

 

 

 

Domnul   Nicolae Bondarciuc:

Cu prima propunere. Noi in comisie am discutat si am convenit la decizia ca acest fapt si acest articol o sa fie in plus pentru guvernare. Caci banii care sint pe cont din sursele speciale sint momente cind este necesar sa fie utilizate de catre Guvern, pe urma restabilite. Ceea ce se refera la articolul 16, deci este vorba de a utiliza banii cu destinatia care este in Legea bugetului si in anexa respectiva. Dar in cazul in care nu a fost posibil de a utiliza banii, noi imputernicim Guvernul sa redistribuie, dar intre obiectele mentionate in anexa nr. 4 numai. Aceasta este decizia comisiei.

 

Domnul Ivan Banari:

Domnule presedinte al comisiei,

Vreau sa va rog sa deschideti la anexa nr.4. Deci, am propus iarasi un grup din patru deputati.

 

Domnul   Nicolae Bondarciuc:

La care articol?

 

Domnul Ivan Banari:

Anexa nr. 4. Deci, noi am propus ca de la Aparatul Guvernului, unde este vorba de 1837, 10 milioane 837 mii de lei inclusiv pentru reconstructia Complexului “Condrita”, reconstructia clubului si ospatariei, Intreprinderii de Stat Pensiunea din Holercani s.a.m.d. deci, se descifreaza aceste 10 milioane 837 de mii ca sa le trecem la niste unitati din sistemul de invatamint. Deci, inclusiv la reparatia capitala a Liceului Teoretic Rasponeni din raionul Soldanesti, reparatia capitala s.a. Deci, acestea.

 

Domnul   Nicolae Bondarciuc:

In primul rind, trebuie sa decidem asupra primei intrebari, daca noi micsoram suma aceasta? La comisie noi am examinat aceasta propunere si am convenit asupra concluziei ca lasam asa cum a propus autorul, Guvernul. Nu micsoram aceasta suma.

 

Domnul Ivan Banari:

Domnule Presedinte,

Si ultima intrebare. La rectificarea bugetului pe anul 2006 eu am facut o propunere referitor la Scoala Medie din satul Alunis. Atunci dumneavoastra ati spus ca noi vom mai avea si rectificare si vom avea bugetul pe 2007. Dumneavoastra personal ati spus de la tribuna si noi vom tine cont de acest lucru. Nu ne implicam acum. Deci, nu am gasit nimic. La Riscani se aloca doar 120 de mii pentru sistemul de invatamint si acelea pentru constructia gazoductului la o singura scoala.

Deci, iarasi aceasta scoala din satul Alunis, unde nici drum, nici gazificare, absolut nimic nu este, nici nu poate macar sa faca un acoperis al cladirii scolii, ca copiii sa nu se afle sub un acoperis care tot timpul curge. De 70 de mii de lei este vorba.

 

Domnul   Nicolae Bondarciuc:

Eu pot sa va propun o chestie. Va rog frumos, lucrati cu Guvernul, cu Ministerul Economiei si Comertului si cu Ministerul Finantelor in perioada in care ei se ocupa de modificarea sau de elaborarea bugetului. Multi deputati au lucrat si au obiecte care au aparut in anexa respectiva.       

 

Domnul Ivan Banari:

Multumesc, domnule Presedinte.

 

Domnul   Nicolae Bondarciuc:

Dar vedeti care este situatia? Ati propus odata si credeti ca acum  deja au lasat toate lucrurile si s-au ocupat de propunerea dumneavoastra. Este la noi nu o scoala, dar sint multe scoli negazificate astazi, spre regret, din lipsa surselor financiare. 

 

Domnul Ivan Banari:

Domnule Presedinte,

Eu nu insist sa fie pusa la vot, fiindca stiu care va fi rezultatul.

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr. 5.

 

Domnul  Vlad Cubreacov:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimate domnule presedinte al comisiei,

Nu este vorba de un amendament, ci doar de o precizare pentru stenograma. Va rog sa consultam impreuna pagina 5 din sinteza la capitolul raionul Criuleni. Este vorba de renovarea sistemului de canalizare a Liceului din satul Onitcani, nu de incalzire. A fost, probabil, o greseala de tipar. Iar la pagina... In limita acestui... deci, este vorba de renovarea sistemului de canalizare.

 

Domnul   Nicolae Bondarciuc:

Cer scuze. Canalizare?

 

Domnul  Vlad Cubreacov:

Canalizare, da, in loc de incalzire.

 

Domnul  Marian Lupu:

S-a acceptat.

 

 

 

Domnul  Vlad Cubreacov:

Iar la pagina 13 este vorba de raionul Ungheni, trebuie sa indicam corect denumirea localitatii. Este indicat in sinteza reparatia Gimnaziului din satul Floritoaia, denumirea corecta este Floritoaia Veche. O alta localitate nu exista Floritoaia, in conformitate cu Legea privind organizarea administrativ-teritoriala.

 

Domnul   Nicolae Bondarciuc:

Floritoaia Veche?

 

Domnul  Vlad Cubreacov:

Veche, da.

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Floritoaia Veche.

De acord.

Microfonul nr. 5.

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu tot nu sint in lista dumneavoastra, dar domnul Untila mi-a oferit dreptul de a prezenta din numele comisiei.

 

Domnul  Marian Lupu:

Asa si am inteles.

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Deci, asa s-a intimplat ca initiativa care a fost semnata, propunerile care au fost semnate de catre domnul presedinte de comisie Veaceslav Untila, de catre presedintele de comisie Nicolae Bondarciuc, era vizat in raport, adica cum ca este propunerea domnului deputat Untila. Deci, eu cu dumneavoastra, ieri, am vorbit la tema aceasta, dumneavoastra cunoasteti problema foarte bine. Eu m-as adresa catre colegi sa vedeti sinteza de pe pagina 38. Propunerea comisiei tine de anexa nr.11 a fondului ecologic.

Noi, in cadrul comisiei, tema aceasta o discutam, practic, pe parcursul unui an de zile, vizeaza implementarea si indeplinirea prevederilor Legii cu privire la fisiile forestiere, fisiile de protectie a riurilor si bazinelor de apa.

A fost si Hotarirea Guvernului cu privire la implementarea legii mentionate si in cadrul hotaririi s-a prevazut ca pe parcursul a 4 ani de zile trebuia sa fie valorificate peste 4 milioane de lei.

Toate explicatiile, in primul rind, de organele responsabile, institutiile responsabile pentru implementare si indeplinirea hotaririi au stipulat cum ca nu erau finantele necesare pentru indeplinirea volumelor de lucru cu privire la plantarea acestor fisii.

In cadrul comisiei am convenit, dupa discutiile cu autorii, in special a fost discutia cu doamna viceprim-ministru Zinaida Grecianii, mai mult decit atit si domnul Prim-ministru Vsaile Tarlev este la curent, care a acceptat si a sustinut necesitatea indeplinirii volumelor indicate de lucru.

Noi am venit cu o propunere, ca sumele necesare pentru a implementa prevederile legii sa fie prevazute din contul fondului ecologic, din contul celor
29 de milioane. Deci, este un precedent, acele 29 de milioane vizeaza inclusiv si 800 000 pentru un proiect. In capitol inclusiv sa se incadreze si cele 3 milioane, care vor asigura indeplinirea atit a Legii cu privire la fisiile forestiere, cit si prevederile care vizeaza si lunca Prutului, zona umeda, pe care noi miine, practic, o votam in a doua lectura.

Domnule Presedinte,

Pentru a asigura un suport responsabil atit pentru Ministerul Ecologiei si Resurselor Naturale, cit si pentru Guvern, as propune ca initiativa comisiei, propunerile comisiei sa fie supuse votului.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,

Supun votului.

Microfonul nr.3, va rog.

 

Doamna  Eugenia Ostapciuc:

Eu as vrea sa rog colegii din fractiune sa sustinem aceasta propunere.

 

Domnul  Nicolae Bondarciuc:

Stimati colegi,

Daca imi permiteti...

 

Domnul  Marian Lupu:

Da, va rog.

 

Domnul  Nicolae Bondarciuc:

Noi am examinat propunerea sau amendamentului domnului deputat Veaceslav Untila. Ieri noi am discutat.

 

Domnul  Vladimir Ciobanu:

Domnule presedinte Bondarciuc,

Al comisiei.

 

Domnul  Nicolae Bondarciuc:

Al comisiei, semnat de domnul Veaceslav Untila. Al comisiei, da.

 

Domnul  Vladimir Ciobanu:

Domnule Untila,

De aceea si imi fac probleme...

Domnul  Nicolae Bondarciuc:

Noi ieri am discutat cu domnul Ciobanu si dumnealui recunoaste ca, desigur, a fost Hotarirea Guvernului din 2001, termenul hotaririi a expirat in 2003. Sursele alocate au fost sursele bugetare atunci. In propunerea comisiei se mentioneaza sa includem in Legea bugetului un punct: “Indeplinirea Hotaririi Guvernului Republicii Moldova nr.32 din 16 ianuarie 2001.” Nu putem sa includem asemenea formulare in lege cu indeplinirea hotaririi Guvernului.

Dar noi am discutat ieri si cred ca este rational sa includem in articolul unde este vorba despre finantarea proiectului pentru implementarea strategiilor, programelor si planurilor nationale de protectie a mediului, fisiilor riverane aici si din proiectele care corespund acestuia o sa fie alocate surse.

 

Domnul  Vladimir Ciobanu:

Domnule presedinte al comisiei,

Daca ati observat, aici se stipuleaza anume pentru care lucrari, deoarece proiectele sint gata: pentru marcare si pentru plantare. Deci, nu vorbim numai despre indeplinire. Da, eu sint de acord ca hotarirea a expirat, dar volumele de lucru care trebuie sa fie indeplinite, trebuie sa fie fixate in suma si in actiunile concrete. Si comisia aceasta a si propus.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

Stimati colegi,

Da, acustica in aceasta sala este una foarte si foarte buna, se aude bine.

Supun votului aceasta propunere a comisiei. Cine este pentru a fi sustinuta, rog sa voteze. Vot unanim.

 

Domnul  Vladimir Ciobanu:

Din numele comisiei va spun multumesc pentru sustinere.

 

Domnul  Nicolae Bondarciuc:

Stimate domnule Ciobanu,

Eu va rog frumos, precizati, concretizati, ca sa includem aici, caci ceea ce-a fost prezentat nu corespunde.

 

Domnul  Vladimir Ciobanu:

Bine.

 

Domnul  Marian Lupu:

Precizati si dupa aceea lucrati.

Domnule Stepa,

Sinteti gata cu detalii?

Microfonul nr.2.

 

 

Domnul  Boris Stepa: 

Николай Фёдорович, я просил бы в приложении 4 страница 140 из графы «Газопровод Глодень–Лимбений Векь» из 2,7 миллиона исключить 500 тысяч леев и перевести в это же приложение 4 на страницу 125, где после района Бричень ввести район Глодень с графой «Строительство котельной и подведение газа к русской средней школе № 1 села Стурзовка».

 

Domnul  Marian Lupu:

Comisia.

 

Domnul  Nicolae Bondarciuc:

O clipa, trebuie sa ma uit atent. Trebuie de vazut.

 

Domnul  Boris Stepa:

Вопрос согласован.

 

Domnul  Nicolae Bondarciuc:

Gazoductul Glodeni-Limbenii Vechi?

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimatii mei colegi,

Eu incep a simti un confuz.

 

Domnul  Nicolae Bondarciuc:

2 milioane 700 000.

 

Domnul  Boris Stepa:

И оттуда 500 тысяч для завершения.

 

Domnul  Marian Lupu:

Eu, poate, v-as ruga cumva sa iesiti in hol si sa va clarificati cu aceste puncte.

 

Domnul  Dmitri Todoroglo:

Domnule Presedinte,

Acusi clarificam. Liniste. Ne-am clarificat.

 

Domnul  Marian Lupu:

Au fost doua luni de zile.

 

Domnul  Dmitri Todoroglo:

Domnule Presedinte...

 

Domnul  Marian Lupu:

Va atrag atentia, doua luni de zile.

 

Domnul  Dmitri Todoroglo:

Ca de obicei, ultima zi este cea mai productiva.

 

Domnul  Marian Lupu:

Asa.

 

Domnul  Dmitri Todoroglo:

Se poate, da?

 

Domnul  Marian Lupu:

Va rog, microfonul nr. 2.

 

Domnul  Dmitri Todoroglo:

Domnule presedinte.

 

Domnul  Marian Lupu:

Dumnealui ajuta colegul.

 

Domnul  Dmitri Todoroglo:

Domnule presedinte de comisie,

Se poate, da?

 

Domnul  Nicolae Bondarciuc:

Poftim.

 

Domnul  Dmitri Todoroglo:

2 milioane 700 000 acestea sint investitiile care sint prevazute din bugetul de stat in adresa unitatii administrativ-teritoriale pentru constructia gazoductului Glodeni-Limbenii Vechi. Propunerea domnului deputat prevede ca in satul Sturzovca deja este gaz si gazoductul este adus pina la sat si obiectul social scoala s.a.m.d. Sta problema constructiei unei cazangerii in alta scoala si aducerea gazului la aceasta scoala si constructia cazangeriei in aceasta scoala, pentru aceasta 500 000 sau 600 000 de lei. De aceea, propunerea ca acesti bani care au sa fie prevazuti in bugetul de stat la unitatea administrativa pentru constructia acestui gazoduct vot fi folositi pentru gazificarea sau constructia cazangeriei in aceasta scoala. De aceea, acestia totdeauna sint banii, mijloacele de stat.

 

Domnul  Nicolae Bondarciuc:

Daca imi permiteti, si eu am o intrebare.

Stimate domnule coleg,

а нельзя это было сделать раньше? Это надо делать в день заседания?

 

Domnul  Boris Stepa:

Николай Фёдорович,

Все документы у вас давно.

Domnul  Marian Lupu:

Nicolai Fiodorovici,

Este cazul sa supun votului sau nu?

 

Domnul  Nicolae Bondarciuc:

Da, poftim, eu nu sint impotriva, dar din mers...

 

Domnul  Marian Lupu:

Nu sinteti impotriva la exercitiul de vot sau la propunerea colegului?

 

Domnul  Nicolae Bondarciuc:

Exercitiului de vot si propunerea colegului.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,

Comisia nu este impotriva. In acest caz, nici nu purcedem la mecanismul de vot.

Domnule Gutu,

O data a fost. O clipa, nu va suparati. Eu nu mai vad luari de cuvint.

Bine.

Stimati colegi,

Iesim peste limitele stabilite, va rog, foarte scurt.

Microfonul nr.4.

 

Doamna  Valentina Cusnir:

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu nu o sa incerc sa va demonstrez acum ca am avut dreptul astazi sa ies la microfon. Intrebarea mea catre domnul presedinte al comisiei este urmatoarea: nu este bugetul azi batut in cuie, stim noi ca de citeva ori venim cu rectificari si avem foarte multe sate in republica noastra mica unde nu a calcat picior de deputat. Si daca, pe parcursul anului, vine, desigur, deputatul vede niste necesitati si vine cu niste rectificari...

Domnule Presedinte al Parlamentului,

Eu nu stiu, daca a mai fost un deputat atit de activ in aceasta directie, cite interpelari am inaintat si foarte multe le-am hotarit, ceea ce este, exact, o parte integranta a acelui lucru pe care il facem astazi. Am si scrisori semnate de domnul Prim-ministru, prin care imi promite ca in bugetul pentru 2007 vor fi alocate
2 milioane de lei pentru Statia de epurare a apelor din Calarasi. Dar mai am si o intrebare catre domnul presedinte al comisiei, fila 4 a sintezei, va rog.

 

Domnul  Marian Lupu:

Da, cititi, va rog.

 

 

 

Doamna  Valentina Cusnir:

Acolo, sus, incepe: “Fractiunea Prtidului Democrat din Moldova – reparatia cladirii scolii din satul Meleseni. Cere 100 000 si se aloca 100 000.”

Peste un rind: “Fractiunea Partidului Popular Crestin Democrat – reparatia scolii din satul Meleseni cere 300 000, se aloca 200 000.” E clar ca este vorba de aceeasi scoala. Este vorba ca eu am iesit cu o interpelare pe parcursul anului 2006 nu demult, colegul nostru Alexandru Lipcan a iesit cu o interpelare in plenul Parlamentului, cerind bani pentru aceasta scoala si nu au fost acesti bani.

Vreau sa zic ca din toata straduinta s-au gasit oameni buni, era nevoie de 600 000 de lei, 150 000 de lei noi le-am gasit. Colegii mei foarte bine ca au gasit necesitatea sa inainteze, dar s-au alocat 300 000, nu mai ajung 150 000. Eu va rog frumos si Guvernul sa gasiti aceasta posibilitate sa mai alocam la acest capitol “Reparatia scolii din satul Meleseni” inca 150 000 de lei. Ca, intr-adevar, sa reparam aceasta scoala, sa nu o lasam neterminata si apoi sa se darime si sa o incepem de la inceput. Va rog sa puneti la vot aceasta propunere a mea.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,

Supun votului aceasta propunere. Cine este pentru, rog sa voteze. Rog sa fie anuntate rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 0.

Sectorul nr.2 – 2.

Sectorul nr.3 – 20.

 

Domnul  Marian Lupu:

22 de voturi “pro”.

 

Doamna  Valentina Cusnir:

Rog si fostii mei colegi din Fractiunea Partidului Popular Crestin Democrat, care au inaintat aceeasi propunere si fara...

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimata colega,

Doamna Cusnir,

Nu se comenteaza rezultatele votului, eu va rog foarte mult. Asa. E tot. Alte interventii?

Bine. Un minut. Cu exceptie.

 

Domnul  Ion Gutu: 

Stimati colegi,

Domnule Presedinte, va multumesc.

In primul rind, eu nu am folosit tot dreptul de a pune la vot mai multe propuneri, e clar ca este fara sens. Al doilea moment. In aceasta sala citeva saptamini in urma Parlamentul Republicii Moldova nu a sustinut un proiect de lege de alocare a 800 000 de lei pentru finalizarea apeductului cu apa in satul Calmatui, raionul Hincesti. Domnul Bondarciuc atunci a argumentat ca nu sint resurse pentru anul 2006.

Stimati colegi,

Este vorba ca acest sat are posibilitate sa primeasca un grant de 3 milioane de lei, 120 000 de lei au acumulat contributia satenii, nu se mai ajung 150 000 de lei, pentru ca sa indeplineasca conditiile contributiei. Acest sat, in 1994, a suferit foarte mult de pe urma calamitatilor si pina astazi inca nu poate sa revina la un trai si activitate normala.

De aceea, eu nu am inaintat aceasta propunere, fiindca a aparut astazi, eu rog Parlamentul Republicii Moldova sa revenim la aceasta localitate si sa gasim posibilitate de a aloca 150 000 de lei pentru anul 2007.

 

Domnul  Marian Lupu:

De fapt, acest  gen de proiect, daca nu gresesc eu, cere contributia comunitatii, contributie proprie.

Stimati colegi,

Bine. Am luat act de acest lucru.

Domnule Bondarciuc,

Eu va multumesc.

Stimati colegi,

In aceste conditii, cu acele rezultate ale votului dumneavoastra referitor la propunerile inaintate de colegii nostri aici, in sala plenului, precum si tinind cont de rezultatele raportului comisiei sesizate in fond, supun votului. Cine este pentru adoptarea in lectura a treia a proiectului de Lege nr.3778 (Rumoare in sala)... Asa. Eu o sa inchei exercitiul de vot si o sa va explic putin lucrurile pe care vi le-am mai explicat inainte, dar nu m-ati ascultat.

Cine este pentru adoptarea in a treia lectura a proiectului de Lege nr.3778, rog sa voteze. Rog sa fie anuntate rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 30.

Sectorul nr.2 – 32.

Sectorul nr.3 – 8.

 

Domnul  Marian Lupu:

70 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.3778 este adoptat in lectura a treia.

Va multumesc.

Stimati colegi,

Acum sa va explic un lucru. Eu am anuntat ca reprezentantii fractiunilor, cite unul pentru fiecare fractiune, cit si acei deputati care, in mod individual, au inaintat propuneri, participa la dezbateri de la microfoane din sala. Eu am fost suficient de explicit? Foarte.

Va multumesc foarte mult.

Stimati colegi,

Acum, precum v-am anuntat anterior, in sala este prezent colegul nostru domnul Vasile Colta, pe care motiv revenim la proiectele nr.4105, nr.4106. Dar ce se intimpla? E ceva ce va amuza? Eu rog putina liniste. Revenim la proiectele nr. 4105, nr.4106. As dori sa il invit la tribuna centrala pe domnul Turcan, comisia. Putin sa vedem unde am ajuns data trecuta in citeva cuvinte, da? Si sa pornim. Raportul a fost prezentat.

Domnule Turcan,

Eu va rog, doar ne punctati care ar fi actiunile care urmeaza sa fie desfasurate.

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Onorat Parlament,

La sedinta precedenta noi am examinat, de fapt, a fost prezentat raportul, conform Regulamentului, al Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati referitor la demersurile Procurorului General, in care Procurorul General solicita ridicarea imunitatii in Parlamentul Republicii Moldova a domnului Vasile Colta, pentru tragerea dumnealui la raspundere administrativa pe cazul accidentului rutier si la raspundere penala pentru cazul contrabandei cu tigari si remiterea dosarului si materialelor respective in instanta de judecata.

Conform Regulamentului, acest raport, avind in vedere ca domnul deputat Colta este prezent in sala, acum trebuie sa fie dezbatut in sensul prezentarii argumentelor, informatiei respective, explicatii din partea domnului Colta, asa cum prevede si Regulamentul, si Legea despre statutul deputatului in Parlament. In sala este prezent, din partea Procuraturii Generale, primul adjunct la Procurorului General domnul Gorbulea, care este disponibil sa raspunda la intrebarile respective. Dupa aceea, urmeaza sa trecem la formarea comisiei speciale pentru efectuarea modului secret in modul stabilit de Regulament.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Stimati colegi,

Procedurile sint clare? Clare.

Eu va multumesc.

Inainte de a purcede la punerea in aplicare a acestor proceduri, conform normelor reglementare, persoana in cauza are dreptul la luare de cuvint, in acest caz este vorba de colegul nostru domnul Vasile Colta. Aici adresez intrebarea daca va face uz de acest drept si sa ia cuvint la tribuna centrala. Nu sau da? Nu.

Stimati colegi,

Deci, domnul Colta nu va face uz de dreptul acordat, pe care motiv, urmeaza sa formam o comisie – Comisia pentru efectuarea votarii secrete a Parlamentului la subiectele... de fapt, sint doua subiecte, raspunderea administrativa si raspunderea penala.

Fractiunile,

Eu rog propunerea dumneavoastra din sala, referitor la componenta numerica si propuneri privind comisia.

Microfonul nr.3.

 

Domnul  Dumitru Prijmireanu: 

Multumesc, domnule Presedinte.

Se propune alcatuirea comisiei din 7 persoane – 4, 1, 1, 1. Din partea Fractiunii Partidului Comunistilor se propun urmatoarele persoane: Valeriu Calmatui, Larisa Zimina,  Anatolie Zagorodnii, Iosif Chetraru.

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc.

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Vlad Cubreacov:

Fractiunea Partidului Popular Crestin Democrat propune candidatura domnului Ion Varta pentru aceasta comisie.

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Multumesc.

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Valeriu Guma: 

Fractiunea Partidului Democrat il propune pe domnul Oleg Tulea.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc.

Mai este inca Fractiunea “Alianta «Moldova Noastra»”.

 

Domnul  Veaceslav Untila: 

“Alianta «Moldova Noastra»” il propune pe domnul Ion Plesca.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc.

Stimati colegi,

Supun votului. Cine este pentru formarea comisiei respective cu componenta numerica si componenta nominala, precum a fost propuse de catre reprezentantii fractiunilor, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Componenta comisiei este aprobata de Parlament.

Acum, comisia urmeaza sa se intruneasca si sa pregateasca absolut toate procedurile si normele tehnice.

Stimati colegi,

Cum ginditi dumneavoastra, cit timp sa ii oferim comisiei? 15 minute sint oferite comisiei. Deci, comisia va trebui sa isi aleaga presedintele, secretarul si dupa aceea presedintele comisiei, de la tribuna centrala, de aici, in 15 minute, ceea ce ar insemna ora 17 si 45 de minute, ne raporteaza tot ceea ce tine de procedura propriu-zisa de votare.

Va multumesc.

Ma iertati, va rog, microfonul 4.

 

Domnul  Veaceslav Untila:

Domnule Presedinte,

Ma scuzati. Noi avem Ora Guvernului, poate...

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,

Eu vreau sa va propun un lucru. Deci, Ora Guvernului, vedeti ce se intimpla, sintem intr-un program foarte intens, toti acei care au fost invitati pentru ziua de astazi sa ofere raspunsuri la intrebari, ii invitam joia viitoare de rind cu acei care vor fi chemati astazi. Daca doriti, oferiti intrebarile. De fapt, transferul. Vreti miine? Miine.

 

Domnul  Veaceslav Untila:

Pentru ziua de miine si intrebari, si raspunsuri.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

 

Domnul  Veaceslav Untila:

Dar declaratiile, care au fost anuntate, le facem astazi.

 

Domnul  Marian Lupu:

Declaratiile le faceti astazi.

 

Domnul  Veaceslav Untila:

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul  Valeriu Calmatui: 

Va multumesc, domnule Presedinte.

Este o rugaminte, un anunt,  comisia care a fost nominalizata la etajul 3, in camera din dreapta.

P   A   U   Z   A

*   *   *

D  U  P  A      P  A  U  Z  A

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Rog sa va ocupati locurile. Reluam sedinta plenului  Parlamentului, drept ca putin  tardiva, dar asa a fost sa fie astazi, fiindca programul a fost foarte complex. Acum as dori sa invit la tribuna centrala presedintele comisiei, domnul Calmatui. 

Domnule Calmatui,

Va rog.

 

Domnul  Valeriu Calmatui:

Da, va multumesc domnule Presedinte.

Stimati colegi,

Dati-mi voie sa dau citire procesului-verbal nr.1 al Comisiei pentru efectuarea votarii secrete asupra cererilor procurorului general privind ridicarea imunitatii si incuviintarea prealabila a trimiterii in judecata pe cauze administrativa si penala a deputatului in parlament Vasile Colta, 23 noiembrie 2006.

 La sedinta comisiei a participat Calmatui, Chetraru, Zagorodnii, Plesca, Tulea, Varta, Zimina. Ordinea de zi – alegerea presedintelui si secretarului comisiei. Comisia a decis: se alege presedintele comisiei Calmatui, secretarul comisiei – Zimina Larisa. Semnaturile procesului-verbal, poftim, si procesul cred ca ori intii... al doilea il dau citire.

Procesul-verbal nr.2 al Comisiei pentru efectuarea votarii secrete asupra cererilor Procurorului General privind ridicarea imunitatii si incuviintarea prealabila a trimiterii in judecata pe cauze administrativa si penala a deputatului in parlament Vasile Colta, 23 noiembrie 2006.

 La sedinta comisiei au participat Calmatui, Zimina, Zagorodnii, Chetraru, Plesca, Varta, Tulea. Ordinea de zi: cu privire la forma si textul buletinului de vot. S-a propus forma si buletinul de vot, deci iata acesta este buletinul de vot nr. 1 si acesta este nr. 2.

Numarul 1 este pentru tragerea la raspundere administrativa  a deputatului Colta, numarul 2 – pentru tragerea la raspundere penala. Deci comisia a hotarit: se accepta forma si textul buletinului de vot care se anexeaza.

Presedintele comisiei, secretarul comisiei, semnaturile sint, poftim.

Sa citesc textul buletinul, dau citire cuprinsului buletinului de vot nr.1. Buletin de vot secret nr.1. Sesizarea Procurorului General (nr.4105 din
24 octombrie 2006) cu privire la ridicarea imunitatii pentru tragerea la raspundere administrativa a deputatului in Parlament Republicii Moldova, domnul Vasile Colta, 23 noiembrie 2006.

Considerati ca exista motive intemeiate pentru aprobarea cererii Procurorului General nr. 4105 din 24 octomrbie 2006 de a fi ridicata imunitatea domnului deputat in Parlamentul Republicii Moldova Vasile Colta pentru tragerea lui la raspundere administrativa si de a fi dat consimtamintul prealabil pentru trimiterea materialului respectiv in instanta de judecata spre examinare: “da” sau “nu”. Iata doua, deci fiecare din dumneavoastra voteaza si isi pune nu semnatura, dar se voteaza cu intretaierea cu doua linii a acestui cerc.

Colta, pardon, noi am avut un coleg Colita si asa ca imi cer scuze.

Domnul Marian Lupu:

Asa, intrebari catre presedinte? Da, cer scuze, mai aveti de raportat.

 

Domnul  Valeriu Calmatui:

Da, procesul-verbal nr.2.

 

Domnul Marian Lupu:

Va rog.

 

Domnul  Valeriu Calmatui:

Buletinul de vot nr. 2. Deci in acest buletin de vot sint stipulate urmatoarele. Sesizarea Procurorului General nr.4106 din 24 octombrie 2006 cu privire la ridicarea imunitatii pentru tragerea la raspundere penala a domnului deputat in Parlamentul Republicii Moldova Vasile Colta, 23 noiembrie 2006.

Considerati ca exista motive intemeiate pentru aprobarea cererii Procurorului General nr. 4106 din 24 octombrie 2006 de a fi ridicata imunitatea domnului deputat in Parlamentul Republicii Moldova Vasile Colta, pentru tragerea lui la raspundere penala si de a fi dat consimtamintul prealabil pentru trimiterea cauzei penale respective in instanta de judecata spre examinare, iar din nou “da” si “nu”. Deci, iar prin vot, votati “da” sau “nu”.

V-am expus, in forma de  intretaiere, doua linii intretaiate pentru ce votati. Deci, iata acestea sint buletinele de vot. Dar, totodata, vreau sa aduc la cunostinta daca e necesar, dupa ce luam act de aceste doua procese-verbale, deci, in hol sint instalate patru mese. La fiecare masa, conform alfabetului, sint indicatorii care indica prima litera din numele de familie. Deci fiecare se apropie, face doua semnaturi, primeste buletinul de vot nr.1 si nr.2. Dupa aceea, intra in cabina de vot, voteaza si apoi arunca in urna aceste buletine. E tot acolo in prag, urna de vot.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Eu inteleg ca sintem cu totii obositi, sintem la ora sase si zece minute. Repet pentru toti, este vorba de cabina de vot si este vorba de urna de vot, toate situate in hol la etajul 2.

Domnule Calmatui,

Acestea au fost? Da?

 

Domnul  Valeriu Calmatui:

Da.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Plenul Parlamentului ia act de informatia prezentata de presedintele comisiei, la fel luam cu dumneavoastra act de procesele-verbale a comisiei. La moment va invit pe toti, intr-un mod organizat, rapid si eficient sa asiguram votul secret.

P   A   U   Z   A

*    *    *

D   U  P  A   P  A  U  Z  A

Domnul  Marian Lupu:

Reluam sedinta plenului Parlamentului.

Il invit la tribuna centrala pe domnul Calmatui.

 

Domnul  Valeriu Calmatui: 

Va multumesc.

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Permiteti-mi sa dau citire procesului-verbal nr.3 al sedintei Comisiei pentru efectuarea votarii secrete asupra cererilor Procurorului General privind ridicarea imunitatii si incuviintarea prealabila a trimiterii in judecata pe cauzele administrativa si penala ale deputatului in Parlament Vasile Colta.

23 noiembrie. Au fost prezenti toti membrii comisiei.

Ordinea de zi: Examinarea rezultatului votarii asupra cererii Procurorului General de a fi ridicata imunitatea domnului deputat in Parlamentul Republicii Moldova Vasile Colta pentru tragerea lui la raspundere administrativa si de a fi dat consimtamintul prealabil pentru trimiterea materialelor respective in instanta de judecata spre examinare.

Comisia pentru numararea voturilor constata ca, pentru participare la votare, au fost inminate 86 de buletine. Dupa deschiderea urnei de vot, s-a constatat ca la votare au participat 84 de persoane. Din 84 de buletine, extrase din urna de vot,
80 de buletine se considera valabile, 4 buletine se considera nevalabile.

In rezultatul numararii voturilor s-a constatat ca 70 de deputati considera ca este motiv intemeiat pentru aprobarea cererii Procurorului General de a fi ridicata imunitatea domnului deputat in Parlamentul Republicii Moldova Vasile Colta pentru tragerea lui la raspundere administrativa si de a fi dat consimtamintul prealabil pentru trimiterea materialelor respective in instanta de judecata spre examinare si 10 deputati nu aproba cererea Procurorului General.

Presedintele comisiei. Secretarul comisiei. Semnaturile.

 

Domnul  Marian Lupu:

Dati, va rog, citire si celui de al doilea proces-verbal.

 

Domnul  Valeriu Calmatui:

Procesul-verbal nr.4 al Comisiei pentru efectuarea votului secret asupra cererii Procurorului General privind ridicarea imunitatii si includerea prealabila a trimiterii in judecata pe cauza administrativa si penala a deputatului in Parlament Vasile Colta.

23 noiembrie. Membrii comisiei: Calmatui, Zimina, Zagorodnii, Plesca, Varta, Tulea, Chetraru.

Ordinea de zi: Examinarea rezultatelor votarii asupra cererii Procurorului General de a fi ridicata imunitatea domnului deputat in Parlamentul Republicii Moldova Vasile Colta pentru tragerea lui la raspundere penala si de a fi dat consimtamintul prealabil pentru trimiterea cauzei penale respective in instanta de judecata spre examinare.

Comisia pentru numararea voturilor constata ca pentru participare la votare au fost inminate 86 de buletine. Dupa deschiderea urnei de vot s-a constatat ca la votare au participat 84 de deputati. Din 84 de buletine extrase din urma de vot,
81 de buletine se considera valabile, 3 buletine se considera nevalabile.

In rezultatul numararii voturilor, s-a constatat, ca 73 de deputati considera ca exista motive intemeiate pentru aprobarea cererii Procurorului General de a fi ridicata imunitatea domnului deputat in Parlamentul Republicii Moldova Vasile Colta pentru tragerea lui la raspundere penala si de a fi dat consimtamintul prealabil pentru trimiterea cauzei penale respective in instanta de judecata spre examinare si 8 deputati nu aproba cererea Procurorului General.

Semnatura presedintelui. Semnatura secretarului comisiei.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc.

Stimati colegi,

Intrebari, daca aveti, pentru presedintele comisiei? Nu sint.

Va multumesc, domnule Calmatui.

Stimati colegi,

Urmind procedurile pentru examinarea acestui gen de cazuri, plenul Parlamentului, prin hotaririle sale, trebuie sa aprobe procesele-verbale nr.3 si nr.4.

Proiectul de Hotarire a Parlamentului privind sesizarea Procurorului General referitoare la ridicarea imunitatii si incuviintarea prealabila a trimiterii in judecata pe cauza administrativa a unui deputat in Parlament.

In temeiul articolului 70, alineatul (3) din Constitutia Republicii Moldova si in conformitate cu articolul 10 din Legea despre statutul deputatului in Parlament, Parlamentul adopta prezenta hotarire:

Articolul 1. – Se aproba procesul-verbal nr.3 al Comisiei pentru efectuarea votarii secrete asupra cererilor Procurorului General privind ridicarea imunitatii si incuviintarea prealabila a trimiterii in judecata pe cauza administrativa a deputatului in Parlament Vasile Colta.

Articolul 2. – Se incuviinteaza in prealabil trimiterea in judecata pe cauza administrativa a deputatului in Parlament Vasile Colta.

Articolul 3. – Prezenta hotarire intra in vigoare la data adoptarii.

Cine este pentru aprobarea prezentului proiect de hotarire a Parlamentului, rog sa voteze. Vot unanim.

Va multumesc.

Proiectul de hotarire mentionat este aprobat.

Proiectul de Hotarire a Parlamentului privind sesizarea Procurorului General referitoare la ridicarea imunitatii si incuviintarea prealabila a trimiterii in  judecata pe cauza penala a unui deputat in Parlament.

In temeiul articolului 70, alineatul (3) din Constitutia Republicii Moldova si in conformitate cu articolul 10 din Legea despre statutul deputatului in Parlament, Parlamentul adopta prezenta hotarire:

Articolul 1. – Se aproba procesul-verbal nr.4 al Comisiei pentru efectuarea votarii secrete asupra cererilor Procurorului General privind ridicarea imunitatii si incuviintarea prealabila a trimiterii in judecata pe cauza penala a deputatului in Parlament Vasile Colta.

Articolul 2. – Se incuviinteaza in prealabil trimiterea in judecata pe cauza penala a deputatului in Parlament Vasile Colta.

Articolul 3. – Prezenta hotarire intra in vigoare la data adoptarii.

Cine este pentru aprobarea acestui proiect de hotarire a Parlamentului, rog sa voteze. Vot unanim.

Va multumesc.

Proiectul de Hotarire a Parlamentului este aprobat.

Stimati colegi,

In asa mod, trebuie sa constat ca, in baza acestor rezultate ale votului secret si ale deciziilor Parlamentului, Parlamentul a ridicat imunitatea deputatului Vasile Colta la solicitarea Procurorului General pentru cauzele administrativa si penala, care va v-au fost prezentate atentiei dumneavoastra.

Stimati colegi,

Aam convenit ca astazi nu mai mergem pe calea Orei intrebarilor si interpelarilor.

La inceputul sedintei, unii dintre colegii nostri au solicitat timp pentru declaratii, prima fiind doamna Vitalia Pavlicenco, pe care o invit la tribuna centrala.

 

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

Stimati colegi,

Stimati cetateni,

Eu mi-am intitulat declaratia Georgia si guvernarea noastra.

Zilele trecute, Senatul american a votat unanim un proiect de lege intitulat “Actul din anul 2006 despre consolidarea libertatii in NATO, despre necesitatea admiterii printre membrii Aliantei a Albaniei, Croatiei si a Macedoniei, precum si disponibilitatea SUA de a sprijini aderarea la NATO a Ucrainei, daca va dori aceasta tara.”

Documentul prevede alocarea in anul financiar 2007 a 10 milioane de dolari din bugetul federal al SUA pentru sprijinirea aderarii la NATO a Georgiei si cite
3 milioane pentru Albania, Croatia si Macedonia.

Astfel, sprijinul pentru a adera la cea mai puternica alianta de securitate militara de pe globul pamintesc este o mare realizare pentru Tbilisi si o recunoastere a mersului reformelor liberale ale guvernarii oranj a lui Saakasvili. Georgia promoveaza politici consecvente, chiar daca pe alocuri e sfatuita chiar de partenerii occidentali sa manifeste o oarecare flexibilitate fata de Rusia.

Ultima decizie a Senatului american arata aprecierea capacitatii georgiene de guvernare. Tbilisi isi urmeaza consecvent drumul spre valorile occidentale si sistemul de securitate globala.

Este clar ca aceasta decizie nu e pe placul Moscovei, care reproseaza continuu NATO extinderea spre est. Georgia rezista in fata amenintarilor din partea Rusiei, tara, care considera si astazi, ca nici Georgia, nici Republica Moldova nu s-au constituit ca state, fara sa isi precizeze “marea contributie la aceasta”. Mai greu, mai usor si Ucraina isi va defini orientarea spre dezamagirea Rusiei, a Tiraspolului si a celor de la Chisinau, care asteapta sa revina definitiv la Kiev fortele neoranj.

Prin aceasta stare de spirit se si explica nealinierea Chisinaului celor ce sprijina Georgia, in primul rind, prin GUAM, asa cum s-a facut si asa cum, ma tem, se va mai intimpla. Urmeaza in curind inca o sansa de reabilitare a Moldovei, sa vedem daca o va face la apropiatul summit al CSI.

Ce se intimpla, totusi, cu Moldova, condusa de o guvernare pretinsa a fi produsul unei revolutii oranj in capetele cistigatorilor alegerilor din 2005? Mai mult, pretinsii politicieni au declarat repetat ca Moldova trebuie sa mearga in Europa si, as zice, in NATO, la pachet cu Georgia si Ucraina, ai caror cei doi presedinti au vizitat cu multa pompa Chisinaul in perioada electorala.

Iata ca Moldova ramine, insa, in urma acestor doua capitale, inca nedecolorate totusi. Pentru ca acolo revolutia a avut loc in strada, nu in imaginatia cuiva, afectata de oranjita.

In situatia cind Nino Burdjenaza, aflata la a 27-ea sesiune plenara de la Sankt-Petersburg a Adunarii parlamentare a CSI declara ca, in opinia sa, CSI nu mai exista, subliniind ca Moscova incearca sa mentina Georgia in sfera sa de influenta, dar aceasta e in zadar. Guvernantii de la Chisinau refuza sa paraseasca CSI, nu pun a doua oara pe ordinea de zi in Parlament aceasta initiativa, nu reziliaza documentele prin care Transnistria continuie sa fie mare si tare, asa cum ii place Moscovei, nu vrea sa examineze gradul de  realizare a hotaririlor Parlamentului din 10 iunie 2005 privind demilitarizarea Republicii Moldova.

Guvernantii de la Chisinau spera ca vor reusi sa insele in continuare si Kremlinul, si Bruxellesul, si Strasbourgul, si Washingtonul si fac naveta continuu la Moscova, unde negociaza scheme de federalizare si baterea pe vechi in cuie a neutralitatii militare a statului nostru in schimbul gazelor ieftine si deschiderii pietelor pentru vinuri, precum si in schimbul raminerii in continuare la putere in Moldova a ultimilor comunisti din Europa.

In conditiile cind Presedintele Romaniei Traian Basescu se zbate sa convinga Uniunea Europeana sa includa Republica Moldova intr-un pachet comun cu tarile din Balcanii Occidentali sau Europa de Sud-Est, alaturi de Albania, Croatia, Macedonia, cind populatia romana majoritara din Republica Moldova merge inaintea statului prin vointa si aspiratia sa proeuropeana si doreste sa prinda macar ultimul tren balcanic spre Europa, consider ca e criminal sa raminem cramponati in spatiul eurasiatic, haotic si imprevizibil, unde niste pomeni provizorii din partea Rusiei nu au menirea decit sa inlocuiasca reformele liberale adevarate, sa mai asigure un mandat comunistilor, dupa care dezastrul lasat va fi ca un pirjol politic si economic.

Nu rezista criticii nici argumentele ca noua nu ne trebuie NATO, ca nici bani nu avem. Iata ca banii care vor fi acordati statelor ce si-au declarat vointa de aderare la acest sistem de securitate, anuleaza si acest ultim argument. Iar bani in Moldova nu vor fi niciodata, pentru ca politicile si practicile sint dubioase.

Ca dovada, reprezentantii micului business din Moldova vor organiza un miting de protest la Chisinau impotriva politici represive a statului. Modificarile operate in Legea cu privire la patenta de intreprinzator au anulat un sir de activitati patentate, in special, din comert, a taximetrelor, cresterea si comercializarea florilor.

Amendamentele se datoreaza, spun ei, lobbyului concernelor transnationale si companiilor mari. Titularilor de patenta li se va interzice, incepind cu anul 2007, comercializarea materialelor de constructie, a mobilei, articolelor de uz casnic, iar incepind cu 2008 si a produselor alimentare.

In Moldova detin anual patenta 40–44 mii de persoane, dintre care peste 80% sint femei, toti pot ramine fara lucru, desi autoritatile centrale anunta public o Strategie de dezvoltare a intreprinderilor mici si mijlocii, situatia e grava, nu se face nimic pentru micul business, pentru intreprinderile mici si mijlocii. Se spune una, dar se face alta.

Primesc zeci de petitii despre faradelegile la care sint supusi oamenii, carora li se restring drepturile, inclusiv economice, inclusiv la activitate privata. Cit costa numai interzicerea schimbarii destinatiei spatiului locuibil in spatiu destinat activitatii comerciale sau de productie, de parca cine are posibilitate sa procure spatii scumpe in Chisinau, de exemplu, pentru mica sa afacere.

Oare nu conduce si aceasta la restringerea sectorului privat, lipsindu-i pe  bunii platitori de impozite cu micile lor afaceri de posibilitatea de a-si cistiga cinstit bucatica de piine  prin initiativa privata? Nu vorbesc de o alta sumedenie de incalcari ale drepturilor sau de persecutarea oamenilor, grupuri de prin procuraturi raionale ocupindu-se de scheme de urmarire interesata a agentilor economici.

Astfel, unde e Georgia, cu aprecierea ei si acceptarea in familia euroatlantica si unde e Moldova, unde? Unde a murit industria, unde iertam in continuare datorii intreprinderilor de stat in loc sa sprijinim agricultura, unde vorbele despre cresterea economica nu sint decit manipulari. Pentru ca, doar consumul creste cu bani trimisi de peste hotare, care constituie aproape jumatate din PIB-ul anual al Moldovei, unde principalul motor al economiei moldovenesti este exportul de muncitori, unde exista 56 organe de control si nu e protejata proprietatea privata, unde functioneaza doar prezumtia vinovatiei, unde s-au dat bani pentru Agentia Antimonopol, care lipseste cu desavirsire, unde agricultura e primitiva, necompetitiva, iar pentru a face functionala e nevoie sa investesti 2 000 de euro la hectar ca sa scoti 5 000, care lipsesc, unde anul trecut bugetul s-a marit cu 55 la suta fata de 2004, iar anul curent cu 5 la suta, adica, sporirea bugetului a scazut de 11 ori, unde intrarea tinerilor in institutiile de invatamint s-a redus cu 14 mii si se distruge premeditat sistemul educational, iar copiii nostri nu mai au dreptul sa faca studii nici pe banii proprii, cistigati cu greu de parinti printre straini, unde, ca urmare, nu au fost folositi 10 milioane de lei pentru invatamint, cite 5 mii pentru 14 mii de studenti neinmatriculati si ramasi fara posibilitatea de a studia in propria tara.

Stimati cetateni,

Oare intr-o asemenea tara v-ati dorit sa traiti? In care unii nu stiu cum sa se mai imbogateasca, devenind o adevarata burghezie, criticata pe timpuri de bolsevici, iar altii numiti proletari, muncitori si tarani, dar chiar si intelectuali, sa nu aiba ce minca si nici dreptul de a munci sau invata. Nu cred ca aceasta v-ati dorit.

Nu cred ca v-ati dorit sa umblati prin instantele de judecata si sa scrieti atitea scrisori anonime la Parlament, precum imi adresati de frica de a fi persecutati, fiind total dezamagiti si descumpaniti de tragedia si saracia din jur.

Stimati cetateni,

Acestea sa fie oare conditiile in care se doreste cultivarea patriotismului? Si atunci, cum sa nu ii dau dreptate celui care ma intreaba: cum sa imi iubesc tara, daca tara ma tradeaza?

Va multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Deci, pentru declaratie s-a inscris domnul Urechean.

Il invit la tribuna centrala.

 

Domnul  Serafim Urechean: 

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Vreau sa apreciez promtitudinea cu care a reactionat Presedintele Voronin la interpelarile  Fractiunii “Alianta «Moldova Noastra»” din sedinta precedenta a Parlamentului, in cadrul careia am atentionat asupra abuzurilor, pe care le admit organele de drept si cele judiciare din Republica Moldova.

De asemenea, mentionez ca guvernarea, care a numit, promoveaza si sustine conducerea actuala a organelor de drept si a celor judiciare, recunoaste ca creaturile lor nu sint capabile de nimic, decit sa indeplineasca comenzile pe dosarele politice, indreptate impotriva oponentilor politici ale PCRM. De aceea, probabil, li se iarta, pe parcursul anilor, tergiversarea examinarii petitiilor si adresarilor cetatenilor, a cazurilor penale si a celor civile.

Este straniu, totusi, ca Presedintele Voronin nu a pomenit nimic despre abuzurile pe care le comit organele de drept si judiciare impotriva oponentilor politici, oare acest aspect nu a fost reflectat de catre Serviciul de presa a Presedintiei.

Trezeste ingrijorare si faptul ca Presedintele Voronin nu a mentionat adevaratele cauze care aduc prejudicii intereselor cetatenilor, ale statului, care diminueaza credibilitatea organelor de stat si afecteaza imaginea tarii in ansamblu.

Este adevarat ca torpilarea examinarii cazurilor civile si penale a devenit un sport national si acest lucru, intr-adevar, poate crea si creeaza Republicii Moldova dificultati la Curtea Europeana pentru Drepturile Omului, cauza principala fiind, totusi, amestecul nerusinat si abuziv al actualei guvernari in activitatea organelor de drept si a celor judiciare.

Insasi desfasurarea acestei sedinte “prezidate” de Presedintele Voronin este o incalcare grava a articolului 6 din Constitutia Republicii Moldova, care prevede separarea puterilor in stat, sedinta care este o sfidare deschisa a Parlamentului si a societatii civile din Republica Moldova. Aceasta sedinta a aratat inca o data in plus, cine este papusarul tuturor dosarelor politice in tara noastra. Doar se cunoaste bine cine a ordonat aceasta executare oponentilor politici.

Ori probozirile adresate organelor de drept si celor judiciare sint facute de ochii lumii pentru a lustrui imaginea patata a comunistului nr.1 si pentru a induce in eroare atit opinia publica din tara, cit si cea de peste hotare, cit si organismele internationale, care, se vede, s-au dezamagit in actuala conducere a Republicii Moldova.

In incheiere, din numele alegatorilor nostri, cerem actualei guvernari, Presedintelui Voronin sa respecte cu strictete prevederile Constitutiei Republicii Moldova, sa se abtina de la amestecul direct in activitatea organelor de drept, sa promoveze, nu sa mimeze reforma sistemului judiciar in Republica Moldova, sa indeplineasca angajamentele internationale ce tin  de respectarea dreptului omului etc.

Numai in acest caz Republica Moldova nu va avea dificultati la Curtea Europeana pentru Drepturile Omului, nu va fi diminuata credibilitatea organelor de stat si afectata imaginea tarii in ansamblu.

Va multumesc pentru atentie.

 

Domnul  Marian Lupu:

Il invit la tribuna centrala pe domnul Klipii.

 

Domnul  Igor Klipii: 

Stimati colegi,

Pentru inceput, as vrea sa mentionez ca nu am primit, pentru moment, nici un fel de proces-verbal sau obiectie referitor la continutul si forma motiunii. In cazul in care ele vor parveni, sintem gata sa ne conformam si sa repropunem motiunea.

Obiectul motiunii simple, unii membri ai Guvernului ocupa ilegal posturile si sfideaza legea, il constituie situatia inedita in care s-a pomenit sistemul constitutional al Republicii Moldova. Guvernul este format si activeaza cu incalcarea legislatiei lingvistice, dar si cu incalcarea flagranta a dispozitiilor constitutionale.

Prin dispozitia articolului 1, alineatul (3), Constitutia a consacrat caracterul de stat de drept al Republicii Moldova, declarind, totodata, dreptatea ca fiind una din valorile supreme garantate de stat. In acelasi timp, articolul 7 din Legea fundamentala i-a imprimat acesteia suprematia, iar dispozitiile articolului 16 subliniaza ca una din caracteristicile statului de drept este egalitatea tuturor cetatenilor in fata legii.

Articolul 13 din Constitutie proclama o singura limba oficiala in Republica Moldova. Efectul juridic al acestei dispozitii este faptul ca autoritatile statului comunica intre ele intr-o singura limba, iar functionarii publici si demnitarii de stat sint obligati sa tina corespondenta oficiala in aceasta limba si sa comunice cu acei administrati in limba oficiala.

Articolul 7 din Legii cu privire la functionarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Moldova obliga conducatorii unitatilor economice, functionarii publici, conducatorii organelor puterii de stat, indiferent de apartenenta etnica a acestora, sa cunoasca limba oficiala a statului.

In luna aprilie a anului 2005, Premierul Tarlev a venit in Parlament cu o lista a membrilor Cabinetului sau, solicitind aprobarea acestuia. La 19 aprilie Parlamentul a aprobat-o, admitind o ilegalitate.

Astfel, mai multe persoane din lista nominala a membrilor Guvernului Tarlev 2 nu corespund cerintelor articolului 13 din Constitutie si celor ale articolului 7 din Legea cu privire la functionarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Moldova. Ne-am convins de acest lucru chiar in aceeasi zi, cind acestia nu au fost in stare sa rosteasca in limba de stat textul juramintului. In loc sa repare aceasta situatie penibila, in care s-au pomenit demnitarii in cauza, ei continua sa sfideze legea.

Premierul Tarlev continua sa tolereze aceasta situatie in pofida angajamentului luat in Programul de activitate pentru anii 2005–2009 si anume: “Sa asigure legalitatea, sa creeze conditii pentru studierea de catre minoritatile nationale a limbii de stat si a valorilor spirituale ale poporului moldovenesc.”

In al doilea rind, mentionam Fractiunea PCRM, care, de fapt, a aprobat lista Guvernului, fara a tine seama de incalcarea legislatiei lingvistice, dar si a Constitutiei. Nici Presedintele Republicii Moldova, in calitatea sa de garant al respectarii Constitutiei, nu reactioneaza in nici un fel. Din contra, Presedintele Voronin, intr-un interviu acordat postului de radio BBC, afirma cu satisfactie, ca in actualul Guvern exista citiva ministri care nu vorbesc limba oficiala a statului.

Perpetuarea acestei situatii, cind demnitarii de stat vorbesc limba unui stat strain, si nu limba oficiala a statului pe care il conduc, este o incalcare nu doar a Constitutiei si legilor statului, a drepturilor lingvistice a majoritatii populatiei, ci si o incalcare a bunului simt.

Ne-am pomenit cu totii intr-o situatie fara precedent in lume. Intregul popor trebuie sa invete si sa vorbeasca o limba straina de dragul unor persoane cocotate in Guvern si Parlament, incapabili sa vorbeasca limba poporului.

Avem certitudinea ca demnitarii au putut invata limba romana, fara a depune eforturi supraomenesti. Spre regret, constatam, in aceste conditii, ca persoanele in cauza ocupa functia incredintata in mod ilegal.

O alta problema grava, pe care trebuie sa o constatam in legatura cu componenta actualului Guvern, este incalcarea regimului de incompatibilitati, instituit de Legea fundamentala. Astfel, contrar dispozitiilor articolului 99 din Constitutie, ale articolului 29 din Legea cu privire la Guvern, care interzic unui membru al Guvernului sa detina o alta functie pe linga cea de ministru, domnul Gagauz continua sa detina doua functii publice: cea de ministru al transporturilor si gospodariei drumurilor si cea de director al Intreprinderii de Stat “Caile Ferate ale Moldovei.”

Mai mult, functia de director al Cailor Ferate ale Moldovei nu este doar o functie publica, ci poate fi tratata ca functie de conducere a unei societati comerciale, intrucit Intreprinderea de Stat “Caile Ferate ale Moldovei” este, in primul rind, un agent economic, o societate comerciala, chiar daca e cu statut cu capital de stat.

Prin urmare, constatam cu regret ca domnul Gagauz reuseste sa impleteasca serviciul de stat cu businessul. Ne exprimam indoiala ca domnul Gagauz are capacitati profesionale impecabile incit reuseste sa conduca doua structuri concomitent, devreme ce nu este in stare sa insuseasca limba oficiala a Republicii Moldova. Faptul ca domnul Gagauz ocupa doua functii incompatibile este o situatie alarmanta,  stare grava a statului de drept in Republica Moldova. Constitutia, constatam din nou, este flagrant incalcata.

Va pot sugera sa deschideti pagina oficiala a ministerului respectiv si veti vedea cu cita batjocura este prezentata informatia si in ce limba, in general, este prezentata aceasta pagina pe Internet.

Majoritatea parlamentara, asa cum a obisnuit deja, se posteaza in complice al Guvernului, in loc sa ceara socoteala ministrilor, pe care i-a instalat in fotolii. Asa cum aratam mai sus, statul de drept in Republica Moldova este caracterizat printr-o serie de valori consacrate in Legea fundamentala, printre care si principiul egalitatii in fata legii.

Ori cetatenii acestui stat merita sa vada dreptatea triumfind, ministrii trebuie pusi pe picior de egalitate cu ceilalti cetateni. Daca cetatenii de rind sint obligati sa respecte legea, de ce demnitarii de stat ar fi mai presus decit insasi legea? De ce Parlamentul Republicii Moldova inchide ochii la incalcarea flagranta a Constitutiei si legilor? Or, ni se pare logic sa cerem executarea intocmai a legilor intii demnitarilor de stat si numai apoi celorlalti cetateni.

Doamnelor si domnilor deputati,

Refuzul de a supune dezbaterii motiunea simpla semnata de 15 parlamentari, fiind o incalcare grava a Regulamentului Parlamentului, serveste o dovada in plus, ca legea in Republica Moldova este desconsiderata.

Actiunile guvernantilor sugereaza ideea ca legea in Republica Moldova se aplica doar in raport cu muritorii de rind, nu si capilor comunisti. Ce fel de stat avem in aceste conditii? Ramine sa raspunda alegatorii.

Stimati colegi comunisti,

As vrea doar sa va amintesc sau sa va atentionez ca un stat exista doar in conditiile cind Constitutia si legile acestui stat sint respectate. In caz contrar, noi putem vorbi despre grupari, despre clanuri, despre structuri mafiote, nu si despre stat. Ramine la discretia dumneavoastra ce doriti sa faceti cu aceasta tara in continuare.

 

Domnul  Marian Lupu:

Il invit la tribuna centrala pe domnul Cubreacov.

 

Domnul  Vlad Cubreacov:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Onorata asistenta,

Declaratia grupului parlamentar al Partidului Popular Crestin Democrat priveste un eveniment care s-a produs chiar astazi si care a fost cu totul inedit. Este vorba de adoptarea Legii bugetului de stat al Republicii Moldova. Asa cum am promis in cadrul dezbaterilor din prima lectura asupra acestui proiect de lege, cea mai importanta lege a anului, deputatii Partidului Popular Crestin Democrat s-au manifestat activ in cadrul examinarii proiectului si au prezentat comisiei de profil si atentiei Legislativului nostru un sir de amendamente si propuneri cit se poate de concrete pentru imbunatatirea acestei legi.

De exemplu, am propus micsorarea cheltuielilor inutile si neurgente si directionarea fondurilor bugetare catre oameni si comunitati concrete din tara noastra. Trebuie sa constat cu satisfactie ca votul nostru pozitiv in sprijinul Legii bugetului de stat a fost determinat de contextul care s-a format aici in Parlament, un context si atmosfera de intelegere, de cooperare, lucru pe care noi il salutam si il incurajam pe mai departe.

Nu trebuie sa uitam ca principalul cistig pe care l-a avut societatea din Republica Moldova in ultimii aproximativ doi ani de zile este stabilitatea politica interna, aceasta spre necazul multora dintre adversarii externi ai intereselor legitime ale tarii noastre. Contextul economic international in care este plasata Republica Moldova ne-a determinat si de aceasta data la un plus de responsabilitate, de modestie si de bun simt, astfel incit am preferat sa ne implicam activ in examinarea proiectului de Lege a bugetului si ati vazut ca rezultatul a fost bun.

Vreau sa ii felicit si pe colegii din alte fractiuni parlamentare care au manifestat acelasi spirit cooperant si au gasit intelegerea majoritatii parlamentare, pentru ca am vazut, in premiera absoluta, in acest Parlament, doar 18 dintre amendamentele formulate de deputati din toate grupurile nu au fost sustinute de comisia de profil. Trebuie sa recunoastem, de asemenea, ca este pentru prima data cind Legea bugetului de stat nu a acumulat nici un vot impotriva. Trebuie sa ne felicitam pentru acest lucru. Am invocat stabilitatea politica din tara noastra. Cred ca acest bun cistigat pentru democratia din Republica Moldova trebuie sa fie convertit in dezvoltarea economica a tarii. Aceasta trebuie sa fie una din prioritatile noastre irevocabile, pentru ca doar astfel vom putea deschide o noua perspectiva pentru dezvoltarea Republicii Moldova, in definitiv, pentru ridicarea nivelului de trai al populatiei noastre.

Cred ca toti deputatii care au sprijinit astazi bugetul de stat au aratat o intelegere corecta a unor necesitati obiective si au reusit sa depaseasca scheme anchilozate privind formarea bugetului proceselor economice si financiare din stat. Acest buget, este adevarat, ramine unul de austeritate, cum spuneam, ne obliga in continuare la multa raspundere si modestie. Bineinteles ca el nu este unul perfect, dar avem convingerea ca este un buget perfectibil. De aceea, deputatii Partidului Popular Crestin Democrat si facem apel si catre ceilalti deputati pe parcursul urmatoarei jumatati de an ne vom implica de asemenea activ in ajustarea legii actuale ale bugetului la realitatile economice in dezvoltare, in schimbare din Republica Moldova.

Trebuie de asemenea sa remarcam faptul ca aceasta Lege a bugetului cu toate imperfectiunile ei explicabile, tot ce este facut de mina omului este imperfect, este cea mai calitativa dintre legile bugetului pe care le-am avut in ultimii 15 ani de independenta a statului. Iata ca asa cum si seful statului afirma de la aceasta tribuna acum o jumatate de an, abia acum intrezarim independenta economica a Republicii Moldova. Pentru ca daca am proclamat-o politic trebuie sa avem intelepciunea si raspunderea sa o consolidam si economic.

Ma bucur ca beneficiarii acestei legi ai Guvernului vor fi, cum spuneam la inceput, oameni si comunitati concrete din Republica Moldova, oameni pe care, adesea, nu ii intereseaza competitia politica, de multe ori egoista, si luptele partizane dintre noi, ii intereseaza sa aiba o lege care ii priveste punga tarii, banii nostri comuni, cit mai echilibrata, cit mai corecta, cit mai justa.

Pentru ca bugetul, in definitiv, sa fim sinceri, nu este al Guvernului care vine cu un proiect in acest sens, nu este nici al Parlamentului, este bugetul Republicii Moldova. Din aceste considerente, pentru prima data in ultimele cinci legislaturi consecutiv, grupul Partidului Popular Crestin Democrat a sprijinit Legea bugetului. Ne bucuram ca toate propunerile pe care le-am formulat au fost acceptate  de majoritatea parlamentara, care a stiut sa manifeste cooperare, spirit  rezonabil si cred ca acesta este un inceput bun, care merita sa fie incurajat si dezvoltat pentru, cum spuneam, o noua perspectiva mai buna si mai dreapta pentru populatia Republicii Moldova, pentru tara noastra.

Va multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

O invit la tribuna centrala pe doamna Larisa Zimina.

 

Doamna Larisa Zimina:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati deputati,

Fractiunea parlamentara a Partidului Comunistilor din Republica Moldova a analizat proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2007 si considera ca in linii generale proiectul corespunde principiilor si prioritatilor de dezvoltare a Republicii Moldova. Fractiunea parlamentara a Partidului Comunistilor a discutat in mai multe sedinte si sub toate aspectele proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2007 si considera ca s-a adoptat o lege care, in fond, corespunde principiilor si prioritatilor de dezvoltare a Republicii Moldova.

Mai mult decit atit, noi am propus si am votat o majorare reala, bazata pe un suport obiectiv al partii de venituri si de cheltuieli a bugetului cu 30 de milioane de lei, care vor fi orientati la solutionarea celor mai acute probleme ale societatii, inclusiv ale comunitatilor locale. Elementele politicii bugetar-fiscale, ce se contin in proiect, sint preponderent orientate spre realizarea obiectivelor ce tin de asigurarea cresterii economice durabile, dezvoltarea resurselor umane, acestea fiind atinse prin perfectionarea guvernarii, dezvoltarea sectorului real si a infrastructurii, consolidarea ocrotirii sanatatii, educatiei, altor domenii si servicii sociale.

Pentru anul 2007 se prevede o crestere in termeni reali a produsului intern brut  cu circa 4 la suta. Salariul mediu lunar va fi in crestere in termeni nominali de 22 la suta, iar in termenii reali – de 10 la suta. La bugetul public national se preconizeaza a fi acumulate venituri in suma totala de circa 19,4 miliarde de lei si efectuate cheltuieli in suma totala de circa 19,6 miliarde de lei.

Comparativ cu anul 2001, veniturile si cheltuielile bugetului public national sint in crestere de circa 3,5 ori. Prin adoptarea Legii bugetului pe anul 2007 noi vom inzestra Guvernul cu un instrument eficient al dezvoltarii economice a tarii si, totodata, cu un suport real pentru sustinerea si consolidarea sferei sociale. Astfel, obiectivele de sustinere a dezvoltarii sectorului economic si al infrastructurii  se realizeaza atit prin alocarea mijloacelor financiare din bugetul public, cit si prin intermediul politicilor fiscale, menite sa sporeasca atractivitatea investitionala a Republicii Moldova.

Politica bugetar-fiscala pe anul 2007, in baza careia a fost elaborat bugetul de stat, contine noi facilitati de ordin fiscal pentru activitatea de antreprenoriat, stimuleaza redirectionarea mijloacelor financiare ale populatiei spre investitii, diminueaza nivelul impozitelor pentru persoanele fizice, face mai atractiva economia nationala pentru companiile straine si autohtone. In cadrul acestor politici, si-au gasit reflectare si masurile de sustinere a sectorului agrar, simplificind impozitarea si sporind subventionarea ramurii. Cu referinta la cheltuielile bugetului public national pe anul 2007 e de mentionat ca la cheltuielile de ordin economic se vor directiona circa 2,5 miliarde de lei, ceea ce e cu 22,8 la suta mai mult decit a fost aprobat pe anul 2006.

Implicatiile bugetare majorate in domeniile economice sint provocate de masurile legate de sustinerea sectorului agrar prin dezvoltarea continua a sistemului de subventionare a producatorilor, dezvoltarea mecanismelor de securitate alimentara prin ajustarea institutionala, normativa si de diagnosticare la normele internationale si in special la cele europene, sustinerea dezvoltarii ramurii viei si vinului ca sector de productie de importanta strategica. Reabilitarea drumurilor publice ca factor important de dezvoltare a infrastructurii etc. Pentru dezvoltarea sectorului real si a infrastructurii in bugetul de stat pe anul 2007 se prevad alocatii pentru finantare a investitiilor capitale in constructii si reparatii capitale in suma totala respectiv de 757,4 milioane de lei si de 159,8 milioane de lei, ceea ce este respectiv cu 12,8 la suta si 33,5 la suta mai mult decit a fost aprobat pe anul 2006.

O atentie deosebita se atrage domeniului stiintei si inovarii, pentru acest scop fiind directionate 278 milioane de lei cu o depasire fata de anul 2006 de 45,2 la suta. Totodata, ca si in anii precedenti, pentru anul 2007 bugetul public national ramine a fi un buget de orientare sociala: cheltuielilor de ordin social, invatamintului, culturii, ocrotirii sanatatii, asistentei sociale si altora, le revin
65,5 la suta. In acest scop vor fi indreptate circa 12,8 miliarde de lei.

In invatamint, cultura, arta si actiunile pentru tineret alocatiile suplimentare sint destinate urmatoarelor prioritati: sporirea accesului la educatie, in special la educatia generala, si a calitatii serviciilor educationale, sustinerea tinerilor specialisti, cadrelor didactice, care se angajeaza in sectorul rural, majorarea normelor de alimentatie in scoli si internate, consolidarea bazei didactice si dezvoltarea informationala, sustinerea cu burse a elevilor si studentilor, sporirea accesului tineretului la servicii de cultura si surse de informare.

In ocrotirea sanatatii alocatiile suplimentare sint directionate pentru  extinderea pachetului de servicii medicale oferite prin sistemul de asigurari obligatorii de asistenta medicala si prin programele nationale de sanatate gratuite, garantate de stat. Consolidarea bazei tehnico-materiale a institutiilor medicale, separarea functionala a serviciilor medicale prestate de institutiile medicale de stat de la cele de asigurari medicale. Sustinerea tinerilor cadre medicale care se angajeaza in sectorul rural.

Alocarile suplimentare pentru o asigurare si o asistenta sociala vor fi directionate la indexarea sau majorarea prestatiilor de asiguri sociale, intensificarea protectiei sociale a familiilor cu copii. Dezvoltarea serviciilor sociale si a retelei de asistenta sociala. Indexarea depunerilor banesti ale populatiei la Banca de Economii si altele.

Atingerea obiectivelor trasate in bugetul de stat se bazeaza pe aplicarea politicilor bugetar-fiscale prin utilizarea unui spectru larg de instrumente stimulative si restrictive, pornind de la politica fiscala pentru anul 2007. In anul 2007, partea preponderenta a veniturilor bugetului public national o vor detine incasarile veniturilor fiscale in baza activitatilor economice, iar veniturile nefiscale vor descreste. Astfel, obiectivul major al Legii bugetului de stat pe anul 2007 este bazat primordial pe obtinerea veniturilor fiscale in stricta concordanta cu politica fiscala pentru anul 2007. Ceea ce ar insemna schimbari calitative in structura formarii veniturilor bugetului public national.

Politica financiar-bugetara expusa in Legea bugetului de stat pe anul 2007 se bazeaza pe actiuni orientate spre dezvoltarea relatiilor economice externe, ajustarea presiunii fiscale la un nivel care ar favoriza dezvoltarea mediului de afaceri si a investitiilor, majorarea treptata a exporturilor, imbunatatirea administrarii fiscale.

Stimati colegi deputati,

In anul 2001, sursele financiare preconizate pentru investitii capitale si reparatii capitale intruneau cifra de 90 de milioane, pentru anul 2007 aceasta suma este de 667 de milioane sau, accentuez, de 7 ori mai mult. Propuneri si amendamente venite din partea deputatilor din fractiunea Partidului Comunistilor la acest capitol a fost mai mult de 1 miliard de lei. S-a primit ce s-a primit astazi. Noi am fost participanti la votare.

Consider un moment foarte important ca astazi, anume in Parlamentul Republicii Moldova, s-a produs un eveniment de importanta majora, fiindca la adoptarea bugetului pe anul 2007 au participat la votare si alte fractiuni parlamentare. Totusi, incercarile de astazi ale opozitiei de a-si demonstra grija majora fata de popor sint, in primul rind, generate de faptul ca emisiunile noastre se transmit in direct la Radio si la Televiziune.

Invinuirile ca fractiunea majoritara nu accepta propunerile opozitiei sint si ele lipsite de fond. In primul rind, pentru ca propunerile venite de la Guvern privind investitiile capitale pornesc de la planul de guvernare si sint coordonate cu conducerea locala. Aceste propuneri sint indreptate la solutionarea celor mai stringente probleme din sate si raioane, indiferent de coloratura politica a conducerii locale. Dupa cum s-a mentionat, de multe ori noi ne straduim sa solutionam problemele pentru toata populatia republicii.

In al doilea rind, intelegem cu totii ca necesitatile sint cu mult mai mari decit  le poate acoperi bugetul pe anul viitor, dar noi pornim de la posibilitatile reale ale economiei la ora actuala. Numeroasele probleme aparute pe parcursul mai multor ani nu pot fi solutionate intr-un termen atit de scurt. Daca vom lucra cu totii mai bine, atunci vom acumula mai multi bani in buget si vom acoperi mai multe probleme.

In incheiere, din numele fractiunii Partidului Comunistilor vreau inca o data sa ii asigur pe toti cetatenii, care ne privesc si ne asculta, ca vom continua sa facem tot posibilul pentru crearea cadrului legal, adecvat solutionarii problemelor stringente ale intregii societati pentru realizarea deplina, pina la sfirsitul mandatului, a tuturor prevederilor platformei electorale a partidului nostru si ale Programului de guvernare “Modernizarea tarii – bunastarea poporului”.

Va multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,

Sedinta de astazi o declar inchisa.

Urmatoarea sedinta va avea loc miine, la ora 10.00.

Va multumesc.    

Sedinta s-a incheiat la ora 19.35.

Stenograma a fost pregatita spre publicare
in Directia documentare parlamentara a
Aparatului Parlamentului.