DEZBATERI
PARLAMENTARE
Parlamentul
Republicii Moldova de legislatura a XVI-a
SESIUNEA
a VI-a ORDINARA – noiembrie 2007
Sedinta
din ziua de 22 noiembrie 2007
(STENOGRAMA)
SUMAR
1. Declararea sedintei ca fiind
deliberativa.
2. Dezbateri asupra ordinii de zi,
adoptarea ei.
3. Dezbaterea si aprobarea proiectului de
Hotarire nr.3996 privind numirea vicepresedintelui Colegiului penal al Curtii
Supreme de Justitie (Sergiu Furdui).
4. Dezbaterea si aprobarea proiectului de
Hotarire nr.3997 privind numirea unui judecator la Curtea Suprema de Justitie
(Ion Arhiliuc).
5. Dezbaterea si aprobarea proiectului de
Hotarire nr.4065 pentru modificarea si completarea articolului 1 din Hotarirea
Parlamentului nr.88-XVI din 13 mai 2005 privind desemnarea componentei nominale
a delegatiilor Parlamentului Republicii Moldova in unele organizatii
parlamentare internationale.
6. Dezbaterea si adoptarea in lectura a
doua a proiectului de Lege nr.2086 privind modificarea si completarea Legii
nr.199-XIV din 18 noiembrie 1998 cu privire la piata valorilor mobiliare
(art.1, 2, 3 s.a.).
7. Dezbaterea si adoptarea in lectura a
doua a proiectului de Lege nr.2085 pentru modificarea si completarea unor acte
legislative (Legea cu privire la gaj – art.32, 34, 341; Legea cu
privire la licentierea unor genuri de activitate – art.13; Codul civil al
Republicii Moldova – art.157, 158 s.a.).
8. Dezbaterea si adoptarea in lectura a
doua a proiectului de Lege nr.3339 pentru modificarea si completarea unor acte
legislative (Codul fiscal – art.50; Legea cu privire la asigurarea obligatorie
de raspundere civila a transportatorilor fata de calatori – art.2, 6, 8 s.a.).
9. Dezbaterea si adoptarea in lectura a
doua a proiectului de Lege nr.2366 pentru modificarea si completarea unor acte
legislative (Legea privind sistemul public de asigurari sociale – art.21, 28,
51, 511; Legea cu privire la rezerva Fortelor Armate – art.16).
10. Dezbaterea si adoptarea in lectura a
doua a proiectului de Lege nr.2809 pentru modificarea si completarea unor acte
legislative (Legea privind modul de publicare si intrare in vigoare a actelor
oficiale – art.1, 4, 8; Legea pentru aprobarea Clasificatorului general al
legislatiei – art.5 s.a.).
11. Dezbaterea si
aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege
nr.3417 al bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2008.
12. Dezbaterea si
aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege
nr.3653 privind reglementarea valutara.
13. Intrebari.
Sedinta incepe la ora 10.00.
Lucrarile sint conduse de domnul Marian
LUPU, Presedintele Parlamentului, asistat de doamna Maria Postoico,
vicepresedinte al Parlamentului.
Domnul Maxim Ganaciuc – director general adjunct al Aparatului
Parlamentului:
Doamnelor si domnilor deputati,
Buna dimineata.
Va anunt ca la lucrarile sedintei de astazi
a plenului Parlamentului, din totalul celor 100 de deputati, si-au inregistrat
prezenta 90 de deputati. Nu s-au inregistrat deputatii: Iurie Rosca, Oleg
Serebrian – in delegatie; Alexandru Lipcan, Valentina Stratan – din motive de
sanatate; Vlad Cubreacov, Oleg Tulea – la cerere; Vasile Colta, Angela Leahu,
Gheorghe Susarenco.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Buna dimineata. Sedinta este deliberativa.
Rog sa onoram Drapelul de Stat. (Se onoreaza Drapelul de Stat.)
Multumesc.
Stimati colegi,
Pentru ordinea de zi Biroul permanent
inainteaza o propunere privind un supliment cu 3 proiecte: nr.3996, un proiect
de Hotarire a Parlamentului privind numirea vicepresedintelui Colegiului penal
al Curtii Supreme de Justitie; nr.3997, proiectul de Hotarire privind numirea
unui judecator al Curtii Supreme de Justitie si proiectul nr.4065, un proiect
de Hotarire a Parlamentului pentru modificarea si completarea articolului 1 din
Hotarirea respectiva a Legislativului privind desemnarea componentei nominale a
delegatiilor Parlamentului Republicii Moldova la unele organizatii parlamentare
internationale.
Acest supliment v-a fost distribuit. In mod
evident voi supune votului. Cine este pentru aprobarea acestui supliment si
examinarea proiectelor propuse in cadrul sedintei de astazi, rog sa voteze.
Majoritatea.
Va multumesc.
Alte propuneri? Bine. Incepem de la stinga
la dreapta.
Microfonul nr.3.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Eu propun, din partea fractiunii, sa
excludem astazi din ordinea de zi proiectul nr.4982.
Domnul Marian Lupu:
Multumesc.
Microfonul nr.4.
Domnul Veaceslav Untila:
Domnule Presedinte,
Miine in ordinea de zi avem examinarea
bugetului de stat in lectura a treia. Si, in conformitate cu articolul 99 al
Regulamentului Parlamentului, eu propun ca aceasta sedinta, luind in calcul
importanta ei, sa fie transmisa in direct la Teleradio-Moldova.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Da, voi supune votului aceasta propunere,
potrivit prevederilor Regulamentului Parlamentului.
Microfonul nr.5.
Domnul Anatol Taranu:
Domnule Presedinte,
Doamnelor si domnilor deputati,
Zilele acestea se implinesc 90 de ani de la
inceperea lucrarilor primului for legislativ din Moldova, for care a pus bazele
parlamentarismului moldovenesc. Pentru noi ar fi foarte important, avind in
vedere ca noi faurim statalitatea moldoveneasca, iar istoria este un element
foarte important in ceea ce priveste crearea sau formarea constiintei
nationale, ca acest eveniment sa fie comemorat de Parlamentul nostru.
Cu aceasta ocazie, vin cu o propunere ca
miine sau saptamina viitoare Parlamentul sa faca o sedinta comemorativa, o
sedinta festiva si, in felul acesta, sa ne aducem omagiul nostru acelor oameni,
repet inca o data, care au pus bazele parlamentarismului moldovenesc.
Si vin cu inca o propunere, stimati
deputati. Sint ferm convins ca dumneavoastra o sa acceptati aceasta propunere.
In foarte multe tari ale lumii parlamentele poarta denumirea istorica: in
Germania – Reistag, in tarile Scandinave – Rigstag, in Rusia – Duma, in
Ucraina – Rada. Vin cu o propunere sa formam o comisie parlamentara care sa fie
compusa din reprezentantii tuturor fractiunilor, dar si ai deputatilor
neafiliati, si care ar elabora un proiect de lege prin care Parlamentului
nostru i-ar fi atribuita denumirea istorica – Sfatul Tarii. Eu cred ca, din
punct de vedere al constiintei istorice, dar si al dezvoltarii de mai departe a
parlamentarismului moldovenesc, ar fi un pas extrem de important.
Si ultimul moment. Avind in vedere faptul
ca o parte din deputatii Parlamentului Republicii Moldova nu sint independenti
in luarea propriilor decizii in cadrul sedintelor Parlamentului, ei, de obicei,
trebuie sa se consulte cu secretarii lor de ideologie, propun ca aceste
propuneri ale mele, domnule Presedinte, sa fie votate nu astazi, dar miine, ca
deputatii sa aiba posibilitatea sa-si consulte secretarul respectiv. Miine, in
cadrul dezbaterii ordinii de zi, va rog, aceste propuneri ale mele sa le puneti
la vot.
Va multumesc, domnule Presedinte.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Cusnir:
Multumesc, domnule Presedinte.
In sedinta din 8 noiembrie am adresat o
intrebare Guvernului si Comisiei Electorale Centrale, la care ceream sa mi se
raspunda in sedinta din joia trecuta si nu au venit sa-mi raspunda. Am reiterat
aceasta intrebare, ca sa aflu ca Aparatul Parlamentului este in imposibilitate
de a cere ca sa vina sa mi se raspunda la intrebarile adresate de la microfon.
De asemenea, joia trecuta am adresat o
intrebare Guvernului privind situatia in sectorul vitivinicol, ca sa aflu ca
nici la aceasta intrebare nu se vine sa mi se raspunda azi. Rog, conform
legislatiei in vigoare, sa mi se asigure raspuns astazi, in cadrul Orei
intrebarilor, la intrebarile adresate. Si rog sa fiu inscrisa pentru o
declaratie-apel la sfirsitul sedintei.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4 in continuare.
Domnul Dumitru Diacov:
Stimate domnule Presedinte,
Domnilor colegi,
Fractiunea Partidului Democrat de mai multe
ori a propus pe parcursul anilor ca sa initiem audieri parlamentare in problema
transnistreana. In ultimul timp se mentine aceasta stare optimista de lucruri,
ca miine-poimiine semnam un document, se fac si declaratii oficiale sau mai putin
oficiale in aceasta privinta, dar, intr-adevar, noi nu cunoastem starea de
lucruri in acest domeniu. De aceea, pentru saptamina viitoare sau timp de doua
saptamini de zile fractiunea noastra propune ca Parlamentul sa organizeze
aceste audieri, cu invitarea factorilor responsabili din Guvern, ca Parlamentul
sa fie la curent cu ceea ce se discuta.
Eu din start vreau sa spun ca fractiunea
Partidului Democrat va sprijini toate eforturile pozitive care vor duce la
consolidarea Republicii Moldova, la reunificarea tarii, de aceea noi vrem sa
cunoastem, noi vrem sa stim care este realitatea si care este starea adevarata
de lucruri.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4 in continuare.
Domnul Ivan Banari:
Stimate domnule Presedinte,
Rog sa ma inscrieti pentru luare de cuvint
la proiectul nr.3417, nr.8 din ordinea de zi.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.5.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
In legatura cu propunerea domnului Diacov.
Vreau sa va amintesc, domnule Presedinte al Parlamentului, ca in finalul
sesiunii trecute dumneavoastra promiteati ca in ultimele sedinte sa fie
examinata aceasta problema transnistreana, daca va mai amintiti. In legatura cu
aceasta, fiindca, intr-adevar, au trecut si citeva luni de la inceputul
sesiunii actuale, eu sprijin si solicit, si consider ca ar fi bine-venit ca sa
discutam, sa vedem care sint evolutiile pentru a evita mai multe afirmatii,
opinii si interpretari care exista si in presa, si in mediile politice.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Domnul Igor Klipii:
Domnule Presedinte,
In primul rind, vreau sa rog sa o inscrieti
pentru luare de cuvint la proiectul nr.3417din partea fractiunii pe doamna
Buliga.
In al doilea rind, vreau sa revin la
propunerea care am facut-o in repetate rinduri privind transmisiunea in direct
a sedintelor Parlamentului. Domnul Turcan explica in cadrul ultimei sedinte ca
comisia este foarte incarcata. Avem ordinea de zi de astazi si vedem ca totusi
nu este supraincarcata, deci exista posibilitate, iar interesul este maxim. Si,
in acest context, rog inca o data ca problema respectiva sa fie pusa pe ordinea
de zi.
Mai ales ca sintem intr-o situatie un pic
totusi ilogica. Orice post de televiziune sau radio poate inregistra integral
sedintele, le poate retransmite, nu este nicio problema, iar noi ne opunem
acestui proces. Nu este logic. Si ar fi cazul ca totusi problema respectiva sa
fie abordata.
Dumneavoastra ne-ati invitat pe toti sa
inaintam proiecte de legi, am facut acest lucru, exista suficiente, sint 3 proiecte
de legi care permit abordarea subiectului din diferite puncte de vedere. Cred
ca ar fi o chestie de onoare pentru Parlamentul Republicii Moldova.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
In continuare o informatie la acest
subiect.
Microfonul nr.3.
Domnul Vladimir Turcan:
Multumesc.
Din partea Comisiei juridice, pentru numiri
si imunitati i-as propune domnului Klipii ca dumnealui sa participe la
sedintele comisiilor (chiar ieri noi am stat pina la ora 18.00), ca sa vada cit
este de incarcata comisia si sa nu procedeze asa cum fac unii care se gindesc
ca la vecin ceva e mai mare sau mai tare.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Domnul Serafim Urechean:
Rog sa ma inscrieti la proiectul nr.3417.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.5.
Domnul Gheorghe Susarenco:
Multumesc, domnule Presedinte.
La acelasi subiect abordat de domnul
Klipii. Noi mai deunazi ne-am intors cu colegii nostri din Lituania si cred ca,
cind ne ducem undeva, trebuie sa informam si Parlamentul ce facem si care-i
situatia de acolo, daca vrem sa invatam ceva. Si in Lituania, si in Georgia,
erau colegii nostri acolo, ne-am interesat si se transmit in direct sedintele
Parlamentului, de aceea aceasta caricatura care am facut-o noi cu Regulamentul
este o inventie de-a noastra pentru a lipsi populatia de informatie despre
lucrarile Parlamentului. Ceea ce spune domnul Turcan ca comisia e incarcata,
Comisia sa fie incarcata, dar Parlamentul sa voteze.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Microfonul nr.4.
Domnul Vladimir Filat:
Multumesc, domnule Presedinte.
Tot la capitolul transparenta.
Stimate domnule Presedinte,
Stimati colegi,
Noi am discutat in ultima perioada, sau mai
bine spus de la inceputul actualei legislaturi, o problema mult vehiculata
anterior si anume reformarea Serviciului de Informatii si Securitate, am
adoptat foarte multe legi. Am adoptat Legea privind statutul ofiterului SIS.
Mai noua este problema ce tine de interceptari s.a.m.d.
Totodata, am spus ca vom asigura un control
eficient asupra acestei institutii. Ca si o constatare, ulterior voi reveni
vizavi de controlul pe care il exercita Parlamentul prin asa-numita subcomisie,
care urma sa exercite acest control, avind in vedere ca a avut loc numai o
singura sedinta a acestei subcomisii.
Dar interventia mea vizeaza un alt subiect
– initiativa legislativa din 3 mai 2006 pentru completarea Legii privind
Serviciul de Informatii si Securitate, ulterior initiativa Guvernului nr.3006
din 2006 avind aceeasi problema. Daca va aduceti aminte, problema vizata a fost
obligarea Serviciului de Informatii si Securitate pentru a prezenta la cerere
sau anual un raport in plenul Parlamentului, lucru care ar fi dus la o mai mare
transparenta a acestei institutii. Pe data de
20 iulie 2006, prin Hotarirea Parlamentului nr.239, aceste doua proiecte au
fost aprobate in prima lectura si comasate.
Stimate domnule Presedinte,
Ma adresez, nu va suparati, pentru a
interveni in cadrul Biroului permanent ca aceasta lege sa fie inclusa pe
ordinea de zi. Deja anul este pe sfirsite.
Eu tin minte ca aceste doua proiecte de
legi au fost votate unanim in prima lectura, nimeni nu a avut ce sa obiecteze.
In acest sens, eu cred ca aceasta norma trebuie sa fie si una operationala.
Cetatenii tarii trebuie sa cunoasca cu ce se ocupa aceasta institutie si este
in favoarea acestei institutii ca sa devina o institutie mai transparenta si
oamenii sa cunoasca cu ce se ocupa. Eu va rog foarte frumos, domnule
Presedinte.
Domnul Marian Lupu:
Da. Microfonul nr.3.
Domnul Vladimir Turcan:
Multumesc.
O mica replica. Noi, conform programului
comisiei, planificam sa punem in ordinea de zi a comisiei aceste proiecte de
legi peste doua saptamini. In primul rind, le vom finisa pe cele care sint,
care reies din angajamentele Republicii Moldova fata de Consiliul Europei.
Totusi membrii comisiei, daca noi vorbim
deja de membrii comisiei, domnule Susarenco, eu va rog, ieri ati stat la
sedinta comisiei 20 de minute, ati plecat si mai mult nu v-am mai vazut. Din
cauza aceasta am fost nevoit sa va pun lipsa in tabel.
Eu ma adresez liderilor fractiunilor si
atrag atentia la disciplina din partea reprezentantilor din comisia noastra. Si
a doua oara va rog sa nu fie numite sedintele fractiunilor in zilele de lucru
ale comisiilor permanente, anume miercurea.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.5.
Domnul Gheorghe Susarenco:
Multumesc, domnule Presedinte.
Chiar va multumesc, domnule Turcan, ca
mi-ati pus lipsa. Cu atit mai mult ca atunci cind am plecat in Lituania,
Parlamentul Republicii Moldova pentru o saptamina mi-a dat diurne – 37 de euro.
Domnul Marian Lupu:
Si?
Domnul Gheorghe Susarenco:
De aceea va multumesc ca mi-ati pus lipsa.
Si inca o data, v-am spus si la comisie si va spun si acum in cadrul
Parlamentului, eu sint un deputat din opozitie si nu am de gind sa va dau
solutii cum sa faceti legi bune pentru ca sa ne mai conduceti inca 100 de ani.
Majoritatea decide, opozitia critica.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Microfonul nr.4.
Domnul Leonid Bujor:
Multumesc.
Domnule Presedinte,
Urmind exemplu cu privire la punerea
absentelor, solicit si eu, in baza articolului 122 alineatul (1), sa se puna
lipsa tuturor deputatilor comunisti, cu exceptia a 6 persoane, care la sedinta
de joi, acum o saptamina, au incalcat Regulamentul si au lipsit de la asa-zisa
Ora Guvernului. Citez din articolul 122 alineatul (1): “Ultima ora de lucru a
Parlamentului...” Deci, atunci cind are loc aceasta procedura de
intrebari-raspunsuri, interpelari toti deputatii sint obligati sa fie prezenti
in sala.
Eu m-am adresat in una din sedinte, in
lipsa dumneavoastra, doamnei Postoico si am intrebat-o: din care considerente
deputatii din fractiunea majoritara lipsesc la sedinta plenara? Acest lucru a
fost interpretat si de alti colegi deputati din alte fractiuni. Daca sintem
obiectivi, trebuie sa respectam strict Regulamentul, echitabil fata de toti
deputatii, indiferent de fractiunea din care fac parte.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Stimatii mei colegi,
Eu inteleg ca noi astazi ne incalzim nitel
pentru sedinta din ziua de miine. Bine. Trebuie sa avem o incalzire, sint de
acord cu dumneavoastra, dar o sa rog foarte mult ca aceasta incalzire sa mai
fie continuata maximum 3-4 minute, ca sa pornim procesul de examinare a
proiectelor incluse pe ordinea de zi.
Microfonul nr.3.
Doamna Eugenia Ostapciuc:
Domnule Presedinte,
Eu cam aceasta am vrut sa spun, sa incepem
lucrul in Parlament. Si vreau sa fac o replica. Eu nu stiu de ce unii deputati
sint supraapreciati de ei insisi si nu-i iubeste poporul. Eu nu am idee de ce
se intimpla asa.
Domnul Marian Lupu:
Domnule Diacov,
A doua interventie, scurt, va rog.
Microfonul nr.4.
Domnul Dumitru Diacov:
Domnule Presedinte,
Eu niciodata nu fac abuz. Eu vreau sa-mi
exprim acordul sau solidaritatea cu domnul Turcan, prietenul nostru, si deputatii
sint sigur ca trebuie sa fie prezenti la comisie, dar sa-mi exprim dezacordul
cu unele actiuni ale majoritatii parlamentare. Cind se fac excursii la
monumentul lui Lenin, se anuleaza toate sedintele comisiilor si, cind
fractiunea hotaraste sa se duca la Rezina sa faca agitatie, se anuleaza chiar
si sedintele Parlamentului, de aceea va rog frumos sa mentinem aceasta
disciplina in intregime.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Domnule Klipii,
Scurt.
Microfonul nr.4.
Domnul Igor Klipii:
Domnule Presedinte,
Si eu nu fac abuz de timpul nostru. As vrea
sa-i fac o replica domnului Turcan, ca la comisia din care fac parte sint
invitat expres sub formula: “Domnule Klipii, veniti, va rog, la sedinta ca nu
avem cvorumul.” Si alta misiune in comisie, ca si in Parlament, deputatii din
opozitie, practic, nu au, fiindca, daca vom lua bugetul de miine, vom vedea ca
amendamentele facute de opozitie sint lipsa. Deci, este corect totusi sa tinem
cont de niste realitati. Si ofensele care sint aduse, ca sintem prezenti, nu
sintem prezenti, mai trebuie cumva temperate.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Microfonul nr.3.
Domnul Iurie Stoicov:
Multumesc, domnule Presedinte.
Era necesara interventia. Vorbesc, spre
regretul meu, majoritatea deputatilor care sint cei mai disciplinati. Domnul
Klipii din 32 de sedinte ale comisiei a fost tocmai la 9 sedinte. Dumnealui
foarte multe porunci i se dau in comisie, dar nu participa nici la un control,
nici la o informatie. Dumnealui, in genere, e departe de aceasta comisie. Daca
nu doreste, lasa sa se mute in alta comisie.
Domnul Marian Lupu:
Domnule Stoicov,
De fapt, eu am avut o intrebare pentru
dumneavoastra, in contextul propunerii care a fost abordata de domnul deputat
Filat, nr.3006, doua proiecte comasate, lectura a doua, e pe linia
comisiei dumneavoastra?
Domnul Iurie Stoicov:
Nu, nu.
Domnul Marian Lupu:
Nu? Cu SIS-ul.
Domnul Iurie Stoicov:
Dumnealui are in vedere in ordinea de zi nu
pe astazi. In perspectiva, da?
Domnul Marian Lupu:
Eu am o propunere. Noi miine la sfirsit de
sedinta trebuie sa aprobam proiectul ordinii de zi pentru urmatoarele doua
saptamini. Eu as ruga foarte mult in cadrul comisiei vedeti, va rog, astazi
care este situatia cu acest proiect pentru lectura a doua, fiindca in lectura
intii am inteles ca au fost aprobate si ma informati.
Eu vad ca dumneavoastra nicidecum nu vreti
sa trecem la partea de baza a antrenamentului. Raminem tot la etapa de
incalzire. Nu va suparati, doamna Pavlicenco. Eu am sa-i ofer doar jumate de
minut domnului Klipii, fiindca a fost vizat. La ce? La care a doua interventie?
Nu, asteptati.
Microfonul nr.4, scurt.
Domnul Igor Klipii:
Am inteles.
Domnule Stoicov,
Prezenta fizica intr-un loc nu schimba
foarte mult lucrurile. Intelegeti? In primul rind.
In al doilea rind, faptul ca sinteti multi
in comisie sau in Parlament nu face ca lucrurile in tara sa mearga spre bine.
In al treilea rind, nicio initiativa din
cele pe care le-am facut in cadrul comisiei nu a fost acceptata. Am rugat sa
audiem SIS-ul, am rugat sa avem audieri pe alte probleme. Au fost respinse in
bataie de joc. Credeti ca o persoana se simte comod intr-o situatie cind este
umilita, practic, in fiecare zi?
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Bine, aceasta discutie ma duce la ideea ca
trebuie in Regulament sa incercam sa introducem niste definitii vizind prezenta
virtuala, nu doar cea fizica. Si poate ca in cazul acesta o sa-mi fie mult mai
usor sa lucrez aici, in sala plenului, cu prezenta dumneavoastra mai mult
virtuala decit fizica.
Daca este de procedura, va rog microfonul
nr.5.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Da, intr-adevar, este o chestie de
procedura. Eu am observat de mai multe ori ca doamna Ostapciuc intervine cu
rugaminti ca sa ne apucam de lucru. Vreau sa-i spun doamnei Ostapciuc, sper
pentru ultima oara, ca sa inteleaga, Parlamentul incepe sa lucreze din moment
ce se aseaza deputatii dupa intonarea imnului. Acela este lucru si toate
interventiile,sugestiile, propunerile sint lucru, doamna Ostapciuc. Nu este
lucru doar ceea ce votati dumneavoastra cu ochii inchisi, ca asa vi se cere.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Toate interventiile sint lucru. Si va rog
mai mult sa nu ne dati la brazda si sa ne invitati la lucru comunist.
Domnul Marian Lupu:
Stimatii mei colegi,
Eu va atrag atentia doar la o singura teza,
ca democratia inseamna, in primul rind, diversitate. Diversitate. Plecam de
aici. Bine, avansam.
Propunerea domnului Bondarciuc privind
excluderea proiectului nr.4982. Cine este pentru? Majoritatea. S-a acceptat.
Propunerea domnului Untila privind
asigurarea transmisiunii in direct la Moldova-1 a sedintei din ziua de miine,
23 noiembrie 2007. Cine este pentru, rog sa voteze. Presupun ca voi avea nevoie
de rezultate.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 0.
Sectorul nr.2 – 7.
Sectorul nr.3 – 20.
Domnul Marian Lupu:
27 de voturi “pro”, ceea ce ar insemna,
stimatii mei colegi, ca aceasta propunere nu a fost sustinuta de plenul
Parlamentului.
Sa ne temperam putin emotiile, nu?
Stimatii mei colegi,
O discutie, cit de apriga n-ar fi, nu
inseamna ca trebuie sa alunece in albia isterica, zic eu, inclusiv cea din ziua
de miine. Asa, propunerea domnului Klipii. Am sesizat ca ati propus sa fie
supusa votului. Bine.
Tinind cont si de informatiile facute de
Comisia juridica, potrivit Regulamentului, trebuie sa supun si voi supune
votului aceasta propunere, care vizeaza includerea pe ordinea de zi a sedintei
(presupun de astazi, ati mentionat, da) a proiectului de lege care a fost
inaintat anterior privind asigurarea transmisiunii in direct la posturile de
televiziune si radio a sedintelor plenului Parlamentului. Cine este pentru a
accepta aceasta propunere, rog sa voteze. Din nou rog rezultatele.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 0.
Sectorul nr.2 – 11.
Sectorul nr.3 – 20.
Domnul Marian Lupu:
31 de voturi in favoarea acestei propuneri,
care nu intruneste conditiile necesare de a fi inclusa.
Propunerea domnului Filat. Am convenit,
astazi, va rog, clarificati-va si ma informati la acest subiect, ca sa vedem ce
facem cu includerea acestui proiect pentru urmatoarele doua saptamini. Bine,
aceasta a fost, stimati colegi.
Incepem examinarea proiectelor incluse pe
ordinea de zi. Proiectul de Hotarire nr.3996 privind numirea vicepresedintelui
Colegiului penal al Curtii Supreme de Justitie.
Rog comisia.
Domnul Vladimir Turcan:
Onorat Parlament,
Comisia juridica, pentru numiri si
imunitati a examinat demersul Consiliului Superior al Magistraturii si a
constatat ca prin acest demers se solicita Parlamentului numirea judecatorului
Curtii Supreme de Justitie domnului Sergiu Furdui in functia de vicepresedinte
al Colegiului penal.
In legatura cu acest demers comisia a
consultat reglementarile legale respective si mentioneaza ca, conform Legii cu
privire la Curtea Suprema de Justitie, vicepresedinti ai colegiilor Curtii
Supreme de Justitie sint numiti in functie din rindul judecatorilor acestei
judecatorii pe un termen de patru ani de catre Parlament la solicitarea
Consiliului Superior al Magistraturii.
In contextul prevederilor analizate,
Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a examinat acest demers in cadrul
sedintei si a constatat ca candidatura domnului Furdui Sergiu corespunde
cerintelor legale. In legatura cu aceasta, a fost sustinuta unanim de catre
membrii comisiei.
In legatura cu cele mentionate, Comisia
juridica, pentru numiri si imunitati propune Parlamentului pentru examinare si
adoptare a proiectului de Hotarire privind numirea domnului Sergiu Furdui in
functia de vicepresedinte al Colegiului penal al Curtii Supreme de Justitie.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc, domnule presedinte al
comisiei.
Domnul Furdui este prezent. Intrebari
pentru comisie sau pentru domnul candidat?
Microfonul nr.5.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Domnule Furdui,
Cunoasteti toate reactiile politicienilor,
ale analistilor, ale presei in legatura cu numarul tot mai mare de procese
pierdute de Republica Moldova la CEDO. Care este atitudinea dumneavoastra si
cum credeti dumneavoastra ca se poate ameliora situatia pentru a nu ajunge la asemenea
statistici, care prejudiciaza grav imaginea si actul justitiei Republicii
Moldova?
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.1.
Domnul Sergiu Furdui – candidat la functia de vicepresedinte al Cole-
giului penal al Curtii
Supreme de Justitie:
Va multumesc pentru intrebare.
Este o intrebare care ne preocupa pe noi
toti si pe mine personal. E greu sa raspunzi in citeva minute la aceasta
intrebare, deoarece este complexa. Cert este ca aceasta problema poate fi
solutionata si se fac pasi spre aceasta. Personal consider ca exista multe
rezerve, care urmeaza a fi valorificate.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Alte intrebari? Nu sint.
Domnule Furdui,
Va multumesc.
Domnule presedinte al comisiei,
Va multumesc.
Stimati colegi,
In conditiile raportului comisiei de
profil, voi supune votului. Cine este pentru numirea domnului Sergiu Furdui in
functia de vicepresedinte al Colegiului penal al Curtii Supreme de Justitie pe
un termen de patru ani, rog sa voteze. Rog rezultatele.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 31.
Sectorul nr.2 – 33.
Sectorul nr.3 – 18.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc.
82 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.
Stimati colegi,
Acum supun votului proiectul de Hotarire a
Parlamentului privind numirea vicepresedintelui Colegiului penal al Curtii
Supreme de Justitie. Cine este pentru aprobarea proiectului de Hotarire a
Parlamentului nr.3996, rog sa voteze. Majoritatea.
Va multumesc.
Proiectul de Hotarire nr.3996 este aprobat.
Domnule Furdui,
Parlamentul va felicita cu numirea in
functia de vicepresedinte al Colegiului penal la Curtea Suprema de Justitie si
va doreste multa virtute si succese pe tarimul dumneavoastra de activitate
pentru viitor.
Proiectul de Hotarire nr.3997 privind
numirea unui judecator la Curtea Suprema de Justitie.
Rog comisia.
Domnul Vladimir Turcan:
Stimati colegi,
Comisia juridica, pentru numiri si
imunitati a examinat demersul Consiliului Superior al Magistraturii, prin care
se solicita Parlamentului numirea in functie de judecator al Curtii Supreme de
Justitie a domnului Ion Arhiliuc. Comisia a consultat reglementarile legale
respective, care se contin in Constitutia Republicii Moldova, in Legea cu
privire la Curtea Suprema de Justitie si a constatat ca judecatorul Curtii
Supreme de Justitie este numit in functie de Parlament la propunerea
Consiliului Superior al Magistraturii.
El trebuie sa aiba o vechime in functia de
judecator de cel putin 10 ani. Promovarea si transferarea judecatorilor se face
numai cu acordul acestora. Judecatorul Curtii Supreme de Justitie se numeste in
functie pina la atingerea plafonului de virsta de 65 de ani. In contextul
prevederilor mentionate, Comisia juridica a examinat propunerea Consiliului
Superior al Magistraturii, a constatat ca candidatura domnului Ion Arhiliuc
corespunde cerintelor legale si a sustinut unanim aceasta candidatura. Comisia
propune Legislativului spre examinare si adoptare proiectul de Hotarire a
Parlamentului cu privire la numirea domnului Ion Arhiliuc in functia de
judecator al Curtii Supreme de Justitie.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc, domnule presedinte.
Domnul Ion Arhiliuc este la fel prezent.
Intrebari. Nu sint.
Va multumesc.
Stimati colegi,
In aceste conditii, supun votului. Cine
este pentru numirea domnului Ion Arhiliuc in functia de judecator al Curtii
Supreme de Justitie, rog sa voteze. Rog rezultatele.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 31.
Sectorul nr.2 – 30.
Sectorul nr.3 – 21.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc.
Stimati colegi,
82 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.
La moment supun votului aprobarea
proiectului de Hotarire a Parlamentului nr.3997. Cine este pentru rog sa
voteze. Majoritatea.
Va multumesc.
Proiectul de Hotarire a Parlamentului
nr.3997 este aprobat.
Domnule Arhiliuc,
Parlamentul va felicita cu numirea in
functia de judecator al Curtii Supreme de Justitie si va doreste succes in
activitatea profesionala pentru viitor. Persoanele invitate pe marginea
proiectelor nr.3996 si nr.3997 pot fi libere.
Proiectul de Hotarire nr.4065 pentru
modificarea si completarea articolului 1 din Hotarirea Parlamentului privind
desemnarea componentei nominale a delegatiilor Parlamentului Republicii Moldova
in unele organizatii parlamentare internationale. Este initiativa, potrivit
prevederilor Regulamentului, Biroului permanent. Prezinta Comisia parlamentara
pentru politica externa si integrare europeana.
Domnule Petrenco,
Va rog.
Domnul Grigore Petrenco:
Stimati colegi,
Proiectul de Hotarire mentionat a fost
inaintat de Biroul permanent al Parlamentului in conformitate cu Regulamentul
Parlamentului. Comisia pentru politica externa si integrare europeana a
examinat prezentul proiect de hotarire si constata ca proiectul are drept scop
ajustarea componentei nominale a delegatiilor Parlamentului Republicii Moldova
in organizatiile parlamentare internationale la componenta actuala a corpului
deputatilor.
De asemenea, tinind cont de faptul ca la
inceputul lunii martie 2007 Parlamentul Republicii Moldova a fost acceptat in
calitate de invitat special al Adunarii Uniunii Europei Occidentale, se propune
crearea delegatiei in aceasta organizatie internationala. In conformitate cu
documentele statutare ale organizatiei, delegatia Parlamentului Republicii
Moldova urmeaza sa fie formata din doua persoane. Trebuie de mentionat ca in
procesul operarii modificarilor s-a tinut cont de propunerile inaintate de
fractiunile parlamentare.
In conditiile celor expuse, propunem a
adopta proiectul de Hotarire pentru modificarea si completarea articolului 1
din Hotarirea Parlamentului privind desemnarea componentei nominale a
delegatilor Parlamentului Republicii Moldova in unele organizatii
internationale.
Domnul Marian Lupu:
Multumesc, domnule presedinte al comisiei.
Intrebari?
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Cusnir:
Multumesc.
Domnule presedinte al comisiei,
As vrea sa va intreb dupa care criterii
comisia totusi a ales acesti colegi ai nostri ca sa ne reprezinte in aceasta
institutie?
Domnul Grigore Petrenco:
Da, multumesc de intrebare.
Comisia nu a ales pe nimeni. Cum am spus,
proiectul de hotarire a fost deja inaintat de Biroul permanent al
Parlamentului, care are asemenea competenta, in conformitate cu Regulamentul
Parlamentului. Chiar pot sa va mentionez articolul 13 “Atributiile Biroului
permanent al Parlamentului” alineatul (1) litera b): “supune spre aprobare
Parlamentului componenta numerica si nominala a delegatiilor parlamentare
permanente la organizatiile internationale”.
Doamna Valentina Cusnir:
Am inteles. Si cunosc acest lucru. Oricum
este fata Parlamentului nostru. Sint aici persoane pe care eu, intrind in
Parlament, nu le cunosc, nu-i cunosc la fata, cinstit va spun. Si noi ii
inaintam ca sa ne reprezinte. Am mai zis si mai zic, am transformat Parlamentul
intr-o impartire de locuri, de functii si...
Domnul Marian Lupu:
Doamna Cusnir,
Nu va suparati, va rog.
Doamna Valentina Cusnir:
Nu ma supar, domnule Presedinte.
Domnul Marian Lupu:
Sint proceduri. Fractiunile i-au inaintat,
avem aceste propuneri.
Doamna Valentina Cusnir:
Dar plenul?
Domnul Marian Lupu:
Nu sintem in drept sa nu acceptam sau sa
comentam. Sint propuneri, ele sint fixate in acest proiect.
Doamna Valentina Cusnir:
Nu aveti grija, doamna Ostapciuc, ma tin eu
de fractiune sau nu. Eu imi indeplinesc Constitutia si sint in serviciul
poporului. Sa nu bombaneasca atita.
Domnul Marian Lupu:
Doamnele mele,
Eu va rog foarte si foarte frumos. Noi nu
discutam niste calitati etice sau estetice ale deputatilor: cine ce ochi are si
de ce culoare.
Doamna Valentina Cusnir:
Dar nici nu putem sa votam asa tot cu ochii
inchisi.
Domnul Marian Lupu:
Doamna Cusnir,
Nu votati, stimata colega. Trebuie sa avem
putin respect.
Domnul Grigore Petrenco:
Doamna Cusnir,
Articolul 6 alineatul (1) litera a) din
Regulamentul Parlamentului.
Domnul Marian Lupu:
Domnule Petrenco,
Nu va suparati. Este clar. Asa. Altceva?
Nimic.
Va multumesc.
Stimati colegi,
In conditiile raportului comisiei de
profil, supun votului aprobarea proiectului de Hotarire a Parlamentului
nr.4065. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.
Va multumesc.
Proiectul Hotarire a Parlamentului nr.4065
este aprobat.
Inainte de a continua cu examinarea
urmatorului proiect de acte legislative incluse pe agenda sedintei de astazi, vreau
sa va informez, stimati colegi, ca in saptamina premargatoare sedintei de
astazi a plenului Parlamentului si-a sarbatorit ziua de nastere colegul nostru,
domnul deputat Ghenadie Morcov. Sa-l felicitam. (Aplauze.) Si sa-i dorim
mult succes.
Proiectul de Lege nr.2086 privind
modificarea si completarea Legii cu privire la piata valorilor mobiliare.
Lectura a doua.
Rog comisia.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Stimate domnule Presedinte,
Stimati colegi,
Onorata asistenta,
Proiectul de Lege pentru modificarea si
completarea Legii nr.199 cu privire la piata valorilor mobiliare la 12
octombrie curent a fost examinata si adoptata de catre Parlament in prima
lectura. Dupa adoptarea legii in prima lectura comisia a examinat propunerile
si obiectiile expuse in avizele comisiilor permanente, ale Directiei juridice,
obiectiile si propunerile inaintate de deputati in cadrul examinarii
proiectului de lege in sedinta plenara a Parlamentului, precum si a celor
inaintate in cadrul grupului de lucru si de catre comisia sesizata in fond in
comun cu autorii proiectului de lege, si raporteaza urmatoarele.
In cadrul examinarii proiectului de lege
s-au acceptat propunerile de excludere din proiectul de lege a notiunilor de
“activitate de depozitar”, “organizatia de autoreglementare”, in redactia noua
fiind mentinute notiunile actuale, de excludere a noilor notiuni de “activitate
de organizare a negocierilor”, “piata reglementata”, “valori mobiliare
necotate”, in legatura cu mentinerea in continuare a prevederilor legii in vigoare
referitoare la efectuarea tranzactiilor pe piata bursiera si extrabursiera.
Respectiv, in proiectul de lege au fost
examinate si reglementarile aferente acestor notiuni, modificindu-le pe cele ce
tin de activitatea bursei de valori si organizatiilor de autoreglementare a
participantilor profesionisti la piata valorilor mobiliare. Comisia a acceptat
propunerile Directiei juridice care se refera la expunerea notiunii de
“informatie privilegiata” in conformitate cu directiva UE privind abuzul pe
piata. In acest context, mentionez ca in sinteza, pagina 8, la notiunea de
“informatie privilegiata” s-a strecurat o greseala redactionala si cuvintele
“instrumentelor financiare derivate” urmeaza sa fie substituite prin cuvintele
“valorilor mobiliare derivate”.
Specificarea se refera la publicarea
prospectelor ofertei publice in forma electronica pe paginile Web ale
emitentului antireitingul bursei de valori si comisiei nationale, la aducerea
in concordanta a prevederilor proiectului de lege cu Legea nr.121 privind
administrarea si deetatizarea proprietatii publice.
Au fost acceptate obiectiile Comisiei
juridice, pentru numiri si imunitati, ale Comisiei pentru agricultura si
industria alimentara, ale deputatilor, domnilor Bolboceanu, Gutu Ion, Cosarciuc
referitoare la excluderea din proiectul de lege a prevederilor ce se refera la
Adunarea generala a obligationarilor.
In proiectul de lege, la articolul 21 au
fost introduse reglementari ce se refera la efectuarea ofertei publice pe piata
secundara de catre emitent in scopul prevenirii scaderii cursului actiunilor
societatii. S-au modificat volumele tranzactiilor efectuate in regim de
licitatie, conform carora se va determina valoarea de piata a actiunilor, iar
in articolul 24 au fost concretizate care tranzactii se efectueaza pe piata
bursiera si care in afara bursei, inclusiv completind si prevederile
articolului 26 ce se refera la transferul direct de proprietate asupra
valorilor mobiliare.
Comisia pentru politica economica, buget si
finante mentioneaza ca in articolul 37 din proiectul de lege au fost expuse
prevederile ce se refera la crearea fondului de rezerva a datelor privind
detinatorii de valori mobiliare, cu prevederi ce se refera la asigurarea din
partea detinatorilor de registru a pastrarii copiilor informatiilor din
registrele detinatorilor de valori mobiliare, detinute in baza contractelor
incheiate cu emitentii pe fisiere electronice in casetele arendate in bancile
comerciale pe teritoriul Republicii Moldova.
Comisia a acceptat propunerile deputatului
Bolboceanu si a completat articolul 52 din proiectul de lege cu prevederi ce se
refera la lista documentelor necesare de prezentat pentru eliberarea licentei,
mentinind totodata termenul de acordare a licentei pentru participantii
profesionisti la piata valorilor mobiliare pe 5 ani.
Din articolul 53 al proiectului de lege au
fost excluse prevederile ce se refera la eliberarea permisului de catre Comisia
Nationala a Pietei Financiare la obtinerea de catre participantul profesionist
a cotei mai mari de 5 la suta in capitalul social al altui participant
profesionist, cu exceptia Bursei de Valori si depozitarului central, si s-au
reformulat cerintele fata de persoanele cu functii de raspundere ale
participantilor profesionisti.
Comisia a propus stipularea in proiectul de
lege a unei norme care ar prevedea intrarea in vigoare a legii, in urma careia
s-a prevazut ca aceasta va intra in vigoare la 1 ianuarie 2008 si trebuie,
cred, sa propunem ca legea sa fie republicata.
Alte propuneri si obiectii sint reflectate
in sinteza rezultatelor examinarii lor, care este parte integranta a raportului
comisiei.
Ca urmare a celor relatate, Comisia pentru
politica economica, buget si finante propune examinarea si adoptarea
proiectului de Lege cu privire la piata valorilor mobiliare in a doua lectura.
Dumneavoastra aveti sinteza, au fost
examinate 214 amendamente si propuneri, dintre care, pot sa va spun, marea
majoritatea au fost acceptate.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc, domnule presedinte al
comisiei.
Stimati colegi,
Propuneri, altele decit cele evocate in
raportul comisiei de profil?
Microfonul nr.4.
Domnul Valeriu Guma:
Multumesc, domnule Presedinte.
Fractiunea noastra a inaintat un sir de
amendamente. Din pacate, putine din ele au fost acceptate. Eu nu stiu, cred ca
n-ar fi cazul ca noi acum sa incepem a le discuta in sedinta in plen, noi le-am
expus si in scris. As vrea totusi, domnule presedinte, un sir de amendamente
sint legate prin aceea ca comisia isi atribuie niste posibilitati de retragere
a licentelor si de stopare a activitatilor operatorilor pe piata financiara si
noi am accentuat, ca numai instanta de judecata, pina la urma, are dreptul sa
faca lucrul acesta.
Cu atit mai mult ca noi vorbim ca facem
ghilotina si avem o lege care reglementeaza activitatea de intreprinzator si
intra in vigoare la 1 ianuarie 2008. Si aici sint un sir de amendamente la
diferite articole care contravin acestei legi. Pot sa reiterez citeva, dar ele
sint foarte multe. Daca noi, in principiu, constatam ca legea care va intra in
vigoare la 1 ianuarie este o lege serioasa, n-ar fi bine ca amendamentele,
propunerile acestea sa fie, sa spunem asa, suspendate.
Ma refer la articolul 42 alineatul (5). Se
prevede: Comisia Nationala este in drept sa suspende actiunea licentei
participantului profesionist la piata valorilor mobiliare, cu exceptia actiunii
licentei pentru dreptul de a desfasura activitatea de tinere in registru,
pentru o perioada de pina la 6 luni si mai departe.
Noi am propus sa nu fie 6 luni, sa fie 30
de zile calendaristice, ca termenul propus este un termen foarte mare, 6 luni
de zile. Noi socotim ca in 30 de zile, desi noi vorbim ca in legea pentru
activitatea de intreprinzator avem niste termeni foarte strinsi, 3 zile, pe
urma se adreseaza in judecata in timp de 5 zile s.a.m.d. Noi aici avem 6 luni.
Suspendarea pe un termen de o luna ii permite comisiei sa se adreseze in
judecata, ca pina la urma, daca merita sa fie retrasa licenta, ea va fi
retrasa. Dar de ce in 6 luni de zile?
Mai departe, exact asa este si la alineatul
(6).
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Daca imi permiteti, o sa va raspund si pe
urma o sa ne ducem mai departe.
Domnul Valeriu Guma:
Aceeasi situatie este si la alineatul (6).
Aceasta este de principiu comun, domnule presedinte. Multe prevederi din articolul
42, ce tine de retragerea licentei, de stoparea activitatii, in general, ca sa
nu ma refer la fiecare. Cred ca in a doua lectura trebuie sa lucram la fiecare
articol in parte si sa punem la vot, probabil. Dar eu vreau sa inteleg,
purcedem la lucrul acesta, ca sa nu pierdem timpul.
Domnul Marian Lupu:
Da, domnule presedinte.
Domnul Valeriu Guma:
Ca concept.
Domnul Marian Lupu:
E o intrebare...
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Daca imi permiteti, eu va raspund.
Domnul Marian Lupu:
Da, va rog.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
In primul rind, ceea ce se refera la 30 de
zile si 6 luni. In lege este stipulat pina la 6 luni, in primul rind. Si vreau
sa va spun, stimati colegi deputati, ca noi la sedinta comisiei am examinat
toate propunerile care au fost prezentate de Fractiunea Partidului
Comunistilor. Ele toate sint reflectate in sinteza aceasta. Sint explicatii.
Domnul Valeriu Guma:
Eu vorbesc despre Partidul Democrat.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Partidul Democrat, da.
Domnul Valeriu Guma:
Ati spus comunistilor.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Nu, nu, Partidul Democrat. Si vreau sa va
spun, cu regret, ca atunci cind am discutat aceste propuneri dumneavoastra nu
ati fost prezent.
Domnul Valeriu Guma:
Dumneavoastra raspundeti-mi la intrebarea
pe care v-am pus-o eu acum, domnule presedinte.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Da. Eu va spun ca 30 de zile se incadreaza
in termenul pina la 6 luni. De ce pina la 6 luni? Ca sint foarte multe momente
si noi avem practica deja, practica in comisie, cind in judecata se taraganeaza
mai mult de 6 luni.
Domnul Valeriu Guma:
Domnule presedinte,
Eu v-am spus ca este, ca un exemplu am dat
alineatul (5), dar este tot...
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Eu inteleg.
Domnul Valeriu Guma:
Acelasi alineat (6).
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Toate alineatele.
Domnul Valeriu Guma:
Tot acelasi alineat (7).
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Toate alineatele care sint prezentate in
comisie toate au fost examinate si toate sint in sinteza. Eu nu vad sa aveti
sinteza. Ati primit sinteza? Acolo este explicatie la fiecare punct pe care
l-ati prezentat dumneavoastra.
Domnul Valeriu Guma:
Dumneavoastra atunci spuneti-mi cum se
coreleaza cu legea care intra in vigoare la 1 ianuarie 2008 privind
reglementarea activitatii de intreprinzator?
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Noi am examinat toate momentele acestea
impreuna cu juristii, cu Directia juridica si totul se incadreaza in legea
aceasta.
Domnul Valeriu Guma:
Domnule presedinte,
Nu va suparati, aceasta e un absurd.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Eu nu ma supar, nu am niciun motiv sa ma
supar.
Domnul Valeriu Guma:
... noi vorbim despre ghilotina, noi am
gasit asa o formula foarte frumoasa, o denumire frumoasa, ghilotina, numai
pentru piar in presa, mi se pare, dar in realitate noi cu o mina facem ceva si
cu alta intoarcem inapoi, adica stam pe loc, batem pasul pe loc.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Eu am alta viziune si comisia si-a expus
viziunea. Este decizia comisiei si propunerile care au fost...
Domnul Valeriu Guma:
Dumneavoastra in sinteza dati niste
reformulari foarte arbitrare, sint absolut afirmative, ca adoptarea deciziilor
de comisie este absolut transparenta. Iata cum dati dumneavoastra in sinteza.
Nu ne putem pronunta asupra activitatii actualei comisii, dar precedentii au
emis cu duiumul niste decizii pe marginea carora putine intrebari putem sa
punem...
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Este presedintele Comisiei Nationale a
Pietei Financiare, i le puteti adresa si dumnealui.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Domnule presedinte al comisiei,
Spuneti-mi, va rog, cu aceste legi, am in
vedere nr.2086 in special, au fost atrasi expertii Consiliului Consultativ?
Domnul Nicolae Bondarciuc:
(nu vorbeste la microfon)
Si domnul... a lucrat.
Domnul Marian Lupu:
Bine. Alte propuneri? Mersi.
Stimati colegi,
In conditiile raportului comisiei sesizate
in fond, voi supune votului adoptarea in a doua lectura a proiectului de Lege
nr.2086. Cine este pentru, rog sa voteze. Rog rezultatele.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 31.
Sectorul nr.2 – 25.
Sectorul nr.3 – 1.
Domnul Marian Lupu:
57 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.
Proiectul de Lege nr.2086 este adoptat in
lectura a doua.
Proiectul de Lege nr.2085 pentru
modificarea si completarea unor acte legislative. Lectura a doua.
Rog comisia.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Onorata asistenta,
Proiectul de Lege pentru modificarea si
completarea unor acte legislative a fost examinat si aprobat de catre Parlament
in prima lectura la data de
12 octombrie anul curent. Comisia a examinat propunerile si obiectiile expuse
in avizele comisiilor permanente, Directiei juridice, precum si obiectiile si
propunerile inaintate de deputati in cadrul examinarii proiectului de lege in
sedinta plenara a Parlamentului si raporteaza urmatoarele.
Comisia a acceptat propunerile Comisiei
juridice, pentru numiri si imunitati si Directiei juridice care se refera la
completarea Legii nr.449 din iunie 2001 cu privire la gaj, stabilit in lege in
capitolul IV – “Particularitatile gajului la emiterea obligatiunilor asigurate
cu bunurile proprii ale emitentului si/sau ale persoanelor terte”, precum si
cele ce se refera la completarea Legii nr.451 privind licentierea unor genuri
de activitate, excluzindu-le din proiectul de lege.
Totodata, Comisia pentru politica
economica, buget si finante a adus in concordanta unele prevederi ale Codului
civil cu prevederile Legii nr.163 din
13 iulie 2007 pentru modificari si completari, ale Legii cu privire la
societatile pe actiuni si propune completarea proiectului de lege cu articolul
3, care prevede intrarea in vigoare a legii incepind cu 1 ianuarie 2008. Toate
propunerile si obiectiile sint reflectate in sinteza pe care o aveti
dumneavoastra si care este parte integranta a raportului comisiei.
Ca urmare a celor expuse, Comisia pentru
politica economica, buget si finante propune examinarea si adoptarea
proiectului de lege in a doua lectura.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc.
Stimati colegi,
Propuneri? Lectura a doua.
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Cusnir:
Multumesc.
Domnule presedinte al comisiei,
Atit eu, cit si colegul nostru Cosarciuc,
am propus ca ceea ce a propus autorul, de a modifica in articolul III punctul
7), modificarea alineatului (2) al articolului 162 din Codul civil, sa fie
exclus, cu care autorul a fost, adica nu a fost de acord, dar a zis ca trebuie
discutata. Nu am gasit aceasta propunere in sinteza comisiei si vreau s-o
discutam acum.
Am propus atit eu, cit si deputatul Valeriu
Cosarciuc sa excludem aceasta modificare care tine de modificarea articolului
162 alineatul (2) din Codul civil, care propunea ca textul “in afara de cazul
in care Adunarea generala a actionarilor hotaraste altfel” sa fie substituit
prin cuvintele “cu exceptia cazurilor prevazute de legislatie”.
Domnul Marian Lupu:
Pozitia comisiei a ramas neschimbata?
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Noi am introdus modificarile, acum eu
deschid sinteza.
Doamna Valentina Cusnir:
Dumneavoastra incepeti cu alineatul (3) al
articolului 162 fara a va referi la propunerile noastre privind excluderea
modificarii alineatului (2).
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Da, in articolul 162 noi am introdus citeva
modificari. La litera b), dupa cuvintul “personalul” se completeaza cu
cuvintele “si actionari”, dar in alineatul (2)...
Doamna Valentina Cusnir:
Eu am cautat foarte bine, domnule
presedinte.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Da, da, nu este.
Doamna Valentina Cusnir:
Am scos si stenograma si...
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Dar care-i totusi temeiul sa excludem
aceasta? ...
Doamna Valentina Cusnir:
Fiindca trebuie sa lasam Adunarea generala
sa-si faca datoria si sa nu lasam sa se interpreteze ambiguu, cu exceptia
cazurilor prevazute de legislatie.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Eu o sa ma adresez autorilor acum. Poftim.
Domnul Marian Lupu:
Asa.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
162.
Domnul Marian Lupu:
Noi nu sintem in lectura intii, dragii mei,
sintem in lectura a doua.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Nu, nu, a doua, da.
Domnul Marian Lupu:
Deci, daca s-a facut propunerea si ea nu a
fost acceptata, eu asa inteleg...
Doamna Valentina Cusnir:
Ea nu a fost examinata. Eu am stenograma
unde este propunerea, am sinteza, am examinat-o foarte minutios si aceasta
propunere venita din partea a doi...
Domnul Marian Lupu:
Nici nu a fost inregistrata sau cum?
Doamna Valentina Cusnir:
Nici nu a fost.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
In sinteza ea nu a fost reflectata, nu
este.
Domnul Marian Lupu:
Bine, presupunem ca a fost o scapare
tehnica, dar...
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Nu, nu.
Domnul Marian Lupu:
Deputatul este in drept in cadrul sedintei
sa inainteze...
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Nu, eu vreau totusi autorii... Noi am
discutat-o.
Doamna Valentina Cusnir:
Iata acum inseamna ca...
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.6.
Doamna Valentina Cusnir:
O inaintez din nou.
Doamna Nina Dosca – director al Departamentului Valori Mobiliare:
Referitor la articolul 162 care
reglementeaza nemijlocit in ce cazuri societatea poate sa-si dobindeasca
actiunile proprii, aici nu s-a acceptat propunerea, deoarece Codul civil este o
norma generala si, in acest caz, cind norma speciala stabileste prompt ca sint
cazuri prevazute de legislatie in ce cazuri societatea poate sa-si dobindeasca
actiunile, ea vine in contradictie, de aceea s-a facut referinta ca este mai
bine de substituit “Adunarea generala” cu “cazuri prevazute in legislatie”,
deoarece in Legea privind societatile pe actiuni, articolele 78 si 79
reglementeaza in ce cazuri Adunarea generala ia decizia de achizitionare si in
ce cazuri ia decizia consiliul societatii.
Domnul Marian Lupu:
Supunem votului?
Doamna Valentina Cusnir:
Eu cred ca trebuie sa supunem votului si e
foarte interesant de ce nu a nimerit propunerea a doi deputati spre examinare.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Stimati colegi.
Doamna Valentina Cusnir:
Ori ca depinde de la cine era sau...
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Supun votului propunerea evocata de colega
noastra, doamna deputat Cusnir, de la microfonul nr.4. Cine este pentru a
sustine aceasta propunere, rog sa voteze. Rog rezultatele, stimati colegi.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 0.
Sectorul nr.2 – 2.
Sectorul nr.3 – 9.
Domnul Marian Lupu:
11 voturi in favoarea acestei propuneri
care nu este sustinuta de plenul Parlamentului.
Continuam. Alte propuneri? Nu sint.
Va multumesc, domnule presedinte.
Stimati colegi,
Adoptarea in a doua lectura a proiectului
de Lege nr.2085, potrivit prevederilor raportului comisiei sesizate in fond.
Cine este pentru, rog sa voteze. Rog rezultatele.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 31.
Sectorul nr.2 – 26.
Sectorul nr.3 – 0.
Domnul Marian Lupu:
57 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.
Proiectul de Lege nr.2085 este adoptat in
lectura a doua.
Proiectul de Lege nr.3339 pentru
modificarea si completarea unor acte legislative. Lectura a doua.
Rog comisia.
Domnul Gheorghe Popa:
Stimati colegi,
Proiectul de lege nominalizat a fost
examinat si adoptat de catre Parlament in prima lectura pe data de 2 noiembrie.
Pentru lectura a doua Comisia pentru politica economica, buget si finante in
special a analizat necesitatea modificarii articolului 2 punctul 2 din proiect
sub aspectul concretizarii documentelor necesare calatorului pentru a confirma
calitatea sa de calator si articolului 2 punctul 3, unde propune ca compensarea
prejudiciului sa fie facuta de catre asiguratorul de raspundere civila a
transportatorului, care pe urma sa aiba dreptul la actiune de regres fata de
asiguratorul de raspundere civila pentru pagube produse de autovehicule cu care
persoana raspunzatoare de producerea accidentului de transport auto are
incheiat contract de asigurare. Redactia finala a modificarilor este expusa si
redata in sinteza.
Comisia, de asemenea, a examinat
propunerile si obiectiile expuse in avizul Directiei juridice a Aparatului
Parlamentului, care au fost acceptate in intregime si care, de asemenea, sint
expuse in sinteza anexata.
Comisiile parlamentare nu au inaintat
obiectii la acest proiect si au propus proiectul de lege pentru examinare in
cadrul sedintei plenare a Parlamentului.
Pornind de la cele mentionate, Comisia
pentru politica economica, buget si finante propune adoptarea proiectului de
lege perfectat in lectura a doua.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc, domnule vicepresedinte.
Propuneri in lectura a doua?
Microfonul nr.4.
Domnul Vladimir Filat:
Da, va multumesc, domnule Presedinte.
Stimate domnule Popa,
La articolul 251 “Asigurarea dubla” este
data notiunea, ca ulterior noi sa vorbim despre “in cazul incheierii mai multor
contracte”. Este o propunere, eu cred ca de redactie mai mult, ca notiunea sa
fie “Asigurare multipla”, dar nu dubla, odata ce vorbim de mai multe contracte.
Domnul Gheorghe Popa:
Da, de acord.
Domnul Marian Lupu:
Alte propuneri. Nu sint.
Domnule Popa,
Va multumesc.
Stimati colegi,
In conditiile raportului comisiei de
profil, supun votului adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege
nr.3339. Cine este pentru, rog sa voteze.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 31.
Sectorul nr.2 – 28.
Sectorul nr.3 – 11.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc.
70 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.
Proiectul de Lege nr.3339 este adoptat in
lectura a doua.
Proiectul de Lege nr.2366 pentru
modificarea si completarea unor acte legislative. Lectura a doua.
Rog comisia.
Domnul Vladimir Eremciuc:
Stimate domnule Presedinte,
Stimati colegi,
Comisia pentru protectia sociala, sanatate
si familie a examinat proiectul de Lege pentru modificarea si completarea unor
acte legislative cu obiectiile si propunerile expuse de catre comisiile
permanente in avizele prezentate, conform Regulamentului Parlamentului.
Obiectii si propuneri pe marginea
proiectului de lege nominalizat au parvenit din partea a trei comisii
permanente: Comisia juridica, pentru numiri si imunitati, Comisia pentru
politica economica, buget si finante si Comisia pentru agricultura si industria
alimentara si vizeaza, in special, modificarile propuse la articolul 51 din
Legea privind sistemul public de asigurari sociale si la articolul 51 din acest
proiect. Sinteza tuturor obiectiilor, propunerilor si viziunea comisiei sesizata
in fond asupra acestora este expusa in anexa la prezentul raport.
Totodata, comisia propune ca modificarile
propuse sa intre in vigoare la
1 ianuarie 2008, pentru a facilita aplicarea acestora atit la calcularea
contributiilor, cit si a pensiilor.
Tinind cont de cele relatate, Comisia
pentru protectia sociala, sanatate si familie propune adoptarea proiectului de
Lege pentru modificarea si completarea unor acte legislative in lectura a
doua.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc, domnule vicepresedinte al
comisiei.
Stimati colegi,
Propuneri.
Microfonul nr.3.
Domnul Vladimir Turcan:
Multumesc.
Din partea Comisiei juridice, pentru numiri
si imunitati avem o intrebare privind obiectiile noastre la articolele 51, 511.
Care-i totusi soarta? Ieri ati examinat?
Domnul Vladimir Eremciuc:
Da, noi am consultat juristii si sintem de
acord sa fie articolele 51 si 521 la Codul cu privire la
contraventiile administrative, cum ati propus dumneavoastra.
Domnul Vladimir Turcan:
Sa fie excluse si sa fie trecute in Codul
cu privire la contraventiile administrative?
Domnul Vladimir Eremciuc:
Da.
Domnul Vladimir Turcan:
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Alte propuneri. Nu sint.
Domnule Eremciuc,
Va multumesc.
Stimati colegi,
In conditiile raportului comisiei de
profil, supun votului adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege
nr.2366. Cine este pentru, rog sa voteze. Rog rezultatele.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 30.
Sectorul nr.2 – 29.
Sectorul nr.3 – 0.
Domnul Marian Lupu:
59 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.
Proiectul de Lege nr.2366 este adoptat in
lectura a doua.
Proiectul de Lege nr.2809 pentru
modificarea si completarea unor acte legislative. Lectura a doua.
Rog comisia.
Domnul Vladimir Turcan:
Onorat Parlament,
Comisia juridica, pentru numiri si
imunitati a examinat proiectul de Lege nr.2809 in sedinta comisiei, pentru
lectura a doua, si a acceptat integral sau partial 10 amendamente, propuneri si
obiectii expuse de deputati, de comisiile permanente ale Parlamentului si de
Directia juridica a Aparatului Parlamentului.
Din lipsa la moment a conditiilor de
implementare, nu a fost acceptata de comisie doar o singura propunere a
Directiei juridice a Aparatului Parlamentului de a fi introduse modificari in
legislatie similare celor mentionate la articolele 6 si 8 din articolul 5 al
proiectului.
Totodata, mentionam ca, in conformitate cu
raportul prezentat in lectura intii, s-a examinat suplimentar problema cu
privire la Registrul de stat al actelor juridice al Republicii Moldova si cu privire
la Registrul actelor oficiale ce reglementeaza activitatea de intreprinzator
sub aspectul stabilirii unei eventuale interactiuni intre aceste registre.
Comisia constata ca registrele nominalizate
sint autonome de diferite autoritati ale administratiei publice centrale si
existenta concomitenta a acestora nu duce la atingerea destinatiilor stabilite
de lege.
Avind in vedere cele expuse, Comisia
juridica, pentru numiri si imunitati propune Parlamentului adoptarea
proiectului de Lege nr.2809, luind in considerare obiectiile si amendamentele
care au fost acceptate de catre comisie.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc, domnule presedinte al
comisiei.
Stimati colegi,
Alte propuneri? Nu sint.
Va multumesc.
In conditiile raportului comisiei de
profil, supun votului adoptarea in a doua lectura a proiectului de Lege
nr.2809. Cine este pentru, rog sa voteze. Rog rezultatele.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 31.
Sectorul nr.2 – 30.
Sectorul nr.3 – 0.
Domnul Marian Lupu:
61 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.
Proiectul de Lege nr.2809 este adoptat in
lectura a doua.
Continuam. Proiectul de Lege nr.3653
privind reglementarea valutara. A prezentat Guvernul. Raporteaza conducerea
Bancii Nationale pe care nitel o s-o asteptam. Nu, nu risc sa trec peste acest
subiect, fiindca urmatorul va fi unul de durata. In cazul dat, va ofer 2-3
clipe de relaxare, stimatii mei colegi, dar relaxare foarte relativa, eu va
rog, fara iesiri. Sa trecem direct la dezbateri propuneti, da? Raportul
comisiei. Nu, gata, s-a terminat cu relaxarea.
Deci, daca nu este conducerea Bancii
Nationale trecem la (eu stiu ca este, dar nu este in sala) examinarea
proiectului Legii bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2008.
Proiectul nr.3417. Prezinta Guvernul. Nu avem timp. E tot.
Doamna Borta,
Va rog.
Doamna Maria Borta – presedintele Casei Nationale de Asigurari Sociale:
Mult stimate domnule Presedinte al
Parlamentului,
Mult stimati deputati,
Proiectul Legii bugetului asigurarilor
sociale de stat pe anul 2008 a fost elaborat in baza analizei evolutiei
indicatorilor principali de buget din perioadele precedente si directiilor de
baza ale politicii in domeniul protectiei sociale, elaborate de catre
Ministerul Protectiei Sociale, Familiei si Copilului.
In baza indicatorilor macroeconomici
actualizati, veniturile bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2008 se
estimeaza la nivel de 6 miliarde
256,7 milioane de lei, ceea ce reprezinta o crestere cu 1 miliard 292,6
milioane de lei sau 126% fata de veniturile planificate pentru anul 2007.
Componentul principal al veniturilor
bugetului asigurarilor sociale de stat in anul 2008 vor ramine contributiile de
asigurari sociale de stat, care se estimeaza la nivel de 5 miliarde 275,9
milioane de lei cu o crestere de 1 miliard 142,6 milioane de lei sau 127,6 la
suta fata de nivelul anului 2007.
Obiectivele de baza aplicate la calcularea
contributiilor de asigurari sociale de stat sint:
– Retribuirea tarifului total al
contributiei de asigurari sociale de stat de 29% intre patron si salariat, prin
diminuare treptata a partii datorate de catre angajator si majorarea partii
datoare de angajat si calcularea contributiilor in proportie de 24% angajator,
5% salariat;
– Aplicarea tarifului contributiei de
asigurari sociale de stat in proportie de 20% la Fondul de remunerare a mucii a
persoanelor angajate in baza contractului individual de munca in sectorul
agricol, dintre care 4% vor fi subventionate de la bugetul de stat;
– Calcularea contributiilor de asigurari
sociale de stat pentru platitorii ce activeaza pe cont propriu, adica
fondatorii de intreprinderi individuale: avocati, notari privati, din aplicarea
unei taxe fixe anuale – 2 920;
– Asigurarea persoanelor fizice,
proprietari de terenuri agricole, ce prelucreaza terenurile in mod individual
prin perceptarea taxei fixe de 725 lei.
Transferurile de la bugetul de stat au fost
incluse la compartimentul “Venituri” in volum de 957 231 000 de lei, ce se
constituie din cheltuielile estimate pentru plata pensiilor, alocatiilor,
compensatiilor si ajutoarelor ce urmeaza a fi finantate din contul mijloacelor
bugetului de stat, in suma de
919 524,7 000 de lei. Compensarea diferentei de tarife de asigurari sociale de
stat in sectorul agrar – in suma de 37 706,3 000 de lei.
Dobinzile se constituie din procentele
bancare obtinute de la plasarea mijloacelor Fondului de rezerva la conturi
depozitare, pastrarea mijloacelor la conturile curente ale Bancii de Economii
si hirtiile de valoare de stat.
Cheltuielile totale ale bugetului
asigurarilor sociale de stat se estimeaza in suma de 6 miliarde 276,2 milioane
de lei, ceea ce reprezinta o crestere cu 1 miliard 192,1 milioane de lei sau
123,4 la suta, fata de suma aprobata pentru anul 2007. La estimarea
cheltuielilor de asigurari sociale de stat s-au aplicat urmatoarele masuri
suplimentare:
– Introducerea indemnizatiei unice
diferentiate la nasterea copilului, cu majorarea concomitenta a cuantumului
indemnizatiei pentru nasterea primului copil cu 200 lei, care va constitui 1
200 de lei, si pentru nasterea fiecarui copil urmator – cu 500 lei si va
constitui 1 500 de lei;
– Majorarea in anul 2008 a pensiilor de
asigurari sociale si a indemnizatiilor de invaliditate ca urmare a unui
accident de munca sau a unei boli profesionale cu un procent estimat din
prognozarea indicilor macroeconomici la nivel aproximativ de 18,3% la 1 aprilie
2008. Procentul a fost calculat luind in considerare prognoza cresterii
indicelui preturilor de consum mediu anual de 10,6 si cresterea salariului
nominal mediu lunar estimat la 26%;
– Majorarea marimii ajutorului de deces cu
100 de lei, care in anul 2008 va fi 800 de lei.
Cuantumul cheltuielilor pentru prestatiile
sociale, finantate din mijloacele bugetului de stat pentru anul 2008 se
estimeaza la nivel de 919 524,6 000 de lei. La estimarea acestor cheltuieli
s-au aplicat urmatoarele propuneri de sporire a gradului de protectie a unor
categorii de populatie: majorarea indemnizatiei unice la nasterea copilului,
pentru primul – 1 200 de lei si pentru fiecare urmatorul –
1 500; majorarea indemnizatiei lunare pentru cresterea copilului pina la virsta
de 1,5 ani cu 50 de lei si va constitui 150 de lei pe luna; majorarea marimii
alocatiei sociale de stat invalizilor din copilarie de gradul III pina la
nivelul marimii alocatiei sociale copiilor invalizi in virsta de pina la 16 ani
cu severitatea trei si acordarea acestora pina la virsta de 18 ani; majorarea
alocatiei de ingrijire a invalizilor de gradul I pina la 300 de lei; majorarea
ajutorului de deces pentru persoanele neasigurate pina la 700 de lei, indexarea
pensiilor militarilor in termen si alocatiile sociale proportional cresterii
indiciului preturilor de consum, majorarea pensiilor participantilor la
lichidarea consecintelor avariei de la Cernobil cu indicele 18,3.
Bugetul asigurarilor sociale de stat pentru
anul 2008 se estimeaza cu o depasire a cheltuielilor asupra veniturilor in suma
de 19 495,1 000 de lei, care va fi acoperita din contul mijloacelor
excedentului bugetar, format in aria precedenta.
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Multumesc mult.
Intrebari?
Microfonul nr.4.
Domnul Vladimir Filat:
Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.
Stimata doamna,
Am si eu citeva intrebari. Prima vizeaza
Fondul de rezerva, este prevazuta o suma, nu este una mica, dar cind mergem la
anexa nu se regaseste aceasta suma. O intrebare ar fi: care este sursa? Si
ulterior suma respectiva unde va fi depozitata? Este aducatoare de dobinda
s.a.m.d.? Cum urmeaza sa fie contabilizata?
Doamna Maria Borta:
Multumesc pentru intrebare.
Fondul de rezerva este de 135 de milioane.
Suma este plasata in bancile comerciale si este aducatoare de dobinda.
Domnul Vladimir Filat:
Da, si intrebarea era: cum urmeaza sa fie
contabilizata aceasta dobinda? Din documentul prezentat nu este clar nimic,
fiindca, daca vorbim de o suma fixa, urmeaza sa fie si o dobinda care ulterior
sa se regaseasca la capitolul “Cheltuieli”. Da, bine, in lectura a doua vom mai
vorbi, dar ma intereseaza totusi sursa. Cum va fi acumulat acest Fond de
rezerva?
Doamna Maria Borta:
Acest Fond de rezerva se acumuleaza atunci
cind se estimeaza un profitit. Dar in cazul cind astazi noi planificam un buget
cu deficit, nu cred ca va fi o acumulare in Fondul de rezerva. Noi vom pastra
Fondul de rezerva pe care il avem acumulat in anii precedenti.
Domnul Vladimir Filat:
Pai, aici am vrut sa ajungem, stimata
doamna, pentru lectura a doua. Parerea mea este ca urmeaza sa reflectam exact
situatia reala care este la moment, dar sa nu includem prognoze.
O alta intrebare vizavi de articolul 14.
Revenim la alocatii lunare nominale de stat pentru merite deosebite fata de
stat. Totodata, nu avem niciun criteriu in baza caruia aceste merite sint
stabilite, ca ulterior alocatiile respective sa fie distribuite.
Doamna Maria Borta:
Aceste alocatii sint din sursele bugetului
de stat si referitor la modalitatea de apreciere si de plata va da raspuns,
cred, Ministerul Finantelor, cind va fi discutat bugetul de stat.
Domnul Vladimir Filat:
Si ultima intrebare vizavi de prevederile
articolului 15 alineatul (2) din proiect, si anume se prevede organizarea
recuperarii sanatatii salariatilor cu participarea sindicatelor. Prima
observatie. Este un sindicat? Asa si nu am inteles, ce s-a intimplat, s-au
despartit, s-au unit. In primul rind.
In al doilea rind, este o alta problema. Ce
se intimpla cu salariatii care nu sint membri ai sindicatelor? Noi avem foarte
multi cetateni, salariati ai intreprinderilor si, totodata, dincolo de
calitatea de salariati sint contribuabili importanti la Fondul asigurarilor
sociale si, conform normei respective, ei nu vor beneficia de aceste fonduri.
Doamna Maria Borta:
Vor beneficia, deoarece organizarea este
efectuata de catre Casa Nationala in baza contributiilor achitate cu
participarea sindicatelor.
Domnul Vladimir Filat:
Da, stimata doamna, eu imi cer scuze, dar
va rog sa ma credeti ca eu citesc norma asa cum este prezenta si de norma care
este propusa la articolul 15 alineatul (2) vor beneficia numai cei care sint
membri ai sindicatului.
Doamna Maria Borta:
Nu este. Acolo este prevazut: “cu
participarea sindicatului”, dar este organizat de Casa Nationala. Casa
Nationala a Asigurarilor Sociale are un regulament in care repartizeaza,
incepind cu implementarea sistemului informational...
Doamna Maria Postoico:
Pentru lectura a doua.
Domnul Vladimir Filat:
Nu, nu, eu imi cer scuze, stimata doamna.
Revenim la idee, sa nu lasam iarasi pe seama regulamentelor. Noi stim ca sint
regulamente, norma respectiva trebuie stabilita in lege. Noi vom veni cu
amendament.
Imi cer scuze, inca o precizare vizavi de
prevederile articolelor 6 si 7. Noi am incercat sa calculam cifrele, asa si nu
am inteles baza de calcul s.a.m.d. Eu as avea o rugaminte foarte mare pentru
lectura a doua trebuie sa fie explicit si argumentat mentionate cifrele, pentru
ca din calculul aritmetic simplu este o discrepanta foarte mare.
Eu va multumesc.
Doamna Maria Postoico:
In continuare microfonul nr.4.
Doamna Valentina Cusnir:
Eu as veni cu o propunere la articolul 25,
unde propuneti 1200 de lei la nasterea primului copil si 1500 de lei la
nasterea fiecarui copil urmator. Eu nu cred ca 300 de lei ar putea ademeni o
familie sa nasca un al doilea copil, dar acesti
300 de lei ar putea fi o incurajare pentru a naste primul copil si vin cu
propunerea ca pentru nasterea oricarui copil in anul 2008 sa fie o indemnizatie
de 1500 de lei, fiindca la al doilea copil familia deja este pusa pe picioare,
isi programeaza acest copil si nu se lasa in nadejdea celor 300 de lei care vor
fi in plus la o indemnizatie unica. Eu cred ca Guvernul poate gasi aceste surse
ca sa fie platit pentru orice copil nascut in anul 2008 indemnizatia de 1500 de
lei.
Doamna Maria Borta:
Multumesc pentru intrebare.
In conditiile in care se planifica un
deficit al bugetului, chiar si acesti 300 de lei pe care ii propuneti adaugator
nu sint posibili.
Doamna Valentina Cusnir:
Eu cred ca copiii sint viitorul nostru si
nu trebuie aici sa judecam chiar asa de ingust, sa nu gasim noi o posibilitate
ca un copil care se naste in conditii foarte grele, primul copil cind se naste
stim in ce conditii in tinerele familii...
Doamna Maria Postoico:
E clar.
Doamna Maria Borta:
Sint de acord, dar daca facem o analiza,
incepind cu anul 2001, noi am inceput cu indemnizatia de 245 de lei la nasterea
primului copil si astazi am ajuns la 1200. Cind se cheltuiesc 25 de milioane
pentru aceasta, totusi este o protectie a copilului si socot ca este corect.
Doamna Valentina Cusnir:
Poate daca nu iese asa, sa micsoram 1500 de
lei, sa revenim la suma precedenta, dar sa primeasca pentru toti aceeasi suma,
sa nu fie diferenta aceasta, ca nu obtinem noi...
Doamna Maria Postoico:
In lectura a doua …
Doamna Valentina Cusnir:
Sa nasca al doilea copil incurajati de
acesti 300 de lei. Eu inteleg ca se face o diferenta.
Doamna Maria Postoico:
E clar.
Doamna Valentina Cusnir:
Dar nu vom rezolva deloc problema. Sa fie
impartit egal din suma care dispune bugetul, sa fie egal pentru toti.
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Pentru lectura a doua.
Microfonul nr.3.
Doamna Eva Gudumac:
Intrebari mici. Prima intrebare. Avind in
vedere ca totusi este o majorare vadita a bugetului asigurarilor sociale de
stat, vreau sa-mi raspundeti referitor la alocatia lunara de integrare sau de
reintegrare profesionala care, desigur, a crescut acest buget. Ati facut vreo
analiza, poate. De ce in comparatie cu anul 2004 avem o crestere asa de mare a
beneficiarilor si cu ce este legata aceasta? Le-a stat mai bine ca le dam banii
acestia suplimentar sau au aparut noi persoane care nu vor sa lucreze?
Doamna Maria Borta:
Nu, au aparut noi persoane care vor sa
lucreze. Aceasta alocatie se acorda studentilor care-si fac studiile la buget
si intentionam...
Doamna Eva Gudumac:
Adica in legatura cu aceasta?
Va multumesc.
A doua intrebare. Stimularea angajatorilor
pentru angajarea in cimpul muncii a absolventilor, unde avem preconizate sume
bunicele si am preconizat
34 de absolventi. Despre care absolventi este vorba si ce preconizam, adica
pentru ce, cum vrem sa-i perfectionam, in care directii?
Doamna Maria Borta:
Absolventii care dupa terminarea studiilor
ar dori sa se incadreze in cimpul muncii la sate.
Doamna Eva Gudumac:
Aceia, da? Bine, si va pun ultima
intrebare. Eu, in general, va multumesc pentru aceea ca dumneavoastra ati
apreciat totusi ca sint copii invalizii de gradul I de la 0 la 18 ani inclusiv.
Si v-as pune urmatoarea intrebare, am pus-o si in comisie, si aici, in privinta
cresterii copilului. Eu am inteles ca nu sint surse financiare acum pentru a
rezolva problema in cauza si se vor cauta pe parcurs, dar de ce dumneavoastra
spuneti ca de la virsta de 3 pina la 16 ani, dar nu pina la 18, cum de acum am
adoptat si in lege, si in Constitutie, si in toate celelalte?
Doamna Maria Borta:
Deoarece copilul de la 16 ani care isi
continua studiile, pina la terminarea studiilor, el in continuare primeste
aceasta indemnizatie, dar mai are si dreptul de a se incadra in cimpul muncii.
Si atunci cind el este incadrat in cimpul muncii, nu putem sa-i acordam o
alocatie de ingrijire.
Doamna Eva Gudumac:
Doamna Borta,
Eu va inteleg, dar totusi copilul este de
la zero la 18 ani inclusiv, se incadreaza el sau nu se incadreaza. Eu va
multumesc. Aceasta am avut in vedere.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Buliga:
Doamna Presedinte al sedintei,
Stimati colegi,
Politica sociala promovata de Republica
Moldova pentru anul 2008 este un document foarte important, a carui parte
integranta este si legea discutata astazi. Si cred ca ar fi fost normal ca
acest proiect de lege sa fie prezentat de catre doamna ministru sau domnul
viceministru al protectiei sociale, familiei si copilului. Nu am nimic
impotriva doamnei presedinte al Casei Nationale de Asigurari Sociale.
Doamna Borta,
Sint sigura ca ati participat la acea
sedinta a Guvernului unde s-a discutat majorarea sau cresterea poverii fiscale
catre angajator, deoarece cunoasteti ca se adauga 0,5 la asigurarile in
medicina, 1% – la asigurarile pentru Fondul de asigurari cu pensii. In viziunea
dumneavoastra, ati auzit acolo la Guvern sa se discute, ce va intreprinde
Guvernul ca aceasta povara sa nu diminueze veniturile salariatilor in anul
2008? Se vor majora salariile sau fiecare salariat va pierde 1,5% din
veniturile pe care le-a avut in anul 2007? Asa reiese din aceste doua legi.
Doamna Maria Borta:
Dupa prognoze salariul se majoreaza cu 26%
si noi am luat toate acestea in calcul.
Doamna Valentina Buliga:
Bine, sa speram.
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
In continuare microfonul nr.4.
Domnul Ivan Banari:
Multumesc.
Eu am citeva intrebari. Vreau sa ma refer
la anexa nr.1 care tine de foile de tratament. In primul rind, as vrea sa ma
refer la acel articol 6 din aceasta tablita, unde este stipulat ca cheltuieli
pentru procurarea biletelor de tratament sanatorial, inclusiv veteranilor – 37
milioane 800 de mii. Si vreau sa va atrag atentia dumneavoastra ca pe parcursul
anului trecut nu au activat, practic. Pe parcursul anului intreg a activat un
Centru de reabilitare a veteranilor, care se afla in Glodeni.
A fost deschis cu pompa, cu participarea
Prim-ministrului, cu participarea altor demnitari de stat, ca peste un an de
zile de activitate destul de fructuoasa
sa-si stopeze activitatea. Un an intreg. Si vreau sa mentionez ca a fost
stopata activitatea in urma interventiei presedintelui sindicatului, domnului
Manea. Deci, aceasta organizatie este un concurent real al acestui centru si
sigur ca dinsul nu a avut nevoie ca 500 sau 600 de foi sa fie distribuite
acestui centru. Casa Nationala a stopat activitatea Centrului. Si vreau sa aflu
isi va incepe el activitatea din nou sau trebuie sa se reprofileze?
Doamna Maria Borta:
Va aduc la cunostinta ca biletele de
tratament vor fi procurate si contractele de procurare vor fi incheiate in baza
de tender. Anul trecut intreprinderea despre care vorbiti nu s-a incadrat in
conditiile care au fost inaintate, nu a avut conditiile respective pentru
ingrijire si nici nu au fost de acord cu pretul diminuat pe care noi l-am
propus. Nu se putea compara pretul sanatoriului de la Cahul cu cel de la
Glodeni. Li s-a dat un termen ca ei sa-si amenajeze incaperile si comisia va
vizita acest sanatoriu inainte de incheierea contractelor si, daca va intruni
toate conditiile necesare, atunci vor fi incheiate contractele.
Domnul Ivan Banari:
Doamna ministru,
Nu sint satisfacut de raspunsul
dumneavoastra. Eu am fost la dumneavoastra, am fost la domnul Mindru,
viceministru, care era atunci Presedintele Consiliului Casei Nationale. Dinsul
mi-a promis ca vom merge impreuna la acest centru. Cu promisiunea am ramas pina
astazi de jumatate de an.
Doamna Maria Postoico:
Bine.
Domnule Banari.
Domnul Ivan Banari:
Vreau sa va spun ca la acest centru au
venit solicitari de la pensionari si de la veterani, peste 700 de cereri,
persoane care nu pot sa se deplaseze pina la Cahul, nu au cu ce se deplasa,
fiindca pretul deplasarii nu intra in costul biletului.
Doamna Maria Postoico:
Este clar.
Domnul Ivan Banari:
De aceea as vrea sa fie tratati in Glodeni.
Doamna Maria Postoico:
Este clar. A doua intrebare.
Domnul Ivan Banari:
A doua intrebare. Vreau sa mentionez ca
acesta este unicul centru care este mai departe de Calarasi. La nord alt centru
de reabilitare nu mai avem. A doua intrebare. In discutiile unui proiect de
lege era stipulat ca Fondul special republican, care pentru anul viitor este
preconizat de 93 de milioane de lei, cel care vine de la telefonia mobila si
inregistrarea masinilor, autovehiculelor, partial se distribuie prin
reprezentantii Casei Nationale in teritoriu. Spuneti, va rog, ce sume au, cu ce
sume ati operat in teritoriu venite de la acest fond special stipulat in
bugetul de stat?
Doamna Maria Borta:
Nu avem asa atributii si nu am repartizat
nici…
Domnul Ivan Banari:
Nu dumneavoastra va ocupati cu …
Doamna Maria Borta:
Nu.
Domnul Ivan Banari:
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
In continuare microfonul nr.4.
Doamna Valentina Serpul:
Multumesc, doamna Presedinte.
Doamna raportor,
As vrea sa va adresez o intrebare care, de
altfel, se discuta in fiecare an la aprobarea acestui buget si tine de marimea
alocatiei pentru copii, pentru ingrijirea copiilor de la 1,5 – 3 ani pina la 16
ani, care deja patru sau cinci ani se mentine la 50 de lei. Spuneti-mi, care
este perspectiva majorarii acestei sume?
Doamna Maria Borta:
Din sursele de care dispunem la ziua de
astazi, nu se prevede pentru anul viitor o majorare.
Doamna Valentina Serpul:
Si considerati ca pentru o familie 50 de
lei sint suficienti? Aceasta alocatie o primeste familia doar in cazul in care
un membru al familiei are un venit nu mai mare de 54 de lei. Considerati ca
este o suma suficienta?
Doamna Maria Borta:
Nu consideram ca este o suma suficienta,
dar pentru bugetul asigurarilor sociale ea este de 54 de milioane 700, este o
suma suficienta.
Doamna Valentina Serpul:
Pai, daca vrem sa avem o generatie care sa
ne urmeze, trebuie sa investim. Bine, si a doua intrebare se refera la marimea
pensiei minimale. Care este, as vrea sa stiu, la moment aceasta suma?
Doamna Maria Borta:
Cu referire la marimea pensiei. Pensia
medie pentru limita de virsta.
Doamna Valentina Serpul:
Nu medie, minima vreau sa stiu.
Doamna Maria Borta:
Pensia minima astazi este de 406 lei.
Doamna Valentina Serpul:
Iar in sectorul agrar?
Doamna Maria Borta:
368.
Doamna Valentina Serpul:
361. Cred ca si la acest aspect este
timpul, 361 constituie 40 la suta din minimul de existenta sau 24 la suta din
cosul minim de consum. Cind se va apropia aceasta suma de minimul de existenta
cel putin?
Doamna Maria Borta:
Aceasta este pensia minima, nu este o
pensie stabilita in cazul cind cel care iese la pensie nu are un stagiu deplin,
nu are stagiu in general sau a avut un salariu foarte mic.
Doamna Valentina Serpul:
Da, dar foarte multi pensionari au aceasta
pensie, de aceea trebuie sa ne ingrijoreze marimea acestei pensii. Si vreau sa
va intreb, daca cunoasteti, de mult timp se discuta despre strategia de
unificare a sistemului de pensionare. La ce etapa este aceasta discutie la
Guvern? Daca cunoasteti.
Doamna Maria Borta:
Strategia este la etapa de implementare,
este in lucru la Ministerul Protectiei Sociale, Familiei si Copilului.
Doamna Valentina Serpul:
Cind vom primi acest proiect?
Doamna Maria Borta:
Cred ca in viitorul apropiat veti primi acest
proiect.
Doamna Valentina Serpul:
Deja al treilea an ni se spune in viitorul
apropiat. Multumesc pentru raspunsuri si credem ca trebuie sa avem un raspuns
mult mai concret referitor la termenul limita de prezentare in Parlament a
acestui proiect. Daca se va putea, in lectura a doua sa ne spuneti.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.5.
Doamna Maria Borta:
Proiectul a fost … deja in Guvern.
Doamna Maria Postoico:
Este clar.
Microfonul nr.5.
Domnule Oleinic,
Fiti atent, va rog. Eu de doua ori am
anuntat microfonul nr.5.
Domnul Alexandru Oleinic:
Ma iertati, doamna Presedinte.
Multumesc.
Stimata doamna director,
Intr-adevar, sint mai multe intrebari si
toate nu sint prea placute, dar aceasta este functia dumneavoastra, de aceea ne
iertati de intrebari. In prelungirea intrebarii doamnei Serpul: in 2006 este
identificata pensia medie de 459 de lei, pentru 2007 – 525. Eu nu am gasit
nicaieri, nici in nota informativa, nici in legea prezentata de dumneavoastra,
care va fi pensia medie pentru anul 2008, o cifra.
Doamna Maria Borta:
Pentru anul 2008, dupa indexare sau dupa
majorare din luna aprilie, va fi 652,8.
Domnul Alexandru Oleinic:
652,8 dupa cosul minim de consum, nu mai
vorbim de minimul de existenta, cifra aceasta este de doua ori mai mica decit
minimul de existenta. Cum credeti ca vor acoperi pensionarii toate
necesitatile?
Doamna Maria Borta:
Daca sa luam iarasi in crestere, incepind
cu anul 2001, cind aceasta pensie medie era de 140 de lei, astazi ea este, dupa
cum vedeti, de 4 intreg si ceva ori mai mare. Dupa posibilitatile bugetului ea
va creste in continuare.
Domnul Alexandru Oleinic:
Doamna director,
Intr-adevar, este cresterea, nimeni nu pune
la indoiala, dar noi permanent o sa facem comparatie cu anii 1998-2000? Mai
bine sa facem comparatie cu tarile vecine decit sa facem comparatie cu anii
mentionati, fiindca atunci riscam sa raminem in tara numai noi, parlamentarii.
Doamna Maria Postoico:
Alta intrebare.
Domnul Alexandru Oleinic:
Urmatoarea intrebare. La articolul 11
alineatul (5), (6) mai mult se vorbeste de diminuarea cuantumului
contributiilor la asigurarile sociale. Eu am adresat aceasta intrebare si la
tainuirea salariilor, fondului de salarizare s.a.m.d. Eu am pus intrebarea
aceasta la comisie si v-am rugat sa pregatiti o informatie pentru plenul
Parlamentului.
Pe parcursul ultimilor patru ani de zile
ati depistat un caz de tainuire a fondurilor de salarizare in tara? Eu inteleg
ca Inspectoratul Fiscal indeplineste aceasta functie, dar totusi acestia sint
banii dumneavoastra, gestionati de dumneavoastra. Este un caz de depistare a
tainuirii de fonduri de salarizare in tara?
Doamna Maria Borta:
Intr-adevar, functiile de urmarire sint ale
Inspectoratului Fiscal, dar vreau sa va aduc la cunostinta ca, odata cu
implementarea sistemului informational si a registrului de evidenta
individuala, aceste cazuri sint depistate. Nu pot sa zic acum cite anume, dar
au fost depistate mai multe cazuri cind certificatul prezentat de catre angajat
si informatia prezentata de catre angajator nu coincideau. Sint cazuri cind
angajatii s-au adresat in judecata si au cistig de cauza.
Domnul Alexandru Oleinic:
Doamna director,
Eu am verificat toata aceasta informatie.
Noi nu avem niciun caz oficial de depistare a tainuirii fondului salarizarii,
desi stim foarte bine cum se platesc in tara lefurile in plicuri, la numerar.
Noi tot timpul am vorbit aici in incinta Parlamentului ca noi avem trei fonduri
de salarizare in tara, tenebre, de aceea eu cred ca aici este un cimp de munca
destul de mare.
Doamna Maria Borta:
Dar nu este obiectul Casei Nationale.
Credeti-ma.
Domnul Alexandru Oleinic:
Pai, da, dumneavoastra gestionati.
Doamna director,
Articolul 7 cu referinta la persoanele
neasigurate care pot fi asigurate retroactiv, incepind cu anul 1999. Cum
credeti ca ar fi posibila retroactivitatea aceasta dupa 8 ani de zile, ca poate
fi reasigurat din 1999? Cum va functiona mecanismul? Cum se poate chestia
aceasta de efectuat?
Doamna Maria Borta:
Acest mecanism deja lucreaza. Sint persoane
care, din diferite motive, nu au fost asigurate si, ajungind la virsta cind se
apropie perfectarea pensiei, vin si achita retroactiv pentru a-si stabili
pensia. Acestea sint persoanele care au fost ingrijitoare acasa, care au fost
plecate peste hotare, care au posibilitati pentru a-si completa stagiul. Acest
mecanism de acum lucreaza si sint persoane care se asigura in felul acesta.
Domnul Alexandru Oleinic:
N-as vedea cum s-ar putea.
Doamna Maria Postoico:
Urmatoarea.
Domnul Alexandru Oleinic:
Si ultima intrebare, daca se poate. O
noutate interesanta pentru bugetul 2008 este marirea contributiei individuale
pentru salariat de la 4% la 5% si micsorarea pentru agentul economic de la 25
la 24. Care este totusi lamurirea si de ce dumneavoastra ati mers pe aceasta
cale, ca povara fiscala sa fie marita pentru salariat?
Doamna Maria Borta:
Pe aceasta cale am mers nu numai noi si nu
noi am inceput, o fac toate tarile si mai ales tarile invecinate. Si, ma repet,
odata cu implementarea evidentei individuale, vom ajunge ca vor primi acea
pensie care va fi acumulata pe parcursul activitatii.
De fapt, acesta si este sensul asigurarii
sociale. Diminuarea acestui tarif nu este o noutate, el este introdus in
programul Guvernului si este intarit pentru anii urmatori. Daca sa luam
tarifele care le avem in comparatie, nu sint majorate tarifele, tariful total a
ramas la nivelul anului precedent.
Domnul Alexandru Oleinic:
Bine, procentul, noi nu putem spune ca
tariful a ramas la nivelul anului precedent daca noi marim procentul de
contributie.
Doamna Maria Borta:
Tariful general, am vorbit.
Domnul Alexandru Oleinic:
Ar fi mai bine daca noi, intr-adevar, am
depista intii tot fondul de salarizare care este in tara si atunci ar fi si
lucrarile mai esentiale. Noi, din partea comisiei, din partea fractiunii,
doamna director, am avut citeva propuneri concrete, anume ce tin de conceptul
legii si mai ales marirea cu 200 de milioane pentru anul 2008 a bugetului
asigurarilor sociale si concret la dublarea pensiilor pentru vechimea in munca
si majorarea indemnizatiei unice la nasterea primului copil la 3 mii si mai
departe la 5 mii.
Fractiunea vine cu asa o propunere in prima
lectura, fiindca aceasta este o norma conceptuala, marirea cu 200 de milioane.
Care este pozitia Casei Nationale de Asigurari Sociale la tema data?
Doamna Maria Borta:
Eu cred ca oricare din noi ar dori o
majorare la aceste pozitii, dar daca nu sint surse, nu putem astazi sa discutam
despre o majorare de acest nivel, de 200 de milioane, este imposibil.
Domnul Alexandru Oleinic:
Nu, problema e in aceea ca totusi majorarea
trebuie sa vina din partea bugetului de stat. Noi am inaintat pentru miine in
lectura a treia la bugetul de stat, avem informatie ca fractiunea majoritara va
vota miine modificarea data si va fi majorat, vor fi alocate de bugetul
statului 200 de milioane pentru bugetul asigurarilor sociale concret la
compartimentul dat.
Eu cred ca dumneavoastra astazi, examinind
in prima lectura, nu trebuie dintr-o data sa negati faptul ca noi inca nu am
terminat cu a treia lectura. Eu cred ca aceasta este o sursa si a doua sursa
este fondul de salarizare care trebuie depistat in tara pina la urma.
Doamna Presedinte,
Propunerea data din partea fractiunii ar fi
bine sa fie pusa la vot.
Doamna Maria Postoico:
Noi inca nu am votat bugetul de stat, de
aceea e foarte greu sa o punem.
Domnul Alexandru Oleinic:
Pai, marirea.
Doamna Maria Postoico:
Bine, e clar, e clar.
Domnul Alexandru Oleinic:
Da, multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Multumesc.
In continuare microfonul nr.5, fiindca
domnul Bolboceanu a fost mai activ.
Domnul Iurie Bolboceanu:
Da, multumesc, doamna Presedinte.
Doamna raportor,
Am o intrebare referitor la fondul de
rezerva care-l preconizati pentru 2008, de 135 de milioane, el imi pare ca a
fost si in 2007 de aproximativ 300 de milioane.
As vrea totusi sa cunosc opinia
dumneavoastra. Pe cit de justificat este formarea acestui fond de rezerva cu
niste scopuri absolut neclare si in 2007, ele vin asa si pentru 2008, atunci
cind avem o pensie medie in Republica Moldova de aproximativ 30 de dolari, care
nu acopera nici jumatate din minimul de existenta? Comparativ numai cu vecinii
nostri, Ucraina are o pensie medie de aproximativ 100 de dolari, Rusia – la fel
peste 100 de dolari, Romania – tot peste 100 de dolari.
Doamna Maria Borta:
Vreau sa zic ca nu se planifica acumularea
acestui fond de rezerva pentru anul 2008, acest fond de rezerva este din anii
precedenti, cind a fost posibila aceasta acumulare.
Pentru anul viitor se preconizeaza un
deficit in marime de 19,5 milioane, care va fi acoperit, conform legislatiei,
din acest fond de rezerva.
Domnul Iurie Bolboceanu:
Corect. Eu asta am inteles, 19 milioane vor
fi acoperite din 135 milioane, da.
Doamna Maria Borta:
Restul fondului de rezerva.
Domnul Iurie Bolboceanu:
Dar restul fondului de rezerva va ramine.
Doamna Maria Borta:
Dupa legislatie, el se plaseaza in bancile
comerciale si este aducator de dobinda. Aceasta si este destinatia, pentru
situatii de criza.
Domnul Iurie Bolboceanu:
Doamna presedinte.
Doamna Maria Borta:
Dar vreau sa va zic ca aceste 135 de
milioane sint pentru doua saptamini de pensii, deci noi sintem datori sa avem
aceasta rezerva.
Domnul Iurie Bolboceanu:
Eu am vrut sa spun altceva si am vrut sa
aud lucrul acesta de la dumneavoastra. In situatia cind avem o pensie medie de
30 de dolari, va dati seama ce inseamna in conditiile de astazi pentru un
pensionar 30 de dolari, este un non-sens sa rezervam 130 de milioane in bancile
comerciale pentru nu stiu care timp si pentru nu stiu ce.
Nu ar fi mai bine ca aceste 135 de milioane
sa le folosim la majorarea pensiilor astazi?
Doamna Maria Borta:
Nu este corect, deoarece asta ar fi o
majorare foarte mizera. Dar atunci cind, conform graficului care se stabileste
de la 1 pina la 15 al fiecarei luni, sintem datori in graficul stabilit sa
achitam, in oricare moment noi putem acoperi insuficienta de surse.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.4.
Domnul Anatolie Onceanu:
Multumesc.
Stimata doamna director,
Se considera ca un stat are grija si isi
stimeaza oamenii in virsta atunci cind pensia medie coraportata la salariul
mediu pe tara este in jur de 40%, 37-45%. Sinteti de acord? Este un indicator
extrem de important pentru statistica in lume in general si este un fel de
standard al calitati guvernarii.
Printre altele, in 1996-1997, inainte de
defolt marimea pensiei era de 86 de lei, era mica, dar coraportata la salariul
mediu era de 40-45%, in 1996 era 45%. Coraportata la salariu a fost, (rumoare
in sala) corect a fost, va spun ca este asa.
Doamna Maria Postoico:
Va rog, mai departe.
Domnul Anatolie Onceanu:
Este corect. Defoltul rusesc a dinamitat
situatia. In 2001, cind au venit comunistii, urmeaza intrebarea, ei au gasit un
coraport de 27%, cum ati spus dumneavoastra. Pensia era 140 in 2001, iar leafa
– 519, asa. Coraportul este 27%. Acest coraport a fost mentinut in acesti 7
ani, 27-30%, ridicind, indexind, este pina acum 27. Uitati-va ce proces
interesant, urmeaza o intrebare.
Doamna Maria Postoico:
Intrebarea.
Domnul Anatolie Onceanu:
In 2004 - 30% e coraportul, in 2005 – 30,
anul trecut a fost 27% de acum, acum leafa medie e 1971, iar pensia 554, asta
e 27,4.
Acum urmeaza intrebarea mea pentru
dumneavoastra. Spuneti-mi, doamna director, cum comentati dumneavoastra faptul
ca pentru 2008 dumneavoastra acum prognozati salariul mediu de 2630, iar pensia
de 652, cum ati spus dumneavoastra, ceea ce constituie mai putin de 25%, 24,8?
Devine o disproportie rusinoasa pentru un stat. Cum comentati dumneavoastra
chestia asta?
Doamna Maria Borta:
Comentariul este legat de analiza care ne
arata ca cresterea pensiei, comparativ, cum ati luat dumneavoastra, cu 2001,
este de 4,65.
Domnul Anatolie Onceanu:
Lasati pensia.
Doamna Maria Borta:
Dar cresterea salariului.
Doamna Maria Postoico:
Dati-i voie sa raspunda, domnule Onceanu.
Domnul Anatolie Onceanu:
Asa.
Doamna Maria Borta:
Dar cresterea salariului este de 4,83.
Domnul Anatolie Onceanu:
Asa, deci disproportia.
Doamna Maria Borta:
Deci nu este o diferenta mare dintre
cresterea salariului si cresterea pensiei, dar cresterea salariului si
cresterea pensiei depinde, intr-adevar, de dezvoltarea economica a tarii.
Domnul Anatolie Onceanu:
Asta este.
Doamna Maria Borta:
Atunci cind vor fi posibilitati, vom majora
si acest cuantum.
Domnul Anatolie Onceanu:
Trebuie facuta o constatare corecta: nu
este vorba despre o echitate in societate si asta este grija statului fata de
pensionari. Dumneavoastra solicitati de la noi sa votam un astfel de buget? Sa
voteze ei si pe urma sa lamureasca populatia.
Domnul Marian Lupu:
Bine. Alte intrebari? Nu sint.
Doamna director,
Va multumesc.
Rog comisia.
Doamna Valentina Buliga:
Mult stimate domnule Presedinte al
Parlamentului,
Stimati colegi deputati,
Comisia pentru protectie sociala, sanatate
si familie a examinat proiectul Legii bugetului asigurarilor sociale pentru
anul 2008 prezentat de Guvern si comunica urmatoarele. Proiectul de lege
nominalizat a fost elaborat in temeiul politicii adoptate si promovate in
domeniul protectiei sociale a populatiei, a actelor normative in vigoare, cu
aplicarea indicatorilor macroeconomici prognozati.
Conform prevederilor articolului 11 a Legii
privind sistemul public de asigurari sociale de stat, veniturile acestui buget
provin din contributii de asigurari sociale datorate de catre angajator si
angajati, precum si de catre alte categorii de contribuabili care se regasesc
in aceasta calitate, in conditiile legii, din transferurile de la bugetul de
stat si alte venituri parvenite din incasari nefiscale.
Astfel, la compartimentul “Venituri” se
estimeaza o suma totala de
6 miliarde 256 700 mii de lei sau cu 1 miliard 292 milioane de lei mai mult
decit suma aprobata pentru 2007. Cheltuielile acestui buget se preconizeaza in
suma de 6 miliarde 276 195 mii de lei, care depaseste suma veniturilor cu 19
milioane
495 mii de lei.
Conditiile de asigurari sociale de stat
constituie principala sursa de completare a veniturilor, circa 84 la suta, si
se estimeaza pentru 2008 in suma de
5 miliarde 275 899 mii de lei, ce depaseste cu 27,6 pe cea aprobata pentru anul
2007.
Marimea contributiei de asigurari sociale
de stat se mentine si pentru 2008 la nivelul 29. Insa si pentru acest an se
mentine tendinta de redistribuire a ponderii cotei de asigurari sociale
datorata de angajator si salariat, cea datorata de salariat fiind in crestere
cu 1%, concomitent cu diminuarea unui procent a celei datorate de angajator.
Astfel, in proiect se propune formula 24 plus 5, fata de 25 plus 4 in anul
precedent.
Pentru lucratorii din sectorul agrar,
angajati prin contract individual de munca, a fost pastrat nivelul actual al
conditiilor de asigurare, partea angajatorului constituind 20% din fondul de
retribuire a muncii, dintre care 16% vor fi achitate nemijlocit de catre
angajator si 4% din mijloacele bugetului de stat.
Cota de asigurare pentru persoanele care
desfasoara activitate pe cont propriu se propune a fi 2920 de lei fata de 2318
in 2007, iar pentru proprietarii de terenuri agricole cota anuala de asigurare
se propune a fi 725 de lei, in 2007 a constituit 576. Si pentru anul urmator se
ofera posibilitatea de a incheia contract de asigurare cu Casa Nationala de
Asigurari Sociale in vederea obtinerii dreptului la o pensie din sistemul public
de asigurari pentru persoanele ce nu se regasesc in lista persoanelor asigurate
obligatoriu prin efectul legii.
Asigurarea va putea fi efectuata
retroactiv, incepind cu anul 1999. Persoanele ce vor achita taxa fixa de
asigurare sociala se vor considera asigurate pentru o pensie minima si
indemnizatie de inmormintare. Un compartiment important in structura
veniturilor bugetului asigurarilor sociale de stat il constituie transferurile
de la bugetul de stat, a caror suma, conform proiectului, se estimeaza la un
nivel de 957 231 mii de lei sau cu 146 675 mii de lei mai mult ca in anul 2007.
Suma este determinata de prevederile legale
in vigoare, care stabilesc drept sursa de finantare a unor plati sociale
bugetul de stat. 37 706 mii de lei din suma totala a transferurilor de la
bugetul de stat constituie cele 4% a tarifelor de asigurari sociale din
sectorul agrar. Suma incasarilor nefiscale se preconizeaza in 2008 in valoare
de 23 milioane 200 mii de lei.
Gestionarea veniturilor bugetului
asigurarilor sociale ce reglementeaza acordarea prestatiilor de asigurari
sociale si a altor prestatii se plateste de catre Casa Nationala de Asigurari
Sociale, conform prevederilor legislatiei in vigoare.
Astfel, fondul de pensii constituie
ponderea principala in cheltuielile preconizate pentru anul 2008 si se
estimeaza a fi majorat cu 839 607 milioane de lei fata de 2007. Suma de 4
miliarde 511 648 mii de lei preconizata in acest fond pentru pensii va fi
utilizata pentru platile pensiilor si indexarea lor la 1 aprilie 2008, conform
prevederilor articolului 13.
Fondul de protectie a familiilor cu copii
se propune a fi majorat cu
11 579 milioane de lei si va fi utilizat, conform prevederilor legislatiei in
vigoare, pentru plata indemnizatiei unice la nasterea copilului si a indemnizatiei
lunare pentru cresterea copilului pina la virsta de 3 ani persoanelor
asigurate. La acest capitol se preconizeaza majorarea indemnizatiei unice la
nasterea copilului de la 1000 la 1200 pentru primul copil si pina la 1500
pentru fiecare copil urmator.
Fondul de asigurare impotriva accidentelor
de munca si bolilor profesionale se preconizeaza a fi suplimentat cu 774 mii
lei.
Cheltuielile fondului de indemnizatii se
preconizeaza a fi majorat in anul viitor cu 168 milioane de lei. Majorarea este
conditionata, in primul rind, de cresterea cheltuielilor pentru plata
indemnizatiei, pentru incapacitatea temporara de munca. Motivele care au
influentat aceasta crestere tin de cresterea treptata a salariilor si dinamica
cresterii contingentului de beneficiari. Concomitent, se propune majorarea cu
100 de lei a indemnizatiei in caz de deces pentru persoanele asigurate si
membrii familiilor acestora avuti la intretinere.
Fondul de somaj va spori cheltuielile
destinate protectiei sociale cu 9 mii 225 mii de lei. Din acest fond vor fi
finantate masurile active si pasive de protectie sociala a acestei categorii de
persoane. Aici se cere de mentionat ca, desi articolul 41 din Legea privind
sistemul public de asigurari sociale prevede in calitate de drept de asigurari
sociale in caz de somaj doar plata ajutorului de somaj, legislatia actuala, iar
in rezultat si prezenta lege, prevede finantarea unui sir de programe ce fac
parte din masurile active de stimulare a ocuparii fortei de munca, de fapt, ce
ar constitui prerogativa statului.
Fondul de recuperare a sanatatii include
cheltuielile pentru tratamentul balneosanatorial si reabilitarea persoanelor
asigurate si pentru tratamentul sanatorial al veteranilor. Suma prevazuta
constituie 92 262 mii de lei sau cu
616 mii de lei mai mult ca in 2007.
Proiectul de lege a fost discutat in cadrul
comisiei sesizate in fond cu participarea tuturor partenerilor sociali care au
avut posibilitatea sa se expuna pe marginea proiectului, iar problemele
abordate fiind, in principiu, similare cu cele puse in discutie de catre
membrii comisiei. In definitiv, in rezultatul dezbaterilor proiectului in
cadrul comisiei sesizate in fond au fost scoase in proeminenta urmatoarele
probleme esentiale:
- impactul redistribuirii cotei de asigurari
sociale intre patron si angajat asupra veniturilor net ale celor angajati;
- posibilitatile de majorare a
indemnizatiilor unice la nasterea copilului;
- posibilitatile de majorare a
indemnizatiilor lunare pentru ingrijirea copiilor pina la virsta de 18 ani,
precum si a plafonului de venit pentru acordarea dreptului la aceasta
indemnizatie, care astazi constituie 54 de lei;
- divizarea bugetului asigurarilor sociale
de stat pe fonduri speciale pentru fiecare risc asigurat pentru a determina
atit necesitatile, cit si posibilitatile de care va dispune sistemul in fiecare
caz aparte de survenire a riscurilor;
- diferentierea cotelor de asigurari
sociale in dependenta de nocivitatea locurilor de munca, pentru a asigura
posibilitatea acordarii unor inlesniri sau plati suplimentare pentru persoanele
ce activeaza in conditii nocive (problema data a fost, de asemenea, mentionata
si in avizul Curtii de Conturi, aprobat prin Hotarirea nr.72 din 12 octombrie
2007, fiind clasificata ca o incalcare a prevederilor Legii privind sistemul
public de asigurari sociale);
- oportunitatea diferentierii taxelor fixe
de asigurari sociale pentru diferite categorii de cetateni, in situatia cind
pentru aceasta taxa fixa se ofera aceeasi pensie minima.
De mentionat ca problemele ce tin de modul
de acordare a indemnizatiilor pentru copii si marimea acestora au fost
formulate intr-o scrisoare adresata Guvernului din partea comisiei cu
rugamintea de a gasi posibilitatile financiare in bugetul de stat, dat fiind ca
aceste indemnizatii se platesc din acest buget, in vederea realizarii
propunerilor comisiei.
Prin scrisoarea din 7 noiembrie Guvernul
isi mentine pozitia formulata in actualul proiect, mentionind imposibilitatea
sustinerii propunerilor comisiei din lipsa surselor reale de acoperire,
invocind, de asemenea, ca proiectul include in sine deja propuneri de majorare
a indemnizatiilor pentru copii. Cu toate acestea, Guvernul comunica ca, odata
cu identificarea unor solutii in plan financiar, va reveni la examinarea
problemelor in cauza.
Proiectul legii a fost examinat de catre
comisiile permanente, fapt confirmat prin avizele prezentate comisiei sesizate
in fond. Obiectii si propuneri pe marginea proiectului au fost expuse de catre
Comisia pentru agricultura si industria alimentara, Comisia pentru cultura,
stiinta, invatamint, tineret, sport si mijloace de informare in masa si de
deputatul Victor Stepaniuc, care vor fi minutios examinate pentru lectura a
doua.
O problema importanta ce tine de conceptul
legii, mentionata in avizele ambelor comisii, a fost deja examinata de catre
comisia sesizata in fond, cu participarea reprezentantilor Ministerului
Protectiei Sociale, Familiei si Copilului si Casei Nationale de Asigurari
Sociale. Ambele comisii au propus sa fie mentinute taxele fixe stabilite pentru
agricultorii proprietari si arendasi de terenuri agricole la nivelul anului
2007, adica in suma de 576.
Ministerul Protectiei Sociale, Familiei si
Copilului si Casa Nationala de Asigurari Sociale au adus la cunostinta comisiei
ca Guvernul isi mentine pozitia initiala asupra problemei in cauza, deoarece,
pentru a pastra nivelul actual al taxei, ar fi necesar suplimentar de inca 22
milioane de lei, suma de care, la momentul actual, nici bugetul asigurarilor
sociale de stat, nici bugetul de stat nu dispune. In acest caz s-ar majora
deficitul bugetar cu suma data, fiind inadmisibila in situatia cind aceste
deficit constituie deja circa 19 milioane de lei.
In procesul dezbaterilor, deputatii Buliga
si Oleinic s-au pronuntat pentru mentinerea pozitiei initiale in problemele
identificate in sedintele comisiei, insistind asupra faptului ca in ambele
bugete mai exista rezerve care ar putea fi redistribuite spre solutionarea
acestor probleme, care au ca scop protectia sociala a populatiei, in special, a
paturilor defavorizate si a familiilor cu copii. In aceste conditii, Comisia
pentru protectie sociala, sanatate si familie, cu majoritatea de voturi,
propune aprobarea acestui proiect de lege in prima lectura.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc, doamna presedinte.
Intrebari pentru comisie?
Microfonul nr.4.
Domnul Vladimir Filat:
Multumesc, domnule Presedinte.
Stimata doamna presedinte al comisiei,
O intrebare care poate nu tine chiar direct
de acest proiect de lege, dar este una care vizeaza sistemul asigurarilor
sociale si anume situatia delicata sau, s-o spun asa, moale, in care sint pusi
cetatenii Republicii Moldova, am in vedere acei care au iesit la pensie pina in
anul 1999 si acei care au iesit dupa anul 1999. In cadrul Comisiei, in
discutiile cu Guvernul se are in vedere sa se revina la acest lucru? Fiindca
noi vorbim, incepind de la norma constitutionala, vizavi de echitate, vizavi de
uniformitatea prevederilor legii s.a.m.d.
Doamna Valentina Buliga:
Vreau sa va spun ca, actualmente, un grup
de specialisti actuali in domeniu au examinat sistemul de pensionare in
Republica Moldova si in cadrul Comisiei am discutat nu o data aceasta problema.
Guvernul este obligat sa reactioneze, in viziunea mea personala poate, la
aceste sfaturi ale expertilor in domeniu, ca sa vedem care sint actiunile
intreprinse pentru a proteja aceasta categorie de pensionari si, totodata, de a
asigura o capacitate financiara a Fondului de asigurare cu pensie.
Domnul Vladimir Filat:
Nu, caci pina la urma, noi, an de an,
modificam, majoram veniturile, iar majorarile sint in aceeasi masura. Si, ca sa
facem o scurta precizare, sa fie clar, poate, si pentru presa ce se are in
vedere, vreau sa mentionez ca este vorba de modul de calculare a pensiei. Celor
care au iesit la pensie pina in 1999, li s-a calculat pensia pornind de la
salariul minim, iar celor care au iesit la pensie dupa 1999 – de la salariul
mediu. Si eu nu stiu, daca acei care au iesit dupa sau pina in 1999 la pensie
au vreo vina ca s-au nascut mai devreme s.a.m.d. Eu cred ca este o problema
asupra careia urmeaza toti sa ne concentram atentia si sa ii punem pe toti
cetatenii Republicii Moldova in conditii egale.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Domnul Ivan Banari:
Multumesc, domnule Presedinte.
Doamna presedinte al comisiei,
Ca sa continuu gindul pe care l-a spus
colegul Filat, spuneti, va rog, se presupune, am gasit cifra in mass-media in
mai multe ziare, ca 114 000 de persoane au iesit la pensie dupa 1999 incoace
si lor li se vor recalcula pensiile. Insa m-am uitat in buget si nu am gasit
nici o suma care ar fi distribuita acestui compartiment special. Deci, a fost
discutata aceasta intrebare la sedintele comisiei? De care surse financiare
sint necesare? E clar ca pensiile vor creste, aici este vorba de majorarea
pensiilor. Deci, care este suma stipulata pentru aceasta?
Doamna Valentina Buliga:
Eu nu imi aduc aminte concret suma, poate
doamna Borta... Dar, tin minte, in anexa este prevazuta suma destinata
recalcularilor pensiilor.
Domnul Marian Lupu:
Eu am sa rog microfonul nr.1.
Doamna Maria Borta:
Vreau sa aduc la cunostinta ca, in primul
rind, de aceasta posibilitate, la prima intrebare, de a-si recalcula pensia din
ultimii 5 ani, din 15 beneficiarii care au iesit la pensie pina la 1999 au avut
aceasta posibilitate si au folosit-o. Chiar daca astazi vor fi prezentate
aceste materiale, pensia lor nu se va majora. Dar acei 114 000 care au iesit la
pensie dupa 1999 au dreptul sa se adreseze la casele teritoriale. Si acum este
in derulare recalcularea lor. Nu este o diferenta si nu este in calcul salariul
minim si salariul mediu. Este pentru toti aceeasi metoda de recalculare. Daca
este necesar noi vom veni in comisie si vom demonstra.
In privinta prevederilor. Da, sint luate in
vedere si aceste majorari de 54 milioane, pe care noi le-am estimat
aproximativ. In rest, pentru ceilalti care vor iesi la pensie, sint luate in
vedere toate calculele.
Domnul Ivan Banari:
Doamna presedinte,
Eu va multumesc pentru raspuns.
Majoritatea pensionarilor asteapta aceasta
recalculare si tind la sporirea pensiilor. Si daca dumneavoastra spuneti ca nu
se va mari, nu cred ca are acest sens.
Multumesc.
A doua intrebare. In fiecare an,
compensarea pensiilor, in legatura cu inflatia, are loc la 1 aprilie. Se face
ca recalcularea pe baza inflatiei pe anul precedent, deci, la 1 ianuarie. Trei
luni pensionarii primesc pensii mai mici decit ar trebui sa primeasca, deci,
aceste trei luni nu sint luate in vigoare. Dar noi stim ca in lunile ianuarie,
februarie, martie preturile cresc cind 3% si ceva, cind 4%, ar fi cazul ca sa
revedem aceasta modalitate. Cum ginditi dumneavoastra?
Doamna Valentina Buliga:
Eu cred ca este o problema pe care trebuie
s-o discutam. Daca sa spunem, intr-adevar, indexarea pensiilor se face conform
cresterii preturilor, indicilor de consum si salariilor medii pe economie, este
o norma buna. Dar referitor la termene, eu cred ca, vom discuta aceasta in
cadrul comisiei in comun cu Guvernul si vom vedea ce vom putea.
Domnul Ivan Banari:
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Cusnir:
Multumesc.
Stimata colega,
Este o rusine a guvernarii comuniste ca
avem restante la salarii, care sint de treapta sutelor de milioane. Am
informatia de la Guvern si stiu ca este mult diminuata si ca aceste restante se
trag din 2002–2003, ca sint decizii judecatoresti, care nu se indeplinesc.
Si aceste persoane, care au fost lipsite
atitia ani de salariu, ajung la virsta de pensionare si, am inteles ca nu pot
primi aceasta pensie. Unde se revad? Cred ca este mai mult o intrebare catre
autori. Ce se intimpla? Caci numarul acestor persoane este destul de mare. Cum
sa stie ei ca angajatorul lor nu a transferat acesti bani in bugetul
asigurarilor sociale de stat? Si ce vina poarta ei neprimind salariul pe care
l-au cistigat inca in 2002–2003?
Doamna Valentina Buliga:
E clar ca angajatorul nu poarta nici o
vina. Noi chiar, recent, in comisie, miercuri, am avut o audiere cu privire la
respectarea protectiei muncii, inclusiv a respectarii prevederilor Codului
muncii cu privire la salarizare. Sint un sir de actiuni care se intreprind si
urmeaza sa fie intreprinse pentru ca salariatii, din cauza angajatorilor
iresponsabili sau in rezultatul lichidarii intreprinderilor, sa nu sufere si sa
nu aiba aceste contributii individuale la Fondul de pensii. Sa spunem ca
printr-un simplu raspuns al meu astazi situatia se va schimba sau nu, dar sint
un sir de actiuni care se intreprind.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.1.
Doamna Maria Borta:
Vreau sa spun ca drepturile angajatilor nu
se lezeaza. Se ia in calcul salariul calculat. In al doilea rind, la
intrebarea: cum poate angajatul sa afle daca s-au platit contributiile? Deci,
poate fiecare angajat, fiecare cetatean sa se adreseze gratis la Casa teritoriala
si va primi un certificat despre transferul contributiilor.
Doamna Valentina Cusnir:
Este clar. Dar aceste persoane, care nu au
primit salariul, intreprinderile acestea s-au desfiintat, nu pot gasi acei
oameni, nu pot obtine un certificat pe care sa il prezinte si ramin fara
pensii.
Doamna Maria Borta:
Nu sint cazuri cind persoanele ramin fara
pensii. Inca o data repet, ca este din salariul calculat. In cazul in care
chiar nu se gaseste nici la arhiva nationala, nicaieri, daca este un caz de
exceptie, atunci, in baza certificatului de la Ministerul Economiei si
Comertului, care este eliberat, un salariu mediu, pe care il avea o persoana cu
specialitatea data in perioada respectiva.
Doamna Valentina Cusnir:
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Alte intrebari? Nu sint.
Doamna presedinte al comisiei,
Va multumesc.
Luari de cuvint?
Domnul Banari.
Domnul Ivan Banari:
Domnule Presedinte,
Stimati deputati,
Mai multi ani la rind am incercat sa
atragem atentia ca actualul sistem de asigurare sociala din Republica Moldova
nu este unul perfect si necesita o reformare cardinala, pentru a evita gravele
consecinte ulterioare.
In toate aceste perioade, insa, nu am fost
auziti, iar sistemul social nu numai ca nu reuseste sa tina pasul cu
necesitatile timpului si a cetatenilor, el degradeaza incontinuu. Astfel se
intimpla ca, anual, sint raportate majorari la capitolele “Venituri” si
“Cheltuieli” ale bugetului discutat astazi. Se realizeaza cu pompa indexarea
pensiilor si indemnizatiilor sociale. Sintem cu totii martori ca nici
pensionarii, nici invalizii, nici alte categorii de beneficiari de plati
sociale nu devin mai asigurati. Ei dimpotriva saracesc incontinuu pe fundalul
unei inflatii galopante si cresterii preturilor la marfuri si servicii.
Pensiile si indemnizatiile sociale ramin cu
mult sub nivelul cosului minim de consum si chiar a minimului de existenta.
Acest fapt a fost evidentiat si de un sir de organizatii internationale, care
au facut aceasta evaluare. De ce se intimpla acest lucru? Explicatia este cit
se poate de simpla, sistemul asigurarilor sociale din Moldova si-a pierdut
treptat caracterul de asigurare si a devenit, practic, un sistem fiscal, in
care contributiile cetatenilor si a companiilor nu se bazeaza pe valoarea
riscurilor sociale.
Problema asigurarii cu pensii intotdeauna a
fost sensibila pentru populatie, ori calitatea vietii pensionarilor depinde
substantial de modul in care Guvernul abordeaza aceasta problema, luind in
calcul factorii sociali, economici, demografici, care influenteaza sistemul de
pensii.
Tendintele din ultimii ani din economia
nationala, cum ar fi plecarea masiva a populatiei peste hotare, reducerea
locurilor de munca si, respectiv, a numarului contribuabililor la bugetul
asigurarilor sociale genereaza presiuni foarte mari asupra bugetului de
asigurari sociale, care nu mai poate face fata nivelului de cheltuieli pe care
le implica plata pensiilor si indemnizatiilor.
In conditiile in care sursa principala de
venituri a bugetului asigurarilor sociale o reprezinta contributia persoanelor
angajate, este evident ca nu se poate vorbi despre o crestere esentiala a
acestora in lipsa unor politici economice, sociale, care ar contribui la
cresterea numarului acestora, la majorarea salariului in economie.
Altfel, pensiile si indemnizatiile nu vor
avea nici o sansa sa depaseasca detasat ritmul inflatiei, cu exceptia pensiilor
doar a unor categorii selecte de persoane. Totodata, impactul acestor tendinte
negative asupra economiei este extrem de infast, diminueaza numarul de angajati,
capabili sa mai presteze o munca sociala utila.
Nivelul sporit al cotei contributiilor se
asociaza cu legatura slaba dintre marimea acestora si cea a pensiei, incurajind
evaziunea fiscala si munca la negru. Constatam ca sistemul social din Moldova
ar putea fi justificat numai daca ritmul de crestere a generatiei noi, apte de
munca, il va depasi pe cel al virstnicilor, fapt ce nu se intimpla la noi in
tara. Dimpotriva, raportul dintre numarul contribuabililor si cel al
beneficiarilor de plati sociale este in permanenta crestere.
Pornind de la acest raport, in pofida
cresterilor pensiilor, de exemplu, constatam ca pensionarii nostri sint tot mai
saraci si sint si in continuare condamnati sa indure foame si mizerie. Pensia
medie pe tara, in rezultatul indexarii anuale, creste, dar pensionarii devin
mai saraci in comparatie cu restul societatii.
Daca raportam marimea pensiei la salariul
mediu pe economie, avem un rezultat putin imbucurator, acest raport ar trebui
sa fie 40 la suta, cel putin, insa noi avem in realitate, au relatat colegii
mei, 28 – 29%.
Vreau sa ma refer un minut si la acel
Centru de reabilitare a veteranilor din Glodeni, despre care am vorbit deja
punind o intrebare doamnei presedinte a Casei Nationale de Asigurari Sociale.
Stimati colegi,
Acest centru a fost deschis acum, doi ani
si ceva, i sa promis si niste ajutoare de la Guvern, a facut-o domnul
Prim-ministru. Eu vreau sa adresez aceasta ca o interpelare si sa rog sa
revenim la acest centru, care a tratat in anul 2006 peste 500 de veterani.
Acei veterani care nu au pasapoarte ca sa plece la Sergheevka, acei veterani
care nu se pot deplasa, acei veterani care prefera sa se trateze anume in acest
centru si nu in Cahul, unde este pentru ei destul de costisitor ca sa se
deplaseze. Sper ca aceasta intrebare va fi solutionata si, incepind cu
1 ianuarie, acest centru va reveni la activitate.
Si inca un moment. Acest Centru colaboreaza
cu un proiect olandez. Si olandezii, cind au venit si au vazut ca Centrul
stopeaza, a doua zi, desi au avut un grafic de lucru pe doua saptamini, au
strins geamantanele si au plecat inapoi, au spus: “Un Centru, care nu
activeaza, noi nu putem sa ajutam ca sa-l aducem la nivel conditionat.”
Special nu m-am referit, in alocutiunea
mea, la cifre concrete din proiectul Legii bugetului asigurarilor sociale. Pe
de o parte le cunoastem cu totii, pe de alta parte, ne-am convins ca cresterile
fantastice de PIB, de venituri la bugete, etc., nu sint resimtite de cetatenii
tarii. Acestia devin tot mai saraci si tot mai multi cauta sa paraseasca
Moldova.
Pornind de la practica legislativa, care
presupune aprobarea conceptuala a proiectului de lege, vom formula citeva
propuneri conceptuale. Vorbind concret pe marginea proiectului Fondului
asigurarilor sociale, grupul parlamentar al Partidului Democratiei Sociale
insista asupra solutionarilor unor probleme de principiu, care afecteaza
sistemul social din Moldova:
1. Sistemul social trebuie sa fie unul
nediscriminatoriu. Identificarea unor mecanisme care elimina diferentele extrem
de mari dintre marimea pensiilor diferitelor categorii, a unui mecanism care ar
asigura majorarea nu cu un procent egal si celor care primesc pensie 300 de
lei, s-a constatat astazi, si celor care au o pensie de 2 000 de lei.
2. Pornind de la tendintele negative in
situatia demografica, insistam asupra majorarii alocatiilor la nasterea
primului copil pina la 2000 de lei si a alocatiilor la nasterea fiecarui copil
urmator – pina la 3 000 lei. Daca vom avea vointa politica, vom gasi aceste
sume.
3. Majorarea de doua ori a indemnizatiei
lunare pentru cresterea copilului pina la virsta de 3 ani. Conditiile in care
minimumul de existenta, calculat de Biroul National de Statistica, pentru un
copil a atins cifra de 800 de lei. Este o batjocura sa acordam pentru intretinerea
copilului doar 250 de lei. Sa nu uitam ca avem si mame care educa de una
singura, sa nu uitam ca avem si familii cu multi copii si altele.
4. Recalcularea pensiilor la persoanele
care au iesit la pensie nu din 1999, dar, sa zicem, din 1996. Nu este un numar
mare aceasta diferenta. Se vorbeste de citeva mii de persoane. Insa va fi o
echitate in societate.
Domnul Marian Lupu:
Inca un minut, stimate coleg.
Domnul Ivan Banari:
Multumesc mult.
Eu am incheiat.
Domnul Marian Lupu:
Multumesc.
Doamna Buliga.
Doamna Valentina Buliga:
In numele Fractiunii Partidului Democrat.
Onorata asistenta,
Ne aflam din nou in pragul unor evenimente
de mare responsabilitate pentru Parlament – adoptarea celor 3 bugete pentru
anul viitor. Astazi discutam proiectul bugetului asigurarilor sociale de stat,
a carui adoptare va determina soarta intregii populatii in anul care vine.
Pensionari, invalizi, familii cu copii, angajati care, in caz de imbolnavire,
vor beneficia de indemnizatiile corespunzatoare, persoane neangajate care pot,
in mod legal, incheia un contract de asigurare cu Casa Nationala de Asigurari
Sociale, deci, practic, toata populatia este in asteptare.
Care vor fi prevederile acestei legi? Ce
noutati pozitive le va aduce Parlamentul adoptind-o? Este regretabil faptul ca
si de data aceasta asteptarile populatiei vizavi de asigurari vor fi
zadarnicite. Practic, nu s-a schimbat nimic, decit majorarea cotelor de
asigurari.
Adoptam, din nou, un buget cu deficit, desi
platile gestionate din acest buget au ramas la nivel foarte scazut. Deci, in
aceasta situatie, riscam sa nu le putem plati si pe acestea. Ce va face un
pensionar cu o pensie minima de 406 lei? Acei din agricultura cu o pensie de
361 de lei? Cum vor supravietui, tinind cont de cresterea continua a preturilor
la produsele de prima necesitate?
Nivelul pensiei medii nu este cu mult mai
mare, circa 554 de lei. Deci, in medie un pensionar cu pensie medie va avea in
zi circa 18 lei, iar cel cu pensie minima 13 si aceasta in acea situatie cind
acest pensionar nu va plati servicii comunale, nu va avea nevoie de
medicamente, imbracaminte, incaltaminte si alte produse absolut necesare pentru
a exista. Cred ca o asemenea situatie nu mai poate dura, daca nu dorim sa
purtam raspundere.
Este momentul cind trebuie sa venim cu
propuneri radicale de reforma a acestui sistem, tinind cont de situatia noastra
reala, cu toate partile ei negative, situatie demografica negativa, prognoze
nefavorabile privind demografia, zeci sau chiar sute de mii de persoane in virsta
apta de munca, plecate la munca peste hotare, care nu contribuie in nici un fel
la bugetul asigurarilor sociale de stat, dar pot pretinde la o pensie in cazul
in care vor reveni in tara invalizi sau batrini. Fara indoiala, Legea bugetului
asigurarilor sociale de stat este o lege care doar reflecta prevederile legale
de referinta, politica in domeniu si aici avem nevoie de schimbari radicale,
insa trebuie sa mentionam ca nici prevederile actuale legale nu sint intru
totul respectate la elaborarea bugetului.
Vorbim mereu despre un sistem de asigurari
sociale, bazat pe principiile echitatii sociale si a egalitatii in fata legii.
In acest caz, nu poate fi de inteles motivul pentru care, an de an, in Legea
bugetului asigurarilor sociale se pastreaza si sa promoveaza cu insistenta cote
de asigurari sociale diferite atit pentru acei care sint angajati si achita
cota de asigurare in raport procentual fata de venitul real, cit si pentru acei
care achita taxe fixe. Care articol si din ce lege ne permite sa incalcam
drepturile persoanelor care activeaza in economia nationala, redistribuind la
nesfirsit sumele acumulate de ei la cont catre acei care transfera foarte putin
sau, din diferite motive, nu transfera aproape deloc. Deci, sistemul este
solidar.
Nivelul de solidaritate existent astazi nu
face altceva decit sa impuna pe acei care mai platesc sa inceteze s-o faca,
nefiind deloc interesati in aceasta. La fel si acei care platesc taxa fixa. Din
ce motiv aceasta taxa este diferita, daca pensia se calculeaza dupa aceeasi
formula? De ce pensionarii achita cotele de asigurari sociale, dar pensia nu se
recalculeaza? De ce si aici am facut exceptie pentru acei din agricultura?
Este adevarat ca in agricultura astazi este
o situatie deplorabila. Veniturile sint mici, acei care activeaza pe cont
proprii nu au cu ce plati. Dar in acest caz statul trebuie sa fie cel care va
purta responsabilitate pentru acesti oameni. La noi insa statul a transferat
aceasta responsabilitate pe seama societatii, mizind pe solidaritatea sistemului.
O asemenea politica, promovata de stat in
domeniul asigurarilor sociale, este una distructiva, care pune in pericol
stabilitatea financiara a acestui sistem, dar pentru viitor – si existenta
acestuia. Iar daca revenim la fiecare persoana, e cazul sa ne amintim ca
Organizatia Natiunilor Unite considera ca 3 dolari in zi este limita care
imparte populatia in cei care traiesc normal sau cei care pot exista si cei
care se afla sub pragul saraciei. In asemenea caz unde-i putem plasa pe acei
care au cite 18 lei in zi?
Un studiu recent ne demonstreaza ca pragul
saraciei constituie 747 de lei, iar saracia extrema 404 lei. Citi pensionari au
astazi 747 de lei si cu ce se maninca aceasta saracie, care constituie 30 la
suta, iar circa 5% din populatie traieste intr-o saracie extrema. Tin sa va
reamintesc ca nu vorbim doar despre acei care nu au lucrat toata viata, ci
despre acei care au muncit si au platit in fondurile respective. Desi indexam
anual pensiile si sustinem ca vom avea un mecanism real de adaptare a pensiilor
la realitati, situatia este de alta natura. Pensiile cresc, dar puterea lor de
cumparare este tot mai mica. Iar pensionarii devin tot mai saraci.
Ne dam noi oare seama ce va fi cu acesti
pensionari peste 5–10 ani? Ce va fi cu noi toti acei din sala cind vom deveni
pensionari, daca nu vom fi nevoiti sa primim pensii generale? De ce totusi cu
atita impertinenta nu vrem sa ascultam ce spun specialistii. De ce am facut
politici si populism din acest sistem? Dispunem cu totii de o analiza a
sistemului de pensionare din Republica Moldova efectuata de un grup de experti.
Concluziile si prognozele facute de ei nu sint deloc optimiste. Recomandarile
facute de ei ne arata clar caile pe care ar trebui sa mergem in continuare,
aceste cai le cunosc si specialistii nostri. Ramine doar sa tinem cont de ceea
ce ne sugereaza acesti specialisti si sa avem vointa politica sa luam decizii
care se impun, desi, la prima vedere, aceste decizii ar putea fi chiar dure.
Domnul Marian Lupu:
Timpul, stimata colega.
Doamna Valentina Buliga:
Nu mai am nici un minut?
Domnul Marian Lupu:
Sapte minute au expirat.
Doamna Valentina Buliga:
Doar doua propozitii. Cum contribuie statul
la solutionarea problemei natalitatii? Oare o indemnizatie unica la nasterea
copilului de 1200 si 1500 de lei le vor permite tinerelor familii sa ii
mentinem aici?
Desigur, analizind astazi proiectul
bugetului asigurarilor de stat, nu putem spune clar care sint prioritatile
acestuia, spre cine este orientat acest buget, desi nu este primul an cind
insistam ca veniturile si cheltuielile sa fie divizate pe fonduri distincte,
spre a sti la sigur de ce dispunem pentru a proteja asiguratii in cazul
fiecarui risc, pe care il declaram asigurat. Iar la adoptarea bugetului pe anul
2007 ne aducem aminte cind am avut promisiunea ca aceasta se va face.
Insa si aceasta situatie este aceeasi ca si
in anul precedent. Se isca intrebarea: poate cineva este interesat ca sa nu
avem o claritate in acest sistem? De ce totusi nu dorim sa existe aceasta
transparenta? Dupa cum vedeti, avem multe semne de intrebare la care nu am
gasit raspuns. Fractiunea Partidului Democrat nu sustine acest proiect de lege,
deoarece asteptarile si nevoile populatiei sint mult mai mari.
Domnul Marian Lupu:
Domnul Urechean.
Domnul Serafim Urechean:
Stimate domnule Presedinte,
Stimati colegi deputati,
Principala apreciere a proiectului
bugetului asigurarilor sociale pe anul 2008 este ca performantele negative ale
economiei si ale politicilor guvernarii voroniniste incompetente pun cruce pe
sperantele cetatenilor la un sprijin real din partea statului.
Orientarea sociala a bugetului este doar o
poveste repetata an de an de conducerea de virf a tarii. Un test al acestei
orientari, si vreau sa spun acest lucru din start, este si propunerea
Fractiunii “Alianta «Moldova Noastra»” ca alocatiile de la bugetul de stat
pentru cel al asigurarilor sociale sa fie suplimentat cu 200 de milioane de
lei. Ei sint necesari pentru a dubla pensiile.
Слушай, ты, механизм для голосования,
молчи. Провалил выборы в Гагаузии, молчи. Подымай руку, когда тебе говорят.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi...
Domnul Serafim Urechean:
Deci, sint necesari pentru a dubla pensiile
de virsta si cele sociale.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Sa procedam in felul urmator. Sint niste
norme...
Domnul Serafim Urechean:
Pentru a mari alocatiile de nastere a
copiilor pina la 3 mii de lei pentru primul copil si cite 5 mii pentru
urmatorii. Este timp pentru a le prevedea in ambele legi, sa vedem daca exista
si dorinta din partea guvernarii. La formarea bugetului asigurarilor sociale de
stat continua tendinta discriminatorie de stoarcere a veniturilor din contul
celor care muncesc.
Contributia la asigurarile sociale de stat
se majoreaza pentru salariati de la 2%, cit erau in 2004, pina la 5% in anul
2008. Statul se eschiveaza tot mai pronuntat de la obligatia finantarii
protectiei sociale a cetatenilor, trecind-o pe spatele salariatilor. Referitor
la majorarile de salarii, trebuie de accentuat ca ele sint insuficiente si se
opereaza fara corelare necesara cu valoarea cosului minim de consum. Guvernul a
si renuntat la acest important indicator social, inlocuindu-l cu altul mai
putin relevant – minimul de existenta, de parca manipularile statistice ar
imbunatati situatia oamenilor.
Pensia medie in Republica Moldova, dupa
majorarea de la 1 aprilie 2006, a atins tocmai, retineti mecanismul de votare,
tocmai 460 de lei, fiind de doua ori mai mica decit minimul de existenta. Dar
sa nu uitam ca pensia minima pentru limita de virsta este doar de 336 de lei
pentru acei care au lucrat in economia nationala si doar 299 de lei pentru
fostii agricultori. Sa le spunem acestor oameni ca, dupa modificarile operate
in 2003, pensia sefului statului este de circa 7 mii 500 de lei, iar a voastra,
domnilor deputati, este de peste... Cum meritati. Este de peste 4 mii 300 de
lei.
Fractiunea “Alianta «Moldova Noastra»” isi
orienteaza atentia si spre criza demografica ingrijoratoare din Republica
Moldova. In medie, ponderea populatiei tinere catre anul... care in anul 2001
era de 24%, a scazut pina la 17 % in 2006. Iar numarul total al pensionarilor
apti de munca se va reduce inca cu 2–3% in urmatorul an.
In Moldova, 50% din copii sint sub limita
saraciei, conform raportului UNICEF in anul 2006. Potrivit aceleasi surse,
25–30% dintre ei traiesc in familii incomplete, motivul principal al absentei
unuia sau a ambilor parinti fiind migratia in cautarea unui loc de munca peste
hotare, fuga de saracie, ce domneste in aceasta tara. La capitolul
scolarizarii, iata unde trebuie sa va concentrati atentia. 8% din totalul
copiilor de 15–17 ani din regiunea urbana nu merg la scoala si tocmai 26% – in
regiunile rurale, arata UNICEF-ul.
In alta ordine de idei, sistemul de
compensatii, bazat pe categorii, are performante tot mai scazute. Numarul
categoriilor de beneficieri s-a extins de la
11 la 13, ceea ce denota ca s-a marit numarul celor vulnerabili. In ceea ce
priveste programele de stimulare a ocuparii fortei de munca, o reflectare a
carora este si Fondul de somaj, situatia continua sa inregistreze tendinte
negative. Numarul populatiei economic active s-a diminuat numai intre 2004 si
in 2006 cu peste 76 de mii de persoane. Care este viitorul acestei tari?
In trimestrul I al anului 2007, numarul
somerilor a fost de peste 72 de mii de oameni. Dintre ei fiecare al treilea se
afla in somaj de 12 luni, iar fiecare al cincilea – mai mult de 24 de luni. O
problema grava pentru republica noastra este somajul in randul tinerilor, care
inregistreaza o cota de trei ori mai inalta decit media pe tara – 17 fata de
7,4%. Iar marimea medie a indemnizatiei de somaj de 515 lei este un mic ajutor
umanitar departe de un suport social real pe care il merita acesti oameni. Ceea
ce cu ce se lauda guvernarea, incercand sa ascunda realitatea, sint majorarile
cheltuielilor bugetului asigurarilor sociale de stat. Dar efectul lor va fi
egal cu zero pentru sustinerea categoriilor de populatie la care m-am referit,
pentru ca lipsesc abordarile noi de amploare, lipsesc interventiile solide ale
statului in asigurarea sociala. Dupa sapte ani de guvernare iresponsabila e
clar ca aceasta conducere a tarii poate doar sa reproduca probleme. Intelegem
ca lipsa performantelor economice reale face imposibila si pentru 2008
rezolvarea crizei sociale din tara.
Domnul Marian Lupu:
Timpul, stimate coleg.
Domnul Serafim Urechean:
Cit priveste proiectul bugetului
asigurarilor sociale, Fractiunea “Alianta «Moldova Noastra»” insista sa fie
operate in cadrul lui majorarile prevazute de amendamentele noastre cu caracter
social, propuse pentru lectura a treia a bugetului de stat, pe care il vom
examina miine. In caz contrar, majoritatea comunista trebuie sa fie gata pentru
o reactie mai putin colegiala si din partea noastra, dar si din protestul
societatii.
Va multumesc frumos, stimati colegi.
Domnul Marian Lupu:
Domnul Eremciuc.
Domnul Vladimir Eremciuc:
Уважаемые коллеги, конечно, с рядом
аргументов, которые приводили выступающие передо мной депутаты, нельзя не
согласиться. Но было бы корректно, если бы каждый из выступающих, приводя поток
этих цифр, свидетельствующих о неспособности, ... назвал хотя бы одну причину, почему мы оказались в такой ситуации,
в том числе и в области социального обеспечения населения.
Для объективной оценки индексов
законопроекта о бюджете государственного социального страхования на 2008 год
необходимо проанализировать общее состояние и результаты развития экономики
страны за истекший период с учетом осложнений природного и
внешнеэконо-мического характера, сказавшихся и на показателях национального
бюджета.
На протяжении 2001 – 2006 годов удельный
вес доходов в национальный публичный бюджет в пределах внутреннего валового
продукта вырос с 32,1 до 39,5 и в 2007 году ожидается на уровне 44%. Тенденцию
роста имели и расходы социального характера в общем объеме расходов публичного
бюджета. Если в 2001 году из общего объема расходов на социальные нужды были
использованы 57,7% , то в 2007 году это соотношение составит 64%. Номинальная
средняя заработная плата одного работника по экономике увеличилась с 544 до
2135 леев, то есть в 3,9 раза.
Показатели социального страхования в данном
периоде также были улучшены. Удельный вес расходов бюджета социального
страхования в пределах внутреннего валового продукта увеличился с 8,4 до 11 в
2007 году. Уровень замещения заработной платы, полученной пенсиями, увеличился
с 18, как было отмечено выступающими, до 27 в 2007 году. Среднемесячная пенсия
по возрасту со 140 леев увеличилась в четыре раза и составила 558 леев.
Приоритетами бюджетного планирования в
области социального страхования на следующий бюджетный год являются, во-первых,
обеспечение финансовой стабильности системы. И, во-вторых, изыскание
возможностей для увеличения размера социальных выплат. О финансовой
стабильности мы сегодня можем сказать, что пенсии выплачиваются регулярно,
ежемесячно в установленные сроки. Не хочу напоминать, потому что вы очень
больно реагируете на то, как было раньше и как они выплачивались.
Учитывая прогноз макроэкономических
показателей на следующий год, доходная часть бюджета государственного
социального страхования предложена в сумме 6 миллиардов 256 миллионов леев, что
на 1 миллиард 292 миллиона леев или 26% больше суммы, запланированной на
текущий год. Основной компонент доходной части составят взносы социального
страхования, уплачиваемые различными категориями плательщиков.
Необходимо отметить, что критерии
распределения тарифов взносов социального страхования между работодателями и работниками
были установлены в 1999 году принятием Закона о государственной системе
социального страхования № 489 от 8 июля 1999 года. На протяжении последних
шести лет проводилась политика постепенного снижения общего тарифа с 32 в 2001
году до 29 в нынешнем году.
Примеры тарифов соцвзносов по соседним
странам: 36 в Белоруссии, 33 – Литва, 40 – Украина. Мы привели уровни
пенсионирования по этим странам, чтобы сказать, что здесь значительно больше
отчисляется в фонд социального страхования.
Одновременно с этим в 2004 году начался
процесс перераспределения тарифа между работодателями и работниками для того,
чтобы создать, во-первых, более оптимальные экономические условия для развития.
И во-вторых, увеличить личную заинтересованность и долю участия в формировании
средств для социального страхования.
На следующий бюджетный год предлагается
применить соотношение тарифов в размере 24 для работодателей и 5 для
работников. Работодатели сельскохозяйственных предприятий будут применять 20
процентную ставку взноса, из которых 4 покрывается за счет средств
государственного бюджета.
Кроме того, статья 23 определяет, что
экономическим агентам, не имеющим долгов перед соцбюджетом и своевременно и в
полном объеме оплачивающим текущие платежи, может быть, снижен тариф взносов с
24 до 22% в фонд оплаты.
Тарифная политика в области социального
страхования работающих лиц взаимосвязана с налоговой политикой, предлагаемой на
следующий год. И на вопрос, как это будет влиять на доходы населения, я бы
отметил два момента. Один из них вызван с тем, что идет увеличение плафона
налоговых освобождений, пересмотр структуры и размера шкалы налогообложения и
политики в области оплаты труда, направленной на рост заработной платы, в том
числе и в бюджетной сфере.
Больше внимание уделяется проблеме
социального страхования собственника сельскохозяйственных земель. В настоящее
время данной категории плательщиков гарантируется минимальная пенсия в размере
361 лей в месяц. Средний размер пенсии для бывших работников сельского
хозяйства по состоянию на 1 октября составляет 506,6 или 97,7% к общей средней
пенсии по возрасту. Участие собственника сельскохозяйственных земель и
аграрного сектора в формировании доходной части бюджета на несколько порядков
ниже по сравнению с их участием в расходной части.
В системе наблюдается существенное
перераспределение накопленных средств в сторону поддержки пенсионеров сельского
хозяйства. В следующем бюджетном году возрастет участие государственного
бюджета в формировании мероприятий по социальному обеспечению некоторых
категорий граждан.
Трансферты государственного бюджета были
включены в раздел «доходы» в объеме 957 миллионов, что на 18% больше по
сравнению с текущим годом. Общие расходы, осуществляемые из бюджета
государственного социального страхования, предусмотрены в сумме
6 миллиардов 276 миллионов, что составляет увеличение на 23,4%.
Кроме финансирования уже назначенных
платежей социального страхования, на следующий год предусмотрены средства для
осуществления 1 апреля 2008 года индексации социального страхования, увеличения
единовременного пособия на ребенка, цифры были названы, увеличения
единовременной помощи на погребение. При прогнозировании расходов на
государственное социальное обеспечение в 2008 году были предусмотрены меры, как
уже было ранее сказано, по увеличению пособия при рождении ребенка, а также по
увеличению до 150 леев ежемесячного пособия по уходу за ребенком до достижения
им возраста полутора лет.
Увеличение размера социального пособия
инвалидам с детства. Увеличение социальных пособий по уходу за инвалидами до
300 леев. Увеличение пособий на погребение. Индексация с 1 апреля 2008 года
пенсий военослужаших срочной службы и социальных пособий пропорционально росту
цен по стране. И также индексация пенсий участникам ликвидации последствий аварий
на Чернобыльской АС.
Бюджет государственного социального
страхования на 2008 год оценивается с превышением доходов над расходами в сумме
90,5 миллиона леев. Бюджетный дефицит, предполагаемый на следующий год, в
основном связан с последствиями внешнеэкономических факторов текущего года, как
было отмечено в докладе представителя Правительства.
Рост цен на природный газ и запрет вывоза
винодельческой продукции в Россию отрицательно сказались и на показателях
социального бюджета. По этим причинам по предварительным оценкам бюджет
государственного социального страхования в текущем году не дополучит свыше
100 миллионов леев.
Что касается резервного фонда, к которому
сегодня было обращено внимание депутатов. Нужен он или не нужен? Я считаю,
фракция считает, что этот фонд нужен, что и было обосновано госпожой Бортэ.
Хороший хозяин всегда должен иметь определенный запас для того, чтобы в
непредвиденных ситуациях решить любую проблему.
Фракция предлагает проголосовать за данный
законопроект в первом чтении. Спасибо.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Va multumesc.
Stimati colegi,
Dupa luarile de cuvint a fost inregistrata
in cadrul dezbaterilor propunerea pe care o voi supune votului, de a majora
partea de venituri si partea de cheltuieli cu 200 de milioane de lei prin
transferul sumei respective de la bugetul de stat. Este un element conceptual,
stimati colegi, pe care motiv trebuie sa-l supun votului.
Supun votului aceasta propunere si eu o sa
rog votul dumneavoastra. Cine este “pentru”? Rog sa imi fie anuntate rezultatele.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 0.
Domnul Marian Lupu:
Sectorul nr.2?
Numaratorii:
Sectorul nr.2 – 8.
Domnul Marian Lupu:
Sectorul nr.3?
Numaratorii:
Sectorul nr.3 – 15.
Domnul Marian Lupu:
23 de voturi in favoarea acestei propuneri.
Numaratorii:
16, pardon.
Domnul Marian Lupu:
16. 24, care nu intruneste conditiile
suficiente pentru a fi acceptata.
Supun votului aprobarea pe ansamblu a
proiectului de Lege nr.3417, aprobarea in prima lectura. Cine este “pentru”,
rog sa voteze. Majoritatea.
Va multumesc.
Proiectul de Lege nr.3417 este aprobat in
prima lectura.
Proiectul de Lege nr.3653 privind
reglementarea valutara. Prezinta Guvernul. Il invit la tribuna centrala pe
guvernatorul Bancii Nationale domnul Leonid Talmaci. Va rog.
Domnul Leonid Talmaci – Guvernatorul Bancii Nationale a Moldovei:
Stimate domnule Presedinte,
Doamnelor si domnilor deputati,
In primul rind, imi cer scuze ca nu am fost
la timp la tribuna. In al doilea rind, vreau sa mentionez ca eu am nevoie de 10
minute, domnule Presedinte.
Domnul Marian Lupu:
Bine, 10 minute, pina la 10 minute.
Domnul Leonid Talmaci:
Proiectul de Lege privind reglementarea
valutara este elaborat intru executarea Hotaririi Parlamentului Republicii
Moldova nr.300-XVI din
24 noiembrie 2005 cu privire la Programul legislativ pentru anii 2005 – 2009.
Elaborarea proiectului de lege se incadreaza, de asemenea, in masurile
prevazute in Programul national de implementare a Planului de actiuni
“Republica Moldova – Uniunea Europeana”.
La elaborarea proiectului de lege s-a luat
in considerare legislatia comunitara, Tratatul de instituire a Comunitatii
Europene, anexa nr.1 la Directiva Consiliului din 24 iunie 1988 pentru punerea
in aplicare a articolului 67 din Tratat.
Totodata, in procesul de elaborare a
proiectului de lege a fost consultata legislatia in domeniul reglementarii
valutare a statelor membre ale Uniunii Europene, Slovenia, Polonia, Cehia,
Slovacia, Romania, Bulgaria, precum si altor state: Croatia, Macedonia, Serbia,
Kazahstan, Federatia Rusa si altele.
Potrivit prevederilor articolului 6,
sectiunea 3, controlul asupra transferurilor de capital a statutului Fondului
Monetar International, statele membre pot aplica masuri de control necesare
pentru reglementarea circulatiei internationale a capitalului.
Proiectul de lege are drept scop
instituirea la nivel de lege organica a normelor juridice referitoare la
efectuarea si raportarea operatiunilor valutare, licentierea si desfasurarea
activitatii unitatilor de schimb valutar, precum si referitoare la controlul
valutar stabilite in scopul implementarii politicii valutare a statului si
asigurarii stabilitatii pietei valutare interne.
Proiectul de lege transpune reglementarile
principale existente in prevederi la nivel de act legislativ. Totodata, acesta
contine reglementari noi aferente domeniului valutar. De exemplu: platile si
transferuri in valuta straina pe teritoriul Republicii Moldova, masurile de
salvgardare, exportul si importul valorilor mobiliare si instrumentelor de
plata, a caror includere este conditionata de prevederile legislatiei in
vigoare a Republicii Moldova. De exemplu Codul civil, precum si necesitatea
ajustarii legislatiei in domeniul valutar la standardele legislatiei Uniunii
Europene.
Proiectul de lege a fost transmis spre
coordonare bancilor comerciale si autoritatilor publice interesate. A fost
examinat suplimentar de catre grupul de lucru al Comisiei de Stat pentru
Reglementarea Activitatii de Intreprinzator, de catre Centrul pentru Combaterea
Crimelor Economice si Coruptiei, Consiliul Economic de pe linga Prim-ministru,
Ministerul Justitiei si Centrul de armonizare a legislatiei in vederea
efectuarii expertizei compatibilitatii proiectului de lege cu legislatia
comunitara, fiind emisa declaratia de compatibilitate.
La definitivarea proiectului de lege, Banca
Nationala a tinut cont de propunerile si obiectiile concludente ale Centrului
de armonizare a legislatiei. De asemenea, Banca Nationala a consultat Fondul
Monetar International in vederea elaborarii proiectului de lege, astfel avind
opinia pozitiva a organului responsabil, la nivel international, de regimurile
cursului de schimb, reglementarii fluxurilor de capital etc.
Acum as vrea sa ma opresc la unele
comentarii cu privire la obiectiile principale ale deputatilor in Parlamentul
Republicii Moldova, expuse in cadrul examinarii proiectului de Lege pentru
reglementarea valutara in comisiile permanente ale acestuia.
Unu. Liberalizarea creditarii in valuta
straina. Articolul 22 din proiectul de Lege privind reglementarea valutara
prevede ca acordarea imprumuturilor sau creditelor in valuta straina de catre
rezidenti in favoarea altor rezidenti se permite numai bancilor autorizate.
Concomitent, proiectul de lege stabileste
cazurile concrete de acordare de catre bancile autorizate a creditelor in
valuta straina in favoarea rezidentilor. Chestiunea privind largirea
categoriilor de rezidenti care ar putea beneficia de credite in valuta straina
de la bancile rezidente, precum si a scopurilor de acordare a astfel de
credite a fost pusa in discutie in repetate rinduri in cadrul Bancii Nationale.
La examinarea acesteia s-au luat in
considerare diverse aspecte, printre care si posibilul impact asupra unor
indicatori macroeconomici asupra pietei valutare. Studiile efectuate de catre
Banca Nationala pe marginea oportunitatii largirii sferei de creditare in
valuta straina de catre bancile rezidente au identificat eventualele aspecte
negative ale acestei liberalizari care pot avea loc in contextul macroeconomic
existent prin care pot fi evidentiate:
a) majorarea ratei inflatiei, conditionata
de faptul ca acea parte din moneda nationala care in prezent este antrenata in
acordarea creditelor in economie vor aparea pe piata ca resurse libere. In
conditiile unei rate a inflatiei relativ inalte, majorarea volumului creditelor
in urma liberalizarii creditarii in valuta straina ar putea sa reprezinte o
premisa pentru cresterea in continuare a ratei inflatiei;
b) cresterea ratei dolarizarii depunerilor,
conditionata de faptul ca bancile, in vederea sporirii volumului creditelor
acordate, vor fi interesate in atragerea suplimentara a mijloacelor in valuta
straina de pe piata interna.
In conditiile adoptarii de catre Banca
Nationala a unei noi strategii de politica monetara si anume de tintire a
inflatiei, care presupune utilizarea mecanismului de transmisie monetara,
dolarizarea inalta poate diminua eficacitatea acestui mecanism. Si, prin
urmare, Banca Nationala va fi restrinsa in posibilitatile sale de aplicare
eficienta a instrumentelor politicii monetare;
c) cresterea ofertei de valuta straina pe
piata valutara, avind drept consecinta aprecierea monedei nationale. Aceasta
rezulta din faptul ca, in cazul in care creditele acordate in valuta straina se
utilizeaza in scopul efectuarii decontarilor pe teritoriul Republicii Moldova,
care urmeaza a fi efectuate in lei moldovenesti, aceasta poate crea o presiune
suplimentara pe piata valutara, deoarece pentru decontari interne imprumutatii
vor fi nevoiti sa vinda aceasta valuta contra lei moldovenesti.
Luind in considerare situatia curenta a
pietei valutare interne, nivelul actual al ratei dolarizarii, precum si cel al
inflatiei, Banca Nationala considera ca, la momentul actual, liberalizarea
totala a creditarii de catre banci in valuta straina este prematura. Chestiunea
privind liberalizarea creditarii in valuta straina va fi monitorizata in
continuare de catre Banca Nationala si asupra posibilitatii liberalizarii
creditarii in valuta straina se va putea reveni in contextul unei situatii
macroeconomice favorabile pentru efectuarea acestei liberalizari.
Doi. Nivelul de liberalizare a
operatiunilor valutare de capital. Dupa cum se stie, Banca Nationala, inca la
30 iunie 1995, a acceptat convertibilitatea deplina a operatiunilor curente internationale,
adica mai mult de 12 ani in urma. Acum este vorba despre a doua parte a
convertibilitatii, adica acea de capital.
In privinta acestor operatiuni, care
implica intrarile de capital, cu exceptia importului numerarului in valuta
straina si in moneda nationala de catre banci, proiectul de lege prevede
efectuarea acestora fara restrictii, daca legislatia Republicii Moldova, care
reglementeaza domeniul aferent operatiunilor valutare de capital respective, nu
prevede altceva.
De exemplu. Potrivit articolului 22 din
Legea nr.81-XV din 18 martie 2004 cu privire la investitiile in activitatea de
intreprinzator, unde, citez: investitorii straini pot dobindi, in conformitate
cu legislatia Republicii Moldova, dreptul de proprietate asupra bunurilor imobile
de pe teritoriul republicii, cu exceptia terenurilor cu destinatie agricola si
a celor din fondul silvic, pentru a desfasura activitatea de intreprinzator.
Totodata, proiectul de lege prevede
aplicarea fata de rezidenti a regimului de notificare la Banca Nationala a unor
din operatiunile mentionate, care fac parte componenta din datoria externa a
tarii. Referitor la operatiunile valutare de capital care implica iesirile de
capital, proiectul prevede efectuarea unora dintre ele cu autorizarea Bancii
Nationale.
De exemplu. Operatiunile cu instrumente
financiare, deschiderea de catre rezidenti a conturilor in strainatate,
acordarea de catre rezidenti a imprumutului sau a creditelor financiare. De
mentionat ca proiectul de lege include un numar redus de operatiuni valutare de
capital care urmeaza a fi efectuate cu autorizatia Bancii Nationale.
In partea ce se refera la liberalizarea
operatiunilor valutare de capital este de consemnat ca, luind in considerare
faptul ca Republica Moldova este o tara cu economie relativ mica si deschisa,
procesul de liberalizare a operatiunilor de capital urmeaza a fi efectuat
prudent si treptat. Acest principiu de liberalizare treptata a fost reflectat
si in strategia Guvernului si a Bancii Nationale a Moldovei cu privire la dezvoltarea
sectorului financiar al Republicii Moldova in perioada 2005 – 2010.
De mentionat ca Misiunea Fondului Monetar
in cadrul asistentei tehnice acordate Bancii Nationale pentru definitivarea
acestui proiect de lege a examinat chestiunea privind nivelul de liberalizare a
operatiunilor valutare de capital in republica.
In acest context, s-a mentionat ca nivelul
de liberalizare a operatiunilor in cauza, reflectate in proiectul de lege, este
unul acceptabil la etapa actuala. In raportul sau, Misiunea Fondului Monetar a
remarcat ca preconditiile macroeconomice existente nu sint favorabile pentru
liberalizarea totala a contului de capital. Exista incertitudine privind
abilitatea sectorului financiar de a face fata contului de capital liberalizat,
iar economia se confrunta cu socuri externe cu influenta pe termen scurt si
mediu.
Domnul Marian Lupu:
Inca un minut, va rog.
Domnul Leonid Talmaci:
Instituirea in proiectul de lege a
prevederilor, conform carora anumite operatiuni valutare de capital sint supuse
autorizarii de catre Banca Nationala, s-a efectuat tinind cont de urmatoarele
principii de liberalizare:
pornind de la operatiunile pe termen lung,
de exemplu investitii directe, catre operatiunile pe termen scurt, de exemplu
investitii de portofoliu pe termen scurt, adica catre acele afluxuri de capital
care pot avea un impact semnificativ asupra economiei politicii monetare si
valutare;
pornind de la operatiunile agentilor
economici care sint licentiati de organul abilitat de stat in domeniul
respectiv si activeaza sub supravegherea acestui organ in cadrul cerintelor
prudentiale, cum ar fi bancile Companiei de asigurari, de catre operatiunile
celorlalte categorii de rezidenti.
Majoritatea statelor din Europa Centrala si
de Est, astazi membri ai UE,
si-au liberalizat complet contul de capital doar la momentul aderarii la UE. In
concluzii, proiectul de lege prevede liberalizarea in asa masura de capital
care a fost in tarile Europei Centrale si de Est la momentul preaderarii la
Uniunea Europeana.
Va multumesc pentru atentie.
Domnul Marian Lupu:
Si noi va multumim.
Stimati colegi,
Intrebari?
Microfonul nr.4.
Domnul Valeriu Guma:
Multumesc, domnule Presedinte.
As vrea sa fac, in primul rind, asa, o
apreciere a faptului ca insusi proiectul de lege care este un proiect de lege
foarte important, avind in vedere ca autorul astazi nu a venit sa ne prezinte
un raport. Cind a disparut domnul Talmaci, am crezut ca se duce dupa Guvern, sa
vina dumnealor totusi sa prezinte, caci asa iese ca am pus paznic, practic,
lupul la stina de oi.
Avind in vedere ca insusi conceptia legii
ca idee, ea nu este plina de continut, marea majoritate de intrebari-cheie sint
puse ca, mai apoi, sa fie reglementate prin niste acte normative, reglementari
interne ale Bancii Nationale. Eu nu vad logica in faptul ca dumneavoastra ne
prezentati aceasta lege. Pina la urma, dumneavoastra sinteti o persoana
cointeresata. Sinteti, ma rog, in drept sa aparati unele pozitii. Dar totusi
Banca Nationala are rolul ei si, avind in vedere ca, pina la urma, eu propun
drept concept, dumneavoastra puteti sa ne raspundeti sau nu. Vedeti ca in
calitate de drept de autor eu nu pot sa va pun aceasta intrebare.
E normal si e bine cind reglementarile care
vor fi facute si nota informativa, care tot dumneavoastra o semnati, spuneti,
sa fie facute ca acte interne ale Bancii Nationale. De ce atunci mai adoptam
legea aceasta? Numai pentru aceea ca sa dam voie Bancii Nationale sa faca
aceste acte normative. Asta este parerea mea.
Si propun, dragi colegi, ca noi ca concept
sa prevedem si sa punem la vot, pentru lectura a doua, ca in lege sa fie
formulate actele acestea normative cele mai importante, ca sa fie adoptate prin
lege. Ma refer la multe lucruri: la eliberarea, suspendarea licentelor,
autorizatiilor s.a.m.d. Cum am discutat si la alte proiecte de legi, trebuie sa
cream o atmosfera serioasa, buna, clara pentru agentii economici. Legea permite
o asigurare serioasa.
Domnul Marian Lupu:
Domnule Guma,
Este clar.
Domnul Valeriu Guma:
Actele normative sint niste acte care de la
luna la luna pot fi schimbate in jumatate de ora, daca este nevoie s.a.m.d.
Domnul Marian Lupu:
Bine, bine. Continuam.
Domnul Valeriu Guma:
Eu vreau sa stiu atitudinea dumneavoastra.
Inteleg ca...
Domnul Leonid Talmaci:
Imi permiteti sa raspund?
Domnul Valeriu Guma:
Da, permit, dar este subiectiv din start.
Autorul trebuie sa raspunda la intrebarile acestea, Guvernul. Cine e
responsabil? De ce in sala nu e nimeni?
Domnul Marian Lupu:
Domnule Guma,
Trebuie sa fim corecti.
Domnul Valeriu Guma:
Corecti.
Domnul Marian Lupu:
Si consecventi, reglementarea valutara este
atributia si functia Bancii Nationale. Banca Nationala, conform legii, nu are
dreptul la initiativa legislativa. Iata de ce, formal, aceasta initiativa vine
de la Guvern. In rest, Guvernul nu are, practic, nimic cu reglementarea
valutara. Acum, domnule guvernator, va rog, sa raspundeti la esenta intrebarii.
Domnul Leonid Talmaci:
Va multumesc.
Exista asa o notiune de salvgardare. Exista
sarcina fundamentala a Bancii Nationale in stat – tintirea inflatiei. Cind
vorbim de politica monetara, ea este impreuna cu politica valutara. Ele nu pot
fi divizate una de alta, fiindca aici este vorba si de stabilirea cursului de
schimb. Dar este vorba anume in cazul de salvgardare, adica in aceasta lege nu
exista o exceptie fata de comunitatea europeana.
Orice acte normative, care vor fi elaborate
si aprobate de Banca Nationala, vor fi numai in baza legii si conform legii.
Nimeni nu putea sa prevada in lege criza financiara din 1998. Dumneavoastra,
probabil, cunoasteti ce masuri am adoptat noi atunci, cind intr-o simbata si
intr-o duminica, ati spus ca intr-o ora, le-am adoptat, ca luni sa-i anuntam.
Altfel nu era posibil. Putea sa aiba consecinte extraordinar de grave. Exista multe
situatii fors major, de aceea ele sint acceptabile si nu numai la noi sint
acceptabile.
In al doilea rind, actele normative ale
Bancii Nationale, exista aceasta comisie, stiti, care se ocupa cu ghilotina. Nu
a anulat niciun act normativ al Bancii Nationale din toate actele care le-a
elaborat in decurs de 16 ani Banca Nationala. Nu a fost niciun caz sa fie
intr-o instanta de judecata anulat vreun act normativ, fiindca toate s-au bazat
pe lege. Numai pe lege si standarde internationale. Iata ce am vrut sa va
raspund aici.
Cit priveste ceea ce ati spus
dumneavoastra. Da, sint multe propuneri, noi avem raspunsuri pe 40 de pagini,
multe propuneri. Noi le vom prezenta imediat, ca au venit ultimele propuneri
ieri, in comisie, pentru lectura a doua.
Domnul Valeriu Guma:
La ce propuneri va referiti?
Domnul Leonid Talmaci:
Cu privire la proiectul legii.
Domnul Valeriu Guma:
Eu, domnule Presedinte, nu am primit un
raspuns clar la intrebarea mea.
Domnul Marian Lupu:
Ei nu sint de acord.
Domnul Valeriu Guma:
Domnul Talmaci ne sperie permanent cu fors
major, eu inteleg ca sint unele momente care trebuie prevazute. Eu ma refer la
niste lucruri clare, cum ar fi obtinerea licentei. Asta ce e fors major?
Aceasta trebuie sa fie stipulat nu in actele interne ale Bancii Nationale, dar
in lege: cum se da licenta, cui, cind se retrage licenta, pentru ce. Asta ce e
fors major, domnule guvernator?
Domnul Leonid Talmaci:
Nu, eu nu am spus despre licenta.
Domnul Valeriu Guma:
Dar eu v-am spus sa-mi raspundeti despre asta.
Si am propus ca lucrurile acestea sa fie stipulate in lege.
Domnul Marian Lupu:
Sa continuam.
Domnul Leonid Talmaci:
Asta nu are nimic una cu alta.
Domnul Valeriu Guma:
Cum nu are nimic, domnule Talmaci?
Domnul Leonid Talmaci:
Cu aceasta lege nu are nimic.
Domnul Valeriu Guma:
Sa luam pe articole, atunci care concept
anume?
Domnul Leonid Talmaci:
In al al doilea rind, vreau sa va spun,
iata ghilotina. Stiti care este opinia Uniunii Europene si a Fondului Monetar?
Regulatorii principali, Banca Nationala si Comisia Nationala a Pietei
Financiare, nu trebuie sa aiba nicio atributie la aceasta ghilotina.
Domnul Valeriu Guma:
Domnule Talmaci,
Eu nu sint de acord cu dumneavoastra. Si
rog, dragi colegi, sa intelegem ca este vorba despre niste lucruri clare, nu
caz de forta majora s.a.m.d., unde trebuie sa fie stipulate niste reguli de joc
pentru toti agentii economici, prin lege, egale. Asta este dorinta.
Domnul Leonid Talmaci:
Bine. Pentru lectura a doua noi vom
raspunde in cadrul comisiei.
Domnul Valeriu Guma:
Eu sint de acord ca trebuie pentru lectura
a doua, dar astazi noi trebuie sa luam o decizie precum ca aceasta nu se face
prin actele normative interne ale Bancii Nationale, dar prin lege. Aceasta este
de concept. Si eu, domnule Talmaci, nu vad aici o problema ca impreuna cu
dumneavoastra, pentru lectura a doua, sa gasim un compromis.
Domnul Marian Lupu:
Domnule Guma,
Nu va suparati, va rog. Eu vad ca ati
intrat deja intr-o discutie personalizata.
Domnul Valeriu Guma:
Nu, deloc.
Domnul Marian Lupu:
Eu am senzatia ca noi discutam anumite
pozitii din lege, care pot fi supuse modificarilor. Unde este concept? Ca se
elimina continutul cutarui articol, ca nu e conform reglementarilor lor de a se
scrie in lege, aceasta nu e concept, dragii mei. Pe care motiv pregatiti-va
frumos propunerile respective si discutati in procesul de pregatire pentru
lectura a doua, fiindca, intr-adevar, aici se cere o munca profesionista si
juridica minutioasa. Noi avem o sumedenie de legi prin care sint delegate si
Guvernului acelasi drept de hotarire de Guvern. Nu vreau sa intru acum in
detalii, dar este problema, o discutati minutios pentru lectura a doua.
Domnul Valeriu Guma:
Domnule Presedinte,
Sint de acord cu dumneavoastra, dar ca sa
muncesti, trebuie sa stii pentru ce muncesti. Daca lucrurile acestea se
accepta, atunci are rost sa muncesti. Nu am sa substitui eu prin munca mea
regulamentele interne ale Bancii Nationale.
Domnul Marian Lupu:
Domnule Guma,
Nu va suparati, va rog, ar fi foarte bine in
viata daca am munci doar stiind ca este garantat rezultatul. In cazul dat,
poate, nu are rost nici la alegeri de mers, ca nu este garantat rezultatul
niciodata.
Domnul Valeriu Guma:
Domnule Presedinte,
Dumneavoastra intelegeti la ce ma refer eu,
ca nu e prima si ultima data cind se fac un sir de amendamente care, pina la
urma, nu sint in favoarea unei sau altei formatiuni politice, dar e pentru...
Domnul Marian Lupu:
De acord.
Domnul Valeriu Guma:
Eu vreau sa am un raspuns clar.
Domnul Leonid Talmaci:
Raspunsul este proiectul de lege care este
prezentat.
Domnul Valeriu Guma:
A doua intrebare.
Domnul Marian Lupu:
Aceasta a fost doar prima?
Domnul Valeriu Guma.
Da. Foarte pe scurt.
Domnule Presedinte,
Nu am eu nimic cu domnul Talmaci, ничего
личного, dar asa iese, ma rog, pina la urma.
Domnul Marian Lupu:
Va cred.
Domnul Leonid Talmaci:
Si eu cred.
Domnul Valeriu Guma:
Ei trag prosopul asupra lor, noi vrem ca sa
fie cit mai mult. Are interes corporativ omul, nu am nimic impotriva dumnealui.
Eu vreau sa intreb, noi avem astazi o situatie cind toata lumea se intreaba
(n-am inteles in legea, poate imi mai spuneti, in raportul dumneavoastra parca
la inceput ati spus ca da, pe urma nu am mai inteles) vor avea rezidentii Republicii
Moldova posibilitate sa primeasca credite in valuta straina si sa se achite cu
rezidentii Republicii Moldova sau nu?
Domnul Leonid Talmaci:
Legea astazi, acest proiect, permite
tuturor pentru import, pentru orice agenti economici. Pentru export permite din
linie de credit al institutiilor financiare internationale. Asta e prima etapa.
Si iata astazi sint liberi, pe termen lung, 146 de milioane de dolari
americani.
Domnul Marian Lupu:
Leonid Petrovici,
Nu te supara te rog.
Domnule Guvernator,
Nu se permite.
Domnul Valeriu Guma:
Asa si spuneti.
Domnul Marian Lupu:
Nu permit.
Domnul Leonid Talmaci:
Partial legea permite.
Domnul Valeriu Guma:
Atunci nu e clar pentru ce mai...
Domnul Leonid Talmaci:
Partial permite.
Domnul Valeriu Guma:
Bine, va multumesc.
Domnul Leonid Talmaci:
Partial va fi mai...
Domnul Valeriu Guma:
Domnule Talmaci,
Dumneavoastra spuneti totodata ca in
bancile tarii astazi sint destule posibilitati de creditare. Socotiti
dumneavoastra ca e normal cind un agent economic local, un rezident, nu poate
sa aiba operatiuni de export-import in a terta tara, luind un credit? Eu vreau
sa cumpar o marfa din Rusia si vreau sa o vind in Romania. De ce nu am dreptul
sa iau un credit din bancile comerciale locale si sa fac operatiunea aceasta?
In legea aceasta nu se prevede, se limiteaza, se ingusteaza. Acum cu
globalizarea, cu chestii care...
Domnul Leonid Talmaci:
Va raspund. Eu de acum am raspuns ca
partial se permite pe deplin. Noi nu sintem impotriva, eu am spus ca este
prematur. Cind va permite situatia macroeconomica. Azi dolarizarea este foarte
inalta in tara, foarte inalta, ca rezultat al crizei din 1998 si mai sint si
alti factori, dar nimeni nu a luat seama ca imediat se incalca Legea cu privire
la bani. Bine, Banca are posibilitate sa acorde agentului economic pentru
export. El a primit, de exemplu, in dolari sau in euro. Mai departe este
transferul celui care vinde marfa pe teritoriul Republicii Moldova sau de la
care el o procura. El imediat trebuie sa-i transfere in lei moldovenesti.
Pierde un comision care nu se stie care va fi si nu va fi cel mai bun.
Domnul Marian Lupu:
Leonid Petrovici.
Domnul Leonid Talmaci:
Al doilea, rambursarea acestui credit
bancii, din nou comision.
Domnul Valeriu Guma:
Domnule Presedinte,
Spuneti se poate sau nu?
Domnul Marian Lupu:
Eu va spun.
Domnul Leonid Talmaci:
Partial da.
Domnul Marian Lupu:
Aceasta se transforma in lectie de
contabilitate.
Domnul Leonid Talmaci:
Partial se poate.
Domnul Marian Lupu:
Deci, nu se poate, ati inteles.
Microfonul nr.4.
Domnul Leonid Talmaci:
Aceasta este doar pentru un agent–doi
economici, nu mai multi. Eu ii si stiu.
Domnul Marian Lupu:
Domnule guvernator,
Gata.
Microfonul nr.4.
Domnul Ivan Banari:
Domnule guvernator,
Am o problema scurta, dar vreau sa fac
constatarea ca pe parcursul anului acesta Banca Nationala a intervenit pe piata
si a procurat sume mari de valuta, pe urma a sterilizat sume destul de mari de
lei moldovenesti. Spuneti, va rog, cind Banca Nationala va directiona aceste
surse, care, de fapt, constituie rezerva valutara a statului, in economia
nationala, dar nu vor fi indreptate in alte banci comerciale din alte state si
vor lucra pentru economiile acestor tari?
Domnul Leonid Talmaci:
Clar.
Domnul Marian Lupu:
Nu va suparati, va rog.
Domnul Ivan Banari:
Poate nu intra direct sub incidenta acestei
legi.
Domnul Marian Lupu:
Iata aceasta si este, ca nu intra.
Domnul Ivan Banari:
Dar noi vorbim despre reglementarea
valutara.
Domnul Marian Lupu:
Domnule Balan,
Eu va rog.
Domnul Ivan Banari:
Banari.
Domnul Marian Lupu:
Eu imi cer scuze, sintem obositi. Eu imi
cer scuze, domnule Banari. Rugamintea mea este sa discutam pe marginea
subiectului pe care il discutam, or, noi discutam un proiect de lege.
Domnul Ivan Banari:
Bine, dar...
Domnul Marian Lupu:
Nu se incadreaza aceasta situatie in
proiectul de lege.
Domnul Ivan Banari:
Lasam aceasta intrebare pentru discutia
bugetului.
Domnul Marian Lupu:
O adresati la Ora guvernului, cum doriti
dumneavoastra.
Domnul Ivan Banari:
Bine.
Multumesc.
Domnul Leonid Talmaci:
Nu, nu, domnule Presedinte, totusi imi
permiteti.
Domnul Marian Lupu:
Nu va permit, domnule guvernator. O sa
ramineti pe 15 minute si o sa raspundeti la intrebare in cadrul Orei
intrebarilor. Alte intrebari.
Multumesc.
Rog comisia.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Onorata asistenta,
Comisia pentru politica economica, buget si
finante a examinat proiectul de Lege privind reglamentarea valutara, prezentat
cu titlul de initiativa legislativa de catre Guvernul Republicii Moldova si in
cadrul sedintei comisiei a sustinut acest proiect. Vreau sa va spun ca in
cadrul sedintei comisiei au aparut multe momente de discutii.
Au fost abordate un sir de probleme
principiale care vizeaza in mod special articolele enumerate, in continuare
urmeaza a fi analizate minutios pentru lectura a doua, si anume: definirea
legislatiei valutare, expunerea clara a unor notiuni precum valorile valutare,
rezidenti, nerezidenti si completarea cu notiuni noi, cum sint instrumente
financiare. La articolul 7 – definirea investitiilor directe si a modalitatilor
de efectuare a lor. La articolul 22 – aspectul liberalizarii creditarii in
valuta straina. La articolul 27... si altele. Le aveti in raport.
Vreau sa va spun ca noi avem avizele
comisiilor parlamentare. In majoritatea avizelor comisiile parlamentare propun
proiectul de lege pentru examinare in cadrul sedintelor plenare ale
Parlamentului, fara a inainta unele obiectii. Comisia juridica, pentru numiri
si imunitati, Comisia pentru drepturile omului, Comisia pentru agricultura si
industria alimentara, Comisia pentru protectia sociala, sanatate si familie au
inaintat unele obiectii care vor fi examinate pentru lectura a doua.
Luind in consideratie cele expuse, Comisia
pentru politica economica, buget si finante propune examinarea proiectului de
Lege privind reglementarea valutara in sedinta plenara a Parlamentului si
aprobarea lui in prima lectura.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Rog sa luati exemplu. Concis, concret si
cuprinzator. Intrebari? Nu sint.
Multumesc.
Luare de cuvint, domnul Gutu.
Domnul Ion Gutu:
Stimati colegi,
Cum a spus domnul Presedintele, deja am
obosit, dar acest proiect de lege este foarte important pentru Republica
Moldova si poate avea consecinte foarte serioase, daca nu vor fi luate masurile
respective in domeniul politicii monetare in Republica Moldova. Cred ca si
bugetul tarii, si bugetul Fondului social, si celelalte documente financiare pe
care noi le discutam pot fi spulberate in citeva zile. Este foarte important ca
noi sa intelegem, in primul rind, Parlamentul Republicii Moldova, ca pe piata
valutara in Republica Moldova au loc niste procese foarte serioase si dificile.
In primul rind, cimpul bataliei pentru
stabilitatea la nivel macroeconomic astazi este piata valutara. Toti stim din
presa, cunoastem multe cifre. Toti ne expunem, cred ca ne expunem corect, ca,
intr-adevar, aceste resurse care vin de dupa hotarele tarii sint resursele de
baza care asigura astazi cresterea economica. Dar, stimati colegi, pirghiile si
instrumentele care sint utilizate astazi de Banca Nationala pentru a stabiliza
situatia pe piata monetara nu sint efective.
Vreau sa va spun ca timp de patru ani la
rind, practic, nivelul inflatiei continua sa fie mai mare decit limitele care
sint prevazute chiar si in memorandumul Fondului Monetar. Trebuie de mentionat
ca nivelul inflatiei in Republica Moldova este mult mai inalt decit in tarile
vecine. Romanii tot lucreaza peste hotare, ucrainenii lucreaza peste hotarele
tarii, au intrari in valuta masive. In Republica Moldova inflatia este mai
ridicata.
Cu regret, pozitia Guvernului, a Bancii
Nationale si a Fondului Monetar International sint diferite la multe compartimente
in acest domeniu al inflatiei. Cred ca se vorbeste in contradictoriu, dar, cu
regret, astazi nu exista un plan bine determinat comun al Guvernului si al
Bancii Nationale, ce e de facut ca inflatia totusi sa fie redusa la nivelul
respectiv, ca sa fie comod atit pentru investitorii straini, cit si pentru
ceilalti, pentru populatia Republicii Moldova. Intrarile de valuta straina in
Republica Moldova in anul acesta au fost de 842 milioane de lei in zece luni
numai de la persoanele fizice. Banca Nationala incearca, in ultimul an si
jumatate, si efectueaza masuri destul de concrete la compartimentul
Stabilizarii monetare.
Vreau sa mentionez, stimati colegi, citeva
cifre: cu cit creste mai mult nivelul de sterilizare in Republica Moldova, cu
atit se majoreaza nivelul de inflatie, desi ar trebui sa fie invers. Vreau sa
va atrag atentia la o operatiune foarte importanta de sterilizare monetara cum
este vinzarea certificatelor Bancii Nationale.
Anul curent, rata dobinzii la vinzarea
acestor certificate a ajuns, practic, la 17%. Poftim, vinzari de certificate in
2005 – rata medie 1,6–3%, in 2006 – de la
4 pina la 12%, in 2007 – de la 14 pina la 17%. Volumele optime de sterilizare
anul 2006 – 1 miliard de lei, in anul 2007 – 4 miliarde lei.
Valoarea certificatelor emise de Banca
Nationala in 10 luni ale anului curent sunt de 23 miliarde de lei. De aceea, va
atrag atentia, stimati colegi, la aceasta cifra. Practic, cu ajutorul Bancii
Nationale si cu ajutorul, cred, al Fondului Monetar International si al Guvernului
Republicii Moldova, in Republica noastra a fost instaurata si construita o
piramida financiara. Deci, bancile nu sint cointeresate sa crediteze economia
nationala cu un procent normal, atunci cind Banca Nationala comercializeaza si
vinde certificate cu 17%. Acesta e un nonsens. Si noi asteptam, cresterea
economica.
Al doilea moment. Cred ca trebuie sa fim,
stimati colegi, constienti de faptul ca conditiile create astazi de catre Banca
Nationala conduc la faptul ca in Republica a aparut un capital speculativ
foarte major. Bancile comerciale importa, aduc in tara, atrag valuta straina,
prefac in lei, pe urma cumpara certificatele Bancii Nationale. Banca Nationala
plateste 17% si, din luna in luna, piramida financiara este in crestere.
Costul acestei probleme a sterilizarilor in
anul 2006 au fost de 70 milioane de lei, costul sterilizarii pentru 2007 pe 10
luni este peste 250 milioane de lei. Deci, rata dobinzii la certificatele
Bancii Nationale stimuleaza cresterea ratei dobinzii la hirtiile de valoare ale
statului. Deci, daca noi, Republica, Guvernul Republicii Moldova 2 ani in urma,
in 2005, achitam pentru deservirea datoriei interne 195 milioane de lei,
practic, pentru aceeasi suma in 2007 noi vom plati, Guvernul, 455 milioane de
lei. Iata unde este piramida financiara, stimulata de politica valutara a
Bancii Nationale, a Guvernului respectiv si s-a creat un cerc vicios. Se fac
bani seriosi, bani speculativi in Republica Moldova. Sistemul bancar este cel
mai important jucator pe aceasta piata.
Si inca citeva momente. Cred ca, stimati
colegi, trebuie sa fim constienti de faptul, ca sistemul bancar si Banca
Nationala au profitat cel mai mult, in primul rind sistemul bancar, de toate
problemele si de toate reformele si antireformele efectuate in Republica
Moldova. Da, avem un sistem bancar foarte puternic, lucreaza cu profit serios,
are niste indici foarte seriosi, dar vreau sa va spun, ca aceasta se face si
astazi pe spatele celor care muncesc, pe spatele agentilor economici,
exportatorilor si altor producatori.
In sfirsit, vreau sa mentionez urmatoarele,
eu nu cred ca proiectul de lege care va fi adoptat si in lectura a doua, va
aduce la o stabilizare respectiva pe piata monetara in Republica Moldova. Se
cere, stimati colegi, un plan foarte concret al Guvernului, al Bancii
Nationale, in primul rind, cu Parlamentul, ca noi sa cunoastem nu din presa, sa
stim care va fi politica. Care sunt garantiile ca aceasta stabilitate pe piata
monetara va avea loc in anul viitor sau in timpul apropiat?
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Stimati colegi,
La aceasta etapa, voi supune votului
aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.3653. Cine este pentru, rog
sa voteze. Majoritatea.
Va multumesc.
Proiectul de Lege nr.3653 este aprobat.
Sintem la ora 13.23, Ora intrebarilor. Rog
sa adresati intrebarile dumneavoastra si cred ca e destul de potrivita
situatia.
Domnule Banari,
Dumneavoastra ati adresat intrebarea
domnului guvernator. Haideti sa incepem cu aceasta.
Microfonul nr.6. Nu va suparati.
Un anunt, microfonul nr.3.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Stimati colegi,
Noi am primit in Comisie inca vreo citeva
amendamente pentru lectura a treia si astazi, la 15.30 va avea loc sedinta
Comisiei. Eu ii invit la sedinta pe toti membrii Comisiei.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.6, va rog.
Domnul Leonid Talmaci:
Multumesc, domnule Presedinte.
Intrebarea pe care a adresat-o domnul
deputat Banari, tine complet de alta lege si anume de Legea Bancii Nationale,
unde este descrisa complet si foarte clar. De aceea, aceasta lege nu are nimic
cu...
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.4.
Domnul Ivan Banari:
Eu am pus intrebarea in felul urmator: cind
Banca Nationala nu va depune in alte banci, cu un procent mizerabil, acea suma
de valuta, care este procurata pe piata si care este directionata in Fondul de
rezerva, dar o va directiona in economia nationala? Eu, cred ca de acum, dupa
17 ani de independenta, avem unitati industriale care prezinta un risc minim si
Banca Nationala ar putea sa directioneze acesti bani anume aici, ca ei sa
lucreze pentru economia noastra, nu pentru economia altor tari.
Domnul Leonid Talmaci:
Rezervele internationale ale oricarei banci
centrale in nici o tara nu se utilizeaza pentru scopurile pe care dumneavoastra
le-ati mentionat. Rezervele au complet alta destinatie. In primul rind, ele
pentru aceea si se numesc rezerve, sint utilizate in caz de criza financiara.
In al doilea rind, pentru a asigura rambursarea datoriilor externe atit ale
Guvernului, cit si la Banca Nationala si chiar a celor corporative, adica chiar
si a agentilor economici prin faptul ca, in cazul in care ei fac imprumuturi si
nu au de unde, pentru a nu influenta cursul de schimb brusc, Banca Nationala
face atunci interventie pe piata valutara interna, unde ei pot procura si a se
achita cu creditele pe care le-au acceptat de rind cu organele publice.
Domnul Ivan Banari:
Multumesc.
Domnul Leonid Talmaci:
Si pot sa mentionez in continuare...
Doamna Maria Postoico:
Domnule guvernator,
Va multumim mult. Sinteti liber.
Microfonul nr.2.
Doamna Maria Postoico:
Aveti interpelare?
Microfonul nr.4.
Domnul Serafim Urechean:
Nu catre banca antinationala.
Doamna Maria Postoico:
Da, este clar.
Domnul Serafim Urechean:
Liga colaboratorilor, veteranilor si combatantilor
organelor de drept, justitie si situatii exceptionale “Justete” din Republica
Moldova ne-a adresat un demers, in care se atentioneaza despre incalcarea
drepturilor sociale ale pensionarilor Ministerului Afacerilor Interne. Prin
derogare de la prevederile Legii asigurarii cu pensii a militarilor si a
persoanelor din corpul de comanda si din trupele organelor afacerilor interne,
incepind cu anul 2003, acestei categorii de pensionari li s-a majorat pensia
minima pentru limita de virsta doar cu 18 lei, desi, conform legii, aceasta
majorare a fost prevazuta in marime de 100%. Actionind in judecata Ministerul
Afacerilor Interne, pensionarii au tinut cistig de cauza, Ministerul urmind sa
le achite diferenta de 3 000 de lei fiecaruia. Spre regret, pina la momentul
actual, Ministerul nu si-a onorat aceste obligatii fata de aceasta categorie de
pensionari.
In contextul celor expuse, solicit
Guvernului si Ministerului Afacerilor Interne prezentarea explicatiilor vizavi
de problema expusa si privind cauza neexecutarii hotaririi judecatoresti.
Totodata, cer Guvernului sa intreprinda masurile de rigoare intru executarea
Legii asigurarii cu pensii a militarilor si a persoanelor din corpul de comanda
si din trupele organelor afacerilor interne si sa ne informeze despre masurile
intreprinse in termenele indicate de lege. Informatiile le asteptam atit in
cadrul plenului Parlamentului, cit si in scris.
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.5.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Intrebarea mea este pentru Guvern,
Departamentul pentru Sport. Si as vrea sa obtin raspuns la urmatoarea situatie.
Am constatat ca imbracamintea, uniforma echipei noastre de fotbal juniori a
selectionatei nationale a Republicii Moldova este confectionata in culorile
steagului Federatiei Ruse. Ma intereseaza, care au fost motivele ca au fost
evitate culorile tricolorului nostru national? Oare nu cumva este in spiritul
acuzarii acestui steag si calificarii lui ca steag fascist de catre
Presedintele Voronin? Din ce mijloace au fost confectionate aceste uniforme?
Care este implicarea Federatiei de Fotbal? Si daca este o binefacere, cu ce
pret poate fi acceptata o binefacere care iti impune culorile nationale ale
steagului unui alt stat? Raspunsul il astept in scris.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.2.
Domnul Anatolie Zagorodnii:
Multumesc, doamna Presedinte.
Interpelarea mea o adresez domnului
director al Serviciului de Informatii si Securitate Artur Resetnicov. Recent,
in mass-media atit din Republica Moldova, cit si de peste hotarele ei au fost
publicate mai multe articole semnate de catre Mihai Conciu, fostul agent al
Serviciului de Informatii Externe roman privind activitatea sa in Republica
Moldova.
Potrivit dumnealui, in perioada de
activitate a fost impus de catre Serviciul de Informatii Externe al Romaniei sa
spioneze persoanele din anturajul Presedintelui Republicii Moldova si al unui
sir de oameni politici, de cultura atit din Republica Moldova, cit si de peste
hotarele ei. Dumnealui afirma ca nu si de persoane din Republica Moldova, adica
si unele persoane, si publicatii din mass-media sint finantate de statul roman
in scopul destabilizarii situatiei social-politice din Republica Moldova.
In legatura cu aceasta, domnule director,
rog sa fiu informat in sedinta in plen a Parlamentului daca faptele expuse in
declaratia domnului Conciu corespund realitatii. Si ce masuri va intreprinde
Serviciul de Informatii si Securitate din Republica Moldova privind
contracararea unor asemenea activitati al serviciilor de informatii straine.
Rezultatele examinarii sa imi fie aduse la cunostinta dupa finalizarea acestor
investigatii.
Va multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Cusnir:
Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.
Prima intrebare o adresez Guvernului.
Venind la putere in 2001, liderul comunistilor Voronin a zis ca ei nu vor
alerga in Europa dupa bani ca “tapii dupa morkovka”, va lucra economia si ne
vom indestula singuri. In acest context, solicit Guvernului o informatie de la
tribuna centrala a Parlamentului cu o analiza ampla referitoare la creditele
luate in perioada 2001 si pina in prezent.
De unde au fost luate si in baza caror
acte, la ce conditii au fost luate, cum si de cine concret au fost utilizate?
In baza caror acte? Cine, cum, cind si in ce conditii le achita sau le va
achita? Ce credite a achitat Guvernul Republicii Moldova in perioada 2001 si
pina in prezent? De cine si cind au fost luate, in baza caror acte? Cum si de
catre cine concret au fost utilizate, in baza caror acte? Cine si cum si-a
indeplinit obligatiunile de intoarcere a creditelor? Cine nu si-a respectat
indatoririle? Care datorii au fost preluate de stat? In baza caror acte?
A doua intrebare o adresez, de asemenea,
Guvernului Republicii Moldova. In aprilie 2005, liderul comunistilor Voronin a
promis de la tribuna centrala a Parlamentului, ca aparatul central va fi redus
cu 70 la suta. De fapt, asistam la o umflare a aparatului in toate
subdiviziunile centrale si s-a trecut si la cele de nivelul doi.
In contextul celor expuse, solicit o
informatie ampla de la tribuna centrala a Parlamentului referitor la
schimbarile care au avut loc in aparatul central dupa aprilie 2005 cu referire
si asupra ultimei restructurari a Ministerului Sanatatii, cind in raioane apar
doi medici-sefi in loc de unul pina acum. Fiecare cu cite doi adjuncti. O
persoana in aparatul presedintelui raionului cu toate cheltuielile respective:
transport, birou, salariu s.a.
Stiu ca aveti nevoie de posturi calde
pentru acei care va slujesc pentru bani publici, dar ce obtin in rezultatul
schimbarilor cetatenii simpli? Va fi deservit mai bine cetateanul dupa aceste
divizari in sistemul de asigurare medicala? Cum a ramas cu promisiunile lui
Voronin la acest capitol, ca a mai promis multe, dar voi intreba in sedintele
urmatoare. Imi retrag solicitarea pentru declaratie.
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Va multumim.
Microfonul nr.5.
Domnul Alexandru Oleinic:
Multumesc, doamna Presedinte.
Inaintez o intrebare catre domnul Procuror
General Valeriu Gurbulea si catre Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice
si Coruptiei, domnul Mejinschi. In cadrul ultimelor intilniri cu alegatorii, in
localitatile din raionul Riscani, precum si din informatiile difuzate in cadrul
programului informativ “Mesager” cu privire la distribuirea ajutoarelor
umanitare in raionul Riscani, actiune desfasurata de catre conducerea
raionului, care, dupa cum s-au expus beneficiarii a comis fraude grave,
impunindu-i sa semneze ca au primit ajutor umanitar in sume mult mai mari decit
cele eliberate.
Solicit Procuraturii Generale si Centrului
pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei sa se autosesizeze si sa
informeze Parlamentul despre urmatoarele.
1. Baza legala a distribuitorului de
ajutoare materiale umanitare.
2. Cine a receptionat, depozitat si a tinut
evidenta ajutorului material si sumele distribuite pentru aceste lucrari.
3. Verificarea listelor, listei
beneficiarilor si a listei ajutoarelor umanitare alocate fiecarei primarii si
fiecarui beneficiar in parte.
4. Daca au mai fost astfel de cazuri in
alte raioane?
Informatia privind rezultatul examinarii
rog sa fie prezentata in plenul Parlamentului dupa ce vor fi verificate toate
cazurile.
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.4.
Domnul Igor Klipii:
Am o intrebare pentru domnul ministru
Tvircun si sper foarte mult doamna Postoico, doamna Presedinte al sedintei, ca
va veti implica plenar in solutionarea acestei probleme ce tine de situatia in
care este Republica Moldova si imaginea pe care o suporta in urma acuzarilor si
pierderilor dosarelor la CEDO.
Din pacate, Ministerul Educatiei si
Tineretului este lider in neexecutarea hotaririlor judecatoresti si stim cu
totii ca anume aceasta problema sau una din capitolele la care noi avem
restante enorme vizavi de CEDO este anume nerespectarea hotaririi, neexecutarea
hotaririlor judecatoresti.
Il rog pe domnul ministru sa-mi prezinte,
in acest context, o informatie ampla despre toate cazurile pierdute de Minister
cu fiecare caz descris, cel putin, succint in particular. O informatie cu
privire la cazurile unde inca hotarirea judecatii nu este executata, mai ales,
din cite stiu, 16 din... cel putin peste 20 de cazuri, pe care le are acum pe
rol sau trebuie sa le execute Ministerul Educatiei si Tineretului, sint deja pe
rol la CEDO.
Privind celelalte doua, ultimele doua
aspecte, eu il rog pe domnul ministru sa prezinte personal in plenul
Parlamentului, pentru a raspunde de la tribuna centrala.
Si o mica remarca. Eu cred ca toti acei
care au facut studii in Romania ar trebui sa fie cel putin recunoscatori pentru
studiile si cheltuielile facute de catre statul roman. Iar pe de alta parte,
pur prieteneste, aberatiile unui jurnalist, biet jurnalist, care isi cistiga
existenta in conditiile Republicii Moldova, nu trebuie luate in considerare.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.5.
Domnul Veaceslav Untila:
Am o intrebare catre Guvernul Republicii
Moldova. Vreau sa mi se explice aici, in cadrul sedintei Parlamentului, care a
fost necesitatea modificarii Hotaririi Guvernului nr.1290 din 9 decembrie 2005.
Ma refer la punctul 49, acolo unde este vorba despre garantia bancara ce tine
de activitatea brokerajului, care a fost marita pina la 8 milioane de lei.
Intrebarile sint urmatoarele. Cite cazuri de incalcare a brokerilor au fost
depistate si care nu s-au incadrat ca suma in vechea garantie? Cum aceasta lege
intra in concordanta cu Legea antimonopol si daca ea a trecut expertiza
anticoruptie?
A doua intrebare, tot Guvernului o adresez.
Cer raspuns in scris. Vreau sa mi se prezinte lista automobilelor inmatriculate
cu numerele Republica Moldova – Guvern, Republica Moldova – Parlament si
administratia. In aceasta lista este important sa mi se prezinte si posesorii
acestor automobile neaparat.
Multumesc.
Astept raspuns in scris.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.4.
Domnul Leonid Bujor:
Multumesc frumos.
Doua intrebari. Prima intrebare este
adresata Consiliului de observatori al Companiei “Teleradio-Moldova”.
Onorat Consiliu,
Lansarea ciclului de dezbateri
“Contrapunct” a constituit un pas inainte in activitatea editoriala a Companiei
“Teleradio-Moldova”.
Spre regret, in rezultatul monitorizarii
acestor emisiuni, indeosebi cu referinta la ultima emisiune, cea din 21
noiembrie 2007, sintem nevoiti sa constatam ca durata de emisie a acesteia a
fost redusa cu 15 minute, desi a avut in dezbateri o tema destul de importanta
pentru viitorul tarii noastre, Planul de actiuni “Republica Moldova – Uniunea
Europeana”.
Va amintim, stimate doamne si stimati domni
ai Consiliului de observatori ca, anterior, sub influenta abuziva a factorului
politic, a fost contramandata abuziv emisiunea din 31 octombrie 2007, care urma
sa puna in dezbateri tematica bugetului de stat pe anul 2008.
Pornind de la aceste constatari, solicit
Consiliului de observatori al Companiei sa examineze chestiunea cu privire la
durata emisiunii de dezbateri “Contrapunct” si neadmiterea implicarii
factorului politic pe viitor in periodicitatea lor. Rezultatul examinarii si
concluziile Consiliului, rog sa imi fie prezentate in scris.
Sper foarte mult ca, in rezultatul
activitatii dumneavoastra, Compania “Teleradio-Moldova” va deveni cu adevarat
publica si imi voi permite, din punct de vedere moral, sa ma adresez in
continuare Consiliului de observatori al Companiei Publice “Teleradio-Moldova”.
Intrebarea a doua este adresata Guvernului
Republicii Moldova, domnului Vasile Tarlev.
Stimate domnule Prim-ministru,
Acum citeva zile, am aflat ca, recent, a
fost vindut Centrul moldovenesc de radio din satul Carmanova, raionul
Grigoriopol. Avind in vedere ca:
Unu. Suprafata Centrului constituie 200,
900, rectific, 950 hectare de pamint moldovenesc.
Doi. Acolo sint amplasate 9 emitatoare de
radio de putere mare si foarte mare care difuzau nu doar pe teritoriul Republicii
Moldova, Ucrainei, dar si pe alte continente: Asia, Australia, America.
Trei. Acolo sint 26 de antene instalate pe
piloane cu inaltime de la 180 pina la 360 de metri. Rog sa fiu informat,
stimate domnule Prim-ministru, in scris despre urmatoarele:
1. Cine si cui si in baza caror acte legale
a vindut Centrul moldovenesc de radio din satul Carmanova, raionul Grigoriopol?
2. Care sint conditiile de
vinzare–cumparare a acestui obiectiv strategic? Rog sa imi fie anexat acordul
sau contractul.
3. Ce masuri a intreprins Guvernul
Republicii Moldova pentru a pastra acest patrimoniu al tarii noastre?
Va multumesc frumos.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.5.
Domnul Ion Varta:
Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.
Adresez o interpelare, o intrebare domnului
Prim-ministru Vasile Tarlev. Ea se refera la cresterea numarului de localuri in
care se desfasoara jocurile de noroc. Numarul lor a crescut ca ciupercile dupa
ploaie. Remarcam cu ochiul liber ca Chisinaul este pur si simplu inundat de
aceste localuri, de asemenea si unele centre raionale.
Efectele nocive ale acestor jocuri de azart
sint cunoscute pentru toata lumea. Sint informatii ca, pe linga acele ruinari
pe care le inregistreaza in mod spectaculos mai multi oameni tentati sa
participe la aceste jocuri, sint si cazuri de sinucideri.
Vreau sa ii adresez domnului Prim-ministru
o intrebare. Daca exista un mecanism de control asupra activitatii acestor
localuri. Daca exista un mecanism care poate sa reglementeze aceasta crestere
spectaculoasa si daca nu este cazul sa luam si noi act de aceste fenomene
negative care insotesc cresterea numerica a acestor localuri si sa aplicam
aceleasi politici pe care le-au aplicat ceva mai inainte autoritatile centrale
din Federatia Rusa, cu referire la Moscova.
Rog aceasta informatie sa imi fie
prezentata in versiune scrisa.
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Da, va multumesc.
Stimati colegi,
Alte solicitari nu am inregistrat. Deci,
dupa cite am inteles, doamna Cusnir si-a retras declaratia.
Va multumesc.
Urmatoarea sedinta va avea lor miine, la
ora 10.00. Sedinta de astazi o anunt inchisa.
Va multumesc.
Sedinta s-a incheiat la ora 13.45.
Stenograma a fost pregatita spre
publicare
in Directia documentare parlamentara a
Aparatului Parlamentului.