DEZBATERI   PARLAMENTARE

Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XVIII-a

SESIUNEA  I  ORDINARĂ – SEPtEMBRIE 2009

Şedinţa din ziua de 17 septembrie 2009

(STENOGRAMA)

sumar

1. Dezbaterea şi adoptarea ordinii de zi.

2. Dezbaterea şi adoptarea proiectului de Hotărîre nr.1075 din  15 septembrie 2009 privind demisia Guvernului.

3. Dezbaterea şi aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.1074 privind modificarea Legii nr.64-XII din 31 mai 1990 cu privire la Guvern.

4. Dezbaterea, aprobarea în primă lectură şi adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.412 pentru ratificarea Convenţiei dintre Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Regatului Belgiei pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit şi pe capital şi a Protocolului la aceasta.

5. Dezbaterea, aprobarea în primă lectură şi adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.971 pentru ratificarea Acordului cu privire la finanţarea suplimentară pentru al doilea Proiect de investiţii şi servicii rurale (RISP II) dintre Republica Moldova şi Asociaţia Internaţională pentru Dezvoltare, semnat la Chişinău la 11 iunie 2009.

6. Dezbaterea, aprobarea în primă lectură şi adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.575 pentru ratificarea Convenţiei dintre Republica Moldova şi Republica Portugheză pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit şi a Protocolului la aceasta.

7. Dezbaterea, aprobarea în primă lectură şi adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.1007 pentru ratificarea Convenţiei dintre Republica Moldova şi Irlanda pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit şi a Protocolului la aceasta.

8. Anunţarea unei pauzei în şedinţa plenară pînă mîine,  18 septembrie 2009.

Şedinţa începe la ora 10.00.

Lucrările sînt prezidate de domnul Mihai GHIMPU, Preşedintele Parlamentului, asistat de domnul Serafim Urechean, prim-vicepreşedinte al Parlamentului, de domnul Iurie Ţap şi de domnul Marcel Răducan, vicepreşedinţi ai Parlamentului.

 

Domnul Maxim Ganaciuc – director general adjunct al Aparatului Parlamentului:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Bună dimineaţa.

Vă anunţ că la lucrările şedinţei de astăzi a Parlamentului, din totalul celor 101 de deputaţi, şi-au înregistrat prezenţa 100 de deputaţi. Nu s-a înregistrat domnul deputat Eremciuc Vladimir – din motive de sănătate.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Mulţumesc, domnule Ganaciuc.

Stimaţi colegi,

Bună ziua.

Îmi permiteţi, pentru a începe lucrările şedinţei Parlamentului, să vă invit să onorăm Drapelul de Stat al Republicii Moldova. (Se onorează Drapelul de Stat al Republicii Moldova.)

Mulţumesc.

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Mihai Godea – Partidul Liberal Democrat:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Cu o luare de cuvînt, vă rog, la prima chestiune.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

La prima chestiune sau la sfîrşitul şedinţei?

 

Domnul  Mihai Godea:

La prima chestiune.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Dumneavoastră dispuneţi de ordinea de zi a şedinţei Parlamentului din  17 septembrie 2009, ordinea de zi care a fost stabilită în şedinţa Biroului permanent al Parlamentului.

Microfonul nr.3. Ce ţine de ordinea de zi, da? Poftim.

 

Domnul Grigore Petrenco – Partidul Comuniştilor din Republica Moldova:

La ordinea de zi. Propunem excluderea din ordinea de zi a proiectului de Hotărîre privind aprobarea componenţei nominale a delegaţiei Parlamentului Republicii Moldova la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, punctul 7, avînd în vedere că nu există proiectul, noi nu avem ce examina.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Mulţumesc.

Alte propuneri?

Microfonul nr.2.

 

Domnul Valentin Guznac – Partidul Comuniştilor din Republica Moldova:

Vă mulţumesc.

Propunem excluderea din ordinea de zi a şedinţei de astăzi a Parlamentului a chestiunii cu numărul 2, care prevede proiectul de Lege privind modificarea Legii cu privire la Guvern, ţinînd cont de faptul că, elementar, logic ar fi fost, în primul rînd, să fie desemnată candidatura pentru funcţia de Prim-ministru, înaintare pentru examinarea Programului Guvernului şi după aceea formarea structurii Guvernului, conform Programului de activitate al acestuia.

Mulţumesc.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Mulţumesc.

Microfonul nr.4.

Domnul  Leonid Bujor – Partidul „Alianţa «Moldova Noastră»”:

Mulţumesc frumos.

Deci ultima propunere prezentată – excluderea pentru examinare astăzi a chestiunii nr.2 din ordinea de zi – nu se acceptă, dat fiind faptul că această propunere nu este stipulată în nici un act normativ. Nu este prevăzută ordinea propusă de dumnealor nici în Regulamentul Parlamentului.

Vă mulţumesc.

De aceea, propunem ca această chestiune, a doua să rămînă în ordinea  de zi.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Mulţumesc.

Mai sînt propuneri? Nu sînt, da?

Microfonul nr.4. Domnul Nagacevschi.

 

Domnul  Vitalie Nagacevschi – Partidul Liberal Democrat din Moldova:

De asemenea, în ceea ce priveşte ultima chestiune privind votarea delegaţiei Parlamentului la APCE. Consider că această problemă poate fi păstrată pe ordinea de zi, pornind de la prevederile legislative, care spun că hotărîrile individuale ale Parlamentului nu trebuie obligatoriu să treacă toată procedura la care se referă deputatul Petrenco. De aceea, putem vota şi această Hotărîre de Parlament, deoarece ea nu constituie o complexitate sporită.

Vă mulţumesc.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Mulţumesc.

Microfonul nr.3.

 

Domnul  Grigore Petrenco:

Mulţumesc.

În primul rînd, încă o dată repet, noi nu avem document, noi n-avem ce examina.

În al doilea rînd, oricum acest proiect de Hotărîre trebuia să treacă prin Comisia politică externă şi integrare europeană, de asemenea, nu a fost examinat la şedinţa comisiei. De aceea, propunem, totuşi, să fie pusă la vot excluderea din ordinea de zi  a acestui punct.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Mulţumesc.

Deci am încheiat cu propunerile. Cum procedăm? Punem la vot propunerea de excludere, apoi votăm ordinea de zi în întregime, da?

Microfonul nr.4. Domnul Diacov.

 

Domnul  Dumitru Diacov – Partidul Democrat din Moldova:

Referitor la ultima chestiune. Eu cred că ar fi normal ca să fie propusă pentru mîine. Astăzi, Comisia poate să mai discute. Dar noi ştim că peste o săptămînă sau cînd acolo, în 10 zile este Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, de aceea Parlamentul ar trebui să desemneze această delegaţie. Dar sînt de acord ca Comisia să examineze  pentru mîine de introdus în ordinea de zi.

Mulţumesc.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

De acord, domnule Diacov. De aceea şi este inclus cu ultimul punct în ordinea de zi, ca comisiile să poată examina şi dacă e nevoie şi Biroul permanent putem convoca astăzi, să discutăm între fracţiuni.

Poftim, microfonul nr.4.

 

Domnul  Vitalie Nagacevschi:

La articolul 46 din Regulamentul Parlamentului, care reglementează modalitatea modificării şi completării ordinii de zi, se stipulează: „Modificarea şi completarea ordinii de zi  poate avea loc numai la prima şedinţă a săptămînii de lucru, la cererea Biroului permanent, a unei fracţiuni parlamentare, a unei comisii permanente, a unui grup din 5 deputaţi sau a autorului actului menţionat în ordinea de zi.”

Domnul Petrenco nu reprezintă nici Biroul permanent, deci nu din numele Biroului permanent, nu din numele fracţiunii parlamentare a înaintat această iniţiativă, nu din numele unei comisii permanente şi nu din numele unui grup de 5 deputaţi. De aceea, nici nu merită să fie discutată această iniţiativă a domnului Petrenco.

Vă mulţumesc.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul  Grigore Petrenco:

Domnule Nagacevschi,

Eu m-am prezentat: Grigore Petrenco, Fracţiunea PCRM şi, respectiv, această propunere a fost din numele fracţiunii. Şi ce să examinăm dacă nu există proiect? Ce să examinăm astăzi?

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Mulţumesc.

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Vladimir Filat – Partidul Liberal Democrat din Moldova:

Domnule Preşedinte,

Cu certitudine, decizia urmează să o ia plenul Parlamentului. Însă pentru o mică clarificare vizavi de proiectul respectiv de hotărîre, care este pus în discuţie. Urmează să examinăm candidaturile propuse de către fracţiunile parlamentare, care urmează să ne reprezinte Parlamentul nostru la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei. Foarte simplu, vor fi nume de familie, prenume şi supuse votului, aşa cum prevede Regulamentul. Deci nu trebuie să avem un document foarte complex, cu noţiuni, care urmează să aibă şi procedura de dezbateri. Însă urmează Parlamentul să decidă.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Microfonul nr.3.

 

Doamna Maria Postoico – Partidul Comuniştilor din Republica Moldova:

Stimaţi colegi,

Deci noi, probabil, toate fracţiunile am primit un demers din partea Comisiei politică externă şi integrare europeană, unde a fost indicată solicitarea de a delega candidaturi din fiecare fracţiune. Noi am făcut, la fel, oficial am trimis răspunsul, am delegat candidaturile. Rămîne ca Comisia să examineze candidaturile propuse din partea fracţiunilor parlamentare. Eu nu înţeleg, de ce această grabă? Noi mai avem timp ca Comisia permanentă sesizată în fond să examineze propunerile fiecărei fracţiuni şi în cadrul şedinţei în plen să fie aprobată această hotărîre.

Deci este articolul 6 – organizarea fracţiunilor şi formarea delegaţiilor parlamentare”, unde este spus clar cum se formează această procedură. Vă rog, să nu încălcăm.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Mulţumesc.

Microfonul nr.3.

 

Domnul  Igor Corman – Partidul Democrat din Moldova:

Conform Regulamentului Parlamentului, la articolele 6 şi 13 este stipulat foarte clar că fracţiunile parlamentare fac propuneri Biroului permanent, care, la rîndul său supune spre aprobare componenţa numerică şi nominală a delegaţiei parlamentare la organizaţiile internaţionale. Deci Comisia politică externă şi integrare europeană a făcut doar un apel către fracţiunile parlamentare la acest subiect, urmînd ca apoi Biroul permanent să prezinte în Parlament această situaţie.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Mulţumesc.

Aşa şi vom proceda.

Microfonul nr.3.

 

Doamna  Maria Postoico:

Stimaţi colegi,

Eu deţin, iată, demersul din partea Comisiei politică externă şi integrare europeană, unde este spus clar că noi, ţinînd cont de faptul că, în perioada cutare şi cutare, va avea loc sesiunea, ne spune care este proporţionalitatea: vor fi delegaţi 5 membri, 5 supleanţi. Ţinînd cont de aceasta, vă rog ca fracţiunea să desemneze anume candidaturile pentru această delegaţie. Nu este indicat că la Biroul permanent.

Domnule Corman,

Probabil, de acum dumneavoastră  aţi primit răspunsul şi dumneavoastră nici nu aţi... Da, este în Regulament. Dar, cu părere de rău, la şedinţa Biroului permanent nu s-a discutat această chestiune, cînd s-a întocmit ordinea de zi. Eu înţeleg, ce, avem două Birouri? Unul al Alianţei şi unul al opoziţiei? Sau cum? Deci trebuie să fie, într-adevăr, şedinţa Biroului permanent, ca să participe toţi reprezentanţii din fracţiunile care au fost delegate. De aceea, măcar astăzi să începem conform Regulamentului. De ce în fiecare zi trebuie să încălcăm prevederile Regulamentului?

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Este un punct de vedere al dumneavoastră.

Microfonul nr.3. Domnul Corman.

 

Domnul  Igor Corman:

Doamnă Postoico,

Vă aduc la cunoştinţă că toate demersurile fracţiunilor noi le-am examinat cu cea mai mare atenţie şi am prezentat Biroului permanent demersul Comisiei politică externă şi integrare europeană la acest subiect. Este înregistrat şi este transmis mai departe Biroului permanent conform Regulamentului.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Încheiem dezbaterile la acest punct.

 

Doamnă...

Deputatul, conform Regulamentului, poate interveni doar de două ori asupra unui subiect al ordinii de zi. Mă scuzaţi, vă rog. O să facem corect. Această chestiune va fi examinată mîine. Astăzi convoc şedinţa Biroului permanent şi vom lua hotărîrea, care va fi înaintată mîine în şedinţa Parlamentului.

Sunteţi de acord?

Mulţumesc.

Supun votului prima propunere: de a exclude din ordinea de zi chestiunea cu nr.7. Este vorba tocmai de prima propunere înaintată din partea Fracţiunii Comuniştilor, ce ţine de componenţa nominală a delegaţiei Parlamentului Republicii Moldova la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei.

Cine este pentru, rog să voteze.

Microfonul  nr.2.

 

Numărătorii:

Sectorul nr.1 – 35.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Sectorul nr.1?

 

Numărătorii:

Sectorul nr.1 – 35.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Sectorul nr.1 – 35.

Sectorul nr.2?

 

Numărătorii:

Îmi cer scuze, nu am reuşit să număr voturile.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

0, da? Nu văd nici o mînă ridicată. 3, 4,

 

Numărătorii:

8 voturi.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Sectorul nr.2, cîte voturi pro?

 

Numărătorii:

8 voturi.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

8 voturi.

Mulţumesc.

Sectorul nr.3?

 

Numărătorii:

Sectorul nr.3 – 0.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Zero.

Nu s-au acumulat voturile necesare. Continuăm.

Propunerea a doua din partea Fracţiunii Partidului Comuniştilor: de a exclude din ordinea de zi punctul 2 cu privire la proiectul de Lege privind modificarea Legii cu privire la Guvern. Cine este pentru, rog să voteze.

Sectorul nr.1?

 

Numărătorii:

Sectorul nr.1 – 35.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Sectorul nr.1 – 35.

Sectorul nr. 2?

 

Numărătorii:

Sectorul nr.2 – 10 voturi.

Domnul  Mihai Ghimpu:

Sectorul nr.2 – 10?

Sectorul nr.3?

 

Numărătorii:

Sectorul nr.3 – 0.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Zero. Nici a doua propunere nu a acumulat voturile necesare.

Stimaţi colegi,

Supun votului ordinea de zi înaintată de Biroul permanent.

Cine este pentru, rog să voteze.

Mulţumesc.

Sectorul nr.1?

 

Numărătorii:

Sectorul nr. 1 – 0.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Sectorul nr.1 – Zero.

Sectorul nr.2?

 

Numărătorii:

Sectorul nr.2 – 20.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Sectorul nr.2 – 20.

Sectorul nr.3?

 

Numărătorii:

Sectorul nr.3 – 32.   

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Cu votul a 52 de deputaţi, ordinea de zi a şedinţei de astăzi a Parlamentului este adoptată.

Stimaţi colegi,

Conform articolului 103 alineatul (1) din Constituţia Republicii Moldova  şi articolului 145 alineatul (1) din Regulamentul Parlamentului, după constituirea legală a Parlamentului, alegerea Preşedintelui Parlamentului, formarea Biroului permanent şi a comisiilor permanente, Parlamentul audiază raportul Prim-ministrului, în acest caz, este vorba de Prim-ministrul interimar şi acceptă declinarea de către Guvern a împuternicirilor.

Invit la microfon pe domnul Prim-ministru interimar Vitalie Pîrlog, pentru a prezenta demisia, aşa cum prevede Constituţia.

 

Domnul Nicolae Eşanu – viceministru al justiţiei, reprezentantul permanent al Guvernului în Parlament:

Stimate domnule Preşedinte al Parlamentului,

Doamnelor şi domnilor deputaţi.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

O clipă, vă rog.

Domnule Eşanu,

Îmi cer scuze, dumneavoastră, după domnul Pîrlog, sînteţi nominalizat în calitate de Prim-ministru? Nu am înţeles.

 

Domnul  Nicole Eşanu:

Este evident că nu sînt nominalizat.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Poftim?

 

Domnul  Nicolae Eşanu:

Este evident că nu sînt nominalizat în calitate de...

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Vă rog să mă scuzaţi. La tribună să vină Prim-ministru în funcţie, care este interimar. Dumneavoastră nu prezentaţi Guvernul. Îmi cer scuze.

 

Domnul  Nicolae Eşanu:

Mie mi se pare că este evident că domnul Prim-ministru interimar nu este în sală.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Domnule Eşanu,

Mă scuzaţi, vă rog. Decide Parlamentul în acest caz. Mă scuzaţi. Dacă nu a avut curajul doamna Greceanîi să prezinte demisia Guvernului, care a fost şi în legislatura precedentă, şi acum, după 5 aprilie, Prim-ministru, atunci, stimaţi comunişti, cum să înţelegem noi: sfidaţi statul, cetăţenii, electoratul, Parlamentul, Constituţia, legea, tot ce v-a adus la putere pe dumneavoastră? Care e motivul că nu este prezent să prezinte demisia Prim-ministrul interimar?

Este o sfidare. Nu vă ofer cuvîntul. Este o sfidare a guvernării comuniste a Parlamentului. Şi atunci nouă nu ne rămîne decât să supun votului. Luări de cuvînt, da? Vă retrageţi propunerea vizavi de luări de cuvînt? Apreciere, da?

Poftim la tribună, domnule Godea. Procedura nici nu aţi început-o, domnule Ţurcan. De procedură? Poftim.

 

Domnul Vladimir Ţurcan – Partidul Comuniştilor din Republica Moldova:

Mulţumesc.

Domnule Ghimpu,

Dumneavoastră nu sînteţi profesor să citiţi lecţii aici. Şi sînteţi obligat în caz dacă se apropie deputatul la microfon în orice caz să verificaţi care este scopul şi pentru ce s-a apropiat deputatul la microfonul respectiv. Asta-i una.

Doi. Ce ţine de prezentare. După cum eu sunt informat, nimeni nici nu l-a invitat pe dumnealui. Acesta e un moment.

Al doilea moment. Chiar şi din conţinutul hotărîrii este foarte clar că, în acest caz, se ia act de demisia care a fost prezentată de către Guvern şi a fost adoptată încă pe data  de 26 august anul curent şi prezentată în Parlament. De aceea, în acest caz, pur şi simplu, se dă citire acestui text, care este Hotărîrea Guvernului, Parlamentul ia act. Şi punctul 2, articolul 2, porunceşte Guvernului să exercite atribuţiile pînă la depunerea jurămîntului. Şi atît. Şi punct.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Mulţumim.

Domnule Godea,

Îmi cer scuze.

Domnule Ţurcan,

Stimaţi colegi,

Era în drept doamna Greceanîi să decidă: rămîne în calitate de deputat sau de Prim-ministru după 14 septembrie. A luat decizia de a rămîne în calitate de deputat. Şi după cererea depusă, Preşedintele în exerciţiu a numit un Prim-ministru interimar, pe ministrul justiţiei domnul Pîrlog. Şi acum era corect măcar acest Prim-ministru interimar să vină în faţa Parlamentului şi să respecte Constituţia.

Deci dacă dumneavoastră  sfidaţi Constituţia, dacă dumneavoastră sfidaţi tot ce este democratic în această republică, vă aparţine. Eu cred că alegătorii o să tragă concluzii în urma deciziei dumneavoastră.

Domnule Godea,

Vă rog, luaţi cuvîntul la microfon. Raportul Comisiei, da.

Domnule Pleşca,

Vă rog.

 

Domnul  Ion Pleşca – Partidul „Alianţa «Moldova Noastră»”:

Stimate domnule Preşedinte,

Stimaţi colegi,

Onorată asistenţă,

Raportul asupra proiectului de Hotărîre privind demisia Guvernului. Comisia juridică, numiri şi imunităţi a examinat proiectul de Hotărîre al Parlamentului privind demisia Guvernului, înregistrat în Parlament cu nr.1075 din 15 septembrie 2009 şi a constatat că esenţa şi structura acestuia corespunde cerinţelor, prevederilor respective din Constituţie, din Legea cu privire la Guvern şi din Regulamentul Parlamentului. Avînd în vedere cele relatate, Comisia juridică, numiri şi imunităţi a hotărît, cu majoritatea voturilor membrilor săi, să propună Legislativului proiectul de Hotărîre al Parlamentului nr.1075 din 15 septembrie 2009 pentru examinare şi adoptare.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumesc, domnule Pleşca.

 

Domnul Ion Pleşca:

Întrebări?

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Întrebări, da? 

Microfonul nr.3, vă rog.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Eu am o întrebare pentru domnul Pleşca, cred că mai mult din curiozitate. Şi eu cred că dacă unii deputaţi se gîndesc, tot poate să apară întrebarea: demisia cărui Guvern noi acceptăm acum? Dacă demersul e semnat de doamna Greceanîi, dumneaei nu mai este Prim-ministru. Dumneaei este retrasă prin decret. Noi acceptăm acum demisia lui Pîrlog şi a Guvernului Pîrlog? Dar demersul este semnat cred că de doamna Greceanîi, mă tem că nu? Aşa, ca să nu murim proşti.

 

Domnul Ion Pleşca:

Se are în vedere acel Guvern care şi-a exercitat activitatea pînă la alegerea   noului Parlament interimar.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Vitalie Nagacevschi:

Eu am o propunere, domnule Preşedinte.

Poate trecem la examinarea celorlalte probleme incluse în ordinea de zi. Iar Secretariatul Parlamentului să îl contacteze pe Pîrlog, să îl cheme în Parlament şi atunci să discutăm această problemă.

Domnul Mihai Ghimpu:

Domnule Nagacevschi,

Mă scuzaţi, vă rog. Guvernul a fost informat cu ordinea de zi din timp. Staţi liniştit. Acestea sînt poveştile lor, pe care timp de ani de zile le-am ascultat noi.

 

Domnul Vitalie Nagacevschi:

Am înţeles.  Îmi retrag propunerea.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Stimaţi colegi,

Ofer cuvîntul domnului Mihai Godea, Fracţiunea PLDM.

 

Domnul Mihai Godea:

Vă mulţumesc, domnule Preşedinte.

Stimaţi colegi,

Onorată asistenţă,

Urmează să trecem astăzi peste o simplă formalitate de acceptare a demisiei Guvernului în conformitate cu norma constituţională, ca urmare a alegerilor parlamentare. Desigur, vor face acest lucru, numai că urmează  să dăm o apreciere politică modului în care a demisionat acest Guvern şi felului în care a demisionat Prim-ministrul în exerciţiu şi o serie de membri ai cabinetului de miniştri. Refuzul de a depune demisia în faţa Parlamentului, precum şi abandonarea exercitării mandatului pînă la învestirea unui nou Guvern într-un moment extrem de dificil pentru ţară,  este o sfidare directă a corpului legiuitor suprem şi vine în contradicţie flagrantă cu bunul simţ.

În momentul învestirii, Guvernul Greceanîi–2 şi-a definit rostul principal, citez din programul de guvernare: „De a păstra pe harta lumii statul Republica Moldova. Perseverenţa cu care în ultima perioadă este atacată această realizare supremă a poporului nostru determină clar preocuparea fundamentală a Guvernului ţării.” Am încheiat citatul.

Dincolo de fundamentele ideologice, prin prisma cărora au înţeles comuniştii acest rost al Guvernului, urmează să facem o radiografiere succintă ale principalelor acţiuni ale fostei guvernări, îndreptate spre distrugerea statului.

Republica Moldova se află într-o profundă criză economică şi socială. Tergiversarea implementării unor acţiuni anticriză energice, care să anihileze efectele crizei, face dovada unei lipse crase de responsabilitate. Convocarea Parlamentului Republicii Moldova la limita termenului prevăzut de Constituţie, la o lună de la alegerile anticipate, tragerea de timp în problema alegerii Preşedintelui Parlamentului, precum şi încercarea de a tărăgăna preluarea interimatului funcţiei de şef al statului au un singur scop: de a amîna învestirea unui Guvern legitim cu atribuţii depline, care să gestioneze responsabil criza şi să ferească cetăţenii de efectele acestuia. Toate acestea s-au făcut pentru a inocula în mintea cetăţenilor că noua guvernare nu are capacitate suficientă pentru a administra ţara.

Guvernul Greceanîi  lasă în urmă o moştenire grea. Un deficit bugetar ce va depăşi pînă la sfîrşitul anului cifra de 5 miliarde  de lei, o datorie internă de peste 3 miliarde de lei şi importante restanţe la onorarea plăţilor sociale. În acelaşi timp, acţiunile întreprinse de Guvernul Greceanîi–2 în vederea golirii cu desăvîrşire a vistieriei publice de creşterea artificială a deficitului bugetar sînt imorale din punct de vedere politic, iar organele abilitate trebuie să le dea aprecierea juridică cuvenită.

Stimaţi colegi,

Sînt multe exemple în istorie de folosire a tacticii „pămîntului pîrjolit” în faţa duşmanului. Dar nu veţi găsi nicăieri în istorie folosirea acestei tactici împotriva propriului popor. Felul laş în care a procedat Guvernul Greceanîi–2 prin raderea conturilor instituţiilor departamentale, prin crearea artificială a  datoriilor... (Rumoare în sală.)

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Domnul Voronin bate din  palmă în masă.

 

Domnul Mihai Godea:

...la bugetul de stat faţă de o serie de agenţi economici, reprezintă culmea cinismului în politica moldovenească şi o manifestare de dispreţ total faţă de propriii cetăţeni. Aceste acţiuni au fost gîndite şi instrumentate pentru a împinge ţara în incapacitatea de plată, ca ulterior să se poată scoate foloase politice. Acest mod de a gîndi şi de a acţiona îi caracterizează din plin. Deriva le-a  pus frîile guvernării în mînă, deriva îi poartă spre prăbuşirea finală. Sînt absolut sigur că istoria va da aprecierea cuvenită nu numai modului în care a demisionat Guvernul Greceanîi–2, ci şi a întregii perioade de guvernare comunistă în Republica Moldova.

Stimaţi colegi,

Să nu te poţi descurca într-o situaţie social-economică dificilă este de înţeles, dar să înrăutăţeşti deliberat această situaţie şi să dezertezi de o manieră ruşinoasă, eschivîndu-te de la responsabilitate este un fapt condamnabil. Propun să trecem peste acest moment penibil, să întoarcem această filă jenantă din istoria poporului nostru, pentru că avem foarte multe de făcut înainte. Această pseudolecţie pe care ne-au dat-o oponenţii noştri, să ne rămînă drept un model cum nu poate şi nu trebuie să procedeze o clasă politică responsabilă.

Vă mulţumesc pentru atenţie. (Aplauze.)

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumim, domnule Godea.

Stimaţi colegi,

Poate nu ar trebui să spun, dar îmi permiteţi şi să mă credeţi. Două cuvinte doar. Acei care au ros opt ani de zile viaţa cetăţenilor, au venit acum în Parlament şi vor să roadă mesele Parlamentului. Nu vă rămâne decît să bateţi din palme toţi patru ani de zile, să roadeţi mesele şi scaunele în Parlament. Fiindcă aţi sărăcit Republica Moldova şi încă nu aţi avut curajul să vă prezentaţi aici demisia în faţa cetăţenilor.

Stimaţi colegi,

Supun votului proiectul de Hotărîre privind demisia Guvernului.

În temeiul articolului 103 din Constituţia Republicii Moldova, al articolului 6 din Legea nr.64 din 31 mai 1990 cu privire la Guvern şi la articolului 145 din Regulamentul Parlamentului, adoptat prin Legea din  2 aprilie 1996,

Parlamentul adoptă prezenta hotărîre:

Articolul 1. – Se ia act de demisia Guvernului.

Articolul 2. – Guvernul, pînă la depunerea jurămîntului de către membrii noului Guvern va îndeplini numai funcţia de administrare a treburilor publice.

Articolul 3. – Prezenta hotărîre intră în vigoare la data adoptării.

Cine este pentru, rog să voteze.

Mulţumesc.

Sectorul nr. 1 ?

 

Numărătorii:

Sectorul nr. 1 – 0.  

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Sectorul nr. 2 ?

 

Numărătorii:

Sectorul nr.2 – 20.    

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Sectorul nr. 2 – 20.

Sectorul nr. 3 ?

 

Numărătorii:

Sectorul nr. 3 – 33.   

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Cu 53 de voturi, proiectul de Hotărîre a fost adoptată.

Mulţumesc foarte mult.

Odihniţi-vă, stimaţi membri ai vechiului Guvern.

Chestiunea a doua. Proiectul de Lege privind modificarea Legii cu privire la Guvern.

Raportor domnul Ţap. Vă rog, domnule Ţap.

 

Domnul Iurie Ţap – vicepreşedinte al Parlamentului Republicii Moldova, Partidul Liberal Democrat din Moldova:

Domnule Preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Onorată asistenţă,

În numele unui grup de deputaţi, se propune proiectul de Lege privind modificarea  Legii nr.64-XII din 31 mai 1990 cu privire la Guvern. Raţiunea prezentării modificărilor în Legea cu privire la Guvern este fundamentată de necesitatea continuării reformei administraţiei publice centrale, precum şi a cadrului de reglementare a activităţii de întreprinzător.

În baza evaluării cadrului juridic, a celui instituţional de activitate a unor autorităţi publice centrale şi a cadrului de reglementare a activităţii de întreprinzător, s-a constatat că unele din ele îşi desfăşoară activitatea în cadrul unui conflict de interese... deţinerea unui statut de autoritate publică centrală de specialitate, cu exercitarea concomitentă a funcţiilor pe principiile autogestiunii şi autofinanţării în condiţiile de activitate a întreprinderii de stat. O asemenea abordare nu corespunde principiilor de bază ale activităţii organelor centrale de specialitate ale administraţiei publice, fixate în Constituţia Republicii Moldova.

Prin înfiinţarea Ministerului Reintegrării s-a urmărit atît promovarea procesului de negocieri privind reglementarea diferendului transnistrean, cît şi aplicarea de politici privind soluţionarea multiplelor probleme cu care se confruntă cetăţenii din raioanele de est ale Republicii Moldova. Acţiunile în acest sens deseori necesită coordonarea mai multor autorităţi publice centrale, iar statutul de minister nu este suficient pentru realizarea deplină a sarcinilor privind reintegrarea ţării. În acest context, se consideră oportună lichidarea acestui minister cu transmiterea funcţiilor acestuia unui viceprim-ministru, care va avea în atribuţiile sale problemele reintegrării ţării şi care va fi asistat de un birou în cadrul Cancelariei de Stat.

În scopul asigurării autonomiei locale reale, se impune redimensionarea relaţiei Guvernului cu autorităţile publice locale. Relaţia de subordonare a autorităţilor publice locale faţă de o autoritate publică centrală contravine  principiului autonomiei locale, consfinţit în Constituţia Republicii Moldova. În acest sens, urmează Ministerul Administraţiei Publice Locale să fie lichidat, funcţiile de control fiind transmise oficiilor teritoriale ale Cancelariei de Stat. Funcţiile ce ţin de dezvoltarea regională vor fi preluate de către Ministerul Construcţiilor şi Dezvoltării Regionale.

Pornind de la momentul actual că tineretul reprezintă una dintre cele mai dezavantajate categorii sociale, iar actualul cadru instituţional de promovare a politicilor de tineret este unul inadecvat şi ineficient, se impune crearea unui organ central de specialitate în domeniul tineretului la nivel de minister. În domeniul sportului de masă şi al sportului de performanţă în ultimii ani se înregistrează un regres continuu. În aceste domenii se impun atît politici de revigorare a infrastructurii sportive, cît şi politici de dezvoltare coerentă a sportului de performanţă, dar şi promovarea modului sănătos de viaţă.

Din acest considerent domeniul menţionat urmează a fi gestionat de către Ministerul Tineretului, Sportului şi Turismului. Agenţia Sporturilor se lichidează, funcţiile sale fiind preluate de către ministerul nou-creat. Comasarea  domeniului turismului cu domeniul culturii nu a reprezentat o experienţă reuşită, cultura fiind considerată în această formulă ca fiind una prioritară. Includerea turismului în gestionarea Ministerului Tineretului, Sportului şi Turismului va asigura un anumit grad de autonomie a domeniului şi crearea unui cadru adecvat pentru elaborarea şi implementarea politicilor în domeniul turismului.

Reorganizarea instituţională în domeniul transporturilor prin lichidarea Ministerului Transporturilor şi Gospodăriei Drumurilor şi conferirea funcţiilor de gospodărire a drumurilor Ministerului Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului, iar în materia transporturilor – crearea Agenţiei Transporturi, a condus la administrarea ineficientă a problemelor în ansamblu pe acest domeniu.

Din acest considerent este oportună comasarea domeniilor transporturi şi infrastructurii drumurilor, ca fiind interdependente, prin crearea Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor. În scopul eficientizării administrării acumulărilor la bugetul de stat, este necesară trecerea Serviciului Vamal în subordonarea Ministerului Finanţelor, acesta fiind autoritatea responsabilă de îndeplinirea  bugetului de stat.

Avînd în vedere că politicile în domeniul activităţii de întreprinzător ţin de competenţa nemijlocită a Ministerului Economiei, iar Camera de Licenţiere, în calitate de autoritate administrativă centrală prestează servicii în acelaşi domeniu, considerăm oportună trecerea Camerei de Licenţiere în subordinea Ministerului Economiei.

Una din funcţiile de bază ale Agenţiei „Apele Moldovei” este administrarea şi protejarea fondului acvatic din ţară, iar protejarea ecosistemelor şi a biodiversităţii bazinelor acvatice ţin de politicile de mediu. Pentru asigurarea unei protecţii durabile a acestora este necesară trecerea Agenţiei „Apele Moldovei” în gestiunea Ministerului Mediului.

Sectorul vitivinicol reprezintă unul dintre cele mai importante sectoare din agricultură şi necesită o atenţie sporită în acest sens. Ţinînd cont de faptul că Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare elaborează şi implementează politici în domeniu, se impune transmiterea funcţiei acestei Agenţii către ministerul de resort. 

Onorată asistenţă,

Măsurile propuse sînt în deplină concordanţă cu obiectivele şi direcţiile de activitate cuprinse în principalele documente strategice ale statului. Se are în vedere strategia naţională de dezvoltare pe anii 2008–2011, agenda de integrare europeană. În acest sens, ele vor contribui la îmbunătăţirea şi eficientizarea activităţii Guvernului, vor asigura o bună guvernare în conformitate cu practicile europene de administrare.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumim.

Stimaţi colegi,

Întrebări? Nu sînt întrebări, da?

Mulţumim, domnule deputat.

Poftim, Comisia juridică, numiri şi imunităţi prezintă raportul. Întrebări către Comisie deja, nu? Am întrebat doar, domnule Vremea.

Domnul Pleşca,

Luaţi loc, vă rog.

Microfonul nr. 3.

 

Domnul Iurie Muntean – Partidul Comuniştilor din Republica Moldova:

Deci prima întrebare. Actuala redacţie a alineatului (2) din articolul 4 din Legea cu privire la Guvern sună în felul următor: „Membri ai Guvernului pot fi numai persoanele care deţin exclusiv  cetăţenia Republicii Moldova şi au domiciliu în ţară”. Deci, propunerea dumneavoastră  presupune excluderea cuvîntului „exclusiv”, ceea ce ar însemna că pe parcursul exercitării atribuţiilor  membru de Guvern nu numai că poate să deţină cetăţenie dublă sau mai variată, ceea ce nu este normal, dar să locuiască statornic sau principal în afara teritoriului Republicii Moldova. Nu ştiu dacă vreun stat în lume mai are aşa o practică, unde un membru de Guvern, pe parcursul exercitării atribuţiilor poate să locuiască în altă ţară. Acesta este felul în care poate fi interpretată modificarea pe care o faceţi dumneavoastră. Mai departe, mai sînt şi alte întrebări. Da, prima.

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumesc.

Da, microfonul nr. 4. Da, poftim.

 

Domnul Alexandru Tănase – Partidul Liberal Democrat din Moldova:

Da, domnule Preşedinte,

În primul rînd...

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Se pun întrebări, apoi o să răspundă. Sînt mai multe întrebări şi o să răspundă. Acumulăm întrebările, apoi răspunsul, vă rog frumos.

 

Domnul Alexandru Tănase:

Domnilor,

Ceea ce voi spune eu poate să fie interpretată şi ca o întrebare. Fiecare depinde cum cunoaşte gramatica. Mai întîi de toate, proiectul de Lege nu prevede o asemenea modificare, care ar permite membrilor Guvernului să locuiască în afara teritoriului Republicii  Moldova. Este o precizare extrem şi extrem de importantă. Ceea ce ţine de modificarea articolului 4 alineatul (2) prin excluderea cuvîntului „exclusiv”, această obligaţie derivă din Hotărîrea Curţii Europene, care a fost pronunţată acum un an de zile.

Şi din care este extrem de clar că interdicţiile impuse prin Legea nr.273 sînt contrare Convenţiei Europene. Şi, în acest sens, prin prisma articolului 4 din Constituţia Republicii Moldova o hotărîre a Curţii Europene are prioritate asupra actelor naţionale.

Mai mult ca atît, vreau să atrag atenţia că atît Guvernul Creceanîi, cît şi Guvernul Tarlev au fost inaugurate şi numite în funcţie fără ca să existe această restricţie. Şi, potrivit rapoartelor pe care le reprezintă Partidul Comuniştilor, aparent au funcţionat destul de legal.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumim.

Altă întrebare. Domnul Muntean. Da, poftim.

 

Domnul Iurie Muntean:

În primul rînd, eu am solicitat răspunsul de la raportor. În al doilea rînd, domnul Tănase, eu cred că trebuie să îşi amintească ce înseamnă domiciliu, noţiune stipulată în Codul civil. Şi stabileşte că domiciliul persoanei fizice este locul unde aceasta îşi are locuinţa statornică sau principală. Excluzînd cuvîntul „exclusiv”, referitor la domiciliu din alineatul (2) al articolului 4, noi creăm un precedent inadmisibil pentru Republica Moldova.

Următoarea întrebare, domnule raportor. Dumneavoastră  ştiţi foarte bine că noi am avut practica cînd Serviciul Vamal, pe atunci Departamentul Controlului Vamal, se supunea Ministerului Finanţelor. O practică care nu s-a justificat de tot. Şi, pînă la urmă, Guvernul a revenit la realizarea funcţiilor acestor organe separate. Deci ştiţi că Serviciul Vamal are o diferenţă mare în atribuţii cu Inspectoratul Fiscal. Pentru că Serviciul Vamal este, de fapt, un instrument al politicii comerciale în esenţă, dar nu colector de taxe, în  primul rînd.

Şi, avînd în vedere că Ministerul Finanţelor este organul care gestionează bugetul ţării, adică este buzunarul ţării, se creează un puternic conflict de interese şi în condiţia în care Republica Moldova este o platformă de export şi tinde a fi o platformă de export, noi creăm un precedent nefavorabil pentru dezvoltarea exportului în continuare prin subordonarea Serviciului Vamal Ministerului Finanţelor.

Vă rog frumos, care au fost motivele includerii Serviciului Vamal în competenţa Ministerului Finanţelor? Aţi făcut vreun studiu?

 

Domnul  Iurie Ţap:

Da, mulţumesc.

Aş vrea să revenim la articolul 4 şi să fac o precizare: cetăţenia Republicii Moldova prevede domiciliu în Republica Moldova. Şi la întrebarea următoare, pe care mi-aţi adresat-o. Noi am reieşit din faptul că Ministerul Finanţelor este autoritatea publică centrală, care formează politicile în domeniul respectiv. Şi, în scopul eficientizării completării bugetului, responsabilităţii în faţa ţării, se propune acest punct de vedere. Este, de fapt, un punct de vedere propus de către noi la moment în continuarea acelor reforme pe care le-au început guvernele precedente. S-a discutat mult şi începînd cu anul 2006.

Domnul  Iurie Muntean:

Domnule raportor,

Cred că dumneavoastră confundaţi cîteva lucruri.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Domnule Muntean,

O clipă...

 

Domnul  Iurie Muntean:

Domnule Preşedinte al Parlamentului,

Vă rog să îmi permiteţi.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Deconectaţi microfonul nr.3, vă rog.

Domnule Muntean,

Ascultaţi.

Domnule Muntean,

Îmi permiteţi o clipă, vă rog. Articolul 61 spune: „Deputatul poate pune două întrebări şi poate vorbi doar 2 minute”. Aţi pus deja două întrebări. La doi?

Microfonul nr.3. Un minut.

 

Domnul  Iurie Muntean:

Dacă aţi observat, actualmente, Serviciul Vamal se află în subordinea prim-viceprim-ministrului, care este oficiu şi este ministrul economiei şi comerţului. Deci Serviciul Vamal în această ordinea de idei.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

În dezbateri, domnule deputat, în dezbateri. Aceasta nu este întrebare.

 

Domnul  Iurie Muntean:

Practica este consfinţită în mai multe ţări, inclusiv în SUA, unde Serviciul Vamal este supus Ministerului Comerţului.

Acum, dumneavoastră aţi confirmat că vreţi să faceţi Serviciul Vamal drept încă un instrument de colectare a taxelor. Păi, care este prioritatea dumneavoastră în dezvoltarea economiei? La noi a fost dezvoltarea exportului şi valorificarea poziţiei geopolitice a Moldovei.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Mulţumim frumos.

Domnule,

Luaţi cuvînt la tribuna centrală şi vorbiţi în dezbateri. Aceasta nu este întrebare. Eu îmi cere  scuze.

 

Domnul  Iurie Muntean:

Deci întrebarea mea: a fost făcut studiu sau nu a fost făcut?

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Următorul, microfonul...

Domnule Ţurcan,

Întrebări, vă rog.

 

Domnul  Iurie Muntean:

Răspuns nu am primit. Deci studiu nu a fost făcut.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Înscrieţi-vă aici şi luaţi cuvîntul la dezbateri. Nu vorbiţi de la microfonul nr.3. Vă rog frumos eu.

 

Domnul  Iurie Muntean:

Bine.

Mersi.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Domnule Ţurcan,

Poftim, întrebări.

 

Domnul  Vladimir Ţurcan:

Mersi.

Înainte de a pune întrebarea, eu aş vrea să fac o mică precizare referitor la ceea ce a spus domnul Tănase. Într-adevăr, a fost hotărîrea CEDO referitor la problema dublei cetăţenii. Dar, avînd în vedere că Guvernul a contestat această hotărîre, ea este admisă spre examinare în Marea Cameră a Curţii Europene. De aceea, noi acum nu putem să spunem că deja a intrat în vigoare. Acesta e un moment.

Şi al doilea moment. Cu atît mai mult este prematur, argumentînd anume prin această decizie, să modificăm legislaţia naţională.

Totodată, eu aş vrea să atrag atenţia că se creează impresia că excluderea acestei noţiuni şi crearea posibilităţilor ca în funcţia de miniştri să fie numite persoane cu dublă cetăţenie, inclusiv cu cetăţenia română, ar însemna că unii din liderii Alianţei promovează idei de unionism, care a fost promovată anterior. Şi, în aceste condiţii, evident, este foarte important ca şi restul membrilor Alianţei să se expună faţă de această poziţie.

Ce ţine de întrebare. Deci excluderea din structura Guvernului a Ministerului Reintegrării nu ar însemna că guvernarea actuală, care a venit, nu doreşte să se rezolve conflictul transnistrean? Avînd în vedere că ministerul respectiv a fost permanent în centrul diferitelor negocieri, inclusiv cu structurile internaţionale pe marginea acestei probleme. Eu cred că va fi un semnal foarte şi foarte negativ pentru toate structurile internaţionale implicate în aceste negocieri.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Mulţumesc.

 

Domnul  Iurie Ţap:

Domnule Preşedinte,

Eu aş vrea să zic... doar Alianţa pentru Integrare Europeană a spus foarte clar şi ferm că orientarea noastră este Republica Moldova stat suveran, independent, unitar, bazat pe principiile şi valorile democratice.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Mulţumim, domnule Ţurcan.

Dar cum îl numim pe acela care are cetăţenia Bulgariei, a Rusiei, şi a Turkmenistanului? Aşa pentru noi doi colegi jurişti o întrebare.

Microfonul nr.3, vă rog.

 

Domnul Vadim Mişin – Partidul Comuniştilor din Republica Moldova:

Спасибо.

У меня вопрос к докладчику, а не к председательствующему. Два вопроса очень коротких, я прошу на них коротко ответить. Вы Минфин делаете военизированной организацией? В вашей системе Минфин весь будет с погонами, они будут военными? Нет, я не спрашивал господина Филата. А, спасибо. Сейчас они посоветуются (aplauze).

Господин Цап,

У меня еще один вопрос.

 

Domnul  Iurie Ţap:

Ministerul Finanţelor va fi un organ al autorităţilor publice centrale, bazat pe principiile şi valorile democratice.

 

Domnul  Vadim Mişin:

Да, очень красиво, как лозунг «Да здравствует 1-е Мая!». У меня следующий вопрос. Вы таможню завтра всю разачистуете? Вы снимете с них погоны? Вы отмените положение о прохождении службы? Или что вы собираетесь сделать с таможней? Кроме того, вы Минфину поручаете вести дознание и следствие, таможня борется с контрабандой, это одна из важнейших функций. У вас Минфин будет следствие вести или как?

 

Domnul  Iurie Ţap:

Aceasta a fost întrebarea?

Da, vă mulţumesc.

Cred că nu este o problemă de esenţă, am accentuat-o şi vreau să revenim, este vorba de îmbunătăţirea domeniului. Ministerul Finanţelor este acel organ central de specialitate, care vine să elaboreze politicile în acest domeniu, pentru a asigura buna activitate. Acesta este scopul nostru.

 

Domnul  Vadim Mişin:

Господин Цап...

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Mulţumim.

Microfonul  nr.4.

Două întrebări le-aţi spus, domnule. Ajunge, domnule Mişin. Două întrebări aţi avut. Aveţi dreptul la tribună la dezbateri. Acum au loc întrebări.

Microfonul nr.4, vă rog.

 

Domnul  Vladimir Filat:

Domnule Preşedinte,

Eu, în calitate şi de coautor. Desigur, eu înţeleg că apar foarte multe întrebări, fiindcă anumite modificări, pe care le propunem noi, privind structura Guvernului vin într-o contradicţie directă cu interesele, dar nu politice, ale celor care au guvernat Republica Moldova... Nu vă grăbiţi să reacţionaţi. Pentru că urmează într-un timp relativ scurt să aveţi reacţii, dar după acţiuni, nu după expresii doar. Şi spuneam că aceste modificări vin în contradicţie directă cu interesele şi nu politice, în mare parte economice ale celor care au guvernat Republica Moldova.

Şi dacă cumva cineva crede că, punînd pagoane, dînd funcţii, inclusiv de anchetă penală, anumitelor instituţii, îşi vor păstra influenţa în aceste instituţii prin pagoane şi prin aceste instrumente. Eu cu mare respect vreau să vă spun ce ţine de capitolul „Profesionalism”, spre exemplu, ce atitudine am faţă de domnul Mişin.

Însă faptul că în Republica Moldova sînt atîtea instituţii ale statului care au atribuţii de anchetă, este o gravă problemă şi această problemă o vom rezolva, inclusiv prin reformele pe care le propunem.

Şi în încheiere, domnule Preşedinte. Noi am văzut foarte bine cum au guvernat, am văzut foarte bine cum bat din palme, cum bat în masă, înţelegem foarte bine că sînt expresii care pe alocuri reprezintă voinţa politică a Fracţiunii Comuniştilor. Noi nu avem decît, prin expresia şi a punctului de vedere politic, şi a  voinţei politice, să adoptăm acest proiect de lege, care reprezintă, de fapt, viitoarea guvernare, nu fosta guvernare.

Domnul  Mihai Ghimpu:

Mulţumesc.

Microfonul nr.3.

 

Domnul  Vadim Mişin:

Спасибо.

Да, спасибо за похвалу. Я хочу сказать, что я не пытался ничего обобщать и в своих вопросах не задавал вообще никаких вопросов в целом о Правительстве, о тенденциях и т.д. Я только спросил, есть ли в республике, как и в любой цивилизованной стране, Уголовно-процессуальный кодекс, согласно которому ведётся дознание, следствие? Я спросил господина Цапа, будет ли Минфин пользоваться Уголовно-процессуальным кодексом? У меня нормальный, конкретный вопрос. Скажите мне – да или нет. И всё.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Domnule Mişin,

Dar Vama în subordinea cui este astăzi? Departamentul Vamal în subordinea cui este astăzi? În structura dumneavoastră. În Ministerul Economiei?

 

Domnul  Vadim Mişin:

Нет.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Nu?

 

Domnul  Vadim Mişin:

Нет.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Sincer?

 

Domnul  Vadim Mişin:

Посмотрите структуру. Sincer, nu-i sincer...

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Leonid Bujor:

Domnule Preşedinte al Parlamentului,

Stimaţi colegi,

Sîntem la una din primele şedinţe plenare, de aceea solicitarea noastră este ca înaltul for legislativ să nu fie exploatat aşa cum este exploatată mass-media, servirul Partidului Comuniştilor, pentru a stîrni zîzanie între reprezentanţii, cetăţenii Republicii Moldova.

Vă aduc la cunoştinţă că noi avem cetăţeni cu cetăţenie bulgară, ucraineană, a Federaţiei Ruse, a altor state. Avem în Transnistria foarte mulţi cetăţeni care au şi cetăţenia Republicii Moldova, şi cetăţenia Ucrainei sau a Federaţiei Ruse, fiecare dintre ei beneficiază de dreptul de a deţine orice funcţie în statul Republica Moldova. De aceea, cred că este inadmisibil ca pe viitor să încercăm să folosim aşa-numitul unionism, cum  se exprimă unii, în calitate de sperietoare a cetăţenilor sau a potenţialilor candidaţi la o funcţie publică centrală sau locală în Republica Moldova. Cred că fiecare dintre noi se consideră adevărat patriot al Republicii Moldova şi nu doar în declaraţii.

Eu vă mulţumesc.  

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Mulţumim, domnule Bujor.

Microfonul nr.3.

 

Domnul Eduard Muşuc – Partidul Comuniştilor din Republica Moldova:

Da. Vă mulţumesc, domnule Ghimpu.

Noi, din păcate, nu avem  posibilitate să analizăm Programul Guvernului, care ni se propune. Astăzi doar avem diferite propuneri care vizează structura Guvernului. Reieşind din aceasta, cred că trebuie să susţinem următoarele. Nu am văzut în această componenţă Ministerul Reintegrării. Orice direcţie principală de mişcare este instituţionalizată. De exemplu, procesul de integrare europeană, coordonarea acestui proces se pune în seama  Ministerului Relaţiilor Externe şi Integrării Europene.

Lipsa Ministerului Reintegrării în componenţa Guvernului... Eu cred că noi trebuie să privim foarte simplu, rezolvarea conflictului transnistrean şi reintegrarea ţării nu reprezintă o prioritate pentru actuala majoritate. Rezolvarea acestei probleme... problema aceasta este una din cele mai importante, dar lipseşte din agenda actualei majorităţi. Şi vreau să vă zic că lucrul acesta poate fi privit inclusiv din alt punct de vedere, ca un pas înapoi înspre consolidarea statalităţii Republicii Moldova.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Alexandru Tănase:

Stimaţi colegi,

În mod special, din Fracţiunea Partidului Comuniştilor, ceea ce ţine de problema reintegrării ţării. Este o prioritate şi va fi o prioritate pentru această ţară, indiferent cine o va guverna, pînă cînd această problemă nu va fi rezolvată. În cazul de faţă, probabil, era cazul să fim mai atenţi la mesajul raportorului, care a explicat extrem de clar că această problematică se plasează pe o treaptă ierarhic superioară şi va fi în subordinea unui viceprim-ministru, care va avea un instrumentar mult mai larg pentru a promova acele proiecte care sînt necesare reintegrării ţării.

Noi am avut un Minister al Reintegrării. Poate cineva să îmi numească mie un proiect de lege, un proiect de hotărîre care a fost promovat de acest minister? Nu a existat. În realitate, funcţiile au fost de emisar, cu misiuni speciale la o discuţie sau alta. Acum noul Guvern vine cu o viziune principial diferită, nouă, viceprim-ministrul va putea să instrumenteze eficient această problemă, ca să fie şi rezultat, nu doar călătorii sporadice în diferite capitale.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Mulţumim.  

 

Domnule Pleşca,

Vă rog să prezentaţi raportul conform... Încheiem dezbaterile. Întrebările. Gata. Raportul Comisiei, vă rog.

Domnule Şova,

Eu îmi cer scuze, după raportul prezentat de domnul Pleşca, o să vă ofer cuvîntul.

Domnule Pleşca,

Prezentaţi raportul, vă rog.

 

Domnul  Ion Pleşca:

Stimate domnule Preşedinte,

Stimaţi colegi,

Raportul Comisiei juridice, numiri şi imunităţi asupra proiectului de Lege privind modificarea Legii din 31 mai 1990 cu privire la Guvern. Comisia juridică, numiri şi imunităţi a examinat proiectul de Lege nr.1074 din  15 septembrie 2009 privind modificarea Legii din 31 mai 1990 cu privire la Guvern şi a constatat că aceasta este iniţiativa legislativă a unui grup de deputaţi care propun  optimizarea ministerelor şi a altor autorităţi administrative centrale pentru a spori eficienţa acestora.

Conform articolului 24 din Legea cu privire la Guvern, în prezent activează 16 ministere şi alte 13 autorităţi administrative centrale. În proiectul de Lege menţionat se propune înfiinţarea Ministerului Tineretului, Sportului şi Turismului, Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor, Agenţiei Proprietăţii Publice. Se propune lichidarea Ministerului Reintegrării, Ministerului Administraţiei Publice Locale. În subordinea Ministerului Finanţelor se trece Serviciul Vamal; în subordinea Ministerului Economiei – Camerei de Licenţiere; în subordinea Ministerului Mediului – Agenţia „Apele Moldovei”; în subordinea Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare – Sectorul Vitivinicol.

Avînd în vedere modificările nominalizate, în proiect se fac şi unele concretizări în denumirea unor autorităţi centrale, reieşind din funcţiile pe care le vor exercita.

În legătură cu aceasta, articolul 24 din Legea cu privire la Guvern se expune în redacţie nouă. Concomitent, prin proiect se propune de a exclude cerinţa pentru membrii Guvernului de a avea în exclusivitate cetăţenia Republicii Moldova. Se constituie Cancelaria de Stat şi se instituie funcţia ministru de stat. Se stabileşte o nouă modalitate de formare a Prezidiului Guvernului.

În avizul Comisiei cultură, educaţie, cercetare, tineret, sport şi mass-media la punctul 4 alineatul (1) din proiect se propune ca componenţa şi competenţa Prezidiului Guvernului să fie stabilită de Parlament. Comisia sesizată în fond a decis să fie păstrată prevederea respectivă în redacţia autorului proiectului.

La punctul 6 alineatul (1) din proiect, Direcţia juridică a Aparatului Parlamentului, în avizul prezentat, a menţionat necesitatea de a  specifica că condiţiile de retribuire a muncii funcţionarilor Cancelariei de Stat se stabilesc de Guvern în conformitate cu prevederile legale din domeniu. Propunerea se acceptă de către Comisie. Totodată, Direcţia juridică a indicat  unele obiecţii ce ţin de tehnica legislativă, de care se va ţine cont la redactarea lingvistică a legii adoptate.

Ţinînd cont de cele menţionate, precum şi de avizele respective ale comisiilor permanente parlamentare, Comisia juridică, numiri şi imunităţi a hotărît să propună Parlamentului examinarea şi aprobarea proiectului de Lege nr.1074 din 15 septembrie 2009 în primă lectură. Şi dacă nu vor fi alte obiecţii, să fie adoptat şi în lectura a doua, cu propunerea nominalizată mai sus şi acceptată de Comisie.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Mulţumim, domnule preşedinte al Comisiei.

Întrebări către domnul raportor? Sînt?

Microfonul nr.3.

 

Domnul  Vasili Şova – Partidul Comuniştilor din Republica Moldova:

Vă mulţumesc.

Ну, я долго в этом зале наблюдал сейчас за тем, как сегодняшнее большинство, эксплуатируя формально тему реинтеграции страны, на самом деле делает всё для того чтобы в дальнейшем эту тему отправить в какой-нибудь дальний угол.

 

Уважаемые депутаты,

Во-первых, здесь есть люди, которые в 2005 году голосовали за Закон об основных положениях особого правового статуса населенных пунктов левобережья Днестра (Приднестровья).

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Domnule deputat,

Întrebarea, vă rog. La dezbateri, vă rog.

Închideţi microfonul nr.3.

O să vorbiţi aici în dezbateri. La tribună o să vorbiţi. Întrebări, dacă aveţi. Dezbateri după încheierea raportului. Aşa prevede articolul 61 din Legea cu privire la activitatea Parlamentului. Întrebări, vă rog.

Microfonul nr.4. Cer scuze.

 

Domnul  Vladimir Filat:

Mulţumesc.

Domnule Preşedinte,

Eu nu am întrebare, avînd în vedere că au fost... (Rumoare în sală.) Păi, staţi să vedeţi, căci am o propunere, domnule... Am dreptul, conform Regulamentului, să fac amendament.

Tovarăşul Muşuc,

Eu am spus că am amendament, nu am întrebare. Este diferenţă între amendament şi întrebare. Conform... Tu nu mă ameninţa pe mine.

Domnule preşedinte al Comisiei,

Ca amendament din partea deputatului, aşa cum prevede norma regulamentară, verbală, pentru lectura a doua să luaţi în calcul, o să discutaţi în Comisie. Avînd în vedere că au apărut mai multe discuţii la punctul 4 din proiectul de Lege ce ţine de modificarea articolului 26. Trebuie să menţionez, în primă instanţă, că această prevedere este, la ora actuală, prevăzută în lege, este instituit Prezidiul Guvernului. Însă am considerat că este absolut corect, aşa cum este şi în cazul Parlamentului: organul de lucru care administrează treburile interne ale Parlamentului să fie instituit de Parlament.

Să trecem la Guvern. Însă au apărut mai multe probleme şi propunerea mea, în calitate de autor, ca amendament este ca să excludem în general prevederile acestui articol. Şi, în general, să dispară ideea Prezidiului Guvernului. Şi atunci, probabil, o să fie pentru toţi foarte clar şi denumirea este una mult prea învechită pentru Republica Moldova.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumesc.

 

Domnul Ion Pleşca:

Aceasta o să fie examinată în lectura...

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Stimaţi colegi,

Regulamentul Parlamentului prevede luări de cuvînt după prezentarea raportului de către Comisia permanentă. Dacă aveţi întrebări către domnul Pleşca, bine. Dacă nu, dumnealui să ia loc în sală şi atunci vă ofer cuvîntul la luări de cuvînt. Nici o problemă.  Eu nu sînt împotrivă. Întrebări către domnul raportor. Sînt întrebări?

Microfonul nr. 3. Dacă nu e întrebare, eu deconectez microfonul.

 

Domnul  Vasili Şova:

Господин председательствующий на сессии Парламента, я прошу вас соблюдать регламент, потому что с 4-го или 5-го микрофона можно по 15 минут излагать аргументацию, затем задавать вопрос. Прошу быть объективным и по отношению к другим депутатам Парламента. Это первое. Второе. Я хочу, чтобы председательствующий, вернее докладчик ответил на вопрос.

Из каких соображений исходила комиссия или кто составлял структуру по ликвидации Министерства реинтеграции? Это раз. И  во-вторых, вношу предложение, поставить данный вопрос отдельно на голосование, потому что это специальное политическое ведомство, которое занималось всеми областями реинтеграции страны.

И второе. Вношу предложение, если вы хотите поднять уровень, ввести должность заместителя Премьер-министра по реинтеграции. Если вы действительно хотите, чтобы этот вопрос был во главе угла деятельности всего Парламента и будущего кабинета. И в заключение.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumesc, domnul Şova.

 

Domnul Vasili Şova:

С кем вы советовались, уважаемые господа, относительно ликвидации этого министерства? Вы спросили общественное мнение хотя бы 274 населенных пунктов в зоне безопасности. Вы вообще отдаете себе отчет в том, что сейчас хотите сделать? Я прошу эти вопросы поставить отдельно на голосование, спасибо.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Domnule Şova,

Vă mulţumim pentru marea activitate ca ministru.

Domnule Pleşca,

Răspundeţi, vă rog.

 

Domnul Ion Pleşca:

Da, dacă îmi permiteţi, eu am să-i răspund, domnului Şova. În nota informativă este foarte clar specificat, precum că acest minister nu se lichidează, el se reorganizează şi funcţiile acestuia se transmit unui Birou naţional  din cadrul Cancelariei Guvernului, condus de un viceprim-ministru pe problemele reintegrării ţării.

Şi vreau să vă zic, domnule Şova, dumneavoastră, fiind în funcţia de ministru al reintegrării, nu aveaţi un asemenea statut cum are un prim-viceministru, să daţi indicaţii oricărui ministru din Guvern, ca să execute unele probleme ce ţin de problema reintegrării ţării. De aceea, şi s-a propus ca să mergem pe această cale, să fie instituită funcţia de viceprim-ministru pe problemele reintegrării ţării.      

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Foarte corect.

Microfonul nr. 3.

Domnul Grigore Petrenco:

Miniştrii nu doar dau indicaţii, ei şi lucrează, domnule raportor.

 

Domnul Ion Pleşca:

Şi lucrează, da.

 

Domnul Grigore Petrenco:

Întrebarea. Deci noi, din păcate, nu vedem avizul Comisiei politică externă şi integrare europeană. Am vrut să întreb, dacă aţi examinat propunerile Comisiei, deoarece noi ieri, cu majoritatea de voturi, am propus un şir de amendamente, inclusiv păstrarea în componenţa Guvernului a Ministerului Integrării. În afara de aceasta, am propus ca turismul să treacă la Ministerul Culturii şi să nu fie Ministerul Turismului, Sportului şi Culturii, Sportului şi Tineretului, deoarece nu este nici o logică. Aţi examinat totuşi amendamente Comisiei şi unde este avizul acesteia?

 

Domnul Ion Pleşca:

Domnule Petrenco,

Avizul Comisiei nu a parvenit în Comisia juridică, numiri şi imunităţi pînă la orele 18.00, ieri.

 

Domnul Grigore Petrenco:

Dar de ce?

 

Domnul Ion Pleşca:

Astăzi dimineaţă. Întrebaţi. Eu nu ştiu de ce. Astăzi, noi o să le examinăm pentru lectura a doua.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Lectura a doua.

 

Domnul Grigore Petrenco:

Atunci...

 

Domnul Ion Pleşca:

O să le examinăm pentru lectura a doua, nu vă faceţi probleme.

 

Domnul Grigore Petrenco:

Nu, sînt nişte amendamente conceptuale care ţin de prima lectură. Şedinţa comisiei a avut loc ieri, la ora zece dimineaţa.

 

Domnul Ion Pleşca:

Eu vă spun.  Le vom examina pentru lectura a doua.

Mulţumim.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumim.

 

Domnul Grigore Petrenco:

Dacă sînt amendamente pentru prima lectură, cum le veţi examina pentru lectura a doua?

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Amendamentele se examinează.

 

Domnul Grigore Petrenco:

Dacă sînt amendamente conceptuale, de concept, atunci se examinează în primă lectură, pentru prima lectură. Nu  pentru lectura a doua.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Domnule deputat,

Acum se pun doar întrebări.

 

Domnul Ion Pleşca:

A doua întrebare.  

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Vă rog eu, respectăm Regulamentul.  

Domnul Grigore Petrenco:

Se pun şi întrebări şi se fac şi amendamente.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Luări de cuvînt după raport.

Mulţumesc.

 

Domnul Grigore Petrenco:

Nu este luare de cuvînt, este propunerea.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Microfonul nr. 4.

Cer scuze, microfonul nr. 2.

 

Doamna Elena Bodnarenco – Partidul Comuniştilor din Republica Moldova:

Господин председатель комиссии, вы как юрист тоже считаете, что слово «исключительно» относится только к гражданству Республики Молдова и не относиться к месту проживания?

 

Domnul Ion Pleşca:

Eu am să vă răspund la această întrebare. Şi vreau să vă aduc la cunoştinţă: cînd a fost modificată legea respectivă în Parlamentul cel ales în 2005, noi am discutat foarte mult şi am adus la cunoştinţă, şi am solicitat ca să fie respinse aceste modificări, deoarece ele contravin Convenţiei europene cu privire la cetăţenie. Noi acum am adus în concordanţă cu această Convenţie europeană, în primul rînd.

În al doilea rînd, se referă exclusiv la cetăţenie.

 

Doamna Elena Bodnarenco:

А как это можно  понять из текста закона, объясните, пожалуйста.

 

Domnul Ion Pleşca:

Как написано в законе.

Doamna Elena Bodnarenco:

В законе написано: «исключительно гражданство Республики Молдова и место проживания». 

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumim.

Microfonul nr. 4.

 

Doamna Elena Bodnarenco:

Я представляю этническое меньшинство.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Microfonul nr.4. 

Bine.

Mulţumim, domnule Pleşca. 

Stimaţi colegi,

Conform articolului 61, după prezentarea raportului au loc luări de cuvînt din partea deputaţilor. Cine doreşte să  ia cuvîntul? 

S-a înscris la noi domnul Tănase.  Vă rog.

 

Domnul Alexandru Tănase:

Stimaţi colegi,

Domnilor deputaţi,

Vreau să mă refer la această modificare a articolului 4, care eram convins şi nu am greşit că v-a stîrni multe discuţii în Parlament. La adoptarea oricărei norme legale trebuie să se ţină cont de o serie de principii, unul dintre care este oportunitatea şi contextul istoric şi politic în care această modificare se operează sau acest act normativ este adoptat. În cazul de faţă, trebuie să ţinem cont la orice modificare, care ţine de cetăţenia, apartenenţa etnică, limba vorbită, care sînt domenii extrem şi extrem de sensibile.

Trebuie să ţinem cont de istoricul şi componenţa etnică a acestei ţări. Pe parcursul ultimilor 200 de ani, pe teritoriul Republicii Moldova actuale s-au succedat şase administraţii diferite. Au avut loc mari schimburi de populaţie, cetăţeni, evenimente istorice dramatice. De la 1812 pînă la independenţa Republicii Moldova am trecut o traiectorie extrem şi extrem de complicată. În acest sens, stimaţi colegi, subiectul eu am să vi-l spun, subiectul, domnule Petrenco.

Nu trebuie să speculaţi problema identitară în scopuri politice. Şi nu trebuie să împărţiţi societatea în ai noştri şi ai voştri. Este discursul meu şi am să îl duc pînă la capăt. În fine, vreau să precizez cîteva chestii de ordin juridic. Modificările impuse prin Legea nr.273 în mod clar contravin Constituţiei Republicii Moldova, contravin Convenţiei europene cu privire la cetăţenie, contravin Convenţiei europene a drepturilor omului şi acest lucru nu îl spun eu.

A fost constatat de către mai multe misiuni internaţionale din partea Consiliului Europei, Adunării Parlamentare APCE, Uniunii Europene, OSCE, Comisiei de la Veneţia. Toţi au menţionat un singur lucru: că aceste modificări se fac în scop electoral şi nu au nici un fel de justificare. Este absolut firesc ca noi acum să revenim la normalitate.

Spuneam că sîntem diferiţi în această ţară. Unii consideră că după prăbuşirea Uniunii Sovietice au anumite afinităţi faţă de Federaţia Rusă. Alţii consideră că au anumite afinităţi faţă de România. Cetăţenii statului, evreii care locuiesc în Republica Moldova au o totalmente altă legătură cu statul Israel. Şi, în acest sens, este dreptul fiecărui cetăţean de a opta pentru a doua cetăţenie.

De altfel, în 2003 anume majoritatea comunistă a admis dubla cetăţenie. Şi un ultim aspect extrem de important. În 2001, Guvernul Tarlev a fost instaurat fără ca în Legea cu privire la Guvern să existe această prevedere de „exclusiv”. În 2008, Guvernul Greceanîi a fost instituit, fără ca să existe această restricţie. Niciodată nimeni nu a putut să explice care este logica acestor restricţii.

Vă rog frumos, să accesaţi pagina web a Parlamentului, să vedeţi care au fost dezbaterile la acest moment, care a fost poziţia Guvernului.  Domnul Eşanu este aici în sală. Care au fost poziţiile deputaţilor? Nici măcar deputaţii comunişti nu erau convinşi pînă la capăt că este legal ceea ce se întîmplă. Eu cred că noi trebuie să renunţăm odată pentru totdeauna la modificările de conjunctură ale legislaţiei şi să ţinem cont şi de cetăţenii pe care noi îi reprezentăm în acest Parlament.

Prin urmare, modificarea cuvîntului, excluderea cuvîntului „exclusiv” este absolut necesară şi înseamnă doar un început de revenire la normalitate. Desigur, vor exista şi trebuie să existe anumite restricţii. Mă refer la servicii specifice, cum ar fi Serviciul de Informaţii şi Securitate. Dar în nici un caz nu există o logică de a impune restricţii pentru... Un poliţist de sector din Corneşti să nu deţină o a doua cetăţenie, pentru un judecător din Orhei, care judecă divorţuri, să nu aibă a doua cetăţenie? Pentru un procuror din Străşeni, care investighează furturile de găini, să nu aibă a doua cetăţenie. Aceasta este problema.

Şi rugămintea, şi solicitarea noastră este politică, de a nu politiza şi de a nu scinda societatea pe acest criteriu, care este extrem şi extrem de sensibil. Se înţelege că parlamentele vin şi pleacă, oamenii rămîn. Şi responsabilitatea este a noastră, a tuturor. (Aplauze.)

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumim.

Întrebările şi luările de cuvînt. Este lista, da?

Domnule Guznac,

Vă rog, deputat PCRM.

 

Domnul Valentin Guznac:

Onoraţi deputaţi în Parlamentul Republicii Moldova,

Una din modificările propuse în proiectul documentului în examinare ţine de lichidarea Ministerului Administraţiei Publice Locale. Pe acei care nu au dorit să se documenteze pe seama competenţelor acestui minister, vreau să îi informez despre faptul că acesta este responsabil pentru coordonarea activităţii autorităţii administraţiei publice locale pentru prezentarea şi promovarea intereselor acestora la nivel central.

Acest minister a elaborat şi a promovat în Guvern şi Parlament actele legislative şi normative, axate pe domeniul descentralizării administrative. Acest minister a elaborat şi a implementat principalele documente de politici cu caracter normativ în domeniul dezvoltării regionale. Şi încă ceva important. Activitatea acestui minister nu a afectat prin nimic gradul de autonomie locală.

Mai mult decît atît, ministerul menţionat a contribuit la consolidarea capacităţii autorităţilor publice locale, la aprofundarea posibilităţilor de gestionare a treburilor publice. Probabil, autorii acestui proiect de lege nu cunosc faptul că crearea unei autorităţi publice centrale, responsabile pentru activitatea guvernărilor locale a fost dictată de necesitatea stringentă de demarare a proceselor de democratizare a guvernării la nivel local, de descentralizare de către autorităţile locale a treburilor publice.

Crearea acestei structuri a fost dictată de recomandarea nr.179 a Congresului puterilor locale şi regionale ale Consiliului Europei din 7 noiembrie 2005. Cum veţi lămuri, stimaţi deputaţi, primarilor, aleşilor locali faptul că nu vor avea un minister al lor? Care din autorităţile publice centrale le vor prezenta interesele?

Autorităţile publice locale vor fi lăsate în plata domnului, nefiind a nimănui, nefiind protejate şi susţinute de nimeni la nivel central. Oare chiar vrem să fim mai catolici ca Papa de la  Roma? Oare poate fi  logică o decizie de acest gen, atunci cînd marea majoritate a ţărilor lumii au în componenţa guvernelor sale structuri specializate în problemele guvernării locale. Oare Consiliul Europei a finalizat monitorizarea republicii noastre sub aspectul implementării Legii cu privire la descentralizarea administrativă şi lărgirea autonomiei locale? Oare noi avem deja implementate toate prevederile Planului de acţiuni „Republica Moldova – Uniunea Europeană”, ce ţin de autorităţile publice locale?

Care din ministere va coordona această activitate? Ministerul Administraţiei Publice Locale a fost creat prin contribuţia şi cu  participarea directă a autorităţilor publice locale. El a fost instituit în interesul şi pentru autorităţile publice locale. Acestea se află în serviciul oamenilor, alegătorilor şi la fel ca şi Parlamentul sînt alese de către alegători.

De acest minister are necesitate, în primul rînd, cetăţeanul simplu, alegătorul şi apoi autorităţile centrale. În acest sens, ar fi fost logic să fie consultat cetăţeanul ori reprezentanţii aleşi ai acestuia. Dacă dorim să asigurăm continuitatea, consecutivitatea şi dezvoltarea societăţii nu trebuie să distrugem din temelie tot ce a fost creat cu multă muncă, sîrguinţă şi abnegaţie.

Dacă viziunea Fracţiunii PCRM nu corespunde cu planurile Alianţei pentru Integrare Europeană, în contextul păstrării ministerului, vă asigur că aceasta, în măsură maximă coincide cu aspiraţiile şi doleanţele autorităţilor publice locale. Într-un timp foarte scurt, ne vom convinge în veridicitatea acestei afirmaţii. Neargumentată se arată a fi şi propunerea din proiectul de lege de a lichida Serviciul Vamal şi trecerea acestuia în subordinea Ministerului Finanţelor.

Pentru oricine este clar că rolul acestei structuri nu se limitează doar la formarea părţii de venit a bugetului ţării. Serviciul Vamal de comun cu Serviciul Grăniceri, avînd statut similar, activează întru protejarea securităţii teritoriale şi economice a statului. Multiple competenţe care, în mod legal, au fost atribuite acestei structuri au contribuit la asigurarea revitalizării economice a statului.

Trecerea acestei structuri sub jurisdicţia Ministerului Finanţelor, similar situaţiei din anii 1998 – 2001, va duce la stoparea dezvoltării acestui domeniu, la degradarea infrastructurii existente şi la stagnarea dezvoltării sistemului vamal. Suplimentar, vor fi impuse cheltuieli financiare operaţionale impunătoare, stoparea unui proces dinamic şi eficient de mişcare a mărfurilor prin punctele vamale. Paradoxală şi lipsită de sens este propunerea de trecere a competenţelor Agenţiei „Apele Moldovei” la Ministerul Mediului.

Administrarea şi protejarea fondului acvatic mai presupune şi activitatea de irigare a cîmpurilor, gestionarea barajelor acvatice. Această responsabilitate categoric nu poate fi atribuită Ministerului Mediului, care va fi responsabil pentru elaborarea şi promovarea politicilor statului în domeniul ecosistemelor şi biodiversităţii; irigarea, protecţia localităţilor contra inundaţiilor şi alte acţiuni impunătoare, care ţin de acest domeniu, în cazul lichidării Agenţiei, vor rămîne în afara responsabilităţilor unei autorităţi publice centrale şi  acest lucru va condiţiona degradarea totală a complexului de gospodării ale apelor.

De asemenea, este absolut inadmisibilă transmiterea funcţiilor Agenţiei „Moldova-Vin” către Ministerul Agriculturii şi Industriei  Alimentare. Industria vitivinicolă este o ramură complexă, specială, deosebit de importantă pentru economia ţării. Sarcinile stabilite în programul de stat privind restabilirea şi dezvoltarea viticulturii şi vinificaţiei pentru anii 2002 – 2020 impune o modernizare masivă a domeniului sub toate aspectele, inclusiv a structurii de gestionare a ramurii. Abilitarea cu noi funcţii adecvate timpului şi cerinţelor, impulsionarea activităţilor de diversificare a pieţelor de desfacere şi de promovare a producţiei vinicole moldoveneşti, relaţiile de colaborare internaţională în domeniul vitivinicol impun ridicarea rangului autorităţii publice centrale şi a conducătorului acesteia, care o reprezintă în raporturile internaţionale.

Un rol important în dezvoltarea antreprenoriatului în Republica Moldova revine Camerei de Licenţiere. Caracterul autonom al acesteia nu a permis, în perioada activităţii sale, situaţii de incertitudine, influenţă, lobarea intereselor. Prin asigurarea unui proces simplu, transparent, legal de licenţiere a genurilor de activitate, Camera de Licenţiere, pe lîngă susţinerea antreprenoriatului, mai protejează şi interesele consumatorului. Trecerea acestei structuri în subordinea Ministerului Economiei va diminua esenţial din operativitatea procesului de eliberare a licenţelor şi din eficacitatea activităţii acestei structuri în interesele statului.

Stimaţi delegaţi,

Stimaţi deputaţi,

Procesul de aprobare a modificărilor structurii Guvernului este asemenea tentativei de a îmbrăca pantalonii peste cap. Care este programul de activitate al Guvernului? Sub necesităţile cărui program este propusă această structură? Este logică desemnarea candidaturii Primului-ministru, elaborarea şi aprobarea programului Guvernului. Iar pentru implementarea acestui program, aprobarea structurii Executivului.

Proiectul de lege respectiv, elaborat şi propus spre examinare şi aprobare cu atîta grabă, cu atîta repeziciune, cu încălcarea normelor legale de procedură demască încă o dată în plus incapacitatea Alianţei de a examina profund, echidistant, obiectiv, în conlucrare cu Fracţiunea majoritară din Parlament, proiectele de legi cu o importanţă vitală pentru viitorul ţării, pentru soarta poporului moldovenesc. Structura propusă nu corespunde promisiunilor electorale ale partidelor politice, care au acces în Parlament.

Nu corespunde aşteptărilor cetăţenilor, alegătorilor, nu va contribui la depăşirea efectelor recesiunii economice mondiale şi va duce la degradarea economică a statului. În contextul celor expuse, Fracţiunea PCRM  nu va vota proiectul de lege respectiv.

Vă mulţumesc.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumim.

Îi ofer cuvîntul domnului  Popov, Fracţiunea PD. 

Am oferit cuvînt, îmi cer scuze.

Poftim, domnule Popov.

 

Domnul  Andrei Popov – Partidul  Democrat din Moldova:

Eu înţeleg că importanţa problemei reintegrării ţării provoacă multe discuţii şi controverse. De ce, nu înţeleg eu, este uşurinţă cu care toţi acei care nu împărtăşesc o anumită opinie sînt identificaţi în antistatalişti, duşmani şi persoane care nu vor rezolvarea problemei, care, într-adevăr, este o problemă naţională – reintegrarea ţării.

Eu cred că acum sîntem la începutul noii etape în care cu toţii avem şansa să demonstrăm că problema reintegrării ţării nu este monopolul unui singur partid, domnule Voronin, ci necesită să  aibă o susţinere în întreaga societate.

De aceea, aceste modificări reprezintă un prim pas şi ridicarea statutului persoanei care va gestiona şi va coordona eforturile Guvernului cu privire la multiple probleme legate de reintegrarea ţării reprezintă un pas important în eficientizarea acestui demers.

Vă mulţumesc.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Mulţumim. (Aplauze.)

Domnule Chirtoacă,

Vă rog, la tribună. De procedură?

Poftim, microfonul nr.3, de procedură.

 

Doamna  Maria Postoico:

Stimaţi colegi,

Noi, ce, am modificat Regulamentul? Nu prea pricep.

În primul rînd, luările de cuvînt se înscriu după ce se prezintă raportul, pînă atunci, dar nu cînd au loc dezbaterile, luările de cuvînt. Deci este Regulamentul, unde este fixat că pînă se prezintă raportul, se înscrie la luări de cuvînt sau se transmite la Secretariat. Eu acum am observat că după ce noi am luat cuvîntul pe marginea acestui proiect s-au apropiat două persoane care iarăşi s-au înscris pentru luări de cuvînt. Dacă am modificat Regulamentul, să permiteţi şi Fracţiunii noastre la fel să procedeze în felul următor.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Mulţumim.

Domnule Chirtoacă,

La tribuna centrală, aveţi cuvîntul, vă rog.

 

Domnul  Dorin Chirtoacă – Partidul Liberal:

În calitate de deputat în Parlamentul Republicii Moldova, de Primar general al municipiului Chişinău şi de membru al Alianţei pentru Integrare Europeană consider necesar să aduc cîteva argumente în plus vizavi de proiectul prezentat de colegii noştri şi anume cu privire la aspectele contestate de Partidul Comuniştilor.

În ceea ce priveşte problema cetăţeniei Republicii Moldova. Este un subiect depăşit şi o problemă depăşită aceea pe care încearcă să o ridice astăzi deputaţii comunişti.

În primul rînd, chiar în rîndurile lor sînt cetăţeni ai altor state. Şi dacă în ceea ce priveşte deţinerea cetăţeniei ruse nu există o anumită transparenţă sau publicitate a informaţiei, luăm cazul României.

Doamna Svetlana Popa este româncă, domnul Veaceslav Iordan, de asemenea, este român. Domnul Constantin Moscovici, care a fost candidat pe lista Partidului Comuniştilor, de asemenea deţine cetăţenia română. Şi atunci de ce este ridicată această problemă? De asemenea, sînt şi alţi, probabil, deputaţi comunişti sau membri ai Partidului Comuniştilor care deţin cetăţeniile altor state. Inclusiv în regiunea transnistreană sînt cetăţeni ai Republicii Moldova  care deţin cetăţeniile altor state, a Ucrainei, a Federaţiei Ruse, a României, a altor state. Şi nu este nici o problemă.

Faptul că multipla cetăţenie va fi la ea acasă şi în Republica Moldova va însemna că Republica Moldova este mai aproape de standardele europene. Aşa cum multe state europene permit acest lucru şi acest lucru va ajuta Republica Moldova în continuare.

În ceea ce priveşte problema transnistreană. Cetăţenii din regiunea transnistreană, sînt convins, aşteaptă să vadă că în Republica Moldova are loc o dezvoltare democratică, economică, socială şi le este atractiv să facă parte din Republica Moldova, indiferent de structura care se ocupă de coordonarea acestui subiect. Şi dacă în Republica Moldova astăzi ar fi fost salarii decente, liberă circulaţie în Europa, posibilitatea de a face o familie şi a nu pleca peste hotare, dacă ar fi fost un contrast vizibil între situaţia din dreapta şi din stînga Nistrului, atunci cu siguranţă nu i-ar fi interesat, aşa cum nu îi interesează şi astăzi ce fel de structură se ocupă de rezolvarea problemelor lor, ci rezultatele concrete pentru fiecare cetăţean. De aceea, trecerea la nivel de viceprim-ministru a acestei probleme va însemna un progres, un pas înainte

Pe de altă parte, este îngrijorător următorul lucru, că în declaraţia propusă de Vladimir Voronin acum cîteva zile, cu privire la problema Transnistreană apare următoarea sintagmă: „Să fie... Avînd în vedere disponibilitatea de a acorda Transnistriei statutul special de republică în cadrul Republicii Moldova.” Am o întrebare: cum poate exista în cadrul Republicii Moldova  o altă republică? Aceasta scrie în declaraţia propusă de domnul Voronin. Asta înseamnă cumva revenire la federalizare? Asta înseamnă cumva dezmembrarea statului Republica Moldova? Acest lucru urmează a fi discutat de Parlament.

În ceea ce priveşte Ministerul Administraţiei Publice Locale şi utilitatea acestuia. În calitate de  Primar, am să aduc cîteva exemple despre ajutorul primit de la Ministerul Administraţiei Publice Locale. În primul rînd, că în mare parte activitatea acestuia s-a rezumat la transmiterea circularelor din partea Guvernului cu privire la hotărîrile adoptate sau alte lucruri care ţin de chestiuni strict informative, putea să o facă cu simplitate Aparatul Prim-ministrului.

Dar mai straniu este că atunci cînd am numit şef de direcţie la Primăria municipiului Chişinău, nu ştiu de ce Guvernul Republicii Moldova, prin Ministerul Administraţiei Publice Locale, s-a grăbit să conteste aceste decizii luate de Primarul general ales al municipiului Chişinău. Ori Primarul general, să îmi fie iertată nemodestia, este ales cu circa 100 000 sau peste 100 000 de voturi şi rezultă că nu are dreptul nici măcar să numească şef de direcţie în funcţie. Şi, respectiv, pun piedici în cazul acesta Ministerului Administraţiei Publice Locale.

Cu alte cuvinte, în ceea ce priveşte deciziile, de exemplu, luate de Primărie. Vă dau un alt exemplu. Cînd majoritatea comunistă în Consiliul municipal Chişinău a dat ilegal 1,2 hectare de pămînt, 1 hectar 20 de ari unui SRL, SRL „Codru”, a prejudiciat patrimoniul public cu circa 2 milioane de euro, Ministerul Administraţiei Publice Locale nu s-a grăbit să conteste această decizie, a făcut-o, în schimb Primăria. Şi abia după ce Primăria a contestat această decizie, s-a implicat şi ministerul. Unde este atunci ajutorul? Cu alte cuvinte, atunci cînd trebuia să ajute se ascunde, iar atunci cînd nu trebuie să se implice a pus piedici.

În prezent. Apropo de Ministerul Administraţiei Publice Locale. Pentru ca un primar din Republica Moldova, indiferent din Chişinău sau de oriunde, din toată ţara, ca să angajeze oameni la serviciu trebuie să primească aprobarea Ministerului Administraţiei Publica Locale. Oare aceasta este democraţie şi aceasta înseamnă autonomie locală angajările să le facă Ministerul Administraţiei Publice Locale etc.?

Constituţia spune clar: „Există distincţie între administraţia locală şi administraţia centrală. Administraţia locală funcţionează pe baza autonomiei.” Şi Ministerul Administraţiei Publice Locale, conform Constituţiei, nici nu are ce căuta în organigrama Guvernului. Dar din toate cel mai mult mă îngrijorează, dincolo de opinii diferite, anume acest aspect vizavi de statut special de republică a Transnistriei în cadrul Republicii Moldova. Ce fel de noutate mai este şi aceasta?

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Stimaţi colegi,

Acum, conform Regulamentului, au loc luări de cuvînt.

Oferim cuvîntul domnului Garizan. Vă rog, domnule Garizan. Şi după aceasta încheiem şi supun votului proiectul în prima lectură.

Doamnă Popa,

Vă respect foarte mult, dumneavoastră o să vă ofer cuvîntul la replică, desigur, după încheierea dezbaterilor.

 

Domnul  Oleg Garizan – Partidul Comuniştilor din Republica Moldova:

Уважаемые коллеги.

Хочу сказать своё мнение по нескольким вопросам. Я имею десятилетний опыт руководства населенными пунктами Молдовы в качестве примара. Что касается двойного гражданства. Я не понимаю вообще эту обсуждаемую тему и настаиваю на том, чтобы люди, которые претендуют на руководящие посты в стране, оспаривали необходимость двойного гражданства. Рядовые граждане могут это сделать.

Мне кажется, я вас уверяю, что у простых людей будет такое впечатление, что когда через четыре года или через два-три года придет время вам уходить, то некоторые люди готовят себе чуть ли не отступление, куда будут удирать. Это первое моё мнение. (Aplauze.)

Второе. Что касается Министерства местного публичного управления. Может быть, господину Киртоакэ это и не нужно, руководя таким огромным городом и такими огромными финансами, но Республика Молдова это еще не один город Кишинёв. У нас тысячи или сотни населённых пунктов с двумя – тремя тысячами населения. Туда приходят примары, которые не всегда имеют специальную подготовку, они имеют разное образование, приходят из разных областей, кто будет им помогать?

То, что сегодня большинство диктует пренебрежение к местным органам власти и к людям, которые находятся на передовой в государстве и каждый день в отличие от нас всех общаются с людьми и решают их проблемы, и несправедливо, и неправильно. Вы можете настаивать и можете большинством принять решение, но пользу это нашим людям на местах, тем, кто работает на передовой, не принесёт. (Aplauze.)

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Aşa. Pentru replică doamnei Popa şi supun votului proiectul.

Vă rog, microfonul nr.3.

 

Domnul  Iurie Muntean:

Am dreptul la replică, noi am fost vizaţi.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Nu aţi fost vizaţi.

 

Domnul  Iurie Muntean:

Am fost.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Nu, doamna Popa a fost vizată şi atît.

 

Domnul  Iurie Muntean:

Nu, nu, eu am fost vizat. O secundă.

Domnul  Mihai Ghimpu:

Poftim, doamnă Popa.

Microfonul nr.3.

 

Doamna Svetlana Popa – Partidul Comuniştilor din Republica Moldova:

Mult stimate Primar General al municipiului Chişinău,

Plecînd din Consiliul municipal am gîndit să scap de dumneavoastră odată pentru totdeauna. Dumneavoastră vorbiţi aberaţii nu numai de la tribuna Consiliului municipal, dar şi de la tribuna Parlamentului. Mai bine aţi explica în plenul Parlamentului, cum aţi reuşit timp de 2 ani să majoraţi toate tarifele posibile şi imposibile? Să spuneţi în ce situaţie aţi lăsat dumneavoastră chişinăuenii.

Ceea ce se referă la cetăţenia mea. Eu nu deţin cetăţenia statului român, o spun cu fermitate. Dacă dumneavoastră aveţi careva probe, vă rog, să le aduceţi. În altfel eu o să mă adresez în instanţa  de judecată.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Stimaţi colegi,

La vot. Nu vă supăraţi, domnule Muntean, noi nu putem să stăm aici la microfon să vorbim de zece ori la aceeaşi chestiune. Nici un foarte repede. Foarte repede aţi vorbi dimineaţă. Ajunge.

Supun votului proiectul în prima lectură. Cine este pentru, rog să voteze. Amendamentele în lectura a doua.

Sectorul nr.1?

 

Domnul Ghenadie Morcov – Partidul Comuniştilor din Republica Moldova:

Domnule Preşedinte al Parlamentului,

Legile în primă lectură, precum şi proiectele de hotărîre se adoptă cu majoritatea de voturi. De acolo, din prezidiu, se vede mai bine, puteţi să număraţi singur.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Ce a zis?

Sectorul nr.2 anunţaţi voturile.

Domnule Popov,

Anunţaţi numărul de la microfonul nr.4, vă rog.

 

Numărătorii:

Sectorul nr.2 – 20.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Sectorul nr.2 – 20.

Sectorul nr.3?

 

Numărătorii:

Sectorul nr. 3 – 32.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Sectorul nr.3 – 32.

Cu 52 de voturi, proiectul este adoptat în primă lectură.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Da, domnule Urechean,

Poftim.

 

Domnul Serafim Urechean – Prim-vicepreşedinte al Parlamentului Republicii Moldova:

Stimaţi colegi,

O mică informaţie utilă pentru dumneavoastră, care va mai descreţi frunţile oleacă. Odinioară, şi-a finalizat lucrările Curtea Constituţională şi toate deciziile Parlamentului despre delegarea împuternicirilor de Preşedinte interimar al Republicii Moldova domnului Ghimpu sînt declarate constituţionale. (Aplauze.)

Vă mulţumesc pentru activitatea dumneavoastră  eficientă.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Mulţumim, domnule Urechean.

 

Stimaţi colegi,

A doua chestiune a ordinii de zi este proiectul de Lege privind ratificarea Convenţiei dintre Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Regatului Belgiei pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit şi pe capital şi a Protocolului la aceasta.

La tribună Comisia. Guvernul, da? Poftim. Vă rog. Da, prezintă Guvernul. Ministerul Economiei. Ministerul Finanţelor, îmi cer scuze.

 

Domnul  Viorel Dandara – viceministru al finanţelor:

Stimate domnule Preşedinte,

Stimaţi domnilor deputaţi,

Onorată asistenţă,

Prezint atenţiei dumneavoastră Convenţia dintre Republica Moldova şi Regatul Belgiei privind evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitul pe venit şi pe capital şi a Protocolul la aceasta, care au fost semnate la 28 mai, cer iertare, la 4 decembrie 2008 la Bruxelles. Convenţia nu este o abatere de la acele convenţii tradiţionale care le avem încheiate în momentul de faţă deja cu 40 de state. Este racordată la Convenţia-model a Organizaţiei de Cooperare şi Dezvoltare Economică şi are ca scop evitarea dublei impuneri, stabilirea regulilor clare de impozitare a  rezidenţilor statelor noastre şi a Regatului Belgiei şi, evident, are ca scop eliminarea oricăror discriminări de impunere fiscală.

În momentul de faţă, cu titlu informativ, vreau să vă aduc la cunoştinţă că avem circa 56 de întreprinderi moldo-belgiene, care au un capital statutar de circa 31 milioane de lei. Referitor la relaţiile de import–export cu Regatul Belgiei vreau să vă informez că la capitolul „Import” avem la nivel de  12 milioane de lei şi exportul este de 3,2 mii de dolari americani. Rog susţinerea dumneavoastră. Deoarece considerăm că această Convenţie va contribui la dezvoltarea în continuare şi la întărirea relaţiilor economice dintre ţările noastre, dintre ţara noastră şi Regatul Belgiei, cer iertare.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Mulţumim.

Întrebări? Nu sînt, da? Dacă nu sînt întrebări, atunci raport din partea Comisiei.

Mulţumim.

 

Domnul  Igor Corman:

Domnule Preşedinte,

Domnilor deputaţi,

Comisia politică externă şi integrare europeană a examinat proiectul de Lege privind ratificarea Convenţiei dintre Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Regatului Belgiei pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit şi pe capital şi a Protocolului la aceasta şi constată următoarele. Această Convenţie, care este o convenţie-cadru, după cum cunoaştem, potrivit alineatului (1) al articolului 11 din Legea  nr.595-XIV din 24 septembrie 1999 privind tratatele internaţionale ale Republicii Moldova, se încadrează în categoria tratatelor internaţionale, supuse examinării şi ratificării de către Parlament. Această Convenţie vine să creeze un cadru legal de reguli şi proceduri ce permite distribuirea drepturilor impunerii fiscale între statele semnatare în ceea ce priveşte impozitarea veniturilor realizate sau a capitalului deţinut de un rezident al unui stat contractat în celălalt stat contractant. În Convenţie sînt menţionate obiectivele.

În Convenţie sînt menţionate obiectivele, deci informaţia a fost prezentată de către reprezentantul Guvernului. De asemenea, sînt menţionate şi impozitele asupra cărora se aplică prevederile atît în cazul Republicii Moldova, cît şi în cazul Regatului Belgiei. Menţionăm că, în momentul semnării Convenţiei, a fost întocmit şi un Protocol, care conţine unele norme de interpretare a prevederilor Convenţiei şi este parte integrantă a acestei Convenţii.

De asemenea, toate avizele care au parvenit de la comisii, inclusiv de la Comisia economie, buget şi finanţe sînt pozitive. Astfel, luînd în consideraţie efectul benefic al acestei Convenţii pentru sistemele fiscale ale acestor două state contractante, Comisia politică externă şi integrare europeană propune Parlamentului ratificarea acestei Convenţii, prin adoptarea unei legi organice în primă lectură şi în lectura a doua, în conformitate cu prevederile alineatului (1) al articolului 12 din Legea nr. 595-XIV din 24 septembrie 1999 privind tratatele internaţionale ale Republicii Moldova.

Mulţumesc.

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumim.

Întrebări către domnul raportor, vă rog. Nu sînt, da?

Mulţumim.

Luaţi loc, vă rog.

Stimaţi colegi,

Supun votului în primă lectură. Cine este pentru, rog să voteze.

Mulţumesc.

Sectorul nr.1?

Anunţaţi sectorul nr.2 şi sectorul nr.3, vă rog.

Majoritatea, da?

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Întrucît nu am avut obiecţii, propuneri, cred că pot supune votului proiectul şi în a doua lectură. Sînteţi pentru?

Mulţumesc.

Cine este pentru a doua lectură, rog să voteze.

Mulţumesc.

Împotrivă? Nu sînt.

Majoritatea.

Mulţumesc.

Numărăm voturile?

Sectorul nr.1, vă rog.

 

Numărătorii:

În lectura a doua se numără voturile, domnul Preşedinte, conform Regulamentului.

Sectorul nr.1 – 35.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Sectorul nr.2?

 

Numărătorii:

Sectorul nr. 2 – 32.  

Domnul Mihai Ghimpu:

Conectaţi microfonul nr. 3, vă rog. 

 

Numărătorii:

Sectorul nr. 3 – 31.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Sectorul nr. 3 – 31.

Sectorul nr. 3?

 

Numărătorii:

Sectorul nr. 3 – 33.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Cît?                  

 

Numărătorii:

Sectorul nr. 3 –  33.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Sectorul nr. 3 – 33.

Cu majoritate de voturi, proiectul de Lege este adoptat în lectura a doua.

Poftim, numărul total?  Păi, de la sectorul cît? Domnul... 100. Cu votul a 100 de deputaţi, proiectul de Lege a fost adoptat în lectura a doua.

Mulţumesc.

Următorul proiect este proiectul de Lege privind ratificarea Acordului cu privire la finanţarea suplimentară pentru al doilea proiect de investiţii şi servicii rurale dintre Republica Moldova şi Asociaţia Internaţională pentru Dezvoltare, semnat la Chişinău la 11 iunie 2009. 

Raportor Guvernul, vă rog.

 

Domnul Viorel Dandara:

Stimate domnule Preşedinte,

Stimaţi domni deputaţi, 

Onorată asistenţă,

Prezint spre examinare şi aprobare proiectul de Lege privind ratificarea Acordului de finanţare suplimentară pentru al doilea proiect de investiţii şi servicii rurale, aşa-zis RISP–2, semnat la Chişinău, la 11 iunie curent, între Republica Moldova şi Asociaţia Internaţională de Dezvoltare. Deci Acordul respectiv prevede acordarea finanţării suplimentare la Acordul ratificat anterior de către Parlament la 23 iunie 2006.

Deci iniţial a fost prevăzută alocarea a 15 milioane de dolari pentru finanţarea a celui de al doilea proiect de investiţii şi servicii rurale. Şi vreau să vă informez că la 1 ianuarie curent deja aceste surse au fost epuizate. Ţinînd cont că Acordul urmează a fi finalizat în iunie 2010, deci evident că este necesară o finanţare suplimentară. Şi a fost acceptată de către Asociaţia Internaţională pentru Dezvoltare, finanţarea a încă circa 10 milioane de dolari în condiţiile standarde, adică pentru o perioadă de rambursare de 40 de ani, inclusiv 10 ani perioadă de graţie, dobînda la nivel de 0,75 la sută anual şi comisionul de angajament pînă la 0,5 la sută anual.

Acest proiect are patru componente, deci componenta servicii de extensiune rurală, componenta dezvoltarea afacerilor în spaţiul rural, componenta de bază nr.3, componenta de finanţare rurală şi managementul proiectului. Deci ţinînd cont de activitatea, de efectul benefic pe care l-a avut acest proiect prin acordarea de finanţări facilitare în domeniul rural, rog să susţineţi acest proiect de Lege întru continuarea acestor activităţi şi ratificarea Acordului respectiv.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumesc.

Întrebări, vă rog.

Microfonul nr. 3, domnul Diacov.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Nu am întrebare. Am o propunere. Dacă se poate, următoarele trei convenţii tot le prezintă Ministerul Finanţelor, ca să prezinte raportul, şi Comisia,  un raport pe toate patru, le punem la vot şi gata.

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumesc.

Încălcăm Regulamentul, îmi pare că.

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Anatolie Ghilaş – Partidul Democrat din Moldova:

Articolul 2 din proiectul de Lege se propune de a fi completat cu cuvintele: „Asigurînd funcţionarea unui sistem eficient de control intern”. Monitorizare şi evaluare, cu informarea Parlamentului despre progresele înregistrate. Propunerea.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Da, vă rog.   Sînteţi de acord. Acceptaţi sau nu? 

 

Domnul Viorel Dandara:

Vă mulţumesc.

Dar cred că la etapa actuală, deja cînd Acordul a fost acceptat de ambele părţi, nu ştiu, juridic dacă este corect să modificăm. În lege da, mersi. Cer iertare.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Acceptaţi, da? 

 

Domnul Viorel Dandara:

Da.  

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Microfonul nr. 4, vă rog.

 

Doamna Corina Fusu – Partidul Liberal Democrat din Moldova:

Eu am o întrebare către domnul raportor: care au fost principiile sau criteriile, conform cărora localităţile rurale au beneficiat de finanţarea primită şi pe care deja aţi epuizat-o, aşa încît este nevoie de suplimentare. Care sînt criteriile de selectare a localităţilor care au beneficiat deja de finanţare?

Domnul Viorel Dandara:

Deci, practic, noi nu am diferenţiat sau am făcut careva excepţii pentru anumite localităţi. Au fost nişte condiţii similare pentru toate localităţile rurale.

 

Doamna Corina Fusu:

Deci fără criterii, fără.

 

Domnul Viorel Dandara: 

Adică criteriile elementare, primul adresat, primul deservit.

 

Domnul Mihai Ghimpu:  

Mai aveţi întrebări?

 

Doamna Corina Fusu:

Da, aş vrea să ştiu, ca să înţeleagă şi locuitorii din satele noastre, nişte exemple aşa grăitoare despre rezultatele...

 

Domnul Viorel Dandara:

Dacă este nevoie de careva cifre, pot să vă informez că pînă în momentul de faţă au beneficiat de consultanţe şi asistenţă 350 de fermieri. Au fost susţinute 300 de afaceri noi şi deschiderea a peste una mie de locuri noi de muncă în zonele rurale. Şi au fost oferite circa 200 de credite investiţionale pe termen lung întreprinderilor mici şi mijlocii din spaţiul rural. Deci, evident, accentul a fost pus pe businessul mic şi mijlociu.

 

Doamna Corina Fusu:

Bine, vă mulţumesc.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumim, domnule ministru.

Preşedintele Comisiei,

Vă rog, coraportul.  Raport din partea Comisiei, vă rog.  

 

Domnul Igor Corman: 

Domnule Preşedinte,

Domnilor deputaţi,

Comisia politică externă şi integrare europeană a examinat acest proiect de lege şi constată, de asemenea, că acesta se încadrează  în categoria tratatelor internaţionale, supuse examinării şi aprobării de către Parlament. Comisia consideră necesar, în vederea respectării prevederilor alineatelor (2) şi (3) ale articolului 25 din Legea nr.780-XIV din 27 decembrie 2001 privind actele legislative, de a exclude din denumirea legii cuvintele „semnată la Chişinău la 11 iunie 2009”.

În rest, luînd în consideraţie efectul benefic al acestui proiect pentru dezvoltarea Republicii Moldova, bineînţeles, implementarea acestui proiect trebuie să fie urmărit cu cea mai mare atenţie. Iar în general este un proiect benefic pentru ţară. De acee, propunem Parlamentului ratificarea acestei Convenţii şi adoptarea unei legi organice în prima şi a doua lectură.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumim.

Întrebări,vă rog. Nu sînt, da.

Mulţumim.

Supun votului acest proiect de lege, cu propunerea că a fost acceptată de către deputatul Ghilaş. Aşa am înţeles, da. Deci, cu această condiţie, supun votului proiectul de lege în primă lectură. Cine este pentru, rog să voteze.

Mulţumesc.

Împotrivă? Unanim.

Lectura a doua? Cine este pentru, rog să voteze.

Mulţumesc.

Număraţi voturile în lectura a doua, vă rog.

 

Numărătorii:

Sectorul nr. 1 – 35.      

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Sectorul nr. 1 – 35.

Sectorul nr. 2 ?

Numărătorii:

Sectorul nr. 2 – 31.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Sectorul nr.3?

 

Numărătorii:

Sectorul nr. 3 – 33.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Cu 99 de voturi, proiectul de lege a fost adoptat.

Mulţumesc.

Următoarea chestiune a ordinii de zi este proiectul de Lege privind ratificarea Convenţiei dintre Republica Moldova şi Republica Portugheză pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit şi a Protocolului la aceasta. Raport prezentat de Ministerul Finanţelor. 

Domnule raportor,

Acceptaţi să prezentaţi ambele, dar nu...

Stimaţi colegi,

Noi trebuie să votăm fiecare proiect de lege aparte. Dar prezentaţi raportul pentru ambele, şi întrebările, apoi votăm aparte. O’key.

Mulţumim.

 

Domnul Viorel Dandara:

Practic, sînt aceleaşi două convenţii tradiţionale, doar cu mici abateri, care au fost negociate în proces. Şi prima a fost semnată la 11 februarie curent la Lisabona şi cu Republica Irlanda la 28 mai la Chişinău. Deci nu sînt mari deosebiri, sînt doar careva deosebiri în ceea ce priveşte stabilirea cotelor. În rest, convenţiile sînt, practic aceleaşi. Nu ştiu dacă e cazul să vă informez  suplimentar referitor  la nivelul de afaceri pe care le avem cu ţările în cauză. Dar consider că ele vor primi o nouă amploare odată cu acceptarea, cu aceste două convenţii.

Vă mulţumesc.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Da, mulţumim.

Întrebări? A, al doilea proiect de lege, vă rog, prezentaţi. Ambele, da? Dar întrebări, vă rog, sînt? Nu sînt.

Raportul Comisiei, vă rog.

Mulţumim frumos.                   

 

Domnul Igor Corman:

Domnule Preşedinte,

Domnilor deputaţi,

Deci şi Comisia vine cu o interpretare comună pentru ambele proiecte de legi examinate. Deci, sînt proiecte de convenţii-cadru. Se deosebesc doar prin faptul că în protocolul adiţional sînt stipulate normele de interpretare a prevederilor, pentru fiecare ţară în parte. Prin urmare, ţinînd cont şi de faptul că toate avizele care vin la comisie sînt avize pozitive.

Deci Comisia politică externă şi integrare europeană propune Parlamentului ratificarea acestor două convenţii, prin adoptarea legii organice.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumim.

Nu sînt întrebări, da?

Mulţumim.

La vot. Aşa deci, supunem votului fiecare proiect în parte. Supun votului în primă lectură proiectul de Lege inclus în ordinea de zi cu nr.5. Cine este pentru, rog să voteze.

Mulţumesc.

Majoritatea.

Împotrivă? Nu sînt. Pentru lectura a doua, cine este pentru, rog să voteze.

Mulţumesc.

Anunţaţi votul, vă rog.

 

Numărătorii:

Sectorul nr. 1 – 35.  

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Sectorul nr. 1 – 35.

Sectorul nr. 2?

 

Numărătorii:

Sectorul nr. 2 – 30.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Sectorul nr. 3?

 

Numărătorii:

Sectorul nr. 3 – 32.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

32? În total – 97.

Mulţumim.

Următorul proiect cu ordinea de zi privind ratificarea Convenţiei dintre Republica Moldova şi Irlanda.

Supun votului. Cine este pentru, rog să voteze.

Mulţumesc.

Majoritatea. Împotrivă? Nu sînt.

Supun votului pentru lectura a doua. Da, cine este pentru, rog să voteze.

Mulţumesc.

Sectorul nr. 1 ?

 

Numărătorii:

Sectorul nr. 1 – 35. 

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Sectorul nr. 1 – 35.

Sectorul nr. 2 cîţi sînt? Anunţaţi de acolo? 30, da?

Sectorul nr. 3?

 

Numărătorii:

Sectorul nr. 3 – 32.  

Domnul Mihai Ghimpu:

Sectorul nr. 3 – 32.

În total – 97. Cu votul a 97 de deputaţi, ambele proiecte... proiectul de Lege privind ratificarea Convenţiei dintre Republica Moldova şi Irlanda a fost adoptat.

Stimaţi colegi,

Următoarea chestiune a ordinii de zi este punctul 7, privind care am avut diferite opinii. De aceea, eu cred că... şi ţinînd cont de faptul, că, conform Regulamentului, peste  două ore se anunţă o pauză. Prima.

Doi. Avînd în vedere faptul că în această problemă au avut loc mici dezbateri dimineaţa, eu propun să anunţăm o pauză a şedinţei pînă mîine la  ora 10.00. Şi între timp să avem şedinţa Biroului permanent, pentru a discuta împreună care va fi componenţa nominală a delegaţiei Parlamentului în Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei. Sînteţi de acord? Să pun la vot pauză pînă mîine la ora 10.00?

Da, domnule Pleşca,

Vă rog.

 

Domnul Ion Pleşca: 

Stimaţi colegi,

Eu am un anunţ. Comisia juridică, numiri şi imunităţi, vă rog, la orele 16.00, la etajul 10 în clădirea Ministerului Agriculturii, biroul nr.5 la orele  16.00 toţi membrii Comisiei juridice, numiri şi imunităţi.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Deci Biroul permanent la ora 12.30 ne întîlnim în sala mare aici, pentru a discuta chestiunea legată de ordinea de zi. Fracţiunile, poftim, pregătiţi şi delegaţi oameni în cadrul componenţei pentru desemnare.    

 

Şedinţa s-a încheiat la  ora 12.00.

 

Stenograma  a  fost  pregătită  spre

publicare  în Direcţia  documentare

parlamentară.